Ziarul Flux, Ed. 8 (788) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 4.03.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Ap. Arhip și Filimon (Harţi – dezlegare la lapte, brânză, ouă și pește)

1 EURO..............................16.5960 1 Dolar american ............. 11.9662 1 Leu românesc ................ 3.9491 1 Rublă rusească ............... 0.4235 Timpul probabil:

Maxima zilei “Democrat înseamnă cineva care vrea să înalţe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.” Nicolae Iorga

4.03.2011

5.03.2011

Noros, -6 3 0C

Noros, -6 6 0C

Fondat în 1995 z Nr. 8 (788)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 4 martie 2011

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Filat instituie homodictatura

ACTUAL

De ce este impulsiv Ghimpu, atunci când nu se agită?

PAGINA

SCANDALOS

Saif Al-Islam Gaddafi-Filat-DiacovStati!

PAGINA

XXX

(citiţi pag. 6-7)

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!

ŞOCANT

Alianţa pentru Integrare Europeană a compromis ideea integrării europene

Ce are statul de dat şi oligarhii de cumpărat?

AIE = Alianţa Intereselor Egoiste Numărul crimelor a crescut cu o treime după instalarea guvernării Filat

PAGINA

ATITUDINI

O iniţiativă guvernamentală în favoarea unei minorităţi degradate moral

Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS-AXA” a lansat recent un nou studiu sociologic care a provocat dezbateri aprinse în mass-media și societate. Este explicabilă această reacţie, dat fiind că respectiva instituţie de cercetare sociologică s-a compromis repetat, lansând pe piaţă sondaje în favoarea unor actori politici, al căror rezultate, mai apoi, au fost contrazise categoric de scrutinele electorale din ultima perioadă și, mai ales, de referendumul din 5 septembrie 2010. Este natural ca și de data aceasta să apară suspiciunea că sondajul realizat de „CBS-AXA”, în perioada 28 ianuarie - 8 februarie 2011, exprimă nu atât starea de spirit și convingerile din societate, cât interesele politice ale cuiva, cel mai probabil, ale guvernanţilor. Din aceste considerente, am decis să ne abţinem de la prezentarea răspunsurilor la întrebările din sondaj ce ţin de intenţiile de vot ale cetăţenilor, ci să relatăm doar aspectele sociale și economice abordate în acest studiu sociologic, deși nici aici nu putem avea certitudinea că cercetările sociologice ale „CBS-AXA” sunt pertinente. Prima întrebare la care au fost solicitaţi intervievaţii să răspundă este: sunteţi mulţumiţi sau nu de viaţa pe care o trăiţi? 73 la sută dintre cei chestionaţi au spus că nu sunt mulţumiţi. Tot așa, 55 la sută dintre ei apreciază că situaţia materială (economică) a familiilor lor este rea și foarte rea, iar 78 la sută dintre respondenţi susţin că situaţia economică din ţară este rea și foarte rea. Continuare în pag. 6

Marea Neagră vine spre Palanca sau cum încurcă Dumnezeu planurile moldo-ucrainene

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 3)

PPCD îndeamnă populaţia să nu admită legalizarea homosexualităţii

(citiţi pag. 2-3)

DIRECTOR Sergiu Praporşcic

XXX

(citiţi pag. 7)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

XXX

(citiţi pag. 4)

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 371 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

4 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

De ce este impulsiv Ghimpu, atunci când nu se agită? Replicile lui Vladimir Voronin nu au trecut fără urmări pentru Mihai Ghimpu. Acum acesta are fobii și i se pare că toată lumea pune la îndoială facultăţile sale mintale. Mai ales presa îl scoate din sărite pe Ghimpu. Pentru că afirmă că este agitat. Ziariștii încurcă mereu termenii. El este doar impulsiv. Și mai zic că ar fi nemulţumit de cum au votat unii colegi din alianţă. Deputatul nu poate fi nemulţumit. Prin definiţie. Deputatul poate avea doar puncte de vedere, exprimate într-o manieră mai agitată. Scuzaţi! Mai impulsivă. Ziariștii umblă cu fleacuri. Și nu-l iubesc suficient de mult. Așa cum îi iubește el pe ei. Și nu-l arată suficient de frumos. Și suficient de deștept. Și au scris despre costumul și cravata lui. Și, astfel, i-au pus la îndoială calitatea de singur incoruptibil în Republica Moldova. Și au insinuat că ar fi avut ceva interese atunci când a negociat pentru constituirea alianţei. Și că a obţinut ceva foloase atunci când nu a mai vrut nimic și i-a dat totul lui Plahotniuc. Și ce dacă a rămas în memoria moldovenilor nerecunoscători cu faimoasele „piu-piu”, „cic-cic”, „tiu-tiu” și „Petea-petușok”. Așa este el. Mai bun decât toţi. Și vorbește cum vrea. Și ce vrea. Nu se schimbă el așa cum vor unii. Să ajungă și el ca ziariștii, niște vânduţi și manipulatori. Mai bine moare, mai bine se duce și se îneacă, decât să ajungă ca ei. Și-i vine să plângă și să se bată cu capul de toţi pereţii, atunci când se gândește cât a luptat el pentru libertatea lor. Și câte medalii le-a dat! Și câţi frigărui le-a făcut! Și tot degeaba, că n-ai pentru cine. Tot cu comuniștii se iubesc. Dacă-s niște vânduţi. Și nu știu măcar să pună corect o întrebare. Vai de capul lor! Numai cu vorbe știu să umble. Și să mulgă ţânţarul. Pentru că nu le-a plăcut un anume consilier, care a fost șef peste o anume instituţie. Apropo, pe unde o mai fi? Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Guvernanţii s-au şantajat înde ei, acum ne şantajează pe noi Zilele acestea, actuali și foști membri ai alianţei de beton au pronunţat tot mai insistent cuvântul „șantaj”. Referindu-se la învinuirea de a fi votat împreună cu comuniștii retragerea unui proiect de lege de pe ordinea de zi a ședinţei Parlamentului și încălcarea Acordului de funcţionare a AIE, prim-vicepreședintele PLDM, Mihai Godea, a ţinut să-i amintească șefului PD, Marian Lupu, că s-au terminat negocierile și șantajul și a venit timpul să fie realizat programul de guvernare al Executivului. Godea a dat de înţeles că democraţii au reușit să se poziţioneze foarte bine la guvernare prin șantaj și că ar vrea să meargă mai departe în aceeași manieră. Deci, acum nu doar ziariștii și analiștii vorbesc despre șantajul la care au recurs politicienii. Chiar cei din alianţă au spus lucrurilor pe nume, confirmând că miza acestui șantaj au fost interesele economice ale clanurilor oligarhice care au venit la putere. Că doar nu s-au hărţuit reciproc pentru majorarea pensiilor și a salariilor. „Argumentele” pe care și le-au fluturat pe la nas aliaţii în cadrul negocierilor au dus, în cele din urmă, la constituirea coaliţiei de guvernământ, dar au acutizat și au împins până la paroxism ura dintre cei care au privatizat puterea în Republica Moldova.

Bâlciul parveniţilor Ceea ce fac acum guvernanţii este să-și consolideze poziţiile în care au ajuns prin șantaj și să acapareze tot ce a mai rămas din economia ţării profitabil și aducător de bani. Parveniţii nu au nici răbdare, nici decenţă, nici bun-simţ – ei vor totul și dintr-o dată, pentru că le este frică să nu dispară mâine în ne-

Ratata arestare a lui Filat De mai mulţi ani circulă prin Moldova un banc cu Filat arestat. Îl cunoașteţi? Nici eu, dar începutul îmi place!

Asta era! Filat s-a temut ca nu cumva să fie arestat. De către cine? Fie de către Lupu, fie de către Voronin, dacă aceștia ar fi ajuns să încropească o coaliţie de stânga. De ce? Ei, întrebaţi și dumneavoastră, de parcă nu aţi ști de ce și pentru ce! Păi, dacă Filat știe de ce și pentru ce, parcă mai contează să ne întrebăm noi acum cu dumneavoastră atâta nimic de lucru? Domnul Filat e om cinstit, nu minte niciodată și dacă el spune că a existat pentru el riscul real (și dublu!) de a fi arestat, atunci înseamnă că este anume așa. Noi pe domnul Vladimir Filat îl credem când vorbește el singur despre matrapazlâcurile lui economice și despre gravitatea acestora. O gravitate care nu poate primi în contrapartidă, ia, un te miri ce – un arest! Scepticii vor spune: nu, nu-i adevărat! De ce să fie arestat premierul nostru verde? Și nu are dumnealui pentru ce și de ce să se teamă ca nu cumva să fie arestat. Nu zicem nici noi nu, dar, iată, însuși premierul a spus-o verde, pe șleau, întrun interviu la „Europa Liberă”, dezvăluind motivul întâlnirilor și negocierilor sale secrete cu Vladimir Voronin. Deschidem citatul: „Revin a spune că aceste întâlniri au fost firești. Faptul că Voronin nu vrea să comunice cu Lupu și cu Ghimpu asta nu înseamnă că eu nu pot să fac acest lucru. Vreau să vă spun că în urma acestor discuţii a fost și partea care a vizat interesul PLDM, și al meu personal. Chiar mi-a fost interesant procesul de negociere cu PD în vederea creării alianţei de centru-stânga, condiţiile, competiţiile care erau acolo, de exemplu, care mai repede mă arestează imediat după crearea acelei alianţe”. Citat închis. N-am spus noi asta, nu ne-am imaginat vreodată și cred că nimeni în afară de domnul Filat nu și-a închipuit că arestarea lui ar fi făcut obiectul discuţiilor dintre Lupu și Voronin timp de o lună și ceva. De ce o spune atunci verdele nostru premier în mod deschis? De ce s-a temut de o eventuală arestare? Ce motive ar exista pentru o arestare a lui Filat? Putea fi el arestat pentru privatizările frauduloase de sute de milioane de euro? Posibil. Putea fi arestat pentru violenţele și vandalismul de la 7 aprilie 2009? Răspundem la fel și de data aceasta: posibil. Putea fi arestat cumva pentru contrabanda cu ţigări? Admitem și asta. Sperăm totuși că, într-o bună zi, chiar domnul Filat în persoană ne va aduce la cunoștinţă o listă bine ierarhizată a păcatelor sale financiar-economice, pentru care crede că merită statutul de pușcăriabil. De fapt, dacă stai să te gândești bine, Vladimir Filat, cunoscând temeiurile pentru o eventuală arestare a sa, și-a cantonat imaginaţia în zona precedentelor. Care precedente? Păi am văzut că doi foști prim-miniștri și președinţi de partide din PPE alintaţi de presa occidentală și de cercurile politice europene au cam pus-o de mămăligă după guvernările lor caracterizate prin corupţie. E vorba de ex-premierul ucrainean Iulia Timoșenko, arestată o vreme la domiciliu, și ex-premierul croat Ivo Sanader, arestat pe bune și ţinut până astăzi în izolatorul de detenţie. S-a temut Filat să nu fie arestat? Și, evident, a scăpat ca prin urechile acului. Nu face însă nimic! Totu-i înainte și nu-i mult până departe! Domnul Filat va putea fi arestat cu o altă ocazie! Vameșii și contrabandiștii de ţigări știu de ce! Are poporul nostru o vorbă veche și înţeleaptă: De ce te temi, de aceea nu scapi! Emil CONSTANTINIU, FLUX

Anunţăm cu profundă îndurerare trecerea la Domnul a colegei noastre NATALIA CHILARU, consilier local în primăria Mândâc, Dondușeni. Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace cu drepţii.

Filiala raională Donduşeni a Partidului Popular Creştin Democrat

antul tulbure din care au răzbit la lumina zilei. De aceea avem scandalul cu majorarea preţurilor la „Moldtelecom”, de aceea mai mulţi agenţi economici au decis brusc că o anumită bancă, al cărei președinte al Consiliului de administraţie este prim-vicepreședintele Parlamentului Plahotniuc-Ulinici, ar fi mai potrivită pentru conturile lor bancare. Cât de „benefică” va fi aflarea acestei alianţe la putere și cu ce ne vom alege la sfârșitul acestei guvernări, democrate și proeuropene? Răspunsul este la suprafaţă. În afară de datoriile pe care le vom avea de întors, nu doar noi, ci și copiii noștri, nu cred că vom mai rămâne cu altceva.

Urechean cel fără de prihană, faţă-n faţă cu alegătorul cel prost Alte lucruri interesante, noi și nebănuite, despre ce au mai făcut politicienii, pentru binele nostru și al patriei și pentru a ne face onoarea de a ne guver-

na, s-au mai spus recent. Cică, aceștia au pus totul la bătaie, inclusiv bani, cu care au cumpărat niscaiva voturi. N-o zicem noi, a spus-o chiar unul de-al lor, până nu demult. Serafim Urechean, alias Serafică-fărăfrică, a făcut un efort de voinţă și un gest de curaj fără precedent și a vestit lumii că alegeri mai cumpărate și mai murdare ca cele din 28 noiembrie trecut nu a văzut în viaţa lui. Și el a văzut (și a făcut) câte ceva la viaţa lui. Așa că, dacă a ajuns Urechean să fie oripilat de cum ne-au „avut” (vorba lui Lupu) politicienii, apoi lucrurile trebuie să fi fost grave de tot. El a mai afirmat, în cadrul unei emisiuni televizate, că electoratul a votat pentru 100 de grame de votcă și pentru un kil de ce li s-a dat. Adică, tot noi, cei care-i votăm, suntem proști, amorali și lipsiţi de discernământ. Acum ar fi interesant să știm dacă politicianul consecvent, cinstit, incoruptibil și curat ca lacrima, ar mai fi făcut aceste dezvăluiri dacă era și el astăzi în Parlament, cu două ministere în buzunar și cu dărăbul din tainul puterii la gură, dacă nu lua un șut de la foștii parteneri, pentru ca să rămână mai puţine guri flămânde la împărţitul comândului. Mai degrabă, îl vedeam la fel de împăciuitor și de acord cu toate, cum a fost până mai adineauri, băgând mâna-n foc pentru calitatea „betonului” și asigurându-ne că totul se face exclusiv pentru binele nostru. Am vrea să-i întrebăm și pe Urechean, dar și pe ceilalţi, de ce sunt atât de curajoși și iubitori de adevăr doar atunci când le scapă chilipirul printre degete sau atunci când e rost de un nou chilipir, adică în preajma unor

campanii electorale? Și câte alte porţii generoase de dezvăluiri despre cum se fac înţelegerile și se prepară gogoșii în bucătăria guvernării vom mai primi până la alegerile locale?

Şantajul ca politică de stat Dar, fiţi liniștiţi, că nu i se va întâmpla nimic alianţei. Nimic rău. Nimeni nu se va alerta și nu va acuza actuala coaliţie de guvernământ că a venit la putere prin fraudă și prin coruperea electoratului. Guvernanţii pot să-și facă de cap și să se dea în spectacol cât vor, pentru că întotdeauna se va găsi cineva care va striga: daţi-le pace, nu distrugeţi alianţa că vin comuniștii la putere. Lăsaţi-i să schimbe legislaţia cum vor ei, să-și bată joc de Constituţie, să caute ași, vid legislativ, pete negre și cai verzi pe pereţi. Mai mult, există cetăţeni vigilenţi care se revoltă, că de ce unii analiști își permit să critice alianţa, că din cauza lor nu-i chip să alegem președintele, că aceștia nici nu sunt

analiști, ci agenţi ai comuniștilor puși să denigreze guvernarea. Și în general, de ce sunt chemaţi cei care critică guvernarea pe la televiziuni? Să fie chemaţi doar cei care o laudă. Ușor-ușor, am început să fim șantajaţi cu toţii de guvernare, așa cum s-au șantajat ei timp de o lună, într-un simulacru de negocieri. Lăsaţine să facem ce vrem, că altfel se distruge alianţa! Sunteţi proști, nu vedeţi că se rup comuniștii la putere? – ne avertizează politicienii. Ei, dar vedeţi că sunt buni și comuniștii la ceva, că altfel cu ce am fi șantajaţi? Alianţa a ajuns să fie „vaca sfântă” pe care noi trebuie s-o corcolim, s-o hrănim și s-o păzim de muște, fără a avea absolut nici un folos din ea. Păi cum, ce foloase, că doar e sfântă?! Ne-am obișnuit să ne facem idoli pe care să-i lăudăm și să-i învestim cu calităţi miraculoase. Să scriem texte elogioase la adresa singurului politician, în drept și în măsură să decidă ceva în ţara asta. Singurul care lucrează, până se îngrașă deatâta lucru. Apoi să-i venim cu

harbuzul la ușă. Să facem erou din Lupu, care, ani buni, a dus-o bine și fără de dureri de cap, sub aripa lui Voronin? Și să ne prefacem că nu ne dăm seama de ce se rupe Plahotniuc la funcţii de stat. Acum, unii încearcă să ne convingă de faptul că nu toţi dintre cei aflaţi la guvernare ar fi animaţi de interese de partid și de clan, de acapararea puterii absolute în stat și îmbogăţirea personală. Ci doar unii, care-i încurcă altuia să ne guverneze. Deosebirea dintre alianţa liberal-democrată care a fost și cea actuală este că atunci se respectau oarecum aparenţele. Acum lucrurile sunt mai pe faţă, numărul oligarhilor mai mare, biografiile acestora mai controversate, iar interesele mai divergente. Mai lipsește un președinte. Dacă va fi unul mare, frumos și foarte sexy, oligarhii nu vor mai putea fi opriţi. De aceea, votarea unui oricare altul nu ar fi nici pe departe sfârșitul lumii, ci poate sfârșitul unui mit despre un om care a vrut să iasă din tenebre. Ioana FLOREA, FLUX

Marea Neagră vine spre Palanca sau cum încurcă Dumnezeu planurile moldo-ucrainene De la o vreme un șir de agenţii de presă și publicaţii din Rusia, Ucraina și România relatează alarmat o creștere semnificativă a nivelului apelor Mării Negre. Limanul Nistrului avansează rapid către Republica Moldova, împingând linia ţărmului tot mai aproape de frontiera moldo-ucraineană în regiunea satului Palanca din raionul Ștefan Vodă. Fenomenul nu este unul izolat. Apele Mării Negre înghit teren nu doar în Ucraina, dar și în România, Rusia și Georgia. Totodată, ţărmul sudic al Mării Negre câștigă în înălţime aproximativ 25 de centimetri anual. Marea Neagră parcă ar „fugi” dinspre Turcia către Ucraina și, implicit, către Republica Moldova. Asistăm la o reconfigurare naturală a liniei ţărmului pontic, iar Republica Moldova are toate șansele să (re)devină ţară direct riverană la Marea Neagră. O știre de la București ne anunţă: „nivelul Mării Negre ar putea crește cu până la cinci metri, fapt care ar duce la inundarea Deltei Dunării, dar și a localităţilor Sulina, Tulcea, Brăila, Chilia Veche, Ismail și Reni. „Planul Naţional de Adaptare la efectele schimbărilor climatice”, realizat de Ministerul Mediului, arată ca litoralul va fi cel mai afectat. Acesta va fi influenţat de eroziunea costieră și creșterea nivelului mării. În cazul plajei din Mamaia, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare și Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”, ritmul mediu anual de modificare a liniei ţărmului a fost de 2, 3 metri pe an. Potrivit directorului Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Marius Postelnicescu, litoralul va beneficia de investiţii în perioada următoare, având în vedere că Marea Neagră a avansat în ultimii 60 de ani cu aproximativ 12 metri”. Pe de altă parte, agenţiile din Rusia au relatat că din cauza curenţilor calzi din Marea Neagră, orașul Eisk este supus riscului de inundare. La 14 februarie s-a înregistrat o creștere bruscă a apelor Mării Azov ca urmare a unui aflux de apă caldă din Marea Neagră, prin strâmtoarea Kerci. Peste 900 de pescari ruși au fost evacuaţi recent din zona ţărmului în legătură cu această ridicare a nivelului apelor mării. Spre deosebire de Marea Caspică, în care în ultimii 30 de ani nivelul apelor a scăzut cu 2,5 metri, Marea Neagră, legată de Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor, cunoaște o completare permanentă a apelor sale. Pe segmentul de ţărm dintre orașele georgiene Poti și Suhumi s-au înregistrat în ultimele decenii o avansare vizibilă a apelor mării, care au înghiţit deja complet ruinele unei cetăţi medievale situate altădată pe ţărm. Fenomenul este mai vechi. În apropierea orașului Suhumi arheologii marini au descoperit recent, sub ape, ruinele orașului antic Diocuria. În august 2009, la Odesa, a avut loc cea de-a II-a Conferinţă internaţională cu genericul „Culoarul mediteraneano-pontic în ultimii 30 de mii de ani: schimbarea cotelor apelor și adaptarea umană”, for știinţific la care au participat circa 100 de specialiști din domeniile arheologiei, geologiei, geografiei, biologiei, ecologiei, climatologiei și din alte domenii din 18 ţări ale lumii. Cu această ocazie, Valentina Ianko, președinte al Institutului de Știinţe Aplicate și profesor la catedra

de geologie marină a Universităţii din Odesa, a ţinut să arate că apele Mării Negre au fost și sunt într-o creștere anuală medie de 3 centimetri. În unii ani această creștere depășește cu mult media anunţată. Potrivit cercetătoarei, în ultimii 10 mii de ani, nivelul Mării Negre a crescut cu peste 100 de metri. Iar în următoarea sută de ani, nivelul apelor Mării Negre ar urma să urce cu circa 3 metri. Totodată, presa ucraineană bate alarma și ne anunţă că în următorii 40 de ani, mai exact către anul 2050, litoralul din Crimeea va fi înghiţit de apele mării. Cauza acestui fenomen constă, de asemenea, în schimbările climatice determinate de încălzirea globală, efectul de seră și creșterea nivelului apelor Oceanului planetar. Ţinând cont de particularităţile de relief ale istmului Perekop, care leagă peninsula Crimeea de continent, întreaga peninsulă ar putea fi înconjurată de apele mării, devenind o insulă în mai puţin de 50 de ani. Cercetătorii din cadrul Academiei de Știinţe a Ucrainei sunt foarte îngrijoraţi de fenomenul creșterii nivelului apelor Mării Negre, întrucât nu doar peninsula Crimeea poate deveni o insulă, dar și cel mai mare port ucrainean

la Marea Neagră, Odesa, ar putea avea de suferit, rămânând în cea mai mare parte sub apele mării, care câștigă teren, avansând an de an. Așadar, linia ţărmului avansează anual cu câte 3 metri în partea de nord și de est a Mării Negre din cauza faptului că nivelul apelor marine crește în medie cu 3 centimetri. Fenomenul este observat și în regiunea satului Palanca din raionul Ștefan Vodă, unde linia ţărmului avansează tot mai mult către linia de frontieră moldo-ucraineană. Această linie de frontieră era situată acum câţiva ani la circa 1 800 de metri de litoralul Mării Negre (Limanul Nistrului). Întrucât nivelul de la talpa terasamentului autostrăzii Odesa-Reni în regiunea satului Palanca este de mai puţin de 1 metru faţă de nivelul mării, este de presupus că în următoarele două decenii, apele Mării Negre vor atinge teritoriul naţional al Republicii Moldova. Traseul Odesa-Reni riscă să

rămână complet sub ape. Sub apele Mării Negre, evident. „Natura” înţeleaptă ţine cu noi! Dacă ni s-au luat bucăţi importante din trupul vechii Moldove și au fost lipite artificial de Ucraina, dacă guvernanţii de la Chișinău au trădat interesul naţional nu o singură dată și i-au cedat Ucrainei, fără luptă și fără război, 7 părţi din teritoriul inalienabil al Republicii Moldova (inclusiv insula Nișaliu de 105 hectare, de pe Nistru), dacă Filat, Leancă și Popov treapădă la Kiev și fac sluj ba în faţa lui Timoșenko, ba în faţa lui Azarov, iată că „natura” ţine cu noi, iată că ea ne răzbună în sensul cel mai bun al cuvântului. În anii ploioși, în care Nistrul își iese din albie, cum a fost 2008, Marea Neagră se contopește cu Nistrul, iar traseul Odesa-Reni, cu tot cu terasamentul menit să-l înalţe, rămâne sub ape. Este suficient să avem câţiva ani ploioși ca Nistrul să rupă albia și,

scurtându-și cursul cu 17 kilometri, să o ia în regiunea Abdiv, direct către Marea Neagră, prin Baibol. Ca teritoriu al Republicii Moldova de dincolo de traseul Odesa-Reni, Baibolul este, de fapt, o baltă cu stufăriș care vine în continuarea Marii Negre. Altitudinea Baibolului faţă de apele mării este de numai 25 de centimetri. Este suficient ca nivelul apelor din Limanul Nistrului să se ridice cu 25 de centimetri, că Marea Neagră va intra în teritoriul naţional al Republicii Moldova. Iată de ce autorităţile ucrainene insistă, pe de o parte, asupra transmiterii în proprietate gratuită și eternă a traseului Odesa-Reni și a pământului de sub el (18 hectare) în regiunea satului Palanca, iar, pe de altă parte, aceleași autorităţi ucrainene, speriate de surprizele pe care Marea Neagră le oferă de la o vreme, împingând spre nord linia ţărmului, refuză să demarcheze segmentul de frontieră moldo-ucraineană de dincolo de traseu, pe limita inferioară a Baibolului și a celorlalte teritorii moldovenești exclavate. Vom preciza că Limanul Nistrului este cel mai mare liman la Marea Neagră. El are o lungime de 40 de kilometri, o lăţime de 12 kilometri, o suprafaţă de 360 de kilometri pătraţi și un volum de apă de 540 de milioane de metri cubi. Legătura Limanului Nistrului cu Marea Neagră se face prin strâmtoarea Bugaz. Balta care unește teritoriul Republicii Moldova în zona Baibol (Palanca) se numește Balta lui Alexandru Vodă. Portul Cetatea Albă este unul funcţional, iar odată cu avansarea liniei ţărmului spre Baibol, Republica Moldova și-ar putea construi propriul port la Marea Neagră. În concluzie, putem afirma că ceea ce nu vor oamenii să facă, are grijă și face „natura”, mai bine zis, Bunul Dumnezeu. Dacă Filat, Leancă sau Popov se tot căciulesc în faţa Kievului ca să ne lase fără pământul de la Palanca, Dumnezeu zâmbește senin, apucă Marea Neagră din partea de sud și, încet-încet, o înclină mai către noi. E semn clar că Cel de Sus ne iubește. Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 MARTIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ce are statul de dat şi oligarhii de cumpărat? Dacă vă mai amintiţi, spre sfârșitul anului trecut, Guvernul Republicii Moldova a propus pentru privatizare 45 de pachete de acţiuni deţinute în mai multe societăţi, în valoare totală de circa 490 de milioane de lei. În cadrul licitaţiilor „cu strigare”, care s-au desfășurat în perioada 7-10 decembrie 2010, au fost vândute acţiuni ale statului din 8 societăţi, în sumă totală de aproximativ 20 de milioane de lei. Amintim că printre societăţile expuse la vânzare figurau întreprinderile „Vibropribor”, „Energoreparaţii” „Giuvaier”, dar și avionul prezidenţial YAC-40, câteva cinematografe din centrele raionale, imobile nefinisate etc. Cum tentativa de privatizare nu a fost nici pe departe una de succes, practic aceleași întreprinderi au fost scoase la privatizare și anul acesta, dar, după cum a precizat directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), Tudor Copaci, cu unele rectificări ale preţului de vânzare.

spune că Guvernul și-ar fi asumat niște angajamente privind privatizarea unor întreprinderi de stat în cadrul negocierilor cu misiunea FMI, afirmând că despre anumite intenţii concrete se va vorbi după o analiză financiar-economică și o evaluare a eficienţei activităţii acestora. Dar, a precizat el într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, mai devreme sau mai târziu, parţial sau în totalitate, aceste întreprinderi urmează să fie privatizate. Aceasta se va întâmpla însă atunci când vom avea o piaţa favorabilă, când statul va putea obţine în urma acestui proces de privatizare cât mai multe resurse financiare. Pe de altă parte, directorul APP afirmă că, la capitolul privatizări, discuţiile cu FMI-ul au fost

Privatizări cu rezultate mai mult decât modeste Astfel, la licitaţia care a avut loc în perioada 24-25 februarie 2011, APP a expus 37 de societăţi pe acţiuni, 3 cinematografe, 4 întreprinderi de stat, o societate cu răspundere limitată, 12 construcţii nefinisate și avionul prezidenţial, toate acestea în valoare de 935 de milioane de lei. Noutatea acestei runde de privatizări a fost licitaţia „cu reducere”. Preţul unor pachete de acţiuni care au fost propuse de mai multe ori la privatizare, dar nu și-au găsit proprietarul, au înregistrat o scădere faţă de valoarea iniţială. Potrivit directorului agenţiei, scăderile treptate ar putea reduce la jumătate preţul de start. Dar nici așa rezultatul nu a fost unul spectaculos. Agenţia Proprietăţii Publice a anunţat că în urma licitaţiilor „cu strigare”, desfășurate în perioada 22-25 februarie 2011 la Bursa de Valori, au fost tranzacţionate valori mobiliare proprietate publică de stat din 4 societăţi pe acţiuni, în sumă totală de aproximativ 16 milioane de lei. La licitaţia „cu reducere”, desfășurată la 24 februarie, au fost adjudecate bunuri în sumă totală de circa 1 milion 300 de mii de lei. Deci, suma totală a vânzărilor a constituit aproximativ 17 milioane de lei. Potrivit directorului APP, licitaţiile se vor desfășura cu regularitate în 2011, aproximativ la fiecare două luni.

Privatizarea marilor companii, condiţie sau intenţie? Și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a declarat că, în anul 2011, Guvernul Republicii Moldova va pune un accent deosebit pe procesul de privatizare a unor instituţii de stat. El a mai precizat în context că Guvernul ar putea revizui lista întreprinderilor care nu sunt supuse privatizării. Ministrul nu a exclus că în lista întreprinderilor propuse pentru privatizare ar putea apărea companii de stat importante, cum ar fi „Moldte-

lecom”, „Air Moldova”, Banca de Economii, dar și RED-Nord, RED Nord-Vest, Calea Ferată din Moldova și altele, dacă se va constata că acest lucru este necesar pentru a le face mai rentabile. Pe de altă parte, deputatul PCRM, Igor Dodon, afirmă că privatizarea acestor întreprinderi ar fi una din condiţiile stipulate în proiectul de Acord negociat de Guvernul Filat cu Fondul Monetar Internaţional, astfel încât, în următoarele 9 luni, ar putea fi iniţiate procedurile de privatizare. Declaraţiile făcute de oficiali la acest capitol sunt oarecum solidare, dar nu clarifică lucrurile până la capăt. Astfel, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, precizează că problema privatizării a fost discutată cu reprezentanţii FMI, dar fără stabilirea unor termene concrete de realizare. El a mai afirmat că în cadrul negocierilor s-a vorbit doar despre iniţierea discuţiilor și pregătirea unor întreprinderi pentru eventuala privatizare și asta după o analiză a performanţelor lor economice și financiare și a altor factori. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, a menţionat că nu este posibilă efectuarea unor privatizări despre care se discută deja de 10 ani, în doar 9 luni. Și premierul Vladimir Filat este de părere că se încearcă dezinformarea opiniei publice, atunci când se

dure, precizând că rezultatele obţinute în acest sens în 2010 au fost modeste, astfel că procesul urmează să fie accelerat. Tudor Copaci este de părere că deciziile cu privire la privatizarea unor companii mari vor fi decizii politice, care depind de curajul oamenilor politici. Proiectul Legii Bugetului de Stat care a fost prezentat spre examinare Guvernului și care a fost elaborat cu ajutorul experţilor FMI, denotă clar că se contează în bună măsură și pe banii obţinuţi din privatizări, și nu doar a acelor întreprinderi care sunt propuse dintr-o licitaţie în alta și riscă să-și piardă treptat din preţ. Astfel, deficitul Bugetului prognozat pentru anul 2011 este de 1 miliard 226, 9 milioane de lei. Acesta urmează să fie acoperit, în proporţie de 65 la sută, din surse externe, dar și din mijloacele obţinute din vânzarea și privatizarea patrimoniului public. Statul contează să obţină din privatizări în jur de 280 de milioane de lei.

Jocurile oligarhilor Vor fi sau nu vor fi privatizate anul acesta marile companii cu capital de stat, în speţă,„Moldtelecom”, „Air-Moldova”, Banca de Economii? Discuţiile controversate și îngrijorările la acest capitol nu au apărut întâmplător. Dincolo de contextul electoral (permanentizat în ţara noastră) acestea sunt alimentate și de

suspiciunile, nu fără de temei, privind intenţiile clanurilor oligarhice din interiorul alianţei de guvernământ de a-și redistribui sectoarele de influenţă economică, dar și dorinţa unor „aleși” de a profita de bunurile statului pe căi mai puţin ortodoxe. Astfel, secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, constata în cadrul unei emisiuni televizate că în ultimele luni, se înregistrează un reflux al întreprinderilor de stat care migrează de la „Banca de Economii”, în care statul are pachet majoritar de acţiuni, către o altă bancă. Și s-ar părea că această bancă despre care vorbește Bodiu, ar fi „VictoriaBank”, unde președinte al Consiliului de administraţie a fost actualul prim-vicepreședinte al Parlamentului și vicepreședinte PD, Vladimir Plahotniuc. Operatorul naţional de telefonie fixă, compania „Moldtelecom”, o întreprindere, de asemenea, cu capital majoritar de stat, și-a transferat deja conturile la banca respectivă. Pe de altă parte, premierul acuza recent Ministerul Economiei (condus de un alt vicepreședinte PD), Agenţia pentru Protecţia Concurenţei și Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii de complicitate cu managerii SA „Moldtelecom” privind majorarea tarifelor la telefonia fixă. Coincidenţă? Poate, dar atunci una foarte suspectă. Își dorește cineva să pericliteze stabilitatea Băncii de Economii, să-i afecteze imaginea? Pentru că problema nu este să faci sau să nu faci privatizarea. Problema este cine o va face și în ce condiţii. Impresia este că marii profitori se și pregătesc deja. Unul este preţul la care se privatizează o bancă puternică, stabilă, și cu totul altul va fi preţul unei instituţii bancare fără clienţi, aduse în prag de faliment. Recent a fost făcut public clasamentul eficienţei bancare în anul 2010, elaborat de Agenţia de rating și estimare Estimator-VM. Potrivit acestui clasament, Banca de Economii a coborât de pe poziţia a 6-a direct pe a 10-a, ceea ce este o premieră pentru BNM, susţine agenţia, pentru că, până acum, aceasta nu s-a plasat niciodată pe o treaptă atât de joasă.

Privatizăm, dar nu acum Solicitat de noi să se pronunţe referitor la privatizarea unor importante întreprinderi de stat și la afirmaţiile oficialilor că ar fi vorba doar despre iniţierea discuţiilor și a pregătirilor, deputatul PCRM, Igor Dodon, a declarat că discuţiile despre o eventuală privatizare, la o anumită etapă, sunt în detrimentul întreprinderilor și a colectivelor de muncă, pentru că generează o stare de incertitudine. Condiţia de pregătire a întreprinderilor către privatizare figurează în Memorandumul cu FMI și este, deci, un angajament al Guvernului Filat, a mai opinat Dodon. „Nu cred că este timpul potrivit pentru privatizări, și asta din câteva considerente. În pri-

mul rând, este vorba de criza financiară în care se mai află nu doar Republica Moldova, dar și multe alte ţări, și nu doar europene. Investitorii evită să facă investiţii majore pe timp de criză. Al doilea factor defavorabil este incertitudinea politică din Republica Moldova, cauzată de o campanie electorală care durează deja de doi ani și al cărei sfârșit nu se vede încă. În situaţia aceasta, nu pot să apară investitori străini serioși, care să facă investiţii capitale mari. Dar este vorba și de preţurile reduse la activele care vor fi vândute. Nu putem să ne așteptăm acum că vor veni investitori strategici în ţara noastră. Și, de fapt, în ultimii doi ani nu am auzit nume noi, nume mari de investitori în Republica Moldova. Consider că anul acesta nu vor fi condiţii pentru a începe pregătirea acestor întreprinderi importante pentru privatizare”, a mai precizat deputatul. Referindu-se la situaţia ce ţine de Banca de Economii, Igor Dodon a menţionat că ar trebui să verificăm mai întâi de toate dacă au loc, într-adevăr, migrări masive ale unor mari întreprinderi de la Banca de Economii către o altă bancă, deoarece au fost expuse opinii diferite în această chestiune. „Dar dacă situaţia se prezintă anume în felul aceasta, atunci, pe termen mediu, ar fi o problemă serioasă pentru Banca de Economii, deoarece este vorba de lichidităţi, de mijloacele financiare care se află în banca respectivă”, a mai spus Dodon.

Nu este treaba statului să administreze companii Expertul Natan Garștea, director al Agenţiei de rating și estimare „Estimator-VM”, nu vede o problemă în faptul că Guvernul va definitiva oferta de privatizare. „Aceasta nu înseamnă că companiile vor fi vândute anul acesta, pentru că va urma însuși concursul in-

Guvernul a decis: În 2011, alte peste 8 500 de persoane vor rămâne fără lucru În anul 2011, numărul angajaţilor din sfera bugetară va fi redus cu 8 %, ceea ce înseamnă că alte 8 573 de persoane vor rămâne fără serviciu. 7 la sută dintre cei care urmează să fie disponibilizaţi activează în domeniul învăţământului. Datele respective se conţin în Nota informativă la proiectul Legii Bugetului pentru anul 2011.

Potrivit Unimedia, în document se menţionează că, pentru anul 2011, se planifică ca de la buget să fie realizate cheltuieli de personal în sumă de circa 7,834 de miliarde de lei sau cu 518,6 de milioane de lei mai mult decât cheltuielile din anul trecut. În același timp, Guvernul se angajează ca, în acest an, să reducă, preponderent în sectorul învăţământului, numărul de angajaţi din sectorul bugetar. Din Nota informativă reiese că, din contul celor disponibilizaţi, vor fi majorate salariile profesorilor și ale angajaţilor

cu venituri mici din sectorul bugetar și va fi implementat un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici, persoanelor cu funcţii de demnitate publică și personalului de deservire tehnică. Astfel, salariile profesorilor ar urma să fie majorate în două etape, cu câte 12,5%, începând cu 1 ianuarie și, respectiv, 1 septembrie curent. Începând cu 1 iunie, se planifică majorarea salariilor angajaţilor cu retribuire mică din ramurile sectorului bugetar. O altă măsură este punerea în aplicare,

începând cu 1 octombrie, a noului sistem de salarizare a funcţionarilor publici, persoanelor cu funcţii de demnitate publică și personalului de deservire tehnică. De asemenea, în Nota informativă la proiectul bugetului se menţionează că Guvernul se angajează ca, în anul 2011, să optimizeze numărul de angajaţi în sectorul bugetar, pentru a asigura reducerea presiunii bugetar-fiscale, care vine din partea nivelului înalt de angajare în acest sector.

vestiţional la care pot să apară investitorii interesaţi, dar pot să și nu apară. Privatizări atât de mari nu se fac așa de repede, dar pregătirile trebuie începute”. Întrebat dacă este rentabilă privatizarea „Moldtelecom”ului, de exemplu, care este o întreprindere cu venituri mari, expertul a menţionat că rolul statului este să creeze condiţii de trai cetăţenilor, să urmărească respectarea legislaţiei și a ordinii publice. Inclusiv pentru aceasta se formează bugetul, din care sunt întreţinute instituţiile statului. „Însă nu este treaba statului să administreze companii pentru a obţine profit. În toată lumea, statul își păstrează calitatea de proprietar doar în cazul unor companii de interes naţional, iar privatizarea lor ar duce fie la scăderea calităţii

patru ani, noi, practic, am avut doar context electoral. „Atât în 2007, cât și în 2008 s-au făcut concursuri pentru atragerea consultanţilor care să pregătească privatizarea Băncii de Economii, spre exemplu. Anterior s-au mai făcut câteva concursuri pentru privatizarea „Moldtelecom”ului, însă preţurile propuse au fost prea mici și privatizarea nu a avut loc. Deci, discuţiile despre privatizarea acestor instituţii nu au apărut acum, pe loc gol. Că discuţia a fost politizată și preluată de mass-media, este altă chestiune. Nu cred că ar fi normal să-și oprească guvernul activitatea, din cauza că este perioadă electorală. În ceea ce ţine de faptul dacă este privatizarea o condiţie a FMI, ar fi de menţionat că Fondul, în general, promovează privatizarea întreprinderilor

unor servicii foarte importante pentru populaţie, fie la monopolizare. În cazul nostru, statul este proprietar la „Moldtelecom” și am văzut recenta încercare de a majora tarifele. Eu nu văd raţiunea ca întreprinderea să rămână în continuare de stat, dacă oricum ne majorează tarifele pentru convorbiri”. Întrebat dacă actualul context electoral este potrivit pentru iniţierea privatizării unor astfel de întreprinderi, Garștea a ţinut să precizeze că în ultimii

de stat. Aceasta este una dintre cerinţele lor, deși eu nu am văzut Memorandumul și nu știu cât de tranșant sunt stipulate aceste chestiuni și care sunt condiţiile exacte. Cert este că ei întotdeauna insistau asupra acestor aspecte”, a mai menţionat directorul „Estimator-VM”. Ar fi de menţionat că FMI a cerut privatizarea „Moldtelecom”ului încă în anul 2002. Acum 9 ani, a existat intenţia de a vinde întreprinderea unei companii din Moscova, pentru suma de

20 de milioane de dolari, ofertă considerată însă prea mică și respinsă de Comisia guvernamentală de privatizare.

Alţi eroi, aceeaşi piesă Argumentele guvernării în favoarea privatizării sunt că mai multe întreprinderi, în loc să genereze valoare adăugată și să contribuie la dezvoltarea economică, generează doar pierderi. Că nu are rost să ţii în proprietatea statului întreprinderi ai căror indicatori financiari sunt în scădere. Că statul nu are capacitatea să le administreze eficient. Pe de altă parte, opoziţia insistă că este important când și cu ce scop se face această privatizare. Și dacă există o piaţă favorabilă pentru aceasta. Istoria se repetă. Dacă aruncăm o privire în urmă, vedem că și actuala guvernare, în timpul aflării sale în opoziţie, se opunea privatizării „în condiţiile unei crize financiare mondiale”. De asemenea, ei atenţionau că se urmărește „cumpărarea la un preţ de nimic de către clientela comunistă a ultimelor active importante din patrimoniul economic al Republicii Moldova”. Analiștii și politicieni afirmau că privatizarea în ajunul alegerilor ar însemna fie că guvernanţii știu deja cine vor fi cumpărătorii, fie că aceștia vor să-și însușească proprietăţile statului pentru că nu mai au siguranţa accederii la putere, ceea ce, și într-un caz, și în altul, era calificat drept corupţie la nivel înalt. Aceleași argumente, aceleași intenţii, doar protagoniștii s-au schimbat cu rolurile. În rest, nici o deosebire între foști și actuali. S-au schimbat doar numele profitorilor de la guvernare și clientela politică a celor care se află astăzi la putere. Deci, problema este dacă va profita statul de resursele obţinute în urma privatizării sau oligarhii cu un trecut mai sumbru, care au ieșit astăzi la lumina zilei. Ioana FLOREA, FLUX

4 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. Marginalii la o fuziune „Kaghebişti din toate partidele, uniţi-vă!”

Aflând vestea, chiar ne-am bucurat că spectrul politic chișinăuian se va simplifica. Numai că bucuria noastră s-a stins repede, îndată ce un coleg de redacţie ne-a atras atenţia asupra unui fapt curios. MAE se varsă în PL cu tot ce are, bun și rău, întâi de toate cu membrii săi. Iar printre membrii MAE este și generalul KGB (în retragere) Fiodor Leontievici Botnaru, care nu este un membru oarecare, de vreme ce a fost delegat la ultimul congres al formaţiunii.

ralul KGB Tudor Botnaru, care apare ca membru al Mișcării Acţiunea Europeană. Acest Tudor Botnaru, vechi cadru KGB, care ocupa un post-cheie în ambasada URSS de la București până în 1990, este considerat un fel de mentor spiritual al mai multor politicieni. În treacăt fie spus, se aude că Filat și Pasat au purtat discuţii intense la începutul anului curent în legătură cu MAE, care se dorește a fi un satelit al partidului condus de premier”.

atenţie. Iată ce spune Wikipedia despre respectivul membru MAE: „Tudor Botnaru s-a născut la data de 27 decembrie 1935 în satul Lipceni (astăzi în raionul Rezina). A absolvit, în anul 1959, Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii de Stat a Moldovei. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca ghid și interpret principal la Hotelul „Inturist” din Chișinău (1959-1962). A fost membru al PCUS. În anul 1963 a fost angajat în cadrul KGB-ului din RSS Moldovenească, încadrat în structurile serviciilor de contraspionaj, iar din anul 1966 – în serviciile de informaţii externe. În calitate de ofiţer de informaţii externe, el a avut acoperire diplomatică a Uniunii Sovietice, lucrând la ambasadele URSS din România și Franţa. În cadrul KGB-ului din RSS Moldovenească, el a îndeplinit pe rând funcţia de inspector principal operativ în Secţia I-a și, ulterior, pe cea de șef de Birou. Tudor Botnaru a lucrat la Comitetul Securităţii de Stat

Așadar, Fiodor Leontievici Botnaru este parte a patrimoniului uman pe care MAE se altoiește (este altoit) pe tulpina albastră a PL-ului. Într-un alt context, în martie anul trecut, FLUX atrăgea atenţia asupra unor fapte curioase: „Există și legături mai vechi între gruparea Filat și Pasat, întrucât în timpul președinţiei lui Lucinschi ambii au făcut parte din același guvern (Vladimir Filat ca ministru de Stat, între 12 martie și 12 noiembrie 1999, iar Valeriu Pasat ca ministru al Apărării, între 12 martie și 11 mai 1999, și ministru al Securităţii Naţionale, între 11 mai și 12 noiembrie 1999). Trebuie să amintim că Valeriu Pasat l-a succedat ca ministru al Securităţii Naţionale pe gene-

Cazul generalului KGB Tudor Botnaru de la MAE este mai mult decât interesant, așa că am încercat să ne documentăm asupra persoanei. Nu am vrut să fim subiectivi în aprecieri, de aceea ne-am gândit că este mai bine să-i lăsăm pe alţii să vorbească. Iar în asemenea situaţii sursele publice, adică deschise, sunt cele mai indicate. Primele informaţii despre el ne-au fost la îndemână pe internet, oferite de enciclopedia electronică Wikipedia. Este drept că articolul care îi este consacrat este destul de mare, dar mare este și personajul cu pricina și mari au fost, sunt și, probabil, vor fi implicaţiile sale pe planul politicii autohtone. Să ne înarmăm cu puţină răbdare și cu multă

din Moldova, pe urmă a fost în Comitetul Unional, apoi a fost ofiţer de securitate la Ambasada URSS din București. În iulie 1990, la iniţiativa conducerii Republicii, Tudor Botnaru a fost adus de la București și a fost numit în funcţia de președinte al Comitetului de stat al Securităţii (șef al KGB-ului) din RSS Moldova, fiind avansat la gradul de general-maior. El a fost primul ofiţer de informaţii externe care a devenit președinte al KGB din RSS Moldovenească. În luna aprilie a anului 1990, conducerea Ministerului Securităţii Naţionale (MSN) a Republicii Moldova (Tudor Botnaru, Demian Munteanu), sub pretextul că există pericolul ca localul KGB

S-ar putea ca unora dintre cititorii noștri să li se pară ciudat acest motto. S-ar putea ca alţii să se revolte, luând lucrurile în serios și înţelegând greșit că am pleda pentru unirea forţelor KGB din Republica Moldova. S-ar putea ca și mai alţii să persifleze, pricepând că este vorba de parafrazarea ironică a celebrei lozinci marxiste „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”. Dintre toţi aceștia le-am da dreptate celor din urmă. Umbra de ironie vine din faptul că, deunăzi, gura presei de la noi nu a mai prididit să răspândească mare veste mare: PL-ul lui Ghimpu și MAE-ul lui Untilă fuzionează!

al RSSM să fie atacat de către “extremiștii” Frontului Popular din Moldova, a hotărât să transporte Arhiva KGB-ului RSSM de la Chișinău la Tiraspol, unde se află și în prezent. De asemenea, el a fost autorul propunerii de reorganizare a KGB-ului din RSS Moldova într-un serviciu de informaţii, propunere care nu a fost luată în discuţie la acel moment. Tudor Botnaru a îndeplinit funcţia de președinte al Comitetului de stat al Securităţii (șef al KGB-ului) din RSS Moldova până la data de 29 august 1991, după puciul de la Moscova care a avut ca rezultat desfiinţarea URSS-ului. Acuzat de colaborare cu puciștii, Botnaru a fost demis din funcţie imediat după proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova. Întrun interviu din anul 2001, el a susţinut că nu știa nimic despre organizarea puciului, cu toate că, cu puţin înainte, fusese la Moscova, la ședinţa Colegiului KGB, dar nimeni nu a spus nimic despre organizarea unui puci, organizatorii planificându-și acţiunile într-un secret desăvârșit, intenţionând să-i implice doar pe securiștii care se subordonau direct Centralei KGB de la Moscova. Între anii 1991 și 1994, generalul Botnaru a îndeplinit funcţia de șef al Centrului de instruire al Ministerului Securităţii Naţionale din Republica Moldova. Din aprilie 1994 a lucrat ca prim-viceministru al Afacerilor Externe. În perioada decembrie 1994-1997, el a îndeplinit misiunea de ambasador extraordinar și plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și, prin cumul, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Marele Ducat de Luxemburg și Regatul Olandei, precum și șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova la Consiliul Europei (din 3 mai 1995). A fost rechemat din funcţie la 17 martie 1997, după ce fusese numit ca ministru al Securităţii Naţionale. În perioada 24 ianuarie 1997 - 11 mai 1999, Tudor Botnaru a deţinut funcţia de ministru al Securităţii Naţionale, fiind membru al Consiliului Suprem de Securitate. La data de 14 martie 1997, președintele Petru Lucinschi i-a acordat gradul militar de general de divizie. La data de 11 mai 1999, a fost revocat la cerere din funcţia de ministru, „în legătură cu atingerea vârstei de pensionare”, și trecut în rezervă. A candidat la alegerile parlamentare din 25 februarie 2001 pentru postul de deputat pe listele Mișcării social-politice „Pentru Ordine și Dreptate”. În anul 2004, el a publicat, împreună cu colonelul Alexandru Ganenco, lucrarea „Istoria Serviciilor Secrete”, la Editura Museum din Chișinău, aceasta fiind prima încercare de a prezenta

SCRISOARE CĂTRE GUVERNANŢI:

„Vi s-a îngroşat nu doar cifra la salariu, dar şi obrazul” Mult stimaţi domni de la FLUX, Vă scrie un grup de pensionari din Călărași, necărturari, cum suntem numiţi de actuala guvernare. Acești bătrâni, în toţi acești ani, au votat numai cu democraţii și cu ce s-au ales? Cu mai multă cenzură la radio și la televizor, că nici pe vremea comuniștilor nu a fost așa. La Vocea Basarabiei, dacă un bătrân vrea să spună o părere despre guvernanţi și nu-i pe placul domnului moderator Gherasim, deodată îl oprește că, chipurile, nu-i la temă, iar timpul este limitat. Mai bine pun pe post niște cântece naiba știe de-ale cui, că și pentru cântecele noastre populare timpul tot este limitat. Îi credem, sunt europeni până în măduva oaselor. De ce să asculte durerile oamenilor? Rușine, rușine, guvernanţilor. Ce, ne credeţi proști cu totul? De ce vă bateţi joc de noi, bătrânii? Ne-aţi alungat copiii din ţară, lăsând părinţii bătrâni și neputincioși. Aţi rămas voi, oligarhilor, purtând de grijă părinţilor voștri și tot neamul vostru, cutreierând ţări străine, împreună cu tot corpul vostru diplomatic. Pe ai cui bani călătoriţi, domnilor? Domnule Filat, din ce bani cumperi braţe de trandafiri? Spune-ne în faţa camerelor de luat vederi, nu făţărnicindu-te la televizor, trăgând de barcă și ajutând sinistraţii. Domnul Ghimpu se plimbă cu elicopterul, căutând moșiile lui Voronin. Dar de ce nu le-a descoperit și pe cele ale domnului Filat, Plahotniuc sau pe ale lui Lupu, de pe Insulele Virgine Britanice și cele de pe litoralul bulgăresc. Sau i s-au terminat banii și nu a avut cu ce cumpăra

carburanţi… Și a mai făcut omul (Mihai Ghimpu – n.n.) un bine la familia cu mulţi copii. Dacă ar dona bani obţinuţi în sudoarea frunţii, atunci ar fi un gest frumos, însă, sincer, nu-l credem. Domnilor, ne apucă greţurile când ieșiţi în faţa camerelor de luat vederi. Timp de doi ani n-aţi făcut nimic, n-aţi deschis locuri de muncă, să ne vină copiii acasă, naţi mărit salariile și pensiile. Iar preţurile cresc zi de zi, în timp ce voi nu puteţi împărţi fotoliile moi și călduţe. De 7 aprilie cine-i vinovat? Voi sunteţi vinovaţi, aţi scos copiii în stradă, iar voi v-aţi ascuns în tufari. Dacă stăteaţi în faţa lor, nu se întâmpla ceea ce s-a întâmplat, avea să fie totul civilizat. Vezi, Doamne, Roșca-i trădător. Dar spuneţi-ne, domnilor, cine-i Lucinschi sau fiul lui Lucinschi? Sau Diacov, Plahotniuc și mulţi alţii. L-am întreba și pe domnul Hadârcă de ce, pe vremea când era în Front (Frontul Popular din Moldova – n.n.) a sunat la Călăraș și a spus să nu i se dea garnitura (probabil, autorul se referă la un set de mobilă – n.n.) unui invalid care stătuse la rând. A venit și a luat-o el, că pe vremea aceea nu se prea găseau. După aceea, când le spuneam oamenilor să voteze pentru Front ei ne ziceau: lăsaţi-ne cu Frontul vostru, că nici ei nu sunt mai cinstiţi. Hadârcă

istoria serviciilor secrete sovietice moldovenești, prin prisma biografiilor șefilor acestora. Tudor Botnaru este căsătorit și are un copil.” Lung acest insert de pe Wikipedia, dar merita efortul, nu-i așa? Poporul trebuie să-și cunoască eroii. Iar alegătorii trebuie să cunoască bine cu ce partide au de a face. Unde mai pui că MAE se altoiește pe tulpina PL nu doar cu generalul KGB Fiodor Leontievici Botnaru, dar și cu alte personaje interesante. Care anume? Păi, sunt multe. Să ne oprim doar la unele dintre ele. Să zicem, fostul președinte al MAE, Anatol Petrenco. Dumnealui, ca fost președinte MAE, care i-a cedat subit funcţia domnului Veaceslav Untilă (tot la sugestia bătrânului general KGB Botnaru), nu trebuie prezentat pe larg. O interesantă caracterizare i-a făcut lui Anatol Petrenco unul dintre corifeii comunismului de la noi, Mark Tkaciuk, o persoană cât se poate de avizată asupra multor persoane și aspecte din biografiile lor. Ia să vedem: „La sfârșitul anilor 80, domnul Petrenco, de asemenea, membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, și-a susţinut o teză de doctor, cu titlu secret, la unul dintre institutele din Moscova. O teză secretă, cu un conţinut piperat, care nu trebuia să devină cunoscută societăţii de atunci. Cazul este de-a dreptul clinic pentru ceea ce ei numesc regim totalitar: cercetare știinţifică secretă, care, evident, nu era posibilă fără participarea serviciilor secrete de atunci.” Un alt personaj interesant altoit pe tulpina PL este domnul Veaceslav Untilă, actualul președinte. Până a deveni președinte MAE, domnul Untilă a fost prim-vicepreședinte al Alianţei Moldova Noastră, adică a fost primul secund al domnului Serafim Urechean. La Urechean a ajuns din poziţia de președinte al Partidului Liberal (alt Partid Liberal decât cel de astăzi al

lui Ghimpu), care a fuzionat cu Alianţa Social Democrată și cu Alianţa Independenţilor. La Partidul Liberal a ajuns din poziţia de președinte al Uniunii social-liberale „Forţa Moldovei”. La Uniunea social-liberală „Forţa Moldovei” a ajuns din poziţia de președinte al Partidului Ordinii și Dreptăţii Sociale. Acum domnul Untilă aderă, cu tot cu MAE, la PL. Dacă ţinem cont că în perioada sovietică a fost membru al PCUS, putem spune că domnul Untilă, altoindu-se pe trunchiul PL, este la al 7-lea mariaj politic! De fapt, cu așa ceva este greu să miri pe cineva în Republica Moldova. Oportunismul și traseismul politic au devenit de mult fenomene dintre cele mai banale în sânul clasei politice moldovenești. De mirat ar trebui să ne mire altceva în cazul domnului Untilă. Anume faptul că pe durata mai multor ani a lipsit din ţară. Acest curios fapt este camuflat cu grijă în toate biografiile sale parfumate. Dar în care străinătăţi a muncit personajul nostru ajuns la a șaptea căsătorie politică? În Elveţia! La Geneva! În ce calitate, cu ce doruri pe acolo? Păi, în calitate de reprezentant al unei obscure organizaţii a poliţiei rutiere din CSI! Da, da, nu vă miraţi, poliţia rutieră din CSI și-a fixat sediul la… Geneva. Că, vorba vine, de la Geneva, dacă faci privirea roată, se vede toată Europa! În biografia sa din aceeași enciclopedie Wikipedia ni se spune că „între anii 1995 și 1998 a fost funcţionar internaţional OISR”. OISR s-ar descifra Organizaţia Internaţională a Serviciului Rutier. Internaţională, internaţională, dar numai din CSI și încă la Geneva. Gurile rele susţin că în cazul acestei „organizaţii internaţionale”, ca și în cazul alteia, a „jurnaliștilor” din CSI, cu sediul la… Budapesta, OISR nu este decât un paravan perfect pentru acoperirea activităţilor de spionaj. Ceea ce ne conduce la concluzia că „funcţionarii internaţionali” din cadrul lor nu erau

Minsk, în anul 1979, a activat în calitate de împuternicit operativ, împuternicit operativ superior în secţia raională Briceni. Între anii 1983 și 1985 a urmat Facultatea de pregătire a cadrelor de conducere a Școlii Superioare a Comitetului Securităţii de Stat al fostei URSS din or. Moscova, după care a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul organelor securităţii de stat, avansând până la cea de șef de direcţie generală din cadrul aparatului central al Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova. Vorbește fluent limba engleză. Domnul Gheorghe MIHAI s-a născut pe data de 20 noiembrie 1950 în localitatea Colibași, raionul Vulcănești. Este căsătorit și are doi copii.” De precizat că atât în algoritmul de partajare a puterii de către AIE I, cât și în cel al AIE II, funcţia de director SIS i-a revenit Partidului Liberal al exinterimarului Mihai Ghimpu. De fiecare dată domnul Ghimpu l-a promovat în funcţie pe generalmaiorul KGB Gheorghe Mihai. Acum, că traiectoriile politice ale MAE și PL se vor intersecta, ca apoi să se suprapună perfect, este bine să observăm faptul că pe tulpina PL ni se vor înfăţișa de acum încolo două mândreţe de generali KGB: Gheorghe Mihai din viţa pelistă și Fiodor Botnaru din viţa meaeistă. Cu așa ceva chiar că nu se poate lăuda nici un alt partid politic nici de la Chișinău, nici de la București. Despre kaghebiștii mai mărunţei nu mai are rost să vorbim, pentru că unde încap tocmai doi generali KGB, încape și o legiune întreagă din aceștia mai mărunţi… S-auzim de bine și să ajungem ziua când vom putea spune că democratizarea Republicii Moldova înseamnă întâi de toate dekaghebizarea ei… Emil CONSTANTINIU, FLUX

Saif Al-Islam Gaddafi-Filat-Diacov-Stati! Saif Al-Islam Gaddafi, fiul președintelui libian Muammar Gaddafi, a fost la Chișinău în luna ianuarie, a anunţat joi, 3 martie, postul Publika tv. Informaţia a fost confirmată de Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova. Fiul liderului libian a fost în Republica Moldova pe 19 ianuarie și a plecat din ţară a doua zi. O revistă de la Chișinău a publicat o fotografie de la o expoziţie de pictură a Nicoletei Stati în care apare fiul lui Gaddafi. La același eveniment au mai fost prezenţi președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, președintele PLDM, Vladimir Filat, și ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. Amintim că joi, 3 martie, prim-vicepreșe-

a compromis Frontul, trecând de la partid la partid. Domnule Filat, ce-i cu preţurile la medicamente, cum le-aţi micșorat, dacă picăturile pentru ochi erau și așa scumpe, 63 de lei, iar acum costă aproape 100 de lei? Să nu mai vorbim despre majorarea preţurilor la gaz, lumină, apă, iar acum și la telefon. Cu telefonul ne mai alinam singurătatea, nu sunam peste hotare, ci aici, pe loc. Acum ni s-o luat și această posibilitate. Iar voi primiţi 44 de mii de lei pe lună, vi s-o îngroșat cu totul obrazul nu numai cifra. Domnilor din Frontul Popular (PPCD – n.n.), vă rugăm din tot sufletul să nu schimbaţi simbolul acestei formaţiuni. Crucea sus.”

deloc și nici pe departe străini de slăvitele servicii secrete născute din burta KGB. Gata, despre alte personaje care urmează a fi „altoite” pe portaltoiul liberal vom vorbi cu alte ocazii. Să trecem acum la un alt personaj, care este de-al casei în PL. Un om lăudat, preţuit și promovat cu sârg de către președintele PL, Mihai Ghimpu. Este vorba despre un alt general KGB. Nu, nu se poate ca MAE să aibă generalul său KGB și PL să nu-l aibă! Generalul KGB din curtea PL este actualul director SIS, Gheorghe Mihai. În strălucirea sa intelectuală, cu care ne-a obișnuit deja, Mihai Ghimpu a spus acum un an și ceva, la promovarea în funcţie a generalului KGB Gheorghe Mihai, următoarele cuvinte care au făcut carieră: „Gheorghe Mihai este un adevărat profesionist, un intelectual care înţelege că libertatea și drepturile omului sunt cheia”. Pe când presa de la București ne-a avertizat într-o cu totul altă „cheie”, titrând: „Noul șef al Securităţii-SIS de la Chișinău este un kgb-ist cu școala în Belarus!”. Și, într-adevăr, chiar pagina de internet a SIS ne prezintă următoarea informaţie: „Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.24-XVIII din 25 septembrie 2009 domnul Gheorghe MIHAI a fost numit în funcţia de Director al Serviciului de Informaţii și Securitate. Colaborator emerit al Serviciului de Informaţii și Securitate, decorat cu distincţii de stat și departamentale. Activitatea în muncă a început-o în anul 1972, după absolvirea Universităţii Tehnice din Moldova cu diploma de „inginer-mecanic”. Între anii 1975 și 1977 a îndeplinit serviciul militar în termen. În anul 1978 a fost încadrat în serviciul militar în cadrul organelor securităţii de stat. După absolvirea cursurilor superioare specializate din or.

dintele PLDM, Mihai Godea, a dat asigurări că nimeni din PLDM nu s-a întâlnit cu Gaddafi. „Nu am auzit nici despre vizita lui în Moldova. Cred că a fost una super-extra-privată de a fost așa de bine ascunsă”, a precizat Mihai Godea. Cu ceva timp înainte însă, liderul PL, Mihai Ghimpu, a anunţat că la 19 ianuarie un oarecare Gaddafi a vizitat Moldova. Și deputaţii PCRM au declarat că, zilele trecute, fiul „dictatorului libian Muammar Gaddafi” a efectuat o vizită în Republica Moldova. Comunistul Grigore Petrenco susţine că informaţia vine de la președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, care, la rândul său, afirmă că „aceasta a fost „proverka na vșivosti” a lui Petrenco”. „Ieri (2 martie – nota noastră), la ședinţa Comisiei pentru politică externă și integrare

europeană, domnul Diacov, vrând-nevrând, ne-a comunicat că zilele trecute a avut loc în Moldova vizita fiului dictatorului Gaddafi, care s-a întâlnit și cu unii reprezentanţi ai conducerii RM”, a declarat deputatul PCRM. Potrivit mai multor surse sigure, legăturile familiilor Stati, Diacov și Filat cu personaje dubioase din lumea arabă au o anumită vechime. Anatol Stati și fiul acestuia, Gabriel Stati, au un șir de afaceri petroliere prospere în mai multe state, inclusiv în unele ţări arabe. Vladimir Filat evită să discute despre relaţiile sale cu oamenii din lumea arabă, dar, în perioada cât a fost adjunctul lui Dumitru Diacov la Partidul Democrat, s-a ocupat de relaţiile externe ale formaţiunii, inclusiv cu „partenerii” arabi. Dumitru Diacov are un ginere de origine arabă, libanezul Mahmoud Hammoud. Mahmoud Hammoud este soţul Olesei Diacov-Hammoud, face parte din Hesbollah și a fost dat în urmărire internaţională pentru trafic de droguri, fiinţe umane și armament. Hammoud Mahmoud a fost, în una din campaniile electorale din Republica Moldova, candidat pentru funcţia de deputat în Parlament pe listele Partidului Liberal. Cealaltă fiică a lui Dumitru Diacov, Natalia, a fost căsătorită cu Gabriel Stati, fiul multimiliardarului Anatol Stati, care dezvoltă afaceri petroliere în lumea arabă.

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 MARTIE 2011

Şocant

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Numărul crimelor a crescut cu o treime după instalarea guvernării Filat Nivelul criminalităţii a crescut cu peste 30 la sută În anul trecut, 2010, numărul infracţiunilor comise în Republica Moldova a crescut cu peste 30 la sută faţă de anul 2009. Datele au fost făcute publice de către Biroul Naţional de Statistică (BNS), care a difuzat, la sfârșitul lunii februarie, un amplu raport privind nivelul infracţionalităţii. Potrivit acestui raport statistic, anul trecut, la 10 mii de locuitori au revenit tocmai 93 de infracţiuni. „Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2010 au fost înregistrate 33,4 mii de infracţiuni sau cu 30,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 34,9%. Din totalul infracţiunilor, 67% au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie, la 10 mii de locuitori, în anul 2010 revin 93 de infracţiuni faţă de 69 de infracţiuni în anul 2006”, se arată în raportul BNS (vezi figura 1).

Figura 1. Rata infracĠionalităĠii, 2006-2010 40

35 30

25 20

24,8

24,4

24,8

25,7

33,4

2006

2007

2008

2009

2010

10 5 0

InfracĠiuni înregistrate - total

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

InfracĠiuni înregistrate la 10000 locuitori

Chişinăul, campion absolut la numărul de infracţiuni Cele mai multe crime sunt comise în municipiul Chișinău, atât în cifre absolute, cât și ca rată a infracţionalităţii. “Cea mai mare rată a infracţionalităţii în anul 2010 a fost înregistrată în municipiul Chișinău – 147 de crime la 10 mii de locuitori, ceea ce, respectiv, depășește nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. O rată înaltă a infracţionalităţii a fost înregistrată, de asemenea, în municipiul Bălţi (126 de crime la 10 mii de locuitori), raionul Drochia (93 de crime la 10 mii de locuitori), raionul Basarabeasca (93 de crime la 10 mii de locuitori), raionul Ștefan Vodă (90 de crime la 10 mii de locuitori) etc. Cea mai mică rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în raionul Fălești – 42 de crime la 10 mii de locuitori”, se arată în raport.

Creşte şi numărul infracţiunilor grave şi deosebit de grave Comparativ cu 2009, în 2010 a crescut și numărul infracţiunilor grave. Dacă din 2006 până în 2009 s-a înregistrat o diminuare încurajatoare a numărului infracţiunilor grave (de la 35,6 infracţiuni la 17,7 la 10 mii de locuitori), atunci în anul trecut această tendinţă pozitivă s-a schimbat brusc în una negativă (vezi figura 2). Astfel, din totalul infracţiunilor înregistrate, aproape fiecare a cincea este din categoria celor grave. La 10 mii de locuitori revin, în medie, 19,8 infracţiuni grave, inclusiv 2,8 care sunt excepţional și deosebit de grave. Cele mai multe infracţiuni grave au fost înregistrate în municipiile Chișinău și Bălţi, în raioanele Drochia, Ungheni, Edineţ, Orhei, Strășeni, Ialoveni și Căușeni.

Figura 2. Numărul infracĠiunilor grave în total infracĠiuni înregistrate, 2006-2010 40

51,5

50 40

30,9

28,7

24,6

21,1

cazuri

10 5

35,6

21,1

19,9

17,7

19,8

2006

2007

2008

2009

2010

10 0

InfracĠiuni grave la 10000 locuitori

InfracĠiuni grave în total infracĠiuni

Armele de foc, explozivele şi grenadele în acţiune Raportul BNS mai indică că în anul 2010 au fost săvârșite 33 de infracţiuni cu aplicarea armelor de foc, a explozivelor și grenadelor, dintre care 4 cazuri de huliganism, 6 cazuri de omor, 5 cazuri de vătămare intenţionată, 4 cazuri de tâlhărie și un caz de jaf.

Infracţiunile contra patrimoniului sunt pe primul loc Cele mai multe infracţiuni sunt săvârșite împotriva patrimoniului, adică împotriva proprietăţii. Astfel, în structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului (54,2%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (12,2%), infracţiunile contra sănătăţii publice și convieţuirii sociale (5,9%), infracţiunile contra vieţii și sănătăţii persoanei (5,7%). „În anul 2010, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul infracţiunilor înregistrate contra patrimoniului (cu 48,1%), infracţiunilor privind viaţa sexuală (cu 38,6%), infracţiunile contra familiei și minorilor și a infracţiunilor contra securităţii și a ordinii publice (respectiv, cu 21,4% și 21,0%). Din categoria infracţiunilor contra patrimoniului cele mai răspândite sunt pungășiile, numărul cărora a crescut de 3,3 ori, după care urmează escrocheriile (de 1,7 ori), furturile (cu 49,4%), șantajul (cu 23,1%) și jafurile (cu 20,0%). În același timp, rămân a fi în creștere cazurile de viol (cu 39,4%), huliganism (cu 24,5%), vătămări intenţionate grave (12,7%) și cazurile de omor (cu 10,4%)”, se arată în raportul BNS.

Fiecare al treilea infractor este o persoană aptă de muncă, dar fără loc de muncă Raportul Biroului Naţional de Statistică arată că „din numărul total de infracţiuni înregistrate, fiecare a treia este săvârșită de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie”. Infracţiunile săvârșite de către minori sau cu participarea acestora au constituit 4,0% din totalul infracţiunilor, faţă de 4,5%, în anul 2009, și 8,0%, în anul 2006. În anul 2010, de către minori au fost comise în jur de 1 358 de infracţiuni, comparativ cu 1 143 de infracţiuni în anul 2009. Anul trecut, a crescut alarmant și numărul de infracţiuni săvârșit de către minore (vezi tabelul 1), peste 170 de infracţiuni fiind săvârșite de către fete. Cele mai

Tabelul 1. Numărul infracĠiunilor săvârúite de minori, în anii 2006-2010

InfracĠiuni săvârúite de minori

2006

2007

2008

2009

2010

2087

1770

1502

1143

1358

206 1881

134 1681

145 1409

120 1023

173 1185

inclusiv:

de către fete de către băieĠi

frecvente infracţiuni comise de minori sunt furturile, cu o pondere de 6,5% din totalul de furturi, jafurile – 9,5% din totalul de jafuri, tâlhăriile – 10,8% din totalul tâlhăriilor, violurile – 7,1% și huliganismul – 4,8%. În anul 2010, la 100 de mii de locuitori în vârstă de până la 18 ani, au revenit în medie 178 de infracţiuni comise de minori, comparativ cu 145 în anul 2009 (vezi figura 4). Totodată, potrivit raportului BNS, în anul 2010 au fost relevate 16,6 mii de persoane care au comis infracţiuni, comparativ cu 14,1 mii de persoane în anul precedent și 17,4 mii de persoane în anul 2006.

Figura 4. InfracĠiuni săvârúite de minori la 100 mii populaĠie în vârstă de 0-17 ani 300 247 250

217 191

200

178 145

150 100 50 0 2006

2007

2008

2009

2010

AIE, Filat şi criminalizarea Republicii Moldova Știrea despre creșterea alarmantă, cu tocmai 30 la sută, într-un singur an, a ratei criminalităţii a trecut aproape neobservată de mass-media guvernamentală și proguvernamentală. Televiziunea și radioul public nu a organizat nici un talk-show cu participarea reprezentanţilor partidelor de guvernământ, a experţilor independenţi, a societăţii civile, de parcă criminalizarea Republicii Moldova nu ar fi un subiect de interes public și nu ar afecta sub nici o formă viaţa contribuabililor, din banii cărora angajaţii de la Moldova 1 și de la Radio Moldova își ridică salariile pentru a lustrui imaginea lui Filat, Ghimpu, Lupu și Plahotniuc. Probabil că Filat și Lupu nu le permit jurnaliștilor de la instituţiile publice de radio și televiziune să dezghioace niște subiecte care nu-i convin guvernării sau poate le-ar permite, dar nu au ei curajul să o facă. Dar dacă nu vor să o facă ei, să vrem noi.

Sub guvernarea FilatLupu-Ghimpu-Plahotniuc, poliţia continuă tradiţiile miliţiei sovietice Primul lucru pe care trebuie să-l remarcăm este că rata criminalităţii ar putea fi mult mai mare decât cea indicată în raportul Biroului Naţional de Statistică. Nu-i suspectăm pe specialiștii de la Biroul Naţional de Statistică că ar fi falsificat cifrele, ba dimpotrivă, avem toată încrederea că ei și-au făcut onest meseria. Problema constă în faptul că datele pentru întocmirea acestui raport au fost furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, care, urmând tradiţiile NKVD-ului și ale miliţiei sovietice, pur și simplu, nu înregistrează toate infracţiunile comise. Acest lucru l-a recunoscut în mod public chiar proaspătul ministru de Interne, Alexei Roibu. La 4 februarie 2011, imediat după instalarea lui în funcţie, Alexei Roibu a anunţat că vor fi schimbate criteriile de evaluare a activităţii comisariatelor de poliţie. „Activitatea acestora va fi evaluată nu conform criteriilor statistice, ca în vremurile miliţiei sovietice, ci conform scrisorilor de mulţumire a populaţiei”, a spus Alexei Roibu. Deci, până în februarie 2011, evaluarea activităţii poliţiei se efectua conform criteriilor statistice, iar lumea știe ce înseamnă asta, mai ales cei care au avut nefericita ocazie de a se prezenta la un comisariat sau la un post de poliţie cu o plângere pentru a raporta o infracţiune, iar poliţiștii „i-au convins” să nu o depună sau, pur și simplu, au refuzat să o înregistreze.

AIE = criminalitate A doua constatare importantă care se impune este faptul că nivelul infracţionalităţii a crescut imediat după venirea la putere a liberalilor, a Guvernului Filat 1. Acesta a fost instalat la 25 septembrie 2009, după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. Dacă privim cu atenţie graficele prezentate de Biroul Naţional de Statistică, observăm că pe parcursul anului 2009 s-a menţinut tendinţa din anii precedenţi de descreștere a numărului infracţiunilor, de reducere a ratei infracţionalităţii, și doar în 2010, sub guvernarea AIE și a Cabinetului Filat, acesta a săltat brusc. Nu este vorba de o coincidenţă și, în acest sens, există câteva argumente imbatabile. În primul rând, presa neafiliată liberalilor a relatat, în repetate rânduri, despre conexiunile care există între noii guvernanţi, oligarhie și lumea criminală. Venirea la putere a liberalilor lui Ghimpu, dar mai ales a liberal-democraţilor lui Filat, a democraţilor lui Lupu și a ameniștilor lui Urechean, a dezlegat mâinile a tot felul de criminali și structuri interlope care astăzi activează nestingherit în Republica Moldova. Nu putem spune cu certitudine de ce actualii guvernanţi manifestă atât de multă indulgenţă faţă de structurile criminale care, în perioada regimului Voronin, se dăduseră la fund și erau ca și inexistente. Probabil, pentru că liberalii au venit la guvernare cu sprijinul acestor grupări, evenimentele din 7 aprilie 2009 fiind un exemplu grăitor în acest sens. Sau poate partidele de guvernământ sunt totuna cu structurile criminale, respectivele formaţiuni fiind doar o interfaţă politică a clanurilor interlope și oligarhice. Cert este însă că există o cauzalitate directă între venirea la putere a liberalilor și explozia criminalităţii.

Criminalitatea creşte mai ceva ca preţurile A doua explicaţie a creșterii numărului de infracţiuni este sărăcia în care s-a scufundat întreaga ţară sub guvernarea lui Filat, Lupu, Urechean și Ghimpu. Unii membri ai societăţii moldovene, cu mai puţină credinţă în Dumnezeu, fiind aduși la limita disperării, neavând ce mânca, neavând cu ce să-și întreţină copiii, nu găsesc altă soluţie pentru situaţia lor jalnică decât să se apuce să fure. Cresc preţurile, iar veniturile descresc. Că sărăcia este una dintre cauzele de bază ale creșterii ratei infracţionalităţii ne demonstrează chiar raportul Biroului Naţional de Statistică, care constată că „în anul 2010, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul infracţiunilor înregistrate contra patrimoniului cu tocmai 48,1%, dintre care cele mai răspândite fiind escrocheriile, furturile, șantajul și jafurile”. Totodată, acest raport arată că „din numărul total de infracţiuni înregistrate, fiecare a treia este săvârșită de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie”. Și, trebuie să observăm, în perioada „de glorie” a guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană, numărul șomerilor a crescut simţitor și continuă să crească.

Oglindă, oglinjoară, Cine-i mai narcisist în ţară?

Acestea nu sunt colaje, sunt fotografii originale. În timp ce infracţionalitatea, corupţia, șomajul, preţurile cunosc o creștere vertiginoasă și dramatică, premierul-oligarh Vladimir Filat și primarul liberal Dorin Chirtoacă își admiră imaginile dintr-o revistă glamuroasă. Și nu așa pur și simplu, ci în faţa camerei foto, ca să cunoască toată lumea câtă admiraţie și dragoste au premierul și primarul faţă de propriile lor persoane. Mai există o singură fotografie care ar putea să le facă concurenţă celor două, cea a lui Marian Lupu stâng gol până la jumătate în baie și făcându-și o poză cu telefonul mobil. Nici nu știi care dintre cei trei mari conducători, interimarul Lupu, premierul filat și primarul Chirtoacă,sunt mai narcisiști. Înclin să cred că sunt Filat și Chirtoacă. Fotografia lui Lupu a ajuns să fie cunoscută de opinia publică printr-un incident, iar cele ale lui Filat și Chirtoacă – în mod premeditat.

Vladimir Plahotniuc: “Am și eu, ca și Marian, un telefon cu cameră. Și mă gândesc să mă dezbrac și eu în faţa oglinzii și să-mi trag o fotografie. Poate ne crește ratingul.”

AIE mai înseamnă şi creşterea nivelului corupţiei Un alt argument este faptul că în perioada guvernării AIE a crescut și nivelul corupţiei, care conduce în mod direct la creșterea infracţionalităţii, orice act de corupţie fiind din start o infracţiune. Și lucrul acesta nu-l constatăm noi, și nici Biroul Naţional de Statistică, ci prestigioasa organizaţie Transparency International, care, la 26 octombrie 2010, a lansat, așa cum face în mod tradiţional în fiecare an, un raport privind nivelul percepţiei de către populaţie a corupţiei în rândul funcţionarilor publici și a politicienilor din diferite ţări ale lumii, inclusiv Republica Moldova. Raportul se numește Indicele Percepţiei Corupţiei pentru 2010 (IPC 2010). IPC reprezintă un indice care se calculează la o scară de la 0 la 10, în care „0” semnifică cel mai înalt nivel al corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut. IPC pentru anul 2010 îi atribuie Republicii Moldova doar 2,9 puncte din 10, plasând-o printre cele mai corupte ţări ale lumii. Astfel, ţara noastră a intrat în categoria din care fac parte cele mai multe ţări din clasament, 75%, și care au un punctaj al IPC mai mic de 5, ceea ce, potrivit Transparency International, „atestă o situaţie gravă în prevenirea și combaterea fenomenului corupţiei”. De fapt, Republica Moldova, înregistrând doar 2,9 puncte, a revenit la situaţia anului 2008, și s-a plasat pe locul 108 din 178 de ţări incluse în clasament. Spre comparaţie, vom nota că în anul 2009, Republica Moldova s-a clasat pe locul 92 într-un clasament de 180 de ţări, având un punctaj de 3,3. Ca să putem creiona o imagine clară a

nivelului corupţiei din Republica Moldova, vom prezenta, spre comparaţie, locurile pe care s-au plasat alte state. Astfel, cele mai bune poziţii le-au ocupat Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore (cu 9,3 puncte), urmate de Finlanda și Suedia (9,2 puncte). În coada clasamentului s-au situat ţări ca Myanmar și Afganistan (1,4 puncte), iar pe ultimul loc se află Somalia (1,1 puncte).

AIE, Filat şi criminalizarea ţării Am prezentat mai sus câteva argumente în favoarea faptului că nivelul infracţionalităţii a crescut odată cu venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană și a Cabinetului Filat. Ar mai fi și alte argumente. Pe unul însă suntem obligaţi să-l menţionăm. Acesta este legat de morală. Astăzi toată lumea vorbește că imensa contrabandă cu ţigări care se face pe frontiera de la Prut este legată de persoana premierului Filat, fie că se face în interesul său pecuniar, fie că se face cu acceptul său tacit. Toţi vorbesc despre asta, chiar și cei care votează pentru PLDM recunosc acest lucru în discuţii private. Dar ceea ce face Filat servește exemplu și pentru alţii. Indivizii care nu au noţiunea moralităţii se întreabă: de ce premierul își permite, iar ei nu și-ar permite, mai ales că premierul Filat și tot PLDM-ul său au devenit membri ai Partidului Popular European, ei „împărtășesc” valorile moralei creștine? De ce să faci contrabandă cu ţigări este bine, iar să furi, să jefuiești ar fi rău? Exemplul premierului este vicios. Actuala guvernare liberală este extrem de păguboasă pentru Republica Moldova nu doar pentru că a adus ţara în prag de faliment, ci și pentru că hoţia tinde să devină un modus vivendi pentru mulţi

dintre membrii societăţii moldovenești. Și acesta va fi lucrul cel mai greu de îndreptat în viitor. Bineînţeles, într-un viitor fără Filat, Ghimpu, Lupu și Plahotniuc. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Scriam la începutul acestui text că presa liberală guvernamentală și proguvernamentală a trecut cu vederea raportul Biroului Naţional de Statistică privind creșterea cu 30 la sută a numărului infracţiunilor și mi-am zis că faptul este în cele mai bune tradiţii ale propagandei liberale și ale metodelor ei de manipulare a opiniei publice nu doar de astăzi, ci din toate timpurile. Drept confirmare ne servește și un banc care era foarte popular în perioada interbelică. Dacă ar fi să-i dăm un titlu acestui banc el ar fi următorul: Un banc decent despre guvernarea liberală și litera „s”. Iată și bancul: Liderul liberal vorbește mulţimii de la tribună: „Timp de un an și jumătate de guvernare liberală, noi, liberalii, am construit 10 coteţe pentru poporul nostru, pe care îl iubim mult. Dar noi știm că asta nu e suficient, că poporul nostru are nevoie de mai multe coteţe. Și pentru că iubim cu adevărat poporul pe care îl conducem, ne luăm angajamentul ca, în următorul an și jumătate de guvernare liberală, să construim nu 10, ci 13 coteţe!”. Mulţimea aplaudă frenetic și strigă prelung: „Ura-a-a-a-a! Ura-a-a-a!”. Doar un tip din primele rânduri strigă sacadat „Ula! Ula!”. Liderul liberal coboară de la tribună, se apropie de respectiva persoană și îi spune: „Dragă domnule, dumneavoastră probabil că nu puteţi pronunţa litera „r”. La care celălalt îi răspunde: „Ba nu, eu pot pronunţa litera „r”, eu nu pot pronunţa litera „s”. S.P., FLUX

4 MARTIE 2011

Avertisment public adresat de academicianul Anestiade lui Lupu, Filat şi Voronin Zilele acestea, a venit la redacţie cunoscutul academician Vasile Anestiade, care este și doctor habilitat în știinţe medicale, și profesor universitar. A venit să ne facă o declaraţie, pe care o reproducem mai jos.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Viaţa sexuală a oricărei persoane trebuie să fie şi să rămână pentru totdeauna o chestiune privată şi intimă Declaraţie împotriva proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea discriminării

„Mă adresez domnilor Marian Lupu, Vlad Filat și Vladimir Voronin. Vreau să le amintesc că există nu doar legi scrise de oameni, ci și divine, care sunt mai presus de cele omenești. Ei, care pretind să dirijeze ţara noastră, au responsabilitatea să asigure concordia în societate și, mai ales, vitalitatea populaţiei. Ei trebuie să dea dovadă de înţelepciune. Iniţiativa Guvernului lovește în Locus Minoris Resistentiae (locul minimei rezistenţe) al societăţii noastre. Eu sunt medic și vă spun cu disperare că avem o situaţie gravă. Sunt un om în vârstă, am intrat în al nouălea deceniu al vieţii. Sunt decanul de vârstă al Academiei de Știinţă a Moldovei, de 44 de ani sunt în sfera academică, în sfera publică. Sunt neutru, nu manifest atitudini politice. Dar îi avertizez pe această cale pe cei care pot decide destinele noastre. Dacă Lupu, Filat, Voronin nu înţeleg care este responsabilitatea ce le revine, atunci vor răspunde în faţa lui Dumnezeu”.

„Asociaţia pentru salvarea familiei”, constituită din lideri și membri ai confesiunilor creștine, asociaţiilor obștești, grupurilor politice, reprezentanţi ai mediului academic și cultural, mijloacelor mass-media, ai diferitor asociaţii și grupuri civice din Republica Moldova, folosindu-se de dreptul constituţional de a participa la procesul decizional bazat pe norme democratice și transparente, vine cu următoarea declaraţie publică în faţa Parlamentului, Guvernului și a întregii societăţi civile:

Suntem profund îngrijoraţi și alarmaţi de aprobarea de către Guvern, în data de 17 februarie 2011, a proiectului„Legii privind prevenirea și combaterea discriminării” și trimiterea ei în Parlament pentru adoptare, aceasta urmând să intre în vigoare la data de 1 iulie 2011. În baza mesajului biblic și a valorilor general-umane care ne unesc, nu acceptăm discriminarea vreunui om după „rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingere religioasă, sex, vârstă, stare a sănătăţii, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială” – mai ales că toate acestea sunt neutre din punct de vedere moral. Între aceste criterii însă, autorii proiectului de Lege, urmând orbește unor indicaţii impuse de persoane străine valorilor și principiilor noastre de viaţă, au introdus și sintagma „orientare sexuală”, care atentează grav la principiile vieţii de familie și normele moralei creștine, pe care le împărtășesc aproape 98% din populaţia ţării. Cunoaștem și atragem atenţia și celor care nu cunosc sau încă nu-și

Slavă Domnului! Am trăit și am văzut-o și pe asta! Mitropolitul Vladimir și Mitropolitul Petru, cei doi întâistătători ai mitropoliilor din Patriarhia Rusă și Patriarhia Română din Republica Moldova și-au pus semnătura, în premieră absolută, sub același document! Este vorba despre o declaraţie comună a șefilor cultelor religioase și a reprezentanţilor partidelor și ai societăţii civile din ţara noastră contra promovării de către Guvernul Filat a proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. între cele două mitropolii ortodoxe. Într-adevăr, atunci când pericolul homosexual ameninţă morala publică, când valorile Evangheliei sunt sabotate de politicienii ajunși la guvernare, când societatea este măcinată de sărăcie, de nevoi și de necazuri, când slăbiciunile și păcatul se întind peste sufletele oamenilor, când ţara arde, cele două mitropolii ale noastre nu au voie să se pieptene (singure sau una pe alta)! Împăcarea și conlucrarea sunt incomparabil mai bune decât ura și confruntarea. Bineînţeles că de la simplul fapt al unei întâlniri amicale, cum a fost cea de toamna trecută, a celor doi mitropoliţi, de la simplul fapt al unor semnături puse alături pe un text important mai este încă foarte mult până la a putea spune că cei doi ierarhi ar fi, vorba cântecului,„ca doi ochi într-o lumină, ca doi brazi într-o tulpină”! Cu toate că anume așa ar trebui să fie. Mulţi zic că nu pot fi doi mitropoliţi într-o singură ţară. Ba pot fi, le răspundem. Apoi vin alţii și ne spun că nu pot fi doi mitropoliţi la fel de mi-

rămână pentru totdeauna o chestiune privată și intimă. Cu atât mai mult acest lucru trebuie să fie valabil în cazul celor care sfidează regula și preferă un alt tip de relaţii sexuale. Îi compătimim și suntem gata să ajutăm orice persoană care își dă seama și dorește să scape de acest flagel urât și periculos din punct de vedere moral, social, medical și psihic, dar condamnăm fără echivoc fenomenul

homosexualităţii și a altor deviaţii de la firescul sădit în noi. Chemăm toţi cetăţenii Republicii Moldova să susţină această Declaraţie, iar Parlamentului îi cerem să respingă cu fermitate acest proiect de Lege, ca unul ce contravine principiilor sus-menţionate. Noi susţinem politica de integrare a ţării în Uniunea Europeană și un regim liberalizat de vize, dar un asemenea deziderat nu

poate fi obţinut cu orice preţ. Există lucruri care nu se cumpără și nu se vând – credinţa, familia și copiii. Sperăm că și aleșii poporului sunt de aceeași părere, iar dacă nu, atunci noi vom folosi toate mijloacele, ca la alegerile locale și parlamentare, să sensibilizăm opinia publică pentru a alege oameni de bună-credinţă, care să nu trădeze valorile morale de dragul puterii și a banilor.

Analiza juridică a proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea discriminării, aprobat de Guvernul Filat

tropoliţi în ţara noastră. Ba și asta se poate. Atunci ispititorii ridică vocea și spun: cum așa, căci cineva trebuie să fie mai mare și mai înainte stătător? Da, așa este. Pentru buna rânduială, cineva trebuie să fie într-adevăr mai mare decât ceilalţi și să stea înainte, pentru a-i apăra pe ceilalţi. Și dacă este așa, atunci unul dintre cei doi să fie mitropolit primat. Dacă mitropolitul Vladimir va vrea într-o bună zi să stea în același Sfânt Sinod ortodox cu mitropolitul Petru, să hotărască care dintre ei va fi primat, adică întâiul mitropolit de la Chișinău. Dar astea sunt visuri și păreri omenești, nicidecum îndemnuri sau poveţe. Nici mitropolitul Vladimir nu este mai creș-

tin și mai ortodox decât mitropolitul Petru și nici mitropolitul Petru nu este mai creștin și mai ortodox decât mitropolitul Vladimir. Și unul și altul reprezintă ansamblul Ortodoxiei universale, atâta doar că unul prin jurisdicţia rusă, iar altul prin jurisdicţia românească. Faptul că unul face parte din Sinodul de la Moscova și altul din Sinodul de la București nu-i legitimează în nici un fel împotriva sau în detrimentul celuilalt. Dacă cele două Sinoade sunt Sfinte, după cum se și numesc, ele sunt la fel de sfinte și la fel de ortodoxe. Prin urmare, și ierarhii care fac parte din ele au legitimitate egală. Și aici vine marele test: acceptă fiecare dintre cei doi mitropoliţi egalitatea

celuilalt? Suntem îndreptăţiţi să așteptăm un răspuns bun și folositor la această întrebare. Și totuși, ne bucurăm să știm că cei doi mitropoliţi au ţinut în mâini aceeași foaie de hârtie, că au citit același text așternut pe faţa ei și că, fie și în birouri diferite, fie și cu condeie diferite, și-au pus semnăturile alături, mai confirmându-le în plus cu peceţile sfintelor mitropolii… De ce ne bucurăm? Pentru că, la bine sau la greu, „este bine ca fraţii să fie împreună”! Și pentru că Evanghelia iubirii ne amintește: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” și că „oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de osândă”.

AIE = Alianţa Intereselor Egoiste

DACĂ AğI DECIDE DVS. INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA, CU CARE DIN URMĂTOARELE ğĂRI , DUPĂ PĂREREA DVS., AR FI MAI CORECTĂ UNIREA ğĂRII CU… rĉspuns multiplu

România, în favoarea acesteia pledează doar 5 la sută dintre cei chestionaţi, cu 2 la sută mai puţin decât cei care susţin unirea Republicii Moldova cu Ucraina. Aceste rezultate sunt, pur și simplu, halucinante, mai ales dacă ţinem cont de faptul că pe timpul guvernării comuniste, ani la rând, cei care optau pentru integrarea europeană trecea de 60 de procente, iar peste 30 de procente optau chiar pentru aderarea ţării noaste la NATO. AIE a compromis ideea integrării europene în mai puţin de un an și jumătate de aflare la guvernare. Oamenii nu mai vor în

Însăși adoptarea acestui proiect de lege de către Guvern este una scandaloasă, regretabilă, contrară bunelor moravuri și sfidătoare în raport cu majoritatea covârșitoare a creștinilor din ţara noastră. Actele normative ale autorităţilor publice nu pot constitui atacuri la adresa tradiţiei poporului pe care îl guvernează și a sentimentelor lui moralreligioase. Actul respectiv al Executivului creează impresia că este vorba despre niște concesii rușinoase și regretabile ale factorilor de decizie de prim rang din ţara noastră faţă de unele grupuri de influenţă din exterior, care îi manipulează în scopul aplicării unor atacuri concertate împotriva instituţiei familiei și provocării unor conflicte artificiale. Este absolut evident că nu există nici un temei onorabil, de ordin juridic, politic sau moral, care ar justifica această iniţiativă, iar acoperirea cu retorica proeuropeană reprezintă doar o manevră cu caracter propagandistic. Prezentăm mai jos doar câteva remarci de ordin juridic pe marginea textului proiectului de lege în cauză.

UE pentru că cei care au speculat această opţiune în campania electorală i-au adus la sapă de lemn. Astăzi, AIE, ca și opţiunea pentru integrare europeană, se asociază cu sărăcie, corupţie, crimă, injustiţie. Din păcate.

extrădarea cetăţenilor străini și apatrizi și la dreptul de azil al acestora. Programul de guvernare al AIE 2, la care s-a făcut trimitere, de asemenea, nu conţine nici o referire la necesitatea adoptării unei asemenea legi. Art. 5 din proiectul de lege respectiv prevede instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor măsuri afirmative, în vederea protecţiei persoanelor care se află în condiţii dezavantajoase faţă de alte persoane. În primul rând, nu este prevăzut concret ce acţiuni speciale pot fi întreprinse, iar persoanele cu orientare sexuală netradiţională nu sunt deloc dezavantajate atâta timp cât se manifestă în spaţiul privat, iar manifestarea lor în spaţiul public este deja dezavantajarea majorităţii persoanelor cu orientare sexuală normală. Art. 7 prevede restrângerea drepturilor și libertăţilor majorităţii covârșitoare a cetăţenilor statului în favoarea unei minorităţi degradate moral. Art. 11 prevede instituirea unor restricţii de către instituţiile de învăţământ la admiterea la studii, iar dacă o persoana nu le îndeplinește, aceasta nu poate fi admisă la studii. Această prevedere intră în contradicţie directă cu art. 35 din Constituţie, care prevede, în alin. (7), faptul că învăţământul liceal, profesional și cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit. Art. 13 prevede constituirea Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării, care, printre altele, va examina cauzele contravenţionale în domeniul discriminării și va aplica sancţiuni. Consiliul respectiv va avea un aparat și buget propriu. Aici se ridică semne serioase de întrebare privind

apartenenţă socială, religioasă etc., un astfel de consiliu și aplicarea sancţiunilor nu era necesară. Prin art. 18 autorităţilor publice le sunt puse în sarcină atribuţii suplimentare, cum sunt examinarea plângerilor persoanelor ce se consideră a fi victime ale discriminării, fapt care va îngreuna și perturba și mai mult activitatea acestor autorităţi. De asemenea, prin art. 20 se instituie răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională și penală, pentru încălcarea legii nediscriminare, ori astfel de răspunderi se instituie de către legiuitor doar pentru fapte grave și foarte grave, care periclitează ordinea publică, drepturile și libertăţile fundamentale ale omului prevăzute în Legea fundamentală, iar discriminarea pe motiv de orientare sexuală nu există în Constituţie. Art. 22, care se referă la dreptul de protecţie a victimei prin înaintarea unei acţiuni în judecată, este lipsit de orice temei, deoarece există posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice de a se adresa în instanţa de judecată competentă în cazul în care se consideră lezată în vreun drept al său. La fel, art. 23 statuează că sarcina probaţiunii în proces îi revine pârâtului, fapt care este total inadmisibil, deoarece acest drept îi revine reclamantului în dosarele de contencios administrativ, când pârâtul este o instituţie publică. Se impune concluzia că o astfel de lege nu este oportună și nici necesară, deoarece în majoritatea legilor existente sunt prevederi cu privire la nediscriminare, iar discriminarea pe motive de apartenenţă

Vladimir Filat: Copile, homosexualii sunt ca noi!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Alianţa pentru Integrare Europeană a compromis ideea integrării europene Urmare din pag. 1 Totodată, 30 la sută dintre cei chestionaţi cred că familiile lor pe viitor vor trăi și mai rău, altele 34 la sută consideră că vor trăi la fel ca în prezent și doar 20 de procente speră că vor trăi mai bine, iar un singur procent – mult mai bine. Dar, lucrul cel mai șocant pe care îl relevă cercetarea sociologică realizată de „CBS-AXA” este că după un an și jumătate de guvernare AIE-stă, „proromânească” și „proeuropeană”, majoritatea populaţiei a devenit antiromânească și antieuropeană. Contrar tuturor sondajelor de până acum, ultimul studiu realizat de „CBS-AXA” arată că cei mai mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova vor ca Republica Moldova să se unească cu Federaţia Rusă (40 %). În favoarea integrării în UE pledează doar 28 % din participanţii la sondaj, în timp ce alte 28 % cred că Republica Moldova trebuie să rămână independentă. Cât privește unirea cu

dau seama de gravitatea problemei, că adoptarea unei Legi care să apere persoanele de „orientare sexuală netradiţională” în faţa unor pretinse tendinţe de discriminare, va atrage după sine, în foarte scurt timp, după cum arată și experienţa altor state, revendicarea unor noi „drepturi” ale acestor persoane precum: dreptul la „căsătorie” între persoane de același sex, dreptul la adopţii de copii de către aceste pretinse familii (întrucât ei nu pot da naștere la copii, dar vor pretinde să-i educe!), dreptul la „parade” și marșuri publice (inclusiv a zoofililor, încadraţi în aceeași categorie) și multe alte lucruri nefirești și neconforme cu natura și menirea bărbatului și a femeii de a constitui o familie și de a da naștere la copii. Familiile moldovenești și situaţia demografică a ţării și așa trec printr-o criză profundă și fără soluţii de moment, iar adoptarea acestei Legi ar înrăutăţi considerabil situaţia, mai ales în plan moral și social. Considerăm că viaţa sexuală a oricărei persoane trebuie să fie și să

O iniţiativă guvernamentală în favoarea unei minorităţi degradate moral

DOI MITROPOLIŢI

Cei doi mitropoliţi, Vladimir Cantarean și Petru Păduraru, secondaţi de episcopul romanocatolic Anton Coșa și șefii altor câtorva culte creștine afirmă într-un singur glas: „Noi susţinem politica de integrare a ţării în Uniunea Europeană și un regim liberalizat de vize, dar un asemenea deziderat nu poate fi obţinut cu orice preţ. Există lucruri care nu se cumpără și nu se vând – credinţa, familia și copiii”. Tot la unison vlădicii continuă: „Sperăm că aleșii poporului sunt de aceeași părere, iar dacă nu, atunci noi vom folosi toate mijloacele ca la alegerile locale și parlamentare să sensibilizăm opinia publică pentru a alege oameni de bună-credinţă, care să nu trădeze valorile morale de dragul puterii și a banilor”. Și redacţia FLUX a subscris textului cu pricina. Am făcut-o din convingere. Vom continua să promovăm o politică editorială în sprijinul familiei și a valorilor creștine. Totuși, am subscris textului respectiv și din plăcerea de a vedea alături semnăturile celor doi ierarhi, ca dovadă că este posibilă cooperarea

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

În primul rând, art. 19 din Constituţie, la care face referire viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, propunând în ședinţa Guvernului proiectul de lege respectiv, nu are nici o legătură cu nediscriminarea persoanelor. Acest articol prevede, în alin. 1, faptul că cetăţenii străini și apatrizi au aceleași drepturi și îndatoriri ca și cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege, iar alineatele 2 și 3 se referă la

oportunitatea instituirii anume acum a unui astfel de consiliu, deoarece resursele financiare vor fi cheltuite din Bugetul de Stat și din bugetele autorităţilor publice locale. Acest lucru se va întâmpla anume acum, când sunt introduse prevederile cu privire la nediscriminarea persoanelor cu orientare sexuală netradiţională, existând restul prevederilor în fiecare lege cu privire la nediscriminarea pe motiv de rasă, sex,

la vreo orientare sexuală netradiţională nu este prevăzută de Legea fundamentală, prin urmare este neconstituţională. Cu atât mai mult cu cât nici legislaţia naţională, nici practica curentă a instituţiilor de stat nu înregistrează nici un element de constrângere a persoanelor care fac parte din grupurile de homosexuali și lesbiene. Radu BUŞILĂ, preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

FLUX EDI|IA DE VINERI

Declaraţia PPCD cu privire la tentativele Guvernului Filat de a legaliza homosexualitatea Partidul Popular Creștin Democrat constată cu regret că la 17 februarie a.c., Guvernul Filat a adoptat o hotărâre prin care deschide calea afirmării agresive a practicilor homosexuale. Este vorba despre aprobarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Amintim că această iniţiativă perfidă, pusă la cale de grupuri formate din persoane cu deviaţii de ordin sexual și moral din exteriorul și din interiorul ţării, a fost pe punctul de a fi promovată de fosta guvernare. Acum câţiva ani iniţiativa respectivă a fost elaborată de Ministerul Justiţiei, însă, până la urmă, sub presiunea opiniei publice, fosta guvernare comunistă a abandonat-o. Documentul în cauză a trecut aproape neobservat, scandalurile și certurile din vârfurile ierarhiilor de stat captând toată atenţia opiniei publice. De menţionat că în argumentarea prezentată de reprezentantul Ministerului Justiţiei la ședinţa Guvernului s-a insistat că ar fi vorba de niște angajamente ale ţării noastre faţă de UE, precum și că acest proiect face parte din programul de guvernare al actualei puteri. În mod evident, nici premierul Filat, nici membrii Guvernului nu au examinat cu atenţie documentul respectiv, lăsându-se seduși de retorica proeuropeană, care deseori ţine loc de argumentare temeinică a actelor adoptate sau a acţiunilor întreprinse de actuala putere. În caz contrar, respectiva iniţiativă poate fi privită ca o conformare a Executivului la comandamentele din exterior în schimbul susţinerii din partea unor cercuri internaţionale influente. Chiar în articolul 1 al proiectului autorii caută să legitimeze niște aberaţii de o gravitate fără precedent pentru ţara noastră. De altfel, articolul menţionat intră în contradicţie flagrantă cu articolul 16 „Egalitatea” al Constituţiei din titlul II „DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE”. Cităm: „1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. 2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”. Autorii proiectului practic reproduc această normă constituţională, infiltrând printre categoriile enumerate și noţiunea „orientare sexuală”. Întreaga enumerare din articolul 1 al proiectului de lege în cauză, de fapt, ascunde intenţia de promovare agresivă a deviaţiilor sexuale, celelalte categorii fiind trecute în revistă în mod formal. Prin articolul 11, „Interzicerea discriminării în domeniul învăţământului”, al documentului în cauză se comite un atentat direct la sistemul de învăţământ și, prin urmare, împotriva moralei copiilor noștri. El aduce atingere și normei constituţionale, prevăzute în articolul 48 al Legii Fundamentale, care stabilește că: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor”. Constituţia Republicii Moldova stabilește în art. 28 că „Statul ocrotește viaţa intimă, familială și privată”. Considerăm că această garanţie constituţională este suficientă pentru cei care decid să aibă o viaţă sexuală deviantă. Pentru asta ei nu pot fi discriminaţi. Însă, nu putem admite ca integritatea spirituală, morală și psihică a copiilor noștri să fie pusă în pericol. Prin articolul 13 al proiectului se intenţionează formarea unui „Consiliu pentru prevenirea și combaterea discriminării”, care ar urma să aibă cinci membri numiţi de Parlament pe o durată de cinci ani. Astfel, grupurile marginale de homosexuali și lesbiene, tolerate în societatea noastră, pretind să capete un statut juridic de procurori morali, care să sancţioneze orice opinie critică de dezaprobare a manifestărilor degradante ale acestora. Însăși critica homosexualităţii va deveni un delict de opinie. Republica Moldova este una dintre cele mai religioase și mai creștine ţări din Europa. Peste 90% din populaţia ţării noastre mărturisește credinţa creștin-ortodoxă, alături de creștinii catolici, protestanţi sau de alte confesiuni creștine. Partidul Popular Creștin Democrat împărtășește viziunea creștină asupra omului și a lumii ca operă a lui Dumnezeu. Însăși morala, ca sentiment al răspunderii omului în faţa lui Dumnezeu, obligă oamenii de stat să apere morala publică. Am văzut, în repetate rânduri, în lăcașele sfinte, alături de ierarhii Bisericii Ortodoxe, pe conducătorii de prim rang ai statului nostru. Am vrea să credem că prezenţa lor în biserică este una sinceră și nu urmărește scopuri electorale sau jocuri de imagine. Pornind de la cele expuse, cerem Guvernului Filat să se desolidarizeze de cei care atacă în mod direct instituţiile fundamentale ale poporului nostru: FAMILIA, BISERCA, ARMATA, ȘCOALA. Un Guvern al unei ţări creștine nu poate să se lase manipulat de cei care se declară victime ale intoleranţei sau apărători ai drepturilor omului împotriva lui Dumnezeu și a creaţiei Lui. Cerem Guvernului Filat retragerea neîntârziată a proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Dacă totuși Guvernul Filat va refuza să retragă acest proiect de lege, facem apel către toate fracţiunile parlamentare, către fiecare deputat în parte să respingă iniţiativa în cauză și să își facă public dezacordul cu aceasta. Ne adresăm, de asemenea, către toate Bisericile creștine din ţara noastră, către ierarhi, preoţi și enoriași să se pronunţe ferm pe marginea acestui proiect și să ceară autorităţilor să renunţe la această aventură. Victor CIOBANU, preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat 01 martie 2011

4 MARTIE 2011

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PPCD îndeamnă populaţia să nu admită legalizarea homosexualităţii „Sodomia nu poate fi impusă ca o normă celor 99,9 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova care nu acceptă această practică rușinoasă”; „Nu putem leza întreaga societate atunci când cineva încearcă să-și etaleze public anumite manifestări degradante”; „Promovarea practicilor homosexuale este periculoasă, în primul rând, pentru copiii din Republica Moldova, deoarece prima instituţie care va fi lovită de Legea antidiscriminare este școala”. Declaraţiile de mai sus aparţin reprezentanţilor Partidului Popular Creștin Democrat, Alexandru Corduneanu, Ghenadie Vaculovschi și Eugenia Stârcea, și au fost făcute miercuri, 2 martie, în cadrul unei conferinţe de presă. Reprezentanţii PPCD s-au referit la proiectul de lege privind nediscriminarea, votat de Guvern pe 17 februarie curent și propus Parlamentului spre adoptare. Potrivit lor, după respectivul proiect de lege se ascunde intenţia de a promova, deschis și agresiv, homosexualitatea ca normă pentru societatea moldoveană. Consilierul municipal Chișinău, Alexandru Corduneanu, a declarat că promotorii proiectului de lege antidiscriminare atentează la morala publică, încercând să impună populaţiei „practicile homosexuale anormale”. „Noi avem o poziţie clară pe care am manifestat-o de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani. Este vorba și de declaraţia citită în Parlament de domnul Iurie Roșca, acum câţiva ani, dar și de declaraţiile făcute de consilierii noștri din Consiliul municipal Chișinău, atunci când era vorba de „parada gay-lor”. Situaţia însă s-a complicat, odată cu trecerea prin Guvern a așa-numitei „Legi nediscriminare”. Această lege ascunde, de fapt, intenţia de a promova agresiv un viciu social care este condamnat atât de tradiţia multimilenară a poporului nostru, cât și de normele constituţionale, dar și internaţionale, inclusiv Carta Internaţională a Drepturilor

Omului. Intenţia de a impune societăţii niște practici homosexuale anormale reprezintă o sfidare a temeiurilor morale ale societăţii. […] Noi lăsăm păcatul sodomiei pe seama celor care îl practică. Însă el nu poate deveni o practică socială, nu poate fi impus ca o normă celor 99,9 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova care nu acceptă această practică rușinoasă”, a spus Alexandru Corduneanu. La rândul său, vicepreședintele PPCD, Ghenadie Vaculovschi, a accentuat că, dacă acest proiect de lege va fi adoptat, oamenii care doresc să-și educe copiii în spiritul tradiţional al moralei creștine și care se vor simţi lezaţi de manifestările publice ale homosexualilor nu vor mai dispune de pârghii legislative pentru a se apăra. „Avem impresia că factorii guvernamentali care au stat în spatele promovării insistente și rapide a acestei legi au acţionat cu rea-credinţă și au mascat, prin formule aparent inofensive, obiectivul adevărat al acestei iniţiative legislative. Dacă s-ar urmări cu adevărat apărarea împotriva discriminării a unor categorii vulnerabile, Guvernul ar fi elaborat și anumite mecanisme pentru protecţia moralei publice. Acest lucru însă, nu s-a întâmplat. Binele comun și

morala publică trebuie apărate deopotrivă. […] Problema constă în faptul că anumite norme din proiectul de lege, așa cum este astăzi formulat, pot fi utilizate cu rea-credinţă, iar cei care vor fi lezaţi cu adevărat în drepturile lor reale și naturale de această lege nu vor avea cum să se apere. Or, Guvernul sau autorii care stau în spatele acestui proiect de lege, dacă ar fi acţionat cu bună-credinţă, ar fi elaborat și mecanisme de prevenire a unor abuzuri prin utilizarea acestor norme. Nu avem nevoie de o lege care să se numească nediscriminare. Pentru că denumirea este una, iar efectul aplicării acesteia poate fi cu totul altul. Avem nevoie doar de anumite norme legislative care să apere persoanele împotriva discriminării. Guvernul și toţi ceilalţi trebuie să se conducă de două noţiuni fundamentale: drepturile și libertăţile fundamentale, care sunt naturale, prestatale și inalienabile, pe de o parte, și respectul faţă de om ca și creaţie divină. Iată

de aici pornește respingerea discriminării. Nu putem leza întreaga societate atunci când cineva încearcă să-și etaleze public anumite manifestări degradante”, a subliniat Ghenadie Vaculovschi. Ex-deputatul PPCD, Eugenia Stârcea, pedagog de profesie, a făcut un apel către mamele care au copii, îndemnându-le să se solidarizeze cu cei care se pronunţă împotriva manifestării publice a homosexualităţii și în favoarea familiei tradiţionale și a moralei creștine. „Adoptarea acestei legi atentează, în special, asupra viitorului generaţiei tinere, întrucât se răsfrânge, în primul rând, asupra școlii. În instituţiile noastre de învăţământ, copiii sunt învăţaţi ce înseamnă toleranţa și nondiscriminarea. Însă ceea ce propune Guvernul este diferit de sensul adevărat al acestor noţiuni. Noi considerăm că aceste persoane (care practică homosexualitatea – n.n.) au anumite drepturi private și trebuie tolerate, însă, în nici un caz, o astfel de practică nu poate fi promovată în public

sau, mai mult decât atât, în școli. Am anumite temeri și în calitatea mea de mamă și chem toate mamele să se solidarizeze cu noi, deoarece promovarea unor astfel de practici este periculoasă, în primul rând, pentru copiii noștri”, a spus Eugenia Stârcea. Precizăm că marţi, 1 martie, PPCD a lansat o Declaraţie publică în care îi cere Guvernului Filat să retragă proiectul de lege privind nediscriminarea. Amintim că, pe data de 17 februarie 2011, Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Vladimir Filat, a aprobat controversatul proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Respectivul proiect de lege le oferă homosexualilor și lesbienelor un spectru larg de drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, accesul în școli, participarea la elaborarea programului de învăţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Proiectul de lege antidiscriminare urmează să fie prezentat ulterior spre adoptare finală la Parlament.

Sintagma care se conţine în respectivul proiect de lege și care a scandalizat opinia publică este cea privind combaterea discriminării pe motiv de „orientare sexuală”, menţiune care, după ce va deveni literă de lege, le va permite homosexualilor și lesbienelor să obţină, direct sau prin intermediul instanţelor de judecată, dreptul de a se manifesta public, inclusiv organizând așa-zisele parade ale gay-lor, vor putea să promoveze deschis relaţiile sexuale dintre bărbat-bărbat și femeie-femeie, inclusiv să ceară includerea în curricula școlară programe noi de studii despre relaţiile sexuale dintre persoanele de același sex. Decizia Guvernului a fost adoptată imediat după ce, pe data de 14 februarie, în așazisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexualilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un flash-mob în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în cadrul căruia s-au sărutat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei.

Peste 30 de ONG-uri iau atitudine împotriva Legii antidiscriminare Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, care reunește peste treizeci de organizaţii neguvernamentale, a expediat miercuri, 2 martie, pe numele primului ministru Vladimir Filat și a tuturor membrilor Guvernului, precum și pe numele președintelui Parlamentului, Marian Lupu, și a tuturor deputaţilor, o scrisoare, în care cere să fie retras așanumitul proiect antidiscriminare, aprobat la ședinţa Cabinetului de Miniștri din 17 februarie a.c. Prezentăm mai jos textul acestei scrisori. „Stimate domnule Prim-ministru, (membru al Guvernului, Președinte al Parlamentului, deputat),

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că, la 17 februarie a.c., în cadrul ședinţei Guvernului a fost aprobat proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Această nouă încercare de a promova în ţara noastră, în mod agresiv, practicile perverse ale homosexualităţii este rușinoasă și condamnabilă. Amintim că acum câţiva ani a mai existat o încercare de a promova această lege imorală și anticreștină. Însă fosta guvernare comunistă a renunţat la această idee datorită reacţiei energice a societăţii civile și a Bisericii. Intenţia autorilor acestui proiect este să instituie practicile degradante ale homosexualităţii ca pe o normalitate, astfel imitându-se cele mai nereușite modele ale realităţilor din Occident. Mai grav, se intenţionează instituirea cenzurii și a persecuţiilor împotriva tuturor celor care vor formula public dezaprobări sau critici în raport cu ceea ce absoluta majoritate a poporului

nostru consideră a fi un păcat și o rușine condamnabilă. Ţara noastră nu persecută în nici un fel așa-numitele „minorităţi sexuale” nici prin normele legale, nici prin activitatea instituţiilor publice. Dar asta nu înseamnă sub nici o formă că tolerarea acestor grupuri marginale cu comportament degradant trebuie să degenereze în impunerea întregii societăţi a respectului și aprecierilor pozitive a unor astfel de manifestări. Dorim să Vă amintim că Dumneavoastră, în calitate de reprezentant al puterii executive, exercitaţi actul guvernării nu cu de la sine putere (în calitate de reprezentant al puterii legislative, Vă exercitaţi mandatul nu cu de la sine putere), ci în numele poporului. Iar poporul nu v-a mandatat să îi călcaţi în picioare tradiţia, convingerile religioase și sentimentele morale. În calitatea noastră de exponenţi ai societăţii civile, reprezentanţi ai peste treizeci de organizaţii neguvernamentale de profiluri diferite și din zone

diferite ale ţării noastre, Vă rugăm cu insistenţă să retrageţi proiectul respectiv. Nu puneţi la încercare răbdarea poporului. În virtutea faptului că sunteţi foarte ocupat, admitem că nu aţi avut timpul necesar să pătrundeţi în esenţa acestei iniţiative. Iată de ce Vă invităm respectuos să Vă formulaţi public poziţia personală faţă de acest proiect de lege. Vă rugăm, de asemenea, să ne expediaţi pe adresa electronică busilara-

du@gmail.com sau prin fax la nr. 23 86 32 opinia Dumneavoastră. Subliniem că lipsa de reacţie va fi calificată drept susţinere a acestui proiect. Cu respect, Radu BUŞILĂ, preşedintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă” 2 martie 2011

Lista „neagră” a persoanelor publice care susţin homosexualitatea Urmând exemplul unei asociaţii profamilia din Ucraina, Asociaţia “Pentru Familie” anunţă despre formarea listei “negre”, unde vor fi incluse toate persoanele publice care susţin politicile mișcării homosexuale din Republica Moldova. Iată ce persoane vor fi incluse pe lista neagră: - persoană publică, este homosexual și afirmă că homosexualitatea este o normă - persoană publică, NU este homosexual, dar afirmă că homosexualitatea este o normă - funcţionar, politician, membru al departamentelor guvernamentale și municipale care a fost observat la evenimentele organizate de comunitatea LGBT - funcţionar, politician, membru al departamentelor guvernamentale și municipale care a declarat susţinerea ideilor LGBT

Pentru a fi scos de pe listă, persoana urmează să scrie o declaraţie publică și să se dezică de susţinerea de orice mod a organizaţiei LGBT, a ideilor și politicilor mișcării homosexuale. În acest sens, toţi cei care cunoașteţi persoane publice care cad sub incidenţa listei „negre”, rog să trimiteţi pe adresa de email marianvitalie@mail.ru informaţia, care să fie susţinută de probe. Așadar, primul pe lista “neagră” îl includ pe ombudsman-ul moldovean Tudor Lazăr, care a participat recent la o conferinţă organizată de comunitatea LGBT din Moldova.

Constantin Marin, președintele IPNA „TeleradioMoldova”

A dispus difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”, fără a-i vedea măcar conţinutul. Iată cum și-a motivat decizia: „Noi am acceptat toate filmele, prevăzute în contract. Sunt și ele niște drepturi (ale minorităţilor sexuale – n.n.). Eu încă n-am văzut conţinutul acestui film, dar dacă el a fost realizat în limitele normelor legale și etice, noi nu putem să restricţionăm niște filme care interesează fie o parte, fie alta”.

Eugeniu Rîbca, președintele Consiliului de Observatori al „TeleradioMoldova” A votat PENTRU difuzarea

filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul: „Eu susţin difuzarea acestui film, dar ca acesta să fie urmat de dezbateri televizate.” Rîbca nu și-a schimbat opţiunea de vot nici în cadrul celei de-a doua dezbateri în cadrul CO al TRM pe marginea difuzării filmului.

Viorica Bogatu (Cucereanu), membru al Consiliului de Observatori al “Teleradio-Moldova” A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la Televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul: „Sinuciderea acelui băiat

tânăr de 27 de ani m-a marcat foarte mult. Câtă frică a băgat societatea în acest tânăr. Pentru mine, acest film nu este despre homosexualitate, dar despre toleranţă. Eu cred că societatea trebuie educată în spiritul toleranţei”.

Mariana Șlapac, membru al Consiliului de Observatori al “TeleradioMoldova” S-a ABŢINUT de la difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică “Moldova-1”. Motivul abţinerii nu a fost atât conţinutul filmului,

cât calitatea jurnalistică a acestuia. Iată ce a declarat: „Trebuie să discutăm toate întrebările din societate, și aceasta este o problemă mai puţin discutată. Pe mine însă mă deranjează calitatea filmului. Se vede că a fost făcut în grabă, în scopuri comerciale. Nu a fost convingător pentru mine și mă tem că va trezi doar repulsie din partea oamenilor, care îl vor viziona”.

Teodor Cârnaţ, doctor în drept, conferenţiar universitar la Catedra Drept Constituţional și Drept Administrativ la USM

Raisa Lozinschi-Hadei, membru al Consiliului de Observatori al “TeleradioMoldova”

Viorica Meșină-Prodan, membru al Consiliului de Observatori al “TeleradioMoldova” A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul: „Adevărurile sunt de multe forme și treaba noastră este să le arătăm pe toate.”

„Eu am privit filmul și vă asigur că nu o să-mi schimb orientarea sexuală. Decide fiecare pentru el singur. Dar dacă pe cineva deranjează subiectul poate stinge televizorul”.

A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul:

Pledează activ pentru adoptarea legii nediscriminare, care ar oferi mai multe drepturi minorităţilor sexuale din Republica Moldova, printre care accesul homosexualilor la elaborarea programelor antidiscriminatorii în sistemul de învăţământ. Vitalie MARIAN, preşedintele Asociaţiei “Pentru Familie” Sursa: http://marianvitalie.eu

4 MARTIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GHID PENTRU O NOUĂ ELITĂ:

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1915. Biserica, tocmai datorită rolului de liant pe care îl avea, a fost continuu în atenţia politicii ţariste de rusificare. Măsuri s-au luat împotriva Bisericii, datorită, pe de o parte, lipsei de oameni care să le ducă la îndeplinire, iar pe de altă parte, datorită „rezistenţei tăcute” a Bisericii. Așa se explică de ce rusificarea a făcut mai slabe „progrese” până în anii 70, când episcop a venit Pavel Lebedev (1871-1882). Acesta obţine „mână liberă” în ce privește rusificarea și cu el începe în Basarabia o adevărată prigoană împotriva a tot ce era moldovenesc. Zelosul episcop a adus cu sine mulţi preoţi și funcţionari ruși sau rusificaţi, a desfiinţat catedra de limbă română de la Seminarul teologic din Chișinău, a închis vechea tipografie eparhială, a adunat cărţile bisericești în limba română pentru a le arde, a instalat ruși ca stareţi în mănăstiri și a înfiinţat școli primare rusești pe lângă acestea, a obligat pe preoţi și călugări să devină informatori și spioni în sprijinul politicii de rusificare, destituind pe preoţii care rezistau la rusificare, a redus numărul parohiilor românești, a introdus un examen riguros de limba rusă la recrutarea de preoţi și diaconi, în școlile rusești de pe lângă mănăstiri (…). Pentru meritele sale în politica de rusificare în Basarabia, Pavel Lebedev a fost înaintat la rangul de arhiepiscop și exarh al Gruziei, trimis să-și continue acolo „opera”. Urmașii lui în Basarabia s-au străduit să-l imite, dar nu l-au putut egala, rezistenţa la rusificare având acum mai multă experienţă. Această rezistenţă a făcut ca rezultatele rusificării să rămână totuși parţiale și lipsite de profunzime… Conf. univ. G. D. ISCRU. Istoria modernă a României. București, 1998 1916. Limba românească nu se doboară nici în asuprire. Preot P. GHEORGHIAN. 1905 1917. …una dintre cele mai frecvent întâlnite teze ale istoriografiei sovietice va fi cea potrivit căreia „Basarabia nu a fost niciodată un teritoriu românesc, deoarece ea a revenit Rusiei la 1812, iar România s-a format ca stat în 1859”. Ion CONSTANTIN. Basarabia sub ocupaţie sovietică… Editura „Fiat lux”, București, 1994 1918. Bolșevismul reprezintă, în fond, o versiune primitivă a marxismului, adoptată la mentalitatea

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Arta este cel mai scurt drum de la un om la altul Valentin Mândâcanu

asiatică și la gradul de înapoiere a proletariatului rus. Ion CONSTANTIN. Basarabia sub ocupaţie sovietică… Editura „Fiat lux”, București, 1994 1919. În filmele lor de război, rușii înving tot, cântă tot, pupă tot, în filmele de nerăzboi mai mult cu pesnea decât cu robota, iar când vine și ceva iubire, atunci să te ţii, amor sovietic, nu-i cu îmbrăţișaresărutare, ci spartakiadă în lege, parcă ar concura pentru medalii, nu pentru ce fac tinerii de când e lumea lume… Paul GOMA. Arta refugii. Ed. „Basarabia”, 1993 1920. Întreaga problemă cu lumea aceasta este că proștii și fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii înţelepţi au întotdeauna îndoieli. Bertrand RUSSEL 1921. Să nu vă mulţumiţi cu ceea ce credeţi că știţi. Complăcându-vă în ignoranţă, ajutaţi dușmanul să vă distrugă! Sfat de om bătrân 1922. Cine-ntâi îţi fură scrisul, Celelalte-ţi ia apoi! Grigore VIERU 1923. Introducerea limbii slavone ca limbă liturgică în bisericile românești, a alfabetului chirilic în scriere au pus în pericol existenţa spiritualităţii românești. Astfel că îndepărtarea, după o noapte de secole, a limbii slavone din biserică, dar și din cancelariile domnești, înlocuirea acesteia cu limba română este o mare victorie pentru afirmarea fiinţei naţionale și a creștinătăţii românești. Grigore LĂPUȘANU. Un drum spre dreptate. București, 1994 1924. În anii ocupaţiei sovietice a Basarabiei, rezistenţa românilor la deznaţionalizare s-a manifestat în principiu prin păstrarea limbii materne, elementele care au permis acest lucru fiind: familia, școala și satul. La aceasta au contribuit în mod determinant fraţii de dincoace de Prut, care au avut pentru basarabeni rolul unui autentic magnet, ce le-a permis conservarea graiului matern, bunul lor cel mai de preţ. Ion CONSTANTIN. Basarabia sub ocupaţie sovietică… Editura „Fiat lux”, București, 1994 1925. Fără limbă cel mai frumos autor, Zică cine orice ar zice, e cel mai prost scriitor. Ion HELIADE RĂDULESCU. Pagini alese

G`ndul s=pt=m`nii „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri în viaţă este să nu ai niciodată curajul să rişti” Oprah Winfrey

TRADIŢIILE NE SCOT DIN ANONIMAT

Mărţişorul, în atenţia Biroului UNESCO Autorităţile din Bulgaria au propus Ministerului Culturii de la Chișinău să pregătească actele necesare pentru a fi depuse la biroul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă și Cultură) cu sediul în Paris, ca obiceiul de Mărţișor să fie inclus în patrimoniul cultural protejat, a anunţat, pe 1 martie, Varvara Buzilă, doctor în etnologie. Anunţul a fost făcut în cadrul ceremoniei de inaugurare a celei de-a VIII-a ediţii a expoziţiei tradiţionale „Mărţișor”, de la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În cadrul acestei expoziţii, care va fi deschisă pentru public până la sfârșitul lunii martie, au fost lansate mărci nominale din seria „Artizanat”. Cei interesaţi vor putea urmări în cadrul acestei expoziţii și lucrările meșterilor populari: Ecaterina Popescu – ţesutul covoarelor, Ludmila Berezin – croșetare, Natalia Cangea – împletitul în fibre vegetale. În cadrul expoziţiei, Varvara Buzilă a specificat că românii sărbătoresc tradiţia Mărţișorului împreună cu toate popoarele balcanice, între care bulgarii, sârbii, ungurii, macedonenii, aromânii. Totodată, suntem cel mai de est popor care mai păstrează acest obicei. Cercetător știinţific, doctor în etnologie, Varvara Buzilă a menţionat că strămoșii noștri purtau mărţișoare la picioare, la mâini, ca bulgarii. La începutul secolului trecut, românii mai purtau mărţișoare la gât, pentru a sărbători venirea primăverii, a specificat etnologul. Un alt obicei românesc, despre care am relatat în ziarul FLUX, colindatul flăcăilor, va fi înaintat în anul curent pentru a fi inclus în lista patrimoniului imaterial cultural protejat de UNESCO. Anterior, Republica Moldova a depus la Paris dosarul cu privire la includerea în lista patrimoniului cultural protejat de UNESCO a Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi. În anul 2009, România a reușit să înregistreze doina în patrimoniul cultural protejat de UNESCO.

Pentru prima dată în istoria Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, începând cu 1 februarie, sub conducerea unor muzeografi cu experienţă, copiii din clasele primare, medii și superioare iau cunoștinţă de istoria artelor plastice, genurile lor, tehnica și multe alte aspecte ale creaţiei artistice. Faţă în faţă cu opera de artă, într-o atmosferă degajată, copiii au posibilitatea să cunoască patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, iar prin intermediul mijloacelor multimedia – să viziteze marile muzee ale lumii. În cadrul atelierului de creaţie, copiii sunt însoţiţi de un moderator al muzeului și își pot manifesta pe deplin creativitatea, realizând lucrări în diverse tehnici: desen, aplicare, modelare, colaj etc. Directorul adjunct al muzeului, Svetlana Pociumban, ne povestește astăzi cum a apărut această idee și ne-a invitat să vizităm atelierul în care se educă viitoarea elită a ţării noastre. - Cum a apărut ideea acestui atelier de creaţie? - Lucrez de mai mulţi ani la muzeu și impactul lucrului muzeografilor la public mă preocupă dintotdeauna. Mai ales ţinând cont de situaţia în care s-au pomenit acum muzeele. Și această situaţie nu e doar la noi, pierderea interesului faţă de activitatea acestor instituţii este un proces universal, care a afectat toate muzeele, mai ales cele din spaţiul postsovietic. Problema publicului este foarte acută, iar pentru Muzeul de Artă este stringentă, deoarece acest tip de muzeu a fost

considerat întotdeauna o instituţie pentru elite, presupunând o pregătire aleasă, un nivel înalt de cultură generală. Iată încă un considerent de ce noi ducem o lipsă mai mare de atenţie din partea publicului decât, spre exemplu, colegii noștri de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie Naturală sau Muzeul de Etnografie. Atunci când un vizitator, fie că e vorba de un copil sau un părinte, ajunge la muzeu, el vrea să se simtă acolo confortabil. Și când spun confortabil, mă refer la faptul că el vrea să înţeleagă ceea ce vede, să fie în temă. Așa suntem noi, oamenii, ne place să ne simţim deștepţi. Iar din majoritatea programelor școlare, orele de istorie a culturii lipsesc cu desăvârșire. Puţini sunt și părinţii care mai păstrează acasă cataloage de artă de pe timpuri, iată de ce, publicul care vine la muzeul nostru este mai puţin iniţiat în domeniu. Cred că anume pentru Muzeul de Artă este cel mai important să găsim niște modalităţi de a atrage publicul, dar, în primul rând, de a educa publicul de mâine. Și putem atinge aceste obiective prin diverse programe educaţionale.

„Muzeul a fost întotdeauna privit ca un spaţiu în care miroase a naftalină” - Ce poate fi, de exemplu, distractiv, pentru un copil la muzeu? - Evident, pentru realizarea scopurilor noastre nu putem merge doar pe ideea organizării unor expoziţii, chiar dacă avem un patrimoniu inedit pentru Republica Moldova, mă refer la

colecţiile de artă, de icoane, pictură universală pe care le deţinem noi. Nu mai sunt nicăieri în republică astfel de lucrări, dar un public neiniţiat nu manifestă interes pentru aceste colecţii. Unui viitor intelectual trebuie să-i stârnești curiozitatea, să-i provoci interesul pentru artă. Evident, omul de rând vrea pâine și distracţie, iar muzeul a fost întotdeauna privit ca un spaţiu în care miroase a naftalină, unde este o liniște totală, unde regula principală este ghidul vorbește și vizitatorul ascultă și ferească Domnul ca vreo persoană să deschidă gura. Noi

am renunţat la convenienţe de mai mulţi ani. Și îi învăţăm pe copii că o vizită la muzeu îţi aduce noi cunoștinţe, este captivantă și, deci, este și distractivă. O vizită la muzeu te ajută să descoperi, să descifrezi arta și nu toţi oamenii pot face asta. Dacă ţie îţi reușește, înseamnă că ești o persoană deosebită – astea sunt lucrurile pe care le învaţă copiii care frecventează atelierele noastre de creaţie. - Dar copiii pot primi o educaţie culturală și la școlile de profil! - Noi nu pregătim viitori pictori, nu este vorba aici despre un cerc de pictură, cu acest lucru se ocupă școlile de artă. Deși, în multe muzee mari din lume, la Ermitaj, Muzeul de Artă din România, sunt și cercuri de pictură. Mie îmi rămâne doar să sper că noi vom evolua și vom ajunge și la acest tip de activităţi. Însă ideea acestui atelier a fost de a obișnui copiii cu gândul că la muzeu este interesant, că aici se poate discuta și nu se dau note. Noi îi ajutăm pe acești copii să înţeleagă că vin aici ca să afle ceva nou, că vor fi întrebaţi și li se vor cere răspunsuri, dar nu vor fi pedepsiţi dacă nu vor da răspunsul corect. Este un spaţiu de alternativă școlii, un spaţiu descătușat, pentru că nu avem rigori de comportament și nu avem rigori de apreciere a reușitei copiilor. - Când a fost lansat acest atelier? - Atelierul a fost lansat la 1 februarie, dar lansarea lui oficială va avea loc pe data de 22 martie. - În aceeași zi demarează și Sărbătoarea Francofoniei în Republica Moldova, la care Muzeul Naţional

de Artă participă în acest an pentru prima dată. - Da, aveţi dreptate, va fi o premieră pentru noi. Avem un specialist în secţia Relaţii cu Publicul care posedă la un nivel înalt limba franceză și am luat legătura cu Alianţa Franceză, care a fost foarte receptivă și a acceptat chiar să sponsorizeze atelierul nostru de creaţie, pentru că aici e vorba și de activităţi practice, iar pentru ele avem nevoie de multe materiale: acuarele, carioce, creioane, hârtie, care se consumă într-un număr mare. Toate aceste materiale sunt puse la dispoziţie de muzeu, deocamdată, însă nu cred că vom face faţă pentru mult timp, dar, totodată, nu am vrut ca unii copii din familii dezavantajate, spre exemplu, să fie opriţi acasă pentru că nu au bani de carioce sau alte materiale necesare pentru activităţile practice. Și pe 22 martie vom organiza o serie de manifestări interactive dedicate Francofoniei, cu implicarea publicului nostru, tot atunci va fi lansat oficial și atelierul de creaţie despre care vorbim. - Cine sunt copiii care participă la acest atelier și ce vârstă au? - La atelier participă, deocamdată, doar grupuri organizate de copii, în mare parte, elevi de la Liceul „Gheorghe Asachi”, cu care suntem vecini și care este receptiv la toate proiectele pe care le organizăm. O problemă pentru muzeu, dar și pentru învăţători este aducerea acestor copii la muzeu. Dacă o școală este amplasată mai departe de centru, este foarte greu, pentru că sunt multe restricţii ca să scoţi, în general, copilul din școală. Școlile nu au autobuze și, din păcate, nici muzeul nu dispune de unul. Noi încercăm să soluţionăm și această problemă acum. În principiu, aici participă elevi și copii din toate liceele, dar avem și grupuri neorganizate, care au citit în presă avizul nostru despre organizarea atelierului. În primele câteva zile de activitate a acestui muzeu, copiii încercau să înţeleagă cine suntem noi, iar noi vroiam să înţelegem cum ne percep ei. Activitatea este divizată în două părţi: teoretică și practică. Sunt selectate temele, este elaborat un program asemănător curriculumului școlar, numai că temele care sunt prezentate la noi nu le veţi găsi la nici un obiect. Îi suntem recunoscători directorului Tudor Zbârnea, pentru că a fost receptiv la solicitările noastre. Deoarece în favoarea acestui atelier de creaţie, muzeul a renunţat la amenajarea unui depozit pentru păstrarea tapiseriilor, de care aveam mare nevo-

ie. Tot muzeul și-a asumat cheltuielile pentru amenajarea atelierului, procurarea mobilierului adaptat rigorilor și cerinţelor copiilor, a fost procurat un ecran, proiector, laptop, așteptăm și computerele, să putem desfășura activităţi multimedia, și vom amenaja și un spaţiu de expoziţie. Lucrările realizate de copii nu sunt puse la dosar, ci sunt expuse în atelier. - Dar pentru a vă atinge obiectivele propuse, este nevoie nu doar de muzeografi, ci și de pedagogi instruiţi în domeniu.

ÎN SEMN DE RECUNOŞTINŢĂ

Alexei Galiţchi organizează un concert de binefacere în susţinerea profesorilor săi Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” va găzdui pe 24 martie un concert de binefacere. Concertul, care va conţine recitaluri de muzică și dans, este organizat la iniţiativa lui Alexei Galiţchi, maestru de balet, artist emerit al Federaţiei Ruse. „Banii adunaţi de pe urma acestui concert vor reveni profesorilor mei de la gimnaziul-internat din Strășeni și școala-internat din Chișinău, la care mi-am făcut studiile. Preconizam să organizez acest concert când voi aniversa 50 de ani, dar mulţi dintre acești profesori sunt bătrâni și îmi este frică că nu vor mai apuca acea zi. Vreau să-mi exprim recunoștinţa și respectul pentru tot ce au făcut ei pentru mine”, a declarat pentru FLUX Alexei Galiţchi. Basarabeanul Alexei Galiţchi a fost admis în 1978 la Institutul Unional de Artă „Glesinnâh” din Moscova, facultatea coregrafică Balet cla-

sic. În 1979 este distins cu premiul I și diplomă de laureat la Festivalul Unional al școlilor de balet din URSS, iar în 1980 se învrednicește de prima medalie de aur și titlul de laureat al URSS la Concursul internaţional al artiștilor de balet „P. I. Ceaikovski”. Ulterior este angajat în calitate de artist de teatru și balet la Teatrul Academic de Stat „Bolșoi” din Moscova, unde interpretează peste 50 de roluri. În 1985 îi este conferit titlul de Artist emerit al Federaţiei Ruse. Rolurile sale realizate în calitate de artist de balet au fost remarcate și apreciate de critici și cronicari în cele mai prestigioase ziare și reviste de profil din acea perioadă. Din 2003 Alexei Galiţchi este directorul studioului de balet model „Soarele” de la Palatul Naţional al copiilor și adolescenţilor. În cadrul concertului de binefacere organizat în susţinerea profesorilor, printre oaspeţii lui Alexei Galiţchi se numără cântăreţi, dansatori autohtoni, dar și discipoli ai artistului. L. P., FLUX

- Este foarte important ca fiecare categorie de vârstă să înţeleagă ceea ce vrei să le spui. Important este să adaptezi baza și cunoștinţele tale pentru fiecare categorie de vârstă și grup social pe care îl ai în faţă, pentru că noi avem o colaborare bună și cu Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret din sectorul Botanica și vin copii care au deficienţe locomotorii, ei sunt la vârsta adolescenţei deja și necesită o atitudine specială, dar ne descurcăm împreună cu colegii. Eu vreau să menţionez că angajaţii noștri se descurcă foarte bine și în postura de pedagogi. În muzeul nostru s-a consolidat o echipă de tineri specialiști, entuziaști și interesaţi de ceea ce fac, pentru că, de fapt, fără dăruire, nu ai ce căuta la muzeu. Graţie acestui colectiv de tineri care au studii superioare putem pune în aplicare cele mai îndrăzneţe idei și proiecte. Salariile noastre sunt minime, ca a oricărui angajat din sfera culturii, dar știm că dacă nu vei lucra cu dăruire și nu vei înţelege că în fiecare zi, venind la muzeu, trebuie să faci ceva diferit de ceea ce ai făcut ieri, nu ai ce căuta în această instituţie. - Dar acești copii sunt la început de cale, unii dintre ei poate nu vor alege niciodată o meserie care să aibă ceva în comun cu arta. - Eu cred că acești copii care cresc acum în atelierul de creaţie vor constitui acea generaţie care va avea o atitudine sănătoasă faţă de cultură, de artă, în general. Orice domeniu de activitate vor alege în viitor acești copii, ei vor fi familiarizaţi cu arta și vor fi interesaţi să fie la curent cu ce se întâmplă în acest domeniu. Amintesc aici vorbele cunoscutului scriitor și filosof român,

Octavian Paler: Arta este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este și cel mai scurt drum de la om la el însuși. Nu visez la o mai mare răsplată decât aceea ca un număr, fie cât de mic, din acești 150 de copii care frecventează săptămânal atelierul de creaţie, să-și găsească drumul spre ei înșiși prin intermediul artei. - Doamne ajută! - Vă mulţumim! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

4 martie Evenimente 1275: Astronomii chinezi observă o eclipsă totală de soare în China 1461: Războiul celor două roze: Regele Henric al VI-lea al Angliei, care aparținea casei Lancaster, este detronat de către vărul său, care va deveni regele Eduard al IV-lea și care aparținea casei York 1665: Regele Angliei, Charles al II-lea declară război Țărilor de Jos 1789: Intrarea în vigoare a Constituției SUA 1801: Thomas Jefferson a depus jurământul ca președinte al SUA, primul de la inaugurarea noii capitale a SUA la Washington 1821: Revoluția de la 1821: Oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupă Slatina 1907: Răscoala țărănească din 1907: Peste 2.000 de țărani răsculați pătrund în Botoșani, unde au loc ciocniri sângeroase cu armata 1915: Guvernul rus înaintează ambasadorilor Franței și Angliei la Petrograd un memorandum în care își exprimă hotărârea de anexare la Rusia a Constantinopolului și a strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Guvernele francez și englez nu s-au împotrivit 1923: Se creează Liga Apărării Național-Creștine (LANC), organizație extremistă, condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care s-a desprins Garda de Fier 1946: Frank Sinatra lansează primul său album - The Voice Of Frank Sinatra 1947: Semnarea Tratatului de la Dunkerque, de alianță între Franța și Marea Britanie 1963: La Paris, șase oameni sunt condamnați la moarte pentru conspirație de asasinat asupra președintelui Charles de Gaulle 1966: The Beatles: Într-un interviu publicat în „The Evening Standard”, John Lennon declară: “Acum suntem mai populari decât Iisus”, afirmație ce a creat controverse în SUA 1975: Charlie Chaplin este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii 1977: Se produce cel mai grav cutremur din România, care provoacă peste 1.500 de victime

Nașteri 1188: Blanche de Castilia, soția regelui Ludovic al VIII-lea al Franței (d. 1252) 1394: Prințul Henric Navigatorul, infante al Portugaliei, geograf (d. 1460) 1678: Antonio Vivaldi, compozitor italian (d. 1741) 1822: Jules Antoine Lissajous, matematician francez (d. 1880) 1882: Nicolae Titulescu, jurist, diplomat și om politic român (d. 1941) 1898: Georges Dumézil, filolog francez (d. 1986) 1901: Francis Turville-Petre, arheolog britanic (d. 1941) 1904: George Gamow, fizician și astrofizician american de origine rusă (d. 1968)

Decese 1807: Abraham Baldwin, politician american (n. 1754) 1832: Jean-François Champollion, egiptolog francez (n. 1790) 1852: Nicolai Vasilievici Gogol, scriitor rus (n. 1809) 1976: Walter Schottky, fizician și inventator german (n. 1886) 1977: Toma Caragiu, actor român de teatru și film (n. 1925) 1978: Aurel Lambrino, prozator și publicist român (n. 1911) 1999: Vlad Mușatescu, scriitor și traducător român (n. 1922) 2007: Șerban Georgescu, compozitor român (n. 1952)

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 MARTIE 2011

Reportaj

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Reportaj printre românii din estul Serbiei: “Identitătu’ ne-am pierdut!” Imaginează-ţi că te naști, te căsătorești și ești înmormântat în sârbește, cu nume sârbesc. Nu ai auzit în viaţa ta de Mihai Eminescu sau de Mihai Viteazul, pentru că la școală nu se predă nici abecedarul în românește. Toţi eroii neamului de care auzi la școală sunt sârbi și la serbarea de an reciţi poeziile clasicilor sârbi. Nu știi să scrii ori să citești nici măcar un cuvânt în românește. La Biserică asculţi slujba în slavonă veche. Radiourile și televiziunile nu emit un minut în limba română. Bine ai venit printre românii din Valea Timocului, estul Serbiei. Am străbătut în două zile Valea Timocului și dacă nu mă opream să vorbesc cu oamenii, aș fi ieșit din Serbia fără să știu că acolo trăiesc acum urmașii dacilor de pe vremea lui Burebista. Pe o distanţă de aproape 500 de kilometri nu am văzut nici un semn oficial al prezenţei românilor acolo: nu plăcuţe bilingve, nu biserici românești, nu ziare, nu școli. Nimic. Este un paradox major, pentru că legislaţia sârbă este extrem de generoasă în materie de minorităţi și oferă grupurilor minoritare toate drepturile necesare păstrării identităţii - educaţie, biserică, mass-media, inscripţii publice oficiale. Nu am văzut nicăieri semne cât de mici care să demonstreze că în Timoc românii beneficiază de această legislaţie. Zona a fost locuită de traci încă din mileniul I î.Hr. Teritoriul este inclus în anii 60-44 î.Hr în statul dac condus de Burebista, pentru ca apoi să fie cucerit, odată cu Dacia, de către Imperiul Roman. După căderea Romei, Valea Timocului a intrat în Imperiul Bizantin. Spre sfârșitul secolului XIV, zona intră sub stăpânirea Imperiului Otoman și, în final, în 1833 este cucerită de sârbi, la care rămâne până în zilele noastre. Arealul locuit de români are 13.609 de kilometri pătraţi, cât două judeţe din România. Belgradul îi consideră “vlahi” (vlasi, în sârbește) pe românii din estul ţării și susţine că vlahii și românii din Serbia sunt două etnii diferite. E ca și cum ai spune că nemţii nu sunt germani. Sau că maghiarii și ungurii sunt două popoare diferite. Greci/eleni și georgieni/gruzini sunt alte două exemple de denumiri care indică același popor. Valahi este numele dat de către alte popoare românilor din stânga și din dreapta Dunării în Evul Mediu. Astfel că în Valea Timocului figurează acum, în actele oficiale sârbești, doar 4.157 de români, dar 39.953 de vlahi. Unii spun că ar fi, de fapt, 300.000 de români în Valea Timocului, alţii - 250.000. Indiferent de numărul lor, am întâlnit oameni care vorbesc limba română cu accent bănăţean. Cu unii am discutat fără probleme de comunicare. Bucureștean fiind, cu alţii am făcut eforturi să-i înţeleg, din pricina unor neologisme împrumutate de la sârbi și unele arhaisme pe care nu le cunoșteam. Dar și pe unii, și pe ceilalţi i-am înţeles. Și ei pe mine.

Muşuroiul de românism Am intrat în Serbia (Srbija) la prânz, pe la vama Moraviţa, cu mașina. Am declarat că vizitez ţara în scopuri “educaţionale” și am ieșit din vamă după aproximativ 20 de minute, fără niciun fel de probleme, întrebări suplimentare sau percheziţii. Câmp deschis în stânga, câmp deschis în dreapta și dealurile Vârșeţului în faţă. Mă pufnește râsul când trec pe lângă o troiţă ortodoxă maro în dreapta drumului, pentru că îmi amintesc cum în 2008 un oficial al Consiliului Europei venit să verifice situaţia românilor/vlahilor din Serbia se declara “mirat” de influenţa „exagerată” a Bisericii Ortodoxe Sârbe în recunoașterea bisericilor românești în Valea Timocului. Prima oprire în Serbia - orașul Vârșeţ. Mic, cochet, ale cărui dealuri (Vrsacki Breg) se vedeau încă din vamă și în care am văzut singura inscripţie în limba română din toată călătoria: la intrarea în Primărie, sub denumirea în sârbește. Nu sunt încă în Valea Timocului, ci în Voivodina, în nordul Serbiei, acolo unde românii se bucură totuși de unele drepturi. Cum ar fi o bibliotecă și televiziune la Novi Sad, oraș în care locuiesc cel mult 800-900 de români. Ca și cum statul român le-ar construi tătarilor din Dobrogea o bibliotecă pe undeva pe la Craiova. Situaţia e mai fericită însă decât în Valea Timocului, așa cum aveam să aflu în următoarele 48 de ore.

Un lucru “jenant” În Vârșeţ (Vrsac în sârbește), care devenise în perioada comunistă “o butoalcă de românism”, sunt acum peste 5.000 de români, aici fiind al doilea grup de români ca pondere din Voivodina, după cel din orașul Alibunar, aflat mai în vest, spre Belgrad. La Vârșeţ funcţionează din 2005 consulatul general al României în Serbia și o biserică ortodoxă română. Aici românii au teatru, școli, grădiniţă, muzeu. Aflu o poveste tristă de la Dorinel Stan, român originar din Srediștea Mică, localitate “pur românească” aflată la 10 kilometri de Vărșeţ: Episcopia Ortodoxă Română a Vârșeţului a acceptat în 2006 să își mute reședinţa la Deta, în România, și a rămas doar cu administraţia la Vârșeţ. “La negocierile dintre Biserica Ortodoxă Sârbă și cea Română, fiecare a plecat de la un minimum de la care nu se cedează. BOR a cedat totul. Sârbii nici nu s-au așteptat la asta.

WIKILEAKS: Oﬁciali moldoveni acuzau poliţia turcă, în 2004, de complicitate la traﬁc de persoane O delegaţie guvernamentală moldoveană acuza poliţia turcă de colaborare cu grupări care se ocupau cu traficul de persoane, în cursul unei vizite efectuate în Turcia la sfârșitul anului 2004, conform unui document diplomatic american dezvăluit de site-ul WikiLeaks. Documentul diplomatic american a fost trimis de consulatul american din Istanbul pe 11 ianuarie 2005 la sediul Departamentului de Stat american. Telegrama diplomatică prezintă rezultatele întâlnirii pe care funcţionari diplomatici americani au avut-o, în decembrie 2004, cu reprezentanţi ai poliţiei din Istanbul pe tema traficului de persoane. Anterior, o delegaţie guvernamentală moldoveană se întâlnise cu oficiali din cadrul poliţiei turce pentru a discuta despre problema traficului de persoane. În cadrul întrevederii între diplomaţii americani și oficialii turci, s-a discutat despre problemele privind traficul de persoane și despre cazul unei femei belaruse ucisă la Istanbul. În cursul unei întâlniri din 27 decembrie 2004, diplomaţii americani și oficialii turci au discutat despre traficul de persoane de pe teritoriul Turciei, inclusiv despre reţele care implicau cetăţeni moldoveni și femei aduse din R.Moldova de grupări specializate în proxenetism. Oficialii turci exprimau regretul în legătură cu atitudinea unei delegaţii guvernamentale moldovene care, în noiembrie 2004, în cursul unei vizite la Istanbul, acuzase poliţia turcă de colaborare cu grupări specializate în traficul de persoane. Oficialii turci au catalogat atitudinea delegaţiei moldovene drept “neprofesională”.

După canoanele slave, nu se poate să fie două episcopii în același oraș. Am zis bine, facem în altă parte, Serbia e mare. Dar ai noștri au acceptat ca sediul să fie la Deta, în România. Deci, și-au luat-o în bot. Și trebuie să vă puneţi dumneavoastră întrebarea de ce a acceptat BOR una ca asta în 2006. E jenant”.

Prostia omenească M-am dus cu Dorinel (38 de ani) la o cafea la hotelul “Srbija”. Am purtat o discuţie alertă și cât se poate de directă. Sârbii au preluat conducerea organizaţiei care apără românii din Valea Timocului, aflu repede de la el, după primele cuvinte schimbate. Cum s-a întâmplat asta? A fost “prostia omenească”: sârbii s-au declarat vlahi/români, au candidat la conducerea organizaţiei și au obţinut majoritatea. După care au schimbat repede statutul: limba de comunicare a vlahilor/românilor a devenit limba sârbă în noiembrie 2010. Ca și cum 5 milioane de români s-ar înscrie în UDMR, ar prelua conducerea și ar spune că limba maternă a maghiarilor din România este limba română. “A fost o capcană. Fiecare apartenent al Consiliului trebuia din nou să își declare etnia. Nu îţi trebuia niciun fel de adeverinţă că ești minoritar. Deci, oricare sârb, croat, musulman, ţigan, putea să candideze. Consiliul românilor este condus acum de sârbi”, îmi zice Dorinel.

„S-au ataşat sârbilor!” Îl întreb și de cealaltă organizaţie a românilor din Serbia - Comunitatea Românilor din Serbia (CRS), cu sediul la Vârșeţ, în Voivodina, nordul Serbiei. Dorinel începe brusc să vorbească din ce în ce mai repede, se precipită, începe câte 3-4 idei diferite, merge cu ele în paralel. Sare de la o idee la alta și mă chinui să ţin pasul cu el. Parcă are tone de informaţii pe care vrea să mi le transmită și nu știe cum să o facă mai repede. E clar că am atins un punct sensibil. CRS a fost înfiinţată la 24 noiembrie 1990 și este cea mai mare și puternică organizaţie a românilor din Serbia. Dorinel îmi spune că liderul ei, românul Ion Cizmaș, “a trecut de partea sârbilor”, a fost iniţial pe baricadele românismului, dar “s-a întors la 180 de grade”. Cu același of vorbește Dorinel și despre singurul parlamentar român din Serbia, Ion Magda: “E la al doilea mandat, dar n-a luat o dată cuvântul pentru români în Parlament”. Lui Dorinel i se pare incredibil că “acum câţiva ani se discuta în Parlament problema valahă și domnul Magda a ieșit din plen”. “Magda și Cizmaș s-au atașat sârbilor, asta e clar, s-au atașat sârbilor”, repetă el. “Timp de 20 de ani s-a vorbit despre unirea românilor din Voivodina cu cei din Timoc, dar în realitate nu s-a făcut niciodată nimic. Lucrurile au scăpat aici de sub control. Interesul nu este ajutorarea românilor”, îmi spune Dorinel, vicepreședinte al CRS. El încearcă acum să-i unească pe românii din Voivodina cu cei din Timoc. Împreună ar deveni prima minoritate ca număr

din Serbia și “Guvernul nu s-ar forma fără români”.

Restaurantul Lug şi “aşimilaşia” Am plecat din Vârșeţ spre judeţul Branicevo, în care trăiesc oficial peste 16.000 de români/ vlahi. În anul 1884, aici erau de aproape patru ori mai mulţi români. După ce am trecut prin localităţile Bela Krcva și Kovin, am trecut podul peste Dunăre până în orașul Smederevo. De acolo am ajuns repede în orașul Pojarevăţ (Požarevac în sârbește, care se traduce prin “Podu Lung” ), unde în acte sunt 204 români. Am intrat în restaurantul „Lug” (“dumbravă”, în traducere, sau “un fel de pădure, la poalele pădurii”) cu bogată tradiţie locală, vechi de vreo 20-30 de ani. Mese și scaune din lemn, cu feţe de masă albă. Pe pereţi stau agăţaţi în cuie, vechi generali și scene istorice sârbești, încadrate de rame elegante în stil baroc. Mesenii vorbesc în sârbește, chelnerul ia comanda în sârbește. De fapt, și numele restaurantului este în slavonă veche, cu alfabet chirilic: “ЛУЃ”. Meniul nu e tradus nici măcar

în engleză. M-am întâlnit aici cu Dejan Ilic (40 de ani), român care îmi spune că ar fi trebuit să îl cheme Iliescu dacă nu-i era sârbizat numele. Când el s-a născut, părinţii care-și botezau copiii erau obligaţi să le aleagă numele dintr-o listă cu nume sârbești aflată la biserică. Comand un meniu “Ca la Gheorghe”, o ruladă cu șuncă de pui și cașcaval și vorbim preţ de o oră despre diferenţele dintre români și vlahi. Deasupra noastră, la televizor, se difuzează la postul naţional de televiziune sârb RTS (Radio-televizija Srbije) un documentar despre Ceaușescu. Dejan îmi spune despre televiziunile din Serbia că “astea și bișerișile-s așimilașia”. În Valea Timocului nu există massmedia în limba română, continuă Dejan. La posturile radiotv, de stat sau private, singurele referinţe care se fac la românii/ vlahi de aici sunt că, fie fură și sunt delincvenţi, fie că ar avea pretenţii autonomiste, ultima idee fiind vehiculată în media de unii politicieni sârbi mai ales în perioadele electorale.

TRANSCRIPTUL DISCUŢIEI

„Le e ruşine de limba română, că e limbă de ciobani şi e limbă proastă” - Ce ești, Dejan? Sârb, român, vlah? - Păi, știi cum e? Sârbii ne zic vlahi, dar noi suntem români, vorbim românește. Limba noastră am învăţat-o de la ai noștrii ăi bătrâni, de la moșii noștri, de la strămoșii noștri. Noi nu am mers nici o zi în școală românească, nu avem astea. Doar în școli sârbești am mers. Până la 7 ani eu nu am știut o vorbă sârbească. După aia, la școală, am învăţat. - Până la 7 ani ai vorbit numai românește în casă? - Da, cu mama și cu tata, numai românește. Cum vorbim noi acuma. Bunica mea are 78 de ani și nu știe sârbește. 3-4 vorbe știe sârbește, atât. Nu știe nici numele să și-l scrie în sârbește. - Acum acasă ce vorbești? - Eu cu a mea muiere vorbesc românește. Dar statul săvârșește aiși la noi asimilașie rău. Vrea să nu fim români... că limba română e limbă de ciobani și e limbă proastă. Pe părinţii mei i-au bătut la școală că au vorbit românește. Eu am fost în magură, în ceaţă, până am dat de Internet. Eu nu am știut ce-i aia vlah, unde-i istoria la vlahi, pe ce limbă vorbesc ei. Sârbii ne zic vlasi. - Ai auzit de Mihai Viteazul? - Acum da, știu. Știu și cine e Vlad Ţepeș și cine e Mihai Viteazul, cu Internetul m-am lămurit. Altfel nu am știut, nu aș fi avut de unde. Noi am fost pitulaţi. Ne-au pitulat să ne facă sârbi, să fim sârbi. Pe mulţi le-a băgat în creier că sunt sârbi. Când îi întrebi pe limba lor ce vorbesc, îţi spun că românește, când îi întrebi ce sunt, îţi spun că io mi-s sârb, vlah. Dar el nu știe. Oamenii nu știu istoria lor, ne-a pitulat statul 200 de ani, ne-a minţit că nu suntem români. Oamenii nu sunt informisiţi. - Știi vreun cântec românesc? - Mai știu, am auzit de la ai mei ăi bâtrâni, când eram mic. Dar nu mai știu cum merge până la cap. Știu unul când îi spui copilului la cap, când e copilul mic: „Mânușiţă frântă /

Carămiţă frântă, / Moșul cu toiagu’, / Baba cu șiumagu’”. Nu știu dacă ai auzit vreodată. Bunica mea foarte curat o vorbit, da’ noi vorbim din ce în ce mai amestecat. Zicea baba mea “să te duci peste Mureș” când o necăjea cineva. - Cum adică? - Acum am aflat că Mureșul e o apă. Da’ atunci nu se știa. Așa era vorba, da nu se știa de unde vine. - Legende românești ai auzit? - Nu am avut, doar legende sârbești. Ne povesteau de Crainici Marko, de ţar Lazar, de toată istoria sârbilor. De-a noastră nimic nu s-a pomenit. - Ai prieteni care spun că ei nu sunt români? - Am, am mulţi, zic că sunt sârbi și fug de limba română. - De ce? - Păi, eu am văzut de ce, îţi spun și ţie. Ei vâd limba română ca o rușine, că e o limbă proastă a lu’ oameni care păzesc oile, ciobani, păcurari cum spunem noi. Că aceea e o limbă proastă și ei toţi fug de limba aia pentru că ei nu știu care este a lor istorie, nu știu care este statul lor, nu știu nimic. Că lor sârbii le-a pus un complex inferior, că ar fi mai mici decât sârbii și le e rușine. Eu când merg pe la oraș și spun «Bună Ziua», îmi întoarce « Dobar Dan», îi e rușine să vorbească pe limba română. Dar eu m-am trezit, eu știu acum că sunt român și la recensământ o să scriu acolo că sunt român. Puţini care vor să se declare români. Pe oamenii români nu îi interesează cultura lor, nu îi interesează poporul lor, nu îi interesește nimic și e păcat. Nu au în gând că-s români, ci că sunt vlasi. Dacă îi întrebi ce e aia vlah, păi zic că «Nu știu». Dacă îi zici că e român, sare în sus, ca cum îl arzi cu apă, ca și cum îi zici că e indian. Au venit lucrători din România, care fură, sunt nebuni, sunt oamenii de la fund. Și ei românii ăștia i-au văzut, nu

au văzut români din România care sunt intelectuali, doar românii ăștia care fac prostii, care fură. Eu știu că nu e așa. La noi se zice aici, nu știu cum se zice la voi,că «în tot grâul îi măzăre». Nu poate să fie tot poporul bun. - Copiii tăi în ce limbă vorbesc? - Ei doar înţeleg românește. Dar nu vorbesc. Vorbesc doar sârbeșce. Le e rușine când eu ies afară din casă, îmi zic “Tati, Tati, tati! Taci! Să nu audă vreunul”. Noi trăim printre sârbi. Sunt foarte mulţi români sârbizaţi, care stau acum la oraș. Eu știu că până ajung la mine acasă sunt 20 de case de români. Dar ei nu vor să vorbească în românește, le e rușine. Când le vorbesc, întorc capul, le e rușine de limba română. Mie nu mi-e rușine, eu tot mai tare vorbesc, să mă audă toţi. - Ai fost în România? - Nu, dar vreau să ajung la primăvara să ajung să beau o cafea în Turnu Severin. Vreau să văd și eu o dată mama-ţară. - Cum poţi să iubești România dacă nu ai văzut-o niciodată? - Eu așa mă simt, mie mi-e drag când aud de România. Și când joacă fotbalul, eu ţin cu România, știu că ai noștrii sunt în galben, culoarea noastră este galben, toate cântecele alea bătrânești sunt cu galben. - Cum crezi că e în România? - Eu cred că românii sunt moi, buni, blânzi, nu ca sârbii. Sârbi-s așa... circulă o vorbă, «sârbacici». Cum e capră sârbacică (râde). - Ai fost vreodată la o slujbă românească? - Nu. Mi-e păcat când văd în ce situaţie e poporul nostru. În 10-15 ani,

dacă noi nu avem biserici, școale, medii (mass-media), o să se piardă, pentru că generaţiile mai mici care vin, ei nu mai știu. Toţi îs sârbiziţi. - Știi să citești în limba română? - Nu știu, am tare voie să învăţ, dar nu am unde. - E vreun ziar aici în română? - Nimic, nimic, nici nimic. - Dar la televizor? - De unde? Nimic, ioc, medie nimic. Românește nu avem niciun secund, nimic nu avem. - Crezi că Serbia se comportă bine cu românii? - Eu zic că nu. Face rău cu noi, vrea să ne facă asimilare. Am citit acum că nu au făcut asimilare turcii cu noi, decât când au pus sârbii mâna pe noi, 1833. De atunci ne-a dat numele, prenumele sârbeșci, atunci s-au apucat să ne pierdem mânăstirea, să nu avem niciun fel de contact cu istoria, cu nimic, să gândim cu creierii ca sârbi. Sârbii au a lor cultură, artiști, noi nu avem nimic. Identitătu ne-am pierdut. - Ce ai vrea să înveţi să scrii în românește? - Luptă până la libertate. Îi scriu pe spatele cărţii mele de vizită, în românește, “Luptă pentru libertate” și Dejan îmi “mulţămește”. Sursa: adevarul.ro

Profesorii din România protestează ANPC va veriﬁca legalitatea formării tarifelor “Moldova-Gaz” Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei a anunţat despre lansarea unor verificări privind posibilul abuz de poziţie dominantă a întreprinderilor S.A. “Moldova-Gaz”, S.A. “Aeroportul Internaţional Chișinău” și Întreprinderea de Stat “Cadastru”, a declarat Viorica Cărare, președintele Consiliului Administrativ al ANPC. Astfel, în vizorul ANPC au ajuns compania care a generat cele mai substanţiale majorări de tarife pentru consumatori – tarifele la gaze. ANPC a anunţat că toate gările și staţiile auto s-au conformat prescripţiei Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei de a anula taxele aplicate la biletele de călătorie vândute în prealabil. “În urma conformării prescripţiei ANPC, toţi pasagerii care trec prin cele 38 de gări și staţii auto vor suporta costuri mai mici de la 3 până la 50 lei (în funcţie de destinaţie) pentru procurarea biletelor în prealabil”, a declarat, în cadrul briefingului tradiţional, Viorica Cărare, președintele Consiliului Administrativ al

ANPC. Ea a menţionat că, la moment, toate gările și staţiile auto s-au conformat prescripţiei ANPC. În cadrul aceluiași briefing,

Viorica Cărare a menţionat că ANPC a expediat prescripţii reţelelor de distribuţie a energiei electrice „Red Nord” și „Red Nord-Vest”, prin care

a solicitat preîntâmpinarea în prealabil a consumatorilor cărora urmează să le fie sistată furnizarea de energie electrică. Cazul abuzului gărilor și staţiilor auto a fost depistat în urma verificărilor efectuate în cadrul sesizării primite din partea prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Aceasta a presupus o serie de investigaţii pentru verificarea și controlul majorării preţurilor la serviciile comunale prestate populaţiei (energia termică, gaze naturale, apă, energie electrică), servicii de transport (auto și feroviar), servicii de comunicaţii electronice (telefonie fixă, mobilă, roaming) și produse alimentare social-importante (pâine, zahăr, lapte etc.). În toate aceste cazuri a fost verificată corespunderea situaţiei actuale Legii cu privire la Protecţia Concurenţei, și anume art. 7 - acordurile anticoncurenţă dintre agenţii economici (înțelegeri de cartel) și art. 6 - abuzul de situaţia dominantă pe piaţă. Adriana IEPURE, FLUX

Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au continuat ieri, 3 martie, pichetarea sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Câteva sute de cadre didactice au protestat faţă de prevederile Legii Educaţiei care, în opinia lor, le anulează foarte multe drepturi obţinute anterior și le limitează dreptul la profesie, transmite agenţia română de presă AGERPRES.

“Soarta unui cadru didactic este lăsată la mâna primarilor care de multe ori nu au nici opt clase primare terminate. Legea introduce subiectivismul și politizează foarte mult sistemul de învăţământ”, a susţinut Liviu Pop, secretar general al FSLI. Profesorii nu susţin schema de învăţământ propusă de MECTS și cere păstrarea sistemului de 4 clase primare, 4 clase gimnaziale și 4 clase liceale. Sindicaliștii protestează și faţă de refuzul MECTS de a recunoaște încadrarea personalului didactic potrivit prevederilor Legii 221/2008, în condiţiile în care peste 90% din membrii de sindicat au obţinut în instanţă acest drept. De asemenea, sindicaliștii sunt nemulţumiţi de încălcarea prevederilor Legii 118/2010, potrivit cărora, începând cu data de 1 ianuarie 2011 ar fi trebuit să se revină la salariile din 2010, de diminuare a costului standard per elev pentru anul 2011 cu 22%

faţă de anul 2010, măsură care va conduce la neacoperirea fondurilor destinate salariilor aferente acestui an, precum și de tergiversarea elaborării Regulamentului de acordare în anul 2011 a sporurilor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Sindicaliștii susţin că în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 nu mai este prevăzută reducerea cu două ore a normei didactice pentru personalul didactic cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani și gradul didactic I. Ei nu sunt de acord nici cu structura ciclurilor de învăţământ și cu componenţa consiliilor de administraţie, în forma prevăzută de Legea Educaţiei. Concomitent cu aceste acţiuni de protest, FSLI consultă membrii de sindicat pentru declanșarea unei greve generale în luna mai 2011.

4 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

SFATURI UTILE

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Bureţii de bucătărie Bucătăriile sunt considerate camerele cele mai infestate de microbi din întreaga casă. Mâncarea crudă: legumele și carnea sunt purtătoare de microorganisme periculoase care pot infesta tocătoarele, vasele și, în special, bureţii de bucătărie. Aceștia sunt plini de particule de mâncare, iar fibrele din componenţa lor constituie adăpostul perfect pentru bacterii. Un burete umed poate cultiva o întreagă populaţie de bacterii în doar 2 săptămâni. Bacteriile nu pot supravieţui mai mult de câteva ore pe o suprafaţă uscată. Un studiu efectuat în gospodării din SUA a descoperit că există aproximativ 21.000 de bacterii într-un cm pătrat din buretele de bucătărie. În aceleași case, coșul de gunoi conţinea, în medie, 65 de bacterii pe centimetru pătrat. Interesant e că în bucătăriile care păreau cele mai curate s-au găsit cele mai mari cantităţi de bacterii, explicaţia pentru acest fapt fiind că oamenii preocupaţi de curăţenie au tendinţa de a răspândi microorganismele peste tot.

Cum NU puteţi dezinfecta bureţii de bucătărie? Dacă spălaţi bureţii de bucătărie cu apă fierbinte și cu detergent, nu veţi reuși să exterminaţi agenţii patogeni, însă veţi reuși să îi dispersaţi în mai multe colonii, mai rapide și mai eficiente, capabile să colonizeze orice suprafaţă ating. Dacă spălaţi buretele în mașina de spălat vase, veţi obţine un burete ce arată mai curat, dar asta nu înseamnă că nu mai conţine bacterii. În general, mașinile de vase nu reușesc să ajungă la temperatura necesară uciderii microorganismelor, iar ciclul de uscare nu este suficient pentru a usca complet buretele. Veţi reuși însă să infectaţi mașina de vase cu bacterii, pe care apoi să le transferaţi și vaselor puse la spălat.

Cum puteţi dezinfecta bureţii de bucătărie? Cuptorul cu microunde pare să fie singurul instrument capabil să ucidă milioane de celule bacteriene ce se găsesc în bureţi. Un studiu publicat în Journal of Environmental Health în 2006 afirma că putem omorî bacteriile patogene precum Escherichia Coli și Campylobacter jejuni din bureţii de bucătărie și lavete dacă le punem 2 minute în cuptorul cu microunde. Aceasta este o soluţie ce poate omorî bacteriile îngropate adânc în fisurile buretelui. Pentru că principiul de funcţionare a cuptorului cu microunde se bazează pe agitaţia celulelor de apă, asiguraţi-vă că buretele sau laveta sunt umede înainte de a le pune în cuptor. Nu le lăsaţi prea mult și nici nu le puneţi uscate, pentru că există riscul de a da foc la cuptorul cu microunde.

Reţete culinare Salată picantă de pui şi morcov

Salată de orez

Ingrediente: 4 morcovi mari, 1 piept de pui dezosat, 5 linguri ulei de măsline, 1 linguriţă curry, 1 linguriţă chilli; 1 lingură de sos de soia, 1 lingură de vin alb demisec, sare, piper alb

Ingrediente: 1 ceașcă de orez, 4 ardei grași, 4 roșii mari, 4 cepe potrivite, ulei, oţet, sare, piper, 1 legătură de mărar

Ruladă de pui cu portocale Ingrediente: 400 g piept de pui cu pieliţă, 1 portocală, 60 g cașcaval, 3 linguri de unt, mărar, pătrunjel, sare, piper Mod de preparare: Pieptul de pui se umple cu bucăţi de cașcaval, felii de portocală, se potrivește de sare și piper, se rulează și se dă la cuptor. Se ornează cu verdeaţă și maioneză.

Ton cu mazăre Ingrediente: 1 conservă ton în ulei, 1 borcan mazăre, 1/2 ceapă tăiată mărunt, 2 linguri pastă de roșii, 1 lingură cimbru uscat, 1 1/2 lingură zahăr, ulei pentru prăjit, sare și piper după gust Mod de preparare: Morcovii se pun la fiert timp de 10 minute, până sunt fierţi de jumătate, iar apoi se toacă fâșiuţe foarte subţiri și se pun într-un castron, alături de sare și piper alb. Pieptul de pui se fierbe și apoi se toacă cubuleţe mărunte și se pune peste morcov. Din uleiul de măsline, curry, chilli, sosul de soia, vinul alb se face un sos picant care se pune peste amestecul din castron. Se dă vasul la rece, 30 de minute.

Salată de conopidă Ingrediente: 1 conopidă mare, 2 ouă fierte tari, 1 albuș, 125 ml ulei, 2 linguri oţet sau zeamă de lămâie, 1 linguriţă muștar, 2 linguri amestec de verdeţuri proaspăt tocate, sare, piper negru Mod de preparare: Spălaţi cu grijă conopida și desfaceţi-o în bucheţele. Puneţi bucheţelele la fiert în apă cu sare și lăsaţile până devin moi. Se prepară un sos remoulad astfel: Curăţaţi ouăle fierte, pasaţi gălbenușurile și amestecaţi-le cu albușul unui ou crud. Săraţi și apoi amestecaţi din nou. Adăugaţi jumătate din cantitatea de ulei. Când sosul capătă o consistenţă cremoasă adăugaţi oţetul sau zeama de lămâie și muștarul, apoi restul de ulei. La final, tocaţi mărunt albușurile fierte, puneţi în sos verdeaţa și condimentaţi cu sare și piper. Acoperiţi bucăţelele de conopidă cu sos.

Cât de des trebuie decontaminat buretele? Același studiu menţionează că este indicat să faceţi asta o dată la două zile.

Mod de preparare: Orezul se alege, se spală și se fierbe în apă cu sare, după care se pune într-un bol să se răcească. Roșiile crude, ceapa, mărarul și ardeii copţi se taie mărunt. Se amestecă toate ingredientele, potrivindu-se de sare și piper.

Drob de peşte Ingrediente: 1,2 kg pește alb (cod, pangasius), 2 morcovi mari, 1 legătură mărar, 3 legături de ceapă verde, 200 gr cașcaval, 1 cartof alb, 4 ouă, 4 linguri ulei de măsline, sare, piper alb

pe foc mic și se lasă, amestecând mereu până se înmoaie, se lasă să se răcească. Se întind foile într-o tavă unsă cu grăsime astfel: se pun mai întâi 3 foi pe fundul tăvii, stropite între ele cu unt, pe a treia se presară griș, apoi se alternează foile cu umplutură de dovleac în mod egal, se încheie tot cu 3 foi fără umplutură. Se pune tava în cuptorul cald și se coace la foc potrivit 30 de minute.

Tartă cu mere şi mac Mod de preparare: Într-o cratiţă căliţi ceapa în ulei până ce devine transparentă, adăugaţi conserva de pește scursă de ulei și căliţi pentru un minut. Scurgeţi pe jumătate zeama de la mazăre și adăugaţi peste ceapă și ton, adăugaţi pasta de roșii, cimbrul, zahărul, sarea și piperul și fierbeţi până ce se îngroașă.

tor 45 de minute, apoi se scoate și se pune deasupra un strat generos de dulceaţă de mure (sau alt fruct) ușor încălzită, pentru a fi ușor de întins.

Strudel cu vişine Ingrediente: 1 pachet de aluat pentru foietaj, congelat, 500 gr vișine congelate sau vișine din compot, 2 linguri mari de zahăr, 2 linguri mari de amidon alimentar, toping de vișine sau zeamă de la compot de vișine, scorţișoară

Ingrediente: Pentru aluat: 400 gr unt, 200 gr zahăr tos, un vârf de cuţit de sare, 2 ouă mari, 600 gr făină Pentru umplutură: 8 mere, 250 gr seminţe de mac, 8 linguri de zahăr, 800 gr smântână slabă, 2 ouă, 8 linguri dulceaţă de mure (sau alt fruct)

Plăcintă cu dovleac

Mod de preparare: Ceapa verde se curăţă, se toacă mărunt și se amestecă bine cu mărarul tocat, cașcavalul dat pe răzătoare, ouăle bătute bine, sare, piper alb. Morcovii și cartoful se dau pe răzătoarea mare și se pun apoi la călit în ulei de măsline, câteva minute, adăugându-se peste primul amestec. Peștele se curăţă de oase și se pune la prăjit în ulei de măsline câteva minute, iar apoi se toacă mărunt și se adaugă la amestec. Compoziţia se așază în 2 tăvi mari de copt, unse cu ulei și tapetate cu făină, se nivelează și se presară cu puţin pesmet și suc de roșii gros. Tăvile se dau la cuptor timp de 10-15 de minute, până se rumenește frumos la suprafaţă.

Ingrediente: 1 pachet de foi de plăcintă, 1 kg dovleac curăţat, 150 g unt, 50 g griș, 100 g zahăr, vanilie Mod de preparare: Se rade dovleacul, se pune într-o cratiţă cu zahărul, 100 g unt și vanilia. Se pune cratiţa cu umplutura

Mod de preparare: Se amestecă untul, ouăle, zahărul și sarea, iar după omogenizare se adaugă făina, până se face un aluat gras, peste care se pune folie și care se dă apoi la rece, în frigider, 1 oră. Se amestecă smântâna cu ouăle, cu zahărul și cu macul și se lasă 20 de minute. Se unge o tavă cu unt, se așază aluatul, se pune un strat de umplutură peste el, iar deasupra merele, curăţate de coajă, seminţe, cotor și tăiate în felii subţiri. Se dă tava la cup-

FRUMUSEŢE

Mod de preparare: Vișinele se decongelează și se scurg bine de apă sau dacă sunt din compot se scurg de zeamă, care se pune deoparte. Într-un castron se pun cele 2 linguri de amidon și deasupra se toarnă toping de vișine și puţină apă, până se dizolvă bine, sau siropul de la compotul de vișine și apoi se pune vasul pe foc, amestecând mereu, până se leagă. Se adaugă vișinele scurse și zahărul și se amestecă bine, apoi se lasă compoziţia la răcit. Foietajul se întinde pe o suprafaţă pudrată cu făină și se taie dreptunghiuri în care se pune cu ajutorul unei linguri, din compoziţia de vișine. Aluatul se lipește pe o parte, deasupra compoziţiei și strudelele astfel obţinute se dau la cuptorul încins, pentru 20-25 de minute, să se rumenească frumos.

ŞTIAŢI CĂ

Ingrediente esenţiale pentru piele Atenţie! Lumânările poluează Îngrijită cu formula potrivită, pielea ta va radia de frumuseţe și sănătate. Mai întâi însă găsește textura adecvată tipului de piele: energizantă și revigorantă, bogată și cremoasă sau, dimpotrivă, ușoară și delicată.

APA - toniﬁantă şi hidratantă Ideală pentru orice tip de piele, apa curată, împrospătează, purifică și tonifiază în timp record. Cum o folosești acasă: Știai că apa minerală calmează iritaţiile, ajută la menţinerea elasticităţii pielii, revigorează și reenergizează tenul obosit și palid? Iată de ce ar trebui să o folosești și tu în fiecare dimineaţă pentru a-ţi spăla faţa, imediat ce te-ai trezit. Pentru tonifiere, masea-

Chiar dacă majoritatea oamenilor știu că surse de poluare ca mașinile sau fabricile produc substanţe nocive, nu mulţi dau atenţie banalelor lumânări. Acestea sunt aprinse, de cele mai multe ori, în spaţii închise, prost ventilate, iar efectele lor asupra sănătăţii sunt nefaste. Lumânările produc o serie de substanţe periculoase, cum ar fi: acetona, benzen, tetraclorid de carbon și xilină, potrivit unui studiu publicat de revista The Ecologist. Pe măsură ce ard, lumânările emit și un tip de funingine ce conţine câteodată metale grele toxice. Acestea provin din fitilul lumânării, de cele mai dese ori făcute din bumbac, însă unele fitiluri au un miez din metal (plumb, cadmiu, zinc și cositor). Particule din aceste metale sunt eliminate în timpul arderii și pot fi inhalate. Se pare că lumânările aromate sunt chiar mai periculoase decât cele normale, pentru că elimină și mai multe substanţe nocive. Poluarea cauzată de lumânări rămâne într-o cameră timp de 24 de ore după ce acestea au fost stinse.

ză circular pe ten mici cuburi de gheată. De la magazin: Chiar dacă e oarecum recent intrată în rutina zilnică de îngrijire, apa termală are calităţi de necontestat: calmează și descongestionează pielea, curăţă tenul, îmbunătăţește sistemul natural de apărare a pielii și este îmbogăţită cu săruri minerale și oligoelemente, ce îmbunătăţesc metabolismul celular.

LAPTELE – delicat şi reconfortant

care să combine cantităţi egale de lapte și ulei de măsline. De la magazin: Din trusa de îngrijire nu trebuie să lipsească laptele de baie și cel pentru corp. Textura nutritivă, cremoasă și consistentă se întinde uniform și hidratează optim pielea uscată.

ULEIURILE – calmante şi emoliente Îţi oferă o senzaţie de confort și catifelare, atunci când îl folosești în stare pură. E un puternic hidratant, ce ajută pielea să radieze de frumuseţe. Cum îl folosești acasă: Urmează reţeta Cleopatrei și, la baie, adaugă în apa caldă din cadă două pahare de lapte integral și două linguri de ulei de migdale. Sau fă-ţi o mască pentru corp,

Îţi plac datorită texturii incredibil de fină și mătăsoasă. Aces-

tea vin să satisfacă pe deplin nevoile pielii stresate, aspre sau uscate. Cum le folosești acasă: Uleiurile de măsline și migdale conţin acizi grași, ce hrănesc în profunzime epiderma și o apără de praf și clorul din apă. Folosește-le pentru masajul pielii după baie, combinându-le cu scrub-ul când exfoliezi pielea sau alege un gel de duș a cărui formulă să le aibă la bază. De la magazin: Dacă vrei o metodă rapidă de hidratare, ai nevoie de o emulsie gen “ulei în apă”, care se aplică ușor și se absoarbe rapid în piele. În schimb, dacă pielea este uscată, folosește un produs cu formulă de tipul “apă în ulei”. Aceasta intră mai greu în piele, ceea ce înseamnă că e mai gras, hrănește mai intens și mai profund, iar acţiunea sa e una de durată.

Mituri frecvente despre cafeină şi cafea Multe zvonuri circulă pe seama băuturii cu care obișnuim să ne începem dimineţile, de aceea este important să deosebim mitul de realitate. Cafeaua, mai cu seamă cafeina pe care aceasta o conţine, este unul dintre cele mai răspândite droguri din lume. Oricât de sumbru ar părea, trebuie să recunoaștem că funcţia ei de bază constă în stimularea sistemului nervos central, în urma căreia ne și simţim mai energici și revigoraţi. Dependenţa organismului faţă de această substanţă se poate instala chiar și la numai trei zile din momentul în care începem consumul. Miturile despre cafea pot fi împărţite în două categorii. În prima intră relatările slab sau deloc argumentate din punct de vedere istoric, referitoare la originea și “circuitul” băuturii în lume. A doua categorie, mult mai bine reprezentată și importantă pentru sănătatea noastră, are la bază exagerarea calităţilor fizico-chimice ale cafelei.

Cel mai popular mit privitor la începuturile consumului de cafea susţine că planta a fost descoperită de un păstor etiopian. Văzând că oile sale erau mai energice după consumul boabelor de cafea, s-a gândit să încerce el însuși, prăjindu-le, pentru a le face comestibile. Se știe însă că până în secolul al XIV-lea, cafeaua a fost pregătită într-un mod similar cu vinul, fiind utilizată în cadrul ceremoniilor religioase și trecând abia mai târziu în spaţiul profan.

Cafeina sau ingredientul minune a generat în ultimul deceniu multe controverse. De pildă, cafeaua decafeinizată a fost prezentată ca o alternativă sănătoasă și sigură la băutura tradiţională. Spre surprinderea tuturor, studiile au arătat că o ceașcă de cafea decafeinizată conţine totuși aproximativ 5 mg de cafeină, ceea ce înseamnă că, în cazul unui consum mărit, problemele de sănătate nu vor întârzia să apară. Din cauza strânsei relaţii stabilite între plantă și cafeină, precum și din pricina numelor care le aseamănă, oamenii consideră cafeaua adesea singura sursă a cafeinei. În realitate, circa 60 de plante depozitează stimulentul în mod natural. Un alt mit care a produs tulburare mai ales în rândul persoanelor trecute de prima tinereţe susţine că, în urma consumului de cafeină, scade densitatea oaselor. Cercetătorii însă nu au descoperit nici o legătură directă între densitatea osoasă și aportul crescut de cafeină.

TENDINŢE 2011

10 piese obligatorii în garderoba de primăvară O rochie albă cu decupaje Parcă scoase din cufărul bunicii, aceste rochiţe sunt cele care exprimă cel mai bine spiritul primăverii. Albul este la mare preţ în sezonul cald, iar rochiile din bumbac, cu decupaje, te vor face să te simţi ca într-un roman de dragoste din secolul XIX, înconjurată de flori de măr și crini.

O pereche de blugi retro Cu talie înaltă, ușor evazaţi sau în formă de pană, decoloraţi sau în nuanţe de indigo, blugii retro sunt un must-have în primăvara lui 2011. Sunt foarte ușor de asortat, cu piese mai feminine cu funde sau volane, sau cu modele de cămăși mai masculine. Poartă-i cu o curea subţire!

Un trench army chic Nuanţele de kaki pentru trench-urile primăverii sunt

excelente, iar dacă mai adăugăm și croiala army obţinem un trench ușor masculinizat cu un aer retro. Însă, în această primăvară îl poţi face mai feminin cu o curea prinsă în jurul taliei, cu o broșă florală sau o eșarfă din mătase.

O rochiţă pastelată Fie că alegi un material mai delicat sau un material mai practic, trebuie să ai în garderobă o rochie scurtă în nuanţele pastelate ale sezonului, de la bleu, la mov și galben.

O fustă cu detalii în relief Astfel de detalii în relief inspirate de natură (frunze, flori) sau volane și franjuri s-au regăsit sezonul trecut pe rochii de seară și în colecţii haute-couture. Anul acesta le întâlnim pe fuste în colecţii pret-a-porter, pregătite să construiască ţinute office sau de cocktail cu adevărat deosebite.

O pereche de pantaloni scurţi cu talie înaltă Indiferent de lungimea lor, partea frumoasă a unei perechi de pantaloni scurţi cu talie înaltă este că te feresc de un aspect prea dezgolit. Iar materialul lor te poate ajuta să construiești atât ţinute casual, cât și ţinute ușor mai elegante, pentru birou.

O salopetă uni colorată Salopetele încă îţi menţin locul fruntaș în tendinţe, iar pentru această primăvară trebuie neapărat să se evidenţieze prin culoare și lejeritate. Nu mai sunt atât de strânse pe corp ca anul trecut, și oferă un confort în care merită să investești.

Un top metalizat De câteva sezoane nuanţele metalizate invadează podiumurile, și dacă știm să alegem materiale și croielile corecte putem construi ţinute intere-

sante. Prin urmare, dacă nu ai investit încă într-un top metalizat, acum este timpul!

O rochie stilou Nu este o greșeală de scriere, se poartă și fustele stilou - sunt, de fapt, nemuritoare însă în această primăvară este momentul să te încadrezi în tendinţa de Femme Fatale. Trebuie să investești într-o rochie pe corp, care se termină sub sau în dreptul genunchilor, cu o croială asemănătoare cu cea a fustei stilou.

Un costum gri Pentru sezonul de primăvară-vară 2011 aproape fiecare designer a avut cel puţin o propunere de un deux-piece gri. Costumele din două piese gri sunt, astfel, necesare în garderoba ta, fie că alegi o croială clasică sau nonconformistă, fie că alegi fustă sau pantalon. Sursa: divahair.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni MARTIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 14, ep. 6,7 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 7,8 10.30 Telecinemateca. Mumia 3. The mummy 3. Aventuri. SUA 2008 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 15,16 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Lie to me, ep. 2,3 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Cold mountain. Dramă, SUA 1997 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Doamne de poveste (reluare) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (“Yemin” aka “The promise) (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3943 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.65 00:00 Serial: Flashpoint, ep.25, anul I 01:00 Film: Crocodilul 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Românii au talent (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Mister Brown”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 22.25, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 11.00 Reporter de gardă. 11.20 Vector european. 12.00 Accente economice. 12.30 Respiro. Program muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Erudit-cafe. 15.30 “Roua veșniciei”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Un copil e o floare”. Program muzical. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Petalo romano. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.35 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 0.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 W.A. Mozart. Mica serenadă nocturnă. 5.00 O carte pentru tine. 5.05 Respiro. Nina Ţurcanu. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.40 «Марина Дюжева. «Я вся такая внезапная, противоречивая…» 7.35 Комедия «Теща» 8.45 «Армейский магазин» 9.20 «Здоровье» 10.00 Новости 10.10 Премьера в цвете. Николай Рыбников в фильме «Весна на Заречной улице» 12.00 Новости 12.10 Премьера. «Любовь глазами женщин» 13.05 «Ее слезам Москва поверила» 13.50 Нина Сазонова, Инна Макарова в фильме «Женщины» 15.35 Комедия Эльдара Рязанова «Гараж» 17.15 «Минута славы» 19.05 Людмила Гурченко, Александр Михайлов в комедии «Любовь и голуби» 21.00 «Время» 21.15 «Большая разница» 22.15 Премьера. Федор Бондарчук, Оксана Фандера в фильме «Про любоff» 0.05 Хью Грант в комедии «Мой мальчик» 1.45 Фильм «Искушение» 3.15 Нийоле Ожелите в фильме «Всего один поворот» 4.25 Ольга Остроумова, Михаил Кононов в фильме «Василий и Василиса» 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(II) 9:00 Cu drag. de Mărţișor. Prima parte (r) 10:00 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment. Prima parte (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 74 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu ® 17:00 Spune-mi ce te doare. Moderator Irina Reisler (r) 17:30 Papucul doamnei. Prezintă Laura Nureldin (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 75 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Prim plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (SUA, 2008-2009) 22:55 Eurovision 2011 23:10 Replay. Prezintă Marian Olaianos, Marius Mitran 0:40 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 1:40 Ne vedem la TVR (r) 2:55 Papucul doamnei. Prezintă Laura Nureldin (r) 3:15 Telejurnal (r) 3:50 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (r) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 125 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 09-VERITES ET MENSONGES 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1020 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 FBI / Documentaire Copyright FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LIBRES FRANÇAIS DE LONDRES / Documentaire 16:35 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 21:00 FLASH 21:05 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Documentaire La capoeira 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Sumatra Vénus Beauté 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 REGARDE LES HOMMES TOMBER / Cinéma 2:30 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Nicaragua, la malédiction des pêcheurs de langoustes

4 MARTIE 2011

Programe TV Marţi MARTIE

Miercuri MARTIE

Joi MARTIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14 , ep. 7,8 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 8,9 10.30 Telecinemateca. Cold mountain. Dramă, SUA 1997 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.6, ep. 16,17 18.00 Serial. Luna, ep. 115 19.00 Serial. Lie to me, ep. 3,4 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Călăreţul fantomă. Ghost Rider. Acţiune. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 14, ep. 8,9 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 9,10 10.30 Telecinemateca. Călăreţul fantomă. Ghost Rider. Acţiune. SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 17,18 18.00 Serial. Luna, ep. 116 19.00 Serial. Lie to me, ep. 4,5 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Pianistul. The pianist. Dramă. SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 9,10 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 10,11 10.30 Telecinemateca. Pianistul. The pianist. Dramă. SUA 2002 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 18,19 18.00 Serial. Luna, ep. 117 19.00 Serial. Lie to me, ep. 5,6 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Duplicitate. Duplicity. Crimă 2009 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (sfarsitul serialului) (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (primul episod) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (primul episod) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Seattle în carantină 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3944 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Intrarea dragonului 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.66 00:15 Serial: Flashpoint, ep.26, anul I 01:00 Film: Intrarea dragonului (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.66 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.05, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.15 Pupici pentru mămici. Program muzical. 10.05 Mai în glumă, mai în serios. 10.55 Moldova în direct. 12.05 Magazinele UEFA. 12.30 Săptămâna sportivă. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Studio “Art plus” (rus.) 15.35 La noi în sat. 16.15 Gagauz ogea. 16.45 ȘTIRI. 17.00 Doar iubirea ne mai ţine. Spectacol muzical-literar dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. Transmisiune în direct. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Barcelona” - “Arsenal”. În pauză: Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 23.35 ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Respiro. Program muzical. 0.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 J.Straus “O mie și una de nopţi”. 2.40 Picături de “Dor”. 4.30 ARTelier. 5.00 Vedete la bis! 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 Мария Миронова и Александр Менакер. «До и после Андрюши...» 7.05 Ирина Купченко, Александр Збруев в фильме «Одинокая женщина желает познакомиться» 8.30 Андрей Миронов, Елена Проклова в комедии «Будьте моим мужем» 10.00 Новости 10.20 «Пока все дома» 11.05 Премьера. «Я боюсь, что меня разлюбят. Андрей Миронов» 12.00 Новости 12.10 Андрей Миронов, Евгений Жариков в комедии «Три плюс два» 13.40 «Женщины хотят танцевать» 14.35 Людмила Гурченко, Александр Михайлов в комедии «Любовь и голуби» 16.25 «Белая птица». Концерт Елены Ваенги 18.15 Андрей Миронов, Юрий Никулин, Анатолий Папанов в комедии «Бриллиантовая рука» 19.55 Премьера. Праздничный концерт «Восемь» 21.00 «Время» 21.15 Премьера. Праздничный концерт «Восемь». Продолжение 22.20 Сегодня в Театре Сатиры. Премьера. «Здравствуйте! Это Я! Андрюше - 70» 0.00 Приключенческий фильм «Затура» 1.40 Евгений Сидихин, Игорь Тальков в боевике «За последней чертой» 3.25 Елена Цыплакова в фильме «Счастливая, Женька!»

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.121, 122 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Diferit de ceilalţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3945 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea junglei 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.67 00:00 Serial: Flashpoint, ep.27, anul I 01:00 Film: Legea junglei (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.67 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Secretul corsarului”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.20 Magazinul copiilor. 9.50 Videoteca copiilor. 10.05 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 “Preșul”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.30, 5.15 Ghidul sănătăţii tale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Arts 21”. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Russkii mir. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Tottenham” - “AC Milan”. În pauză: Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 23.35 ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30, 2.30 Picături de “Dor”. 0.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 4.40 Dor. Program muzical. 5.00 Respiro. Picturi. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Александр Домогаров и Полина Филоненко в фильме «Любовь без правил». 1-я серия 22.30 Среда обитания. «Пилите, Шура, пилите...» 23.20 Ночные новости 23.40 «КВН. 50 виртуальных игр» 0.30 Бен Стиллер, Дженнифер Энистон в романтической комедии «А вот и Полли» 2.00 Дональд Сазерленд, Бен Кингсли в остросюжетном фильме «Двойник» 3.55 «Давай поженимся!»

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Diferit de ceilalţi (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un weekend de coșmar 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3946 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Conspiraţie la Praga 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.68 00:00 Serial: Flashpoint, ep.28, anul I 01:00 Film: Conspiraţie la Praga (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.68 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Berlusconi, afacerea Mandadori”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.20 Documentar. “Hector Berlioz: “Nopţile de vară”. 10.00 Respiro. Program muzical. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Secretul corsarului”. 15.45 Medalion muzical. Anatol și Silvia Chiriac. 16.15 Fii tânăr! 17.00 ȘTIRI. 17.15, 1.20 Vector european. 18.00, 22.15 Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. Concert de închidere. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 2.30 Reporter de gardă. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.50 Muzică live. 4.30 Cu noi la teatru. 5.00 Music Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Александр Домогаров и Полина Филоненко в фильме «Любовь без правил». 2-я серия 22.30 «Владимир Гостюхин. Территория моей любви» 23.20 Ночные новости 23.40 «Обмани меня» 0.30 Остросюжетный фильм «Бермудский треугольник» 1.40 Уилл Фаррелл в комедии «Лезвия славы» 3.25 Александра Назарова в фильме «Любимая»

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Cu drag. de Mărţișor. Partea a doua (r) 9:55 Eurovision 2011 10:00 Ca la carte (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Spune-mi ce te doare (r) 11:45 Bebe magia (r) 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici (Australia, 2005) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 75 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum. Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV. Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 76 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 FABRICA DE STARURI 1 (r) 23:25 Vip Confidente - Invitat - Angela Ciobanu și Ion Mocanu (r) 0:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 0:45 Film Povestea lui Jerry (SUA, 1998) 2:10 Ca la carte (r) 3:00 Istorii de buzunar 3:05 Curier TV (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 4:20 Serial Dovadă de iubire (Brazilia, 2006), ep. 172 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 126 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României 6:20 Teleshopping

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia от 05/03 10:00 Profesioniștii. cu Eugenia Vodă (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Rezumatele zilei UEFA Champions League (r) 12:00 Meseria brăţară de aur (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 76 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 16:00 Vip Confidente - Invitat - Angela Ciobanu și Ion Mocanu (r) 17:00 Generaţia contra. Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 77 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 FABRICA DE STARURI 1 (r) 23:25 Teleenciclopedia 0:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 0:40 Film Istoria unei trădări (Marea Britanie, 1984) 2:10 Generaţia contra (r) 2:40 Semne (r) 3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 127 6:10 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Vip Confidente - Invitat - Angela Ciobanu și Ion Mocanu (r) 10:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Europa, o pagină de istorie (Austria, 2009) 12:00 Călător pe viaţă (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 77 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Cu drag. de Mărţișor. Prima parte (r) 16:20 Tezaur folcloric (r) 17:00 Interes general. Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (r) 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 78 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Judecă tu !. Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI - Crime și investigaţii (CSI - SUA, 2005). Sezonul X, ep. 15 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Un american liniștit (SUA, 2002) 0:55 Profesioniștii. cu Eugenia Vodă (r) 1:55 Interes general (r) 2:25 Atunci și acum (r) 2:55 Călător pe viaţă (r) 3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 128 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 10-LE MAILLON FAIBLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1021 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE MONDE A BESOIN D’ELLES : CINQ FEMMES DE SCIENCE ET D’EXCEPTION / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 16:35 FLASH 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Colombie 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’ABSENCE / Cinéma 20:55 FLASH 21:00 DANS LE SANG / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAMAN EST FOLLE / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:45 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GEO / Documentaire Philippines, pour l’amour d’un aigle

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 11-LES ROSES BLANCHES 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1022 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Nanomonde et maxitrouille 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE PARFUM DE LA DAME EN NOIR / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ONDES DE CHOC / Fiction François 20:30 ONDES DE CHOC / Fiction Samira 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TRETEAUX EN AFRIQUE / Documentaire

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 12-LA ROBE DE SANG 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1023 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 MA VIE DE SOSIE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ONDES DE CHOC / Fiction François 15:55 ONDES DE CHOC / Fiction Samira 16:50 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MAMAN EST FOLLE / Fiction 21:10 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FINYÉ (LE VENT) / Cinéma 23:40 JUKE-BAR / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 MARGEM ATLÂNTICA / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 COUP DE BLUES A JANICE DEROSA / Documentaire

Vineri MARTIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 10,11 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 11,12 10.30 Telecinemateca. Duplicitate. Duplicity. Crimă 2009 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna, ep. 118 19.00 Serial. Lie to me, ep. 6,7 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Pulp Fiction. Comedie. SUA 1994 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 7 martie) (12) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 8 martie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un weekend de coșmar (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3947 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:30 Film: Pus pe jar 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Om sărac, om bogat, ep.121, 122 (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:45 Apropo TV (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Cuba - o odisee africană”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Global 3000”. 9.40 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 10.50 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. Program muzical. 15.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 15.30, 1.15 Portrete în timp. In memoriam. Domnica Darienco. 16.00 Vedete la bis! 16.50 Documentar. “Cum e vremea?”. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Fii tânăr! 22.40 “Nostalgie”. Spectacol omagial în memoria artistului Anatol Neamţu. Partea 1. 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Balada pădurii. Mumţii Tinlin”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.45 Improvise quintet. 2.30 Respiro. “Tot cu dansul mă mângâi”. 5.00 Evantai folcloric. 5.40 La obiect. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.50 «В поисках сверхчеловека» 16.30 «Федеральный судья» 17.25 «Криминальные хроники» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «Поле чудес» 19.05 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига 23.25 Закрытый показ. Премьера. Сергей Горобченко в фильме «Миннесота» 2.10 Фильм Терри Гиллиама «Приключения барона Мюнхгаузена» 4.05 Александр Кайдановский, Маргарита Терехова в фильме «Кто поедет в Трускавец» 5.20 «Давай поженимся!» 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (r) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 78 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Cu drag. de Mărţișor. Partea a doua (r) 16:30 Europa mea (r) 17:00 Meseria brăţară de aur (r) 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 79 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Tinereţe fără bătrâneţe (I) 22:00 Tinereţe fără bătrâneţe (II) 23:10 Film Drumul (SUA, 2009) 1:05 Eurovision 2011 1:10 Film Un american liniștit (SUA, 2002) 2:50 Meseria brăţară de aur (r) 3:15 Istorii de buzunar (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 4:20 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (r) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 129 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:02 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 13-LE LIVRE DE DANIEL 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1024 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes”Vers une gestion durable des forêts 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAMAN EST FOLLE / Fiction 16:40 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 23:30 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Documentaire La capoeira 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ONDES DE CHOC / Fiction François 1:45 ONDES DE CHOC / Fiction Samira 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SOUPÇONS EN EQUATEUR : UN SUISSE EN ENFER / Documentaire

Sâmbătă MARTIE

Duminică MARTIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 12,13 11.00 Telecinemateca. Pulp Fiction. Comedie. SUA 1994 13.30 Film indian 16.00 Telecinemateca. Hancock. Acţiune. 2008 18.30 Serial. Lie to me, ep. 7,8 20.00 Concert 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Dicţionarul din Alkov. Dramă, SUA 2003 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 10.00 Telecinemateca. Dicţionarul din Alkov. Dramă, SUA 2003 13.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 8 - 12 17.00 Concert 18.30 Serial. Lie to me, ep. 8,9 20.00 Concert 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Con Air. Acţiune. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Adevarul despre iubire (“The Truth About Love”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 9 martie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 10 martie) (12) (divertisment)

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 7) 17:25 Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Permis de casatorie (“License to Wed”) (12) (comedie) 22:30 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 6) (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Întoarcerea lui Sandokan, partea a II-a 15:00 Teleshopping 15:15 Film: O lume uitată în timp 17:00 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Poliţist la ananghie 23:15 Film: Comedie de groază 3 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Poliţist la ananghie (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:10 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar. “Cuba - o odisee africană”. 7.00 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 8.40 Respiro. Program muzical. 9.00 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.25 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 10.00, 5.20 Abraziv. Program pentru tineri. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Studio “Art plus” (rus.) 14.45 Cinemateca universală. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30, 2.30 Doar iubirea ne mai ţine. Spectacol muzical-literar. Partea 1. 17.00 ȘTIRI. 17.15, 1.20 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 O seară în familie. 20.40 O carte pentru tine. 20.45 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 23.25 ȘTIRI. 23.35 “Nostalgie”. Spectacol omagial în memoria artistului Anatol Neamţu. Partea 2. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 5.00 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 «Ольга Аросева. Пятьдесят шляпок для пани Моники» 7.05 Георгий Юматов в приключенческом фильме «Внимание, цунами» 8.25 «Играй, гармонь любимая!» 9.00 «Умницы и умники» 9.45 «Слово пастыря» 10.00 Новости 10.15 «Смак» 10.50 Премьера. «Великий пост» 12.00 Новости 12.15 Среда обитания. «Опасный градус» 13.05 Премьера. «Георгий Юматов. Трагедия офицера» 14.00 Комедия «Семь нянек» 15.15 «Женское счастье. Бархатный сезон» 16.10 Александр Домогаров и Полина Филоненко в фильме «Любовь без правил» 18.00 Мария Миронова, Александр Балуев, Анатолий Белый в фильме «Желание» 19.45 Премьера. «Фабрика звезд. Возвращение» 21.00 «Время» 21.15 Премьера. «Фабрика звезд. Возвращение» 22.10 «Прожекторперисхилтон» 22.45 «Детектор лжи» 23.45 Джон Кьюсак, Кэмерон Диас в фильме «Быть Джоном Малковичем» 1.35 Мишель Пфайффер, Вайнона Райдер в фильме Мартина Скорсезе «Век невинности» 3.45 Валентина Малявина в фильме «Утренние поезда» 5.10 «Поле чудес»

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: O lume uitată în timp (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Un liceu “periculos” 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Ceaţa 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 (r) 03:45 Film: Ceaţa (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar. “Bashung”. 7.00 Medalion muzical. Anatol și Silvia Chiriac. 7.30 Documentar. “Planeta arborilor”. 7.55, 4.30 O seară în familie. 9.00 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.25 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Documentar. “Drumeţii”. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30, 2.30 Doar iubirea ne mai ţine. Spectacol muzical-literar. Partea 2. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis. 20.25 Documentar. “Euromaxx”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Focus TV. 22.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.50 ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Pinul nordic”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 5.30 O carte pentru tine. 5.35 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.40 Ирина Алферова в приключенческом фильме «Пароль знали двое» 8.00 «Смак» 8.35 «Служу Отчизне!» 9.20 «Здоровье» 10.00 Новости 10.15 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10.30 «Пока все дома» 11.20 «Фазенда» 12.00 Новости 12.15 Премьера. «Ян Арлазоров. Народный мужик России» 13.10 «Красота - страшная сила» 14.05 «Попытка Веры». Многосерийный фильм 17.35 Премьера. Борис Невзоров, Игорь Верник в фильме «Кардиограмма любви» 19.05 «Жестокие игры». Новый сезон 21.00 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22.00 «Мульт личности» 22.30 «Yesterday live» 23.20 «Познер» 0.20 Брюс Уиллис, Моника Беллуччи в фильме «Слезы солнца» 1.40 Эдди Мерфи в комедии «Проделки Норбита» 3.50 «Разумные животные» 4.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом

7:00 Tulipmania (Marea Britanie, 2008) 8:00 Semne 8:30 Arca lui Noe. Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana (SUA, 2006). Sez. II, ep. 16 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 10:55 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 17, 18 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 12:30 Pro patria. 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR (r) 16:40 Tinereţe fără bătrâneţe (I) (r) 17:40 Tinereţe fără bătrâneţe (II (r) 18:40 Teleenciclopedia 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Celălalt bărbat (SUA, 2008) 22:40 Campania Ovidiu Rom 22:45 Profesioniștii. cu Eugenia Vodă 23:45 Filme șoc Umbra vampirului (SUA, 2000) 1:25 Tulipmania (Marea Britanie, 2008) (r) 2:15 Călător pe viaţă (r) 2:45 Telejurnal (r) 3:20 Tema zilei Meteo (r) 3:40 Fără frontiere (r) 4:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 17,18 4:55 Viaţa satului (r) 6:15 Imnul României

7:10 Universul credinţei. 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 10:55 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 11:00 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului. Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Circ internaţional 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment Prima parte. 17:00 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Papillon (SUA Franta 1973) 23:45 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu (r) 0:45 O carte pe săptămână. Prezintă Paul Aretzu 0:50 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment Prima parte (r) 1:50 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment Partea a doua (r) 2:40 Tezaur folcloric (r) 3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Europa mea (r) 4:35 Universul credinţei (r) Producător tv. Paula Tăbârcă 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GEO / Documentaire Le caviar, ce trésor venu d’Iran 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Maisons végétales au Paraguay 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 STARS EN QUESTIONS ! 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 UN PRINTEMPS 1956 / Documentaire L’indépendance du Maroc

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GEO / Documentaire Les bûcherons du Canada 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Métallurgiste, forgeron, coutelier 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH 16:40 LA PETITE VIE / Fiction L’élection 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH 18:05 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:05 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Espoir au féminin 21:00 FLASH 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTAT DE GRÂCE / Cinéma 23:30 FAUX FRÈRE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 FINYÉ (LE VENT) / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 OUAGA PARADISO / Documentaire

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca. Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bucătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi. Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fiecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi. Apartamentele sunt un singur edificiu, cu priveliște deosebită, se află la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aeroport, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane. Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania. Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edificiu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR. Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024.

CMYK

4 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PUNCT ŞI DE LA CAPĂT?

Zdob şi Zdub va reprezenta, pentru a doua oară, Republica Moldova la Eurovision Cu un studio nou, pentru care au fost cheltuiţi 1,4 mln de euro, preselecţia naţională Eurovision nu a fost lipsită de animozităţi. Chiar dacă anul acesta concurenţii nu au avut pretenţii faţă de calitatea sunetului și imaginii, a apărut o nouă problemă – votul multiplu, care, spun ei, este discriminatoriu, pentru că, din lipsa mijloacelor financiare, nu toţi își pot permite să trimită mai multe mesaje pentru a acorda voturi concurentului preferat. În acest an, organizatorul naţional Eurovision a invitat un prezentator din România, pe Gabriel Coveșanu, cunoscut drept Cove, coprezentatorul Andreei Marin de la emisiunea „Surprize, Surprize”, care, se pare, a fost

copleșit de colega sa de scenă, Dianna Rotaru, de la care nu și-a rupt ochii pe timpul întregului show, uitând să mai arunce ochii pe planulscenariu. Finalistul pentru Eurovision a fost ales prin votul

Adriana Voloșcenco

cumulat al juriului și cel al telespectatorilor, care au putut să urmărească în direct cea de-a șaptea ediţie a finalei naţionale a Eurovision, difuzat sâmbătă seara, la televiziunea publică Moldova1. Până la urmă, toată lumea a căzut de acord că formaţia Zdob și Zdub merită să ne reprezinte ţara și în acest an la Eurovision, mai cu seamă că în Germania, zdubii sunt aproape la fel de bine cunoscuţi ca acasă. Zdob și Zdub a primit câte 10 puncte de la telespectatori, dar și de la juriu. Potrivit televotingului, Karizma a acumulat punctajul maximal 12 puncte, urmată de Zdob și Zdub – cu 10 puncte și Pavel Parfeny – cu 8 puncte. Juriul a acordat însă punctajul maximal Nataliei Barbu.

Olga Gorcinschi

Cumulat, punctajul Zdubilor a fost cel mai mare – 20 de puncte. Concurenţii au fost apreciaţi în acest an de un juriu format din nouă persoane, printre care interpretele Aura și Geta Burlacu, compozitorii

Liviu Știrbu și Anatol Chiriac, precum și rectorul Academiei de Arte, Victoria Melnic. Co n c u r s u l Eu rov i s i o n este și o evaluare a pieţei muzicale autohtone, cu tendinţele ei, cu nume noi înscrise în concurs, unele

Anișoara Balmuș

valoroase, altele „în trecere”. De remarcat în acest an a fost diversitatea muzicală pe care ne-a oferit-o concursul. Și pentru că doar un singur concurent ne paote reprezenta la acest concurs, celelalte piese (care

merită difuzate) diversifică playlist-urile posturilor de radio și tv. Și pentru că unii concurenţi ambiţioși deja au început să se pregătească pentru etapa de anul viitor a concursului, ţineţi cont și de top 3 ţinute de evitat anul viitor la Eurovision (chiar dacă despre gusturi nu se discută): Anișoara Balmuș,

Ruslan Ţăranu

Adriana Voloșcenco și Olga Gorcinschi. Dar cât mai suntem în 2011, trebuie să vă reamintim că finala concursului Eurovision va avea loc pe 14 mai și va avea 25 de ţări concurente: câte 10 calificate în fiecare semifinală și cele cinci mari ţări participante direct în finală. Cele trei competiţii (din 10, 12 și 14 mai) se vor desfășura pe scena din Arenele Fortuna, Dusseldorf, după ce, la ediţia de anul trecut, trofeul Eurovision a fost câștigat de Germania, reprezentată de Lena cu piesa “Satellite”. Moldova va intra în concurs în 12 mai, în cea de-a doua semifinală. Pentru a accede în finală, ţara noastră trebuie să intre în top 10 state calificate. Mai știi, poate căciulile zdubilor, care, probabil, cred că așa arată moldovenii extratereștri, vor fi adevărate talismane în acest an? L. P., FLUX

PASIUNI

CLOPOTE DE NUNTĂ

Se mărită Natalia Barbu! Bucătăria îi papă tot timpul liber Vedeta a primit inelul în ajunul Zilei Îndrăgostiţilor. Natalia păstrează însă discreţie la capitolul identitate a viitorului mire. Se știe însă că nunta va avea loc vara asta, iar mirele este din România, este un om de afaceri cu 20 de ani mai în vârstă, dar acesta nu este un impediment pentru fericire și a fost alături de Natalia la finala concursului Eurovision Natalia Barbu a semnat un contract de colaborare cu MediaPro București și la Chișinău vine doar în vizită la părinţi și pentru a participa la concerte și spectacole.

Chiar dacă a pozat pentru mai multe reviste mondene în ipostază de mireasă, Natalia Barbu nu s-a grăbit să-și pună pirostriile. Se pare însă că a sosit momentul potrivit, pentru că la finala naţională Eurovision, Natalia purta pe deget un superb inel de logodnă cu diamant, marca Chopard.

Cântăreţul Cătălin Josan a declarat într-un interviu acordat presei de la București că una dintre pasiunile sale este gătitul.

4-11 martie Berbec

Cântăreţul născut la Chișinău a câștigat prima ediţie a emisiunii “Megastar” din România și a participat la câteva etape ale Eurovisionului românesc, reușind să se situeze printre favoriţi. Cătălin a mărturisit în interviu că mare parte din timpul liber și-l petrece la bucătărie și preferă să cheltuie bani pe cărţi de bucate, decât pe haine sau alte accesorii. “Cheltui mai mult pe cărţi de bucate, de reţete, decât pe haine sau alte lucruri de genul acesta. Îmi place foarte mult să gătesc și pot spune că mă pricep foarte bine la asta. Acum câţiva ani, când am venit în București, a trebuit să mă des-

La începutul săptămânii ce urmează, s-ar putea să aveţi aceleași preocupări ca în perioada anterioară, legate de prieteni sau de afaceri. Spre sfârșit însă, intraţi într-o altă dispoziţie, mai discretă și mai interiorizată.

Taur În debutul săptămânii viitoare sunteţi preocupaţi de analiza unor oferte, oportunităţi sau invitaţii care v-au fost adresate. Apoi vă transferaţi atenţia asupra problemelor grupului din care faceţi parte.

Gemeni curc singur. Așa că am învăţat pe parcursul timpului și acum știu să gătesc și mâncăruri mai complicate. Ca orice bucătar, am și eu micile mele secrete, mai ales în privinţa sosurilor”, a declarat Cătălin pentru site-ul agentiadepresamondena.

Gala premiilor Oscar a înregistrat una dintre cele mai mici audienţe din ultimii 10 ani

Anul trecut, când superproducţia “Avatar” a făcut parte dintre filmele nominalizate, ceremonia a fost vizionată de 41,7 milioane de telespectatori. Încercarea organizatorilor galei de a atrage o audienţă mai tânără s-a dovedit a avea succes, 95% dintre spectatorii de anul trecut cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani alegând să rămână în faţa televizoarelor duminică seară, potrivit datelor publicate de Nielsen. Totuși, gala în timpul căreia filmul “Discursul regelui/ “The King’s Speech” a fost recompensat cu patru premii Oscar a fost cea mai vizionată emisiune a serii, înregistrând o audienţă dublă faţă de alte reţele TV la un loc. De asemenea, defilarea de pe covorul roșu a atras cea mai mare audienţă din 2007 până în prezent. Deși, criticii de modă au fost de părerea că în acest an actriţele au ales ţinute mai sobre, nu dintre cele mai spectaculoase, evident, nu au lipsit rateurile. Gala de anul acesta a avut o audienţă mai mare decât în 2009 (36,3 milioane) și 2008 (32 de milioane), dar a fost a patra cea mai mică din 2002,

actori în locul unor artiști de comedie tradiţionali a fost un eșec. „Entertainment Weekly” a scris totuși că Hathaway și Franco au fost “niște gazde minunate”, amuzante, relaxante și inteligente.

când “O minte sclipitoare/ A Beautiful Mind”a luat premiul Oscar pentru Cel mai bun film.

Gazdele, deşi „relaxante şi inteligente”, i-au plictisit pe critici

„Discursul regelui” – marele câştigător

O nouă orientare a organizatorilor a constituit-o alegerea în rolul de gazde a doi actori tineri - Anne Hathaway, în vârstă de 28 de ani, și James Franco, în vârstă de 32 de ani. Totuși, primele comentarii apărute duminică seară nu erau flatante pentru acest duo. Roger Ebert, unul dintre cei mai respectaţi critici din SUA, a calificat gala ca fiind “dureros de tristă, lentă și anostă”. El a deplâns lipsa de legătură emoţională dintre cei doi artiști, concluzionând: “Este cea mai proastă ceremonie a Oscarurilor la care am asistat”. Publicaţia „The Hollywood Reporter” a scris că ceremonia “poate fi considerată una dintre cele mai proaste din istoria galelor Oscar televizate”, „New York Times” este de părere că “efortul intens de a ajunge la spectatorii tineri a fost groaznic de dureros”, „Boston Herald” a remarcat cu răceală că “referirile la internet, aplicaţii și Facebook nu au făcut din gală una în tendinţe sau amuzantă”. Publicaţia „Time” a scris că experimentul utilizării unor

Lungmetrajul “Discursul regelui/ The King’s Speech”, în care actorul Colin Firth interpretează rolul regelui George al VIlea al Marii Britanii, a primit cele mai multe nominalizări la Oscar - 12 - dintre care a câștigat trofeele pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal și cel mai bun scenariu original, potrivit imaginilor difuzate de HBO. Filmul a fost recompensat de majoritatea sindicatelor profesioniștilor de la Hollywood - Sindicatul producătorilor americani (PGA), Sindicatul actorilor americani (SAG) și Sindicatul regizorilor americani (DGA). În plus, acest film a fost marele câștigător la gala premiilor Academiei de Film și Televiziune Britanice (BAFTA), obţinând șapte trofee, printre care și distincţia pentru Cel mai bun film. Filmul prezintă povestea regelui George al VI-lea al Marii Britanii, tatăl reginei Elisabeth a II-a, interpretat de Colin Firth, care, fiind bâlbâit, apelează la serviciile unui logoped (Geoffrey Rush), înainte de a susţine un discurs istoric, în direct la BBC, prin care anunţă intrarea ţării

CMYK

Rac Starea generală e bună, culegeţi orice fărâmă de speranţă pe care o descoperiţi, rămânând să faceţi o selecţie mai târziu. Vă prinde foarte bine orice fel de preocupare spirituală.

„DUREROS DE TRISTĂ, LENTĂ ŞI ANOSTĂ”

Aproximativ 37,6 milioane de americani au vizionat gala premiilor Oscar, care a avut loc în noaptea de duminică, 27 februarie, la Los Angeles. Audienţa înregistrată de postul ABC, care a transmis ceremonia, fiind în scădere cu 10% faţă de anul trecut.

Sunteţi într-o dispoziţie incomparabil mai bună decât altă dată și asta vă ajută să puteţi visa din nou cu ochii deschiși. E o perioadă bună pentru a vă evalua corect șansele de reușită în plan profesional.

Leu Vă așteaptă o săptămână interesantă, frumoasă, cu multe momente de sclipire a inteligenţei care vă pot ajuta să prindeţi din zbor idei utile pentru bunul mers al lucrurilor într-o afacere sau alt tip de preocupare.

Fecioară Discuţiile cu superiorii pot conduce la concluzii valoroase, dar și la unele beneficii. Cei care au în această perioadă programat un interviu pentru un loc de muncă sunt avantajaţi, cu condiţia să nu își exagereze meritele.

Balanţă în cel de-Al Doilea Război Mondial. Din distribuţia filmului face parte și actriţa britanică Helena Bonham Carter, în rolul reginei. Regina Elisabeth a II-a a Marii Britanii a apreciat, de asemenea, filmul, care prezintă, într-un fel, o parte din copilăria sa. Anul trecut, Oscarul pentru cel mai bun film a fost adjudecat de “The Hurt Locker”, regizat de Kathryn Bigelow. Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol principal i-a revenit actriţei Natalie Portman pentru rolul în “Lebăda neagră/ Black Swan”. Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat Christian Bale - “The Fighter”, iar Cea mai bună actriţă în rol secundar: Melissa Leo - “The Fighter”. Filmul Reţeaua de Socializare/ The Social Network”, una dintre favoritele cursei pentru Oscar, a primit premiul pentru Cel mai bun scenariu adaptat, Cea mai bună coloană sonoră și Cel mai bun montaj, iar “Începutul/ Inception” de Christopher Nolan a fost recompensat pentru Cea mai bună imagine, Cel mai bun mixaj de sunet și Cel mai bun montaj de sunet și Cele mai bune efecte vizuale. Cel mai bun film într-o limbă străină a fost desemnat “In A Better World” de Susanne Bier, iar Cel mai bun scurtmetraj - “God of Love”.

Începutul săptămânii se anunţă a fi senin, cu numeroase momente de încântare din partea celor dragi. Dispoziţia bună în care vă aflaţi poate intra în contradicţie cu atmosfera de la serviciu.

Scorpion Pe baza concluziilor la care aţi ajuns acum, clarificaţi relaţiile din familie. Sunteţi conștienţi de forţa și de autoritatea pe care le aveţi și de aceea căutaţi soluţii pentru a nu se simţi nimeni copleșit.

Săgetător Tendinţa acestei perioade este de a căuta cauzele profunde ale unor eșecuri din viaţa personală ca-re s-ar fi petrecut de mult. Este bine să înţelegeţi unde nu aţi procedat corect, pentru că așa se câștigă experienţa de viaţă.

Capricorn Continuă tendinţa săptămânii trecute, care este posibil să vă fi adus cel puţin o veste bună, legată de carieră sau de câștiguri. Noutatea de acum e dată de dorinţa voastră de a pleca departe de probleme.

Vărsător Lucrurile merg destul de bine în mai multe domenii esenţiale din viaţa voastră. Până și cei mai pesimiști dintre voi încep să vadă cât de importantă e atitudinea faţă de ceea ce se petrece în viaţa lor.

Peşti Vă adunaţi puterile pentru a face faţă schimbărilor de dispoziţie provocate de programul de lucru. Partea a doua a săptămânii vă aduce dorinţa de a înţelege cum vă puteţi organiza mai bine viaţa.