Ziarul Flux, Ed. 36 (961)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 3 octombrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 3.10.2014

Sf. Mare Mc. Eustatie și Teopista cu cei doi fii ai lor: Agapie și Teopist

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Un cuget întărit prin chibzuinţă nu se teme în clipa hotărâtoare.

Septuaginta

1 EURO..............................18.4897 1 Dolar american ............. 14.6309 1 Leu românesc ................. 4.1912 1 Rublă rusească ............... 0.3692 Timpul probabil: 3.10.2014

4.10.2014

Soare, 4 16 0C

Soare, 3 17 0C

FLUX

PAGINA

ACTUAL

Miracolul se destramă. Listele electorale au fost scoase la vedere

4

PAGINA

SOCIAL

Iregularităţi de aproape opt miliarde de lei şi un singur dosar finalizat

5

PAGINA

Fondat în 1995 z Nr. 36 (961)

PAGINA

PAGINA

AVERTIZARE: „Fiecare al treilea copil se naşte bolnav, iar şapte din zece gravide au probleme de sănătate”

EXTERNE

ROMÂNIA

Naiv prin România. În faţa cui explodează dosarul Microsoft

1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Astfel, Consiliul Naţional al PPCD a aprobat lista de candidaţi la funcţia de deputat, simbolul electoral al partidului și programul de guvernare.

Continuare în pag. 2

XXX

9

ABONAREA 2014

Poşta Moldovei

La 1 octombrie curent s-a întrunit în ședinţă extraordinară Consiliul Naţional al Partidului Popular Creștin Democrat. Forul a decis că PPCD va participa la alegerile parlamentare ordinare ce vor avea loc la 30 noiembrie curent. În acest sens, au fost luate toate hotărârile inerente procesului electoral.

SOCIAL

Stoltenberg i-a luat locul lui Rasmussen la şefia NATO

SPECIAL

Consiliul Naţional al PPCD a decis: formaţiunea va participa la alegerile parlamentare din acest an

Vârstnicii, mai expuşi riscului sărăciei şi mai afectaţi de boli

8

ABONAREA 2014

FLUX

S PECIAL

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 4)

Președintele, îndemnat să ţină cont de integritatea candidaţilor la funcţia de judecător Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința din 17 septembrie.

XXX

(citiţi pag. 5)

Planul Roşca – o viziune strategică asupra viitorului ţării Așa cum v-am informat în ediţiile precedente, PPCD a decis să participe la campania electorală pentru alegerile parlamentare, avându-l drept cap de listă pe Iurie Roșca. Creștin-democraţii șiau elaborat platforma electorală, pe care au lansat-o pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment public. Documentul poartă denumirea PLANUL ROȘCA și se axează pe problemele fundamentale ce frământă societatea noastră, oferind soluţii practice inedite de scoatere din impas a ţării. Astăzi publicăm textul apelului către concetăţeni, ce prefaţează această lucrare, o scurtă prezentare a contextului și capitolul „Credinţa ca factor de coeziune”. Vă amintim că în numărul precedent al săptămânalului nostru am publicat partea din platforma electorală a PPCD dedicată Unităţii Naţionale.

Continuare în pag. 3

PUNCT DE VEDERE

Despre creştinofobie, „efectul turmei” şi crucea Mitropolitului.

Pentru cei ce aruncă cu pietre în episcopi şi preoţi XXX

(citiţi pag. 6-7)

Evaziune şi spălare de bani la Lukoil, companie la care a fost director actualul ministru al Finanţelor XXX

(citiţi pag. 10)

FLUX

2

Actual

3 OCTOMBRIE 2014

Consiliul Naţional al PPCD a decis: formaţiunea va participa la alegerile parlamentare din acest an Urmare din pag. 1 Una dintre surprizele creștin-democraţilor este sigla electorală. De această dată, PPCD va avea drept simbol un cerc alb pe un fundal kaki cu o sabie în mijloc și cu inscripţia „Planul Roșca”.

Decizia de a numi programul electoral „Planul Roșca” a fost luată în legătură cu faptul că acest document are la bază o serie de elaborări publicate în ultimii ani de Iurie Roșca. Una dintre lucrările politicianului și publicistului, monografia „Republica Moldova, de la independenţă politică spre independenţă economică”, lansată la Academia de Știinţe a Moldovei, a servit drept bază pentru programul economic al PPCD. De asemenea, cartea „Republica Moldova – partea care a devenit întreg” a fost una dintre sursele de bază pentru programul de reformare a sistemului constituţional, sectorului social, dar și pentru viziunea PPCD asupra politicii externe a Republicii Moldova.

Elementele de bază ale „Planului Roșca” sunt: Credinţă în Dumnezeu, unitate naţională, stat puternic, patriotism economic și neutralitate permanentă. „Credinţa ortodoxă a poporului Republicii Moldova este zestrea noastră fundamentală, care ne definește profilul identitar comun. Ortodoxia este

numitorul nostru comun. Ea se manifestă și în felul de a fi al celor care nu sunt practicanţi activi, aparţin altor religii sau chiar se consideră atei.

Omenia și ospitalitatea noastră, înţelegerea valorilor morale, reacţia faţă de nedreptăţi își trag originea anume din acest izvor nesecat, cel cu apă dătătoare de viaţă. Republica Moldova își poate atinge obiectivele politice, economice și sociale și se poate afirma ca ţară prosperă și independentă doar dacă își va apăra și păstra vie tradiţia sa religioasă și culturală”, se spune în programul PPCD. Documentul conţine referiri la necesitatea consolidării unităţii naţionale.

Republica Moldova, potrivit „Planului Roșca”, trebuie să-și dezvolte propria concepţie asupra identităţii sale colective. Aceasta trebuie să ţintească atingerea unităţii naţionale ca valoare supremă a societăţii noastre. Având patrii istorice diferite, vorbind în limbi diferite, alimentându-ne cultural din spaţii diferite, avem datoria să definim propria noastră unicitate. „Noi, moldovenii de toate originile etnice, suntem legaţi laolaltă prin nașterea pe același pământ, prin morţii pe care îi avem în solul Patriei, prin copiii și nepoţii care au văzut lumina zilei anume aici. Avem același cer deasupra noastră, respirăm

același aer, bem aceeași apă și mâncăm aceeași pâine. Convieţuirea de-a lungul vremii în spaţiul nostru comun a produs în mod firesc o mentalitate colectivă unică. Ideea unităţii naţionale a poporului nostru cuprinde, în mod firesc, respectul pentru fiecare comunitate etnică, lingvistică sau religioasă, precum și pentru toate regiunile ţării”, scrie în document.

Totodată, „Planul Roșca” lansează ideea că „independenţa politică a statului nostru trebuie să se împlinească prin atingerea independenţei lui economice. Avem și competenţa, și condiţiile necesare pentru a deveni o societate prosperă. Însă prosperitatea noastră depinde, în mare măsură, de capacitatea elitei naţionale, a conducătorilor statului de a înţelege cum să apere și să afirme în lume dreptul nostru suveran de a ne gestiona gospodăria naţională fără amestecuri din afară și fără a ne dizolva în spaţii geopolitice și economice mari, ce ar putea domina în mod devastator economia noastră.

Adică, e nevoie să practicăm patriotismul economic”.

Organelor de forţă le este dedicat un capitol aparte în document. Pe acestea, potrivit documentului, se bazează Forţa Statului. Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii și Securitate, ai Centrului Naţional Anticorupţie, ai Procuraturii, ca și ofiţerii și soldaţii Armatei Naţionale, trebuie să se bucure de întreaga susţinere a statului. Oamenii în uniforme, care sunt gata să-și riște viaţa pentru ţară și pentru fiecare cetăţean, trebuie să aibă parte de salarii onorabile și de garanţii sociale deosebite.

Referindu-se la familii și, în mod special, la cele tinere, „Planul Roșca” subliniază că statul are obligaţia să creeze oportunităţi de angajare în câmpul muncii și să stimuleze tinerele familii cu posibilitatea de a avea o locuinţă în condiţii accesibile, precum și cu ajutorul unor indemnizaţii considerabile și crescânde la nașterea fiecărui copil. La nașterea celui de al doilea copil, statul trebuie să acorde o indemnizaţie unică de douăzeci de mii de lei, iar familiilor cu trei și mai mulţi copii, statul le va acorda în folosinţă fără plată, la so-

licitare, teren pentru construcţia casei.

Documentul mai menţionează că „se impune anularea imediată a obligaţiei de a-și cumpăra poliţă de asigurare pentru persoanele care nu dispun de venituri corespunzătoare. Aceste categorii de persoane trebuie să fie asigurate de stat”.

Politicii externe îi este dedicat ultimul capitol programatic din document. Statutul de neutralitate permanentă, potrivit „Planului Roșca”, urmează să devină principalul element al discursului diplomaţiei moldovenești.

La rândul său, Iurie Roșca li se adresează cetăţenilor, spunându-le: „Eu revin”. Politicianul subliniază că revine cu noi forţe, cu noi cunoștinţe, cu o mulţime de prieteni noi din toate colţurile ţării și de toate etniile. „Alături de mine este echipa de tineri care s-au format în preajma mea în condiţiile grele din ultimul deceniu. Alături de mine sunt oameni de toate meseriile și vârstele”, a subliniat liderul politic.

FLUX

Miracolul se destramă. Listele electorale au fost scoase la vedere De astăzi, Comisia Electorală Centrală începe înregistrarea candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Formaţiunile politice care vor participa la scrutin urmează săși depună dosarele până în data de 29 octombrie.

Principala curiozitate, dar și piatra de încercare pentru partide au constituit-o listele nominale ale candidaţilor. Până la această etapă, s-au tot făcut presupuneri și s-au vehiculat nume: cine va fi primul pe lista cutărui partid, cine dintre actualii potentaţi nu se vor mai regăsi printre pretendenţii la un loc în Parlament, câţi dintre cei asupra cărora planează suspiciuni de corupţie vor pretinde iarăși la înalte funcţii de stat?

Mai multe formaţiuni și-au făcut publice deja listele, aprobate în cadrul unor foruri ale organelor centrale de conducere. Astfel, pe lista electorală a comuniștilor s-au regăsit doar 25 de deputaţi din legislatura actuală, restul fiind persoane noi.

Capul de listă este șeful PCRM, Vladimir Voronin, urmat

de șeful fracţiunii parlamentare, Maria Postoico, și de deputatul Artur Reșetnicov.

Printre primii zece candidaţi au mai fost incluși Galina Balmoș, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc, Alexandru Bannicov, Irina Vlah, Aleksandru Isaiev, redactor ziarul ”Comunist”, Ion Tomai, președintele raionului Ocnița.

Din lista de candidaţi lipsesc parlamentarii Grigore Petrenco, Iurie Muntean, Alexandr Petkov, dar și Mark Tkaciuk, care a declarat anterior că se retrage din politică.

Fără îndoială, cele mai multe discuţii, presupuneri și intrigi au fost ţesute în jurul listei PLDM, fiind exacerbată presupusa sau reala rivalitate dintre șeful formaţiunii, fostul premier Vladimir Filat, și actualul, Iurie Leancă. „Binevoitorii” partidului au ridicat în slăvi potenţialul de locomotivă electorală a prim-ministrului, prin contrast cu fostul șef al Guvernului, demis pentru suspiciune de corupţie.

Așa ori altfel, Consiliul Naţional Politic al PLDM a decis că locomotiva va fi totuși Filat, cu tot pericolul de deraiere a trenului, prorocit de unii.

Următorii pe lista electorală a liberal-democraţilor sunt Iurie Leancă, Liliana Palihovici, Natalia Gherman, Maia Sandu, Valeriu Streleț, Grigore Belostecinic, rector ASEM, Vadim Pistrimciuc, Eugen Carpov și Oleg Balan, rector al Academiei de Administrare Publică.

Realitatea.md relata ieri că premierul Iurie Leancă ar fi venit la ședința Consiliului Național cu două liste: una cu cei care trebuie să figureze în lista candidaților partidului și alta cu persoanele care nu trebuie să se regăsească în această listă, amenințând că părăsește partidul, în cazul în care condițiile nu-i sunt acceptate.

Potrivit sursei, declarațiile ar fi fost făcute în exclusivitate pentru Realitatea.md de actualul deputat liberal-democrat Simion Furdui, care nu a mai fost inclus în lista candidaților PLDM. În opinia lui, judecând după lista aprobată, condițiile lui Leancă au fost acceptate. El ar fi confirmat, totodată, „scindarea din PLDM”.

Se pare că în lista aprobată nu se regăsesc, de asemenea, Tudor Baliţchi, șeful Serviciului Vamal, Victor Bodiu, secretarul general al Guvernului, Eduard

Bănăruc, secretar general adjunct al Guvernului, Dorin Recean, ministru de Interne, Ion Prisăcari, șeful Inspectoratului Fiscal de Stat, Oleg Efrim, ministru al Justiţiei, actualii deputaţi Chiril Lucinschi, Ion Butmalai, Ion Balan etc.

Pe de altă parte, liderii liberal-democraţi vor să dea senzaţia că în partid domnește pacea și armonia. Într-un comunicat al formaţiunii se afirmă că „PLDM merge în alegeri unit, solidar și cu șanse reale de a obţine suficiente mandate pentru ca, împreună cu alte partide de orientare democratică, să asigurăm o guvernare proeuropeană”.

Referindu-se la listă, șeful formaţiunii a spus în cadrul Consiliului că abordarea „a fost una complexă, astfel încât întreaga listă electorală a PLDM să fie compusă din oameni care au capacităţi și posibilităţi reale nu doar de a obţine un scor bun în alegeri, dar, cel mai important, pentru a asigura o bună guvernare a ţării”. În comunicat se mai menţionează că Iurie Leancă a calificat PLDM drept „o echipă unită, profesionistă”.

Până la închiderea ediţiei,

Partidul Democrat încă nu-și făcuse publică lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare din noiembrie, deși aceasta a fost aprobată, ieri, de Consiliul Politic Naţional al formaţiunii și, potrivit șefului partidului, Marian Lupu, a fost întocmită în urma alegerilor primare organizate în data de 28 septembrie.

Mai mult ca sigur, în listă va fi prezent prim-vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, căruia președintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, i-a prorocit chiar funcţia de primministru, într-un interviu pentru UNIMEDIA.

Pe reţelele de socializare s-a vehiculat zvonul că analistul politic de la București, Dan Dungaciu, fost consilier al ex-președintelui interimar Mihai Ghimpu, ar putea figura pe lista electorală a Partidului Liberal. Se pare totuși că nu a fost decât un zvon. Și niciun fel de surprize. În fruntea listei candidaţilor PL sunt aceiași Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Anatol Șalaru, Corina Fusu, Valeriu Munteanu, Mihai Moldovanu.

Dacă vor fi surprize pe la alte partide, vom afla în timpul apropiat.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

3 OCTOMBRIE 2014

3

FLUX

Planul Roşca – o viziune strategică asupra viitorului ţării Urmare din pag. 1

Cuvânt către concetăţeni Dragi compatrioţi, Iată că au trecut mai bine de cinci ani de când ne aflăm sub aceeași guvernare. Dar schimbarea în bine, râvnită de mai mulţi concetăţeni de-ai noștri, nu s-a mai produs. „Povestea de succes”, ce ne-a fost promisă, s-a dovedit a fi una de coșmar. Scandalurile de corupţie s-au ţinut lanţ, economia s-a scufundat într-un adevărat dezastru, iar veniturile guvernanţilor cresc direct proporţional cu scăderea dramatică a veniturilor majorităţii absolute a cetăţenilor. Războiul dintre cel numit de către Vladimir Filat „păpușarul” și cel numit de către Vladimir Plahotniuc „gangster al tranziţiei” și „contrabandist” (drept sursă de inspiraţie i-a servit „Cartea verde a corupţiei” a subsemnatului) a divizat coaliţia de guvernământ în două tabere beligerante: „hoţii lor” și „hoţii noștri”. Așadar, cine dintre cei doi are dreptate atunci când se învinuiesc reciproc de corupţie, de abuz de putere și de afaceri de tip mafiot? Evident, ambii. Și ambii mint, în egală măsură, atunci când își pretind propria inocenţă.

Sub paravanul propagandistic al integrării europene, capii guvernării de azi au devenit miliardari, secătuind economia naţională, însușindu-și banii publici și sursele provenite din exterior. Întreaga mașinărie de stat este transformată de către ei într-o imensă fabrică de înavuţire personală. Iar între timp alte zeci și sute de moldoveni iau calea pribegiei pentru a-și câștiga bucata de pâine printre străini. La ora actuală n-a mai rămas nicio familie care să nu aibă rude plecate peste graniţă în calitate de migranţi de muncă. Acasă rămân părinţii bătrâni și bolnavi fără grija din partea celor dragi, iar copiii sunt lipsiţi de grija zilnică din partea părinţilor, rămân satele pustii și ţara fără vlagă.

Neamul nostru zace ca un muribund lăsat în voia soartei. Am devenit un fel de sat fără câini, o casă fără gospodar, fără gard și fără apărare. Iar pe fundalul acestei nenorociri colective ţopăie și cântă în prostie îmbuibaţii care strâng lumea la concerte electorale. Secătuită, sărăcită, bolnavă și disperată, Moldova asistă neputincioasă la acest „ospăţ pe timp de ciumă”, la care se îndoapă și se veselesc nemernicii cocoţaţi în fruntea ţării.

Dar toate-s până la o vreme. Minciuna are picioare scurte. A venit timpul să le cerem socoteală celor care scuipă în obrazul lui Hristos și în sufletul neamului. A venit momentul când ţara are nevoie de voinţa și curajul nostru pentru a se scutura de pocitaniile care călăresc puterea de stat. Forţa noastră e în unitate. Să uităm supărările de altă dată, să alungăm din inimile noastre deznădejdea și neîncrederea în reușită.

Eu unul nu am obosit, n-am căzut pradă disperării, nu cedez și nu mă lepăd de neamul meu. Preţ de cinci ani de când nu mai sunt în Parlament n-am stat cu mâinile în sân. Am luat atitudine dură în permanenţă, la mitinguri și demonstraţii de protest, la posturi de televiziune, în articolele și cărţile mele împotriva abuzurilor și crimelor celor de la putere. Am pus pe hârtie concepţia de independenţă economică a ţării, am apărat credinţa noastră strămoșească și dreptul nostru la o viaţă demnă. Știu că mulţi dintre neprietenii mei au crezut că au scăpat de mine, că m-am dat la o parte, că mă voi ţine doar de scrisul cărţilor și de instruirea tineretului. Dar în curând le va cădea bucuria-n scârbă.

Eu revin. Revin cu noi forţe, cu noi cunoștinţe, cu o mulţime de noi prieteni din toate colţurile ţării și de toate etniile. Iar alături de mine este echipa de tineri care s-au format în preajma mea în condiţiile grele din ultimul deceniu. Alături de mine sunt oameni de toate meseriile și vârstele. Împreună suntem o forţă. Chezășia succesului nostru stă în solidaritatea noastră. Știm cu toţii vorba veche: Dumnezeu dă, dar în torbă nu pune. Astăzi soarta noastră, viitorul nostru e în mâinile noastre.

Să rezistăm tuturor ispitelor de a ne împărţi în „cei de stânga” și „cei de dreapta”. Ţara este una, ea trebuie servită cu cinste și dăruire de sine. Moldova are nevoie de bărbaţi de stat vrednici, în stare să se ia de piept cu oligarhii și mafioţii. Avem nevoie de o „mână de fier” care să facă ordine și dreptate în casa noastră.

Fac un pas hotărât înainte și intru în bătălie. Iar cei care vor să pună umărul alături de mine, sunt bineveniţi.

Dumnezeu să ocrotească Patria noastră – Republica Moldova!

Cu dragoste frăţească, Iurie ROŞCA

Scurtă prezentare a contextului Actuala putere este un produs direct al concentrării masive de capital în mâinile câtorva grupuri oligarhice, care șiau creat partide politice de buzunar și au subordonat toate instituţiile statului unor interese de tip mafiot. Grupările ajunse la guvernare după 2009 au acaparat cele trei ramuri ale puterii: legislativul, executivul și justiţia; au lichidat principiul separării acestora și le-au utilizat ca pe niște instrumente de obţinere a unor beneficii uriașe în detrimentul majorităţii covârșitoare a populaţiei. Principalele activităţi economice au fost luate sub controlul lor, concurenţa liberă este suprimată, iar șomajul și migraţia masivă peste hotare au căpătat proporţii fără precedent.

7 aprilie 2009 reprezintă primul episod al procesului de uzurpare a puterii de stat. Violenţele din acea zi au zdruncinat statul de drept și democraţia. Organizatorii oficiali ai acelor acţiuni de protest ce au degradat în acte de violenţă, devastarea și incendierea clădirilor Președinţiei și Parlamentului, precum și în agresarea fizică a sute de poliţiști, sunt persoanele care conduc în ultimii cinci ani coaliţia de guvernământ. Faptul că în acest răstimp nu s-a făcut lumină asupra adevăraţilor vinovaţi de acele crime arată în mod univoc lipsa de interes a actualei puteri pentru o anchetă corectă și completă. Nu au fost pedepsiţi nici organizatorii, nici jefuitorii bunurilor publice, nici agresorii poliţiștilor.

Preluarea puterii după 29 iulie 2009 a fost urmată de o serie întreagă de acţiuni ale coaliţiei actuale de guvernământ de subordonare abuzivă a tuturor instituţiilor statului unor interese de grup. Toate instituţiile independente și autonome ale statului au încăput sub controlul acestora. Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Serviciul de Informaţii și Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Centrul Naţional Anticorupţie, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Compania ”Teleradio-Moldova” etc. au devenit unelte docile în mâinile uzurpatorilor. Procesul de uzurpare a puterii de stat a culminat cu alegerea anticonstituţională a lui Nicolae Timofti în funcţia de Președinte.

Astfel, capii actualei guvernări se fac vinovaţi de încălcarea directă și premeditată a articolului 2 (alineatul 2) din Constituţie, ce prevede că „nicio persoană particulară, nicio parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau

o altă formaţiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”. Articolul 339 al Codului penal prevede pentru asemenea crime pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 15 ani. Această crimă nu are termen de prescripţie.

Viitoarea guvernare are obligaţia să restabilească supremaţia legii, principiul separării puterilor în stat, independenţa justiţiei și funcţionarea legală a tuturor celorlalte instituţii publice. Restabilirea ordinii de drept trebuie să fie urmată de elucidarea crimelor din 7 aprilie 2009 și tragerea la răspundere a vinovaţilor, precum și de pedepsirea tuturor celor care se fac culpabili de uzurparea puterii de stat.

Sub masca integrării europene, actul decizional la scară naţională a fost cedat unor grupuri de influenţă din exterior.

Semnarea acordurilor de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană a scos în vileag incompetenţa actualei puteri de a apăra interesele economice ale Republicii Moldova. Drept consecinţă directă a acestui fapt, ţara noastră este condamnată să suporte amplificarea procesului de „export” al forţei de muncă pe pieţele externe și import nelimitat de produse străine. Modelul creat poartă numele de colonialism economic, ce provoacă ruinarea producătorului autohton în avantajul corporaţiilor transnaţionale.

Contractarea masivă a unor credite externe a afectat grav independenţa politică și economică a ţării.

Sistemului de învăţământ i-a fost aplicată o lovitura puternică prin așa-zisa optimizare a instituţiilor preuniversitare, dictată din exterior și realizată fără consultarea autorităţilor locale și a părinţilor. În consecinţă, accesul la educaţie a mii de copii a fost limitat.

Gestionarea proastă a fondului asigurărilor în medicină a condus la degrada-

rea instituţiilor și serviciilor medicale, precum și la exodul masiv al cadrelor medicale.

Credinţa ca factor de coeziune Credinţa ortodoxă a poporului Republicii Moldova este zestrea noastră fundamentală, care ne definește profilul identitar comun. Suntem în proporţie de peste 90% mărturisitori ai aceleiași credinţe. Strămoșii noștri au fost botezaţi în aceeași lege creștinească și neau lăsat nouă moștenire să o purtăm cu demnitate pentru tradiţia noastră.

Anume Creștinismul Răsăritean reprezintă matricea spirituală ce coboară adânc în rădăcinile noastre istorice.

Din această perspectivă, deosebirile de ordin etnic și lingvistic sunt secundare.

Suntem fraţi întru Hristos. Trecutul nostru bizantin ascunde în subconștientul colectiv aceleași valori, aceeași înţelegere a rosturilor profunde ale vieţii, aceeași vibraţie sufletească, același tip de raporturi interumane, aceeași etică socială.

Ortodoxia este numitorul nostru comun. Ea se manifestă și în felul de a fi al celor care nu sunt practicanţi activi, aparţin altor religii sau chiar se consideră atei. Omenia și ospitalitatea noastră, înţelegerea valorilor morale, reacţia faţă de nedreptăţi își trag originea anume din acest izvor nesecat, cel cu apă dătătoare de viaţă.

Caracterul laic al Statului nostru și separarea Bisericii de stat nu înseamnă câtuși de puţin că Statul trebuie să nesocotească tradiţia și sentimentele religioase ale poporului. Raporturile dintre Stat și Biserică nu trebuie să fie de subordine, nici Biserica nu pretinde să substituie rolul Statului. Relaţia dintre cele două autorităţi, una spirituală, cealaltă politică, trebuie să fie de cooperare armonioasă. În politicile sale economice, sociale, educaţionale și culturale, Statul trebuie să se ghideze de principiile etice creștine, din care derivă morala publică, dreptatea și solidaritatea.

Principiul simfoniei dintre cele două autorităţi, spirituală și politică, trebuie să reprezinte acel echilibru necesar în relaţia dintre Biserică și Stat. Prima instituţie se îngrijește de sufletele noastre, a doua – de împlinirea noastră ca oameni în societate. Prima ne apără de pericolele nevăzute, cea de-a doua – de cele văzute. Ca persoane umane suntem trup și suflet, la fel și ca popor avem trupul și sufletul nostru colectiv.

Republica Moldova își poate atinge obiectivele politice, economice și sociale și se poate afirma ca ţară prosperă și independentă doar dacă își va apăra și păstra vie tradiţia sa religioasă și culturală.

(Va urma.)

FLUX

4

Social

3 OCTOMBRIE 2014

Avertizare: „Fiecare al treilea copil se naşte bolnav, iar şapte din zece gravide au probleme de sănătate” Centrul de Cercetări Demografice al Academiei de Științe a Moldovei a emis al doilea avertisment în privința riscurilor de reducere drastică a populației în următoarele două decenii. În afară de faptul că se nasc tot mai puțini copii, crește numărul celor care se nasc bolnavi, a avorturilor spontane și a sarcinilor care s-au oprit din evoluție, iar toate cifrele depășesc de două sau trei ori statisticile din statele europene.

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că Moldova se confruntă cu grave probleme demografice, pe care foarte puțin probabil le va putea depăși dacă lucrurile vor continua să bată pasul pe loc. Astfel, conform prognozelor Centrului de Cercetări Demografice al Academiei de Științe a Moldovei, în anul 2035 se vor naște nu mai mult de 19 mii de copii, iar tempoul descreșterii va fi puternic.

În același timp, numărul femeilor va scădea – pe segmentul de vârstă 15-24 de ani se va înregistra o scădere de la 954 de mii la 648 de mii până în 2035, iar pentru cel de 25-43 de ani se va înregistra o descreștere de la 43 la sută la 22 la sută. Subiectul a fost discutat marți, 30 septembrie, la ședința Comisiei naționale pentru populație și dezvoltare, la Guvern.

350 de copii de până la un an decedează „Astăzi, peste 70 la sută dintre femeile gravide suferă de diferite boli somatice sau complicații obstetricale ale sarcinii și nașterii. Fiecare al treilea copil se naște bolnav, iar numărul sarcinilor ectopice este în creștere de la an la an”, afirmă profesorul în medi-

cină Gheorghe Paladi. Specialistul utilizează termenul de „pierderi reproductive”, care este definit ca un total al conceperilor fetale, nematerializate prin nașterea acestora, luându-se în calcul primul an de viață al copilului și decesele materne. Astfel, specialiștii au calculat că din anul 1991 până în 2012 s-au născut puțin peste 997 de mii de copii, în schimb s-au înregistrat 583 de mii de pierderi reproductive. „În fiecare an au loc aproximativ 3.000 de avorturi spontane și sarcini oprite din evoluție, peste 10.000 de avorturi la cerere, peste 500 de avorturi cu indicații medicale și alte peste 100 din motive sociale. În același timp, sunt înregistrate 450 de decese ale nou-născuților în perioada ante-, intra- și neonatală și 350 de decese ale copiilor în primul an de viață”, mai adaugă specialistul. În aceste condiții, pierderile reproductive ating anual 16.078 de cazuri.

În Moldova se înregistrează cele mai înalte rate ale infertilităţii Pentru a remedia situația, specialiștii au propus Ministerului Sănătății o serie de măsuri care ur-

mează a fi îndeplinite în termeni restrânși. Printre cele mai importante se numără optimizarea rețelei de maternități și crearea unor centre specializate și dotate pe regiuni.

Aceștia sunt de părere că păstrarea maternităților în fiecare spital raional este inutilă, deoarece numărul nașterilor este foarte mic, iar profesionalismul medicilor scade atunci când sunt nevoiți să asiste la două nașteri pe lună. Pe de altă parte, mai cred specialiștii, Moldova ar trebui să reglementeze prin lege numărul embrionilor transferați în timpul fertilizărilor in vitro. Mai exact, precizează experții, introducerea mai multor embrioni duc la riscul de naștere prematură sau oprirea fătului din evoluție. Ministerul Sănătății are timp până la finele primului trimestru din anul următor să informeze comisia despre ce a realizat din recomandările emise. În Republica Moldova se înregistrează cele mai mari rate ale infertilității cuplurilor – peste 21 la sută, sporul natural este negativ, iar numărul copiilor născuți scade drastic în fiecare an. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2013 s-au născut 37 de mii de copii.

Irina PAPUC, sursa: e-sanatate.md

Iregularităţi de aproape opt miliarde de lei şi un singur dosar finalizat Nepăsarea ne costă. Amploarea iregularităţilor estimate de Curtea de Conturi în 2013 a fost de aproape opt miliarde de lei. Totodată, peste 60 la sută din recomandările făcute de Curte în scopul remedierii situaţiei, nu sunt executate. Cu toate acestea, interesul organelor de drept, a Parlamentului și Guvernului faţă de problema dată nu s-a intensificat nici pe parcursul anului trecut.

Nivelul de executare a acestor recomandări este direct legat de soluţionarea problemelor identificate, se arată în noul studiu elaborat de Expert-Grup, „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărârilor Curţii de Conturi pe anul 2013”.

Astfel, în anul 2013, Curtea de Conturi a înaintat 1348 de cerinţe și recomandări care au fost formulate în 49 de rapoarte de audit. Autorul studiului, Tatiana Savva, menţionează că în 2013 se atestă însă o scădere de aproape trei ori a numărului recomandărilor per raport faţă de anul 2012.

Toate cele 1348 de recomandări care se conţin în rapoartele de audit din 2013 au avut termenul de executare expirat la momentul efectuării analizei, dintre acestea fiind executate doar circa 40%. Respectiv, aproximativ 60 la sută din recomandările Curţii de Conturi nu au fost executate, nivelul de neexecutare fiind aproape neschimbat faţă de anul precedent, dar în creștere cu 16 la sută faţă de nivelul înregistrat în anul 2011.

Experţii au remarcat faptul că, de cele mai multe ori, recomandările formulate de Curte sunt foarte complexe, conţinând 1-2 recomandări de natură diferită, implicând autorităţi de nivel ierarhic diferit în executarea uneia și aceleiași recomandări.

Din acest motiv, procesul de monitorizare a recomandărilor a fost unul dificil, chiar dacă numărul acestora a fost mai mic decât în 2012. În acest sens, autorul studiului recomandă formularea cât mai omogenă a recomandărilor, pentru facilitarea monitorizării și implementării acestora.

Printre aspectele pozitive menţionate în studiu este și acela că circa 52% din răspunsurile oferite la recomandările CC au fost expediate în termenii stabiliţi, ele fiind relevante, bine structurate și cu actele justificative anexate.

Totodată, mai mult de 48% din răspunsuri sunt formale și, de fapt, nu oferă soluţii problemelor identificate, iar numai 40% din cele identificate au un nivel al impactului suficient pentru a declanșa schimbarea necesară. Aceasta în condiţiile în care recomandările Curţii de Conturi

continuă să aibă un nivel foarte scăzut de executare.

Această situaţie va continua dacă, deși managerii instituţiilor sunt penalizaţi pentru neîndeplinirea recomandărilor, acest fapt nu influenţează deloc evaluarea performanţei instituţiei sau a performanţei conducătorului de instituţie.

Controlul insuficient din partea organelor ierarhic superioare și slaba aplicare a măsurilor coercitive de către instituţiile de drept, lipsa de cooperare dintre instituţiile de toate nivelurile sunt factori care condiţionează, de asemenea, un nivel scăzut al impactului soluţiilor identificate, în cazul în care sunt identificate, dar, în primul rând, nivelul redus de executare a recomandărilor.

Studiul mai atenţionează asupra faptului că, deși suma prejudiciilor identificate de CC este relativ similară cu cea din anul precedent – 7,7 miliarde de lei utilizaţi iregulamentar și risc deosebit de înalt de înstrăinare a patrimoniului public dat în folosinţă – în același timp, numărul cauzelor penale intentate este în scădere cu 33% faţă de anul 2012, doar una dintre ele ajungând în instanţa de judecată.

Totuși, 2013 a fost anul în care pentru prima oară un dosar a fost finalizat, iar un responsabil a fost condamnat. Din păcate, restul cauzelor

penale intentate nu au o finalitate, lipsind și o argumentare privind încetarea lor. În acest context, experţii și-au reiterat recomandările anterioare despre necesitatea publicării unei statistici la sfârșitul fiecărui an, unde CC sau Consiliul de colaborare cu organele de drept ar descrie situaţia privind starea dosarelor în sistem, dosarele pierdute în instanţa de judecată și motivele din care s-a întâmplat aceasta etc.

Suma importantă a prejudiciilor aduse statului și nivelul scăzut de executare a recomandărilor Curţii de Conturi se explică, în linii mari, și prin rolul nesemnificativ al Guvernului în acest proces, în calitatea sa de responsabil pentru executarea bugetului și gestiunea patrimoniului public. Colaborarea dintre CC și ministerele vizate în rapoartele de audit ale CC se încheie odată cu executarea/neexecutarea recomandărilor CC. Până acum nu a fost identificat un instrument prin care CC ar putea monitoriza efectiv recuperarea

prejudiciilor aduse. Nu este foarte clar dacă ministerele pot monitoriza recuperarea prejudiciilor identificate în hotărârile Curţii de Conturi.

Așadar, experţii consideră necesară prezenţa în cadrul Consiliului de colaborare cu organele de drept a unui reprezentant al Guvernului, cel mai indicat fiind, probabil, un consilier al prim-ministrului.

Situaţia gravă privind executarea recomandărilor și volumul considerabil al prejudiciilor necesită o intervenţie de urgenţă a Parlamentului și Guvernului, se mai arată în analiza Expert-Grup. În acest sens, este reiterată recomandarea din rapoartele similare pentru anii precedenţi privind instituirea unei subcomisii în cadrul comisiilor existente responsabile de înlăturarea deficienţelor constatate de CC în rapoartele sale. Măsurile efectuate până acum (desemnarea unui responsabil de monitorizarea activităţii CC în Parlament) s-au dovedit a fi formale și insuficiente.

De asemenea, este necesar ca Guvernul să prezinte în plenul Parlamentului un raport privind recuperarea prejudiciilor constatate de CC și implementarea măsurilor pentru înlăturarea iregularităţilor stipulate în hotărârile Curţii de Conturi. În același timp, este necesară o colaborare mai strânsă dintre CC și Guvern în vederea implementării unui mecanism de colaborare, mecanism descris în linii generale în Planul de Dezvoltare strategică a Curţii de Conturi, dar care nu este pus în aplicare.

FLUX

Social

3 OCTOMBRIE 2014

5

FLUX

Președintele, îndemnat să ţină cont de integritatea candidaţilor la funcţia de judecător Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința din 17 septembrie. Într-un apel expediat Președinției, Centrul de Resurse Juridice, Asociația ”Promo-Lex” și alte asociații îi cer președintelui să verifice suplimentar integritatea candidaților Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Corneliu Crețu, Maria Cozma, Natalia Berbec.

Semnatarii apelului fac trimitere la două articole apărute în presă încă acum un an, în care se spune că majoritatea dintre acești candidați (unii fiind rude ale judecătorilor care activează în prezent în sistem) sunt abia trecuți de 25 de ani, dar au deja înregistrate pe numele lor imobile și automobile scumpe, dar și firme. De asemenea, într-un articol a fost citată o notă informativă în care Serviciul de Informații și Securitate a analizat fiecare candidat, iar concluzia semnată de directorul SIS a fost: „În vederea neadmiterii aspectelor relevate, considerăm important a mo-

difica Legea privind verificarea titularilor și a candidaţilor la funcţii publice, Legea privind statutul judecătorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în special ce vizează vârsta pentru magistraţii în devenire și responsabilităţile factorilor care promovează persoane ce prezintă pericol pentru funcţia publică”.

Semnatarii apelului au notat că CSM ”nu s-a expus asupra integrității sau reputației candidaților”, astfel că ”suspiciunile cu privire la lipsa de integritate a acestor candidați nu au fost clarificate în niciun fel”, iar Legea cu privire la

statutul judecătorului impune promovarea în funcții a persoanelor cu o reputație ireproșabilă.

rifice o dată și încă o dată”, a spus Dumitru Visternicean.

Dumitru VISTERNICEAN VISTERNICEAN::

”Au fost cazuri când președintele a respins candidaturi din cauza problemelor de integritate”

”Candidaţii au fost recunoscuţi compatibili cu funcţia” Solicitat de Moldova Curată, unul dintre membrii CSM, magistratul Dumitru Visternicean, spune că hotărârea luată de Consiliu arată că cei propuși sunt compatibili cu funcția de judecător. ”Suntem foarte atenți să discutăm orice problemă care apare și CSM are tot dreptul de a da apreciere și a lua hotărâri. Și prin hotărârea din 17 septembrie candidații sunt recunoscuți compatibili cu funcția de judecător. Președintele are toate pârghiile să acționeze conform legii: să verifice încă o dată argumentele apărute în presă, care au o vechime de un an. Noi intenționat nu am organizat concursul până acum, ca să le dăm voie să ve-

Ion PĂDURARU PĂDURARU::

La rândul său, secretarul general al Aparatului președintelui, Ion Păduraru, în trecut ministru al Justiției, spune că indiferent dacă există sau nu un asemenea apel, Președinția va verifica toate informațiile legate de candidați. ”Este o activitate firească. În baza materialelor pe care le obținem de la Serviciul de Informații și Securitate și de la Ministerul de Interne. Se va lua decizia într-o lună după ce vin propunerile de la Consiliul Superior al Magistraturii. Pot să vă spun că până acum, președintele nu o dată a respins candidaturile propuse pentru funcția de

judecător, inclusiv din cauza problemelor de integritate”, a spus Ion Păduraru pentru Moldova Curată. În cazul în care Nicolae Timofti va respinge vreo candidatură dintre cele propuse, CSM va analiza argumentele, cu ajutorul unor controale efectuate de Inspecția Judiciară și va putea propune can-

Vârstnicii, mai expuşi riscului sărăciei şi mai afectaţi de boli Pensia medie lunară nu acoperă minimul necesar pentru existenţă al persoanelor vârstnice. În mare parte, pensionarii își cheltuiesc banii pentru alimentaţie și achitarea serviciilor. În același timp, ei mai des suferă de diverse boli, inclusiv cronice, care le afectează calitatea vieţii.

Vârstnicii reprezintă o categorie vulnerabilă a societăţii din punct de vedere al expunerii riscului sărăciei. Rata sărăciei pentru această categorie de populaţie a constituit 13,9%, depășind media pe ţară cu 1,2 puncte procentuale, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Această rată este mult mai înaltă în mediul rural, unde circa 19% dintre vârstnici cad sub incidenţa sărăciei, comparativ cu 7,4% în mediul urban.

La începutul anului 2014, în Republica Moldova locuiau 559,5 mii de persoane în vârstă de 60 de ani și peste, ceea ce constituie aproximativ 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Aproximativ două treimi din numărul total al vârstnicilor locuiesc în mediul rural.

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani a crescut nesemnificativ, dar în anul 2013 coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,4 puncte procentuale, constituind 15,7%. Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezintă 16,1% din totalul populaţiei, faţă de 15,2% în mediul urban.

Femeile trăiesc cu aproape patru ani mai mult decât bărbaţii. În prezent, durata medie a vieţii femeilor după vârsta de 60 de ani con-

stituie 19,6 ani, iar a bărbaţilor – 15,7 ani. Totodată, vârstnicii care locuiesc în orașe sunt mai longevivi decât cei de la sate.

Vârsta înaintată favorizează apariţia numeroaselor probleme de sănătate, inclusiv un risc mai mare al afecţiunilor cronice de lungă durată. În general, circa 70 la sută dintre vârstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator, boli ale sistemului osteoarticular, boli ale aparatului digestiv.

Starea de sănătate poate fi evaluată și prin nivelul mortalităţii. Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor sunt bolile aparatului circulator (70,2% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (13,4%) și bolile aparatului digestiv (6,5%).

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2014, în evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 659,6 mii de pensionari sau cu 9,7 mii de persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 75% din totalul acestora sunt pensionarii pentru limita de vârstă.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la 01.01.2014 a constituit 1049,9 lei. În același timp, valoarea medie a minimului

de existenţă pentru pensionari în anul 2013 a alcătuit 1326,9 lei. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vârstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 79,1%.

Din total pensionari pentru limita de vârstă, circa 12% primesc pensii cu cuantum minim. Totodată, circa 22% dintre cei pensionaţi pentru limita de vârstă continuă să activeze în câmpul muncii.

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2013, din totalul gospodăriilor, 42,0% au în componenţa sa cel puţin o persoană în vârstă de 60 de ani și peste, din care 66% sunt gospodăriile formate doar din vârstnici, majoritatea acestora fiind formate, de fapt, dintr-o singură persoană.

Principala sursă de venit pentru gospodăriile cu vârstnici sunt prestaţiile sociale – 48,3% din veniturile lunare. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor în proporţie de 11,9%.

Preponderent, cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (46,6%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 21,1%, îngrijire medicală și sănătate – 8,6% și îmbrăcăminte și încălţăminte – 7,8%.

Achitarea serviciilor de întreţinere a locuinţei este o povară grea pentru gospodăriile în componenţa cărora sunt vârstnici. Circa opt din zece asemenea gospodării întâmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece la achitarea gazelor naturale și circa o cincime din aceste gospodării își achită cu greu facturile pentru energia electrică. Comparativ cu anul precedent, 63,8% din gospodăriile cu vârstnici au menţionat că trăiesc la fel ca și până acum, 34,3% – au apreciat că trăiesc mai rău sau mult mai rău și numai 1,9% au afirmat ca trăiesc mai bine.

FLUX

didatura repetat, doar că de această dată, ca să fie votată, persoana va avea nevoie de mai multe voturi, adică de 2/3 din membrii CSM. În mod normal, pentru un candidat trebuie să voteze jumătate plus unul dintre membrii CSM. Viorica MANOLE Sursa: moldovacurata.md

Stimaţi profesori, lucrători şi veterani din domeniul de învăţământ!

Vă felicit din tot sufletul cu prilejul Zilei profesorului și a Zilei mondiale a învăţătorului. Cu siguranţă, este una dintre cele mai înduioșătoare sărbători profesionale. Cu ocazia acestei zile, toţi elevii și studenţii – nu doar din zilele noastre, dar și din anii trecuţi – adresează dascălilor săi cele mai sincere urări de succes și sănătate. Aș vrea să mă alătur acestor felicitări.

Tocmai la școală se formează cunoștinţele de bază despre lume, sunt deprinse reperele morale și este aleasă calea vieţii. Profesorul joacă cel mai important rol în acest proces. El influenţează formarea viziunii asupra vieţii a elevilor săi, le dezvoltă voinţa de muncă și este un exemplu de atitudine civilă și respectuoasă către oameni.

Pedagogul are o importanţă deosebit de mare pentru transmiterea memoriei istorice și a ansamblului practicilor culturale ale poporului noilor generaţii de cetăţeni din orice ţară. În legătură cu asta, aș dori să remarc și contribuţia rusiștilor și a altor profesori din școlile cu predare în limba rusă la păstrarea patrimoniului multisecular al lumii ruse pe pământul moldovenesc.

Stimaţi pedagogi, vă mulţumim pentru munca Dumneavoastră dificilă și importantă, ce reclamă nu doar cunoștinţe, dar și talent, și vocaţie.

Vă doresc multă sănătate, bunăstare, să aveţi elevi curioși, avizi de cunoaștere și să nu vă lipsească nicicând optimismul!

Farit MUHAMETŞIN, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Republica Moldova

FLUX

6

FiatLUX

3 OCTOMBRIE 2014

PUNCT DE VEDERE

Despre creştinofobie, „efectul turmei” şi crucea Mitropolitului.

Pentru cei ce aruncă cu pietre în episcopi şi preoţi Motto: „…Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra…”

(Mântuitorul Iisus Hristos)

Pe 7 aprilie 2009, în faţa tinerilor care protestau în faţa Președinţiei a apărut un detașament de vreo 50 de băieţi cu feţele ascunse. Ei au aruncat primele pietre în clădirea Președinţiei. Cei care au regizat provocarea au contat pe „efectul turmei”, care paralizează raţiunea și îi împinge pe oameni să procedeze la fel ca și ceilalţi membri ai grupului.

După vreo 15 minute, numărul celor care aruncau cu pietre era mult mai mare. Foarte mulţi au fost cei care nu au rezistat ispitei și au ridicat piatra, unii dintre ei suportă consecinţele și acum. Ei au fost maltrataţi, provocatorii au dispărut, regizorii își beau cafelele pe la ambasade, servicii de securitate și în alte locuri.

Urmând aceeași strategie, pe 4 septembrie 2014, un grup de „jurnaliști, programatori și activiști din Republica Moldova și România” au început să arunce pietre mediatice în slujitorii Bisericii. Mai întâi, în mitropolitul Vladimir. Apoi, în alţi preoţi și în episcopul Marchel. Pe urmă, în episcopii Anatolie și Nicodim, cărora li se incriminează prietenii „necreștinești” cu oameni de afaceri, a căror reputaţie nu este prea bună. În câteva săptămâni, aproape toată presa și reţelele de socializare s-au înrolat benevol în rândul aruncătorilor cu pietre. Unii pentru dreptate, alţii pentru vizualizări, senzaţie sau bârfă, ceilalţi așa, ca să fie în rând cu lumea.

Este evident că cei care îi plătesc pe activiștii de la RISE Moldova și pe alţi jurnaliști implicaţi în campania împotriva slujitorilor Bisericii contează și ei pe „efectul turmei”. Și „turma” a reacţionat, vocile ei răutăcioase tună și fulgeră… pe internet.

Zeci de băieţași și fetiţe care pășesc pragul Bisericii doar înainte de bacalaureat își exprimă nemulţumirea.

Sigur că între ei sunt și „nemulţumiţi” la comandă din staff-urile partidelor care, pentru 2000 de lei pe lună, sunt gata să atace pe oricine de pe 5-7 profiluri diferite din reţelele de socializare. Și, desigur că sunt și guri-sparte certate cu realitatea, care, de dragul salariului, ridiculizează orice le dictează patronul sau orice face audienţă și-i scoate dintro mediocritate greu de suportat.

Dar nu asta este important. Im-

portant este ce urmăresc cei care au declanșat această campanie mediatică anticlericală.

Din punctul meu de vedere sunt mai multe cauze care i-a motivat pe autorii acestei campanii, susţinută de agenţi de securitate din structuri particulare sau de stat.

Cauza principală este atitudinea eurosceptică a capilor Bisericii și desele ei critici la adresa liderilor noștri politici și a legilor Uniunii Europene.

Să nu uităm că în sinoadele precedente s-au pronunţat asemenea cuvinte ca „ex-comunicare”, „anatema” ș.a., iar unul dintre membrii Sinodului l-a declarat „om de nimic” pe șeful statului. Să nu uităm că Biserica și-a ridicat vocea împotriva reprezentantului Organizaţiei Naţiunilor Unite, Heiner Bielefeld, care își exprima nemulţumirea faţă de „statutul privilegiat al Bisericii Ortodoxe din Moldova” într-un raport despre libertatea religiei în RM. De asemenea, nu trebuie să uităm că suntem în plină campanie electorală, iar guvernanţii noștri nu au prea multe realizări. Poate gestionarea frauduloasă a milioanelor care le-au fost alocate de către Uniunea Europeană pentru realizarea „poveștii de succes”, din care milioane totuși s-a construit și reparat câte ceva. Partidele, cu mici excepţii, nu au planuri serioase de dezvoltare a Republicii Moldova, dar au un steag albastru cu steluţe pe care îl vor flutura într-o nebunie mai des decât tricolorul. Și mai au o poveste frumoasă – că în Uniunea Europeană, moldovenii vor trăi ca în comunism.

Povestea aceasta îi preocupă foarte mult, pentru că majoritatea moldovenilor au fost educaţi să creadă în povești, iar lor nu le rămâne decât să ne convingă cine este adevăratul Făt-Frumos din lapte scos al integrării europene.

Regretabil este că cine nu crede această poveste este considerat drept un om înapoiat, prost, speriat, taliban, cu mentalitate provincială și este un potenţial dușman al europenizării. Vizionaţi spoturile de promovare a ideii europene și o să înţelegeţi ce am în vedere. De exemplu, filmuleţul cu chiriţele: https://www.youtube.com/watch?v=x4qV74pOAgQ sau cel cu ţăranul antieuropean: h t t p s : / / w w w. yo u t u b e. co m / watch?v=yAmrDVlU32w . Și dacă Biserica critică o poveste, un mit și un lucru pe care partidele vor să-l prezinte drept o perspectivă de succes, este clar că Biserica

pune în pericol calculele electorale ale unor politicieni și oameni de stat pentru care promovarea vectorului european este singura cale de a rămâne la Putere, la treuca bugetară.

Observaţi că pozele mitropolitului la mare au apărut în presă la o zi după ce Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova iarăși a criticat politica statului. Stat care, de multe ori, acţionează ca un ONG: dacă Europa dă bani să creștem iepuri – creștem iepuri, dacă Europa dă bani să mângâiem homosexuali – îi mângâiem, dacă Europa dă bani să mărim numărul de femei în partide și Parlament – noi facem din secretare și șefe de cancelarii politicieni și oameni de stat. Ca rezultat, deciziile Sinodului au rămas practic nemediatizate, iar consumatorilor de informaţii li s-a servit un nou motiv de bârfă: mitropolitul și o femeie frumoasă. Imaginaţia nu are frâne și limite, presupunerile au curs gârlă. Totuși, cu ce i-a supărat Sinodul pe propagandiștii paradisului european de această dată?

Condamnarea paradelor gay şi a consecinţelor adoptării Legii despre egalitatea de şanse „Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova trebuie să constate din nou, cu dezamăgire, că Statul nu a auzit nici până astăzi solicitările clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe din Moldova de a nu legifera indecenţa și amoralitatea sexuală, exprimate prin Legea cu privire la egalitatea de șanse.

Toate petiţiile, conferinţele de presă și protestele pașnice de până acum, menite să arate pericolul manifestării homosexuale publice, au rămas fără niciun răspuns din partea guvernanţilor noștri, toate acestea întâmplându-se într-o ţară în care majoritatea covârșitoare a cetăţenilor sunt de credinţă creștin-ortodoxă. Această atitudine neglijentă a autorităţilor faţă de un grav flagel social ridică numeroase semne de întrebare referitor la politica pe care o are statul faţă de societate…”

Declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova cu privire la provocările secularizante ale Uniunii Europene „Acum când ne-am recâștigat dreptul legitim de a merge la Bise-

rică și de a propovădui fără teamă cuvântul Evangheliei, întărindu-ne astfel în credinţă și nădejde în Mântuitorul Hristos, Europa ne arată deja un exemplu de existenţă fără de Dumnezeu. Occidentul trece cu vederea poruncile și interdicţiile Sale. Acolo, în mod insistent, este propagată ideea conform căreia viaţa trebuie trăită după voia omului și nu după Legea Domnului.

Astăzi în lume există două tendinţe, una năzuiește să păstreze și să promoveze valorile morale și spirituale izvorâte din credinţa în Dumnezeu, iar conform celeilalte, oamenii le pot face pe toate după propria știinţă și voinţă, neglijând orice datină sacră, lăsată spre folosul sufletului.

Să luăm, de exemplu, conceptul despre căsătorie – Domnul a binecuvântat ca bărbatul să se însoţească cu femeia, prin exemplul protopărinţilor Adam și Eva, dându-le poruncă să se înmulţească, astăzi însă se vrea compromiterea instituţiei familiei prin legalizarea căsătoriilor cuplurilor de același sex, fapt condamnat aspru de Dumnezeu și de Sfânta Sa Biserică.

Aceasta este doar una dintre gravele probleme de moralitate cu care se confruntă societatea din Uniunea Europeană, pe lângă propagarea eutanasiei, a avortului și a altor flagele sociale. Anume acestea sunt marile pericole ce ar putea să distrugă o întreagă civilizaţie ortodoxă, din a cărei plinătate facem parte și noi și pe care avem datoria să o apărăm, demascând toate atentatele la integritatea ei, în faţa semenilor și a lui Dumnezeu.

Biserica Ortodoxă din Moldova nu are pretenţia de a dicta direcţii economice și politice, însă își rezervă dreptul și datoria consfinţite de Evanghelie și de istorie de a sta de veghe asupra integrităţii duhovnicești a acestui popor care a ieșit biruitor din toate încercările timpului, datorită trezviei spirituale și a credinţei neclintite în Mântuitorul Hristos.”

O altă cauză a campaniei anticlericale este faptul că anumiţi lideri ortodocși susţin actori politici sau primesc cadouri de la aceștia, lăsându-se să fie asociaţi cu dătătorii de daruri, mulţi dintre care nu sunt chiar chei de biserică. Sigur că slujitorii Bisericii au partea lor de vină că se lasă antrenaţi în campaniile de imagine ale politicienilor. Poate și pentru că nu sunt obișnuiţi să gândească politic. Nu este secret că și episcopii din Republica Moldova, și preoţii mai influenţi au prieteni lideri politici. Lovind într-un mitro-

polit în campanie electorală, lovești și în prietenii lui politici, cel puţin așa văd lucrurile cei care fac jocurile politice.

Orice student de la sociologie știe că în Moldova, Biserica este instituţia cu cel mai înalt grad de credibilitate – 85 la sută din cetăţeni se încred în Biserică, iar aceasta ar putea face din ea o forţă reală în campania electorală, dar și în viaţa social-politică în general. Și atunci ce face un politician dacă nu reușește să se împrietenească cu mitropolitul sau oricare alt episcop ca să-l poată controla și folosi inclusiv în campania electorală?

Corect, îl compromite ca autoritate morală, îl neutralizează, îl demoralizează, ca să-i poată închide gura și, astfel, îl scoate din jocul electoral al adversarilor săi politici. În consecinţă, subminează credibilitatea instituţiei pe care o reprezintă și diminuează puterea acesteia de a influenţa asupra poporului și asupra adoptării unor decizii politice.

O altă ţintă a campaniei anticlericale ar putea fi chiar pregătirea opiniei publice pentru schimbarea mitropolitului. Și asta nu pentru că s-ar vrea un mitropolit mai bun, ci pentru că s-ar vrea un mitropolit cu mână tare, care să pună la punct orice episcop, dar care să fie foarte ascultător în relaţia cu politicienii și statul, chiar și atunci când creștinii și interesele Bisericii dictează alte atitudini. Probabil că a și fost identificat vreun candidat mai focos, care pentru bani ar fi capabil să taie în stânga și în dreapta. Cu alte cuvinte, unul din scopurile campaniei este instaurarea controlului asupra Bisericii, a Sinodului. Și nu în ultimul rând, ţinta campaniei anticlericale este demoralizarea și reducerea la tăcere a tuturor liderilor incomozi ai Bisericii.

Pe strategii din spatele campaniei îi deranjează cel mai mult că Biserica are o opinie, este un lider de opinie și că se manifestă ca atare. Iar opiniile Bisericii, de multe ori, nu coincid cu politica guvernaţilor, mai ales la capitolul ajustarea legislaţiei naţionale la normele europene. Știm că Biserica a criticat mereu mai multe legi pe care ni le-a impus Uniunea Europeană, începând cu legea despre culte și cea de legalizare a avorturilor, adoptate pe timpul guvernării comuniste și terminând cu legea egalităţii de șanse votată de AIE. Deciziile Sinodului BOM din 3 septembrie 2014 sunt încă o dovadă în acest sens. Și acum ce să facem, când toată lumea aruncă cu pietre în mitropolit, în episcopi și în preoţi? Luăm și noi o piatră ca să aruncăm în cel mai mare preot din raion? Îi fotografiem casa, îi pândim soţia cum se dă cu ruj și poartă blugi? Nu cumva odrasla lui are mașină? Eu zic să ieșim din turmă, din această campanie de discreditare a oamenilor Bisericii. Pentru că, chiar dacă din punct de vedere jurnalistic lucrurile par a fi corecte, atunci din punct de vedere creștin și duhovnicesc răspândirea unor informaţii defăimătoare este un lucru rău. Așa învaţă Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur.

7 FLUX Altfel, o simplă mască FiatLUX

3 OCTOMBRIE 2014

Ioan Gură de Aur: „Cel ce vorbeşte de rău mănâncă suflet de om” „Ca să se înspăimânte, Sfântul Apostol Pavel a zis: „Dacă vă mâncaţi între voi și vă sfâșiaţi unii pe alţii, băgaţi seama să nu vă distrugeţi laolaltă”. N-aţi înfipt dinţii în carnea altuia, ci i-aţi înfipt bârfirea în suflet, aţi sfâșiat prin relele voastre judecăţi, aţi pricinuit mii de rele – și vouă înșivă, și celui bârfit, și multor altora.

Căci, defăimând pe aproapele, aţi înrăit pe cel ce vă ascultă; dacă-i păcătos, numaidecât își va afla tovarăș întru păcat; dacă-i un drept, trufia îl va încălzi, greșeala altuia îi va sta prilej, gata, să se amăgească de mândrie. Mai mult, veţi strica prin aceasta însăși obștii Bisericii, căci cei care vă ascultă, nu vor judeca numai pe cel care a păcătuit, ci își vor extinde dojanele asupra întregii obști creștinești.

Nu-i auzim pe cei necredincioși zicând ca acela sau celălalt este nerușinat și stricat? În loc de a învinui pe cel ce a furat, ei au bănuieli asupra tuturor creștinilor, între altele, pricină sunteţi că slava lui Dumnezeu este batjocorită.

Pe cât buna noastră purtare slăvește numele Domnului, pe atât greșelile noastre Îl batjocoresc și-L jignesc.

Apoi, aţi necinstit pe cel despre care vorbiţi de rău, și făcându-vi-l dușman. Pe urma, v-aţi învrednicit de pedeapsă și amestecându-vă în treburi care nu vă privesc deloc.

Să nu veniţi să-mi spuneţi: „Sunt bârfitor doar când spun lucruri neadevărate”. Chiar de veţi spune adevărul, vorbind de rău de altul, tot greșeală este. Fariseul din Evanghelie spunea adevărul, vorbind rău de vameș, dar aceasta nu-i aducea nicio acoperire… Și nu mă adresez numai bârfitorilor.

Pe cei care aud pe alţii bârfind, îi rog să-și astupe urechile și să meargă pe urma vorbelor profetului, care zice: „Pe cel ce în taină vorbea rău de aproapele lui, l-am alungat”. Ziceţi aproapelui nostru: „Vreţi să daţi cuvânt de încuviinţare cuiva sau să-i aduceţi laudă? Iată deschid urechile mele ca să vă primesc cuvintele, ca pe o bună mireasmă. Ci, de vreţi să spuneţi de rău, nu mai las cuvintele să intre, căci nu pot primi gunoiul și tina”.

Ce am învăţa dacă aflu că acela sau altul e rău? Pentru că aceasta nu poate decât să-mi strice și să-mi aducă o grea pagubă.

Așadar, să ne îndeletnicim cu treburile noastre, căci vom avea de dat socoteală de greșelile noastre – vieţii noastre înșine să-i dăm băgarea noastră de seamă, iscoditoare și cercetătoare. Care va fi acoperirea noastră și la ce bunăvoinţă vom fi îndreptăţiţi dacă în faptele noastre

ne pripim îndeletnicindu-ne cu cercetarea faptelor celorlalţi?

Să te apleci trecând, ca să privești în casă străină, ispitind ce se petrece în ea, e lucru de rușine și nedemn, e tot ce poate fi mai josnic.

Ceea ce e încă și mai ciudat, e că acei ce se poartă astfel și nu-și văd deloc de ale lor, când zic o vorbă pe care n-ar fi trebuit s-o spună, poftesc pe cei ce ascultă să nu cumva să spună acestea altora și-i pun chiar să jure. Prin aceasta ei lasă bine să se vadă că a săvârșit o faptă vrednică de ocară. Căci, dacă dorești ca cineva să nu spună altuia ceea ce a auzit de la tine, cu mai mult temei trebuie să deprinzi discreţia. Ţineai taina bine dosită – și numai când ai trădat-o, cugeţi că trebuie să fie bine păstrată. Dacă vreţi să nu fie dată în vileag, nu o spuneţi voi mai întâi. Când ai spus secretul altcuiva, te trudești zădarnic cerându-i, sub jurământ, să vegheze bine asupra celor spuse de tine (…)

E cu neputinţă ca un bârfitor, ispitind faptele altuia, să ia seama vreodată asupra propriei lui purtări. Tot zelul îl pune să afle lucruri despre alţii, iar treburile proprii sunt lepădate nepăsării și izbeliștii.

Dacă, fără încetare, cugetăm la păcatele altuia, când mai avem vreme să ne îndeletnicim cu ale noastre?” În general, învăţătura Bisericii ne oprește de a judeca și, mai ales, a osândi aproapele nostru.

Despre osândirea aproapelui „Este un păcat foarte obișnuit acela al bârfei, al osândirii aproapelui, al osândirii celuilalt, pe care, de obicei, o facem în comparaţie cu noi: „Eu sunt grozav, celălalt este un ticălos!” Și bârfa începe și toţi contribuie ca să omoare pe acel care a căzut sub această rază a osândirii. Acesta este un păcat foarte mare, deoarece judecata este a lui Dumnezeu. El judecă pe fiecare dintre noi, El știe când ne vom mântui, cum ne vom mântui. Chiar dacă am greșit, ne trimite mijloace de îndreptare, încât a Lui este judecata, a Atotţiitorului.

Când intervenim noi, oamenii, este ca și cum am spune: „Doamne, Tu nu știi nimic! Să-ţi spun eu, Doamne, ce este cu acesta sau cu aceasta!”. Așa ne prezentăm noi, plini de obrăznicie și de nesimţire și dobitocie. Îl dăm afară din scaunul judecăţii și judecam noi. Spunem mai departe ce știm noi sau ce ne imaginăm noi! Și Mântuitorul, ca Cel ce ne-a acordat libertate personală, Se retrage. Însă își retrage și harul, puterea aceasta dumnezeiască ce ne ţine cu viaţă. Și atunci noi începem să bâjbâim în întuneric ca niște ologi, ca niște dezorientaţi, ca niște orbi. Nu știm cum să facem, ce să facem și cum să ne echilibrăm. Spunem toate ticăloșiile care ne vin atunci în minte împotriva aceluia sau aceleia care a intrat sub această rază a osândirii noastre.

Iar Dumnezeu, ridicând harul de la noi ca pedeapsă, intrăm în această situaţie de dezechilibru intelectual, duhovnicesc, și greșim. Și, ca urmare, vine pedeapsa. Pedeapsa constă, în primul rând, în gânduri de răutate în tot chipul: gânduri spurcate, gânduri de păcate și imagini păcătoase, gânduri de hulă chiar împotriva lui Dumnezeu și împotriva sfintelor icoane. După aceea, pedepse cu pagube, tulburări în familie, tulburări sufletești, încât e un întreg haos și iad în sufletul nostru, pentru că în noi nu mai este Dumnezeu, deoarece am vrut să ocupăm locul Lui. Când ne scuturăm de Dumnezeu, ne apropiem de cel rău! De răutate și de trufia diavolească! Așa încât, iertaţimă, suntem un fel de diavoli, atunci!

Această bârfă, această osândire a aproapelui este una dintre cauzele sau păcatele care ne opresc de la Sfânta Împărtășanie”.

Să fac un repede triaj. Ce se reţine într-o primă repriză? Înainte de toate (probabil, datorită amplorii), figura uriașă, apostolică: păr aproape alb, ca zăpezile, faţa ovală (semn de umoare rectilinie, netulburată), beatificată de lamă, cum ar fi zis Arghezi, linia impecabilă și foarte fermă a nasului – expresie somatică a unui sistem interior (nu-l are fitecine) și – vocea…

Mi-e greu s-o definesc. Are mixate în ea un calm și o blândeţe pe care nu le poţi dobândi altfel, presupun, decât după ce îţi vezi profeţiile împlinite. În capăt de traseu adică. Afabilă ca efect al unui rodaj îndelungat, topind în modulaţii și relele, și bunele biografiei, într-un fel superior de asumare a întregului, dacă termenul nu e prea difuz. Poate mai exact ar suna „aliaj”, pentru că sentimentul meu retrospectiv, acum, e că glasul avea un son polifonic, ca să zic așa, adunând de pretutindeni, după un principiu arhivisitic numai de el știut, tot ce-a contat vreodată ca impresie. Îmi place să cred că într-o bună zi vom fi în stare să deducem omul, până în ultimul său amănunt, oricât de părelnic (dar indispensabil totuși rigorii cu care trebuie reconstituit un ansamblu), doar colea dintr-un fișier audio, indiferent ce idei sau banalităţi ar conţine. Poate fi un laudatio, o filipică, o confesiune brumată. Poate fi o replică aruncată în treacăt. Orice, numai să fie bun de băgat într-o imprimantă 3D la capătul căreia, după un lung și inextricabil proces de analogii și prezumţii, să-l vedem precizându-se, strat după strat, forme și epiteliu, inclusiv nervura butonierei, individul în atitudinea lui originară, din clipa când vocea lui făcea saltul din timp…

Nu bat câmpii. Rebobinez doar un interviu luat mai demult domnului Cristian Hera, membru al Academiei Române și, de ceva timp, doctor honoris causa al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Un hidalgo plin de promoroaca secundelor, dar demn și pășind statuar prin mulţimea viermuitoare de studioși din sala noastră polivalentă. Secvenţa asta

Igor PÂNZARU Sursa: ioanatan.wordpress.com

P.S. Astăzi Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălţarea Sfintei Cruci și pomenirea Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, a cărui cuvântare despre bârfire am publicat-o mai sus.

Este adevărat că Hristostom mai are un cuvânt în care spune că „preotul trebuie să fie mai sărac decât păstoriţii, iar episcopul mai sărac decât preoţii”. Dar nu e ușor de îndeplinit cuvântul acesta. Pentru că preoţii, ca și episcopii, nu sunt parașutaţi din cosmos, ei se nasc, cresc și sunt educaţi printre noi. Noi le dăm bani ca să ne acopere anumite păcate.

Noi le oferim daruri scumpe pentru a ne făli și a ne fuduli sau pentru a profita din asta. În definitiv, noi suntem cei care le strigăm la hirotonie „Vrednic este!”. Și tot noi trebuie să-i susţinem când greșesc și se poticnesc. Iar înainte de a-i acuza că nuși duc cum trebuie crucea de preoţi sau episcopi, să ne întrebăm: „Cum ne ducem noi crucea de creștini?”.

I.P.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu opinia redacţiei.

cumva s-a reţinut, între multe altele, poate pentru valoarea ei imperturbabilitate. Rar vezi, mai ales pe la noi, zonă agitată, frisonată de toate bovarismele, un om atât de bine fixat, egal cu el însuși și ţi-e dat ca atare să asculţi un discurs deopotrivă cumpănit și cumpătat. Despre securitatea alimentară ne vorbise, mai acum câţiva ani, și Rattan Lal, laureat al premiului Nobel, invitat la Bălţi tot pentru o conferire de doctor honoris causa. Frapantă e asemănarea de atitudine: aceeași așezare profundă în ritm. Nu e truc oratoric, truvai de conferenţiar hârșit: vine din conștiinţa limpede (și asumată, fiindcă e nevoie, am impresia, și de acest pas: nu doar să-ţi dai seama, dar și să consimţi) al cercului închis, adică a profeţiilor împlinite, vorba – bacoviană – de mai sus. Abia lecţia asta e perceptibilă pentru o ureche de filolog.

L-am constrâns, mărturisesc, în fel și chip: cu amabilitate, cu disperare, prin învăluire, chiar somându-l, la un moment dat, ca să-mi adjudec, prim descoperitor, vezi, Doamne, fie și cele mai eterate amintiri – de pus fără teamă pe o infinitezimală pânză de păianjen. Pentru că a fost, se știe, coleg de bancă cu faimosul Nichita și – de clasă – cu Eugen Simion. Convins că pentru un istoric toate priiesc, aș fi trecut cu bucurie în catastif și o pată de cerneală sau un cocoloș proiectat în ceafă: ca prefigurări, bien sur, ale mirobolantei disponibilităţi a Necuvintelor, de exemplu. Iar din te miri ce vorbă, poate chiar dintr-un singur cuvânt numai am fi încercat, ulterior, să anticipăm traseul marelui critic. La urma urmelor, avem în faţă rezultatele, oamenii sunt împliniţi, nu-i greu, prin urmare, să întinzi o coardă deterministă peste timp și să-ţi pară, ba chiar să juri că întrevezi aura profetică a cine știe cărui fleac…

Ei, bine, nimic din toate astea. Jocul Providenţei, zice academicianul, încă nu se zărea atunci. Poetul, criticul și inginerul agrochimist erau încă niște haimanale sănătoase. Asta, nu prepuneţi, cu o vorbă de Călinescu…

Poate pentru că destinul începe să bată ceva mai târziu după zămislire, ca un chip căruia cineva trebuie să-i insufle viaţă, altfel rămâne simplă mască.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

FLUX

8

Externe

3 OCTOMBRIE 2014

Stoltenberg i-a luat locul lui Rasmussen la şefia NATO Danezul Anders Fogh Rasmussen a părăsit miercuri, 1 octombrie, funcţia de secretar general al NATO, fiind înlocuit de fostul premier al Norvegiei, Jens Stoltenberg.

Rasmussen a dezvoltat în ultimele luni un discurs caustic la adresa Rusiei, blamat de Moscova. După summitul NATO din Țara Galilor, el a promis o forţă de reacţie rapidă în Estul Europei și sporirea cheltuielilor militare la 2% din PIB în zece ani, potrivit dcnews.ro.

Mandatul lui Anders Fogh Rasmussen în fruntea NATO, început la 1 august 2009, a expirat în septembrie. Anterior acestei funcţii, el a condus guvernul danez, din 2001 până în 2009.

Norvegianul Jens Stoltenberg preia postul de secretar general al NATO, într-un moment în care pentru Alianţa Nord-Atlantică se conturează provocări majore în perspectivă, dar vasta lui experienţă politică, precum și bunele relaţii pe care le are cu Rusia sunt atuuri ce l-ar putea ajuta în gestionarea dosarelor ce-l așteaptă, comentează agenţia EFE pe marginea acestui eveniment, potrivit AGERPRES. Stoltenberg a cerut miercuri, la preluarea mandatului de lider al NATO, „o schimbare reală în acţiunile Rusiei” și a afirmat că dorește „o relaţie constructivă” între o Alianţă „puternică” și Moscova, relatează AFP. „Nu văd nicio contradicţie între o Alianţă puternică și efortul nostru

continuu de a construi o relaţie constructivă cu Rusia. Dimpotrivă, doar o Alianţă Nord-Atlantică puternică poate construi o astfel de relaţie în beneficiul securităţii euroatlantice”, a spus noul secretar general al NATO. El a mai adăugat că Alianţa va continua să sprijine pe deplin „o Ucraină independentă, suverană și stabilă”.

Fostul prim-ministru norvegian, în prezent în vârstă de 55 de ani, a fost desemnat în luna martie de Consiliul Atlanticului de Nord să-i succeadă danezului Anders Fogh Rasmussen la conducerea Alianţei. Stoltenberg și-a manifestat atunci intenţia de a consolida NATO ca „alianţă politică puternică și cu o capacitate militară solidă”, dar nu a oferit detalii concrete.

Acest politician laburist și licenţiat în economie va fi primul secretar general al NATO provenit dintr-o ţară nemembră a Uniunii Europene. Cel care-i predă ștafeta a declarat vinerea trecută, când a părăsit sediul de la Bruxelles al Alianţei, că această schimbare survine într-un „moment dificil” pentru NATO, dar și-a exprimat speranţa că NATO va găsi soluţii în faţa provocărilor ce se întrevăd și va reuși să-și apere valorile.

Principala provocare va consta cu siguranţă în relaţiile cu Rusia, tensionate de anexarea Crimeii și de acţiunile Moscovei în estul separatist al Ucrainei, evoluţii ce au creat o criză geopolitică în estul Europei.

Noul secretar general al NATO ar putea avea astfel ocazia să încerce să valorifice în folosul Alianţei bunele relaţii pe care și le-a creat cu oficialii

Pelerinajul la Mecca, marcat de Ebola şi de ameninţarea jihadistă Pelerinajul anual al musulmanilor la Mecca, a început ieri, într-un context marcat, pe de o parte, de ofensiva lansată de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) și, pe de alta, de temerile legate de eventualitatea extinderii epidemiei de Ebola, relatează EFE, citată de AGERPRES. Conform datelor de la Biroul saudit de pașapoarte, aproximativ 1.400.000 de musulmani din întreaga lume se află deja în Arabia Saudită pentru a îndeplini obligaţia religioasă a hajj-ului. Autorităţile se așteaptă ca încă un milion și jumătate de pelerini să sosească foarte curând.

Ceremoniile încep în ziua de „Al Taruia”, în care pelerinii ajunși la Mecca se îmbracă în veșminte albe, fără cusături, se roagă și meditează. A doua zi, ei urcă pe muntele Arafat, unde profetul Mahomed a rostit ultima sa predică „Jutba al Wedaa” (de despărţire). Pelerinii rămân acolo până la apusul soarelui, după care se îndreptă spre orașul Muzdalifa, în care își petrec noaptea. În cea de-a treia zi, credincioșii musulmani pleacă la Mina, unde aruncă pietre în cele trei coloane care îl reprezintă pe diavol. Ei fac apoi înconjurul „Kaaba” – situată în centrul Marii Moschei din Mecca – o mică construcţie în formă de cub acoperită cu o pânză neagră cu auriu sub care se află piatra neagră pe care musulmanii o consideră ruptă din Rai. După îndeplinirea acestor ritualuri, pelerinii își taie părul și unghiile și taie un miel, act care marchează începerea sărbătorii Sacrificiului (Aid al-Adha). În următoarele trei zile după această mare sărbătoare, pelerinii trebuie să îndeplinească a doua parte a lapidării diavolului, la Mina, și să facă de șapte ori înconjurul Kaaba, în semn de despărţire.

Autorităţile saudite au desfășurat un amplu dispozitiv de securitate format din 75.000 de agenţi pentru a asigura buna desfășurare a pelerinajului. Ministrul de interne saudit, Mohamed bin Nayef, a declarat că nu va fi permisă „politizarea” manifestării religioase, fiind interzise steagurile naţionale sau pancartele care ar putea genera discordie.

Au fost, de asemenea, suspendate temporar vizele pentru cetăţenii originari din ţările Africii de Vest, mai ales din Liberia, Guineea Conakry și Sierra Leone, statele cele mai afectate de epidemia Ebola. Autorităţile au stabilit centre de supraveghere sanitară în porturi și în punctele de trecere ale frontierelor terestre. Aproximativ 14.000 de angajaţi din salubritate vor menţine curate zonele unde se practică ritualurile de hajj.

FLUX

ruși în perioada când a fost în fruntea guvernului de la Oslo. Atunci, raporturile politice și economice dintre Norvegia și Rusia au cunoscut un curs ascendent, cele două ţări soluţionând și vechiul diferend privind delimitarea frontierei maritime din Marea Barents, iar Stoltenberg a devenit chiar un bun prieten al fostului președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent premier. În ce privește relaţiile cu Statele Unite, episodul din cariera sa politică ce iese în evidenţă este semnarea în anul 2008 a contractului de opt miliarde de euro pentru achiziţia unor avioane multirol F-35 de la compania americană Lockheed Martin.

Norvegia a mai fost implicată sub conducerea sa și în negocierea a numeroase crize internaţionale, de cele mai multe ori în secret, cum a fost cazul tratativelor dintre guvernul columbian și rebelii FARC, sau medierea între talibani și statele occidentale. Stoltenberg s-a mai remarcat și prin angajarea în alte iniţi-

ative externe, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, în special protejarea pădurii amazoniene.

Implicarea sa în politică a fost una foarte precoce, alegând această cale încă de la vârsta de 14 ani, vocaţie ce se poate să fi fost influenţată de tradiţia din familie. Tatăl său a fost ministru al Apărării și de Externe, a condus Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), iar mama sa a fost secretar de stat. În contrast cu poziţiile exprimate în prezent, începutul vieţii sale politice a fost marcat de participarea la manifestaţii împotriva intervenţiilor militare americane. În anul 1973, în timpul unui protest împotriva războiului din Vietnam, el a aruncat cu pietre în Ambasada SUA de la Oslo. Era perioada în care Jens Stoltenberg se declara un admirator al lui Che Guevara, când a consumat hașiș și a apărut ca sex-simbol pe coperta unei reviste destinate publicului feminin. Însă în decursul timpului avea să evolueze frumos în politica internă norvegiană și să-și revizu-

iască fundamental viziunea asupra politicii internaţionale. În anul 1985 a devenit liderul organizaţiei de tineret a Partidului Muncitoresc norvegian, în 1991 deputat, ulterior ministru al energiei și apoi al finanţelor. În anul 2000, Jens Stoltenberg a ajuns cel mai tânăr șef de guvern din Norvegia. A ocupat atunci pentru scurt timp acest post, dar a redevenit premier în anul 2005, poziţie pe care a părăsit-o abia în septembrie 2013, când coaliţia sa de stânga a pierdut alegerile parlamentare.

Pe plan intern și-a câștigat o simpatie deosebită prin modul în care a gestionat criza provocată de atentatele extremistului Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane pe 22 iulie 2011. De asemenea, sub conducerea sa, Norvegia, ţară bogată în petrol și gaze naturale, a resimţit mai puţin efectele crizei economice mondiale, parametrii săi macroeconomici menţinându-se la valori apreciate, cu o rată a șomajului sub 4%.

FLUX

Primul caz de Ebola în afara continentului african Consecinţele economice ale extinderii epidemiei Primul caz de infectare cu virusul Ebola a fost diagnosticat în Statele Unite, a anunţat marţi, 30 septembrie, un purtător de cuvânt al Centrului pentru controlul și prevenirea bolilor. Pacientul spitalizat în Texas este primul caz diagnosticat atât în SUA, cât și în afara continentului african, a anunţat marţi directorul CDC, citat de AFP, informează MEDIAFAX „Cred că este vorba de primul caz diagnosticat în afara Africii”, a afirmat Tom Frieden, directorul CDC, în cursul unei conferinţe de presă.

Pe de altă parte, el a declarat că autorităţile federale sanitare sunt sigure că vor putea împiedica propagarea virusului Ebola în Statele Unite după ce un prim pacient a fost diagnosticat pe teritoriul american de contractarea virusului, cu toate că la întoarcerea în ţară, pe 20 septembrie, nu prezenta niciun simptom.

Bolnavul, un bărbat, a călătorit în Liberia și este în prezent spitalizat la Health Presbyterian Hospital de la Dallas, în Texas (sud). Infectarea pacientului cu virusul Ebola a fost confirmată de analizele efectuate de CDC. Spitalul nu a dezvăluit identitatea pacientului și vârsta acestuia.

Duminică, un medic american care a contractat virusul Ebola în Sierra Leone a fost repatriat și plasat în carantină într-o clinică a Institutului American al Sănătăţii (NIH), în apropiere de Washington.

Alţi doi medici americani și un misionar repatriaţi în Statele Unite după ce au contractat virusul în Liberia au fost declaraţi recent vindecaţi.

Epidemia de Ebola s-a soldat cu 3.338 de morţi în Africa de Vest din 7.178 de cazuri înregistrate în cinci ţări (Sierra Leone, Guineea, Liberia, Nigeria, Senegal), potrivit ultimului bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) realizat la 28 septembrie și publicat miercuri, relatează AFP. Epidemia de Ebola a apărut și într-o regiune izolată din Republica Democrată Congo (RDC), distinctă de cea din Africa de Vest. În această regiune, 42 dintre cele 70 de persoane care au contractat virusul au murit de la 11 august,

data apariţiei virusului, potrivit bilanţului OMS din 28 septembrie.

Nigeria a înregistrat 8 morţi din 20 de cazuri.

Extinderea Ebola îi îngrijorează pe producătorii de cacao În ultimele două săptămâni, pe fondul temerii faţă de o extindere a epidemiei de Ebola în Coasta de Fildeș și în Ghana, principalii producători mondiali de cacao au crescut preţul acesteia cu 10%.

Cele două ţări nu sunt afectate în acest moment, dar sectorul producţiei de cacao este ameninţat. Cu câteva zile înainte de începerea perioadei de recoltare (de la jumătatea lunii octombrie și până în martie), investitorii sunt îngrijoraţi, scrie Financial Times, citată de dcnews.ro. În cazul în care epidemia se va extinde și în aceste ţări, măsurile de carantină vor perturba grav mișcarea populaţiei, afectând accesul la mâna de lucru. Prin urmare, preţul a crescut cu 10% în ultimele săptămâni, ajungând la 2.957 de euro pe tona de cacao.

Coasta de Fildeș asigură 40% din piaţa mondială și se învecinează cu Guineea și Liberia, ţări lovite dur de epidemia de Ebola. Ghana, care asigură 20% din producţia mondială, nu are frontieră cu vreo ţară afectată de Ebola.

FLUX

România

3 OCTOMBRIE 2014

9

FLUX

NAIV PRIN ROMÂNIA

În faţa cui explodează dosarul Microsoft Dosarul licenţelor Microsoft e despre lăcomia, șmechereala și prostia marilor oameni de stat români.

Dosarul Microsoft este despre o afacere tipică în urma căreia statul român a plătit sute de milioane de euro pentru produse și servicii la preţuri supraevaluate. Cui? În principiu, unor mari companii din străinătate, atât de mari încât își permit să ofere zeci de milioane de euro mită.

Problema are două aspecte. Primul se referă la un model descris de John Perkins. Poţi să fii sau poţi să nu fii de acord cu teoriile corporatocraţiei enunţate de Perkins, dar n-ai cum să nu observi coincidenţe, tipare.

Schema, denumită cinic a asasinilor economici, este aplicată (se pare) cu caracteristici care ţin de cultura locală, de toate marile puteri, în toate ţările din lumea a treia care au nevoie de asistenţă pentru a intra în lumea a doua. În cazul României, analiștii fenomenului aduc vorba despre autostrada de aproape două miliarde de dolari (neterminată), tun dat de americanii de la Bechtel, despre sistemul bancar cedat austriecilor și francezilor, despre petrolul și reţeaua de benzinării care au ajuns la austrieci, despre industria metalurgică luată de ruși ș.a.m.d.

Toate aceste tunuri și altele mai mici n-ar fi fost posibile fără complicităţile vinovate din zonele de decizie românești. Și aici ajungem la al doilea aspect. Pentru că o ast-

fel de operaţiune se naște atunci când se întâlnesc hoţul cu prostul.

Ca să rămânem în registrul vorbelor din popor, prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul. Altfel spus, caracterul deosebit al marilor oameni de stat români are un preţ de tarabă care variază de la câteva excursii în locuri exotice la câteva milioane de euro. Depinde de stilul mituitului.

Dosarul licenţelor Microsoft e despre lăcomia, șmechereala și prostia marilor oameni de stat români, pentru care interesul naţional e o vorbă bună numai pentru prostit „bizonii”, în vreme ce burdihanul propriu și de partid ţin loc de lege fundamentală. Firește, până la o sentinţă definitivă și irevocabilă a justiţiei, toţi demnitarii din lotul Microsoft sunt nevinovaţi și curaţi ca un fund de nou-născut. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase a șpagă și nici obrazul fin nu aduce a neam prost.

Domnii și doamnele care stau la coadă în faţa procurorilor DNA au dat, desigur, dovadă de patriotism semnând pentru închirierea la suprapreţ a unor licenţe Microsoft.

Nu, licenţele nici măcar nu au fost cumpărate, tocmai pentru a da posibilitatea următorilor mari oameni de stat cu drept de semnătură să dea alte tunuri asemănătoare. Și tot așa.

Nici nu mai contează azi cine a pornit dosarul licenţelor Microsoft (pare-se că, date fiind implicaţiile, acest dosar n-ar fi ajuns să fie deschis în România dacă tăvălugul n-ar fi pornit ceva mai pe la Vest).

Vor fi fost timing-urile astfel potri-

vite încât dosarul să explodeze cât mai în preajma campaniei electorale? Tot ce se poate. Partea bună, dacă e vreo parte bună în toată această tărășenie care pute, este aceea că mai deschidem un pic ochii.

Partea proastă e că aproape nu există partid important care să nu fie reprezentat pe lista celor bănuiţi de DNA că ar fi primit mită (cei mai bine reprezentaţi sunt cei din PSD, dar acest detaliu e doar pentru culoare). Priviţi lista, aflată în continuă completare, a celor care

trebuie să dea cu subsemnatul la DNA: foștii miniștri ai Educaţiei, Ecaterina Andronescu (PSD), Alexandru Athanasiu (PSD), Daniel Funeriu (PDL, apoi PMP), foștii miniștri ai Comunicaţiilor, Gabriel Sandu (PSD), Valerian Vreme (PDL), Adriana Ţicău, Dan Nica (PSD), fostul secretar general al guvernului Năstase, Șerban Mihăilescu, fostul ministru de Finanţe, Mihai Tănăsescu (PSD). Știri de ultima oră îi aduc aproape de operaţiunea Microsoft pe Dorin Cocoș (în vremea respectivă

soţ al Elenei Udrea) și Gheorghe Ștefan-Pinalti (primar PDL de Piatra Neamţ). Mai mult, un martor audiat de procurorii DNA ar fi adus în discuţie însăși numele ultimilor doi premieri PSD, Adrian Năstase și Victor Ponta (perioada în care era șef al Corpului de Control al Guvernului Năstase).

Aproape că nu contează în faţa cui explodează dosarul Microsoft.

Pierde Ponta 3-4 procente? I se mai șifonează un pic imaginea Elenei Udrea? Are Monica Macovei o mică adiere de vânt în pupă? Stă Klaus Iohannis deoparte, tăcând cu subînţeles? Ei, și? Partea proastă e că aceste mizerii s-au întâmplat, la scară mai mare sau mai mică, și nu doar în cazul Microsoft ori în cele enunţate mai sus. Partea proastă e că statul român nu pare să aibă voinţa și putinţa de a face cumva ca asemenea mizerii să nu se mai repete. Este aceasta o temă pentru campania electorală prezidenţială? Fără îndoială! Vom avea o dezbatere adevărată? Bineînţeles că nu, doar există atâtea subiecte marginale, perdele de fum și petarde.

La un moment dat, pe vremea lui Radu Vasile, exista o foarte aprinsă dispută în jurul dilemei dacă mai e sau nu mai e ceva de furat în România. Staţi liniștiţi, atunci când se va fi furat totul, tot va mai rămâne ceva de furat. Românii sunt experţi în a-și fura singuri căciula, ba chiar sunt în stare să se lase mituiţi pentru asta.

Călin HERA Sursa: cotidianul.ro

De la spolierea statului falit se trece la jugularea oamenilor

În strictă conexiune cu mecanismul preţuri-salarii este ascunderea de către capitalul străin înainte de fiscalizare a grosului profiturilor realizate în România și pierderea urmei lor prin externalizări camuflate. Să adăugăm mecanismul bancar în care băncile străine, confiscând monopolul în domeniu, practică cele mai înalte marje de dobânzi din lume, justificate neobrăzat cu „riscul de ţară”, cu toate că dau împrumuturile de aici și nu din afara ţării și nimeni nu le împiedică să plece dacă se simt ameninţate de un asemenea risc.

Deci, condiţiile „totul pentru capitalul străin, nimic pentru România!” sunt pe deplin asigurate.

Și atunci de ce totuși capitalul străin scoate la bătaie în continuare pe brokerul său principal – FMI?! Capitalul străin nu se mai arată mulţumit de rata din ultimul timp de extracţie de sevă economică din România. Realitatea este că s-a ajuns întrun moment nou. A trecut vremea când capitalul străin venea și băga direct mâna în resursele ţării și în activele statului. Și aceasta nu pentru că s-a trezit cumva vreun guvern sau vreun politician din România, ci doar pentru simplul fapt că resursele și activele s-au terminat. Dacă le vor, noii capitaliști străini trebuie să le ia acum de la alţi capitaliști străini. Și aceștia nu le dau gratis precum statul român!

Trebuie trecut la alte forme de împilare, la alte gâturi de jugulat! Nu există alte gâturi decât cele ale populaţiei! Și brokerul FMI trebuie să fie prezent aici pentru a organiza împilarea și jugularea populaţiei. Încercările se lovesc de rămășiţele celor trei piloni ai protecţiei sociale moștenite de la comunism: sistemul de sănătate, sistemul de pensii și sistemul locativ și al utilităţilor publice. Se poate lesne observa că sunt exact domeniile asupra cărora brokerii de la FMI/CE își îndreaptă atenţia. În sistemul de sănătate este impusă o abatere grosolană de la firea lucrurilor (organizarea acestuia fie în sistem bugetar, fie în sistem de asigurări), miza fiind colectarea bugetară (obligatorie) a banului ca impozit și cheltuirea sa, dimpotrivă, ca o contribuţie de asigurări, pentru

a-l putea canaliza către companii străine și pentru a-i scoate dintre beneficiari pe cei nevoiași. În ce privește pensiile, ideea este de a orienta banii colectaţi spre sistemele private (toate în mâna străinilor) și de a face sistemul public de pensii mereu mai puţin costisitor (fapt ca și realizat în ciuda deficitului actual al bugetului său, întrucât, potrivit înseși legii contributivităţii care operează, sumele ce vor trebui alocate pensiilor se vor prăbuși în curând, de îndată ce vor începe să iasă la pensie cei care lucrează de peste două decenii

fără carte de muncă sau cu salarii derizorii pe cartea de muncă). În sfârșit, lovitura finală o vor primi românii de la scumpirea oribilă a utilităţilor (toate, de asemenea, în mâna unor companii străine) – proces în curs – care să-i oblige la vânzarea proprietăţilor pe care le au din timpul comunismului și la transformarea lor în chiriași, la cheremul unor fonduri de investiţii străine deja pregătite pentru acest transfer.

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

FLUX

10

Externe

3 OCTOMBRIE 2014

Evaziune şi spălare de bani la Lukoil, companie la care a fost director actualul ministru al Finanţelor Procurorii din România au făcut percheziţii la sediile mai multor societăţi comerciale aparţinând Lukoil, inclusiv rafinăria din Ploiești, prejudiciul estimat de anchetatori fiind de 230 de milioane de euro, din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală și restul din spălare de bani, informează MEDIAFAX.

Într-un comunicat de presă transmis ieri, Parchetul Curţii de Apel Ploiești anunţă că au avut loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor comerciale S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploiești, S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMÂNIA S.R.L., S.C. LUKOIL LUBRICANTS EAST EUROPE S.R.L., S.C. AGENŢIA LUKOM-A-ROMÂNIA S.R.L., S.C. TP LOG SERVICES S.R.L., toate din municipiul Ploiești. În acest dosar, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploiești, se fac cercetări pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Sursa citată a mai precizat că prejudiciul estimat până în prezent este de 1.039.019.829 lei (230 de milioane de euro), din care 505.421.252 lei (112 milioane euro) din evaziune fiscală și 533.598.577 lei (118 milioane euro) din spălare de bani.

La percheziţiile care au avut loc la societăţile Lukoil participă ofiţeri de poliţie din IGPR, inspectori ai Direcţiei Generale Vamale, inspectori ai Direcţiei Naţionale Antifraudă și lucrători ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova.

Lukoil Europe Holdings, din grupul petrolier rus Lukoil, deţine 97,1% din capitalul social al rafinăriei Lukoil din Ploiești, iar alţi acţionari cumulează restul de 2,89% din titluri.

Compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere românești, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. Acţionar principal cu 97% este Lukoil Europe Holdings, iar funcţia de manager general este ocupată de moldoveanul Victor Jumbei, menţionează Portalul mold-street.com. În perioada 2000-mai 2013, actualul ministru al Finanţelor din Republica Moldova, Anatol Arapu, a fost director financiar și director general adjunct pe probleme economice și financiare la Lukoil România.

FLUX

Se va schimba situaţia în Ucraina după alegeri?

Schimbarea de regim, forţată în Ucraina de masivele proteste, a intrat în faza finală. După alegerile prezidenţiale anticipate din mai, la finele lunii octombrie se va vota un nou Parlament. Câștigătorul este de pe acum cunoscut. În vreme ce schimburile de focuri continuă în estul Ucrainei, în ciuda armistiţiului formal, ucrainenii își aleg pe 26 octombrie un nou Parlament. Și alegerile legislative sunt tot anticipate, după cum au fost cele prezidenţiale. Este „un nou început”, după cum au solicitat iarna trecută cei din opoziţie. În regiunile separatiste din jurul orașelor Doneţk și Lugansk se va vota mai târziu. În istoria recentă a Ucrainei, alegeri parlamentare anticipate au mai fost, în afară de cele de acum, în 1994 și în 2007. Scrutinul care bate acum la ușă este însă „de importanţă existenţială”, afirmă Viktor Zamiatin, expert în cadrul Centrului Razumkov pentru Studii Economice și Politice din Kiev. „Miza este supravieţuirea Ucrainei ca stat”, a declarat el pentru DW. În total, pentru cele 450 de fotolii ale Radei din Kiev concurează 29 de partide.

Câștigătorul este însă dat ca sigur de câteva luni. El se numește Petro Poroșenko și este șeful statului. Alianţa electorală care îi poartă numele (Blocul lui Poroșenko), conduce detașat în sondaje și ar putea întruni o treime din voturi. Remarcabil este că alianţa a luat fiinţă abia la finele lunii august, pe baza fostului partid al lui Poroșenko, „Solidaritate”.

Miliardarului Poroșenko i-a reușit astfel o ascensiune spectaculoasă în politica ucraineană. „Solidaritatea” lui existase până acum mai mult pe hârtie și nu era partid parlamentar. Pentru Poroșenko, în calitate de președinte, apropiatele alegeri sunt foarte importante. Potrivit Constituţiei, parlamentul și guvernul au mai multă putere decât președintele. De aceea, este important ca Poroșenko să-și asigure o majoritate în legislativ.

Președintele a depus eforturi să-l atragă în alianţa sa pe premierul Iaţeniuk. Dar fără succes. Astfel, în locul lui Iaţeniuk, „Blocul Poroșenko” a ajuns să fie condus de primarul Kievului, fostul campion mondial la box Vitali Kliciko. Partidul fostului boxer super-greu, UDAR, a devenit astfel un pilon central al „Blocului Poroșenko”.

Rezultatul bun din sondaje al formaţiunii lui Poroșenko este rezultatul mai multor factori, explică Zemiatin. „În primul rând, mulţi așteaptă de la Poroșenko

o rezolvare pașnică a conflictului din estul Ucrainei. Și programul de reforme al președintelui, intitulat „Strategia 2020”, se bucură de popularitate, fiindcă promite o apropiere de UE”, a mai declarat expertul.

Totuși, situaţia din estul Ucrainei îi poate fi fatală lui Poroșenko. Decizia sa, de a le acorda mai multă autonomie separatiștilor, este privită de mulţi ca o eroare. Oleg Liașko, populist de dreapta și lider al „Partidului Radical”, vorbește în context despre o „capitulare”, a președintelui ucrainean. Formaţiunea sa se află pe locul doi în sondaje, fiind creditată cu 10 la sută din voturi.

Din tabăra adversarilor lui Poroșenko face parte și fosta șefă a executivului, Iulia Timoșenko. Totuși, ea va obţine, potrivit sondajelor, un rezultat mai slab decât în 2012. Pe vremea aceea, ea se afla încă în închisoare, după un proces controversat la nivel internaţional, și partidul ei „Patria” era condus de actualul premier Iaţeniuk. Acum însă, Timoșenko și Iaţeniuk s-au separat și premierul își conduce propria alianţă electorală, intitulată „Frontul Popular”. Mai mulţi politicieni din tabăra lui Timoșenko i s-au alăturat lui Iaţeniuk.

Mare perdant al apropiatelor alegeri este grupul foștilor susţinători ai președintelui alungat de la putere, Victor Ianukovici, refugiat în Rusia. Mulţi dintre foștii săi tovarăși de drum și-au constituit o formaţiune proprie, intitulată „Blocul de Opoziţie”. Potrivit sondajelor, nu este sigur că formaţiunea va reuși să treacă pragul electoral. Bazinul electoral al formaţiunii se află în Crimeea anexată de Rusia și în estul Ucrainei. Același lucru este valabil și în cazul comuniștilor. O largă majoritate prooccidentală pare astfel asigurată după scrutin în Rada de la Kiev.

Sursa: Deutsche Welle

PREMII NOBEL

Laureaţi care nu ar fi meritat această distincţie Premiile Nobel sunt, fără îndoială, cele mai râvnite și mai prestigioase distincţii oferite pentru activităţi știinţifice, politice sau literare care deschid noi drumuri la nivel societal. Însă nu toţi laureaţii acestor premii au meritat aceste distincţii, la fel cum nici toţi cei care le-ar fi meritat nu le-au primit.

De-a lungul timpului, în cei peste 110 ani de la înfiinţarea acestor premii, procesul riguros de selecţie a făcut ca doar 4 laureaţi să fie consideraţi controversaţi sau de-a dreptul nemerituoși.

Primul astfel de caz s-a produs în 1926, când Johannes Andreas Grib Fibiger (1867-1928) a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină.

Medic și patolog danez, Fibiger a descoperit o specie de vierme parazit, Spiroptera carcinoma, despre care a susţinut că este agentul cauzator al cancerului stomacal (în studii efectuate pe rozătoare).

Această descoperire, care i-a adus premiul Nobel pentru Medicină, s-a dovedit ulterior a fi falsă.

William Bradford Shockley

(1910-1989) a fost un fizician și inventator american de origine britanică. Alături de John Bardeen și de Walter Houser Brattain, Shockley a inventat tranzistorul, invenţie pentru care cei trei au primit în 1956 Premiul Nobel pentru Fizică. Tranzistorul este un dispozitiv electronic din categoria semiconductoarelor, folosit mai ales pentru a amplifica și a comuta semnale electronice și puterea electrică.

Deși contribuţia sa la această invenţie nu poate fi pusă sub semnul întrebării, controversele au fost provocate de sprijinul deschis pe care l-a acordat mișcării care susţinea eugenia – teorie care preconizează ameliorarea populaţiilor umane prin măsuri de selecţie genetică (alegerea părinţilor, sterilizarea, interzicerea procreării etc.).

Eugenia a fost pusă în aplicare de naziști.

William Shockley credea în eugenie și a donat chiar spermă la Repository for Germinal Choice, o bancă de spermă concepută pentru a disemina cele mai bune gene ale omenirii.

Medicul american Daniel Carleton Gajdusek, laureatul Premiului Nobel pentru Medicină din 1976

pentru studiile sale legate de maladia kuru, a provocat, de asemenea, o serie de controverse de ordin moral, nedemne de un laureat al acestui premiu. Omul de știinţă american a stat 19 luni după gratii începând cu 1997, după ce a pledat vinovat la acuzaţiile ce i s-au adus cu privire la abuzarea unor copii.

Kuru este o maladie neurodegenerativă incurabilă, endemică regiunilor tribale din Papua Noua Guinee. Această maladie este un fel de encefalopatie spongiformă transmisibilă prin practicarea ritualurilor funebre canibale.

Decernarea Premiului Nobel pentru Pace din 1994 lui Yasser Arafat, alături de Shimon Peres și de Yitzhak Rabin, a provocat, la fel, numeroase controverse și a atras chiar demisia unui membru al Comitetului Nobel, Kare Kristiansen. „Care vor fi consecinţele”, s-a întrebat el public după anunţarea laureaţilor, „dacă un terorist cu un astfel de trecut ajunge să primească cel mai prestigios premiu al lumii pentru pace?”.

Pe de altă parte, numeroase personalităţi ale știinţei și literaturii au trecut neobservate pentru comisia care acordă prestigioase-

le premii Nobel. Celebrul chimist rus Dmitri Mendeleev, scriitorii Lev Tolstoi, Virginia Woolf, James Joyce, Marcel Proust, Mark Twain, Gertrude Stein și Henrik Ibsen, economista Joan Robinson, fizicienii Thomas Edison, Nikola Tesla și Jules-Henri Poincaré, medicul american de origine armeană Raymond Damadian (inventatorul primului aparat RMN) și omul de stat Mahatma Gandhi nu au primit acest premiu.

Un caz aparte este și cel al fizi-

cianului austriac Lise Meitner, care a avut o contribuţie importantă la descoperirea fisiunii nucleare, alături de Otto Hahn (laureatul Premiului Nobel pentru această descoperire în 1944). Ea ar fi fost nominalizată de 13 ori pentru Premiul Nobel, fără să câștige vreodată (nominalizările la Nobel sunt secrete și această informaţie nu este certă), fiind ocolită în perioada expansiunii naziste în Europa pentru că era de origine evreiască.

Sursa: agerpres.ro

Cultur=

3 OCTOMBRIE 2014

Alaltăieri, sosesc de la Galaţi dl Răsvan Angheluţă, președintele Consiliului Judeţean, dl Radu Moţoc, generosul care ne asigură periplul prin partea de vest a Ţării, ș. a. Radu îmi prezintă copiile scrisorilor de garanţie că vom fi primiţi frăţește, ceea ce, cred eu, e mai mult decât regește, la Oradea, Satu Mare, Brașov. Urmează să dea un răspuns și filiala Sibiu a Asociaţiei „Pro Basarabia și Bucovina”. Depeșele respective conţin multe rânduri înduioșătoare. Traseele sunt foarte interesante. (Nu citez, pentru că scrisorile rămân la noi. Poate apelez la ele, când voi expune impresiile de călătorie.) Chiar astăzi am fost la gară și am procurat bilete pentru mine și Nicolae Leahu de la Drochia pentru Galaţi (autocarul Constanţa). Vom pleca pe 5 august.

Telefonez la „Luceafărul” lui Marius Tupan să-i spun că, în sfârșit, dialogul nostru din ianuarie 1993 a văzut lumina tiparului astăzi, în „LA”. Îmi răspunde Ioan S. Pop, secretarul de redacţie. Mă întreabă dacă am văzut grupajul meu de versuri de după reapariţia revistei. Nu, pentru că nu am reușit să mă abonez. Îmi promite că-mi rezervă numărul respectiv. Apoi vorbesc cu Petre Stoica – tocmai se nimerise să fie și el în redacţie. Cică, a venit să-și aducă articolul. Cartea de interviuri, zice, a ieșit mult mai bună decât se aștepta (Spunerea de sine). A citit o bună parte din dialoguri.

Azi, TVR dă un reportaj de la întrunirea angajaţilor revistelor literare ale Ministerului Culturii, care nu și-au luat salariul încă din luna martie. Îl acuză de incompetenţă pe Mircea Tomuș.

Aproape gluma sau la fel de aproape seriozitatea cu legea bicicletei, în condiţiile de astăzi: dacă nu te miști, cazi! – vine, cred, ca un ecou de mai de foarte demult (mod anapoda de exprimare pitoresc-parșivă…). În anul 1911, Leonid Andreev scria într-un articol despre teatru: „Recitind memoriile”… – dar hai să lipesc aici din „Contemporanul” citatul, decupându-l. Câtă economie de… răbdare! [Sau de nerăbdare?

Naiba știe… Sigur, și pasta pixului sau cerneala din stiloul chinezesc (cu de astea sfidez caligrafia…), merg ușor, alunecând a rătăcire de posibilă idee mare sau doar cât de cât importantă.]

Prin urmare, citatul despre mișcare: „Recitind memoriile lui Benvenuto Cellini, am rămas impresionant de numărul uriaș de turnuri din viaţa acestui artist aventurier medieval: câte evadări, crime, pierderi și regăsiri neașteptate, câte idei și prietenii. Da, contemporanul nostru mediu nu-și va putea nota de-a lungul întregii sale vieţi atâtea evenimente, câte îi ieșeau în cale lui Cellini în scurtul său drum de-acasă la barieră! Dar nu numai Cellini era așa, ci toţi cei de atunci și viaţa lor plină de briganzi, duci, călugări, mandoline.

Era demn de interes și plin de trăiri în acea vreme doar cel ce se mișca și acţiona, iar cel ce rămânea pe loc era privat de trăirea vieţii înseși – cel ce stătea pe loc era aidoma unei pietre de lângă drum, despre care nu ai ce spune. Firește, și scena, în cazul prezentării geniului abuliei hamletiene, a fost nevoită să se umple de duci, spade, crime, fapte – măcar razant, de atmosferă, – altfel nici nu putea fi vorba de un om viu!

Dar să pășim peste câteva veacuri și iată că în faţa dumneavoastră se află viaţa… ei, bine, a lui Nietzsche însuși, cel mai tragic erou al contemporaneităţii. Unde sunt evenimentele, călătoriile și acţiunile vieţii sale? Nu sunt. În tinereţe, când Nietzsche mai călătorea și acţiona într-un fel îmbrăcat în uniformă de soldat prusac, era mult mai puţin dramatic: drama începe în momentul în care în viaţă i se instalează monotonia și liniștea cabinetului său de lucru. Aici vom întâlni și chinuitoarea reevaluare a tuturor valorilor, și confruntarea tragică, și ruptura cu Wagner, și pe seducătorul Zarathustra. Dar scena?”. Și încă un gând de al lui Andreev, din același articol: „În teatru viaţa a devenit mai psihologică, dacă ne putem exprima astfel; alături de eroii iniţiali ai dramei – iubirea și foametea – s-a mai ridicat un nou erou: intelectul. Nu foamea, nu iubirea, nu onoare: gândirea, gândirea umană cu

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

UNDEVA ÎN COSMOS

Clădirea fostului Gimnaziu pentru fete, fondat de baroana Iulia A. von Gheiking

(Pagini de jurnal)

21.VII.1994

11

suferinţele, bucuriile și bătăliile sale – iată cine e adevăratul erou al vieţii contemporane și – de ce nu? – iată cine are prioritate în dramă”.

MIC nu că dă dovadă de birocratism – la USM! – ci de un birocratism obraznic, sfidător, de mojic. Intră la el Ghenadie Nicu, sosit de la Ungheni, hăt! să solicite carnetul de scriitor care-i mai atenuează din necazurile unui șomer care nu totdeauna are cu ce plăti un bilet de tren. Însă mojicul, bând vin împreună cu I. V. și A. Sc., îi spune că, vezi, dumneata, pe ici și pe acolo… Ce specimene de microbi, care se consideră… dar. Domnul cu ei. Va veni ocazia ca Nicu să-și povestească unele întâmplări despre cazurile astea…

4.VIII.1994 În ajunul plecării într-un captivant periplu: de la Galaţi (oraș foarte cunoscut mie) – spre Timișoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Brașov, iarăși Galaţi… însă, într-o derulare de imprevizibilă aventură, pe 29 iulie am mai trecut prin Galaţi.

Ne-am oprit să bem un suc lângă cinematograful și magazinul central, pentru ca, doar peste câteva minute, să vedem lângă mașina noastră (a lui Jan Mânăscurtă) un flăcăuan simpatic, explicându-ne ceva prin gesturi. De fapt, printr-un singur gest, mai mult – arăta la roata din faţă-stânga.

A-ha! E blocată, dom’le! Vin și cei care ne-au imobilizat. Reprezentanţi ai unei firme particulare care, vede-se, trebăluiește paralel cu poliţia rutieră. Trebuie să plătim amendă 10 mii de lei. Ele-lei! Douăzeci și ceva de litri de benzină, necesari să ajungem la misterioasa, dar deja, intuitiv, întristătoarea localitate Capidava, pe o insulă pe Dunăre, situată la 20 de kilometri în aval de orașul nuclear Cernavodă. Să plătim suma, când leul chișinăuian nu ţi-l schimbă nimeni pe cel bucureștean? Ba nici dolarii nu ai unde-i schimba – e vineri și e trecut de ora 19.00. Însă funcţionariificţionarii-stopiști zeloși nu sunt receptivi la explicaţii: o ţin una și bună, daţi banii! Cred că nu prea au mulţi clienţi distraţi, alde noi, și, asta e, insistă, pentru ca să-și îndreptăţească „profesia” de pândari rutieri și – de ce nu? – să aibă cu ce-și plăti benzina arsă pe străzile Galaţiului. Rezolvă problema domnul Răsvan Angheluţă, președintele Consiliului Judeţean, dar care nu aplică influenţa dumisale administrativă, ci, tacit și rapid, ne pune în posesia celor 10 mii de lei, pe care ni-i aduce fiica domniei sale. Plătim amenda de-a dreptul deocheată și, în plină seară deja, pornim în grabă spre spaţiul necunoscut care, intuitiv, ne cam deprimă. E consolator doar faptul că mai cunoaștem o parte de Ţară, că ne mai alegem cu ceva experienţă necesară scrisului, ba, pur și simplu, unei simple vieţi de om.

Cum am pornit spre Capidava?... De fapt, eu eram pornit spre… Constanţa. Așa îmi sugerase, în ajun, Jean, că mergem, dacă accept, la un simpozion S.F. ce se ţine la Constanţa. Dar, în realitate, Ioan înţelesese anapoda de la „fantastul” Al. Roșu, care, la rândul său, nu se prea descurcase în textul unei invitaţii ce venise de la Departamentul Tineret. Invitate 6 persoane. Bun. Dar unde? Undeva în Cosmos…

Ei bine, cetind harta ferfeniţă, pe care mi-o dăruise încă în 1987 Nelu Șcerbina, la București (era angajat la ambasada URSS), și cu care m-am descurcat pe drumuri de zeci de mii de kilometri; deci, cetind harta și, din vreme în vreme, mai și întrebând, precizând, pe la ora 1.30, trecut de miezul nopţii, ajungem la Capidava, apoi coborâm pe un mal de Dunăre de unde deslușim, în depărtarea apei, niște lumini. Presupunem că chiar acolo ar fi insula cu simpozionul. Se aud voci, melodii de discotecă…

Vine barcă, la vâsle – lipoveanul nea Chirilă care-i transportă pe Mânăscurtă și pe Roșu pe insulă, să afle pe cât suntem de bineveniţi. Peste mai bine de jumătate de oră, revin exploratorii noștri. Parcăm mașina lângă o zgomotoasă staţie de pompare a apei, luăm bagajele, urcăm într-o barcă de fier, plecăm spre insulă. Aici se terminaseră – spuneau cei întâlniţi – spectacolele, focurile de artificii, iar dl primar de Cernavodă, cu consilierul, cu soţia, cu alţii, mai stăteau la un pahar de vorbă lungă, susţinută în continuare și de noi.

Se termină totul cu ciondăneala dintre primar și barcagiul care trebuia să-i ducă pe apă (barcă cu motor) spre Cernavodă.

În cabine, pe un bac plutitor, adormim pe la ora trei și ceva. Dimineaţa, cercetăm insula. O fi bună ea sălbăticia insulară, dar nu atacată și poluată nemilos de circa 300 de participanţi (autori și fani) la o tabără de S.F. Fără condiţii elementare, junii fantaști își lăsau excrementele pe unde găseau vreun loc mai ferit. Noi, cam blazaţi.

Unica preocupare care ne mai sustrage de la mizeria unei sălbăticii… profanate e comunicarea cu niște tineri lipoveni, pescari. Ei ne servesc cu saramură, cu pește copt pe jar. Ioan și cu fiul său Călin merg să vadă cum lipovenii Vasea și Tima aruncă plasele. Revin cu vreo 20 de pești nu prea mari. Sâmbătă, 30 iulie, pe Dunăre pescuitul a mers destul de prost. Ioan îmi povestește cum el arunca apa din barcă, folosind un fel de căuș din plastic. Cu același căuș, Vasea-lipoveanul lua apă din Dunăre și își potolea setea!... Eh, se știe ce curată e Dunărea…

Tocmai peste cabina noastră, pe bac, se ţine discoteca: noapte de coșmar!

A doua zi, o întindem spre Constanţa. Bronzaţi o zi la Dunăre, pe la ora 14.00 ne aruncăm în Marea Neagră, iar peste alte trei ore o luăm spre Chișinău. Ajungem pe la ora două după miezul nopţii.

Pe insulă, m-am gândit la proza lui Panait Istrati, la cea a lui Fănuș Neagu, dar, în special, la cea din volumul „Echinocţiul nebunilor” al lui A. E. Baconsky, pe care ar trebui să-l recitesc. (Oho! Ce de-a ani au trecut din 1968-1969, când A. Burac îmi împrumutase cartea cu acele nuvele stranii!)

Odată ce veni vorba despre Andrei sau odată ce veni el în vorbă, e ceva de povestit și despre el. Totuși, a fost, atunci, în mai, în Grecia. Îmi spusese, la Ministerul Culturii, Anghel Dumbrăveanu că trecuse Burac – se întorcea de la Atena. La Chișinău, A. negase că ar fi fost unde zicea Anghel…

Acum două săptămâni, eu deconspir, sau însuși Andrei deconspiră cazul. Îmi telefonează Spiridon Vangheli. Zice: „Dacă nu v-a mers cu China, iaca avem o croazieră pentru noiembrie”… PEN-Centrul Internaţional suedez pune la cale o acţiune la care să participe scriitori din arealele Mării Negre și celei Baltice. Noi, de, ca cei cu marea furată. Nedreptăţiţii de istorie, dar mai ales de vecinii hrăpăreţi, dar înţeleși de unii colegi. Andrei îmi spusese că, la Atena, când se întocmea programul croazierei, ucraineanul protestase împotriva participării moldovenilor. „Păi, voi ne-aţi furat ieșirea la mare și tot voi o faceţi pe cei cu balanţa dreptăţii!” i-ar fi spus Andrei.

Așadar, îmbarcarea ar fi la Odesa, apoi – Bulgaria, Turcia, Grecia… Să ne dea Domnul șansa cea bună!

Din câte am înţeles, candidatura mea a trecut cu greu. Cineva își promova simpatiile sale. În fine, componenţa echipei e următoarea: Beșleagă, Burac, Nic. Popa, eu și Vangheli.

E greu să comentezi simpatiile și antipatiile…

Vangheli îmi zice: „Cu toate că n-ai vrut să scrii procesul verbal, la una din ședinţe, când te-a rugat Burac, noi am hotărât…”. Mă rog, n-au hotărât rău. Ţinem în taină plecarea și componenţa grupului, dar poate ieși cu interogaţii belicoase: „De ce Popa? De ce Butnaru? De ce Beșleagă? De ce, din nou, Burac și Vangheli?... De ce nu eu? De ce nu el? De ce?...”.

Dar, să fin noi sănătoși, să ajungem până în noiembrie, să facem călătoria, să ne reîntâlnim cu gândurile lăsate aici, în Jurnal, astăzi, joi, 4 august, când, împreună cu Nicolae Leahu, suntem în ajunul unei mari călătorii, ce ar putea fi destul de interesantă și cognitiv-instructivă.

Vorbeam de interogaţiile belicoase cu care se încheie fiece acţiune cu participarea unor scriitori… Pe o fișă, găsesc niște gânduri pe care leam scris/ transcris pe 11 mai 1994. Iată-le: Noi, cei care, cu sau fără voie, suntem cam des angajaţi în coliziuni guralive, ar trebui să știm cam de ce se întâmplă atare ciocniri. La 1650, Thomas Hobles vorbea pentru timpuri îndelungate și perindări de generaţii: „În natura omului găsim trei cauze principale de ceartă – mai întâi concurenţa, în rândul a doilea neîncrederea, în al treilea rând gloria. Prima face pe om să dea năvală după câștig, a doua pentru siguranţă, a treia pentru reputaţie”.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Alexei Mateevici, 85.

Clădirea a fost construită în anii '90 ai secolului al XIX-lea. Din 1892 a fost sediul Gimnaziului pentru fete, fondat de baroana Iulia A. von Gheiking, din 1918 a funcţionat Liceul A. Donici. La sfârșitul anilor '30 a fost o parte componentă a Liceului industrial. În perioada postbelică aici s-a aflat sediul Sovietului Comisarilor Norodnici ai RSSM, apoi – Școala medie nr. 5.

Clădirea este construită în două etaje, ridicată pe un plan unghiular, cu o aripă alungită în adâncul parcelei. Clădirea gimnaziului a fost amplasată cu o retragere de la linia roșie a străzii, pentru crearea în faţa clădirii a unei piaţete. Din cauza căderii reliefului spre stradă, partea anterioară a clădirii este ridicată pe un soclu înalt, dotat pentru acces cu o suită din trepte. Faţada principală are o compoziţie simetrică, soluţionată în spiritul clădirilor pentru instruirea tineretului studios. Clădirea are un aspect monumental, faţada fiind dominată de un portic din patru

coloane a ordinului doric, partea superioară a căruia prezintă un balcon, care întrunește și dubla funcţie de tribună în cazul festivităţilor școlare. Arhitectura clădirii este în stil eclectic cu reminiscenţe neoclasice.

Planimetria este bazată pe sistemul de culoare, cu clasele aliniate de-o parte, orientate spre exterior, spre curtea interioară fiind orientate ferestrele culoarului. O scară cu trei rampe urca la etaj, iluminată printr-un gol de fereastră amplu, orientat spre curtea interioară. La etaj se aflau clasele, cu amplasarea identică a celor de la parter, și sala festivă, iluminată prin ferestre în arc în plin cintru, orientată spre stradă. La capătul opus al intrării se afla sala de sport. Paramentul este tencuit, pe a cărui suprafaţă se evidenţiază detaliile de arhitectură, ancadramente sub forma plintelor la ferestre și uși, cu lizene între ferestre. Partea superioară a pereţilor este dominată de o friză netedă, deasupra căreia se află un parapet plin din piatră.

Sursa: monument.sit.md

12

FLUX

Cultur=

3 OCTOMBRIE 2014

Cărţi care au prevăzut viitorul tehnologiei Greu ne putem imagina că un scriitor poate anticipa viitorul în știinţă sau tehnologie. Literatura nu are, aparent, o legătură cu aceste domenii exacte.

Cu toate acestea, există numeroase exemple de autori „vizionari” care au anticipat și au inspirat multe dintre invenţiile și descoperirile știinţifice ulterioare.

Cu siguranţă, cel mai cunoscut scriitor care a anticipat prin operele sale evoluţia tehnologiei este Jules Verne. Este greu să ne oprim asupra unui singur exemplu, dar poate cel mai interesant este submarinul, despre care a scris în 1870 romanul de aventuri „O mie de leghe sub mări”.

Un alt caz este H.G. Wells, care a descris în 1897, în romanul „Războiul Lumilor”, o navă spaţială. Însă ei nu sunt singurii scriitori ale căror opere prezic viitorul știinţei și progresul tehnologic al societăţii cu o precizie uluitoare. Bussines Insider a alcătuit o listă cu cele mai interesante profeţii făcute de autori în romanele lor, care s-au îndeplinit. Și, cu siguranţă, multe din tehnologiile aparent imposibile care sunt prezentate acum în cărţi și filme vor deveni și ele realitate la un moment dat.

Cărţi care au descris viitorul: H.G. Wells Patru dintre cărţile lui H.G. Wells apar pe lista previziunilor, fiind cel mai prezent dintre autorii incluși.

Născut în Anglia, la jumătatea secolului al XIX-lea, scriitorul este cunoscut pentru romane ca Războiul Lumilor, Mașina Timpului ori Omul Invizibil, care au vândut numeroase exemplare și au fost adaptate pentru radio, pentru micul și marele ecran ori pentru scenă. Volumul When the Sleeper Wakes (Când se va trezi Cel-Care-Doarme), scris în 1899, anticipează apariţia ușilor automate, cu senzori de mișcare. Acestea au fost inventate în 1960, la 61 de ani de la romanul lui Wells.

De asemenea, folosirea tancurilor în război a fost anticipată de Wells în 1903, în The Land Ironclads ( Curasate terestre). Primele blindate pe șenile au fost trimise în luptă în timpul primului război mondial, în 1916, la 13 ani de la publicarea romanului.

O altă predicţie a scriitorului este introducerea bombelor atomice, în The World Set Free (Lumea eliberată), publicată în 1914. Prima bombă atomică folosită în război a fost lansată asupra Hiroshimei, în 1945, la 31 de ani de la apariţia cărţii. Men like Gods (Oamenii ca zeii), publicată în 1924, anticipează introducerea mesageriei vocale. Aceasta a devenit populară abia în anii '80 ai sec. XX.

tuită de Business Insider.

Verne nu numai că a anticipat descoperirile viitoare, dar a și influenţat cursul istoriei, romanele lui reprezentând o inspiraţie reală pentru oamenii de știinţă. Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, spunea că a fost serios influenţat de 20.000 de leghe sub mări, publicată în 1870. Cartea a fost o sursă de inspiraţie și pentru William Beebe, biolog marin, Ernest Shackleton, explorator polar, Robert Ballard, oceanograf, ori pentru celebrul Jacques Cousteau. Submarinul electric, pe care îl anticipează romanul, a fost inventat în 1960, la 90 de ani de la publicare.

De la Pământ la Lună, apărută în 1865, a servit drept sursă de inspiraţie pentru Konstantin Ţiolkovski, Hermann Oberth și Robert Goddard, care au pus bazele astronauticii și au contribuit la dezvoltarea primelor rachete. Frank Borman, Jim Lovell și William Anders, membri ai echipajului Apollo 8, primul care a ajuns pe orbita Lunii, au spus că Jules Verne este, „în mod real, unul dintre pionierii erei spaţiale”. Modulele spaţiale lansate din Florida, care amerizează în ocean la revenirea pe Pământ, au fost folosite pentru prima oară în 1969, la 104 ani de la publicarea romanului. Pânzele solare, descrise în carte, au fost introduse de agenţia spaţială japoneză JAXA, în 2010, la 145 de ani de la apariţia cărţii.

O zi din viaţa unui ziarist american în anul 2889 anticipează „reclamele

Jules Verne Cărţile lui Jules Verne, poet, scriitor și dramaturg francez, născut în 1828, apar de trei ori pe lista alcă-

atmosferice” – scrisul pe cer – apărute după 26 de ani, în 1915, la un miting aviatic, în San Francisco, dar și apelurile video, introduse peste 75 de ani, la Târgul Mondial de la New York. Alţi oameni de știinţă, exploratori și pionieri influenţaţi de operele lui Jules Verne sunt Alberto SantosDumont, inventatorul dirijabilului, Igor Sikorski, inventatorul primului elicopter produs în serie, Richard Byrd, aviator și explorator polar, Edwin Hubble, astronom și cosmolog american, speologii ÉdouardAlfred Martel și Norbert Casteret, exploratorul polar Fridtjof Nansen, inventatorul Guglielmo Marconi, ori Yuri Gagarin, primul om în spaţiul cosmic.

Arthur C. Clarke Scriitorul britanic Arthur C. Clarke, născut în 1917, la Minehead, apare pe lista predicţiilor de trei ori.

2001: O Odisee Spaţială, ecranizată de Stanley Kubrick, anticipează apariţia sateliţilor de comunicaţii, încă din 1951, cu 14 ani înainte de lansarea primului satelit. The City and the Stars (Orașul și Stelele), publicată în 1956, intuiește apariţia realităţii virtuale, cu 10 ani înaintea introducerii primului simulator de zbor vizual.

Arthur C. Clarke are meritul de a fi prezis și lansarea turismului spaţial, în A Fall of Moondust, în 1961. Multimilionarul Dennis Tito a devenit primul turist spaţial, în 2001, la 39 de ani de la romanul lui Clarke, atunci când a petrecut o săptămână pe Staţia Spaţială Internaţională.

O altă carte surprinzătoare este „Looking Backward”, de Edward Bellamy, publicată în 1887. Autorul își imagina o societate utopică, în care toţi cetăţenii aveau un card pe care era încărcată o sumă de bani cu care puteau cumpăra diferite produse și servicii. Cu siguran-

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• • • •

traininguri mese rotunde conferinţe de presă corporative etc.

• seminare • prezentări • evenimente

zile de naştere

Servicii suplimentare:

•

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

ţă aţi recunoscut descrierea unui card de debit. Tot Bellamy este cel care a prevăzut și construirea mallurilor.

Ray Bradbury, autorul celebrului roman „Fahrenheit 451”, ecranizat ulterior, a descris o societate distopică, în care oamenii nu aveau voie să citească și cărţile erau arse, iar cei care se opuneau acestei decizii plăteau cu viaţa. Dincolo de acest viitor sumbru, care din fericire nu s-a împlinit deocamdată, Bradbury a descris în carte folosirea unor căști care se introduc în urechi, asigurând astfel comunicarea secretă la distanţă.

Inteligenţa artificială pare să fie tema predilectă a scriitorilor de SF. Fascinaţia pentru computerele mai deștepte ca oamenii se vede și în cartea „Moxon’s Master”, al lui Ambrose Bierce. El a descris în 1910, într-o scurtă povestire, computerul Watson, care poate învinge la șah orice persoană.

Comunicarea la mare distanţă, prin videochat, este prezentată de E.M. Forster în romanul „The Machine Stops”, publicat în 1909. Chiar dacă el își imagina că acest sistem funcţionează prin intermediul unei „farfurii rotunde strălucitoare” în locul unui ecran de calculator, ideea este ușor de recunoscut: o femeie discută cu fiul ei care se află la celălalt capăt al Pământului și cei doi se pot vedea ca și când ar sta faţă în faţă.

Desigur, să nu uităm celebra distopie a lui George Orwell, „1984”, scrisă în anul 1948, când supravegherea permanentă a tuturor cetăţenilor părea întradevăr de domeniul ficţiunii.

Acum există însă camere de supraveghere, care pot fi montate oriunde, chiar și în televizor, în plus activitatea pe Internet a utilizatorilor poate fi ușor monitorizată, pentru a afla temele lor de interes, persoanele cu care comunică și locurile în care merge.

FLUX, după mediafax.ro şi descopera.ro

Programe 3 OCTOMBRIE 2014

6

Luni OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 17.45, 2.50 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European.

21.25 Dor. Leonid Moșanu, Artist al Poporului. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Film. „TOTUL DESPRE MAMA MEA” (Spania). 1.00 „1989”. 2.00 Fii tânăr! 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4816 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea (primul episod) 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

7

Marţi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00, 1.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar pentru copii. „Animale în pericol”. 9.40, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.10 Baștina. Magazin agricol. 10.55 Accente economice. 11.20 Vectorul European. 11.50, 17.45, 2.50 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.15 Dor. Program muzical. 13.45 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 14.45, 1.10 Săptămâna sportivă. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: șampania - elixirul fericirii”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 În premieră. 23.20 Film. „TATĂL MEU ROMULUS” (Australia). 2.00 Erudit-cafe. 4.30 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4817 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.16, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.16 15:00 Film: Rivala 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed. 5 00:45 Serial: În mintea criminalului ep.8, sezon 5 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.17, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.17 15:00 Film: Singura mea iubire 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef ed.6 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.9, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Юлия Снигирь, Александр Робак в многосерийном фильме „С чего начинается Родина” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15„Познер” 02:10 Ночные новости 02:25 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме „Рэй Донован” 03:20 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „С чего начинается Родина”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера.„Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Евгений Цыганов, Юлия Снигирь, Александр Робак в многосерийном фильме „С чего начинается Родина” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Премьера. „Структура момента” 02:35 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме „Рэй Донован” 03:25 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Откровенный разговор. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:45 Кенгуру Джекпот.Комедия. США 2003 20:00 Новости. 20:40 Мальчишник 2: Из Вегаса в Бангкок. Комедия. США 2011 22:00 Știri. 22:30 Мальчишник 2: Из Вегаса в Бангкок. Комедия. США 2011 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 5 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Мальчишник 2: Из Вегаса в Бангкок. Комедия. США 2011 03:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 04:45 Программа.

05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 5 серия

06:30 Новости. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Откровенный разговор. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Кенгуру Джекпот.Комедия. США 2003 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор.

14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 20:00 Новости. 20:40 Великолепная афера. Криминальная комедия. США 2003 22:00 Știri. 22:30 Великолепная афера.Криминальная комедия. США 2003 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 6 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Великолепная афера.Триллер. США 2003 04:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 04:50 Программа. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 6 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:07 EN VOYAGE ! 11:31 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:38 GASTON MONNERVILLE, LA MÉMOIRE RETROUVÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 KADHAFI : MORT OU VIF 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 CHÉRIF 20:33 CHÉRIF 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 UN CONDÉ 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:33 PIONNIERS SOLITAIRES, THE YOUNG GODS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CHÉRIF 15:56 CHÉRIF 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 ENTRE 2 LIENS... TROPIQUES 21:14 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:44 LE POINT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

8

Miercuri OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 13.15 Unda Bugeacului. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10 La noi în sat. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 2.50 Cine vine la noi? Program de divertisment.

13.45 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 14.45 Fii tânăr! 15.30 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Avangaraj. 23.20 Cultura azi. 0.15 Serial. „SIMULATORII” (Argentina).

Episodul 1. 1.00 O seară în familie. 2.00 Cuvintele Credinţei. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4818 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.18, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.18 15:00 Film: Salvați-o pe Sarah! 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Triplu X 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.10, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „С чего начинается Родина”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Евгений Цыганов, Юлия Снигирь, Александр Робак в многосерийном фильме„С чего начинается Родина” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 „Политика” 02:35 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме„Рэй Донован” 03:25„Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Откровенный разговор. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым.

15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Первый удар. Боевик. США 1995 20:00 Новости. 20:40 Мисс Конгениальность. Комедийный боевик. США 2000 22:00 Știri.

22:30 Мисс Конгениальность. Комедийный боевик. США 2000 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 7 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Мисс Конгениальность. Комедийный боевик. США 2000 03:50 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 04:50 Программа. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 7 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 LA RUPTURE 21:16 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES PLUS BEAUX GÂTEAUX DU MONDE 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:50 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

13 9

FLUX Joi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15, 13.45 Русский мир. 6.45 Legendele muzicii. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 9.45 O seară în familie. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 2.50 Cine vine la noi? Program de divertisment.

13.45 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 14.50 În premieră. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 ARTelier. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Cântec, dor și omenie. 21.45 Fotbal. Preliminariile Campionatului European 2016. Moldova – Austria. Transmisiune în direct de pe stadionul „Zimbru”. În pauză: ȘTIRI (рус). 23.50 Serial. „SIMULATORII”. 0.35 În ritm de dans. 1.05 Aniversări. 1.45 Avangaraj. 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4819 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.19, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.19 15:00 Film: Caruselul suspiciunilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinți ep.3, 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.11, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „С чего начинается Родина”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Евгений Цыганов, Юлия Снигирь, Александр Робак в многосерийном фильме„С чего начинается Родина” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 „На ночь глядя” 02:30 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме„Рэй Донован” 03:15„Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Откровенный разговор. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Первый удар. Боевик. США 1995 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор.

14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Старые ворчуны. Комедия. США 1993 20:00 Новости. 20:40 Шерлок Холмс: Игра теней. Приключенческий боевик. США 2011 22:00 Știri. 22:30 Шерлок Холмс: Игра теней. Приключенческий боевик. США 2011 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 8 серия 00:15 Сериал 01:00 Шерлок Холмс: Игра теней. Приключенческий боевик. США 2011 01:30 Știri. 01:55 Шерлок Холмс: Игра теней. Приключенческий боевик. США 2011 03:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 04:45 Программа. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 8 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:36 DICTATURE AFFECTIVE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:49 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA TENDRESSE 23:19 ÉLIOT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:44 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

FLUX 10

14

Programe 3 OCTOMBRIE 2014

Vineri

11

OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00, 0.35 ȘTIRI. 6.15 Chișinău Youth Orchestra. 6.45 Bariere invizibile în Europa. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 9.40 Documentar. „La drum”. 10.10 Cultura azi. 10.55, 4.30 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 2.50 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.15 Dor. Program muzical. 13.45 Avangaraj. 14.50 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.10 Eruditcafe. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Din fondul TVM. Olga Ciolacu. „Monologul Evei”.

20.40 Chișinăul de ieri și de azi. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. „PLUTONIERUL ROCA” (Italia). Episodul 2. 0.45 Documentar. „Arts 21”. 1.15 Documentar. „Civilizaţia chineză”. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4820 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.20, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.20 15:00 Film: Adopție periculoasă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.5 23:00 Film: 13 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.05, 9.00, 21.00, 1.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 8.00, 9.10 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05, 13.25 Festivalul Internaţional de muzică violonistică „Regina Vioară”. 13.00 Știri pozitive. 14.20 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 14.35 Documentar. „Drumeţii”. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Focus Europa”. 16.30, 5.30 Dor. Olga Ciolacu. 17.00, 23.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Dialog social. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35, 21.25 Campionatul Mondial de dans sportiv. Transmisiune în direct de la Palatul Republicii.

23.20 Film. „PROMISIUNI PERICULOASE”. 1.10 Fii tânăr! 2.00 Serial. „SIMULATORII”. 3.20 Din fondul TVM. Olga Ciolacu. „Monologul Evei”.

4.30 Documentar. „Xinjant”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4821 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Muzica de Acasă 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:15 Film: Conflict în familie 17:00 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Karate Kid 23:15 Film: Surorile 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „С чего начинается Родина”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:35 „Primele știri” (rus) 01:50 „Вечерний Ургант” 02:35 „Городские пижоны”. Премьера. Роберт Де Ниро, Аль Пачино, Клинт Иствуд в фильме „Кастинг” 04:00 Фильм „Казаки”

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:45 Александр Михайлов, Любовь Полищук в детективе „Вербовщик” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Смак” 11:05 Премьера. К 80-летию актера. „Савелий Крамаров. Джентльмен удачи” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 „В наше время” 14:15 „Грач”. Многосерийный фильм 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Грач”. Продолжение 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Грач”. Окончание 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 Три премии „Золотой глобус-2014”. Премьера. Кристиан Бэйл, Дженнифер Лоуренс, Брэдли Купер в приключенческом фильме „Афера по-американски” 02:05 Евгений Леонов, Олег Басилашвили, Валентин Гафт, Георгий Бурков, Станислав Садальский в фильме „О бедном гусаре замолвите слово”

06:30 Новости. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Откровенный разговор. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Старые ворчуны.Комедия. США 1993 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Старые ворчуны разбушевались. Комедия. США 1995 20:00 Новости. 20:40 „Autostrada”. 21:40 Вкус жизни. Комедийная мелодрама. США 2007 22:00 Știri. 22:30 Вкус жизни. Комедийная мелодрама. США 2007 00:10 Мост. Детектив. Швеция 2011 4 серия 01:20 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:50 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 04:40 Программа. 05:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 4 серия

6:30 Новости. 7:00 Освободите Вилли 2: Новое приключение. Семейный . Франция 1995 9:00 „Autostrada”. 10:00 Бэтмен. Фантастический боевик. США 1989 12:25 Дикий, дикий Запад. Фантастический боевик. США 1999 14:15 Битва Титанов. Фэнтези. США 2010 16:05 Вкус жизни. Комедийная мелодрама. США 2007 17:50 Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 20:00 Вести недели. 21:00 Беовульф. Фэнтези. США 2007 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 5 серия 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 3:20 Час суда с Павлом Астаховым. 4:10 Вести недели. 5:10 Мост. Детектив. Швеция 2011 5 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 EN VOYAGE ! 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:30 AL DENTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:37 AFRIQUE, LE DEFI VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:51 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:43 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:32 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHÉRIF 22:54 CHÉRIF 23:45 21E SIÈCLE 0:16 LE JOURNAL DE LA RTS 0:43 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 L’INVITÉ 1:16 L’ILLUSION COMIQUE 2:36 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:54 YAKARI 11:06 MARCELINO 11:32 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:32 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 UN AN SUR LE FIL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 L’INVITÉ 19:38 FAUT PAS RÊVER 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 SUITE NOIRE 1:58 SUITE NOIRE 3:03 D6BELS ON STAGE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

12

Duminică OCTOMBRIE

6.05, 9.00, 21.00, 0.30 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00, 9.10 Bună dimineaţa de weekend!

Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00, 3.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „360 grade GEO: Frumoasele Siberiei”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. „TORNADA”. Episodul 1. 16.30, 5.30 World Stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Teatrul Românesc la București și Chișinău. Prezentarea spectacolelor Teatrului „I. L Caragiale”, București.

Participă actori, oameni de cultură. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00 Fotbal. Preliminariile Campionatului European 2016. Rusia – Moldova. Transmisiune în direct de pe stadionul „Otkrytie Arena”, Moscova. În pauză: MESAGER. 21.25 Campionatul Mondial de dans sportiv. 0.40 Erudit-cafe. 1.25 Film. „PLUTONIERUL ROCA” (Italia). Episodul 2. 3.30 Casa mea. 4.15 Tezaur.

4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Muzica de Acasă 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4822 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Muzica de Acasă 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Conflict în familie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Bestial 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Homefront: Orașul fără legi 22:45 Film: Kill Bill: Volumul 2 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 Фильм Ролана Быкова „Чучело” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Istorii Americane” 12:45 Надежда Румянцева в комедии „Крепкий орешек” 14:10 Ирина Муравьева, Татьяна Васильева, Александр Абдулов в фильме „Самая обаятельная и привлекательная” 15:40 „Черно-белое” 16:40 „Большие гонки” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Премьера. „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 Премьера сезона. „Театр Эстрады” 01:35 Премьера. „Толстой. Воскресенье” 02:30 Премия „Оскар-2012” за лучшую женскую роль. Мерил Стрип в фильме „Железная леди” 6:30 Вести недели. 7:00 Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Освободите Вилли 2: Новое приключение. Семейный . Франция 1995 11:55 Беовульф. Фэнтези. США 2007 13:55 Бэтмен. Фантастический боевик. США 1989 16:10 Дикий, дикий Запад. Фантастический боевик. США 1999 18:10 Битва Титанов. Фэнтези. США 2010 20:00 Новости. 20:30 Совокупность лжи. Боевик. США 2008 23:00 Новости. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 6 серия 0:40 Новости. 1:10 Совокупность лжи. Боевик. США 2008 3:15 Новости. 3:45 Час суда с Еленой Дмитриевой. 4:35 Час суда с Павлом Астаховым. 5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011 6 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:00 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ 19:39 LA TRADITION FAIT RECETTE 20:33 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 PREMIER MAI - LE PÈRE ET L’ENFANT 23:21 OCÉAN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA TENDRESSE 2:14 ÉLIOT 2:48 LA TRADITION FAIT RECETTE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

3-10 octombrie Berbec Este perioada pentru un nou început în ceea ce privește toate tipurile de relaţii, fie ele de afaceri, romantice sau de prietenie. Configuraţia astrală este excelentă pentru colaborări și noi oportunităţi interesante.

Taur Oportunităţile mult așteptate pentru un nou început, profesional sau personal, apar ca din senin. Veţi fi mult mai predispuși la a urma planul propus. Comunicarea cu persoana iubită devine mai profundă.

Gemeni Pregătiţi-vă de o nouă relaţie de dragoste, astrele care vă guvernează fiind acum înclinate spre domeniul amoros și al relaxării. Oportunităţile unor activităţi creative vor apărea des în această perioadă.

Rac Sectorul casnic va primi un impuls și vă veţi simţi inspiraţi să redecoraţi, să vindeţi sau să cumpăraţi ceva pentru cămin. În plus, dacă vă gândiţi să rearanjaţi sau să extindeţi locuinţa, acesta este un moment bun.

Leu Dacă aveţi un plan în minte, indiferent de ce este legat, este potrivit pentru demararea sa. Astrele mai au surprize pentru dvs. și v-ar putea oferi în perioada următoare o oportunitate unică, parcă venită din senin.

Fecioară Banii devin punctul de interes. Dacă aveţi în plan să luaţi un împrumut, să vă schimbaţi priorităţile bugetare sau să deschideţi un cont de economii, acum este momentul. Intuiţia dvs. funcţionează foarte bine.

Balanţă Soarele se află acum chiar în zodia dvs., ceea ce înseamnă că aveţi șansa de a schimba tot ceea ce vă doriţi în următoarea perioadă. Nu amânaţi însă lucrurile foarte mult, dacă aveţi un plan deja definit.

Scorpion Ar fi bine să vă analizaţi mai bine visele și dorinţele, mai ales cele care sunt excesiv de intense. Aţi putea descoperi moduri de a ajunge unde doriţi. Orice veţi întreprinde din punct de vedere spiritual va avea un rezultat pozitiv.

Săgetător Socializarea și întreţinerea relaţiilor profesionale primesc un impuls din partea astrelor. Dacă sunteţi la începutul unei relaţii, aceasta s-ar putea dovedi de foarte mare ajutor pe termen lung.

Capricorn Aveți o oportunitate profesională de neratat. Folosiţi-vă de ea pentru a demara un proiect, a semna un contract, a încheia o înţelegere sau a începe lucrul la un nou loc de muncă.

Există șansa unor câștiguri nesperate.

Vărsător Sunteţi cam obosiţi din punct de vedere social, dar va trebui să faceţi faţă unor responsabilităţi în acest sector al vieţii. Dacă doriţi să porniţi într-o călătorie sau să vă luaţi o vacanţă este momentul potrivit.

Peşti Domeniile mai sensibile ale vieţii dvs., cum ar fi finanţele sau relaţia intimă, sunt punctele de interes maxim, beneficiind de șansa unui nou început. Dacă doriţi să încheiaţi o relaţie sau să începeţi una noua, acum este momentul.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 932 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

3 OCTOMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Miracolul de sub coaja verde: Nucile Te ajută dacă ai diabet, cancer, boli de inimă, precum și alte afecțiuni grave. Nucile conţin minerale precum fier, fosfor, potasiu, magneziu, iod, vitaminele A, B, C, E și P, peste 20 de aminoacizi, grăsimi nesaturate și proteine.

De aceea, ele rămân un aliment de bază în cadrul unei diete sănătoase.

Din cele mai vechi timpuri, nucile au fost considerate un aliment benefic pentru sănătate, ele fiind folosite chiar și în tratarea unor afecţiuni. Cu un conţinut bogat de nutrienţi, consumul acestora este extrem de benefic pentru organism.

Reduc nivelul colesterolului „rău” Datorită conţinutului de grăsimi nesaturate, în proporţie de aproximativ 60%, precum și a potasiului și magneziului, nucile sunt recomandate persoanelor care suferă de diverse boli de inimă sau de hipertensiune arterială. Studiile au arătat că acestea reduc nivelul colesterolului „rău”, LDL, din sânge și întăresc pereţii vaselor de sânge. Așadar, nucile îţi țin arterele flexibile, inima sănătoasă și previn apariţia atacului cerebral.

Împotriva diabetului Au un procent mic de glucide. În plus, nucile au și un efect de scădere a glicemiei.

Împotriva cancerului O alimentaţie bogată în nuci previne apariţia cancerului la sân, datorită conţinutului de acizi grași Omega 3, a unor antioxidanţi, polifenoli și fitosteroli.

Benefice pentru piele Datorită conţinutului de grăsimi, nucile sunt recomandate mai ales în perioada iernii, când factorii externi au un efect negativ asupra pielii.

Alte beneficii: îmbunătăţesc memoria (pentru mărirea capacităţii de concentrare se recomandă consumul zilnic a opt sau zece nuci amestecate cu patru lingurițe de miere polifloră); împotriva afecţiunilor tiroidiene; împotriva stresului; tratează reumatismul; te ajută să slăbești.

Contraindicații Consumul de nuci nu este contraindicat persoanelor care suferă de hepatită. Nucile nu provoacă tulburări digestive dacă sunt corect asociate.

Revistafelicia.ro

15

FLUX

SFATURILE NUTRIŢIONIȘTILOR

De ce carnea de porc e mai sănătoasă decât cea de curcan?

Carnea de porc slabă are mai puţine calorii decât pieptul de curcan, însă acesta e mai săţios. Ambele sunt sănătoase dacă nu sunt prăjite și ambele sunt bogate în minerale: fosfor, potasiu, zinc, însă carnea de porc este mai bogată în minerale decât cea de curcan: vitamina B1, B2, B3, B6 și vitamina D. Deși hulită, carnea de porc bate curcanul și la gust, și la calorii, condiţia este să fie carne de porc slabă.

Cardiacii ar trebui să o consume însă cu moderaţie, iar cei cu probleme renale și gută trebuie să evite carnea de curcan.

Ambele sortimente sunt sănătoase atât timp cât sunt gătite dietetic, fără prăjire: la grătar (grill, fără foc), la cuptor sau prin sotare, și nu sunt garnisite cu cartofi sau alte făinoase (mămăligă, orez). O porţie nu ar trebui să depășească 100 de grame.

Consumată în cantităţi moderate, carnea de porc este o bună sursă de energie și are efecte benefice asupra pielii, ochilor, sistemului nervos, oaselor și performanţelor mentale, iar prin conţinutul de antioxidanţi esenţiali

stimulează imunitatea organismului în sezonul rece. “Și carnea de porc poate fi destul de sănătoasă, pentru că se poate degresa foarte ușor spre deosebire de cea de vită, care are grăsime dispusă pe întregul mușchi. Iar gustul înclină în favoarea porcului”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.

Calitatea cărnii de porc depinde foarte mult de rasa acestuia (porc de carne, porc de grăsime), de mediul în care a fost crescut (în gospodărie sau industrial), ceea ce este valabil și pentru celelalte tipuri de carne.

“Porcul casnic (crescut în gospodărie), în condiţii cât mai naturale, crescut în libertate sau semilibertate are o carne mult mai nutritivă și mai fragedă decât cel industrial. Raportul dintre grăsimile nesaturate (bune) și cele saturate (rele) este mult mai bun la porcul de curte”, explică Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

Carnea de curcan, pe de altă parte, este bogată în triptofan (96% din necesarul zilnic al organismului), aminoacid care produce serotonina și conferă “senzaţia de bine”. Pieliţa, care concentrează 95% din grăsimea curcanului, trebuie îndepărtată. Totuși, este

indicat să gătiţi curcanul în pieliţa sa, întrucât îi conferă o aromă deosebită, iar cantitatea de grăsime ce se prelinge pe carne este neglijabilă.

Pieptul de curcan, mai caloric decât mușchiul de porc Dacă ar fi să comparăm carnea de porc cu cea de curcan, constatăm că pe alocuri carnea de porc “depășește” carnea de curcan. Astfel, 100 de grame

Cum să ai o grădină de toamnă frumoasă Pentru ca o grădină să arate spectaculos, elementele care nu trebuie să lipsească și în jurul cărora aceasta ar trebui gândită sunt, bineînțeles, plantele. Toamna ne atrage, în primul rând, prin paleta sa cromatică deosebită, iar acest lucru trebuie să se observe și în grădina ta.

Folosește o gamă variată de plante de grădină, ce înfloresc toamna. Daliile, crizantemele, Coreopsisul sunt numai câteva exemple de plante ce îți pot înveseli grădina.

Pentru a anima grădina, în ciuda vremii mai puțin plăcute, specifice toamnei, îți recomandăm să folosești mai multe texturi și să le alternezi. Desenează pe o foaie un plan cu modul în care dorești să dispui materialele. Folosește gazon, lemn, bolovani, pietriș, nisip, dale și orice alte materiale consideri că se potrivesc designului grădinii tale.

După ce ai alternat diferitele materiale și texturi, este momentul să utilizezi niște elemente surpriză: folosește niște obiecte care să devină punctul focal al grădinii și care să o pună, în același timp, în valoare. Fie că este vorba de o căpiță de fân decorativă, de niște bostani, vase supradimensionate din ceramică, cutii din lemn, pe care le poți

umple cu nuci, ghinde, tărtăcuțe și nu numai sau de o roabă decorativă, pe care o umple cu flori, vei obține o zona vedetă.

Nu în ultimul rând, nu uita să folosești jardiniere. Cu cât ai mai multe plante în grădină, cu atât aceasta va părea mai însuflețită și mai spectaculoasă. Folosește niște jardiniere din lemn sau din metal, pentru a fi în consonanță cu atmosfera specifică acestui anotimp – dacă dorești să adaugi o notă veselă, le poți vopsi în diverse culori.

de biftec de porc slab are 100 de kilocalorii, în timp ce pieptul de curcan (cea mai slabă parte din curcan) are 135 de kilocalorii.

Cantitatea de colesterol este cam aceeași la ambele sortimente, 60 mg la porc și 57 mg la curcan, dar limitele sunt normale. Raportul dintre acizii grași esenţiali Omega 3 și Omega 6 este mai mare la porc decât la curcan, având un efect inflamator mai mare, care poate dăuna cardiacilor.

Doctorulzilei.ro

Calitatea somnului, impact puternic asupra stării de sănătate Potrivit unui recent studiu realizat de o echipă de la Universitatea din Tel Aviv, trezitul din somn influenţează negativ sănătatea, chiar dacă aceste episoade nu sunt dese.

Condo.kudika.ro

Poncho, vedeta toamnei Toamna este anotimpul potrivit pentru poncho, așa că nu ezita să îl incluzi în garderoba ta. Pentru că știm că nu sunt ușor de purtat, neam gândit să îți dăm câteva idei care să te ajute.

Când porți un poncho, trebuie să ai grijă să păstrezi proporțiile, pentru că este o piesă vestimentară care adaugă volum siluetei tale.

Optează pentru o pereche de pantaloni skinny ori o pereche de pantaloni scurți și cizme peste genunchi.

Designerii recomandă modelele de poncho oversized, așa că trebuie să ții minte întotdeauna să păstrezi echilibrul.

Alege un imprimeu interesant Dacă vrei să ieși în evidență, alege un poncho

Nu purta niciodată pantaloni largi, atunci când îmbraci un poncho.

Bluza pe care o porți pe sub poncho trebuie să fie cât mai simplă. O cămașă ori un tricou sunt cele mai bune alegeri. Dacă vrei, totuși, să atragi atenția, alege bluze care au aplicații pe umeri sau pe mâneci și evită-le pe cele cu gulere care sunt vizibile pe sub poncho.

Nu purta poncho-ul cu piese hippie, ci combină-l cu haine în tendințe.

Evită colierele la baza gâtului și alege-le pe cele lungi.

Potrivit site-ului passionsante. be, citat de Agerpres, câteva treziri din somn, fie și de foarte scurtă durată, perturbă în mod serios calitatea somnului.

Specializaţi în problemele de somn ale tinerilor părinți treziți noaptea de plânsetul bebelușului lor, realizatorii studiului recomandă să nu se neglijeze plângerile în acest sens și să se acorde o mare atenție părinților care exprimă probleme de acest tip, pentru că aceștia ar putea, într-adevăr, să dezvolte sentimente negative față de copilul lor.

Studii precedente au arătat că aceste treziri din somn se traduc în ziua următoare printr-o alterare a stării de spirit și a capacității de a învăța, oboseală, dificultăți de atenție și de concentrare.

O singură noapte cu întreruperi ale somnului este suficientă pentru ca efectele nefaste să fie palpabile, iar o acumulare de astfel de nopți expune la un risc major de epuizare fizică și psihică.

Unica.ro

Cotidianul.ro

câteva kilograme mai mare, nu ezita să apelezi la curele.

Prinde una în talie și vei vedea cum silueta ta va prinde imediat contur.

Trucuri de care să ții cont când porți un poncho

cu un imprimeu interesant.

Culorile celorlalte piese vestimentare trebuie, însă, să fie cât mai cuminți, pentru a nu avea o ținută prea încărcată.

tre tendințele acestei toamne, așa că un poncho cu aceste detalii va deveni piesa de rezistență a garderobei tale. Alege culori închise, pentru un look sofisticat.

Poartă un poncho cu franjuri

Apelează la curele

Franjurii se numără prin-

Dacă ai impresia că un poncho te face să arăți cu

FLUX

16

Magazin

3 OCTOMBRIE 2014

O „mare” a dispărut complet de pe faţa Pământului O întindere de apă, considerată odată a patra cea mai întinsă mare din lume, a secat complet în acest an.

Marea Aral, din deșertul Kyzylkum, situată în zona centrală a continentului Asia, a dispărut în urma secetei care a afectat zona în 2014, scrie Daily Mail, potrivit stirileprotv. ro. Cazul este cu atât mai îngrijorător cu cât și omul a avut o contribuţie însemnată.

Dorindu-se ca regiunea deșertică să devină locuibilă și teren agricol, în anii ‚60, Uniunea Sovietică a demarat un proiect de anvergură de redirijare a unor râuri din zonă.

Din păcate, potrivit specialiștilor, costul plătit pentru ca zona deșertică să devină una înfloritoare, graţie sistemului de irigaţii, a fost unul scump. Marea Aral a dispărut, mărturie fiind o serie de fotografii realizate cu ajutorul unuia dintre sateliţii NASA care supraveghează planeta.

Deja la începutul anilor 2000, suprafaţa lacului se micșorase mult, însă devastator a fost perioada 2005-2009, când seceta puternică a redus semnificativ debitul unuia din cele două râuri care se vărsau în bazinul de jos al Mării Aral. În perioada următoare, debitul râurilor a fluctuat masiv, însă în acest an, seceta care a lovit zona a determinat secarea completă a Mării Aral, pentru prima dată în istorie.

Efectele secării Mării Aral nu au întârziat să apară: industria pescuitului comercial, înfloritor la începutul anilor ‚60, s-a prăbușit, apa sărată a fost contaminată cu fertilizatori și pesticide, praful, deja contaminat, de pe fundul lacului a fost purtat de vânt, pericli-

Muzeele Luvru, Versailles şi Orsay ar putea fi deschise şapte zile pe săptămână Guvernul francez intenţionează ca trei dintre cele mai vizitate muzee din această ţară – Luvru, Versailles și Orsay – să fie deschise șapte zile din șapte, potrivit proiectului de buget pe 2015 alcătuit de Ministerul Culturii, prezentat miercuri, 1 octombrie. Acest program de funcţionare prelungită va fi aplicat între 2015 și 2017, în urma unui acord încheiat de autorităţi cu reprezentanţii angajaţilor celor trei instituţii, a precizat Ministerul Culturii, citat de AFP. „Deschiderea celor mai frecventate muzee naţionale (Versailles, Luvru și Orsay) timp de șapte zile din șapte va permite creșterea numărului de vizitatori și a gradului de accesibilitate a operelor de artă”, se afirmă în textul acestui proiect de lege elaborat în colaborare cu Ministerul Finanţelor pentru anul fiscal 2015, potrivit digi24.ro. În prezent, muzeele Versailles și Orsay sunt închise lunea, în timp ce Luvrul nu poate fi vizitat marțea, iar acest lucru deranjează unii turiștii din țări cum ar fi Statele Unite sau Marea Britanie, unde muzeele importante sunt deschise în fiecare zi, informează agerpres.ro.

Luvrul este cel mai vizitat muzeu la nivel mondial, cu 9,2 milioane de vizitatori anual, în timp ce Versailles și Orsay primesc 7 milioane, respectiv, 3,5 milioane de vizitatori în fiecare an.

FLUX

O pictură a lui Degas, estimată la 6 milioane de euro, furată din colecţia unui cipriot O pictură a lui Edgar Degas estimată la 6 milioane de euro a fost furată de la un colecţionar privat din Cipru, a anunţat marţi, 30 septembrie, poliţia, informează AFP, citată de AGERPRES. Intitulată „Danseuse ajustant son chausson”, opera a fost furată luni din casa unui cipriot în vârstă de 70 de ani. Pânza, măsurând 61 de centimetri pe 47, nu era asigurată. Tabloul a fost furat împreună cu șapte ceasuri de aur și trei perechi de butoni tot de aur, în valoare de 157.000 de euro.

Potrivit informaţiilor disponibile, este vorba de cea mai scumpă pictură furată în Cipru, ţară unde sunt rare astfel de furturi. Poliţia a precizat că a arestat un cipriot în vârstă de 44 de ani și alţi doi suspecţi, un sud-african și un rus. Cei trei bărbaţi cunoșteau, se pare, victima.

Edgar Degas, pictor și sculptor francez (1834-1917), este considerat unul dintre principalele figuri ale mișcării impresioniste. O parte dintre lucrările sale reprezintă balerine, sub diferite unghiuri și în mai multe ipostaze.

tând nu numai recoltele din zonă, ci a devenit și un pericol pentru sănătatea oamenilor. De asemenea, și clima din zonă a suferit transformări, iernile în regiune devenind mai reci, iar verile mai calde și mai uscate.

Aral este un lac sărat, însă în tradiţia geografică rusă era considerată drept mare închisă. Este cunoscut și sub numele de Marea Aral sau Marea Albastră.

Sursa: dcnews.ro

Timbuktu, oraşul de aur de la capătul lumii Timbuktu, unul dintre cele mai vehiculate nume africane, a fost, vreme de secole, sinonim cu inaccesibilitatea misterioasă a Africii, cu ideea unui „capăt al lumii” mai degrabă aspaţial. Dar, în realitate, Timbuktu este un oraș african splendid, localizat în sudul statului Mali, în apropiere de fluviul Niger.

Toţi copiii știu că infamul majordom Edgar (foto jos) din animaţia Disney „Pisicile aristocrate” ajunge, în final, într-un cufăr cu destinaţia Timbuktu – departe, cine știe cât de departe, pe tărâmul nimănui. Dacă ar fi să luăm în calcul o continuare, Edgar a ajuns într-un oraș splendid de pe malul fluviului Niger.

Timbuktu a fost fondat de populaţiile nomade de tuaregi, în secolul XII, și a devenit rapid un centru comercial important, găzduind caravanele ce veneau sau plecau spre deșertul Sahara. În secolul XIV, faima orașului s-a răspândit în întreaga lume.

Legenda orașului african născut din nisip începe în 1324, când împăratul din Mali a plecat în pelerinaj la Mecca, via Cairo. În Cairo, toţi negustorii și comercianţii au fost impresionaţi de cantitatea uriașă de aur a împăratului, iar acesta le-a spus că aurul vine din Timbuktu.

Mai târziu, în 1354, marele explorator arab Ibn Battuta a scris despre vizita sa în Tibuktu, povestind despre bogăţiile și aurul cu care este binecuvântată regiunea. Așa se face că Timbuktu a devenit cunoscut ca El Dorado-ul african, un oraș de aur. În secolul XV, importanţa orașului a crescut, dar nici aici casele nu erau din aur. Timbuktu producea câteva din bunurile de care avea nevoie, dar, în principal, era un centru comercial pe ruta transportului de sare în regiunea deșertică. Treptat, a devenit și

un centru pentru studiul islamului, aici înfiinţându-se o universitate și o bibliotecă impresionantă. Populaţia orașului în anii 1400 se ridica la 50-100.000 de locuitori, iar un sfert dintre aceștia erau cărturari sau studenţi.

Timbuktu, greu de vizitat În 1526, Leo Africanus, un musulman din Grenada, face o călătorie la Timbuktu, pe care îl caracterizează ca fiind un spaţiu comercial clasic. Popularitatea orașului crește, iar în 1618 este înfiinţată o companie londoneză pentru a menţine relaţii comerciale cu Timbuktu. Soarta lor a fost însă tragică: în prima expediţie, întreg echipajul a fost ucis, iar în a doua, au navigat pe râul Gambia și nu au ajuns niciodată la Timbuktu. În anii 1700 și la începutul anilor 1800, mulţi exploratori au încercat să ajungă la Timbuktu, dar niciunul nu s-a mai întors. Numeroși exploratori – mai mult sau mai puţin norocoși – au fost forţaţi să bea urină sau sânge pentru a putea supravieţui în deșertul Sahara. Fântânile secau sau aveau prea puţină apă, apa fiind o resursă rară și de preţ. În 1805, doctorul scoţian Mungo Park a încercat să călătorească la Timbuktu. Din păcate, din echipa sa – vreo doisprezece europeni și nativi

–, unii au murit, alţii au abandonat expediţia, iar Park a rămas singur.

A navigat pe râul Niger, dar nu a vizitat niciodată orașul, căci pe drum, sănătatea sa psihică s-a deteriorat considerabil și a început să împuște oameni și diverse obiecte aflate pe malul râului. În 1824, Societatea Geografică din Paris a oferit un premiu de 7000 de franci și o medalie de aur în valoare de 2000 de franci primului european care putea ajunge la Timbuktu și înapoi pentru a spune povestea miticului oraș african.

Un european la Timbuktu. Și-apoi, încă unul.

Primul european care a reușit să ajungă la Timbuktu a fost exploratorul scoţian Gordon Laing. A plecat din Tripoli în 1825 și a călătorit un an și o lună până la destinaţie. Pe drum, a fost atacat de tuaregii nomazi și a fost împușcat, atacat cu săbii și și-a rupt o mână. După ce s-a însănătoșit, a continuat călătoria spre Timbuktu, unde a ajuns în august 1826. Nu a fost deloc impresionat de oraș, pe care l-a descris, așa cum făcuse și Leo Africanus, ca pe un centru comercial oarecare, plin de case cu pereţii din nămol, prins în mijlocul deșertului.

Laing a stat în Timbuktu puţin peste o lună de zile. La două zile după ce a părăsit orașul, a fost ucis.

Sursa: adevarul.ro