Ziarul Flux, Ed. 25 (901)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 5 iulie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 5.07.2013

Sf. Mc. Eusebie, Ep. Samosatelor, Zenon și Zina Maxima zilei “Omul care se lasă înlănțuit de o pasiune nu mai are aceeași putere pentru a-și împlini îndatoririle sale ca și pentru a se opri de la ceea ce trebuie ocolit”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.3118 1 Dolar american ............. 12.5268 1 Leu românesc ................. 3.6601 1 Rublă rusească ............... 0.3808 Timpul probabil:

Socrates

5.07.2013

6.07.2013

Noros, 17 29 0C

Noros, 17 27 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Titus CORLĂŢEAN:

În Europa e greu să mergi împotrivă, dar trebuie să o facem

Fondat în 1995 z Nr. 25 (902)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

XXX

(citiţi pag. 7)

Carnagiul din Armata Naţională 4

PAGINA

LANSARE

„Istoria istoriilor mele”, o carte de o sinceritate durută, dezarmantă

5

PAGINA

SOCIAL

XXX

Agricultura moldovenească, între secetă şi inundaţii

8

PAGINA

OPINII

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

ª078 488 488 Persecuţia politică a avocatului Andrei Năstase

str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

Nicolas Bernard-Busse, primul deţinut politic din Franţa În Franţa, mai ales de când a devenit socialistă, nu oricine este arestat, pentru faptele lui, sau este pedepsit cu privarea de libertate. Nu! De ceva timp, autorităţile și justiţia franceză sunt mai înţelegătoare faţă de cei ce greșesc sub o formă sau alta, mai permisive cu cei ce încalcă legea, mai blânde cu infractorii, mai umane cu cei ce-și fac dreptate singuri sau măcar încearcă.

Continuare în pag. 8

(citiţi pag. 2-3)

Transparenţă cu ușile închise Noua coaliţie a ridicat secretomania la rang de politică de stat. Nu că ne-ar interesa pe ce motive se ceartă acum aliaţii sau ce ţepe își mai pregătesc unii altora. Dar atunci când este vorba de politica statului, de deciziile importante care se iau, de măsurile care urmează a fi implementate, pentru ca să ne fie nouă, nerecunoscătorilor și cârtitorilor, mai bine, atunci parcă am avea și noi dreptul să știm câte ceva. Guvernanţii cred însă altfel.

Transparenţa este unul din principiile speciale, consfinţite în acordul de constituire a Coaliţiei. Doar că la acest principiu s-a ajuns în cadrul unor negocieri secrete, purtate, după cum vă mai amintiţi, în condiţii obscure, la miez de noapte, departe de ochii și urechile lumii. Exact așa cum promitea fostul premier Vladimir Filat, care afirma că negocierile privind crearea noului Guvern vor fi „un adevărat test de maturitate politică” și promitea să facă publice rezultatele în urma fiecărei runde de negocieri, ca să se vadă clar cine și ce interese promovează.

Până la urmă, cum au fost negocierile așa s-au dovedit a fi și „principiile”. Pentru că cei care și-au „asumat responsabilitățile” s-au obligat cu strășnicie să ţină în mare taină tot ce se întâmplă în interiorul „frăţiei”, să nu scoată gunoiul din casă și să nu se amestece

CMYK

pe unde nu le fierbe oala și nu le-au fost delegate responsabilităţile. Adică, transparență generală.

Ultima mostră de punere în aplicare a principiului transparenţei totale și până la capăt s-a produs pe data de 3 iulie, când Cabinetul de Miniștri a aprobat proiectul de lege ce prevede operarea unor modificări în urma cărora ședinţele Guvernului se vor desfășura în regim închis.

Potrivit liderului fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, proiectul în cauză a fost elaborat după examinarea practicilor privind desfășurarea ședințelor Executivului din mai multe țări. Iar modificările sunt necesare nu pentru că guvernarea ar avea ceva de ascuns, ci pentru că miniștrii nu se pot afirma din plin și nu pot delibera mai activ, fiind stânjeniţi de camerele de filmat. Și ministrul Justiției, Oleg Efrim, crede că în cadrul unor ședinţe închise, miniștrii se vor concentra pe esenţa proiectelor dezbătute și nu se vor gândi cum să arate bine în faţa camerelor de luat vederi. Putem bănui că până acum membrii Executivului se uitau mai mult în oglindă, decât la șeful de Cabinet.

Transparenţa urmează să fie asigurată prin plasarea proiectelor examinate

și a proceselor verbale ale ședinţelor pe pagina web a Guvernului, prin intermediul comunicatelor de presă și a declaraţiilor de după ședinţele de Guvern. Iniţiativa grupului de deputaţi democraţi și liberal-democraţi urmează a fi adoptată și de Parlament.

De menționat că proiectul a primit aviz negativ la Comisia Juridică.

Deputații comuniști și liberali au acuzat guvernarea că vrea să ia decizii „sub plapumă”.

La fel de „transparente” au fost și unele ședinţe ale Parlamentului în cadrul cărora au fost dezbătute probleme extrem de importante pentru societate.

Cu ușile închise au discutat legislatorii situaţia din regiunea transnistreană.

Deputaţii comuniști nu au fost de acord cu decizia majorităţii parlamentare, iar ședinţa s-a soldat cu scandal. Aceștia au deschis ușile și au îndemnat presa să intre în sala de ședinţe a Parlamentului.

Tot cu ușile închise a fost audiat și raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia de la Banca de Economii și din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, o chestiune de maxim interes pentru populație.

“Nu vor ca să audă poporul cum se fură banii și să intre în panică”, a decretat atunci liberalul Mihai Ghimpu, îngrijorat că, în scurt timp, nici ședințele Parlamentului nu vor mai fi transmise în direct. Ședințele Guvernului au devenit publice din mai 2008, în perioada guvernării comuniste.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

2

Şocant 5 IULIE 2013

Marinuţă minte sau e prost re(in)format! În urma neclarităților, dar și a necoincidențelor între declarațiile făcute de rudele decedatului și cele ale responsabililor de la Procuratură, deschide.md a solicitat opinia unui medic legist care a dorit să-și păstreze anonimatul.

După o analiză minuțioasă a pozelor cu cadavrul, medicul legist a declarat pentru deschide.md că vânătăile de pe fața tânărului par să fi apărut în urma unor lovituri, ceea ce ar însemna că acesta a fost bătut înainte de a muri. Rănile nu par să fi apărut în urma convulsiilor în momentul în care acesta s-ar fi strangulat, a mai specificat expertul medico-legal.

Amintim că săptămâna trecută, ministrul Apărării, Vitalie Marinuță, a precizat pentru deschide.md: ,,Procuratura Militară a deschis o anche-

tă pe acest caz și a examinat trupul militarului. Ei au spus că băiatul nu avea nicio leziune”. Însă după publicarea dezvăluirilor șocante despre moartea soldatului Oleg Filipciuc, care s-ar fi sinucis prin strangulare în apropierea poligonului de la Bulboaca, Procuratura Militară nu a mai fost așa de categorică, iar procurorul Nicolae Dimitriev a spus că: ,,Toate versiunile sunt posibile, așteptăm rezultatul expertizelor“.

Amintim că fratele lui Oleg Filipciuc, dar și un prieten apropiat al decedatului, care nu a dorit să-și dezvăluie numele, au povestit pentru portalul nostru cum fratele său a fost adus în sicriu de colegii cu care își satisfăcea serviciul militar. Anatolie a oferit detalii despre o eventuală ceartă dintre Oleg și superiorii săi, care ar fi cauzat ulterior moartea acestuia în urma unei bătăi crunte: ,,Fratele meu niciodată nu s-ar fi sinucis, el era mereu vesel și curajos.

El a fost omorât! Asta o demonstrea-

ză și vânătăile care le avea pe corp, când a fost adus în sicriu de colegii săi soldați. Nasul îi era rupt, piciorul drept era însângerat, iar obrazul stâng era vânăt. Fratele meu a stat 30 de zile acasă pentru că avea dureri la o mână, și nu putea face nimic cu ea. Atunci el a povestit cum ofițerii se îmbătau criță și îl fugăreau pe el și pe ceilalți colegi ai săi în vestă antiglonț pe poligon. Apoi, după unele vizite la medic și pastile care nu au ajutat, Oleg s-a întors în serviciul militar, cu mâna lipsită de putere. Familia noastră este convinsă că el a fost bătut și apoi gâtuit, deoarece am văzut în ce stare era corpul lui când a fost adus, el ne-a povestit ce se întâmplă acolo și cum sunt chinuiți de mai-marii superiori în grad. Noi știm din ce cauză el a fost omorât, în zilele libere a dorit să vină acasă, dar superiorii i-au dat o penalitate fără motiv. Atunci fratele meu i-a sunat tatălui și i-a spus despre asta”.

Anatolie a mai declarat că nu este

adevărată informația care se vehiculează în presă, conform căreia mama lor, care a decedat acum 7 ani, ar fi fost alcoolică. În familia Filipciuc au fost 5 copii, dar au rămas 4, după moartea lui

Crime şi sinucideri în serie la Fabrica Morţii condusă de Marinuţă

extirpată splina, în urma loviturilor încasate de la un camarad veteran. Victima a declarat anchetatorilor că„agresorul l-a obligat să ţină piept așanumitei „fanere” (termen argotic, lovitură aplicată cu pumnul în regiunea pieptului – n.r.).

Aceeași procedură criminală i-a fost aplicată și soldatului Victor Crăciun de către un angajat al Unităţii Militare 1002 a Trupelor de Carabinieri (care se află în subordinea Ministerului de Interne – nota FLUX). Această lovitură l-a ucis. Pe data de 18 aprilie 2011, Victor Crăciun a fost descoperit mort în secţia de tăiere a pâinii a UM 1002. În spiritul „omertei” care domnește și are putere de lege nescrisă în Fabrica Morţii condusă de Pătlăgică Neagră, s-a făcut tot ce era cu putinţă pentru mușamalizarea cazului. Într-o primă variantă a cauzei decesului s-a declarat că victima s-ar fi înecat cu o bucată de pâine.

Pe data de 17 iunie a.c., Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe agresorul soldatului ucis doar la patru ani de închisoare cu executare. Culmea cinismului: criminalul le-a declarat procurorilor că n-a vrut să-l omoare pe soldatul Crăciun. Mai bine de 2 ani a așteptat biata mamă a soldatului ucis pentru a afla că asasinul fiului ei va plăti doar cu 4 ani de detenţie.

Atât costă viaţa unui tânăr ajuns în Fabrica Morţii condusă de Marinuţă, șeful spălătoriilor auto care au împânzit unităţile militare moldovenești!

Sursa: deschide.md

MARINUŢĂ: Morţii se schimbă la faţă

Fragment din articolul „Ca-n Mafie, în Armata Naţională funcţionează „omerta”, legea tăcerii”, semnat de Mihai CONŢIU

Comandantul de pluton, comandantul companiei, cât și psihologul unităţii la care își satisfăcea serviciul militar tânărul găsit strangulat lângă poligonul de la Bulboaca au primit mustrări aspre, iar unii dintre ei chiar au fost demiși. Vitalie Marinuţă a declarat pentru deschide.md că Ministerul Apărării a efectuat o cercetare administrativă, iar mai multe persoane din lanţul de comandă din cadrul instituţiei pe care o reprezintă au fost pedepsite. Marinuţă susţine că se va expune pe marginea acestui subiect miercurea viitoare, 10 iulie, la ședinţa Parlamentului, atunci când va fi dezbătută moţiunea de cenzură pentru demiterea sa, semnată de deputaţii comuniști. „Tot ce se face este un show de prost gust nu împotriva mea, ci împotriva instituţiei pe care o conduc și are un nivel mare de încredere din partea societăţii,” susţine Marinuţă, care a vorbit personal despre moartea soldatului de la Bulboaca cu medicul legist responsabil de efectuarea autopsiei tânărului după standarde europene și pe corpul soldatului nu au fost depistate niciun fel de leziuni: “este normal că orice mort se schimbă la faţă după 3 zile”. Întrebat cum reușesc să treacă tinerii comisia medicală pentru a fi înrolaţi în Armată, Marinuţă a spus că aceștia trec teste medicale la doctorii civili, iar ministerul mai plătește suplimentar o comisie medico-militară pentru controale repetate. Dar de astfel de cazuri nu este asigurat nimeni, în SUA și Rusia sunt înregistrate lunar 11-15 сazuri de suicid, a precizat ministrul Apărării. „Procuratura Militară, care este un organ independent, va veni cu un verdict pe marginea cazului. Și noi ne temem de Procuratură ca dracul de tămâie. Nu fugim de responsabilitate!” a declarat ministrul.

Sursa: moldova-suverana.md

Sursa: deschide.md

După cum notează Svetlana Panţa în jurnal.md, „Serviciul de presă al Ministerului Apărării a declarat că „nu există o cifră exactă a cazurilor de deces ale soldaţilor care și-au găsit moartea în timpul serviciului militar.”

Numai pentru o astfel de declaraţie, în ţările unde legislaţia militară o permite, responsabilii ar fi fost duși în faţa plutonului de execuţie. Vă daţi seama câte familii neputincioase, care n-au bani și putere ca să-și găsească dreptate într-o ţară în care justiţia este condusă de mafioţi și criminali, plâng după un număr neștiut de tineri uciși cu bestialitate în Fabrica Morţii condusă de Marinuţă? Să nu uităm că de satisfacerea serviciului militar nu reușesc să scape, mai ales, tocmai tinerii de la ţară sau cei proveniţi din familii nevoiașe, care nu au bani și relaţii ca să scape de Fabrica Morţii condusă de Marinuţă-Pătlăgică Neagră!

Din cauza „omertei” instituite în Fabrica Morţii condusă de Marinuţă, în ultimii patru ani au fost mediatizate doar nouă cazuri de deces ale militarilor în termen. „Mamă, iartă-mă. Viaţa mea s-a terminat”, sunt cuvintele scrise pe un perete de către soldatul Ion Rusnac. Tânărul avea câteva luni de când a fost înrolat în Batalionul Forţelor de Menţinere a Păcii din Cocieri, Dubăsari, iar pe 28 noiembrie 2009, din motive inexplicabile, a decis să se sinucidă cu arma din dotare. „N-au fost identificate nici persoanele care l-ar fi determinat să se sinucidă”, a declarat atunci cu lene și nepăsare Eugen Manolache, viceprocuror militar. În luna noiembrie 2012, soldatul Dumitru Budac, care era în concediu și urma să se întoarcă la post în unitatea militară, a fost găsit strangulat în apropierea orașului Comrat.

Probabil că tot din cauza terorii la care era supus, un soldat care își satisfăcea stagiul militar în cadrul Regimentului Rachete Antiaeriene n-a vrut să mai revină în unitatea militară. El se afla în concediu medical în satul natal, iar pe data de 14 iunie a. c. fost găsit strangulat în preajma satului Cioara, raionul Hâncești. Începând cu data de 12 iulie 2009 și până în clipele de faţă, procurorii n-au reușit să descopere cauzele pentru care un caporal, de 21 de ani, a fost găsit strangulat, în noaptea acestei zile, în incinta Batalionului nr. 3 al unităţii militare 1001.

Pe data de 20 septembrie 2012, un tânăr recrut din Batalionul nr. 22 de menţinere a păcii din Chișinău a ajuns în stare gravă la spital, căruia i-a fost

Oleg. Unul dintre frați este plecat la muncă în Franța.

Soldatul își satisfăcea serviciul militar la Brigada nr. 2 Infanterie Motorizată a Ministerului Apărării.

Soldaţii muncesc zi și noapte pentru îmbogăţirea ofiţerilor superiori. Le pasă lor de viaţa și moartea soldaţilor?

Pe data de 21 septembrie 2011, soldatul în termen Vadim Harin a fost împușcat mortal. Militarul care l-a ucis a fost condamnat doar la trei ani de închisoare, motivul revoltător, strigător la Cer, fiind acela că ostașul împușcat n-ar fi vrut să părăsească postul la ordinul camaradului criminal.

Doar la trei ani de închisoare a fost evaluată viaţa unui tânăr recrut ajuns în Fabrica Morţii condusă de Marinuţă!

Pe data de 20 martie 2011, în Batalionul 3 Infanterie al contingentului Armatei Naţionale din cadrul Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii, dislocat în Coșniţa, Dubăsari, militarul Ion J. l-a împușcat mortal pe soldatul Gorodișteanu. Ucigașul în haine militare Ion J. a declarat că „nu l-a împușcat intenţionat pe Gorodișteanu”, spunând că a uitat încărcătorul cuplat și a apăsat „din glumă” pe trăgaci, pentru că victima i-ar fi băgat un pix în ţeava automatului. „Nu putea, așa din întâmplare, să fie împușcat în gură”, a declarat mama tânărului ucis.

Important 5 IULIE 2013

3

FLUX

Carnagiul din Armata Naţională Ceea ce se întâmplă în cazărmile Armatei Naţionale nu e doar o crimă în raport cu victimele torţionarilor cu epoleţi, dar și un subtil proces de discreditare și de erodare a temeliilor statului Republica Moldova. Statul nostru compare ca un stat criminal în faţa propriului popor, odată ce îi asasinează în mod bestial exact pe cei pe care i-a chemat sub arme ca să-l apere. Nimeni, nici măcar liderii separatiști de la Tiraspol nu sunt în stare să desfășoare o campanie mai eficientă de discreditare a Republicii Moldova decât o fac guvernanţii noștri și, în mod special, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă. În mai multe rânduri i-am adus critici acestui ministru. Acum cred că nici măcar criticat nu mai merită.

Pur și simplu, dacă Vitalie Marinuţă este cu adevărat bărbat, așa cum îi place să se laude pe o reţea de socializare, ar trebui să-și dea demisia de onoare. El a demonstrat că nu poa-

te asigura disciplina și respectarea legii în unităţile Armatei Naţionale și, ca incapacitatea lui să nu facă noi victime, el, dacă este creștin, trebuie să plece. În locul lui poate să vină altcineva din partea deputaţilor din grupul liberalilor reformatori, care și-au dat voturile pentru Guvernul

Leancă, ori poate propuși de acestea, dacă așa e algoritmul, nu contează. Este important doar ca acel cineva să pună capăt carnagiului din Armata Naţională.

Vă mai aduceţi aminte, acum câteva săptămâni, Vitalie Marinuţă se lua la harţă cu trupele militare ale Federaţiei Ruse și cele ale regiunii separatiste transnistrene, declarând bombastic și cu emfază că pentru forţele Armatei Naţionale nu e o problemă să obţină o victorie categorică asupra acestora? Astăzi constatăm că Armata Naţională nu poate să lupte cu câţiva criminali sadici din interiorul acestei structuri, care, pur și simplu, o demolează ca instituţie fundamentală a statului, nu să mai lupte cu niște trupe armate inamice.

Asta-i armată naţională? Aiurea! Încă un element extrem de impor-

Am deschis pagina facebook a ministrului Marinuţă.

Floricele, ouă încondeiate, puișori de găină și alte imagini sentimentaliste. Dar iată și un titlu mai tare: „Genocid ascuns timp de 50 de ani: Masacrul prizonierilor români de la Bălți”. Vedeţi, ministrul este justiţiar. Asta doar când este vorba despre crimele altora. Nu și ale lui. Dar pentru că domnul Marinuţă are pasiuni istorice, nu s-a gândit cumva ce vor scrie istoricii despre mandatul său de ministru al Apărării?

Probabil, ceva de genul: „Masacrul ostașilor moldoveni în cazărmile lui Marinuţa”.

Iată încă o imagine înduioșătoare cu ministrul Marinuţă pe un blog. Generalul cu feciorul său, Octavian Marinuţă. Din text aflăm că fiul ministrului moldovean al Apărării este unul dintre tinerii din Republica Moldova admiși în 2012 la studii militare în SUA, la Academia Militară a Forţelor Aeriene (US Air Force Academy). Vedeţi cât este de mândru tatăl de fiul său.

Iată doar că taţii și mamele soldaţilor omorâţi în cazărmile lui Marinuţă nu mai pot să se laude cu fiii lor. Le-ar fi plăcut și acestor nenorociţi să pozeze cu feciorii lor în haine soldăţești lăsaţi la vatră. Dar nu au cum, ei doar nu sunt generali, ei sunt nimeni în ţara aceasta și copiii lor sunt buni doar ca să fie maltrataţi până la moarte în cazărmile Armatei Naţionale, nu să-și facă studiile la US Air Force Academy. tant. Această situaţie, în care autorităţile trâmbiţează de dimineaţă până seară despre Republica Moldova care avansează vijelios pe calea integrării europene, pe de o parte, și asasinatele sălbatice, în stil medieval sau asiatic, dacă vreţi, care au loc în rândurile forţelor armate, pe de altă parte, îl pune pe premierul Iurie Leancă într-o situaţie mai rău decât ridicolă. Dacă Leancă înţelege

gravitatea situaţiei și dacă Marinuţă nu are suficient curaj ca să-și prezinte demisia, atunci premierul trebuie să-l demită de urgenţă pe ministrul Apărării, altfel primul demnitar devine complicele, dacă încă nu a devenit, al celui de-al doilea. Altfel vom înţelege că Guvernul Leancă acceptă teroarea ca stare de fapt în Armată și în întreaga societate.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

CRIZĂ ÎN EGIPT Dughin îi invită pe români să se unească Revoluţie sau lovitură de stat?

Ideologul putinismului Aleksandr Dughin crede că România și Republica Moldova se pot uni în interiorul Uniunii Eurasiatice. ,,Proiectul Eurasia, Comunitatea Economică Eurasiatică, câștigă popularitate. Ţările din spaţiul postsovietic, din Europa de Est, de asemenea Iranul, Turcia, Grecia sunt interesate din ce în ce mai mult de acest proiect. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a vorbit despre perspectivele apropierii cu EvrAzES. Eu, personal, nu mă îndoiesc că după alegeri (poate anticipate), la care vor participa activ comuniștii și patrioţii, Moldova va promova integrarea în spaţiul eurasiatic. În prezent, ministrul de Externe al Transnistriei, Nina Ștanski, a anunţat asemenea intenţii. Veţi vedea că cea de-a treia verigă din lanţul convergenţei regionale cu noua uniune va deveni România. Aderând la ea, ar fi putut să se unească cu Moldova, căreia i-ar fi revenit Transnistria. În final, toţi ar avea numai de câștigat”, a declarat filosoful și politologul rus pentru postul de radio Vocea Rusiei.

În Egipt, armata l-a înlăturat de la putere pe președintele Mohammed Morsi. Acesta denunţă o lovitură de stat militară împotriva unui lider ales prin vot legitim.

Totuși, figuri marcante ale opoziţiei spun că este un nou început și îi susţin pe generalii care promit că vor organiza noi alegeri prezidenţiale. Judecătorul Mansour a depus jurământul ca președinte al Curţii Constituţionale și devine șef interimar al statului.

Promotorul panortodoxismului este de părere că locul României este în proiectul eurasiatic și că statutul României de membră a Uniunii Europene nu trebuie să îi împiedice pe politicieni să opteze pentru vectorul de dezvoltare eurasiatic. ,,România se află în mod evident la periferia Uniunii Europene, este un oaspete nepoftit acolo, în tabelul rangurilor este chiar mai jos decât Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Irlanda. Acestora li se spune cu dispreț în UE ”grupul PIIGS”, adică, să am iertare, ”grupul porcilor”. Și atunci România, în acest caz, ar fi, în genere, o țară de categoria a zecea?” s-a întrebat Dughin.

InfoPrut amintește că sfetnicul președintelui Putin a efectuat o vizită la Chișinău pe 17 iunie, la invitaţia lui Iurie Roșca și a Universităţii Populare.

Sursa: infoprut.ro

Judecătorul Adly Mansour, pe care armata l-a numit temporar în funcţia de șef al statului, a depus joi jurământul în calitate de președinte al Curţii Constituţionale, transmite Reuters.

Mansour, care urmează să-i ia locul lui Mohamed Morsi, înlăturat miercuri seara de la putere de către armată, nu depusese până acum jurământul de președinte al Curţii Constituţionale Supreme. El devine șef al statului în perioada aplicării planului de tranziţie al armatei.

Ministrul britanic de Externe, William Hague, a declarat joi la postul BBC că va colabora cu noua conducere a Egiptului, dar a atras atenţia că Marea Britanie nu acceptă o imixtiune militară în sistemul democratic.

După zile în șir de proteste, militarii l-au arestat pe președintele Morsi și sute de oficiali ai Frăţiei Musulmane. Generalul Abdel al Sisi, comandantul armatei, a declarat că a convenit, împreună cu o parte din figurile politice ale ţării,

implementarea unui plan pentru schimbarea situaţiei din Egipt, iar atribuţiile prezidenţiale le va avea temporar președintele Curţii Constituţionale.

“Această foaie de drum include suspendarea Constituţiei, organizarea de alegeri anticipate pentru președinte și parlament, formarea unei comisii de reconciliere naţională care să includă mișcările de tineret”, a declarat general Abdel Fattah Al-Sisi.

Demonstranţii anti-Morsi denunţă starea proastă a economiei, faptul că președintele și-a acordat noi puteri și că islamizează ţara. Militarii i-au dat anterior lui Morsi un ultimatum de 48 de ore în care acesta să vină cu soluţii la nemulţumirile populaţiei. El a refuzat să demisioneze, dar a acceptat formarea unui nou guvern, de coaliţie. Pentru armată nu a fost însă suficient – în noiembrie anul trecut am avut iniţiativa unui dialog naţional, acesta a fost acceptat de toate partidele politice, dar refuzat de președinte, a declarat generalul Sisi.

La Cairo au avut însă loc ciocniri violente și chiar schimburi de focuri între suporterii Frăţiei Musulmane și cei ai opoziţiei, la fel și în Alexandria și în mai multe orașe egiptene. Comunitatea internaţională a reacţionat, deocamdată, prudent și au cerut tuturor părţilor implicate să nu recurgă la violenţe.

Barack Obama a transmis că privește cu îngrijorare înlăturarea președintelui și suspendarea Constituţiei; el a făcut apel la noile autorităţi militare egiptene să organizeze cât mai repede alegeri pentru ca ţara să aibă o conducere civilă legitimă.

Sursa: tvr.ro

FLUX

4

Lansare 5 IULIE 2013

„Istoria istoriilor mele”, o carte de o sinceritate durută, dezarmantă Pe 27 iunie 2013, la Librăria din Centru din Chișinău a fost lansată cartea lui Ion Ţurcanu „Istoria istoriilor mele”, un volum de memorii care a văzut lumina tiparului la Editura Cartier, într-un tiraj de 500 de exemplare. În cadrul lansării de carte au vorbit editorul Emil Galaicu-Păun, politicianul Iurie Roșca și autorul cărţii – Ion Ţurcanu. Prezentăm mai jos câteva gânduri exprimate de cei trei în cadrul acestei manifestaţii.

Emil GALAICU-PĂUN:

„Istoria istoriilor mele” este o perspectivă subiectivă, dar asumată Atunci când am citit în manuscris cartea lui Ion Ţurcanu mi s-a părut convingătoare din prima, pentru că, dincolo de ceea ce s-ar numi reglări de conturi cu ceilalţi, cu lumea istoricilor, cu lumea literară, cu lumea politicienilor, autorul este cel mai exigent cu sine însuși. Faptul că se repune pe sine în discuţie, că cere cel mai mult de la sine însuși și abia după aceea – de la ceilalţi, mi s-a părut un argument forte ca să acceptăm să tipărim această carte. Mai cu seamă că este un autor cu ceva dosare de prezenţă la Editura Cartier. Acum un an și ceva lansasem o altă carte – „Istoria Basarabiei”, de același autor. Trecerea de la o scriere istorică propriu-zisă la una autobiografică, bănuiesc că a fost foarte dureroasă. Altminteri și autorul recunoaște undeva că este un lucru extrem de ingrat să te dedai acestui exerciţiu.

Dar, pe de altă parte, dacă ne gândim foarte bine, noi nu avem o istorie a intelectualităţii de aici. O istorie a intelectualităţii care, nu-i așa? oricum a marcat aceste ultime două decenii. Și istoria acestei intelectualităţi nu este doar una complezentă, ci există și o istorie de culise, o istorie subterană, care este, de fapt, cea adevărată. Nu zic că „Istoria istoriilor mele” este cea mai adevărată dintre toate, dar este o perspectivă asumată și este o carte foarte cinstită, atât cu perioada pe care o cuprinde foarte bine, cât și cu autorul însuși.

Iurie ROŞCA:

Ion Ţurcanu este un om incomod şi nu se jenează de acest lucru Noi ne cunoaștem cu domnul Ion Ţurcanu de vreo 30 de ani și ceea ce m-a izbit plăcut din prima secundă în care l-am cunoscut a fost calitatea lui extraordinară de biblioman, de împătimit al cărţii, al lecturii. Cred că la câteva zile după ce am vorbit cu el, m-a invitat acasă și i-am văzut poliţele de cărţi, de la podea până-n pod, într-un apartament pe undeva din preajma Gării din Chișinău. Această calitate de intelectual de o capacitate efervescentă m-a impresionat de fiecare dată și multitudinea de cărţi pe care le-a scos în ultimele două decenii și ceva este o contribuţie academică remarcabilă la știinţa istoriografică.

Această carte este totuși una rarisimă la noi, pentru că este de o sinceritate durută, dezarmantă, fără niciun fel de cochetării, fără ipocrizie, care îmi amintește, în mare măsură, de destinul lui Paul Goma. Atunci când este cazul, anatemizează, stigmatizează, vorbește direct lucruri incomode. Mie îmi place această manieră de a scrie. Ion Ţurcanu este un spirit justiţiar, este o persoană care trăiește din plin vremurile acestea. Este o persoană angajată total, implicată din toată inima și cu multă suferinţă în ceea ce se întâmplă. Fiind istoric, el își recunoaște vocaţia tinereţii lui de literat și calitatea de împătimit al literaturii românești. Îmi place foarte mult stilul, extrem de elevat, energic, palpitant, în care își scrie lucrarea Ion Ţurcanu.

Este important că această carte face trimitere la zeci și sute, probabil, de nume, la persoane concrete. Așa cum

i-a cunoscut, în mod subiectiv, Ion Ţurcanu pe oameni de la facultatea la care a studiat, cu care a colaborat, cu care a avut conflicte sau cu care a realizat lucruri importante, editând cărţi, manuale, monografii sau activând în diverse posturi ca persoană publică importantă. Acest lucru este remarcabil. Sunt de acord cu Emilian, noi avem nevoie de cât mai multe lucrări de acest fel, pentru că ele sunt pline de nerv, ele sunt vii, se citesc ușor, cu plăcere, se înghit dintr-o răsuflare. Și, mai ales, mie îmi place că Ion Ţurcanu este un om incomod și nu se jenează de acest lucru.

Noi, în general, suntem excesiv de siropoși, de amabili, de făţarnici, de dulcegi, de invidioși ș.a.m.d. Ion Ţurcanu, și în dialogurile cu cei pe care îi întâlnește în stradă – prieteni, cunoscuţi, colegi, oamenii accidentali, și în articolele lui de presă, și în această carte, este extrem de direct, spontan și sincer. Asta contează foarte mult.

Maniera aceasta de a scrie este necesară. Putem să considerăm că această carte este și o contribuţie la polemica publică despre felul cum arată intelectualul român în ultimele două decenii, poate chiar mai mult, dacă e să ne referim și la perioada studiilor pe care le-a făcut Ion Ţurcanu prin anii ‘60.

Este foarte interesant. Sunt și personaje sinistre, sunt și personaje ridicole, și personaje demne de toată admiraţia. În mod categoric, această lucrare este și o răzbunare a profesionistului în istorie Ion Ţurcanu pe o carieră literară pe care

a abandonat-o. Eu cred că el a abandonat cariera literară dintr-o foarte mare răspundere faţă de actul de creaţie.

O lucrare de acest gen, care este și memorialistică, și reacţie la ceea ce se întâmplă acum în jurul nostru, arată că autorul ei este o persoană care înţelege ce înseamnă valoarea unei lucrări artistice adevărate. Și mai este un istoric profesionist de mare calibru, un memorialist remarcabil, un polemist de excepţie, o persoană cu un spirit justiţiar demn de remarcat, care posedă un stil conflictual și categoric.

Ion ŢURCANU:

Cercetarea istorică – un capitol la care stăm prost Atunci când apare o carte te întrebi: de ce a apărut? Ce e cu cartea aceasta? De ce s-a scris și, în general, de ce scriem? Nu putem avea alte ocupaţii, eventual mai interesante, mai antrenante, de mai mult folos? Mi-aduc aminte de o vorbă de-a lui Noica, pe care îi plăcea să o spună destul de des: în spaţiul nostru, spaţiul românesc, se poate muri.

Adică, aici face să mori. Dar dacă ne referim la realităţile pe care le avem noi, mă tem că trebuie niţel să-l parafrazăm pe Noica: da, se poate muri, dar nu se prea poate trăi. Și într-adevăr, nu avem destule motive ca să fim mulţumiţi de această situaţie și, mai ales, un intelectual nu poate fi mulţumit.

De exemplu, astăzi un intelectual își găsește greu de lucru, un intelectual nu se poate implica în politică, există doar câteva excepţii, întrucât politica nu este ocupaţia cea mai onorabilă. Priviţi ce s-a întâmplat în România: intelectualii care s-au implicat activ în politică pot fi număraţi cu mai puţine degete decât are o mână. Aici nu trebuie incluși cei care au făcut partizanat politic pentru anumite interese personale, cum ar fi cazul unora de la Institutul Cultural Român, spre exemplu. În Rusia se întâmplă același lucru: foarte puţini oameni de cultură s-au implicat în politică. Și în Occident e aceeași situaţie.

Dacă e să vorbim despre alte domenii, cum ar fi businessul... Businessul nu este pentru toţi, trebuie să ai anumite aptitudini. Dacă ne referim la situaţia din Republica Moldova, aici businessul mai este legat, destul de des, și de hoţii. Și mai ales că asta presupune aptitudini suplimentare, speciale, pe care iarăși nu le are orișicare.

Poţi să ai niște ocupaţii ca să nu mori de urât, cum face un fost prieten de-al meu care luptă împotriva complotului mondial evreiesc. Tot felul de ocupaţii de genul acesta, dar ceva serios pentru un intelectual nu se găsește.

Din când în când mă sună câte cineva și mă întreabă ce fac. Și eu, cu un sentiment de vinovăţie, zic: „Ce să fac? Scriu!”. Și dacă nu-mi reproșează direct că fac prostii, cum fac unii, atunci repede trece la alt subiect, văzând că tema nu merită să piezi prea mult timp.

Ce pot eu să fac? La lucru nu mă mai ia nimeni, deja de mulţi ani. Cu politica am terminat-o îna-

inte de a începe. Ce-mi rămâne să fac? Să scriu.

Pe afișul care anunţă această prezentare de carte scrie „Ion Ţurcanu împotriva tuturor”. Eu înţeleg că, în felul acesta, editorul a vrut să provoace interesul pentru carte, dar nu este adevărat.

Eu sunt foarte cuminte, vă rog să mă credeţi. Mai mult ca atât, eu sunt un om foarte timid, chiar dacă nu sunt fricos. Eu nu atac pe nimeni niciodată, dacă nu am motiv. Dar totuși, după ce a apărut cartea am primit reproșuri, m-au sunat, dar și m-am întâlnit cu unii faţă în faţă. Spre exemplu, Petrenco îmi spune: „Domnule Ion, numai dvs. sunteţi bun. Toţi ceilalţi sunt răi”. Iată ce impresie produce această carte pentru mulţi. De ce se întâmplă așa? Eu sunt un individ pentru care prietenia înseamnă extrem de mult, relaţia corectă cu omul înseamnă totul. Eu altfel nu pot să fiu.

Dar sunt foarte multe situaţii în care, făcându-i cuiva bine, acela mi-a răspuns cu rău. Am zeci și zeci de cazuri. Cel căruia i-ai făcut bine se răzbună, parcă vrea să te pedepsească pentru faptul că i-ai făcut bine. Oamenii care sunt menţionaţi oarecum negativ în carte, dar fără răutate, de fapt, cu dreptate, se simt nedreptăţiţi. Și atunci eu stau și spun: domnule, ai făcut un lucru nepotrivit, un lucru nedemn ca om, de ce te superi, de ce nu-ţi faci tu însuţi un examen de conștiinţă ca să vezi că n-ai procedat corect? Dacă oglinda te arată așa cum ești, de ce trebuie să te superi pe oglindă? Degeaba strici oglinda. În această carte, de fapt, mi-am propus să vorbesc despre experienţa mea de istoric, despre experienţa mea intelectuală și, în paralel, să vor-

besc despre starea cercetărilor istorice de la noi.

Pentru că trebuie să fac o mărturisire, pe care am făcut-o și în această carte, că la acest capitol stăm destul de prost. Eu mă ocup de cercetarea istorică mulţi ani: și în perioada sovietică am făcut-o activ, și acum o fac activ. Și spun lucrul acesta în cunoștinţă de cauză.

Eu sper ca această carte să fie utilă. În primul rând, pentru colegii mei, că eu nu le povestesc viaţa mea, cum se vede bine din carte, decât incidental, mă rog. Dar, sub aspectul cercetării, sub aspectul experienţei, studierii, scrierii istoriei, cred că unii colegi mai în vârstă, dar și mai tineri, și viitori cercetători în domeniu, ar putea să găsească niște repere, niște pilde, poate chiar și o lecţie de folos.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Social

5 IULIE 2013

5

FLUX

Agricultura moldovenească, între secetă şi inundaţii Ploile torenţiale și grindina au provocat prejudicii majore în mai multe raioane ale republicii, în unele localităţi culturile agricole fiind compromise în totalitate. Potrivit estimărilor oficiale, au fost distruse în jur de 40 de mii de hectare de terenuri agricole, iar pierderile au fost evaluate la aproximativ 300 de milioane de lei.

Guvernul promite să ajute populaţia din localităţile afectate, utilizând în acest scop mijloace din fondul de rezervă. Cea mai gravă situaţie se atestă în raionul Căușeni, unde culturile agricole au fost distruse aproape în întregime. În raioanele Ștefan-Vodă, Edineţ, Râșcani, Soroca, Sângerei, Ungheni, Nisporeni și Călărași, recolta a fost compromisă pe aproape jumătate din terenurile cultivate, în special de grindină. În afară de aceasta, zeci de gospodării au fost inundate, au fost deteriorate mai multe drumuri. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a creat o comisie care va evalua pagubele produse de intemperiile din ultima perioadă.

Cât optimism pot să inspire ploile din acest an? În general, după seceta cumplită din anul trecut, ploile abundente din acest an inspiră o bună doză de optimism și mari speranţe pentru roada din anul viitor. Cel puţin, anume așa vede lucrurile ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. În opinia lui, ploile puternice au restabilit umezeala în sol, aducând, astfel, și mari beneficii pentru viitor, nu doar pagube. Ministrul a apreciat că pierderile pe care leau provocat ploile în ultimele zile sunt mult mai mici decât pagubele suportate în urma secetei din anul trecut.

Slabă consolare însă pentru ţăranii care au suferit anul trecut de pe urma secetei, iar anul acesta și-au văzut munca distrusă de ploi și grindină.

Reprezentanţii producătorilor agricoli împărtășesc doar parţial opinia ministrului. Ei își exprimă temerea că dacă ploile puternice vor continua, anul agricol 2013 ar putea fi compromis. Contactat de noi, președintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli ”UniAgroProtect”, Alexandru Slusari,

nu neagă aspectul pozitiv al precipitaţiilor abundente din această vară, care, chiar cu riscul unor prejudicii, prin sporirea nivelului de umiditate, vor fi benefice pentru lucrările de toamnă și vor pune o bază bună pentru recolta din 2014.

Totodată, el a menţionat că problema nu ţine doar de acele zeci de mii de hectare de terenuri agricole afectate de calamităţile din ultima perioadă. „Chiar și pe terenurile neafectate există pericolul unor pierderi, în cazul în care ploile vor continua.

Sunt zone în care nivelul de umiditate este deja foarte ridicat. În aceste condiţii, suferă culturile cerealiere.

Pentru că dacă grâul, de exemplu, acumulează prea multă umezeală sau în timpul recoltării se menţine

a declarat el în cadrul unei emisiuni televizate.

Președintele ”UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, consideră că situaţia dificilă din agricultură nu poate fi rezolvată fără o majorare a nivelului de finanţare a acesteia în general. „Sunt cunoscute trei măsuri de protecţie contra grindinii: sistemul de rachete antigrindină, plasa antigrindină și asigurarea. La ora actuală, la noi se folosește, cât de cât, sistemul antigrindină, dar și aici avem o finanţare insuficientă. În luna iunie s-au terminat rachetele și Ministerul de Finanţe nu a putut să identifice 12 milioane de lei pentru completarea stocului, iar acum avem pierderi de sute de milioane și nu se știe câte o să mai avem”, a precizat el.

Când va ajunge agricultura un domeniu prioritar?

Vasile Bumacov timpul ploios, calitatea acestuia are de pierdut. Până într-atât, încât acest grâu să nu mai fie bun nici pentru furaj”, a precizat Slusari.

Am putea avea un an agricol bun, dacă…

O roadă mai bună speră să obţină producătorii de porumb, dacă până în luna septembrie, adică până la începerea recoltării, situaţia nu va avea o evoluţie negativă. Îngrijorările ţin de acumularea unei umidităţi în exces sau de eventualitatea unor ploi cu grindină, care nu poate fi exclusă în perioada ce urmează.

Iar îngrijorările sunt întemeiate, pentru că, așa cum a anunţat ministrul Bumacov, la moment, în ţară mai există o rezervă de doar 100 de rachete antigrindină, în luna august urmând să fie achiziţionate alte 600 de rachete.

Cantitate absolut insuficientă, în opinia președintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, care consideră că aceste 600 de rachete nu vor fi suficiente și nu vor soluţiona problema. “Se găsesc bani pentru capitalizarea Băncii de Economii, pentru mașinile demnitarilor, pentru camere de supraveghere la BAC, însă nu se găsesc bani pentru procurarea a două mii de rachete”,

Alexandru Slusari Celelalte măsuri implică cheltuieli și mai mari. Plasa antigrindină, a menţionat Slusari, este foarte bună pentru protecţia viilor și livezilor, dar costă foarte scump. Prin urmare, este necesară majorarea subvenţiilor. De asemenea, este infim numărul celor care și-au asigurat producţia agricolă, în jur de 4%. Pentru că, explică el, chiar dacă asigurarea este subvenţionată de către stat, după seceta din 2012 agricultorii, practic, nu au avut mijloace financiare pentru asta. Ei nu au bani pentru strictul necesar, pentru motorină, fertilizanţi, seminţe și atunci desigur că asigurarea pentru ei este ceva ce ţine de domeniul irealului, consideră președintele ”UniAgroProtect”.

Prin urmare, doar cu o finanţare mai semnificativă a domeniului, producătorii agricoli vor avea bani și pentru asigurare, și pentru procurarea plaselor antigrindină, și poate chiar pentru a trece la parteneriat public-privat în asigurarea funcţionării sistemelor antigrindină, asumându-și o parte din cheltuieli.

Agricultura, un domeniu cu risc sporit Discuţiile privind necesitatea asigurărilor în agricultură revin constant în actualitate, mai ales atunci când ne confruntăm cu calamităţi naturale de proporţii. Doar că, fiind un domeniu extrem de riscant, sectorul agricol nu este prea atractiv pentru companiile de asigurare. “Agricultura este foarte riscantă. Statul vine cu subvenţionare, plătește 50 sau 60 la sută. Vă asigur că dacă statul ar plăti mai mult, atunci ar apărea mai multe escrocherii”, a declarat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, într-o emisiune de dezbateri.

Pe de altă parte, din cauza lipsei mijloacelor financiare, fermierii fac economii anume din contul asigurărilor. “Agricultorii, chiar și acei care se asigură în fiecare an, au redus plăţile pentru asigurare, pentru că nu au avut bani”, a precizat Alexandru Slusari. În acest context, se discută despre necesitatea unei legi care să-i oblige

Valeriu Cosarciuc pe fermieri să-și asigure terenurile agricole de diversele calamităţi naturale. În opinia președintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, aceasta ar însemna să se mai adauge un impozit obligatoriu pentru ţărani. În atare situaţie, vor avea de suferit mai mult micii producători agricoli, care au acces redus la finanţe, la subvenţionare. „Din totalul subvenţionărilor anuale, micilor producători le revin doar aproximativ 20 la sută, deși aceștia contribuie la producţia agricolă anuală cu 68%, potrivit datelor oficiale oferite de statistică. Prin urmare, mai întâi ar trebui să se întreprindă măsuri pentru restabilirea echităţii, în favoarea gospodăriilor ţărănești, și doar apoi să pretindem de la ei asigurare obligatorie”, a specificat fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Cosarciuc. Menţionăm că anul acesta, fondul de subvenţionare în agricultură este de 460 de milioane de lei. „Noi, ca federaţie, considerăm că ar fi necesari încă 500 de milioane de lei pentru subvenţionare și ne-am adresat Guvernului cu această propunere”, a spus Valeriu Cosarciuc.

Președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor consideră că ar trebui să se meargă pe altă cale, fiind necesară, în primul rând, o lege cu privire la garantarea creditului agricol. Ar trebui să existe un fond de garantare a creditelor, pentru că producătorii agricoli mici, practic, nu prea au acces la băncile comerciale. În afară de aceasta, în situaţia în care sectorul agricol este extrem de sensibil și afectat în permanenţă de calamităţi, este necesară adoptarea unei legi cu privire la despăgubiri, în cazul acestor cataclisme naturale în agricultură, pentru ca producătorii să fie despăgubiţi în mod echitabil, indiferent de faptul dacă sunt mari sau mici. „Astfel de lege există în România, în Uniunea Europeană. În felul acesta, am avea o procedură clară, descrisă în lege: cum se calculează, cum se asigură, cine beneficiază de aceste despăgubiri”, afirmă Valeriu Cosarciuc.

Agricultorii consideră că problemele cu care se confruntă agricultura din Republica Moldova sunt condiţionate de atenţia nesemnificativă pe care autorităţile o acordă domeniului. Pe când, în opinia lor, agricultura ar trebui declarată drept ramură prioritară a economiei, din moment ce contribuie la formarea a 40 la sută din produsul intern brut. În cadrul unei conferinţe de presă, președintele ”UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a declarat că, la moment, agricultura nu se regăsește în nicio strategie importantă de dezvoltare a Republicii Moldova, inclusiv în Strategia ”Moldova 2020”, rolul agriculturii fiind modest și în programul de guvernare. Slusari consideră că dacă nu se va produce o schimbare de atitudine, o conștientizare a importanţei domeniului, acesta ar putea fi distrus.

Fără declararea agriculturii drept ramură prioritară, va fi problematică atragerea unor fonduri externe importante pentru dezvoltarea domeniului. În acest context, Slusari a invocat o scrisoare a comisarului european Dacian Cioloș, adresată în luna februarie premierului de atunci Vladimir Filat. În scrisoare se menţionează că pentru acordarea în continuare a unei asistenţe avansate agriculturii și dezvoltării rurale moldovenești, sectorul trebuie inclus în lista de priorităţi a cooperării dintre Guvernul Republicii Moldova și UE. Președintele ”UniAgroProtect” afirmă că recomandările comisarului european nu au fost luate în seamă de factorii de decizie, acest fapt demonstrând implicit atitudinea nepăsătoare a autorităţilor faţă de agricultură.

Acest lucru este deosebit de important în contextul preconizatei semnări a Acordului de Liber Schimb cu UE. Pentru a deveni competitivă, agricultura moldovenească are nevoie de investiţii substanţiale, inclusiv din exterior. În caz contrar, previziunile nu pot fi decât sumbre.

De aceeași părere este și președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, care a precizat că a solicitat ca agricultura să fie inclusă drept prioritate în programul Guvernului pentru primele 100 de zile. Deocamdată, acest deziderat nu se regăsește în programul de guvernare, iar agricultura nu se numără printre obiectivele prioritare.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Opinii

5 IULIE 2013

Persecuţia politică a avocatului Andrei Năstase Avocatul Andrei Năstase este cunoscut drept un promotor înfocat al reformării și recriminalizării justiţiei moldovenești. El a fost unul dintre puţinii, dacă nu chiar unicul, care a îndrăznit să prezinte de mai multe ori opiniei publice probe concludente despre schemele și afacerile dubioase ale baronilor justiţiei moldovenești și ale oligarhilor. Am întâlnit avocaţi care să-și apere clienţii cu dibăcie și profesionalism. Nu am cunoscut însă vreunul ce s-ar zbate pentru proprietatea, libertatea și libertatea de exprimare a conaţionalilor săi, clienţi sau nu, cu riscul propriilor libertăţi. Andrei Năstase a ales justiţia publică, transparentă, în afara birourilor obscure ale unor judecători și procurori aserviţi.

Năstase deconspiră caracatiţa…

Andrei Năstase l-a acuzat pe oligarh cu probe consistente de implicarea în atacurile raider asupra sistemului financiar-bancar din 2010 și 2011, soldate cu pierderi de peste 100 de milioane de euro. Năstase a prezentat opiniei publice o listă întreagă de firme off-shore implicate în atacurile banditești, a creionat itinerarul pe care l-au urmat aceste valori financiare importante. Datorită probelor și argumentelor imbatabile prezentate de acesta, Curtea Supremă de Justiţie de la Londra a emis decizii prin care a stabilit că beneficiar final al atacurilor raider este firma Tomdal LTD, afiliată oligarhului. Această decizie a Curţii a fost o lovitură grea pentru păpușar, care ar putea avea consecinţe triste.

De unul singur, împotriva sistemului, Năstase a reușit să deturneze și farsa mediatică pusă la cale de păpușar prin intermediul avocatului său Nagacevschi și a unui pretins avocat din SUA, în realitate, cetăţean al Ucrainei. Demersurile acestora de lustruire a imaginii lui Plahotniuc cu înscrisuri fabricate, având anteturi oficiale cu stema de stat pe ele, au fost dejucate de avocatul Năstase prin intervenţiile sale publice și prin probe insurmontabile.

Tot Andrei Năstase a deconspirat conexiunea dintre Ion Pleșca (Curtea de Apel), Mihai Poalelungi (CSJ), Nichifor Corochii (CSM) și oligarh. De fapt, în spatele acestor baroni din justiţie se află o reţea întreagă de judecători-aserviţi, care au fost antrenaţi în atacurile raider și alte găinării. Printre ei se numără Sergiu Namașco, Alexandru Rotari, Natalia Plugari, Victor Orândaș – toţi de la fosta Judecătorie Economică de Circumscripţie (JEC), Aureliu Colenco, președintele Curţii de Apel Economice (CAE), Nicolae Nogai, de la Curtea de Apel Bender (CAB), Andrei Istrati, de la Judecătoria raionului Râșcani, Ion Ţurcan, președintele Judecătoriei Centru din municipiul Chișinău, Dan Dubcoveţchi, magistrat la Judecătoria Slobozia, Radu Ţurcanu, de la Jude-

cătoria Botanica, Dorin Dulgheru, de la Judecătoria Buiucani, Gheorghe Marchitan, de la Judecătoria Căușeni, Garri Bivol, magistrat la Judecătoria Centru, Alexandru Sandu de la Judecătoria Ialoveni, Grigore Zubati, de la Curtea de Apel Chișinău (CAC), etc. În marea lor majoritate acești judecători au fost deconspiraţi de avocatul Năstase pe baza unor documente din dosare de mare rezonanţă, însă aproape toţi își păstrează bine-mersi fotoliile. CSM, spre consternarea opiniei publice, nu are nicio reacţie cu impact, Nichifor Corochii și Mihai Poalelungi preferând să lupte cu cei care-i demască.

Afilierile de rubedenie în justiţia moldovenească, demascate de Andrei Năstase, confirmă caracterul ei de clan, lucru incompatibil cu statul de drept. De fapt, majoritatea conexiunilor de rudenie duc spre același clan. Astăzi, justiţia moldovenească este împânzită de indivizi gen Oleg Melniciuc, judecător, finul lui Poalelungi, Bogdan Zumbreanu, CNA, finul lui Valentin Mejinschi (șeful firmei Argus), Domnica Manole, judecătoare, verișoara lui Dumitru Diacov, Corneliu Gurin, fiul judecătorului Vasile Gurin (Curtea de Apel), Viorel Chetraru, director CNA, fiul lui Anatol Chetraru, vicepreședintele raionului Hâncești (PDM) etc.

Poalelungi – cancerul justiţiei moldoveneşti…

Năstase a fost primul care l-a demascat public, cu probe, pe Mihai Poalelungi, președintele CSJ, demonstrând clar conexiunile acestuia cu păpușarul: „Acest Poalelungi stă ascuns la Curtea Supremă de Justiţie și acoperă raiderii. Toată societatea vorbește de anumite proprietăţi, de preluarea insulelor La Izvor. Toate acestea sunt făcute sub auspiciile acestui cancer al justiţiei moldovenești. L-au adus din Europa unde avea un salariu de 17-18 mii de euro, l-au pus aici cu 10 mii de lei salariu, iar noi așteptăm reforme. Întrebarea mea este cine îi plătește diferenţa dintre salariul primit la

CEDO și cel primit ca președinte al Curţii Supreme de Justiţie?”.

Drept probă servesc mai multe decizii dubioase ale CSJ, adoptate în folosul unor firme și structuri afiliate oligarhului, cum ar fi decizia scandaloasă de a oferi insulele din parcul La Izvor în folosul firmei Finpar Invest. Sau impunerea întreprinderii Registru de a achita 41 de milioane de lei unor structuri private de peste hotarele ţării. La fel, tentativa elaborată în cârdășie cu finul lui Poalelungi, Oleg Melniciuc, avocatul Berlinski, omul oligarhului, de a stoarce de la stat 7 milioane de euro (130 de milioane de lei) prin dosarul firmei Norma SRL. În lipsa acuzaţiilor presei, rata furturilor ar fi fost cu adevărat exorbitantă. Or, fiind permanent sub vizorul criticilor, Poalelungi și acoliţii săi sunt nevoiţi să fie mai atenţi…

Apelurile publice ale avocatului Andrei Năstase După mai multe memorii, manifeste, scrisori publice adresate autorităţilor, la 16 ianuarie 2013, Năstase adresează un Apel public la conștiinţa autorităţii judecătorești, în care avertizează societatea despre fenomenul aservirii Justiţiei de către un oligarh și transformarea Republicii Moldova în stat mafiot.

Stat în care Justiţia este folosită ca bâtă contra oponenţilor politici și ca instrument de acaparare a proprietăţilor și deposedare a statului de sume colosale de bani. Avocatul a cerut judecătorilor onești să protesteze contra acestor fărădelegi din Justiţie.

După mai multe participări la dezbateri televizate, la 1 martie 2013, Andrei Năstase a adresat o scrisoare președintelui RM, în care a solicitat excluderea lui Vladimir Plahotniuc din Consiliul de reformare a justiţiei, invocând argumente de drept, dar și de fapt, cum ar fi monitorizarea sa de către Interpol și demiterea din funcţia de prim-vicespicher. Își va relua demersurile și în mai, și în iunie, fără a obţine vreun răspuns.

La 18 martie, Năstase a solicitat comisiei parlamentare pentru investigarea situaţiei de la BEM să-l cheme în audieri publice. Năstase a declarat că posedă informaţii preţioase, care ar putea servi drept probe, în cazul atacurilor raider desfășurate asupra BEM. Instituţiile statului au preferat însă să neglijeze aceste apeluri.

Mai târziu, ca avocat al victimelor atacurilor raider, Andrei Năstase a adresat o sesizare procurorului general Corneliu Gurin, în care îi solicita “intentarea unui dosar penal în cadrul căruia să se investigheze gradul de vinovăţie al fiecărui participant în actul de devalizare a acţionarilor „Băncii de Economii” SA, cu emiterea demersurilor de suspendare a lui Mihai Poalelungi și Alexandru Tănase din funcţiile deţinute pe parcursul urmăririi penale și a întregului proces penal, în scopul neadmiterii imixtiunii acestora în actul de justiţie”.

Andrei Năstase invoca gravitatea acuzaţiilor aduse celor doi înalţi funcţionari de către deputaţii Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc,

coroborat cu negarea de către Mihai Poalelungi a participării sale la elaborarea schemelor ilegale și chiar prezenţa acestuia pe teritoriul RM, în condiţiile în care presa, pe bază de date oficiale, a demonstrat că la data întrunirii de taină din 7 aprilie 2012, acesta se afla în ţară. Până în prezent Procuratura tace.

Vor urma solicitările către Comisia Naţională de Integritate ca, în virtutea prerogativelor acordate prin Lege, să iniţieze un control de constatare și sancţionare a lui Nichifor Corochii și Mihai Poalelungi pentru ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.

75/3 din 22.01.2013 „Cu privire la apelul public la conștiinţa autorităţii judecătorești”. Formal, un asemenea control ar fi fost demarat. Finalitatea însă este previzibilă.

Dacă în condiţiile unui stat captiv, tăcerea instituţiilor de drept este una firească, atunci tăcerea autorităţilor, a partidelor, a liderilor politici ai timpului – Timofti, Lupu, Filat, Ghimpu, Leancă, Corman etc. – este cel puţin suspectă. Or, acuzaţii de genul Republica Moldova – ostatica unei Justiţii mafiote, într-un stat cu adevărat democratic s-ar solda cu demisii în lanţ și anchete penale de rezonanţă.

Răzbunarea oligarhului Acestea, ca și multe alte activităţi și declaraţii ale lui Năstase, fără să mai menţionăm și multiplele procese judiciare contra mafiei politice, în care este implicat, desigur că nu puteau fi trecute cu vederea de către cei vizaţi. Respectiv, deja la acea etapă, Năstase a nimerit în vizorul mercenarilor din justiţia aservită păpușarului, care au demarat hărţuirea fără precedent a avocatului.

Oferte generoase, urmate de șantaj, ameninţări cu răfuiala fizică a sa și a familiei sale, filmări și urmăriri de telefon, numeroase tentative de reducere la tăcere. Văzând că ofertele financiare nu iau foc, au pornit represaliile. Astfel, în 2012, la comandă s-a pus la cale fabricarea împotriva lui Năstase a două dosare penale sub pretexte inventate. Situaţia a devenit atât de tensionată, încât la 9 octombrie 2012, președintele Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Gheorghe Amihalachioaie, în numele acesteia a fost nevoit să ia atitudine, informând opinia publică despre ameninţările și abuzurile săvârșite contra lui Năstase.

Din surse demne de încredere, îmi este cunoscut faptul că discreditarea prin orice mijloace a avocatului Năstase și chiar retragerea licenţei de avocat era subiect de discuţie în mediul factorilor decizionali din justiţia moldovenească – Poalelungi, Corochii, Druţă – încă în noiembrie 2012. Această stare de lucruri îmi amintește de un proiect bine elaborat, de la coadă la cap, de către Tănase și Poalelungi, soldat cu arhicunoscuta decizie a Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013.

Totodată, judecători și oameni ai sistemului declară că la presiunile lui Poalelungi, la 22 ianuarie 2013, CSM, condus de Corochii, emite, cu nr. 75/3, o hotărâre cu privire la Apelul public al avocatului Andrei Năstase. De fapt, așa cum am constatat din agenda CSM, la 22 ianuarie 2013, acesta nu avea programată „examinarea chestiunii cu privire la Apelul public al avocatului Andrei Năstase”! Asta înseamnă că această hotărâre a fost luată într-o ședinţă pirat, pe ascuns, fără ca „acuzatul” să aibă cunoștinţă de ea și nici posibilitatea de a se apăra! Cine are o asemenea influenţă asupra CSM ca să impună acestui organ astfel de comportamente arbitrare? Răspunsul se găsește ușor în apelurile publice ale lui Andrei Năstase. De fapt, CSM, în hotărârea menţionată, îl acuză pe Năstase de afirmaţii neprobate la adresa judecătorilor. Năstase, în viziunea așazisului CSM, i-ar fi adus gratuit lui Mihai Poalelungi, președinte al CSJ, un șir de învinuiri legate de fapte de corupţie. Vă daţi seama, până la ce fază au degradat acești indivizi lipsiţi de orice scrupule și principii morale? Concluzia CSM este una strigătoare la cer: „CSM consideră oportun și necesar de a solicita Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaţilor să se pronunţe asupra defăimărilor din apelul avocatului Andrei Năstase făcut public în cadrul mass-media și în cel expediat unor instituţii, inclusiv CSM, în partea ce ţine de judecători concreţi, de CSM, cât și de sistemul judecătoresc în ansamblu”.

Deci, CSM, executând comanda politică a oligarhului, încearcă să atragă Uniunea Avocaţilor în ilegalităţi, utilizând-o pe post de instrument de represalii contra unui membru de-al său. Cunoscând posibilităţile comanditarului, nu m-aș mira dacă și această breaslă va fi îngenuncheată într-o zi.

7 FLUX Croaţia a ADERAT la Uniunea Europeană. Zeci de mii de persoane au sărbătorit la Zagreb evenimentul Eveniment 5 IULIE 2013

Fărădelegea crasă la care s-a dedat CSM constă în faptul că acest organ nu are prerogative pentru a penaliza un avocat. Acest lucru nu intră în atribuţiile sale. Pentru prima dată în istoria Moldovei, dar, probabil, nu numai, CSM, care la modul normal ar trebui să se ocupe de monitorizarea și penalizarea judecătorilor, demarează represalii contra unui avocat în interesul lui Poalelungi și Corochii, chiar cu votul acestora. CSM, în loc să pedepsească judecătorii raideri, judecătorii care au comis abuzuri pe 7 aprilie (printre ei numărându-se și Oleg Melniciuc, finul lui Poalelungi), să analizeze deciziile strigătoare la cer ale lui Poalelungi, implicarea în vânătoarea de oameni a lui Pleșca – se răfuiește cu avocaţii.

Nichifor Corochii ţine o ședinţă în secret, semnează o hotărâre abuzivă, nu-i dă posibilitate lui Năstase să se apere și să-și probeze acuzele, însă are tupeul să ceară pedepsirea lui Andrei Năstase!

Acel Corochii care oferă premii de 1 milion de lei judecătorilor CSM, inclusiv cu ocazia zilei copilului, Corochii care-și oferă pensie dublă, Corochii care-l justifică pe Pleșca, implicat direct într-o crimă, Corochii, care, practic, laudă și promovează cumetrismul în Justiţie, care-și invită subalternii și șefii celor mai importante judecătorii, iar din Chișinău chiar pe toţi, la nunta fiului său, pentru a primi bani la plic, – ne dă lecţii de morală, cerând penalizarea unui avocat pentru inventate încălcări ale codului deontologic!

Două întrebări se impun în acest context: domnilor Poalelungi și Corochii! Dacă acuzaţiile lui Năstase sunt nefondate, de ce vă este frică de o confruntare directă, publică cu acesta? De ce vă temeţi de o confruntare chiar în instanţele pe care le controlaţi?

Vă imaginaţi așa ceva într-un stat european? Avocaţii, care prin definiţie se bucură de un fel de imunitate morală, care pot „sparge” cu piciorul ușa oricărei instituţii de stat, care în orice moment pot face declaraţii, a căror pondere este greu de subapreciat, să fie ei înșiși hărţuiţi de Justiţie pentru faptul că apără în instanţă clienţi incomozi lui Plahotniuc sau Poalelungi?

Situaţia a degradat rău de tot. În orice stat civilizat, un asemenea caz ar isca un scandal fără precedent, urmat de demisii și ani grei de pușcărie pentru cei care blochează, fie și indirect, activitatea avocatului. Dar să se ajungă la faza ca avocatul să fie supus cercetării penale pentru exercitarea meseriei sale de apărător și chiar a libertăţilor sale de exprimare, este un caz de-a dreptul ieșit din comun. Nu mai zic deja de intenţiile de retragere a licenţei. Și aceste abuzuri nu trebuie și nici nu pot fi tolerate. Nici de ONG, nici de diplomaţii externi, și nici de președintele ţării. Sincer, încă mai sper că Nicolae Timofti și instituţiile internaţionale vor lua atitudine, nu doar prin a transmite mesaje reprezentanţilor organelor de drept și de forţă, care compromit Justiţia, statul de drept și democraţia, nemaivorbind, deja, de itinerarul european. E timpul pentru acţiuni concrete.

Bogdan ŢÂRDEA, pentru FLUX

Zeci de mii de persoane au aclamat luni, 1 iulie, la ora locală 0.00, aderarea la Uniunea Europeană a ţării lor, după 22 de ani de la proclamarea independenţei faţă de fosta Iugoslavie. „Bine aţi venit în Uniunea Europeană”, a spus președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, mulţimii reunite la Zagreb, cu puţin timp înainte ca „Oda bucuriei” a lui Beethoven – imnul UE – să consacre integrarea Croaţiei ca al 28-lea stat membru al blocului european. „Este o noapte istorică. Aţi redat Croaţiei locul său în inima Europei”, a declarat el. În discursul său, președintele croat Ivo Josipovici și-a invitat compatrioţii să fie optimiști. „Să nu lăsăm norul crizei economice să ne umbrească optimismul.

Criza este o provocare, o invitaţie de a face ca mâine să fie o zi mai bună decât astăzi”, a declarat el.

La miezul nopţii, panoul de semnalizare cu inscripţia „vamă” a fost retras în mod simbolic de la punctul de frontieră cu Slovenia, singura republică fostă iugoslavă care era membră UE (2004). În același timp, un panou cu sigla UE a fost instalat la frontiera cu Serbia, ţară căreia Bruxellesul i-a dat vineri undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Preşedinţii tuturor ţărilor din Balcani s-au întâlnit la Zagreb Aproximativ 100 de reprezentanţi internaţionali au asistat la sărbătoarea aderării. În afară de lideri europeni, nicio personalitate internaţională nu și-a anunţat participarea. Absenţa cancelarului german Angela Merkel a făcut obiectul speculaţiilor în presa locală. În pofida dezminţirilor Berlinului, presa croată asigură că absenţa lui Merkel este legată de refuzul Za-

grebului de a extrăda un fost șef de informaţii iugoslav căutat de justiţia germană în legătură cu uciderea unui disident croat pe teritoriul german în 1983.

Croaţia este primul stat care se alătură UE de la aderarea, în 2007, a României și Bulgariei.

Croaţia, care s-a alăturat UE la 1 iulie, are ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia și Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda și traficul de tot felul sunt un mod de viaţă.

Pentru a răspunde acestei provocări, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziţiona echipamente performante cu scopul

de a supraveghea frontierele acestei ţări care se află pe “drumul Balcanilor” al traficului de droguri, arme și fiinţe umane către Europa occidentală. În sudul Croaţiei, punctul de trecere Karasovici la frontiera cu Muntenegru va fi, începând de la 1 iulie, una dintre porţile de intrare în UE.

„Aderarea, un genocid economic” Croaţia este în recesiune din 2009, iar șomajul afectează 20 la sută dintre cei 4,2 milioane de locuitori.

Guvernul de centru-stânga speră

Polonia, centrul de echilibru al aviaţiei mondiale. Satul cu 5.000 de locuitori, care este tranzitat de peste 61 de mii de zboruri Pe câmpurile din Polonia, în mijlocul așezării rurale Gmina Miastkowo, se găsește centrul matematic al tuturor zborurilor internaţionale.

Potrivit Quartz. com, satul Gmina Miastkowo, care numără numai 5 mii de locuitori, este punctul de echilibru al aviaţiei globale. Același sat a servit în timpul celui de Al Doilea Război Mondial drept câmp de bătaie între naziști și armata sovietică.

Jurnaliștii de la Quartz au ajuns la concluzia că Gmina Miastkowo este punctul de întâlnire cel mai tranzitat de rutele aeriene, în urma unor calcule ce pornesc de la analiza a peste 61de mii de zboruri internaţionale publice, dintr-o bază de date ce a fost ultima oară actualizată în luna decembrie.

Algoritmul a luat în considerare distanţele dintre aeroporturi și numărul de zboruri care au avut loc între acestea, indiferent de durata lor.

Sursa: incont.ro

că aderarea la UE va încuraja investiţiile străine de care ţara are mare nevoie pentru a-și relansa economia. În Croaţia, PIB-ul este cu 39 la sută sub media europeană, doar România și Bulgaria clasându-se în urma Zagrebului, potrivit biroului de statistici al UE. Cei “300.000 de șomeri, ce vor sărbători? Este UE o baghetă magică pentru a face să dispară problemele?” se întreabă un utilizator de internet pe pagina oficială a Guvernului croat de pe reţeaua de socializare Facebook.

“Aderarea la UE nu este decât un PE L E R I N A J E

genocid economic comis împotriva cetăţenilor noștri”, a afirmat într-un comunicat organizaţia neguvernamentală eurosceptică Occupy Croatia. “Legile europene sunt redactate pentru a servi intereselor companiilor multinaţionale bogate prin vasalii lor politici”, a adăugat sursa citată.

Dar Nik Kolveshi, un student la economie, este radios. “Se vor deschide în faţa noastră multe oportunităţi, acum că ne-am alăturat oficial familiei noastre europene”, a declarat el, agitând un drapel UE. Odată cu unda verde dată Serbiei pentru deschiderea negocierilor de aderare și Kosovo pentru încheierea unui acord de stabilizare și asociere, prima etapă a unui drum lung către UE, continuarea procesului de extindere în Balcani pare asigurată.

Dar la Bruxelles, analiștii subliniază că acest proces riscă să fie mai lung și desfășurat cu mai multă prudenţă decât precedentele.

Croaţia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, aspiră să se alăture celor 26 de state membre ale grupului Schengen (22 din cele 27 de membre UE, plus Norvegia, Elveţia, Islanda și Liechtenstein) până în 2015.

Sursa: mediafax.ro

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Hagimus ûi Noul NeamŖ-ChiŖcani / Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cćuûeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 iulie 2013 (1 zile) Grup: 7/16 pers. PreŖul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminicć, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

ȱRUSIA:

R U S I A ûi U C R A I N A

Inelul de Aur/Mćnćstirele Diveevo ûi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 22 iulie, ora 7.

Traseu: Chiûinću, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chiûinću. ȱPe

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T ûi A R D E A L

urmele înaintaûilor: Zamolxe, Matei Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Mćnćstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, BistriŖa, Arnota, Polovragi, Tismana, Viûina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuû. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrćrile lui Constantin Brâncuûi: Coloana Infinitului, Poarta Sćrutului ûi Masa Tćcerii. Peûtere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraûe: Târgoviûte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orćûtie. ȱAcasć

MARAMUREú

la voievodul Bogdan I: întemeietorul ŕćrii Moldova / Hramul mćn.Dragomireûti 20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Mćnćstiri: Prislop, Borûa, Moisei, Dragomireûti, Bârsana, SćpânŖa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borûa, Bogdan Vodć. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului ûi al RezistenŖei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din SćpânŖa. Oraûe: Sighetu MarmaŖiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

CMYK

FLUX

8

Important 5 IULIE 2013

Titus CORLĂŢEAN, ministrul de Externe al României, despre minorităţile sexuale:

În Europa e greu să mergi împotrivă, dar trebuie să o facem Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a vorbit despre minoritățile sexuale, afirmând că, deși în Europa este greu „să ridici glasul” și să mergi “împotriva unui val care s-a creat”, românii trebuie să o facă, pentru că fundamentul ţării este creștin.

Discursul diplomatului român, asemănător unei predici, a fost ţinut la sfârșitul lunii aprilie 2013, la conferința Alianței Familiilor din România, în care acesta a citat un paragraf biblic al Sfântului Pavel, într-o înregistrare video postată pe site-ul Frecuency. „Cu toţi, până la urmă, suntem oameni supuși greșelilor, suntem la fel. Cu toate astea, mergând mai departe și vorbind de starea de păcat a omenirii, (…) spune Pavel vorbind despre iudei: «Măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu L-au mulțumit, ci s-au dedat la gânduri deșarte și inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi și au înnebunit și au schimbat slava Domnului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare. De aceea,

Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimii lor, așa că își necinstesc singuri trupurile. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase, căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii și tot astfel și bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor.

Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate ca să facă lucruri neîngăduite». Astfel, și cu asta închei, «au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate, plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase, sunt șoptitori». Vă sună cunoscut?” spune Titus Corlățean.

Acesta continuă, afirmând că cele prezentate de el reprezintă “o fotografie atât de fidelă a societăţii de astăzi și a societăţii românești”.

Nediscriminarea minoritarilor sexuali: “Greu să mergi împotriva unui «val»” Ministrul de Externe centrează apoi discuția pe problema minoritarilor sexuali și a modului în care

acestea sunt reprezentate în România. „Această discuţie total greșită, care apare și în România, nu atât de intens ca în alte părţi… Soluțiile sunt extrem de simple și ele decurg din modul în care societatea știe să aleagă calea cea bună. E o problemă serioasă pentru că în toate aceste decenii de progres material, de societăţi confortabile, mai ales în zona vestică, care au avansat într-un confort material, un confort pe care noi, în partea cealaltă a zidului Berlinului, nu l-am avut, au avansat, din păcate, și în alte direcţii și au adoptat niște norme, standarde la nivel european pe care și nou-veniţii în Uniunea Europeană au trebuit să le accepte dacă au dorit să intre, politic vorbind, în această Uniune Europeană. Și ele se referă, foarte pe scurt, la o politică de nediscriminare faţă de diferitele grupuri minoritare. Și, în aceste grupuri minoritare, inclusiv relaţiile între persoanele de același sex. Astăzi, în Europa, e foarte dificil să ridici glasul, și veţi vedea și aici, în România, de la intervenţiile ambasadorilor unor state cu greutate, de la ceea ce spun președinţi ai marilor state care au trecut recent prin campanii electorale și au câștigat un al doilea mandat și au spus ceea ce au spus, și toate astea având sprijin chiar din partea unor biserici creștine. E destul de greu să mergi împotriva unui «val» care s-a creat, dar

trebuie să o facem, pentru că fundamentul nostru, existenţa noastră, prin voinţa Domnului, și prin voinţa Domnului nostru Iisus Hristos, este un fundament creștin. Și voinţa di-

vină ne-a creat într-un anumit fel și asta este, cu cât lupta este mai grea, cu atât merită să o duci mai bine”, a mai spus Titus Corlățean.

Sursa: apologeticum.ro

Nicolas Bernard-Busse, primul deţinut politic din Franţa Urmare din pag. 1 Doamna Christiane Taubira, revoluţionara ministră a Justiţiei, a mărturisit cu o sinceritate bulversantă că nu crede că închisoarea ar fi o rezolvare pentru cazurile traficanţilor de droguri, asasinilor sau violatorilor. Și dacă pentru ei – nu, atunci pentru cine? Bineînţeles că nu pentru nudele amazoane, anarhist-feministe ale grupării Femen, venite din liberala Ucraină pentru a se jumela militant cu tinerele adepte din Franţa. Cu sânii pudic acoperiţi de inscripţii gen: „I Fuck God” sau „Pope No More”, ele au ocupat un simbol al religiei catolice, catedrala Notre-Dame, și au celebrat, într-o excesiv de mediatizată bacanală, demisia fostului Papă.

Au fost evacuate cu greu și predate poliţiștilor francezi, sosiţi, ca, de obicei, în astfel de cazuri, cu mare întârziere, duse la comisariat, de formă, și apoi eliberate, așa cum se întâmplă, de altfel, de fiecare dată! Militantismul sexual și anticreștin nu este interzis, el este permis, ba chiar cultivat de socialiștii francezi! Și dacă pentru misionarele Femen – nu, atunci pentru cine? Bineînţeles că nici pentru cei 20 de juvenili locuitori ai Zonei de Securitate Prioritară Grigny, care pe 16 martie au atacat în gara Grigny trenul RER D, venit de la Paris. Coborând pe șinele de cale ferată, în jurul orei 23, au oprit trenul și au atacat mai multe vagoane, înarmaţi cu bare de fier și spray-uri lacrimogene, lovindu-i pe pasageri și jefuindu-i de bani, telefoane mobile și bagaje. Un caz ce a șocat întreaga Franţă, dar nu a impresionat și Justiția franceză, care, după un proces ce a durat două zile, i-a „condamnat” la muncă în folosul comunităţii și „avertismente solemne”, unul dintre inculpaţi fiind achitat!

Parchetul nu a făcut recurs! Justiţia doamnei Christiane Taubira înţelege astfel să facă dreptate tardiv, dar stilul original scuză întârzierea urmașilor celor pe care Franţa i-a nedreptăţit atât în alte vremuri! În Franţa, câinii care atacă sunt eutanasiaţi și infractorii eliberaţi! Ţinând cont că și cei 9 conducători ai celor câteva mii de huliganii – proveniţi din „zo-

nele de securitate prioritară” de la marginea Parisului – ce au devastat și jefuit, pe 13 mai, bulevardele pariziene, au fost fie eliberaţi, fie condamnaţi la pedepse simbolice, putem spune că în Franţa de azi e mai convenabil să fii o canalie de la periferie decât un cetăţean francez obișnuit!

Nici la Argenteuil, unde „reprezentanţii” comunităţii musulmane au atacat comisariatul de poliţie și primăria, brutalizându-l pe comisarul de poliţie – în încercarea de a urgenta, prin forţă, de data asta în stilul lor, prinderea agresorilor unei femei musulmane – nu s-a făcut nicio arestare și nu s-a pronunţat, cu atât mai puţin, vreo condamnare! Ca și în cazul anarhistelor, scuze, militantelor Femen, a adolescenţilor de culoare din Grigny, și musulmanii din Argenteuil fac parte din acea categorie favorizată a “cetăţenilor extralegali”, asupra

cărora autorităţile și legile franceze nu au nicio putere. Și totuși, în ce situaţii ajungi să fii arestat și chiar condamnat la închisoare cu executare, în Franţa? Una dintre ele, și cea mai mediatizată în ultimul timp, este să ai altă opinie decât cea exprimată de guvernarea Hollande, prin “Legea Taubira”, faţă de existenţa și continuitatea familiei tradiţionale (mamă, tată și copii) ca fundament și liant al societăţii franceze. Și să îţi exprimi această opinie, vizibil, participând la manifestaţiile organizate de mișcarea “Manif pour tous”, și arborând simbolul acestei mișcări – imaginea familiei tradiţionale.

Atunci și numai atunci, în Franţa, riști să fii arestat. Atunci și numai atunci, dacă te cheamă Nicolas Bernard-Busse și ai 23 de ani, poţi fi arestat, după ce ești zdrobit, la propriu, sub genunchii unui vânjos jandarm, de caldarâ-

mul unui bulevard francez. N-ai fi riscat nimic dacă te-ar fi chemat Alix, ai fi avut 20 de ani și, dezbrăcată, ţi-ai fi strigat, într-o catedrală, crezul: I Fuck God! Ești arestat în Franţa, de către poliţia politică, dacă te numești Nicolas Bernard-Busse, și în loc să jefuiești un tren sau să baţi un comisar de poliţie – așa cum face orice Mohamed sau Abdel de vârsta ta, ca să fie respectat – tu strigi pe Champs-Élysées: „Demisia – Hollande”! Da, Nicolas Bernard-Busse a pus în pericol siguranţa republicii! Pentru asta vigilenta poliţie franceză l-a urmărit și l-a prins într-o pizzerie în care s-a refugiat, l-a arestat și l-a acuzat de „rebeliune” și „refuz de prelevare a probelor AND”! A venit, apoi, rândul justiţiei politice să-și facă datoria – nu mai era vorba de simplul jaf al unui tren de călători sau de jefuirea unor magazine și incendierea unor mașini în Place du Trocadéro. Mult mai grav! Se ceruse demisia președintelui Franţei și fusese purtat, pe Champs-Élysées, un tricou interzis, nu de legea franceză, ci de ceea ce i-a luat locul: bunul plac al autorităţilor! Așa că verdictul a fost dat în regim de extremă urgenţă: pentru „rebeliune”, Nicolas a fost condamnat la 4 luni de închisoare – două cu executare – și 1 000 de euro amendă!

Nicolas Bernard-Busse, 23 de ani, absolvent al unei facultăţi, student la a doua, un francez creștin, alb și heterosexual – exact tipul de cetăţean al Franţei care trebuie să-și ţină gura – a ajuns, pentru că n-a făcut-o, primul deţinut politic din Franţa! Vor mai urma și alţii – au fost operate, până acum, 2 000 de arestări! Astfel, francezii vor învăţa că dacă vor să fie liberi, atunci trebuie să renunţe la libertăţi!

Azi, în Franţa, justiţiarii socialiști consideră că închisoarea nu mai este o soluţie pentru jefuitori, anarhiști, traficanţi și violatori! Dar pentru cei care mai cred în libertatea de opinie, da!

Bogdan CALEHARI Sursa: inliniedreapta.ne (În linie dreaptă. Conservatori români)

CMYK

Reportaj 5 IULIE 2013

9

FLUX

„Ultima sărbătoare a mamelor, înainte de lichidare” Imagini din Franţa totalitară a anului 2013 În Franța, sub „noua ordine” socialistă, cuvintele „mamă” și „tată” – primele pe care un copil le învață – au fost eliminate din actele de stare civilă, ca urmare a legiferării așa-zisei „căsătorii între persoane de același sex” și a adopțiilor pentru cuplurile de homosexuali.

Profeția Orwelliană din „1984” este acum realitate. (foto: Generation Mai 2013 – aluzie la revolta din Mai 1968 de la Paris)

„Veghetorii” (mișcare civică de tineret din Franța), obligați să stea separați și să se prefacă a citi pentru a-și putea exprima protestul față de „căsătoria” între persoane de același sex. În Franța, manifestațiile publice sunt serios reprimate de guvernul socialist.

Un membru al „Veghetorilor” le arată jandarmilor ce carte citește, în timpul unui protest contra „căsătoriei” între persoane de același sex și adopției de copii pentru cuplurile de homosexuali.

În urma reprimării de către autorități a adunărilor publice, „Veghetorii” stau acum individual, la câțiva metri distanță unul de altul și „citesc” în mod simbolic, pentru a-și putea continua protestul.

Rezistența continuă: Sigla manifestației pentru familia naturală, „La Manif pour tous”, în cele mai neașteptate locuri…

O pariziancă participantă la o manifestație de protest îi arată unui jandarm un afiș pe care scrie „Ultima sărbătoare a mamelor, înainte de lichidare”. Aluzie la dispariția din Codul civil a termenilor „mamă” și „tată” ca urmare a legiferării „căsătoriei” între persoane de același sex și a adopției de copii de către homosexuali.

Represiunile polițienești au fost amplu documentate.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1947 (2013), „Manifestări și amenințări la adresa libertății de reuniune, a libertății media și a libertății de expresie”, care atrage atenția Franței și denunță caracterul disproporționat al reacțiilor autorităților publice și al acțiunilor forțelor de ordine. „Tata e diferit de mama, așa cum China e diferită de Japonia”.

Copii francezi cu mesaj de protest contra legislației absurde care interzice utilizarea cuvintelor mamă și tată în actele de stare civilă, ca urmare a legalizării căsătoriei între persoane de același sex și a adopției de copii pentru cuplurile de homosexuali.

Poliția în acțiune: un manifestant anticăsătoria gay, ținut „la respect” de jandarmi.

Caricatură înfățișându-l pe președintele Franței, F. Hollande, suprimând Republica Franceză, patria drepturilor omului. Aluzie la reprimarea manifestațiilor de protest anti-„căsătoria” gay și la restrângerea drepturilor civile.

Sursa: culturavietii.ro

FLUX

10

Magazin 5 IULIE 2013

Să schimbăm împreună viitorul lui Nicolae Buţanu Medicii din Turcia îi oferă posibilitatea de a face chimioterapie după cele mai noi scheme, plus un transplant de celule stem.

Lidia Olărescu din Gura Galbenei, raionul Cimișlia, l-a crescut ca pe un bărbat adevărat.

I-a fost mamă, diriginte de clasă și profesoară. Și-a făcut studiile la Drept, învăţând legi indispensabile în cariera unui jurist. Totuși, legea cea mai importantă a însușit-o de la cea care i-a dat viaţă: „omenia este o lege nescrisă, de care trebuie să te ghidezi mereu”. Asta face, de fapt, Nicolae Buţanu, un tânăr educat, deștept, curajos și puternic. Are planuri și vise de viitor ca orice băiat la vârsta de 27 de ani. Echipa redacţională a JURNALULUI de Chișinău vă îndeamnă să participaţi la un act de caritate pentru Nicolae Buţanu.

A fost crescut și educat doar de mamă, Lidia Olărescu, filolog de profesie. I-a oferit tot ce este mai bun ca să-l vadă mare și realizat.

Femeii i-a reușit. Nicolae, numit de consăteni Nicu, a făcut școala în sat. În copilărie, era un băiat stăruitor și un bun gospodar în curte.

Spre deosebire de alţi copii, a știut chiar din clasa a șaptea ce vrea să devină când va fi mare. În acel an a privit un film în care rolul principal îl avea un avocat. Inspirat de acţiunea din film, Nicolae i-a spus mamei sale că va merge să facă Drept și va deveni avocat.

Inspirat de un subiect de cinema Din acel an a început să studieze „Bazele statului și dreptului” și alte cărţi din domeniu.

Facultatea de Drept a USM și sistemul juridic l-au dezamăgit odată cu trecerea anilor. N-a fost cel mai bun student, dar a învăţat. Mereu a avut tendinţa de a se baza pe domeniul practic, mai puţin pe cel teoretic. În timpul studiilor, a făcut practica la Procuratura municipală în calitate de ajutor de procuror. Tânărul spune că munca i-a plăcut mult și colaborarea cu șefii la fel. „Nu e vorba de remunerare, dar de o practică și cunoștinţe bune deprinse de la oamenii din domeniu”.

„Mamă, nu visa să aduc peşte acasă”

dire are o arhitectură deosebită și italienii sunt mai receptivi. Nu s-a reţinut însă mult acolo pentru că durerile nu-l părăseau nici noaptea.

„Nicu s-a născut un băiat cuminte și mereu a fost ascultător. L-am crescut și educat alături de părinţii mei, pentru că am fost părăsită de soţ când eram însărcinată”, povestește cu lacrimi în ochi mama tânărului, Lidia Olărescu.

Femeia i-a fost mamă, diriginte de clasă și profesoară de română unicului ei fiu. „Acasă, eram „mamă”, la școală – „doamnă profesoară”. El a învăţat bine. N-am cerșit notele niciodată. A participat la concursuri, olimpiade la diferite discipline, unde a avut succes”, spune ea. „Nicolae este lumina ochilor mei. El are mâini de aur. Este un bucătar bun. Îi place lucrul în grădină. Îl ajut să cultivăm ardei, roșii, castraveţi. În ultimii doi ani, cultivă și pepeni galbeni și roșii. Adoră pescuitul, și anume cel sportiv.

Merge la pescuit, dar niciodată nu aduce un pește acasă și nici nu mănâncă peștele. Îmi spune: «Mamă, nu visa să aduc pește acasă»”.

Lidia Olărescu îi spunea mereu copilului ei că în viaţă sunt multe legi, dar cea mai importantă este legea nescrisă a omeniei. „Îi spuneam că din orice situaţie este o cale de ieșire.

Ceea ce-i repet și acum, căci vreau să-l susţin mult și moral”, spune ea.

Nicolae Buţanu a absolvit cu bine facultatea în anul 2008 și în acel an a decis să plece în SUA pentru a câștiga un ban. Voia să-și deschidă o afacere proprie. Viza deschisă i-a permis să ajungă și pe pământurile Americii, unde a muncit timp de un an de zile la construcţii. „America de la televizor faţă de America pe care o vezi diferă foarte mult. Nu mi-a plăcut acest stat și nici oamenii. Prea multă falsitate și făţărnicie”, își relatează impresiile Nicolae.

A dorit dintotdeauna să se descurce singur în viaţă și să-i ajute și pe cei care au nevoie de ajutor. S-a întors de peste ocean pentru că se simţea rău. Acasă s-a simţit mai bine și a decis să plece la muncă în Italia. În viziunea lui Nicolae, Italia este o ţară monumentală. Orice clă-

Specialiștii sud-coreeni afirmă că adolescenţii au ajuns să se bazeze atât de mult pe tehnologie, încât nu mai pot ţine minte detalii banale asociate cu viaţa de zi cu zi, precum propriile numere de telefon.

Cei care se bazează cel mai mult pe tehnolgie suferă de "demenţă digitală” – o deteriorare a funcţiilor cognitive asemănătoare cu cea observată la pacienţi care au suferit traumatisme craniene sau afecţiuni psihiatrice.

“Utilizarea excesivă a smartphone-urilor sau a dispozitivelor pentru jocuri video împiedică dezvoltarea echilibrată a creierului”, susţine dr. Byun Gi-won, medic în cadrul Balance Brain Centre din Seoul. În Coreea de Sud dependenţa de internet, atât în rândul adulţilor, cât și al copiilor, a fost recunoscută ca fiind o problemă încă de la sfârșitul anilor 1990.

“Cei care utilizează intens tehnologia tind să își dezvolte mai mult emisfera stângă a creierului, cea dreaptă rămânând insuficient dezvoltată”, spune specialistul.

Emisfera dreaptă este asociată cu concentrarea, iar dezvoltarea ei insuficientă afectează negativ atenţia și memoria, fenomen care, în cca. 15% dintre cazuri, poate duce la apariţia precoce a demenţei.

Cei care utilizează excesiv tehnologia digitală suferă și de o întârziere în dezvoltarea emoţională, copiii fiind mai afectaţi decât adulţii, deoarece creierele lor sunt încă în creștere, spun experţii care au studiat fenomenul.

Iar situaţia pare să se înrăutăţească: numărul persoanelor între 10 și 19 ani, care utilizează smartphone-ul mai mult de 7 ore pe zi, crește cu repeziciune, ajungând la peste 18% – o creștere cu 7 procente faţă de anul trecut.

Rezultatele publicate de specialiștii sud-coreeni confirmă concluziile unui studiu realizat în SUA, la UCLA, care arăta că oamenii tineri au probleme tot mai mari cu memoria. Studiul arăta că 14% dintre bărbaţii și femeile cu vârste de 18-39 de ani se plâng că au o memorie slabă.

Autorii studiului american consideră drept cauză a acestui fenomen stilul de viaţă modern: timpul îndelungat petrecut în faţa unui computer sau scriind SMS-uri îi împiedică pe oameni să se concentreze și să memoreze informaţia. Un alt factor ar fi stresul: stilul de viaţă haotic afectează și el concentrarea și scade eficienţa reţinerii informaţiilor.

Sursa: doctorulzilei.ro

Are mulţi prieteni care îl susţin – Victor Mârza, Andrei Rotaru, Ion Sârbu, Petru Ciobanu. După multiple investigaţii făcute la Chișinău n-a fost posibilă stabilirea unei diagnoze exacte. Nicolae Buţanu crede că: „avem medici buni, dar aplicarea în practică a cunoștinţelor este dificilă și imposibilă din cauza lipsei aparatelor performante din domeniu și a condiţiilor de muncă”. Maladia i-a fost depistată în anul 2011 în Secţia hematologie a Spitalului Oncologic „N.N. Blohin” din Moscova. Tânărul susţine că a cunoscut și la noi medici excelenţi, menţionându-i pe neurologul Oxana Durlescu, hematologul Sanda Buruiană și chirurgul Victor Ciupercă.

Să-i deschidem o uşă în viitor!

Lacrimile şi durerea unei mame

Tipul de demenţă care afectează tot mai mulţi tineri

Medici buni şi condiţii proaste

Pe parcursul a doi ani de tratament continuu, Nicolae a fost susţinut financiar de mamă, prieteni, consăteni și rude. A fost diagnosticat cu limfomul Hodgkin (cancer al sistemului limfatic). Șanse reale de a învinge boala îi dau medicii din Turcia, care i-au studiat maladia. Medicii turci îi oferă posibilitatea de a face chimioterapie după cele mai noi scheme (ESAP și BEAM), plus un transplant de celule stem. Toţi oamenii de bună-credinţă care doresc să-l susţină pe Nicolae pentru a învinge boala ce-i spulberă aspiraţiile pot transfera ajutoare la Victoriabank, Chișinău, Moldova prin SWIFT: VICBMD2X 457 (valabil pentru toate conturile locale) pe conturile deschise: 22336178514 (MDL), 22335178515 (USD), 22334178516 (EURO) și SWIFT:VICBMD2X (comun) pentru transferurile internaţionale în euro: IBAN:MD34VI000000022334178516; și în dolari: IBAN: MD11VI000000022335178515.

Are gradul II de invaliditate, stabilit de medici, pentru care statul îi oferă 116 lei. Cu toate acestea, Nicolae participă în satul său de baștină, ca voluntar, la realizarea unui proiect de protecţie a mediului ce contribuie și la educaţia ecologică. Proiectul urmează a fi aplicat începând cu luna august 2013.

Sursa: jurnal.md

Nota FLUX: Surse apropiate lui Nicolae neau comunicat că deja spitalizarea a fost asigurată gratuit la Roma, Italia, dar mai sunt necesare câteva mii de euro pentru un șir de deplasări (drum, cazare, întreţinere) pentru o perioadă de 6-12 luni, care vor trebui efectuate până, dar și în timpul internării pacientului.

Suma de bani urmează a fi colectată urgent, dat fiind că Nicolae Buţanu trebuie să fie spitalizat în mai puţin de două săptămâni. Îi rugăm pe toţi cititorii noștri și pe toţi oamenii de bună-credinţă să răspundă cât mai grabnic acestui apel umanitar, mai ales că tratamentul este deja asigurat, astfel că salvarea lui Nicolae Buţanu depinde de acumularea a câtorva mii de euro.

Ora-International, o organizaţie de ajutor umanitar Veronica Martâniuc este președintele Ora-International Moldova (O.I.M.), organizaţie interconfesională creată în 1983, în Germania. În prezent, filialele acesteia sunt răspândite în peste 30 de ţări. Prima filială din Moldova a fost fondată în 1992. Organizaţia își propune să schimbe destinul a mii de oameni care au nevoie de ajutor, cum ar fi copiii orfani și din familii defavorizate, bătrânii singuratici, familiile sărace, persoanele cu handicap și oamenii care au suferit în urma unor calamităţi naturale. În prezent, Ora-International Moldova desfășoară 21 de proiecte în 10 localităţi din Republica Moldova. Implementarea proiectelor O.I.M. este posibilă graţie sprijinului acordat de donatorii și sponsorii din Germania, Olanda, Elveţia, Marea Britanie, Franţa, cât și de partenerii din ţara noastră. “În ultimul timp mi-am dat seama că Moldova are nevoie de centre umanitare, pentru a avea posibilitatea să ajute cât mai multe persoane, indiferent de vârstă. În felul acesta, diversele proiecte propuse ar putea avea un impact mai eficient asupra populaţiei socialmente vulnerabile”, a precizat Veronica Martâniuc.

Pentru ajutorarea copiilor, organizaţia acţionează, în special, pe două direcţii: centre de sprijin a familiilor cu mulţi copiii (familii compuse din 7-10 copii) și centre de azil, în care pot fi plasaţi copii de

diferite vârste, începând chiar de la un an, îndeosebi din spaţiul rural, unde lumea se confruntă cu mai multe probleme. „Unele sate sunt, în general, uitate, iar copiii de acolo nu văd nimic altceva în afară de drumul spre școală, casă sau lucrul în gospodărie. Dar în astfel de centre copiilor li se oferă mai multe posibilităţi, începând de la învăţarea unei limbi străine și terminând cu accesul la tehnica de ultimă generaţie”, explică președintele O.I.M. De mai mulţi ani, la Sângerei activează un centru de fete, șapte la număr, cu vârste de la 7 ani până la majorat. Fetele sunt din familii social-vulnerabile, unele fiind chiar abandonate de părinţi. Aflarea lor în cadrul centrului a avut un impact favorabil, redându-le încrederea în propriile forţe și capacitatea de a fi utile societăţii, unele dintre ele obţinând rezultate remarcabile la

învăţătură și ajungând pe panoul de onoare al instituţiilor de învăţământ în care își fac studiile. „Centrul activează din 2005, iar în această perioadă fetele au crescut, au acumulat cunoștinţe, abilităţi, fiind acum capabile să urmeze un colegiu sau chiar o facultate”, mai menţionează Veronica Martâniuc Republica Moldova are nevoie de cât mai multe centre de acest fel, iar populaţia trebuie să știe că organizaţiile umanitare internaţionale își oferă ajutorul și pot schimba în bine sorţile a mii de oameni.

Anastasia LATÂŞEV, Victor TARLEV, pentru FLUX

Cultur= 5 IULIE 2013

25.I.1991

10-14.II.1991 Vizita de răspuns a colegilor Mircea Dinescu (președinte USR), Ana Blandiana, Sergiu Adam, Laurenţiu Ulici, Mircea Sântimbreanu, Nicolae Prelipceanu, Elena Ștefoi, Adrian Popescu...

Din program: discuţie anul literar 1990, seară de poezie la USM, semnarea protocolului de colaborare dintre cele două uniuni de scriitori, vizită la Orheiul Vechi, prânz la casa de creaţie de la Peresecina, întâlnire cu elevii școlii viticole din Stăuceni…

8.III.1991 Lecturi din ultima decadă: Eliade – „Profetism românesc (2 vol.); Mihai Șora – „Sarea Pământului” (1/ „A fi, a face, a avea”; 2/ „Eu, tu, el, ea... sau dialogul generalizat”); Nae Ionescu – „Roza vânturilor”; Sade – „Justine”. Plus foarte multă presă. Din cele citite, să fac extrase.

25-29.III.1991 Invitaţi în judeţul Galaţi de către inspectoratul culturii și direcţia bibliotecii„Urechia”. Împreună cu Gheorghe Vodă, Victor Dumbrăveanu și Vasile Nedelescu. Oameni excepţionali: Oprea, Mazilu, Vicol, Chiric, Parapiru, Gurău, Vremuleţ și alţii, alţii. Simpozioane, șezători literare, întâlniri amicale. Vizite la Tecuci, Târgu Bujor, escapadă în fermecătoarea Brăilă.

Editura „Porto-Franco” se situează printre cele de bun și statornic renume.

Mai călătorim, cu staţionări înduioșătoare, la Vaslui și Iași.

La Chișinău revin cu un cadou: un peisaj al inginerului, pictorului Ionuţă Benea din T. Bujor.

Momentul cu monumentul lui Ioan Vodă cel Cumplit (pe soclu: Viteaz, deformat de precauţia comunistă). E la 18 kilometri de Târgu Bujor, în câmpia Roșia. Ar fi firesc, susţine dl Horaţiu Mazilu, șef la departamentul cultură, ca acest jalon de memorie românească să dăinuie acolo, unde a fost lupta jertfelnică a voievodului – dincolo de Prut, la Roșcani, în preajma Cahulului.

Coincidenţă fantastică: e printre noi și autorul monumentului – Gheorghe Turcu, care de câţiva ani locuiește deja în Australia. Împreună cu sculptorul, cu dl Horaţiu Mazilu și cu șeful căminului cultural din Tr. Bujor, dl Gonciaruc, facem drumul până la monument, ciocnim solemn câte un pahar de vin bun, ne entuziasmăm de ideea revenirii Măriei Sale la locul care i se potrivește mai bine. Rămânem la gândul că, la plecare, dl Mazilu ne înmânează actul de generoasă ofertă și noi, aici, în Moldova Pruto-nistreană.

Noi, deci, declanșăm momentul publicitar, ne angajăm în colectarea sumelor bănești necesare pentru postament și transport (eventual, cu helicopterul). Însă a doua zi fratele Horaţiu e îngândurat, zice că parcă iată-iată ticluiește

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

UMBRA CA MARTOR

5 iulie

(Pagini de jurnal)

La USM, ne vizitează Mihai Ursachi și Ion Puha de la Iași, Patrel Berceanu (Craiova, revista „Ramuri”), Dumitru Chirilă (Oradea, „Familia”).

Ursachi ne-a tot povestit despre odiseele sale, inclusiv despre cea americană. Monoton, tărăgănat, parcă în surdină. Pe măsură ce ne apropiam tot mai mult de bătrânul Bahus, îi creștea și ambiţia, dându-ne de înţeles că ar avea mulţi bani. La un moment dat, unde face: „Cât costă casa asta a voastră, a scriitorilor?”. Oho, păi ar costa ea ceva, cu cinci etaje etc. „Pot să o cumpăr”, face Ursachi. Cu asta și cu zâmbetul pe buze ne-am despărţit târziu, noaptea.

11

oferta-act generoasă, pentru ca, înainte de plecarea noastră, să spună că e cazul să ia legătură cu Ministerul Culturii, s-o facă mai oficial și mai cu moţ. Să așteptăm și să vedem ce urmează.

Presupun însă că generozitatea șefului culturii judeţene a trezit nemulţumirea celor de la Târgu Bujor ce se văd nedreptăţiţi: adică, frate-frate, dar monumentul nu ne face rău nici nouă, plus faptul că el costă lei, nu glumă.

Oricum, am fost primiţi cu multă căldură și fast. Mulţam!

Tecuci: locul de naștere al lui Calistrat Hogaș.

La Brăila, vizităm doar pe din afară casa-muzeu Panait Istrati, aflată în renovare. Îmi amintesc de tristeţea și deruta încercate la Lancrăm, în curtea fostei case a lui Lucian Blaga. La îndemnul lui Ion Mărgineanu, poet din Alba Iulia, intrăm în curte. Apare un tânăr, apoi o tânără, privindu-ne cu ochi neprietenoși și bănuitori.

Sunt feciorul și nora proprietarului care, din gelozie faţă de marele poet, sau din… nerozie, a dat jos de pe perete placa memorială cu numele lui Blaga. Proprietarii știu că se fac demersuri pentru a recupera casa și de a o transforma în muzeu. Dar – ce-i trebuie românului muzeu, cultură? Lui să-i fie bine, încolo… n-am să uit niciodată suspiciunea și neprietenia din ochii acelei tinere perechi; tinere, dar cu suflet atât de insensibil și… agresiv faţă de Lucian Blaga.

2.IV.1991 Pentru unii – o veste-trăsnet, pentru mine – o constatare trivială a faptului previzibil și așteptat: Gr. Vieru acceptă să fie președintele de onoare al „asociaţiei” scriitoricești panromânești „Frăţia”. Și cine credeţi că-i sunt inimoșii colegi? Cornel Vadim Tudor, Victor Crăciun… Și alţii. Barbu, spre exemplu. Și datul nu se știe de ce în ură Marin Sorescu. Barbu și Sorescu – scriitori buni, dar ca dezbinatori… Mda… Vestea am aflat-o la Galaţi. Reveniţi la Chișinău, reţinem amănunte de la Mihai Cimpoi, care a refuzat să semneze declaraţia de constituire și… dezbinare. Cică, cei mai activi – uluitor de activi! – s-au arătat a fi Vieru și Crăciun, care, frecându-și mâinile, spune Cimpoi, triumfau anticipat, văzând deja aievea cum se destramă cele două uniuni scriitoricești, de la București și de la Chișinău. Tocmai aceasta îi pune în gardă pe câţiva: Vasile Leviţchi, naivul derutat, la început, ulterior depune o cerere pentru a i se considera nulă semnătura. V. M., ce fusese învestit cu dregătoria de „secretar” al „Frăţiei” (spune același Cimpoi), prinde a da și el îndărăt. Mircea Dinescu îi telefonează pe Mircea Sântimbreanu și pe Fănuș Neagu, spunându-le: „Bine, domnilor, dacă treceţi în altă asociaţie, mai întâi achitaţi datoriile financiare faţă de Fondul literar”. F. Neagu, care are circa 500 de mii de lei datorii la Fond, zice că el nu a priceput de la bun început intenţiile ascunse ale „fondatorilor” și nu vrea să aibă a face cu atare înfrăţire demolatoare.

Sântimbreanu o face și el pe mortul în păpușoi.

Activiștii-fondatori, văzând contrareacţia și „birul cu fugiţii” ai asociaţilor de ieri, o lasă și ei mai moale, ba chiar (zice Cimpoi) prinde a le tremura ceva (nu contează ce) de frică, nu mai vor să distrugă uniunile scriitoricești, ci, pur și simplu, ţin să se înfrăţească la nivel de simbol… (Dar simbol al nemulţumirilor și orgoliilor…)

Uniunea Scriitorilor din Moldova va expedia o telegramă în care să confirme că rămâne fidelă acordului bilateral semnat iarna trecută de președinţii celor două organizaţii de creaţie.

Ce se întâmplă, de fapt? Cred că are mare dreptate Dan C. Mihăilescu, scriind în „Luceafărul” nr. 12 a. c.: „Infuzia de sânge tânăr i-a turbat pe barbo-vulpesco-everaci. Iar vârsta lui Dinescu îi scoate din minţi tocmai prin incontrolabilul ei apetit insurgent. În vârf ar fi trebuit un tovarăș de bază, nu? Războiul vârstelor, inegal, ca totdeauna (…) vizează în lipsa victoriei parţiale – răul general. Dacă am pierdut, zic barbo-everacii, încaltea să se desfiinţeze toată șandramaua”.

13.IV.1991 Acum câteva zile, am avut o altercaţie dură cu cel care refuză să-mi publice articolul „Despre păcăleli trecute cu vederea”. Cică, e despre el. Dar eu știu că l-am scris despre un fenomen mai generalizat: boala orgoliilor exagerate, lupta de la bursa valorilor artistice pruto-nistrene, în vreme ce alde cei din cvartetul din prim-plan au doborât ștacheta exigenţelor. Fac compuneri ritmate și rimate și vor să fie apreciate, acestea, drept buric estetic universal. Mai zice că „V-am dat limbă!”. (Adică, el și parlamentul…) El, care a cenzurat și n-a publicat articole tăioase ce pledau pentru limbă și alfabet.

Reapare la ordinea de zi denunţul pe care i l-au făcut unii „colegi” lui Serafim Saka, adus de la Moscova de Gheorghe Malarciuc și citit la o adunare a scriitorilor.

Cum pot fi depistaţi colaboraţioniștii și turnătorii? Să se vadă lista jurnaliștilor și scriitorilor care au tot călătorit în ţări străine; nu se putea, fără să nu facă sluj securiștilor.

Stupida asociaţie „Frăţia”. Iar „mahărul lor”, învineţit de mânie, cu ochi sticloși, fâţâie din fesele lui cât două nuci ca să-și reașeze fotoliul de salvator al naţiunii în locuri de unde s-ar vedea mai bine. Zadarnică treabă! „România literară” din 3 aprilie scrie: „Este o «frăţie…» la care au aderat (între alţii) mulţi dintre dinozaurii cultului personalităţii, în cap cu iniţiatorul… Adrian Păunescu, urmat de Al. Balaci, Paul Everac, Anghel Dumbrăveanu, M. Ungheanu, E. Barbu, Paul Anghel, Ion Gheorghe și alte paleobipede mai mititele… În «Frăţia» au intrat și Grigore Vieru, L. Lari, N. Dabija, Ion Druţă, dintre naivii noștri confraţi basarabeni, care probabil cred că tot ce românește grăiește este și un model de iubire de ţară și de cinste. Oare ei n-au citit elogiile scandaloase aduse lui Ceaușescu de Păunescu, Dumbrăveanu și Balaci? Și cum de nu leagă de numele unui E. Barbu atâtea umilitoare dovezi, știute nouă tuturor, ale obedienţei faţă de P.C.R.? (…) Dumnezeu să-i aibă în pază pe colegii noștri de peste Prut, căci pe murdare mâini s-au mai dat”.

Am citit corectura cărţii de eseuri„Umbra ca martor”. Linotipiștii noștri slavono-români potricălesc paginile cu greșeli. Tristeţile perioadei de tranziţie. Dar și a vechilor lipsuri în alfabetizare fundamentală; lipsuri în cultură, de cultură.

Presupun că săptămâna viitoare trebuie să apară semnalul volumului de proză pentru copii „La desfrunzirea brăduţilor”.

25.V.1991 Atacul lui Ghiv, care a fost iudit (asmuţat) de pigmeii din jurul său… Să răspund? Sunt la vârsta când nu merg la înjurătură, ci încerc să prefac totul în literatură. Dezmăţul orgolioșilor ce aduc a naftalină mă amuză și, concomitent, mă inspiră. De mult nu mi s-au revelat atât de clar teme, personaje, situaţii și chiar, în ultimele trei zile, am scris cu multă poftă, dezinvoltură și, consider, cu substanţă. Ipotetica replică a devenit proză. Nu poezie, precum o fac versificatorii de ei, plini de venin și supăraţi pe toată lumea. Prima nuveletă – „Mărgele ori mătănii” am scris-o cu multă plăcere. Am purces și la realizarea unui alt subiect. Deci, o situaţie fertilă.

26.V.1991 Alaltăieri, am avut la librăria „Universul” lansarea volumului de proză și teatru pentru copii „La desfrunzirea brăduţilor”. În tandem cu Iulian Filip, care și-a trimis în lume placheta de versuri „Deșteptătoarele”. Am avut trei clase primare de la liceul român-italian, român-francez și de la o școală a cărei nume îmi scapă. Curios, însă a participat șefimea Asociaţiei „Cartea” – Ghindă, Vlasov…

O premieră foarte animată. Copii receptivi și ingenioși. M-a mirat memoria lor: mi-au reprodus pe dinafară mai toată cărţulia „La desfrunzirea brăduţilor”, pe care o citiseră din timp.

Evenimente 328: Inaugurarea oficială a podului de la Celei (Sucidava), construit peste Dunăre, de către arhitectul Theophilus Patricius 1687: Este publicată lucrarea lui Isaac Newton, “Philosophiae Naturalis Principia Mathematica” 1811: Venezuela a devenit primul stat sud-american care și-a proclamat independența față de Spania 1830: Franța invadează Algeria 1865: A fost impusă pentru prima oară în lume o limită de viteză (două mile pe oră) în Marea Britanie 1870: Incendiu devastator în Istanbul, soldat cu 1.200 de morți și 60.000 de persoane rămase fără locuințe 1941: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au eliberat orașul Cernăuți 1943: Bătălia de la Kursk–Orel–Belgorod, încheiată la 23 august, desăvârșește cotitura radicală în desfășurarea celui de Al Doilea Război Mondial, începută la Stalingrad în 1942 1946: La Paris au fost prezentați primii bikini 1958: Prima ascensiune a vârfului Gasherbrum I – al 11-lea ca înălțime din lume 1962: Algeria devine independentă față de Franța 1965: Marea soprană Maria Callas a realizat o nouă performanță cântând în opera «Tosca» de Giacomo Puccini la «London's Covent Garden» 1975: Arthur Ashe devine primul negru care câștigă Wimbledonul 1999: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului) începe să se mute oficial din Bonn la Berlin 1996: S-a născut Dolly, prima oaie clonată din lume

Nașteri 1554: Elisabeta de Austria, soția regelui Carol al IX-lea al Franței (d. 1592) 1586: Thomas Hooker, lider colonist din Connecticut (d. 1647) 1653: Thomas Pitt, guvernator britanic de Madras (d. 1726) 1675: Mary Walcott, acuzată în cadrul proceselor de vrăjitorie de la Salem 1755: Sarah Siddons, actriță britanică de teatru (d. 1831) 1794: Sylvester Graham, nutriționist american (d. 1851) 1801: David Farragut, comandant naval american (d. 1870) 1805: Robert Fitz Roy, meteorolog britanic (d. 1865) 1810: P. T. Barnum, proprietar american de circ (d. 1891) 1820: William Rankine, inginer și fizician scoțian (d. 1872) 1874: Eugen Fischer, fizician nazist (d. 1967) 1879: Dwight F. Davis, tenisman și politician american (d. 1945) 1880: Constantin Tănase, actor de revistă și scriitor român (d. 1945) 1889: Jean Cocteau, scriitor francez (d. 1963) 1901: Sergey Obraztsov, păpușar sovietic (d. 1992) 1911: Georges Pompidou, politician francez (d. 1974) 1918: René Lecavalier, gazdă radio și comentator sportiv franco-canadian (d. 1999) 1928: Katherine Helmond, actriță americană 1932: Billy Laughlin, actor american (d. 1948) 1935: Nikolaus Berwanger, jurnalist și scriitor român de origine germană (d. 1989) 1966: Susannah Doyle, actriță britanică 1980: Eva Green, actriță franceză

Decese 1316: Infantele Ferdinand de Mallorca (n. 1278) 1539: St. Anthony Maria Zaccaria, sfânt italian (n. 1502) 1666: Albert al VI-lea de Bavaria (n. 1584) 1676: Carl Gustaf Wrangel, soldat suedez (n. 1613) 1862: Heinrich Georg Bronn, geolog german (n. 1800) 1904: Abai Kunanbaev, poet kazah (n. 1845) 1908: Jonas Lie, autor norvegian (n. 1833) 1927: Albrecht Kossel, medic german, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (n. 1853) 1932: Sasha Cherny, poet rus (n. 1880) 1936: Cezar Papacostea, filolog clasicist de origine aromână, scriitor și traducător, membru corespondent al Academiei Române (n. 1886) 1948: Georges Bernanos, scriitor francez (n. 1888) 1957: Charles Sherwood Noble, inventator de origine americană 1966: George de Hevesy, chimist maghiar, laureat al Premiului Nobel (n. 1885)

FLUX

12

Magazin 5 IULIE 2013

FESTIVAL

Filmul lui Igor Cobileanski apreciat de „The Hollywood Reporter” drept „cinema de artă” Filmul «La limita de jos a cerului», de Igor Cobileanski, care rulează în secţiunea East of the West a Festivalului de la Karlovy Vary (28 iunie - 6 iulie), cu titlul în limba engleză «The Unsaved», este considerat de „The Hollywood Reporter” - «un studiu de personaj molatec, punctat de momente de comedie neagră, în care, în clasicul stil al noului val românesc,

comportamentul rău și bunele intenţii ale personajelor se transformă încet-încet într-un ștreang în jurul gâtului personajului». „The Hollywood Reporter” scrie, de asemenea, că filmul lui Cobileanski se înscrie în genul cinema-ului de artă și remarcă imaginea semnată de Oleg Mutu.

Personajul principal al filmului, Viorel (Igor Babiac), este un tânăr de 19 ani care locuiește cu mama sa văduvă (Angela Ciobanu), care îl ceartă pentru că nu are o slujbă. Ca să nu se plictisească, Viorel îl ajută pe prietenul său Gâscanul (Sergiu Voloc), care vinde marijuana. În timpul acestor activităţi, Viorel o cunoaște pe Maria (Ela Ionescu).

“Hollywood Reporter” remarcă faptul că, la un moment dat, ritmul

filmului lui Cobileanski amintește de «Poliţist, adjectiv», de Corneliu Porumboiu. Jocul actorilor este caracterizat de publicaţie, în contextul noului cinema românesc, drept o sumă de interpretări în stilul realist, minimalist.

«La limita de jos a cerului», o coproducţie România-Moldova, rulează în premieră mondială la Festivalul de la Karlovy Vary. Filmului lui Cobileanski i se alătură, în selecţia Festivalului de la Karlovy Vary, scurtmetrajul documentar «După fel și chip», de Paula Oneţ, care prezintă comunitatea bătrânilor dintr-un sat care are o singură pasiune: aceea de a-și face fotografii pentru propriile pietre funerare.

Producţiile «Pădurea spânzuraţilor», în regia lui Liviu Ciulei, și «Poziţia copilului», regizat de Călin Peter Netzer, sunt proiectate în secţiunile Out of the Past, respectiv Horizons, la festivalul de film din Cehia. În deschiderea Festivalului de la Karlovy Vary a rulat filmul «Mood Indigo», o adaptare a romanului lui Boris Vian «Spuma zilelor», semnată de Michel Gondry.

Regizorul de film Igor Cobileanski s-a născut în 1974, la Chișinău. În copilărie a jucat în mai multe filme, printre care «Durerea», realizat după scenariul lui Emil Loteanu. A absolvit Facultatea de Regie și Film a UNATC București,

în 1995. A revenit la Chișinău, unde a început să regizeze videoclipuri (șase numai pentru trupa Zdob și Zdub), spoturi publicitare și filme documentare («Murind pentru Madrid», «Răsăritul Bălţilor», «Legendele Ţipovei», în intervalul 1999-2000). În 2006, a regizat primul său scurtmetraj de ficţiune, «Când se stinge lumina». După acesta au urmat «Sașa, Grișa și Ion» (2006) și «(Plictis) și Inspiraţie» (2007), care au fost selectate la festivaluri internaţionale. Igor Cobileanski a mai regizat lungmetrajul «Tache», cu Mircea Diaconu în rolul principal.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M I N G I R (1) Sat, reședinţă de comună în raionul Hâncești. Coordonate geografice: 46°40’ lat. N, 28°19’30’’ long. E. Suprafaţa: 51,2 km2. Gospodării individuale: 1620. Populaţia: 5420 de locuitori. Distanţe: 46 km până la Hâncești, 25 km până la Leova, 90 km până la Chișinău. Comuna include în componenţa sa satul Semionovca.

Localitatea este situată în partea de sud a Podișului Moldovei Centrale, într-o vâlcea de stânga văii râului Lăpușna, la vreo 6-7 km de vărsarea acestuia în Prut. Pe la est de sat trece șoseaua centrală Chișinău–Hâncești–Leova–Cantemir–Cahul, care face legătură între partea centrală și cea de sud a republicii, iar prin sat, pe valea Lăpușnei, un drumuleţ vine dinspre Cărpineni și duce spre Leova.

Zona de așezare a satului reprezintă un podiș colinar, cu înălţimi între 160 și 265 m în perimetrul co-

munei și de peste 300 m în regiunile păduroase de mai la nord, cu văi nu tocmai adânci, dar nici prea largi și întinse, cu zăvoaie și hârtoape înfundate. Vegetaţia zonei se caracterizează prin specii de arbori și plante ierboase de stepă și silvostepă. Reminiscenţe ale Codrilor Lăpușnei de altă dată le păstrează astăzi micile crânguri, rediuri și huceaguri, în care predomină stejarul, fagul, ulmul, arţarul, plopul și salcâmul. În câmpuri deschise și nelucrate crește pelinul, negara, lumânărica, pirul (chirul, chirăul), spinul voinicului, loboda, păpădia etc. Pe toate acestea le întrece mănoasele holde de cereale (grâu, orz, ovăz, porumb), semănăturile de plante tehnice (floarea-soarelui, rapiţa), grădinile de zarzavat și, bineînţeles, plantaţiile de vii și livezi.

Fauna locală este, de asemenea, bogată și variată. Păduricile, desișurile și locurile mai puţin umblate de oameni sunt populate de tot felul de animale și păsări: iepuri, vulpi, căprioare, mistreţi, bursuci, arici; potârnichi, prepeliţe, ciori, coţofene, porumbei de câmp, vrăbii, grauri etc.

Par ticularităţile fizico-geografice și naturale ale terenului și-au găsit reflectare și în toponimia locală: Budăi, loc cu multe fântâniţe și izvoare, Bulhace, locuri mlăștinoase pe valea Lăpușnei, Cânepăria, teren unde în trecut se cultiva permanent cânepa, Chetrăria, loc de unde se scotea piatră pentru construcţii,

Humăria, locuri cu sol bogat în humă (argilă, lut), Piscul Mocanului, deal în trecut cu multe stâne și târle de oi, Podișul, loc așezat pe culmea unui deal, Poiana, locul unei foste poieni în pădure, Ponoare, locuri accidentate în preajma satului, Ruptura, loc cu ponorâturi pe o coastă de deal, Teiușul, locul unei foste pădurici de tei. De activitatea și îndeletnicirile omului sunt legate numele topice: Dealul Târgului sau Târgul Cucului, loc

unde în trecut se făceau pieţe locale, Delniţa, hotar între moșiile satelor sau între pământuri, precum și între ţarină și sat, Medeanul, loc în centrul satului unde aveau loc diferite manifestări oficiale și populare ale comunităţii, Valea Ulucelor, vale unde se aflau mai multe fântâni cu uluce pentru adăpatul animalelor. Toponimia satului deci probează o veche și statornică viaţă umană în aceste locuri.

Satul Mingir este cunoscut documentar cu acest nume din sec. al

XVIII-lea, dar începuturile unei vieţi românești în această zonă trebuie raportate cu multe secole în urmă, pe când așezarea purta un alt nume, un nume românesc, precum satele din vecinătate Horjești, Scorţești (astăzi Cărpineni), Hudiceni (astăzi Voinescu), existente încă pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Actualul Mingir e menţionat pe o hartă topografică din 1774 și în documentele de hotărnicire din anii 1774, 1775, 1798 ș.a. Apare amintit aici și un cătun Topal-Murză, al cărui nume a

rămas să-l poarte până astăzi, sub o formă redusă și ușor modificată, o vâlcea din hotarul satului – Tobalu.

Numele Mingir i l-au dat vechii așezări autohtone tătarii tribului mengir al nogaicilor de Bugeac, care, în sec. al XVII-lea, și-au întins stăpânirea spre nord, acaparând noi și noi pământuri, până aproape sub codrii Lăpușnei. Către sfârșitul sec. al XVII-lea, domnitorii Moldovei, printr-o înţelegere cu Poarta Otomană, stabiliseră o zonă de separare între hoardele tătare și populaţia băștinașă, în cuprinsul căreia, la periferia sa de vest, se afla și câșla Mengir. Această zonă se măsura în ore de mers pe jos – 32 de ceasuri în lungime, de la Prut la Nistru, și 2 ceasuri în lăţime, de unde își trage vechea denumire a zonei – „cele două ceasuri” (un ceas de mers pe jos era echivalent cu aproximativ 6 km distanţă). Hotarul de nord al „celor 2 ceasuri” începea de lângă satul Mingir și trecea mai departe pe lângă satele de astăzi Ceadâr, Orac, Caracui, Molești, Gangura, Geamăna, Luţeni (astăzi Ţânţăreni) și, pe râul Bâc, până la satul Gura Bâcului de pe Nistru.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse 5 IULIE 2013

Un peu de Provence...

Paul Theroux

Astăzi vom porni într-o călătorie gastronomică pe tărâmurile întotdeauna însorite ale sudului Franței, în romantica și parfumata regiune Provence, unde mai sunt înflorite încă lanurile de levănțică. Tumultoasa Coastă de azur o vom lăsa pentru o altă călătorie, mulţumindu-ne să admirăm coasta mediteraneană de la înălţime. Vom rătăci pe străduțele întortocheate, pietruite, dintr-un sătuc medieval aflat pe stâncă, la ale cărui poale se întind podgoriile și lanurile cu lavandă, ne vom lăsa furați de aerul romantic ce plutește aici...

Ratatouille

Printre cele mai răspândite și apreciate reţete provensale se numără ratatouille niçoise, bouillabaisse, salata niçoise, escargot (melci), creveţi, tapenada, foie gras. Nu le vom încerca pe toate acum, dar ne vom strădui să aducem puţină savoare provensală în bucătăria noastră.

Vom începe cu faimoasa rețetă Ratatouille, devenită extrem de cunoscută datorită șoricelului-bucătar Remy, din filmul-animat „Ratatouille”.

Ratatouille este o tocană de legume, aromată, care-și are originile în Nice, fiind tradițională pentru regiunea Provence. Cu toate că la început a fost considerată drept o „mâncare a săracului”, în timp a devenit apreciată, inclusiv la curţile nobililor.

Denumirea preparatului se trage

FLUX

MAPAMOND GASTRONOMIC

„Turiștii nu știu unde au fost, călătorii nu știu unde vor merge".

Închide ochii și imaginează-ți lanurile mov, prin care mergi desculță, cerul albastru și senin, pătat ici și colo de nori albi, iar liniștea din jurul tău e tulburată doar de trilurile păsărilor. Inspiri profund, iar plămânii îți sunt invadați de mireasma îmbătătoare de lavandă... am ajuns: „Bienvenue en Provence!".

Iar cum pofta vine... călătorind, să ne desfătăm simțurile (nu doar cele olfactive și estetice) cu câteva delicii provensale.

Regiunea Provence este apreciată atât pentru peisajele pitorești, cât și pentru bucătăria ei extrem de variată, cu puternice influenţe mediteraneene, ce utilizează diverse legume, fructe de mare, ulei de măsline, brânzeturi și, neapărat, condimente din abundenţă, în special herbes de Provence.

13

Biscuiţi cu levănţică „Floarea zânelor”, levănţica, este o plantă aromatică ce se potrivește foarte bine în diverse specialităţi culinare. În Provence este folosită, în cantităţi moderate, la mâncărurile de pește, porc, vită, pui sau în preparate de legume pe bază de vinete, roșii, ardei, dar și la diverse deserturi.

de la “tatouiller” sau “ratatouiller”, care înseamnă agitarea tigăii, pentru ca ingredientele să se prăjească mai bine și mai uniform. Iar secretul gustului deosebit al acestei tocăniţe se datorează prăjirii separate a legumelor, pentru ca fiecare să-și păstreze aroma specifică.

Ingrediente: 3 roșii 2 dovlecei 200 g ciuperci (rețeta originală nu conține ciuperci, dar e mai savuros așa) 1 ceapă 2-3 căței usturoi 1-2 vinete 2 ardei grași Piper, sare, ierburi de Provence și busuioc

Cum preparăm: Tăiem ardeii rondele, iar vinetele, dovleceii și ciupercile în cuburi destul de mari. Călim fiecare legumă pe rând, în ulei de măsline, doar cât să se înmoaie ușor (dacă nu avem ulei de măsline, putem folosi și ulei de floarea-soarelui), iar apoi le scoatem într-un castron.

Tăiem ceapa rondele, strivim usturoiul cu lama unui cuțit, apoi le punem la călit, după ce prind o culoare ușor aurie adăugăm roșiile (decojite) tocate, iar apoi și câteva frunze de dafin, sare, piper și ierburi de Provence.

Acum, când avem și sosul gata, adăugăm toate legumele și le mai lăsăm 10 minute (nu mai mult, pentru că vrem ca legumele să rămână ușor crocante). Înainte de a servi, presurăm busuioc proaspăt tocat. Savurăm ratatouille-ul cu bagheta franțuzească și un pahar de vin rosé (tipic regiunii Provence).

Fiindcă vremea de afară este destul de caldă, ne vom limita, deocamdată, la un singur fel de mâncare. În schimb, la desert nu m-am putut abține să nu încerc trei rețete care redau perfect miresmele provensale, dar sunt și suficient de ușoare pentru acest timp călduros:

Pentru a aduce aroma de lavandă în bucătărie, am ales să vă propun această reţetă extrem de simplă și deosebit de savuroasă de biscuiţi cu flori de lavandă.

Ingrediente: 120 g unt 100 g zahăr 250 g făină 1 ou 1 linguriţă praf de copt un vârf cuţit sare 8-9 flori de lavandă Zahărul îl omogenizăm cu untul moale, apoi adăugăm oul (bătut), florile de levănțică, făina amestecată cu praful de copt și sarea, iar aluatul obținut îl învelim în folie alimentară și îl dăm la frigider pentru o jumătate de oră.

Scoatem aluatul din frigider, îl întindem pe masă (pe care am presurat multă făină) și tăiem forme rotunde pe care le punem pe tava tapetată cu hârtie de copt și o dăm la cuptor (180 grade) pentru aproximativ 20 de minute. Mmm... ce aromă de lavandă răzbate din cuptor!

Acești biscuiţi pot fi savuraţi alături de o cană cu lapte sau, de ce nu, de o cană cu ceai de levănţică (care se servește înainte de culcare pentru a avea un somn liniștit și vise înmiresmate).

Clafoutis Clafoutis este un desert cu fructe, tradiţional în Franţa, ce provine din regiunea Limousine și s-a răspândit în perioada secolului al XIX-lea. Numele său provine de la verbul „clafir”, care înseamnă a umple.

Această prăjitură celebră este cel mai adesea preparată cu cire-

șe, dar pot fi folosite și alte fructe, în funcţie de preferinţe. Este o reţetă ușoară, cu un gust fin, care va fi apreciată chiar și de cei mai pretenţioși. Eu am combinat vișine cu cireșe, pentru un gust dulceacrișor.

Ingrediente: 500g cireșe/vișine (fără sâmburi) 4 ouă 100 g zahăr 130 g făină 250 ml lapte 1 esență vanilie un praf de sare Într-un bol mixăm toate ingredientele, cu excepția fructelor, până se omogenizează și obținem un aluat asemănător cu cel de clătite. Într-o tavă rotundă, unsă cu unt și tapetată cu pesmet, punem fructele, iar deasupra turnăm aluatul și o dăm la cuptor (200 grade) pentru aproximativ 30 de minute.

Această prăjitură se poate servi atât caldă, cât și rece, pudrată cu zahăr, fiind ideală pentru zilele călduroase de vară.

Punch francez Pentru a ne răcori în după-amiezile de vară, deserturile le savurăm alături de un pahar de Punch francez:

CERCETĂTORII CONFIRMĂ:

STRESUL schimbă CULOAREA PĂRULUI Oamenii de știinţă de la Universitatea din New York au confirmat ceea ce se bănuia deja, stresul produce albirea părului, prin pierderea definitivă a celulelor stem responsabile pentru producerea de melanină. Un studiu anterior a arătat că hormonii eliberaţi de adrenalină fac ravagii în organism.

Când stresul este foarte mare, podoaba capilară este influenţată iremediabil. Culoarea părului și a pielii este controlată de celule stem melanocite, care se găsesc în zona foliculilor firelor de păr, o zonă numită generic umflătură, au explicat experţii, citaţi de Daily Mail.

Dr. Mayumi Ito și colegii săi de la Univer-

sitatea din New York au descoperit faptul că stresul nu numai că duce la dispariţia celulelor stem, dar acestea nici nu mai sunt înlocuite.

Prin urmare, firele de păr devin albe. Dr. Ito a declarat: “Hormonii de stres provoacă migrația melanocitelor de la foliculii de păr ale pielii deteriorate”. “Ne-am gândit că ar fi interesant de speculat că stresul excesiv ar putea promova această migrare prea mult”, a mai zis expertul.

Studiul a fascinat oamenii de știinţă din întreaga lume. “În mod normal, celulele stem rămân doar în regiune. Dacă pierzi celulele stem din regiune, umflătura, foliculii de păr din zonă ar deveni alb”, a adăugat zis Rick Sturm, profesor asociat la Universitatea din Queensland, Australia.

Dacă încărunţirea părului este cauzată de îmbătrânire, aceasta intervine și pe fondul stresului, a epuizării și a pierderii de celule stem melanocite.

Potrivit oamenilor de știinţă, rezultatele studiului pot conduce la descoperirea de noi metode de tratament pentru tulburări de pigmentare ale pielii. Un studiu anterior realizat de cercetătorii americani de la Universitatea Duke, din Carolina de Nord, arată că stresul stimulează apariţia părului cărunt, dar are drept cauză adrenalina. Experţii au atras atenţia că, deși pe perioadă scurtă intensitatea stresului are efect benefic, prin producerea de adrenalină, pe termen lung, adrenalina face ravagii pe corp.

Evz.ro

Ingrediente: Șampanie Căpșuni 2 linguriţe suc de lămâie 30g brandy/coniac Tăiem căpșunile felii, le punem într-un bol, adăugăm restul ingredientelor și câteva cuburi de gheață.

Se mai poate adăuga mentă și lime, în funcţie de preferinţe.

La finalul acestei călătorii culinare vă îndemn să urmaţi exemplul francezilor, care, fiind adevăraţi gurmanzi, transformă masa întrun adevărat ritual, ce poate dura și câteva ore, ei servind bucatele fără grabă, savurând fiecare îmbucătură încet, liniștit, alături de un pahar de vin sau pastis (lichior de anason), de obicei în compania familiei sau a prietenilor.

Și nu uitaţi, francezii improvizează întotdeauna foarte mult în bucătărie, așa că daţi frâu liber imaginaţiei.

Nu-mi rămâne decât să vă zic: Bon appetit!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

FLUX 8

14

Programe

Luni IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Picături muzicale. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.05 Documentar. “Să nu ne răzbunaţi. Foametea din Basarabia”. 11.30 Portrete în timp. 12.00 Vasile Pascaru. “Cred în steaua dragostei”.

Concert jubiliar. 13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Documentar. “Joseph Mallord William Turner”. 15.00 Avangaraj. 16.00 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Cântă Veronica Butuc-Doronin. 18.20 “A fost odată...” Olga Ciolacu. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 Retrospectiva Festivalului “Sax-Story”. 23.20 E.Ionescu “Lecţia”. Spectacol. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Music Mania. 3.50 La curţile dorului. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.10 Respiro. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Serial: Eva Luna (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Bărbaţii în negru (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4524 15:00 Film: Harry, gura mare 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.12, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Лист ожидания”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Городские пижоны”. “Викинги” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 11.10, 7.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.50, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:29 FASHION ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:44 LES RESCAPÉS 23:33 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 LE ZÈBRE 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BIOTRECK AFRICA

5 IULIE 2013

9

Marţi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Să nu ne răzbunaţi. Deţinuţii politici din Basarabia”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Picături muzicale. 10.05 Magazinele FIFA. 10.30 Accente economice.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Joseph Mallord William Turner”. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 E.Ionescu “Lecţia”. Spectacol. 15.15 Anastasia... O emisiune despre Anastasia Lazariuc. 15.35 Știri pozitive. 15.55 Ring Star. 17.45 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Chișinăul de ieri și de azi. 22.20 Documentar. “Arts 21”.

22.50, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). Episodul 1. 0.40 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 5.10 Music Mania. Selecţiuni muzicale.

4.10 Moldova în direct. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Harry, gura mare (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4525 15:00 Film: Supravieţuitori în Pacific 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Teroare în Seattle 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.1, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

10

Miercuri IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 “Hansel și Grethel”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina.

Magazin agricol. 11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.55 “O lume ca-n povești”. Program muzical. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 “Lume, ca tine-mi trăiesc viaţa”. Program muzical cu A.Puică și orchestra “Lăutarii”. 22.20 Avangaraj. 23.20, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro. 4.10 Dor. Program muzical. 4.40 Ritmuri populare. 5.25 Știinţă și inovare.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment .Burlacul 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Supravietuitori in Pacific (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4526 15:00 Film: Pretul pământului 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Super Cupa României 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: Ţinta umană, ep.2, an 2 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Лист ожидания”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Городские пижоны”. “Викинги” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Давай поженимся!”

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Виктория Исакова, Павел Трубинер в многосерийном фильме “Любовь с оружием” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Городские пижоны”. “Викинги” 01:30 “Prima Oră” (R) 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 “Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 2.30-6.25 Revizie tehnică.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 11.10, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.20 Reporter. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:46 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 ÉCHOLOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 UN NUAGE SUR LE TOIT DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ULTRANOVA 20:56 FLASH INFO 20:59 LE CRI DU HOMARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA DISPARITION 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 LES RESCAPÉS 1:43 LES RESCAPÉS 2:36 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 BIOTRECK AFRICA

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:18 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:32 LÉO FERRÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE BONHEUR 16:21 RONALDO 16:28 AVANT QUE DE TOUT PERDRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:20 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:01 FICTION 2:34 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

11

Joi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Profil de savant. Dumitru Noroc, doctor în știinţe medicale. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Magazinul copiilor. 10.35 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Tezaur. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 3.50 Respiro. 20.10 Super-loto “5” din “35”. 20.15 Fotbal. “Dacia” (Chișinău) - “Tenta” (Albania). În pauză: ȘTIRI (rom.). Transmisiune în direct de pe Stadionul “Zimbru”. 22.25, 5.30 Reporterul de gardă. 22.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat.

4.10 Avangaraj. 5.10 Music Mania.

07.00 Divertisment .Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Preţul pământului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4527 15:00 Film: Secta profitorilor 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Marele Stan 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.3, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Виктория Исакова, Павел Трубинер в многосерийном фильме “Любовь с оружием” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Городские пижоны”. “Викинги” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 11.10, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:31 L’INCROYABLE MARCHÉ DES ANIMAUX DE COMPAGNIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:34 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSEMOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA DISPARITION 21:14 FLASH INFO 21:16 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LET MY PEOPLE GO ! 23:25 LA TRANCHÉE 23:33 EXPRESSO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:01 SPECTACLE DE LA FÊTE DU CANADA 2:42 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

Programe 5 IULIE 2013

12

Vineri

13

IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la sărbătoarea “Sfinţii Apostoli Petru și Pavel”.

Transmisiune în direct. 9.30, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 10.00 “A fost odată...” Ștefan Petrache. 10.45 Vector European. 11.15 Destine de colecţie. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 13.10 Festivalul Internaţioanl de Artă “Plai natal”.

Ediţia a IX-a. 14.15 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005).

16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

21.25, 4.10 “Cântece, Dor și Omenie”. Program muzical. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 Retrospectiva Festivalului “Sax-Story”. 3.20 Descoperă Moldova. 3.25 Cântă Veronica Butuc-Doronin. 4.40 E.Ionescu “Lecţia”. Spectacol.

5.40 Music Mania.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Iti ordon sa ma iubesti!

23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Iti ordon sa ma iubesti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Secta profitorilor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4528 15:00 Film: Lecţie în natură 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Speed 2: Croazieră infernală 23:00 Film: Jocuri periculoase 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Премьера. “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. Концерт Кайли Миноуг 02:50 “Prima Oră” (R) 04:40 “Primele știri” (rom) (R) 05:10 “Пока все дома”

Sâmbătă IULIE

6.00, 21.00, 0.40, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”. 7.00 Documentar. “Euromaxx”. 7.25 Miniserial.

“ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Profil de savant. Dumitru Noroc, doctor în știinţe medicale. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Știri pozitive. 14.20 Documentar. “Orașele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar.

“Global 3000”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Dor. Nina Ermurachi. 22.20 55 de ani împreună cu Moldova 1. Show muzical. 1.00 Ritmuri populare la nai cu Vasile Iovu. 1.30 Portrete în timp. 2.15 Film.

“TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”). 3.45 Respiro. 5.10 Music Mania. 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale.

Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Iti ordon sa ma iubesti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Iti ordon sa ma iubesti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Lecţie în natură (r) 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Bratz 15:00 Film: Cum să fii bărbat 17:00 Film: Minele regelui Solomon 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.9, 10, an 2 22:30 Film: Mort sau viu 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Марина Зудина в детективе “Исповедь содержанки” 07:35 Михаил Пуговкин в комедии “Ах, водевиль, водевиль...” 08:45 Teleshopping 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Татьяна Веденеева. Здравствуйте, я ваша тетя” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Курская битва. И плавилась броня” 13:10 Великая война. “Курская дуга” 14:05 Фильм “Освобождение: Огненная дуга” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:10 Фильм “Освобождение: Огненная дуга”. Продолжение 15:50 Премьера. “Операция “Послушники”. Между молотом и наковальней” 16:40 Премьера. “Дмитрий Певцов. “Мне осталось жить и верить” 17:30 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Наследство”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:35 “КВН”. Премьер-лига 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Евгений Моргунов. Невыносимый балагур” 00:25 Футбол. Суперкубок России. ЦСКА - “Зенит” 02:20 Комедия “Слишком крута для тебя” 04:00 Вуди Харрельсон, Уэсли Снайпс в комедии “Белые люди не умеют прыгать”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 11.10, 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 9.25 România turistică. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.55, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.25 Olimpiada veseliei. 2.40 Finanţe și afaceri. 3.10 O dată’n viaţă. 4.15 Tezaur folcloric.

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 Teleenciclopedia. 2.30 Garantat 100%. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:33 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA DISPARITION 16:41 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 SECRETS D’HISTOIRE 20:59 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:03 LE COMMISSARIAT 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 0:58 TARATATA 2:29 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 360° - GÉO

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

14

FLUX

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 0.30, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Respiro.

Program muzical. 6.20 Documentar. “Orașele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Drumeţii”. 8.35 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Descoperă Europa ta. Brânza de Bran”. 9.55 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs.

11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 “Copii cuminţi cu vedete părinţi”. Spectacol muzical. 16.20 Chișinăul de ieri și de azi. 16.30, 5.00 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50, 20.50 Prin ani cu “Dor”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 4.10 Fotbal non-stop. 22.20 Film. “VIAŢA ALTORA” (SUA, 2007). 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Avangaraj. 2.15 Film de scurt metraj. “FENTA”. 2.50 Medalion muzical. 3.15 Fii tânăr! 4.45 Respiro. 5.30 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.20 Divertisment.

Vedete la apă 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 07:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:015 Film: Cum să fii bărbat (r) 12:00 Serial: Sheena, printesa junglei ep.8, an 1 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Minele regelui Solomon (r) 15:00 Serial: Aniversare cu bucluc 17:00 Film: Indiana Jones și regatul craniului de cristal 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ostatici 22:30 Film: Centrul Pământului 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Centrul Pământului (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Евгений Матвеев. Всем сердцем - раз и навсегда” 07:05 Александр Михайлов, Любовь Полищук в детективе “Вербовщик” 08:35 Teleshopping 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Наследник Британской империи” 12:50 “Жизнь и приключения Мишки Япончика”. Многосерийный фильм 15:30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 17:25 “Вышка” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Универсальный артист” 23:50 “Городские пижоны”. “Невероятный Гудвин” 00:50 Рене Зельвегер, Хью Грант, Колин Ферт в комедии “Дневник Бриджит Джонс” 02:20 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:50 Ирина Купченко, Михаил Ульянов в фильме Никиты Михалкова “Без свидетелей” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20 O dată’n viaţă. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 15.00, 16.500, 19.25, 23.30 Divertisment.

14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest.

17.10, 21.00 Seriale. 1.55 Tezaur folcloric. 2.40 Vara pe val. 4.20 În grădina Danei. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 BIOTRECK AFRICA 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 DÉFILÉ DU 14 JUILLET 2013 13:36 GARDEN PARTY 14:04 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:31 NUS & CULOTTÉS 20:24 J’AI VU CHANGER LA TERRE 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 CLÉO DE 5 À 7 23:29 APRÈS TOI 23:36 LA MAISON 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 0:58 LET MY PEOPLE GO ! 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

5-12 iulie Berbec Faci un bilanţ al resurselor și concluziile nu te mulţumesc deloc. Important e să nu exagerezi cu cheltuielile, deși cei dragi cer mereu câte ceva de la tine.

Taur Ai parte de gânduri bune și de o stare la fel, pe care vrei să o împarţi cu ceilalţi. Bine ar fi să ţii cont de toate aceste daruri pe care ţi le aduce prezentul.

Gemeni O stare de neliniște te poate cuprinde și tocmai de aceea ar fi bine să te controlezi. Vei reuși să termini ceea ce poate fi rezolvat acum.

Rac Se încheie ceva, fie un proiect, fie o relaţie cu un prieten. Ai putea renunţa la unele planuri, deoarece nu dispui de resursele necesare pentru a le realiza.

Leu Te simţi și arăţi mai bine decât de obicei. Numai în familie nu te bucuri de aceeași apreciere din cauza numeroaselor probleme nerezolvate.

Fecioară Este o perioadă în care afli rezultatele unor examene, testări sau eforturi. Poţi întâlni persoane bine plasate în ierarhia profesională, care îţi pot da sfaturi.

Balanţă Se pune problema unor plăţi, și nu oricum, ci de urgenţă și trebuie să fii cât se poate de diplomat pentru a obţine ajutor de la cei din familie. Nu va fi ușor.

Scorpion Gânduri de mult uitate revin, la fel și anumite dorinţe neîmplinite, iar vinovatul de serviciu e partenerul. Oricât de tentant ar fi, mai bine te abţii de la reproșuri.

Săgetător Te autoevaluezi cu asprime, mai ales în chestiunile legate de muncă. E greu să fii mulţumit de tine, dar trebuie să ţii cont de limitele proprii, înainte să te judeci.

Capricorn Pui în aplicare dorinţe mai vechi, deși nu ești sigur că sunt corecte. Multe dintre relaţii sunt deteriorate din cauza problemelor financiare.

Vărsător Încă nu ai prins sensul unor replici pe care apropiaţii le fac faţă de tine și asta te neliniștește. E bine să ai încredere în tine și să îţi protejezi independenţa.

Peşti Vine vorba despre unele probleme ale celor dragi pe care nu ai reușit să le rezolvi, oricât ai încercat. Nu ai de ce să te simţi vinovat pentru asta.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1217 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 5 IULIE 2013

Tatiana ŞEVCENKO:

Este dramatic când minţile luminate pleacă peste hotare şi se angajează te miri unde Traducere liberă din limba engleză - Tatiana, mulţi dintre tinerii din Republica Moldova abia așteaptă să plece din ţară în căutarea unui viitor mai bun. Tu, dimpotrivă, ai plecat din Statele Unite ale Americii pentru a veni la Chișinău. Cu ce scop te-ai întors?

- Este adevărat, unii tineri moldoveni visează „să evadeze” de aici.

Eu am întâlnit mulţi în Statele Unite.

Unii dintre ei spun că ar vrea să se întoarcă acasă, dar nu pot să facă asta din cauza lipsei oportunităţilor de a se angaja. Este dramatic când minţile luminate pleacă peste hotare și se angajează te miri unde.

E un subiect ce m-a intrigat dintotdeauna și m-a făcut să mă întreb despre alternative. Aceasta cumva explică dorinţa mea de a mă întoarce în Republica Moldova. Curiozitatea mea de a afla cât mai multe despre posibilităţile de angajare ale tinerilor moldoveni m-a făcut să dezvolt o platformă de idei și de acţiune. Am lansat Ad Astra, o iniţiativă ce are drept scop diminuarea fenomenului migraţiei și a șomajului în rândul tinerilor.

- Tu, de fapt, ești originară din Republica Moldova. Cum se face că ai locuit timp de 16 ani în SUA? - Da. M-am născut la Chișinău și am locuit aici până la vârsta de 10 ani. În 1996, familia mea s-a mutat în Statele Unite.

- Familia ta a rămas în State, nu?

- Da, părinţii, sora și alţi câţiva membri ai familiei locuiesc în State.

- Te rugăm să ne spui mai multe despre proiectul pe care dorești să-l implementezi. Ce ai reușit să faci până acum?

- „Per Aspera Ad Astra” sau „prin greutăţi spre stele” este fraza latină ce ne-a inspirat să denumim organizaţia noastră. Eu zic că „Ad Astra” descrie perfect tranziţia dificilă de la educaţie la angajare cu care se confruntă foarte mulţi tineri între 15 și 30 de ani.

Această tranziţie poate fi simplificată prin 3 întrebări principale: 1) Unde și ce ar trebui să studiez? (este o întrebare frecventă a tinerilor care urmează să meargă la universitate); 2) Cum pot să combin cunoștinţele mele teoretice cu abilităţile practice? (majoritatea tinerilor se întreabă asta în timpul studiilor universitare); 3) Cum pot să-mi găsesc un serviciu? (este o întrebare ce apare după absolvire).

Ceea ce ne-am propus prin intermediul acestei comunităţi este elaborarea unui program de un real folos tinerilor studioși pentru a răspunde la întrebările de mai sus.

- Ad Astra Group își propune să ofere oportunităţi tinerilor? Despre ce este vorba?

- Ne propunem să-i facem pe studenţi și pe tinerii profesioniști să profite de oportunităţi. Acest lucru e posibil prin dezvoltarea unei reţele viguroase de parteneri ce ne ajută să furnizăm posibilităţi.

Obiectivul nostru principal este să acordăm ajutor persoanelor tinere care sunt în căutarea unui loc de muncă. Pentru aceasta am creat un program pe care l-am numit „Abordarea 4+1”.

Numărul 4 se referă la pachetul de evenimente informale pe care le organizăm. Acestea creează o atmosferă de destindere numai bună pentru discuţii și pentru schimb de informaţii. Aici studenţii fac cunoștinţă cu oportunităţile. Ei vin pentru a întâlni angajatori, pentru a-și îmbunătăţi cunoștinţele și percepţia asupra pieţei de muncă, pentru a-și identifica abilităţile pe care le posedă. Anul trecut, noi organizam în fiecare lună câte 4-8 evenimente. „Abordarea 4+1” se referă, de asemenea, și la platforma on-line „Career for me” („Carieră pentru mine”).

Portalul face legătura dintre studenţi și companii. Este o nouă abordare ce-și propune să rupă prejudecăţile de genul „eu nu pot obţine un loc de

muncă pentru că nu am experienţă și, invers, nu pot obţine experienţă pentru că nu am un loc de muncă”.

Ad Astra, prin portalul www.career-for.me, le prezintă tinerilor posibilităţile de angajare, de training și de creștere profesională. Pe același site angajatorii sunt invitaţi să plaseze sarcini și proiecte pe termen scurt, anunţuri de angajare, stagii de practică. Deci, această platformă permite ca studenţii și companiile să interacţioneze mai din timp. Noi îi încurajăm să participe la această provocare pe tinerii care absolvesc liceul și pe studenţii înmatriculaţi la universităţile din ţară. Nu este cazul să se aștepte până în ultimul an de facultate pentru a găsi un loc de muncă. Aceasta ar duce la șomaj (timp de un an și jumătate) în rândul tinerilor. Însă, pe acest portal, poţi găsi locul de muncă pe care ţi l-ai dorit.

- Tinerii sunt interesaţi de activităţile pe care le organizaţi?

- Da! De la ei primim foarte multe aprecieri. Unii tineri ne-au spus că acestea le sunt de un real folos în dezvoltarea lor profesională. Dar avem și momente mai puţin plăcute. Sunt și tineri care confirmă că vor veni la evenimentele noastre, însă nu se mai arată. Asta creează unele dificultăţi organizatorice. Poate că au o percepţie diferită asupra implicării, dar, în orice caz, noi nu ne dorim să avem astfel de momente.

- Cu ce probleme vă mai confruntaţi în activitatea pe care o desfășuraţi?

- Este ceea ce am menţionat mai sus: unii tineri confirmă participarea, însă nu vin la evenimente. Din fericire, eu am avut norocul să am alături mai multe persoane care m-au ajutat să-mi materializez ideile. Problemele pălesc în faţa sprijinului și a deschiderii de care am avut parte.

De exemplu, administraţia Universităţii Populare mi-a pus la dispoziţie un spaţiu pentru a desfășura unele evenimente. Astfel, proiectul a evoluat și mulţi tineri ni s-au alăturat.

Fără membrii senatului studenţesc, voluntarii de la Corpul Păcii,

organizaţia Erasmus, Serviciul European de Voluntariat, programul Fulbright, noi, probabil, nu am fi realizat nimic. Am devenit o comunitate puternică, ce are și un scop nobil: de a reduce șomajul în rândul tinerilor. Eu le sunt recunoscătoare tuturor celor care au participat.

Recent, am început să colaborăm cu o organizaţie minunată, Centrul de Ghidare în Carieră și Relaţii cu Piaţa Muncii de la USM. Acest tip de colaborare ne este foarte familiar, pentru că Departamentul american al Muncii susţine și oferă servicii similare prin reţeaua naţională „OneStop Career Center”.

- Tu cunoști mai mulţi tineri de peste hotare care au venit, din diverse motive, în Republica Moldova. Ce impresii și-au făcut despre oamenii și locurile de aici?

- Opiniile și impresiile sunt diferite, bineînţeles. În general, colegii mei se bucură de timpul petrecut aici, le place mâncarea și apreciază oamenii.

De asemenea, sunt încântaţi de spaţiile verzi din oraș.

- Mulţumim. Succese și o vară cât mai frumoasă.

- Mulţumesc și eu. Le urez tuturor cititorilor o vară activă și frumoasă.

Lucia CUJBĂ, FLUX

INTENŢII

EXPOZIŢIE

2014 ar putea fi declarat Anul Dumitru Matcovschi

Artiști plastici moldoveni şi-au expus lucrările la Cotroceni

2014 ar putea să fie declarat Anul Dumitru Matcovschi. Cu o propunere în acest sens a venit prim-ministrul Iurie Leancă, în cadrul ședinței din 3 iulie, a Cabinetului de Miniștri.

Premierul i-a cerut ministrului Culturii, Monica Babuc, cel puțin să ia în considerație această propunere și să analizeze dacă aceasta poate fi realizată. Totodată, Iurie Leancă i-a cerut ministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Valentina Buliga, să analizeze posibilitatea oferirii unui ajutor material lunar familiei Matcovschi, pentru ca pierderea poetului „să nu fie resimțită și la nivel financiar”.

Amintim că 2013 a fost desemnat anul Spiridon Vangheli, în acest sens fiind organizate mai multe evenimente culturale.

Dumitru Matcovschi s-a stins în viață la 26 iunie,

Cele mai reprezentative o sută de lucrări din cadrul Bienalei Internaţionale de Pictură „Chișinău 2013» au fost etalate, în premieră, la Muzeul Naţional Cotroceni din București. Evenimentul s-a desfășurat sub înaltul patronaj al președintelui Traian Băsescu, Muzeul Naţional Cotroceni aflându-se în subordinea administraţiei prezidenţiale din România.

după o boală îndelungată, la vârsta de 73 de ani.

Poetul, prozatorul, dramaturgul și publicistul Dumitru Matcovschi a fost înmormântat pe 29 iunie, în satul natal Vadul Rașcov.

În spaţiile medievale ale instituţiei, lucrările de artă contemporană ale artiștilor din 33 de ţări au atras un numeros public interesat de fenomenul plastic.

Dacă la Bienala de la Chișinău au fost expuse 250 de lucrări ale artiștilor plastici, pentru Muzeul Naţional Cotroceni au fost selectate 100 dintre cele mai valoroase creaţii. „Interesul nostru este de a atrage artiști din străinătate la Chișinău, dar și de a prezenta lucrările în diverse zone”, motivează Tudor Zbârnea, curatorul Bienalei „Chișinău 2013”.

Premiera expoziţională a fost posibilă datorită unui parteneriat între Muzeul Naţional Cotroceni și Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, susţinut de Ambasada Republicii Moldova la București.

Muzeul Naţional Cotroceni a fost deschis în 1991, în spaţiile fostului palat regal, cuprinzând și încăperile conservate din vechea mănăstire. Este unul dintre puţinele muzee din lume aflate în subordinea administraţiei prezidenţiale.

CMYK