Ziarul Flux, Ed. 13 (938)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 4 aprilie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 4.04.2014

Sf. Sfinţit Mc. Vasile din Ancira, Sf. Drosida (Denie – Acatistul Născătoarei de Dumnezeu) Maxima zilei Caracteristica libertăţii este dreptul de a vorbi deschis.

Democritus

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.5086 1 Dolar american ............. 13.4467 1 Leu românesc ................. 4.1391 1 Rublă rusească ............... 0.3782 Timpul probabil: 4.04.2014

5.04.2014

Noros, 4 19 0C

Noros, 2 11 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Filat solicită modificarea Codului Penal, pentru că vrea să se autodenunţe

4

PAGINA

ECONOMIC

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru Moldova

6

PAGINA

GEOPOLITIC

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 13 (938)

9

PAGINA

EXTERNE

Experţi: UE se confruntă cu pericolul dezintegrării

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

7 aprilie 2009: când se va face lumină şi cine sunt organizatorii?

Ne aflăm în preajma celei de-a cincea aniversări de la evenimentul pe care unii îl numesc lovitură de stat, iar alţii revoluţie. Deși cele două noţiuni sunt într-o relaţie de sinonimie perfectă, totuși adepţii formulei „lovitură de stat” colorează întâmplarea respectivă în nuanţe negative, iar cei care preferă să opereze cu termenul „revoluţie”, dimpotrivă, îi atribuie o semnificaţie pozitivă.

Așadar, la distanţa de cinci ani de la acele tragice evenimente, organele de drept încă n-au scos la capăt examinarea dosarului „7 aprilie”. Cu excepţia câtorva poliţiști, trași la răspundere pentru maltratarea tinerilor, nimeni nu a avut de suferit de pe urma efectuării actului justiţiei pe marginea acestui subiect.

Continuare în pag. 3

Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA” şi Centrul Antidrog – împotriva consumului de droguri XXX

ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (9)

GPF

ABONAREA 2014

Regiunea transnistreană, subiect de declaraţii, conversaţii şi speculaţii Întrevederea care a avut loc săptămâna aceasta la sediul Misiunii OSCE de la Chișinău, între vicepremierul Eugen Carpov și pretinsul ministru de externe din Transnistria, Nina Ștanski, s-a soldat cu un eșec total. Părţile nu au identificat soluţii pentru problemele discutate, iar soarta următoarei runde de negocieri în formatul 5+2, care ar urma să aibă loc la 10-12 aprilie la Viena, este sub semnul întrebării.

(citiţi pag. 8)

Diplome de absolvire pentru cea de-a patra promoţie a Universităţii Populare

XXX

(citiţi pag. 8)

În cadrul întrevederii au fost discutate chestiuni importante, între care cele ce ţin de școlile cu predare în limba română, libertatea circulaţiei, problema fermierilor care nu-și pot cultiva terenurile agricole, precum și agenda preconizatei reuniuni de la Viena.

Nina Ștanski s-a declarat dezamăgită de rezultatele întrevederii de marţi, 1 aprilie, calificând-o drept neproductivă. Reprezentanta Tiraspolului a insistat îndeosebi pe anularea accizelor pentru importul din Transnistria, afirmând că dacă Chișinăul nu-și va respecta promisiunile făcute în acest sens, partea transnistreană ar putea să nu mai participe la planificatele negocieri.

Continuare în pag. 7

FLUX

2

Actual

4 APRILIE 2014

Filat solicită modificarea Codului Penal, pentru că vrea să se autodenunţe Un nou 7 aprilie ne prinde iarăși fără un răspuns la întrebarea, cine sunt organizatorii violenţelor de acum cinci ani? În loc de răspuns, Procuratura Generală a oferit zilele acestea un fel de dare de seamă în cifre, despre gestiunea dosarelor privind evenimentele din aprilie 2009.

Astfel, Procuratura ne informează câte cauze penale au fost intentate, câte au fost expediate în judecată, câte sentinţe au fost pronunţate, câte persoane au fost condamnate pentru comiterea infracţiunilor de dezordine în masă și jafuri.

De asemenea, PG a prezentat și statistica dosarelor iniţiate împotriva reprezentanţilor autorităţilor publice, pentru exces de putere sau depășirea atribuţiilor de serviciu, a numărului de colaboratori ai poliţiei condamnaţi. Însă nu a spus niciun cuvânt despre cei care au organizat violenţele.

Așa cum ne-am obișnuit, apropierea zilei de 7 aprilie produce un soi de înviorare în rândurile guvernării, care s-a aburcat la putere pe valul protestelor de acum 5 ani. Și se pare că nu ar fi împotrivă să călărească acest subiect și în actuala campanie electorală, al cărei start neoficial a fost dat deja.

După un „cincinal” de aflare la guvernare, când au făcut totul pentru ca adevărul despre acele evenimente să nu mai iasă la suprafaţă, iată că liberal-democraţii au decis, în al doisprezecelea ceas, că vor cu orice preţ să știe adevărul. Vladimir Filat, ajuns acum mai în umbră, nu în umbra stejarului, ci a adjunctului său, premierul Iurie Leancă, a făcut zilele acestea un pas mai în faţă și și-a etalat tot curajul și spiritul justiţiar. Șeful PLDM a solicitat anularea termenului de prescripţie în dosarul

7 aprilie 2009, iar fracțiunea parlamentară a liberal-democraţilor a înregistrat o inițiativă legislativă în acest sens, care a și fost votată ieri în prima lectură. Evocând jertfa tinerilor care au manifestat pentru libertate, împotriva fărădelegilor și a dictaturii, Filat s-a arătat îngrijorat de faptul că cei care i-au arestat și maltratat pe protestatari ar putea scăpa nepedepsiţi, avându-se în vedere termenul de prescripție.

Adevărul despre 7 aprilie 2009 trebuie să iasă la iveală, consideră Filat, iar de dragul adevărului el a cerut modificarea de urgenţă a Codului Penal, pentru a fi exclus termenul de prescripţie în acest caz. „Proiectul de lege urmează să fie examinat în regim de urgenţă, adoptat, promulgat și publicat, astfel ca pe 7 aprilie 2014 legea să intre în vigoare și cei care se fac vinovaţi de deturnarea protestelor pașnice din aprilie 2009, adevăraţii criminali și provocatori să poată fi trași la răspundere”, a punctat Vladimir Filat.

Ipocrizia lui Filat nu poate să nu impresioneze, dacă ne gândim că anume partidul condus de el a depus o declaraţie prealabilă, încă în data de 17 martie, prin care anunţa autorităţile locale despre desfășurarea întrunirilor, între 6 și 20 aprilie 2009.

Adică, Filat se pregătea să conteste rezultatele alegerilor cu o lună înainte ca acestea să fi avut loc. Apoi, în dimineaţa zilei de 7 aprilie, PLDM a depus o nouă cerere prealabilă la Primărie, pentru desfășurarea unei întruniri, „sub formă de miting de protest împotriva fraudării alegerilor parlamentare”, între orele 14.00 și 23.00. Însă în aceeași zi, la ora 15.30, la Primărie ajunge un alt demers, semnat chiar de Vladimir Filat, în care este cerută anularea dispoziţiei privind autorizarea celor două cereri prealabile, „având în vedere imposibilitatea desfășurării

În curând ar putea să apară o clonă „reformată” a PCRM

Moda reformatorilor pare să se încetăţenească în viaţa politică de la noi. În curând s-ar putea să avem, pe lângă orice partid de o anumită culoare, câte unul la fel, doar că reformat.

După Partidul Liberal, molima reformatorilor i-a atins și pe comuniști. Zvonurile despre iminenta înregistrare a unui Partid Comunist Reformator circulau mai de demult, rolul de naș fiindu-i atribuit democratului însărcinat cu misiuni speciale, Vladimir Plahotniuc.

Ieri, fostul activist comunist, fost lider al Congresului Civic creat de PCRM, actual președinte al Uniunii Civice pentru Democrație Directă, Ruslan Popa, și-a declarat intenţia de a înregistra o nouă formaţiune, împreună cu un grup de comuniști reformatori.

Popa i-a avertizat pe cei care votează pentru partidele de stânga că de-acum încolo vor exista două partide comuniste, îndemnându-i pe aceștia să-și dea votul pentru Partidul Comuniștilor Reformatori din Moldova, care, dacă e să-i dăm crezare iniţiatorului, va fi adevăratul promotor al idealurilor comuniste.

Spre deosebire de foștii săi colegi, care, în opinia lui, se închină acum idealurilor capitalismului oligarhic.

Noua formaţiune își va păstra „toate bazele PCRM”, de la simbol și până la denumire, a precizat Ruslan Popa. Grupul de iniţiativă colectează acum semnăturile necesare pentru înregistrarea partidului, Congresul de constituire a acestuia urmând să aibă loc în luna mai. Ţinta finală a noilor reformaţi este participarea la alegerile parlamentare care vor avea loc, cel mai probabil, în noiembrie.

Comuniștii (nereformaţi) consideră că se încearcă constituirea unei clone a PCRM, care va încerca să fure din voturile formaţiunii. De aceeași părere sunt și unii analiști, care consideră că, printr-o confuzie de denumire și simboluri, noul partid ar putea rupe câteva procente din voturile principalului partid de opoziţie. Ceea ce este, evident, în interesul partidelor aflate astăzi la guvernare.

Publicaţia „Kommersant” scria că deţine date care confirmă că în spatele noii formaţiuni ar sta anume Partidul Democrat.

FLUX

întrunirii sub formă de miting cu dezbateri privind situaţia social-economică și politică în Republica Moldova”.

Adică, formaţiunea condusă de curajosul Vladimir Filat și-a declinat orice responsabilitate, în momentul în care acţiunea era deja în desfășurare. Chiar dacă anterior se obligase să asigure buna desfășurare a întrunirii, astfel încât aceasta „să nu degenereze în acte de violenţă”. Și, apropo, de ce nu au mai fost prezentate probele care să dovedească fraudarea alegerilor?

O a doua nedumerire care se iscă în legătură cu iniţiativa legislativă a liberal-democraţilor este „urgenţa” cu care se solicită modificarea prevederilor Codului Penal. Da de ce atâta grabă, domnilor? Tocmai cu cinci zile înainte să expire termenul de prescripţie. Dar de ce nu aţi scos „adevărul la iveală” în cinci ani de aflare la putere, având propriul ministru instalat la Interne?

Aici chiar am putea să-i dăm dreptate lui Mihai Ghimpu, care a calificat iniţiativa lui Vladimir Filat drept una populistă, lansată într-un an electoral.

Dacă nu ar fi fost la fel de populiste și acţiunile liberalilor, care acum doi ani au insistat să le fie votată iniţiativa de a institui o zi a libertăţii pe 7 aprilie, zi care i-a adus pe ei, patrioţii și luptătorii pentru adevăr și dreptate, la putere. Înainte ca cel puţin o parte din adevărul despre tragicele evenimente să fie scos la lumina zilei. În încheiere, să mai insistăm un pic asupra „adevărului” pe care vrea să-l afle Filat. Pentru asta el ar putea să apeleze, de exemplu, la câţiva dintre foștii săi colegi de partid. Dacă a uitat cumva, îi amintim că fostul vicepreședinte PLDM, actualul președinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, declara, parcă acum doi ani, că în actuala coaliţie de guvernământ ar fi politicieni care cunosc adevărul despre 7 aprilie: „Sunt politicieni care fac

astăzi parte din coaliţia majoritară.

Ei cunosc exact ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009 și ar putea oferi informaţii exacte în acest sens. Sunt personaje active. Calitatea mea de președinte al Curţii Constituţionale mă împiedică, la ora actuală, să mă lansez în afirmaţii de genul ăsta deoarece vizează majoritatea parlamentară, figuri politice care în prezent sunt active și foarte prezente în viaţa publică”.

Lăsăm la o parte întrebarea, dacă respectiva calitate de președinte al CC, dar și de fost ministru al Justiţiei, îi permite să tăinuiască adevărul. Dar am vrea să știm dacă s-au sesizat organele de drept după aceste declaraţii, dacă l-au întrebat pe Tănase cine sunt aceste „figuri politice active”. Și dacă da, de ce nu există dosare pe numele acestora? Pentru că fac parte din coaliţia majoritară?

Apoi, Filat ar putea să afle adevărul de la un alt fost coleg de-al său, Vitalie Nagacevschi, care a condus Comisia

de anchetă pentru elucidarea evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

Ce-i drept, acum ne întrebăm dacă respectiva comisie și-a propus să ne dezvăluie adevărul sau să-l dosească mai bine.

Nu noi am făcut astfel de supoziţii, ci tot un fost coleg de partid de-al lui Filat, Mihai Godea. Acesta afirma că modul în care actuala guvernare investighează protestele violente din 7 aprilie îl face să creadă că aceasta fie este șantajată, fie unii dintre cei care se află la putere au fost complici la eveniment. Godea a dat de înţeles că acești presupuși complici creează doar aparenţa că ar încerca să identifice organizatorii violenţelor și să dea un răspuns societăţii. „Oamenii trebuie să înţeleagă că această guvernare nu dorește să scoată adevărul la suprafaţă”, declara acum doi ani fostul fruntaș PLDM. Și atunci, ce vrea să scoată la suprafaţă Filat?

Ioana FLOREA, FLUX

A mai picat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Leancă După o ședinţă care a durat aproximativ trei ore, majoritatea parlamentară a respins, ieri, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Leancă, a patra la număr, înaintată de deputaţii comuniști. Pentru demiterea Cabinetului de Miniștri au votat 40 de deputaţi comuniști și socialiști, necesarul fiind de 51 de voturi pentru. Pe durata desfășurării ședinţei speciale, simpatizanţi ai comuniștilor și ai socialiștilor au protestat în faţa clădirii Legislativului, cerând demisia Executivului.

Cei 34 de deputaţi PCRM care au semnat moţiunea l-au acuzat pe Leancă de faptul că acesta ar fi decis personal să se alinieze sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor foști oficiali ucraineni, ceea ce, în opinia lor, este o încălcare a legii și o infracţiune de uzurpare a puterii în stat. Ei au mai declarat că sancţiunile i-au vizat și pe unii demnitari ruși. În opinia comuniștilor, această decizie contravine intereselor Republicii Moldova și prevederilor Tratatului de prietenie cu Rusia. Șeful Executivului a respins toate acuzaţiile, inclusiv acuzaţia cu privire la blocarea comercială și blocarea circulaţiei cetăţenilor din regiunea transnistreană. Leancă a declarat că moţiunea este îndreptată împotriva unui fapt care nu există.

La sancţiunile impuse de UE s-au aliniat și alte state nemembre, nu doar ţara noastră, iar acestea nu afectează nici statul ucrainean, și nici poporul ţării respective, a explicat premierul. El a mai precizat, de asemenea, că acest fapt nu aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova.

Referindu-se la relaţiile cu Federaţia Rusă, Leancă a menţionat că ţara noastră susţine în continuare un parteneriat deschis cu acest stat, drept dovadă servind și vizita ministrului de Externe, Natalia Gherman, la Moscova.

Însă prim-ministrul nu s-a referit doar la moţiunea comuniștilor. El a mai declarat că deputatul PCRM, Grigore Petrenco, i-a amenințat cu moartea pe ministrul de Externe, Natalia Gherman, și viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, afirmând că are demersul celor doi în acest sens și că le-a cerut instituţiilor de drept să ia atitudine faţă de aceste ameninţări. Șeful comuniștilor, Vladimir Voronin, a precizat în discursul său din cadrul ședinţei că Leancă nu le-a oferit parlamentarilor răspunsul solicitat cu privire la politica externă a ţării. El a reiterat că PCRM nu recunoaște constituţionalitatea guvernării Republicii Moldova, începând de la șeful statului și terminând cu Cabinetul de Miniștri, și a acuzat Guvernul de promovarea unei politici antimoldovenești și antirusești.

Voronin a precizat că PCRM a cerut demisia Guvernului Leancă pentru faptul că acesta a uzurpat puterea în stat, pentru că promovează minciuna și pentru lipsa de respect faţă de propriul popor.

FLUX

Politic

4 APRILIE 2014

3

FLUX

7 aprilie 2009: când se va face lumină şi cine sunt organizatorii?

Urmare din pag. 1 Întrebarea-cheie care nu și-a găsit un răspuns este la îndemâna oricui.

Cine totuși a organizat acele proteste violente în urma cărora au fost molestaţi câteva sute de poliţiști (care, de altfel, nu schiţase niciun gest de atac împotriva manifestanţilor), devastate și incendiate clădirile Parlamentului și Președinţiei? Asta pentru că povestea cu mobilizarea spontană a tineretului anticomunist contra unei guvernări abuzive nu mai ţine.

Privită din punctul de vedere al legii cu privire la întruniri, situaţia este cât se poate de simplă. Organizatori ai unor acţiuni de protest sunt persoanele și organizaţiile care au depus la primărie înștiinţările respective, anunţându-și astfel intenţia de a ieși în stradă. Dacă ne amintim bine, pentru ziua de 7 aprilie 2009 la primăria capitalei au fost depuse două solicitări de acest fel.

Una semnată din partea unui grup informal sau ONG, alta – de un partid politic. Anume semnatarii acelor cereri au fost responsabilii direcţi pentru caracterul pașnic, nonviolent și democratic al întrunirii respective. Însă nimeni dintre aceștia n-a ajuns pe banca acuzaţilor.

Ar fi important să amintim contextul în care s-au produs evenimentele din 7 aprilie. Era vorba despre încheierea campaniei electorale pentru alegerea deputaţilor în Parlamentul RM. Partidul Comuniștilor, care se afla la guvernare timp de două mandate succesiv, adică de opt ani, avea toate șansele să se menţină la putere. Oponenţii politici ai acestora își legau toate speranţele de acele alegeri. Și iată pe acest fundal a apărut povestea cu falsificarea alegerilor.

Cei care au formulat acuzaţiile de falsificare a alegerilor în scurt timp au și ajuns la guvernare. Însă nici până azi nu s-a adus nicio probă că alegerile din acel an ar fi fost măsluite de către fosta putere comunistă.

Totul a fost acoperit de o vastă propagandă revoluţionară. Asta deși toate organele de investigaţii operative, MAI, SIS, dar și Procuratura Generală, se află de un cincinal sub controlul noilor guvernanţi vechi.

Imediat după consumarea acţiunilor violente de protest, exponenţii opoziţiei de atunci au susţinut cu tărie că în spatele lor ar fi stat nimeni altul decât Vladimir Voronin și puterea comunistă. Chipurile, anume comuniștii ar fi urmărit compromi-

terea forţelor democratice într-un mod atât de original. Însă nici această teză n-a fost confirmată prin probe legale. Întreaga tărășenie propagandistică s-a axat încă de la început doar asupra episodului doi al acelui spectacol macabru: abuzurile comise de către poliţiști în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie. Firește, aceste abuzuri, dacă au avut loc, nu au nicio justificare legală și trebuie sancţionate dur în conformitate cu legea. Însă de ce se omite actul întâi al acelui spectacol? Sau, dacă doriţi, cele două episoade ale actului întâi. Și anume: organizatorii oficiali ai protestelor, care și-au depus semnăturile pe cererile prealabile adresate primăriei sunt cunoscuţi, însă nimeni nu aplică legea în raport cu ei. Și doi: începând cu dimineaţa zilei de 7 aprilie și până noaptea târziu, forţele de ordine n-au schiţat niciun gest de agresivitate contra manifestanţilor. Dimpotrivă, cei agresaţi și snopiţi în bătăi au fost anume ei, plus câţiva pompieri sosiţi la faţa locului pentru a stinge incendiul provocat de protestatari. Violenţele în comisariate, atâtea câte au fost, au reprezentat doar o consecinţă, asimetrică, ilegală și condamnabilă,

a atacurilor de tip criminal ale protestatarilor.

Faptul dacă era sau nu cazul ca poliţia să aplice forţa contra manifestanţilor merită reţinut, doar că asta nu justifică sub nicio formă snopirea în bătăi a reprezentanţilor poliţiei aflaţi în exerciţiul funcţiunii și nici devastarea, prădarea și incendierea celor două sedii ale instituţiilor de stat respective. Întrebare: dacă aceste acte de violenţă au fost fixate pe sute

de aparate foto, telefoane mobile și camere video, de ce nici poliţia, nici Procuratura nu au întreprins nimic pentru a identifica persoanele respective și a le trage la răspundere?

De ce persoanele care au ieșit din sediile Parlamentului și al Președinţiei cu obiecte furate, calculatoare, mobilă etc., n-au fost sancţionate pen-

tru aceste furturi? Și, nu în ultimul rând, o altă întrebare care se iscă în mod firesc: de ce pentru devastările care au cauzat daune financiare astronomice trebuie să plătească toţi contribuabilii din ţară și nu făptașii? În toamna acestui an vor avea loc alegeri parlamentare. După cinci ani de aflare la guvernare a foștilor protestatari din 7 aprilie 2009. Acum nu mai încape nicio îndoială, dacă și după scrutinul din toamnă la putere se vor menţine aceleași forţe, adevărul despre acele tragice evenimente nu va ieși la suprafaţă, iar făptașii nu vor suporta pedepsele binemeritate. Dacă însă se va produce o succesiune la guvernare și se va încerca reluarea dosarelor respective, partenerii noștri occidentali vor exercita toate tipurile de presiuni pentru a nu permite finalizarea anchetei ce ar viza clientela lor politică. Iar să reziste în faţa lor ar putea doar acei demnitari care nu au nici conturi, nici proprietăţi în spaţiul occidental și, prin urmare, nu sunt șantajabili.

Iurie ROŞCA

Libera circulaţie în UE este un drept, nu un privilegiu “Faptul că UE ne oferă posibilitatea de a călători fără vize în spaţiul european este trâmbiţat prea mult în ultima vreme. Supralicitarea acestui proces poate ar fi un atu pentru autorităţi și un avantaj pentru cetăţenii noștri, dar el nu trebuie prezentat ca ceva cu totul spectaculos”, a declarat expertul în drept Alexei Capbătut.

Poziţia a fost formulată după ce, luni, 31 martie, premierul Iurie Leancă a anunţat la un post TV că începând cu 28 aprilie, moldovenii vor putea călători liber în ţările-membre ale UE. „Faptul că am fost limitaţi în acest drept, stabilit prin legislaţia internaţională la nivelul convenţiilor ONU și OSCE, este regretabil. Din acest motiv, sutele de mii de cetăţeni ai RM care au plecat în Europa în căutarea unui loc de muncă au fost constrânși pe parcursul ultimilor

douăzeci de ani să muncească la negru și deseori să ofere mită pentru obţinerea unor vize de călătorie în acest spaţiu. Însă nici după anularea regimului de vize moldovenii nu vor primi în mod automat dreptul de a munci legal pe piaţa forţei de muncă a UE. Fiecare ţară-membru a acestei comunităţi poate să stabilească anumite cote de angajare legală pentru forţa de muncă din Moldova, dar așa cum șomajul crește în mai multe ţări-ţintă pentru moldoveni, ar fi naiv să nutrim așteptări exagerate”, a mai spus Capbătut. „Aspectul fundamental care nu este scos în relief în acest context ţine de faptul că odată cu obţinerea dreptului de a călători liber în UE, „nomadismul de masă” al moldovenilor va căpăta proporţii și mai mari. Asta vădește incapacitatea statului nostru de a crea locuri de muncă pentru propriii săi cetăţeni, ceea ce se răsfrânge negativ asupra nivelului de dezvoltare economică și, respectiv, reduce capacitatea bugetară a ţării. Iar consecinţele demografice ale amplificării migraţiei de muncă vor fi și mai grave. Iată de ce bucuria celor care gândesc în termenii interesului naţional și ai dezvoltării sustenabile a ţării trebuie să fie una moderată cu astfel de ocazii”, a mai precizat expertul.

Sursa: newsmoldova.md

Fără vize în spaţiul Schengen Ieri Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au luat decizia finală privind eliminarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii moldoveni. Ţara noastră a fost inclusă pe lista statelor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a se deplasa în spaţiul Schengen, începând cu 28 aprilie curent.

Amendamentele la Regulamentul privind eliminarea vizelor au fost semnate de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și viceministrul grec de Externe, Dimitris Kourkoulas. Astfel, cetăţenii moldoveni vor putea circula fără vize în spaţiul Schengen, pentru o perioadă de 90 de zile.

Amendamentele au fost aprobate la 27 februarie de către Parlamentul European, iar la 14 martie Consiliul UE, în formatul miniștrilor pentru Transport, a aprobat propunerea Comisiei Europene de eliminare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Decizia urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial, pe data de 8 aprilie, și va intra în vigoare pe 28 aprilie.

Regulamentul prevede că cetățenii Republicii Moldova vor putea călători fără vize în 26 de state ale Uniunii Europene, în afară de Marea Britanie și Irlanda.

FLUX

4

Economic 4 APRILIE 2014

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru Moldova Creșterea economică record din anul trecut nu va fi repetată nici pe departe în 2014. Prognoza Băncii Mondiale anticipează o încetinire a ritmului de creștere, economia Republicii Moldova continuând să fie vulnerabilă la o serie de riscuri, inclusiv la cele asociate problemelor de bună guvernare și posibilelor perturbări a managementului macroeconomic în contextul viitoarelor alegeri parlamentare. Potrivit instituţiei, în acest an PIB-ul va atinge o valoare estimativă de numai 2%. În ianuarie curent, Banca Mondială pronostica o creștere mai optimistă a PIB-ului, de 3,8%. Într-un raport al Băncii Mondiale se arată că creșterea PIB-ului cu 8,9 la sută în 2013 s-a datorat, în temei, redresării sectorului agrar și creșterii consumului privat, acesta din urmă fiind alimentat de remitențe și creșterea salariilor. Totuși, economia continuă să fie vulnerabilă față de riscurile asociate unui mediu extern volatil și față de provocările care afectează sectorul financiar al țării, se subliniază în prognoza actualizată a Băncii Mondiale privind economia Moldovei. „Având în vedere dificultățile actuale din mediul extern și încetinirea prognozată a performanței în agricultură, anticipăm diminuarea creșterii economice până la 2 procente în 2014 și stabilizarea acesteia la 4-4,5 procente în perioada 20152017”, a declarat Qimiao Fan, directorul Băncii Mondiale pentru Belarus, Moldova și Ucraina. În raport se mai menţionează că fluxul de remitențe a atins un nivel record în 2013, în mare măsură fiind determinat de țările CSI, deși la începutul anului 2014 pare să se ateste o reducere a remitențelor condiţionată de încetinirea activității economice în Rusia. A avut loc o revigorare a

investițiilor străine directe, acestea atingând o valoare estimată de 2 procente din PIB. Exporturile reale au crescut de aproape două ori mai rapid decât importurile reale, constituind 10,7 procente de la an la an, față de 5,5 procente de la an la an în cazul importurilor.

Totuși, Moldova continuă să fie vulnerabilă la o serie de riscuri, inclusiv la o posibilă diminuare a activității economice a vecinilor săi din Est. Eventualul impact al acestei evoluții s-ar manifesta prin reducerea activității comerciale și a fluxului

de remitențe, la care se adaugă riscul asociat problemelor de bună guvernare și aplicării reglementărilor în sectorul financiar, cât și riscul unei posibile perturbări a managementului macroeconomic în condițiile viitoarelor alegeri parlamentare, avertizează Banca Mondială. „Pentru a fructifica pe deplin beneficiile unei performanțe economice solide și a reduce riscurile externe și interne, Republica Moldova trebuie să continue eliminarea constrângerilor-cheie care afectează creșterea economică, prin ameliorarea climatului de afaceri, asigurarea

stabilității și dezvoltării sectorului financiar, îmbunătățirea echității și a eficienței cheltuielilor publice, și cel mai important, îmbunătățirea guvernării”, a mai precizat Qimiao Fan. Banca Mondială anticipează o reducere a transferurilor bănești în anul curent. De asemenea, potrivit prognozei, exporturile vor crește cu 6,1%, importurile – cu 3,9%, iar nivelul inflației va fi de 5,3%. Cheltuielile bugetare vor crește până la 40,8% din PIB, iar deficitul bugetar va atinge 2,6% din PIB. Datoria externă a Moldovei va constitui 84,4% din PIB. Anterior, Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup”, atenţiona și el că factorii principali care au catalizat avansul din 2013 urmează să se disipeze în 2014, punând la grea încercare evoluțiile din 2014. „Deși creșterea economică din 2013, la prima vedere, este una impresionantă, structura acesteia sugerează o serie de provocări cu care economia moldovenească se va confrunta în viitorul apropiat. În particular, avansul economic a fost determinat de suprapunerea mai

multor factori de conjunctură (recuperarea în agricultură și deprecierea monedei naționale), în lipsa cărora economia ar fi crescut cu doar 3%3,5%. În plus, creșterea economică nu a fost una incluzivă: ramurile industriale care asigură circa jumătate din valoarea producției industriale fiind în declin, la fel ca și exporturile spre circa 40% din piețele externe”, preciza expertul. În opinia acestuia, putem să ne așteptăm la o încetinire esențială a creșterii economice în 2014, estimativ până la circa 3%. Însă și această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, în mare parte legate de înrăutățirea situației economice din Rusia și Italia, care ar putea submina și mai mult cererea pentru export și influxurile de remiteri.

Totodată, incertitudinea asociată cu tensionarea situației din Ucraina, dar și cu proximitatea alegerilor parlamentare, urmează să afecteze activitatea investițională, cu repercusiuni suplimentare asupra creșterii economice, a mai opinat Lupușor.

FLUX

Aproape jumătate din cheltuielile populaţiei, destinate consumului alimentar. Mai puţin de un procent – educaţiei Veniturile populaţiei au crescut neuniform în anul 2013. În funcţie de mediul de reședinţă, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 640,2 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu mediul rural.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1681,4 lei, fiind în creștere cu 11,4% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajusta-

rea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o creștere de 6,5%.

Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei sunt câștigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din totalul venituri disponibile.

Activităţile pe cont propriu reprezintă 16% din veniturile medii lunare ale unei persoane, preponderente fiind activităţile individuale agricole, cu o pondere de 9,1%. Veniturile obţinute din activitatea individuală nonagricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţiei în proporţie de 6,9%.

Structura veniturilor disponibile în 2013

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 19,9% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

Transferurile bănești din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,3% din total venituri sau cu 1,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2012.

Pentru populaţia din mediul urban, principalele surse de venituri sunt activitatea salariată, care îi asigură veniturile în proporţie de 53,8 la sută, și prestaţiile sociale – 18,6%. În

Structura cheltuielilor de consum în 2013

cazul populaţiei din mediul rural, activitatea salariată la fel este cea mai importantă sursă de venit (28,3%), dar contribuţia acesteia este practic de 2 ori mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 17,8% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,9% faţă de 12,3%, în cazul populaţiei din mediul urban.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în 2013 au fost mai mari decât veniturile și au constituit în medie pe o persoană 1775,8 lei, fiind în creștere faţă de anul precedent cu 11,1%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 6,2% mai mult comparativ cu anul 2012.

Cea mai mare parte a cheltuielilor, ca și până acum, a fost destinată necesarului de consum alimentar – 42,8%. Alte 19,2% au fost alocate pentru întreţinerea locuinţei, iar 10,3% – pentru îmbrăcăminte și încălţăminte. La coada clasamentului rămâne tot învăţământul, cu 0,8% din totalul cheltuielilor (faţă de 1% în anul precedent).

FLUX

5 FLUX Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA” şi Centrul Antidrog – împotriva consumului de droguri Eveniment 4 APRILIE 2014

Consumul de droguri reprezintă o problemă chiar și pentru cele mai puternice universităţi din lume, constată Centrul Internaţional Antidrog într-un comunicat difuzat miercuri, 2 aprilie, de către serviciul de presă al instituţiei.

Un sondaj realizat în anul 2012 în rândul studenţilor prestigioasei Universităţi Cambridge scoate la iveală detalii șocante despre viaţa studenţească din acest campus.

Potrivit chestionarului, unul din șapte studenţi recunoaște că le-a vândut colegilor droguri ca să facă rost de bani pentru a se întreţine la facultate.

Serviciul de presă al Centrului mai informează că aproximativ două treimi dintre studenţi au consumat droguri, cel mai popular fiind canabisul, urmat de cocaină. 14% dintre tinerii care consumă aceste substanţe au ajuns la spital din cauza dependenţei de stupefiante.

Potrivit datelor Centrului Internaţional Antidrog, peste 20% dintre studenții moldoveni au consumat cel puțin o dată substanţe interzise. În opinia reprezentanţilor Centrului, pentru stoparea acestui fenomen în mediul universitar din Republica Moldova trebuie desfășurată o amplă campanie de informare asupra riscurilor pe care le comportă consumul de droguri, precum și implicarea tinerilor în diverse activităţi de alternativă. În acest context, în luna februarie 2014 a fost semnat

acordul de colaborare între Centrul Internaţional Antidrog și Institutul Internaţional de Management IMINOVA, care are drept scop informarea mediului academic asupra fenomenului consumului și traficului de droguri, precum și formarea studenţilor ca voluntari antidrog. Astfel, instituţia este cea de-a unsprezecea la număr care a semnat un acord de cooperare cu Centrul.

Documentul prevede realizarea unor activităţi de informare-documentare a studenţilor/masteranzilor și a cadrelor didactice universitare, schimburi de publicaţii și sinteze documentare, precum și elaborarea de proiecte comune, susţinerea unor prelegeri despre prevenirea consumului de droguri etc.

FLUX

Guvernul promite să facă sistemul bancar mai transparent Cabinetul de Miniștri a aprobat miercuri, 2 aprilie, un pachet de modificări legislative menite să asigure o mai mare transparenţă în structura acţionariatului din băncile comerciale din Republica Moldova. Conform noilor prevederi, pragul cotei substanţiale din băncile comerciale este coborât de la 5% la 1%. Guvernul consideră că asta va elimina treptat companiile netransparente din sistemul bancar și va face mult mai costisitoare și greu de gestionat operarea cu pachete de acţiuni sub 5 la sută, prin intermediul companiilor off-shore. Decizia a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară.

Modificarea va determina proprietarii cu o provenienţă legitimă a acţiunilor din băncile comerciale și cu o reputaţie profesională bună să-și declare interesele din sistemul bancar și să-și consolideze pachetele de acţiuni și, de asemenea, va descuraja operaţiunile netransparente cu acţiuni din diferite bănci comerciale. Totodată, modificările operate îi vor oferi Băncii Naţionale a Moldovei mai multe posibilităţi pentru a depista activitatea concertată a diferitor acţionari din sistemul bancar.

Același proiect presupune și măsuri de sporire a siguranţei sectorului bancar și de protejare a investiţiilor din băncile comerciale. Astfel, pentru asigurarea stabilităţii, se va interzice introducerea acţiunilor din băncile comerciale ca aport la capitalul social al altor companii. Această metodă era utilizată pentru a transfera acţiunile băncilor de la un proprietar la altul, fără autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei. De asemenea, va fi interzisă gajarea acţiunilor băncilor comerciale, pentru a evita cazurile de schimbare netransparentă a deţinătorilor de acţiuni ale băncilor comerciale. Această metodă de transferare a unor pachete semnificative de acţiuni a fost aplicată în cazurile atacurilor de tip raider.

Proiectul introduce sancţiuni, inclusiv penale, pentru administratorii și acţionarii băncilor comerciale care vor obstrucţiona

activitatea instituţiilor statului, vor prezenta informaţii false sau inexacte, sau vor fi găsiţi vinovaţi de gestionarea frauduloasă a băncii și de insolvabilitate bancară intenţionată.

Modificările respective sunt susţinute de principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova: Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Investiţii și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii și Banca Mondială.

Totodată, partenerii externi consideră că acest pas este important, însă el nu elimină problemele din sistemul bancar în totalitate, important fiind, mai ales, ca legislaţia în vigoare să fie aplicată. De asemenea, ei cred că Banca Naţională a Moldovei trebuie să acţioneze mai prompt și mai adecvat pentru a preveni și gestiona eficient preluările netransparente de acţiuni în băncile comerciale din Moldova.

Premierul Iurie Leancă a menţionat în cadrul discuţiilor că instituţiile internaţionale mai recomandă introducerea unui amendament la Legea privind instituţiile financiare, care i-ar permite expres BNM să blocheze sau să îngheţe înstrăinarea acţiunilor, în cazul nerespectării cerinţelor privind calitatea acţionarilor, pentru că este important să se cunoască exact informaţia despre toţi beneficiarii finali de cotele substanţiale din băncile comerciale din Republica Moldova.

Amintim că pe parcursul ultimilor ani, mai multe instituţii bancare din Republica Moldova au ajuns ţinta unor atacuri de tip raider.

Fostul prim-ministru Vladimir Filat a declarat, în repetate rânduri, că beneficiarul acestor atacuri ar fi prim-vicepreședintele democrat Vladimir Plahotniuc. Ulterior însă, acesta și-a retractat învinuirile și a recunoscut că a greșit. Mai nou, Filat a acuzat că în spatele atacurilor raider asupra sistemului bancar s-ar afla omul de afaceri Veaceslav Platon.

FLUX

Copiii şi bătrânii – la limita subzistenţei Indemnizaţiile pentru îngrijirea copiilor acoperă trei pătrimi din valoarea minimului de existenţă. În cazul persoanelor neasigurate, situaţia e și mai dramatică – indemnizaţia asigurând doar 22,7 din minimul necesar. Sub limita minimului de existenţă își duc traiul și pensionarii, coșul minim de consum al acestora fiind asigurat de pensii în proporţie de doar 76,9 la sută.

Potrivit statisticii, minimul de existenţă a crescut cu 6,9 la sută în 2013, mărimea acestuia constituind în medie pe lună pentru o persoană 1612,3 lei. Totodată, valoarea acestuia variază semnificativ, în funcţie de mediul de reședinţă și categoriile de populaţie.

Conform datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică, cea mai înaltă valoare este înregistrată pentru populaţia din orașe mari (municipiile Chișinău și Bălţi) – 1747 de lei, sau cu 6,4% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte orașe –1641,7 lei, și cu 12,8% mai mult comparativ cu mediul rural – 1549,4 lei.

Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1710 lei, și, în special, bărbaţilor – 1855,5 lei.

Minimul de existenţă pentru copii consti-

tuie în medie 1534,4 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcţie de vârsta copilului, de la 611,2 lei, pentru un copil în vârstă de până la 1 an, până la 1726,3 lei, pentru un copil în vârstă de 7-17 ani.

Potrivit statisticii, salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în această perioadă a însumat 3765,1 lei, astfel fiind posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă de 2,2 ori. Însă dacă statistic vorbind situaţia arată bine, în realitate dintr-un salariu, de cele mai multe ori, urmează să fie acoperit și minimul de existenţă pentru copii sau persoane fără un loc de muncă.

Pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1326,9 lei și reprezintă 82,3% din valoarea medie pentru totalul populaţiei.

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2014 a constituit 1020,6 lei, ceea ce, respectiv, face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 76,9%.

Cele mai defavorizate sunt persoanele care au în îngrijire copii de până la trei ani. În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea acestor copii constituie în medie 997,9 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în proporţie de 75,5%. În cazul persoanelor neasigurate, mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor este de numai 300 de lei, ceea ce asigură doar 22,7 la sută din necesar.

FLUX

FLUX

6

Geopolitic 4 APRILIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (9) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Urmare din numărul precedent

Diplomaţia: antropologia şi tradiţionalismul Doar la periferia știinţei și filozofiei occidentale pot fi găsite unele metode și teorii ce ar putea servi drept suport conceptual substanţial pentru educarea unor participanţi profesioniști în dialogul civilizaţiilor. În primul rând, este vorba despre antropologia culturală și socială1, ai căror exponenţi au elaborat metodologiile de studiere a societăţilor arhaice, propunându-și drept scop să renunţe din capul locului la proiecţia teoriilor occidento-centriste asupra obiectelor sociale de studiu. Antropologii au elaborat un sistem de reguli ce permite apropierea maximă de lumea societăţilor nonoccidentale, limpezirea structurilor reprezentărilor simbolice și mitologice ale acestora, clarificarea taxonomiilor complexe ce nu stau la suprafaţă (care deseori contrastează în mod izbitor cu sistematizările familiare omului occidental). În cadrul știinţei occidentale, metodele antropologice sunt utilizate aproape exclusiv faţă de culturile ce nu cunosc scrisul, lăsând analiza unor societăţi mai complexe (a civilizaţiilor, de fapt) pe seama disciplinelor clasice, cum sunt filozofia, istoria, sociologia, studierea religiilor etc. În contextul lumii multipolare, o astfel de abordare antropologică poate fi aplicată cu succes pentru cercetarea civilizaţiilor. Și dacă vor fi respectate cu stricteţe regulile, avem șansa să formăm specialiști și intelectuali cu adevărat independenţi faţă de hegemonia epistemologică a Occidentului, capabili să pătrundă profund în codurile civilizaţionale, ce diferă de cele proprii, să întreprindă deconstrucţia identităţilor și a complexelor de identităţi caracteristice acestora. În cadrul TLM, diplomaţia trebuie să fie conjugată strâns cu antropologia, iar competenţa diplomatică trebuie să se întemeieze pe cunoașterea profundă a deprinderilor de bază ale practicii antropologice.

Cea de-a doua metodă de sistematizare a diplomaţiei intercivilizaţionale în condiţiile lumii multipolare rezidă în filozofia tradiţionalistă2. Majoritatea civilizaţiilor existente la ora actuală reprezintă versiuni ale societăţilor tradiţionale cu un grad de modernizare mai mult sau mai puţin de suprafaţă.

Așa cum se cunoaște, în societatea tradiţională religia, sacralitatea, simbolul, ritualul și mitul au un rol decisiv. Religii diferite se întemeiază pe propriile construcţii teologice, care nu pot fi reduse la alte construcţii, iar dacă se încearcă o astfel de operaţiune, ea suferă exagerări enorme, ce deformează sensul iniţial. Tentativele de a construi modele sincretice care să faciliteze dialogul interconfesional nu vor conduce nicăieri, deoarece se vor ciocni de ortodoxia conservatoa-

re, provocând doar valuri de proteste în cadrul civilizaţiilor. Iată de ce, nici temelia seculară, nici sincretismul religios nu pot fi luate ca bază a practicii diplomatice în domeniul comunicării interconfesionale, la care se vor reduce într-o măsură considerabilă cele mai importante aspecte ale dialogului dintre civilizaţii. Într-o asemenea situaţie există doar o singură soluţie: să se ia drept bază filozofia tradiţionalismului (R. Guenon, J. Evola, M. Eliade etc.), care reprezintă un proiect de detecţie a hărţii semantice, comune pentru societatea tradiţională ca atare, în special în opoziţie cu societatea seculară, occidentală din epoca Modernităţii3. Însăși societatea secularizată a Occidentului este analizată de către tradiţionaliști de pe poziţiile societăţii tradiţionale4, ceea ce face ca această metodă să fie una optimă pentru majoritatea civilizaţiilor.

Un dialog intercivilizaţional temeinic și corect sub aspect semantic poate fi construit doar în baza filozofiei tradiţionaliste.

Evidenţiind direcţiile principale ale diplomaţiei multipolare, obţinem bazele teoretice pentru constituirea acesteia. Firește, celelalte competenţe (cunoașterea condiţiilor tehnologice ale altei civilizaţii, a aspectelor tehnico-militare și strategice, a demografiei, ecologiei, a problemelor sociale și migraţiei etc.) fac parte din condiţiile obligatorii de pregătire a diplomaţilor profesioniști. Însă un dialog al civilizaţiilor presupune, în primul rând, stabilirea canalului de transmitere corectă a sensurilor. În absența acestui canal, întregul complex al cunoștinţelor tehnice va fi lipsit de o bază solidă și va reprezenta o construcţie inutilă sau deformată. Nu problemele păcii sau ale războiului, ale comerţului sau ale blocadei, ale migraţiei sau ale securităţii, ale sancţiunilor economice sau ale volumului de schimburi comerciale trebuie să primeze în diplomaţia multipolarităţii, ci chestiunea sensului filozofiei, a circulaţiei ideilor (în accepţia platonică). Iată de ce diplomaţia trebuie să se transforme într-o anume profesie sacrală.

Economia În conformitate cu discursul actual, nicio teorie și niciun proiect nu se pot lipsi de un program teoretic și de calculele corespunzătoare acestuia.

Astfel, se iscă întrebarea: pe ce model economic se va baza multipolaritatea? În cazul lumii unipolare sau globale avem un răspuns definit în mod univoc: economia mondială contemporană reprezintă sistemul capitalist, urmând ca în viitor toate proiectele să fie edificate pe această temelie. În plus, la modul practic a devenit axiomatic faptul că la ora actuală, capitalismul a intrat în cea de-a treia fază de dezvoltare5 (economia postindustrială, societatea informaţională, economia cunoașterii, turbocapitalismul după Nicolae Edward Luttwak etc.),

care are următoarele caracteristici: • dominarea calitativă a sectorului financiar asupra celui de producţie și agrar; • creșterea disproporţionată a ponderii pieţelor de capital, a fondurilor hedge și a altor instituţii pur financiare; • volatilitatea înaltă a pieţelor; • dezvoltarea reţelelor transnaţionale; • absorbţia de către sectorul terţiar (cel al serviciilor) a sectorului secund (producţia) și a celui primar (agricultura); • transferarea producţiei din ţările „Nordului bogat” în ţările „Sudului sărac”; • diviziunea globală a muncii și creșterea influenţei corporaţiilor transnaţionale; • progresul rapid al tehnologiilor înalte; • creșterea importanţei spaţiului virtual în dezvoltarea proceselor economice și financiare (bursele electronice etc.).

Așa arată tabloul economiei mondiale în momentul de faţă, iar dacă totul se va derula conform unui scenariu inerţial, și a viitorului apropiat. Însă un astfel de model al economiei este incompatibil cu multipolaritatea, deoarece la baza lui stă ideea implementării codurilor occidentale de organizare economică la scară planetară, omogenizarea practicilor economice a tuturor societăţilor, ștergerea diferenţelor civilizaţionale, prin urmare, anihilarea civilizaţiilor în cadrul unui sistem cosmopolit unic, ce funcţionează potrivit unor reguli și protocoale universale, formulate și aplicate iniţial de către Occidentul capitalist în interes propriu. Actuala economie globală constituie un fenomen hegemonic. Acest lucru este descris în mod convingător de către neomarxiști în cadrul RI, dar este recunoscut în mare atât de realiști, cât și de liberali. Împotriva acestei tendinţe sunt orientate într-o măsură considerabilă teoriile postpozitiviste (teoria critică și postmodernismul). Păstrarea unui astfel de sistem economic este incompatibilă cu realizarea proiectului multipolar. Iată de ce TLM trebuie să apeleze la teoriile economice de alternativă. În acest sens este util să fie cercetată critica marxistă și neomarxistă a sistemului capitalist și analiza contradicţiilor ce stau la baza lui, precum și să fie scoasă în vileag și prognozată natura inevitabilelor crize6. Marxiștii invocă deseori caracterul sistemic al falimentului capitalismului, văzându-i manifestările în valurile crizei economice ce a zguduit umanitatea începând cu 2008, după ce s-a produs falimentul sistemului ipotecar american. Deși înșiși marxiștii consideră că ultima criză a capitalismului trebuie să sosească doar după internaţionalizarea lumii ca sistem și a celor două clase globale (burghezia mondială și proletariatul mondial), interpretarea crizelor și prognozarea intensificării

acestora sunt în cazul lor destul de realiste. Dar spre deosebire de marxiști, adepţii TLM nu trebuie să amâne multipolaritatea pentru momentul ce va urma după acordul final al globalizării. Este foarte posibil ca apropiatele crize să dea o lovitură fatală sistemului capitalist mondial, fără a aștepta încheierea globalizării și a cosmopolitizării claselor. Așa ceva ar putea determina un al Treilea război mondial. Însă în orice caz este foarte posibil ca modelul economic mondial existent la ora actuală să se confrunte cu o criză fundamentală și ireversibilă. Și, probabil, va înceta să mai existe; cel puţin, în formula de azi. Ultimele frontiere ale expansiunii economiei noi și a organizării postindustriale se pot vedea deja astăzi, prin urmare, este ușor de presupus că, posibil, peste câţiva pași acest sistem va suferi un colaps.

Ce ar putea oferi TLM în domeniul economiei modelului postindustrial?

Drept puncte de reper în această chestiune trebuie să apară următoarele: • detronarea hegemoniei economice a Occidentului; • respingerea pretenţiilor economiei liberale și a modelului de piaţă la universalitate și la calitatea de normă globală de la sine înţeles și, prin urmare, • pluralismul economic.

Economia multipolară trebuie să se întemeieze pe recunoașterea unor poluri diferite și pe harta economică a lumii.

Căutarea alternativelor economice trebuie efectuată în câmpul filozofic, ce respinge sau cel puţin relativizează factorul material, hedonist.

Recunoașterea lumii materiale drept cea mai importantă și unică, iar a bunăstării materiale – drept valoarea socială, culturală și spirituală supremă ne vor aduce inevitabil la capitalism și liberalism, adică la acceptarea legitimităţii hegemoniei economice a Occidentului. Chiar dacă ţările nonoccidentale vor dori să întoarcă procesele economice în favoarea lor și să surpe monopolul Occidentului asupra controlului economiei de piaţă la scară globală, mai devreme sau mai târziu logica capitalului va impune ţărilor nonoccidentale și civilizaţiilor respective aceleași norme care există la ora actuală. Aici marxiștii au dreptate: capitalul dispune de propria logică, iar din moment ce va fi acceptată, ea va conduce sistemul social și politic spre modelul burghez, absolut identic celui occidental. Iată de ce a te pronunţa împotriva hegemoniei „Nordului bogat” și, în același timp, a exprima fidelitate sistemului capitalist, înseamnă a te afla într-o profundă contradicţie și a fi în faţa unui obstacol conceptual fundamental în calea edificării unei multipolarităţi autentice.

Sociologul american P. Sorokin vedea în mod clar limitele civilizaţiei materialiste occidentale, pe care o numea un sistem sociocultural „sen-

zual”. Potrivit lui, societatea economo-centristă, bazată pe hedonism, individualism, consumism și confort, este condamnată la o dispariţie rapidă. Aceasta va fi înlocuită de o societate ideatică (eurasianiștii o numeau „ideocratică”), ce plasează în capul unghiului în mod radical valorile spirituale și parţial antimateriale. Această prognoză ar putea servi drept fir călăuzitor pentru TLM în atitudinea ei faţă de economie în ansamblu. Dacă vedem în multipolaritate anume ziua de mâine, nu continuarea celei de azi, atunci trebuie să urmăm această intuiţie a marelui sociolog.

Astăzi, majoritatea economiștilor, atât occidentali, cât și nonoccidentali, au convingerea că economia de piaţă nu are alternativă. O astfel de convingere este egală cu convingerea că toate societăţile sunt ghidate de atracţia resimţită faţă de confortul material și consumism, prin urmare, despre multipolaritate nici vorbă nu poate fi. Este suficient să recunoaștem că economia este însăși soarta și vom recunoaște în mod automat că economia liberală este însăși soarta, iar în acest caz, hegemonia economică a „Nordului bogat” devine una firească, justificată și legitimă.

Celorlalte ţări nu le rămâne decât să accepte o dezvoltare de „ajungere din urmă”, care va conduce la globalizare, divizare de clasă și ștergerea graniţelor dintre civilizaţii.

De aici reiese o concluzie logică: modelul economic al lumii multipolare trebuie să fie edificată pe respingerea economo-centrismului și la pasarea factorilor economici dedesubtul celor sociali, culturali, religioși și politici. Nu materia, ci ideea este însăși soarta, deci, nu economia trebuie să dicteze ce să se facă în sfera politică, ci sfera politică trebuie să domine asupra motivaţiilor și structurilor de ordin economic. Fără relativizarea economiei, fără subordonarea sferei materiale celei spirituale, fără transformarea domeniului economiei într-o dimensiune subordonată și secundară a civilizaţiei în ansamblu, multipolaritatea este irealizabilă.

Prin urmare, TLM trebuie să respingă toate tipurile de concepţii economo-centriste, atât cele liberale, cât și cele marxiste (asta pentru că în marxism, economia este, de asemenea, văzută ca un fatum istoric).

Anticapitalismul și, mai ales, antiliberalismul trebuie să devină vectorii de bază ai devenirii TLM.

Geopolitic 4 APRILIE 2014

În calitate de puncte de reper pozitive trebuie să fie preluat spectrul larg al concepţiilor de alternativă, ce rămâneau a fi până la ora actuală unele marginale printre teoriile economice clasice.

Un prim pas spre deconstrucţia sistemului economic mondial, așa cum se prezintă acesta la ora actuală, ar putea fi apelul la teoria „autarhiei spaţiilor mari” (F. List), ceea ce presupune crearea unor zone economice închise pe teritoriile ce ţin de o civilizaţie comună. De-a lungul perimetrului acestor teritorii se presupune crearea unor bariere vamale, care sunt organizate astfel încât să stimuleze producerea minimului de mărfuri și servicii în cadrul acelei civilizaţii, necesare pentru asigurarea necesităţilor populaţiei și dezvoltarea potenţialului de producţie intern. Comerţul exterior între „spaţiile mari” se păstrează, însă este organizat astfel încât niciunul dintre „spaţiile mari” să nu devină dependent de furnizările din exterior. Asta garantează întregului sistem economic în cadrul fiecărei civilizaţii, în conformitate cu particularităţile regionale și cerinţele pieţei interne. Întrucât civilizaţiile reprezintă prin definiţie niște zone demografice solide, în perspectivă această piaţă va fi suficientă pentru o dezvoltare intensă. În paralel cu aceste procese, este necesar să se pună problema creării unor sisteme valutare regionale și renunţării la dolar în calitate de valută a rezervelor mondiale. Fiecare civilizaţie trebuie să emită propria valută independentă, care să fie asigurată de potenţialul economic al respectivului „spaţiu mare”. În acest caz, policentrismul instanţelor de emisie va deveni expresia directă a multipolarităţii economice. În același timp, este necesar să se renunţe la orice etalon universal în achitările intercivilizaţionale: cursul valutelor trebuie să fie determinat de structura de calitate a comerţului exterior între două sau câteva civilizaţii. În capul unghiului trebuie să stea economia reală, corelată cu volumul concret al mărfurilor și serviciilor.

Adoptarea acestor reguli va crea premisele diversificării ulterioare a modelelor economice ale fiecărei civilizaţii. Ieșind din spaţiul capitalismului liberal global și organizând „spaţiile mari” în conformitate cu particularităţile civilizaţionale (încă în baza relaţiilor de piaţă), ulterior civilizaţiile vor putea să-și organizeze de sine stătător modelul economic, în funcţie de tradiţiile lor cultural-istorice. În cadrul civilizaţiei islamice, probabil, e nevoie să se instituie un moratoriu asupra procentului bancar. În cadrul altor civilizaţii sunt posibile apelurile la practicile socialiste de redistribuire a produsului suplimentar după o schemă sau alta (prin intermediul sistemului de impozitare, potrivit teoriei economistului francez Sismondi, sau prin intermediul altor instrumente, până la introducerea economiei planificate și a metodelor dirijiste).

Pluralismul economic al civilizaţiilor urmează a fi constituit în mod etapizat, fără niciun fel de prescripţii de ordin universalist. Societăţi diferite pot crea modele economice diferite, atât de piaţă, cât și mixte sau planificate, atât în baza practicilor economice ale societăţii tradiţionale, cât și în temeiul unor tehnologii postindustriale noi.

Important e să fie distrus dogmatismul liberal, hegemonia ortodoxiei capitaliste și să fie surpată funcţia globală a „Nordului bogat” în calitatea lui de principal beneficiar în diviziunea

7

FLUX

Regiunea transnistreană, subiect de declaraţii, conversaţii şi speculaţii

planetară a muncii. Diviziunea muncii trebuie să se desfășoare doar în interiorul „spaţiilor mari”; în caz contrar, civilizaţiile se vor pomeni a fi dependente una de alta, ceea ce poate produce noi hegemonii.

Mijloacele de informare în masă În actuala structură a relaţiilor internaţionale, mijloacele de informare în masă joacă un rol esenţial.

Ele creează un mediu informaţional planetar unic, ce exercită o influenţă crescândă asupra proceselor internaţionale. Mijloacele de informare în masă devin globale, contribuind prin intermediul resurselor media la procesele globalizării (în favoarea intereselor Occidentului). Media globale constituie instrumentul de bază al Occidentului de formare a opiniei publice, fiind, în esenţă, un instrument al exercitării unei conduceri globale. În vederea edificării unei lumi multipolare, este necesar să înceapă o luptă frontală cu structurile media globaliste. Într-o societate tradiţională, rolul mass-media este unul destul de limitat. Creșterea influenţei acesteia este direct legată de Modernitate, democraţia burgheză și societatea civilă.

Mass-media reprezintă un element constitutiv al democraţiei și pretind să reprezinte o dimensiune suplimentară, intermediară între putere și societate, elită și societate. În spaţiul mediacraţiei se formează un nou model al eșantionului normativ, ce influenţează masele ca un ordin voalat, ce instituie o anume ontologie a societăţii democratice (cea despre ce vorbește mass-media, există; ceea despre ce mass-media evită să vorbească, nu există). Iar pentru putere, mass-media substituie opinia publică, adică reprezintă un surogat al masei. Astfel, în teorie spaţiul mass-media trebuie să elimine tensiunea între „vârfurile” și „baza” societăţii, deplasând relaţiile lor ierarhice în dimensiunea orizontală a ecranelor TV (a paginii de ziar, a calculatorului, a telefonului mobil etc.).

Spaţiul media constituie un simulacru dublu: simulacrul puterii și simulacrul societăţii7.

Globalizarea extinde acest principiu asupra întregii umanităţi, transformând-o într-un simulacru global. În mass-media găsim proiectată pe suprafaţa plată realitatea guvernului mondial și realitatea societăţii planetare, prezentate printr-o proiecţie analogică (doar că de jos). Asta creează o lume virtuală aparte, care întruchipează constructul hegemonic global, proiectat de către capital și Occident. Independenţa mass-media faţă de statele naţionale îl transformă într-o zonă privilegiată a structurilor

postmoderniste disipative. Iată de ce în acest domeniu trecerea de la Modernitate la Postmodernitate este cea mai vizibilă, iar virtualul substituie realul cât se poate de palpabil. În civilizaţiile nonoccidentale, structurile media globale creează modele pentru mass-media naţionale, ajustându-le la proiectul virtual general. Și pe măsură ce rolul massmedia crește, structurile societăţii tradiţionale se pomenesc fie într-o zonă oarbă, fie sunt supuse unor atacuri metodice și sistematice, orientate spre slăbirea și dizolvarea lor.

Structurile mass-media sunt burgheze prin însăși natura lor și poartă pecetea culturii occidentale. Iată de ce în vederea edificării lumii multipolare este necesar să fie revăzut rolul lor în societate. În acest sens putem evidenţia două etape.

Prima etapă constă în crearea reţelei de instituţii media civilizaţionale, care ar servi drept purtătoare de cuvânt ale proceselor integraţioniste și ar contribui la fortificarea identităţii civilizaţionale. În acest caz, massmedia civilizaţionale ar putea surpa monopolul celor globale (supuse intereselor Occidentului) și crea premise pentru consolidarea grupurilor socioculturale în jurul axei civilizaţiei comune.

Cea de-a doua etapă va consta în readucerea mass-media în contextul structurilor acelei societăţi, care va fi edificată pe bază civilizaţională, luându-se în considerare codul cultural specific al acesteia. Nu putem exclude nici faptul că, în anumite civilizaţii, mass-media poate fi în general anihilată ca fenomen, deoarece nu vor mai rămâne norme universale în această chestiune, iar alegerea modului de organizare a relaţiilor între putere și societate, elite și mase, va avea loc în temeiul unor căutări civilizaţionale libere. Unele civilizaţii ar putea păstra acest spaţiu al „simulacrului democratic” și a dublurii virtuale a realităţii, dar tot atât de posibil e ca altele să renunţe la el.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA ____________________ 1 Дугин А. Этносоциология. М.: Академический проект, 2011.

2 Rene Guenon. Orient și Occident; Marea triadă.

3 Rene Guenon, Criza lumii moderne.

București, ed. Humanitas, 2008.

4 Domnia cantităţii și semnele vremurilor.

București, ed. Humanitas, 1995.

5 Дугин А. Конец экономики. СПб: Амфора, 2009.

6 Wallerstein I. Decline of American Power: The U.S. in a Chaotic World. NY: New Press, 2003.

7 Vezi: Дугин А. Поп-культура и знаки времени. СПб: Амфора, 2005.

Urmare din pag. 1 Dacă cerinţele privind anularea accizelor vor fi îndeplinite, nu vor exista nici impedimente pentru dialogul în formatul 5+2 la Viena, a punctat Ștanski.

La rândul său, vicepremierul moldovean a reiterat că Chișinăul este deschis pentru aceste negocieri și a respins acuzaţiile privind organizarea unei blocade economice a regiunii transnistrene, menţionând că libera circulaţie a cetăţenilor de pe malurile drept și stâng ale Nistrului are loc în regim obișnuit.

Cei doi negociatori au convenit în privinţa unei noi întrevederi care ar putea avea loc luni, 7 aprilie, la Bender, pentru a se ajunge la un consens care ar face posibilă runda de negocieri din 10-12 aprilie. Cel mai probabil însă, așa cum au dat de înţeles Carpov și Ștanski, acestea vor fi amânate. În opinia președintelui PPCD, Victor Ciobanu, Moldova a mizat excesiv de mult pe sprijinul Occidentului în rezolvarea conflictului transnistrean. Într-un comentariu pentru News-Moldova, el a precizat că, pe parcursul ultimelor două decenii și ceva, susţinerea din partea SUA și UE, ca și din partea OSCE, CE și altor organizaţii internaţionale, a fost una extrem de preţioasă. „Formatul 5+2 reprezintă o platformă de negocieri care fortifică însăși capacitatea ţării noastre de a purta acest dialog cu administraţia de la Tiraspol. Și totuși, instrumentele diplomatice utilizate până în prezent sunt, în mare măsură, depășite și necesită o redimensionare în contextul noilor realităţi geopolitice”, – a opinat Ciobanu.

Referindu-se la întâlnirea dintre reprezentanţii politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare a diferendului transnistrean, Eugen Carpov și Nina Ștanski, președintele PPCD a apreciat că, „deși astfel de întâlniri periodice sunt binevenite, totuși ele nu pot să depășească nivelul rezolvării unor probleme operative sau curente, fără a oferi o perspectivă clară de depășire definitivă a acestui conflict. Conducerea ţării și clasa politică în ansamblu ar trebui să renunţe la clișee în abordarea acestei chestiuni și să se concentreze asupra intensificării unui dialog politic pozitiv cu administraţia de la Moscova, care sprijină autorităţile de la Tiraspol. Nu putem decât să ne bucurăm că șefii celor două diplomaţii, Natalia Gherman și Seghei Lavrov, se vor întâlni în curând la Moscova. Dar pentru un dialog continuu și chiar în ascensiune, această întâlnire s-ar putea să fie insuficientă. În contextul acutizării relaţiilor dintre Occident și Rusia, ţara noastră poate obţine progrese substanţiale în negocierile cu Kremlinul doar dacă își va reconfirma adeziunea faţă de neutralitatea permanentă a Republicii Moldova și va ocupa o poziţie echidistantă în raporturile ei cu cele două grupuri de actori internaţionali de primă mărime, fără a acorda preferinţă uneia dintre părţi. Interesele naţionale reclamă pragmatism și maturitate, iar asta presupune neangajarea în divergenţele majore între marile puteri”, a conchis Victor Ciobanu.

De menţionat că situaţia din Transnistria a constituit în ultima perioadă unul dintre subiectele de primă importanţă, alături de criza din Ucraina, în cadrul unor convorbiri dintre marii lideri ai lumii.

Astfel, chestiunea transnistreană a fost abordată repetat pe parcursul acestei săptămâni în cadrul unor conversaţii telefonice dintre cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Șeful statului rus a vorbit despre necesitatea întreprinderii unor măsuri eficiente în vederea ridicării blocadei impuse regiunii și căutarea unei soluţii corecte și ample a problemei transnistrene.

Putin l-a atenţionat în privinţa „blocadei externe reale a Transnistriei” și pe președintele SUA, Barak Obama, tot în cadrul unei conversaţii la telefon.

Dialogul la acest subiect a fost continuat apoi la nivelul miniștrilor de Externe. Șeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a discutat despre criza din Ucraina și situaţia din Transnistria cu omologul său german, FrankWalter Steinmeier, încercând să identifice soluţiile optime.

De asemenea, Lavrov s-a întâlnit cu secretarul american de Stat, John Kerry, problema regiunii transnistrene fiind iarăși în centrul atenţiei. La încheierea întrevederii, Lavrov a declarat că Rusia și Statele Unite au convenit să depună eforturi „în vederea obţinerii unui statut special pentru Transnistria în cadrul unei R. Moldova unite, suverane și neutre”.

Cert este că în această chestiune există acum prea multe speculaţii, presiuni și dezinformare. Ceea ce nu poate să contribuie nicidecum la apropiata soluţionare a diferendului. Și, apropo, ministrul rus de Externe părea convins de faptul că anunţatele negocieri în formatul 5+2 vor avea loc. „Le cerem partenerilor noștri americani să se asigure că procesul în formatul 5+2 este eficient și asigură în stadiul actual o abordare complexă astfel încât problema să fie rezolvată prin acţiuni specifice”, a menţionat Lavrov.

Prin urmare, întrebarea este dacă reprezentanţii Tiraspolului vor ignora opinia Moscovei sau această poziţie ireconciliabilă afișată de Ștanski este parte a jocului?

FLUX

FLUX

8

Eveniment 4 APRILIE 2014

Diplome de absolvire pentru cea de-a patra promoţie a Universităţii Populare Cea de-a patra promoţie a Universităţii Populare, a cărui președinte este politicianul Iurie Roșca, și-a încheiat cursurile, iar pe 31 martie a avut loc festivitatea de înmânare a diplomelor.

Absolvenţii au ţinut să-și exprime recunoștinţa și să-i mulţumească profesorului Iurie Roșca pentru prelegerile consistente, de o importanţă practică incontestabilă, precum și doamnei director executiv, Valentina Șerpu, pentru buna organizare.

Diversitatea temelor și abordarea din perspectivă tradiţională, conservatoare a acestora, ca și consolidarea deprinderilor pentru viitorii lideri, s-au dovedit a fi foarte importante pentru absolvenţi. Ei au precizat în luările lor de cuvânt că și-au revizuit lista de valori și au înţeles dintr-o altă perspectivă, mult mai amplă, care este realitatea din Republica Moldova, dar și de peste hotarele ei.

Iurie Roșca a menţionat că Universitatea Populară își propune să contribuie la crearea unei noi elite intelectuale, cu viziune strategică, sentimente patriotice și abilităţi practice.

La iniţiativa cursanţilor s-a decis instituirea Clubului Universităţii Populare.

Acest club își propune să organizeze cu regularitate dezbateri, discuţii asupra unor probleme de interes major (economic, cultural, sociopolitic).

Mira Voinu, studentă, anul II, Facultatea de Istorie și Filozofie a USM: „Cursurile de la UP le oferă tinerilor o viziune largă asupra fenomenelor din societate, precum și posibilitatea de a se descoperi pe sine, alături de autori celebri și de metodele lor de dezvoltare personală. Acesta e terenul deschis unde se vânează idei și se traduc în practică. Abrevierea sugestivă „UP” indică direcția

irevocabilă spre care trebuie să tindă un adevărat lider. Carisma, stând în capul mesei și având drept aliate inteligența și experiența, le vine tinerilor în întâmpinare și-i face să dea o anumită ordine planurilor și nenumăratelor aspirații.

Atmosfera prietenoasă le oferă încredere cursanților, or, aceasta este una dintre menirile unei instituții de valoare.

Au românii o vorbă înțeleaptă: seamănă azi și vei culege mâine.

Timpul pe care l-am investit în Universitatea Populară dă roade și va continua să dea. Pentru mine este clar: drumul unui lider se intersectează cu Universitatea Populară!”

Pavel Ciorbă, elev, clasa a XI-a la Liceul Teoretic “Mircea Eliade”:

„Se întâmplă un lucru: lumea se mișcă violent într-o singură direcție.

Aceasta înseamnă a distruge tot ce a fost și a nu construi nimic echivalent în loc. Totul fără niciun scop, distrugere de dragul distrugerii, de dragul experimentului. Așa înțeleg eu postmodernismul. Societatea din Republica Moldova și, mai ales, tinerii, sunt influenţaţi vizibil de acest proces. Noul educator și îndrumător al copiilor care urmează să devină adulți a ajuns să fie zeul-monitor, ce îi va învăța de acum încolo cum să rămână veșnic copii. Cum să te rupi din acest circuit? Este nevoie de un efort intelectual eroic și încăpățânat în direcția opusă, în propria direcție.

Ce au făcut, de pildă, Hasdeu, Stere sau Goma? Nu au dat ei dovadă de eroism și încăpățânare? În acest sens, Universitatea Populară își asumă rolul de a dota tânărul cu cunoștințe și abilități indispensabile, ce îi ferește de abordarea simplistă și superficială asupra unor teme esențiale, îi oferă posibilitatea să înțeleagă fenomenele sociale, politice și economice contemporane și îl face capabil să inițieze acțiuni publice, fiind pregătit și decis. Universitatea Populară reprezintă acel efort intelectual care permite o analiză a situației actuale locale în

Andrei Niculiţă, student la Facultatea de Teologie: „Am avut fericita ocazie să urmez cursurile predate de domnul Iurie Roșca în cadrul Universității Populare. Am rămas plăcut surprins atât de temele abordate, cât și de atitudinea organizatorilor. Experiența de viață și cariera politica a domnului Roșca au fost resimțite lecție de lecție. Avantajul în urma absolvirii acestor cursuri constă în acumularea de cunoștințe noi în diverse domenii precum: politică, economie, sociologie, psihologie și, nu în ultimul rând, religie.

M-a impresionat vizita domnului Dughin și ideile sale politice bazate pe tradiții și credință ortodoxă. Împărtășesc viziunile politice și religioase ale dlui Iurie Roșca și țin să-i mulțumesc din suflet pentru inițiativa și organizarea acestor cursuri. Dumnezeu să vă dea sănătate și noi puteri să educați, în continuare, tânăra generație pentru prosperitatea ţării noastre dragi”.

Amintim că programul de instruire al Universităţii Populare cuprinde două compartimente: VIZIUNE și ABILITĂŢI PRACTICE. Cursurile sunt distribuite pe o durată de trei luni, de două ori pe săptămână, a câte trei ore academice.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Pentagonul a suspendat discuţiile pe tema scutului antirachetă

Victor Ianukovici:

Anexarea Crimeii este o tragedie Președintele demis al Ucrainei, Victor Ianukovici, refugiat în Rusia, consideră drept o „tragedie” anexarea regiunii Crimeea și susţine că nu a ordonat deschiderea focului spre protestatarii prooccidentali. „Situaţia din Crimeea este o tragedie, o mare tragedie”, a declarat Ianukovici într-un interviu acordat Associated Press și postului rus NTV, informează BBC News online.

Ianukovici a promis că va încerca să îl convingă pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, să returneze regiunea Crimeea Ucrainei. „Trebuie să stabilim o astfel de sarcină și să căutăm modalităţi de returnare a Crimeei în orice condiţii, eventual având cel mai mare nivel de independenţă posibil, dar să fie parte a Ucrainei”, a spus Ianukovici, afirmând că, dacă ar fi rămas președinte, ar fi încercat să evite orga-

care ne aflăm din toate punctele de vedere, prin prisma unor mari gânditori ai lumii. Acest lucru îi oferă credibilitate. Punctul conceptual de sprijin este conservatorismul, el este axioma de la care pornesc celelalte judecăți. Conservatorismul este în opoziție cu ce e la modă, iar asta îi oferă luciditate. Domnul Iurie Roșca este pentru noi, participanții la această școală, un fel de Nae Ionescu, care ne instruiește, ne apreciază și ne motivează să ne depășim limitele. Vom avea încă multe cărți de împrumutat și multe sfaturi de cerut de la dumnealui”.

nizarea referendumului proindependenţă din Crimeea, pe care l-a catalogat drept „o formă de protest” faţă de noua administraţie proeuropeană instalată la Kiev.

Peste 100 de oameni au fost omorâţi în ianuarie și februarie, în cursul protestelor proeuropene de la Kiev. Ianukovici a dat asigurări că nu este implicat în reprimarea protestelor, atribuind incidentele opoziţiei. „Eu, personal, nu am dat niciun ordin pentru deschiderea focului”, a insistat Ianukovici.

Sursa: mediafax.ro

Pentagonul a suspendat toate discuţiile cu Moscova privind scutul antirachetă din Europa, ca urmare a intervenţiei armatei ruse în Ucraina, relata ieri agenţia RIA Novosti citând-o pe Elaine Bunn, adjuncta asistentului secretarului american al apărării pentru politică europeană și NATO. „Intervenţia Rusiei în Ucraina constituie o încălcare a dreptului internaţional ce a condus la o suspendare a dialogului nostru militar și în consecinţă nu vom continua discuţiile cu Rusia în chestiunea apărării antirachetă”, a declarat oficialul american, potrivit agenţie ruse.

Elaine Bunn a precizat că Washingtonul a refuzat propunerea Moscovei de a introduce unele restricţii în programul de apărare antirachetă și că Rusia nu va primi responsabilităţi de comandă și control în acest proiect.

Rusia și NATO au convenit, la Summitul de la Lisabona din 2010, să coopereze în programul scutului american antirachetă din Europa, dar dialogul a intrat ulterior

în impas după ce Rusia a cerut garanţii că acest proiect nu îi va afecta capacitatea de descurajare nucleară.

Kremlinul a propus crearea unui sistem comun de apărare european bazat pe principiul sectorial, astfel încât fiecare partener să fie responsabil pentru o anumită zonă. În baza acestui principiu, Rusia a cerut controlul asupra spaţiului baltic, solicitare neagreată de NATO, întrucât implementarea ei ar fi fost contrară prevederilor Tratatului Nord-Atlantic.

Sursa: evz.ro

Externe 4 APRILIE 2014

9

FLUX

Socialiştii au pierdut alegerile locale din Franţa, dar au câştigat capitala Prima femeie primar al Parisului – socialista Anne Hidalgo Socialista Anne Hidalgo a câștigat duminică, 30 martie, alegerile municipale de la Paris și va deveni prima femeie care va conduce capitala Franţei. În vârstă de 54 de ani, Anne Hidalgo, adjunctă a primarului socialist în exerciţiu Bertrand Delanoë, a învinso pe adversara sa de dreapta (UMP), Nathalie Kosciusko-Morizet, 40 de ani, apropiată a fostului președinte Nicolas Sarkozy, care s-a clasat pe primul loc după turul întâi desfășurat pe 23 martie.

Anne Hidalgo ar obţine 54,5% din voturi, iar concurenta sa – 45,5%, conform datelor prealabile.

Frontul Naţional, victorios în 15 orașe cu peste 9.000 de locuitori – oficial

Frontul Naţional (FN, extremă dreapta) a câștigat în 15 orașe cu peste 9.000 de locuitori la alegerile municipale desfășurate duminică în Franţa, potrivit rezultatelor provizorii anunţate de ministrul de Interne, Manuels Valls, citat de AFP. FN a ieșit învingător, cu ocazia primului tur al municipalelor de la 23 martie, în localitatea Hénin-Beaumont, situată în nordul Franţei. Mai multe orașe vor fi conduse de edili ai frontului Naţional, printre care Fréjus, Béziers. Președinta acestui partid, Marine Le Pen, a prezis înaintea celui de-al doilea tur de scrutin victoria în „vreo 15 localităţi”.

Fostul prim-ministru francez Jean-Marc Ayrault a recunoscut duminică seară că înfrângerea categorică a socialiștilor la alegerile municipale reprezintă un eșec pentru guvern și a promis că acest

AVERTISMENTUL LUI KIM JONG-UN: Armata şi poporul din Coreea de Nord vor face America „bucăţi şi bucăţele”

Liderul Coreei de Nord a calificat drept „foarte gravă” situaţia din peninsula coreeană, care cunoaște de câteva zile o intensificare a tensiunilor, cu un schimb de focuri pe mare, între Sud și Nord, și noi ameninţări cu un test nuclear lansate de Phenian. „Situaţia actuală este foarte gravă”, a declarat Kim Jong-un în cadrul unei reuniuni, marţi, 1 aprilie, cu oficiali militari de rang înalt, potrivit declaraţiilor sale, prezentate miercuri de agenţia oficială nord-coreeană KCNA. Liderul a acuzat autorităţile de la Seul și Washington că iau în derâdere semnalele de deschidere lansate de Nord și că sunt responsabile de fricţiunile actuale. „Statele Unite și alte forţe ostile, ignorând generozitatea și bunăvoinţa noastră, și-au intensificat manevrele militare pentru a ne distruge republica din punct de vedere politic, pentru a o izola economic și a o zdrobi militar”, a declarat liderul nord-coreean, în vârstă de aproximativ 30 de ani și ajuns la putere după decesul tatălui său, la sfârșitul lui 2011.

Armata și poporul din Coreea de Nord nu vor accepta această „ostilitate americană” și „o vor face bucăţi și bucăţele”.

Ca în majoritatea cazurilor, retorica lui Kim Jong-un se adresează, în primul rând, unei audienţe domestice și frazele cele mai războinice nu sunt traduse din coreeană în engleză, în știrea KCNA. Relaţiile dintre Seul și Phenian au traversat la începutul lui 2014 o perioadă de relativă acalmie, marcată de o întâlnire la nivel înalt între oficialii celor două ţări și o reuniune – de câteva zile – a membrilor familiilor separate de războiul Coreei (1950-1953). Începutul manevrelor anuale comune dintre forţele sud-coreene și cele americane au provocat proteste din partea Phenianului, dar mai puţin violente decât în urmă cu un an.

De câteva zile însă, tonul s-a înăsprit. Coreea de Nord a efectuat mai multe tiruri de rachetă cu rază scurtă de acţiuni, după care, săptămâna trecută, a testat rachete cu rază medie de acţiune.

Duminică, ea a ameninţat cu un al patrulea test nuclear, iar luni a efectuat exerciţii în Marea Galbenă, în apropiere de frontiera maritimă dintre cele două Corei, pe care o contestă.

Sursa: mediafax.ro

„mesaj clar” va fi „înţeles pe deplin”, scrie AFP. Aceste alegeri „au fost marcate de nemulţumirea semnificativă a celor care ne-au acordat încrederea în mai și iunie 2012”, a declarat el. Scrutinul a fost „o ocazie pentru cetăţeni de a adresa un mesaj, iar mesajul este clar, trebuie să fie înţeles pe deplin”, a adăugat ex-premierul.

Președintele francez Francois Hollande a decis luni să-l numească pe fostul ministru de Interne, Manuel Valls, în postul de prim-ministru în urma demisiei lui Ayrault după înfrângerea suferită de majoritatea de stânga la cel de-al doilea tur al alegerilor municipale de duminică.

Noul premier declara marţi, 1 aprilie, la preluarea funcţiei, că dorește ”să prelungească și să amplifice munca enormă realizată deja” de predecesorul său.

Noul guvern „de luptă” dorit de François Hollande cuprinde 16 miniștri și miniștri delegaţi, în loc de 38 în precedentul executiv al premieru-

lui Jean-Marc Ayrault, echipa urmând să fie completată săptămâna viitoare cu o serie de secretari de stat.

După economica.net

EXPERŢI:

UE se confruntă cu pericolul dezintegrării Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul dezintegrării politice și economice, în special din cauza ascensiunii partidelor radicale și erodării solidarității, pe fondul crizei economice și financiare, au declarat experții prezenți miercuri, 2 aprilie, la Bruxelles, la un seminar organizat de Parlamentul European pentru jurnaliști din mai multe state membre ale UE, în cadrul pregătirilor pentru alegerile europene din luna mai.

Jacques Rupnik, director de cercetare la Universitatea Sciences Po din Paris, a atras atenția că Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu problema generală a creșterii „politicii ostilității”, determinată de ascensiunea partidelor radicale și populiste și amplificarea euroscepticismului.

Alegerile europene din acest an sunt „altfel” din două motive: unul este „criza internă” prin care trece UE, legată de situația economică și financiară dificilă, iar altul este „criza externă”, determinată de evoluțiile recente din Ucraina, a afirmat Jacques Rupnik, în cadrul seminarului intitulat „Alegerile europene 2014: De această dată este altfel”. În ceea ce privește criza internă din UE, expertul francez susține că „dezintegrarea europeană este o posibilitate” și că este afectată coeziunea europeană. „Numitorul comun al UE este criza ideii de solidaritate”, nu doar între Vest și Est, ci și, mai recent, între Nord și Sud, a spus el.

La rândul sau, britanicul Richard Griffiths, profesor de studii internaționale în cadrul Universității Leiden din Olanda, a atras atenția asupra „pericolului dezintegrării” Uniunii Europene.

El a precizat că există o „retorică antieuropeană continuă”, care nu este întotdeauna rațională. „Trebuie să combatem această retorică”, a subliniat el.

Richard Griffiths pledează pentru crearea Statelor Unite ale Europei, „dar, în actualul context, ar fi bine dacă ar fi menținută situația actuală”.

Roland Gillet, profesor de economie și finanțe la Universitatea Sorbona din Paris și la Universitatea Libera din Bruxelles, a declarat, de asemenea, că există riscul „dezintegrării economice” a UE. „Este clar că e important să existe uniunea bancară, dar în momentul de față există un impas”, a afirmat el.

Roland Gillet a adăugat că, în prezent, există îndoieli cu privire la solvabilitatea monedei unice europene, dar și-a exprimat speranța că scenariul unei Uniuni Europene fără euro nu este unul posibil.

Alegerile pentru viitorul Parlament European vor avea loc în perioada 22-25 mai în toate cele 28 de state membre ale UE. Numărul persoanelor cu drept de vot în UE este estimat la 400 de milioane, care vor alege un număr de 751 de reprezentanți în legislativul european.

Ionuţ MAREȘ Sursa: agerpres.ro

FLUX

10

Magazin 4 APRILIE 2014

Cum arăta, în realitate, Ion Creangă Fotografie inedită descoperită la Muzeul Literaturii Române Iaşi Specialiștii Muzeului Literaturii Române Iași au descoperit recent că în patrimoniul instituţiei se regăsește o fotografie care îl surprinde pe scriitorul Ion Creangă, alături de A.C. Cuza și N.A. Bogdan.

Dan Lungu, directorul MLR Iași, a declarat că este vorba de o copie după o ferotipie realizată la Slănic Moldova, în anul 1885, când Ion Creangă se afla acolo pentru tratament, și reprezintă una dintre puţinele fotografii ce îl înfăţișează pe marele povestitor. „Ferotipia, de care pomenește N.A. Bogdan în «Povești și bazaconii din Moldova» (București, 1923), rămâne în istoria ilustrată a personalităţilor literaturii române drept una ce nu dezminte deloc jovialitatea specifică lui Creangă: „Într-una din zile, venind un fotograf care poza pe tinichea – fotografie așazisă americană – invitai de mai multe ori pe Creangă să-și scoată poza. Dar mai totdeauna îmi răspundea: Decât să dau un frăncușor ca să mă vad lat pe tinichea, mai bine cumpăr cu el un coșuleţ de brânză sau de păstrăvi și mi-a prii mai bine decât tinicheaua... Într-o zi însă, aflându-se și cu domnul. A.C. Cuza, îl hotărâi să ne pozăm tustrei în grupă; ne așezarăm într-un tufiș de lângă sala de cură, Creangă

stând în picioare, îndărăt, și noi pe o bancă, eu la stânga, Cuza la dreapta lui”, a citat Dan Lungu.

Ferotipia secolului al XIX-lea era una dintre cele mai ieftine și accesibile forme de a deţine o fotografie. Realizată la târguri, bâlciuri sau pe stradă, aceasta nu necesita cunoștinţe temeinice de optică, chimie, oricine putând să o facă.

Atelierele importante ale vremii erau deţinute în special de artiști pictori-fotografi care nu făceau compromisuri în practicarea artei lor. „Faptul că Siegmund Packer vede o oportunitate în multiplicarea în atelierul său a celebrei ferotipii descrise de N.A. Bogdan ne demonstrează perspectiva genială pe care a avut-o acesta în istoria fotografiei, lăsându-ne astăzi moștenire una dintre puţinele reproduceri ale unei imagini memorabile. Fotografia are și o altă latură memorială prin dedicaţia și însemnările de pe verso: «Lui V.A. Gheorghiţă// 15/28 Februarie 1914// Iași// Radu Manoliu; Copie după originalul din 1885 la// Slănicul din Moldova// A.C. Cuza, I. Creangă, P(?)

Bogdan (sic)»”, a mai spus Dan Lungu.

Sursa: agerpres.ro

Arheologii susţin că au descoperit Sfântul Graal, potirul din care a băut Iisus la Cina cea de Taină În religia creștină, Sfântul Graal este considerat un pocal din care Iisus a băut la Cina cea de Taină. Odată cu trecerea timpului, acest pahar nu a devenit doar un simbol al credinţei, ci a fost însușit cu diverse puteri magice. Astfel a devenit unul dintre cele mai râvnite artefacte și a ajuns să fie căutat obsesiv de numeroși oameni importanţi.

Poetul german Volfram von Eschenbach susţine, într-o lucrare apărută în secolul al XIII-lea, că Graalul a fost realizat din piatră filozofală (Lapis exilis), o piatră pură căzută din cer. Poetul francez Chretien de Troyes scria pe la sfârșitul secolului al XII-lea că Potirul nu ar fi altceva decât o tavă “fermecată”, pentru ca din lucrarea “Moartea lui Arthur”, scrisă de englezul Thomas Malory, să aflăm că Sfântul Graal era un vas de împărtășanie la care nu are acces decât un iniţiat. Neexistând încă dovezi istorice concrete, părerile și presupunerile despre existenţa Potirului Sfânt continuă să înfierbânte imaginaţia oamenilor de știinţă. De asemenea, Hitler a făcut o obsesie pentru acest obiect mistic și unele zvonuri susţineau că Sfântul Graal l-a ajutat să ajungă dintr-un simplu soldat conducătorul unei naţiuni puternice.

Pentru că vasul nu a fost găsit niciodată, numeroși arheologi i-au atribuit un aspect metaforic, dar lucrurile tind să ia o întorsătură stranie, pentru că arheologii spanioli au anunţat că l-au descoperit. Ei cred că potirul se află într-o biserică din Leon, oraș din nordul Spaniei.

Pe parcursul ultimilor ani, o echipă de specialiști a cercetat istoria acestui vas și a ajuns la concluzia că tocmai au descoperit Sfântul Graal. Concluzia se bazează pe descifrarea a mai multor documente egiptene care descriu cu lux de amănunte paharul folosit de Iisus, dar și drumul pe care l-a urmat acesta.

“Pergamentele susţin că Sfântul Graal a fost luat de către musulmani din Ierusalim și a fost dus la Cairo. La scurt timp, paharul sacru a fost trimis la Denia, pe coasta mediterană a Spaniei, în schimbul unei cantităţi importante de hrană. În Evul Mediu, o mare parte a Spaniei a fost sub dominaţie musulmană, iar potirul a intrat în posesia regelui Ferdinand I de Castilia”, sunt de părere Margarita Torres și José Ortega del Río, doi specialiști spanioli.

Unele zvonuri susţin că Vaticanul este la curent despre existenţa Sfântului Graal în biserica din Spania și în 2006, când Papa Benedict a vizitat orașul Leon, a stat la masă având în faţă sfântul potir.

Această teorie șocantă emisă de arheologii spanioli pune pe jar întreaga comunitate creștină, dar și incriminează Vaticanul pentru că ascunde lucruri extrem de importante care ar putea să schimbe percepţia asupra adevărului suprem.

Sursa: efemeride.ro

Turnul Eiffel, la 125 de ani. Povestea monumentului detestat de francezi şi iubit de restul globului Deși francezii l-au considerat hidos încă din momentul „nașterii”, astăzi este unul din principalele puncte de atracţie ale Parisului și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din lume. Turnul Eiffel, un simbol al Franţei, a împlinit venerabila „vârstă” de 125 de ani.

Povestea faimoasei construcţii de oţel poate fi considerată o adevărată epopee. Turnul Eiffel a ajuns să fie elementul reprezentativ al Franţei în urma câștigării unui concurs de arhitectură lansat cu prilejul Expoziţiei Universale din 1889.

La acest concurs au fost înscrise 107 proiecte, iar câștigătorul a fost cel prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) și Stephen Sauvestre (arhitect).

Astfel, la data de 26 ianuarie 1887, a început săparea fundaţiilor pentru turnul de metal înalt de 324 de metri, care avea să intre în istorie. Timp de cinci luni, muncitorii au săpat fundaţiile, folosindu-se doar de lopată.

După isprăvirea fundaţiei și fixarea celor patru picioare ale turnului, construcţia a început să se înalţe văzând cu ochii. Monumentul de seamă al francezilor a fost inaugurat la data de 31 martie 1889, zi în care Gustave Eiffel a urcat cele 1710 trepte ale turnului și a pus în vârf drapelul Franţei.

Deși Turnul Eiffel este foarte admirat astăzi, în urmă cu o sută de ani această minune arhitecturală a iscat numeroase controverse în rândul contemporanilor săi.

A fost lăudat și apreciat de unii, dar a fost pus la zid de majoritate. Un grup mare de artiști, printre care Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris) și fiul lui Alexandre Dumas, au publicat o scrisoare deschisă în ziarul Le Temps, pe 14 februarie 1887, și au protestat contra turnului, pe care în considerau hidos, adăugând că acesta „desfigurează Parisul”.

Venim, scriitori, pictori, sculptori, arhitecţi, amatori pasionaţi de frumuseţea până acum intactă a Parisului, să protestăm din toate puterile, cu toată indignarea, în numele gustului francez (…), în numele artei și a istoriei franceze ameninţate, împotriva ridicării, în inima capitalei noastre, a inutilului și monstruosului Turn Eiffel, își începeau ei, indignaţi, scrisoarea.

Aceștia își continuau petiţia prin a vorbi despre frumuseţea arhitecturală a Parisului și prin a batjocori creatorii turnului și munca acestora, folosind cuvinte precum „profanare”, „dezonoare”, „oroare”, „barbar”, odioasa

coloană de tablă” etc. Scrisoarea se încheie cu apelul de a apăra Parisul împotriva “devastărilor administrative și a vandalismului întreprinderilor industriale”.

Veţi susţine oare că piramidele au izbit atât de mult imaginaţia oamenilor datorită valorii lor artistice?

Până la urmă, ce altceva sunt, decât niște dealuri artificiale? Și totuși, care vizitator rămâne rece în prezenţa lor? Cine nu s-a întors de acolo plin de o admiraţie căreia nu i-a putut rezista? Și care e sursa acestei admiraţii, dacă nu imensitatea efortului și măreţia rezultatului? Și pentru care motiv ceea ce e demn de admiraţie în Egipt ar deveni hidos și ridicol la Paris? Caut să aflu și mărturisesc că nu-mi dau seama, răspundea Eiffel, tot printr-o scrisoare deschisă.

Românii fac parte din istoria turnului Eiffel. Astfel, în anul 2009, o echipă de 19 alpiniști utilitari români au participat la lucrările de recondiţionare destinate construcţiei. Nu numai aspectul actual depinde de mâinile unor profesioniști români, ci însăși existenţa edificiului. Structura metalică a Turnului Eiffel este realizată la Reșiţa, iar oţelul provine din furnalul de la Govășdia din localitatea Ghelari, judeţul Hunedoara.

Tot un român, inginerul Gheorghe Pănculescu, a inventat un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată care a făcut posibilă ca această structură metalică uriașă să stea în picioare. Gustave Eiffel i-a făcut o vizită inginerului român la Vălenii de Munte, unde au vorbit despre înălţarea, unui turn ieșit din comun, la Paris, cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. Pentru construirea turnului, Gustave Eiffel a utilizat tehnica inventată de Pănculescu, folosind subansambluri metalice confecţionate la sol și asamblate progresiv, pe măsura înălţării construcţiei. În ciuda controverselor, Turnul Eiffel este una din principalele atracţii turistice ale Parisului și primește, anual, în jur de 6 milioane de vizitatori, ajungând, până în momentul de faţă, să fie vizitat de peste 200.000.000 de persoane. Veniturile generate de turismul la Turnul Eiffel sunt de ordinul milioanelor de euro, preţul biletelor variind între 3 și 15 euro, în funcţie de vârsta vizitatorului, folosirea liftului sau a scărilor, și reducerile pentru persoanele cu dizabilităţi sau copii. Și astăzi, francezii nu s-au lăsat pe deplin convinși de „farmecul“ turnului, mulţi dintre ei considerându-l un kitsch, mai ales în preajma Sărbătorilor de iarnă, când este împodobit cu beculeţe.

Sursa: turismistoric.ro

Cultur=

4 APRILIE 2014

16.IV.1993

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

ILUZIA NECESARĂ

Casa lui I.N. Ivanov, mai târziu a cântăreţei de operă Lidia Lipcowsky

(Pagini de jurnal)

Scenă la clinica stomatologică. Printre studenţii autohtoni se remarcă și câţiva arabi. În așteptarea dnei profesoare Pântea, stau la un colţ de masă. La centrul mesei – o studentă care răsfoiește un conspect. Se apropie un student arab înalt, dolofan și nebărbierit, dar cu semne că intenţionează să-și lase barbă, care să-i ascundă cât de cât faţa mare de tot. „Ai făcut tema?” o întreabă pe colega sa de la mijlocul mesei. „Da, iată”, zice domnișoara și îi întinde un caiet. Arabul răsfoiește, citește ceva. „Dacă dorești, poţi să copii”, zice studenta. Arabul mai ia un caiet ce stă în faţa domnișoarei, se întoarce spre fereastră, apoi îi întoarce caietul.

Nerăbdătoare și neatentă, studenta deschide caietul și eu văd între pagini o bancnotă de nu mai știu câte mărci germane. Aha! Mișcarea e simplă. Arabul nu are timp, dar mai ales interes să pirotească asupra temelor care trebuie trecute în caietul de curs. Are o înţelegere cu colega: tu îmi faci temele, eu te plătesc în ceva valută. Așadar, harnica studentă are două caiete identice: unul al ei, celălalt al colegului arab. Iar profesorul, mă rog, nu mai atrage el atenţia la identitatea caligrafiei. Și-apoi știe el prea bine de „străduinţa” unor fii de bani gata, care vin la Chișinău de aiurea din lume, ca să se căpătuiască cu o diplomă în medicină ce le este necesară nu pentru a practica această profesie, ci pentru a deschide o clinică, o farmacie în care vor lucra alţii, medicii cu carte, dar fără bani de la tata.

Deprinsă cu denunţurile pe care le practica făţiș pe timpul comuniștilor, A. R. nu-și mai dă seama pe ce lume trăiește, și-i tot dă înainte cu delaţiunile. Pe 21 martie, îi adresează lui Snegur un „donos” (o pâră) asupra colegilor săi scriitori, implorându-l pe acest președinte de paie să ne taie, să ne spânzure, să ne lichideze, numai să-i facă dreptate ei și lui, V. R., cei mai buni și cei mai nedreptăţiţi stihuitori din R. Moldova. Cancelaria președintelui expediază rușinea aia tipărită la mașină (un xerox) guvernului, de unde, cu semnătura lui Coșcodan (Mânăscurtă îi spune bine și pe potrivă: Coșcodac), vine o copie a delaţiunii și indicaţia ca, în termen de 15 zile, să informăm guvernul și ticluitoarea obrăzniciei aia despre măsurile întreprinse. Ce mai! Unde a prins a tremura – cine? – de frică…

Dar iată o parte din pâra celei care a cântat partidul, comuniștii, Rusia cu toţi mestecenii ei, a glorificat fel de fel de pseudoeroi proletari și multe alte împeliţări: „…Iar acum, Dle Președinte, aș vrea să mă opresc asupra altei probleme a vieţii și muncii mele. Eu am scos la lumină, în calitate de redactor, sute de cărţi care au lucrat și mai lucrează încă la cultura poporului nostru.

Acestea au fost cărţile colegilor mei, în care eu ca redactor am scris multe sute de versuri ce au fost apoi cu plăcere aprobate și în tihnă primite ca fiind scrise de autorii respectivi. (Care autori? Care versuri? Dacă e vorba de Cruceniuc, Ponomari, Barjanschi & K0, păi, nu există nici „poeţii”, nici versurile, chiar și cele „primite cu plăcere”… – n.m.) Eu însă, în acest timp 5 ani, nu am editat nicio carte de a mea, căci n-am fost învăţată să folosesc postul în scopuri personale. Astăzi scriitorii începători de ieri sunt mai toţi „clasici” în viaţă (ei, clasici nu, dar că scriu mult mai bine decât A., – așa e. – n. m.), cu onoruri și fumuri destule, uitând, cum a spus A. Lupan: „de dădaca ce le-a crescut cărţile”. (Putea să găsească pe altcineva, pe care să-l citeze, căci Lupan, ca scriitor, e „Sat uitat” și mare „Tărăboi”. Iar tinerii n-au avut cum uita, deoarece nici nu au știut ce a spus A. Lupan… – n.m.) Uitând, bineînţeles, și de vârsta onorabilă la care sunt și de ponderea scrisului meu în literatura acestui meleag. (Ei, stimată tovarășă, numai de ponderea scrisului d-tale să nu vorbim! Chiar să nu știi ce crede lumea despre „Mesteceni albi”, „Clopote în aprilie” etc.?...) Mare și rea este, Doamne, invidia! (Ha, ha! Ce să invidiezi? – n.m.) Iată că s-au grăbit toţi, aproape toţi membrii actualu-

11

lui consiliu al US și nu numai membrii, ci și prietenii lor, să se editeze în noua grafie (de când, mă rog, grafia latină e nouă pentru români? – n.m.), în primul rând, pe sine, îmbrâncindu-i pe alţii. Îmbrâncită sunt și eu, scriitoare cu nume bun și conștiinţa acestui neam, cu aprecieri frumoase, cu diplome de onoare ale republicii. De rând cu toţi oamenii de bună-credinţă, dar fără zgomotul zarvei ce-i caracterizează pe unii din Consiliu, am luptat și eu zi de zi pentru limbă și alfabet, pentru revenirea lor acasă, la vatră. Cu părere de rău însă, nici până azi, din cauza piedicilor ce mi le pun fariseii colegi „cu stea în frunte”, nu pot să-mi adun măcar parte din rodul muncii (De ce nu tot? Și cel cu Lenin, „rodul”, cu partidul, rușii-fraţi etc. – n.m.) mele într-o carte cu grafie latină. US activează în exclusivitate pentru membrii Consiliului ei, majoritatea cărora îmi sapă zilnic mormântul.

Ziua morţii mele va fi pentru ei o adevărată sărbătoare, ziua cea mai fericită, în care vor bea cea mai multă șampanie. Dar Dumnezeu cu ei, veselească-se, alta ce au a face? Toate aceste aspecte negative au loc datorită faptului că nu M. Cimpoi conduce Consiliul US, ci Consiliul îl conduce cum vrea pe M. Cimpoi. Mă întreb cu îngrijorare: ce Consiliu mai este și acesta care ne conduce dușmănindu-ne? În privinţa editării, același destin îl are și cartea „Sfintele rădăcini”, carte a scriitorului V. R., carte care zace gata redactată mulţi ani la Ed. „Hyperion”, fiind aruncată dintr-un plan în altul.

Mai mult ca atât. Acest autor, invalid, unicul scriitor din Moldova operat la inimă, nu numai că ar trebui să se bucure de susţinere din partea Consiliului în editarea cărţilor (Ce putere are Consiliul în această problemă? Fără editură, fără tipografie, fără?... Cine și ce poate face? – n.m.) sale, dar omenește i s-ar cuveni fixată și o pensie din partea US. (Din ce mijloace? De ce nu-l întreabă pe președinte, care a promis intelectualilor marea cu sarea, semnând decrete de care nu ţine cont nimeni, și care președinte a ajuns să urască intelectualitatea? – n.m.) …Vă rog, Dle Președinte, să interveniţi (Cum? Cu poliţia? – n.m.) pentru a pune capăt acestor nedreptăţi strigătoare la cer (Care cer?

Al comuniștilor, agrarienilor? – n.m.), pentru a putea fi editată, după atâta întârziere, prima mea carte cu grafie latină și cartea scriitorului V. R. … Încă o dată Vă rog, Dle Mircea Snegur, să nu ne lăsaţi să fim striviţi sub roata mârșăviei, să nu ne lăsaţi să ne acopere uitarea premeditată, să nu lăsaţi răufăcătorii să ne fure liniștea și munca literară – această unică bogăţie a noastră, care de fapt nu ne aparţine nouă, ci numai poporului și ţării acesteia”.

(Datele: Cancelaria de Stat a Republicii Moldova. Nr. 725 din 5.IV.1993.)

26.IV.1993 Luni, a doua zi de Paștile blăjinilor.

Sâmbătă, 17 aprilie, îmi telefonase Esinencu. Vestea cea tristă – decedase Ion Bolduma.

Vasile Vasilache comentează cazul într-un mod ușor fariseic: „Uite că păcătosul a murit în zi de sărbătoare, la Paști. Se zice că la aiștia porţile cerului le sunt deschise. Da’ tu știi cum a murit el? Ca Ion Creangă, bre. Cu găluștele și jinul lângă dânsul, îmbuibat, că soţia sa îi ducea…”.

Până la urmă, zicem să-l vorbim doar de bine și Dumnezeu să-l ierte. Înmormântarea la Cimitirul central, miercuri, 21 aprilie. Familia nu a putut respecta tabietul canonic al celor trei zile: cam nepregătită, cam sărăcuţă, a așteptat ajutorul US, care a și venit… Împreună cu Victor Dumbrăveanu am dus capacul sicriului. Defunctul depus în faţa ușii bisericii de la cimitir, însă părintele întârzie. Durează… Așteptăm…

Hari Moraru zice: „Știţi de ce nu intră Bolduma în biserică?... Va intra doar când îi va da voie Dumnezeu… Crucea… Blestemul crucii”. Și noi ne amintim că bietul, naivul și derutatul student Ion Bolduma a fost ispitit să arate râvnă diavolească la coborârea de pe Catedrala din centrul Chișinăului a crucii… Dumnezeu să-l ierte…

Marţi, 13 aprilie, a sosit la US un TIR cu ajutoare sociale din partea „Crucii Roșii” din Ro-

mânia. Ni-l oferă însuși președintele societăţii, dl Nicolae Nicoară, scriitor și dumnealui. Un coș împletit din mlajă, ouă roșii, ouă „scrise”, prosoape, portocale… Ajutorul – substanţial: haine pentru bărbaţi, noi, pături, lenjerie, încălţăminte, cafea… Făină, orez, zahăr… Animaţie, domnilor, sau, mai bine zis, cum zice francezul: charivari (că doar de o lună și ceva privim TV 5 direct de la satelit și de la Paris, adică…).

Lăcomie, escrocherie, de, în spiritul timpurilor egoiste și destul de grele pe care le trăim. Soaţa șefului se remarcă prin obrăznicie și genţi durdulii… Alţii fură cât pot… Se ajunge până la spargerea, în fapt de noapte, a ușii de la biroul lui Cimpoi, unde fusese depozitată o parte din ajutoare… Situaţie penibilă… Însă gestul „Crucii Roșii” din România a fost atât de generos, atât de frumos și foarte necesar pentru mulţi dintre scriitori și pentru personalul tehnic al casei literaţilor; pentru angajaţii redacţiilor noastre literare…Să ne amintim, deci, doar de frumuseţea lucrurilor, în pofida hidoșeniei ce s-a manifestat ca înainte de potop…

Pe 23-24 aprilie, Zilele Stănescu. De peste Prut sosesc: Ioanid Romanescu cu Dan Baghiu și Marius Moisuc, editorii de la „Princeps”, soţii Mincu, Marin și Ștefania de la Constanţa, Gheorghe Tomozei, Anghel Dumbrăveanu, Alexandru Condeescu, Ana Blandiana și alţi câţiva de la București. Dora, apatică și puţin sensibilă la amintirile nichitastănesciene.

La Hotelul „Naţional” stăm o oră jumătate cu Ioanid Romanescu și punem la punct varianta definitivă a viitoarei mele cărţi de poezie, ce trebuie să apară la editura „Princeps” din Iași.

Renunţăm la titlul prelung în favoarea acestuia: „Iluzia necesară”. Ioanid a citit atent, meticulos fiece poezie, învrednicind-o de câte o notă.

Nu a acceptat decât textele care a luat de la 8 în sus. „În caz de pericol” a fost notată cu 10+, cu toate că eu consider că am poezii mult mai consistente. Romanescu e un foarte bun stilist.

Chiţibușar de elită de la care ai ce învăţa întru bunul nivel al unui text poetic. E un adversar al localismelor, neaoșismelor, al aluziilor politice.

Caută neutrul, general-universalul, neimplicatul în concretul-concret, ci în general-înţeles…

Un strop de mirare din partea mea: Ioanid nu cunoaște două noţiuni românești – steblă și ciurlan. Îi explic, fără a-mi afișa orgoliul… Am ales circa 40 de titluri, câte se cer pentru cărţile din colecţia „Biblioteca de poezie” în care au apărut deja trei autori: Stănescu, Romanescu și un foarte întârziat debutant pre nume Zeletin.

Eu voi fi al patrulea sau al cincilea. Ioanid i-a propus și lui Suceveanu să pregătească manuscrisul. Se gândește la o carte a Leonidei Lari…

Să fie într-un ceas bun…

Lari telefonează de la București, căutându-l pe Cimpoi. Acesta lipsește. Îl solicită pe Suceveanu. Acesta refuză să vorbească. Secretara îmi întinde receptorul. Eu nu sunt chiar fricos. În mod amical, tratăm cu Leonida spinoasa problemă a apartenenţei săptămânalului „Glasul naţiunii”. Fondator e US și ei nu pot reînregistra ziarul… Deocamdată, Cimpoi refuză să le dea „dezlegarea”… Însă a doua zi sosește de la București Anatol Ciocanu, cu misiunea specială de a obţine „de-fondarea” US… Și chiar o obţine… E bine. Fie pace și liniște într-una… Îl întâlnesc pe muzicianul/ dirijorul de cor Victor Nevoie.

Ce faci?

Fac o seară de creaţie la sala cu orgă.

Cu vreo ocazie oarecare?

Păi, cum zice un cunoscut de-al meu, astăzi toţi mucoșii împlinesc 50 de ani.

A-ha! Felicitări, mucosule!

De unde, de când îl cunosc pe Victor Nevoie? Aproape întâmplător. Vede-se, mă cunoștea el, mai mult la înfăţișare. Într-o sâmbătă – sau duminică? – seara, lângă cinematograful „Patria”, intrăm în vorbă și el mă întreabă dacă nu doresc să merg la o nuntă. „La cine?” mă interesez. „La una din nunţile lui Liubomir Iorga”, zice el, începând „a bârfi” niţel mirele. Și am mers.

Undeva la Buiucani sau Schinoasa. Cântau mulţi lăutari buni, inclusiv Vasile Iovu și Ignat Bratu.

Veselie mare.

Pe strada Alexei Șciusev, 111, se află o frumoasă clădire în care a locuit cântăreața de operă Lidia Lipcowsky și care acum este un monument de arhitectură de însemnătate naţională. În 1873, consilierul efectiv de stat Ivan Ivanov a cumpărat două loturi vecine și le-a unit. La mijlocul anilor ’70, la colţul străzilor Leova și Nemţească a fost construită o casă într-un etaj cu o mansardă și o casă cu două etaje, de-a lungul străzii Leova. Autor al proiectului a fost arhitectul de atunci al orașului A.I. Bernardazzi. În această casă, între anii 1919 și 1940 a locuit primadona de operă și profesoara de canto a operei din Chișinău, Lidia Lipkowsky (1880-1950).

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată într-un parter pe un demisol înalt, cu faţadele aliniate la intersecția străzilor Serghei Lazo și Șciusev. Un perete longitudinal împarte spaţiul interior în două părţi egale, fiecare divizată în odăi, legate în anfiladă circulară. Intrarea de onoare este prin faţada principală, dinspre strada Șciusev, de pe o terasă exterioară cu două rampe.

Decoraţia plastică este în stil eclectic, cu detalii ale stilului neoclasic și multe forme artistice, create de arhitect în baza artei populare. Faţada este simetrică, cu șapte axe compoziţionale, dintre care șase sunt goluri de ferestre și una de ușă, amplasată central, într-un rezalit, dominată de un balcon de la răsuflătoarea podului și încununat cu atice. La colţurile clădirii sunt instalate tumbe împodobite cu motivul florii de piatră, care este utilizat și la decorarea ancadramentelor ferestrelor. Faţada laterală are trei axe, toate ferestre (o fereastră a fost înlocuită cu o ușă de intrare), alungită de o casă într-un nivel, alipită dinspre strada Serghei Lazo, și de casa paznicului, lângă care se afla intrarea secundară în imobil. În această latură se afla sala de muzică, în care erau organizate serate muzicale. Faţadele principale sunt în zidărie aparentă din piatră făţuită în combinaţie cu piatră spartă, cu factură aspră și fracţie mică. Din piatră făţuită sunt formate ancadramentele ferestrelor, desenele între ferestre și coronamentul pereţilor, care combină o friză din două șiruri de denticule cu turnuleţe în consolă, care la colţuri trec în motivul florilor de piatră, caracteristice pentru zona etnografică a cursului inferior al râului Răut.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Gastronomie 4 APRILIE 2014

MAPAMOND CULINAR

„De multe ori simt că merg în unele regiuni îndepărtate ale lumii pentru a-mi aminti cine sunt cu adevărat.”

Michael Crichton

Georgia – o destinaţie culinară de neuitat

Călătoriile noastre culinare se îndreaptă către frumoasele ţări caucaziene. Gazda noastră pentru acest voaiaj imaginar este frumoasa capitală a Georgiei – Tbilisi.

Situat la răscrucea vechilor drumuri eurasiatice, Tbilisi mai păstrează din parfumul acelor vremuri, arhitectura acestuia trimiţându-ne către alte timpuri. Aici trecutul își dă întâlnire cu modernul, fiind un oraș plin de încărcătură istorică, cu peisaje desprinse din poveste, dar și vivace, reconfortante, tocmai potrivit pentru o călătorie în care să-ţi lași o fărâmă din inimă.

Dealurile ce-l înconjoară parcă străjuiesc vechiul Tbilisi, dându-i, totodată, un farmec aparte. Anume de pe aceste dealuri putem admira splendoarea orașului, râul Mtkvari, ce-și croiește drum chiar prin centrul acestuia.

Pentru a ne simţi conectaţi la istoria Georgiei, începem explorarea orașului urcând pe dealurile ce veghează partea de sud a acestuia. Aici vom descoperi vechea fortăreaţă Narikala, construită în secolul IV, încă înainte de a exista Tbilisi. În apropiere vedem și statuia numită Mama Georgiei, cu o înălţime de 20 de metri, veghind deasupra orașului. Statuia ţine într-o mână un ulcior cu vin, ce reprezintă ospitalitatea, iar în cealaltă mână – o sabie, ce semnifică puterea și dârzenia poporului. În apropierea acesteia descoperim și grădinile botanice ale Tbilisiului, unde ne putem retrage pentru a admira numeroasele specii de plante rare, arbori de tot felul, dar și pentru a ne bucura de câteva momente de liniște și reculegere, înainte să ne aruncăm în vâltoarea orașului.

Un alt loc ce te va conecta cu istoria și specificul georgian este impresionantul muzeu etnografic în aer liber. În acest „sat istoric”, întins pe o suprafaţă de peste 50 de hectare, se regăsesc peste 70 de case tradiţionale georgiene, mutate din diferite regiuni ale ţării, pentru a crea o imagine de ansamblu asupra întregii Georgii.

Arhitectura orașului reprezintă un amestec al specificului local georgian, cu influenţe puternice de stiluri bizantin, european, slav și oriental. Cele mai vechi părţi ale orașului au în mod clar un aspect arhitectural tradiţional georgian, cu influenţe din Orientul Mijlociu. Cartierele care au fost construite, în principal, în secolul al XIX-lea, au un aspect contrastant european / rusesc, în stil neoclasic.

Centrul Vechi istoric al orașului ne așteaptă să hoinărim pe străduţele înguste și întortocheate, unde vom descoperi arhitectura clădirilor, bisericuţele ce răsar din loc în loc, clădirile cu 2-3 niveluri, cu balcoane din lemn vopsite în nuanţe Dăm startul acestui maraton în bucătăria georgiană cu cel mai savuros, apreciat și popular preparat tradiţional: khinkali. Asemănător cu colţunașii de pe meleagurile noastre, aceștia au o formă deosebită, semănând cu o punguţă bine strânsă la gură: cu cât mai multe pliuri are aluatul, cu atât mai talentată e considerată gospodina.

Khinkali pot avea diverse umpluturi, în zona montană fiind preparaţi în special cu carne de miel, dar în restul regiunilor fiind preferat un mix de carne tocată de porc și vită.

Totodată, putem prepara khinkali cu brânză sau vegetarieni, cu ciuperci, cartofi, verdeaţă, deși preferate rămân umpluturile din carne, pentru că georgienii sunt, în general, mari amatori ai preparatelor pe bază de carne.

Khinkali Ingrediente: Aluat: 4 căni de făină 1 linguriţă de sare 1 ¼ cană de apă caldă Umplutură: 400 g de carne tocată de porc și vită 1 legătură pătrunjel tocat 1 ceapă tocată ¼ linguriţă de chili măcinat sare, piper Punem într-un bol făina, sarea și apa și le amestecăm până obţinem aluatul. Mutăm aluatul pe masa de lucru, pe care am presărat făină și frământăm timp de 6-7 minute. Învelim aluatul în folie alimentară și-l dăm la frigider pentru 40 de minute.

de roz pal, verde sau acoperite de iederă. Datorită diversităţii culturale a orașului, aici convieţuind în jur de 100 de grupuri etnice diferite, vedem alături moschee, sinagogi, biserici ortodoxe de est și orientale.

Pentru a înţelege mai profund atât istoria veche, cât și cea recentă a ţării, vom face un popas la Muzeul de Istorie al Georgiei, iar mai apoi la Muzeul Ocupaţiei Sovietice.

Tot în orașul vechi este situată și galeria de artă Tiflis Avenue. Aici este reflectată arta unei palete largi de artiști georgieni care lucrează în diferite medii și stiluri și au loc cu regularitate expoziţii.

Dacă vreţi să vă relaxaţi și să vă recăpătaţi puterile după atâta colindat pe străzi sau, pur și simplu, pentru o experienţă autentică georgiană, vă sugerez să mergem în cartierul băilor. Aici vom găsi celebrele băi termale antice, unde vom putea face o baie caldă de sulf. Orașul, cel mai probabil, își trage numele anume de la aceste băi, tbili însemnând cald în traducere.

O vizită pe care trebuie să o facem în mod neapărat este la Catedrala Sameba. Un impresionant edificiu cu o înălţime de 101 metri, construit recent, în 2003, ce cuprinde 10 biserici în interiorul său.

Pentru a arunca o ultimă privire orașului de la înălţime, către apus, luăm funicularul și urcăm din nou pe culmile orașului. În timp ce ne ridicăm spre cel mai bun punct de belvedere al orașului, ne lăsăm copleșiţi de frumuseţea priveliștilor ce ni se deschid în faţa ochilor. De aici, de sus, privirile ne sunt absorbite de imaginea orașului peste care cad ultimele raze de soare, de peisajele din jur, astfel că Tbilisi își găsește pentru totdeauna un colţișor în inima noastră.

Călătoria prin enigmaticul și incomparabilul Tbilisi se apropie de sfârșit, așa că veni timpul să dăm o raită și prin bucătăria tradiţională georgiană, care, cu siguranţă, ne va surprinde papilele gustative, tocmai pentru că aici se încrucișează drumurile dintre Asia și Europa, creând o bucătărie variată și savuroasă.

Preparatele georgiene reprezintă unul dintre ingredientele esenţiale ale renumitei ospitalităţi georgiene, musafirii fiind consideraţi un „dar de la Dumnezeu”, așa că nu vă miraţi dacă veţi fi primiţi cu mare fast și mese îmbelșugate.

Georgienii își manifestă ospitalitatea prin ospăţurile pe care le dau, numite supra, pentru care sunt gătite o mulţime de feluri de mâncare, stropite din belșug cu vin, acompaniate de muzică tradiţională și, bineînţeles, condimentate cu faimoasele toasturi georgiene.

Între timp, amestecăm carnea cu pătrunjelul, ceapa, chili, sarea și piperul după gust.

Scoatem aluatul și-l întindem cu ajutorul unui sucitor pe masa de lucru și tăiem cercuri din aluat, cu ajutorul unei forme speciale sau cu un pahar (vom obţine aproximativ 25 de bucăţi). Întindem fiecare cerc de aluat cu sucitorul, punem o lingură de carne în mijloc, și pliem marginile aluatului până acoperim compoziţia. Luăm khinkali în palmă, apucăm pliurile și le răsucim pentru a obţine o punguţă strânsă la gură.

Se procedează astfel pentru tot aluatul. Într-o cratiţă mare punem apă cu sare la fiert. Când apa fierbe, adăugăm câte 6-7 khinkali și îi fierbem timp de 8 minute, până se ridică la suprafaţă, îi scoatem cu ajutorul unei linguri sau palete găurite, apoi procedăm la fel și pentru restul de khinkali.

Khinkali se servesc fierbinţi, doar cu puţin piper măcinat sau verdeaţă deasupra. Se apucă de vârful punguţei (care în georgiană se numește kudi – adică pălărie, sau kuchi – bu-

ric), se mușcă și se soarbe sucul lăsat de carne înăuntru, apoi se mănâncă restul. Aluatul din capătul punguţei nu se mănâncă, fiind lăsat în farfurie.

Dacă nu aţi mâncat totul la o masă, le puteţi reîncălzi într-o tigaie în care aţi topit niște unt.

Hachapuri este un fel de mâncare tradiţional georgiană – o pâine umplută cu brânză. Există mai multe tipuri distincte de hachapuri în bucătăria georgiană din diferite regiuni ale Georgiei: Imeretian – Imeruli, Adjarian – Acharuli / Adjaruli, Mingrelian – Megruli, Abhazia – Achma, Gurian – Guruli, Osetia – Ossuri, Svanuri, Rachuli, Penovani Imeruli – Imeretian etc. În funcţie de zona din care provin hachapuri, pe lângă brânză pot fi adăugate și alte ingrediente, ele pot fi prăjite sau coapte.

Am preferat să aleg o reţetă mai puţin cunoscută, ce provine din regiunea Racha, Mokhrakuli Khachapuri.

Hachapuri Ingrediente: Aluat: 3 ouă 200 g de făină 150 ml de apă 1 lingură de smântână 1 linguriţă de sare 1 linguriţă de zahăr ½ linguriţă de bicarbonat Umplutură: 1 roșie 1 ardei dulce, roșu ½ legătură ceapă verde 1 cartof

200 g de brânză de vaci sărată 1 linguriţă de chili măcinat 5 linguri de ulei Într-un bol batem cu un tel ouăle cu sarea și zahărul. Adăugăm smântâna și apa și omogenizăm cu telul. Apoi treptat adăugăm făina și o încorporăm. La final adăugăm bicarbonatul și amestecăm bine toate ingredientele.

Cartofii îi fierbem, îi decojim, îi tăiem în patru și-i adăugăm în tigaia cu ciuperci. Apoi tăiem untul felii, îl punem deasupra cartofilor și a ciupercilor, sărăm și condimentăm după gust. Dăm la cuptor pentru 15 minute. Scoatem tava și adăugăm telemeaua/ cașcavalul deasupra și mai dăm pentru 5 minute la cuptor.

Servim fierbinte cu verdeaţă tocată deasupra și însoţit de un pahar de vin.

Pentru că e primăvară și avem verdeţuri din belșug, vă sugerez să încercăm o simplă și savuroasă salată cu spanac și alte verdeţuri: pkhali.

Pkhali Ingrediente: Tăiem mărunt ardeiul, roșia, dăm pe răzătoare cartoful. Adăugăm legumele și brânza peste compoziţia de ouă cu făină și amestecăm toate ingredientele cu ajutorul unei linguri de lemn. Punem uleiul și praful de chili și omogenizăm.

Turnăm compoziţia într-o tavă sau tigaie în care am pus 2-3 linguri de ulei și dăm la cuptor pentru 20 de minute. O scoatem, o întoarcem pe cealaltă parte și o mai lăsăm la cuptor la foc mediu 5 minute. Servim fierbinte!

Ojakhuri este o reţetă din regiunea Racha, servită de obicei la mesele în familie. Reţeta clasică are diferite variaţii, deseori fiind preparată cu carne de porc sau pui sau doar pe bază de legume. Noi vom prepara ojakhuri cu ciuperci și cartofi.

2 legături de spanac 150 g de nuci 1 căţel de usturoi 4-5 fire de pătrunjel 1 linguriţă de oţet de vin 3 linguri de ulei de măsline seminţe de rodie ¼ linguriţă de paprica ¼ linguriţă de curcuma sare, piper

Ojakhuri Ingrediente: 6 cartofi 300 g de ciuperci 1500 g de telemea de vaci/ cașcaval 100 g de unt Ciupercile le spălăm și le scoatem codiţele, pe care le tăiem în două.

Punem ciupercile într-o tigaie cu un pic de ulei, le acoperim cu un capac și le rumenim timp de 10 minute la foc mic.

Spălăm bine spanacul, îl punem într-un bol, apoi turnăm peste el apă fierbinte și-l lăsăm 4-5 minute acoperit. După care îl scoatem, îl scurgem bine de apă și-l tocăm mărunt.

Măcinăm nucile și pisăm usturoiul.

Tocăm pătrunjelul mărunt. Punem spanacul, nucile, usturoiul și pătrunjelul într-un bol și le mixăm cu blenderul, adăugând treptat uleiul de măsline până capătă o consistenţă uniformă, apoi punem condimentele și oţetul și amestecăm bine. Când servim salata, punem deasupra seminţele de rodie.

Pe final de călătorie vă urez Gemrielad Miirthvith! (poftă bună) și sper că am reușit să aduc în casele voastre un strop din farmecul, ospitalitatea și felul prietenos de a fi al georgienilor.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Programe 4 APRILIE 2014

7

Luni APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la «Buna Vestire». Transmisiune de la Catedrala «Nașterea Domnului» din Chișinău. 10.00 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 10.30 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 CEDO- condamnă Moldova. 12.30 Dor. Ion Aldea-Teodorovici. 13.10 I.Nechit. «Coridorul morții». Spectacol al Teatrului «Vasile Alecsandri» din Bălți. 14.20, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 16.00 Săptămâna sportivă. 16.35 Carta drepturilor. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Desene animate. «Sandocan». 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Ediție specială. 7 aprilie. 20.25 Accente economice. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Portrete în timp. Titus Jucov, regizor. 22.50 Documentar. «Capcana». 23.45 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 1.25 De la «cortina de fier» la libera circulație. 2.40 Documentar. «Să devii o stea». 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan. ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Bărbaţii în negru II (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4696 15:00 Film: O noapte la muzeu (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Schimb de prizonieri 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.2, an 3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15„Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „Познер” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:35 „В наше время” 04:20 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:22 RÊVES D’HÔTEL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 L’ALGÉRIE À L’ÉPREUVE DU POUVOIR 1962-2012 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES COLÈRES DE LA MER 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:06 SALLES DE SPECTACLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:05 ALERTE ENFANTS DISPARUS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 TRÈS BIEN, MERCI 2:40 ARTE REPORTAGE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

8

Marţi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate.

«Sandocan». 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. 23.50 Film. «GREENBERG» (SUA). 3.10 Baștina. Magazin agricol. 3.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 4.30 TVC - umor studențesc. 5.30 Documentar. «Euromaxx».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Rudy 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4697 15:00 Film: Misterul văduvei negre 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.4, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.3, an 3 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 Премьера. „Секрет вечной жизни” 01:40 „Prima Oră” (R) 03:25 „В наше время” 04:10 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.25, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

UEFA Champions League. «Chelsea FC» - «Paris Saint-Germain».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:22 RÊVES D’HÔTEL 5:30 LITTORAL 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:30 POP-CORN 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 MINISTRE OU RIEN 14:34 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:08 BOULEVARD DU PALAIS 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 DÉPRESSION & DES POTES 21:04 MUSIQUE DE CHAMBRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:06 MÉMOIRES VIVES 22:49 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES ÉTOILES FILANTES 4:31 LES ÉTOILES FILANTES

9

Miercuri APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15 - ȘTIRI. 6.25, 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 6.30 Documentar. «Euromaxx».

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus).

9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Fii tânăr! 16.00 Dor. Anatol Latâșev. 16.30 Russkii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. «La drum». 0.25 Săptămâna sportivă. 1.00 Destine de colecție. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă(r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Misterul văduvei negre (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 Promotor (r) 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4698 15:00 Film: Secretul lui Nemesis 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nu te pune cu Zohan 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.4, an 3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Политика” 01:00 Ночные новости 01:10 Полина Кутепова в комедии„Настя” 02:35„Prima Oră” (R) 04:20„Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.25, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal. UEFA Champions League. «Atletico Madrid» - «FC Barcelona».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 ÉPICERIE FINE 13:40 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 GOUPI MAINS ROUGES 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:01 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:42 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 J’ADORE MA VIE 21:03 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:04 VISA POUR L’AVENTURE 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:49 MELTING POT CAFÉ 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES ÉTOILES FILANTES 4:26 LES ÉTOILES FILANTES

13 10

FLUX Joi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Russkii dom. 6.45, 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 6.50 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 10.05, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.30 Accente economice.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. «BĂIATUL ȘI MAREA». 5.30 Art-club (rus).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 10:45 Film: Secretul lui Nemesis (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4699 15:00 Film: Vulcanul din mlaștină 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep 8, sezon V 21:45 Serial: O săptămână nebună , ep.8, sezon I 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 5, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.9, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „На ночь глядя” 01:35 Фильм „Сверстницы” 02:50 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 VOULEZ-VOUS FÊTER 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 RICARDO 13:34 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 J’ADORE MA VIE 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MELTING POT CAFÉ 20:19 MELTING POT CAFÉ 21:05 SALLES DE SPECTACLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:05 MOBILE HOME 23:43 LA PART SAUVAGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 STREETOSPHÈRE 2:49 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:26 LES ÉTOILES FILANTES

FLUX 11

14

Programe 4 APRILIE 2014

Vineri

12

APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Documentar.

«La drum». 10.40 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.25 Ring Star. Concurs muzical.

16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». Episodul 1. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vulcanul din mlaștină (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoppin 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Acasă printer cei curajoși 23:15 Știrile PROTV (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние Республики” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 01:00 Бен Стиллер в комедии „Ночь в музее 2” 02:40 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме „Игра в прятки” 04:15 Андрей Ростоцкий, Владимир Меньшов в фильме „Перехват” 05:40 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 EN VOYAGE ! 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:56 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 À LA VIE, À LA MODE 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:36 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MELTING POT CAFÉ 15:52 MELTING POT CAFÉ 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:14 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:06 BOULEVARD DU PALAIS 23:46 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 COMME SI C’ÉTAIT HIER 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă APRILIE

13

Duminică APRILIE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Povestea vieții mele. Mikis Theodorakis». 6.55 Documentar. «Global 3000». 7.25 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 9.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.00 Știință și inovare. 10.30 Documentar. «Arts 21». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Știri pozitive. 13.25, 14.35 Mihai Volontir. «Păzește-mă, frunză de nuc...» Serată de creație. 15.40 Documentar. «Euroboxx».

16.10, 17.10 Rugby. Preliminariile Campionatului European.

Moldova - Ucraina. 17.00, 0.00 - ȘTIRI (rus). 18.00 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. In memoriam. Valentin Dânga, compozitor. 22.20 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA, 2009). 0.15 Fii tânăr! 1.00 Natura în obiectiv. 1.30 Avangaraj. 2.30 În premieră! 3.30 Documentar. «La drum». 4.30 Bună seara! Talk-show.

5.30 Moldovenii de pretutindeni.

6.05, 21.00, 23.45 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Arts 21». 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Documentar. «Să devii o stea». 8.40 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la «Intrarea Domnului în Ierusalim». Transmisiune de la Catedrala «Nașterea Domnului» din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «Kofi Annan, visul nerealizat». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.00 Dumitru Matcovschi - pilon al demnității naționale. Gala laureaților concursului municipal «Din istoria neamului». 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 «Dor de crizanteme».

Concert. 21.20 Fotbal non-stop. 23.55 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA, 2009). 1.45 Film. «BĂIATUL ȘI MAREA». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: Vestul vesel 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Invincibilul 15:15 Film: Acasă printre cei curajoși (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:15 Film: Regatul cerului 23:45 Film: Vântul groazei 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Vântul groazei (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Invincibilul (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv 14:30 Film: Ticniţii 16:30 Film: Dennis pericol public 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Echipa de șoc 23:15 Film: Casa de sticlă 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Echipa de șoc (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме „Укрощение огня”. Часть 1-я 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 „Буран. Созвездие Волка” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Улыбка Гагарина” 13:10 „Открытый космос” 16:45 Сергей Астахов в фильме „Королев” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм „Королев”. Продолжение 19:05 Фильм „Гагарин. Первый в космосе” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Что? Где? Когда?”

00:35 Премьера. Премия „Золотой глобус-2012” за лучший фильм и лучшую мужскую роль. Джордж Клуни в фильме „Потомки” 02:25 Томми Ли Джонс в остросюжетном фильме „Вулкан” 04:00 Владимир Гостюхин в фантастическом фильме „Лунная радуга”

06:00 Новости 06:10 „Самый народный артист. Николай Крючков” 07:00 Кирилл Лавров, А да Роговцева в фильме „Укрощение огня”. Часть 2-я 08:20 „Служу Отчизне!” 08:45 Teleshopping 09:00„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Премьера. „Вячеслав Тихонов. Разговор по душам” 11:10„Пока все дома” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. „Встречаемся в ГУМе у фонтана” 13:25 „Свадебный переполох” 14:25 „Вредный здоровый образ жизни” 15:30 „Вспоминая Вячеслава Тихонова” 17:00 Вячеслав Тихонов, Майя Менглет, Светлана Дружинина в фильме „Дело было в Пенькове” 17:50 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Фильм „Дело было в Пенькове”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35 „Точь-в-точь” 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Киану Ривз, Сандра Баллок в остросюжетном фильме „Скорость”

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:27 MERCI PROFESSEUR ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 RUGBY - TOP 14 16:48 RUGBY - TOP 14 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:04 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA MAISON DES ROCHEVILLE 2:32 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:26 LES ÉTOILES FILANTES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:50 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:04 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:01 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:27 MERCI PROFESSEUR !

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 20:32 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ANTOINE ET ANTOINETTE 23:25 CHRONIQUE DE L’ENNUI 23:41 BIZNESS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FOOT! 1:29 FOOT! 1:37 MOBILE HOME 3:12 LA PART SAUVAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

4-11 aprilie Berbec Este o săptămână cu schimbări bruște de dispoziţie, din cauza sarcinilor suplimentare de la serviciu. Însă, dintr-un alt punct de vedere astral, reușiţi tot ceea ce vă propuneţi.

Taur Dacă doriţi să faceţi un împrumut, fiţi atenţi la termenele de rambursare, care ar putea ascunde dobânzi mai mari decât credeţi. La serviciu, va trebui să ajutaţi un coleg aflat la început de carieră.

Gemeni Doriţi să știţi totul despre ceilalţi, deși vorbiţi foarte puţin despre voi înșivă. Faptul că nu vă exprimaţi prea mult emoţiile vă creează reputaţia unei persoane misterioase. La serviciu, se întrevăd schimbări importante.

Rac Sunteţi foarte solicitaţi la serviciu și este posibil să efectuaţi ore suplimentare. Sunteţi eficient și duceţi la bun sfârșit proiectele de zi cu zi. Din cauza programului încărcat, aveţi tendinţa să neglijaţi persoana iubită.

Leu Luaţi decizia înţeleaptă de a acorda mai mult timp vieţii personale.

Dacă nu știţi încotro să vă îndreptaţi în carieră și în viaţa personală, lăsaţi timpul să treacă și, în curând, veţi primi cel mai bun răspuns. Nu vă implicaţi în activităţi stresante.

Fecioara La serviciu veţi avea parte de câteva întâlniri interesante, care vă vor pune la încercare spiritul de competiţie. Un flirt nevinovat la birou s-ar putea complica pe neașteptate.

Balanţă Aveţi tendinţa să dramatizaţi lucruri fără importanţă și să vă supăraţi din orice. Însă vă veţi regăsi buna dispoziţie și sângele rece, astfel încât veţi ști exact ce trebuie să faceţi pentru a îmbunătăţi situaţia în care vă aflaţi.

Scorpion Veţi reuși să rezolvaţi cea mai mare parte dintre probleme, dând dovadă de un mare spirit de organizare. În weekend, veţi avea ocazia să sărbătoriţi toate reușitele voastre importante. fargelet

Săgetător Vor apărea câteva nereguli în mediul vostru profesional și vă întrebaţi dacă dreptatea nu trebuie să fie pentru toată lumea. Ar trebui să luaţi atitudine și modul în care veţi reacţiona depinde doar de conștiinţa voastră.

Capricorn Norocul vă însoţește și veţi avea succes în tot ceea ce întreprindeţi.

La serviciu, se anunţă o perioadă mai relaxată, cu mai puţine activităţi de rutină. Romantic din fire, pregătiţi o surpriză persoanei iubite.

Vărsător Amânaţi luarea unor decizii importante, iar dacă lucraţi în domeniul financiar, trebuie să evitaţi risipa. Spre mijlocul săptămânii, veţi avea câteva idei geniale, care vă vor ajuta să excelaţi în tot ceea ce întreprindeţi.

Peşti Va fi o săptămână încărcată, cu sarcini de serviciu care sosesc în ultima clipă, probleme de familie și prieteni care vin în vizită pe nepusă masă. Atmosfera se va destinde în weekend, când veţi avea un motivsurpriză de sărbătoare.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

4 APRILIE 2014

FARMACIA NATURII Ceaiul din frunze de dud, cheia unui slăbit eficient Dudul, un arbore cunoscut în popor și sub denumirea de agud, este binecunoscut în fitoterapie pentru efectele benefice ale organelor sale vegetale.

Organele vegetale utilizate în medicina naturistă sunt: frunzele tinere, fără peţiol, care se recoltează în lunile mai-iunie, fructele mature și proaspete și scoarţa ramurilor tinere, strânsă primăvara.

Frunzele au efecte antidiabetice, antidiareice, astringente, hipoglicemiante. Fructele coapte au proprietăţi diuretice, laxative, depurative, antiscorbutice alcalinizante, sudorifice, tonice, răcoritoare. Fructele necoapte au proprietăţi astringente și antidiareice.

Ceaiul din frunze de dude este o soluţie pentru persoanele care vor să scape de kilogramele în plus. Se folosesc doar frunzele de dud uscate. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de frunze de dud la 250 de ml de apă clocotită. Se consuma după fiecare masă, iar pentru un gust și mai plăcut poate fi îndulcit cu miere.

Frunzele acţionează în prevenirea și combaterea următoarelor boli: diaree, diabet zaharat, gastrite hiperacide, ulcer gastric și duodenal, boli de ficat, enterite acute; afecţiuni pulmonare, tuse, gripă răceală, angină; astenie, nevroze, insomnii; distrofii ale miocardului, hipertensiune arterială; tulburări metabolice, obezitate; variolă, rujeolă; afecţiuni ale gâtului, stomatite, faringite, afte bucale.

Fructele coapte sunt eficiente contra scorbutului, în diateza hemoragică și în constipaţie.

Obiectiv.info

Alimente care te fac mai inteligent Cu dieta potrivită, ne putem îmbunătăţi capacităţile cognitive cu 20%, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. ,,Alimentele sunt ca niște compuși farmaceutici care afectează creierul. Dieta, exerciţiile și somnul au potenţialul de a afecta sănătatea creierului și funcţiile mentale, așa că prin alegerea alimentaţiei potrivite ne putem stimula activitatea cerebrală și putem întârzia îmbătrânirea creierului”, a declarat Fernando GómezPinilla, profesor la UCLA. Vă prezentăm în continu-

are o listă de alimente benefice pentru creier: Fructele de pădure conţin antioxidanţi care îmbunătăţesc atât memoria, cât și coordonarea motorie.

James A. Joseph, specialist în neuroștiinţe, susţine că antioxidanţii din fructele de pădure contraatacă stresul oxidativ, funcţionând ca un agent antiinflamator. Fructele de pădure consumate în combinaţie cu nuci sau avocado pot preveni apariţia bolilor neurodegenerative.

O singură banană conţine cantitatea zilnică de glucoză necesară pentru creier.

Potrivit specialistului Leigh Gibson, creierul funcţionează cel mai bine atunci

când prin fluxul sanguin circulă 25 de grame de glucoză (cantitatea aproximativă pe care o conţine o banană).

Ouăle conţin o grăsime asemănătoare cu vitamina B, numită colină. Aceasta îmbunătăţește atât memoria, cât și timpul de reacţie al minţii. În plus, studiile au mai demonstrat și că această grăsime poate diminua efectele oboselii.

Somonul conţine omega-3, proteine, fier și vitaminele B, motiv pentru care acest aliment susţine buna funcţionare a memoriei, ajutând la concentrare și raţionalizare.

Ciocolata neagră conţine proteine antioxidante care

măresc producţia de endorfine și îmbunătăţesc puterea de concentrare. În același timp, ciocolata cu lapte este bună pentru mărirea vitezei de reacţie și îmbunătăţirea memoriei verbale și vizuale.

STUDIU

Lumina dimineţii ar putea fi un leac împotriva obezităţii O siluetă zveltă poate fi păstrată prin simpla trezire de dimineaţă, pentru a beneficia de puţină lumină matinală, arată un studiu publicat în revista americană PLOS ONE și preluat de AFP. Studiul, care s-a desfășurat pe un eșantion de doar 54 de voluntari, a demonstrat că cei mai slabi dintre ei nu făceau nici mai multă mișcare și nici nu mâncau neapărat mai bine decât ceilalţi, ci se expuneau mai mult la lumina naturală dis-de-dimineaţă.

“Cu cât expunerea la lumina naturală are loc mai devreme, cu atât indicele de masă corporală (IMC) este mai mic”, afirmă Kathryn Reid, profesor de neurologie la Școala de medicină a Northwestern Unviersity Feinberg, coautor al studiului.

Participanţii la studiu au avut în medie 30 de ani.

Ei au purtat la încheietura mâinii un aparat care a măsurat expunerea la lumină și ciclurile de somn.

S-a consemnat și tot ce au mâncat participanţii în timpul celor șapte zile cât a durat studiul.

Expunerea la lumina dimineţii a influenţat indicele de masă corporală al voluntarilor, indiferent de nivelul activităţii fizice desfășurate, de aportul caloric, de timpul alocat somnului sau de vârstă.

Primăvara aceasta vă propunem câteva modele de unghii extrem de drăguţe și, în același timp, foarte ușor de realizat.

De la flori, până la figuri geometrice și chiar artă abstractă, sezonul acesta e plin de culoare și chiar de sclipire. lăsaţi-vă conduse de imaginaţie.

sezonul acesta. Aplicaţi o culoare nuanţa liliac pe întreaga unghie, iar apoi trasaţi o dungă pe diagonală, culoarea peach.

Copiii care petrec mai puţin timp la TV şi calculator învaţă mai bine, sunt mai puţin violenţi şi prezintă un risc de obezitate mai scăzut

Agerpres.ro

Gandul.info

Striped Nails

Pentru un astfel de model, aveţi nevoie de o ojă neagră, cu pensula de dimensiuni normale și de trei oje cu pensula mai subţire. După ce aţi aplicat oja neagră, lăsaţi-vă imaginaţia să vă ajute în pictarea floricelelor.

One.ro

Glamourmagazine.ro

Black Floral Nail Art

Pentru a realiza acest model, este nevoie de foarte multă răbdare, însă rezultatele sunt fascinante.

Aplicaţi ojă neagră pe întreaga unghie și, după uscare, tăiaţi benzile decorative și apoi lipiţi-le pe unghie, în funcţie de modelul pe care îl preferaţi. Aplicaţi apoi oja

ELEGANŢĂ ŞI STIL Cum porţi piesele pastel?

Unul dintre trendurile importante care revin și în acest sezon: pastelurile.

Iată câteva idei de cum să le porţi.

Suntem sigure că ai deja în garderobă culori precum roz pal, bleu, galben pai, piersică, lavandă ori vernil. Sunt culori în nuanţele bomboanelor fondante, pe care le poţi purta chiar și combinate între ele.

Spre exemplu, atunci când mergi la birou poartă o rochie galben pai până la genunchi, la care asortezi un sacou roz ori unul vernil.

Sau în weekend alege un T-shirt cu print și jeanși și poartă peste ele un cardigan într-o nuanţă pastel.

Pastelurile se vor potrivi perfect și cu alb sau crem.

La o nuntă ori la un cocktail poţi purta o rochie roz din mătase și un cardigan într-o nuanţă apropiată: este atât de trendy.

Poartă materiale din diferite texturi și nu uita de câteva accesorii esenţiale fiecărei ţinute: un coș din rafie, un plic cu aplicaţii, un colier masiv la baza gâtului, o pereche de cercei în stil candelabru ori o bentiţă chic.

cu sclipici și, după uscare, dezlipiţi benzile.

Diagonal French

Extrem de elegantă și fără să necesite foarte mult efort, manichiura french pe diagonală este în trend

Doctorulzilei.ro

Potrivit rezultatelor studiului, lumina matinală influenţează cu 20% indicele de masă corporală.

“Lumina este cel mai important agent care reglează ceasul intern, acesta reglând, la rândul său, ritmul circadian (ce are o oscilaţie de circa 24 de ore — n.r.), iar ultimul răspunde de balanţa energetică”, adaugă Phyllis Zee, o altă coautoare a studiului.

“Concluzia este că oamenii trebuie să încerce să se expună mai mult la lumina naturală între opt dimineaţa și prânz”, mai spune ea. Și 20-30 de minute pot avea efect pozitiv asupra IMC-ului, încheie studiul preluat de AFP.

Reverse French

Acest model se realizează cu ajutorul benzilor pentru manichiura franţuzească doar că, de această dată, ele se aplică la baza unghiei.

Cerealele integrale, precum orezul brun, sunt bogate în vitamine și magneziu, motiv pentru care ajută la buna funcţionare a capacităţilor cognitive.

Copiii care petrec mai puţin timp în faţa televizorului și calculatorului dorm mai mult, sunt mai zvelţi, au note mai bune și se comportă mai civilizat decât ceilalţi, arată un studiu realizat pe 1.300 de elevi din statele americane Iowa și Minnesota.

Cercetătorii au descoperit că elevii ai căror părinţi le monitorizează timpul petrecut în faţa televizorului și calculatorului dorm mai bine, au performanţe școlare mai bune și sunt mai civilizaţi.

Studiul sugerează că, dacă petrec mai puţin timp în faţa televizorului și calculatorului, elevii sunt mai puţin agresivi, dorm mai mult și au un indice corporal mai scăzut’’, a declarat dr. Douglas Gentile de la Universitatea de Stat din Illinois.

Modele de unghii perfecte pentru primăvară

Acest mozaic chic de primăvară este realizat din culori aprinse: roz, galben și auriu. Nu trebuie ca modelul să fie identic pe toate unghiile;

FLUX

CEA MAI BUNĂ HRANĂ PENTRU CREIER

BEAUTY

Mosaic Nails

15

FLUX

16

Interviu

4 APRILIE 2014

Adriana ZBIGLI:

„Modelingul este viaţa coagulată pe o scenă: trebuie să ţii capul, nasul şi standardele sus” Vă invit să o cunoașteți pe Adriana Zbigli, model, jurnalist și, pur și simplu, o femeie frumoasă, rebelă, cu propria filozofie de viață, care prin tot ce face și spune își manifestă personalitatea și caracterul puternic.

- Adriana, pentru început vrem să cunoaștem câteva lucruri despre tine pe care nu le putem remarca la o primă privire.

- Probabil, până și mersul apăsat divulgă unele trăsături de caracter... Ce să mai zic de forma buclelor ce inspiră rebelitate și privirea care pe unii îi intimidează. Dincolo de cortina asta se ascunde o femeie caldă, descătușată și gata pentru orice provocare, până la absurd, poate.

- Ești o persoană cu un simț dezvoltat pentru modă, tendințe. Știu că mai cochetezi, din când în când, cu modelingul. E doar o pasiune?

- Sunt, întâi de toate, o creație a lui Dumnezeu – femeie. Iar acest dar îl port cu mare mândrie. Hainele sunt acea pensulă care acoperă corpul și creează o galerie demnă de admirat. A te îmbrăca e o necesitate despre care vorbește și Maslow, dar a simți moda și a urmări tendințele este un atu, o expresie a personalității. Cochetez cu moda, flirtez cu modelingul și toate astea nu fac decât să îmi alimenteze pasiunea pentru ceea ce fac. Ce e frumos și lui Dumnezeu îi place.

- Care este cea mai bună parte a meseriei de model?

- E ca și cum ai arunca un zar... Totul e ca un tablou de puzzle, în care fiecare piesă are farmecul ei. Dar trecând prin sita vremii, pot să conchid faptul că modelingul este viața coagulată pe o scenă: trebuie să ții capul, nasul și standardele sus!

- Care-i cea mai mare slăbiciune vestimentară a ta?

- Pantofii masculini stil Oxford și costumele masculine.

- Am observat că ai mai multe pictoriale.

- Îmi place să experimentez, iar laboratorul în care mă regăsesc este acea intimitate alcătuită din mine și din aparatul foto. Comunic prin poze și cu pozele. Nu am atât de multe pictoriale, le fac modest și dozat.

- Putem vorbi de industria modelingului aici, la noi în țară?

- Mai întâi de toate industria e un capitol la care Moldova nu este fruntașă. Modelingul este un sector care continuă să se dezvolte, este încă la un nivel începător. Nu există o industrie a modei care să susțină modelingul.

Majoritatea modelelor de succes sunt pentru export: emigrează spre piețe bine dezvoltate.

- Ce preferințe vestimentare ai?

- Îmi place, ca orice femeie, să fiu prietenă cu oglinda. Îmi place să port ceea ce mă face să ies din anonimatul absurd al maselor. De altfel, abordez diferite stiluri vestimentare: de la retro-chic până la sport sau smart casual. Aleg mereu ceea ce mă reprezintă și fiecare ținută o condimentez cu o doză personală de stil.

- Fac studii de masterat în anul doi la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice a Universității de Stat și muncesc în jurnalism și organizarea de evenimente. Mă plimb cu bicicleta, ador să fac zumba, dar sunt prietenă bună și cu sala de forță.

- Participi la diverse proiecte, seminare. Cât de mult te-au ajutat astfel de activități în stabilirea de priorități, în deprinderea unor abilități, a unor atitudini, poate?

- Într-adevăr, sunt școlită, cum se zice. Am creat o hartă virtuală care mă ghidează pretutindeni, pe care o numesc eu experiența.

Aceste activități mi-au șlefuit personalitatea și au sădit acea sămânță care îmi lipsea: înțelepciunea și prioritizarea lucrurilor în viață. Îi mulțumesc mamei pentru că mereu m-a susținut!

- Cu ce te ocupi în viața de zi cu zi? Ești studentă, muncești?

- Te vezi activând mai departe în jurnalism?

- Jurnalismul este acum focarul tuturor îndeletnicirilor, oricât de ciudat ar suna. Profesiunea de jurnalist este un capitol încă nescris în biografia mea, dar pot să vă răspund că voi depune tot efortul și voi reuși să îl și cuceresc.

Deocamdată, cochetez cu el, cum o fac și cu modelingul.

- Sunt curioasă să aflu care este pentru tine cea mai mare provocare.

- Cum am spus mai sus, îmi plac provocările. Sunt o drama queen, cum spune cea mai bună prietenă a mea. Cea mai mare provocare a mea este să fiu mamă.

- Mulțumim și să ai multe succese în tot ceea ce-ți propui să realizezi.

- Vă mulțumesc!

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Cum îţi poţi ajuta copilul să devină mai inteligent Toţi părinţii își doresc copii cât mai inteligenţi. Oamenii de știinţă spun că există zece metode prin care micuţii se vor dezvolta cognitiv mult mai bine, rezultatele fiind demonstrate prin cercetări.

1. Foarte importante sunt lecţiile de muzică, care îi fac pe copii mai deștepţi. Spre deosebire de grupurile de copii care nu făceau ore de muzică, cei care urmau aceste cursuri au arătat o creștere a nivelului de IQ. Învăţarea muzicii are un rol benefic și pentru tineri sau adolescenţi, care ajung să aibă note mai bune și să înveţe mai bine și la alte materii.

2. Exerciţiile fizice îi ajută pe copii nu doar să fie în formă, ci și să înveţe cu 20% mai repede, după cum a demonstrat un studiu realizat în anul 2007 de cercetători germani. După ce au făcut exerciţii fizice, subiecţii testaţi au asimilat mai repede cuvintele din vocabular. Sportul crește fluxul de

sânge spre zona din creier responsabilă cu memoria și învăţarea.

3. Nu le citi copiilor, citește CU ei!

Când citiţi povești celor mici încercaţi să le atrageţi atenţia asupra cuvintelor, nu-i lăsaţi să se uite doar la poze.

Astfel, ei vor începe să înveţe literele și cuvintele mult mai ușor.

4. Copiii trebuie să doarmă suficient. O oră de somn pierdută echivalează cu doi ani de dezvoltare cognitivă, spun specialiștii. Ei au observat că elevii care iau note mai bune doarm mai mult decât colegii lor cu rezultate mai slabe, o diferenţă de 15 minute fiind esenţială.

5. Autodisciplina este mai importantă decât IQ-ul când este vorba de succes. Elevii care sunt mai ambiţioși și sunt mai interesaţi să-și facă temele și să participe la cursuri vor avea note mai bune. Astfel, performanţa școlară ţine mai mult de ambiţie și organizare decât de inteligenţă.

6. Casetele și discurile care pretind că vor face bebelușul mai inteligent îi

fac în realitate mai mult rău. Copilul trebuie să fie activ când învaţă, nu să se uite la televizor, pasiv. Cercetări realizate pe bebeluși de 17-24 de luni au arătat că micuţii care urmăreau aceste programe învăţau mai puţine cuvinte decât cei care își ocupau timpul cu alte activităţi.

7. Alimentaţia corectă este esenţială. Un studiu a demonstrat că elevii au rezultate mai slabe la învăţătură dacă înainte de un test consumă doar produse bogate în grăsimi și sărace în carbohidraţi. Nu este bine să-i hrăniţi pe copii cu multă carne, ouă, brânzeturi, cu aproximativ o săptămână înainte de un examen important. Un efect benefic au însă produsele cu cafeină și dulciurile, care sunt energizante pentru creier.

8. Copii fericiţi vor deveni adulţi de succes și vor fi mulţumiţi de cariera și de viaţa lor. În medie, aceștia au performanţe superioare, obţin note mai bune și chiar au un salariu mai mare.

9. „Gașca” din care face parte copi-

lul este foarte importantă. Studiile au demonstrat că un rol important îl are cartierul, colegii de școală ai copilului, cei cu care se împrietenește. Influenţa grupului din care face parte este chiar mai mare decât rolul părinţilor în educarea copilului, spun specialiștii.

10. Încrederea pe care o au părinţii în copiii lor contează. Elevii care au beneficiat de această încredere au demonstrat la finalul unui an de școală că au câștigat cel puţin 10 puncte în plus la testul IQ. Sursa: descoperă.ro