Ziarul Flux, Ed. 36 (912)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 4 octombrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 4.10.2013

Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona (Odovania Prazn. Înălţării Sf. Cruci) Maxima zilei “Persistenţa este însuşirea omului viteaz din fire, încăpăţânarea este partea oamenilor mărginiţi.”

Accius

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.7523 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0536 1 Leu românesc ................. 4.0014 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.4063 Timpul probabil: 4.10.2013

5.10.2013

Noros, 3 9 0C

Noros, 2 11 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 36 (913)

Aproape 75 la sută dintre copiii de până la 5 ani, care mor acasă ori în prima zi de spitalizare, sunt de la sate 

(citiţi pag. 7)

La Troiţa Nouă, Republica Moldova se dezintegrează 2

PAGINA

ACTUAL

Va ajunge deputatul Valeriu Guma într-un penitenciar din Republica Moldova?

3

PAGINA

POLITIC

Unde-i claritatea europeană?

4

PAGINA

ECONOMIC

Traseul naţional Chişinău-Căuşeni a fost blocat miercuri, 2 octombrie, pe parcursul zilei, dar şi al nopţii, de elevii şi părinţii din satul Troiţa Nouă, raionul Căuşeni. Protestatarii au cerut autorităţilor să nu închidă gimnaziul din localitate.

Potrivit deciziei guvernanţilor, de la 1 noiembrie, la gimnaziul din Troiţa Nouă urmau să studieze doar şcolarii claselor primare şi copiii de grădiniţă. Elevii mai mari trebuiau să fie transferaţi la Liceul Teoretic „Aleksandr Puşkin” din Anenii Noi. Revolta copiilor şi a părinţilor este una absolut legitimă, chiar dacă oamenii din Troiţa Nouă au fost niţel instigaţi să protesteze de către deputaţii comunişti. Faptul că statul înregistrează costuri mai mari la întreţinerea unei instituţii de învăţământ frecventată de puţini elevi nu-l îndreptăţeşte să închidă respectiva instituţie şi să forţeze copiii să meargă la şcoala din altă localitate. De ce aceşti copii sunt privaţi de dreptul de a merge la şcoală în localitatea în care trăiesc, căci şi ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, iar părinţii lor - plătitori de impozite? Autorităţile, prin politica lor iresponsabilă, au adus la sapă de lemn un şir de sate. Acestea au ajuns în situaţia că nu mai au pe teritoriul lor niciun agent economic care să activeze, să angajeze oameni la muncă, exceptând un magazin sau o dugheană care se ţin exclusiv pe comerţul de tutun şi alcool.

Continuare în pag. 2

Populaţia de la sate, mai bătrână şi mai bolnavă 

(citiţi pag. 9)

CoE: Moldova trebuie să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei

5

PAGINA

ECONOMIC

Aeroportul Internaţional Chişinău, dat unui KGB-ist

România: zăcăminte importante, luate de marile companii pe nimic şi în secret, cu ajutorul spionilor 

(citiţi pag. 8) Factorii de decizie sunt în continuare de părerea că tranzacţia de la Banca de Economii şi concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău au fost perfect legale. Ieri în Parlament au fost organizate audieri cu privire la cele două chestiuni, solicitate de mai mult timp şi de opoziţia comunistă. Acestea s-au desfăşurat însă fără prezenţa premierului Iurie Leancă şi a ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, aşa cum insista fracţiunea PCRM.

Lumea a treia a Uniunii Europene 

Guvernanţii insistă că tranzacţiile au fost legale

(citiţi pag. 3)

CMYK

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

4 OCTOMBRIE 2013

La Troiţa Nouă, Republica Moldova se dezintegrează Urmare din pag. 1 Nimeni nu vine să se stabilească cu traiul în asemenea localităţi, iar tinerii care s-au născut acolo fug într-un sat vecin sau la oraş, sau, în general, peste hotare. În mod firesc, şcolile din astfel de localităţi nu pot să aibă mulţi elevi. Şi autorităţile, pur şi simplu, le închid, condamnând copiii la chinul de a merge la învăţătură într-un sat vecin. Iar satul în care a fost închisă şcoala este condamnat la dispariţie. În două decenii, acesta va dispărea de pe harta Republicii Moldova ca localitate.

Câteva televiziuni şi-au delectat audienţa cu imagini de la protestul din Troiţa Nouă. Am văzut protestatari bieţi care agresează jurnalişti şi şoferi nemulţumiţi că sunt nevoiţi să ocolească kilometri buni din cauza protestului. Moacele beţive ale unor localnici au compromis toată acţiunea. La fel ca şi copiii care scandau lozinci politice, antiguvernamentale şi care, culmea!, cereau ca localitatea lor să intre în componenţa regiunii secesioniste transnistrene. Altfel spus, nişte copii inconştienţi şi nişte beţivi maturi, dar la fel de ignoranţi

şi inconştienţi, atentau la integritatea teritorială a statului. Şi autorităţile nu au intervenit sub nicio formă.

Niciun demnitar nu şi-a urcat fundul în Mercedes ca să se deplaseze la Troiţa Nouă să vorbească cu oamenii. Totuşi, aceştia sunt alegătorii lor, conaţionalii noştri.

Noaptea protestatarii au stat la foc şi au mai pregătit ceva de-ale gurii într-un cazan instalat pe marginea drumului. Parcă erau dintr-un tablou cu ţigani lingurari. Hărmălaie mare. Dar protestatarii nu pot fi condamnaţi. Cine ar avea dreptul moral să o facă? Poate doar popa din sat.

Sărăcia materială şi mizeria spirituală, în care au ajuns şi cu ajutorul actualilor guvernanţi, i-a predispus la aceste acţiuni de protest disperate.

Ei doar nu-şi duc odraslele la şcoală în automobile de lux, ca să le fie totuna unde merg aceştia la şcoală.

Aşa cum o fac unii din capitală, care acum îi arată cu degetul, numindu-i separatişti.

Problema este că în situaţia celor de la Troiţa Nouă se află aproape întreaga ţară. Şi s-ar putea ca într-o zi şi alţii să strige că vor să se unească cu Transnistria. Şi statul nu va

Guvernanţii insistă că tranzacţiile au fost legale Urmare din pag. 1 Ca şi anterior, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, au reiterat că cedarea pachetului de control deţinut de stat la BEM a fost soluţia optimă, dacă nu chiar singura posibilă, pentru redresarea situaţiei de acolo. Statul nu a dispus de mijloacele financiare necesare pentru recapitalizarea instituţiei bancare, în timp ce acționarii minoritari au venit cu propunerea de acordare a unui credit concesional băncii şi s-au angajat să răscumpere creditele neperformante, a explicat Arapu.

Guvernatorul BNM a menţionat că au existat şi alţi pretendenţi la pachetul de acţiuni de la BEM, însă numai compania cu capital străin „Sisteme Informaţionale Integrate” a întrunit toate condiţiile legale. În situaţia în care „aceste cereri nu au fost perfectate în conformitate cu normele în vigoare, ele au fost restituite fără a fi examinate”, a precizat Drăguţanu. „Banca a beneficiat de investiţii de un miliard de lei. Această sumă a permis depăşirea situaţiei dificile de la bancă, precum şi eliminarea riscurilor pentru deponenţi”, a subliniat ministrul Finanţelor, Anatol Arapu.

Totodată, el a atenţionat că s-ar putea reveni la situaţia iniţială, în cazul în care nu vor fi respectate planurile investiționale. În ceea ce priveşte Aeroportul Internaţional Chişinău, viceministrul Transporturilor, Vladimir Cebotari, a declarat că în scurt timp, acesta nu ar mai fi făcut faţă fluxului mare de pasageri, astfel că concesionarea lui a fost soluţia cea mai reală.

Cebotari a mai menţionat că pista de decolare se află în stare deplorabilă, aceasta necesitând reparaţii urgente. De asemenea, trebuie modernizat şi sistemul de iluminare, iar statul va fi scutit, în felul acesta, de cheltuieli. Potrivit lui, ar urma să se facă investiţii de aproximativ 240 de milioane de euro.

Comuniştii au fost nemulţumiţi de modul în care s-au desfăşurat audierile şi de timpul restrâns acordat pentru dezbateri. Totodată, deputaţii PCRM au cerut ca şedinţa Legislativului să fie transmisă în direct, la postul naţional de televiziune Moldova 1, în caz contrar ameninţând să aducă zece mii de oameni în Parlament.

De altfel, deputaţii comunişti consideră audierile de ieri din Parlament o victorie, totuşi. Comuniştii şi simpatizanții acestora şi-au continuat „revoluţia de catifea”, manifestând în faţa Palatului Republicii, înainte de şedinţa Legislativului.

Fără a mai aştepta sfârşitul dezbaterilor, şeful PCRM, Vladimir Voronin, a convocat o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat că deputaţii comunişti vor înainta o moțiune de cenzură contra Guvernului Leancă, deoarece autorităţile ascund adevărul despre înstrăinarea BEM și concesionarea Aeroportului.

FLUX

avea nicio reacţie. Clasa politică de la Chişinău nici nu a observat ce se întâmplă la Troiţa Nouă. Ea are alte priorităţi, alte preocupări. Ea integrează Republica Moldova în Uniunea Europeană şi nu vede că statul se surpă, că ţara se dezintegrează.

Azi doar la Troiţa Nouă. Dar mâine?

FLUX

142 de şcoli închise Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, din 2005 până în prezent, în Republica Moldova au fost închise 142 de şcoli, în care studiau peste 1 200 de elevi. Ministrul Maia Sandu a declarat că măsura a fost luată atât din lipsă de bani pentru întreţinerea instituţiilor, cât şi din cauza numărului mic de elevi.

Va ajunge deputatul Valeriu Guma într-un penitenciar din Republica Moldova?

Dosarul deputatului PD, Valeriu Guma, dat în căutare de Interpolul din România, este scos de pe linie moartă. După cum informează kommersant.md, autorităţile din Republica Moldova au informat partea română despre locul aflării acestuia.

Inspectoratul General al Poliţiei, în comun cu Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală din Republica Moldova, a transmis informaţia respectivă, după ce Valeriu Guma a fost dat în urmărire internaţională. Ar fi de aşteptat ca autorităţile din România să solicite executarea pedepsei cu închisoarea pe teritoriul ţării noastre, or, Legea Supremă nu prevede extrădarea cetăţenilor moldoveni. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti l-a condamnat, în data de 17 aprilie, pe deputatul Valeriu Gumă la patru ani de închisoare cu executare, pentru acte de corupţie. Decizia instanţei fiind definitivă, Valeriu Gumă urma să-şi execute pedeapsa. Deputatul democrat declara însă după pronunţarea sentinţei că se consideră nevinovat: „Sunt nevinovat şi voi ataca România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului“.

După decizia instanţei şi eliberarea mandatului de executare a pedepsei, poliţiştii Serviciului Urmăriri l-au căutat pe Valeriu Gumă la mai multe adrese, în special în Bucureşti şi Bacău. Întrucât deputatul nu a fost găsit, autorităţile române l-au dat în urmărire naţională, în 22 aprilie. La sfârşitul lui mai, Biroul Interpol din România l-au anunţat pe Guma în urmărire generală. În toată această perioadă, deputatul democrat s-a bucurat de libertate şi a participat nestingherit la şedinţele Parlamentului.

Este greu de spus dacă Valeriu Guma va ajunge în penitenciar, pentru că ar urma o procedură destul de complicată. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, declara anterior că în cazul în care va veni o solicitare în acest sens, „autorităţile naţionale vor trebui să pornească procedurile de recunoaştere a sentinţei şi să o pună în aplicare”. Însă judecătorii moldoveni vor verifica mai întâi dacă nu au fost încălcate procedurile judiciare de către instanţa din România.

Decizia instanţei va fi greu de pus în aplicare, pentru că deputatul Valeriu Guma beneficiază de imunitate parlamentară. Procurorul general este cel care poate cere lipsirea unui deputat de imunitate, iar aceasta poate fi ridicată cu votul a 51 de deputaţi din Parlament. Şi rămâne de văzut dacă democraţii (şi procurorul general) vor dori să-şi dea colegul pe mâna justiţiei.

Democraţii au pus din start la îndoială decizia instanţelor de judecată din ţara vecină, afirmând că aşteaptă ca Valeriu Guma să epuizeze toate căile de atac. Ceva mai devreme, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, afirma în Parlament că se judecă, deocamdată, doar în baza informaţiilor vehiculate în presă. “Nu cunoaştem nimic, nu am văzut vreun dosar”, declara el. Mai mult decât atât, Diacov opina că Guma a fost condamnat doar pentru că instanţa română ar fi dorit să aibă ce raporta la Consiliul Europei „despre diferite cazuri”.

Amintim că Valeriu Guma a fost deferit justiţiei, în 2 iulie 2008, fiind acuzat că l-a mituit pe directorul general al Direcţiei Juridice din AVAS, pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe o convenţie de menţinere în vigoare a contractului de privatizare la o firmă la care era acţionar.

Pe data de 3 noiembrie 2011, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Valeriu Guma a fost condamnat atunci pentru cumpărare de influenţă şi la câte doi ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită. Tribunalul a decis ca Valeriu Guma să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani de închisoare, şi a suspendat efectuarea acesteia, stabilind un termen de încercare de patru ani.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis ca Guma să execute patru ani de închisoare, respingând ca nefundat recursul acestuia.

FLUX

Politic

4 OCTOMBRIE 2013

3

FLUX

Lumea a treia a Uniunii Europene

Vizita de săptămâna aceasta a celor 28 de ambasadori ai Uniunii Europene la Chişinău ne întăreşte în opinia că Republica Moldova ar putea fi admisă în comunitatea europeană cu lecţiile nefăcute. Acum câteva zile spuneam că accederea ţării noastre în UE ca membru cu drepturi depline este un vis irealizabil. Şi asta pentru că nimic nu s-a realizat în acest sens, exceptând tot felul de promisiuni, angajamente neonorate şi declaraţii de intenţii.

Este evident că Republica Moldova nu a devenit un stat de drept şi nu are o economie funcţională. Şi actualele autorităţi, din 2009 până în prezent, nu au realizat nicio reformă. Avem un stat concrescut cu structurile criminale şi oligarhice.

Justiţia nu este independentă, ca şi Procuratura, ambele sunt la cheremul clasei politice guvernante, care, la rândul ei, este controlată de câţiva

oligarhi hrăpăreţi. Oligarhii controlează monopolurile, astfel că despre libertatea economică nici nu putem vorbi. Respectiv, nu avem o clasă de mijloc, nu avem o societate aşezată pe nişte temeiuri fireşti. Suntem o parodie de ţară pe care totuşi europenii o vor în cadrul UE. Cei 28 de ambasadori ai statelor comunităţilor europene au venit la Chişinău ca să le arate tuturor, în special ruşilor, dar şi unor forţe din interiorul ţării, că, dacă Bruxellesul vrea, Republica Moldova va deveni membră a comunităţii europene, deşi nu întruneşte condiţiile. Preşedintele Comitetului pentru Politică şi Securitate al UE, Walter Stevens, a declarat deschis, după încheierea vizitei, că reformele în Moldova trenează. „Au fost înregistrate progrese, dar trebuie de continuat reformele în justiţie, astfel încât aceasta să devină una imparţială, să fie asigurat un proces echitabil. De asemenea, trebuie să continue reforma anticorupţie”, a spus diplomatul european. Cu toate acestea, oficialii europeni dau clar de înţeles că la summitul de la Vilnius se va tece peste aceste probleme şi în curând vom deveni stat asociat la UE. De ce birocraţii de la Bruxelles vor ca Republica Moldova să devi-

nă parte a comunităţii europene?

Pentru că au mare dragoste pentru noi? Pentru că noi am fi deosebiţi?

Evident că nu. Ei fac lucrul acesta fiind împinşi de americani şi pornind de la raţiuni geopolitice. Împărţirea sferelor de influenţă, a arealelor între ruşi şi occidentali – acesta este motorul care ne propulsează în Uniunea Europeană.

Trebuie să ne bucurăm? Mă tem că nu. Şi asta nu pentru că Uniunea Eurasiatică, în care vor să ne ademenească ruşii, ar fi mai atractivă.

Alternativa ruşilor s-ar putea să fie mai proastă.

Problema este alta. Dacă vom intra în UE în starea în care ne aflăm noi astăzi vom fi trataţi ca nişte rude sărace, vom fi iarăşi fratele mai mic, aşa cum eram pe timpul imperiului sovietic. Moldova va fi nu doar periferia UE, ci şi un fel de colonie a acesteia. Bună doar de exploatat ca resurse naturale şi umane. Mâini harnice, fără prea mari pretenţii salariale. Sol şi climă bune pentru agricultură. Păduri şi lacuri, nu prea multe, dar care oricum sunt un patrimoniu care, dacă va fi gestionat de cine trebuie, va aduce profituri de miliarde. Şi încă o chestiune. Moldova va fi şi terenul pe care se vor face marile afaceri legate de traficul de arme, de

Unde-i claritatea europeană?

Multă lume vrea acum CALITATE europeană. Şi conducătorii autohtoni, care ne călăuzesc spre Vilnius, vorbesc despre calitatea europeană. Ei bine, mi se pare că ar trebui, mai întâi, să avem aici o CLARITATE europeană.

Nu poţi să realizezi reforme, să primeneşti patria, atâta timp cât nu înţelegi ce se întâmplă în jur, atâta timp cât faptele par învăluite într-o ceaţă densă.

Guvernanţii şi judecătorii proeuropeni şi reformatori ar trebui să ştie că există aici suficientă lume care mai aşteaptă clarificarea câtorva situaţii ciudate. O să mă opresc doar la trei dintre acestea, care mi se pare că sar în ochi. În primul rând, ar fi extraordinar dacă publicul ar afla mai multe detalii despre cazul tirului burduşit cu ţigări de contrabandă, tir care a trecut lejer prin vama moldovenească anul trecut. Ce mai fac vameşii aceia neatenţi? Îşi ispăşesc vina sau poate nu mai sunt vinovaţi? Dar cine sunt indivizii care au încărcat în tirul acela ţigările de contrabandă? Au fost ei găsiţi şi pedepsiţi? Mă tem că societatea civilă nu ştie prea multe despre cum au evoluat lucrurile în această chestiune.

europalibera.org

În al doilea rând, rămâne învăluită în ceaţă şi vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea unui om. Există sau nu un vinovat de moartea lui Sorin Paciu? Sau poate nimeni nu e vinovat? Deocamdată, publicul nu ştie nimic, iar în curând incertitudinea care învăluie cazul va împlini un an. În al treilea rând, misterioasă de-a dreptul e şi povestea fostului şef al Fiscului, Nicolae Vicol. Acum cinci luni, acestui om i s-au adus acuzaţii grave, dar astăzi nu ştim dacă funcţionarul e vinovat. Sau poate omul a fost pe nedrept acuzat?

Să fiu înţeles corect. Presupun, fireşte, că toate aceste cazuri necesită o muncă migăloasă, că judecătorii şi alţi reprezentanţi ai statului trebuie să analizeze o sumedenie de detalii. La fel de adevărat e însă şi faptul că timpul trece repede. Şi dacă peste doi sau trei ani toate aceste situaţii vor rămâne la fel de misterioase, mă tem că vor exista mulţi oameni dezamăgiţi, iar integrarea europeană va fi mai curând un slogan steril.

E vorba de trei cazuri care au bulversat societatea, trei cazuri cu mare rezonanţă. De aceea, verdictele astea trebuie să treacă dincolo de pereţii instanţelor judecătoreşti. Aşteptăm, cu nerăbdare încă, clarificarea acestor situaţii...

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

droguri, de organe umane, de fiinţe umane. Aşa cum este şi astăzi. Doar că acum acest areal este controlat parţial de ruşi, parţial de europeni şi parţial de mafia locală. După aderarea noastră la UE, va exista un singur stăpân.

Dacă astăzi moldovenii sunt servitorii europenilor acolo, acasă la europeni, atunci după ce vom adera cu mare pompă la UE, moldovenii vor

fi servitorii europenilor şi acasă la ei, în Republica Moldova. Asta este formula insuccesului Republicii Moldova de mâine. Noi vom împărtăşi soarta României, a Greciei, a Spaniei, a Portugaliei. Moldova nu va fi o ţară ca Germania, nici ca Franţa şi nici măcar ca Italia. Noi vom fi oameni de categoria a treia. Lumea a treia a Uniunii Europene.

FLUX

Un belgian a fost eutanasiat după o operaţie de schimbare de sex eşuată Un belgian în vârstă de 44 de ani a fost eutanasiat, luni, 30 septembrie, după ce medicul a apreciat că suferinţele sale fizice, rezultate în urma unei operaţii de schimbare de sex eşuate, au devenit “insuportabile”, a anunţat marţi presa belgiană, citată de AFP.

dar, prima dată când m-am văzut în oglindă, am avut o aversiune faţă de noul meu corp”, a relatat Nathan.

Pentru a fi efectuată eutanasia, o “persoană trebuie să prezinte o afecţiune gravă şi incurabilă care i-ar cauza suferinţe (…) de ordin psihic sau fizic”, a explicat Jacqueline Herremans, membră a Comisiei naţionale privind eutanasia.

Dezbaterea pe tema eutanasiei continuă în Belgia, unde Parlamentul urmează să examineze aplicarea acesteia pentru minori “capabili de discernământ” şi pentru adulţi care suferă de Alzheimer.

Marea majoritate a belgienilor sunt de acord cu noile modificări, potrivit unui sondaj apărut miercuri în Libre Belgique. Un post de televiziune flamand, TV Oost, va difuza în curând un reportaj consacrat vieţii lui Nathan.

Nathan Verhelst a murit într-un spital din Bruxelles, înconjurat de mai mulţi prieteni, la sfârşitul unei lungi proceduri în vederea obţinerii acordului lumii medicale într-o ţară, Belgia, unde eutanasia este legală din 2002. “A murit împăcat”, a declarat medicul care l-a asistat, Wim Distlemans, de la spitalul universitar flamand VUB. Toate condiţiile efectuării eutanasiei au fost întrunite, pacientul reuşind, “în acest caz, să vorbească clar despre suferinţele sale fizice insuportabile”, a precizat el pentru cotidianul Het Laaste Nieuws.

Nathan avea sexul feminin la naştere, întro familie de trei băieţi, şi purta prenumele Nancy. El a fost respins de părinţi, care şi-au doDin cotidianul electronic „Adevărul” rit din nou un băiat, potrivit cotidianului, care l-a intervievat cu o zi înainte să moară.

Visând încă din adolescenţă să devină bărbat, Nathan a suferit succesiv trei preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi operaţii, în perioada 2009-2012, dar nu a rămas mulţumit.

“Am pregătit dulciuri pentru a sărbători or. Chişinău, str. N. Iorga, 8 noua mea naştere,

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă 078 488 488

FLUX

4

Economic

4 OCTOMBRIE 2013

CONCLUZIA RAPORTULUI PENTRU MOLDOVA LA APCE:

Moldova trebuie să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei Consiliul Europei îşi exprimă îngrijorările faţă de neîndeplinirea unor serii de angajamente asumate de Moldova în faţa forului european. În particular, este vorba despre lacune în procesul de reformare a Procuraturii, asigurarea separării puterilor în stat, depolitizarea instituţiilor judiciare, lupta împotriva corupţiei şi a eficienței şi independenţei Centrului Naţional Anticorupţie, libertatea presei, combaterea discriminării. Aceste concluzii se conţin în raportul de monitorizare a CE cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova, prezentat pe data de 2 octombrie la Strasbourg, în cadrul sesiunii de toamnă a APCE, notează BASA – press.

Documentul, elaborat de raportorii CE pentru Moldova, Lise Christoffersen şi Piotr Wach, mai atrage atenţia asupra necesităţii modificării art. 78 din Constituţie, care se referă la mecanismul de alegere a preşedintelui ţării, dar şi a Codului

Electoral. Totodată, Moldova este îndemnată să ajusteze statutul şi legislaţia UTA Gagauz-Yeri la legislația naţională, astfel ca să fie respectate şi standardele internaţionale.

Raportul se referă şi la criza politică din Moldova din lunile ianuarie-

mai, generată de omuciderea din Pădurea Domnească, care, potrivit raportorilor, a scos în vileag disfuncţionalitatea Procuraturii şi a altor instituţii de drept ale statului. În ceea ce priveşte regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Comitetul de monitorizare a CE rămâne preocupat de încălcările continue ale drepturilor omului în regiune şi regretă anumite măsuri unilaterale care subminează eforturile de soluţionare a conflictului. În concluzie, raportorii constată că Moldova trebuie să rămână sub monitorizarea Consiliului Europei, iar autorităţile moldoveneşti trebuie să fie încurajate să continue procesul de reformă. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a decis, miercuri, 2 octombrie, prin vot, adoptarea unei rezoluţii care recomandă continua-

rea monitorizării Republicii Moldova cu menţiunea privind posibilitatea trecerii în etapa de postmonitorizare,

în cazul în care reformele impuse de Consiliul Europei vor fi aplicate.

Sursa: basa.md

RECOMANDĂRILE FMI:

Reducerea deficitului bugetar, reforma administrativă şi controlul eficient asupra băncilor Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) sunt mulţumiţi de creşterea deficitului bugetar şi atenţionează asupra vulnerabilităţii sectorului bancar. Echipa de experţi condusă de Max Alier s-a aflat la Chişinău în perioada 18 septembrie – 1 octombrie şi a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în contextul procesului de monitorizare postprogram. La încheierea vizitei, şeful misiunii a făcut o declaraţie în care a menţionat unele aspecte pozitive privind economia Republicii Moldova, a evaluat perspectivele, dar a şi atenţionat asupra riscurilor.

Economia îşi revine, dar există şi riscuri de încetinire a creşterii

Max Alier consideră că economia Republicii Moldova îşi revine după seceta gravă din vara anului trecut. După o contractare nesemnificativă a economiei naţionale, pentru anul 2013 se prognozează o creştere a produsului intern brut cu 5½ la sută, datorată redresării situaţiei în agricultură şi sectoarele industriale conexe. Rata inflaţiei este în scădere, fapt ce reflectă diminuarea preţurilor la produsele alimentare şi tarifele neschimbate la serviciile comunale. Credem că rata inflaţiei se va menţine, în viitorul apropiat, aproape de nivelul de jos al limitelor ţintite de Banca Naţională a Moldovei (BNM), a apreciat expertul. S-a îmbunătăţit temporar situaţia în ceea ce ţine de sectorul extern al balanţei de plăţi, drept consecinţă a decelerării creşterii volumului

importului şi a menţinerii în continuare a nivelului înalt al remitenţelor. Chiar dacă perspectivele pe termen scurt sunt pozitive, apreciază Alier, există şi anumite riscuri de scădere a ritmului de creştere economică, inclusiv datorită încetinirii creşterii economice în statele care sunt partenerii comerciali ai Moldovei.

Pentru a menţine ritmul robust de creştere economică şi progresul în reducerea sărăciei din ultimii ani este necesară asigurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare, precum şi promovarea creşterii economice prin realizarea reformelor structurale.

Experţii, nemulţumiţi de majorarea deficitului bugetar

Şeful echipei FMI a atenţionat că politica bugetar-fiscală trebuie să se axeze pe reducerea treptată a deficitului până la un nivel compatibil cu volumul de asistenţă financiară

la finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală, precum şi elaborarea modificărilor propuse la Legea finanţelor publice locale sunt paşi salutabili, dar este necesară o revizuire a acestora pentru a asigura o mai bună orientare a politicilor pe termen mediu.

oficială pe termen mediu: „Majorarea deficitului bugetar prognozat pentru anul 2013 constituie un pas în direcţia opusă şi duce spre o politică bugetar-fiscală cu caracter expansionist în timp ce activitatea economică este în proces de relansare. Bugetul de stat pentru anul 2014 trebuie să aibă la bază obiectivul restabilirii cursului spre asigurarea consolidării bugetar-fiscale, totodată, păstrând nivelul necesar al cheltuielilor pentru asistenţa socială bazată pe evaluarea veniturilor şi cel al cheltuielilor pentru cele mai importante proiecte de infrastructură. În acest context, asigurarea unui nivel adecvat al tarifelor la serviciile comunale şi impunerea disciplinei la plata facturilor vor preveni acumularea pierderilor întreprinderilor de stat şi vor asigura nivelul adecvat de resurse pentru investiţii”.

Amintim că proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2014 prevede venituri de peste 24 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 27 de miliarde, adică cheltuielile vor depăşi veniturile cu peste 3,2 miliarde de lei. Deficitul ar urma să fie

acoperit din contul împrumuturilor externe şi a privatizării proprietăţii de stat. Potrivit proiectului, Guvernul ar urma să atragă împrumuturi de 2,2 miliarde de lei şi să obţină 240 de milioane din vânzarea proprietăţii publice.

FMI insistă pe reforme

În declaraţie se mai menţionează că pe termen mediu, este necesară asigurarea consolidării bugetar-fiscală prin intermediul realizării reformelor structurale în domeniul bugetar-fiscal. În acest context, realizarea reformei administrative capătă o importanţă deosebită în vederea sporirii eficienţei sectorului public şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate populaţiei. Este, de asemenea, importantă reformarea sistemului de asigurare socială, astfel încât fondul de pensii să dispună de o bază financiară solidă care să-i permită să facă faţă presiunilor demografice şi să inverseze tendinţa reducerii ritmului de creştere a pensiilor în raport cu creşterea salariilor. Elaborarea proiectului Legii cu privire

Experţii rămân îngrijoraţi de calitatea guvernării băncilor

Misiunea FMI a apreciat politica monetară promovată de BNM, în urma căreia inflaţia a fost menţinută cu succes în limitele țintite de Banca Naţională. În contextul presiunilor dezinflaţioniste, politica monetară promovată la moment de BNM rămâne adecvată, iar consolidarea recentă a rezervelor valutare este salutabilă, deoarece astfel sunt create rezerve pentru a spori rezistenţa economiei Moldovei faţă de presiunile externe. În viitor, BNM trebuie să rămână vigilentă şi să urmărească îndeaproape evoluţia creşterii volumului creditării şi evoluţia inflaţiei de bază, au recomandat experţii.

Deşi performanţele sectorului bancar rămân a fi, în linii mari, satisfăcătoare, a declarat Max Alier, unele evoluţii recente au evidenţiat potenţiale vulnerabilităţi. „În continuare rămânem îngrijoraţi de calitatea guvernării corporative a băncilor. BNM trebuie să dispună de atribuţiile necesare pentru aplicarea normelor legale ce vizează proprietarii şi beneficiarii finali ai băncilor, precum şi

factorii de decizie care exercită controlul asupra băncilor, în special prin impunerea cerinţelor adecvate de conformitate ale proprietarilor băncilor, inclusiv a proprietarilor beneficiari finali”, a atenţionat acesta. Şeful misiunii FMI a atenţionat că după recapitalizarea Băncii de Economii, BNM trebuie să asigure în continuare un nivel foarte înalt de supraveghere a activităţii băncii până la momentul normalizării situaţiei şi să se abţină de la orice favorizări de ordin regulatoriu ale băncii. Deşi cota de participare în capitalul social al băncii s-a redus, Guvernul trebuie să-şi asigure o prezenţă solidă în Consiliul de administraţie al BEM, pentru a fi protejat interesul public, a mai declarat Alier. În concluzie, expertul a menţionat că implementarea stabilă a reformelor structurale joacă un rol critic în stimularea creşterii economice potenţiale şi reducerea sărăciei. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” are ca scop asigurarea unei tranziţii oportune spre un model de creştere economică pe termen mediu bazat pe sporirea investiţiilor, productivităţii şi competitivităţii. Pentru a atinge aceste obiective, este necesar să se acorde o atenţie deosebită îmbunătăţirii mediului de afaceri, dezvoltării infrastructurii şi dezvoltării resurselor umane.

Menţionăm că monitorizarea postprogram este un proces care vizează statele-membre cu un nivel substanţial al datoriei faţă de FMI, după expirarea programelor susţinute de FMI. FLUX

Economic 4 OCTOMBRIE 2013

5

FLUX

Construcţia de mansarde, compromisă de calitatea proastă a construcţiilor şi imperfecţiunea legislaţiei La şase ani de la lansarea proiectului de mansardare, proiect care promitea soluţionarea parţială a problemei spaţiului locativ în capitală, construcţia locuinţelor la mansardă, mai accesibile decât apartamentele obişnuite, a intrat în impas. Din cauza încălcărilor frecvente din partea investitorilor, a petiţiilor şi proceselor de judecată cu locatarii blocurilor pe care se construiesc mansarde, Consiliul Municipal Chişinău a suspendat acordarea autorizaţiilor pentru aceste construcţii. S-a întâmplat, astfel, cum se întâmplă deseori la noi, o soluţie iniţial viabilă ajunge, până la urmă, să fie generator de probleme imposibil de depăşit. În municipiul Chişinău, majoritatea blocurilor locative au fost construite în anii ’60-’70, după proiecte sovietice, majoritatea dintre ele având acoperişuri plate, care necesită reparaţii permanente. Drept soluţie, din 2007 a început mansardarea blocurilor.

Idee germană în stil moldovenesc

Apartamentele noi de la mansardă au devenit populare prin anii ’50, în Berlin, datorită cererii de locuinţe în continuă creştere. Ideea a fost preluată în mai multe ţări europene până a ajuns şi la noi.

Totuşi, această soluţie nu a fost suficient de bine gestionată, astfel că pe 27 iunie 2013, în cadrul unei şedinţe a Consiliului Municipal Chişinău s-a decis stoparea temporară a eliberării autorizaţiilor pentru construcţia mansardelor şi urmează să fie aprobat un nou regulament, care să impună condiții mai stricte companiilor de construcții. Mansardarea blocurilor va fi obţinută la concurs, iar în cazul blocurilor de locuințe unde nu sunt create asociații, va fi nevoie de acordul tuturor locatarilor. În plus, investitorii vor trebui să prezinte dovada că au pe cont suma necesară pentru reabilitarea blocului.

Vasile Efros, şeful Serviciului Proiecte şi Programe al Primăriei capitalei, ne spune că încă din 2010 se încearcă aducerea unui nou regu-

lament, care să fie compatibil atât pentru investitori, cât şi pentru locatarii blocurilor din Chișinău.

A fost format un grup de lucru în 2010, dar nu a fost finalizat regulamentul, în 2012 s-a creat un alt grup de lucru. Până acum ne-am condus de regulamentul creat în 2001, unde trebuiau să-şi dea acordul doar locatarii ultimului etaj, care sunt şi cei mai afectaţi. Acum se discută ca toţi locatarii blocurilor să-şi dea acordul. S-a încercat o soluţie care să împace investitorii, locatarii, precum şi autorităţile locale, dar propunerea a fost respinsă de Consiliul Municipal. Se lucrează mult la aspectul juridic al regulamentului, dar există o parte a Consiliului Municipal care nu acceptă în niciun fel ideea mansardelor pe blocurile vechi.

O decizie a Curții de Apel Chișinău stipulează că fără acordul proprietarilor tuturor apartamentelor este interzisă demararea lucrărilor de construcţie a mansardei.

Mansardarea blocurilor vechi, o soluţie de compromis

Până în 2007 se alocau anual 20 de milioane de lei din partea Primăriei pentru reparaţia acoperişurilor şi subsolurilor. Conform noii legislaţii, locatarii trebuie să creeze asociaţii de locatari şi să întreţină casa. Astfel că, dacă ei nu au bani

pentru construcţia unui acoperiş al blocului, există soluţia mansardelor. În acest caz, locatarii trebuie să accepte disconfortul lucrărilor de construcţie care durează aproximativ o jumătate de an.

Ideea mansardelor pe blocuri vechi pare la prima vedere o soluţie bună şi pentru cei care doresc locuinţe la un preţ redus. Din păcate, ţinta fiecărui investitor, deseori, este de a obţine cât mai mult spaţiu, din această cauză apar construcţii cu două niveluri sau console (mansarda e mai largă decât pereţii externi ai imobilului) din lipsa anumitor prevederi în regulamentul din 2001.

Noul regulament nu mai presupune mansarde cu 2 niveluri sau console.

Un nou regulament pentru probleme vechi

În noul regulament, selectarea firmei constructoare a mansardei se va face în bază de concurs, pentru a evita tergiversarea construcţiei mansardei sau cesionarea construcţiei imobilului altei întreprinderi.

Mansardarea se efectuează doar dacă există acordul locatarilor. Se încheie un contract cu primăria în baza căruia se întocmeşte un raport de expertiză şi doar după aceea începe construcţia nemijlocit. Totuşi, au fost doar 2 sau 3 cazuri în care expertiza nu a permis construcţia mansardei.

Vasile Efros spune că, probabil, până la sfârșit de an, noul regulament va fi propus spre aprobare.

Totuşi, chiar dacă el va fi aprobat, nu se vor găsi prea mulţi doritori de a investi în astfel de proiecte. La moment, există foarte multe case unde investitorii nu au finalizat construcţia, fiindcă nu pot comercializa apartamentele sau nu au suficiente resurse. Există 42 de imobile care au contract şi autorizaţie, dar construcţia nu poate fi terminată. Problemele apar fiindcă investitorii, în multe cazuri, nu au fost suficient de responsabili ori s-au acumulat multe petiţii din partea locatarilor, iar în

unele cazuri s-a ajuns şi la procese de judecată.

Reprezentantul firmei Compromis SRL a comentat că pentru construcţia mansardelor din Moldova nu este indicată nicio tehnologie, ceea ce creează dificultăţi în timpul construcţiei. Procesul de mansardare începe cu găurirea acoperişului plat pentru fixarea suporturilor acoperişului mansardei. Astfel că orice ploaie va inunda apartamentele ultimelor etaje, până vor fi astupate aceste găuri. Deseori locatarii creează impedimente pentru desfăşurarea construcţiilor, prin petiţii, expertize, procese de judecată. Şi, deşi cerere pentru astfel de locuinţe există, graţie preţurilor mult mai joase, construcţia lor decurge foarte anevoios.

Locuinţe ieftine şi bune?

Sectorul imobiliar din Moldova de câţiva ani este în stagnare, din cauza cererii reduse şi a preţurilor peste posibilităţile financiare ale populaţiei. Mansardele sunt o soluţie ieftină, dar care nu se bucură de prea multă încredere din partea populaţiei, în special din cauza calităţii îndoielnice a lucrărilor prestate.

Astfel, deşi autorităţile se aşteptau la un proiect de amploare, din 2009 şi până în prezent au fost finisate doar 28 de mansarde, alte 42 nu pot fi terminate, iar cererea de locuinţe la mansardă este din ce în ce mai mică din cauza multitudinii de probleme iscate în jurul proiectelor de mansardare. Este necesară reabilitarea imaginii proiectului. Inclusiv cu ajutorul noului regulament, care să responsabilizeze investitorii. Un obiectiv destul de dificil după ce mai multe construcţii de mansarde au fost subiecte de ştiri cu apartamente inundate de ploi sau reparate necalitativ.

DOSAR:

Potrivit unor estimări, din 3000 de blocuri existente în capitală, doar pe circa 500 pot fi construite mansarde locative.

Până în prezent, Primăria a eliberat circa 180 de autorizaţii pentru construcţia mansardelor.

Din 2009 au fost finalizate 28 de mansarde, 42 sunt în construcţie, iar alte 59 sunt în proces de obţinere a documentelor.

Vlad VASILCOV Sursa: eco.md

Aeroportul Internaţional Chișinău, dat unui KGB-ist Directorul general al companiei care a primit în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău vine de la KGB. Constantin Basiuc, managerul „UK Komaks”, este absolvent al Şcolii Superioare a Comitetului Securităţii de Stat din fosta URSS, actualul FSB. Date despre activităţile sale în KGB pot fi găsite cu uşurinţă şi în rapoartele de activitate ale companiilor pe care le conduce.

Constantin Basiuc este originar din oraşul Taldî-Kurgan, din Kazahstan. În 1987, la vârsta de 21 de ani a absolvit secţia managementul frontierelor, la colegiul KGB-ului, „Felix Dzerjinschi”, iar un an mai târziu a absolvit Şcoala Superioară a Comitetului Securităţii de Stat din fosta Uniune Sovietică. Între anii 1983 şi 1998 a făcut serviciul militar în trupele KGB-ului, reformat ulterior în Serviciul Federal de Securitate. Basiuc era responsabil de securitatea economică şi financiară a Uniunii Sovietice, ulterior a Federaţiei Ruse, precum şi de securitatea complexului energetic.

Imediat după încheierea serviciului militar, Basiuc devine consilier şi, ulterior, director al Societăţii pe Acţiuni „Aliance Grup”, deţinută de

fraţii miliardari Bajaev din Daghestan, iar din 2011, devine director general al companiei „UK Komaks”, parte din acelaşi consorţiu.

Amintim că, în urma unui concurs investiţional închis, la sfârşitul lunii august anume compania rusă „UK Komaks” a câştigat concursul de transmitere în concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău.

Curtea Constituţională însă a suspendat procesul de concesionare, după ce liberalii reformatori au depus o sesizare prin care au contestat hotărârea aprobată în luna mai curent de Guvern. Potrivit Curţii Constituţionale, decizia de suspendare a concesionării Aeroportului a fost adoptată pentru a evita prejudiciile iminente pentru securitatea economică şi financiară a statului.

Instanţa mai are la dispoziţie aproximativ două săptămâni pentru a decide asupra legalităţii hotărârii Guvernului privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău companiei ruseşti „UK Komaks”.

Precizăm că, potrivit contractului, compania rusească urmează să facă investiţii de 240 de milioane de euro. UK Komaks va trebui să investească 40 de milioane până la sfârşitul anului 2015. Cu aceşti bani, urmează să fie extins termi-

nalul, construită o parcare auto şi modernizată pista de decolare.

Mai mulţi analişti au subliniat însă că proiectul a fost destinat unei companii anume. Din acest motiv s-ar fi retras din cursă cinci investitori importanţi din Europa, astfel încât la licitaţie au participat doar două companii, ambele din Federaţia Rusă.

Sursa: jurnal.md

FLUX

6

Protocol de colaborare între Biserica Ortodoxă şi TVR pentru promovarea “identităţii naţionale”

Reportaj

4 OCTOMBRIE 2013

De la cercetări nucleare în Germania, într-un cătun din Hunedoara Un german a dat confortul occidental pe liniştea şi frumuseţea locurilor de la poalele Apusenilor

Patriarhia Română și Televiziunea Română au încheiat ieri dimineață un protocol de cooperare pentru promovarea culturii și identităţii naţionale. Conform unui comunicat emis de Biroul de presă al Patriarhiei Române, documentul a fost semnat de Patriarhul Daniel şi de Claudiu Săftoiu, în calitate de director general al TVR. Cele două instituţii îşi propun promovarea constantă a valorilor româneşti autentice, spirituale şi culturale, mai ales în mediul rural şi în diaspora română, care în ultimii ani a cunoscut o creştere considerabilă. „Vor fi organizate campanii umanitare cu scopul promovării și întăririi coeziunii sociale, a solidarității, mai ales în mediul rural şi în diaspora română. Cele două instituţii vor colabora prin schimbul de documentare despre biserici şi mănăstiri monumente istorice din întreaga ţară, dar şi despre alte locaşuri de cult reprezentative. De asemenea, vor face schimb de imagini de la evenimente religioase sociale, culturale, educaţionale din ţară şi din străinătate în care sunt implicate comunităţile româneşti.

De asemenea, vor fi făcute schimburi de imagini cu ierarhi, mari duhovnici şi preoţi ortodocşi români”, a precizat Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Conform protocolului, Patriarhia Română şi Televiziunea Română vor colabora pentru realizarea şi promovarea unor proiecte şi programe cu caracter religios-spiritual, social şi cultural-educaţional. „Televiziunea Română va prelua diferite concerte de muzică religioasă, muzică clasică sau de colinde organizate de Patriarhia Română.

De asemenea, Televiziunea Română, prin intermediul postului de Televiziune TRINITAS TV al Patriarhiei Române va prelua transmiterea Sfintei Liturghie şi alte slujbe religioase de la Catedrala Patriarhală, dar şi de la alte biserici şi mănăstiri din ţară. În acelaşi timp, postul de Televiziune TRINITAS TV va putea prelua de la Televiziunea Română diferite programe care promovează cultura şi identitatea naţională”, a mai spus Părintele Constantin Stoica, citat de agenţia de presă Basilica.

Potrivit realizatorului TVR, Andrei Victor Dochia, protocolul îi vizează, în primul rând, pe telespectatori: „Este un nou început, un protocol care va însemna mult, nu atât pentru noi ca şi televiziune publică şi pentru Patriarhia Română, cât va însemna pentru telespectatori, deoarece lor ne adresăm. Vom încerca să oferim cât mai multe programe şi cât mai interesante.

Vom încerca prin emisiunile noastre şi prin emisiunea Universul Credinţei – o emisiune de actualitate religioasă care se difuzează în fiecare duminică dimineaţă pe TVR 1- să acoperim pe cât va fi cu putinţă acţiunile Bisericii, pentru a veni în sprijinul telespectatorilor şi al credincioşilor”.

Sursa: FrontPress.ro

De aproape 20 de ani, un neamţ trăieşte retras într-un cătun din Munţii Apuseni.

Baade Klaus sau Badea Klaus, cum îl numesc cei 10 locuitori ai cătunului Ruseşti, comuna Bulzeştii de Sus, din judeţul Hunedoara, este născut în Germania. Nici măcar un strop de sânge românesc nu curge prin venele „teutonului”, şi totuşi, când spune „acasă”, Klaus se referă la grupul de case pierdut printre pădurile de la poalele Muntelui Găina. În fiecare dimineaţă, privind soarele care răsare din spatele crucii aflate pe vârful Muntelui Găina, în căsuţa sa de lemn din cătunul uitat de lume, un neamţ simte „cum îi curge timpul printre degete”. Acesta este cel mai frumos sentiment pe care îl descrie Klaus, extrem de metaforic pentru un fost inginer.

„Ambasada Germaniei” de la Ruseşti

Drumul care porneşte din Baia de Criş se termină practic în Bulzeştii de Sus, la pescărie. De acolo, pe Valea Găinii, şerpuieşte un drum forestier destul de prost îngrijit. Aceea este singura cale de acces spre satul Ruseşti, situat la poalele Muntelui Găina. De pe vale, unde poate fi lăsată maşina, călătorul se deplasează pe jos încă aproape un kilometru, pentru a putea vizita oaza de linişte a lui Badea Klaus. Vara, când drumul este uscat, se poate ajunge la casa neamţului şi cu o maşină de teren. „Nu am televizor, radio şi niciun alt instrument care să mă ţină legat de lumea civilizată. Nu mă interesează ce se întâmplă în lume. Eu sunt liniştit aici. E aşa de frumos, de parcă Dumnezeu a făcut prima dată Ruseştiul. Aici e grădina adevărată a Raiului”, susţine Klaus şi, privind în jur, nu putem să nu-i dăm dreptate. Stând pe prispa casei de lemn, al cărei

interior l-a păstrat aşa cum a fost amenajat înainte de a o cumpăra, se vede în zare, semeţ, Bulzul Bulzeştilor. În faţă, se înalţă Muntele Găina, iar de jur-împrejur, orizontul este proiectat pe crestele domoale şi împădurite ale Munţilor Apuseni.

De la puterea atomului, la liniştea muntelui

L-am deranjat pe Badea Klaus în oaza lui de linişte din Ruseşti. Dormea la ora prânzului, ceea ce, am aflat ulterior, nu era ceva obişnuit pentru el. O vecină ne-a spus că „neamţul” doarme pentru că trei nopţi la rând a stat la căldare, să facă ţuică. Vecina a bătut la uşă şi la fereastră şi, într-un târziu, în pragul casei de lemn a apărut şi teutonul aciuat prin Ţara Moţilor.

Firescul cu care femeia l-a trezit pe Klaus ne-a făcut să înţelegem imediat că, deşi născut undeva, în Occidentul mult mai civilizat, Badea Klaus este, după 13 ani, de când locuieşte în Ruseşti, un om al locului. S-a integrat atât de bine în comunitate încât puţinii localnici care au mai rămas prin vârful muntelui îl tratează ca pe unul de-al lor. Badea Klaus s-a născut în urmă cu mai bine de cincizeci de ani, în Germania. A muncit la un institut de cercetări nucleare, până într-o zi, când a conştientizat că munca sa poate fi periculoasă pentru omenire. Acel moment a fost primul de natură să-i schimbe viaţa. Şi-a dat demisia din institut şi s-a specializat în dulgherie. Al doilea moment crucial din viaţa lui Klaus a fost o excursie în România la invitaţia unui bun prieten, Dan Bulz din Brad. Klaus ţine întotdeauna să precizeze cui îi datorează el „românizarea”. Când a ajuns la Brad, neamţul s-a îndrăgostit instantaneu de locurile şi oamenii de aici. „Am simţit că aici e locul meu, că aici mă simt bine. Că oamenii aceştia care ştiu să se bucure, să râdă, să glumească, chiar dacă au multe probleme, sunt mai aproape de mine decât nemţii”, susţine Klaus, într-o română inteligibilă. Repede neamţul şi-a făcut prieteni în Brad şi fiecare reîntoarcere a sa pe malul Crişului Alb era prilej de bucurie, pentru că Badea Klaus era întotdeauna vesel şi comunicativ. Într-una din excursiile în împreju-

rimile Bradului, împreună cu prietenii, a ajuns în Bulzeşti, la poalele Muntelui Găina. Cu preţul muncii sale pe o săptămână, în Germania, şi-a cumpărat o casă şi aproape 20 de hectare de teren. Din acel moment, s-a declarat moţ şi a spus că acolo e pentru el „acasă”.

„Nebunul” din Germania

Pentru ca doreşte foarte tare să dobândească cetăţenia română, Klaus a încercat să-şi găsească de lucru. A vrut să se angajeze dulgher la o firmă din Brad. Îi place foarte mult să povestească cum a fost respins de medicul psihiatru la testele pentru angajare. Râde şi acum hâtru când îşi aminteşte. „Doctoriţa completa nişte dosare. M-a întrebat, fără să se uite la mine: Numele şi prenumele?

- Badea Klaus, am răspuns eu. Tot fără să se uite la mine, a continuat: Data şi locul naşterii? Când am spus că sunt născut în Germania şi că locuiesc acolo, s-a uitat, în sfârşit, la mine şi a întrebat: - Tu vrei să te angajezi în România? - Da, am răspuns eu. - Şi vrei să-ţi dau eu adeverinţă că eşti normal?” Klaus începe să râdă la amintirea discuţiei cu medicul psihiatru. Până în final, nu a primit adeverinţa pentru că nu era normal, în viziunea medicului, ca un neamţ să vină să muncească în România. Nu s-a mai angajat, dar nu a înţeles niciodată de ce era considerat anormal pentru că vrea să muncească. Înainte muncea în Germania, câteva luni pe an, apoi se întorcea acasă, unde-l aşteptau vecinii lui să taie porcul, să aranjeze fânul sau să facă ţuică, ca unul de-al locurilor.

Acum nu mai e nevoit să plece de la Ruseşti, pentru că statul german îi trimite o pensie. „Nu-s prea mulţi bani în Germania, vreo 500 de euro, dar aici cu banii ăştia sunt baron local”, povesteşte Klaus. Vecinii, de fapt cei 10 oameni care mai trăiesc în cătunul din Apuseni, îl iubesc foarte mult pe Klaus. „Noi ne mai certăm între noi, aşa ca vecinii, dar neamţul e prieten cu toată lumea. Niciodată nu a avut nimic de împărţit cu nimeni. De când a venit aici îi ajuta pe toţi. E român de-al nostru, numai că vorbeşte şi nemţeşte”, spune despre Badea Klaus, Ioan Rus, un vecin care stă pe dealul de vizavi. Atât de des venea Klaus în România încât devenise un personaj cunoscut la punctele de frontieră. Era celebru în special pentru faptul că purta în paşaport poza lui Avram Iancu şi, când era întrebat de vameşii maghiari cine-i în poză, răspundea prompt şi fără ezitare: „Bunicu’”. Sunt foarte multe amintirile pe care prietenii lui Klaus le povestesc cu plăcere.

El râde întotdeauna când aude poveştile ale căror erou este, pentru că voioşia şi glumele românilor sunt principalul motiv pentru care Klaus s-a hotărât să rămână în Ruseşti. „Aici mâncarea are gust, oamenii trăiesc unii pentru alţii, se ajută între ei, sunt mult mai buni decât în Germania”, este de părere „nepotul lui Avram Iancu”. Klaus se laudă oricui îi trece pragul cu „moşia” sa. „Sunt proprietar, am teren, am casă, dar am şi o peşteră. Nu cred că mai există un neamţ care să aibă o peşteră!”, se laudă, în glumă, Klaus. Un german, crescut în confortul occidental, a ales să-i curgă timpul printre degete la Bulzeşti.

Sursa: Glasul Hunedoarei

7 FLUX Aproape 75 la sută dintre copiii de până la 5 ani, care mor acasă ori în prima zi de spitalizare, sunt de la sate Social

4 OCTOMBRIE 2013

Aproape 40% și, respectiv, 30% dintre decesele printre copiii cu vârsta de până la cinci ani au loc din cauza intoxicațiilor și traumelor. Aceștia mor în primele 24 de ore de spitalizare sau la domiciliu, arată studiul „Evaluarea cauzelor mortalității infantile și a copiilor de până la cinci ani, la domiciliu și în primele 24 de ore de spitalizare”, realizat de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Maladiile aparatului respirator și bolile infecțioase se fac și ele vinovate de decesele la domiciliu sau în prima zi de spitalizare a copiilor de până la cinci ani. Aceste boli provoacă 23% și, respectiv, peste 3% din decese.

Specialiștii consideră că de vină ar fi sărăcia și problemele economice ale familiilor în care se nasc acești copii. Astfel, lipsa unui loc de muncă permanent sau nevoia de a se angaja la munci ocazionale îi determină pe mulți dintre acești părinți să nu acorde atenția cuvenită copilului.

Jumătate dintre copiii de până la cinci ani, care mor acasă sau în prima zi de spitalizare, cu excepția

traumelor și intoxicațiilor, aveau simptome de boală vizibile. Aceștia însă nu au primit ajutorul medical cuvenit, pentru că părinții nu aveau suficiente cunoștințe sau au avut o atitudine neglijentă față de copil.

De asemenea, de vină este şi accesul limitat la servicii, precum legătura telefonică, dar şi distanța mare până la cea mai apropiată instituție medicală.

Potrivit studiului, majoritatea copiilor care mor până la vârsta de cinci ani sunt din mediul rural.

Este vorba de aproape 75 la sută.

Specialiștii explică această situație prin faptul că la sate, distanțele până la instituțiile medicale sunt mai mari și acolo se înregistrează o

insuficiență de cadre medicale, în special de medici de familie.

Autorii studiului susțin în concluzie că, în mare parte, responsabilitatea pentru nivelul înalt al mortalității infantile la domiciliu sau în prima zi de spitalizare o poartă serviciul de asistență socială și autoritățile publice locale care nu se implică deloc sau insuficient.

Experții spun că, deși în ultimul deceniu numărul cazurilor de deces printre copiii de până la cinci ani s-a redus în jumătate, rata acestora este totuși de aproape două ori mai mare decât media europeană. Specialiștii consideră că doar aplicarea și fortificarea colaborării între sectorul medical și cel social ar putea preveni sau reduce mortalitatea infantilă. La modul practic acest lucru ar însemna dezvoltarea serviciilor sociale adresate acestor copii, care ar ajuta la prevenirea sau micșorarea numărului de decese, dezvoltarea serviciilor de prevenire a abandonului în maternități și secțiile de copii, dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru familiile ce au copii cu vârsta de

Ziua naţională fără alcool în Moldova, marcată modest din lipsă de bani Miercuri, 2 octombrie, în Republica Moldova a fost marcată Ziua naţională fără alcool. Autorităţile din sănătate au consemnat modest acest eveniment, chiar dacă Republica Moldova este lider în lume la consumul de alcool, cu 21 de litri pe cap de locuitor. Specialiştii spun că cele mai multe îmbolnăviri provocate de alcoolism sunt înregistrate la Leova. În pofida statisticilor ruşinoase, vinul şi băuturile tari se vând la orice colţ de stradă, au preţuri accesibile, iar publicitatea la bere şi vin rulează la televizor non-stop.

Cel mai recent raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a plasat Republica Moldova într-un top ruşinos – suntem pe primul loc la consumul de alcool pur pe plan mondial. Statisticile de la noi confirmă acest lucru. Astfel, ultimele date existente arată că estimativ 73% dintre bărbaţi şi 66% dintre femei depăşesc limita zilnică maxim admisibilă de alcool, acest normativ fiind de 40 gr alcool pur zilnic pentru bărbaţi şi femei 20 gr – pentru femei.

Consumul de alcool creşte rapid odată cu vârsta – de la 69% printre tinerii de 15 şi 19 ani până la 83% printre bărbaţii de 25-29 ani. Consumul printre femei creşte de la 42% la vârsta de 15-19 ani până la 68% la 45-59 ani. Totodată, se estimează că peste 17 % din elevi consumă băuturi alcoolice permanent.

Potrivit directorului Dispensarului Republican de Narcologie, Mihail Oprea, în evidenţă sunt luate aproape 47.000 de persoane afectate de alcoolism cronic, dintre care peste 7.200 sunt femei. „Cele mai afectate raioane sunt cele din centrul şi sudul ţării Leova, Orhei, Anenii Noi, Călăraşi. Aici nivelul de morbiditate este mai ridicat decât nivelul mediu pe republică – 2.567 la 100 de mii de persoane, comparativ cu media pe ţară – 1.309 la 100 de mii”, a precizat Oprea.

El a menţionat că tratamentul este extrem de complicat şi îndelungat, uneori persoana fiind nevoită să

urmeze tratament, fie medicamentos sau psihoterapeutic, pe parcursul întregii vieţi.

Deşi situaţia este critică, ziua naţională fără alcool a fost marcată modest – în Policlinica Dispensarului de Narcologie au rulat câteva filmuleţe care atrag atenţia asupra riscurilor consumului de alcool, iar doctorii au informat pacienţii privind maladiile pe care le provoacă dependenţa de tărie. În regim obişnuit au lucrat şi angajaţii de la Telefonul de încredere al Dispensarului.

Specialiştii în sănătate publică recunosc că lupta cu publicitatea la televizor este una complicată, iar statul nu pare să iasă câştigător. „Este nevoie şi de dorinţă politică pentru ca obiectivele pe care ni le propunem să fie îndeplinite. Nu ştiu în câţi ani am putea limita până la zero promovarea consumului excesiv de alcool, credem că în câţiva ani vom reuşi cel puţin să reducem cota publicităţii”, susţine Natalia Silitrari, şefa secţiei de Promovare a sănătăţii din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică. Ea afirmă că în acest an nu au fost organizate manifestări ample, din lipsă de bani. O campanie vastă însă urmează să aibă loc în 2014.

Programul naţional privind controlul alcoolului pentru anii 2012-2020 prevede ca până în 2016, peste 30 la sută din persoanele dependente de alcool să beneficieze de programe de consiliere, să fie redus numărul deceselor prin traumatisme provocate de accidente rutiere, să fie majorate accizele la alcool, iar până în 2020 să existe o evidenţă a băuturilor produse în condiţii casnice.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

până la cinci ani și construcția unor centre de zi pentru copiii de vârstă fragedă. De asemenea, construcția unor apartamente sociale pentru mamă și copil și dezvoltarea asistenței parentale profesioniste pentru plasamentele de urgență, pe termen scurt și mediu, ar putea preveni sau reduce semnificativ cazurile de deces în rândul copiilor cu vârsta de până la cinci ani.

Un alt raport cu privire la evaluarea demografică a populaţiei şi

analiza morbidității în Republica Moldova, țările vecine și Uniunea Europeană, realizat în 2010, arată că timp de 7 ani, cele mai înalte rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în raioanele Basarabeasca (21,5‰), Glodeni (21,0‰), Călăraşi (18,0‰), Cahul, Leova, Hânceşti şi Floreşti (aproximativ câte 17-16 ‰), iar cele mai scăzute - în Şoldăneşti (5,3‰), Drochia (5,4‰), Căuşeni (7,4‰) şi Ocniţa (7,6%).

Sursa: e-sanatate.md

Moldova s-ar putea confrunta cu o epidemie de rabie Moldova nu are vaccin antirabic.

Aceasta se întâmplă din cauza unui conflict apărut anul trecut între Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi firma care livrează astfel de preparate. Iar până la soluţionarea problemei, nu poate fi organizată o altă licitaţie. Între timp, oficialii spun că situaţia este gravă, iar o epidemie de rabie poate izbucni în orice moment.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor afirmă că părţile nu reuşesc să ajungă la o înţelegere în privinţa preţurilor de achiziţie.

Din acest motiv, din cele peste 780 de mii de animale domestice, doar în jur de 6 mii au fost vaccinate. „Situaţia privind rabia în ţară este nefavorabilă. Preponderent, sunt vaccinate animalele din zonele de risc, din rezerva de vaccin pe care am avut-o din licitaţia precedentă. Dacă facem o comparaţie cu anul precedent, riscul de apariţie a rabiei este permanent”, a declarat şeful direcţiei Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, Vitalie Carauş.

Totodată, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, afirmă că a solicitat Guvernului să modifice o serie de prevederi pentru a permite importul vaccinurilor până la soluţionarea conflictului. „Domnul prim-ministru a dat indicaţii ca acele vaccinuri care sunt autorizate în UE să poată să fie importate fără piedici. Avem de modificat câteva hotărâri de Guvern, în cel mai scurt timp”, a menţionat Vasile Bumacov.

Statisticile oficiale arată că, de la începutul anului, au fost înregistrate aproape 100 de cazuri de rabie, iar sursa infecţiei sunt vulpile. Legislaţia prevede că doar pisicile şi câinii sunt vaccinaţi obligatoriu contra rabiei de două ori pe an. În localitatea în care recent o vită a murit de rabie, iar 14 oameni, care au intrat în contact cu ea, sunt monitorizaţi de medici, niciun animal nu a fost vaccinat, anul acesta, împotriva bolii. Reprezentanţii Direcţiei teritoriale pentru Siguranţa Alimentelor au declarat că animalele din satul Sofia, raionul Drochia, nu au fost imunizate din lipsă de vaccinuri.

Medicii îi monitorizează pe cei care au intrat în contact cu animalul, dar exclud posibilitatea ca ei să fie bolnavi. „Fiind examinaţi de medici nu s-au găsit leziuni ale ţesuturilor moi care ar fi o poartă de infecţie”, susţine directorul spitalului din Drochia, Tudor Cojocaru. Şeful Direcţiei pentru Siguranţa Alimentelor din Drochia, Vasile Gagiu, a precizat că imunizarea vitelor împotriva rabiei nu este prevăzută în planul de vaccinare. Pe de altă parte, recunoaşte că nu au fost vaccinate nici măcar animalele pentru care procedura era obligatorie. „În această categorie intră numai câinii şi pisicile. Anul acesta nu au fost făcute, deoarece în ţară nu au fost vaccinuri”, a precizat Vasile Gagiu.

Acesta este al patrulea caz de rabie, înregistrat în Drochia în acest an. Anul trecut au fost înregistrate şase cazuri.

După publika.md

CMYK

FLUX

8

Extern

4 OCTOMBRIE 2013

Draghi: Oprirea parţială a activităţii statului federal american ar putea afecta economia globală

Oprirea parţială a activităţii statului federal american, după ce partidele din Congres nu au aprobat bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie, ar putea afecta recuperarea economiei mondiale dacă situaţia nu revine la normal în scurt timp, a avertizat preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.

Blocajul bugetar din SUA „este un risc dacă se prelungeşte”, a răspuns Draghi la o întrebare despre situaţia din SUA. „În prezent, pare că nu va fi cazul.

Dar dacă se va prelungi, este în mod cert un risc pentru recuperarea eco-

nomică din SUA şi la nivel global, astfel că nu trebuie să uităm subiectul”, a spus preşedintele BCE, citat de cotidianul The Guardian. Întrebat dacă vede o posibilitate ca Statele Unite să intre în incapacitate de plată, Draghi a afirmat: „Întrebarea aceasta este mai uşoară: Nu”.

Liderii Congresului nu au programat noi negocieri legate de buget, provocând temeri în rândul unor membri ai legislativului că disputele s-ar putea amplifica şi în cazul plafonului de îndatorare, care trebuie majorat până pe 17 octombrie pentru a evita intrarea în default a ţării.

Activităţile esenţiale ale guvernului, precum cele în domeniul securităţii, vor continua.

Oprirea parţială a activităţilor guvernului federal va costa minim 300 de milioane de dolari pe zi, într-o primă etapă, dar costurile ar putea creşte pe parcurs, potrivit firmei de consultanţă IHS. BCE a menţinut miercuri, 2 octom-

Riscuri pentru securitatea alimentară, cauzate de schimbarea climei

brie, dobânda de politică monetară la 0,5%, nivel minim record, decizia fiind anticipată de toţi analiştii consultaţi de Bloomberg.

Dolarul american este în scădere în urma suspendării parţiale a activităţii guvernului federal al SUA, investitorii anticipând că impasul politic în ceea ce priveşte bugetul şi plafonul datoriei publice va întârzia momentul când Rezerva Federală va începe să reducă achiziţiile de obligaţiuni.

Programul de relaxare cantitativă al Rezervei Federale, prin care banca centrală a SUA injectează lunar 85 de miliarde de dolari în pieţe prin achiziţia de obligaţiuni, a tras în jos valoarea dolarului.

Indicele dolarului calculat de Bloomberg a scăzut cu 0,75% din 17 septembrie, cu două zile înainte ca Rezerva Federală să decidă, contrar aşteptărilor, menţinerea programului de lichiditate, acuzând creşterea economică slabă. „Dacă problema fiscală va con-

tinua, Fed va fi probabil mai puţin dispusă să reducă măsurile de stimulare a economiei. Dolarul va suferi”, comentează pentru Bloomberg James Kwok, director de management valutar la fondul Amundi, cu active în administrare de aproximativ 1.000 miliarde de dolari.

După eşuarea negocierilor din Congresul SUA pentru un compromis pe tema bugetului înainte de termenul limită de 1 octombrie, liderii din legislativul american nu au programat noi întâlniri pentru continuarea discuţiilor.

După mediafax.ro

România: zăcăminte importante, luate de marile companii pe nimic şi în secret, cu ajutorul spionilor Spioni care vânează informaţii despre zăcăminte secrete, companii care cumpără pe nimic şi exploatează tot ce pot. Interese de miliarde şi un stat care a distrus cu bună ştiinţă o întreagă industrie.

Schimbarea de climă a devenit unul dintre riscurile principale pentru securitatea mâncării, în condiţiile în care secete, inundaţii şi uragane vor induce volatilitate în preţ şi producţie, după cum prezintă un raport al agenţiei de agricultură ONU, scrie Financial Times.

Criza alimentară din 2007-2008, când preţurile alimentelor au crescut în ţările aflate în dezvoltare, a avut rădăcina în secetele din jurul lumii, inclusiv cele din Argentina şi Vietnam.

Interdicţia Rusiei de a exporta grâu din 2010-2011 a cauzat o secetă severă, care a dus, de asemenea, la instabilitatea statelor africane şi la o creştere masivă a preţului pâinii.

Tiparele imprevizibile ale vremii, care au dus la pierderea recoltelor de grâu, orez şi porumb, au continuat să ţină guvernele în alertă maximă. Anul trecut, Marea Britanie a fost lovită de cea mai mare secetă din ultimii 50 de ani, dar şi zona Mării Negre din Rusia, Kazahstanul şi Ucraina au suferit din cauza lipsei de precipitaţii. „Clima va juca un rol şi mai important în securitatea mâncării”, a spus Josef Schmidhuber de la Organizaţia de Alimentaţie şi Agricultură.

Riscul în creştere cauzat de vremea imprevizibilă duce la creşterea preţului şi la posibilitatea ca fermierii să investească mai puţin în domeniile agricole, de teamă să nu le fie afectată producţia. În ciuda îngrijorărilor recente că fluctuaţia preţului alimentelor va duce la inflaţia preţului mâncării, un raport publicat de Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă şi de Programul Alimentar Mondial, susţine că volatilitatea preţului afectează mai mult fermierii din ţările în dezvoltare decât consumatorii. În timp ce numărul persoanelor subnutrite a scăzut cu 3% în perioada 2011-2013, faţă de 2010-2012, unul din opt oameni au şanse să sufere de foame, conform raportului.

Sursa: Ziarul Financiar

De câteva săptămâni, atmosfera e otrăvită de scandalul Roşia Montană şi România s-a împărţit în două. În toată această agitaţie, am uitat să ne gândim însă la cum am ajuns aici.

Timp de 15 ani, ne-am sabotat singuri, zăcăminte bogate au fost declarate epuizate, minele au fost închise de-a valma, iar utilajele vândute la fier vechi. În studii şi hărţi geologice, statul nu a mai investit un leu.

Acum, nici nu mai are cu ce să-şi exploateze resursele, nici ce să ofere ca să devină partener de afaceri. Şi, profitând de slăbiciunea noastră, spionii vin să scormonească după informaţii, iar marile companii să ia pe nimic şi în secret zăcăminte importante.

Vă reamintim de cel mai nou caz de spionaj, petrecut chiar sub nasul autorităţilor din România. Interesul ruşilor pentru zăcământul de la Moldova Nouă datează din 2011. Firma elveţiană cu sediul la Moscova, Mineco AG, intenţiona să preia MOLDOMIN, intrată în faliment în 2010, unde urma să investească 150 de milioane de euro.

Mineco este formată dintr-un grup de companii şi, la acel moment, avea mine în Serbia şi Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are şi o reprezentanţă la Moscova.

Un cetăţean rus de 42 de ani a primit interdicţia de a părăsi Bucureştiul după ce, pe aeroportul Otopeni, s-au găsit asupra lui documente clasificate referitoare la exploatările din zona Moldova Nouă. Informaţiile i-ar fi fost furnizate de conducerea companiei IPROMIN, care neagă orice implicare în acest caz.

Zăcământul de la Moldova Nouă a fost abandonat, deşi era complet funcţional în 2009, când Ministerul Economiei era condus de Adrian Videanu.

Preţul cuprului la bursă

Motivând că Moldomin este o companie în care statul nu merită să bage bani pentru că nu este rentabilă, cifrele dovedesc contrariul: pe bursă, datorită cererii mari de cupru din partea Chinei, metalul a ajuns să fie cotat şi cu 10.000 de dolari, în 2011. În prezent, deşi preţul a coborât puţin, tendinţa preţului este în creştere, confirmă analiştii.

Cum s-a distrus MOLDOMIN

Pentru că era considerată nerentabilă, statul a decis să dea compania pe mâna unui lichidator judiciar, care a vândut-o la

fier vechi! Astfel, în trei ani de zile, colosul din Moldova Nouă a ajuns un morman uriaş de beton, un schelet al afacerilor uriaşe pe care „oamenii deştepţi” le-au făcut fără drept de apel din partea naivilor. „Din vânzarea companiei la fier vechi s-au făcut milioane de euro. Nu mai aveau facturi să acopere sumele de bani primite”, declară pentru În Premieră primarul din Moldova Nouă.

RIDICOLUL la care asistăm muţi:

În anul 2011, cuprul a atins un maxim istoric pe burse, fiind cotat cu 10.000 de dolari. La noi, în România, după ce s-a vândut întreaga companie la fier vechi, zăcământul de cupru din Moldova Nouă este vândut şi el. Pentru o sumă RIDICOLĂ de doar 4 milioane de euro, către compania MINECO din Serbia, care primeşte nefiresc de rapid licenţa de exploatare!

Pentru că afacerea „mirosea” de la o poştă, Administraţia Financiară a luat atitudine şi a adus în faţa instanţei cazul de la Moldova Nouă. După acuzaţii de mită, un flagrant care scoate la iveală un judecător murdar din Timişoara, serbii de la MINECO dispar imediat din peisaj.

Fostul director de la Moldomin îşi aminteşte că acelaşi lucru s-ar fi dorit şi în 2002. Atunci când omul de afaceri de origine română Frank Timiş ar fi dorit să pună mâna pe drepturile de exploatare de la Moldova Nouă pe gratis.

Iar situaţia nu se opreşte aici. Acelaşi scenariu, mut, grotesc, umilitor pentru ţara noastră şi batjocoritor în faţa românilor indiferenţi se petrece cu cele mai multe companii. „Toată lumea râvneşte Apusenii noştri!” De ce? Pentru că resursele care se află aici, ignorate sau ascunse voit de autorităţile noastre, sunt extrem de bogate!

Sursa: antena3.ro

CMYK

Alarmant

4 OCTOMBRIE 2013

9

FLUX

Populaţia de la sate, mai bătrână şi mai bolnavă În mediul rural locuiesc mai mulţi vârstnici decât în mediul urban. Tot acolo persoanele în etate sunt mai des afectate de boli, inclusiv grave. De asemenea, la sate este mai mare şi rata mortalităţii printre persoanele în vârstă de peste 60 de ani. Această situaţie se conturează din informaţiile prezentate de Biroul Naţional de Statistică (BNS) privind situaţia vârstnicilor în anul 2012.

Două treimi dintre vârstnici locuiesc la sat

Potrivit statisticii, la începutul anului 2013, în Republica Moldova locuiau peste 544 de mii de persoane în vârstă de 60 şi peste, dintre care mai mult de jumătate (60,3%) sunt femei.

Aproximativ două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vârstă, s-a stabilit că fiecare a treia persoană are vârsta cuprinsă între 60 şi 64 de ani, iar 14,1% sunt persoanele care au împlinit vârsta de 80 de ani.

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani a crescut nesemnificativ, dar în anul 2012 coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a mărit comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 15,3%. Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezintă 15,8% din totalul populaţiei rurale, faţă de 14,6% în mediul urban.

Bolile aparatului circulator fac ravagii printre vârstnici

Cu referire la mortalitatea vârstnicilor, BNS menţionează că principalele cauze de deces sunt bolile aparatului circulator (70,4% din totalul decedaţi-

lor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (12,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,7%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” - în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

La 1000 populaţie în vârstă de 60 şi peste revin în medie anual circa 53 de persoane decedate, mortalitatea vârstnicilor fiind mai mare în mediul rural (60 de decedaţi la 1000 populaţie faţă de 43 de decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (62 de decedaţi la 1000 populaţie faţă de 48 de decedaţi pentru femeile de vârsta respectivă). În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vârsta de 60 de ani constituie 19,3 ani, iar a bărbaţilor – 15,5 ani, diferenţa fiind de 3,8 ani.

Speranţa de viaţă a vârstnicilor din mediul urban este mai mare cu 2,1 ani decât a celor din mediul rural, fiind, respectiv, de 18,9 şi 16,8 ani.

O preocupare specială o reprezintă problemele de sănătate ale vârstnicilor, care îşi pun amprenta asupra longevităţii. Ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se atestă predominarea cazurilor de tumori maligne. În medie, 56% dintre cazurile noi de tumori maligne sunt înregistrate la persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste, în anul 2012 înregistrându-se peste 4,6 mii de persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. La 100 mii populaţie de vârsta respectivă revin 860 de cazuri noi de tumori maligne. Bărbaţii suferă mai des de tumori maligne, respectiv la 100 mii de bărbaţi în vârstă de 60 de ani şi peste revin anual 1124 de cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 687 de cazuri la femei de vârsta respectivă. Pentru grupul de vârstă 70-74 de ani, se înregistrează cea mai înaltă rată a incidenţei prin

tumori maligne: 1374 de cazuri la 100 mii de bărbaţi de vârsta respectivă şi 793 de cazuri la 100 mii de femei.

După localizare, tumorile maligne cel mai frecvent se găsesc la nivelul traheii, bronhiilor şi pulmonului, dar şi la nivelul stomacului. Bărbaţii preponderent suferă de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, stomacului, iar la femei se atestă localizarea mai frecventă a acestei boli la nivelul pielii, colonului. În anul 2012, la nivel de ţară s-au înregistrat 3168 de cazuri noi de tuberculoză, predominant în rândul populaţiei masculine, circa 71%. Comparativ cu anul precedent, numărul de cazuri de tuberculoză s-a diminuat cu circa 0,4%. În structura incidenţei prin tuberculoză activă cazurile vârstnicilor reprezintă 18,8% din total cazuri înregistrate, cele mai afectate fiind persoanele în vârstă de 55-64 de ani, în special bărbaţii. La 100 mii de locuitori în vârstă de 55-64 de ani, revin 102 cazuri noi de tuberculoză activă: 176 de cazuri pentru bărbaţi şi 43 de cazuri pentru femei. Circa 97 la sută din totalul cazurilor de tuberculoză activă reprezintă tuberculoza aparatului respirator.

Doar 5 la sută dintre vârstnici declară că au o stare bună de sănătate

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 5,3% dintre persoanele vârstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, 56,3% – satisfăcătoare, iar 38,4% o consideră că este rea sau foarte rea. Persoanele în etate din mediul urban (63,3%) declară mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare decât cei din mediul rural (51,7%), în timp ce starea de sănătate rea sau foarte rea este mai frecvent declarată în mediul rural (42,9% faţă de 31,5% în urban).

Repartiţia vârstnicilor pe grupe de vârstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2013

Decedaţi în vârstă de 60 ani şi peste după principalele clase ale cauzelor de deces

Circa 71% dintre vârstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (47,4%), boli ale sistemului osteoarticular (16,0%), boli ale aparatului digestiv (10,1%).

Pe parcursul anului 2012, conform rezultatelor expertizărilor primare, au fost înregistrate 12,6 mii de persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,3 mii de femei în vârstă de 57 de ani şi peste, şi 0,4 mii de bărbaţi în vârstă de 62 de ani şi mai mult.

Cazurile noi de dizabilitate sunt mai frecvente în mediul urban, acestea alcătuiesc peste 58,4% din totalul vârstnicilor cu dizabilitate primară. Respectiv, rata persoanelor cu dizabilităţi caz nou constituie 169 de persoane la 100 mii de populaţie din mediul urban faţă de 81de persoane la 100 mii de populaţie din mediul rural.

Numărul pensionarilor este în creştere

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 01 ianuarie 2013, în evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 649,9 mii de pensionari sau cu 11,6 mii de persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 75% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vârstă.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la 01.01.2013 a constituit 987 de lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 9,6%, iar comparativ cu 2005 valoarea nominală a pensiei s-a majorat de 2,5 ori.

Totodată, în anul 2012, valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1302,8 lei, fiind în scădere faţă de anul precedent cu 0,2 puncte procentuale. Pe de altă parte, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vârstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 75,8%.

Bătrânii de la sat sunt mai activi din punct de vedere economic

Mortalitatea vârstnicilor, la 1000 de locuitori pe medii de reşedinţă şi sexe

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2012, numărul persoanelor vârstnice (60 de ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 73,5 mii, ceea ce constituie 6,1% din totalul persoanelor active şi 13,9% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic au

alcătuit 86,1% din numărul total al persoanelor din această categorie de vârstă.

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 72,9 mii, ceea ce constituie 6,4% din totalul populaţiei ocupate.

Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 57,6% dintre vârstnicii ocupaţi sunt din mediul rural, unde marea majoritate activau în agricultură, preponderent în gospodăria auxiliară proprie.

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2012, din total gospodării, 40,8% au în componenţa lor cel puţin o persoană în vârstă de 60 de ani şi peste. Circa 64% din aceste gospodării sunt formate doar din vârstnici, iar restul sunt gospodării în a căror componenţă sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vârstnici, 59,7% se regăsesc în mediul rural şi, respectiv, 40,3% în urban. Cel mai des, aceste persoane locuiesc singure (63,4%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 36,1%.

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existenţă sunt prestaţiile sociale (65,8%).

Dat fiind că o parte dintre persoanele în etate sunt economic active, respectiv veniturile acestora au la bază şi alte surse, cum ar fi activităţile salariale (8,9%) şi activitatea individuală agricolă (11,4%).

Oamenii în etate îşi achită cu greu facturile

Achitarea serviciilor de întreţinere a locuinţei este o povară pentru gospodăriile în a căror componenţă sunt şi bătrâni. Opt din zece astfel de gospodării întâmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării – la achitarea gazelor naturale şi circa ¼ din aceste gospodării achită cu greu facturile pentru energia electrică. Ca rezultat, în mediul urban 36,% din gospodării formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe când în mediul rural, unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi, doar 23,1% din această categorie sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 62,2% din gospodăriile cu vârstnici au menţionat că trăiesc la fel, 36,1% au spus că mai rău sau mult mai rău şi numai 1,7% au afirmat că s-au îmbunătăţit condiţiile de trai.

FLUX

FLUX

10

Cultur=

4 OCTOMBRIE 2013

VERNISAJ

Retrospectiva Bienalei Internaţionale de Gravură Contemporană „Iosif Iser” Ploieşti, 1993-2013 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei găzduieşte, în perioada 3 octombrie - 3 noiembrie 2013 expoziţia Retrospectiva Bienalei Internaţionale de Gravură Contemporană „Iosif Iser” Ploieşti, 1993-2013, care reprezintă un proiect cultural comun între Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ din Chişinău, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” şi Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău.

În cadrul acestei expoziţii puteţi vedea în sălile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău o selecţie de lucrări din cele 9 ediţii desfăşurate până în prezent ale Bienalei Internaţionale de Gravură Contemporană „Iosif Iser”.

Retrospectiva cuprinde o parte dintre lucrările premiate în perioada 1993-2011, precum şi lucrări aparţinând participanţilor din Republica Moldova la Bienală. Expoziţia îşi propune să prezinte publicului avizat de la Chişinău o panoramă a gravurii internaţionale contemporane şi să consolideze legăturile dintre mediile culturale din România şi Republica Moldova, nu în ultimul rând şi prin creşterea participării

artiştilor din Republica Moldova la ediţiile viitoare ale Bienalei.

Bienala Internaţională de Gravură Contemporană „Iosif Iser” este singura manifestare de acest gen din România şi se adresează tuturor artiştilor profesionişti români şi străini interesaţi, indiferent de vârstă, este deschisă tuturor tehnicilor de gravură şi se finalizează printr-o amplă expoziţie dotată cu premii. Distincţiile sunt acordate, în urma unei jurizări profesioniste, de instituţii de stat şi de organizaţii non-guvernamentale, precum Instituţia Prefectului Judeţului Prahova, Consiliul Judeţean Prahova, Primăria Municipiului Ploieşti, Muzeul Judeţean de Artă Prahova Ion Ionescu-Quintus, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Societatea Colecţionarilor de Artă din România etc. Operele premiate, dar şi o mare parte din celelalte lucrări prezentate intră în colecţiile Muzeului de Artă din Ploieşti, îmbogăţindu-le atât pe acestea, cât şi patrimoniul cultural naţional.

La ediţiile trecute au participat mai bine de 1000 de artişti din România, Republica Moldova, Argentina, Austria, Belarus, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, China, Columbia, Croaţia, Egipt, Finlanda, Franţa, Grecia, Israel, Italia, Japo-

CRIZA FINANCIARĂ LOVEŞTE GREU ÎN CULTURĂ

„Opera poporului” intră în faliment

nia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Rusia, Serbia, Slovenia, SUA, Thailanda, Turcia, Ucraina etc., au fost expuse mai mult de 3000 de lucrări şi peste 80 de opere premiate au intrat în colecţiile Muzeului Judeţean de Artă Prahova Ion Ionescu-Quintus. „O asemenea reprezentativitate şi geografică, şi din punctul de vedere al tehnicilor (litografie, xilogravură, linogravură, pointe-sèche, aquaforte, aquatinta, mezzotinta, intaglio, serigrafie, relief print, imprimare digitală, gipsografie, timbru sec, monoprint, cyanotype, CAD etc.) permite prezentarea, pentru prima dată în România, a unei panorame mondiale a gravurii. Trebuie, de asemenea, remarcată, ca deosebit de onorantă, participarea de substanţă a şcolilor de gravură de veche tradiţie din Polonia, Japonia şi Italia. De asemenea, prezenţa unui mare număr de lucrări realizate în diferite tehnici de gravură şi datorate unor artişti reprezentativi din toate zonele geografice ale lumii permite valorificarea, prin expunere, a unei adevărate oferte educaţionale, publicul avizat, dar şi cel foarte tânăr având acces la un adevărat regal artistic”, se menţionează într-un comunicat al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

MĂRUL DISCORDIEI

Hollywoodul, acuzat de colaborare cu naziştii Cartea unui scriitor australian care abordează istoria Hollywoodului din anii '30 din perspectiva unei colaborări strânse între naziştii şi directorii de studiouri naşte controverse aprinse în rândul istoricilor, al criticilor de film şi al presei de specialitate.

New York City Opera, a doua Operă din New York ca importanţă, a anunţat luni că şi-a anulat stagiunea din această toamnă, întrucât nu a reuşit să obţină suma de 7 milioane de dolari de care avea nevoie pentru a evita falimentul.

«Vom anula stagiunea din această toamnă şi vom solicita plasarea sub incidenţa legii falimentului, dacă nu vom obţine fondurile necesare pentru a ne finanţa stagiunea până la miezul nopţii de luni», a anunţat weekend-ul trecut directorul artistic al instituţiei, George Steel. Luni dimineaţă, instituţia reuşise să adune doar 2 milioane de dolari din cele 7 milioane de dolari necesare.

New York City Opera (NYCO), denumită «Opera poporului», a fost înfiinţată în 1944, cu obiectivul de a face ca muzica de operă să devină accesibilă unui public cât mai larg, cu bilete vândute la preţuri rezonabile.

Tenorul Placido Domingo şi soprana americană Beverly Sills şi-au lansat carierele, în anii ‘60, în această operă.

Instituţia se confruntă de câţiva ani cu dificultăţi financiare persistente, iar consiliul de administraţie a decis săptămâna trecută să ceară falimentul dacă nu va reuşi să adune cele 7 milioane de dolari.

Spectacolul de sâmbătă seară - «Anna Nicole», compus de Mark-Anthony Turnage, susţinut la Academia de muzică

din Brooklyn - a avut o încărcătură emoţională deosebită. Mulţi dintre muzicieni aveau lacrimi în ochi atunci când au revenit pe scenă pentru a saluta publicul, considerând că acela a fost ultimul spectacol realizat de NYCO. Tenorul Placido Domingo a declarat că regretă dispariţia anunţată a acestei instituţii prestigioase din peisajul cultural-artistic newyorkez.

«Eu sunt doar unul dintre numeroşii interpreţi care au beneficiat de o pregătire profesională şi de încurajări esenţiale în această companie artistică în cei 70 de ani de existenţă ai ei», a declarat tenorul spaniol pentru „Wall Street Journal”.

«Este îngrozitor de trist faptul că un oraş atât de mare şi de bogat cum este New York nu poate să susţină o a doua instituţie de Operă, care este capabilă să îşi asume riscuri cu repertoriul, să angajeze interpreţi relativ lipsiţi de experienţă şi să producă experimente artistice pe care o instituţie uriaşă precum Met (Metropolitan Opera, principala Operă din New York, n.r.), pur şi simplu, nu poate să le facă», a adăugat Placido Domingo.

New York City Opera, care oferea, totodată, programe educative pentru mii de copii, a făcut parte din Lincoln Center din 1966 până în 2010, dar dificultăţile financiare au obligat-o să îşi mute sediul în Manhattan şi să îşi reducă substanţial producţia artistică.

După zece ani de cercetări şi de dezgropat arhive din Germania şi Statele Unite ale Americii, Ben Urwand, un scriitor de origini australiene, absolvent al Universităţii Harvard, relatează, în «Colaborarea: Pactul Hollywoodului cu Hitler», relaţia de adaptare tacită a studiourilor majore de film cu Germania Nazistă de-a lungul anilor 30, potrivit unui comentariu publicat în „The Washington Post”, al scriitorului Melvin Jules Bookiet, profesor şi autor a opt cărţi de ficţiune.

«Colaborarea» a stârnit numeroase recenzii critice în presa de specialitate, scrie şi bbc.com.

«Este o ruşine», a etichetat cartea David Denby de la publicaţia „The New Yorker”, unul dintre criticii de film de top ai Americii.

«Am sunat la Harvard University Press să o retragă. Este plină de presupuneri neverificate.»

«Calomniatoare şi anistorică», sună o altă descriere a cărţii, care îi aparţine istoricului Thomas Doherty (unul dintre cei mai vocali critici ai lui Ben Urwand) şi care a apărut în publicaţia de specialitate „The Hollywood Reporter”.

Unghiul de abordare a lui

Urwand este acela că cei care conduceau marile studiouri de film ale Americii, departe de a avea un comportament de sfinţi care să opună rezistenţă puterii crescânde a lui Hitler în Europa, s-au conformat solicitărilor naziştilor şi chiar au colaborat cu ei.

Astfel, potrivit washingtonpost.com, proiecte cinematografice care nu primeau aprobarea din partea Germaniei erau anulate, altele erau modificate până la pierderea esenţei iniţiale. Motivul studiourilor pentru cedarea în faţa presiunilor externe a fost de ordin financiar.

Germania era, în acea perioadă, a doua cea mai mare piaţă internaţională pentru ei, iar directorii doreau să protejeze succesul de box office pentru filme precum «Broadway Melody of 1936» şi desenele cu Mickey Mouse, un personaj preferat al lui Hitler.

La început, Germania a reclamat că imagini din război prezente în filmele de la Hollywood pătau onoarea naţională. Apoi, a cerut protejarea «sentimentelor rasiale sănătoase», după care a căutat să interzică în filme evreii ca personaje care trezesc compasiune.

Ironia acestei ipocrizii, continuă Melvin Jules Bookiet în comentariul din „Washington Post”, este cu atât mai mare cu cât majoritatea directorilor de studiouri care au acces la cererile germanilor de a prelua controlul erau ei înşişi evrei, în multe cazuri refugiaţi din Europa.

Unwand vorbeşte în cartea sa şi despre reprezentantul diplomatic în Los Angeles din partea

celui de-al Treilea Reich, Georg Gysslin. Considerat «consulul lui Hitler la Hollywood», acesta avea rolul specific de a monitoriza activitatea studiourilor.

Urwand analizează intervenţia germanilor în diverse filme, printre care «Hells Angels”, “All Quiet on the Western Front” şi “It Can’t Happen Here”, fabula lui Sinclar Lewis despre fascismul din America. Deşi Germania nu ar fi plătit niciodată în mod direct pentru astfel de favoruri, scopul ţării putea fi caracterizat drept «plasare de produs propagandistic». În ceea ce priveşte numeroasele critici aduse cărţii, argumentează scriitorul Bookiet, principala problemă cu ipoteza lui Urwand este presupunerea subînţeleasă că Louis B. Mayer, William Fox, fraţii Warner şi alţii ar fi trebuit să acţioneze conform unui standard mai înalt în condiţiile în care nu erau nici aleşi să reprezinte vreun model, nici filozofi morali.

Urwand nu crede că mai urmează şi alte astfel de dezvăluiri, scrie bbc.com: «Nu este uşor să ajungi la adevărul despre legătura exactă a studiourilor cu naziştii - dar nici nu este clar în întregime de ce acuzaţiile lui Urwand i-a inflamat atât de rău pe criticii săi».

Scriitorul australian îşi menţine poziţia în faţa comentariilor critice: «Tot ce susţin este bazat pe materiale de arhivă. Totul în cartea mea este documentat», afirmă Urwand, citat de site-ul BBC.

Cultur=

4 OCTOMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

…INCLUSIV, COMPARAŢIE ÎNTRE NERO ŞI… CEAUŞESCU (Pagini de jurnal)

28.I.1992 Ieri, vine pe la redacţie pictorul Andrei Sârbu: îi dau invitaţia pentru o expoziţie la Cluj – el, Negură, Jereghi şi Zbârnea. Simt că aceasta e o mare surpriză pentru el, împreună cu câteva exemplare din nr. 10/ 1991 al excelentei reviste „Steaua”, în care, europeneşte sută la sută, este inserată, prin aplicaţie la pagină, prin încleiere, o reproducere a lucrării sale „Butucenii”. E drept că sumar, Sârbu e dat… peste un număr, în 11, însă, la pag. 33, lucrarea sa e atribuită lui … Van Gogh! Confuzie măgulitoare…

Vorbim cu Andrei şi despre colecţia „Poezii de duminică” – pe coperta tuturor plachetelor va fi reprodusă câte o lucrare de-a sa. Generosul pictor-amic îmi promite să-mi dăruiască un tablou. Deja sunt curios… Şi nerăbdător… Şi chiar prind a căuta loc în pinacoteca noastră…

Azi, intră operatorul de cinema Nicolae Cernomoreţ. Boleşte, are tensiune. La un moment dat, scoate două aparate de fotografiat şi zice să-mi facă poze, poate iese ceva… Ia cadre în birou, apoi ieşim în curtea interioară a Casei Scriitorilor. (E ceva să ai un cumătru fotograf…)

Ceva dramatic despre obsesia jurnalului intim. În 1975, Ion Vlasiu mărturisea pentru radio Cluj: „…mă gândesc la toate jurnalele mele obsedate de singurătate. În fiecare an fac un jurnal de 200-250 de pagini. Înainte de a veni aici am scris cinci pagini. Deşi am zis: nu, nu mai vreau să scriu jurnale! Jurnalul m-a acaparat, a devenit un viciu, sunt sigur că este un viciu care a ajuns la un aspect parazitar, trebuie să duc o luptă ca împotriva fumatului, ca împotriva alcoolului”.

30.I.1992 Noi, literaţii chişinăuieni, ne-am făcut destule pozne unii altora, ne-am dezlănţuit furibunzi în sincerităţi necruţătoare de învinuiri reciproce, astfel că face să ţinem cont de remarca lui Emil Cioran: „…scriitorii – suferind cu toţii de o memorie prodigioasă – sunt incapabili să uite o insolenţă prea clarvăzătoare” (În eseul „Mircea Eliade”). În ce mă priveşte, acest vizavi se referă la raporturile mele cu Es. şi Mor., ca protagonişti-instigatori, pizmuitori, dar şi la alţii ceva mai camuflaţi, dar ranchiunoşi şi tresărind de nerăbdare în ambuscada lor de cârtiţe. Când, când vine clipa să-i arătăm noi lui?!

Nu e prea bine că sunt un anxios. Dar poate că tocmai această calitate îmi ritmează cât de cât energic viaţa, munca. Poate că neliniştea aceasta încordată mă şi „tratează” de abulie, făcându-mă să fiu în stare de a mă impune, de-a avea voinţă.

31.I.1992 Când, în dialogul nostru băcăuan, Andrei Pleşu îmi spusese că a pus la cale cu editorii de la „Humanitas” să lanseze o colecţie de texte ale misticilor – Terra lucida, – eu, nefiind la curent cu tema şi tratatele, consideram că tema e restrânsă ca tratare, însă astăzi aflu un lucru general, dar, concomitent, convingător ca argumente: misticii au scris foarte mult şi, deci, Terra lucida are din ce se împlini. În „Despre neajunsul de a trăi”, Cioran are şi următorul pasaj: „Rămâi întotdeauna uimit, văzând că marii mistici au produs atât de mult, că au lăsat un număr atât de însemnat de tratate”.

4.II.1992

8.II.1992

Vineri, avu loc întrunirea juriului pentru Premiile USM. La prima etapă, volumul de dialoguri „Umbra ca martor” a întrunit punctajul care l-a plasat pe locul doi. În concurs au rămas 7-8 cărţi: Cioclea, Butnaru, Esinencu, Popa, Nic. Vieru, D. Matcovschi… Cel din urmă, atins, probabil, de faptul că „Imnele şi blestemele” sale au întrunit mult mai puţine sufragii decât se aştepta, depune la conducerea US o „Rugă” insinuantă la adresa „ciocanilor-mitocanilor” care sunt incluşi în juriu, pentru a-i drămălui cartea vieţii, făcând acest lucru cu incompetenţă şi rea-voinţă: chipurile, Matcovschi roagă să-i fie retrasă cartea din cursa premierii. Pare a fi o mişcare de şah, ca să iasă în evidenţă: dorinţa de a obţine un premiu (însă unul), chiar dacă… Doamne, iartă…

Apoi D. Matcovschi îmi telefonează tot mai des. Deranjul său: eliberarea, zice, nelegitimă, a lui Struţ (şoferul care l-a accidentat f. grav); nelegitimă şi sfidătoare!

Mai conciliator ca de obicei, îmi dă dreptate în unele chestiuni ce ţin de discuţiile noastre trecute.

În revista „Steaua” nr. 11/ 1991, Călin Maniclici publică o recenzie la cartea mea de eseuri „Umbra ca martor”, intitulată: „Perspectivă culturală asupra literaturii”; paralel, o alta, la cartea lui Ion Ciocanu „Dreptul la critică”, de unde şi concluzia „comparatistă”: „Mai tânărul Leo Butnaru încarnează tendinţa de sincronizare culturală cu România şi de asumare, asimilare a căutărilor exercitate asupra limbajelor artistice, dincolo de tentativa de apropiere la care m-am referit Ion Ciocanu este exponentul tendinţelor de revigorare naţională prin etic, a generaţiei care şi-a făcut acţiunea morală asupra colectivităţii căreia în aparţine, un scop politic, sau un mijloc de acţiune politică”.

5.II.1992 Ieri, am fost invitaţi cu Zinovia de An. Codru, să-i vizionăm, în premieră, lungmetrajul documentar (1,4 ore) „Eminescu”. Pe-alocuri, imagini fascinante, asociative, metaforice psihopeisajistice, să zic, revelatorii. Cursivitatea generală a peliculei este una didactică, pedagogică. Deci, nu s-a mizat pe „alte” unghiuri interpretative, mergându-se relativ cuminte pe căi sigure, dar mai puţin îmbietoare pentru cei care cunosc fabulaţia vieţii lui Eminescu şi opera sa. Cu părere de rău, coloana sonoră este „perforată” de erori şi stridenţe acustice: accente puse anapoda, versuri citite încâlcit, rostiri bizare ale denumirilor străine. Anatol e convins că a izbândit, dar cade de acord cu observaţiile noastre, rugând ca USM să facă vreun demers (ceea ce s-a şi făcut astăzi) la Fondul Culturii, ca să i se acorde peste 100 de mii de ruble pentru refacerea coloanei sonore şi pentru multiplicarea copiilor.

Apoi, cu Cimpoi şi Suceveanu, ne pomenim în apartamentul lui Codru. O mică agapă în cabinetul de lucru: bibliotecă medie-modestă ca valoare, pentru care demult nu s-au mai făcut achiziţii noi. Literatura română din ultimii ani e lipsă. Mai înţelegi că în acest birou demult nu a mai lucrat scriitorul Codru; în ipostază de regizor şi autor de scenariu, din august 1989, el e pe platoul de filmare şi în sala de montaj de la „Moldova-film”.

Asta e: luptăm fiecare cum poate pentru existenţă.

6.II.1992 În sfârşit, ieri mi-am văzut masca jucată de maestrul Glebus Sainciuc. Am ajuns în atelierul său împreună cu scriitorul bucureştean Vasile Andronache, M. Cimpoi, A. Codru. Prezent şi A. Burac. Masca e cu priză hazlie. La atelier, veni vorba şi de Andrei Pleşu. Burac îl condamnă drept nimicfăcător şi distrugător, vreme cât a deţinut postul de ministru al culturii. Dar eu cred că alunecosul chişinăuian, ca şi ceilalţi, nu prea au dreptate. Şi până azi rămân fascinat de neobişnuita disponibilitate spirituală a lui Pleşu. A venit vorba şi despre documentarul „Exerciţii de admiraţie”, a cărei primă parte a fost transmisă ieri seară la TVR 1: Liiceanu, Tuţea, alţii într-un film despre Emil Cioran, cu primă şi extraordinară intervenţie de cameră de filmat în locuinţa filosofului – modestă, modestă! – de la mansarda casei nr. 21, Rue de l’Odeon. Aştept cu nerăbdare celelalte 4 episoade.

9.II.1992 Ieri, la USM, întâlnire cu destul de cunoscutul şi contradictoriul ca personalitate Iosif Constantin Drăgan. Milionarul a venit să-şi consolideze şi capitalul moral, politic. Speranţele unora (Cimpoi, Saka etc.) de a obţine cadouri generoase – maşini tipografice, utilaje, – au cam eşuat.

Zice-se, milionarul vrea să cumpere tipografia „Universul”. Prevederea dumisale e aceeaşi, pe care am cunoscut-o din volumele de dialoguri ţinute la radio Cluj „Dincoace şi dincolo de Styx”, îngrijite de V. Rebreanu şi M. Scorobete.

I-am adresat unele întrebări, a căror concreteţe îl făcu pe dl Drăgan să mă întrebe de unde ştiu ceea ce ştiu. I-am arătat dialogul dumisale din volumul amintit. Eram aproape sigur că nu ştia de el. Surpriza-i s-a soldat cu obţinerea „Styx”ului, pe care i l-am cedat. Da, am remarcat că nu este indiferent faţă de conturul unei biografii pe care şi-o doreşte una deosebită, glorioasă chiar.

Am dialogat. Să vedem ce iese când „cobor” textul de pe banda magnetică.

11.II.1992 Duminică, am întocmit chestionarele pentru dialogurile cu Busuioc, Suceveanu, Saka.

Au acceptat cu toţii să răspundă. Saka îmi propune să-i citesc întrebările la telefon. Sunt sigur că l-au convins că atare ispitiri nu i-au mai fost adresate altădată. Astăzi trece pe la US să preia chestionarul.

22.II.1992 Acum o săptămână, George Ţărnea, aflat în vizită la noi, îmi spunea lucruri de-a dreptul curioase. Cică tentativele de a-l compara pe Ceauşescu cu Dracula, cu Hitler etc. ar fi stupide. Există doar un singur personaj care se apropie structural de „geniul” de la Scorniceşti şi care este împăratul roman Nero. Explicaţiile: Ceauşescu avea o intuiţie ţărănească extraordinară, nativă, funcţiona pe un teritoriu al spiritualităţii rurale străvechi cu nişte rădăcini oculte. Pe de altă parte, Nero a fost cel căruia i-a trăsnit prin cap să convoace o legiune a artiştilor – augurii săi, artişti. Păstrând proporţiile şi fără a cădea în desuetudine, mai zicea Ţărnea, între „Cântarea României” a lui Ceauşescu şi oficierile augurilor lui Nero există totuşi similitudini. Apoi dorinţa de a reclădi într-un timp relativ scurt o cetate precum şi-o visa; dorinţa de a împăca şi capra, şi varza, de a împăca spiritul său impulsiv cu aplecarea către artă şi dorinţa de a fi un om superior prin artă – toate lucrurile acestea au creat un melanj monstruos.

29.II.1992 Necesitatea sentimentului de umilinţă?...

Când un coleg mai tânăr scrie ceva care îl compromite ca slab de înger faţă de conjuncturiştii comunişti, Nic. Breban îi spune: „Fii bucuros. În felul acesta voi o să vă câştigaţi pentru viaţă sentimentul umilinţei. N-o să vă credeţi niciodată imbatabili şi paranoici ai celor din jur. În felul acesta voi veţi fi câştigat o înţelepciune, o experienţă a umilinţei în virtute, care e foarte necesară intelectualului care trebuie să educe”.

(Dar oare el însuşi urmează astea?)

FLUX

CALEIDOSCOP

4 octombrie Evenimente 1209: Otto al IV-lea este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman de către Papa Inocențiu al III-lea 1582: Papa Grigore al XIII-lea aplică Calendarul gregorian în Italia, Polonia, Portugalia și Spania; 4 octombrie a acestui an devine 15 octombrie 1745: Francisc I, împărat Roman, soțul Mariei Tereza, este încoronat ca rege la Frankfurt am Main 1824: Mexic adoptă o nouă constituție și devine republică 1830: Crearea statului Belgia după separarea de Olanda 1853: Începe războiul Crimeii (1853–1856). Țările Române devin teatru de ocupație și confruntări militare 1883: Primul Orient-Express, având ruta Paris-Varna (Bulgaria) 1888: Germania concesionează construirea căii ferate dintre Haidar Pașa și Izmir 1895: A fost organizat primul turneu de golf, la Newport (Rhode Island) 1929: Sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Național din București, cu «Mușcata din fereastră», piesa lui Victor Ioan Popa 1940: Al Doilea Război Mondial: Întâlnirea dintre Hitler și Mussolini de la Brennero 1957: Sputnik 1, primul satelit artificial al Pământului, a fost lansat pe orbită de o rachetă R-7 Semiorka de la cosmodromul Baikonur din RSS Kazahă, URSS 1960: Statele Unite au lansat în spațiu «Courrier IB», primul satelit folosit în telecomunicații 1965: Papa Paul al VI-lea ajunge la New York, devenind primul suveran pontif care vizitează Statele Unite.

Va ține un discurs la ONU, în care va pleda pentru pace, în condițiile escaladării Războiului din Vietnam 2000: Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat într-o zonă de la periferia orașului Tokio, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles. Muzeul conține cca 130 de obiecte care au aparținut marelui cântăreț, între care și un jurnal, care conține poezii și schițe 2010: Accidentul de la uzina de aluminiu din Ajka (vestul Ungariei) s-a soldat cu cel puțin 9 persoane decedate și 122 rănite. Lichidul toxic a ajuns în Dunăre pe data de 7 octombrie 2010, poluând considerabil apele fluviului

Nașteri 1160: Alys, Contesă de Vexin, fiica lui Louis al VII-lea al Franței (d. 1220) 1289: Regele Louis al X-lea al Franței (d. 1316) 1550: Carol al IX-lea al Suediei (d. 1611) 1585: Anna de Austria, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (d. 1618) 1626: Richard Cromwell, lord protector al Angliei, Scoției și Irlandei, fiul lui Oliver Cromwell (d. 1712) 1814: Jean-François Millet, pictor francez (d. 1875) 1822: Rutherford B. Hayes, politician american, al 19-lea președinte al Statelor Unite (d. 1893) 1841: Maria Sofia de Bavaria, soția regelui Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii (d. 1925) 1895: Buster Keaton, comic, cunoscut drept «omul care nu râde niciodată» (d. 1966) 1916: Vitali Ghinzburg, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2009) 1934: Mircea Albulescu, actor român de teatru și film 1938: Kurt Wüthrich, chimist elvețian, laureat Nobel 1943: Florian Pittiș, actor român de teatru și film (d. 2007) 1946: Susan Sarandon, actriță americană 1976: Alicia Silverstone, actriță americană 1984: Lena Katina, cântăreață rusă (t.A.T.u. și Neposedi)

Decese 1052: Vladimir al Novgorodului (n. 1020) 1250: Herman al VI-lea, Margrav de Baden (n. 1226) 1669: Rembrandt, pictor olandez (n. 1606) 1851: Manuel de Godoy, Prinț al Păcii, politician spaniol, prim-ministru al Spaniei (n. 1767) 1904: Frédéric Bartholdi, sculptor francez (n. 1834) 1935: Jean Béraud, pictor francez (n. 1849) 1970: Janis Joplin, cântăreață americană (n. 1943)

FLUX

12

„Călătoriile sunt fatale pentru prejudecăţi, bigotism şi minţi înguste”.

Mark Twain

Magazin

4 OCTOMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Experienţe culinare din Suedia

Pofta şi curiozitatea îmi dau din nou imbold de a porni la drum, în căutare de noi aventuri culinare. Aşa că vă invit să vă echipaţi cu furculiţe, oale, polonice şi ce mai aveţi nevoie pentru noile experimente gastronomice.

Noul nostru periplu culinar ne îndreaptă paşii către Stockholm, capitala Suediei, pentru a descoperi secretele şi aromele scandinave, dar şi frumuseţea oraşului amplasat pe 14 insule. Începem să explorăm Stockholmul chiar din centrul istoric al acestuia, Gamla Stan, de unde s-a dezvoltat şi extins oraşul aşa cum îl vedem noi astăzi. Aici vom cutreiera străduţele medievale înguste pentru a descoperi atracţiile şi curiozităţile oraşului şi ne vom plimba pe podurile ce leagă cele trei insule pe care este amplasat Gamla Stan.

Cu toate că frigul ne dă târcoale, arhitectura deosebită şi culorile calde ale clădirilor, forfota străzilor, ne fac să uităm de vremea neprietenoasă şi să hoinărim însetaţi de frumos.

Aşa rătăcind, ajungem la Palatul Regal, unde sunt păstrate bijuteriile coroanei. Palatul este construit în stil baroc, în secolul XVIII, pe ruinele unui fost castel medieval, impresionând prin grandoarea şi frumuseţea arhitecturală.

De aici ne îndreptăm către primăria oraşului, Stadhuset, care surprinde prin arhitectura ei diferită de restul clădirilor din oraş. Aceasta este simbolul Stockholmului şi mândria localnicilor, datorită stilului modern şi măreţiei arhitecturale, dar şi pentru că aici au loc anual festivităţile de decernare a premiilor Nobel.

Urcăm apoi într-un taxi pe apă, care ne va duce către insula Djurgarden, unde se află celebrul muzeucorabie: Vassa. Muzeul maritim este amplasat pe o corabie care a fost construită pentru flota suedeză în secolul XVII, dar care s-a scufundat imediat după ce a fost lansată pe apă. Corabia a fost scoasă după 333 de ani din apă şi recondiţionată, fiind păstrată în stare originală în proporţie de 95 la sută. Iar acum noi ne Nu ştiu ce vă vine vouă în minte când vă gândiţi la bucătăria suedeză, dar mie-mi apar inevitabil faimoasele chifteluţe, tradiţional suedeze.

Köttbulle, cum le numesc suedezii, sunt servite la mese festive, iniţial acestea fiind considerate adevărate delicatese, deoarece pentru mulţi carnea de vită era considerată un lux.

Chifteluţe suedeze

Ingrediente: 300 g de carne tocată (mix vită porc) 200 ml de lapte 70 g de pesmet 1 ceapă 1 ou 1 linguriţă de ienibahar sare, piper unt pentru prăjit Tocăm mărunt ceapa şi o călim în unt până se înmoaie. Amestecăm laptele cu pesmetul.

Apoi amestecăm toate ingredientele bine de tot, timp de aproximativ 10 minute.

Topim câteva bucăţi de unt într-o tigaie, la foc foarte mic, în care prăjim chifteluţele pe care le formăm din compoziţia de carne (ca să nu se lipească, umezim mâinile sau le formăm cu ajutorul a 2 linguri ude).

De obicei, chiftelele suedeze se mănâncă cu un sos dulce acrişor, dar eu am preferat clasicul sos alb, Bechamel.

Le putem servi cu o garnitură de piure de cartofi, salată, sau cum am făcut eu, cu hrişcă.

Jansson frestelse sau cum s-ar traduce în română – „Ispita lui Jansson”, este o reţetă clasică suedeză, servită în special la masa de Crăciun. Reţeta, se

plimbăm pe puntea acestuia şi prin cabine, aflându-i istoria.

E timpul însă să mergem să ne aprovizionăm cu bunătăţuri suedeze, pe care le vom găti şi savura. Pentru aceasta ne îndreptăm către piaţa Ostermalmshallen, pentru că la piață găsim întotdeauna produse tradiţionale, proaspete şi variate. Aici vânzătorii îşi umplu tarabele cu brânzeturi, somon, crustacee şi multe alte minunăţii specifice locale.

Bucătăria suedeză se remarcă, în special, prin preparatele pe bază de lactate, fructe de mare, cartofi, ciuperci.

Alte legume proaspete nu sunt întâlnite prea des în reţetele suedeze, din cauza temperaturilor joase ce caracterizează zona scandinavică. Totodată, datorită iernilor grele şi lungi, suedezii acordă o atenţie sporită conservării alimentelor, pentru a putea fi păstrate timp îndelungat: legumele sunt puse la borcan, fructele sunt făcute gemuri şi dulceţuri, carnea şi peştele se sărează sau se afumă.

Bucătarii suedezi moderni de cele mai multe ori îmbină tradiţiile culinare suedeze şi modul de conservare al alimentelor (ce le oferă gustul autentic), cu tehnici şi tendinţe culinare noi, creând reţete variate, savuroase şi combinaţii inedite ce face ca gastronomia suedeză să fie foarte apreciată în lume. Astfel că, oraşul suedez Östersund a fost introdus de UNESCO în lista Oraşelor Creative, pentru gastronomie (în această categorie mai fiind doar un singur oraş - Popayán, Columbia).

Prin urmare, Suedia se află în lista ţărilor ce trebuie musai vizitate de gurmanzii dornici de noi senzații şi experienţe gastronomice.

Odată ajuns în Suedia, să nu rămâi surprins dacă vei găsi aici preparate mai puţin obişnuite pentru noi, cum ar fi mâncărurile din carne de ren cu sos de fructe de pădure - nu vă îngrijoraţi, noi vom lăsa renii în poveştile cu Moş Crăciun şi vom descoperi împreună alte reţete tradiţionale suedeze.

spune, ar fi fost numită după un cântăreţ de operă suedez, Pelle Janzon, de la începutul anilor '20, care era un mare gurmand. Reţeta a fost pentru prima dată publicată în 1940, răspândindu-se mai apoi în toate bucătăriile suedeze.

Janssons frestelse Ingrediente: 8 cartofi 1 ceapă 80 g de unt 150 g de somon (reţeta originală cere anşoa) 250 ml de smântână pesmet măcinat sare, piper Cartofii îi tăiem fâşii, mai subţiri decât tăiem pentru cartofii pai.

Ceapa o tocăm mărunt de tot şi o călim într-o tigaie, cu o lingură de unt, până se înmoaie uşor. În vasul în care vom coace cartofii aşezăm un strat de cartofi, punem peste aceştia o parte din ceapa călită, apoi peşte. Repetăm procedura şi acoperim cu un ultim strat de cartofi, apoi ungem uniform cu smântână, presărăm pesmet, punem câteva felii de unt deasupra şi dăm la cuptor pentru aproximativ o oră, la o temperatură de 180 de grade.

Salată de sfeclă Ingrediente: 2 sfecle 2 mere 1 linguriţă de hrean 2 linguri de smântână 2 linguri de maioneză sare, piper

Fierbem sfecla, o lăsăm să se răcească, o curăţim şi o tăiem cubuleţe (putem folosi şi sfeclă marinată).

Scoatem cotorul merelor şi le tăiem cubuleţe mici.

Amestecăm ingredientele şi le condimentăm după gust. Dăm salata la frigider, cel puţin 30 de minute, înainte de a o servi.

La sfârşit de august şi început de toamnă în Suedia au loc renumitele „petreceri cu crabi” în aer liber, la curte sau la iarbă verde, unde se adună prietenii şi familia. Noi nu vom pregăti de data aceasta crabi, ci o tartă cu brânză, care este nelipsită la aceste petreceri.

Tartă cu brânză Ingrediente:

Sfecla este unul dintre ingredientele pe care le vom întâlni destul de des în bucătăriile scandinave. Binecunoscutele salate care îmbină sfecla roşie cu heringul, cartofi sau multe alte combinaţii au poposit în bucătăriile noastre de pe meleaguri nordice.

Noi vom găti una dintre cele mai populare variante: sfeclă şi măr.

Întindem aluatul uniform pe tava de copt, lăsând margini de 1-2 cm, şi dăm la congelator pentru 5 minute (sau la frigider pentru 30 de minute).

Scoatem aluatul, îl înţepăm cu furculiţa pentru a nu se umfla prea mult la copt şi-l dăm pentru 15 minute la cuptor, la 180 de grade.

300 g brânză de vaci câte o legătură de mărar şi ceapă verde 300 g de făină apă 4 ouă 120 g de unt 150 g de smântână sare, piper Lăsăm untul la temperatura camerei, până devine mai moale. Apoi amestecăm untul cu făina şi cu 3-4 linguri de apă, repede până se formează un aluat omogen.

Între timp, pregătim crema de brânză: spălăm şi tocăm verdeaţa şi o amestecăm cu brânza, ouăle, smântâna, sarea şi piper după gust. Folosim un mixer pentru a obţine o consistenţă cremoasă şi uniformă.

Scoatem aluatul de la cuptor, turnăm crema de brânză şi dăm la copt pentru încă 25-30 de minute.

(Vasul în care coacem tarta îl putem pune într-o tavă cu puţină apă, pentru a preveni lipirea şi arderea aluatului.)

Eh, şi acum partea cea mai grea, se serveşte rece, aşa că va trebui să aşteptăm câteva ore până ne vom putea înfrupta din ea.

Prăjiturile cu mere sunt deserturi tipice pentru bucătăria suedeză. Iar următoarea reţetă o să vedeţi că e puţin diferită de prăjiturile obișnuite cu mere, fiind mai mult mere acoperite cu o crustă fărâmicioasă cu aromă de scorţişoară. Vă spun sincer că această reţetă este pe cât de simplu de făcut, pe atât de savuroasă!

Prăjitură cu mere Ingrediente: 5 mere ½ cană de zahăr 1 cană de făină 1 linguriţă de scorţişoară 1 ou ½ pliculeţ praf de copt ¾ cană de unt topit

Amestecăm merele cu o lingură de zahăr şi le punem în vasul în care vom coace prăjitura (eu am folosit un vas de ceramică).

Amestecăm făina, cu praful de copt, untul topit, oul, zahărul şi scorţişoara, până se omogenizează. Vom obţine un aluat sub formă de firimituri, pe care-l vom presura deasupra merelor.

Dăm vasul în cuptorul preîncălzit la 170 de grade, pentru aproximativ 40 de minute.

Puteţi servi prăjitura cu o cremă de lapte, îngheţată sau simplă, alături de o cană cu lapte cu miere, o cafea sau ce vă place vouă să beţi într-o zi friguroasă pentru a vă reconforta.

Că tot vorbeam de băuturi potrivite pentru zilele friguroase, vă propun să ne încălzim cu un Glogg, adică vin fiert. Acesta este consumat pe tot parcursul sezonului rece, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. Aroma şi gustul intens al glogg-ului vă vor face să uitaţi de frigul de afară instantaneu.

Glogg

Ingrediente: 500 ml de vin roşu 1 baton de scorţişoară 1 linguriţă de cardamon 1 linguriţă de cuişoare 1 linguriţă de coajă de portocală rasă 2 linguri de zahăr Se amestecă toate ingredientele într-o cratiţă şi se pune pe aragaz, la foc mic, până începe a fierbe. Chiar înainte să fiarbă, stingem focul şi lăsăm timp de 10 minute acoperit cu un capac.

Strecurăm printr-o sită băutura şi o servim caldă.

Puteţi să vă jucaţi cu aromele şi să condimentaţi glogg-ul cu boabe de piper negru, nucşoară, anason, fructe uscate şi alte condimente.

Până la o nouă călătorie gastronomică vă zic Smaklig måltid, adică Poftă Bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

4 OCTOMBRIE 2013

Cu sau fără cafea? Cum este mai bine să îţi începi dimineaţa

Dependenţa de telefoanele mobile, demonstrată de tot mai multe studii, are efecte negative asupra sănătăţii de care cei mai mulţi utilizatori nu sunt conştienţi, reprezentând pericole din punct de vedere fizic şi psihic.

AUZ:

Cu lapte sau fără lapte, cu sau fără zahăr, la ibric sau la expresor, cafeaua este alegerea numărul 1 a persoanelor fascinate de această băutură.

Cafeaua conține antioxidanți benefici corpului și este printre singurele băuturi cu o cantitate mare de antioxidanți. Se spune că acești antioxidanți combat mai multe boli, printre care și cancerul.

Cafeaua are o aromă deosebită și proprietăți nutritive. De-a lungul timpului mai multe studii au demonstrat că această băutură fie este sănătoasă pentru organism, fie declanșează alte afecțiuni medicale.

Această băutură ajută la ameliorarea stărilor de anxietate și depresia și ajută la îndeplinirea zilnică a activităților fizice și intelectuale.

Cafeaua care nu conține zahăr are un conținut caloric egal cu 0. În cazul cafelei amestecată cu zahăr sau lapte este recomandat ca aceasta să fie consumată dimineața, deoarece este mai indigestă și poate rămâne în stomac până la patru ore.

Cu atâtea efecte benefice, care includ și plăcerea savurării cafelei, nu ne face decât să spunem fără nicio reținere, CU cafea!

Romanialibera.ro

FLUX

Cum îţi afectează iPhone-ul sănătatea Un infografic realizat de Huffington Post pe baza a diverse surse ştiinţifice exemplifică efectele negative pe care le poate avea asupra noastră folosirea excesivă a smartphone-urilor.

Te trezești de dimineață și primul lucru pe care ți-l dorești în fața ochilor este o ceașcă de cafea.

13

Ascultatul muzicii la iPhone la un volum scăzut nu este periculos pentru auz, dar ridicarea nivelului la maximum este riscantă pentru celulele din urechea internă, care sunt responsabile pentru transformarea sunetului în semnale transmise

creierului. Deteriorarea acestor celule poate duce la pierderea auzului.

DEGETELE: Durerea pe care o resimţim la degete şi încheieturi, precum şi o poziţie nefirească a acestora se pot datora micromişcărilor repetitive, inclusiv cele pe care le folosim atunci când scriem mesaje sau când jucăm jocuri pe iPhone. Aceste mişcări pot intensifica afecţiuni ca tendinita şi cauza dureri de încheieturi sau antebraţ.

DEPENDENŢA: Un studiu din 2012 a arătat că 66 la sută dintre persoane se tem să piardă sau să stea departe de telefoanele lor. În plus, potrivit unui sondaj recent realizat de Huffington Post, 50 la sută dintre oamenii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani au recunoscut că îşi folosesc smartphone-ul la toaletă.

MICROBI şi BACTERII: Telefonul este sursă de microbi pe care te-ai aştepta să-i găseşti doar în corpurile sanitare. Un studiu de anul trecut care a testat opt telefoane dintr-un birou a descoperit că dispozitivele prezentau un nivel ridicat de bacterie coliformă, un semn de contaminare fecală.

NIVEL NESĂNĂTOS DE RADIAŢII: Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că radiaţiile care provin de la telefoanele mobile sunt „posibil carcinogene”, incluzând în această categorie şi cloroformul, plumbul şi pesticidele DDT.

SINDROMUL „VIBRAŢIEI FANTOMĂ”: Sentimentul imaginar că telefonul vibrează când nu o face în realitate este un semnal obişnuit al folosirii excesive a telefonului mobil.

SOMNUL DE PROASTĂ CALITATE: Trei sferturi dintre studenţii utilizatori de iPhone chestionaţi la Universitatea Stanford în 2010 au spus că dorm cu telefonul în pat. Lumina LED a telefonului poate deteriora producţia de melatonină, îngreunând astfel instalarea somnului.

SEVRAJUL: Asemenea dependenţei de un drog sau de alcool, întreruperea bruscă a folosirii tehnologiei poate provoca simptome de sevraj. Un studiu din 2011 a descoperit că deconectarea completă de la tehnologie pentru 24 de ore poate duce la simptome fizice şi psihice de sevraj, precum o stare de agitaţie şi sentimente de anxietate şi izolare, potrivit The Telegraph.

CASA MEA

Sfaturi pentru un decor de toamnă

Mediafax.ro

Cum să faci gloss-ul să dureze mai mult pe buze

Îţi place strălucirea diafană a glossului, dar aceasta piere la prima întâlnire cu ceaşca de cafea? Îţi spunem secretul rezistenţei.

Sezonul rece reprezintă ocazia perfectă de a te inspira din natură și de a decora locuința în culori de pământ și cu elemente ce fac trimitere la mediul înconjurător. Mai mult, dacă îi conferi locuinței tale accente de toamnă, în acest mod, tranziția de la vară la iarnă va fi una plăcută.

1. Culori Toamna se remarcă printr-o paletă cromatică deosebită, pe care o poți folosi în locuința ta în orice perioadă a anului. Tonuri de galben, auriu, maro, roșu, portocaliu sau kaki îți vor transforma căminul într-unul primitor și călduros.

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

2. Aranjamente centrale pentru masă Atunci când ai invitați la masă, pentru a-i impresiona și pentru a conferi o anumită importanță evenimentului, este recomandabil să ai un aranjament central, care poate fi floral sau compus din elemente din natură.

Toamna, de exemplu, un aranjament la îndemână este cel alcătuit din fructe.

3. Arome și parfumuri Toamna este pregnantă nu numai prin culorile sale,

ci și prin miros. Atunci când ne gândim la acest anotimp, îl asociem cu varietatea de fructe, cu dovleacul copt, ceaiul cu scorțișoară și crizantemele.

4. Borcane de toamnă Dacă îți dorești niște accesorii decorative ieftine și de efect, umple diferite borcane sau sticle transparente cu boabe uscate de porumb, orez colorat, ghinde, nuci, boabe de fasole și nu numai. Poți decora borcanele cu fundițe, sfoară colorată sau dantelă.

5. Pleduri și perne decorative

Coșurile împletite, pe care bunicii noștri le foloseau toamna, pentru a strânge fructele, sunt un must have în orice locuință, nu numai datorită aspectului lor rustic, ci și funcționalității lor.

Pot fi folosite cu succes în orice încăpere, putând să le folosești pentru a depozita diferite obiecte, de la fructe și legume, până la prosoape, haine, cărți etc.

• Întâi de toate, în locul gloss-urilor transparente şi cu o formulă foarte uşoară, caută unul opac, cu o consistenţă asemănătoare mierii. Acestea au în compoziţie polimeri care conferă rezultate impecabile, de durată.

De asemenea, suprapunerea diferitelor straturi de produs poate conta mult pentru rezistenţa luciului de buze. Aplică mai întâi pe toată suprafaţa buzelor un creion în culoarea naturală a acestora. Creionul-contur creează o suprafaţă catifelată care împiedică migrarea texturilor şi a culorilor aplicate ulterior.

• Al doilea pas este aplicarea glossului cu ajutorul unei pensule; temperatura şi sebumul degetelor pot altera formula şi culoarea produsului.

• Pentru a creşte şi mai mult rezistenţa gloss-ului, aplică întâi un ruj în aceeaşi nuanţă – va acţiona ca o bandă dublu-adezivă care va păstra intacte atât culoarea, cât şi strălucirea.

Condo.kudika.ro

Glamourmagazine.ro

În această perioadă, temperaturile încep să scadă, așadar constituie ocazia perfectă de a-ți îmbrăca fotoliile, patul și canapeaua cu pleduri călduroase și colorate. Pentru a completa această imagine primitoare și călduroasă, optează pentru niște perne decorative.

6. Coșuri împletite

FLUX 7

14

Programe 4 OCTOMBRIE 2013

Luni OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 1.10 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Magazinele FIFA. 22.45 Cultura azi. 23.30 Film. „CRIMINI” (Italia). 3.05 Documentar. „Cap Cod - timpului răchiţelor”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.35 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri (primul episod) 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Casa Ibacka (r) 03:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Doctorul casei (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4589 15:00 Film: America în carantină 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.5 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Домработница». Многосерийный фильм 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Самый лучший муж» 16:20 «Ясмин». Многосерийный фильм 17:10 «В наше время» 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Светлана Иванова, Ирина Апексимова, Светлана Устинова в многосерийном фильме «Разведчицы» 00:10 «Primele ştiri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 00:55 Ночные новости 01:10 «Познер» 02:00 Остросюжетный фильм «Хищник 2» 03:40 «Primele ştiri» (rom) (R) 04:10 «Давай поженимся!»

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.45, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 2.10 Maşini, teste şi verdicte. 2.35 Vreau să fiu sănătos! 3.00 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:48 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VISA POUR L’AVENTURE 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MAIN COURANTE 20:24 MAIN COURANTE 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ZONE D’OMBRE 23:07 JOUR J 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LES PETITS MATINS 2:40 ARTE REPORTAGE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 TA MÈRE EN 6E

8

Marţi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.00 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 15.30 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social.

22.40 Film. „FRATE ŞI SORĂ” (Italia). 0.30 Documentar. „Adolescenţii la Hollywood”. 4.30 World stories - lumea în reportaje. 5.00 Ştiinţă şi inovare. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele?

20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (primul episod) (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: America în carantină (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4590 15:00 Film: Dispozitivul groazei 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Hancock 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.6 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Домработница». Многосерийный фильм 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Самый лучший муж» 16:20 «Ясмин». Многосерийный фильм 17:10 «В наше время» 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Светлана Иванова, Ирина Апексимова, Светлана Устинова в многосерийном фильме «Разведчицы» 00:10 «Primele ştiri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 00:55 Ночные новости 01:10 «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 02:05 «Prima Oră» (R) 03:55 «Primele ştiri» (rom) (R) 04:25 «Контрольная закупка» 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 2.00 Între bine şi rău. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 F(r)ICTIONS À JÉRUSALEM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MAIN COURANTE 15:53 MAIN COURANTE 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA FÉE 21:07 LE SYNDROME DU CORNICHON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 QU’EST-CE QU’ON VA FAIRE DE TOI ? 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 TA MÈRE EN 6E

9

Miercuri OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada).

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi.

12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

13.55, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.40 Fii tânăr!

15.35 Documentar. „Adolescenţii la Hollywood”. 16.30 Ruskii dom.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. „Astă seară Dracula se întoarce”. 0.00 Săptămâna sportivă.

0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelesea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Chelesea Settles (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Dispozitivul groazei (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:30 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4591 15:15 Film: O nouă şansă 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.2 21:45 Tanti Florica, ep.2 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.1, sezon 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Домработница». Многосерийный фильм 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Самый лучший муж» 16:20 «Ясмин». Многосерийный фильм 17:10 «В наше время» 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Светлана Иванова, Ирина Апексимова, Светлана Устинова в многосерийном фильме «Разведчицы» 00:10 «Primele ştiri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 00:55 Ночные новости 01:10 «Политика» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:55 «Primele ştiri» (rom) (R) 04:25 «Контрольная закупка» 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Sărbătoarea Naţională de la Ţebea. 12.25 Maşini, teste şi verdicte. 16.00 Destinaţia România. 16.50, 17.50 Teleenciclopedia. 2.05 La vârf.

2.55 Beneficiar România. 3.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 TRAITS D’UNION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES AUTRES FILLES 16:36 WELCOME TO CHINA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:30 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 MAIN COURANTE 1:47 MAIN COURANTE 2:39 TEMPS PRÉSENT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 FRANCOPHONIE, QUELQUES REFLEXIONS SUR L’ETENDUE D’UNE LANGUE

10

Joi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Ruskii dom. 6.45, 0.50 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.25 Vector European.

10.55 Moldova în direct. 11.55 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.00 Documentar. „Shift viaţa în era digitală”. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Erudit-cafe. Concurs. 15.45 Videoteca copiilor. 15.55 Părinţi şi copii. 16.25 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto„5” din„35”.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Baletul „Lacul lebedelor”.

5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelesea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Chelesea Settles (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: O nouă sanşă(r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4592 15:00 Film: Experimentul Philadelphia 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Las Fierbinţi, ep.2, 3 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.2, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Домработница». Многосерийный фильм 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Самый лучший муж» 16:20 «Ясмин». Многосерийный фильм 17:10 «В наше время» 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Светлана Иванова, Ирина Апексимова, Светлана Устинова в многосерийном фильме «Разведчицы» 00:10 «Primele ştiri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 00:55 Ночные новости 01:05 «На ночь глядя» 01:50 «Prima Oră» (R) 03:40 «Давай поженимся!»

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Sărbătoarea Naţională de la Ţebea. 12.25 Maşini, teste şi verdicte. 13.10, 18.00 Biziday. 16.00 Destinaţia România. 16.50, 17.50 Teleenciclopedia.

2.20 Cu ochii’n 4. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 LE GOÛT DE LA FAMILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:57 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 QU’EST-CE QU’ON VA FAIRE DE TOI ? 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’EX-FEMME DE MA VIE 23:35 LA MAISON 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:00 ART SOUS ENQUÊTE 2:30 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:11 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 UN ÉTÉ À L’ALPAGE !

Programe 4 OCTOMBRIE 2013

11

Vineri

12

OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ŞTIRI. 6.15, 0.55 Petalo romano. 6.50, 10.50 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.00 Tezaur. 14.15, 3.10 Serial.„SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Global 3000”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 18.50 Fotbal. Moldova - San Marino. Transmisiune în direct. În pauză: MESAGER. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.05 Ştiri pozitive.

0.25 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Experimentul Philadelphia (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4593 15:00 Film: Jumpin’ Jack Flash 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Adevărul gol-goluţ 22:30 Film: Casa Soarelui-răsare 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele ştiri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele ştiri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Домработница». Многосерийный фильм 15:00 «Primele ştiri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Самый лучший муж» 16:20 «За и против». Ток-шоу 17:05 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele ştiri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:10 «Время» 21:40 «Moldova are Talent» 23:40 Пирс Броснан, Робин Уильямс в комедии «Миссис Даутфайр» 01:50 «Primele ştiri» (rus) 02:05 Игорь Бочкин, Виктор Раков в фильме «Барханов и его телохранитель» 04:00 «Primele ştiri» (rom) (R) 04:30 Андрей Миронов, Ирина Купченко в фильме «Назначение…»

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Sărbătoarea Naţională de la Ţebea. 12.25 Maşini, teste şi verdicte. 13.10, 18.00 Ora de business.

16.45, 17.50, 4.10 Teleenciclopedia. 2.00 Calea europeană. 2.50 Finanţe şi afaceri. 3.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:46 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:29 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 QU’EST-CE QU’ON VA FAIRE DE TOI ? 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MAIN COURANTE 22:51 MAIN COURANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 AH, C’ETAIT ÇA LA VIE ! 2:41 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FRANÇOIS MITTERRAND, À BOUT PORTANT 1993-1996

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 4.35 Documentar. „Revanşa tocilarilor”. 7.10 Documentar. „La drum”. 7.35 Film. „ÎNDRĂZNEŢUL CAVALER GHINIONIST” (Cehia). 9.00 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Anotimpuri”. 13.00 Ştiri pozitive. 13.25 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15 Festivalul-concurs „Mărul de Aur”. 15.45 Cinemateca universală. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. În memoria coregrafului Spiridon Mocanu.

22.20 Film. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 „Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru I”. Spectacol. 3.45 Tezaur. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertsment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (sfârşitul serialului) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă (primul episod) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii (primul episod) 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (primul episod) (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore?

10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Avionul buclucaş 2 15:00 Film: Dansuri de stradă 17:00 Film: Şeful mei, iubitul ei! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: La graniţă 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Promotor (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: La graniţă (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 06:40 Инна Чурикова в фильме «Начало» 08:20 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Смак» 11:05 К 80-летию Марка Захарова. Премьера. «Любить Дракона» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 «Идеальный ремонт» 13:05 «Ледниковый период» 15:40 Игорь Петренко, Михаил Ефремов, Игорь Лифанов, Светлана Ходченкова, Мария Миронова в многосерийном фильме «Робинзон» 17:10 Премьера. «Счастливы вместе» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 «Куб» 19:15 «Угадай мелодию» 19:45 «Минута славы. Дорога на Олимп!» 21:00 «Primele ştiri» (rom) 21:25 «Время» 21:50 «Вышка» 23:40 «Успеть до полуночи» 00:15 Алек Болдуин в фильме Аль Пачино «В поисках Ричарда» 02:10 Комедия «Как Майк» 03:45 Татьяна Друбич, Василий Мищенко, Сергей Шакуров в фильме «Спасатель» 05:20 «Контрольная закупка» 7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-11.55, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 14.00 Telejurnal. 15.10 Maşini, teste şi verdicte. 15.40 Exclusiv în România. 17.00 Tema săptămânii.

19.00, 5.30 Reporter. 1.30 Destinaţia România. 1.55, 2.45 Treizeci şi şapte de grade. 2.40 Andonevralgicul de sâmbătă. 3.20 Viaţa satului.

6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 VU SUR TERRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 36,9° 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:38 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 LE RANCH 11:34 C›EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C›EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 À BON ENTENDEUR 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L›EUROPE 19:32 THALASSA 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PIAF, UNE VIE EN CHANSONS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LES CHANSONS D›ABORD 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L›UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 ART SOUS ENQUÊTE 4:23 ART SOUS ENQUÊTE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

13

FLUX

Duminică OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.10 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Sonia Rykiel”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp. Glebus Sainciuc.

8.30 Legendele muzicii. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă.

9.30 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Documentar. „La drum”. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05 Film. „ÎNDRĂZNEŢUL CAVALER GHINIONIST” (Cehia).

16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Documentar. „Anotimpuri”. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Oleg Lundstrem Jaz Orchestra. Dirijor B.Frumkin. 0.20 Serial. „SIMULATORII”.

0.10 Erudit-cafe. Concurs. 2.00 „Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru I”. Spectacol. 3.00 Casa mea. 3.30 Documentar. „Arts 21”.

4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Concert 03.30 Film artistic 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (primul episod) (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul noptii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Şeful mei, iubitul ei! (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.5, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Mecanicul 22:30 Film: Avocatul din limuzină 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Mecanicul (r) 03:30 Film: Avocatul din limuzină (r) 05:30 Apropo Tv (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Фильм «Остров Ольховый» 06:55 Лидия ФедосееваШукшина, Георгий Бурков в комедии Василия Шукшина «Печки-лавочки» 08:30 «Служу Отчизне!»

09:00 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 «Свадебный переполох» 13:20 «Надежда Румянцева. Одна из девчат» 14:25 Надежда Румянцева в комедии «Королева бензоколонки» 15:50 «Золотой граммофон». Лучшее за 15 лет 19:00 «Replica» 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:40 Воскресное «Время». Информационноаналитическая программа 22:50 «Ледниковый период» 01:50 «Клуб Веселых и Находчивых». Летний кубок в Сочи 03:40 Эштон Катчер в романтической комедии «Молодожены» 7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Treizeci şi şapte de grade.

9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25 „Moldova are talent”. Show.

11.25 De la A la infinit. 13.15 Destinaţia România. 14.00, 20.00, 2.55, 6.00 Telejurnal. 15.00, 19.25 Divertisment. 16.10 Destinaţia România. 17.10, 21.00 Seriale. 0.00 Tezaur folcloric. 0.15 Duminica în familie. 3.45, 4.35 Universul credinţei. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 VU SUR TERRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:42 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:40 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:53 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:06 LE RANCH 11:32 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:04 L›ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 LES CHANSONS D›ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:18 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:44 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 20:37 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 PAULINE À LA PLAGE 23:32 LE LOCATAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:30 L›EX-FEMME DE MA VIE 3:08 LA MAISON 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ART SOUS ENQUÊTE 4:23 ART SOUS ENQUÊTE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

4-11 octombrie Berbec

Bine ar fi să îţi găseşti preocupări constructive, cum ar fi obligaţiile de la serviciu, pentru a evita concentrarea excesivă pe conflictele recente.

Taur

Ai nevoie de stabilitate, să ştii că anumite probleme curente se pot rezolva. Şi, pornind de la ele, să te poţi confrunta cu celelalte.

Gemeni

Săptămâna ce vine îţi aduce mai multă cuminţenie şi în gândire, şi în acţiune, dar nu îţi asigură şi ceea ce ai nevoie cel mai mult acum: liniştea sufletească.

Rac

Curiozitatea care dă năvală în viaţa celorlalţi nu este deloc bine-venită, aşa cum vei avea ocazia să vezi acum, în discuţiile cu oameni apropiaţi.

Leu

Eşti mai practic(ă) şi asta îţi prinde bine: te vei elibera de o mulţime de gânduri inutile.

Te preocupă propria persoană, cauţi să te dezvolţi frumos.

Fecioară

Vei primi, de la primele ore, un dar foarte special: puterea de a vedea că eşti în stare de mult mai multe lucruri decât ai fost lăsat(ă) să crezi.

Balanţă

Secretul echilibrului tău nu este deloc atât de complicat pe cât ţi se pare şi constă în adoptarea unei atitudini detaşate faţă de tot ce te doare.

Scorpion

Din discuţiile în contradictoriu cu cei dragi poţi afla destule lucruri surprinzătoare, cu condiţia să fii atent(ă) la ceea ce se spune.

Săgetător

Nesiguranţa ta iese la iveală, dar nu ai motive să o laşi să te destabilizeze. E mai bine să laşi lucrurile să meargă de la sine şi să îţi vezi de treburi.

Capricorn

Ţi-ar fi de mare folos o persoană cu care să poţi discuta deschis despre tot ce te doare. Aşa vei vedea că situaţia nu e atât de neagră pe cât crezi.

Vărsător

Vezi mult mai bine cum să foloseşti resursele de care dispui ca să îţi păstrezi libertatea intactă. Aceasta din urmă nu are preţ, în special pentru tine.

Peşti

Există la fel de multe focare de conflict în jurul tău, dar nu îţi mai pasă. Laşi fiecăruia libertatea de a decide ce să facă după cum îl duce capul.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1555 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

4 OCTOMBRIE 2013

ALINA SOROCHIN:

„Pentru mine, muzica e mai presus de toate” Astăzi vă propun să o cunoaştem împreună pe tânăra interpretă Alina Sorochin, care, la nici 16 ani împliniţi, este apreciată şi recomandată de specialişti drept una dintre speranţele estradei noastre.

- Ştim că recent te-ai învrednicit de un premiu. Te rog să ne spui despre ce concurs este vorba.

- Am luat premiul I la Festivalul-Concurs Internaţional de Muzică „Nova Latinitas”, la categoria Juniori, la care au participat interpreţi cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani.

- Tu câţi ani ai?

- Am 15 ani şi studiez la Liceul „Mihai Grecu” din capitală.

- Când ai descoperit pasiunea ta pentru muzică?

- Îmi place muzica de mic copil, mama spune că de pe la doi ani cântam în gura mare chiar şi în microbuz, dar la modul serios am început să abordez acest domeniu trei-patru ani în urmă, când am decis, împreună cu părinţii, că ar fi bine să-mi încerc puterile şi pe scena profesionistă. În plus, am fost încurajată şi de la şcoală să merg mai departe în domeniul muzical.

Aşa a început colaborarea mea cu compozitorul Marian Stârcea. În paralel, fac lecţii de vocal cu Ludmila Lojchina, o profesoară cunoscută şi apreciată de profesioniştii de la noi. Le sunt recunoscătoare părinţilor şi surorii pentru faptul că îmi sunt alături şi mă sprijină în toate aspiraţiile mele.

profesie, era doar un har care bucura auzul celor care o înconjurau. În rest, străbunica, la fel ca şi majoritatea femeilor, era preocupată de muncile câmpului şi grija pentru gospodărie, aceste preocupări erau mult mai preţuite decât aptitudinile ei muzicale.

- Ce alte pasiuni ai?

- Pentru mine, muzica e mai presus de toate. Am făcut şi dans până anul acesta, dar a trebuit să abandonez, ca să acord mai multă atenţie muzicii. Am mai făcut înot, gimnastică… În plus, mă strădui să nu neglijez nici şcoala. De asemenea, mai particip în calitate de model la diverse şedinţe foto pentru diverşi make-up artişti. Iar puţinul timp liber care îmi rămâne, prefer să-l petrec plimbându-mă.

- Mai cântă cineva în familia ta?

- Mama povesteşte că străbunica mea avea o voce foarte frumoasă şi că s-ar putea ca vocea mea să fie o moştenire genetică, dar ea cânta acasă, în familie. Pe vremea ei, muzica nu era considerată o

Marian Stârcea, compozitor:

„Alina a venit la mine, la recomandarea cuiva, acum patru ani. Am remarcat că are o voce frumoasă. În aceşti patru ani a evoluat foarte mult, a crescut. Este o tânără ambiţioasă, care face faţă oricăror provocări. S-a remarcat îndeosebi anul trecut, când a evoluat în calitate de back solistă pe cea mai mare scenă de festival a Europei, la Eurovision. A fost unul dintre rarele cazuri în care o back vocalistă iese din umbra solistului, atrage atenţia asupra sa. Este o solistă căreia îi plac piesele profunde, nu ţine cont de tendinţe, de modă. Alinei nu îi este frică să abordeze muzical teme serioase şi-i reuşeşte acest lucru foarte bine, într-o manieră elegantă. Are gust, atitudine şi caracter. Gândeşte şi trăieşte ce şi cum cântă şi nu doar interpretează. Uneori e capricioasă, principială, ambiţioasă. Nu cântă nicio notă dacă nu o atinge, nu o simte. Are un comportament şi o abordare mai matură decât vârsta ei reală. Ştie să-şi apere poziţiile. Dacă e convinsă că are dreptate sau că anumite momente nu sunt destul de închegate, nu se dă bătută. Este rezistentă, zilele lungi de festival, concursuri, filmări, repetiţii nu o obosesc, pe scenă este incredibilă. Insistă pe concursuri şi festivaluri pentru că îi conferă încredere în forţele proprii. Participă la foarte multe astfel de evenimente, dar este foarte modestă şi nu-i place să intre în detalii.

Este şi pentru mine o provocare colaborarea asta, pentru că această cântăreaţă ţinteşte sus şi îşi va atinge scopurile. Pentru viitorul apropiat veţi fi surprinşi să o regăsiţi în câteva proiecte foarte îndrăzneţe, care sperăm s-o pună şi mai mult în valoare”.

- Nu te-ai gândit să-ţi continui cariera muzicală peste hotare?

- Nu, pentru că familia mea nu are planuri să emigreze. Purtăm discuţii în familie referitor la studiile mele de mai departe, e posibil să-mi urmez studiile muzicale în Ucraina, la Academia „Reingold Glier” din Kiev, sau la Moscova, mai cu seamă că vara asta am participat la un festival în Ucraina şi am vorbit despre această perspectivă cu personalităţi în domeniu de acolo. Deocamdată, mi-ar plăcea să cânt acasă, iar după finisarea studiilor să revin aici.

- Cine sunt interpretele tale autohtone preferate?

- Ascult Natalia Gordienco şi Natalia Barbu, iar din industria muzicală internaţională le admir şi le urmăresc cu mult interes pe Christina Aguilera, Celine Dion, Lana del Rey… - Te-ai gândit să înregistrezi şi un album, să încerci să câştigi din muzică?

- Pentru moment, prefer să particip la mai multe concursuri internaţionale, să câştig experienţă. Eu am în repertoriu piese în limbile română, franceză, engleză pentru concursuri şi festivaluri, consider că asta este o şcoală foarte bună, care te ajută nu doar să îţi întăreşti forţele, să fii competitivă, ci şi să îţi lărgeşti orizonturile. Până acum am participat la diverse festivaluri în Ucraina, Bulgaria, am fost în echipa Eurovision Junior Moldova în Olanda, în 2012, unde am cântat back vocal pentru reprezentantul nostru – Denis Midoni. Pentru următoarea ediţie a concursului Eurovision vreau să particip cu o piesă la

CMYK

secţiunea seniorilor deja. De asemenea, visez să particip la festivalul „Novaia Volna” de anul viitor, consider că astfel de evenimente sunt rampe de lansare în muzica profesionistă. Astea sunt planurile şi preocupările mele de moment. Sunt conştientă că e nevoie să depun efort, dar mă strădui prin intermediul concursurilor să mă fac remarcată de profesionişti în domeniu, pentru că în muzică e important să ai, pe lângă talent şi prestaţie scenică, şi o reputaţie corespunzătoare.

- Noi îţi dorim mult succes în continuare şi aşteptăm informaţii despre realizările tale.

- Şi eu vă mulţumesc.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX