Ziarul Flux, Ed. 44 (776)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Cursul valutar 3.12.2010

Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului; = Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica Cuv. Grigorie Decapolitul Maxima zilei „Gura celui drept rodește înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare.”

Pildele lui Solomon 10, 31

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0731 1 Dolar american ............. 12.2136 1 Leu românesc ................ 3.7412 1 Rublă rusească ............... 0.3887 Timpul probabil: 3.12.2010

4.12.2010

Noros, 6 8 0C

Noros, -3 6 0C

OPINII

PAGINA

ATITUDINI

Cavalerul, ca Valera

5

PAGINA

INTERVIU

Bugetul Chişinăului, votat cu încălcarea legii

ELECTORALA

Un aspect geografic al votului din 28 noiembrie

6

PAGINA

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Sondajele și exit-poll-urile le-au jucat iarăși festa partidelor care au format fosta coaliţie de guvernare. Astfel, după euforia de duminică seara, când liberal-democraţii au declarat victorioși: „I-am ciuruit”, a venit dimineaţa de luni, când s-a văzut că am ajuns iarăși de unde am pornit, adică la criza politică.

Potrivit datelor finale prezentate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea tuturor proceselor-verbale, PCRM a obţinut 39,3% din voturile alegătorilor, PLDM - 29,4%, PD - 12,7%, PL 10%. Transformate în mandate de deputat, voturile s-au repartizat în felul următor: PCRM - 42 de mandate, PLDM - 32, PD - 15 și PL – 12 mandate. În felul acesta, nici o combinaţie postelectorală care ar permite alegerea președintelui ţării nu este posibilă fără participarea comuniștilor. Războiul politic continuă.

George Friedman, fondatorul Stratfor: Ca să reziste, România trebuie să înveţe să fie mai periculoasă

6

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

Fondat în 1995 z Nr. 44 (776)

MIHAI ADAUGE:

PAGINA

Poşta Moldovei

EUROPEAN

Unde ne-am pornit şi încotro am ajuns sau alegerile nu-s ca sondajele

Post-Scriptum la anticipate

4

FLUX

EUROPEAN

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

ABONAREA 2011

FLUX

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 3 decembrie 2010

XXX

OPINII

Ovidiu Hurduzeu: CONTRA RAŢIUNII DE STAT LIBERALE

XXX

(citiţi pag. 7)

Apetitul fără măsură dăunează grav alianţelor

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 7)

De ce apune steaua norocoasă a lui Ghimpu

Câteva explicaţii asupra cauzelor care au determinat rezultatele electorale XXX

(citiţi pag. 3))

Puterea a îngheţat conturile bancare ale ziarului FLUX XXX

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3) DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2234 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

3 DECEMBRIE 2010

CEC a declarat nevalabile 12 mii de buletine de vot În urma numărării voturilor pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie curent, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au fost declarate nevalabile circa 12 mii de voturi.

Acestea au avut lungimea de 945 mm, având înscriși 39 de concurenţi electorali.

Comparativ cu alegerile parlamentare actuale, la alegerile din 5 aprilie 2009 au fost invalidate aproximativ 20 de mii de buletine de vot, având înscriși 21 de concurenţi electorali, iar la cele din 29 iulie 2009, nevalabile au fost declarate 10 mii de buletine de vot, având înscriși 8 concurenţi electorali. În acest context, reprezentanţii CEC au menţionat că rezultatele ambelor scrutine din 2009 au fost validate, iar numărul buletinelor de vot declarate nevalabile nu au influenţat rezultatele alegerilor.

Comisia este gata să examineze toate contestaţiile ce ar indica anumite nereguli în desfășurarea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie curent și nu va da curs nici unei provocări.

CEC respinge acuzaţiile de falsificare a rezultatelor alegerilor Comisia Electorală Centrală a remis un comunicat în care își exprimă dezacordul faţă de informaţiile apărută în unele medii de informare, potrivit cărora, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 au fost manipulate prin intermediul listelor electorale suplimentare.

Comisia a făcut public numărul alegătorilor care au votat pe listele electorale suplimentare în anii precedenţi. Astfel, la alegerile parlamentare din 2001, pe listele suplimentare au votat 123 250 de alegători, în 2005 – 159 869 de alegători, la 5 aprilie 2009 – 117 794 de alegători, iar la 29 iulie 2009 numărul celor care au votat pe liste electorale suplimentare a fost de 100 906.

Pentru comparaţie, la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie curent au votat pe liste suplimentare 165 580 de cetăţeni, dintre care 65 500 au fost de peste hotarele ţării. CEC menţionează că la scrutinele parlamentare precedente, peste hotare votau maximum 19 mii de cetăţeni. Totodată, în urma modificărilor operate la Codul Electoral în luna iulie 2010, pe astfel de liste au votat și majoritatea studenţilor și elevilor cu drept de vot care nu au domiciliu sau reședinţa în localităţile în care își fac studiile. De asemenea, tot pe liste suplimentare au votat cetăţenii Republicii Moldova care își au domiciliul sau reședinţa în stânga Nistrului. Ţinând cont de cele expuse, Comisia Electorală Centrală afirmă că numărul cetăţenilor care au votat la alegerile din 28 noiembrie 2010 pe listele electorale suplimentare, din cauza erorilor comise în listele electorale de bază, este net inferior faţă de scrutinele precedente, ceea ce denotă o calitate mai bună a listelor electorale de bază.

FLUX

Exact a doua zi după alegerile parlamentare anticipate, pe 29 noiembrie 2010, executorul judecătoresc a aplicat sechestru asupra conturilor bancare ale publicaţiei noastre.

Conturile redacţiei au fost îngheţate după ce, la 15 iunie 2010, FLUX a fost condamnat de către judecătorul Liuba Pruteanu de la Judecătoria Buiucani a municipiului Chișinău, într-o acţiune iniţiată de fostul deputat AMN, controversatul politician și dubiosul om de afaceri Veaceslav Platon, care a pretins de la ziarul nostru despăgubiri morale în valoare de jumătate de milion de lei, pe motiv că i-am fi lezat onoarea, demnitatea și reputaţia profesională, publicând pe 17 martie 2009 articolul „Mafia lui Urechean. CEC favorizează accederea în Parlament a persoanelor urmărite penal”.

Nu vom trece în revistă toate detaliile acestui caz, dar vom menţiona că materialul publicat de FLUX relata despre implicările lui Platon în afaceri de tip reider, prin care se urmărea falimentarea unor șir de întreprinderi din Rusia, Ucraina și Republica Moldova, între care S.A. „Bucuria” și Regia de Transport Electric din Chișinău. Instanţa de prima treaptă a condamnat ziarul FLUX, deși în momentul publicării materialului, Veaceslav Platon se afla sub urmărire penală, iar Procuratura Generală a cerut consimţământul Comisiei Electorale Centrale, dat fiind că Platon candida la funcţia de deputat pe listele AMN, privind tragerea lui la răspundere

penală, respectiv reţinerea și aplicarea măsurii preventive – arestul. Instanţa a condamnat ziarul FLUX, obligându-l să-i achite lui Platon despăgubiri morale în valoare de 200 000 de lei, fără a ţine cont de aceste circumstanţe, dar și de afirmaţiile făcute de un șir instituţii de stat și publicaţii din Rusia și Ucraina, despre implicarea lui Platon în afaceri ilegale de tip reider. În Ucraina Platon a fost declarat persona non grata, interzicându-i-se accesul pe teritoriul ucrainean, dar nici acest fapt nu a constituit un argument pentru Judecătoria Buiucani.

Impunerea sechestrului pe conturile ziarului FLUX s-a efectuat iarăși cu grave încălcări de procedură și, mai ales, cu multă rea-credinţă. După emiterea hotărârii de condamnare, instanţa, în pofida demersurilor noastre, nu ne-a prezentat partea descriptivă a acesteia, pentru a o putea ataca în instanţa ierarhic superioară, ci doar pe cea rezolutivă. În felul acesta ne-a fost îngrădit și accesul la justiţie.

Partea descriptivă a hotărârii judecătorești am obţinut-o abia recent și am atacat-o cu apel.

Cu toate acestea, sechestrul pe mijloacele financiare din conturile ziarului a fost menţinut. Mai mult, sechestrul a fost aplicat la solicitarea lui Platon în vederea asigurării acţiunii, deși FLUX-ul a pierdut procesul doar în prima instanţă, respectiv hotărârea acesteia nu este definitivă, ea fiind deja atacată într-o instanţă ierarhic superioară. În aceste condiţii, constatăm că aplicarea sechestrului asupra conturilor FLUX, ca urmare a condamnării ziarului în prima instanţă, constituie o nouă tentativă a puterii de a închide publicaţia noastră, ca una indezirabilă actualilor guvernanţi. Punerea sechestrului asupra conturilor bancare înseamnă paralizia activităţii economice și financiare a ziarului, imposibilitatea de a ne onora obligaţiunile contractuale faţă de partenerii noștri și de a achita în termen salariile angajaţilor. Această acţiune a puterii, care și-a subordonat Justiţia, este una eminamente antidemocratică, îndreptată împotriva libertăţii de expresie și a pluralismului de idei. Până la alegerile din 28 noiembrie 2010, Veaceslav Platon a făcut

provenite de la ambasadele SUA, documente de uz intern care ar putea pune Washingtonul într-o poziţie delicată, în special în relaţiile cu Rusia, Turcia, ţări din Orientul Mijlociu și state din Europa Occidentală.

Statele Unite au respins, sâmbătă seară, orice negociere cu WikiLeaks, care a anunţat că va publica documente diplomatice confidenţiale americane, Departamentul de Stat afirmând că site-ul încalcă legislaţia americană.

“Nu ne angajăm într-o negociere privind difuzarea sau divulgarea de documente confidenţiale americane obţinute ilegal”, a afirmat consilierul juridic al Departamentului de Stat, Harold Koh, într-o scrisoare adresată fondatorului site-ului, Julian Assange, și avocatului acestuia.

“Așa cum știţi, dacă vreunul dintre aceste documente pe care intenţionaţi să le publicaţi a fost furnizat de oficiali guvernamentali sau de vreun intermediar care nu are autorizaţia adecvată, acestea au fost furnizate prin încălcarea legislaţiei americane și fără a lua în considerare consecinţele grave ale acestei acţiuni”, afirmă Koh. “Încălcarea legii persistă atât timp cât WikiLeaks deţine acest material”, a adăugat el.

NATO, despre informaţiile WikiLeaks: iresponsabile şi periculoase NATO condamnă dezvăluirea telegramelor confidenţiale și a secretelor diplomatice de către WikiLeaks, numind acţiunile site-ului “iresponsabile și periculoase”.

Scurgerile de informaţii relevă faptul că Belgia, Olanda, Germania și Turcia deţin pe teritoriul lor bombe nucleare. Dezvăluirile includ un raport privind locaţia armelor nucleare ale statelor NATO din Europa, însă Alianţa nu a vrut să comenteze despre conţinutul scurgerilor de informaţii.

Totuși, NATO a criticat site-ul WikiLeaks pentru telegramele publicate. “Noi condamnăm cu tărie scurgerea de documente confidenţiale.

Indiferent dacă scurgerea de material este din domeniul diplomatic sau militar, aceasta pune în pericol civilii și personalul militar”, a spus purtătoarea de cuvânt NATO, Oana Lungescu, potrivit The Sydney Morning Herald.

Scurgerile de telegrame diplomatice americane arată că cele mai multe 200 de bombe nucleare sunt staţionate la baze din Belgia, Olanda, Germania și Turcia. Aceste ţări au fost suspectate că ar găzdui bombe nucleare, însă NATO nu a confirmat acest lucru.

parte din arcul guvernamental, iar formaţiunea pe listele căreia a intrat în Parlament – Alianţa Moldova Noastră, judecând după afirmaţiile liderului ei, Serafim Urechean, rămâne în continuare o anexă a celor care guvernează astăzi. Avem tot temeiul să afirmăm că blocarea conturilor FLUX, în lipsa unei decizii judecătorești definitive de condamnare, s-a făcut la comanda puterii.

O dovadă în plus că puterea se află în spatele acestei acţiuni îndreptate împotriva ziarului nostru o constituie și faptul că încheierea privind impunerea sechestrului asupra conturilor ziarului a fost emisă pe 22 noiembrie 2010, iar conturile au fost blocate abia pe data de 29 noiembrie, adică exact după ce a trecut ziua alegerilor, pentru ca acest caz să nu capete o rezonanţă mare, ca puterea să nu poată fi acuzată că a blocat activitatea unei instituţii de presă chiar pe ultima sută de metri a campaniei electorale.

Mai menţionăm aici și un alt fapt. Chiar dacă am admite că FLUX ar fi publicat un material care ar fi lezat onoarea și dem-

nitatea unei persoane publice, oricum sancţiunea stabilită de instanţă este neproporţională cu fapta prezumată, deoarece încasarea a 200 000 de lei din conturile redacţiei în beneficiul lui Veaceslav Platon va conduce la falimentul ziarului. Acesta este, de fapt, scopul urmărit de guvernanţi, care, deși și-au însușit o retorică democratică și proeuropeană, în fapt, aplică metode autoritariste și bolșevice de distrugere a celor care împărtășesc alte idei.

Totodată, ţinem să-i asigurăm pe cititorii noștri că, în pofida tentativelor puterii de a suprima apariţia ziarului FLUX, vom face totul ca să asigurăm apariţia ziarului și ca abonaţii noștri să-l primească la timp. În condiţiile în care puterea și-a subordonat aproape toată mass-media din Republica Moldova, când există doar câteva publicaţii necontrolate de guvernanţi și de grupurile oligarhice, FLUX rămâne unul dintre puţinele ziare care oferă informaţii de alternativă la propaganda mediatică proguvernamentală. Facem apel către cititorii noștri, care sunt singurii care s-au solidarizat cu noi de

fiecare dată când ne-am mai confruntat cu asemenea abuzuri, să nu uităm că ziarul nostru a mai fost de 6 ori condamnat în ultima instanţă de către justiţia moldoveană, dar tot de atâtea ori a obţinut câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Gestul lor de solidarizare cu una dintre cele mai vechi publicaţii din Republica Moldova este să se aboneze de pe acum la FLUX pentru lunile din anul viitor.

Facem apel și către organizaţiile neguvernamentale care, în virtutea statutului lor, și-au propus să apere independenţa mass-mediei, libertatea de exprimare și pluralismul de opinii ca să ia atitudine faţă de această decizie abuzivă a instanţei judecătorești.

Facem apel și către misiunile diplomatice acreditate la Chișinău și organizaţiile internaţionale să intervină în vederea respectării întocmai a normelor legale în cazurile examinate în instanţă a litigiilor îndreptate împotriva ziarului FLUX. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Dezvăluirile WIKILEAKS:

În toamna lui 2009, Voronin i-a propus lui Lupu 10 milioane de dolari pentru crearea unei coaliţii de centru-stânga În toamna anului 2009, Vladimir Voronin era gata să-i plătească lui Marian Lupu 10 milioane de dolari pentru a obţine „votul de aur” necesar revenirii comuniștilor la putere, dezvăluie cotidianul francez Le Monde, citând documentele diplomatice americane scoase la iveală de WikiLeaks.

WikiLeaks este un site web care publică documente sensibile ale guvernelor sau corporaţiilor, trimise anonim sau scurse. WikiLeaks ia măsuri pentru a păstra anonimatul surselor și a face cât mai grea găsirea lor. La un an de la lansarea din decembrie 2006, baza de date a crescut la mai mult de 1,2 milioane de documente.

WikiLeaks rulează o versiune modificată a software-ului MediaWiki și este găzduită de PRQ, un furnizor de internet din Suedia.

La sfârșitul lunii octombrie, owni.fr, un site de informaţii independent cu sediul la Paris, a realizat interfaţa care a permis consultarea celor 400.000 de documente militare secrete referitoare la războiul din Irak publicate de WikiLeaks.

New York Times, Der Spiegel, Guardian, El Pais și Le Monde, au încheiat un parteneriat cu WikiLeaks pentru a face publice dezvăluirile.

Astfel, publicaţia americană New York Times comentează că documentele diplomatice dezvăluite de WikiLeaks, multe datând din ultimii trei ani, oferă o imagine fără precedent asupra activităţii ambasadelor americane din întreaga lume, puncte de vedere asupra liderilor străini sau evaluări ale ameninţărilor teroriste.

Conform ediţiei online a ziarului american, cele mai recente dintre documente datează de la sfârșitul lunii februarie a acestui an, dezvăluind opiniile administraţiei președintelui Barack Obama în legătură cu crizele și conflictele din întreaga lume.

Documentele ilustrează traficul diplomatic dintre Departamentul de Stat și circa 270 de ambasade și consulate din întreaga lume, afirmă New York Times, care prezintă câteva exemple de subiecte pe care intenţionează să le dezvolte în zilele următoare.

Departamentul american de Stat, care a încercat să împiedice publicarea documentelor, afirma că este vorba despre depeșe diplomatice

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Puterea a îngheţat conturile bancare ale ziarului FLUX

SUA, panicate după o scurgere de informaţii fără precedent

Scurgere de informaţii secrete fără precedent. Sute de mii de documente diplomatice, multe dintre ele secrete, au fost făcute publice în toată lumea, cu ajutorul WikiLeaks, un portal informaţional găzduit de un furnizor de internet din Suedia, începând cu seara zilei de duminică. Documentele vizează corespondenţele misiunilor diplomatice ale SUA din întreaga lume care au intrat în posesia WikiLeaks.

EDI|IA DE VINERI

Actual

Pe 8 septembrie 2009, Ambasada SUA la Chișinău raporta despre o întâlnire discretă dintre Marian Lupu devenit șef al Partidului Democrat și comunistul Vladimir Voronin. Propunerea fostului președinte comunist: formarea unei alianţe de centru-stânga, cu Voronin președinte al Parlamentului de la Chișinău. Voronin a pus pe masă suma: cinci milioane de dolari. Lupu a refuzat. Voronin a ridicat miza: zece milioane de dolari. Șeful PDM a avut o contrapropunere: Voronin să garanteze cele opt voturi comuniste necesare pentru alegerea lui Marian Lupu drept președinte al Republicii în schimbul imunităţii acordate familiei Voronin.

Conform documentului WikiLeaks, această scenă i-a fost povestită ambasadorului american de către Marian Lupu însuși. Ambasadorul Washingtonului la Chișinău relata într-o altă telegramă din 16 septembrie 2009 că „fără Voronin, Lupu pare pierdut”. Voronin însă, nu a vrut să recunoască în faţa ambasadorului american că ar fi făcut o astfel de propunere, însă „a râs brusc și și-a ridicat mâinile într-un gest care semăna cu o confirmare tăcută”. Voronin a estimat că „Lupu se află sub influenţa unei puteri străine, fără să știe dacă este vorba de Rusia, România sau Statele Unite”.

Lupu, cu ruşii la Budapesta Telegramele americane de la Chișinău, citate de Le Monde, mai arată că pe 12 august 2009, Lupu a călătorit în cel mai mare secret la Budapesta, unde s-a întâlnit cu doi ruși într-o cameră de hotel, însă nu a vrut să dezvăluie identitatea acestora.

Această întâlnire, care a durat două ore, pare să fi fost o evaluare psihologică și politică completă, conform opiniei ambasadorului american la Chișinău, care scria pe 14 august : „Lupu a fost supus unei serii de întrebări pentru a se determina poziţia sa

asupra problemelor, cum ar fi imunitatea pentru Voronin, neutralitatea Moldovei și școlile rusofone din Moldova”. Totodată, Lupu ar mai fi declarat că rușii sunt îngrijoraţi că Ghimpu ar deveni președinte al Parlamentului și președinte interimar și au dat de înţeles că așteaptă alegerile

PCRM şi PD dezmint informaţiile WikiLeaks Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, neagă informațiile publicate de presa internațională, care fac trimitere la documentele secrete ale misiunii diplomatice americane la Chișinău. Acesta spune că documentele nu reprezintă decât o minciună sfruntată.

“Toată această poveste nu costă 2 bani. Tot despre ce se vorbește despre discuțiile dintre Voronin și Lupu în 2009 nu au niciun temei.

Este o minciună sfruntată. Astfel de lucruri nu s-au întâmplat. Noi am fost cei care i-am rugat pe comuniști să ne dea voturile necesare pentru a vota președintele țării, dar nu au venit ei cu oferte”, a precizat Dumitru Diacov pentru PublikaTV. Într-un final, toate tentativele de a ne înțelege au eșuat, a mai precizat președintele de onoare al democraților. Vicepreședintele formațiunii, Valeriu Lazăr, a fost la fel de categoric ca și Diacov. “Sunt niște aberații. Nu comentez”, a subliniat acesta.

repetate din 2010. Liderul democrat le-ar mai fi spus rușilor că nu trebuie să-și facă griji în privinţa “unionismului” lui Ghimpu.

Lupu le-a spus că va avea grijă de poziţia publică a liderului PL, pentru ca acesta să nu facă declaraţii „nepotrivite”.

Sursa: www.ziuaveche.ro

WikiLeaks:

Lujkov scotea foloase economice din Transnistria

Și Partidul Comuniștilor a respins informațiile făcute publice de WikiLeaks. “Reacția noastră este una ironică la tot ce ați citit acolo. Asta pentru că la 7 septembrie, când e menționat că s-a întâmplat acest lucru, președintele Parlamentului era deja Mihai Ghimpu. Cred că este vorba de folclor, datele nu corespund nici după timp, nici după loc”, a specificat deputatul comunist, Mark Tkaciuk.

UNIMEDIA amintește că duminică, 28 noiembrie, site-ul internațional WikiLeaks a început publicarea a peste 251 mii de scrisori confidențiale, trimise între ambasadele SUA din toată lumea.

Potrivit platformei on-line, este vorba de cel mai mare număr de documente secrete făcut public vreodată. “Documentele vor oferi publicului posibilitatea să înțeleagă dedesubturile politicii externe desfășurată de Guvernul SUA”, menționează administratorii paginii web.

În corespondența secretă a misiunilor diplomatice americane este descris și imperiul de afaceri al lui Lujkov, care a achiziționat o mare parte din capitala Federației Ruse, dar și a investit în afaceri “mai puţin transparente” în fostele republici sovietice precum Republica Moldova, Uzbekistan, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, mai ales în regiunile separatiste, inclusiv Transnistria.

Lujkov mult timp a fost interesat în regiunile separatiste din ţările vecine, precum Oseţia de Sud și Abhazia, în Georgia, și Transnistria în Republica Moldova. Potrivit Centrului Carnegie din Moscova, el deseori făcea cunoștință cu oameni influenți din regiune chiar dacă aceștia aveau un mod autoritar de conducere. Tensiuni politice sunt propice pentru un mediu de afaceri profitabil. Pentru Lujkov era avantajos să facă afaceri în regiuni separatiste, deoarece statutul lor juridic specific îi oferea guvernului Moscovei mai multe oportunităţi.

Totuși, guvernul Moscovei nu se implica în probleme politice din aceste regiuni, iar amestecul său nu a fost de natură politică, or, “guvernul Moscovei nu susținea mișcările separatiste”. Potrivit sursei, printre investițiile economice din Republica Moldova, se enumeră și procurarea plantațiilor de viță de vie.

Sursa: UNIMEDIA

Sursa: UNIMEDIA

FLUX EDI|IA DE VINERI

ALEGERILE PARLAMENTARE 2010:

Menţinerea statu-quo-ului? În linii mari, alegerile parlamentare din 28 noiembrie nu au adus surprize majore, și scenariile identificate în unul din comentariile noastre precedente, mai mult sau mai puţin, rămân valabile. Fără ca să le reiterăm, merită să atragem atenţia că deosebirile ideologice între partide în continuare rămân reflectate mai mult în denumirile, nu neapărat și în acţiunile acestora.

Astfel, asamblarea puzzle-ului din viitorul Legislativ va fi, mai degrabă, influenţată de istoria relaţiilor între partidele și liderii acestora, de factorul geopolitic (evidenţiat în comentariul precedent) și interesele de business grupuri ce stau în spatele acestor partide (și aici subliniem că un risc major este să ne pomenim într-un război intraparlamentar axat pe conflictul între cei care caută să-și protejeze investiţiile și cei care vor să se revanșeze).

Totodată, rezultatele ultimelor alegeri evidenţiază și o serie de trenduri semnificative, care, fără doar și poate, vor influenţa viaţa politică din Republica Moldova în anii viitori: * Societatea moldovenească rămâne puternic fragmentată, situaţia reflectată și de liniile de divizare în clasa politică locală.

Faptul că raportul forţelor nu s-a schimbat esenţial pe parcursul a peste un an de guvernare AIE, arată că aceste linii de divizare sunt profund înrădăcinate și nu pot fi eliminate prin schimbarea conjuncturii politice (raport putere-opoziţie) sau instrumente PR, cel puţin într-o perioadă atât de scurtă. Astfel, pentru asigurarea stabilităţii și urmărirea coeziunii societale va fi necesar dialogul între putere și opoziţie, indiferent de componenţa acestora. Utilizând o expresie la modă, putem spune că modus-ul operandi în relaţia putere-opoziţie trebuie resetat; * Votul moldovenilor în exil chiar contează. Cei care cândva au votat cu picioarele au realizat un come-back electoral care a influenţat repartizarea mandatelor în Parlament și are perspectiva de a deveni un factor și mai hotărâtor în alegerile viitoare.

Este clar că diaspora moldovenească și relaţiile cu aceasta vor juca un rol mai important nu doar în perioade electorale, dar și în activitatea cotidiană a partidelor, precum și, de ce nu, în politica de dezvoltare a viitoarelor guverne. Totodată, este clar observabilă și orientarea (geo)politică a moldovenilor în exil, care au susţinut masiv partidele de dreaptă. * Dacă voturile de peste hotare sporesc, același lucru nu se poate de spus și de unele regiuni din Moldova. Exemplul cel mai elocvent, dar și cel mai îngrijorător, este Găgăuzia. Începând cu alegerile parlamentare din 2005, prezenţa la urnele de vot din Găgăuzia a fost constant sub media pe ţară, iar la ultimele alegeri a fost chiar cea mai joasă. Astfel, ceea ce la început însemna, probabil, deziluzionarea unei părţi din alegătorii din Găgăuzia în PCRM ca reprezentant al intereselor acestora, acum pare să arate ca deziluzionare și detașare de procesele politice naţionale.

Este o situaţie regretabilă, dar și îngrijorătoare, dacă ne reamintim de statutul special al regiunii. Consolidarea identităţii civice moldovenești în mod evident cere o participare activă a autonomiei în viaţa politică naţională, în timp ce segregarea acesteia, dimpotrivă, este un risc politic major pentru ţară.

Acestea fiind spuse, credem că, indiferent de componenţa viitoarei coaliţii de guvernare, aceste tendinţe fundamentale își vor lăsa amprenta asupra proceselor politice din Moldova, inclusiv și în perioadele interelectorale.

Alex OPRUNENCO, Expert-grup

Câteva explicaţii asupra cauzelor care au determinat rezultatele electorale din 28 noiembrie 2010 Care sunt factorii care au determinat rezultatele electorale din 28 noiembrie? iată întrebarea care îi frământă pe mulţi oameni, rămași cu sentimentul că ceva nu este în regulă cu sistemul politic din ţara noastă.

Originea disfuncţiilor de sistem se trage din lungul proces de tranziţie, care a afectat ţara noastră în ultimii douăzeci de ani. Deetatizarea și privatizare au produs o serie de fenomene devastatoare pentru economia și domeniul politic.

Deturnarea bunurilor și a finanţelor statului în interesul unor persoane și grupuri de tip mafiot a determinat concentrarea marilor capitaluri în mâinile acestora. Multitudinea și amploarea cazurilor de acest fel, numite generic “corupţie”, au fost descrise de nenumărate ori în articole de presă, în intervenţiile deputaţilor, în dezbaterile publice, în materialele Curţii de Conturi etc. Însă instituţiile statului de drept, formate în baza normelor Constituţiei și a legislaţiei, nu au putut să își exercite funcţiile descrise în normele legale. Orice nouă dezvăluire, orice scandal public legat de corupţie, până la urmă, se ciocnea de paralizia instituţională a organelor de drept. Ministerul de Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Serviciul de Informaţii și Securitate, Serviciul Vamal, sistemul judecătoresc, toate, în egală măsură, s-au dovedit incapabile să combată crimele

Apetitul fără măsură dăunează grav alianţelor

cu caracter economic atunci când acestea vizau persoane sau grupuri care au reușit să deturneze bunuri și sume deosebit de mari. De fiecare dată organele de anchetă și cele judecătorești mușamalizau aceste cazuri fie la indicaţia conducătorilor de prim rang ai statului, fie prin luare de mită de la cei pe care urma să îi declare nevinovaţi contra unor recompense bănești. Așa s-a creat relaţia de complicitate între anchetatori, procurori și judecători cu lumea criminală și cu marii corupţi. Între timp a apărut o întreagă castă a celor care servesc interese de tip mafiot în poziţia de reprezentanţi ai instituţiilor statului.

Principiul “prezumţiei nevinovăţiei”, fundamental pentru un stat de drept, a ajuns o unealtă în mâna celor care controlează instituţiile abilitate cu urmărirea și sancţionarea autorilor de crime economice deosebit de grave.

Autorii crimelor săvârșite la 7 aprilie 2009 nu au fost pedepsiţi. Ei au reușit să preia puterea în urma alegerilor din 29 iulie 2009 și să evite investigaţii penale și condamnări judecătorești bazate pe probe și marturii temeinice.

Comuniștii, ca fost partid de guvernământ, le-au creat involuntar un enorm avantaj de imagine noilor autorităţi.

Partidele zis liberale au reușit să inducă unei părţi importante a poporului, precum și instituţiilor internaţionale, ideea că ei ar fi demni de susţinere, deoarece se confruntă cu o forţă politică monstruoasă prin definiţie – comunismul.

Adică ei au reușit să exploateze cu maximă eficienţă contrastul și să practice cu succes limbajul conflictului ca metodă de

ostilizare a opiniei publice și de absorbţie a voturilor.

Preluând controlul asupra unei multitudini de canale de televiziune, grupările care preluase guvernarea au reușit să exercite o influenţă copleșitoare asupra cetăţenilor.

Televiziunea publică a devenit o unealtă a propagandei oficiale. Noile canale de radio și televiziune, secondate de altele deja prezente pe piaţa mediatică, au reușit să orchestreze o uriașă campanie de manipulare în favoarea partidelor din arcul guvernamental.

Armata de jurnaliști, analiști politici, sociologi și exponenţi ai show-bizului au instrumentat un bombardament mediatic cu efecte devastatoare asupra publicului. S-au pus în aplicare cele mai sofisticate tehnici de manipulare a opiniei publice. “Spălarea de creieri” și modelarea conștiinţei prin instrumentele de manipulare în masă au avut urmări dezastruoase pentru cei împotriva cărora a fost declanșat acest război psihologic, purtat cu arme de distrugere în masă a conștiinţei publice.

Legislaţia electorală a suferit sute de modificări. Ea a fost adaptată intereselor exponenţilor puterii. Accesul nelimitat al conducătorilor partidelor aflate la guvernare la canalele de televiziune și radio pe care le controlează, fără ca aceste apariţii să fie contabilizate electoral, a creat o inegalitate izbitoare între concurenţii electorali în detrimentul partidelor care nu făceau parte din arcul guvernamental. Permisiunea de a menţine panotajul stradal inclusiv în ziua alegerilor a reprezentat o altă modalitate de manipulare a alegătorilor în beneficiul puterii. Una dintre

Filat l-a păpat pe Urechean, metodic, îmbucătură cu îmbucătură, halcă după halcă, până nu au mai rămas nici fărâmele din el, deși, la o adică, nu Filat este lupul. Cum de a reușit să-l ingurgiteze și nu s-a înecat? Filat are o poftă de mâncare disproporţionată, pe care nu și-a potolit-o, deocamdată. Iar următoarea victimă ar putea să-i fie deja PL-ul lui Mihai Ghimpu, pentru că acum nu mai are nevoie de el, ba, chiar mai mult, îi încurcă spilcuitului lider peledemist, cu toată imprevizibilitatea lui, cu apucăturile de băiat de viaţă, cu vocaţia de dansator și glumele neinspirate de soldafon. În braţele Europei, Filat vrea să se lăfăiască în solitudine. Din câte se vorbește prin târg, umblatul lui Filat pe la structurile PL a și început. Nu-i vorbă, s-au mai pricopsit și celelalte formaţiuni din Alianţă cu membri de pe la alte partide, adepţi convinși peste noapte și amorezi doctrinari fideli ai noilor stăpâni, dar au luat mai pe de la străini, nu chiar de la fraţi întru guvernare.

Ghimpu pare să fi înţeles deja jocul ce va urma, dacă judecăm după declaraţiile pe care le-a făcut acesta în zilele de după aflarea rezultatelor scrutinului parlamentar. Astfel, deși liderul PL crede că ar fi șanse mari pentru reeditarea AIE și a chemat forţele democratice să „prietenească” împotriva comuniștilor, el nu exclude că unii ar putea prefera să facă alianţă cu comuniștii. În această situaţie, Ghimpu declară că PL s-ar putea retrage în opoziţie.

Chiar dacă încă interimarul șef al statului îi rezervă PLDM-ului prioritatea iniţierii negocierilor pentru constituirea unei alianţe, acesta transmite un mesaj clar către liderul formaţiunii, avertizându-l că mandatele în plus nu-i dau dreptul să pretindă prea multe.

Cele trei partide, foste partenere în precedenta coaliţie de guvernământ, au același grad de importanţă în constituirea unui nou parteneriat, a afirmat el. Ghimpu l-a zorit pe cel care a luat mai multe mandate să vină mai repede cu un apel la negocieri: ori ne face nouă, ori îi face lui Voronin apelul, a remarcat el cu maliţiozitate.

Graba este dictată și de faptul că liberalii s-au grozăvit să le pună condiţii dure partenerilor de Alianţă. Și șeful PD, cel cu alură de macho, zice că va face pe durul. „Partidul Democrat va fi mult mai tranșant în a pune anumite condiţii colegilor din coaliţie”, a declarat acesta cu emfază. Totodată, și Lupu, dar și alţi lideri ai formaţiunii, au cam dat de înţeles că pe la PD ușile ar fi deschise vraiște. În limbaj politic aceasta înseamnă să fii gata pentru dialog cu toate partidele care au acces în noul Parlament. Ușile sunt deschise. Dar piciorul a fost pus în prag, pentru că esenţa chestiunii a fost formulată sacramental de Lupu: “Cine rămâne cu noi, nu cu cine mergem noi”. Pretenţiile exclusiviste ale lui Lupu sunt alimentate și de unii analiști și medii de informare pe post de suporteri PD, care titrează că liderul democrat este persoana cheie de care depinde formarea oricărei coaliţii în viitorul Parlament. Publicaţia „Adevărul” este de părerea că „democraţii lui Marian Lupu fac jocurile în Republica Moldova, iar fără implicarea PD, orice Alianţă de Guvernare este scoasă din calcul”.

Cât de tare l-au speriat pe Filat aceste declaraţii războinice, rămâne de văzut.

Filat, în maniera-i arogantă, i-a pus la punct pe toţi și le-a transmis că PLDM va formula exact oferta către partenerii de Alianţă și că formaţiunea nu va accepta șantajul și condiţionările. Negocierile au mai fost amânate pentru o zi pentru că, a spus Filat, urmează să mai discute cu partenerii externi. Interesant ce-i vor șopti aceștia…

Ioana FLOREA, FLUX

cele mai devastatoare forme de manipulare și dezinformare au reprezentat-o așa-zisele sondaje de opinie, trucate în avantajul partidelor aflate la putere și în detrimentul oponenţilor acestora. Multitudinea de emisiuni, cu prezentarea grafică a configuraţiei politice a viitorului Parlament, însoţite de comentariile armatei de jurnaliști, politologi și sociologi plătiţi de grupurile de interes financiar aflate în spatele partidelor de la putere, a avut un impact fără precedent.

Guvernanţii au aranjat dezbaterile electorale televizate de o manieră care să îi scutească de orice riscuri. Conducătorii de prim rang ai acestor partide nu au participat în dezbateri alături de liderii altor partide pentru a evita polemicile și pentru a se scuti de riscurile de a le pierde.

Utilizarea masivă a resurselor administrative a constituit, de asemenea, o pârghie importantă de acumulare a voturilor pentru guvernanţi.

Un alt factor fundamental, care a determinat succesul relativ al guvernanţilor la alegeri, l-a reprezentat sprijinul deschis și propaganda masivă în favoarea lor din partea exponenţilor instituţiilor europene. Niciodată în istoria politică a Republicii Moldova

nu s-a mai întâmplat ca instituţiile europene, Consiliul Europei, OSCE, Parlamentul European, Comisia Europeană, ca și instituţiile financiar-creditare internaţionale, să nu ceară autorităţilor unei ţări monitorizate, aflate în tranziţie și cu instituţii democratice extrem de fragile, să efectueze reforme concrete, care să consolideze statul de drept.

Singura preocupare a instituţiilor europene pe parcursul unui an de guvernare liberală a fost să îi creeze acesteia o imagine pozitivă pentru a o ajuta să se menţină la putere și după alegerile parlamentare anticipate.

Repartizarea banilor și a ajutoarelor materiale în sate, unde majoritatea populaţiei trăiește sub pragul sărăciei, a reprezentat și de această dată un instrument de acumulare a voturilor pentru partidele aflate la putere. Coruperea alegătorilor din zona rurală a fost complementară folosirii instrumentelor mediatice de manipulare a opiniei publice.

Partidul Comuniștilor, care a obţinut un rezultat important, s-a bazat, în special, pe alegătorii în etate, care își menţin nostalgia pentru URSS, ca și pe vorbitorii de limbă rusă, pe care i-a speriat cu pericolul unirii cu România. Astfel, și

3

comuniștii au fost beneficiarii logicii conflictului, confruntarea cu “dușmanul intern” și “dușmanul extern” făcându-și efectul. În aceste condiţii, discursul PPCD, axat pe soluţii practice de depășire a crizei politice și constituţionale, ca și pe măsuri concrete și eficiente de scoatere a ţării din ruina economică, a avut o audienţă minimă.

Astfel, grupurile de interes financiar, oligarhii, exponenţii marilor contrabandiști, ai cercurilor care strangulează mediul concurenţial în economia naţională și menţin ţara în stare de înapoiere economică, au obţinut din nou rezultate electorale semnificative.

Criza politică nu a fost rezolvată. Moldova rămâne captiva oligarhiilor și a partidelor care le servesc.

Dar lupta pentru statul de drept, pentru libertate și progres economic continuă. Am pierdut o bătălie. Dar ne vom ridica din nou și vom pregăti un alt viitor pentru ţara noastră. Cei care se conformează sistemului corupt și degradant nu au nici o șansă. Cei care luptă cu nedreptatea și pentru binele comun au șanse enorme. Iar timpul îi va ajuta să învingă.

Iurie ROŞCA 30 noiembrie 2010

Post-Scriptum la anticipate Anticipatele din 28 noiembrie au rămas în urmă.

Comisia Electorală Centrală ne-a furnizat datele preliminare după numărarea voturilor. Cele 101 mandate de deputat se vor repartiza astfel: PCRM – 42, PLDM – 32, PD – 15, PL – 12.

Cele trei niveluri ale majorităţii parlamentare funcţionale Șeful AMN, Serafim Urechean, știe sigur de ce nu mai este astăzi deputat în Parlament.

Mai bine de un an de zile, bunul prieten și partener loial de Alianţă, Vladimir Filat, i-a făcut sarcofag din beton (din betonul AIE) și l-a trimis în eternitate. Mai întâi i-a „călcat” prietenește toate organizaţiile teritoriale, apoi i-a comandat sondaje de prohod, prezentându-l constant și invariabil drept candidatul fără speranţe.

3 DECEMBRIE 2010

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Așa cum și era de presupus, nici un partid un a acumulat de unul singur numărul necesar de voturi pentru a guverna de unul singur. Problema alianţelor rămâne pe ordinea zilei.

Majoritatea analiștilor politici și ai comentatorilor de presă s-au lansat în fel de fel de speculaţii, încercând să modeleze toate combinaţiile posibile și imposibile. Aritmetica de presă a vizat cifrele câtorva majorităţi: guvernamentală (52), prezidenţială (61) și constituţională (67).

200 de mii de alegători în plus?

Mai puţină lume a fost atentă la 28 noiembrie și după la alte cifre decât cele care reprezintă rezultatul electoral. Totuși, nu este bine să trecem cu vederea aritmetica listelor electorale, element esenţial pentru orice calcul privind valabilitatea și corectitudinea scrutinului.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul din 28 noiembrie au participat 1 721 157 de alegători, ceea ce ar constitui 59,1% din totalul persoanelor cu drept de vot incluse în

listele electorale. Operând un simplu calcul, deducem că totalul de 100% reprezintă 2 912 279 de alegători incluși în liste. Să reţinem această cifră: 2 912 279.

Conform datelor aceleiași Comisii Electorale Centrale, la referendumul constituţional din 5 septembrie 2010, în listele de bază și cele suplimentare au fost incluse 2 721 623 de persoane cu drept de vot.

De asemenea, la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, listele de bază și cele suplimentare au cuprins 2 708 381 de alegători.

Așadar, numărul concetăţenilor noștri incluși în listele electorale la 28 noiembrie 2010 este cu 190 656 mai mare decât cel al alegătorilor care au figurat în liste la 5 septembrie 2010 și cu 203 898 mai mare decât cel al persoanelor cu drept de vot din listele de la 29 iulie 2009. Observăm, totodată, că, între anticipatele din 29 iulie 2009 și referendumul din 5 septembrie 2010, masa electorală a cunoscut o fluctuaţie oarecum firească, cel puţin explicabilă, de 13 242 de alegători. Această fluctuaţie nu se explică demografic, ci birocratic, la mijloc fiind imperfecţiunea listelor.

Se știe că atât competitorii electorali, cât și observatorii internaţionali, au acuzat un șir de nereguli în legătură cu listele întocmite de administraţia publică locală. Ţinând însă cont de faptul că ansamblul corpului social, respectiv masa electorală, este în declin numeric pe parcursul ultimelor două decenii, mortalitatea depășind natalitatea, este greu să găsim o explicaţie a creșterii bruște, pe hârtie, într-un interval de timp de doar două luni de zile, cu circa 200 de mii de alegători. Mai mulţi observatori înclină să creadă că anume acest surplus de 200 de mii de alegători pe hârtie a constituit o măsură de

garanţie pe care administraţiile locale tot mai verzi și mai verzi și-au luat-o ca marjă pentru fraudare acolo unde și cât s-a putut.

Ecuaţia politică şi necunoscutele ei Matematic vorbind, sunt posibile mai multe combinaţii între cele patru facţiuni parlamentare. Cu toate acestea, ţinând cont de declaraţiile oficiale făcute de unele dintre acestea sunt deja excluse: PCRM împreună cu PL, precum și PLDM împreună cu PCRM. Posibilitatea creării unui guvern de uniune naţională este, de asemenea, exclusă. Singurele variante realiste, care rămân posibile sunt două. Prima ar însemna o combinaţie dintre PCRM și PD (42 + 15 = 57 de mandate), ceea ce ar asigura doar depășirea majorităţii guvernamentale (52) fără atingerea celei prezidenţiale (61). A doua ar însemna combinaţia dintre PLDM, PD și PL (32 + 15 + 12 = 59 de mandate), ceea ce nu face situaţia esenţial diferită de prima variantă. Deocamdată, judecând strict formal sau după declaraţiile de presă, ideea ca PCRM și PD să absoarbă 4 voturi de la grupările lui Filat și Ghimpu, pentru atingerea majorităţii prezidenţiale, este neverosimilă. La fel de neverosimilă este ideea ca cei din urmă să absoarbă 2 voturi din rândul deputaţilor PCRM și PD. Asta în cazul în care PCRM și PLDM nu ar fi folosit „coridorul de comunicare” dintre ele pentru aranjamente încă dinaintea alegerilor. Există mai multe elemente care admit că între anumite personaje din conducerea PLDM și cea a PCRM au existat convorbiri prealabile și, de presupus, anumite înţelegeri. Convorbiri și înţelegeri determinate și de interese locale, nu doar de sugestii consensuale ruso-franco-germane, cu care lumea s-a obișnuit prea mult de la o vreme încoace.

Rămânând însă pe linia declaraţiilor de presă, trebuie să constatăm că gruparea Lupu-Plahotniuc este cea care are acum voturile decisive în mână.

Ea poate înclina balanţa politică într-o parte sau în alta. În funcţie de partea în care se va înclina această balanţă depinde ce fel de guvernare provizorie și ce fel de președinte interimar vom avea până la următoarele anticipate, care ar putea avea loc nu mai devreme decât începutul lui 2012. Tocmai pentru acest motiv, Plahotniuc și Lupu și, eventual, Diacov, vor supralicita, vor aștepta să fie curtaţi și din stânga, și din dreapta, numai ei știind ce le stă în intenţie cu adevărat.

Greșesc cei care trag în bobi, ghicesc în cafea sau în stele și se dau grabnic cu părerea despre viitoarea configuraţie a puterii politice de la Chișinău. Este bine să lăsăm lucrurile să se limpezească de la sine, căci o clarificare va interveni cât de curând.

Tuspatru partidele care au penetrat în Parlament au trâmbiţat că au câștigat alegerile și, într-un fel, este adevărat. Dar este tot atât de adevărat că nimeni nu a câștigat aceste alegeri anticipate, pentru că situaţia este o banală recidivă a ceea ce am avut și până la alegeri. Sentimentul de deja vu face parte din percepţia corectă a acestei situaţii.

Important este ca limpezirile și evoluţiile pe care le așteaptă toată lumea să nu ne prezinte, până la urmă, o Republică Moldova tot mai în verderoș sau în roșu-verde, după culorile drapelului fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești, născută tot din înţelegeri ruso-europene, drapel care flutură și astăzi la Tiraspol, acolo unde Vladimir Filat obișnuiește să meargă, pentru câte un meci de fotbal, alături de „anticomunistul” Igor Nikolaevici Smirnov.

Vlad CUBREACOV, FLUX

4

3 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

CE VREAU SĂ SPUN

„Ţara asta” – mama tâmpiţilor L-am văzut la televizor pe Emil Boc spunând „ţara asta” nu știu ce și nu știu cum. Cu câteva zile mai înainte, tot la tele, tot în campanie de promovare a chipului său blond, am văzut-o și pe Elena Udrea. Și ea tot cu „ţara asta” în sus, „ţara asta” în jos. Nu era vorba nici de Angola, nici de Zambia. Vorbeau despre România! Coana Joiţica parcă pomenea ceva despre o geantă de-a sa. Ceva în genul „geanta asta am luat-o de nu știu unde” sau „geanta asta o port când mă întâlnesc cu nu știu cine”. Din păcate, mulţi politicieni folosesc aceeași formă de exprimare. Și ziariști. Ţara asta în sus, ţara asta în jos! Și o invocă de fiecare dată cu un aer de compasiune, de condescendenţă, de detașare. Tonul este amarnic. „Asta-i ţara și alta mai bună nu avem”, par a spune ei cu o sintagmă ironică, detașată, de superioritate. Aţi auzit un francez care să spună despre Franţa „ce pays!”. Sau un italian care s-o ţină langa cu „questo paese!” când este vorba de Italia mia. Sau un englez care să vorbească despre Anglia cu „this country”. Fiecare popor când se referă la ţara lui adaugă pronumele posesiv pentru a sublinia legătura cu ţara. My country, our country, mon pays, notre pays etc.

Pronumele posesiv îl apropie pe respectivul cuvânt, subliniind apartenenţa, inefabilul relaţiei, frumuseţea și trăinicia ei. Doar politicianul român vorbește cu „ţara asta” care nu-i decât o pacoste, căzută pe capul său tont pentru a o scoate din încurcătură. Ceea ce nu-i adevărat! E chiar invers. Politicienii au picat ca lăcustele pe capul nostru, al românilor, și nu mai scăpăm de ei ca de o haită de animale flămânde.

Exprimarea„ţara asta” are în ea ceva dispreţuitor. E un barbarism de om needucat și fără simţul limbii române. Dar și fără multe alte simţuri. De

jăpcar ajuns într-un loc din care trebuie să fure.

Sună a ceva de ocazie, de adopţie, de folosit și de aruncat. Ceea ce folosește doar la portretizarea vorbitorului și nu schimbă cu nimic farmecul sau amarul locului.

O exprimare stil „ţara asta” mai întâlnești și la adolescenţii furioși pe starea de lucruri. N-au bani de discotecă, cei mai mari nu găsesc locuri de muncă și atunci, furioși, zic, „m-am săturat de ţara asta”. Unii chiar adaugă și un „mi se rupe de ţara asta”. Furia și toată neîncrederea lor tot de la politicienii cu „ţara asta” se trag, politicieni care sunt copii tâmpiţi ai pământului pe care locuiesc mai mult întâmplător, fără o legătură profundă cu spiritul și istoria locului. De fapt, „ţara asta” nu-i decât mama tâmpiţilor. Ţara noastră este bunul nostru cel mai de preţ faţă de care toţi suntem datori. „Ţara asta” e doar o barbarie de limbă și nu produce decât impostori agramaţi și locuitori de ocazie. Nu cetăţeni și nu români. Ţara noastră este locuită de compatrioţi disperaţi că nu găsesc o soluţie ca România să iasă din încurcătură.

IUBIM ROMÂNIA M-a ispitit astăzi cineva, cu gând ascuns, să spun ce simt pentru România. Am răspuns, senin și fără patetism, că o iubesc. Și, slavă Domnului, nu sunt singurul care trăiește sincer acest sentiment.

Da, iubim România. Cine și ce ne poate reproșa din asta?

Am iubit-o dintotdeauna. De cum ne-am ridicat mai măricei în satele și târgurile pruto-nistrene și am înţeles că palma noastră de ţară nu-i totul, am început să aruncăm „priviri lungăreţe” peste sârma ghimpată.

Puterea de atracţie a lumii DE DINCOLO s-a transformat cu timpul în fascinaţie, devenind

mai apoi cea mai curată dragoste pentru ea.

Iubim România pentru că suntem români.

Nu am ales noi să fim români, după cum nu am ales nici când, nici unde, nici din ce părinţi să ne naștem, nici să fim bărbaţi sau femei. Suntem români pentru că așa ne-a vrut Dumnezeu. Și pentru că dacă nu am fi fost români am fi fost, poate, altceva.

Dar – iată! – suntem români. Nu e un merit, nu e o pricină de fală, dar nici una de rușine.

Iubim România creștină, plină de martiri și de sfinţi nerecunoscuţi. Iubim România adevărată și curată. Iubim România care nu-și uită și-și apără copiii.

Iubim România care are încredere în puterile ei și este demnă în tot și în toate. Iubim România care nu aleargă după

Cornel NISTORESCU, cotidianul.ro

vânt, dar adună înţelepciune și caută folosul fiilor ei. Iubim România care, în faţa oricărui ultimatum păgân, nu este în stare de cedări.

Iubim tot ce a fost al strămoșilor noștri și trebuie să fie al nostru până la sfârșitul veacurilor. Iubim Carpaţii și Dunărea, iubim Nistrul și Tisa. Iubim Marea Neagră și Bărăganul. Iubim Lumea Românească întreagă. Iubim Ardealul care iubește Basarabia. Iubim Bucovina care iubește Oltenia.

Iubim Dobrogea care iubește Maramureșul. Iubim Crișana care iubește Muntenia. Iubim Moldova care iubește Transnistria. Iubim Banatul care iubește Timocul. Iubim România care iubește Republica Moldova și iubim Republica Moldova care iubește România.

Iubim România lui Ștefan cel Mare și Sfânt, cu mormântul lui de la Putna și locul din București în care vreodată vom fi în stare să-i ridicăm un monument. Iubim România lui Vlad Ţepeș, a lui Mihai Viteazul, a lui Constantin Brâncoveanu și a tuturor voievozilor noștri mari și puternici, „dătători de legi și datini”.

Iubim România lui Mihai Eminescu, dulcea Românie pe care și el a iubit-o până dincolo de lacrimi și până dincolo de viaţă, simţind-o cum o simte a fi fiecare român din lume – „ţara mea de glorii, ţara mea de dor”.

Cavalerul, ca Valera Că interimarul Mihai Ghimpu și-a bătut joc de „Ordinul Republicii”, aruncând cu el în stânga și în dreapta, nu mai poate pune nimeni la îndoială. El a făcut risipă de atâtea „Ordine ale Republicii”, încât, luaţi la un loc, tustrei președinţii de până la el (Snegur, Lucinschi, Voronin) nu pot egala nici jumătate din „performanţa” interimarului.

Fără îndoială că printre cei mulţi care au primit din mâna lui Ghimpu distincţia supremă în stat există și un anumit număr de persoane care meritau decoraţia.

Nu despre aceștia vreau să vorbim aici și acum. Ci despre cei mulţi (prea mulţi!) care, nevrednici și nemernici fiind, au fost binecuvântaţi și preţuiţi cu nesăbuinţă de către Ghimpu.

Să luăm din galeria nevrednicilor lui Ghimpu un singur personaj. Numele lui este Dmitri Ciubașenko. Cine este acest „erou al revoluţiei de la 7 aprilie” hiritisit de Ghimpu cu „Ordinul Republicii”?

Dmitri Ciubașenko este singurul din droaia de „cavaleri ai Ordinului Republicii” decoraţi de Ghimpu care a renunţat la decoraţie și i-a restituit-o interimarului, prin curier poștal, împreună cu brevetul de conferire. Primind cavalerescul „colet”, Ghimpu și-a anulat propriul decret de decorare a lui Ciubașenko, ceea ce a fost, procedural vorbind, corect. În paranteză fie spus, văzând decretul lui Ghimpu de anulare a propriului său decret, ne-am întrebat, pe bună dreptate, de ce oare nu a anulat Ghimpu și alte decrete de ale președinţilor Mircea Snegur, Petru Lucinschi sau Vladimir Voronin privind conferirea „Ordinului Republicii” unor „personalităţi” ca Ivan Ivanovici Bodiul sau Nikolai Platonovici Patrușev, ca să luăm două nume la întâmplare.

Precum se știe, „Ordinul Republicii” este distincţia supremă de stat a Republicii Moldova și li se conferă unor personalităţi din ţară și de peste hotare „pentru merite excepţionale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei și al omenirii”. Cunoscându-l prea bine pe Dmitri Ciubașenko, ne-am întrebat, în momentul când Ghimpu i-a conferit „Ordinul Republicii”, ce„merite excepţionale” o fi având respectivul în activitatea lui „întru binele Patriei și al omenirii”.

Am căutat „meritele excepţionale” și nu le-am găsit.

Deschizând o altă paranteză, trebuie să arăt că aceeași întrebare mi-am pus-o și în cazul decorării de către Ghimpu cu „distincţia supremă de stat” și a altor „eroi ai revoluţiei de la 7 aprilie” ca Anatolie Golea, Elena Zamura și alţii. Iată ce scriam la 14 septembrie, când interimarul Ghimpu a respins propunerea de a-i decerna „Ordinul Republicii” Mitropolitului Basarabiei: „Părerea noastră este că președintele Ghimpu a gafat enorm respingând propunerea de a-i decerna Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei Ordinul Republicii, de vreme ce anterior le-a acordat distincţia supremă unor personalităţi de excepţie pe ogorul Patriei ca Dmitri Ciubașenko, Anatolie Golea, Lorena Bogza, Elena Zamura, Corina Fusu, Aneta Grosu, Val Butnaru, Valentina Ursu, sau unor subalterni ai Mitropolitului Petru Păduraru – preoţii

Petru Buburuz și Ion Ciuntu. Este păcat că, sfătuit de consilierii săi, președintele interimar a procedat așa. Gestul lui Mihai Ghimpu îl situează pe mitropolitul Petru mai prejos decât cei enumeraţi mai sus, dar și decât atâţia alţi purtători ai Ordinului Republicii, printre care și capul structurii locale a Patriarhiei Moscovei, cu care domnul Ghimpu s-a avut și se are de bine. Dar, de! Ce să-i faci?!...

E limpede că în ochii lui Mihai Ghimpu părintele Mitropolit Petru Păduraru al Basarabiei mai are încă de crescut până la nivelul staturii morale și cetăţenești a unor uriași ca Elena Zamura, Dmitri Ciubașenko sau Anatolie Golea, preţuiţi, după cum se și vede, mai înalt de către iubitul nostru interimar.”

Să revenim însă la cavalerul, deja ex-cavalerul „Ordinului Republicii”, Dmitri Ciubașenko. Cine este acest personaj atât de apreciat de interimarul Ghimpu?

Dmitri Ciubașenko s-a născut la 14 august 1963 și este fiul lui Alexei Ciubașenko, fost redactor-șef la „Vecernii Kișiniov” în perioada sovietică, unul dintre corifeii jurnalisticii sovietice de partid.

Dmitri Alexeevici Ciubașenko și-a făcut studiile universitare, în perioada sovietică, la București, unde a fost delegat de Universitatea de Stat din Moscova, cu aprobarea celor care aveau atunci apanajul unor asemenea aprobări. A fost mulţi ani redactor-șef la publicaţia de limbă rusă „Moldavskie vedomosti”, care s-a remarcat ca o tribună antiromânească. A mai fost o perioadă„corespondent” al Agenţiei Telegrafice Moldovenești (ATEM), al Agenţiei Telegrafice a Uniunii Sovietice (TASS) , precum și al agenţiilor APN, INFOTAG și Reuters. De asemenea,

a făcut parte din echipa „jurnal.tv” în frunte cu Val Butnaru, unde a moderat emisiunea de limbă rusă „Dnevnik”.

Acum este redactor-șef al publicaţiei de limbă rusă „Panorama”. Chiar dacă a avut anumite semne de întrebare în privinţa lui, Constantin Cheianu, bunăoară, tot de la „Jurnal de Chișinău”, îl caracteriza recent pe Ciubașenko drept „unul din cei mai inteligenţi și mai subtili jurnaliști din Moldova, un autor pe care îl citeam întotdeauna cu interes și chiar pasiune”. Ne vom referi în continuare și la unele „subtilităţi” ale acestui atât de gustat jurnalist de către colegii lui de la „Jurnal”.

Politic însă, Dmitri Ciubașenko a avut până acum două înregimentări pe faţă. Spunem pe faţă, pentru că și până atunci a fost scufundat în politică până peste urechi, dar îi plăcea să treacă drept „neangajat politic” și neutru.

Prima ieșire deschisă la rampă a

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

sufletul pe care ni l-a dat Dumnezeu. Iubim cu bucurie, cu înţelepciune, cu recunoștinţă în faţa Părintelui Ceresc.

Iubim, dar cu altfel de iubire, cu tristeţe, cu amar, cu durere și cu speranţa că se vor vindeca și pe românii care se leapădă de neamul lor, din neștiinţă și fără gând viclean.

Iubim România chiar și atunci când administraţiile ei trecătoare uită să ne iubească, pentru că uită să fie românești până la capăt.

Iubim România, pentru că ea este o ţară de iubit și de slujit cu dăruire, nu o administraţie de servit.

Iubim România. Nu ne lăudăm și nu căutăm folos din asta. Cine și ce poate avea împotriva iubirii noastre? Numai cine nu poate iubi nu ne poate înţelege.

Vlad CUBREACOV, FLUX 1 decembrie 2010

Zosia, televiziunile şi alegerile parlamentare

lui Dmitri Ciubașenko în politica de partid s-a produs în vara anului trecut, alături de personaje ca Vladimir Filat, Alexandru Tănase și Iurie Leancă. Partidul Liberal Democrat din Moldova i-a oferit lui Ciubașenko locul 25 pe lista electorală pentru anticipatele din 29 iulie 2009. Aderarea lui Ciubașenko la PLDM și candidarea lui pe listă a fost făcută personal de Vladimir Filat, într-o conferinţă de presă din 16 iunie 2009. În calitate de candidat PLDM, Ciubașenko a propus oficializarea limbii ruse ca a

doua limbă de stat a Republicii Moldova.

Iată cum a comentat publicaţia noastră năstrușnica iniţiativă a peledemistului trimis altădată de Moscova la București: „Candidatul la funcţia de deputat pe listele PLDM, Dmitri Ciubașenko, s-a arătat, astăzi, revoltat că PCRM nu a oferit limbii ruse statutul de limbă oficială.

Redactorul-șef al publicaţiei de expresie rusă „Moldavskie vedomosti” a citat din programul electoral al PCRM din anul 2001, reamintind de promisiunea de atunci a comuniștilor de egalare în drepturi a limbii ruse cu limba română. „Au trecut nouă ani, dar nu s-a realizat nimic”, a spus Ciubașenko”. O altă trăsătură de condei ne poate ajuta să deslușim portretul politic al peledemistului cu pricina. Este vorba de raportarea lui la data de 22 iunie.

Apelăm iarăși la FLUX: „Întrebat de jurnaliști ce semnificaţie are pentru el ziua de 22 iunie, Ciubașenko a spus că este ziua în care Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică. „Este ziua în care a început ceea ce se numește Marele Război pentru Apărarea Patriei”, a precizat redactorul-șef al ziarului „Moldavskie vedomosti”. Reamintim că, la 22 iunie 1941, armata română a eliberat Basarabia și Bucovina de Nord de sub ocupaţia sovietică, produsă ca urmare a tratatului adiţional secret semnat de URSS cu Germania nazistă”. Acesta a fost partidul și acesta a fost candidatul lui! Să se mai întrebe acum cineva de ce a mers premierul Vladimir Filat, în august 2010, să depună flori la Memorialul Armatei Sovietice, comemorând „Operaţiunea Iași-Chișinău”...

Nu a trecut bine anul de zile de când s-a lipit Ciubașenko de PLDM și PLDMul de Ciubașenko, că jurnalistul școlit altădată pe axa Moscova-București a fost delegat de domnul Filat (a se citi Lucinschi) în alt cuib politic, cel al fostului director al Serviciului de Informaţii și Securitate, Valeriu Pasat. Noul cuibușor politic se numește Partidul Umanist din

Iubim ţăranul și intelectualul român și îi iubim pe toţi românii.

Iubim pe cei ce muncesc și făuresc. Iubim pe cei ce se roagă pentru fraţii lor.

Iubim limba română, geniul și bogăţiile ei. Iubim dialectele noastre de la sud de Dunăre cu frumuseţile lor. Iubim cântecul și sufletul românesc, pentru că România nu este doar un teritoriu mărginit, ci o nesfârșită întindere sufletească.

Iubim și pe neromânii dintre noi și de lângă noi care nu ne scot ochii pentru simplul fapt că Dumnezeu ne-a făcut români.

Iubim pe orice neromân pentru că și pe ei Dumnezeu i-a făcut ceea ce sunt. Numai cei fără de minte se pot certa cu Dumnezeu pentru că ne-a făcut pe fiecare ceea ce ne-a făcut.

Peste toţi aceștia și peste toate se revarsă dragostea noastră curată. Pentru că îi iubim ca pe

Moldova. Din liberal-democrat Ciubașenko a devenit umanist. Știindu-se prea bine că PLDM și PUM sunt părţi ale unui singur proiect politic girat din umbră de Petru Chirilovici Lucinschi, mutarea lui Ciubașenko dintr-un buzunar în altul al aceleiași mantale de croială rusească, nu a constituit vreo problemă. Și cum efortul mutării trebuia cumva răsplătit, Ciubașenko a figurat deja pe locul 5 în lista lui Pasat la anticipate, nu pe 25, cum a fost în lista lui Filat. În plus, ca „unul din cei mai inteligenţi și mai subtili jurnaliști din Moldova”, vorba celor de la „Jurnal de Chișinău”, a și fost desemnat drept „purtător de cuvânt” al fostului securist nr. 1. În această triplă calitate, de membru, candidat electoral și purtător de cuvânt al PUM, Ciubașenko s-a zbătut din răsputeri pentru „Bazele Ortodoxiei” lui Pasat, care, precum s-a văzut, a mai fost susţinut și de emisarul Moscovei pravoslavnice la Suhumi, Tiraspol, Chișinău și București, diaconul Andrei Kuraev.

Despre ce cuvinte a purtat purtătorul de cuvânt al lui Pasat, se știe prea bine: „crearea Uniunii Europene de Est (UEE) – UE-2”, „Moldova să rămână o parte componentă a spaţiului spiritual unic al Bisericii Ortodoxe Ruse”, „aderarea Moldovei la Uniunea Vamală BelarusKazahstan-Rusia”, „amnistierea generală a persoanelor din pușcării”, „alegerea mitropolitului Vladimir ca președinte al Republicii Moldova”, „referendum pentru studierea obligatorie a „Bazelor ortodoxiei” în școală”, „limba rusă, a doua limbă de stat” etc., etc.

Acum, când cunoaștem mai bine personajul, trebuie să arătăm că, deranjat de vizita președintelui georgian Mihail Saakașvili la Chișinău, la 25 noiembrie 2010, acest Ciubașenko „s-a dezis de”, adică a renunţat la „Ordinul Republicii”,

pe care interimarul Mihai Ghimpu i l-a pus la gât la 24 decembrie 2009, ca și altor 11 jurnaliști aplaudaci din tabăra mai veche și mai nouă a domnului Lucinschi. „Eu nu vreau să am una și aceeași distincţie cu Saakașvili, care la 2 martie 2005 venise la Chișinău pentru a-l susţine pe Vladimir Voronin și PCRM. Nu vreau să am același ordin cu Saakașvili, care promovează o politică antirusă și care a declanșat războiul în Oseţia de Sud și Abhazia”, a declarat mânios nevoie mare Ciubașenko, aplaudat de Pasat.

Arătăm aceasta, ca să ne întrebăm cu toţii: pentru ce merite fusese preţuit de către Ghimpu acest Ciubașenko mai mult decât, să zicem, Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru?

Răspunsul îl găsim în decretul prezidenţial din 24 decembrie 2009, deja anulat de emitent. Aplaudacii de presă, inclusiv cavalerul Ciubașenko, au fost decoraţi – ia poveste! – „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în afirmarea libertăţii de exprimare, pentru contribuţie substanţială la procesul de renaștere naţională și la promovarea democraţiei și a valorilor general umane”.

Pasat a comentat „dezicerea” cavalerului Ciubașenko de „Ordinul Republicii”, zicând că nu-i bai și că el are doar ordinul rus „Drujba”. În logica acestuia, nu se prea cuvine ca un subaltern, un simplu instrument de presă, fie și șlefuit altădată pe la București, să aibă acum distincţii mai mari decât „Drujba” celui mai umanist și ortodox șef de partid.

Important este să vegheze ambii, alături de mitropolitul Vladimir, asupra bazelor ortodoxiei ruse în Moldova, pe care se sprijină multă lume, de la Petru Lucinschi și Andrei Kuraev până la ambasadorul României, Marius Lazurca, și Savatie Baștovoi, călugărul care ostenește cu sârg la același post de televiziune la care a ostenit în talk-show-uri și cavalerul ortodox Ciubașenko.

Dacă nu ar fi venit Mihail Saakașvili în Republica Moldova, așa ar și fi umblat cavalerul ortodox cu„Ordinul Republicii” la gât. Saakașvili însă și-a efectuat vizita la Chișinău și lista decoraţilor a scăzut cu unul. Nu e nici o pagubă. Săptămâna aceasta, încă interimarul Ghimpu va mai acorda încă vreo 400 de ordine și medalii pe lângă cele vreo 2 mii din ultimele luni.

Ce mare scofală! Un cavaler mai puţin, 400 de cavaleri mai mult... Și, după toată tărășenia asta cu „dezicerea” lui Ciubașenko, parcă-l văd pe Ghimpu râzând mălăieţ cu gura largă: dacă n-a vrut să fie cavaler, să fie ca Valera (...Pasat), adică fără ordin.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Sfârșitul campaniei electorale a mai fost marcat de un eveniment crucial pentru ţara noastră, mediatizat de toate televiziunile care se respectă – ziua Zosiei. Evenimentul are o istorie de câţiva ani, și până acum era arătat de o singură televiziune specializată în reportaje „glamuroase”. În schimb, anul acesta, graţie faptului că avem democraţie și presă liberă și – Slavă Domnului, Moldova! Ai televiziuni! – eu personal am putut să mă bucur pentru distinsul patruped tocmai la trei posturi TV. Nu bag mâna în foc, poate o mai fi fost și altele.

Pentru cine nu știe, Zosia este un câine fericit, poate mai fericit decât mulţi dintre noi. Zosia, aș putea zice, este o „personalitate” notorie care, de câţiva ani, este arătată de ziua ei la televizor, iar serbarea a devenit, spre bucuria tuturor, una deja tradiţională.

Iar dacă „mama” Zosiei (așa se consideră excentrica stăpână a căţelei) are bani, poate să-și permită să cheme niște televiziuni care să pună pe post această scrânteală colectivă, să plătească niște artiști care să se simtă onoraţi să-i cânte Zosiei. Invitaţii „pe două picioare” (așa li s-a spus la televizor) au venit să-i prezinte Zosiei omagiile lor și să-i aducă daruri dintre cele mai scumpe – bijuterii, parfumuri, cosmetice - bune atât pentru patrupedă, cât și pentru bipedă. Zosia a avut parte de o tortă personalizată, havuz de ciocolată și alte fineţuri de lux.

Aniversarea a avut loc, desigur, într-un local în vogă, iar patrupedele și bipedele au venit periate, parfumate și coafate, parte cu fundiţe, parte – fără fundiţe. Evenimentului i s-au dat conotaţii culturale globale și a putut fi comparat ca amploare doar cu concertul Scorpions la Chișinău.

Pentru o comuniune totală, invitaţii, indiferent de număr de picioare, labe, urechi, dinţi, au fost poftiţi să guste din biscuiţii speciali pentru câini, lansaţi cu această ocazie. Mama Zosiei, bipeda fericită, a declarat că vrea să facă din acest câine cel mai fericit patruped din Chișinău. Și aici este tocmai locul s-o cităm pe una dintre fericitele și ea reporteriţe invitate la ziua Zosiei: „Evenimentul a mai prezentat stăpânilor de animale posibilităţile de satisfacere a patrupezilor”. Cam tare spus pentru un reportaj prezentat în orele dimineţii.

Zosea mai este și o căţea influentă, care și-a dus duminică stăpâna la votare și i-a spus, probabil, cum să voteze, pentru că, afirmă aceasta, câinele are un spirit civic dezvoltat. Altfel spus, Parlamentul pe care-l vom avea de-acu încolo este unul ales și de Zosea.

Noi, mai puţin glamuroșii, care nu am fost printre fericitele bipede și patrupede invitate la petrecerea Zosiei, nu am avut decât să stăm la televizor și să ne învineţim de invidie. Dar nici nu vom face vreo aluzie la pensionarii care nu au pe ce-și cumpăra medicamente, la copiii cărora nu are cine să le cumpere torte și bomboane de ziua lor, care nici nu îndrăznesc să viseze la hăinuţe de calitatea celor pe care le îmbracă „prietenii” cu patru picioare ai Zosiei. Pentru că toate acestea sunt lucruri care ţin de bunul-simţ.

Privind-o pe fericita Zosia, mi-am amintit de fabula lui Donici, „Doi câini”, ale cărei tâlcuri vă las să le deslușiţi singuri: „Un câine, de pe neam dulău, Prielnic, credincios către stăpânul său, Odată au văzut Pe vechiul cunoscut, Juju, căţel tărcat, Ce din ogradă an în curte s-au luat Și carele acum la o fereastră-n casă, Șezând pe un covor de cele mai frumoase, Afară mândru se uita.

— Jujucă: ce mai faci mata? Întreabă câinele, din coadă dând încet.

(Acesta între câini e semnul de respect.)

— Îţi mulţumesc, mon cher! răspunse lui Juju.

Sunt bine. Dorm, mănânc, alerg, mă hârjonesc Și pe saltele moi când vreau mă tăvălesc.

Dar spune-mi: ce faci tu?

— Eu sunt ca purure. Rabd foame, ploaie, ger, Păzind ograda la boier; Dorm lângă poartă, sau cu caii, Și de la bucătari ades mănânc bătaie.

Ba ieri și un fecior trei lovituri mi-au tras, Pentru că n-am lătrat la vreme și la ceas.

Dar tu, Juju, cu ce-ntâmplare Ai căpătat favor asupra-ţi așa mare?

Ce slujbă la stăpân în faptă împlinești?

Fiind atât de mic, în ce te bizuiești?

— Eu! au răspuns Juju. Mă mir de întrebare!

Eu fac apporte și joc ca omul în picioare!

Din oameni iarăși sunt la soartă în favor, Pentru că-n două labe știu a-umbla ușor Și fac apporte Când pot.”

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

3 DECEMBRIE 2010

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

GEORGE FRIEDMAN, FONDATORUL STRATFOR:

Ca să reziste, România trebuie să înveţe să fie mai periculoasă UE și NATO nu asigură României securitatea la care se gândea când a vrut să adere, de aceea România trebuie să își întărească suveranitatea, să aibă propria politică, bazată pe urmărirea intereselor naţionale, spune fondatorul Stratfor, George Friedman, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Ultimii 20 de ani au fost un interludiu plăcut în istorie, de acum românii trebuie să-și gândească viitorul, dar e mai comod pentru ei să se pretindă neajutoraţi și să le decidă alţii viitorul. Înainte de a-și începe călătoria în România, fondatorul Stratfor a făcut o caracterizare deloc flatantă a României, pe care a explicat-o în interviul pentru HotNews.ro.

Friedman scria: România a fost întotdeauna o ţară greu de descifrat.

România este greu de înţeles pentru că are mai multe părţi. Nu este o ţară unitară, în felul în care e Ungaria. Are regiunea carpatică, regiunea Bucureștiului, are ţinutul unguresc. Este o ţară cu o istorie stranie, a fost întotdeauna o naţiune, dar a fost îngropată foarte mult timp. A devenit o naţiune suverană doar după Primul Război Mondial, apoi, după al Doilea Război Mondial, și-a pierdut din nou suveranitatea. Este o ţară care, deși își cunoaște sufletul, își căută locul în istorie, în Europa și în lume.

De aceea, este foarte greu să o înţelegi uneori.

Este orientată spre UE, dar este una dintre multele ţări din uniune a cărei loc nu este acolo.

Să ne uităm la structura de bază a UE. În centru

este Germania. Germania este o putere exportatoare masivă, a cărei model este ciudat, pentru că a început cu un model de ţară exportatoare și asta nu a încetat nici acum. Pentru ca România să se dezvolte, trebuie să profite de avantajul său competitiv. Iar avantajul ei este să devină o ţară exportatoare. Problema este că în centrul UE se găsește o putere gigantică ce exportă în România și este foarte greu pentru România să găsească locul în UE unde să-și vândă bunurile. Are o populaţie foarte talentată, bine calificată, are multe avantaje, însă acum, când este vremea ca România să fie un exportator agresiv, ea este copleșită de Germania. Și pentru mine chestiunea în sine nu e UE, ci Germania și dacă lasă vreun spaţiu de dezvoltare. Iar problema României este una comună și altor ţări sud-est europene.

Spre deosebire de polonezi, pentru care istoria și rezistenţa sunt o tradiţie, românii s-au adaptat la cum bat vânturile.

Dacă ne uităm la comportamentul României înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, România încerca să găsească o modalitate să-și păstreze suveranitatea și să fie în acord și cu germanii. După cel de-al Doilea Război Mondial a devenit un satelit comunist, dar diferit de ceilalţi sateliţi comuniști, încercând să își găsească propriul loc. Dar și l-a găsit într-un mod foarte ciudat, cu Ceaușescu. După sfârșitul războiului rece, România a vrut, mai mult decât orice, să devină o ţară normală. Iar definiţia a

ceea ce înseamnă normal a fost pentru ea să devină membru al NATO și al UE și apoi a crezut că va fi ca toţi ceilalţi. Și în această modalitate de a se adapta nu și-a definit identitatea.

George Friedman definește problema esenţială a României: Ca să fii o naţiune suverană e nevoie să ai controlul asupra suveranităţii, a viitorului tău naţional, a puterii militare și economice pe care o ai. Românii, și nu dor ei, și-au spus că, dacă sunt membri ai UE și NATO, aceste organizaţii vor avea grijă de ea și ea va fi liberă să se ocupe de alte lucruri. Și cred că asta e problema: pentru că eu nu cred că UE are grijă de voi, în mod cert nu cred că NATO o face, că v-ar proteja dacă s-ar întâmpla ceva. Trăiţi într-o parte foarte periculoasă a lumii în care oricând se poate întâmpla ceva. Și trebuie să vă dezvoltaţi instituţiile suveranităţii, dar asta se face greu, este scump și nu e tocmai confortabil. În această fază se află România.

George Friedman este fondator și CEO al Stratfor. Ultima sa carte, „Următorii 100 de ani” – O prognoză pentru secolul XXI, este un best seller al New York Times. Înainte de a fonda Stratfor, Friedman a fost directorul Centrului de Studii Geopolitice, pe care l-a fondat în 1994, împreună cu Universitatea din Louisiana. A fost 20 de ani profesor de știinţe politice și consultant pentru agenţii guvernamentale și ale înalţilor ofiţeri din armata americană pe probleme de securitate și apărare.

Interviu cu George Friedman, acordat portalului informaţional HotNews din România (titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei) Deşi este membru UE şi NATO, România nu are garanţii privind securitatea sa – Românii au crezut că NATO și UE îi vor proteja, NATO prin invocarea articolului 5, iar pentru a adera la UE am adoptat standardele și politicile europene și am renunţat la bucăţi din suveranitatea noastră pentru a fi parte a acestui club. Și acum dvs. spuneţi că România trebuie să își construiască și revendice suveranitatea.

– Acum 20 de ani, NATO era o puternică alianţă militară. Însă europenii sunt dezarmaţi. Articolul 5 este un document interesant și se pune întrebarea cine ar interveni. Sunt trei puteri militare care ar putea interveni: americanii, britanicii și turcii.

Dar nucleul NATO și nucleul UE sunt diferite. Al UE e format din Franţa și Germania, în NATO nu ele sunt nucleul. Și Franţa, și Germania nu sunt capabile să vă vină în ajutor. Deci, este o asimetrie între politica voastră de apărare și politica economică. Este foarte clar că în apărarea voastră, dacă Rusia și-ar schimba poziţia sau s-ar întâmpla ceva în Moldova, germanii nu ar putea veni în ajutor, nici francezii și nici nu se pune problema dacă ar vrea sau nu. În privinţa politicii economice am remarcat că Germania iese din recesiune, că alte ţări ale UE nu ies și asta este o chestiune serioasă. De 20 de ani, UE a experimentat prosperitatea, iar în acele vremuri de prosperitate problemele structurale ale UE au fost ascunse. Când a apărut prima criză, în 2008, problemele structurale au ieșit la iveală. Și se mai pune problema asupra a ceea ce vrea România și ceea ce vrea Germania.

Vrea Germania să stea în aceeași relaţie cu UE ca înainte? (...) Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le înţeleagă românii este că ideea lor despre UE ar putea să nu mai coincidă cu a germanilor, britanicii se îndepărtează de Europa și nu știu ce pun francezii la cale.

Interesul României faţă de Republica Moldova a constat doar în vorbe, nu şi în acţiuni – Aţi menţionat mai devreme Moldova, iar interesul României referitor la această ţară este evident.

Dvs. spuneaţi însă, în descrierea României, că dacă am antagoniza Rusia, românii n-ar face nimic pentru susţinerea Moldovei. Autorităţile române ar putea aduce contraargument acţiunile din ultimul an și jumătate.

– N-am văzut nici o acţiune, am văzut discursuri, nu acţiuni. Dacă ești rus, și Putin este un rus foarte bun, și privești harta îţi spui: am controlul asupra Ucrainei – nu direct, dar am control –, Nistrul este o linie absolut critică de apărat. Este un spaţiu între România și influenţa rusă și acest spaţiu este Basarabia, să o numim așa. Pentru Basarabia, Stalin a renunţat la jumătate din Polonia. De ce este ea atât de importantă? Pentru că dacă NATO ar avea trupe în Basarabia, uitaţi-vă cât de aproape ar fi de Odesa.

Pe de altă parte, dacă rușii influenţează acest teritoriu – rușii au încă echipament militar acolo – și sunt la graniţa voastră vă pot influenţa perspectiva și comportamentul. Iar cel mai important lucru din punctul de vedere al rușilor este că acest comportament implică un risc foarte mic. Dacă eșuează, viaţa continuă ca până acum. Dacă au succes, sunt într-o poziţie strategică mai bună, dar nu există riscuri pentru ei în a-și urma politicile în Moldova. Și aș mai spune că românii nu au creat o situaţie în care rușii să simtă că riscă ceva. Și nici nu puteau. Trebuie să aibă o alianţă funcţională.

Una dintre dovezile că NATO nu mai e funcţională este faptul că NATO nu are nici o poziţie în Moldova, nu poate oferi susţinere României în nimic din ceea ce privește Moldova. Moldova este de interes naţional important, fundamental pentru România și trebuie evaluată orice alianţă pe baza întrebării dacă aceasta îi susţine interesul naţional. Este foarte clar că NATO nu o face. Germanii sunt mai interesaţi de relaţia cu Rusia decât de relaţia cu România.

Germanii au adus în discuţie problema transnistreană, cunoscând din start că ruşii nu vor ceda niciodată – Germanii au adus pe masa discuţiilor cu rușii problema transnistreană.

– Au adus în discuţie singurul subiect, știind că rușii nu vor ceda niciodată.

– Credeţi că nu vor ceda niciodată?

– Dacă aș fi un geograf rus, m-aș uita la râul Nistru și mi-aș spune că este fundamental să păstrez controlul pe această linie de demarcaţie. Și mi-aș mai spune că Transnistria a fost adăugată Moldovei prin circumstanţe foarte ciudate, că etnic nu seamănă cu Moldova. Dar, lăsând toate argumentele la o parte, mi-aș spune că nu-mi pasă de nimic: asupra acestei linii este absolut necesar să păstrez controlul.

Este foarte interesant că intervenţia germană a venit pe o chestiune unde știau perfect că rușii nu vor ceda. Nu au adus în discuţie chestiuni mult mai interesante privind Moldova – garanţii că rușii nu vor interveni în alegeri, garanţii că rușii nu vor mai desfășura forţe acolo. Ceea ce a făcut Merkel a părut a fi foarte util, în timp ce se concentra pe o chestiune unde nu există speranţă de rezolvare, a ignorat chestiuni mult mai importante pentru Germania: Moldova însăși. Este o femeie foarte inteligentă.

Nu este în interesul germanilor să se angajeze într-o dispută cu Rusia pe tema Moldovei – Este o perspectivă interesantă, pentru că există analiști europeni care spun că aducerea în discuţia cu rușii a acestei chestiuni, retragerea trupelor din Transnistria, și știindu-i pe ruși care, probabil, nu își vor retrage trupele, Merkel își riscă reputaţia în UE, iar UE însăși își prejudiciază rolul de actor influent pe scena internaţională. Par multe lucruri în joc.

– Ce e în joc? Ce se va schimba? Nu va mai importa gaz rusesc? Aici e problema: Europa este concentrată pe imagine, nu pe putere. Și ăsta e unul dintre multele cazuri care demonstrează asta.

Ce riscă, de fapt, Merkel? În mod cert i-a consultat pe ruși, pe Medvedev, înainte să facă mișcarea asta, iar rușii au înţeles clar că nu trebuie neapărat să cedeze, dacă li se cere asta. Ceea ce a făcut a fost să creeze imaginea de acţiune. (...)

Dacă aș fi german asta aș face și eu. Nu este în interesul lor să se angajeze într-o dispută cu Rusia pe tema Moldovei.

Problema este că România nu și-a creat o politică externă pe cont propriu, ci încearcă să își creeze una în contextul UE, care nu există, ci sunt mai multe politici ale mai multor ţări, ale căror interese nu coincid cu interesele voastre.

Ceea ce face România în UE şi NATO este să se eschiveze de la a lua decizii strategice – O analiză Stratfor spunea că SUA au recomandat României, în susţinerea forţelor democratice de la

Chișinău, să creeze organizaţii media, ONG-uri, fonduri de investiţii și a eșuat. România a spus mereu că are nevoie de susţinerea UE în ajutarea Moldovei, pentru că singură nu poate face multe.

– Iată cum stă treaba: nu aveţi susţinerea UE. Prin urmare, întrebarea pentru România este dacă face ceva de una singură, nu face nimic sau încearcă să găsească alte relaţii. Și mi se pare că analiza României e de genul: dacă atrag forţele europene de partea mea, atunci sunt mai puternică. E adevărat, numai că nu atrageţi forţele europene.

Moldova este o regiune românească, a căzut în mâinile rușilor din cauza pactului dintre Hitler și Stalin, nu poate fi revendicată fără riscuri, nu poate fi revendicată fără eforturi și, din acest punct de vedere, mi-e greu să îmi dau seama cum e România, ca să ne întoarcem la începutul discuţiei.

Nu mi-e clar care sunt interesele naţionale fundamentale ale României și ce riscuri este pregătită să își asume.

Cred că e în poziţia în care nu vrea să își asume nici un risc, ceea ce e perfect rezonabil, însă trăiţi într-un colţ de lume în care nu prea există opţiuni.

Iar ultimii 20 de ani au fost un interludiu foarte plăcut în istorie. Înainte de asta înţelegeaţi totul despre riscuri, îi înţelegeaţi pe ruși, vă înţelegeaţi guvernul. 20 de ani a fost mai ușor și cred că faceţi confuzie între acești 20 de ani și viitorul vostru. Rușii își revin, germanii își joacă jocul, americanii își joacă jocul – care e diferit de al tuturor celorlalţi – iar România are chestiuni strategice de clarificat, decizii strategice de luat. Iar ceea ce face ea în UE și NATO este să se eschiveze de la a lua decizii strategice. Lăsându-le pe seama altora. Și nu merge așa.

NATO nu mai funcţionează ca o alianţă militară – Ideea în România a fost că, odată integraţi în UE și NATO, avem asigurată securitatea, atât ca ţară și naţiune, cât și siguranţă economică.

Tocmai de aceea s-au și făcut eforturile acelea pentru a corespunde tuturor standardelor necesare integrării.

– Aceasta era ideea în întreaga Europă, că UE va rezolva problemele, dar acum nu mai suntem în 2005, ci în 2010, la doi ani după 2008, când România are un sistem bancar deţinut în mod copleșitor de bănci străine, cel din Cehia e deţinut în proporţie de 96% de bănci străine.

Aveţi un sistem financiar care nu e numai sub controlul Bruxellesului, ci și sub controlul italian, austriac și al altora. Chestiunea e următoarea: aţi fost dispuși să renunţaţi la suveranitate în schimbul securităţii. Și întrebarea este: sunteţi în siguranţă? Înflorește economia românească? Ideea este să lăsaţi să treacă doar câţiva ani. Eu însă cred că atunci când în centrul UE se află o mașină uriașă de export, ţările mai mici nu își pot găsi un loc în UE și nu se pot proteja de exporturile germane. Nu vad în UE siguranţa economică pe care o căutaţi. NATO, în ciuda întâlnirilor instituţionalizate, nu mai funcţionează ca o alianţă militară.

– Încearcă să se redefinească acum.

– Încearcă să se redefinească, însă cum putem avea o alianţă militară când europenii nu au armată. Și, în final, se va ajunge ca americanii și britanicii să treacă la acţiune și europenii să îi condamne. Și americanii nu prea mai au apetit pentru intervenţii. Însă cel mai important lucru este că starea psihologică de securitate și realitatea obiectivă a poziţiei României sunt diferite. Ideea că în aceste două instituţii multilaterale aţi găsit securitatea trebuie examinată cu multă grijă, pentru că nu e tocmai securitatea pe care o credeţi. Asta nu înseamnă că trebuie să părăsiţi UE și NATO. Cred că România are nevoie de relaţii bilaterale

cu alte ţări. Nici o ţară nu va intra în relaţii bilaterale cu o altă ţară decât dacă are interese. Și România trebuie să fie în poziţia în care să reprezinte greutate în calitate de aliat.

Invazia armată a ruşilor în Georgia a reprezentat un semnal pentru Kiev şi Riga pentru a le arăta cât valorează garanţiile americanilor – O altă analiză Stratfor spunea că România are două opţiuni: ca o ţară ca Rusia să găsească în România un partener de dialog sau ca România să devină terenul de confruntare între Rusia și Occident. Spre care dintre aceste opţiuni ne îndreptăm?

– Acum rușii sunt mulţumiţi cu poziţia pe care o au. Din cauza războaielor din Irak și Afganistan, forţele americane s-au retras. Asta a deschis o fereastră de oportunităţi pentru ruși să susţină forţele prin care să răstoarne rezultatele obţinute prin revoluţiile colorate: atacul asupra Georgiei a fost un mesaj transmis Kievului sau Rigăi.

Iar mesajul a fost: atât valorează garanţiile americanilor. Iar acest mesaj a fost auzit. Pe americani i-a prins întrun moment foarte prost, erau pe picior greșit. Acum rușii și-au recâștigat poziţia geopolitică. Au comunitatea BelarusKazahstan-Rusia, și-au îmbunătăţit poziţia în Kârgâzstan și Tadjikistan, sunt pe alocuri peste tot, în Moldova le-ar plăcea.

Acum Rusia e în poziţia să intre în legătură/contact cu Europa, pentru că au obţinut ceea ce vroiau, nu caută război, nu caută să ocupe Europa. S-au adresat partenerului lor natural, Germania, și germanii, care se simt inconfortabili cu NATO și UE, le răspund rușilor. Rușii le dau resurse, gaz natural, ei le dau înapoi capital și tehnologie. Germanii au o populaţie în declin, nu mai vor turci, așa că în loc să aducă mână de lucru în Germania, mută fabricile acolo unde este încă mână de lucru, în Rusia, care are și ea o populaţie în declin, dar și surplus pe piaţa muncii, din cauza ineficienţei.

Este o relaţie sinergică. Și cred că, după criza greacă, germanii s-au întrebat ce primesc de la UE. Și primesc acces la pieţele voastre, dar nu vor să vă scoată din faliment. Când Estul Europei a fost în criză, Germania a vrut intervenţia FMI, adică banii americani, iar americanii au intervenit atunci.

Dar cred că e o greșeală să credeţi că americanii vor lăsa FMI să salveze de la faliment UE, doar dacă germanii nu vor fi de acord să scoată din faliment California.

Fie UE e o federaţie de state, caz în care România și Germania sunt la fel de diferite precum Texas și California, fie este o zonă de comerţ liber în care nimeni nu are obligaţii faţă de altcineva.

Celor din exterior le-a devenit clar ce este UE și le e clar și germanilor ce vor. Însă validarea psihologică pentru România, Ungaria și alte ţări privind validarea ieșirii din comunism a fost UE, a fost o majoră necesitate psihologică. Și, din nefericire, în mintea lor a deveni parte a Europei a însemnat a deveni parte a UE. Cred că e vremea să recunoașteţi că România este europeană pentru că este în Europa, că este o ţară suverană și are propriile interese, că UE poate fi un instrument util dacă e în interesul ei. Dar România trebuie să se întoarcă la istorie și asta e greu, pentru că n-a fost niciodată o parte a istoriei, spre deosebire de Polonia sau chiar Ungaria.

Rusia nu discută cu România pentru că nu vede în ea nici un pericol – Accentuaţi importanţa relaţiilor bilaterale cu alte ţări și România nu are relaţii cu Rusia.

– Rușii nu au nimic să vă spună.

– Dar îi putem face să aibă lucruri să ne spună? Putem construi o relaţie cu Rusia, ar trebui România să construiască un dialog?

– Este întotdeauna bine să ai un dialog, dacă ai ce să discuţi. Când construiești astfel de relaţii te uiţi la ceea ce are celălalt și îţi dorești și tu sau de ce te temi și ai un dialog. Altfel, ai doar un prânz. Și ideea este că rușii nu văd nici un risc când se gândesc la România.

– Și de aceea nu ne acordă atenţie...

– De ce ar face-o? România trebuie să își construiască propriile capacităţi, dar în același timp trebuie să aibă relaţii bilaterale. Una cu SUA, alta cu Turcia, o mare putere la Marea Neagră. Marele noroc al Turciei este că nu e membră a UE, altfel nu s-ar fi descurcat atât de bine cum o face acum. Este un potenţial partener comercial, un investitor, un hub energetic, și voi puteţi deveni un punct nodal energetic prin proiectul AGRI, iar Azerbaidjanul este puternic influenţat de Turcia. Conceputul cooperării la Marea Neagră are sens, iar în acest context, Turcia este o mare putere, nu mai e Turcia de acum 10 ani. O orientare a României în această direcţie, fără să se neglijeze UE, ar fi foarte bună.

România trebuie să ia decizii care au sens geografic și economic. Și, uitândune la Marea Neagră, puteţi avea succes.

Rușii vorbesc cu turcii pentru că au o armată mare, au o economie solidă și le vorbesc cu grijă. Ca să-și păstreze poziţia, România trebuie să aibă ceva care să îngrijoreze rușii sau germanii, sau chiar americanii. România nu poate fi luată ca atare.

Nici germanii, nici americanii nu-şi vor trimite tinerii să moară pentru România – Și ce avantaje ar putea avea România?

– Are o populaţie creativă și dinamică, bine instruită, un cost al muncii scăzut și este un bun loc pentru investiţii, odată ce vă clarificaţi regulile economice privind investiţiile.

Un alt lucru pe care trebuie să îl aibă este o armată. Nu ești ascultat cu atenţie în lumea asta dacă nu ai o armată. Veţi zice că e costisitoare. Iar eu vă voi spune să vă uitaţi la secolul trecut: 5% din PIB ar fi o sumă colosală, dar ce aţi fi plătit să evitaţi rușii și germanii. Dacă voi credeţi că nu mai există ameninţări și nu vor mai exista, atunci sunteţi într-o poziţie foarte raţională. Pe de alta parte, trebuie să vă gândiţi că în această parte de lume nu a fost un secol fără vreo tragedie. Și în aceste condiţii 5% nu înseamnă atât de mult.

Polonia credea în 1939 că are o relaţie cu germanii și cu rușii, care a făcut nenecesară modernizarea radicală a armatei sale.

Sunt două chestiuni: nu poţi ajuta o ţară care se prăbușește într-o săptămână. Și în al doilea rând, în această lume nimeni nu ajuta o ţară care nu se poate ajuta singură. Ideea că germanii vor trimite tinerii să lupte și să moară în interesul României nu e raţională. Poţi argumenta că Rusia nu va fi agresivă, poate că nu va fi, dar în trecut, de fiecare dată când o ţară est-europeană a pariat că o alta nu va fi agresivă, a pierdut.

Dacă îţi construiești apărarea și nu sunt agresivi, ai irosit ceva bani. Dacă îţi construiești apărarea și de aceea nu sunt agresivi, nu vei ști niciodată. Dar dacă îţi construiești apărarea și vor veni, atunci alianţele înseamnă ceva. Nimeni nu își va trimite copiii să vă apere. Am doi copii în armata americană: fiica mea a fost în Irak, timp de 25 de luni, fiul meu este în aviaţie. Ei nu vin aici să apere românii.

Dacă e în interesul nostru, e o altă problemă. Un lucru asupra căruia trebuie românii, ca o naţiune matură, să își pună întrebarea este cum să facă

să transforme asta în interesul americanilor.

Din punctul de vedere al americanilor, un cordon sanitar din Polonia până în România este de mare interes și la asta s-ar putea și s-ar angaja SUA. Dar nu te poţi angaja la ceva ce nu există. Nu uitaţi, în timpul războiului rece, Germania de Vest a fost apărata de vest-germani. Și americanii au adăugat ceva acestei apărări.

NATO a fost un loc în care s-au împărţit greutăţile (burden sharing). Și asta a însemnat că alte ţări erau linia principală de apărare și americanii i-au susţinut.

Dacă România spune că e prea săracă să se apere, cred că își decide soarta pe termen lung.

– Greșim când supraevaluăm parteneriatul strategic cu SUA? – România nu e stupidă, înţelege foarte clar că are nevoie de o relaţie bilaterală cu SUA. Dar parteneriatul e parteneriat și înseamnă că fiecare parte face ceva pentru cealaltă. America dă României semnalul foarte clar că e pregătită să aibă genul de parteneriat pe care l-a avut cu Polonia: F16 este parte a acestuia. Rămâne de văzut dacă România va face faţă provocării sau nu.

– V-aţi început călătoria în Europa de Est cu România. Ce impresii v-aţi făcut până acum despre momentul în care se află România?

Românii se văd mai slabi decât îi văd alţii – Cred că România este la un punct de răscruce. Epoca sa de postrăzboi rece s-a terminat. S-a terminat în 2008-2009 și încă nu și-a definit cum va merge înainte și e greu să-și dorească o continuare a unei epoci trecute.

E interesantă nostalgia pe care am găsit-o în România. Și nu e o nostalgie pentru comunism, ci pentru perioada 1991-2008. Este nostalgia pentru perioada postrăzboi rece. Când totul era simplu, era clar, știaţi ce aveţi de făcut: dacă intrăm în UE și în NATO, totul va fi bine.

E de înţeles, România era extenuată psihic după perioada Ceaușescu, după comunism, toţi erau obosiţi și totul părea simplu.

Acum totul e complicat și impresia mea, după ce am vorbit cu oamenii, este că încep să se adapteze, dar încă nu au depășit faza în care să înţeleagă că lumea s-a schimbat în 2008, că germanii văd altfel UE, că invazia rușilor în Georgia în 2008 au schimbat lucrurile.

Cred că există 90% dorinţă de a continua să credeţi că nimic nu s-a schimbat și 10 % suspiciunea că s-a schimbat. Și prima impresie e că românii, la suprafaţă neagă că s-a întâmplat ceva, însă în profunzime se luptă să înţeleagă și să accepte asta. Cum poate face România faţă acestei schimbări?

E interesant că românii se văd mai slabi decât îi văd alţii: e o ţară în sudestul Europei, este mare, substanţială, poate însemna ceva. Dar românii vor să creadă că sunt slabi, pentru că, dacă sunt foarte slabi, nu trebuie să acţioneze, iar ei vor să evite acţiunea. Este ca și cum uneori își spun că, dacă se conving că sunt neajutoraţi, istoria își va urma cursul și ei nu pot împiedica asta. Însă eu am sentimentul ca sunt conștienţi de asta, însă nu vor face nimic în aceasta privinţă. (...) Există un fel de pace în neajutorare. Când ești neajutorat, nu poţi face nimic.

În final, România se va întoarce la istorie şi va deveni o naţiune istorică, acţionând şi asumându-şi riscuri Polonezii caută soluţii, ungurii sunt neajutoraţi și le place sentimentul, dar voi sunteţi ancora sudică, sunteţi mai aproape acum de ruși, fizic, decât oricine altcineva și aveţi amintiri neplăcute. În final, România se va întoarce la istorie și va deveni o naţiune istorică, acţionând, asumându-și riscuri. Va fi dureros psihologic, tind să cred că în

România crizele nu sunt materiale, sunt psihologice.

Cred că România trebuie să aibă o politică naţională, care trebuie dezvoltată intern și pentru care trebuie plătit în plan intern.

Dacă germanii şi ruşii se aliază, România va fi mult mai nefericită decât SUA – Unii analiști europeni vorbesc despre reminiscenţe de gândire în America în paradigma războiului rece. Este oare România judecată în această paradigmă și este ea cea corectă?

– Uitaţi războiul rece, hai să ne uităm la al Doilea Război Mondial. Există aceeași problemă, Basarabia, aceeași întrebare, relaţia voastră cu Germania.

Gândiţi-vă la Primul Război Mondial.

Războiul rece a fost un episod al unei chestiuni permanente în Europa: relaţia germano-rusă. Celor care spun că este gândire de război rece le-aș răspunde că este gândire de al Doilea Război Mondial sau de Primul Război Mondial.

Dimineaţa, când se trezesc cei din Ministerul de Externe, se gândesc la aceeași problemă: se gândesc la ruși, se gândesc la nemţi. Uneori se gândesc la francezi. Și, ca și în cele două războaie mondiale, se gândesc dacă americanii sunt acolo, gata să intervină.

Așa că nu cred că e gândire de război rece, ci e gândire geopolitică. De două secole sunt întrebări care nu și-au găsit răspuns, sunt chestiuni fără rezolvare.

Jocul se joacă la nesfârșit, în diferite forme.

România întotdeauna revine la Basarabia și pentru Basarabia devine mereu un deal între Germania și Rusia.

Aș spune ca în SUA e o recunoaștere că războiul nu a fost abolit, că geopolitica nu a fost abolită, că SUA nu mai vrea să lupte într-un alt război rece, nu ne-a plăcut cel anterior, și tocmai de aceea suntem îngrijoraţi de ceea ce fac rușii cu germanii. Nu avem factori de presiune asupra germanilor, ei decid de unii singuri, așa că noi căutam modalităţi de a preveni un război rece, limitând relaţia germano-rusă. Pentru că, pot să va asigur, dacă germanii și rușii se aliază, voi veţi fi mult mai nefericiţi decât noi.

SUA a călcat pe ţări pentru că nu le-a observat şi aşa fac şi ruşii – În ultima dvs. carte, „Următorii 100 de ani”, avansaţi idei extrem de interesante, referitoare la diferite state ale lumii. V-aș provoca la o prognoză, cum va arăta România peste 100 de ani?

– Văd România ca parte a unei coaliţii, dar nu mi-e clar ce fel de coaliţie.

Coaliţia Europei este o iluzie, o iluzie foarte atractivă, dar ea nu există. NATO e istorie. Când mă uit la România văd ca interesele sale fundamentale să fie în siguranţă faţă de Rusia.

Nu fiindcă rușii sunt monștri sau agresivi, ci pentru că sunt o putere imensă și voi sunteţi una mică. SUA a călcat pe ţări pentru că nu le-a observat și așa fac și rușii. Iar rușii v-au călcat în picioare și înainte.

Vă văd îngrijoraţi din cauza Rusiei, în timp veţi fi îngrijoraţi și referitor la Turcia. Însă problema voastră este construirea propriei coaliţii, nu adăugându-vă unei coaliţii. Iar ea este Intermarium, singura capabilă să vă asigure promovarea propriilor interese.

Un mare pericol e dacă Germania își creează o coaliţie pe la spatele vostru cu rușii, sunteţi în capcană de această dată.

Dar România a fost mereu prinsă între mari puteri, călcată în picioare în drumul lor spre o altă destinaţie. Provocarea pentru România este să înveţe să devină mai periculoasă pentru a exista. de Anne-Marie Blajan, HotNews.ro 16 noiembrie 2010

6

3 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Electorala

Candidaţii înscrişi în cursa electorală au cheltuit peste 45 de milioane de lei Potrivit Raportului financiar final de totalizare, aprobat de Comisia Electorală Centrală, concurenţii electorali au cheltuit în campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 suma de aproximativ 45,6 milioane de lei, ceea ce echivalează cu aproape 3 milioane de euro. Pe de altă parte, Comisia Electorală Centrală a efectuat cheltuieli în valoare de 43 de milioane de lei pentru anticipatele de duminica trecută. Cumulate, aceste sume dau un total de 88 de milioane de lei sau peste 6 milioane de euro.

Cele mai mari cheltuieli, în temei pentru publicitatea electorală, au înregistrat partidele care au acces în Parlament. Astfel, Partidul Democrat, care l-a declarat drept sponsor principal pe omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, a pus în joc suma de 11,7 milioane de lei sau echivalentul a aproximativ 730 de mii de euro.

Partidul Comuniștilor a raportat cheltuieli de 4,3 milioane de lei, Partidul Liberal Democrat – de aproximativ 4,1 milioane de lei, urmat la mică distanţă de Partidul Liberal, care a investit în publicitate și spoturi electorale aproximativ 3,8 milioane de lei.

Au cheltuit sume importante pentru promovarea imaginii și unii concurenţi electorali care nu au depășit pragul de accedere în Legislativ. Lider printre aceștia este Partidul Umanist, cu o sumă totală a cheltuielilor de peste 3,5 milioane de lei sau în jur de 200 de mii de euro. Și Alianţa Moldova Noastră, care, de asemenea, nu va avea deputaţi în noul Parlament, a cheltuit suma impunătoare de 2,8 milioane de euro. Aceasta este urmată de Mișcarea Acţiunea Europeană, cu aproximativ 2 milioane de lei, și Partidul pentru Neam și Ţară, care a investit în campania de promovare peste un milion de lei.

Cel mai cu dare de mână printre candidaţii independenţi a fost Gabriel Stati. El a declarat cheltuieli de peste 2 milioane de lei, ceea ce înseamnă că aproape a atins suma maximal admisă pentru un candidat independent.

FLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un aspect geografic al votului din 28 noiembrie Fără îndoială, după scrutinul din 28 noiembrie, toate formaţiunile politice, și cele care au acces în Parlament, și cele care nu au acumulat un număr suficient de voturi pentru aceasta, vor face o analiză serioasă a tacticilor și strategiilor electorale, care au adus sau nu au adus acestora succesul dorit. Cu atât mai mult, cu cât majoritatea actorilor electorali, chiar și cei aflaţi în fruntea clasamentului, au sperat la mai mult.

Mai ales, vor face o revizuire detaliată a propriilor acţiuni partidele care în respectiva campanie au aruncat sume importante de bani, dar au obţinut un rezultat mai mic decât cel scontat.

Un exerciţiu util și interesant este analiza repartizării geografice a voturilor obţinute de concurenţii electorali, ceea ce permite să se vadă exact teritoriile în care o formaţiune sau alta are o susţinere mai bună, unde este reprezentată mai prost și în ce localităţi așteptările au fost mai mari decât rezultatele. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât în scurt timp vom avea un alt scrutin, de alegere a administraţiilor publice locale.

Cine are Externele, are şi voturile Ce concluzii pot fi trase din datele oferite de Comisia Electorală Centrală?

Dacă analizăm cum s-au repartizat voturile cetăţenilor moldoveni din străinătate, pentru cele patru partide care vor fi reprezentate în noul Legislativ, constatăm că acestea au mers în majoritate covârșitoare către PLDM – 31 de mii 338. Cam la jumătate este numărul votanţilor PL – 16 mii 309, deși această formaţiune a sperat la un vot masiv în favoarea sa. Un scor aproximativ egal au avut în străinătate PDM și PCRM, 5 717 și, respectiv, 4 408 voturi. Ne referim aici în speţă la PL și PLDM, deoarece partidele respective au concurat în mod special pe această felie de electorat, iar liderii acestora au avut mai multe întâlniri cu cetăţenii noștri aflaţi la muncă în străinătate.

Ar fi de remarcat că întâlnirile respective s-au realizat din bani bugetari, chiar

dacă și premierul, și interimarul au negat conotaţiile electorale ale deplasărilor întreprinse în regiunile în care se înregistrează o concentraţie maximă de moldoveni, afirmând că ar fi fost vorba de niște întâlniri planificate anterior. Argumentele nu ţin, pentru că se știa de luni bune că vom avea alegeri anticipate, iar toate acţiunile din ultima perioadă ale guvernanţilor, așa sau altfel, au avut o conotaţie electorală.

Astfel că afirmaţiile despre utilizarea mult mai redusă a resurselor administrative în cadrul ultimei campanii sunt mult prea optimiste. Doar modul cum au fost utilizate a fost altul, mult mai subtil, nu însă, și anvergura. Pentru că nu orice candidat ar fi putut închiria un elicopter, de exemplu, cu care să survoleze capitala în scopuri electorale, așa cum a făcut-o Mihai Ghimpu. Și oare înmânarea cheilor de către premierul Filat, fiecărui sinistrat în parte, de la niște case cumpărate din banii statului sau construite din banii și de către firme din ţări străine, nu înseamnă să utilizezi avantajele pe care ţi le oferă funcţia în interes personal ori de partid? În același context se înscrie și modul în care și-a arogat Filat meritul pentru instalarea unor calculatoare în căminele studenţești, donate de statul chinez, fără efortul (financiar) personal al premierului?

Dar să revenim la oile (voturile) noastre.

Lupta dintre cei doi înalţi demnitari s-a dus, îndeosebi, pentru voturile moldovenilor stabiliţi, în număr foarte mare, în Italia, ţară în care și Ghimpu, și Filat s-au deplasat chiar în ajunul scrutinului. În ceea ce-l privește pe Ghimpu, acestuia nu i-a fost de mare ajutor nici chiar Papa de la Roma, care, dacă vă mai amintiţi, a avut onoarea să se întâlnească cu președintele nostru interimar. Astfel, la secţia de votare deschisă în cadrul Ambasadei noastre de la Roma, PL a acumulat 682 de voturi, faţă de 1640 obţinute de PLDM. Însumate, voturile acordate celor două formaţiuni la toate cele 16 secţii de votare deschise în Italia se prezintă în felul următor: PL – 5 619, PLDM – 15 395.

Concluzia pentru votul din străinătate ar fi, deci, că are câștig de cauză cel care are în mâinile sale Ministerul de Externe.

Chişinăul nu-l mai vrea pe Chirtoacă primar?

Hârtia de turnesol pentru partidele implicate în campaniile electorale sunt sufragiile acordate de chișinăuieni. Acestea sunt cu atât mai importante acum, cu cât ar putea indica indirect asupra favoriţilor din cursa pentru fotoliul de primar al capitalei. Astfel că judecând după rezul-

tatele alegerilor din 28 noiembrie, funcţia de edil-șef s-ar putea disputa între PCRM, care, deocamdată, are un avans substanţial faţă de celelalte partide – 173 de mii 604 voturi – și PLDM, cu 122 de mii 806 voturi.

Un scor departe de cel dorit a obţinut PL – 69 de mii 279 de voturi, ceea ce ar indica asupra faptului că locuitorii municipiului nu sunt prea entuziasmaţi de prestaţia actualului primar și vicepreședinte liberal, Dorin Chirtoacă. De altfel, acesta chiar și-a exprimat nedumerirea și nemulţumirea în legătură cu alegerea făcută de chișinăuieni, întrebându-se retoric dacă nu le-a plăcut că a dispărut mirosul de la staţia de epurare. „Nu știu ce a fost în capul alegătorilor”, a mai spus Chirtoacă. Cine știe, o fi înţeles și ei că pe parcursul unui mandat, la Primărie s-a făcut mai mult politică decât s-a gospodărit orașul sau s-o fi săturat alegătorii de istorioarele cu brăduţi și bariere ale copilului precoce, de manifestările mai excentrice ale tandemului unchi-nepot.

Cam în jumătate cât a luat PL, a obţinut PDM – 35 de mii 347 voturi – și asta cu toată desfășurarea impresionantă de forţe și banii grei care au fost puși în joc.

Scoaterea sârmei ghimpate nu a impresionat electoratul de la Ungheni În raioanele din imediata apropiere a capitalei, dar și în cele de centru, în general, PD și PL sunt, cu mici excepţii, la un nivel aproximativ egal. Totuși, democraţii devansează clar liberalii în raioanele Orhei – cu 9996 de voturi faţă de 5761, Ungheni – 7475 faţă de numai 3584 de voturi obţinute de PL, și Hâncești, cu 6977 de voturi democraţii și 3550 liberalii. Este interesant votul covârșitor al alegătorilor din raionul Ungheni pentru forţele de stânga, Partidul Comuniștilor acumulând 21 de mii 535 din sufragii, dar putem plusa aici și votul dat pentru PD, al cărui lider vine tot din PCRM. Și asta în pofida tuturor acţiunilor premierului Filat în zona respectivă, gen inspectarea barajului Costești-Stânca, scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, permisele de mic trafic la frontieră, etc.

Partidul premierului a obţinut aici 13 mii 360 de voturi. În schimb, la Hâncești, raionul de baștină al șefului Guvernului, eforturile acestuia și avantajele pe care le-a oferit locuitorilor de aici au fost răsplătite din plin, cu 26 de mii 568 de voturi. Pentru comparaţie, comuniștii au obţinut doar 12 mii 169. Un decalaj destul de mare în favoarea liberal-

democraţilor a fost înregistrat și la Orhei, 21 de mii 992, faţă de 14 mii 212 cât au luat comuniștii, la Nisporeni, 10 mii 486 pentru PLDM și 5 mii 355 PCRM, la Ialoveni, unde liberal-democraţii au obţinut 20 de mii 483 de voturi, iar comuniștii - 11 mii 425.

Situaţia este inversă, după cum am spus, la Ungheni, dar și la Anenii-Noi, unde PCRM are 19 mii 30 de voturi, iar PLDM – 13 mii 389.

Mai multă încredere în comuniști au și alegătorii din estul republicii. Astfel, în raionul Dubăsari aceștia au fost creditaţi cu 10 mii 478 de voturi. Liberalii au acumulat sub o mie de voturi, democraţii aproximativ o mie și jumătate, iar liberal-democraţii au depășit două mii și jumătate.

Nordul – mai darnic cu actualii şi foştii comunişti Capitala nordului, Bălţi, orașul de baștină al liderului democrat, Marian Lupu, nu i-a oferit acestuia întâietatea și l-a creditat cu doar 8 mii 747 de voturi, fiind depășit și de PLDM, care a smuls de la bălţeni 11 mii 705 voturi. Dar smântânitul oalelor tot le-a revenit comuniștilor, care au acumulat un total de 36 de mii 349 de voturi.

Raioanele de nord care, în mod tradiţional, votează cu PCRM, nu s-au dezminţit nici de această dată. Astfel, în toate aceste raioane comuniștii i-au lăsat cu mult în urmă pe ceilalţi concurenţi electorali. Dar și trecutul comunist al lui Marian Lupu i-a fost de mare folos în zona respectivă, el reușind să se situeze, în mai multe cazuri, pe locul doi în topul preferinţelor mai nordicilor

noștri conaţionali. La Edineţ, de exemplu, cifrele se prezintă în felul următor: PCRM – 20 de mii 571, PDM – 8 mii 465, PLDM – 5 mii 11, PL – 1 mie 455. La Briceni, PCRM a obţinut 16 mii 151 de voturi, PDM – 7 mii 251, PLDM – 5 mii 961 și PL – 1 mie 469.

Topul preferinţelor se modifică un pic la Drochia, dar tot cu comuniștii în frunte – 18 mii 10 voturi, PLDM – 11 mii 396 și PD – 5 mii 585. Soroca a votat în felul următor: PCRM 20 de mii 200, PLDM – 9 mii 945, PD – 6 mii 482 de voturi. Lansarea fastuoasă în campanie a PL-ului, la Cetatea Sorocii, nu i-a adus acestuia prea multe voturi din partea electorilor din raion, speriaţi, probabil, de cererea lui Chirtoacă: „Daţine Parlamentul!” Nu i l-au dat – doar 2 mii 599 de voturi.

A fost darnic cu Partidul Comuniștilor, dar nu la fel de covârșitor, și sudul republicii. La Cahul, Cantemir, Leova, PCRM depășește ușor PLDM-ul sau este aproape la egalitate cu acesta, fiind urmate de PDM. Găgăuzia rămâne, deocamdată, a comuniștilor, care au acumulat aici 34 de mii 220 de voturi. Și pentru că nu au uitat de unde a venit, alegătorii i-au dat lui Lupu 9 mii 114 voturi. În jur de 3 mii și jumătate au votat pentru partidul condus de premierul Filat. Și Taraclia a votat masiv cu PCRM – 13 mii 594 de voturi, PD având puţin peste 2 mii, iar PLDM – în jur de o mie.

Evident că unele raioane nu se încadrează exact în tendinţa generală a zonei din care fac parte, însă dacă numărătoarea voturilor a fost corectă, așa cum ne asigură Comisia Electorală Centrală, aceste excepţii nu vin decât să confirme regula.

Ioana FLOREA, FLUX

Ovidiu Hurduzeu: CONTRA RAŢIUNII DE STAT LIBERALE Într-un eseu publicat în revista conservatoare First Principles, filozoful polonez Ryszard Legutko constata că „primul lucru care li s-a spus est-europenilor sau și l-au spus ei înșiși, atunci când s-au eliberat de sub hegemonia sovietică, a fost să urmeze calea liberală. Ce însemna „calea liberală” nu era clar. Era însă clar că o respingere deschisă a acestei recomandări, chiar și rostită în șoaptă, sau o înlocuire deliberată a cuvântului „liberal” cu „nonliberal” ar fi provocat neplăcere în cadrul instituţiilor internaţionale și în opinia publică internaţională”.

F

ilozoful polonez remarca un fenomen greu sesizabil la începutul anilor ’90, dar evident în zilele noastre. După prăbușirea comunismului, liberalismul, sub diversele sale întruchipări, de la neoliberalism și neoconservatorism la libertarianismul „austriac” și la noua stângă social-democrată, a continuat în Estul Europei practica ingineriilor sociale. n România, prin subvenţiile acordate de către statul capitulard sau de către ONG-uri și think-tank-uri occidentale, pe soclul gol al statuilor lui Marx și Lenin s-au cocoţat Hayek, Mises, Friedman & Co. În locul marxismului, a fost instalat liberalismul, care s-a autointitulat campionul de necontestat al libertăţii persoanei, al democraţiei și al statului de drept.

Fără nici un fel de legitimitate democratică, „homo liberalis” a fost propus drept model de urmat pentru toţi cetăţenii din Estul Europei. Puţini, la acea vreme, și-au dat seama că „homo liberalis” era, de fapt, „omul nou” într-o versiune adaptată economiei de piaţă. n ciuda dezastrului pe care l-a creat în ultimii douăzeci de ani, liberalismul își arogă încă rolul de mare arhitect al societăţii românești. Împotriva tradiţiilor și firii poporului român, ar vrea să reconstruiască România după tiparele unei noi utopii. Ceea ce ni se propune sub masca libertăţii nu-i altceva decât o altă „tehnică” de înrobire economică și decreștinare. „Este un imperativ al modernităţii, ni s-a spus, să îmbrăţișăm sistemul liberal și să respingem ceea ce nu este liberal. Oricine gândește altfel

Î

Î

trebuie să fie aruncat la lada de gunoi a istoriei. În nici un alt loc nu devine mai palpabil acest imperativ decât în Europa de Est. Aproape imediat după căderea vechiului regim comunist – ai cărui ideologi credeau de asemeni în mersul inexorabil al istoriei – popoarelor din Estul Europei li s-a spus că, pentru a deveni societăţi libere, trebuie să se conformeze unui singur model politic. Pentru a fi libere, trebuie să se supună tutelei liberale.

Erau excluse, fiind considerate nonsensuri, experimentele, acţiunile de tip „încercare și eroare”, lecţiile provenite din propriile experienţe istorice sau tradiţii. Școlile, universităţile, massmedia, familiile – toate trebuia să devină liberale. Și asta nu însemna să-și folosească în mod creator libertatea, inteligenţa și experienţa, ci să urmeze un tipar obligatoriu astăzi și cu atât mai obligatoriu mâine”. omânii și est-europenii au luat drept „libertate” tehnicile de guvernare (neo)liberală al căror scop era înlocuirea comunismului, a unui regim ineficient de înrobire, printr-un regim modern și suplu de servitute voluntară (în sensul lui Étienne de la Boétie). Nu și-au dat seama că liberalismul nu le propunea un regim al libertăţii, ci o nouă formă de raţionalitate globală: „libertatea”, devenită parte a raţiunii de stat, este fabricată pentru a fi imediat instrumentalizată în scopul remodelării întregii societăţi. Liberalismul nu acceptă libertatea pur și simplu, ci o produce în chip de mecanism regulator al comportamentului. Putem afirma fără ezitare că (neo)liberalismul este

R

o continuare a comunismului, întrucât ambele prelungesc la raison d’État în afara sferei etatiste. Diferenţa este dată de metodele diferite de instrumentalizare a realităţii. Deși raţiunea de stat liberală atinge aproape toate conduitele produse la nivel social, ea nu acţionează în chip de sistem coercitiv direct.

Spre deosebire de tehnicile de guvernare comuniste, cele liberale evită pe cât posibil intervenţionismul, preferă să creeze într-o manieră „kantiană” condiţiile ingineriilor sociale, culturale și economice (în mod evident, aceste inginerii nu sunt recunoscute ca atare, liberalii le consideră doar un „cadru liber” în care oamenii pot acţiona, gândi și crea. Este vorba însă de libertatea „grădinii zoologice” pe care am analizat-o în cartea Sclavii fericiţi). rin faptul că-și arogă dorinţa „modestă” de a acţiona asupra contextului și nu asupra conţinuturilor, liberalismul încearcă să plaseze la raison d’État pe o poziţie de „neutralitate” ideologică. „Liberalii – observă Legutko – se plasează totdeauna pe o poziţie mai înaltă decât interlocutorii lor și de pe această poziţie au dorinţa irezistibilă de a domina […] În primul rând, fără să ceară permisiunea nimănui și fără ca această permisiune să le fi fost acordată, și-au asumat rolul de reformatori ai societăţii; vor totdeauna să domine jucând rolul de gardieni ai întregului sistem social și judecători în cadrul sferei legislative a sistemului. În al doilea rând, își declară „neutralitatea” în privinţa soluţiilor concrete și a deciziilor din sistem, dar această

P

„neutralitate” este imposibil de păstrat, nu poţi să organizezi totul și în același timp să pretinzi că eviţi impuneri de substanţă în anumite cazuri specifice. „ „Homo liberalis” nu s-ar fi plasat pe o poziţie hegemonică dacă nu ar fi acţionat în virtutea, și nicidecum împotriva (așa cum pretind libertarienii și susţinătorii liberali ai lui „small government“) raţiunii de stat. e înseamnă însă „raţiunea de stat”? Dintre multiple definiţii, cea mai potrivită pentru analiza noastră mi se pare definiţia dată de Michel Foucault: „Raţiunea de stat identifică ceea ce este suficient și necesar pentru stat ca să existe și să-și menţină integritatea”. Este o tehnică și voinţă de eficientizare a „guvernabilităţii”, exprimând, în cazul neoliberalismului, voinţa raţiunii comerciale aflate în faza împlinirii sale neînfrânate. relungindu-se în afara câmpului tradiţional de acţiune a statului, într-o exterioritate socială, economică și tehnică, la raison d’État a neoliberalismului se dezvoltă într-o structură reticulară, duală și ambivalentă.

Se manifestă simultan în chip ocult și în mod spectacular.

Altfel spus, există o latură obscură, secretă, nemărturisită a exerciţiului puterii neoliberale și o altă latură spectaculară, care promovează „spectacolul difuz” (în sensul lui Debord) printr-o reţea de forme echivalente, dar aparent concurenţiale (de pildă, falsa diversitate din cadrul multiculturalismului, ciorovăiala dintre diferitele fracţiuni neoliberale în cadrul unei false înfruntări dintre stânga și dreapta, „competiţia” dintre marile unităţi monopoliste și centre financiare). rin mecanismele sale oculte, liberalismul concentrează puterea și reface centrul; prin latura sa spectaculară, deschisă, puterea devine difuză, consensuală, soft (moderată).

Când liberalismul perorează pe marginea separării de orice ideologie clară și orice adevăruri tari, când laudă virtuţile „statului minimal” și denunţă pericolul statului autoritar (naţionalist) el nu face decât să lanseze perdele de fum pentru a ascunde adevăratele sale intenţii: colonizarea periferiilor și a oricărei forme de contestare.

C

P

P

Î

n cuvintele lui Ryszard Legutko: „Liberalii pot avea opinii divergente despre libertăţile economice și rolul guvernului, dar sunt uniţi în convingerea lor că subţirimea convingerilor antropologice, morale și metafizice este condiţia de bază a asigurării libertăţii și păcii. Ei presupun că oricine sprijină și întărește astfel de convingeri generează conflicte ideologice și subminează cooperarea pașnică, deschizând ușa către discriminarea nedreaptă. Poţi să ai astăzi convingeri nonliberale sau chiar antiliberale fără să fii, în cel mai bun caz, luat în batjocură, și, în cel mai rău caz, să fii considerat un apărător periculos al autoritarismului? [...] Eu unul cred că identificarea liberalismului cu libertatea, o identificare caracteristică timpurilor moderne, este în mare parte nefondată”. ubjugată raţiunii comerciale, raţiunea de stat liberală nu admite decât adevăruri subţiri precum platitudinile drepturilor omului, relativismului axiologic și ale „corectitudinii politice”.

Totul trebuie aplatizat într-o economie a schimburilor echivalente care funcţionează pe baza conjugării secretului și transparenţei. „Se poate păstra numele (al berii, al vitei, al filozofului) atunci când lucrul a fost schimbat în secret. Se poate schimba numele atunci când lucrul a fost continuat în mod secret.” Societatea cipurilor și a supravegherii face casă bună cu spaţiul fascinant al vizibilităţii maxime (vezi star-system-ul). ișcarea de concentrare a capitalurilor, a producţiei și distribuţiei, stimulată de „dereglementările” neoliberale, a impus peste tot în lume formarea de legături de tip mafiot și clientelar, de dependenţă și protecţie. Liberalii tot vorbesc despre statul de drept – expresia a fost popularizată mai întâi în Italia, la începutul anilor ’70! – întrucât statul de drept nu mai este decât o componentă neglijabilă a sistemului democratic: „De fiecare dată când se încearcă să se explice ceva opunând Mafia statului se comite o greșeală: ele nu sunt niciodată în rivalitate… Mafia nu este străină în această lume, ci se simte în ea ca acasă… ea domnește, de fapt, ca model al tuturor întreprinderilor avansate”.

S

M

N

u putem să-i negăm neoliberalismului puterea de atracţie. În Europa de Est s-a răspândit ca un incendiu pe care încerci să-l stingi alimentându-l cu benzină. Extinderea raţiunii de stat liberale s-a făcut în baza „adevărului” stabilit de economia de piaţă, în care „economia de piaţă” este un concept ideologic stabilit după jaloanele libertarienilor „austrieci” (Mises, Rothbard), ale economiștilor „Școlii de la Chicago”, ale neoconservatorilor și internaţionaliștilor „noii stângi”. pre deosebire de liberalii tradiţionali, care credeau în natura spontană a pieţei, neoliberalii consideră că piaţa este o „construcţie”. Pentru a funcţiona „liber”, ea trebuie atent proiectată, monitorizată și protejată. Îi revine raţiunii de stat sarcina de a reglementa condiţiile și cadrul bunei sale funcţionări, un cadru care cuprinde acum toată societatea. Valori și instituţii care în mod tradiţional au avut prea puţin de-a face cu economia de piaţă sunt acum atacate în numele „adevărului economic”.

De pildă, ortodoxia este dezavuată, întrucât Mântuitorul nu urmează logica mărfii, nu poate fi introdus într-un circuit generalizat de echivalenţe (de aici, preferinţa liberalilor pentru ecumenism, în care religiile sunt interșanjabile); statul naţional, cu valorile lui „identitare” (eroi, martiri, memorie), este socotit perimat fiindcă se opune mișcărilor de deteritorializare a capitalului și forţei de muncă etc. „Economia de piaţă” neoliberală devine astfel un principiu regulator al vieţii întregii societăţi. n noua arhitectură a Europei, România trebuia să devină nu atât o economie de piaţă, cât o societate de piaţă. Aceasta înseamnă că obiectul principal al acţiunii raţiunii de stat trebuia să se concentreze asupra reformulării relaţiilor sociale și a comportamentului individual după tiparele raţiunii comerciale și ale întreprinderii moderne.

Economia înlocuiește ideologia – sau, mai bine zis, se transformă ea însăși într-o putere ideologică – ca principal factor de legitimizare a puterii politice. În numele economiei, statul poate dicta cine suntem, care sunt nevoile și valorile noastre, cum ar trebui să fim în cinci, în zece sau cincizeci de ani.

S

Î

Î

ntrebarea este cum reușește economia modernă să exercite o asemenea putere și fascinaţie asupra noastră, încât ne face să acceptăm regimul de servitute și minciuna unei „societăţi de piaţă” neoliberale. Nu suntem oare conștienţi de latura ocultă a raţiunii de stat? De spectacolul mediatic din jurul nostru?

De valorile anticreștine, unele de-a dreptul satanice, care ni se propun? De mascarada unei justiţii sociale? De o ordine care privilegiază bogaţii și promovează pe faţă „terminarea” fizică a săracilor și epuizarea psihică și economică a claselor de mijloc? uciditatea noastră, oricât de pătrunzătoare ar fi, se întunecă în faţa iluziei „îmbunătăţirii nivelului de trai”. Suntem cooptaţi de sistem, cooperăm cu structurile raţiunii de stat care, în schimbul cooperării noastre, ne promit mereu „un ritm înalt de dezvoltare”, salarii la nivel de UE, autostrăzi, cariere prestigioase, dacă nu pentru noi, cel puţin pentru copiii și nepoţii noștri. Suntem cooptaţi de sistem fiindcă, de fapt, urmăm și noi aceeași logică utilitară a „animalului economic” întruchipat de neoliberalism. conomia a devenit marea religie a lumii secularizate.

Adevărul economic este singurul de care ţinem cont, binele promis (prosperitatea materială), singurul care contează. Sacrificiul pe care tinerii de azi îl fac pentru o „carieră profesională” într-o corporaţie este de-a dreptul jertfelnic într-un sens religios inversat. Mai este de mirare că raţiunea de stat a luat în grija sa mântuirea noastră materială, că ne administrează iluziile pentru o viaţă mai bună? intagma „o viaţă mai bună” s-a golit din ce în ce mai mult de conţinut. Odinioară însemna o viaţă trăită întru Hristos. Acum nu mai înseamnă decât măruntele noastre dorinţe instrumentalizate de sistem: să stai la televizor și să urmărești meciurile din „Cupa Cupelor”; să-ţi dorești un concediu în insule. Sau, pur și simplu, să mai reziști încă o iarnă. Vrem „o viaţă mai bună” fără să avem în vedere un scop mai înalt, un ideal, fără să înţelegem care este menirea noastră adevărată pe pământ. Bogaţi sau săraci, vrem „o viaţă mai bună” în același

L

E

S

mod în care am vrut să urmăm „calea liberală” sau să devenim „membri UE”. oluţia radicală ar fi să-l extirpăm pe „homo liberalis” din sufletele noastre creștine. Prin rugăciune, dar și prin participare activă în viaţa polis-ului. Dacă neoliberalii au folosit raţiunea de stat pentru a impune în România o ordine etatist-mafiotă, să avem curajul să le dăm o replică pe măsură. Să restaurăm ordinea creștin-ortodoxă ca premisă a renașterii României de mâine!

Să nu uităm că Mântuitorul a răsturnat mesele în templu. n ultimă instanţă, „o viaţă mai bună” într-un univers secularizat nu înseamnă decât sclavie voluntară. Este opiul liberalismului cu care ne ameţim de douăzeci de ani. Ne-am slăbănogit atât de mult în credinţă încât manifestarea unei rezistenţe creștine active în spaţiul public ne sperie de-a dreptul. Ca nu cumva să supărăm raţiunea de stat liberală, rămânem mereu în defensivă, dând de înţeles că, deși mulţi, vom ţine mereu capul plecat. Până când? ă nu uităm că timpurile s-au schimbat. În Anglia, sharia este acceptată de sistemul legislativ englez. Într-o carte recentă, prefaţată de economistul și teologul distributist John Médaille, scriitorul și avocatul catolic Christopher A. Ferrara propune recreștinarea spaţiului public: „Adevărata libertate înseamnă să recuperăm (taking back) pentru Hristos piaţa publică, abolind marea ficţiune liberală și libertariană a unui spaţiu secular, inclusiv o piaţă „liberă” considerată în afara legilor eliberatoare din Scripturi”.

Nici Medaille, nici Ferrara nu sunt creștini fundamentaliști, ci gânditori din mainstream care exprimă sentimentele multor catolici din SUA. u atât mai mult ortodocșii români, care se bucură de darul dreptei credinţe, al tradiţiei sfinţilor și martirilor noștri, trebuie să spună „stop” secularizării și îngerului ei păzitor, raţiunea de stat liberală. Să nu mai facem plecăciuni în loc de mătănii.

S

Î

S

C

Ovidiu HURDUZEU Sursa: http:// atreiafortaromaniaprofunda. blogspot.com

FLUX EDI|IA DE VINERI

3 DECEMBRIE 2010

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bugetul Chişinăului, votat cu încălcarea legii

7

Interviu cu Mihai Adauge, consilier municipal Chişinău din partea PPCD - Joi, 2 decembrie, Consiliul municipal Chișinău a examinat și a adoptat în prima lectură Bugetul municipal pe anul 2011. Cum este bugetul municipal pe anul 2011, faţă de cele de până acum, ce elemente principale noi conţine acest document?

- Trebuie să constat, cu mare părere de rău, că bugetul actual nu se deosebește cu nimic de cele precedente. Ca și până acum, a fost, în cele din urmă, întocmit un document care prevede cum vor fi cheltuite mijloacele financiare adunate cu precădere graţie eforturilor altor structuri decât cele din cadrul primăriei. Contribuţia executivului municipal este zero în ceea ce privește identificarea de noi surse de venituri în buget.

La prognozarea veniturilor au fost ignorate inexplicabil surse reale proprii, ale municipalităţii, cum ar fi vânzarea, privatizarea și arenda, prin licitaţie, a unor loturi de pământ, sau darea în locaţiune a unor spaţii nelocative, sau atragerea de fonduri europene pe proiecte importante, sau multe surse de acest gen.

Bugetul a fost întocmit, de asemenea, fără a se ţine cont de planul urbanistic de dezvoltare a municipiului, de diferitele programe, concepţii și strategii adoptate pentru domenii și ramuri concrete, care, în felul acesta, rămân doar niște elaborări pe hârtie. Cu alte cuvinte, după cum a menţionat colegul meu, Alexandru Corduneanu, de această dată, bugetul municipal a fost elaborat în spiritul vechilor tradiţii sovietice.

- Și cum a fost adoptat un asemenea buget?

- Bugetul constituie una dintre cele mai importante și responsabile decizii în activitatea oricărui consiliu local, pentru că proiectează viaţa și dezvoltarea comunităţii pe care o reprezintă pe parcursul unui an întreg. De aceea, elaborarea, examinarea și aprobarea bugetelor locale este reglementată în mod special de un cadru normativ, și anume, prin Legea privind finanţele publice locale (nr. 397-XV din 16.10.2003, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.248-253/996 din 19.12.2003).

Cu toate acestea, și în acest an,

Consiliul municipal Chișinău a adoptat bugetul, așa cum procedează deja câţiva ani la rând, cu încălcarea flagrantă a normei legale.

Legea a fost încălcată începând cu procedura de prezentare a proiectului de buget de către viceprimarul Mihai Furtună, or, Legea privind finanţele publice locale arată cât se poate de clar că “autoritatea reprezentativă și deliberativă respectivă audiază și examinează raportul... primarului general al municipiului Chișinău asupra proiectului bugetului...”. Însă flagrantul s-a produs la aprobarea propriu-zisă a bugetului.

Proiectul de buget municipal elaborat și prezentat de executiv prevede următorii parametri de bază: volumul total al veniturilor – de 1.782.576.800 lei, volumul cheltuielilor – de 1.848.576.800 lei și deficitul bugetar – de 66.000.000 lei. Comisia de specialitate pentru buget, economie și finanţe a examinat și a recomandat proiectul de buget spre aprobare doar cu condiţia ca partea de venituri să fie majorată substanţial. Propuneri similare au înaintat și majorita-

Interimarul Ghimpu se joacă de-a geopolitica Mihai Ghimpu nu se dezminte. După ce a făcut declaraţii belicoase și a emis și un decret scandalos și neconstituţional privind retragerea trupelor armate ruse din teritoriul naţional al Republicii Moldova, iritându-i gratuit pe ruși, interimarul refuză să participe la summitul OCSE, care a avut loc în perioada 1-2 decembrie la Astana. Solicitat să-și explice gestul fără precedent în toată istoria de aproape 20 de ani a Republicii Moldova, Ghimpu a făcut următoarea declaraţie la Publika TV: „N-au pomenit de retragerea armatei, atunci nu văd sensul prezenţei mele acolo. Așa stau lucrurile, nu mai pomenim de hotărârea de la Istanbul, că au trecut 19 ani (de fapt, de la Summitul de la Istambul la care face trimitere Mihai Ghimpu, au trecut 11 ani, acesta având loc în 1999 – n.n. ) și nimeni nu îndeplinește și numai noi vorbim degeaba, să vedeţi ce text mi-au pregătit specialiștii, mă fac de râs dacă îl citesc”.

De fapt, Mihai Ghimpu a făcut de râs clasa conducătoare de la Chișinău, întreaga Republică Moldova, pentru că a refuzat să participe la summitul OSCE, în condiţiile în care acest forum internaţional s-a întrunit anume pentru a aborda problema separatismului transnistrean, alături de alte conflicte îngheţate din spaţiul postsovietic, cum ar fi cel dintre azeri și armeni din Karabahul de Munte sau situaţia Georgiei, cu cele două enclave separatiste Oseţia de Sud și Abhazia. Deși mai este prima persoană în stat, Mihai Ghimpu nu cunoaște că Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa a fost creată special pentru gestionarea noilor realităţi geopolitice, apărute după prăbușirea Cortinei de Fier, și că are drept scop prevenirea conflictelor, administrarea crizelor și reconstrucţiile postconflictuale. Adică este singura organizaţie internaţională care, conform statului ei, este în măsură să contribuie la soluţionarea diferendului transnistrean. În momentul de faţă, în afară de OSCE și formatul 5+2, Chișinăul nu are alte mecanisme prin care ar putea influenţa soluţionarea pozitivă, în interesul naţional al Republicii Moldova, a problemei transnistrene.

Cu puţin timp în urmă, în preajma Reuniunii NATO de la Lisabona, din 19-20 noiembrie, care a adoptat un nou concept strategic al NATO și a conturat viitorul relaţiei NATO-Rusia, Mihai Ghimpu i-a expediat o scrisoare secretarului general al NATO, Fogh Rasmussen, solicitându-i acestuia ca Alianţa Atlanticului de Nord să forţeze mâna Rusiei și să o determine să-și retragă trupele din regiunea transnistreană. „Solicit susţinerea Dumneavoastră pentru cauza statului nostru, care dorește să trăiască fără trupe străine pe teritoriul său în pace și liniște. Sunt ferm convins că retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova va crea premisele necesare pentru reglementarea conflictului transnistrean pe cale pașnică și va contribui, inclusiv, la consolidarea stabilităţii și securităţii în regiune”, acesta este un pasaj din scrisoare interimarului adresată lui Fogh Rasmussen. Bineînţeles, scrisoarea lui Ghimpu nu a avut nici un răspuns pentru că NATO nu are nici în clin, nici în mânecă cu soluţionarea problemei transnistrene și cu retragerea trupelor ruse din teritoriul naţional al ţării noastre, singurul efect al acesteia a fost să-i irite, iarăși inutil, pe ruși. Mai ales că scrisoarea a fost expediată la puţin timp după reuniunea franco-ruso-germană de la Deauville, unde președintele Medvedev a ţinut să sublinieze faptul că

armata rusă va pleca din Transnistria pentru a fi înlocuită cu o misiune civilă internaţională.

Deci, Mihai Ghimpu se joacă de-a geopolitica. El trimite, în mod inutil și contraproductiv, o scrisoare la NATO, dar refuză să meargă la summitul OSCE, acolo unde era cu adevărat necesar să ceară retragerea trupelor ruse din teritoriul naţional al Republicii Moldova. În lipsa lui, acest lucru l-a făcut vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, care a fost cea mai înaltă oficialitate moldoveană participantă la summit.

Interimarul Ghimpu a considerat, probabil, că nu este de nivelul lui să participe la o întrunire alături de cancelarul german Angela Merkel, de președintele francez Nicolas Sarkozy și de președintele rus Dmitri Medevedev, chiar dacă aceștia s-au întrunit pentru a pune în dezbatere o chestiune atât de importantă pentru ţara noastră cum este retragerea trupelor ruse și soluţionarea problemei transnistrene. În lipsa lui Ghimpu, retragerea trupelor ruse a cerut-o vicepremierul Victor Osipov, care este mult mai tânăr, dar și mai înţelept decât interimarul.„Noi reconfirmăm poziţia noastră principială cu privire la necesitatea de a finaliza retragerea cât mai rapidă și transparentă a forţelor militare și a muniţiilor ruse care se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind astfel încălcate Constituţia Republicii Moldova, obligaţiile internaţionale și în lipsa acordului ţării gazdă”, a subliniat Victor Osipov.

Acum este logic să ne întrebăm: de ce interimarul în exerciţiu face pe teribilistul, acţionând în detrimentul intereselor Republicii Moldova într-o problemă atât de importantă cum este retragerea trupelor ruse?

Este evident că lui sau nu-i pasă de interesele naţionale ale ţării noastre, sau nu este în stare să conștientizeze care sunt acestea. A doua explicaţie pare mai probabilă. Așa se face că nici măcar la final de mandat de președinte de Parlament și de șef interimar de stat Mihai Ghimpu nu a înţeles care sunt responsabilităţile ce-i revin unei persoane care deţine cele mai importante funcţii în stat. În plus, dorinţa de a epata, de a epata până la prostie, care pornește din natura lăuntrică a interimarului, dar și din calcul electoral, mai ales acum când, după câteva momente scurte de glorie, steaua lui Ghimpu a început să apună, PL pierzând mai bine de o treime din alegătorii săi la 28 noiembrie 2010. Dar acest subiect îl vom aborda în alt materiale.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

tea consilierilor care s-au pronunţat în cadrul dezbaterilor.

Argumentele expuse de comisia de specialitate și de consilieri demonstrează că veniturile pot fi lesne majorate cu sute de milioane de lei. Iar aceasta înseamnă că tot atâtea milioane pot fi repartizate pentru a rezolva alte zeci și chiar sute de probleme ale chișinăuienilor.

Bugetul pe anul 2011 prognozează inexplicabil venituri cu peste 65 de milioane lei mai puţine decât totalul de venituri acumulate în anul curent. Iar calculat în preţuri comparabile, acest decalaj este și mai izbitor.

O altă mare problemă a acestui buget este că autorităţile centrale, în particular Ministerul Finanţelor, au redus drastic transferurile pentru municipiu de la Bugetul de Stat. De la 162,5 milioane, în 2009, și 327,5 milioane, în 2010, la 74,8 milioane, în 2011. O diminuare de aproape patru ori și jumătate. Dacă până acum se făcea mare tam-tam la acest capitol, că guvernarea comunistă fură municipalitatea de sute de milioane de lei, de data aceasta, Executivul nu dă nici o explicaţie.

O altă greșeală esenţială care poate răsturna, pur și simplu, toate calculele la capitolul venituri și cheltuieli este abaterea de la normativul mediu de cheltuieli calculat pentru un copil în instituţiile preșcolare și un elev în școlile primare, gimnazii și licee. Executivul a efectuat toate calculele pentru domeniul învăţământului, pornind de la un normativ redus faţă de cel aprobat de Guvern, precum și faţă de cel din anul 2010. De aceea, corectarea acestor greșeli va schimba cea mai mare parte de cheltuieli din bugetul municipal, cea de peste 911 milioane prevăzută pentru învăţământ.

De aceea, consilierii PPCD, ca și alţi câţiva colegi din CMC, au propus ca proiectul să fie respins și trimis la reexaminare, până la contabilizarea tuturor sugestiilor și prezentarea noilor parametri la capitolele „total venituri” și „total cheltuieli”. Legea stipulează expres că, „în prima lectură, autoritatea reprezentativă și deliberativă „examinează și aprobă volumul total al veniturilor și cheltuielilor bugetului respectiv”. Adică, nu putem, nu ne permite legea ca cifrele pri-

vind volumul total de venituri și cheltuieli să fie rectificate și prezentate odată cu examinarea bugetului în lectura a doua. În lectura a doua, conform normei legale, se votează deja structura veniturilor, structura și destinaţia cheltuielilor, precum și alte detalii pe articole și beneficiari.

Noi am propus să revenim cu calcule noi peste o săptămână, cu atât mai mult că avem timp suficient și pentru rectificările respective, și pentru votarea în lectura a doua. Până la urmă, majoritatea liberal-democrată din Consiliu a preferat să încalce legea și să voteze bugetul în prima lectură. Privit dintr-o parte, acest exerciţiu semăna mai mult o violare demonstrativă a legii, decât cu interesul de a adopta un document eficient. Cu totul stranie arăta această sfidare a normei legale în prezenţa reprezentantului Guvernului, care prin statutul său are datoria de a veghea asupra respectării legii.

- La ce poate duce o asemenea adoptare a bugetului municipal cu încălcarea legii?

- Va urma, respectiv, adoptarea bugetului în lectura a doua tot cu încălcarea legii, pentru că la această etapă, conform legii, nu se mai fac modificări privind partea de venituri și cheltuieli.

Apoi, poate urma contestarea

legalităţii deciziei de către oricine dintre beneficiarii bugetului. Iar Chișinăul se va alege, în definitiv, cu un buget boţit cumva, fără a înţelege din acest document care sunt priorităţile și perspectiva de dezvoltare a capitalei, cum va trăi municipiul și locuitorii lui în următorul an 2011.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

De ce apune steaua norocoasă a lui Ghimpu dată, nu a rezistat atât de mult. Nici PNŢCD-ul din România nu se poate lăuda cu o asemenea performanţă. PPCD și-a îndeplinit misiunea istorică, aproape toate tezele programatice ale acestuia au fost transpuse în viaţă în Republica Moldova, au devenit realităţi acceptate de societate, însăși Republica Moldova ca stat fiind unul dintre scopurile de bază ale creștin-democraţilor. Timpul va arăta dacă PPCD și-a epuizat aici misiunea istorică sau istoria îi pregătește sau i-a pregătit deja una nouă.

Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care mai deţine încă și funcţia de președinte al Legislativului și de șef interimar al statului, s-a arătat dezamăgit de rezultatul pe care l-a obţinut formaţiunea sa în scrutinul din 28 noiembrie 2010. „Așteptările au fost mult mai mari”, a spus interimarul. Și cu adevărat, rezultatul obţinut de PL este mai curând un insucces, decât un succes al acestei formaţiuni, chiar dacă a trecut pragul electoral și va avea propria fracţiune parlamentară. Necazul lui Ghimpu va fi că pe viitor, dezamăgirile vor fi și mai mari.

PL, pe un trend descendent la un an şi jumătate după intrarea în Parlament

Doar într-un an de guvernare, PL a pierdut a patra parte din electorat Să facem puţină matematică. La 28 noiembrie 2010, pentru PL au votat 171 444 de alegători, adică 9,96 din voturile valabil exprimate, care le-au adus liberalilor 12 mandate în Parlament. Acest rezultat este, evident, unul mult mai modest decât cel obţinut la alegerile din 29 iulie 2009. Atunci pentru PL au votat 232 108 de alegători (14,68%), acest partid alegându-se cu 15 mandate de deputat. Deci, în doar 16 luni, PL a pierdut 60 664 de alegători, a patra parte din tot electoratul liberal. Și asta în condiţiile în care PL a deţinut cele mai importante funcţii în stat: cea de președinte interimar de ţară, de președinte al Parlamentului și, să nu uităm, pe cea de primar general al capitalei, pe care o mai deţine, deocamdată, nepotul lui nea Mihai, vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă. Rezultatul electoral al PL se constituie într-un insucces și pentru faptul că electoratul, în general, la alegerile din 28 noiembrie 2010, nu a sancţionat guvernarea liberal-democrată pentru modul dezastruos în care a administrat Republica Moldova timp de 16 luni de zile. Per total, AIE a crescut în voturi, iar comuniștii au scăzut, chiar dacă AMN-ul lui Urechean nu a mai trecut pragul electoral.

Din teama revenirii comuniștilor la guvernare, alegătorii de centru-dreapta i-au votat pe cei care s-au declarat anticomuniști înrăiţi, doar că și-a nuanţat niţel preferinţele electorale, mai mult pentru Filat, un pic mai puţin pentru Lupu și puţin pentru Ghimpu. Deci, bucurânduse de un context electoral prielnic, folosind în mod nelimitat resursele administrative la nivel central și municipal, bucurându-se de un sprijin mediatic și politic masiv de la București, PL s-a înscris pe o linie descendentă.

PL, o clonă a PPCD Mulţi consideră că acest lucru se datorează persoanei lui Mihai Ghimpu, felului de a fi al liderului liberal. Anumite etichetări din presă, cum că Mihai Ghimpu ar fi incult, prostănac, superficial, grosolan, rudimentar, obtuz, opac,

limitat, orgolios, megaloman, obraznic, autist, extremist au devenit opinie cvasigeneralizată în întreaga societate. O fi și asta, dar nu numai.

Să menţionăm, mai întâi, că apariţia acestui partid în politica mare nu a fost meritul lui Ghimpu sau al lui Chirtoacă și nici voia întâmplării. Dacă nu exista o decizie, urmată de un sprijin masiv pentru acest partid, venit de la diferite structuri și persoane, de altfel de la cele mai diverse – de la Băsescu la Lucinschi – , PL s-ar fi aflat și astăzi în anonimat. Partidul Liberal a fost reanimat din morţi și ajutat să urce pe culmile vieţii politice din raţionamente pe care înșiși Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă nici măcar nu le bănuiesc. Aceste raţionamente au fost să dezlocuiască, să scoată din Parlament, adică de acolo de unde se iau decizii, singura formaţiune politică care apăra interesele naţionale ale Republicii Moldova – Partidul Popular Creștin Democrat. PL a fost transformat într-o clonă a PPCD, care a preluat mesajul, retorica, gesturile acestuia. Paralel cu aceasta, s-a intensificat diabolizarea PPCD-ului, iar momentul 4 aprilie 2005 a fost folosit cu mult succes pentru a împinge formaţiunea lui Iurie Roșca pe necarosabil. După 4 aprilie 2005, dar și până atunci, PPCD a devenit indezirabil pentru grupurile oligarhice și interlope, pentru clanurile politice și nepolitice, pentru tot felul de structuri văzute și nevăzute din interior și de peste hotare.

Cu PPCD în Parlament nu se putea face chiar orice din Republica Moldova și 4 aprilie 2005 este, din nou, o confirmare a acestui fapt. Ca dovadă că anume așa stau lucrurile, servește cu prisosinţă și faptul că nu doar Roșca, dar și alţii au votat pentru Voronin la 4 aprilie, și Filat, și Diacov, și Lupu, dar aceștia nu au fost etichetaţi drept trădători, ci, dimpotrivă, au fost făcuţi eroi, bucurându-se de sprijinul mai-marilor zilei și din România, și din Occident. Și Mihai Ghimpu, dacă la 4 aprilie ar fi fost deputat, ar fi votat pentru Voronin, mai ales că avea să fie rugat insistent de actualii lui prieteni, Băsescu și Saakașvili.

Maurull şi-a i făcut f datoria d i şi trebuie să plece Deci, PL a fost propulsat ca să dezlocuiască PPCD din viaţa politică. Lucrul acesta s-a întâmplat, este o evidenţă. Dar asta însă nu înseamnă că PL va încălzi multă vreme locul pe care l-a ocupat, că va menţine pentru veșnicie fostul electorat al creștin-democraţilor. Dovadă sunt și rezultatele obţinute de formaţiunea lui Ghimpu în alegerile din 28 noiembrie 2010. Maurul și-a făcut datoria și acum trebuie să plece. Adică, urmează partea a doua a scenariului, care prevede scoaterea PL din viaţa politică. Chiar dacă se spune că Ghimpu ar fi incult, prostănac, superficial, grosolan, rudimentar, obtuz, opac, limitat, orgolios, megaloman, obraznic, autist, extremist, totuși liderul PL crede sincer în opţiunile sale politice. Ghimpu este sincer în valorile pe care le promovează, acestea fiind cele naţionale și tradiţionale, chiar dacă el încearcă să le realizeze prin ancorarea în trecutul istoric, fie el și glorios – unirea Republicii Moldova cu România. Și cu această sinceritate și naivitate a lui, el ar putea să creeze probleme, să strice anumite scheme. Ghimpu este un visător naiv și, mai ales, neinstruit, care urmează să fie sacrificat pe altarul intereselor celor care l-au ridicat pe culmile gloriei politice.

Timpul va arăta dacă PPCD şi-a epuizat misiunea istorică sau dacă istoria îi pregăteşte deja una nouă Datorită caracterului integru, hotărât și energic al lui Iurie Roșca, PPCD s-a menţinut în viaţa politică aproape 21 de ani, fiind partid parlamentar timp de aproape 2 decenii (1990-2009). Este o performanţă în tot spaţiul postsovietic, unde nici una dintre mișcările de eliberare naţională, fronturile populare de altă

Iată însă că partidul clonă al PPCD, PL, a început să se stingă după numai un an și jumătate de aflare în Parlament. Nu se știe dacă Ghimpu va participa la viitoarea guvernare.

Dacă da, atunci nu se știe cu ce funcţie se va alege și cât de mult va afecta aceasta imaginea formaţiunii. Pentru PL ar fi mai bine să rămână în opoziţie, procesul de erodare ar fi mai lent.

Dar este absolut sigur că PL va pierde în primăvară fotoliul de primar general al municipiului Chișinău, acesta le va reveni ori comuniștilor lui Voronin, ori liberal-democraţilor lui Filat.

PL va ieși din alegerile locale din primăvară șifonat rău de tot. Un șir de oportuniști, care au migrat de la alte partide spre liberalii lui Ghimpu, deoarece acesta era șeful statului, acum se vor orienta spre noul partid-stat al lui Filat, care, în definitiv, tot omul lui Lucinschi este. În următoarele campanii parlamentare, fie anticipate sau ordinare, PL va lua tot mai puţine voturi, devenind absolut irelevant, și timp de maximum 2 legislaturi va dispărea din Legislativ. Anihilarea Partidului Liberal va fi rapidă și ușoară, pentru că în PL, spre deosebire de PPCD, nu există luptători, ci doar megalomani gălăgioși.

PCRM, PD şi PLDM - trei partide oligarhice care au ocupat întreg spaţiul politic din Republica Moldova În Republica Moldova s-a întâmplat exact ceea despre ce a avertizat liderul creștin-democrat Iurie Roșca înainte de alegerile din 28 noiembrie 2010: toată puterea a fost concentrată în mâinile a trei formaţiuni politice care au în spate trei grupări oligarhice: PCRM, PD și PLDM. Și PL a ajuns în Parlament, dar el nu mai contează în jocul politic, chiar dacă va fi cooptat în viitoarea guvernare. Cele trei grupări vor încerca să se devoreze una pe alta, pentru a acapară cât mai multă putere și a pune mâna pe cât mai mulţi bani. Dacă nu se va reuși ca una s-o distrugă sau s-o înghită pe alta, atunci vor cădea la pace, vor coopera, vor coguverna, făcând abstracţie de deosebirile doctrinare, care sunt etalate doar pentru a prosti electoratul. Iar PL, fiind doar un ţâncan pirpiriu și jigărit, nu se înscrie în acest peisaj, el nu are loc la masa căpcăunilor rapaci și brutali. Iată de ce steaua norocoasă a lui Ghimpu va mai străluci, însă foarte puţin.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Pâine din grâu furajer, la grădiniţele de copii Aproximativ de un an, peste 5 mii de copii din toate grădiniţele sectorului Ciocana al capitalei sunt alimentaţi de trei ori pe zi cu pâine din făină de calitate inferioară, din grâu furajer. Informaţia a fost prezentată, joi, în cadrul ședinţei Consiliului municipal Chișinău, de către membrul fracţiunii PLDM, Emil Guţu, și pretorul sectorului Ciocana, Galina Bostan, transmite InfoPrim Neo.

Întreprinderea care livrează pâinea în aceste grădiniţe, „Maria Guţu”, a câștigat licitaţia pentru că a propus un preţ mai mic decât „Franzeluţa”. „Calitatea pâinii este foarte proastă. Din păcate, avem această situaţie deoarece legea stipulează că grupul de lucru (pentru organizarea licitaţiei) dă câștig de cauză agenţilor care prezintă preţul cel mai mic. Ar trebui să punem accent nu pe preţ, ci pe calitate și pe sănătatea copiilor”, a declarat pretorul sectorului Ciocana.

Pe lângă pâine, agentul economic respectiv aprovizionează grădiniţele cu chifle, covrigei și alte produse de panificaţie. Galina Bostan a declarat că de nenumărate ori a cerut rezilierea contractului cu întreprinderea „Maria Guţu”, dar

problema a rămas nerezolvată. „Cazul cu carnea de cal nu a învăţat nimic administraţia publică locală din municipiu. Pâinea care este livrată în grădiniţele din sectorul Ciocana este clei. Nu trebuie să fii mare specialist ca să înţelegi că pâinea nu este calitativă. Această pâine este livrată zi de zi la toate grădiniţele din sectorul Ciocana”, a menţionat Emil Guţu. Consilierul liberal-democrat a declarat că solicită ca la următoarea ședinţă această chestiune să fie inclusă pe ordinea de zi. În sectorul Ciocana sunt 22 de grădiniţe. Pe 20 decembrie va avea loc o altă licitaţie în sectorul Ciocana pentru produsele alimentare livrate grădiniţelor.

Sursa: Info-prim.md

8

3 DECEMBRIE 2010

Cultur=

1815.

Avem nevoie de adevăr pentru a afla cât de adânc neam afundat în noroiul istoriei.

Avem nevoie de adevăr pentru a ști cine ne-a omorât bunicii, ne-a mutilat părinţii și ne-a ucis prietenii.

Avem nevoie de adevăr, căci numai știind adevărul vom putea ști ce trebuie să facem pentru a salva ce mai este de salvat.

Avem nevoie de adevăr și nu de liniște!

Un elev ANONIM din București, 1991 Notă. Acest elev anonim însetat de adevăr putea fi și din Basarabia…

1816. O naţiune trebuie să facă sacrificii pentru interesele generale: să iubească limba, literatura și istoria, gloria sa, să onoreze trecutul și să lucreze pentru viitor.

Dimitrie BOLINTINEANU, poet român (1870-1918) 1817. Există o categorie de cetăţeni care se declară patrioţi și democraţi – oameni foarte activi, prezenţi la toate mitingurile și pe toate forumurile, un fel de „analiști din popor” intransigenţi și intoleranţi – care au răspunsuri clare și scurte la toate întrebările…

Constantin TĂNASE, în„Timpul”, 29 octombrie 2009 1818. Bieţii români! Dacă în Basarabia au fost nevoiţi să facă faţă șovinismului rusesc, în Ardeal ei au trebuit să ţină piept monstruosului iredentism maghiar – același șovinism, numai că împins până la cote paroxistice. Reproduc mai jos câteva dovezi scrise de șovinism maghiar bazat exclusiv pe ura faţă de români. z Vrem graniţă comună cu Bulgaria. (…) Nu avem de-a face cu un dușman învins, ci cu un pungaș prins în flagrant delict.

Cerem judecarea lui… (Nandor Urmánczy, 2 martie 1918). z Nu ne gândim să oprim pe cel mai murdar dintre dușmanii noștri din Carpaţi, ci voim să ștergem pentru totdeauna România de pe harta lumii (Un ministru maghiar, 5 septembrie 1916). z Voi ucide pe orice valah care se va găsi în cale… (D. Csaba, „Nici o îndurare”, 1939). z Voi ucide pe oricare dintre ei! Nu va exista milă! Noaptea voi incendia satele valahe… Voi otrăvi fântânile și atunci nu va mai fi în Transilvania decât o singură naţionalitate. (Un demnitar maghiar, 7 octombrie 1939).

1819. Dumnezeu este stăpâ-

Valentin Mândâcanu

nul vieţii noastre.

Iurie ROȘCA 1820. Între Nistru și Tisa, din vechime, stai Tu, Românie, ţară eroică…

Istoria Ta, scrisă cu litere de sânge, îmi adeverează că Tu, Românie, au fost o ţară de jertfă.

Stând la răspântie, Tu ai fost în trecut straja Apusului. În Tine, Românie, se opreau toate liftele fioroase, care năvăleau spre Apus.

Luptând cu ele necontenit, Tu pluteai în sânge, dar sabia din mână n-o slăbeai. (…) Mai după fiecare năvală Tu începeai traiul din nou, și nu apucai a te întări, că da peste Tine altă năvală, mai aspră, mai cruntă. Numai prin sângele Tău și prin ale Tale suferinţi, neamurile din Apus au rămas neatinse și au ajuns la nume mare, la cultură înaltă și la bogăţii nenumărate.

Datoria neamurilor apusene către Tine, Românie, e atâta de mare, că ele mai nu sunt vrednice să se plătească de ea.

Privind trecutul Tău, Românie, (…) mă mir cum Tu, vărsând atâta sânge și răbdând atâtea chinuri, n-ai părăsit cu totul acest pământ, dar trăiești pe el până azi!

Eu cred, Românie, în viitorul Tău luminat, glorios și plin de fericire… (…)

O, scumpă Românie! Oare dreptatea nu e cu Tine? Dreptatea e cu Tine și Dumnezeu e cu Tine! Și dacă Domnul e cu Tine, El, Preaputernicul, va fi în stare să călăuzească minţile oamenilor spre calea dreptăţii! (…)

Unde-i Rusia cea uriașă care-ţi răpise fiica cea mică?

Au nu s-a ruinat, pierind de sine, ca spuma, cu toată puterea ei militară?!

Iar Tu, Românie, în pofida nenorocirii Tale de azi, care ne cutremură, stai încă, trăiești. Trăiești prin sufletul fiilor Tăi, Românie, plini de credinţă și de iubire către Maica lor.

Trăiești, cunoscută ca o ţară eroică. (…) Și vei trăi în veac, pentru că viitorul Tău, Românie, e răscumpărat cu o plată scumpă: cu sângele și suferinţa de secole a poporului român.

Notă. Preotul basarabean Andrei MURAFA a scris acest extraordinar imn, intitulat ROMÂNIA, după prăbușirea imperiului ţarist. E ușor sesizabilă înrâurirea înălţătorului imn „Cântarea României” de Alecu Russo.

CALEIDOSCOP Evenimente

3 decembrie

1818: Illinois a devenit cel de-al 21-lea stat al SUA 1860: S-a încheiat Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite; a intrat în vigoare la 13 februarie 1862 1861: Alexandru Ioan Cuza anunţă, cu prilejul deschiderii Camerelor, că „Înalta Poartă, precum și toate Puterile Garante” recunosc Unirea Principatelor 1901: S-a înfiinţat societatea „Tinerimea artistică” de către pictorii Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petrașcu ș.a.; gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând 1920: Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curţii Permanente de Justiţie Internaţională cu sediul la Haga 1941: Al Doilea Război Mondial: Stalin îi spune lui Wladysław Sikorski că anumiţi ofiţeri polonezi de pe teritoriul URSS lipsesc, probabil pentru că au evadat în Manciuria. Istoricii vor dovedi mai târziu că ofiţerii fuseseră asasinaţi la ordinul liderului sovietic.

1967: Chirurgul sud-african Christian Barnard a efectuat, cu succes, primul transplant de inimă din lume

Nașteri 1368: Regele Charles al VI-lea al Franţei (d. 1422) 1596: Nicola Amati, lutier italian (d. 1684) 1857: Joseph Conrad, (Józef Teodor Konrad Korzeniowski) scriitor britanic de origine poloneză (d. 1924) 1886: Karl Manne Georg Siegbahn, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1978) 1900: Richard Kuhn, biochimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (d. 1966) 1948: Ozzy Osbourne, solistul trupei Black Sabbath

Decese 1533: Vasili al III-lea, mare cneaz al Moscovei (n. 1479) 1552: Francisc Xaveriu, misionar iezuit (n. 1506) 1839: Frederick al VI-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei (n. 1768) 1888: Carl Zeiss, inventatorul sticlei Zeiss (n. 1816) 1919: Pierre-Auguste Renoir, pictor francez (n. 1841) 1991: Petre Ţuţea, filosof român (n. 1902) 1995: Konrad Zuse, cercetător german, inventatorul unuia dintre primele calculatoare (n. 1910)

Sărbători Ziua internaţională a persoanelor cu handicap

FLUX

INTERVIU

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Faptul că bijuteria este un obiect de artă miniatural nu denotă şi rolul său miniatural în artă” La mijlocul lunii noiembrie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Moldova a găzduit un eveniment important pentru cei interesaţi de istoria artei giuvaiergeriei din Republica Moldova. Este vorba de lansarea cărţii “Arta bijuteriilor din Moldova”, semnată de Liliana Condraticova, doctor în studiul artelor, cercetător știinţific superior la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe a Moldovei. Și pentru că adevăraţii cunoscători apreciază bijuteria, întâi de toate, ca pe un obiect de artă și nu neapărat ca un obiect de lux, cum este acesta tratat de noii îmbogăţiţi, discutăm astăzi cu Liliana Condraticova despre drumul parcurs de podoabe în istoria și cultura noastră.

- Cum a apărut ideea acestei cărţi?

- În primul rând, vorbim de rezultatul unei munci îndelungate, de ani de zile, asupra acestui subiect care a fost tema tezei de doctor în studiul artelor, susţinută în decembrie 2007. Totodată, aș dori să precizezi că nu sunt o feministă și nu am făcut o carte adresată strict femeilor sau strict bărbaţilor. Este o carte care nu a apărut din hazard. Au fost selectate, acumulate și analizate numeroase surse arhivistice, cataloage expoziţionale de specialitate, rezultatele sondajelor. Scopul a fost de a reliefa ceea ce reprezintă podoaba în viaţa noastră cotidiană. Cum era și firesc, am studiat subiectul începând cu parcursul lui de la apariţia civilizaţiei, atunci când podoaba se purta nu cu același scop pe care o purtăm noi astăzi, era vorba de amulete apotropaice, care aveau mai mult un simbol de apărare a omului faţă de anumite dificultăţi. Ulterior apare semnificaţia de podoabă care definește statutul social și economic al deţinătorului și poziţionarea lui în societate. Și abia în secolele XVIII-XIX podoaba obţine statutul de obiect de frumuseţe, de accesoriu. Bijuteria însă, nu poate fi un simplu accesoriu aflat în vogă, e o adevărată artă să știi la ce costum, în ce împrejurări și care este modalitatea de port a unei piese de podoabă.

a-l educa într-un spirit frumos, asta în cazul unor exagerări și căderi în alte extreme.

„Eforturile şi cheltuielile pentru a confecţiona o bijuterie de aur şi una de argint sunt identice” - Aţi găsit meșteri care lucrează de mult timp cu metale preţioase? Cum ajungeau oamenii să confecţioneze bijuterii?

- Materiile prime lipsă în spaţiul nostru din care erau confecţionate bijuteriile erau importate dintotdeauna. Dar meșteri care se ocupau cu confecţionarea podoabelor laice și de cult existau cu mult înainte de oficializarea juridică a breslei, la 1817. Activau meșteri care confecţionau podoabe, ei erau împărţiţi în argintari, aurari, zlătari și giuvaergii (mângănari), adică cei care prelucrează perlele. Exista o stratificare însăși în interiorul acestui gen de activitate.

Meșteri bijutieri au activat în mai multe regiuni ale Moldovei. Documentele de publicitate și cele de arhivă denotă existenţa atelierelor și activitatea meșterilor la hotarul secolelor 19-20 care au lucrat cu platina și cu diamantele. Se lucra în exclusivitate cu materii prime valoroase, atelierele erau plasate în

- Cât de binevenită este acum această temă?

- Mi s-a reproșat chiar că într-o perioadă în care ţara se confruntă cu o criză financiară acută, nu e tocmai potrivit să aduc în discuţie subiectul podoabelor, omul caută să-și întreţină familia și nu să se împodobească.

Vorba e că am ales această temă nu din capriciu sau nu am încercat prin acest subiect să mă manifest. Indiferent câte greutăţi i-a scos viaţa în cale omului, acesta a tins și va tinde spre frumuseţe. Asta este un lucru firesc. Și numai prin această tendinţă omul se dezvoltă și asta îl deosebește de restul mamiferelor. Se deosebește pentru că își trăiește viaţa nu pentru a alerga după o bucată de pâine, el trăiește pentru a se dezvolta mai departe, pentru a obţine ceva frumos, original, vorbim la general despre opţiunea omului pentru eleganţă, armonie. Dezvoltarea economică întotdeauna a condiţionat și dezvoltarea artelor. Este vorba doar de o stagnare la o anume perioadă dificilă, de o diminuare a producţiei, și după care arta confecţionării podoabelor își va lua revanșa. Pentru că bijuteria face parte din patrimoniul cultural al unei naţiuni cu care trebuie să ne mândrim și pe care trebuie să-l păstrăm.

Astfel, în pofida numărului redus de podoabe comparativ cu Kievul, Sankt-Petersburgul sau ţările europene, putem afirma cu certitudine că și ceea ce este la noi, podoabele bunicilor și străbunicilor noștri, trebuie păstrate, conservate, restaurate pentru eternitate, pentru că moda este o doamnă foarte capricioasă și revenim la cerceii bunicilor după cum am revenit și la vestimentaţia anilor 60’70 ai secolului XX și coafurile acelor perioade.

Creatorii din domeniul bijuteriilor nu sunt atât de avangardiști precum cei din domeniul designului vestimentar, ei nu-și prezintă colecţiile atât de des, dar la fiecare doi ani tendinţele se schimbă, deseori

- De unde v-aţi documentat pentru această temă?

- La acest capitol există anumite dificultăţi, dar am avut ocazia să lucrez cu colecţiile deţinute de Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, fapt pentru care le sunt extrem de recunoscătoare celor care mi-au pus la dispoziţie obiectele de valoare.

De un real folos pentru studiul artei contemporane a fost colecţia uzinei de bijuterii din Chișinău și catalogul electronic. Mai mult ca atât, am purtat discuţii cu meșterii bijutieri autohtoni privind preferinţele femeilor sau tendinţele din domeniul designului artistic.

Din start, această temă a fost o provocare. Deși au existat anumite dificultăţi în vederea realizării scopului propus, sper că acestea au fost înfruntate cu brio, soldându-se cu apariţia respectivei monografii.

- Cât de accesibilă este bijuteria pentru populaţie?

- Trebuie să diferenţiem unele detalii legate de veritabilele articole de giuvaiergerie și podoabele simple.

Noi avem accesorii simple, care sunt acum în vogă și care sunt confecţionate din materii prime accesibile. Pe când bijuteria contemporană este apreciată după alte criterii. Articol veritabil este considerat cel care este confecţionat din pietre preţioase și metale nobile, chiar uneori și articolele confecţionate din argint nu sunt clasate la categoria de veritabil articol de giuvaiergerie. Cu titlul de bijuterie sunt catalogate și articolele artizanale, confecţionate din ceramică, sticlă, piele de reptile, care sunt acum la modă. Aceste bijuterii sunt frumoase, dar contează pentru o anumită perioadă și posedă o importanţă mare pentru criticii de artă, pentru că reprezintă tendinţele artistice ale unei categorii de populaţie într-o anumită perioadă de timp.

Totodată, denotă nonconformismul, negarea anumitor canoane, fiind o modalitate de exprimare, mai ales, din partea tineretului avangardist, subliniind individualitatea purtătorului. Aceste piese artizanale ne ajută să depășim perioada aceasta de uniformitate, când eram toţi îmbrăcaţi identic, purtam aceeași vestimentaţie, accesorii etc. Sperăm că vom depăși această perioadă care și-a lăsat amprenta sa dură și fiecăruia, de mic copil, i se va educa, în primul rând, simţul de individualitate, de personalitate. Există o diversitate de bijuterii pentru copii, sunt cercei pentru copii chiar de la primele zile de viaţă. De ce să nu poarte? Nu e vorba de o subliniere a statutului social sau economic al copilului, ci de o tendinţă sau de o străduinţă a părinţilor de a-i da ceva frumos, de

centrul orașului Chișinău și aveau clienţii săi fideli, podoabele erau solicitate și căutate. Și dacă exista cerere, înseamnă că existau consumatori. Fiecare podoabă era unică, nu era tirajată și era realizată de cele mai dese ori la comandă, pentru o persoană anume, pentru a-i evidenţia statutul și preferinţele. Și dacă existau ateliere de bijuterie, unde se confecţionau podoabe din platină și din diamante, e și normal că exista și femeia care purta aceste bijuterii.

Regretabil este faptul că la moment nu au fost depistate piese ieșite din aceste ateliere, ele au fost pierdute, în marea lor majoritate, dar suntem în căutare... Pentru a doua jumătate a secolului XX, e ceva mai ușor să recuperăm istoria dezvoltării bijuteriei. Există date despre ateliere, avem informaţii despre meșterii care au activat. Printre primii meșteri îi putem menţiona pe Alexei Marco, Gheorghe Cojușnean, Vladimir Vasilikov, Vladimir Kalașnikov, Iuri Leonov, Ludmila Kucera. În mare parte, modelele purtate actualmente de consumatorii fideli sunt executate de acești bijutieri, despre care până nu demult nu se știa absolut nimic... O bună parte din bijutieri activează în cadrul Uzinei de bijuterii din Chișinău „Giuvaier”, care a fost deschisă în 1972, acolo au activat foarte mulţi specialiști care stăpânesc toate tehnicile de lucru. Deși propun un sortiment mai mult industrial, meșterii de la Uzina de bijuterii „Giuvaier” au fost mult timp, practic, singurii promotori ai tradiţiilor și tendinţelor artistice în domeniul confecţionării bijuteriilor la noi în ţară.

radical, și în acest domeniu, apar noi materiale, se diversifică materiile prime sintetice, se modifică formele, culorile sau modalităţile de port etc.

- Dar aţi avut ocazia să studiaţi bijuterii confecţionate în alte ţări în perioada în care lucraţi la această carte?

- Desigur, am văzut podoabe confecţionate în Ucraina, Rusia, România, chiar recent am fost la Curtea monetară din București, unde există și un atelier de confecţionare a podoabelor. Și în Ucraina există, la Kiev, Harkov, Lviv, Odesa, Vinniţa uzine de bijuterii foarte puternice, care activează în continuare și exportă bijuterii în toată lumea, inclusiv și în Republica Moldova. Suntem martorii când producătorul autohton, practic, nu face faţă cerinţelor crescânde ale populaţiei, saloanele din Chișinău fiind invadate cu articole provenite din Turcia, Israel, Ucraina, Italia, Federaţia Rusă.

- Dacă ar fi să faceţi o comparaţie, prin ce se deosebesc bijuteriile confecţionate în Republica Moldova? Cum ajung tendinţele în Republica Moldova în acest domeniu?

- Suntem amplasaţi la răscrucea Orientului și Occidentului. Și în acest caz, noi avem influenţe din mai multe părţi, iar acest fapt se atestă și în domeniul podoabelor. Substratul autohton se păstrează, din start suntem predispuși să purtăm un anumit tip de cercei, brăţări. Totodată, vedem, în ultimul timp, o puternică influenţă a lumii orientale, e vorba de moda turcească, de podoabe venite din cultura orientală, americană sau

indiană, propagate prin intermediul filmului contemporan, a internetului etc. Tendinţele sunt influenţate mai mult de deschiderea hotarelor. Dacă în secolele XVIII-XIX noile tendinţe erau aduse în ţară de tinerii care plecau la studii peste hotare, acum istoria se repetă. Da, a fost o perioadă în care am fost închiși, nu am avut acces la saloanele de modă, la reviste și purtam ceea ce se vindea în salonul „Aureola”. În fiecare orășel exista câte un magazin de ase menea gen, unde găseam un anumit tip de bijuterii și atât. Acum avem acces și la reţeaua internet, la cataloage e l e c t ro n i ce, de unde poţi comanda anumite bijuterii confecţionate în străinătate și poţi afla ultimele tendinţe în domeniu și solicita un articol din ultimele colecţii sau, după acele modele, să-ţi comanzi o podoabă la un meșter local. Tot astfel găsim și informaţia cu ce accesoriu sau la ce vestimentaţie se potrivesc mai bine anumite podoabe.

- Care este materialul predominant în confecţionarea podoabelor la noi?

- Aurul. Eforturile și cheltuielile pentru a confecţiona o bijuterie de aur și una de argint sunt identice, iar preţul unei bijuterii diferă în funcţie de materia primă pe care meșterul o utilizează, performanţa tehnicilor de lucru și a utilajului folosit.

„Meşterii bijutieri se cresc în familie” - Ce v-a uimit, în mod special, când studiaţi acest subiect?

- Însăși bijuteria este o curiozitate, provoacă un interes deosebit domnul sau doamna care poartă o bijuterie originală, deosebită de alţi purtători. După o bijuterie, poate mai mult decât după vestimentaţie, poţi analiza omul, poţi face anumite concluzii privind predilecţiile sau educaţia obţinută. O domnișoară împodobită cu podoabe ca pomul de Crăciun dă dovadă de lipsă de gust și simţ estetic. Aceleași aspecte denotă dacă asociezi un costum sportiv cu o bijuterie de platină sau porţi un costum clasic cu podoabe de ceramică.

Dar să revenim la momentul că studiul în cauză este unul știinţific, în primul rând, aspectele au fost abordate din punct de vedere istoric, artistic și etnologic. Mă interesa cum a apărut podoaba, care a fost evoluţia ei pe parcursul mileniilor, cum a evoluat ea pe teritoriul ţării noastre și ce tendinţe, ce urmări va avea, unde va ajunge această podoabă. De exemplu, dacă

în Antichitate existau fibule cu care se încheiau hainele, ulterior locul lor a fost preluat de agrafe, ace decorative, care nu pot fi plasate la categoria bijuteriilor veritabile, este vorba de niște accesorii simple. Totodată, m-a uimit indiferenţa, în primul rând, și neînţelegerea sau nedorinţa de a înţelege a unor oameni care consideră că podoaba este lipsită de valoare, nu este un obiect de artă, așa cum este un tablou sau o sculptură. În mai multe ţări există tradiţia bijuteriilor de familie. La noi această tradiţie nu este răspândită, deși există unele familii în care podoabele bunicilor sunt transmise din generaţie în generaţie, este un lucru foarte frumos, un lucru etern care te înnobilează, vorbim în așa mod de păstrarea patrimoniului cultural care ne-a rămas moștenire și pe care suntem obligaţi să-l ducem copiilor noștri. Faptul că bijuteria este un obiect de artă miniatural nu denotă rolul său miniatural în artă, vorbim de dimensiunile sale reduse și nu poate fi negat rolul său în dezvoltarea artei decorative în ţara noastră. Nu neapărat pentru un obiect de dimensiuni mici și munca depusă este la fel de infimă. Se lucrează la fel de mult și de intens ca la crearea unui tablou sau a unei sculpturi, de exemplu. Meșterul trebuie să cunoască multe tehnologii și bijutierul e un artist, și încă un artist foarte valoros. În Evul Mediu, de exemplu, pentru a deveni un aurar sau un argintar, trebuia să facă ucenicia timp de 15 ani, pe când actualmente este de ajuns 3-5 ani de facultate. De obicei, meșterii bijutieri se cresc în familie, ei urmează anumite tradiţii, sunt dinastii întregi de meșteri bijutieri și după mine anume aceste dinastii generează apariţia unor genii ai bijuteriilor precum Cartier, Faberge ș.a. Din păcate, perioada sovietică a inoculat în populaţie gândul că interesul pentru bijuterii, bijuteria în particular, sunt niște rămășiţe ale trecutului burghez, care trebuie stârpite. A fost perioada când bijuteriile au devenit foarte simple și democratice, practic, existau recomandări prin care o femeie trebuia să poarte una sau două bijuterii, și acelea trebuiau confecţionate din materii accesibile și să fie foarte discrete.

De aici și lipsa de educaţie estetică a populaţiei noastre, fiindcă omul care a crescut într-un canon ideologic ce poate să-i educe copilului său? În consecinţă, copilul este liber să se manifeste în funcţie de tendinţele artistice ale modei, de unde și curent emo, goth, adoptate de adolescenţi în masă. Ei își cumpără sau îmbracă ceea ce văd că strălucește, fără a face discernământ, fără a urma anumite reguli estetice. De asta multe dintre ţinutele domnișoarelor de astăzi, pe care le vedem în stradă, par costume scenice ale vedetelor în vogă astăzi.

Pentru a face diferenţa între epataj, extravaganţă, ţinute casual sau o simplă etică vestimentară, trebuie să ai gusturi estetice, simţ estetic și acesta se educă de la vârste fragede, în familie. Libertatea înseamnă cu totul altceva decât ceea ce manifestăm noi la capitolul vestimentaţie și bijuterie, libertatea înseamnă discernământ, mai întâi de toate.

- Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes în continuare!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Încoronarea monarhilor României la Alba Iulia Încă din vara anului 1921, mitropolitul primat Miron Cristea al României întocmise un tipic al încoronării regelui Ferdinand Reîntregitorul și al reginei Maria, alcătuit după tradiţia ţaristă, a celei austriece, dar mai ales după literatura bizantină. Înaltul prelat ţinea foarte mult la ungerea monarhilor României, mai ales că ultimul domnitor român încoronat, după tradiţie, fusese Alexandru Ioan Cuza.

Dar iniţiativa lui a fost blocată de către nunţiul papal Marmaggi.

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de TE-DEUM oficiată la Catedrala Patriarhală din București, în data de 1 Decembrie 2010, pentru Ziua Naţională a României: Ziua de 1 Decembrie este o zi de recunoștinţă sau mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru marele dar al unităţii și libertăţii naţionale, dobândit de poporul român prin credinţă puternică și luptă jertfelnică de-a lungul a multor secole de suferinţă creștinește îndurate, prin înţelepciunea și voinţa fermă a conducătorilor patrioţi, civili și clerici, prin vitejia militarilor și prin dorinţa fierbinte a poporului român de unitate și libertate naţională.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a tuturor provinciilor românești într-un stat român unitar a fost încoronarea mul-

tor eforturi de afirmare treptată a conștiinţei naţionale și a dorinţei de unitate naţională.

Unirea cea Mare de la Alba Iulia a fost precedată și pregătită treptat de Revoluţia din anul 1848, de Unirea Principatelor Române din anul 1859 (aceasta fiind Unirea de Bază sau Unirea Pivot, nu „Mica Unire”), de victoria românilor asupra otomanilor în Războiul pentru Independenţă din 1877, de ri-

Adrian Nicolae PETCU, ziarul Lumina

ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru a sfinţit biserica din Larga Nouă, Cahul – a fost sfinţit lăcașul în care o să vă rugaţi, unde o să lucraţi propria mântuire, fiind îndrumaţi de părintele dumneavoastră duhovnicesc. Vă felicităm pentru această reușită. Îi felicităm pe părintele paroh și pe domnul primar, care știm că a fost aproape și a sprijinit cu ce a putut construcţia sfântului lăcaș. Mulţumim ctitorilor pentru contribuţie, pentru jertfa lor. Ceea ce dăm lui Dumnezeu, în realitate este al nostru. A fi ctitor de biserică este o chemare și o binecuvântare. Faptele bune aduc lumină pe chipul nostru. Și cu cât numărul faptelor noastre este mai multe, chipul nostru este mai luminos. Să nu încetăm a face fapte bune. Dumneavoastră mai aveţi încă mult de lucru: catapeteasma, pictura interioară, exteriorul bisericii, curtea să o amenajaţi. Dumnezeu să vă ajute. Fiecare să contribuie cu ce poate. Așa s-au făcut bisericile, cu bănuţii văduvei. Cei bogaţi dau mai greu”, a mai spus Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei.

Referindu-se la activitatea părintelui paroh, Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru a spus: „Părintele Constantin a dat dovadă de a fi un bun organizator, a mobilizat exemplar comunitatea și faptul că astăzi ne bucurăm că am

sfinţit acest sfânt lăcaș este și meritul Sfinţiei Sale. Pentru osteneala sa, astăzi îi oferim distincţia bisericească „Crucea galbenă”, pentru a-l încuraja să continue în același ritm și cu același spor. Vrednic este!”.

Părintele Constantin i-a mulţumit Înaltpreasfinţitului Petru pentru distincţie și a făcut o incursiune în istorie, menţionând: „La 503 de ani de la atestarea istorică, în Larga Nouă este sfinţită o nouă biserică.

Până acum sfântul lăcaș a fost din lemn și a fost distrus de timp și de cei care au luptat împotriva lui Dumnezeu”.

Printre vorbitorii care i-au felicitat pe creștini cu sfinţirea bisericii, evidenţiind aportul părintelui Constantin la înălţarea noului lăcaș și, totodată, mulţumind Înaltului oaspete pentru vizită și soborului de preoţi pentru slujbă, au fost: domnul Ion Vasile Curjos, primarul satului Larga Nouă, dl Ion Ștefan Curjos, directorul întreprinderii agricole „Natcubiagro”, și domnul Petru Soroceanu, consilier local.

dicarea României la rang de Regat în 1881, de obţinerea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în 1885 și de victoriile armatei române în Primul război mondial, între anii 19161918, de proclamarea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, mai precis cu Regatul României, la Chișinău, în 27 martie 1918 și de proclamarea Unirii Bucovinei cu România, la Cernăuţi, în 28 noiembrie 1918.

În toate aceste etape de înaintare către realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Biserica Ortodoxă Română a fost cu poporul, a fost în fruntea lui cu rugăciunea, mai ales săvârșind Sfânta Liturghie și slujba de TE –DEUM, a folosit predica și cuvântul tipărit, cultivând conștiinţa naţională, idealul luptei pentru libertate și unitate naţională.

Ierarhi, cărturari, preoţi, diaconi patrioţi, profesori de teologie, studenţi în teologie, călugări, călugăriţe care au îngrijit soldaţii răniţi, parohii și mănăstiri care au organizat colecte de bani și alimente, au încurajat moral și material pe toţi luptătorii români pentru libertate și unitate naţională, mai ales în timpul Războiului de Independenţă din 1877 și în timpul Primului război mondial, între anii 1916-1918. Un rol deosebit în acest sens au avut preoţii numiţi „confesori militari”. În ceea ce privește evenimentul însuși al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1228 de delegaţi oficiali la Marea Adunare Naţi-

onală de la Alba Iulia se aflau și mulţi slujitori ai Bisericii: ierarhi, profesori de teologie, consilieri eparhiali, preoţi parohi și chiar studenţi în teologie. Lucrările Adunării au fost prezidate de marele patriot Gheorghe Pop de Băsești, împreună cu episcopii de Arad și Oradea. În Marele Sfat al naţiunii române, ca și în Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea și slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Patriarh al României Mari, și episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși în delegaţia de patru persoane care a prezentat Actul Unirii la București.

Proclamarea Unirii de la Alba Iulia a fost precedată de slujba Sfintei Liturghii și de TEDEUM, întrucât ea era trăită ca o Sfântă Liturghie a comuniunii românești, a unităţii și libertăţii naţionale, ca act de recunoștinţă sau mulţumire adusă lui Dumnezeu și ca preţuire a eroilor care au luptat pentru dobândirea libertăţii naţionale și afirmarea unităţii și demnităţii naţionale.

Patriarhul rus Kirill visează să zboare în spaţiu În timpul unei vizite în Orașul Stelelor, centrul de formare pentru cosmonauţii ruși, Patriarhul a spus că zborurile în spaţiu corespund voinţei divine, în măsura în care îi oferă omului posibilitatea de a deveni mai bun și că i-ar plăcea și lui să facă acest lucru.

Patriarhul ortodox rus Kirill, care a zburat, în tinereţe, la bordul avioanelor de vânătoare rusești, visează să zboare către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a declarat, miercuri, 1 decembrie, directorul Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, Anatoli Perminov. În timpul unei vizite în Orașul Stelelor, centrul de formare pentru cosmonauţii ruși, patriarhul “a spus că i-ar plăcea să zboare în spaţiu, dacă ar avea posibilitatea”, a povestit Perminov, în faţa unui grup de ziariști.

“Patriarhul s-a interesat cu meticulozitate despre toate instrumentele de pe ISS, întrebând la ce folosesc și cum funcţionează”, a adăugat el.

† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Colaborare între Facultatea de Teologie din Bucureşti şi Academiile teologice din Moscova, Sankt-Petersburg şi Kiev

“A spus că zborurile în spaţiu corespund voinţei divine, în măsura în care îi oferă omului posibilitatea de a deveni mai bun”, a spus Perminov, la o întâlnire cu trei astronauţi care urmează să plece spre ISS la 15 decembrie.

Directorul Roskosmos s-a declarat surprins de interesul patriarhului pentru un domeniu, “care nu pare să se numere printre activităţile sale profesionale”.

El a afirmat că patriarhul rus, în vârstă de 64 de ani, a zburat în tinereţe cu un avion de vânătoare MiG-29.

Patriarhia Moscovei a confirmat că patriarhul a zburat cu avioane MiG și interesul exprimat de acesta în legătură cu zborurile spaţiale. “Poate că vom trăi ziua în care așa ceva va fi autorizat pentru persoane de vârsta patriarhului. La modul general, este o persoană sportivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vladimir Vighilanski.

Sursa: realitatea.net

Sursa: basilica.ro

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Delectati-vã cu programe de calitate în prime time, subtitrate în cîteva limbi, printre care româna și rusa, pe TV5MONDE! Pentru informaţii suplimentare accesaţi www.tivi5mondeplus.com.

TV5MONDE poate fi recepţionat prin eter, reţeaua de cablu, satelit și mobilă.

PRIMUL CANAL GENERALIST MONDIAL ÎN LIMBA FRANCEZĂ www.tv5monde.com

De aceea, astăzi, după Sfânta Liturghie, în timpul căreia au fost pomeniţi eroii români, am oficiat slujba de TE-DEUM, adică de recunoștinţă pentru marele dar al unităţii și libertăţii naţionale și de cerere ca Dumnezeu să ne ajute să păstrăm și să cultivăm acest mare dar și această mare demnitate de popor liber și unit într-un stat independent și suveran, deschis spre dialog și cooperare cu alte popoare și ţări. Întrucât unitatea teritorială realizată în 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeași, trebuie să cultivăm mai mult comuniunea cu fraţii noștri români din apropierea graniţelor României și cu românii de pretutindeni. Astfel, Ziua Naţională a României va fi mai mult Ziua Unităţii și Demnităţii Naţionale a Românilor.

Să ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor bucuria comuniunii frăţești în păstrarea dreptei credinţe și a demnităţii noastre naţionale.

În cursul zilei de joi, 2 decembrie 2010, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a avut loc o întâlnire de lucru între conducerea facultăţii bucureștene și o delegaţie formată din cadre didactice de la Academiile teologice din Moscova, Sankt-Petersburg și Kiev, după cum ne informează părintele diac.

Eugeniu Rogoti de la Sectorul Relaţii Bisericești și Interreligioase al Patriarhiei Române. Discuţiile au avut loc în un din sălile de lectură ale bibliotecii Facultăţii de Teologie din București, delegaţia din Rusia și Ucraina interesându-se de modul de statutul legal al învăţământului teologic din România, cât și de modalităţile practice de implementare ale procesului de la Bologna și felul în care acestea au afectat studiul teologiei.

Delegaţia din Rusia și Ucraina a avut discuţii similare cu conducerile facultăţilor de teologie din Varșovia, Preșov, Belgrad, Atena, Tesalonic și Sofia, urmând a face un raport și o comparaţie între sistemele de învăţământ teologic din ţările facultăţilor menţionate, care le va folosi în îmbunătăţirea planurilor de învăţământ și a dezvoltării ulterioare a studiilor teologice din Patriarhia Moscovei.

Conducătorul delegaţiei, părintele arhim. Kiril Hovorún, care este și președinte adjunct al Comitetului educaţional al Bisericii Ortodoxe Ruse, a declarat că întâlnirile pe care le-au avut în ultimele zile vor fi de un real folos mai ales în vederea recunoașterii de către statul rus a învăţământului teologic ortodox. La final, s-a reînnoit dorinţa de colaborare între facultăţile de teologie din România, Rusia și Ucraina, manifestată de toate părţile implicate, în vederea schimbului de studenţi, de materiale bibliografice și prezenţă reciprocă la conferinţe și întruniri pe teme teologice.

© Eric Robert/TV5MONDE

În cuvântul său de învăţătură Înaltpreasfinţitul Petru a vorbit despre activitatea părintelui Constantin Dumitrașcu, a Consiliului Parohial și a întregii comunităţi creștin-ortodoxe din satul Larga Veche, care „cu multă jertfă a reușit să înalţe o biserică când foarte multă lume se îndoia că se poate face așa ceva în acest sat”. „Iată vedem că dacă există credinţă se întâmplă și minuni, pentru că este o minune ca pe aceste timpuri grele, din punct de vedere financiar, să înalţi un asemenea sfânt lăcaș. În acești ani de când s-a pus piatra de temelie știu că n-a fost ușor, aţi trecut prin greutăţi și încercări, dar iată astăzi avem cu toţii o zi de bucurie

9

Biserica a binecuvântat şi cultivat darul unităţii şi libertăţii naţionale

La 9 septembrie 1922, trimisul papal spunea: „Voi face totul pentru ca mitropolitul primat să nu-l încoroneze pe regele catolic sau să-l ungă în vreun fel. Am trimis deja pe cineva la rege, pentru mediere, iar astă-seară vine domnul Brătianu la mine.

Lumea se teme că voi pleca. […] Vor fi împiedicate încoronarea și ungerea de către mitropolit”.

A doua zi, în mediul catolic românesc se anunţase că, la ceremonia încoronării, ungerea nu va fi săvârșită, precum și binecuvântarea coroanei. După un Te Deum, în biserica din Alba Iulia, cei doi monarhi urmau să iasă și în faţa incintei să primească coroanele de la președinţii camerelor parlamentare. Apoi, regele își va așeza singur coroana pe cap, urmând ca regina să o primească de la acesta. La 15 octombrie 1922, ceremonia s-a desfășurat întocmai planului făcut de nunţiu. Prezent la ceremonie, arhiepiscopul romano-catolic de București, Raymund Netzhammer, nota: „Încoronarea se petrecuse așa cum fusese stabilit între guvern și nunţiul papal, într-un loc public și ca un act civil. Fusese civil, chiar prea civil! Încoronarea a fost o acţiune lipsită de sfinţenie, o acţiune fără nici un ideal și la care episcopii și preoţii [catolic, n.n.] nu au avut ce căuta!”

La 25 noiembrie, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, slujba de sfinţire a bisericii și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la biserica „Aducerea Moaștelor Sfântului Nicolae” din satul Larga Nouă, raionul Cahul (preot paroh Constantin Dumitrașcu).

3 DECEMBRIE 2010

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

tivi5mondeplus.com

10

3 DECEMBRIE 2010

Simple căi de a sabota prima impresie Oricât de mult ne-am strădui, în momente importante, să facem o impresie pozitivă, putem cădea foarte ușor într-una din capcanele obișnuite pe care ni le întind bunele maniere: Limbaj nepotrivit

Reţete de post Prune uscate cu orez Ingrediente: prune uscate, 2-3 pumni de orez, 2-3 linguri de ulei, 1 lingură de făină, 1-2 linguri de zahăr.

Nu contează cât de bine sunteţi îmbrăcaţi și câte diplome aveţi, dacă vorbiţi neglijent vă veţi micșora considerabil credibilitatea în faţa celorlalţi.

Nu vă ascundeţi mâinile

Dacă îţi place guma de mestecat, consum-o în timpul liber. În orele de muncă, mestecatul te va face să fii considerat un om lipsit de profesionalism.

Chicoteala În timp ce râsul poate fi cel mai bun medicament, chicoteala este de-a dreptul enervant și neprofesionist.

Atingeri nelalocul lor Singura formă corectă de atingere a unei persoane în cadrul afacerilor este strângerea de mână. Dacă nu aţi stabilit un raport foarte apropiat cu cineva, o bătaie pe umăr, atingerea braţului etc. pot fi percepute ca o invadare a spaţiului intim și nu sunt deloc plăcute.

bine. Potrivește de sare și piper pasta și umple cu ea pălăriile ciupercilor.

Uleiul din pastă va trece în timpul coptului, prin ciuperci, motiv pentru care nu este necesar să ungi tava. Pune deasupra fiecărei ciuperci felii groase de roșie. Dă totul la cuptor pentru 15 minute, la foc iute. Când scoţi ciupercile din cuptor stropește-le cu câteva picături de suc proaspăt de lămâie. Servește ciupercile cu felii de mămăligă rece.

până fierb cartofii, aproape 30 de minute.

Se gustă de sare și se presară verdeaţă tocată mărunt.

Mâncare cu legume la cuptor

Ardei umpluţi

Mâncare de ciuperci cu ţelină

Nu folosiţi expresii neglijente

Guma de mestecat

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Mulţi dintre noi suntem produsul mediului în care am crescut, iar cuvintele pe care le folosim și felul în care vorbim se bazează pe ceea ce am învăţat de la părinţi. Folosiţi incorect cuvintele?

Dacă nu sunteţi siguri puteţi verifica un dicţionar. Folosiţi limbajul potrivit cu situaţia.

Chiar dacă nu vă vine să credeţi, cercetările au arătat că mâinile puse pe masă sunt mult mai atrăgătoare decât ascunse în buzunar sau sub masă. Când nu îţi arăţi mâinile unii ţin să creadă că ai ceva de ascuns. Gesticulatul, dar nu din cale afară, denotă că sunteţi o persoană energică și entuziastă.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Se spală bine prunele uscate și se lasă să stea în apă rece aproximativ jumătate de oră. Se face un rântaș din făină și ulei în care se călește orezul bine spălat. Se amestecă bine să nu se prindă de fundul cratiţei și când s-a călit se pun prunele. Se umple cu apă rece până se acoperă prunele și se lasă să fiarbă la foc domol. După gust, se mai îndulcește cu 1-2 linguri de zahăr.

Ciuperci la cuptor Ingrediente: 2 căţei de usturoi, 1 ardei iute mic, o legătură de mărar, 5 linguri de ulei, o lingură de pastă de tomate, 2-3 roșii, 8 ciuperci mari (cel puţin cât podul palmei), jumătate de lămâie. Ingredientele sunt pentru patru porţii. Încinge cuptorul. Curăţă ciupercile.

Pune pălăriile ciupercilor cu lamelele în sus într-o tavă neunsă. Pune într-un blender căţeii de usturoi tocaţi, mărarul, ardeiul iute bucăţi, fără seminţe, piciorușele ciupercilor, uleiul și pasta de roșii.

Adaugă o lingură de apă și omogenizează

Ingrediente: 500 de grame de ciuperci tăiate feliuţe, 300 de grame de ţelină tăiată cubuleţe, 100 de grame de praz tăiat mărunt, 300 de mililitri de suc de roșiisau 2 cubuleţe de bulion diluat cu apă, 2 cepe tăiate solzișori, 4 linguri de ulei, maghiran, tarhon, verdeaţă tăiată mărunt, sare și piper. Într-o cratiţă punem uleiul și călim ceapa și prazul 2-3 minute. Adăugăm apoi ţelina, ardeii, ciupercile și 100 de mililitri de apă sau supă de legume. Lăsăm să fiarbă 10-15 minute cu capacul pus.

Punem apoi și sucul de roșii (sau bulionul) împreună cu mirodeniile, verdeaţa tăiată mărunt, potrivim de sare și piper.

Mai fierbem la foc mic 15 minute.

Se servește cu pâine prăjită și murăturisau altă salată.

Mâncare de post din cartofi

Ingrediente: 1 kilogram de cartofi, 3 linguri de ulei, 1 ceapă, 1 morcov, pătrunjel verde sau mărar.

Se călește ceapa tăiată mărunt în ulei.

Se adaugă cartofii tăiaţi cubuleţe și morcovul tocat mărunt sau dat prin răzătoare. Se pune apa cât să-i acopere și o linguriţă de vegeta. Se ţin acoperiţi pe foc mic

Punctualitate Întotdeauna rezervă-ţi câteva minute pentru a ajunge mai repede la întâlniri și la locul de muncă pentru a demonstra că știi cum să-ţi organizezi timpul.

Ingrediente: 2 cepe, 2 ardei verzi, 1 gogoșar, 1 morcov, 1/2 kilograme de ciuperci, o lingură de ulei și o lingură de margarină, o cană de apă caldă, pătrunjel și mărar verde, o lingură vegeta, 2 linguri bulion și o roșie. Ingredientele sunt pentru patru porţii.

Se pune într-o tigaie adâncă de teflon uleiul și apoi se adaugă ceapa, ardeii și gogoșarul tăiate peștișori, morcovul tăiat rondele și ciupercile tăiate felii. Se adaugă cana de apă și vegeta lăsându-se pe foc 10 minute.

Separat, într-un castron, se amestecă ușor bulionul cu roșia tăiată felii, adăugându-se peste legumele din tigaie. Într-un vas, care se unge cu margarină, se răstoarnă compoziţia, presărându-se deasupra verdeaţa tocată. Se acoperă cu folie de aluminiu și se dă la cuptor pentru circa 45 de minute.

Se înlătură apoi folia și se mai lasă încă 15 minute.

Mâncare de vinete cu măsline

Nu îţi drege glasul În cursul unei conversaţii, obiceiul de a îţi drege glasul în mod repetat poate să abată atenţia de la discuţie și să devină supărătoare. În astfel de momente încercaţi mai bine să înghiţiţi.

Ingrediente: 12-18 ardei grași, 200 de grame de ciuperci, 100 de grame de orez, 1 ceapă, 1 cutie de roșii în suc sau 3-5 linguri de bulion, pătrunjel verde, sare, piper, ulei și, opţional, vegeta.

Ingrediente: 4 vinete, 2 tulpini de ţelină, 4 ardei, 2 cepe, 1 linguriţă de zahăr, 4 roșii, ulei pentru călit, 50 de mililitri de oţet, 16 măsline verzi fără sâmburi.

Se spală vinetele și cu tot cu coajă le tai cubuleţe. Toci mărunt tulpinile de ţelină, la fel ceapa și ardeii. Roșiile le opărești, le cureţi de pieliţă și le tai mărunt.

Rumenești ceapa și ardeii în ulei, adaugi vinetele și roșiile, le lași la foc mic până se pătrund bine, apoi adaugi oţetul și zahărul, iar spre sfârșit măslinele.

boia, 1 legătură de pătrunjel, sare, piper, ulei pentru prăjit, 3 linguri de făină.

Cartofii se curăţă și se pun la fiert. Separat, se pune la fiert și orezul. Ceapa tocată se călește puţin. Cartofii fierţi se scurg, se pasează și se amestecă cu orezul fiert, ceapa călită, pătrunjelul tocat și ciupercile date prin mașina de tocat. Se pune boia, sare și piper.

Din compoziţia rezultată se fac chifteluţe care se dau prin făină și se prăjesc în ulei încins. Se servesc calde.

Conopidă napolitană

Ceapa se toacă și se călește în ulei încins. Se adaugă ciupercile tăiate și orezul, spălat în prealabil. Când ceapa devine sticloasă, se stinge cu o cană de apă, se adaugă o lingură de vegeta și se lasă să fiarbă până când se înmoaie orezul. Se stinge focul, se adaugă verdeaţa tocată.

Cu acest amestec se umplu ardeii. Ardeii umpluţi se aranjează într-o cratiţă. Se toacă roșiile și se pun, împreună cu sucul de roșii, peste ardeii umpluţi. Se adaugă și apă cât să acopere ardeii. Se acoperă cratiţa cu ardei umpluţi și se dă la cuptor pentru 45-60 de minute.

Ingrediente: 1-2 conopidă mijlocie, 1 cutie de roșii în bulion, 1 lingură de ulei, 1 ceapă tocată mărunt, 12 măsline tăiate feliuţe, 2 linguriţe capere tăiate mărunt, 1-2 linguriţă de zahăr.

Chiftele de post Ingrediente: 1 cutie de ciuperci, 2 cartofi potriviţi, 2 linguri de orez, 2 cepe mici,

Se desface conopida bucheţele, se fierbe, se lasă să se scurgă și se bagă sub un jet de apă rece. Roșiile se mărunţesc în mixer împreună cu bulionul și se trec apoi printr-o sită pentru îndepărtarea seminţelor. Se-ncinge apoi uleiul într-o tigaie și se călește ceapa tocată, până ce se înmoaie. Se adaugă roșiile pasate, măslinele, caperele și zahărul și se pun la foc mic să se înfierbânte. Conopida fiartă se introduce în sosul cald și se servește imediat.

Machiajul ochilor în funcţie de formă Machiajul ochilor mici

Alimente cu efect energizant Oboseala și stresul sunt cele mai frecvente afecţiuni ale perioadei contemporane. Mulţi dintre noi încercăm să combatem aceste stări prin odihnă și relaxare. Ceea ce nu știm însă, este faptul că putem trata lipsa de energie consumând unele alimente naturale extrem de eficiente.

Legumele verzi Legumele proaspete verzi conţin întreg complexul de vitamine B, magneziu și fier, substanţe esenţiale pentru buna funcţionare a organismului. Poţi extrage aportul zilnic necesar de vitamine consumând broccoli, sparanghel sau spanac. Broccoli are un conţinut important de coenzima Q10, substanţă care ajută la producerea energiei la nivel celular.

Cerealele Cerealele, aflate în topul alimentelor energizante, eliberează zahărul din corp treptat, păstrând cantitatea necesară pentru energizarea organismului. Dincolo de acest lucru, cerealele conţin o cantitate semnificativă de vitamine B, indispensabile în buna funcţionare a splinei, numită de către specialiști „bateria de energie”. Datorită acestor proprietăţi, e important ca masa de dimineaţă să conţină cât mai multe cereale, pe care le poţi combina cu lapte degresat, de exemplu.

Pătrunjelul Pătrunjelul are un conţinut ridicat de vitamina B12 și vitamina C. Specialiștii susţin chiar că pătrunjelul conţine mai multă vitamina C decât citricele. Datorită acestor substanţe, pătrunjelul poate avea un efect mai energizant chiar și decât cel al cofeinei. Pătrunjelul echilibrează și stimulează energia organelor, îmbunătăţindu-le capacitatea de asimilare a nutrienţilor. Nu ezita, așadar, să introduci pătrunjelul în alimentaţia ta zilnică, folosindu-l la diverse salate sau mâncăruri gătite.

Piersicile Piersicile, alt tip de alimente energizante, dincolo de gustul plăcut și aromat, au și numeroase proprietăţi curative. Datorită cantităţii mari de apă (87% din conţinut este apă), acestea au efecte laxative. Consumul regulat de piersici reglează funcţionarea intestinelor, îmbunătăţind, în același timp, compoziţia sângelui. Odată ce a asimilat substanţele din compoziţia piersicilor, organismul uman este regenerat și revigorat. Piersicile contribuie și la echilibrarea sistemului nervos și la întărirea imunităţii organismului. Dacă îţi dorești să urmezi o cură de detoxifiere sau chiar de slăbit, folosește piersicile.

Seminţele de floarea-soarelui Consumul zilnic al seminţelor de floarea-soarelui poate constitui doza necesară de energie. Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate impresionantă de vitamina B și magneziu, substanţe esenţiale pentru menţinerea bunei dispoziţii. Astfel, aproximativ 30-40 de grame de seminţe de floarea-soarelui contribuie cu succes la atenuarea stresului, a stărilor depresive și a oboselii.

Alte alimente cu efect energizant În categoria alimentelor energizante intră și strugurii, seminţele încolţite, dovleceii, ovăzul, pirul și algele marine. Toate aceste alimente naturale, prin compoziţia bogată în vitamine și minerale, fortifică organismul, ajutând la buna funcţionare a organelor și la eliminarea stărilor de indispoziţie, oboseală și stres. Așadar, dacă te simţi lipsit/ă de putere, astenic/ă și fără energie, poţi începe să tratezi aceste stări consumând cât mai multe legume și fructe de acest tip.

Nu trebuie să ne facem complexe fiindcă avem ochii prea mici, prea apropiaţi sau prea îndepărtaţi. Cu ajutorul machiajului putem mări (prin culoare și iluzie optică) și corecta așa-zisele asimetrii, care nici nu vor fi observate.

Se va face în jurul ochilor, împreună cu pleoapa, o umbră în degrade de la coada ochilor (unghiul exterior) cu o culoare maro închis; se va trasa o margine de 2 mm deasupra pleoapei superioare care va fi nefardat,

Cum servim vinul?

Aveţi musafiri? Vreţi să fiţi o gazdă model și să lăsaţi o impresie deosebită? Noi vă venim în ajutor cu câteva sfaturi.

Desigur nu ne permitem întotdeauna să avem mai multe sortimente de vinuri și încă din cele mai bune. Dar este bine să știm, în principiu, cum să asortăm vinul cu mâncarea pe care o servim, după regulile stabilite de tradiţia unei bucătării rafinate, chiar dacă, până la urmă, ne vom mulţumi să servim doar „vinul casei”.

La aperitiv, mai ales la noi, se servește întâi rachiu, votcă, coniac, vișinată, la alegere.

Antreurile vor fi asortate cu vin roșu.

Când servim pește, crevete, raci, scoici, vinul va fi alb.

Friptura, sarmalele, brânza cer, de asemenea, un vin alb.

Pentru desert, orice vin este bun, dar este de preferat un vin alb, foarte rece.

Nu toate vinurile se servesc foarte reci. Vinul de casă se bea la temperatura camerei, la fel și vinurile foarte vechi. Acestea însă vor fi aduse în cameră cu 6-8 ore înainte de a fi servite, mai ales vinul roșu, dar nu e bine să stea lângă nici un fel de sursă de căldură. Vinurile cu renume este recomandat să fie desfăcute cu două ore înainte să fie servite. Șampania se servește rece, bine frapată, dar nu foarte rece.

Paharele nu se umplu „ochi”, ci mai mult decât jumătate, chiar trei sferturi. De obicei, paharul nu se golește până la fund, dar la noi se obișnuiește să se bea tot conţinutul.

Vinul se toarnă de către stăpân, iar în lipsa acestuia este de preferat ca acest serviciu să se îndeplinească tot de către un bărbat, rudă a gazdei sau un prieten apropiat. Șampania se servește la început, după desert, poate da dureri de cap la unele persoane mai sensibile și colici intestinale, prin amestecul cu alte vinuri.

apoi către coada ochiului spre unghiul lateral linia trasată va fi mai groasă, subţiindu-se spre nas. Umbrele vor fi tot așa: mai puternice la coada externă a ochiului și în rest mai difuze.

Machiajul ochilor prea apropiaţi Unghiul intern al ochiului se va lumina. Se trasează o linie groasă de 3 mm începând de la unghiul intern către cel extern (coada ochiului). Umbrele și liniile vor fi accentuate numai spre coada ochilor, unghiul exterior și, de la jumătatea orbicularului, aceeași umbră difuză.

Se lasă lumină între ochi, adică o jumătate din orbicular și linia unghiului intern până la jumătatea pleoapei nu se vor umbri.

superioare, vom umbri părţile lor interne și externe lăsând un spaţiu deschis, nemachiat între ele. De asemenea, linia din jurul ochilor, cu o distanţă de la marginea pleoapei de 2-3 mm, va fi îngroșată și umbrită numai în părţile laterale ale unghiurilor intern și extern, mijlocul rămânând complet nemachiat.

Machiajul ochilor prea îndepărtaţi Vom căuta ca prin culoare și umbre să micșorăm distanţa dintre ochi. Astfel, pe orbicular, deasupra pleoapei

Maşina de spălat Secretele aparatului ideal Toate modele existente pe piaţă garantează eficacitate și confort la un consum minim. Totuși, în funcţie de stilul de viaţă, există un aparat „făcut pentru voi”.

O mașină de spălat are o durată medie de viaţă cuprinsă între șapte și zece ani, dar pentru a rezista întradevăr atât de mult și pentru a vă oferi serviciile pe care le așteptaţi de la ea, trebuie să definiţi clar nevoile, pentru a putea alege modelul care vi se potrivește cel mai mult.

Pentru celibatari sau cupluri fără copii Spălaţi adesea cantităţi mici de rufe nu foarte murdare?

Ideală este mașina care are următoarele caracteristici: Cântărirea automată a rufelor; permite stabilirea automată a cantităţii de apă, în funcţie de greutatea reală a hainelor ce sunt spălate.

Ciclul scurt pentru spălarea rufelor puţin murdare.

Posibilitatea de a spăla cu jumătate din cantitatea de rufe stabilită ca fiind cea mai indicată; este ideal pentru situaţiile în care aveţi ceva urgent de spălat.

Dacă locuiţi într-un apartament mic, mașinile care se încarcă pe sus sunt mai indicate, ele ocupând mai puţin loc.

Dacă aveţi deja un uscător de rufe este bine să alegeţi o mașină de spălat cu stoarcere rapidă (minim 800 de turaţii pe minut sau 1000 de turaţii pe minut ar fi ideal) pentru ca uscarea să dureze mai puţin, deoarece uscătorul de rufe consumă mult curent.

Pentru familiile cu copii mici Nu are rost să vă povestim noi cum stă treaba cu babetele pline de mâncare sau hăinuţele teribil de murdare cu care vin copiii de la grădiniţă.

Este limpede că aveţi nevoie de o mașină robustă.

Opţiunile „capacitate variabilă” și „cântărire automată” sunt practice pentru spălările frecvente. Totuși, asta nu vă împiedica să vă umpleţi mașina până la capacitatea maximă admisă - un ciclu de spălare este întotdeauna mai ieftin decât sunt două, chiar cu mașina încărcată doar pe jumătate.

Controlul antispumă: este vorba de o clătire suplimentară, iniţiată de mașină la depistarea celei mai mici urme de detergent. Confortabil, mai ales pentru pielea delicată a bebelușilor.

Dacă ambii soţi lucrează, este ideală o mașină care să poată spăla nesupravegheată, făcând astfel posibilă o seară liberă. Astfel, un aparat cu sistem de control al nivelului apei (aceasta va declanșa pompa de evacuare în cazul creșterii anormale al nivelului apei) și cu sistem antiscurgere (alimentarea este întreruptă în caz de scurgere) vă oferă posibilitatea de a nu trebui să păziţi mașina cât timp spală.

SFATURI UTILE Evită respiraţia urât mirositoare

Ai avut-o și tu cel puţin o dată în viaţă, majoritatea o avem în fiecare dimineaţă, la câteva ore după ce am mâncat sau din cauza unei afecţiuni, iar afecţiunea „respiraţiei urât mirositoare” poartă numele de halitosis.

Cauzele cele mai întâlnite pentru respiraţia urât mirositoare sunt: Gura cu cele peste 600 de tipuri de bacterii care trăiesc în cavitatea bucală este cel mai important factor al respiraţiei urât mirositoare.

Limba conţine și ea bacterii naturale care se acumulează pe partea superioară a limbii. Cea mai rapidă soluţie pentru evitarea respiraţiei urât mirositoare este curăţarea limbii.

Afecţiuni ale gingiilor din diferite cauze pot provoca respiraţie neplăcută.

Nasul și afecţiuni ale nasului, cum ar fi infecţii ale sinusului sau corpuri străine.

Stomacul, în anumite cazuri, poate fi cauza unei respiraţii urât mirositoare.

Dacă suferiţi de halitosis puneţi în practică următoarele sfaturi pentru a scăpa de respiraţia urât mirositoare: Spălaţi-vă pe dinţi de cel puţin două ori pe zi.

Evitaţi să aveţi gura uscată, bând puţină apă sau consumând dropsuri mentolate.

Nu fumaţi; fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori ai respiraţiei urât mirositoare care nu are legătură cu corpul nostru.

Urmaţi tratamente de curăţare a dinţilor în mod regulat, deoarece acumularea de tartru la rădăcina dinţilor poate cauza respiraţia urât mirositoare.

Menţineţi în fiecare zi o igienă cât mai bună a dinţilor și a gurii.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6

Luni DECEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 11 Ep 17,18 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.22,23 10.30 Telecinemateca. Poliţiști în Brooklin. Brooklyns finest. Acţiune SUA 2009 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.14,15 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.16,17 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Desperado. Acţiune. SUA 1995 22.30 Telecinemateca. Un soţ în plus. The accidental husband Comedie. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei 7 decembrie 2010, 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea Moș Crăciun există!

10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Mitocanii în Beverly Hills (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping Moș Crăciun există! 13:45 Zâmbete într-o pastilă, ep.12, anul III 14:15 România, te iubesc! (r) 15:15 Serviciul Român de Comedie (r) Moș Crăciun există! 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3880 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - Serial: Moștenirea, ep.29 23:45 - Serial: Moștenirea, ep.30 00:30 Serial: Dexter, ep.5, anul IV 01:15 Film: Distracţie cu Dick și Jane 02:45 - Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:30 - România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Премьера. “Екатерина III”. Фильм 1-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная империя” 0.40 Людмила Максакова, Андрей Болтнев в лирической комедии “Поездки на старом автомобиле” 2.05 Андрей Панин, Елена Коренева, Владимир Ильин в фильме “День полнолуния” 3.35 Сериал “Тайны Тихого океана” 4.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 6.00 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 6.50 Respiro. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Mâine, o lume fără gheaţă”. 10.00 Baștina. Magazin agricol. 10.30 Reporter de gardă.

11.00 O carte pentru tine. 11.10 Film. “ASTRONAUTUL FARMER”(SUA).

13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Noii exploratori”.

16.00 ȘTIRI. 16.10 Erudit-cafe. 16.55 Documentar. “Michael Rudy. “Romanul unui pianist”. 17.55, 4.30 Portrete în timp. Andrei Sârbu, artist plastic.

60 de ani de la naștere. 18.25 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Perpetuum mobile. 20.10 Ecranul filmului autohton. “Drepturile omului. Poliţia și justiţia” 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.30 Săptămâna sportivă.

23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 0.20 Respiro. 0.30 Documentar. “Jurnal de călătorie. Cuba”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 5.00 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport *Meteo (II) 9:00 Garantat 100% Moderator Cătălin Ștefănescu 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (Reluare) din 5 decembrie. 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare) din 5 decembrie 12:15 Zile și nopţi (Reluare) din 4 decembrie 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 9 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport *Meteo 14:45 Pur și simplu delicios 14:50 Doar România!

14:55 Oamenii Deltei 15:00 SALUTARE NATIUNE 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 10 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eurovision 21:10 Prim plan.

Moderator Livia Dilă 22:00 Serial *Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 4 22:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 23:10 Film * Voci inocente în casa de carton ( VOCES INOCENTES/Innocent Voices-Mexic, SUA, Puerto Rico, 2004) 1:00 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 2:00 Doar România! 2:05 Ne vedem la TVR (Reluare) din 4 decembrie 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 61,62 6:05 Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 TELETOURISME 06:00 INTERNATIONALES 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 951 12:00 SERIE 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DE LA DIPLOMATIE FRANÇAISE / Documentaire De la puissance à l’influence 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MISSION MILLENIUM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffle 20:20 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fixe 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Le sel des Incas 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 MONSIEUR KLEIN / Cinéma 02:50 CINÉMAS 03:40 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 URBI ET ORBI, LE VATICAN DANS LES RELATIONS INTERNATIONALES / Documentaire 2/2 Le deuxième grand

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

7

3 DECEMBRIE 2010

Programe TV Marţi DECEMBRIE

7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 11 Ep.18,19 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.23,24 10.30 Telecinemateca. Desperado. Acţiune. SUA 1995 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.15,16 18.00 Serial. Luna. Ep.66 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.17, 18 20.30 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Somersby. Dramă. SUA 1993 0.00 Închiderea staţiei 05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 - Teleshopping 10:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.95, 96 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 -Teleshopping Moș Crăciun există! 13:45 Film: Balada lui Cable Hogue Moș Crăciun există! 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3881 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Aeon Flux 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 - Serial: Moștenirea, ep.31 00:15 - Serial: Dexter, ep.6, anul IV 01:00 Serial: Dexter, ep.7, anul IV 01:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.95, 96 (r) 03:15 - Știrile Pro Tv din Sport 03:30 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 04:00 - Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Премьера. “Екатерина III”. Фильм 2-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Врата” 0.30 Триллер “Мертвые пташки” 2.00 Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в фильме “Змеелов” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

6.00 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Abraziv. 17.50 Documentar.

“Jurnal de călătorie. Cuba”. 18.20 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 De Ziua Sfintei Ecaterina în “Ermitaj”. 20.20 Desene animate. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. 23.50 Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar.

“Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

REVIZIE TEHNICĂ pina la 17:00 17:00 Atunci și acum . Prezintă Marian Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 11 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Fabrica de staruri 1. Concert (Reluare) 23:40 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 0:10 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 0:40 Garantat 100% Moderator Cătălin Ștefănescu 1:40 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 2:30 REVIZIE TEHNICĂ 6:00 Doar România! 6:05 Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:04 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 952 12:00 SERIE 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ACCUEILLIR UN ENFANT HANDICAPÉ ? / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffle 15:55 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fixe 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 POURQUOI (PAS) LE BRÉSIL / Cinéma 21:00 MON PAPA À MOI / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Histoire d’une fille de ferme 23:00 CHEZ MAUPASSANT / Fiction La parure 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 MISSION MILLENIUM 02:45 LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LES VOYAGEURS DE LA KORRIGANE / Documentaire

8

Miercuri DECEMBRIE

9

Joi DECEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.19,20 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.24, Sez.7 Ep.1 10.30 Telecinemateca. Somersby. Dramă. SUA 1993 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.67 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Cliffhanger. Acţiune. SUA 1993 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.20,21 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.1,2 10.30 Telecinemateca.

Cliffhanger. Acţiune. SUA 1993 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna.

Ep.68 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.19,20 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Agent 117- Pierdut în Rio. OSS 117 Acţiune . SUA 2009 22.40 Telecinemateca. Captivity . Thriller .SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 - Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 - Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Balada lui Cable Hogue (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping Moș Crăciun există! 13:45 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Infernul alb Moș Crăciun există! 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3882 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Tango și Cash 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.32 00:00 Serial: Dexter, ep.8, anul IV 01:00 Film: Tango și Cash (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 - Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Премьера. “Екатерина III”. Фильм 3-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Обмани меня”. Новые серии 0.30 Комедия “Ну что, приехали?” 2.00 Владимир Гостюхин в фильме “Белый ворон” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

6.00 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006).

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Zona liberă. 9.40 Film. “ÎNTOARCEREA CURAJOȘILOR ACASĂ” (SUA, 2006). 11.20 Unda Bugiacului. 11.50 Încă o faţă zâmbitoare. Concert de caritate. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Michael Rudy. “Romanul unui pianist”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 La noi în sat. 16.50 Cu noi la teatru. 17.25 Documentar.

“Noii exploratori”. 18.20 Svitanok. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 De la lume adunate. Festival folcloric. Selecţiuni. 20.25 Desene animate.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal.

Liga Campionilor UEFA. În pauză: ȘTIRI. 23.40, 5.20 Respiro. 23.50 Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Expediţie pe fluviul Yangtze.

Trezirea dragonului”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30, 4.30 “Teatrul vieţii mele”. Ion Ungureanu la 75 de ani. 5.30 Music Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport *Meteo (II) 9:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 9:30 Bebe magia (Reluare) din 4 decembrie 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 4 decembrie. 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 11:15 SEARA TIRZIU cu DAN BALAN (Reluare) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 11 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș 16:00 VIP CONFIDENTE cu Andrei GHEORGHE 17:00 Generaţia contra. Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 12 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eurovision 21:10 Fabrica de staruri 1. Concert (Reluare) 23:40 VIP CONFIDENTE cu Andrei GHEORGHE (Reluare) 0:40 SEARA TIRZIU cu DAN BALAN (Reluare) 1:40 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (Reluare) 2:30 Doar România! 2:35 Generaţia contra(Reluare) 3:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 63,64 6:05 Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 953 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Le remake 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 NGWANE, LE ROYAUME DU SWAZILAND / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN FLIC / Cinéma 16:40 MARIE SANS ADIEU / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LOUISE MICHEL / Fiction 21:05 ITINERIS Bang Phat (Thaïlande) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffle 1:45 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fixe 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERDICT / Documentaire L’affaire Berst 4:45 PHOTOsuisse Thomas Flechtner

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Infernul alb (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping Moș Crăciun există! 14:15 Film: Molly Moș Crăciun există! 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3883 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Mai e mult până ajungem? 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.33 00:00 Serial: Dexter, ep.9, anul IV 01:00 Film: Mai e mult până ajungem? (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 - Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55“Федеральный судья”18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Мартин Лоуренс в комедии “Бриллиантовый полицейский” 2.05 Деми Мур в комедии “Что случилось прошлой ночью” 3.55 “Давай поженимся!”

6.00 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006).

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 10.25 Orice femeie e frumoasă. Anastasia Lazariuc. Spectacol muzical. 11.30 Svitanok. 12.00 Grigore Vieru: poezie și destin. 12.40 Respiro. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “Legenda oamenilor-flori”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Templul muzicii. 16.55 Cinemateca universală. 17.15 Film. “MICA PRINŢESĂ” (SUA, 1995). 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 De la lume adunate. Festival folcloric. 20.10 Documentar. “Euromaxx”. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.40 Reporter de gardă. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Film. “CAVALERII TEXASULUI” (SUA). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Recital. Victoria Nichitcenco. 2.30 Respiro. 4.30 Abraziv. 5.00 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport * Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport * Meteo (II) 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Garantat 100% (Reluare) din 5 decembrie 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 23:40 VIP CONFIDENTE cu Andrei GHEORGHE 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 12 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România!

14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea 17:00 Interes general.

Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (Reluare) din 5 decembrie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 13 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eurovision 21:10 Judecă tu! Moderator Irina Păcurariu 22:00 Serial *CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 4 22:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 23:10 Film * Cum să-ţi recunoști sfinţii (A GUIDE TO RECOGNIZING YOUR SAINTS – SUA, 2006 ) 0:55 Doar România! 1:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 4 decembrie. 2:00 Interes general (Reluare) 2:30 Meseria brăţară de aur (Reluare) din 3 decembrie 3:00 Curier TV . Prezintă Angela Avram (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 65, 66 6:05 Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 954 11:59 TOUT SUR MOI / Fiction Les biscuits 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Le sel des Incas 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LOUISE MICHEL / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Histoire d’une fille de ferme 20:40 CHEZ MAUPASSANT / Fiction La parure 21:10 ITINERIS Saint-Jacques-de-Compostelle (Galice/Espagne) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CHANT DES MARIÉES / Cinéma 23:35 CLIMAX / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:40 QUESTIONS A LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NAPOLÉON, DAVID, LE SACRE DE L’IMAGE / Documentaire

10

Vineri DECEMBRIE

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

DECEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.21,22 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.2,3 10.30 Telecinemateca.

Agent 117- Pierdut în Rio. OSS 117 Acţiune .

SUA 2009 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.69 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.20,21 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca.

Moisei . Moses. Dramă. SUA 1995 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 3,4 11.00 Telecinemateca. Moisei . Moses. Dramă. SUA 1995 14.15 Film indian 16.10 Telecinemateca.

Terminatorul 3. The trminator 3. Acţiune. SUA 2003 18.30 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.21,22 20.00 Fata de la ora 8.

Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Familia Dacia 22.15 Telecinemateca. Total Recall. Aventuri. SUA 1990

05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Clase 406 (“Clase 406”), primul episod (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Contesa de gheaţă (“The White Countess”) (12) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:30 Film serial: Clase 406, (“Clase 406”), primul episod (r) (AP) (romance) 03:15 Cinema ACASĂ: Contesa de gheaţă (r) (12) (romance)

05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Idile de salon (“Blow Dry”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 - Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:30 Film serial: Clase 406 (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 6 decembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 7 decembrie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Molly (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping Moș Crăciun există!

14:15 Apropo Tv (r) 15:00 Land of Jokes (r) Moș Crăciun există!

16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3884 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: X-Men 2 23:30 Film: Labirintul lui Pan 02:15 - Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Film: X-Men 2 (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Константин Меладзе” 23.50 Джеймс Белуши в остросюжетном фильме “Сахара” 1.40 Игорь Бочкин, Виктор Раков в фильме “Барханов и его телохранитель” 3.35 Всеволод Санаев в фильме “Это случилось в милиции” 5.00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 6.00 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006).

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Expediţie pe fluviul Yangtze. Trezirea dragonului”. 9.35 Film. “CAVALERII TEXASULUI” (SUA). 11.05 Documentar. “Umbrele ocnei”. 12.00 Moldova în direct.

13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “Polinezia între cer și pământ”. Episodul 1. 16.00 ȘTIRI. 16.10, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 17.15 Portrete în timp. Anatol Codru, scriitor, cineast.

17.50 ARTelier. 18.20 Moldovenii de pretutindeni. 19.00 MESAGER (rus.). 19.30, 4.30 Gala Premiilor pentru Drepturile Omului 2010.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Transmisiune de la Sala de Expoziţii “Constantin Brâncuși”. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.30 Bună seara! Talk-show. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Film. “MICA PRINŢESĂ” (SUA, 1995). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.10 Moldova: aici și acum. Știri. 1.45 Pagini de creaţie. Nicolae Dabija. 5.30 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport * Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport *Meteo (II) 9:00 Judecă tu! Moderator Irina Păcurariu 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 4 decembrie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 13 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 SEARA TIRZIU cu E.DOGA 16:30 Europa mea (Reluare) din 5 decembrie 17:00 Meseria brăţară de aur 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 14 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eurovision 21:10 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea.

Prima parte 22:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Partea a doua 23:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 23:15 Film * Mascul necruţător (ALPHA DOGSUA, 2006) 1:15 Doar România! 1:20 Tezaur folcloric (Reluare) din 5 decembrie 2:10 Garantat 100% (Reluare) din 5 decembrie 3:00 ONG Blitz (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 67, 68 6:05 Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 955 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction « The Porn Mime » 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Martinique entre ciel, terre et mer : l’île originelle 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Histoire d’une fille de ferme 16:05 CHEZ MAUPASSANT / Fiction La parure 16:40 ITINERIS Tombouctou-Bamako (Mali) 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 20:30 LA MAGIE DU HANDISPORT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffle 22:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fixe 23:45 VU DU CIEL, PAR YANNICK CHARLES La Martinique vue du ciel - Vol au-dessus des côtes de Martinique 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LOUISE MICHEL / Fiction 2:20 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 DARWIN (R)EVOLUTION / Documentaire 4:45 PHOTOsuisse Gérald Minkoff et Muriel Olesen

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 - Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv Moș Crăciun există! 13:05 - Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.9, anul III 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.13, anul I 15:00 Film: Bascheţii fermecaţi 17:00 Film: Mașina timpului 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Singur acasă 2 Pierdut în New York 23:00 „Visul românesc” Finala K-1 cu Daniel Ghiţă 24:00 „Canibalii”: Wladimir Klitschko vs Dereck Chisora, titlurile IBF, WBO și IBO la categoria grea 01:00 - Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Bascheţii fermecaţi (r) 02:45 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Владислав Дворжецкий, Олег Даль в фильме “Земля Санникова” 8.05 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.40 Премьера. “Повелитель пластилиновых ворон Александр Татарский” 12.00 Новости 12.10 “Голоса” 15.45 Вячеслав Тихонов в фильме “Доживем до понедельника” 17.35 К юбилею Михаила Светина. “Главное, чтобы костюмчик сидел” 18.30 “Большие гонки” 19.55 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.35 “Детектор лжи” 23.10 “Что? Где? Когда?” 0.15 Питер Фонда в фильме “Двое” 1.20 Фильм Стивена Спилберга “Искусственный разум” 4.10 Александр Панкратов-Черный в комедии “Где находится нофелет?” 5.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 6.00 Documentar.

“Polinezia între cer și pământ”. Episodul 1. 6.55 Film. “LUSEAF+RUL” (“Telefilm-Chișinău”, 1986). Episodul 1.

8.20 Documentar. “Scrisori către un tânăr cineast. Lars von Trier”. 8.50 Respiro. 9.05 Documentar. “Album de familie. 18 ani fără familie”. 9.30 Dor. Program muzical. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Bună seara!

Talk-show (reluare). 12.00 ȘTIRI. 12.10 Desene animate. 12.25, 13.20 În căutarea dorului pierdut. Spectacol cu Tudor Gheorghe. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Desene animate. 16.35 Emilie Simon în concert. Sala “Olimpia”. 18.15, 1.20 Grigore Vieru: poezie și destin. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Erudit-cafe. 20.25 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “SQUARDA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Cu noi la teatru. 3.00 Izvorul dăinuirii noastre. Spectacol muzical cu formaţia “Joc”. Partea I. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 La obiect. 5.10 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

12

Duminică DECEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.4,5 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Total Recall. Aventuri.

SUA 1990 13.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.22- Sez.7 Ep. 2 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.22,23 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Omul păianjen. Spider man. Acţiune SUA 2002 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste (ultima ediţie din acest sezon) 18:30 Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) (ultima ediţie) 20:30 - Cinema ACASĂ: Partenerul ideal (“Picture Perfect”) (12) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) (r) 02:15 Film serial: Clase 406 (r) (AP) (romance) 03:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 8 decembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 9 decembrie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 - Teleshopping 10:30 După 20 de ani * Moș Crăciun există! 11:15 Film: Mașina timpului (r) 13:00 Știrile Pro Tv * Moș Crăciun există! 13:15 - Teleshopping 13:30 Apropo Tv 14:15 - Promotor 15:00 - Desene animate: Madagascar fericit!

15:45 Film: Singur acasă 2 Pierdut în New York (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: O noapte de teroare 00:45 - Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Apropo Tv (r) 01:45 Promotor (r) 02:30 Film: O noapte de teroare (r) 04:15 Desene animate: Madagascar fericit! (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Николай Рыбников, Нонна Мордюкова в фильме “Чужая родня” 8.10 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.25 “Пока все дома” 11.15 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “Побег” 15.20 “Шрек 2” 17.15 “Левый автосервис” 18.10 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.20 “Познер” 0.20 Хит Леджер в приключенческом фильме “История рыцаря” 2.30 Евгений Сидихин в фильме “Между жизнью и смертью” 3.55 Сериал “Тайны Тихого океана” 6.00 Documentar.

“Ultimii romani”.

6.55 Film. “LUSEAFĂRUL” (“Telefilm-Chișinău”, 1986). Episodul 2. 8.30 Locuinţa mea. 9.05 Documentar. “Polinezia între cer și pământ”. Episodul 2. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 2.30 Portrete în timp. Nicolai Costenco, poet și prozator. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 15.00 ȘTIRI. 15.15, 4.30 Miracolul dansului.

15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Desene animate.

16.30 Serial. “SQUARDA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 18.10 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis!

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30, 23.25 Film. “TEHNICA AGĂŢATULUI” (SUA, 2005).

23.10 ȘTIRI. 0.40 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

3.00 Lucrări picturale. 3.10 Izvorul dăinuirii noastre. Spectacol muzical cu formaţia “Joc”. Partea a 2-a. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate * Clubul Disney (SUA) 7:55 Doar România! 8:00 Semne * Între Biblie și Comunitatea Europeană – Joannes Amos Comenius 8:30 Arca lui Noe Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial *Hannah Montana(HANNAH MONTANASUA, 2006)Sez.II. Episodul 5 10:00 Tuning România. 11:30 Zile și nopţi . Prezintă Andra Gavril 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) din 10 decembrie 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal * Sport *Meteo 14:20 Ne vedem la TVR. (I) Moderator Marina Almășan Socaciu. 15:30 Ne vedem la TVR. (II) Moderator Marina Almășan Socaciu. 16:40 Doar România! 16:45 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Prima parte (Reluare) 17:40 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Partea a doua (Reluare) 18:40 Teleenciclopedia * Matthias Grünewald *Sulawesi, marea ţestoaselor verzi 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei * Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:30 Filme șoc * XXY (Argentina, Franţa, Spania, 2007) 2:00 Călător pe viaţă (Reluare) din 4 decembrie 2:30 Fără frontiere.

(Reluare) Moderator Luca Niculescu 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei *Meteo (Reluare) 4:15 Semne (Reluare) 4:45 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 4:55 Viaţa satului (Reluare) din 5 decembrie 6:15 Imnul României

7:10 Universul credinţei . 8:55 Doar România!

9:00 Ca la carte.

Moderator Cristian Tabără 10:00 Desene animate *Clubul Disney (SUA) 10:55 Doar România! 11:00 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului . Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal *Sport *Meteo 14:20 Festivalul Viaţa e frumoasă 15:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș 16:00 Tezaur folcloric 17:10 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte 18:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 18:40 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Partea a doua 19:40 Sport 20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei *Meteo 21:10 Film* Jaful secolului (DAYLIGHT ROBBERY – SUA, 2008) 22:55 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu 23:55 O carte pe săptămână. Prezintă Andrei Oișteanu 0:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:20 Doar România 2:25 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (Reluare) 3:15 Telejurnal *Sport (Reluare) 3:50 Tema zilei *Meteo (Reluare) 4:10 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu (Reluare) 4:35 Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 FRANCE, QUE FAIS-TU DE TES VIEUX ? / Documentaire 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOCTEUR ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU !

11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 1re partie : du rêve à la réalité 15:55 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ARTE REPORTAGE 1:35 GEOPOLITIS 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 TOUS A LA BROCANTE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GEO / Documentaire Géorgie, pour l’amour du vin 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CONTINENT NOIR 7:50 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIP 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 SUR MESURES Orfèvre 14:05 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 LA PETITE VIE / Fiction Caro religieuse 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Réunion, entre ciel, terre et mer 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CARTOUCHE / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE CHANT DES MARIÉES / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Japon (Collection « Le Globe Cooker »)

TRANSPORT DE MĂRFURI

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

11

Sâmbătă

11

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES

rapid calitativ ieftin

Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz

Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

3 DECEMBRIE 2010

SHOW BIZ

Dyma se lansează pe piaţa muzicală din România Încă un cântăreţ din Republica Moldova își încearcă puterile pe piaţa muzicală românească.

Este vorba de Dumitru Gheorghiţă, cunoscut cu numele de scenă Dyma, care a semnat un contract cu casa de discuri Cat Music din București.

“Viaţa îmi dă teme pentru cântece” Pentru Alexandru Lozanciuc luna decembrie este bogată în sărbători și evenimente. Pe 27 decembrie, îndrăgitul interpret își sărbătorește ziua de naștere, iar pe 26 – la Palatul Naţional va avea loc un concert aniversar cu ocazia a 35 de ani de creaţie.

cântece de glumă, de parale, cum le zic eu. Ascultând piesele noi, de dor de mamă, dor de casa părintească, muzică mai lirică, Anastasia m-a întrebat cine mi-a scris această muzică și i-am spus că îmi aparţine, iar ea s-a arătat interesată de o colaborare. I-am prezentat 50 de piese de-ale mele, dintre care am ales 30 pentru un CD. Ea a plecat la București, le-a ascultat și a ales 12 piese, 3 dintre ele sunt duete, pe care le cântăm împreună. Acum Anastasia Lazariuc face un album cu muzica mea. Și când i-am spus că organizez un concert cu ocazia celor 35 de ani de activitate artistică, ea a spus că vine la mine la concert să-mi cânte ca unui prieten. A venit în studioul meu de la Chișinău, a imprimat toate cele 12 piese, inclusiv cele 3 duete, și acum așteptăm concertul”, ne-a spus Alexandru Lozanciuc. Întrebat de alte surprize care ne așteaptă în cadrul acestui spectacol, Alexandru Lozanciuc ne-a mai spus că ascultătorii vor avea ocazia să procure un album cu 150 de piese în format mp3, pe versurile și muzica lui,

Anul acesta, Dyma aniversează cinci ani de activitate scenică și a semnat contractul cu studioul din București după ce a lansat piesa „Fire”. Acum interpretul se pregătește deja pentru Eurovision, piesa cu care va concura este semnată de Alex Brașovean. În prezent, Dyma pregătește show-ul pentru preselecţia Eurovision, iar pentru spectacol lucrează cu Igor Munteanu.

Pe lângă pregătirile pentru Eurovision, Dyma va face naveta Chișinău-București pentru a participa la emisiuni radio și tv în România, dar și pentru a imprima piese noi. În luna ianuarie, Dyma, care va fi deja promovat de casa de discuri drept interpret din România, va lansa și un videoclip la una dintre piesele înregistrate în studiourile din București.

Se pare că pe la Dyma Moș Crăciun a venit mai degrabă anul acesta, iar de la 2011 interpretul are mari așteptări și promite să muncească pe măsura așteptărilor pe care le are.

L. P., FLUX

Alegerile le-au propulsat cariera muzicală Piesa și videoclipul „Lume, lume”, prin care Comisia Electorală Centrală îndemna lumea să iasă la vot pe 28 noiembrie, le-a adus popularitate și celor doi interpreţi: Eduard Lopatenco și Irina Tarasiuc.

Eduard Lopatenco este compozitor și cântăreţ de muzică r’n’b, fostul lider al formaţiei SVOI, iar Irina Tarasiuc, o tânără interpretă din Bălţi, a participat anul acesta la preselecţia naţională a concursului Eurovision.

Spotul prin care chemau lumea la alegeri le-a adus mai multă popularitate celor doi decât activitatea artistică pe care au avut-o până în prezent. În consecinţă, cei doi au fost invitaţi la emisiuni radio și tv și chiar la petreceri private. Iar cei doi cântăreţi se gândesc să prelungească colaborarea și să se pregătească împreună pentru următoarea etapă naţională a concursului Eurovision.

precum și o carte de poezii, în care se regăsesc și textele pieselor sale. „În toţi acești ani eu am scris peste 200 de piese. Și, cu riscul să fiu acuzat de lipsă de modestie, pot spune acum că din orice subiect care îmi este dat de o femeie, un bărbat sau de viaţă, eu pot face o poezie, un cântec... Într-o noapte pot scrie și versurile, și muzica. De aceea, în repertoriul meu sunt acum multe cântece despre oameni, despre părinţi, despre nepoţică. Eu am așteptat venirea pe lume a nepoatei 10 ani de zile. Toţi de anii mei au câte 3-4 nepoţi, dar eu – nimic! Și când a dat Dumnezeu și s-a născut nepoţica Elena-Ionela, în noaptea aceea eu am scris, de bucurie, textul și muzica pentru piesa „Nepoţica”, și piesa are succes la public. Anul trecut, soţia feciorului mai mic a născut două fete gemene: Eva și Lia, și în noaptea când s-au născut, eu am scris piesa „Două fete gemene, dragostea buneilor”. Am scris versurile „Mi-ai dat, Doamne, în viaţa mea cântecul și dragostea”, și a apărut un nou cântec. În repertoriul meu am zece piese în care am cântat nume de femei: „Maria”, „Elena”, „Alina”, „Natali”, „Angela”, „Anastasia”…

Viaţa îmi dă teme pentru cântece”, ne-a mai spus Alexandru Lozanciuc, care n-a mai evoluat pe scena Palatului Naţional din 1998, când a cântat într-un concert organizat în memoria profesoarei lui Tamara Ciobanu. „În 2000 am avut un spectacol mare pe stadion, la Drochia, la mine la baștină, unde au cântat 33 de cântăreţi din Republica Moldova, printre care și primadona Maria Bieșu. Din păcate, mulţi dintre cei care au cântat în acel spectacol nu mai sunt printre noi: Sulac, Negară, Bas, Matieșu... Concertul a durat șase ore”, își amintește vedeta. În cadrul concertului aniversar de pe 26 decembrie, pe lângă „prima doamnă a cântecului de muzică ușoară de la noi”, cum o numește Alexandru Lozanciuc pe Anastasia Lazariuc, despre care spune că „ea cântă cu inima, nu cu vocea”, vor mai evolua solistul Teatrului de Operă, Anatol Arcea, Aurica și Valeriu Cordineanu, Ricu Vodă, Natali, Angela

Cabari-Roșcovan și Ștefănel Roșcovan, ansamblul de dansuri populare „Mărţișor”, orchestra Probahus și Teo-Dance Show. „Va fi un concert pe toate gusturile, cu muzică ușoară, muzică populară, cu dansuri”, ne-a asigurat Alexandru Lozanciuc.

Iar sărbătorile de iarnă îl vor surprinde pe Alexandru Lozanciuc în Italia. „Asta numai dacă va fi timp bun! Eu sunt invitat în Italia încă din luna octombrie, dar pentru că sunt în pregătiri pentru concert, am amânat plecarea. Am concerte planificate la Verona, Padova, Strasboug și Paris, este vorba de 10 concerte . Și dacă va fi timpul bun, sărbătorile de iarnă le voi petrece în Italia, însă dacă nu voi

reuși până la 21 ianuarie, voi pleca în aprilie, în timpul postului Paștelui, că în câșlegi încep nunţile, cumetriile, petrecerile și noi, artiștii, suntem ocupaţi, ca la serviciu, cu aceste petreceri”, ne-a mai spus vedeta, care a menţionat că el sărbătorește Crăciunul conform calendarului vechi. „Lumea ţine sărbătorile bisericești, creștinești, care și când dorește, dar eu, născut în anul 1950, educat de părinţii mei care erau foarte credincioși, sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, dar îmi pare bine că avem atâtea sărbători și lumea are ocazii mai multe să petreacă”, a mai spus interpretul.

Liliana POPUŞOI, FLUX

VEŞTI BUNE

Michael Douglas se află “pe o pantă ascendentă” în lupta sa împotriva cancerului Michael Douglas se află “pe o pantă ascendentă” în lupta sa împotriva cancerului, a declarat, marţi, 30 noiembrie, soţia acestuia, actriţa galeză Catherine Zeta-Jones, în vârstă de 41 de ani, în timp ce actorul american a mărturisit că boala cu care a fost diagnosticat i-a oferit “o mică perspectivă asupra morţii”.

Michael Douglas, diagnosticat cu cancer la gât în luna august, a anunţat cu această ocazie că se pregătește pentru următorul său film, în care va interpreta rolul extravagantului artist american Liberace. Actorul a vorbit și despre boala sa, într-un interviu acordat publicaţiei „The Hollywood Reporter”.

“Nivelul de chimioterapie primit, combinat cu radioterapia, a fost maximal”, a declarat Michael Douglas, în vârstă de 66 de ani, care a acordat acest interviu în apartamentul său din New York, însoţit de soţia sa, Catherine Zeta-Jones.

“E aproape halucinant să vezi că ei (medicii, n.r.) încearcă aproa-

pe să te omoare, înainte de a te readuce la viaţă”, a adăugat actorul american, declarând că tratamentul pe care l-a urmat a fost “un adevărat iad”. Întrebat dacă boala cu care a fost diagnosticat l-a afectat profund, Michael Douglas a răspuns: “Ca să spun adevărul, încă nu am «digerat» acest moment. Nu m-am gândit la viaţă și la moarte, am considerat cancerul ca o boală împotriva căreia trebuie să lupt.

Nu am plonjat în străfundurile sufletului meu pentru a vedea ce se află acolo. Însă, cu siguranţă, cancerul mi-a oferit o mică perspectivă asupra morţii”.

De-a lungul unei cariere de peste patru decenii, Michael Douglas a câștigat două premii Oscar, unul în calitate de producător al filmului “Zbor deasupra unui cuib de cuci”, împreună cu Saul Zaentz, în 1976, iar celălalt pentru rolul din filmul “Wall Street”. Michael Douglas a apărut în numeroase lungmetraje, precum “Idilă pentru o piatră preţioasă” și “Wonder Boys”, însă rolul care l-a propulsat a fost cel al inspectorului de poliţie Steve Keller, pe care l-a interpretat în cele 98 de

3-10 decembrie Berbec

Sunt șanse să reușiţi să puneţi la cale o împăcare cu partenerul de cuplu, să se dovedească mai deschis faţă de sentimentele voastre. Veștile de departe sau de la cineva bine plasat nu vin.

Taur Aveţi spor în tot ce faceţi, și acasă, și la serviciu, găsiţi înţelegere la șefi și, în condiţiile astea, toate problemele se rezolvă ușor. Așteptaţi să vină vorba și despre mărirea veniturilor.

Gemeni Lucrurile merg ca și zilele trecute, dar săptămâna se anunţă ceva mai încărcată cu bucurii, pentru că toţi cei dragi sunt mai veseli acum. Sau poate dispoziţia voastră relaxată îi aduce în această stare bună.

episoade ale serialului de televiziune “Străzile din San Francisco”, difuzat de postul ABC între anii 1972 și 1976.

Unul dintre actorii de prim rang de la Hollywood și fiu al unui alt actor de legendă, Kirk Douglas, Michael Douglas a jucat în 40 de lungmetraje, din toate genurile, remarcându-se în “Atracţie fatală” (1987), “Instinct primar” (1992), “Cădere liberă” (1993), “Hărţuire sexuală” (1994), “Jocul” (1997), “Trafic” (2000).

SPECTACOL

multe destine, cum se întâmpla și acum trei decenii. Azi, în Republica Moldova nu există familie care să nu fie afectată, în mod direct sau indirect, de acest viciu. În „Pomul vieţii” subiectul este exploatat la maximum de dramaturg, de regizor, de actori, adăugându-i-se accente contemporane. Momentele de un dramatism maxim sunt alternate de situaţii comice, spectacolul fiind unul tragico-comic, ilustrând cel mai bine, poate, firea moldovenilor care „la un colţ de masă plâng, la alt colţ de masă cântă”. Iar poetul satului, Nichita (actorul Ghenadie Gâlcă), e olog, stare care ilustrează, cel mai bine, probabil, situaţia în care se află cultura din Republica Moldova decenii de-a rândul.

Dacă ar fi să ne referim pe larg la subiect, posibil că mulţi dintre dvs. ar putea să-și piardă interesul pentru acest spectacol. Iar pentru a reda jocul actoricesc, cuvintele ar fi inutile, iată de ce vă sugerăm insistent să vedeţi acest spectacol, unde veţi putea urmări și câteva recitaluri actoricești de zile mari: Ghenadie Gâlcă, Olga Guţu, Alexandru Pleșca, Ninela Caranfil, Igor Mocanu, Angela Ciobanu și alţii.

Critica de specialitate și-a împărţit părerea pe marginea acestui spectacol, unii

Cel mai recent film în care apare actorul este “Wall Street: Banii sunt făcuţi să circule”, de Oliver Stone, lansat în această toamnă, în care Douglas a interpretat din nou rolul magnatului Gordon Gekko din pelicula “Wall Street” (1987), semnată de același regizor.

Michael Douglas și Catherine Zeta-Jones s-au căsătorit în noiembrie 2000 și au împreună doi copii. Actorul mai are un fiu, Cameron, din prima lui căsnicie cu Diandra Douglas.

Rac În partea a doua a săptămânii veţi reuși să bifaţi toate activităţile pe care vi le-aţi propus, mai ales dacă sunt legate de familie sau sunt micile voastre plăceri de timp liber. Acasă vă regăsiţi echilibrul sufletesc șubrezit.

Leu Sunteţi în centrul atenţiei în grupul de prieteni, rudele vă caută pe acasă sau la telefon, pentru că le face plăcere să vă audă și ar vrea să semene cu voi, să fie mai clari și mai puternici.

Fecioară Se poate remedia o problemă legată de bani, cu ajutorul cuiva din familie sau, pur și simplu, pentru că nu mai e nevoie să daţi din mână o sumă importantă. Vă simţiţi favorizaţi de șefi.

Balanţă Cu greu vă poate scoate ceva din sărite, de exemplu, câteva vorbe răutăcioase aruncate de un coleg. Oricâte neplăceri ar apărea la serviciu, aveţi destule motive de bucurie de la cei dragi.

„Pomul vieţii”… de apoi

Alcoolul este și astăzi un subiect la fel de actual precum era în 1977, când Dumitru Matcovschi scria această piesă, cu diferenţa doar că atunci această meteahnă era ascunsă cu grijă de autorităţi, pentru că poporul sovietic nu avea niciun motiv să se lase în patima băutului, iar azi, chiar dacă acest viciu este unul recunoscut, acesta naște la fel de multe drame și distruge la fel de

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ALEXANDRU LOZANCIUC, 35 DE ANI DE CREAŢIE

Spectacolul este intitulat „Mi-ai dat, Doamne, în viaţa mea cântecul și dragostea”, iar invitat de onoare va fi Anastasia Lazariuc, vedetă de muzică ușoară din Republica Moldova și România. Alexandru Lozanciuc a declarat pentru FLUX că această idee a venit în urma unei colaborări pe care a avut-o cu Anastasia Lazariuc la începutul anului 2010. „În luna februarie am fost invitat la Constanţa să cânt la o petrecere dată cu ocazia zilei de naștere a unei persoane. La acea petrecere a cântat și Anastasia Lazariuc. Ea cunoștea repertoriul meu vechi, unde sunt mai multe

Este o piesă cutremurătoare, care a avut premiera acum 31 de ani, în montarea lui Veniamin Apostol, cu Victor Ciutac în rolul principal, la Teatrul Naţional. La sfârșitul lunii noiembrie, 2010, „Pomul vieţii” de Dumitru Matcovschi a văzut încă o dată lumina rampei.

Evident, în altă distribuţie, cu alt regizor, dar cu același subiect dureros, care, la un moment dat, ne face să uităm de regie, joc actoricesc, scene și mizanscene…

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Scorpion O perioadă a secretelor, a discuţiilor între patru ochi și a păstrării unor informaţii doar pentru un număr restrâns de persoane. Se pot discuta la aceste întâlniri de taină și unele aspecte legate de banii voștri.

dintre ei având ocazia să vadă și prima montare. Dar faptul că spectatorii privesc acest spectacol cu răsuflarea întretăiată și lacrimi în ochi, e un indiciu că piesa și-a atins scopul, iar emoţia (sufletul), despre care Dumitru Matcovschi spune deja ani la rândul că lipsește din teatrul moldovenesc, abundă din plin în acest spectacol.

Piesa “Pomul vieţii” a fost scrisă în 1977.

Dumitru Matcovschi a spus că se bucură că spectacolul e realizat de altă generaţie: “A venit cu o altă viziune decât cea statornicită în sufletul meu. Sunt împăcat cu această viziune pentru că spectacolul este contemporan”, a declarat dramaturgul.

Regia spectacolului este semnată de Alexandru Cozub. Scenografia este realizată de Boris Golea, costumele: Ludmila Furdui, lumini: Nelly Bulat, selecţia muzicală: Alexandru Târșu. În spectacol răsună piesa lui Ion Aldea-Teodorovici “Sfântă ni-i casa”.

Din distribuţie fac parte actorii: Ion Mocanu (Grigore), Olga Guţu (Elena și Ana), Ghenadie Gâlcă (Nichita), Ninela Caranfil (Nătăluţa), Alexandru Pleșca (Duca) și Angela Ciobanu (Cristina).

L. P., FLUX

Săgetător O persoană vă abordează acum cu intenţia de a vă ajuta să vă puneţi în valoare mai bine calităţile, pentru a putea câștiga mai mult de pe urma lor. Vă simţiţi confortabil în această postură, de persoane protejate.

Capricorn Tentaţia cea mai periculoasă a acestei perioade este să vă puneţi întrebarea de ce este nevoie de atâtea sacrificii, de eforturi serioase și de un progres personal real, ca să puteţi face un pas înainte în plan profesional.

Vărsător O săptămână frumoasă, care vă aduce inspiraţie, gânduri bune, o dispoziţie artistică sau ceva mai multă diplomaţie în exprimare. Sunt posibile întâlniri cu prietenii cei mai dragi sau cu o rudă apropiată.

Peşti O reală plăcere să vă faceţi planuri legate de sursele de câștig și, în special, de economii. Toate acestea vă fac bine pentru că vă convingeţi că nu aveţi motive de îngrijorare în acest domeniu al vieţii.

CMYK