Ziarul Flux, Ed. 13 (889)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 5 aprilie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Nicon și cei 199 de ucenici ai lui

Cursul valutar 5.04.2013

Maxima zilei “Caracteristica libertăţii este dreptul de a vorbi deschis.”

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9202 1 Dolar american ............. 12.4313 1 Leu românesc ................. 3.5981 1 Rublă rusească ............... 0.3925 Timpul probabil:

Democritius

5.04.2013

6.04.2013

Noros, 11 17 0C

Noros, 7 18 0C

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 13 (890)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Autorităţile au indexat pensiile, mai mult cu gândul la alegeri, decât la pensionari XXX

(citiţi pag. 6)

PATRU ANI DE LA 7 APRILIE 2009

7

PAGINA

INTERVIU

Îmi place dreptatea, detest minciuna, respect legea şi încerc să fiu un bun primar

9

PAGINA

ALARMANT

La bazarul sărăciei, amintirile au ajuns să valoreze câţiva lei

Dansul macabru al impostorilor pe trupul suferind al ţării Beleaua în care s-a pomenit Moldova este una cu totul ieșită din comun.

Marii profitori ai zisei revoluţii anticomuniste de acum patru ani continuă să calce în picioare legea, bunul-simţ și suferinţele celor mulţi, care s-au lăsat ademeniţi de trubadurii europenismului, doar să-i aburce pe inșii cu pricina în vârfurile piramidei statale.

Continuare în pag. 3

Preşedintele va desemna candidatul la sfântu-aşteaptă Deși politica de la noi pare un domeniu total imprevizibil, de câteva săptămâni viaţa politică se desfășoară după un calapod prestabilit și bine pus la punct: Reprezentanţii partidelor negociază, la vedere, principii, valori, criterii și alte bunuri imateriale.

Capii partidelor tot negociază, dar mai la întuneric, valori mai materiale și mai palpabile. Și par să nu se prea înţeleagă la preţ. Pe faţă, liderii fac declaraţii în care se desfiinţează reciproc și par să excludă orice posibilitate de soluţionare a crizei (numai dacă alegerile anticipate nu sunt tocmai soluţia avută în vedere). În același timp, președintele Timofti

poartă discuţii ba cu reprezentanţii partidelor, ba cu liderii, ba cu toţi laolaltă. După fiecare rundă de consultări, șeful statului ne spune că iată-iată va numi candidatul la funcţia de premier și chiar anunţă, aproape ultimativ, data când va face acest lucru. Însă după niște declaraţii de un curaj, am zice, aproape inconștient, președintele bate în retragere și le mai dă politicienilor timp de negocieri. Promisiunea de a veni cu candidatul până la sfârșitul lunii martie a fost dată ușor uitării. După alte consultări cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare ale PL, PD și PLDM, dar și cu liderii acestor formaţiuni, a mai dat un termen exact pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru – 5 aprilie. Cutezanţa președintelui i-a nemulţumit pe unii șefi de partide care i-au dat de înţeles că ei și nu Timofti vor decide când să se facă numirea. Pentru că l-au instalat în funcţia de președinte cu condiţia să facă ce-i vor spune ei, nu ce vrea el.

Prinși cu negocierile neterminate, cu treburile nearanjate, aceștia au mai cerut timp de gândire. Marian Lupu a decretat de la înălţimea staturii sale politice că partidele trebuie lăsate să discute, până la un final victorios sau nu prea.

Liberalii s-au mirat și ei de atâta grabă, pentru că, Doamne ferește, ar putea rămâne lucruri nerezolvate (de parcă aceste lucruri „rezolvate” ar conta în cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere în privinţa premierului). Și doar liberal-democraţii s-au arătat mulţumiţi de mesajul prezidenţial și dispuși să se grăbească.

Continuare în pag. 2

CMYK

De ce votează experţii constituţionali legi şi hotărâri neconstituţionale?

XXX

(citiţi pag. 2)

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului, etc.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

FLUX

2

Politic

5 APRILIE 2013

De ce votează experţii constituţionali legi şi hotărâri neconstituţionale?

Fostul deputat liberal Victor Popa a fost numit, săptămâna trecută, cu votul a 51 de deputaţi, în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Decizia colegilor săi din Parlament l-a mulţumit pe fostul președinte al Comisiei parlamentare juridice pentru numiri și imunităţi, acesta menţionând că funcţia respectivă este vârful piramidei pentru un doctor habilitat în drept constituţional. Cei care au votat în favoarea lui Popa au afirmat că au avut în vedere pregătirea sa profesională. Chiar și liberal-democraţii, care declaraseră anterior că nu vor susţine candidatul liberalilor, pentru că este afiliat politic.

Pe de altă parte, în ajunul votării, Popa dădea de înţeles că s-ar pune la cale un târg și că fracţiunea PLDM ar fi dispusă să-l voteze, dar în schimbul votului pentru realegerea lui Vladimir Filat în fruntea Guvernului. „Noi nu ne-am târguit”, a dat asigurări șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, după votare. Dar întrebarea despre târg și preţ oricum rămâne.

Proaspătul judecător este dispus să stea la straja implementării normelor constituţionale. Fără îndoială, Victor Popa este un bun profesionist. Dar asta nu l-a împiedicat totuși să voteze, alături de colegii săi de fracţiune, hotărâri și legi care au fost contestate ulterior la CC, să-l ajute pe șeful formaţiunii pe ale cărei liste a ajuns în Parlament să exploreze „vidul legislativ” și să-i ofere „suport logistic” la identificarea așilor de prin mâneci și de prin buzunare.

Trecem peste perioada interimatului lui Mihai Ghimpu și peste tertipurile pseudolegale prin care și-a prelungit acesta șederea la putere. Ne vom referi însă la cazurile în care deciziile luate de Parlament, sprijinite și fundamentate cu toată verva de către actualul judecător de la CC, au fost declarate ulterior ilegale de Înalta Curte.

Ar trebui să amintim, în primul rând, epopeea demiterii lui Ion Muruianu din funcţia de președinte al Curţii Supreme de Justiţie. Demitere care, o bună bucată de vreme, a fost obsesia și sensul vieţii lui Mihai Ghimpu.

Prima demitere s-a produs la 4 martie 2010, motivul invocat fiind dosarele pierdute la CEDO și folosirea calificativului „câini turbaţi” la adresa jurnaliștilor. La 27 aprilie, Curtea Constituţională a decis că Muruianu a fost demis ilegal, iar hotărârea Parlamentului a fost declarată neconstituţională, Muruianu fiind restabilit în funcţia de președinte al CSJ. Ghimpu însă nu s-a liniștit și în iulie 2011 a insistat iarăși să fie demis președintele CSJ, acuzând că instanţa condusă de acesta nu ar acţiona în baza legii, ci „în baza unor presiuni financiare sau

din afară”. Deputaţii AIE l-au susţinut și au votat în mare grabă, fără a se asigura de respectarea tuturor procedurilor legale. Nerăbdarea deputaţilor părea cu atât mai inexplicabilă, cu cât mandatul lui Muruianu expirase deja.

Ion Muruianu a fost eliberat din funcţie pentru „neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, a explicat, la vremea respectivă, Victor Popa, în baza deciziei comisiei parlamentare și a avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Însă pe data de 4 octombrie judecătorii CC au declarat iarăși ilegală decizia Parlamentului. Președintele de atunci al comisiei juridice a Parlamentului, Victor Popa, s-a arătat extrem de deranjat și contrariat de decizia Înaltei Curţi, vorbind chiar despre o „anarhie de jurisdicţie constituţională”. Popa a afirmat „ca participant la proces și ca președinte al comisiei juridice care am examinat demersul CSM în baza căruia Parlamentul a luat decizia” că, în viziunea sa, norma materială a fost respectată întocmai.

Doar că viziunea sa nu a coincis cu viziunea și cu argumentele Curţii. În aprilie 2011, AIE a mai pus la cale un tertip juridic, solicitându-i Curţii Constituţionale să-și expună opinia privind posibilitatea modificării Constituţiei prin lege organică. Puterea a dorit atunci să modifice majoritatea de voturi necesară pentru alegerea președintelui ţării, pentru ca, în felul acesta, Marian Lupu să poată ajunge în fotoliul mult râvnit. Și, implicit, Mihai Ghimpu să ajungă președinte de Parlament.

Printre autorii sesizării a figurat și șeful liberalilor, iar Victor Popa a fost prezent la ședinţa Curţii Constituţionale în calitate de reprezentant al Parlamentului. În acest context, ar fi de reţinut câteva enunţuri formulate de Înalta Curte: - Reglementarea expresă a procedurii de revizuire și completare a Constituţiei presupune evitarea intervenţiilor în normele constituţionale în funcţie de situaţie.

- Dispoziţia constituţională care consacră expres majoritatea necesară pentru alegerea Președintelui, fiind fundamentală pentru validarea alegerilor, nu poate fi ignorată în nicio situaţie.

- Pornind de la principiul supremaţiei Constituţiei, legiuitorul a stabilit o anumită ierarhie a actelor normative, în vârful căreia a așezat Legea Supremă… Prin urmare, este inadmisibil ca o lege organică să devieze de la prevederea constituţională de substanţă, care consacră majoritatea de 3/5 de voturi necesare pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova.

- Modificarea majorităţii necesare pentru alegerea Președintelui ţării se poate efectua doar prin lege constituţională, care trebuie să se încadreze în ordinea constituţională existentă.

- Având în vedere principiul supremaţiei Constituţiei, Parlamentul nu poate institui prin lege organică o altă majoritate pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova în cazul dizolvării multiple a Parlamentului cauzată de eșuarea alegerii Președintelui.

Prin urmare, Curtea Constituţională a decis atunci că Președintele Republicii este obligat să dizolve Parlamentul ori de câte ori nu este ales șeful statului, iar Constituţia nu poate fi modificată printr-o lege organică. Explicaţiile fiind pe cât se poate de clare, ne mirăm de ce nu a ţinut cont doctorul în drept constituţional Victor Popa de aceste considerente? Pentru că nu credem că ar fi vorba de necunoaștere.

Ar mai fi de amintit și votul cu buletinele la vedere pentru candidatul disperat la Președinţie, Marian Lupu, care le-a cerut celor din Alianţă să-i demonstreze buletinul, pe toate feţele, înainte de a-l arunca în urna de vot. Deputaţii PL, inclusiv Victor Popa, nu au fost deranjaţi atunci de această cerere neconstituţională și au votat așa cum le-a solicitat spicherul. Știm deja că Înalta Curte a declarat neconstituţionale respectivele alegeri.

Judecătorii Curţii au spus că deputaţii au încălcat legea atunci când și-au demonstrat public opţiunile electorale, pentru că votul este secret, iar secretul votului nu este doar un drept fundamental, ci și o obligaţie. De ce nu a fost preocupat atunci expertul Victor Popa de respectarea normei constituţionale?

Actualul judecător CC a avut un rol activ și atunci când liderii AIE au anunţat, la 15 ianuarie 2012, referendumul constituţional, în cadrul căruia urma să fie simplificată modalitatea de alegere a șefului statului în Parlament. Chiar dacă procedura de alegere a președintelui fusese deja declanșată, iar Alianţa a depășit cadrul constituţional atunci când a întrerupt-o. Dar nu ar fi singurul caz în care politicienii de la putere au luat jocul de la capăt, atunci când nu le-au picat cărţile așa cum și-au dorit.

Mai mulţi experţi și analiști au enumerat un șir de considerente legislative din care acel referendum constituţional nu avea cum să se desfășoare. În primul rând, un nou referendum republican, în aceeași problemă, nu putea avea loc

mai degrabă decât peste doi ani din data referendumului precedent. Apoi, iniţiativa legislativă privind modificarea Constituţiei nu avea un aviz pozitiv din partea CC. Mai mult decât atât, în opinia experţilor constituţionali, altor decât Victor Popa, norma specială care reglementează procedura revizuirii Constituţiei prevede o singură adunare constituantă, și anume Parlamentul Republicii Moldova, care poate modifica Legea Supremă cu votul a două treimi din deputaţi. Adică, nicidecum un referendum constituţional. Și, în cele din urmă, chiar dacă legislaţia privind alegerea șefului statului ar fi fost modificată, respectivele modificări nu puteau fi valabile pentru actualul Legislativ, așa cum încercau să ne convingă guvernanţii. Or, legea nu poate avea efect retroactiv.

Dar ce-i putea opri pe politicienii deciși să se menţină cu orice preţ la putere? Nimic! Nici chiar pe redutabilul expert constituţional care a susţinut cu înflăcărare ideea referendumului și a venit cu argumente „imbatabile” privind dreptul poporului „în exercitarea suveranităţii care îi aparţine”, referendumul fiind “un instrument legal prin care poporul participă în mod direct la guvernare”. Doar că „poporul” nu este nici pe departe specialist în fineţuri de guvernare și mai poate fi și manipulat cu abilitate de către politicieni. Sau, cel puţin, zăpăcit. Pentru că aceiași politicieni, la referendumul precedent, din septembrie 2010, au încercat să-l convingă că trebuie să voteze exact invers, adică pentru alegerea directă a președintelui de către „întregul popor” și nu de către deputaţi în Parlament.

Actuala putere, care a promis în campaniile electorale să construiască un stat de drept, să apere supremaţia legii, în realitate a nesocotit în permanenţă normele legale și le-a adaptat la nevoile și interesele de moment. Nu necunoașterea legii este problema, ci interpretarea acestora după bunul plac.

Acestea fiind spuse, nu ne rămâne decât să credem că Victor Popa va fi un înverșunat și neclintit apărător al legii la Curtea Constituţională, neinfluenţat politic și ghidat doar de interesele supreme ale poporului și ţării.

Ioana FLOREA, FLUX

Preşedintele va desemna candidatul la sfântu-aşteaptă Urmare din pag. 1 În scurt timp însă, nici președintele Timofti nu a mai fost sigur că este bine să facă ceea ce și-a pus în gând și a precizat conciliant că termenul de 5 aprilie pentru desemnarea viitorului primministru nu este unul de care ar trebui să se ţină neapărat, deoarece „nu este prevăzut de Constituţie, de lege”. Președintele a menţionat că vrea să mai audă o dată argumentele reprezentanţilor fracţiunilor și să se convingă de faptul că aceștia nu și-au schimbat poziţiile: „Voi lua în calcul poziţia fiecărui subiect implicat în proces și voi lua o decizie atunci când voi fi pregătit definitiv”.

Dar după o nouă rundă de consultări cu liderii partidelor din fosta coaliţie de guvernământ, șeful statului pare și mai puţin „pregătit” să ia o decizie.

Democraţii au schimbat ușor macazul și au afirmat că nu vor vota niciun candidat la funcţia de premier până când nu se va contura o „majoritate stabilă” în Parlament. Și la o adică, numele nici nu contează, măcar fie și Filat. Contează să vină cu un cabinet pe cinste, pentru că, a spus Marian Lupu, „nu dorim un Executiv care să pro-

moveze interesele personale. Noi nu avem nevoie de un Guvern doar pentru a ne păstra fotoliile de deputaţi”.

Doar că șeful democraţilor știe exact că nu are de unde să se ia această majoritate stabilă. De undeva, de pe „malul râpei”, unde s-au oprit negocierile, Mihai Ghimpu declara că Vladimir Filat nu are nicio șansă să fie votat de liberali, pentru că „nu poate fi prim-ministru un om care a trădat poporul”. Pe Ghimpu nu pare să-l intereseze nici majoritatea parlamentară, nici viitorul guvern, el are nevoie de o sigură certitudine - că pe eventualul candidat nu-l va chema Vladimir Filat. Între timp, talentatul jurist pare să mai fi găsit o chichiţă legislativă prin care să tragă de timp: “Conform Constituţiei, președintele trebuie să numească un alt premier, unul interimar, nu pe Filat. Tot ce a semnat până acum Vlad Filat este ilegal”, a declarat Ghimpu după întâlnirea cu președintele Timofti. Ceea ce înseamnă că nu este exclusă și o sesizare către Curtea Constituţională.

O altă declaraţie a liberalului ar fi demnă însă de tot interesul. “Alegerile au fost declanșate de către Filat, și nu de Ghimpu”, a spus el. Prin ur-

mare, Ghimpu consideră alegerile anticipate ca și declanșate deja. Ce-i drept, el a mai adăugat că acestea ar putea fi evitate, însă totul depinde de șeful statului și de PLDM. Dar astea sunt doar vorbe. Șeful liberalilor este perceput de mult drept unealtă docilă și portavoce a democraţilor. Și atunci am putea bănui că este vorba de o acţiune concertată a celor două formaţiuni și că, la moment, acestea ar agrea, mai degrabă, ideea anticipatelor.

Aproape ameninţător, Mihai Ghimpu a declarat că președintele ţării trebuie să-și asume responsabilitatea, dacă va propune candidaţi care nu vor avea susţinerea majorităţii parlamentare.

Impresionat de aceste declaraţii sau din alte motive, președintele Timofti a renunţat la termenul de 5 aprilie și a refuzat să mai dea vreun alt termen concret. Mai mult decât atât, el a precizat că nici Legea Supremă nu are în vedere termeni concreţi, ci doar termeni rezonabili. Ceea ce înseamnă că tratativele și consultările ar putea dura și o lună, și două, și chiar mai mult.

Cât poate dura însă „termenul rezonabil”, în accepţia politicienilor de la noi? De la mult, la foarte

mult. Termenul rezonabil de alegere a șefului statului a ţinut cam doi ani. Prin urmare, președintele Timofti pare să fi îmbrăţișat și el ideea perpetuării acestei situaţii până la sfântu-așteaptă. Și doar liberal-democraţii par să-l înţeleagă cel mai bine pe șeful statului care „s-a arătat îngrijorat de faptul că până acum nu a fost identificat un candidat la funcţia de prim-ministru, care ar avea susţinerea majorităţii parlamentare”. Însă ce majoritate o fi având în vedere șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, dacă Lupu afirmă că nu există nicio majoritate?

Totodată, deputatul a reiterat că Vladimir Filat rămâne singurul candidat al liberal-democraţilor la funcţia de premier, pentru că „are toate capacităţile necesare pentru a conduce o echipă guvernamentală”.

Totuși, în toată această incertitudine, pare să existe și o rază de speranţă, care vine tot de la Marian Lupu. Acesta a opinat că negocierile între cele trei partide ar trebui să se încheie săptămâna viitoare. „Până atunci trebuie să avem o claritate”, a declarat el. Iar „claritate” ar putea însemna orice.

Ioana FLOREA, FLUX

3

Opinii

5 APRILIE 2013

FLUX

PATRU ANI DE LA 7 APRILIE 2009

Dansul macabru al impostorilor pe trupul suferind al ţării Urmare din pag. 1 Principalul vinovat al crimei de stat din 7 aprilie 2009, Vladimir Filat, tot el „gangsterul tranziţiei” și „regele contrabandei”, ne tot aburește de patru ani cu integrarea europeană, folosind-o ca pe o perdea de fum pentru proști, ca să poată fura mai abitir din haznaua ţării. Premierul demis, se pare, n-a mai ajuns să figureze în dosarul penal respectiv nici ca martor, nici ca bănuit, nici, cu atât mai puţin, ca acuzat. Tinerii manipulaţi în acea tragică zi astăzi își consumă deziluziile, regretele și ciuda pe blogurile personale, înfierând „canalia liberală” și „ciuma verde” cu patos și vehemenţă debordantă.

Fosăiala unor comisii parlamentare formate pentru elucidarea acestui caz, ca și scremutul jalnic al Procuraturii, au avut efectul unui sfârâiac. Doar câţiva poliţiști au ajuns pe banca acuzaţilor pentru abuzuri reale sau imaginare. Cei, însă, care i-au bătut cu pietre și picioare, au distrus și incendiat clădirile Președinţiei și a Parlamentului, organizatorii, instigatorii și hoţii de bunuri din cele două imobile, covoare, jilţuri, calculatoare etc., continuă să facă pe eroii sau stau tupilaţi în iarbă ca să nu miroase urât dinspre zelul lor patriotic și anticomunist.

Am păţit-o și noi ca Bulă la lecţia de istorie. La întrebarea învăţătorului: „Cine a luat Bastilia?” Bulă răspunde timid și niţel speriat: „Nu știu,

domnule învăţător, eu n-am luat-o”. „Revoluţionarii” de ieri, purtătorii de eșarfe verzi și acoliţii lor ne guvernează preţ de aproape patru ani de ne trosnesc oasele de durere și ne ghiorăie maţele de foame. Spectacolul degradant, decupat ca dintrun film horror, pare să nu mai aibă sfârșit. Acrobaţiile juridice ale saltimbancilor de la putere au depășit orice imaginaţie maladivă. Mutrele lor sătule și pline de trufie au invadat ecranele televizoarelor, de unde ni se ţin lecţii despre „parcursul european”, statul de drept, reforme și alte gogomănii de adormit publicul infantilizat de propagandă și glamour.

Iată că și după demiterea Guvernului Filat-2, șmecherii de la putere, după ce s-au porcăit ca la ușa cortului, se vânzolesc în zisele negocieri ca să mai tragă de timp pentru a-și mai rotunji averile din banul public. Iar circarul numărul unu, tot el premier în exerciţiul imposturii, după ce le-a ars câte un zdupac în moalele capului „aliaţilor de guvernare”, stă crăcit în buricul târgului, zbierând cacofonic precum că tot el e bun de lăsat pe post de vulpe ca paznic la găinărie. Mai nou, după ce l-a cam luat pe sus atâta lume, Filat unde face că, vezi Doamne, pe el, jupânul, nu l-a întrebat nimeni dacă vrea să mai fie premier ori nu. Vorba aia, dacă nu mă lăsaţi să fur în voie cât îmi poftește inimioara mea hapsână și obrazul meu ca tureatca, aș

putea să mă și supăr și s-o ușchesc și eu acolo unde mi-am cărat familionul – în Elveţia. Că dacă nu știaţi, am acumulat atâta bogăţie, încât aș putea huzuri șapte vieţi împreună cu odraslele mele ca un multimilionar modest în minunata ţară Elveţia. Iar acolo nu mă mai ajunge nici ucigă-l toaca. De ce? Pentru că-mi este aliat și tovarăș, iar amicii mei occidentali, ortacii mei de nădejde, nu vor lăsa pe nimeni să mi se atingă de chicami rebelă, răsădită cu atât grijă pe creștetul meu tembel.

Iar impostorul de la Președinţie, moș Timofti cel peltic, cocoţat în funcţie ca urmare a unei crase și repetate nelegiuiri, se tot necăjește din greu să lase impresia unei autorităţi de stat, care ar ști ce face și ce sloboade pe gura lui netrebnică. Acest jalnic complice la crima de uzurpare a puterii de stat, după care plânge articolul 339 al Codului Penal, s-a nărăvit în ultima vreme să tot iasă la rampă ca să mai scape vreo prostie despre consultări și despre cum înţelege mintea lui seacă spiritul Constituţiei. Îl vedeţi cât de speriat apare în faţa camerelor de luat vederi din (im)postura de președinte al ţării? Jalnică priveliște!

Iar acum imaginaţi-vă cam cum va arăta omuleanul cu pricina atunci când îi va veni rândul să dea cu subsemnatul la Procuratură, după ce această liotă de nemernici va pierde pârghiile puterii. Nu râdeţi, că e de plâns. Auziţi, oameni buni, ce dă din această paiaţă? Ba că Legea Supremă conţine cuvântul „poate”, ceea ce îi lasă panglicarului de el loc de manevră cât îi poftește inima, ba că 5 aprilie a fost un termen-limită spus în șagă, de 1 aprilie, ba că face ce vrea mușchiul lui, vorba regăţeanului. Cineva ar zice de ce sunt atât de dur cu un necăjit ca acesta, că de ce nu-l las să-și caute de bătrâneţile lui, nu mi-e destul cât m-am bătut cu atâţia nacialnici preţ de o jumătate de viaţă? Că, vezi mata, omul e ostaticul barosanilor din alianţă, săracul de el. Și mai ales că nu-i plac comuniștii, tocmai lui, care n-a scos o silabă contra comuniștilor din 1995, începutul Perestroikăi și până mai ieri. Nu, frăţioare, ai intrat în horă, dansează până la urmă. Dacă poţi, firește. Dacă nu, vei păţi ca eroul unui vechi cântec popular, care i se potrivește de minune lui Timofti: „Moșul când se opintește, sare-n sus de două dește!”.

What next? (Adică, ce urmează) -, se întreabă contrariaţi occidentalii, sponsorii și protectorii șmecherilor de la cârma Moldovei. Am făcut-o de oaie, fraţilor, își zic între ei, la

ureche, comisarii, emisarii și ambasadorii „Paradisului terestru”. Acum, când povestea noastră de succes a ajuns una de coșmar, pe unde ne mai scoatem cămașa? Îl mai păstrăm pe Filat pe post de valet, acest de „son of a bitch, but our son of a bitch” (pui de căţea, dar pui de căţea de-al nostru) sau căutăm un alt gogoman? Iar între timp, cât partenerii noștri de dezvoltare trag în cărţi și ghicesc în bobi de cafea pe cine să mizeze în această ţară a nimănui, borta vântului, numită și Banana Republic of Moldova, oamenii de afaceri gem sub povara unei fiscalităţi draconice egale cu un racket de stat, tinerii pleacă cu miile zilnic unde-i duc ochii fără a se mai uita înapoi, ţăranii mor de foame, iar intelectualii se exersează în retorici prooccidentale și identitare. Teamă mi-i că, menţinând asemenea ritmuri de degradare vertiginoasă a tuturor sectoarelor societăţii noastre, riscăm să ajungem un stat falit fără șanse de redresare. Așa, un teritoriu bântuit de insecuritate, hoţi și bandiţi, de care li se face scârbă și localnicilor, și străinilor.

Felicitări, domnilor! Show must go on! (Spectacolul trebuie să continue!) Trăiască AIE-3! Că numai briganzii din această clică mai pot trăi așa cum vor în această ţară a nimănui.

După coșmarul ultimilor patru ani ajung la concluzia fermă că prin zisul exerciţiu democratic, cu „principii și valori”, cu ciuma verde și cu prostul satului pe post de megajurist, tot el campionul naţionalismului de grotă, cu un Guvern într-un picior, cu un președinte olog, cu o Procuratură fără cap, dar cu mâini păroase în spate, cu o vamă a contrabandiștilor, cu promotorii sodomiilor și a degradării morale, nu ajungem nicăieri.

Uzurparea puterii de stat este o realitate la îndemâna oricui. Și dacă vin alegerile, acum sau mai la toamnă, ce naiba am putea schimba, când oamenii sunt aduși la sapă de lemn și așteaptă „să-și exercite dreptul suveran” doar pentru a mai câștiga o sută de grame și o sută de lei, iar milionarii de carton abia așteaptă să-i fericească cu noi pomeni? Și totuși, putem! Dar asta doar dacă îl vom reciti pe Eminescu pentru a ne cutremura încă o dată împreună de actualitatea lui zguduitoare.

Cineva m-a întrebat, când cântă inima ta?

ALBUM SENTIMENTAL

M-am recules și am lăsat gândul să plutească lin în desfășurarea lui pe coardele sufletului.

Ascultă-ţi inima

Ce este inima? Inima este generatorul dătător de viaţă și cea care într-o clipită poate să ni-o ia. Ea este organul care uneori doare cel mai tare, dar asta nu o poate vedea nimeni, nici măcar medicii, doar Dumnezeu.

Doar El vede această durere și o tămăduiește. Atunci când inima este luminată de lumina divină, ea devine fericită, iar atunci când este fericită, inima cântă. De altfel, această lumină divină care aduce fericirea

și cântecul în inimă ar putea pătrunde în suflet doar dacă omul este curat, are înţelepciune, dacă poate deosebi binele de rău, dacă este smerit și împăcat în faţa lui Dumnezeu.

Cu părere de rău, în zilele noastre mulţi au uitat ori s-au dezobișnuit să-și asculte inima, ba chiar unii oameni trăiesc așa de parcă nu ar avea-o deloc. Pentru cei care se bucură de acumularea bogăţiilor materiale, de banii furaţi, de nefericirea altuia pentru

satisfacerea scopului personal, pentru așa tip de oameni inima este un gol negru de răutate, otrăvit și sec. Astfel de oameni nu mai ajung să audă cântarea inimii, această bucurie care te împacă, îţi dă forţe și parcă te reînvie pentru ca tu să creezi frumosul.

Inima fiecăruia cântă diferit, doar că trebuie să cauţi adânc în interiorul ei și să asculţi glasu-i care ne șoptește calea adevărată spre iubire, căldură, bunăvoinţă și, desigur, credinţa în Dumnezeu. Dacă nu ascultăm

„Au prezentul nu ni-i mare?

N-o să-mi dea ce o să cer?

N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer?

Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii?

Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi În aplauzele grele a canaliei de uliţi, Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii?

Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?

Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.

Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă, Chintesenţă de mizerii de la creștet până-n talpă.” Și dacă tot am adus vorba de Eminescu, de ce n-aș încheia aceste rânduri pline de necaz, scrise de unul care nu vrea să accepte viaţa așa cum e și nici puterea criminalilor și a lepădaţilor de neam, cu o imprecaţie divină, care stigmatizează peste veac impostorii de azi: „Îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile!”

Dixi. Rămâneţi cu noi. Urmează ceva cu totul special. Pașnic, legal și perfect democratic. Când? Cum? Aveţi puţintică răbdare, vorba personajului lui Caragiale.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

cântarea inimii, ea ca și cum se pietrifică, moare, iar dacă inima moare, nu mai avem nicio șansă să simţim liniștea sufletească, frumuseţea adevărată a vieţii, cuvântul Domnului și veșnicia.

Inima mea cântă atunci când este plină de dragoste, bună-credinţă și dăruire faţă de cei apropiaţi.

Interesant, când cântă inima politicienilor care ne conduc ţara, asta dacă mai cântă sau a cântat vreodată...? Sau ei fac parte din acei oameni despre care se spune că ar avea inimă de câine? Săracele animale, nevinovate și ghidate de instinctele pe care le urmează fără abatere, poate n-ar trebui degradate la nivelul unei astfel de comparaţii.

Elena TUDOREANU, studentă

FLUX

4

Important 5 APRILIE 2013

Demnitari şi persoane cu funcţii publice care şi-au publicat declaraţiile de avere Până în prezent, 12 miniștri în exerciţiu, 3 viceminiștri în exerciţiu, secretarul general al Guvernului, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, președintele Curţii Supreme de Justiţie, 10 judecători din cadrul Curţii Constituţionale și-au făcut publice declaraţiile de avere pe site-urile oficiale. Chiar dacă noile modificări la Legea nr.1264 din 19.07.2002 privind declararea și controlul veniturilor nu-i obligă să facă acest lucru, acești demnitari și-au publicat averile, respectând Hotărârea nr.188 din 4 aprilie 2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua de internet, unde este prevăzut ca „declaraţia cu privire la venituri și proprietate a conducerii autorităţii administraţiei publice va fi publicată pe pagina-web oficială a autorităţii administraţiei publice în funcţie de specificul activităţii acesteia…”. Pe pagina web a Parlamentului Republicii Moldova nu a fost publicată nicio declaraţie de venituri și proprietare pentru anul 2012.

Iată lista persoanelor cu funcţii publice care și-au publicat declaraţiile de venituri și proprietate pentru anul 2012 pe paginile web.

Miniștri:

Andrei Usatâi, ministrul Sănătăţii

Valeriu Lazăr, ministrul Economiei

http://www.ms.gov.md/_files/14019-Declara tia%2520venit%2520si%2520proprietate%2520 Usatii.pdf

http://www.mec.gov.md/comunicate/valeriulazar-si-a-facut-publice-veniturile-obtinute-anultrecut /

Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor

Maia Sandu, ministrul Educaţiei http://gov.md/public/files/declaratii/Declaratie_ Min_Educatiei_M_Sandu.pdf

Viceminiștri:

http://www.mf.gov.md/common/ communication/Declaratii/01_04/ Declaratie_1-04-2013.pdf

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei http://www.justice.gov.md/public/files/ declaratie/2012/declaratie-venituri-2012.pdf

Dorin Recean, ministrul Afacerilor Interne

Natalia Gherman, Ministerul Afacerilor de Externe și Integrării Europene http://www.mfa.gov.md/img/docs/declaratieN-Gherman-2012.pdf

Andrei Popov, Ministerul Afacerilor de Externe și Integrării Europene

http://www.mai.gov.md/sites/default/ files/images/Declaratie1%20pe%20venit%20 ministrul%20Dorin%20Recean.pdf

http://www.mfa.gov.md/img/docs/declaratieA-Popov-2012.pdf

Iurie Leancă, ministrul Afacerilor de Externe și Integrării Europene

Loretta Handrabura, Ministerul Educaţiei

http://www.mfa.gov.md/img/docs/declaratie-ILeanca-2012.pdf

http://www.edu.md/file/Declaratia%20pe%20 venit%20LH.pdf

Vitalie Marinuţa, ministrul Apărării http://www.army.md/inf/declaratie.pdf

Marcel Răducan, ministrul Construcţiilor și Dezvoltării Regionale http://www.mdrc.gov.md/public/files/ declaratie_pe_venit.pdf

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare http://www.maia.gov.md/public/files/ Declaratii/Declaratie_2011.pdf

Boris Focșa, ministrul Culturii http://www.mc.gov.md/file/declaratie2013.pdf

Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei http://www.mmpsf.gov.md/file/2013/interne/ SKMBT_22313040109420.pdf

Secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu http://www.cancelaria.gov.md/public/files/ noutati/2013/4aprilie/Victor_Bodiu_declar_2012.

PDF

Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru http://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/ Declaratie%20venituri%20Chetraru%202013%20 presa.C475840B54C24FFE96F552EC836A6221.pdf

Președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihail Poalelungi http://www.csj.md/admin/public/uploads/ Declara%C5%A3ia%20cu%20privire%20la%20 venituri%20%C5%9Fi%20proprietate%20a%20 Pre%C5%9Fedintelui%20CSJ%20pentru%20 anul%202012.pdf

Președintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/tanase_venit.pdf

Judecătorii constituţionali: Petru Railean http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/railean_venit.pdf

Igor Dolea http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/dolea_venit.pdf

Judecători în demisie de la Curtea Constituţională: Dumitru Pulbere http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/pulbere_venit.pdf

Victor Pușcaș http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/puscas_venit.pdf

Elena Safaleru http://www.constcourt.md/public/files/judecatori/declaratii_venit/2013/safaleru_venit.pdf

Valeria Șterbeţ http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/sterbet_venit.pdf

Judecătorii-asistenţi din cadrul Curţii Constituţionale: Ion Bot http://www.constcourt.md/public/files/judecatori/declaratii_venit/2013/bot_venit.pdf

Nicanor Conoval http://www.constcourt.md/public/files/judecatori/declaratii_venit/2013/conoval_venit.pdf

Veaceslav Zaporojan http://www.constcourt.md/public/files/ judecatori/declaratii_venit/2013/zaporojan_venit. pdf

Care este termenul de depunere a declaraţiilor?

Până la 31 martie curent, demnitarii și persoanele cu funcţii publice erau obligaţi să-și depună declaraţiile de avere în cadrul entităţilor unde activează. Legea stipulează ca declaraţiile de avere să fie depuse în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie (în cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului, depunerea se va face anterior validării). La încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, aceste persoane sunt obligate să depună o nouă de-

claraţie cu privire la veniturile și proprietatea pe care o deţin la acea dată. „Nedepunerea declaraţiei, din motive imputabile, în termen de 20 de zile de la încetarea activităţii, conduce la declanșarea din oficiu a procedurii de control”, se arată în legislaţie.

După ce aceste acte au fost colectate, declaraţiile sunt expediate în termen de 20 de zile de la primire la Comisia Naţională de Integritate (CNI), totodată, fiind transmis și extrasul autentificat din registrul de evidenţă a acestora, precum și informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor și a proprietăţii. Potrivit Legii, pe parcursul desfășurării controlului, Comisia Naţională de Integritate poate solicita instituţiilor și autorităţilor publice implicate, persoanelor fizice sau juridice documentele și informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale de control.

Au fost depuse 45 din cele 50 de mii de declaraţii de venituri şi proprietate Până la 3 aprilie curent, la CNI au fost colectate 45 de mii de declaraţii de venituri și proprietate și de interese personale. Anatolie Donciu, președintele CNI, a declarat pentru Asociaţia Presei Independente că până la 20 aprilie curent urmează să mai parvină la Comisie încă cinci mii de declaraţii de avere și de interese personale. „În total, Comisia trebuie să verifice 50 de mii de declaraţii, așa că vom avea mult de lucru”, susţine președintele CNI. În termen de 30 de zile de la primire, CNI este obligată să publice declaraţiile primite pe pagina sa web, asigurând accesul permanent ale acestora.

Cine sunt obligaţi să-şi publice averile?

Potrivit Legii nr. 1264 din 19.07.2002, urmează să-și declare veniturile și proprietăţile persoanele cu funcţii de demnitate publică, cum ar fi: membrii Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, directorul general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, conducătorii și adjuncţii acestora din cadrul autorităţii administrative (instituţiei publice) subordonate organului central de specialitate din cadrul întreprinderii de stat sau municipale, societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, instituţiei financiare cu capital de stat total sau majoritar, persoanele cu funcţii de conducere și de control în instituţiile din cadrul sistemului de învăţământ de stat și sistemului de sănătate publică, personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special. De asemenea, prevederile prezentei legi se aplică și persoanelor care sunt împuternicite, conform actelor legislative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor bănești, ori care au dreptul de a dispune de astfel de bunuri, precum și persoanelor care nu sunt funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii.

Lilia ZAHARIA, Asociaţia Presei Independente 3 aprilie 2013

Partidul, finanţat din Bugetul de Stat Vin, se apropie, zice-se, timpuri noi, timpuri frumoase în care partidele autohtone vor fi finanţate din mult pătimitul Buget de Stat. Și președintele Comisiei Electorale Centrale, și unii politicieni, și reprezentanţii unor organizaţii internaţionale ne-au lămurit deja că finanţarea formaţiunilor politice din Bugetul de Stat e mai mult decât necesară. Așa, cică, se face pe alte meridiane, așa Curtea de Conturi va putea controla activitatea financiară a partidelor, așa vor fi diminuate corupţia și dependenţa partidelor de oligarhi.

Trebuie să spun din capul locului că mă încearcă sentimente amestecate. Nu că aș fi împotriva acestei găselniţe, dar nici entuziasmat din cale-afară parcă nu sunt.

Firește, dacă specialiștii autohtoni și străini îmbrăţișează ideea asta, o accept și eu, cu toate că anumite temeri îmi rămân.

Aș constata mai întâi că și în acest domeniu am întârziat. Legea asta putea fi adoptată încă în zorii tranziţiei. În alte ţări, ea de mult a fost pusă în aplicare.

Noi, ca mai întotdeauna, ne gândim la ea în ceasul al doisprezecelea, după ce ani de zile nu ne-a interesat de unde iau bani partidele.

De altfel, lucrurile ar putea să nu se schimbe esenţial din punctul de vedere al simplului muritor. Și asta pentru că fi-

nanţarea din Bugetul de Stat nu aduce în mod automat un surplus de moralitate și de bun-simţ în politică. Numai un naiv își poate imagina că omul – care a intrat în politică pentru a-și soluţiona interesele personale – va deveni preocupat de interesele ţării chiar din clipa în care partidul îi va fi finanţat de buget. Că e finanţat de stat partidul, că nu e finanţat, omuleanul pus pe căpătuială tot la punga lui se va gândi din zori și până-n noapte.

Da, acum activitatea financiară a partidelor va fi mai la vedere. Numai că metoda „salariului în plic” ar putea să rămână.

Da, acum partidul nu va mai putea cheltui în campaniile electorale sume exorbitante de provenienţă obscură, dar liderul partinic preocupat de interesul lui va pu-

tea încasa în continuare „bacșișuri” de la un om prosper cu care să aibă o relaţie privilegiată.

Mă tem că – date fiind condiţiile noastre specifice – schimbarea nu va schimba prea multe. În locul oligarhilor obscuri dindărătul partidelor, vom avea aceiași oligarhi obscuri îndărătul partidelor finanţate din buget de această dată. În concluzie, finanţarea partidelor din Bugetul de Stat e o șansă pentru îmbunătăţirea lucrurilor, care însă nu va fi valorificată fără proverbiala moralitate. Iar moralitate puţină a rămas în spaţiul decăderii morale.

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Externe 5 APRILIE 2013

5

FLUX

Câteva cuvinte despre situaţia din Cipru Mai mult, condiţiile puse de Bruxelles în schimbul acordării unui ajutor financiar au generat multă tensiune, fiind pentru prima dată când deponenţii sunt puși să plătească pierderile înregistrate de bănci. În tot acest context, iată câteva idei personale despre acest subiect.

nenţii își pot pierde o parte din bani sau chiar toţi banii, dacă depozitele nu sunt garantate.

Cu alte cuvinte, în schimbul unei părţi din profitul generat de această afacere (adică în schimbul unei dobânzi), deponenţii își asumă riscul de a pierde bani dacă afacerea merge prost.

Desigur, statele garantează depozitele în limita unei anumite sume, însă această garanţie reprezintă, în primul rând, o formă de protecţie socială a micilor depunători și este menită să dea încredere în sistem, statul neputând garanta sistemul banar în întregul său.

1. Nu există afacere 100% sigură!

2. Ce dobânzi plăteau băncile cipriote?

Băncile sunt afaceri menite să aducă profit celor care le deţin, iar orice afacere presupune riscuri, inclusiv cel de faliment. Practic, băncile atrag bani de la cei care au un surplus, și îi împrumută mai departe celor care au un deficit, totul în schimbul unei dobânzi, iar dacă investiţiile pe care banca le face sunt proaste, depo-

Rata medie a dobânzii la depozitele noi constituite în euro în băncile din Cipru era în decembrie 2012 de 4,52% (pe primul loc se situa Grecia cu 4,7%), în timp ce media Zonei Euro era de aproximativ 2,7%. Pentru comparaţie, în România, băncile plăteau în medie 3,3%. Mai mult, dacă media era de 4,5%, înseamnă

Problemele cu care se confruntă Cipru în prezent au adus această mică ţară în atenţia tuturor și i-au determinat pe unii dintre analiști să pună din nou în discuţie viitorul monedei euro.

că cei cu foarte mulţi bani negociau dobânzi de peste 6%.

Pentru ca băncile să își permită să plătească astfel de dobânzi fără să înregistreze pierderi, era necesar ca investiţiile pe care le făceau să aducă randamente anuale de minimum 7-8%, or, astfel de randamente nu se puteau obţine fără riscuri pe măsură.

Din nefericire, mulţi nu înţeleg că dobânzi mari înseamnă automat și riscuri mari, pentru că nu s-a inventat încă tipul de afacere cu riscuri mici și randamente mari.

3. Este corect ce li s-a întâmplat celor din Cipru?

Pe scurt, situaţia stă în felul următor: băncile cipriote au investit prost banii deponenţilor, iar acum nu îi mai pot da înapoi. Pentru ca deponenţii să nu piardă banii, cineva trebuie să plătească pierderile, ceea ce înseamnă că cetăţeanul X trebuie să plătească pentru că s-au materializat riscurile asumate de cetăţeanul Y în momentul în care acesta din urmă și-a depus banii la bancă, în schimbul unei dobânzi extrem de mari.

Papa Francisc ar putea închide Banca Vaticanului, din cauza scandalurilor şi lipsei de transparenţă Papa Francisc vrea ca Biserica Catolică să fie un model de austeritate și onestitate și ar putea restructura sau chiar închide Banca Vaticanului, potrivit unor surse de la Vatican, decizia survenind scandalurilor în care a fost implicată banca și lipsei de transparenţă.

Institutul pentru Lucrări Religioase (numele formal al băncii) și Vaticanul se află sub presiune pentru creșterea transparenţei financiare, după ce instituţia de credit a fost afectată de mai multe scandaluri în ultimele decenii.

Unul dintre testele pontificatului acestuia este legat de instituţia financiară, o sursă de imagine negativă pentru Vatican în ultimele trei decenii, scrie CNBC. Anul trecut, o agenţie europeană responsabilă cu combaterea spălării banilor a ajuns la concluzia că Banca Vaticanului nu a reușit să respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta împotriva criminalităţii financiare. „Cu siguranţă, dacă papa vrea, poate închide banca”, a afirmat un prelat cu o experienţă în relaţia cu instituţia financiară. Viitorul băncii este una dintre chestiunile principale cu care se confruntă Francisc, a spus el.

Reforme semnificative ar putea avea loc abia după o anumită perioadă și, probabil, după schimbări la Secretariatul de Stat. Schimbările ar putea include și înlocuirea șefului Secretariatului, cardinalul Tarciscio Bertone, numărul doi în ierarhia de la Vatican și considerat vinovat că nu a împiedicat conflicte-

Se pot da sfaturi celor din Cipru, se pot propune soluţii pentru ca această situaţie să nu se mai repete, dar problema este că răul a fost deja făcut, iar întrebarea de bază rămâne: cine plătește pierderile?

Vor plăti deponenţii? Se vor prelua aceste pierderi la datoria publică?

Mulţi sunt cei care plâng pe umărul deponenţilor spunând că nu este

corect ce se întâmplă și că se încalcă dreptul la proprietate prin confiscarea unei părţi a depozitelor mai mari de 100.000 de euro, dar, în același timp, nu sunt în stare să răspundă la această întrebare simplă: dacă nu plătesc deponenţii (respectiv, cei care și-au asumat riscurile), atunci cine?

Cristian ORGONAS Sursa: businessday.ro

Harta armelor nucleare din lume.

Pe ce loc se află Coreea de Nord?

Mai mult de 24 de ţări din întreaga lume au energie nucleară, însă doar câteva dispun de arme nucleare sau se bănuiește că fac demersuri pentru a achiziţiona astfel de arme, topul ţărilor în funcţie de testele nucleare efectuate fiind condus de Statele Unite ale Americii.

le interne din timpul pontificatului de opt ani al predecesorului lui Francisc.

Francisc analizează opţiunile disponibile Un alt oficial de la Vatican, care nu este prelat, a afirmat că banca va fi mai degrabă „restructurată puternic” decât închisă. Banca administrează banii Vaticanului, instituţiilor catolice internaţionale, precum și fondurile ordinelor religioase. „Va fi nevoie de timp pentru a schimba banca. Dar nu aș exclude nimic, nici chiar închiderea acesteia în viitor. Francisc face lucruri uimitoare în fiecare zi”, a spus el.

Una dintre opţiuni ar fi reducerea activităţii băncii pentru a administra doar fondurile necesare funcţionării Vaticanului, diminuând astfel drastic numărul de conturi externe și vulnerabilitatea la abuzuri. „Am putea, pur și simplu, spune Iezuiţilor, Dominicanilor și Franciscanilor: «Domnilor, trebuie să vă mutaţi afacerile în altă parte»”, a spus sursa.

O parte din profiturile generate de bancă au ajutat însă, Sfântul Scaun să-și echilibreze bugetul în trecut, acoperind cheltuieli de zeci de milioane de dolari, notează CNBC. În cazul închiderii sau reducerii activităţii băncii, vor trebui identificate noi surse de venit, a spus prelatul.

Sursa: Ziarul Financiar

Potrivit clasamentului realizat de CNN și reprezentat pe site cu ajutorul unei hărţi interactive, Statele Unite au la activ cele mai multe teste nucleare efectuate, 1054, cel mai recent datând din 1992, iar primul fiind în 1945.

Pe locul al doilea se află Rusia, cu 715 teste nucleare, urmată de Franţa (210), Regatul Unit (45) și China (45).

De asemenea, Statele Unite sunt singurele care au folosit o armă nucleară în luptă, fiind și singura putere nucleară cu arme instalate pe teritoriul altor ţări, potrivit CNN. Există bombe din Statele Unite în Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia.

Prin diverse tratate, SUA și Rusia, fostul lor adversar din Războiul Rece, au colaborat pentru a-și reduce arsenalele nucleare, cele mai vaste din toată lumea. Ambele ţări au posibilitatea de a lansa arme nucleare pe cale terestră, aeriană sau maritimă.

Pe de altă parte, Coreea de Nord apare pe locul 8 în acest clasament, aparţinând categoriei ţărilor care fac demersuri pentru a achiziţiona arme nucleare.

Coreea de Nord a efectuat în total trei teste nucleare subterane, cel mai recent fiind în februarie, iar primul, în 2006. A realizat și teste cu rachete balistice, dar nu există nicio informaţie că cele două tehnologii ar fi fost până acum combinate.

Experţii spun că ţara a separat deja destul plutoniu pentru circa 10 focoase, dar că nu a dezvoltat o modalitate de a obţine arme.

Programul nuclear al Coreei de Nord a început cu instalarea unui reactor sovietic în Yongbyon. Într-o înţelegere din 1994 cu Statele Unite, Coreea de Nord a promis să suspende programul de arme în schimbul asistenţei la construirea reactoarelor pentru a genera putere. Opt ani mai târziu, Phenianul a admis existenţa unui program secret de arme nucleare și a retras inspectori din Agenţia Internaţională de Energie Atomică, instituţia „de pază nucleară” a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Coreea de Nord a anunţat că intenţionează să repornească un reactor nuclear oprit în 2007 și a sugerat că va putea să reia îmbogăţirea uraniului în scopuri militare, într-un context extrem de tensionat cu Coreea de Sud și Statele Unite.

Coreea de Nord a precizat că „va reamenaja și va reporni” toate instalaţiile complexului său nuclear de la Yongbyon, între care o instalaţie de îmbogăţire a uraniului și un reactor de cinci megawaţi.

Acest reactor este singura sursă de plutoniu pentru programul nuclear militar al Phenianului, care dispune de o cantitate suficientă pentru producerea a patru până la opt bombe.

Această decizie este conformă cu intenţia Coreei de Nord de a-și „consolida arsenalul nuclear atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea” și este necesară rezolvării penuriei „grave” de electricitate, potrivit unui purtător de cuvânt al programului de energie nucleară nordcoreean, citat de agenţia de presă oficială a regimului comunist KCNA. Sursa: mediafax.ro

FLUX

6

Social

5 APRILIE 2013

Autorităţile au indexat pensiile, mai mult cu gândul la alegeri, decât la pensionari Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei a informat că de la 1 aprilie curent toate tipurile de pensii de asigurări sociale de stat vor fi indexate cu 6,75%. Iar beneficiarii pensiilor a căror cuantum după indexare nu va depăși 1300 de lei vor primi un suport financiar de stat lunar în mărime de 8,25 la sută. Mărimea indexării constituie media creșterii anuale a indicelui preţurilor de consum de 4,6% și creșterea anuală a salariului mediu pe ţară în anul precedent de 8,9%. Astfel, de la 1 aprilie, doar în urma indexării, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va constitui 749,96 lei, comparativ cu 702,54 lei până acum. Pentru lucrătorii din agricultură, mărimea pensiei minime va fi de 667,66 lei, faţă de 625,44 lei până la indexare, iar pensia minimă de invaliditate va constitui 533,54 lei pentru gradul I, 515,21 lei – pentru gradul II de invaliditate și 362,79 lei – pentru gradul III. Bătrânii și pensionarii consideră însă că această majorare nu este altceva decât o bătaie de joc faţă de ei. În condiţiile unor preţuri excesive la produsele alimentare, la medicamente și servicii, este foarte greu să faci faţă nevoilor zilnice. Iar un adaos de aproximativ 90 de lei nu are cum să schimbe situaţia, pentru că preţurile sunt în continuă creștere.

Doamna Ana Magdici, originară din satul Bulboci, Soroca, ne-a povestit că a lucrat mai bine de 30 de ani dădacă la grădiniţa de copii, iar acum are o pensie lunară de 600 de lei. Cu tot cu majorare, va primi în jur de 700 de lei: ”Cum să trăim din acești bani?

Numai ca să procurăm lemnele de foc

pentru perioada de iarnă ar trebui să adun toate pensiile timp de zece luni.

Dar pământul cu ce să-l lucrăm, cu ce să-l semănăm? Toate acestea costă bani, de unde să luăm noi atâta? Din ce bani să ne procurăm medicamentele de care nu ne putem lipsi la vârsta noastră?”

Pensionara ne-a mai mărturisit că celelalte produse necesare, cum ar un pachet de ceai, unt sau un kilogram de pește etc., pe care ar trebui să le cumpere măcar o dată în lună, pentru ei au devenit un lux de care se bucură doar la sărbători sau atunci când mai vin copiii pe acasă.

Oamenii în etate de la oraș, deși au pensia cu câteva sute de lei mai mare

decât cei de la sate, la fel se plâng că acești bani nu le acoperă nici măcar minimul necesar pentru existenţă.

Olga Gontari, pensionară din Durlești, municipiul Chișinău, a muncit o viaţă în calitate de medic terapeut. Acum are o pensie de doar 1500 de lei, dintre care lunar aproximativ 500 se duc pe medicamente, pentru că suferă de diabet zaharat, are afecţiuni cardiologice, tensiune arterială ridicată.

Din cauza numeroaselor probleme de sănătate, ar trebui să urmeze și o dietă adecvată, pe care însă nu și-o poate permite. Iar asta îi afectează și mai mult sănătatea, îi provoacă salturi hipertensive care îi pun viaţa în pericol. Lipsurile financiare o impun să se limiteze la strictul necesar, dar și așa se descurcă cu greu. “Cum să nu

avem noi, pensionarii, datorii enorme la căldură și alte servicii, dacă pensia nu ne ajunge nici măcar pentru a supravieţui. De ce se mai miră autorităţile, dacă tot ele sunt de vină pentru datoriile noastre”, ne-a spus cu durere Olga Gontari.

Pe care piedestal punem cultura, dacă cei care au muncit și muncesc în acest domeniu, au promovat cu dăruire valorile noastre culturale, nu doar că nu sunt răsplătiţi pe potrivă, ci chiar ajung să fie umiliţi.

Dina Cocea, actriţă la Teatrul “Mihai Eminescu”, deţinătoare a titlurilor de “Artist Emerit”, “Artist al poporului” și a medaliei “Eminescu”, susține că primește pentru toate aceste distincţii un adaos pe seama căruia se pot face doar ironii: “Am trei titluri și primesc

un adaos la pensie de 25 de lei. Mai pun 5 lei și iau un kilogram de urzici”.

Cum se face că magistraţii primesc la toate sărbătorile premii de zeci de mii de lei, în timp ce unui pensionar care trăiește din doar câteva sute de lei pe lună i se adaogă la pensie numai 90 de lei? Pensionarii se bucură oricum și de această sumă simbolică, deși mulţi sunt de părerea că autorităţile și-au amintit de ei doar pentru că se apropie alegerile, iar partidele vor să-și îmbunătăţească imaginea în faţa poporului. În total, în Republica Moldova sunt înregistraţi 649.909 beneficiari de pensii de toate tipurile. Bătrânii, dar și pensionarii din alte categorii, se plâng că statul nu le oferă șansa de a duce un trai decent. În opinia lor, valoarea minimală a pensiilor ar trebui să înceapă de la valoarea minimului de existenţă, la care să se facă adaosuri în funcţie de anii de muncă, de domeniul în care a activat sau, după caz, în funcţie de gradul de invaliditate.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în ultimul trimestru al anului 2012, minimul de existenţă pentru pensionari a fost de 1303 lei. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei. Prin urmare, pensia medie acoperă în proporţie de doar 73,5 la sută minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie.

Elena TUDOREANU, pentru FLUX

Un profesor trebuie să intre în aula de studii cu dragoste pentru studenţii săi Interviu cu Ion Manole, profesor universitar, doctor habilitat, decanul Facultăţii Limbi Străine și Comunicare Publică, ULIM. La 7 noiembrie trecut, profesorul Ion Manoli a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii”, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite, a muncii prodigioase în domeniul știinţifico-didactic și pentru măiestrie profesională.

- Domnule profesor, cum aţi reușit să adunaţi atâta pasiune și dăruire pentru literatură, pentru cursurile pe care le predaţi?

- Prima mea ușă deschisă spre literatură a fost „Decameronul” lui Bocaccio, apoi a urmat „Divina Comedie” a lui Dante Alighieri, iar când eram militar, la marină, în timpul liber citeam și așa l-am descoperit pe „Louis Lambert” a lui Honore de Balzac, un roman care te învaţă cum să iubești cuvântul și să nu trișezi în viaţă.

Organizaţia Naţiunilor Unite a întocmit un nomenclator al tuturor specialităţilor din lume, peste 3800 la număr, la numărul doi în această listă fiind literatura. Numărul unu trebuie să aparţină medicinii, dacă ne referim la un citat din Ray Bradbary: „Nu există decât două lucruri absolut onorabile pe acest pământ – medicina, care tămăduiește corpul, și literatura, care tămăduiește sufletul”.

M-am gândit dacă este pe lume o profesie care te învaţă să nu trișezi, să nu falsifici, să nu minţi prin intermediul cuvântului și am descoperit că singura știinţă care nu permite toate aceste lucruri este, cu siguranţă, literatura.

- Mulţi studenţi afirmă că orele petrecute cu dumneavoastră sunt deosebite. Care este secretul, ce le face să devină așa?

- Un profesor trebuie să intre în aula de studii cu dragoste faţă de studenţii săi și atunci succesul nu se va lăsa așteptat. De fiecare dată când intru în sala de cursuri mă strădui să fac pentru student un minispectacol de literatură și poetică. De aceea, mi-am propus încă de la începuturi să învăţ pe de rost toate textele necesare cursurilor, ca să nu mă acuze studenţii în sinea lor că vin să le citesc ceva de pe foaie, lucru care îl pot face și singuri. Cam de prin 1968 și până în prezent, nu am făcut decât să selectez cele mai bune texte din literatura lumii și să le prezint studenţilor în acest joc interactiv. În felul acesta, ei înţeleg și asimilează mai bine informaţia pe care vreau să le-o transmit.

- Ce personalităţi s-au numărat de-a lungul timpului printre studenţii dumneavoastră?

- Sunt multe nume de pomenit, dar, din păcate, s-au lansat mai mult peste hotare. Cea mai recentă descoperire este o fostă studentă, vorbitoare de limbă rusă, Ecaterina Belova, care m-a surprins enorm atunci când mi-a spus că după facultate a făcut masteratul în limba română, apoi a urmat Facultatea de Literatură la Cluj, iar în prezent este membra a Uniunii Scriitorilor din România. De Revelion primesc cărţi poștale de pe majoritatea continentelor lumii. Dacă aș aduna toţi oamenii care de-a lungul anilor au ascultat cursurile mele și neam lua de mână, am înconjura, probabil, ecuatorul.

- Cum vă simţiţi printre studenţii de la Universitatea Liberă Internaţională?

- Consider că m-am integrat bine în corelaţia student-profesor, profesor-student aici, la ULIM. Un profesor trebuie să fie în permanenţă cu informaţia la zi în faţa studentului dinamic din zilele noastre. Pentru că este bine ca studentul să afle cât mai multe lucruri noi, întâi și-ntâi de la profesorul său. Dar am o deosebită plăcere și atunci când studentul se prezintă cu ceva nou la ora de curs – o carte, un nume nou. Eu aș vreau ca studentul de mâine să mă depășească, dar, totodată, mi-aș dori să nu uite niciodată că un anume Ion Manoli, profesorul său de la ULIM, scund și mărunţel, i-a pus bazele și l-a îndrumat pe calea succesului.

- Cum aţi caracteriza generaţiile pe care leaţi îndrumat de-a lungul anilor?

- Toate generaţiile sunt bune și toate au un specific comun – sunt în contradicţie cu părinţii lor. Nu pot să zic că generaţiile anterioare au fost mai bune decât generaţia voastră. Și chiar invidiez generaţia actuală, pentru că are posibilitatea să utilizeze la maximum noile tehnologii, să descopere o groază de lucruri noi la vârsta de numai 18-20 de ani. Generaţia de astăzi are posibilităţi mari de a călători prin toată lumea, de a descoperi noi culturi, civilizaţii.

Noi, prin anii ‘60-’80 nici nu puteam visa la așa ceva. Oare nu este asta o evoluţie productivă?

Totodată, această generaţie nu trebuie să se

dezică nici de valorile trecutului, de ceea ce le pot da profesorii, pentru că un om cu o experienţă de viaţă, cu bagajul de cunoștinţe acumulat pe parcursul anilor, are întotdeauna un cuvânt de spus.

- Vă consideraţi un om împlinit?

- Sută la sută, și dacă mi-ar fi dat să o iau de la început, nu aș schimba nimic din ceea ce a fost și este în viaţa mea!

- Ce mesaj le-aţi adresa studenţilor?

- Iubiţi ca să fiţi iubiţi, uimiţi-i prin bunătate pe apropiaţii voștri, nu uitaţi să vă bucuraţi părinţii măcar cu o vorbă bună! Mă simt bine alături de voi și vă iubesc.

- Vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu.

Elena TUDOREANU, pentru FLUX

Interviu 5 APRILIE 2013

7

FLUX

Îmi place dreptatea, detest minciuna, respect legea şi încerc să fiu un bun primar Interviu cu primarul satului Baraboi, Andrei Ţurcan - Cum a-ţi descrie în câteva cuvinte satul Baraboi?

- Este un sat situat în zona de nord a Republicii Moldova, face parte din componenţa raionului Dondușeni și este situat la o distanţă de 36 km de orașul Bălţi. Are o populaţie de 3,352 de locuitori. Baraboi este un sat cu o istorie bogată, cu oameni harnici și gospodari, care ţin la localitatea în care s-au născut, păstrează tradiţiile strămoșești, dar, totodată, sunt deschiși la tot ce este nou și progresist.

- Spuneţi-ne câteva lucruri esenţiale despre dumneavoastră. De cât timp activaţi în administraţia locală?

- Am o carieră destul de bogată și frumoasă, pe care mi-am construit-o treptat, începând de la simplu lucrător. Apoi am avansat, inclusiv în cariera militară, iar mai târziu am ajuns să activez în structura administrativă raională și, ulterior, în cea locală, în funcţia de primar. Sunt în administraţia publică locală din anul 1991. Studiile superioare pe care leam făcut mă ajută foarte mult în activitatea mea de zi cu zi. Sunt căsătorit și am doi copii, care sunt bucuria și mândria mea.

- Care sunt valorile după care vă ghidaţi în viaţă, atât în plan profesional, cât și în cel personal?

- Eu n-aș vrea să repet ceea ce afirmă unii politicieni de-ai noștri, că au valori și principii. În primul rând, am niște opţiuni creștine, cred în Bunul Dumnezeu, cred în oameni, cred în sinceritatea și devotamentul sătenilor mei, cred în colegii mei și în prietenii devotaţi. În muncă, apreciez foarte mult calităţile omenești și profesionale ale colegilor și nu, în ultimul rând, îmi place dreptatea, detest minciuna, respect legea și încerc să fiu om cu toţi oamenii din jurul meu, indiferent de statutul pe care-l am.

- Cât de greu este să fii primar?

- Ca să fii primar, mai întâi trebuie să ajungi primar. Dar, totodată, este puţin să candidezi și să ajungi primar. Mult mai greu este să fii un primar bun, să fii respectat de oameni, să reușești să realizezi tot ceea ce ai promis și ţi-ai propus să faci. Aceasta depinde de munca pe care o depui în fiecare zi și de experienţa pe care ai acumulat-o pe parcursul anilor. Pentru un primar, un termen de patru ani de zile este prea puţin pentru a reuși să se afirme cu adevărat. Or, mai întâi el trebuie să înţeleagă în ce constă activitatea sa, care este esenţa muncii în funcţia de primar, pentru ca mai apoi să încerce să facă tot ce-i stă în puteri pentru localitatea sa.

- Din câte știu, deţineţi deja al patrulea mandat de primar în satul Baraboi. Ceea ce înseamnă, fără îndoială, că lumea de aici vă preţuiește și vă apreciază eforturile. Ce a-ţi reușit să realizaţi pe parcursul acestor ani de activitate?

- Da, sunt la al patrulea mandat și cred că ar fi o rușine să constaţi că nu ai făcut aproape nimic în atâţia ani.

Evident, am reușit să facem multe pe parcursul acestor ani de activitate, de comun acord cu echipa și cu sătenii mei. Printre cele mai importante realizări aș pomeni gazificarea satului, gazificarea liceului, renovarea bibliotecii publice, dotarea ei cu calculatoare, în cadrul unui proiect sponsorizat de fundaţia „Soros”, de care suntem foarte mândri. De asemenea, am reușit să renovăm casa de cultură, sala de sport, grădiniţa de copii, unde au fost create condiţii la nivel de oraș. Centrul medical, la fel, a fost renovat, a fost reparată și școala primară. Am iniţiat și un proiect de anvergură, de aprovizionare a localităţii cu apă potabilă și în fiecare an încercăm să avansăm, să realizăm pași concreţi în acest sens, în funcţie de posibilităţile pe care le avem. La fel, am investit o sumă destul de mare pentru noi – 2 milioane 60 de mii de lei – în sistemul de canalizare, dar care, deocamdată, nu a fost finalizat din lipsa mijloacelor financiare. Ca urmare a parteneriatului public local cu agenţii economici a fost înălţat un crucifix în centrul localităţii, iar cu ajutorul asociaţiei locale de gospodării agricole SRL „Agro Baraboieni” a fost reparată o porţiune de drum.

- Care sunt problemele majore ale localităţii ce necesită o soluţionare urgentă?

- Finalizarea lucrărilor care ţin de aprovizionarea localităţii cu apă potabilă este una dintre problemele noastre majore. De asemenea, trebuie să ducem la bun sfârșit construcţia sistemului de canalizare a satului etc.

- Se vorbește mult despre necesitatea consolidării autonomiei locale. În opinia dumneavoastră, ce schimbări ar trebui efectuate?

- Din activitatea mea îndelungată, am putut să mă conving de faptul că există multe aspecte care necesită schimbări în sistemul administraţiei publice locale pentru a se ajunge la o autonomie locală reală. Deși Guvernul a anulat un șir de hotărâri care împiedicau dezvoltarea autonomiei locale, mai sunt încă multe de făcut în această direcţie. Am în vedere aici și descentralizarea puterii, dar, mai ales, este extrem de importantă modificarea legii cu privire la finanţele publice locale, pentru ca aceasta să corespundă situaţiei reale. Este nevoie ca legislaţia care reglementează autonomia să fie adaptată la necesităţile reale ale primăriilor, pentru ca acestea să poată efectua toate lucrările planificate, să poată acţiona în conformitate cu necesităţile localităţilor.

- Vă propuneţi să candidaţi și la următoarele alegeri locale?

- E încă devreme să vorbesc despre aceasta, nu pot da un răspuns sigur, deocamdată. Mai sunt încă doi ani până la sfârșitul acestui mandat și pe parcursul acestei perioade voi decide.

- Funcţia pe care o deţineţi le oferă oamenilor posibilitatea de a vă judeca. Sunteţi, probabil, admirat, dar și contestat. Cum vă împăcaţi

cu aceste contradicţii și ce mesaj le transmiteţi sătenilor?

- Este evident că nu poţi să-i mulţumești pe toţi, cineva întotdeauna îţi va judeca mai altfel faptele. Un primar este uneori și contestat, nu doar apreciat. Eu îmi cunosc bine munca și sunt obișnuit cu diversele opinii ale oamenilor, dar nu judec pe nimeni. Însă cred că oamenii ar trebui să înţeleagă că un primar nu acţionează după bunul său plac, un primar corect activează conform legilor și actelor normative de care se conduce zi de zi. Eu sunt de părere că legea trebuie pusă întotdeauna în capul mesei, iar oamenii trebuie să fie trataţi în condiţii egale, indiferent de faptul dacă cineva ți-e prieten, vecin sau rudă.

- Dacă nu aţi avea acest statut și aţi fi un simplu cetăţean, ce calităţi aţi pretinde să aibă un primar?

- În primul rând, un primar trebuie să fie bine instruit, să cunoască legislaţia și să fie onest cu sătenii. Un primar trebuie să fie primul în toate, să fie un exemplu pentru săteni, pentru ca aceștia să se mândrească de faptul că l-au ales. Evident că primarul trebuie să facă tot posibilul, iar uneori și imposibilul, pentru oamenii care au avut încredere în el.

- Vă mulţumesc și vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră.

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

Cine va strânge cureaua, consumatorul sau distribuitorul de energie electrică?

Distribuitorul de energie electrică „Red Union Fenosa” vrea tarife mai mari pentru consumatori. Acesta i-a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică o majorare de aproximativ 14% a tarifului actual la energia electrică.

După ședinţa de miercuri, 3 aprilie, a Guvernului, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a declarat că va insista că furnizorul nu are motive să ceară majorarea tarifelor. El a promis că se va insista pe păstrarea preţului actual la energia electrică. În opinia ministrului, compania Gaz Natural Fenosa ar trebui să-și

revadă calculele: „La Gas Natural Fenosa toţi parametrii sunt buni, mult peste normă, ani la rând realizează profituri mari. Operatorul a plătit dividende în Spania anul trecut mai mult de 20 de milioane de dolari”. Lazăr consideră că celor de la companie ar trebui să li se arate unde sunt rezervele. „Repet că nu există nicio premisă pentru majorarea tarifelor la consumatorii finali, cel puţin pentru anul acesta. Acest lucru este valabil în egală măsură și pentru distribuitorii cu capital de stat, și pentru cei cu capital privat. Republica Moldova se va afla încă vreo doi ani în perioada de adaptare la majorările de tarife care s-au făcut anterior. Cetăţenii trebuie ajutaţi să se adapteze”, a precizat ministrul.

Și premierul în exerciţiu Vladimir Filat este de părerea că nu poate fi vorba despre o majorare a tarifelor la energia electrică și i-a sugerat Agenţiei pentru Reglementare în Energetică să nu se grăbească cu adoptarea deciziilor.

Primul ministru a atenţionat că s-a reușit negocierea contractelor la energia electrică de la 1 aprilie, care prevăd tarife la nivelul anului precedent. „Aud diverse referiri la tariful final. Îi rog pe cei de la ANRE să nu facă declaraţii pripite. Este o situaţie delicată în ţară. Și cei care activează în domeniul respectiv trebuie să înţeleagă că este nevoie să strângem cureaua, inclusiv la tarife”, a punctat Filat.

FLUX

CMYK

FLUX

8

Educa\ie 5 APRILIE 2013

Noi reguli la examenul de bacalaureat.

Ministerul nu mai vrea corupţie În perioada 1-12 aprilie, în liceele din ţară au loc pretestările pentru toţi candidaţii la examenele de absolvire, sesiunea 2013. În această perioadă, testele sunt plasate pe pagina web a Agenţiei de Asigurare a Calităţii (fosta Agenţie de Evaluare și Examinare) (www.aee.edu.md), în zilele anunţate în orarul pretestărilor, începând cu ora 8.00, iar la ora 14.00 sunt disponibile baremele de corectare. În cadrul pretestării, lucrările nu vor fi notate.

Chiar dacă aceste probe nu sunt obligatorii, Ministerul Educaţiei le-a recomandat tuturor instituţiilor de învăţământ preuniversitar care au candidaţi la BAC să organizeze acest exerciţiu pentru a verifica nivelul de pregătire al elevilor.

Conform noilor prevederi ale Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de bacalaureat 2013, la BAC vor fi admiși doar candidaţii care vor avea situaţia școlară încheiată la toate disciplinele de studiu și nu doar la disciplinele de examen.

Potrivit organului de resort, cele 100 de centre de BAC și două centre în care vor fi verificate lucrările vor fi echipate cu camere video. Ulterior, acest echipament va rămâne în gestiunea instituţiilor de învăţământ pentru securizarea spaţiului școlar. În acest scop, recent a fost desfășu-

rată o licitaţie publică pentru achiziţionarea serviciilor de dotare a centrelor de BAC cu aproximativ 1.200 de camere video. ”Ministerul Educaţiei nu este interesat să pice cât mai mulţi elevi la examen, ci să fie corect faţă de toţi cei implicaţi în procesul de testare a cunoștinţelor și abilităţilor. Camerele video vor fi instalate pentru a-i susţine pe absolvenţii care au învăţat. Cei care au învăţat nu au de ce să-și facă griji”, a declarat viceministrul Educaţiei, Igor Grosu.

Candidaţii vor semna și în această sesiune o declaraţie pe propria răspundere prin care vor confirma că nu vor folosi în timpul examenului materiale interzise cum ar fi: tabele, manuale, dicţionare, notiţe, calculatoare de buzunar, telefoane mobile, staţii de emisie-recepţie a informaţiei etc.

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii din luna lui Prier Cultura tradiţională a poporului român este bogată în obiceiuri și tradiţii ce s-au păstrat până în zilele noastre, deși semnificaţia lor din trecut s-a cam pierdut.

An de an așteptăm Mărţișorul, Zilele Babei Dochia, 1 aprilie etc. Însă ne-am întrebat vreodată ce înseamnă cu adevărat aceste zile și ce simbolizează ele?

De asemenea, ministerul le recomandă tuturor candidaţilor să se pregătească de examene doar din sursele aprobate sau coordonate de către minister: manualul școlar, ghiduri, programe, modele de teste pentru exersare.

Ministerul Educaţiei accentuează în mod special că examenele sunt gratuite, iar orice acumulări de bani în timpul desfășurării acestora vor fi interpretate drept acte de corupţie. Elevii, părinţii, instituţiile massmedia sunt îndemnaţi să informeze despre eventualele cazuri de corupţie la adresa electronică: bacalaureat2013@edu.md sau la linia fierbinte: 022 23 46 09.

Directorul AAC, Anatol Topală, a informat că Agenţia va organiza, împreună cu Centrul Naţional Anticorupţie, sesiuni de informare a părinţilor, profesorilor și elevilor despre Metodologia BAC 2013, procesul de organizare a examenelor de absolvire și măsurile de prevenire a cazurilor de corupţie. În sesiunea 2013 vor susţine examene de bacalaureat 28.497 de candidaţi, în 100 de centre (30 de centre în municipiul Chișinău și 70 în ţară).

Din numărul total de candidaţi, 20.214 sunt din licee, 268 – din licee

profesionale, 6.410 din colegii, 649 din universităţi. Sesiunea de Bacalaureat se va desfășura în perioada 4-21 iunie.

Amintim că în sesiunea de BAC din anul trecut au fost depistate mai multe nereguli, fiind intentate dosare penale pentru trafic de influenţă și corupere pasivă. Mai mulţi directori ai centrelor de susţinere a examenelor de bacalaureat au fost pedep-

siţi, au fost confiscate peste 400 de telefoane mobile, iar lucrările a 333 de candidaţi au fost anulate. În 133 de cazuri asupra absolvenţilor au fost găsite telefoane mobile sau alte surse interzise prin Metodologia de Examene. Alte 200 de lucrări au fost anulate la recomandarea comisiei de evaluare, acestea fiind parţial sau total identice.

FLUX

Un concurs de testare a inteligenţei şi abilităţilor cognitive Joi, 28 martie, în incinta Gimnaziului „Mihai Eminescu” din orașul Orhei s-a desfășurat cea de-a cincea ediţie a Concursului de inteligenţă ”Natura inspiră și dăruiește”. Fiind unul dintre cele mai prestigioase concursuri organizate în raionul Orhei pentru ciclul primar, an de an acesta se bucură de o atenţie deosebită și o participare largă.

La ediţia actuală, 21 de instituţii de învăţământ au luptat pentru obţinerea trofeului concursului – „Bufniţa inteligentă”.

“Primăvara este anotimpul reînvierii. Nu întâmplător, în fiecare an purtăm la piept mărţișoare, elemente ale unui ritual de înnoire a timpului și a anului. Mărţișoarele se poartă până în ultima zi a lunii martie, după care se leagă de ramurile unui trandafir sau ale unui pom înflorit, ca să aducă noroc și roadă bogată. Sau, mai demult, erau aruncate în direcţia din care veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţile și dă-mi albeţile”. Această tradiţie frumoasă o urmăm an de an împreună cu copiii din sectorul Lupoaica al orașului Orhei, elevi ai Gimnaziului „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, ne spune doamna Zinaida Luca, coordonatoare a cercului „Mâini dibace”.

Lunile martie și aprilie mai abundă și în tot felul de superstiţii și curiozităţi. La sate, apa de ploaie din luna martie este, de cele mai multe ori, păstrată în butoaie și folosită de fetele tinere, pentru că se zice că această apă netezește pielea trupului. Se spune, de asemenea, că dacă în luna martie cantităţile de precipitaţii vor fi reduse, în luna aprilie va ploua foarte mult. „Conform tradiţiei populare, luna aprilie se mai numește și „Prier”.

Această denumire populară a lunii aprilie provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături ori lucrări în gospodărie. Totodată, în aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma și astfel se nasc o serie de superstiţii legate de această lună”, mai menţionează Zinaida Luca.

Așadar, potrivit acestor previziuni, dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci în mai vom avea vreme rece, cu îngheţuri, iar vara vor fi furtuni; - Dacă în luna aprilie este vreme posomorâtă și rece, atunci în luna mai va fi vreme frumoasă și călduroasă; - Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; - Dacă în luna aprilie tună și fulgeră, atunci nu mai există motive să ne temem de ger.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Ritmul accelerat al schimbărilor care se produc în zilele noastre impune ca o necesitate stringentă dezvoltarea gândirii și inteligenţei copiilor. Societatea în care trăim are nevoie de oameni dinamici, cu o capacitate sporită de adaptare la nou, inventivi, îndrăzneţi, cu gândire creatoare. Anume aceste considerente au generat ideea concursului, care și-a propus să stimuleze interesul elevilor pentru însușirea disciplinelor școlare prin studiul individual.

“Ciclul primar reprezintă piatra de temelie în asimilarea cunoștinţelor, în dezvoltarea pasiunii pentru studiu, în identificarea și stimularea capacităţilor copiilor dotaţi. Concursul de inteligenţă “Natura inspiră și dăruiește” a devenit pentru elevii claselor a IV-a un adevărat examen, care, pe lângă testarea competenţelor cognitive, implică și evaluarea aptitudinilor artistico-literare a copiilor. Este pentru prima oară când în acest concurs au fost antrenaţi peste 120 de elevi din instituţiile de învăţământ ale raionului, iar faptul că în acest an trofeul a mers la Liceul “Alexandru Donici” din satul Peresecina demonstrează profunzimea, temeinicia pregătirii elevilor, dar și calitatea predării în zona rurală”, a menţionat Eudochia Ștefârţă, șefa DGITS Orhei.

Concursul are drept scop descoperirea și stimularea elevilor dotaţi, capabili de performanţe școlare, prin antrenarea acestora în diverse probe ce aparţin mai multor arii curriculare. Participanţii au posibilitatea să se expri-

me în funcţie de capacităţile lor individuale, să se informeze, utilizând cele mai diverse surse.

“Atunci când am elaborat concepţia concursului, neam propus să abordăm în fiecare an diferite discipline. În anii precedenţi, am întreprins călătorii în lumea ortografiei, poveștilor, matematicii, iar provocările naturii ne-au îndemnat să poposim, în acest an, pe tărâmul știinţei. La etapa finală, participanţilor le-au fost propuse 7 probe scrise, în cadrul cărora și-au demonstrat cunoștinţele despre lumea plantelor, lumea animalelor, formele de relief, anotimpuri etc. Punctul culminant l-a constituit tema de acasă, participanţii având de pregătit “O poveste vie pentru o lume mai curată”. Cei mai ingenioși s-au dovedit a fi elevii de la Gimnaziul “Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, deţinătorii Premiului Mare, care au prezentat o variantă modernă a poveștii „Ridichea”, transmiţând sugestiv mesajul că împreună, inclusiv cei de la guvernare, trebuie să muncim pentru o lume mai curată”, ne-a relatat Stepanida Prisăcaru, șefa Secţiei de Evaluare și Inspectare a DGITS Orhei.

Impresionaţi au fost și copiii. “Am avut emoţii foarte mari. Este o mare responsabilitate pe umerii fiecărui membru al echipei, pentru că noi suntem cartea de vizită a școlii din care venim. De aceea, trebuie să demonstrăm toate cunoștinţele și abilităţile pe care le posedăm. Pentru mine, concursul a fost un prilej pentru a repeta mai profund materia de studiu, dar și o testare serioasă a propriilor puteri. Chiar dacă au fost și învingători, și învinși, important este că ne-am făcut o mulţime de prieteni”, a menţionat Galina, elevă în clasa a IV-a.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

CMYK

Alarmant 5 APRILIE 2013

9

FLUX

La bazarul sărăciei, amintirile au ajuns să valoreze câţiva lei Două cărţi, șuruburi ruginite, capcane pentru șoareci, poze cu necunoscuţi, o icoană, piepteni pentru păduchi, robinete de baie și câteva jucării de-ale nepoţilor. Aceasta este „averea” pe care badea Ion încearcă să o vândă pe câţiva lei la bazarul sărăciei din capitală.

La piaţa improvizată de pe bulevardul Gagarin din Chișinău, sute de oameni își scot sărăcia la vânzare, își pun pe trotuar „marfa” și așteaptă cumpărători. Unii au scotocit prin debarale sau chiar prin gunoaie, ca să-și strângă marfa. Speră că vor aduna bani ca să cumpere o pâine și încă ceva de mâncare. Pensiile mici și sărăcia i-au împins pe oameni să recurgă la această ultimă soluţie, i-au impus să-și vândă lucrurile din casă, pentru a putea supravieţui.

Comercianţii vând obiecte dintre cele mai diverse: papuci, pături, telefoane vechi… Nu lipsesc nici periile de încălţăminte, deja vechi și roase.

Pe jos găsești și bucăţi de plastic, iar hainele la mâna a doua sunt la mare căutare. Încercând să luăm pulsul târgului, am descoperit povești de viaţă cutremurătoare.

„Îmi vând hainele din casă pentru a putea trăi”

„Am lucrat o viaţă întreagă la o fabrică de confecţii – spune doamna Ana –, însă acum am ajuns să-mi vând hainele din casă pentru a putea trăi. De unde să iau 1600 de lei pentru a achita serviciile comunale?” Femeia ne-a mai spus că în ultima vreme, numărul clienţilor a scăzut, iar vânzările merg din ce în ce mai prost: „Nu prea mai vine multă lume la piaţă. Sunt zile în care mai vând câte ceva, însă, de multe ori, nu vând nimic”.

Pentru că are o pensie de nimic, iar cheltuielile pentru întreţinere sunt exagerat de mari, doamna Valentina vine în fiecare zi la târg: „E sărăcie mare, vai de noi. Am marfă de un leu, „Am ajuns să-mi vând de trei, de cinci. Venim aici pentru că avem pensii mici și nu ne ajung să plăsărăcia pentru o tim gazul și lumina. Eu am o pensie de bucată de pâine” 900 de lei, factura la gaz mi-a venit de Domnul Vasile a lucrat 39 de ani. 1200 de lei. Ce să fac? Trebuie să mă Acum are o pensie de 800 de lei. descurc cumva. Nu am sprijin de nicăVine în fiecare zi la piaţă cu speranţa ieri. Copiilor nu vreau să le cer bani. că va vinde ceva din marfa adunată Nu vreau să le fac greutăţi”.

Badea Grigore are 64 de ani și a de prin podul casei. Când câștigă ceva, nu știe ce datorii să achite mai lucrat toată viaţă la o uzină din carepede: „Ce să fac? Cum să-mi câștig pitală: „Nu credeam că voi ajunge în existenţa cu pensia mizeră? Asta e, situaţia asta vreodată, dar vin să câșam ajuns să-mi vând sărăcia pentru o tig și eu un ban. Am nevasta bolnavă”.

Bărbatul spune că din vânzarea vebucată de pâine”.

O bunică de 75 de ani vinde jucă- chiturilor, pe săptămână, scoate în riile nepoţilor. Nu cere mult pe ele. jur de 300 de lei: „Am de toate. Mulţi „Nepoţii mei sunt mari. Nu i-am văzut au nevoie de piese mai vechi ce nu-s E M Ade U găsit S prin magazine. Mai cumpără de câţiva ani. Au plecat peste hotare.

Eu am scos la vânzare jucăriile lor. oamenii câte un șurub, câte o piesă de Oricum nu le mai trebuie și nici nu mai schimb pentru tehnică. Cumpărătorii M O L D vin O VșiAmă întreabă dacă am anumite vin să mă viziteze”.

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLET 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi)

Grup Mćnćstiri:

PreŖ:

Plecarea:de PELERINAJ . Sosirea CENTRUL

EMAUS Oraûe:

Catedrala Mitropolitanć din Iaûi:

MITROPOLIA BASARABIEI

R e p u bMl iOc La D OM VOAL D O V A

Pelerinaj la Mćnćstirile: Hagimus ûi Noul NeamŖ-ChiŖcani / Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cćuûeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 23 - 25 7martie / 3 nopŖi) aprilie2013 2013 (3(1zile zile)

Grup PreŖ:160/140 lei/pers Plecarea Plecarea: . Sosirea Grup 7/16 pers PreŖ Duminicć, 7 aprilie, ora 7. Sosirea ora 19.

Mćnćstiri: Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Oraûe: ȱPelerinaj la moaûtele Sf.Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureûtilor / Zile de Hram la

M U N T E N I A ûi M O L D O V A

R eCernica p u b lûii Catedralele c a M O din L DBuzću O V Aûi Roman Mćnćstirea 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi)

Grup 7/16 pers PreŖ 110/100 eur/per Plecare Miercuri, 10 aprilie, ora 21 Sosirea Duminicć, 14 aprilie, ora 22 Mćnćstiri: Cernica, Pasćrea, Antim, Darvari, Radu Vodć, 7 aprilie 2013 Plumbuita, (1 zile) Stavropoleos, Samurcaseûti-Ciorogârla, Snagov, Cćldćruûani Biserici: Bucur, Sf.Gheorghe Nou, Sf.Spiridon, Draganescu. Catedralele din Buzću ûi Grup CimitirulPreŖ Plecarea . Sosirea Roman.

Bellu sau/ûi Muzeul Satului.

Oraûe: Bucureûti, Buzću, Roman.

M 59.78.36 U N T E N I A ûiª(+373) M O69.336.366, L D O V 79.336.366, A (+373.22) 33.13.10, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi) Grup Mćnćstiri:

PreŖ

Plecare

Biserici: Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Oraûe:

Sosirea Catedralele din Buzću ûi

lucruri. Eu caut pe acasă și, dacă le am, le aduc la piaţă.”

Pe o pătură roasă stă întinsă marfa domnului Gheorghe: „Uitaţi-vă că am ajuns să vindem din casă ca să putem trăi! În plus, ne mai alungă și poliţia. Sunt zile în care nu câștig nimic.

Doar mă chinui cu căratul și aranjatul mărfii. Sâmbăta și duminica sunt zilele noastre norocoase. Atunci mai câștigăm și noi câţiva lei. Venim la piaţă când eu, când soţia. Sunt muncitor la calea ferată, însă atunci când am timp liber, mai lucrez aici, ca să adun ceva bani pentru familie”.

„Acum am ajuns de râsul autorităţilor, căci ei spun că sunt businessman” Badea Vasile este indignat: „Spuneţi-ne cum putem să ne întreţinem dacă pensia este de 624 de lei, iar serviciile pentru căldură ajung la 1300 de lei?! Nu este normal așa. Acesta-i genocid. Scot și eu ce mai găsesc prin casă. Se întâmplă să nu vând nimic zile întregi. De specialitate sunt inginer economist. Acum am ajuns de râsul autorităţilor, căci ei spun că sunt businessman”.

Bătrână și bolnavă, doamna Ana abia de se mai deplasează. Vine de la șase dimineaţa în piaţă „pentru a prinde loc”: „Aici nu-i arendă, dacă vin mai târziu nu găsesc locuri. Fac bani pentru a mânca ceva, de serviciile comunale nici nu mai vorbesc. Din ce să trăiesc? Pensia mea e de 800 de lei, iar de 450 de lei cumpăr medicamente. Mi-am hrănit și educat copiii, însă acum am rămas singură”.

„Unii se plâng că n-au bani, dar nu se plâng că n-au minte” Domnul Iurie e ceva mai optimist.

Are de vânzare un tablou care costă 50 de lei. Zice că îi place arta și fetele frumoase. Ne-a mărturisit că nu stă din mare nevoie aici, ci pentru că este posesor al unei colecţii impresionante de monede valoroase: „Există cluburi de numismatică. Așa că „marfa mea” e tare cerută. Recent am vândut o monedă de pe timpul Ecaterinei cea Mare”. Întrebat ce părere are despre posibilitatea închiderii acestei pieţe neautorizate, domnul Iurie ne-a spus că nu-și face griji în privinţa aceasta: „Târgul se tot închide de 8 ani. Bun, s-a mai redus din suprafaţă un pic, însă nu va fi posibil de închis. Există cu

adevărat oameni nevoiași care câștigă câţiva lei doar așa. Însă există și din aceștia care simulează că o duc greu.

Eu nu-mi plâng de milă, chiar dacă am și eu greutăţi. De ce ei, atunci, se plâng că n-au bani, dar nu se plâng că n-au minte?!”. Tot el ne-a mai spus că o parte a bazarului este ocupată de persoane care au afaceri particulare.

Asta înseamnă că vânzătorii plătesc poliţiei pentru a putea sta fără probleme. Respectiv, au și un volum de marfă mult mai mare.

Boschetarii şi alcoolicii vând gunoi Boschetarii și persoanele alcoolizate sunt și ei comercianţi. Stau pitiţi după „gardurile” de haine sau își creează propria tarabă. Marfa și-o caută la gunoiște: cutii de conserve, căni sparte, obiecte de uz casnic deja

deteriorate, ruginite. Ce-i drept, nici clienţii nu prea fac coadă pentru a le cumpăra gunoiul. În general, la piaţa sărăciei cumpărătorii zic că, de cele mai multe ori, găsesc ceea ce le trebuie. O doamnă cumpără câteva perechi de ciorapi a câte 2 lei, un bărbat caută niște piese de schimb, iar o domnișoară cumpără oje pentru unghii, poate deja expirate, căci nu există niciun control asupra a ceea ce se vinde.

Autorităţile municipale spun că de câţiva ani buni încearcă să lichideze această piaţă neautorizată, însă fără succes. Dimpotrivă, comerţul pe porţiunea străzii Tiraspol–Gagarin continuă să fie în plină desfășurare.

Oamenii vor sta acolo până vor mai avea ce vinde. Trebuie să supravieţuiască și ei cumva.

Lucia CUJBĂ, FLUX

FLUX

10

Cultur= 5 APRILIE 2013

MARIA CEBOTARI, STRĂINA

„Cântăreaţa zburătoare” a fost, de fapt, orfană AVERTISMENT: Acest articol conţine opinii critice, păreri personale, eronate, subiective, antistatale.

Destinul ei a fost scris să se consume într-o perioadă în care intrau în scenă două regimuri totalitariste, aducând după ele și progeniturile lor, ai căror urmași încă se mai acuză și azi unul pe altul și nu știu care e mai criminal.

Harul pe care i L-a dat Dumnezeu și creaţia ei au fost însă și rămân în afara oricărui regim și în afara timpului. Voce ca a Mariei Cebotari n-a mai născut de atunci Moldova.

Nici România. Nici Rusia. Și niciuna dintre părţile „beligerante”. Și nici Operele din Berlin, Dresden sau Viena n-au mai auzit. Se spune că a fost predecesoarea Mariei Callas.

Doar că o Marie mai lirică, dramatică, sensibilă. Una dintre cele două mari Marii ale secolului XX din toată lumea și cea mai importantă Marie-voce a spaţiului românesc.

Alte Marii, mai mititele, s-au simţit lezate în amorul propriu și geloase pe faima celei dintâi și au încercat pe diferite căi să îndepărteze din memoria noastră amintirea „celei care nu ne-a făcut cinste ţării, pentru că a cântat și activat în Germania nazistă”. Și astfel de Marii (mai mititele), al căror talent interpretativ nu-l negăm, nu-l punem la îndoială, dar nici nu-l putem compara cu al Mariei Cebotari, nu s-au simţit cu musca pe căciulă că ele au cântat în cadrul și la sugestia regimului comunist și pentru asta s-au învrednicit de toate meritele și onorurile aferente.

Consider că cea mai mare nedreptate adusă Mariei Cebotari și amintirii ei a fost uitarea și ignoranţa din partea provinciei din care a plecat în lume. Asta chiar dacă în perioada în care era cea mai iubită, apreciată și celebră cântăreaţă din lume, ea spunea: „Niciodată și în nicio împrejurare nu mi-a trecut prin cap să spun altceva decât că sunt româncă din Basarabia sau, pur și simplu, româncă”. Din fericire, această atitudine de acum faţă de ea și, mai ales, de acum patru, cinci decenii din partea ţării din care a pornit în lume Maria Cebotari nu a știrbit nimic din talentul, impactul și din importanţa pe care o are această mare cântăreaţă în scrierea și valorificarea istoriei culturii muzicale mondiale.

Marţi, 2 aprilie, la Cinematograful „Odeon” din capitală a fost proiectat filmul „Aria”, un film-document, un film-portret despre viaţa și activitatea Mariei Cebotari, în regia lui Vlad Druc, autor – Dumitru Olărescu.

Deși a avut premiera în 2004, „Aria” este abia la a treia proiectare.

De data aceasta evenimentul a avut loc în cadrul Ciclului „Amprentele Memoriei” (Imagini din Istoria Filmului Moldovenesc), desfășurat de Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova și Centrul Cultural „Odeon” în perioada 29 martie - 11 aprilie 2013.

Autorul Dumitru Olărescu a recunoscut, în luarea de cuvânt dinaintea proiecţiei filmului, că echipa de creaţie i-a făcut o propunere patronului cinematografului „Patria” din Chișinău ca acesta să difuzeze filmul „Aria”. Victor Șelin a fost de acord, cu o singură condiţie: să fie eliminate din film trei secvenţe (care durează doar câteva frânturi de secundă), și anume cele în care Maria Cebotari spune că este „româncă din Basarabia”, secvenţa în care apare imaginea lui Hitler, în civil, la sărbătoarea vedetelor de operă de la Berlin, unde este și Maria Cebotari, și momentul în care, pentru câteva frânturi de secundă, apare armata română, când se vorbește despre pelicula „Odesa în flăcări”. Nu știm dacă și în cazul altor proiecţii patronul cinematografului „Patria” este la fel de circumspect și dă dovadă de la fel de mult „patriotism”.

Filmul „Aria” despre care Dumitru Olărescu, referindu-se la contribuţia sa în realizarea acestui film, pe care a apreciat-o „modestă”, pentru că a folosit foarte multe fragmente din presa vremii și din jurnalul personal al Mariei Cebotari, spune că a fost făcut dintr-un simţ al datoriei și al iubirii, și, mai cu seamă, „ca s-o aducem pe Maria Cebotari acasă”. Așa cum spuneam mai sus, este un film-portret. În pofida faptului că se înscrie la categoria filmelor documentare, „Aria” conţine și elementele-cheie care asigură reușita unui film artistic.

Datorită felului în care se desfășoară subiectul, ai impresia că te afli într-o călătorie, fiind utilizate frecvent imagini cu calea ferată, cu trenul în mișcare sau cu automobilul. Este ca un „film-călătorie”. O călătorie-fulger într-o viaţă scurtă și tumultoasă.

Din păcate, imaginile-document folosite în film nu sunt de cea mai

bună calitate. Studioul CinecittaFilm, care deţine peliculele cu Maria Cebotari și imagini cu marea cântăreaţă, au perceput de la realizatorii filmului o taxă de 10 dolari pentru o secundă de imagine, sumă care, evident, bugetul filmului nu avea cum să-i facă faţă. Din această cauză, mare parte din imaginile ce se conţin în film sunt adunate din colecţii particulare ale admiratorilor Mariei Cebotari, peste care au fost suprapuse înregistrări audio. Filmul „Aria” conţine fragmente din spectacole, arii, filme, imagini cu cortegiul funerar care a însoţit-o pe ultimul drum.

Imagini care ne ajută să conștientizăm valoarea artistică a Mariei Cebotari. Pe lângă talentul și munca pe care a depus-o ca să ajungă pe soclu, impresionează destinul zbuciumat, tragic al unei dive totale, care a mai fost supranumită „Salomeea perfectă”, a jucat în peste 60 de spectacole și în 10 filme (în unele a și dansat), interpretând roluri în șase limbi, pe care le stăpânea la perfecţie.

Filmul este structurat în patru capitole, aidoma unei opere în patru acte, cu denumiri semnificative (Uvertura - Actul I / Cucerind Europa - Actul II / Cântăreaţa zburătoare / Aria cantabile - Actul III / Voce în flăcări / Aria all unisono - Antract / Intermezzo / Colle voci - Actul IV / Adio Butterfly / Accordo finale).

Partea I prezintă date biografice, o cronologie a scurtei vieţi pe care a trăit-o Maria Cebotari. Aflăm că s-a născut într-o familie cu 12 copii, din care rămân în viaţă doar doi, ea și sora mai mare, Parascovia, despre durerea de a nu-și mai prinde, uneori, la vizitele ei rare la Chișinău, în viaţă fraţii, surorile sau tatăl. Autorul vorbește despre viaţa ei personală, căsătorie, cei doi fii ai ei, despre Maria Cebotari mama și soţia.

Capitolul II este intitulat «Cântăreaţa zburătoare», Maria Cebotari a fost supranumită astfel în mediul ei de activitate din cauza deselor călătorii pe care le efectua pentru filmări, concerte, turnee și ne-o înfăţișează pe cântăreaţă pe cele mai înalte culmi ale succesului. La 24 de ani primește cel mai înalt titlu pe care îl oferea Berlinul, este numită „Perla festivalului din Salzburg”.

Sala îi scandează numele, presa este înţesată de pozele ei, titlurile anunţă o nouă favorită în lumea muzicii, iar ea creează alături de mari compozitori ai momentului și ia lecţii de can-

to. Anume acest amănunt aș vrea să stârnească interesul starurilor și vedetelor noastre contemporane care, prea celebre ca să mai ia ore de canto, își plimbă talentul pe la emisiuni radio și tv, cafenele și cluburi de fiţe și își tăbăcesc posterioarele prin sălile de fitness, saloane SPA și alte astfel de cinstite instituţii care eliberează astăzi certificate de vedetă. În partea a III-a a filmului o cunoaștem pe Maria Cebotari care suferă în tăcere și se stinge, dar nu contenește să cânte, să filmeze, să lucreze cu o patimă și mai mare.

Partea a IV-a vine ca un deznodământ. Ne lasă un sentiment de regret că nu am cunoscut-o îndeajuns.

Că s-a stins la doar 39 de ani și nu a putut să-și crească copiii și nici să cânte mai mult. Doar 18 ani, atât a strălucit și a ars. 18 ani în lumina reflectoarelor. Și a avut o prestaţie fără cusur – a debutat în 1931 și a murit în 1949, a cântat pe scenă până în ultima lună a vieţii.

Consider că, pe lângă informaţiile inedite despre viaţa cântăreţei pe care le aflăm din acest film, un moment culminant este și afirmaţia muzicologului rus Vladimir Timohin: „Ca să știţi, după părerea mea, ţara ei – Moldova – încă n-a apreciat-o după merit… Este o stea de mărime internaţională… Moldova, ca să zicem așa, după Cebotari încă n-a născut cântăreţe de rangul ei…

Este incredibil că într-o familie săra-

că, fără tradiţii muzicale, să crească o fiinţă atât de sublimă… și anume acest lirism zguduitor, izvorând din vocea ei, te pătrunde în suflet pentru toată viaţa. Ca să știţi, după părerea mea, în secolul XX doar două cântăreţe posedau aceste calităţi.

Dacă Cebotari avea în intonaţie un lirism vibrant care te pătrundea în suflet – Callas era dramatică în expresie, avea o notă nervoasă, era diferită…“.

Echipa de creaţie a acestui film, îl menţionăm pe regizorul Vlad Druc, autorul scenariului Dumitru Olărescu, consultant Aurelian Dănilă, merită toate laudele și respectul nostru. „Aria” poate fi considerat un prim pas în reabilitarea unei imagini, care merită încă multă atenţie, investigaţii și investiţii pentru a fi readusă acasă și așezată la locul de cinste pe care îl merită cu prisosinţă. Pentru că, în esenţă, suntem ceea ce ducem cu noi în lume sau prin intermediul cărora ne facem auziţi și văzuţi dincolo de hotarele ţării.

Sper că persoanele și asociaţiile culturale care se ocupă de promovarea filmelor vor mai oferi cinefililor ocazia să revadă această peliculă, ocazie pe care vă recomand să n-o rataţi, pentru a afla istoria unui destin de excepţie și al unui talent desăvârșit, al domniţei Cebo, care a pornit în lume de la Chișinău, din căsuţa ei din spatele bisericii.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

5 APRILIE 2013

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

4.II.1988 Lectură din Giacomo Leopardi. Volumul „Scrisori, însemnări, cugetări”. Dramatism torturant – obsesii, contorsionări, despicări de adevăruri; nu, nu doar descoperiri – ci și afirmări de adevăruri, necruţătoare, sfâșietoare abordare a lor.

Dintre marile lecturi din ultimul timp – și două cărţi cu și despre Nikos Kazantzakis: „Neîmpăcatul” de Eleni, soţia sa, și volumul „O viaţă în scrisori”.

Am început să citesc și volumul de scrisori al lui Italo Svevo, însă amânat de Giacomo Leopardi.

Ce-am mai făcut? Un eseu despre Byron, un dialog cu Dumitru Matcovschi confirmat, în sfârșit, redactor-șef la revista „Nistru”. La „TM” – metafore ce s-au bucurat de succes. Dacă e să vorbim în genere despre tema „Scriitorul – iarna”, să adăugăm aici „Orizontul” nr. 12, 1987, – nuvelele, apoi eseul „Horia inimă de veghe” – despre piesa lui Ion Druţă, publicat în „Or.”, nr.2, 1988. Un eseu, „Făclierul”, despre M. Eminescu.

Perspectiva? Dezicându-mă de a face unele traduceri din poezia armeană pentru copii (mâine îi întorc juxtalinearele lui An. Ciocanu), ceea ce mi-ar fi furat nu că timp, ci mi-ar fi cășunat nemulţumiri, – trebuie să citesc manuscrisul de eseuri, critică literară și interviuri, să-l completez și să-l prezint editurii.

Mult de lucru în redacţie. Foarte tulburi relaţiile dintre mulţi scriitori, inclusiv între cei din „grupul de șoc”. Implicat și eu. Trebuie să tai „firele de mătase” (vorba lui Ser. Saka, devenită bumerang), să evit ciondănelile și să-mi caut de treabă.

Ce-a mai fost? Totalurile anului literar 1987. Cam evaziv, până la leșin. Rezultatele: câţiva membri în comitetul de conducere fac un pas necugetat, ducându-se la o agapă la Ciocoi. Alertă, alarmă, nedumerire! Cel mai prevăzător a fost I. Gheorghiţă, refuzând amabil și… rămânând în mare câștig.

H. Moraru nu-l pomenește pe Saka la publicistică. Scandalul secolului cu ameninţarea tăierii „firului de mătase”. Să faci abstracţie de Saka?

Discutam ceva cu Ion Vatamanu. Se apropie V. R., întrebând dacă nu ne incomodează. Nu – zicem. La un moment dat, Vatamanu spune: „Dar parcă eu nu știu că în redacţiei stau recenzii la cartea mea?”.

Aici Sică duce mâinile la piept, se retrage cu: „Mă scuzaţi…”. R. – ce corectitudine sufletească! Excepţie astăzi. Firește, și lipsă de atitudine. Dar e bine totuși că cineva poate fi corect sufletește… Iar mai departe să vorbim cu vocea lui Leopardi: „Căci viaţa celui corect este viaţa cea mai puţin periculoasă, singura pe care lumea o îngăduie pe faţă; pentru că cinstea în fapte, având (cel puţin aparent) mai puţine obstacole de doborât, iscă mai puţine încurcături, care cere mai puţină acţiune, mai puţină osteneală, are consecinţe mai puţin supărătoare (…) aceștia, deși nu sunt în stare de a face rău, de a dăuna (cu voie) cuiva, ori a jigni în vreun fel, a abuza etc., sunt totuși nesfârșit de egoiști, incapabili de milă, neștiutori de a face bine”. (Nu se referă, cred, la prietenul nostru. Sică e corect în toate.)

25.II.1988 Lansarea volumului „Constelaţia Lirei”.

Prezenţi: Ioan Alexandru, Arcadie Donose și Mircea Tomuș. Prezentăm oaspeţii în „Lit. și arta”. Ioan Alexandru – sobru, doct și evlavios. Ne vizitează redacţia. Sfera pe care o conturează pe perete. Întregul neamului.

27.II.1988 Ședinţă redacţională în deplasare, la școala de cultură din Soroca. Împreună cu Blanovschi, Reniţă și Donos. Pare-se, am reușit să dezmorţim anumite spirite, să le susţinem în ideile lor. Nu e puţin. Necesitatea comuniunii.

Biserica e veche. Datează din 1818.

Anul trecut a fost reparată. Pe alocuri – amatorist, neîndemânatic. Meșterii au cam desfigurat frescele. 1818 – 6 ani după 1812… Tristă amintire…

15.III.1988 Oaspeţi la redacţie – savanţi români, filologii Brâncuși și Mihăilă, sosiţi la Chișinău la sărbătorirea lui Gheorghe Asachi (200 de ani de la naștere). Dialog cu topire de gheaţă. Apropieri. Ai noștri.

16.III.1988 Emisiune dedicată centenarului Mateevici – televiziunea prinde la curaj și transmite în direct. Împreună cu Vodă, Romanciuc, Colesnic, Iu. Roșca. Citesc „Poziţie faţă de aștri”, cu: „Am uitat o limbă…/ Au cum vorbiră dacii…”, mergând spre imnul pe care Ovidiu l-a scris în limba noastră de acum aproape 2 mii de ani: „E cunoscut poetul, / I-i cântul anonim”.

19.III.1988 Cu Andrei Burac, Lenuţa Bontea, mătușa Ana, Vladimir Gusev, Valeriu Matei – o călătorie pe itinerarul Ivancea–Orhei– Curchi–Tabăra. Un vin bun la maicile de la fosta mănăstire. Încrucișări de opinii.

FLUX

CALEIDOSCOP

APARE ZIARUL „GLASUL”. 60 DE MII DE EXEMPLARE „Măsura în care sunt cunoscut nu este foarte mare; sunt doar câţiva care vorbesc de mine ca un tip secret! Pe lângă asta, mai sunt câţiva care se străduiesc ca bucuriile să rămână la fel”. Horst Drescher, Germania.

Azi, inaugurez „O rubrică nouă! Poesis”, în „LA”: „Distinsul liric și filosof Giacomi Leopardi susţinea că, de la Homer spre noi, toate câte sunt pe lume s-au desăvârșit și numai poezia a rămas aceeași.

Chiar primele probe din poezia lumii s-au dovedit a fi de o sublimă valoare artistică, valoare pe care, mai apoi, au jinduit-o și o jinduiesc barzii de pretutindeni. Prin tot ce are mai bun, și poezia noastră contemporană tot spre diamantul desăvârșirii aspiră. Greu de susţinut că oricărui autor îi este asigurată izbânda supremă, însă, neîndoielnic, mulţi autori au în scrisul lor și lucrări poetice foarte frumoase, convingătoare prin suflu și măiestrie artistică. Chiar aceste lucrări, la singular, le-am dori prezentate și inserate la rubrica poeziei antologice, pe care o inaugurăm astăzi. Deci, îi rugăm pe poeţii noștri ca, pe lângă grupajele de versuri pe care intenţionează să ni le propună, să vină și cu poezia (una) pe care o consideră cea mai reprezentativă în contextul creaţiei dumnealor curente.

Astfel, rubrica va susţine o continuă premieră a celor mai frumoase poezii din lirica noastră contemporană și, sperăm, va fi așteptată și apreciată de cititori la justa-i valoare. L.B.” De altfel, o astfel de rubrică ar putea să o aibă mai multe publicaţii, nu obligatoriu de profil cultural-literar.

11

Gusev – din Moscova, totuși nu poate înţelege „vaș naţionalizm” („naţionalismul vostru”).

21.III.1988 La US, trei filme bune, două – zguduitoare. „Roua de pe izvoare” (An. Codru), „A fost apă” (D. Olărescu) și „Medeia 1980” (A. Vartic). Reviriment vizibil în curaj, atitudini.

Poate că luni duc la editură manuscrisul de eseuri. Aștept să-mi apară în librării volumul de poeme „Duminici lucrătoare”.

Iu. Filip a prezentat semnalul acestei cărţi în „Almanahului literar” televizat.

15.IV.1988 Curajos, combatant, D. Matcovschi a publicat în revista „Nistru” articolul polemic, nonconformist al lui V. Mândâcanu „Veșmântul fiinţării noastre”, respins, cu părere de rău, de „Literatura și arta”.

9.IX.1988 De vreo două luni și mai bine lucrez după principiul lui Saint-John Perse: „Totul de reluat. Totul de spus pe nou”. Revăd vechile caiete cu versuri. Unele texte le rescriu aproape integral, le refac substanţial. Sunt sigur că îmi este gata și volumul „Poziţie faţă de aștri” (titlu provizoriu).

Doar să-l sistematizez, să-l orchestrez, să-l structurez.

10.IX.1988 În zilele de la urmă, am distrus integral caietele cu versuri din anii 70-71-72, parţial – pe cele din 73-78. Registrele prozodice, stilistice de astăzi îmi sunt incompatibile cu cele de cândva, cu toate că anumite teme, motive, chiar metafore de azi sunt niște sinteze ale obsesiilor de acum mulţi ani. De altfel, nu regret că am distrus ceea ce am distrus. La rând – alte caiete… Curaj!

12.III.1989 Cu data de 15 februarie, editat la Riga, cu alfabet latin, apare ziarul „Glasul”. 60 de mii de exemplare. E un eveniment totuși pe care, poate, nu-l putem aprecia la justai valoare din cauza oboselii sociopolitice ce ne cuprinde tot mai mult. De aici și zecile de mii de demonstranţi care fac atmosfera duminicilor chișinăuiene. Incredibil și grandios de tragic. Poporul are totuși un strigăt vulcanic – ceva atins de sacralitate.

Iar nonpersonalităţile nomenklaturiste de pe soclul zilei continuă a fi… cele de până în aprilie 1985. Chiar dacă nici nu acţionează, nici nu cedează. Din păcate, cu ei – și unii „scriitori” cozi de topor, nomenklaturiști, trădători căpătuiţi.

15.III.1989 Bodiul nu a fost doar dușmanul moldovenilor, ci și al rușilor. Ademenind încoace populaţie boreală, el a contribuit la dispariţia de pe faţa pământului a multor localităţi rusești. Altfel, probabil nici nu au existat tirani ai propriilor lor popoare – raza lor de acţiune – rază înveninată – trece de hotarele ţărilor în care sunt înscăunaţi. Dar – greu de scăpat de străini.

Azi, TV repetă emisiunea literară despre N. V. în dialog cu Reniţă – note de pe holurile USM. Tentative de ironie răsuflată, neînţeleasă, sigur, celor mulţi. Clișee imagistice, pozări stângace până la ridicol. Păcat. De s-ar fi găsit unda emotivă și încărcătura spirituală corespunzătoare, se putea face o emisiune demnă de atenţie, nu de zâmbet irezistibil în amestec cu un sentiment de umilinţă tulbure…

5 aprilie Evenimente 1874: A avut loc, la Viena, premiera operetei Liliacul, de Johann Strauss (fiul) 1877: Compozitorul francez Charles Gounod a creat opera „CinqMars” 1904: București: a luat ființă Automobil Club Regal, în prezent Automobil Club Român ACR 1924: Ordonanță militară prin care se interzice activitatea Partidului Comunist Român 1951: Ethel și Julius Rosenberg sunt condamnați la moarte pentru spionaj în favoarea Uniunii Sovietice (au dezvăluit rușilor secrete cu privire la armele atomice) 1964: A intrat în funcțiune primul tren fără conductor, folosit la metroul din Londra 1983: Scandal diplomatic: acuzați de spionaj, 40 de diplomați sovietici sunt expulzați de la Paris 1992: În Peru, are loc o lovitură de stat a președintelui Alberto Fujimori, care a suspendat garanțiile constituționale 2000: Yoshiro Mori, 62 de ani, a fost ales premier al Japoniei; el îi succede lui Keizo Obuchi, aflat în comă 2001: Liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, a fost ales președintele țării 2004: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii începe o vizită de stat în Franța pentru a celebra cea de-a 100 aniversare a „înțelegerii prietenești” 2006: Ionel Haiduc este ales noul președinte al Academiei Române.

El îl înlocuiește pe Eugen Simion, care a condus această instituție timp de două mandate. Va fi instalat în funcție în 20 aprilie 2009: Alegeri parlamentare în Republica Moldova.

Nașteri 1170: Isabelle de Hainaut, prima soție a regelui Filip al II-lea al Franței (d. 1190) 1288: Împăratul Go-Fushimi al Japoniei (d. 1336) 1588: Thomas Hobbes, filosof britanic (d. 1679) 1732: Jean Honoré Fragonard, pictor, desenator, gravor francez (d.

1806) 1804: Mattias Jakob Schleiden, botanist german (d. 1881) 1857: Alexandru de Battenberg (d. 1893) 1863: Prințesa Victoria de Hesse, nepoata reginei Victoria (d. 1950) 1884: Ion Inculeț, om politic român (d. 1940) 1900: Spencer Tracy, actor american (d. 1967) 1908: Herbert von Karajan, dirijor austriac (d. 1989) 1908: Bette Davis, actriță americană (d. 1989) 1912: Vasile Copilu-Cheatră, poet, prozator român 1916: Gregory Peck, actor american (d. 2003) 1928: Mircea Săucan, regizor, prozator român (d. 2003) 1929: Hugo Claus, scriitor, dramaturg belgian (d. 2008) 1929: Ivar Giaever, fizician, biolog american, laureat al Premiului Nobel 1929: Sir Nigel Hawthorne, actor britanic (d. 2001) 1932: Fănuș Neagu, scriitor român (d. 2011) 1932: Iosif Salomon, sculptor și gravor român, stabilit în Danemarca 1933: Romulus Vulpescu, poet, prozator, traducător român (d.

2012) 1934: Vasile Fanache, critic, istoric literar român 1938: Colin Powell, secretar de stat al SUA 1942: Peter Greenaway, regizor britanic 1944: Pedro Juan Rossello Gonzales, fost guvernator al statului Puerto Rico 1947: Gloria Macapagal Arroyo, președintele republicii din Filipine 1948: Les Binks, muzician britanic, fost toboșar la Judas Priest 1948: Dave Holland, muzician britanic (Judas Priest) 1950: Silviu Purcărete, regizor român de teatru și film 1950: Agnetha Fältskog, cântăreață suedeză (ABBA) 1964: Marius Lăcătuș, fotbalist și antrenor român 1982: Thomas Hitzlsperger, fotbalist german

Decese 1693: Anne, Ducesă de Montpensier, scriitoare franceză (n. 1627) 1697: Carol al XI-lea, rege al Suediei (n. 1655) 1794: Georges Jacques Danton, revoluționar francez (n. 1759) 1943: Tony Bulandra, actor român (n. 1881) 1964: Douglas MacArthur, general american (n. 1880) 1975: Chiang Kai-Shek (Jiang Jieshi), om politic chinez (n. 1887) 1976: Howard Hughes, aviator american (n. 1905) 1994: Kurt Cobain, cântareț de rock american, membru al formației Nirvana (n. 1967) 1996: Emilian Birdaș, episcop ortodox român (n. 1921) 1997: Allen Ginsberg, poet american (n. 1926) 2005: Saul Bellow, scriitor de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel (n. 1915) 2008: Charlton Heston, actor american (n. 1924)

FLUX

12

Magazin 5 APRILIE 2013

LA NOI AR FI POSIBIL AŞA CEVA? Un milion de euro pentru lansarea unui cotidian online fără reclame Un cotidian în format online, care ar urma să fie lansat în septembrie, în Olanda, și care nu va include publicitate, a primit din donaţii o sumă de peste un milion de euro, în doar două săptămâni de la debutul unei campanii pentru strângere de fonduri.

Rob Wijnberg, fost redactor-șef al publicaţiei olandeze „NRC Next”, a lansat pe 18 martie o campanie de strângere de fonduri pentru “o nouă iniţiativă jurnalistică”, cotidianul „De Correspondent”. În doar două săptămâni, oamenii au donat o sumă totală de peste un milion de euro pentru lansarea publicaţiei „De Correspondent”, suma strânsă depășind așteptările iniţiatorului proiectului.

“Am strâns peste un milion de euro, suma depășind estimările noastre cu privire la suma necesară pentru lansarea cotidianului, prevăzută pentru luna septembrie”, a declarat, pentru AFP, Rob Wijnberg, în vârstă de 31 de ani, viitorul redactor-șef al publicaţiei „De Correspondent” și unul dintre iniţiatorii acestui proiect.

Potrivit lui Wijnberg, „De Correspondent” va fi un cotidian “de calitate”, care va pune accentul pe anchete și subiecte importante, dar și pe forme alternative de jurnalism.

Pentru a deveni “membru” al proiectului „De Correspondent” este suficient ca o persoană să își facă un abonament la viitorul cotidian. Valoarea unui astfel de abonament este de 60 de euro pe an.

Campania de strângere de fonduri se va încheia peste 14 zile, viitorul cotidian strângând până în prezent 17.250 de membri.

“Niciodată până în prezent și niciunde în lume nu au existat atât de multe persoane care au devenit membre ale unei noi platforme jurnalistice, aflată în construcţie”, se spune pe site-ul „De Correspondent”.

ILIE BOGDESCO, GRAFICĂ

„Când artistul completează ideea cărţii, contribuie la dezvăluirea esenţei acesteia” 55 de lucrări de grafică întrunește expoziţia vernisată pe 4 aprilie la Galeria Parter a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

Este vorba de lucrările artistului Ilie Bogdesco. Lucrările sunt din colecția de grafică naţională a muzeului și au fost realizate în perioada anilor 1950-1980.

Printre lucrări pot fi regăsite ilustrații la „Opere alese” de Ion Creangă, „Opere alese” de Constantin Negruzzi, „Vânătorul de cerbi” de Fenimor Cooper, „Suflete moarte” de Nikolai Gogol etc.

Ilie Bogdesco s-a născut la 20 aprilie, 1923 în satul Botușeni, rn. Râbnița. În 1941 a absolvit Școala pedagogică de arte din or. Veatca, iar în 1951 a absolvit Institutul de pictură, sculptură și arhitectură „I. Repin din Sankt-Petersburg”. Din 1953 activează în Chișinău. În perioada anilor 1970-1972 a predat la Liceul de arte plastice „I. Vieru” din Chișinău. În anii 1984-1990 a fost profesor la Institutul de Arte din Chișinău. În perioada 1993-2000 a activat în calitate de profesor la Academia de Arte din Sankt-Petersburg. Începând cu 1941, artistul a participat la expoziții în țară și peste hotare. Între anii 1955 și 1998, Ilie Bogdesco a avut numeroase expoziții personale în Moldova, Rusia, Țările Baltice, Ucraina, Bulgaria, Franța etc.

Printre premiile și distincțiile artistului pot fi menționate: 1963 – Artist Plastic al Poporului din URSS; 1966 – Laureat al Premiului de Stat din RSSM pentru seria de linogravuri color „Patria mea”, desenul „Ostașul” și ilustrații la povestea „Punguța cu doi bani” de I. Creangă; 1969 – Marea medalie de aur a Academiei de Arte din URSS pentru pic-

tura monumentală din interiorul casei de cultură din s. Chițcani (în colaborare cu L. Beleaev); 1971 – Medalia de aur la expoziția internațională din Leipzig pentru ilustrațiile la romanul lui F. Dostoevski „Crimă și pedeapsă”; 1976 – Diploma specială la concursul de carte din Moscova; 1981 – Diplomă de gradul superior Ivan Fiodorov la concursul unional pentru ilustrarea cărții lui J. Swift „Călătoriile lui Gulliver”; 1983 – Diplomă de gradul I la Concursurile republican și unional pentru ilustrarea eposului francez „Cântec despre Roland”; 1997 – Premiul Academiei de Arte din Rusia Pentru deosebită cultură a operelor grafice; 2002 – Titlul de caligraf și instituirea garniturii de litere Bogdesco în urma concursului Academiei de Arte din Sankt-Petersburg Arta caligrafiei.

Ilie Bogdesco a fost decorat cu medalia Gloria muncii, ordinele Drapelul Roșu de Muncă, Revoluția din Octombrie și Ordinul Republicii.

Artistul a decedat la 30 martie 2010 la Sankt-Petersburg. În confesiunile sale, Ilie Bogdesco menţiona: ”lustrațiile reprezintă o dimensiune plastică aparte în comparație cu limbajul scriitorului. Ele nu au menirea de a repeta întocmai conținutul operei, ci servesc la crearea unei atmosfere vizuale, imaginare a cărții, accentuând acele momente care au impresionat pictorul. Doar în cazul când artistul completează ideea cărții, contribuie la dezvăluirea esenței acesteia, el obține dreptul la propria opinie. Și doar atunci ilustrațiile capătă o viață proprie, aparte de soarta operei literare, devenind valori artistice”.

Cei interesaţi de arta plastică și, în special, de grafică pot vizita expoziţia până la 4 mai curent.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C R I U L E N I (I) Orașul Criuleni este situat în partea centrală a Republicii Moldova, pe malul drept al Nistrului, la 43 km est de Chișinău, reședinţă a raionului Criuleni din anul 1966. Localitatea se află la hotarul dintre zonele naturale Podișul Nistrului și Câmpia Nistrului Inferior. Aici cele mai mari înălţimi ating cotele 100-150 m deasupra nivelului mării. Văile și vâlcelele, pe alocuri înguste și adânci, cu pante abrupte și stâncoase, sălășluiesc râuleţe și pâraie care își poartă apele spre răsărit până în albia Nistrului. Prin fundacuri de hârtoape mai pot fi descoperite și astăzi mici crânguri, rediuri și huceguri, tot ce a mai rămas de pe urma Codrilor Orheiului de altă dată.

Lunca Nistrului păstrează și ea din loc în loc pădurici de plopi, sălcii și desișuri de răchită – habitatul multor păsări și animale sălbatice.

Vestigiile arheologice probează prezenţa omului în aceste locuri încă din paleolit și neolit. În preajma localităţii au fost descoperite vetre de așezări omenești din antichitate, din perioadele geto-dacă, daco-romană și romană timpurie. Reminiscenţele trecutului sunt o dovadă că strămoșii noștri se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor, vânatul, pescuitul, practicau și unele meșteșuguri necesare traiului. Monedele, obiectele de uz casnic și podoabele de fabricaţie străină sunt o dovadă că strămoșii noștri au trăit în pace și înţelegere cu vecinii, având cu ei legături obișnuite de viaţă, întreţinând contacte și raporturi comerciale și culturale.

Documentele istorice scrise sunt cele mai sigure mărturii ale trecutului.

Prima menţiune documentară despre vechiul sat Criuleni datează din anul 1607, când printr-un act domnesс se precizează hotarele satului Zolonceni

de la gura Răutului și când Nicoară Donici, pârcălab de Orhei, cumpărase atunci moșia acestui sat cu „100 de zloţi tătărești și trei cai buni”. Într-un hrisov din 24 octombrie 1616 se indică hotarele moșiei Ohrincea dinspre satele din apropiere Ustia și Criuleni: „din capul stâncii, în valea Răutului, până în hotarul Crivulenilor și satul anume Ustia, din valea Răutului, prin mijlocul apei în sus până în capul dealului, care vine și cade dreptu la Balta Pârlită, unde se numește Perișoara”.

Documentele de mai târziu se referă la vânzări și donaţii ale unor părţi din moșia Crivulenilor, beneficiarii acestora fiind Andrei Mihuleţ, pârcălab de Orhei (23 martie 1675), fostul clucer Donici (1 aprilie și 15 august 1679).

Printr-un document din 13 august 1735, Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, îi întărește lui Apostol Mihuleţ o parte din satul Crivuleni, danie a tatălui său Andrei Mihuleţ, „parte din vatra satului, din câmp, pomăt, apă și vad de moară”. O parte a moșiei satului Criuleni este vândută lui Andrei Drobuș la 27 octombrie 1756. În 1783 (iunie 21) și în 1785 (aprilie 13) Alexandru Ioan Mavrocordat întărește Sfintei Mitropolii din Iași ca să ia toate dările cuvenite din o jumătate din satul Criuleni din ţinutul Orheiului, precum și venitul din podul plutitor de pe Nistru. La 28 august 1785, același domn de ţară îi poruncește lui Ianache Razu, serdar de Orhei, și lui Ioniţă Ursoianu, fost al treilea logofăt, să hotărască jumătatea de sat care aparţinea Sfintei Mitropolii și să arăte cu ce moșii ale răzeșilor și mejieșilor se mărginește, „stâlpind-o din giurîmpregiur cu pietre de hotar”.

Documentele vechi nu ne vorbesc nimic despre provenienţa denumirii

satului. Aceasta însă poate fi dedusă pe bază de analogii toponimice.

Forma veche de atestare a denumirii Crivuleni ne trimite la o formaţie onimică cu sufixul -eni, care desemnează o comunitate de oameni trăitori pe moșia sau în satul unui oarecare Criv (Crivul), într-un caz, iar în alt caz, denumește oamenii originari dintr-un sat Criva sau așezaţi pe un loc numit Criva (eventul Crivaia, Crivoie, cf. slav. kривой „strâmb, cotit”). Vorba e că localitatea este situată la un început de o mare cotitură a Nistrului, care se întinde pe o curbă de aproximativ 15 km distanţă, ocolind un imens promontoriu de pe malul stâng al râului, dinspre satele Pârâta, Coșniţa și Doroţcaia. Ambele explicaţii însă sunt versiuni posibile, dacă ţinem cont de tradiţiile onimice autohtone și de poziţia geografică a localităţii.

Statisticile din trecut ne informează cu precizie asupra situaţiei economice și demografice a satului.

Recensămintele din anii 1772-1773 și 1774 conţin următoarele date: 39 de gospodării, inclusiv una a preotului Ioniţă, restul ale ţăranilor (Mafteiu Drăguș, Andrei fratele vornicului, Sava Druţă, Platon bejenar, Iacob Bărcuţă, Alexandru ginerele lui Drăgan, Constantin Sclifos, Ștefan Lupan, Sâmion Pavâl, Toader Drăgan, Toader Grecul, Sâmion fiul Solănăriţei, Carp grecul, Nistor fiul Solănăriţei, Nichita ginerele lui Zălotco, Agapii Ciorbă, Neculai Drăgan, Sâmion Ștefănică, Andrei ginerele lui Ermurachi Drăguș, Tănasă Drăguș, Ștefan Șerbul, Grigori Sclifos, Ștefan Sclifos, Arhirie Voluntar ș.a. Moșia aparţinea și atunci Mitropoliei din Iași.

Catagrafia Basarabiei din 1820 califică localitatea drept târgușor, pentru

care fixează următoarele: gospodării – 247, inclusiv 8 duhovnicești, 2 ale dvorenilor greci, 1 a negustorilor greci, 9 ale mazililor, 4 ale ruptașilor, 96 ale ţăranilor moldoveni, 35 ale evreilor, 5 ale surugiilor de la poșta din Criuleni și, în afară de acestea, o biserică de lemn cu hramul Sf. Marii Voievozi, o moară cu tracţiune de cai, 3 beciuri de piatră și 10 de lemn, 36 de magazii, 25 de cârciumi, 6 prisăci cu 663 de știubeie, care produceau anual 67 de puduri de miere și 8 puduri de ceară, 51 de parcele de vii și livezi, fânaţuri de pe care se recoltau anual 50 de scârte de fân, apoi 235 de cai, 429 de vaci, 366 de boi, 365 de vite cornute mici, 790 de oi, 246 de râmători (porcine).

Moșia satului se afla pe atunci în otcup (în arendă) cu 10.000 de lei pe an.

Mazilii erau persoane privilegiate, descendenţi ai unor familii boierești de rangul al doilea. Ruptașii formau un grup social de persoane privilegiate care plăteau dăjdii mai mici decât birul și care erau obligaţi să exercite anumite funcţii administrative. Surugii se numeau vizitiii de diligenţe și trăsuri care asigurau transportul că-

lătorilor și care conduceau vehiculele cu încărcături de poștă. Pe la Criuleni treceau două drumuri mari de poștă, care veneau unul din părţile sudului, iar altul de peste Nistru, ducând spre Orhei, pe valea Răutului, și spre Chișinău. Aici se afla o mare poștă de șleah, un punct de control în preajma Vadului de la Nistru, trecerea peste râu făcându-se pe un pod plutitor (umblător). Paza drumurilor, a trecătorii și a poștei era asigurată de o ceată de ostași originari de prin satele apropiate.

Câteva date informative pe care ni le pune la dispoziţie recensământul din 1835: 240 de familii cu 955 de locuitori (484 bărbaţi și 471 femei), dintre care 18 familii de mazili cu 88 de suflete, 9 familii de ruptași cu 35 de suflete, 142 de familii de ţărani cu 540 de suflete, 71 de familii de evrei cu 292 de suflete. Moșia aparţinea moșierului Egor Vartolomeu.

(Citiţi continuarea în numărul următor al ziarului FLUX.) Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse 5 APRILIE 2013

Cine vrea să slăbească trebuie să îşi controleze emoţiile

Usucă pielea, provoacă depresii, iritaţii şi cancer Nu există casă din care să lipsească săpunul. Deși rafturile magazinelor sunt pline de tot felul de săpunuri, de la unele foarte ieftine la scumpe, de geluri antibacteriene, șerveţele umede, cu toate aromele posibile, e bine să nu ne lăsăm păcăliţi și să citim atent etichetele, scrie evz.ro

Pericolele din clabuc Săpunurile usucă pielea, dar acesta e cel mai mi-

Acest aspect este adesea neglijat când se începe un regim de slăbire, care se bazează, în general, numai pe ”aporturile și cheltuielile calorice”. Și acest lucru este important, dar nu suficient, în orice caz nu pentru toţi. În cadrul unui studiu realizat la iniţiativa Asociaţiei americane de Psihologie au fost chestionaţi 1.500 din membrii săi, invitaţi să arate cum procedează cu pacienţii lor care vor să slăbească și apoi – lucru mai complicat – cum îi fac să se menţină.

Rezultatul arată că jumătate din ei acordă la fel de multă importanţă înţelegerii și gestionării ”alimentaţiei emoţionale” (legate de stres, pierderea controlului, impulsivităţii etc.) ca și practicării unei activităţi fizice și reducerii aporturilor calorice. Mulţi au spus că au experimentat cu succes abordări cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau meditaţia în deplină conștiinţă, insistând pe importanţa programelor de motivare, de planificare a obiectivelor și de sprijin emoţional. În orice caz, pentru garantarea reușitei, cine vrea să slăbească este bine să nu se lanseze singur în această aventură, sfătuiește passionsante.be.

Agerpres.ro

FLUX

ADEVĂRUL DESPRE UN PRODUS PE CARE ÎL FOLOSIM ÎN FIECARE ZI:

Chiar dacă spălarea cu apă și săpun este cea mai eficientă și sănătoasă metodă de curăţire și de eliminare a bacteriilor, specialiștii au demonstrat că procedura e în egală măsură periculoasă, deoarece aproape toate săpunurile preparate industrial și vândute sub branduri de renume, conţin substanţe toxice.

Pentru a slăbi nu sunt suficiente reducerea cantităţii de alimente consumate și exerciţiile fizice. Este neapărat necesar și controlul emoţiilor, arată un studiu american menţionat de passionsante.be.

13

nor inconvenient, spun medicii. Unul din vinovaţii principali al acestor efecte este alcaliul, care poate cauza și iritaţii foarte puternice. Alte ingrediente sunt cu adevărat periculoase. A-pirina, au dovedit cercetătorii, poate afecta sistemul imunitar.

A-terpinololul este extrem de iritant pentru membranele mucusului, poate cauza edem și dificultăţi de respiraţie. Benzaldehida este un narcotic și un anestezic care poate cauza o depresie la nivelul sistemului nervos central. Când este inhalat, poate produce ameţeli, vărsături și scădere bruscă de tensiune.

Acetatul de benzil este o altă substanţă iritantă prezentă în săpunuri, extrem de iritantă pentru ochi și plămâni și, în plus, cunoscută drept cancerigenă, studiile dovedind că e asociată neoplasmului de pancreas.

Linalolul este un narcotic care primejduiește funcţia respiratorie și activitatea motorie. Lauril-sulfatul de sodium (LSS), folosit pentru a îmbunătăţi absorţia altor chimicale, distruge grăsimile și pune în pericol abilitatea pielii de a rămâne hidratată. E clasificat drept ”mutagen”. Cu alte cuvinte, poate altera materialul genetic al celulelor.

LSS-ul a fost folosit în studiile japoneze pentru a avansa mutaţiile bacteriene. Triclosanul este un antibacterian și un ”mutagen” foarte ușor absorbit prin piele, iritant pentru ochi și asociat cu un cauzator de probleme la ficat.

Culorile adăugate săpunului, deși sunt, în gene-

ral, permise, sunt suspectate de medici ca fiind cancerigene, toxice și de faptul că pot trece de placenta unui copil nenăscut: Blue Aluminum Lake 1 and 2, Red No. 19, Aluminum Lake, Zirconium Lake sau Yellow No. 8.

Ce e de făcut Medicii recomandă să folosim săpunuri naturale.

Săpunurile naturale conţin uleiuri pe bază de vegetale, ca, de exemplu, uleiul de măsline, de soia, de cocos în defavoarea celor animale sau din petrol.

Săpunurile naturale conţin, de asemenea, uleiuri vegetale necesare, nu parfumuri, arome și alţi coloranţi sintetici. Uleiurile naturale îndeplinesc două roluri: ele oferă igienă, curăţare de calitate superioară și, în același timp, dau pielii hidratare într-un mod natural.

STUDIU

Sedentarismul poate avea cauze genetice Plăcerea de a practica exerciţii fizice poate fi determinată genetic, spun cercetătorii americani de la Universitatea de Stat din Iowa, al căror studiu ar putea explica motivele pentru care unele persoane se simt euforice după ce fac sport, în timp ce altele urăsc acest lucru.

ciţiilor fizice, în timp ce altele au un nivel de tolerare a durerii foarte scăzut și ar putea să se simtă groaznic din cauza oricărui efort fizic, inclusiv prepararea unei mese.

Efectele asupra organismului în urma practicării exerciţiilor fizice transpiraţie, inflamaţii, durere - pot declanșa răspunsuri variate în creie-

rul unei persoane, iar aceste reacţii pot fi genetice, spune psihologul Panteleimon Ekkekakis, unul dintre autorii acestui studiu.

La acest studiu au participat persoane cărora le-a fost evaluată starea psihică după practicarea exerciţiilor fizice. Voluntarii au fost rugaţi să facă exerciţii fizice până când au

Potrivit unui studiu citat de dailymail.co.uk, reacţiile organismului în ceea ce privește practicarea exerciţiilor fizice ar putea fi determinate în proporţie de 50% de activitatea genetică.

Astfel, spun autorii acestui studiu, unele persoane sunt “masochiste în mod benign” și resimt plăcere când simt durere după practicarea exer-

Un medicament banal poate reduce considerabil riscul cancerului dacă este luat o dată pe lună Conform cercetătorilor de la Universitatea Queen, o singură pastilă pe lună poate face minuni în ceea ce privește prevenirea dezvoltării tumorilor canceroase.

Mai exact, oamenii de știinţă sugerează că dozele regulate de aspirină pot reduce cu 22% riscul cancerului în gât sau la cap. Efectele au fost observate mai ales în cazul persoanelor cu vârste între 55 și 74 de ani.

Se știe deja că în cazul persoanelor de vârstă mijlocie, aspirina ajută în prevenirea infarctului și a accidentului vascular.

O altă cercetare care a inclus 60.000 de femei a scos în evidenţă faptul că dozele regulate de aspirină reduc cu 21% riscul melanomului, cea mai agresivă formă de cancer de piele. În fiecare an sunt depistate peste un milion de cazuri de cancer de piele, iar cea mai gravă formă este melanomul, care apare, de obicei, ca un nodul sau o pată multicoloră, cu margini neregulate, care poate sângera sau forma cruste.

Deși cancerele de piele sunt aproape întotdeauna vindecabile dacă sunt detectate și tratate din timp, cea mai sigură măsură de apărare împotriva acestora o reprezintă prevenirea lor de la bun început.

Doctorulzilei.ro

Gandul.info

Efectele nedorite ale saunei. Cum sunt afectaţi bărbaţii care obişnuiesc să meargă la saună Subiecţii studiului au petrecut la saună câte 15 minute de două ori pe săptămână, pe o perioadă de trei luni în care le-a fost monitorizată calitatea spermei. Specialiștii au constatat că, la finalul studiului, calitatea spermei participanţilor era mai scăzută decât la început și că aceasta a revenit la normal la șase luni de la încetarea experimentului, scrie dailymail.co.uk.

Potrivit cercetătorilor, în timpul saunei, temperatura scrotului crește cu până la trei grade celsius. “Testiculele atârnă de corpul bărbaţilor pentru a se răcori, iar, în cazul celor ale căror testicule nu au coborât în scrot, sperma poate fi infertilă”, afirmă doctorul Andrew Kramer, urolog la University of Maryland Medical Centre. Acesta adaugă că bărbaţii care folosesc sauna se confruntă și cu modificări ale ADN-ului spermei.

“Folosirea excesivă a saunei, mai ales în Ţările Nordice, este una dintre cauzele numărului mare de infertilitate masculină și se impune astfel

ajuns la epuizare, concretizată în dificultăţi respiratorii mari. Unii dintre participanţi s-au simţit din ce în ce mai euforici pe măsură ce practicau exerciţiile fizice, în timp ce alţii s-au simţit din ce în ce mai rău psihic și au abandonat foarte repede experimentul.

Cercetătorii au descoperit că toleranţa la factorii care produc durere în cazul exerciţiilor fizice poate fi determinată genetic în proporţie de 50%. Ei mai spun că unele persoane nu sunt leneșe, ci, pur și simplu, au un nivel mai scăzut de toleranţă la durere.

Oamenii se pot ajuta însă, de exemplu, de muzică pentru a-și depăși limitele fizice.

luarea de măsuri în schimbarea stilului de viaţă”, spun autorii cercetării. Aceștia adaugă că, în ţările unde sauna este des folosită, specialiștii ar trebui să atragă atenţia asupra efectelor, prin amplasarea, la loc vizibil, a unor panouri sau pliante informative.

Dar calitatea spermei poate fi afectată și de căldura degajată de laptop, ajungând până la instalarea infertilităţii, au arătat studii anterioare. Potrivit datelor recente, cazurile de infertilitate la bărbaţi au crescut cu până la 38% în ultimii zece ani, principalele cauze fiind legate de stilul de viaţă și de alimentaţie.

O cercetare recentă, efectuată în Spania, a evidenţiat faptul că până și bărbaţii tineri se confruntă cu probleme de calitate a spermei, care scade cu aproximativ două procente în fiecare an, situaţia fiind alarmantă, spun specialiștii, care atrag atenţia asupra faptului că s-ar putea ajunge în timp la infertilitate.

Mediafax.ro

Propunem atenţiei Dumneavoastră următoarele SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate și plicuri; 4. Servicii de imprimare rapidă la rezograf în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate (EPSON L800); 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 1 leu/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 022 23 33 56 e-mail: mihaib128@gmail.com

FLUX 8

14

Programe

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Documentar.

“Vedetele jazzului. Gillespie”. 18.25, 21.50, 3.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 18.30 Desene animate. “Farhat”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 Templul muzicii.

23.00 Handbal. Turneul Internaţional “Cupa Independenţei 2013”. “Olimpus 85” - “Handbal Ploiești” (România). 0.25 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Profil de savant. 1.15 Cultura azi.

5.10 Respiro. Program muzical. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Wild Wild West (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4460 15:00 Film: Fraierul 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.22, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Елена Великанова, Кирилл Сафонов, Наталья Рудова в многосерийном фильме “Условия контракта” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 11.10 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:34 UN BEAU JOUR...

BARBARA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LOUIS XVI, L’HOMME QUI NE VOULAIT PAS ETRE ROI 16:34 D’EST EN OUEST 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 20:59 FLASH INFO 21:02 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER : CHAMONIX-ZERMATT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 ALEXANDRE LE BIENHEUREUX 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES JARDINS D’HISPANIOLA

5 APRILIE 2013

9

Marţi APRILIE

10

Miercuri APRILIE

11

Joi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Cinemateca universală. 6.25 Săptămâna sportivă. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.40 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.25, 21.45, 3.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10 Desene animate. “Farhat”. 14.05 Desene animate. “Sandocan”. 14.30 Ring Star. 15.30 Handbal. Turneul Internaţional “Cupa Independenţei 2013”. Finală. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. Program muzical.

18.00 Gagauz ogea. 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Cinemateca universală.

1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 Respiro. Program muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Onomastica umorului.

Program umoristic. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 1.00 Tezaur. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Pocahontas”. 13.35 Desene animate. “Sandocan”. 14.05, 22.20, 3.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.45 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. Glebus Sainciuc, artist plastic. 22.30 “Mi-e dor de tine”. Spectacol aniversar al compozitorului și interpretului Valentin Dragomir. 23.25, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.10 Program muzical. 1.20 Erudit-cafe. Concurs.

5.10 Respiro. Program muzical. 5.20 Săptămâna sportivă.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.05 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Febra disco (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4462 15:00 Film: Buffy, vânătoarea de vampiri 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.5, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.2, an 7 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Buffy, vânătoarea de vampiri (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4463 15:00 Film: Călătorie spre centrul Pământului 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.6, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.6, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Edison, un oraș corupt 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Fraierul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4461 15:00 Film: Febra disco 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Dexter, ep.1, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Елена Великанова, Кирилл Сафонов, Наталья Рудова в многосерийном фильме “Условия контракта” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Лиллехаммер” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.10, 3.15, 4.20, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.50, 4.05, 5.10, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. “Borussia Dortmund” - “Malaga”. 1.25 Filmoteca veselă.

2.00 Nocturne.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:13 À TABLE ! 10:38 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LA VOIE DU PÔLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN FLIC 16:31 FLASH INFO 16:33 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA NOUVELLE ÈVE 21:07 LA VIE FACILE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 22:46 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 23:36 ACOUSTIC 0:03 TV5MONDE LE JOURNAL 0:13 LE JOURNAL DE LA RTS 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URGENCES À DAVOS

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Елена Великанова, Кирилл Сафонов, Наталья Рудова в многосерийном фильме “Условия контракта” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Среда обитания 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.10, 2.40, 4.45 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.15, 4.20, 5.35, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 14.35 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.05, 6.00 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal.

Champions League. 21.45 Fotbal. “Barcelona” - “Paris SaintGermain”. 3.15 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:06 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:34 EDDY MITCHELL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA GLOIRE DE MON PÈRE 16:48 TUURNGAIT 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 AÏCHA 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 NICOLAS LE FLOCH 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 URGENCES À DAVOS

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Global 3000”. 10.25, 21.50, 3.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.20 Portrete în timp. Iurie Tăbârţă. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.50 Legendele muzicii. 1.00 La noi în sat. 5.10 Music Mania.

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Елена Великанова, Кирилл Сафонов, Наталья Рудова в многосерийном фильме “Условия контракта” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Премьера. “Политика с Петром Толстым” 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.25, 4.15, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 14.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 5.55 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 JARDINS & LOISIRS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:32 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AÏCHA 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 20:23 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN CRIME AU PARADIS 23:34 SAINT-VALENTIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 UN BEAU JOUR... BARBARA 2:47 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 URGENCES À DAVOS

Programe 5 APRILIE 2013

12

Vineri

13

APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 16.55, 3.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Русский мир. 14.10 Portrete în timp. 14.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

16.15 Documentar. “Acceptare”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.50 Medalion muzical.

1.05 Chișinăul de ieri și de azi. 1.20 Templul muzicii. 5.10 Respiro.

Program muzical.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Călătorie spre centrul Pământului (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4464 15:00 Film: Un detectiv irezistibil 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды” 23:50 “Вечерний Ургант” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 Нонна Мордюкова, Владислав Дворжецкий в фильме “Возврата нет” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 04:40 Cериал “Гримм” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.25, 4.15, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 16.45, 17.50, 4.10, 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEKEND 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 15:51 LE ROMANCIER MARTIN / HÉLOÏSE 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 UN FLIC 23:30 ÉCHO-LOGIS 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 DÉSOBÉIR - ARISTIDES DE SOUSA MENDES 2:32 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URGENCES À DAVOS

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă APRILIE

14

APRILIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Primăvara sub supraveghere”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie!

Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Profil de savant. Leonid Culiuc.

13.10, 23.35 Documentar. “Euromaxx”. 13.40 Chișinăul de ieri și de azi. 13.55, 18.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. V.Colin, meșterul popular. 15.00 Cultura azi. 15.45 Evantai folcloric. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.00, 23.20, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15, 19.50 Clubul de Dans Sportiv “Codreanca” - 40 ani de activitate. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 21.20 55 ani împreună cu Moldova 1. Show muzical dedicat aniversării TVM. 23.35 Documentar. “Euromaxx”.

0.15 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Dor. Program muzical. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.30 “Alter ego”. Film-spectacol. Regia N.Scorpan.

5.15 55 ani împreună. “A fost odată...” Ștefan Petrache.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste si lupta 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Prietenul meu, ghepardul 15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Afaceri neterminate 22:15 Film: Star Trek: Un nou început 00:45 Explore Midnight 01:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Prietenul meu, ghepardul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Film: Copilul de aur 18:00 Romania, te iubesc!

19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Îngeri și demoni 23:15 Film: Caut cavaler de onoare 01:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 01:35 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:35 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55, 2.00 Ne vedem la TVR. 14.00 Telejurnal. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 6.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.40, 3.40 Reporter. 4.05 Teleenciclopedia.

4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEFD’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:27 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:11 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:56 RUGBY - TOP 14 16:57 RUGBY - TOP 14 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CHAMPS-ELYSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 RODIN, LA PORTE DE L’ENFER ET LA PASSION DU CORPS

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:00 Новости 06:10 “Цыганская страсть” 07:05 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме “Укрощение огня”. Часть 2-я 08:20 Teleshopping 08:35 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Елена Проклова, Андрей Миронов в фильме “Будьте моим мужем” 13:40 Евгений Леонов, Юрий Яковлев в фильме “Кин-дза-дза!” 15:55 “Форт Боярд” 17:20 “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Большая разница ТВ” 00:35 “Познер” 01:30 Чарли Шин в комедии “Горячие головы” 02:45 Мэрилин Монро, Ив Монтан в фильме “Давай займемся любовью” 7.00, 19.00, 0.15, 1.50, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 15.00, 19.30, 23.00, 0.40 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.25 Teleenciclopedia.

16.00 Filmoteca veselă. 16.35 Parteneri de week-end. 17.10 Ne vedem la TVR. 2.15 O dată’n viaţă. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:12 WAKFU 11:35 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:09 SCIENCE OU FICTION 12:35 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:01 JOUR DE RUGBY 13:45 SAUVETEURS DES MERS 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE CHÂTEAU DE MA MÈRE 23:36 NUIT BLANCHE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT ! 1:54 UN CRIME AU PARADIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 7.45 Vedete la bis. 8.45 Documentar. “Primăvara sub supraveghere”. 9.40 Cinemateca universală. 10.00 Știinţă și inovare.

10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Andrei Strâmbeanu, poet. 12.00 “Alter ego”. Film-spectacol. Regia N.Scorpan. 12.45 Legendele muzicii. 12.55, 20.50, 3.50 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 13.00 Rugby. Preliminariile Campionatului European. Moldova - Polonia. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. Program muzical.

14.45 Vasile Zagorschi. “Stanţe”. Interpretează Orchestra Companiei “Teleradio-Moldova”, dirijor G.Mustea. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30, 1.30 ARTelier. Victor Guţu. 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 55 ani împreună. “A fost odată...” Ștefan Petrache.

23.00 Documentar. “Japonia, împăratul și armata”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Portrete în timp. 2.15 I.Nichit. “Coridorul morţii”. Spectacol. 3.20 Focus.

Magazin TV. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

06:00 Новости 06:25 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме “Укрощение огня”. Часть 1-я 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Виктор Черномырдин. “В харизме надо родиться” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Абракадабра” 14:25 Премьера. “Пробка в голове” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 Василий Шукшин в фильме “Калина красная” 17:25 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 20:00 Премьера. “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 “Что? Где? Когда?” 00:35 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:20 Стив Карелл в фильме “Ужин с придурками” 03:05 Александр Абдулов, Ирина Метлицкая, Сергей Маковецкий, Ирина Розанова в детективе “Черная вуаль” 04:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:55 Cериал “Гримм”

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

5-12 aprilie Berbec Vezi obstacolele din calea progresului tău sau a independenţei pe care ţi-o dorești și îţi dai seama că nu e suficient să visezi, trebuie să te și pregătești.

Taur Te simţi responsabil pentru problemele unor apropiaţi și te implici mai mult decât trebuie în viaţa lor. Cu siguranţă vor apărea și reacţii care nu îţi vor plăcea.

Gemeni Ai putea obţine ajutorul financiar sau de altă natură, de care ai nevoie acum. Poate veni de la un coleg, de la un superior sau de la o rudă care îţi este dragă.

Rac S-ar putea să existe mai multe situaţii care nu îţi sunt pe plac decât cele care îţi vor aduce bucurie. Dar nu se anunţă complicaţii mari, încât să te simţi răscolit.

Leu În săptămâna ce urmează pune accentul pe muncă și pe îngrijirea personală. Există, în planul secund, pentru cei interesaţi și ocazia de a descoperi secrete de familie.

Fecioară E posibil ca abia acum să îţi dai seama de ce anumite decizii de-ale tale au fost greșite, mai ales cele legate de relaţiile cu cei dragi.

Balanţă Ai șansa unor discuţii foarte utile cu membrii familiei, care poate nu vor fi deosebit de plăcute, dar te vor ajuta mult. Te poţi elibera de anumite griji.

Scorpion Tensiunea din anturaj va mai scădea spre sfârșitul săptămânii, dar până atunci vei avea de suportat întâlniri stresante, schimburi de replici acide sau lipsite de bun-simţ.

Săgetător Te interesezi de bani și de orice altfel de resurse care îţi pot asigura un nivel de confort. Muncești mult, cu drag și spor, mai ales când ești suficient de motivat.

Capricorn Ești invitat, în contextul actual, să iei decizii mature, cu maximă responsabilitate, mai ales cele legate de viaţa personală și de relaţiile sentimentale.

Vărsător Ai nevoie de o analiză sinceră a posibilităţilor de care dispui acum. Orgoliul nu își are locul în astfel de moment, indiferent cât ai încerca să îţi maschezi slăbiciunile.

Peşti O perioadă în care vei putea remarca o anumită răceală din partea unor rude sau a unor prieteni. Dialogurile se pot limita la cereri de ajutor, de o parte sau de alta.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 629 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

5 APRILIE 2013

GENERAŢIA 2002

Doina Malţev: „Cred că este la îndemâna oricui să fie bun” Radioasă și extrem de pozitivă, Doina Malţev, tânăra originară din Chișinău, locuiește de cinci ani în ClujNapoca, România. Doiniţa, așa cum prietenii sunt obișnuiţi să-i spună, cu zâmbetul ei molipsitor și sincer, este o fată ambiţioasă, inteligentă și profund atașată de valorile creștine. Are și o pasiune deosebită pentru limba spaniolă.

Vă invităm să o cunoașteţi.

- Doina, mulţumim pentru faptul că ai acceptat să ne acorzi acest interviu. De câţiva ani locuiești la Cluj. Te rog să ne povestești cum ai ajuns acolo.

- Locuiesc de mai bine de cinci ani în Cluj-Napoca. Am ajuns în România pentru că aplicasem pentru una din bursele de studiu oferite de statul român studenţilor din Republica Moldova.

- Ești originară din Chișinău?

- Da. Am locuit în Chișinău dintotdeauna. Când încă eram la scoală, vedeam o mulţime de studenţi care se întorceau din satele lor ca să reînceapă orele, însă pe mine mă cuprindea o bucurie la gândul că eu nu voi pleca într-o altă localitate la studii.

Dar iată că am plecat, și am plecat chiar un pic mai departe.

- Consideri Clujul unul dintre cele mai frumoase orașe. Așa e? Care a fost momentul care a produs contactul? Totodată, vreau să te întreb dacă te vei stabili acolo.

- Pentru mine Clujul este unul dintre cele mai frumoase orășele din România. Deși la început nu îi observam frumuseţea, agăţându-mă de amintirile de acasă, de locurile și de oamenii de care îmi era dor, pe parcurs am ajuns să îl îndrăgesc. Străzile mici și înguste îmi deveniseră prietenești.

Nu mi-am propus neapărat să rămân la Cluj, poate că mă voi întoarce acasă sau mă voi stabili în altă parte.

- Știu că ai o predilecţie deosebită pentru limba spaniolă. De la cine te-ai „molipsit”, dacă pot spune așa?

- Am început să studiez limba spaniolă din clasa întâi, dat fiind faptul că părinţii mă înscriseseră la Liceul român-spaniol „Miguel de Cervantes Saavedra”. Dar abia prin clasa a cincea am dat de gustul acestei limbi. Au urmat pregătirile pentru examenele internaţionale de competenţă lingvistică și participările la olimpiadele republicane, de unde reveneam cu locurile întâi sau doi.

- Cineva dintre prietenele tale spunea despre tine că „bunătatea ta întrece orice măsură”. Ce presupune pentru tine noţiunea de „bunătate”?

- Nu mă miră ca aceste cuvinte să vină din partea prietenilor mei, dat fiind faptul că ei mă văd cu ochi buni, deși este exagerat spus. Cred că este la îndemâna oricui să fie bun, să arate compasiune și milă pentru un om necăjit, să îi întindă o mână de ajutor și să-i spună un cuvânt de alinare. Un gest care vine din inimă și se face fără interese nu poate fi trecut cu vederea.

toată viaţa să fim prezenţi în Hristos. Tu ești genul de trăitor modern al Ortodoxiei. În acest sens, vreau să te întreb dacă mai poate omul contemporan să reziste tentaţiilor modernităţii.

- Cred că firea umană a avut parte de tentaţii dintotdeauna. Contează să știm ce vrem cu adevărat și spre ce tindem. Eu nu pot vorbi despre acest aspect decât din experienţa proprie. Pe mine m-au ajutat să-mi fac ordine în gânduri acele discuţii cu semeni de-ai mei care se ţineau la o bisericuţă din Cluj. Este important ca noi, tinerii, să avem un punct de reper la care să ne întoarcem, mai ales, în momentele grele. Suntem în Postul Paștelui și este perioada în care încerc să ţin cont de gândurile, cuvintele și faptele mele și să nu îl judec pe cel de lângă mine pentru acţiunile sale. Și asta pentru că nu știu ce l-a determinat să procedeze într-un anumit fel.

-

- Și dacă tot suntem în Postul Mare, vreau să te întreb despre o altă pasiune de-a ta: încondeiatul ouălor. Ai și o colecţie, nu?

- O minicolecţie, mai bine spus. Înainte de sărbătoarea Învierii Domnului îmi face plăcere să îmi rezerv timp pentru a încondeia niște ouă – o tehnică pe care am deprins-o la un atelier de la o bisericuţă din Cluj.

La început, eram plină de îndoieli asupra capacităţii mele de a lucra cu dibăcie un ou, dar mi-am dat seama că nu este atât de complicat precum pare. Este nevoie de puţină răbdare și voinţă.

ANIVERSARE

40 de ani de telefonie mobilă

- Părintele Arsenie Papacioc spune că trebuie să ne străduim ca

Acum despre cărţi bune. Ce-ţi place să citești? Consideri că tinerii de azi neglijează această ocupaţie?

- Nu cred că tinerii ar neglija cititul, pur și simplu, suntem în căutare de ceva care să ne atragă cu adevărat atenţia. Indiferent de cât de rapid avansează tehnologia, aceasta nu poate lua locul unei cărţi tipărite și a plăcerii de a simţi paginile printre degete.

Tocmai am terminat de citit trilogia „Jocurile foamei”, de Suzanne Collins. Lectura acestor cărţi m-a fascinat și mi-a amintit de perioada din liceu în care stăteam până târziu ca să termin de citit romanele preferate.

Telefonia mobilă a sărbătorit miercuri, 3 aprilie, 40 de ani de existenţă, primul apel de pe un telefon mobil fiind efectuat în 3 aprilie 1973 la New York de pe un “celular” cu greutatea de 1 kilogram, înălţimea de 25 de centimetri și o baterie capabilă de 35 de minute de convorbire după 10 ore de încărcare.

Pe 3 aprilie 1973, Martin Cooper, inginer la Motorola, a efectuat la New York primul apel de pe un telefon mobil, către sediul companiei concurente AT&T. “Am sunat să văd dacă mă auziţi bine la celălalt capăt al liniei”, i-ar fi spus Cooper interlocutorului de la AT&T în timpul apelului istoric.

Primul telefon cu adevărat mobil, care să

- Familia ta e în Moldova? Cât de des vii să-i vizitezi pe ai tăi?

- Da, părinţii mei sunt în Chișinău, dar ne vedem destul de des, dorul ne aduce împreună. De cele mai multe ori, eu și sora mea (care-și face studiile tot în Cluj-Napoca) mergem acasă, dar și părinţii noștri vin să ne viziteze. Și nu e bucurie mai mare decât să fim cu toţii împreună.

- Care este experienţa ta cu familia creștin-democrată?

- Eram în ultimul an de liceu și împreună cu o prietenă am decis să mergem la Ziua Porţilor Deschise, eveniment ce îl organiza Noua Generaţie în parcul central. Nu am stat mult pe

poată fi ţinut în mână, a fost Motorola DynaTAC 8000x, alintat la acea vreme cu porecle precum “cărămida” sau “pantoful”. Pe lângă mărimea, greutatea și funcţionalitatea primitive din perspectiva utilizatorului modern de smartphone, primul telefon mobil avea și un preţ descurajator pentru cea mai mare parte a populaţiei, de aproape 4.000 de dolari. Anterior, apelurile fără fir necesitau aparate de mărimea unei serviete.

Succesul invenţiei a încurajat investiţii masive în această tehnologie, care a evoluat treptat, transformându-se mai întâi într-o industrie de larg consum și culminând cu smartphone-ul. În prezent, telefonul mobil oferă, pe lângă apelurile de voce, posibilitatea de a efectua

CMYK

gânduri și m-am înscris în organizaţie, ca mai apoi să iau parte la diverse activităţi. Deși eram în preajma bacalaureatului și mă pregăteam și pentru un examen la spaniolă, mergeam după ore la NG pentru că mă simţeam utilă și binevenită într-un mediu plin de tineri cu interese asemănătoare cu ale mele. A fost o perioadă în care am avut ocazia să cunosc o mulţime de oameni și să învăţ lucruri care mi-au prins bine mai târziu.

- Mulţumim, Doina. Numai bine!

- Vă mulţumesc și eu și vă urez toate cele bune.

Cluj-Napoca, România Lucia CUJBĂ, FLUX

apeluri video, de a trimite și primi mesaje, acces la internet, conţinut multimedia, ceas deșteptător, hărţi și navigare GPS, calendar, agendă, jurnal, jocuri, aplicaţii software de divertisment sau orientate către productivitate, posibilitatea de a face poze și înregistra videoclipuri.