Ziarul Flux, Ed. 36 (864)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 5 octombrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sfinţii Mucenici Foca Episcopul, Isaac și Martin

Cursul valutar 5.10.2012

Maxima zilei „Raţiunea este condiţia permanentă a tuturor actelor de voinţă prin care se manifestă omul”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0038 1 Dolar american ............. 12.3567 1 Leu românesc ................. 3.5193 1 Rublă rusească ............... 0.3397 Timpul probabil:

Immanuel Kant

5.10.2012

6.10.2012

Noros, 11 24 0C

Noros, 12 260C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 36 (864)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Homosexualii dau chix în Europa de Est

XXX

(citiţi pag. 10)

Fantoma noii Constituţii bântuie iarăşi prin AIE 2

PAGINA

ECONOMIC

Proiectul Legii Bugetului – optimism exagerat sau motivat?

4

SOCIAL

PAGINA

Discuţiile despre adoptarea unei noi Constituţii reapar cu o ciclicitate pe care o pot explica doar capii coaliţiei de guvernământ. Odată iscată în mintea înfierbântată a lui Mihai Ghimpu, această idee nu-i mai lasă să doarmă liniștiţi nici pe ceilalţi lideri AIE. Și, fără îndoială, atunci când perorează la tema respectivă, fiecare dintre ei vede în mod diferit și modalităţile de amendare a Constituţiei, și concepţia noii Legi Supreme, și modificarea unor aspecte principiale din Constituţie care ţin de alegerea președintelui, denumirea limbii, statutul de neutralitate, forma de guvernare etc.

Continuare în pag. 3

Experţii avertizează: În curând, statul nu va mai putea achita pensiile

5

PAGINA

Antreprenorul Tudor Coşleţ a inaugurat un nou complex industrial-comercial în Chişinău

EVENIMENT

FLUX într-un nou format Dragi prieteni, începând de astăzi ziarul FLUX apare într-un nou format și la culoare. Am recurs la această schimbare având convingerea că acest format este unul mai atractiv și va spori și mai mult interesul cititorilor faţă de produsul mediatic pe care îl oferim. În curând, va demara campania de abonare pentru anul 2013. Noi anunţăm de pe acum că redacţia FLUX nu va majora preţurile la abonare, ele rămânând cele din anul curent.

Pentru că ziarul FLUX nu face parte din presa finanţată generos și aflată în slujba guvernanţilor oligarhi și pentru că resursele financiare pe care le avem la dispoziţie pentru promovare sunt limitate, venim cu o rugăminte către cititorii noștri ca ei să promoveze ziarul nostru. Cum? Foarte simplu, să-i îndemne pe toţi prietenii, rudele, colegii lor să se aboneze la FLUX. Să le spună că în FLUX pot afla adevărul, că acest ziar le oferă șansa să se informeze corect și echidistant, fără a fi manipulaţi.

Redacţia FLUX

„Noua Generaţie” a PPCD: Nu vrem să trăim doar din remitenţe

13

PAGINA

DIVERSE

Cosmeticele ne “încarcă” zilnic pielea cu 515 chimicale

XXX

(citiţi pag. 8-9)

La mulţi ani!

Consiliul Naţional al Partidului Popular Creștin Democrat adresează felicitări cordiale președintelui filialei PPCD Glodeni, Petru Grijuc, care împlinește astăzi onorabila vârstă de 56 de ani.

La această vârstă, Petru Grijuc rămâne a fi o fire energică, un bun patriot și un apărător fervent al valorilor creștine și tradiţionale.

La mulţi ani, domnule Grijuc, și Dumnezeu să Vă binecuvânteze!

CMYK

FLUX

2

Noile modificări ale legislaţiei fiscale vor provoca prejudicii financiare populaţiei şi statului Noile modificări ale legislaţiei fiscale vor provoca prejudicii financiare populaţiei și statului, este de părere expertul economic al IDIS Viitorul, Gheorghe Costandachi. Autorul și-a argumentat poziţia într-un Policy Brief cu același generic, făcut public miercuri, 03 octombrie, în incinta IDIS „Viitorul”.

Prezentarea lucrării a avut loc în contextul implementării noilor modificări aduse la Codul Fiscal începând cu 01 ianuarie 2012. În lucrarea „Noile modificări ale legislaţiei fiscale vor provoca probleme financiare populaţiei și statului”, expertul analizează premisele evaziunii fiscale și enumeră o serie de lacune ale modificărilor operate la Codul Fiscal. Totodată, autorul prezintă consecinţele ce pot surveni în urma introducerii modificărilor în Cod, precum și o serie de recomandări pentru ca acestea să fie evitate.

Potrivit autorului, noile prevederi introduse în Codul Fiscal sunt imperfecte, conţin multe confuzii și lasă loc de interpretări duble, multe dintre prevederi se contrazic și contravin altor prevederi din alte capitole.

Una din prevederile ce necesită modificare este articolul care stipulează că în baza deciziei de judecată, inspectorului însoţit de poliţist i se dă dreptul de a intra în locuinţa subiectului supus controlului. Însă nu se specifică modul în care se va intra în locuinţa supusă controlului în cazul în care contribuabilul nu se supune hotărârii de judecată și nu deschide ușa. „Modificările introduse în Cod nu prevăd transparenţă și claritate în procedura de selecţie a subiecţilor estimării indirecte a veniturilor și în genere nu prevede mecanismul de selectare a subiecţilor supuși controlului fiscal”, este de părere Gheorghe Costandachi.

Totodată, expertul consideră că în următorii ani, R. Moldova se poate confrunta cu o criză valutară aprofundată cauzată de introducerea modificărilor în Codul Fiscal. În cazul aplicării depline a noilor prevederi, remitenţele se vor reduce mai mult de jumătate în anii ce urmează. Această situaţie, consideră autorul, va fi provocată, pe de o parte, de identificarea altor metode de transmitere a remitenţelor, iar pe de alta, de ocolirea impozitării.

Prezent la eveniment, Tokhir Mirzoev, șeful reprezentanţei FMI de la Chișinău, a salutat dezbaterile pe marginea reformei fiscale, subliniind importanţa discuţiilor într-un astfel de format. ”Este foarte important ca societatea să înţeleagă importanţa modificărilor legislative, care sunt scopurile și urmările acestora. Totodată, înţeleg îngrijorările expuse de dvs. în studiu, dar sunt ferm convins că în urma unor discuţii cu autorităţile, aceste contradicţii și neclarităţi pe care le-aţi menţionat, pot fi eliminate și reformele îmbunătăţite. Nu este neapărat să se intervină în Codul Fiscal, ci la nivel de regulamente speciale, sectoriale sau de instruire a inspectorilor fiscali”, a explicat oficialul.

Sursa: viitorul.org

Economic

5 OCTOMBRIE 2012

Proiectul Legii Bugetului – optimism exagerat sau motivat?

Executivul a aprobat, săptămâna trecută, proiectul bugetului consolidat (bugetul public naţional) pentru anul 2013, care prevede venituri în valoare de 37 de miliarde de lei și cheltuieli de 38,1 miliarde de lei, la ambele capitole înregistrându-se o creștere de peste 7 la sută.

Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 54,6 la sută urmează a fi colectate prin organele Serviciului Fiscal de Stat, iar 39,8 la sută prin organele Serviciului Vamal. În suma totală a cheltuielilor bugetului public naţional, 67,4% revin domeniului social, 14,3% – domeniului economic, 5,7% – menţinerii ordinii publice, apărării și securităţii statului, 4,6% – serviciilor de stat cu destinaţie generală. În proiectul bugetului de stat au fost preconizate venituri de 22,7 miliarde de lei, cu 8% mai mult decât în 2012 și cheltuieli de 23,6 miliarde de lei, cu 6 la sută mai mult decât în anul curent. Peste 18 miliarde de lei din încasările la buget, aproximativ 80 la sută, vor proveni din veniturile fiscale, cu 9,4% mai mult decât în anul precedent. Veniturile nefiscale vor fi cu 17,6 mai mici decât în 2012.

Principalele ramuri care vor beneficia de susţinerea bugetară sunt: asigurarea și protecţia socială – 17,2% din suma totală; ocrotirea sănătăţii – 12,5%, transporturi și gospodăria drumurilor – 9,0%, învăţământ – 8,1%, menţinerea ordinii publice și securitatea naţională – 7,9%, agricultura, gospodăria silvică și gospodăria apelor – 6,4%, serviciile de stat cu destinaţie generală – 5,2%.

Ministerul Finanţelor își propune să menţină în 2013 un deficit al bugetului public de 1,14%, care urmează să fie acoperit din privatizări, din emiterea unor titluri de valoare și din finanţări externe.

Potrivit ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruță (în imagine), obiectivul principal al bugetului de stat pentru 2013 îl constituie implementarea reformelor structurale importante, creând condiţii pentru atingerea obiectivului durabilităţii bugetar-fiscale și finanţării din buget a cheltuielilor principale, fără a se recurge la ajutor excepţional din partea donatorilor externi.

Totodată, datoria de stat va crește până la sfârșitul anului 2013 cu peste un miliard de lei și va ajunge la aproximativ 22 de miliarde de lei. Datoria de stat externă va fi de peste un miliard de dolari (aproximativ 15 miliarde de lei).

Pentru anul 2013 este prognozată o creștere economică de 5% și o rată anuală a inflaţiei tot de 5 la sută. Se așteaptă o creștere a exporturilor cu 13%, iar a importurilor – cu 10%.

Salariul nominal mediu lunar va constitui 3 mii 950 de lei, cu o creștere de peste 11 la sută.

Amintim că anterior, Ministerul Finanţelor a venit cu un șir de propuneri de modificare și completare a unor acte legislative adoptate anterior, rezultate din politica fiscală și bugetară pe anul 2013. Între altele, modificările au avut în vedere amânarea intrării în vigoare a unor majorări de salarii, prevăzute prin Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, din decembrie 2005, precum și de unele completări ulterioare ale acestei legi.

Ministerul a explicat că, în urma estimărilor făcute, s-a constatat lipsa mijloacelor bugetare pentru majorarea cheltuielilor de personal în anii 2013 și 2014, fiind propusă extinderea termenului de intrare în vigoare a normelor respective, până în anul 2015. Aceste modificări afectează militarii, efectivul de trupă și corpul de comandă, angajaţii în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului și ordinii publice. De asemenea, nu vor beneficia de majorările salariale stabilite de lege, până cel puţin în anul 2015, nici cadrele didactice.

Săptămâna aceasta, proiectul Legii Bugetului a ajuns în parlament, pentru a fi discutat și adoptat.

Comisia Parlamentară Economie, Buget și Finanţe organizează discuţii publice pe marginea proiectului, în scopul acumulării unor propuneri și idei care ar putea contribui la îmbunătăţirea respectivului document.

Experţii consideră că optimismul Guvernului este nejustificat Experţii au îndoieli în ceea ce privește posibilitatea atingerii unei creșteri economice de 5 la sută în 2013.

Amintim că pentru anul 2012, creșterea prognozată de Guvern a fost de 4,5 la sută. (FMI estima o creștere de 4%.) În luna mai, după vizita de evaluare a experţilor Fondului în Republica Moldova, Executivul a anunţat rectificări bugetare, iar previziunile de creștere economică au fost reduse la 3%. Potrivit datelor statistice, în primele trei luni ale anului 2012, creșterea economică a fost de doar un procent. Cu puţin timp în urmă, guvernatorul Băncii Naţionale a venit cu prognoze și mai pesimiste, afirmând că în perioada următoare, creșterea PIB ar putea fi „în jurul cifrei de zero”.

De asemenea, nici conjunctura externă nu ne poate da prea multe motive de optimism. Fondul Monetar Internaţional a redus prognozele de creștere economică globală pentru 2013, iar oficialii Fondului afirmă că vor fi necesari cel puţin 10 ani pentru ca economia mondială să iasă din criza financiară.

Directorul executiv Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, nu consideră realistă această prognoză de creștere economică: „Noi așteptăm ca Produsul Intern Brut să crească la anul maximum cu un procent. În cel mai bun caz. Deocamdată, nu există certitudinea faptului că Europa a reușit să rezolve problema datoriilor suverane. Ar putea avea de suferit din punct de vedere economic și partenerii din Răsărit.

Iar asta ar putea duce la scăderea remitenţelor. Și nu prea vedem noi surse pentru o creștere atât de spectaculoasă în anul viitor.” Potrivit expertului, la baza acestui optimism exagerat ar fi o banală lipsă de coordonare și de viziune strategică la nivel de Guvern.

L-am întrebat pe directorul Expert-Grup dacă în anul 2013 vor începe marile privatizări, deoarece, potrivit ministrului Finanţelor, deficitului bugetar urmează să fie acoperit inclusiv din surse provenite din privatizări. Valeriu Prohniţchi consideră că acest lucru depinde foarte mult de conjunctura economică: „Conjunctura politică este mai propice pentru a face marile privatizării, pentru că s-a stabilizat, într-un fel, climatul politic din ţară. Acum, evident, depinde cât de interesat ar fi un potenţial investitor să cumpere Banca de Economii, de exemplu, sau Moldtelecom-ul. În general, este greu de făcut asemenea prognoze, pentru că succesul privatizărilor este, în mare măsură, un rezultat al capacităţii Guvernului de a se angaja în discuţii strategice cu marii investitori. Până acum, aceste capacităţi au fost destul de reduse. Eu nu mă aștept în 2013 la un salt spectaculos în privinţa veniturilor provenite din privatizare.”

Ioana FLOREA, FLUX

FMI: Economia mondială va avea nevoie de cel puţin 10 ani pentru a ieşi din criză Economia mondială va avea nevoie de cel puţin 10 ani pentru a ieși din criza financiară declanșată în 2008, a declarat, într-un interviu, economistul-șef al FMI, Olivier Blanchard.

Germania va trebui să accepte o inflaţie mai ridicată, o întărire a puterii reale de cumpărare a populaţiei, ca parte a soluţiei la problema Europei, a afirmat Blanchard în interviul publicat miercuri, 3 octombrie, în cotidianul ungar Portfolio. Chiar dacă atenţia este concentrată asupra Europei, Statele Unite au, de asemenea, probleme fiscale pe care trebuie să le rezolve, a adăugat el. „Nu este încă un deceniu pierdut.

Dar cu siguranţă de la începutul crizei va dura cel puţin un deceniu pentru ca economia să ajungă într-o situaţie acceptabilă. Japonia se confruntă cu o ajustare fiscală dificilă, a cărei rezolvare va dura decenii. China a reușit, probabil, să oprească o creștere nesustenabilă a activelor și are un avans economic mai lent, dar nu ne așteptăm la o aterizare dură”, a spus Blanchard.

Ajustarea din zona euro necesită un declin al preţurilor în sudul uniunii

monetare și majorarea acestora în statele din centru și nord. În privinţa crizei datoriilor, economistul-șef al FMI consideră că îndatorarea trebuie redusă, dar fără a afecta puternic creșterea. „Dacă faci acest lucru prea încet, pieţele nu te iau în serios, iar dacă îl faci prea repede, omori economia. Pentru fiecare ţară trebuie găsită o cale individuală a consolidării”, a spus el.

Integrarea zonei euro trebuie să devină mai puternică sau să se reducă, însă nu poate rămâne la nivelul actual, a afirmat oficialul.

Recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognozele de creștere economică globală pentru 2012 și

anul viitor, teama fiind criza datoriilor de stat din zona euro care ar putea prelungi recesiunea din Spania și încetini expansiunea pieţelor emergente, precum China și India.

Pentru acest an, prognoza FMI a fost coborâtă cu 0,1 puncte procentuale, la plus 3,5%, iar estimarea pentru 2013 a fost corectată cu 0,2 puncte, de la 4,1% la 3,9%, potrivit Prognozei Economice Mondiale prezentată de creditorul de la Washington.

Raportul prezintă date privind evoluţia celor mai mari economii dezvoltate și emergente ale lumii și pune accentul pe criza financiară și economică de la periferia zonei euro.

Prognozele sunt condiţionate însă de două premise importante, anume că acţiunile anticriză ale liderilor europeni vor fi suficiente pentru a îmbunătăţi treptat situaţia statelor aflate în dificultate, iar măsurile recente de politică monetară adoptate în unele state emergente pentru stimularea economiei vor începe să-și facă efectul, se spune în raport.

FMI estimează că economia Spaniei se va contracta în acest an cu 1,5%, iar anul viitor cu 0,6%, în timp ce pentru Italia este estimată o scădere de 1,9% a Produsului Intern Brut în 2012, urmată de un declin de 0,3% în 2013.

Germania, cea mai mare economie europeană, va crește în acest an cu 1%

și în 2013 cu 1,4%, iar Franţa, a doua putere economică din zona euro, va înregistra în 2012 un avans modest, de 0,3%, care ar trebui să se extindă la 0,8% anul viitor.

Pentru Statele Unite, FMI estimează o creștere economică de 2% în acest an, respectiv 2,3% în 2013, iar Japonia va înregistra creșteri de 2,4%, respectiv 1,5%.

Marea Britanie va afișa în 2012 o majorare de numai 0,2% a PIB, limitată de criza din zona euro, dar poate miza anul viitor pe un plus de 1,4%. În dreptul Canadei sunt trecute estimări de plus 2,1% în acest an, respectiv plus 2,2% în 2013. În rândul economiilor emergente, China va crește în acest an cu 8% și în 2013 cu 8,5%, prognoze cu 0,2, respectiv, 0,3 puncte procentuale mai slabe decât cele înaintate în aprilie.

Prognoza de creștere economică a Indiei a fost revizuită în scădere cu 0,7 puncte procentuale pentru ambii ani analizaţi, la 6,1%, respectiv, 6,5%.

Estimările pentru Rusia au fost modificate în sens negativ cu 0,1 puncte, la 4% și 3,9%.

Economia zonei euro ar urma să se contracte cu 0,3% în acest an, pentru a crește cu 0,7% în 2013, iar PIB-ul UE va stagna în 2012 și va urca cu 1% anul viitor, potrivit prognozei FMI. Sursa: mediafax.ro

Politic

5 OCTOMBRIE 2012

3

FLUX

Fantoma noii Constituţii bântuie iarăşi prin AIE Continuare din pag. 1 Analiștii politici și experţii au avertizat de nenumărate ori că, în condiţiile de instabilitate și în situaţia în care societatea este scindată în două tabere situate pe poziţii diametral opuse, adoptarea unei noi Constituţii nu este oportună, pentru că aceasta ar duce la aprofundarea divergenţelor. Iar Legea Supremă este un document care trebuie să împace societatea, nu să o dezbine.

Preşedintele ales de popor nu mai este o prioritate?

Cu atât mai mult cu cât legiuitorii înșiși nu sunt consecvenţi și au venit pe parcursul acestor trei ani de guvernare cu viziuni diametral opuse în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui, de exemplu.

Astfel, la referendumul din septembrie 2010, guvernarea le-a cerut cetăţenilor cu drept de vot să se pronunţe în favoarea alegerii șefului statului de către întregul popor, pentru ca ulterior, la nici un an distanţă, să iniţieze un referendum care le-ar fi dat dreptul să aleagă președintele în Parlament, cu un număr mai mic de voturi. Ce opţiune este prioritară acum? Și nu ar fi singura contradicţie. Liderii partidelor din AIE și-au expus deja viziunile în privinţa formei de guvernare a ţării care va fi consfinţită de Legea Supremă. Astfel, cel mai înflăcărat promotor al noii Constituţii, Mihai Ghimpu, a dezvăluit că proiectul elaborat de PL prevede că Republica Moldova va avea statut de ţară semiprezidenţială.

Democraţii ar opta, mai degrabă, pentru menţinerea statu-quo-ului, adică republică parlamentară. Dar, din câte au declarat până acum, se pare că ar putea fi de acord și cu propunerea PL. Vladimir Filat, care de mai mult timp tot dă de înţeles că nu i-ar displăcea să se mute în fotoliul prezidenţial, este susţinătorul pasionat al ideii de republică prezidenţială, „în care președintele este ales de cetăţean” și este șeful puterii executive.

Deocamdată, Filat se crede singurul în măsură să pretindă și să exercite un „mandat din partea poporului”.

Limba română, cu şi fără paranteze Există și alte articole care ar putea provoca dezbateri aprinse în Alianţă, din cauza viziunilor diferite și a poziţiilor aproape ireconciliabile.

Unul dintre acestea este, fără îndoială, articolul 13, care se referă la denumirea limbii.

Dacă Vladimir Filat consideră că discuţiile în acest aspect ar trebui lăsate pentru mai târziu, Marian Lupu, dimpotrivă, s-a expus cât se poate de clar în această privinţă.

“Noi nu suntem de acord cu schimbarea limbii. Noi am convenit că trebuie să aplicăm acele modificări la Constituţie care au fost nereușite.

Articolul 13 nu are nimic cu funcţionarea mecanismelor statale și cu instituţiile democratice”, a punctat liderul democraţilor într-o emisiune televizată, precizând că sintagma „limba română” nu mai are dreptul la viaţă, nici din punct de vedere politic, nici știinţific și că aceasta nu-și mai poate afla locul nici măcar între paranteze.

Divagaţiile și răzgândirile spicherului nu au fost deloc întâmplătoare și nici spontane. Aceste aberaţii pseudoștiinţifice reflectă mai noile aspiraţii ale Partidului Democrat de a se deplasa mai pe stânga eșichierului politic, pe segmentul ocupat tradiţional de Partidul Comuniștilor și de a ajunge, graţie reformatorului Vladimir Plahotniuc, cel mai mare partid de centru-stânga. Din acest motiv, democraţii vor fi obligaţi în continuare să cocheteze cu respectivul electorat, în condiţiile în care sondajele nu arată, deocamdată, că PD are șanse să ajungă „cel mai puternic partid din Republica Moldova”.

Prin urmare, dezbaterile pe marginea modificării Constituţiei vor fi marcate de contradicţii și de dorinţa actorilor politici de a câștiga capital de imagine și simpatii electorale în vederea viitorului scrutin parlamentar.

Din aceleași considerente de imagine, Partidul Liberal va insista ca în Legea Supremă să se precizeze că limba oficială este limba română.

Dar, maleabil cum este, Mihai Ghimpu este gata să le dea o mână de ajutor amicilor săi democraţi și nu exclude varianta în care articolul care se referă la limba vorbită în Republica Moldova va dispărea din Constituţie. În schimb, liberalul ar vrea ca în noua Constituţie să-și găsească locul articole noi care s-ar referi la perspectiva europeană a Republicii Moldova. O chestiune, iarăși, discutabilă în opinia mai multor analiști care consideră că asemenea aspecte nu se pot regăsi în Legea Supremă.

Noua Constituţie – o prioritate a guvernării?

Dar, în ciuda tuturor acestor divergenţe, guvernanţii sunt puși pe fapte mari și deciși să adopte cu orice preţ și cât mai curând o nouă Constituţie. Președintele de onoare al democraţilor Dumitru Diacov afirma ceva mai devreme că până la sfârșitul anului s-ar putea conveni asupra textului. „Și la anul viitor să fie aprobat”, a mai spus el cu optimism.

Argumentul major este că respectiva chestiune face parte din planul de guvernare al AIE și este stipulat în Acordul de constituire a Alianţei care, pentru liberalul Mihai Ghimpu, este mai presus decât orice lege. Argumentul ar putea să ne convingă, dacă toate celelalte aspecte din planul de guvernare ar fi fost deja realizate și toate promisiunile electorale ar fi fost îndeplinite. Însă, în situaţia în care ne aflăm, aceste demersuri sunt, mai degrabă, o manevră prin care guvernarea încearcă să abată atenţia opiniei publice de la problemele nesoluţionate.

Există multe semne de întrebare și în ceea ce privește modul în care va fi modificată Constituţia. Este puţin probabil că se va reuși adoptarea ei în Parlament. Să ne amintim că Legislativul nu a fost în stare să

modifice cel puţin articolele care se referă la alegerea președintelui.

Chiar dacă raportul de forţe s-a modificat întrucâtva, odată cu plecarea unor deputaţi din fracţiunea PCRM, amendarea întregii Constituţii pare totuși o misiune imposibilă, pentru că prea diferite sunt interesele celor care ar urma să-și dea votul.

Comuniștii, de exemplu, consideră că Legea Supremă a Republicii Moldova este bună și că ar avea nevoie doar de unele ajustări. Dar că nici acestea nu sunt stringente și nu au de ce să fie făcute în regim de urgenţă. „Nu avem nevoie de altă Constituţie, ci de altă guvernare”, a afirmat deputatul comunist Sergiu Sârbu la un post de televiziune. Prin urmare, majoritatea parlamentară nu poate conta pe votul acestora, cel puţin la momentul actual.

Cu Constituţia, la referendum?

Premierul Vladimir Filat crede că aspectele care ţin de adoptarea Constituţiei pot fi discutate și mai târziu, după ce va fi pus la punct textul. „Eu nu văd altă cale decât referendumul, așa că terminăm partea de conţinut și mergem la referendum”, a declarat recent Marian Lupu. Și liberalul Mihai Ghimpu consideră că problema poate fi rezolvată numai prin referendum. Acest nihilism juri-

dic nu mai miră pe nimeni. Să ne amintim că Marian Lupu chiar a instigat la încălcarea normelor constituţionale, atunci când încerca să ajungă cu orice preţ președinte de ţară.

Experţii constituţionali au atenţionat însă de nenumărate ori că Legea Supremă a ţării noastre nu prevede în mod expres amendarea Constituţiei prin referendum. Doar în articolul 142 se spune că „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscriși în listele electorale”. Amintim că actuala guvernare a redus pragul necesar pentru validarea referendumului până la o treime din numărul de alegători.

Chinurile şi îndoielile sărmanului Buquicchio Ideea modificării Constituţiei prin referendum nu este agreată nici de oficialii europeni. Zilele acestea, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, i-a transmis, a câta oară, președintelui Nicolae Timofti, că pentru modificarea Constituţiei trebuie ales momentul potrivit și trebuie să fie depășită, mai întâi, starea de conflict dintre partidele politice. În cadrul unei întrevederi la Strasbourg, Buquicchio a precizat că Legea Supremă a Republicii Moldova are nevoie de revizuiri, în special la capitolul ce ţine de alegerea șefului statului, iar pentru aceasta partidele politice trebuie să treacă peste neînţelegeri și conflicte. Prin urmare, șeful Comisiei de la Veneția nu vorbește despre o nouă Constituţie, ci despre ajustarea unor prevederi ale celei existente.

Președintele Nicolae Timofti se preface că nu înţelege despre ce îi vorbește acesta și își exprimă „speranţa” că forţele politice din Parlament vor reuși să colaboreze într-o

manieră constructivă pentru alcătuirea unui nou text al Constituţiei.

Comisia de la Veneţia le-a transmis, în repetate rânduri, politicienilor moldoveni punctul său de vedere oficial în privinţa modului în care ar trebui modificată Legea Supremă, precizând de fiecare dată că acest lucru ar trebui să se facă în strictă conformitate cu prevederile Constituţiei în vigoare. Și asta dacă nu luăm în calcul sugestiile făcute în mod particular de Gianni Buquicchio, în perioada în care acesta era tachinat de Mihai Ghimpu care mergea de două ori pe săptămână cu așii din mânecă la Strasbourg.

Amintim că în martie 2010, Mihai Ghimpu i-a convins pe Marian Lupu, Vladimir Filat și pe Serafim Urechean să purceadă la adoptarea unei noi Constituţii prin referendum, pentru a evita alegerile anticipate. Comisia de la Veneţia le-a recomandat atunci autorităţilor de la Chișinău să modifice în Parlament doar articolul 78 din Constituţie și să organizeze alegeri parlamentare anticipate după 16 iunie 2010. Cei trei aliaţi ai lui Ghimpu au renunţat imediat la idee, ceea ce a provocat supărarea și iritarea lui Ghimpu. În iunie 2011, Comisia de la Veneţia a adoptat un Memoriu pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind interpretarea articolelor 78.5 și 85.3 ale Constituţiei Republicii Moldova, în care sublinia iarăși că amendamentele constituţionale trebuie să urmeze procedurile enunţate în Constituţia în vigoare.

Decretul privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională a fost semnat de ex-interimarul Mihai Ghimpu la 2 decembrie 2009.

Pentru că s-a dorit ctitor de Constituţie. Și pentru că a vrut apoi să evite alegerile anticipate în urma cărora pierdea ambele înalte funcţii de stat în care fusese instalat printr-un concurs „faţă” de împrejurări. Ce vor potentaţii zilei acum? De ce au iscat tot acest tămbălău, când, de fapt, ar fi suficientă doar modificarea prevederilor ce ţin de alegerea președintelui ţării, ceea ce ar permite pe viitor evitarea unor blocaje și vehicularea așilor din mâneci. Fără îndoială, fiecare dintre politicieni își dorește ceva diferit. Și speră să și obţină.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Social

5 OCTOMBRIE 2012

EXPERŢII AVERTIZEAZĂ:

În curând, statul nu va mai putea achita pensiile Experţii Centrului analitic independent Expert Grup prognozează colapsul sistemului moldovenesc de pensionare, în condiţiile în care autorităţile nu vor întreprinde măsuri urgente de revizuire a acestuia. Într-un raport amplu, făcut public zilele acestea, experţii atrag atenţia asupra faptului că actualul sistem de pensionare este unul depășit și astfel, într-un viitor previzibil, autorităţile statului nu vor mai avea capacitatea să asigure plata pensiilor, nemaivorbind de eventuale majorări. În același timp, experţii vin cu o serie de recomandări și soluţii care, în opinia lor, ar reduce din riscurile existente la ora actuală și chiar ar permite, în timp, garantarea unui trai decent persoanelor ajunse la vârsta de pensionare.

Studiul este intitulat „Preţul solidarităţii între generaţii și modelul optim de reformă a sistemului de pensionare” și a fost elaborat de către Centrul analitic independent Expert Grup și Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), în cadrul proiectului „Relaţiile UE–Moldova – monitorizarea Progresului în contextul Politicii Europene de Vecinătate”, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.

Populaţia aptă de muncă scade dramatic Astfel, potrivit experţilor, în perioada 2000-2012, raportul dintre persoanele apte de muncă și cele care au depășit vârsta de 60 de ani a scăzut de la 13,6 % în 2000 la tocmai 4,6 % în 2012, relevând, în așa mod, creșterea presiunilor demografice asupra fondului public de pensii.

Totodată, presiunile au fost amplificate și de o diminuare pronunţată a ratei de ocupare în câmpul muncii (de la 54,8% în 2000 la 39,4% în 2011). În același timp, experţii precizează că, în timp ce evoluţiile din trecut sunt destul de îngrijorătoare, cele așteptate în viitorul nu prea îndepărtat sunt de-a dreptul alarmante. Or, potrivit lor, în perioada 2000-2012, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani din totalul populaţiei a scăzut de la

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

33,2% până la 23,7%, subminând, pe termen mediu și lung, baza impozabilă a fondului public de pensii. Mai mult decât atât, conform prognozelor, rata de îmbătrânire a populaţiei urmează să crească până la 17,7% în 2020, iar până în 2050 o treime din populaţia Republicii Moldova va fi cu vârsta trecută de 60 de ani. Totodată, ponderea populaţiei de la 0 la 19 ani va coborî până la 21,8% în 2020 și până la 16,5% în 2050.

Diminuarea numărului total al populaţiei va accelera, astfel încât, până în 2020, aceasta se va reduce cu circa 120 de mii de persoane, iar până în 2050 – cu circa 900 de mii de persoane. Aceste tendinţe sunt relevate și de modificările vizibile în piramida demografică, conform prognozelor pentru următoarele decenii. Astfel, până în 2050, structura pe vârste a populaţiei urmează să fie ilustrată cel mai bine de un brad cu tulpina în sus, fapt explicat de continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei și diminuarea natalităţii, se arată în raport.

Autorii studiului menţionează că Republica Moldova nu este unica ţară care se confruntă cu înrăutăţirea situaţiei demografice. În ultima vreme, fenomenele de îmbătrânire a populaţiei, scăderea natalităţii și sporul natural negativ sunt observate și în ţările din regiune. Mai mult decât atât, situaţia demografică din Republica Moldova rămâne relativ favorabilă: rata de dependenţă sau raportul dintre populaţia cu vârsta de la 19 la 64 de ani și cea cu vârsta de 65 de ani și peste, precum și ponderea persoanelor din grupa de vârsta 0-19 ani, sunt net superioare nivelului majorităţii statelor europene.

Totuși, potrivit autorilor studiului, ceea ce distinge ţara noastră de tendinţele regionale este rapiditatea agravării situaţiei demografice. Astfel, rata de dependenţă, la fel ca și ponderea populaţiei tinere urmează să diminueze mult mai rapid. Cauza principală ţine de înaintarea în vârstă a persoanelor născute în timpul exploziilor demografice de după cel de-al doilea război mondial și a celei din anii ‘80, care nu vor putea fi compensate de o rată suficientă a natalităţii.

Astfel, în cele din urmă, Republica Moldova va înregistra unul dintre cele mai pronunţate sporuri negative din regiune. În comparaţie cu situaţia din 2012, populaţia totală a ţării se va reduce cu circa 3,3% până în 2020, cu 8,8% până în 2030, iar

până în 2050 numărul total va diminua cu tocmai o pătrime.

Autorii raportului consideră că repercusiunile proceselor respective asupra fondului public de pensii sunt evidente: pe de o parte, îmbătrânirea populaţiei amplifică pasivele fondului de pensii, sporind, de la un an la altul, obligaţiile de plată faţă de persoanele care ating limita de pensionare. Pe de altă parte, rata insuficientă a natalităţii erodează, pe termen mediu și lung, activele fondului din cauza diminuării numărului de contribuabili care, de facto, finanţează cheltuielile curente. Diferenţa rezultată este plătită, în mod evident, din contul contribuabililor.

Astfel, începând cu anul 2009, de la Bugetul de Stat sunt alocate anual resurse suplimentare exclusiv pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru 2012 acestea sunt planificate în volum de 950,8 milioane de lei sau cu 17,9% mai mult faţă de nivelul executat din anul precedent.

Astăzi, fiecărui angajat în câmpul muncii îi revine câte un pensionar, în loc de 4 la 1, cum ar fi normal Prin urmare, presiunea sporită a sistemului solidar asupra persoanelor economic active este relevată de faptul că acestea contribuie la fondul public de pensii prin 2 canale paralele: (1) contribuţiile de asigurări sociale și (2) alte tipuri de impozite plătite la Bugetul de Stat. Creșterea din ultimii ani a acestei presiuni este determinată, în mod direct, de diminuarea ratei de ocupare pe piaţa muncii, precum și de înrăutăţirea situaţiei demografice. Astfel, creșterea numărului de pensionari observată din 2010 și care are la bază îmbătrânirea continuă a populaţiei este asociată cu diminuarea numărului contribuabililor la fondul de pensii – fenomen acutizat de emigrarea forţei de muncă și evaziunea fiscală. Prin urmare, în momentul de faţă, circa 1,1 contribuabili întreţin 1 pensionar pentru limită de vârstă, în timp ce un nivel minim necesar pentru asigurarea funcţionării normale a sistemului este de circa 1 la 4. Experţii mai remarcă faptul că rata de dependenţă estimată este una efectivă, având în vedere numărul mare de scutiri de care dispun anumite categorii de contribuabili (ex: angajaţii din sectorul agricol), dar și pentru a avea o imagine mai exactă

despre presiunile asupra fondului de pensii.

Pensionarii, cei mai expuşi la sărăcie Prin urmare, actualul sistem de pensionare nu își exercită, în mod evident, funcţia de bază, și anume cea de menţinere a nivelului de trai în perioada postactivă la un nivel apropiat celui din perioada activă. În cele din urmă, pensionarii din Republica Moldova au figurat mereu printre categoriile de populaţie cu risc maxim de sărăcie, peste 90% din care beneficiază de o pensie inferioară chiar și minimului de existenţă. În pofida unor pensii atât de mici, cheltuielile finanţate direct din Bugetul asigurărilor sociale de stat, la finele anului 2011, a constituit 9,2% din PIB, fiind la un nivel apropiat mediei din UE. În context, experţii semnalează faptul că, în lipsa unor reforme de substanţă a sistemului public de pensii, deficitul va continua să se majoreze din cauza creșterii obligaţiunilor de plată faţă de pensionari, în paralel cu erodarea bazei impozabile. Aceasta va crea presiuni suplimentare și asupra Bugetului de Stat și, respectiv, asupra contribuabililor, din contul cărora va fi acoperit deficitul creat.

Concluzii şi recomandări În această ordine de idei, experţii economiști propun o serie de soluţii, care, în opinia lor, ar putea preveni colapsul în sistemul de pensionare.

Iată principalele 4 măsuri care, potrivit experţilor, trebuie în mod urgent implementate de către autorităţi: 1. Introducerea sistemului cumulativ de pensii. Începând cu data de 1 ianuarie 2015, toate persoanele care

deja participă la sistemul de asigurări sociale și care, la acel moment, nu vor depăși vârsta de 35 de ani vor direcţiona 5 puncte procentuale din contribuţiile plătite în fondul public de pensii spre niște conturi speciale deschise pe numele fiecărui contribuabil, dintre care 2 puncte procentuale vor fi plătite de către angajator, 3 – de către angajat; 2. Majorarea treptată a vârstei de pensionare astfel ca, până în 2025, aceasta să fie de 63 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei; 3. Ameliorarea climatului de afaceri și, respectiv, stimularea creșterii ratei de ocupare până la nivelul de 50% în 2050.

4. Dacă eforturile Guvernului nu vor avea succesul scontat, stabilitatea sistemului de pensionare va trebui să fie susţinută prin o măsură nepopulară suplimentară, și anume majorarea treptată a contribuţiei de asigurări sociale cumulate (experţii precizează că măsura respectivă trebuie tratată drept una alternativă și de extremă necesitate, în cazul în care rata de ocupare nu va prezenta semnale clare de creștere în următorii ani). „[…] Măsurile nepopulare menite să stabilizeze sistemul de pensionare trebuie să fie contrabalansate printr-un șir de acţiuni consecvente orientate spre stimularea activităţii investiţionale. Creșterea veniturilor populaţiei și a ratei de ocupare are un impact esenţial asupra sustenabilităţii fondului de pensii. […] Evident o reformă atât de importantă cum este cea a sistemului de pensionare necesită nu doar resurse financiare, ci și un angajament politic ferm și stabil pe termen lung. Îndeplinirea acestei condiţii pare a fi destul de dificilă în condiţiile în care efectele nepopulare ale reformei sunt simţite pe durata actualului ciclu politic, în timp ce beneficiile vor putea fi vizibile în ciclurile politice ulterioare. În acest sens, este necesar de pus accent anume pe echilibrul intertemporal al fondului de pensii, care va fi îmbunătăţit imediat după implementarea reformei. În al doilea rând, eforturile Guvernului în vederea ameliorării climatului de afaceri va contrabalansa esenţial măsurile nepopulare incluse în reformă, iar asigurarea unei creșteri suficiente a ratei de ocupare va elimina necesitatea majorării cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale”, se mai arată în document.

FLUX, cu referire la expert-grup.org

Eveniment 5 OCTOMBRIE 2012

5

FLUX

„NOUA GENERAŢIE” A PPCD:

Nu vrem să trăim doar din remitenţe Organizaţia de Tineret a Partidului Popular Creștin Democrat „Noua Generaţie” a desfășurat, pe 30 septembrie curent, Conferinţa naţională. În cadrul evenimentului, Lucia Cujbă a fost realeasă în funcţia de președinte al „Noii Generaţii”, iar Ala Cernobai a fost votată unanim pentru funcţia de secretar general. Tot în cadrul întrunirii au fost aleși șase vicepreședinţi.

Cei 150 de delegaţi din majoritatea raioanelor Republicii Moldova au adoptat două rezoluţii. Acestea se referă la procesul de optimizare a instituţiilor preuniversitare din Republica Moldova și la migraţia tinerilor peste hotare. În textul rezoluţiei cu privire la procesul de optimizare se subliniază faptul că Ministerul Educaţiei și-a permis să facă închideri de școli fără acordul administraţiilor locale. Angajamentul AIE faţă de FMI prevede ca până în anul 2013 să fie „optimizate” 1044 de clase și 378 de școli, iar 7800 de cadre didactice să fie eliberate din funcţie, ceea ce va permite

economisirea a 230 de milioane de lei din Bugetul de Stat.

Tinerii creștin-democraţi consideră că, deși acest proiect reprezintă o condiţie impusă de Fondul Monetar Internaţional, guvernanţii din Republica Moldova trebuie să ţină cont, în primul rând, de necesităţile populaţiei.

Totodată, în cadrul Conferinţei naţionale a Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”, aripa tânără a PPCD consideră obedienţa guvernanţilor de astăzi faţă de organizaţiile internaţionale ca fiind una excesivă și că acest fapt se manifestă împotriva intereselor Republicii Moldova și a cetăţenilor ţării noastre, iar antireformele promovate de AIE în detrimentul reformelor instituţionale de bază stagnează dezvoltarea statului. În acest context, organizaţia de tineret a oferit câteva sugestii, printre care: - înainte de a iniţia o reformă sau alta, populaţia trebuie consultată și pregătită pentru schimbările planificate, comunicându-se obiectivele,

avantajele și dezavantajele, pentru a preveni conflictele din societate; - oferirea de șanse egale la educaţie tuturor copiilor, prin asigurarea unui cadru instituţional sănătos, accesibil și sigur; - asigurarea reintegrării profesionale a pedagogilor „șomeri” din instituţiile reorganizate; - instituirea asistenţei și consilierii psihologice pentru facilitarea integrării educaţionale a copiilor din școlile reorganizate pentru un randament școlar optim și reducerea abandonului școlar. În textul rezoluţiei cu privire la migraţia tinerilor, “Noua Generaţie” a PPCD constată cu regret că Republica Moldova a ajuns să fie unul dintre cei mai mari furnizori de forţă de muncă ieftină din Europa raportat pe cap de locuitori. Tinerii, partea

economică activă, aleg să plece peste hotare pentru că condiţiile actuale din ţară îi presează să procedeze astfel. Ţara rămâne pe zi ce trece cu mai puţini muncitori calificaţi, cu mai puţini studenţi, iar exodul de creieri capătă cote alarmante, lipsind economia naţională de specialiștii tineri și competenţi.

Tinerii delegaţi la Conferinţă s-au arătat îngrijoraţi de faptul că în condiţiile globalizării, persoanele tinere sunt atrase de salariile „fabuloase” din exterior, urmărind câștiguri mari și rapide. Pe de altă parte, factorul „American dream”, alimentat de programele Work&Travel, stimulează migraţia tinerilor, în defavoarea finalizării studiilor la universităţile din ţară. Firmele care se ocupă de aceste programe nu sunt monitorizate și nici verificate suficient, iar participanţii plătesc sume extrem de mari pentru a-și vedea „visul” împlinit.

Astfel, „Noua Generaţie” a PPCD își dorește ca migraţia și remitenţele migranţilor să nu mai fie singura sursă de venit a Republicii Moldova, iar „exportul de inteligenţă” să fie stopat.

La eveniment s-au stabilit noi strategii de dezvoltare organizaţională și de implicare activă în viaţa publică. De asemenea, au participat doi invitaţi din Olanda, care s-au referit la rolul pe care-l are organizaţia politică de tineret în promovarea valorilor creștin-democrate în Republica Moldova.

Amintim că Conferinţa Naţională este organul suprem de conducere al Organizaţiei, la care participă membrii delegaţi de conferinţele filialelor teritoriale.

30 septembrie 2012 Biroul de presă al OT „Noua Generaţie”

Adrenalină şi pneuri arse la AutoFest 2012 Centrul MoldExpo a găzduit, în perioada 28-30 septembrie curent, expoziţia auto locală „AutoFest 2012”. Evenimentul a fost organizat pentru a 15-a oară, însă, de data aceasta, a avut un format mai neobișnuit: mașinile au fost expuse în aer liber, iar show-urile cu mașini ale cascadorilor, cursele de karting și buggy, precum și defilările biker-ilor au întregit atmosfera de sărbătoare. În zilele expoziţiei, publicul a putut urmări standurile unora dintre cele mai populare mărci de automobile de pe piaţa locală, Chevrolet, Opel și Hyundai, ai căror reprezentanţi au asigurat prezenţa celor mai solicitate și mai noi modele, propunând publicului de la AutoFest și câteva modele surpriză. Pe lângă toate acestea, demonstraţiile cu caracter automobilistic și sportiv au stârnit curiozitatea celor veniţi la MoldExpo.

La expoziţie au fost prezente și mașini retro, îngrijite cu mare atenţie de către proprietarii lor pasionaţi.

Pe lângă mașinile expuse de reprezentanţele oficiale, la AutoFest 2012 și-au făcut prezenţa și o serie de alte companii, care au prezentat publicului diverse servicii conexe cu lumea auto. Este vorba de companiile petro-

liere, companiile de asigurări, companiile importatoare de anvelope, tuning sau piese de schimb – toate încercând să-și facă cunoscute ofertele. În prima zi de spectacol, Ministerul de Justiţie din Moldova și-a prezentat detașamentul cu destinaţie specială PANTERA. Atmosfera a fost încinsă și de demonstraţiile membrilor Asociaţiei cascadorilor din Moldova, dar și de o prezentare a celor mai puternici bărbaţi din ţară.

Vitalie BUTUC BUTUC,, participant la Expoziţia AutoFest: La această sărbătoare în aer liber îmbin utilul cu plăcutul. La expoziţia AutoFest particip pentru prima dată, dar, în general, nu pierd niciun eveniment automobilistic de acest gen.

Sunt un împătimit al motoarelor. Duminică, în a treia zi de expoziţie, vom avea chiar și o prezentare a auto-service-ului nostru.

Din păcate, în Moldova nu sunt organizate prea multe evenimente de acest gen. Pentru prima dată, am participat la un raliu în anul 2007. Am început cu autocrosul, iar mai apoi am continuat cu raliul. La acel concurs am obţinut locul doi. Însă de câţiva ani buni par-

ticipăm la raliurile care se desfășoară în ţara vecină, în Ucraina. Acolo ne clasăm pe locul doi, trei. Avem rezultate bune. Mergem din banii noștri, bineînţeles. Sponsori și susţinători nu prea avem. În general, suntem invitaţi și în alte ţări, însă nu întotdeauna avem posibilitate financiară să mergem unde suntem invitaţi. Sunt cheltuieli mari pentru transport.

Acum așteptăm cu nerăbdare să ieșim la ziua automobiliștilor de la Coloniţa. Sperăm că vom avea parte de un show de excepţie.

Alina JALBĂ, FLUX

FLUX

6

Geopolitic 5 OCTOMBRIE 2012

Geopolitica naţional-comunismului român Textul discursului rostit de directorul revistei “Eurasia”, Claudio Mutti, în cadrul conferinţei „Sfârșitul lui Ceaușescu și căderea Republicii Socialiste România” (Brescia, 15 septembrie 2012)

La renumita conferinţă din 25 ianuarie 1904, geopoliticianul britanic dl Halford Mackinder a menţionat în faţa ascultătorilor săi importanţa fundamentală a marelui spaţiu situat în centrul continentului eurasiatic, pe care dumnealui l-a numit Heartland (“regiunea-inimă”, adică “teritoriu central”) și l-a definit „axa geografică a istoriei”. Într-un studiu ulterior din 1919, Democratic Ideals and Reality, Mackinder dezvolta argumentul și afirma textual: „Cine conduce Europa de Est, domină Teritoriul Central. Cine conduce Teritoriul Central, domină World Island („insula mondială”, expresie originală cu care Mackinder desemna Continentul Antic: Eurasia și Africa). Cine conduce World Island domină lumea”. În timpul războiului rece, mulţi analiști au raportat această celebră frază la importanţa pe care o avea Europa de Est în confruntarea bipolară dintre SUA și URSS. Astfel, România era considerată parte integrantă a acelui spaţiu ce se afla în centrul luptei pentru puterea mondială.

După 1989, România, împreună cu alte ţări est-europene, a aderat la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză). Trei dintre aceste ţări, oficial „atlantice” (Albania, Croaţia și Slovenia), sunt, în realitate, ţări mediteraneene, cum, de fapt, e și Italia – ţară „atlantică” mai veche; patru (Polonia, Estonia, Letonia și Lituania) sunt scăldate de Marea Baltică; alte două (Bulgaria și România) sunt situate la Marea Neagră; în fine, mai sunt trei care nu numai că nu au ieșire la Oceanul Atlantic, dar nu au ieșire nici măcar spre o mare: Cehia, Slovacia și Ungaria.

Atribuirea statutului de „ţară atlantică” României echivalează cu falsificarea identităţii geografice a acestei ţări și negarea funcţiunii ei naturale, reducând-o la rolul de avanpost al Occidentului atlantic în apropierea Rusiei.

Statutul de „ţară atlantică și occidentală”, impus României de interesele geostrategice americane, geografia și istoria îi contrapun un loc central, care a fost accentuat în diverse moduri de către geopoliticieni români și străini.

Elementul care definește spaţiul geografic românesc nu este nicidecum Oceanul Atlantic, ci Carpaţii, Dunărea și Marea Neagră.

Carpaţii, pe care cineva i-a definit drept „coloana vertebrală a teritoriului și poporului român”, închid întrun inel Transilvania, care, în viziunea geopoliticienilor români, reprezintă pentru România acel Kernland („regiunea sâmbure”) și acel Mittelpunkt (“punct central”) de care vorbesc și clasicii gândirii geopolitice.

Dunărea, cel mai important râu al Europei, constituie o diagonală de navigare privilegiată, așa încât România, scăldată de acest râu de mii de kilometri, e un mijloc de comunicare natural între ţările industriale ale Europei Occidentale, pe de o parte, și a celor din Orientul Mijlociu și Apropiat, pe de altă parte.

Al treilea element geografic fundamental al României este Marea Neagră. Datorită naturii sale de mare internă și îndepărtată de oceane, Marea Neagră are un hinterland imens și de o importanţă majoră.

Acesta se află la confluenţa a două mari arii de civilizaţie, cea ortodoxă și cea islamică, precum și între două arii etnolingvistice, cea slavă și cea turcă.

Marea Neagră constituie un pol de interese majore ale României, Bulgariei, Turciei, Georgiei, Rusiei și Ucrainei. Datorită comunicării cu Marea Marmara, interesele acestor ţări se extind, prin Marea Egee, la Marea Mediteraneană, și de aici la alte zone ale lumii.

Printre atâţia experţi și oameni politici care au pus în evidenţă funcţia geostrategică a acestor componente geografice, îl citez pe omul de stat I. Brătianu (1898-1953), care a subliniat faptul că România reprezintă un punct nodal al continentului eurasiatic, un punct de intersecţie al migraţiei popoarelor și al marilor imperii. „Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi și, din nefericire, la o răspântie de năvăliri și imperialisme. Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex geografic care, cum veţi vedea, ne mărginește și ne hotărăște destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc, muntele și marea. Ceea ce aș vrea să apară lămurit este că pentru a ne înţelege trecutul, trebuie să înţelegem, mai întâi, întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte” (Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, Curs 1941-1942, Universitatea București, Facultatea de Filozofie și Litere, Ed. Ioan Vernescu, pp. 11-12). Și geopoliticianul român Vintilă Mihăilescu (1890-1978) a evidenţiat rolul de intersecţie geografică și geopolitică a României, arătând cum ţara se află în punctul în care se intersectează linii de tendinţă ce provin din Europa Centrală, din Balcani și din Rusia.

Caracterele de centralitate ale României sunt și mai evidente, dacă considerăm coordonatele sale culturale. Apartenenţa simultană la Ortodoxie (geografic răspândită între Belgrad și Vladivostok) și la familia neolatină (între București și Bruxelles) constituie un element potenţial de joncţiune între confesiunile creștine occidentale și cele creștine orientale. În particular, Transilvania, „regiunea sâmbure” a României, constituie un punct de convergenţă a trei sectoare lingvistice europene (neolatin, germanic și ugro-finic) și a celor trei principale confesiuni creștine (ortodoxă, catolică și protestantă).

Referindu-ne la perioada postbelică, care a fost percepţia geopolitică a românilor privind poziţia ţării lor?

În orânduirea politică hegemonizată de Partidul Comunist, școala geopolitică română trebuia brusc să-și înceteze propriile activităţi, deoarece în tot așa-numitul „lagăr socialist” geopolitica era oficial interzisă, fiind asociată cu Karl Haushofer și cu alţi geopoliticieni ai celui de-al treilea Reich și condamnată ca „pseudoștiinţă nazistă”. Zic oficial, fiindcă geopolitica a continuat să existe și în perioada comunistă: se preda într-o manieră informală la cursurile de strategie, geostrategie, istorie militară, artă militară. Fără a stabili cursuri oficiale de teorie geopolitică, în practica relaţiilor internaţionale România socialistă instaura o linie de acţiune coerentă, inspirată de un proiect geopolitic bine conturat.

Aceasta s-a întâmplat când, în urma cotiturii naţional-comuniste, România tindea să devină o ţară autonomă, capabilă să dezvolte funcţii speciale și originale proprii în politica internaţională și să câștige acea

centralitate care era o constantă a elaborărilor teoretice interbelice.

Noţiunea de centralitate – la care geopoliticienii antebelici au făcut apel pentru a individualiza poziţia României în comparaţie cu alte state – a căpătat cu Ceaușescu o semnificaţie de echidistanţă substanţială, încât Bucureștiul, fără a pune în discuţie propria apartenenţă la „lagărul socialist”, a reușit să instaureze o serie de relaţii cu ţări apartenente la alianţe internaţionale diferite. Un exemplu ar fi poziţia României în sectorul balcanic, care poate fi rezumată cu cuvintele Conducătorului însuși: „România dezvoltă relaţii bune cu toate ţările socialiste din Balcani: cu Bulgaria, (…) cu Republica Populară Albania (…) În ce privește relaţiile noastre cu Iugoslavia socialistă, vecină și prietenă, doresc să subliniez că acestea cunosc o dezvoltare continuă (…) Consecventă politicii sale de extindere a legăturilor cu toate ţările, indiferent de orânduirea lor social-politică, România se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor cu Grecia și Turcia. (…) Deși România și Turcia fac parte din alianţe politice și militare diferite, în convorbirile cu conducătorii turci am fost unanimi în convingerea că deosebirile de sistem social-politic, apartenenţa la o alianţă sau alta nu pot – și nu trebuie – să împiedice dezvoltarea de relaţii

normale între state” (M.-P. Hamelet, Nicolae Ceaușescu. Biografie și texte selectate, Editura politică, București 1971, pp. 215-216).

Acestei echidistanţe, care avea scopul de a instaura și a suda relaţiile între ţări europene aparţinând la cele două tabere diferite, îi corespundea poziţia prin care România, mai degrabă decât să facă parte din dezacordul ruso-chinez, se voia poziţionată super partes, mai bine, inter partes, și râvnea să joace o funcţie de joncţiune între cele două mari puteri eurasiatice. Cu ocazia unei întâlniri internaţionale de partide comuniste și muncitorești, o atare poziţie a fost ilustrată de Ceaușescu în felul următor: „Partidul nostru, încă cu mulţi ani în urmă, a privit cu îngrijorare ascuţirea polemicii publice și agravarea divergenţelor între partidele comuniste și muncitorești, îndeosebi între Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Partidul Comunist Chinez. (…) În primăvara anului 1964, Partidul Comunist Român s-a adresat atât Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cât și Partidului Comunist Chinez cu apelul de a nu extinde și ascuţi polemica, de a acţiona pentru găsirea căilor de rezolvare a problemelor litigioase. (…) Așa cum am mai declarat public și cum am spus tovarășilor chinezi, noi nu suntem de acord cu acuzaţiile pe care le aduc Partidului

Comunist al Uniunii Sovietice și altor partide comuniste. În același timp, noi am arătat tovarășilor sovietici și tovarășilor din alte partide frăţești că nu suntem de acord nici cu acuzaţiile pe care le aduc Partidului Comunist Chinez” (M.-P. Hamelet, op. cit., pp. 186-188).

Un aspect problematic al echidistanţei române se manifestă în schimb când Conducătorul, după vizita lui Nixon la București, se prezenta ca intermediar și lucra pentru apropierea chinezo-americană, ceea ce Kissinger considera necesar pentru strategia sa antisovietică.

La fel de problematică a fost poziţia de echidistanţă și neutralitate adoptată de București în 1967 faţă de agresiunea sionistă împotriva ţărilor arabe. Pe când statele blocului socialist (care aveau vine mari în ceea ce privește nașterea regimului de ocupaţie sionist în Palestina) se aliniau cu lumea arabă și își retrăgeau reprezentanţele diplomatice de la Tel Aviv, România a prins ocazia pentru a accentua propria distanţă de URSS, menţinând și cultivând relaţii cu regimul sionist din Palestina. După proiectul lui Ceaușescu, echidistanţa între agresat și agresor oferea României posibilitatea de a juca un rol de mijlocire care trebuia să-i confirme poziţia de stat independent și suveran, implicat în activitatea de arbitru al păcii. Îl citez în continuare pe Ceaușescu: „România nu are nici un fel de interese speciale în Orientul Apropiat.

Poziţia sa în problema războiului dintre ţările arabe și Israel pornește de la realităţile create ca urmare a dezvoltării lumii postbelice, a existenţei statelor arabe independente și a statului Israel. Ca prieteni ai popoarelor arabe, ne-am manifestat întotdeauna solidaritatea și sprijinul faţă de aspiraţiile lor pentru unitate naţională, pentru progresul economic și social, pentru independenţă naţională. (…) Dar dorim să le spunem cinstit prietenilor arabi că nu înţelegem și nu împărtășim poziţia acelor cercuri care se pronunţă pentru lichidarea statului Israel. (…)

După părerea noastră, singura cale raţională pentru rezolvarea conflictului din Orientul Apropiat este

7

Actual

5 OCTOMBRIE 2012

retragerea imediată a trupelor israeliene din teritoriile ocupate, desfășurarea tratativelor cu participarea părţilor interesate pentru soluţionarea problemelor litigioase” (M.-P. Hamelet, op. cit., pp. 219-221).

Pentru a înţelege bine poziţia lui Ceaușescu faţă de Orientul Apropiat, care ar putea să fie definită prin termenii formulei actuale „două state pentru două popoare”, trebuie luat în consideraţie încă un fapt determinant: după cel de al doilea război mondial, o mare parte a evreilor rezidenţi în ţara dunăreană a plecat în Palestina, astfel că românii au văzut, în existenţa unei colonii evreiești departe de hotarele lor, soluţia acelei probleme care i-a hărţuit atâta timp. „Pentru români România, pentru jidani Palestina”, aceasta a fost, încă din anii ’20 al secolului trecut, lozinca unui popor exasperat de invazia masivă a evreilor.

Această linie, care în perioada interbelică și-a găsit în România nu numai susţinători, ci și opozanţi prestigioși (de exemplu, Nae Ionescu), a fost urmată cu desăvârșire de Ceaușescu. Acesta, dacă, pe de o parte, a alungat ultimii evrei de pe poziţiile pe care le ocupau în Partid și în Stat și a favorizat emigrarea evreilor din România, pe de altă parte, a adoptat faţă de regimul sionist o poziţie de substanţială complicitate.

Această tactică de compromis nu a reușit totuși să împiedice personajele legate de cercurile sioniste, precum Silviu Brucan și Petre Roman, să se folosească de o reţea internaţională de complicitate și să urzească împreună cu alţii planul subversiv din 1989. În ce privește semnificaţia sa politică, se poate spune că acest eveniment a reprezentat lichidarea definitivă a acelei poziţii de independenţă și centralitate pe care naţional-comunismul a încercat să o atribuie României.

Rolul desfășurat de serviciile secrete sovietice în cadrul loviturii de Stat din decembrie 1989 avea evident scopul de a asigura controlul rusesc asupra spaţiului românesc; dar susţinerea furnizată de Moscova mișcării subversive a fost, în concluzie, un ajutor activ la acapararea americană a Europei de Est. Astfel, și în România, Gorbaciov a lucrat „pentru Regele Prusiei”, adică pentru Președintele american. În cele două decade care au urmat lui 1989, România a fost un obiect al planului hegemonic american, care a considerat-o ca o parte din așa-numita „Nouă Europă”, adică din grupul acelor ţări ex-comuniste care, în momentul agresiunii anglo-americane împotriva Iracului, s-au pus la dispoziţia Statelor Unite, despărţindu-se astfel de politica europeană a Franţei și a Germaniei. În noua confruntare a puterilor atlantice cu Rusia, este de prevăzut ca România să devină, împreună cu Bulgaria, Cehia, Polonia și ţărișoarele baltice, o bucată dintr-un „cordon sanitar” antirus. Într-un astfel de context geostrategic, România ar dezvolta, în particular, un rol de santinelă a NATO pe malul Mării Negre, un rol asemănător cu al Georgiei, în timp ce alte ţări din Europa Centrală și Estică aflate în sfera de influenţă a Alianţei Atlantice vor interzice Rusiei accesul la Marea Baltică și la Marea Adriatică.

Dacă am presupune teoretic că România ar putea să adopte o politică bazată pe principii de suveranitate și de autonomie, atunci ar trebui ca această ţară, în loc să fie redusă la un simplu pion al strategiei atlantice, să recupereze o funcţie potrivită propriei poziţii geografice, propunându-și nu să fie o santinelă a Occidentului, ci un element de legătură, o punte între Europa și Rusia.

Dar această ipoteză e foarte departe de posibilităţile oferite de realitatea de astăzi, deoarece actuala clasă politică română nu pare deloc în măsură să conceapă, și mai puţin să realizeze, un proiect geopolitic de acest gen.

Claudio MUTTI Sursa: eurasia-rivista.org

FLUX

FMI a deblocat o nouă tranşă pentru Republica Moldova, de 59,6 milioane de euro Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi, 2 octombrie, că pune suplimentar la dispoziţia Republicii Moldova 59,6 milioane de euro în cadrul ajutorului financiar acordat acestei ţări, transmite AFP. Această sumă corespunde celei de-a șasea tranșe dintr-o dublă facilitate de credit pe trei ani, acordată autorităţilor de la Chișinău în ianuarie 2010 și prevăzută să urce până la 440,3 milioane de euro, a informat FMI într-un comunicat.

Unda verde din partea FMI pentru această tranșă ridică la 381,2 milioane de euro totalul pe care

Moldova poate să-l retragă dacă este necesar.

Fondul subliniază că autorită-

ţile Republicii Moldova au redus deficitul bugetar de la 6,3% în 2009 la 2,4% la sfârșitul lui 2011,

dar atrage atenţia că însănătoșirea finanţelor publice a încetinit din cauza reducerii veniturilor la buget pe fondul atenuării creșterii economice, a facilităţilor fiscale, dificultăţilor în colectarea taxelor și impozitelor, precum și a angajării unor noi cheltuieli. „Autorităţile moldovene au pus în aplicare măsuri de corecţie pentru a menţine obiectivul de a reduce deficitul bugetar înscris în programul economic”, în schimbul asistenţei din partea Fondului, se menţionează în comunicatul amintit.

Potrivit FMI, creșterea economică a ţării urmează să se redreseze în cel de-al doilea semestru și să atingă 3,5% pe întreg anul în curs, sub nivelul din 2011 (6,4%).

Sursa: AGERPRES

Seminar pentru administraţia publică la Botoşani În perioada 6-7 septembrie, orașul Botoșani a găzduit seminarul internaţional cu tema „Standarde europene în administraţia publică”, organizat de către Asociaţia „Euroconcept” din Botoșani. La seminar au participat 15 consilieri locali din raioanele Briceni, Edineţ, Râșcani, Glodeni și Fălești din Republica Moldova.

Desfășurată în sala de conferinţe a hotelului Belvedere, activitatea a fost concepută astfel încât să includă teme de interes pentru oaspeţii de peste Prut. Gazdele au prezentat exemple de bune practici în administraţie în contextul prelungirii crizei economice, avantajele parteneriatului public-privat pentru finanţarea,

construcţia, renovarea, gestionarea sau întreţinerea infrastructurilor sau pentru furnizarea de servicii, care în mod tradiţional ar fi fost acoperite de sectorul public. În acest sens au susţinut prelegeri domnii Gheorghe Ciobanu, vicepreședintele Asociaţiei „Euroconcept”, Stelică Bejinaru, secretarul Prefecturii Botoșani, și politologul Adrian Botezatu.

Oaspeţii au prezentat realizările lor în contextul preaderării la Uniunea Europeană, demersurile pe linia reformei administrative din Republica Moldova și modernizarea acestui palier în parcursul europan al ţării. În timpul celor două schimburi de experienţă, de la Consiliul Judeţean și la Primăria

Număr record de ziarişti ucişi în acest an Siria și Somalia sunt ţările cele mai periculoase pentru ziariști, iar în primele nouă luni ale acestui an 110 ziariști au fost uciși în 25 de state, cifră niciodată înregistrată până acum într-o perioadă similară, a anunţat marţi, 2 octombrie, la Geneva, organizaţia Press Emblem Campaign - PEC, citată de agenţia EFE. Siria este ţara cea mai periculoasă pentru reprezentanţii mediilor de informare, aici fiind uciși anul acesta 32 de ziariști, urmată de Somalia, unde 16 jurnaliști și-au pierdut viaţa. În Mexic au murit 10, iar în Brazilia 7 ziariști au căzut victime ale violenţei, același număr fiind înregistrat și în Pakistan. Urmează, în ordine, Honduras, cu 6 ziariști uciși, Filipine, cu 5 victime, Irak, Nigeria și Eritreea, cu câte 3 fiecare, Afganistan, Bolivia și India, cu 2 jurnaliști uciși în fiecare dintre ele și câte unul în Bahrein, Bangladesh, Cambodgia, Columbia, Ecuador, Haiti, Indonezia, Nepal, Uganda, Panama, Tanzania și Thailanda.

Potrivit statisticii furnizate de PEC, numărul ziariștilor uciși în primele luni ale lui 2012 a crescut cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind mai mare chiar decât cel înregistrat pe parcursului întregului an 2011.

Referindu-se la Siria, secretarul general al PEC, Blaise Lempen, a semnalat că, în războiul civil din această ţară, „combatanţii, indiferent că fac parte din trupele guvernamentale sau din rândul insurgenţilor, și-au făcut din jurnaliști o ţintă”.

Sursa: AGERPRES

Municipiului Botoșani, au fost stabilite activităţi de perspectivă în context transfrontalier, activităţi ce se vor concretiza în viitor în cadrul unor proiecte cu finanţare comunitară.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E PENTRU SUFLET

MOLDOVA

PUTNA: mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare/ Pelerinaj la mćnćstirile din Bucovina 12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 21. Sosirea: Luni, 14 octombrie, ora 22.

Traseu: Chisinću - Leuûeni - Iaûi - Suceava - Dragomirna - RćdćuŖi - Putna – Sihćstria Putnei - SuceviŖa – MoldoviŖa – VoroneŖ – Gura Humorului – Slatina - Baia – Probata – Iaûi - Chiûinću.

MOLDOVA

IAúI: hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei 12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminicć, 14 octombrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Vladimireûti – Moreni – Bujoreni – Pârveûti – Huûi - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfântć – DobrovćŖ – Podul_Înalt – Iaûi (paricipare la Hram ûi închinare la moaŖtele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, CetćŖuia, Hlincea, Vlćdiceni) – Leuûeni - Chiûinću.

ISRAEL

IERUSALIM: pelerinaj în ŕara Sfântć – pćmântul fćgćduinŖei 12-18 noiembrie 2012 (7 zile / 8 nopŖi) Grup: 30 pers. PreŖ: 750 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 11 noiembrie, ora 17. Sosirea: Duminicć, 18 noiembrie, ora 12.

Traseu: Chiûinću – Leuûeni -Bucureûti - Tel Aviv - Haifa - Caesarea - Muntele Tabor - Cana Galilei – Nazareth Iordan - Muntele Fericirilor - Tabgha - Capernaum - Nazareth - Ierihon - Qumran - Marea Moartć - Hozeva – Ierusalim - Betleem - Ierusalim - Jaffa - Tel Aviv - Bucureûti – Leuûeni - Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

CMYK

FLUX

8

Reportaj

5 OCTOMBRIE 2012

Antreprenorul Tudor Coşleţ a inaugurat un nou complex industrial-comercial în Chişinău Fabrica de textile şi marochinării „Codru”, la 20 de ani de activitate

Inaugurarea Complexului industrial-comercial „Codru”

Fabrica de textile și marochinării „Codru” a aniversat, zilele acestea, 20 de ani de activitate. Desigur, nu toţi au auzit de această întreprindere, deși ea este una dintre foarte puţinele, dacă nu chiar unica, din Republica Moldova care a confecţionat și confecţionează articole de vestimentaţie pentru cele mai renumite branduri europene și mondiale: Dolce Gabana, Geospirit, Trussardi, Moncler, Bruna Miss Sixty, Marina Lahti, Montura, Itiere, Alegri Armani.

Marţi, 2 octombrie 2012, a fost inaugurat și sfinţit Complexul industrial-comercial „Codru”, care este situat pe strada Spicului, în preajma Gării de Sud. La ceremonie au participat Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru Păduraru, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, ministrul adjunct al Economiei, Sergiu Ciobanu, președintele raionului Ialoveni, Nicolae Andronati, și alţi oaspeţi – parteneri economici locali și din străinătate, angajaţi ai întreprinderii.

Fabrica „Codru”, o afacere în continuă ascensiune

Fabrica de textile și marochinării „Codru” este una dintre puţinele afaceri de succes care au fost iniţiate și s-au dezvoltat nu pentru că cineva a știut a se învârti, a pune mâna pe averea statului, pe banii de la Bugetul de Stat, așa cum este specific „businessului” moldovean din perioada de tranziţie, ci muncii cinstite și cu abnegaţie, inteligenţei și chiverniselii managerului acestei întreprinderi. Și anume, acesta este fostul primar în două mandate al satului Ulmu, din raionul Ialoveni, Tudor Coșleţ.

Domnul Coșleţ a demonstrat că este un bun gospodar nu doar în administraţia publică locală, ci și în afaceri. Drept dovadă servește și faptul că, odată cu aniversarea a 20 de ani de activitate a Fabricii de textile și marochinării „Codru”, el a inaugurat în municipiul Chișinău Complexul industrial-comercial „Codru”, al cărui manager general este același Tudor Coșleţ.

În luarea sa de cuvânt, Tudor Coșleţ a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţii fabricii. Aceasta a fost înfiinţată la un an după declararea independenţei Republicii Moldova, pe 30 septembrie 1992, având adresa juridică în satul Ulmu, raionul Ialoveni. La constituire, la fabrica „Codru” erau angajate 60 de persoane care confecţionau genţi tip sport, de voiaj și ghiozdane școlare, care erau comercializate pe piaţa internă, în special, prin intermediul reţelei de magazine „Luminiţa”, care aparţinea Asociaţiei „Cartea”.

Concomitent cu aceasta, a fost

construită în satul Ulmu și clădirea fabricii, care deja avea o capacitate de 80 de locuri de muncă. Cu trecerea anilor, afacerea s-a extins, astfel că, în iulie 2003, fabrica a închiriat un spaţiu de 1 500 de metri pătraţi la uzina „Vibropribor”, unde a fost deschisă o secţie de producere cu o capacitate de peste 120 de locuri de muncă. În 2005, Fabrica de textile și marochinării „Codru” și-a deschis o filială și în orașul Hâncești, unde a procurat un imobil cu spaţiu de producere și unde a asigurat încă 130 de locuri noi de muncă. O altă filială a fost creată în orașul Criuleni.

CMYK

În anul 2007, Tudor Coșleţ a semnat primul contract de colaborare cu investitorii italieni pentru producerea genţilor de toate tipurile pentru piaţa italiană. În anul 2009, tot în parteneriat cu investitorii italieni, fabrica a început producerea îmbrăcămintei pentru piaţa italiană și franceză. Astfel, întreprinderea „Cordu” SRL a primit numeroase comenzi pentru confecţionarea articolelor de vestimentaţie pentru Dolce Gabana, Geospirit, Trussardi, Moncler, Bruna Miss Sixty, Marina Lahti, Montura, Itiere, Alegri Armani. Dar, în paralel, a fost constituită o secţie pentru confecţionarea

îmbrăcămintei cu brand propriu, piaţa de desfacere fiind atât Republica Moldova, cât și peste hotare.

Tot în anul 2009, fabrica „Codru” a început construcţia Complexului industrial-comercial „Codru”, cu o suprafaţă totală de 10 000 de metri pătraţi și în care fabrica are o secţie de confecţii cu o capacitate de peste 600 de locuri de muncă. În cadrul complexului și-au deschis secţii de confecţii și alte firme, în total 3 din cele 4 nivele ale complexului sunt ocupate cu secţii de confecţii, textile și marochinării. Dar, pe lângă acestea, complexul oferă servicii hoteliere, are 2 săli de ceremonii, cabinet

CMYK

Reportaj

5 OCTOMBRIE 2012

stomatologic, salon de frumuseţe, farmacie, magazin și cafenea.

Managerul general al Complexului industrial-comercial „Codru”, Tudor Coșleţ, a spus că acesta este unic în felul său, deoarece găzduiește sub același acoperiș atât întreprinderi industriale, cât și prestatoare de servicii.

Fabrica de textile și marochinării „Codru”, pe tot parcursul activităţii ei, a dezvoltat un parteneriat stabil cu administraţia publică locală din satul Ulmu, raionul Ialoveni, astfel că fabrica a finanţat diferite proiecte sociale, cum ar fi reparaţia școlii, reparaţia grădiniţei, întreţinerea echipei de fotbal, a acordat suport financiar azilului de bătrâni din localitate.

Dorin Chirtoacă:

Adevăraţii oameni de stat sunt cei care reuşesc în mediul privat În luarea sa de cuvânt, primarul general al municipiului Chișinău,

Dorin Chirtoacă, a spus că pentru el este o bucurie să poată participa la astfel de evenimente, în special, la inaugurarea unui complex de producere și prestări servicii în municipiul Chișinău. El s-a arătat plăcut surprins de faptul că, în perioada în care multe afaceri falimentează sau își reduc sfera de activitate, întreprinderea „Codru”, dimpotrivă, se extinde. „Acum în toată lumea au loc reduceri: reduceri de personal, reduceri de cheltuieli, se închid întreprinderi, ca urmare a crizei care a lovit întregul continent și întregul mapamond. Vina este tot a noastră, a oamenilor, că nu am știut să gestionăm corect lucrurile. Cei care au luat prea multe împrumuturi de la bancă, fie guverne, fie întreprinderi au dat peste cap capacitatea lor de plată. Și acum suferă toate statele Europei și o bună parte din statele lumii, doar în Asia poate avem o dezvoltare economică continuă. Și în Republica Moldova lucrurile nu merg tocmai bine. Avem un milion de oameni plecaţi peste hotare.

Este adevărat că suntem susţinuţi din afară, că Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană ne mai dau câte o gură de oxigen. Ne mai vin niște milioane de euro la buget. Dar Republica Moldova continuă să fie asemenea unui bolnav aflat în salon la spital sau chiar în reanimare. Asta este realitatea despre Moldova, nu trebuie să o ascundem. Și, în asemenea condiţii grele, în care nu se face faţă situaţiei, iată că există oameni care reușesc să construiască, să edifice. Eu aș spune că adevăraţii oameni de stat sunt cei care reușesc să realizeze ceva în mediul privat. Aceștia, din sursele financiare proprii, prin organizarea activităţii economice și industriale, prin credite luate de la bancă, prin riscul pe care și-l asumă,

prin colectivele de muncă pe care le-au creat de la zero, prin munca lor, reușesc să dezvolte afaceri rentabile, să construiască obiective noi, să creeze noi locuri de muncă. Asta, în opinia mea, este performanţă”, a spus primarul general al municipiului Chișinău.

Pentru performanţele înregistrate, Dorin Chirtoacă i-a acordat lui Tudor Coșleţ, din partea Primăriei municipiului Chișinău, o diplomă de onoare.

Sergiu Ciobanu:

Întreprinderea „Codru” deţine un loc aparte în sectorul industriei textile din Republica Moldova Și viceministrul Economiei, Sergiu Ciobanu, a menţionat faptul că foarte puţine întreprinderi din sectorul industriei ușoare, a textilelor au înregistrat performanţa cu care se poate lăuda fabrica „Codru”, administrată de Tudor Coșleţ:

CMYK

„În ultimii 3 ani, am obţinut scoaterea barierelor care existau în domeniul industriei în lon. Am reușit să obţinem un sector al industriei textile în care activează vreo 20 de mii de angajaţi și care asigură 20 la sută din exportul Republicii Moldova. Văd aici mulţi prieteni de-ai noștri din Italia care sunt beneficiarii de bază ai acelor produse calitative pe care le oferă industria textilă din Republica Moldova. Întreprinderea „Codru” deţine un loc aparte în sectorul industriei textile din Republica Moldova. Înainte de a veni aici, colegii mi-au pregătit o notă cu informaţii privind cei 20 de ani de activitate a întreprinderii și vreau să vă spun că foarte puţine întreprinderi din sector au așa performanţe cum le are întreprinderea „Codru”.

Această întreprindere este una dintre puţinele care, în afară de procesarea activă a comenzilor din exterior, vine și cu branduri, cu nume proprii, pe care le promovează atât aici, pe piaţa autohtonă, cât și pe piaţa externă. Noi ne dorim ca cota cu branduri proprii, a producţiei cu nume proprii să fie cât mai mare în structura exporturilor, ca, într-o perioadă foarte scurtă de timp, Moldova să devină cunoscută prin aceste branduri măcar pe plan regional”.

Viceministrul Economiei a mai spus că autorităţile vor depune toate eforturile ca să promoveze producţia autohtonă, inclusiv cea din sectorul textil, aici înscriindu-se și articolele cu nume propriu ale Fabricii de textile și marochinării „Codru”. Și președintele raionului Ialoveni, Nicolae Andronati, i-a urat mult succes antreprenorului Tudor Coșleţ și i-a oferit în dar un covor cu imaginea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

9

FLUX

ÎPS Petru Păduraru:

Tudor Coşleţ este un bun creştin

ÎPS Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a spus că Tudor Coșleţ este un bun și vechi prieten de-al său, pe care îl cunoaște de mulţi ani. „Îl cunosc pe domnul Coșleţ de când era primar în satul Ulmu.

Acolo el a realizat un șir de lucruri creștinești, a oferit locuri de muncă consătenilor lui. Este un om care ajută oamenii. Dar în afara de aceasta, domnul Coșleţ a susţinut Biserica, el a construit în satul Ulmu Mănăstirea cu hramul “Sfântul Mucenic Teodor Tiron”. De câte ori particip la slujbele de la biserica din Ulmu, fie că e o sărbătoare religioasă specială, fie că e Liturghia de duminică, întotdeauna îl văd prezent printre enoriași. Pentru noi, cei de la Mitropolia Basarabiei, Tudor Coșleţ este un bun creștin”, a spus ÎPS Petru Păduraru.

Mitropolitul, în fruntea unui sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei, a sfinţit edificiul proaspăt construit al Complexului industrial-comercial „Codru”.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

FLUX

10

Important 5 OCTOMBRIE 2012

Homosexualii dau chix în Europa de Est Invazia fenomenului „gay” întâlnește o tot mai mare rezistenţă în Europa de Est, în pofida finanţărilor masive și a lobby-ului fără precedent în instituţiile internaţionale de care se bucură promotorii stilului de viaţă homosexual. Deși au reușit să-și impună propriile reguli în mai multe state europene occidentale și de peste ocean, persoanele de orientare sexuală netradiţională și susţinătorii lor din umbră întâmpină tot mai multe dificultăţi în ţările cu democraţii „mai puţin dezvoltate”, dar și ţări care sunt membre cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Este vorba, în special, de statele din fostul lagăr socialist, care manifestă o atitudine din ce în ce mai categorică vizavi de manifestările agresive ale homosexualilor, lesbienelor și transsexualilor.

După ce câteva orașe importante din Federaţia Rusă au interzis prin lege promovarea în public a acestui stil de viaţă, iată că și Parlamentul de la Kiev a aprobat un proiect de lege care face ilegală susţinerea sau promovarea în mod public a homosexualităţii. Proiectul, aprobat de parlamentari pe 2 octombrie, încadrează la fapte penale actele de „promovarea homosexualităţii” (definite ca acte pentru a crea un cadru/imagine pozitivă homosexualilor sau homosexualităţii). Potrivit Antena 3, care citează Associated Press, cei care vor încălca această lege riscă până la cinci ani de închisoare.

Susţinătorii legii argumentează sprijinul oferit proiectului spunând că „răspândirea homosexualităţii reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale din cauză că

alegerea acestui stil de viaţă poate conduce la o „epidemie” de HIV/ SIDA, ar distruge instituţia familiei și o scădere a natalităţii, ceea ce ar declanșa o „criză demografică”.

Proiectul de lege mai trebuie să treacă o dată prin Parlament înainte de a fi trimis la președintele Victor Ianukovici pentru promulgare. Șeful statului din Ucraina nu s-a pronunţat cu privire la acesta încă.

Opozanţii legii s-au strâns în faţa Parlamentului pentru a protesta faţă de adoptarea acesteia spunând că proiectul este un atac la adresa libertăţii de exprimare și un nou pas pentru a restricţiona media ucraineană. „Legea se leagă de acţiuni publice, nu vom mai putea să ieșim pe stradă cu bannere, ca azi, cu simbolurile noastre, și, de exemplu, să spui în

Potrivit dicţionarului explicativ, prin propagandă înţelegem orice acţiune de răspândire a unor idei care prezintă și susţin o teorie, o concepţie sau unele comportamente cu scopul de a convinge și a câștiga adepţi. În ultimii 30 de ani, asociaţiile de homosexuali din Occident s-au lansat în acţiuni ample menite a schimba percepţia publicului nu doar asupra homosexualilor, ci și asupra comportamentului homosexual în sine. Începând de la decizia politică a Asociaţiei Americane de Psihiatrie, din 1972, de a scoate homosexualitatea de pe lista afecţiunilor, homosexualii au căutat și folosit metode din ce în ce mai subtile pentru a acredita teoria că 1) homosexualitatea nu este o afecţiune, 2) este înnăscută și deci, 3) nu se poate schimba și 4) este un comportament sexual alternativ la heterosexualitate. Într-o primă fază, accentul activiștilor homosexuali a fost pus pe eliminarea discriminării pe baza de așa-zisă orientare sexuală – comportamentele sexuale ale individului.

Au fost modificate legile care interziceau discriminarea de gen, rasă și religie, pentru ca ele să includă și „orientarea sexuală”.

Treptat, odată cu introducerea termenului „gay” în loc de homosexual, unii oameni au părut că uită despre ce este vorba – practicantul unor acte sexuale nefirești – și au început să fie indiferenţi faţă de acest subiect sordid. Mai mult, unii cetăţeni au început chiar să afișeze public o toleranţă sau prietenie faţă de practicanţii acestor acte sexuale, ca și cum aceasta ar fi fost o dovadă de „modernitate” și „toleranţă”. Într-o fază ulterioară, conștienţi că puterea stă în cifre, homosexualii au început să

mod public că ești homosexual sau lesbiană într-un interviu unui jurnalist ar putea fi considerat propagandă”, spune unul dintre protestatari.

Susţinătorii proiectului au organizat o contrademonstraţie. „Nimeni nu intră în dormitorul nimănui, nimeni nu se bagă în viaţa lor privată, e problema lor. Dar când o persoană demonstrează pentru acest stil de viaţă în stradă, acest lucru reprezintă o încălcare a drepturilor mele, o violare a drepturilor majorităţii și ne îngrijorează. Dorim ca propaganda pentru homosexualitate în Ucraina să fie interzisă și pedepsită prin lege”, a declarat un demonstrant.

Anterior acţiunilor întreprinse de autorităţile ruse, și Parlamentul din Ungaria a adoptat o nouă constituţie care, deși nu se referă în mod expres la minorităţile sexuale, consfin-

ţește statutul familiei tradiţionale, constituite dintre bărbat și femeie, și acordă o atenţie deosebită valorilor tradiţionale și moralei publice.

Amintim că noua constituţie ungară a premierului conservator Viktor Orban a stârnit ample controverse în Parlamentul European și a pus pe jar ONG-urile care promovează desfrâul homosexual.

La prima vedere, se pare că Republica Moldova a cedat în faţa șantajului și a presiunilor efectuate prin intermediul cancelariilor occidentale, adoptând, în primăvara acestui an, așa-zisa lege a „egalităţii de șanse”, care le oferă drepturi suplimentare sodomiţilor (cum îi numește religia creștină pe cei de orientare sexuală netradiţională). Cu toate acestea, eficienţa acestei legi va putea fi evaluată abia după 1 ianuarie

2013, când va intra oficial în vigoare și când populaţia va conștientiza adevărata ei menire. Și nu este exclus ca și la noi reacţia populaţiei să fie nu tocmai favorabilă curentului homosexual, iar legea să rămână doar pe hârtie. Mai ales că deja în câteva regiuni ale Republicii Moldova, la nivelul administraţiilor locale, a fost deja interzisă promovarea în public a homosexualităţii.

Totodată, recent, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei (cel mai important cult religios din Republica Moldova) s-au adresat Comisiei juridice a Parlamentului, cerând modificarea legii privind egalitatea șanselor, astfel încât homosexualilor să li se interzică angajarea în instituţiile de învăţământ, spitale și în domeniul alimentaţiei publice.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Propaganda homosexuală

manipuleze cifrele sociologice, încercând să acrediteze ideea că acei indivizi care sunt discriminaţi și respinși de societate pentru practicile lor sexuale ar fi, în realitate, mult mai mulţi. Orice grup încearcă să se prezinte în societate ca fiind cât mai numeros. Au luat deci un studiu dubios realizat în anul 1940 de un veterinar pe nume Kinsey și, pe baza lui, au spus că 10% din populaţie sunt homosexuali. Deși, în timp, procentul a fost demontat ca fiind o fabulaţie, unii oameni cred încă în el.

Astăzi, acţiunile activiștilor homosexuali se concentrează pe normalizarea homosexualităţii și pe atragerea de noi practicanţi. În ceea ce privește normalizarea, cu ajutorul mass-media și a unor factori politici, se încearcă impunerea ideii că comportamentul homosexual este normal. Asta deși toate studiile știinţifice arată că actele homosexuale sunt o cauză directă a unor boli (SIDA, gonoree, unele forme specifice

de cancer...) și a unei speranţe de viaţă mai mici pentru homosexuali, în comparaţie cu restul populaţiei. Pe scurt, stilul de viaţă homosexual este, pur și simplu, periculos din punct de vedere medical, însă aceste lucruri sunt cunoscute, în general, doar de către medicii și specialiștii care se ocupă de cazurile medicale. În exterior, pentru publicul larg, homosexualitatea este zugrăvită ca un comportament inocent și chiar distractiv.

Eforturile de a prezenta homosexualitatea ca un comportament normal în ochii societăţii sunt mascate sub sloganurile nobile ale „toleranţei”, „nediscriminării” și „diversităţii” și includ parade, proiecţii de filme, expoziţii de fotografie, articole de presă, sondaje de opinie și altele, în care acest stil de viaţă este prezentat într-o manieră romantică, iar respingerea lui este descrisă ca o formă de extremism sau fobie. Publicul este determinat să abandoneze respingerea homo-

sexualităţii și să îmbrăţișeze acceptarea ei, într-un gest de „modernitate” și „toleranţă”.

Asta, în timp ce alte studii știinţifice arată că promiscuitatea și infidelitatea în relaţiile homosexuale merge până la 90% dintre cuplurile homosexuale – potrivit cercetărilor realizate chiar de homosexuali!

Mare parte din această propagandă, care încearcă să zugrăvească în culori frumoase realitatea tristă a actelor și relaţiilor homosexuale, este îndreptată către copii și tineri.

Cazul Colegiului „George Coșbuc” din București, din martie 2012, este un exemplu. „Manualul de orientare sexuală”, pe care activiștii au încercat să îl introducă în școlile din Iași acum câţiva ani, este un alt exemplu.

Aceste acţiuni îi fac pe unii copii și tineri, cu o identitate în formare sau nesiguri de identitatea lor, să creadă că homosexualitatea este un dat implacabil și că ei înșiși ar putea fi homosexuali; astfel, sunt invitaţi să experimenteze actele homosexuale, pentru a-și descoperi o presupusă adevărată identitate. În felul acesta, ei sunt atrași în acest stil de viaţă, cu un impact considerabil asupra lor înșiși și a familiilor lor.

Unele state au realizat efectul de propagandă al acţiunilor organizate de activiștii homosexuali și, de aceea, le-au interzis prin lege. În replică, Uniunea Europeană, o organizaţie unde influenţa homosexualilor este considerabilă, a încercat să arate un cartonaș galben unor state ca Polonia, Republica Moldova, Ucraina sau Rusia, care au luat decizia corectă de a-i proteja pe copii și tineri de propaganda homosexuală. Din nefericire, alte state au căzut în plasă falsei toleranţe, fără discernământ, și îngăduie aceste acţiuni publice.

Sursa: mdn.md

Cultur=

5 OCTOMBRIE 2012

11

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

MĂŞTI LA CHIŞINĂU, CĂTUŞE LA MOSCOVA (Pagini de jurnal) niec l-a rugat să-i dea cărţile lui Suceveanu și pe ale mele.

2.I.1986

29.XII.1985 Acum două ore, secretariatul USM „a complotat” din nou contra mea. Ar trebui să am emoţii, șoc-negru, dar… cine ar avea, dacă știe că replica i-o dă un manechin? Conștient că acolo, și mai sus, sunt uitate legităţile onestităţii, adevărului, dominante fiind egoismul, spaima și ludicul… nesimţirii, birocratismul. Nu-mi rămâne decât să mă afund și mai mult în lumea onestităţii și a marii literaturi dintotdeauna. Bine îmbrăcaţii, „pușii” la punct sunt totuși, azi și aici, niște borfași, pecingini pe trupul contemporaneităţii. Să fie sănătoși, ca să-și vadă descompunerea, falimentul!

30.XII.1985 În condiţiile obtuzităţilor și agresivităţii mascate gen Dublu-B, cel mai important e să-ţi păstrezi integritatea umană, să nu-ţi uiţi scopul, să nu-ţi trădezi vocaţia. Este limpede faptul că dânșii sunt mai slabi ca noi. Nu are rost să pierzi timpul, căutând căi și mijloace de răzbunare: cel mai bine o va face viaţa.

Perpetua ta revanșă e ceea ce acumulezi cu inteligenţă, ceea ce scrii cu har și de marcă ce depășește provincialismul laureaţilor de orice speţă de prin Puţinteii noștri. Animalismul e tot mai evident, lor le vine tot mai dificil să-l mascheze. Instinctul calicismului, falsa iluzie a potenţei ce-i face să creadă că sunt ceea ce sunt: liliputani, marionete, bube umblătoare printre oameni. Lada de gunoi a naţiunii va fi deschisă cândva și ei vor fi primii aruncaţi în ea.

2.I.1986 Revelion de… proporţii în atelierul doamnei Eleonora Romanescu, împreună cu Glebus Sainciuc și Valentina Rusu-Ciobanu, Lenuţa Bontea și Andrei Burac, plus alte 4-5 persoane, printre care și Dinu Romanescu, urător de 4 ani care, la un moment dat, s-a dovedit a fi un excelent jucător de măști.

După ce maestrul Glebus a prezentat masca Sofiei Rotaru, pe cea a actorului Evgheni Leonov, a altora, Dinu le-a jucat și el, măștile ajungându-i până la… brâu, acoperindu-l pe jumătate – inventiv, cu destul spirit de improvizaţie. Sigur că mai văzuse și altă dată cum proceda maestrul Sainciuc.

Au venit băieţii și fetele de la filologie cu „Cerbul”. Muzica – din traistă, unde aveau magnetofonul portabil.

De cu seară, Sainciuc se arătă deghizat într-un fel de mușchetar oriental: pălărie tip-francez, bucle roșii și halat de la Tașkent, unde a fost în delegaţie. Și-a vopsit tâmplele, obrajii, barba. Stătea la micul-minusculul ecran al televizorului său portabil și… tot desena ce vedea acolo, vrând să prindă și să pună pe hârtie chipurile artiștilor antrenaţi în emisiunea de revelion.

Andrei – cu renumitul său fes turcesc, roșu-intens, cu canaf, fumând lulea. În fine, muzică de toate genurile, un revelion imprevizibil, regizat ad-hoc și încheiat cu multă voie bună.

Pe luni-marţi, plecarea la Cernăuţi. Vreo 2-3 săptămâni de schimbare a atmosferei, speranţa de a lucra ceva, având noi revelaţii. Îmi amintesc, Ilie Zegrea povestea de Matei Vișniec, poet ce a trecut pe la el. I-a citit din poezia noastră contemporană. Viș-

În contextul unei reînnoiri a vieţii sociale, pe cele mai diverse planuri, în special – lupta cu rutina, birocratismul, egoismul, constrângerea pentru critică – câteva gânduri spicuite din „Literaturnaia gazeta” din 1 ianuarie.

Valentin Kataev: „Oare oamenii de pe loc, din ministere nu vedeau, nu înţelegeau că totuși lucrurile nu stau chiar atât de bine, cum declarau ei? Problemele au apărut nu ieri și nici astăzi. Deci, noi eram dezinformaţi de oamenii care acum sunt alungaţi din posturi. Minţeau. Deformau adevărul”.

Cu părerea de rău, la noi, în Moldova, acest proces de a pleda pentru adevărul curat decurge încă foarte încet. Și… protecţionist. De ce, să zicem, pe Iordanov, care a dus de râpă cinematografia, îl fac… rector la Institutul de Arte? Să-i calicească și pe cei mai tineri? Iarăși neghiobie de lungă perspectivă, de tragice urmări… „A rămas de moștenire dragostea pentru denunţuri și ponegriri, invidia, lingușirea…

Această moștenire nu trebuie căutată prin arhive, ea e viabilă…” „Parcă astăzi nu există atare descurcăreţi?

Există. Și ei, abil, bat capul tuturor. Deformează adevărul, adaptându-l la necesităţile unor ministere, instituţii – la necesităţile lor personale – ca să arate bine și să-și întreţină bunăstarea cu orice preţ.” „Desconsiderarea intelectualităţii a frânat dezvoltarea intelectului societăţii.”

Din discuţia Allei Katânina cu Serghei Ciuprinin: „A. L. Eu ironizam „sistemul de clasificare” care a trecut din sport în literatură. În special, faptul că literaţii din „categoria grea” pur și simplu nu sunt atinși de critica ce se află în categoria „pană”, și că scriitorii de „toate categoriile de greutate” nu sunt obișnuiţi cu libertatea opiniilor critice, străduindu-se pe toate căile și cu toate mijloacele să organizeze în jurul numelor lor lingușeala și tămâierea”.

La noi, cine atinge ne-cărturarii, deci nescriitorii, cum ar fi Cruceniuc sau Șleahu?

Cine ar avea curajul să arunce din manuale și crestomaţii deșeurile literare, axate pe teme nobile, însă pe care, de fapt, le terfelesc? Încă un gând al lui A. C.: „Dar să ne amintim! Deocamdată, nimeni nu a fost izgonit din post pentru lașitatea de a fi respins un manuscris de mare valoare…”.

Dacă s-ar întâmpla asta, ce de-a locuri libere ar apărea în editurile din Moldova!

8.I.2002 Printre oaspeţii noștri – familia Ion și Ecaterina Ţăranu care ne-au întors vizita pe care le-am făcut-o în decembrie trecut. Doamna Eleonora Romanescu povestește o întâmplare hazlie: demult, pe ţărmul Mării Baltice, arunca așa, la întâmplare, pe neobservate, niște caramele sticloase-lucioase, pe care regretatul ei coleg de șevalet Igor Vieru le lua drept… chihlimbar, dar care – să vezi! – i s-au lipit în buzunar (topindu-se de la căldura corpului). Iar ieșeanca doamnă Ecaterina Ţăranu crede că e vorba de… Iorgu Vieru: În maxi-taxi, când veneau spre noi, chiar așa întrebă de lume: „Unde se află strada Iorgu Vieru?” Într-adevăr, de ce n-ar fi Igor – Iorgu?

Dl Ţăranu îmi oferă un excelent volum de Max Bleher din colecţia „Cărţi fundamentale ale culturii române” cu o ultimă postfaţă pe care reușise să o mai scrie regretatul nostru prieten Radu G. Ţeposu. Sumar: „Întâmplări din realitatea imediată”, „Inimi cicatrizate”, „Viziune luminată”.

FLUX

1.VI.2002 Uneori se creează impresia că unii (doar?) conaţionali din dreapta Prutului le-ar pretinde atașament și zel întru re-Unire doar fraţilor lor din Interriverania, pe ei, cei din Ţară, să-i lași, dom’le, în pace, pentru că, pe moment și – în general, au alte griji, mai importante – NATO, integrarea europeană, semnarea tratatelor de lașitate și trădare (cu Ucraina, de exemplu) etc. Una dintre dovezi: ieri, la deschiderea campionatului mondial de fotbal, în transmisiunea directă de la Seul, TVR zice că, astăzi, Coreea ar fi… unica ţară divizată, neunificată. Adică, mai e cazul să se vorbească și de România, de sfârtecarea ei, despre hotarul de la Prut? De unde! Să fim serioși și cuminţi! Ce-mi trebuie mie, comentator TVR, să o dau în patriotism, să sufăr din cauza nedreptăţilor istorice, ba chiar să știu ceva istorie? Ba mai lăsaţi-mă în pace, pentru că pe mine mă interesează destinul coreenilor, bieţii de ei…

S-ar putea spune: ce să mai pretinzi de la niște comentatori sportivi ca vai de ei, ziși Hobana sau Păun, în probleme de românism, de patriotism? În acest caz, de ce i s-ar cere (a)sentiment întru re-Unire unui biet ţăran basarabean, ţinut decenii la rând în obscuritate de canaliile sovieto-moscovite?

E de gândit, totuși…

2.VI.2002 Caz la deschiderea unei expoziţii industriale letone la Moscova. În timp ce reprezentantul Rigăi era pe cale să taie panglica ritualică, din mulţime se repede un neofascist rus care-i prinde balticului o cătușă, celălalt segment al căreia îl avea prins de laba sa de „protestatar” șovin, de huidumă dezmăţată.

Uimitor ce calm și „in-expulsiv” a reacţionat balticul la această agresiune, de parcă vulgara tragicomedie nu i s-ar fi întâmplat lui.

Aerul lor de superioritate și indiferenţă care, într-adevăr, îi scoate din sărite pe ruși.

EXPOZIŢIE Declaraţie de dragoste exprimată în nuanţe de cafea: „Ador oraşul meu” Tablourile executate cu cafea nu mai sunt o noutate pentru nimeni deja.

Tendinţa ia amploare și în Republica Moldova, mai mulţi artiști recurgând la această modalitate de exprimare. Până în prezent cunoaștem doar despre lucrările jurnalistului Vasile Botnaru, dar se pare că exemplul lui a devenit molipsitor.

Pe 8 octombrie, Teatrul de Cafea al lui Alexandru Stucalov ne invită la lansarea unei expoziţii cu genericul „Ador orașul meu”, în cadrul căreia vom putea admira lucrările pictoriţei Anna Pronina. Tablourile sunt pictate cu cafea și executate într-o tehnică specială. Evenimentul va avea loc la Galeria „Artium”, care se află în incinta Centrului comercial Shopping MallDova.

5 octombrie Evenimente 610: Heraclius a fost încoronat în Constantinopol ca Împărat bizantin, după ce l-a detronat pe predecesorul său Focas 1455: Petru Aron, domn al Moldovei, primește un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile 1735: Tratatul de la Viena; confirmă victoria politicii ruso-hasburgiene în Polonia 1795: Insurecție regalistă la Paris: generalii Napoleon Bonaparte și Joachim Murat deschid focul asupra insurgenților.

Napoleon devine general de divizie 1864: Orașul indian Calcutta este distrus aproape în întregime de un ciclon; 60 000 de morți 1895: Lângă Londra are loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe șosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km 1910: Portugalia a devenit republică 1962: Membrii trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, „Love Me Do” 1962 „James Bond Dr. No”, primul film din seria James Bond, are în Anglia premiera. În distribuție Sean Connery și „Bond-Girl“ – Ursula Andress 1972: La Paris este fondat Frontul Național Francez și Jean-Marie Le Peneales președinte 1988: În Brazilia este promulgată Constituția Federală 1992: Lennart Meri devine președinte al Estoniei 2000: Demonstrațiile în Belgrad, pe atunci capitala Serbiei, au dus la căderea regimului autoritar, și a lui Slobodan Miloșevici 2011: Versiunea în limba italiană a Wikipedia este autocenzura împotriva proiectului de lege pentru ascultarea convorbirilor telefonice, este prima dată că Wikipedia este autocenzura

Nașteri 1712: Francesco Guardi, pictor italian (d. 1793) 1713: Denis Diderot, filosof, enciclopedist francez (d. 1784) 1781: Bernard Bolzano, matematician, filosof ceh (d. 1848) 1902: Zaharia Stancu, poet, prozator și ziarist român (d. 1974) 1936: Václav Havel, scriitor și politician ceh (d.

2011) 1967: Guy Pearce, actor și muzician australian 1975: Kate Winslet, actriță britanică 1982: Saori Yoshida, sportivă (lupte libere) japoneză

Decese 578: Iustin al II-lea, împărat bizantin (n. c. 520) 1285: Regele Filip al III-lea al Franței (n. 1245) 1828: Charlotte a Marii Britanii, fiica cea mare a regelui George al III-lea al Regatului Unit (n. 1766) 1830: Dinicu Golescu, cărturar și memorialist român (n. 1777) 1880: Jacques Offenbach, compozitor francez de origine germană (n. 1819) 1953: Friedrich Wolf, medic și om de cultură german (n. 1888) 2000: Cătălin Hâldan, fotbalist român (n. 1976) 2011: Steve Jobs, CEO-ul companiei Apple Inc. moare în urma unei forme rare de cancer pancreatic (n.1955)

Sărbători Ziua profesorului (Republica Moldova) Ziua Mondială a Educației (din 1994)

FLUX

12

CINE MINTE? Holograf nu mai cântă luna asta la Chişinău, Dan Bittman s-a retras la Viena

După o absenţă de doi ani, fanii formaţiei Holograf abia așteptau un nou concert al îndrăgitei trupe la Chișinău. Se pare însă că bucuria admiratorilor s-a preschimbat în scârbă, când pe 3 octombrie, managerul formaţiei, Aurel Mitran, a anunţat prin intermediul unui comunicat că Holograf nu mai vine la Chișinău, invocând motivul că solistul trupei, Dan Bittman, s-ar afla din data de 1 octombrie internat la spital, la Viena, și necesită investigaţii.

Pe de altă parte, presa din România dezminte informația și scrie că Bittman se simte bine și că s-ar afla în vacanță în Viena, nu la spital.

Versiunea online a publicaţiei „Libertatea” scrie că Dan Bittman infirmă zvonurile potrivit cărora el ar fi bolnav și s-ar afla în spital.

“Sunt în Viena, însă doar pentru că am preferat să mă refugiez puţin într-un loc de suflet, după o perioadă extraordinar de aglomerată. În ultimele zile am fost prins între filmările pentru X Factor și concertele Holograf (chiar sâmbătă am susţinut un super concert la Baia Mare, de Sărbătoarea Castanelor), încât mi-am dorit foarte tare câteva clipe de relaxare. Fanilor mei însă le spun să stea liniștiţi, sunt foarte bine, la Viena într-adevăr, unde savurez un carpaccio de ton!”

Spectacolul programat pentru 4 octombrie cu genericul “Cât de departe” urma să fie găzduit de Palatul Naţional “Nicolae Sulac” de la Chișinău. Potrivit organizatorilor, evenimentul este reprogramat pentru sfârșitul lunii noiembrie, la care vor fi valabile biletele procurate pentru concertul care trebuia să aibă loc la 4 octombrie.

Formaţia “Holograf” a susţinut, ultima dată, un concert la Chișinău în noiembrie 2010.

Cultur=

5 OCTOMBRIE 2012

TOPONIMIE ŞI ISTORIE

Sate gemene cu denumiri identice (I) Toponimia din spaţiul geografic prutonistrean, în ansamblul ei, prin conţinut și formă, este românească. Sub aspect social-istoric și etnolingvistic ea prezintă trăsături comune cu cele din restul teritoriului dacoromân, încadrându-se astfel în sistemul toponimic general de limbă și cultură românească. Identitatea numelor topice din teritoriile populate de români rezidă, în primul rând, în unitatea limbii, culturii și tradiţiilor poporului român.

Mediul social-economic identic, modul de viaţă comun, condiţiile fizico-geografice și naturale asemănătoare sunt factorii care, de asemenea, au generat crearea acelorași denumiri și modele structurale în nomenclatura topică românească. Circa 800 de localităţi din cele aproximativ 2000 de așezări umane din Basarabia, existente în prezent, adică 40 la sută, au denumiri identice sau asemănătoare cu peste 2 350 de așezări de pe teritoriul actual al României, din numărul total de 13 500 de sate și orașe. Deci, sub aspectul identităţii onimice, raportul numeric dintre cele două categorii de nume topice este aproximativ de 38 la sută.

Până la începutul sec. al XIX-lea, raportul acesta a fost altul și la sigur în favoarea denumirilor identice. Regimul de oblăduire ţaristă în Basarabia, după anexarea provinciei la Imperiul Rusiei în anul 1812, până în anul 1918, a influenţat esenţial nomenclatura topică basarabeană. Denumirile multor localităţi au fost denaturate, adaptate la limbajul administraţiei ruse, fiind unele traduse, altele substituite.

Numelor românești în -ani/-eni și -ești li s-au înlocuit formanţii prin terminaţiile străine -anî/-eanî și -eștî (Briceni – Briceanî, Florești – Floreștî, Râșcani – Râșcanî etc.). Mai toate satele apărute în cursul sec. al XIX-lea au fost denumite în rusește (Alexandrovka, Borisovka, Kostantinovka, Mihailovka, Nicolaevka, Romanovka etc.).

Ceea ce n-a reușit să facă administraţia ţaristă în toponimia basarabeană, întru înstrăinarea acesteia, în perioada postbelică au continuat și au realizat autorităţile sovietice. Mutilate, eronate – numai să nu semene între ele denumirile de localităţi din stânga și din dreapta Prutului. În perioada respectivă și-au pierdut vechile denumiri circa 200 de localităţi, în urma substituirii lor cu alte denumiri, considerate de ideologii “timpului roșu” adecvate și corespunzătoare politicii de colonizare și de deznaţionalizare a băștinașilor.

Multe denumiri identice au dispărut în urma lichidării așezărilor respective, fiind declarate de autorităţi ca lipsite de perspectivă socială și economică.

Convergenţele și identitatea onimică dintre satele din Basarabia și din restul spaţiului românesc se manifestă sub diverse aspecte lingvistice. Din punct de vedere e t i m o l o g i c, omogenitatea onimică rezidă în proprietatea numelor de localităţi de a avea aceeași origine lingvistică predominant românească în tot spaţiul carpato-danubiano-pontic, de la Tisa până la Nistru și dincolo de Nistru.

Pretutindeni aici prevalează numele de locuri și localităţi de provenienţă românească, formate cu ajutorul procedeelor și mijloacelor derivative proprii, dintre care și formaţiile în -ești și -ani/-eni: Avrămeni, Focșani, Bănești, Brătuleni, Călinești, Costești, Nicorești, Mihăileni, Stroiești, Todirești, Vărzărești.

Aceste nume topice, cu bază antroponimică, ne trimit adesea la vechi conducători ai obștilor sătești

G`ndul s=pt=m`nii „A studia şi a nu gândi este o risipă.

A gândi şi a nu studia este periculos”.

Confucius

(cnezi, juzi, vătămani), la foștii proprietari de moșii și sate (demnitari, curteni, oșteni), la primii locuitori și întemeietori de sate. În plan l e x i c a l se impun numele topice provenite din apelativele moștenite din geto-dacă sau latină. Câteva exemple. Numele de obârșie carpatină Chicera, explicate printr-un etimon autohton (kikhera – “deal, munte”), s-au coborât spre sud și spre sud-est, prin Bucovina și Moldova de Nord, până în ţinuturile Lăpușnei și Tigheciului. Le găsim atestate în stânga Prutului încă din sec. XV-XVI. Runcurile, denumirile cu bază etimologică latină (lat. runcus, runcare – „a curăţa un teren de buruieni și mărăcini”), ca și Curăturile, creaţiile onimice proprii (a cura „a despăduri, a defrișa” + suf. -(ă)tură), formează arii stabile în toate regiunile muntoase și de pădure din acest imens spaţiu geografic. Matca Runcului, Valea Runcului sunt nume topice pe care le întâlnim în centrul Basarabiei.

Deosebit de numeroase sunt identităţile toponimice de factură topografică. Câteva exemple. Nume o r o n i m i c e: Găvanu, microtoponime și un nume de sat în fostul ţinut Tigheci (Basarabia) – Găvanu, locuri, și Găvanele, localitate în jud. Brăila (România); Hârtop, 10 localităţi și extrem de numeroase locuri în Basarabia – Hârtop, Hârtoape, sate în jud. Neamţ, Suceava, Iași (România); Măgura, Măgura Nouă, Măgureanca, Măgurele în stânga Prutului – Măgura, 19 sate în judeţele Bacău, Brașov, Constanţa, Dâmboviţa, Hunedoara, Olt, Prahova, Măgurele, mai multe sate în judeţele Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Mehedinţi, Tulcea (România). Nume h i d r o n i m i c e: Fântâna Albă, sat în rn. Edineţ, Fântâna Zânelor, localitate în fostul judeţ Ismail, în plus la acestea circa 500 de locuri (Fântâniţa, Fântâna Moșilor, Fântâna Fetelor, Fântâna din Zăvoi ș.a.) la est de Prut – Fântâna Doamnei, sat în judeţul Călărași, Fântânile, localităţi în judeţele Alba, Arad, Bacău, Dolj, Iași, Mureș, Sibiu, Suceava, la care se adaugă o sumedenie de microtoponime similare din România.

Convergenţele și identitatea de nume topice au fost generate de multe ori și de factori particulari, locali, de anumite fapte, evenimente și întâmplări din viaţa oamenilor. Strămutarea populaţiei de pe malul drept al Prutului pe celălalt, de exemplu, a dat naștere mai multor așezări cu aceleași nume: Zbieroaia (jud. Iași) – Zbieroaia (rn. Nisporeni), Pogănești (jud. Vaslui) – Pogănești (rn. Hâncești), Costuleni (jud. Iași) – Costuleni (rn. Lăpușna), Pașcani

(jud. Galaţi) – Pașcani (rn. Cahul), Medeleni (jud. Iași) – Medeleni (rn. Ungheni) ș.a.

Orașul Râșcani din Republica Moldova (local denumit și Râșcanu), precum și Râșcanii, fostă moșie și sat, acum cartier al orașului Chișinău, i-au avut coproprietari de ocine, în sec. al XVIII-lea, pe Toader Râșcanu și, respectiv, pe fiul său Constantin Râșcanu, descendenţi dintr-o viţă de neam Râșcanu, originară din Râșca, sat și mănăstire în jud. Suceava.

Toader Bubuiog, pârcălab de Roman (1516-1523) și mare logofăt (1525-1537), sol al lui Petru Rareș în Transilvania (1527), Turcia (1528) și Polonia (1532), ctitor al Mănăstirii Humorului (1539), stăpânea în sec. al XVI-lea moșii pe dreapta și pe stânga Prutului, în cuprinsul cărora au luat fiinţă mai târziu patru sate: Bubuiogii pe Frumușiţa; Bubuiogii de lângă lacul Beleu, care împreună cu Sărăienii au format mai târziu localitatea Slobozia Mare de astăzi (rn. Cahul); Bubuiogii de pe Cahul (ţin. Tigheci); Bubuiogii de pe Bâc, astăzi comună suburbană a Chișinăului, cunoscută cu denumirea Bubuieci, toate așezările dispunând de vechi atestări documentare.

Crearea de slobozii a prilejuit apariţia unui mare număr de toponime identice, circa 25 de localităţi în Republica Moldova (Slobozia, Slobozia Mare, Slobozia Doamnei, Slobozia-Horodiște, Slobozia-Măgura, Slobozia-Șireuţi ș.a.) și 35 de localităţi în România (Slobozia, Slobozia Nouă, Slobozia-Botești, SloboziaCiorești, Slobozia-Oancea, Slobozia-Suceava ș.a.).

Primele slobozii cunoscute datează încă de la începutul sec. al XV-lea. Acestea erau “sate de milă”, dăruite de domnitori marilor dregători, curtenilor, căpeteniilor de oști “pentru dreapta și credincioasa lor slujbă” faţă de domnie și ţară. Mai târziu crearea de slobozii a urmărit și alte scopuri: consolidarea situaţiei economice a latifundiarilor și a mănăstirilor, popularea locurilor “de pustiu” și a satelor cu puţini locuitori sau părăsite cândva. În aceste localităţi aveau dreptul să se strămute oamenii veniţi din alte regiuni și numai în rare cazuri oameni de pe loc, dar “fără dăjdii și fără bir”, adică liberi, în limbajul epocii slobozi. De aici denumirile așezărilor respective -Slobozii, termenul-etimon slobozie devenind astfel nume propriu pentru numeroase localităţi.

Anatol EREMIA, doctor în filologie, Lilia STEGĂRESCU, cercetător ştiinţific.

(Citiţi continuarea articolului în numărul următor al ziarului FLUX.)

CENZURĂ VS PROVOCARE O montare a operei rock “Jesus Christ Superstar” – întâmpinată cu proteste în Rusia Echipa de artiști care urma să pună în scenă opera, la Filarmonica din Rostov, luna viitoare, a anulat acest proiect. Potrivit celor care erau împotriva acestei reprezentaţii, “Jesus Christ Superstar” prezintă o “imagine greșită” a lui Hristos. Decizia de a anula spectacolul a făcut ca unii dintre membrii distribuţiei să aprecieze că, în acest fel, Biserica Ortodoxă intervine în viaţa publică, informează news.bbc.co.uk.

Protestatarii au înaintat o plângere procurorilor din Rostov-peDon, un oraș care are un milion de locuitori, și au scris o scrisoare conducerii filarmonicii, potrivit „Rostov Times”.

Citând “o nouă lege care protejează drepturile credincioșilor”, aceștia au descris musical-ul ca fiind “o profanare” și au adăugat că această producţie are nevoie de aprobarea Bisericii Ortodoxe.

Cu toate acestea, nu este clar la

ce lege se refereau protestatarii. Duma ia în considerare însă o lege care să incrimineze “ofensarea sentimentului religios”, mai scrie news. bbc.co.uk.

Sensibilităţile religioase din Rusia au ajuns pe primele pagini ale presei internaţionale în relatările despre încarcerarea membrelor trupei punk Pussy Riot, din cauză că artistele au interpretat un cân-

tec de protest într-o catedrală din Moscova.

Opera rock “Jesus Christ Superstar” a fost prezentată pentru prima dată în 1971 și a avut montări în mai multe ţări, dar și diverse ecranizări. În Rusia, acest spectacol este montat de peste 20 de ani.

Diverse

5 OCTOMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B8 Vitamina B8 se mai numește vitamina H sau biotină. Este o vitamină hidrosolubilă, rezistentă la căldură și umiditate și sensibilă la lumină, oxigen și mediu alcalin.

Doza zilnică de vitamina B8 Necesarul zilnic recomandat este de 50-90 mcg la copil și 300 mcg la adulţi.

Surse de vitamina B8 Se găsește în drojdia de bere, legume și fructe crude (neprelucrate termic sau conservate), cereale integrale, carne proaspătă, lapte, produse lactate, gălbenuș de ou.

Rolul vitaminei B8 - intervine în metabolismul glucidelor, proteinelor și lipidelor; - contribuie la eliminarea toxinelor din organism; - înlesnește funcţiile ficatului, ajutând la eliminarea toxinelor; - previne acumularea de grăsimi în ficat; - stimulează creșterea și regenerarea părului și împiedică încărunţirea prematură; - întărește și regenerează unghiile; - calmează durerile musculare.

Carenţa de vitamina B8 Se manifestă prin apariţia dermatozelor, uscăciunea pielii, atrofia papilelor gustative, scăderea hemoglobinei, oboseală, alterarea psihismului. Carenţa de biotină apare în cursul tratamentelor cu sulfamide și antibiotice, care reduc și modifică flora normală a intestinului.

Excesul de vitamina B8 Vitamina B8 nu este toxică nici dacă este luată în doze mari.

Toamna începe să se instaleze cu pași ușori, așadar, dacă îţi dorești să ai o grădină frumoasă și veselă, atunci îţi recomandăm să optezi pentru dalii. Daliile pot fi folosite cu succes în orice grădină, nefiind pretenţioase și înfrumuseţând-o prin paleta cromatică foarte variată, daliile putând fi roz, bordeaux, galbene, portocalii, albe.

Dalia cuprinde peste 15 specii perene și este de provenienţă din Mexic. În funcţie de specie, dalia poate ajunge până la o înălţime de 1,80 m.

Cele mai întâlnite specii sunt Dahlia Variabilis, Dahlia Imperialis și Dahlia Coccinea. Deși nu este pretenţioasă în ceea ce privește solul, este recomandabil să o plantaţi într-o zonă cu pământ fertil, drenabil. Specialiștii ne sfătuiesc să amplasăm dalia în lo-

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Rulouri din file de pangasius Ingrediente: 4 bucăţi file de pangasius, 8 felii mortadella, 4 felii subţiri de cașcaval, sare, piper alb, 1 linguriţă pesmet, pătrunjel, ulei pentru prăjit, boia dulce de ardei, cartofi pentru garnitură Mod de preparare: Se spală și se șterg feliile de pește cu un prosop absorbant de bucătărie să nu rămână nicio picătură de apă. Se presară sare și piper după gust și se lasă câteva minute la rece. Se pun câte două felii de mortadella pe fiecare bucată de pește și se rulează. Ca să nu se desfacă rulourile, este bine să se prindă la capete sau la mijloc cu scobitori. După ce aţi făcut rulourile, se presară pe fiecare pesmet și un praf de boia. Se pune uleiul să se încingă și se prăjesc 3-4 minute pe o parte și 3-4 minute pe cealaltă parte. Se scot rulourile, se lasă câteva minute să se scurgă de ulei pe un prosop absorbant și se servesc cu garnitură de cartofi natur, cu pătrunjel verde, tocat mărunt și cașcaval.

Crochete din cartofi cu caşcaval Ingrediente: 500 g cartofi, 3 linguri făină, 40 g unt, 1 gălbenuș, 2 ouă, 150 g cașcaval, 2 linguri

pesmet, 1 lingură seminţe susan, 4-5 linguri ulei, sare, piper Mod de preparare: Cartofii se spală și se fierb 30 minute în apă cu sare. Se curăţă când încă mai sunt calzi și se rad sau se pasează ca pentru piure. Se adaugă untul, puţină sare și piper.

După ce se răcește, piureul se amestecă cu un ou, un gălbenuș, cașcavalul ras și 2 linguri făină.

Se potrivește la gust cu sare și piper. Se amestecă pesmetul cu susanul. Se formează crochetele, se dau prin făină, ou și pesmet, apoi se prăjesc la foc potrivit într-o tigaie încinsă cu ulei.

Se servesc fierbinţi, ca aperitiv sau garnitură.

Cornuleţe umplute Ingrediente: 250 g unt, 1 praf sare, 150 g iaurt, 350 g făină, 2 linguri apă minerală, 200 g gem, 150 g nucă măcinată, 1 plic zahăr vanilat, zahăr pudră pentru ornat Mod de preparare: Se cerne făina într-un bol.

Se face o gaură la mijloc și se pune untul moale ţinut la temperatura camerei. Se adaugă sarea, iaurtul și apa minerală. Se încorporează ușor toate ingredientele, până se obţine un aluat.

Se lasă la rece aproximativ o oră, timp în care se prepară umplutura. Nucile se amestecă cu gemul. Se întinde coca, se taie fâșii, se umplu cu compoziţia și se rulează. Se așază în tava tapetată cu hârtie și se coc. Se servesc pudrate cu zahăr.

13

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ Cosmeticele ne “încarcă” zilnic pielea cu 515 chimicale Produsele cosmetice ne-au invadat viaţa. Reclamele sunt peste tot – pe stradă, în reviste, la televizor, pe internet. Chiar dacă poate că nu conștientizăm, publicitatea ne-a convins, puţin câte puţin, că avem nevoie de câte un produs pentru orice... Șampon, balsam și mască, pentru păr, gel de duș și loţiune de corp, cremă pentru călcâie, cremă pentru mâini și unghii, cremă pentru ten – de zi și de noapte, cremă specială pentru ochi, cremă pentru reducerea ridurilor, demachiant, loţiune tonică. Evident, lista poate continua la nesfârșit, dar acestea sunt printre cele mai “banale” produse cosmetice, folosite zi de zi sau unele de câteva ori pe săptămână.

Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii companiei Biosen din Marea Britanie, femeile folosesc, în medie, 13 produse cosmetice zilnic. Toate aceste produse conţin în total peste 515 substanţe chimice.

Cele mai “bogate” în chimicale sunt parfumurile. Acestea sunt realizate dintr-un cocktail de peste 250 de ingrediente, potrivit studiului, unele ajungând chiar și până la 400 de ingrediente. Rujul conţine aproximativ 33 de ingrediente, loţiunea de corp 32, mascara 29, iar cea mai “curată” gamă de produse, crema de mâini, conţine, în medie, 11 ingrediente. “Înfrumuseţarea s-a schimbat radical în ultimii ani. Noile “produse minune” conţin tot mai multe chimicale pentru a avea rezultate mai bune, ceea ce înseamnă că femeile sunt supuse unui risc care crește constant”, a declarat Charlotte Smith, reprezentant Biosen.

Un alt studiu a arătat că o treime dintre femeile cu vârstă sub 25 de ani folosesc frecvent produse destinate grupei de vârstă 40+, ceea ce înseamnă că se supun singure unui risc inutil.

Eva.ro

SĂNĂTATE

Lămâia ţine la distanţă virozele de toamnă Din start putem spune că o prevenţie bună ţine boala la distanţă, lucru valabil și în cazul virozelor. Specialiștii ne recomandă o dietă bogată în fructe și legume de sezon, care ne stimulează imunitatea, drenează și curăţă organismul de toxine. Regimul poate fi completat cu propolis, echinacea sau produse din măceșe. Sunt foarte recomandate merele și fructele de kiwi, bogate în vitamina C, pe care ar trebui să le consumăm zilnic. Ceaiurile de cătină cu miere sunt un excelent imunostimulator natural.

Vitamina C este dușmanul virozelor fiindcă întărește sistemul imunitar.

Se găsește în citrice (portocale, lămâi, grepfruit). Echinaceea este un alt adjuvant al sistemului imunitar, pe lân-

gă alte beneficii. Ceaiurile cu lămâie ne ajută să nu mai simţim frigul și ne vor încălzi organismul. Lămâia este un bun furnizor atât de aromă, cât și de vitamina C. Lămâia ne ajută și în cazul durerilor în gât, caracteristice răcelilor. În combinaţie cu mierea, este un remediu foarte bun pentru calmarea usturimii.

Reţeta este simplă și delicioasă – se

amestecă o linguriţă de miere cu aceeași cantitate de suc de lămâie, apoi se înghite încet. Amestecul va crea o peliculă pe suprafaţa gâtului, cu efect calmant. Se poate apela la acest remediu de mai multe ori pe zi. În ceai, lămâia este potenţator de arome, la fel ca și mierea. Proporţia este de două părţi miere și o parte suc de lămâie. Se pune mierea în lichidul fierbinte, apoi se adaugă sucul de lămâie și se amestecă. Reţeta este foarte utilă în caz de viroze, dar ne oferă oricând o băutură reconfortantă. În natură sunt multe remedii, însă nici unul nu este mai bun decât prevenţia. Este important să consumăm cât mai multe fructe și legume pentru a avea un organism sănătos!

Specialiștii americani au constatat că zahărul acționează asupra creierului ca un drog, iar lipsa lui provoacă adevărate angoase care solicită o compensație.

Pentru a planta o dalie, se presară seminţe în vase cu pământ de flori, netasat. După aceea, se vor uda, pământul trebuind să fie menţinut umed pe întreaga durată a germinării. Daliile au tulpini moi, motiv pentru care este necesar ca acestea să fie sprijinite de niște stâlpi din lemn, pentru a nu se rupe.

Dacă vă doriţi o grădină frumoasă și colorată în timpul toamnei, daliile reprezintă cea mai bună soluţie la care puteţi apela.

Kudika.ro

Sursa: www.fitclub.ro

Dalia mulci, care va păstra umiditatea și va împiedica creșterea buruienilor.

De asemenea, prin descompunere, va asigura și substanţele nutritive necesare plantei. Acesta poate consta în paie, rumeguș, resturi vegetale, frunze. În ceea ce privește fertilizarea, trebuie să fiţi precauţi. Dacă aplicaţi prea mult îngrășământ, riscaţi ca planta să fie afectată. Se recomandă evitarea îngrășămintelor bogate în azot, însă un aditiv ieftin și bun este cenușa de lemn.

Nu sădiţi daliile direct în grădină, ci amplasaţi-le în ghivece, timp de 10 zile, mutându-le în interior în timpul nopţii, pentru ca plantele să se obișnuiască cu mediul. Întrucât rădăcinile daliilor se extind foarte mult, este indicat ca acestea să fie plantate la distante de aproape 1 metru, în cazul speciilor mai mari.

STUDIU Zahărul ca drog

Profesorul Bart Hoebel împreună cu o echipă de la departamentul de psihologie din cadrul Institutului de Neuroștiință din Princeton au studiat semnele de dependență ale zahărului asupra șoarecilor. Obiectivul: înțelegerea mecanismelor creierului care controlează apetitul și creșterea în greutate. Cercetătorii au administrat șoarecilor apă, apă îndulcită și alcool timp de mai multe săptămâni.

Echipa a constatat că șoarecii sunt foarte atrași de apa îndulcită pe care o pot consuma în cantități foarte mari. Dacă li se oprește administrarea de apă îndulcită, animalele încep să consume alcool, mult mai mult decât în mod normal. „Ca să compenseze lipsa zahărului”, susține studiul.

De fapt, consumul puternic de zahăr antrenează modificări neurochimice la nivelul creierului rozătoarelor, implicând tulburări de comportament. Aceste modificări sunt similare celor care sunt produse de consumul regulat și abuziv de substanțe precum cocaina, morfina sau nicotina, se mai arată în studiu.

PLANTE DE TOAMNĂ:

curi însorite, însă, cu toate acestea, rezistă și în cele parţial umbrite.

Perioada cea mai potrivită pentru a planta dalia este în luna mai, după ce a trecut îngheţul și natura și-a revenit la viaţă. Dacă plantaţi dalia prea devreme, riscaţi ca aceasta să facă puţine flori. Folosiţi un pământ bine drenat, care are îngrășământ. În fiecare an, adăugaţi humus, pe care să îl amestecaţi cu pământul vechi. Aplicaţi la bază un strat de

FLUX

FLUX 8

14

Programe

5 OCTOMBRIE 2012

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.15 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 10.30 Reporterul de gardă.

11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Poveste în lanţ”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 14.55 Serial. “DORA”. 16.25 Fotbal non-stop. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 17.55 Ana Bladiana la Chișinău. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii.

23.05 Documentar. “Drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE puse în joc”. 23.15, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Micuţii infractori (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4341 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7,8, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.15, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 Премьера. “На край света”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:15 Премьера.“Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “След” 16:15 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Евгений Дятлов, Андрей Мерзликин в многосерийном фильме “Чкалов” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:55 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 9.30, 16.45, 17.50, 3.35 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.35 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.35 Avocaţii schimbării. 4.40 Călător pe viaţă. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:24 INTERNATIONALES 6:43 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE DIABLE DE LA RÉPUBLIQUE 16:35 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:26 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:46 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 23:42 SALLES DE SPECTACLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 FOOT ! 1:53 MASQUES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 360° - GÉO

9

Marţi OCTOMBRIE

10

Miercuri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Povestea vieţii mele. Mikis Theodorakis”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 9.55 Creaţia compozitorilor autohtoni. Boris Dubosarschi. Program muzical.

10.50 Documentar. “Drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE puse în joc”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Documentar. “Egalitate de gen”. 13.45 Templul muzicii.

14.30 Serial. “DORA”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 17.50 Documentar. “Viaţa noastră privată de pe web”.

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Lituania”.

22.20 Cultura azi. 23.05 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10, 13.35 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Documentar.

“Egalitate de gen”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Lituania”. 10.15 Documentar.

“Povestea vieţii mele. Mikis Theodorakis”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.50 Documentar. “Viaţa noastră privată de pe web”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.50 Documentar. “Euromaxx”. 14.20 Serial. “DORA”. 15.55 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. Ion Borșevici. 22.20 Din fondul TV Moldova-1. “Monologul Evei”. Film muzical cu Olga Ciolacu.

23.00 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.15, 0.10 Serial.

“DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Anatol Chiriac.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game Show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Îndoiala 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4342 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.16, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Vocea României (r) 03:30 Serial: Tanti Florica (r) 04:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:20 Omul care aduce cartea (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 Премьера. “На край света”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:15 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “След” 16:15 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Евгений Дятлов, Андрей Мерзликин в многосерийном фильме “Чкалов” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:55 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 02:25 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:55 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 14.00, 18.55, 3.00 Jurnalul TVR. 4.00 Jurnal plus. 4.50 Pe scurt despre orice.

5.00 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:10 FLASH INFO 10:12 L’ÉPICERIE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES VOIX DE MA SOEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:55 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CONTROL X 20:57 FLASH INFO 21:03 LES PARAPLUIES MIGRATEURS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LOUIS XI: LE POUVOIR FRACASSÉ 23:40 VISITES D’INTÉRIEURS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Îndoiala (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.3,4, an 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4343 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.2 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.17, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Totul despre poker (r) 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:15 Serial: Tanti Florica (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 Премьера. “На край света”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:15 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “След” 16:15 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Евгений Дятлов, Андрей Мерзликин в многосерийном фильме “Чкалов” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:55 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:40 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 3.45 Jurnal plus. 4.35 Călător pe viaţă. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE CRI DU HIBOU 16:47 FLASH INFO 16:50 DEAL 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 CHEZ MAUPASSANT 20:34 CHEZ MAUPASSANT 21:05 FLASH INFO 21:10 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LOUIS RENAULT & ANDRÉ CITROËN, LA COURSE DU SIÈCLE 23:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:47 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

11

Joi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Congresul al V-lea al diasporei moldovenești. Transmisiune în direct de la Palatul Republicii. 10.45, 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Eruditcafe. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Vector european. 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 TVMi - locul întâlnirilor. Dezbateri cu participanţii Congresului al V-lea al diasporei moldovenești. 20.50 Super-loto “5” din “35”.

21.25 In memoriam. Portrete în timp. Steliana Grama. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Documentar.

“Când vacanţa devine una de groază”. 23.15, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 La curţile dorului.

5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Reuniunea criminală 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4344 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.4, an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.2 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 22:30 Film: Conspiraţie la Praga 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Serial: Las Fierbinţi, ep.4, an II (r) 02:15 Serial: Spitalul de demenţă, ep.2 (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 Film: Conspiraţie la Praga (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 Среда обитания. “Жизнь или кошелек” 14:00 Другие новости 14:15 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “След” 16:15 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Евгений Дятлов, Андрей Мерзликин в многосерийном фильме “Чкалов” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:55 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:40 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.45, 4.50 Avocaţii schimbării. 2.50 Călător pe viaţă. 4.00 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 RÊVER LE FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHEZ MAUPASSANT 16:03 CHEZ MAUPASSANT 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:46 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LOUIS XI: LE POUVOIR FRACASSÉ 21:13 FLASH INFO 21:15 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ANGÈLE ET TONY 23:20 JE SENS LE BEAT QUI MONTE EN MOI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 RÊVER LE FRANÇAIS 2:44 QUESTIONS À LA UNE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 J’AI VU CHANGER LA TERRE

Programe 5 OCTOMBRIE 2012

12

Vineri

13

OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00, 16.05 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 TVMi - locul întâlnirilor. 12.00 La noi sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Dor. Program muzical. Lidia Botezatu. 14.35 Serial. “DORA”. 16.30 Accente economice. 17.15 Handbal.

Cupa Europei. “Olimpus 85” - “Ruislip Eagles”. Transmisiune în direct. 18.35 Chișinăul de ieri și de azi. 18.45 Documentar. “Bariere invizibile în Europa”.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 20.55 Fotbal. Preliminariile Campionatului Mondial. Moldova - Ucraina. Transmisiune în direct de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: ȘTIRI (rom.) 22.45 Documentar. “Când vacanţa devine una de groază”. 23.15 Fii tânăr! 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Templul muzicii. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Engaged and Underage (primul episod din sezonul 1) (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Engaged and Underage (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Reuniunea criminală (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fiul lui Rambow 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4345 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Feţe în mulţime 22:30 Film: Iluzionistul 00:45 Film: Feţe în mulţime (r) 02:15 Film: Iluzionistul (r) 04:15 Film: Fiul lui Rambow (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Все во имя любви” 14:00 Другие новости 14:15 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “След” 16:05 ЖКХ 16:50 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Голос” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 00:50 “Городские пижоны”. Премьера. Фильм Мартина Скорсезе “Джордж Харрисон: Жизнь в материальном мире”. Часть 1-я 02:40 “Prima Oră” (R) 04:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 1.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 3.35 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viaţă. Selecţiuni. 2.55 e-Forum. 3.25 Avocaţii schimbării.

4.35 Călător pe viaţă. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:30 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LOUIS XI: LE POUVOIR FRACASSÉ 16:40 FLASH INFO 16:43 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 DÉFENSE DE SOURIRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:01 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:53 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FOOTBALL 2:00 FOOTBALL 3:01 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AU PAYS DES BONOBOS

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“TROIȚA” (“Telefilm-Chișinău”). 7.40 Documentar. “Arts 21”. 8.10 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Evoluţia”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii.

11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Pe urmele filmului “Cio-Cio-San”. 12.00 “Făt Frumos din lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 12.25, 2.45 Festivalul-concurs Internaţional “Mărul de aur”. Concert de gală. 13.40, 2.15 ARTelier. 14.10, 3.45 Chișinăul de ieri și de azi. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00, 4.10 O seară în familie. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Erudit-cafe. 18.00 “Orașul meu drag”. Concert. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional “N. Sulac”. În pauză: MESAGER (rom.) 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20, 0.10 Dans sportiv. Campionatul Mondial. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Engaged and Underage (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Engaged and Underage (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întamplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: A doua lovitură 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Superman II 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Animalul 22:30 Film: Pus pe jar 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Film: Animalul (r) 03:00 Film: A doua lovitură (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

14

15

FLUX

Duminică OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Evoluţia”. 7.00 Documentar. “Bariere invizibile în Europa”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 A.Dvorak. Simfonia 8. Interpretează “Youth Orchestra”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Acoperământul Maicii Domnului”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 5.25 Dor. Oraș minunat - Chișinău. 13.30 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film. “JACK HUNTER. MORMÂNTUL LUI AKHENATON” (SUA, 2008). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20, 0.10 Dans sportiv.

Campionatul Mondial. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Engaged and Underage (AP) (divertisment) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Engaged and Underage (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Masterchef, an I (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Rambo IV 22:15 Film: Între focuri 01:00 Film: Rambo IV (r) 02:30 Film: Între focuri (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:30 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

5-12 octombrie Berbec Te lași distras de mulţumirile legate de relaţia de cuplu. Ambiţiile tale ies la lumină și riști să faci o confuzie între o relaţie bazată pe dragoste și o afacere!

Taur Multe dintre relaţiile importante scârţâie din toate încheieturile, semn că trebuie să te retragi și să cauţi soluţii. Există riscul să minimalizezi propriile erori.

Gemeni Temerile cele mai puternice ies la lumină, dar nu direct, ci prin mecanisme sufletești pe care trebuie să le cunoști în profunzime pentru a le putea controla.

Rac Întreaga săptămână este străbătută de un val de pragmatism, dar beneficiază de el doar prietenii, care știu foarte clar încotro merg și ce au de făcut.

Leu Ai vrea să le faci pe toate, să rezolvi tot dintr-o mișcare și să vezi în jur doar persoane mulţumite. Sau e doar o fantezie de-a ta, din acelea secrete?

Fecioară Este bine ca acum să nu te izolezi și să accepţi sfaturi, păreri și simple gânduri de la apropiaţi, inclusiv din anturajul tău. Îţi poate fi de mare folos acest lucru!

06:00 Новости 06:15 “Анна Самохина. Не родись красивой” 07:15 Александр Абдулов, Ирина Алферова в фильме “Предчувствие любви” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Кривые зеркала” 13:20 Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Условия контракта” 17:00 “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 “Михаил Козаков. От любви до ненависти” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное“Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:00 Премьера. Иван Стебунов, Мария Шукшина, Леонид Ярмольник, Лариса Удовиченко в комедии “Моя безумная семья” 02:30 Премьера. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 03:20 Кэмерон Диас в фильме “Только она - единственная”

Balanţă

7.00, 23.50 O dată’n viaţă. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale.

14.00, 18.55, 3.10 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 1.40 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional.

2.45 Europa mea. 4.15 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-12.10, 17.20, 20.30 Seriale. 12.10, 16.10 O dată’n viaţă. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 Dănutz SRL. 0.35 Teleenciclopedia. 1.40 Teatru TV. 3.50 Pe scurt despre orice. 4.00 Reportajele jurnalului. 4.15 Universul credinţei. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

A venit momentul să faci economie, de data aceasta reală, de resurse. Renunţă la a-ţi irosi timpul sau banii. Sunt importante, așa că ai nevoie de ele.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:42 LÉONARD 10:50 MON AMI GROMPF 11:03 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL 11:39 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:59 CHABOTTE ET FILLE 16:22 CHABOTTE ET FILLE 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 TARATATA 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:42 LÉONARD 10:51 MON AMI GROMPF 11:03 MON AMI GROMPF 11:16 GALACTIK FOOTBALL 11:40 TACTIK 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:32 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:05 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 NUS & CULOTTÉS 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA FLEUR DU MAL 23:43 JE TE TIENS, TU ME TIENS... 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 ANGÈLE ET TONY 2:37 KIOSQUE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 J’AI VU CHANGER LA TERRE

06:00 Новости 06:10“Гоша Куценко. Игра в правду” 07:00 Олег Стриженов, Людмила Максакова, Леонид Куравлев в фильме “Неподсуден” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Анна Самохина. Не родись красивой” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Абракадабра” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Абракадабра”. Продолжение 17:05 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” 00:50 Премьера. “Легенды русского рока” 02:25 Джин Хэкмен в фильме “Французский связной 2” 04:30 “Жди меня”

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Îţi este din ce în ce mai clar că trebuie să duci singur povara problemelor financiare. Vestea bună e că ești în stare să faci asta, și nu oricum.

Scorpion Acumulezi impresii, informaţii, unele parţiale și nedrepte, cu riscul de a ajunge la concluzii greșite. Dar evaluezi bine propriile merite.

Săgetător

Capricorn Cauţi partea plăcută și relaxarea în fiecare situaţie, semn că nu mai dispui de aceleași rezerve de energie. O poţi găsi în compania celor dragi.

Vărsător Te retragi, parţial, pentru a te ocupa mai mult de familie.

Sunt destule lucruri pe care nu le înţelegi, dar nici nu depui prea mult efort în acest sens.

Peşti Dacă te mobilizezi și nu te lași dus de emoţii, ai putea face faţă azi oricărei situaţii, oricât de dificilă ar fi. Este o perioadă a răbdării și a calmului.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2274 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Siesta

5 OCTOMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Nicolae Chetrari: „Datoria unui cetăţean cu demnitate este să muncească pentru interesele statului său” Nicolae Chetrari a ales să fie proactiv. Și asta pentru că, spune el, îi pasă de soarta prietenilor și a țării sale. Noua Generație este prima treaptă în calea curajului de a se afirma, de a încerca să facă ceva pentru oamenii din preajma lui. S-a alăturat echipei tinerilor creștin-democrați relativ recent. L-a motivat faptul că în interiorul organizației se respectă și se promovează valorile creștine. Tânărul este student la Psihologie și pe viitor își dorește să profeseze în domeniul acesta. Nu se relaxează prea mult. Înțelege că acum este perioada propice pentru a căpăta cunoștințe și abilități.

- Nicolae, pentru început, vreau să te întreb care sunt visurile unui tânăr de 20 de ani. Ce aspirații, temeri, dorințe are?

- În copilărie îmi doream să fiu mare, să fiu independent. Trăiam cu gândul acesta. Cred că este, de fapt, o dorință de-a tuturor copiilor. Iată că am ajuns la etapa „independenței”, la vârsta de 20 de ani. Îmi pun multe întrebări la care caut un răspuns. Este timpul când se pun bazele viitoarei mele cariere.

Trăim în Republica Moldova și, în acest context, tinerii cărora la pasă, ar trebui să fie frământați de următoarea întrebare: „Ce va fi mâine?”. Cu părere de rău, majoritatea semenilor mei obosesc să tot caute răspunsuri și pleacă peste hotare în căutarea unui viitor mai bun. Eu însă, îmi doresc să rămân în ţara mea, să muncesc aici și să contribui în mod direct la prosperarea RM, fiindcă sunt conștient de faptul că datoria unui cetăţean cu demnitate este să muncească pentru interesele statului său.

Sunt sigur că această informaţie o voi primi direct de la experţii din domeniu. Am aplicat pentru a-mi valorifica timpul liber de care dispun, pentru a socializa și pentru „a mă înarma” cu multe cunoștințe.

- Ești participant în cadrul unui proiect, școala de State Building.

Ce așteptări ai și de ce ai aplicat la acest program?

- Aveţi perfectă dreptate, sunt participant la școala de State Building, organizată de IDRAD în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer. Am aplicat la acest proiect la finele lunii septembrie și, spre bucuria mea, am fost selectat. Vreau să cunosc ce înseamnă procesul construcției instituţiilor de stat, mecanismul lor de funcţionare, cadrul legal al APL…

- Vrei să profesezi în domeniul acesta? Crezi că la noi în țară este de perspectivă?

- În urma obţinerii diplomei de licenţă am posibilitatea să mă angajez în câmpul muncii în mai multe domenii, însă eu voi opta pentru studiile de master, care vor contribui la fortificarea unei direcții mai bine definite de activitate. Sunt sigur că este de perspectivă ceea ce învăț. Consider că orice meserie, cât de puţin politică, pică. Important e să avem dorință de a munci. Doar astfel vom obţine

- Ești student?

- Da, sunt student la USM, Facultatea de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei.

- De ce ai ales să studiezi psihologie?

- Ţin să menţionez că în cadrul facultăţii date există specializarea Educaţie Civică. Eu aici îmi fac studiile. În cadrul acestei specializări studiem atât psihologie, cât și istorie, politologie, drept, bazele ghidării și consilierii în carieră și multe alte discipline importante. După cum aţi observat, orizontul de cunoștinţe pe care-l obţin zi de zi este foarte mare. Aceasta a fost și motivaţia mea de a opta pentru această sferă. Sper să nu mă dezamăgesc de calitatea studiilor și de actualitatea lor.

O COLECŢIE INEDITĂ Cunoscutul muzician Tudor Ungureanu vrea să deschidă un muzeu al instrumentelor muzicale

rezultate importante și vom putea contribui la dezvoltarea RM. - De ce ai ales să fii proactiv?

- Dacă dorești să trăiești într-o ţară prosperă nu-ţi rămâne decât să fii proactiv și să dai dovadă de cultură politică participativă pentru a influenţa, în mod direct, situația din țara noastră.

- Te-ai integrat în echipa Noii Generații relativ recent. Însă ai reușit deja să participi foarte activ la multe din acțiunile care se desfășoară. Cum ai aflat de organizația tinerilor creștindemocrați?

- Eu nu întâlnesc dificultăți de integrare într-un grup. Echipa Noii Generaţii este deschisă pentru fiecare tânăr. Aici vine cine vrea, însă rămâne cine poate. Adică rămân cei activi și de bună-credinţă. Am fost și sunt activ deoarece știu foarte bine că doar de mine depinde viitorul meu.

Despre Noua Generaţie am aflat de la cumnatul meu. El mi-a spus că este o organizație cu tradiţii creștine, ceea ce m-a motivat cel mai mult să mă alătur tinerilor de aici, organizație ce în curând va împlini majoratul.

- Care sunt relațiile tale cu tinerii de la Noua Generație? Cei care au fost intervievați până acum, nu s-au plâns. Dimpotrivă, au spus că se simt ca într-o adevărată familie. Tu ce spui?

- Vreau să vă spun că Noua Generaţie este într-adevăr o familie. Aici există un climat psihologic favorabil pentru dezvoltarea mea personală și sunt sigur că fiecare tânăr de bunăcredinţă se va simţi bine în familia noastră. Vin cu mare plăcere de fiecare dată, deoarece aici este un izvor de bunătate, un izvor de unde te poţi alimenta cu informație de calitate.

Noi, tinerii din Noua Generaţie a PPCD, suntem forţa care va schimba lucrurile în bine în societatea noas-

Un instrument cu coarde de provenienţă africană de un secol și jumătate, o armonică de două sute de ani, o mandolină italiană de la începutul secolului al XX-lea sunt doar câteva dintre cele peste 60 de instrumente muzicale colectate de cunoscutul muzician Tudor Ungureanu de la Căpriana. Pe toate le-a reunit în casa lui, care în curând ar putea fi vizitată și în calitate de muzeu.

Muzicianul este mândru de colecţia pe care a reușit s-o adune. Unele instrumente le-a primit în dar din mâinile unor personalităţi ale lumii contemporane. Este o moștenire impu-

tră, o forţă care muncește zi de zi.

Sunt sigur că rezultatul dorit îl vom obține în curând.

creștine. Aceasta face diferența dintre organizația noastră și toate celelalte organizații politice de tineret.

- Îți mai aduci aminte care a fost primul contact cu Noua Generație?

- Da, îmi amintesc foarte bine. Era în Piața Marii Adunări Naționale, în timpul protestelor organizate de CACD. Acolo i-am văzut pe majoritatea tinerilor de la NG. Cu câțiva dintre ei mă cunoșteam de mai mult timp.

- De unde ești originar?

- Sunt originar din rn. Sângerei, comuna Bălășești, o localitate unde poţi întâlni doar oameni de bunăcredinţă. Este o localitate modernă, cu drumuri asfaltate și străzi iluminate. Ani la rând a fost menţionată ca fiind cea mai curată localitate din rn.

Sângerei. Toate acestea se datorează oamenilor gospodari din localitate și, bineînțeles, primarului comunei, dlui Gheorghe Chetrari.

- Care este motivația ta de a face ceea ce nu face majoritatea tinerilor de la noi: să iei atitudine civică și politică și să fii parte a unei echipe care, în momentul de față, nu are atâta vizibilitate și nu are putere de a influența în mod decisiv lucrurile de la noi din țară?

- Sunt sigur că implicarea activă, a fiecăruia dintre noi, va da roade. Țara noastră are nevoie de noi, are nevoie de aportul nostru. Dacă nu se discută la TV despre noi, despre activitățile noastre, asta nu înseamnă că nu suntem vizibili. Este important faptul că noi avem un scop nobil: binele comun și promovarea valorilor

nătoare, de aceea instrumentistul se gândește la deschiderea unui muzeu în localitate, care ar putea fi vizitat odată cu vechea mănăstire Căpriana, scrie site-ul oficial al Companiei publice “Teleradio-Moldova”.

Tudor Ungureanu este unul dintre instrumentiștii și interpreţii școliţi în ansamblul etnofolcloric Tălăncuţa, în frunte cu Andrei Tamazlâcaru. Este fondatorul formaţiei Ștefan Vodă, cu care a făcut numeroase turnee în ţară și în străinătate. Colecţia artistului numără peste 60 de instrumente cu coarde și clape și poate fi estimată la câteva sute de mii de lei.

CMYK

- Ce-ți place să faci atunci când dispui de timp liber?

- După cum am menţionat mai sus, încerc să valorific timpul liber participând la diverse traininguri și activități care sunt sigur că-mi sunt utile. Pe lângă toate astea, compania prietenei mele este foarte plăcută. Însă nu ne permitem întotdeauna să fim împreună atât cât ne-am dori.

- Mulțumim. Succese!

- Mulțumesc și eu!

Lucia CUJBĂ, FLUX