Ziarul Flux, Ed. 20 (800) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 3 iunie 2011 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 3.06.2011

=) Sf. Mari Împăraţi și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa Elena

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.8686 1 Dolar american ............. 11.6560 1 Leu românesc ................ 4.0782 1 Rublă rusească ............... 0.4171 Timpul probabil:

Maxima zilei “Cuvintele nu sunt un joc de artificii, ele sunt arme care pot ucide sau înălţa.” Gabriel Ţepelea

3.06.2011

4.06.2011

Soare, 18 31 0C

Soare, 16 30 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

ACTUAL

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 20 (800)

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Dintre Dodon şi Chirtoacă, eu îl aleg pe Buşilă

Biciuşca şi zăhărelul UE pentru guvernarea de la Chişinău

PAGINA

INTERVIU

Sudul republicii ar putea deveni o gaură neagră a economiei moldoveneşti

PAGINA

XXX

EMINESCIANA

Lupu a vrut „să ne motiveze”, dar nu l-au lăsat aliaţii

Mihai Eminescu, scriitorul preferat de cei mai mulţi dintre români

PAGINA

Președintele interimar Marian Lupu zicea mai deunăzi că și-ar dori o întâlnire cu liderii partidelor din Alianţa de guvernământ, înainte de alegerile locale din 5 iunie. Dar nu o întâlnire oarecare, ci una mai în văzul lumii și a televiziunilor. Nu pentru orgoliul personal, că lui îi ajunge și o ședinţă foto cu președintele Obama, ci pentru a-i da populaţiei indecise și inconștiente un semnal frumos și foarte pozitiv. XXX (citiţi pag. 2)

Radu BELIGAN:

DOSARUL COMUNISMULUI

„Aici a fost cel mai bun public dintre toate”

SOCIAL XXX

Satul Bulboaca are nevoie de un nou manager

XXX

(citiţi pag. 2)

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Engels: Românii trebuie să dispară de pe faţa pământului. Larry Watts la Chişinău

(citiţi pag. 8)

Biserica a toată Rusia, stăpână peste „Moldavia” de limbă română Patriarhul rus îi traduce pe moldoveni De la oberprocuror la oberpatriarh… Falsa independenţă bisericească Uzurparea, ca metodă „ortodoxă” Patriarhul Kiril faţă cu limba română

(citiţi pag. 6)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

(citiţi pag. 4)

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

XXX

(citiţi pag. 9)

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1108 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

3 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

„Termocomul” şi… termofrigiderul Stimaţi cititori, citiţi vă rog cu atenţie fraza de mai jos, dar fără a încerca să înţelegeţi ceva, pentru că acest lucru este imposibil. „În prima zi de vară, SA „Termocom” își informează consumatorii că vara nu e un frigider în care să depozităm căldura și solicită achitarea restanţelor”. Ha-ha-ha! Pe bune, chiar așa spune comunicatul de presă al „Termocomului”.

Cei de la „Termocom” au inventat ceea ce încă nimeni nu a reușit până acum: TERMOFRIGIDERUL! Să mai zică acum cineva că românul nu s-a născut inventator! Totuși, nasc și la Moldova oameni! Și nu oareșice oameni, ci numai și numai oameni deștepţi și ingenioși de mama focului. Deci, „Termocomul” „își informează consumatorii că vara nu e un frigider”. Păi, e atât de prost acest „Termocom” de crede că clienţii săi ar putea avea impresia că vara e un frigider? Vara este unul dintre cele patru anotimpuri ale anului, iar frigiderul este un aparat electrocasnic. Cum ar putea cineva să confunde un anotimp cu un aparat electrocasnic? Și apoi vara este foarte cald, iar în frigider este frig, că de aia e frigider. Și dacă în frigider e frig, cum am putea depozita în el căldură? Să nu se supere nimeni, dar e cam dus cu pluta „Termocomul” nostru. Și o spunem cu toată seriozitatea, pentru că fraza de mai sus trădează starea facultăţilor intelectuale ale celor care conduc respectiva instituţie. Când am văzut că ne vine pe poșta electronică un comunicat de la Serviciul de presă al „Termocomului”, ne-am bucurat, crezând că administraţia instituţiei a catadicsit, în sfârșit, să ne răspundă la întrebările formulate în ediţia trecută a ziarului FLUX, în materialul de investigaţie „Secretele „Termocomului”. Dar iată că, în loc să răspundă public unor acuzaţii privind modul de cheltuire a banilor într-o instituţie publică municipală, ciceronii de la „Termocom” se dedau unor agramaţii cu pretenţie de sentinţă filosofică. Și lucrul acesta se întâmplă în timp ce o bună parte dintre chișinăuieni, consumatori ai energiei termice de la „Termocom”, au ajuns la sapă de lemn din cauza facturilor venite de la furnizorul municipal de căldură. Pentru că, deocamdată, nu avem un răspuns oficial la informaţiile prezentate de noi vinerea trecută, cerem din nou explicaţiile pe care ni le datorează administraţia „Termocom”, în frunte cu directorul Mihail Cernei. Ba mai mult, cerem să vină cu explicaţiile de rigoare și primarul general Dorin Chirtoacă, care l-a instalat pe Mihail Cernei în respectiva funcţie. Altfel, cum le poţi cere consumatorilor, unii dintre ei având un venit mizerabil de doar câteva sute de lei pe lună, să achite fracturile, dacă administraţia „Termocom” folosește în mod neraţional și în interes propriu respectivele resurse financiare. Întrebările la care conducerea „Termocomului” refuză să răspundă se referă la un șir de cheltuieli exagerat de mari din contul întreprinderii, implicit din buzunarele consumatorilor, pe care și le-a permis noul director Mihail Cernei, imediat după instalarea sa în fruntea întreprinderii. Iată care sunt întrebările noastre, domnilor Cernei și Chirtoacă: - Este adevărat că directorul Mihail Cernei și-a procurat din banii întreprinderii o mașină de serviciu pentru uz personal, mai exact o limuzină de lux marca Scoda Superb, care a costat întreprinderea falimentară SA „Termocom” aproape 500 de mii de lei? - Este adevărat că Cernei a dispus să fie procurate, pentru dotarea propriului birou și a celor ale adjuncţilor săi, covoare scumpe și mobilă nouă, care au costat, de asemenea, sume impunătoare de bani? - Este adevărat că, pentru a nu mai fi nevoit să ia masa la una dintre cele 5 cantine din preajma sediului „Termocom”, Cernei și-a construit propria cantină, scoţând în acest scop din contul întreprinderii și din buzunarele consumatorilor încă peste 500 de mii de lei? - Este adevărat că noul director a dispus extinderea și dotarea punctului medical din incinta instituţiei, care a costat încă peste 700 de mii de lei? - Cu ce scop au fost efectuate un șir de „deplasări de serviciu”, extrem de costisitoare, tot din contul consumatorilor de căldură, la Kiev, Moscova, Lvov, Praga, Danemarca ș.a.? - Și, nu în ultimul rând, de ce a fost nevoie de adoptarea, la ordinul expres al noului director, a Regulamentului privind secretul comercial la SA „Termocom”, care prevede secretizarea practic a tuturor activităţilor întreprinderii, iar angajaţii acesteia au fost forţaţi să semneze angajamentul că nu vor divulga nici unul dintre „secretele” stabilite de noul regulament al lui Mihail Cernei? Or, acest Regulament încalcă flagrant Legea cu privire la energetică Nr.1525-XIII din 19.02.98, mai exact Articolul 16, care se referă la transparenţa deciziilor ce vizează obiectivele energetice de interes public. Sperăm că următorul comunicat de presă venit de la „Termocom” va conţine explicaţiile solicitate de noi, dar nu va relata, spre dezolarea noastră și a consumatorilor, despre nu mai știm care invenţie, cum ar fi, bunăoară, cuptorul de congelat pe timp de iarnă. FLUX

MICA PUBLICITATE

Citare publică Judecătoria Călărași solicită prezentarea cetăţeanului Bobeico Victor (cu ultimul domiciliu în satul Horodiște, raionul Călărași) pentru data de 05 iulie 2011, ora 10:00, la ședinţa judiciară (orașul Călărași, strada Alexandru cel Bun, 153, biroul 1) în calitate de pârât pe cauza civilă privind desfacerea căsătoriei, intentată la cererea reclamantului Baier Zinaida. În caz de neprezentare, cererea va fi examinată în lipsa Dumneavoastră. Judecător Grigore Daşchevici

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Lupu a vrut „să ne motiveze”, dar nu l-au lăsat aliaţii Președintele interimar Marian Lupu zicea mai deunăzi că și-ar dori o întâlnire cu liderii partidelor din Alianţa de guvernământ, înainte de alegerile locale din 5 iunie. Dar nu o întâlnire oarecare, ci una mai în văzul lumii și a televiziunilor. Nu pentru orgoliul personal, că lui îi ajunge și o ședinţă foto cu președintele Obama, ci pentru a-i da populaţiei indecise și inconștiente un semnal frumos și foarte pozitiv. „Alegătorii cu viziuni democratice au nevoie de o motivare cât mai puternică, de încredere în reprezentanţii lor politici, care să-i mobilizeze pentru a participa activ la alegerile din 5 iunie”, le-a spus Lupu colegilor săi, evident, prin intermediul presei. Potrivit interimarului, iniţiativa sa pornește de la argumentul că cetăţenii așteaptă să vadă solidaritate în cadrul coaliţiei de la guvernare. Și dacă asta așteaptă, asta să le dăm, că nu ne costă nimic. În schimb, foloasele ar putea fi impresionante. De ce să nu-i oferi electoratului o imagine de faţadă, fără cusur și fără fisuri, dacă de asta are nevoie? Nu de salarii decente, nu de locuri de muncă, nu de preţuri rezonabile, nu de guvernare responsabilă, nu de schimbările promise, ci

de o poză dulce cu cei trei bărbaţi ai neamului, cu ura de pe chipuri ușor retușată și cu rictusuri care să treacă drept zâmbete binevoitoare. Adică, uitaţi-vă ce frumoși și ce prietenoși suntem, pătrundeţi-vă și motivaţi-vă. Votaţi-ne, pentru că alţii mai buni decât noi nu există. Nu contează că între două scrutine ne bălăcărim și ne flocăim de ne zboară penele, nu contează că ne tragem unul altuia preșul de sub picioare și suntem gata să ne omorâm pentru funcţii, putere, interese și influenţă. Să nu zici că este culmea cinismului și făţărniciei. Cel care se vrea cu orice preţ președinte de ţară, care se pretinde mare ocrotitor al normelor de drept, politician responsabil și cu gândul la popor, își îndeamnă colegii de la guvernare să-i mintă pe cetăţenii acestei ţări pe care pretind că o guvernează. Pentru că nici vorbă de reconciliere și renunţare la interese economice, la interesele de partid, la vânzoleala dezgustătoare pentru putere. Toate acestea rămân în vigoare, dar vor continua după alegeri, după ce vor mai pune mâna pe o halcă bună de putere, pe care vor încerca să o rupă unul de la celălalt cu și mai multă înverșunare. Lupu a punctat foarte clar că lupta se duce pentru sufletele indecișilor. De „conlucrarea” de-a dreptul uluitoare din cadrul AIE ar trebui să fie impresionaţi, în primul rând, „cei care încă mai sunt păcă-

liţi de comuniști, dar, mai ales, cei care iau decizia de vot în ultimele zile”, a precizat el. Adică, de ce să-i păcălească comuniștii, dacă-i putem păcăli noi. Că știm cum se face, pentru că ne-am școlit și noi prin „universităţile” comuniștilor. Arătăm un pic de „conlucrare”, le vorbim despre principii, valori și vectorul european și-i băgăm ușor „într-o zonă de reflecţii” din care să nu mai iasă decât la alegerile următoare. Și încă un gând strălucit al ilustrului politician trebuie remarcat, pentru că el demonstrează toată esenţa găunoasă a politicienilor care ne guvernează. „Dacă așteptaţi politici de susţinere din partea statului, este fără perspectivă să susţineţi opoziţia sau să staţi acasă. Mai ales că aveţi o alternativă – Partidul Democrat – care promovează aceste politici în actuala putere de stat”, le-a transmis președintele democrat alegătorilor. Ce a sugerat, de fapt, Marian Lupu? El a spus foarte clar că la împărţitul banilor către autorităţile locale se va ţine cont de care și cum a votat, de la ce formaţiune politică este primarul unei localităţi sau alta. Adică, finanţarea localităţilor republicii se va face pe criterii politice, fapt reproșat și de deputaţii comuniști la votarea bugetului pentru anul 2011. Chit că la vremea lor, comuniștii au procedat exact la fel. Dar, ne întrebăm, asta să fie schimbarea?

Altă guvernare, aceleași metode? Or, inclusiv pentru aceste excese a fost criticată guvernarea comunistă și debarcată de la putere. Ei, dar lui Marian Lupu i se iartă, pentru că el altceva nu a văzut și nici nu știe să facă. Pentru că aflarea îndelungată într-o funcţie-cheie în perioada guvernării comuniste nu putea să nu lase o amprentă adâncă în conștiinţa și mentalitatea acestuia. Însă, mai nou, am aflat că premierul Vladimir Filat i-a dat o veste tristă președintelui interimar. Acesta nu vrea să se întâlnească cu Lupu, mai ales, a pre-

cizat el, că șeful liberalilor nici nu este pe acasă. Fiecare cu treburile și cu alegerile sale, a dat de înţeles premierul. Moralist și preocupat de grija ţării precum este, Filat i-a zis lui Lupu că nu prea au de ce ieși împreună pe la televiziuni. Trebuie să facem lucruri palpabile, a spus liderul PLDM, sugerându-le, în context, democraţilor să-și retragă candidatul din cursa pentru primăria capitalei, în favoarea candidatului liberal, așa cum au procedat ei cu Victor Bodiu. Deci, poza de familie fericită

nu va fi realizată. Cel mai trist din această cauză pare să fie liberalul Mihai Ghimpu, care tare n-ar vrea să-și închipuie cumva cetăţenii că Alianţa este pe ducă, chiar-chiar „aproape de cimitir”. Și cine vrea să ajungă la cimitir, fie el și unul politic? În ceea ce-l privește pe Lupu, acesta, cel puţin, are conștiinţa datoriei îndeplinite. Și dacă electoratul dezgustat nu va vota așa cum își doresc guvernanţii, interimarul va fi împăcat. El, cel puţin, a vrut să ne „motiveze” și să ne „mobilizeze”. Dar nu a putut. Ioana FLOREA, FLUX

Biciuşca şi zăhărelul UE pentru guvernarea de la Chişinău Rusia insistă pe menţinerea statuquoului şi a sferei sale de inﬂuenţă

Numărul din luna mai 2011 al revistei germane „DGAPanalyse kompakt”, editată de Societatea Germană pentru Politică Externă (Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik), inserează un articol cu privire la Republica Moldova, semnat de cercetătorul Stefan Meister de la Centrul pentru Europa Centrală și de Răsărit al Fundaţiei Robert Bosch. Autorul titrează: „A turning point for Moldova? A challenge for the EU and Moldova” (Un punct de cotitură pentru Moldova? O provocare pentru UE și Moldova). Articolul ne-a atras atenţia pentru fineţea și exactitatea observaţiilor făcute de Stefan Meister pe marginea realităţilor politice de la noi, fapt pentru care găsim potrivit să prezentăm pentru cititorii noștri câteva dintre ideile autorului.

Sprijin acordat în avans, pe încredere Stefan Meister face o scurtă trecere în revistă a sprijinului financiar acordat ţării noastre, precizând că „Republica Moldova a decis să se deschidă către Uniunea Europeană, fiind recompensată în schimb cu un sprijin financiar mai consistent. În afara unui credit de 100 de milioane de euro din partea UE, Republica Moldova a primit 580 de milioane de dolari de la FMI, în anul 2009, precum și o sumă totală de 1,9 miliarde de euro din partea mai multor parteneri (cum ar fi Comisia Europeană, Banca Mondială, FMI și Statele Unite) pentru programul său de reforme „Să regândim Moldova” (Re-Think Moldova)”.

După doi ani de retorică, AIE nu a implementat reforme fundamentale Decepţiile și rezervele partenerilor occidentali ai Chișinăului nu au întârziat să apară, așa cum era și firesc, remarcă Stefan Meister. Analistul german subliniază lipsa unui progres real în implementarea unor reforme fundamentale, arată cauzele acestei situaţii și susţine: „Cu toate acestea, punerea în aplicare a reformelor în condiţiile unor capacităţi limitate ale aparatului birocratic rămâne o mare provocare pentru noul guvern. După doi ani de retorică nouă

În continuare, Sfefan Meister constată cu mult realism: „Cât privește UE, este necesar ca aceasta să ia mai în serios Republica Moldova și conflictul transnistrean, transformând cazul întrun adevărat test pentru acest angajament. Un asemenea pas presupune necesitatea ca UE și ţările sale membre să fie consecvente în negocierile lor cu Rusia, chiar dacă acestea riscă o confruntare cu Moscova. Atât timp cât UE va accepta modul în care Rusia folosește conflictele din spaţiul postsovietic pentru păstrarea statu-quoului și menţinerea sferei sale de influenţă, nici o schimbare nu se va produce astfel”. practicată de coaliţie, nu au fost implementate reforme fundamentale. Incapacitatea de a alege un nou președinte, din cauza impasului cu PCRM și a intereselor divergente din sânul coaliţiei, a împiedicat orice progres real. Interesele personale ale liderilor coaliţiei ar trebui să fie subordonate intereselor ţării. Pe de altă parte, ţara are nevoie de mai mult sprijin din partea UE, pentru a fi în măsură să-și modernizeze administraţia. UE ar trebui să pună un accent mai mare pe creșterea capacităţilor instituţionale și să ajute guvernul moldovean să înţeleagă modul în care funcţionează UE”.

Corupţia persistă, statul de drept nu funcţionează Unele dintre problemele persistente în Republica Moldova sunt, în opinia lui Stefan Meister, statul de drept nefuncţional și corupţia. De aceea, analistul german susţine: „De asemenea, având experienţă în lupta contra corupţiei și a consolidării statului de drept, Bruxellesul ar trebui să ofere expertiza sa în ambele domenii”.

UE cere reforme în schimbul anulării regimului de vize „Pentru Guvernul Republicii Moldova obţinerea dreptului de călătorie fără vize în interiorul UE constituie o mizăcheie în faţa propriilor cetăţeni pentru

implementarea reformelor economice și politice”, remarcă Stefan Meister, ca imediat să precizeze: „UE ar trebui să profite de această opţiune, recurgând la stimulente mai bune pentru a determina Guvernul Republicii Moldova să implementeze reformele. Eliminarea vizelor de călătorie ar putea contribui, de asemenea, la soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece ar face Republica Moldova mai atractivă pentru locuitorii din Transnistria”.

Nici un rezultat concret în soluţionarea diferendului moldo-rus din Transnistria În legătură cu înţelegerile ruso-germane privind federalizarea Republicii Moldova, cercetătorul german arată că acestea nu au adus, deocamdată, nici un fel de rezultat palpabil. „Iniţiativa germană lansată la Meseberg în iunie 2010, având drept scop să facă din cazul Transnistriei un test pentru cooperarea dintre UE și Rusia, constituie un pas într-o direcţie corectă, însă nu a dat, până în prezent, nici un rezultat concret”, remarcă Stefan Meister. El nu întârzie să arate și cauzele acestei stări de fapt: „Rusia nu dorește progrese în soluţionarea conflictului transnistrean, întrucât, într-un asemenea caz, ar trebui să renunţe la unul dintre instrumentele sale de influenţă asupra politicii din Republica Moldova”.

Zona de liber schimb trebuie să producă efecte măsurabile Revenind la relaţiile dintre Bruxelles și Chișinău, analistul german opinează: „UE ar trebui să dezvolte în continuare instrumentele sale, cu scopul de a produce efecte măsurabile. În cazul Republicii Moldova acest lucru înseamnă începerea negocierilor pentru o zonă aprofundată și cuprinzătoare de liber schimb (ZACLS) și recompensarea reformelor prin deschiderea sectorului agricol european pentru produsele moldovenești. Introducerea liberei circulaţii a călătorilor și construirea unor relaţii instituţionale privilegiate ar trebui, de asemenea, să facă parte din pachet. Bruxellesul ar trebui să pună în cele din urmă mai mare accent pe sprijinul acordat societăţii civile, îmbunătăţind accesul la programele UE, cum ar fi cele privind schimburile culturale și educaţionale, serviciile de voluntariat și de asistenţă în vederea organizării efective a societăţii civile”.

UE pune condiţii şi va sancţiona lipsa progresului în implementarea reformelor Asistenţa și sprijinul UE nu pot fi obţinute decât în schimbul îndepli-

nirii unor condiţii clare, iar lipsa de progres real în promovarea reformelor urmează a fi sancţionată, este de părere Stefan Meister. Punând punctul pe i, acesta remarcă principial: „Pe de altă parte, Bruxellesul ar trebui să sancţioneze mai clar ţările care nu implementează reformele anunţate. În timp ce s-au înregistrat progrese în negocierile dintre Republica Moldova și există întârzieri în punerea în aplicare a unor reforme majore de către actuala coaliţie de guvernământ din Republica Moldova”.

Riscul derapajelor spre trecutul totalitar, sub AIE Analistul german face, în acest context, trimitere la precedentul și lecţia ucraineană. „După cum arată alternanţa la guvernare din Ucraina în urma alegerilor din 2010, principala provocare pentru actuala guvernare din Republica Moldova constă în stabilizarea instituţională împotriva derapajelor spre trecutul totalitar și în implementarea unor reforme cardinale de natură să schimbe efectiv regulile de joc”, susţine Stefan Meister. „Principalele sarcini ale procesului guvernamental de reformă constau în a face posibilă competiţia politică, a crește gradul de independenţă a mass-media și a consolida societatea civilă”, mai atrage atenţia analistul german.

Recurs la o metodă veriﬁcată: biciuşca şi zăhărelul Aici însă, Stefan Meister recurge la o abordare cât se poate de francă și spune fără ocoliș: „UE ar trebui să intensifice sprijinirea acestui proces, precum și să aplice procedeul biciuștii și zăhărelului (carrots and sticks)”. Biciușca și zăhărelul UE ar avea rostul lor clar, în opinia analistului german: „Aducerea societăţii moldovenești în acest proiect major de reformă ar însemna desprinderea de moștenirea sovietică, de natură să-i permită Republicii Moldova să avanseze în mod real către o societate europeană deschisă și pluralistă”. Vlad CUBREACOV, FLUX

Dintre Dodon şi Chirtoacă, eu îl aleg pe Buşilă

De ce nu Chirtoacă De ce nu trebuie votat candidatul PL, Dorin Chirtoacă, la funcţia de primar general al municipiului Chișinău la alegerile de duminică? Răspunsul este simplu: pentru că acesta nu știe, nu poate să administreze orașul, pentru că timp de 4 ani nu a făcut nimic, deţinând această funcţie, cu excepţia unor beţii, petrecute în fastuosul său birou de primar general, în compania unor domnișoare cochete și a unor băieţași în pantalonași scurţi. Altceva? Nimic, absolut nimic. Doar vorbă multă, declaraţii și promisiuni sterile. Este adevărat, ceva tot s-a făcut în

mandatul edilului liberal Chirtoacă: s-a mai furat din greu, ca în codru. Numai la reparaţia străzii Alba Iulia cât bănărit a intrat în buzunarele unor șmecherași! Deocamdată, nu știm dacă respectivele hoţii s-au făcut cu sau fără știrea și concursul lui Chirtoacă, acesta lăsându-se folosit în mod dezonorant de cei pe care tot el i-a promovat sau i-a menţinut în funcţii. Răspunsul la această întrebare îl vom afla, probabil, după schimbarea puterii. Căci așa e la noi, matrapazlâcurile unei guvernări devin cunoscute opiniei publice doar după ce aceasta este debarcată de opoziţie. Singurul lucru pe care îl putem prezenta drept realizat cu brio de Dorin Chirtoacă în cei 4 ani de mandat este compromiterea până la capăt a ideii de schimbare, a speranţei că tinerii pot guverna altfel decât foștii nomenclaturiști sovietici, deghizaţi astăzi în democraţi, liberali, socialiști. Chirtoacă confirmă o dată în plus justeţea zicalei „Nu tot ce zboară se mănâncă”.

De ce nu Dodon Unii dintre susţinătorii lui Dodon ar putea aduce mai multe argumente în favoarea acestuia. Bunăoară, spre deosebire de Chirtoacă, candidatul comuniștilor la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Igor Dodon, este un bun administrator, un bun economist. Dodon a demonstrat, în mandatul său de ministru al Economiei în guvernele Tarlev și Greceanâi, că știe a administra cu chiverniseală, și lucrul acesta îl recunosc toţi. Chiar și oponenţii lui Dodon ar ști cum să scoată orașul din mizeria în care l-a adus Chirtoacă. Mai mult, putem afirma că Dodon nu are tentaţia de a băga mâna în buzunarul statului. El nu a făcut lucrul acesta atunci când a deţinut funcţia de ministru al Economiei. Dacă ar fi avut această tentaţie și ar fi pus-o în aplicare, bănuim că acum puterea ar fi scos la suprafaţă eventualele furtișaguri ale lui Dodon pentru a-l compromite. Puterea nu are ce să-i incrimineze, nu a scos la iveală nici măcar un dosar cusut

cu aţă albă, cum se obișnuiește să se procedeze pe la noi atunci când lipsește „kompromatul”. Lumea spune că Dodon o duce bine-mersi, că îi merg bine afacerile personale, chiar dacă nu sunt trecute pe numele său, și nici el nu ar fi prea lacom ca să nu se mulţumească cu ceea ce are și să vrea să-și sporească averile pe seama statului. Acestea fiind constate, s-ar părea că Dodon este candidatul perfect la funcţia de primar general al municipiului Chișinău. Și asta chiar dacă este comunist cu acte în regulă. Toţi știu că Dodon nu împărtășește nici măcar cât e negru sub unghie ideologia lui Marx și Engels, că s-a înscris în rândurile PCRM doar pentru a candida din partea celui mai mare partid de opoziţie și, eventual, pentru a prelua de la Vladimir Voronin șefia acestei formaţiuni încă nereformate. Totuși, eu nu aș vota pentru Igor Dodon la alegerile din 5 iunie, așa cum nu voi vota nici pentru Dorin Chirtoacă. Rezervele mele sunt legate de un șir de ieșiri „moldoveniste” ale

lui Dodon. În mod cu totul inexplicabil, chiar în debutul acestei campanii electorale locale, Igor Dodon s-a apucat să promoveze teoria moldovenismului exclusivist și agresiv, inventată de Kremlin în timpul dictaturii staliniste, ai cărei promotori pretind că moldovenii, ca identitate etnică, nu ar fi români. Toţi cei care resuscită și exaltă problema identităţii etnice în Republica Moldova sunt pasibili de a fi consideraţi dușmani ai binelui comun. Cei care doresc binele acestui popor nu se apucă să-l împartă în două tabere, în moldoveni și români, pentru a le contrapune. Iată că Igor Dodon s-a apucat de trebușoara aceasta. Nu cred că a făcut-o din convingere. S-ar putea ca finanţatorii campaniei sale electorale, care se află undeva în Răsărit, să-i fi cerut să agite niţel flamura teoriei moldoveniste pentru a le mângâia niște orgolii mai vechi. În alt context, ușurinţa cu care Dodon a acceptat să se înroleze ca mercenar, fie și temporar, în absurdul război identitar, nu ar fi constituit o mare scofală, putând

fi trecută cu vederea. Dar acum, când rușii, împreună cu nemţii, s-au apucat să ne impună un nou plan Kozak, să federalizeze Republica Moldova pentru a o subordona Tiraspolului, avem obligaţia să fim foarte atenţi pe cine alegem în funcţia de primar al capitalei. Dacă Dodon a acceptat să facă figuraţie „moldovenistă” în războiul identitar, menţinut la Chișinău din mijloace financiare venite din străinătate, cine ne poate da asigurări că acest Dodon, deja în funcţia de primar general al municipiului Chișinău, nu va accepta să facă jocul rușilor și al nemţilor în chestiunea transnistreană? Și apoi, pentru nimeni nu constituie un secret că cercurile din străinătate care promovează moldovenismul în Republica Moldova sunt tot aceleași care doresc și federalizarea ţării noastre. Dacă Igor Dodon a acceptat să ia parte la prima diversiune, s-ar putea ca acesta să accepte să participe și la a doua. Iată de ce eu nu l-aș vota pe Dodon. Mai există și factorul Filat. Este evident că premierul Filat

este o marionetă în mâinile nemţilor și rușilor, pe care aceștia se pregătesc să o folosească împotriva intereselor fundamentale ale Republicii Moldova. Dacă mai ţinem cont și de „încălzirea” relaţiilor dintre PLDM și PCRM, atunci venirea lui Dodon în fruntea capitalei ar putea să sporească șansele adepţilor federalizării, adică a transnistrizării Republicii Moldova. Dacă nu s-ar lăsa antrenat în războiul identitar fratricid, Igor Dodon ar putea deveni un veritabil lider naţional, capabil să consolideze societatea în jurul său. Așa însă, el riscă să ajungă doar liderul unei tabere beligerante împotriva alteia, într-un război în care nu are de câștigat nici una dintre părţi, ambele pierzând, adică pierzând societatea în ansamblu.

De ce da Buşilă Dacă nu-l votezi pe Chirtoacă și dacă nu-l votezi nici pe Dodon, atunci pentru cine îţi dai votul? - mă vor întreba, probabil, unii dintre cititorii acestui text. Legitimă întrebare.

Eu am să-l votez pe Radu Bușilă. Există mai multe argumente în favoarea acestei opţiuni electorale, dar nu voi invoca decât două. Prima: Deși este tânăr ca și Dorin Chirtoacă, spre deosebire de acesta, Radu Bușilă este omul faptei, nu al declaraţiilor sterile și al promisiunilor neîndeplinite. Dacă va ajunge primar, Radu Bușilă nu va sta cu mâinile în sân timp de 4 ani de zile, ci, zi de zi, va acţiona cu tenacitate și competenţă pentru a realiza în practică programul său electoral, punându-se în interesul cetăţeanului, nu al grupurilor oligarhice. A doua: Spre deosebire de Igor Dodon, de Radu Bușilă poţi fi sigur că nu va face jocul străinilor, că nu se va apuca să legitimeze teoria stalinistă a moldovenismului și nici să federalizeze Republica Moldova. Și prin asta am spus totul despre Radu Bușilă. Cât despre ceilalţi candidaţi, ceilalţi nu contează. Nici nu merită să le pomenim numele în context. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

3 IUNIE 2011

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Sudul republicii ar putea deveni o gaură neagră a economiei moldoveneşti Întreprinzătorii din Găgăuzia au spart tăcerea și și-au exprimat deschis nemulţumirea faţă de activitatea Postului Vamal Comrat și a „inovaţiilor” impuse de șeful postului, Igor Palamarciuc. Anterior, aceștia le-au adresat o scrisoare autorităţilor centrale și regionale, în care au relatat despre neregulile de aici, despre abuzurile, corupţia și birocraţia cu care se confruntă agenţii economici care au afaceri în domeniul importurilor și exporturilor. Președintele Consiliului de conducere al Uniunii întreprinzătorilor din Găgăuzia, Victor Cârmâzî, a vorbit despre aceste probleme în cadrul unei emisiuni la postul local de televiziune TV2 și în publicaţia „Vesti Gagauzii”, aducându-i acuzaţii serioase șefului Postului Vamal Comrat al Biroului Vamal Cahul, Igor Palamarciuc. Numele lui Igor Palamarciuc a figurat în mai multe scandaluri de corupţie din cadrul sistemului. Astfel, acesta a fost pomenit și de ofiţerul Serviciului Vamal din Moldova, Veaceslav Balacci, în contextul preluării de către noua conducere a unei scheme frauduloase de importare a cărnii, pusă la punct încă pe timpul guvernării comuniste. - Ce s-a discutat și ce s-a decis în cadrul conferinţei? Ce atitudine au luat autorităţile în această chestiune? - În temei, am pus în faţa conducerii autonomiei problema privind necesitatea revenirii la un organ vamal cu împuterniciri depline pe teritoriul Găgăuziei, adică a Biroului Vamal, așa cum a fost până în anul 2006. În plus, am discutat și aspecte privind actuala conducere a Vămii, deoarece, odată cu numirea în funcţie a noului șef, situaţia de aici s-a schimbat într-o direcţie extrem de negativă. Astfel, procedurile vamale au devenit mai greoaie, a crescut nemotivat durata vămuirii. Tot în această perioadă, a fost creat și un așa-zis terminal, care constă din niște îngrădituri, unde transportul este mânat și închis ca într-un soi de capcană. În asemenea condiţii, proprietarii acestor transporturi psihologic devin mai maleabili și mai cooperanţi, adică este mai ușor să „lucrezi” cu ei. Crearea acestui terminal nu-și are rostul și este absurdă din punctul de vedere al judecăţii sănătoase. Desigur, vama trebuie să-și îndeplinească funcţiile. Am putea înţelege menirea acestui terminal dacă ar fi vorba despre un depozit vamal, unde ar putea fi descărcate mărfurile ce prezintă anumite probleme, pentru a fi supuse unei verificări, unui control suplimentar. Însă nu există un asemenea depozit, nu există spaţii unde ar putea fi descărcată marfa, nu sunt hamali, nu există tehnică specială pentru manevrarea încărcăturilor. Din acest motiv, sunt deteriorate utilajele costisitoare. De exemplu, unui coleg de-al meu, conducător al unei fabrici de vinuri, i-au fost distruse aici echipamente italiene foarte scumpe, în momentul când acestea au fost reîncărcate dintr-o mașină în alta. Cu o situaţie similară m-am confruntat și eu. Nemaivorbind de faptul că transporturile sunt reţinute aici zile în șir. Ultima dată, de exemplu, mașina mea a stat în terminalul respectiv în jur de o săptămână.

La vămi noi, tot noi - Au reacţionat în vreun fel autorităţile la demersul dumneavoastră?

În opinia lui, schimbarea șefului Postului Vamal Comrat, în a cărui subordine activează SRL „Carne Sud”, se înscrie în schema respectivă. Potrivit relatărilor omului de afaceri Victor Cârmâzî, în anii 2005-2007, perioadă în care Igor Palamarciuc era șef de secţie la Vama Cahul, acolo a fost pus la punct un sistem bine organizat de colectare a „dărilor” și scheme de contrabandă. Aproximativ 50-60 la sută din totalul telefoanelor mobile de pe piaţă, în acea perioadă, erau introduse în ţară prin contrabandă. În opinia lui Victor Cârmâzî, Biroul Vamal Cahul ocupa un loc important în organizarea acestei scheme, care era una destul de simplă: încărcătura era introdusă pe la Cahul, marfa urmând să tranziteze, chipurile, teritoriul Republicii Moldova și să iasă din ţară pe la Postul Vamal Briceni. În realitate, marfa rămânea pe teritoriul republicii, unde și era comercializată. Conform informaţiilor noastre, în urma scandalului de la Cahul, Palamarciuc a depus cerere de plecare „benevolă” din sistem, ca, de altfel, și șeful de atunci al Biroului Vamal Cahul,

Veaceslav Lupu. Dar au fost reangajaţi mai târziu, când în funcţia de director al SVM a venit Viorel Melnic, Igor Palamarciuc fiind numit inspector la Vama Chișinău. După instalarea actualei conduceri a SVM, Palamarciuc a ajuns șef adjunct la Postul Vamal Varniţa, dar se pare că și acolo a fost implicat într-o serie de scandaluri, fapt pentru care, probabil, a fost avansat și trimis pe post de șef la Comrat. Și cum relaţiile de rudenie sunt ceea ce caracterizează SVM, mai menţionăm că Igor Palamarciuc este finul de cununie al lui Veaceslav Lupu, superiorul său de la Cahul, iar până nu demult – șef la Vama Leușeni și actualmente adjunct la Vama Chișinău. În data de 16 aprilie, a avut loc Conferinţa Uniunii Întreprinzătorilor din Găgăuzia, la care, între alte probleme, a fost discutată și situaţia privind organul vamal din Găgăuzia. Despre starea de lucruri la Postului Vamal Comrat și problemele cu care se confruntă oamenii de afaceri am discutat cu președintele Uniunii Întreprinzătorilor din regiune, Victor Cârmâzî.

- Noi am expediat documentele adoptate în cadrul Conferinţei Uniunii Întreprinzătorilor din Găgăuzia nu doar conducerii autonomiei, ci și celei a Serviciului Vamal, dar, din păcate, reacţia a fost destul de anemică. Nu pot să-mi explic din ce motive. Auzisem că ar fi pregătite niște demersuri în vederea transferării Vămii la Comrat. Dar toată chestiunea a luat o turnură foarte interesantă și nu este clar la moara cui am turnat noi apă. Problema este că șeful Postului Vamal, Palamarciuc, o persoană extrem de controversată, care s-a discreditat pe unde a muncit anterior, a preluat iniţiativa noastră și s-a inclus foarte activ în lupta pentru revenirea Biroului Vamal la Comrat. Și este explicabil de ce. Or, acesta speră la o ascensiune pe scară profesională. Astfel încât, este greu de presupus cum se vor întoarce lucrurile.

Aşteptăm investiţii străine, dar nici de cele interne nu ne pasă - Ce urmăresc, de fapt, oamenii de afaceri din Găgăuzia? - Noi ne dorim o dezvoltare dinamică a regiunii, ne dorim o intensificare a activităţii investiţionale. Am să vă aduc un exemplu. La timpul respectiv, o companie turcă a realizat lucrări de construcţie a apeductului de la Ceadâr-Lunga. Este greu de imaginat câte obstacole au avut de înfruntat aceștia pentru a introduce temporar pe teritoriul nostru tehnica necesară îndeplinirii lucrărilor. Reprezentanţii companiei, care au executat lucrări de construcţie în mai multe ţări ale lumii, au afirmat că a fost pentru prima dată când au întâmpinat astfel de probleme. Și pot fi aduse numeroase exemple de acest fel. Poate că în alte regiuni ale republicii, investitorii străini, companiile occidentale activează cu mai mult succes. În ceea ce privește sudul însă, nu am prea cunoscut asemenea exemple în ultimii ani, poate doar în afara câtorva care activează în zonele economice libere. - Cu ce problemele concrete se confruntă întreprinzătorii locali care, în virtutea activităţii pe care o desfășoară, au tangenţe cu vama?

- Există o hotărâre a Guvernului Republicii Moldova potrivit căreia activele materiale importate, incluse de către agentul economic în capitalul statutar al întreprinderii, sunt scutite de TVA și taxe vamale, evident, cu respectarea anumitor condiţii legale. Și anume aici este marele interes al aceluiași Palamarciuc și al Vămii de la Cahul. Aceste utilaje aduse în ţară și pe care întreprinzătorii noștri încearcă să le includă în capitalul statutar înseamnă, de fapt, investiţii interne importante. Și s-ar părea că ar trebui să-i susţinem pe oamenii noștri de afaceri, să dezvoltăm investiţiile interne, să nu așteptăm doar investiţii din exterior. Dar anume aici apar cele mai mari probleme, sunt create tot felul de obstacole și căutate clenciuri, chiar dacă importurile sunt efectuate în condiţiile legii și sunt respectate toate formalităţile. De cele mai multe ori, anume oamenilor de afaceri din Găgăuzia le este refuzat dreptul de a beneficia de aceste scutiri. În schimb, cazurile de „vămuire” cu înlesniri a unor mașini de teren dintre cele mai scumpe, cred că sunt destule în Republica Moldova. Deciziile în acest sens nu le ia Palamarciuc, nu le ia șeful Biroului Vamal Cahul, pentru a nu-și asuma o responsabilitate personală în acest sens. În schimb, la Cahul a fost creată o comisie care

decide cine poate beneficia de prevederile respectivei hotărâri de Guvern. Astfel încât nici nu ai pe cine te plânge, doar verdictul a fost dat de un organ colegial și, deci, nimeni nu este responsabil.

Dacă critici, îţi faci duşmani şi probleme - Consideraţi că problemele pe care le aveţi personal au legătură cu luările dumneavoastră de atitudine împotriva conducerii Postului Vamal? - Nu încape nici o îndoială că este anume așa. Încă în toamna anului trecut, Vama a organizat o întâlnire cu întreprinzătorii din regiune, la care am participat și eu. La respectiva întâlnire, am formulat unele opinii critice cu privire la activitatea Postului Vamal, inclusiv a respectivului terminal. Și vreau să precizez că nu au fost critici dure, nu am atins chestiuni de corupţie sau alte aspecte mai profunde care se întâmplă acolo. M-am referit doar la aspecte de organizare, la unele aspecte care mie mi s-au părut incorecte. Cu toate acestea, în urma acestei luări de atitudine, m-am ales cu o mulţime de dușmani, și anume de atunci am început să mă confrunt cu probleme în activitatea mea de întreprinzător.

„Undă verde” pentru unii şi încălcări căutate „cu lumânarea” pentru alţii - Colegii dumneavoastră menţionau faptul că sunt prejudiciaţi, îndeosebi, agricultorii din regiune. - Este așa și am să vă aduc câteva exemple în acest sens. Cunosc un investitor străin care activează la noi în domeniul agriculturii. Acesta a introdus în ţară, pentru folosinţă temporară, tehnică agricolă, inclusiv tractoare scumpe, produse de firme cunoscute. Dar tehnica este tehnică și uneori se mai defectează. S-a defectat, de exemplu, cutia de viteză a tractorului. Pentru a o repara, în perioada de garanţie, cutia de viteză ar trebui demontată, dusă la întreprinderea producătoare și adusă înapoi. Credeţi că se poate? Nici vorbă! Nu poţi să scoţi din ţară doar piesa defectă, ci tot tractorul, iar apoi să-l reintroduci, respectând toate procedurile vamale. Credeţi că respectivul tractor va mai fi adus înapoi, îi trebuie cuiva asemenea bătaie de cap? Nu pot să învinuiesc pe cineva concret de această situaţie, pentru că există o instrucţiune a Departamentului Vamal în acest sens. Ne-am adresat

în repetate rânduri autorităţilor cu această problemă, a existat și o încercare de iniţiativă legislativă, care însă s-a pierdut pe undeva, prin cabinetele funcţionarilor. Sau, un alt exemplu. Cineva importă piese de schimb pentru tehnica agricolă, să zicem, din Ucraina. La verificarea unor astfel de încărcături, șeful Postului Vamal preferă să participe personal. Este vorba de sute de denumiri, de piese de dimensiuni mai mari sau mai mici. Și în toată această încărcătură este găsită, de pildă, o piesă pe a cărei etichetă scrie că nu a fost produsă în Ucraina, ci, să presupunem, în Belarus. Înţelegeţi că există cooperare între întreprinderi, un anumit element poate fi făcut în altă parte. Și ce se întâmplă în acest caz? Importatorul nu achită o amendă pornind de la costul respectivei piese, ci amenda este calculată în proporţie de 40 până la 100 de procente din valoarea integrală a mărfii. Iată de ce, anume aceste încărcături sunt verificate cu o deosebită minuţiozitate, pentru că vameșul care va depista astfel de „încălcări” are mari perspective de a fi apreciat și promovat. În schimb, întreprinderile sunt ruinate și sunt puse în situaţia de a-și suspenda activitatea. Iată de ce, foarte mulţi importatori sunt nevoiţi să treacă acum prin chinurile unor procese de judecată care durează luni de zile. Sau, o altă situaţie. În ultimul timp, mai multă lume se îndeletnicește cu creșterea păsărilor. Puii de rasă, care au doar 24 de ore, sunt procuraţi din Ungaria. Imaginaţi-vă că mașinile care transportă acești pui trebuie să treacă absolut aceleași proceduri, la fel ca și cele care transportă, să zicem, niște piese de schimb sau alte articole, adică, să intre pe teritoriul terminalului, să staţioneze acolo, pe arșiţă, nu se știe cât timp. Dincolo de alte aspecte, acest mod de a proceda mi se pare de-a dreptul inuman. Pe de altă parte, există anumite firme privilegiate care, nu doar că nu intră pe teritoriul terminalului, dar nici măcar nu se apropie de postul vamal. Acestora doar li se ștampilează documentele și li se creează „coridorul verde”.

Controlul vamal, mai departe de ochii lumii - Din câte știu, în preajma postului a existat o zonă pentru controlul vamal, care urma să fie dezvoltată. De ce s-a renunţat la respectiva zonă în favoarea

terminalului? Cine a avut nevoie de asta? - Clădirea Vămii a fost construită recent, este un edificiu frumos, în care statul a investit mijloace bănești substanţiale. La proiectarea zonei adiacente a fost prevăzută și o platformă, suficient de încăpătoare pentru această vamă. Dar de ce a fost necesară lichidarea ei? Probabil, din mai multe considerente. În zona respectivă, transportul care așteaptă să teacă procedurile vamale ar fi la vedere. Anumiţi conducători, trecând pe acolo, s-ar fi putut interesa la un moment dat de ce vămuirea mărfurilor durează cu săptămânile, ar fi putut afla de nemulţumirile întreprinzătorilor, de unele nereguli. De aceea, s-a considerat că este mai bine ca procedurile respective să fie operate mai departe de ochii lumii.

Avem nevoie de specialişti sau de oameni docili? - Reorganizarea anunţată de Serviciul Vamal se face simţită la postul de la Comrat? Mă refer la reîncheierea contractelor de muncă cu angajaţii. - Are loc, mai degrabă, o împărţire a oamenilor în ai voștri și ai noștri. Eu urmăresc activitatea vămii de la Comrat încă de la înfiinţarea ei, acum aproape douăzeci de ani. Vama a fost, practic, primul organ al autorităţilor centrale de stat din regiunea noastră. Anume noi, oamenii de afaceri, am insistat ca aceasta să fie înfiinţată. În acest răstimp, aici s-au format specialiști foarte buni, care au acumulat experienţă de muncă substanţială. Dar unde sunt aceștia acum? Au fost împrăștiaţi pe la alte posturi vamale, prin alte raioane. Am în vedere, anume specialiști care cunosc procedurile de perfectare a importurilor și exporturilor, nu de verificare a transporturilor și bagajelor. În schimb, aici au fost adunaţi oameni docili, care pot fi manevraţi după bunul plac al cuiva, care vor face tot ce li se va cere. - Dumneavoastră afirmaţi anterior că în ultima perioadă s-a redus fluxul de mărfuri care tranzitează Postul Vamal Comrat. În ce măsură s-a diminuat acesta?

Întreprinzătorii preferă mai bine să-şi abandoneze afacerile, decât să aibă de a face cu vama - Din păcate, am impresia

că nu s-a prea făcut o astfel de analiză de către serviciile abilitate ale autonomiei găgăuze, care ar trebui să urmărească situaţia, să cunoască și să analizeze informaţiile privind volumul fizic al importurilor și al exporturilor. Dacă ne vom referi la importuri, aici s-a produs o ușoară diminuare. Astfel, dacă în perioada 1 ianuarie – 1 mai 2009 au fost înregistrate un număr de 212 declaraţii la Postul Vamal Comrat, în perioada similară din 2010 numărul lor a fost de 213, în aceeași perioadă a anului 2011 au fost înregistrate 193 de declaraţii vamale. Însă aceste cifre ar trebui privite în contextul în care pe republică cifra a crescut cu aproximativ 30 la sută. Mai mult ca atât, din anul acesta a fost permisă vămuirea mărfurilor importate din China la Postul Vamal Comrat, ceea ce reprezintă un volum destul de impunător. Cu toate acestea, numărul declaraţiilor rămâne în continuare redus. Asta se întâmplă, cred eu, întrucât, din cauza unor numeroase probleme cu care se confruntă, importatorii preferă să se înregistreze la alte posturi vamale. Oamenii încep să caute diverse scheme tenebroase sau abandonează afacerile care presupun contactul cu postul nostru vamal. Vămuirea, în condiţiile legii, este și așa foarte costisitoare, dat fiind că asta include plăţi importante către stat, plăţi pentru serviciile de brokeraj vamal, pentru staţionarea în terminal (câte 240 de lei pentru fiecare transport, pentru fiecare zi de staţionare). Dar, în afară de aceasta, niciodată nu ai siguranţa că vameșul nu va majora nejustificat valoarea în vamă a mărfurilor, după bunul său plac. Și asta, chiar dacă toate actele de însoţire a mărfii sunt în perfectă ordine. Ce altceva poate face importatorul, care are transportul blocat în interiorul terminalului, decât să ajungă la o „înţelegere” cu vameșul? În plus, majorarea valorii mărfurilor înseamnă o creștere a plăţilor vamale și, implicit, o îmbunătăţire a indicilor raportaţi de postul vamal. Consider că aceste probleme care împiedică dezvoltarea dinamică a sudului republicii ar trebui să intre urgent în vizorul autorităţilor, a organelor de drept și ar trebui tratate cu toată seriozitatea, pentru că altfel, regiunea riscă să se transforme într-o gaură neagră a economiei moldovenești. Ioana FLOREA, FLUX

EDI|IA DE VINERI

Eminesciana

3 IUNIE 2011

Mihai Eminescu, scriitorul preferat de cei mai mulţi dintre români Mihai Eminescu este scriitorul preferat al românilor, arată un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), realizat în perioada 15-19 aprilie. Potrivit studiului, 10% dintre respondenţi au spus că le place să-l citească pe Eminescu, acesta fiind urmat în topul scriitorilor preferaţi de Alexandre Dumas (7%), Mihail Sadoveanu (6%), Marin Preda (4%) și Ion Creangă (3%). Totodată, 9% dintre cei intervievaţi au susţinut că nu au un scriitor preferat, iar procentul coincide cu cel al respondenţilor care nu au nici o carte preferată. Mihai Eminescu este indicat drept scriitor preferat mai mult de respondenţii cu vârsta între 51 și 65 de ani și de cei care au ca pregătire școlară cel mult gimnaziul, Alexandre Dumas este preferat de generaţia 36-50 de ani, de cei care au liceul/școala profesională și locuiesc în Transilvania și Banat, iar cei cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei care locuiesc în Moldova și au liceul sau școala profesională îl preferă pe Mihail Sadoveanu. Marin Preda este preferat de respondenţii de peste 65 de ani, de cei care locuiesc în zona de Sud a ţării, se mai arată în studiu. Potrivit sondajului, pe Ion Creangă îl preferă cei fără școală sau cu cel mult gimnaziu și care locuiesc în Moldova. Din galeria scriitorilor români, cititorii îi mai preferă pe Liviu Rebreanu, Ion Luca Caragiale, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Camil Petrescu sau George Coșbuc. În sondajul IRES se mai arată că aproape 80% dintre români spun că nu au nici un scriitor român contemporan preferat. Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan Puric, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor și Mircea Dinescu obţin fiecare câte un procent dintre preferinţele participanţilor la studiu. Aproape jumătate dintre participanţii la studiu (46%) declară că citesc poezie. Preferinţa pentru acest gen se regăsește, mai degrabă, în rândul femeilor (53,2%), a celor cu rezidenţa în mediul rural (52%) și a locuitorilor din Moldova (51,4%). Dintre cititorii de poezie, cei mai mulţi (48%) îl preferă pe Mihai Eminescu. La mare distanţă urmează în topul preferinţelor Adrian Păunescu (6%), George Coșbuc (3%), Ion Minulescu și Nicolae Labiș (2%). Sondajul a fost realizat în perioada 15-19 aprilie, pe un eșantion de 1.237 de indivizi, cu un subeșantion de 960 de subiecţi, respectiv 78%, care au declarat că citesc. Sondajul are o marjă de eroare de plus-minus 2,8% și a fost realizat prin metoda CATI.

Mihai Eminescu: Niciun neam de pe faţa pământului nu este mai tolerant decât românul Biserica și școala, atâta cer românii din AustroUngaria pe sama lor și, prin aceasta, și-au cerut păstrarea naţionalităţii și nimic mai mult. În dejudecarea lucrurilor acestei lumi și, mai ales, în secolul nostru, ne-am deprins a aplica o singură măsură, aceea a interesului material, a stăpânirei asupra puterei fizice; și cu toate acestea oamenii, chiar cei mai materialiști, lucrează fără să vreie, ba fără să știe, pentru un scop mai înalt. Această conștiinţă o are poporul, n-o are câteodată omul cult. În zadar am căuta în lume poporul care să trăiască numai pentru câștig material ca atare, la toate vom găsi că acest câștig este numai mijloc, niciodată scop; chiar la rasa evreiască, a cărei lege nu admite nemurirea sufletului și este deci inferioară celorlalte legi ale pământului, chiar la evrei, zic, unde se pare că ochii sunt aţintiţi

la câștig material, vedem răsărind o idee mai înaltă. Din acest punct de vedere privită, cestiunea, pentru un popor ca cel românesc, devine simplă. Nu veleităţile unei vieţi de stat mai mult sau mai puţin precare, nu deșertăciunea zgomotului în istorie este lucrul pe care-l voim. Oamenii de care se vorbește mai puţin și popoarele item sunt cele mai fericite. Dar ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului și conștiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Și fiindcă spirit și limbă sunt aproape identice, iar limba și naţionalitatea asemenea, se vede ușor că românul se vrea pe sine, își vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin. Și nu sunt așa de multe condiţiile pentru păstrarea naţionalităţei. Cei mai mulţi oameni nu sunt meniţi de a-și apropria rezultatele supreme ale știinţei, nu [sunt meniţi] de a reprezenta ceva, dar fiecare are nevoie de un tezaur sufletesc, de un razăm moral într-o lume a mizeriei și durerei, și acest tezaur i-l păstrează limba sa proprie în cărţile bisericești și mirene. În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrânești, istoria părinţilor săi, bucuriile și durerile semenilor săi.

Sursa: AGERPRES

Concursul continuă Dragi cititori, Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (7 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (2 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (5 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (5 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (7 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri);

CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (4 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (6 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (7 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (5 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni,

CONCURS

Recunoaşteţi personajul? Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Redacţia FLUX

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul? Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identificaţi personajul și să-l expediaţi la redacţie. Succes!

CONCURS

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (8 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (6 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (7 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (5 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (9 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (6 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (5 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (9 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (5 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (5 răspunsuri). Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri), VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (9 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (9 răspunsuri). Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” se află pe ultima sută de metri. Silueta publicată astăzi în FLUX este a unsprezecea și penultima dintr-un total de 12 siluete. În ediţia următoare (10 iunie) vom publica ultima siluetă, după care, la expirarea unui termen de 14 zile rezervate expediţiei poștale, redacţia va anunţa câștigătorii în ediţia de vineri, 24 iunie. Tot în ediţia din 24 iunie vom publica toate cele 12 siluete cu numele corecte ale personajelor. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

Și chiar dacă o limbă n-ar avea dezvoltarea necesară pentru abstracţiunile supreme ale minţii omenești, nici una însă nu e lipsită de espresia concretă a simţirei și numa în limba sa omul își pricepe inima pe deplin. Și într-adevăr, dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: ,,așa voiesc să fiu eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâte limbi pre pământ? Prin urmare simplul fapt că noi românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, ,,una singură” ca nealte popoare, și aceasta în oceane de popoare streine ce ne încungiură, e dovadă destulă și că așa voim să fim noi, nu altfel. Vedem dar că cestiunea noastră se simplifică din ce în ce. Românii voiesc a li se garanta uzul public al limbei lor pe pământurile în cari locuiesc și vom vedea că toate mișcările pe cari le-au făcut, în acest senz le-au făcut. Faţă cu această cerere întâlnim însă în amândouă părţile Imperiului austro-ungar o rezistenţă necalificabilă prin obrăznicia ei. Constatăm mai înainte de toate că românii nu sunt nicăiri coloniști, venituri, oamenii nimărui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populaţie nepomenit de veche, mai veche decât toţi conlocuitorii lor. Căci dacă astăzi se mai ivește câte un neamţ singular care caută să ne aducă de preste Dunăre, nu mai întrebăm ce zice un asemenea om, ci ce voiește el. Nici mai este astăzi cestiunea originei noastre, abstrăgând de la împrejurarea că o asemenea interesantă cestiune nu este de nici o importanţă. Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români și punctum. Nimeni n-are să ne ‘nveţe ce-am fost sau ce-am trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem — români. A mai discuta asupra acestui punct sau a crede că frica de ruși ne-ar ademeni să ne facem nemţi sau vice-versa sau, cum cred ungurii, că de frica acestor doi ne-am putea găsi flataţi să ne

contopim cu naţia maghiară, toate acestea sunt iluzii de școală; limba și naţionalitatea românească vor pieri deodată cu românul material, cu stingerea prin moarte și fără urmași a noastră, nu prin desnaţionalizare și renegaţiune. A persecuta naţionalitatea noastră nu însemnează însă a o stinge, ci numai a ne vexa și a ne învenina împotriva persecutorilor. Ș-apoi ni se pare că nici un neam de pe faţa pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât tocmai românul, pentru că nimene nu este mai tolerant decât dânsul. Singure ţările românești sunt acelea în care din vremi străvechi fiecare au avut voie să se închine la orice dumnezeu au vroit și să vorbească ce limbă i-au plăcut. Nu se va găsi o ţară în care să nu se fi încercat de a face prozeliţi din conlocuitorii de altă lege ori de altă limbă; hugenoţii în Franţa, maurii în Spania, polonii faţă cu rutenii, ungurii cu românii — toţi au încercat a câștiga pentru cercul lor de idei populaţiile conlocuitoare și aceasta prin presiune, cu de-a sila; românul privește c-un stoicism neschimbat biserica catolică, atât de veche în Moldova, și nu i-a venit în minte să silească pe catolici de a deveni orientali; lipovenii fug din Rusia și trăiesc nesupăraţi în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanţii, evreii, toţi sunt faţă și pot spune dacă guvernele românești au oprit vro biserică sau vro școală armenească, protestantă sau evreiască. Nici una. Ni se pare deci că pe pământurile noastre strămoșești, pe care nimene nu le stăpânește jure belli, am avea dreptul să cerem să ni se respecte

limba și biserica, precum le-am respectat-o noi tuturor. Ce se va zice însă când vom arăta că pe pământ românesc, în Bucovina, sub sceptrul austro-ungar, sinagoga evreiască are mai multă autonomie decât biserica românului? Căci dacă evreul are rabin, și-l alege singur, dacă are școală jidovască, își caută singur de dânsa. Dar dacă îi trebuiește românului preot, îl numește (mediat) guvernul de la Viena; dacă biserica lui are avere, o administrează tot guvernul de la Viena; dacă are școală, profesorii sunt numiţi tot de guvernul de la Viena. Și cu toate acestea Bucovina n-au fost luată cu sabia, ci din contra prin bună învoială și cu condiţia ca starea de lucruri în trebile bisericești și politice să rămână intactă. CURIERUL DE IAŞI, noiembrie 1876

Statuie a lui Mihai Eminescu, dezvelită la Odesa O statuie a poetului Mihai Eminescu, realizată de artistul plastic botoșănean Marcel Mănăstireanu, a fost dezvelită la Odesa (Ucraina), cu prilejul celei de-a 17-a ediţii a “Deniilor eminesciene”.

Lucrarea, amplasată în faţa Consulatului României la Odesa, a fost finanţată de primăria municipiului Botoșani și donată Consulatului României la Odesa. “În același loc a mai fost un bust al lui Eminescu, care a fost furat în 1994. Iată că s-a reușit, după atâta timp,

realizarea unui nou bust al marelui poet român”, a declarat, miercuri, 1 iunie, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Botoșani, Dănuţ Huţu, care a participat la ceremonia de dezvelire a bustului. La evenimentul care a avut

loc marţi, 31mai, a luat parte și ambasadorul României în Ucraina, Cornel Ionescu. Tot marţi, la Odesa, a fost dezvelit și sfinţit un monument dedicat ostașilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial amplasat în interiorul cimitirului german.

DOSARUL COMUNISMULUI

Engels: Românii trebuie să dispară de pe faţa pământului. Larry Watts la Chişinău „[Românii sunt] un popor fără istorie… destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale… [ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluţiei și [vor ] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţă, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei măreţe revoluţii istorice… Dispariţia lor de pe faţa pământului ar fi un pas înainte.” (Frederich Engels, Neue Rheinische Zeitung, ianuarie 1848) Având la bază o asemenea „fundamentare ideologică” ne explicăm mai ușor și de ce românii (oarecum bine descifraţi de clasicul pe atunci în viaţă) nu au aderat nicicum la marile idei ale revoluţiei bolșevice, dar și de ce ei au fost și au rămas „oaia neagră” a lagărului comunist după ce fericirea a fost coborâtă și la noi de pe tancurile pe care le folosea ca vehicul privilegiat... Ar mai rămâne de comentat „dispariţia de pe faţa pământului” a românilor, dar tragem nădejde că aici proorocul se va fi înșelat. Eticheta lui Engels i-a influenţat, probabil, și pe cei care după 1944 se autointitulau public fraţii noștri sau oricum prieteni neabătuţi și împreună cu care formam structura de granit a blocului comunist.

La blocul de granit, structura zidului comunist al păcii, dar, mai ales, la fisurile apărute în sectorul său românesc se referă monumentala lucrare pe care ne-a dăruit-o istoricul american Larry L. Watts. Folosind un număr impresionant de documente, cele mai multe din arhivele serviciilor secrete ale ţărilor membre ale Tratatului de la

Varșovia, cu precădere provenind de la STASI, dar și din arhive americane, domnia sa reușește să contureze un tablou, credem foarte realist, ce înfăţișează o Românie „lucrată ca un stat inamic” în interiorul lumii comuniste și prezentat, printr-o complexă operaţiune de dezinformare, ca un „cal troian”, plasat chiar de Kremlin în interiorul spaţiului advers. Iată, ca exemplu, un fragment din carte, din care aflăm ce susţinea Goliţân, un defector sovietic ce s-a bucurat de credibilitate la Londra și Washington. El afirma prin anii ‘60: „conflictul chino-sovietic este o înșelătorie și independenţa României o minciună”, adăugând ulterior, la începutul anului 1968, că „Dubcek și revoluţia cehoslovacă au fost regizate, toate acestea având același scop, acela de a determina SUA să ofere ajutor Chinei, României și Cehoslovaciei”. Autorul tratează, între altele, despre „cartea naţională și naţionalistă” pe care o jucau deopotrivă în scopuri opuse atât Bucureștiul, cât și Moscova, marginalizarea României, prăpastia dintre o politică externă bazată pe principiile dreptului internaţional și una internă, care, mai ales în anii ‘80, a readus ţara în epoca stalinistă și i-a exasperat pe români, dar și despre contribuţia României la scoaterea Chinei din izolare, recunoașterea RFG sau medierea procesului de pace din Orientul Mijlociu. Dan MANOLACHE, ziaristionline

FLUX EDI|IA DE VINERI

DE 1 IUNIE PPCD a criticat autorităţile pentru indiferenţa pe care o manifestă faţă de copiii cu dizabilităţi În cadrul unei conferinţe de presă, organizată miercuri, 1 iunie, de Ziua Internaţională a Copilului, cu genericul „Copiii cu dizabilităţi – ignoraţi de autorităţi”, susţinută de candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă, și candidaţii PPCD la funcţia de consilieri municipali, Elena Catâșev și Valentina Șerpu, a fost abordat un subiect privind cea mai dezavantajată categorie de copii – cei cu dizabilităţi, aceștia fiind cei mai expuși riscului de a fi marginalizaţi și izolaţi social.

În Republica Moldova sunt circa 16 mii de copii cu dizabilităţi, dintre care în municipiul Chișinău – peste 2 mii de copii. Primăria municipiului Chișinău nu are o strategie complexă de susţinere a copiilor cu nevoi speciale și a familiilor acestora. Direcţia municipală de protecţie a drepturilor copilului, practic, ignoră această categorie de copii, asigurând doar un număr redus de copii cu dizabilităţi cu servicii sociale și medicale necesare. Asemenea servicii sunt iniţiate și promovate doar de câteva asociaţii obștești, însă capacitatea acestora este extrem de mică faţă de numărul mare de potenţiali beneficiari. Autorităţile publice locale nu asigură durabilitatea Centrelor de recuperare existente, acestea confruntându-se cu diverse probleme în activitatea lor: - Datorii la plata serviciilor comunale; - Lipsa încăperilor pentru activitate, chiar dacă municipalitatea dispune de suficiente spaţii neutilizate (Centrul de reabilitare medicală Hypocrates de 10 ani nu a obţinut spaţiu necesar); - Insuficienţă financiară pentru servicii de calitate (Centrul de sănătate mintală din sec. Buiucani, singurul în municipiul Chișinău, care are în evidenţă peste 600 de copii cu tulburări mintale, nu dispune de surse suficiente pentru medicamente, acordându-le copiilor cu dizabilităţi psihice doar un tip de medicament din cele patru tipuri necesare). Cele mai stringente probleme ale copiilor cu dizabilităţi sunt lipsa banilor pentru tratamentul periodic, lipsa terenurilor de joacă adaptate nevoilor speciale ale acestora, insuficienţa centrelor ocupaţionale, inexistenţa rampelor de acces în locurile publice, neasigurarea cu scaune rulante, intoleranţa din partea societăţii etc. Radu Bușilă și echipa de consilieri ai PPCD își propun să schimbe radical atitudinea Pri-

Satul Bulboaca este așezat pe râul Bâc și e situat la 8 km de orașul Anenii Noi și la 46 km de Chișinău. Potrivit legendei, pe vremuri, apa râului Bâc forma în aceste locuri niște vârtejuri foarte adânci, numite de localnici bulboace, de la care a și provenit denumirea acestei localităţi. Astăzi, satul Bulboaca este centru de comună și are o suprafaţă totală de 25,58 de kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 34.14 km. În anul 1997, populaţia satului Bulboaca a fost estimată la 6230 de cetăţeni, iar în 2004, conform datelor recensământului, aceasta s-a redus la 5095 de oameni. În Bulboaca sunt înregistrate 1666 de gospodării casnice.

3 IUNIE 2011

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

măriei municipiului Chișinău faţă de copiii cu dizabilităţi. În acest sens, el a propus un set de soluţii concrete și realizabile: Vom evalua situaţia copiilor cu dizabilităţi și a serviciilor existente pentru aceștia în raza municipiului Chișinău și vom întocmi un Program municipal destinat necesităţilor copiilor cu nevoi speciale. Vom reforma activitatea Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copiilor, astfel încât această instituţie să extindă gama de servicii pentru toţi copiii cu dizabilităţi. Vom crea o reţea de Centre de reabilitare medicală și socială în toate sectoarele municipiului, contractând serviciile ONGurilor de profil. Vom susţine înfiinţarea unor noi ONGuri în domeniul dat, acordându-le gratuit spaţiile neutilizate din cadrul patrimoniului Primăriei. Vom amenaja spaţii publice de odihnă și joacă, dotate cu echipamente care corespund necesităţilor copiilor cu dizabilităţi. Vom instala rampe de acces pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii și-i vom asigura cu scaune rulante. Vom constitui echipe mobile pluridisciplinare pentru îmbunătăţirea îngrijirii medicale la domiciliu a copiilor cu dizabilităţi severe. Vom asigura durabilitatea proiectelor destinate copiilor cu nevoi speciale prin susţinerea financiară ulterioară a activităţii acestora. Aceste acţiuni vor fi realizate prin: - Parteneriatul public-privat; - Cooperarea cu donatorii externi, accesarea proiectelor europene; - Cooperarea cu instituţiile centrale: Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Protecţiei Sociale, Avocatul Parlamentar al Copiilor. Biroul de presă al PPCD

Radu Buşilă lansează ideea edificării unui Nou Centru administrativ şi de afaceri „Chişinău City” Pentru a salva de la distrugere orașul istoric, municipiul Chișinău are nevoie de un nou centru administrativ, comercial și de afaceri, care ar putea fi amplasat într-o zonă neexplorată până în prezent, cum ar fi cea din regiunea râului Bâc. Această propunere a fost lansată luni, 30 iunie, într-o conferinţă de presă de către candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă. Candidatul PPCD la funcţia de primar al Chișinăului a adus și un șir de argumente în favoarea proiectului său: „Specialiștii din domeniu ne confirmă că zona istorică protejată suportă nu numai o presiune a indiferenţei și nepăsării birocratice și politice, ci și o presiune urbanistică reală. În limitele actuale, Chișinăul istoric nu poate face faţă funcţiei de centru metropolitan al aglomeraţiei urbane de peste 1,5 milioane de locuitori. Transformarea necesară ar însemna modificarea structurii urbane prin schimbarea tramei stradale, trasarea unor noi bulevarde, dar și lărgirea celorlalte coridoare de transport. Vom clădi oare un „New York moldovenesc” pe ruinele Chișinăului istoric? Exemplele orașelor europene probează o altă opţiune: Riga a desfășurat un concurs internaţional de planificare a Centrului nou pe locul fostului depou, pe alt mal al râului Daugava,decât Riga istorică. Vilnius construiește un Centru nou pe malul drept al râului Neris. Și în Milano se construiește un Centru nou în zona fostelor teritorii industriale, la fel se procedează în Sankt Petersburg și Moscova. Pentru Chișinău, ariile de-a lungul malului stâng al Bâcului corespund ideal dezvoltării unei zone metropolitane moderne, a unui Nou Centru, Chișinău City, cu funcţii administrative și de afaceri. O viziune de dezvoltare pentru această zonă, un masterplan, a și fost elaborat încă în 2007 de o echipă internaţională pluridisciplinară, cu participarea unor instituţii profesionale de prestigiu ca Politehnica din Milano, Universitatea din Barcelona și filiala SOM din Londra”. Totodată, Radu Bușilă a constatat că „punerea în aplicare a acestui master-plan, care vizează dezvoltarea teritoriului urban de-a lungul râului Bâc, elaborat cu acceptul Primăriei municipiului Chișinău, este o soluţie durabilă de dezvoltare a capitalei, dar și de conservare și reabilitare a Chișinăului istoric”.

Victor CIOBANU:

Chişinăul istoric, pe cale de dispariţie La conferinţa de lansare a acestui proiect, alături de Radu Bușilă, a participat și președintele PPCD, Victor Ciobanu, care a prezentat o analiză a situaţiei în care se află astăzi Chișinăul istoric. Problema Chișinăului istoric, cu amplasamentul cuprins între străzile Alexe Mateevici–Constantin Stere–Alexei Șciusev–Mihai Viteazu–Sf. Andrei–Ivan Zaichin– Albișoara–Izmail–Ștefan cel Mare și Sfânt–Ciuflea–București–Lev Tolstoi–Izmail, și starea deplorabilă a monumentelor de cultură, istorie, arhitectură și arheologice din teritoriul municipiului arată evidenta insensibilitate culturală sau chiar lipsa de cultură generală a unor politicieni și funcţionari publici, dar și lipsa de responsabilitate în exercitarea obligaţiunilor de serviciu și reaua-voinţă a acestora.

Încă trei ediﬁcii „asasinate” În Republica Moldova, Chișinăul este singurul oraș istoric protejat de stat. Capitala dispune de cea mai numeroasă colecţie de edificii cu valoare de monument: 977. Cu toate acestea, Chișinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006-2011 au fost șterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Alte 17 edificii, declarate prin lege drept monument, se ruinează pe zi ce trece. Aceeași soartă ingrată o au și vestigiile arheologice. Practica condamnării la demolare a câte un monument pe lună, din cele

incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, continuă: chiar în ultimele luni încă trei edificii au fost ”asasinate” sub privirile nepăsătoare ale instituţiilor statului de drept.

Nici un factor de decizie nu a reacţionat în nici un fel la demolarea şi ruinarea monumentelor Constatăm, cu regret, că din considerente politicianiste, lipsește cu desăvârșire un dialog între administraţia publică centrală și cea municipală pe probleme de conservare a patrimoniului. Încercarea consilierilor PPCD din CMC de a iniţia un grup de lucru interinstituţional cu participarea Ministerului Culturii, Primăriei și Academiei de Știinţe a fost trecută la index în mod abil. Or, în cadrul administraţiei publice municipale nu există nici o structură specializată în protejarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, arhitectural și arheologic al capitalei. Opinia publică este scandalizată de inactivitatea guvernelor, a Primăriei capitalei și a Procuraturii Generale și municipale în faţa acţiunilor de vandalizare continuă a Chișinăului istoric sub toate administraţiile de la declararea independenţei încoace. Nici o instituţie abilitată, nici un factor de decizie nu a reacţionat în nici un fel la demolarea și

ruinarea monumentelor, la acţiunile de condamnare reflectate în câteva sute de articole, emisiuni radio și TV, la protestele stradale și luările de atitudine ale grupurilor civice și ONG, orientate spre salvgardarea fondului istoric urban al capitalei Republicii Moldova. În același timp, Republica Moldova a semnat și ratificat o serie de convenţii internaţionale, inclusiv Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei și Carta UNESCO/ICOMOS a protejării orașelor istorice, prin care statul nostru s-a angajat ca în politicile sale, „ pentru a fi eficace, conservarea orașelor istorice și a zonelor istorice urbane trebuie să fie parte integrantă și coerentă a politicilor de dezvoltare economică și socială și a celor de urbanism și amenajarea teritoriului la toate nivelurile”. În opinia mea, situaţia limită în care se află actualmente Chișinăul istoric ne dictează următoarele acţiuni: - Instituirea, prin hotărâre de Guvern, a unui moratoriu la modificarea tramei stradale istorice, proiectarea și amplasarea construcţiilor noi, schimbarea configuraţiei și destinaţiei urbanistice a parcurilor și scuarurilor în zona protejată de categorie naţională a Chișinăului istoric până la aprobarea Planului Urbanistic Zonal al Chișinăului istoric și Regulamentului urbanistic pentru această zonă. - Crearea de către Guvernul Republicii Moldova a Fondului de revitalizare a Chișinăului istoric.

- Aderarea și promovarea de către Guvern a ”Cartei reabilitării integrate a Chișinăului istoric”, propusă de Comitetul ”Chișinău 2011”, în vederea păstrării vii a moștenirii culturale a capitalei Republicii Moldova. - Constituirea, în cadrul administraţiei publice municipale Chișinău, a Serviciului municipal al monumentelor, structură responsabilă de elaborarea și implementarea politicilor de conservare, restaurare, promovare culturală și economică a Chișinăului istoric. - Instituirea poliţiei de patrimoniu. - Iniţierea unei anchete publice în cadrul structurilor administraţiei publice centrale și locale, a Procuraturii Generale și municipale în cazurile de neglijenţă, abatere și încălcare a prevederilor legislaţiei în vigoare în materie de conservare a Chișinăului istoric. Cei găsiţi vinovaţi vor fi trași la răspundere administrativă sau penală. - Elaborarea unui set de legi euroconforme în materie de conservare a patrimoniului istoric, cultural, arhitectural naţional, inclusiv a Strategiei naţionale a patrimoniului cultural. - Organizarea unui grup de lucru interinstituţional permanent pe probleme de conservare a Chișinăului istoric, format din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Primăriei municipiului Chișinău, Academiei de Știinţe și ai societăţii civile. - Realizarea corectării Strategiei de dezvoltare CHIȘINĂU 2025 în spiritul principiului dezvoltării durabile „Spaţiul istoric – Spaţiul natural – Spaţiul integrat”.

Satul Bulboaca are nevoie de un nou manager Interviu cu Mihai Miron, candidat la funcţia de primar al satului Bulboaca, raionul Anenii Noi - Domnule Miron, care sunt cele mai stringente probleme ale locuitorilor din satul Bulboaca? - O problemă extrem de importantă pentru localitatea noastră este grădiniţa din sat, care a fost construită acum 10 ani și care, nu știu din ce cauză, nu a mai fost dată în exploatare. Deși este o grădiniţă construită în stil modern, la etapa actuală, aceasta se ruinează. Am încercat prin diferite metode să soluţionăm această problemă, am adresat și demersuri către Parlament, am invitat-o la faţa locului și pe doamna Zinaida Grecianâi și, cu părere de rău, problema a rămas nerezolvată. Am făcut multe demersuri pentru a reabilita această grădiniţă sau, cel puţin, să folosim materialele de construcţie care sunt acolo, pentru că dacă nu vor fi luate măsuri în acest sens, până la urmă, totul va fi furat. A existat chiar și o ofertă din partea unei firme din Canada care s-a arătat dispusă să cumpere acest edificiu, oferind un preţ destul de bun, pentru a construi acolo o miniîntreprindere de asamblare a utilajelor electrice de iluminat. Oferta lor includea și posibi-

litatea de a deschide circa 50 de locuri de muncă. Totodată, aceștia s-au arătat dispuși să deschidă în preajmă o școală profesională, care să organizeze cursuri de croitorie pentru circa 40 de persoane. Am făcut demersuri în acest sens atât din partea Consiliului raional, cât și din partea autorităţilor locale, însă, din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe tranzacţia. În programul meu electoral am stipulat necesitatea soluţionării până la capăt a acestei probleme. Vom încerca fie să reabilităm grădiniţa, fie să utilizăm acest edificiu în alte scopuri. Este vorba de un teritoriu foarte mare, bine poziţionat și e păcat să stea părăsit fără vreun rost. Sunt convins că această problemă poate fi soluţionată, este nevoie doar de voinţă și interes în acest sens. De aceea, voi insista în continuare ca această problemă să fie soluţionată. Or, în condiţiile crizei de astăzi nu putem să ne permitem ca ceea ce există deja să se piardă sau să fie lăsat de izbeliște, ci să folosim măcar ceea ce avem, dacă nu există posibilităţi suficiente de a construi ceva de la zero.

Așa arată grădiniţa din Bulboaca

O altă problemă importantă în opinia mea o constituie și faptul că în Bulboaca nu există un local unde să fie organizate manifestări socioculturale. În perioada sovietică, aici activa un cămin cultural, însă, în momentul de faţă, acesta nu mai funcţionează. Singurul loc unde astăzi pot fi organizate astfel de manifestări este o sală de la școala din sat. Această sală este mică și nu permite organizarea unor manifestaţii mai ample, la care să participe multă lume. Chiar și o adunare a satului nu avem unde să o organizăm, nemaivorbind de un concert, la care să fie invitaţi diverși artiști. Această problemă mă frământă de mult timp. Eu, fiind consilier raional, pe parcursul a patru ani, am încercat să soluţionez această problemă, dar nu am reușit, pentru că depindem de Parlament, care trebuie să ia o decizie în acest sens. În altă ordine de idei, vreau să mai menţionez că am înfiinţat, cu ceva timp în urmă, o asociaţie a oamenilor de afaceri, pe care am numit-o „Lumina”, prin intermediul căreia am

încercat să rezolvăm și alte probleme cu care se confruntă comunitatea noastră. Iar una din preocupările asociaţiei a fost iluminarea străzilor din Bulboaca. Este vorba, în primul rând, de arterele principale din localitate, cum ar fi drumul care duce spre școală. Pentru copii acest lucru este extrem de important, mai ales iarna, când se întunecă devreme, iar elevii sunt nevoiţi să meargă spre casă pe întuneric. De aceea, iluminarea cel puţin a arterelor centrale este o altă preocupare a mea pe care vreau să o duc la îndeplinire. Am avut o ofertă în acest sens din partea unor investitori japonezi, dar, întrucât liniile electrice nu se află în jurisdicţia primăriei, nici acest proiect nu a fost aprobat. Însă sper ca, pe viitor, un astfel de proiect să fie totuși implementat. O altă problemă extrem de serioasă cu care se confruntă locuitorii satului Bulboaca este cea privind starea extrem de proastă a drumurilor. Din păcate, astăzi există drumuri care aproape pe întreg parcursul anului sunt acoperite cu noroi, ceea ce îi afectează foarte mult pe localnici. Mă miră faptul că, până în prezent nu s-a întreprins nimic în acest sens, deoarece consider că pentru a menţine aceste drumuri într-o stare satisfăcătoare nu este nevoie de foarte mulţi bani. - În afară de problemele pe care le-aţi enunţat, ce alte proiecte vaţi propus să realizaţi, în cazul în care veţi fi ales primar? - Îmi doresc foarte mult să amenajez un parc în centrul satului, în special pentru mamele cu copii, care, în momentul de faţă, nu au unde să se plimbe. Am găsit și un loc foarte potrivit în acest sens – vizavi de primărie. Și în acest caz nu este vorba de mari investiţii financiare, sunt convins că putem realiza acest lucru cu puterile proprii.

Eu sunt născut în acest sat, și părinţii, și bunicii mei s-au născut și au trăit tot aici. De aceea, mă doare sufletul când nimeni nu se preocupă să schimbe în bine viaţa oamenilor din această localitate. Satul Bulboaca a fost cândva centru raional, aici există foarte mulţi agenţi economici, spre deosebire de alte sate din Republica Moldova, care pot aduce o contribuţie esenţială la dezvoltarea localităţii. Ceea ce se cere de la autorităţile locale este însă să arate o mai mare des-

chidere faţă de acești cetăţeni, să le acorde sprijin și să-i încurajeze. Spun acest lucru deoarece, la ora actuală, se creează impresia că autorităţile locale au întors spatele cetăţenilor. Această situaţie nu mai poate fi tolerată, de aceea mizez pe sprijinul oamenilor din satul nostru cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor noștri, iar având suportul lor, sunt sigur că vom reuși să facem foarte multe lucruri bune pentru comunitatea din Bulboaca.

3 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Şocant

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un copil spulberat la o trecere pietonală sau despre complicitatea criminală dintre taximetrişti şi poliţişti Un accident îngrozitor s-a petrecut în dimineaţa zilei de luni, 30 mai, chiar în apropierea redacţiei ziarului FLUX. La intersecţia străzii Nicolae Iorga cu Mihai Kogălniceanu, un taxi (automobil de marca DACIA, plăcuţă de înmatriculare: K AO 122), care circula cu viteză mare pe contrasens (pe pista destinată transportului public de pe strada Kogălniceanu), l-a lovit în plin pe un copil care traversa strada regulamentar, la trecerea de pietoni. Potrivit martorilor oculari, impactul a fost atât de puternic încât victima a fost aruncată în sus, după care a căzut pe capota mașinii, fiind apoi proiectată la vreo 7-9 metri pe asfalt, tocmai în cealaltă parte a străzii. Puţin a lipsit ca victima să ajungă sub roţile mașinii. Că lovitura a fost năprasnică, se poate constata după cum a fost deformată capota mașinii de la impactul cu corpul copilului. În primele minute de după impact, victima, se pare, un elev de vreo 10 ani de la liceul „Prometeu”, s-a aflat în stare de inconștienţă, după care și-a recăpătat cunoștinţa, fiind transportată la spital cu un echipaj de la urgenţă. Este evident că acest accident îngrozitor și revoltător nu s-ar fi produs dacă taximetristul ar fi circulat regulamentar, nu ar fi depășit limita admisă de viteză și s-ar fi asigurat că nu e nimeni pe trecerea de pietoni. Însă nu doar acest șofer este vinovat. De accidentul care s-a produs pe 30 mai, la intersecţia străzilor Nicolae Iorga cu Mihail Kogălniceanu, sunt responsabile, în mare parte, și autorităţile. În primul rând, este evident că autorităţile nu exercită un control adecvat asupra activităţii firmelor de taxi, asupra regimului de muncă și modului de remunerare a taximetriștilor. Venitul taximetriștilor constituie banii rămași după ce aceștia achită toate plăţile către proprietarul mașinii, deţinătorul licenţei și a firmei de taxi. Dacă un taximetrist nu s-a mișcat suficient de repede, el riscă să rămână cu nimic la sfârșitul zilei, riscă să fie cu buzunarele goale

seara, când vine acasă. De aici și modul în care șofează aceștia: viteză sporită și nesocotirea semnelor de circulaţie rutieră. Orice șofer din Chișinău poate confirma faptul că taximetriștii sunt cei care șofează agresiv, brutal chiar, nu în zadar ei sunt implicaţi în foarte multe accidente rutiere. Este adevărat că nu toţi taximetriștii șofează în felul acesta, sunt și anumite excepţii, și că sunt și alte categorii de șoferi care nesocotesc, în mod brutal, regulile circulaţiei rutiere, cum ar fi, de exemplu, șoferii de maxi-taxi. O altă cauză a implicării taximetriștilor în accidente rutiere de care se fac vinovate și autorităţile este oboseala. Este evident că aceștia muncesc mult peste program, iar cei de la inspecţia muncii și de la securitatea rutieră închid ochii la acest fapt. Dar cel mai grav este însă că taximetriștii, în virtutea meseriei lor, se află într-o relaţie specială cu poliţia, care îi protejează în cazul în care aceștia devin cauza unui accident. Toată lumea știe că mulţi dintre taximetriști sunt informatorii poliţiștilor. Astfel, taximetriștii au bune relaţii în rândul poliţiștilor și își permit să conducă cu nerespectarea brutală a regulilor de circulaţie, știind că „prietenii” lor din poliţie îi vor scoate de la belea contra unei recompense, căreia în Codul penal i se spune mită. Mai mulţi prieteni și cunoscuţi de-ai mei mi-au povestit că li s-a întâmplat să fie implicaţi în accidente rutiere provocate de taximetriști. Mare le-a fost însă mirarea să constate că poliţiștii veniţi la măsurările de la locul accidentului au întocmit pro-

cese-verbale care îi avantaja pe taximetriști. Știţi ce urmează în asemenea cazuri în statul de drept Republica Moldova: începe războiul „relaţiilor”, „cunoștinţelor”. Are dreptate nu cel care are dreptate, ci cel care are cunoștinţe mai bine plasate, mai influente sau care plătește mai mult poliţistului, procurorului, judecătorului. Această relaţie de complicitate dintre taximetriști și poliţiști nu este de o zi-două, nu e doar de când guvernează AIE-ul, ea a existat și pe timpul guvernării comuniștilor, și înaintea lor, ea a fost moștenită încă din perioada sovietică. Nimeni nu contestă necesitatea poliţiștilor de investigaţie de a avea informatori, de a-și recruta informatori, inclusiv, din rândurile taximetriștilor. O poliţie fără informatori este una total ineficientă. Dar recrutarea informatorilor din rândul taximetriștilor nu trebuie să-i facă pe aceștia imuni în faţa legii, nu trebuie să-i transforme într-o categorie de șoferi care neglijează cu premeditare norma legală, punând în pericol sănătatea și viaţa cetăţenilor. Numai autorităţile sunt cele care pot să pună capăt complicităţii criminale dintre unii poliţiști și taximetriști, o complicitate îndreptată nu doar împotriva infractorilor, a lumii criminale, ci și împotriva cetăţenilor, inclusiv, împotriva celor minori. Autorităţile sunt în stare să pună capăt acestei situaţii, desigur dacă vor să facă acest lucru. La o distanţă de doar două zile după accidentul de luni, despre care am relatat mai sus, pe 1 iunie 2011, spre nemulţumirea a mii de șoferi, poliţia rutieră a blocat traficul pe cele mai importante artere din centrul capitalei pentru că, de Ziua Internaţională a Copilului, premierul Vladimir Filat a defilat la braţ cu copiii pentru a ne arăta nouă tuturor câtă grijă le poartă acestora. Nu punem la îndoială dragostea premierului pentru copii. Dar gestul premierului ar fi mult mai sincer și mai credibil dacă el s-ar apuca

Taximetristul vinovat de accident

să facă ceva concret pentru ei, spre exemplu, să le asigure securitatea atunci când aceștia traversează strada la o trecere pietonală, să se implice în mod direct și personal în rezolvarea problemelor cauzate de relaţiile clientelare dintre poliţiști și taximetriști. Mai ales că premierul a promis să reformeze poliţia, Ministerul de Interne, la numirea noului ministru Roibu, ca aceasta să servească intereselor cetăţenilor.

Un detaliu care nu ţine de subiectul de mai sus, dar care trebuie neapărat remarcat. La manifestaţiile prilejuite de Ziua Internaţională a Copilului, premierul Filat a defilat prin centrul Chişinăului nu cu tovarăşul său de AIE, primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, ci cu domnul Igor Dodon, candidatul comuniştilor la funcţia de primar general, contracandidatul lui Chirtoacă. Asta, de fapt, înseamnă că PLDM îl susţine în alegerile de duminică nu pe Chirtoacă, ci pe Dodon. Consemnăm, nu comentăm.

Am face un apel similar și către Dorin Chirtoacă, dar se pare că după alegerile locale de duminică, acesta va pierde fotoliul de primar general. Însă Dorin Chirtoacă nici nu este în stare să facă ceva. Spre exemplu, el a promis că v-a pune capăt haosului din trafic cauzat de șoferii de maxi-taxi și nu a făcut nimic. Aceștia continuă să stopeze neregulamentar, unde-i taie capul, și nu doar în staţii, să se întreacă înde ei în lupta pentru pasageri și să încalce cu brutalitate regulile circulaţiei rutiere, fiind cauza unui lung șir de accidente. Dar

și aceștia, cel puţin o parte dintre ei, au relaţii „speciale” cu autorităţile, inclusiv, cu poliţia, iată de ce își permit să șofeze așa cum șofează. Iar responsabilii de lichidarea acestei stări de fapt, guvernanţii, se fac că plouă, ei ne spun gogoși despre integrarea europeană. Despre problema conducătorilor de maxi-taxi vom relata cu altă ocazie. Acum însă punem punct, promiţându-le cititorilor că vom reveni la subiectul accidentului produs luni, la intersecţia străzilor Kogălniceanu și Iorga din Chișinău. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

OMS: Guvernele nu fac destul împotriva fumatului Fumatul va ucide anul acesta aproape șase milioane de oameni, inclusiv 600.000 de nefumători, din cauză că guvernele nu fac suficient pentru a-i convinge pe fumători să se lase de acest obicei sau să-i protejeze pe nefumători de fumatul pasiv, a avertizat marţi, 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii /OMS/, transmite Reuters.

Deoarece de regulă este nevoie de un interval de mai mulţi ani după ce un om se apucă de fumat și până ca fumatul să ajungă să-i afecteze sănătatea, se poate spune că „epidemia” de boli legate de acest obicei este doar la început, iar până în 2030 bilanţul anual al deceselor provocate de tutun ar putea ajunge la 8 milioane, notează OMS. În consecinţă, organizaţia îndeamnă guvernele să semneze și să pună în aplicare tratatul său privind controlul fumatului, Convenţia-cadru privind controlul consumului de tutun / FCTC/. Intrat în vigoare în 2005, acest tratat a fost semnat până acum de 172 de ţări și de Uniunea Europeană și obligă statele semnatare să ia măsuri pentru a reduce proporţia fumătorilor, pentru a limita expunerea la fumat pasiv și pentru a restrânge publicitatea la ţigări. „Nu este suficient ca statele să semneze FCTC. Ţările trebuie de asemenea să adopte legi pentru controlul fumatului sau să le înăsprească pe cele existente” - a subliniat directoarea OMS, Margaret Chan. Potrivit OMS, jumătate dintre fumători mor prematur, iar fumatul reprezintă „una din cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care s-a confruntat vreodată lumea”. Fumatul provoacă între altele cancer pulmonar, care este frecvent fatal, și alte boli respiratorii cronice, dar constituie totodată un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, care reprezintă„ucigașul public nr.1” din lume.

3 IUNIE 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vlad Plahotniuc a avut o întrevedere cu reprezentanţii CEDO Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, a avut, pe data de 27 mai, o întrevedere cu Josep Casadevall, președintele secției a treia a CEDO. La ea a participat dl Oleg Efrim, ministru al Justiției, dl Mihail Poalelungi, judecătorul Moldovei la CEDO, precum și câțiva parlamentari.

Discuția s-a axat pe situaţia drepturilor omului în Republica Moldova. În acest sens, Vlad Plahotniuc a menţionat dintre reușite adoptarea Planului Naţional de Acţiuni în Domeniul Drepturilor Omului, la 12 mai curent, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova. „Planul reprezintă un instrument național de fortificare a protecției drepturilor omului. Acesta trasează sarcini concrete pe un termen determinat, precum și soluții pentru ameliorarea situației în domeniu”, a adăugat Plahotniuc. Totodată, pentru micșorarea numărului de cereri la CEDO, Plahotniuc a declarat că

„Parlamentul Republicii Moldova a modificat legislația națională și a instituit remediul intern, dând posibilitate reclamanților de a cere și a obține despăgubiri în caz de tergiversare neîntemeiată a proceselor în instanțele de judecată, cât și de a influența examinarea cauzelor în termeni rezonabili”. Dintre problemele care încă au rămas nesoluţionate la capitolul respectarea drepturilor omului, Mihail Poalelungi, judecătorul Moldovei la CEDO, a menţionat „problema arestului neîntemeiat sau nemotivat de către instituţiile de judecată”. În acest context, el a mai spus că „judecătorii prea des aplică arestul ca măsură preventivă, ceea

Sursa: AGERPRES

Tricolorul nu a mai ﬂuturat la Corjova Autorităţile separatiste transnistrene au oprit marţi dimineaţă (31 mai - n. n.) curentul pentru a împiedica ceremonia dedicată încheierii anului școlar la gimnaziul din satul Corjova, din stânga Nistrului, după ce în ajun administraţia școlii a fost ameninţată. Incidente similare au avut loc și la 1 septembrie 2010, în prima zi de școală, când miliţia transnistreană a descins pe teritoriul școlii sub pretextul unei alerte despre plasarea unei mine. Asociaţia „Promo-LEX” își exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia din Zona de Securitate, unde continuă violarea drepturilor și libertăţilor fun-

damentale ale omului. La 31 mai 2011, Gimnaziul din comuna Corjova, raionul Dubăsari, a fost înconjurat de către

Folosirea excesivă a telefonului mobil poate duce la cancer, avertizează OMS Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) atenţionează că vorbitul excesiv la telefonul mobil poate duce la cancer de creier.

reprezentanţii structurilor paramilitare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, administraţia instituţiei

de învăţământ fiind ameninţată, iar desfășurarea Careului solemn a fost perturbată prin deconectarea energiei electrice, de asemenea, a fost interzisă intonarea imnului și arborarea tricolorului R. Moldova. Locuitorii comunei Corjova continuă a fi intimidaţi, persecutaţi și ameninţaţi de către structurile ilegale din regiune, fiind obstrucţionaţi să-și exercite drepturile lor constituţionale. Astfel, pentru a împiedica deschiderea secţiei de votare, precum și participarea alegătorilor din localitate la alegerile locale, reprezentanţii structurilor ilegale din orașul Dubăsari efectuează vizite la domiciliul locuitorilor din Corjova pentru a-i forţa să renunţe la procesul electoral. Alegătorii sunt ameninţaţi cu pierderea locurilor de muncă, cu majorarea preţului pentru serviciile comunale sau chiar cu moartea. În condiţiile în care lipsesc orice garanţii pentru securitatea, viaţa și sănătatea persoanelor în acest spaţiu, lo-

cuitorii din Corjova vor renunţa la exercitarea drepturilor lor constituţionale. Toate aceste incidente și probleme, care, de fapt, continuă de cca 20 de ani, scot în evidenţă ineficienţa formatului de pacificare, instituit în 1992 în baza Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992. „Promo-LEX” reamintește autorităţilor constituţionale că drepturile locuitorilor din regiunea transnistreană, garantate de Constituţie și normele dreptului internaţional, nu sunt discutabile sau negociabile și nu pot servi drept subiecte pentru negociere sau interpretare politică. În legătură cu abuzurile continue din zona de securitate comise de reprezentanţii administraţiei ilegale din regiune, Asociaţia „Promo-LEX” solicită autorităţilor constituţionale să sporească eforturile privind identificarea unor instrumente eficiente de garantare, promovare, respectare, apărare și reabilitare a drepturilor locuitorilor din regiunea transnistreană a R. Moldova. Sursa: karadeniz-press.ro

Marşul pentru Viaţă: „Şi eu sunt copil. Am dreptul la viaţă” Mai multe organizaţii nonguvernamentale și culte religioase au organizat miercuri, 1 iunie, în diferite intersecţii din capitală, o acţiune de sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor care încă nu au fost născuţi. Manifestanţii au cerut autorităţilor statului să interzică avortul. „Considerăm că avortul este un omor premeditat și cerem autorităţilor abolirea legislaţiei care permite avortul în Republica Moldova”, a declarat pentru Info-Prim Neo vicepreședintele Alianţei pentru Salvarea Familiilor din Moldova, Vitalie Marian.

După ce au manifestat în intersecţiile de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt participanţii la acţiune s-au îndreptat în marș spre Catedrala Mitropolitană, unde au aprins lumânări în memoria pruncilor avortaţi de la 1992 încoace. „Din 1992 și până în prezent au fost avortaţi mai mulţi prunci decât s-au născut. Dacă din 1992 și până în 2011 s-au născut 1,2 milioane de copii, atunci numărul celor avortaţi este de peste un milion și jumătate”, a menţionat vicepreședintele Alianţei pentru Salvarea Familiilor din Moldova.

ce acutizează o altă problemă din sistem – condiţiile din locurile de detenţie.” Josep Casadevall a ţinut să puncteze totuși că „se observă o tendinţă ascendentă în ceea ce privește ameliorarea problemelor privind condiţiile de detenţie și executarea hotărârilor judecătorești. Dar Parlamentul, Guvernul și Ministerul Justiţiei mai au mult de lucru în acest sens”. În același timp, el a încurajat aplicarea în practică și mai departe a măsurilor în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. La CEDO sunt 4200 de cereri din partea Republicii Moldova. Se presupune că 3000 sunt inadmisibile, dar mai rămân 1200, care, potenţial, sunt de condamnare.

România a depăşit Rusia în topul celor mai mari investitori în economia Republicii Moldova Anul trecut, România a depășit Rusia în topul celor mai mari investitori în Republica Moldova, arată un studiu difuzat de Ministerul Economiei de la Chișinău. Astfel, soldul investiţiilor străine directe provenite din România constituia la finele anului trecut circa 215 milioane de dolari, în timp ce investiţiile rusești au constituit mai puţin de 210 milioane de dolari. Potrivit aceluiași studiu, dacă la finele anului 2007 investitorii din România deţineau o cotă de 3,7% din totalul investiţiilor străine directe în Republica Moldova, la finele anului 2010 această cotă a ajuns la 7,6%. În consecinţă, România a urcat de pe locul 10 pe locul cinci în topul celor mai mari investitori în economia moldovenească. În aceeași perioadă, cota Rusiei a coborât de la 10% la 7,4%. Potrivit datelor Ministerului Economiei, stocul de investiţii străine directe acumulat la 31 decembrie 2010 constituia circa 2837,5 milioane de dolari, ceea ce indică o creștere cu 7,1% faţă de anul 2009. Primul loc după volumul total al investiţiilor directe, acumulate în Republica Moldova pe întreaga perioadă de desfășurare a procesului investiţional, îl ocupă Olanda, cu o cotă de 19,1% din total. Locul doi îl ocupă Ciprul, căruia îi revine 13,4% din totalul investiţiilor. Pe locul trei se clasează Italia, cu indicatorul de 10,8%, pe locul patru – Germania, cu 8,1%, iar pe locul cinci – România. Circa o treime din investiţiile directe din România au fost efectuate în sistemul bancar. Datele de mai sus am fost discutate în cadrul unei conferinţe desfășurate la 2 iunie, la Hotel Intercontinental București, forum cu genericul Romanian Investments in the Republic of Moldova – Current Challenges and Future Perspectives. Forumul „Investiţiile românești în Republica Moldova – Provocări prezente și perspective viitoare” este organizat de casele de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii din București și Ţurcan Cazac, de la Chișinău, cu sprijinul FinMedia. Sursa: ziaristionline

OXFAM: O echipă alcătuită din 31 de oameni de știinţă din 14 ţări a analizat, în perioada 24-31 mai, o serie de studii de specialitate și de experimente realizate pentru a stabili gravitatea expunerii la câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă, scrie Los Angeles Times. “Probele, care continuă să se adune, sunt suficiente pentru a justifica poziţionarea telefoanelor mobile la nivelul 2b (unul din cele cinci niveluri de clasificare care definesc produsele “posibil cancerigene pentru om”), a spus Jonathan Samet, președintele grupului de lucru. Studiile arată un risc crescut de gliom, un tip de cancer al creierului asociat cu utilizarea telefonului mobil, a mai spus Samet. Profesorul Jonathan Samet, de la Universitatea din California de Sud, SUA, precizează, într-un comunicat OMS, că datele existente sunt suficient de puternice pentru a încadra efectele vorbitului la mobil în categoria de risc crescut de cancer. “Jumătate din populaţia lumii folosește telefoane mobile, iar aceste obiecte sunt folosite, din ce în ce mai mult, și de către copii. Trebuie să ţinem cumva sub control aceste lucru”, a estimat profesorul Samet.

UE ar putea să interzică telefoanele mobile în şcoli Conform unei cercetări anterioare, realizată în 2004, riscurile apariţiei unei tumori la creier sunt cu 40% mai mari pentru cei ce vorbesc mult la telefonul mobil (media raportată: 30 de minute/ zi, timp de zece ani). O primă recomandare venită din partea Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului este de a folosi sistemele handsfree sau trimiterea de mesaje în locul vorbitului îndelungat la telefonul mobil. Sursa: Ziare.com

Preţul alimentelor se va dubla până în 2030! Focalizaţi-vă pe agricultură! Preţul alimentelor de bază se va dubla în următorii 20 de ani, dacă nu se iau măsuri pentru reformarea sistemului alimentar global, avertizează organizaţia umanitară internaţională Oxfam.

În plus, potrivit raportului realizat de instituţie, până în anul 2050 cererea de alimente va fi cu 70% mai mare decât în prezent. „Sistemul alimentar se clatină sub presiunea schimbărilor climatice, degradării ecologice, creșterii populaţiei, majorării preţurilor la energie, din cauza concurenţei pentru terenuri pe care se cultivă biocombustibil, din cauza industrializării și a urbanizării”, se afirmă în raport.

Dublu-triplu De asemenea, cerealele se vor scumpi și mai drastic. Preţul cerealelor-cheie va crește până în 2030 cu un procent cuprins între 120 și 180%, jumătate din această creștere fiind determinată de schimbările climatice. Autorii raportului notează că liderii lumii ar trebui să spună stop politicilor biocarburanţilor și să se axeze pe producţia alimentară, deoarece în jur de 925 de milioane de oameni suferă în momentul de faţă de lipsa alimentelor, în ciuda faptului că există terenuri suficiente pentru producţie agricolă.

Regiuni care suferă de foame Pe glob sunt patru zone în care există mari dificultăţi în asigurarea hranei pentru toată populaţia. Aceste zone sunt Guatemala, India, Azerbaidjan și estul Africii. În Guatemala, peste 860.000 de persoane suferă din cauza lipsei de alimente. Din cauza faptului că aici statul nu inves-

tește în microferme, ţara este dependentă de importuri. În India, preţurile la alimente sunt în continuă creștere. În Azerbaidjan, producţia de grâu a scăzut anul trecut cu 33% din cauza condiţiilor meteo, fapt care i-a obligat pe azeri să importe grâu din Rusia și Kazahstan. În estul Africii, opt milioane de persoane se confruntă cu o lipsă cronică de alimente, din cauza secetei. Dana MIHAILOVICI, Econtext.ro

3 IUNIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Marian LUPU s-a întâlnit cu Barack OBAMA

Între ACASĂ şi ACASĂ

2007. Dumnezeu? Toată lumina din soare și toată lumina din suflet care a fost, care este și care poate să fie! Nicolae IORGA Notă. Unii analiști bine pregătiţi susţin - și sunt înclinat să le dau dreptate – că credinţa în Dumnezeu e abandonată de marea majoritate a populaţiei noastre. Ei se referă, desigur, la CREDINȚA PROFUNDĂ, nu la rituri, ritualuri și formalisme superficiale. Aceasta l-a și făcut pe Iorga să vorbească și despre ”lumina din suflet”... 2008. Voi nu-nţelegeţi omul, voi nu cinstiţi lumina, icoana pângăriţi; voi spuneţi pe de-a-ndoaselea, anapoda cuvântul, voi nu vă nașteţi bine și-acum pieriţi! Dumitru MATCOVSCHI. ”Am crezut...” Notă. Veţi rămâne în pieire dacă nu veţi citi și următoarea evocare a Poetului: Revista ”Nistru”, pe care o conduceam, (...) a publicat ”Veșmântul fiinţei noastre” de Valentin Mândâcanu, cel mai solid articol scris în Basarabia după ‘40 încoace, articolul care a declanșat mișcarea noastră de eliberare... (v. LA, 26 ianuarie 2006). 2009. Unora dintre birocraţii noștri grafia latină le este dragă ca sarea-n ochi. Nu pentru că n-ar cunoaște-o, ci pentru că alfabetul latin va fi scut de nădejde în calea invaziei rusismelor – singurele care pot ”demonstra” că limba moldovenească se deosebește de cea română... Valentin MÂNDÂCANU 2010. Limba română. Taina, minunea învierii. Ca o eternă, o chemare din afund, mi-a fost întotdeauna scut, lacrimă și vrere, mi-a fost putere, soarta să-mi înfrunt. Dumitru MATCOVSCHI. ”Am crezut...” 2011. Nimic în limba românească nu se poate scrie, nimic ce e scris în limba românească nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupuneri și persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă românește, pentru

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

Cu prilejul participării la al XVII-a Summit al șefilor de stat din Europa Centrală, președintele interimar al Republicii Moldova, Marian LUPU, președintele Parlamentului, a avut o întrevedere cu președintele Statelor Unite ale Americii, Barack OBAMA.

Valentin Mândâcanu

ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită și chiar pedepsită. Mihai EMINESCU, iunie 1878 2012. Citesc în ”Flux” (21 ianuarie 2011) că a încetat din viaţă Cristian PAȚURCĂ, autorul ”Imnului Golanilor”, care începe astfel: A fost odată ca-n povești, a fost în România O gașcă mare de golani ce-au alungat sclavia... Și refrenul: Mai bine haimana, decât trădător Mai bine huligan, decât dictator; Mai bine golan, decât activist, Mai bine mort, decât comunist! Cristian Paţurcă ne-a lăsat o confesiune testamentară: AM TRĂIT PENTRU ȚARA MEA, NEAMUL ȘI REGELE MEU... 2013. Regele este capul întors spre cer al unui popor întreg, fiinţa noastră adunată laolaltă într-un punct înalt. Când unui popor i se ia suveranul, lui i se ia capul întors către cer. El este decapitat. Poporul român a fost decapitat astfel la 30 decembrie 1947. Gabriel LIICEANU. De ce regi? În cartea ”Majestate, nu pleca”, editura ”Anastasia”, București. 2014. ... chiar și acum, când scriu aceste rânduri despre fatalul urs, respiraţia lui lovește cuvintele și topește vocalele într-un strigăt al morţii. Valeriu MATEI. ”Ursul siberian (ursul siberian ne suflă mereu în ceafă)” Notă. Am reprodus acest scurt pasaj ca o ilustrare a harului poetic al lui Valeriu Matei, dar și ca o dovadă peremptorie a faptului că tânărul (pe atunci) poet s-a luat de timpuriu la harţă cu fiorosul ”urs siberian”... Harul poetic al bardului Matei a fost remarcat de Gr. Vieru încă în 1987: ... nu-i este străin nici versul energic și fulgerător, nici replica poetică tăioasă; la toate aceste bune calităţi mai adăugăm și o puternică notă intelectualistă care marchează întreaga sa poezie...

Zilele R. Moldova în Ungaria Și în acest an orașul Heviz din Ungaria a găzduit delegaţia din Republica Moldova, organizată de Centrul Cultural ARTELIT. Aflat la cea de-a III-a ediţie, proiectul „GOLD HELIOS” a luat amploare, transformându-se în Simpozionul „Zilele Moldovei în Ungaria”. Obiectivul acestuia este de a promova cultura, tradiţiile moldave peste hotarele republicii. Evenimentul a avut loc în perioada de 26 aprilie–9 mai 2011, la care au participat reprezentanţi din diverse ţări: Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Olanda, Republica Moldova, România, Ucraina, Ungaria. În cadrul Simpozionului au avut loc și câteva concerte cu participarea muzicianului moldovean Victor Botnaru, care a dat dovadă de măiestrie la un șir de instrumente tradiţionale: cobză, nai, vioară, cimpoi, cimpoieș, drâmbă ș.a. Acompaniaţi de maestru, dansatorii de la Colegiul Republican de Coregrafie din Chișinău au încântat publicul maghiar și oaspeţii prezenţi la eveniment. De asemenea, a fost organizată și conferinţa știinţifică pe tema „Arta naţională în contextul contemporaneităţii”, la care au fost prezentate rapoarte ale cercetătorilor din Canada, Olanda, Republica Moldova, România, Ucraina. Jurnalista Gutiera Postolachi a prezentat câteva reportaje despre cultura, obiceiurile și peisajele republicii noastre. De un mare succes s-au bucurat și bucatele tradiţionale, apreciate înalt de oaspeţii prezenţi la eveniment. Artiștii plastici au prezentat motivele noastre naţionale prin prisma propriilor viziuni. La vernisajul de la închiderea simpozionului au fost invitaţi primarul orașului Heviz, dl Gabor Papp, și ambasadorul Republicii Moldova în Ungaria, Alexandru Codreanu. Ulterior, reprezentanţii misiunii diplomatice moldovenești au desfășurat o întrunire la Ambasada RM din Budapesta, la care au fost invitaţi să participe oaspeţii din străinătate. Astfel, a fost dat startul colaborării între Centrul Cultural ARTELIT și Ambasada RM din Ungaria, fiind organizată pentru început o expoziţie de pictură a artiștilor plastici din Republica Moldova și România. Natalia PROCOP, artist plastic, pentru FLUX

În cadrul întrevederii, Marian LUPU a reconfirmat că, la etapa actuală, obiectivele principale ale Republicii Moldova se regăsesc în tot ceea ce semnifică procesul de integrare europeană. Președintele interimar a mulţumit Statelor Unite ale Americii pentru suportul multilateral acordat Republicii Moldova și a menţionat necesitatea consolidării eforturilor interne, pentru obţinerea unor rezultate reale în implementarea reformelor necesare țării noastre.

În același context, președintele interimar al Republicii Moldova a abordat subiectul reintegrării teritoriale a ţării, subliniind necesitatea de a reîncepe negocierile în formatul 5+2, în care OSCE, Rusia și Ucraina sunt mediatori, iar SUA și UE participă în calitate de observatori. Marian Lupu a reiterat poziția autorităților Republicii Moldova privind soluționarea politică a diferendului transnistrean, prin identificarea unei soluții viabile de reintegrare a țării în cadrul hotarelor recunoscute internațional. Șeful Casei Albe, Barack Obama, a specificat că Statele Unite ale Americii susțin politica ușilor deschise faţă de ţările care doresc să adere la Uniunea Europeană. Președintele Barack Obama a menționat că va sprijini în continuare aspiraţiile europene ale țării noastre și a apreciat înalt eforturile depuse pe calea promovării democraţiei și a reformelor în Republica Moldova.

RADU BELIGAN:

„Aici a fost cel mai bun public dintre toate” Actor prin excelenţă, legendă vie a teatrului românesc, am avut ocazia să-l admirăm săptămâna aceasta pe maestrul Radu Beligan la Chișinău, cu monospectacolul „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ”. Ajuns la onorabila vârstă de 92 de ani, cel mai mare estet, actor și regizor (de 72 de ani în scenă), întruchipează jumătate din existenţa istoriei de glorie a teatrului și filmului românesc. Radu Beligan nu mai oferă interviuri, mărturisește că s-a retras în Beligania și afirmă că lucrează acum mai mult ca în tinereţe. Maestrul joacă în prezent pe scena teatrului, dar și în turnee în Ţară și peste hotare două spectacole: „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ” și „Egoistul”, după Jean Anouilh. De o curăţenie și o modestie rară, întreaga fiinţă a lui Radu Beligan emană dragoste și lumină. El însuși o legendă vie, intelectualul total Radu Beligan ne-a prilejuit nu doar o întâlnire cu teatrul, ci, prin evocările pe care le-a făcut, cu întreaga cultură românească și legendele ei. - Pentru început o să vă rugăm să ne împărtășiţi câteva dintre emoţiile pe care le-aţi încercat după monospectacolul „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ” la Teatrul Naţional din Chișinău luni, 30 mai. - Conferinţa asta este un test pentru mine, cel mai sigur test pe care l-am făcut asupra publicului. Am umblat cu ea foarte mult, în România, bineînţeles, dar am făcut vreo două la Paris, la Tel Aviv. Vreau să spun că din toate experienţele pe care le-am avut pretutindeni: la București, în provincia românească și pe unde am mai umblat prin străinătate, aici a fost cel mai bun public dintre toate, la distanţă mare. Și mi-am dat seama că acest oraș este un oraș de mare cultură. Nu numai de la asta mi-am dat seama. În general, așa, pe mine, acest Chișinău m-a cucerit prin frumuseţe, prin delicateţea oamenilor, prin grija pe care o au pentru străzile care la noi sunt catastrofale, prin cele mai mici amănunte din viaţă. Plus că am mâncat în restaurantul de la hotelul “Codru” și consider că, după mine, este cel mai bun restaurant din lume. A fost excepţional, cu o varietate și o fineţe de gusturi care m-a cucerit. Însă publicul, un asemenea public receptiv, inteligent și călduros, încă n-am întâlnit, în legătură cu această conferinţă. - Dacă ar fi să comparaţi publicul pe care l-aţi văzut la această conferinţă și cel care v-a primit mulţi ani aici, în timpul URSS... - Nu are aici nici o legătură Uniunea Sovietică cu ce am făcut noi acolo. - Nu are, dar astea erau graniţele care ne despărţeau. - Cu ce am venit atunci? - Cu spectacolele „Steaua fără nume”, „Ifigenia în Aulis”, „Cui i-e frică de Virginia Wolf”. - Știu că atunci am întâlnit actori excepţionali pe care i-am cunoscut, dar întotdeauna am avut sentimentul că aici se face artă la modul cel mai serios posibil, adică, tinerii învaţă, vor să înveţe, ceea ce nu se întâmplă la noi. La noi devin peste noapte vedete, îi cheamă televiziunea și a doua zi au pretenţii, așa încât am o părere foarte proastă de ce se întâmplă la noi. Dar, în general, cu arta... mă simt foarte bine aici. - Pornind de la ultimele evenimente, noi ne îngrozim că pierdem niște repere culturale, la București a murit Fănuș Neagu, la Chișinău – Serafim Saka, se duc monștri sacri. - Păi, ei se duc prin forţa naturii. - Dvs. de-a lungul timpului aţi pierdut mulţi prieteni, nu aţi avut frica asta că rămâneţi fără ei și nu vă descurcaţi? - Păi, ne descurcăm... căutăm pe alţii. Încercăm să avem relaţii cât mai bune în străinătate. Eu am avut ocazia că umblu mult în afară, am dirijat Institutul Internaţional de Teatru de la Paris, la UNESCO, și acolo ne întâlneam o dată în patru ani. Am legat prietenii mari, ne mulţumim să ne mai întâlnim peste graniţe, că la noi au cam secat valorile mari. S-au dus, au pierit, chiar din generaţiile mai noi s-au dus foarte repede actori mari, au dispărut la 50 de ani... Asta este. - Într-un dialog recent cu Marius Tucă afirmaţi că sunteţi ombilical legat de România. - Da.

- Pe de altă parte, mulţi intelectuali români spun că se sufocă în ţara lor, că nu se pot afirma acasă, așa cum, de altfel, se spune și la noi. Ce îi încurcă pe ei să se afirme acasă și nu v-a încurcat pe dvs.? - Nu știu. Uite ce se întâmplă. Când lucram la Paris și trebuia să mă duc acolo la ședinţe, ele durau maximum zece zile. Și odată am reușit să găsesc 12 zile libere și am rezervat două pentru ca să mai văd și eu niște spectacole, să mai văd Parisul. Cu o seară înainte de aceste două zile libere, m-a invitat un coleg de-al meu de la liceul internat din Iași, un miliardar. Mi-a dat o masă grozavă și la urmă îmi spune: hai că-ţi fac eu o surpriză, te las să vezi ce e. Ce era? Îmi pune un disc în care am auzit „Seara pe deal”, citită de Sadoveanu. Am făcut-o și eu pe un disc, dar nimeni nu poate s-o facă cum a făcut-o Sadoveanu. Era ceva divin. Rezultatul? Am ascultat asta, trebuia să plec peste două zile și m-am dus a doua zi dimineaţă și mi-am schimbat biletul și am venit la București. Nu se pot explica lucrurile astea, nu e nici un merit aici, e un blestem fericit, aș zice. M-am întors acasă imediat. Nu pot să trăiesc departe de Ţară. Maxim stau două săptămâni. Este o boală, nu e un merit, așa s-a întâmplat, acesta a fost destinul meu. Dar, deocamdată, văd că îmi merge bine din punct de vedere vital. Muncesc acum mai mult ca în tinereţe. - Și în tinereţe aţi muncit mult. Am citit undeva despre cum aţi fost admis la școala internat și pe urmă aţi marcat acest eveniment împreună cu tatăl dvs., un moment foarte emoţionant... - Trăiam într-o sărăcie... Săracul tata, era șef de gară și avea patru copii. Și eu eram cel mai isteţ dintre ei și m-a adus la liceul ăsta, care era un liceu faimos în România, făcut după sistemul franţuzesc, care avea propria orchestră, propria fanfară, propria sală de spectacole, ceva uluitor. Liceul internat din Iași! Și am venit, am dat examenul și întâmplător am ieșit primul. Era multă lume care dăduseră. Și ne-a adunat în curte un secretar de acolo și a zis: „Păi, cei care aţi reușit, să veniţi să daţi banii. Că trebuie să daţi suma cutare...”Tata nu avea bani, avea câţiva lei în buzunar. Iar eu sar gata să mă duc. El îmi face semn: stai aici că vedem noi ce facem. Trebuia să ne întoarcem acasă după masă, aveam trenul gratis. El avea vreo șase lei. Am mers pe jos până la Copou. Am intrat în grădină, am stat pe iarbă acolo și a trecut un oltean cu prune. Ţin minte perfect, tata a luat jumătate de kilogram de prune, s-a dus vizavi și a luat o pâine și am luat celebrul le dejeuner sur l’herbe acolo, pe iarbă, la Copou, cu prune și cu pâine. - Am pornit vorba asta ca să aflu dacă a avut ocazia tatăl dvs. să vă admire pe scenă, că și-a dorit și el cândva, în tinereţe, să fie actor. - Da, a avut ocazia, pentru că el a murit în ’56 și eram deja actor cunoscut. Ei, asta-i altă poveste. Senzaţională. - Spuneţi-ne-o și nouă! - Nu știu dacă nu vă plictisesc. - Nu! - Un personaj absolut fabulos. La 14 ani, cu colegii lui de gimnaziu, tata a făcut o trupă și a colindat toate târgușoarele Moldovei, cu un spectacol făcut

de el, în care juca, aici vă rog să vă ţineţi bine pe scaune, un act din Hamlet și o dramatizare făcută de el după „Sărmanul Dionis”. Deci, v-aţi dat seama că era atins rău de tot de boala asta. Când a terminat liceul și s-a dus la Iași la școală, era elevul lui State Dragomir, actorul intelectual al epocii, și a fost angajat în teatru. Prima treaptă era probist. Probistul, în afară de rolișoarele pe care le făcea, era obligat să scrie toate textele și morolele, pe atunci nu existau dactilografe. Și, printr-un miracol (am reușit să pun mâna pe exemplarul ăla la Iași într-un turneu, l-am fotografiat), am acasă „Hamlet” scris de mâna lui, după traducerea lui Dobrogeanu-Gherea. Ce scriitură! O frumuseţe de caligrafie, cu data 1907, ianuarie 15, ziua lui Eminescu, N.A. Beligan – Nicolae Adam (Adam îl chema pe bunicul), Iași. Și eu mi-am făcut socoteală că după 11 ani, m-au născut pe mine, el care scrisese deja „Hamlet” în întregime. Vezi ce destin? Și m-a făcut cu destinaţie precisă ca să răzbun visele lui retezate. - De ce retezate? - N-am explicat de ce au fost retezate visele lui. De exemplu, „Prinţesa îndepărtată”, o piesă franţuzească de Edmond Rostand pe care o tradusese Mihail Codreanu, care era și regizor, i-a dat tatei rolul primului marinar, care începea piesa și, cică: „Bagă de seamă, băiete, ăsta este un rol grozav. Tu dai prima replică și tu dai calul la orchestră”. Și a avut tata asemenea rolișoare până a prins puţin curaj și s-a dus la Mihail Sadoveanu, pe atunci în vârstă de 26 de ani, care era director la Teatrul Naţional de la Iași. Și-a pus singurul costum pe care îl avea și i-a spus directorului cu sfială că ar fi fericit dacă i-ar aproba măcar un matineu să joace și el rolul lui Hamlet, că l-a studiat de mult. Ăla a fost atât de stupefiat, nu ca acuma că orice tânăr se obrăznicește, el n-a găsit altă reacţie decât să ia călimara de pe masă și să arunce în tata. I-a distrus costumul, bineînţeles. În clipa aceea a murit teatrul pentru tata și s-a dus și a făcut o școală de căile ferate române, s-a făcut ceferist. Dar toată viaţa lui a fost marcată de acest gest. Tata era șeful unei gări finale, la Brad. Îi plăceau florile și mi-aduc aminte că făcuse o grădină frumoasă și seara stătea pe un șezlong și eram sigur că el, privind în depărtare liniile căilor ferate, spunea marile monoloage pe care nu a avut timp să le spună. O mare dramă. Pe urmă, bineînţeles că asta a fost ca un blestem pentru mine. Pentru că, sigur că am vrut să joc și eu acest rol. La vreo 40 și ceva de ani jucasem „Cui i-e frică de Virginia Woolf” la Naţional și mă văzuse Finţi și mi-a spus: „Să știi, Beligane, trebuie neapărat să pun Hamlet cu tine, te-am și văzut îmbrăcat într-un tricou negru și cu ochelari și trebuie să joci rolul acesta”. Am stat și m-am gândit cum pot să cer eu, abia venit director, când acolo erau toţi zmeii teatrului românesc care, probabil, de ani de zile visau să joace Hamlet, cum puteam să impun eu așa ceva? Și firește că nu am acceptat. Dar după ani de zile am fost în Danemarca și m-am dus la Helsingor. Era liniște, era duminică, nu erau vizitatori. Am urcat pe treptele ălea din turnurile îndreptate spre ţărmul suedez și, ridicându-mă pe trepte, am început să spun: „To be, or not to be: that is the question:/Whether ‘tis nobler in the mind to suffer...” tot monologul în englezește, și am avut la sfârșit convingerea că rolul acela pe care nu-l jucasem, pe care nu-l voi juca niciodată... parcă-l jucasem de sute de reprezentaţii! Așa a fost senzaţia mea. Și când am coborât să plec, pe colţul străzii văd un hotel, „Prince Hamlet Hotel”. Chiar imaginaţia cea mai grozavă a lui Shakespeare putea să gândească că eroul lui o să ajungă firma unui restaurant de hotel? M-am așezat la o masă și am cerut o bere. Și am băut și eu o bere la „Prince Hamlet Hotel”, finalul aventurii – fantastic! - L-aţi prins pe Sadoveanu când eraţi un actor celebru. Nu i-aţi amintit niciodată de gestul acesta? - Nu puteam să fac așa ceva, că aveam un mare respect pentru el. Bine, era tânăr și el. Pe vremea aceea era într-adevăr o mare îndrăzneală, poate o necuviinţă. Nu pot să cer socoteală nimănui, pentru nimic.

- Tatăl dvs. a avut satisfacţia că visul lui despre teatru a mers mai departe. - Da, săracul, a avut într-adevăr, îmi tăia și îmi lipea toate cronicele. - Dar la dvs., cine o să ducă mai departe teatrul pe care îl duceţi de generaţii, că și mama dvs. era o împătimită, venea din ţara teatrului. - Da, mama era grecoaică. La Brad, unde tata era șef de gară, era un cerc de intelectuali destul de interesanţi și au făcut la un moment dat niște spectacole și la unul dintre ele a jucat tata rolul principal și a luat-o și pe mama. Știu că am fost foarte impresionat cât de bine a jucat mama scena aia pe care o avea. Mai am eu și alte gene adiacente... - Da, știu că sunteţi, pe linie paternă, descendent din familia lui Ion Creangă. Bunica tatălui dvs., Ecaterina, a fost vară primară cu Ion Creangă. - Bunicul meu, Adam Beligan! Sunt foarte curioase amintirile astea de câteva secunde, dar care nu-ţi ies din minte, vin din prima copilărie. Cred că aveam doi ani, poate încă nici nu-i împlinisem. Și ţiu minte că stăteau într-o casă cu tavanul la doi metri și m-au ridicat așa până l-am atins și a spus: „Tâta maaare!” - În „Confesiuni despre VIAŢĂ și ARTĂ” aţi vorbit despre lucrători de scenă, macheuze, mașiniști... S-a schimbat ceva și în concepţia lor? Mai găsiţi limbă comună acum cu ei? - Păi, sigur că s-a schimbat. Totul se făcea cu pasiune, cu dragoste, cu veneraţie pentru meserie. Acum este o bătaie de joc generală. Și la ăia care schimbă decorurile, niște golani care beau toată ziua. Nu mai există credinţă, nu mai există iubire, nu mai există respect. Asta este o realitate pe care o înghiţim. Eu caut să nu intre nimeni în climatul meu de seriozitate, dacă nu merită să intre. Am colaboratorii mei, sunt aleși pe sprânceană. Trebuie să respecte totul până la ultimul centimetru. O lumină greșită – fac un scandal imens. Totul trebuie să fie făcut cu profesionalism, cu credinţă, cu putere, cu dragoste și cu respect faţă de spectatori. Cu vorbirea actorilor am probleme. Nu mai știu să vorbească, nu-i mai învaţă nimeni, n-au dicţie... (Fragment de la întâlnirea lui Radu Beligan cu oameni de cultură de la Chişinău, organizată de Clubul de Artă „Minerva”, 31 mai, 2011. Moderator: Liliana Popuşoi, FLUX)

CALEIDOSCOP

3 iunie Evenimente 1326: Se încheie tratatul privind delimitarea graniţei dintre Novgorod și Norvegia, în zona denumită Finmark (partea de nord a Norvegiei) 1428: Dan al II-lea, domnul Valahiei, participă la lupta de la Golubac împotriva otomanilor, alături de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg 1922: Ion Vinea editează, la București, revista avangardistă „Contemporanul”, care promova sincronizarea literaturii naţionale cu cea mondială 1940: Al doilea Război Mondial: Se încheie bătălia de la Dunkirk, cu victoria germanilor 1950: Prima ascensiune a vârfului Annapurna, al 10-lea vârf ca înălţime din lume, de către o expediţie franceză 1989: Guvernul chinez trimite forţe de securitate să evacueze protestatarii din Piaţa Tiananmen, omorând sute dintre ei 1991: A erupt vulcanul Mount Unzen din sudul Japoniei; valul de fum și lavă a omorât 43 de oameni, toţi cercetători sau jurnaliști 1998: ICE-ul Wilhelm Conrad Röntgen deraiază la Eschede, accident feroviar în care mor 101 de oameni. 2006: Muntenegru redevine stat independent, proclamându-și în mod oficial separarea de uniunea statală Serbia și Muntenegru 2009: A eșuat a doua tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova

Nașteri 1822: Maria Adelaide de Austria, prima soţie a lui Victor Emanuel al II-lea al Italiei (d. 1855) 1841: Eduard Caudella, compozitor român (d. 1924) 1843: Regele Frederick al VIII-lea al Danemarcei (d. 1912) 1865: Regele George al V-lea al Marii Britanii (d. 1936) 1906: Josephine Baker, cântăreaţă americană (d. 1975) 1910: Paulette Goddard (Marion Levi), actriţă americană (d. 1990) 1925: Tony Curtis (Bernard Schwartz), actor american (d. 2010) 1926: Allen Ginsberg, poet american (d. 1997) 1950: Suzi Quatro, cântăreaţă americană de rock 1953: Patrick Blanc, botanist francez 1972: Aurelian Temișan, interpret român de muzică ușoară 1986: Rafael Nadal, jucător spaniol de tenis

FLUX EDI|IA DE VINERI

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3 IUNIE 2011

Patriarhul Daniel: Omul modern a pierdut familiaritatea cu Dumnezeu Familia de astăzi este în criză pentru că omul modern a pierdut familiaritatea cu Dumnezeu, care este Iubire, a afirmat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, la finalul unei conferinţe desfășurate în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că „ruperea legăturii omului cu Dumnezeu produce o mulţime de rupturi la nivelul existenţei umane, ruptură în familie, ruptură în comunitate sau în societate și ruptură între popoare, pentru că însuși păcatul este ruptură a relaţiei omului cu Dumnezeu”. „Biserica este familia lui Dumnezeu în lume. Ea amintește că toţi oamenii au nevoie de a fi iubiţi și ascultaţi când se află în dificultate. Biserica trebuie să fie loc de întrajutorare reciprocă pentru ca popoarele să devină o familie întreagă. Familia de astăzi este în criză pentru că omul modern a pierdut familiaritatea cu Dumnezeu, care este Iubire. Revelaţia bibli-

că este baza pentru redresarea familiei. Omul este fiinţă complementară, bărbat și femeie. Familia este o coexistenţă nu o existenţă paralelă. Nu este formată din monade paralele, ci este vorba de o coexistenţă, pentru că omul este persoană nu individ, are un nume și un chip, și persoana se realizează ca persoană numai când iese în întâmpinarea celuilalt. În Sfânta Treime aceasta relaţie se numește perihoreză, adică fiecare Persoană are centrul vieţii sale o altă Persoană, nu pe sine însuși. Deci, nu este egocentrică, ci alterocentrică, celălalt este centrul atenţiei și iubirii persoanei. Egoismul este depășit de iubire, de autodăruire și chiar de sacrificiu. De aceea

este foarte greu de înţeles astăzi expresia iubire jertfelnică sau iubirea ca dăruire de sine”, a precizat patriarhul. O conferinţă cu tema„Să convieţuim într-o perioadă de criză - familia lui Dumnezeu, familia omului, familia popoarelor” a avut loc în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei. Organizată de Patriarhia Română și Comunitatea Sant Egidio, manifestarea a prilejuit o serie de intervenţii printre care conferinţele susţinute de: prof. dr. Andrei Riccardi, fondatorul Comunităţii Sant Egidio, cardinalul Paul Poupard, pr. prof. dr. Vasile Răducă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, pr. prof. univ. dr. Nicolae Achimes-

cu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași. De asemenea, despre însemnătatea cultivării valorilor familiei creștine, ca și despre rolul care-i revine acesteia în condiţiile crizei economice și morale pe care o parcurge omenirea au vorbit: Léon Lemmens, episcop auxiliar de Mechelen-Bruxelles, pr. George Militaru, consilier al Sectorului Social-Filantropic al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, conf. Dr. Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, monseniorul Marco Gnavi, directorul Biroului pentru ecumenism și dialog interreligios al Diecezei de Roma, prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Facultatea de Sociologie a Universităţii din București. Conferinţa a fost moderată de PS Părinte Ciprian Câmpineanul, episcop-vicar patriarhal. În cadrul evenimentului, la care a participat patriarhul Daniel, a fost lansat volumul teologului francez Olivier Clément (1921-2009) cu titlul „Repere spirituale pentru omul de azi”, apărut recent în limba română la Editura Basilica a Patriarhiei Române cu un Cuvânt înainte al întâistătătorului BOR. AGERPRES

Biserica a toată Rusia, stăpână peste „Moldavia” de limbă română Luni, 30 mai, la Sankt Petersburg, a avut loc ședinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, sub președinţia patriarhului Kiril Gundiaev. Un comunicat de presă al structurii locale a Bisericii Ruse anunţă că la respectiva ședinţă a participat și mitropolitul Vladimir Cantarean de la Chișinău. În coada unei agende încărcate a Sinodului Rus (punctul 7 (ultimul) al temeiului 63) s-a aflat și o singură chestiune cu privire la Republica Moldova. S-ar părea, la prima vedere, că aceasta ar fi una minoră, adică o nimica toată. Totuși, chestiunea în sine, ca și modul în care a fost expusă, dă la iveală mai multe probleme de fond. Să vedem care sunt ele. Vom cita mai întâi un fragment din versiunea românească a destul de alambicatului comunicat al biroului de presă al mitropolitului Vladimir: „În privinţa Mitropoliei Moldovei, la cererea PS Episcop Petru de Ungheni și Nisporeni, monahia Varvara (Matveevici) a fost eliberată din funcţia de stareţă a mănăstirii „Sf. Gheorghe” din Ungheni, în locul ei fiind numită în această funcţie monahia Elisaveta (Gliga)”. Am verificat pentru cititorii noștri procesul-verbal al ședinţei sinodale din 30 mai, în originalul rusesc. Ca urmare, putem constata câteva lucruri.

doar n-o vorbi nici în engleză (cu interpret) ca să ne spună cum i-ar plăcea, tot în manieră ţaristo-sovietică: „Republic of Moldavia”. S-ar părea că este vorba de mici detalii sau doar de nuanţe. Nu este însă așa. Biserica Rusă a avut perioade în care a folosit variantele rusești corecte ale toponimelor noastre. Acum, când au rămas doar câteva luni până la vizita (de fapt, inspecţia) de cinci zile a patriarhului rus în ţara noastră (la invitaţia lui Vladimir Filat și a mitropolitului Vladimir), Biserica Rusă schimbă macazul și ne amintește că tot ce mișcă-n ţara asta (râul, ramul...) trebuie îmbrăcat în haină străină. În haina croită după bunul său plac de Biserica Rusă.

De la oberprocuror la oberpatriarh… Trei. Așadar, Sinodul Rus a înlocuit-o pe stareţa Varvara cu stareţa Elisaveta. Așa ceva se poate întâmpla doar la ruși. Nicăieri, în nici o altă Biserică Ortodoxă, stareţele și stareţii nu sunt numiţi sau eliberaţi din funcţie de că-

Patriarhul rus îi traduce pe moldoveni Unu. Patriarhia Moscovei a revenit la practica sovietică de rusificare a toponimiei noastre, redând denumirea orașului Ungheni în traducere rusă (Унгены în loc de Унгень), contrar normelor în vigoare, care impun transliterarea. Site-ul structurii locale a Bisericii Ruse în Moldova folosește, de asemenea, denumirea tradusă, așadar netransliterată, a orașului Ungheni și confirmă astfel alinierea la aceeași practică moscovită de rusificare. Doi. Biserica Rusă este consecventă în demersul ei rusificator (asimilaţionist) și înlocuiește termenul oficial și consacrat de Moldova (Молдoвa) cu cel de Moldavia (Молдавия). Astfel, titulatura mitropolitului Vladimir este redată după cum urmează: „Митрополит Кишиневский и всея Молдавии Владимир”. Este de observat că, spre deosebire de Biserica sa mamă, structura locală în frunte cu mitropolitul Vladimir folosește, în varianta rusă a comunicatului său, formula „Владимир, митрополит Кишиневский и всея Молдовы” (totuși nu „всея Молдавии”), confirmând că se poate spune și corect, adică altfel decât pe timpul ocupaţiei rusești și sovietice. În ambele cazuri (Унгены și Молдавия) avem pe faţă dovada readucerii discrete în circuitul oficial și a impunerii de către Biserica Rusă a unor forme uzuale în timpul ocupaţiei ţariste sau sovietice. De la „Молдавия” sau „всея Молдавии” și până la o „Республика Молдавия” nu e decât un pas. Cum însă patriarhului întregii Rusii (Rusie din care ni se spune că ar face parte și „întreaga Moldovă”!) nu-i arde (i-a ars, oare, vreodată?) de sensibilităţile lingvistice ale moldovănașilor noștri, mira-ne-am ca la toamnă, în octombrie, când va veni la Chișinău, acesta să se lase de năravul său rusificator și să o trântească iarăși lată, poreclindu-ne ţara chiar așa: „Республика Молдавия”. Că doar n-o vorbi și predica rusescul patriarh românește, pe limba cuminţilor și credulilor (până la prostie și până dincolo de prostie) moldovănași priviţi doar ca o masă de oameni blânzi numai bună de topit în malaxorul bisericesc al Moscovei. Că

Ţarul Alexandru I

Oberprocurorul Goliţân

tre Sinod, aceasta fiind, potrivit canoanelor ortodoxe, atribuţia episcopului locului. În cazul celor două stareţe de la Ungheni, după canoanele ortodoxe pe care (că este, că nu este cazul) ni le tot flutură în faţă Biserica Rusă, era suficient ca episcopul Petru Musteaţă să decidă singur, fără a întreba măcar de mitropolitul său. După legea ortodoxă, stareţul sau stareţa este delegatul și reprezentantul episcopului în mănăstire, nu delegatul sau reprezentantul patriarhului sau al sinodului patriarhal. Deci, decizia Sinodului Rus din 30 mai cu privire la cele două stareţe de la Ungheni este una vădit necanonică pe fond, constituind o banală demonstraţie a excesului de putere în Biserică. „Regula” exclusiv rusească ca stareţele sau stareţii să nu mai fie numiţi, cum e canonic, de către episcopul locului a fost instituită unilateral în epoca lui Petru I Romanov, supranumit de ruși „cel Mare”, când puterea bisericească a fost hipercentralizată și transmisă, în 1722, în mâinile unui singur civil (nu neapărat ortodox), în funcţie de oberprocuror și desemnat de ţar, în condiţiile în care funcţia de patriarh a fost abolită. Cu titlu de fapt divers trebuie să amintim în context că și „eparhia Chișinăului și Hotinului” a fost înfiinţată, în 1813, în partea ocupată de ruși a vechii și adevăratei mitropolii a „întregii Moldove”, nu printr-o decizie canonică, ci printr-un document politic, un ucaz al ţarului Alexandru I, semnat la propunerea oberprocurorului civil al timpului, Aleksandr Nikolaevici Goliţân, celebru protector al misticilor și masonilor din Rusia. Mitropolit al Moldovei și Sucevei în acea vreme era vrednicul de pomenire Veniamin Costachi, care s-a aflat în scaunul mitropolitan din Iași între 1803 și 1846, cu câteva întreruperi cauzate de ocupaţiile rusești ale principatului Moldovei. În 1812, mitropolitul Veniamin Costachi a protestat energic și a denunţat ocupaţia canonică la care a recurs ţarul și oberprocurorul rus în partea de răsărit a Mitropoliei Moldovei. Deci, mitropolia condusă astăzi de către mitropolitul Vladimir Cantarean este una de origine secular-politică, ţaristă (de ce să ocolim termenul?) și nicidecum una așezată pe temelie canonică autentic ortodoxă. În legătură cu subiectul celor două stareţe de la Ungheni se cuvine să le amintim tuturor celor care se închină astăzi la Moscova și la „Sfânta Rusie” că până la ocupaţia ţaristă a părţii de răsărit a Moldovei, toate stareţele și toţi stareţii de mănăstiri au fost numiţi, fără nici o excepţie, de către ierarhul locului. Între 1592 și 1813, acesta a fost episcopul de Huși, de care ţinea jurisdicţional și canonic cea mai mare parte a ceea ce s-a numit ulterior Basarabia, iar în mai multe perioade și partea de jos, și de mijloc a interfluviului NistruBug (Transnistria). La fel se întâmpla și în celelalte eparhii ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei, autonomia eparhială nefiind niciodată încălcată nici de mitropolit, nici de patriarhii de la Constantinopol. Cu titlu de comparaţie, vom reţine că stareţele și stareţii mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei sunt numiţi de ierarhul locului, fără vreo aprobare prealabilă sau confirmare ulterioară de la Patriarhia Română.

Falsa independenţă

Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi

Patru. În condiţiile arătate mai sus, chiar este bine să ne întrebăm: de câtă autonomie reală beneficiază eparhia condusă de episcopul Petru Musteaţă, dar și mitropolia Chișinăului și a „întregii Moldove”? Întrebarea nu și-ar avea locul dacă nu ar exista canoanele Bisericii Ortodoxe de Răsărit sau dacă sărmana structură jurisdicţională înfiinţa-

Mitropolitului faţă de Sinod și asupra bunurilor bisericești. 5. Art. 103 prevede că „Reviziile activităţii financiare și a activităţii de producţie a parohiilor Mitropoliei, mănăstirilor și instituţiilor se efectuează în conformitate cu Statutul canonic al Patriarhiei”, ceea ce știrbește autonomia atât a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, cât și a Statului respectiv. Aducându-Vă la cunoștinţă cele de mai sus, ne exprimăm încredinţarea că Bunul Dumnezeu va călăuzi pe toţi fraţii noștri pe calea către unitate și bună înţelegere.” Aproape că nu mai avem nimic de adăugat. Uzurparea este uzurpare, Republica Moldova nu este nici „întreaga Moldovă”, nici „Moldova întreagă” și nici „toată Moldova”, Tomosul „de independenţă” bisericească nu e decât un petic de hârtie care nu valorează nici măcar două parale, altminteri nu ar mai trebui să se scrie la Moscova sau la Petersburg pentru a înlocui o stareţă cu alta la Ungheniul aflat la o aruncătură de băţ de vechiul scaun mitropolitan din inima întregii Moldove, adică de Iași.

Treimea rusă cu gândul la “Moldavia” tă de ţar și de oberprocuror la 1813 nu ne-ar mânji astăzi ochii cu un așa-zis „Tomos de independenţă a Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Care independenţă, fraţilor, dacă ierarhii numiţi de Moscova la noi nu dispun nici măcar de dreptul elementar de a numi în funcţie un simplu stareţ? Despre ce independenţă ni se vorbește când nimic nu mișcă în front fără aprobare de la (să forţăm puţin termenul!) oberpatriarh, ca altădată de la oberprocuror?

„Vseia Moldavii”… Cinci. S-ar părea că o atât de măruntă decizie sinodală și patriarhală ca cea privind cele două stareţe de la Ungheni, încăpută într-o singură frază scrisă rusește, nu ar trebui să nască atâtea întrebări și probleme. Dar nu este așa. Greșelilor de limbă (cu substrat geopolitic și geospiritual) și celor de (ne)canonicitate li se adaugă și alt tip de greșeli. Niște greșeli mai speciale și mai grave, la limita (depășită) a păcatului. Sinodul Rus ne vorbește de „всея Молдавии”, pe care mitropolitul Vladimir și-o traduce, după bunul său plac certat cu limba română, drept „a (al) întregii Moldove”. Întreagă? Oare? Și ce vrea să spună deocheata formulă? Mai înţelegem când ni se vorbește de „всея Руси”. Acest „всея Руси” s-a tradus românește din vechime, cum este și corect, drept „a toată Rusia”, adică „a Rusiei Mari (Velikorusia), a Rusiei Mici (Malorusia) și a Rusiei Albe (Bielorusia)”. Patriarhia „a toată Rusia” nu e tot una cu Patriarhia „întregii Rusii”. Tot așa, „Patriarhul a toată Rusia” nu înseamnă „Patriarhul întregii Rusii” sau al „întregii Federaţii Ruse”, ci „Patriarhul Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei” luate la un loc sau „Patriarhul Lumii Ruse”, după cum îi place să se exprime actualului patriarh de la Moscova. Altminteri, acesta s-ar intitula, ca să apelăm la retroversiune, „Патриарх всей России”, și nu „Патриарх всея Руси”. Nu ne stă însă în intenţie să vă obosim aici cu nuanţele semantice și de formă ale titulaturilor din Biserica Rusă. Problema este alta, una de fond. Când Moscova le impune supușilor săi canonici neruși (și neslavi) mimetismul și formulele după calapodul său istoric, aceasta nu o face fără rost. Precum se știe, Biserica Rusă numește „teritoriu canonic” ceea ce Kremlinul are în vedere prin „vecinătatea apropiată”, ca formulă surogat pentru ceea

ce pretinde a fi sfera sa exclusivă de influenţă și control geopolitic, adică pentru întreg spaţiul ex-sovietic, numit alteori „CSI și Baltica”. Că Republica Moldova nu este „Moldova întreagă” sau „întreaga Moldovă”, ţi-o spun și copiii. Că Republica Moldova nu e totuna cu „întreaga Moldovă” și, cu atât mai mult, cu „toată Moldova” este la fel de limpede. Dacă structura înfiinţată prin ucazul ţarului Alexandru I și condusă astăzi de mitropolitul Vladimir s-ar numi doar „a Chișinăului” sau, cel mult, „a Moldovei de Răsărit”, ar fi cu totul altă poveste. Dar nu este să fie. Și atunci, ce sensuri toarnă Biserica Rusă în titulatura de „Mitropolie „a întregii” Moldove”? Ce scop urmărește prin asta? Scopurile sunt geospirituale și expansioniste, în sensul cel mai clar cu putinţă. Prin titulatura de Mitropolia „întregii Moldove” Patriarhia Moscovei atentează (și nu pentru prima oară!) la „teritoriul canonic”, adică la spaţiul de jurisdicţie al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cu reședinţa la Iași. Acestei situaţii trebuie să i se aplice un termen corect. E vorba de UZURPARE.

Uzurparea, ca metodă „ortodoxă” Așa cum această uzurpare nu s-a produs ieri-azi, ci în 1993, să apelăm la documentele de arhivă și să vedem care a fost atunci reacţia Patriarhiei Române faţă de titulatura „expansionistă” impusă de la Moscova. Actualul mitropolit al Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, pe când era episcop vicar patriarhal și conducea Sectorul de Comunităţi Externe al Bisericii Ortodoxe Române, ne-a trimis la Chișinău o scrisoare oficială în care trata atât chestiunea titulaturii, cât și pe cea a lipsei autonomiei eparhiale sau a falsei, dar mult trâmbiţatei „independenţe” a mitropoliei „întregii Moldove” faţă de Biserica Rusă. Scrisoarea nu a fost publicată de mult în presă. Să urmărim firul expunerii: „Stimate domnule Cubreacov, Luând act de „Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova”, prezentat de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir spre aprobare Guvernului Republicii Moldova și ţinând seama de dorinţa dumneavoastră exprimată în scrisoarea din 15 iunie 1993, de a cunoaște punctul nostru de vedere în legătură cu prevederile acestui Statut, vă comunicăm următoarele:

Patriarhul Kiril faţă cu limba română Totuși, ar fi de precizat ceva pentru 1. Denumirea de „Mitropolia Moldovei”, atribuită acestei eparhii, consti- patriarhul Kiril al Moscovei și a toatuie o uzurpare a titulaturii Mitropoliei tă Rusia (Mare, Mică și Albă) înaintea Moldovei cu sediul la Iași, înfiinţată inspecţiei sale canonice din toamna încă din anul 1401, cu binecuvântarea acestui an. În articolul 6 al Statutului Patriarhiei Ecumenice din Constantin- structurii locale a Bisericii Ruse în Reopol și care funcţionează neîntrerupt publica Moldova (aprobat la 17 noiembrie 1993), cum dai, cum nu dai, de atunci și până astăzi. Această uzurpare a titulaturii Mitropoliei Moldovei din cadrul Patriarhiei Române dă naștere la confuzii și creează în mod inutil disensiuni bisericești și etnice, știut fiind că sub această denumire a fost cunoscută în Ortodoxie eparhia care cuprindea întreaga Moldovă, având tot timpul reședinţa în dreapta Prutului, mai întâi la Suceava și apoi la Iași. După anul 1812, când Rusia a răpit partea Moldovei din stânga Prutului, denumirea de „Mitropolia Moldovei” s-a păstrat, în continuare, până astăzi, pentru eparhia cu reședinDulcea sărutare a celor doi ţa la Iași. 2. În art. 15 al acestui Vladimiri: Cantarean și Filat Statut se stipulează: „Înscrie clar, negru pe alb, sub aprobarea tâistătătorul Bisericii Ortodoxe din răposatului patriarh Alexei al II-lea, a Moldova (Mitropolitul Chișinăului și ex-premierului Andrei Sangheli și a Moldovei) este numit de către Sfân- mitropolitului Vladimir Cantarean, că tul Sinod și Sanctitatea Sa Patriarhul – să vezi durere de cap! – „În locașuMoscovei, respectând legile Republicii rile sfinte ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, dintre cetăţenii Republicii Moldova serviciile divine se oficiază Moldova, care corespund cerinţelor în limba română”. Cum a fost în toată canonice și posedă limbile română și Moldova istorică pe parcursul ultimerusă”. lor șase secole și cum va fi încă sute de Prin aceste prevederi Statutul eli- ani de acum încolo, vom adăuga noi. mină orânduiala canonică, ce prevede Cu precizarea că „serviciile divine se ca alegerea Mitropolitului să se facă și oficiază în limba română” după cărţile conform dorinţei clericilor și credincio- bisericești alcătuite, traduse sau diorșilor din eparhie. tosite de Biserica Ortodoxă Română 3. La art. 16 se menţionează că Mi- și nicidecum de vajnica și făloasa Patropolitul are dreptul de „veto” asupra triarhie a toată Rusia. Limba română deciziilor soborului bisericesc. Prin literară rostită și cântată în biserici este aceasta se anulează un principiu cano- dovada cea mai limpede în faţa oamenic, cel al sobornicităţii și sinodalităţii, nilor și în faţa lui Dumnezeu a unităţii principiu călăuzitor în întreaga Orto- noastre intime și organice cu toată doxie. Lumea Românească de ieri, de astăzi 4. În art. 21, paragraful 8, se dă drep- și de mâine. Și dacă-i așa precum zice tul Mitropolitului de a suspenda, în ca- Statutul, atunci ce argumente de la zul de abateri, din funcţiune persona- obraz mai poate avea Patriarhul a toalul bisericesc de orice rang, din eparhia tă Rusia să vină la noi ca la el acasă și sa. Este iarăși un principiu necanonic, să-și impună puterea peste milioanele întrucât el nu poate suspenda un arhi- astea de români cărora Dumnezeu le-a episcop sau episcop, fiind de compe- lăsat doar o parte a „întregii Moldove”, tenţa Sfântului Sinod. De asemenea, cea de la răsărit de Prut? prin art. 56 se acordă putere excesivă Vlad CUBREACOV, FLUX

3 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

MAGIE }N BUC+T+RIE

Borşul de verdeţuri – adevărată tentaţie gastronomică!

Cartoful

Beneﬁcii: Cu excepţia vitaminei A, cartofii au toţi nutrienţii în compoziţie. De exemplu, sunt plini de vitamina C, însă cea mai mare parte a ei este pierdută în timpul preparării termice. În plus, un cartof gătit oferă 20% din doza zilnică de vitamina B6, necesară sănătăţii inimii. Sunt o bună sursă de potasiu, fier și cupru. Greutatea. Cartofii conţin o cantitate mare de carbohidraţi și puţine proteine. Prin urmare, constituie dieta perfectă pentru persoanele prea slabe care vor să se îngrașe. Vitaminele B și C din cartof ajută, de asemenea, la o bună absorbţie a carbohidraţilor. Digestia. Din moment ce carbohidraţii sunt compușii principali ai cartofilor, aceste legume sunt foarte ușor de digerat și facilitează digestia. Această calitate îi face foarte potriviţi pentru persoanele care nu pot digera alimente grele, însă au nevoie de energie. Trebuie știut totuși că o dietă bazată în mod excesiv pe cartofi poate genera aciditate pe termen lung. O piele sănătoasă. Vitaminele C și B, mineralele precum potasiu, magneziu, fosfor și zinc din cartofi ajută la catifelarea și curăţarea pielii. (Un amestec format din cartofi cruzi pasaţi și miere poate fi utilizat și extern, pentru hidratarea pielii de pe genunchi sau coate.) Prin conţinutul de vitamina C, cartofii ajută la combaterea scorbutului – afecţiune ce apare din cauza carenţei de vitamina C. De asemenea, vitaminele, calciul și magneziul din cartofi ameliorează reumatismul. Cartofii sunt eficienţi în diminuarea inflamaţiilor, atât prin utilizare internă, cât și prin utilizare externă. Datorita vitaminei C, potasiului și vitaminei B6, atenuează inflamaţiile intestinului și a sistemului digestiv. Cartofii cruzi răzuiţi pot fi folosiţi ca și comprese pentru tratarea inflamaţiilor externe, a arsurilor etc. În același timp, cartofii pot diminua hipertensiunea cauzată de indigestie sau de alimentaţia proastă prin conţinutul lui de vitamine B și C. Dacă hipertensiunea este din cauza diabetului, cartofii ar trebui evitaţi. Buna funcţionare a creierului depinde în mare măsură de nivelul de glucoză, rezerva de oxigen, câţiva hormoni, aminoacizi și acizi grași precum omega-3. Cartofii conţin majoritatea nutrienţilor mai sus-menţionaţi. Prin conţinutul mare de carbohidraţi generează un nivel optim al glucozei, ceea ce menţine creierul activ și alert. Oxigenul este transportat către creier de hemoglobină, al cărei compus principal este fierul – mineral ce se găsește în cartofi. Pe lângă vitamine și minerale, cartofii conţin și caretonoizi, substanţe benefice atât pentru inimă, cât și pentru celelalte organe interne. Cartofii sunt recomandaţi în tratamentul calculilor renali, cauzaţi, în principal, de nivelul crescut al acidului uric din sânge. În astfel de cazuri, consumul ridicat de proteine (în special cele animale) ar trebui evitat. Deși cartofii sunt bogaţi în fier și calciu – substanţe care facilitează formarea pietrelor renale, cartofii sunt, de asemenea, bogaţi în magneziu – mineral care rezistă acumulării sau depunerii de calciu în rinichi și în alte ţesuturi.

Precauţii: Indicele glicemic al cartofilor este foarte mare (peste 80), prin urmare, persoanele obeze, diabetice și cele aflate la dieta de slăbire ar trebui să evite aceste legume.

Borșurile cu ierburi fragede și miros aromat de leuștean sunt preparate simple, proaspete și sănătoase. Borșurile se fac foarte repede, sunt ieftine și răcoritoare. Înglobează în ele cam tot ce se poate găti și folosi cu bucurie din natură, de la prima urzică a anului la ștevie, lobodă și leurdă, spanac, măcriș, ceapă și usturoi verde, pătrunjel, leuștean și mărar. Îngroșată după gust, cu o ceșcuţă de orez sau câţiva cartofi, și dreasă cu o lingură de smântână, ciorba de verdeţuri este o adevărată tentaţie gastronomică și o binecuvântare pentru papilele gustative!

Borş cu verdeţuri Ingrediente: 2 mâini de urzici fragede, 2 legături lobodă roșie, 1 mână de ștevie, 4 legături de leurdă, câte 2 legături de ceapă verde și de usturoi verde, 1 mână de spanac crud, multă verdeaţă (pătrunjel și leuștean și/sau mărar), 1 kg cartofi (sau 1 cană de orez), sare, 400 g smântână, 3 l borș.

Preparare: Spălă bine verdeţurile în câteva ape reci. Curăţă de codiţe frunzele de lobodă; pe cele mari taie-le în 2-3 bucăţi. Toacă frunzele de urzici, leurda, spanacul și ștevia. Curăţă și taie cubuleţe cartofii (dacă nu folosești orez). Pune la fiert, pentru 20 de minute, borșul împreună cu 5 litri de apă rece, cartofii și puţină sare. Adaugă verdeţurile și, după câteva clocote, ceapa și usturoiul tocate (Dacă folosești orez, adaugă-l acum). Oprește focul, pune pătrunjel, leuștean, potrivește de sare. Se servește fierbinte sau chiar rece, cu smântână.

mici, 1 păstârnac, 1 ţelină mică, 2 căţei de usturoi, 2 cartofi (sau 1 cănuţă de orez), 1 litru borș de putină, ulei, sare, piper. Preparare: Tăieţi mărunt ceapa veche, morcovul, păstârnacul și ţelina, apoi puneţi-le la călit într-o oală (cu capac) cu ulei și puţină sare. Lăsaţi-le până se pătrund bine. Adăugaţi ceapa verde tăiată, cu tot cu frunze. Puneţi 2-3 căni de apă și cartofii tăiaţi cubuleţe (sau orez) și lăsaţi totul să fiarbă. Adăugaţi usturoiul tocat și piperul. Când legumele au fiert, adăugaţi borșul fiert separat și după 1-2 clocote, la sfârșit, adăugaţi leușteanul.

Ciorbă de miel cu măcriş ou, câte o legătură de leuștean și pătrunjel verde, sare. Preparare: Se pun 2 litri de apă la fiert într-o oală. Se curăţă loboda de codiţe și se spală bine. Când apa clocotește se pune loboda, la care se adaugă ceapa verde, curăţată, spălată și tocată. Separat, se fierbe borșul, care se adaugă la ciorbă. Se pune și orezul, spălat și scurs de apă. Când orezul este fiert, se bate oul și se adaugă, mestecând continuu ciorbiţa, astfel încât să se formeze “zdrenţe” de ou. Se sărează după gust, apoi se adaugă verdeaţa, spălată și tocată mărunt. Ciorba se servește rece, cu o lingură de smântână.

Ingrediente: 1/2 kg carne de miel, 300 g frunze de măcriș, 1 ceapă, 1 gălbenuș, 100 ml smântână, 25 g orez, verdeaţă (tarhon, leuștean, hasmaţuchi, pătrunjel), sare.

Ciorbă de lobodă Ingrediente: 6 legături lobodă, 2 legături ceapă verde, 1 l borș, 3 linguri orez, 1

Ingrediente: 200 g fasole boabe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, frunze de leuștean, 3 roșii sau bulion, sare, borș. Preparare: Puneţi fasolea să fiarbă și schimbaţi prima apă. Puneţi altă apă fierbinte, în care adăugaţi morcovii și pătrunjelul. Când a fiert fasolea, adăugaţi sare, roșiile curăţate de pieliţe și seminţe, tăiate mărunt, ceapa, leușteanul și fierbeţi în continuare. Când au fiert toate bine acriţi cu borș după gust.

Preparare: Carnea se pune în 2 l apă rece, împreună cu ceapa tocată, sare și se fierbe, 50 de minute. Frunzele de măcriș, fără codiţe, se spală bine, apoi se taie câte un mănunchi în felii mai late. Se adaugă în ciorbă și se lasă să fiarbă încă 30 de minute. Pentru ca ciorba să fie mai deasă, odată cu măcrișul, se pune și orezul (sau se fac găluște din albuș). Când ingredientele sunt fierte, se potrivește de sare, eventual, se adaugă apă. Se mai poate acri cu zeamă de lămâie. Se ia de pe foc și se drege cu gălbenuș. Pentru aromă, se adaugă verdeţurile tocare fin.

Asta pentru că ai două mari opţiuni: mobila colorată sau finisaje colorate. Ambele, s-ar putea să fie prea mult, așa că ne oprim la analiza celor două situaţii amintite și cântărim opţiunile.

Mobila colorată

sibilităţile de a finisa sunt limitate, deoarece trebuie să alegi finisajele în acord cu mobila. Vei avea pentru mult timp aceeași bucătărie și aceleași finisaje.

Fiind masivă și ocupând mult spaţiu, mobila de bucătărie se impune evident privirii prin prezenţă. Dar, dacă o alegi în tonuri neutre (alb, crem, gri, maro), posibilităţile sunt mai mari în privinţa finisajelor, mai ales dacă nu alegi să plachezi pereţi în întregime cu faianţă. Astfel, pereţii pot fi personalizaţi mai ușor doar cu vopsea lavabilă, ceea ce schimbă aspectul întregii bucătării, deși ai aceeași mobilă. Sfatul nostru este să alegi corpurile suspendate în culori cat mai deschise, chiar dacă îţi place nuanţa lemnului închis – pe aceasta o poţi avea în partea de jos. Dacă ai o bucătărie deschisă către living, alege una albă, iar finisajele cat mai neutre – așa vei păstra zona de gătit mai în umbră și vei lăsa camera de zi să fie vedeta casei.

Metode de relaxare pentru pauza de cinci minute

Physalis este o plantă perenă căreia i se mai spune și păpălăul sau lampionul chinezesc. Preferă locuri însorite, cu soluri ușoare, fertile, trebuind asigurat un drenaj bun.

Rutina și activităţile zilnice vă obosesc uneori peste măsură și nu știţi ce să faceţi ca să furaţi câteva clipe de odihnă. Iată cinci soluţii simple, activităţi cu care să vă umpleţi clipele de relaxare, pentru ca la sfârșitul pauzei de cinci minute să vă simţiţi revigorată și plină de energie, gata să continuaţi lucrul.

Physalis la tine în grădină 1. Physalis se găsește la supermarket la raionul de fructe exotice. Alege fructele coapte și sănătoase care se scot din învelișul protector și se desfac. 2. Seminţele obţinute din fruct se curăţă bine de pulpă, pentru a evita putrezirea. Într-un recipient mic, umplut cu turbă și elemente nutritive, se pun seminţele la o adâncime foarte mică, doar cât să fie puţin acoperite. Se pun la loc luminos, cu temperaturi de 20-24C. 3. După două-trei săptămâni apar primele plăntuţe cu frunzuliţe, care ulterior se usucă. Când au în jur de cinci cm și două-trei frunze adevărate, se repică în ghivece mai mari. 4. Florile albe, mici, apar în lunile de vară și sunt polenizate de albine. După polenizare apar fructele învelite în niște frunze false, la început de culoare vernil. 5. La maturitate, fructele coapte sunt ascunse în învelișul de culoare portocaliu-roșcat. Atenţie: numai Physalis peruviană are fructe comestibile, restul sunt otrăvitoare.

În ritmul agitat al vieţii moderne, oricine și-ar dori să aibă timp să se răsfeţe cu un program prelungit de relaxare, însă, din păcate, de cele mai multe ori, ne vedem nevoiţi să ne mulţumim cu doar cinci minute de odihnă „furate“ în rutina cotidiană. Fie că vă confruntaţi cu probleme mărunte, ca, de exemplu, să uitaţi să faceţi un comision pentru un prieten, cu chestiuni enervante - o durere de cap ce nu vă dă pace, sau cu probleme mai grave, ca imposibilitatea de a rezolva ceva urgent, este foarte ușor să vă lăsaţi copleșită de stresul de zi cu zi. În astfel de momente, visaţi cu ochii deschiși la o săptămână de concediu în care să vă reîncărcaţi bateriile. Nu vă gândiţi că această dorinţă este un semn de egoism din partea dumneavoastră, căci pentru a funcţiona la randament maxim ca mamă, angajată, soţie sau prietenă aveţi nevoie să vă reconectaţi. Dar cum concediile mult visate nu sunt mereu posibile, vă mulţumiţi cu pauze de relaxare de cinci minute, zece, dacă aveţi noroc, așa că trebuie să învăţaţi cum să profitaţi la maximum de ele. Iată, deci, ce puteţi face pentru a vă încărca bateriile în cele cinci minute pe care vă permiteţi să vi le acordaţi.

Beţi un ceai Poate nu vă vine să credeţi, dar un ceai cald face minuni la orice oră din zi sau din noapte și în orice anotimp. Faceţi-vă deci un ceai, de preferinţă negru, pentru a vă reface nivelul de energie, și savuraţi-l dintr-o cană „adevărată“, din ceramică, renunţând măcar o dată pe zi la paharele de plastic sau de carton din care îl beţi de obicei. Probabil că știţi deja, ceaiul este plin de substanţe antioxidante, benefice pentru sănătate, însă în acest caz are și alt fel de proprietăţi. Pauza de ceai (care poate fi transformată în pauza de cafea, în cazul în care ceaiul nu vă este pe plac) este un ritual de relaxare cât se poate de simplu, pe care îl puteţi include fără probleme în rutina zilnică, indiferent de cât de agitată vă este viaţa sau activitatea.

Ingrediente: carne tocată (amestec vită și porc) 600 g, 2 linguri orez, 1 ou, 1 morcov mare, 3 cepe, 1 rădăcină de păstârnac, 1 rădăcină de pătrunjel, 2 ardei grași, 1 l borș, 1 leg. pătrunjel, 1 leg. leuștean, sare, piper.

Preparare: Amestecaţi carnea tocată cu o ceapă dată pe răzătoarea mică, oul și orezul. Omogenizaţi bine, potriviţi de sare și piper și formaţi, cu palmele umezite, perișoarele. Curăţaţi legumele, spălaţi-le și tăiaţi-le în cubuleţe. Puneţi-le la fiert în 3 litri de apă. După 15-20 de minute puneţi ceapa rămasă, tocată mărunt și călită în ulei și perișoarele. Fierbeţi în continuare la foc mic încă 45 de minute. La sfârșit adăugaţi borșul fiert separat și potriviţi de sare și piper. Se servește fierbinte cu verdeaţă tocată mărunt.

Finisaje colorate

Poate că-ţi plac culorile sau te-ai plictisit de monotonie și vrei ceva mai viu ca să ieși din anonimat cu bucătăria ta. Dar ce fel de culori alegi și pentru ce suprafeţe?

Culoarea ei, la fel, nu e prea la îndemână să o schimbi, mai ales din cauza materialelor din care este alcătuită. Deci, dacă o alegi colorată, po-

Borş de perişoare

Ingrediente: 1 litru apă, 500 ml borș, 4 legături de ștevie, 1 legătură de lobodă roșie, 2 legături de ceapă verde, 2 cartofi, 2 linguri ulei, 1 ou, 1 legătură leuștean, 1 legătură mărar, sare. Preparare: Ceapa se taie mărunt, apoi se înăbușă puţin în ulei. Se adaugă apa și sarea. Când încep să clocotească, se pune cartoful, lăsând să fiarbă până ce este aproape gata. Se adaugă ștevia și lobo-

Unde pui culoare în bucătăria ta?

Mobila din bucătărie este una compactă, bloc, gândită pentru un spaţiu existent. De regulă, ea încorporează și electrocasnicele. Așadar, atunci când o cumperi investești în ea ca să reziste mult timp, pentru că nu poate fi mutată (decât într-un spaţiu similar, ceea ce este greu).

da, tăiate subţiri, se lasă să dea un clocot, apoi se adaugă borșul și se lasă să fiarbă până când e gata. Se drege cu ou și adaugă verdeaţa tocată mărunt.

Borş de ştevie

Borş cu leuştean Ingrediente: 2 legături de leuștean, 4 fire ceapă verde, o ceapă veche, 2 morcovi

Borş de fasole boabe

Physalis în grădina ta

Poate fi cultivată la noi în grădină, dar se extinde ușor, devenind invadatoare dacă nu este ţinută în frâu. De aceea se preferă plantarea în ghivece sau jardiniere, pentru a evita sufocarea altor plante.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ce vă trebuie. Concentraţi-vă pe respiraţie pentru a putea culege toate beneficiile acestei tehnici. Indiferent de locul unde vă aflaţi - în mașină, pe scaunul de la birou, la coadă la vreun ghișeu - inspiraţi încet, adânc, relaxându-vă complet abdomenul, umplându-vă plămânii cu oxigen. Menţineţi aerul o secundă, apoi expiraţi la fel de încet. Repetaţi „operaţiunea“ de câteva ori și veţi constata că această terapie-instant vă va ajuta să alungaţi toate gândurile negative și să vă calmaţi complet. Vă vindem un pont pentru a beneficia la maximum de acest tip de răsfăţ: ţineţi în geantă o sticluţă cu ulei esenţial de levănţică, iar înainte de pauza de relaxare masaţi-vă tâmplele și lobii urechilor cu o picătură din acest lichid parfumat.

Aşterneţi-vă gândurile pe hârtie

Nu aveţi de făcut decât să ţineţi în mâini cana de ceai, să inspiraţi aburul călduţ și aromat, să închideţi ochii și să vă bucuraţi din plin de câteva clipe de liniște.

Cântaţi melodia preferată Fiecare om are un cântec preferat, care îl liniștește, îl calmează și îi reface pofta de viaţă. Femeile recurg în special la această metodă de relaxare și de încurajare, alegând să asculte piese ale căror versuri le motivează și le conving să vadă viaţa în roz. Amuzant este că această metodă de autoîncurajare chiar funcţionează. La fel cum, străduindu-vă să zâmbiţi, reușiţi să vă insuflaţi o stare de dispoziţie, fredonând melodia preferată, puteţi face minuni pentru dispoziţia dumneavoastră, fără să vă daţi seama. Pe întreaga durată a piesei veţi putea uita că sunteţi adult și vă puteţi transforma, pentru câteva minute, într-o vedetă rock, o cântăreaţă de cabaret sau un virtuoz al pianului sau chitarei, relaxându-vă complet, pentru a vă relua activităţile la sfârșitul pauzei.

Respiraţi adânc Dacă ideea meditaţiilor „ca la carte“ vă duce cu gândul la perioada „flower power“, când totul era roz și optimist, atunci pauza de respiraţie este exact ceea

Uneori, cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru a vă liniști gândurile este să le confruntaţi. Sunteţi îngrijorată în privinţa unui prieten drag care este bolnav sau vă chinuiţi să găsiţi soluţii pentru problemele financiare care vă frământă? Acordaţi-vă zece minute pentru a pune pe hârtie toate aceste temeri. Scrieţi toate motivele de stres sau de îngrijorare, pentru a vă descărca sufletul. Simplul fapt de a vă goli mintea vă va face să vă simţiţi mai ușoară, indiferent dacă aveţi timpul sau energia necesare pentru a vă concentra pe găsirea de soluţii la problemele care vă apasă. Veţi ajunge și la momentul în care le veţi rezolva pe toate, însă nu vă veţi putea relaxa complet dacă nu găsiţi care este sursa anxietăţii care vă tulbură.

Destindeţi-vă corpul Aţi putea practica yoga dacă aţi ști cu ce se mănâncă această tehnică, însă nu trebuie să fiţi yoghin pentru a putea exersa câteva mișcări de întindere, care vă vor destinde corpul. Ridicaţi-vă în picioare, relaxaţi-vă genunchii, aplecaţi-vă spre podea și lăsaţi capul și braţele să atârne: este o bună metodă de relaxare. Lăsaţi gravitaţia să funcţioneze și goliţi-vă mintea. Ridicaţi-vă trunchiul, îndreptaţi spatele, apoi prindeţi-vă braţele la spate și întindeţi-vă umerii și partea superioară a spatelui. Mișcaţi ușor gâtul, desenând cercuri imaginare, sau aplecaţi capul ușor spre stânga și spre dreapta. Dacă simţiţi că întreg corpul este tensionat, încercaţi să vă masaţi încet umerii și omoplaţii. Vă veţi deconecta și după câteva minute vă veţi simţi complet relaxată. evenimentul.ro

De ce este important demachiantul? „Bunica nu se demachia, se spăla doar cu apă și săpun”, e o frază pe care o auzim extrem de des. „Formula laptelui demachiant protejează pielea împotriva deshidratării, curăţă în profunzime, elimină celulele moarte de pe suprafaţa tenului, are proprietăţi antiinflamatoarea și dezinfectante, ajută la creșterea elasticităţii pielii și o protejează împotriva radiaţiilor solare”, susţin specialiștii. Totodată, produsele de demachiere trebuie să fie din ingrediente naturale fără adaosuri de componente sintetice, care în timp aduc deservicii majore tenului.

Alege demachiantul în funcţie de ten Demachiant pentru ten uscat: alege unul foarte gras, de tipul emulsiei de ulei în apă (adică lapte demachiant). Curăţă impurităţile, elimină celulele moarte, reface bariera hidrolipidică a pielii. După demachiere, se recomandă aplicarea unei creme hidratante. Demachiant pentru ten gras: conţine acid lactic, acid salicilic și sulfat de zinc, uneori mentol sau camfor. Absoarbe imediat excesul de sebum și reduce aspectul lucios al tenului. Zincul este un mineral esenţial care reglează producţia sebumului, mentolul împrospătează, iar camforul ajută la uscarea și însănătoșirea iritaţiilor. Se aplică dimineaţa și seara, urmat de loţiune tonică fără alcool. Pielea rămâne curată și proaspătă. Demachiant pentru ten normal: conţine lapte demachiant, apă micelară, geluri exfoliante. Dimineaţa și seara vei folosi un lapte demachiant pentru ten normal, urmat de loţiune tonică sau poţi folosi o apă micelară, care include ambele produse. Săptămânal, aplică un exfoliant pe faţă, gât și decolteu, evitând zona ochilor și a buzelor, prin masaj circular timp de 3-5 minute. Îndepărtează resturile cu un disc cosmetic umed. Cu ajutorul granulelor naturale din sâmburi de fructe, acesta curăţă în profunzime, îndepărtează celulele moarte și punctele negre de pe suprafaţa epidermei, activând astfel procesul de regenerare celulară. Demachierea ochilor și a buzelor: Necesită utilizarea unor produse demachiante special concepute pentru pielea din jurul ochilor și a buzelor. Aceste produse sunt bogate în agenţi de hidratare, special concepute pentru a evita iritarea pielii și pentru a îndepărta machiajul și impurităţile acumulate pe parcursul zilei.

Ştiaţi că...

Stresul îngraşă Stresul pe termen lung ar fi una dintre cauzele pentru care oamenii iau excesiv în greutate. Stresul prelungit este cauza concentrării grăsimilor în regiunea abdominală, mărind riscul îmbolnăvirii de diabet și de boli de inimă. De altfel, statisticile arată că unul din 5 locuitori ai Europei de Vest suferă de diabet sau de afecţiuni cardiovasculare. Un organism aflat în stare de stres secretă un surplus de hormon care stimulează o enzimă “strângătoare de grăsimi”. Această enzimă este activată mai ușor în regiunea abdominală decât în orice altă parte a corpului. După perioade lungi de stres, excesul de hormon scade, dar grăsimea rămâne. Stresul pozitiv, un flux rapid de adrenalină, este chiar benefic pentru organism, spun specialiștii. Stresul negativ pe termen lung este însă cel care poate cauza probleme serioase de sănătate.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni IUNIE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.22 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.141 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Special: Staruri și legende (r) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (“Corazon salvaje”), primul episod (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Fantoma (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Zoom - Academia supereroilor (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4002 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.21, anul II 00:00 Film: Umbra terorii 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar. “Global 3000”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.30 Desene animate. “Fantaghiro”. 11.20 Reporterul de gardă. 11.45 Vector european. 12.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Erudit-cafe. 15.35 Templul muzicii. 16.15 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. Program muzical. 18.00 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.15 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 23.50 ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 La datorie. 5.00 Music Mania. 5.20 Baștina. 5.50 Music, Arts and Drama. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья”18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Любовь глазами мужчин” 23.25 Ночные новости “Городские пижоны” 23.45 Премьера. Джереми Айронс в сериале “Борджиа” 0.50 Мишель Пфайффер в фильме “На самом дне океана” 2.35 Остросюжетный фильм “Добыча” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Добыча”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 22.55 Agenda TIFF. 9.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 10.00, 4.25 Dănutz S.R.L. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 6.25 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim plan. 23.10 Replay. 0.30 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES BOYS / Fiction L’arnaqueur arnaqué 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1084 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire La route de la foi 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX / Documentaire 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 20:20 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Ma cabane au Costa Rica 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MARIUS ET JEANNETTE / Cinéma 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

3 IUNIE 2011

Programe TV Marţi IUNIE

Miercuri IUNIE

Joi IUNIE

Vineri IUNIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T.Ep.23 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.142 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.24 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.143 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.25 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.144 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.26 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Fără măști 22.00 Film artistic 23.30 Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 6 iunie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 7 iunie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Apropo TV (r) 11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Seattle în carantină 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4003 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Armă mortală 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.22, anul II 00:15 Film: Armă mortală (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Film: Seattle în carantină (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dansează la nunta mea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4004 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Blestemul comorii 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.23, anul II 00:00 Film: Blestemul comorii (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Euromaxx”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 “Făt-Frumos din lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.20 Accente economice. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Săptămâna sportivă. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 16.20 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.53 Respiro. 18.00 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 “O poveste de dragoste” cu Adrian Ursu. Spectacol muzical. 23.35 ȘTIRI. 23.45 “Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. Partea I. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Pelin, pelinaș de vară. Program folcloric. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Descoperă Moldova. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья”18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.25 “Городские пижоны”. Премьера. “Безумцы” 23.10 Ночные новости 23.30 Футбол. Товарищеский матч. Сборная России - Сборная Камеруна. Прямой эфир из Австрии “Городские пижоны” 1.30 Премьера. “Безумцы” 2.15 Том Беренджер в остросюжетном фильме “Снайпер” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Снайпер” 3.45 Фильм “Муж собаки Баскервилей” 7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 11.50, 0.10 Agenda TIFF. 9.00, 22.10 ÎnTrecerea anilor. 10.00 Ne vedem la TVR. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15, 23.10 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.10 Cu ochii’n 4. 0.15 Perechea potrivită. 2.00-6.55 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1085 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE SALAIRE DE LA DETTE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 15:50 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ALIKER / Cinéma 21:20 FLASH INFO 21:25 CLIK CLAK / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 PARIS À TOUT PRIX / Fiction Afrique 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Ghidul sănătăţii tale. 6.30 Natura în obiectiv. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Acadele cu surprize. Program muzical. Partea I. 10.35 Legendele muzicii. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Cuvintele Credinţei. 15.35 Respiro. Program muzical. 15.40 Magazinul copiilor. 16.10 “Fantezii”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 16.45 Videoteca copiilor. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. Program de muzică populară. 18.00 Russkii mir. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 22.55 Fii tânăr! 23.40 ȘTIRI. 23.50 “Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. Partea II. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Dans în ritm clasic. 4.30 Picături de “Dor”. 4.40 Vedete la bis. 5.45 Descoperă Moldova. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35“Контрольная закупка”10.00“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Что на палочке?” 23.20 Ночные новости “Городские пижоны” 23.40 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 Джулианна Мур, Ральф Файнс в фильме “Конец романа” 2.35 Остросюжетный фильм “Ни жив, ни мертв 2” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Ни жив, ни мертв 2”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 14.45, 23.50 Agenda TIFF. 9.00, 23.55, 1.55 Perechea potrivită. 10.00, 5.15 Profesioniștii. 11.00, 15.00, 6.15 Teleenciclopedia. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 16.00 VIP confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 4.25 TVR 55. 19.45 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10 Gala Premiilor Naţionale de Televiziune. 2.50 Bebe magia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1086 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Animaux disparus 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 OCCUPE-TOI D’AMÉLIE ! / Cinéma 16:25 FLASH INFO 16:30 UN HOMME DEBOUT / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix des armes 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La java bleue 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 1:40 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Dansează la nunta mea (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: În doi e mai ușor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4005 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea lui Jacob 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.1, anul VI 00:00 Film: Legea lui Jacob (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 România, te iubesc! (r) 03:00 Serial: CSI New York (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Dor. Program muzical. 6.30 ARTelier. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Acadele cu surprize. Program muzical. Partea II. 10.40 Legendele muzicii. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 M. Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi 15.50 Documentar. “Euromaxx”. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.30 Reporterul de gardă. 22.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Film. “TROIŢA”. (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 23.50 ȘTIRI. 0.00 Recital de harpă cu Orchestra Naţională de Cameră. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 J.Strauss. “O mie și una de nopţi”. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Lucrări picturale. 5.10 Evantai folcloric. 5.50 Descoperă Moldova. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50“Давай поженимся!”19.50“Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости “Городские пижоны” 23.40 Премьера. “Rolling Stones” в изгнании” 0.45 Вахтанг Кикабидзе, Софико Чиаурели в комедии “Не горюй!” 2.20 Борис Андреев, Зинаида Кириенко в фильме “Казаки” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Казаки”. Продолжение 4.00 Сериал “Спасите Грейс” 7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 0.30 Agenda TIFF. 9.00, 1.40, 5.20 Perechea potrivită. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 0.40 VIP confidenţe. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45 Interes general. 15.15 ÎnTrecerea anilor. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 23.55, 4.30 TVR 55. 19.45, 3.20 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Salutare naţiune! 6.15 Bebe magia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1087 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 TERRE D’ACCUEIL, 30 ANS PLUS TARD / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix des armes 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La java bleue 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PARIS À TOUT PRIX / Fiction Afrique 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 DEMAIN DÈS L’AUBE / Cinéma 23:45 UN REGARD / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 CLAUDE MONET A GIVERNY, LA MAISON D’ALICE / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv Ê Ce se întâmplă, doctore? Ê Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: În doi e mai ușor (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Amintiri dureroase 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4006 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Motivat să ucidă 22:45 Film: Masacrul din Texas 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 03:00 Film: Masacrul din Texas (r) 04:45 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6 . 0 5 D o c u m e n t a r. “Domniţa Lanitou Kavounidou”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 “Păcală”. Spectacol al Teatrului “Ţăndărică” din București. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.05, 5.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.25 Portrete în timp. 15.55 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 0.05 ȘTIRI. 0.15 Evantai folcloric. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 W.A Mozart. Mica serenadă nocturnă. 2.50 La obiect. 3.00 M. Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi 5.00 Două orchestre. Concert. 5.45 Lucrări picturale. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 1 5 . 2 0 “ Х о ч у з н а т ь” с М и х а и л о м Ширвиндтом 16.00 “Обруча льное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДО РЕ: Леонид Агутин” 23.20 Премьера. Экранизация бестселлера Стига Ларссона. “Девушка, которая играла с огнем” 1.30 Питер Фонда в комедии “Двое” 3.10 Триллер “Фактор удара” 4.30 Сергей Плотников в фильме “Шанс” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal. 8.55, 23.00 Agenda TIFF. 9.00, 1.15, 2.40 Perechea potrivită. 10.00, 15.15, 23.15 ÎnTrecerea anilor. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 2.15, 6.15 TVR 55. 19.45, 6.00 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 3.30 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1088 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vermont 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PARIS À TOUT PRIX / Fiction Afrique 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 MIRADOR / Fiction Le choc du réel 22:45 MIRADOR / Fiction La vérité est une salope 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’exportation 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix des armes 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La java bleue 2:35 MAGAZINE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Sâmbătă IUNIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.141,142 20.20 În puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dona Barbara (“Dona Barbara”), primul episod (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 8 iunie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 9 iunie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Jerry Maguire 16:30 Teleshopping 16:45 Film: Conan barbarul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Asasini 23:15 Știrile Pro Tv (r) 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Jerry Maguire (r) 02:45 Film: Asasinii (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Documentar. “Euromaxx”. 6.30 Respiro. 6.45 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Veta Chimpu-Munteanu, interpretă, Maestru în Arte. 12.00 Film. “CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 12.40 Respiro. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Documentar. “Arts 21”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 “Roua veșniciei”. Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 1.15 “Muzica lui Bach”. Festival Internaţional. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “FATA DIN JERSEY” (SUA). 23.25 ȘTIRI. 23.35 Ion Luca Caragaile. “Năpasta”. Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 1.00 TVMi. Știri. 2.30 Picături de “Dor”. 5.00 Documentar. “Marta și Maria”. 5.45 Muzică sacră. 6.00 Новости 6.10 Лидия Смирнова, Людмила Гу рч е н к о , Е в ге н и й Евстигнеев в комедии “Дача” 7.35 Наталья Гундарева, Екатерина Васильева в фильме “Прощание славянки” 9.05 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Аида Ведищева. Не бойтесь начинать с нуля” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Всех на счетчик” 13.05 “ДОстояние РЕспублики” 14.50 Егор Бероев, Игорь Костолевский, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Химик” 18.10 Премьера. Фильм “Снегирь” 19.40 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.50 “Прожекторперисхилтон” 23.25 “Что? Где? Когда?” 0.35 Премьера. Комедия Вуди Аллена “Мелинда и Мелинда” 2.10 Робин Уильямс, Джон Кьюсак в комедии “Игрушки” 4.05 Юрий Каморный в фильме “Сергеев ищет Сергеева” 5.15 Сериал “Спасите Грейс” 7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 9.30, 14.30 Bebe magia. 9.25, 0.00 Agenda TIFF. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45, 0.15 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 1.15, 6.15 TVR 55. 2.00 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Idaho 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire L’exil de Sainte-Hélène 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Duminică IUNIE

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.143,144 20.20 Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (ultima ediţie din acest sezon) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Special: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a III-a) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.2, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Micii giganţi 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Robin Hood și blestemul bestiei 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Superman IV: Lupta pentru pace 17:00 Film: Un prinţ în America 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Sunt plecat în oraș 22:30 Film: Scor final 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Sunt plecat în oraș (r) 03:00 Film: Scor final (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6 . 0 0 D o c u m e n t a r. “Domniţa Lanitou Kavounidou”. 6.50 O seară în familie. 8.05 Desene animate. “Fantaghiro”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Duminica Mare. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Abraziv. 13.00 Știri. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30, 21.40, 2.30, 4.30 “Au înflorit cireșii”. Serată de creaţie a compozitoarei Maria Stoianov. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.40 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. Știri. 5.45 Descoperă Moldova. 6.00 Новости 6.10 Фильм “Прошлогодняя кадриль” 7.20 Михаил Ефремов, Марина Зудина в фильме “Благородный разбойник Владимир Дубровский” 9.00 “Играй, гармонь любимая!”. 25 лет в эфире. Юбилейный концерт в Кремле 10.00 Новости 10.15 Николай Рыбников, Инна Макарова в фильме “Высота” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Фильм Леонида Парфенова “ЗворыкинМуромец”. 1-я серия 13.35 Лев Прыгунов в приключенческом фильме “Трактир на Пятницкой” 15.05 “Людмила Зыкина. “Я недолюбила...” 16.00 Премьера в цвете. Татьяна Доронина, Олег Ефремов в фильме “Три тополя на Плющихе” 17.25 Егор Бероев в приключенческом фильме “Турецкий гамбит” 21.00 “Время” 21.15 Константин Хабенский, Елизавета Боярская в фильме “Адмиралъ” 23.20 Премьера. “Супердискотека 90-х” 1.00 Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме “Мулен Руж” 2.55 Жерар Депардье в фильме “Другой Дюма” 7.00 Zestrea românilor. 7.30, 8.30, 4.30 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.25, 23.10, 0.15 Agenda TIFF. 9.30, 2.25 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.10 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.10 Gala TIFF 2010. 17.00 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.50 Sport. 21.10 O dată’n viaţă. 23.20 Garantat 100%. 0.25 O carte pe săptămână. 0.30 ÎnTrecerea anilor. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Hawaï 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Wyoming 20:55 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MON ONCLE D’AMÉRIQUE / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DEMAIN DÈS L’AUBE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

20 MAI 2011

Siesta

CMYK

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11