Ziarul Flux, Ed. 40 (820) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 4.11.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Averchie, Ep. Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes

1 EURO..............................16.0648 1 Dolar american ............. 11.6378 1 Leu românesc ................ 3.6883 1 Rublă rusească ............... 0.3793 Timpul probabil:

Maxima zilei “După cum bunătatea implică inteligenţa, dreptatea implică voinţa.” N. Steinhardt

4.11.2011

5.11.2011

Soare, 0 12 0C

Soare, 0 13 0C

Fondat în 1995 z Nr. 40 (820)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 4 noiembrie 2011

ABONAREA 2011

FLUX

Poşta Moldovei

EUROPEAN

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

Iurie Roşca la 50 de ani

ACTUAL

Mesaj de felicitare din partea președintelui de onoare al PPCD, Ion Moraru Un fenomen alarmant, depopularea satelor

PAGINA

POLITIC

Dragă Iurie, 50 de ani este o vârstă a împlinirii trupești și sufletești, nu însă și a mântuirii. Spre a înfrunta intemperiile postmodernismului negativist cu religia sa, a consumismului, îţi doresc să aduci pe altarul neamului nostru jertfa de “ARDERE TOTALĂ”, spirituală, pentru discipolii tăi și pentru mulţimile, care au mers după tine în stradă atâţia ani.

Antimafia pe brânci…

PAGINA

POLITIC

Așa să ne ajute Dumnezeu și să te dăruiască cu sănătate. 29.10.2011

XXX

(citiţi pag. 5-6-7)

Ion MORARU, preşedinte de onoare al PPCD, fost deţinut politic Satul Mândâc, raionul Drochia

Chirtoacă şi Becciev s-au înţeles: populaţia va achita mai mult decât consumă

Luna de miere cu Uniunea Europeană s-a terminat

PAGINA

CULTURĂ

XXX

(citiţi pag. 2)

Transnistria, unitate administrativteritorială de nivelul doi în componenţa R. Moldova

Avem creştere economică, dar nu avem bani la buget

Demolările continuă

PAGINA

FiatLUX

Preşedintele PPCD, Victor Ciobanu, în vizită la Parlamentul European

Consiliul Europei – prieten sau duşman al copilului?

XXX

Dodon cere public reformarea PCRM

RICU VODĂ LA 50 DE ANI

„Nu am dispărut eu, m-au făcut dispărut” XXX

XXX

(citiţi pag. 3)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 2)

Poveste electorală rusă la Tiraspol. Moscova schimbă caii şi nu pleacă din Moldova

(citiţi pag. 8)

HALLOWEEN – O SĂRBĂTOARE DEMONICĂ XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 9)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1978 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

4 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Deputatul PD, Valeriu Guma, condamnat în România la doi ani de închisoare Deputatul Partidului Democrat, Valeriu Guma, a fost condamnat, ieri, 3 noiembrie, prin decizia Tribunalului București, la doi ani de închisoare cu suspendare, scrie realitatea.net. Parlamentarul este condamnat într-un dosar în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a României îl acuză de cumpărare de influenţă și complicitate la luare și dare de mită, însă decizia nu este definitivă. Cu toate acestea, magistraţii au decis însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de patru ani. Guma a fost obligat, prin decizia instanţei, să plătească statului român 25.000 de lei cheltuieli judiciare. Presa română scrie că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, în luna februarie 2008, trimiterea în judecată a deputatului democrat Valeriu Guma. Acesta era acuzat de cumpărare de influenţă, complicitate la dare de mită și luare de mită. Potrivit procurorilor, în vara anului 2006, în urma unor negocieri purtate în mod direct sau prin intermediul altor persoane, Valeriu Guma a promis anumite sume de bani. În septembrie 2006, prin intermediul surorii sale i-a remis suma de 20.000 de dolari unui funcţionar de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din România. În schimbul banilor, funcţionarul urma să-și soluţioneze favorabil litigiul apărut ca urmare a neplăţii de către acţionarii S.C Gerom SA Buzau a unor penalităţi în sumă de 214 mii de euro. Deputatul, în mod constant, s-a sustras de la urmărirea penală, susţin procurorii DNA. Presa românească mai scrie că Valeriu Guma ar fi interfaţa fiului liderului comuniștilor moldoveni, Oleg Voronin, în România. Valeriu Guma este deputat democrat din anul 2005. În perioada 24 ianuarie 2000 - 28 ianuarie 2001, Valeriu Guma a fost membru supleant în delegaţia Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Guma: Mi-au făcut-o binevoitorii din Moldova. Sunt nevinovat şi voi ataca hotărârea la CEDO

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Chirtoacă şi Becciev s-au înţeles: populaţia va achita mai mult decât consumă Începând cu luna noiembrie, locuitorii capitalei vor plăti pentru un volum de apă mai mare decât cel consumat în realitate. În facturile pentru apa rece și cea caldă va fi inclusă și diferenţa de volum înregistrată de contorul individual și cel comun de bloc. Astfel, aproximativ 30 la sută din valoarea facturii vor acoperi pierderile suportate de furnizorul de apă. Decizia a fost luată în cadrul unei ședinţe a Primăriei la care au participat responsabili de la „Apă-Canal” și „Termocom”. În cadrul ședinţei s-a menţionat că întreprinderea municipală ,,Apă-Canal” înregistrează pierderi lunare de 5 milioane de lei, doar din cauza consumului nedeclarat de apă rece. Directorul SA „Apă-Canal”, Constantin Becciev, a precizat că aceste pierderi se ridică la peste 60 de milioane de lei anual. Totodată, furnizorul de apă caldă, „Termocom”, suportă pierderi anuale de 90 de milioane de lei, din același motiv. Potrivit directorului regiei „Apă-Canal”, de vină sunt reţeaua de alimentare uzată și contoarele de apă neperformante.

Pumnul lui Chirtoacă, împotriva furtului de apă Primarul general Dorin Chirtoacă, le-a dat dreptate responsabili-

lor de la „Apă-Canal”, invocând și un exemplu din propria experienţă. ,,M-am confruntat personal cu această problemă. Eram la părinţi și mă uitam la contor: apa curgea, dar contorul sta pe loc. I-am dat un pumn, apoi încă unul și s-a pornit”, a mărturisit acesta. Sigur că primarul este o persoană conștientă și responsabilă, astfel că i-a aplicat câteva lovituri precise contorului lipsit de spirit civic și pus pe hoţie. Dar câţi dintre noi vor proceda la fel? Cei mai mulţi se vor bucura să profite de pe urma aparatului cu năbădăi. De aceea, primarul s-a gândit la câteva modalităţi de soluţionare a problemei. Sau se majorează tarifele la apa rece, pentru ca întreprinderea să poată instala contoare mai precise. Sau consumatorii sunt impuși să-și procure și să-și instaleze singuri contoare performante, achitând ulterior

doar volumul de apă indicat de acesta. A treia soluţie ar fi repartizarea proporţională a diferenţei de volum indicat de contorul de apartament și cel comun de bloc. Această modalitate pare să fie cea mai convenabilă pentru furnizorul de apă, deoarece i-ar permite să pună în cârca beneficiarilor toate tonele de apă care se revarsă zilnic pe străzile Chișinăului.

Apărarea consumatorilor – populism curat Primarul nostru vizionar a anticipat că s-ar putea isca discuţii de acest fel, care însă nu au nici un temei, în opinia lui. „Se vor găsi apărători ai consumatorilor care vor spune că este un abuz din partea Primăriei și că vrem să acoperim din contul consumatorilor casnici pierderile de apă ale întreprinderilor municipale. Le recomand celor care au de gând să facă populism pe acest subiect să renunţe din start”, a avertizat Chirtoacă. Dimpotrivă, edilulșef al capitalei crede că decizia respectivă ar fi un pas spre reformarea întreprinderilor. Totodată, nu vor mai fi discriminaţi acei consumatori care au achitat până în prezent diferenţa de volum.

Cine a permis instalarea contoarelor proaste?

Valeriu Guma se consideră nevinovat și spune că decizia instanţei din România este nejustificată. Reacţia vine după ce astăzi, Tribunalul de la București l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Declaraţiile au fost făcute în exclusivitate pentru Publika TV. “Decizia Tribunalului este o surpriză pentru mine. E o istorie cu barbă. Eu mă consider nevinovat și nu mă tem de nimic”, a menţionat democratul. Mai mult, Valeriu Guma crede că hotărârea instanţei din România a fost influenţată de forţele politice din Moldova. „Picioarele se trag de aici, de la noi. S-au găsit binevoitori care au făcut o faptă bună nu doar pentru mine, dar și pentru familia mea. Nu aș vrea să cred că acest lucru ar fi folosit pentru a bate în PD. Este chestiunea mea privată”, a subliniat deputatul PD. De asemenea, parlamentarul a anunţat că va ataca în instanţă hotărârea Tribunalului de la București. „Am totală încredere că până la sfârșit, voi găsi dreptatea și voi fi achitat. Voi ataca această decizie la CEDO, am pregătit și materiale”, a declarat Valeriu Guma.

Noua modalitate de facturare îi va afecta pe consumatorii care utilizează contoare uzate sau care nu corespund parametrilor tehnici, de tipul A sau B. Deţinătorii contoarele de tipul C și D, care au un grad de precizie mult mai înalt, nu vor plăti mai mult decât vor indica acestea. Problema este că apometrele repartitoare A și B continuă să fie vândute pe piaţa din Republica Moldova. De ce nu

Sursa: publika.md

au fost preveniţi consumatorii până acum să nu le procure? De unde să știe cetăţeanul care-și instalează contor, care dintre acestea sunt considerate performante și acceptate de„Apă-Canal” și care nu? Cine le va compensa oamenilor banii aruncaţi în vânt pe apometrele imprecise? Nu vorbim de persoanele pentru care câteva sute de lei nu ar fi o povară simţitoare. Ne gândim la familiile cu venituri mici și la pensionarii care au făcut economii ca să-și instaleze contoare pentru a scăpa de facturile încărcate, iar acum vor fi nevoiţi să achite și ceea ce nu au consumat. În această situaţie, când consumatorii nu au fost avertizaţi de faptul că nu au voie să instaleze un anumit tip de contoare și, cu atât mai mult, întreprinderea furnizoare a acceptat apometrele neperformante, aplicându-le sigiliul, toate cheltuielile pentru schimbarea acestora trebuie să le suporte anume „Apă-Canal”. De altfel, întreprinderea a fost obligată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei să instaleze contoare de apă din fondurile proprii și să nu pună pe seama consumatorilor pierderile din reţea. Aceasta a condiţionat însă aplicarea deciziei ANPC de creșterea tarifelor la apă. De altfel, și furnizorul de energie electrică, și furnizorul de gaze, instalează din cont propriu contoarele și tot din propriile fonduri le înlocuiesc cu altele mai performante, atunci când consideră de cuviinţă. Ar mai fi de menţionat și faptul că „Apă-Canal” pune pe seama consumatorului și verificarea periodică a apometrelor. Pe lângă sumele de bani deloc de neglijat care trebuie achitate pentru verificare, dar și pentru demontarea și montarea ulterioară a contorului, oamenii sunt nevoiţi să caute și instituţia care va efectua, în timp util, verificarea. Din propria experienţă pot să vă spun că nu este o treabă prea ușoară și implică, pe

lângă bani, o pierdere substanţială de timp. Timp pe care unii trebuie să-l justifice la locul de muncă. Acum să ne referim și la pierderile cauzate de consumul nedeclarat de apă, despre care vorbea Constantin Becciev. Oare chiar consumul nedeclarat cauzează asemenea pierderi? Dar ce ne facem cu râurile care se revarsă zilnic pe străzile Chișinăului? Există cartiere unde drumurile inundate fac parte, de ani de zile, din peisajul cotidian. Oare nu aceste pierderi, distribuite frăţește, vor apărea în facturile umflate ale locuitorilor din capitală? Degeaba încerca primarul Chirtoacă să ne convingă că de vină ar fi doar contoarele care știu numai de frica pumnului. Zilele trecute, la un post de televiziune, am văzut un reportaj din cartierul Poșta Veche, unde mai multe străzi erau acoperite de apă, din cauza unor conducte

sparte. Locuitorilor care s-au adresat la „Apă-Canal” li s-a promis că problema va fi remediată într-o zi-două, dar și după două zile apa continua să curgă nestingherită, inundând zona. Oamenii au telefonat în prezenţa reporterului la regie, iar calmul glacial al responsabilei de la celălalt capăt al firului a fost de-a dreptul impresionant. „Noi avem adresa asta de ieri încă”, i-a liniștit doamna de la dispecerat. „Și când veniţi?” au întrebat cetăţenii. „Mâine”, le-a spus ea, dar nu foarte convingător. Altfel spus, la Sfântul Așteaptă. Adică, apa curge șuvoi deja de două zile, responsabilii de la „Apă-Canal” știu încă de „ieri”, dar vor veni „mâine”. Și cazul nu este unic. Iar practica respectivă va continua atâta timp cât „Apă-Canal” și „Termocom” își vor rezolva problemele luând de la populaţie bani pentru ceva ce aceștia nu au consumat. Ioana FLOREA, FLUX

Avem creştere economică, dar nu avem bani la buget O Misiune a Fondului Monetar Internaţional s-a aflat timp de aproximativ două săptămâni la Chișinău. În încheierea vizitei, șeful misiunii, Nikolay Gueorguiev, și primul ministru Vladimir Filat au susţinut o conferinţă de presă în care au relatat despre rezultatele vizitei. Într-un comunicat difuzat de către serviciul de presă al Guvernului se menţionează că misiunea FMI și autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord în cadrul celei de-a patra revizuiri a programului încheiat în baza Mecanismului Extins de Creditare / Mecanismului de Finanţare Extinsă. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi. Consiliul de Directori va examina acordul la începutul anului 2012, iar finalizarea revizuirii a patra a programului îi va permite Republicii Moldova să primească aproximativ 77 de milioane de dolari, bani prevăzuţi pentru consolidarea rezervelor valutare, a menţionat Gueorguiev.

Creşterea economică s-ar putea diminua în 2012 Deși șeful misiunii a afirmat că, în linii mari, condiţiile Programului sunt îndeplinite, unii indicatori ai programului nu au fost respectaţi. „A fost depășit plafonul privind deficitul bugetului Guvernului și ţinta indicativă cu privire la reducerea arieratelor la cheltuielile Guvernului, iar realizarea criteriului de performanţă structural cu privire la reformarea cadrului de restructurare a datoriilor a fost întârziată. Toate celelalte criterii de performanţă, ţinte indicative și criteriile de performanţă structurale aplicabile, stabilite pentru sfârșitul lunii septembrie, au fost respectate. Ne încurajează angajamentul autorităţilor de a realiza măsurile de remediere necesare pentru a respecta condiţiile Programului”, a spus Nikolay Gueorguiev. Deși nivelul PIB-ului real a înregistrat o creștere semnificativă, cu mult peste nivelul de până la criză, șeful misiunii FMI nu exclude că o încetinire a creșterii

economice la nivel mondial ar putea diminua și la noi creșterea economică, astfel că aceasta ar putea să se reducă în perioada următoare, de la 6,5 la sută în 2011 la 4 la sută în 2012. „În același timp, anticipăm că în anul 2012, rata inflaţiei se va reduce până la 6,5 la sută, iar deficitul contului curent se va reduce până la 11,25 la sută din PIB. Datorită realizării cu succes a programului, Moldova va înfrunta aceste provocări de pe poziţii mai robuste pe plan fiscal și extern”, a mai estimat Gueorguiev. În context, premierul Vladimir Filat a menţionat că majorarea preţurilor internaţionale la resursele energetice și creșterea cererii de importuri au umbrit creșterea substanţială a exportului - cu peste 60 % până la momentul actual. Potrivit lui, reducerea cererii interne ar putea inversa această tendinţă în 2012, micșorând deficitul contului curent, de la 11,75 la 11,25 % din PIB. „Pe termen mediu, deficitul urmează să se contracteze în continuare până la 8% din PIB, ca urmare a eforturilor susţinute de promovare a reformelor și exporturilor, precum și ca rezultat al redresării economiei partenerilor comerciali și

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

Un nou program cu FMI va ﬁ condiţionat de realizarea reformelor

accesului mai mare la pieţele UE și CSI”, a estimat Filat.

O notă bună pentru BNM Nikolay Gueorguiev s-a declarat mulţumit de politica monetară promovată de Banca Naţională a Moldovei, apreciind că aceasta ar putea atinge obiectivul privind inflaţia de 5 ±1,5%. „În cazul unei deflaţii mai rapide decât cea anticipată, ar putea fi justificată o relaxare treptată a politicii monetare în prima jumătate a anului 2012”, a mai spus șeful misiunii. „Vom continua să punem accent pe menţinerea stabilităţii macroeconomice, consolidarea finanţelor publice, accelerarea reformelor structurale în vederea susţinerii strategiei bugetarfiscale și promovării creșterii, precum și pe consolidarea stabilităţii sectorului financiar-bancar”, a menţionat și Vladimir Filat. BNM va continua să ţintească o inflaţie de circa 5-6 la sută, neîmpiedicând, în același timp, flexibilitatea ratei de schimb, a asigurat acesta.

Vor creşte venitul minim garantat şi ajutorul social. Dar se va face simţită această creştere? Gueorguiev a apreciat intenţia autorităţilor de a ridica pragul venitului minim garantat, de a majora bugetul pentru ajutorul social, precum și majorarea alocaţiilor pentru perioada rece a anului. Premierul a menţionat în acest sens că „nivelul minim garantat de venituri va fi majorat de la 570 lei până la 640, cu

începere de la 1 ianuarie 2012, iar suma totală a ajutorului social va fi majorat, de asemenea, cu 23 la sută, de la 360 la 442,2 milioane de lei. Vor crește cu 20 de lei și alocaţia pentru perioada rece a anului, dar va fi acordat și un ajutor suplimentar de 50 lei pe lună în această iarnă. „Concomitent, autorităţile vor continua să descurajeze dependenţa excesivă de ajutorul social, promovând o piaţă a muncii activă și flexibilă”, a mai menţionat Filat.

Prea puţini bani proveniţi din colectarea taxelor şi impozitelor Îngrijorările șefului misiunii FMI au fost legate de situaţia privind colectarea impozitelor, precizând că este anormal ca să se strângă mai puţini bani la buget din impozite și taxe, în condiţiile unei creșteri economice impresionante. Primul ministru a explicat că situaţia este cauzată de faptul că mulţi agenţi

economici beneficiază de facilităţi și înlesniri fiscale și vamale, dar și de lacunele din legislaţie. Vladimir Filat a făcut trimitere la un proiect de lege a cărui adoptare căruia va permite eliminarea lacunelor respective și va spori împuternicirile inspectorilor vamali și fiscali. „La nivel bugetar-fiscal, se va ţinti atingerea unui deficit bugetar pentru anul curent de 1,9% din PIB, iar pentru 2012– de 0,9% din PIB”, a declarat șeful Cabinetului de Miniștri. El a mai spus că vor continua eforturile în vederea reducerii gradului de implicare a statului în economie, vor continua reformele de reducere a birocraţiei, de asigurare a competitivităţii și stimulare a comerţului. Și se pare că șeful misiunii l-a crezut. Anterior, președintele interimar Marian Lupu declara, după întâlnirea cu reprezentanţii FMI, că aceștia și-au manifestat îngrijorarea în legătură cu gestionarea defectuoasă a colectării impozitelor de către FISC, fapt care ar lăsa loc pentru evaziuni fiscale, corupţie

și alte fenomene negative. Declaraţiile interimarului au fost făcute în contextul discuţiilor privind activitatea procurorului general și cererea de demitere a acestuia. Valeriu Zubco a lăsat să se înţeleagă că Procuratura Generală ar instrumenta dosare penale pe cazuri de contrabandă și corupţie, în care ar fi implicaţi inclusiv colaboratori cu funcţii de răspundere din cadrul Serviciului Vamal și din Guvern. Totuși, în ciuda acestor îngrijorări, premierul pare să se mai bucure în continuare de încrederea structurilor financiare internaţionale, cu condiţionările de rigoare. De menţionat că o altă misiune a FMI s-a aflat în ţara noastră în luna septembrie. Și atunci, aceștia au menţionat că încetinirea accentuată a colectării veniturilor la buget, în contrast cu creșterea economică rapidă, dar și cu accelerarea cheltuielilor curente, au dus la depășirea deficitului bugetar stabilit în program pentru luna iunie a acestui an, menţionând totuși o ușoară îmbunătăţire a situaţiei privind colectarea impozitelor.

În ajunul actualei vizite a misiunii Fondului Monetar Internaţional, reprezentantul FMI la Chișinău, Edgardo Ruggiero, a precizat că experţii vor estima dacă factorii politici din Republica Moldova au implementat reformele care ar justifica iniţierea discuţiilor asupra unui nou program cu FMI. Pentru reluarea negocierilor asupra programului cu FMI, autorităţile de la Chișinău trebuie să continue promovarea unei politici bugetar-fiscale austere, să examineze cadrul de cheltuieli pe termen mediu, să promoveze o politică monetar-creditară credibila și să continue reformele structurale, inclusiv în direcţia realizării reformei administraţiei publice, privatizarea si gestionarea întreprinderilor publice etc. Este un fel de a spune că trebuie continuate reformele structurale, pentru că acestea practic nici nu au început, guvernarea fiind preocupată mai mult de conflictele din Alianţă și distribuirea puterii și a sferelor de interese. Nu sunt interesaţi actualii potentaţi ai zilei, la fel ca și foștii, nici de realizarea reformei în administraţia publică, pentru că actualul sistem le permite să-și menţină influenţa în teritorii, lucru extrem de important în eventualitatea unor alegeri anticipate. Vor sancţiona occidentalii aceste derapaje antidemocratice și stagnarea reformelor sau vor continua să creadă în povestea de succes a Republicii Moldova, cu actualii guvernanţi pe post de feţi-frumoși? Ioana FLOREA, FLUX

Un fenomen alarmant, depopularea satelor Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în ultimii zece ani, populaţia satelor din Republica Moldova s-a redus anual în medie cu peste 3 000 de persoane, ceea ce ar echivala cu dispariţia a două localităţi de mărime medie. Dacă în anii 50-60 ai secolului trecut, numărul de nașteri depășea cu mult numărul de decese, astfel că sporul natural anual era de peste 50 de mii de persoane, iar în anii 80 coborâse la 20 de mii, după anul 1996 la sate mureau mai mulţi oameni decât se nășteau, iar în anii 2005 și 2006 decalajul a ajuns la un maxim de respectiv minus 6 378 și 5 365 de persoane. Numărul populaţiei din localităţile rurale a scăzut în ultimii 20 de ani cu 230 de mii de persoane, de la 2 milioane 306,3 mii în 1990 la 2 milioane 79,7 mii în 2011. Potrivit recensământului populaţiei din anul 2004, jumătate din localităţile rurale aveau un număr de locuitori de la 500 la 2000. Patru sate nu mai aveau ţipenie de om la data efectuării recensământului, 28 de localităţile rurale numărau de la 1 la 25 de locuitori, alte 28 - de la 26 la 50 de locuitori, 44 - de la 51 la 100 și 83 - de la 101 la 200. Sunt sate care se consideră că nu mai au viitor. Recensământul din anul 1989, ultimul la număr care a inclus raioanele de est ale Republicii

Moldova, arăta o scădere a numărului de 1. Numărul populaţiei rurale (mii persoane) 2. Ponderea populaţiei rurale pe medii de reședinţă (%) localităţi rurale cu 273 faţă de recensământul din 1959. „Anual pierdem de la 3 la 4 sate. În perioada postindustrială, am pierdut peste 300 de sate. Și în acest moment în satele din Moldova este înregistrat un nivel înalt de depopulare, fapt explicat prin emigrarea masivă de la sat la oraș, cât și prin emigrarea din ţară”, este de părere Valeriu Sainsus, autorul studiului „Problematici demografice ale cadrului naţional”, elaborat cu susţinerea UNFPA. Descreșterea numărului populaţiei este explicată de experţi prin criza reprodupe ţară, iar în totalul femeilor de la sate ponderea numărul celor declaraţi plecaţi peste hotare, bărcerii, îmbătrânirea demografică, cât și emigraţia excesivă a populaţiei. „Republica Mol- celor în vârstă de peste 60 de ani a ajuns la 18,1%. baţi au fost 63,8%. Acestea sunt datele oficiale, dova se află la al 20-a an de depopulare. Până în Fiecare a șasea persoană care locuiește la sate este însă numărul migranţilor este estimat neoficial la peste jumătate de milion de persoane. prezent, pierderile de populaţie sunt apreciate la în vârstă de peste 60 de ani. Studiul „Problematici demografice ale cadrului peste 300 de mii de persoane, excluzând regiuȘi procesele urbanizării din perioada postbenea transnistreană. În special spaţiul rural intră lică au dus la schimbări esenţiale în structura pe naţional” arată că Moldova pierde anual în urma emigraţiei excesive peste 1,5% din populaţie. în incapacitatea de reproducere, aici este cel mai medii de reședinţă a populaţiei. O altă cauză a depopulării este nedorinţa scăzut indice al sporului natural”, afirmă același Depopularea este generată și de migrarea în Valeriu Sainsus. căutare de muncă, peste hotare sau la orașe. Se tinerilor care au absolvit o instituţie superioară La sate au rămas să locuiască preponderent estimează că în unele sate circa 40% din popula- de învăţământ sau medie de specialitate să se copii în vârstă de până la 16 ani, ai căror părinţi ţia activă a plecat peste hotare sau în localităţile întoarcă în satele de baștină, unde, de cele mai au plecat la muncă peste hotare și persoanele în urbane. Cel puţin 72,5% dintre cei 321 mii de multe ori, nu-și pot găsi un loc de muncă, condietate, pensionarii. Ponderea populaţiei în vârstă moldovenii plecaţi peste hotare în căutarea unei ţiile mult mai proaste decât la oraș, infrastructura de peste 60 de ani în mediul rural este de 15.2% munci ce le-ar asigura un trai decent sunt de la socială degradată. din totalul populaţiei rurale, cu mult peste media sate, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Din Sursa: www.imedia.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Transnistria, unitate administrativ-teritorială de nivelul doi în componenţa R. Moldova Autorităţile Republicii Moldova trebuie și pot să desfășoare alegeri locale în localităţile din stânga Nistrului și municipiul Tighina. Astfel, nu s-ar turna gaz pe foc, după cum pare la prima vedere, ci, dimpotrivă, s-ar contribui la soluţionarea conflictului transnistrean. Or, realizarea acestei iniţiative ar însemna începutul stabilirii unei legături între ambele maluri ale Nistrului și conectarea reală la problemele cu care se confruntă cetăţenii din regiune. Pentru ca un scrutin local să aibă sorţi de izbândă pentru regiunea transnistreană, e nevoie de a rezolva o serie de probleme tehnice legate în mare parte de organizarea administrativ-teritorială și documentarea populaţiei. Un proiect de lege cu privire la modul special de alegere și funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale în Transnistria, elaborat de un grup de activiști din partea stângă a Nistrului, cu concursul unor experţi de la Chișinău, recomandă ca secţiile de vot să fie deschise în localităţile controlate de autorităţile constituţionale.

Studiu IDIS Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Principii de bază ale organizării alegerilor locale de nivelul II în Transnistria”. Lucrarea a fost prezentată la 2 noiembrie 2011, la IDIS „Viitorul”, și este inclusă în Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Actuala organizare administrativ-teritorială este una fictivă și total inadecvată pentru regiunea transnistreană, constată autorul studiului, politologul Veaceslav Berbeca: „Raionul Dubăsari este o unitate mai curând fictivă, fiind compusă din sate ale raionului Criuleni. În același timp, localităţile din stânga Nistrului și municipiul Tighina nu intră în componenţa raionului Dubăsari”. Iată de ce Tighina ar trebui să se bucure de statutul de reședinţă de raion. Pentru a garanta legitimitatea alegerilor locale în regiune, candidaţii la funcţiile de consilieri, precum și alegătorii vor trebui să fie exclusiv din localităţile care nu se află de facto sub controlul Republicii Moldova, se menţionează în studiul IDIS.

Sursa: karadeniz-press.ro

Moscova a început să-și revadă, se pare, modul de abordare a diferendului moldo-rus din Transnistria. Înţelegerile pe care le are cu Berlinul, presiunile americano-europene, evoluţiile din regiune, precum și situaţia din teren au determinat Rusia să transmită semnale despre o schimbare. Că este una de fond sau una de conjunctură, va arăta timpul. Părerea noastră este că schimbarea anunţată este doar de suprafaţă și că doar exercitarea în continuare de presiuni asupra Moscovei ar putea determina o schimbare a echilibrului geopolitic în regiunea noastră.

Nora lui Smirnov, cercetată de procuratura rusă Primul semnal al unei asemenea schimbări a venit pe neașteptate, la 20 august, la aflarea veștii că nora „președintelui” Igor Smirnov, Marina Vasilievna Smirnova, este citată de procuratura moscovită pentru anchetări în legătură cu delapidarea „ajutoarelor umanitare rusești” acordate Tiraspolului. Toată lumea a înţeles atunci că Moscova bate șaua ca să priceapă măgarul, că nu despre Marina Smirnova este vorba, ci de socrul acesteia, Igor Smirnov, deţinătorul a patru mandate de „președinte rmn” și pretendent la un al cincilea. Moscova și-l dorește la Tiraspol pe noul său favorit, Anatoli Kaminski, de aceea Smirnov a căzut în dizgraţia patronilor săi politici de la

stat „Gazprom” deţine 50% din acţiuni. Marina Smirnova a fost citată de procuratura rusă în calitate de martor într-un dosar privind „infracţiuni comise contra Federaţiei Ruse”.

Smirnov şi compania săşi facă viză de reşedinţă în Republica Moldova! Al doilea semnal a venit la 6 septembrie, când șeful secţiei consulare a Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Dmitri Baranov, le-a recomandat concetăţenilor săi, în cadrul unui briefing ţinut la Tiraspol, „să se conformeze și să respecte legile și regulile privind regimul de intrare și cel de aflare pe teritoriul Republicii

Marina Smirnova Kremlin. Vom preciza în context că, din punct de vedere legal și formal, autorităţile ruse procedează absolut corect în acest caz, întrucât Marina Smirnova este cetăţean al Federaţiei Ruse (ca și soţul și socrul acesteia) și a deţinut o funcţie de răspundere într-o întreprindere cu capital integral de stat. Între anii 2004 și 2008, Marina Smirnova a condus filiala Tiraspol a „Gazprombank”. Anume la această filială au fost deschise conturile SRL „Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie”, o filială a SA „Moldova-gaz”, întreprindere mixtă moldorusă, în care compania rusă de

Oleg Smirnov Moldova. Adică, în cazul aflării în Republica Moldova (inclusiv Transnistria) pe durata a peste 90 de zile, să-și perfecteze viza de reședinţă”. Această recomandare a fost făcută de diplomatul rus cu indicarea localităţilor în care transnistrenii, deţinători ai cetăţeniei Federaţiei Ruse, își pot perfecta viza de reședinţă pe teritoriul Republicii Moldova: Anenii Noi, Varniţa, Ștefan Vodă, Criuleni, Rezina, Ustia și Coșniţa. Dmitri Baranov nu a făcut decât să reitereze poziţia autorităţilor de la Chișinău în acest subiect. Surpriza a constat în faptul că o asemenea declaraţie a fost

Antimaﬁa pe brânci… Evenimentele din ultimele câteva zile au bulversat definitiv opinia publică, dezorientând majoritatea analiștilor politici. Practic, suntem în situaţia inedită când orice scenariu devine posibil și orice coaliţie probabilă, indiferent de faptul cât de „monstruoasă” și neverosimilă ar fi părut aceasta încă douătrei luni în urmă.

PD şi PCRM: funcţionează înţelegerile? La 28 octombrie, procurorul general a prezentat raportul în faţa Parlamentului. În acest raport nu am auzit nici o replică la adresa PCRM, nemaivorbind despre critici la adresa PD-L. Probabil, din această cauză, PCRM a susţinut discursul procurorului în Parlament, având garanţia din partea democraţilor că acuzaţiile vor fi turnate în capul PLDM. Practic, PCRM a făcut un pas foarte inteligent. Hotărârea Parlamentului din 13 octombrie trebuia executată, fiindcă prin ea procurorul a primit vot de neîncredere. Nu era nici un sens să mai audiezi un procuror care a avut suficient timp (2 ani) pentru a demonstra propria eficienţă. Dar atunci când există înţelegeri, raportul capătă un sens aproape sacral. La 28 octombrie, fracţiunile PD și PCRM l-au ales pe Artur Reșetnicov în funcţia de vicepreședinte al Parlamentului. PLDM și PL s-au abţinut. Reprezentanţii PD explicau prin culoare că este o răsplată pentru votul PLDM-PCRM vizând demiterea șefilor SIS, CNPF și a procurorului. Aici însă se cere o precizare. Una e când demiţi un funcţionar prin vot comun, și alta când numești în funcţie. Numirea în funcţie înseamnă accesul la decizii și resurse. Este un demers ce vorbește despre divizarea puterii, modelarea unei noi structuri a puterii și guvernarea în comun. Deși, la acest capitol, nu trebuie exagerate lucrurile, fiindcă funcţia aparţine PCRM. La 29 octombrie, Lupu merge mai departe, declarând că e nevoie de un dialog deschis cu opoziţia în problema alegerii

Poveste electorală rusă la Tiraspol. Moscova schimbă caii şi nu pleacă din Moldova

Exemplul Tighina Tehnic, listele de alegători au toate șansele de a fi întocmite cu acurateţe, cel puţin în cazul municipiului Tighina, afirmă politologul Veaceslav Berbeca: „Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor are o bază de date a tuturor cetăţenilor din Republica Moldova care locuiesc în localităţile din stânga Nistrului și municipiul Tighina”. Cea mai ușoară variantă pentru Chișinău ar fi desfășurarea scrutinului local doar pentru alegătorii cu viză de reședinţă în Tighina. O altă soluţie ar fi recurgerea la listele suplimentare de alegători, ceea ce ar deschide însă problema votării repetate. Totodată, refugiaţii din regiune ar trebui incluși în listele de alegători și candidaţi pentru alegerile locale. În același timp, Chișinăul ar trebui să stabilească prin lege un număr de locuri de deputat în Parlamentul Republicii Moldova rezervate cetăţenilor din această regiune, recomandă studiul IDIS. Cert este că, în urma creării unei noi unităţi teritoriale administrative de nivelul II care va cuprinde localităţile din stânga Nistrului și municipiul Tighina, se vor putea desfășura alegeri parlamentare în orice formulă electorală. Astfel, va putea fi utilizat atât sistemul proporţional, cât și cel majoritar. Anterior, diverse instituţii de stat invocau cazul regiunii transnistrene drept principalul obstacol în calea modificării sistemului electoral.

4 NOIEMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

șefului statului. ”Trebuie toţi să fim flexibili și să examinăm diverse propuneri nu doar ale Alianţei pentru Integrare Europeană, și persoane care vin din partea opoziţiei”, a declarat presei Marian Lupu. Mai simplu spus, Lupu și-a afișat disponibilitatea de a alege și un reprezentant al PCRM la funcţia de președinte. Vă imaginaţi asemenea poziţie a președintelui PD încă două-trei luni în urmă? Amintim că la începutul anului, Lupu declara că orice negociere cu PCRM este un indicator al slăbiciunii. Astăzi, este gata să analizeze chiar eventualitatea unui șef de stat din partea PCRM! Ar fi putut Lupu face asemenea declaraţii în lipsa unor înţelegeri sau cel puţin a unor convenţii formale? De fapt, și decizia judecăţii de condamnare a lui Victor Ţopa, care s-a produs la 18 octombrie, ar trebui să ne pună pe gânduri. Nu este atât de simplu să condamni cel mai feroce dușman și să-l mai dai în urmărire internaţională, dacă nu ai spatele asigurat prin anumite înţelegeri cu opoziţia. Filat în această ecuaţie este paralizat de riscul demiterii Guvernului, iar domnul păpușar își distruge rivalii, fără a întâmpina vreo rezistenţă. Conștient de aceste lucruri, premierul Filat a fost nevoit să recunoască, la 28 octombrie, că ne putem aștepta la apariţia unei noi alianţe, referindu-se la coaliţia de centru-stânga. În orice caz, putem presupune că Lupu s-a referit la scenariul alegerii doamnei Zinaida Greceanâi în funcţia de președinte. Mai pe urmă se va vedea dacă Filat rămâne premier sau este demis. În orice caz, Dan Dungaciu,

în ziarul Timpul, declară că trebuie utilizate cele 4 voturi ale deputaţilor comuniști, gata, în anumite condiţii de “consens”. Z. Greceanâi să fie condiţia necesară pentru acesta? Oricum, dacă se merge pe scenariul scindării PCRM, PLDM nu-și va oferi voturile, fiindcă va avea permanent riscul trimiterii lui Filat în opoziţie. Respectiv, mai raţională pentru cartel pare votarea PCRM-PD cu unele voturi ale transfugilor din PLDM și/sau PL. Soluţia pentru a convinge transfugii e aceeași – procurorul general.

făcută în premieră de un oficial rus din momentul izbucnirii diferendului moldo-rus din Transnistria.

Eroarea lui Smirnov deranjează Kremlinul Al treilea semnal, care limpezește definitiv poziţia Moscovei faţă de Igor Smirnov, a fost dat chiar de către șeful administraţiei prezidenţiale de la Moscova, Serghei Narâșkin, care a calificat drept„o eroare” faptul depunerii candidaturii lui Igor Smirnov pentru „alegerile prezidenţiale” din 11 decembrie. Serghei Narâșkin nu aruncă vorbele în vânt, el exprimă poziţia Kremlinului. Narâșkin a ţinut să arate că Smirnov „nu s-a conformat recomandărilor de a elibera calea pentru noile forţe politice”, prin „noile forţe politice” înţelegându-se gruparea„spicherului” Anatoli Kaminski.

Ruşilor nu le mai place Smirnov, dar le place coniacul de la Tiraspol Al patrulea semnal l-a dat un personaj bine cunoscut la Chișinău, șeful „Rosspotrebnadzor”, Ghenadi Onișcenko. Acesta i-a fluturat lui Smirnov ibrișinul pe la nas, declarând public că în instituţia pe care o conduce „au apărut întrebări” în legătură cu coniacurile KVINT produse la Tiraspol. Până aici gestul lui Onișcenko nu făcea decât să-l imite pe cel al lui Narâșkin. Numai că „Rosspotrebnadzor” nu a mai ajuns să interzică importurile de coniac din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, întrucât (ca să vezi!) s-a constatat pe parcurs că fabrica de vinuri și coniacuri din Tiraspol aparţine firmei „Sherif”, iar aceasta se numără printre sponsorii oficiali ai lui Anatoli Kaminski, favoritul Kremlinului la „prezidenţialele” din 11 decembrie.

Nici formaţia FSB nu-l mai ajută pe Oleg Smirnov Al cincilea semnal a venit la 31 octombrie, când Oleg Smirnov, fiul mai mare al lui Igor Smirnov și soţul Marinei Smirnova, a fost citat pentru anchetări de procuratura orașului Moscova. Este vorba despre același dosar privind „delapidarea ajutoarelor umanitare în valoare de 160 de milioane de ruble” în care figurează ca martor și Marina Smirnova. Potrivit Comitetului

Antimaﬁa e pusă în genunchi Ultimele două săptămâni s-au remarcat prin faptul că Antimafia a primit un cuţit direct în inimă. Viorel Ţopa se află de mai multe luni peste hotare. Sergiu Mocanu a pierdut mai multe procese judiciare, fiindu-i sechestrate apartamentul și autoturismul. Victor Ţopa, unul din sponsorii de bază ai Mișcării, a fost condamnat la 10 ani închisoare. Practic, nu mai există astăzi nici o forţă politică care ar putea opune o rezistenţă reală structurilor semicriminale. P.S. De pe 18 octombrie, RM nu mai are nici o barieră pentru a deveni o „poveste de succes”. O poveste de succes pentru oligarhi… Sursa: www.bogdantsirdea.eu

Ruse și face parte din reţeaua acestui serviciu.

Transnistria nu este Adjaria Până la 11 decembrie nu mai este chiar atât de mult. În timpul în care a mai rămas până la „prezidenţialele” de la Tiraspol, Moscova va transmite, tot mai puternic, semnale că dorește înlocuirea lui Smirnov cu Kaminski. Nu avem nici un motiv să ne încântăm de această decizie, pentru că, pe fond, este vorba despre înlocuirea unui separatist rus cu alt separatist rus. Ar fi fost cu totul altceva dacă Moscova decidea, pur și simplu, retragerea lui Igor Smirnov în fruntariile Federaţiei Ruse. S-ar putea ca unii să obiecteze: nu e posibil! Ba e posibil, vom replica, și cine se îndoiește e bine să mai vadă o dată cazul separatismului adjar din Georgia. Precum se știe, adjarii sunt etnici georgieni, parte de confesiune musulmană, parte de confesiune creștină ortodoxă, iar separatismul adjar nu se justifică sub nici o formă, ca și în cazul celui transnistrean, unde nu există motive reale de ordin etnic, social, lingvistic, religios sau de altă natură. Singurul element comun între Adjaria și Transnistria constă în prezenţa militară rusă (bază militară la Batumi și Grupul operativ de trupe la Tiraspol). În 2004, Republica autonomă Adjaria a fost readusă sub autoritatea Tbilisiului, armata georgiană intrând în nesupusa până atunci regiune. Faptul s-a datorat rechemării căpeteniei separatiste, Aslan Abașidze, la Moscova, în urma unor lungi și dificile negocieri dintre Rusia și SUA privind so-

luţionarea crizei adjare. Piatra de poticneală la Batumi a fost, până în 2004, Aslan Abașidze, iar la Tiraspol este până astăzi Igor Smirnov.

Kaminski – Smirnov II Mulţi l-au supranumit pe Smirnov „un Fidel Castro al Transnistriei”, iar el nu este decât „un Brejnev” expirat de care nici Kremlinul nu mai este bucuros. Așadar, Moscova pregătește în fruntea regimului marionetă de la Tiraspol un Brejnev ceva mai tânăr, mai prospecior și, cu siguranţă, mai de încredere. Va mai trece timp și va îmbătrâni și Kaminski, devenind un fel de Smirnov II. Dacă Moscova nu l-ar fi pregătit ca înlocuitor pe Kaminski, Smirnov și-ar fi putut câștiga faima pe care și-a dobândit-o Abașidze, iar Moscova și-ar fi asigurat pentru mulţi ani înainte prietenia Chișinăului, Bucureștiului și, evident, a Washingtonului.

Prea multă otravă în relaţia Moscova–Chişinău Moscova trebuie să înţeleagă că nu Smirnov în sine e problema, ci faptul că lui și unora ca el li se asigură o funcţie ilegală sub protecţie militară rusă. Fără armata rusă, fără serviciile secrete ruse, fără ideologia panslavismului răsăritean agresiv, fără smirnovi și fără alde Kaminski în funcţii ilegale nimic nu ar mai otrăvi relaţia dintre Chișinău și Moscova. A venit timpul ca Federaţia Rusă să se retragă ea însăși din Republica Moldova, nu doar să-l retragă pe un bandit îmbătrânit în rele ca Smirnov. Emil CONSTANTINIU, FLUX

Alianţă PD-PCRM sau alianţă PLDM-PCRM? Președintele interimar Marian Lupu este de părere că premierul Vlad Filat s-a grăbit să acuze PD că ar face coaliție cu PCRM. ”Despre o alianţă PD-PCRM se poate de vorbit exact ca și despre o alianţă PLDM-PCRM. Premierul Vlad Filat trebuie să-și dea seama că a deschis cutia Pandorei. Dacă se schimbă regulile de joc în timpul jocului și se aplică careva tactici, atunci de ce se miră ei când se folosesc împotriva lor asemenea procedee”. Aceasta a fost reacţia lui Marian Lupu după ce premierul Vlad Filat a spus că alegerea de vineri a lui Artur Reșetnicov în postul de

Filat a cedat şantajului? Raportul procurorului, prezentat la 28 octombrie, a fostul unul insipid, lipsit de acuzaţii dure și foarte ambiguu. Deși se făceau aluzii la PLDM, acestea nu erau fortificate de probe, nume concrete, cifre. „Spectacolul” nu s-a produs. De ce? La 25 octombrie a avut loc un fel de ședinţă a liderilor AIE. Unii bloggeri și jurnaliști declară că aici s-ar fi putut citi raportul adevărat al procurorului. În urma acestui raport, Filat ar fi fost „convins” să cedeze și să nu insiste pe demisia procurorului și lupta cu mafia. Nu suntem siguri că așa a și fost. Totuși, dacă Filat va refuza de propriile demersuri, devenind „constructiv” și docil, înseamnă, că acești bloggeri au dreptate.

de Anchetă al Federaţiei Ruse, „ajutoarele umanitare” destinate suplimentării pensiilor cetăţenilor ruși din regiunea transnistreană au ajuns în buzunarul lui Oleg Smirnov, care și-a procurat câteva apartamente în orașul Moscova, precum și o vilă luxoasă în raionul Odinţovo de lângă Moscova. Oleg Smirnov mai este proprietarul unui șir de societăţi comerciale înregistrate la Moscova, iar activitatea acestor întreprinderi va face, de asemenea, obiectul cercetărilor din partea fiscului rus. Jurnaliștii și analiștii de la Moscova sunt unanimi în părerea că toate aceste acţiuni sunt îndreptate împotriva cetăţeanului rus Igor Smirnov. Fiodor Lukianov, redactorșef al revistei „Rusia în politica globală”, a declarat în legătură cu acest caz următoarele: „Rusia recurge la o demonstraţie de forţă, arătându-i lui Smirnov că acesta a comis o greșeală. Rusia spune la modul concret că dacă asemenea greșeli vor continua, vor fi atinse interesele familiei Smirnov. Este vorba despre o simplă poveste preelectorală și altfel nici nu putem interpreta cazul. Lui Smirnov i se dă de înţeles că există un alt candidat la funcţia de președinte. Unul mai demn”. Așadar, un cal breaz ca Igor Smirnov urmează a fi schimbat pe altul și mai breaz ca Anatoli Kaminski! Faptul că Oleg Smirnov este cercetat într-un dosar penal trimite la seriozitatea și fermitatea intenţiilor Kremlinului. Oleg Smirnov nu este un oarecare pentru arsenalul rusesc din zonă. Să reţinem un detaliu semnificativ și elocvent: Oleg Smirnov este absolvent al Academiei Serviciului Federal de Informaţii (FSB) al Federaţiei

vicepreședinte al Parlamentului cu votul PCRM-PD ”ar putea duce la o nouă configurare pe scena politică”. Pe de altă parte, președintele interimar Marian Lupu consideră că dialogul privind identificarea unui candidat la funcţia de președinte trebuie să fie unul larg și să cuprindă toate formaţiunile parlamentare, inclusiv PCRM. “Trebuie toţi să fim flexibili și să examinăm diverse propuneri nu doar ale Alianţei pentru Integrare Europeană, și persoane care vin din partea opoziţiei”, a declarat Marian Lupu. Anterior, Lupu a precizat că își va înainta candidatura la funcţia de șef al statului doar în cazul în care va fi sigur că procedura de alegere a Președintelui va avea succes. www.hotnews.md

Preşedintele PPCD, Victor Ciobanu, în vizită la Parlamentul European Victor Ciobanu, președintele Partidului Popular Creștin Democrat, și Elena Catâșev, secretar pentru relaţii externe a PPCD, se află într-o deplasare în câteva capitale vestice. Aceștia participă, în perioada 3-5 noiembrie curent, la Luxemburg, la reuniunea foștilor stagiari ai Parlamentului European cu tematica „Unde sunt rădăcinile

Uniunii Europene. Evoluţia legislaţiei europene și a integrării politice”. Evenimentul găzduit de Fundaţia Robert Schuman va întruni circa o sută de participanţi, iar printre vorbitori au fost invitaţi deputaţi în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker, prim-ministrul Luxemburgului, comisari și vicecomisari europeni, președintele Curţii de Justiţie a UE, precum și membri din conducerea Fundaţiei. Alte reuniuni la care urmează să participe delegaţii PPCD sunt Adunarea Politică a Partidului Popular

European (PPE), care va avea loc la Bruxelles în zilele de 7 și 8 noiembrie, și Conferinţa „Asigurarea viitorului monedei Euro printr-o integrare economică mai profundă”, din seara zilei de 7 noiembrie, subiect care va fi dezbătut de politicieni și experţi precum Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, Anders Borg, ministrul de Finanţe al Suediei, Andrea Enria, președintele Autorităţii Bancare Europene, Wilfried Martens, președintele PPE, și alţi oficiali europeni. Biroul de presă al PPCD

EDI|IA DE VINERI

Politic

4 NOIEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luna de miere cu Uniunea Europeană s-a terminat Ion Sturza: „UE deja nu mai vede în Moldova şi în guvernarea de la Chişinău un partener demn de încredere” Fostul premier Ion Sturza avertizează că societatea moldovenească s-ar putea „descompune” dacă nu se fac reforme de urgenţă în domenii cheie cum sunt justiţia sau învăţământul. Vă prezentăm un interviu cu Ion Sturza, realizat Vasile Botnaru, directorul biroului local al postului de radio Europa Liberă. - Câtă răbdare mai are sau mai poate avea Europa, cea care prin mesagerul de la Chișinău a spus că luna de miere se cam termină? - Eu pot să vă confirm Dumneavoastră că luna de miere s-a terminat. Am avut mai multe discuţii cu ambasadorii de la Chișinău, dar și cu diplomaţii străini și cu unele oficialităţi din ţările europene, inclusiv cu cei care au fost avocaţii noștri în această perioadă. Luna de miere s-a încheiat și ei deja nu mai văd în Republica Moldova și în guvernarea de la Chișinău un partener demn de încredere care ar putea să înceapă odată promisele reforme. Lucru care este profund regretabil. Este o descurajare și, în același timp, este și o profundă dezamăgire faţă de unii lideri de la Chișinău, care au fost exponenţii acestor așteptări nelivrate, din păcate.

- Și fără luminiţa asta în capătul tunelului mai are șanse integrarea europeană a Republicii Moldova? - Ea nu avea nici o șansă chiar și cu această luminiţă, pentru că nu trebuie să confundăm un program de PR al unui guvern sau al unui minister de Externe cu o realitate. Pentru noi era mai importantă nu numai finalitatea acestui proces, ci procesul în sine de modernizare a ţării conform standardelor Uniunii Europene. - Dar asta înseamnă, până la urmă, întoarcerea oiștii spre Răsărit? Merge după asta Moldova spre Putin? - Nu cred, deși noi avem o pietate și o dragoste nesăbuită faţă de tot ce vine din Răsărit. Considerăm că de acolo nu numai gazul ne vine, dar și alte surse necesare pentru o viaţă decentă și e un exemplu demn de urmat, ceea ce e profund greșit. Frustrările noastre și complexele noastre istorice trebuie odată depășite, măcar din simplul motiv că nici cei din Est nu ne mai doresc să ne vadă la infinit umiliţi în faţa lor. Oricum, vectorul nostru este european, indiferent de cine se va perinda la conducerea Republicii Moldova din simplul motiv că cetăţenii sunt spre Europa orientaţi. - Dar Rusia nu este de acord cu asta. Ea nutrește speranţa să aducă Moldova în spaţiul estic. Nu? - Datorită unor politici mai specifice, imperiale, un pic aro-

gante, bazate pe preţurile la gaz și petrol înalte din anii 2000, care au dus ca în jurul Rusiei să se creeze un ring al dușmanilor, nu al prietenilor. Ar fi vrut să facă un ring sau un cerc al prietenilor, de facto, de aceea și se impune această uniune vamală, zonă de liber schimb și de alt gen, dar care de fapt face în stilul tradiţional rusesc de a impune, nu de a negocia și de a ajunge la un consens. - A propos, de prieteni, cine sunt susţinătorii sau promotorii acestor interese în Chișinău? În apa asta tulbure politică, ce mize are Rusia? - Mizele Rusiei sunt bineînţeles că diverse. Nu există doar o singură persoană sau un singur partid. Alta e că, cu mici excepţii, toţi liderii politici de la Chișinău au servit serviciile sale Moscovei. Mai avansat bineînţeles că este Igor Dodon, care este exponentul direct al intereselor rusești în Republica Moldova și care are o susţinere și se consideră un politician de perspectivă, și care are mandatul deplin, inclusiv în a reconfigura Partidul Comuniștilor, de a construi noi partide. Are susţinerea financiară și morală din zona respectivă, fiind astăzi cred că unul din cei mai bogaţi politicieni în sensul fondurilor pe care le are la dispoziţie. Și nu numai fonduri, dar și businessuri. Mai recent au fost anunţate câteva companii la Chișinău cu origine și provenienţă rusă, care tot cred că sunt în serviciul acestui

politician. Avem de a face nu cu Igor Dodon, avem de a face cu fenomenul Dodon, care este cu mult mai complex. Deși nu trebuie să ne detașăm de personalitatea domnului Dodon, să menţionăm că este o persoană extrem de ambiţioasă, cu mult mai ambiţioasă decât capacităţile sale, cred că, profesionale sau morale, pe care el poate să le livreze. Dar nu numai la Dodon se limitează lista celor pe care mizează, eu știu anumite cercuri la Moscova. Sunt și alţii, practic toţi, fără excepţii. - Domnule Sturza, să vă întreb ca pe un fost prim-ministru: mai periculos decât cazanul nerăbdării europene s-ar putea să fie cazanul nerăbdării interne. Populaţia pauperizată, după douătrei luni de facturare, s-ar putea să dea mari bătăi de cap guvernanţilor. Va exploda mămăliga? Sau nu? - Nu, nu, nu. Moldovenii au o mare capacitate de plasticitate și au demonstrat-o pe parcursul timpului. Sunt tinerii, care prin intermediul reţelelor de socializare, de comunicare neformală, pot să creeze o anumită formă de tensiune, dar vreau să vă spun cu certitudine, eu sunt în contact permanent cu ei, deci, ei sunt atât de decepţionaţi, atât de deziluzionaţi, că nu cred eu că cineva va mai fi capabil să vină, eu știu, în piaţă să ceară ceva sau să facă niște mișcări de protest. Nu. Cea mai frecventă întrebare care mi-o dau tinerii aceștia

activi, care, de fapt, au făcut revoluţia din aprilie este cum ar putea să plece din ţară. Deci, aici guvernanţii chiar trebuie să fie absolut liniștiţi. În rest, oamenii de rând au această plasticitate. Deși politicienii încearcă în continuare să-i buimăcească cu tot felul de teorii, valori și așa mai departe. Ei au nevoie de niște lucruri absolut simple: să aibă acces la medicină, cât de cât, la învăţământ, să fie protejaţi de lege ș.a.m.d. Deci, nu cred că populaţia Republicii Moldova va fi capabilă de a merge la proteste sociale sau de alt gen. - Și atunci cu ce vor veni politicienii în faţa lor la eventualele anticipate? - Nici n-au plecat. Sunt în campanie electorală permanentă, știţi. Fiecare s-a poziţionat într-un fel sau altul în campania electorală, pentru că președintele bineînţeles că nu va fi ales în 18 noiembrie și nici mai târziu. Nu există, cred eu, nici un consens, nici o platformă care ar uni partidele, forţele politice în Republica Moldova. S-a ratat timpul sau ocazia de a profita de această necesitate de a alege președintele pentru a începe niște discuţii publice asupra necesităţii reformelor constituţionale sau de alt gen. Totul s-a limitat la cine va lua puterea. Păi, cred că Partidul Comuniștilor își dorește puterea integral, sau alegeri anticipate. Puterea integral cred că ceilalţi nu sunt gata să le o ofere Partidului Comuniștilor, atunci alegerile sunt

iminente. Da? Cu ce vor veni? Partidele de la guvernare au o listă scurtă, prea scurtă de realizări și atunci riscă să fie destul de brutal taxate. Pe de altă parte, noi avem Partidul Comuniștilor care, în persoana domnului Voronin, duce situaţia la un absurd total. Pentru mine este evident că dumnealui, la multe alte calităţi, are și calitatea de un regizor al teatrului absurdului și s-a văzut atunci când l-au ridicat în prezidium pe Reșetnicov, sau când s-a pus în discuţii Pulbere în calitate de președinte. Ca să demonstrezi cât sunt de mici oponenţii, trebuie să-i implici în tot felul de jocuri din astea. Și totuși, eu n-aș subestima importanţa alegerilor în viitor sau n-aș

prognoza un rezultat zdrobitor dintr-o parte sau alta din simplul motiv că, din păcate, societatea moldovenească este profund divizată pe criterii etnice în două părţi și atunci ai noștri vor vota cu ai noștri, asta va fi. Și nu se va schimba, din păcate, peisajul sau nu se va schimba dramatic raportul de forţe după alegerile care ne așteaptă. - Poate spre binele nostru că, în sfârșit, se vor înţelege. - Înţelegerea e grea, imposibilă atunci când s-a mizat din toate părţile doar pe intimidarea oponentului, doar prin compromiterea lui, doar prin crearea unui sistem de disconfort permanent. Nimeni nu a încercat

să consolideze, nimeni n-a încercat să dialogheze, nimeni nu a încercat să facă lucrurile care sunt absolut necesare atunci când vorbim despre un guvern de coaliţie. - Nici măcar foștii Dumneavoastră colegi de partid, democraţii? Nu sunt în stare să facă asta? - O parte din ei sunt capabili, numai că și ei au nimerit sub roata asta a presiunii din partea unui aliat mai mare, având și ei ambiţiile pe măsură și dorind să se ia în consideraţie interesele lor nu numai politice și economice. Și au acceptat această formă de dialog sub presiune. Sursa: www.europalibera.org

Dodon cere public reformarea PCRM Cele 10 propuneri ale lui Igor Dodon Deputatul comunist Igor Dodon a transmis PCRM-ului un proiect de reformare a formaţiunii. Proiectul conţine 10 pași care, în opinia autorului, vor duce la modernizarea partidului. „Sunt convins că mai mult de 50 la sută din activul PCRM așteaptă schimbări în interiorul formaţiunii. Mark Tkaciuk nu este PCRM, este un membru al partidului și cred că mai puţin trebuie să ne intereseze opinia lui. Aștept reacţia colegilor din partid, a conducerii. Cred că timpul va arăta câţi mă vor susţine”, a declarat Igor Dodon pentru postul Publika TV. Dodon a mai declarat că nu este singur și că are în spatele său o echipă în interiorul PCRM pe care o reprezintă. „Când facem declaraţii și propuneri, le facem bine calculate. Mă refer la echipa pe care o reprezint și pe care o veţi vedea la un anumit moment”, a precizat deputatul pentru sursa citată. Igor Dodon a mai spus că în actualul format, PCRM nu are sorţi de izbândă în eventualitatea unor anticipate. „Sper că, pe parcursul următoarelor zile, săptămâni, soluţia va fi depistată. În cazul în care politicienii totuși nu vor accepta soluţiile depistate, PCRM-ul nu poate să meargă în alegeri anticipate în forma în care este la această etapă. Pentru a câștiga următoarele alegeri parlamentare, PCRM are nevoie de o modernizare”, afirmă Igor Dodon. Solicitat de Publika TV, „substanţa cenușie” a comuniștilor, Mark Tkaciuk, a declarat că nu a primit, deocamdată, propunerile lui Dodon, precizând că liderii PCRM vor ţine cont de ele dacă le vor găsi relevante. „Deocamdată, nu am primit aceste propuneri. Ne vom strădui să ne modernizăm. De altfel, noi facem asta în fiecare zi. Dacă vom primi vreun text, atunci îl vom examina”, a declarat Tkaciuk. În timp ce unii analiști sunt de părere că scopul urmărit de Dodon prin acest pas este afirmarea sa în cadrul Partidului Comuniștilor și crearea propriei imagini de politician puternic, alţii cred că este vorba despre un joc al PCRM, care urmărește să adoarmă vigilenţa AIE și să-i atragă pe liderii acesteia într-o capcană. „Se creează impresia că schema cu Dodon este un joc, coordonat chiar în sânul partidului, pentru a le crea o impresie oponenţilor că există diferite opinii în

PCRM, că AIE ar putea prelua niște voturi”, a menţionat Ion Păduraru, fost ministru al Justiţiei. Și analistul politic Igor Boţan susţine că “toate acţiunile lui Dodon pot fi o perdea de fum ca să adoarmă vigilenţa AIE, să creeze impresia că în eventualitatea unor alegeri anticipate, PCRM va avea probleme interne, dar, în realitate, Alianţa va nimeri într-o capcană”. Analistul politic Viorel Cibotaru este însă de altă părere. „Dodon nu joacă așa și a demonstrat-o de câteva ori. El și-a făcut azi un joc foarte puternic, e a doua tentativă a lui de a se afirma printre elitele politice. Dodon a dorit să-și spună cuvântul puternic pe care îl are. El e unica persoană din cadrul PCRM care a fost primit la Bruxelles, a fost primit la Moscova și va fi primit și la București dacă va merge. Astfel se demonstrează o democraţie în PCRM, există două alternative. Acest lucru permite PCRM să se dezvolte în două spaţii ideologice: unul al lui Tkaciuk și al doilea al

lui Dodon, Greceanâi, Mușuc. Aceasta este o investiţie în propria putere și încă o dată demonstrează cine și ce este Igor Dodon”, a explicat Cibotaru. La fel consideră și fostul prim-ministru Dumitru Braghiș. „Dodon procedează corect, el acum pas cu pas își creează autoritate în PCRM. Am rămas cu impresia că mesajul de reformare înseamnă că PCRM nu e pregătit de anticipate. E un îndemn indirect faţă de partid de a participa la alegerea președintelui împreună cu AIE”, a spus acesta. Pe de altă parte, jurnalistul Victor Nichituș crede că mesajul transmis azi este altul. „Igor Dodon nu vorbește chiar de modernizarea PCRM, ci despre modul în care partidul ar putea câștiga alegerile. Să nu uităm că Dodon este un tehnocrat. El a dat de înţeles că dacă PCRM va pierde, atunci el se poate ocupa de cu totul alte treburi. A spus de mai multe ori că a avut tot felul de invitaţii, inclusiv de la Moscova”, a specificat Nichituș.

Marian LUPU:

NU AM VENIT ÎN PD SĂ FIU FUHRER! Îmi respect colegii din partid şi din Alianţă! Marian Lupu susţine că PLDM vrea să acapareze toată puterea în stat. Declaraţia a fost făcută în cadrul emisiunii În Profunzime de la postul de televiziune Pro TV Chișinău. În același timp, Lupu susţine că, spre deosebire de alte formaţiuni, în cadrul PD deciziile se iau în mod colegial, fără ca cineva să aibă ambiţii dictatoriale.

„PD niciodată nu a dorit să deţină toată puterea în mâinile sale, nici nu a avut această tendinţă. Noi înţelegem foarte bine ce înseamnă un guvern de alianţă, fiecare trebuie să-și aibă locul său. În același timp, nimeni nu comandă în PDM, eu nu am venit în partid să fiu Fuhrer. Îmi respect colegii, avem organe decidente și proces operativ, de acţiune”, spune președintele interimar. Astfel, potrivit președintelui interimar, PD niciodată nu a lansat atacuri ca să diminueze din zona de influenţă a cuiva, iar PLDM face deja asta de doi ani. „Nu ne ambiţionăm să luăm toată puterea de stat în mâinile noastre”, a subliniat Marian Lupu. www.24h.md

Discuţiile despre modernizarea PCRM care au început în mediul public, reflecţiile cu privire la locul și rolul partidului în sistemul politic moldovenesc nu au găsit, cu părere de rău, un ecou pe măsură în cadrul partidului însuși. Cuiva în interiorul PCRM îi convine, probabil, starea și situaţia actuală a formaţiunii. Și asta în pofida faptului că majoritatea membrilor PCRM și marea majoritate a alegătorilor noștri conștientizează că procentul înalt de voturi acumulat la alegeri și calitatea de partidfruntaș a PCRM nu pot fi considerate drept un succes deplin, deoarece partidul nu poate forma de unul singur organele puterii. Cu atât mai mult că și datele statisticii electorale din ultimele scrutine indică un trend descrescător, ceea ce nu poate să nu ne îngrijoreze.

În starea sa actuală, fără a trece prin procesul de modernizare, Partidul Comuniștilor riscă să nu mai obţină niciodată o victorie care să-i asigure o majoritate în Parlament și posibilitatea de a prelua puterea în stat. S-ar putea să nu aibă în viitor nici numărul suficient de voturi pentru a bloca tentativele de modificare a Constituţiei. Trendul general al partidului, după cum am menţionat, e în descreștere: 50% în 2001, 46% în 2005, 44% în iulie 2009, 39% în noiembrie 2010, 37% pe ţară la scrutinul din 2011. Printre motivele diminuării ponderii electorale a partidului este izolarea pe plan extern și intern a formaţiunii. Oponenţii noștri politici au reușit să iasă biruitori în războiul propagandistic împotriva PCRM, creând impresia atât în exterior, cât și în interior, că PCRM este un partid anacronic, reacţionar, de tipaj vechi, nedemocrat, nereformat. În plus, odată ajunși la guvernare, oponenţii au utilizat și instrumente de corupere politică, au apelat la tehnologii murdare de luptă electorală, în faţa cărora PCRM rămâne a fi extrem de vulnerabilă. Situaţia e agravată de faptul că 80% din tinerii vorbitori de limba moldovenească votează pentru partidele de dreapta (etnicii moldoveni constituind aproape 70% din populaţia ţării). Aceasta înseamnă că într-o perspectivă de 7-9 ani, către viitoarele scrutine, baza electorală a PCRM se va subţia considerabil, mai ales pe fundalul reducerii numărului categoriilor de votanţi fideli, cum ar fi pensionarii, precum și din cauza emigrării rusolingvilor. Așadar, PCRM are nevoie de modernizare, ceea ce presupune un șir de schimbări nu doar de ordin conceptual-ideologic și la nivel de parametri simbolici, dar prevede și elementele de ordin practic, la nivel de politici publice. Iată care sunt principalele teze la care aș vrea să atrag atenţia. În primul rând, în plan ideologic este important să decidem clar ce fel de societate noi construim, ce este socialismul, care este atitudinea noastră faţă de comunism ca atare, care grupuri sociale reprezintă, vorbind în termini marxiști, “forţele generatoare de progres”. Trebuie să ne determinăm în privinţa acelui curent sociologic contemporan care ne este mai aproape ca spirit și viziune: eurocomunismul, troţkismul, socialismul francez, social-democraţia austriacă etc.?

În toate cazurile, indiferent de vectorul modernizării doctrinare, noi trebuie să stăm ferm pe poziţia antimilitarismului, a suveranităţii și neutralităţii, a dreptăţii sociale, a construcţiei naţiunii civice, a abordării complexe în relaţiile externe, a deschiderii eurointegraţioniste. În al doilea rând, trebuie să abordăm sub aspect de modernizare nu doar forma, ci și conţinutul partidului. Cazurile de părăsire a partidului din Briceni, Nisporeni, incidentul cu unul dintre candidaţii comuniști în Consiliul municipal Chișinău, toate aceste întâmplări recente sunt demonstraţii vii că în partid există probleme de democraţie internă, dar, totodată, și de selecţie riguroasă a cadrelor. Trebuie să implementăm la modul practic, nu doar declarativ, mecanismul de primeris, adică de alegere în mod democrat, cu participarea tuturor membrilor, a candidaţilor la funcţii importante, de întocmire a listelor electorale. Trebuie să dăm mai multă autonomie structurilor locale, comitetelor raionale în întocmirea listelor. Trebuie să elaborăm niște parametri de selecţie, niște cote reprezentative în lista generală, pentru diverse categorii de membri de partid. Instituirea unei proceduri de alternativă, mai transparentă, pentru alegerea președintelui de partid ar reprezenta un pas înainte în cucerirea simpatiei și încrederii cetăţenilor. În al treilea rând, PCRM trebuie să colaboreze nu doar cu Stânga Europeană, dar și cu Internaţionala Socialistă, cu alte forţe politice europene de orientare socialistă, ceea ce va oferi mai multă deschidere pe extern pentru partidul nostru. În al patrulea rând, partidul e dator să devină un centru de atracţie pentru tineret, de toate etniile, care să-și lege de partid speranţele lor de viitor, perspectivele ţării, realizarea ideilor de afaceri, în cultură, știinţă. Asocierea cu partidul trebuie să devină prestigioasă, deci și imaginea trebuie să fie de prestigiu, numai așa va fi posibil să atragem tineret și să fim un partid al viitorului. În al cincilea rând, partidul urmează să-și lărgească baza electorală, să-și multiplice grupurile-ţintă de alegători. Trebuie să avem o imagine și mesaje atractive pentru atragerea voturilor lucrătorilor agricoli, fermierilor, pedagogilor, medicilor, lucrătorilor știinţifici, oamenilor culturii, oamenilor de afaceri și tinerilor. Ar fi cazul să ne gândim la crearea unui institut al simpatizanţilor partidului, pentru categoriile de persoane care, fie că potrivit statutului nu pot deveni membri de partid (lucrători ai organelor de

drept), fie că din alte motive nu doresc să fie membri de partid, dar sunt activi politic (este vorba despre oamenii de afaceri, intelectuali, studenţi). În al șaselea rând, partidul trebuie să elaboreze o strategie de lucru cu reprezentanţii societăţii civile, cu uniunile și organizaţiile obștești. În lista partenerilor noștri trebuie să fie și sindicatele; dacă nu e posibilă o colaborare constructivă cu ele, urmează să creăm sindicate de alternativă, mai independente de factorii puterii. Acesta e unul din obiectivele de importanţă ale partidului. În al șaptelea rând, PCRM trebuie să devină cu timpul și un “partid al Internetului”. Parafrazându-l pe Bill Gates, am putea spune că în viitorul politic al Republicii Moldova vor exista două categorii de partide: cele prezente masiv pe Internet și outsiderii. Partidul nostru e dator să fie foarte activ pe Internet. În al optulea rând, partidul nostru, la diferite etape, trebuie să poată fi și partid de opoziţie, care să critice constructiv, dar și partid de avangardă, generator și iniţiator de idei inovatoare și proiecte de dezvoltare. Și pentru prima situaţie, și mai ales pentru a doua, partidul are nevoie de o abordare sistemică, de strategii de durată, de un aflux de oameni creativi, manageri, organizatori, lideri locali. În al nouălea rând, partidul trebuie să fie ca o fabrică de cadre înalt calificate, atât pentru sfera politicului, cât și pentru administraţia centrală și locală. În această direcţie e mult de lucru, dar respectiva calitate a partidului, de creare și promovare a profesioniștilor, va însemna că partidul e cu adevărat puternic, influent, modern și de viitor. Fiindcă un partid poate fi concurenţial doar atunci când devine un centru intelectual al ţării, când este un punct de atracţie pentru oamenii creativi, ingenioși, întreprinzători. În al zecelea rând, partidul trebuie să creeze centre intelectuale (institute, fonduri), trebuie să iniţieze campanii de comunicare, să stabilească relaţii stabile de colaborare cu intelectuali și lideri de opinie din Rusia, Ucraina, România, din alte ţări apropiate nouă. Un partid devine concurenţial pe piaţa politică doar atunci când are imaginea de principal centru intelectual al ţării, când atrage în rândurile sale personalităţi, oameni creatori, lideri de opinie. Sursa: dodon.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 NOIEMBRIE 2011

Fotoreportaj

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cadouri, texte şi subtexte la aniversarea lui Iurie Roşca Ex-președintele PPCD, Iurie Roșca, a împlinit luni, 31 octombrie 2011, 50 de ani. El a marcat evenimentul la sediul central al partidului, unde au venit numeroși oaspeţi care i-au urat multă sănătate, mulţi ani, precum și realizări frumoase în activitatea sa. De menţionat că, în afară de rude, colegi de partid și prieteni, pe Iurie Roșca au venit să-l felicite și reprezentanţii a trei partide parlamentare. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, l-a vizitat pe Iurie Roșca fiind însoţit de un grup numeros de deputaţi și fruntași ai partidului. Tot atunci a venit și președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov. În urările pe care le-au făcut, atât Vladimir

Voronin, cât și Dumitru Diacov și-au exprimat regretul că Iurie Roșca nu este în prezent membru al Legislativului. În opinia lor, dacă Iurie Roșca ar fi fost astăzi deputat, în mod sigur, s-ar fi găsit o soluţie pentru alegerea șefului statului și s-ar fi pus capăt crizei politice și instituţionale. Deputatul PCRM, Igor Dodon, a venit să-l felicite pe Iurie Roșca separat de grupul deputaţilor PCRM în frunte cu Vladimir Voronin. Și premierul Vladimir Filat, liderul PLDM, care are cea mai numeroasă fracţiune din coaliţia de guvernământ, a venit la sediul PPCD și l-a felicitat pe Iurie Roșca cu ocazia împlinirii a 50 de ani, închinând împreună o cupă de șampanie. Vladimir Filat i-a adus în dar lui Iurie Roșca o sticlă de divin„Prezident”, cu o vechime de

50 de ani. După ce au servit șampania, Iurie Roșca l-a condus prin sediul partidului, prezentându-i galeria de imagini ce reflectă istoricul acestei formaţiuni politice. După care cei doi s-au întreţinut într-o discuţie separată. Înainte de a pleca, Vladimir Filat s-a întreţinut și cu un grup de analiști și comentatori politici prezenţi la eveniment. Unii jurnaliști au interpretat gestul premierului Filat de a-i oferi în dar lui Iurie Roșca un divin cu denumirea „Prezident” drept o sugestie fină că omagiatul ar putea fi înaintat și susţinut la funcţia de președinte al Republicii Moldova. Mai ales că și președintele PCRM, Vladimir Voronin, i-a adus în dar lui Iurie Roșca un set de piese de șah și o sticlă de divin „Prezident” de 50 de ani. Frumoasă coincidenţă. Iu-

rie Roșca a fost întrebat de jurnaliști dacă este adevărat că liderii unor partide parlamentare i-ar fi propus să candideze la funcţia de șef al statului, fapt pe care fostul lider creștin-democrat l-a confirmat, menţionând că el este gata să accepte această ofertă. Iurie Roșca a refuzat însă se dea jurnaliștilor mai multe detalii și, în special, nume (răspunsul complet dat de Iurie Roșca la respectiva întrebare îl puteţi vedea în interviul din pagina 7). Vom menţiona că și președintele PCRM, Vladimir Voronin, a fost întrebat de jurnaliști, la același eveniment, dacă deputaţii comuniști ar fi gata să susţină candidatura lui Roșca la funcţia de președinte al ţării. Voronin a declarat că el nu este în măsură să dea un răspuns la această întrebare, deoarece o decizie

în acest sens poate fi luată de întreaga formaţiune politică nu doar de liderul ei. Prin urmare, președintele PCRM nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat că Iurie Roșca ar putea fi susţinut de formaţiunea sa la funcţia de șef al statului. Vom mai menţiona că șeful interimar al statului, președintele Parlamentului și liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, i-a adresat și el lui Iurie Roșca un mesaj de felicitare (vezi pagina 6). Totodată, din surse avizate am aflat că prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, l-a felicitat prin telefon pe Iurie Roșca cu ocazia împlinirii a 50 de ani și i-a expediat prin curier cadouri cu acest prilej. Vedeţi mai jos, dar și în paginile 6 și 7 un reportaj fotografic de la eveniment.

Iurie Roșca cu Vladimir Filat

cu Vladimir Voronin

cu Vladimir Voronin și Dumitru Diacov

Vladimir Filat, Victor Gurău, Igor Boţan

cu deputatul Valentina Stratan

cu juristul Nicolae Osmochescu

cu ex-ministrul Justiţiei, Vitalie Pârlog, și ex-viceministrul de Interne, Valentin Zubic

cu ex-ministrul Mihai Plămădeală și ex-deputatul Mihai Petrache

cu directorul revistei „Moldova”, Nicolae Roșca

cu consultantul Fundaţiei Robert Schuman, Norbert Neuhaus, și Victor Ciobanu, președintele PPCD

deputatul PCRM, Iurie Muntean

cu deputatul PCRM, Grigore Petrenco

cu Artur Reșetnicov, vicepreședinte al Parlamentului

cu președintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Culturii și Protecţia Drepturilor de Autor și Conexe ”Apollo”, Vasile Năstase

cu Viorel Ciubotaru

cu jurnalista Lucia Popescu

cu virtuozul ţambalist Andrei Mustea

cu pictorul Dumitru Peicev

cu scriitorul Iurii Caiurov

cu cineastul Valeriu Jereghi

cu ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca

cu fostul disident politic, scriitorul Boris Marian

cu jurnalista Natalia Uzun

cu jurnalistul Anatol Golea

cu jurnalistul și deputatul Alexandr Petcov

cu jurnalistul Igor Boldureanu

cu foștii colegi de școală

4 NOIEMBRIE 2011

Fotoreportaj

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iurie Roşca la 50 de ani Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei l-a felicitat pe Iurie Roşca Prezent la Constanţa, în România, președintele Academiei de Știinţe a Moldovei, Academician Gheorghe Duca, i-a adresat, la 31 octombrie, un mesaj de felicitare domnului Iurie Roșca cu prilejul aniversării sale jubiliare. În mesajul președintelui AȘM se spune: „Stimate domnule Iurie Roșca, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez cordiale și sincere felicitări în ziua când mai adăugaţi un trandafir în buchetul vieţii! Vreau să-mi exprim toată convingerea că forţa de muncă și responsabilitatea, onestitatea și profesionalismul, dragostea de neam, credinţa străbună și ţară, care vă caracterizează în calitate de jurnalist, om politic și de stat, vă vor aduce cu prisosinţă și în viitor respectul colegilor, cetăţenilor și tuturor celor care vă înconjoară. Profitând de ocazie, în această zi deosebită, vă doresc să aveţi parte de lumină și bunătate în suflet, de noroc, bunăstare și bucurii de la cei apropiaţi, dar și de colaborare rodnică cu cercetătorii din Republica Moldova întru slava Patriei noastre!”

SPPS apreciază realizările lui Iurie Roşca în opera de ediﬁcare şi consolidare a statului Igor Bodorin, directorul Serviciului de Protecţie și Pază de Stat, a făcut parte dintre oaspeţii care au ţinut să-l felicite personal pe Iurie Roșca de ziua sa de naștere. Directorul SPPS a fost prezent la ceremonia omagială organizată la sediul Partidului Popular Creștin Democrat. Totodată, domnul Igor Bodorin i-a adresat domnului Iurie Roșca un mesaj de felicitare în care se spune: „Stimate domnule Iurie Roșca, Astăzi, ajuns la frumosul jubileu de 50 de ani, fără îndoială, sunteţi alături de toţi cei dragi și apropiaţi sufletului – familia, prieteni, colegi. Cu prilejul zilei dumneavoastră de naștere vă adresez cordiale felicitări, însoţite de cele mai sincere și calde urări de sănătate, bunăstare și noi realizări. Rezultatele remarcabile pe care le-aţi demonstrat pe parcursul edificării și consolidării statului nostru denotă talentul organizatoric de excepţie, profesionalismul, principialitatea deosebită și omenia – calităţi care vă caracterizează pe deplin. Vă doresc să vă înconjoare întotdeauna dragostea apropiaţilor, respectul, fidelitatea colegilor și recunoștinţa poporului – pentru binele căruia depuneţi și în continuare atât de multe forţe sufletești. La mulţi ani!”

Preşedintele interimar al Republicii Moldova i-a urat lui Iurie Roşca realizări frumoase în activitate Președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, s-a numărat, de asemenea, printre cei care i-au adresat domnului Iurie Roșca, la 31 octombrie, mesaje de felicitare cu ocazia împlinirii a 50 de ani de viaţă. În mesajul primit de la Președinţia Republicii Moldova

se arată: „Stimate domnule Iurie Roșca, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez cele mai sincere și cordiale felicitări cu prilejul aniversării zilei Dumneavoastră de naștere. Vă urez din tot sufletul sănătate, viaţă lungă, bunăstare, frumoase realizări în activita-

tea Dumneavoastră, precum și multe clipe fericite alături de cei dragi. Să aveţi parte de multă căldură în suflet și în casă, Cu deosebită consideraţie, Marian LUPU, Preşedintele interimar al Republicii Moldova”

cu deputatul PCRM, Igor Dodon

cu jurnalista Natalia Davidovici

cu directorul CCCEC, Viorel Chetraru, și Vitalie Verebceanu, șef de secţie în cadrul CCCEC

cu deputatul PD, Igor Corman

cu antrenorul de box Leonid Tomșa

cu doctorul Eva Gudumac

cu analistul politic Nicolae Chirtoacă

cu bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal

cu cineastul Victor Bucătaru și jurnalista Natalia Morari

cu analistul politici Igor Boţan

cu interpretul Anatol Latâșev

cu compozitorul Vlad Gorgos

cu comentatorul Bogdan Ţârdea

cu președintele Federaţiei Moldovenești de Fotbal, Pavel Ciobanu

cu deputatul PCRM, Mark Tkaciuk

cu președintele PPR, Nicolae Andronic

cu pictorul Andrei Mudrea

cu deputatul PCRM, Eduard Mușuc

cu Aura

cu jurnalistul Vitalie Dogaru

cu ex-deputatul Victor Stepaniuc

Iurie Roşca, felicitat de directorul CCCEC Printre șefii instituţiilor de stat care i-au adresat felicitări domnului Iurie Roșca la 31 octombrie, cu ocazia jubileului, a fost și domnul Viorel Chetraru, director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Domnul Viorel Chetraru a fost prezent, împreună cu adjunctul său, și la ceremonia aniversară organizată la sediul central al PPCD din Chișinău. În mesajul său, directorul CCCEC spune: „Stimate domnule Roșca, aniversarea zilei dumneavoastră de naștere îmi oferă deosebita plăcere de a vă dori sănătate, putere, multă fericire și prosperitate. Fie ca cele mai frumoase și nobile vise să-și găsească realizarea în activitatea zilnică, să fiţi susţinut de familie și să vă bucuraţi de încrederea și sinceritatea celor apropiaţi. În această zi vă doresc ca farmecul și liniștea să vă inunde sufletul cu pace, credinţă și speranţă pentru a depăși împreună cu cei dragi provocările vieţii. O viaţă lungă, plină de fericire și împliniri!”

Felicitări din partea industriaşilor şi antreprenorilor Ex-premierul Vasile Tarlev, președinte al Congresului Naţional al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova, i-a prezentat un omagiu domnului Iurie Roșca cu ocazia celei de-a 50-a aniversări, participând la ceremonia care a avut loc la sediul central al PPCD. Președintele Congresului Naţional al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova a transmis un mesaj de felicitare în care spune: „Mult stimate domnule Iurie Roșca, permiteţi-mi în numele meu, precum și în numele colegilor din cadrul Congresului Naţional al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova să vă adresez sincere și cordiale felicitări, însoţite de calde urări de bine cu ocazia aniversării zilei dumneavoastră de naștere! Cu prilejul acestui jubileu, ţin să vă exprim un respect deosebit faţă de calităţile dumneavoastră omenești și profesionale, apreciind înalt munca dumneavoastră și atitudinea responsabilă faţă de activitatea pe care o îndepliniţi! În această zi deosebită, Vă doresc să aveţi parte de sănătate, viaţă îndelungată, bunăstare, bucurii de la cei apropiaţi și dragi inimii, noi realizări în domeniul cărora vă consacraţi viaţa, fericire, noroc și prosperitate!”

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 NOIEMBRIE 2011

Fotoreportaj

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IURIE ROŞCA:

Am aceeaşi prospeţime intelectuală şi fizică Interviu oferit de Iurie Roşca jurnaliştilor care au fost prezenţi pe 31 octombrie la sediul PPCD

- Vă gândiţi să reveniţi în forţă pe scena politică? - Să vă spun drept, ezit între două predilecţii mari pe care le am. Să citesc și să scriu, să mă ocup de activităţi academice, vreau să lansez foarte repede o instituţie de instruire și educaţie, care se va numi „Universitatea Populară”, care o să-mi ia foarte mult timp. În același timp, nu vreau să mă eschivez de la provocările momentului politic, de aceea rămân foarte activ. În măsura în care pot să contribui la schimbările în bine, încerc să contribui. Sunt gata să

particip și la alegeri, și la tot felul de activităţi care să aducă mai multă stabilitate și mai multă coerenţă actului politic din Republica Moldova. - Cum vă simţiţi la vârsta de 50 de ani? - Ca la 49 de ani (râde – n.n.). În orice caz, pentru mine nu este o problemă. Toată lumea zice că m-am păstrat destul de bine, sunt proaspăt și fizic, și intelectual. Nu mă simt expirat, ca să spun așa. - Puteţi să trageţi o linie, să faceţi niște concluzii, să sta-

biliţi unde vă aflaţi în acest moment al vieţii? - Sigur. Dacă e să vorbim de capitolul regrete și realizări, atunci lucrurile ar sta cam așa: Regrete. Cred că am greșit nu o singură dată pentru că sunt foarte activ și pentru că, uneori, atunci când iei o decizie trebuie să pornești de la informaţia pe care o ai. Dar informaţia este întotdeauna incompletă. Unul dintre regretele cele mai mari, o spun pentru prima dată, este că am dezamăgit foarte mulţi suporteri de-ai mei. Asta nu înseamnă că eu nu am avut dreptate, asta înseamnă că nu am fost înţeles. Și aceasta m-a durut, de ce să nu recunosc? M-a durut foarte mult pentru că neînţelegerile dintre prieteni și dintre fraţi întotdeauna îndurerează și, de aceea, poate că ar fi un moment bun să-mi cer iertare de la cei care au avut niște așteptări, niște aspiraţii care leau fost înșelate, pentru că astea au fost așteptările lor, nu pentru

că neapărat eu am greșit sau am comis o faptă nedemnă. Asta m-a îndurerat foarte mult. Realizări. Pot să vă spun că, chiar în zilele acestea finalizez o carte, o culegere de articole și de cuvântări, pe care sper să o scot cel mult într-o lună și m-am gândit la această carte tocmai în preajma acestui eveniment. Am început să adunăm materiale în vara acestui an. Vor fi câteva sute de pagini bune. Sunt 25 de ani de când scriu. - L-am întrebat pe domnul Voronin dacă își amintește vreun slogan de-al dumneavoastră de atunci de când organizaţi protestele anticomuniste. Mi-a spus că își amintește pentru că strigaţi la urechea lui în fiecare zi „Jos comuniștii!”. Dacă ar fi să protestaţi din nou, ce aţi striga acum în stradă? Spuneţi-ne un posibil slogan, că atunci eraţi foarte inventiv. - Eram inventiv, îmi plăcea

să provoc reacţia stăpânirii. Așa a fost vremea. Acum aș scanda „Jos toţi!”. E regretabil ceea ce se întâmplă. Mulţi dintre guvernanţii noștri sunt oameni cu merite, cu experienţă în Parlament, în actualul Guvern. Eu mă și mir de faptul că fiecare dintre ei se gândește mai mult la modul în care să capteze voturile la alegerile viitoare decât la cum poate rezolva problemele cu care se confruntă Republica Moldova. Asta este ciudat pentru mine, mai ales că nimeni dintre ei nu este un muritor de foame, se descurcă destul de bine și dacă nu ar avea funcţiile pe care le au, tot s-ar descurca. Prin urmare, chiar dacă ar însemna o combinaţie imperfectă sau o coaliţie, sau o majoritate parlamentară, o soluţie pe care lumea ar comenta-o diferit, eu nu văd în asta o problemă. Cred că este o problemă de dialog, de incapacitate de a înţelege că în politică trebuie să mai și cedezi, să regreţi.

- Când v-aţi urcat în copac ultima dată? - Păi, în noiembrie 2003. În 2007, atunci când apărea riscul unei formule de federalizare, gen Planul Kozak, l-am sunat pe președintele Voronin și i-am spus: „Domnule președinte, eu am pășit foarte ușor din copac în prezidiul Parlamentului. Să știţi că mișcarea înapoi o fac la fel de ușor: din prezidiu direct în copac”. Nu regret deloc acest gest al meu. - Domnule Roșca, acum se caută un candidat de compro-

mis la funcţia de președinte al ţării. Aţi accepta această funcţie? Cine aţi vrea să vă înainteze, AIE sau PCRM? - Aș prefera să mă înainteze toate cele patru fracţiuni parlamentare. Iniţiativa poate să vină de la Mihai Ghimpu, vechiul meu prieten, cu care am luat multe decizii împreună chiar în acest edificiu. Dacă vine această propunere, nu am s-o declin. - Dar a venit sau totuși nu e decât un zvon? - Se discută intens, dar aștept să se pronunţe politicienii de

prim-rang, cei care acum fac jocurile. - Dar v-au contactat, v-au întrebat? - Da. - Cine? - Păi, asta nu pot să v-o spun. Zic și eu ca premierul care nu poate da nume, pentru că altfel prejudiciază ancheta. - V-au contactat și cei din societatea civilă? - Și cei din societatea civilă. Dar daţi-mi voie să nu dau nume în secunda aceasta.

cu Valentin Krâlov, Partidul Socialiștilor „Patria-Rodina”

cu doctorul Ozea Rusu

cu ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc

cu judecătorul Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere

cu antreprenorul Tudor Coșleţ

cu ex-ministrul Apărării, Victor Gaiciuc

cu analiștii politici Oazu Nantoi, Viorel Cibotaru și Arcadie Barbăroșie

cu Victor Șelin și Sergiu Corobcă, PSD

cu Valentin Mejinschi, fost director CCCEC și ex-ministru al Dezvoltării Informaţionale

cu directorul reţelei de cafenele Coffee House, Aleksandr Stucalov

cu deputatul PCRM, Oleg Reidman

cu ex-ministrul de Externe, Andrei Stratan

cu rectorul Universităţii de Stat de Medicină și Farmaceutică “Nicolae Testemiţeanu”, Ion Ababii, și prorectorul Viorel Prisăcaru

cu ministrul Economiei, Valeriu Lazăr

cu deputatul primului parlament Pantelei Sandulache și ex-ministrul Justiţiei, Ion Susarenco

cu ex-premierul Dumitru Braghiș

cu președintele CEC, Iurie Ciocan

cu jurnalista Iulia Semionova

cu ex-premierul Vasile Tarlev

cu jurnalistul George Iosip

cu deputatul primului parlament Gheorghe Cârlan

cu jurnalista Vera Terentev și Dorian Furtună

cu ministrul adjunct de Externe, Andrei Popov

4 NOIEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

4 noiembrie Evenimente 1576: În Războiul de optzeci de ani, după ce soldaţii spanioli timp îndelungat nu au fost plătiţi de Regele Philipp al II-lea, începe prădarea orașului belgian Anvers 1856: În Galaţi începe prima conferinţă a puterilor europene, care înfiinţează Comisia Statelor alăturate Dunării 1873: Americanul John B. Beers a patentat prima coroană dentară din aur 1873: Americanul Anthony Iske a patentat mașina de tăiat carne în felii 1879: A fost patentată prima casă de marcat de către James J. Ritty din Dayton, Ohio 1890: Inaugurarea la Londra a primului sistem de cale ferată subterană electrificată (metrou) 1899: Este publicată cartea lui Sigmund Freud, Interpretarea viselor 1922: Exploratorul englez Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankamon, în Egipt 1938: George Enescu a terminat “Suita a III-a”, “Săteasca” 1948: Lui T.S. Eliot i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură 1956: Invadarea Ungariei de către tancurile sovietice și instalarea guvernului contrarevoluţionar condus de János Kádár; revoluţia maghiară a fost declanșată la 23 octombrie, iar luptele au durat până la 14 noiembrie 1966: Inundaţii în Veneţia și Florenţa. Aproape un milion de volume din colecţia de la Biblioteca Naţională, documente de la Arhiva de Stat, tablouri au fost acoperite de apă. 1979: Ambasada americană din Teheran a fost ocupată de militanţi iranieni, care au luat ostatice 90 de persoane 1980: Republicanul Ronald Reagan devine cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite 1995: Premierul israelian Iţhak Rabin a fost asasinat, la Tel Aviv, în cursul unui miting politic, premergător alegerilor 2008: Democratul Barack Obama a fost ales drept cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite, primul de culoare

Decese 1847: Felix Mendelssohn, compozitor evreugerman (n. 1809) 1854: Anton Pann, poet, compozitor de muzică religioasă și profesor de muzică român 1956: Maria Filotti, actriţă româncă (n. 1883) 1970: Tudor Mușatescu, dramaturg și romancier român (n. 1903) 1994: Sam Francis, pictor american (n. 1923) 1995: Iţhak Rabin, prim ministru al Israelului, laureat al Premiului Nobel (asasinat) (n. 1922).

G`ndul s=pt=m`nii „Omul şi destinul său reprezintă ceva inseparabil, se provoacă şi se creează reciproc” Sandor Marai

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

RICU VODĂ LA 50 DE ANI

„Nu am dispărut eu, m-au făcut dispărut” Oricare au fost legendele care au circulat despre Ricu Vodă până în prezent, ce-i al lui nu i-a putut lua nimeni până în prezent și nici nu cred să-i poată lua vreodată cineva. Sincer, devotat, modest și foarte talentat, așa a fost și așa a rămas Ricu Vodă pe parcursul celor 50 de ani pe care i-a aniversat pe 26 octombrie curent. În ultima perioadă asistăm la o revenire în forţă a uneia dintre cele mai remarcabile voci pe care le-a avut estrada noastră de la începuturi și până în prezent. Iar la 50 de ani, Ricu Vodă lucrează cu energia, visele și dăruirea unui tânăr de 25, pentru că are planuri și are ambiţii: după ce a susţinut primul concert din viaţa lui, urmează și alte surprize plăcute, precum lansarea unui album, a unui videoclip, piese noi, concerte, proiecte pe care abia le așteptăm. - Muzica este cea care rămâne, probabil, cel mai mult și mai plăcut în amintirea unui om și atunci când rostești numele unui cântăreţ, dacă în minte nu-ţi vine un crâmpei din vreo melodie de-a lui, înseamnă că nu e un cântăreţ apreciat. „Aleargă caii” este cântecul care s-a așezat ca o pecete pe numele dvs... - Da, așa e. E și normal, fiecare artist are o melodie după care este recunoscut. Pe mine mă ţine minte lumea cu „Aleargă caii”, este un fel de carte de vizită, pot să-i spun și așa. - Dar nu v-aţi gândit, între timp, să reeditaţi acest cântec, să-l propuneţi ascultătorului într-o nouă variantă? - De ce nu? Am reînnoit-o un piculeţ. Ea a fost scrisă în genul Modern Talking, acum am făcut-o mai dansantă, mai banală, mai cum se cere

acum, un gen de tânţa-tânţa. Vedeţi cum se întâmplă acum? Muzica e mai mult pentru picioare, iar cea pentru ascultare trebuie să conţină mai multe cuvinte despre dorul de părinţi, munca grea din Italia, dor de casă, băutură și veselie. În estrada noastră se cântă acum mai mult despre subiecte sociale la modă. Curios fapt însă e că despre dorul de părinţi cântă cei care trăiesc la 50 km de Chișinău și merg să-și vadă părinţii o dată la 3 ani, despre viaţa grea din Italia cântă cei care știu despre traiul de acolo doar din auzite. E un soi de șantaj sentimental, dar... mă dau și eu în rând cu lumea, știţi vorba populară: „Vrei, nu-vrei, bea Gheorghe agheasmă!” - Săptămâna trecută aţi avut primul concert din viaţa dvs. Ce sentimente v-au încercat? - La început a fost foarte greu, am avut emoţii mari, dar după a doua

Nașteri 1470: Eduard al V-lea, rege a Angliei pentru 11 săptămâni în anul 1483 1575: Guido Reni, pictor italian (d. 1642) 1590: Gerrit van Honthorst, pictor olandez (d. 1656) 1631: Mary de Orange, fiica regelui Carol I al Angliei și mama regelui William al III-lea al Angliei (d. 1660) 1872: Barbu Știrbey, om politic român, președinte al Consiliului de Miniștri (d. 1946) 1890: Klabund (Alfred Henschke), scriitor german (d. 1928) 1900: Lucreţiu Pătrășcanu, jurist, om politic român (ministru al Justiţiei în perioada 1944-1948) (d. 1954, executat) 1900: Luigi Lucioni, pictor italian (d. 1988) 1901: Spyridon Marinatos, arheolog grec (d. 1974) 1902: Otto Bayer, chimist german (d. 1982) 1908: Sir Joseph Rotblat, fizician polonezevreu-britanic, laureat al Premiului Nobel 1995 1916: Ruth Handler, inventator american. Printre produsele pe care le-a patentat se află celebra păpușă Barbie (d. 2002) 1918: Art Carney, actor american (d. 2003) 1919: Martin Balsam, actor american (d. 1996) 1922: Benno Besson, regizor de teatru și tatăl Katharinei Thalbach (d. 2006) 1930: Doris Roberts, actriţă americancă 1931: Bernard Francis Law, arhiepiscop de Boston și cardinal 1932: Thomas Klestil, președinte austriac (d. 2004) 1933: Volker Kühn, regizor german 1943: Marlène Jobert, actriţă franceză 1946: Laura Bush, soţia ex-președintelui american George W. Bush 1946: Robert Mapplethorpe, fotograf american (d. 1989) 1948: Amadou Toumani Touré, președintele republicii Mali 1951: Traian Băsescu, președinte al României din 12 decembrie 2004 1956: James Honeyman-Scott, muzician britanic (Pretenders) (d. 1982) 1961: Ralph Macchio, actor american 1969: P.Diddy, rapper american 1972: Luis Figo, fotbalist portughez 1986: Alexz Johnson, actriţă și cântăreaţă canadiană

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

piesă mă simţeam în apele mele. - Vor urma în curând și alte concerte? - Da. Voi merge prin republică cu un grup mic de colegi și voi susţine o serie de concerte în puţinele case de cultură întregi care au mai rămas. - Concertul de pe 27 octombrie a fost o întâlnire mai nostalgică cu publicul dvs., a surorilor Ciorici, care dispăruseră și ele din atenţia publicului... - Nu am putut să nu le invit la acest concert, pentru că am lucrat împreună, pentru că a fost o biografie frumoasă, avem amintiri care ne ţin împreună. - Nu v-aţi gândit să faceţi ceva nou împreună? - Știţi că e o idee bună să urmăm exemplul Norocului și să ne adunăm după ani, să readucem, de exemplu, legenda Contemporanului? Chiar o să mă gândesc la asta! - O perioadă aţi dispărut din atenţia noastră și în jurul numelui dvs. au început să circule mituri. - Nu am dispărut eu, m-au făcut dispărut sau m-am lăsat dispărut. Eu nu am fost plecat nicăieri, nici în Canada, nici în România. Aici m-am născut, aici o să-mi fie și sfârșitul. De ce am dispărut? Așa au fost timpurile. Vedeţi cum se mănâncă acum toţi unul pe altul? Dacă nu ești curcubeu (că acum politica se împarte pe culori), gata, nu ești, nu prezinţi interes. Ţi se tot pun clenciuri, ba că trebuie să fii român dacă te identifici ca moldovean, ba că trebuie să fii moldovean dacă spui că ești român, dacă nu ești cu noi, ești străin. Oameni buni, eu sunt om din ţara asta, ce contează cu cine sunt atunci când cânt?!

„Am casă, am masă, o bucată de pâine, o haină, slavă Domnului e mama alături, ce-mi mai trebuie?”

Foto: vipmagazin.md

- Dar nu aţi avut tentaţia să o daţi și dvs. pe politică? - Nu! Știu că unii colegi o duc bine din politică, au și schimbat câteva partide, după cum a bătut și vântul și acum s-au îmbogăţit. Dar e treaba lor. Or să ia averile cu ei? Mie îmi este suficient ce am. Am casă, am masă, o bucată de pâine, o haină, slavă Domnului e mama alături, ce-mi mai trebuie? Mașină ca să mă duc cu ea după colţ la piaţă sau la magazin? Să mă îmbulzesc și să înjur și eu în ambuteiaje? Fiţi serioși, eu ajung pe jos mai repede unde-mi trebuie, de ce să-mi mai consum nervii și sănătatea? Și de ce m-am întors în muzică? Recunosc, am vrut să-mi fac un cadou cu

Foto: apropomagazin.md ocazia împliniri vârstei de 50 de ani, eram curios să știu dacă mă mai ţine minte publicul, dacă muzica mea mai este ascultată. - Și aţi aflat răspunsul? - Da. Fără falsă modestie, am înţeles că lumea a venit la spectacol pentru mine. Clar, publicul a fost alături și pentru colegi, dar ei au cântat doar câte o singură piesă, înseamnă că eu mai prezint interes pentru public, au fost curioși să vină și să mă vadă, să mă asculte... Aș fi vrut eu la sfârșitul anilor ’90, începutul anului 2000 să mai apar pe la radio, tv, la Palatul Naţional. Dar cred că la Palatul Naţional nici n-o să apar degrabă, pentru că acolo există o mână de oameni care fac legea, la toate concertele apar aceleași persoane, probabil, e vorba și de niște interese acolo. Eu nu sunt în preferinţele lor. Dar acum nu mă întristez că nu mai sunt invitat la Palatul Naţional, slavă Domnului că este o administraţie bună la Filarmonică și că acolo lucrurile se mai întâmplă pe dreptate. Și apoi, să nu uităm, de la Filarmonică a început muzica bună la noi. - Ne-aţi spus că în viitorul apropiat veţi susţine o serie de concerte prin republică, dar vrem să știm dacă în continuare veţi cânta doar piesele pe care le știm de altă dată sau veţi prezenta și piese noi? - Vreau să fac și niște piese noi, chiar sunt în proces de lucru și sper că până la sfârșitul anului voi reuși să scot și primul meu album. Uite-așa, eu abia acum, la 50 de ani, am avut primul meu concert, pregătesc primul meu album și, dacă mă va ajuta Dumnezeu, și primul videoclip, la cântecul „Bătrânul castan”. - Și titlurile și distincţiile tot v-au ocolit? - Nu, am titlul de Maestru în Artă, acordat de Petru Lucinschi, se dădeau și atunci cu grămada cum se dau și acum. Dar, revenind la album, vor fi numaidecât piesele vechi și piese noi.

Să apar acum cu piese noi ar fi ca și cum n-aș fi eu.

„De parcă near ﬁ şters cineva memoria: cinstim un singur poet, doi compozitori, doi interpreţi, doar ei au fost patrioţii noştri?!” - Colaboraţi cu cineva dintre textierii de acum sau veţi cânta tot poezia lui Gheorghe Vodă? - Mai am de la tăticu’, am manuscrise, am cărţi, sunt atâtea poezii frumoase care e păcat să nu le cânţi. Din păcate, noi i-am neglijat pe mulţi poeţi buni, puternici, pe Matcovschi, Beșleagă și alţii. Acum noi, de parcă ne-ar fi șters cineva memoria: cinstim un singur poet, doi compozitori, doi interpreţi, doar ei au fost patrioţii noștri?! Și e o mare nedreptate la adresa celor care au luptat, care au creat, care s-au sacrificat și al căror nume a fost dat uitării uneori intenţionat. - Referindu-ne la muzica noastră contemporană, este vreo voce care vă place, vreun cântăreţ cu potenţial pe care îl ascultaţi? - Mie îmi place vocea lui Pasha Parfeni, dar acum nu prea înţeleg despre ce cântă, pentru că eu nu cunosc engleza. Eu am fost și în Italia, și în Franţa și din câte ascult eu muzică, nu prea am văzut italieni sau francezi să cânte în engleză. Or, mi s-a creat mie impresia că numai la noi și în România ne sinchisim să cântăm în limba noastră și cântăm în engleză. Din câte știu eu, în engleză se cântă mai mult pentru concursuri, dar cântăreţii trebuie să cânte în limba lor. Eu sunt un om mândru de ţara mea și asta mă face puternic. - În ultimii ani aţi primit propu-

neri de colaborare de la textieri sau compozitori? - Nu, deși mint, am discutat cu Anatol Chiriac, ne-am întâlnit și mi-a arătat două piese, sunt acum în lucru. Dar ca să fiu sincer, eu cred că nici n-aș putea să cânt alte piese. Am cântat piesele lui Valeriu Cordineanu, dar noi colaborăm deja de mai mulţi ani, ne cunoaștem bine și îi simt melodiile. Mulţi mă întreabă dacă nu propun și eu piesele mele cuiva, dar eu nu fac asta deoarece cred că doar un compozitor mare poate să-și permită așa ceva, sau un compozitor obraznic. Obraznici în muzică noi avem mulţi, se consideră mari și vând pe bani mulţi piesele lor. - Dar ce părere aveţi despre concursul Eurovision? - Nu-l urmăresc. Ba nu, am urmărit ediţia la care a participat Pavel Turcu și m-am amuzat foarte mult. Am savurat comedia asta, a fost bine tocmită, bravo celor care l-au înaintat, l-au susţinut și l-au votat, pentru că au arătat cine merită să ne reprezinte și care sunt criteriile noastre de valoare. La noi, din păcate, funcţionează niște criterii periculoase, există o singură persoană care decide cine să cânte și cine nu la un concert sau la hram, îi împarte pe artiști după gradul de relaţii personale și nu profesionale. Sper să nu mai dureze mult, să se găsească cineva să-l dea jos pe acest om, să distrugă toată mafia asta și, dacă pretindem că suntem democraţi, atunci să fie democraţie, nu ca la noi: unuia îi dai de toate, iar altuia nici măcar un os. - Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră, primiţi felicitările noastre întârziate cu ocazia zilei de naștere și vă dorim succes și mult noroc în continuare. - Vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

TEATRU

DEMOLĂRILE CONTINUĂ

Enigma „Motanului încălţat”

Astăzi se hotărăşte soarta unui monument de arhitectură care riscă să ﬁe transformat în hotel (că tot avem puţine pe metru pătrat)

Pentru mine Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” este de multă vreme o enigmă. Spun enigmă, fiindcă nu cunosc un alt cuvânt, o altă explicaţie pentru acea imensă atractivitate pe care o exercită acest teatru de păpuși asupra unui numeros public. Public format din copii de toate vârstele și maturi cu divers statut social – profesori, ziariști, actori, regizori, scriitori, politicieni, președinţi ai ţării noastre, oameni de teatru din diverse ţări europene care revin cu plăcere la Chișinău când sunt invitaţi de directorul artistic Titus Jucov. Și asta în timp ce unele teatre profesioniste din Chișinău se zbat din greu să adune publicul măcar în cele trei zile ale săptămânii când au loc spectacolele! În această toamnă stagiunea teatrală din capitală a demarat cu „Motanul încălţat” de Charles Perrault – spectacol în premieră la Teatrul „Licurici”. E vorba desigur despre acea frumoasă poveste cunoscută și îndrăgită de multe generaţii de cititori din întreg arealul european. Poveste care are o istorie de succes și la Chișinău, unde a văzut luminile rampei pentru prima dată la Teatrul Republican „Luceafărul”. Spectacol realizat de talentatul regizor Ben Axionov și care întrunește întotdeauna un public numeros graţie unui joc admirabil al tinerilor actori din acest teatru și al unui spirit ironic rafinat de care e pătrunsă această montare. Numai că atunci când durata unui spectacol într-un teatru dramatic poate fi de două ore sau mai mult, oferind mari posibilităţi actorilor – spectacolul unui teatru de păpuși nu poate dura mai mult de o oră. Și acest specific își pune amprenta asupra întregii montări, solicitând maximă concentrare asupra esenţei, clarităţii mesajului expus micilor spectatori. Și mai e nevoie să fie create și păpuși expresive care să ne sugereze caracterele personajelor! Și de o vibraţie interioară intensă a actorilor care dau viaţă, expresie acelor păpuși. Și, desigur, nu poate fi omis și un fundal

Lupta pentru păstrarea monumentelor de arhitectură și istorie din orașul Chișinău continuă. Se pare însă că pe cât de înverșunaţi sunt istoricii, oamenii de cultură, societatea civilă să păstreze și să restabilească aceste clădiri, pe atât de neînduplecaţi și harnici sunt cei care avizează demolările.

muzical expresiv, antrenant, care să susţină mesajul și integritatea spectacolului. Și iată că regizorul Valentin Dobrescu (România), care semnează și adaptarea scenică a poveștii, a reușit să creeze un spectacol care îmbină armonios jocul păpușilor în scenă și jocul actorilor „pe viu”. Chiar de la deschiderea cortinei impresionează păpușile create de Angela Josanu. În avanscenă apar cei trei fraţi. Primul și al doilea reprezintă doi ţărani cu cușme de miel, unul cu un nas ca cartoful, care-ţi sugerează pe loc caracterul unor oameni mărginiţi și hapsâni. Iar fratele mezin e reprezentat printr-o păpușă micuţă, cu chipul unui băieţel mic, modest și naiv. Fraţii cântă vesel lăudându-se cu averea moștenită de la tatăl decedat. Lângă cel mai mare stă o moară, cel de al doilea se bucură de un măgăruș nostim realizat cu mult gust de scenograf. Iar mezinul moștenește un pisoi frumos și deștept cu blăniţă gri-argintie. Cântecul interpretat se cei doi fraţi nasoli este de un rar umor. Fiindcă compozitor este Ilie Văluţă – un artist de o rară muzicalitate și un bun cunoscător al teatrului de păpuși. Și publicul se implică din primele clipe în atmosfera acestui spectacol amuzant. Și, mai ales, pătruns de un filon de acută ironie și chiar sarcasm. Actorii Gheorghe Popescu (Fratele I) și Ion Ostaciuc (Fratele II) sunt cei care dau tonul

chiar de la începutul spectacolului conturând caracterele unor oameni lacomi, avizi de avere și fără de suflet. Regizorul ne-a uimit și prin distribuirea în rolul motanului încălţat a unui actor înalt de circa doi metri – Arcadie Strungaru, și a căpcăunului, pe Gheorghe Popescu – și el înalt. Actori care creează personaje memorabile care au o plastică a mișcării, a gesturilor foarte bine calculate și de aceea „eroii” lor aduc în scenă un umor și spirit ironic pronunţat. În contrapunct cu Motanul încălţat – mare ca statură, energic, ironic și inteligent, scenografa Angela Josanu i-a conceput pe Împărat (Ion Ostapciuc) și pe Prinţesă (Diana Nimijan) ca pe niște păpuși micuţe și urâte care vin să ne sugereze firea unor oameni mărginiţi, cu sufletul mic. Acest spectacol nu poate fi ușor descris, fiind o pânză artistică complexă plină de ironie și antren. De aceea, el trebuie văzut „pe viu” Micii spectatori și publicul matur l-au urmărit la premieră cu o atenţie concentrată și l-au aplaudat îndelung. Le-a plăcut, probabil, această poveste năstrușnică, plină de învăţăminte frumoase. Deși pentru mine reușita acestei montări la Teatrul „Licurici” rămâne în continuare o enigmă. Și poate că e bine să fie așa. Olga BEJENARU, critic de teatru, pentru FLUX

Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a remis săptămâna aceasta un comunicat de presă prin care anunţa dispariţia încă a unui monument arhitectural de însemnătate naţională. În pofida faptului că aceste cazuri de distrugere sunt mediatizate, societatea civilă ia atitudine, autorităţile locale „se fac că plouă”, iar justiţia moldovenească încă n-a aflat ce înseamnă monument de arhitectură și istorie. Clădirea de pe strada Șciusev, 52, considerată monument arhitectural de însemnătate naţională din sec. XIX, riscă să fie demolată, iar în locul ei să fie ridicat un hotel cu șase etaje. Primăria a eliberat autorizație de construcţie, care prevede demolarea acestui monument și construirea în locul lui a unui hotel cu 6 etaje. Cazul se examinează astăzi la Curtea de Apel, instanța urmând să dea verdictul. Nu ar avea sens să protestăm după demolarea acestui monument din sec. XIX. Ministerul Culturii (dnii B. Focșa, I. Postică, E.Bâzgu, S. Ciocanu, I. Ștefăniță) prin nenumărate scrisori s-au adresat Primăriei și Inspecției de Stat să nu avizeze și să nu elibereze autorizație de construcție pe adresa dată. În consecință, la 13.01.2011, Primăria a emis autorizația de construcție, astfel creând pericolul dispariției încă a unui monument din Patrimoniul național al Republicii Moldova. Comisia parlamentară pentru Educație și Cultură a constatat încălcările din partea Primăriei, dosarul fiind trimis spre exami-

nare la CCCEC. Academia de Științe a RM, Consiliul Național pentru protecția monumentelor, precum și organizația UNESCO și-au expus poziția privind păstrarea monumentului, atenționând autoritățile publice locale despre inadmisibilitatea emiterii acestei autorizații. Atâta timp cât instanța de judecată nu a emis o hotărâre în acest sens, CEREM ca Primăria să intervină în cadrul ședinţei de judecată prin recunoașterea acțiunii juridice și confirmarea încălcărilor comise în vederea anulării autorizației de reconstrucţie pentru clădirea din strada Șciusev, 52.

Istoricul clădirii Primele știri documentare privitor la proprietatea imobiliară datează din 1851, când aparţinea lui Ivan Svaricebsky. Pe aticul de deasupra intrării s-a păstrat monograma “Ш” pe fundalul unui scut heraldic. Istoricii spun că edificiul are o mare valoare istorică și artistică. Ansamblul arhitectural îmbină elementele stilului modern și eclectic. În secolul al XIX-lea acolo ar fi locuit arhitectul principal al Chișinăului. În prezent, casa este inclusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău. Și parcă tot n-ar fi de ajuns, joi, 3 noiembrie, în sectorul Botanica al capitalei a început demolarea unui alt monument istoric – prima Școală de Vinificaţie, prima instituţie de învăţământ din Basarabia (str. Sarmizegetusa, 48/12). L.P., FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Marian Lupu: FMI este îngrijorat de activitatea vămii şi a ﬁscului

4 NOIEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

HALLOWEEN – O SĂRBĂTOARE DEMONICĂ Sau cum sunt iniţiaţi copiii noştri în practici oculte, inclusiv în grădiniţe şi şcoli!

Fondul Monetar Internaţional este îngrijorat de activitatea serviciilor vamal și fiscal din Republica Moldova, pe motiv că acesta gestionează nesatisfăcător colectarea impozitelor, lăsând loc pentru evaziuni fiscale, corupţie și alte fenomene negative. În schimb, lipsa de profesionalism în aceste structuri este acoperită prin solicitarea de către Guvern a majorării unor impozite. Declaraţii în acest sens a făcut președintele interimar, președintele Parlamentului, Marian Lupu, la emisiunea „În profunzime” de la PRO TV. Lupu a făcut aceste aprecieri în contextul comentariilor pe marginea activităţii procurorului general Valeriu Zubco a cărui demisie a cerut-o premierul Vlad Filat, invocând nereguli legate, în special, de atacurile raider asupra unor instituţii bancare, notează Info-Prim Neo. „Păi, dacă mă pomenesc eu vineri seara la întrevederea cu Misiunea Fondului Monetar Internaţional, care pentru prima oară îmi spune că sunt îngrijoraţi de situaţia cu administrarea vamală și administrarea fiscală: nu se colectează impozitele, nu se colectează nici la vamă, nici în fisc în măsura în care avem creșterea economică și creșterea importului. Și atunci, dacă se vine în asemenea condiţii cu majorări de impozite, iar aceasta înseamnă majorări de preţuri pentru produse și servicii, ca, pe această cale noi să compensăm lipsa de profesionalism, dar eu aș spune și corupţia, fiindcă este vorba de zeci și sute de milioane, păi, haideţi să-i lăsăm să administreze vama și fiscul în continuare”, a declarat Marian Lupu. Oficialul a afirmat, în context, că cererea de demitere a procurorului general nu are temei și este anticonstituţională: „Toate atacurile raider au fost o invenţie, un pretext pentru a ataca Procuratura Generală și a cere demisia procurorului. Vedeţi că tema atacurilor raider a dispărut, a fost uitată. Iar procurorul general iese și spune că această insistenţă de demisie a procurorului poate fi bazată pe altceva”. Marian Lupu a declarat că raportul premierului Vlad Filat privind atacurile raider nu a conţinut dovezi ale activităţii nesatisfăcătoare a Procuraturii, iar unii deputaţi atacă procurorul pornind de la alte interese, inclusiv personale.

Părinţi și profesori, păziţi-vă copiii de SATANISMUL deghizat în „distracţii nevinovate” și promovat inclusiv de instituţiile de educaţie oficiale!

Halloween – o sărbătoare păgână de iniţiere a copiilor în practici oculte După ce a cucerit Apusul, Halloween-ul își continuă marșul triumfal și către ţările ortodoxe ale Răsăritului creștin, având ca principal aliat statul. Da, statul laic, care se problematizează tot mai mult în a interzice cu totul manifestările creștine în spaţiul public, care deja interzice în multe state afirmarea credinţei în Hristos în perimetrul școlilor, este cel ce promovează astăzi prin mass-media și prin mai toate sistemele de învăţământ sărbătoarea păgână Halloween. Să înţelegem de aici că denumirea de stat laic este doar o formulă cosmetizată a noţiunii de stăpânire păgână? Anul acesta, mai mult decât în toţi anii anteriori, Halloween a devenit un fel de sărbătoare oficială a celor mai multe dintre grădiniţele, școlile și liceele din România. Ne-a sosit la redacţie știrea că și în sate uitate de lume, în care oamenii abia au cu ce se îmbrăca, copiilor li s-a cerut de la școală să se prezinte pe data de 31 spre 1 noiembrie cu echipamentul adecvat sărbătorii Halloween, adică cu costumele de spiriduși, fantome sau chiar diavoli. Unii părinţi s-au problematizat și au refuzat să dea curs, dar alţii poate mai familiarizaţi cu duhurile televiziunii s-au supus cu docilitate. Dacă așa e la modă acum, și o mai cere și școala! Dar oare câţi dintre guvernanţii, profesorii sau părinţii care au urmat

directiva venită probabil de foarte de sus știu sau conștientizează ce este Halloween-ul? Unii susţin că este vorba doar de o mare afacere, căci în seara de Halloween în SUA se cheltuiesc anual în jur de 7 miliarde de dolari, fiind cea mai bine „vândută” sărbătoare după Crăciun. Nu negăm importanţa câștigului material, dar dacă stăm să ne gândim puţin, în tot ce înseamnă industrie a pornografiei, prostituţiei și a drogurilor câștigurile sunt imense. Mai important ni se pare însă aspectul duhovnicesc al chestiunii. Halloween este noaptea în care aparent totul este îngăduit: invocarea morţilor și a duhurilor rele, vrăjitoria, necromanţia, divinaţia – vechea și mai noua practică a prezicerii viitorului plecând de la anumite semne –, magia, sacrificiul ritualic și multe alte practici pe care creștinii le-au denumit rezumativ păgâne și pe care nu și-au îngăduit să le imite nici măcar în joacă, fiind extrem de conștienţi de simbolismul lor, în fond, de potenţialul demonic al acestora, „locuri” și „prilejuri” – de invocare a unor prezenţe demonice și de intrare în comuniune cu ele. Să vedem însă care sunt implicaţiile acestei sărbători denumită, pe bună dreptate, a fricii, a întunericului și a morţii! Halloween-ul este o sărbătoare păgână în care celţii celebrau trecerea în noul an. Celţii credeau că la originea vieţii se află moartea, motiv pentru care la mare cinste se afla zeul Samhain, zeul și stăpânul morţii. Și cum pentru celţi nu existau decât două anotimpuri, vara și iarna, începutul întunericului, al morţii și decadenţei coincidea cu începutul sezonului friguros, mai exact cu data de 1 noiembrie. Astfel, în seara de 31 octombrie spre 1 noiembrie, celţii sărbătoreau Noul An, o sărbătoare închinată, de fapt, Zeului Morţii, Samhain. Cu acest prilej, druizii – preoţii cultului celtic – îi instruiau pe oameni să-și stingă

focurile care le alimentau vetrele, focuri care pentru antici în general aveau o funcţie nu numai practică, dar și profund simbolică. În același timp, însă, era aprins pe un deal un mare foc care trebuia să primească ofrandele aduse zeului morţii – nu numai roade ale pământului, dar și sacrificii de animale și chiar oameni. Celţii credeau că, mulţumit de ofrande, zeul permitea morţilor să se întoarcă la căminele lor – credinţă care stă de fapt la baza escapadelor nocturne în costume care imită fantomele, vrăjitoarele, spiridușii sau demonii, pentru că prin acest act de imitare a spiritelor cei vii încercau să intre în contact și comuniune cu cei morţi. Halloween-ul are astfel la bază practicile oculte de încercare de a intra în comuniune cu sufletele morţilor și cu demonii, în urma unui ritual în care erau sacrificaţi oameni în cinstea zeului morţii. Și, în ciuda unei aparenţe de farsă, joacă și distracţie cu care se îmbracă Halloween-ul în modernitate, există mărturii care atestă faptul că practica sacrificiului uman este încă folosită în vremurile noastre, chiar dacă bine ascunsă de indiscreţiile publicităţii. Chiar și aparent inocentul joc de-a „ne daţi ori nu ne daţi”, atât de familiar în cultura americană, în care copiii întreabă gazda „Farsă sau dulciuri?”, își are originea în ritualul celţilor care credeau că sufletele morţilor astfel eliberate de Samhain ar fi suferit de o mare foame și ar umbla cerșind pe la casele lor. Astfel, gazdele care ar refuza să potolească foamea celor ce-i imitau pe morţi cerșind mâncare ar trezi furia zeului morţii, care i-ar supune unor farse sau blesteme. În acest fel, părinţii, dar mai ales copiii zilelor noastre sunt angrenaţi într-un scenariu simbolic tulburător, întrucât în credinţa celţilor cei ce se costumau deveneau slujitori ai zeului morţii, astfel încât o insultă adusă lor reprezenta o insultă adusă zeului.

Oare cum ar putea un creștin conștient de credinţa lui și, deci, de ceea ce se întâmplă în lume, să rămână indiferent faţă de o sărbătoare precum Halloween-ul, care nu numai că-i învaţă pe copii că vrăjitoria, magia și alte practici oculte sunt cel puţin neutre, sugerându-se astfel că practicarea lor ar fi lipsită de consecinţe, dar, mai mult decât atât, îi integrează întrun scenariu simbolic în care cei mici devin slujitori ai diavolului? Oare nu tocmai în momentul în care astfel de lucruri ne sunt prezentate de o întreagă industrie mass-media – care în ultimele zeci de ani a împânzit imaginarul oamenilor cu simboluri oculte și macabre îmbrăcate în haina divertismentului – ar trebui să sporim atenţia, întrebându-ne dacă nu cumva tocmai acest spirit de glumă reprezintă o farsă sub a cărei mască se ascund lucruri foarte serioase? De altfel, o trăsătură fundamentală a epocii noastre este tocmai încercarea de a seduce și a pune stăpânire pe sufletele copiilor, de-a le jupui inocenţa și a le batjocori, în cele din urmă, trupurile. Pentru a-i transforma pe copii în agenţi ai consumului, s-au dezvoltat cele mai sofisticate strategii de marketing și publicitate: - pentru a le întina mintea, în școli au fost introduse cursuri obligatorii de educaţie sexuală care invită la desfrâu și legitimează homosexualitatea; - pentru a le poseda sufletele, copiii devin, iată!, principalii actori într-o scenetă macabră repetată la nesfârșit și sub diferite forme de o

întreagă industrie a publicităţii și filmului. Oare vom începe să sărbătorim și Halloween-ul cu aceeași inconștienţă cu care am sărbătorit – și încă o facem – ziua de 1 mai, declarată și impusă de ideologia comunistă ca zi internaţională a muncitorilor? Deși îmbrăcată cu haina ideologiei comuniste, 1 mai muncitoresc are în chip simbolic aceeași origine. Pentru că dacă Halloween-ul nu reprezintă altceva decât o sărbătoare păgână care urmărește în principal coruperea copiilor noștri și iniţierea în misterele vrăjitoriei, Ziua Internaţională a Muncii era – și oare câţi știu aceasta? – o prelungire a Nopţii Valpurgiei (noaptea de 30 aprilie spre 1 mai), marele sabat demonic anual în care participanţii, păgâni de odinioară, intrau în comuniune cu diavolul. Care alta putea fi sărbătoarea comunismului antihristic decât celebrarea biruinţei diavolului? Diferenţa dintre cele două sărbători sau regimuri este aceea că 1 mai s-a impus cu ameninţarea, cu teroarea și cu arma, iar Halloween se impune astăzi ca mijloc de divertisment. Una definește strategiile poliţienești ale dictaturii, iar cealaltă mijloacele de corupere a statului magic. Amândouă însă îl celebrează și preamăresc pe stăpânitorul lumii acesteia, la care se închină ideologiile atee ale modernităţii. Noi, românii, vrând să o ducem mai bine, am tot făcut compromisul de a ne alinia directivelor europene și duhului lumii, care ne propune bunăstarea și fericirea. Am

liberalizat avortul, pornografia, desfrânarea, homosexualitatea și multe altele. Rezultatul îl vedem… Acum ni se cere să ne educăm copii într-un duh păgân. Vom face și acest pas? Credem cumva că de la stăpânitorul întunericului ne va veni lumina? De la cel ce dezbină – dragostea? De la cel cunoscut dintru început ca ucigător de oameni – vom primi fericirea și viaţa? Frica, depresiile și bolile psihice pun tot mai mult stăpânire pe omul occidental și se răspândesc cu o viteză tot mai mare și în spaţiul societăţii noastre. Să fie acestea urmarea firească a supunerii oamenilor duhului desfrânării și al vrăjitoriilor, al puterii și a banilor? Pe de altă parte, cei ce călătoresc pe calea cea strâmtă către împărăţia lui Dumnezeu, deși nu le lipsesc durerea și necazurile, se împărtășesc din belșug de bucuria și fericirea împărtășirii din duhul Dumnezeului cel adevărat. Aceștia au înţeles că comoara cea mai mare pe care nu ni-o poate lua nimeni e însăși dreapta credinţă prin care putem să ne împărtășim cu Hristos, piatra cea din capul unghiului. Deși nu mulţi, pe aceștia se sprijină lumea în care trăim. Ce bine ar fi dacă am înţelege tot mai mulţi acest lucru! Căci, precum în poveste, după ce rătăcim în întreaga lume pentru a găsi adevărul și fericirea, întorcându-ne osteniţi, îl aflăm în satul nostru cel parcă uitat de lume, în ograda noastră, în inima noastră, în Hristos… Gheorghe FECIORU, din revista „Familia ortodoxă”, nr. 10/2010

www.info-prim.md

CONSILIUL EUROPEI – PRIETEN SAU DUŞMAN AL COPILULUI? Cu toţii suntem de acord că bunăstarea fizică, morală și emoţională a copilului trebuie să fie obiectivul suprem al fiecărui părinte, familii și societăţi. Pentru asta ne trudim majoritatea dintre noi, părinţi responsabili, de dimineaţa până seara. O facem pentru că ne iubim copiii, pentru că am fost și noi crescuţi în dragoste de părinţii noștri, și pentru că dorim un viitor fericit copiilor noștri și prin ei societăţii în care trăim. Bunăstarea copiilor noștri însă, nu depinde numai de noi. Depinde și de factori externi care, de cele mai multe ori, nu sunt sub controlul nostru. Fie că e vorba de sistemul de învăţământ, statul ori alte foruri similare, acești agenţi caută să fasoneze mintea și personalitatea copiilor într-o direcţie contrară valorilor părinţilor lor și contrară chiar și bunăstării lor proprii. Din această perspectivă aducem astăzi în discuţie un document pe care noi îl socotim periculos la adresa copiilor și care, la ora actuală, e dezbătut în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. E vorba de un proiect cvasilegislativ european privind drepturile copilului. În ultimii ani, Consiliul Europei a emis diverse documente desemnate să aducă la zi „drepturile copilului”. Anul acesta, ele au fost comasate într-un document unic care a fost deja dezbătut în comisiile de expertiză, iar la ora actuală e în dezbatere în Comitetul de Miniștri al CE. Suntem informaţi că documentul urmează să fie votat luna viitoare. Noi, cei de la AFR, împreună cu colegii de la alte organizaţii profamilie din Europa, am studiat cu mare atenţie acest document și îl găsim dăunător pentru copii. Documentul afirmă că la baza sa stă principiul bunăstării copilului, principiu în jurul căruia se clădesc toate normele legale prevăzute în el. Opinia noastră însă este că documentul introduce noţiuni în materie de dreptul familiei și al copilului care sunt dăunătoare nu doar copiilor, ci și societăţii în general.

Pe 31 octombrie, AFR a înregistrat un Memoriu în Comitetul de Miniștri al CE în care punctează aspectele dăunătoare ale documentului și cere să fie respins. Punctele esenţiale ale Memoriului sunt următoarele. În primul rând, suntem alarmaţi de faptul că Articolul 1 al Documentului enunţă un drept al copilului la nediscriminare pe baza de „orientare sexuală și identitate de sex”. Cu totul bizar. Copiii nu suferă de distorsionări sau inversiuni sexuale așa cum suferă unii adulţi. Incidenţa distorsionării sexuale la copii este de 1 la 400 000 și poate fi corectată foarte facil prin terapie. Insistenţa ţărilor occidentale de a introduce această noţiune în Document indică o strategie de lungă durată, și anume eventuala revizuire a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, pentru a include în ea și noţiunea de nediscriminare pe baza de „orientare sexuală și identitate de sex.” Dacă copiii beneficiază de un astfel de drept, de ce nu și adulţii ori părinţii lor? Un articol cu totul bizar e Articolul 25(2), care enunţă un drept al copilului de a forma „parteneriate civile” („registered partnerships”). În al doilea rând, Documentul aduce în prim-plan căsătoriile unisex și parteneriatele civile, atât între persoane de același sex, cât și de sex opus. Asta nu poate face decât să submineze familia și căsătoria

naturală. În memoriul pe care l-am înregistrat am prezentat date sociologice multiple care reflectă că, de când au fost introduse căsătoriile și parteneriate unisex, acum 10 ani, căsătoria în ţările care le-au legiferat a intrat într-un declin fără precedent. Tot mai mulţi tineri devin ambivalenţi faţă de instituţia căsătoriei, o evită și o privesc ca pe o instituţie arhaică incompatibilă societăţii postmoderne în care trăim. În al treilea rând, Documentul aduce în discuţie și concubinajul, o altă formă de convieţuire care distruge familia naturală. Și aici am adus date statistice recente din Marea Britanie și SUA care denotă impactul devastator pe care îl are concubinajul asupra copiilor. De când s-au introdus parteneriatele unisex în Olanda, Marea Britanie și în unele state din SUA, procentajul copiilor născuţi în cămine fără tată a ajuns la 31% în Olanda, în Marea Britanie – cam la o treime, iar în SUA – la 40%. Alarmant. În al patrulea rând, Documentul pune în prim-plan procrearea și reproducerea umană asistată. În categoria aceasta intră înseminarea artificială, surogatul, donatorii de spermatozoizi și fenomene similare. Am explicat în detaliu de ce aceste forme de reproducere umană sunt dăunătoare copiilor și societăţii și ar trebui reglementate cu multă

stricteţe. S-a ajuns la situaţii în care un donator de spermatozoizi (de fapt, ar fi mai bine zis „vânzător” de spermatozoizi) ajunge să facă 150 de copii fără însă a le fi tată în sensul legal al cuvântului ori de a-și exercita responsabilităţile de tată faţă de ei. Punctul primordial pe care l-am enunţat este că reproducerea asistată distruge relaţia biologică între copil și mamă (în cazul surogatului) și între copil și tată (în cazul înseminării artificiale prin donatori). Copiii surogaţi se dezvoltă mai greu și suferă de un complex de inferioritate. În al cincilea rând. Documentul anunţă obiectivul de a „pune în echilibru” (adică pe același nivel) drepturile părinţilor biologici cu „părinţii psihologici”. Noţiunea de „părinte psihologic” („psychological parenting” sau „psychological parenthood”) e puţin cunoscută în România, dar tot mai des întâlnită în ţările occidentale și America de Nord. Părintele „psihologic” e persoana terţă care nu e nici părintele biologic sau adoptiv al unui copil, ci persoana cu care trăiește mama sau tata în concubinaj (fie parteneri de același sex sau de sex opus) care își cere „dreptul de părinte” asupra copilului pe motiv că îl îngrijește și contribuie financiar la creșterea lui. În acest fel, un copil poate avea, în loc de doar doi părinţi, trei, patru sau chiar cinci. Bizar cum ni se pare, această realitate deja există în diverse ţări, fiind facilitată de tehnologia reproductivă modernă și de structurile de convieţuire paralele familiei naturale. Aici am citat în Memoriul nostru un studiu publicat luna trecută în SUA exact pe această temă. Câţi părinţi sunt suficienţi pentru un singur copil? În ultimul rând, Memoriul nostru pledează în favoarea extinderii drepturilor parentale. Credem că a venit vremea să se emită un tratat internaţional care, așa cum afirmă drepturile copilului, trebuie să afirme și drepturile parentale. Statul își arogă tot mai mult un drept la edu-

caţia și creșterea copiilor noștri în detrimentul nostru. Noi credem că autoritatea statului în această privinţă trebuie redusă, iar autoritatea părinţilor extinsă. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului afirmă dreptul prioritar al părinţilor de a-și educa copiii așa cum doresc, iar statului îi acordă un loc secundar. În final, am pledat și cauza educaţiei private, și la domiciliu (homeschooling) în România. Documentul nu menţionează dreptul copiilor la educaţie privată ori prin homeschooling.

DECLARAŢIA DE LA TIMIŞOARA Acum două săptămâni, vă anunţasem că împreună cu Memoriul nostru vom transmite Consiliului Europei și semnăturile date până acuma Declaraţiei de la Timișoara. Am făcut-o. Declaraţia de la Timișoara este menţionată în documentul nostru împreună cu principiile creștine ale familiei și căsătoriei. Am menţionat că ne-aţi dat aproape 8 000 de semnături. Din nefericire, am ajuns la doar 7 900. Vă rugăm deci să con-

tinuaţi să semnaţi să trecem peste 8 000 de semnături. Cu cât putem înregistra în Consiliul Europei mai multe semnături, cu atât va fi mai bine (http://www.alianta-familiilor. ro/decl_timisoara.php).

RUGĂMINTE DE LA STRASBOURG Recent, am fost contactaţi de o firmă creștină de lobbying din Strasbourg, care se profilează în lobbying în Consiliul Europei în favoarea cauzelor creștine, ale familiei și ale căsătoriei naturale. Ne-au mulţumit pentru Memoriul pe care l-am înregistrat, dar ne-au rugat să facem ceva în plus. Cu câteva săptămâni în urmă, un grup de 80 de organizaţii profamilie din Rusia au înaintat o rezoluţie similară în Consiliul Europei exprimându-și opoziţia, pe baza acelorași motive ca și noi, faţă de Document. (Textul rezoluţiei ruse îl aflaţi aici: http://blog.profamilia.ru/ wp-content/uploads/2011/10/Resolution-on-CJ-FA-GT3-2010-EnglishFinal.pdf) Am fost rugaţi să facem și noi la

fel. Motivul este seriozitatea problemei. Luna viitoare, Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei urmează să voteze Documentul, iar colegii din Strasbourg vor înainta fiecărui reprezentant un dosar care va conţine poziţiile scrise ale diverselor organizaţii profamilie din Europa. Apelăm deci la toate organizaţiile profamilie și proviaţă din România și Republica Moldova să adere la Memoriul nostru. Aderările se pot face și în numele bisericilor sau parohiilor din care faceţi parte. Vă invităm să ne comunicaţi numele organizaţiei dumneavoastră și numele persoanei care conduce organizaţia pentru a vă adăuga la lista noastră. Va rugăm să ne contactaţi la office@alianta-familiilor.com. Odată ce încheiem lista, o vom înainta Consiliului Europei. ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucureşti Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082 www.alianta-familiilor.ro contact@alianta-familiilor.ro 3 noiembrie 2011

4 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Lintea Lintea este o plantă anuală, din categoria legumelor, cultivată pentru seminţele sale asemănătoare ca aspect cu boabele de fasole, ce cresc în păstăi. Planta are între 30 și 45 de cm înălţime, cu frunzele pinate, relativ mici comparativ cu frunzele altor plante înrudite. Florile au aspect de fluture și sunt mici – 4-8 mm, alungite, de culoare albă, violet pal sau violet închis.

Reţete de sandviciuri O dimineaţă perfectă începe cu un mic dejun. Și pentru că mulţi dintre noi preferă sandviciurile, atât pentru faptul că se prepară simplu, cât și pentru numărul mic de ingrediente, vă propunem în ediţia de astăzi a ziarului nostru o varietate de sandviciuri. Poftă bună!

Sandviciuri cu brânză şi verdeţuri Ingrediente: Pentru 4 sandviciuri: 4 chifle, 150 gr brânză de vaci mai cremoasă, 2-3 fire de ceapă verde, o lingură rasă de mărar, felii subţiri de castravete, o roșie

Lintea se consideră a fi originară din Asia Centrală, fiind consumată încă din vremurile preistorice. Este una din primele plante cultivate. Seminţe de linte datând de acum 8000 de ani au fost descoperite în situri arheologice din Orientul Mijlociu. Timp de milenii, lintea era consumată, în mod tradiţional, cu orz și grâu. Lintea este bogată în vitaminele A, C, E, K, acid pantotenic, fier, proteine, fosfor, cupru, carbohidraţi, calciu, magneziu, seleniu, zinc, acid folic, fibre dietetice, acizi grași Omega 3 și Omega 6, aminoacizi și multe altele.

Beneﬁcii: Conţinut bogat în fibre Lintea este bogată în fibre, atât solubile, cât și insolubile. Fibrele solubile formează o substanţă cu o consistenţă ca a gelului în tractul digestiv ce ajută la „captarea” bilei și la transportarea ei în afara organismului. Fibrele insolubile ajută la prevenirea constipaţiei și a sindromului colonului iritabil.

Beneficii asupra cordului Alimentaţia bogată în alimente cu conţinut ridicat de fibre previne afecţiunile cardiace. Efectele benefice pe care lintea le are asupra inimii nu sunt datorate doar fibrelor, ci și vitaminei B6 și magneziului – mineral responsabil pentru rezistenţa vaselor de sânge și pentru îmbunătăţirea circulaţiei de oxigen și nutrienţi în interiorul organismului.

Stabilizarea glicemiei Fibrele solubile din linte ajută la stabilizarea glicemiei. Pentru persoanele ce suferă de hipoglicemie sau diabet, legumele precum lintea sunt de un real ajutor pentru echilibrarea valorii glicemiei, întrucât organismul absoarbe energie din lentile treptat.

Efecte energizante Cu ajutorul fierului pe care-l conţine, lintea vă poate energiza organismul. Spre deosebire de cealaltă sursa de fier – carnea roșie, lintea nu conţine grăsimi și nici foarte multe calorii. Fierul e o componentă a hemoglobinei, care transportă oxigenul din plămâni în toate celulele corpului și este, de asemenea, o parte cheie a sistemului de producere a energiei. Femeile la menstruaţie, cele însărcinate sau care alăptează, copiii în creștere și adolescenţii au o nevoie sporită de fier. Alte beneficii: protejează împotriva radicalilor liberi; scade colesterolul. De asemenea, lintea mai are și următoarele proprietăţi: poate acţiona ca un antidepresiv, în sensul creșterii bunei dispoziţii; reprezintă un ajutor benefic pentru somn; contribuie la rezistenţa osoasă. Pacienţii cu anemie sau cei suferinzi de boala Alzheimer pot încetini progresia bolii prin adăugarea lintei în dieta lor.

iul pisat și se ung feliile de pâine cu acest sos. Se asamblează sandviciul: se adaugă feliile de vinete, de roșii, se presară feta mărunţită, se adaugă busuiocul și se condimentează cu sare și piper.

Pastă de somon

le care depășesc marginea feliei de pâine și se pun în mijlocul acesteia. Se presară cașcavalul ras sau se așterne felia de cașcaval peste șuncă. Dacă e ras, majoritatea cașcavalului trebuie pus spre mijlocul feliei, ca să nu cadă. Se pune deasupra cealaltă felie de pâine, cu faţa unsă cu unt în jos. Se pune sandviciul pe o farfurie termorezistentă și se coace în cuptor, la 180ºC, timp de 15 minute. După 7-8 minute, se întoarce.

Sandwich a la Jamie Oliver Ingrediente: 1 vânătă mică, 1 lingură de ulei de măsline, 2 linguri de maioneză, un căţel de usturoi, pisat, 2 felii de pâine, 1 roșie feliată, brânză feta sau telemea, frunze de busuioc proaspete, piper negru proaspăt măcinat, sare Mod de preparare: Ceapa o spălaţi, o curăţaţi și o tăiaţi mărunt. Într-un bol amestecaţi brânza cu ceapa și mărarul. Opţional lingura de mărar o puteţi împărţi, combinând mărar și pătrunjel și tarhon. Chiflele le tăiaţi jumătăţi, câte-o jumătate o ungeţi cu cremă de brânză, deasupra puneţi câteva feliuţe subţiri de castravete și o felie de roșie.

Mod de preparare: Fiecare ciabatta se crestează, se unge cu pastă de usturoi. În fiecare se pun câte două foi de salată, patru felii de mozzarella, două felii de salam și jumătate de ardei. Pentru a le mânca mai ușor, sandviciurile se pot înveli în hârtie de copt. Mod de preparare: Somonul din conservă se scurge de ulei și se curăţă dacă are vreun os. Îl zdrobiţi cu furculiţa, împreună cu brânza. Apoi adăugaţi treptat hreanul și amestecaţi toate celelalte ingrediente. Condimentaţi după gust, puneţi într-un bol și sigilaţi cu folie alimentară, daţi la frigider. Puteţi face a doua zi sandviciuri cu castravete și pastă de somon.

Sandvici italienesc Ingrediente: Pentru 2 sandviciuri: 2 ciabatta cu măsline, 4-5 foi de salată (puteţi folosi rucola în loc de salată verde), 4 felii mari de salam, 8 felii de mozzarella, 1 ardei capia copt, pastă de usturoi (sau usturoi pisat amestecat cu puţin ulei de măsline)

Sandviciuri crocante Ingrediente: 5g unt, 2 felii de pâine, 30g cașcaval, 2 felii de șuncă Mod de preparare: Se lasă untul să se înmoaie puţin, la temperatura camerei, cât să fie ușor de întins pe pâine. Se ia cuţitul și se întinde untul pe o faţă a fiecărei felii de pâine. Se pregătește cașcavalul gata feliat sau se rade cașcavalul pe suprafaţa cu găuri mari a răzătorii. Se pune șunca pe una dintre feliile de pâine, se taie fâșii-

Ingrediente: Pentru aprox. 12 sandviciuri: 160 gr de somon roz din conservă, 3 linguri de caș puţin sărat, 1-2 linguriţe de pastă de hrean (fără maioneză), piper, sare, mărar, opţional

Mod de preparare: Vânăta se taie în felii longitudinale. Se ung feliile de vinete cu uleiul de măsline și se dă tava la cuptor. Când s-au rumenit se întorc pe partea cealaltă. Se scot din cuptor după ce s-au rumenit. Se taie roșia în felii rotunde. Se prăjesc feliile de pâine la prăjitor sau în cuptor. Se amestecă maioneza cu usturo-

Sandvici deschis cu friptură şi şalote Ingrediente: ulei de măsline, 8 șalote (sau cepe mici), feliate mărunt, 2 linguri de oţet balsamic, 2 fileuri de vită pentru friptură, fiecare de aproximativ 100g, curăţate de grăsimea în exces, 1 lingură de smântână, 1 lingură cremă de hrean, 2 felii groase de pâine ţărănească, 1 mână de rucola Mod de preparare: Se încing două linguri de ulei de măsline într-o tigaie de teflon. Se adaugă șalotele și se presară sare și piper. Se călesc ușor 10-12 minute până ce devin moi, aurii și caramelizate. Se stropesc cu oţet și se ţine pe foc până ce oţetul scade de tot. Între timp, se încălzește o tigaie-grătar. Se unge carnea cu o linguriţă de ulei și se asezonează. Se prăjește pentru 2-3 minute pe fiecare parte pentru a se face mediu (sau mai mult, după preferinţe). Se pune deoparte să se odihnească. Se amestecă smântâna cu pasta de hrean. Se pune pâinea pe tigaia-grătar un minut pe fiecare parte, până ce se prăjește ușor. Se întinde un pic din amestecul din sosul de smântână pe fiecare felie, apoi se pune cu o lingură ames-

Modalităţi noi de a folosi obiecte vechi Dacă faceţi parte din categoria femeilor care încearcă să recicleze orice obiect vechi pentru că, pur și simplu, nu vă puteţi despărţi de el, găsiţi mai jos câteva idei utile despre cum puteţi face acest lucru: Ghivecele din teracotă: trebuie doar să le curăţaţi foarte bine și le puteţi transforma foarte ușor în suporturi pentru prosoapele de baie. Încolăciţi prosoapele și le introduceţi în ghivece. Efectul va fi unul minunat! Sau, mai aveţi o variantă: dacă așezaţi o tavă pe un ghiveci îl puteţi transforma pe acesta într-o măsuţă pe care vă puteţi așeza produsele de frumuseţe. De asemenea, le puteţi folosi pe post de decoraţiuni. Dacă le umpleţi cu pietricele decorative sau flori ornamentale și le acoperiţi cu un capac din sticlă transparentă veţi obţine niște obiecte decorative care vor

stârni invidia prietenelor voastre. Feţele de pernă: puteţi să schimbaţi modul în care arată pernele voastre dacă le schimbaţi feţele. Alegeţi cele mai vesele și tonice feţe de perne. Vă vor înveseli camerele cu siguranţă. Dacă doriţi, puteţi să atașaţi câte un ornament pe feţele de pernă și veţi avea o casă gata

de sărbătoare! Vă puteţi orna pernele și cu nasturi mari. Pe de altă parte, mai puteţi folosi feţele de pernă pe post de săculeţ de haine pe care fiecare membru al familiei să îl aibă în baie. Le puteţi coase un mâner, scrieţi pe câte o faţă de pernă numele fiecărui membru al familiei și le atârnaţi pe un perete al băii. În felul acesta fiecare dintre voi va avea propriul săculeţ de haine

STUDIU

tecul de șalote. Se taie friptura în felii și se pune deasupra. Se adaugă o mână de rucola și se picură restul de sos.

Sandviciuri cu bacon şi carne de pui Ingrediente: 2 felii de bacon, tăiate în fâșii, unt, pentru uns, 3 felii de pâine, albă sau/și neagră, 1 felie groasă de carne de pui gătită, puţină maioneză și muștar, câteva frunze de salată, rupte în bucăţi ½ avocado, feliat

Mod de preparare: Se pune baconul pe grill până devine crocant, apoi se scurge pe hârtie de bucătărie. Se întinde untul pe o felie de pâine, se așază carnea de pui, puţină maioneză și frunzele de salată. Următoarea felie de pâine se unge pe ambele părţi cu unt, apoi se așază peste carnea de pui. Se întinde puţin muștar pe felia de pâine, apoi se așază baconul și feliile de avocado. Ultima felie de pâine se unge cu unt și se așază deasupra. Se presează ușor sandviciul și se taie în jumătate, pe diagonală.

CASA TA

Pâsla: materialul pentru accesorii inovative

foarte șic. Găleţi: le puteţi folosi pe post de locuri de depozitat. Doar trebuie să le recondiţionaţi și să le înfrumuseţaţi puţin. Puteţi să vopsiţi mai multe găleţi și pe fiecare să scrieţi numele unui membru al familiei. Le puteţi atârna undeva în baie și în felul acesta fiecare individ din familia voastră va avea propriul locușor de depozitare pentru produsele lui de îngrijire și înfrumuseţare, prosoape, periuţe sau orice alte produse sau obiecte. Aceeași idee poate fi folosită pentru oricare cameră a casei. Acestea sunt doar câteva idei. Dacă vă atrage gândul de a refolosi și recicla obiecte mai vechi este suficient doar să vă puneţi la lucru imaginaţia și veţi descoperi că puteţi încă să folosiţi aproape orice găsiţi în casa bunicii, doar că în alte scopuri!

Pâsla este în mare vogă, la mare căutare în acest sezon. Din acest material moale sunt confecţionate accesorii decorative pentru locuinţă, piese vestimentare sau chiar și podoabe. Materialul este întrebuinţat în zilele noastre în ceea ce privește designul modern, totuși el are o vechime de sute de ani. Cercetătorii și arheologii susţin chiar că există dovezi clare cum că pâsla a fost produsă încă din Epoca de Piatră. Din acest lucru rezultă faptul că stofa este mai veche decât torsul și ţesutul.

unei mașinării, pe care sunt așezate până la 500 000 de ace și care au rolul de a strânge, de a condensa materialul până ce acesta va deveni o masă compactă.

Cum este produsă pâsla?

Rolul pâslei în locuinţele noastre

În principiu, toate fibrele amestecate cu lână pot fi prelucrate și transformate în pâslă: bumbacul, mătasea, cânepa sau fibrele sintetice precum poliacrilul. Astăzi pâsla a ajuns să facă parte din producţia industrială și este utilizată atât în domeniul decorativ, cât și ca materiale izolatoare, garnituri de etanșare sau filtre. Există mai multe modalităţi prin care se obţine pâsla. Una dintre ele este cea industrială, aceasta fiind și cea mai ușoară și mai rapidă modalitate. Cu ajutorul

Printre accesoriile clasice confecţionate din pâslă se numără perniţele pentru scaune și bănci. Totuși, designerii dezvoltă întrebuinţarea și rolul materialului creând piese noi de mobilier și accesorii inovative precum tabureţii. Creativitatea acestora și-a pus amprenta și asupra covoarelor produse din pâslă sau din bucăţi de pâslă lipite între ele, asupra draperiilor sau a coșurilor pentru depozitarea diverselor obiecte din casă. Incasa.ro

MODĂ ŞI STIL

Merele, mai dăunătoare pentru dinţi Evidenţiază-ţi feminitatea purtând cureaua potrivită decât băuturile carbogazoase Cureaua s-a impus de-a lungul “Nu este vorba numai de ceea ce mâncăm, ci și de cum mâncăm”, explică David Bartlett de la Institutul de stomatologie din cadrul King’s College din Londra, coordonator al studiului care mai indică și faptul că vinul și berea blondă sunt la fel de dăunătoare pentru smalţul dinţilor. În același timp, ceapa murată și grepfrutul, care sunt consumate mai rar, nu au același efect dăunător asupra smalţului dinţilor. “Doctorii au dreptate să recomande consumul de mere, dar dacă le mănânci lent nivelul ridicat de acizi din fructe poate afecta smalţul dinţilor. Băuturile asociate cel mai frecvent cu erodarea, mai ales cola, nu au prezentat un risc crescut”, a mai declarat Bartlett. Rezultatele acestui studiu vin în sprijinul ideii că sfaturile în materie de dietă ar trebui să aibă în vedere, mai degrabă, conţinuturile ridicate de acizi, decât cele mai comune băuturi carbogazoase. Pentru noul studiu – la care au participat peste 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani – cercetătorii au analizat posibile legături dintre smalţul dinţilor (stratul de 2 mm care acoperă dinţii și dentina, principala structură de susţinere a dintelui situată sub smalţ) și dieta alimentară. Astfel, persoanele care mănâncă regulat mere prezintă cu 3,7 ori mai mul-

timpului devenind parte indispensabilă a oricărei ţinute feminine, un simbol al eleganţei și, în același timp, accesoriu la modă, dar care trebuie atent ales pentru a se potrivi întregii garderobe.

te probabilităţi de a suferi distrugeri ale dentinei, în timp ce consumatorii de băuturi carbogazoase nu se confruntă cu riscuri suplimentare. Sucul de fructe crește de patru ori riscul de distrugere a smalţului de lângă gingii, iar berea blondă, care este acidă, crește de trei ori riscul de distrugere a dentinei. Unele mere conţin echivalentul a până la patru linguriţe de zahăr, fapt care contribuie la creșterea nivelului de aciditate în gură. Medicul Glenys Jones, nutriţionist la Medical Research Council, a spus: “Fructele pot fi acide și evident că au un anumit conţinut de zahăr, dar nu aș descuraja pe nimeni care consumă fructe sau sucuri de fructe”. O sugestie ar fi ca merele să fie consumate cu lapte sau brânză, pentru că ambele conţin calciu, care neutralizează acizii. O altă soluţie ar fi apa băută după consumul de fructe. Totodată, sucurile de fructe pot fi băute cu paiul, pentru a proteja dinţii. Potrivit specialiștilor, spălarea dinţilor înainte de consumul de alimente acide poate fi o soluţie, pentru că ajută la crearea unei bariere între hrană și dinţi. Cosmopolitan.ro

Curelele late (centurile) conferă o notă de senzualitate și clasă ţinutei tale. Sunt deosebite cele din piele, dar și cele din lac pot fi potrivite dacă sunt de calitate și dacă le asortezi corect. Culorile cele mai ușor de asortat și care nu se vor demoda niciodată sunt maro, bej, gri și negru. Pentru a da ţinutei un plus de accent poţi opta pentru centură de culoarea roșie sau, de ce nu, portocalie. Cureaua poate fi purtată în funcţie de stilul fiecăreia dintre noi, reușind să adauge valoare unui articol de vestimentaţie clasic sau simplu, oferindu-i un plus de feminitate. Poţi asorta o curea neagră cu cataramă aurie la o fustă colorată cu talia înaltă și astfel îţi creezi o ţinută de zi confortabilă. Asortează o bluză ce are zona de sus a mânecii bufantă

pentru a-ţi da mai mult volum în zona umerilor și astfel îţi vei subţia talia vizibil fără să te simţi sugrumată. Alege o rochie neagră cu un croi simplu și

creează două ţinute diferite, una de seară și una de zi. Pentru ţinuta de zi poţi alege o curea lată de culoarea gri din piele, iar pentru cea de seară poţi opta cu încredere pentru aceeași

curea în varianta roșie, din lac, care va da eleganţă întregii ţinute. Cine crede că o curea nu poate salva o ţinută banală greșește! La un ansamblu care constă dintr-o bluză cu imprimeu și o pereche de pantaloni uni asortează o curea uni și conferă-i astfel un plus de stil. Pentru o notă suplimentară de personalitate optează pentru o geantă în același ton cu centura. Fii rafinată și poartă o curea cât mai sus în talie. Alege o rochie cu imprimeuri geometrice și pune-ţi în evidenţă talia cu o curea bej. Poţi păși liniștită în biroul tău în acest outfit. Cureaua poate fi folosită pentru orice tip de ţinută, pornind de la cea business, până la cea de petrecere. Indiferent de vestimentaţia preferată, cureaua îţi reîmprospătează look-ul și te face remarcată oriunde te-ai afla! Cureaua de lăţime medie, fiind foarte bine proporţionată, se potrivește oricărei femei, indiferent de statură sau constituţie. Dacă ai picioarele scurte, cureaua medie va apărea, ca și o curea lată, iar dacă ai picioarele lungi, efectul se va inversa, dând impresia de curea subţire. Important este ca materialul din care este confecţionată să se potrivească cu restul ţinutei.

Unghiile false: frumoase, dar periculoase! Fiecare femeie își dorește să aibă unghii mari și frumoase, motiv pentru care este dispusă să apeleze la soluţii ce pot cauza complicaţii atât sănătăţii unghiilor naturale, cât și pielii. Fie că sunt realizate cu ajutorul capsulelor de plastic, fie că sunt sculptate cu rășină acrilică, unghiile false pot determina o serie de neplăceri. Din fericire, există și soluţii naturale pentru a avea unghiile visate. În primul rând, pilirea unghiei naturale înaintea aplicării celei false constituie o etapă foarte agresivă, ducând la fragilizarea acesteia. Se favorizează în acest mod pătrunderea mult mai ușoară a substanţelor din rășină, unele dintre

ele fiind foarte toxice. Astfel, unghiile naturale se pot îngălbeni, înverzi sau chiar dezlipi. În plus, unghiile false pot duce și la apariţia unor eczeme. Cercetătorii în domeniul dermatologiei cosmetice au descoperit că produsele de manichiură pe bază de acril provoacă o alergie care se dezvoltă pe vârful degetelor, extinzându-se și la alte zone din corp care intră în contact cu zona infectată. De asemenea, pot apărea și vezicule pline cu lichid, erupţii roșii, mâncărimi și chiar arsuri ale pielii. Probleme pot apărea și în cazul unei lovituri, nu neapărat foarte dure. Se poate ajunge la ruperea ambelor unghii, atât cea aplicată, cât și cea naturală, durerea fiind extrem de puternică.

Unghia naturală poate căpăta și un aspect inestetic, ca urmare a creșterii sale de la rădăcină.

Soluţii pentru unghii de vis În condiţiile în care aţi apelat pentru o mai lungă perioadă de timp la unghiile false și sunteţi nemulţumită de starea unghiilor naturale, este indicat un tratament special, poate chiar natural. Uleiul de ricin este extrem de util nu numai în cazul podoabei capilare, ci și al unghiilor. Astfel, dacă este aplicat seara și masat minimum o jumătate de oră, unghia naturală capătă un aspect sănătos, eliminând urmele cauzate de aplicarea celor false. Tratamentul trebuie să dureze cel puţin două luni. csid.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Magazinele UEFA. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 3.50 Respiro. 5.10 Music Mania. 5.20 Săptămâna sportivă. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Film artistic 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 36 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:45 Reteta de acasa (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stapana (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul in flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de acasa 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:00 Serial: Zâmbete într-o pastilă 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4112 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.19, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 10.55 “Модный приговор” 12.00 Торжественный марш на Красной площади к 70-летию Военного парада 1941 года 13.05 “Великая война. Битва за Москву” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30“Хочу знать”с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм 22.25 Премьера сезона. “Судьба на выбор” 23.20 Торжественный марш на Красной площади к 70-летию Военного парада 1941 года 0.15 Ночные новости *** “Городские пижоны” 0.35 “Форс-мажоры” *** 1.20 Триллер “Недобрый час” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Недобрый час”. Продолжение 3.20 Сериал “Врата” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal. 8.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.20 Prim plan. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:59 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:03 EN VOYAGE ! 10:32 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:31 LE TUNNEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SIGNATURE 20:29 SIGNATURE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:52 360° - GÉO 23:47 NOUVO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA FEMME DU COSMONAUTE 2:33 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

4 NOIEMBRIE 2011

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Fii tânăr! 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.50 Respiro. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Videoteca copiilor. 13.50 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 15.30 Abraziv. 16.00 Ring Star. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Cultura azi. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Respiro. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinţilor 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 1 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa in bucatarie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reteta de ACASA (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul in flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa ep.15, 16 (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Idilă de noiembrie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4113 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Fringe, ep.20, anul III 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Vocea României (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50“Федеральный с удья” 18.00 Вечерние новос ти (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм 22.25 “Михаил Пореченков. Теперь у меня есть все” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 Мировая премьера. “Тerra nova” *** 0.30 Дженнифер Энистон в романтической комедии “Развод по-американски” 2.10 Нонна Мордюкова, Николай Рыбников в фильме “Семья Ивановых” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Семья Ивановых”. Продолжение 3.55 “Давай поженимся!” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal. 8.00, 4.20 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Prim plan. 12.20, 17.50, 6.15TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.45, 3.15 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.45 concertul caritabil al Casei Regale. 2.05 Replay. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:03 L’ÉPICERIE 10:31 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 JARDINS KRÉOLS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 SIGNATURE 15:56 SIGNATURE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 APRÈS L’OCÉAN 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MORT D’UN PRÉSIDENT 23:35 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:44 LE POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Miercuri NOIEMBRIE

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 ENTER. Videojurnal. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Cinemateca universală. 13.50 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 15.30 Documentar. “Global 3000”. 16.00 Videoteca copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Portrete în timp. Alexandru Gromov, scriitor și publicist. 22.45 Respiro. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 Templul muzicii. 5.50 Calendarul zilei.

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Musorgski - Ravel. “Tablouri dintr-o expoziţie”. 14.10 Portrete în timp. 14.40 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 Pagini de creaţie. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 1 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 2 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa in bucatarie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reteta de ACASA (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul in flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reteta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Idilă de noiembrie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Arsenalul seducţiei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4114 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.21, 22 anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

NOIEMBRIE

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Documentar. “Drumeţii”. 14.05 Picături de “Dor”. 14.25 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 16.00 “La poale de codru...” Festival Naţional al formaţiilor folclorice. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. 17.45, 1.20 Acasă la Dumitru Matcovschi. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 La obiect. 5.10 Sean O’Casey “O liră la cerere”. Film-spectacol. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 ȘTIRI. 6.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 7.45 Cinemateca universală. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 2.15 Știinţă și inovare. 11.00 Documentar. “Global 3000”. 11.30, 1.30 Dor. Program muzical. 12.00 Documentar. “Arts 21”. 12.30 ARTelier. Sergiu Cuciuc. 13.00 Rugby. Campionatul European. Polonia Moldova. În pauză: Respiro. 14.35 Videoteca copiilor. 14.45 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.45, 1.15 ENTER. Videojurnal. 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Respiro. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 “Doar pentru tine...” Spectacol muzical. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 5.10 Fii tânăr! 0.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 1.00 Descoperă Moldova. 2.45 Chișinău Youth Orchestra. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 2 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 3 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 1 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Arsenalul seducţiei (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fantomas vs. Scotland Yard 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4115 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: 10 000 î. H. 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.1, anul III 00:00 Film: 10 000 î. H. (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Fantomas vs. Scotland Yard (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Primul sărut 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4116 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 7.05 Выборы - 2011 7.20 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.25 Выборы - 2011 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Дело гастронома №1”. Многосерийный фильм. Заключительные серии 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Убийство” *** 0.40 Дензел Вашингтон, Клайв Оуэн, Джоди Фостер в фильме “Не пойман - не вор” 2.45 Семен Фарада, Михаил Кокшенов, Наталья Крачковская в комедии “Русское чудо” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Русское чудо”. Продолжение 4.05 Сериал “Врата”

7.00-14.30 Revizie tehnică. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 17.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 17.50, 2.50 TVR-55. 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 19.45, 3.10 Sport. 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 1.40 Interes general. 2.05 La vie en rose. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.05, 0.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 1.25 ÎnTrecerea anilor. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE... 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 EN VOYAGE ! 13:30 LE BONHEUR EST DANS LE LAIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉTOILE SANS LUMIERE 16:27 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:14 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 20:18 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CATHÉDRALES DÉVOILÉES 23:31 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 SIGNATURE 1:47 SIGNATURE 2:45 TEMPS PRÉSENT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Vineri

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:31 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:31 EN QUÊTE DU BON PAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:45 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:29 FLASH INFO 16:33 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 MORT D’UN PRÉSIDENT 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÈRES ET FILLES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 DOCUMENTAIRE 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Муслим Магомаев” 23.20 Мэрилин Монро, Керри Грант в комедии “Обезьяньи проделки” 1.30 Футбол. Товарищеский матч. Сборная России - Сборная Греции. 3.25 Борис Тенин, Евгений Весник в комедии “Яблоко раздора” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.20 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Fără frontiere. 12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.15 Sport. 2.00 Judecă tu! 2.50 Rom european. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:31 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 MORT D’UN PRÉSIDENT 16:31 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:04 FLASH INFO 21:07 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SIGNATURE 22:58 SIGNATURE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:46 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:45 Acasa in bucatarie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reteta de ACASA (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (doua episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seductiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? fl Lecţia de prim ajutor 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 6, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Spionul din vecini 22:30 Film: Invazia 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Spionul din vecini (r) 02:15 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.15, 16 (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Михаил Пуговкин, Олег Табаков в фильме “Ах, водевиль, водевиль...” 7.15 Фильм “Кругосветное путешествие Кота в сапогах” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.50 “Михаил Пореченков. Теперь у меня есть все” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Гений чистой кислоты” 13.10 Новый “Ералаш” 13.35 Лев Прыгунов в приключенческом фильме “Трактир на Пятницкой” 15.10 “Розыгрыш”. Лучшее 17.30 Екатерина Васильева, Алексей Гуськов, Елена Яковлева в фильме “Важнее, чем любовь...” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 Фильм “Важнее, чем любовь...” Продолжение 19.35 “Большие гонки”21.00“Время”21.15 Премьера сезона. “Болеро” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 Приключенческий фильм “Перевозчик 2” 0.40 Роберт Редфорд в триллере “Гавана” 3.00 Валентин Зубков, Татьяна Конюхова в фильме “Солнце светит всем” 4.30 Александр Пороховщиков в детективе “Город принял” 7.00, 18.45 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00 - 14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 6.15 TVR 55. 14.45 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 2.05 Tezaur folcloric. 2.55 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:02 FLASH INFO 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:56 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:57 LES BOYS 16:18 LES BOYS 16:40 LES BOYS 17:03 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

Duminică NOIEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 A ruginit frunza din vii... Program de muzică sacră. 8.45 Descoperă Moldova. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.40 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30, 4.10 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 13.50 Respiro. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “DIN PREA MULTĂ DRAGOSTE” (SUA, 2005). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Picături de “Dor”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 “Doar pentru tine...” Recital Marcel Pavel. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15 Handbal. “Olimpus” - “Dinamo” (Ciobruciu). Repriza a doua. 23.50 Descoperă Moldova. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. Știri. 3.00 Vedete la bis. 5.00 Music Mania. 5.20 ARTelier. Sergiu Cuciuc. 5.55 Calendarul zilei. 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 16.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 1- 3 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Voting 1 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Acasa in bucatarie (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Impreuna pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reteta de ACASA – retrospectiva saptamanii 12:30 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste – emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seductiei (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reteta de ACASA – retrospectiva saptamanii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Morocănoșii 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Legenda căutătorului, ep.7 15:00 Teleshopping 15:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.17, 18 22:30 Aurul nebunilor 00:30 Film: Patru băieţi și o geantă 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Film: Aurul nebunilor (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и з лодеи” 6.40 Олег Фомин, Ирина Розанова в детективе “Убить лицедея” 7.55 “Смак” 8.30 “Служу Отчизне!” 9.00 “Сладкая сказка”. Мультипликационный фильм 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Специальное задание” 13.15 “Ролан Быков.“Я вас, дураков, не брошу...” 14.05 “Минута славы”. Лучшее 16.45 Екатерина Гусева, Лариса Удовиченко в фильме “Прогулка по Парижу” 18.15 “Клубу Веселых и Находчивых - 50 лет!” Юбилейный выпуск 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Леонид Филатов в детективе “Загон” 0.40 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 2.50 Сергей Плотников в фильме “Шанс” 4.15 Сериал “Врата” 7.00 Fii părinte, fii deștept! 7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 8.35 În grădina Danei. 9.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 4.10 Spectacol de circ internaţional. 15.00 Tezaur folcloric. 16.00, 6.15 TVR 55. 17.00, 0.40 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.45, 3.55 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.40 Garantat 100%. 2.30 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:53 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDEGRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 LE CODE CHASTENAY 12:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 VU DU CIEL 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE SAUVAGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:47 MÈRES ET FILLES 2:34 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

4 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GENERAŢIA 2002

Lucia CUJBĂ: CUJBĂ: Politicienii le promit noi oportunităţi, pensionarii merg la vot ca să le ofere un viitor mai bun, părinţii pleacă peste hotare ca să le asigure un trai decent și toate astea se pretind a fi făcute în numele tinerilor. Cine îi întreabă pe ei, însă, ce-și doresc cu adevărat? Cine îi angajează? Cine le oferă șansa să se manifeste, cine îi implică, cine îi ascultă? Cine acceptă și înţelege că e imposibil să le oferi tinerilor un viitor mai bun lipsindu-i de prezent?

„Învăţăm să acţionăm, nu doar să constatăm ce se întâmplă”

La începutul anului 2002 tinerii au găsit o modalitate să se facă ascultaţi. Și această modalitate au constituit-o protestele stradale prin intermediul cărora și-au exprimat dezacordul cu intenţiile autorităţilor de a-i lipsi de Istoria românilor, spre exemplu. În acea perioadă s-a impus tot mai mult numele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”. Anii 2002, 2003, 2004, care au stat sub semnul revoltelor anticomuniste organizate de „Noua Generaţie” și Partidul Popular Creștin Democrat, au deschis o nouă pagină în istoria acestei organizaţii, care a luat naștere încă în anii 1988-1989. Numărul impresionant de membri a permis constituirea unei structuri puternice incomparabile cu orice altă organizaţie de asemenea gen nu doar din Republica Moldova, ci și din întreaga regiune. Acest nou val de tineri a primit convenţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova. Militanţi activi pentru cauza naţională, pentru libertate, aceștia nu au ales neapărat să urmeze o carieră politică, reușind, între timp, să se afirme în domeniile de activitate pentru care au optat ulterior, fie că au rămas să lucreze în Republica Moldova sau peste hotare. Ce fac în prezent acești tineri, dar și alţi colegi de-ai lor, chipul cărora, îmbrăcat în tricolor, a fost difuzat de toate posturile tv autohtone, dar și a celor străine care au prezentat informaţii despre protestele anticomuniste, Orășelul Libertăţii, greva de la Teleradio-Moldova? Cum s-a schimbat viaţa lor de atunci? Răspuns la aceste și alte întrebări vom încerca să aflăm în paginile ziarului FLUX, în cadrul rubricii „Generaţia 2002”.

- De când faci parte din „Noua Generaţie”? - Oficial, de patru ani, dar de când mă știu am fost cu sufletul și inima alături de PPCD, este o tradiţie de familie. - Cum ai decis să aderi la această organizaţie? Ai urmărit protestele stradale organizate de PPCD sau ce altceva te-a motivat? - Nu, nu am participat la protestele stradale, dar le-am urmărit cu sufletul la gură la televizor. De „Noua Generaţie” am aflat când eram în clasa a X-a la liceu. Atunci au fost la noi în vizită Victor Ciobanu și Tatiana Potângă și ne-au vorbit despre importanţa angajării personale în soluţionarea problemelor cu care se confruntă societatea, ne-au îndemnat să ne implicăm, să nu-i lăsăm pe alţii să decidă pentru noi. Și pe mine anume

asta m-a atras, nu eventualitatea unei cariere politice. Ulterior am reușit să formez o echipă bună la Hâncești (chiar dacă sunt originară din Leova, din satul Cazangic, liceul l-am făcut la Hâncești), am activat o perioadă acolo, pe urmă, când am devenit studentă, am venit la Chișinău. - Ce anume te-a făcut să renunţi la timpul tău liber și să faci voluntariat? - Eram motivată de spiritul de echipă, îmi plăcea să fac parte dintr-o echipă consolidată. Urmăream cu mare atenţie activităţile organizate de PPCD și Noua Generaţie, îmi plăcea că iniţiativelor propuse de tineri li se acorda multă atenţie și sprijin și asta îmi doream și eu. Eram curioasă să cunosc lume nouă, iar „Noua Generaţie” îmi oferea această oportunitate. De fapt, NG a fost prima treaptă spre cultivarea curajului de a mă afirma.

- În perioada protestelor stradale, la care au fost foarte activi tinerii, era clară dorinţa lor de a se manifesta și de a se face remarcaţi în cadrul acestei organizaţii. Astăzi însă activitatea este mai pașnică, cum petreceţi timpul? - Nu pierdem timpul în zadar, avem o mulţime de activităţi și utile, și interesante. Ne propunem să-i ajutăm pe tineri să-și redescopere vocaţiile, să participe la soluţionarea problemelor, să-și ceară drepturile, indiferent de domeniul pe care îl abordează. Ne dorim foarte mult să-i ajutăm pe tineri săși formeze spiritul civic, să fie utili societăţii, responsabili, să respecte și să fie respectaţi. Suntem o echipă unită, există spiritul de familie, suntem prietenoși și încercăm să facem împreună diverse activităţi,

Pentru început însă vă prezentăm o tânără energică și ambiţioasă de 20 de ani, Lucia Cujbă, care este președinte al Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie” și care ne povestește de ce este importantă pentru un tânăr experienţa în cadrul unei organizaţii politice de tineret.

APUSUL UNEI LEGENDE

Cristi Minculescu, solistul trupei Iris, se retrage din muzică Solistul trupei Iris, Cristi Minculescu, se retrage definitiv din lumea muzicală, după finalizarea concertelor ocazionate de împlinirea a 35 de ani de la înfiinţarea trupei, potrivit unor surse apropiate artistului citate de publicaţia românească evz.ro. “Analizele artistului arată că acesta ar putea avea nevoie, în scurt timp, de un transplant de rinichi, nivelul creatininei fiind deja foarte mare”, au mărturisit surse apropiate artistului “Rodica Minculescu va fi donatorul rinichiului de care are nevoie solistul trupei Iris. Tot ea i-a mai donat, în trecut, și o parte din ficat, iar organismul lui Cristi l-a acceptat, mai mult ca sigur nu se va pune problema compatibilităţii”, au mai menţionat sursele. Impresarul trupei Iris, Cosmin Nicoară, a confirmat pentru EVZ: “Este adevărat că solistul Cristian Minculescu este acum în Germania, la clinică, împreună cu soţia, merge acolo la fiecare trei luni. Deocamdată, nu știu să se pună problema unui iminent transplant de rinichi”, dar nu a precizat nimic despre intenţia solistului Cristi Minculescu de a părăsi trupa Iris. Născut în 1959 la Pitești, Cristian Alexandru Minculescu este din 1980

nu ne concentrăm numai pe subiecte politice. Mergem la petreceri, participăm la sărbători în familie, ieșim la teatru, organizăm ședinţe în cadrul cărora discutăm teme care ne preocupă; discutăm despre literatură, muzică, probleme sociale, despre felul cum vedem noi depășirea unei situaţii sau alta. Din păcate, în societate, noi ne-am blocat pe noţiunea de lider doar cu conotaţie politică. Dar e nevoie de lideri în orice domeniu, e nevoie de oameni pasionaţi, oameni care să nu tolereze nedreptatea, să reacţioneze și să ceară să fie penalizată orice greșeală care atentează la siguranţa, sănătatea, viaţa, bunăstarea cetăţeanului. Atunci când ne confruntăm cu o problemă, când suntem martorii unei nedreptăţi, multă lume obișnuiește să se lamenteze, să dea vina pe alţii pentru toate nereușitele. Noi învăţăm împreună să fim proactivi, dinamici, să descurcăm probleme complicate, să formulăm revendicări categorice faţă de autorităţi când este cazul. Învăţăm să discernem dedesubturile vieţii politice, să influenţăm benefic lucrurile, să ne asumăm responsabilităţi pe care să le onorăm. În sânul Noii Generaţii este o atmosferă aparte. Aici învăţăm să trăim, să gândim și să acţionăm în spiritul servirii binelui comun. Ăsta este modelul liderului care servește sau care îi servește pe alţii. Sigur, doctrina DemocratCreștină ca model de dezvoltare a societăţii, de rezolvare a problemelor economice și sociale,

de guvernare locală sau de administrare eficientă stă la baza activităţii noastre practice și ne ajută să înţelegem mai bine realităţile. Iar pentru un tânăr este important să se afle într-un mediu în care poate să discute cu oameni care au aceleași idealuri, viziuni, lângă oameni care îi pot împărtăși din experienţă și care îl pot ajuta să acumuleze experienţă. - Cum trebuie să fie un lider, în viziunea ta? - Eu cred că trebuie să fie în stare să-și asume responsabilităţi, să fie patriot, să aibă acea pasiune, acea ardere internă care îl motivează profund, să posede aibă abilităţi de comunicare, să fie convingător și perseverent, să știe să se facă înţeles și să știe să înţeleagă pe alţii, să fie alături de echipă, să muncească împreună cu colegii săi. În principiu, a fi lider presupune mult mai mult: respect, experiență, rezistență emoțională, disciplină, viziune, impuls…Trebuie să trăiești cu ceea ce faci. Asta e…

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

- Visezi la o carieră politică? - Nu este un scop în sine, dar pentru moment simt că ceea ce fac eu acum e pentru mine și pe parcurs voi învăţa și mai multe. Consider că este nevoie de mine acolo unde sunt și mă bucur că fac parte dintr-un colectiv care are încredere în mine, ceea ce îmi dă speranţe că voi reuși și în ceea ce-mi propun să ating pe viitor.

- Te ajută sau îţi încurcă în viaţa personală faptul că

- Noi îţi dorim succes! - Mulţumesc! Liliana POPUŞOI, FLUX

COLECŢIONARI DE VISE

Victor Micuşa este pasionat de pălării şi chipiuri Luând în calcul faptul că este frizer și scopul lui este să-i facă pe oameni să renunţe la pălării, chipiuri, fesuri, cușme și să-și etaleze coafura, Victor Micușa sfidează convenienţele și a făcut o pasiune pentru accesoriile care acoperă podoaba capilară.

vocea formaţiei Iris, cea mai cunoscută formaţie rock românească, probabil după Phoenix. A debutat în muzică însă în 1979, în trupa Harap-Alb. În 1982 pleacă de la Iris și fondează Voltaj, locul său în formaţie fiind ocupat de Dan Bittman. În 1985 revine la Iris și devine o emblemă a acestei formaţii. Căsătorit cu Rodica, cei doi au doi copii gemeni, o fată și un băiat, din prima căsnicie a soţiei solistului trupei. În 2009 a fost supus unui transplant de ficat, donat de soţia sa. După operaţie, Minculescu și-a reluat seria de concerte.

ești liderul acestei organizaţii? Reușești să rămâi șefă și acolo? - Credeţi că acesta este principalul meu scop?! Bine, recunosc, îmi place să-mi spun cuvântul și să fie luat în considerare, îmi apăr cu vehemenţă poziţia atunci când consider că așa e corect, și da, recunosc, faptul că sunt președintele organizaţiei mă face să fiu mai sigură pe puterile mele și mă ajută uneori să ies mult mai ușor din orice situaţie complicată, dar mă străduiesc să fiu rezonabilă.

Primul obiect din colecţia lui Victor Micușa este o pălărie de fetru de cowboy pe care i-a adus-o socrul său din Texas. De unde vine acest hobby? „Încă în perioada URSS am cunoscut un neamţ, unul dintre primii distribuitori internaţionali ai unei cunoscute firme de cosmetice. Neamţul călătorea în toată lumea și eu am fost în vizită la el acasă și am văzut o impresionantă colecţie de pălării și chipiuri. Pe atunci nu mă gândeam că, într-o bună zi, voi ajunge și eu să le colecţionez, dar mi-a plăcut foarte mult ce am văzut. Pe urmă, când plecau în deplasare sau vacanţă peste hotare, unii clienţi de-ai mei mă întrebau ce să-mi aducă de acolo, poate îmi doresc ceva special. Și atunci, mai în glumă, mai în serios, eu le spuneam să-mi aducă o pălărie sau un chipiu. După care m-am prins la faptul că, involuntar, eu chiar atrag o atenţie deosebită acestor accesorii și, evident, când am ocazia să văd ceva interesant, îmi completez colecţia”, ne povestește hair stilistul Victor Micușa. Astfel, astăzi în colecţia frizerului regăsim tot felul de accesorii, de la pălării, chipiuri, căciuli tradiţionale, până la cele mai exotice veșminte pentru cap. Din colecţia lui Victor nu lipsește kippa evreiască, koukos (acoperământul pentru cap specific bărbaţilor greci) sau keffieh, acesta din urmă având și o semnificaţie aparte, iată de ce o să facem o paranteză pentru a da mai multe amănunte despre această eșarfă pentru bărbaţi. Keffieh (pronunţat în diverse moduri, datorită dialectelor diferite sau a transliterării în alfabetul latin: kaffiyah, keffiya, kaffiya, kufiya) este un veșmânt pentru cap având o utilitate precisă, dar și o simbolistică aparte. Împăturit în diverse moduri în jurul capului, el folosește ca protecţie împotriva soarelui, iar ridicat în dreptul feţei, împotriva vânturilor puternice ce aduc nisip. De-a lungul timpului, acest accesoriu a

4-11 noiembrie Berbec

Aveţi de făcut o alegere importantă acum, să continuaţi să trăiţi cu dezamăgirile vechi sau să vă schimbaţi ideile, gândurile și să abordaţi viaţa mai matur. Este o perioadă care vă aduce o energie ambivalentă.

Taur Anumite proiecte la care ţineţi foarte mult nu merg acum așa cum v-aţi fi dorit. Ar fi mai bine să vă ocupaţi mai mult de ceea ce merge sau să investiţi în noi direcţii de dezvoltare.

Frizerul intenţionează să deschidă un muzeu cu piesele sale de colecţie în satul de baştină devenit și un simbol al cauzei palestiniene, precum și un mod de a face o declaraţie politică. Cel mai cunoscut personaj vestic purtând keffieh ca simbol politic a fost colonelul britanic T.E. Lawrence, cunoscut ca Lawrence al Arabiei. El purta baticul în timpul implicării sale în revolta arabă din perioada primului război mondial. De altfel, el a fost și subiectul unor filme de mare succes. Celebru pentru modul în care purta keffieh a fost Yasser Arafat. În fapt, modul de împăturire particular redesena forma Palestinei. Pe lângă pălăriile tradiţionale ale diferitor popoare, Victor Micușa mai are în colecţia sa și câteva pălării de damă retro, din perioada anilor ’30, cu tot cu gentuţe, dar și chipiuri militare și poliţienești. „Am și două căști nemţești, una dintre acestea are două urme de gloanţe în ea. Pe mine mă interesează foarte mult accesoriile care au o istorie. Acum mă străduiesc să adun costume întregi, nu doar accesorii. Mi-ar plăcea ca la noi să se organizeze petreceri tematice la care să putem îmbrăca diferite costume, cred că ar fi foarte original și interesant. Eu, de exemplu, aș îmbrăca vara un costum colorat în stilul vreunei insule exotice din Africa sau un costum tradiţional palestinian

Gemeni Se poate spune că obţineţi ușor ceea ce nu vă doriţi în mod special și mai greu ceea ce vă doriţi. Dacă aţi observat acest lucru, este de bine să vă schimbaţi puţin priorităţile.

Rac în detrimentul vestimentaţiei kitsch afișate la petrecerile noastre mondene”, povestește stilistul, care mai recunoaște că în prezent, apartamentul său a devenit neîncăpător pentru colecţia sa. „Mai am și primul uscător de păr care a apărut, și o foarfecă din secolul al XVIII-lea”, adaugă Micușa. Frizerul ne-a spus că pasiunea sa este alimentată de un vis pe care speră să-l pună în aplicare în viitorul apropiat. „Când va reveni de la studii feciorul Dumitru acasă, vreau să deschid în satul meu de baștină (Cotiujenii Mici – n. red.) un muzeu. În acest muzeu vor fi mai multe obiecte de frizerie, dar un capitol aparte îl voi dedica costumelor. Și pentru a atrage cât mai multă lume în vizită în satul meu de baștină, ca să-l admire, feciorul Mitică va organiza școli de vară pentru stiliști, care vor avea ocazia să viziteze și muzeul. Curioșii, de asemenea, vor putea merge să admire colecţia care încă este în formare, dar care sper că în curând va putea fi expusă”, ne-a destăinuit Victor Micușa. Totodată, colecţionarul ne-a spus că regretă că nu a reușit să ceară un accesoriu pentru cap de la marele actor Grigore Grigoriu, care i-a fost client pe parcursul multor ani.„Din păcate, moartea l-a luat prea devreme dintre noi”, ne-a mai spus frizerul. Liliana POPUŞOI, FLUX

Puteţi percepe un curent de opinie pozitiv, care vă poate propulsa mai aproape de poziţia dorită în plan profesional. Vă sperie puţin, pentru că știţi că nu e ușor să valorificaţi acest val de apreciere.

Leu Puţin probabil să reușească să vă schimbe părerile cei care se apropie de voi cu propuneri. Pentru a vă feri de ofertele necinstite, e bine să vă informaţi foarte serios înainte de a da un răspuns.

Fecioară Efortul prelungit vă face plăcere acum, pentru că rezultatele sunt aproape sau se anunţă schimbări la muncă și trebuie să vă protejaţi imaginea. Este o perioadă potrivită pentru a regla neînţelegerile cu colegii.

Balanţă Nevoia voastră de dragoste e mare și trebuie să vă așteptaţi la tot felul de gesturi din partea celor pe care îi iubiţi. Unii dintre ei își vor da seama ce e în sufletul vostru și s-ar putea conforma situaţiei.

Scorpion Probabil simţiţi nevoia să luaţi decizii foarte clare, care să alunge suspiciunea ce domină în familie. Ar fi simplu de realizat acest lucru dacă dumneavoastră aţi fi singurul factor de decizie.

Săgetător Dacă aveţi programate mai multe deplasări, e bine să nu vă uitaţi bunăvoinţa acasă, pentru a îndulci voi atmosfera pe unde vă duceţi și pentru a obţine rapid ceea ce vă este necesar.

Capricorn S-ar putea să fiţi solicitaţi din nou să participaţi cu o sumă de bani pentru a ajuta un prieten drag sau o rudă. Vă convine faptul că așa s-ar rezolva o problemă ce își așteaptă de mult rândul.

Vărsător Dispuneţi de mai multă energie, dar nu vă puteţi decide ce să faceţi mai întâi, să vă ocupaţi de problemele din familie, de cele din casă sau de un prieten care vă solicită ajutorul.

Peşti Dacă s-a acumulat stresul, iar nemulţumirile nu vă permit să vă relaxaţi și timpul liber nu mai e suficient, trebuie să găsiţi metode care durează mai puţin, dar care sunt mai eficiente.

CMYK