Ziarul Flux, Ed. 31 (811)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 2.09.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Pror. Samuil; Sf. Mc. Eliodor

1 EURO..............................16.1671 1 Dolar american ............. 11.3207 1 Leu românesc ................ 3.8201 1 Rublă rusească ............... 0.3903 Timpul probabil:

Maxima zilei

„Cea mai copleșitoare forţă majoră sub presiunea căreia 2.08.2011 suntem uneori constrânși să lucrăm este propria noastră conștiinţă.”

Soare, Lucian Blaga 16 27 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 2 septembrie 2011

3.08.2011 Soare, 13 26 0C

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 31 (811)

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

LA 20 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ

2

PAGINA

ACTUAL

Academia revine la chestiunea limbii şi istoriei românilor Comunitatea știinţifică din Moldova cere: Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova să devină parte componentă a textului Constituţiei, așa precum a fost în proiectul elaborat de grupul de lucru în anii 1992-1993;

Iurie Roşca: Nu este diferenţă între „Istoria” comuniştilor şi cea a democraţilor

3

PAGINA

ACTUAL

Limba noastră maternă să recapete denumirea firească de Limbă Română și istoria noastră naţională să se numească precum e firesc - Istoria Românilor; Revenirea în învăţământul preuniversitar, la treapta gimnazială, a cursurilor distincte de istorie a românilor şi de istorie universală;

Fostul deţinut politic Ion Moraru îşi lansează astăzi un nou volum autobiografic

5

PAGINA

REPORTAJ

Problemele legate de istoria, limba, literatura și cultura noastră să fie delegate AȘM, unicul for în drept și cu competenţa de a se pronunţa în aceste domenii.

XXX

(citiţi pag. 2)

Ruşii, românii şi maghiarii revendică drepturi lingvistice în Ucraina

Două zile de muzică, tradiţii şi istorie la Orheiul Vechi

6

PAGINA

(citiţi pag. 4)

Crucea Mântuirii Neamului Românesc într-o Moldovă reîntregită canonic

O lecţie de istorie amară PAGINA

Suntem solidari cu publicaţia FLUX şi colegul nostru de breaslă Sergiu Praporşcic de la Chişinău

Lupta pentru Preşedinţie se dă „la bustul gol”

BILANŢ

XXX

6

ASOCIAŢIA CIVIC MEDIA:

ANALIZĂ XXX

(citiţi pag. 3)

Un nou candidat la Preşedinţie, ce facem cu singurul şi eternul?

Moldova la 20 de ani de independenţă: progres sau eşec economic?

XXX

(citiţi pag. 9)

Patriarhia Moscovei alimentează separatismul abhaz şi transnistrean XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 9)

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 2)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1656 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

2 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

IURIE ROŞCA:

Nu este diferenţă între „Istoria” comuniștilor și cea a democraţilor „Nu există nici o diferență între disciplina „Istorie” (integrată) propusă anterior de comuniști și cea numită „Istorie”, propusă acum de democrați. Atunci comuniștii erau presați de Moscova, acum democrații – de Bruxelles”, a declarat Iurie Roșca în cadrul chat-ului inprofunzime.md.

Cât despre afirmațiile lui Anatol Petrencu, potrivit cărora proiectul ”Istoria” a fost început de comuniști și terminat de democrați, Iurie Roșca spune că istoricul are dreptate. „Critica lui Petrencu e aproape de adevăr. Atenție! cei care ați votat AIE, de ce nu ieșiţi în stradă să îi întrebați ce fac cu istoria? Unde e megapatriotul Ghimpu? Gigantul românismului Chirtoacă, lamura democrațior din arcul guvernamental?” întreabă Roșca. „Am o părere foarte proastă despre modificările operate de Ministerul Educației. Ăștia de la putere fac sluj în fața UE, cu treabă și fără. La fel a fost povestea cu zisa lege antidiscriminare. Lipsa de voință, viziune, verticalitate”, a mai adăugat politicianul.

Amintim că ministrul Educației a declarat că, din septembrie, va fi editat un nou manual de Istorie, care va conține trei compartimente: 50% istorie universală, istorie națională 45% și istoria locală sau regională alte 5%. Mihail Șleahtițchi a dat asigurări că Istoria Românilor va fi în continuare studiată. „Nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește predarea istoriei față de anul trecut, afirm cu toată claritatea: Istoria românilor se va preda în continuare în școli. În istoria naţională se regăsește istoria românilor.

Denumirea va fi „Istorie”, dar cartea va îngloba istorie universală și națională”, a declarat ministrul.

Sursa: ProTV

Voronin îl laudă pe Filat şi îi critică pe europeni Liderul com u n i ș t i l o r, Vladimir Voronin, l-a lăudat ieri pe premierul Vladimir Filat. Liderul PCRM a spus că Filat este bravo pentru că poate convinge oamenii să se conformeze intereselor lui și să acţioneze așa cum dorește el, dar a criticat activitatea Curţii Constituţionale. „Tace parcă e pe moarte, nu înţelege ce se întâmplă în ţară și nu cunoaște nici Constituţia, nici situaţia. Eu nu știu cu ce o să se termite asta. Noi mergem spre uzurparea puterii în stat”, a spus Voronin.

Liderul comuniștilor este de părere că Curtea Constituţională trebuie să oblige Parlamentul să treacă cât mai urgent la procedura de alegere a președintelui ţării.

Nu au scăpat de critici din partea fostului șef de stat nici structurile europene. Vladimir Voronin este supărat pe faptul că oficialii europeni nu iau atitudine faţă de situaţia din Moldova. „Toţi stau cu mămăliga în gură prin Bruxelles. Dacă totul se face împotriva comuniștilor, totul e legal și super, numai ca să fie împotriva comuniștilor și să nu fie ei la guvernare”, a mai spus Voronin.

Amintim că în august 2009, în timpul ședinţei Parlamentului Voronin îl înjura pe Filat în limba rusă: “Пошёл ты нахрен. Tы что, нам угрожаешь, пацан? Мы с тобой будем разбираться другими методами” (trad. – „Du-te dracului. Ce ai să ne sperii tu pe noi, puștiule. Lasă că ne clarificăm noi prin alte metode cu tine”).

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Academia de Ştiinţe a Moldovei despre Limba Română şi Istoria Românilor Rezoluţia Conferinţei Știinţifice 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova Participanţii la Conferinţa Știinţifică 20 de ani de proclamarea Independenţei Republicii Moldova, organizată de Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 24 august 2011: Constată că într-o societate democratică, cercetarea în domeniul științelor socioumane precum și învăţământul istoric, juridic și lingvistic, constituie componente esenţiale ale sistemului academic și al celui educaţional; Menţionează contribuţia esenţială a cercetătorilor din mediul academic și universitar la elucidarea problemelor cu care se confruntă societatea noastră în perioada de trecere de la totalitarism la democraţie; Apreciază aportul oamenilor de știință la procesul de renaștere naţională și de democratizare a societății.

Prin promovarea adevărului științific privitor la limbă, istorie și sistemul de drept, oamenii de știință și cultură au contribuit la decretarea limbii române drept limbă de stat, la reintroducerea alfabetului latin, la adoptarea Tricolorului ca drapel național și a Stemei de Stat a Republicii Moldova.

Prin reformarea sistemului educațional și promovarea valorilor culturale naționale s-a îmbunătățit esențial calita-

tea învățământului, generații întregi de cetățeni și-au recăpătat demnitatea națională și conștiința civică.

Este incontestabilă contribuția comunității științifice la proclamarea Suveranității și Independenței Republicii Moldova. Prin principiile și dezideratele sale, prin întregul său conținut, Declarația de Independență din 27 august 1991 constituie actul fondator fundamental și suprem al existenței Republicii Moldova ca stat democratic, independent și indivizibil. Acest document reprezintă adevăratul și unicul act de identitate politică și națională al Republicii Moldova.

Participanţii la Conferinţă reiterează punctul de vedere exprimat de Academia de Științe a Moldovei cu privire la Limba noastră română (1994) și cu privire la Istoria noastră națională românească (2003).

Comunitatea științifică a constatat și a reiterat, în repetate rânduri, că din cele mai vechi timpuri, populaţia dintre Prut și Nistru a cunoscut aceleași procese etnice și culturale pe care le-a parcurs întreg neamul românesc din spaţiul carpato-danubianopontic. Poporul care s-a format și dezvoltat, timp de secole, într-o ambianţă etnoculturală comună, de o parte și alta a Munţilor Carpaţi, de-a lungul Dunării, în dreapta și în stânga Prutului și pe ambele maluri ale Nistrului, are aceeași origine etnică, vorbește aceeași limbă, este de aceeași credinţă, are aceleași tradiţii și obiceiuri și s-a condus de aceleași norme juridice, nescrise

sau scrise. Aceste adevăruri servesc drept temei pentru ca fenomenele sociale și procesele istorice respective să constituie domenii prioritare de cercetare.

Comunitatea etnoculturală, de secole, justifică întru totul ca limba noastră maternă să recapete denumirea firească de Limbă Română și istoria noastră națională să se numească precum e firesc - Istoria Românilor. O asemenea abordare este în deplin consens cu tradițiile vechi cărturărești și cu concepțiile fondatorilor și continuatorilor istoriografiei române: Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, A. D. Xenopol, Nicolae Iorga și mulţi alţii.

Discuţiile purtate în ultimul timp în societate referitoare la denumirea limbii de stat, denumirea și conţinuturile cursului de istorie naţională predat în învăţământul preuniversitar, speculațiile extraștiințifice în jurul chestiunii identitare impun comunitatea științifică să se pronunțe explicit asupra tuturor acestor chestiuni de maxim interes public. În acest context, noi, participanţii la Conferinţa știinţifică 20 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova: 1. Ne pronunţăm pentru revenirea în învăţământul preuniversitar, la treapta gimnazială,

Sursa: HotNews.md

a cursurilor distincte de istorie a românilor și de istorie universală și predarea problematizată a acestor cursuri în clasele liceale; 2. Exprimăm convingerea că educația istorică din învăţământul preuniversitar și-ar putea atinge obiectivul doar în cazul în care va finaliza cu susţinerea obligatorie a examenului de capacitate la istorie, la treapta gimnazială, și a examenului de bacalaureat, la treapta liceală, începând cu anul curent de învățământ, situaţie care, de altfel, am avut-o în sistemul educaţional până în anul 2005; 3. Ne pronunțăm pentru aducerea în concordanță a normelor constituționale și a legislației în vigoare privind denumirea limbii de stat, în conformitate cu adevărul științific consacrat și cu prevederile Declarației de Independență a Republicii Moldova; 4. În scopul excluderii imixtiunii factorului politic, propunem ca problemele legate de istoria, limba, literatura și cultura noastră să fie delegate AȘM, unicul for în drept și cu competența de a se pronunța în aceste domenii; 5. În speranța depășirii impasului politic și social, ne pronunțăm pentru o amplă refor-

ma constituțională. Propunem ca Declarația de Independență a Republicii Moldova să devină parte componentă a textului Constituției, așa precum a fost în proiectul elaborat de grupul de lucru în anii 1992-1993.

Luând în considerare problemele cu care se confruntă astăzi societatea, pe plan social, politic, economic, cultural, științific etc., și dezideratele strategice de edificare a statului de drept și integrare europeană, fiind conștienți de responsabilitatea ce revine comunității științifice la valorificarea patrimoniului istorico-cultural național, noi, participanții la Conferință, ne exprimăm deplina disponibilitate de a contribui, prin întregul nostru potențial științific, la realizarea obiectivelor formulate, fapt care reclamă univoc păstrarea și fortificarea Academiei de Științe ca for științific și cultural suprem al Republicii Moldova.

Considerăm că potenţialul știinţific și uman din domeniul științelor socioumane trebuie să devină forță edificatoare a unei societăți democratice și prospere, iar valorile noastre naționale să faciliteze calea Republicii Moldova spre integrarea europeană.

Adoptată la Chişinău, 24 august 2011

Un nou candidat la Preşedinţie, ce facem cu singurul şi eternul? transnistreană prin care este recunoscută, de fapt, autoproclamata „Republică Nistreană”, este introdus termenul de „stat comun” și sunt puse bazele federalizării Republicii Moldova.

Tot Petru Lucinschi a purtat negocieri cu conducerea de atunci a Ucrainei, în dezavantajul interesului naţional al Republicii Moldova, inclusiv referitor la „cazul Palanca”, semnând în acest sens, la Kiev, Tratatul bilateral cu privire la frontiera de stat.

Zilele acestea, în presă a fost reactualizată o iniţiativă mai veche privind alegerea viceministrului de Externe, Natalia Gherman, în funcţia de președinte al Republicii Moldova. Indirect, aceasta a fost lansată de președintele liberal Mihai Ghimpu, care a afirmat recent că soluţia pentru alegerea șefului statului ar fi retragerea celor trei lideri ai AIE și cedarea funcţiei în favoarea femeilor, care, de regulă, nu se duc „la saună, la discotecă, la bere”, așa cum procedează bărbaţii și, deci, ar avea mai mult timp să se ocupe de treburile statului.

Ghimpu vrea femei la Preşedinţie Nu credem să fi fost aceasta o improvizaţie ad-hoc a fostului interimar, într-un elan de elogiere a femeilor care au luptat în primele rânduri pentru Independenţă. Constatam și anterior că, după o aflare îndelungată la nămol, concepţiile șefului liberal cu privire la alegerea președintelui și intangibilitatea Acordului de constituire a Alianţei par să fi suportat o sesizabilă metamorfoză. Nu știm dacă aceste schimbări au fost influenţate de cineva, cert este că, la revenirea în ţară, Ghimpu a încercat să demonstreze o nouă imagine, de politician cumpătat și reconciliant, capabil să împace și capra, și lupul, și varza.

Fără îndoială, Natalia Gherman este un diplomat experimentat, competent, ale cărei merite au fost recunoscute și apreciate în Occident. Fiind viceministru al Afacerilor Externe, atât în perioada guvernării comuniste, cât și în cadrul guvernării AIE, aceasta ar putea întruni și voturile majorităţii parlamentare, dar și pe cele ale opoziţiei comuniste. Până la urmă, Natalia Gherman ar putea fi chiar un președinte foarte bun pentru ţara noastră. Dar nu despre aceasta vom discuta acum. Respectivul candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat se face remarcabil, fără îndoială, și pentru faptul că este fiica primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

Copiii foştilor preşedinţi în marea politică Ar fi interesant, deci, să privim lucrurile și din perspectiva implicării în politică a descendenţilor foștilor conducători ai ţării noastre. Mai bine zis, ai primilor doi președinţi, Mircea Snegur și Petru Lucinschi, pentru că fiul celui de-al treilea președinte, Vladimir Voronin, a fost, deocamdată, vizibil

mai mult în cercurile de afaceri, decât în cele politice. Și primul, și cel de-al doilea președinte au câte un copil care deţine actualmente înalte funcţii în conducerea ţării. Unul a acces în funcţia respectivă cu pași mai mici, reușind să ajungă totuși destul de departe. Celălalt a dat buzna în politică mai mult împins din spate, pentru că această ascensiune vertiginoasă, se pare, a făcut parte, mai degrabă, dintr-un plan al tatălui său, Petru Lucinschi.

Nu știm dacă Snegur a făcut eforturi și demersuri pentru a-și promova fiica în anumite funcţii. Poate că da, dar atunci acestea au fost extrem de discrete, și probabil, minime. Cert este că fostul președinte a avut grijă, în primul rând, să-i dea fiicei sale o educaţie aleasă, pe la școli bune din lume. Fără îndoială, a avut și posibilităţi pentru aceasta.

Eforturile lui Lucinschi de a-și plasa fiul în prim-planul politicii moldovenești este unul mult mai vizibil, constant, controversat și ostentativ. Acest efort este menit, implicit, să-i sporească propria influenţă în politica de la noi. Vă reamintim că în alegerile din primăvara anului 2009, Chiril Lucinschi a simţit brusc că are vocaţie de politician și a decis să și-o valorifice. El a fost inclus în lista electorală a Partidului Democrat al lui Dumitru Diacov, care însă nu a acces în Parlament, iar odrasla fostului președinte, poreclit „șmecherilovici”, a rămas în afara jocului politic. Lucinschi seniorul s-a reorientat imediat și a luat cea mai corectă decizie. Deja pe 7 aprilie, fiul acestuia era în mijlocul protestatarilor, în preajma lui Vladimir Filat, care, cu doar două zile înainte, anunţase, practic, protestele violente care aveau să urmeze. La alegerile din noiembrie trecut, Chiril s-a ales cu un loc confortabil în lista electorală a liberal-democraţilor, iar tatăl grijuliu îndemna de zor electoratul să voteze partidele din AIE. Până a vorbi despre realizările

Proiectul „Chiril”, un eşec lamentabil?

descendenţilor celor doi președinţi, ar fi cazul să aruncăm o scurtă privire retrospectivă asupra biografiei acestora, și a momentelor esenţiale care au caracterizat aflarea lor la cârma ţării.

Mircea Snegur, de la „Casa noastră – Republica Moldova” la numele adevărat al limbii noastre Mircea Snegur și-a început activitatea politică în calitate de prim-secretar al Comitetului Raional Edineţ, iar până în anul 1989 a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În 1989 este ales președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, apoi președinte al Sovietului Suprem al RSSM. Din 1990 este președinte al Republicii Moldova și deţine funcţia respectivă până la 1 decembrie 1996, când alegerile au fost câștigate de Petru Lucinschi.

Acţiunile lui Mircea Snegur în timpul aflării sale la conducerea ţării au fost controversate și neunivoce. La 31 august 1989, el a susţinut adoptarea limbii de stat și a alfabetului latin. În 1994, Snegur a promulgat Constituţia care a consfinţit denumirea de „limbă moldovenească” și tot în acel an s-a pronunţat vehement împotriva imnului „Deșteaptă-te, române”, cerând înlocuirea lui cu „Limba noastră”. Deja în aprilie 1995, ex-președintele Snegur afirmă convins că numele corect al limbii pe

care o vorbim este română și încearcă să schimbe denumirea limbii în Constituţie. Prea târziu însă. Totodată, ar fi de remarcat evoluţia spectaculoasă a lui Mircea Snegur de la un limbaj „de lemn”, presărat cu greșeli elementare, la o limbă română coerentă, corectă și nuanţată.

Snegur a susţinut proclamarea independenţei Republicii Moldova și a semnat Declaraţia de Independenţă.

Dar deja în decembrie 1991, el își pune semnătura pe actul care bagă Republica Moldova în Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Este la fel de controversat rolul lui Mircea Snegur în evoluţia conflictului transnistrean. Pe seama acestuia este pusă eliberarea din arest a lui Igor Smirnov, împotriva căruia, în 1991, fusese intentat un dosar penal. Mulţi consideră că ar fi fost posibilă evitarea conflictului militar din 1992, dacă Smirnov nu ar fi fost pus atunci în libertate.

La 21 iulie 1992, Mircea Snegur și președintele Rusiei, Boris Elţin, semnează Convenţia cu privire la reglementarea pașnică a conflictului militar de pe Nistru, în condiţii umilitoare pentru ţara noastră. În 1996, Mircea Snegur și liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, au semnat o Decizie cu privire la funcţionarea serviciilor vamale, Transnistria căpătând dreptul de a utiliza propria ștampilă vamală.

Probabil, mulţi își mai amintesc de faimosul Congres„Casa Noastră – Republica Moldova”, organizat la 5 februarie 1994 de Alianţa Civică din Moldova,

înfiinţată la iniţiativa președintelui de atunci Mircea Snegur. Desfășurat în plină campanie electorală, congresul a proclamat antiromânismul ca politică de stat și a fundamentat ideea existenţei celor două popoare – român și moldovenesc. Noua „idee naţională”, bazată pe moldovenismul primitiv, i-a adus atunci Partidului Democrat Agrar victoria covârșitoare în alegerile parlamentare, pe listele acestei formaţiuni candidând președintele de la acea vreme a Legislativului, Petru Lucinschi, și prim-ministrul Andrei Sangheli.

Petru Lucinschi, adevăratul păpuşar din politica moldovenească?

Petru Lucinschi a venit în politică direct din comsomol, avansând pe scara ierarhică până la funcţia de primsecretar al CC al ULCTM. Din 1971 este deja secretar al Comitetului Central și membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din Moldova. După ce deţine funcţia de prim-secretar al Comitetului Orășenesc Chișinău al PCM, ajunge șef adjunct de secţie la CC al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, apoi secretar II al CC al Partidului Comunist din Tadjikistan. În noiembrie 1989, pe valul „perestroikăi”, Petru Lucinschi ajunge prim-secretar al CC al Partidului Comunist din RSS Moldovenească.

Petru Lucinschi nu a fost prezent la acea ședinţă a Parlamentului în care a

fost votată Declaraţia de Independenţă și, astfel, nici nu a semnat-o. El nu are, de asemenea, nici o contribuţie la lupta pentru limbă și alfabet. De aceea a rămas, probabil, în continuare, promotorul fidel al agramaţiilor și al limbajului de lemn.

Lucinschi a profitat cu multă abilitate de conflictul care exista între președintele Snegur și conducerea de atunci a Legislativului, reușind să-i determine pe Alexandru Moșanu, Ion Hadârcă, Vasile Nedelciuc și Valeriu Matei să demisioneze în bloc, la 3 februarie 1993. A doua zi, Lucinschi este deja ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova. În 1993 Lucinschi promovează o hotărâre a Prezidiului Parlamentului, prin care a fost repus în legalitate Partidul Comuniștilor, scos în afara legii în timpul puciului din august 1991. Înlăturându-l pe Snegur din fruntea comisiei pentru redactarea Constituţiei, Lucinschi reușește să-și atribuie competenţe exagerate, în calitatea sa de președinte al Parlamentului. Dar după ce devine președinte al Republicii Moldova, iniţiază, în 1999, organizarea unui referendum consultativ de modificare a Constituţiei, pentru a lărgi atribuţiile șefului statului, în defavoarea Parlamentului și a Guvernului. Legislativul a modificat însă Constituţia, prevăzând alegerea președintelui de către Parlament.

Cel de al doilea președinte a semnat, la 8 mai 1997, un Memorandum cu Federaţia Rusă privind reglementarea

Dar ex-președintele Lucinschi se comportă și acum ca unul care le pune pe toate la cale în ţara asta, care decide cum și în jurul cui ar trebui să se învârtă lucrurile, iar speranţele de a avea un rol decident și de a influenţa în continuare puterea de la Chișinău sunt legate de partidul lui Filat, pe al cărui listă fiul său, Chiril, a ajuns deputat. Din acest motiv, Petru Lucinschi l-ar vrea, mai degrabă, pe Filat în funcţia de șef al statului, afirmând anterior că Lupu este bun, dar pe el nu-l vor comuniștii.

Cât de multe a obţinut totuși fostul președinte Petru Lucinschi în dorinţa lui exagerată de a-și vedea fiul în marea politică? Da, Chiril este astăzi deputat, este șef de comisie parlamentară. Este invitat pe la diverse dezbateri televizate. Dar pentru că întotdeauna are o prestaţie lamentabilă, iar moderatorii îl roagă să spună și el ceva, este invitat din ce în ce mai rar. Se pare că mai bine îi merg acestuia treburile în afaceri.

Sursele media informau recent că Chiril Lucinschi ar deţine o companie înregistrată în America care tratează disfuncţiile erectile la bărbaţi. Și cam atât. În plan politic, am în vedere. Și uite cum se brodesc și se leagă lucrurile în viaţa aceasta! Cel mai șmecher dintre politicieni și cel mai abil dintre trăgătorii de sfori ar putea fi depășit, într-un mod cu totul neașteptat și zdrobitor, de către fostul său rival, Mircea Snegur, care, chiar dacă a și făcut oareșice eforturi în acest sens, acestea sunt infime comparativ cu eforturile președintelui secund. Astfel, cu siguranţă, accederea Nataliei Gherman în funcţia de șef al statului ar fi un afront greu de suportat pentru ex-președintele Lucinschi.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Guvernul României a suplimentat numărul de burse pentru tinerii din Republica Moldova Programul de burse de studii pentru tinerii de origine română cu domiciliul stabil în străinătate a fost suplimentat cu 2.850 de locuri pentru învăţământul universitar (fără bursă și fără plata taxelor de școlarizare).

În cadrul ședinţei de Guvern din data de 24.08.2011 a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 414 privind aprobarea cifrei de școlarizare pentru învăţământul preuniversitar și superior de stat în anul școlar/ universitar 2011-2012.

Prin acest act normativ, statul român a crescut oferta de burse alocate elevilor și studenţilor din Republica Moldova, de la 2150, la 5000 de locuri.

Cele 2850 de locuri alocate suplimentar pentru tinerii români din Republica Moldova în învăţământul preuniversitar și superior de stat, vor fi repartizate după cum urmează: 1) Învăţământ preuniversitar - 550 de locuri a) fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă – 250 de locuri; b) fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă – 300 de locuri.

2) Studii universitare de licenţă (anul I) – 1.920 de locuri a) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă - 390 de locuri în cadrul extensiunilor universitare ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de „B.P. Hașdeu” din Cahul și ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iași la Universitatea „A. Russo” din Bălţi; b) fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă – 1.530 de locuri, din care 200 de locuri pentru absolvenţi de liceu din România.

3) Studii universitare de masterat - 330 de locuri a) fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă – 150 de locuri; b) fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă – 180 de locuri în cadrul extensiunii universitare ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de „B.P. Hașdeu” din Cahul.

4) Studii universitare de doctorat – fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă – 50 de locuri. În perioada 31 august – 10 septembrie a.c., Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului va organiza o nouă sesiune de admitere pentru tinerii de origine română din Republica Moldova în anul de învăţământ 2011- 2012, conform metodologiei de admitere ce urmează a fi publicată pe site-ul http://www.edu. ro/ în cel mai scurt timp posibil.

Cetăţeni, ni se pregătește ceva! Ce anume, nu știu cu exactitate nici măcar cei implicaţi nemijlocit în pregătiri. Dar pentru orice eventualitate, ei nu exclud nici un scenariu și sunt gata de orice întorsătură posibilă și răsturnare de situaţie.

Este vorba, evident, despre alegeri. Rămâne de văzut, ce fel de Zilele trecute, când am auzit iarăși la televizor accentul bucureștean al lui Marian Lupu într-un spot publicitar, mi-am zis că am rămas în urma evenimentelor și că s-o fi anunţat deja vreo campanie electorală. Când, de fapt, președintele democrat vroia doar să ne felicite cu ocazia Zilei Independenţei, dorindu-ne viaţă lungă și trai prosper alături de partidul său. Fapt care ne-a bucurat și ne-a emoţionat până la lacrimi. Marian Lupu ne felicită în continuare și de pe panourile publicitare care seamănă leit cu cele din campania electorală.

Sau este doar o iluzie optică?

Nici nu vrem să ne mai întrebăm câţi bani au fost scoși din haznaua partidului pentru aceste mici atenţii cu care ne-a onorat interimarul. Pentru că nu banii contează atunci când vrei să-i dai ţării un președinte. Or, obrazul de viitor președinte cu cheltuială se ţine.

De când a început să-i fie pus la îndoială statutul de singur candidat la șefia statului, iar înghesuiala pretendenţilor

alegeri. Chiar dacă politicienii, și cei aflaţi la guvernare, și cei din opoziţie, se jură că nu vor alegeri anticipate (și poate că unii chiar nu vor), toţi iau în calcul eventualitatea acestora și-i dau zor cu pregătirile. Ba, uneori, lasă impresia că am fi deja în plină campanie electorală.

sporește de la o zi la alta, Marian Lupu vrea să cuprindă necuprinsul și să se pună bine cu toată lumea. Pe cei cu pretenţii de eliberatori i-a felicitat cu ocazia Zilei Victoriei și împlinirea a 67 de ani de la încheierea operaţiunii Iași-Chișinău, pe restul – cu ocazia Zilei Independenţei și „cu limba” între paranteze. De la un timp, Lupu a devenit alergic la discuţiile despre alegerea președintelui și vrea un moratoriu la orice fel de dezbateri pe tema respectivă, până la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale. Și

este explicabilă această reacţie a interimarului, pentru că acum toată lumea propune noi candidaţi la funcţia care, crede el, trebuie să-i aparţină pe drept. Până și Mihai Ghimpu, susţinătorul său cel mai fervent, care zice că vrea femei la Președinţie.

Totuși, toamna aceasta, în mod sigur, vom avea alegeri.

Indubitabil! Ne-a dat asigurări însuși premierul Vladimir Filat. Adică, Filat ne-a spus că în toamnă va fi ales președintele.

Dar, indirect, Filat ne sugerează că am putea avea și altfel de

Fostul deţinut politic Ion Moraru lansează astăzi un nou volum autobiografic

„După apariţia într-un volum separat a cărţii „Pustiirea” a urmat reeditarea ei între aceleași coperte cu „Treptele infernului”; ultima fiind succedată recent de volumașul „Fata cu miros de busuioc”, text care se constituie într-un epilog al primelor două cărţi”, menţionează autorul în introducerea sa.

Totodată, în capitolul introductiv al cărţii, numit „Cuvinte de mulţumire”, Ion Moraru îi trece în

3

Lupta pentru Preşedinţie se dă „la bustul gol”

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Bucureşti

Un nou volum autobiografic, semnat de fostul disident sovietic Ion Moraru, va fi prezentat astăzi, în cadrul unei lansări de carte care va fi organizată în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”, cu începere de la ora 14.00. Această nouă apariţie editorială însumează cele trei cărţi autobiografice semnate de Ion Moraru – „Pustiirea”, „Treptele infernului” și „Fata cu miros de busuioc” (apărută de curând) – și a fost editată cu sprijinul Fundaţiei pentru Democraţie Creștină.

2 SEPTEMBRIE 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

revistă pe toţi cei care și-au adus contribuţia la apariţia celor trei volume. „Îi mulţumesc bunului meu prieten Iurie Roșca pentru faptul de a mă fi încurajat și insistat să le scriu. Dacă nu aș fi făcut-o acum câţiva ani, astăzi nu mai știu de mi-ar fi ajuns puteri să o fac. Istoricul și editorul Mihai Adauge, care a ostenit la această carte, merită toată recunoștinţa mea. Istoricul, cărturarul și patriotul Ion Conţescu, Dumnezeu să-l odihnească, a fost unul dintre cei care a lucrat asupra corecturii. Manuscrisele au trecut și prin mâna jurnalistei Larisa Roșca, cea care a

șlefuit erorile mecanice sau de stil. Ziarista Liliana Armașu a pus și ea umărul la îngrijirea materialului. Cea care a fost mereu alături de mine în efortul de a pregăti volumele la tipar a fost fiica mea Adelina Moșanu. Anastasia Sajin și Natalia Popușoi s-au ocupat de culegerea textelor. Pictorul Lică Sainciuc este cel care a lucrat asupra copertelor. Echipa redacţiei „FLUX”, condusă de Sergiu Praporșcic, a avut generozitatea să facă o serie de prezentări a acestor apariţii editoriale. Echipa tipografiei „Prag-3”, în frunte cu Iacob Alexa, a făcut posibilă tipărirea tuturor volumelor.

Le sunt deosebit de recunoscător tuturora mai ales pentru faptul că au lucrat absolut dezinteresat, fără nici o remunerare, pe care eu nici nu aș fi avut de unde să o ofer. Asumarea trecutului nostru tragic și solidaritatea cu victimele și martirii regimului totalitar comunist au servit drept motivaţie profund morală tuturor acestor oameni”, afirmă autorul în introducerea sa.

Cei interesaţi de evenimentul de vi-

„Ca urmare a faptului că Republica Moldova serbează în data de 31 august Ziua Limbii Române și ca urmare a faptului că peste 180

dul. Ce imagini mai pregnante din viaţa politică a ţării ni s-au sedimentat în memorie? Filat cu tancul, Filat cu șalupa, Filat petrece trenul spre Odesa, Filat cu câinele salvat, Filat la fotbal, Filat la gura sobei, Filat boxează, Filat face genuflexiuni în sala de forţă, Filat dă cu tacul în sala de biliard, Filat tencuiește case la Cotul Morii etc., etc. Și ce vedem în ultima vreme?

Imagini la fel de spectaculoase și memorabile: Filat cu zimbrii, Filat cu porcii, Filat cu găinile, Filat cu calul. Apoi Filat dă cu sapa, Filat inspectează iarăși casele de la Cotul Morii, Filat la închisoarea de la Rusca (cu nevasta), Filat aruncă mingea la coș, Filat face exerciţii la bară… will be continued.

Ceva mai nouă este imaginea lui Filat cu skijet-ul pe Nistru, filmat de către cineva „din pură întâmplare”, dar și fascinantul Filat „la bustul gol”, care face ravagii printre consumatoarele de You Tube. Se zice că liberaldemocratul îl copie iarăși pe Putin, care și-a demonstrat recent torsul viguros în faţa ziariștilor.

Despre mimetism în politica moldovenească s-a mai vorbit,

premierul Vladimir Filat fiind considerat un imitator fidel al premierului rus Vladimir Putin.

Dar în situaţia cu bustul, „originalul” ar putea fi căutat mai pe la noi, bustul gol al lui Marian Lupu fiind deja de notorietate în sursele media și reţelele de socializare. Dar dacă Lupu a ales pentru filmări propria cadă, lui Filat i-a trebuit chiar albia Nistrului. Cei drept, spre deosebire de imaginea ușor narcisistă a președintelui democrat, bustul lui Putin ne trimite cu gândul la un macho pus pe cuceriri și fapte eroice. Să fie aceasta mai aproape de spiritul și ambiţiile premierului nostru?

De la „furori cu bustul gol”, la apariţii pline de importanţă pe la tot felul de evenimente, politicienii noștri încearcă să ne impresioneze și să ne convingă că ei sunt cei mai buni, mai merituoși și mai demni de luat în seamă. Dar așa cum decurg lucrurile, ne putem aștepta ca cele mai mari șanse de a ajunge președinte să le aibă politicianul care ne va arăta nu doar bustul gol…

Ioana FLOREA, FLUX

ASOCIAŢIA CIVIC MEDIA:

Suntem solidari cu publicaţia FLUX şi colegul nostru de breaslă Sergiu Praporşcic de la Chişinău

Într-un comunicat primit la redacţie, Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000, preocupată de apărarea libertăţii presei și a jurnaliștilor, își exprimă îngrijorarea în legătură cu acţiunile autorităţilor din Republica Moldova întreprinse împotriva publicaţiei FLUX și a jurnalistului Sergiu Praporșcic și condamnă atacul la adresa independenţei jurnalistice în spaţiul de expresie românesc.

neri sau care vor să afle detalii privind noua apariţie editorială sunt rugaţi să-l contacteze pe președintele Fundaţiei pentru Democraţie Creștină, Dinu Ţurcanu, la adresa de email: dinuturcanu1980@ yahoo.com sau la numărul de telefon 079 77 44 70.

Din 2012, şi în Ungaria, Serbia, Ucraina şi Bulgaria se va serba Ziua Limbii Române Într-o declaraţie comună semnată de asociaţii și organizaţii românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina, ziua de 31 august este declarată sărbătoare naţională a acestor comunităţi românești, urmând ca începând cu anul 2012 ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi, transmite Romanian Global News.

alegeri. Asta dacă suntem atenţi la gesturi și mesaje și încercăm să le descifrăm sensurile ascunse. Pentru că premierul este o persoană de stat, responsabilă și serioasă, și nimic din ceea ce face nu este întâmplător.

Să rememorăm perioada preelectorală din anul trecut.

Includem aici și intervalul de timp de dinaintea referendumului constituţional, când capii partidelor din AIE împărţeau de zor pielea ursului din pădure și se vedeau cu toţii președinţi de ţară aleși de întreg noro-

de parlamentari din Parlamentul de la București au depus în Senatul României un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române, noi, organizaţii românești din Serbia, Ungaria, Bulgaria și Sudul Basarabiei, la iniţiativa Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, decretăm ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române și în comunităţile noastre, urmând ca începând cu anul 2012 această zi să fie serbată și să devină o sărbătoare naţională a noastră a tuturor”, se arată în comunicatul făcut public de mai multe organizaţii românești și preluat de Romanian Global News.

Facem apel și la celelalte asociaţii și organizaţii românești din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române și să o serbeze ca atare”, se arată în comunicatul asociaţiilor românești semnatare.

Organizaţiile semnatare sunt: Serbia: Timoc - Asociaţia Culturală a românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Partidul Democrat al Românilor din Serbia, Organizaţia pentru cultura românilor/vlahilor „Dunărea”, Iniţiativa Culturală Românească, Asociaţia pentru cultura românilor ortodocși de pe Valea Moravei, Voievodina - Asociaţia „Românii Independenţi din Serbia” din Vârșeţ, SCA „Radu Flora” - Satu Nou, In Medias Res - Panciova, Comunitatea Românilor din Serbia (prin vicepreședintele Marin Gaspar), SLA „Tibiscus” - Uzdin; Bulgaria: Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria; Ungaria: Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria; Sudul Basarabiei (Ucraina): Asociaţia naţional-culturală „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.

Sursa: Romanian Global News

Instanţele judecătorești din Chișinău l-au condamnat pe colegul nostru Sergiu Praporșcic pentru a fi scris și publicat în paginile revistei FLUX European un material critic despre cel mai bogat afacerist din Republica Moldova, miliardarul Anatol Stati, cel care deţine în proprietate imperiul petrolier „Ascom Grup”. În materialul „Politică, Business, Mafie și Canalia Liberală”, apărut pe 6 martie 2009, autorul a relatat, în special, despre un caz de spionaj economic, care s-a produs pe 2 mai 1996, pe Aeroportul Otopeni, București, în care a fost implicată compania lui Anatol Stati „Ascom-Grup”. Presa din România a scris pe larg, la timpul respectiv, despre acest caz de spionaj economic, fără ca cei vizaţi să se adreseze instanţelor judecătorești. În prezent, urmare a unei decizii a Curţii de Apel Chișinău, conturile publicaţiei FLUX European sunt îngheţate, iar bunurile jurnalistului Sergiu Praporșcic - apartamentul și automobilul - sunt puse sub sechestru, acesta riscând se le piardă în favoarea magnatului, dacă nu va achita o cauţiune de 60 de

mii de lei moldovenești, ceea ce reprezintă valoarea salariului său de jurnalist pe un an de zile.

Asociaţia Civic Media își exprimă solidaritatea cu jurnaliștii din redacţia FLUX și cu directorul acestei publicaţii, Sergiu Praporșcic, apreciind că acţiunile autorităţilor din Republica Moldova reprezintă un abuz și o ingerinţă grosolană în activitatea unui organ de presă independent, o încălcare brutală a principiilor democratice privind libertatea de expresie, independenţa mass-media și o încercare de a-i închide gura unui jurnalist care a relatat despre matrapazlâcurile magnatului petrolier Anatol Stati. Considerăm că responsabilitatea pentru persecutarea prin justiţie a jurnalistului Sergiu Praporșcic și a ziarului FLUX European le revine în totalmente autorităţilor politice de la Chișinău, dat fiind că în articolul semnat de autor erau vizaţi un șir de foști angajaţi ai companiei „Ascom Grup”, care astăzi deţin funcţii ministeriale importante în Guvernul de la Chișinău și care reprezintă două formaţiuni politice aflate la putere: Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu și Partidul Liberal Democrat al lui Vladimir Filat. În plus, modul în care a fost judecat cazul colegilor noștri de breaslă de la Chișinău contravine prevederilor Articolului 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului și jurisprudenţei CEDO privind libertatea de expresie. De precizat că publicaţia FLUX din Chișinău a câștigat cele mai multe dosare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind ţinta predilectă a tuturor regimurilor politice care s-au succedat în Republica Moldova.

Cerem autorităţilor „proeuropene” de la Chișinău încetarea atacurilor împotriva libertăţii de expresie a jurnaliștilor de la FLUX și facem apel către organizaţiile naţionale, europene și internaţionale de presă și cele pentru drepturile omului să ia atitudine în acest caz.

Codruţ IONESCU, Director Asociaţia Civic Media Membră fondatoare a Organizaţiei de Media a Sud-Estului Europei (SEEMO), afiliată la Institutul Internaţional de Presă (IPI) Sursa: www.ziaristionline.ro

4

EDI|IA DE VINERI

Important

2 SEPTEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ruşii, românii şi maghiarii revendică drepturi lingvistice în Ucraina Surpriză mare la Kiev. Doi parlamentari din Partidul Regiunilor aflat la guvernare, Vadim Kolesnicenko și Serghei Kivalov, au depus în Rada Supremă un proiect de lege prin care cer statutul oficial, egal cu cel al limbii ucrainene, pentru limbile principalelor minorităţi etnice din Ucraina, scrie „Nezavisimaia gazeta” de la Moscova în numărul său din 31 august. Proiectul a fost susţinut, în calitate de coautori, de către Arkadi Monastârski, director general al Fundaţiei Evreiești din Ucraina, Mihaly Tovt, președinte de onoare al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina, și de către Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.

Intitulat „Despre bazele politicii lingvistice de stat” și fiind înregistrat la 26 august cu numărul 9073, proiectul de lege prevede statutul de limbi regionale pentru „rusă, bielorusă, bulgară, armeană, găgăuză, idiș, crâm-tătară, moldovenească, germană, neogreacă, poloneză, ţigănească, română, slovacă, maghiară, rusină, caraimă și crâmceacă”. Coautorii proiectului arată în nota de fundamentare, postată pe pagina de internet a Radei Supreme, că „legislaţia lingvistică a Ucrainei este una nesistemică, contradictorie și cât se poate de lacunară”. „Dacă este să ne raportăm la datele

ultimului recensământ general al populaţiei din Ucraina, din anul 2001, în cazul adoptării proiectului de lege limba rusă va căpăta statutul de limbă regională în 13 unităţi administrativ-teritoriale din Ucraina”, mai arată coautorii proiectului.

Corespondentul de la „Nezavisimaia gazeta” este de părere că proiectul de lege are toate șansele să fie adoptat în cadrul celei de a noua sesiuni din legislatura a VI-a, întrucât „regionalii” deţin majoritatea în Parlamentul ucrainean.

Potrivit proiectului de lege, limba rusă și celelalte limbi regionale ar urma să fie folosite în

Ion Popescu organele puterii de stat de toate nivelurile, precum și în sfera serviciilor administrative. Un articol special al proiectului prevede posibilitatea ca pașaportul de cetăţean al Ucrainei, diplomele universitare, livretele militare, cărţile de muncă, adeverinţele de căsătorie și alte acte eliberate de autorităţile de stat să cuprindă informaţii nu doar în limba ucraineană de stat, ci, la alege-

re, și în una dintre limbile minoritare care urmează să primească statut oficial la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

De asemenea, proiectul prevede utilizarea limbilor regionale în procedurile judecătorești, cele de urmărire administrativ-penală, în activitatea de antreprenoriat, precum și în învăţământ. Astfel, instrucţiunea publică se va putea face în grupe, clase și școli cu predare integrală în una dintre limbile minoritare și regionale. Iniţiativa legislativă mai prevede posibilitatea folosirii limbilor regionale în presa scrisă și audiovizuală, dar și în dublajul de film, în funcţie de cererea publicului spectator. Singurul domeniu în care limba ucraineană ar urma să-și păstreze statutul de unică limbă utilizată va fi cel al Forţelor Armate și al structurilor paramilitare.

Pentru ca o limbă minoritară din Ucraina să obţină statutul oficial de limbă locală sau regională va fi necesară o pondere de 10% a vorbitorilor limbii respective, propun autorii proiectului de lege. Totodată, proiectul admite excepţii, când o limbă vorbită de mai puţin de 10% din populaţia localităţii, raionului sau regiunii ar putea dobândi statut de limbă locală sau regională. În asemenea cazuri va trebui să existe decizii ale autorităţilor locale vizate sau un număr rezonabil de semnături ale locuitorilor.

Reacţiile analiștilor și comentatorilor de la Kiev nu au întârziat să apară pe marginea acestei iniţiative parlamentare. Victor Nabojenko, de la „Barometrul ucrainean”, este, bunăoară, de părere că noul proiect de lege va conduce la formarea autonomiilor maghiară și română în Ucrai-

na de vest. Nabojenko a declarat pentru „Nezavisimaia gazeta”, pe un ton alarmist, următoarele: „În ultimii ani, în Ucraina de vest ia amploare fenomenul separatismului. La aceasta își aduc contribuţia ţările vecine Ungaria și România. Budapesta le eliberează pașapoarte maghiarilor din Transcarpaţia, iar România – românilor din regiunea Cernăuţi. Aceasta constituie o problemă. Dacă va fi adoptată o nouă lege cu privire la funcţionarea limbilor, fenomenul va lua turaţii. Într-un asemenea caz ar putea apărea două formaţiuni autonome în partea de vest a ţării. Autorii proiectului de lege nu s-au gândit la o asemenea perspectivă. Scopul urmărit de ei a fost altul și se referă la regiunile de răsărit: neadmiterea înfiinţării unui nou partid prorus de stânga. Acest proces a scăpat de sub control. Dacă un asemenea partid va fi creat, iar regiunile de răsărit își trimit deja emisarii pentru susţinere la Moscova, Partidul Regiunilor va primi o lovitură puternică. Și iată că „regionalii” și-au adus aminte despre una dintre promisiunile lor electorale: limba rusă a doua limbă de stat. Ceea ce fac însă Kolesnicenko și Kivalov nu va conduce la stabilizarea situaţiei în est, ci la separatism în vest”. „Crimeea și Doneţkul nu vor fi luate și duse de nimeni nicăieri, ele vor rămâne pe loc, indiferent dacă va fi adoptată sau nu o nouă lege despre funcţionarea limbilor. Pe când Transcarpaţia și Cernăuţii ar putea încerca să se separe, ţinând cont, mai cu seamă, de faptul că în Ungaria au venit la putere naţionaliștii, de altfel, ca și în România, ţări care nu fac un secret din dorinţa lor de a-și redobândi teritoriile cuprinse altădată în fruntariile lor”, a mai declarat Nabojenko. „Nezavisimaia gazeta” îl citează și pe Veaceslav Kirilenko, președintele grupului parlamentar „Pentru Ucraina”, care a menţionat: „Folosind minorităţile naţionale drept paravan, Partidul Regiunilor încearcă să-i deschidă calea limbii ruse, legiferând astfel situaţia în care în ţară funcţionează două limbi

de stat. Acest fapt însă va dinamita societatea. Mai multe forţe politice, inclusiv partidul „Pentru Ucraina” se vor pronunţa împotrivă. Dacă Partidul Regiunilor încearcă să-i facă astfel Moscovei pe plac, sperând să obţină beneficii pe alt plan, bunăoară în domeniul achiziţiilor de gaze naturale, faptul este în zadar: Rusia nu se va limita la chestiunea lingvistică și va dori pe deasupra intrarea Ucrainei în Sistemul comun de transportare a gazelor, precum și în Uniunea vamală.” Kirilenko a mai opinat că „Ucraina a soluţionat chestiunea lingvistică în 1996, când în Constituţie s-a fixat că limba de stat este cea ucraineană”.

Potrivit publicaţiei „Nezavisimaia gazeta”, în prezent limba rusă are statut oficial de limbă regională în regiunile Harkov și Lugansk, precum și în orașul Sevastopol din Crimeea. Totodată, o decizie a Consiliului regional Zaporojie privind statutul de limbă regională acordat limbii ruse nu a putut intra în vigoare, întrucât aceasta a fost atacată în instanţă de către procuratura regională.

Nota FLUX: Românii reprezintă numeric în Ucraina a doua minoritate etnică, după cea rusă. Potrivit datelor ultimului recensământ organizat de Kiev

în 2001, consângenii noștri deţin în ansamblul corpului social din Ucraina o pondere de 413 749 de persoane, dintre care 155 130 au fost înregistraţi ca etnici români sau românofoni, iar 258 619 – ca etnici „moldoveni”. Etnicii români sunt majoritari în trei raioane, și anume: Adâncata sau Hliboca (67%), Herţa (94%) și Reni (51%). De asemenea, românii deţin o pondere importantă într-un șir întreg de localităţi din regiunile Cernăuţi, Odesa și Transcarpatică. Singurul deputat de origine română din Rada Supremă de la Kiev, Ion Popescu, a fost ales pe listele Partidului Regiunilor, ai cărui deputaţi au iniţiat proiectul de lege despre funcţionarea limbilor în Ucraina.

Limba română nu are nici un statut oficial în ţara vecină.

Ucraina este semnatară a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare. Ucraina a semnat acest instrument în anul 1996 și l-a ratificat în anul 2005, pentru a evita pericolul adoptării iniţiativei Partidului Regiunilor de proclamare a limbii ruse drept a doua limbă de stat, și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006.

Carta Limbilor Regionale și Minoritare este un instrument juridic internaţional elaborat de Consiliul Europei și deschis spre

semnare la 5 noiembrie 1992.

Pentru 24 de state membre ale Consiliului (din 47) documentul a intrat în vigoare. România a semnat Carta în 1995, a ratificat-o în 2007, aceasta intrând în vigoare la 29 ianuarie 2008.

Raportul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 2010 privind modul de implementare de către Ucraina a Cartei Limbilor Regionale și Minoritare cuprinde un șir de critici drastice la adresa autorităţilor de la Kiev. În Raport se menţionează: „Angajamentele asumate de către Ucraina nu corespund situaţiei reale a limbilor, în raport cu care trebuie asumate angajamente mai largi”.

Republica Moldova a semnat Carta la 11 iulie 2002, dar nu a ratificat-o până în prezent.

Celelalte 22 de state care nu au ratificat Carta sunt state fără minorităţi etnice tradiţionale (Andora, Irlanda, Islanda, Monaco, San-Marino) și state care au probleme serioase cu minorităţile etnice (Azerbaidjan, Belgia, Bosnia și Herţegovina, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, Macedonia) sau aplică politici asimilaţioniste (Albania, Bulgaria, Federaţia Rusă, Franţa, Grecia, Italia, Portugalia, Turcia).

Vlad CUBREACOV, FLUX

Rusia, Moldova şi suportul economic pentru Transnistria Prin această notă analitică Expert-Grup răspunde unei solicitări venite din partea Asociaţiei Obștești Promo-Lex, care reprezintă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) un grup de cetăţeni ce au depus o plângere împotriva violărilor drepturilor omului în regiunea transnistreană (cauza Catan și alţii contra Moldovei și Federaţiei Ruse). Reclamanţii au fost invitaţi să răspundă la un șir de întrebări importante pentru soluţionarea justă a cauzei, inclusiv la întrebări vizând suportul economic de care beneficiază regiunea (evidenţiate mai jos în forma unor subtitluri). Analiza sugerează că Rusia, acordând un suport economic vital Transnistriei, are o responsabilitate morală majoră pentru încălcarea drepturilor omului în regiune. În perioada 2004-2011, care au fost principalele surse de venit ale Transnistriei? În ce măsură Transnistria depinde de suportul în formă de investiţii, ajutor bilateral, comerţ și/sau energie acordat de a) Moldova și b) Rusia?

Economia regiunii depinde vital de comerţul extern, în 2004-2010 volumul schimburilor comerciale externe depășind de două ori produsul regional brut (PRB). De partea exporturilor de mărfuri, 35% din încasările regiunii în 2010 proveneau din livrările către Moldova, în special pentru electricitate. Înregistrându-se în modul corespunzător la Chișinău, companiile transnistrene pot exporta și în Uniunea Europeană, dar procedura de înregistrare este văzută de oficialii transnistreni ca „blocadă economică”.

Rusiei îi revin 18% din exporturile Transnistriei, însă la importurile de mărfuri, Rusia este principalul partener al regiunii, cu 43,7% din total, în special fiind vorba de importuri de gaz natural și combustibil. Moldova este abia pe locul 5 (depășită de Ucraina, Germania și Belarus), cu numai 2% din totalul importurilor transnistrene.

Livrarea „gratis” a resurselor energetice este una dintre principalele forme de sprijin a regiunii de către Rusia. Conform calculelor noastre bazate pe balanţa de plăţi a regiunii, la sfârșitul trimestrului unu 2011 datoria regiunii pentru gazul natural ajunse la 2,917 miliarde USD (de 3 ori

mai mare decât PRB). Regiunea achită mai puţin de 5% din consum, în special prin intermediul serviciilor de tranzit a gazului, Rusia neîntreprinzând nici o măsură credibilă pentru recuperarea datoriei.

Remitenţele emigranţilor reprezintă o altă importantă sursă de venituri pentru regiune, volumul acestora fiind de 17% din PRB sau circa 25% din veniturile gospodăriilor casnice pentru 2010. Marea majoritate a acestor venituri provin din Rusia, unde, conform unor surse, își găsesc ocupaţii circa

50% din transnistrenii emigranţi [1].

Totodată, este important de remarcat că Rusia reprezintă principala ţară de destinaţie și pentru emigranţii din dreapta Nistrului, iar ponderea pieţei ruse în exporturile moldovenești este mai mare decât în cazul exporturilor din regiunea transnistreană.

Totodată, până la mijlocul anului 2010, Federaţia Rusă a acordat regiunii asistenţă umanitară directă, în formă de coplăţi la pensiile de vârstă, care, estimativ, reprezentau circa 17% din pensia medie în regiune [2]. Conform sursei oficiale rusești, în 2007-2010 volumul total al asistenței acordate de Rusia a fost de circa 55 de milioane USD [3]. La mijlocul anului 2010, Rusia a sistat asistenţa, invocând lipsa transparenţei în alocarea mijloacelor, dar în martie 2011 Rusia a promis reluarea acesteia, de data aceasta urmând a fi acordată prin intermediul sovietului suprem (parlamentul) regional [4].

Conform unor surse transnistrene, recent Rusia a promis Transnistriei și acordarea unei asistenţe tehnice în valoare de 300 de milioane de ruble rusești (circa 10 milioane USD) pentru creditarea micului business, dintre care prima tranșă urmează a fi plătită în septembrie 2011 [5]. Un credit concesional în sumă de 80 de milioane de ruble rusești a fost acordat și în 2008. „Asistenţă tehnică” este acordată de către Federaţia Rusă și în forme mult mai subtile, dar vitale pentru economia regiunii. De exemplu, toate băncile comerciale ale regiunii se deservesc valutar prin intermediul unor bănci comerciale ruse, în special Sberbank, Novikombank și Investtorgbank.

Pentru a completa naraţiunea despre suportul economic al regiunii, să mai menţionăm că în anul 2010 investiţiile străine directe în economia regiunii s-au situat la circa 9,2% din PRB. Principalele întreprinderi din regiune aparţin sau sunt controlate de investitori ruși, inclusiv Centrala Energetică de la Cuciurgan, Uzina de Ciment, „Moldavkabeli”, Fabrica de încălţăminte „Tighina” [6]. Totodată, se poate presupune că și alte întreprinderi sunt deţinute de investitori ruși prin intermediul unor companii înregistrate în zone off-shore. În ce măsură Transnistria depinde de contactele și suportul politic acordat de a) Moldova și b) Rusia?

O elementară analiză de conţinut a materialelor publicate în presa transnistreană și a declaraţiilor belicoase ale „oficialilor” din regiune demonstrează că, după 20 de ani de la secesiune, influenţa politică a Moldovei asupra regiunii Transnistrene este minimală. Este adevărat că Moldova încearcă să influenţeze procesele prin intermediul unor parteneri externi, dar impactul acestora nu este vizibil.

Pe de altă parte, în comparaţie cu oricare alt actor extern, influenţa politică a Federaţiei Ruse asupra regiunii este maximală. Duma Rusiei se evidenţiază ca cel mai înflăcărat suporter al regiunii. În particular, Duma a calificat noul sistem de control la frontieră adoptat de Moldova și Ucraina ca „sancţiuni economice”, care ar putea duce la o „catastrofă umanitară” [7]. De asemenea, Duma a aplaudat referendumul de independenţă organizat de Transnistria la 17 septembrie 2006, constatând că referendumul a corespuns integral normelor internaţionale și apreciind faptul că 97% din participanţi au votat pentru păstrarea cursului de independenţă și aderarea sa ulterioară la Federaţia Rusă [8]. Ecouri similare le observăm și în activitatea Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse – de exemplu, ambasadorul rus în Republica Moldova a participat la celebrarea celor 20 de ani de „independenţă” a regiunii, felicitând-o cu ocazia „evenimentelor memorabile” din septembrie 1990 [9]. În același timp, ţinând cont de structura establishment-ului politic rusesc, este clar că Duma și Ministerul de Externe nu ar fi adoptat asemenea decizii fără o consultare prealabilă cu centre de decizii mai importante – cum ar fi Președinţia - chiar dacă ultima încearcă să menţină aparenţele unui stat-garant imparţial.

Este adevărat că la 18 februarie 2005, Duma de Stat a Federaţiei

Ruse a adoptat o rezoluţie prin care cere Guvernului rus să instituie sancţiuni contra Moldovei, cu excepţia Transnistriei, dacă autorităţile moldovenești nu renunţă la „blocada economică a Transnistriei”?

La 18 februarie 2005, Duma de Stat a adoptat (Hotărârea nr. 1539-IV ГД) Declaraţia „Cu privire la măsurile de răspuns ale Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova în legătură cu acţiunile conducerii moldovenești orientate spre înrăutăţirea situaţiei în jurul Transnistriei” [10]. În hotărârea sa, Duma de Stat recomanda Guvernului rus să adopte următoarele măsuri: * Interzicerea importurilor de produse alcoolice și de tutun din Republica Moldova, cu excepţia celor produse în Transnistria; * Furnizarea către Moldova a resurselor energetice la preţuri mondiale, cu excepţia celor furnizate Transnistriei; * Introducerea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţia celor care locuiesc în Transnistria.

La 4 martie, Duma de Stat a adoptat o nouă hotărâre [11] în care cere Guvernului rus să raporteze despre acţiunile întreprinse în legătură cu hotărârea adoptată la 18 februarie. Să menţionăm că primele două măsuri au fost ulterior puse în aplicare de executivul rus. În 2006, exporturile moldovenești spre Rusia au sucombat cu 48%, iar costurile de import a resurselor energetice s-au dublat.

Conform estimărilor FMI, măsurile adoptate de Federaţia Rusă echivalau cu reducerea cu 2-3 puncte procen-

tuale a creșterii PIB-ului Moldovei în 2006-2007[12].

În concluzie …

Deși reprezintă o importantă piaţă de desfacere pentru companiile transnistrene, Moldova practic nu exercită vreo influenţă economică care să fie considerată „benignă” în regiune. Decizia Chișinăului de înregistrare obligatorie a companiilor transnistrene este văzută de liderii regiunii ca blocadă economică, deși, în realitate, această înregistrare le permite acestor companii să exporte

legal pe pieţele UE. Pe de altă parte, Rusia exercită un control economic covârșitor asupra regiunii transnistrene, în special prin intermediul asistenţei umanitare și tehnice directe, proprietăţilor industriale, subvenţionării energetice și deservirii valutare a băncilor comerciale ale regiunii.

Acest ajutor a fost vital pentru menţinerea regiunii la linia de plutire și pentru păstrarea aspiraţiilor sale de independenţă.

Valeriu PROHNIŢCHI Sursa: expert-grup.org

___________________________________________________________________ [1] Vladimir Fomenko, „Situaţia demografică în Transnistria în perioada nerezolvării conflictului” în Matveev și alții „Moldova-Transnistria: Eforturi comune pentru un viitor prosper. Aspecte sociale”, Chișinău, „Cu drag” SRL, 2009, pagina 24.

[2] http://cbpmr.net/resource/prbvd143.pdf, pagina 10.

[3] http://www.duma.gov.ru/news/274/67369/?sphrase_id=192690.

[4] Idem.

[5] «Российская техпомощь идёт в Приднестровье» http://dniester.ru/content/rossiiskayatekhpomoshchidetpridnestrove [6] Интервью Президента Приднестровья Игоря Смирнова журналу “Евразия” (15.01.2007), http://community-dpr.org/declaration/declaration_full.php?nid=328&.

[7] Заявлениe «Об обострении ситуации вокруг Приднестровья в связи с введением властями Украины и Молдавии нового таможенного режима на приднестровском участке украинско-молдавской границы», Москва 10 марта 2006 года, http://www.duma.gov.ru/international/statements/statement-34/index. php?sphrase_id=192690.

[8] Заявление “Об итогах референдума в Приднестровье 17 сентября 2006 года”, http://www.duma.gov.ru/international/statements/statement-42/index. php?sphrase_id=192690.

[9] Выступление Посла России в Молдавии В.И.Кузьмина в Театре им.Н.С.Аронецкой, г.Тирасполь (01 сентября 2010 года) http://www.moldova.mid.ru/press-slujba/ pr_10_36.htm.

[10] Заявлениe Государственной Думы Федерального Собрания Российской Федерации „О рекомендуемых ответных мерах Российской Федерации в отношении Республики Молдова в связи с проводимым молдавскими властями курсом на обострение обстановки вокруг Приднестровья”, http://law7.ru/base99/ part9/d99ru9371.htm.

[11] N 1568-IV ГД, http://ntc.duma.gov.ru/bpa/my_ntcdoc. php?dt=04.03.2005&nm=1568-IV+%C3%C4.

[12] IMF, Moldova Country Report, no.07/45, January 2007, http://www.imf.md/press/ cr0745.pdf.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Filat – călare pe situaţie şi pe scuter!

De patru zile s-a lansat, în limbile română, rusă și engleză – în cel de-al Doilea Stat Românesc – un nou portal electronic. Se numește Tribuna – totul despre politică. Ei bine, o primă lovitură de presă a fost realizată de menţionata publicaţie prin inserarea unui film care ar fi fost, chipurile, realizat de un necunoscut și postat pe YouTube. Minciuna având picioare scurte…

Când „Bucuria” arde, Filat se piaptănă Producătorul naţional de cofetărie îşi suspendă activitatea pe o perioadă nedeterminată, iar premierul Filat ne salvează de catastrofe imaginare Toţi cei care mai au măcar un pic de atașament faţă de această ţară, faţă de acest popor au primit cu strângere de inimă și cu multă îngrijorare vestea că producătorul naţional de cofetărie, fabrica “Bucuria”, își suspendă activitatea începând cu 5 septembrie.

Filat pe scuter Primele imagini amintesc de plimbarea făcută pe Volga, în bărci cu motor – întâia fiind a președintelui, secunda a premierului – de Dmitri Medvedev și Vladimir Putin. Numai că, la Nistru – interesant, de ce nu a ales Prutul? – premierul de la Chișinău s-a dus singur. Voinic. Călare pe valurile fluviului. Sugestia fiind că așa este și… pe valurile vremii. Și nu are nevoie de un dialog!

Cu alt lider politic, fie acesta interimar, precum Marian Lupu, sau ex-președinte, ca Mihai Ghimpu.

Ce mesaj subliminal se dorește a fi transmis cu acest filmuleţ?

Simplu. Răspunsul îl aflăm accesând sondajul de opinie, de pe același portal, cu o singură întrebare: Cine merită să fie președintele Republicii Moldova?

Vlad Filat – susţin 28% dintre cititori; O figura apolitică – afirma 18%; Mihai Ghimpu – 15%; Vladimir Voronin – 15%; Nimeni – 13%; Marian Lupu – 11%.

Observaţi? Bine informat, premierul… prezidenţiabil Vlad Filat nu era să se ducă pe valuri cu o figură necunoscută, teoretic apolitică, dar străină celor ce îi preţuiesc spectacolul mediatic.

Preluat de presa de peste Prut, acest clip a stârnit reacţii majoritar negative, semn de luciditate, în rândurile conaţionalilor sătui să vadă – în reluare – scene lansate de propaganda tandemului Medvedev–Putin de la Moscova și preluate, creativ, de echipa de relaţii publice a singurului șef de guvern ce se va… autoalege prezident, după cum decurg evenimentele acum la Chișinău.

Culmea este că nici Mihai Ghimpu, nici Marian Lupu, nici măcar Vladimir Voronin nu au protestat când, zilele trecute, Vlad Filat a poposit în satul de unde este originar președintele Curţii Constituţionale din Republica Moldova. Iar acesta l-a însoţit, blajin și supus, în vizita evident făcută pentru a arăta opiniei publice cine-i tătucul de facto al landului dintre Prut și Nistru!

Curat constituţională vizită! Așa cum va fi și previzibila decizie a Curţii Constituţionale privind modul cum se va alege stăpânul, pardon, președintele conaţionalilor din stânga Prutului.

Cu pumnul imagologic. Și palma protectoare peste capetele celor condamnaţi la un proiect de succes – Moldovioara, Moșie Democrată în stil R.D.G. – asta e!

Dacă Vladimir Putin a fost iniţial președinte, apoi premier, Vladimir Filat este premier și pare a se îndrepta spre scaunul de prezident.

5

2 SEPTEMBRIE 2011

Reportaj

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Știrea nu este doar proastă, dar și extrem de alarmantă. Asta pentru că Republica Moldova, practic, nu produce nimic, ci doar importă și consumă, cu excepţia câtorva produse. Printre acestea erau și produsele de cofetărie, fabricii „Bucuria” revenindu-i în jur de 90% din volumul producţiei de bomboane din Republica Moldova. Iată însă că, într-o săptămână-două, vor dispărea de pe rafturile magazinelor bomboanele autohtone, iar locul lor va fi ocupat fără întârziere de cele ucrainene, care și acum deţin o cotă importantă din piaţa moldoveană din cauza lobby-ului ucrainean agresiv și a iresponsabilităţii și coruptibilităţii guvernanţilor moldoveni.

Administraţia fabricii „Bucuria” a anunţat că își trimite

angajaţii în concediu pe o perioadă nedeterminată. Totodată, a precizat că fabrica își suspendă activitatea deoarece nu mai este asigurată cu materie primă – zahărul necesar pentru producţie. În timp ce „Bucuria” anunţă că își suspendă activitatea din cauză că nu mai are zahăr, premierul Vladimir Filat se joacă de-a salvatorul. Este aproape incredibil, dar perfect adevărat: cu o zi înainte de anunţarea suspendării activităţii fabricii „Bucuria”, pe 31 august 2011, pe lângă toate festivităţile legate de Ziua Limbii Române, premierul Filat a participat și la Exerciţiul internaţional de management al consecinţelor situaţiilor excepţionale „Codrii 2011”, adică premierul s-a mai dat încă o dată în spectacol în faţa camerelor de luat vederi.

Să vedem care este povestea, relatată chiar de un comunicat de presă al Guvernului. Aplicaţiile s-au desfășurat prin simularea unei catastrofe feroviare care, potrivit scenariului, a avut loc în orașul Strășeni. Conform scenariului, un tren de pasageri s-a ciocnit frontal cu un marfar, și, în consecinţă, au decedat 23 de persoane, alte 30 fiind grav rănite. Pentru salvarea acestora a fost necesară intervenţia echipelor de la descarcerare.

Pacienţii răniţi au fost preluaţi de medicii veniţi la locul accidentului, 4 fiind transportaţi cu un elicopter la spital.

Printre bravii salvatori ai imaginarilor răniţi s-a aflat și premierul Filat. Televiziunile aflate în serviciul premierului ni l-au arătat cum acesta a însoţit pacienţii preluaţi de elicopter până la locul de destinaţie și a ajutat medicii să-i transfere în ambulanţe. Și nu așa oricum, ci premierul a cărat cât doi răniţii întinși pe targă, lucru care se vede cât se poate de clar și din fotografiile expediate de către serviciul de presă al Guvernului.

Este necesar de menţionat că la Exerciţiul internaţional de management al consecinţelor situaţiilor excepţionale „Codrii 2011” au participat echipe de salvatori din peste 30 de state (care însă nu au fost reprezentate la nivel de premieri) și reprezentanţii a 7 organizaţii internaţionale, în total peste 1300 de persoane.

La finalul acestui exerciţiu, pe care specialiștii în PR ai premierului l-au transformat într-un spectacol propagandistic ieftin, Vladimir Filat a făcut și o declaraţie: „Astfel de exerciţii sunt extrem de binevenite deoarece trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie. Cel mai important

este însă faptul că reușim să avem interacţiune cu salvatorii din alte ţări, iar atunci când va fi nevoie să putem reacţiona prompt sau să beneficiem de suportul lor așa cum a fost în timpul inundaţiilor din vara anului trecut”.

Este adevărat că această cooperare internaţională pentru cazurile de situaţii excepţionale este importantă, dar nu premierul trebuie să ţopăie cu targa pe poligon făcând-o pe salvatorul naţiunii. Obligaţia lui Vladimir Filat era ca în acea zi să rezolve problema apărută la „Bucuria”, să rezolve problema zahărului, care a ajuns să coste mai mult de un euro pentru un kilogram, mai scump ca în multe ţări din Uniunea Europeană.

L-am văzut pe premier în zeci,

dacă nu chiar sute de cazuri în care acesta o face pe eroul, pe salvatorul, când simulează munca, activitatea intensă și asiduă.

L-au văzut și oamenii și, naivi și creduli fiind, l-au crezut pe bune și au votat PLDM-ul. Dar modul în care Filat se dă în spectacol

în ultima perioadă este chiar prea de tot. Filat întinde prea tare coarda și aceasta ar putea să plesnească. S-ar mai putea ca alegătorii să nu fie totuși chiar așa de proști cum crede Filat că sunt. S-ar putea...

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Sursa: ziuaveche.ro

La Timişoara a fost inaugurat sediul Consulatului Onorific al Republicii Moldova Pe data de 31 august, de Ziua Limbii Române, la Timișoara a fost inaugurat Consulatul Onorific al Republicii Moldova. Astfel, noul consulat onorific își va desfășura activitatea la sediul pe de Bulevardul Revoluţiei din 1989, nr. 20, din Timișoara. Instituţia va asigura sprijin și consiliere pentru toţi basarabenii din vestul României. La conducerea acesteia se află, în calitate de Consul Onorific al Republicii Moldova în România, prof. univ. dr. Silviu Sofronie.

La festivitatea de inaugurare au participat și oficialităţi locale, printre care primarul Gheorghe Ciuhandu și prefectul Mircea Băcală, rectori ai universităţilor din vestul ţării și reprezentanţi ai Mitropoliei Banatului. După un șir de discursuri ţinute în faţa clădirii care găzduiește consulatul, panglica a fost tăiată de primarul Timișoarei și prefectul de Timiș.

După acest moment simbolic, a urmat o slujbă de sfinţire a noului sediu, o masă festivă și vernisajul expoziţiei de pictură „Simboluri care ne unesc: Vieru-Eminescu”, semnată de artistul plastic Dan Merișca. Criticul de artă dr. Antoniu Martin a subliniat semnificaţia acestei expoziţii, care rezidă în elementul fundamental al creaţiei celor doi poeţi, anume limba română, Eminescu fiind un creator de limbă, iar Grigore Vieru – un militant neobosit pentru păstrarea identităţii lingvistice românești.

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timișoarei, a făcut o scurtă recapitulare a istoriei refugiaţilor basarabeni în Banat, a lăudat activitatea Organizaţiei Studen-

ţilor Basarabeni, a salutat deschiderea unei asemenea instituţii, dar și-a manifestat și dorinţa de reîntregire a României Mari. „Timișoara este profund legată de Basarabia pentru că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial o mulţime de basarabeni s-au refugiat aici. Au fost oameni care și-au părăsit gospodăriile în urma ocupării Basarabiei și au găsit aici o a doua patrie. Au rămas aici și au devenit cetăţeni vrednici, la fel cum sunt și cei refugiaţi din Ardealul de nord și Cadrilater.

Banatul și Timișoara au fost gazde primitoare pentru acești oameni și, când domnul Sofronie a venit la mine și m-a rugat să găsim o rezolvare, am reacţionat pentru că și eu provin dintr-o familie de refugiaţi din Ardealul de nord și am înţeles această necesitate. Dar

nu neapărat prin prismă istorică, ci și prin prisma faptului că, în momentul de faţă, în Timișoara sunt foarte mulţi basarabeni. Nu mă îndoiesc de faptul că basarabenii din Timișoara vor găsi la consulat toată înţelegerea. Mă bucur, ca primar, că am reușit acest lucru, dar ca român m-aș bucura să vină ziua în care nu va mai trebui să ne reprezentăm unii la alţii prin ambasade și consulate”, a declarat Gheorghe Ciuhandu. În discursul său, deputatul PL, Vlad Lupan, prezent și el la eveniment, a subliniat importanţa Consulatului Onorific de la Timișoara pentru intensificarea relaţiilor dintre Republica Moldova și România, precum și faptul că dezideratul major al Republicii Moldova îl reprezintă integrarea europeană, România fiind un veritabil susţinător al acestui demers.

Mesajul Ambasadorului Republicii Moldova la București, Iurie Reniţă, lecturat de către Consulul Onorific, a precizat importanţa acestui Consulat Onorific în ansamblul eforturilor care privesc integrarea europeană a Republicii Moldova. Ambasadorul Reniţă a subliniat sprijinul acordat de către Guvernul român, inclusiv prin creșterea numărului de burse acordate studenţilor basarabeni.

Consulul Onorific al Republicii Moldova la Timișoara, Silviu Sofro-

nie, a specificat: „Acest Consulat va reprezenta un veritabil centru cultural basarabean, un loc unde se va promova cultura, precum și un centru de afaceri prin intermediul căruia să fie impulsionate schimburile și proiectele economice dintre Republica Moldova și partea de vest a României”.

Consulatul Onorific de la Timișoara este primul de acest gen din România și are drept scop acordarea de sprijin și consiliere pentru toţi basarabenii din regiunea de Vest a României. Potrivit consulului onorific Silviu Sofronie, prin existenţa acestui Consulat Onorific, relaţiile dintre cetăţenii Republicii Moldova și România vor primi o nouă dinamică, în sensul intensificării schimburilor culturale, academice, economice, precum și realizării unor proiecte în spiritul relaţiei speciale dintre Republica Moldova și România, conferite de comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiţii.

Menţionăm că, până în prezent, Republica Moldova a inaugurat 14 oficii consulare onorifice în următoarele state: Israel, Republica Cipru, Republica Federală Germania, Statele Unite ale Americii, Republica Populară Bangladesh, Republica Kârgâză, Republica Austria, Regatul Belgiei, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Italiană, Republica Franceză, Republica India, Republica Slovacă și România.

Două zile de muzică, tradiţii şi istorie la Orheiul Vechi Cetăţenii cu viziuni mai pașnice și cei care în tinereţea lor au luat o supradoză de parade militare, când iubiţii conducători le fluturau cu mânuţele de la înaltele tribune, au avut o alternativă „apolitică” pentru a sărbători Ziua Independenţei. În zilele de 27 și 28 august, în rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi, s-a desfășurat cea de a doua ediţie a Festivalului internaţional de muzică etno „Gustar”, cu participarea unor interpreţi și formaţii din Polonia, Bolivia, Bulgaria și Azerbaidjan. Republica Moldova a fost reprezentată de nume cunoscute cum ar fi Ștefan Negură, „Amadeus”, „Trigon”, „Alex Calancea Band”, „Univox”, Dina Vrăjmașu, „Concertino”, „Art Studio Repede”,„Vatra Neamului”, „Enigma Romilor”, „Transbalkanica”, „Ethno Spirit” și altele.

Desfășurat într-un spaţiu pitoresc, între satele Trebujeni, Butuceni și Morovaia din valea Răutului, singurul festival internaţional tip open air din Moldova a avut oferte pentru toate gusturile. Oaspeţii Festivalului au putut parcurge un traseu turistic care include stânci milenare, peșteri, băi tătărăști, mănăstirea rupestră, izvorul medieval și alte obiective din patrimoniul cultural, în acest spaţiu vast există zeci de monumente arheologice, unele având o istorie de peste 30 de mii de ani.

Vizitatorii au avut la dispoziţie ateliere meșteșugărești, expoziţii de pictură, au putut lua lecţii de

cântat la instrumente populare și gusta din bucatele tradiţionale.

Dar, evident, atracţia principală au fost cele două seri de concerte live în aer liber și spectacolul de lumini pe stânci.

De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că Festivalul nu a fost lipsit cu totul de o tentă politică. Un eveniment de asemenea anvergură nu avea cum să nu fie patronat de un înalt conducător, iar patronul nu putea fi altul decât premierul Vladimir Filat.

Patronul (și patroana) au sosit la Festival cu un cortegiu din vreo cinci mașini care a parcurs drumul până la Orheiul Vechi în mare viteză, mai luând-o și pe contrasens, înghesuind rău ceilalţi participanţi la trafic. Iar garda de corp a premierului a trecut prin mulţimea care făcea coadă la frigărui cum trece cuţitul prin unt, spulberând-o din faţa acestuia. După ce și-a ţinut discursul, Filat a gustat din bucate, a discutat despre viaţă cu meșterii populari și i-a cumpărat nevestei două mături. Și cam pe aici s-a consumat partea politică. În rest, multă voie bună, muzică pe măsură, ritmuri de tot felul, dansuri și pe scenă și pe toloaca din faţa scenei, pentru că altfel se ascultă muzica etno în „plein-air”, într-un peisaj cu stânci încărcate de istorie, alături de prieteni și cu o halbă de bere sau un pahar de vin în mână. Dar a fost bună și cafeaua de la „Coffee House”, preparată chiar de patronul Aleksandr Stukalov.

Cei care au venit la Orheiul Vechi pentru ambele zile de festival, au putut beneficia de o zonă special amenajată pentru corturi și saci de dormit, având, totodată, la dispoziţie și agropensiunile din zonă.

Printre organizatorii „Gustar”ului se numără Asociaţia de Creaţie „Sens Music”, Agenţia de

creaţie „Echinox”, Fundaţia EstEuropeană, Organizaţia Naţiunilor Unite, Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, Ambasada Suediei la Chișinău și compania de telefonie mobilă „Moldcell”.

Ziarul FLUX a fost partener media al Festivalului.

FLUX

6

2 SEPTEMBRIE 2011

Atmosfera în care s-a petrecut pregătirea și sărbătorirea aniversării celor 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova arată cum nu se poate mai bine că dacă nu ar fi existat un alt motiv decât data de 27 august, trebuia oricum găsit un prilej pentru marcarea parcursului respectiv, deoarece această ocazie a dat la iveală o serie de fapte extrem de instructive privind nu doar conjunctura în care a avut loc evenimentul politic de acum două decenii, ci, mai ales, ce fel de ţară „am construit” noi și ce oameni o conduc, și, mai presus de toate, în ce societate trăim.

Exploatarea interesată a evenimentului Șirul de secvenţe filmate, puse pe post la TV „Moldova 1” până în preziua datei de 27 august, a produs, desigur, o impresie puternică. Au impresionat, bineînţeles, nu cuvântările protagoniștilor înghesuiţi în jurul statuii lui Lenin, ci marea de oameni sosiţi la Chișinău din toate colţurile fostei RSSM pentru a auzi acele cuvinte magice, care să le prefacă viaţa anodină de zi cu zi sau poate chiar nesuferită, în unele cazuri, în traiul luminos, frumos și îmbelșugat al poveștilor populare, iscate din aceleași năzuinţe și poate în situaţii și mai grele. Oricine s-a referit la acele imagini impresionante a constatat cu adânci oftaturi că a fost un tablou extraordinar, dar că ce a urmat avea să fie o dezamăgire dramatică. De fapt, aceasta este lecţia cea adevărată a acelui film. Nimic mai mult.

Cel mai neplăcut lucru ce s-a produs în contextul sărbătoririi celor 20 de ani de independenţă a fost exploatarea evenimentului în cele mai variate scopuri meschine de moment: politice, mediatice, carieriste, de promovare a anumitor interese pur personale, materiale chiar, inclusiv de retușare a propriilor portrete, bineînţeles cu tendinţe exprese de aureolare a lor etc., etc.

Faptul că un grup de deputaţi iniţiase adoptarea unei legi cu privire la onorarea semnatarilor Declaraţiei de Independenţă nu a putut trece fără să fie exploatat politic și, mai ales, foarte demagogic în actualul Legislativ.

După cum unele prevederi ale acelei iniţiative, ca, de exemplu, pașapoartele diplomatice, sediu pentru conducerea Asociaţiei „Parlamentul 90”, dreptul de a participa la ședinţele organelor de stat, trimiteau la interesele nu tocmai nevinovate ale câtorva indivizi din acea conducere, tot așa și peroraţiile asupra acestor derapaje ale unor Ghimpu, Diacov, Hadârcă ș.a. nu ţineau de substanţa în sine a chestiunii, ci de promovarea imaginii și a intereselor acestor personaje. Și chiar dacă, din fericire, portretul deputatului de la începutul anilor 90 nu poate fi mulat după chipurile unor P. Sandulachi, P. Munteanu și ale altora ca ei, cum nici a celui de astăzi după înfăţișările și faptele celor trei menţionaţi mai sus, totuși au reușit, și unii, și alţii, să mânjească imaginea celei mai importante instituţii a tânărului nostru stat, aducându-și, totodată, aportul, mai cu seamă cei din Parlamentul actual, la deteriorarea statutului moral, și așa destul de îndoielnic, a ceea ce se zice că va fi fiind clasă politică moldovenească. În plus, conducerea „de vârf” a RM, chiar dacă e de atâta vreme mereu provizorie, nu a putut să nu exploateze evenimentul – în aceleași scopuri, se înţelege, – prin organizarea a tot felul de manifestaţii publice, ca adunările festive, sărbătorile populare, demonstraţii, concerte, cele mai variate expoziţii, concursuri, competiţii etc., etc. și chiar… grotești parade militare.

EDI|IA DE VINERI

Bilan\

Și asta în toiul unei acute crize politice, economice, culturale și morale a societăţii. Banchet pe timp de ciumă.

Un element aparte al acelui spectacol tragicomic a fost acordarea premiilor de stat, instituite special pentru ziua independenţei. Probabil că intenţia celor care au venit cu această idee a fost ca persoanele mediatizate prin premiere să fie, cu realizările lor, proba cea mai grăitoare a prestaţiei la care am ajuns drept rezultat al evoluţiei RM pe parcursul celor 20 de ani de independenţă. Fiind însă concepute exclusiv propagandistic și festivist, altfel spus, ușuratic și prin derogare de la realităţile știinţifice și culturale din R. Moldova, aceste premieri

s-au dovedit a fi, mai degrabă, o ofensă adusă mediului academic și intelectual de la noi și, totodată, opiniei publice. Văzând lista celor premiaţi, te întrebi: chiar asta e ceea ce avem noi mai bun la ora actuală în știinţă și cultură, astea sunt culmile la care am putut ajunge? Fără să vrei, ești tentat să-l compari pe darnicul dătător de premii cu un tată întors de la crâșmă beat criţă aducând un pumn de acadele pentru odraslele sale – nu vede cui dă și ce dă; mai degrabă, copiii își iau ei singuri, care și cum poate – după cât sunt de pofticioși și de isteţi. Sigur, ar fi mare păcat să fie puse la îndoială meritele Mariei Bieșu, ca și cele ale acad. Gh. Ghidirim, dar ale altora sunt tot atât de reale?

Nu putem să nu ne întrebăm, luând doar un exemplu, care au fost rolurile scenice ori spectacolele puse în ultimii 20 de ani de „actorul și regizorul” Ion Ungureanu. Sau poate premiul i s-a dat pentru altceva, pentru ce nu știm noi, de exemplu, pentru prea desele, prea lungile și atât de caraghioasele sale discursuri patriotarde?

Acest incident lamentabil, ca și alte năzbâtii asemănătoare, de altfel foarte potrivite pentru o adevărată ţară a proștilor, ara-

tă cum a fost speculată mediatic sărbătorirea zilei independenţei. În general, treaba aceasta s-a făcut, mai întâi, selectiv, apoi stângaci, părtinitor și – nici nu se putea altfel – pe alocuri destul de primitiv, ceea ce s-a văzut foarte bine mai ales pe exemplul interviurilor cu foștii șefi de stat (reali și de ocazie), al președinţilor de Parlament și al premierilor. Nu ai nici o îndreptăţire morală să pretinzi că ești corect dacă publici sau lansezi prin intermediul ecranului televizorului doar părerile acelora cu care nu ești în conflict, care gândesc tot atât de „cuminte” ca tine. Mai cu seamă în interviurile din „Timpul”, mai puţin din „Jurnal de Chișinău”, au prevalat două lucruri: unul, lauda de sine

a celor intervievaţi în paralel cu spălarea de orice vină și de orice răspundere, iar altul, lipsa spiritului critic al jurnaliștilor, al capacităţii de investigare a fenomenelor abordate, cântatul în struna celor intervievaţi, repetarea papagalicească a unor clișee propagandistice din presă, a unor bârfe interesate din cercul de prieteni și de convingeri (îndoielnice). Nimănui din acești lansatori și modelatori (citește: schiloditori) de opinie nu i-a dat prin cap să-i întrebe pe cei intervievaţi care au fost cele mai mari nereușite ale lor, ce ar fi trebuit să facă pentru ca acestea să nu se fi produs și ce sfaturi preţioase ar putea să le dea diriguitorilor de astăzi ai republicii, cum ar putea ieși ţara aceasta din mizeria în care se bălăcește de atâta vreme, inclusiv ca urmare a aflării lor la guvernare. Dar parcă putea fi altfel?

Vorba ceea: s-a întâlnit Tanda cu Manda. Lăsând la o parte filmul despre evenimentele politice din anii 1989-1991, difuzat la TV „Moldova 1” în zilele premergătoare datei de 27 august și care este extrem de preţios – în sine, ca imagine, nu ca merit personal al cuiva –, cealaltă parte a emisiunii respective, așa-zisele comentarii ale evenimentelor,

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O lecţie de istorie amară au fost mult sub limita așteptărilor. În primul rând, comentatorii nu au fost selectaţi totdeauna cu minimul necesar de atenţie, competenţă și responsabilitate; multor invitaţi li s-au făcut (uneori, încurajaţi de jurnaliști, aceștia și-au făcut ei înșiși) elogii cu totul deplasate, ba chiar de-a dreptul jenante, în raport cu subiectul emisiunii, care avea o cu totul altă temă și era de o complet altă dimensiune. Cel mai bine ar fi fost ca, evitând astfel de gesturi deșarte, fiecare secvenţă să fi fost comentată de un martor ocular activ, recunoscut pentru atitudinea sa obiectivă, credibilă și cel puţin loială faţă de acele evenimente, acesta fiind dublat de un analist serios: om de cultură, scriitor, istoric, politolog etc. Ce au urmărit însă autorii și realizatorii emisiunii, punându-l să judece cele petrecute în anii 1989/91 pe Fiodor Angheli, fostul șef al ATEM-ului, acest cerber mediatic comunist care a fost unul dintre cei mai înverșunaţi inamici ai mișcării de eliberare naţională a românilor basarabeni de la sfârșitul anilor 80 și care a persecutat, ponegrit și huiduit orice iniţiativă frumoasă în acest sens? Sau ce a vrut să însemne și cât a dat prezenţa în studio a unor odrasle de scriitori sau de artiști, care fie că erau prea mici prin 1989/91 pentru a-și fi putut da seama ce s-a întâmplat atunci în Chișinău, fie că nu aveau nici o legătură cu cele petrecute? Eu zic că nu a însemnat absolut nimic și a dat tot atât. Dar și mai trist a fost faptul că și această emisiune a fost concepută și realizată în stilul atât de cunoscut nouă, celor care am trăit într-un regim totalitar: s-a făcut selectiv, părtinitor, evitând aspectele complicate, elogiind pe cei agreaţi de putere, refuzând apariţia în scenă a celor aflaţi în opoziţie sau în litigiu cu aceștia. De exemplu, să vorbești mai multe ore în șir despre Marea Adunare Naţională din 27 august 1989 și să eviţi cu încăpăţânare menţionarea numelui lui Iurie Roșca, în situaţia în care se știe prea bine că el a fost unul dintre principalii organizatori ai acelei manifestări, poate chiar primul dintre ei (nu Hadârcă sau Matei, cum sugerează derutant emisiunea), altfel decât prostie nu poţi s-o numești. Nu fac parte nici dintre admiratorii și nici dintre prietenii lui Roșca, dar ca participant oarecum activ la acele evenimente, ca cetăţean al acestei ţărișoare și nu în ultimul rând ca istoric, nu pot admite o asemenea atitudine, întrucât ea denaturează grav adevărul istoric și derutează opinia publică.

Ce a făcut Roșca mai târziu, bun sau rău, e o altă chestiune care nu are nici o relevanţă pentru evenimentele discutate aici.

Aflat la acest subiect, trebuie să observ, în treacăt, că începuturile organizării mișcării de eliberare naţională a românilor basarabeni de la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 au fost puse nu de scriitori, cum se susţine complet eronat de atâta vreme, ci de un mic grup de tineri care pe atunci activau în cadrul Muzeului de literatură de pe lângă Uniunea Scriitorilor din Moldova, printre ei evidenţiindu-se, mai ales, Roșca, care cu timpul va deveni liderul real al Frontului Popular; aflarea, o vreme, în fruntea Frontului a lui Hadârcă sau a lui Druc a fost pur formală, ca aceea a generalilor la nunţile rusești; Roșca s-a ţinut mereu de Front și l-a condus efectiv atât cât acesta a putut exista. A fost sugerată, în repetate rânduri, ideea unui interes condamnabil privind aflarea sa în fruntea Frontului, dar cât timp nu s-au adus probe în acest sens, nu avem voie să facem afirmaţii categorice.

Nevoia reconsiderărilor privind Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională din Moldova Sovietică Observăm, așadar, că atunci când atingem spinoasa și sensibila chestiune a meritelor în mișcarea de renaștere și eliberare naţională este absolut necesar, pentru a nu rătăci în presupusuri, în condamnări regretabile sau în elogieri nejustificate, să abordăm cu maximum de atenţie acest fenomen, să pornim întotdeauna de la fapte reale, verificate, neîndoielnice privind fiecare caz în parte. Drept urmare a superficialităţii cu care suntem deprinși să tratăm faptele, fenomenele și, mai ales, oamenii, în special pe cei care au câștigat, motivat sau nu, o anumită notorietate publică, am ridicat în ultimele două decenii numeroase statui din nimic, am aureolat chipuri fără personalitate, am făcut eroi din indivizi întâmplători, uneori fără caracter și, mai degrabă, plini de păcate decât de merite, am decretat drept martiri ai neamului oameni care și-au dat obștescul sfârșit în situaţii foarte obișnuite pentru orice muritor, câte o dată

chiar în ipostaze banale până la jenante. Scriitori și artiști lipsiţi de har și fără nici un merit public real, profesori și savanţi nuli și prin operă, și prin fapte, intelectuali cu o străvezie spoială culturală, politicieni mai curând caraghioși decât merituoși, unii dintre ei de-a dreptul nocivi, dubioși luptători anticomuniști, tot felul de mizerii slugarnice ale regimului sovietic de ocupaţie ș.a., ș.a. au dat buzna în panteonul naţiunii, aruncându-i

necesitate stringentă. Dar asta nu înseamnă că până la soluţionarea acestor două probleme nu putem să evocăm faptele reale, bine cunoscute nouă, privind fenomenul eroizării derizorii a muritorilor de rând. O voi face-o și eu, poate foarte curând, și sper să o facă și alţii, cu mult curaj, sincer și corect.

afară pe cei care și-au câștigat pe merit locul acolo și închizând strâns ușa în faţa altor pretendenţi la această onoare. Dacă acceptăm cu seninătate orice ni s-ar spune despre noi sau despre compatrioţii noștri, dacă privim cu indiferenţă cum printre eroii neamului pătrunde spuma murdară a societăţii și dacă, în sfârșit, nu avem curajul să numim lucrurile referitoare la noi pe numele lor adevărat, atunci cei din jurul nostru au tot temeiul să ne trateze ca pe niște idioţi.

Este evident că această rătăcire trebuie depășită, pentru a nu induce lumea de bună-credinţă în eroare și a scuti generaţiile mai tinere, de azi și de mâine, de o mitologie care are efecte degradante asupra moralei publice, asupra conștiinţei civice și asupra contextului cultural.

Cunosc și eu, cunosc și alţii unele nume vizate aici, care au fost eroizate și mitologizate fără nici un temei real. Unii dintre ei nu mai sunt în viaţă, dar adevărul este la fel de implacabil și pentru vii, și pentru morţi, pentru că în joc nu e un nume sau altul, un destin sau altul, ci însăși soarta noastră a tuturora, istoria și cultura noastră, bunul nume al seminţiei noastre. Dar pentru a spune adevărul avem nevoie de fapte. De exemplu, unui anumit personaj i s-a bătut de mai multă vreme în frunte nimbul de lup-

Revenind la tema discuţiei de faţă, adică la felul cum a fost sărbătorită independenţa și ce s-a spus în acele zile despre ea, să reţinem un alt subiect incitant, evocat în acel context: guvernul basarabean „din exil” în zilele puciului de la Kremlin.

Mărturisesc că, deși pe atunci făceam parte din conducerea Parlamentului, habar nu am avut de această năzbâtie, am aflat-o abia acum. Din informaţia colportată în presa din România și Republica Moldova cu 7-10 zile înainte de data aniversării, am aflat că îndată după puci, Snegur i-ar fi trimis în România pe Hadârcă și pe Ţâu să pună la cale adăpostirea acolo a unui guvern moldovenesc, în cazul în care lovitura de stat din centrul imperiului ar fi izbândit. Abia după ce am aflat această veste, mi-am dat seama de ce în ziua

tător anticomunist, pentru ca apoi să aflăm din variate surse că individul a colaborat destul de strâns cu regimul opresor sovietic comunist, contribuind astfel la persecutarea anticomuniștilor adevăraţi, cărora nu le trecuse prin minte să fie tot atât de concilianţi și de adaptabili.

Despre un profesor, cunoscut publicului neinformat ca fiind foarte anticomunist și tot atât de român, dar despre care, de fapt, se știa că fusese slugă umilă a sovieticilor și denigrator murdar al „regimului burghezomoșieresc român”, se răspândise la un moment dat zvonul că ar fi fost informator al securităţii, adică raporta cu regularitate la KGB despre ce vorbeau și făceau colegii și cunoscuţii săi. Dar astfel de informaţii, chiar și atunci când parvin din surse credibile, ca, mai ales, în primul caz, trebuie verificate, fiind vorba nu de un fenomen oarecare, ci de destinul unor oameni și de datoria de a le ocroti numele, când aceasta este necesar. Este o cerinţă firească ca fiecare popor să-și cunoască bine atât oamenii merituoși, cât și lepădăturile. Anume din acest motiv este necesar să avem o idee completă privind felul cum a funcţionat la noi delaţiunea organizată de KGB și tocmai de aceea legea lustraţiei, despre care în ultima vreme nu mai vorbește nimeni, se arată nu ca un moft al cuiva, ci ca o

de 27 august Snegur era așa de vesel: în prezidiul Marii Adunări Naţionale el stătea chiar lângă mine, și-l urmăream cu oarecare nedumerire, uimit chiar, cât era de fericit și cum striga mereu „Libertate!” Acum îi înţeleg bine euforia: în urmă era Liubeanka sau Petrovka, iar în faţă avea aureola de erou naţional și sceptrul unui stat independent.

Să încercăm să analizăm puţin acest fenomen. În istorie, el nu este nou. Dacă exceptăm cazul polonezilor din timpul ocupaţiei duble sovieto-naziste din septembrie 1939, asupra căruia nu am cum să insist aici, guvernele în exil sunt, în general, un fenomen cât se poate de reprobabil. În Ţările Române medievale, de exemplu, ca și în alte ţări aflate sub dominaţie otomană, așa erau domniile fanariote. Domnii fanarioţi, care erau, în fond, ocupanţi nelegitimi ai acestor ţări, atunci când erau forţaţi să plece din ţară, fie fiind maziliţi, fie în alt fel, hălăduiau o vreme pe alte meleaguri, de cele mai multe ori prin preajma sultanului, cerșindu-i îndurarea și întoarcerea domniei în schimbul supușeniei necondiţionate, a unei mari sume de bani, însoţite apoi de felurite mucareruri, peșcheșuri, havalele ș.a. Ţara însă nu pleca în exil, ea rămânea acasă și muncea sporit pentru a îndeplini poftele noii puteri, iar după întoarcerea celor maziliţi, de a aduna bani

Guvern în exil: domnie fanariotă sau mai rău?

și mai mulţi pentru întreţinerea lor și a achita împovărătoarele datorii ale acestora către Poartă.

Când în iunie 1941 sovieticii au fost forţaţi să plece din Basarabia, odată cu ei s-a retras de aici, adică, altfel spus, a plecat în exil, și guvernul ce fusese adus la Chișinău cu tancurile ocupanţilor în urmă cu un an. Basarabia nu a plecat însă în exil, ea a rămas la locul ei, așteptându-și fraţii care se reîntorceau în această parte a patriei lor și oblojindu-și rănile pricinuite de ocupanţi. Acest guvern a parazitat pe undeva prin Asia Mijlocie până în 1944, când a fost readus dincoace de Nistru pentru a relua cu și mai mare înverșunare opera de distrugere a fiinţei naţionale a Basarabiei românești. Un caracter similar aveau grupusculele comuniste, oploșite în diferite perioade în URSS și apoi parașutate prin ţările lor de origine, în Asia, Africa sau America Latină, pentru a lărgi astfel lagărul socialist.

Tot din exilul sovietic fusese adus în România postbelică un numeros grup de cominterniști, adică staliniști, în frunte cu Ana Pauker și Emil Bodnăraș, care au depus eforturi formidabile pentru sovietizarea României și exterminarea elitei politice și intelectuale a acestei ţări. Și tot în exil a plecat regele Carol al II-lea în 1940, după ce și-a jefuit ţara așa cum nu reușiseră nici cei mai nesăţioși fanarioţi și după ce distrusese până în temelie edificiul democratic al României moderne, urmat mai târziu de fiul său, după ce acesta vânduse ţara lui Stalin care îi aninase, drept plată și simbol al trădării, o tinichea de mundirul care nu mirosise niciodată a praf de pușcă.

Așadar, guvern în exil nu este un lucru cu care un om normal, mai cu seamă un patriot, ar putea fi îndemnat să se laude.

Iar guvern basarabean, adică românesc, în România este pur și simplu o aberaţie. Pentru că dacă nu ar fi așa, atunci în 1940 în România ar fi trebuit să se fi aflat cel puţin trei guverne în exil: basarabean, bucovinean și ardelean. Cum poţi să fii în exil politic la tine acasă, în ţara ta?

Dar dacă ne gândim la cei care făcuseră demersul către conducerea României în august 1991, atunci se pare că acesta are o oarecare motivaţie rezonabilă.

Iniţiativa venea de la Snegur, pentru care România nu era ţara sa, ca și pentru Ţâu, fost și el mulţi ani important activist sovietic de partid și de stat. Ca și fanarioţii de pe vremuri, în caz că puciul ar fi reușit, aceștia ar fi avut de suportat rigorile unei tratări extrem de aspre, așa cum se obișnuiește în cazul înaltei trădări. Drept care nu le rămânea decât să spele putina, iar alt loc mai primitor decât România nu putea fi găsit. Din mărturiile lui Adrian Năstase, pe atunci ministru de Externe al României, în afară de cei doi, nucleul viitorului guvern în exil urma să mai fie alcătuit și de Hadârcă și Moșanu, ceea ce arată că aveau și aceștia motive de teamă asemănătoare cu cele ale celorlalţi doi, aveau și ei niște poliţe de plătit. Singurul lucru mai greu de explicat este cum aveau ei de gând să-și justifice (dacă le-ar fi venit în cap și așa ceva) dezertarea în faţa primejdiei, care era nu numai a lor, cum își părăseau pământenii pe care și-i câștigaseră prin spumoase divagaţii patriotarde, prin angajamente de luptă fermă, ireconciliabilă, pentru dreptate, democraţie și drepturi naţionale. Iată cum arătau, de fapt, cei care, în frumoșii noștri ani 1989/91, „făceau punte la izbândă”.

FLUX EDI|IA DE VINERI

2 SEPTEMBRIE 2011

Bilan\

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Moldova la 20 de ani de independenţă: progres sau eșec economic?

Cine totuşi a scris Declaraţia de Independenţă?

Momentul cel mai spectaculos al celebrării Independenţei avea să-l facă știrea senzaţională că Declaraţia de Independenţă votată de Parlamentul Republicii Moldova în urmă cu 20 de ani nu a fost, de fapt, scrisă de deputaţii acelui Parlament.

Cred că istoria nu mai cunoaște un alt caz când un parlament a votat importante documente de stat pe care să nu le fi produs el însuși. Altfel spus, știrea este atât de curioasă, încât e aproape imposibil să o crezi. Deputaţii care au votat Declaraţia nu au admis niciodată așa ceva.

Nici chiar eu, care făceam parte din conducerea Parlamentului și eram membru al Prezidiului ce avea datoria să întocmească agenda de lucru a Legislativului și să aprobe în prealabil orice document propus spre votare, nu am avut știre de o astfel de șotie. Este adevărat că un zvon despre acest incident incredibil

se făcuse cumva auzit ceva vreme în urmă, dar puţină lume l-a luat în serios – o dată pentru că era cu neputinţă de a fi crezut și a doua oară deoarece era zvon, nu o știre emanată de o sursă credibilă. Ceea ce știam noi, semnatarii Declaraţiei, era că textul acesteia a fost supus în prealabil atenţiei Prezidiului de către Moșanu, iar ca autori principali se pretindeau Matei și Nedelciuc. Anume așa i-am prezentat și eu pe cei doi în articolul publicat în „Flux” la data de 12 august a.c., lăudându-i chiar pentru această treabă. Pe parcursul celor douăzeci de ani, Moșanu și, mai ales, Matei s-au lăudat foarte tare cu munca încordată, extenuantă și din cale afară de competentă pe care au depus-o pentru a da naștere acestui document. Dar iată că chiar în ajunul sărbătorii de 27 august, diplomatul român Aurel Preda afirma foarte răspicat că anume el este cel care a scris textul Declaraţiei.

Mărturisirea lui Preda, făcută într-un interviu pe care i-l luase fostul meu coleg de Parlament, Vasile Șoimaru, este foarte interesantă, dar și curioasă pe alocuri. Esenţa dezvăluirii este următoarea. La 25 august 1991, Preda a primit un telefon de la Vasile Nedelciuc, care l-a invitat la Chișinău (pe atunci încă nu exista o ambasadă română aici), unde a fost primit de Snegur, care i-a spus ce avea de făcut.

Imediat s-a apucat de lucru. A colaborat și cu câţiva deputaţi chișinăuieni, în special cu Nedelciuc și Matei, dar subliniază numaidecât: „Cuvântul final mi-a aparţinut întotdeauna mie, în calitate de jurist și diplomat cu experienţă, dar și colegului meu cu care am venit de la București, Valentin Stan, în acel timp – șef de cabinet în MAE al domnului Marcel Dinu”. La sfârșitul zilei următoare, pe 26 august, adaugă Preda, „documentul astfel elaborat a fost prezentat de mine, personal, după dactilografiere, președintelui Parlamentului, dlui Alexandru Moșanu, care l-a aprobat fără comentarii”.

Această spovedanie conţine câteva elemente deosebit de relevante. Observăm, în primul rând, că atât Snegur, cât și Moșanu cu fidelii săi erau siguri că Parlamentul moldovenesc nu avea în sânul său oameni care

ar fi fost în stare să scrie textul unui document atât de important, cum urma să fie Declaraţia de Independenţă. În al doilea rând, constatăm că decizia de proclamare a independenţei a fost luată – bineînţeles, de Snegur – abia pe 25 august, adică după ce Ucraina se declarase independentă. În al treilea rând, încredinţarea sarcinii de întocmire a Declaraţiei de Independenţă unor diplomaţi români, care, așa cum vom vedea îndată, nu s-a putut face fără o înţelegere prealabilă cu conducerea de stat a României, a însemnat eliminarea încă din acel moment a oricăror discuţii oficiale dintre București și Chișinău cu privire la re-unirea Moldovei dintre Prut și Nistru cu România. În al patrulea rând, Preda afirmă răspicat, chiar stăruitor, rolul său exclusiv, parţial și al colegului său V. Stan, nu numai în scrierea, ci și în finalizarea documentului, după care anume el, nu careva dintre deputaţii din Parlament, l-a „prezentat personal preșe-

dintelui Parlamentului…, care l-a aprobat fără comentarii”. Iar asta confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că aportul deputaţilor moldoveni la alcătuirea Declaraţiei a fost, în cel mai fericit caz, nesemnificativ.

Pe de altă parte, însă, o examinare atentă a mărturiei lui Preda trezește anumite îndoieli privind autenticitatea ei pe detalii. Îl dau de gol, mai întâi, bravada și chiar o ușoară lăudăroșenie, exprimată deschis, ceea ce nu prea se potrivește cu statutul de diplomat. Apoi referinţele sale la textul Declaraţiei arată că acesta nu prea îi este cunoscut. Zice, de exemplu, că el a evitat să folosească termenul „popor”, cu o singură excepţie, la sfârșitul textului, preferându-l pe cel de „populaţie”. Or, de fapt, cuvântul „popor” se întâlnește în acest document de șase ori, și nu în final, ci cu precădere în prima parte a textului, iar cuvântul „populaţie” – de patru ori. Este greu de crezut că un autor ce se laudă cu un text atât de mic să nu-i poată ţine minte conţinutul. În afară de aceasta, el nu avea cum cunoaște niște date din Declaraţie care ţin exclusiv de realităţi basarabene, ca 4 noiembrie 1940, 27 aprilie, 23 iunie, 3 noiembrie și 16 decembrie 1990, 17 martie și 23 mai 1991 ș.a. Deci, indiscutabil, Preda nu este autorul textului Declaraţiei, mai bine zis, nu este singurul ei autor. Cu siguranţă că el a contribuit, mai mult sau mai puţin, la alcătuirea lui, dar nu are nici o îndreptăţire să-și atribuie un rol exclusiv în această operă. De altfel, el însuși recunoaște că la redactarea textului o contribuţie esenţială a avut V. Stan, șeful de cabinet al lui Marcel Dinu, ministru secretar de stat la MAE. Mai mult decât atât, Preda se confesează că, venind împreună cu Stan la Chișinău pentru a scrie Declaraţia de Independenţă, ei au avut mandat special în acest sens, e adevărat că nu în scris. De unde se vede clar că, înainte de a porni la drum, subiectul misiunii celor doi fusese examinat pe toate feţele, și nu doar de ei, și nu doar la nivelul lor de diplomaţi mărunţi. E în afara oricărei îndoieli că în momentul în care fuseseră introduși la Snegur, ei deja aveau în buzunar o primă variantă a textului. Altfel ar fi de

neconceput cum de au reușit ei, într-un timp record, practic de numai o zi, să scrie și să definitiveze un text nu tocmai simplu, înţesat cu o mulţime de date concrete, de vreme ce știm că au fost poftiţi la Chișinău la 25 august, tot atunci (evident, târziu în noapte) au ajuns la Snegur, iar a doua zi, la ora 18.15, varianta finală a Declaraţiei i-au înmânat-o lui Moșanu.

Să încercăm să ne descurcăm în această daraveră, să vedem ce poate ea să însemne, de fapt, sub aspect politic și, în special, în raport cu statutul și atribuţiile Parlamentului Republicii Moldova. Sigur că, atunci când zice că nu are nici o importanţă dacă românul care a scris Declaraţia este din Republica Moldova sau din România, logic și pur formal, Preda are dreptate. Problema reală nu este însă asta. Dacă documentul respectiv ar fi fost scris de un român sau de niște români din Chișinău, de la Orhei sau de la Cahul, care nu erau membri ai Parlamentului, iar deputaţii l-ar fi votat fără să

aibă știre de asta, cazul ar fi fost la fel de scandalos și reprobabil ca și acum, după ce am aflat că a fost scris de niște români din București, pentru că, în atare situaţii, autorii își asumă responsabilităţi care nu le revin, iar deputaţii își afirmă paternităţi la care nu au dreptul. Repet, cazul este ieșit din comun: atunci, la 27 august 1991, Parlamentul a votat o Declaraţie care nu este produsul său, fie măcar opera a doi-trei deputaţi. Dar nu este vina sa, deoarece întregul corp al Legislativului nu avea de unde să știe că această lucrătură nu era cunoscută nici măcar Prezidiului Parlamentului, ci s-a făcut în secret de un grup restrâns de oameni. Vina cade în întregime pe seama conducerii de atunci a Parlamentului, dar, mai ales, pe cea a lui Snegur și Moșanu, care și-au bătut astfel joc de întregul legislativ și, indirect, de electoratul prin voinţa căruia acesta a fost creat.

Dacă aceștia, ca și ceilalţi care știau de această lucrătură, ar fi fost corecţi măcar în raport cu propria lor conștiinţă, ar fi trebuit pe parcursul timpului trecut de atunci să fi avut curajul să povestească sincer ce s-a întâmplat, de fapt. Dar nu au făcut-o. Dimpotrivă, nu s-au sinchisit nici o clipă să se laude ce merite extraordinare le revin pentru pregătirea Declaraţiei și obţinerea independenţei.

Situaţia nu e nouă: întotdeauna becisnicia, lașitatea și lăudăroșenia au mers mână în mână.

Dar, înainte de a pune punct acestui subiect, mă întreb: ce l-a mânat pe Preda să facă scandaloasa sa mărturisire?

Despre Unire şi unionişti Aniversarea Independenţei a prilejuit specularea până la saturaţie a temei Unirii. Nici un patriot – întâi de toate și, mai ales, cei cu interese foarte personale în această chestiune – nu a pierdut ocazia de a-și ţipa românismul mai mult sau mai puţin conștient și a vărsa lacrimi false că în august 1991, Basarabia nu s-a unit cu Patria-mamă.

Subiectul nu a fost trecut cu vederea nici în dezbaterile și confruntările asupra textului Declaraţiei de Independenţă.

Moșanu, de exemplu, susţinea

că Unirea ar fi fost posibilă, dacă Iliescu nu ar fi fost împotrivă, apoi tot el, împreună cu Matei, au afirmat repetat cum că ideea aceasta fusese introdusă chiar și în textul Declaraţiei, dar că eu aș fi insistat să fie scoasă. Or, faptele reale semnalate mai sus arată cât se poate de limpede că, prin chiar modalitatea practică de pregătire a Declaraţiei, adică prin scrierea ei de către autori de la București, apoi prin recunoașterea independenţei Moldovei din partea României imediat după votarea Declaraţiei, ideea Unirii a fost exclusă de ambele părţi din capul locului.

Bineînţeles că toată frăsuiala pe tema independenţei, începută în MAE de la București și continuată foarte discret în Parlamentul Republicii Moldova, a fost precedată de o înţelegere dintre Iliescu și Snegur care a pus pe roșu această idee. Poate fără să-și fi dat seama, Moșanu, Matei și Nedelciuc au acţionat exact în spiritul acelei înţelegeri. Ce poate fi mai paradoxal – să fii foarte mare unionist și, în același timp, să lucrezi întrascuns din răsputeri la năruirea speranţei Unirii!

Am avut întotdeauna o mare neîncredere și o mare rezervă faţă de cei care își ţipă românismul. Eu găsesc ceva frivol, fals, nesănătos, trivial, ofensator chiar în astfel de stridenţe.

Poate că această rezervă vine și de la faptul că pe timpul sovieticilor, unii din aceștia erau antiromâni foarte agresivi, pentru cei ca mine ei erau deosebit de periculoși. Trebuia atunci să mă păzesc de ei, să fiu atent cum vorbeam despre români pentru a nu fi raportat la securitate (era de-ajuns și la rectorat), după care puteam rămâne pe drumuri și fără nici o sursă de existenţă. Acum tot cu ei trebuie să fiu atent, ca nu cumva să fiu etichetat ca antiromân. Oamenii de soiul acesta nu se pot lipsi de caraghioase efuziuni patriotarde, se dau mereu într-un derizoriu spectacol al românismului, depreciind și terfelind, astfel, adevăratele valori naţionale. Mi-i scârbă de astfel de patrioţi și îi socot mai vinovaţi, decât antiromânii sinceri, pentru reţinerea pe care au, din păcate, foarte mulţi basarabeni faţă de ideea curată a românismului, faţă de atât de necesara reîntregire a neamului românesc. Știu prea bine din proprie și amară experienţă că unii din aceștia sunt pur și simplu inconștienţi de faptul că, cu un astfel de comportament, fac, mai degrabă, rău decât bine, după cum îmi sunt cunoscute și situaţiile în care o altă categorie a acestor demagogi urmăresc niște obiective foarte pământești. Mi-aduc aminte că pe la începutul anului 1992, când Mircea Druc încropise un consiliu naţional al unirii din câteva zeci de deputaţi moldoveni, unul dintre ei, care e destul de activ și astăzi, fiind jurist prosper (își bate joc de legi calificat), afacerist prosper (practică sistematic hoţia) și – mai încape vorbă? – foarte mare patriot, căuta să-i convingă astfel pe unii care se îndoiau dacă să intre în acel consiliu: „Hai, bre, ș-om intra, că deputaţii Sfatului Ţării au primit câte 50 ha de pământ”.

De atunci și până acum șleahta aceasta de indivizi fără principii și caracter, fără școală serioasă și fără realizări demne de atenţie s-a înmulţit înspăimântător. În afară de foști și actuali miniștri și deputaţi, de tribuni de doi bani, totdeauna gata să se lanseze în jenante divagaţii kilometrice, mai găsești printre ei redactori și patroni de ziare și reviste, de posturi de radio și televiziune, tot soiul de căcăreze fără nici o calitate și fără nici un merit, oploșite prin felurite asociaţii patriotice. Dar nici unul dintre ei nu este chiar atât de naiv ca să fie pur și simplu patriot, așa, de pomană, și tocmai de aceea sunt beneficiari ai tot felul de onoruri și recompense ciugulite cu nesaţ și în nesimţire din palmele prea darnice ale celor două patrii românești. Dacă ai un dram de bun-simţ, cu așa patrioţi și unioniști nu te poţi duce nici acolo unde merge regele desculţ.

Ion ŢURCANU

La 27 august, Moldova va sărbători 20 de ani de la obţinerea independenţei (textul a fost publicat de autor în ajunul lui 27 august, pe 23 august 2011 – n.n.). Aceste două decenii au adus atât progrese, cât și eșecuri pe plan economic.

Ce am avut … În anul 1991, sistemul economic sovietic deja se afla într-o criză economică cronicizată.

Parte a sistemului sovietic, Moldova a intrat în tranziţie având: * O economie cu o structură perimată, ce camufla un nivel înalt de șomaj latent și o inflaţie reprimată administrativ; * Un sector agrar ineficient, bazat pe forţă de muncă, dar și dotat cu fonduri de capital dezvoltate și cu resurse agroclimaterice propice; * Un sector industrial bazat pe întreprinderi-gigant, majoritatea producând bunuri cu dublă destinaţie; multe din aceste întreprinderi erau atât de integrate în complexul militar sovietic, încât nu au mai putut fi convertite la scopuri pur civile; * O forţă de muncă de o calificare înaltă, o bună parte din care activa în cadrul unui sistem de cercetare și dezvoltare tehnologică avansat, dar în mare măsură ancorat în necesităţile militare; * O infrastructură de transport rutier și feroviar de o calitate înaltă și, în același timp, o infrastructură de servicii comunale ineficientă și energofagă; * Lipsă de conexiuni cu economia mondială, comerţul internaţional al Moldovei fiind dominat de relaţiile cu alte republici sovietice, ceea ce a determinat o izolare a ţării de la circuitul mondial al tehnologiilor și ideilor.

… şi ce am pierdut?

1. Infrastructura rutieră: direcţia – hop!

Cu toate că infrastructura rutieră rămâne destul de densă, calitatea acesteia a degradat continuu în ultimii 20 de ani.

Nefiind prioritară, finanţarea infrastructurii rutiere a fost până nu demult la nivel de 10% faţă de necesităţi, iar cadrul instituţional de utilizare a fondurilor a rămas vulnerabil faţă de intervenţiile politice și ale grupurilor de interese. Ca rezultat, circa 90% din reţeaua de drumuri se află în stare foarte proastă, ţara plasându-se la sfârșitul clasamentelor internaţionale vizavi de calitatea infrastructurii rutiere. Și dacă drumurile sunt faţa ţării pentru investitorii străini, atunci infrastructura noastră rutieră cere o intervenţie urgentă de chirurgie plastică …

2. Crearea locurilor de muncă: exodul „creierilor” și al „braţelor” Între 1991 și 2008 Moldova a pierdut 846 000 braţe de muncă (inclusiv din cauza conflictului transnistrean), circa 40% din nivelul 1989. În lipsa ofertei locurilor de muncă, îndeosebi în mediul rural, emigrarea a reprezentat un colac de salvare pentru mulţi moldovenii dornici să scape de îmbrăţișarea sărăciei. Ca rezultat, Moldova „s-a bucurat” de scăderea cea mai mare a ratei de ocupare a forţei de muncă din toate ţările aflate în tranziţia postcomunistă. Nu e de mirare că acum tot mai mulţi investitori străini și locali se ciocnesc cu o problemă severă: lipsa forţei de muncă calificate, dar și necalificate.

3. Climatul de afaceri: iniţiativa este pedepsită În pofida multiplelor „revoluţii liberale” și „ghilotine”, Moldova așa și nu a devenit paradisul investitorilor. Desigur, climatul de afaceri „arctic” din însorita Moldovă este unul din vinovaţii principali. La 20 de ani de independenţa, Moldova rămâne codașă la calitatea mediului de afaceri printre ţările din Europa de Est și Caucaz, situându-se pe locul 90 din 183 de ţări ale lumii din clasamentul „Doing Business”, alcătuit de Banca Mondială.

4. Sectorul energetic: săraci și risipitori Republica Moldova este un stat sărac în resurse energetice.

Acest lucru este obiectiv și nu are sens să blamăm geografia. Însă ne putem blama pe noi înșine că în toţi acești ani am

devenit ţara cea mai dependentă de importul resurselor energetice în comparaţie cu alte state aflate în tranziţie. Mai mult decât atât, dezvoltarea resurselor regenerabile de energie este abia la început de cale, în pofida a 3 strategii de dezvoltare a sectorului și creării unui fond de dezvoltare a resurselor regenerabile de energie. Cireașa de pe tortă: la capitolul eficienţă energetică, Moldova iarăși este printre codașii regionali. Sărac în resurse nu înseamnă că trebuie să fii și risipitor.

5. Creșterea economică: o tranziţie la nesfârșit? În 1992, la capitolul PIB pe cap de locuitor calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare, Moldova se plasa pe locul patru

de la coadă în topul ţărilor în tranziţie, rămânând cam tot acolo și în 2010 (datele FMI).

Totodată, rata medie de creștere economică a fost una din cele mai joase din regiune, Moldova până acum producând mai puţin decât în 1992.

Dar ce am câştigat?

1. Leul: Moldova, ai monedă!

Din coșmarul destrămării sistemului monetar unional, asociat cu hiperinflaţia de la începutul anilor 1990, Moldova a ieșit cu o valută proprie, convertibilă pe teritoriul ţării, destul de stabilă în ultimii ani la cotaţiile contra principalelor valute mondiale (cu excepţia anului-criză 2009) și o inflaţie

moderat-înaltă (sub 10%). În perioada instabilităţii sporite pe bursele valutare, leul poate oferi fanilor săi și o iluzie de serenitate. Astfel, Moldova deţine un atribut cert al statalităţii.

2. Regimul comercial: ţara ușilor deschise De la un sistem economic închis, Moldova s-a transformat într-o economie cu unul dintre cele mai liberale regimuri comerciale din regiune. Pentru 2009-2010, Banca Mondială plasează Moldova pe locul 12 din 125 de ţări la capitolul deschiderii comerciale, Moldova având o poziţie net favorabilă faţă de competitorii săi regionali.

3. Sistemul bancar: stabilitatea mai presus de toate Depășind perioada turbulenţelor economice și piramidelor financiare caracteristice pentru anii 1990, sistemul bancar s-a plasat pe trendul de consolidare în ultimii 5-7 ani. Chiar și criza economică mondială din 2008-2009 a avut un număr limitat de victime printre băncile comerciale moldovenești.

Băncile moldovenești poate nu sunt cele mai „binevoitoare” la creditare, însă conform majorităţii indicatorilor ce măsoară „starea de sănătate” a sectorului bancar, aceasta este una bună și stabilă.

4. Reducerea sărăciei: gustul dulce-amar al emigraţiei Cu toate neajunsurile sale, emigrarea a avut un efect pozitiv cert: reducerea sărăciei. Din 1999 până în 2004, peste 40% din populaţia Moldovei a ieșit din sărăcie, aceasta fiind o rată excepţională de reducere a sărăciei. Ulterior, sărăcia nu a mai scăzut atât de vertiginos, dar emigranţii au reușit ceea ce nu au putut să facă politicile sociale guvernamentale, investiţiile străine directe și nici asistenţa financiară străină – sărăcia a părăsit casele unui număr foarte impunător de familii moldovenești.

5. Modernizare structurală: costuri sociale imense, un viitor economic mai promiţător?

Cândva Moldova a fost numită grădina Uniunii Sovietice … dar nu mai este. De la începutul tranziţiei, Moldova a trecut printr-o modernizare structurală fără precedent. În acești 20 de ani, ponderea agriculturii în PIB a scăzut – aproape de 4 ori, iar cea a industriei aproape de 2 ori. Însă dacă industria a reușit să iasă din recesiunea tranziţiei în perioada după 2000, atunci agricultura a rămas pe pantă negativă și în ultimul deceniu. În schimb, ponderea sectorului serviciilor în PIB a cunoscut o expansiune de aproape 2 ori.

O asemenea modernizare „forţată” a avut cauze prozaice și costuri imense. O bună parte de populaţie rurală a rămas fie fără locuri de lucru, fie cu venituri tot mai reduse din activităţi agricole. În rezultat, populaţia din mediul rural a alimentat fluxul emigranţilor moldoveni. Aceștia din urmă au și contribuit prin veniturile remise celor de acasă la înflorirea sectorului de servicii.

Un astfel de model de „modernizare structurală” a adus în impas dezvoltarea economică din Moldova. În următorii zece ani, vom reuși oare schimbarea paradigmei?

În concluzie …

Acești 20 de ani de independenţă nu au fost ușori pentru Moldova. Eforturi de consolidare a statalităţii, democratizării și construirii economiei de piaţă s-au suprapus, iar șocurile externe și eșecurile de guvernare nu au încetat să se ivească. Astfel, Republica Moldova a parcurs un drum anevoios în care eșecurile sunt mult mai evidente și palpabile decât succesele. Pentru a schimba coraportul respectiv, guvernanţii trebuie, în primul rând, să înveţe din eșecurile trecutului, iar succesele trebuie consolidate ca să aibă impact mai pronunţat asupra procesului de modernizare economică a ţării noastre.

Alex OPRUNENCO Sursa: expert-grup.org

8

2 SEPTEMBRIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

2074. Îi mulţumesc lui Dumnezeu în numele a mii de colegi care munceau și muncesc în mass-media că Omul Valentin Mândâcanu nu și-a plecat capul în faţa sabiei monstruoase a deznaţionalizării prin limbă. Volumele „Exprimarea corectă” și „Cuvântul potrivit la locul potrivit” au devenit cărţile-reper, manualele salvatoare ce ne-au ţinut în aria corectitudinii limbii române. (…)

URSS avea grijă nu numai să ne înveţe rusa, ci și să ne cultive dispreţul faţă de limbile naţionale… (…)

Pe 30 aprilie 2009 Valentin Mândâcanu a primit titlul onorific de cetăţean de onoare al municipiului Chișinău, iar pe 27 iulie 2010, în ziua când a împlinit 80 de ani, a fost decorat cu Ordinul Republicii… (…) În locul discursului tradiţional de mulţumire, „străjerul graiului românesc” a răspuns simplu și modest: Fraţilor, nu mă mai lăudaţi așa de tare.

Eu am fost doar unul dintre ostași. Noi, toţi basarabenii, nu numai cei care s-au ocupat de cultivarea limbii, dar toţi cei care prin rezistenţa lor au contribuit la faptul că ne-am păstrat totuși limba noastră cu hopuri-hopurele, cu greșeli, îndreptându-ne unii pe alţii, dar noi toţi suntem învingători.

Maria CIOARIC, în revista „Alternativa – XX”, nr. 2, 2010 Notă. Maria și Vasile Cioaric sunt vechi și buni prieteni ai familiei mele…

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU

Între ACASĂ şi ACASĂ

2073. Către cei tineri: Iată-mă ajuns la capăt. Cu o mulţime de păcate, neputinţe, neîmpliniri, frustrări, care îmi cad pe suflet în picuri, picuri, amărându-mi existenţa. Îmi vine tot mai greu. Să nu credeţi cumva că îmbătrânesc. Pur și simplu intru câte puţin în panica lipsei de timp. Cine și când să-mi rezolve noianul de probleme? Tare mă tem să nu mă părăsească tocmai acum energia într-ale promovării ROMÂNISMULUI… Până acum parcă am purtat cu cinste această CRUCE. De azi înainte, vouă vă revine datoria de a duce această sfântă cruce a dăinuirii neamului românesc. Și nu uitaţi că nimic bun și trainic pe lumea asta nu s-a făcut fără ajutorul bunului Dumnezeu…

Cât despre mine, lăsaţi-mă sămi alin sufletul cu o maximă a lui Horaţiu: Non omnis moriar! (Nu voi muri cu totul!)

Valentin MÂNDÂCANU

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

ANATOL DURBALĂ:

Valentin Mândâcanu

2075. De când mă știu, am fost mare amator de calambururi, gaguri, jocuri de cuvinte, aforisme ori sintagme aforistice, asocieri surprinzătoare de vocabule, expresii măiestrite sau pur și simplu definiţii ingenioase și exacte, pe care am căutat că le pun în serviciul scrisului și vorbitului frumos… Scris-vorbitul atrăgător m-a preocupat întreaga viaţă, fiind și azi, la vârsta senectuţii, un obiect de suprem interes. Ţin să subliniez însă că pentru propășirea acestui deziderat trebuie să fii înarmat, în primul rând, cu buna cunoaștere a limbii literare…

E de dorit ca persoanele prinse în hora exprimării alese să mânuiască cuvântul așa cum știm că mânuiește Botgros arcușul: cu virtuozitate, dezinvoltură și antren scânteietor…

Nu avem asemenea mânuitori de condei? Ba avem! Se remarcă în acest plan majoritatea autorilor citaţi aici!

Să mai cităm, aleatoric, câteva nume „performante”, dar nu înainte de a da niște definiţii ingenioase ale noţiunii de epigramă.

Iată definiţia lui Cincinat PAVELESCU (poet român (1872-1934), cunoscut mai ales ca epigramist): Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare din cremene când o izbește amnarul. Ea se naște din ciocnirea împrejurărilor neprielnice cu durerea sau revolta scriitorului. De ce am scris epigrame? Ca un protest în contra esteticii mele lăuntrice, ofensate de urâţeniile vieţii, de nedreptăţile politice și de arivismul mediocrităţilor…

Despre epigramă și menirea ei a vorbit, la noi, și Efim BIVOL. La începutul unui interviu apărut în LA, 6 ian. 2011, epigramistul nostru spune un adevăr de care trebuie să se ţină cont neapărat: Dacă nu cunoști obiectul despre care vrei să scrii epigrama, nu o mai scrie…

Efim Bivol răspunde satisfăcător și când e întrebat ce condiţii ar trebui să satisfacă o epigramă: Să fie corectă ca limbă, expresivă ca sintaxă, poetică, explozivă ca o emoţie, ascuţită ca mușcătură, dar, totodată, elegantă și gingașă încât să-i fie dragă și celui vizat…

Cam dezlânat, un pic incomplet, dar… pasabil! În orice caz, Bivol nu e Pavelescu! În același interviu este reprodusă o epigramă (superbă!) de un autor din Galaţi: Independent de-a mea voinţă, În seara asta, draga mea, Nu vin, că merg la o ședinţă Și-o să rămân să dorm la ea!

G`ndul s=pt=m`nii „Atunci când se hotărăşte destinul patriei, nu trebuie să fie luat în consideraţie sentimentalismul, dimpotrivă, lăsându-se totul la o parte, să fie urmată acea cale care salvgardează fiinţa Patriei şi-i menţine libertatea”.

Niccolo Machiavelli

ŞANTIER

Arheologii au găsit monede vechi şi scheletul unei cămile la rezervaţia „Orheiul Vechi”

Arheologii care efectuează săpături în cadrul Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi” au descoperit monede orientale din secolul al XIV-a, monede moldovenești din secolul al XV-a și un dinar austriac din secolul al XVII-lea.

Principalul monument al rezervaţiei este orașul vechi, fondat în 1338 de tataro-mongoli.

Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi” cuprinde mai multe monumente arheologice din absolut toate perioadele cunoscute, începând cu epoca veche a pietrei și până în evul mediu târziu și localităţile actuale. În afară de monede, arheologii au mai descoperit și o parte din scheletul unei cămile, precum și fragmente din vase lucrate de meșteri în tradiţiile Asiei Centrale și case din ceramică specifice perioadei lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Șantierul săpăturilor arheologice este condus de viceministrul Culturii, Gheorghe Postică. În zonă se intenţionează crearea unui muzeu în aer liber.

Aici au mai fost descoperite ziduri ale unei biserici medievale, ale unui palat, unei citadele și alte ziduri ale unor clădiri vechi. Obiectele descoperite de echipa de arheologi vor fi păstrate la muzeul rezervaţiei.

Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi” a apărut în decembrie 2008, prin adoptarea unei legi de către Parlament în scopul protecţiei, conservării și salvării peisajului cultural „Orheiul Vechi”, ansamblu de monumente istorico-culturale și natural-peisagistice din defileul râului Răut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni și Morovaia din raionul Orhei, cu valoare excepţională pentru civilizaţia naţională și internaţională, precum și din punct de vedere istoric și știinţific.

„Fă, nebuno! 20 de ani nu-i mai ai!”

Actor, regizor, profesor universitar, prezentator tv, Anatol Durbală este unul dintre intelectualii care a rezistat tentaţiei să plece peste hotare în căutarea unui trai decent. Mai mult, în ciuda tuturor greutăţilor, Anatol a trăit (atât în scenă, cât și în viaţa de zi cu zi), cu maximă intensitate, evenimentele care s-au derulat pe parcursul celor 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova și consideră că lipsa de bani care este folosită cel mai des drept scuză pentru a justifica lipsa realizărilor care au fost necesare nu este, de fapt, cea mai mare problemă a noastră. Principala problemă cu care ne confruntăm în viziunea invitatului nostru de astăzi este lipsa de minte.

- Zilele acestea, posturile de televiziune din Republica Moldova transmit imagini de la Marea Adunare Naţională, se vorbește mult despre Declaraţia de Independenţă. Noi o să te întrebăm însă, cum se obișnuia după revoluţia din octombrie: Da’ tu unde erai în 1917?

- Adică unde eram în 1991?

- Exact!

- Eram cu siguranţă la Chișinău, savuram ultimele zile de vacanţă înaintea anului IV de facultate la Moscova, dar nu-mi amintesc prea multe detalii despre ziua de 27 august. Aveam 21 de ani atunci și mi s-a întipărit în memorie o anume stare de spirit, mai degrabă, decât lucruri concrete: vreme frumoasă, multă, multă lume, miliţieni bine îmbrăcaţi, o atmosferă de sărbătoare, de ceva deosebit de important care urma iată-iată să se întâmple, de parcă libertatea era un lichid pe care, literalmente, cineva îl va împărţi acum frăţește cu polonicul dintr-o cratiţă. Nimeni nu se împotrivea sau lăsa loc de incertitudine, evenimentele din ’89 rămaseră totuși mult în urmă, totul arăta de parcă gata, toţi ne-am împăcat, totul s-a decis și mai aveam de făcut un singur lucru: să votăm solemn.

lului și mai nu m-am dus în groapă.

Efectiv nu era scena, exact atunci se potriveau scândurile și încă m-a mirat că meșterii puneau scândura nu pe lăţime, ci pe grosime. Și această groapă, practic, a fost emblematică și profetică pentru întreaga ţară. Deși, ultimii 8-9 ani m-au făcut să recunosc că nu am prea avut dreptate, ceea ce am găsit noi atunci nu era groapă, pentru că avântul pe care ni-l luasem a ţinut niște ani, până când ne-am ciocnit cu inevitabilul: oamenii, care, în marea lor majoritate, au rămas aceeași .

„Pentru mine, Moldova nu este o domnişoară să-i zic: „Moldova, te iubesc! ori nu te iubesc” - Te-ai întors recent din vacanţă, de acolo unde pleacă la muncă și se stabilesc cu traiul mulţi conaţionali de-ai noștri și spiritul de observaţie poate acum este mai ascuţit. Cum este Moldova după 20 de ani, privită cu ochii moldovenilor care au ocazia acum să colinde toată lumea?

- Cel puţin mie nu-mi priește paralela între Italia sau oricare altă ţară și

Anatol Durbală alături de regizorul Ilie Todorov, despre care spune că este: ”... omul care m-a învăţat că “nu se poate să ieși în scenă să joci pe Cineva, dacă ești un nimeni” - Dar ce ajungea până la voi, la Moscova, despre ceea ce se întâmpla aici?

- Așa a fost să fie că noi, grupul nostru de studenţi de la MHAT, am studiat la Moscova în anii 1987-1992, adică exact atunci când s-au întâmplat mai toate evenimentele importante ale acelei perioade la Chișinău, dar și la Moscova. Aflându-ne la Moscova, totuși eram mai puţin la curent cu ce se întâmpla aici sau, mai bine zis, ecourile care ajungeau la noi ne relatau lucrurile mai frumos, mai patetic, mai cu iz de legendă, decât dacă le-am fi perceput, probabil, participând la ele nemijlocit, așa cum li s-a întâmplat colegilor noștri din alte generaţii, care se întorseseră în ţară înaintea noastră. În același timp, concreteţea situaţiei de la Moscova, magazinele goale, mitingurile interminabile, feţele încruntate ale oamenilor, chiar și frigul rusesc sporea în noi convingerea că la Chișinău „e cu totul altfel”.

Eram oarecum deoparte de lucruri care ne priveau direct și, cum dintr-o parte drumul, cică, se vede mai bine, sentimentul patriotic extrem de vulnerabil atunci și, mai ales, acolo sau, poate, imaginaţia noastră trecea totul printr-o sită deasă, care nu ne lăsa să visăm decât frumos. Când mă gândesc la anii 1989, 1990, 1991, simt acel elan, acel dor de libertate care, chiar dacă nu-l conștientizam pe deplin, ne era propriu. Astăzi, când privesc înapoi, am impresia că anii aceia au fost mult mai de mult decât anii’60, de exemplu.

Spiritul acela promitea atât de multe, încât a făcut ca dezamăgirea care a urmat să fie cumplită. Părea că gatagata, Moldova o s-o ia din loc și o să zboare spre cer, dar a urmat o groapă.

Din acel vis frumos a rămas doar o amintire despre o întâmplare fericită, așa cum ţi-o lasă bicicleta superbă cumpărată de mama în copilărie, care, când crești, o vezi mică și răblăgită.

Totodată, pentru mine și, probabil, pentru colegii mei, schimbările majore care se întâmplau în Republica Moldova au coincis cu schimbările majore care se întâmplau la acea vârstă cu fiecare dintre noi. Și se întâmpla o adevărată renaștere personală, minţile noastre verzi erau, pur și simplu, mutate din loc. Eu m-am pomenit peste noapte de pe râpa Ghidighiciului în biroul lui Oleg Tabakov de la MHAT, mă ciocneam pe coridoarele școlii cu Meagkov, Kaleaghin, Evstigneev, și asta pentru mine nu era deloc mai puţin important decât Independenţa pentru Moldova.

- Și când v-aţi întors – decepţie, tot de groapă aţi dat.

- Nici nu îţi imaginezi cât de exact ai spus. N-am să uit niciodată cum am deschis ușa să intru în scena Naţiona-

Moldova, pentru că sunt un… animal domestic în sensul ăsta. Mă simt util acasă și nu vreau să plec. Dar nici nu vreau să fiu categoric, pentru că în cazul în care aș avea un copil și nu aș avea cu ce-l hrăni, cred că aș face și eu același lucru.

- Răspunsul tău anticipează o întrebare. Colegii tăi de generaţie, mulţi colegi de breaslă, au plecat, unii s-au întors, alţii s-au întors și iar au plecat...

- Italia este o ţară foarte frumoasă, am mai văzut și alte orașe și ţări frumoase... dar așa sunt eu, mă obișnuiesc repede cu toate și orice clădire, oricât de frumoasă ar fi, devine obișnuită pentru mine dacă nu mă simt util. Îmi place să fiu acolo și atunci, unde și când, dacă nu m-aș duce, s-ar opri lucrurile. Și asemenea stare o găsesc doar acasă. Am stat în SUA ceva timp și mulţi mă întrebau de ce nu am rămas acolo. Pentru că nu e locul meu.

Ca să reziști în societatea lor, trebuie să fii ca ei. Cei care pleacă și nu se întorc, devin ca ei și nu văd nimic rău în asta.

Doar că eu nu vreau să fiu ca ei, vreau să fiu așa cum sunt.

- Dar tu ești ca moldovenii?

- Dar cum sunt moldovenii?

- Ai spus că pentru a rămâne undeva, ca să te integrezi în altă societate, trebuie să fii ca oamenii de acolo.

- Cum să-ţi spun, în haosul din Republica Moldova este un farmec. Profesia de care mă ocup este una tot haotică.

M-am obișnuit cu acest haos, îmi priește. Îmi place în Republica Moldova faptul că mă trezesc dimineaţă și habar nu am ce o să se întâmple până mâine. Îmi place că în Republica Moldova poţi să suni unui amic și să-l întrebi: „Ai văzut aia?” „Da”. „Hai să ne întâlnim să discutăm la o bere”. Și asta se poate întâmpla în două ore, în aceeași zi. În State asta e imposibil, acolo poţi să te întâlnești după trei, patru, opt zile, la o oră anume, pentru că oamenii își programează timpul, trăiesc după agendă și asta e un lucru absolut normal, dar eu, după firea mea, mă simt mai bine aici. Mai mult, suferinţa și durerea fac oamenii de aici mai vii, mai deschiși. Și teatrul, apropo, se întâmplă, de regulă, acolo unde-i haos, nu acolo unde e liniște și bine. Iar în ceea ce privește dragostea de ţară, cum să spun?... Pentru mine, Moldova nu este o domnișoară să-i zic: „Moldova, te iubesc!” ori nu te iubesc.

Aici mi-am înmormântat buneii, aici îmi sunt dragi locuri unde am sărutat fete, aici este locul unde am căzut de pe bicicletă când învăţam să merg și, crede-mă, pentru mine astea nu sunt niște vorbe mari. Sunt momente care mă hrănesc și mă motivează să stau acasă. A fost în Italia o seară în care m-am

întâlnit cu mai mulţi compatrioţi și s-a încins o discuţie aprinsă și controversată, ei, care spuneau că bine au făcut că au plecat, și eu, care motivam de ce nu m-am dus. Nu acuz acești oameni că au plecat. Dimpotrivă. Îmi pare excepţional poporul nostru care, în momentele acelea grele când intervenise criza totală, nu s-a lăsat bătut și a găsit o ieșire. O colegă de-a mea de clasă a trecut frontiera ţinându-se de ţeava de eșapament a unui autocar, pentru că avea doi copii pe care trebuia să-i hrănească. Deci, n-a stat cu mâinile în sân să aștepte deciziile Parlamentului, acești oameni au căutat soluţii și le-au găsit, acelea pe care le-au găsit, și nu pot să-i învinuiesc de asta.

Dar eu, să zicem așa, mai pot să-mi permit luxul să fiu aici și, deocamdată, nu vreau să plec nicăieri.

„Nu ne mai putem permite luxul să cheltuim bani şi timp pentru atâtea mediocrităţi” - Să revenim la domeniul tău de activitate și pentru că suntem în prag de nou an școlar, vreau să știu dacă tu consideri că este binevenit să se ia curs de studenţi la actorie în fiecare an?

- Am fost cu studenţii mei la un Festival în Bratislava și am văzut un grup de studenţi din Ungaria care m-a uimit. Am mai văzut grupuri de studenţi bine pregătite, și în Germania, și în SUA, și în Moscova, dar aceștia mi s-au părut fenomenali. Erau atât de bine școlarizaţi, atât de preciși, atât de conștienţi de ceea ce fac, încât m-am grăbit să mă informez ce vrăjitorie știu ei în școala lor și n-o știm noi. Am aflat că lucrează după următorul sistem: ei au exact 12 locuri la curs pentru care, iniţial, selectează 18 persoane. Învaţă doar trei ani într-o școală aproape internat, sunt învoiţi să părăsească instituţia o dată pe săptămână sau pe lună, nu îmi mai amintesc, și, pe parcursul acestor 3 ani de studii, 6 dintre cei 18, care se dovedesc a fi mai puţin talentaţi sau, pur și simplu, mai leneși, sunt exmatriculaţi în mod obligatoriu. Astfel, ei creează niște condiţii foarte dure, dar care, în consecinţă, nu prea lasă loc pentru oameni întâmplători în profesie. Mi se pare un sistem extraordinar care, în opinia mea, cu un număr mai mic de locuri, trebuie implementat și la noi, urgent. Să se ia curs în fiecare an sau nu este o întrebare mai amplă, pentru că o școală care se respectă trebuie să aibă și tradiţie, și continuitate. Dar ce vreau să zic eu cu certitudine este că trebuie neapărat să îmbunătăţim calitatea pregătirii actorilor, că nu ne mai putem permite luxul să cheltuim bani și timp pentru atâtea mediocrităţi.

Examenele de admitere la actorie ar trebui să aibă loc mult înaintea celorlalte instituţii, ca mai mulţi tineri să vină la preselecţie, feriţi de riscul de a pierde anul, în caz că pică. Pentru că ar reuși să depună actele la o altă facultate. Și multe altele.

- Pe lângă activităţile tale de profesor și angajat al Teatrului Naţional, realizezi și prezinţi o emisiune tv și vreau să ne povestești și despre această experienţă.

- Televiziunea este un domeniu pe care îmi doream să-l încerc de mult.

Am făcut câteva tentative prin ’95 - ’96 să intru în televiziune cu ideea unei emisiuni astrologice la Catalan TV, apoi la Moldova 1, dar toate au eșuat. Paradoxal, dar atunci când a venit oferta de la domnul Val Butnaru să particip la o emisiune TV, la început am respins-o cu vehemenţă.

Ideea unei emisiuni de umor în care să te iai de tot ce stă prost în ţara asta, așa cum se creiona la început, mi se părea una hazardată și irealizabilă, or, la noi aproape totul stă prost. Și îi sunt recunoscător domnului Butnaru, dar și domnului Constantin Cheianu, colegul meu, fără de care nu s-ar fi întâmplat nimic, că au avut răbdare și putere să mă convingă. Astăzi pot să spun că îmi place ceea ce facem împreună cu dl Cheianu și regizorul nostru Ruslan Moroșanu în această emisiune, nu fără să recunosc că este loc și pentru mai bine.

„Actoria este în sângele meu şi orice aş face vreau să rămân, întâi de toate, actor” - Faptul că dedici acum mult timp televiziunii, nu e în detrimentul actoriei?

- Ai pus degetul pe rană. Îmi place să cred că nu. Nu vreau să substitui teatrul cu televiziunea, dimpotrivă, sunt și mă consider, în primul rând, actor. Actoria este în sângele meu și orice aș face vreau să rămân, întâi de toate, actor. Dar Teatrul Naţional nu mă solicită în măsura aptitudinilor mele fizice, cel puţin, aș putea de 10 ori mai mult decât mi se cere în teatru. Nu vreau să zic că asta e rău sau e bine, ci doar că sunt solicitat într-o măsură în care îmi mai rămân multe forţe pe care televiziunea mi le absoarbe cu succes.

Bineînţeles că nu pot să rămân cu nasul rece, televiziunea mi se bagă tot mai adânc sub piele și împinge teatrul la perete, proces firesc și nu motivat de faptul că asta urmăresc. Dimpotrivă,

încerc din răsputeri să rămân în câmpul teatrului și îndrăznesc să cred că îmi și reușește. Pericolul însă, există și sunt nevoit să fiu cu ochii în patru în acest sens.

- Și să revenim de unde am pornit discuţia noastră.

Republica Moldova aniversează 20 de ani de independenţă, nu te-ai gândit niciodată ce s-a întâmplat cu tine, cu noi în acești ani?

- Acum, când știu nu doar speranţele de atunci, dar și deziluziile de după, pun mâna pe inimă și spun că mie unuia mi se pare totul o șagă. Ne-am propus scopuri mari, firești și absolut necesare unei naţiuni, dar nu am avut suficient curaj, ambiţie, demnitate că să fim consecvenţi, duri cu noi înșine și cu cei care nu ne vor așa, să și realizăm scopurile propuse. Lălăiala asta a noastră moldovenească, ignoranţa și, pur și simplu, prostia ne-au înnămolit atât de tare, încât am încârlionţat niște cărări în loc de drumul care se dorea drept și lat și astăzi noi înșine nu mai înţelegem ce am făcut cu acești 20 de ani? Nici tu Tanda, nici tu Manda. Cum și pe unde, Dumnezeule mare, am știut să mergem atâta vreme de am ajuns mai înapoi decât de unde am pornit? Desigur, sunt multe nuanţe și dedesubturi, dar când mă gândesc cum au evoluat unele state care au fost exact în situaţia noastră, când mă gândesc că în haosul acela din ’89-’93, când a fost deschisă supapa și rușii singuri nu înţelegeau ce-i cu ei, noi n-am avut vână să ne rupem și noi din loc, nu știu ce să sărbătorim... Pentru mine această sărbătoare este una cu gust amar, ca o zi de naștere după 40. A mia oară o să repet vorba colegului meu, minunatului om și actor Vasile Zubcu-Codreanu.

I-am zis odată: Vasile, vino să te servesc cu un pahar de vin, că azi am 27 de ani. A venit, a luat paharul în mână, s-a uitat la mine și mi-a zis: „Bă, nebunule, nu-i mai ai!” M-a cutremurat vorba asta. Într-adevăr, obișnuim să numărăm ce nu ne mai aparţine, anii pe care i-am aruncat pe vânt. Asta îmi vine să zic azi Moldovei: „Fă, nebuno! 20 de ani nu-i mai ai!”

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și abia așteptăm săși deschidă teatrele stagiunile și să te revedem pe scenă.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

2 septembrie Evenimente 1192: Convenţia de Pace între sultanul Saladin și Richard Inimă de Leu încheie a treia Cruciadă.

1442: Lupta de pe Ialomiţa, soldată cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor. Începutul campaniilor ofensive ale lui Iancu de Hunedoara 1666: A izbucnit “marele incendiu” al Londrei, care, timp de 5 zile, a distrus întregul oraș, inclusiv Catedrala Sfântul Paul; în memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei 1752: În Marea Britanie și în coloniile sale, calendarul iulian a fost înlocuit cu calendarul gregorian, diferenţa de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată prin faptul că următoarea zi, 3 septembrie, a fost datată 14 septembrie 1792: Revoluţia franceză: “Masacrele din septembrie”; 1300 de deţinuţi din închisori sunt omorâţi fără judecată de către mulţimea dezlănţuită 1829: Semnarea Tratatului de pace ruso-turc, la Adrianopol 1848: A treia Adunare naţională de la Blaj (60 000 de participanţi) declară că nu recunoaște “uniunea” Transilvaniei cu Ungaria și reafirmă revendicările ţărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu 1859: În întreaga lume are loc o superfurtună solară 1870: Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris 1943: Antonescu și Hitler se întâlnesc în Germania pentru reconfirmarea alianţei dintre cele două ţări 1945: Al doilea război mondial: Semnarea actului privind capitularea necondiţionată a Japoniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) 1958: A fost inaugurat, la București, Muzeul “George Enescu” 1991: Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean, a blocat Canalul Sulina în dreptul comunei Partizani 1995: S-a deschis la Cleveland, statul Ohio, Muzeul “Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenţi cântăreţi și producători de muzică rock 2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră naţională, un transplant de măduvă în cazul leucemiei acute

Nașteri 1548: Vincenzo Scamozzi, arhitect italian (d. 1616) 1778: Louis Bonaparte, rege al Olandei (d. 1846) 1836: Anton Braith, pictor german (d. 1905) 1838: Liliuokalani, regină a Insulelor Hawaii (d. 1917) 1840: Giovanni Verga, scriitor italian (d. 1922) 1850: Albert Spalding, jucător american de base-ball și producător de mărfuri în domeniu (d. 1915) 1852: Paul Bourget, scriitor francez (d. 1935) 1853: Wilhelm Ostwald, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1932) 1861: Mircea Demetriade, poet român (d. 1914) 1884: Dr. Frank C. Laubach, misionar creștin (d. 1970) 1887: Simion Stoilow, matematician (d. 1961) 1913: Agnes-Marie Grisebach, scriitoare germană 1930: Paulo Francis, jurnalist și scriitor brazilian (d. 1997) 1936: Andrew Grove, producător american de chipuri pentru computere 1944: Gilles Marchal, compozitor și interpret francez 1962: Dominique Farrugia, umorist francez 1964: Keanu Reeves, actor american 1966: Salma Hayek, actriţă mexicană 1972: Serghei Zholtok, jucător leton de hochei 1989: Alexandre Pato, fotbalist brazilian

Decese 1768: Antoine Deparcieux, matematician francez (n. 1703) 1813: Jean Victor Marie Moreau, general francez (rănit mortal la datorie) (n. 1763) 1872: Nicolai Grundtvig, scriitor și filozof danez (n. 1783) 1898: Wilford Woodruff, președinte al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă (n. 1807) 1910: Henri Rousseau, pictor francez (n. 1844) 1920: Victoriano Guisasola y Menéndez, cardinal și Arhiepiscop al Valenciei și Toledoului (n. 1852) 1937: Pierre de Coubertin, filozof, istoric și sociolog francez (n. 1863) 1952: Hans von Rosen, campion olimpic la echitaţie 1969: Ho Chi Minh, președinte și prim-ministru vietnamez (n. 1890) 1991: Alfonso García Robles, diplomat și politician mexican, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (n. 1911) 1992: Claude Barma, realizator francez de televiziune 2000: Elvera Sanchez, dansatoare puerto-ricană (n. 1905) 2001: Christiaan Barnard, medic chirurg, pionier al operaţiilor de transplant de inimă (n. 1922) 2004: Kieth Engen, basist american (n. 1925) 2005: Alexandru Paleologu, scriitor, membru al Academiei române (n. 1919)

FLUX EDI|IA DE VINERI

2 SEPTEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Crucea Mântuirii Neamului Românesc într-o Moldovă reîntregită canonic Crucea Mântuirii Neamului Românesc a fost sfinţită duminică, 28 august, pe culmea Zbihara din preajma localităţii Nisporeni, pe malul stâng al Prutului. Având o înălţime de 35 de metri și fiind construită, în principal, cu cheltuiala soţilor Gheorghe și Maria Dohotaru, membri ai filialei „Pantelimon Halippa” din Onești (judeţul Neamţ) a Asociaţiei „Pro Basarabia și Bucovina”, Crucea Mântuirii Neamului Românesc reprezintă cea mai mare construcţie de acest fel la răsărit de Prut, fiind, totodată, primul monument din Republica Moldova dedicat unităţii tuturor românilor.

Costurile lucrărilor de construcţie a Crucii s-au ridicat la 1,3 milioane de lei moldovenești.

Sărbătoare românească şi creştinească Marea Cruce de la Nisporeni este similară Crucii de pe Dealul Perchiu din Onești, judeţul Neamţ, și Crucii din preajma mănăstirii Putna, judeţul Suceava.

Lângă Marea Cruce de la Nisporeni a fost construită și o capelă ortodoxă, locul fiind menit a fi unul de pelerinaj, de reculegere și de rugăciune pentru orice suflet românesc. Putem avea doar cuvinte de laudă la adresa tuturor finanţatorilor și ostenitorilor pentru realizarea acestui ansamblu monumental.

Din încredinţarea și cu binecuvântarea Preafericitului nostru Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, Crucea Mântuirii Neamului Românesc a fost sfinţită de un numeros sobor de preoţi în frunte cu Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, și Preasfinţitul Corneliu, Episcop al Hușilor.

Vocea Patriarhului Daniel la Nisporeni Cu prilejul sfinţirii ansamblului monumental de la Nisporeni, Părintele Patriarh Daniel a adresat un mesaj special, în care spune, între altele:

„Crucea este simbolul creștinismului pentru că pe o cruce Iisus Hristos a arătat cât de mult iubește Dumnezeu lumea (cf.

Ioan 3, 16).

Nici o altă Biserică nu se referă, în viaţa sa liturgică sacramentală, mai mult decât Ortodoxia, la puterea Sfintei și de Viaţă Făcătoarei Cruci și nu folosește mai mult decât ea simbolul sau semnul crucii, pentru că Sfânta Cruce este semnul iubirii lui Hristos mai tare decât păcatul și moartea.

Ea este „puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni 1, 18). Prin smerenia Crucii Hristos a biruit mândria și răutatea demonilor (cf. Coloseni 2, 15). În Cruce sunt ascunse lumina și bucuria Învierii. De aceea, în fiecare duminică se cântă la Utrenie: „Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea”.

Ortodoxia înţelege și trăiește profund taina nedespărţitei legături care există între Crucea și Învierea lui Hristos, între dăruirea Sa totală ca om, lui Dumnezeu și semenilor, pe de o parte, și dăruirea totală a lui Dumnezeu umanităţii Sale jertfelnice, pe de altă parte. Crucea este manifestarea frumuseţii iubirii jertfelnice a omului mai tare decât teama de moarte, iar Învierea lui Hristos este preamărirea din partea lui Dumnezeu a acestei iubiri. De aceea, Ortodoxia înţelege puterea Crucii ca fiind făcătoare de

viaţă, iar slava Învierii ca fiind preamărire a puterii Crucii.

Pecetea tainei Învierii Creștinat, adică unit cu Hristos prin Botez, pe când se forma ca popor nou în istorie, poporul român poartă în sufletul său în același timp pecetea tainei Crucii și Învierii lui Hristos. În istoria sa plină de războaie de apărare și retrageri în munţi sau sub pământ, Moldova devine, din timp în timp, răstignire, dar pentru că nu se desparte de Hristos Cel Răstignit și Înviat rămâne peste vremuri înviere și „poartă a creștinătăţii”- cum o numea în 1475 Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, după biruinţa de la Vaslui împotriva Imperiului otoman.

Biserica Ortodoxă Română, slujitoarea şi apărătoarea întregii seminţii româneşti Pământ bogat și popor darnic, Moldova, deși devenea din timp în timp loc de năvală sau pripășire pentru neamuri multe, dăinuie totuși peste vremuri ca o sfântă conștiinţă de neam de aceeași fiinţă cu românii din celelalte provincii, pe care nici muntele, nici râul, nici moartea și nici răul nu-i pot desparte definitiv. Prin dreapta credinţă în Dumnezeu, izvorul vieţii, al dreptăţii și al adevărului, Biserica Ortodoxă Română a contribuit cel mai mult la formarea unei culturi a comuniunii de cuget și simţire a întregii „seminţii românești”, pe care au promovat-o constant cronicarii și mitropoliţii Moldovei în scrierile lor.

Credinţa în iubirea și puterea veșnică a lui Hristos a inspirat și

a modelat în poporul nostru o cultură a dăinuirii în istorie, cu speranţa biruinţei asupra tuturor ispitelor și încercărilor venite asupra sa”.

Eveniment de spiritualitate şi demnitate creştină şi românească Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai arătat că se roagă Sfintei Treimi „să binecuvânteze această frumoasă lucrare numită „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, realizată din donaţia familiei Dohotaru din Onești, România”, felicitându-i, totodată, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Petru al Basarabiei, precum și pe toţi clericii și credincioșii mireni prezenţi la acest eveniment sfânt și solemn de spiritualitate și demnitate creștină și românească.

Presa de pe ambele maluri ale Prutului a relatat, în linii mari, corect evenimentul, cu toate că nimeni dintre jurnaliști nu a dezvoltat subiectul, pentru a se concentra asupra semnificaţiilor profunde ale sfinţirii Crucii Mântuirii Neamului Românesc. Semnificaţiile evenimentului sunt multiple.

Ele sunt etnice, istorice, creștine și, în subsidiar, canonice.

Crucea care uneşte Întâi de toate, este vorba despre valoarea simbolică a acestui eveniment unic în felul său, comparabil, poate, doar cu Podul de Flori de la Prut, din 6 mai 1990.

Ne referim aici la ideea de unitate etnică românească și la reflexul nostru natural de revenire la matca istorică din care am fost smulși prin voinţă străină. Crucea Mântuirii Neamului Românesc ar fi putut fi numită cu același succes și Crucea Unităţii Neamului

Românesc. Unitate care transcende timpul, acoperind imaginar rănile provocate organismului nostru etnic în 1812, 1940 sau 1944.

Trecut, prezent şi viitor la un loc Când vorbim despre Neamul Românesc și despre Mântuirea lui, ne referim, evident, la legătura dintre toate generaţiile de români de până la noi, la cea de astăzi, dar, mai ales, la cele viitoare. Trimiterea la înlănţuirea tuturor generaţiilor de români și punerea acestor legături organice sub semnul Sfintei Cruci demonstrează o viziune normală, bine așezată și sănătoasă asupra istoriei noastre naţionale. Dintr-o asemenea viziune se poate naște și, cu siguranţă, se va naște o bună doză de speranţă proiectată din trecut asupra viitorului.

Mărturie creştină Nici semnificaţiile spirituale, creștine ale evenimentului nu pot fi trecute cu vederea. Sfinţirea Marii Cruci de la Nisporeni este o faptă și o mărturie vie de credinţă creștină și ortodoxă într-o lume tot mai secularizată. Nu întâmplător conducerea de stat din Republica Moldova, afiliată formal și pentru raţiuni de imagine publică Patriarhiei Moscovei, pe fond însă, destul de străină de Ortodoxia autentică, nu a salutat acest eveniment, ba chiar l-a neglijat cu desăvârșire. În paranteză vom reţine că nici ierarhul filorus al locului, episcopul Petru Musteaţă de Nisporeni și Ungheni, dar nici mitropolitul de obedienţă moscovită, Vladimir Cantarean, autointitulat „al ÎNTREGII Moldove”, nu au catadicsit să participe la acest eveniment creștin de rezonanţă. Dacă manifestările creștine din Republica Moldova nu sunt puse sub semnul Patriarhiei Moscovei, acestea ca și cum ar fi lipsite de orice rost pentru agenţii de influenţă și control ai Bisericii Ruse. Astfel, sărbătoarea și slujba de sfinţire a Crucii de la Nisporeni a stat în întregime sub omoforul Patriarhiei Române.

Moldova sobornicească Dovada vizibilă de unitate de neam și de credinţă pe care am avut-o în duminica de 28 august la Nisporeni răstoarnă conceptul moldovenist de inspiraţie străină, dând peste cap și o serie de planuri ale Patriarhiei Moscovei privind Republica Moldova. Fap-

tul s-a observat în special prin prezenţa la Nisporeni a întâistătătorilor celor două mitropolii românești din Moldova istorică.

Am arătat mai sus că slujba de sfinţire a Crucii Mântuirii Neamului Românesc a fost condusă de către Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, cu reședinţa la Iași, Mitropolitul Petru al Basarabiei, cu reședinţa la Chișinău, și Episcopul Corneliu al Hușilor.

Este pentru prima dată când am avut, și nu doar simbolic, imaginea unei Moldove întregi, complete, din Carpaţi până dincolo de Nistru, din Bucovina până în Bugeac, de la marginile Maramureșului până la Dunăre și Marea Neagră. Asta pentru că vechea Mitropolie a Moldovei și Sucevei, înfiinţată în 1401, a fost scaunul bisericesc de care a ţinut canonic mai multe sute de ani toată suflarea creștinească și ortodoxă din Ţara Moldovei și din jurul ei, pentru că Episcopia de Huși, înfiinţată în 1592, a avut până în 1812 jurisdicţie canonică efectivă în cea mai mare parte a Moldovei dintre Prut și Nistru (din ţinutul Greceni până în ţinutul Sorocii), dar și dincolo de Nistru (până în 1795), peste numeroasele altădată comunităţi de români transnistreni.

Sinoadele mitropolitane reunite la Iaşi şi Chişinău Preînchipuirea Moldovei întregi prin slujirea înalţilor ierarhi la Nisporeni constituie un precedent canonic important. Acest precedent va trebui să fie urmat de alte manifestări concrete de unitate și de sobornicitate a Moldovei istorice. Nu e locul și nici cazul să ne aventurăm acum în propuneri pe marginea subiectului.

Considerăm totuși că modelul de unitate canonică românească din Transilvania, unde există două mitropolii ortodoxe, la Sibiu și Cluj-Napoca, poate și trebuie să fie aplicat și în cazul Moldovei.

Precum se știe, de mai mulţi ani de zile, sinoadele mitropolitane ale celor două mitropolii românești din Transilvania se convoacă în ședinţe reunite, adoptând decizii privind întreaga regiune canonică. Este momentul și cazul să ne gândim la convocarea alternativă, la Iași și Chișinău, a unor ședinţe ale sinoadelor mitropolitane reunite ale Moldovei și Bucovinei și ale Mitropoliei Basarabiei. Deocamdată, Mitropolia Basarabiei are un singur ierarh, pe Înaltpreasfinţitul Mitropolit

și Exarh Petru Păduraru. Nu este însă departe timpul când sinodul Mitropoliei Basarabiei va cuprinde și alţi ierarhi, fie eparhioţi, fie vicari. Și atunci, sinoadele mitropolitane reunite din ÎNTREAGA Moldovă vor putea decide asupra oricărui aspect al vieţii bisericești, ortodoxe și românești, de pe ambele maluri ale Prutului și Nistrului, ceea ce va îngusta enorm spaţiul de manevră al Patriarhiei Moscovei, uzurpatoarea drepturilor canonice ale Bisericii românești din Moldova lui Ștefan cel Mare. Faptul va devaloriza enorm trufașul și deșertul titlu de împrumut al celui care se pretinde fără temei canonic și istoric a fi „mitropolitul ÎNTREGII Moldove” în Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii. Ideea unor sinoade mitropolitane reunite este una realistă, fără conotaţii politice negative, iar aplicarea ei reprezintă o necesitate canonică și naţională. Sperăm că această idee, conturată doar acum de noi, se va concretiza organizatoric și instituţional, așa cum și ideea Crucii Mântuirii Neamului Românesc s-a întrupat la Nisporeni, spre bucuria sufletească a tuturor celor care simt cu adevărat creștinește și românește.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Patriarhia Moscovei alimentează separatismul abhaz şi transnistrean Puternic angajată politic, Biserica Rusă recidivează în dosarul separatismului din spaţiul ex-sovietic. Patriarhul Moscovei, Kiril Gundiaev, cunoscut ca un nostalgic după fosta URSS, un susţinător făţiș al lui Fidel Castro, căpetenia comuniștilor cubanezi, și al lui Talgat Tadjuddin, muftiul-șef al Rusiei, ca să aducem în atenţie doar două nume, i-a trimis zilele acestea un mesaj de felicitare lui Aleksandr Zolotinskovici Ankvaba, așa-zisul „președinte” al autoproclamatei „republici Abahazia” din Georgia.

Pagina de internet a Bisericii Ortodoxe Ruse publică mesajul patriarhului Kiril al Moscovei. Să urmărim textul în traducerea noastră românească: „Mesajul de felicitate al Sanctităţii Sale, Patriarhul Kiril, către nou-alesul Președinte al Republicii Abhazia, A.Z. Ankvaba. 27 august 2011, orele 17:52.

Sanctitatea Sa, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, l-a felicitat pe A. Z. Ankvaba cu ocazia alegerii sale în funcţia de Președinte al Republicii Abhazia. Nou-alesului Președinte al Republicii Abhazia, A. Z. Ankvaba. Stimate Aleksandr Zolotinskovici! Primiţi sincerele noastre felicitări cu ocazia victoriei repurtate în alegerile pentru funcţia de Președinte al Republicii Abhazia. Susţinerea acordată poziţiei Dumneavoastră active și recunoașterea îndelungatei Dumneavoastră experienţe de lucru demonstrează năzuinţa locuitorilor Abhaziei de a păși pe calea păcii, a dezvoltării cooperării interetnice, de ridicare a nivelului spiritual și social al vieţii. Ne exprimăm speranţa că tradiţiile culturale și religioase multiseculare dintre popoarele frăţești vor servi drept temelie trainică pentru o largă interacţiune dintre popoarele noastre. Vă urez bunăstare, lungime de zile și ajutor de la atotputernicul Dumnezeu în dificila Dumneavoastră slujire de acum încolo. Cu respect, Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii”.

Asemenea gesturi ale Bisericii Ruse de recunoaștere oficială, susţinere, preţuire, încurajare și binecuvântare a regimurilor banditești și separatiste din spaţiul ex-sovietic nu sunt o noutate pentru nimeni. Predecesorul patriarhului Kiril, Alexei al II-lea Rudiger, deconspirat ca agent al serviciilor secrete de la Moscova, a susţinut deschis separatismul transnistrean, abhaz și sud-osetin. Această susţinere s-a manifestat, între altele, prin acordarea celor mai înalte distincţii bisericești căpeteniilor separatiste de la Tiraspol, Suhumi și Ţhinvali, precum și multora dintre acoliţii acestora. Igor Smirnov,

Eduard Kokoitî, Serghei Bagapș, trei agenţi ai Rusiei autoproclamaţi „președinţi” de state, au fost întotdeauna oaspeţi de onoare la Patriarhia Moscovei. Patriarhul Kiril a continuat linia politică a patriarhului Alexei al II-lea.

Atât patriarhul Alexei al II-lea, cât și patriarhul Kiril, dar și mulţi alţi membri ai Sinodului Bisericii Ruse au primit cu recunoștinţă „distincţii de stat” din partea celor trei regimuri ilegale, banditești și separatiste din Republica Moldova și Georgia.

Trebuie să amintim în context că, în anul 2006, Patriarhia Moscovei, sub omoforul căreia stau și premierul Vladimir Filat, și președintele interimar Marian Lupu, și ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al României la Chișinău, Marius Lazurca, și primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă, și banditul Igor Smirnov, a susţinut public desfășurarea unui așa-zis „referendum pentru unirea Transnistriei cu Rusia”. Am arătat și cu alte ocazii anterioare că mitropolitul rus de Odesa și Ismail, Agatanghel (Alexei Mihailovici Savvin), i-a trimis lui Smirnov, la 18 septembrie 2006, o telegramă oficială, publicată de separatiști, în care susţine că „întreaga comunitate religioasă din regiunea Odesa salută rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006. Vă felicităm din suflet cu prilejul strălucitului bilanţ al acestui referendum”, adăugând că „acest eveniment va contribui la consolidarea relaţiilor de frăţietate dintre popoarele slave de răsărit” și că „procesul de consolidare a statalităţii și independenţei Republicii Transnistrene este unul ireversibil”.

Nici Patriarhul Alexei al II-lea nu s-a lăsat mai prejos și, ca un soldat exemplar al interesului imperial rus, l-a felicitat pe Smirnov, tot în septembrie 2006, în legătură cu „rezultatele referendumului”, dorindu-i „putere fizică și spirituală pentru a continua lucrările utile la locul slujirii Domniei voastre”. Mărturie vie a acestor complicităţi politice

ale Patriarhiei Moscovei cu regimul separatist de la Tiraspol îl constituie și faptul că Biserica Rusă a întreţinut de-a lungul ultimelor două decenii o bogată corespondenţă cu căpeteniile separatiste, cărora le recunoaște calităţile de impostură în care s-au autoplasat. Presa de la Chișinău, Tiraspol și Moscova a consemnat aceste gesturi de complicitate făţișă.

Nu ponegrim și nu ne dedăm unei retorici îndreptate fără umbră de temei împotriva Bisericii Ruse care ţine în prizonieratul ei canonic câteva milioane de români ortodocși. Este bine să ne referim punctual la fapte concrete care vorbesc de la sine. Pentru împrospătarea memoriei preasmeriţilor fii duhovnicești ai Patriarhiei Moscovei ca Vladimir Filat sau Marius Lazurca, să mai arătăm că la 15 octombrie 2007, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Alexei al II-lea, i-a conferit ordinul „Cuviosul Serghie de Radonej”, de gradul II, lui Grigori Maracuţa, o altă căpetenie a regimului separatist de la Tiraspol, în calitatea acestuia de „reprezentant special al Sovietului Suprem al RMN pentru relaţii interparlamentare”. Ordinul i-a fost înmânat lui Maracuţa de episcopul Iustinian Ovcinnikov, fost de Tiraspol și Dubăsari.

Acest gest al Bisericii ruse a fost făcut în prezenţa altor doi ierarhi veniţi special din Rusia: arhiepiscopul Aleksandr (Aleksandr Ghennadievici Moghiliov) de Kostroma și Galici și episcopul Tihon (Nikolai Vladimirovici Stepanov) de Arhanghelsk și Holmogorie, colegi de sinod ai mitropolitului Vladimir Cantarean de la Chișinău.

Gestul patriarhului Kiril al Moscovei din 27 august faţă de „președintele Abhaziei” ne oferă prilejul să readucem în atenţie și alte fapte „ortodoxe” ale reprezentanţilor Bisericii Ruse, în ale cărei izvoare s-au adăpat și se adapă unii ca Vladimir Filat, Marius Lazurca, Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Serafim Urechean. Unul dintre

oamenii cei mai de nădejde ai Patriarhiei Moscovei, arhiepiscopul Iustinian Ovcinnikov, arhiepiscop de Novo-Fominsk și vicar al eparhiei Moscovei, poartă și astăzi cu mândrie în piept „Ordinul Republicii Nistrene”, acordat de banditul Smirnov. Arhiepiscopul Iustinian susţinea, bunăoară, într-un interviu acordat revistei „Zarubejie blijnee i dalnee” în 1998 (nr. 3, pag.

41.), că „republica transnistreană” este „un garant al independenţei Moldovei și, concomitent, o santinelă a intereselor Patriarhiei Moscovei în regiune”. Se știe că aceste convingeri ale sinodalului rus nu s-au schimbat. Dimpotrivă, ele s-au consolidat. Această santinelă geopolitică a Rusiei, recunoștea fără nici un ocoliș că „în situaţia creată îmi văd sarcina în consolidarea pe toate căile a poziţiei Bisericii Ortodoxe Ruse în regiune. Dacă vom reuși să rămânem devotaţi Patriarhiei Moscovei pe acest petic de pământ, înseamnă că le vom da o mână de ajutor și Mitropoliei Moldovei, și raioanelor învecinate ale Ucrainei”. Este util să mai amintim că asemenea patriarhilor săi, Alexei al II-lea și Kiril, Iustinian Ovcinnikov, cel care ani la rând a salutat, alături de Igor Smirnov și ceilalţi criminali de stat de la Tiraspol, paradele militare ale separatiștilor, a vorbit întotdeauna despre un așa-numit „popor transnistrean”.

Acum, când Vladimir Filat așteaptă vizita patriarhului Kiril al Moscovei la Chișinău, subiectul interferenţelor bisericești în politică nu poate să nu atragă atenţia oricărui creștin preocupat sincer de destinele poporului și Bisericii noastre. Biserica Rusă rămâne a fi, spre enorma pierdere a Ortodoxiei, un instrument banal, jalnic și docil al interesului imperial moscovit în regiunea noastră și în lume. Exponenţii ei nu vor ezita să se servească, în cel mai neașteptat și urât mod, de stindardul sfânt și curat al Ortodoxiei pentru „consolidarea pe toate căile a Bisericii Ortodoxe Ruse în regiune”. Acest „pe

toate căile” spune multe, mai multe chiar decât s-ar putea crede. Avem astfel dovada limpede că nu mântuirea sufletească a oamenilor și a neamurilor face obiectul grijilor Patriarhiei Moscovei în lume, ci doar puterea, puterea și iar puterea. Și cum puterea fără bani și fără politică (inclusiv geopolitică) este mai greu de obţinut și de menţinut, cele două componente (financiară și geopolitică) sunt și vor fi încă multă vreme prezente în modul de gândire și în practicile ierarhiei ruse. De aici și întregul cortegiu de fenomene cum sunt concurarea absurdă a Patriarhiei Române în Republica Moldova, pedalarea pe teoria vetustă și aberantă a moldovenismului etnic distinct de românism, susţinerea separatismului teritorial, binecuvântarea trupelor ruse de ocupaţie și a regimentelor căzăcești aduse dincolo de Nistru și tot așa mai departe. Spre regretul nostru și al foarte multora dintre creștini, Patriarhia Moscovei vede Ortodoxia, mai degrabă, ca un surogat ideologic, un substitut al vechii ideologii comuniste menite să închege „poporul sovietic” și să-l menţină în fruntariile nedrepte întinse de Stalin peste noi. Asta înseamnă însă să te servești de Ortodoxie, nu să servești Ortodoxia.

Nu ne stă în obicei să ne autocităm.

Totuși, dată fiind paralela abhazotransnistreană din gândirea și acţiunile patriarhului Moscovei, precum și eterna actualitate a complicităţilor Bisericii ruse cu politica imperială a Kremlinului, dorim să reproducem aici răspunsul pe care li l-am acordat cu ceva vreme în urmă colegilor de la FLUX pe marginea implicaţiilor Patriarhiei Moscovei în regiunea georgiană Abhazia: „Cunoaștem năravurile Patriarhiei din preajma Kremlinului.

Ea procedează la fel și în cazul regimurilor separatiste implantate de Moscova în Georgia. Neamul georgian are o Biserică ortodoxă autocefală din anul 457. Recunoscând formal dreptul de

jurisdicţie al Bisericii georgiene asupra întregului teritoriu naţional, Biserica rusă încearcă să creeze în Oseţia de Sud o așa-numită „Eparhie a Alaniei”, oseţii fiind preponderent ortodocși, iar în Abhazia încearcă să instituie o eparhie „abhază” autonomă, în timp ce abhazii sunt preponderent politeiști. În 1989, în Abhazia locuiau 46% de georgieni (ortodocși), 18% de abhazi (păgâni politeiști), 16% de armeni (monofiziţi) și alţii. În prezent, numărul georgienilor s-a redus la 29% din cauza persecuţiilor etnice și religioase care au determinat emigrări masive.

Preasfinţitul Daniel, episcop georgian de Suhumi și Imeretia, a fost forţat să se refugieze în interiorul ţării, clerul georgian este izgonit în proporţie de 95% din regiunea Abhaziei, iar puţinii preoţi georgieni care au mai rămas au parte de un tratament identic cu cel aplicat de autorităţile moldovene clerului Mitropoliei Basarabiei. Biserica rusă a acceptat deschiderea la Moscova a unei reprezentanţe oficiale a „bisericii abhaze” și, fără acordul Bisericii georgiene, formează în școlile teologice din Rusia mai multe cadre preoţești selectate dintre etnicii abhazi din partea de nord-vest a Georgiei.

Căpeteniile separatiste Eduard Kokoitî din Oseţia de Sud și Serghei Bagapș din Abhazia sunt recunoscuţi ca „președinţi” și trataţi de Biserica rusă la fel ca și Igor Smirnov. Diferenţa este că Patriarhul Georgiei, Ilie al II-lea (Gudușauri-Șiolașvili), a protestat energic de fiecare dată împotriva amestecului și abuzului rusesc în ţara sa, pe când mitropolitul Vladimir de la Chișinău este mână în mână cu cei care sapă la temelia Republicii Moldova”.

Întrebarea care vine acum și pe care o poate formula oricine este: ce caută unii ca pioasele lor excelenţe ca Vladimir Filat și Marius Lazurca în această ceată deloc duhovnicească a Patriarhiei Moscovei și profund străină duhului adevărat al sfintei și vechii noastre Ortodoxii? Este totuși vorba de Întâistătătorul lor și de Patriarhia lor Mamă, cu toate gesturile ei pe deplin asumate.

Vladimir Filat, prea lesne alintat de atâtea ori cu cuvinte încurajatoare la București și în Occident, nu va da un răspuns, pentru că domnia sa evită să explice înregimentarea sa benevolă în cohortele de fii ai Patriarhiei Moscovei, alături de Sminov, Șevţov-Antiufeev, iar mai nou și de acest agent geopolitic pe numele său Aleksandr Zolotinskovici Ankvaba.

Va răspunde oare plenipotenţiarul și extraordinarul ambasador Marius Lazurca, singurul ambasador european de la noi afiliat Bisericii Ruse?

Avem motive să ne îndoim, chiar dacă, într-o după-amiază liniștită de 14 octombrie 2010 plenipotenţiara sa excelenţă ne dădea telefonic și cu multă fermitate asigurări în acest sens. În încheiere, nu vom formula nici un fel de concluzii. Ele stau la suprafaţă.

Cine are ochi de văzut, vede. Cine are minte de înţeles, înţelege. Cine are suflet românesc, are. Cine nu are, nu are.

Dacă nu avem dreptate, să ne contrazică cei care au căderea să o facă. Nu spre a ne da nouă satisfacţie, ci pentru nesmintirea sufletească a milioanelor de români rupţi cu sila din matca părintească de către hiperpolitizata Patriarhie Rusă.

Vlad CUBREACOV, FLUX

10

2 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

MAGIE }N BUC+T+RIE

Reţete culinare rapide

Gutuia

Experimentaţi noi feluri de ingrediente, cu legume și fructe, cu multe ierburi aromatice sau tipuri diferite de paste și brânză.

Dacă ai fiert carnea cu o seară înainte, este foarte ușor să faci o salată berlineză. Poţi pregăti și o mulţime de alte reţete care nu presupun gătitul termic. Din fructe proaspete – pepeni, caise, piersici, căpșuni –, amestecate în blender cu 2-3 cuburi de gheaţă și un iaurt mic ies niște shake-uri minunate, răcoritoare.

Aperitiv cu pepene galben şi şuncă Proaspete sau prelucrate, gutuile sunt o sursă semnificativă de zaharuri simple, ușor asimilabile, elemente minerale și vitamine. Conţinutul ridicat de substanţe pectice, concentrate mai ales în coajă, le conferă un grad mare de gelificare. În plus, pectina are un rol important în reducerea colesterolului, a riscului de boli grave cardiovasculare și în eliminarea din organism a substanţelor toxice, în special a metalelor grele.

Ingrediente: șuncă afumată, pepene galben.

Preparare: Feliile de baghetă se așază într-o tavă grill, încinsă, până când se rumenesc. Separat, se taie roșiile cubuleţe, se adaugă ulei de măsline, praf de usturoi, sare, condimente. Se curăţă căţeii de usturoi, cu care se freacă feliile de pâine prăjită, apoi se acoperă cu 1 lingură de roșii.

Roşii umplute cu brânză Ingrediente: roșii, cremă Philadelphia, brânză sărată, busuioc, ulei de măsline, sare, piper. Decor: salată verde.

Valoarea nutriţională la 100 g fruct: Carbohidraţi - 15,3 g; Zahăr - 12,53 g; Fibre 1,9 g; Grăsimi - 0,10 g Proteine - 0,4 g; Apă - 83,8 g; Vitamina A - 40 mg; Vitamina B3 - 0,2 mg; Vitamina B6 - 0,04 mg; Vitamina B9 - 8 mg; Vitamina C - 15,0 mg; Calciu – 8 mg; Fier - 0,7 mg; Magneziu - 8 mg; Fosfor -17 mg; Potasiu - 197 mg; Sodiu - 4 mg. Valoare energetică - 60 kcal (240 kJ).

Medicamentul toamnei Pentru că toamna s-a instalat deja, iar virozele respiratorii încep să ne dea târcoale, specialiștii în fitoterapie recomandă consumul zilnic de gutui. Acestea nu doar că ne feresc de răceli, dar previn anemia și stimulează pofta de mâncare.

O gutuie pe zi ne ţine departe de inflamaţiile gâtului, destul de frecvente în sezonul rece, iar seminţele măcinate au un efect calmant extraordinar în caz de tuse și bronșită.

37% din doza zilnică recomandată de vitamina C au 100 g de gutui. În condiţiile în care un singur fruct poate ajunge la 800 de grame, rezultă că o gutuie pe zi acoperă tot necesarul de vitamina C.

Beneficii: 1. Sub formă de suc proaspăt, gutuia ajută la tratarea insuficienţei pancreatice. Se bea de trei ori pe zi câte o jumătate de pahar de suc. De menţionat că este necesar un aparat de stors, stoarcerea manuală nefiind posibilă.

2. Cercetări efectuate în Japonia au arătat că în coaja gutuilor există substanţe antivirale, care inhibă dezvoltarea microorganismelor ce declanșează hepatita de tip A, B și C. Pentru stimularea funcţiei hepatice, este indicată o cură de o lună de zile cu nectar proaspăt de gutui.

3. Guturaiul, afecţiunile pulmonare, tuberculoza se tratează, ca adjuvant, cu suc de gutui.

Din sâmburi, care conţin mucilagii, se prepară un ceai util contra tusei, bronșitei și răgușelii.

4. Gutuile coapte ajută la digestie, iar siropul acţionează favorabil în caz de diaree, hemoragii uterine și hemoroizi.

5. Gutuile sunt indicate la infecţii intestinale, inclusiv în cazul colonului sensibil, cu menţiunea că sucul de gutui este contraindicat în cazul constipaţiilor.

6. Gutuile rase și amestecate cu miere, câte jumătate de kilogram pe zi, combat colita de fermentaţie.

7. Senzaţia de greaţă dimineaţa dispare cu o jumătate de gutuie mâncată pe stomacul gol.

8. Contra urticariei, se aplică local comprese cu tinctură din seminţe de gutui.

9. Frunzele de gutui sunt utile, de asemenea, contra diareii, sub formă de infuzie (ceai).

10. Maceratul din gutui cu scorușe este util în cazurile de anemie, dar nu exclude aplicarea medicaţiei specifice, prescrise de medic.

11. Boala canceroasă poate fi ameliorată cu gutui, consumate ca atare sau sub formă de nectar din pulpă și coajă. S-a demonstrat că anumite substanţe conţinute de gutui (în special vitamina B17) ajută la distrugerea celulelor maligne, fără a le afecta pe cele normale.

12. Împotriva degerăturilor se prepară un macerat la rece, dintr-o lingură de seminţe la 200 ml apă. Se lasă la macerat două-trei ore, se strecoară și se aplică, local, comprese.

Ingrediente: 8 felii de baghetă, 4 roșii, 4 linguri ulei măsline, praf de usturoi, sare, condimente italiene sau busuioc, 4-5 căţei de usturoi.

Supă franţuzească cu ceapă şi cartofi carne de vită, fiartă (sau șuncă de Praga), maioneză din 2 ouă, sare, piper.

Preparare: Se fierb cartofii în coajă și se lasă la răcit. Se taie în cubuleţe (de 1 cm) castraveţii acri, carnea, apoi cartofii, după ce au fost curăţaţi de coajă. Se adaugă maioneza, sarea și piperul, apoi se amestecă. Se așază într-un vas Jena, se nivelează și se decorează cu fâșii de castraveţi și gogoșari muraţi. Se acoperă și se dă la rece.

Spaghetti cu sos de gorgonzola

Preparare: Speli bine coaja pepenelui, feliezi șunca subţire și tai în cuburi pepenele galben. Așezi toate ingredientele pe un platou mare, astfel încât fiecare să se poată servi în voie. Pentru aspect, se pot înveli bucăţelele de pepene în șuncă, dar și puse simplu, pe platou, arată bine. Se servește rece.

Bruschette pomodoro

sare). Se pun și spaghetele în cratiţă, se omogenizeze cu sosul și se mai adaugă, eventual, apă (rămasă de la fiertul spaghettelor).

Preparare: Roșiile se spală bine, se șterg și se taie pe jumătate, se scobesc cu o linguriţă, se presară puţină sare, apoi se lasă pe un șerveţel, cu gura în jos, să lase sucul. Separat, se face umplutura, amestecând crema cu brânza sărată, rasă, cu puţin ulei și fâșii mici de busuioc; se potrivește de sare și piper. Cu compoziţia obţinută se umplu roșiile cu linguriţa, se decorează cu frunze de busuioc, se așază pe un pat de salată și se servește!

Ingrediente: 400 g spaghetti, fierte al dente, 1 ceapă, 4 căţei de usturoi, tocaţi, apă sau supă de legume (vegeta), 200 ml smântână mai groasă, 300 g gorgonzola picantă, piper, ulei de măsline.

Preparare: Se călesc ceapa și usturoiul, se stinge cu supă de legume și se mai lasă la foc mic, să se pătrundă ceapa. Se adaugă smântâna și gorgonzola și se lasă la foc mic, amestecând, până se topesc amândouă. Se piperează după gust (fără

Ingrediente: 4-5 cartofi potriviţi, 2 castraveţi muraţi, 1 gogoșar murat, 250 g

Mai mult, forme comune de alergie se pot referi la sensibilitatea la temperaturi extreme, vopsea de păr, coloranţi, fibre de ţesătură etc. În urma reacţiei adverse cauzate de o alergie, apar papule însoţite de mâncărimi, urticarii, eczemă, astm, leziuni pe faringe etc.

Cel mai frecvent sunt afectate organele de la nivelul căii de pătrundere în organism a alergenului (pielea și mucoasele, aparatul respirator și aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale sau sistemice, de intensitate și severitate variabilă, uneori chiar letale.

De aceea este important să ne protejăm de orice formă de alergie, mai cu precădere în condiţiile în care există în stilul fiecăruia de viaţă cel puţin unul dintre acești factori care agravează alergia:

casă, aceste particule sunt eliberate în aerul pe care îl respiri, crescând șansele de a dezvolta o alergie. Obișnuiește să porţi papuci de casă!

Stresul

ţin sulfiţi, compuși chimici ce stimulează reacţii precum nasul uscat.

Garderoba Garderoba este unul dintre principalii factori pentru care o alergie este agravată. Experţii afirmă că fibrele sintetice posedă o energie statică, responsabilă pentru atragerea polenului într-o măsură mai mare decât fibrele naturale.

Iată de ce ar trebui să renunţi odată pentru totdeauna la poliester!

Băuturile alcoolice

Cel puţin 10 % din populaţie este alergică la animale, iar aproape 30 % au avut, în timpul vieţii, reacţii alergice în contact cu acestea. Evită pe viitor să îi inviţi în casă pe aceia dintre prietenii tăi, stăpâni de animale.

Particule microscopice de piele sau păr de animale pot fi transferate pe mobilă, urmând apoi ca în decursul a câtorva ore sau zile de la expunere, să resimţi efectele.

Exerciţiile fizice

Tapetul poate fi lipit oricum, deoarece instrucţiunile și modul inovativ în care acesta este prelucrat permit cu ușurinţă acest lucru. Totuși, în cazul tapetului cu model ar trebui să se înceapă lipirea lui de la ferestre.

Nu trebuie și nu ar fi indicat să dăm drumul la încălzire la maxim pentru ca tapetul să se usuce în timp cât mai scurt. În mod normal vor dispărea toate pliurile din tapet, odată ce acesta se va usca, iar acest proces va dura aproximativ o noapte. A doua zi când ne trezim vom avea bucuria de a ne afla într-o încăpere nouă.

Un studiu recent arătă că un adult consumă până la 2. 375 de kilocalorii pe zi, cantitate calorică ce este cu aproape o treime mai mare decât în urmă cu 30 de ani, informează The Huffinghton Post. Cercetarea, realizată de oamenii de știinţă de la University of North Carolina, arată că dacă în anii 1970, oamenii mâncau între trei și 4,9 porţii de mâncare pe zi, în prezent cantitatea de mâncare s-a mărit cu până la 29%.

“Frecvenţa meselor este direct implicată în luarea în greutate”, spune prof. dr. Barry Popkin, specialist în nutriţie, coordonatorul studiului. Specialistul menţionează că și publicitatea tot mai agresivă din ultima perioadă încurajează un consum ridicat de alimente. “Spoturile publicitare ne determină să mâncăm mereu câte ceva.

Avem mereu tendinţa să ronţăim câte ceva”, spune medicul.

Experţii mai spun că un alt factor care ne determină să alegem mâncarea de tip junk-food este și preţul acestor alimente. “Alimentele nesănătoase sunt mult mai ieftine decât cele care oferă organismului nutrieţii de care are nevoie pentru a funcţiona la parametri normali”, spune prof. dr. Lisa Young de la Universitatea din New York, specialist în nutriţie care nu a participat la această cercetare.

Specialiștii au mai constatat că deși numărul caloric din farfurie a crescut, calitatea nutritivă a alimentelor a scăzut dramatic, efect ce determină luarea în greutate. În ultima perioadă, dieta zilnică este săracă în vitamine și minerale, nutrienţi ce ajută la menţinerea greutăţii în parametri normali, dar abundă în grăsimi “rele”, care nu fac decât să mărească stratul adipos al corpului.

Pentru că numărul persoanelor obeze este în continuă creștere, specialiștii în nutriţie recomandă să urmăm o dietă echilibrată. Astfel, este indicat să avem cinci mese pe zi, dintre care trei principale și două gustări, care trebuie servite la ore fixe. Micul dejun trebuie să fie bogat în carbohidraţi, deoarece acești nutrieţi oferă organismului energia de care are nevoie pentru a face faţă sarcinilor cotidiene. Cerealele integrale cu lapte, ouăle fierte sau ochiuri, pâinea prăjită cu șuncă sau piept de pui fiert cu pâine prăjită și brânză feta sunt doar câteva dintre variantele sănătoase care ar trebui mâncate la prima masă a zilei.

De la masa de prânz nu trebuie să lipsească o porţie de proteine: piept de pui la grătar, vită la grătar sau pește la grătar asezonate cu o salată asortată. Cina trebuie să fie una ușoară și luată cu cel puţin trei ore înainte de somn.

Astfel, este indicat ca ultima masă a zilei să fie alcătuită dintr-un iaurt mic simplu cât mai slab sau o salată de legume. În ceea ce privește cele două gustări ale zilei, specialiștii recomandă fructe și legume proaspete. De asemenea, se recomandă evitarea, pe cât posibil, a produselor de la fast-food, a dulciurilor și a alimentelor de la patiserie, deoarece acestea conţine calorii goale care ne îngrașă.

Pentru a preveni luarea în greutate, dieta zilnică a unei persoane nu trebuie să depășească 2.000 de kilocalorii.

InCasa.ro

Gandul.ro

Evită astfel de metode de a-ţi păstra interiorul mașinii sau casei mirosind plăcut. Încearcă, mai degrabă, uleiuri naturale sau coji de fructe și scorţișoară pentru a parfuma atmosfera.

Animalele

Cercetătorii spun că băuturile alcoolice cresc riscul simptomelor de alergie sezonieră cu 3% la fiecare pahar în plus consumat pe săptămână.

Motivul? Berea, vinul și lichiorul conţin histamină, o chimicală care declanșează natural simptomele de alergie. Mai mult, berea și vinul con-

În ultimele decenii, studiile de specialitate au arătat că avem tendinţa de a ne îngrășa din ce în ce mai mult. Dincolo de faptul că am devenit tot mai sedentari, regimul tot mai bogat în kilocalorii este vinovatul principal pentru faptul că luăm tot mai mult în greutate.

Parfumul

Încălţămintea Indiferent cât de des faci curat, încălţămintea purtată prin casă nu este o idee bună. Acest obicei poate cauza reacţii alergice faţă de praf sau particule de piele și păr adunate de pe drum. Când porţi încălţăminte prin

Ce trebuie să conţină o dietă echilibrată

Cercetările recente arată că hormonii eliberaţi prin stres stimulează producţia de imunoglobulină, un anticorp care generează strănuturi, ochi iritaţi și alte simptome alergice neplăcute.

Parfumul, inclusiv cel eliminat de beţișoare sau lumânări parfumate, poate irita canalul nazal. Cu cât este mai inflamat nasul și sinusurile, cu atât ești mai afectat de alergeni.

Toţi cei care suferă de alergie cunosc drama imposibilităţii de a avea un animal. Cu toate acestea, puţini realizează cât de periculos este pentru ei chiar și menţinerea unei legături de prietenie cu stăpânii de câini și pisici.

Pantofii nu au scapăt nici ei de invazia “de foc” , designerii caselor Dolce& Gabbana, Christian Louboutin, Jimmy Choo, Giuseppe Zanotti, Miu Miu, utilizându-i drept focus al colecţiilor lor. Mult mai ușor de purtat decât alte piese în aceeași nuanţă, o pereche de pantofi roșii îţi va oferi un aer plin de atitudine, fără a fi însă ţipător.

Ultracunoscutul Louboutin aduce în prim-plan un model extrem de potrivit zilelor lungi și obositoare petrecute la birou, care, datorită culorii vibrante, îţi va

revitaliza instantaneu ţinutele business.

Alege o pereche asemănătoare, cu toc mediu, care îţi vor face picioarele să zburde cu stil. Poart-o cu outfit-uri neutre, în nuanţe camel, gri sau negru pentru eleganţa desăvârșită.

Dramatismul își face loc în garderoba destinată petrecerilor chic, iar Dolce& Gabbana aduce în prim-plan pantofi sângerii, din piele întoarsă, cu barete ce vor susţine și înfrumuseţa orice picior. Achiziţionează și tu o pereche asemănătoare și asociaz-o unei rochii verzi, din mătase fină. Vei deveni atracţia cocktailurilor rafinate.

Dacă vrei să încorporezi două trenduri într-o singură ţinută, alege să porţi o pereche de brogues nonșalanţi, într-o nuanţă aprinsă de roșu. Poartă-i cu o jachetă cambrată, în tonuri de gri, și cu o pereche de pantaloni trei sferturi pentru a-i evidenţia. Vei arăta fabulos, iar picioarele tale vor fi învăluite în confort.

Cu toc înalt sau cu talpa joasă, potriviţi ţinutelor de zi sau celor rafinate, de seară, poţi fi sigură că purtând o pereche de pantofi roșii, vei atrage toate privirile în acest sezon. Asociază-i potrivit, lasă prejudecăţile de-o parte și îndrăznește să te simţi seducătoare ca o vedetă, alegând această culoare fermecătoare și exuberantă.

Intrefete.ro

Tapetul nu s-a demodat până în prezent niciodată. Nici nu este de mirare, deoarece acesta transformă întreaga locuinţă rapid și într-un mod foarte simplu. Istoria tapetului începe cu mult timp în urmă. În secolul XVI au fost aduse în Europa tocmai din China fâșii mari de hârtie, pictate de mână. Succesul acestora a fost foarte mare, iar Anglia și Franţa au luat exemplul oriental. Abia în secolul XIX, odată cu descoperirea tiparului s-a putut scoate pe piaţă o producţie în masă. De atunci această “haină” a pereţilor a devenit aproape indispensabilă și se regăsește în majoritatea locuinţelor.

Nu este greu să lipim tapetul pe perete, însă totuși trebuie să ţinem cont de anumite lucruri pentru ca treaba să iasă bine și să fim mulţumiţi.

1. Trucuri înainte de achiziţionarea tapetului Pe piaţă există o diversitate imensă în ceea ce privește culoarea sau modelul tapetului. De

Ingrediente: 500 ml lapte, 5 piersici mari, bine coapte, zeama de la jumătate de lămâie, 1 lingură miere, 3-4 frunze de mentă.

Preparare: Alegi 4 piersici mai coapte, le speli, le cureţi de coajă și sâmburi, apoi le tai cubuleţe. Le stropești cu zeamă de lămâie, le pasezi, apoi adaugi miere de albine, lapte rece și câteva frunze de mentă.

Le mixezi în blender până rezultă o compoziţie spumoasă, consistentă. Piersica rămasă se spală și se taie felii. Se toarnă shake-ul în pahare înalte și se ornează cu felii de piersici și frunze de mentă. Se servește imediat.

STUDIU: Porţia de mâncare s-a mărit cu aproximativ o treime în ultimele trei decenii

Alergia şi stilul de viaţă Alergia este o reacţie modificată a sistemului imunitar faţă de antigene.

Cei care suferă de alergie pot acuza sensibilitate la alimente sau substanţe străine corpului.

Shake cu piersici şi mentă

Supă rapidă de legume cu tăiţei de casă

Ingrediente: 1 morcov, 1 ceapă, 1 ardei iute, 2 ardei diferit coloraţi, 2 căţei usturoi, 1 salată verde, pătrunjel verde, 50 ml ulei, sare, piper, 300 g tăiţei de casă.

Preparare: Cureţi și speli legumele, apoi le tai în forma dorită și le pui la fiert, în apă clocotită cu sare. Lași să fiarbă, aco-

Salată berlineză

perit, cam 25 de minute. Adaugi la sfârșit tăiţeii, fierţi separat, salata verde, tăiată fideluţă, pătrunjel verde tocat și piper.

Ingrediente: 1 linguriţă unt, 3 fire ceapă verde, rondele, 1 ceapă, felii, 5 cartofi, felii subţiri, 1 vârf cuţit cimbru uscat, 1/2 linguriţă măghiran uscat, 1 frunză dafin, 5 căni supă de pui, 1/4 ceașcă smântână, sare și piper.

Preparare: Într-o oală mare, topești untul, la foc mic. Adaugi toată ceapa, tăiată, și lași să se călească, 10 minute. Adaugi cartofii, sare, piper, cimbru, măghiran și dafin, lăsând preparatul pe foc, acoperit cu capac, încă 12 minute. Torni apoi supa de pui, reduci focul, acoperi oala parţial și o mai lași pe foc 30 minute. După ce s-a răcit, adaugi smântână și poate fi servită.

Exerciţii fizice practicate în natură nu sunt o idee bună pentru cei ce suferă de alergii. De aceea, mulţi găsesc o alternativă pentru parcurile pline de copaci înfloriţi și câini duși la plimbare: sălile de sport.

Experţii spun însă că nici aici nu este rezolvarea. Din cauza ca aceste spaţii păstrează căldura și umiditatea, sălile de fitness sunt prada cea mai ușoară pentru formarea mucegaiului, la care mai mult de 25% din populaţie este alergică.

Sursa: ivillage.com

Tapetul – un nou look pentru perete Pantofi roşii – culoarea pasiunii la picioarele tale

Îndrăzneţ, puternic, seducător. Așa se descrie o culoare iubită căreia nici o fashionistă nu îi rămâne indiferentă: ROȘU. Tendinţele noului sezon îi alocă rangul de nuanţă-vedetă a podiumurilor internaţionale, greii modei utilizându-l din abundenţă, atât în conceperea hainelor, cât și a accesoriilor.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

aceea, înainte de a achiziţiona unul pentru locuinţă este bine să ne gândim înainte ce stil de amenajare predomină în casă sau în încăperea respectivă, ce modele și ce culori s-ar potrivi.

2. Câte role de tapet trebuie să cumpărăm?

Este foarte ușor să aflăm de cât tapet avem nevoie prin următoarea formulă: O rolă normală de tapet are 0,53 m lăţime și 10,05 m lungime și este suficientă pentru aproximativ 5 metri pătraţi. Astfel: lungimea tuturor pereţilor x înălţimea încăperii / 5 = numărul rolelor necesare.

Ferestrele și ușile sunt considerate suprafaţă a pereţilor.

3. Lipirea și uscarea tapetului

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.10 La poarta Pământului. Geta Burlacu.

Concert. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!

9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”.

9.40, 5.15 Baștina. Magazin agricol. 10.40 Film. “TAXIUL DESTINULUI” (SUA, 2003). 12.15 La datorie. 12.35, 2.30 Reporterul de gardă.

13.00 ȘTIRI. 14.50 Film. “UN SOŢ IDEAL” (SUA, 2004). 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 18.00 Petalo romano.

18.30 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 20.00, 2.50 Moldova în direct. 20.45 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Ungureanu. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Documentar.

“Fluviul Yangtze”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Afaceri matrimoniale”. Film-spectacol. 4.30 Portrete în timp. Anatol Neamţu. 5.00 Descoperă Moldova. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Mireasă pentru fiul meu. Reluare 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.30 Mireasă pentru fiul meu 17.00 Serial 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste 04:00 Acasa în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Serial: Uite cine vorbește (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: La limita nebuniei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4067 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.4, anul VI 00:00 Film: Ăla micu’ 01:30 Știrile Pro Tv din Sport(r) 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20“ЖКХ”13.20“Детективы”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.40 “Давай поженимся!” 19.45 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе” 22.30 Премьера сезона. “Товарищи полицейские” 23.25 “Свидетели” 0.25 Ночные новости 0.45 Мел Гибсон в остросюжетном фильме “Патриот” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Патриот”. Продолжение 3.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Vară, fete și vedete. 9.50 Agenda Festivalului Internaţional “George Enescu 2011”. 10.10, 4.10 Serial.

“FURTUNĂ LA PALAT”. 11.25, 2.10 Perechea potrivită. 12.20 O vară cu Chopin. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 1.00 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport. 23.00 O dată-n viaţă. 1.45 Curier TV. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:01 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:09 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 39/40 LA GUERRE DES IMAGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:22 FORTIER 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 LA MAGIE DU RUGBY COUPE DU MONDE 2011 23:04 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 JUDEX 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6

2 SEPTEMBRIE 2011

Programe TV Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”.

7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial.

“CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Povestea de seară.

20.00 Moldova în direct. 20.45 Fotbal. Preliminariile Campionatului European 2012.

Moldova - Ungaria. În pauză: MESAGER. 22.30 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.10 ȘTIRI. 0.20 S.Beckett. “Ultima bandă”. Film TV. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 “Afaceri matrimoniale”.

Film-spectacol. 2.00, 4.00 MESAGER. 2.30 Cursa olimpică. 2.50 “Păstraţi iubirea”. Creaţii de compozitorul E.Doga. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.15 Natura în obiectiv. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Mireasă pentru fiul meu.

Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 13.00 Film artistic 15.30 Mireasă pentru fiul meu 17.00 Serial 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: La limita nebuniei (r) 12:15 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Niciodată să nu spui niciodată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4068 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog!

22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.5, anul VI 00:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 02:15 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новос ти 12.20 “ЖК Х” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.40 “Давай поженимся!” 19.20 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 20.20 “Время” 20.50 Футбол. Отборочный матч Чемпионата Европы 2012. Сборная России - Сборная Ирландии. Прямой эфир 23.00 Новая комедия“Немного не в себе”0.00 Премьера сезона. “Товарищи полицейские” 0.55 Ночные новости 1.10 “На ночь глядя” 2.00 Энтони Хопкинс в триллере “Красный дракон” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Красный дракон”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00-14.45 Revizie tehnică.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 18.00, 20.00 Telejurnal.

18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 19.45 Sport. 23.00 Viaţa satului. 0.50 Vară, fete și vedete. 2.00-6.55 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:09 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 PAPOUASIE, ENFER ET CONTRE TOUT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FORTIER 15:50 FORTIER 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 BAS ! AU-DELÀ DU RED LIGHT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 PLEIN SUD 21:01 FLASH INFO 21:03 LE PIANO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MARIÉS OU PRESQUE 23:34 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 FOLY 1:48 ARIANE MOFFATT - TOUS LES SENS 3:12 LES CHÉRIS D’ANNE 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BAS ! AU-DELÀ DU RED LIGHT

7

Miercuri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.10, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.35 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.25 Capela corală “Moldova” în Polonia. 10.55 Portrete în timp. Emil Dodiţă. 11.15 Moldova în direct.

12.00 Ghidul sănătăţii tale. 12.30 Casa mea.

13.00 ȘTIRI. 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 18.00 Svitanok. 18.30 Documentar. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 20.00 Moldova în direct. 20.45 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.25 ȘTIRI. 23.35 Concert dedicat Zilei Armatei Naţionale. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri.

1.15 “Afaceri matrimoniale”. Film-spectacol. 2.30 Music Arts and Drama. 2.50 “Păstraţi iubirea”.

Creaţii de compozitorul E.Doga. 4.30 Portrete în timp. Ion Ungureanu. 5.00 Erudit-cafe. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Mireasă pentru fiul meu. Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Mireasă pentru fiul meu 17.00 Serial 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Chef cu Nae și Vasile 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Niciodată să nu spui niciodată (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4069 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.6, anul VI 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 01:30 Serviţi, vă rog! (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона.“Свобода и справедливость”с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.40 “Давай поженимся!” 19.45 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе” 22.30 Премьера сезона. “Товарищи полицейские” 23.25 Cреда обитания. “Много мяса из ничего” 0.25 Ночные новости 0.45 Комедия “Первое воскресенье” 2.20 Борис Химичев в боевике “Двойной обгон” 3.00 Новости 3.05 Боевик “Двойной обгон”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 23.50 Vară, fete și vedete. 9.50 Agenda Festivalului Internaţional “George Enescu 2011”. 10.10, 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 11.25, 2.05 Perechea potrivită.

12.20 O vară cu Chopin. 12.40, 18.25 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.00 Sport.

23.00, 5.20 Festivalul de Folclor al Românilor de Pretutindeni, Geoagiu 2011. 1.40 M.A.I. aproape de tine. 6.10 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:08 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:17 AL DENTE 13:33 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 QUE FAISAIENT LES FEMMES PENDANT QUE L’HOMME MARCHAIT SUR LA LUNE ? 16:44 FLASH INFO 16:48 LES TRAVERS DE LA ROUTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:07 UN OEIL SUR LA PLANETE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:12 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:02 FORTIER 1:47 FORTIER 2:32 CE JOUR-LÀ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

8

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.40 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.30 La noi în sat. 11.15 Moldova în direct. 12.00 I.S. Bach.

Două concerte pentru trei piane și orchestră.

12.30, 4.30 Focus TV. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 18.00 Portrete în timp. Nicolae Darie. 18.30 Avanpremiera Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară.

20.00 Moldova în direct. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 5.10 Reporterul de gardă. 22.05 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Film.

“VÎLTOAREA”. Compania “Favorit”, 1992. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 “Afaceri matrimoniale”. Filmspectacol. 2.30 Gheorghe Zamfir la Chișinău.

Concert. 5.30 Program de muzică clasică. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Mireasă pentru fiul meu. Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 13.00 Film artistic 15.30 Mireasă pentru fiul meu 17.00 Serial 18.00 Știrile Euro TV 18.20 În puii mei 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Serial 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (sfarsitul serialului) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (sfarsitul serialului) (AP) (romance) 21:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Doamne de poveste 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Prizonierii întunericului 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4070 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Pe cont propriu 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.7, anul VI 00:00 Film: Pe cont propriu (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport(r) 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ”13.20“Детективы”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.40 “Давай поженимся!”

19.45 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе” 22.30 Премьера сезона. “Товарищи полицейские” 23.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 0.25 Ночные новости 0.45 Сильвестр Сталлоне в остросюжетном фильме “Детоксикация” 2.20 Робин Уильямс в комедии “Москва на Гудзоне” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Москва на Гудзоне”. Продолжение 4.15 “Детективы”

9

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele credinţei. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.40 Serial.

“CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.30 Avanpremiera Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 10.50 Documentar. “Drumeţii”.

11.15 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 18.00 Accente economice.

18.30 Documentar. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Povestea de seară. 20.00 Evantai folcloric. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 22.40 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.15 ȘTIRI. 0.25 A.Moravia. “Familia Filobello”. Film TV. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 “Afaceri matrimoniale”.

Film-spectacol. 2.30 Program de muzică folk.

3.00, 4.50 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”.

Spectacol. 3.55 Descoperă Moldova. 4.30 Documentar. “Moartea lui Ștefan cel Mare”.

5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Mireasă pentru fiul meu.

Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Mireasă pentru fiul meu 17.00 Serial 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (“Amor Real”), primul episod (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (“Triunfo del Amor”), primul episod (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (reluare din 5 septembrie) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Strict secret 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Cum să mănânci viermi prăjiţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4071 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legendă vie 22:45 Film: Pe urmele mafiei 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Legendă vie (r) 02:45 Film: Pe urmele mafiei (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новос ти 12.20 “ЖК Х” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.40 “Поле чудес” 19.45 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Юбилейный фестиваль “Голосящий КиВиН”. Кубок обладателей кубка 0.15 Сэмюэл Л. Джексон, Колин Фаррелл в приключенческом фильме “Спецназ города Ангелов” 2.15 Джина Роулэндс в фильме Джона Кассаветиса “Глория” 4.10 Фильм “Как вас теперь называть?..”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 1.00, 5.20 Vară, fete și vedete. 9.50 Agenda Festivalului Internaţional “George Enescu 2011”. 10.10, 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 11.25, 2.05 Perechea potrivită. 12.20 O vară cu Chopin.

12.40, 18.15 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55.

19.45, 3.00 Sport. 23.00 Dănutz S.R.L. 1.40 Interes general. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.40, 5.20 Vară, fete și vedete. 9.50 Agenda Festivalului Internaţional “George Enescu 2011”. 10.10, 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 11.25, 6.10 Teleenciclopedia. 12.20 O vară cu Chopin.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45 Sport. 23.00, 2.20 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:08 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 POURQUOI TOI ET PAS MOI ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MARIÉS OU PRESQUE 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOUS TROIS 23:32 AU LARGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 L’HOMME À LA TÊTE DE CHOU 2:08 LES CHÉRIS D’ANNE 2:36 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:08 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TIVi5MONDE - ZOOVILLE 10:31 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 10:48 TiVi5MONDE - LES P’TITES POULES 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:34 NEC PLUS ULTRA 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MAGAZINE 13:30 ECOLOGIE, CES CATASTROPHES QUI CHANGÈRENT LE MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MARIÉS OU PRESQUE 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DANS LE SECRET DE... 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DANS LA TÊTE D’AL QAIDA 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:49 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 2:37 DANS LE SECRET DE... 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

10

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Respiro.

6.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 7.55 Vedete la bis. 9.00 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 9.10 Documentar.

“Descoperirile antichităţilor”. 10.00 Abraziv.

10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00, 5.00 Fii tânăr! 12.45 Cultura azi. 13.30 Orice femeie e frumoasă... Anastasia Lazariuc. Spectacol muzical. 14.40 G.Ţărnea. “Un abecedar bizar”.

Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 15.40 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.30 Studio “Art plus” (rus.) 17.00 ȘTIRI. 17.15 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.45 Erudit-cafe. 18.30 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rus.)

19.30 Povestea de seară. 19.45, 2.50 O seară în familie. 20.45 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Eugen Doga. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 23.15 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 23.25 ȘTIRI. 23.35 Fotbal.

Campionatul RM. “FC Dacia” - “FC Olimpia”. Repriza a doua. 0.25 Ion Băieșu. “Labirintul”. Film TV. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Focus TV. 2.30 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 21.30 La altitudine 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (reluare din 6 septembrie) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste 04:00 Acasa in bucatarie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Zâmbiţi, vă rog!

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Academia de poliţie, ep.21, 22 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Al șaptelea manuscris, partea a II-a 17:00 Film: Întoarcerea la Laguna albastră 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Indiana Jones și Regatul Craniului de Cristal 23:15 Box: Vitali Klitschko vs Tomasz Adamek, meci pentru titlul mondial WBC la categoria grea 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Indiana Jones și Regatul Craniului de Cristal (r) 03:30 Film: Alice în Ţara Minunilor (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 А л е кс а н д р Абд ул о в в фильме “Страховой агент” 7 . 1 5 Ге о р г и й Ю м а то в в фильме “Разные судьбы” 9.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 “Люсьена Овчинникова. Жизнь в ожидании любви” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Юбилейный фестиваль “Голосящий КиВиН”. Кубок обладателей кубка 15.00 “Большая разница” 16.00 Премьера. Марат Башаров в комедии “Назад в СССР” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 Комедия “Назад в СССР”. Продолжение 19.30 Премьера сезона. “Большие олимпийские гонки” 21.00 “Время” 21.15 Премьера сезона. “Призрак оперы” 22.20 “Прожекторперисхилтон” *** “Городские пижоны” 22.50 Премьера. Фильм “Карлос” *** 0.35 Программа Сергея Шолохова “Тихий дом” на Венецианском кинофестивале 1.05 Дэниел Крэйг в фильме “Воспоминания неудачника” 2.50 Энди Макдауэлл в фильме “Секс, ложь и видео” 4.25 Анатолий Папанов, Нонна Мордюкова в комедии “Инкогнито из Петербурга” 7.10 Omul și timpul.

8.35, 21.00, 0.50, 6.15 TVR 55. 9.30 Bebe magia. 10.00 Televiziunea copiilor. 11.20, 3.50 Tezaur folcloric. 11.45, 18.05, 1.50 Spectacol de circ. 12.00 Pro Patria.

12.30 Așteaptă-mă... 14.00, 20.00, 2.20 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 16.30, 4.35 Viaţa satului. 18.45, 23.40 Teleenciclopedia.

19.45, 2.05 Sport. 22.00 Festivalul de Folclor al Românilor de Pretutindeni, Geoagiu 2011.

22.50 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011.

3.15 Ilustrate din India. 3.20 Europa mea. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:26 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:32 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:30 36,9° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 16:02 CHABOTTE ET FILLE 16:31 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:02 LES CHÉRIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE (BEST OF) 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 CHABADA 1:46 TARATATA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:26 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

11

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Respiro.

Program muzical. 6.25 Documentar. “Descoperirile antichităţilor”. 7.15 Cuvintele credinţei.

8.00 I.S. Bach. Concertul nr. 3. 8.40 Descoperă Moldova. 9.00 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 La datorie.

11.30 Portrete în timp. Eugenia Todorașcu.

12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Orice femeie e frumoasă... Anastasia Lazariuc. Spectacol muzical. 13.30 Focus TV. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film.

“ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Cinemateca universală. 19.00 MESAGER (rus.) 19.30 Povestea de seară. 19.45, 3.00 Vedete la bis! 20.45 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Lidia Istrati. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Săptămâna sportivă.

22.05 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2. 23.40 ȘTIRI. 23.50 O seară în familie. 1.00 TVMi. Știri. 2.30 Abraziv. 4.30 “Sus cortina!” Sergiu Finiti. 5.30 Music Mania.

5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Film artistic 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Serial. Hispania.

Hispania, La Leyenda. Ep.7. Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (15) (divertisment) 03:00 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 7 septembrie) (15) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 8 septembrie) (15) (divertisment) 04:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Miniserie: Alice în Ţara Minunilor, partea a IV-a 11:00 Film: Al șaptelea manuscris, partea a II-a (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Academia de poliţie, ep.23, 24 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Întoarcerea la Laguna albastră (r) 17:15 Film: Uite cine cu cine vorbește 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Medalionul 22:30 Film: Diamantul sângeriu 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Medalionul (r) 03:00 Film: Diamantul sângeriu (r) 05:15 Serial: Academia de poliţie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Елена Цыплакова, Евгения Симонова в фильме “Школьный вальс” 8.10 “Смак” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. “9/11. Судный день Америки” 13.40 Фильм “Воспоминания неудачника” 15.30 “Любовь глазами мужчин” 16.25 “Ералаш” 16.40 “КВН”. Премьер-лига. Финал 18.15 Премьера. “За кулисами “Большой разницы” 19.10 Премьера. “Минута славы. Мечты сбываются!” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 Премьера сезона. “Нонна, давай!” 22.30 Премьера. “Большая разница” 23.30 Джеми Фокс в фильме “Рэй” 2.00 Михаил Кокшенов, Алексей Булдаков, Наталья Крачковская в комедии “Племянник, или Русский бизнес-2” 3.25 Алексей Ясулович, Сергей Чонишвили в фильме “Дезертир” 7.00, 8.00 Universul credinţei.

7.50 Locuri de pelerinaj. 9.00, 2.35 Ca la carte. 9.30 Teleenciclopedia. 10.25, 19.00, 0.00 Tezaur folcloric. 11.10, 12.00 Viaţa satului. 11.55 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie.

14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 17.00, 0.40 Dănutz S.R.L. 19.40, 3.20 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 23.10, 6.15 TVR 55. 3.05 Ilustrate din India. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 360° - GÉO 6:27 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:57 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:33 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:40 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:08 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:48 SUR MESURES 14:01 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 NEC PLUS ULTRA 15:45 ÉMISSION SPÉCIALE 11 SEPTEMBRE 18:00 COMMEMORATION DU 11 SEPTEMBRE : KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:00 TV5MONDE LE JOURNAL 20:30 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:32 ASCENSEUR POUR L’ÉCHAFAUD 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 NOUS TROIS 2:20 AU LARGE 2:49 KIOSQUE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KATIA, AU PLUS PRÈS DU CIEL

CMYK

12

2 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ANDREI SAVA:

Subiectele despre “foaie verde” au depăşit patriotismul în muzică Discutăm cu compozitorul Andrei Sava despre muzica patriotică, despre popularitatea de care s-a bucurat acest gen de muzică în perioada mișcării de eliberare naţională și despre locul pe care îl ocupă astăzi în viaţa noastră.

- Săptămâna trecută am scris despre ”Basarabia”, prima piesă patriotică din Republica Moldova. Ce amintiri ai tu legate de perioada de renaștere naţională, ce muzică ascultai atunci?

- În 1991, eram student la Colegiu, la teorie și compoziţie. Trăiam cu senzaţia că ceva trebuie să se întâmple, eram în așteptarea a ceva nou. În primul rând, îmi amintesc că și noi, studenţii, participam activ la diferite proteste, făceam marșuri de la Colegiu până în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mi-a rămas în amintire muzica acelor ani, ascultam mult folk, cântece patriotice pe care nu le auzisem până atunci. Și vedetele se întreceau în lansarea pieselor la temă: radioul și televiziunea transmiteau zilnic piese noi și cum era perioada când artiștii puteau fi număraţi pe degete, le repetau întruna. Oricât ar părea de straniu, dar la Colegiul de Muzică studenţii nu făceau mare legătură între proces și muzică, nu se adunau să cânte muzică patriotică, horele erau mai la modă sau, poate, eram eu personal departe de așa ceva. Cântecele pe care le auzeam cel mai des atunci erau cele semnate de Ion Aldea-Teodorovici, care, probabil, pot fi încadrate într-un gen aparte, într-un plast care-i aparţine și unde, de atunci, puţin au reușit să se afirme. Cu un caracter vădit patriotic, convingeau prin sinceritate și, fapt ce era categoric important pentru noi, muzicienii –, bine orchestrate, bine gândite. Era perioada când în

muzica ușoară, cântecele lui Gh. Ţopa făceau furori. “Veniţi acasă, măi copii” sunt sigur că era cea mai promovată piesă a momentului. Nu-mi mai amintesc acum ce melodii mai răsunau, însă în acea perioadă s-au făcut auzite și pentru noi, cei mai tineri, și, probabil, pentru cei maturi, adevăratele piese patriotice românești, o mulţime de piese frumoase care, cântate doar voce și chitară, îţi provocau emoţii extraordinare. Era o altă realitate, dacă acum lumea se strânge cu zecile de mii să cânte și să asculte cântece despre dragoste, vin și veselie, atunci, probabil, o altă mulţime se strângea să cânte despre o patrie pe care și-o doresc schimbată, o ţară în care să fie adevăraţi stăpâni. Eram sinceri și credeam că așa va fi, eram siguri că vom reuși.

Dacă acum în marea majoritate se ascultă muzică cu picioarele, atunci o ascultam cu inima. Precum în toate timpurile de-a lungul istoriei, muzica a jucat rolul decisiv, ea ne-a mobilizat. A fost o perioadă de o inspiraţie totală, adevărată artă, multe dintre adevăratele vedetele de azi sunt produsul acelor timpuri.

- Cum crezi, de ce muzica patriotică și-a pierdut din prestigiu odată cu trecerea timpului?

- E un trist adevăr - muzica patriotică devine „populară” sau, mai bine spus, “la modă” doar în perioada marilor schimbări, atunci ea devine cu adevărat comercială, în rest nu are nici o șansă să lupte contra muzicii de petrecere și veselie. Subiectele despre “foaie verde” au depășit patriotismul. Deși, mulţi dintre artiștii noștri au raţiunea de a introduce în albumele lor cântece de acest gen, rar le vom auzi la radio sau tv.

- Eu nu știu dacă există vreo ţară care promovează și încurajează mai mult muzica patriotică decât Rusia. Am urmărit niște secvenţe dintr-un concert aniversar al Sofiei Rotaru unde era foarte multă muzică din asta. Noi însă, avem

puţină muzică patriotică și difuzăm și mai puţină. Poate nu e nevoie de acest gen de muzică?

- Ba nu! E nevoie, strategic nevoie de această muzică, ea conduce, mobilizează masele, amintește, trezește și, elementar, povestește de-a lungul timpului. Politicienii recurg adesea la muzica patriotică, ea convinge mai mult decât vorbele. Dar e inegalabilă forţa muzicii atunci când ea vine de la sine, când nu e organizată, ci onestă, spontană. Am fost martorul și chiar unul dintre iniţiatorii unui proiect de festival-concurs de muzică patriotică, poate curat de folk.

Evident, e prea puţin interesantă această tematică atât pentru public, cât și pentru sponsori, pentru că, nu poţi organiza, de fapt, un asemenea concurs, nu poţi impune lumea să asculte sau să cânte astfel de piese, trebuie să fie ceva care apare la moment. Acesta este specificul muzicii patriotice, precum e balada, omul o cântă sau o compune când este trist.

- Dar tu ai în repertoriul tău vreo piesă patriotică?

- Eu am reorchestrat și refăcut 10 cântece patriotice semnate de autori români. Era o comandă pentru un CD. Și deși a fost o comandă, mă mândresc cu lucrul acesta, a fost făcut din suflet și mă bucur să aud că e folosit, mulţi interpreţi cântă “sub acompaniamentul” orchestraţiilor mele. Am semnat muzica pentru o piesa pe un text de Matcovschi despre “Vatra cea care ne poartă prin istorie și soartă”. Dar chiar și așa, din cele peste 100 de cântece pe care leam înregistrat în ultimii ani, nici 1% dintre ele nu sunt cu caracter patriotic. În primul rând, deoarece suntem un popor pentru care și folclorul este, într-un fel, patriotic. Apoi, mai există o explicaţie, o parte din acești ani am trăit cu sentimentul că am reușit, că am realizat ceea ce ne doream în acel 1991 și că e aproape, mai e puţin și ... încă puţin. Deci, într-un fel, nu

Bogătaşii, chemaţi să salveze Franţa

„Nici un interpret n-a venit să întrebe, să ceară, să roage sau să comande o piesă cu caracter patriotic” - Probabil, nici tinerii interpreţi nu sunt foarte dornici să aibă astfel de piese în repertoriul lor?

- Să fiu sincer, niciodată, nici un interpret n-a venit să întrebe, să ceară, să roage sau să comande o piesă cu caracter patriotic. Cum spuneam mai sus, hit, pentru majoritatea publicului înseamnă ceva modern despre dragoste, produs în afara ţării, sau ceva despre veselie, floricele și “foaie verde”, produs autohton, ori despre clarificările relaţiilor copii-părinţi, frate-soră. La noi, interpreţii și autorii sunt nevoiţi să cedeze, pentru că asta se vinde cel mai bine și pentru că posturile de radio și tv care promovează aceste produse sunt cele mai ascultate pe piaţă.

- Ce a fost bun în muzică în acești 20 de ani, în afară de căutări?

- Au fost și se mai întâmplă multe lucruri bune. Cu totul altă situaţie avem în ceea ce ţine de reușitele interpreţilor noștri pe pieţele străine, muzica noastră devine tot mai comercială și competitivă pentru Europa, chiar dacă e încă destul de puţină, chiar de se mișcă greu, s-a format un cerc de profesioniști cu un nivel bun, care, practic, fac 90% din produsul bun local. În Moldova sunt multe-multe posturi de radio și tv străine, ţări care au investit în promovarea materialului lor pe piaţa noastră. Noi însă, n-avem pos-

turi peste hotare care promovează muzică moldovenească. Din acest considerent ne este foarte greu să concurăm, forţele sunt inegale, de asta chansonul moldovenesc va fi foarte popular în continuare și interpreţii cedează în favoarea muzicii de petrecere pentru a supravieţui.

Eurovisionul e singurul concurs de muzică modernă ce provoacă tinerii la un efort considerabil. Dar, când trece Eurovisionul, revin interpreţii cu “trandafiri după fereastră”.

Mai e nevoie de multă muncă și timp până vom educa gustul cultural și estetic al populaţiei. Și, probabil, este nevoie ca și cei de la putere să fie buni muzicieni, nu doar să participe la susţinerea și încurajarea non-valorilor, lucru care s-a întâmplat des în ultima perioadă. Trăim timpuri când a devenit total nesemnificativ să primești menţiuni, pentru că nu vrei să fii alături de mulţi oameni întâmplători în artă, diletanţi sau chiar “halturiști”.

„Dacă nu ar fi existat posibilitatea colaborărilor prin internet, cred că de mult trăiam în altă ţară” - Când vorbim de Independenţa Republicii Moldova, sunt două aspecte: ce s-a făcut concret în domeniul în care activăm și plecările peste hotare. Știu că o perioadă ai fost și tu plecat, asemeni colegilor tăi din studenţie și de generaţie. Ce te ţine acum acasă?

- Sincer, eu sunt într-un fel, plecat.

Dacă nu ar fi existat posibilitatea colaborărilor prin internet, cred că de mult trăiam în altă ţară. Nu pentru că nu aș fi apreciat aici, din contra. Pur și

simplu, volumul muncii și eforturile depuse în toţi acești ani nu sunt pe un cântar cu răsplata, nu s-a meritat, lucru care, de altfel, s-a întâmplat și se întâmplă în multe domenii de activitate și nu numai asta.

Am fost și sunt dornic

să produc altă muzică, la un alt nivel, care nu are căutare la noi. Și în toţi acești ani eu des „am jucat” la doleanţele interpreţilor sau a publicului, fiind pus în situaţia să accept compromisuri. Probabil, era timpul să plec de mult. Mai pui și faptul că sunt acasă și am sperat la mari schimbări în domeniu. S-a întâmplat un lucru straniu însă, această libertate și democraţie în ţară a lăsat o libertate și în producerea și promovarea muzicii. Și oricine a avut acces la tv sau radio, indiferent de material și oricine are acces în continuare, dacă are bani, le poate promova necătând la calitate.

Eu știu că posturile de radio și tv dau tonul modei, acolo sunt exemplele și mie nu-mi place că deseori populaţia e educată cu un material prost, depășit sau, pur și simplu, incult. Acest proces trebuie oricum controlat, verificat, îndreptat și, cel mai important, limitat, adică, să nu permitem în emisie unele piese, unele discuri în vânzare etc.

Nadia Comăneci lansează luna asta o colecţie de modă Supranumită „gimnasta de nota 10”, Nadia Comăneci a decis să se lanseze și în modă. Colecţia vestimentară lansată de Nadia Comăneci este adresată tinerilor și femeilor active. Linia vestimentară va purta numele „Ten by Nadia Comăneci”.

să introducă o taxă specială pentru bogaţi. Dar împotriva acestei iniţiative s-au pronunţat autorităţile din Marea Britanie.

Propunerea lui Liliane Bettencourt a venit la câteva săptămâni după ce miliardarul american Warren Buffett venise cu o astfel de iniţiativă. Pe data de 15 august, el a sugerat Congresului SUA să mărească impozitele pentru persoanele superbogate. După părerea lui Buffett, ridicarea taxei pentru impozite nu le va încurca businessmenilor înstăriţi să contribuie la dezvoltarea economiei. În 2010, averea lui Liliane

Bettencourt era estimată la 20 de miliarde de dolari. Anul trecut, împotriva moștenitoarei imperiului de cosmetică L’Oreal a fost deschis un dosar penal, ea fiind suspectată într-un caz cu implicaţii politice și fiscale legat de gestionarea averii sale, care l-a pus în dificultate pe ministrul Muncii, Eric Woerth, chemat, la rândul lui, să răspundă la întrebările justiţiei. Bettencourt, în vârstă de 87 de ani, a fost chestionată în legătură cu cele două conturi deţinute în Elveţia. Ea a mai fost acuzată că ar fi sponsorizat ilegal campania electorală a lui Nicolas Sarckozy.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

- Cine trebuie să ia atitudine?

Cum pot fi schimbate lucrurile?

- Un pas important care trebuie făcut este să fie impusă prin lege promovarea materialului local pe timp de zi și nu noaptea, cum se face de obicei. Și într-un volum mai mare.

Prin selecţia sau chiar interzicerea unor piese “de piaţă”. Mă refer nu la interzicerea producerii lor - orișicine poate cânta ce dorește, dar s-o cânte pe cuptor dacă e de proastă calitate.

La radio și tv trebuie să fie difuzat un material exemplar pentru public, deoarece posturile de radio și tv educă mai mult decât școala, mai mult decât părinţii și trebuie controlate prin strategii de îmbunătăţire, nu de prostire a populaţiei.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim succes pe viitor.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

„ZEIŢA DE LA MONTREAL”

Liliane Bettencourt, moștenitoarea imperiului L’Oreal, cea mai bogată femeie din Franţa și una dintre cele mai bogate în Europa, a venit cu propunerea către conducerea Franţei să fie instituite impozite pentru bogaţi. Despre acest lucru informează „The Wall Street Journal”.

Ideea lui Bettencourt a fost susţinută de încă 15 reprezentanţi ai celor mai bogate familii din ţară, inclusiv căpetenia companiei petroliere „Total”, Christophe de Margerie, și conducătorul holdingului specializat în publicitate „Publicis”, Maurice Levy.

Se consideră că din contul noilor impozite, în 2012, în Franţa vor putea fi desfășurate noile alegeri prezidenţiale, fără a afecta bugetul de stat și fără a mări impozitul fiscal pentru cetăţenii de rând. În afară de asta, „taxa pe bogaţi” va putea compensa parţial reducerile prevăzute din bugetul de stat, se așteaptă că în 2011-2012, Franţa va trebui să reducă din cheltuieli cu nu mai puţin de 13 milioane de euro.

Mai devreme, președintele Franţei, Nicolas Sarckozy, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, le-au cerut partenerilor europeni

simţeam nevoia să compunem piese noi pentru că sunt multe altele foarte bune și frumoase pe care e greu să le depășești. Mă refer iarăși, în primul rând, la cele semnate de autorii din România, probabil, ei au suferit mai “artistic” perioade de acest gen.

2-9 septembrie Berbec

Dorinţele sunt mai intense acum, indiferent ce anume vreţi. Aţi putea avea mai puţin chef de muncă. Însă cu răbdare veţi reuși să treceţi cu bine peste ispitele acestei perioade intense!

Taur Vă fixaţi atenţia asupra partenerilor de orice fel sau a colaboratorilor. Așa că revărsaţi asupra lor o mulţime de cerinţe, dar dacă vă gândiţi mai bine veţi recunoaște că nici voi nu le-aţi duce la îndeplinire.

Gemeni Vreţi multe lucruri acum, vă pregătiţi un plan de acţiune detaliat și porniţi la drum cu mult curaj.

Planurile voastre trebuie modificate chiar de la prima întâlnire. Situaţia evoluează în favoarea voastră!

Rac

Designerul Mihaela Drafta se va ocupa cu crearea hainelor, iar Nadia Comăneci va veni cu idei sau modificări care să le personalizeze. De altfel, ideea a venit în timpul unei colaborări dintre Nadia și Mihaela. Designerul creează ţinutele pentru aniversarea din noiembrie a zeiţei de la Montreal (pe 12 noiembrie Nadia Comăneci împlinește 50 de ani), petrecerea va avea loc la Los Angeles, unde locuiește vedeta împreună cu familia.

Lansarea primei colecţii semnate Nadia Comăneci va avea loc în luna septembrie și va fi o premieră, având în vedere că până în

Cei dragi sunt în centrul atenţiei voastre acum.

Sunt momente deosebite în compania lor, chiar dacă vor avea și cerinţe destul de greu de realizat.

Bucuria vine din îndeplinirea acestor dorinţe!

Leu O perioadă cu momente tensionate, care se nasc din veșnicele conflicte între voinţa voastră și cea a unora dintre membrii familiei. Nu e loc de compromisuri și v-ar prinde bine să căutaţi o soluţie inteligentă.

Fecioară prezent nu au mai fost făcute colecţii de haine care să poarte numele gimnastei.

Apreciată pentru performanţele sportive, Nadia Comăneci este și una dintre cele mai cunoscute românce în străinătate, fiind mereu o prezenţă elegantă și un model pentru tinerele din întreaga lume.

CHINA FACE LEGEA PE INTERNET

100 de melodii cenzurate pentru că „afectează securitatea culturii statului” Autorităţile chineze au decis să cenzureze pe internet 100 de melodii ale artiștilor internaţionali pentru a “reglementa ordinea pieţei muzicale de pe internet”.

O veste bună de la cineva drag vă luminează săptămâna, poate fi un copil sau o altă persoană specială din viaţa voastră. Sunteţi deciși să nu mai amânaţi îndeplinirea unor dorinţe.

Balanţă Cele mai importante preocupări sunt legate de bani și de alte beneficii pe care consideraţi că le meritaţi. E posibil ca veștile de la serviciu să fie bune, dar nu pe măsura speranţelor voastre.

Scorpion O perioadă cu momente frumoase, pe care leaţi putea petrece în compania persoanei iubite sau departe de ochii acesteia, cu cineva care vă atrage irezistibil. Un moment excelent pentru a concepe un copil.

Săgetător Contextul recomandă multă discreţie, un ritm mai lent al activităţilor zilnice și, mai ales, căutarea unor metode de relaxare mentală, pentru a nu vă lăsa prinși în capcana frustrărilor ce se pot naște acum.

Capricorn Aţi putea primi o invitaţie la un eveniment important din viaţa unui prieten sau a unei rude prin alianţă. Sau se îndeplinește o dorinţă de-a voastră mai veche și sunteţi primiţi într-un grup de elită.

Vărsător

Printre artiștii cenzuraţi se numără Lady GaGa (în imagine), Take That, Katy Perry, Eminem sau Backstreet Boys.

Ministerul chinez a afirmat că intenţionează să reglementeze “ordinea” pieţei muzicale de pe internet, adăugând că “melodiile care afectează securitatea culturii statului trebuie curăţate și reglementate prin lege”.

Site-ul publicaţiei www.guardian.co.uk notează că printre melodiile interzise sunt “The Edge of Glory”, semnată de Lady GaGa, “Last Friday Night”, semnată de Katy Perry, sau “Run the World (Girls)” a lui Beyonce.

CMYK

Tentaţia de acum ar putea fi dorinţa de a progresa pe plan profesional, trecând peste etapele firești, doar pentru a demonstra celor care nu vă apreciază că sunteţi în stare de lucruri la care ei nici nu visează.

Peşti Un plan mai vechi, alcătuit împreună cu un prieten sau cu o rudă, prinde viaţă acum. Intuiţia este la cote pe care nici voi, care beneficiaţi încă din naștere de această latură misterioasă, nu leaţi mai trăit.