Ziarul Flux, Ed. 17 (893)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 3 mai 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 3.04.2013

Vinerea cea Mare. Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. Teodor Trihina: Sf. Ap. Zaheu; Sf. Mc. Atanasie Maxima zilei „Credinţa face ceea ce omul și legea nu pot face”.

Sfântul Ioan Gură de Aur

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.1554 1 Dolar american ............. 12.2692 1 Leu românesc ................. 3.7337 1 Rublă rusească ............... 0.3921 Timpul probabil: 3.04.2013

4.04.2013

Soare, 14 29 0C

Soare, 16 29 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 17 (894)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Anunţ În legătură cu sărbătorile pascale, redacţia ziarului FLUX își ia o scurtă vacanţă.

Următorul număr al săptămânalului nostru va apărea pe data de 17 mai. Vă dorim tuturor sărbători fericite.

HRISTOS A ÎNVIAT!

Comuniştii nu mai vor alegeri anticipate?

4

PAGINA

ACTUAL

Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai?

5

PAGINA

OPINII

Ambasadorul american critică decizia Curţii Constituţionale, sărind în apărarea unui hoţ şi contrabandist

6

PAGINA

EVENIMENT

Noi aranjamente și angajamente în Parlament. Ședinţa în plen de ieri s-a încheiat înainte să înceapă. Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a solicitat o pauză până astăzi, timp în care fracţiunile parlamentare să se întrunească și să identifice candidaturile potrivite pentru funcţia de spicher.

Astfel, dacă va fi găsit candidatul care să întrunească voturile unei majorităţi parlamentare, Legislativul s-ar putea alege cu un președinte cu drepturi depline.

Ex-președintele Voronin s-a arătat îngrijorat de situaţia în care s-au pomenit organele de guvernământ din ţară, menţionând că este prea grav ca după demiterea Guvernului, să fie lăsat și Parlamentul cu un președinte interimar.

Chiar dacă fracţiunea PCRM a votat atât pentru demiterea lui Marian Lupu, cât și pentru instituirea interimatului funcţiei de spicher, Voronin a opinat că au fost inventate prea multe „funcţii de interimat”, în actuala situaţie Parlamentul nefiind în stare să-și îndeplinească atribuţiile.

Continuare în pag. 4

Strălucirea şi căderea lui Vladimir Filat

Chiar dacă a fost demis de Parlament prin moţiune de cenzură din funcţia de prim-ministru, chiar dacă i s-a interzis prin hotărârea Curţii Constituţionale să deţină interimatul acestei funcţii, liderul PLDM, Vladimir Filat, se comportă astfel de parcă el ar fi în continuare șeful Executivului. El merge în toate deplasările de lucru și participă la toate ceremoniile oficiale alături de premierul interimar Iurie Leancă. Chestiunea a devenit deja ridicolă și agasantă, dând impresia că cea mai importantă funcţie de stat în Republica Moldova este cea de președinte al PLDM, și nu cea de prim-ministru.

Despre Ideea Naţională ca forţă unificatoare

UNIVERSITATEA POPULARĂ

Iurie Roşca a lansat o nouă carte

7

PAGINA

Continuare în pag. 5

INTERVIU

Părintele Vlad Mihăilă: „Învierea Mântuitorului este şi garantul învierii noastre”

Filat se ţine de putere ca râia de om

XXX

(citiţi pag. 2-3)

Pastorale la Slăvitul Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos XXX

CMYK

(citiţi pag. 8-9)

FLUX

2

Bilan\

3 MAI 2013

Strălucirea şi căderea lui Vladimir Filat La plecarea din funcţie a celor doi președinţi interimari, Mihai Ghimpu și Marian Lupu, publicaţia noastră le-a consacrat câte un articol în care am încercat să rememorăm cele mai remarcabile momente și cele mai vrednice de luat în seamă isprăvi ale înalţilor și distinșilor demnitari de stat, să apreciem la justa valoare contribuţia inestimabilă pe care au avut-o aceștia la cârmuirea ţării. Atunci când a fost demis Vladimir Filat din funcţia de premier, am evitat să-i facem un panegiric, pentru că exista posibilitatea reinstalării lui în același fotoliu, în cazul unor negocieri abile pe „principii, valori și criterii”. Astăzi, după ce Curtea Constituţională a spulberat această șansă, iar desemnarea sa de către președintele Timofti nu mai este posibilă, am zis că este cazul să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Îi datorăm ex-premierului acest laudatio și pentru faptul că s-a aflat destul de mult timp în funcţie, dar, mai ales, pentru că, s-o spunem pe șleau, doar el a muncit și, „pe alocuri”, a avut „de guvernat o ţară”.

Căderea premierului Filat (căderea întregului Guvern fiind doar consecinţa inevitabilă a debarcării acestuia) a avut drept motiv nu doar eternul conflict dintre cei doi oligarhi din politica moldovenească, încercările permanente ale lui Filat de a-și măsura puterile cu Plahotniuc și lupta pentru redistribuirea sferelor de interese. Foștii aliaţi și parteneri de guvernare au fost iritaţi și scoși din fire de aroganţa exagerată a acestuia, de exclusivismul afișat și desconsiderarea ostentativă a celor din jur, de încercările constante de a-și atribui sieși toate meritele guvernării, de acţiunile de imagine agasante și jocul demonstrativ pentru public, de încercările mai puţin oneste de a-i da în gât, atunci când se așteptau mai puţin.

Mai degrabă, anume acestea au fost adevăratele motive ale înlăturării de la putere a șefului liberal-democraţilor, chiar dacă foștii săi colegi de Alianţă l-au acuzat de corupţie, contrabandă și abuz de putere. Comportamentul sfidător și dispreţuitor au determinat relaţia conflictuală a lui Filat cu foștii lideri AIE, mai mult decât faptul că și-a numit persoane obediente, parteneri de business, foști administratori ai afacerilor personale în funcţii-cheie, că a intervenit în mod abuziv și nepermis în activitatea instituţiilor statului. Pentru că, până la urmă, și ceilalţi lideri de partide de la putere au procedat întocmai: au cumpărat funcţii, au pus oameni nepotriviţi să gestioneze instituţii ale statului, și-au instalat nașii, finii, cumetrii și prietenii în fotolii importante, s-au luptat pentru pârghii și funcţii lucrative. Și aceștia au dat indicaţii la telefon, au tăiat și au spânzurat în

instituţiile care le-au revenit în urma partajului. Ar fi suficient să ne referim doar la fostul procuror general Zubco, la relaţia mai „specială” a acestuia cu democraţii, la comenzile politice pe care le primea și le executa, existând suspiciunea, niciodată dezminţită cu argumente, că funcţia a fost cumpărată cu bani grei. Să ne amintim și de interimatul lui Ghimpu, când acesta admonesta miniștrii și le dădea indicaţii la telefon, chiar în faţa camerelor de luat vederi.

Un politician neînfricat sau totuşi laş? În toţi acești aproape patru ani de guvernare, Filat a făcut pe durul, pe neînfricatul, pe justiţiarul și intransigentul, dar până la un punct, pentru că frica, lașitatea, dar și dorinţa de mărire, de parvenire, au fost întotdeauna mai puternice și l-au făcut să dea înapoi, să accepte umilinţele, să-i trădeze pe cei care au investit în el speranţe.

Venit la putere pe valul protestelor din 7 aprilie, Vladimir Filat nu și-a asumat niciodată responsabilitatea pentru organizarea acestora și, mai cu seamă, pentru consecinţele devastatoare cu care s-au soldat, chiar dacă anume PLDM a depus la primăria capitalei cererea prin care a anunţat autorităţile despre organizarea acţiunilor de protest de contestare a rezultatelor alegerilor (atunci când CEC nici nu făcuse publice rezultatele finale ale alegerilor și nu existau dovezi privind fraudarea acestora, dovezi care, de fapt, nu au mai fost prezentate niciodată).

Cu o zi înainte de declanșarea manifestaţiilor violente care au dus la devastarea și incendierea Parlamentului și Președinţiei, șeful liberal-democraţilor și-a rostit memorabilul discurs în care, între altele, a declarat pe un ton ameninţător: „Cei care

astăzi beau șampanie prea devreme au început să bea. Cei care se consideră învingători, foarte curând, zile numărate, vor deveni învinși”.

Dar curajosul lider, ca de altfel și ceilalţi conducători de partide care au instigat mulţimea la proteste, au dat bir cu fugiţii și și-au declinat orice responsabilitate, atunci când acţiunile au degenerat și situaţia a scăpat de sub control. Cine l-a urmărit pe șeful PLDM, în seara zilei de 7 aprilie 2009, la un post de televiziune, a văzut un Filat jalnic, care încerca să se justifice, cu vocea tremurândă și sugrumată de frică, să se delimiteze de cei pe care i-a scos în stradă, obligându-se să asigure ordinea și buna desfășurare a întrunirii și să pună pe seama altora consecinţele devastatoare ale protestelor.

L-am văzut iarăși pe Filat, peste patru ani, aproape la fel de confuz și încurcat, explicând minute în șir, de ce scuzele și umilirea sa în faţa lui Plahotniuc nu au fost, de fapt, ceea ce ni se pare nouă. De ce nu ar trebui să se simtă iarăși trădaţi cei care au luat de bune și au crezut cu sinceritate în declaraţiile sale din 13 februarie, despre campania de sacrificare a statului de către unii care vor „să cumpere o ţară”, în intenţia sa de a scoase Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, instanţele de judecată de sub influenţa politicului și a intereselor economice, de a-i pedepsi pe cei care au mușamalizat crima din Pădurea Domnească, de a lupta cu monopolizarea presei, coruperea alegătorilor, fabricarea

dosarelor la comandă etc. Ex-premierul își relua, iarăși și iar, ideile dezlânate despre inadmisibilitatea personalizării în procesul politic, asigurând telespectatorii că a greșit și el, personalizând, și că va avea grijă să nu personalizeze în continuare.

Jenant de insistent, el a repetat că a vorbit în interviul cu pricina despre personalizare în general, și că nu ar fi fost vorba despre un gest reverenţios către democratul Vladimir Plahotniuc, promiţând să se pronunţe în continuare doar despre „fenomene și procese politice”, nu despre „un politician sau altul”.

Premierul şi naţiunea Totuși, lumea a înţeles corect mesajul și pașii pe care i-au făcut liberal-democraţii, de dragul rămânerii „șăfului” la putere. Mai ales că Filat și-a făcut o obișnuinţă din a renunţa la acuzaţiile pe care le face și a-și exprima profundele regrete pentru afirmaţiile scăpate „la fierbinţeală”.

Filat a avut o predilecţie aparte pentru „adresările către naţiune” (ultimul discurs fiindu-i fatal, se pare).

Naţiunea a fost informată cu regularitate despre lupta sa pe viaţă și pe moarte cu cei care vor să distrugă ţara. A fost avertizată despre pericolul mafiotizării, mai mare decât cel al comunizării. Naţiunea a fost pusă la curent în privinţa atacurilor raider și beneficiarilor acestora și i s-a promis solemn că cei care au comis crimele vor fi pedepsiţi „până la ultimul”.

Naţiunea consternată a aflat cine este „păpușarul” care nu vrea să se

liniștească și-și impune propriile reguli, încercând „să își păstreze sfera de influenţă avută încă de pe timpul guvernării comuniste”. Dar s-a bucurat atunci când Filat i-a promis că nu va tolera această situaţie. Naţiunea a așteptat cu sufletul la gură să vadă cu ce se va termina epopeea demiterii procurorului (nu cea de acum, ci din 2011) și a remanierilor în Guvern.

Speranţe şi dezamăgiri Apoi, invariabil, naţiunea a urmărit cum scade elanul premierului în intensitate, reducându-se la zero.

Nici demisia procurorului nu a mai fost o prioritate, nici remanierile nu au mai fost o urgenţă, nici atacurile raider nu au mai fost atât de grave, nici păpușarul nu a mai fost păpușar. („Am spus-o în contextul unor evenimente tensionate. Nu trebuia să-l numesc așa”, s-a pocăit Filat în ajunul sărbătorilor creștine din decembrie 2011.) Nu că s-ar fi schimbat și s-ar fi liniștit Filat. Nici vorbă. Acesta rămase la fel de tânăr și neliniștit, doar că l-au năvălit alte griji și priorităţi.

Filat a avut o relaţie armonioasă și aproape perfectă cu presa în perioada aflării sale în opoziţie, a curtat-o intens și i-a promis iubire veșnică, dar nu a mai fost la fel de galant și amabil după accederea la putere, când unii jurnaliști și-au permis atitudini mai critice. Deosebit de receptiv la laude, el le-a reproșat atunci când aceștia nu i-au mai contabilizat, așa cum ar fi vrut, „succesele” și realizările, întrebându-l mai mult despre gafe, eșecuri și promisiuni neonorate. Ca om de stat conștient de propria valoare, Filat le-a cerut ziariștilor să vină doar cu întrebări pe măsură: „Am o rugăminte, la premier adresaţi întrebări ce ţin de principii și lucruri importante, nu căutaţi la mine știri tari”.

Mimetismul, ca stil de guvernare şi de existenţă Măcinat de complexe, Vladimir Filat a încercat să pară dezinvolt și natural recurgând la mimetism (imitându-l, cu precădere, pe Vladimir Putin, dar și pe ex-președintele Voronin). Declarând pentru presă

Bilan\

3 MAI 2013 că, pe atunci șeful Guvernului rus, Vladimir Putin este pentru el un model printre politicienii din lume, Filat a încercat și el să facă pe durul, așa cum a văzut că este idolul său.

Sigur, Filat l-a imitat, dar păstrând proporţiile. Fostul nostru premier nu a putut să facă și el o demonstraţie de judo ca Putin, dar a probat, în schimb, niște mănuși de box și și-a agitat pumnii, cât să aibă ce scrie presa. A mai făcut niște genuflexiuni în sala de forţă, a dat cu tacul în sala de biliard, a încercat (fără prea mare succes) să se salte la bară, a tras cu arma (dar cam pe alături de ţintă) și ne-a convins că este aproape ca Putin.

Sigur că Moldova este o ţară mică și Filat nu are un lac Baikal ca să facă scufundări la mare adâncime, nu avem tigri de tranchilizat, nu avem avioane de luptă, pe care să le piloteze premierul. Dar un avion mai mic s-a găsit totuși și pentru el. Și un tanc în care să urce. Ba și o șalupă i-au dat grănicerii, ca să facă, în mare viteză, cu vântul în faţă și părul în bătaia lui, o plimbare de inspectare a barajului de la Costești-Stânca.

Imaginea lui Filat cu skijet-ul pe Nistru, „la bustul gol”, a făcut ravagii printre consumatoarele de You Tube.

Aceasta a apărut, iarăși, după ce Vladimir Putin și-a demonstrat torsul viguros în faţa ziariștilor. Totuși, trebuie să recunoaștem, înainte de Putin, bustul gol al lui Marian Lupu era deja de notorietate pe reţelele de socializare. Dar dacă Lupu a ales pentru filmări propria cadă, lui Filat i-a trebuit chiar albia Nistrului. Ce-i drept, spre deosebire de imaginea ușor narcisistă a președintelui democrat, bustul lui Putin ne trimitea cu gândul la un macho pus pe cuceriri și fapte eroice. Adică, o imagine mai aproape de spiritul și ambiţiile fostului prim-ministru.

Patria lui Filat, văzută din avion Premierul nostru a arătat impresionant și eroic în cabina unui avion de acrobaţie (atâta am avut), cu ochelari întunecaţi de James Bond la datorie. Nu chiar ca Putin, care a pilotat un avion de luptă supersonic, Tu-160, dar mult mai spectaculos decât Ghimpu, care s-a băgat într-un avion cam vechișor, de fapt, o epavă, pe care l-a comparat cu o colibă dacică.

Filat și-a privit Patria de sus. Și a rămas relativ mulţumit. A constatat că nu-i chiar atât de mică. Pentru că nu poate el să guverneze peste o Patrie mică. „În cuvinte e cam complicat să explic, dar a fost frumos. Am mai zburat, dar cu un avion de acrobaţie este pentru prima dată. Să spunem direct, câteodată avem nevoie și de senzaţii tari”, a declarat Filat copleșit de emoţii.

Aceeași sete de zbor l-a dus și la inaugurarea primei aeronave de tip Boeing 747, care urma să opereze

zboruri sub pavilion moldovenesc.

Filat s-a așezat pe scaunul pilotului, i-a întrebat pe piloţi despre butoane și aparate, doar că, slavă Domnului, nu a încercat să decoleze.

„Un secretar de partid din perioada sovietică” Chiar dacă nu a recunoscut vreodată acest lucru, și personalitatea lui Vladimir Voronin l-a marcat profund și iremediabil pe Vladimir Filat. Criticându-l și blamându-l pe acesta, în forul său interior el pare să-i fi admirat tăria de caracter și i-a urmat întocmai comportamentul.

Uneori chiar cu exces de zel, încât însuși fostul președinte comunist l-a luat în zeflemea, afirmând că vizitele premierului pe la ministere și prin raioane amintesc de vizitele “unui secretar de partid din perioada sovietică, pe la colhozuri, sovhozuri și ferme”.

Noul conducător proeuropean s-a pliat imediat și perfect pe vechile clișee, a preluat ticurile verbale și comportamentale ale vechilor conducători, devenind copie palidă a celor pe care i-a criticat și i-a etichetat drept dictatori.

Cu ceva timp în urmă, premierul făcea frecvent escapade prin ţara pe care o guverna. Să vadă cum sunt crescuţi porcii, să drămăluiască găinile, să aprecieze, ca un cunoscător, dacă sunt bune de adunat boabele de grâu, să fie filmat în combină, să dea și cu sapa la nevoie.

Ca și Voronin, Filat a vizitat zimbrii, în rezervaţia naturală Pădurea Domnească (pe atunci, doar o simplă rezervaţie), unde se născuse cel de-al cincilea pui de zimbru. (Minune - exact în ziua de naștere a premierului.)

Ajuns la Ceadâr-Lunga, Filat nu a rezistat tentaţiei de a se plimba călare pe calul Wolfram, dăruit de autorităţile găgăuze lui Vladimir Voronin, pe când acesta era președinte.

Deși nu se consideră un vânător înrăit (acum chiar nu se mai cade să vorbești de vânătoare), Filat nu a lipsit nici de la inaugurarea primei ediţii a Festivalului vânătorilor și pescarilor „Ceaunul și grătarul”. Ceea ce a

3

FLUX

declarat fostul premier vara trecută la evenimentul organizat de Asociaţia vânătorilor, are acum o cu totul altă semnificaţie: „Nu pot să spun că sunt vânător înrăit, dar îmi place să merg la vânătoare și la pescuit. În mod deosebit îmi place atmosfera care se creează în asemenea situaţie (și ce mai atmosferă, judecând după ceea ce am aflat ulterior despre partidele de vânătoare ale sus-pușilor). În acest an voi merge la vânătoare. Încă nu am decis când și unde, dar sigur voi merge”. Acum nu știm dacă a mai apucat Vladimir Filat să ajungă la vânătoare. Și dacă a fost, atunci când, unde și, cel mai important, cu cine?

Cu lopata şi mistria Acţiunile de PR ale carismaticului premier au cunoscut o dimensiune aparte în satele din raionul Hâncești, afectate de inundaţii. Acolo am văzut un premier cu „faţă umană” care a salvat de la înec un câine. Păcat doar că bietul și nepriceputul animal nu a fost în stare să conștientizeze importanţa momentului.

Premierul a făcut personal vizite de inspectare pe șantier. Îmbrăcat în cămașă de un alb sclipitor, cu încălţări de sute de euro, Vladimir Filat le-a acordat un ajutor de nepreţuit constructorilor de la Cotul Morii – a muncit la instalarea fundamentului unei școli, a dat cu mistria la tencuitul pereţilor. Apoi le-a arătat oamenilor cum se bagă vreascurile pe foc

și a stat cu ei de vorbă, la gura sobei, cât să reușească presa să imortalizeze momentul.

Premierul-patron, prin excelenţă romantic Fără îndoială, premierul nostru proeuropean s-a tras întotdeauna la cultură. Până la obsesie. Premierului nu-i scăpa nicio acţiune care ar fi avut o tangenţă cât de cât sesizabilă cu cultura. Sau cu ceea ce înţelege el că este cultură. Pentru a-și potoli această sete mistuitoare de cultură, premierul a patronat respectivele evenimente.

De la instaurarea actualei guvernări, nimic nu a mai fost lăsat la voia întâmplării: niciun festival, concert ori altă acţiune, care l-ar fi putut plasa și pe el în atenţia publicului și a mediilor de informare. O vreme, Filat i-a încredinţat și nevestei să mai patroneze câte ceva, pentru că nu-i ușor să guvernezi de unul singur o ţară și să mai faci și pe patronul. Dar om vrednic fiind, Filat a dus pe umerii săi și această povară.

Romantic incurabil, la evenimentele patronate de el, dar nu numai, premierul a fost prezent cu nelipsitul și imensul braţ de trandafiri albi, pe care l-a depus la picioarele artiștilor, pentru că provincialismul înnăscut nu i-a permis niciodată să se limiteze la un buchet decent.

Presa a avut și câteva nelămuriri, dacă nu chiar enigme, în legătură cu Vladimir Filat, nelămuriri care au iscat discuţii aprinse, interpretări și presupuneri de tot felul. Una dintre acestea a fost legată de podoaba capilară a premierului. Adică au fost sau nu răsădite niște fire de păr pe capul acestuia, care avuse anterior chica mai rară și mai rebelă. Dar aici nu ne băgăm, că-i treaba personală a omului.

Apoi, lumea a tot încercat să deslușească, din imaginile video cam neclare, dacă i-a pupat sau nu Filat mâna lui Julio Iglesias. Dar și asta-i o chestiune minoră.

Un interes mult mai mare au suscitat desele pretinse vacanţe ale premierului, cu familia, în Elveţia, când parcă nici timpul potrivit pentru odihnă nu era (amintim că acele vacanţe se produceau în momente deosebit de tensionate pe scena politică autohtonă). De aceea, lumea se întreba dacă, într-adevăr, a fost atât de obosit premierul sau alte griji l-au tot chemat pe acesta în frumoasa și prospera ţară europeană. În rest, premier curajos am avut, priceput la toate - de asemenea, harnic – așijderea, frumos – nici nu mai încape vorbă. Încât nu ne rămâne decât să ne mirăm și să ne întrebăm, de ce nu le-o fi convenit și nu le-o fi fost pe plac foștilor săi amici și fraţi întru guvernare?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Actual 3 MAI 2013

Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai?

Când i-am văzut pe comuniștii lui Voronin și pe socialiștii lui Dodon mărșăluind de 1 mai pe străzile Chișinăului, mi-am adus aminte de un celebru banc din perioada sovietică. Bancul e scurt, simplu, dar exhaustiv, ca metafora în poezie.

Mai întâi, să povestesc bancul, chiar dacă sunt sigur că mulţi dintre cititorii noștri îl cunosc. Demonstraţie de Unu Mai în Chișinăul sovietic. Crainicul urlă voios în microfoane: „Unu Mai, Unu Mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai!”. Iţic, copleșit de griji și de nevoi, de undeva din mijlocul coloanei de manifestanţi, îl îngână cu voce stinsă: „Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai???”.

La manifestaţiile de unu mai de alaltăieri din Chișinău, pe post de crainici fericiţi și zglobii au fost Vladimir Voronin, Igor Dodon și ortacii prosperi și burduhoși din jurul lor. Atât liderul comunist, cât și cel socialist au scos pe străzile capitalei câteva mii de manifestanţi care au interpretat rolul lui Iţic. Cu o singură deosebire, Iţic era

conștient de situaţia lui amărâtă, pe când ăștia – nu.

Deci, de ziua solidarităţii oamenilor muncii, liderul comunist și miliardarul Vladimir Voronin, înconjuraţi de alţi miliardari și multimilionari, cum ar fi, spre exemplu, Oleg Reidman, scoate câteva mii de pensionari și câteva zeci de muncitori în stradă, defilează și scandează copios, împreună cu ei, Jos alianţa! Frumos. Toată lumea vede că bătrânul comunist încă este în formă, iar PCRM încă mai este în stare să organizeze o manifestaţie de protest. Voronin și tovarășii săi sunt bucuroși, chiar fericiţi. Iar ca fericirea să fie definitivă, după manifestaţie, aceștia se îngășcuiesc și merg care la iarbă verde, la frigărui, mici și bere, iar cei mai boieroși – în cele mai luxoase restaurante. Și consumă, și povestesc cum au mobilizat ei, miliardarii și milionarii, clasa muncitoare la o manifestaţie de protest, de ziua solidarităţii oamenilor muncii. Iar oamenii muncii, de fapt, foști oameni ai muncii, acum, mai degrabă, pensionari, merg acasă unde nu au nici măcar o bucată de pâine pe masă, nu mai vorbim de o bucată de carne. Cei care au avut carne au mers direct la iarbă verde să facă frigărui, nu au avut ei grija marșului de protest al lui Voronin. În tabăra socialistă a lui Dodon,

situaţia e ca și trasă la indigo: în faţa coloanei – milionarii (dar poate sunt printre ei și miliardari) cu megafoanele în mâini, în spate – clasa muncitoare muritoare de foame. Și la mitingul lui Dodon e frumos! Chiar dacă o fi mai puţini manifestanţi decât la mitingul comuniștilor, oricum e bine. Socialiștii sunt a doua forţă politică de stânga după comuniști, alţii nu au mai fost în stare să mobilizeze lumea să iasă în stradă. Iar Dodon îi calcă pe urme lui Voronin, și când moșul se va retrage din politică, dar liderul socialist speră că lucrul acesta se va întâmpla foarte curând, atunci el poate va reuși să pună laba pe electoratul comunist, căci Voronin nu are un succesor la fel de carismatic ca liderul Partidului Socialiștilor. Și afacerile nu-i merg prost lui Dodon, așa că acesta deja se visează în postura de lider unic și incontestabil al stângii. Și manifestanţii socialiști, la fel ca cei comuniști, au scandat lozinci muncitorești, au cerut demisia AIE, după care, cu maţele ghiorăind, au mers acasă, unde nu aveau a găsi pe masă nici pâine, nici carne. Pe când liderii socialiști, ca și cei comuniști, s-au împrăștiat care la picnic, care în restaurante luxoase.

Curios, paradoxal, dar adevărat: în fruntea partidelor de stânga, comuniste și socialiste, din Repu-

blica Moldova se află mari capitaliști. Și nu e vorba doar de Voronin și Dodon. Celălalt lider socialist, Victor Șelin, tot e putred de bogat. El, ca și Voronin și Dodon, are miliarde, el doar alegători nu are, el nu poate scoate lumea în stradă.

Asta-i toată povestea de 1 mai.

Ar mai fi de adăugat și mesajul

de felicitare adresat poporului de premierul interimar Iurie Leancă. „Poporul Republicii Moldova este muncitor și harnic!” asta a spus Leancă. Bună consolare de ziua oamenilor muncii pentru un popor care este nevoit să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Comuniştii nu mai vor alegeri anticipate?

Urmare din pag. 1 „Noi inventăm diferite modele, iniţiative, ce ţin mai mult de interimar, decât de organul respectiv, împuternicit cu toate misiunile de a conduce Legislativul”, a precizat el. Șeful comuniștilor consideră că prin iniţierea procedurii de numire a noului președinte, lucrurile ar putea să revină la normalitate.

Această schimbare de tactică pare cu atât mai surprinzătoare, cu cât miercuri, în cadrul unui miting consacrat zilei de 1 mai, „normalitatea” părea să fie doar declanșarea cu orice preţ a alegerilor anticipate. Vladimir Voronin a declarat că PCRM va lupta cu cei care au uzurpat puterea în stat, prin minciună și lozinci false, promiţând să redea această putere poporului. „Partidul Comuniștilor consideră că alegerile anticipate nu sunt un moft, ci o necesitate stringentă”, a specificat Voronin.

Necesitate dictată de nevoia de a scăpa de toţi cei care au acaparat guvernarea pentru a o folosi în scopuri personale. Și atunci, de unde această grijă pentru consolidarea structurilor statului, inclusiv cu ajutorul celor care l-au acaparat abuziv?

Chiar dacă au afirmat că propunerea comuniștilor „conţine un element de surpriză”, liberal-democraţii cred că alegerea unui nou șef al Legislativului i-ar putea reda ţării „stabilitatea de care are nevoie”.

Liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a promis să discute chestiunea la partid, precizând că dacă va fi identificat candidatul agreat de cei mai mulţi dintre deputaţi, am putea asista la constituirea unei noi majorităţi parlamentare. „Putem asista la crearea unei majorităţi parlamentare care ulterior ar putea propune președintelui o candidatură pentru funcţia de prim-ministru și să participe la votarea Guvernului și a Programului de Guvernare”, a opinat Streleţ.

Iniţiativa comuniștilor a iscat semne de întrebare și diverse presupuneri, inclusiv presupunerea privind posibilitatea unei înţelegeri între PCRM și PD. Nu ar fi nimic de mirare, pentru că în ultima perioadă, opoziţia comunistă a votat când cu o tabără, când cu alta, dându-le foștilor aliaţi „o mână frăţească de ajutor” în a se debarca reciproc din funcţii și a instaura haosul în procesul de guvernare.

Ce se ascunde totuși în dosul acestei iniţiative sonorizate de liderul PCRM? Să fie vorba de anumite înţelegeri legate de unele modificări legislative solicitate de comuniști. Să

fi primit opoziţia o propunere pe care nu a putut-o refuza? Sau totuși, comuniștilor, ca de altfel și celorlalte partide parlamentare, le este frică de alegerile anticipate?

5

Opinii

3 MAI 2013

FLUX

Ambasadorul american critică decizia Curţii Constituţionale, sărind în apărarea unui hoţ şi contrabandist Am ajuns să o vedem și pe asta: ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, William Moser, critică și chiar contestă public decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie curent privind constituţionalitatea decretului președintelui Timofti prin care Filat a fost nominalizat la funcţia de prim-ministru. Gestul diplomatului american este unul sfidător din două considerente. În primul rând, domnul Moser, în calitatea sa de diplomat, nu are căderea să se implice în chestiunile de politică internă ale Republicii Moldova, și, în special, să critice o hotărâre a Curţii Constituţionale, în condiţiile în care, potrivit Legii cu privire la Curtea Constituţională, actele pronunţate de această instituţie „sunt definitive, nu sunt supuse niciunei căi de atac” și, mai ales, „sunt oficiale și executorii pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice”. Cel puţin, etica diplomatică ar fi trebuit să-l reţină pe domnul William Moser de la acest gest.

Al doilea aspect din care ambasadorul american nu avea dreptul, cel puţin, moral să ia atitudinea pe care a luat-o este unul și mai delicat. Să precizăm că prin decizia sa din 22 aprilie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul președintelui Nicolae Timofti prin care Vladimir Filat a fost desemnat candidat la funcţia de prim-ministru. Curtea a stabilit că este contrară principiilor statului de drept numirea în funcţii de conducere a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate sau care au fost demise pentru motive de corupţie. Totodată, Curtea a stabilit că, în cazul demiterii Guvernului prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie, președintele Republicii Moldova are obligaţia constituţională de a desemna un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului

integritatea cărora nu a fost afectată.

Altfel spus, decizia Curţii stabilește clar că odată ce Parlamentul a demis Guvernul Filat prin moţiune de cenzură pentru că îl suspectează de acte de corupţie, premierul Filat nu poate nici să deţină interimatul acestei funcţii și nici să mai fie desemnat la funcţia de prim-ministru. Decizia Înaltei Curţi este pe cât de logică, pe atât și de pertinentă și, mai ales, legală, fapt confirmat de numeroși specialiști notorii în domeniul dreptului constituţional.

Iată însă că acest lucru nu este clar și pentru șeful misiunii diplomatice a SUA, care recurge la un sofism pentru a demonstra că laptele e negru sau că Filat e imaculat și neprihănit. William Moser susţine că acuzaţiile precum că Vladimir Filat ar fi corupt ar constitui „afirmaţii nefondate și zvonuri”. Fiind întrebat, în cadrul unui interviu rea-

lizat de site-ul Moldova Curată, „care este reacţia Ambasadei SUA la decizia Curţii Constituționale din 22 aprilie curent?” William Moser declară: „Întro societate democratică se presupune ca instituţiile publice să acţioneze într-un mod transparent și în interes public. Decizia în felul în care a fost emisă ridică semne de întrebare privitor la integritatea și independenţa sistemului judiciar din Moldova și puterea acelei instituţii democratice.

Statele Unite sunt îngrijorate de orice decizie judecătorească care pare să se bazeze pe afirmaţii nefondate și zvonuri în examinarea sesizărilor prezentate în faţa acesteia. Plus la aceasta, decizia Curţii Constituţionale lasă deschisă posibilitatea ca Curtea să judece integritatea altor nominalizări și altor funcţionari bazându-se pe informație nefondată. Acest fapt nu este compatibil cu principiile unui stat de drept în societăţile democratice, care se bazează pe un proces echitabil”.

Vedem că domnul ambasador Moser s-a angajat pe post de avocat al ex-premierului Filat, implicându-se, în felul acesta, în confruntarea dintre principalele grupări politico-oligarhice de la Chișinău. Gestul ambasadorului american ar avea o minimă justificare dacă liderul PLDM ar fi o persoană cu o reputaţie ireproșabilă, care nu a băgat niciodată mâna în buzunarul statului. Dar așa însă, domnul William Moser sare în apărarea unui hoţ, a unui contrabandist notoriu care a ajuns prim-ministru prin puterea banilor pe care i-a furat acum câţiva ani, când era șef la Privatizare.

William Moser se comportă astfel de parcă Republica Moldova s-ar afla sub protectoratul Statelor Unite,

exact așa cum s-a comportat până mai deunăzi ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel. De dragul adevărului trebuie să remarcăm că asemenea gesturi nuși permite nici măcar ambasadorul Federaţiei Ruse. Rușii recurg la alt fel de porcării, cum ar fi incidentul de la Varniţa, dar cel puţin nu-și permit să critice deciziile Curţii Constituţionale sau să pledeze cauza homosexualilor, așa cum a făcut-o Moser, dar și Schuebel.

Apropo de legea egalităţii de șanse, prin care, de fapt, a fost legalizată pederastia în Republica Moldova.

Atunci când îi convingea pe moldoveni că această lege păcătoasă trebuie adoptată, Dirk Schuebel pretindea că altfel nu este posibilă ridicarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2013.

Iată că legea a fost adoptată, 1 ianuarie a trecut, dar regimul de vize cu UE nu a fost abolit. De ce oare?

Dar asta e o altă chestiune, la care merită să revenim cu altă ocazie. Acum să lămurim chestia atacului la care s-a dedat William Moser asupra Curţii Constituţionale de la Chișinău. Că acest gest este totalmente nedemocratic și nediplomatic, am arătat-o mai sus.

Acum rămâne să vedem doar de ce a făcut-o. Și răspunsul este simplu: pentru că americanii, ca și europenii, au mizat pe Vladimir Filat și numai pe Vladimir Filat. Au pus toate ouăle într-un singur coș, în coșul liderului PLDM, care acum se prăbușește și odată cu el va strivi și ouăle occidentalilor. Fiind în disperare de cauză, atât americanii, cât și europenii încearcă să readucă cumva la viaţă proiectul politic Vladimir Filat.

De aici și această ieșire scandaloasă a ambasadorului William Moser împotriva Curţii Constituţionale. Și asta e tot.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Filat se ţine de putere ca râia de piele Urmare din pag. 1 Spre exemplu, de Ziua Tricolorului, Filat a colindat regiunea de codru, arborând drapelul naţional într-un sat, de parcă acesta nu putea fi arborat în absenţa lui. Iar marţi, 30 aprilie, Filat chiar a sărit peste cal. În acea zi a avut loc ceremonia oficială de transmitere a unui lot de tehnică și echipament special Poliţiei de Frontieră și Serviciului Vamal al Republicii Moldova de către Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii. Conform unui comunicat de presă al Guvernului, americanii au donat moldovenilor 110 autoturisme, 105 quadrociclete (ATV), binocluri, termovizoare și alte echipamente utilizate la securizarea frontierei de stat. La eveniment au participat premierul interimar Leancă, ministrul în exerciţiu al Afacerilor Interne, Recean, șeful Poliţiei de frontieră, Purice, ambasadorul american Moser, dar și liderul PLDM, Filat. Și nu doar că a participat, ci a și cuvântat. De fapt, nu a spus nimic, a pronunţat doar niște banalităţi, dar asta nici nu contează. Important este doar că a participat la eveniment, și asta din două motive.

Primul. Omul este bolnav, Filat a devenit dependent de fotoliul de prim-ministru ca toxicomanul de heroină. Filat nu poate să se comporte ca un om normal, el nu poate ieși din rol, se crede în continuare „nacialnik”, nu vrea să accepte că deja este un om obișnuit, și nu șeful Cabinetului de Miniștri. Se ţine de putere ca râia de om.

Al doilea. Filat ia în calcul eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate. Și de aceea are grijă să apară în fiecare zi pe sticlă, să defileze în faţa camerelor de luat vederi, să-și

asigure zilnic porţia de publicitate pe care înainte i-o asigura funcţia de primministru. Fără camerele de luat vederi, fără sticlă, Filat este un nimeni. Adică doar un hoţ ordinar, un sforar, un panglicar, un contrabandist. Filat este gol pe dinăuntru, este un individ lipsit de conţinut, de personalitate, de aceea este necesar ca să i se ţină în permanenţă imaginea la vedere, ca plebea să nu-i uite mutra fardată cu un strat gros de pudră, care-i ascunde lipsa de substanţă.

De fapt, și în perioada în care era prim-ministru, Filat a fost preocupat doar de două lucruri: de sporirea averii personale și de lustruirea propriei imagini. Dacă s-ar fi preocupat cât de cât și de administrarea trebuirilor de stat, atunci Republica Moldova nu ar fi ajuns în situaţia în care se află astăzi.

Pentru că am pomenit mai sus că la eveniment a participat și ambasadorul american William Moser, trebuie să facem câteva precizări. Și de această dată, domnul Moser s-a manifestat mai mult ca lustruitor de imagine a lui Filat, decât ca reprezentant al diplomaţiei americane la Chișinău. Când urmăream evenimentul la TV, aveam impresia că cele 110 autoturisme și de 105 quadrociclete au fost donate moldovenilor de americani nu pentru a susţi-

ne Poliţia de frontieră a Republicii Moldova, ci pentru a salva cariera politică a lui Filat. Este pentru prima dată când un șef de partid, care nu mai este persoană oficială, participă la o astfel de manifestaţie alături de ambasadorul american.

Deocamdată, pentru mine nu e clar: este vorba de o simpatie personală a domnului Moser pentru contrabandistul Filat sau acest gest este unul asumat de diplomaţia americană. Dacă e prima variantă, nu ne rămâne decât să regretăm acest, hai să-i zicem, „accident”, iar dacă este a doua – chiar suntem îngrijoraţi. Și asta pentru că, din păcate, imaginea SUA în Republica Moldova ar putea fi identificată cu cea a unui hoţ și contrabandist. Dacă lucrurile

vor continua astfel, am putea ajunge în situaţia în care majoritatea moldovenilor nu doar că îl va detesta pe Filat, dar va îmbrăţișa și viziuni și atitudini antiamericane.

William Moser calcă pe aceeași greblă pe care a călcat un alt diplomat american la Chișinău – Pamela Hyde Smith, care a susţinut deschis Planul Kozak de transnistrizare a Republicii Moldova. Până la urmă, Planul Kozak a fost dat peste cap și cu suportul consistent și energic al diplomaţiei americane, care în ceasul al doisprezecelea s-a dumerit cum stau lucrurile. Cu toate acestea, în memoria multor moldoveni a rămas întipărit faptul că la un moment dat, americanii și-au dat mâna cu rușii pentru a distruge statul nostru.

Nu ne rămâne decât să sperăm că și de această dată, diplomaţia americană va ști să corecteze greșeala comisă de un diplomat, care, chiar dacă reprezintă cel mai puternic stat din lume, este totuși om și are dreptul la eroare. Dacă ne e permis să ne dăm cu părerea, îndrăznim să afirmăm că imaginea Statelor Unite în Republica Moldova este mai importantă decât cariera politică a lui Filat, chiar dacă Moldova este o ţară mică, slabă și săracă.

Mai ales că efortul domnului Moser este unul zadarnic, nu mai e nimic de salvat din cariera politică a lui Filat, indiferent de numărul deplasărilor și ceremoniilor oficiale la care acesta va participa de acum încolo.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

6 Iurie Roşca a lansat o nouă carte Eveniment

FLUX

3 MAI 2013

Ieri la sediul Universităţii Populare de pe strada A. Corobceanu, 17, a avut loc prezentarea cărţii lui Iurie Roșca „Moldova – partea care a devenit întreg. Despre Ideea Naţională ca forţă unificatoare”.

Este vorba despre o culegere de articole, care apare în două limbi (română și rusă), și reprezintă o selecţie din materialele de presă ale autorului apărute în ultimii ani. La eveniment au participat cunoscuţi analiști politici, jurnaliști, oameni de cultură și de știinţă.

Un reportaj de la acest eveniment vom prezenta în ediţia următoare a ziarului FLUX, care va apărea după perioada sărbătorilor pascale, adică nu pe 10 mai, ci pe 17 mai. Acum însă vă prezentăm prefaţa acestei cărţi, care este semnată de autor.

„Moldova – partea care a devenit întreg.

Despre Ideea Naţională ca forţă unificatoare” Prefaţă Trăind o perioadă de turbulenţe politice de o amploare și gravitate fără precedent, Moldova pare un câmp de luptă pe care se confruntă clanurile, care-și dispută puterea, și actorii geopolitici, aflaţi în competiţie pentru supremaţia asupra acestui teritoriu. Spaţiul public e bântuit de idei și opinii lansate de o puzderie de aventurieri și de persoane fără viziune, victime ale unor modele și proiecte străine, periculoase pentru interesul naţional al ţării. În această învălmășeală generalizată, când poziţiile și platformele anunţate public se pliază pe interese meschine, circumstanţiale și lipsite de viziune, Moldova are nevoie de limpezirea și înţelegerea profundă a propriului destin în istorie, a misiunii sale inconfundabile în lume.

Ca politician și jurnalist angajat în mod plenar de un sfert de veac în vâltoarea evenimen-

telor, am scris o mulţime de articole. Multe dintre ele se vor regăsi într-o carte mai voluminoasă care urmează să apară. Acum un an, în mai 2012, am editat și lansat public o culegere de texte în două limbi, intitulată “Notele unui optimist creștin”. Au urmat câteva zeci de prezentări ale acestei cărţulii în majoritatea raioanelor ţării, la Bălţi și Chișinău. Am fost extrem de impresionat de interesul sporit pe care l-a suscitat această modestă producţie poligrafică.

Oamenii ţării noastre sunt în căutarea unor soluţii temeinice de depășire a crizei în care ne scufundăm din ce în ce mai profund. Ei caută o viziune nouă, unificatoare, de anvergură, la care să se raporteze. Am scris în acest răstimp mai multe articole, majoritatea dintre ele polemice, în care criticam puterea politică instalată după 2009. Însă în această ediţie am inclus doar acele texte care reprezintă viziunea mea asupra unor fenomene majore, care depășesc

bătăliile episodice între partide. Am păstrat doar ceea ce cred că ţine de aspecte fundamentale de viziune. Am reluat și materialele inserate acum un an în volumașul precedent.

Am găsit, de asemenea, necesar să includ aici și un articol al cunoscutului scriitor și publicist Boris Marian care mă vizează, deoarece el cuprinde cele mai importante aspecte ale devenirii mele intelectuale din ultimele decenii.

Ca și culegerea precedentă, cartea de faţă apare în limbile română și rusă, ca să fie accesibilă tuturor doritorilor. Unul dintre articole, la care ţin în mod special, deoarece el exprimă atașamentul meu faţă de valorile creștine, apare inclusiv în limbile ucraineană, bulgară și engleză.

Am mai adăugat și câteva materiale care prezintă activitatea mea în cadrul Universităţii Populare, o instituţie de formare a noilor elite intelectuale.

Exprim sincere mulţumiri și pe această cale

Despre Ideea Naţională ca forţă unificatoare

UNIVERSITATEA POPULARĂ

colegilor de breaslă de la instituţiile media care au avut bunăvoinţa să-mi plaseze articolele. Jurnaliștii de la “Flux”(www.flux.md), www.noi.md, www.ava.md, www.enews.md, “Komsomolskaia Pravda”, “Kommersant Plus”, “Panorama”, “Moldova Suverană”, “Nezavisimaia Moldova”, „Ria Novosti”, precum și tuturor celor care poate îmi scapă acum, inclusiv celor din presa locală și regională.

Precizez în final că scriind articole, conferenţiind la diverse universităţi, editând cărţi și participând la dezbateri televizate, nu uit pentru nicio clipă de principalul rol social pe care trebuie să-l onorez, cel de politician. Nu m-am retras, n-am obosit, nu renunţ la calea mea.

Iurie ROŞCA, 26 aprilie 2013

Moldovenii, în căutarea propriei identităţi, pe calea spre Europa În drumul spre integrare europeană, noi, moldovenii, suntem pe cale să ne pierdem identitatea proprie, care deja este una ștearsă și provoacă tot felul de controverse, și să imităm un mod de viaţă străin nouă.

Este la modă să ridici în slăvi și să te mândrești cu tot ceea ce ţine de Europa: călătorii în ţările UE, haine procurate on-line etc. Altfel spus, ne-am obișnuit să acordăm prioritate lucrurilor venite din afară și, mai rău, să le ridicăm la rang de valori.

Nimeni dintre marii intelectuali nu a contestat niciodată beneficiile studierii în străinătate. Dimpotrivă, oportunitatea de a face studii peste hotare deschide noi orizonturi de gândire și posibilitatea efectuării comparaţiilor necesare care îți permit să ai o privire critică, constructivă asupra realităților din propria țară. Deci, experienţa obţinută pe parcursul studierii într-un alt sistem educaţional este benefică, însă doar atâta timp cât nu îngăduim ștergerea identităţii și culturii noastre și atât timp cât păstrăm în suflet dorinţa de a ne întoarce și de a contribui

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi 26 mai 2013 (1 zile) Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Duminica, 26 mai, ora 7. Sosirea ora 21.

UCRAINA

ȱUCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov)

18 - 20 mai 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 18/7 pers. PreŖ: 100 / 125 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 8 mai, ora 19.Sosirea: Sambata, 11 mai, ora 22.

Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mćnćstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor.

Oraûe: Kiev, Cernigov.

MUNTENIA

Pelerinaj de Sfintele Manastiri Cernica si Antim / Biserica Draganesu / BUCURESTI inchinare la moastele Sf.Cuvios Dimitrie cel Nou 25 – 27 mai 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup 7/18 pers PreŖ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 24 mai, ora 19 Sosirea Luni, 27 mai, ora 22 Mćnćstiri: Cernica, Pasarea, Antim, Darvari, Ciorogarla, Samurcasesti, Ghighiu, Dintr-un Lemn, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi, Tismana, Sf.Ana-Orsova Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Oraûe: Bucureti, Ploiesti.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

la dezvoltarea ţării noastre.

Uniunea Europeană este fondată pe principii ca: respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului. În aceeași ordine de idei, Constituţia Republicii Moldova în art. 10 (2) stipulează: “Statul recunoaște și garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”. În politicile sale, Uniunea Europeană foarte des folosește termenul “diversitate” atunci când este vorba despre cultură, limbă și tradiţii. Ba mai mult, UE încurajează respectarea valorilor care fac parte din diverse culturi. Adică, pe hârtie UE ne respectă drepturile fundamentale, ba chiar le încurajează. În practică însă, politicile UE sunt puțin diferite. Odată cu lansarea Politicii de Vecinătate, din care face parte și Moldova, a luat amploare principiul “more for more” (mai mult pentru mai mult), ceea ce ar însemna că UE acordă suport politic și financiar, în primul rând, ţărilor care își fac cel mai bine tema de acasă prin implementarea mai multor reforme democratice. Dar problema e că realizarea acestor schimbări deseori vine în contradicție cu valorile noastre culturale și creștine. Înfăptuirea transformărilor respective presupune conformarea la standardele și practicile europene. Însă în Republica Moldova cultura și mentalitatea sunt diferite, de aceea multe dintre aceste practici europene nu sunt potrivite pentru societatea noastră. Mai mult decât atât, încercarea de a îi imita pe europeni poate să ne conducă spre dezastru, să ajungem un fel de struţo-cămilă

sau nici cal, nici măgar. Cu alte cuvinte, în goana după integrare europeană, pierdem și puţinul care a mai rămas din identitatea noastră, încercând s-o imităm pe cea europeană, care, pur și simplu, ne este improprie. Este bine să nu uităm înţeleptul proverb care spune “nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”.

Tocmai din acest considerent, Republica Moldova și noi, cetăţenii ei, fiecare în parte, intrând în cursa spre integrare europeană, nu trebuie să renunţăm la identitatea noastră în speranţa obţinerii unor beneficii materiale de scurtă durată. Avem norocul și nenorocul de a ne afla între două mari puteri economice și politice, cu care, firește, trebuie să cooperăm pentru dezvoltarea economică a ţării. Dar această situaţie nu trebuie să însemne că suntem obligaţi să cedăm și să risipim identitatea noastră sau să o înlocuim în schimbul unor promisiuni de ordin

politic sau economic. Numai noi înșine trebuie să hotărâm care valori ar trebui împrumutate de la europeni și care ar trebui adaptate sau respinse de către societatea noastră.

Destinul ţării dragi este în mâinile noastre. Republica Moldova merită mai multă dragoste, dedicaţie și efort din partea tinerei generaţii. Să nu ne pierdem nici discernământul, nici elanul, nici simţul răspunderii pentru ea.

Personal am studiat în Occident și am revenit acasă. Ca să pun umărul la ridicarea ţării.

Maria VÂZDOAGĂ, cursantă la Universitatea Populară

Interviu 3 MAI 2013

7

FLUX

PĂRINTELE VLAD MIHĂILĂ:

„Învierea Mântuitorului este şi garantul învierii noastre” Interviu cu PC preot, consilier al Mitropoliei Basarabiei, Vlad Mihăilă, slujitor la biserica cu hramul ,,Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău - Părinte, iată că se apropie Sfintele Sărbători de Paști. Știm că nevoile umane au devenit din ce în ce mai multe și mai sofisticate, la fel ca și pretenţiile. Spun asta pentru că în această perioadă, comercianţii își atrag clienţii cu tot felul de promoţii, reduceri și oferte. Din păcate, observăm că pentru cei mai mulţi dintre noi Paștele se rezumă la întâlniri cu prietenii, relaxare și comerţ, devenind un prilej pentru mese copioase și consum de băuturi alcoolice. Nu consideraţi că s-a cam pierdut din semnificaţia spirituală a Sfintelor Sărbători?

Nicolae ROŞCA

PSALM PENTRU REÎNVIERE Augurul Negru - negru prevestește, Iar zeii pică singuri din Olimp; Hristos ne demonstrează în ăstimp Că vremea noastră iarăși se sfârșește...

Uitaţi-vă la ea! Clepsidra-i goală, Cum nu fu niciodată... cum n-a fost! Și va începe dincolo de Post O infinită criză generală.

„Cel care va crede în Învierea Mântuitorului, va crede şi în învierea sa” - Nu aș fi atât de categoric. Sărbătoarea Învierii este cea mai mare sărbătoare pe care o are creștinul, căci ea vine să ne îndemne pe fiecare dintre noi să cinstim Învierea Mântuitorului Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, care, din mare dragoste pentru noi, S-a jertfit pentru a ne salva pe noi din robia păcatului și a morţii. Ca slujitor al Bisericii Ortodoxe vă mărturisesc că văd mulţi credincioși care respectă tradiţiile și vin la biserică din îndemnul propriei conștiinţe, pentru a întâlni și trăi această Mare Sărbătoare a Învierii Domnului. Da, pentru cel mai puţin cunoscător, poate părea a fi o zi ordinară, însă nu este cazul să absolutizăm. Cel care va crede în Învierea Mântuitorului, va crede și în învierea sa. Pentru că așa cum spun și cântările bisericești, prin Învierea Mântuitorului s-a făcut începătură învierii noastre. Și Învierea Mântuitorului este și garantul învierii noastre. De aceea, cei care nu cred este doar spre pierzania lor.

După buna rânduială și iubire a lui Dumnezeu, Învierea nu înseamnă numai restaurarea omului, ci și reînvierea naturii. Aţi observat, probabil, că Sfintele Paști cad întotdeauna primăvara, nicidecum în alt anotimp. Întârzierea primăverii din anul acesta se explică prin întârzierea datei Paștelui. Nu este ceva întâmplător, ci este un semn de Sus.

„În lumea creştină a Occidentului au început să se pustiască bisericile” - Cum este în Occident? Se mai respectă dimensiunea spirituală a sărbătorii?

- Am fost în toamna lui 2012 la Paris, pentru vreo 10 zile, și am simţit o tristeţe nemărginită. În lumea creștină a Occidentului au început să se pustiască bisericile.

Vedem biserici mari și frumoase sub aspect arhitectural, cu o istorie bogată, dar semipustii. Am văzut, în toată splendoarea lor, biserici cu o vechime de 1500 de ani, dar, din păcate, nu în toate se oficiază sfintele slujbe. Multe dintre ele sunt deschise doar pentru a fi vizitate ca monumente de artă.

Deocamdată, nu au dispărut total urmele existenţei creștinismului, dar nu știm cum va fi pe viitor.

Cei care aderă la protestantism se numesc și ei creștini. Dar Ortodoxia înseamnă altceva. Da, toţi suntem oameni care purtăm chipul lui Dumnezeu, dar pentru noi credinţa strămoșilor noștri, credinţa ortodoxă, este credinţa mântuitoare. Să păstrăm această

credinţă, să o trăim, așa cum ne-a învăţat Mântuitorul nostru Iisus Hristos, și să arătăm și altora prin faptele noastre că suntem adevăraţi creștini.

necredincios, ci credincios”. Toma a răspuns: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”. Iisus i-a zis: „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi sunt cei ce n-au văzut și au crezut”!

- Părinte Vlad, ce trebuie să aibă mereu în minte creștinul atunci când se gândește la Paști, având în faţă atât dimensiunea Vechiului Testament, cât și a Noului Testament?

- Da, în Vechiul Testament Paștele era rânduit numai pentru evrei. Însuși termenul Paște înseamnă trecere (din ebraică „pesah”), iar acest nume ne duce cu gândul că Paștele simbolizează trecerea de la o stare existenţială la alta, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere spiritual. Pentru prima dată, Paștele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. În această zi, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Evreii din antichitate își aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. În ceea ce îi privește pe creștini, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliţii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Său, Iisus Hristos. Legământul cel nou nu mai este unul făcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor să primească iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos.

Așadar, trecerea din robia egipteană către regăsirea în unitatea iudaică a fost și este sensul Paștelui iudaic. Ideea este că doar prin unitate vom avea binecuvântarea Celui de Sus, iar trecerea la credinţa creștină este eliberarea de păcatul strămoșesc, acceptarea pe Iisus Hristos ca Mântuitor și, în cele din urmă, dobândirea fericirii veșnice.

A crede în Învierea lui Hristos, pe care noi nu am văzut-o cu ochii fizici, dar o vedem cu ochii duhovniceşti, prin credinţă, este o fericire

- Chipul lui Toma Necredinciosul este foarte prezent în societatea noastră contemporană, laicizată. Pentru mulţi oameni, nașterea, viaţa și moartea Mântuitorului Iisus Hristos nu reprezintă ceva neapărat real. Cum ar trebui un creștin să se apropie de cunoașterea faptelor lui Iisus Hristos?

- Avem exemplul Sfântului Toma, care n-a crezut în Înviere, căci nu era în Ierusalim. El le-a replicat celorlalţi ucenici: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”. Și, după opt zile, ucenicii Lui erau în casa cu ușile și cu ferestrele închise.

Iisus a venit și a stat în mijlocul lor și a zis: „Pace vouă!”. Apoi i-a spus lui Toma: „Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mana ta și o pune în coasta Mea, și nu fi

Trebuie să avem la inimă aceste cuvinte ale Mântuitorului și să nu punem la îndoială Învierea Lui. Vedeţi ce spune Mântuitorul, că cei care nu au văzut, dar cred, sunt fericiţi. De ce să nu fim și noi fericiţi?

A crede în Învierea lui Hristos, pe care noi nu am văzut-o cu ochii fizici, dar o vedem cu ochii duhovnicești, prin credinţă, este o fericire. Învierea Mântuitorului este o mărturie a existenţei vieţii veșnice. Și pentru ca veșnicia noastră să fie una fericită, trebuie să fim în comuniune cu Hristos și să credem în Învierea Lui. Cu alte cuvinte, cei care cred în Înviere sunt avantajaţi și în această lume, pentru că dau un sens vieţii lor, și sunt în câștig și după moarte, pentru că se bucură de fericirea veșnică. Și de ce să nu-l credem noi pe Toma, care, după ce s-a convins de Înviere, a strigat: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”?

Nu dorim să supărăm pe nimeni, pentru că suntem în prag de cea mai mare sărbătoare a creștinilor, dar aș vrea să amintesc o spusă a psalmistului: „Zis-a cel nebun în inima sa: Nu este Dumnezeu”. Să fim cu luare aminte și la aceste cuvinte. Cel luminat la minte să se bucure de Învierea Mântuitorului, iar cel mai puţin luminat, care se îndoiește, încă, de acest adevăr, să se roage ca Bunul Dumnezeu să-i lumineze mintea, cu Lumina lui Hristos care luminează tuturor.

- Părinte, ce le uraţi creștinilor în preajma Sărbătorilor de Paști?

- Dragii mei, vă urez să aveţi parte de dragoste, să fiţi buni creștini și să nu fiţi indiferenţi faţă de fraţii noștri care sunt mai triști ca noi. Slăvitul Praznic al Învierii să ne facă mai buni, mai îngăduitori, mai darnici, mai iubitori de semeni. În orice împrejurare să manifestăm dragoste, căci omul este purtătorul chipului lui Dumnezeu, care este dragoste și doar atunci când iubim, justificăm numele de creștin și ne asemănăm cu Dumnezeu. Să fiţi fericiţi, căci Hristos a Înviat!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Bătrânii ne-au vorbit de criza asta Și ne-au rugat:„Nu vă jucaţi cu timpu’!

Când boul de pe Stemă va semăna cu Ghimpu În ţara noastră va veni năpasta...” Și a venit!... Vampiri și vârcolaci Ţin predici prin biserici și palate Și ne învaţă multe și de toate Prin gurile a zeci de mii de draci.

Copiii noștri au fugit din ţară Ademeniţi de flautul păgân; Pe plaiuri doar bătrânii mai rămân, Și nu acceptă gândul că-au să moară.

Iată-l pe Noe - trist, dar resemnat, Luând bacșiș de la vicleanul Iuda Și-i dă în schimb, nedeghizându-și ciuda, Corabia din vârful Ararat...

Acum speranţa noastră este Iuda?

Poporul meu viteaz și ortoman Cu dânsul vrea s-ajungă la liman, Dând sufletul din el și toată truda? Îmi vine uneori să nu mă-ntorc În ţara mea iubită și natală Cu Prinţul semănând a matahală Și Procurorul deghizat în porc...

Dar n-am să plec nicicând de pe meleag Să las să vină-n locul meu străinul, Să ne batjocorească el destinul Și să ne ia din gură graiul drag...

Veniţi și voi acasă mai devreme, Copii, plecaţi departe de iubiri; Scăpaţi de vârcolaci și de vampiri Și readuceţi îngerii pe Steme.

Aprindeţi torţe și intraţi prin porţi În ţara noastră arsă și anhidră, Căci Timpul ni-l repune în Clepsidră, IISUS HRISTOS, REÎNVIAT DIN MORŢI!

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

ª078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

CMYK

FLUX

8

Pastorale 3 MAI 2013

Învierea lui Hristos – Slava Sfintei Cruci =DANIEL PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și preaiubiţilor credincioși din Arhiepiscopia Bucureștilor, har, milă și pace de la HristosDomnul nostru, iar de la noi părintești binecuvântări

„Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim!”

(Din cântările Sfintelor Paşti)

Hristos a Înviat!

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioși și credincioase, Taina Învierii Domnului este nedespărţită de Taina Crucii Sale, deoarece Hristos Cel Înviat din morţi este Hristos Cel Răstignit.

Crucea Mântuitorului Hristos este semnul iubirii Sale atotputernice şi smerite, făcătoare de viaţă şi dătătoare de bucurie. În Sfânta Cruce este ascunsă puterea Învierii, iar lumina Învierii este slava Sfintei Cruci. Astfel, Sfânta Cruce nu este doar semn al jertfei şi al morţii, ci şi semn al Învierii şi al biruinţei. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este biruinţa iubirii Lui smerite asupra păcatului, iadului şi morţii. Învierea lui Hristos este ridicarea omului cel muritor, din cauza păcatului, la starea de făptură veşnic vie, creată după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic viu (cf. Facerea 1, 26), pentru a se împărtăşi veşnic din iubirea divină a Preasfintei Treimi.

Prin Învierea lui Hristos Cel Răstignit se arată că iubirea omului faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni poate fi mai tare decât ura, violenţa şi moartea. Tăria puterii iubirii jertfelnice a lui Hristos se arată atât în Crucea Sa, ca smerenie, cât şi în Învierea Sa, ca slavă. De aceea, Biserica Ortodoxă nu desparte niciodată Crucea de Înviere.

Invidiat şi urât de mulţi dintre cărturarii şi fariseii care pierduseră în mare parte capacitatea de a simţi prezenţa activă a lui Dumnezeu în popor, desconsiderat şi umilit de autoritatea conducătoare romană, care pierduse simţul dreptăţii, trădat şi vândut de un ucenic robit de patima iubirii de arginţi, părăsit de prietenii prea fricoşi, uitat de mulţi cărora le-a făcut bine, Iisus, Fiul lui Dumnezeu, devenit Om din iubire de oameni, a fost condamnat, pe nedrept, la moarte şi răstignit pe Cruce, între doi tâlhari făcători de rele.

Pe de o parte, răstignirea lui Hristos pe Cruce este respingerea cea mai violentă a iubirii lui Dumnezeu de către omenirea păcătoasă şi înstrăinată de Dumnezeu. Pe de altă parte, jertfa Sa pe Cruce, îndurată în mod liber (cf. Ioan 10, 17-18), arată smerenia Sa, ca răbdare a suferinţei şi ca statornicie în iubire iertătoare, chiar şi faţă de duşmanii Săi („Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac”, Luca 23, 34).

Sfântul Evanghelist Ioan, ucenicul iubit care L-a însoţit pe Iisus până lângă Crucea Sa, ne spune că: „Înainte de sărbătoarea Paștilor, știind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârșit i-a iubit” (Ioan 13, 1). Iar Sfântul

Apostol Pavel, cel ce din mare prigonitor al Bisericii a devenit cel mai harnic Apostol al lui Hristos, tocmai pentru că L-a întâlnit pe Hristos Cel Înviat din morţi, într-o lumină copleșitoare pe drumul Damascului, a înţeles puterea iubirii jertfelnice a Crucii Lui. De aceea, în lumina Învierii lui Hristos, Sfântul Apostol Pavel scria creștinilor din Corint astfel: „Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18). În altă parte, același Sfânt Apostol al neamurilor arată că, prin puterea Crucii, Hristos a biruit duhurile rele care răspândesc în lume ura faţă de Dumnezeu și faţă de oameni: „Dezbrăcând (de putere) începătoriile și stăpâniile, le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin Cruce” (Coloseni 2, 15).

Pentru a rămâne ascultător și iubitor faţă de Dumnezeu-Tatăl până la moarte, Hristos-Domnul a îndurat de bunăvoie multe rele venite din partea oamenilor păcătoși și a demonilor vicleni, care Îl asaltau în pustie cu ispitele poftelor egoiste – adică ispitele lăcomiei materiale, ale puterii de stăpânire și ale slavei deșarte (cf. Matei 4, 1-11) –, iar în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, cu ispitele sau încercările durerii sufletești și trupești pricinuite de invidia cărturarilor și a fariseilor, de trădarea lui Iuda, de lepădarea lui Petru, de frica ucenicilor care L-au părăsit, de aroganţa și viclenia lui Irod, de duplicitatea și lașitatea lui Pilat, de batjocura soldaţilor, de ignoranţa și rătăcirea mulţimilor învrăjbite, de ironia tâlharului nepocăit, de scuipări, de loviri cu palmele peste obraz, de loviri cu biciul pe trup, de cununa de spini de pe cap, de lovituri de cuie în palme și picioare, de răstignirea pe lemnul Crucii, de adăparea cu oţet, de străpungere cu lancea în coastă. De ce a îndurat Domnul toate acestea? Ne spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, în cuvintele următoare: „Acesta a fost... scopul Domnului, ca, pe de o parte, să asculte de Tatăl până la moarte, ca om, pentru noi, păzind porunca iubirii, iar pe de altă parte, să biruiască pe diavol pătimind de la el prin cărturarii și fariseii puși la lucru de el” (Vezi Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia, vol.

2, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008, p. 35). Prin ascultare de Dumnezeu până la moarte, Hristos a ridicat din morţi pe Adam cel neascultător, iar prin smerenie a biruit pe diavolul cel orgolios și răzvrătitor.

Pentru a ne învăţa că puterea Învierii era ascunsă în Cruce, adică în iubirea Lui smerită și îndelung-răbdătoare, Hristos-Domnul Cel Înviat din morţi poartă și după slăvita Sa Înviere semnele sau stigmatele Crucii pe trupul Său, adică în mâinile, în picioarele și în coasta Sa (cf. Ioan 21, 20 și 27). Hristos poartă stigmatele Crucii în

trupul Său înviat, nu ca să-Și aducă aminte de cei care L-au răstignit spre a se răzbuna pe ei, ci pentru că ele sunt semnele eterne ale iubirii Sale jertfelnice și smerite pentru toţi oamenii. În Biserica Ortodoxă întâlnim o mulţime de simboluri, imagini, gesturi și expresii liturgice ale înţelegerii spirituale a legăturii interioare care există între Crucea și Învierea lui Hristos.

Mai întâi, în icoana ortodoxă a Răstignirii lui Hristos, chipul Său nu este crispat, ci pacificat, însemnând pacea comuniunii omului cu Dumnezeu, adică starea în care Iisus rostește cuvintele: „Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu!” (Luca 23, 46).

Apoi, icoana Învierii lui Hristos, în forma ei autentică, nu-L prezintă pe Hristos ieșind triumfător din mormânt, ci prezintă coborârea Sa la iad ca biruinţă asupra iadului și a morţii, ca arvună sau început al Învierii de obște (cf. 1 Corinteni 15, 20) și al Judecăţii de Apoi. Astfel, pentru Ortodoxie, puterea Învierii lui Hristos începe să lucreze din însuși momentul morţii lui Hristos pe Cruce și al coborârii Sale cu sufletul la iad. De aceea, trupul Său din mormânt nu intră în descompunere și nici sufletul Său nu rămâne în iad. Adesea, icoana coborârii la iad ne prezintă slava lui Hristos Cel Înviat ca fiind străbătută și confirmată de Crucea luminoasă, pentru că „Hristos S-a pogorât prin Cruce la iad”, după cum se spune în Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Când este mărturisită și proclamată Învierea Domnului Hristos, Crucea nu este uitată, ci unită cu lumânarea de Înviere. Preotul proclamă adevărul Învierii, zicând: „Hristos a înviat!” în timp ce înalţă Crucea în văzul tuturor, dar nu Crucea singură, ci însoţită de o lumânare aprinsă, care este lumina pascală a suferinţei transformate în biruinţă. Prin Înviere, Crucea devine lumină a iubirii eterne, a vieţii mai tari decât moartea. În timpul Utreniei Sfintelor Paști și Utreniei din Duminici cântăm sau rostim acest imn: „Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat.

Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim (...). Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi cu moartea pe moarte a stricat” (Canonul Învierii și Utrenia din Duminici).

Legătura interioară dintre Cruce și Înviere este o dominantă a întregii spiritualităţi ortodoxe liturgice și filocalice, deoarece Ortodoxia este în același timp Biserica pocăinţei și a doxologiei, a postului și a bucuriei. Întrucât, prin Crucea lui Hristos s-a arătat puterea iubirii mântuitoare a lui Dumnezeu (cf. 1 Corinteni 1, 18), noi, creștinii, cinstim Sfânta Cruce și ne facem semnul ei când ne rugăm, dimineaţa, la prânz și seara, când începem un lucru și când îl terminăm, în vreme de necaz și în vreme de bucurie.

Legătura dintre Cruce și Înviere, dintre suferinţă și speranţă, osteneală și bucurie, luptă și biruinţă, se vede adesea în iubirea jertfelnică a părinţilor buni pentru copiii lor, a părinţilor duhovnicești pentru cei păstoriţi de ei, a oamenilor harnici și darnici pentru semenii lor aflaţi în nevoi, în iubirea jertfelnică a celor care lucrează și se luptă, permanent, pentru binele familiei și al societăţii, al poporului și al patriei lor, al tuturor oamenilor pentru care Hristos Domnul a murit și a înviat ca să dăruiască tuturor mântuire și viaţă veșnică.

Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Anul acesta, 2013, este sărbătorit în Patriarhia Română ca „An omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena”, la împlinirea a 1700 de ani de la proclamarea de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare a Edictului de libertate religioasă de la Mediolanum (Milano), în anul 313.

De semnul Sfintei Cruci este legat un important moment din viaţa Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care a condus ulterior la libertatea acordată creștinilor din Imperiul Roman și la botezul său.

Istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanţiu afirmă că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia: „In hoc signo vinces” („Prin acest semn vei învinge”). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul Hristos, cerându-i să pună pe scuturile și steagurile armatei sale Crucea, ca fiind semn protector în lupte. Victoria minunată a armatei sale, mult inferioară numeric celei a lui Maxenţiu, a fost considerată de Împăratul Constantin ca ajutor primit de la Dumnezeu. Dovada acestei credinţe a lui Constantin în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin, din Roma, păstrată până astăzi, prin care mărturisește că a câștigat lupta „instinctu divinitatis”, „prin inspiraţie divină” (Vezi Acad. prof. univ. dr. Emilian Popescu, Studiu introductiv la Eusebiu de Cezareea – Viaţa Împăratului Constantin, în „Părinţi și Scriitori Bisericești” (PSB), Serie nouă, vol. 8, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2012, p. 38). Începând cu Edictul de libertate religioasă din anul 313, Sfântul Împărat Constantin cel Mare devine protector al creștinismului, iar apoi ia multe măsuri în favoarea Bisericii creștine, într-o perioadă în care lumea era divizată încă între păgânism și creștinism.

Astfel, el promovează, în demnităţi publice, creștini cu un comportament moral ireproșabil, emite monedă cu monograma creștină, în anul 317; generalizează duminica, sărbătoarea săptămânală a creștinilor, ca zi de odihnă în imperiu atât pentru creștini, cât și pentru păgâni, în anul 321; inaugurează o nouă capitală la Constantinopol (11 mai 330), simbol al renașterii și înnoirii religioase și social-politice a Imperiului Roman; preţuiește demnitatea preoţească prin scutirea clerului de impozite și de obligaţia îndeplinirii serviciilor municipale; înlătură din legile penale pedepsele contrare spiritului creștin (răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea sau arderea cu fierul roșu); protejează, prin lege, pe săraci, orfani și văduve; modifică legislaţia privind căsătoria; descurajează divorţul; pedepsește adulterul.

Din dorinţa de a ajuta Biserica să păstreze unitatea de credinţă, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, împotriva ereziei lui Arie, care nega dumnezeirea Fiului.

CMYK

Pastorale 3 MAI 2013

Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a mărturisit și proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului ca fiind: „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul Credinţei sau Crezul). Înţelegând nevoia Bisericii creștine de a avea spaţii liturgice corespunzătoare, Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena au fost mari ctitori de biserici pe întreg cuprinsul Imperiului Roman: la Constantinopol, Ierusalim, Nazaret, Antiohia, Tir, Nicomidia, Trier, Roma ș.a.; au ridicat biserici care au rămas în istorie ca un model pentru toţi împăraţii, regii și principii creștini.

De asemenea, Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena au fost promotori și sprijinitori ai pelerinajului creștin. Este binecunoscut pelerinajul împărătesei Elena la Ierusalim, în anul 326, pentru a căuta cinstitul lemn al Sfintei Cruci. După ce a aflat Sfânta Cruce, ea a încredinţat-o Episcopului Macarie al Ierusalimului, iar o parte din lemn a fost trimisă la Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare a efectuat un pelerinaj pentru a participa la sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli” din Constantinopol, în anul 330, și apoi un alt pelerinaj pentru a participa la sfinţirea „Bisericii Învierii” din Ierusalim, în data de 13 septembrie 335, iar a doua zi, în data de 14 septembrie 335, pe amvonul acestei biserici, Episcopul Macarie al Ierusalimului a înălţat Sfânta Cruce în faţa mulţimilor, întru pomenirea aflării Sfintei Cruci, în anul 326. Sărbătoarea aceasta a devenit tradiţie înscrisă în calendar până în zilele noastre.

Importanţa Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena pentru viaţa și activitatea Bisericii este covârșitoare. Ei sunt apărători ai libertăţii creștinilor, ai unităţii Bisericii, ctitori de cetăţi creștine și lăcașuri sfinte, apărători ai demnităţii umane și ajutători ai săracilor. Sfânta Elena este model pentru viaţa creștină a mamelor, învăţătoare a credinţei creștine în familie și în societate, unind înţelepciunea cu evlavia și credinţa cu dărnicia.

Cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena de către Biserică se arată prin pomenirea lor, în fiecare an, la data de 21 mai, fiind numiţi Sfinţi Mari Împăraţi și întocmai cu Apostolii. În iconografia noastră ortodoxă, Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena sunt reprezentaţi având Sfânta Cruce între ei, întrucât Sfântul Împărat Constantin a descoperit Crucea, ca semn de lumină, pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea de lemn, în pământ, la Ierusalim. Astfel, înţelegem că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul, prin iubirea nesfârșită și netrecătoare a lui Hristos pentru lume.

Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena ne îndeamnă să apărăm dreapta credinţă, să ne închinăm Sfintei Cruci și să o cinstim ca pe o armă de biruinţă, să vedem în semnul Crucii puterea iubirii jertfelnice și smerite a lui Hristos, care ne duce la învierea sufletelor, din moartea păcatului, și la învierea trupului, din stricăciunea mormântului.

Astăzi mulţi oameni poartă crucea suferinţei din cauza înmulţirii păcatelor, a patimilor egoiste și a relelor de tot felul, din cauza lăcomiei sau zgârceniei unora și a sărăciei altora, a violenţei în familie și în societate, a nedreptăţii și nepăsării, a bolilor și singurătăţii, a certurilor în familie și a divorţurilor, a părăsirii copiilor și bătrânilor ș.a. În această privinţă se adeveresc cuvintele Mântuitorului Hristos că: „Din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci” (Matei 24, 12).

De aceea, pentru a putea purta crucea multor încercări și a simţi ajutorul lui Hristos Cel Răstignit și Înviat este necesar să ne întărim în credinţă, să sporim rugăciunea și să săvârșim fapte de ajutorare a semenilor noștri, să fim și noi pentru alţii un Simon de la Cirene, care a ajutat pe Iisus să poarte Crucea Sa pe drumul Golgotei (cf. Luca 23, 26). Așa după cum credincioșii care au purtat de bunăvoie crucea postului, ca înfrânare de la bucate de origine animală și de la orice păcat sufletesc și trupesc, primesc lumina, bucuria și binecuvântarea Sfintelor Paști, tot așa și cei care alină suferinţa semenilor lor, prin rugăciune și cuvânt de încurajare, prin faptă bună și dărnicie, vor simţi lumina și bucuria Învierii lui Hristos în inimile lor și binecuvântarea Lui în viaţa și casele lor.

Prin urmare, mai ales în aceste zile, este bine să aducem bucuria Sfintelor Paști în casele de copii orfani și bătrâni, la patul bolnavilor, dar și acolo unde este multă tristeţe, singurătate și deznădejde, în familiile sărace, îndoliate și îndurerate. Pretutindeni unde putem face binele, să-l facem purtând, în suflet și în fapte, lumina Crucii și bucuria Învierii! Orice osteneală sau orice jertfă, de acest fel, cuprinde în ea lumina pe care o vestește Biserica Ortodoxă în ziua de Paști și în fiecare duminică de peste an, zicând: Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea!

Să cultivăm, prin rugăciune și cuvânt bun, în lumina acestei bucurii pascale, legătura fraternă cu românii care se află în afara hotarelor României sau în diaspora română.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Sfintelor Paști, vă adresăm tuturor părintești și frăţești doriri de sănătate și mântuire, de pace și bucurie, dimpreună cu salutul pascal: Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, †DANIEL ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

9

FLUX

Învierea lui Hristos – biruinţă asupra morţii =PETRU DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL CHIȘINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ȘI EXARH AL PLAIURILOR Iubitului nostru cler, preacuviosului cin monahal și preaiubiţilor credincioși din Sfânta Mitropolie a Basarabiei, har, milă și bucurie de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, iar de la noi, Arhierești binecuvântări

„Acum toate s-au umplut de lumină, și cerul, și pământul, și cele dedesubt“.

(Canonul Învierii)

Hristos a Înviat!

Iubiţi fii și fiice duhovnicești, Pe drept cuvânt Ziua aceasta a Învierii Domnului, atât de dorită de creștinătate, este numită de preaînţelepţii alcătuitori de cântări bisericești „aleasă și sfântă sărbătoare a sărbătorilor”. Ea întrece în strălucire dumnezeiască orice altă sărbătoare, prin frumuseţea prăznuirii și prin bogăţia adevărurilor mântuitoare pe care ni le revarsă în suflete. Hristos Domnul, pătimind pe Cruce, murind și Înviind, a biruit moartea ca osândă a neamului omenesc pentru păcat. Această biruinţă a lui Hristos asupra morţii este singura biruinţă întru care se poate bucura întreaga lume, chiar de la începuturi până la sfârșit. Oricare altă biruinţă de pe pământ și lumească îi pune pe unii în superioritate, iar pe alţii în inferioritate. Învierea lui Hristos a pus întregului cer și pământ, rai și iad, cunună biruitoare asupra morţii și păcatului.

Cerul și pământul împreună se bucură astăzi, îngerii și oamenii se veselesc pentru că, sfărâmând porţile iadului, din mormânt a Înviat Hristos, și dușmanul cel mai mare al omului – moartea, a fost biruit.

Acest lucru și această învăţătură este lumina care pătrunde toate rugăciunile și cântările din această sărbătoare a sărbătorilor.

Am cântat cu toţii la Canonul Învierii: „Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului și începătura altei vieţi veșnice și săltând lăudăm pre pricinuitorul, pre unul cel binecuvântat Dumnezeul părinţilor și preaslăvit” (Cântarea a 7-a, Canonul Învierii). Înviind Iisus, Fiul lui Dumnezeu, nu a înviat pentru El Însuși, ci Se coboară la iad și Se ridică de acolo pentru a face cale spre Cer tuturor drepţilor Vechiului Testament și celor care vor crede în El. Înviind Iisus Hristos, „pârga celor adormiţi” (I Corinteni 15, 20), am primit încredinţarea că și noi, împreună cu El, vom birui moartea și vom deveni părtași ai vieţii celei veșnice și ai Împărăţiei lui Dumnezeu. Această lucrare dumnezeiască poate fi acum în noi doar prin credinţă, iar în ziua ceea de apoi, la a doua venire a lui Iisus, se va arăta și în trupurile noastre, căci într-o clipă cei morţi vor învia, iar cei vii se vor schimba și toţi vor fi asemenea lui Hristos cel Înviat din morţi. De aceea, cei ce cred în El și sunt fii și fiice ale Bisericii Sale, vor împărăţi împreună cu El în Slava lui Dumnezeu. Învierea Domnului îi adună pe toţi fiii Bisericii întru unitate, propovăduiește pacea la toată lumea, binecuvântează îmbelșugarea roadelor pământului și-i mângâie pe cei necăjiţi și întristaţi, care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Dreptmăritori creștini, Întreaga noastră viaţă religioasă și toată lucrarea spirituală a Bisericii noastre se bazează pe adevărul că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, iar noi suntem răscumpăraţi și mântuiţi prin moartea și Învierea Lui. Despre firea dumnezeiască a lui Iisus Hristos adeveresc minunile de care vorbesc Evangheliile, profeţiile pe care le-a făcut și care s-au împlinit, învăţătura Sa admirabilă și viaţa Sa neprihănită. Sfântul Apostol Pavel spune că Hristos a dovedit prin Înviere că este Fiul lui Dumnezeu (Rom. 1, 4).

Mântuitorul, după scularea Sa din morţi, S-a arătat multora, în repetate rânduri, arătări care sunt, de asemenea, dovezi incontestabile ale Învierii Sale. Nălucă, cum au spus unii, nu a putut fi, deoarece ucenicii L-au văzut, au vorbit cu El, au umblat cu El, I-au pipăit rănile... Despre furarea Trupului Domnului, idee răspândită de necredincioși, de asemenea, nu poate fi vorba, deoarece mormântul a fost pecetluit și păzit de ostași și străjuit cu mare grijă de căpeteniile iudeilor, dușmani declaraţi ai Mântuitorului. Înșelarea, o altă opinie vehiculată de cei care contestă Învierea, la fel, nu poate fi admisă, fiindcă pentru o minciună nimeni nu-și dă viaţa, așa cum au făcut-o apostolii și apoi cei care au crezut în El – mucenicii.

Sfântul Constantin a emis Edictul de libertate religioasă de la Mediolan. Această libertate acordată tuturor religiilor a făcut ca și creștinii să nu mai fie persecutaţi, supuși la chinuri groaznice și omorâţi. Biruinţa lui Hristos asupra morţii și asupra păcatului s-a arătat și în această lucrare a Sfântului Constantin și a mamei sale Elena, căci imperiul păgân, care a fost ostil credinţei creștine, prin lucrarea Bisericii s-a convertit la credinţa în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morţii.

Iubiţi credincioși, De peste două mii de ani, creștinii se închină lui Iisus Hristos celui Înviat. Numele lui Iisus este mai presus de orice nume lăudat și preamărit. El este Mântuitorul nostru și noi suntem poporul Lui, iar Biserica întemeiată de El este Maica noastră spirituală, care ne-a născut și ne hrănește cu pâinea cerească a adevărului. Iisus Hristos a ieșit biruitor din suferinţă și din moarte, iar prin aceasta ne-a făcut și pe noi părtași biruinţei Lui. Sfinţii Părinţi, cuvântători de Dumnezeu, ne învaţă că în Iisus Hristos Cel Înviat se află centrul, cheia înţelesului și sensul istoriei. El, prin jertfa și învăţătura Sa, luminează mersul istoriei, îi dă acesteia noutate și dinamism, ferind-o de monotonia repetării la nesfârșit a acelorași evenimente și o așază pe planul superior al existenţei, ajutând eforturile omului în urcușul său spre desăvârșire și îndumnezeire. În evenimentul din seara zilei de joi, numit și Cina cea de Taină, Iisus, împreună cu ucenicii Săi, săvârșește o taină nouă, un Paște nou, un Testament nou, când Domnul nostru Iisus Hristos binecuvântează pâinea, o frânge, o dă ucenicilor zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu”, și luând paharul și mulţumind, le-a dat spunând: „Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu, al legii celei noi, care pentru voi și pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei 26, 26-27). Slujirea pe care a făcut-o Iisus faţă de ucenicii Săi și faţă de întreg neamul omenesc ne este exemplu pentru a mărturisi credinţa noastră prin fapta de a fi aproapele celui în suferinţă și nevoi.

Fraţi creștini, Una dintre greutăţile cu care se confruntă societatea noastră astăzi este de ordin material. Prea mulţi dintre confraţii noștri trăiesc la limita sărăciei. În aceste zile de mare bucurie să fim cu luare aminte la cei de lângă noi, la cei neajutoraţi, care își duc existenţa în lipsuri peste puterile lor. Să fim generoși și să ducem bucuria Învierii în casele și sufletele lor prin salutul pascal „Hristos a Înviat” și prin darurile noastre, fie ele și mici, dar pline de dragoste creștină. Să nu fim indiferenţi. Hristos Cel Înviat din morţi și astăzi suferă în spitale, în azilurile pentru bătrâni, în orfelinate și în casele săracilor. Să alinăm aceste suferinţe prin faptele noastre de milostenie, înmulţind bucuria Învierii, aducându-le speranţă în ziua de mâine și arătându-le că nu sunt singuri și că cineva, și, în primul rând, Dumnezeu, îi iubește mult.

Iubiţii mei fraţi și surori în Domnul, Păstrând cu credincioșie moștenirea noastră spirituală, să trăim și să mărturisim adevărul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos și să vestim, în faţa lumii de astăzi, tot mai secularizată și înrobită de cele trecătoare, bunătăţile Celui ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunată (1 Petru 2, 9), la viaţa veșnică în Împărăţia lui Dumnezeu.

Cu părintească dragoste, poposind acum în mijlocul frăţiilor voastre, nu încetăm a vă pomeni în rugăciunile noastre, ca Tatăl Slavei celei adevărate, Cel ce a împodobit ziua cu lumina cerească, să strălucească în inimile noastre. Îmbrăţișându-vă părintește, vă vestesc tuturor adevărul mântuitor:

Hristos a Înviat!

Al vostru părinte duhovnicesc, pururi către Preasfânta Treime rugător,

Iubiţi fii și fiice duhovnicești,

† PETRU Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor

Anul 2013 este declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca An omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena.

Proclamarea este motivată de împlinirea a 1700 de ani de când

Dată în reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos în binecuvântatul an 2013.

FLUX

10

Externe 3 MAI 2013

EVENIMENT ISTORIC ÎN OLANDA

Willem-Alexander a devenit cel mai tânăr suveran din Europa În Olanda a avut loc marţi, 30 aprilie, ceremonia de urcare pe tron a Regelui Willem-Alexander, după abdicarea Reginei Beatrix. Prinţul Willem-Alexander devine, la 46 de ani, cel mai tânăr suveran din Europa, un eveniment pe care olandezii l-au celebrat printr-o sărbătoare grandioasă, în nuanţe de portocaliu, culoarea naţională.

Regina Beatrix a Olandei a abdicat și prinţul moștenitor WillemAlexander a devenit rege în urma ceremoniei de întronizare desfășurate marţi la Palatul Regal din Amsterdam, relatează agenţiile internaţionale de presă.

După un scurt discurs la palatul Regal din Amsterdam, Beatrix a

semnat declaraţia de abdicare în prezenţa președinţilor Senatului și Camerei reprezentanţilor, Consiliului de Miniștri, guvernatorilor regatului și altor invitaţi. „Astăzi las locul unei noi generaţii. Fiul meu își va asuma responsabilitatea acestei noi funcţii”, a apus regina.

Unde îşi ascund averile miliardarii Rusiei de frica lui Vladimir Putin Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia se folosesc, pe scară largă, de o serie de holdinguri străine pentru a-și ascunde și controla averile ce însumează 227 de miliarde de dolari, averi dobândite, în mare parte, în perioada instabilă de după căderea comunismului.

Practicile de genul acesta l-au înfuriat pe liderul de la Kremlin, care a declarat public că va face tot posibilul pentru a readuce în ţară banii obţinuţi pe căi nu tocmai legale de către oamenii de afaceri.

Anul trecut, Vladimir Putin a preluat controlul unui serviciu federal care are ca scop combaterea spălării banilor, iar parlamentul rus a introdus o serie de amendamente pentru a întări controlul asupra tranzacţiilor financiare ale companiilor.

“Entităţile offshore sunt principalele instrumente ale oamenilor de afaceri ruși pentru protejarea activelor de autorităţi și rivali”, a declarat Valeri Tutikhin, avocat la firma John Tiner & Partners, din Geneva, specializată în administrarea averii, citat de Bloomberg.

Spre exemplu, Alisher Usmanov, cel mai bogat om din Rusia, și-a transferat anul trecut controlul averii de 20 de miliarde de dolari unui holding din Insulele Virgine Britanice.

Un alt important om de afaceri rus, Victor Vekselberg, își administrează cea mai mare parte a averii sale de 14,8 miliarde de dolari prin Renova Holdings, înregistrat în Bahamas. Printre activele companiei se află și o participaţie de 7% la United Co Rusal, cel mai mare producător de aluminiu din lume.

Vladimir Lisin deţine prin intermediul unui holding din Cipru, Fletcher Group Holdings, 85% din OAO Novolipetsk Steel, cel mai valoros producător de oţel din Rusia. Mikhail Fridman își controlează activele din sectoarele bancar, telecom și retail prin intermediul Alfa Group, cu sediul la Moscova, dar deţinut de CTF Holdings, cu sediul în Gibraltar.

Insulele Virgine Britanice sunt preferate de miliardarii ruși datorită regimului legislativ mai favorabil decât cel din Rusia, în timp ce entităţile din Cipru le permit să profite de taxele mai reduse, în baza unui acord de evitare a dublei taxări, încheiat de Rusia cu Cipru în 1998.

Sursa: EVZ.ro

Willem-Alexander, în vârstă de 46 de ani, este primul suveran european dintr-o nouă generaţie de monarhi europeni, a căror vârstă medie este de 71 de ani, care accede la tron. După 33 de ani de domnie, regina Beatrix a semnat actul de abdicare, predând ștafeta generaţiei tinere.

Viitorul monarh a anunţat deja că el și soţia sa de origine argentiniană Maxima (41 de ani) nu sunt adepţi stricţi ai protocolului. Astfel, contrar mamei sale, el nu ţine neapărat să fie numit cu apelativul „maiestate”. „Oamenii pot să-mi spună așa cum se simt ei mai confortabil”, a mai spus el, pretinzând că vrea să fie un monarh al „secolului XXI”, care să reconcilieze tradiţia cu modernitatea.

Rolul monarhului a evoluat de la crearea în 1815 a Regatului Ţărilor de Jos, care a fost înainte republică.

După 2012, suveranul nu mai este implicat în formarea guvernului, parlamentului, ca înainte, dar semnează încă legi.

Willem-Alexander a asigurat că va accepta acest rol pur simbolic dacă parlamentul va decide în acest sens.

Willem-Alexander va fi primul

rege al Olandei de la moartea lui Willem al III-lea în 1890. El urmează la tron unei suite de trei regine, Beatrix, Juliana și Wilhelmina.

Noul monarh susţine că dorește să construiască pornind de la tradiţie și privind spre viitor. „În primul rând vreau să fiu un rege tradiţional, care să construiască pe bazele oferite de tradiţia predecesorilor mei, pentru stabilitatea și continuitatea ţării. În același timp vreau să fiu și un rege al secolului XXI, care poate să uneas-

că, să reprezinte și să încurajeze societatea”, a spus el.

Exact același lucru își doresc și olandezii de la noul lor rege. „Nu are rost să reinventăm monarhia. Este o instituţie bună așa cum este”, a susţinut Marleen Maat, o studentă în vârstă de 25 de ani din Amsterdam. „Politica este atât de instabilă încât este foarte bine să dispunem de o persoană centrală, care să unească, și nu să dezbine, și care să fie șeful statului nostru”, a completat ea.

Sursa: AGERPRES.ro

CEDO a condamnat Ucraina în cazul Iuliei Timoşenko Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, marţi, 30 aprilie, Ucraina în dosarul fostului premier Iulia Timoșenko. Judecătorii de la Strasbourg au condamnat Ucraina pentru patru încălcări ale drepturilor fundamentale ale lui Timoșenko, dar au respins în schimb plângerea privind presupusele rele tratamente la care ar fi fost supusă aceasta.

Uniunea Europeană îndeamnă autorităţile ucrainene să reanalizeze situaţia Iuliei Timoșenko și să remedieze „viciile de procedură”, după decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). „Decizia CEDO confirmă preocupările exprimate în mod constant de UE privind proceduri arbitrare în cazul Iuliei Timoșenko”, scriu, într-un comunicat, înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, și comisarul UE pentru Politici de vecinătate, Stefan Füle. „Cerem autorităţilor ucrainene să reanalizeze în profunzime situaţia doamnei Timoșenko, liderul unuia dintre cele mai importante partide de opoziţie”, adaugă cei doi demnitari UE. Fiica fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko a apreciat marţi că hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a condamnat Ucraina pentru deţinerea „ilegală” a opozantei, este o „primă victorie”. „Astăzi, credem că este o primă victorie, un prim pas către reabilitarea sa politică totală și eliberarea imediată”, a declarat Evghenia, fiica opozantei, în timpul unei conferinţe de presă, la Kiev. „Bazându-se pe hotărârea Curţii, președintele (ucrainean) are posibilitatea să o elibereze pe mama mea. Noi sperăm că va lua această decizie umană cât mai repede posibil”, a continuat ea, adăugând că Iulia Timoșenko va „fi spălată de acuzaţii false și absurde” care i s-au adus.

CEDO i-a dat dreptate, marţi, Iuliei Timoșenko, apreciind în unanimitate drept „arbitrară și ilegală” plasarea sa în detenţie provizorie în 2011.

Judecătorii au constatat mai multe încălcări ale articolului 5 („Dreptul la libertate și la siguranţă”) și ale articolului 18 („Limitarea folosirii restrângerilor drepturilor”) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În schimb, ei au respins plângerea privind presupusele rele tratamente la care ar fi fost supusă opozanta.

Încarcerată din august 2011, Timoșenko a fost condamnată, două luni mai târziu, la șapte ani de închisoare pentru abuz de putere. În prezent, ea este trimisă în judecată într-un dosar de fraudă fiscală și a fost inculpată pentru complicitate în asasinarea unui deputat în 1996.

Opozanta denunţă o răzbunare politică a fostului său rival, actualul președinte Victor Ianukovici.

Urmăririle penale la adresa sa au provocat o criză gravă între Ucraina și Uniunea Europeană. Cea din urmă a văzut motivaţii politice în aceste dosare judiciare și solicită eliberarea opozantei.

Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko, aflată în detenţie din 2011, s-a declarat „fericită” după decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a criticat Ucraina pentru deţinerea “ilegală” a sa. „Este o zi importantă pentru mine. Sunt fericită că CEDO a recunoscut că deţinerea mea este ilegală”, a spus Iulia Timoșenko într-un comunicat. „CEDO mă consideră deţinut politic. Nu știu cum va reacţiona președintele ucrainean Victor Ianukovici după această decizie. Dar, după această decizie a CEDO, eu mă simt liberă din punct de vedere moral”, a subliniat ea.

Președintele Ucrainei, Victor Ianukovici, declarase anterior că este “imposibil” să o graţieze pe Iulia Timoșenko înainte de a fi judecată în alte două procese. „Atât timp cât justiţia nu se va pronunţa în dosarele Timoșenko, este imposibil să examinăm o eventuală graţiere”, a spus Ianukovici. „În prezent, există două procese pe rol care o vizează pe Timoșenko. Cu cât se vor termina mai rapid, cu atât va fi analizată mai repede problema graţierii”, a explicat președintele.

Sursa: mediafax.ro

Cultur= 3 MAI 2013

Leo BUTNARU

RIPOSTĂ SABOTORILOR, COZILOR DE TOPOR (Pagini de jurnal)

16.X.1989 Ieri, Ziua Poeziei. Lume multă. Poeţi curajoși. Tricoloruri. M. Cimpoi, tradiţionalul prezentator, în mod… netradiţional îmi acordă cuvânt mie primul. Pe la 13.00, după un scurt interviu pentru postul de radio „Orizontul”, împreună cu Arcadie Suceveanu și Ion Vatamanu, plecăm la Nisporeni, de asemenea pentru a anima o sărbătoare a poeziei. Descoperim vizibila dezinenţă dintre sabotorii de la comitetul raional de partid și autorităţile executivului local în frunte cu deputatul Constantin Oboroc. Lupta continuă făţiș. Nemernicii nu cedează.

Oboroc trezește simpatie: încă tânăr, ingenios, subtil, chiar dacă mai are până la inteligenţă. Oricum, modul analitic al săteanului, înţelepciunea ţărănească îi sunt arme sigure în lupta noastră comună pentru democraţie. Graţie și lui s-au obţinut câteva victorii. Cazul cu aparatul de traducere de la sesiunea a XIII-a a întors roata discuţiei. Observaţia subtilă i-a aparţinut lui Costică Oboroc.

Simpatici membrii familiei Bouroș, la care am fost invitaţi la „tradiţionala” agapă rustică. Gospodărie mare, frumoasă. Cu toate că sunt pedagogi, pentru a face faţă situaţiei și inflaţiei, ambii soţi, vara, au lucrat trei săptămâni în Ucraina la sfecla de zahăr. Nu au câștigat rău.

Cu o zi înainte de Ziua Poeziei, la Teatrul „Luceafărul” am vizionat spectacolul „Rinocerii”, după piesa lui Eugen Ionescu.

Tânăra trupă – la nivel. Spectacol cutremurător, cu multe radiaţii spre situaţia noastră social-umană curentă. Absurditatea, pe care o avem destulă în timpul de azi, spulberă absurditatea din textul piesei, făcând subiectul clar și instructiv; nu dramatic în general, ci dramatic pentru aici și acum, pentru noi. E una dintre cele mai onorabile realizări ale „Luceafărului”.

Cu alte două zile în urmă, pe 12 oct., la Casa Cineaștilor – un program de filme ale tinerilor regizori de la studioul „Phoenix M”. Lucrări de Prodan, Burduh, Mihăiescu și Tătaru. Băieţi înzestraţi, să le fie șansele frumoase!

17.X.1989 Chiar dacă dușmanii nu ne doresc un viitor demn, sunt sigur că teama și simţurile lor ni-l prevăd. Avem dușmani… vizionari. Și cozi de topor oarbe.

6.XI.1989 Noi, băștinașii, nu ne putem aștepta ca veneticii care ne-au potopit să aibă curajul și onestitatea psalmistului David, care zicea: „…dacă este fărădelege pe mâinile mele, dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, și n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, atunci să mă urmărească vrăjmașul și să mă ajungă, să-mi calce viaţa în pământ, și slava mea în pulbere să mi-o arunce!”. Chit că găgăuzii au uitat cine i-a asuprit, azi făcând cu aceștia cârdășie. Iar de slava (lor) nici vorbă nu poate fi. În orice caz, aici, pe pământurile noastre, veneticii au făptuit doar fărădelegi, răsplătindu-ne binele cu rău și ocară. Muscalii-„reprezentanţi” îi aţâţă pe găgăuzi împotriva noastră. Păi tot David a zis: „Fă-i să cadă prin înseși sfaturile lor”. Cădea-vor dimpreună în cârdășia lor fariseică.

8.XI.1989 Ieri, căile de acces spre centrul Chișinăului fuseseră blocate de miliţie și militari.

Am răzbit abia spre str. Toma Ciorbă, lângă Institutul de Medicină. Mulţimea se aduna, însă nu era lăsată să pornească pe bulevardul Lenin spre monumentul lui Ștefan cel Mare. De-a curmezișul străzii, trotuarelor – blindate militare și camioane de mare tonaj. Însă, din minut în minut, presiunea creștea, încât, la un moment dat, am început să escaladăm acele îngrădituri, unii peste capote, care erau mai joase, alţii – chiar peste tab-uri și caroserii, ceilalţi – chiar pe sub mașini! Ce priveliște de asalt!

Am fost opriţi lângă Teatrul de Operă, dar în spatele mulţimii rămăseseră tehnica militară care era pregătită pentru paradă. Nu mai putea circula, blocată de zecile de mii de oameni. Unii dintre noi intrau în vorbă cu bieţii soldăţei ieșiţi până la brâu din turelele blindatelor. Ei – impasibili, evident fără dorinţa de a se supune vreunui ordin nechibzuit. Creștea presiunea mulţimii și între Teatrul de Operă și cinematograful „Patria”, pentru ca, până la urmă, mulţimea să rupă orice zăgaz și să o pornească triumfător spre piaţa centrală. Mahării comuniști aflaţi în prezidiu la monumentul lui Lenin au șters-o! Mulţimea triumfa, tehnica militară căuta căi ocolite, să se retragă. O adevărată revoluţie naţională la aniversarea revoluţiei bolșevice! (72 de ani).

9.XI.1989 Ieri seară, mare bubuială la Ministerul de Interne: mulţimea a atacat clădirea cu cocteiluri Molotov, chiar au incendiat o aripă a ei, cea dinspre str. Kotovski. Miliţienii, în valuri, respingeau pe o vreme mulţimea, aceasta, retrăgându-se, se regrupa, atacând din nou. A fost cineva înţelept sau doar fricos care nu a dat totuși ordin să se deschidă foc.

14.XI.1989 Paul Valéry a definit excepţional tipul de oameni din care fac parte „până la cruzime” și eu. Neavând nimic de adăugat, nu-mi rămâne decât să reproduc esenţa sintetizată de glacialul mare francez. Caiete, 1933: „Am un fel de «schizofrenie» intelectuală, pentru că, pe cât de sociabil sunt la suprafaţă și ușuratic în relaţiile sociale, pe atât de separatist în profunzime. Nu-mi înţeleg această înclinaţie spre duplicitate; unul din mine vrea să cuprindă orice; celălalt vrea să rămână singur, absolut singur…”.

15.XI.1989 Demonstraţii consistente, mitinguri vulcanice, atacuri pline de barbarie ale miliţiei asupra oamenilor pașnici, ca răspuns – zguduitoarea întâmplare cu ofensivele asupra clădirii Ministerului de Interne.

Sânge, răni, strigăte, pietre, bastoane de cauciuc, mașini incendiate, deputaţi implorând masele…

Istorie a zilelor de astăzi – eterne dureri ale neamului…

Dar oare să fi avut dreptate Paul Valéry când, la 1940, scria în jurnalul său: „Fraţilor, aveţi atâta tărie, încât să nu daţi importanţă evenimentelor exterioare care de obicei îi impresionează atât de mult pe oameni. Socotiţi, totodată, pierdut timpul pe care nu l-aţi folosit ca să meditaţi. Daţivă seama cât de lipsită de importanţă este parcurgerea istoriei, pentru că istoria nu are decât valoarea pe care voi i-o atribuiţi.

Dacă vreţi să descoperiţi ceva într-adevăr valoros, atunci îndreptaţi-vă privirea spre cu totul altceva, decât spre istorie”?

Așa ar fi din punctul de vedere al cosmopolitului. Dar noi, care trăim aici, într-o istorie concretă, putem fi pasivi doar în numele superbei și înălţătoarei meditaţii?

He, diriguitorașii de astăzi ai Moldovei ar fi extrem de bucuroși ca românașii doar să mediteze, fără să dea „importanţă evenimentelor exterioare”. Însă, în altă parte, Valéry pare să-și revadă concluziile de mai sus, constatând: „Eroarea metafizică-tipică se află în însăși atitudinea filosofului. El stă de-o parte”.

Altă situaţie – altă atitudine.

3.XII.1989 A scrie memorii înseamnă a crea sau recrea, pe lângă momentul real inventând, imaginând posibilul sau analogicul. „Reminiscenţele noastre, atât cele de ordin cultural, cât și cele personale, presupun anumite convenţii de accentuare, de prescurtare și omisiune. Peisajul constituit de timpul trecut, structurarea semantică a amintirilor este stilizată și codificată în mod diferit de diverse culturi” (George Steiner).

8.I.1990 În loc de răspuns la felicitările de Crăciun trimise prietenului meu din Kiev, poetului Vasili Moruga, primesc o veste cutremurătoare: mama sa mă anunţă că fiul i-a decedat la 14 mai 1989 într-o catastrofă de automobil, pe când se întorcea din Bulgaria! Zguduitor! Biată viaţă de om, șubred destin de poet… Fie-ţi ţărâna ușoară, dragă prieten Vasili Moruga…

16.I.1990 Unul din principalele fundamente ale existenţei noastre ar fi acela de a ne elibera de neogoitul sentiment al grabei și nerăbdării. Acest sentiment duce inevitabil la superficialitatea și lipsa de înţelepciune a societăţii. El generează teama și instabilitatea, violenţa și necivilitatea în relaţiile dintre noi (ca să evit sintagma, și ea banalizată: dintre oameni). Ne-au slăbit dezastruos frânele morale. Dezechilibru sufletesc, goană de vânt și enorma baloane de orgoliu. Nu ne mai balonăm la burtă, ci la creier și inimă. De aici (și de aici!) frecventele „explozii”, bubuituri de baloane interioare, explozii pe care medicina le definește ca „atacuri de cord” și „dezechilibru mintal”. Politizarea excesivă a vieţii lumii cu nesfârșitele schimbări de guverne, regimuri și partide este mare și inevitabilă pacoste. Totul se face în numele unei mari speranţe la bine democratic, spiritual și la bunăstare existenţială. Să dea Domnul să se realizeze cât mai curând această nenorocoasă și mult amânată nădăjduire.

Scena publică, microfonul, presa și șubredele opinii ţipate oriunde și de oricine deteriorează în continuare energiile și menirea sufletului omenesc. Păzea! De o mie de ori păzea în numele înţelepciunii ce vine doar graţie muncii interioare negrăbite, intense până la istovire de sine în urma căreia – numaidecât! – vine renașterea de sine.

Ieri, depunere de flori la bustul lui Eminescu de pe Aleea Clasicilor. Aici – și V. Crăciun, care a venit de la radioteleviziunea română să realizeze un film despre manifestările omagiale eminesciene din Basarabia. Operator – Emil Lungu, originar din Cernăuţi, unde va pleca să-și revadă tatăl.

Serata televizată din palatul „Octombrie” – multă hălăciugă, însă publicul a fost entuziasmat, înghite ușor și cu plăcere „caramelele” politice aruncate uneori de poeţi mediocri (Jo., Stav., Agn. Ro., G. Cioc. etc.). Impresie penibilă, dar, repet, publicul nostru, puţin pregătit sau, mai bine zis, orientat la evenimentele politice ale zilei, n-a rămas dezamăgit.

Mitocănia unor scribi din Vaslui (doi): aghesmuiţi de-a binelea, agresivi, inculţi și puţin talentaţi. De ăștia avem și noi. Eminescu merită altceva.

11

FLUX

CALEIDOSCOP

3 mai Evenimente 1494: Cristofor Columb descoperă Jamaica.

1720: Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui, Ulrica Eleonora, a abdicat.

1847: La Iași, are loc premiera comediei „Piatra din casă”, de V. Alecsandri.

1848: Are loc Marea Adunare Națională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluției române din Transilvania, „Petițiunea Națională”.

1860: Carol al XV-lea al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei.

1891: A fost înființată “Fundația Universitară Carol I”, actuala Bibliotecă Universitară din București.

1899: A fost înființată Ferencvárosi Torna Club, cea mai titrat club din Ungaria.

1924: Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică.

1937: Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell câștigă premiul Pulitzer.

1975: La vârsta de 13 ani și jumătate, Nadia Comăneci devine campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).

1979: Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii. A deținut această funcție până la 22 noiembrie 1990.

1990: Demonstranții din Piața Universității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan”.

1991: Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere.

1997: Garry Kasparov începe partida de șah cu supercomputerul IBM Deep Blue.

Nașteri 612: Constantin III, împărat bizantin (d. 641) 1415: Cecily Neville, mama lui Edward IV al Angliei și a lui Richard III al Angliei (d. 1495) 1446: Margareta de York, soția lui Carol Temerarul, Duce de Burgundia (d. 1503) 1469: Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste (d. 1527) 1713: Alexis Clairaut, matematician francez (d. 1765) 1761: August von Kotzebue, dramaturg german (d. 1819) 1764: Prințesa Élisabeth Philippine Marie Hélène a Franței (d. 1794) 1826: Regele Carol al XV-lea al Suediei și, totodată, Carol al IV-lea al Norvegiei (d. 1872) 1849: Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și prim–ministru al Prusiei între 1900 și 1909 (d. 1929) 1860: Vito Volterra, matematician italian (d. 1940) 1870: Prințesa Elena Victoria de Schleswig-Holstein (d. 1948) 1886: Marcel Dupré, compozitor și organist, profesor la Conservatorul din Paris (d. 1971) 1892: Sir George Paget Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel în 1937 (d. 1975) 1893: Konstantine Gamsahurdia, scriitor georgian (d. 1975) 1889: Trude Schullerus, pictor german (d. 1981) 1889: Golda Meir, om politic evreu (d. 1978) 1902: Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel în 1966 (d. 1984) 1907: Eugenia Cioculescu (Evghenia Safirov), traducătoare, în colaborare cu Radu Cioculescu, a operei lui Marcel Proust, „În căutarea timpului pierdut” 1928: James Brown, cântăreț american 1928: Vasile Anestiadi, medic moldovean, patomorfologist 1933: George Constantin, actor român de teatru și film (d. 1994) 1933: Steven Weinberg, fizician american 1936: Vladimir Zamfirescu, pictor și desenator român 1944: Eusebiu Ștefănescu, actor român de teatru și film 1956: Natalia Andreicenko, actriță rusă 1975: Robert Turcescu, jurnalist român 1976: Vanda Hădărean, gimnastă româncă

Decese 1152: Matilda de Boulogne, regină consort a Angliei (n. 1105) 1270: Béla al IV-lea al Ungariei (n. 1206) 1294: Ioan I, Duce de Brabant (n. 1252) 1481: Mahomed al II-lea, sultan otoman (n. 1432) 1758: Papa Benedict al XIV-lea (n. 1675) 1845: Thomas Hood, poet englez (n. 1799) 1856: Adolphe Adam, compozitor și critic muzical francez (n. 1971) 1950: Mamed Said Orbubali, scriitor azer, fondator al romanului istoric în literatura azerbaidjană 1971: Sidonia Drăgușanu, scriitoare și publicistă româncă (n. 1908) 1987: Elvira Bogdan (pseudonim pentru Maria Moldoveanu), autoare a numeroase cărți pentru copii (n. 1904) 1987: Dalida, cântăreață franceză (n. 1933) 1995: Alfred Hoffman, muzicolog (n. 1929) 1998: Erich Bergel, dirijor german născut în România (n. 1930)

FLUX

12

Magazin 3 MAI 2013

A MAI EXISTAT O „VENEŢIE”

Un oraş pierdut, despre care se credea că e doar o legendă, îşi dezvăluie secretele Un străvechi oraș egiptean ce s-a scufundat în mare acum 1.200 de ani începe să dezvăluie amănunte neștiute despre viaţa în legendarul port ThonisHeracleion.

Timp de secole, oamenii au crezut că acest oraș a existat doar în legende. Homer menţiona acest port și bogăţiile sale extraordinare, descriind vizitele Elenei din Troia și ale lui Paris în Thonis-Heracleion, orașul ce avea să sfârșească sub valurile mării.

Acum un deceniu a ieșit la iveală că orașul Heracleion a existat cu adevărat, iar la 10 ani distanţă de momentul în care scafandrii au început să descopere comorile acestui oraș, arheologii au reușit să înţeleagă cum era viaţa în acest oraș în era faraonilor.

Orașul, ce era cunoscut și sub numele de Thonis, a dispărut în apele Mediteranei acum aproximativ 1.200 de ani și a fost redescoperit în timpul unei cercetări efectuate în apropierea ţărmului egiptean la începutul deceniului trecut.

Acum, cercetătorii înţeleg rolul crucial pe care acest oraș îl juca în comerţ în urmă cu mai bine de un mileniu. Oamenii de știinţă au ajuns la concluzie că Heracleion era principala vamă prin care toate vasele comerciale din Grecia și din alte zone ale Mării Mediterane intrau în Egipt.

Arheologii au descoperit rămășiţele a peste 64 de vase. De asemenea, au fost găsite monede de aur și greutăţi din bronz și din piatră, ce oferă indicii preţioase despre comerţul efectuat aici.

Cercetătorii au găsit statui uriașe, ce înfăţișau diferiţi zei, și câteva sute de statui mai mici ale unor zei mai puţin importanţi.

Arheologii au mai descoperit dale de piatră inscripţionate în greaca antică și în egipteană.

Scafandrii au identificat zeci de sarcofage mici, despre care se crede că au conţinut cândva animale mumificate ce au fost sacrificate pentru a-i îmbuna pe zei. „Excavăm un oraș major, iar situl prezintă condiţii extraordinare de conservare. Acum începem să studiem zonele mai interesante, ce ne permit să înţelegem cum arăta viaţa în această metropolă. Descoperirile ne permit să avem o imagine bogată a comerţului care era desfășurat aici și despre natura economiei maritime în Perioada Târzie a Egiptului. Am descoperit mărfuri aduse din Grecia și de către fenicieni. De asemenea, am găsit câteva sute de statuete ale zeilor, iar acum încercăm să identificăm templele acestor zei în oraș. Vasele descoperite sunt foarte interesante, fiind vorba despre cel mai mare număr de vase antice descoperite într-un singur loc. Până acum am găsit peste 700 de ancore”, explică dr. Damian Robinson, directorul Oxford Centre for Maritime Archaeology din cadrul Universităţii Oxford.

Cercetătorii au lucrat alături de realizatorii unui documentar pentru a crea o reconstrucţie tridimensională a orașului.

De aici pornea o reţea vastă de canale, aceasta permiţând orașului să devină cel mai important port din Marea Mediterană în acea vreme.

„Era cel mai important port comercial al Egiptului în acea perioadă. Aici se aplicau taxele pe importuri și pe exporturi, acest aspect fiind gestionat de templul principal”, a explicat doctorul Robinson.

Scufundat sub 50 de metri de apă, situl se găsește acum în Golful Aboukir. În secolul al VIII-lea î.e.n., atunci când se crede a fost construit acest oraș, el s-ar fi aflat la gura de vărsare a Nilului în Marea Mediterană.

Oamenii de știinţă nu știu încă motivele care au făcut ca orașul să dispară în apă 1.000 de ani mai târziu, dar se crede că o creștere treptată a nivelului mării și prăbușirea subită a sedimentului instabil pe care era construit orașul au făcut ca zona să se scufunde cu aproximativ 4 metri.

Cu timpul, orașul a dispărut din amintiri, iar existenţa sa a rămas menţionată doar în câteva texte antice.

Arheologul francez dr. Franck Goddio a fost prima persoană care a redescoperit orașul în timp ce efectua cercetări în zonă, încercând să identifice vasele franceze scufundate acolo în timpul secolului al XVIII-lea.

Atunci când scafandrii au început să cearnă straturile groase de nisip și nămol, nu au putut să creadă ceea ce văd cu ochii. „Descoperirile subliniază importanţa acestui oraș. Suntem abia la începuturile cercetărilor. Probabil că va fi nevoie să muncim încă 200 de ani astfel încât Thonis-Heracleion să fie pe deplin descoperit și înţeles”, a concluzionat Goddio.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

CUBOLTA Sat, reședinţă de comună în rn.

Sângerei, situat pe cursul inferior al râului Cubolta, afluent pe stânga al Răutului. Coord. geogr.: 47º52΄30˝ lat. N, 28º02΄30˝ long. E. Suprafaţa – 33 km2.

Gospodării individuale – 962. Populaţia – 2152 loc. (1989), 2100 loc. (2004), 2050 loc. (2010). Terenuri agricole – 3170. Întreprinderi și gospodării agricole. Liceul teoretic „P. Halippa”, spital, sanatoriu, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, oficiu poștal, unităţi de prestări servicii, magazine, stadion.

Biserica Sf. Cuvioasa Elizaveta (1863).

Din componenţa comunei face parte și s. Mărășești. Distanţe: 50 km până la Sângerei, 161 km până la Chișinău. Staţii de cale ferată la Alexăndreni (10 km), Bălţi (21 km), Florești (30 km).

Sat vechi cu menţiuni documentare din sec. XVI-XVIII. Vestigiile arheologice însă probează în aceste locuri existenţa unor așezări foarte vechi. Aici a fost identificată vatra unui sat ce datează de prin anul 3500 î.Hr. Locuitorii acestei așezări erau agricultori și crescători de vite. În zonă au fost descoperite și obiecte casnice din eneolitic (mileniile IV-III î.Hr.). O nouă așezare a apărut în perioada romană. Satul a existat până la năvălirea hunilor în anul 376, când localitatea a fost devastată și incendiată.

Pe vatra acestui sat s-au găsit grămezi de lut ars și de cenușă. De asemenea, au fost colectate diferite obiecte, mai cu seamă fragmente de vase, din epoca romană (sec. II-IV).

Comuna și-a preluat denumirea de la râul Cubolta, la gura căruia este situat. Desemnarea satelor după numele râurilor în preajma cărora au fost înfiinţate este un procedeu obișnuit de denominaţie în toponimia noastră. Să se compare numele de localităţi: Cahul, Căinari, Ciuluc, Ialpug, Larga, Lăpușna, Salcia, Sărata, Schinoasa. Originală și de mare vechime este microtoponimia satului: Balta, Bulboaca, Creţoaia, Fantalul,

Pantelimon Halippa Fundoaia, Hârtopul, Stejării, Movila, Prisaca, Sărata, Toloacele, Valea Bănarului, Valea Hârtopului, Valea Morii, Zăvideanca.

Menţiuni documentare: 1742. Domnitorul Ţării Moldovei, Constantin Mavrocordat, emite o „carte de stăpânire medelniceresei Catrina, a lui Neculai Pârvu, pentru satele Măndâc și Cobolta din ţinutul Sorocii. 1800. A fost înălţată biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Lăcașul era construit din lemn, lipit cu lut și acoperit cu stuf. Veșminte, obiecte rituale și cărţi biserica avea îndeajuns. Preot era Ștefan Halippa, de 43 ani, fiu de preot, hirotonisit în 1800. Ștefan Halippa avea doi fii: Ion de un an și Gheorghe de 5 ani. Fiul Ion este tatăl lui Ion Halippa, redactorul Comisiunii știinţifice a arhivelor. 1817. Conform catagrafiei efectuate în acest an, satul Cubolta face parte din ocolul Răutului, ţinutul Soroca. Era un sat considerat înstărit. Avea 155 de gospodării ţărănești. Moșia aparţinea camergherului Ioan Balș (90 de fălci de săliște, 500 de fălci de fânaţ, 600 de fălci de pământ arabil, 800 de fălci de imaș, o moară).

1824. Satul făcea parte din ţinutul Iași

Sergiu Grossu și avea 159 de familii. 1830. Moșier la Cubolta era Iancu Balș, comis, consilier colegial, nobil basarabean. Ulterior, proprietar al moșiei locale devine și Ștefan Leonard (1800-1864).

Informaţii documentare din a doua jumătate a sec. al XIX-lea: 1859. În sat erau 115 curţi, 514 locuitori (246 bărbaţi și 268 femei), o biserică. Localitatea făcea parte din plasa Cubolta, judeţul Soroca. 1867. Leonarzii stăpâneau la Cubolta 5.756 des. de pământ. 1870. Localitatea făcea parte din plasa Nădușita, jud. Soroca. Avea 120 de case, 533 de locuitori (260 bărbaţi și 273 femei), 69 de cai, 640 de vite cornute mari, 926 de oi. 1878. Funcţiona biserica cu hramul Sf. Elisaveta, zidită în 1863 de proprietarul Șt. Leonard; 137 de gospodării (316 bărbaţi și 283 femei). Moșia aparţinea lui Pavel Leonard. 1888. A fost deschisă școala de o clasă, parohial-bisericească; învăţători – 1, elevi – 62.

Sursele documentare din sec al XXlea ne informează asupra satului: 1902.

Pavel Ștefan Leonard stăpânea la Cubolta și Stefanovca 4603 desetine de pământ, construcţii locative și gospo-

dărești, vie, pod plutitor peste Cubolta.

1906. Satul avea 1180 de locuitori, 118 copii de vârstă școlară (de 8-11 ani).

1922. Funcţiona biserica Sf. Elisaveta, zidită la 1863, din piatră, de proprietarul Ștefan Leonard. 1923. Sat cu 384 de clădiri locuite și 480 de menaje; 2444 de locuitori (1214 bărbaţi și 1230 femei); cooperativă de credit, carieră de piatră, moară de apă, Cooperativa agricolă „Ștefan cel Mare”; școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie. 1932. Sat de agricultori înstăriţi: E. Comarov – 100 ha, E. Liubeniţchi – 100 ha, M. Bălășescu – 100 ha, C. Mârza – 50 ha, I. Soroceanu – 50 ha, N. Scobioală – 50 ha, Pan Halippa – 50 ha.

Cooperativa Agricolă „Ștefan cel Mare”, mori, băcănii, tâmplari, cizmari, zidari.

1933. Populaţie școlară înscrisă în recensământ (de 5-16 ani) – 482; elevi înscriși în catalog – 284. Învăţători: Ștefan Corcinschi, Ecaterina Enache, Dumitru Boghianu, Ion Sicura. „Dicţionarul statistic al Republicii Moldova” din 1994 ne pune la dispoziţie următoarele date informative: 962 de gospodării individuale, 2152 de locuitori (971 bărbaţi și 1181 femei), dintre care 2140 români, 2 ucraineni, 8 ruși ș.a.; gospodăria agricolă „Scânteia”, 2863 ha de terenuri agricole (1971 ha de pământ arabil, 15 ha vii, 560 ha livezi) în sectorul obștesc și 307 ha în sectorul agricol individual; sanatoriu, spital, școală de cultură generală, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, magazine, stadion.

Personalităţi: Iancu Balș, nobil basarabean; dinastia Leonard (Ștefan, Pavel, Anastasia, Ecaterina ș.a.), foști proprietari de moșie în sec. XIX-XX; Pavel Leonardi (1837-1891), om de cultură, scriitor, autor de lucrări știinţifice în istorie, filozofie, sociologie, economie; Ion Halippa (1871-1941), teolog, istoric, arhivist, autor de studii știinţifice; Pantelimon Halippa (1883-1979), poet, publicist, editor, om politic și de stat; Ion Rusu-Mărăndeanu (1895-1947), lăutar, viorist, clarinetist; Gheorghe Viforeanu (n. 1911), publicist basarabean, scriitor, autor de scrieri literare; Tudor Olaru (n. 1939), cercetător știinţific, specialist în horticultură, doctor în știinţe agricole; Sergiu Grossu (19202009), poet, publicist, editor; Gheorghe Hâncu (n. 1949), conferenţiar universitar, doctor în știinţe pedagogice, autor de studii știinţifice; Ion Vrednic (n.

1949), conferenţiar universitar, doctor în știinţe tehnice, autor de manuale și studii știinţifico-metodice; Lucia Andrieș (n. 1944), profesor universitar, doctor habilitat în medicină, membru al Academiei Internaţionale de Ecologie și Protecţia Omului, autor de lucrări știinţifice, manuale și îndrumare metodice; Valentina Vrednic-Scutelnic (n.

1952), conferenţiar universitar, doctor în știinţe filologice, autor de lucrări știinţifice și didactice.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

13 F L U X Paştele la români – tradiţii, obiceiuri, superstiţii Diverse 3 MAI 2013

Cum să reduci consumul de zahăr de Paşti

Când vin sărbătorile, mulţi dintre noi uită de alimentaţia sănătoasă. Și cele mai mari ispite sunt dulciurile: iepurași de ciocolată, bomboane de ciocolată, prăjituri, torturi, cozonaci, pască. Toate frumos aranjate și decorate.

Este destul de greu să păstrezi normele alimentaţiei sănătoase cu care te-ai obișnuit până acum. Și mult mai greu este pentru copii.

Iată ce ar trebui făcut pentru a nu te abate de la regulile alimentaţiei sănătoase și pentru a limita la maximum consumul de zahăr în timpul sărbătorilor de Paști.

1. Cumpără pentru cadouri jucării, cărţi, CD-uri cu filme sau desene animate pentru copii în loc de iepurași de ciocolată și alte dulciuri.

2. Dacă totuși vrei ciocolată, cumpără ciocolată neagră și ocolește variantele cu lapte, fructe etc.

3. Jeleurile pot fi și ele o opţiune, însă atenţie la etichetă. Au mai puţin zahăr și sunt mai puţin dăunătoare. De exemplu, 41 de jeleuri conţin echivalentul a 170 de calorii și 31 de grame de zahăr.

4. Fondantele și bezelele te pot ajuta să reduci consumul de zahăr. Cu condiţia să le cumperi pe cele mai mici și să iei puţine.

Sunt oricum mai „sănătoase” decât ouăle de ciocolată.

Aceste sfaturi sunt menite pentru a te ajuta atunci când faci cumpărăturile. Însă, ca să fii sigur că ai control asupra cantităţilor de zahăr și grăsimi utilizate în procesul de fabricaţie, pregătește dulciurile în casă.

Paștele este, alături de Nașterea Domnului, Crăciunul, una dintre cele mai importante sărbători creștine, plină de tradiții și semnificații străvechi, mult mai vechi decât sărbătoarea în sine.

Ziua de Sâmbătă Mare este un moment tensionat în fiecare casă, momentul în care toate gospodinele au multe de pregătit pentru ca pe masa din prima zi de Paști să se găsească toate preparatele tradiționale: ouă roșii, pască și carne de miel.

Pe masa de Paști trebuie neapărat să existe ouă roșii, obicei transmis din timpuri străvechi, cu 2000 de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos. Ouăle se ciocnesc din prima zi de Paști până la Înălțare și se rosteste cu bucurie formula tradițională “Hristos a înviat!” la care cealaltă persoană răspunde, cu sufletul pătruns de dragoste și respect față de evenimentul sărbătorit, “Adevărat a înviat!”.

Se crede că mielul de Paști este bine să fie sacrificat în Vinerea Mare, făcându-se, în acest fel, o apropiere între sacrificiul lui Hristos, care este

Pască cu brânză dulce și stafide Ingrediente: Pentru aluat: 300 g făină, 60 ml lapte, 200 g zahăr, 2 gălbenușuri, 200 g unt, 25 g drojdie, coajă de lămâie și portocală. Pentru umplutură: 1 kg brânză de vaci, 2 linguri smântână, 2 linguri făină, 4 ouă, 250 g zahăr, 200 g stafide, 2 pliculeţe zahăr vanilat, coajă de lămâie și de portocală, un praf de sare Mod de preparare: Într-un bol se pune făina, se face un gol la mijloc și se adaugă ouăle, maiaua pregătită din drojdie, lapte și puţin zahăr și se

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

slujbă, lumânarea trebuie adusă acasă aprinsă. Lumânarea de la Înviere nu se aruncă, ci este păstrată cu sfințenie pentru a fi aprinsă la necazuri. Conform credinței populare, lumânarea de Înviere se aprinde în fața unei icoane în caz de primejdie sau necazuri mari, la cutremure și vreme rea.

Dimineata, în ziua de Paște, toți ai casei, ca să fie sănătoși și să aibă spor în tot ceea ce fac, trebuie să se spele pe față cu apă dintr-o cană în care s-au pus un ou roșu și un ban de argint. De regulă, cel mai mic al casei sau cel care se spală ultimul ia banul și oul după ce se spală.

Ziare.com

Reţete tradiţionale de Paşti

Sfatulparintilor.ro

Xerox – 25 bani/pagină

răstignit, și cel al mielului, care este unul din simbolurile sub care, înainte de instituirea oficială a religiei creștine, era reprezentat Domnul Iisus Hristos. Friptura de miel și dropul sunt feluri de mâncare care trebuie să se găsească pe masa de Paști a tuturor creștinilor.

Pasca, alt simbol al Paștelui și Învierii, vorbește prin forma ei și prin ingredientele folosite, de ceea ce înseamnă trupului lui Hristos. Pasca are întotdeauna forma rotundă, care o leagă de discul solar, cel ce este menit să crească și să dea vigoare întegii vegetații și oamenilor. De jur împrejur se face din aluat o funie, o împletitură în două care întruchipează neamurile care se succed. Pe mijloc se află crucea răstignirii, făcută din două șuvițe de aluat, iar în cele patru locuri se pune brânză.

Sambătă seara, în ținută de sărbătoare, îmbrăcați cu haine noi, așa cum cere tradiția, oamenii merg la slujba de Înviere.

Lumânarea, poate cel mai important simbol al Învierii, reprezintă biruinţa vieţii asupra morţii și a binelui asupra răului. Tradiţia spune că, după

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

frământă, adăugându-se toate ingredientele. Se obţine un aluat de cozonac și se lasă să crească. Separat, în alt bol, se pun: brânza de vaci, smântână, zahărul, coajă de lămâie și de portocală, un praf de sare, făina, zahărul vanilat și ouăle. Toate acestea se amestecă cu mixerul, iar la sfârșit se adaugă stafidele. Foaia de aluat, după ce a crescut, se așază în tava unsă cu unt. Apoi se formează un sul răsucit și se taie în două din care se face o împletitură și se aranjează în jurul foii de aluat. Din alte două bucăţi de aluat se face iarăși o împletitură, care se taie în două jumătăţi și se așază pe mijloc, în formă de cruce. În cele patru locuri din tavă se pune brânză. Apoi pasca se unge cu ou și se bagă în cuptor la o temperatură potrivită, aceeași de la început până la sfârșit.

Friptură de miel Ingrediente: 2 kg de carne de miel, 2-3 legături de ceapă verde, rozmarin, maghiran, 200 ml de vin alb, 200 ml de apă, sare, piper.

Mod de preparare: Pentru a găti friptura de miel, mai întâi trebuie să spălaţi bine carnea. Apoi, condimentaţi cu sare și piper carnea și așezaţi-o într-o tavă. Curăţaţi ceapa și tăiaţi-o în bucăţele de 2-3 cm și presarăţi peste carne. Adăugaţi puţin rozmarin și maghiran.

Trebuie să stropiţi cu vin alb carnea de miel, după care adăugaţi o cană de apă și apoi băgaţi tava la cuptor, mai întâi la foc mic – preţ de o oră, după care măriţi focul ca să se rumenească frumos.

Din când în când, deschideţi cuptorul și stropiţi. Întoarceţi carnea pe ambele părţi să se rumenească.

Apoi, scoateţi friptura din tavă, porţionaţi-o și așezaţi-o pe un platou. Cu zeama care a rămas, se face un sos. Strecuraţi ce a rămas în tavă, adăugaţi un pahar de apă, un pahar de vin alb și 2-3 linguri de bulion și este gata și sosul pentru friptură.

STUDIU

Pacienţii care cred în Dumnezeu răspund mai bine la tratamentele psihiatrice de scurtă durată Pacienţii care cred în Dumnezeu răspund mai bine la tratamentele psihiatrice pe termen scurt, conform unui nou studiu coordonat de David Rosmarin, profesor de psihiatrie la Harvard Medical School din Boston, informează LiveScience. com.

“Am descoperit că pacienţii mai credincioși aveau rezultate mai bune în urma tratamentelor, simţindu-se mai bine cu propria persoană și suferind mai puţin de depresii și stări de anxietate”, a precizat Rosmarin. În cadrul studiului au fost monitorizaţi 159 de pacienţi. Acești pacienţi primeau tratament pentru diferite afecţiuni de ordin psihiatric, printre care și depresia, și anxietatea, iar durata medie în care au participat la acest program a fost de 2 săptămâni.

Rezultatele acestui studiu nu pot demonstra însă explicit o relaţie de cauză-efect între credinţă și eficienţa tratamentelor psihi-

atrice, ci, mai degrabă, o tendinţă, conform autorilor.

Participanţii la studiu au fost rugaţi să-și cuantifice credinţa în Dumnezeu și așteptările pe care le au cu privire la eficienţa tratamentului primit pe o scară cu 5 grade. La începutul și la încheierea programului, cercetătorii au evaluat starea de bine a fiecărui pacient – stare definită prin nivelurile înre-

gistrate de depresie, anxietate și tendinţe autodistructive.

Concluzia este că pacienţii care au susţinut că au mai mult decât “o mică” credinţă în Dumnezeu aveau o șansă de două ori mai mare de a răspunde pozitiv la tratamentul administrat, conform lui Rosmarin. “Încrederea în Dumnezeu poate facilita încrederea în tratament. Pacienţii care aveau mai multă credinţă într-o forţă superioară, aveau și mai multă credinţă în efectele tratamentului. Ei au fost de la început optimiști cu privire la tratament și au crezut că îi va ajuta”, a subliniat Rosmarin.

Deși noul studiu nu s-a axat în mod specific asupra legăturilor dintre tipul credinţelor de ordin spiritual, tipul afecţiunilor psihiatrice și rezultatele tratamentelor, Rosmarin este convins că în terapie un rol important este jucat de credinţă. Dacă medicii vor înţelege mai bine impactul spiritualităţii asupra diferitelor tratamente, ar putea fi dezvoltate noi tratamente, mai eficiente, care să răspundă nevoilor pacienţilor.

FLUX 6

14

Programe

Luni MAI

3 MAI 2013

7

Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Din fondul TV Moldova-1. “Hristos a înviat!”. Poezii pascale. 9.35 Documentar. “Mănăstirea Saharna “Grădina Maicii Domnului”.

10.25, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 11.10, 18.30 În drum spre Eurovision. 11.35, 1.15 Cultura azi. 12.25 Săptămâna sportivă. 13.00 Concert festiv de Ziua Televiziunii. 18.00 Documentar. “Noaptea de Înviere la Putna”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 “La masa de sărbătoare”. Program de muzică populară cu orchestra “Mugurel”. 21.25 Dor. Gheorghe Urschi. 22.20 Ludwig van Beethoven. Concertul nr.4. Program muzical. 23.00, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Legendele muzicii. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Icoane și semnificaţii.

5.10 Accente economice. 5.10 Cinemateca universală.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 15.45, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Un nor pe acoperișul lumii”. 10.55 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 5.30 În drum spre Eurovision. 13.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.15 Unda Bugeacului. 16.00 “Pascala 2013”.

Festivalul Naţional al Cântecului și Colindei populare pascale. Transmisiune de la Casa Radio. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45, 3.50 Portret de creaţie. Elena Iliaș, regizor.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei.

5.10 Știri pozitive.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.10 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Talent show.

România dansează 20.30 Serial 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Cinema “Acasă”: Pasărea Spin: Continuarea (partea a III-a) (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Celebrităţile anului 2012 (Los rostros del 2012) 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cinema “Acasă”: Pasărea Spin: Continuarea (partea a IV-a) 23:00 Concert Loredana 01:10 Doamne de poveste - minibiografie 01:15 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:30 Celebrităţile anului 2012 (Los rostros del 2012) (r) 04:00 Serial: Rosa diamante (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Concert Loredana (r) 07:45 Film: Pasaport pentru Paris 09:30 Teleshopping 09:45 Film: O altă cenușăreasă modernă 11:30 Film: Insula din vis (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Puterea imaginaţiei 15:45 Film: Brigada pestriţă 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef 22:30 Film: Povestea noastră 00:30 Masterchef (r) 02:30 Film: Povestea noastră (r) 04:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Наркомовский обоз”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 Премьера. Роберт Паттинсон, Ума Турман в фильме “Милый друг” 02:10 Леонид Ярмольник, Анна Легчилова в фильме “Перекресток” 03:55 Новости 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика

07:00 Celebrităţile anului 2012 (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Cinema “Acasă”: Pasărea Spin: Continuarea (partea a IV a) (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Puterea imaginaţiei (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4480 15:00 Film: Brigada pestriţă (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Dexter, ep.11, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Наркомовский обоз”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 Томи Ли Джонс в фильме “Вулкан” 02:10 Фильм “Далеко по соседству” 03:40 Новости 03:45 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 De la a la infinit.

8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 Parteneri de week-end. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.35 La masa de paște. 16.50, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 3.15, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 La masa de paște. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:34 LA RELÈVE DU DINOSAURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SOS 18 20:27 SOS 18 21:17 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 NOUS IRONS TOUS AU PARADIS 2:45 ARTE REPORTAGE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 LE VACCIN SELON BILL GATES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SOS 18 15:56 SOS 18 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE DOUBLE DE MA MOITIÉ 21:09 FLASH INFO 21:11 TENNIS ELBOW 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA BAIE D’ALGER 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI

8

Miercuri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Program de muzică corală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar.

“Mănăstirea Marta și Maria “O candelă plină cu mir”. 10.00 Documentar. “Frumuseţea lumii animalelor”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.15 Documentar. “Un nor pe acoperișul lumii”. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.55 Program de muzică corală. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

18.00 Русский мир. 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Din fondul TV Moldova-1. Ștefan Petrache. 23.05 Tenis. Retrospectiva FED CUP. 23.20, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.05, 5.10 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Divertisment. Next Star 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.00Muzică 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.30 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un prieten de nădejde 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4481 15:00 Film: Vulcanul 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viata, ep.9, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.12, an 7 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Поле чудес”. Праздничный выпуск 19:45 Марина Александрова, Александр Лазарев в фильме “Снайпер 2. Тунгус” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:10 “Снайпер 2. Тунгус”. Продолжение 00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 Олег Даль в фильме “Хроника пикирующего бомбардировщика” 01:25 “Prima Oră” (R) 03:10 “Primele știri” (rom) (R) 03:40 Борис Галкин в приключенческом фильме “Ожидание полковника Шалыгина” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10 La masa de paște. 16.45, 17.50, 3.20, 6.45 Teleenciclopedia. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:33 JACQUES ATTALI - « DÉRAISONS D’ÊTRE » 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES DIABOLIQUES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:20 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VISA POUR L’AVENTURE : DANS L’ENFER DU BENGALE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FURIEUSE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 FBI

9

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.15 Focus. Magazin TV. 9.45 Ziua Comemorării și reconcilierii, în memoria celor căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Transmisiune în direct de la Complexul Memorial “Eternitate”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Documentar. “Churchill - eroul tragic al războiului al doilea mondial”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs.

18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “De Ziua Europei. Tezaurul României la Moscova”. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 1.05 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Moldova”. 22.20, 5.05 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Tenis. Retrospectiva FED CUP. 23.20, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.25 La noi în sat. 3.50 Respiro. 4.10 Program de muzică corală. 4.20 Documentar.

“Mănăstirea “Frumoasa”.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30Serial 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vulcanul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4482 15:00 Film: E ușor să ucizi 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.10, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.10, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Luptă dublă 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Новос ти 05:10 “День Победы”. Праздничный канал 06:00 Новости 06:10 “День Победы”. Праздничный канал 07:00 “Prima Oră” 09:00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню Победы 10:00 Новости (с субтитрами) 10:10 Владислав Галкин, Владимир Меньшов, Михаил Ефремов в фильме “Диверсант. Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Диверсант. Конец войны. Продолжение 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Диверсант. Конец войны. Продолжение 17:55 “Светлой памяти павших в борьбе против фашизма”. Минута молчания 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Диверсант. Конец войны. Окончание 20:05 “Песни Победы. День Победы” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни “cтарики” 23:55 Премьера. “Протоколы войны” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 Татьяна Самойлова, Алексей Баталов в фильме “Летят журавли” 02:35 Алексей Булдаков в остросюжетном фильме “В двух шагах от “Рая” 03:55 Анатолий Солоницын в приключенческом фильме “Один шанс из тысячи” 05:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.45, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.15, 5.05, 6.30 Reporter. 11.10 La masa de paște. 16.45, 17.50, 3.15, 6.25 Teleenciclopedia. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:34 DES POUBELLES EN OR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:30 FLASH INFO 16:32 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA BAIE D’ALGER 21:10 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 COPACABANA 23:44 CE N’EST PAS UN FILM DE COWBOY 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 JACQUES ATTALI - « DÉRAISONS D’ÊTRE » 2:50 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 FBI

Programe 3 MAI 2013

10

Vineri

11

MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00, 4.55 Natura în obiectiv. 10.30, 5.25 Vector European. 11.05 Documentar. “Revanșa tocilarilor”. 12.00 La noi în sat. 12.40, 1.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 În drum spre Eurovision.

13.40 Русский мир. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 16.15 “Victoria 68”. Secvenţe din Festivalul cântecelor lirico-patriotice. 18.00 Accente economice.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Focus. Magazin TV. 21.20, 1.05 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Moldova”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Tenis. Retrospectiva FED CUP. 23.20, 0.10 Film. “POETUL” (Canada, 2007). 3.50 Recital de muzică populară.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 03.00 Muzică 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Lara 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Serial: Lara (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie diamante (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Eva Luna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: E ușor să ucizi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4483 15:00 Film: Amelia Earhart: Ultimul zbor 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Videoclipuri Pro Tv 03:15 Masterchef (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Sâmbătă MAI

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film.

“POETUL” (Canada, 2007). 7.50 În drum spre Eurovision. 8.30 Portrete în timp. Vasile Tăbârţă. 9.05 Documentar. “Frumuseţea lumii animalelor”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. In memoria marilor artiști. 12.00 “Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.10 Program de muzică corală. 14.25, 1.05 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Moldova”.

15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 În drum spre Eurovision. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Documentar. “Churchill eroul tragic al războiului al doilea mondial”. 23.55 Tenis. Retrospectiva FED CUP. 0.20 Fii tânăr! 1.40 Muzică bisericească. 2.45 Cântă îngerii cu noi. Program muzical. 3.30 Dor. Program muzical. 5.10 Baștina.

Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă (r) 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa diamante 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Lara (sfârșitul serialului) 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Serial: Lara (r) (sfârșitul serialului) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Eva Luna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 12:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Infernul 22:30 Film: Godzilla 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Videoclipuri Pro Tv 04:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:45 Știrile Pro Tv (r) 05:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Игорь Кириллов. Жизнь в прямом эфире” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Песни Весны и Победы” 10:00 Новости 10:15 Евгений Леонов, Анатолий Папанов, Всеволод Сафонов, Нина Ургант в фильме “Белорусский вокзал” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:30 Великая война. “Битва за Берлин” 13:25 Фильм “В бой идут одни старики” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 “Ялта-45”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Ялта-45”. Многосерийный фильм. Продолжение 18:30 Премьера. “Марина Влади. “Я несла свою беду...” 19:25 Анатолий Кузнецов, Павел Луспекаев в фильме “Белое солнце пустыни” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Сергей Безруков, Елизавета Боярская в фильме “Матч” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Приключенческий фильм “Двойной форсаж” 02:00 Хью Грант в комедии “Голубоглазый Микки” 03:35 Геннадий Хазанов, Вячеслав Невинный в комедии “Полицейские и воры” 05:10 Cериал “Гримм”

06:00 Новости 06:25 Владимир Ивашов в фильме “Баллада о солдате” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Идеальный ремонт” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:25 “Ералаш” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:10 “Александр Домогаров. Исповедь одинокого мужчины” 15:50 Александр Домогаров в фильме “Белая ночь, нежная ночь...” 17:30 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. “Клан Запашных. Свои среди хищников” 19:05 “ДОстояние РЕспублики: Анна Герман” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Yesterday live” 00:35 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:15 Роуэн Аткинсон в комедии “Агент Джонни Инглиш” 02:35 Клэр Дэйнс в приключенческом фильме “Разрушенный дворец” 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 “Поле чудес”. Праздничный выпуск

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 3.45, 5.10, 6.30 Reporter. 11.10 Dependenţi de comedie. 16.45, 17.50, 4.10, 6.05 Teleenciclopedia.

7.00, 14.30, 0.00, 3.45 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 20.30 Seriale. 14.00, 4.10 Telejurnal. 15.10 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 O dată’n viaţă. 19.00, 1.40, 6.30 Reporter. 2.05 Ne vedem la TVR. 5.00 Viaţa satului. 6.20 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:35 LES ALPES VUES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA BAIE D’ALGER 16:34 FLASH INFO 16:36 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 RUGBY - TOP 14 22:57 RUGBY - TOP 14 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES AMANTS DE LA DENT BLANCHE 2:38 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 FBI

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 360° - GÉO 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:59 COMMANDANT CLARK 11:12 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:29 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:11 PEUPLES DU MONDE 15:41 RUGBY - TOP 14 16:31 FLASH INFO 16:42 RUGBY - TOP 14 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:23 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

12

FLUX

Duminică MAI

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Revanșa tocilarilor”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 “Scrisoare către celălalt tărâm”. Autor Gheorghe Urschi. 8.15 Concert simfonic. 8.40 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Tudor Tătaru. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. “Descoperă Europa ta. Pâinea pe vatră”. 13.30 Profil de savant. 13.45 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Rezaur. Tradiţia confecţionării straielor naţionale.

15.00 Documentar. “Ctitoria Ţigănești”. 15.40, 22.20 In memoriam.

Mihai Dolgan. “Cântă un artist”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50, 21.20, 1.55 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Aniversări. Petru Hadârcă la ceas jubiliar. 21.20, 4.30 Săptămâna sportivă. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 1.30 Știinţă și inovare. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Portrete în timp. Victor Cuzneţov. 5.05 Respiro. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Talent show. România dansează 07:00 Serial: Lara (r) (sfârșitul serialului) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Reţeta de Acasă (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Nebunia zeilor II 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 22:30 Film: Kill Bill: Volumul 1 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Film: Kill Bill: Volumul 1 (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:25 Всеволод Санаев, Владис лав Дворжецкий в детективе “Возвращение “Святого Луки” 08:05 Teleshopping 08:25 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Пока все дома” 11:15 “Андрей Вознесенский. Ностальгия по настоящему” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Среда обитания. “Ремонт как стихийное бедствие” 13:10 Александр Михайлов в фильме “Мужики!..” 14:50 “Перевал Дятлова. Отчислены по случаю смерти” 15:45 “Перевал Дятлова. “Пусть говорят”” 17:20 “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 Валерий Гаркалин, Вера Алентова, Инна Чурикова, Игорь Угольников в комедии “Ширли-мырли” 00:10 Премьера. Романтическая комедия “Слишком крутая для тебя” 02:00 Валентин Смирнитский в фильме “Королевская регата” 03:25 Легендарное кино в цвете. Любовь Орлова, Сергей Столяров в фильме “Цирк” 7.00, 19.00, 3.25, 4.10, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 15.00, 19.25, 23.30, 3.00 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.2513.45, 17.10, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.15 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 0.20 O dată’n viaţă. 4.35 Universul credinţei. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 360° - GÉO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:59 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:33 TACTIK 11:58 PAROLES DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:34 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:46 SAUVETEURS DES MERS 13:58 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 LES ALPES VUES DU CIEL 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 EXILS 23:41 MON DERNIER RÔLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:02 FOOT ! 1:38 FOOT !

1:48 COPACABANA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

3-10 mai Berbec Gândurile devin mai clare, emoţiile pot fi controlate mai ușor, iar dispoziţia ta, mai senină, chiar dacă nu este atât de luminoasă pe cât ţi-ai dori.

Taur De puţine ori în viaţa ta teai simţit mai dat peste cap ca acum și de aceea se recomandă să fii înţelept în vorbă și măsurat în fapte, indiferent cu cine colaborezi.

Gemeni Există un risc major de conflicte cu prietenii sau cu rudele, din motive foarte greu de înţeles. Soluţia ar fi să eviţi, pe cât posibil, discuţiile în contradictoriu.

Rac Ceva se rupe, se distruge iremediabil sau se desface într-o clipă. Poate fi o relaţie de parteneriat, o colaborare sau un proiect aflat în faza de discuţii.

Leu Ar fi bine să fii atent la tot ce e legat de călătorii pe distanţe lungi, examene sau întâlniri cu persoane importante. Riscurile sunt mai mari decât de obicei.

Fecioară Ar trebui limitat efortul fizic de orice fel, orice formă de sport periculoasă sau deplasarea cu mijloace de transport. Atenţia îţi poate fi distrasă foarte ușor acum.

Balanţă Poate fi o perioadă destul de întunecată din istoria personală, mai ales dacă ai de gând să clarifici unele probleme cu partenerul și nu mai poţi răbda până nu discutaţi.

Scorpion Nu mai ești la fel de combativ, dar nici nu te lași ușor convins de cei cu care discuţi sau negociezi ceva. Ai nevoie de sprijin, dar îi selectezi pe cei care ţi-l vor oferi.

Săgetător Situaţiile sunt atât de complicate și la serviciu, și în anturaj, încât simţi nevoia să întrerupi această sursă de stres, plecând într-o deplasare mai lungă.

Capricorn Ești stăpân pe situaţie, ceea ce îţi permite să descoperi unde s-au strecurat unele erori și de ce relaţiile cu apropiaţii sunt atât de dificile.

Vărsător S-ar putea să fii martor la conflictele unor apropiaţi care vor dori să te implice și pe tine. E de la sine înţeles că ar trebui să stai cât mai departe de așa ceva.

Peşti Se conturează o problemă legată de bani, fie pentru că returnezi o sumă primită, fie pentru că nu ţi se mai dă ceva ce ţi s-a promis la un moment dat.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 973 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 3 MAI 2013

Marcel Bobeica: „Treptat se va dezvolta cultura consumului de vinuri de calitate superioară, iar numărul vânzărilor pe piaţa locală va creşte” Interviu cu Marcel Bobeica, director comercial al companiei „Vinăria din Vale” - Marcel, te rugăm să ne spui cu ce te ocupi, unde muncești și cum îţi câștigi existenţa pentru tine și pentru familia ta?

- În prezent muncesc în cadrul companiilor „Vinăria din Vale” și „Ceteronis ST” în calitate de director comercial.

Compania noastră este unul dintre principalii exportatori de vin în vrac.

Chiar anul acesta, la începutul lunii iunie, va fi lansat oficial pe piaţa Moldovei brandul companiei Vinăria din Vale.

- E complicat să fii specialist tânăr în Republica Moldova?

- Sincer vorbind este complicat, deoarece este foarte greu să găsești un loc de muncă bine plătit și cu posibilitate de ascensiune profesională. Este dificil să-ţi lansezi propria afacere, fiindcă mereu apar diverse impedimente.

Pentru o familie tânără, cu un copil mic este și mai greu. Soţia este studentă, nu avem niciun ajutor de nicăieri, iar serviciile depășesc deseori veniturile și necesităţile.

- Spuneai că ai contribuit la lansarea unui brand vinicol. Cum s-a întâmplat aceasta?

- În 2012, compania noastră a luat decizia de a lansa pe piaţa autohtonă un nou brand de vinuri de clasa Premium.

Este vorba de vinurile selecte și vinurile de calitate matur. Respectiv, a fost implementat un plan de acţiuni ce viza crearea noului brand, logoul, etichetele, stilul corporativ și toate elementele de design necesare pentru promovarea acestui produs, atât pe piaţa locală, cât și pe cea internaţională. Ne-am propus să oferim consumatorului adevărata calitate a vinurilor din clasa Premium.

- Ai lucrat și în calitate de manager pentru asigurarea calităţii și șef secţie export la Mileștii Mici. Cum a fost această experienţă?

- Am avut deosebita plăcere de a activa în cadrul colectivului companiei Mileștii Mici. A fost o experienţă de neuitat. Am întâlnit oameni deosebiţi, precum domnul director Mihail Măciuca, un adevărat specialist și un manager extraordinar. Le sunt recunoscător tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea mea profesională.

- Care sunt șansele Republicii Moldova de a reveni pe piaţa vinicolă internaţională?

- Moldova are șanse mari la acest capitol, deoarece vinurile de calitate superioară ale unor companii din Moldova nu sunt mai proaste decât vinurile altor ţări ce se clasifică în topurile mondiale. Iar acţiunile întreprinse privind crearea noului brand naţional vor asigura promovarea noastră pe pieţele externe.

Cât despre consumatorii locali, treptat se va dezvolta cultura consumului de vinuri de calitate superioară, iar numărul vânzărilor pe piaţa locală va crește.

- Te vezi muncind și în continuare în această sferă?

- Da, pentru că doresc să facem cunoscut produsul nostru. Totuși, principalul scop și vis rămâne deschiderea propriei afaceri.

- De unde ești originar?

- Sunt originar din comuna Gangura, raionul Ialoveni. Întrucât tatăl meu a fost pe timpuri președinte de colhoz, eu am fost ,,nevoit” să fiu un exemplu.

Tot în localitatea natală am obţinut primele cunoștinţe și mi-am făcut primii prieteni.

- Acolo ești și consilier local. Ce proiecte aţi reușit să implementaţi și cum e să contribui la dezvoltarea localităţii natale?

- Da, sunt consilier local și președintele comisiei financiare. Am reușit să implementăm mai multe proiecte. Prin noua politică de gestionare a finanţelor am economisit, în primul an, peste 200 000 de lei. Aceștia vor fi utilizaţi pentru renovarea grădiniţei. La fel, am contribuit la repararea stadionului din localitate și la construcţia unui teren de minifotbal la școală. În plus, pentru prima oară după mai mult timp, au fost alocate resurse din bugetul local pentru asistenţa socială. Cu părere de rău, încă există intrigi și interese personale ce nu permit dezvoltarea și desfășurarea mai multor iniţiative de-ale noastre.

- Chișinăul te-a absorbit repede?

- Da, aici am cunoscut un alt mod de viaţă. Alte obiective, alte scopuri. Însă, zic eu, am reușit să mă încadrez perfect.

Deja de 11 ani locuiesc aici.

- Unde ţi-ai făcut studiile? Pentru ce ai optat?

- Am ales ASEM-ul, specializarea Business și administrare. Masteratul l-am făcut la specializarea Administrarea afacerilor, iar studiile de doctorat le termin în toamna acestui an.

- Muncești conform calificării obţinute la universitate?

- Da, din fericire, am muncit și muncesc în conformitate cu specializarea.

Cunoștinţele teoretice pe care le-am obţinut le folosesc zi de zi în practică.

- Ai obţinut, cu ceva timp în urmă, locul I la Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători. În ce a constat, mai exact, această realizare?

- Am reușit să obţin acest premiu în anul 2011. Am prezentat o comunicare cu tema „Implementarea sistemelor de management operaţional pe timp de criză în cadrul companiilor vitevinicole”.

- Când s-a produs cel mai important eveniment în viaţa ta?

- Sunt două, de fapt. În mai 2010 m-am căsătorit, iar în ianuarie 2011 s-a născut un îngeraș de fetiţă. Familia reprezintă totul pentru mine.

- Ai o fetiţă. Cum o cheamă și cui îi seamănă?

- O cheamă Cătălina și e cea mai dulce și bravo. Cred că îmi seamănă mai mult mie. Sunt tare fericit.

- Cum s-a produs „întâlnirea” ta cu echipa PPCD? - În perioada anilor de liceu s-a produs contactul. Colaborarea mea cu echipa PPCD a fost una foarte importantă și benefică pentru dezvoltarea mea. Aici am căpătat primele cunoștinţe din domeniul politicii și al doctrinei creștin-democrate. De asemenea, am cunoscut o serie de persoane care au făcut și fac istorie.

- Îţi amintești ceva din activităţile cu Noua Generaţie? Probabil au fost multe momente plăcute și instructive.

- De Noua Generaţie mă leagă prietenii și oameni extraordinari. Îmi amintesc și acum pelerinajul din vara anului 2008 de la Mănăstirea Putna. Nu pot uita nici de universităţile de vară de la Orhei și de pe malului râului Nistru, iar protestele împotriva planului Kozak m-au călit și mi-au dat și mai multă încredere în forţele proprii.

- Ce preferi să faci în timpul liber?

- Îmi place să joc fotbal, baschet, să merg cu prietenii la frigărui, la pescuit.

- Mulţumim, Marcel, pentru acest interviu.

- Și eu vă mulţumesc pentru această oportunitate de a răsfoi prin memorie evenimente deosebite din viaţa mea.

Sărbători luminate.

Lucia CUJBĂ, FLUX

O SUBCULTURĂ CARE A FĂCUT ISTORIE

Bollywood-ul, invitat de onoare la Cannes Cinema-ul de la Bollywood, invitat de onoare la Cannes cu ocazia centenarului său, rămâne foarte «tânăr», deși anumiţi critici, în India, îl acuză că produce filme care «bat câmpii» și care ignoră cu dispreţ realităţile sociale.

Bollywod-ul va fi prezent pe Croazetă cu ocazia celei de-a 66-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes (15-26 mai) - unde India are statutul de invitat de onoare -, în special prin proiecţia a două filme: «Bombay Talkies», o serie de patru scurtmetraje, și «Bollywood, The Greatest Love Story Ever Told», un lungmetraj ce va fi prezentat în afara competiţiei. Înainte de Cannes, orașul New Delhi își deschide cinematografele și muzeele pentru a celebra «acest cinema care a contribuit la înfiinţarea identităţii Indiei în lume și care a făcut din Bollywood una dintre

capitalele mondiale ale istoriei cinematografice», afirmă organizatorii festivalului.

Potrivit producătorului de film Skhekhar Kapoor, «fie că Bollwyood-ul are ceva de ariergardă, fie că are ceva definitiv modern (...), la noi se spune că el este singurul tip de cultură care este capabil să îi unească pe toţi indienii».

Bollywood-ul nu a dus-o niciodată atât de bine: India a produs aproape 1.500 de filme în 2012, iar industria cinemato-

grafică va obţine încasări de 3,6 miliarde de dolari peste cinci ani. În 2012, încasările industriei de film indiene au fost de 2 miliarde de dolari, potrivit cabinetului de expertiză KPMG. Bollywood («B» de la Bombay) este mai întâi un cinema popular în limba hindi, cele mai multe dintre aceste filme fiind musicaluri în care se cântă și se dansează într-un decor colorat și înflorat, pe ritmuri dezlănţuite. Însă pentru puriștii și criticii care provin din clasa medie,

Bollywood-ul ignoră total evoluţiile sociale care au marcat și marchează intrarea Indiei în cel de-al treilea mileniu din era noastră.

«Există tendinţa de a face rabat în ceea ce privește conţinutul. Cred că suferim de ceea ce se numește criză narativă», afirmă regizorul și producătorul Mahesh Bhatt.

Actul de naștere al Bollywood-ului este datat 3 mai 1913.

Cinema-ul, pe atunci, era mut.

«Părintele» său, Dhundiraj Govind Phalke, a adaptat pentru marele ecran «Mahabharata», o epopee sanscrită din mitologia hindusă.

Filmul său, «Raja Harishchandra», se bucură de un succes răsunător, chiar dacă personajele feminine sunt interpretate de bărbaţi - cinema-ul era o profesie interzisă femeilor.

Dhundiraj Govind Phalke a făcut aproximativ 100 de filme înainte de a fi îndepărtat de cinema-ul vorbit, apărut în anii '30.

Pentru mulţi, anii '50 au constituit «epoca de aur» a cinema-

CMYK

ului indian, prin apariţia marilor regizori ai vremii, precum Satyajit Ray, considerat cel mai mare cineast indian, originar nu din Mumbai (Bombay), ci din studiourile concurente din Bengalul occidental.

India, proaspăt independentă (1948), își căuta un «liant», o identitate postcolonială. În anii 1970 și 1980, acest sector de activitate a câștigat în profesionalism, dar și în producţii mai comerciale. Era epoca «masala», acele filme aproape facile, care combinau romantismul cu scenele de acţiune, cântec și melodramă, până la inevitabilul «happy end».

La limită, regizorii au abordat stilul cinema-ului realist, precum «Arth», de Mahesh Bhatt (1982), care prezintă o legătură adulteră și în care se evidenţiază rolurile unor femei cu caractere puternice.

Cinema-ul indian a traversat apoi un deceniu dificil: televizorul color, pirateria online și dependenţa de banii unor mafioţi i-au periclitat avântul.

Apoi, economia indiană a

început să se deschidă la începutul anilor '90. Sursele de finanţare s-au diversificat. Studiourile Fox și Disney și-au deschis filiale la Mumbai. Zece ani mai târziu, cinema-ul indian era o industrie.

Bogat, popular, el trebuie de acum să se diversifice, să iasă de pe făgașul american pe care îl urmase puţin cam prea facil, afirmă anumiţi critici.

Clasa medie, care trăiește la oraș și călătorește în străinătate, «vrea să vadă altceva decât aceste inepţii care plac posesorilor de ricșe», spune actorul Rishi Kapoor.

Cineaști inovatori încep să își facă un nume în industria mondială, precum Anurag Kashyap, al cărui film «Hindi indie» face în prezent turul marilor festivaluri din lume.

Potrivit lui Raj Nidimoru, coregizor al filmului «Go Goa Gone», unul dintre primele filme indiene cu zombie, cinemaul alternativ din India se află abia la primii lui pași: «Acum, e doar o undă, dar în curând va deveni un val».