Ziarul Flux, Ed. 40 (916)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 1 noiembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 1.11.2013

Sf. Proroc Ioil; Sf. Mc. Uar şi Felix

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.5134 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.8412 1 Leu românesc ................. 3.9490 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3998 Timpul probabil:

Maxima zilei “Caracterul e alcătuit din minte și din suflet. Așa se întâmplă că el depinde de educație 1.11.2013 2.11.2013 și, prin urmare, poate fi îndreptat sau îmbunătățit”.

Noros, Noros, Giacomo Casanova 4 15 0C 7 17 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

Vameşi GPF reţinuţi, cu identitate protejată?

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 40 (917)



(citiţi pag. 5)

Plahotniuc a plecat, dar nu de tot 3

PAGINA

POLITIC

Patimi revoluţionare sau Back in the USSR

4

PAGINA

GEOPOLITIC

”Civilizaţia” în calitate de concept ideologic

8

PAGINA

Declaraţia lui Vladimir Plahotniuc privind demisia sa din Parlament şi intenţia de a plonja direct pe întinsurile patriei, în mijlocul poporului, au provocat diverse interpretări, au iscat comentarii şi supoziţii, toate conţinând o doză mai mică sau mai mare de adevăr.

Pe Lupu îl lăsăm în Parlament, da’ noi mergem să manipulăm cetăţenii!

Benevolă sau nu, această decizie nu este lipsită de logică, chiar dacă este surprinzătoare. Deşi l-am văzut zilele acestea pe încă deputatul Plahotniuc într-o delegaţie la Bruxelles, ar putea avea dreptate şi cei care afirmă că acest pas ar fi fost influenţat de unele instituţii europene şi ar avea oareşice legătură cu summitul de la Vilnius.

Continuare în pag. 2

Jucăriile care ucid Oamenilor nu le pasă de oameni

ANALIZĂ



(citiţi pag. 6)

Spionarea liderilor străini este un „principiu” al serviciilor de informaţii 

(citiţi pag. 9)

Nu vindeţi străinilor moşia strămoşilor COMUNICAT DE PRESĂ

De la multiculturalism la neonazism

9

PAGINA

EXTERNE

Tunelul care va face legătura dintre Asia şi Europa, o construcţie ambiţioasă de 4 miliarde de dolari

Astăzi, 29 octombrie, Partidul Popular Creştin Democrat a depus demersuri pe numele conducătorilor de prim rang ai ţării, în care se menţionează următoarele: „Apelez la Dumneavoastră în legătură cu o problemă vitală pentru poporul şi pentru statul nostru. Este vorba de înţelegerile care urmează să fie semnate de exponenţii actualei puteri la Summitul de la Vilnius. Întrucât textele acordurilor ce urmează să fie semnate nu sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice, totul fiind acoperit de mister şi de vălul masiv de propagandă sterilă, dorim să precizăm o chestiune cu caracter economic de o importanţă fundamentală pentru viitorul nostru. Este vorba de posibila asumare a angajamentului din partea autorităţilor Re-

publicii Moldova de a deschide piaţa funciară pentru investitorii străini.

Se ştie că Uniunea Europeană a impus practic tuturor ţărilor care au dorit să obţină statut de asociat sau de membru al acestei structuri continentale să egaleze în drepturi cetăţenii propriei ţări şi companiile autohtone cu cetăţenii UE şi companiile din această uniune de state.

Pământul reprezintă cea mai importantă resursă economică a ţării, care, odată fiind cedată străinilor, va reduce ţara noastră la statutul de colonie economică a corporaţiilor transnaţionale. Dacă la ora actuală agenţii economici din agricultura noastră suportă efectele devastatoare ale invaziei de mărfuri străine pe piaţa internă, atunci, în eventualitatea adoptării unei decizii de deschidere a pieţei noastre funciare pentru străini, orice speranţă de concurenţă cu giganţii europeni va fi spulberată definitiv şi irevocabil.

Se va produce nu doar marginaliza-

CMYK

rea şi eliminarea rapidă a companiilor autohtone, ci şi sporirea exodului în masă a populaţiei din zona rurală în străinătate. Ţăranii noştri aduşi la sapă de lemn prin politicile devastatoare ale puterii vor fi constrânşi să renunţe la propriile terenuri, fer-

mierii mai puternici nu vor rezista concurenţei, iar forţa umană autohtonă va fi substituită de tehnologiile înalte care au nevoie de un număr restrâns de angajaţi care să le deservească.

Continuare în pag. 6

FLUX

2

ŞEVCIUK:

Moldova şi Transnistria trebuie “să divorţeze” în mod civilizat Premierul Iurie Leancă şi liderul regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk s-au întâlnit, miercuri, 30 octombrie, la Landshut, Germania. Întrunirea a avut loc în cadrul conferinţei „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”.

Liderul transnistrean a declarat că cheia reglementării conflictului transnistrean stă în oficializarea unui divorţ civilizat dintre cele două părţi, scrie nr2.ru.

“Acest lucru ar trebui făcut după modelul Cehiei şi Slovaciei sau Serbiei şi Muntenegrului.

Recunoaşterea internaţională a Transnistriei va aduce numai avantaje, având în vedere că astfel va fi stabilizată situaţia în regiune”, a precizat Şevciuk în cadrul conferinţei de la Landshut.

De cealaltă parte, Iurie Leancă a ţinut să menţioneze în discursul său că pentru Guvern este principial să asigure comerţul liber pentru toate întreprinderile din stânga Nistrului, inclusiv cu ţările din Uniunea Europeană. „Businessul şi oamenii nu trebuie să sufere din considerente politice”, a subliniat Leancă. Totodată, premierul a constatat înrăutăţirea situaţiei în Zona de Securitate şi a cerut cu insistenţă participanţilor la negocierile în formatul 5+2 să desfăşoare fără întârziere o misiune internaţională de monitorizare a situaţiei pentru a identifica şi înlătura focarele de tensiune.

Actorii internaţionali au îndemnat autorităţile de la Tiraspol să ţină cont de evoluţiile din regiune, astfel încât Transnistria să nu derive în autoizolare.

Aceasta este cea de-a doua întâlnire Leancă-Șevciuk. La întrevederea dintre Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk au participat preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Cojara, şi ministrul de stat în Ministerul Federal de Externe al Germaniei, Michael Link.

Pentru prima dată cei doi s-au întâlnit la Tiraspol pe 23 septembrie curent. Cu prilejul acelei întâlniri, Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk au semnat o decizie protocolară cu privire la prelungirea, pentru 15 luni, a mecanismului ce reglementează transportul feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană.

Sursa: deschide.md

Actual

1 NOIEMBRIE 2013

Plahotniuc a plecat, dar nu de tot

Urmare din pag. 1 Iar plimbarea prin cancelariile europene ar fi o ultimă satisfacţie oferită acestuia. În orice caz, ultimele evenimente, încercările autorităţilor de la noi de a face dovada unei lupte intransigente cu corupţia, ne sugerează viabilitatea unei astfel de ipoteze. Dar nu singura. În actuala conjunctură, nu putem vorbi despre un singur motiv al plecării lui Plahotniuc, deocamdată doar din Legislativ, nu şi din politică.

Mai degrabă, este vorba de câteva raţiuni care, adunate la un loc, l-au determinat să facă această mişcare.

Inclusiv raţiunile invocate chiar de eroul acestui scurt, dar răsunător eveniment de presă.

Sondajele din ultima perioadă arată o scădere drastică a Partidului Democrat în intenţiile de vot ale alegătorilor, ca, de altfel, şi a celorlalte componente ale guvernării. Nu vom analiza acum de ce. În cazul PD, unele studii de opinie arată că formaţiunea riscă nici să nu ajungă în viitorul Parlament. Bănuim că sondajele interne ale PD arată aceeaşi situaţie.

Imaginea lui Plahotniuc este şi mai proastă decât cea a partidului.

Cu toate eforturile disperate ale instituţiilor de presă pe care le deţine de a i-o mai lustrui. Această imagine negativă se extrapolează, evident, asupra întregului partid. Ceea ce nu se prea leagă cu declaraţiile triumfaliste ale capilor PD, pe la diverse întruniri ale partidului, despre marea reformă care va transforma formaţiunea în cel mai de mare şi mai influent partid de centru-stânga. Reformă de care s-a declarat responsabil anume prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc.

Prin urmare, nu par lipsite de temei nici presupunerile că asupra controversatului om de afaceri cu pretenţii de politician s-ar fi exercitat anumite presiuni din interiorul partidului. Cu toată faima de „sponsor principal” a oligarhului. Să nu uităm că, până la urmă, tot colegii de partid l-au determinat şi pe Marian Lupu să renunţe la calitatea de candidat unic şi fără de alternativă al tuturor alianţelor la şefia statului. Îndelungata epopee cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al ţării, cramponarea disperată şi ridicolă a acestuia de fotoliul prezidenţial i-a şifonat rău imaginea, prejudiciind-o şi pe cea a partidului. Astfel, Lupu a fost poftit de colegii de partid să-şi tempereze ambiţiile, care riscau să tragă la fund formaţiunea. Şeful PD ne-a zis atunci că a ţinut cont de „starea de spirit din Partidul Democrat”, pe care a verificat-o chiar el, rezultatul fiind unul deloc încurajator.

Ce va face Plahotniuc în continuare? Judecând după declaraţiile acestuia, va face tot politică, dar pe undeva, pe mai aproape de popor. „Plec din Parlament, ca să fiu mai aproape de oameni”, a declarat el în faţa presei. Declaraţia nu este nici sinceră, nici credibilă, din mai multe considerente. În calitatea sa actuală de simplu deputat, cu o prestaţie mai mult decât modestă, nu credem că munca de parlamentar îl solicită atât de mult, încât să nu-i mai lase loc pentru cea de partid. Unde, decât în respectiva funcţie, poţi să fii mai apropiat de popor, dacă acesta te-a ales să-l reprezinţi. Şi cine îl împiedică să se întâlnească cu alegătorii? Ba dimpotrivă.

Să se fi dezamăgit afaceristul, care anterior a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ajunge în politica mare? Să considere acesta activitatea în Legislativ atât de lipsită de importanţă? Redusă doar la privilegiile şi la imunitatea pe care le-o oferă aleşilor? De care acum, iată, nu mai vrea să beneficieze. Ba mai mult, el crede că deputaţii nu ar trebui să beneficieze, în general, de imunitate. Şi, apropo, această nouă iniţiativă legislativă privind anularea imunităţii deputaţilor nu este altceva decât o acţiune de imagine. Una foarte păguboasă. Pentru că, avem impresia, este vorba de o percepţie eronată, distorsionată a ceea ce presupune imunitatea parlamentară. Care nu este dată pentru ca aleşii să poată fura în voie, să poată minţi, să se pună mai presus de lege.

Imunitatea, în mod ideal, ar trebui să-i protejeze pe aceştia de orice fel de presiuni şi ameninţări care i-ar împiedica să-şi exercite mandatul, exclusiv în binele ţării şi a cetăţenilor. În situaţia actuală, cu justiţia pe care o avem, cu toate „legăturile primejdioase” dintre politicieni, judecători, procurori etc., Plahotniuc nu are de ce să se teamă că a rămas fără imunitate, nici că-i vor fi verificate averile.

Revenind la proaspăta demisie a prim-vicepreşedintelui PD, ne îndoim că acesta se va dedica în continuare exclusiv unor discuţii cu oamenii din popor. Pentru că altfel nu ar fi avut niciun rost să iasă la rampă, marele şi atotputernicul anonim de pe vremea guvernării comuniste.

Tocmai se face un an de la prima tentativă, nereuşită, a deputaţilor comunişti de a-l debarca pe Vladimir Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. În discursul său de atunci, afaceristul cu vocaţie de politician şi-a exacerbat rolul istoric în instaurarea noii guvernări, oferind (a spus el cu modestie) o nouă şansă Moldovei. „Când comuniştii îţi cer demisia, înseamnă că recunosc că ai succese în domeniul în care activezi”, mai declara sentenţios Plahotniuc într-

un interviu. Afirmând că toate i se trag din sprijinul pe care l-a oferit la formarea AIE. Şi atunci, după atâta efort, să plece de bună voie şi fără gânduri ascunse „în popor”?

Ar mai fi o paranteză de deschis în legătură cu modestia exagerată a exdeputatului. „Încă de la intrarea în politică mi-am dat seama de o greșeală pe care o fac partidele când vin la putere: ele își trimit cei mai buni oameni în Guvern, în Parlament, dar în partid nu rămâne nimeni ca să-l dezvolte”, se confesa el recent. Mai rămâne îndoială că el este cel mai bun care se va ocupa de acum încolo de partid?

Nu sunt lipsite de interes nici proiectele sociale ale democratului, inclusiv, deschiderea unor magazine sociale pentru nevoiaşi. Mai mulţi analişti s-au întrebat, de ce nu a făcut nimic Plahotniuc pentru aceste persoane vulnerabile în calitate de om de stat? Unde ar fi avut mai multe pârghii. Şi dacă aceste proiecte nu ar trebui percepute drept un fel de mită electorală camuflată?

Dincolo de aceasta însă, intenţia de a deschide magazine pentru săraci nu este oare o recunoaştere a falimentului actualei guvernări. Asta să fie Moldova fără sărăcie pe care au promis-o? Oare oamenii au nevoie de pomeni, care se vor termina odată cu campania electorală, sau de o situaţie în care să-şi asigure ei înşişi un trai decent?

Plahotniuc a plecat din politică

Plahotniuc nu a putut să nu joace şi el cartea anticomunismului, afirmând că opoziţia vrea cu orice preţ să provoace o criză politică. „PCRM s-a activizat cu atâta disperare pentru că înțeleg că timpul se scurge în defavoarea lor, în Coaliție e liniște, iar șansele lor de a provoca alegeri anticipate sunt tot mai mici”, a declarat acesta într-un interviu. Adăugând că guvernarea trebuie să fie „mai activă în comunicarea cu oamenii, să le prezentăm realitatea, ce putem face și ce nu, să nu lăsăm doar opoziția să-și desfășoare campaniile de manipulare”.

De unde ar trebui să înţelegem că Plahotniuc va merge în mase, pentru a-şi desfăşura propria „campanie de manipulare”. „Îmi voi dedica timpul întâlnirilor cu oamenii, ca ei să audă de la noi care sunt realizările (sic!) actualei guvernări şi problemele ce urmează să le soluţionăm. Dacă îi vom lăsa doar pe comunişti să comunice cu cetăţenii, să-i mintă şi să-i manipuleze, riscăm să avem oameni care nu vor avea nici măcar speranţa de viitor”, a mai afirmat democratul.

Ar mai fi de spus că în această cruciadă de „manipulare a cetăţenilor”, Vladimir Plahotniuc nu va merge singur, ci însoţit de preşedintele de onoare al partidului, Dumitru Diacov, care, în opinia lui, este un politician experimentat, cu multe calități, principala fiind cea de „bun comunicator”. În acest scop, Diacov a cedat funcţia de şef al fracțiunii PD în Parlament în favoarea lui Marian Lupu, intrat într-un iremediabil con de umbră de când nu mai este spicher. Fără funcţie, Lupu a ajuns, practic, inutil în partid, nefiind bun nici măcar pe post de mascotă.

Onorabilul Dumitru Diacov a afişat de mai multe ori un punct de vedere diferit faţă de poziţia oficială a partidului. S-ar putea ca şi acest fapt să fi jucat un rol în transferul funcţiei. Pe de altă parte, în perspectivă electorală, Diacov va fi, incontestabil, mai eficient în teritoriu, pentru că acesta cunoaşte vechea nomenclatură, cunoaşte exact persoanele pe care se poate baza, este doct în arta manipulării.

Este de aşteptat că imediat după summitul de la Vilnius, „patimile” electorale se vor acutiza, iar preocupările guvernanţilor nu vor avea altă ţintă decât cea electorală. Şi anume în acest context ar trebui analizate mişcările politicienilor, inclusiv cele declarate absolut dezinteresate, altruiste şi fără gânduri ascunse. Până la urmă însă, populaţia ar putea să se aleagă cu unele beneficii în anul care vine, pentru că partidele, liderii politici vor trebui să se prezinte cu ceva în faţa electoratului. Totul este cu ce se va rămâne după.

Ioana FLOREA, FLUX

3

Politic

1 NOIEMBRIE 2013

FLUX

Patimi revoluţionare sau Back in the USSR Guvernanţii se debarasează greu (dacă se debarasează) de ticurile de nomenclaturişti sovietici, pentru că acestea par să le fi intrat în sânge la nivel de cod genetic. Periodic, cei care au apucat respectivele timpuri, care au mărşăluit încolonaţi prin faţa iubiţilor conducători, au fost mânaţi cu turma pe la tot felul de mitinguri de condamnare sau, după caz, de aprobare, au fost impuşi să semneze în tot felul de liste, din convingeri intime, pentru a blama sau a se solidariza, au tot mai des senzaţia de revenire în timp.

Actualii (la fel de iubiţi) conducători, relativ tineri, cu pretenţii de elite, cu vederi profund europene, democraţi până în măduva oaselor şi şcoliţi prin capitale europene, dau dovadă de o ramoleală caracteristică secretarilor generali din ultima perioadă a fostului imperiul. „Ampla manifestare” cu zâmbetul pe buze inventată de către aceştia, a ajuns o mare dambla naţională. În bunele tradiţii, liderii coaliţiei „viabile şi unite” au decretat că ideea acestei acţiuni vine chiar de „jos”, direct din popor. „Nu noi am cerut această acţiune, ci oamenii din teritoriu”, ne aburea cu modestie Marian Lupu. Doar că solicitantul, adică poporul, nu mai are pace şi somn de când i s-a spus că va manifesta liber şi nesilit de nimeni „sub tricolorul naţional şi flamura Uniunii Europene”.

Doleanţa guvernării ca la acţiunea de susţinere a „parcursului său european” să participe cât mai multă lume, nu doar membri și simpatizanți ai partidelor de la putere, a fost percepută, evident, ca

un imperativ. Activiştii zeloşi de prin toată ţara s-au pus serios pe treabă pentru ca numărul susţinătorilor zâmbăreţi să nu-i dezamăgească pe potentaţii zilei. Care, aşa cum ne sugera liberalul nereformat Mihai Ghimpu, trebuie iubită „cu toată corupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-au făcut”. Şi tot în spiritul tradiţiilor de tristă pomină, zilele acestea au curs din toate părţile declaraţii de sprijin şi îndemnuri la „unitatea forţelor proeuropene din Republica Moldova”, au fost întocmite liste ale susţinătorilor acţiunii din 3 noiembrie.

Uniunea Scriitorilor bate alarma şi ne îndeamnă să punem interesul naţional mai presus de viziunile şi divergenţele politice, pentru că „guvernarea proeuropeană are ne-

voie ca niciodată de sprijinul ferm al majorităţii electoratului”. După cum observăm, lucrurile sunt spuse pe şleau, fără ocolişuri – sprijinul electoratului şi nu pur şi simplu al populaţiei. Adică, apelul scriitorilor este cu bătaie lungă şi ţinteşte viitoarele alegeri parlamentare. Prin urmare, nu „parcursul european” are nevoie de sprijin, ci guvernarea compromisă şi coruptă, care a pierdut iremediabil încrederea cetăţenilor.

Veteranii conflictului de pe Nistru au anunţat şi ei că se vor ridica „în apărarea viitorului nostru comun în Europa”, pentru a le da o ripostă „duşmanilor integrării europene a Republicii Moldova”. Şi asta în pofida faptului că politicienii au declarat spăsiţi că nu au în vedere o contramanifestaţie, o acţiune împotriva cuiva, ci una în susţinerea „viitorului acestei ţări”. Numai cu bătaie de n-ar ieşi.

Asociaţia „Parlamentul 90” a fost şi ea prezentă la apel, chemând cetăţenii să spună „un „Nu” hotărât trecutului şi un „Da” la fel de hotărât viitorului european al ţării noastre!” Şi Academia de Ştiinţe a Moldovei va susţine acţiunea din 3 noiembrie, ca, de altfel, şi alte instituţii ale statului. Chiar dacă multe dintre acestea nu-şi declară deschis participarea.

Majoritatea funcţionarilor însă au fost practic obligaţi să facă act de prezenţă pe data de 3 noiembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dân-

du-li-se de înţeles că lipsa lor de la manifestare ar putea fi calificată drept lipsă nemotivată de la serviciu.

Isteria a pus stăpânire peste tot.

Astfel de informaţii le-am auzit de la mai mulţi angajaţi ai instituţiilor de stat. Ele au fost confirmate, ieri, în Parlament şi de deputatul neafiliat Mihai Godea, care a atenţionat că angajaţii bugetari sunt impuşi de şefi să participe la mitingul din 3 noiembrie, întocmind chiar şi liste de prezenţă.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în teritoriu, unde oamenii sunt obligaţi să vină ca să-i aplaude şi să le zâmbească lui Filat, Lupu, Hadârcă, Plahotniuc şi celorlalţi, în caz contrar

riscând să zboare din funcţiile, mai mari sau mai mici, pe care le deţin.

Directorii de întreprinderi, şefii de instituţii au „cote de participare” pe care trebuie să le onoreze.

Astfel, acţiunea „benevolă” din 3 noiembrie este menită să confere legitimitate guvernării înglodate în corupţie, să le menajeze orgoliile oligarhilor şi hoţilor de la putere. Povestea cu vectorul european nu este decât un pretext, un ultim atu al guvernării, care nu mai are cu ce veni în faţa alegătorilor. Iar manifestaţia din 3 noiembrie este şi un fel de testare preelectorală. Dar poate fi şi un test de maturitate a electoratului.

Ioana FLOREA, FLUX

Oamenii de afaceri, departe de a fi auziţi de Ministerul Finanţelor Modificările şi completările la politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 sunt în spiritul politicilor „punitive”, bazate pe sancţionarea şi penalizarea agenţilor economici. În consecinţă, obiectivele autorităţilor de a diminua ponderea economiei tenebre şi lupta cu corupţia nu sunt atinse. Cel puţin asta consideră reprezentanţii mediului de afaceri, care sunt de părere că Ministerul Finanţelor mimează o deschidere faţă de propunerile venite din partea oamenilor de afaceri, continuând să ducă o politică în detrimentul dezvoltării businessului. „Politica bugetar-fiscală şi vamală pentru anul 2014 este ruptă de obiectivele sale de simplificare a administrării fiscale şi vamale, care ar duce la relaxarea activităţii economice şi de diminuare a proporţiilor de evaziune fiscală şi vamală, cât şi eficientizarea utilizării resurselor financiare publice”, consideră Ion Tornea, expert IDIS Viitorul, membrul unui grup de lucru format din experţi economici şi reprezentanţi ai mediului de afaceri reuniţi în cadrul Agendei Naţionale de Business (ANB).

Amenzi mai mari, şpăgi mai mari

Amenzile rămân în continuare una dintre principalele surse de acumulare de resurse la bugetul de stat. „Atunci când bugetul de stat se confruntă cu situaţii grele, banii sunt storşi din businessul privat”, susţine Raisa Bejan,

preşedintele Uniunii producătorilor de zahăr, membru ANB. Astfel, ceea ce pe termen scurt este o soluţie de redresare a deficitului în buzunarul public, pe termen lung încurajează corupţia, consideră reprezentanţii businessului privat. „Legea este gândită în aşa fel încât sunt cazuri în care la un control de rutină să fie aplicate mai multe amenzi. În consecinţă, sumele pe care agentul economic trebuie să le achite la stat sub formă de amenzi sunt de ordinul zecilor de mii de lei, ceea ce duce deseori la falimentarea agentului economic”, susţine Tatiana Grinic, membru al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti, coordonatoarea grupului de lucru al ANB. De exemplu, în cazul în care agentul economic nu are aparat de casă, amenda poate constitui nu 20 de mii de lei, conform alin. (1), ci 50 de mii de lei, conform alin. (1), (2), (3) şi (4).

De aceeaşi părere este şi Eugen Daţco, preşedintele Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor. „Amenzile exagerate încurajează corupţia”, adaugă Daţco.

Funcţionarii greşesc, agenţii economici plătesc

Potrivit politicii bugetar-fiscale, răspunderea pentru calitatea proastă a controalelor fiscale sau acţiunile ilegale ale funcţionarilor care efectuează controlul fiscal o poartă contribuabilii. Există situaţii în care la un control repetat sunt depistate greşeli la calcularea impozitului, greşeală care nu a fost depistată însă la un control anterior. Cu toate acestea, agentul economic este amendat şi penalizat. „În opinia noastră, această propunere reprezintă din nou o încercare de rezolvare a problemelor organelor fiscale pe seama businessului, precum şi un motiv suplimentar de amendare a companiilor având ca scop sporirea veniturilor bugetare din amenzi”, consideră Grinic. „De asemenea, deseori, amenzile şi penalităţile cu caracter fiscal depăşesc cu mult prejudiciul real cauzat la bugetul de stat”, adaugă Raisa Bejan.

Bâta fiscală a Ministerului Finanţelor

Politica fiscală propusă pentru anul 2014 prevede, în esenţă, majorarea amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru diferite tipuri de încălcări fiscale, în special a celor pentru neutilizarea maşinilor de casă şi control.

Proiectul de lege mai prevede introducerea unor amenzi pentru noi tipuri de încălcări, toate fără vreo legătură cauzală cu existenţa intenţiei de a săvârşi infracţiunea fiscală sau corespundere cu prejudiciul real cauzat, consideră reprezentanţii mediului de afaceri. Toate aceste prevederi legale sunt motivate de intenţia autorităţilor de „a creşte nivelul de conformare fiscală şi educare a contribuabililor”. „Considerăm că atitudinile represive în raport cu mediul de afaceri, cu accente chiar mai mari în propunerile de politică fiscală pentru anul 2014, manifestate prin majorarea valorii amenzilor şi a cazurilor în care astfel de amenzi pot fi aplicate, nu pot contribui în niciun fel la atingerea scopurilor declarate de „simplificare a administrării fiscale şi vamale, relaxare a agenţilor economici în aspect de desfăşurare a activităţii economice, diminuare a proporţiilor de evaziune fiscală şi vamală”, susţine Ion Tornea.

Vama, ca şi Fiscul, la fel de neprietenoasă

Potrivit datelor Curţii de Conturi, în prezent Serviciul Vamal se află în litigiu cu mai mulţi agenţi economici, valoarea litigiilor fiind de ordinul zecilor şi miilor de lei. „Adevărul e că acest organ, ca şi în cazul organelor fiscale, utilizează proceduri mai puţin „prietenoase” faţă de mediul de afaceri”, consideră autorii raportului de intervenţie pe marginea politicii bugetar-fiscale.

De regulă, aceste acţiuni „neprietenoase”, cum ar fi amenzile şi majorarea valorii mărfurilor în vamă, sunt contestate în instanţă, în condiţiile în care apelarea în instanţă reprezintă practic singura posibilitate a agenţilor econo-

mici de a se apăra în faţa acţiunilor organelor vamale sau fiscale. „Până la apariţia altor instrumente eficiente de rezolvare prejudiciară a litigiilor vamale şi fiscale (medierea fiscală, avocaţi fiscali etc.), orice instrumente de executare silită puse la dispoziţia organelor fiscale sau vamale reprezintă presiuni suplimentare asupra businessului, care nu stimulează dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova, ci servesc doar interesului îngust şi momentan, menite să sporească veniturile la bugetul de stat”, se arată în raport. „Vrem o mai mare deschidere din partea autorităţilor în combaterea schemelor de corupţie la vamă, scheme care, de facto, aduc cele mai mari prejudicii la bugetul de stat”, accentuează Natalia Lipscaia, Asociaţia expeditorilor şi brokerilor vamali.

În 7-8 ani, unele ramuri ale economiei riscă să dispară

Aceasta este una din temerile reprezentanţilor ramurilor agroalimentare din Republica Moldova, în contextul semnării Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. „Fără o susţinere financiară şi o politică fiscală adecvată şi fără o conştientizare clară a faptului că sectorul agroalimentar este unul strategic pentru Republica Moldova, există riscul ca în 7-8 ani unele ramuri ca: zootehnia, fructe şi legume, pur şi simplu să dispară”, susţine Alexandru Sliusari, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli. „În prezent nu există niciun proiect european de susţinere a agriculturii, iar susţinerea din partea statului a producătorilor agricoli este neînsemnată, chiar mizeră”, adaugă Carolina Linte, Asociaţia producătorilor de lapte. În acest context, în următorii ani, producătorii locali vor fi necompetitivi atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă, consideră reprezentanţii mediului de afaceri. „În loc să ne ajute, statul înăspreşte politica bugetar-fiscală”, conchide Sliusari.

Olga CEAGLEI, sursa: eco.md

FLUX

4

Geopolitic 1 NOIEMBRIE 2013

”Civilizaţia” în calitate de concept ideologic

Necesitatea unei definiţii mai exacte

În cercurile intelectuale, ştiinţifice, ca şi în cele ale opiniei publice nu există vreun consens asupra noţiunii de ”civilizaţie”. Ca, de altfel, şi asupra altor termeni fundamentali. Asta decurge din sensul fundamental al epocii noastre, una de tranziţie de la Modernitate la Postmodernitate, ceea ce afectează în mod substanţial câmpurile semantice şi formele lingvistice. În plus, aşa cum ne aflăm anume într-un stadiu de tranziţie care încă nu s-a încheiat, conceptele sunt dominate de o inimaginabilă confuzie; unii interpretează termenii obişnuiţi pe vechi; alţii, simţind nevoia unor mutaţii semantice, deja privesc spre viitor (care încă n-a sosit); cineva se dedă fanteziilor (posibil, apropiind viitorul sau, pur şi simplu, căzând în nişte halucinaţii individualiste irelevante); altcineva s-a încurcat definitiv.

Oricum ar fi, pentru o corectă utilizare a termenilor, în special, a termenilor-cheie, de care ţine, neîndoios, şi noţiunea de civilizaţie, astăzi este necesar de a se recurge la o deconstrucţie, fie şi elementară, care ar ridica semnificaţiile la contextul istoric şi de a urmări principalele mutaţii semantice.

”Civilizaţia” ca fază de dezvoltare a societăţilor

Termenul ”civilizaţie” a căpătat o largă circulaţie în epoca dezvoltării vertiginoase a teoriei progresului.

Această teorie decurge din două paradigme de bază ale Modernităţii: caracterul progresiv şi unidirecţional de dezvoltare a umanităţii (dinspre minus spre plus) şi universalitatea omului ca fenomen. În acest context, ”civilizaţia”, potrivit americanului L. H. Morgan1, determină stadiul în care intră ”umanitatea” (în sec. XIX toată lumea fără excepţie credea de o manieră non-critică în existenţa evidentă a conceptului de ”umanitate”), după stadiul de ”barbarie”, care, la rândul ei, este înlocuită de stadiul ”stării de sălbăticie”. O asemenea interpretare a civilizaţiei a fost acceptată cu uşurinţă de către marxişti, înscriind-o în teoria succesiunii formaţiunilor economice. Potrivit lui Morgan, Taylor şi Engels2, ”starea de sălbăticie” caracterizează triburile care practică culesul şi formele primitive de vânătoare. ”Barbaria” se referă la societăţile fără scris, care practică

cele mai simple forme ale agriculturii şi creşterii de animale, fără o diviziune clară a muncii şi fără instituţii social-politice dezvoltate. ”Civilizaţia” desemnează stadiul apariţiei scrisului, a instituţiilor social-politice, a oraşelor, a meseriilor, a ameliorărilor tehnice, a stratificării societăţii în clase, a apariţiei unor sisteme teologice şi religioase dezvoltate. ”Civilizaţiile” erau considerate ca fiind stabile istoric şi se puteau păstra, dezvoltându-se, dar păstrându-şi neschimbate trăsăturile de bază timp de milenii (civilizaţiile mesopotamiană, egipteană, hindusă, chineză, romană).

”Civilizaţia” şi ”imperiul”

Însă, alături de semnificaţia de pură fază istorică, noţiunea de ”civilizaţie” capătă – deşi de o manieră mai puţin explicită – şi sensul teritorial. O civilizaţie presupunea un areal destul de vast de răspândire, adică, alături de volumul temporal considerabil, se presupunea şi o largă difuzare spaţială. În acest sens, teritorial, limitele termenului ”civilizaţie” coincideau parţial cu semnificaţia cuvântului ”imperiu”, ”putere mondială”. ”Imperiul”, în această accepţie civilizaţională, indica nu un mod anume de organizare politică sau administrativă, ci faptul răspândirii active şi intense a influenţelor, care ieşeau din căminele civilizaţiilor spre teritoriile învecinate, populate prezumtiv de ”barbari” sau ”sălbatici”. Altfel zis, putem distinge în însăşi noţiunea de ”civilizaţie” caracterul ei expansiv şi de export al influenţei, caracteristice imperiilor (antice şi contemporane).

”Civilizaţia” şi tipul universal

”Civilizaţia” elabora un nou tip universal, calitativ diferit faţă de modelele unor societăţi ”barbare” sau ”sălbatice”. De cele mai multe ori, acest tip era construit pe ”globalizarea” acelui nucleu etnotribal şi/sau religios ce stătea la originile acelei civilizaţii. Însă pe parcursul acestei ”globalizări”, adică prin ajustarea unui model etnic, sociopolitic şi religios concret la un ”etalon universal”, se producea un important proces de transcendere a etniei însăşi, de transferare a tradiţiei sale naturale şi organice, care, de cele mai dese ori, se transmitea, în mod inconştient, la rangul unui sistem creat de mâna omului şi conştientizat raţional. Un cetăţean al Romei, chiar şi la primele etape ale imperiului, deja se

distingea substanţial de un locuitor mediu al Laţiei (Latium), iar diversitatea de musulmani care se rugau în arabă a ieşit departe de limitele triburilor de beduini din Arabia şi a urmaşilor săi etnici direcţi.

Astfel, în momentul trecerii la ”civilizaţie” se schimba la nivel calitativ antropologia socială: omul, care ţinea de ”civilizaţie”, poseda o identitate colectivă, înscrisă în corpusul fixat al culturii spirituale, pe care era obligat să-l însuşească într-o anumită măsură. ”Civilizaţia” presupunea un efort raţional şi volitiv din partea omului (ceea ce începând cu sec. XVII, după Descartes, filozofii au început să numească ”subiect”). Dar necesitatea unui astfel de efort şi existenţa unui model abstract fixat în cultură până la un punct îi puneau pe picior de egalitate pe reprezentanţii nucleului etnic (religios), care sta la baza ”civilizaţiei”, cu cei care ajungeau în această zonă de influenţă din alte contexte etnice.

Era calitativ mai simplu să fie asimilate fundamentele civilizaţiei decât să se producă admiterea în cadrul tribului, deoarece pentru asta era necesar nu doar să fie asimilate în mod organic giganticele straturi ale arhetipurilor inconştiente, ci să fie efectuat un anumit număr de operaţiuni logice raţionale.

”Civilizaţia” şi cultura

În anumite contexte (în funcţie de ţară sau autor aparte), în sec. XIX conceptul de ”civilizaţie” se identifica cu cel de ”cultură”. În alte cazuri, între ele se stabileau raporturi ierarhice, cultura fiind considerată de cele mai dese ori drept conţinut spiritual al civilizaţiei, în timp ce civilizaţia propriu-zisă desemna structura formală a societăţii, răspunzând punctelor fundamentale ale definiţiei.

Oswald Spengler, în cartea sa celebră ”Declinul Occidentului”, chiar contrapunea ”civilizaţia” şi ”cultura”, considerând-o pe cea de-a doua drept expresie organică a spiritului în limitele mecanice şi pur tehnologice3. Potrivit lui Spengler, civilizaţia este produsul morţii culturale. Totuşi, o astfel de observaţie fină, care interpretează corect unele trăsături ale civilizaţiei occidentale contemporane, n-a cunoscut o recunoaştere generală, astăzi termenii ”civilizaţie” şi ”cultură” fiind folosiţi ca sinonime. Deşi fiecare cercetător poate avea propria sa opinie asupra acestui subiect.

Postmodernitatea şi înţelegerea sincronică a civilizaţiei

Chiar şi cea mai fugară studiere a semnificaţiei termenului ”civilizaţie” arată că avem de a face cu un concept impregnat cu spiritul Iluminismului, progresismului, istorismului, caracteristic epocii Modernităţii în stadiul ei necritic, adică până la reinterpretarea fundamentală din sec. XX. Credinţa în dezvoltarea progresivă a istoriei, în universalitatea căii umanităţii potrivit logicii comune de dezvoltare de la starea de sălbăticie spre civilizaţie era o trăsătură caracteristică a sec.

XIX. Dar odată cu Nietzsche şi Freud, numiţi ”filozofi ai suspiciunii”, această axiomă optimistă a început să fie supusă îndoielii. Iar pe parcursul secolului XX, Heidegger, existenţialiştii, tradiţionaliştii, structuraliştii şi, în fine,

postmoderniştii, au distrus complet această axiomă. În postmodernitate, critica optimismului istoric, a universalismului şi a istorismului a căpătat un caracter sistematic şi a creat premisele doctrinare în vederea unei revizuiri totale a aparatului conceptual al filozofiei Europei occidentale. Această revizie nu e realizată până la capăt, dar şi ceea ce a fost făcut (Lévi-Strauss, Barthes, Ricœur, Foucault, Deleuze, Derrida etc.) e deja suficient pentru a ne convinge de imposibilitatea utilizării dicţionarului Modernităţii fără deconstruirea lui atentă şi scrupuloasă.

Paul Ricœur, generalizând teza ”filozofiei suspiciunii”, creionează următorul tablou. Omul şi societatea umană sunt alcătuite din componenta raţional-conştientă (”kerigma”, după Bultman; ”suprastructura” lui Marx, ”egoul” lui Freud) şi cea iraţională (”structura” propriu-zisă, în accepţia structuralistă; ”baza”; ”voinţa de putere” a lui Nietzsche, ”subconştientul”)4. Şi cu toate că la nivel exterior se pare că însăşi calea omului merge dinspre captivitatea inconştientului spre domnia raţiunii, anume asta reprezentând progresul şi conţinutul istoriei, în realitate, la o studiere mai atentă, iese la iveală faptul că inconştientul (”mitul”) se dovedeşte mult mai puternic şi continuă să predetermine în mod substanţial funcţionarea raţiunii. Mai mult, raţiunea însăşi, ca şi activitatea logică conştientă, aproape întotdeauna nu e altceva decât o activitate gigantică de reprimare a impulsurilor inconştiente; altfel zis, expresia complexelor, strategii de deplasare şi înlocuire a proiecţiei etc. La Marx, în calitate de inconştient, apar ”forţele de producţie” şi ”relaţiile de producţie”5. În consecinţă, civilizaţia nu doar că nu anulează ”starea de sălbăticie” şi ”barbaria”, depăşindu-le complet, ci ea însăşi se întemeiază pe principii ”sălbatice” şi ”barbare”, care trec în zona inconştientului, dar, în felul acesta, nu doar că nu dispar, ci, dimpotrivă, capătă o putere nelimitată asupra umanităţii – în mare măsură deoarece sunt considerate ”depăşite” şi deja ”inexistente”. Asta explică discrepanţa izbitoare între practica istorică a popoarelor şi societăţilor, pline de războaie, violenţă, cruzime, de ravagii ale pasiunilor, ce abundă în patologii psihice care se agravează, şi pretenţiile raţiunii la o existenţă armonioasă, paşnică şi prosperă sub semnul progresului şi al dezvoltării. În acest sens, Timpurile noi nu, pur

şi simplu, constituie o excepţie, ci reprezintă însuşi vârful acutizării acestei discordanţe între pretenţiile raţiunii şi realitatea sângeroasă a războaielor mondiale, a purificărilor etnice, a unor genociduri fără precedent în istorie împotriva unor rase şi popoare întregi. Pe deasupra, pentru satisfacerea ”sălbăticiei” sunt folosite cele mai perfecţionate mijloace tehnice, inventate de ”civilizaţie”, până la armele de distrugere în masă.

Aşadar, tradiţia critică, structuralismul şi filozofia Postmodernităţii ne obligă să trecem de la o interpretare esenţialmente diacronică (stadială) a civilizaţiei, ceea ce constituia o normă în sec. XIX şi continuă să circule din inerţie într-o largă utilizare, spre o interpretare sincronică. Sincronismul presupune că ”civilizaţia” apare nu în locul ”sălbăticiei” şi ”barbariei”, nu după ele, ci odată cu ele, continuând să coexiste cu ele. Am putea să ne închipuim ”civilizaţia” ca numărător, iar ”starea de sălbăticie”-”barbarie” – ca numitor al unei fracţii convenţionale. ”Civilizaţia” afectează conştiinţa, dar inconştientul – prin intermediul ”lucrării viselor” (S. Freud)6, care nu încetează nici pentru o clipă – mereu reinterpretează totul în favoarea sa. ”Starea de sălbăticie” este cea care explică ”civilizaţia”, ea constituie însăşi cheia acesteia. Reiese că umanitatea s-a grăbit să proclame ”civilizaţia” ca pe ceva ce deja s-a produs, în timp ce asta rămâne nu mai mult decât un plan neîmplinit, care suferă eşec în permanenţă în faţa ofensivei energiilor perfide ale inconştientului (indiferent cum îl înţelegem, de o manieră nietzscheană, ca pe o ”voinţă de putere” sau în mod psihanalitic).

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

___________________ 1 Морган Л. Г. Древнее общество или исследование линий человеческого прогресса от дикости через варварство к цивилизации. Л.: Изд-во Института народов Севера ЦИК СССР, 1934.

2 Энгельс Ф. Происхождение семьи, частной собственности и государства: В связи с исследованиями Льюиса Г. Моргана. М.: Либроком, 2007.

3 Шпенглер О. Закат Европы. Очерки морфологии мировой истории: В 2 т. М.: Айрис-пресс, 2006.

4 Рикёр П. Герменевтика и психоанализ. Религия и вера. М.: Искусство, 1996.

5 Маркс К. Капитал. Критика политической экономии. М.: Политиздат, 1953.

6 Фрейд З. Толкование сновидений. СПб.: Алетейя, 1998.

Scandalos 1 NOIEMBRIE 2013

5

FLUX

Vameşi reţinuţi, cu identitate protejată?

Săptămâna trecută, după descinderea spectaculoasă de la Vama Leuşeni, izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie devenise neîncăpător, potrivit afirmaţiilor şefului Direcţiei urmărire penală a CNA, Bogdan Zumbreanu. Acesta chiar presupunea că numărul persoanelor reţinute ar putea creşte, astfel încât să fie necesară repartizarea „în izolatorul de detenţie preventivă al MAI”. Dacă în privinţa numărului de persoane reţinute situaţia a fost mai mult sau mai puţin clară (32 de vameşi şi poliţişti de frontieră, 28 dintre care puşi sub învinuire), autorităţile au fost mai secretoase atunci când a venit vorba despre identitatea acestora. De prin diverse surse, în presă au apărut câteva nume care nu au fost confirmate însă de structurile autorizate. Ceea ce ne face să credem că s-a jucat, mai degrabă, un spectacol bine regizat, „dedicat” Summitului de la Vilnius şi oficialilor europeni care cer insistent rezultate palpabile în lupta cu corupţia.

Afirmăm acest lucru pentru că în România, unde Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pus sub acuzare, în cadrul aceleiaşi operaţiuni comune, mai mulţi angajaţi ai Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa, numele acestora au fost cunoscute imediat.

De exemplu, „Ziarul de Iaşi” informa chiar a doua zi că „printre cei săltaţi ieri de „mascaţi“ şi puşi sub învinuire se numără şi fosta şefă a Vămii Iaşi, Cristina Gânju, în prezent şefă de tură printre vameşii de la Albiţa.

Gânju a fost adusă ieri la Iaşi pentru a participa la percheziţiile pe care anchetatorii le-au efectuat în casa sa de aici. O altă învinuită din dosar este şi Magdalena Maria Coşniţă, cumătra unui deputat PSD”.

Acelaşi ziar publică marţi, 29 octombrie, un amplu material în care vine cu detalii despre modul în care se desfăşura activitatea la Vama Albiţa şi despre corupţia generalizată de acolo. Sunt interesante şi detaliile privind investigatorul sub acoperire cu identitate protejată, Igor Caraman. Potrivit surselor judiciare, ofiţerul din Republica Moldova ar fi solicitat expres să fie infiltrat pentru a demonstra corupţia de la vamă.

Un detaliu interesant însă este acela că în 2012, Caraman însuşi ar fi fost prins cu ţigări de contrabandă nedeclarate în Vama Albiţa. Prin urmare, avocaţii inculpaţilor declară acum că probele adunate de către acesta nu ar fi atât de relevante, pentru că el ar fi putut acţiona „din răzbunare“. În cele ce urmează, vă propunem articolul integral publicat de Ziarul de Iaşi.

Pelerinajul șpăgilor: un întreg schimb de tură de la cea mai mare vamă terestră a ţării

Fosta şefă a Vămii Iaşi, actuala şefă de tură Cristina Gânju, aflată printre acuzaţi, a făcut declaraţii incendiare în faţa judecătorilor despre filierele mitei şi despre corupţia generalizată din acest serviciu. Anchetatorii spun că unii vameşi negociau „atenţiile“ ca la piaţă, dând chiar şi rest, în timp ce alţii închideau lumina când primeau mita. În casa unuia dintre vameşi au fost găsiţi bani în şase valute diferite. Toţi cei 17 reţinuţi vor rămâne după gratii în continuare, au decis ieri judecătorii ieşeni.

Trei dube ale „mascaţilor“ din Vaslui au ajuns ieri, la prânz, la Curtea de Apel Iaşi, acolo unde un complet condus de magistratul Dan Anton a judecat recursul la arestarea preventivă pentru cei 17 vameşi de la Albiţa (judeţul Vaslui). În ciuda pledoariilor avocaţilor inculpaţilor sau a problemelor de sănătate invocate de unii dintre aceştia, magistraţii au respins toate recursurile vameşilor, aceştia urmând să fie cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv.

Detalii incredibile

În propunerea de arestare preventivă emisă de procurori pe numele inculpaţilor apar detalii incredibile despre modul în care se desfăşura activitatea în Vama Albiţa. De pildă, din declaraţiile investigatorului sub acoperire infiltrat acolo, un ofiţer ba-

sarabean pe nume Igor Caraman, reiese că în aproximativ jumătate de an de filaj nu a existat trecere prin vamă fără ca investigatorului să nu i se pretindă mită. Tot în baza probelor adunate de Caraman, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au concluzionat că în Vama Albiţa era două tipuri de inspectori vamali corupţi. Cei care se fereau să ceară direct „atenţii“ şi cei care nu se temeau să spună direct şoferilor că trebuie să dea bani pentru a trece frontiera. „Urmare probabil a acţiunii DNA din anul 2011 (ce i-a vizat exclusiv pe poliţiştii de frontieră), lucrătorii vamali şi poliţiştii din Vama Albiţa s-au manifestat cu prudenţă în a-i pretinde în mod explicit sume de bani cu titlu de mită, adoptând un comportament disimulat pentru a-şi exprima pretenţiile băneşti: gestică, mimică, folosirea de expresii cu subînţeles, notarea sumelor de bani solicitate pe coli de hârtie, stingerea luminii în momentul remiterii banilor“, au mai spus anchetatorii în documentul citat. Despre ceilalţi vameşi, care cereau bani fără ocolişuri, procurorii spun că „sfidau orice mijloc de autoprotecţie“ şi că negociau şpăgile „ca la piaţă“, dând şi rest atunci când era nevoie.

Fosta şefă a Vămii Iaşi i-a ajutat pe anchetatori

În încheierea Tribunalului Vaslui prin care s-a dispus arestarea preventivă se arată că printre vameşii care au detaliat cum se lua mită în Vama Albiţa se numără şi Cristina Gânju, fosta şefă a Direcţiei Vamale Iaşi. „Din declaraţiile inculpatelor Coşniţă Maria Magdalena, Gânju Cristina şi Tiron Lenuţa rezultă că în cadrul acestui punct vamal există cutuma, unanim cunoscută şi acceptată de către lucrătorii vamali, să fie pretinse şi primite diferite sume de la persoanele care efectuau activităţi de transport colete dinspre şi spre Republica Moldova, sumă de bani care era primită de lucrătorul vamal ce trebuia să realizeze controlul, iar la sfârşitul fiecărei ture suma de bani astfel obţinută era împărţită cu ceilalţi colegi de echipă, iar o parte din suma adunată pe parcursul programului de lucru era înmânată

şefului de tură“, se arată în documentul citat. În ceea ce o priveşte pe Cristina Gânju, aceasta ar fi luat mită de trei ori, suma totală astfel obţinută fiind de 210 euro. Procurorii vorbesc şi despre o „lăcomie“ a angajaţilor de la Albiţa care erau dispuşi şi pentru sume modice să controleze formal coletele ce treceau graniţa. „Inculpaţii efectuau formal sau nu efectuau niciun fel de control vamal, creând astfel posibilitatea scoaterii din ţară a unor bunuri furate sau de patrimoniu ori a introducerii în ţară de bunuri periculoase sau interzise la deţinere, comportament motivat exclusiv de considerente de lăcomie şi îmbogăţire facilă (notorii în rândul acestei categorii profesionale)“, se arată în propunerea de arestare preventivă a procurorilor.

Schimb valutar la casa unuia dintre vameşi

În documentul citat se mai arată că, iniţial, la Vama Albiţa au fost infiltraţi doi investigatori sub acoperire cu identitate protejată. Ulterior, procurorii arată că au constatat că infiltrarea celor doi a fost o „eroare de ordin tactic”, întrucât vameşii au fost reticenţi în a le da mită, având suspiciuni că ar putea fi interceptaţi. Mai mult decât atât, „la data de 11.06.2013, cu ocazia trecerii frontierei în punctul vamal Leuşeni, Republica Moldova, investigatorul cu identitate protejată Paraschiv Marian a fost abordat de vameşul de serviciu moldovean Grozavu Andrei, care i-a reproşat acestuia că efectuează înregistrări video în punctul

vamal cu aparatură disimulată, însă la controlul corporal aparatura nu a fost depistată“, se arată în propunerea de arestare.

Ulterior, pe 1 iulie, a fost infiltrat investigatorul Igor Caraman, care până pe 22 octombrie a trecut prin vamă de câte două ori pe săptămână, susţinând că face activităţi de transport pe traseul Republica Moldova–Braşov. Oamenii legii spun că în perioada amintită lui Caraman i s-ar fi cerut de fiecare dată mită. Surse juridice au precizat că ofiţerul basarabean ar fi fost prins cu ţigări de contrabandă nedeclarate în Vama Albiţa, în 2012, solicitând acum expres să fie infiltrat pentru a demonstra corupţia de acolo. Caraman fusese amendat atunci cu 5.000 de lei. De altfel, avocaţii inculpaţilor au speculat faptul că probele adunate de Caraman nu ar fi atât de relevante întrucât acesta ar fi putut acţiona „din răzbunare“.

Un alt detaliu picant din propunerea de arestare este cel referitor la sumele descoperite la casa vameşului Fănel Ciobanu. Aici s-ar fi descoperit bani în şase valute diferite, în timp ce în cea a lui Eugen Cristescu, adjunctul şefului de la Vama Albiţa, s-au găsit 42.240 de euro, 40 de lire sterline şi 3.047 de dolari, „sume considerabile, ce ridică semne de întrebare cu privire la provenienţa licită a lor“, au mai spus procurorii. Între timp, în Vama Albiţa, arestările vameşilor au provocat un deficit de personal, conducerea Vămii fiind nevoită să detaşeze opt angajaţi de la Stânca Costeşti, Direcţia Vamală Vaslui şi Aeroportul Iaşi.

FLUX

În schemele piramidale, mita colectată ajunge la „vârfuri” Fostul premier Ion Sturza consideră că după reuniunea de la Vilnius, instituţiile europene vor impune condiţii mai dure pentru Republica Moldova. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă acesta afirmă că „condiţionalităţile vor fi schimbate” pentru că populaţia se va întreba, ce înseamnă concret, pe plan intern, integrarea europeană. Şi oamenii ar putea ajunge la concluzia că nu se schimbă nimic, conchide Sturza. „După câte înţeleg eu, atitudinea instituţiilor europene şi a capitalelor europene faţă de Republica Moldova se va schimba, destul de mult. Vor fi scoase în prim-plan problemele-cheie ale Republicii Moldova, şi anume corupţia. Condiţionalităţile, inclusiv pentru semnarea finală a Acordului de Asociere, - nu

mai vorbesc despre Acordul de Liber Schimb sau de abolirea vizelor, - vor fi extrem de dure.

Când spun dure, nu mă refer numai la declaraţiile de luptă cu corupţia, dar la lucruri foarte concrete. Aşa cum s-a întâmplat şi cu alte state, va fi un plan concret, indicându-se chiar

câţi oameni trebuie să meargă la puşcărie, pentru acte de corupţie, la toate nivelurile”, a opinat ex-premierul. „Deci, de la Bruxelles va veni un fax în care va fi scris: trebuie să puneţi la puşcărie atâţia foşti prim-miniştri, atâţia miniştri, atâţia deputaţi, atâţia vameşi. Aceasta se va cere, nu se va cere să venim cu declaraţii, cum că, noi facem reformă...”, a explicat Sturza în continuare. În opinia lui, prognozele optimiste privind liberalizarea regimului de vize din 2014 sunt exagerate, pentru că subiectul este unul sensibil pentru europeni: „Ca să fim corecţi, mi se pare că astăzi guvernarea de la Chişinău un pic exagerează, atunci când stârneşte unele aşteptări legate de liberalizarea regimului de vize. Prognoza mea este că liberalizarea, în condiţiile când vor fi respectate toate cerinţele, va fi, mai degrabă, în anul 2016, decât în anul viitor. Europenii sunt foarte sensibili la această temă din două considerente. În primul rând, pentru că este un element de etică şi de morală, profund înrădăcinată în conştiinţa europenilor şi, în al doilea rând, o ţară coruptă

nu poate să gestioneze un sistem eficient de control al graniţei şi emigraţiei… Atunci când corupţia este la toate nivelele, de la funcţionarii mici până la nivelul înalt, este foarte greu să dai garanţii că, în condiţiile de liberă circulaţie, nu vor fi abuzuri şi nu vor fi tot felul de lucruri incorecte.”

Referindu-se la recenta operaţiune de la Vama Leuşeni-Albiţa, Sturza a apreciat că acesta este un lucru infim, „în comparaţie cu ceea ce ne aşteaptă”. În opinia lui, acţiunile care vor urma nu vor afecta doar „peştişorii”. „Bineînţeles că peştişorii mici sunt prima verigă în corupţia mare. Zilele acestea s-au strecurat multe informaţii că, de fapt, banii se colectează într-un sistem de piramidă şi ajung până la vârf. A propos, vreau să vă spun că aceasta e marea problemă a celor din Republica Moldova: în această schemă de corupere sunt implicaţi foarte mulţi oameni, când se colectează sumele importante de bani. Şi aici nu poţi să faci lucrurile pe ascuns sau să le tăinuieşti”, a concluzionat Ion Sturza.

FLUX

FLUX

6

Anchet=

1 NOIEMBRIE 2013

Jucăriile care ucid

Oamenilor nu le pasă de oameni Suntem într-o perioadă în care clasa politică este antrenată într-o competiţie a desfăşurării acţiunilor de stradă, un fel de culturism politic. Puterea, reprezentată de trei formaţiuni politice, PLDM, PD şi liberalii reformatori ai lui Ion Hadârcă, îşi va arăta muşchii pe 3 noiembrie, când va organiza un miting în susţinerea aderării Republicii Moldova la UE. De fapt, mitingul va fi în susţinerea puterii, adică guvernanţii vor ieşi să manifesteze, să-şi încordeze bicepşii, în susţinerea lor. O stupiditate, în fond, dacă ţinem cont de faptul că guvernanţii au toate pârghiile politice, administrative şi economice ca să schimbe lucrurile în ţară după cum găsesc ei de cuviinţă.

Protestul este instrumentul opoziţiei. Pe de altă parte, opoziţia comunistă, care de mai mult timp ameninţă să organizeze o revoluţie, şi în câteva rânduri deja şi-a scos toboşarii în stradă, declară că pe 3 noiembrie va organiza o contramanifestaţie la cea anunţată de autorităţi. În fond, tot o demonstraţie de forţă.

Ambele tabere îşi urmăresc propriile interese şi pe 3 noiembrie o să vedem care dintre ele a reuşit să obţină mai multe dividende politice şi care dintre ele îşi are muşchii mai umflaţi. Nu trebuie să ne mire acest spectacol de prost gust, dacă nu chiar abject. Este îngrijorător altceva, şi anume faptul că societatea noastră este total acaparată de aceste focuri de artificii ale puterii şi opoziţiei şi nu este în stare să mai vadă nimic altceva decât lupta pentru putere dintre partidele politice.

Dar, în afară de aceasta, în Republica Moldova se întâmplă lucruri grave, la care societatea nu are nicio reacţie, dar care o afectează profund.

Să vă dau un exemplu. În perioada 21-27 octombrie, în ţara noastră s-au desfăşurat un şir de acţiuni în cadrul Săptămânii Securităţii Chimice în Moldova. Între acestea, câteva organizaţii neguvernamentale locale şi internaţionale (merită să le dăm numele: Reţeaua Internaţională pentru Eliminarea POP (poluanţilor organici persistenţi), Eco – Acord, EcoWaster Coalition şi Uniunea Republicană a Asociaţiilor producătorilor Agricoli din Moldova) au efectuat un studiu în baza căruia au publicat şi un raport care are titlul ”Substanţe chimice toxice în produse pentru copii: testarea jucăriilor plasate pe piaţă în Republica Moldova”. Studiul, care, de fapt, a însemnat analiza compoziţiei chimice a jucăriilor, a confirmat că până la 30 la sută din jucăriile testate sunt absolut nocive pentru copii, ele de-

păşesc de zeci de ori, iar uneori şi de sute de ori concentraţiile admisibile de metale grele, care sunt extrem de periculoase pentru micuţi.

Merită să dăm câteva detalii privind modul în care a fost efectuat acest studiu. Experţii au procurat 50 de jucării din centrele comerciale, pieţele angro şi gheretele din Chişinău. Piesele au fost selectate astfel încât ele să cuprindă toate categoriile de jucării destinate copiilor după vârstă şi după ţara în care ele au fost produse. Asta pentru că în Republica Moldova se importă jucării produse în ţările UE (Franţa, Germania, Polonia, Cehia, România etc.), China, Rusia, Bielorusia, Turcia, Ucraina, Malaysia, SUA. Şi, în special, este de remarcat că cele mai multe jucării sunt de origine chineză sau

sunt produse de întreprinderi europene care îşi au locaţia în China (în total cam 80 la sută). Iar cota de jucării de producţie autohtonă plasată pe piaţă este neînsemnată.

Concluzia experţilor este că jucăriile testate conţin cantităţi excesive de plumb, antimoniu (stibiu), mercur, arsen, cadmiu, crom şi bariu. Şi anume testele au arătat că 90 la sută din jucăriile care au un conţinut sporit de metale sunt de provenienţă chineză. Dar au fost depistate concentraţii sporite de metale şi în jucăriile produse în Ucraina, Rusia şi Moldova. Din cele 57 de jucării testate, concentraţii sporite de metale care depăşesc concentraţia maximă admisibilă a poluanţilor în sol au fost depistate în 17 jucării, iar în 10 jucării aceste depăşiri sunt de zeci şi sute de ori.

Autorii studiului nu doar că au cercetat compoziţia chimică a jucăriilor şi au constatat care sunt nocive şi cât de nocive, dar au indicat şi locul de unde le-au procurat.

Câteva exemple: - un set de jucării-insecte (ţara de origine China), extrem de nociv, a fost procurat de la o tarabă stradală din sectorul Ciocana, Chişinău; - set de jucării-indieni, la fel de periculos (ţara de origine China), procurat dintr-un magazin angro din preajma Pieţei Centrale din capitală; - avion militar de culoare roşie (ţara de origine China), procurat la magazinul angro din centrul capitalei; - set acuarelă din 16 culori pentru copii (ţara de origine China), procurat de la o tarabă din Piaţa Centrală din capitală; - Cubul „Rubik” (ţara de origine China), procurat la o tarabă din Piaţa Centrală din Chişinău; - jucării moi (produse în Moldova), procurate dintr-un centru comercial din Chişinău; - piramidă din cercuri din mase plastice, procurată într-un centru comercial din Chişinău; - automobil (ţara de origine China), procurat din magazinul angro de jucării de lângă Piaţa Centrală din Chişinău; - set de mărgele pentru brodat (ţara de origine Ucraina), procurat din magazinul angro de jucării de lângă Piaţa Centrală din Chişinău;

- automobil (ţara de origine China), procurat din magazinul angro de jucării de lângă Piaţa Centrală din Chişinău.

Chiar dacă această informaţie a fost făcută publică, au fost difuzate informaţii la mai multe televiziuni, autorităţile nu au reacţionat în niciun fel. Deşi, în mod normal, a doua zi poliţia trebuia să pună sechestru şi să ridice loturile de jucării toxice.

Organizaţiile neguvernamentale, care înghit sute de mii de euro ca să apere drepturile omului, trebuiau să iasă la acţiuni de protest, să sară în apărarea sănătăţii şi a vieţii copiilor.

Producătorii autohtoni trebuiau şi ei să protesteze, să ceară insistent interzicerea importului de jucării de peste hotare pentru că sunt toxice şi pentru că, în felul acesta, îşi pot lărgi şi ei businessul. Şi, în sfârşit, părinţii trebuiau să protesteze, vehement, violent chiar, pentru că e vorba de odraslele lor. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Lumea este absolut indiferentă, nimic nu o mai interesează. Se pare că nici soarta propriilor copii.

Lipsa de reacţie a societăţii la ştirea despre jucăriile de pe rafturi care ucid arată clar că în Republica Moldova nu există societate civilă, dacă, în general, aceasta există pe undeva.

Iar poporul nostru îşi merită soarta. Îşi merită conducătorii pe care îi are astăzi şi care îl jefuiesc.

Să vedeţi că pe 3 noiembrie, unii vor ieşi să-i sprijine pe guvernanţi ca aceştia să nu cadă, să-i poată fura în continuare. Iar alţii vor ieşi să-i sprijine pe comunişti, ca aceştia să se ridice de unde au căzut şi, ajunşi din nou la guvernare, să-şi vadă iarăşi de interesele lor. Dar nu a ieşit şi nu va ieşi nimeni ca să-i apere pe copii. Oamenii nu vor ieşi să se ajute pe ei înşişi. Oamenilor nu le pasă de oameni.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Nu vindeţi străinilor moşia strămoşilor Urmare din pag. 1 Orice om cu un nivel minim de alfabetizare în domeniul politicilor agresive ale capitalismului de tip corporatist înţelege ce consecinţe nefaste poate avea o astfel de hotărâre de vânzare a moşiei strămoşeşti străinilor. E suficient să vedem ce se întâmplă în acest domeniu în România pentru a înţelege în ce capcană riscăm să fim împinşi de către birocraţia europeană aflată în serviciul marelui capital de tip speculativ şi a corporaţiilor transnaţionale. Într-o asemenea perspectivă nefastă vom ajunge o republică bananieră a Uniunii Europene, unde marii jucători internaţionali vor exploata pământurile noastre şi ţăranii care se vor pomeni în postura de gasterbaiteri în propria ţară pentru a-şi stoarce supraprofiturile.

Dincolo de propaganda triumfalistă ca pe timpurile vechiului regim sovietic despre „parcursul european”, se poate ascunde o mină cu efecte fatale pentru neamul nostru. În condiţiile unei crize alimentare globale tot mai acute, lupta pentru terenurile arabile de pe glob a devenit tot mai acerbă. Apa potabilă şi produsele agricole sunt cele mai de preţ resurse pentru care se poartă o bătălie lesne de desluşit pentru cei care au viziune şi simţul datoriei pentru interesele naţionale ale ţării pe care o conduc. Nici petrolul, nici gazele naturale, nici diamantele sau aurul nu se ridică la valoarea pe care o are pământul, care ne hrăneşte şi pe care vrem să dăinuim şi după încheierea mandatului actualei puteri. Ştim bine că Legea cu privire la petiţionare,

art. 8, vă oferă dreptul de a ne răspunde în termen de treizeci de zile. Dar aşa cum până la Summitul de la Vilnius a rămas mai puţin de o lună, Vă rugăm respectuos să ne daţi un răspuns cât mai curând posibil. În eventualitatea foarte probabilă că deja vaţi angajat să cedaţi pământul ţării ca urmare a înţelegerilor prealabile cu exponenţii birocraţiei europene, Vă sugerăm o modalitate de a evita să împingeţi ţara în această capcană mortală. Întrucât este vorba nu pur şi simplu de o chestiune sensibilă sau de interes public major, ci de o problemă vitală pentru societatea noastră, Vă sugerăm să le spuneţi partenerilor Dumneavoastră europeni că pentru a evita conflicte şi tulburări majore în societate, se impune organizarea unui referendum naţi-

onal, în care poporul ţării să se pronunţe pro sau contra vânzării pământului străinilor.

Sperăm să manifestaţi patriotism şi maturitate politică şi să ne răspundeţi în timp util şi univoc, prin DA sau NU, se pune la cale sau nu deschiderea pieţei noastre funciare pentru străini.

Cu respect, Victor CIOBANU, Preşedinte PPCD”

Scrisorile au fost depuse pe numele Preşedintelui RM, Nicolae Timofti, Preşedintelui Parlamentului, Igor Corman, Prim-ministrului RM, Iurie Leancă, Viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, Viceprim-ministrului Natalia Gherman, Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, precum şi preşedinţilor fracţiunilor parlamentare.

Opinii

1 NOIEMBRIE 2013

7

FLUX

De ce nu urmează România exemplul Ungariei?

Așa cum era de așteptat, recenta vizită în SUA a șefului Executivului de la București a confirmat faptul că România este în momentul de faţă o țară săracă, depopulată și resemnată. În acest context, oficialul român s-a comportat la Washington la fel ca și predecesorii săi fanarioți atunci când își cumpărau de la Istanbul dreptul de a jefui nestingheriți Valahia sau Moldova.

demică din România, acest flagel a generat multă suferință și frustrare în ultimii ani. Oricum am privi lucrurile, admiterea la pachet a României și a Bulgariei în UE reprezintă un experiment ratat. După aproape 7 ani de la aderarea la UE, nici România și nici Bulgaria nu au reușit să-și amelioreze semnificativ performanțele economice precare din perioada de preaderare. Astfel, la fel ca și în momentul aderării, aceste țări ocupau în anul 2010 ultimele locuri într-un clasament al statelor din UE alcătuDar de ce și cum s-a ajuns la acest bil datorită următoarelor disfuncții it în funcție de valoarea produsului nou moment zero al demnității și critice: intern brut în prețuri standard (PPS) al suveranității românești? Cum de - acumularea unor împrumuturi raportată la numărul de locuitori. și-a permis Victor Ponta să accepte, publice și private nefezabile; Mai grav, în cazul Bulgariei valoarea în numele României, atât de contro- colapsul productivității resurse- PPS per locuitor reprezenta în 2010 versatele proiecte Roșia Montană și lor materiale consumate la nivel ma- doar 47%, iar în cazul României doar Chevron, precum și statalitatea ne49% din media UE. Ori, dacă valoacroeconomic. legitimă a provinciei sârbe Kosovo și rea indicatorului menționat dintr-o Cu alte cuvinte, creșterea eco- țară oarecare a UE este mai mică deMetohia? În opinia mea, slugărnicia cu care nomică explozivă a economiei Ro- cât 60% din media UE, atunci acea Victor Ponta a renegociat la Washin- mâniei din perioada 2004–2008, o țară este o țară săracă, potrivit norgton așa-zisul parteneriat strategic creștere urmată de recesiunea cro- melor Comisiei Europene. (Figura II) dintre SUA și România nu se dato- nică din perioada 2008–2012, reÎn acest context, este de subliniat rează doar evidentei lipse de scru- flectă cu claritate tipologia prepon- că în cazul României amploarea și pule a tânărului premier. Nu, nici derent extensivă a acestui proces, efectele nefaste ale sărăciei au fost vorbă de așa ceva. Victor Ponta nu a un proces bazat pe multiplicarea cauzate atât de productivitatea prenegociat de capul lui la Washington. nesustenabilă a importurilor inuti- cară a factorilor de producție, cât În opinia mea, recenta vizită în SUA le, a muncii necalificate și a consu- și de flagrantele discrepanțe din a lui Victor Ponta a avut drept scop mului ineficient de resurse materia- ultimul deceniu în ceea ce privește reconfirmarea statutului său de pre- le. (Figura I) gradul de dezvoltare economică a În opinia mea, datele precedente județelor. Astfel, Bucureștiul, Ilfomier de către oficialitățile de la Casa Albă. Un statut care implică nu doar reflectă cu claritate eșecurile eco- vul și Timișul erau în 2010 singurele OK-ul Casei Albe, dar mai ales al unor nomiei românești din ultimii 8 ani: entități administrative care înregrupuri oligarhice care au monopo- creșterea cu mult sub așteptări a gistrau niveluri ale PPS per locuitor lizat de câțiva ani managementul PIB, creșterea explozivă a datoriei mai mari decât 60% din media UE. instituțiilor politice românești. Iar externe și a celei publice, depreci- În același an, doar șase județe (Cluj, această monopolizare de tip pluto- erea sistematică a productivității Brașov, Sibiu, Argeș, Arad și Gorj) cratic a puterii politice nu ar fi fost factorilor de producție. Ori, aceste înregistrau valori ale PPS per locuiposibilă dacă România nu ar fi deve- contraperformanțe reprezintă simp- tor mai mari decât media națională, nit - în doar câțiva ani - o țară săracă, tome specifice subdezvoltării și nu dar mai mici decât 60% din media ale dezvoltării economice. Evident, UE, în timp ce 33 de județe înregisdepopulată și resemnată.

Contrar aparențelor, perioada creșterea economică bazată pe ma- trau niveluri ale aceluiași indicator 2004-2012, o perioadă marcată mai sificarea muncii necalificate, precum mai mici decât media națională. ales de admiterea în UE, nu a fost o și pe consumarea ineficientă a resur- În sfârșit, județele Neamț, Vaslui și poveste de succes pentru România. selor materiale și a capitalului impli- Botoșani - alături de regiunile Sliven Dimpotrivă, intrarea României în UE că în mod inevitabil riscuri de țară și Montana din Bulgaria - erau în a generat grave disfuncții econo- enorme: colaps economic, sărăcie 2010 cele mai sărace entități admimice și sociale. Datele prezentate endemică, depopulare și inechități nistrative din UE datorită nivelului în continuare reflectă faptul că im- sociale alarmante. Iar România, incredibil de scăzut al PPS per locupactul preaderării și aderării Româ- după două decenii pierdute, a ajuns itor (1,2). niei la UE a fost pozitiv doar în ceea într-o asemenea situație.

Fără îndoială, depopularea masivă Cu toate că autoritățile de la a României din ultimele două decece privește creșterea economică din perioada 2004-2008. Dar acest București și cele de la Bruxelles vor- nii reprezintă o problemă a probleoutput s-a dovedit a fi nesustena- besc foarte rar despre sărăcia enmelor. De ce? Pentru că diminuarea drastică a numărului de locuitori constituie un fenomen fără precedent în istoria recentă a României. România a fost afectată în ultimul secol de implozii demografice doar în Figura I. 1. PIB – produsul intern brut; EN – exporturi nete (exporturi perioadele în care s-au minus importuri); DE - datoria externă totală; DP - datoria publică; PR – derulat cele două mari productivitatea resurselor materiale calculată ca un raport între produsul intern brut în prețuri constante și cantitatea de resurse materiale consumate conflagrații mondiale.

Dacă subdezvoltarea la nivel macroeconimic. Surse de date: 1. Eurostat, National accounts, GDP economică și segregaand main components; 2. Eurostat, Macroeconomic Imbalance Procedure;

rea accentuată a bogăției și a sărăciei reprezintă disfuncții tradiționale, colapsul demografic din ultimele două decenii reprezintă o nefericită premieră în ultimul secol de istorie românească. Oricum am judeca lucrurile, copiii nu mai sunt doriți în România de azi la fel de mult ca și în trecut. Mutațiile culturale din ultimele decenii au afectat negativ dorința tinerilor din România de a-și întemeia familii și de a avea copii.

Iar dacă ținem cont și de numeroasele probleme existențiale cu care se confruntă locuitorii României în aceste vremuri dificile, atunci putem înțelege mai bine cauzele care au determinat - în doar două decenii - implozia natalității, îmbătrânirea populației și descreșterea cu 13,4% a populației României. (Figura III) Din cele prezentate rezultă că în ultimii ani, situația economică, socială și politică a României s-a deteriorat în mod dramatic. Oligarhizarea instituțiilor politice, corupția generalizată, deciziile arbitrare ale autorităților, imoralitatea și incompetența politicienilor, inechitățile sociale flagrante, condițiile îngrozitoare în care sunt constrânși să supraviețuiască cei peste 8 milioane de cetățeni inuman de săraci ai României, șomajul persistent, exodul spre Vest al tinerilor și al forței de muncă calificate, haosul legislativ și administrativ, recrudescența analfabetismului, numărul tot mai mic de copii, depopularea masivă a tuturor regiunilor și a localităților, precaritatea rețelelor de transport, degradarea calității învățământului și condițiile de viață tot mai greu de suportat reprezintă, fără îndoială, consecințe recurente ale democratizării României sub patronajul Casei Albe și al Bruxellesului. Nici mai mult, dar nici mai puțin.

Drept urmare, în acest moment – la fel ca și în 1989 - aproape nimic nu mai funcționează în România conform unor standarde minime de eficiență și de eficacitate.

Desigur, există multiple responsabilități interne și externe

în ceea ce privește modul iresponsabil în care a fost guvernată România în ultimii ani. Dar în România nu există, din păcate, obiceiul de a evalua și de a sancționa conducătorii de orice fel în funcție rezultatele obținute și de conduita acestora.

Chiar dacă a existat mai demult un asemenea obicei, acum el a fost uitat sau abandonat. Această nefirească toleranță a românilor față de abuzurile sau de incompetența conducătorilor reprezintă, în opinia mea, o imensă problemă.

Incompetența, abuzurile de tot felul, reaua credință, demagogia, populismul, vulgaritatea, impostura și multe alte defecte ale politicienilor și ale managerilor care au adus România la sapă de lemn au fost și sunt acceptate cu o resemnare mioritică de majoritatea românilor.

Spre deosebire, în Ungaria reacția societății civile în împrejurări similare a fost cu totul alta. Politicienii care au adus Ungaria în pragul falimentului au fost destituiți, iar în locul lor au fost promovați lideri capabili și dispuși să se sacrifice pentru binele comun. Într-o anumită măsură, același lucru s-a întâmplat și în Bulgaria. Dar de ce în România reacția societății civile este, în același context, atât de inconsistentă? De ce nu urmează România exemplul Ungariei sau măcar al Bulgariei? Sunt cumva românii un popor vegetal așa cum crede Ana Blandiana?

Surse de date: 1. Eurostat, National accounts, GDP and main components.

2. Eurostat, Regional economic accounts.

Nicolae ŢĂRAN Timișoara, 28 octombrie 2013 Sursa: http://romanian.ruvr.ru

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

3. Eurostat, Sustainable Devlopment Indicators; 4. Banca Națională a României, Datoria externă.

Figura III. 3 Sursa datelor: Eurostat, Population and social condition, Demographic balance and crude rate.

Mai mult: http:// romanian.ruvr. ru/2013_10_29/ De-ce-nu-urmeazaRomania-exemplulUngariei-3662/

Figura II. 2. PPS – valoarea produsul intern brut estimată în prețuri standard (euro).

Sursa datelor: Eurostat, National accounts, GDP and main components.

Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2013_10_29/De-ce-nu-urmeaza-Romaniaexemplul-Ungariei-3662/

CMYK

FLUX

8

Analiz=

1 NOIEMBRIE 2013

De la multiculturalism la neonazism (“Zorii Aurii” – un exemplu al ascensiunii neonazismului în Europa)

După ce multiculturalismul a falimentat în Europa, iar arhitecţii UE încă sunt în căutarea unei strategii privind coexistenţa identitară paşnică pe continent, vacuumul ideologic este rapid umplut de viziunile ultranaţionaliste şi neonaziste. Am scris şi în alte câteva articole despre reanimarea curentelor extremiste în ţările europene („Revenirea la naţional-socialism?” şi „Ultranaţionalismul – „Pasărea Phoenix” a Europei”). Ratingul deosebit de înalt înregistrat de Frontul Naţional francez în această toamnă vorbeşte despre un trend evident al ascensiunii forţelor de dreapta şi acest trend este valabil în mai toate ţările europene. Diversitatea etnorasială şi varietatea culturală şi religioasă nu mai sunt privite ca un simbol al civilizării şi armoniei, ci ca o ameninţare pentru identitatea autentică a populaţiei majoritare dintr-o ţară sau alta. În Marea Britanie, încă în 2010, 58% din respondenţi declaraseră că asociază islamul cu extremismul, dar şi cu terorismul. Întrebaţi dacă musulmanii au un impact pozitiv asupra societăţii britanice, patru din zece britanici au răspuns negativ, în timp ce şapte din zece au apreciat că religia încurajează reprimarea femeilor [I]. Creşte numărul conflictelor rasiale, inclusiv în şcoli. În perioada anilor 2007-2011 au fost înregistrate oficial peste 87.000 de conflicte rasiale în şcolile britanice şi incidenţa acestora sporeşte anual [II]. După violenţele din august 2011 din Londra, sociologii au semnalat o creştere signifiantă a sentimentelor de frică, anxietate şi o resuscitare a prejudecăţilor rasiale în rândul cetăţenilor britanici [III]. Corespunzător, s-au activat mişcările neonaziste britanice, au început să apară organizaţii patriotice care cer fie expulzarea musulmanilor din ţară, fie schimbări radicale în modul de integrare şi de viaţă al acestora. Una dintre organizaţiile radicale cele mai cunoscute, Liga Engleză de Apărare (English Defence League), este deosebit de activă în organizarea marşurilor de protest şi în promovarea ideii de a închide moscheile şi a-i expulza pe musulmani din Marea Britanie [IV]. Tot mai influent devine Partidul Naţional Britanic, condus

de Nick Griffin, cu viziuni neofasciste şi antiislamice pronunţate, care în 2009 a obţinut două mandate în Parlamentul European. An de an, scorul electoral al acestei formaţiuni în alegerile din Marea Britanie sporeşte [V].

Norvegia a şocat lumea întreagă într-un mod pe cât de terifiant, pe atât de paradoxal. Anders Behring Breivik, un militant norvegian de extremă dreaptă, devine, la 22 iulie

2011, protagonistul celui mai teribil măcel din istoria Norvegiei. După ce organizează explozia unei bombe lângă instituţiile guvernului din Oslo, unde mor opt oameni, Breivik se îndreaptă spre insula Utoya, unde omoară cu foc de armă 69 (!) de tineri, membri ai mişcării de tineret a partidului aflat la guvernare.

Ulterior, ucigaşul declară că a omorât cetăţenii norvegieni în semn de protest faţă de politica tolerantă a guvernului în raport cu imigranţii musulmani. Aici e şi elementul terifiant, şi cel paradoxal: a omorât câteva zeci de norvegieni ca un mod de a lupta împotriva islamizării Norvegiei. Breivik a publicat şi o Declaraţie Europeană de Independenţă, un fel de model de constituţie în care înşiră o sumă de idei, de fapt o compilaţie de pasaje din diverşi autori, cu privire la cum ar trebui să fie arhitectura identitară şi culturală a Europei, pentru ca aceasta să supravieţuiască imigraţiei şi multiculturalismului vicios, să evite transformarea în “Eurabia” şi să rămână o Europă creştină [VI]. Breivik însuşi s-a autoetichetat drept “războinic al creştinismului” (“christian warrior”) şi, în ciuda gestului său abominabil, este considerat erou şi martir de unii simpatizanţi ai mişcărilor rasiste şi neonaziste europene. În Italia, care se confruntă cu cele mai mari valuri de imigranţi ilegali după revoluţiile din 2011, din nor-

SUA: Peste 500 de copii mor anual în incidente armate Numărul copiilor şi adolescenţilor americani care mor în urma rănilor provocate de arme de foc a crescut îngrijorător în ultimii 10 ani, se arată într-un studiu recent realizat în SUA şi prezentat în cadrul unei conferinţe a Academiei Pediatrice Americane, în Orlando, Florida.

Potrivit acestor date, peste 7500 de copii sunt spitalizaţi anual după ce au fost răniţi de arme de foc, o cifră care a crescut cu 80% în perioada 1997-2009.

8 din 10 victime sunt atacate cu pistoale, susțin medicii de peste ocean, care spun că o dezbatere asupra folosirii armelor de asalt în incidente stradale este mai puţin relevantă.

Dr. Christopher Weldon şi Dr. Arin L. Madenci sunt doi dintre medicii care s-au ocupat de această statisti-

că cu rezultate înfiorătoare. Potrivit acestora, numărul copiilor şi adolescenţilor decedaţi în urma împuşcăturilor a crescut extrem de mult. În 1997, 317 copii au pierit în acest fel, iar în 2009 numărul celor ucişi a atins pragul de 503.

Sursa: antena3.ro

dul Africii, sentimentele naţionaliste şi xenofobe sunt foarte pronunţate.

Pe insula Lampedusa, locul de sosire a imigranţilor tunisieni şi libieni, s-au produs ciocniri violente cu localnicii şi cu poliţia, italienii fiind nevoiţi să-şi adăpostească copiii pentru o mai mare siguranţă. În rezultat, italienii îşi exprimă tot mai des furia din cauza permeabilităţii graniţelor în faţa imigraţiei ilegale. În context, mai multe formaţiuni – dintre care Liga Nordului a lui Umberto Bossi este cea mai reprezentativă –, concentrează în revendicările lor politice nemulţumirile italienilor faţă de islamizarea ţării. Pe lângă lupta radicală împotriva islamizării, Liga Nordului promovează atât proiectul separatist de federalizare a Italiei, cât şi euroscepticismul [VII]. În decembrie 2011, media internaţionale au relatat despre un caz mai deosebit, în contextul conflictelor interrasiale – un scriitor italian, Gianluca Casseri, a ucis în Florenţa doi imigranţi senegalezi şi a rănit grav alţi patru, înainte de a se sinucide, când s-a văzut înconjurat de forţele de ordine. Cazul le-a amintit italienilor istoria cu Anders Breivik, petrecută în acelaşi an în Norvegia şi i-a făcut să analizeze o dată în plus realităţile imigraţiei şi a convieţuirii interrasiale pe termen lung în Italia [VIII]. În Grecia, în parlamentarele din mai 2012, s-a produs un precedent important pentru politica din această regiune – pentru prima dată o formaţiune neonazistă, Zorii Aurii (Chryssi Avghi), a acces în Parlament; asta după ce în scrutinul din 2009 respectivul partid obţinuse sub 0,3% din voturi [IX]. Liderii acestei formaţiuni au declarat că dacă vor avea suficientă putere politică, vor efectua raiduri în spitale şi grădiniţe, pentru a-i alunga de acolo în stradă pe imigranţi şi copiii acestora, eliberând locurile pentru grecii nativi [X]. Trendul neonazismului în Grecia vorbeşte de la sine despre starea spiritelor în această ţară. Fenomene analogice se produc, la o diferită anvergură, aproape pretutindeni în Europa. Pe continent se produce o

cotitură ideologică surprinzătoare şi primejdioasă – trecerea de la valorile multiculturalismului, la cele ale ultranaţionalismului virulent.

(Va urma.)

Dorian FURTUNĂ Sursa: vox.publika.md

____________________

[I] Jumătate din britanici asociază islamul cu terorismul // 7 iun. 2010 / http:// www.mediafax.ro/externe/jumatatedin-britanici-asociaza-islamul-cu-terorismul-6309552 [II] More than 87,000 racist incidents recorded in schools // By Divya Talwar.

BBC Asian Network. 23 May 2012 / http://www.bbc.co.uk/news/education-18155255 [III] British public ‘are more prejudiced against minorities after riots’ // by Matthew Taylor. guardian.co.uk, Monday 5 September 2011 / http://www. guardian.co.uk/uk/2011/sep/05/ british-public-prejudiced-minoritiesriots [IV] Scuffles break out at EDL protest in east London // BBC, 3 September 2011 / http://www.bbc.co.uk/news/ uk-england-london-14775154 [V] British National Party // http:// en.wikipedia.org/wiki/British_National_Party [VI] Anders Behring Breivik // http:// en.wikipedia.org/wiki/Anders_Behring_Breivik [VII] Лига Севера // http://right-world. net/countries/italy/ls [VIII] Florence Shooter Gianluca Casseri and Europe’s Dangerous Extreme Right-Wing // By Daniel Tovrov.

December 15, 2011 / http://www.ibtimes.com/articles/267792/20111215/ florence-shooter-gianluca-casseri-europe-s-dangerous.htm [IV] Greece election: rise of the far right //

by Helena Smith, in Athens. The Guardian. Tuesday, 1 May 2012 / http:// www.guardian.co.uk/world/2012/ may/01/greece-election-rise-far-right [X] Nationaliștii eleni vor golirea grădinițelor și spitalelor de IMIGRANȚI pentru a face loc grecilor // FrontPress. 13.06.2012 / http:// www.frontpress.ro/2012/06/nationalistii-eleni-vor-golirea-gradinitelor-sispitalelor-de-imigranti-pentru-a-face-loc-grecilor.html

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488 or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

CMYK

Externe

1 NOIEMBRIE 2013

9

FLUX

Directorul serviciilor secrete americane: Spionarea liderilor străini este un „principiu” al serviciilor de informaţii Cunoaşterea intenţiilor liderilor străini este un „principiu fundamental” pentru orice serviciu de informaţii, a apreciat marţi, 29 octombrie, directorul comunităţii serviciilor de informaţii din SUA (DNI), James Clapper, fără a evoca o eventuală interceptare a comunicaţiilor Angelei Merkel.

„Timp de 50 de ani de când lucrez în informaţii, a cunoaşte intenţiile liderilor este un principiu fundamental pentru ceea ce încercăm să colectăm şi să analizăm”, a recunoscut acesta în cadrul unei audieri în faţa comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

Este vorba, mai ales, de „a determina dacă ceea ce spun corespunde cu ceea ce se întâmplă. Este indispensabil pentru noi să ştim încotro merge ţara, care le este politica,

cum are consecinţe asupra noastră într-o întreagă serie de domenii”, a explicat Clapper, care supervizează 16 agenţii de informaţii americane, printre care şi NSA, care se ocupă de interceptarea comunicaţiilor. Întrebat de un ales dacă state „aliate” realizează sau au realizat activităţi de spionaj la adresa Statelor Unite şi a liderilor săi, James Clapper şi directorul NSA, generalul Keith Alexander, au răspuns afirmativ.

Ca răspuns la o altă întrebare, Clapper a lăsat să se înţeleagă că membrii delegaţiei de europarlamentari aflaţi în vizită la Washington pentru a cere socoteală administraţiei americane privind activităţile de

spionaj în Uniunea Europeană ar putea să nu cunoască acţiunile serviciilor de informaţii ale propriilor state. „Deseori oamenii politici, care au fost şi care vor veni, nu sunt familiari cu modul exact în care operaţiunile de informaţii sunt executate. Şi aş adăuga că nu există nicio altă ţară în lume unde să existe acelaşi grad de supervizare a serviciilor de informaţii ca a noastră”, a declarat acesta în faţa parlamentarilor care se ocupă de controlul comunităţii de informaţii americane.

Mai mult decât atât, directorul NSA, Keith Alexander, a declarat că servicii secrete europene au efectuat interceptări în state europene şi au transmis informaţiile Agenţiei americane pentru Securitatea Naţi-

Tunelul care va face legătura dintre Asia şi Europa, o construcţie ambiţioasă de 4 miliarde de dolari Turcia a inaugurat marţi, 29 octombrie, un tunel de cale ferată construit pe sub Strâmtoarea Bosfor, care va face legătura între două continente, Asia şi Europa.

Proiectul a necesitat o investiţie totală de 4 miliarde de dolari, subliniază BBC. Inaugurarea a avut loc la cea de-a 90-a aniversare a Republicii Turcia.

Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan promovează de ani buni proiectul de inginerie submarin, conceput pentru prima oară de un sultan otoman în 1860.

Construcţiile au început în 2004, dar au fost amânate de excavările arheologice.

Tunelul are o lungime totală de 13,6 kilometri, dintre care o secţiune subacvatică de 1,4 kilometri.

Proiectul poartă numele de Marmaray, ce provine de la Marea Marmara şi de la cuvântul “ray”, echivalentul în limba turcă a şinelor de cale ferată.

Guvernul turc speră ca noua legătură pe sub Bosfor să devină o rută comercială importantă, spune reporterul BBC, James Reynolds. În teorie, ziua în care va fi posibil transportul cu trenul din Londra în Beijing prin Istanbul este tot mai aproape. În cadrul proiectului Marmaray vor fi modernizate şi liniile de tramvai existente care fac legătura între partea sudică a oraşului prin Strâmtoarea Bosfor.

Istanbul este unul dintre cele mai mari oraşe din lume, cu aproape 16 milioane de locuitori. Aproximativ două milioane de persoane traversează în fiecare zi Bosforul pe cele două poduri existente, situaţie care duce deseori la ambuteiaje de amploare, conform agenţiei de presă AFP. Noul tunel subteran este proiectat să transporte 75 de mii de oameni în fiecare oră în ambele direcţii.

“Crearea unei axe de transport între punctele estice şi vestice ale oraşului va rezolva problema” aglomerării traficului, spune primarul Istanbulului, Kadir Topbas.

Criticii proiectului patronat chiar de premierul Erdogan susţin că tunelul subteran nu reprezintă decât o ambiţie “faraonică” a actualului lider al executivului turc, alternative mult mai eficiente fiind, în opinia lor, un al treilea aeroport, un canal paralel sau un al treilea pod peste Bosfor.

Miercuri, la o zi după ceremonia de inaugurare, trans-

portul în tunelul feroviar Marmaray a fost întrerupt temporar, relata publicaţia turcă Hurriyet în ediţia electronică. Potrivit publicaţiei, transportul în tunelul feroviar, care asigură o legătură între zonele europeană şi asiatică a Istanbulului, a fost oprit pentru o perioadă scurtă, în urma unei pene de electricitate care s-a produs în jurul orei locale 8.00.

Transportul în tunel a fost reluat după rezolvarea problemei şi a continuat fără probleme, a adăugat aceeaşi sursă, fără să ofere alte precizări.

Proiectul a fost inaugurat marţi, în cadrul unei ceremonii la care au participat lideri turci, dar şi premierii japonez Shinzo Abe şi român Victor Ponta, preşedintele somalez Hasan Sheikh Mahmud şi numeroşi funcţionari publici străini. Deşi Guvernul turc şi municipalitatea Istanbulului şi-au exprimat încrederea puternică în Marmaray, pe care l-au prezentat ca pe „proiectul secolului”, criticii au afirmat că tunelul a fost deschis în pripă, fără controale de securitate adecvate.

Camera Arhitecţilor şi Inginerilor (TMMOB) a subliniat, într-un avertisment pe care l-a emis, că partea proiectului deschisă într-o primă etapă nu este dotată cu un sistem de siguranţă electronic activ. Potrivit organizaţiei, tuburile tunelului submarin riscă, totodată, „rupturi” ce pot conduce la infiltrări.

De asemenea, a fost criticată mai ales rezistenţa proiectului în eventualitatea unui cutremur, în contextul în care regiunea Marmara este o zonă majoră de cutremure.

După Ziarul Financiar şi MEDIAFAX

onală, afirmând că ipotezele prezentate de ziarele Le Monde, L’Espresso şi El Mundo sunt „total false”. „Pentru a fi perfect clar, noi nu am colectat informaţii despre cetăţeni europeni; informaţiile au fost furnizate NSA de parteneri europeni”, a explicat generalul Alexander în cursul audierilor în Comisia de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor.

Noile dezvăluiri par să invalideze versiunea prezentată în ultimele zile de presa europeană privind amploa-

rea activităţilor serviciilor americane de spionaj.

Publicaţii europene au relatat, citând documente oferite de fostul consultant NSA, Edward Snowden, că serviciile americane de spionaj au interceptat zeci de milioane de conversaţii telefonice în ţări precum Franţa şi Spania, inclusiv comunicaţiile unor lideri ai ţărilor europene, precum cancelarul german Angela Merkel.

După interfax.ro

„Silicon Valley” rus, proiectul eşuat al lui Dmitri Medvedev?

Parchetul rus a anunţat miercuri, 30 octombrie, deturnări masive de fonduri şi alte încălcări ale proiectului privind construcţia unui „Silicon Valley” rus, un proiect de suflet al actualului prim-ministru Dmitri Medvedev, fost preşedinte în perioada 2008-2012. Prejudiciul s-ar putea ridica la aproximativ 3 miliarde de euro, relatează AFP.

„Au fost descoperite încălcări grave ale legii la crearea centrului de inovare Skolkovo”, în cadrul verificărilor efectuate de Parchet la fondul condus de miliardarul Viktor Vekselberg, a indicat Ministerul public într-un comunicat.

Suma acestor nereguli se ridică la circa 125 de miliarde de ruble (2,8 miliarde de euro), adaugă Parchetul, fără să precizeze dacă a fost deschisă o anchetă în acest caz.

S-au descoperit numeroase cazuri de subfacturare a serviciilor, iar alocări importante destinate unor proiecte ştiinţifice au fost, în realitate, deturnate spre paradisuri fiscale, în baza unor scheme complexe. În plus, membrii comisiei de acordare a subvenţiilor, inclusiv preşedintele fondului, au fost de acord cu alocarea a trei burse, a mai indicat parchetul, menţionând că a solicitat responsabililor de fonduri să ramburseze prejudiciile cauzate, să pună capăt neregulilor şi să aplice sancţiuni „administrative” faţă de cei vinovaţi, măsuri care au început să fie puse în aplicare.

Proiectul Skolkovo a fost lansat de Dmitri Medvedev, pe când era preşedinte, dorindu-se o vitrină a procesului de modernizare a Rusiei, care să-i atragă pe cei mai buni oameni de ştiinţă ruşi şi străini. Dar acest proiect nu pare să fi avut vânt în pupă de la revenirea la Kremlin a lui Vladimir Putin pentru al treilea mandat prezidenţial, în mai 2012. În aprilie, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a efectuat percheziţii la Skolkovo, în cadrul unei anchete deschise pentru deturnarea a 24 de milioane de ruble (600.000 de euro) din fondurile publice alocate în vederea dezvoltării acestui centru de inovare.

Anchetatorii au acuzat Centrul de a fi instituit o filială care a primit fonduri publice, fără a fi desfăşurat activităţi semnificative de la crearea sa în 2011.

Sursa: agerpres.ro

FLUX

10

Cultur=

1 NOIEMBRIE 2013

FILM FESTIVAL Suedez

SPAŢIUL VIRTUAL PUNE CONTROL PE VIEŢILE OAMENILOR

Facebook pretinde că ştie dacă o relaţie romantică poate fi de durată sau nu Facebook poate prezice dacă te vei despărţi de persoana iubită, arată un studiu care dezvăluie secretul unei relaţii de durată.

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Filmului Suedez se va desfășura la Chişinău în perioada 1-5 noiembrie. În cadrul festivalului vor fi proiectate cinci filme, realizate de cineaşti suedezi, în perioada anilor 2011-2012.

Cinefilii vor putea urmări trei drame: «Mi-e dor de tine», «Final fericit» şi «Stockholmul de Est», documentarul «Filmul «Palme» și comedia «Cockpit».

Toate proiecţiile vor fi prezentate în original, cu subtitrare în limba română.

Festivalul Filmului Suedez este organizat de Ambasada Suediei la Chişinău, în colaborare cu Centrul Cultural «Gaudeamus».

Turcesc În perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, la Chişinău se va desfăşura Festivalul Filmului Turcesc, ediţia a doua. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea Zilei Naționale a Turciei, care este marcată pe 29 octombrie.

Vor fi proiectate şase filme ale cineaştilor din Turcia - «Dragostea preferă coincidenţe», «Cutia Pandorei», «Internaţional», «Tată şi fiu», «Două limbi şi-un geamantan», «Basmaua roşie».

Peliculele vor fi prezentate la «Patria Multiplex», «Shopping MallDova», în original, cu subtitrare în limba rusă.

Intrarea la proiecțiile ambelor festivaluri este liberă.

Mai nou, secretul unei relaţii romantice nu este scris în stele, ci în forma reţelei sociale a unei persoane. O nouă cercetare realizată de Jon Kleinberg, informatician la Universitatea Cornell, şi Lars Backstrom, inginer la Facebook, dezvăluie că reţeaua socială a unei persoane poate dezvălui identitatea partenerului romantic şi poate chiar să prevestească dacă relaţia se apropie de sfârşit.

Cercetătorii au folosit datele a 1,3 milioane de utilizatori Facebook, selectaţi aleatoriu dintre toţi utilizatorii care îndeplineau următoarele condiţii: o vârstă mai mare de 20 de ani, cu 50-2.000 de prieteni şi care includeau numele partenerului în profilul lor.

Volumul de date era uriaş: 379 de milioane de noduri şi 8,6 miliarde de legături. Datele au fost folosite în mod anonim.

Principalul rezultat a fost faptul că numărul total de prieteni comuni pe care îi au doi oameni dintr-un cuplu reprezintă un indicator slab al relaţiilor romantice. Cercetătorii au descoperit că un indicator mult mai bun era ceea ce specialiştii numesc „dispersiunea”. Acest termen desemnează atât prietenii comuni împărtăşiţi de două persoane, cât şi prietenii mai îndepărtaţi din reţeaua unei persoane. Un grad mare de dispersiune are loc atunci când prietenii comuni ai cuplului nu sunt conectaţi foarte bine între ei. „Soţul/soţia sau partenerul romantic al unei persoane reprezintă un pod între diferite lumi sociale ale persoanei respective”, a explicat Kleinberg.

Algoritmul de dispersiune a putut iden-

URMĂRIŢI DE GHINION

Cirque du Solei va fi amendat după ce o acrobată a murit în timpul spectacolului Cel mai celebru circ din lume, Cirque du Solei, va fi amendat, după ce o acrobată a murit în timpul unui spectacol din Las Vegas, din anul acesta.

Autorităţile americane cer sancţiuni în valoare de 25.000 de dolari pentru Cirque du Soleil. Potrivit Agenţiei pentru Sănătate şi Siguranţa la Locul de Muncă din Nevada, echipamentele acrobatei erau inadecvate, iar sistemul de protecţie împotriva căderilor nu s-a potrivit cu standardele de siguranţă.

Cirque du Solei a anunţat că va contesta amenzile. Un asemenea accident a avut loc pentru prima dată în istoria de trei decenii a circului.

Sarah Guyard-Guillot, de 31 de ani, interpreta alături de colegii săi această scenă de acrobaţie. Artista, mamă a doi copii, a căzut de la 15 metri înălţime în faţa spectatorilor, după ce s-a desprins de cablul de siguranţă.

După tragicul eveniment, într-un comunicat emis de Cirque du Soleil, reprezentanţii acestuia şi-au exprimat durerea în legătură cu moartea artistei, menţionând importanţa fiecărui membru al echipei.

20 de artişti de stradă au înfiinţat, în 1984, Cirque du Soleil. De-a lungul timpului, au înregistrat un succes enorm. Cu

tifica corect partenerul unui utilizator în 60% din cazuri. Deoarece toate persoanele studiate aveau cel puţin 50 de prieteni, ghicitul ar fi dus la identificarea corectă a partenerului în doar 2% din cazuri. De asemenea, algoritmul identifica în mod corect persoanele care se declarau a fi „într-o relaţie” într-o treime din cazuri — aşadar, o rată de succes de 1 din 3 faţă de 1 din 50 în cazul ghicirii aleatorii.

Foarte interesant era faptul că atunci când algoritmul eşua, acest lucru sugera că relaţia romantică întâmpina probleme.

Un cuplu care formează o relaţie declarată şi care nu are o rată mare a dispersiunii pe Facebook este cu 50% mai predispus să se despartă în următoarele două luni decât un cuplu cu dispersiune mare, au descoperit cercetătorii.

Pentru Facebook, cercetarea face parte din eforturile sale automate de a analiza mai atent relaţiile dintre utilizatorii săi pentru a personaliza mai eficient conţinutul şi

reclamele de pe site. Lars Backstrom, unul dintre cei doi autori ai studiului, este inginerul care gestionează News Feed-ul Facebook, ce livrează conţinut de la prietenii utilizatorului.

Cu cât Facebook ştie mai multe despre relaţiile unui utilizator, cu atât poate personaliza mai bine News Feed-ul. Spre exemplu, vreţi să vedeţi pozele ce înfăţişează un copil luând lecţii de înot ieri? Probabil că da, dacă este copilul unui membru de familie sau al unui coleg apropiat de la serviciu, însă probabil că nu dacă este cineva aflat la marginea reţelei dumneavoastră de 2.000 de „prieteni”.

Aşadar, cercetarea Facebook pare să confirme ceea ce ştiam deja: relaţiile care durează sunt cele în care cealaltă persoană ne oferă noi perspective asupra lumii. Cu toate acestea, este util ca acest lucru să fie confirmat de un volum mare de date şi de algoritmi. „Nu am mai avut această perspectivă până acum”, a concluzionat Kleinberg.

ÎNTR-O SOCIETATE ÎN CARE BANII CASH SUNT PE CALE DE DISPARIŢIE

Oamenii străzii primesc mărunţiș pe card Persoanele fără adăpost din Stockholm au început să folosească terminale de plată cu cardul pentru a primi donaţii, o premieră la nivel mondial, într-o economie unde banii cash sunt pe cale de dispariţie, aproape toate tranzacţiile fiind efectuate electronic.

aproape 5.000 de salariaţi, dintre care 1.300 de artişti, firma a avut o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari în 2011. Spectacolele Cirque du Soleil au fost văzute de peste 100 de milioane de spectatori din 300 de oraşe din întreaga lume.

Se pare că celebra companie belgiană a intrat într-o eră a ghinionului. La începutul anului în curs, circul a început să simtă efectele crizei financiare și a anunțat că va concedia 400 de angajați. Motivul oficial anunțat au fost problemele din cauza ratei de schimb a dolarului canadian, a crizei economice mondiale şi a creşterii costurilor de producţie pentru spectacolele pe care le organizează circul.

Compania a anunţat că din 2011, trei spectacole au înregistrat mai puţin succes decât se prevedea. Anul trecut, firma canadiană nu a obţinut profit, pentru prima dată în istoria Cirque du Soleil.

Persoanele fără adăpost care distribuie revista «Situation Stockholm» sunt echipate începând din luna septembrie cu cititoare de carduri bancare, potrivit Bloomberg.

«Tot mai mulţi dintre vânzătorii noştri reclamau că oamenii nu mai au bani cash, ne spun asta de mult timp. Putea deveni frustrant, dar acum există posibilitatea de a vinde ziarul», a declarat pentru Bloomberg directorul general al Situation Stockholm, Pia Stolt.

Sistemul financiar stabil şi o populaţie bine educată în ceea ce priveşte noile tehnologii au eliminat aproape în totalitate banii cash din economie. Bancnotele şi monedele au fost folosite anul trecut în numai 2,7% din tranzacţiile din Suedia, faţă de o medie de 9,8% la nivelul zonei euro şi 7,2% în Statele Unite, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale.

Revista distribuită de persoanele fără adăpost din Stockholm costă 50 de coroane (5,7 euro), iar vânzătorii ambulanţi păstrează 50% din banii strânşi. Publicaţia putea fi deja cumpărată prin sms.

Până acum, reacţia publicului şi a vânzătorilor la noul sistem de plată cu cardul a fost «foarte pozitivă», a precizat Stolt.

“Situation Stockholm” este distribuită de 350 de vânzători ambulanţi. “Înainte, toţi oamenii de pe stradă spuneau că nu au bani cash sau că nu pot plăti prin sms deoarece folosesc un telefon de la companie. Acum nu mai au cum să scape. Accept carduri, plăţi prin sms şi bani cash, chiar şi dolari sau euro”, a declarat pentru Bloomberg Stefan Wikberg, care distribuie revista de 14 ani.

Unii retaileri şi furnizori de servicii din Suedia nu mai acceptă cash. Potrivit datelor Federaţiei Suedeze a Comerţului, doar 30% dintre tranzacţiile retail din Suedia sunt efectuate în cash.

Nordea, SEB şi Swedbank, cele mai mari bănci suedeze, au oprit operaţiunile cash în trei sferturi din sucursalele locale, pe măsură ce populaţia a trecut la carduri bancare, internet şi plăţi prin intermediul telefonului mobil.

Cultur=

1 NOIEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

A MURIT UN ATEU… (Pagini de jurnal)

21.VIII.1992

2.VII.1992 Discuţie dură la ultima şedinţă a Consiliului USM referitor la subtila viclenie a unuia de a numi „LA” –„Săptămânal al scriitorilor din Moldova” în loc de, actuala denumire, – „Săptămânalul Uniunii Scriitorilor din Moldova”. Argumente şfichiuitoare ca ripostă la tentativa de a submina organizaţia ai cărei membri n-au vrut să-l aleagă preşedinte. Până la urmă, deghizat şi făţarnic, acesta repune pe foaia de titlu ceea ce fusese până la el.

Telefoane de la Matcovschi. Ideea, pornită de la Cimpoi, de a renunţa la titlul „Literatura şi arta” în favoarea unuia nou, dar foarte… vechi: „Propăşirea”.

Alt telefon de la Matcovschi – să introducă, în piesa „Ioan Vodă cel Cumplit”, un corifeu care dă anumite explicaţii referitoare la subtilităţile acţiunii, corifeul nefiind altcineva decât Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Zice Matcovschi: „Fiindcă mi-a spus cineva că şi tu ai avut un dialog în Sfatul Ţării – cu cine? – în care se vorbeşte despre istorie în felul acesta”… Îmi dau seama că se referă la discuţia mea cu I. C. Drăgan, la momentul în care interlocutorul meu spunea următoarele: „Pentru că pe scara destoiniciilor tuturor civilizaţiilor, istoria are cea mai înaltă valoare. Unele popoare ajung chiar s-o sacralizeze. Cine merge într-o sinagogă, aude, simte cum e citit un capitol din istoria unei anumite naţiuni. Dacă am face şi noi, românii, acelaşi lucru în bisericile noastre, sunt sigur că am fi mult mai solidari şi mai mândri de destinul orânduit nouă prin secole şi secole”.

Altceva? Am scos de pe banda magnetică dialogurile cu Mircea Nedelciu şi Sorin Preda.

Mi se par interesante, cu semne „de altceva”, de altă generaţie, de altă deschidere spre lume şi literatură.

Cretinii de la Tiraspol au blocat asigurarea cu energie electrică, după ce acum două săptămâni întrerupsese alimentarea cu gaz natural.

Alte evenimente tragice? Abundă presa de ele şi un jurnal intim nu poate aduce spor de semnificaţii…

2.VIII.1992 Dacă până şi Gh. Ci., prin eforturile iresponsabile şi conjuncturiste ale lui Borşevici şi Cimpoi, ajunge a fi investit cu titlul de… „Maestru în artă”, dacă majoritatea scriitorilor au ambiţia să obţină atare titlu atât de devalorizat prin risipirea lui în direcţia oricui, ar fi bine să-i satisfacem pe toţi, decretând Uniunea Scriitorilor drept… Măiastră în artă.

Apoi titlul de „scriitor al poporului”… Al cărui popor?... Moldovenesc?... Pentru că România nu are un atare titlu. Deci, acceptând această aberantă titulatură, unii „condeieri-patrioţi” locali acceptă că există… două popoare, două naţiuni, moldovenească şi română. Ah, patrioţii!!!

Ca de obicei, mai zilnic, intră în birou Matcovschi. Vine cu volumaşul foaie-de-ţigară din caseta poeţilor ruşi traduşi în româneşte; deci, vine cu acel volumaş vişiniu al lui Esenin, pentru a-mi demonstra „cât de prost l-a tradus George Lesnea”. Îmi citeşte din original, apoi în versiune lesniană. Există „infidelităţi”, dar aceasta nu înseamnă tocmai ceea ce spune D. M.: „Ce-i cu românii iştia, bre? Trebuie să facem o discuţie cu ei…”. Înţeleg că hărţăgoşenia sa vine şi ca urmare a groaznicului accident prin care a trecut acum doi ani.

Se miră că Lesnea a tradus „talianka” prin „armonică”, zicând că el, Matcovschi, a tradus prin „tilincă”. Îi dau cea mai simplă replică: instrumentul popular „rus” „garmoşka” e de provenienţă italiană; la începuturi, ruşii aşa i-au şi zis: „(i)talianka”. Pe când tilinca, pardon, e cu totul altceva… În fine, îmi citeşte câteva traduceri de ale sale din Esenin. Realizate mai demult, dar bine, ceea ce însă nu înseamnă că Lesnea e aşa şi aşa… Zice Matcovschi: „L-am întrebat pe Igor Creţu, dacă nu s-a întâlnit şi a discutat cu George Lesnea despre arta traducerii. Ba s-au întâlnit, iar când Creţu pusese nu ştiu ce întrebări, Lesnea zâmbi cinic-abătut, zicând: «Să lăsăm asta… Hai mai bine să mai mâncăm nişte icre roşii…»”. Mă rog, nu este exclus să se fi întâmplat şi aşa ceva, însă nici aceasta nu dovedeşte că Lesnea nu a re-creat atmosfera liricii eseniene în româneşte…

Am încheiat primul volum din „Memorii, Jurnale” de Mircea Eliade. De fapt, în mare parte, parcă le-aş fi recitit: cele transmise, pe timpuri, la „Europa liberă”, cele citite în periodică, cele extrase din alte lucrări ale lui Eliade m-au făcut să citesc aceste pagini de memorialistică ceva cu mai puţin interes, fără a trăi bucuria noutăţii. Volumul doi e mai mic cu circa 150 de pagini. Am şi parcurs deja primul capitol din el. În legătură cu Zilele Blaga, am telefonat la Focşani, invitându-i pe Florin Muscalu şi Traian Olteanu; la Galaţi – de asemenea, invitaţii, precum şi Clujul, Alba Iulia, Bucureştiul… Vom avea circa 25-30 de invitaţi.

23.VIII.1992 Un vis feroce. În nu ştiu ce situaţie, într-o discuţie, S. Saka zice: „Ce să mai vorbim?... Eu sunt completamente distrus de moartea lui Suceveanu…”. Cum? Suceveanu?! Ce i s-a întâmplat? – întreb sacadat, ruinat de uimire. Ca ieri-alaltăieri trecuse pe la mine, cerând ceva ce lăsase înainte de a pleca în concediu…

Probabil, visul putea fi sugerat-insinuat de lectura memoriilor lui Eliade, de paginile în care vorbeşte despre o posibilă „moarte colectivă” (războiul).

Dar dea Domnul să se adeverească supoziţia populară că cel pe care îl visez la margine de mormânt are a trăi mult, foarte mult.

Eu, însă, constat că prind a reţine, când mă trezesc, subiecte şi imagini din vise, ceea ce nu mi se mai întâmplase de mulţi ani.

25.VIII.1992

20.VIII.1992

Ies la Mircea B., invitat, conform tabieturilor din ultima vreme, la cafeaua dintre 9 şi 10. Între timp, telefonează Vasile Vasilache şi o pune la curent pe Zinovia că a murit Andrei Lupan.

Dumnezeu să-l ierte.

Telefon de la Alba Iulia. Mircea Cenuşă mă pune la curent că vine la Zilele Lucian Blaga.

Boala vai-de-capul celor din jurul nostru: pe ton de răsfăţ bovino-cinic proferează enormităţi. Nu că nu ar avea timp, ci nu mai sunt încercaţi de elementara dorinţă de a mai deschide şi ei vreo carte… Ne invadează prostia! Nici Ulise nu s-ar fi putut salva de sirenele astea blazate, cu lip pe creier. În această situaţie, a vorbi de demnitate naţională, de independenţă, de suveranitate e o impertinenţă. Chiar dacă sunt mulţi sau ceva mai mulţi – sunt totuşi proşti până la stupiditate. Halal!...

Un rezumat după un clocotiş de evenimente… În legătură cu funeraliile lui A. Lupan suntem convocaţi la guvern, la cam cunoscutul pe timpul comuniştilor M. Platon. Asta e, chiar şi la înmormântările „democratice” – tot ei dirijează… Se întocmeşte o lungă şi, în mare parte, inutilă listă de persoane care să facă parte din comisia de funeralii. Să facă parte, dar să nu facă – mulţi – nimic, pentru că o înmormân-

2.IX.1992

tare este ceea ce este şi nu spectacol, precum o doreau comuniştii. Problema necrologului, a preotului, pe care familia nu-l doreşte la căpătâiul decedatului.

A doua zi, deja la prim-vicepreşedintele Coşcodan, în faţa comisiei se citeşte necrologul, încropit foarte agramat şi a-stilistic de N. Pâslaru. Textul se încheia cu fraza cea mai obişnuită: „Dumnezeu să-l ierte”. Tatiana, fiica lui Andrei Lupan, zice că, respectând, parcă, o doleanţă a celui ce nu mai este să se pună în loc de fraza cu Dumnezeu o alta: „Fie-i amintirea luminoasă”. Bine, zic eu, dar poate acum încercaţi să-l împăcaţi cu Dumnezeu. Dar nu, Tatiana şi alţii nu vor… Cimpoi zice că poate în textul necrologului să se înlocuiască sintagma „patriarh al literelor moldoveneşti” prin „decanul de vârstă”. Fireşte, argumentez eu, fiindcă termenul „patriarh” tot la Dumnezeu duce; la Cel cu care rudele nu vor să-l împace pe „scriitorul, academicianul”… În fine, la convocările de acest gen se vorbeşte mai mult de dragul vorbitului şi a pretinsei gravităţi. Oricum, lucrurile sunt cu mult mai simple… A murit un ateu…

Apoi, ar fi fost creştineşte să fie înmormântat pe 27 august, dar dat fiind că în această zi se sărbătoreşte Independenţa Republicii, funeraliile se transferă pe 28… În seara spre 28 mergem la priveghi. Bătrânul e schimbat mult… Dumnezeu să-l ierte…

A doua zi, împreună cu Suceveanu şi Colesnic, pornim spre vama de la Sculeni, să întâmpinăm clujenii ce vin la Zilele Blaga. Dar ocolim mult, lungim distanţa, trecând pe la Dereneu, să luăm ceva vin. În fine, aproape de Sculeni, vedem autocarul TV în care presupunem că ar putea fi cei aşteptaţi, însă ne derutează numerele de înmatriculare bucureştene… Ce să-i faci? Trecem unii pe lângă ceilalţi, noi spre vamă, de vedem jalnicul tablou al cozii de maşini şi obrăznicia poliţiştilor neciopliţi, agresivi, ce umblă şi deşurubează numerele de înmatriculare de la maşinile celor care, chipurile, nu respectă un semn al staţionării interzise…

Aceeaşi brutalitate – pretutindeni, inclusiv la hotelul „Naţional”, la capitolul personal rămas destul de rusificat.

La întoarcere, trecem pe la Corneşti, pe la naşii de cununie ai lui I. Colesnic. Frumos şi bine, ospitalitate şi bunăvoinţă. Un fel, altul de vin, ciuperci etc.

Seara – alarmă! Sunt telefonat pe la ora 23,00: Laurenţiu Ulici, Petre Stoica şi Sergiu Adam au pană de motor undeva la 16 kilometri de vama Leuşeni (spre Chişinău). Telefonez la restaurant, la hotel, unde mai rămăseseră cu oaspeţii Cimpoi şi Suceveanu. Ghinion: „Au plecat acum câteva minute”. În fine, dimineaţa îl văd pe Ulici la micul dejun, el reuşind să vină cu o maşină de ocazie.

Supărat, şi pe bună dreptate. Urc în „Volga” USM, mai iau un şofer, câteva sticle cu vin, apă minerală, gustări – şi gonim spre satul Bujor, de unde să-i recuperăm pe Stoica şi Adam. La volan fusese Ulici. Defectul: se spărsese chiulasa.

Cu scuzele de rigoare, cu dulceaţa vinului, repar cumva gafa. Stăm la umbră de nuc cam o oră jumătate. Pornim pe la 12,00. După un anumit număr de kilometri parcurşi, se încălzeşte motorul „Volgii” cu care remorcăm „Dacia”. Căldură infernală, aer fierbinte. Ne mişcăm anevoios, din popas în popas. Fierbe apa în radiator. În urma noastră opreşte o altă „Volgă”, cu care este recuperată o altă limuzină. Şoferul ne strigă: „Voi ce faceţi, ceai sau cafea?!” Pentru că apa din radiator clocoteşte…

Apoi Zilele Blaga trec fără excese şi „abateri grave”. Doamna Dorli Blaga nu produce mare impresie. De altfel, ca şi Gabriel Bacovia. Necomunicativă, greu vorbitoare, pare ursuză şi blazată. Întâlnirea oaspeţilor la primăria Chişinăului (cu Coşanu). Escapadă la firma „Unda”, apoi la vinoteca de la Cojuşna. Ce mai! Rai, dom’le!

FLUX

CALEIDOSCOP

1 noiembrie Evenimente 333 î.Hr.: Bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perșilor 451: Încheierea Conciliului din Calcedon (al 4-lea ecumenic) 871: O diplomă a regelui Carol cel Pleșuv dă Bisericii din Besançon dreptul de a bate monedă 1179: Filip al II-lea este încoronat rege al Franței 1295: Căsătoria regelui Iacob al II-lea de Aragon, zis cel Drept cu Blanche d’Anjou 1478: Cu bula Exigit sinceræ devotionis papa acordă Regilor Catolici crearea Inchiziției spaniole 1512: Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului 1520: Fernando Magellan descoperă Strâmtoarea Magellan, denumită «Estreito de Todos los Santos» 1599: Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intră sub stăpânirea domnului muntean 1604: La Whitehall Palace din Londra este prezentată pentru prima dată tragedia Othello a lui William Shakespeare 1755: Puternic cutremur de pământ în Portugalia, soldat cu moartea a 30.000 de persoane și distrugerea unei mari părți din orașul Lisabona 1834: A fost înființată prima școală de fete de la noi din țară. Fondatorul acestei instituții a fost Gheorghe Asachi 1835: A apărut, la București, prima revistă românească de teatru, „Gazeta Teatrului Național”, condusă de Ion Heliade Rădulescu 1848: Inaugurarea primei școli medicale din lume pentru instruirea femeilor (New England) 1894: Nicolae al II-lea devine noul Țar al Rusiei după ce tatăl său, Alexandru al III-lea, moare 1928: Inaugurarea Radio România 1928: Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracterelor latine 1950: Tentativă de asasinat la adresa președintelui american Harry Truman 1952: SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă cu hidrogen 1960: John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în competiția pentru funcția de președinte al SUA 1993: A luat ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht 2005: Astronomi ai NASA au anunțat că au descoperit încă doi sateliți ai planetei Pluto

Nașteri 846: Ludovic al II-lea al Franței (d. 879) 1351: Leopold al III-lea, Duce de Austria (d. 1386) 1339: Rudolf al IV-lea, duce de Habsburg (1358–1365) (d. 1365) 1549: Ana de Austria, a patra soție a regelui Filip al II-lea al Spaniei (d. 1580) 1815: Crawford Williamson Long, medic american, primul american care a folosit eterul ca anestezic într-o operație (d. 1878) 1864: Prințesa Elisabeta de Hesse și de Rin (d. 1918) 1871: Stephen Crane, scriitor american (d. 1900) 1878: Carlos Saavedra Lamas, politician brazilian, laureat Nobel (d. 1959) 1943: Salvatore Adamo, muzician belgian, compozitor și interpret 1946: Ric Grech, vocalist și chitarist britanic (d. 1990) 1950: Robert Betts Laughlin, fizician american, laureat Nobel 1962: Anthony Kiedis, cântăreț american (Red Hot Chili Peppers) 1973: Aishwarya Rai, model și actriță indiană, Miss World 1994

Decese 955: Henric I de Bavaria (n. 921) 1700: Carol al II-lea al Spaniei (n. 1661) 1860: Charlotte a Prusiei, soția Țarului Nicolae I al Rusiei (n. 1798) 1888: Nikolai Mihailovici Prjevalski, geograf rus (n. 1838) 1894: Țarul Alexandru III al Rusiei (n. 1845) 1972: Ezra Pound, poet american, fondatorul imagismului (n. 1885) 1989: Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică ușoară (n. 1955) 1993: Severo Ochoa, biochimist spaniol, laureat Nobel (n. 1905)

FLUX

12

”Nu-mi spune cât de educat ești, ci spune-mi cât de mult ai călătorit.”

Mohammed

Magazin

1 NOIEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Desfătare gastronomică în Columbia

Această călătorie gastronomică promite a fi una deosebită, pentru că vom vizita continentul America de Sud, explorând frumoasa țară a cafelei: Columbia. Aici vom descoperi rețetele columbiene apreciate de gurmanzi, vom afla care este orașul columbian inclus în Lista UNESCO a Orașelor Creative pentru Gastronomie. Dar cel mai important, vom sărbători împreună Haloween-ul pe continentul unde a apărut ”mascota” sărbătorii: DOVLEACUL! Lăsându-ne purtați de imaginație, ajungem în unul dintre cele mai mari și mai dezvoltate orașe din America Latină: Bogota, capitala Republicii Columbia. Multitudinea de universități, galerii de artă, muzee, teatre, monumente, poziționează Bogota ca fiind un important centru cultural.

Diversitatea culturală, îmbinările dintre arhitectura ultra modernă și clădirile istorice creează un amalgam plin de contraste, care te captivează, te prinde într-un ritm frenetic, nelăsându-ți răgaz nici măcar pentru o clipă.

Cartierul La Candelaria reprezintă orașul vechi, o zonă încărcată de istorie colonială spaniolă, reflectată și în arhitectura care a fost păstrată aproape intactă. Cartierul, care apare deseori în filmele despre cartelurile mafiote de droguri, este, în realitate, plin de diverse atracții pentru turiștii dornici să viziteze muzee, galerii de artă, biserici vechi, librării sau care preferă să se plimbe pe străduțele pietonale pietruite.

Pentru a admira orașul în toată splendoarea lui, vom urca pe muntele Monseratte, de unde ni se deschide o splendidă panoramă. Aici descoperim, totodată, o veche biserică, un loc de pelerinaj pentru creștini: Cerro de Monseraatte, unde se află o statuie ce-l înfățișează pe Iisus, despre care se zice că este făcătoare de minuni.

Coborâm încet, contemplând priveliștea, și mergem spre Grădina Botanică Jose Celestino Mutis, unde ne putem ascunde de forfota urbană, într-o oază de liniște, admirând flora întregii țări, aici fiind expuse flori, copaci, arbuști de pe întreg teritoriul Columbiei.

Pentru că tot am ajuns până în îndepărtata Columbie, e musai să dăm o fugă și în sud-vestul țării, pentru a vizita un oraș cu totul deosebit din punct de vedere culinar. Acesta a fost inclus în Lista UNESCO a Orașelor Creative pentru Gastronomie. Dacă vrem să avem parte de o experiență culinară sută la sută columbiană, trebuie să luăm masa în Popayan,

Începem incursiunea în bucătăria columbiană cu o supă, pentru că acestea reprezintă o parte importantă a meselor de zi cu zi. În Columbia vom găsi o largă varietate de supe în cele mai neobișnuite și delicioase combinații.

Dacă vrem să savurăm cu adevărat aromele columbiene, nu vom da greș preparând o supă-crem de dovleac, așa cum o prepară columbienii la ei acasă.

Crema de Ahuyama o Calabaza

unde rețetele preparatelor tradiţionale au fost transmise din generație în generaţie, din gură în gură, ceea ce le conferă o autenticitate incontestabilă. Bucătăria columbiană este rezultatul combinației dintre rețetele indigenilor și tradițiile culinare ale colonizatorilor spanioli, acest fapt dându-i o savoare deosebită.

Nu întâmplător am ales să vizităm America de Sud, pentru că zilele acestea s-a sărbătorit Halloween-ul. Prin urmare, cea mai potrivită destinație era continentul de unde provine dovleacul, din care se pregătesc diverse preparate pentru Halloween, dar şi este utilizat la crearea unor decorațiuni specifice sărbătorii. În Columbia, Haloween-ul sau, cum i se mai spune aici – Noche de Brujas (Noaptea vrăjitoarelor), a început să fie serbat în ultimii treizeci de ani, pe 31 octombrie, în ajunul sărbătorii ”Tuturor Sfinților”, care are loc la 1 noiembrie. Înainte să fie sărbătorit Halloween-ul, la 1 noiembrie toți copiii îmbrăcau costume de îngerași și mergeau pe la uși cerând bomboane şi cântând: ”Îngeri suntem, veniți din ceruri, cerând milostenii pentru noi”. Între timp, costumele de îngerași au fost înlocuite cu cele ale spiritelor rele, iar cântecelul a fost înlocuit de celebrul ”Trick or Treat?” (Farse sau dulciuri?/Ne dați ori nu ne dați?), care e cântat în felul următor: Triqui Triqui Halloween Quiero dulces para mi Si no hay dulces para mi Se le crece la nariz.

(Farse, dulciuri de Halloween/ Vreau dulciuri pentru mine/ Dacă nu ai dulciuri pentru mine/ Nasul îți va crește mare.)

De fapt, etimologia cuvântului Halloween provine de la o variantă scoțiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea dinainte de „All Hallows” (Toți Sfinții). Iar în vechile credințe se considera că anume în această seară porțile dintre lumea noastră și cea de dincolo se deschid, spiritele malefice putând să treacă pe partea noastră. Astfel, pentru a alunga spiritele rele, oamenii se deghizau ei înșiși în duhuri rele, folosind diverse măști înfricoșătoare pentru a speria și alunga spiritele malefice ce trecuseră granița.

Acum însă haideți să ne deghizăm şi noi în mumii, vrăjitoare sau cine știe ce alte lighioane și să dăm start petrecerii noastre culinare inspirate de Noche de Brujas.

Cu ajutorul unui blender, pasăm legumele până obținem o pastă. Întrun vas, amestecăm cu ajutorul unui tel laptele, smântâna și 2 polonice de supă, apoi le turnăm peste restul supei și amestecăm. Punem cratița la foc pentru încă 5 minute și supa e gata de servire.

Nu putem vorbi de bucătăria sudamericană fără a menționa și a pune la loc de cinste preparatele pe bază de carne de vită. Iar motto-ul columbienilor pentru pregătirea acestor preparate este: „cu cât mai mult timp le coacem, cu atât sunt mai gustoase”.

Carne de res con hongos Ingrediente:

Ingrediente: 400 g de dovleac 1 ceapă 3 căței de usturoi 1 morcov 1 ardei 3 linguri de unt ½ linguriță de scorțișoară ½ linguriță de chimen 1,5 litri de apă 2 lingurițe de miere sare, piper ½ cană de lapte ½ cană de smântână Topim untul în cratița în care vom prepara supa. Adăugăm ceapa și usturoiul tocate și le prăjim până când devin moi. Adăugăm morcovul și ardeiul tăiați cuburi și lăsăm 5-7 minute, apoi punem scorțișoara, chimenul şi amestecăm. Peste un minut adăugăm dovleacul curățat de semințe și coajă, tăiat cubuleţe, apoi mierea. Turnăm apa, adăugăm sarea și piperul și lăsăm să fiarbă timp de 25 de minute.

300 g de carne de vită 1 ceapă ¼ linguriță de scorțișoară 1 linguriță de chimen 4 căței de usturoi 1 frunză de dafin 150 g de ciuperci 1 cană de vin 3 linguri de ulei de măsline sare și piper Tăiem carnea cubulețe și o prăjim 5 minute în uleiul de măsline, până capătă o culoare maronie. Scoatem carnea și prăjim în aceeași tigaie ceapa și usturoiul tocate mărunt. Când ceapa și usturoiul au devenit moi, adăugăm ciupercile tăiate felii, chimenul, scorțișoara,

dafinul sarea și piperul. Amestecăm și lăsăm să fiarbă, cu capac, timp de 5 minute, apoi ridicăm capacul și turnăm vinul, mai lăsând să fiarbă alte 3 minute.

Punem carnea într-un vas termorezistent și turnăm peste ea ciupercile cu vin, acoperim și dăm la cuptor, la 180 de grade, timp de o oră jumătate-două.

Servim cu orez fiert.

Tot prin rețetele columbiene am găsit această salată, ideală pentru zilele de toamnă, când avem mere și varză din abundență. Salata este pe cât de simplu de preparat, pe atât de savuroasă, iar combinațiile de gusturi cu siguranță îți va surprinde simțurile.

Ensalada de Repollo Morado y Manzana

Ingrediente: ½ varză roșie 1 măr verde 1 ceapă ¼ cană de oțet de mere 3 linguri de zahăr 2 linguri de unt sare, piper Tocăm varza, o punem într-un bol și turnăm peste ea apă fierbinte cât să o acopere. Acoperim vasul cu un capac și lăsăm timp de 15 minute, după care scurgem apa. Într-o tigaie topim untul și adăugăm ceapa tocată mărunt și o călim. Adăugăm apoi merele și le prăjim împreună, timp de 3 minute, amestecând des.

Adăugăm apoi varza, zahărul,oțetul, sarea și piperul, amestecăm bine, acoperim cu un capac și mai lăsăm la foc 5

minute, dar nu mai mult, pentru ca varza să rămână încă crocantă. Se poate servi atât rece, cât şi caldă.

Pentru desert am ales o rețetă simplă, Bizcochuelo (sau tort-burete, numit așa datorită faptului că este foarte ușor și aerat), similar pandișpanului nostru. Această prăjitură o putem savura simplă, cu dulceață sau o putem însiropa și decora cu frișcă.

Bizcochuelo

Ingrediente:

Blat: 5 ouă 1 ½ cană de zahăr ½ linguriță esență de vanilie 1 ½ cană de făină cernută 1 cană de amidon de porumb cernut ½ cană de suc de portocale ½ pliculeț de praf de copt 2 linguri de unt topit Sirop: 1 gutuie 1 cană de apă 5 linguri de zahăr 2 linguri de unt Cremă: 500 ml de frișcă lichidă pentru bătut 4 linguri de zahăr 50 g de fulgi de cocos Separăm albușurile de gălbenușuri.

Amestecăm albușurile cu jumătate din cantitatea de zahăr și le batem cu mixerul până obținem o spumă tare.

Gălbenușurile le amestecăm cu cealaltă jumătate de cantitate de zahăr, până se albesc. Apoi adăugăm esența de vanilie și sucul de portocale, omogenizăm. Punem făina, amidonul și praful de copt peste gălbenușuri și amestecăm până obținem o masă uniformă.

Adăugăm 1/3 din albușuri peste compoziția de gălbenușuri și le încorporăm încet, amestecând de jos în sus.

Procedăm la fel cu încă 1/3 din albușuri, apoi și cu restul de albușuri. După ce leam încorporat, adăugăm untul topit și omogenizăm cu grijă.

Turnăm compoziția într-o tavă rotundă, unsă cu unt și tapetată cu făină.

Dăm la cuptor pentru 20-30 de minute, la 180 de grade.

Pregătim siropul în felul următor: Topim untul într-o tigaie, adăugăm

gutuia tăiată cubulețe și zahărul, amestecăm și turnăm apa. Lăsăm să fiarbă timp de 5 minute, iar apoi strecurăm compoziția.

Pentru cremă batem frișca cu mixerul, timp de câteva minute, la trepte mici, până începe să se întărească, apoi adăugăm zahărul și fulgii de nucă de cocos (aceștia fiind rumeniți în prealabil, timp de câteva secunde, într-o tigaie fără ulei) și creștem treptat viteza mixerului. Batem frișca până se întărește complet, atenție însă să nu o batem prea mult, altfel se poate tăia.

Tăiem blatul răcit în două, însiropăm ambele părți, punem un strat de frișcă peste o jumătate de blat, acoperim cu cealaltă jumătate, peste care punem restul de frișcă. Savurăm alături de o ceașcă de cafea, preferabil columbiană. În final, pentru a desăvârși masa noastră cu preparate columbiene, vă propun să pregătim o minunată băutură tradițională, pe care o veți îndrăgi de la prima înghiţitură și pe care vă veți dori să o preparați în special în zilele mai friguroase.

La Macana Ingrediente: 2 căni de lapte 1 lingură de unt ¼ cană de zahăr 1 gălbenuș bătut ½ cană de biscuiți graham sfărmați scorțișoară

Punem la fiert 1 cană şi jumătate de lapte, împreună cu zahărul și untul, și fierbem timp de 5 minute.

Restul de lapte îl amestecăm cu gălbenușul bătut și cu biscuiții și le mixăm în blender până obținem o pastă omogenă. Turnăm compoziția de gălbenușuri peste laptele de pe foc și amestecăm încet timp de 3-5 minute până se îngroașă ușor compoziția.

Turnăm băutura în căni, presărăm scorțișoară și o servim caldă.

Sper că aţi avut parte de un Halloween înfricoșător, dar cu bucate savuroase. Vă urez Buen Apetito! sau Poftă Mare! și am încălecat pe o mătură pentru a zbura spre noi destinații gastronomice.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

1 NOIEMBRIE 2013

Păducelul, planta inimii Păducelul, în tradiţia populară i se spune gherghinar, este una dintre cele mai recomandate plante în tratamentul afecţiunilor cardiace.

Fitoterapeuţii recomandă ceaiul, preparat atât din flori, cât şi din fructe. Ceaiul are efect sedativ şi vasodilatator, fiind de mare ajutor persoanelor care suferă de angină pectorală, hipertensiune sau nevroze. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de flori sau fructe, peste care se toarnă o cană de apă fierbinte. Vasul se acoperă, se lasă la infuzat un sfert de oră, apoi se strecoară ceaiul şi se bea.

Extractul de plantă este foarte bogat în antioxidanţi, care acţionează direct asupra muşchiului cardiac. Substanţele din păducel relaxează fibrele musculare şi vasele de sânge din jurul inimii, dar şi capilarele aflate aproape de suprafaţa pielii, scăzând presiunea arterială.

Fitoterapeuţii îl recomandă în insuficienţa cardiacă şi tulburările de ritm cardiac apărute din cauza stresului, restabilirea tensiunii arteriale, fie în sensul creşterii sau scăderii ei. Antioxidanţii din fructele roşii reduc riscul de degenerare a vaselor de sânge şi sunt de mare ajutor persoanelor vârstnice, care au probleme de memorie.

Expunerea la lumina artificială poate cauza cancer Supraexpunerea la lumina artificială poate duce la tulburări diverse, de la obezitate şi diabet până la depresie şi chiar cancer, se arată întrun studiu publicat recent, la care au participat ca voluntari persoane care lucrează în ture de noapte.

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Connecticut, efectuat pe 2.000 de bărbaţi, a arătat că muncitorii din tura de noapte aveau un risc mai mare de a dezvolta cancer de prostată. În alt studiu, femeile care lucrau în ture de noapte aveau un risc cu 60 % mai mare de a suferi de cancer la sân, dar riscul nu îi vizează doar pe cei care lucrează noaptea.

“Expunerea la lumină artificială în timpul nopţii ar putea fi asociată cu un risc crescut de cancer la sân şi poate cauza insomnie, probleme gastrointestinale, schimbări bruşte de dispoziţie şi boli

cardiovasculare”, se arată într-un raport ştiinţific, publicat în 2012 de Comisia Europeană.

Un factor de risc semnificativ este şi culoarea luminii. Astfel, în cadrul unui experiment în care hamsterii au fost expuşi în timpul nopţii la lumină albastră, s-a descoperit că aceştia deveneau din ce în ce mai deprimaţi. Cel mai mic impact asupra dispoziţiei l-a avut lumina roşie.

Această descoperire ar putea fi semnificativă pentru oameni, iar cercetătorii americani recomandă în acest sens folosirea luminii roşii în dormitor.

Totodată, acest lucru nu înseamnă că lumina artificială este un lucru rău în sine, ci că doar nu trebuie folosită în exces, iar oamenii de ştiinţă explică de ce.

- Organismul nostru nu este obişnuit cu lumina artificială a becurilor. “Problema este că electricitatea a intrat în viaţa noastră abia de curând, ceea ce poate crea confuzie pentru mecanismele interne ale corpului, afectând, mai ales, ceasul bi-

MODĂ & STIL Cum porţi roşu intens şi fucsia?

Vrei să atragi priviri admirative? Ei bine, încearcă... roşu. Ori fucsia! Sau, de ce nu, poartă-le pe amândouă, împreună!

Nu-ţi fie teamă de aceste culori puternice: cu un mix de roşu cu fucsia vei obţine un outfit care va surprinde pe toată lumea.

Pentru a varia poţi încerca să porţi chiar şi piese cu un print în aceste culori.

Dacă nu eşti sigură că aceste nuanţe ţi se potrivesc poţi încerca să porţi doar o singură piesă în aceste culori.

La birou poartă un sacou din catifea, peste un deux pièces. Trés, trés chic!

13

FLUX

ologic”, explică epidemiologul Richard Stevens, de la Centrul de Sănătate al Universităţii din Connecticut.

- Lumina artificială îngraşă. Ceasul biologic controlează, de asemenea, eliberarea unor hormoni precum grelina, insulina şi serotonina, care controlează pofta de mâncare, depunerea grăsimilor şi dispoziţia – motiv pentru care dereglarea acestui mecanism produce schimbări în greutate, diabet de tip 2 şi depresie.

- Calculatoarele cauzează insomnie. “Studiile au arătat că tipurile de lumină prezente în casele oamenilor seara şi radiaţiile emise de computere şi de tablete scad secreţia de melanină”, acest pigment fiind responsabil cu inducerea somnului, se precizează într-un articol publicat în American Journal of Preventative Medicine.

Doctorulzilei.ro

FRUMUSEŢE

Reguli pentru un ten de invidiat ca să previi îmbătrânirea prematură

Glamourmagazine.ro

Ziarulevenimentul.ro

CASA TA

Cum să ai o locuinţă liniștitoare și relaxantă Există câțiva pași simpli pe care îi poți urma, pentru ca locuința ta să fie una echilibrată și relaxantă, în care dăinuie pacea și de care să te poți bucura atunci când te întorci de la serviciu.

Omul modern a ajuns să petreacă mai mult timp la birou și pe drumuri decât în propria locuință; ritmul de viață alert ne împiedică să ne odihnim adecvat, iar o locuință în care domină haosul și energiile negative contribuie la acest lucru.

Un prim truc la care poți apela îl reprezintă florile. Acestea te vor liniști nu numai vizual, prin aspectul lor plăcut și paleta cromatică, ci și prin parfumul lor deosebit. Studiile

au arătat că acestea ne ajută să avem o viață mai liniștită.

Fără să realizăm, lumina joacă un rol extrem de important. Lumina naturală chiar face minuni asupra stării de spirit a unei persoane, motiv pentru care specialiștii ne recomandă ca atunci când achiziționăm o locuință, să

alegem una cu ferestre cât mai mari.

Ai în vedere ca draperiile să fie mereu trase și alege o perdea translucidă, care să permită soarelui să pătrundă în cantități cât mai mari.

Lumânările ajută și ele la crearea unei atmosfere liniștitoare. Alege unele albe, care redau senzația de calm și relaxare. Evită-le pe cele par-

Ritmul alert, îngrijirea incorectă, produsele cosmetice, toate acestea influențează în mod evident aspectul pielii.

fumate, care au un miros foarte puternic și care îți pot da dureri de cap.

Cele mai multe persoane știu deja că o influență puternică asupra stării noastre de spirit o are culoarea pereților. Pentru o locuință liniștitoare și odihnitoare optează pentru nuanțe calde de albastru, verde și gri. Poți, de asemenea, alege și tonuri de alb și bej. Nuanțele luminoase sunt recomandate și în cazul mobilierului și al materialelor textile. Ferește-te de culorile aprinse, dacă dorești o atmosferă calmă și nu una energizantă.

Optează pentru o pardoseală din lemn și covoare moi – cele cu fir lung, în culori calde, sunt cele mai potrivite. Suprapunerile de texturi moi vor crea senzația de relaxare.

Factorii majori care conduc la îmbătrânirea prematură a tenului sunt țigările, lipsa odihnei, hidratarea insuficientă, alcoolul în exces, expunerea la un mediu poluant.

Modul în care arătăm și ne simțim este dictat în proporție de 80% de stilul de viață. Iată câteva moduri prin care putem preveni îmbătrânirea prematură.

Demachiere dimineaţa şi seara. Fie că ne machiem sau nu, curăţarea tenului este necesară de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Dacă nu te demachiezi, urmele de machiaj sau de praf pot bloca porii, iar datorită acumulării sebumului, se pot forma punctele negre.

Renunţarea la fumat. Studiile arată că fumatul pe o perioadă lungă de timp te poate îmbătrâni cu 5 până la 10 ani.

Fumul de țigară are un impact major asupra tenului tău, împiedicând circulația sangvină și este redusă producția colagenului și a elastinei, iar pielea își va pierde elasticitatea și fermitatea.

Renunţă la solar. Expunerea la solar pe lângă riscul ridicat de cancer de piele, favorizează îmbătrânirea prematură, apariția ridurilor și pigmentarea pielii.

Dormi! În timpul somnului, pielea se regenerează şi aspectul ei se va îmbunătăţi considerabil. Somnul aduce numai beneficii pentru pielea ta, de aceea trebuie să respecţi orele de somn şi să eviţi pe cât posibil nopţile albe.

Foloseşte cosmetice pentru tipul tău de ten. Alege produse care sunt destinate tipului tău de ten. Există patru tipuri de ten: normal, gras, uscat şi mixt. Dacă utilizezi creme şi loţiuni care nu ţin cont de tipul de ten pot avea ca efect advers asupra tenului tău producerea alergiilor, eczemelor, coşurilor şi uscarea excesivă a pielii.

Kudika.ro

Romanialibera.ro

FLUX 4

14

Programe 1 NOIEMBRIE 2013

Luni NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 1.20 - ȘTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Magazinele FIFA. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. „CRIMINI” (Italia). 3.10 Rtno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00Mireasă pentru fiul meu 17.20Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4608 15:00 Masterchef - Proba celebrităţii (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii ep.1, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 „Все во имя любви” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Teleshopping 09:25 „Смак” 10:00 Новости (с субтитрами) 10:15 Легендарное кино в цвете. Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме „Офицеры” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 Премьера. К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:20 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам не верит” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Фильм „Москва слезам не верит”. Продолжение 16:00 „Про доброе старое кино” 16:55 Премьера. Юрий Антонов, группа „Любэ”, Леонид Агутин, Анжелика Варум, Тото Кутуньо в праздничном концерте 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „ДОстояние РЕспублики: Марк Бернес” 00:45 „Primele știri” (rus) 01:00 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Пирогов в фильме „Поклонница” 02:40 „Primele știri” (rom) (R) 03:10 Евгений Евстигнеев, Виктор Сергачев, Зоя Федорова в фильме „Скверный анекдот” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică.

16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări şi răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos! 3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 HORSCHAMP 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES BEAUX MECS 20:24 LES BEAUX MECS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 BRODEUSES 2:23 L’AURORE BORÉALE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5

Marţi NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.45 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial.„O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.25 Săptămâna sportivă. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Legendele muzicii. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 15.35 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 16.30 Unda Bugeacului.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră! Prezentarea filmului „CINE SEAMĂNĂ”, a tinerei producătoare Marcela Chistruga. 23.55 Festivalul Internaţional „Regina Vioară”. Selecţiuni. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment.

Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Călătorul în timp 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4609 15:00 Film: Sunt plecat în oraş 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef - Proba celebrităţii 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii ep.2, an 1 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 „ Жди меня” 7.00, 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.10 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 21.35 Fotbal. Champions League. „Shakhtar Donetsk” - „Bayer Leverkusen”.

1.35 Interes general. 1.45 Sport. 2.00 - 6.00 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 IL ÉTAIT UNE FOIS DANS L’EST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES BEAUX MECS 15:57 LES BEAUX MECS 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LA CERISE SUR LE GÂTEAU 20:51 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:47 UNITÉ 9 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA 2:50 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

6

Miercuri NOIEMBRIE

7

Joi NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.50 Fii tânăr! 15.35 Documentar. „Almanah cinematografic”. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 „Paul Goma, revine acasă”. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Almanah cinematografic”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii.

16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. „LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 5.30 Art-club (рус).

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000. md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Ultimele ore ale Terrei 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4610 15:00 Film: Crima din casa mea 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.5 21:45 Tanti Florica, ep.6 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep.3, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 „Давай поженимся!”

7.00 - 14.00 Revizie tehnică. 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 14.35, 20.30 Seriale. 15.30 Duminica în familie. 16.30 Teleshopping. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 17.00, 19.00, 23.40, 0.55, 4.40, 5.30 Reporter. 17.20, 19.25, 0.10, 4.15, 5.00 Divertisment. 18.00 Biziday.

21.35 Fotbal. Champions League. „Basel” - „Steaua Bucureşti”.

1.10 Garantat 100%. 2.05 La vârf. 2.55 Parteneri de week-end.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:36 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’OEIL DE L’ASTRONOME 16:33 HISTOIRE BELGE 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:44 GEOPOLITIS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LA MARQUISE DES OMBRES 20:51 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ET MAINTENANT... GILBERT BÉCAUD 23:34 VOULEZ-VOUS DANSER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 CRIME D’ÉTAT 2:32 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Crima din casa mea (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4611 15:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Film: Peştele ucigaş (arhiva) 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Semnul morţii 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Фильм „Высоцкий. Спасибо, что живой” 00:35 „Primele știri” (rus) 00:50 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 02:25 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00 Distractis. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 15.30 Duminica în familie. 13.10 Maşini, teste şi verdicte. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 LA DIFFÉRENCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA MARQUISE DES OMBRES 16:24 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 CRIME D’ÉTAT 21:05 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 MAMAN 23:27 ROCK N’BLED 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 BON BAISER DU CANADA 2:50 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 1 NOIEMBRIE 2013

8

Vineri

9

NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Legendele muzicii. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Poftiţi la masă.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. „Drumeţii”. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Petalo romano. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4612 15:00 Film: Cruciada copiilor 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Универсальный артист” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:25 „Вечерний Ургант” 02:10 Остросюжетный фильм „Чужой против хищников” 03:35 Наталья Кустинская, Валентин Смирнитский в фильме „Королевская регата” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.35, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Duminica în familie. 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 0.55 O dată-n viaţă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:08 FLASH INFO 10:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:34 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CRIME D’ÉTAT 16:38 VOULEZ-VOUS DANSER ?

17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BEAUX MECS 22:54 LES BEAUX MECS 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LOUISE MICHEL 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeţii”. 6.45 Film. „BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 8.30 Documentar. „Euromaxx”.

9.00 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 9.30 Film-copiilor. „ATLASUL LUMII ANIMALE”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Rugby. Campionatul European pe naţiuni. Moldova - Suedia. Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 13.45 Știri pozitive. 14.05 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.25 Cine vine la noi. Program de divertisment.

15.20 „Motanul încălţat”. Spectacol. 16.00 Documentar. „Euroboxx”.

16.30 ARTelier. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Profil de savant. Dumitru Noroc, doctor habilitat în medicină. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Film. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Film. „LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 3.45 Tezaur. 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale.

Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri adevărate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere, ep.4, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Furtul perfect 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 02:30 Film: Furtul perfect (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Жанна Прохоренко, Александр Михайлов в фильме „Приезжая” 08:10 „Играй, гармонь любимая!” 08:45 Teleshopping 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15„Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 Кино в цвете. Фильм„Небесный тихоход” 14:30 Георгий Юматов, Василий Лановой в фильме „Петровка, 38” 16:00 Премьера. „Жизнь как сенсация” 17:00 „Куб” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 „Что? Где? Когда?” 00:35 Жаклин Биссет в фильме „Кейптаунская афера” 02:15 Музыкальная комедия „Табачный капитан” 03:35 Зинаида Кириенко, Игорь Ледогоров, Александр Фатюшин в фильме „Они были актерами” 05:05 „Поле чудес” 7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55 O dată-n viaţă. 14.00 Telejurnal. 15.10, 2.05, 2.50 Treizeci şi şapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Distractis. 19.00, 5.30 Reporter.

0.40 Tezaur folcloric. 1.15 Profesioniştii. 2.45 Andonevralgicul de sâmbătă. 3.20 Viaţa satului. 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:20 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:07 MOUK 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:42 FLAPACHA, OÙ ES-TU ?

10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 LE RANCH 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LA MAGIE DES ALL BLACKS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES CHANSONS D’ABORD 1:49 NOUVO 2:03 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

10

FLUX

Duminică NOIEMBRIE

6.05, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. „Global 3000”. 8.25 Profil de savant. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitecură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 „Paul Goma revine acasă”. 11.35 La datorie. 12.00 - 17.00 Telemaraton „Dăruieşte-le o zi fără suferinţă”. Campanie socială. Fundaţia Filantropică Hospice Angelus.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 World stories - lumea în reportaje. 20.20 Focus. Magazin TV. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Anastasia Lazariuc.„Seară albastră”. Concert. 0.50 Serial.„SIMULATORII”. 1.50 Film. „BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Iubitul meu din viitor 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo TV 14:00 Serial: Merlin, ep.10, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Glonţ în cap 22:30 Film: Teleportaţi în adolescenţă 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Glonţ în cap (r) 03:30 Film: Teleportaţi în adolescenţă (r) 05:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Михаил Калашников. Человек и автомат” 07:05 Валерий Золотухин, Владимир Высоцкий в фильме „Хозяин тайги” 08:30 „Служу Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:10 „Свадебный переполох” 14:05 Георгий Юматов, Василий Лановой в фильме „Огарева, 6” 15:35 Анна Снаткина, Игорь Верник в фильме „Процесс” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 Концерт к Дню сотрудника органов внутренних дел 01:15 Премьера сезона. „Повтори!” Пародийное шоу 03:15 Фильм Сергея Соловьева „Одноклассники” 7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 9.30 Preţuieşte viaţa! 9.15, 13.45, 14.30 Teleshopping. 11.20 Treizeci şi şapte de grade. 12.50, 14.45 Serial. 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 18.35, 0.15 Tezaur folcloric 19.25 Divertisment. 21.00 „Moldova are talent”. 23.00 „DA sau NU”. 0.45 Duminica în familie. 3.20 Parteneri de week-end.

3.45, 4.35 Universul credinţei. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:22 À BON ENTENDEUR 6:49 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI...

VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:55 FLAPACHA, OÙ ES-TU ?

11:08 LE RANCH 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:37 LES CHANSONS D’ABORD 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 GRANDEURS NATURE 20:36 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 PIANO PANIER 23:36 L’AMOUR BÈGUE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 FOOT ! 1:27 FOOT ! 1:34 MAMAN 2:59 HISTOIRE BELGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

1-8 noiembrie Berbec

Vei avea ocazia de a rezolva mai multe probleme personale, asociate cu munca sau cu sănătatea. Se recomandă să nu complici lucrurile inutil.

Taur

Şansa vine de la un apropiat care îţi dă o idee excelentă, cu ajutorul căreia vei sta departe de conflicte. Eşti tentat(ă) să faci reproşuri altora.

Gemeni

O perioadă frumoasă, cu multe momente senine şi plăcute în familie, în ciuda unor probleme din cuplu. Poate veni o sumă de bani de la un membru al familiei.

Rac

Provocările de la serviciu se vor dovedi preţioase. Trebuie acceptate şi onorate, chiar dacă prima impresie va fi una negativă şi te vor deranja.

Leu

O perioadă destul de bună, mai ales în plan financiar, iar norocul poate însemna o intuiţie de moment care te va proteja de o pierdere mare de bani.

Fecioară

Una caldă, una rece, posibil de la aceeaşi persoană care te ajută într-o chestiune importantă, dar îţi cere ceva în schimb. Fii darnic(ă)! Merită!

Balanţă

Poţi primi un bonus de la unul dintre şefii tăi, în semn de apreciere şi chiar dacă tu consideri că meriţi, tot e bine să fii cumpătat(ă).

Scorpion

Numeroase probleme provocate de prieteni se risipesc acum doar printr-un efort de comunicare. Este o ocazie pe care ar fi bine să nu o ratezi.

Săgetător

Deşi nu va fi deloc uşor să vezi dincolo de aparenţe, ar fi bine să priveşti solicitările care vin spre tine azi ca pe o invitaţie de a te perfecţiona.

Capricorn

De obicei nu te împiedici de vorbe şi probabil că nu vei face acest lucru nici acum, cu toate că vei fi tentat(ă). Ai oameni pe care te poţi baza şi ştii asta.

Vărsător

Îţi permiţi libertăţi pe care unii dintre cei din jur nici nu şi le imaginează, aşa că nu trebuie să fii mirat de reacţiile pe care le poţi stârni cu replicile tale.

Peşti

Vei reuşi să domoleşti multe dintre impulsurile negative care vor apărea pe parcursul zilei, mai ales când eşti cu ochii pe ce fac partenerii de orice fel.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1664 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

1 NOIEMBRIE 2013

PATRICIA ZGHIBARŢĂ:

„Dezbaterile sunt un tip de sport, iar adrenalina din timpul unui discurs în faţa unui public este o experienţă de neuitat” Pe Patricia am cunoscut-o acum câţiva ani, la una dintre ediţiile olimpiadelor republicane. Ulterior, am descoperit că este pasionată de „sportul” argumentelor, adică de dezbateri. Continuă să-l „practice” cu entuziasm şi cu dorinţa de a se depăşi, fiind printre puţinii tineri de la noi care se avântă în astfel de activităţi.

- Patricia, ştiu că activezi în cadrul unui club de dezbateri. Ce reprezintă această activitate pentru tine, cum s-a născut ideea şi cât de activ participă tinerii la evenimentele organizate de către clubul pe care-l conduci?

- Primul club de dezbateri pe care l-am coordonat a fost înfiinţat în cadrul Asociaţiei „Proplus”. Acolo am îmbinat postura de trainer şi de antrenor. În prezent, coordonez activitatea clubului de dezbateri de la Liceul „Mircea Eliade” din capitală. Crearea unor astfel de cluburi nu reprezintă o inovaţie în sine. În toată lumea, de foarte mult timp deja, cluburile de acest gen au stat la baza unor comunităţi de oameni care vor să-şi dezvolte spiritul critic, să fie convingători şi informaţi pentru a putea face faţă provocărilor din viaţa de zi cu zi.

Prima societate de dezbateri a luat naştere, apropo, la Londra, la mijlocul secolului XVIII. În Republica Moldova, dezbaterile au luat amploare în anul 1998, dar multe cluburi din întreaga ţară au încetat să mai funcţioneze peste ceva timp.

Ceea ce am încercat să fac la „Proplus”, alături de colegele mele (Veronica Vragaleva şi Antonina Borş), şi, în prezent, la LT „M. Eliade” e să „resuscitez” arta dezbaterilor. S-a dovedit a fi o adevărată provocare.

Nu e neapărat greu să atragi lumea să vină la o întâlnire a clubului de dezbateri. Mai greu e să îi convingi să rămână acolo şi să fie activi. Puţini ştiu că o dezbatere de calitate este produsul unui efort intelectual impresionant de analiză şi de sinteză, săptămâni de cercetare şi de studiu a moţiunii, lectură continuă, perfecţionarea constantă a dicţiei şi a limbajului non-verbal, explorarea abilităţilor de negociere, atunci când lucrezi în echipă. Îmi imaginez expresia feţei multor cititori care lecturează acum acest articol, dar, înainte ca aceştia să-şi creeze o impresie teribilă despre dezbateri, vreau să le spun că tot acest efort merită. Debaterii pe care îi cunosc sunt toţi lideri în domeniul în care

activează, au reuşit performanţe extraordinare la nivel naţional şi internaţional şi aplică tot ce au învăţat din dezbateri în sfera academică, profesională şi personală. Partea bună a lucrurilor e că oricine poate fi debater, dacă munceşte. Fiecare dintre noi are abilităţi de debater, iar la club încercăm doar să le descoperim şi să le explorăm la maximum.

- Când ai descoperit pasiunea pentru dezbateri?

- Când eram mică, dădeam replici care îi puneau pe gânduri şi pe cei maturi. Nu credeam că sunt destul de bună pentru dezbateri până când, în gimnaziu, profesoara mea de engleză, dna Margareta Duşceac, m-a convins de contrariu. Îmi amintesc foarte bine cum la prima competiţie de dezbateri la care am mers am pierdut revoltător. Dar asta m-a făcut să merg mai departe, să descopăr şi să explorez abilităţile pe care le aveam. Astăzi, când sunt întrebată de oamenii pe care abia i-am cunoscut dacă practic vreun sport, spun cu mândrie: „Da!”. Şi sportul se numeşte dezbateri.

- Ce reprezintă programul Closer 2Oxford?

- Closer2Oxford este „copilul de suflet” al colegei mele de la ospoon. eu, Paula Erizanu. Alături de colegii mei de la Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR, România) am încercat să creştem acest copil. Inspirat din proiectul care a avut un succes răsunător în România, Closer2Oxford Moldova este o platformă de dezvoltare a culturii dezbaterilor în Moldova.

Proiectul, iniţiat în toamna anului 2012, a creat o comunitate de tineri debateri care au participat la campionate online de dezbateri, traininguri, seminare de lectură critică şi de argumentare, dezbateri publice cu experţi şi lideri de opinie. Prin toate aceste măsuri am încercat să aducem cultura dezbaterilor din Occident în Republica Moldova, astfel încât tinerii de aici să devină persuasivi, să aibă capacităţi de analiză

critică şi, în sfârşit, să devină lideri şi agenţi ai schimbării în comunitatea în care trăiesc.

- Te rog să ne spui mai multe despre competiţiile de dezbateri online pe care le desfăşuraţi.

- Mi-aş fi dorit ca acest interviu să îl avem cu cel puţin o săptămână în urmă, pentru că pe 25 octombrie a început cea de-a 10-a rundă de dezbateri Closer2Oxford. Tinerii dezbat, de această dată, o moţiune despre sistemul educaţional şi piaţa muncii. Aceştia s-au înregistrat pe site-ul www.closer2oxford.ro, au invitat un coleg sau o colegă cu care să formeze o echipă, au aflat dacă sunt pro sau contra moţiunii şi până pe 1 noiembrie participă la o bătălie intelectuală de idei, în urma căreia vor avea şansa să câştige 4 eReaders.

- Care este motivaţia ta de a participa anume la activităţi de acest gen (oratorie, dezbateri)?

- După cum am mai spus, dezbaterile sunt un tip de sport, iar adrenalina din timpul unui discurs în faţa unui public este o experienţă de neuitat. Eu am rămas oarecum dependentă de această senzaţie şi, din această cauză, încerc să transmit aceeaşi pasiune pentru dezbateri şi altora. Prin dezbateri reuşeşti să înveţi foarte multe lucruri fără a fi limitat de mediul academic de astăzi.

Este un proces de învăţare distractiv şi eficient, lucru de care nu prea ai parte în Republica Moldova. În plus, cei care sunt activ implicaţi în dezbateri şi participă la competiţii, călă-

toresc mult şi ajung să aibă prieteni în toate regiunile lumii.

- Aţi stabilit unele parteneriate de colaborare cu alte cluburi de dezbateri? Ce vă propuneţi să realizaţi prin activitatea pe care o desfăşuraţi?

- În prezent colaborăm cu Liga Naţională de Dezbateri Preuniversitare şi cu ARDOR România, care ne ajută să creăm şi să organizăm competiţii pentru ca tinerii debateri să se poată afirma şi să fie în continuare interesaţi de lumea dezbaterilor.

- Ce subiecte dezbateţi şi cât de importantă este gândirea critică pentru cei care participă la dezbateri?

- Subiectele pe care le abordăm se referă la aspecte sociale, politice, de justiţie, educaţie, sănătate, mediu etc. Nu există limite în dezbateri în ceea ce priveşte moţiunea pe care o dezbaţi atâta timp cât oferă spaţiu de argumentare pentru ambele echipe, pro şi contra. Din păcate sau din fericire, în Republica Moldova există atât de multe subiecte controversate, încât nu cred că e posibil să rămânem fără teme de discuţii în timpul apropiat. Evident, orice dez-

batere, indiferent de complexitatea subiectului discutat, este anticipată de o perioadă de pregătire şi cercetare, iar spiritul critic, analiza la rece a tuturor avantajelor şi dezavantajelor şi, mai important, găsirea unor soluţii în dezbateri are importanţă primordială. Repet însă, că acestea sunt abilităţi şi competenţe care se dezvoltă pe parcurs şi se cizelează odată cu experienţa.

- Te rog să ne spui cum pot tinerii să participe la activităţile clubului de dezbateri. De unde se pot informa?

- Toţi doritorii pot accesa site-urile www.ospoon.eu, www.closer2oxford.ro, paginile oficiale Closer2Oxford Moldova şi Proplus Debate Club pe Facebook sau să ne contacteze la adresa de email closer2oxfordmoldova@gmail.com, iar eu le voi răspunde cu mare drag.

- Eşti studentă la Facultatea de Drept, mai şi munceşti la Centrul de Informare şi Documentare privind NATO, eşti animatoare sau sufletul clubului de dezbateri, ai fost învingătoare a olimpiadelor naţionale la disciplinele limba engleză, chimie şi limba şi literatura română. Curios, cu atâta activitate merituoasă şi intensă, unde se vede Patricia Zghibarţă în materie de carieră profesională?

- Sunt două lucruri pe care vreau să le fac în această privinţă în viitorul apropiat: să lucrez în cadrul unor proiecte umanitare internaţionale şi să predau la universităţi cursuri în domeniul dreptului internaţional public şi umanitar.

- Mulţumim. Multe realizări în continuare.

- Eu vă mulţumesc pentru această ocazie de a vorbi despre arta dezbaterilor şi sper că tinerii din Republica Moldova, indiferent de domeniul care îi pasionează, vor îmbrăţişa orice oportunitate de a învăţa şi de a-şi depăşi propriile performanţe.

Lucia CUJBĂ, FLUX

CMYK