Ziarul Flux, Ed. 16 (796)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 6 mai 2011 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 6.05.2011

=) Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă și Sf. Mc. Valerie

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.9077 1 Dolar american ............. 11.4022 1 Leu românesc ................ 4.1119 1 Rublă rusească ............... 0.4183 Timpul probabil:

Maxima zilei ”Sub pumnul grosolan al forţei, dreptatea celui slab se sfărâmă.”

Alexandru Vlahuţă

6.05.2011

7.05.2011

Soare, 7 16 0C

Noros, 6 16 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

INTERVIU

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 16 (796)

PAGINA

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, împreună cu echipa sa, a aderat la PPCD Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, care a fost, până nu demult, liderul organizaţiei teritoriale a Mişcării Acţiunea Europeană, a aderat, împreună cu colegii săi din Consiliul raional Cahul, la Partidul Popular Creştin Democrat. Anunţul a fost făcut marţi, 3 mai, în cadrul evenimentului de lansare a PPCD în campania electorală pentru alegerile locale din 5 iunie.

Disciplina şi responsabilitatea – priorităţi ale puterii locale

2

ABONAREA 2011

ACTUAL

Dezvăluiri cu „urechiuşe” şi interese în AIE 2

XXX

4

Godea şi Filat sunt la fel, doar ORGANUL COMPETENT interesele au devenit diferite sau Moldova sub imperiul Nu cerceta aceste legi, căci ești nebun să le-nţelegi!

Și tu, Brutus?

Securităţii

XXX

(continuare în pag. 2) PAGINA

SĂNĂTATE

(citiţi pag. 5)

SISIADA sau corespondenţe din Republica Minunilor (RM)

Guvernul Filat: Revenirea la judeţe este o aberaţie

Astmul – cea mai frecventa boală cronică în rândul copiilor

7

PAGINA

ACTUAL

În România a fost inaugurat, la Deveselu, locul de amplasare a unor elemente ale sistemului antirachetă american

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 7)

8

PAGINA

CULTURĂ

Radu Buşilă şi-a prezentat echipa şi programul de guvernare a capitalei Candidatul PPCD la funcţia de primar general al capitalei, Radu Bușilă, precum și candidaţii creștin-democraţi la funcţia de consilieri municipali și-au făcut public joi, 5 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, programul de guvernare a municipiului Chișinău pentru următorii patru ani. Astfel, printre principalele priorităţi ale creștin-democraţilor sunt reformarea din temelii a structurilor administraţiei municipale, schimbarea funcţionarilor corupţi și ineficienţi, asigurarea unei transparenţe reale în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și implementarea unui Program de dezvoltare a municipiului care presupune aplicarea unor proiecte de dezvoltare în domeniile: locativ, infrastructura drumurilor, transport, infrastructura tehnică, spaţii publice, turism, comerţ și prestări servicii, întreprinderi mici și dezvoltarea industriei.

Ruşii, surprinşi să afle că la Chişinău se montează Dostoievski...

9

Continuare în pag. 6

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

PAGINA

ATITUDINI

Ion Ţurcanu: A construi o ţară DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 775 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

6 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dezvăluiri cu „urechiuşe” şi interese în AIE 2 Atunci când campaniile electorale coincid cu acutizările de primăvară, viaţa politică devine cu adevărat palpitantă și aproape fascinantă.

Gunoiul de prin hrubele puterii este scos la lumina zilei și expus privirilor curioase ale publicului. „Morbul” sincerităţii îi lovește brusc pe politicieni și aceștia rup legământul tăcerii instituit în numele păstrării Alianţei. Ei povestesc cât de perfizi și nesăţioși sunt concubinii lor politici, ce dictatură domnește prin partidele „democratice”, cum vin sacii cu bani și cine-i numără, cum sunt ameninţaţi, filaţi, urmăriţi, interceptaţi și aproape asasinaţi. Și mai incitante sunt promisiunile unor dezvăluiri gen horror din intimitatea vieţii (politice) a distinșilor bărbaţi ai neamului.

Acum nu este momentul, dar va veni ziua, ora, clipa când vom spune totul, când vom da cărţile pe faţă, ameninţă politicienii. Și „ora astrală” bate exact atunci când le pică acestora fisa și le dă ghes interesul (evident, naţional și de stat).

Schimbăm valori şi principii pe funcţii şi interese!

Chiar dacă eroul acestei săptămâni este, fără îndoială, Mihai Godea, cel care a cules laurii și aclamaţiile publicului pentru „actul de curaj” fără precedent pe care l-a comis, nu sunt de neglijat nici contribuţiile mai modeste, dar constante, ale altor străjeri ai dreptăţii la opera de demascare a răului public.

Evident, îl am în vedere pe politicianul necorupt și incoruptibil Mihai Ghimpu care, de-o habă de vreme, reacţionează la auzul numelui șefului PLDM, Vladi-

mir Filat, ca un taur căruia i se flutură o cârpă roșie prin faţa ochilor (fără nici o aluzie aici la preferinţele cromatice ale vreunui partid). În atare situaţii, mai-marele liberalilor, cel care a pus totul (inclusiv, bunul său nume) pe altarul AIE 2, își pierde cumpătul și este gata să spună totul. Și spune. Dar nu chiar tot, ci dozat, ca să-i mai rămână și pentru alte dăţi.

Dintr-o ultimă intervenţie, am aflat că, de fapt, semnăturile pentru constituirea Alianţei au fost puse doar pentru ca „să ia cineva funcţii”. Și noi, naivii, am crezut până în ultima clipă că a fost vorba de principii și valori.

Ghimpu a mai spus că a făcut

totul pentru ca cineva să ajungă prim-ministru. De dragul adevărului, ar trebui să menţionăm că a făcut și mai mult pentru ca altcineva să ajungă înscăunat tocmai în două funcţii. Ei, dar în respectiva ogradă liderul liberal preferă să nu arunce cu pietre.

Când vine vorba de Alianţă, cucoană cochetă și nestatornică, Ghimpu este de-a dreptul mâhnit și dezgustat. Atât de profund, încât nici nu vrea să vorbească despre ea, dată fiind situaţia dezonorantă în care a ajuns aceasta. Pentru că lui i-ar plăcea să vorbească satisfăcut și plin de mândrie. Nu există nici comunicare în Alianţă, nici înţelegere, nici luptă cu corupţia, nici reforme, nici posibilităţi de atragere a investiţiilor, s-a lamentat el recent la un post de televiziune. Refrenul nu este nou, iar Mihai Ghimpu îl interpretează de ceva timp cu multă măiestrie. În perioada când aliaţii nu se puteau înţelege în privinţa adoptării Bugetului, tot

președintele PL ne-a luminat și ne-a informat că în AIE, interesele dictează muzica (cu precădere, manele). Dar se pare că nu atât existenţa intereselor l-a deranjat, că interese are fiecare, cât discutarea lor în public. Ar fi bine și mai corect să discutăm între noi și să spunem lucrurilor pe nume, a precizat Ghimpu.

Adică, interesele le discutăm înde noi, apoi vă povestim și vouă, căci interesele sunt ale noastre, nu ale voastre.

Alianţă proastă, dar cu chef de viaţă lungă Totodată, Ghimpu ne asigură că Alianţa, așa găunoasă și urât mirositoare cum este, va exista în continuare. Chipurile, pentru că altfel nu ne vor mai iubi occidentalii. Pentru că AIE trebuie să plodească și mai departe corupţie, să asigure toate neamurile și clientela politicienilor cu funcţii, să le garanteze unora

bunul mers al afacerilor și să le satisfacă altora orgoliile.

Ghimpu a mai dat de înţeles și altădată că politicienii una zic și alta fac, iar certurile lor sunt trecătoare, pentru că, în cele din urmă, interesele tot îi vor uni și îi vor împăca. În campania electorală pentru alegerile anticipate din 28 noiembrie, pe atunci interimarul Mihai Ghimpu declara într-un interviu pentru agenţia Agerpres: „AIE s-a despărţit strategic, în timpul campaniei, dar partidele membre se vor reuni în numele principiilor care au dus prima dată la constituirea ei.

Nu confundaţi așa-zisele „replici dure” cu declaraţii de război sau de despărţire. Campania este campanie, dar după 28 noiembrie va fi altceva. Principiile sunt solide și rămân în vigoare”. Și iarăși ne întrebăm: despre care principii „solide” o fi vorba?

Despre cele care au stat la baza împărţirii și vânzării funcţiilor sau a șantajului la care recurg aliaţii atunci când își rezolvă problemele și nevoile? Să înţelegem că și acum asistăm tot la o bălăcăreală strategică, iar după 5 iunie vom reveni iarăși la principii intangibile și valori perene?

Filat îl vrea pe Ghimpu preşedinte de Parlament Pe de altă parte, bunul și dragul său coleg de alianţă, Vladimir Filat, ar fi dispus să creadă că toate insatisfacţiile lui Mihai Ghimpu i s-ar trage din prea

lunga așteptare, aproape fără de speranţe, a instaurării sale în fotoliul de președinte al Parlamentului, așa cum i s-a promis la marele târg de funcţii. Lipsa unei funcţii în ierarhia superioară a puterii care înseamnă, implicit, și o lipsă de vizibilitate în viaţa publică, i-a picat rău șefului liberalilor acum, într-o campanie electorală extrem de dificilă și o bătălie acerbă pentru primăria capitalei. Pentru că succesul ori insuccesul în actualele alegeri locale vor cântări greu în evoluţia de mai departe a Partidului Liberal. De aici și nemulţumirile șefului și stările aproape depresive ale acestuia. Cel care l-ar putea înţelege cu adevărat este doar Marian Lupu, trecut

și el printr-o situaţie similară și rămas pe viaţă cu eticheta de singur și permanent candidat al alianţei la Președinţie. Și niciodată președinte? În replică la acuzaţiile lui Ghimpu, premierul îl asigură cu seninătate pe acesta că este în plin proces de identificare a soluţiilor pentru alegerea șefului statului, pentru ca liderul liberalilor să ajungă, în sfârșit, și el spicher, așa cum prevede acordul de constituire a Alianţei.

Până atunci însă și președintele liberal-democraţilor promite să vină cu dezvăluiri senzaţionale și să scoată la lumina zilei tot felul de personaje urecheate (urecheate, nu urechene!), păpușari din umbră care aranjează fel de

fel de treburi murdare și șobolani de prin vizuini, care distrag opinia publică de la problemele importante ale societăţii. Și cum nimic nu este întâmplător în viaţa aceasta, Filat nu crede că sunt întâmplătoare nici ultimele plecări din partidul său și nici atacurile directe la augusta sa persoană.

Să avem, deci, puţintică răbdare și să așteptăm să vină momentul, să vină ziua „X”, ziua marilor dezvăluiri și a senzaţionalelor demascări. Ziua când vom vedea adevărata faţă a politicienilor, pentru că ceea ce ne-au arătat până acum a fost doar…spatele.

Ioana FLOREA, FLUX

Disciplina şi responsabilitatea – priorităţi ale puterii locale Notă informativă: orașul Codru a fost înfiinţat în anul 1977, fiind inclus în componenţa raionului Kutuzov al RSSM (actualul raion Ialoveni). În perioada sovietică, pe teritoriul orașului se afla gospodăria Asociaţiei știinţifice de producţie „Vierul”, baza didactico-experimentală a Institutului Agricol, Staţia biologică a Universităţii de Stat din Moldova, trei direcţii de construcţii. În anul 1984, în orașul Codru activau o școală de opt ani, o casă de cultură cu sală de cinema, două biblioteci, un muzeu republican al viticulturii, un spital, un ambulatoriu, trei grădiniţe de copii, exista o cafenea, cantină, magazine, oficiu poștal, apeduct și un parc-dendrariu.

Orașul are acum o populaţie de aproximativ 11 mii 500 de locuitori (potrivit datelor pentru anul 2010). Actualmente, acesta se confruntă cu numeroase probleme sociale și de infrastructură.

Interlocutorul nostru este candidatul la funcţia de primar al orașului Codru din partea PPCD, Vladimir Mironov, veteran al două războaie (din Afganistan și din Transnistria), om de afaceri și licenţiat în politologie.

- Ce sarcini prioritare v-aţi trasat atunci când v-aţi lansat în campania electorală pentru funcţia de primar al orașului Codru din municipiul Chișinău?

- Principala provocare ţine de perspectiva dezvoltării orașului. Se va putea dezvolta aceasta, ţinând cont de gravitatea problemelor legate de spaţiul limitat destinat construcţiilor, de starea proastă a drumurilor și comunicaţiilor, de dificultăţile privind reciclarea deșeurilor menajere, de infrastructura socială extrem de proastă?

Pentru o rezolvare complexă a tuturor acestor probleme vitale, este necesară o atitudine responsabilă, gospodărească a autorităţilor locale faţă de îndatoririle lor și nu una politică. Din păcate, predominante sunt, deocamdată, doar atitudinile politice.

Astăzi, localitatea este destul de atractivă pentru cei care deţin afaceri

în domeniul construcţiilor, însă aceștia sunt mai puţin interesaţi și de soluţionarea problemelor acumulate aici. Să ne referim, de exemplu, la așa-numita „Vale Europeană” – una dintre primele localităţi suburbane de vile din Moldova. Și până în prezent, aceste vile sunt ridicate în sectorul individual de construcţii al orașului Codru. Spre vânzare, sunt propuse vile somptuoase cu o suprafaţă de 200-250 de metri pătraţi, la preţul de 800 de euro pentru un metru. În plus, cumpărătorii mai beneficiază și de câte un lot de pământ de 6 ari.

Societatea Policonstructor-Service a planificat construcţia a 22 de astfel de vile, pe un teren de un hectar și jumătate. Multe dintre ele au fost deja finisate, iar lucrările de construcţie, în pofida situaţiei complicate, continuă, acestea fiind realizate atât din banii companiei, cât și ai clienţilor.

Este un proiect minunat, cu locu-

Radu Bușilă și Vladimir Mironov inţe superbe, foarte scumpe, de nivel european. Dar trebuie să ţinem cont și de faptul că în orașul Codru locuiesc peste 11 mii de persoane, în temei din categoria celor cu venituri medii sau chiar sărace. Ce sentimente le provoacă lor aceste construcţii, din moment ce beneficiarul nu dorește să se implice sub nici o formă în soluţionarea problemelor comune ale orașului? Că doar aceștia nu-și edifică așezarea pe Lună! În jurul acestor case elitiste se află sectorul locativ, iar oamenii de acolo, de asemenea, sunt interesaţi într-o dezvoltare dinamică a infrastructurii,

conformă normelor europene. Însă nimeni nu dorește, deocamdată, să ţină cont de aceste interese. Am putea zice că avem o situaţie de „apartheid”, de coexistenţă separată. Dar vă asigur că nu te poţi ascunde după gardurile înalte ale vilelor de influenţele acestei stări precare, de tensiunile sociale și de lipsa de cultură din jurul tău! Nouă ne place să vorbim despre responsabilităţile marelui business, dar nu întreprindem nimic pentru materializarea lor concretă. Astfel, sarcina principală a administraţiei orașului Codru este anume de a obliga constructorul să

participe activ la dezvoltarea infrastructurii localităţii. Chiar dacă sună cam dur, la etapa actuală este cazul să vorbim anume despre obligare. În plus, trebuie impusă o transparenţă maximă în privinţa atribuirii terenurilor pentru construcţii. Interesele localnicilor în această privinţă trebuie să fie prioritare.

Ca persoană cu o vastă experienţă militară, consider că disciplina și responsabilitatea sunt anume acele elemente care urmează să fie statornicite în organele administraţiei locale, astfel ca toţi cei care s-au obișnuit

să acţioneze nestingheriţi în ultima perioadă, profitând de lipsa totală de control, să înţeleagă că timpurile respective aparţin trecutului. Activitatea managerială trebuie să se bazeze pe responsabilitate și experienţă. Pot să afirm cu certitudine că posed aceste calităţi și sper că locuitorii orașului vor face o alegere justă.

- De unde veţi lua mijloace financiare pentru realizarea proiectelor sociale și de infrastructură?

- În republică activează mai multe organizaţii care îi reunesc pe donatorii externi, peste zece la număr. Din 2002 și până în prezent, aceștia au construit peste 400 de kilometri de reţele de alimentare cu apă și canalizare în localităţile mici din republică. De asemenea, în acest scop alocă mijloace financiare și guvernele mai multor ţări. Aș nominaliza aici Agenţia elveţiană pentru cooperare în Moldova, Agenţiile din Austria și Turcia, Biroul german. De asemenea, mijloace creditare și granturi atribuie Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI). Republica Moldova a semnat un acord cu BERD și BEI, potrivit căruia localităţile din ţara noastră vor primi în jur de 30 de milioane de euro pentru lucrări de canalizare și alimentare cu apă. Printre acestea se numără 6 centre raionale și 40 de sate. Banca Mondială va oferi granturi pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă pentru alte 23 de localităţi din ţară. În 2010, Guvernul a repartizat în aceleași scopuri mijloace financiare din Fondul Regional de Dezvoltare a Republicii Moldova. Deci, sarcina administraţiei locale este să pregătească proiecte argumentate de dezvoltare a acelorași reţele de alimentare cu apă, de exemplu, pentru a le prezenta donatorilor, care sunt mai mult decât

suficienţi. Însă aceștia nu-ţi vor da banii doar așa, pur și simplu, pentru ochi frumoși. În plus, ei urmăresc cu stricteţe ca mijloacele să fie cheltuite conform destinaţiei. Deci, resurse pot fi găsite, să existe doar, cum am mai spus, voinţă și o definire exactă a scopurilor pentru care vrem să accedem la putere.

- Pe care dintre concurenţii dumneavoastră la funcţia de primar al orașului Codru îi consideraţi mai periculoși?

- Vreau să precizez din start că în formaţiunea politică pe care o reprezint, concurenţii electorali nu sunt consideraţi drept inamici și nu urmărim lichidarea lor politică. Mai mult decât atât, intenţionăm să găsim înţelegere și să avem un dialog eficient cu toţi cei care vor accede în Consiliul local, pentru a aduce schimbări benefice în viaţa locuitorilor din orașul Codru. A trecut timpul bătăliilor politice. Este important să căutăm acum căi de soluţionare a problemelor stringente, cotidiene ale orășenilor, atât la nivelul localităţii noastre, cât și la nivelul municipiului. Nu am nici un fel de păreri preconcepute faţă de vreun candidat la funcţia de primar. Pe unii dintre ei îi cunosc personal. Anterior, am mai participat și la campanii electorale, în calitate de simpatizant al unei alte formaţiuni politice. Așa s-a întâmplat însă că acolo eforturile mele nu au fost luate în seamă, iar iniţiativele nu au fost susţinute de liderii respectivi. În PPCD am găsit adepţi, oameni tineri cu care împărtășim aceleași idei, energici, necorupţi, perseverenţi. Îmi este ușor să discut cu concurenţii mei în numele și de pe poziţiile acestui partid, deoarece valorile creștin-democrate și ale moralei ortodoxe ne sunt apropiate tuturor. Și acest moment este unul care ne unește. Astfel că, da, suntem concurenţi. Însă nicidecum dușmani!

Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, împreună cu echipa sa, a aderat la PPCD Urmare din pag. 1 Gheorghe Vasilache a declarat că a decis să adere la PPCD deoarece consideră că acest partid reprezintă singura formaţiune politică de dreapta care a dat dovadă de consecvenţă și care are o perspectivă reală de dezvoltare „într-un viitor foarte apropiat”.

Totodată, președintele raionului Cahul a accentuat că fuziunea dintre MAE și PL reprezintă o „farsă politică”, exprimându-și convingerea că Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, „este, practic, fără viitor”. „Cine suntem noi și de unde venim? – cred că această întrebare îi frământă pe mulţi dintre colegii noștri, de aceea, voi face câteva precizări la acest compartiment.

Suntem un grup neafiliat politic care am făcut parte din AMN și, ulterior, din MAE, partide care astăzi nu mai există, fiind șterse din registrul partidelor politice din Republica Moldova. Iar în ceea ce privește fuziunea MAE cu Partidul Liberal, vreau să vă spun că aceasta nu a fost decât o farsă politică, făcută cu scopul de a distruge MAE. În opinia mea, partidul care s-a menţinut cu demnitate pe segmentul de dreapta este anume PPCD și, ţinând cont că Partidul Liberal, practic, nu are viitor, PPCD rămâne cam singurul partid de dreapta cu perspectivă din ţara noastră. Sunt convins că, în foarte scurt timp, vă veţi convinge de acest adevăr”, a declarat președintele raionului Cahul.

Gheorghe Vasilache a mai menţionat că alegerile din 5 iunie sunt extrem de importante pentru el și colegii săi care s-au alăturat echipei PPCD. „De rezultatele acestor alegeri va depinde foarte mult ce se va întâmpla în

continuare în politica din ţară, iar aceste alegeri vor influenţa, fără îndoială, și viaţa politică din Parlamentul Republicii Moldova.

Totodată, nu este exclus să avem în curând și alegeri anticipate, de aceea trebuie să ne mobili-

zăm exemplar și pentru această campanie. […] Noi vedem PPCD ca fiind un partid de perspectivă, care va prelua în continuare iniţiativele mai multor formaţiuni politice și cred că la următoarele alegeri parlamentare va deveni

un partid parlamentar”, a mai adăugat Vasilache. În același timp, șeful administraţiei raionale din Cahul nu a ezitat să critice puterea centrală pe care o acuză de lipsă de transparenţă în luarea deciziilor

și o totală lipsă de interes faţă de problemele cu care se confruntă administraţia publică locală. „Dacă cu fiecare dintre primăriile din raionul Cahul am avut o comunicare foarte bună, nu putem spune același lucru despre rela-

ţiile noastre cu conducerea de la Chișinău. Este, practic, imposibil să ai un dialog cu reprezentanţii Guvernului. Chiar și în calitatea mea de președinte de raion mi-a fost foarte complicat să vorbesc cu premierul, cu vreun ministru

sau, cel puţin, cu vreun funcţionar public de rang înalt. Și era vorba de chestiuni ce vizau probleme concrete cu care se confruntă raionul pe care îl conduc”, a mai spus președintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache.

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 MAI 2011

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Godea şi Filat sunt la fel, doar interesele au devenit diferite Mihai Godea, omul care ocupa a doua poziţie în partidul premierului Filat, a părăsit PLDM și a depus dosarul pentru a se înscrie în cursa electorală pentru postul de primar general al municipiului Chișinău în calitate de candidat independent. Știrea plecării lui Godea din PLDM a surprins multă lume, pentru că el era considerat unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai premierului.

Godea schimbă macazul Plecarea lui Godea din partidul lui Filat a stârnit discuţii aprinse și pentru că el deja este al patrulea fruntaș din cadrul formaţiunii, după Vitalie Nagacevschi, Călin Vieru și Alexandru Tănase, care o părăsește. Ca și Alexandru Tănase, Mihai Godea a acuzat alianţa de guvernământ că nu dorește să promoveze reformele, în special în Justiţie, la Procuratură, că este interesată în menţinerea unui sistem administrativ corupt, că nesocotește cele mai elementare drepturi și libertăţi ale cetăţenilor, îndeosebi, pe cele economice. În conferinţa de presă pe care a susţinut-o miercuri, 4 mai 2011, Mihai Godea a declarat că AIE s-a încurcat în rele: „Alianţa pentru Integrare Europeană, care s-a dorit cea mai viabilă alternativă a Partidului Comuniștilor, a îmbătrânit și s-a încurcat în rele. Doi ani de zile nu a fost promovată nici o dezbatere pe conţinutul de reforme. În doi ani nu s-a reușit înaintarea cu nici o iotă pe principalele sectoare care urmau să fie reformate din temelie. Justiţia este controlată. Economia – sufocată de monopoluri. Drepturile și libertăţile cetăţenești sunt în continuare călcate în picioare. În doi ani de democraţie, cetăţenii și statul Republica Moldova își duc vieţile paralele și interacţionează doar în cadrul exerciţiilor electorale. Oamenii nu au încredere în instituţiile statului, iar statul, se pare, nu are nici o treabă cu soarta propriilor cetăţeni. Este trist să constat aceste adevăruri, mai ales după 4 ani de muncă dezinteresată, care adesea s-a învecinat cu sacrificiu. Din păcate, așteptările sutelor de mii de oameni sunt pe post de a fi înșelate, iar visele celor care au crezut sincer în triumful moralităţii au fost spulberate.

Cu ce au greșit cetăţenii noștri ca să sufere atât de mult în continuare din cauza lipsei de drepturi și posibilităţi? Sunt ferm convins că această stare de lucruri nu mai

poate continua. Poporul Republicii Moldova merită mai mult”.

Un gest tardiv, suspectat de nesinceritate Mihai Godea spune acum ceea ce FLUX-ul afirmă deja de vreo 2 ani de zile. Ba chiar mai devreme, de prin 2007, de la încropirea PLDM-ului ca formaţiune politică, la care a pus umărul și Mihai Godea. Păcat că domnul Godea „a înţeles” ce înseamnă PLDM atât de târziu. Dar la tardivitatea gestului lui vom reveni mai jos. Acum să vedem ce a mai declarat cel care acum câteva zile deţinea funcţia de președinte al fracţiunii parlamentare a PLDM și de prim-vicepreședinte al acestei formaţiuni.

Nu vom reproduce întreaga declaraţie a domnului Godea pentru că aceasta conţine multă frazeologie bombastică, ci vom da câteva citate dintr-o emisiune realizată la un post de televiziune chiar în seara zilei de marţi, la care a fost invitat proaspătul plecat din partidul lui Filat. Vom menţiona că, în pofida eforturilor repetate ale moderatoarei de a obţine niște răspunsuri clare la un șir de întrebări legate de motivele reale ale plecării lui din PLDM, Mihai Godea nu a dat nici un nume, nu a prezentat nici o cifră, numai vorbă goală, apă chioară. Într-un final a promis că va reveni cu informaţii concrete și năucitoare privind corupţii din sânul guvernării.

Godea despre oligarhi Ca și Călin Vieru, și Alexandru Tănase, Godea a lăsat să se înţeleagă că în PLDM nu există democraţie și că Filat face ce vrea în acest partid. Dar spre deosebire de cei doi, Mihai Godea a mai atins o problemă despre care alţii au tăcut, și anume că astăzi, ţara noastră este condusă de oligarhi, care și-au subordonat toate marile afaceri din Republica Moldova. E adevărat, Mihai Godea nu a dat numele acestor oligarhi, dar dacă ar fi făcut-o, trebuia să înceapă

cu fostul său șef de partid, Vladimir Filat. Iată ce a declarat Mihai Godea: „Dar, ceea ce m-a deranjat cel mai mult, nu am înaintat o iotă pe principalele sectoare.

Ne uităm pe economie, cum au existat monopoluri, există și în continuare. Unii care le-au deţinut anterior, le menţin. Alţii le-au acaparat și le exploatează. Deci, nimic nou sub soare cu activitatea economică, cu libertatea activităţii economice.

Sunt unii care spun că vor aduce investiţii în Chișinău. Și sunt absolut sigur că ei sunt conștienţi că nu se poate pentru că climatul investiţional nu este unul adecvat pentru a realiza aceste lucruri”.

Godea – filat de Filat Mihai Godea a confirmat ceea ce noi am afirmat de mult: Filat, Lupu și Ghimpu, împreună cu toţi cei care stau în spatele sau în preajma lor, au creat un stat poliţienesc, mai ceva decât pe timpul guvernării lui Voronin. Întrebat de moderatoare dacă este urmărit de poliţie, Mihai Godea a spus că este filat de oamenii puterii imediat după ce a făcut declaraţia privind participarea sa în campania electorală în calitate de candidat independent, respectiv, și în calitate de contracandidat al lui Victor Bodiu, care reprezintă PLDM-ul. Iată ce a declarat Godea: „Sunt urmărit. Nu mă tem. Le-am spus și i-am rugat să-și retragă mașinile de lângă blocul în care locuiesc și să nu mă urmărească prin oraș pentru că situaţia criminogenă este de așa natură că cere o implicare maximă a forţelor de ordine, iar eu nu sunt un infractor. Și vreau să vă spun că eu nu mă tem de nimeni, doar dacă nu se gândește cineva să-mi facă ceva.

Lângă blocul în care locuiesc stă o mașină în permanenţă. Dacă merg într-un local să beau o cafea cu cineva, sunt monitorizat și așa mai departe. O mașină. Eu cred că sunt de la misiuni speciale. Asta explică încă o dată motivul deciziei mele (de a părăsi PLDM-ul – n.n.). Nu este bine în Danemarca noastră, ceva este putred dacă un deputat, cu mandat acordat de cetăţeni, este filat. Mie mi se pare, cel puţin, ieșit din comun această situaţie”.

Mihai Godea a mai declarat că înainte, comuniștii îi ascultau telefonul, acum însă acest lucru îl fac, probabil, cei din AIE. „Lucru-

Ăsta-i următorul?

rile sunt foarte grave”, a constatat deputatul devenit de curând neafiliat politic.

Şi Tănase, şi Nagacevschi sunt filaţi de Filat Cu adevărat, lucrurile sunt foarte grave pentru că nu doar Godea este filat de autorităţi, ci și alţi doi foști colegi de-ai săi de partid care au plecat de la Filat: Vitalie Nagacevschi și Alexandru Tănase. Aceștia, la un alt post de televiziune, au spus că sunt urmăriţi și ei de către serviciile speciale.

Adică Godea, Tănase și Nagacevschi sunt urmăriţi, persecutaţi de un regim nedemocratic și abuziv pe care chiar ei l-au creat.

Godea luptă împotriva comuniştilor, întărind şansele lui Igor Dodon Să revenim însă la una dintre principalele teze din declaraţia de presă făcută de Godea, și anume de ce candidează ca independent la postul de primar general al capitalei. „Pericolul cel mai mare în această campanie pentru alegerile locale, în municipiul Chișinău, mai ales, este venirea comuniștilor la putere. Pentru mine nu este greu de înţeles ce s-a întâmplat, între timp, și de ce acest pericol a devenit unul iminent. Ceea ce n-a reușit Voronin în 8 ani de dictatură feroce, se pare că vor reuși partidele democratice. Cedarea capitalei ar însemna începutul sfârșitului și baza unei restauraţii roșii rușinoase, prostești și periculoase. Toţi oamenii de bine înţeleg și împărtășesc această temere.

Comuniștii, prin definiţie, nu pot reprezenta o opţiune de viitor. Ei au fost și rămân în esenţă distructivi și sunt la ora actuală o mare problemă în avansarea democratică și europeană a Republicii Moldova. Ei pot întinde plase și curse în care unii din naivitate sau, poate, din interes, se pot prinde. Comuniștii, în toată istoria lor, au fost sinceri doar atunci când ţineau pistolul la tâmpla presupusului dușman de clasă. Au fost eficienţi doar în faţa unui pericol real. În rest, viaţa lor este mai puţin interesantă. În același timp, ei rămân în continuare consolidaţi și pot face încă mult rău societăţii noastre. Ei își așteaptă ceasul revenirii, care, sunt sigur, nu va suna pentru ei niciodată. Am fost și rămân consecvent pentru a face tot pentru a nu admite reinstaurarea comuniștilor la putere. Și în acest caz, nu poate exista nici un compromis”, a declarat Godea.

Urmărind cu atenţie declaraţia făcută de Mihai Godea în care acesta a anunţat că își depune dosarul pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent la funcţia de primar de Chișinău, nu am prea înţeles de ce totuși Godea candidează ca independent la funcţia de primar al capitalei dacă își propune să lupte cu comuniștii.

El susţine că face acest lucru pentru „a nu ceda capitala comuniștilor”. Însă adevărul este că pasul său va duce la diminuarea șanselor electorale, în primul rând, ale lui Victor Bodiu, pentru

că chișinăuienii vor avea de ales între doi candidaţi care provin de la aceeași formaţiune politică, PLDM, dar și ale actualului primar Dorin Chirtoacă, care reprezintă PL și care va deveni ţinta predilectă a lui Godea, după cum s-a văzut și în conferinţa de presă de marţi. Respectiv, participarea lui Godea în lupta pentru fotoliul de primar al capitalei îl avantajează doar pe Igor Dodon, candidatul PCRM. Discursul anticomunist al lui Godea nu-l prea afectează pe Dodon, pentru că vine dintr-o tabără adversă, pentru Dodon ar fi mai rău dacă Godea s-ar apuca să-l laude. Așa că declaraţiile lui privind „pericolul comunist”, dimpotrivă, vor consolida electoratul comunist în jurul candidatului PCRM.

Se întâmplă la fel și în cazul ultimului divorț politic răsunător de pe scena politică moldovenească. A plecat Tănase din PLDM și dintr-un ministru al Justiției ”corupt și incompetent” și al doilea om dintr-un partid ”banditesc” s-a transformat în ditamai ”victima dictatorului Filat”. Că în PLDM situația e putredă rău și că putrezește pe zi ce trece și mai mult, e evident și nu am motive să neg. Tănase nu e singurul care a părăsit PLDM-ul. Din acest partid au plecat zeci, poate chiar sute de oameni, care se înrolaseră în rândurile ”verzilor” pentru măreața idee de ”a scăpa Moldova de comunism, de a o aduce pe un făgaș al normalității și de a porni pe ireversibila cale de integrare europeană”. Doar că acești oameni nu sunt la fel de cunoscuți precum Tănase și nici nu au încercat să facă din plecarea lor mare show mediatic.

După plecarea lui Tănase am preferat să nu comentez prea mult situația dată, deși toată lumea își exprima părerea și nu știa cum să-i plângă de milă ”bravului ministru al Justiției, învins de diabolicul sistem din care face parte”. N-am făcut-o pentru că, în viziunea mea, Tănase e plecat din PLDM încă din august-septembrie 2010, atunci când îi fusese inoculată ideea că ar putea deveni Președinte PLDM, cu ajutorul condiționat al lui Plahotniuc. Până la urmă, fiecare cu aspirațiile sale, iar Tănase dacă a dorit să devină Președinte trebuia lăsat

să-și încerce norocul și nu amânat congresul din toamna lui 2010, tocmai din teama lui Filat de a nu pierde din mâini frâiele partidului.

Nu mă prea deranjează acest lucru, poate doar din cauza faptului că Filat a demonstrat că nu există nici un dram de democrație în partidul pe care-l conduce.

Doar că acest lucru mi-e cunoscut de mult mai multă vreme.

Mă deranjează însă cu totul altceva, și anume victimizarea excesivă a lui Tănase și dedicarea odelor înălțătoare din partea diferitor formatori de opinie. Nu înțeleg de ce acești dedicatori de ode nu se întreabă de ce Tănase a așteptat tocmai luna aprilie 2011 pentru a părăsi partidul. Cei ce invocă motive de genul că, vezi Doamne, Tănase a plecat pentru nici la 2 ani de la evenimentele din 7 aprilie nu s-a aflat adevărul ar trebui să concureze cu comuniștii ce promiteau în 2001 cârnaț de 2 lei băbuțelor nostalgice.

Tănase știe foarte bine ce s-a întâmplat în aprilie 2009 și este unul dintre puținii oameni din PLDM care cunosc cum a stat situația. Iar acest lucru îl va folosi peste câtva timp.

Cu nici 2 săptămâni înainte de a anunța decizia că părăsește politica, l-am întrebat pe Tănase, în direct la Jurnaltv, dacă PLDM ține cont de faptul că el e omul ce are cele mai mari șanse în lupta pentru Primăria capitalei. Atunci, Tănase, cunoscând deja faptul că Bodiu va fi candidatul PLDM, mi-a răspuns că el are încă foarte mult de făcut la Ministerul Justiției și că nici nu-i trece prin cap să părăsească funcția pe care o

ocupă. Nici în acest caz, dedicatorii de ode nu se întreabă cum s-a putut petrece o asemenea schimbare, într-o perioadă atât de scurtă, în mintea lui Tănase. E, schimbarea s-a petrecut pentru că Tănase oricum nu mai avea o viață prea lungă în PLDM și nici măcar în Guvern.

Mai apoi, după plecarea definitivă din partid, Tănase și-a continuat reprezentația în același stil. A vorbit de saci de bani, de funcții administrative în stat care se vând și se cumpără și că integrarea europeană e un vis frumos, dar irealizabil. În toată această perioadă, aceiași dedicatori de ode se întrec care mai de care să-i dea dreptate lui Tănase junior și să-l justifice pe acesta. Din păcate, puțini sunt cei ce se întreabă câți saci de bani a adus el la partid și câți saci a luat pentru funcțiile de notari sau avocați care se comercializau cu succes pe la Ministerul Justiției. Saci de bani s-au dat și pentru a închide ochii la miniapartamentele de lux care sunt astăzi în unele dintre penitenciarele din Moldova, dar și pentru a-l menține în fruntea penitenciarelor pe omul pus

Și tu, Brutus?

„AIE a îmbătrânit şi s-a încurcat în rele” Nu pot să nu-i dau dreptate lui Godea atunci când afirmă că „AIE a îmbătrânit și s-a încurcat în rele”, dar, totodată, nu cred că Mihai Godea este sincer și face respectivele declaraţii și gesturi politice dezinteresat, fără gând ascuns. Am toate temerile să bănuiesc că lui Godea i s-a trezit sentimentul dreptăţii și mila pentru poporul Republicii Moldova, ale căror drepturi sunt călcate în picioare de către o guvernare oligarhică și despotică, pornind de la niște interese și calcule personale.

De ce spun asta? Deja unii politicieni și observatori ai fenomenului politic au menţionat modul nefiresc în care s-a prezentat Godea făcând această declaraţie, dar și în timpul emisiunilor televizate la care a participat.

Godea decretează sentinţe şi emite adevăruri în ultimă instanţă Este de observat cu atenţie nu ce spune Godea, ci cum spune el.

Cei care l-au privit la televizor, care i-au urmărit limbajul corpului, gesturile, tonalitatea vocii, expresia feţii, au putut constata că individul este ameţit de propria importanţă.

Stop-cadrul feţei lui exprima aroganţă, trufie, obsesia propriei excepţionalităţi. Mihai Godea nu vorbea în faţa camerelor de luat vederi, nu comunica cu jurnaliștii, el poza în faţa lor, el declama teatral. Mihai Godea nu vorbește, așa cum vorbește un om normal, firesc, el perorează, decretează sentinţe, emite adevăruri în ultimă instanţă. Mândrie deșartă și falsă seriozitate, iată ce este Godea, un ghem gras de orgolii și ambiţii mai mare decât însuși fostul său șef de partid Filat.

Godea minte ca şi Filat Și, mai ales, Mihai Godea minte, ceea ce, din nefericire, este o normă pentru toţi liderii alianţei de guvernământ. El zice că se lansează într-o acţiune pe cont propriu. Dar asta presupune ca în 2 zile să adune 10 mii de semnături pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent în cursa pentru fotoliul de primar al capitalei. Dar cum e posibil să faci lucrul

Tănase jr., „învins” de sistemul pe care tot el l-a construit Am mai zis-o și cu alte prilejuri, o spun și acum: moldovenii sunt oameni ai extremelor. E de ajuns să facă cineva un lucru mai ieșit din comun că moldovenii se și dau de pământ de impresionați ce sunt. Și chiar dacă acel om era blamat și atacat nu până demult, vine fapta ”magică” și moldovenii noștri îs dați gata și schimbă blestemele pe ode înălțătoare.

Nu cerceta aceste legi, căci ești nebun să le-nţelegi!

acolo încă de Voronin. Și, până la urmă, dacă vorbești de corupție și-o faci pe justițiarul, dă, dom’le, măcar un nume ceva!

Culmea nesimțirii din gura lui Tănase am auzit-o când a declarat că el în viața lui n-ar candida împotriva lui Chirtoacă. Asta după ce, cu doar câteva luni în urmă, Tănase dădea de pământ cu Chirtoacă de fiecare dată când avea ocazia și deplângea ”situația deplorabilă în care s-a pomenit Chișinăul după mulți ani de administrație incompetentă”.

Pe atunci, ministrul Justiției spera că va fi el candidatul PLDM, și nu Bodiu.

Am scris cu ceva vreme în urmă ca odată cu plecarea lui Tănase începe și decăderea PLDM-ului, implicit a lui Filat. Și nu am făcut-o pentru că din PLDM ar fi plecat un om de valoare, ci pentru că Tănase era un tip care cântărea greu în garnitura de bază a PLDM-ului. Și din punctul de vedere al imaginii de care se bucura, și ca modalități de operare și tranzacționare, Tănase era o piesă grea pentru partidul lui Filat, iar plecarea sa cântărește cu siguranță greu. Mai ales că Tănase nu a mers la Curtea Constituțională pentru foarte multă vreme, ci, mai degrabă, pentru o revenire spectaculoasă în politică. Revenire prin care va încerca să-i aplice lovitura de grație lui Filat. Iar asta se va întâmpla mult mai curând decât și-o închipuie mulți.

Până atunci însă veți vedea tot felul de declarații pompoase a lui Tănase, prin care va încerca în continuare să se victimizeze și să blameze sistemul pe care tocmai el l-a construit, alături de fostul său bun prieten Vlad Filat.

Alexandru COZER Sursa: alexcozer.com

acesta fără bani, fără echipă. Deci, există cineva care stă în spatele lui.

Deci, oferta pe care a primit-o de la adversarii lui Filat ca să-l trădeze pe acesta este mult mai generoasă decât ceea ce îi oferea Filat.

Filat arată cu degetul la Plahotniuc Este evident că Mihai Godea nu va câștiga postul de primar general al municipiului Chișinău, dar este foarte probabil că, după alegerile locale, după cum a spus-o chiar el, va constitui o nouă formaţiune politică. Dar, în definitiv, asta o vor decide finanţatorii lui, pe care, deocamdată, nu-i cunoaștem. Filat a declarat că în spatele lui Godea s-ar afla prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, care este considerat finanţatorul Partidului Democrat.

Filat spune că AIE se desface după alegerile locale Solicitat de jurnaliști, liderul PLDM, Vladimir Filat, a declarat că plecarea lui Godea din partidul său nu este întâmplătoare. „Eu nu cred în lucruri întâmplătoare. Momentul în care s-a luat această decizie e foarte important. Alegerile locale sunt foarte importante. După aceasta va fi instituită puterea locală. Mă rog, timpul urmează să le așeze pe toate în albia normalităţii. Retorica afirmaţiilor domnului Godea sau, mai bine spus, acest text citit - este lecturat cu regularitate de persoanele care pleacă mai

devreme sau mai târziu. Există și alţi cetăţeni care au făcut la fel. Consideraţi întâmplător oare acest scenariu, care presupune atac direct la persoana liderului PLDM? Cui îi este favorabil acest război și presiune mediatică formată? Dacă vom merge mai departe, vom vedea și cine sunt beneficiarii”, a declarat Filat, după care nu a ezitat să spună că acesta este chiar oligarhul Vladimir Plahotniuc. „Mihai Godea s-a întâlnit cu Vladimir Plahotniuc nu doar la Viena. Păpușarul care stă în spatele mai multor lucruri grave care se întâmplă va fi scos la lumină.

Dacă fac acest lucru până la 5 iunie, opinia publică va fi distorsionată. Acum trebuie să ne concentrăm pe campania electorală pentru locale”, a declarat Filat.

Deci, Vladimir Filat consideră că cel care orchestrează smulgerea din partid a fruntașilor PLDM este Vladimir Plahotniuc. Și mai mult, el promite să-l demaște pe Plahotniuc după alegeri, să scoată la lumină „mai multe lucruri grave” de-ale „păpușarului”. Nu face lucrul acesta acum pentru că asta ar putea însemna desfacerea AIE. Respectiv, după 5 iunie, AIE se poate desface și se va desface.

Dar până la 5 iunie mai este timp. Până atunci s-ar putea ca și alţi fruntași ai PLDM, cu ajutorul „păpușarului” sau fără acest ajutor, să plece din partidul lui Filat. Spre exemplu, Mihai Godea a lăsat să se înţeleagă că următorul care va pleca din partid este ministrul de Externe, prim-vicepreședintele PLDM, Iurie Leancă. Unii spun că și vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici, vrea să abando-

neze PLDM și să-l părăsească pe Filat. Timpul va arăta dacă e așa sau nu.

În concluzie În concluzie putem să spunem următoarele. Atunci când a constituit PLDM, Filat s-a gândit la interesele lui personale și a conceput acest partid ca pe un instrument de a-și spori capitalurile și puterea, ceea ce s-a și întâmplat. Principiile și valorile trâmbiţate de acesta au avut doar scopul de a prosti electoratul. Cei care au mers alături de Filat știau foarte bine care sunt intenţiile lui, dar l-au urmat având speranţa sau chiar promisiunea că și ei vor trage foloase. Dar, pe parcurs, Filat s-a dovedit a fi mai hapsân, mai lacom decât au putut presupune cei de-alde Godea.

Văzând că toate beneficiile îi revin doar lui Filat, aceștia au ieșit din PLDM pentru a apuca o bucată mai grasă în altă parte. Godea a plecat de la Filat nu pentru că nu merg reformele, nu pentru că poporul o duce prost, cum pretinde el în mod făţarnic, ci pentru că lui nu-i merg treburile așa cum ar vrea el. Tot așa a gândit și Filat atunci când l-a luat pe Godea la PLDM. I-a purtat cinstea la început, cât partidul și-a luat avânt, după care l-a dat într-o parte. Greșeala lui Filat a fost doar că nu s-a gândit că și alţii pot fi la fel de lacomi și orgolioși ca și el și că poate ajunge în situaţia ca toţi cei mai importanţi din partid să-l părăsească. În rest, Filat și Godea sunt la fel, ca și toţi ceilalţi care au plecat sau au mai rămas la PLDM, doar interesele au devenit diferite.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Enervant de adevărat

Trăim vremuri grele. Poate mult mai grele decât își repetă mulţi dintre noi de ani și ani de zile. În afară de faptul că ne izbește criza economică, mult mai gravă este criza morală în care ne zbatem, mai ales că între cele două există fără doar și poate o legătură de cauzalitate.

Cred că marea majoritate dintre noi trăim între speranţă și minciună. Speranţa că fiecare zi de mâine poate să aducă mai mult bine și minciuna în care ne scaldă clasa politică, zi de zi.

Tot mai mulţi oameni părăsesc Moldova, cu privirile încrâncenate. Tot mai mulţi dintre cei energici sunt plecaţi deja în străinătate. Unii dintre cei rămași au semnat pactul cu diavolul politic. S-au vândut și nu mai au nimic de spus!

Ceilalţi, fără puterea… puterii, sunt glaciali din “raţiuni de doctrină”. Își mai permit să facă jocul “mimozei mofturoase”, în vreme ce ţara se scufundă!

Un politician echilibrat spunea că ţara nu este condusă, este stăpânită! În faţa stăpânului mai sunt pitici de caracter, care se supun, care au uitat de demnitate, de bărbăţia personalităţii autentice. Ei așteaptă doar pe la uși, pe la ziduri, prin coridoarele întunecate ale unei lumi morbide.

Ţara, săraca, așteaptă și ea.

Problema este că Ea chiar are nevoie de oameni cu caracter.

Suntem abia la început de campanie electorală, iar marile bătălii care urmează se anunţă cu replici tăioase. Regret, cu dezgust, carenţele strategice ale pseudoliderilor politici din Republica Moldova care și-au pregătit câte un succesor pentru bătălia electorală.

Sondaje, candidaţi, lupte interne. Se ascut săbiile în lupta pentru alegerile locale!

Moldova pare a fi tărâmul nesfârșitelor campanii electorale. Alegem, alegem și ce culegem? Indivizi avizi de putere și bogăţie.

Cine mai are încredere în vorbele lor? Întrebându-mă în dulșili grai moldoviniesc care este soluţia, mă gândesc că politicienii moldoveni ar trebui să tacă.

Să tacă. Atât. Și să facă. Dacă au ce. Dacă îi duce capul. Dacă nu, să plece. Și să aibă curajul să recunoască – nu pot. Nu știu. N-am auzit politicieni care să recunoască – nu pot, nu știu.

Nimeni n-a spus, după ce a plecat din fotoliul puterii, lăsând în urma sa dezastru, că n-a putut, că n-a știut. Toţi sunt specializaţi în același mod, la aceeași “școală” a minciunii. A vorbelor fără fond.

Toţi caută explicaţii. Sau mută discuţia în altă parte, când dau de întrebări incomode pentru ei. Cam asta știu să facă politicienii moldoveni.

La conducerea Republicii Moldova trebuie să fie oameni. Nu politicieni care fac “jocul mimozei mofturoase”, nu cei care ne flutură diplome goale de conţinut. Adevăraţii profesioniști nu vorbesc despre școlile pe care le-au făcut. Adevăraţii profesioniști fac ceva concret. Fac. Și tac.

Tamara CHIRILĂ. Sursa: allmoldova.md

4

6 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Important

Publika TV, scoasă la vânzare

ARCADIE BARBĂROŞIE:

Pleacă membri PLDM educaţi pe principii democratice

Noul patron Realitatea TV vrea să scape de afacerile media din Chişinău Publika TV, postul deținut în Republica Moldova de Realitatea Media, urmează să fie vândut, anunţă paginademedia.ro. Elan Schwartzenberg, noul proprietar al Realitatea TV, a mandatat-o pe Ioana Vântu, fiica lui Sorin Ovidiu Vântu, să discute vânzarea postului de televiziune cu un om de afaceri moldovean, mai scrie portalul.

Experţii politici discută pe larg plecarea lui Mihai Godea din PLDM. Aceștia lansează diverse versiuni care au stat la baza acestei acţiuni.

Site-ul face trimitere la surse apropiate acționariatului Realitatea TV, care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Potrivit acelorași surse, postul de televiziune urmează să ajungă în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, actual prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, membrul Partidului Democrat.

Dumitru Ţâra, directorul Publika TV, spune că el nu a fost informat despre vânzarea postului. „Citesc pe Internet la fel ca ceilalţi.

Deocamdată, nu am fost anunţat”,

a declarat el pentru „Adevărul”. Plahotniuc nu a infirmat, dar nici nu a confirmat că ar cumpăra Publika TV. Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai bogaţi moldoveni, controlează deja posturile de televiziune PRIME, 2 PLUS și postul de radio PRIME FM. Acum trei luni, după dezvăluirile din „Adevărul”, politicianul a fost implicat într-un scandal legat de dubla identitate.

Publika TV s-a lansat oficial acum un an, la 7 aprilie 2010.

Sursa: Adevarul.ro

Jurnalistul Ernest Vardanean a fost „graţiat” de Igor Smirnov

Directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a declarat pentru Publika TV că “ultimii lideri PLDM care au plecat sunt reprezentanţi ai societăţii civile educaţi pe principii democratice”. El a mai lansat versiunea că se prea poate că Godea pretinde la funcţia de președinte al PLDM. “S-ar putea ca domnul Godea să înceapă o discuţie mai dură în interiorul PLDM-ului și crearea unei platforme care să permită un alt fel de proces decizional. Asta ar însemna, de fapt, lupta ideilor în interiorul formaţiunii și nu doar”, a spus Barbăroșie.

“Intuiam că în PLDM ceva nu este în ordine. Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anilor în partidele politice, vedem că se repetă și în PLDM. Am în vedere lipsa unei democraţii în interiorul partidului. Vom mai avea surprize. Probabil o să fie și de la alte partide politice”, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni și analistul politic Valentin Dolganiuc.

Printre alte versiuni a celor întâmplate este și plecarea din cauza presupusei alianţe între PLDM și PCRM, în baza căreia Victor Bodiu se va retrage în favoarea candidatului Igor Dodon, dar și cea că plecarea lui Mihai Godea este o acţiune gândită de Vlad Filat și că, în scurt timp, acesta se va întoarce înapoi în formaţiunea de unde a plecat.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Liderul autoproclamatei republici nistrene, Igor Smirnov, a semnat joi, 5 mai 2011, un ordin prin care l-a graţiat pe Ernest Vardanean.

Astfel, jurnalistul moldovean, arestat în luna aprilie a anului trecut, urmează să fie eliberat din închisoare, anunţă Agenția de Presă Olvia Press din regiunea transnistreană.

La 11 mai 2010, jurnalistul a recunoscut, prin intermediul postului TV public transnistrean, că a făcut spionaj în favoarea Chișinăului. Autorităţile de la Chișinău, dar și rudele lui Vardanean consideră că acesta a fost presat pentru a recunoaște ceea ce nu a făcut. Mai multe organizaţii nonguvernamentale, naţionale și internaţionale au pledat pentru eliberarea jurnalistului, invocând încălcarea drepturilor fundamentale ale acestuia.

Ulterior, Ernest Vardanean a adresat o scrisoare lui Smirnov,

Banca centrală din regiunea transnistreană a anunţat că datoria pentru gazele naturale importate din Federaţia Rusă a crescut anul trecut cu peste jumătate de miliard de dolari.

Ernest Vardanean în care își recunoaște vina și cere grațiere. El relatează că a fost impus de către Serviciul de Informație și Securitate moldovenesc să colaboreze și că își dorește o șansă pentru a reveni la viața normală.

UNIMEDIA precizează că la 16 decembrie 2010, Ernest Vardanean a fost găsit vinovat de autoritățile transnistrene pentru înaltă trădare de stat și condamnat la 15 ani de privațiune de libertate, fără confiscarea averii și cu ispășirea pedepsei în închisoare cu regim sever.

Ilie Cazac

SĂNĂTATE

Datoria transnistreană către Gazprom, “în creştere”

Jurnalistul a fost arestat de autoritățile transnistrene la 7 aprilie 2010.

Premierul Vlad Filat declară că această noutate este o decizie așteptată, care reprezintă rezultatul implicării actorilor naţionali și internaţionali. „Important este că jurnalistul Vardanean a fost eliberat. Urmează acum să depunem eforturi și pentru eliberarea lui Ilie Cazac”, se mai precizează în declarația de presă.

Datoria regiunii Transnistria pentru gazele naturale importate din Federaţia Rusă a crescut în 2010 cu peste jumătate de miliard de dolari, potrivit datelor băncii transnistrene. În momentul de faţă, regiunea, cu o populaţie de 700 de mii de locuitori, datorează Gazprom-ului este 2,5 miliarde de dolari. Regiunea separatistă practic nu plătește consumul de gaze livrate de Rusia, în pofida faptului că populaţia și agenţii economici își achită facturile.

Banii colectaţi ajung în conturile filialei de la Tiraspol a Gazprom-bank, conduse de unul dintre fiii liderului separatist Igor Smirnov. Banii sunt folosiţi pentru acoperirea deficitului bugetar al regiunii, care ajunge la 70 de procente. În plus, în regiunea transnistreană, preţul de livrare a gazelor pentru consumatori este cu mult sub cel de achiziţie. Preţul de livrare din Rusia este de 290 de dolari pentru o mie de metri cubi, în timp de agenţii economici achită 105 dolari, iar populaţia 50 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze.

Autorităţile de la Chișinău au anunţat că vor insista asupra separării datoriei regiunii transnistrene la gaze de cea a restului teritoriului Republicii Moldova, care se ridică la 350 de milioane de dolari.

După Unimedia

cu Victoria CUŞNIR

Astmul – cea mai frecventă boală cronică în rândul copiilor Cum să ne protejăm copiii de astm Ziua de 3 mai 2011 a fost decretată drept Ziua Mondială a Astmului. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Ziua Mondială a Astmului se organizează în prima marţi a lunii mai, sub egida Iniţiativei Globale în lupta cu Astmul (Global Initiative for Asthma – GINA).

Astmul este o boală cronică caracterizată prin atacuri recurente de dispnee și wheezing, care variază în intensitate și frecvenţă de la o persoană la alta. Simptomele pot apărea de mai multe ori într-o zi sau o săptămână la persoanele afectate, iar la unii bolnavi poate să se acutizeze în timpul activităţii fizice sau noaptea.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 235 de milioane de oameni de pe glob suferă de astm.

Această maladie este doar o problemă de sănătate publică pentru toate ţările, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. Totuși, peste 80% din decesele provocate de astm se înregistrează în ţările cu venituri mici și mijlocii. Fiind o patologie insuficient diagnosticată și tratată, astmul este o povară substanţială pentru bolnavii și familiilor acestora pentru întreaga viaţă.

Denumirea de „astm” provine din limba greacă și semnifică respiraţie grea, șuierătoare, sufocare. Astmul bronșic este o inflamaţie cronică (care decurge timp îndelungat) a căilor respiratorii, condiţionată de o sensibilitate sporită a bronhiilor faţă de diferite substanţe.

Astmul este cea mai frecventa boală cronică în rândul copiilor. Părinţii acestora ar trebui să fie foarte atenţi la modul în care se comportă cu copiii cu astmă, atât în ceea ce privește tratamentul bolii, cât și suportul psihologic, având în vedere impactul pe care îl are boala asupra vieţii sociale.

Mai multe despre astmul bronșic și cum trebuie abordată această maladie ne spune Tatiana Clișcovschi, vicedirector al IMSP AMT Râșcani pentru asistenţa mamei și a copilului.

- Doamna Clișcovschi, cum se manifestă astmul bronșic, care sunt simptomele acestei boli?

- Astmul, fiind o afecţiune a căilor respiratorii, se distinge, în primul rând, printr-o respiraţie șuierătoare – sunete șuierătoare, de intensitate înaltă la expirare. Aceste sunete pot fi percepute nu numai de medic în timpul auscultaţiei, ci și la distanţă. Aceste episoade de respiraţie șuierătoare sunt însoţite de dispnee – respiraţie dificilă, îngreuiată. Acest lucru este provocat de îngustarea bronhiilor. Pe măsură ce crește bronhoconstricţia, aerul este prins în această „capcană”, devenind tot mai dificilă și inspiraţia, așa încât, dacă, iniţial, bolnavul avea senzaţia că nu poate da aerul afară din piept, ulterior apare și senzaţia că nu poate nici să-l mai tragă în piept, adică senzaţia de sufocare (asociată adesea cu impresia că va muri în curând). În același timp, se secretă în exces un mucus vâscos, care nu poate fi eliminat, și „clocotește” în interiorul bronhiei. Pentru a evacua secreţiilor bronșice din căile respiratorii apare tusea. Deoarece aceste secreţii bronșice sunt foarte lipicioase, vâscoase și nu se pot „rupe” ușor, tusea este puternică și prelungită; abia când criza ia sfârșit, secreţiile bronhice devin mai fluide, se elimină sub formă de spută („scuipat”) albicioasă, în cantităţi mici, ca niște monede. Uneori, tusea este singura manifestare a astmului bronșic. Aceste accese respiratorii sunt periodice, ele pot reveni în diferite momente. Poziţia bolnavului în timpul accesului este silită – bolnavii nu pot sta culcaţi, preferă să se așeze. La astmatici, toracele este mărit în volum „ca un butoi”, bombat. Se vizualizează „bătaia” aripilor nazale, umplerea și dilatarea vaselor gâtului. Tegumentele (pielea) sunt palide, transpirate, cu pete roșii sau erupţii, uneori cu cianoză (învineţirea) nasului, acrocianoză (învineţirea degetelor, vârfului nasului și a urechilor), schimbări ce sunt cauzate de insufici-

enţa oxigenului în sânge. Respiraţia nazală este dificilă cu sau fără eliminări apoase, prurit nazal, senzaţie de zgârietură, corp străin în gât. Bolnavii sunt neliniștiţi, agitaţi, au senzaţia de frică de moarte, instabilitate emoţională, slăbiciune generală, indispoziţie, copilul poate fi moleșit sau poate deveni agresiv. Durata crizei este, în general, de 1-2 ore, cu un maxim de intensitate de 20-30 de minute. Criza cedează spontan sau sub tratament.

Apariţia și agravarea manifestărilor clinice ale astmului la copil mai des se desfășoară noaptea.

meteo (aer rece, ceaţă), polenul, produsele alimentare (laptele de vacă, peștele, icrele, miere de albini, cacao, ciocolată, ouă, nuci etc.), medicamente și vaccinuri (antibiotice – peniciline, cefazoline, tetracicline etc.; sulfanilamide – biseptol; antiinflamatorii nesteroidiene – diclofenac, indometacin, ibuprofen, piroxicam etc., iod, comprimate în oblate colorate, siropuri de medicamente ce conţin coloranţi, aromatizanţi, vaccinurile produse pe embrion de ou – vaccin antigripal), infecţii virale, bacteriene și parazitate, stresul și efortul fizic.

- Care sunt cauzele apariţiei astmului? Este o maladie ereditară sau dobândită?

- De obicei, predispuși la această boală sunt copiii ale căror părinţi suferă de astm sau maladii alergice.

Copilul care provine dintr-o astfel de familie se naște cu predispoziţie la boli alergice. Predispoziţia familială la alergie – atopia este factorul de risc cel mai important în dezvoltarea bolilor alergice la copil. Atopia la copil poate fi presupusă în cazul când se constată boli alergice la părinţi (dacă unul dintre părinţi suferă de alergie, riscul de astm la copil este de 40-50%, care sporește până la 66% dacă ambii părinţi sunt alergici. În perioada copilăriei, băieţii sunt mai predispuși la alergie respiratorie de 2 ori mai frecvent decât fetiţele.

- Cum putem evita crizele de astm și proteja copiii de această boală?

- Reduceţi contactul copilului dvs. cu praful de casă și renunţaţi la obiectele mai puţin utile (bibelouri, tablouri, scrumiere), carpete, draperii groase, covoare, mochete care acumulează praf. Utilizaţi un covor din plastic, lavabil. Folosiţi mobilă cât mai puţină și cât mai simplă, fără tapiţerii (tapiţate eventual doar cu piele sau înlocuitori). Aplicaţi măsurile de mai sus cel puţin pentru camera în care copilul petrece cel mai mult timp. Folosiţi saltele și perne fără puf sau pene și feţe de pernă și huse pentru saltele din materiale sintetice, impermeabile. Spălaţi lenjeria de pat în apă fierbinte și uscaţi-o la soare. Evitaţi curăţenia prin scuturare, periere, măturare; folosiţi aspiratorul (ideal cel cu filtru de apă). Ventilaţi corespunzător locuinţa, în special baia și bucătăria, pentru a împiedica formarea mucegaiului. Dacă copilul prezintă crize după expunerea la polen, încercaţi pe cât posibil, ca el să stea în casă în perioadele de polenizare (mai ales în lunile mai-iunie), cu ferestrele închise, în special în zilele senine, cu vânt. Renunţaţi la animalele de casă, păsări, pești, plante de apartament. Pentru copiii cu astm bronșic abandonarea fumatului de către părinţi sporește considerabil șansele de vindecare. Dacă vă puteţi alege orașul de domiciliu preferaţi orașele cu altitudine mai ridicată sau, chiar în cadrul aceluiași oraș, cartierele situate pe platouri, unde concentraţia de poluanţi este mai mică. Concediile la munte pot fi benefice (la altitudine concentraţia de acarieni este minimă). Evitaţi deplasările la ţară cu cazări în case bătrânești sau nelocuite, care au mult mobilier vechi, covoare

- Care sunt factorii care cauzează astmul?

- Printre factorii cauzali se numără praful de casă (este o combinaţie complexă de alergeni; principalul component alergizant al prafului sunt acarienii și produsele activităţii lor). Acarienii sunt căpușe foarte mici care nu se observă cu ochiul liber.

Cea mai mare cantitate de căpușe se găsește în dormitoare în perne, saltele, plapume, lenjerie. Insectele și alergenii lor la copiii alergici pot provoca reacţii locale și sistemice grave cum sunt șocul anafilactic, edem Quinke. Alţi factori sunt alergenii fungici (mucegai), alergenii epidermali (includ particule de piele, mătreaţă și păr de animale, precum și alergenii pielii și ai părului omenesc), fumatul (tabagismul) activ și pasiv, factorii ecologici (nocivităţi habituale, casnice; nocivităţi industriale atmosferice; fum, gaze de eșapament), condiţiile

de lână, perne de puf, plăpumi neaerisite etc.

- Copilul astmatic poate să depună efort fizic sau să practice anumite tipuri de sport?

- Educaţia sportivă este foarte importantă. Copilul astmatic poate și trebuie să facă exerciţii fizice. Elaborarea și realizarea unui program individual de exerciţii fizice va influenţa benefic starea fizică și evoluţia astmului. Copilul astmatic care este corect tratat și ia medicamentele sistematic, duce o viaţă normală ca și alţi copii. Un copil astmatic, care nu se antrenează poate avea o criză de astm la un efort fizic minim. În acest caz, mulţi dintre părinţi consideră logică interzicerea oricărei activităţi fizice, iar aceasta este o atitudine greșită. Exerciţiile efectuate sistematic antrenează copilul astmatic să facă eforturi fizice fără probleme, ameliorează starea sănătăţii. Jocurile sportive cu risc redus pentru provocarea astmului, cu episoade scurte de efort fizic, sunt fotbalul (portar), volei, atletica grea, ciclismul, tenisul (în perechi), lupta, înotul, gimnastica (exerciţii la bară, inele, cal). Jocurile sportive cu risc mărit pentru provocarea astmului sunt alergările, schiatul la distanţe mari, aerobica, fotbalul în încăperi.

- Care este rolul altor patologii în evoluţia astmului?

- Infecţiile respiratorii virale și afecţiunile ORL (rinite, sinuzite) pot contribui la alterarea condiţiei bolii. Evitaţi pe cât posibil stresurile de orice fel la copil (stresurile pot agrava boala și contribui la evoluţia nefavorabilă a sindromului bronhoobstructiv. Problemele emoţionale pot scade răspunsul la tratament sau chiar pot declanșa crizele). Evitaţi alergia medicamentoasă.

NU luaţi fără prescripţia medicului nici unul din următoarele medicamente, care pot agrava astmul copilului: antibiotice (peniciline, cefalosporine), anestetice (procaină, lidocaină, xicain), antiinflamatoare (acid acetilsalicilic, diclofenac, indometacin, sulindac, ibuprofen, naproxen, piroxicam, acid mefenamic), iod (substanţe roentgencontraste, kaliu iod, soluţie lugol, tiroxină, triiodtironină), soluţii proteice (albumină, plasmă, imunoglobuline antibacteriene). Renunţaţi

la medicamentele în formă de sirop, preferaţi formele tabletate. Evitaţi medicaţia fitoterapeutică (tratamentul cu plante medicinale).

- Cum influenţează astmul viaţa socială a bolnavului?

- În primul rând, această boală influenţează orientarea profesională.

De la o vârstă fragedă este importantă dezvoltarea intereselor profesionale ale copilului. Astfel, va fi evitată starea de stres provocată de accesul de astm din timpul exercitării ulterioare a profesiei. Restricţii profesionale pentru copilul cu astm sunt în cazul profesiilor care presupun contactul cu animale, blănuri. În industria alimentară sunt nerecomandate profesiile de vânzător, bucătar. În caz de sensibilitate la praf – profesiile de istoric, bibliotecar, constructor, precum și profesiile unde sunt mirosuri puternice sau care implică eforturi fizice majore.

Nu convingeţi copilul că el nu va deveni chimist, biolog, ci încercaţi să-i direcţionaţi interesele spre niște profesii ce nu vor agrava maladia. Copiii pot frecventa școli specializate, în cazul în care se descurcă cu cerinţele propuse. Însă aveţi grijă că ei obosesc mai repede, au nevoie de mai mult timp ca să se afle în aer liber, să respecte recomandările medicale, să viziteze medicul. Copilul cu astm nu trebuie să se simtă lezat în drepturi,

interese. Părinţii nu trebuie să protejeze copilul de efort fizic, emoţii, sport, să nu permită frecventarea școlii sau a altor activităţi educaţionale. Acești copii, maturizându-se, sunt mai puţin pregătiţi pentru viaţa independentă. În cadrul învăţământului mediu și profesional sunt premise unele profesii în domenii ca mecanica, electrotehnica, industria ușoară, matematică-fizică, informatică, economie, drept administrativ, filologie, muzică, arte plastice. Iar contraindicate sunt profesiile legate de lucrul în mine, cu petrol, geologie, metalurgie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, industria alimentară, marina, aeronautica, agricultura, silvicultura, alimentaţia publică, chimie, biologie, sanitar, pedagogic, coreografie. În ceea ce privește învăţământul superior, încercaţi să orientaţi copilul spre matematică, mecanică, informatică, biologie, filologie, filozofie, automatică, electrotehnică, telecomunicaţii, arhitectură, economie, regie, conservator, arte plastice și să evitaţi domeniile fizică, chimie, geologie, geofizică, geografie, educaţie fizică, drept, industrie alimentară, metalurgie, mine, petrol, energetică, construcţii, agricultură, silvicultură, medicină veterinară, medicină umană, farmacie, marină.

- Vă mulţumim pentru interviu.

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 MAI 2011

Minuni adev=rate

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

SISIADA sau corespondenţe din Republica Minunilor (RM) Nu căutaţi RM pe hartă, nu o veţi găsi. Și totuși, RM sau Republica Minunilor există. Ea este un tărâm apropiat, dar și îndepărtat în același timp, o ţară cunoscută, dar și necunoscută, în care se întâmplă multe lucruri minunat de reale, dar și altele cu totul de neînchipuit și la fel de minunate, o ţară ai cărei locuitori se numesc, evident, minunaţi, ai cărei conducători sunt și ei la fel de minunaţi, după cum și minunăţiile lor sunt minunate. Republica Minunilor are un președinte interimar minunat după un alt președinte interimar foarte minunat și după alţi trei președinţi-minune, iar scaunul lor (minunat și moale) a fost și este în eterna și minunata cetate Minunău. Limba de stat din Republica Minunilor este, aţi ghicit, limba minunănească cu alfabet minunat, cu toate că înainte vreme, pe când RM nu-și proclamase încă independenţa, locuitorii din minunata republică foloseau un alfabet străin și neminunat adus din Ţara lui Roșu Împărat, zisă și PRusia sau Federaţia PRusă. Republica Minunilor are o minunată monedă naţională – vă-leu.

Toţi locuitorii minunaţi din Republica Minunilor poartă niște minunate nume de familie, invariabil duble, în sensul că, drept dovadă a fidelităţii lor supreme faţă de minunata lor republică, au adoptat numele minunatei lor capitale: Minunău. Bunăoară, președinţii minunaţi ai Republicii Minunilor au fost niște minunaţi și respectabili domni ca Minunău-Snegur, MinunăuLucinschi, Minunău-Voronin, iar interimarii mai dincoace au nume la fel de minunate: Minunău-Ghimpu și Minunău-Lupu.

Prim-ministru peste Republica Minunilor este astăzi un domn minunat de verde, MinunăuFilat. Republica Minunilor este astăzi condusă pe minunate căi spre un viitor minunat.

Alisa Minunescu, corespondentul nostru permanent la Minunău (pronunţat în graiul local Ninunău), ne-a transmis de la faţa locului două minunate corespondenţe despre minunăţiile din Republica Minunilor și, mai ales, despre minunatele isprăvi ale unor dregători minunaţi din minunatul Serviciu de Informaţii și Securitate (SIS) al minunatei Republici a Minunilor. Corespondenţele au un generic minunat de simplu: „Securitatea de stat a Republicii Minunilor văzută din afară și din interior”. Nu ne putem abţine să redăm mai jos aceste minunate corespondenţe de care, cu siguranţă, nimeni nu trebuie să se minuneze, de vreme ce toate sunt minunate în Republica Minunilor.

Iată prima corespondenţă „Dacă în momentul când în calitate de director al SIS-ului

de la Minunău era ex-rezidentul FeSeBe în Republica Minunilor, Valeriu Minunău-Pasat, această situaţie era aproape în întregime făţișă, atunci după demisia sa și înlocuirea cu Ion Minunău-Ursu, acest lucru a fost ușor camuflat.

Numirea lui Ion Minunău-Ursu în postul de director al SIS se explică printr-o relaţie strânsă a acestuia cu Valeriu Minunău-Pasat, care încă mai ocupa postul de ministru al Apărării în Republica Minunilor. Valeriu Minunău-Pasat l-a recomandat pe Ion Minunău-Ursu reprezentanţilor FeSeBe din PRusia ca pe o persoană de încredere. Pentru aceasta, Minunău-Pasat și Minunău-Ursu, care avea gradul de colonel SIS, s-a deplasat pe calea aerului la o reuniune secretă la Minskău, în PRusia Albă.

Despre reuniune a aflat ministrul de atunci al Securităţii Naţionale, Tudor Minunău-Botnaru. El i-a cerut colonelului Minunău-Ursu să raporteze despre acţiunile sale, dar, în loc de aceasta, Minunău-Ursu l-a contactat pe Minunău-Pasat, care l-a informat pe MinunăuLucinschi, acesta din urmă ordonându-i lui Minunău-Botnaru să treacă cu vederea acţiunile lui Minunău-Ursu. La scurt timp după aceasta, Ion MinunăuUrsu a obţinut în mod ilegal gradul de general de brigadă.

Propunerea de avansare în grad a colonelului SIS a fost făcută la rugămintea directă a fostului ministru al Apărării de atunci, Valeriu Minunău-Pasat, adresată președintelui Petru MinunăuLucinschi. În schimb, Ion Minunău-Ursu

i-a permis lui Minunău-Pasat accesul nelimitat la arhivele SISului pentru a-și publica cartea despre deportările locuitorilor din Republica Minunilor. Curator al direcţiei contraspionaj militar și, respectiv, al Ministerului Apărării era domnul MinunăuUrsu, iar vânzările de armament se făceau cu consimţământul și supravegherea Ministerului Securităţii Naţionale din Republica Minunilor. Aproape toate vânzările de armament în cantităţi destul de mari au început pe timpul lui Pavel Minunău-Creangă, iar Valeriu Minunău-Pasat doar le-a preluat.

Avansarea lui Ion MinunăuUrsu în gradul de general de brigadă s-a făcut prin eludarea regulilor și normelor în vigoare.

Ca urmare a demisiei lui Valeriu Minunău-Pasat din postul de director al SIS, în locul său, la recomandarea lui Vadim Minunău-Mishin și a lui Vladimir Minunău-Kolesnicenko, a fost numit Ion Minunău-Ursu, care a continuat politica lui MinunăuPasat privind funcţionarea SIS ca filială a FeSeBe, într-o formă mascată. De menţionat că ocupând postul de șef al Departamentului Administrativ și pe cel de șef al Departamentului Personal, Ion Minunău-Ursu a fost legat prin Vadim Minunău-Mishin și Vladimir Minunău-Kolesnicenko cu gruparea criminală „Minunău-Bulgaru” care recruta persoane implicate în activităţi criminale. Unul dintre membrii activi ai acestei grupări și un apropiat al liderului Grigore Minunău-Karamalak, pe nume Roman Minunău-Tcaci, a fost angajat în cadrul SIS din RM în calitate de ofiţer.

Prin intermediul ofiţerilor SIS al RM, grupul criminal condus de Grigorie Minunău-Karamalak a coordonat acţiunile de anihilare fizică a persoanelor incomode Astfel, pentru tentativă de omor a omului de afaceri V. Minunău-Șișkov, patru ofiţeri din cadrul SIS (doi locotenenţi și doi maiori) au fost condamnaţi, în martie 2002, la închisoare pe termen lung. Doi dintre ei s-au ocupat de investigaţii operative la SIS și puteau primi comanda numai de la superiorii lor, întrucât aceștia erau persoane sub acoperire.

Ion Minunău-Ursu nu a întreprins nimic pentru a distruge sistemul de corupţie și de prădare a bugetului SIS, creat de către Valeriu Minunău-Pasat. Mai mult decât atât, Ion MinunăuUrsu personal și-a însușit în mod fraudulos o sumă mare de bani

destinaţi pentru instituţia de învăţământ a SIS, iar banii furaţi au fost investiţi în afacerile proprii și achiziţia de imobile (producerea băuturilor alcoolice, un apartament în strada București din Minunău).

De remarcat cu titlu separat că ofiţerii SIS care sprijineau politica lui Ion Minunău-Ursu au reacţionat foarte negativ la numirea lui Artur MinunăuReșetnicov în calitatea de director SIS. De fapt, unii ofiţeri sunt încă subordonaţi lui Ion Minunău-Ursu. Printre cei care își coordonează activităţile cu Ion Minunău-Ursu, sunt ofiţeri de rang înalt ai SIS ca Valentin Minunău-Dediu, Semion Minunău-Rusu, Alexandru MinunăuPopescu. Toţi aceștia i se supun direct lui Ion Minunău-Ursu și acţionează în detrimentul intereselor naţionale de securitate ale Republicii Minunilor. În momentul de faţă, cel mai activ exponent al acestei grupări este Alexandru Minunău-Popescu, șef al Direcţiei Securitate Economică din cadrul SIS-ului din Republica Minunilor. Fiind responsabil de asigurarea securităţii de stat în economie, Minunău-Popescu a „subordonat” activitatea criminală unor întreprinderi și instituţii de stat, în scopul obţinerii unor sume fabuloase de bani, după cum urmează: Serviciul Vamal – organizarea și controlul asupra canalelor de contrabandă, în special cu ţigări și alcool; Agenţia de Stat Transport Auto (director Minunău-Calugăreanu) – crearea deficitului artificial de autorizaţii CEMT și desfacerea lor ulterioară la preţuri exagerate către agenţii economici transportatori; Minunegaz, un fel de Moldovagaz de la noi (condusă de A. Minunău-Gusev) – acoperirea activităţii infracţionale la furnizarea gazelor naturale și distribuirea lor pe teritoriul Republicii Minunilor, spălarea banilor la lucrările de reparaţii și întreţinere a gazoductelor etc.; Minunetransgaz, un fel de Moldovatransgaz de la noi, (director Minunău-Belicenco) – spălarea banilor la construcţia magistralelor pe teritoriul Republicii Minunilor.”

A doua corespondenţă primită din Republica Minunilor îl are ca protagonist pe Alexandru Minunău-Popescu, colonel SIS, născut la 2 iunie 1958 la Mândrești-Minune din minunatul raion Telenești-Minune. Să urmărim corespondenţa.

„Alexandru Minunău-Popescu este șef al Direcţiei Generale de Combatere a Corupţiei din cadrul SIS-ului Republicii Minunilor. Alexandru Minunău-Popescu obţine un „venit” financiar important în urma acţiunilor de verificare a titularilor la funcţiile publice, competenţă care revine SIS-lui prin prevederile legislaţiei în vigoare din Republica Minunilor. Mecanismul este simplu – acumularea unor date compromiţătoare despre candidaţi și vânzarea acestor informaţii către respectivele persoane, evident, contra plată, fie în vă-leul naţional, fie în alte valute.

Pe banii obţinuţi din aceste activităţi, precum și din scurgerea de informaţii, Alexandru Minunău-Popescu își construiește o casă luxoasă în strada Sarmizegetusa din sectorul Botanica-Minune al capitalei Minunău. În cadrul SIS-ului din Republica Minunilor colonelul Minunău-Popescu nu se bucură de stimă și autoritate în rândul subalternilor. Pe parcursul perioadei în care Minunău-Popescu a activat în cadrul Direcţiei de Combatere a acţiunilor teroriste, acest minunat colonel a intrat în cârdășie și a „protejat” activitatea criminală a unei grupări conduse de către un cetăţean turk de origine kurdă, Murat Cernit-bei, membru al unei grupări teroriste internaţionale. Anume Murat Cernit-bei, împreună cu alt cetăţean turk, Caralar-bei, a fost reţinut în anul 2008 pentru contrabandă cu substanţe narcotice, fiind capturat un lot impunător de heroină (200 de kilograme).

Un alt „apropiat” al lui Minunău-Popescu este Victor Minunău-Madan, conducătorul Marii Loji Naţionale Masonice din Republica Minunilor, a cărui fiică activează în subdiviziunea condusă de Minunău-Popescu.

Minunău-Madan are în gestiune câteva lombarduri și este preocupat de operaţiunile legate de vânzarea aurului, profit din care beneficiază nemijlocit Alexandru Minunău-Popescu.

Acum câţiva ani, fiica acestuia, Oxana Minunău-Popescu, a fost angajată la CCCEC (pe când era director Minunău-Mejinschi) drept colaborator sub acoperire al SIS-ului din Republica Minunilor.

Viorel Minunău-Bolocan (ginerele lui Alexandru Minunău-Popescu) este angajat al Serviciului Vamal. Viorel Minunău-Bolocan răspunde de orga-

nizarea trecerii ilicite, adică prin contrabandă, a ţigărilor peste hotarele Republicii Minunilor.

Anterior, în anul 2008, pe numele său a fost intentat un dosar penal de către CCCEC, însă acesta a reușit să evite răspunderea penală datorită intervenţiei lui Alexandru Minunău-Popescu.

Aurel Minunău-Bunduchi, nașul de cununie al fiicei lui Alexandru Minunău-Popescu, este director la firma „Trame Trans”Minune, firmă tutelată de către colonelul Alexandru MinunăuPopescu (SIS-ul RM) și ginerele său Viorel Minunău-Bolocan (de la vamă). Mașinile firmei cu pricina transportă, pe căi de contrabandă, ţigări „LM” spre ţara vecină dinspre asfinţit, în care se vorbește aceeași limbă minunănească scrisă cu același alfabet minunat și numită corect, după numele neamului de care ţin locuitorii celor două ţări vecine.

Problema securităţii naţionale a Republicii Minunilor este, așadar, una mult prea importantă încât societatea civilă să poată ignora pericolele evidente, venite atât din exterior, cât și din interior”, a transmis de la Minunău corespondentul nostru permanent Alisa Minunescu.

Ei, acum spuneţi și dumneavoastră, stimaţi cititori, nu-i așa că minunate lucruri se întâmplă în Republica Minunilor? Și totuși, ce minunat este că nu trăim în Republica Minunilor!

POST-SCRIPTUM Apariţia pe site-ul FLUX a corespondenţelor despre ceea ce se întâmplă în interiorul Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Minunilor a trezit adevărate furori în instituţia cu pricina. Aflăm că, la numai câteva ore distanţă, domnului colonel Alexandru Minunău-Popescu i se sugerează insistent să cheme FLUXUL în judecată. Întrucât între Republica Moldova și Republica Minunilor nu există, deocamdată, un Acord de asistenţă în materie, îi recomandăm călduros domnului Minunău-Popescu să renunţe din pornire la această năstrușnică intenţie, întrucât demersurile sale sunt de pe acum sortite eșecului. În plus, publicaţia noastră are o bogată și apreciabilă experienţă în domeniu.

Gurile rele spun că domnul colonel Alexandru MinunăuPopescu ar fi dat dispoziţii ca toate convorbirile noastre telefonice să fie interceptate, iar descifrările lor să-i fie prezentate. Zadarnică trudă! La apariţia acestui material au colaborat mai mulţi autori. Am putea spune chiar că autorul este unul colectiv. Iar sursele noastre sunt multe, diverse, profesioniste, sigure și bine acoperite.

Stimaţi colaboratori ai Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Minunilor, profitând de ocazie, vă recomandăm să vă abonaţi la FLUX, deoarece în curând publicaţia noastră va fi greu de găsit în chioșcuri, așa cum cititorii o vor căuta cu un și mai viu interes, iar cei vizaţi în materialele noastre vor încerca să cumpere toate exemplarele din reţeaua de distribuţie. Asta și pentru faptul că, la închiderea ediţiei de faţă, am primit o știre îmbucurătoare: fluxul de informaţii va curge gârlă spre noi. Cât despre tema anunţată în acest material, ea poate fi privită doar ca un preambul al unui lung și palpitant serial.

Așadar, facem apel către bravii ofiţeri ai SIS-ului din Republica Minunilor: fiţi cu ochii pe noi! Pentru că și noi suntem cu ochii pe voi!

Drept care semnez din nou, pentru deplină conformitate,

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Emil CONSTANTINIU, FLUX

ORGANUL COMPETENT sau Moldova sub imperiul Securităţii AIE – instrumentul Securităţii sau Securitatea – instrumentul AIE? Nu e pentru prima oară când tună la Chișinău pe timp senin. Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova a emis un aviz negativ în privinţa judecătorului Ion Muruianu, președinte interimar al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) și candidat la propria succesiune pentru un termen de patru ani. Astfel, alegerea președintelui CSJ a fost amânată cu 30 de zile.

Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) i-au fost necesare tocmai două luni pentru verificări, ca în final să-și motiveze avizul negativ prin condamnările Republicii Moldova la CEDO în opt cauze judecate de Muruianu.

Acesta a declarat că va contesta avizul SIS, întrucât în cazul contracandidaţilor săi, judecători în speţe în care Republica Moldova a fost, de asemenea, condamnată la CEDO, avizele au fost pozitive. Cu titlu de fapt divers vom menţiona că avizul SIS, nefăcut public, este, practic, anonim, nefiind semnat de nimeni. Doar pe o scrisoare însoţitoare stă semnătura generalului KGB în rezervă Gheorghe Mihai, instalat în funcţie la propunerea ex-interimarului Mihai Ghimpu.

Potrivit surselor noastre, Nota informativă care a stat la baza scrisorii de însoţire semnate de generalul de securitate Gheorghe Mihai a fost pregătită de locotenent-colonelul Andrei Pascarenco, șef de Secţie în cadrul Direcţiei Generale SIS pentru Combaterea Crimelor Economice, împreună cu adjunctul său Vasile Comendant.

Nota informativă i-a fost prezentată spre aprobare colonelului Alexandru Popescu, șeful Direcţiei Generale SIS pentru Combaterea Crimelor Economice. La rândul său, acesta i-a prezentat Nota informativă generalului în rezervă Gheorghe Mihai, directorul Securităţii, care, așa cum s-a văzut, a turnat-o în forma unei scrisori însoţitoare la avizul negativ privind candidatura judecătorului Ion Muruianu. În cazul altor trei candidaţi Securitatea a dat

avize pozitive, după ce respectivii au fost „verificaţi” la toate ale lor.

Vom observa, de asemenea, că judecătorul Ion Muruianu consideră bună, în principiu, practica verificărilor candidaţilor de către Securitate, atâta doar că nu este de acord cu ceea ce a spus, de această dată, respectiva instituţie despre propria lui persoană.

Muruianu a vrut doar să arate că ceilalţi candidaţi nu sunt mai breji decât el: „Așa-zisele riscuri de numire pe care le-au sesizat în privinţa mea sunt exact aceleași riscuri care-i privesc pe ceilalţi contracandidaţi. Eu am sesizat un tratament discriminatoriu și lipsă de echidistanţă, nici mai mult nici mai puţin. Dar cred că prin informaţiile pe care le voi pune la dispoziţie ei își vor revedea propriile convingeri”. În acest caz particular, Muruianu are dreptate, întrucât contracandidaţii săi nu doar că au judecat cauze în care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO, dar au și făcut parte din aceleași complete de judecată cu Muruianu la examinarea respectivelor cauze.

Presa de la Chișinău a bătut multă monedă în legătură cu acest caz, împotmolindu-se în abordări partizane, pro sau contra Muruianu. Pe noi ne interesează mai puţin cazul particular al judecătorului Muruianu. Problema de fond este cu totul alta. Este vorba despre supravegherea de către Securitate a funcţionarilor publici, despre imixtiunea ei în chestiuni de natură administrativă și politică. Cazul Muruianu prezintă interes doar în măsura în care este relevant pentru gradul de democratizare autentică și de libertate al societăţii din Republica Moldova.

Nimeni însă nu a abordat cazul principial, detașat de persoana lui Ion Muruianu și nu a sesizat faptul că dreptul Securităţii de a emite avize la numirea funcţionarilor publici sau a judecătorilor reprezintă o practică abuzivă instituită de guvernarea comunistă. În momentul îmbrăcării ei în haina unei legi antidemocratice, această măsură era îndreptată, în special, împotriva persoanelor care deţin dublă cetăţenie și ar fi dorit să-și depună candidatura pentru accederea în funcţii publice,

ca și împotriva persoanelor cu dublă cetăţenie care deţineau deja funcţii publice. Am denunţat la timpul respectiv acest abuz. Puţini au fost cei care ni s-au alăturat.

Să vedem temeiul legal de care se prevalează acum Consiliul Superior al Magistraturii și Serviciul de Informaţii și Securitate în acest caz. Este vorba de Legea privind verificarea titularilor și a candidaţilor la funcţii publice nr.

271-XVI din 18 decembrie 2008, promulgată de fostul președinte Vladimir Voronin la 19 februarie 2009 și intrată în vigoare la 24 februarie 2009, după publicarea în „Monitorul Oficial”. Legea respectivă este produsul „creaţiei legislative” a Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) sub conducerea exdirectorului Artur Reșetnicov și avea menirea să execute un oarecare „punct 1.7 al Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire și combatere a corupţiei pe anii 20072009”. Înainte de a fi discutat și adoptat în Parlament, proiectul legii cu pricina nu a fost supus avizului de euroconformitate sau expertizei Consiliului Europei. În termenii acestei legi, „Sunt supuși verificării titularii și candidaţii: a) la funcţiile de demnitate publică obţinute prin numire, specificate în anexa nr. 2 la Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public; b) la funcţiile publice de conducere de nivel superior și la funcţiile

publice de conducere; c) la funcţiile ocupate de militarii prin contract sau de alte persoane cu statut special în autorităţile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special, corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere; d) la funcţiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau consulară în calitate de șef al acesteia, precum și de persoanele selectate pentru a fi delegate în misiune diplomatică sau consulară care anterior nu au deţinut funcţie publică (articolul 5. Persoanele supuse verificării)”, iar „Verificarea se efectuează de către Serviciul de Informaţii și Securitate (articolul 6. Organul de verificare)”.

La o privire succintă, legea intră în coliziune cu mai multe prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la combaterea și prevenirea corupţiei, Legii privind Codul de Conduită a funcţionarului public, Legii privind Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, dar și ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, Pactului Internaţional pentru drepturile civile și politice.

Ne-am fi așteptat că, odată venită la putere, coaliţia autointitulată „pentru integrare europeană” să abroge prevederile legale care îi permit Securităţii să „verifice” orice persoană și să emită „avize” prin care să-i poată

bloca dreptul de a candida, alături de alţii, la ocuparea unei sau altei funcţii publice. Însă nu a fost să fie. AIE 2, ca și AIE 1, după ce a criticat guvernarea comunistă, a preluat din plin și chiar cu asupra de măsură practicile ei abuzive, complăcându-se în exercitarea „dictaturii democratice”. Cu asemenea practici „democratice” interne, ne miră că Securitatea nu emite avize în cazul candidaţilor din partea Republicii Moldova la funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Vorba lui Ion Muruianu: de ce atâta discriminare? Cu titlu de glumă amară am putea să ne întrebăm retoric: unde se uită guvernarea „europeană” și de ce recurge la Securitate doar în cazul judecătorilor pentru instanţele naţionale, dar refuză să recurgă și în cazul celor pentru instanţele internaţionale?

Ne-am fi așteptat, de asemenea, ca toată floarea cea aleasă din AIE să sesizeze Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii Legii privind verificarea titularilor și a candidaţilor la funcţii publice nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008, precum ne-am fi așteptat ca guvernele Filat 1 și Filat 2, sau interimarii Mihai Ghimpu și Marian Lupu, și ei corifei ai „democraţiei, drepturilor omului și integrării europene”, să trimită Legea pentru expertiza de euroconformitate structurilor abilitate ale Consiliului Europei, potrivit

angajamentelor asumate de Republica Moldova. Degeaba ne-am așteptat, dacă nimeni nu a urnit un deget. Practicile KGB legitimate pe ultima sută de metri ai guvernării PCRM au fost asumate de AIE. Nimeni nu-și poate imagina, bunăoară, ca în capitale europene ca București, Varșovia, Tallinn, Paris, Praga, Berlin sau Londra, serviciile de securitate din respectivele state să aibă, dincolo de calităţile și criteriile profesionale prevăzute de lege, într-o societate democratică, dreptul de aviz în privinţa candidaţilor la funcţii publice. Cu atât mai mult nu se poate vorbi despre așa ceva în cazul candidaţilor pentru ocuparea de funcţii în structurile europene, unde nici mama Securităţii nu este poftită să dea cu părerea, iar dacă s-ar da nu ar fi luată în serios.

Poate că asemenea practici de sorginte totalitară mai sunt valabile pe undeva prin Bielorusia sau Turkmenistan, prin Coreea de Nord sau Cuba. Dar în Republica Moldova, sub guvernarea unei Alianţe pentru Integrare Europeană, recursul la Securitate, sprijinit pe un cadru legislativ abuziv, antidemocratic și neeuropean, ne obligă să constatăm o perfectă continuitate între practicile PCRM, AIE 1 și AIE 2.

Multă lume a spus de la bun început că noii guvernanţi de la Chișinău reprezintă, cu excepţiile de rigoare, o echipă tânără a bătrânului KGB, devenit între

timp SIS, și că, de fapt, forţând nota, numele corect al ţării ar trebui să fie, pentru a nu greși în faţa adevărului, Republica Securistă Moldova. Unii au spus-o pe șleau, poate mai puţin rafinat, dar destul de limpede și verde-n ochi, încă la 7 aprilie 2009, că o gașcă de securiști tineri a înlocuit o gașcă de securiști bătrâni și că atotputernica Securitate rămâne peste toţi și peste toate la Chișinău. Timpul va arăta cu lux de amănunte că aceste voci au avut dreptate, așa cum am susţinut de la bun început, de când Legea privind verificarea titularilor și a candidaţilor la funcţii publice, zămislită în măruntaiele SIS-ului, în propriul avantaj, fusese depusă spre adoptare în Parlament.

Așa stând lucrurile, este legitim să ne întrebăm cine pe cine reprezintă și cine pe cine completează? Alianţa pentru Integrare Europeană este instrumentul Securităţii sau Securitatea este instrumentul Alianţei pentru Integrare Europeană? Spaţiul unui articol de ziar nu ne permite să dezghiocăm aici și acum un subiect atât de cuprinzător, dar el merită toată atenţia celor preocupaţi de fenomen.

Revenind însă la cazul Muruianu, trebuie să arătăm că, respectând procedurile, Nicolae Timofti, președinte al Consiliului Suprem al Magistraturii și unul dintre cei patru candidaţi la funcţia de președinte al CSJ (alături de Raisa Botezatu, Constantin Gurschi și Ion Muruianu), a conchis: „Se ia act de declaraţia domnului Muruianu de a ataca acest aviz în organul care l-a pronunţat. Se amână ședinţa până la primirea răspunsului de la organul competent”. Asta era! Securitatea burdușită de vechile cadre KGB, condusă de un pensionar KGB și blindată cu o lege antidemocratică și neconstituţională prin care sunt reabilitate practicile KGB, nu mai este Securitate! Ea se numește, ca și pe timpul regimului Voronin, ca și pe timpul regimurilor Lucinschi și Snegur: ORGANUL COMPETENT! Halal democraţie! Halal integrare europeană!

Vlad CUBREACOV, FLUX

6

6 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI E

Electoral

FLUX

Adresa Ad Adr d esa dresa esaa in iinternet: nter ternet rnet neeett: http://flux.press.md; hhttp tttp ttp tp:/:// ://flu ////flu fluuxx.p x..p .pre r E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

RADU BUŞILĂ: CUM VOI ADMINISTRA CAPITALA Astăzi Chișinăul arată ca un oraș din lumea a treia. Capitala noastră este într-un haos administrativ total. Deciziile adoptate de Consiliul municipal nu sunt executate de Primărie, iar dispoziţiile primarului general nu sunt executate de subalterni. La vârf, primarul general, viceprimarii, pretorii și Consiliul municipal nu mai controlează domeniile pe care le administrează.

Executorii, cei peste 8 000 de angajaţi, nu fac altceva decât să menţină vechiul mecanism al „administraţiei Urechean”, unul incompetent, hiperbirocratizat și profund corupt.

Un oraș aruncat la periferia legilor, lăsat la cheremul celor care le încalcă, unde corupţia constituie o ameninţare pentru echitatea socială, pentru justiţie, pentru funcţionarea eficientă a instituţiilor municipale.

Cuvintele cele mai potrivite pentru starea de azi a Chișinăului sunt „HAOSUL” sau „HARABABURĂ”: 1. Mii și mii de gherete în care se vând, aproape în toate cazurile fără bon fiscal, de la ţigări de contrabandă, la detergenţi, pulpe de pui și o gamă vastă de produse alimentare de o calitate îndoielnică, fără vreo acoperire sanitară.

2. Tarabe și frigidere jerpelite, ca niște căpușe în tot Chișinăul și, mai ales, în centrul istoric, anul împrejur, la fiecare intrare în Parcul Catedralei sau în Grădina Publică, de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt și chiar în faţa Primăriei.

3. 44 de pieţe insalubre au împânzit orașul. Vârf la toate este Piaţa Centrală, întinsă pe 4 ha, dar cu o aglomeraţie de pieţe împrejur pe încă 10 ha, toate comercializând tot felul de mărfuri, în mare parte turcești și chinezești, de contrabandă și fără vreo evidenţă fiscală, iar ţăranii sunt constrânși să-și vândă brânza, laptele, cartofii, puieţii etc. direct de pe trotuarele străzilor cu trafic aglomerat.

Sub aspect urbanistic, Chișinăul este, mai degrabă, un monument kitsch, un dezastru urbanistic.

Oricine își permite să construiască fără nici o noimă sau normă, să demoleze, să sluţească orice clădire dorește, chiar și în centrul istoric al orașului. În timp ce orașele civilizate își păstrează și își restaurează patrimoniul imobil, administraţia Chișinăului distruge în medie câte două monumente istorice pe lună. Iar după ce cade un monument, apar în schimb vreo 10-20 de gherete. Și se mai construiesc, ca anexe la blocuri, câteva coteţe cu unul, două și chiar trei etaje suprapuse. În intravilanul orașului găsești vile montane, blocuri dărăpănate, cartiere rurale, încât nu mai înţelegi: Chișinăul este un sat care devine oraș sau un oraș care se face sat. Nu există o stradă pietonală, un loc de plimbare unde mașinile să nu aibă acces, unde să fie pavaj, cu spaţii verzi, havuzuri, bănci elegante, localuri selecte, unde să mergi cu oaspeţi de peste hotare și să te mândrești cu capitala ţării tale.

Chișinăul, așa cum arată azi, este bun de prezentat ca exemplu negativ la facultăţile de arhitectură, dar și la Academia de Poliţie ca mostră de păianjen al corupţiei, al evaziunii fiscale și al deciziilor ilegale emise de autorităţi.

PE PERIOADA MANDATULUI MEU, CHIȘINĂUL VA

REGENERA, SE VA ÎNNOI, VA CREȘTE, SE VA DEZVOLTA

Trei priorităţi iniţiale 1. Transformarea Programului electoral de acţiune urbană în PROGRAM DE GUVERNARE URBANĂ pe 4 ani – Agenda Chișinăuienilor.

Programul de dezvoltare a municipiului va conţine măsuri și proiecte din domeniile: locativ, drumuri, transport, infrastructura tehnică, spaţii publice, turism, comerţ și prestări servicii, întreprinderi mici, precum și industrie.

2. Parteneriat cu Guvernul și Academia de Știinţe pentru dezvoltarea capitalei.

3. Troleibuz – transport social, gratis; tarife micșorate la „Apă-canal” și „Termocom”.

Prima jumătate de an: 1. Reforma administraţiei (prima etapă), Program de combatere a corupţiei 2. Concurs internaţional pentru edificarea unui Nou Centru al Chișinăului în zona râului Bâc, cu reabilitarea integrată a acestei zone.

3. Perfecţionarea planului de dezvoltare urbană a Chișinăului pentru următorii 15 ani.

Primii 2 ani: 1. Asigurarea în proporţie de 100% cu reţele „Apă-canal” a tuturor zonelor orașului.

2. Proiectarea unui nou tip de transport urban (metroul urban sau tramvaiul rapid) 3. Lansarea unui vast plan de măsuri pentru asigurarea cu locuinţe în condiţii preferenţiale a tinerelor familii.

PROGRAMUL DE ACŢIUNE URBANĂ: Voi deschide locuri de muncă bine plătite în baza următoarelor măsuri: • Sprijinirea întreprinzătorilor, astfel încât să-și dezvolte afacerile mici și mijlocii; • Acordarea de facilităţi celor cu spirit de iniţiativă prin concesionarea în condiţii avantajoase a terenurilor și spaţiilor pentru birouri și activităţi comerciale în scopul dinamizării creșterii economice; • Concesionarea, prin licitaţie, a spaţiilor comerciale ale Primăriei, pentru a dinamiza comerţul, concurenţa și libera iniţiativă, iar cu banii obţinuţi voi construi locuinţe pentru tineri; • Constituirea în cadrul Primăriei a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care va avea un rol consultativ pentru promovarea unor proiecte de investiţii care să creeze locuri de muncă în spiritul parteneriatului dintre domeniul public și cel privat; • Sprijinirea investiţiilor străine prin facilităţi directe.

Până acum, o serie de investiţii au fost blocate pentru a se crea un mediu de concurenţă neloială și pentru a se favoriza

clientela administraţiei municipale corupte. Noi vom debloca aceste investiţii. În primii doi ani de mandat mă angajez să aduc investiţii de circa un miliard de euro. Prin proiectul de dezvoltare urbanistică, municipiul Chișinău va deveni o destinaţie importantă pentru capitalul european; • Lansarea unui concurs transparent pentru angajarea funcţionarilor publici, concurs la care vor participa și funcţionarii care sunt în funcţie. Administraţia Chișinăului are nevoie de o infuzie de resurse umane tinere, energice, care să posede cunoștinţe, limbile străine și calculatorul, deoarece managementul de succes depinde, la ora actuală, de viteza cu care este recepţionată și procesată informaţia în baza căreia se iau decizii corecte și eficiente; • Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri și a parcurilor inovaţionale.

Programul anual pentru deschiderea locurilor de muncă bine plătite va fi susţinut din buget cu 1 miliard de lei Tarife mai mici la energie termică, asigurarea cu apă, transport electric • Acordarea transportului electric, troleibuzului, statut de transport social gratuit pentru toate categoriile de cetăţeni; • Micșorarea tarifelor la apăcanal și energie termică, care au fost calculate greșit, costurile de ineficienţă instituţională punându-se pe seama chișinăuienilor; • Recalcularea anuală a tarifelor cu consultarea obligatorie a experţilor și a cetăţenilor; • Program municipal de micșorare a pierderilor în reţele termice și apă-canal și de eficienţă economică (sub supravegherea directă a Primarului general).

Drumuri, inclusiv în interiorul cartierelor, parcări, iluminare stradală, reţele edilitare • Voi reface infrastructura prin reabilitarea străzilor cu firme specializate, selectate transparent prin licitaţie, prin care vor fi impuse termene stricte de execuţie a lucrărilor și fixarea unei garanţii de bună execuţie de minim 5 ani; • Voi supraveghea personal termenele pentru finalizarea la timp a lucrărilor și voi sancţiona firmele care nu-și respectă obligaţiile; • Voi construi în parteneriat public-privat 52 000 de locuri de parcare noi și voi reabilita parcările existente din toate cartierele; • Voi lansa un concurs investiţional cu atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea drumurilor localităţilor care fac parte din municipiul Chișinău: Codru, Cricova, Durlești, Sângera, Vadul lui Vodă, Vatra, Băcioi, Bubuieci, Budești, Ciorescu, Coloniţa, Cruzești, Ghidighici, Grătiești, Stăuceni, Tohatin, Trușeni; • Voi construi 100 km de drumuri în oraș și voi reabilita alte 180 de drumuri municipale din fonduri bugetare și din cele obţinute de la organismele internaţionale; • Voi îmbunătăţi condiţiile

pentru transportul în comun și voi iniţia procurarea a 100 de autobuze la standarde europene; • Voi impune iluminarea a 80% din străzile Municipiului Chișinău în termen de 280 de zile de la începutul mandatului; • Voi lansa un program de dotare rapidă a comunelor din municipiu cu reţea de apă curentă, canalizare, gazificare și energie electrică; • Voi iniţia lucrările de restaurare a centrului istoric al orașului; • Voi demara campania de salubrizare a municipiului în baza tehnologiilor moderne; • Voi dezvolta programul de întreţinere și înfrumuseţare a orașului, prin amenajarea de spaţii verzi, reabilitarea parcurilor și păstrarea curăţeniei în Chișinău.

Locuinţe moderne şi accesibile • Voi iniţia construcţia a 1 000 de locuinţe sociale anual, susţinute de bugetul municipal, pentru persoanele fără posibilităţi materiale; • Voi construi un cartier care va da în exploatare anual câte 3 000 de apartamente, pe care Primăria le va vinde la preţ subvenţionat tinerilor de până la 35 de ani. Voi sprijini tinerii să-și poată cumpăra locuinţe, printr-un sistem municipal de creditare: prin acest sistem Primăria va asigura finanţarea construcţiei locuinţelor, iar tinerii le vor putea cumpăra în rate; • Voi ridica în doi ani un campus universitar, cu un număr de 5 000 de locuri de cazare, cantine, biblioteci, piscină și terenuri de sport; • Voi demara programul de reabilitare termică a blocurilor.

Corupţia în administraţia locală • Voi reorganiza activitatea Primăriei, pentru a o face mai eficientă, iar toate posturile vor fi ocupate doar prin concurs; • Voi publica periodic în mass-media și pe pagina web a Primăriei dări de seamă asupra modului în care au fost cheltuiţi banii publici, astfel încât toţi cetăţenii vor putea să cunoască exact destinaţia banilor; • Voi crea un Corp de Control în cadrul Primăriei din cetăţeni incoruptibili (Consiliul Civic pentru controlul gestionării fondurilor municipale); • Voi avea săptămânal ore de audienţă cu cetăţenii pentru a cunoaște și rezolva personal toate plângerile și problemele; • Voi înfiinţa o linie telefonică directă și o adresă de e-mail directă a Primarului general, la care cetăţenii mă vor putea sesiza despre cazurile de birocraţie, ilegalităţi și corupţie din Primărie.

Siguranţa cetăţeanului • Voi veghea la securitatea orașului, printr-o colaborare permanentă cu Poliţia: fiecare cetăţean se va simţi în siguranţă; • Voi înfiinţa o linie telefonică directă pentru reacţia rapidă a poliţiei municipale în ceea ce privește violenţa; • Voi organiza pază permanentă la grădiniţe, școli, licee, spitale;

• Voi tripla numărul de mașini de poliţie care să patruleze noaptea în tot municipiul Chișinău; • Voi înfiinţa un fond bănesc pentru recompensarea victimelor violenţei; • Voi implementa un pachet social de susţinere a poliţiștilor, în colaborare cu Sindicatul de ramură „Demnitate”, organizaţiile de profil și oameni de afaceri.

Programe de protecţie socială, sănătate şi agrement • Voi construi cel mai modern spital, la standarde europene, cu 900 de paturi; • Voi promova un proiect prin care voi reface condiţiile de studii în instituţiile de învăţământ aflate în gestiunea capitalei, voi moderniza și dota cu echipament sălile de sport din școli; • Copiii care provin din familiile cu venituri mici vor beneficia de asistenţă din partea Primăriei și vor putea urma un sistem de pregătire suplimentar, finanţat din bani publici și din proiecte comunitare; • Fiecare naștere va fi însoţită de acordarea din fondul primăriei a unei indemnizaţii de 100 de euro; • Fiecare familie tânără va primi un ajutor de 2 000 de euro, la fel ca și cuplurile care aniversează 50 de ani de căsnicie; • Voi finanţa programe sociale pentru ca pensionarii să-și poată procura la timp medicamentele și voi contribui la modernizarea spitalelor din oraș; • Firmele vor fi sprijinite, dar și obligate să cureţe și să spele zilnic, la începutul programului, trotuarul din faţa sediului; • Pentru persoanele socialmente vulnerabile voi asigura bonuri de masă în valoare de 450 000 de lei lunar pentru fiecare sector din fonduri extrabugetare, formate în urma activităţilor de parteneriat între administraţia publică și comunitatea de afaceri; • Voi implementa proiectul de management integrat al deșeurilor, prin utilizarea complexă și reciclarea deșeurilor menajere și a deșeurilor industriale, biologice și de altă provenienţă; • Voi implementa un program de dezvoltare a sportului de masă și a sportului de performanţă în municipiu.

Relaţia Primăriei cu cetăţeanul • Voi organiza consultări cu cetăţenii Chișinăului în toate problemele de interes municipal; • Voi reorganiza Departamentul de relaţii cu publicul astfel încât să fie simplificat contactul oamenilor cu Primăria; • Voi dezvolta portalul http:// www.chisinau.md astfel încât acesta să fie un instrument util de comunicare dintre oameni și Primărie; • Voi simplifica procedurile de adresare a cererilor cetăţenilor către Primărie; • Voi edita un ziar, intitulat „Monitorul Primăriei”, care va fi

distribuit gratuit tuturor cetăţenilor pentru a fi puși la curent cu activitatea Primăriei, primarului general și al Consiliului Municipal; • Voi pune în aplicare un proiect pilot de guvernare electronică.

Dezvoltarea suburbiilor • Voi orienta investiţii de peste 60 de milioane de lei pentru dezvoltarea căilor de comunicaţii (poduri, podeţe, drumuri) din localităţile aflate în componenţa municipiului Chișinău: Cricova, Vatra, Vadul lui Vodă, Bubuieci, Sângera, Bacioi, Budești, Durlești, Grătiești, Trușeni, Ciorescu, Ghidighici, Condriţa, Cruzești, Coloniţa, Tohatin, Stăuceni, Codru; • Voi reabilita reţelele electrice din localităţile Vadul lui Vodă, Bubuieci, Trușeni, Ghidighici, Condriţa; • Voi dezvolta reţelele de iluminat public în toate localităţile din componenţa municipiului Chișinău; • Pentru localităţile Vatra, Vadul lui Vodă, Durlești, Grătiești, Coloniţa, Tohatin, Stăuceni și Codru voi demara proiecte de reabilitare și dezvoltare a reţelei de canalizare, costul investiţiei fiind de 100 de milioane de lei;

• Voi investi circa 20 de milioane de lei în dezvoltarea reţelelor de gaze naturale în localităţile Băcioi, Trușeni, Condriţa, Coloniţa și Tohatin; • Voi acorda o atenţie deosebită instituţiilor medicale din localităţile Bubuieci, Grătiești, Ghidighici, Condriţa, Coloniţa, Tohatin, unde voi orienta investiţii de peste 10 milioane de lei; • În toate localităţile din componenţa municipiului Chișinău voi face investiţii de peste 35 de milioane de lei pentru renovarea și construcţia de școli și grădiniţe; • Voi susţine construcţia reţelei de centre comunitare în toate localităţile din componenţa municipiului, având biblioteci dotate cu săli de lectură cu internet rapid și gratuit, săli de sport, spaţii de agrement, cinema; • Voi valorifica proiecte de investiţii de aproape 25 de milioane de lei pentru alte obiective din localităţile periurbane, investiţii care vor fi stabilite de comun acord cu oamenii din orașele respective; • Voi rezolva problema așanumitelor întovărășiri pomicole, locuitorii acestora vor beneficia de vize de reședinţă pentru a se putea bucura de toate drepturile cetăţenești; • Voi contribui la investiţii

totale de peste 350 de milioane de lei în toate localităţile aflate în componenţa municipiului Chișinău. Înţeleg bine că pentru a fi lider trebuie să înveţi să-ţi asumi responsabilităţi și să știi a le onora în mod cinstit și hotărât. În calitatea mea de președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi și de lider al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă am primit în audienţă mii de oameni, care au venit cu plângeri privind inactivitatea sau activitatea defectuoasă a administraţiei capitalei, am mers la faţa locului când a fost vorba de construcţii neautorizate, de gunoiști sau de abuzuri din Primărie. Eu cunosc problemele Chișinăului ca cetăţean de rând, ca jurist și ca reprezentant al societăţii civile. Eu vin la Primărie fiind hotărât să dezvolt orașul. Contaţi pe mine. Și eu contez pe susţinerea dumneavoastră.

Cu respect, RADU BUŞILĂ VOTEAZĂ RADU BUŞILĂ!

VOTEAZĂ NOUA ECHIPĂ A PPCD! TINERI, COMPETENŢI, ONEŞTI ŞI HOTĂRÂŢI!

Radu Buşilă şi-a prezentat echipa şi programul de guvernare a capitalei Urmare din pag. 1 Președintele PPCD, Victor Ciobanu, și-a exprimat regretul că actualul primar general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, nu a reușit să producă schimbarea promisă în 2007 și că nu a făcut altceva decât să dezamăgească cetăţenii care i-au acordat atunci votul de încredere. „În Chișinău s-au produs mai multe evenimente regretabile de care ne pare foarte rău. Locuitorii municipiului Chișinău nu sunt satisfăcuţi, din păcate, de actuala administraţie. Și noi am sperat că schimbarea care a avut loc în municipiul Chișinău în anul 2007 va contribui și la o schimbare reală a situaţiei. Colegul meu Radu Bușilă, care este președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, iar în ultimii doi ani ocupă și funcţia de președinte al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă a primit în audienţă foarte mulţi cetăţeni care s-au plâns pe administraţia incompetentă din Primărie și pe lipsa de iniţiativă în ceea ce privește soluţionarea unor probleme grave cu care se confruntă. Anume această situaţie ne-a determinat să mergem înainte, să candidăm la funcţiile de primar general și de consilieri municipali pentru a aduce corectitudine, pentru a schimba administraţia din municipiul Chișinău, pentru a atrage investiţii. Dorim să aducem mai multă viabilitate, competenţă și corectitudine în Primăria Chișinău, astfel încât cetăţenii de rând să se poată bucura de un trai decent, de locuinţe, de susţinere socială și de

posibilitatea de a avea acces la apă, canalizare, energie, drumuri de calitate, inclusiv în suburbiile noastre”, a declarat liderul PPCD. La rândul său, Radu Bușilă a accentuat nevoia reformării din temelii a modului de administrare a municipiului, cât și necesitatea de a schimba funcţionarii corupţi și incompetenţi și înlocuirea acestora cu oameni tineri, energici și competenţi, care să fie angajaţi prin concurs în funcţie de profesionalism și nu de apartenenţă la un partid sau altul.

„Vrem să aducem în Primăria municipiului Chișinău oameni tineri, energici și competenţi, care vor schimba esenţial clasa politică atât din administraţia municipiului Chișinău, cât și cea din Parlament, Guvern și alte instituţii ale statului. Acest lucru este posibil doar cu schimbări radicale, schimbări structurale în cadrul Primăriei municipiului Chișinău, iar aceste schimbări pot fi făcute doar de oamenii tineri, energici și competenţi. Printre primele obiective pe care ne propunem să le realizăm este

reforma administraţiei publice locale, care este absolut obligatorie pentru buna funcţionare a principiului autoguvernării colectivităţilor locale. Anume descentralizarea economicăfiscală, asigurarea financiară a autorităţilor publice locale este cheia succesului acestor colectivităţi. Acest lucru poate fi făcut în cooperare cu autorităţile publice centrale, astfel încât administraţia publică locală să poată beneficia de autonomie financiară. De asemenea, vrem să scăpăm de funcţionarii corupţi care

au rămas în cadrul primăriei încă din vechea administraţie, iar mulţi dintre ei lucrează încă din perioada administraţiei sovietice și care nu și-au schimbat mentalitatea și derulează scheme frauduloase, furând banul public și nedreptăţind cetăţenii. Intenţionăm să organizăm o campanie serioasă de recrutare, pe bază de concurs, astfel încât profesioniștii să poată ocupa aceste funcţii în cadrul Primăriei municipiului Chișinău. Vom face astfel încât cei 8 000 de angajaţi ai Primăriei municipiului Chi-

șinău să fie cei mai buni specialiști și să lucreze eficient în cadrul administraţiei municipale.

De asemenea, ne propunem să abordăm la modul cel mai serios toate problemele municipiului Chișinău. Iar programul nostru, pe care îl facem public astăzi, se bazează pe problemele concrete și reale cu care se confruntă cetăţenii. Noi am vizitat oamenii la ei acasă, am fost la staţia de epurare a apei, am fost la gunoiștea din Ţânţăreni, am fost practic la toate construcţiile neautorizate. Acest program este unul real, ambiţios, care își propune să reformeze din temelii modul de administrare a municipiului, să distrugă corupţia din Primărie, să asigure servicii accesibile și de calitate cetăţenilor, banul public să fie cheltuit transparent și eficient, iar deciziile care se iau să fie consultate cu cetăţenii, societatea civilă și experţii în domeniu”, a declarat candidatul PPCD la funcţia de primar general al capitalei, Radu Bușilă.

Amintim că președintele PPCD, Victor Ciobanu, se regăsește pe locul 2 în lista consilierilor creștin-democraţi, fiind urmat de secretarul general al formaţiunii, Dinu Ţurcanu. Atât Iurie Roșca, cât și alţi fondatori ai PPCD, sunt prezenţi pe lista formaţiunii, însă pe locurile din spate, cei din faţă fiind, în cea mai mare parte, tineri din„Noua Generaţie”. Astfel, și de această dată, creștin-democraţii deţin întâietatea în ceea ce privește vârsta candidaţilor, primii 10 din cei prezenţi pe lista electorală fiind tineri cu vârsta medie de 30 de ani.

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 MAI 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Mihai Godea: Puterea corupe. Asta-i regula Unul dintre ultimii fondatori care au dat startul PLDM, Mihai Godea, a anunţat marţi, 3 mai, în cadrul emisiunii ÎN PROFUNZIME la PRO TV Chișinău că părăsește formaţiunea.

El a spus că dorește astfel să ușureze misiunea foștilor colegi de partid. „Am înţeles că pentru ședinţa de mâine (miercuri, 4 mai - n.n.) a partidului se pregătește scenariul unei execuţii civice, a fost redactat deja și textul declaraţiei care va fi citită. Nu vreau însă să îmi pun într-o situaţie neplăcută colegii, care vor trebui să ridice mâna pentru demiterea mea, împotriva voinţei lor. Le voi ușura situaţia și mă voi retrage”, a mai spus Mihai Godea.

Întrebat care a fost cauza plecării, Godea a spus că “PLDM a avut la bază niște principii foarte clare. Noi am promis să facem o altfel de politică. Să acţionăm cu mult curaj și cu obraz. Am spus că, la acel moment, clasa politică era una perimată. Dacă s-a deviat de la această axă valorică, nu este problema mea.

Singura mea problemă este că am tolerat diferite lucruri.

Nu mai pot să le tolerez”. “La noi este o tradiţie, nu cea mai bună, să nu scoatem gunoiul din casă. Când am înţeles că nu se mai poate, că nu se ajunge departe așa, am fost nevoit să iau această decizie.

Să mă distanţez și să revin la izvoare”, a mai spus Godea.

La întrebarea dacă Vlad Filat s-a schimbat, Mihai Godea

a spus că după ultimele runde de alegeri, liderul PLDM s-a schimbat „foarte mult” și “nu în partea cea mai bună”. “Puterea corupe. Asta-i regula”, a mai adăugat Godea.

Referindu-se la cursa pentru funcţia de primar general de Chișinău, Mihai Godea a spus că “nu există interes faţă de capitală, inclusiv din partea PLDM. O spun reieșind din prestaţia candidaţilor. Eu nu vreau ca reprezentantul PCRM să devină unul din favoriţii acestei curse”. Întrebat cum comentează implicarea lui Victor Bodiu în campania electorală, el a spus că “nu este cea mai fericită decizie a PLDM”. Godea a menţionat că „în partid erau multe persoane notorii care puteau fi înaintate. Decizia

a luat-o însă liderul partidului”.

Godea a mai declarat că după declaraţia de marţi a început să fie urmărit, insinuând că agenţii sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne. ”Fac un apel către domnul ministru de Interne, Alexei Roibu, să își recheme băieţii care mă urmăresc pentru că situaţia criminologică din ţară îl obligă să-i redirecţioneze în altă parte”, a spus Godea. El a mai declarat că este sigur că îi sunt interceptate convorbirile telefonice de către același minister.

Marţi, Mihai Godea a declarat că pleacă din PLDM și se implică în campania electorală locală, concurând pentru funcţia de primar general de Chișinău.

Până când ultimul om va muri În România a fost inaugurat, la Deveselu, locul de amplasare Pământul e plin de a unor elemente ale sistemului antirachetă american oase. În fiecare pumn de ţărână strâns între degete urlă un suflet ucis. Istoria, zeiţă despletită și cu ochii înfundaţi în orbite, are trupul plin de sângele a miliarde de oameni, care nu au știut să privească spre viitor decât printre trupuri măcelărite.

Osama a fost ucis. Un război s-a încheiat. Vine altul. Imaginile curg în jur. Legende și credinţe sunt pregătite cu atenţie pentru cei mulţi. Niciodată adevărate. Martiri și eroi se fabrică pentru miliardele de ochi și creiere. Niciodată reali. Scopul e mereu același. Să se ofere un argument, dar și combustibil pentru viitoarele măceluri. Omul, această creatură minunată, capabilă să creeze și să distrugă, se simte stingher în momentele de pace. Fără crimă, fără ură, intră în letargie. Nu are scop. Lucrurile nu au sens. E ca și cum ar trăi în grădina Edenului. Iar el a fost pedepsit la început. O asemenea stare nu o va mai putea atinge.

Scuturat de praful stârnit de carnagiile de la turnurile gemene, Madrid sau Londra, Occidentul se bucură de moartea unui criminal. Dănţuie pe străzi. Îmbrăcat în tricoul imprimat cu chipul stâlcit al islamistului, strigă victoria.

Dinspre lumea arabă nu răbufnește nimic. Deocamdată. Și totuși, istoria ne spune că nu s-a terminat. Că nu se termină niciodată. În urmă cu două mii de ani, undeva pe aproape de casa lui Osama, marele Alexandru rădea de pe faţa pământului unul dintre cele mai frumoase orașe ale antichităţii. O făcuse după ce a văzut în ce hal arătau sclavii greci ţinuţi în captivitate de persani. Marele macedonean, cel care reprezenta la acea vreme apogeul lumii civilizate, a ars orașul din temelii, a măcelărit femeile, copiii și bătrânii. Și nu a fost singura așezare. Totul în numele unui vis și al ideii de civilizaţie superioară. Omenirea a făcut un pas înainte.

Sau, mai degrabă, omenirea a făcut un pas spre ceea ce ea consideră înainte.

Apoi au venit romanii, bizantinii, otomanii, englezii, francezii, spaniolii, rușii, americanii. Fiecare și-a construit propriul mit, propriul vis, propria idee de viitor. Niciodată cu pace. Mereu pe sânge și carne de om. Și omenirea a făcut alţi pași.

Lumea se schimbă după Obama? Ne place să credem că da. Că dușmanii civilizaţiei Occidentale au primit o lovitură foarte grea. Pe vremuri, preoţii și magii aveau grijă să inspire și să transmită celor mulţi marile victorii. Le înfloreau, le meșteșugeau, astfel încât inimile să vibreze. Și să se arunce alte milioane de suflete în viitoarele lupte. Astăzi avem canale de știri, avem Facebook, avem iPhone-uri. Aceiași preoţi și magi manipulatori, îmbrăcaţi în robe electronice.

Războiul și crima sunt cele ce definesc trecerea noastră prin timp. Dacă suntem întrebaţi de ce o facem, găsim imediat motivele. Pentru că există mereu grija să ne fie insuflate, să ne fie vârâte în minte. Din păcate nu există posibilitatea să întrebăm măcar un singur suflet strivit. La final, un singur lucru e sigur. Și nimeni nu poate minţi în privinţa lui.

Moartea. Și atunci vine și răspunsul. Când se vor termina toate astea? Atunci când ultimul om va muri. Și nu va mai fi nimeni care să-l arunce în mare.

Ramona URSU. Sursa: Adevarul.ro

Oficiali români și americani au participat, marţi, 3 mai, la o ceremonie oficială la Deveselu, în judeţul Olt, locul unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă american. Șeful Statului Major General al Armatei României, general-maior Șefan Dănilă, a făcut, cu acest prilej, o scurtă prezentare a viitorului scut antirachetă.

El a subliniat importanţa amplasării în România a elementelor sistemului antirachetă, afirmând că aceasta va spori securitatea împotriva ameninţărilor reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune.

La ceremonia de la Deveselu au fost prezenţi secretarul de Stat în MAE, Bogdan Aurescu, și subsecretarul de Stat al SUA, Ellen Tauscher, șefii delegaţiilor României și Statelor Unite care negociază Acordul privind amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă.

Cheltuielile pentru realizarea sistemului de apărare antirachetă la Deveselu vor fi suportate de SUA și, potrivit subsecretarului de Stat Ellen Tauscher, acestea se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă câte 20 de milioane de dolari anual pentru operare. Sumele nu includ și costul rachetelor.

Sistemul antirachetă american va fi amplasat la baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt, a anunţat, marţi, președintele Traian Băsescu, după ce luni, 2 mai, a avut loc o ședinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Baza militară de la Deveselu, judeţul Olt, la graniţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională și deţi-

ne o structură militară redusă și a fost desfiinţată în anul 2002. Aeroportul militar se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare și se află într-o stare bună.

Participarea României presupune amplasarea de interceptori tereștri și a unui sistem radar destinat dirijării acestora, se arată în dosarul de presă întocmit de MAE pe tema scutului.

Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state.

Implicarea României va avea loc în etapa a II-a și presupune găzduirea de interceptori tereștri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B. Site-ul din România va deveni operaţional la orizontul anului 2015.

România nu trebuie nici să cumpere rachete interceptoare SM-3, nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locaţiei propriu-zise a acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pentru realizarea sistemului EPAA sunt suportate de către SUA. România va pune la dispoziţie locaţia pentru interceptori.

Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

Operaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură întregului teritoriu naţional, cât și indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.

Funcţionarea facilităţii de interceptori nu influenţează negativ mediul înconjurător și nici sănătatea publică. Nu sunt afectate nici activităţile, viaţa sau sănătatea oamenilor, nici animalele sau culturile agricole.

Interceptorii care vor fi instalaţi nu au încărcătură explozivă și nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice).

Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului (forţă cinetică).

Sistemul antirachetă EPAA este un sistem strict defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume. El apără împotriva oricărui atac, din partea oricui, cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune

sau, în faza finală, intercontinentale. Obiectivul principal al acestui sistem este de a consolida securitatea colectivă a NATO și a României. Desigur, o ţară care prezintă un nivel crescut de securitate are și oportunităţi sporite de dezvoltare economică. În plus, un alt beneficiu de natură economică va decurge din dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA. Sursa: AGERPRES

Guvernul Filat: Revenirea la judeţe este o aberaţie Tot curăţindu-mi poșta electronică de mesajele venite pe parcursul vacanţei de Paști, dau de un comunicat de presă de la Guvern din care constat că Executivul Filat nu are de gând să efectueze o reformă reală a administraţiei publice locale, ci doar dorește să o mimeze, așa cum procedează și în cazul Justiţiei, a Procuraturii, a Internelor. Prin acest comunicat, Guvernul ne informează că pe 28 aprilie 2011, Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Vladimir Filat, a susţinut un briefing, în cadrul căruia s-a referit la „speculaţiile care se fac vizavi de Strategia naţională de descentralizare”. Și anume, Igor Volniţchi a adus critici opoziţiei comuniste, care, la rândul ei, a criticat Strategia de descentralizare elaborată de Cabinetul de Miniștri. Iată ce a declarat Volniţchi: „Intenţionat, opinia publică a fost indusă în eroare, menţionându-se precum că Strategia ar prevedea revenirea la judeţe, lichidarea a sute de primării, lichidarea spitalelor și altor instituţii de menire socială. Aceste

afirmaţii reprezintă nimic altceva decât aberaţii, menite să creeze o stare de tensiune artificială în societate”.

Pasărea pre limba ei piere, iar Guvernul Filat pre limba lui Volniţchi se developează. Toţi sunt de acord că lichidarea

spitalelor și altor instituţii de menire socială ar constitui nu o aberaţie, ci chiar o infracţiune, o crimă împotriva poporului ţării noastre, adus de AIE la sapă de lemn.

Dar că revenirea la judeţe constituie o aberaţie, asta constituie o noutate. Pentru

prima dată Guvernul declară cu voce tare că reforma pe care preconizează să o implementeze prevede menţinerea raioanelor de tip sovietic și, în nici un caz, revenirea la judeţe, care deja și-au demonstrat viabilitatea ca structuri teritorial-administrative. Unde mai pui că „judeţ” este un termen tradiţional, corect, românesc, pentru a desemna o unitate administrativă, iar „raion” – o invenţie stalinistă, total improprie poporului nostru. Iată că Guvernul Filat se pronunţă și chiar acţionează în vederea menţinerii unei situaţii de esenţă stalinistă în divizarea teritorialadministrativă a Republicii Moldova.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului manifestă și un pic de ipocrizie atunci când susţine că nu Executivul ar fi cel care decide cum se vor numi unităţile teritorial-administrative din Republica Moldova: raioane sau judeţe. Iată ce povestește Igor Volniţchi în comunicatul de presă care relatează despre ceea ce a afirmat tot el în conferinţa de presă: „Referitor la declaraţiile opoziţiei pri-

vind o posibilă revenire la judeţe, el (adică Igor Volniţchi – n.n.) a ţinut să menţioneze că nu Guvernul stabilește prin strategii acest lucru și că organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova este prevăzută prin Legea cu aceeași denumire, decizia finală de modificare a căreia o poate lua doar Parlamentul”.

Bine, domnule Volniţchi, dar legea pe care o votează Parlamentul este elaborată de Guvern și de membrii Cabinetului de Miniștri depinde dacă acolo va fi scris judeţ sau raion. Și apoi, să nu uităm că deputaţii din majoritatea parlamentară de guvernământ fac parte din aceleași formaţiuni politice din care fac parte și membrii Guvernului. Cum vor spune Filat, Ghimpu și Lupu, așa vor vota deputaţii din AIE. Dar se pare că Filat nu are nevoie nici de judeţe, nici de o reformă autentică a administraţiei publice locale, în care divizarea teritorial-administrativă constituie un element cheie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872.

Din Suez până la Aden Călătoria aceasta pe apă din Suez până la Aden a fost monotonă și plictisitoare. Marea Roșie a fost tot timpul liniștită, încât, dacă s-ar fi stricat vremea măcar cât de puţin, tot ai fi zis că ne-am fi bucurat. Nu-mi amintesc să mai fi avut nici până atunci și nici după aceea o călătorie pe mare atât de plictisitoare. Din Suez până la Aden se socotesc a fi 1308 mile, iar noi am străbătut această distanţă timp de 6 zile. Odată cu trecerea de Babel-Manteb, societatea noastră a

putut admira ţărmurile Arabiei, care se vedeau în stânga. Vaporul nostru a acostat în portul Aden pentru mai puţin de o zi. Adenul nu prea avea faimă deosebită sub aspect comercial, căci mărfurile erau doar aduse aici din interiorul Arabiei, pe cămile și asini, dar aceste mărfuri, se pare, nu sunt transportate peste Oceanul Indian, văzându-se și din faptul că vaporul nostru și-a făcut doar o rezervă de apă și de cărbuni. Adenul nu este deloc atrăgător nici ca oraș. El le aparţine britanicilor, drept dovadă servind și drapelul englez care flutură deasupra uneia dintre înălţimile fortificate. Aici însă nu veţi vedea acea curăţenie, acele drumuri minunate pe care le puteţi vedea în alte orașe coloniale engleze din Orient. Adenul se află pe o peninsulă aridă și pietroasă din partea de răsărit a unui vulcan care acum este stins complet, iar legătura orașului de con-

tinent se face printr-un drum așternut pe șapte arcade. Aici își are un mare bazin de apă și depozitele de cărbune de mină, adus din Anglia, „Peninsular and Oriental Company”, tocmai de aceea toate vapoarele își fac aici rezervele de apă și de cărbuni pentru călătoria de mai departe în Oceanul Indian. Între altele, locuitorii Adenului sunt destul de numeroși, constituind aproape 20 de mii de arabi, la vedere foarte murdari. Pentru doritorii de a se opri la Aden există un hotel curat și confortabil, „Hotel of the Prince of Wales”, ale cărui litere de pe firmament pot fi citite, folosind binoclul, de pe puntea vaporului. Toată ziua cât am stat aici, ne-au distrat băieţandrii arabi care se bălăceau în jurul vaporului, de parcă s-ar fi născut în apă: se menţineau cu ușurinţă la suprafaţa apei câte o oră întreagă, scufundându-se după orice monedă cât de mică de argint aruncată de

pe vapor și scoţând-o de pe fundul apei cu o iuţeală de necrezut.

Mulţi dintre arabii pe care i-am văzut aici aveau părul cârlionţat și roșcat. Unii dintre călători gândeau că părul lor este roșcat de la natură, dar s-a văzut că arabii adeniţi își ung părul cu var, de la care părul lor, altminteri negru, devine roșcat.

Din Aden până în Ceylon Cât am mers de la Aden până în Ceylon m-a ţinut de vorbă unul dintre condrumeţii mei, un tânăr funcţionar spaniol. Acesta ba intra în dezbateri religioase despre virtuţile Bisericii catolice și ale celei ortodoxe, ba se lăuda că nu recunoaște infailibilitatea papală, însă ceea ce m-a uimit cel mai mult e faptul că un funcţionar al unui stat european, care bineînţeles a studiat istoria și geografia, nu făcea deosebire între ruși și turci. Avu-

sem cu el vorbă despre asta și mai înainte, dar peste vreo 5-6 zile, văzându-mă scriind, veni la mine, se uită la scris și mă întrebă dacă scriu cumva turcește de vreme ce nu vede în cele scrise de mine nici o literă latină. Este de mirare că asemenea tineri ajung să fie funcţionari în Spania. Și când stai să vezi că tocmai el se lăuda că nu există în toată Europa profesori atât de străluciţi ca în Spania! În largul Oceanului Indian am întâlnit mai multe vase și, ceea ce e de mirare, este că orice pasager se bucura de orice punct ce se zărea la geana întinsurilor mării, de parcă ne-ar fi venit în întâmpinare un oaspete îndelung așteptat.

Atunci toţi ieșeau pe punte la auzul primei vești că se zărește ceva în largul mării: fie insulă, fie corabie, fie vapor. Noaptea priveliștea mării este de o frumuseţe rară.

Ce minunat și plăcut este să stai cu ochii pe valurile în care se răs-

frânge propria-ţi lumină! În jurul vaporului, cât cuprinzi cu ochii în întunericul nopţii, saltă în unduiri valuri strălucind cu o lumină lată fosforescentă. Uitaţi-vă la urma pe care o lasă vaporul pe ape, aceasta este o dâră largă și luminoasă, al cărei capăt se pierde treptat în întunericul din spatele nostru…, iar în acest șuvoi luminos vedeţi clipocirea a mii de alte puncte strălucitoare asemenea stelelor îndepărtate. De jur-împrejur este întuneric, cerul este posomorât și doar lângă insuliţa noastră plutitoare vezi ici-colo câte un pumn de lumină care ba apare, ba dispare dintr-odată. Iar fâșia de lumină lăsată de vapor în urma sa nu va înceta să vă absoarbă privirile, dacă doriţi să o admiraţi.

(Va urma) Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din anul 1874. Traducere din rusă – Vlad CUBREACOV

8

6 MAI 2011

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

pe ignoranţi! Așa se face că oamenii aceștia „fără știinţă și fără pregătire temeinică”, vorba lui Eminescu, … mai umblă nepedepsiţi prin lume… în timp ce autorul acestor cuvinte caută o soluţie salvatoare. … Știinţa, arta nu le lăsaţi pe mâna lor!

(Cicerone Theodorescu, „De bello dacico”) … În Rep. Moldova, unde nu prea există oameni cu adevărat docţi, combaterea ignoranţei continuă să fie problema nr. 1.

O recunoaște însuși acad. Alexandru MOȘANU, conferenţiar la Universitate. Dl academician vede clar și cauza fenomenului: Școala sovietică, în general, avea misiunea de a întuneca minţile, nu de a le lumina („Revista Română”, iulie 2002). Un adevăr de-a dreptul halucinant! O altă personalitate marcantă, Eliza BOTEZATU, care și-a închinat, de asemenea, întreaga viaţă învăţământului superior, este cât se poate de concretă în această privinţă: Nu se citește și, mai ales, nu se gândește.

Absolvenţii școlilor de la ţară nu cunosc (…) 80 de procente din materia studiată în școală! (Text reprodus de Julius POPA în LA, 1 iulie 2010).

Toate acestea se referă la situaţia de azi, când limba română a ajuns din nou sub sabia necruţătoare a lui Damocle. Este judicioasă și demnă de încredere următoarea remarcă a tinerei Natalia COJOCARU, care pare să fi ieșit din aceeași pepinieră a „Clipei”: limba română a intrat cu triumf în casele noastre, dar continuă să fie pândită de după colţ, ca într-un moment nefavorabil ei să fie batjocorită („Flux”, 11 septembrie 1998).

Indiferenţa cvasitotală faţă de limba română, aflată în continuare sub presiunea sufocantă a limbii ruse, și-a spus cuvântul.

A fost dată uitării îndrumarea profesorului român Alexandru PHILIPPIDE: SĂ PĂSTREZI LIMBA ȘI S-O FEREȘTI DE STRICĂCIUNE (…) ESTE O ACŢIUNE EDUCATIVĂ DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ!

E necesar ca apa, ca aerul să revenim la sarcina trasată cu ani în urmă de filozoful român Vasile PÂRVAN (1882-1927): Noi, dascălii, avem acum ca sfântă datorie să punem toţi umăr la umăr și să dăm iureș cetăţii ignoranţei…

Olimpiada de Limbă, Comunicare şi Literatura Română – PiatraNeamţ, 28 mai – 3 iunie 2011

Ruşii, surprinşi să afle că la Chişinău se montează Dostoievski... În perioada 24 aprilie – 1 mai, la Sankt-Petersburg s-a desfășurat cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrelor din CSI și Ţările Baltice „Встречи в России”, la care a participat și Teatrul Rus de Stat „A. P. Cehov”. Scopul acestui festival este dezvoltarea și perpetuarea relaţiilor dintre oamenii de teatru din acest spaţiu, dar și stabilirea unor punţi de colaborare culturală, precum și schimbul de experienţă în domeniu.

Sankt-Petersburgul este considerat una dintre cele mai importante capitale culturale ale Europei, iar în condiţiile în care statul nu mai are posibilitatea să trimită peste hotare la studii grupe de studenţi, schimbul de experienţă care are loc în cadrul acestor festivaluri are o însemnătate deosebită în dezvoltarea artei teatrale de la noi, dar și în stabilirea unor noi repere culturale.

Teatrul „A. P. Cehov” a prezentat în cadrul festivalului spectacolul „Fraţii Karamazov” de F. Dostoievski, în regia lui Sandu Vasilache, un spectacol care nu a mai fost jucat ani de zile la SanktPetersburg și interesul pentru acest spectacol din partea publicului, dar și al criticilor de teatru a fost unul sporit.

Constantin Haret, actor și director al Teatrului „A. P. Cehov”, și Iurie Matei, artist plastic și scenograf la acest teatru, ne împărtășesc din impresiile lor despre acest festival.

„Avem spectacole care merită să fie văzute şi de alţi spectatori”

spectatori. Participarea noastră la acest festival a fost benefică nu doar ca experienţă, ci și ca impact. Am stabilit legături cu alţi directori de teatre, din alte ţări, și în curând vom onora și alte invitaţii ale teatrelor pe care le-am cunoscut în cadrul acestui festival.

Am fi dorit să organizăm un festival la Chișinău, a cărui gazdă să fie Teatrul Rus „A. P. Cehov”, dar după zvonurile care au bântuit prin ţară despre privatizarea teatrului, am fost puţin debusolaţi de toată această forfotă și cred că trupa încă își revine, dar este deja o stabilitate în teatru care ne permită să facem planuri concrete.

Acum suntem în pragul încheierii stagiunii și deja facem planuri pentru următoarea stagiune. Sandu Vasilache, care a fost regizor-șef în teatrul nostru, a fost numit director general la studioul „Moldova-Film”, dar înainte de asta el pregătea o montare în teatrul nostru. Sperăm să colaborăm și în viitor cu Sandu Vasilache și vom reveni și asupra montării de care vă vorbeam. Acum se lucrează asupra piesei „Каренины”, o adaptare după textul lui Lev Tolstoi „Anna Karenina”.

Nu cred să reușim să închidem stagiunea cu o premieră, o vom lăsa pentru toamnă, când spectatorii vor avea noi motive să ne calce pragul”.

„Important este să se creeze o imagine culturală ţării, mai ales în spaţii unde unii ne cred buni doar de tencuit şi de dat cu var casele bogătaşilor” Iurie Matei, artist plastic, scenograf: „Sankt-Petersburg este capitala culturală a Rusiei și una dintre capitalele culturale ale Europei. În perioada în Constantin Haret, directorul Teatrului Rus de Stat „A. P. Cehov”: „Teatrul „A. P. Cehov” a fost cel de-al doilea teatru care și-a prezentat spectacolul în cadrul festivalului. Fiecare reprezentaţie a fost urmată de întâlniri cu critici de teatru din Estonia, SanktPetersburg, Tallinn, Moscova.

Am participat la acest festival pentru a demonstra că noi, ca naţiune, suntem talentaţi nu doar acasă, ci și atunci când avem posibilitatea să ieșim în lume, că avem spectacole care merită să fie văzute și de alţi

care a avut loc festivalul, mergeam prin oraș și vedeam pretutindeni afișe care anunţau spectacole, concerte, festivaluri muzicale, premiere, festivaluri de teatru. Îmbucurător a fost faptul că la spectacolul nostru, sala era plină. „Fraţii Karamazov” nu s-a mai jucat de mulţi ani în Sankt-Petersburg și criticii au remarcat, în mare parte, originalitatea înscenării.

Ceea ce au mai remarcat criticii despre spectacolul teatrului nostru e că Chișinăul nu este o provincie culturală, dar are un teatru european, cu jocul actorilor foarte bun, cu o dicţie impecabilă. „Встречи в России” este un festival care se desfășoară deja al 13-lea an consecutiv. De pe 24 aprilie până pe 1 mai am avut ocazia să vedem în fiecare seară câte un spectacol bun. Dacă ar fi să ne referim la însemnătatea participării la un asemenea festival, consider că important e că astfel de evenimente îţi oferă ocazia să intri într-un circuit.

Pe lângă spectacolele care au fost prezentate în cadrul festivalului, eu am reușit să merg și la Teatrul Aleksandriiski pentru a vedea „Jivoi trup” de L. Tolstoi, în regia lui Fomin, un spectacol impresionant. Imediat am observat diferenţa despre ce înseamnă să investești într-un spectacol sau, mai bine zis, cum pot fi costumele, decorul în cazul unui proiect pentru care s-au alocat exact atâţia bani de cât e nevoie. Am discutat cu oamenii de teatru din Sankt-Petersburg și am aflat că în teatrele bune, pentru o producţie nu se investește mai puţin de 100 de mii de dolari. În aceste condiţii, evident, se simte diferenţa. Bine, în comparaţie cu alte teatre, urmărind spectacolele noastre din sală, n-ai spune că se simte sărăcia, totuși o persoană implicată în proces va observa diferenţa, care se traduce ulterior în calitate. Și dacă ar fi să mă pronunţ și asupra altor aspecte, nu pot să nu spun că la fel de important, pentru noi, dar și pentru activitatea noastră de mai departe, este faptul că actorii noștri au văzut cu ce se ocupă colegii lor din Sankt-Petersburg, Georgia, Uzbekistan, se mai stabilesc relaţii personale, relaţii dintre directorii instituţiilor, în plus, stă drapelul Republicii Moldova în faţa unuia dintre cele mai importante teatre din Sankt-Petersburg.

De asemenea, a fost important să aflăm ce cred alţii, dintr-o parte, despre spectacolul „Fraţii Karamazov”. În 2009, când a avut loc premiera, spectacolul a luat premiul pentru Cel mai bun spectacol la Gala UNITEM. Era interesant cum se vor pronunţa asupra acestui spectacol criticii de peste hotare. Discuţiile au fost obiective, pentru că la Chișinău, orice critici sau aprecieri ţin și de relaţiile personale între oameni și concluzia la care se ajunge în majoritatea cazurilor este

că: „Bravo, din sărăcia noastră uite s-a mai făcut un spectacol”. Acolo însă, altele au fost criteriile de judecare.

Nu pot spune că toţi criticii au fost elogioși la adresa acestui spectacol, dar asta nu înseamnă că regizorul va remodela spectacolul, dar e importantă viziunea lor. În general, festivalurile sunt pentru a prezenta un produs. Diferenţa dintre festivalurile organizate în statele fost sovietice și cele care au loc în ţările capitaliste, cum se spunea pe vremuri, e că dacă un spectacol ar fi fost invitat în Occident, ar fi beneficiat de un turneu de promovare. Cu timpul însă, această tehnică va fi implementată și în spaţiul acesta. În Sankt-Petersburg se desfășoară vreo trei, patru festivaluri pe an. Și se organizează pentru că publicul vine la aceste spectacole, se vând bilete la spectacole.

Este un cu totul alt management la festivalurile lor și cred că încetul cu încetul se vor așeza și la noi lucrurile.

Vorbim toţi acum de integrare europeană și de mentalităţi europene.

Noi încă nu ne putem permite să cumpărăm artă, începând de la un tablou sau de la un interpret de super clasă, care să vină la Chișinău. La fel nu pot teatrele noastre să-și permită să invite o trupă pentru un turneu de 5 sau 6 prezentări ale unui spectacol.

Sigur, Rusia, Franţa, Germania pot săși permită aceste lucruri. În interesul nostru ar fi ca statul să susţină teatrele, să acopere niște cheltuieli ca să iasă spectacole de bună calitate, pentru ca să putem vinde aceste spectacole și să recuperăm investiţiile, dar cel mai important, să se creeze o imagine culturală ţării, mai ales în niște spaţii unde unii ne cred buni doar de tencuit și de dat cu var casele bogătașilor din Rusia. Pentru că la Sankt-Petersburg, mulţi au fost foarte surprinși să afle că la Chișinău se montează Dostoievski, că actorii vorbesc atât de bine limba rusă, luaţi de seamă, unii actori din trupă sunt, de fapt, vorbitori de limbă română, dar joacă și în limba rusă, bine ar fi pentru ei să cunoască la același nivel și franceza, și engleza”.

Teatrul „A. P. Cehov” a fost invitat să participe și la următoarea ediţie a festivalului, când va prezenta spectacolul „Richard al III-lea”.

Liliana POPUŞOI, FLUX

EVENIMENTE: TEATRU, FILM, ARTĂ PLASTICĂ, MUZEE 3-6 mai: FINT – pentru întâlnire, cunoaştere, schimb de experienţă şi comunicare

cea de-a VI-a ediţie a programului european Noaptea Muzeelor. Cu acest prilej, pentru toţi cei interesaţi, vă aducem la cunoștinţă că se pregătește un amplu program cultural cu genericul „Memoria Obiectelor - Memoria Urbei”. Din program nu vor lipsi expoziţiile: obiecte cu legende, muzică mecanică și clasică, animaţie în costume de epocă, proiecţie de documentare și filme de animaţie istorice, workshop-uri de Ikebana și Origami, reconstrucţia „Chișinăul de odinioară”, cu prăvălii de meșteșugari, cu ceainărie și cofetărie, cu farmacie, cu olărie și făurărie, demonstraţii de scrimă și de luptă cu spada, spectacol de muzică și dans. În plus, fiecare al 100-lea vizitator al Muzeului va primi un cadou.

Intrarea este liberă.

17 mai: Expoziţie personală Eleonora Romanescu

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează, în perioada 28 mai – 3 iunie 2011, la Piatra-Neamţ, Olimpiada de Limbă, Comunicare și Literatura Română. La concurs vor participa elevi români din clasele a VII-a – a XII-a, care studiază în România sau în afara graniţelor ţării. De asemenea, mai pot participa și elevi de alte naţionalităţi care au în programa școlară limba română ca obiect de studiu. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va oferi participanţilor premii și volume de literatură română.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

FESTIVAL

Între ACASĂ şi ACASĂ

1996. Organizare serioasă nu poate exista cu oameni fără știinţă, fără pregătire temeinică, cu oameni (…) a căror știinţă nu ajunge nici la corectitudinea gramaticală.

Asemenea oameni pot fi și ei buni de ceva, dar nu la conducerea și organizarea unui stat.

Mihai EMINESCU Notă. Este vorba de ignoranţă, flagel combătut de Eminescu și de toţi giganţii culturii universale. L-a stigmatizat și DANTE ALIGHIERI în „Infernul”: Ignoranţa zămislește eroarea, iar eroarea zămislește răul. Dante îi „atinge” și pe ignoranţi: Nătângi sunteţi la minte Și-amar vă-neacă neștiinţa-n tină!

Un autor modern asociază ignoranţa cu alte metehne pernicioase: Ignoranţa, intriga, minciuna, lipsa de idealism sunt buruieni ce înveninează și omoară… considerând pe bună dreptate că această pacoste merge mână-n mână cu analfabetismul (George ULIERU, în vol. „Scrieri”, 1967).

Lupta cu ignoranţii (analfabeţii, semidocţii, proștii) este extrem de anevoioasă deoarece ei sunt numeroși și profund convinși că „au dreptate” în neștiinţa lor. Întreaga problemă cu lumea aceasta, - spunea filozoful francez Bertrand RUSSELL, - este că proștii și fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei… și au „în dotare” o armă redutabilă: diploma oficială de studii care le conferă aroganţă și aplomb. Impertinenţa ignoranţilor cu pretenţii de oameni culţi l-a făcut pe marele GOETHE să exclame îngrozit: Nimic nu este mai înspăimântător ca ignoranţa activă!

Cel mai mare număr de „ignoranţi cu diplomă” (numită de ei rusește – diplóm!) a plodit școala sovietică – o gigantică „fabrică de diplómuri”. S-a umplut lumea de asemenea „acte oficiale”. Unde te duci, unde te întorci, dai de neisprăviţi cu studii superioare și cunoștinţe inferioare…

De zămurlă valea urlă, da’ cărnică – mai nimică!

Ion Hadârcă, un intelectual de preţ, consideră că odioasa dictatură a proletariatului este un… produs al dictaturii inculturii (ignoranţei) – cea mai groaznică și mai devastatoare plagă pentru un popor („Arena cu iluzii”, 2000).

Nenorocirea e că nici o instanţă din lume nu-i poate sancţiona

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

În perioada 3-6 mai, la Chișinău s-a desfășurat prima ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru FINT. Prima ediţie a acestui festival a fost organizată cu genericul „Feminismul în teatru”. La FINT au participat teatre din Franţa, Moldova, Polonia și România. Echipa festivalului – Luminiţa Ţâcu, Mihai Fusu, Mariana Postică și Ghenadie Gâlcă – a prezentat festivalul și ideea lui în felul următor: „FINT înseamnă întâlnire, cunoaștere, schimb de experienţă și comunicare.

Pentru prima ediţie ne-am propus să abordăm teatrul la feminin, să descoperim creaţiile femeilor și să accentuăm implicarea lor în teatru. Așa că... FINT 2011 sau Feminismul în Teatru presupune o confruntare artistică și un dialog cultural între femeile creatoare de teatru din Republica Moldova, România, Polonia și Franţa”.

8 mai: Aviz cinefililor Festivalul Filmului de foarte scurt metraj Centrul Cultural Gaudeamus, în colaborare cu Alianţa Franceză în Republica Moldova, prezintă duminică, 8 mai, Festivalul Filmului de foarte scurt metraj - Festival Interna-

tional des Très Courts. Programul festivalului include patru selecţii de filme: Selecţia familială; Selecţia internaţională; Selecţia română; Selecţia feminină.

Inaugurarea Festivalul Filmului de foarte scurt metraj – Festival International des Très Courts – va avea loc la ora 16.00 în incinta Centrului Cultural Gaudeamus. Intrarea este liberă.

14 mai: Noaptea Europeană a Muzeelor Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei ne invită sâmbătă, 14 mai 2011, între orele 18.00 și 02.00, la

Eleonora Romanescu este născută la 26 aprilie 1926 în Leușeni, judeţul Orhei. Artist plastic de mare valoare, Eleonora Romanescu este un nume care s-a afirmat în mediul artistic basarabean, dar și peste hotare. Tablourile sale exprimă fidelitate faţă de tradiţie, valorile artei clasice, faţă de temele consacrate, dar și faţă de propriul „eu artistic”.

Pe 17 mai, la Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova va fi inaugurată expoziţia personală a acestei mari pictoriţe, care va fi deschisă publicului larg până la 5 iunie.

CALEIDOSCOP

6 mai

Evenimente

1527: Trupele conduse de Charles, duce de Burbon, au invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori 1639: A fost încheiată construcţia Bisericii „Trei Ierarhi” din Iași, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, adevărată bijuterie arhitectonică; aici se află mormintele lui Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir și Vasile Lupu 1682: Ludovic al XIV-lea al Franţei își mută întreaga curte la Versailles 1791: Prin decretul purtând această dată, Palatul Luvru din Paris a fost transformat în muzeu 1849: Trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani sunt înfrânte decisiv de către Armata revoluţionară a lui Avram Iancu 1885: A fost emis un decret regal privind aprobarea Tomos– ului, prin care Patriarhia din Constantinopol recunoștea Biserica Regatului României ca autocefală 1889: Turnul Eiffel este deschis oficial spre vizitare publicului în cadrul expoziţiei universale din Paris 1910: George al V-lea devine rege al Angliei după moartea tatălui său, Eduard al VII-lea 1940: John Steinbeck este laureatul premiului Pulitzer pentru romanul său „Fructele mâniei” 1954: Atletul britanic Roger Banister a devenit primul om din lume care a alergat o milă (1.601 metri) în mai puţin de patru minute 1984: Are loc, la Palatul Sporturilor din București, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci.

Cu prilejul retragerii sale din activitatea competiţională, gimnasta primește din partea președintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic 1990: „Podul de flori” de peste Prut - prima deschidere a frontierelor dintre România și actuala Republica Moldova 1994: Inaugurarea oficială a tunelului de sub Canalul Mânecii, considerat de experţi ca „lucrarea secolului”. Eurotunelul, cu o lungime de 50,3 km, situat la o adâncime cuprinsă între 25 și 45 de metri sub fundul mării, a costat 10 miliarde de lire sterline 2003: A fost inaugurată, la Moscova, prima staţie de metrou din lume aflată la cea mai mare adâncime. Staţia Park Pobedî (Piaţa Victoriei) este construită la 90 de metri sub pământ

Nașteri 1501: Papa Marcel al II-lea (d. 1555) 1574: Papa Inocenţiu al X-lea (d.

1655) 1758: André Masséna, general și mareșal francez (d. 1817) 1856: Sigmund Freud, psihiatru austriac (d. 1939) 1861: Rabindranath Tagore (Thakur Rabindranath), scriitor, poet indian, laureat al Premiului Nobel (d. 1941) 1868: Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei (d. 1918) 1871: Victor Grignard, chimist francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1935) 1894: Filip Lazăr, compozitor român (d. 1936) 1895: Rudolph Valentino, actor american de origine italiană (d. 1926) 1897: Karl Kurt Klein, teolog, filozof, scriitor de limbă germană din România (d. 1971) 1902: Max Ophuls (Oppenheimer), regizor german (d. 1957) 1915: Orson Welles, regizor, scenarist și actor american (d. 1985) 1947: Titus Andrei, realizator român de emisiuni de radio 1953: Tony Blair, politician britanic 1961: George Clooney, actor american

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 MAI 2011

Atitudini

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

A construi o ţară

A construi o ţară nu e o treabă ce se poate face oricând și de oricine. În momentul în care Moldova își declara independenţa, nimeni nu știa ce cale avea de urmat nou-apăruta ţară. Astăzi toată lumea înţelege – toţi factorii politici din interiorul ţării și mai toţi cei din afara ei, chiar și o importantă masă a cetăţenilor moldoveni – că Republica Moldova a apucat calea cea dreaptă atunci când și-a fixat obiectivul să se afirme ca stat, cu toate atributele și semnalmentele corespunzătoare. Și, cu toate acestea, acum, după ce Moldova a acumulat o istorie de douăzeci de ani de existenţă ca stat aparte, nu puţini sunt cei care se îndoiesc că ea poate fi considerată un stat modern în adevăratul sens al acestui cuvânt, adică unul civilizat și democratic.

Pentru că, urmând cel puţin limbajul uzual occidental, ţară adevărată este doar aceea care exclude conflictul permanent dintre stat și cetăţenii săi. La modul foarte simplu, stat modern este doar acela care asigură respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor și ale celor care trăiesc legal pe teritoriul său. Examinată cu toată exigenţa presupusă de această cerinţă elementară, Republica Moldova nu se poate considera o ţară adevărată.

Inconsistenţa ei ca stat este semnalată, în primul rând și mai cu seamă, de două mari carenţe: primitivismul regimului politic și subdezvoltarea economică; ambele afectează degradant interesele vitale ale cetăţenilor.

Fiecare din cele două mari maladii își are cauzele și resorturile ei interne, dar, în general, acestea, ca și toate celelalte manifestări similare, sunt produsul acelei viziuni care se identifică cu linia directoare a politicii de stat a Republicii Moldova. În ultimă instanţă, întrebarea-cheie care s-a pus pe tot parcursul celor două decenii de independenţă și care rămâne actuală, probabil, pentru încă multă vreme în viitor este dacă diriguitorii politici moldoveni au știut ce trebuiau să facă pentru ca Moldova să poată deveni o ţară în sensul menţionat mai sus. Scurt: au știut ei, au putut ei, au voit ei să acţioneze astfel ca să poată construi o adevărată ţară, una care să fi fost luată în serios în afară și, totodată, să fi putut fi stimată și iubită de cetăţenii ei? Asta a fost și a rămas provocarea permanentă a Republicii Moldova.

La începutul anilor 1990, actualii bogătaşi care regizează spectacolul politic abia porneau pe calea jefuirii averii publice În anii ‘90, Snegur, Lucinschi, liderii agrarieni, care ca personalităţi publice erau produsul regimului sovietic, nu au putut vedea evoluţia Moldovei în afara spaţiului controlat de Rusia, opunând, în același timp, o rezistenţă dârză oricăror tentative de apropiere prea mare de România. Reflexele de executanţi ai ordinelor venite până atunci de la Kremlin i-au împiedicat să aibă o viziune proprie, independentă și originală privind politica de stat a Republicii Moldova și, în special, modalitatea de a construi noul stat pe care îl conduceau. Snegur era, în general, bine intenţionat, dar dezorientat și de aceea mereu nehotărât, fapt ce favoriza haosul în societate și fărădelegile în economie la care se dedau tot soiul de șnapani. Falimentarea și distrugerea premeditată a Băncii de Economii, care au lipsit populaţia de acumulările bănești realizate pe parcursul a zeci de ani, privatizările tâlhărești care nu au fost altceva decât jefuirea averii naţionale de o mână de hoţi cu concursul instituţiilor statului, închiderea celor mai multe întreprinderi industriale, care a fost echivalentă cu lichidarea industriei naţionale, reforma agrară absolut iresponsabilă, care practic a distrus agricultura, toate acestea sunt câteva fenomene ce dau măsura dezastrului în care se prăbușise atunci Moldova și care – lucrul cel mai important!

– au demonstrat cu asupra de măsură cum conducerea de stat și politicienii nu știau și nu puteau promova o politică prin care să protejeze interesele ţării și ale cetăţenilor. Așa că dacă astăzi ticăloșirea clasei politice și criminalizarea activităţii politice sunt semnalate cu îngrijorare de foarte multă lume, acestea nu sunt, de fapt, un fenomen cu totul nou; el începuse să prindă rădăcini încă în prima jumătate a anilor ‘90, adică pe atunci când actualii bogătași care regizează spectacolul politic abia porneau pe calea jefuirii averii publice, iar banul tocmai se pregătea să pună stăpânire pe toate intrările în viaţa politică și în sferele decizionale ale puterii. Pe timpul președinţiei lui Lucinschi și al guvernării agrariene aceste tendinţe deveniseră și mai vizibile. La fel de dezorientat ca și Snegur, dar, spre deosebire de acesta, complet indiferent faţă de soarta ţării și viaţa populaţiei, fără să-și neglijeze însă vreodată propriile sale interese, Lucinschi a lăsat lucrurile la discreţia a tot soiul de elemente dubioase care nu așteptau să fie poftite prea mult pentru a lua în stăpânire orice le-ar fi adus foloase, fie că în joc erau activităţile economice sau manifestările politice. Agrarienii, avându-i ca

exponenţi pe legendarii Moţpan și Sangheli și dispunând de o cultură generală foarte scăzută și de un orizont politic extrem de îngust, nu au putut vedea niciodată nimic în afara intereselor lor materiale și a clanului de sorginte sovietică din care făceau parte; puterea politică nu o înţelegeau și nu o stăpâneau, de aceea nu puteau avea o viziune proprie asupra perspectivei politice a Republicii Moldova.

Era firesc, prin urmare, ca la sfârșitul guvernării lor, procesele distructive din economie și din societate să ajungă la finalul lor logic: sferele productive, mai cu seamă industria și agricultura, infrastructura, comunicaţiile etc. arătau ca după o lungă perioadă de ocupaţie inamică și de război distrugător.

Este adevărat că în toată perioada comunisto-agrariană a deceniului 10 a existat și un grup de politicieni de cu totul altă factură decât cei crescuţi în pepiniera ideologică a sovieticilor.

Este vorba, în special, de activiști ai Frontului Popular, aproape toţi reprezentanţi ai intelectualităţii. Poate cu excepţii foarte rare, aceștia nu s-au implicat în acţiuni de delapidare a avutului public, nu au uneltit împotriva intereselor de stat ale Moldovei; aflându-se în Parlament sau în structurile puterii executive, de regulă, ei nu au căutat altceva decât să se pună angajant și dezinteresat în serviciile cetăţenilor. Aceasta era o mentalitate nouă, învăţată, mai degrabă, din frumoasele cărţi despre civilizaţie și democraţie decât din realităţile vieţii; obsesia lor era să construiască un stat după mult lăudatul model democratic occidental. Pentru comuniștii și agrarienii care se familiarizaseră cu puterea reală cu mult până la 1990 și se înfruptaseră destul din beneficiile ei, aceștia se arătau ca niște fiinţe stranii care păreau să vieţuiască în niște realităţi ce nu aveau nici o legătură cu situaţia de fapt din Moldova.

Aceste două grupuri de politicieni erau complet incompatibile; era evident că, mai devreme sau mai târziu, unul din ele urma să fie eliminat din viaţa politică a ţării. Cei sacrificaţi aveau să fie politicienii-intelectuali. Înfrângerea lor fusese determinată

de două cauze. Prima avea să fie lipsa lor completă de experienţă politică și de guvernare, situaţie agravată de romantismul lor naiv, de faptul că proiectele lor politice izvorau din idealism, nu din realităţile aspre ale vieţii. Totuși, acestui defect ei i-ar fi putut supravieţui, ajungând, în cele din urmă, să-și supună fanteziile productive acestor realităţi, iar realităţile să le ridice la nivelul proiectelor lor încurajatoare, dacă nu ar fi avut de înfruntat un alt obstacol, unul imediat și foarte serios. Este vorba de faptul că împotriva democraţilor-intelectuali se ridicase toată vechea clasă politică, mai bine zis, fosta nomenclatură sovietică de partid și de stat, extrem de numeroasă și încă foarte influentă, care deţinea puterea reală în toate structurile puterii și avea toate pârghiile deciziilor de ordin economic. Semnalul ofensivei legiunilor criptosovietice împotriva democraţilor a fost dat de retragerea lui Snegur din Parlament și alegerea sa, în septembrie 1990, ca președinte al ţării. Din acest moment clasa politică s-a împărţit, în două grupuri foarte inegale ca număr și ca putere reală: pe de o parte, comuniștii și agrarienii din preajma șefului statului, iar, de altă parte, democraţii din Parlament. Astfel, Parlamentul ajunsese să simbolizeze forţele democratice, pe când Președinţia și Guvernul, care deţineau puterea reală, deveniseră bastionul rezistenţei la orice fel de schimbări structurale, de esenţă consecvent democratică. Ce-i drept, nici o forţă, nici cealaltă nu avea un adevărat proiect de reformare a statului, nici unii,

nici alţii nu-și dădeau seama ce fel de stat voiau să aibă și mai ales cum să fie acesta construit.

Pe la începutul anului 1993, forţele retrograde care dominau numeric și în Parlament, reușiseră să-i blocheze activitatea, forţându-l să se autodizolve.

Astfel s-a pus capăt scurtei activităţi politice a democraţilor romantici și odată cu asta a fost îngropată prea frumoasa intenţie de a construi un stat al poporului și pentru popor.

Imperativul evoluţiei istorice normale a Moldovei, incompatibil cu guvernarea comunistă, aşa cum era înţeleasă de Voronin Voronin, când în 2001 a preluat puterea de la predecesorul său zăpăcit și slab, se arăta că știa foarte bine ce avea de făcut: resovietizarea Moldovei. Dar după o scurtă perioadă hrănită cu această iluzie, a trebuit să constate că o atare perspectivă nu-i interesa nici chiar pe ruși.

Asta i-a făcut pe comuniștii moldoveni să renunţe la intenţia reîntoarcerii în URSS și să-și îndrepte toată energia spre acapararea și păstrarea în mâinile lor a întregii puteri de stat și spre îmbogăţire. În închipuirea lui Voronin, ţara numită Republica Moldova nu putea fi altceva decât moșia sa personală, convingere care credea el că îl îndreptăţea să-i decidă de unul singur soarta, numai el putea hotărî dacă aceasta s-ar fi putut întoarce în braţele Rusiei, s-ar fi

asociat cumva Uniunii Europene sau s-ar fi învrednicit de un alt destin. Atare ambiţie nemăsurată arăta că el părea nici să nu fi auzit de sloganul sovietic „statul întregului popor”. Un astfel de context politic excludea în principiu posibilitatea ca Moldova să aibă un proiect de ţară civilizată contemporană, una în care principiile democratice nu ar fi fost doar declarate, ci și respectate cu sfinţenie, necondiţionat. Tocmai de aceea, imperativul evoluţiei istorice normale a Moldovei era incompatibil cu guvernarea comunistă, în orice caz așa cum era ea înţeleasă de Voronin. În această optică, înlăturarea în 2009 a comuniștilor de la guvernare și înlocuirea lor cu un amalgam politic de moment, numit incidental și, într-un anume fel, pretenţios Alianţa pentru integrare europeană (AIE), s-a arătat ca un fenomen firesc. Multă lume s-a bucurat de această schimbare; se părea că, după o lungă perioadă de dominaţie a tot soiul de forţe mai mult sau mai puţin antidemocratice, de nesfârșită sfâșiere a trupului mereu nedreptăţitei Moldove de răsărit pe altarul ambiţiilor nemăsurate ale unor aventurieri politici sau doritori de îmbogăţire rapidă, se întoarse vremea când ţara era condusă de democraţi adevăraţi, de oameni care doreau din tot sufletul binele ţării și al cetăţenilor ei, de fii ai poporului care nu se avântau la putere pentru a aservi ţara propriilor interese, ci dimpotrivă, de a-și identifica destinul lor cu cel al ţării. Avea însă să se vadă și de data aceasta, ca de atâtea ori în trecut, ca în numeroase alte situaţii și ca la mulţi alţii, la fel de

9

puţin norocoși ca și noi, că e una să te declari bine intenţionat și e cu totul alta să și fii de-a adevăratelea, că nu e o problemă să te pretinzi democrat, dar că e o mare problemă să fii atunci când habitudinile tale, educaţia, statutul moral, interesele tale stau de-a curmezișul căii ce duce spre acest obiectiv.

Târguiala noilor democraţi pentru funcţii Un prim lucru care i-a nedumerit pe foarte mulţi în comportamentul noilor democraţi a fost târguiala pentru împărţirea posturilor în Parlament, în Guvern și în structurile de putere și influenţă din subordinea acestora. Era de așteptat ca, de vreme ce aceștia îi criticau pe comuniști vehement și pe bună dreptate pentru politica lor sectară de cadre, ei înșiși să procedeze invers, deschizând accesul neîngrădit la toate funcţiile în stat unui număr cât mai mare de elemente dintre cele mai merituoase. În realitate avea să fie tocmai pe dos: fiecare din cele patru partide care formau atunci AIE a negociat cu ceilalţi cât mai multe locuri profitabile cu putinţă în structurile puterii, în organele de drept, mass-media etc. Toate cele patru formaţiuni erau încă destul de slabe, iar două dintre ele, PL și PLDM, erau, practic, abia formate, și era evident că nu aveau destui oameni care s-ar fi potrivit pentru funcţiile de vicepreședinţi de Parlament, președinţi de comisii parlamentare, miniștri, viceminiștri, directori de departamente etc., etc. În asemenea situaţie, soluţia cea mai înţe-

cumularea pe o perioadă îndelungată a funcţiilor de deputat și de ministru (caz singular în istoria Republicii Moldova!), iniţierea unei revizuiri radicale a Constituţiei în scopul ajustării ei la interesele politice de moment ale AIE, ignorarea avizul Curţii Constituţionale privind cvorumul pentru adoptarea legilor cu majoritate simplă de voturi etc. sunt doar câteva din șirul unor astfel de ilegalităţi.

dar tot el este și cel care împarte toate rolurile, îi remunerează și îi penalizează pe actori și tot el face bilanţul reprezentaţiei.

Numele acestui protagonist este banul. Această inovaţie scenică arată cât de spectaculos – în sens degradant – a evoluat viaţa politică în ţărișoara noastră atât de necunoscătoare a Legii și a regulilor elementare de convieţuire civilizată. Dacă în anii ‘90 un partid putea fi făcut și de

leaptă era ca liderii AIE să atragă în aceste structuri oameni de cea mai bună calitate din afara Alianţei. Cât de mare a fost însă dezamăgirea alegătorilor când au văzut că aceștia au procedat mai rău decât comuniștii, care în timpul guvernării lor încredinţaseră totuși multe funcţii de mare răspundere unor oameni fără de partid, care aveau pregătirea corespunzătoare pentru acele locuri; așa cum aveau să susţină unele informaţii din mass-media, pe alocuri aceste tranzacţii aveau izul afacerilor din lumea interlopă. Cât de necugetat s-a procedat la acel târg avea să se vadă mai ales pe exemplul PLului, care pe atunci era un partid extrem de slab. Puteai găsi în el cu mare scârţ, cel mult, doi-trei oameni de oarecare valoare, și cu toate acestea la împărţeală lui i-au revenit o serie întreagă de posturi de prestigiu, între care președinţia Parlamentului, câteva comisii parlamentare, mai multe ministere și departamente ș.a. Cum era de așteptat, aproape toţi cei care au fost plasaţi în aceste funcţii s-au dovedit a nu fi oameni la locul lor.

Culmea a făcut-o liderul acestui partid, care, în postura dublă de președinte al Legislativului și de șef de stat, a avut (după cum era de așteptat) o prestaţie lamentabilă. Și evident că vina nu era a lui, ci a celor care l-au plasat în funcţiile respective.

Dar nici deputaţii și miniștrii celorlalte trei partide nu erau cu toţii de cea mai bună calitate, și asta tocmai pentru că în acele tranzacţii, calitatea nu prea își avea locul.

Aceste exemple arată foarte clar că toată grija mare pentru nevoile cetăţenilor și pentru reașezarea treburilor publice pe solide temeiuri democratice, manifestată de politicienii din cele patru partide pe când se aflau în opoziţie și, mai cu seamă, în timpul alegerilor, după venirea la putere a fost uitată cu desăvârșire, fiind înlocuită cu grija incomparabil mai mare pentru acapararea funcţiilor profitabile și înscăunare temeinică în fruntea bucatelor. În vâltoarea unor astfel de frământări nimănui nu-i mai dădea prin cap să se gândească la problema fundamentală a vieţii noastre politice de după proclamarea independenţei, aceea a construirii statului democratic.

De altfel, cine ar fi încercat, în acel context, să ridice această problemă ar fi arătat ridicol și nimeni nu l-ar fi ascultat nici o jumătate de minut. În general, așa cum arată practica vieţii politice din ultima vreme din Republica Moldova – și asta ar fi a treia pildă pe lângă cele două menţionate mai sus – partidele politice și liderii lor, indiferent care le este orientarea declarată, nu-și pun niciodată scopul construirii unui stat pentru cetăţeni, deoarece acești factori acţionează întotdeauna pe cont propriu și în interes propriu.

Permanenta predispoziţie a liderilor AIE de a ignora legile sau de a le răstălmăci abuziv atunci când interesele lor de clan le-o sugerau

Din nenorocire, întotdeauna este loc pentru mai rău. Cele două exemple invocate mai sus privind împărţirea prăzii postelectorale și siluirile legislative, oricât ar fi ele de grave – și sunt cu adevărat –, par floare la ureche în comparaţie cu faptul că politica Alianţei este grevată tot mai mult și tot mai tare de foarte ambiţioase interese de afaceri, realitate care s-a arătat în toată hidoșenia ei mai ales în timpul campaniei electorale și al alegerilor din toamna lui 2010, precum și în cadrul tranzacţiilor care au urmat pentru împărţirea puterii și a beneficiilor ce au rezultat de aici. Pentru prima dată în toată istoria Moldovei independente, în avanscena vieţii politice a ieșit un nou actor principal, acel protagonist care, mai mult decât în orice spectacol obișnuit, nu numai că are rolul diriguitor în scenă, nu numai că dă tonul și determină desfășurarea întregii acţiuni,

oameni săraci și chiar putea intra în Parlament fără bani, astăzi așa minune este de neînchipuit.

Astăzi orice partid parlamentar și, mai ales, partid aflat la guvernare stă pe o grămadă de bani, așa încât partidele influente, înainte de a fi factori politici, sunt mai întâi importante firme profitabile, iar liderii lor, înainte de a fi politicieni și oameni de stat, sunt oameni de afaceri, ceea ce în limbaj foarte simplu înseamnă că, înainte de a se pune în serviciul ţării, ei au sarcina imprescriptibilă de a se îngriji de propriile lor afaceri.

Zadarnic i-ar implora cetăţenii să se implice în rezolvarea numeroaselor și gravelor probleme cu care aceștia se confruntă zi de zi, zadarnic ar declara mereu ei înșiși, guvernanţii, că nu au altă grijă decât slujirea cetăţenilor – aceste vorbe vor trece mereu pe alături de ocupaţiile reale ale deţinătorilor puterii. Luaţi doar un exemplu dintre cele mai simptomatice: partidul lui LupuDiacov. Felul cum s-a reconstruit acest partid în ultimii doi ani și mai ales cum s-a implicat în lupta pentru putere și avere în ultima jumătate de an arată cum nu se poate mai bine că alt crez decât îmbogăţirea rapidă și pe orice cale posibilă, inclusiv și, mai ales, aservind structurile puterii prin convertirea lor în subdiviziuni ale mafiei milionarilor din partid și hoţomanilor din afacerile (ne)curate, această formaţiune nu are și nici nu poate avea. Să fim însă drepţi: dacă această metamorfoză este atât de vizibilă la PD, de aici nu trebuie să deducem că ea ar fi străină de celelalte partide; că fenomenul respectiv se vede mai bine la PD este doar o dovadă a faptului că aici cinismul a depășit ultimele obstacole morale, dar avem datoria să ne dăm seama că atât aliaţii acestui partid, tot atât de democraţi, cât și adversarii lor comuniști, nu pot admite să se lase depășiţi prea tare în această privinţă.

Pentru că dacă competiţia nu ar fi reclamată de lupta acerbă pentru ciolan, ea s-ar impune, în cel mai rău caz, ca o chestiune de orgoliu.

Ajunge despre asta, e un subiect lugubru. Voi observa, în loc de concluzie, că cine a fost prin ţări democratice și cu adevărat civilizate a putut constata o permanentă relaţie simpatetică între stat și cetăţeni, fenomen semnalat la tot pasul de variate aspecte ale vieţii publice. Unul dintre ele este prezenţa neîntreruptă a drapelului naţional în faţa caselor, la balcoane, în ma-

Al doilea lucru nepotrivit la care s-au dedat liderii acelei alianţe și care a provocat consternare atât în rândul susţinătorilor ei, cât și din partea unor instituţii internaţionale, ca, de exemplu, Comisia de la Veneţia, a fost permanenta predispoziţie de a ignora legile sau de a le răstălmăci abuziv, inclusiv Constituţia ţării, atunci când interesele lor de clan le-o sugerau. Încălcarea articolului 78 din Legea fundamentală privind alegerea șefului statului, sfidarea principiului separării puterilor în stat prin

Politica Alianţei este grevată tot mai mult şi tot mai tare de foarte ambiţioase interese de afaceri

șini, pe haine etc., drept simbol manifest al acestei relaţii. Faptul că în Moldova acest fenomen nu se întâlnește este oare o întâmplare? Nu este cumva, mai degrabă, dovada lipsei de legătură dintre stat și cetăţeni, dovadă că cetăţenii nu se simt deloc motivaţi să-și arate simpatia faţă de ţara în care trăiesc? Adevărata dragoste nu poate fi decât reciprocă: dacă cetăţenii nu se văd îndemnaţi să-și iubească ţara, asta înseamnă că ţara nu le-a oferit prilejul de a fi iubită, altfel spus, înseamnă că ei nu au ţară.

Aici ni s-ar putea replica în sensul că moldovenii nu aveau ţară doar înainte de 1991, deoarece pe atunci Moldova se afla sub ocupaţie străină. Este adevărat că nu poţi să ai ţară aflându-te sub ocupaţie. Dar problema Moldovei constă în faptul că ea nu a scăpat de ocupaţie nici după 1991. Înainte de această dată ea se afla sub ocupaţie străină, iar după aceea s-a aflat sub ocupaţia acelor localnici care au stăpânit-o fără să încerce a o trata ca pe o ţară adevărată, ca pe una liberă, cu intenţii clare și cu eforturi maxime să o facă să devină prosperă, în care cetăţenii să se simtă la ei acasă.

Observăm, așadar, că ţara nu poate fi construită dacă cetăţenii ei nu constituie o comunitate consolidată, un singur popor, dacă există o deosebire flagrantă și antagonică – anume ca cetăţeni, nu în raport cu proprietatea – între conducători și cei conduși, între bogaţi și săraci. În această privinţă, realitatea tristă de la noi constă în faptul că poporul este constituit din majoritatea covârșitoare a populaţiei care nu are bani și nu are acces la putere, în timp ce minoritatea bogată, dimpotrivă, are și una, și alta, dar nu face parte din popor.

Cei mulţi și săraci au nevoie de ţară, dar nu o pot construi, pe când cei bogaţi o pot construi, dar nu au nevoie de ea, deoarece pentru ei patria nu este ţara în care trăiesc, ci banul care nu are patrie.

Citisem odată pe undeva că în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, un soldat american fusese adus în faţa plutonului de execuţie pentru că furase un ceainic dintr-o casă părăsită după ce aliaţii bombardaseră extrem de violent un oraș german. Și mă întreb, dacă pornim de la acest exemplu, de câte mii de ori ar fi trebuit să fi fost împușcaţi la noi în Moldova cei care au devalizat Banca de Economii, cei care au realizat escrocheria numită privatizare a averii publice, cei care au distrus agricultura, cei care, aflaţi la putere, au determinat, conștient sau involuntar, sute de mii de cetăţeni moldoveni să emigreze în căutarea unei surse de existenţă, cei care la calcularea pensiei au făcut dintr-o rublă 0,1 bănuţi, cei care și astăzi, beneficiind din plin de concursul instituţiilor statului, jefuiesc tot ce se poate, mituiesc, corup, siluiesc, dezinformează societatea, prostesc alegătorul, se dau – hoţi și șarlatani fiind – drept mari voitori de bine ai cetăţenilor, – pe scurt, de câte ori ar fi trebuit să fi fost extirpată toată pleava aceasta nenorocită ca Moldova să fi putut avea șansa de a deveni o ţară cu adevărat civilizată, altfel spus, o ţară în înţelesul obișnuit al acestui cuvânt.

Ion ŢURCANU, pentru FLUX

10

6 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

Carne de miel

Beneficii: Deși este bogat în grăsimi saturate, mielul este o foarte bună sursă de proteine, 100 de grame de carne de miel furnizând 60,3% din necesarul zilnic de proteine.

Întărirea sistemului imunitar Conţinutul ridicat de zinc din carnea de miel ajută la întărirea sistemului imunitar. Zincul este un mineral responsabil nu doar pentru buna funcţionare a imunităţii, ci ajută la vindecarea rănilor și stimulează replicarea celulară normală. Zincul ajută, de asemenea, la stabilizarea nivelului zaharurilor din sânge și a ratei metabolice a organismului. Tot zincul ajută la menţinerea sănătăţii prostatei. 100 de grame de carne de miel conţin ~40% din doza zilnică necesară de zinc.

MAGIE }N BUC+T+RIE

Arome proaspete în farfurie!

După sărbătorile de Paști, bogate în preparate culinare săţioase, cel mai mult ne dorim o mâncare proaspătă, ușoară, preparată cu puţin înainte de masă - din verdeţuri, legume proaspete, suc de lămâie, ulei de măsline, paste, orez și sosuri aromate. Deacum, trufandalele primăverii - salată verde, pătrunjel, mărar, ceapă și usturoi verde, urzici, untișor, leurdă - vor intra, pentru câteva săptămâni, în meniul de zi cu zi.

Panzanella Ingrediente: 300 g pâine de casă, 8 linguri ulei măsline, 700 g roșii, 1 ardei gras, 1 ceapă roșie, busuioc verde, 1 căţel de usturoi, 1 lingură capere, 4 linguri oţet alb, sare și piper.

Salată de primăvară Ingrediente: 2 salate verzi, 2 legături de ridichi, 2 morcovi, 3 castraveţi, câteva fire de ceapă și de usturoi verde, 1 legătură pătrunjel, ulei de măsline, zeamă de lămâie, sare și piper după gust.

Preparare: Se spală salata, se scurge și se taie fideluţă.

Castraveţii și ridichile se curăţă, se spală și se taie felii subţiri. Morcovii, curăţaţi, se dau pe răzătoarea mare. Se amestecă ingredientele și se adaugă ceapa, usturoiul tocat mărunt, uleiul, oţetul, sare și piper după gust. Pe deasupra se presară pătrunjelul tocat mărunt.

Preparare: Se aleg urzicile și se spală bine în mai multe ape. Se pune pe aragaz o oală cu 3 litri de apă și, când dă în clocot, se pun la fiert urzicile, 20 minute. Se scurg de apă, se toacă mărunt și se păstrează zeama rămasă. Se călește ceapa în puţin ulei, se adaugă urzicile, roșia, o lingură de delikat și se lasă să fiarbă, adăugând din când în când zeama rămasă de la fierberea urzicilor. Se adaugă orezul spălat și se lasă până ce înflorește. Dacă zeama s-a terminat, se mai adaugă puţină apă caldă.

Supă-cremă de zarzavaturi

Penne cu sos din leurdă

Protecţie cardiovasculară

Carnea de miel conţine vitamina B3, substanţă care s-a dovedit foarte utilă în protejarea organismului de boala Alzeimer și de declinul cognitiv cauzat de înaintarea în vârstă.

Precauţii: * Fiind o carne roșie, mielul este bogat în grăsimi saturate, colesterol și sodiu, substanţe ce pot agrava diverse afecţiuni cronice (inclusiv cele cardiace). * Persoanele care suferă de gută sau de calculi renali ar trebui să evite consumul de carne de miel, întrucât aceasta conţine purine, substanţe care în exces pot cauza reale probleme de sănătate.

Preparare: Pâinea, tăiată cubuleţe, se pune într-o tigaie și se prăjește în trei linguri de ulei încins, amestecând continuu, până devine crocantă. Separat, se spală roșiile și se taie mărunt. Ardeiul, curăţat de seminţe și nervuri, se taie fâșii, iar ceapa fideluţă.

Frunzele de busuioc, spălate, se toacă mărunt, iar usturoiul curăţat se zdrobește. Se amestecă pâinea cu roșiile, ardeiul, ceapa, caperele, se adaugă oţetul bătut cu ulei, busuioc, sare și piper, iar la final, usturoiul. Se amestecă bine ingredientele și se adaugă, dacă este nevoie, sare și piper.

Risotto cu urzici Ingrediente: 6 grămezi de urzici proaspete, 1 ceapă, 1 roșie, ulei, 1 cană orez, 1 lingură delikat de legume.

Ciuperci umplute cu stafide şi cuşcuş Ingrediente: 12 ciuperci albe, mari, 1 linguriţă ulei, 1/2 ceapă tocată, 2 morcovi daţi pe răzătoarea mică, 1 căţel de usturoi tocat, 1 linguriţă chimen, 1 linguriţă coriandru, 1/2 cană de cușcuș negătit, 1 ţelină medie, 2 linguri de stafide, mentă și pătrunjel, tocate.

Ingrediente: 2 cartofi, 2 morcovi, 1 ţelină mică, 1 praz, 2 roșii (sau suc de roșii), 2 cepe, 1 legătură de pătrunjel, 1 ceașcă de ulei, sare, piper Preparare: Se curăţă, se spală și se taie zarzavaturile mărunt. Se pun la fiert cu apă și ulei până se sfărmă, se scot și se pasează. În cazul în care crema este prea groasă, se subţiază cu zeama de la legumele fierte. Se servește cu pătrunjel verde tocat deasupra și crutoane.

Carnea de miel este o sursă importantă de vitamina B12, vitamină care sprijină producţia de celule roșii și previne anemia, ajută celulele nervoase să se dezvolte corespunzător și facilitează metabolizarea proteinelor, carbohidraţilor și a grăsimilor. 100 de grame de carne de miel furnizează ~40% din doza zilnică recomandată de vitamina B12.

Protecţie împotriva bolii Alzeimer

Ingrediente: 1 legătură de leurdă, 400 g penne, 50 g de caju, 50 g de tofu dat pe răzătoarea mare, 5 linguri ulei de măsline, sare.

Preparare: Fierbi pastele al dente, în apă cu puţină sare, apoi le strecori. Speli bine leurda și o usuci cu un șerveţel. Cu un robot de bucătărie toci pe rând leurda și caju, peste care torni, la sfârșit, în fir subţire, uleiul de măsline. Așezi pastele pe farfurie, iar deasupra torni sosul pesto din leurdă.

Preparare: Tai codiţele ciupercilor. Într-o cratiţă mare, nonaderentă, încălzești uleiul. Adaugi codiţele de la ciuperci, ceapa, morcovii și usturoiul. Amesteci ușor câteva minute, apoi adaugi chimen, coriandru, cușcuș, ţelina și stafidele. Acoperi vasul și lași să fiarbă. Tragi vasul de pe foc, 5 minute, după care adaugi pătrunjelul și menta. Umpli pălăriile ciupercilor cu această compoziţie și dai preparatul la cuptor, la foc mediu, 15 minute.

REMEDII NATURISTE

CARIERĂ Cuvinte care îţi ucid CV-ul

Tratament contra mătreţii

Mătreaţa este o afecţiune extrem de întâlnită, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaţilor, și la copii și adolescenţi, cât și la adulţi. Această afecţiune ajunge de multe ori să fie o problemă cotidiană, ea având un impact estetic neplăcut.

Ce este, de fapt, mătreaţa?

Mătreaţa este o afectare a pie-

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

lii capului provocată de o hipersecreţie a unei ciuperci numite Pityrosporum ovale, care se găsește în mod natural în sebumul (substanţa grasă secretată de glandele sebacee) produs de scalp. Atunci când ciupercile se înmulţesc anormal (din cauza unui dezechilibru hormonal, a stresului, a unei alimentaţii necorespunzătoare sau în urma folosirii unui șampon, balsam, vopsea de păr sau produse de coafat care nu vă priesc) ele provoacă o supraproducţie a celulelor pielii capului care se strâng și ulterior se desprind sub formă de coji. Însă nu numai această ciupercă poate fi responsabilă de apariţia mătreţii, ci în unele cazuri această problemă este determinată de uscarea pielii capului. De aceea trebuie să dăm o atenţie sporită hidratării firului de păr și a scalpului, folosind șampoane și balsamuri destinate firului uscat și deshidratat.

Iată în continuare sfaturile specialiștilor care te vor ajuta să ai părul sănătos și strălucitor: 1. Tratamentul scalpului și a rădăcinii firului de păr cu lămâie și ulei de măsline. Amestecaţi puţin ulei de măsline extravergin cu zeama de la o lămâie până ce obţineţi o mixtură omogenă. Aplicaţi această mixtură cu ajutorul unui disc demachiant sau unui tampon de vată, masând ușor la rădăcina părului. Se lasă apoi să acţioneze circa 30 de minute, fiind recomandat să masaţi (pe cât posibil) pielea capului pe întreaga această perioadă, astfel încât preparatul să acţioneze la maxim. După cele 30 de minute clătiţi părul și scalpul cu un șampon cât mai puţin agresiv (puteţi alege un șampon pentru copii). Tratamentul are efect în hidratarea pielii capului, diminuând astfel posibilitatea de apariţie a mătreţii, dar ajută și la regenerarea firelor de păr, împiedicând căderea acestuia.

2. Cel mai ieftin tratament naturist contra mătreţii este cel

Petunia – floarea într-o mie de culori Petuniile înfloresc de primăvară până la primul îngheţ, decorând grădina și casa într-o multitudine de culori, fiecare mai seducătoare decât alta.

Ușor de întreţinut, petunia are toate atuurile pentru a te seduce!

Despre petunii Petuniile sunt flori din familia Solanaceelor. Genul Petunia cuprinde 35 de specii de plante perene sau anuale, originare din regiunile tropicale ale Americii de Sud. Florile lor pot fi simple sau duble și sunt de talie variabilă, în funcţie de specie. În comerţ se găsește din plin specia Surfinia, petunia curgătoare cu înflorire abundentă, dar și petunii în miniatură, numite Million Bells.

Petuniile înfloresc de vară și până toamna. Ele sunt de mare efect pe balcon sau terasă, deoarece au flori multicolore: albe, roz, roșii, violet în multiple nuanţe. Pot fi agăţate pentru un efect mai deosebit. Ele au și un alt avantaj: au nevoie de puţine îngrijiri.

Sfaturi Petuniilor le place expunerea la soare direct, la adăpost de vânt, și plantarea într-un pământ fertil și bine drenat.

Este recomandată plantarea petuniilor primăvara, când nu mai există nici un risc de îngheţ, deoarece această floare este puţin rezistentă la ger.

Ea nu rezistă la mai puţin de 8°C. Bine întreţinută, petunia oferă o multitudine de flori în formă de trompetă de primăvară și până toamna. Iată câteva sfaturi pentru a favoriza înflorirea: • udare abundentă (mai ales în caz de căldură puternică); • îngrășământ pentru plantele înflorite, care să fie bogat în potasiu (îngrășământ lichid în apa de udare la fiecare 15 zile sau îngrășământ cu eliberare lentă la plantare); • curăţarea florilor ofilite.

cu ulei de ricin și vitamina A. Puteţi achiziţiona aceste produse din orice farmacie sau magazin naturist. Amestecaţi cele 2 ingrediente în cantităţi egale.

Tamponaţi apoi cu balsamul obţinut (nu frecaţi) pielea capului și lăsaţi apoi să acţioneze între 10 minute și câteva ore.

Staţi cât puteţi de mult cu acest balsam, după care spălaţi-vă cu un șampon pentru copii. Rezultatele se văd după ce aţi încercat de cel puţin 3 ori acest tratament și sunt garantate pentru toate tipurile de piele.

3. Mască pentru păr contra mătreţii cu oţet de mere. Spălaţi-vă pe cap și clătiţi-vă ca de obicei, după care aplicaţi pe părul ud o jumătate de cană de oţet de mere în care dizolvaţi 2 tablete de aspirină pisată. Lăsaţi timp de 5 minute să acţioneze, după care clătiţi-vă bine, având grijă ca în ultima apă de clătit să puneţi o lingură de oţet.

4. Oţetul de mere și polenul contra mătreţii. Amestecaţi 100 ml de oţet de mere cu 100 ml apă plată și 3 linguri de polen pisat. Turnaţi totul într-o sticlă și agitaţi bine până se dizolvă

tot polenul sau puteţi lăsa preparatul la macerat câteva ore, agitând recipientul din când în când.

Preparaţi apoi o infuzie din 1 linguriţă dintr-un amestec făcut din părţi egale de cimbru, rozmarin și coada-calului pe care o opăriţi cu 100 ml de apă clocotită. Se lasă să se infuzeze 5 minute și se strecoară.

Aplicaţi pe păr și pe pielea capului soluţia din oţet de mere și polen cu un disc demachiant sau cu un tampon de vată și lăsaţi să acţioneze 10-15 minute.

Clătiţi apoi părul cu apă în care aţi turnat infuzia preparată anterior.

5. Masajul cu iaurt contra mătreţii. Masaţi pielea capului o dată pe săptămână cu iaurt.

Se stă 15 minute și se clătește cu apă călduţă spre rece sau cu infuzie de rozmarin, urzici sau cimbru.

6. Maceratul de urzici. Puneţi la macerat 2 pumni de urzici într-un litru de oţet de mere timp de 2 săptămâni. Cu preparatul obţinut se masează rădăcina firului de păr de 2-3 ori pe săptămână. După 10-15 minute se

Cuvintele pe care le alegi în CV sunt importante, deoarece angajatorii triază candidaţii pe baza acestora.

Mulţi dintre noi folosim adesea cuvinte-cheie în CV-uri. Cum poţi să știi ce cuvinte să alegi și pe care să le eviţi? Iată care sunt cuvintele care îţi ucid CV-ul!

spală cu apă din abundenţă. Se poate combina cu infuzia de nuc.

7. Frecţii cu ulei de nuc împotriva mătreţii. Masaţi părul cu ulei de nucă cu o jumătate de oră înainte de a vă spăla. Acoperiţi apoi părul cu un prosop înmuiat în apă fierbinte și apoi stors, lăsând astfel ca uleiul de nuc să acţioneze asupra rădăcinii. Spălaţi apoi părul cu gălbenuș de ou, după care limpeziţi cu oţet din fructe de pădure sau oţet de mere. Repetaţi tra-

tamentul de 2-3 ori pe săptămână timp de 6 luni.

8. Infuzie din frunze de nuc, gutui și urzică. Puneţi la uscat frunze de nuc, de gutui și rădăcină de urzică. Se sfărâmă apoi și se amestecă într-un lighean.

Din acestea se prepară 3 litri de infuzie (se opăresc frunzele și se lasă 10 minute acoperit), care se va folosi pentru clătirea părului. Tratamentul are un efect sigur contra mătreţii, dar și oprește căderea părului și îi dă acestuia strălucire.

FRUMUSEŢE

5 soluţii ca să scapi de cearcăne Pielea din jurul ochilor este sensibilă și are nevoie de îngrijire specială, atrag atenţia dermatologii. Cearcănele, ridurile fine, pungile sunt doar câteva dintre problemele frecvente care apar în această zonă și care ne trădează vârsta, nivelul de stres, cât și lipsa somnului. Ce facem când dimineţile ne sunt umbrite de cearcăne?

Iată 5 remedii naturale eficiente care vor reda prospeţimea ochilor tăi în doar câteva minute. Încearcă-le!

1. Felii de cartof crud. Face parte dintre cele mai cunoscute și eficiente tratamente naturale împotriva cearcănelor și pungilor de la nivelul ochilor. Aplică-le seara înainte de culcare și lasă-le câteva minute pentru a acţiona. Dimineaţa vei avea o surpriză plăcută. Repetă tratamentul de cel puţin 3 ori pe săptămână.

2. Suc de castraveţi. Fie că îl aplici cu ajutorul unor dischete demachiante, fie că așezi direct feliuţe de castravete pe ochi, castravetele te va ajuta să redai luminozitate pielii din jurul ochilor. Lasă-i timp de acţiune aproximativ 15 minute.

3. Ceai verde. Nu numai consumat aduce beneficii. Păstrează-l la frigi-

der și aplică-l sub formă de comprese pe ochii obosiţi.

4. Smochine. Un alt remediu delicios care și-a dovedit eficienţa în timp este smochina. Taie o smochină proaspătă pe jumătate și așaz-o pe ochi. Lasă-le 10-15 minute și apoi clătește cu apă călduţă.

5. Ulei de migdale și ulei de măsline. Extrem de hrănitoare pentru piele, aceste uleiuri hidratează, reduc ridurile și te scapă de cearcăne. Masează-ţi pielea cu ulei în fiecare seara și vei avea numai de câștigat.

Învaţă să ascunzi imperfecţiunile Folosește zilnic produse destinate îngrijirii ochilor și alege-le în funcţie de problemele cu care te confrunţi, cearcăne, riduri, piele grasă sau uscată. Pentru a diminua cearcănele trebuie să folosești atât creme contur, cât și anticearcăne. Cele mai eficiente creme sunt cele de seară, pentru că în timpul nopţii activitatea celulară este mai intensă.

Machiajul este o metodă foarte eficientă pentru a ascunde micile imperfecţiuni, fie că este vorba de cearcăne sau pete. Important este să știi să îl aplici. Pentru a masca cearcănele, folosește o nuanţă de anticearcăn mai deschisă decât fondul de ten pe care îl folosești.

Sfaturi: • Consumă cât mai multe lichide (1,5-2 litri pe zi);

• Urmează o dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional și evită variaţiile de greutate; • Redu consumul de condimente, cafea, ceai negru, alcool, tutun; • Evită suprasolicitarea ochilor, lumina prea puternică, curenţii de aer și fumul; • Folosește produse speciale anticearcăn care menţin elasticitatea și hidratarea pielii și au, în același timp, un ușor efect antiinflamator. Cele mai recomandate sunt produsele pe bază de vitamina C. Eva.ro

ŞTIAŢI CĂ…

Sarea ne împiedică să dormim Majoritatea celor care suferă de insomnie cunosc multitudinea sugestiilor folosite pentru a putea dormi: relaxare, gândire pozitivă, liniște, exerciţii de respiraţie sau orientare a capului spre nord. Însă puţine lucruri li s-au spus cu privire la legătura dintre somn și obișnuinţele alimentare. Unele alimente au un efect tranchilizant natural, în timp ce altele, cum este cafeaua, blochează drumul către somn.

Sarea este o altă “hoaţă” a somnului, pentru că, la fel ca și cafeaua, stimulează glandele suprarenale. După masa de prânz, este bine ca acest aliment să fie suprimat din alimentaţie. De asemenea, sarea conduce și la hipertensiune, ceea ce face ca adormirea să aibă loc cu mare dificultate, din cauza amplificării pulsaţiilor sângelui din tâmple. Totodată, tratamentul hipertensiunii făcându-se cu ajutorul diureticelor, pacientul poate fi trezit de nevoia de a urina. Sarea reţine apa în organism și de aceea, în timpul somnului, putem fi deseori treziţi de nevoia de a consuma lichide sau putem avea coșmaruri. Nu este de ajuns doar ca solniţa să fie îndepărtată de pe masă, ci și alimentele care conţin multă sare, precum salamul, cârnaţii, varza acră, castraveţii acri, măslinele, alunele și nucile sărate, brânza sărată și alte alimente care conţin multă sare.

1. Realizat Da, cu toţii știm că fiecare om care caută să-și schimbe locul de muncă este realizat, altfel ar fi fost concediat de la orice job pe care l-ar fi avut vreodată și n-ar fi realizat nimic! Înlocuiește-l cu: performant.

2. Orientat spre rezultate CV-ul tuturor începe cu “orientat spre rezultate”. Singura problemă e că nu vrei ca CV-ul tău să semene cu al tuturor, ci vrei să fii diferită. Înlocuiește această frază ucigașă cu: motivat de performanţe.

3. De succes Acesta este un alt cuvânt mult prea folosit. Cu toţii vrem să părem de succes în faţa noului angajator, dar nu dă bine să te afișezi atât de mândră. Înlocuiește cu: șef de promoţie, câștigător de premii sau top performer.

4. Competent Ce plictisitor, cu siguranţă poţi găsi altceva mai bun!

Dacă nu găsești altceva, înlocuiește cuvântul competent cu: talentat, inteligent sau abil.

5. Capacitate de rezolvare a problemelor Nu e normal să faci asta?

Cu toţii avem această capacitate: orice angajat rezolvă probleme. Chiar trebuie să o spui în CV? Înlocuiește cu: anticipez problemele, lider vizionar.

6. Dedicat Din nou: ce plictisitor! Înviorează-ţi CV-ul cu ceva mai creativ. Înlocuiește cu: potenţial de dezvoltare, orientat spre calitatea muncii, dinamic.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Luni MAI

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. Air America 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Wild Wild West (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3982 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.98 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.5, anul II 01:00 Film: Fortăreaţa 2 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.98 (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Serial.

“CHEMAREA STRĂBUNILOR”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Festivalul Internaţional “Cântecele Credinţei, Speranţei și Iubirii”. Selecţiuni din spectacolul de gală. 10.00 Manifestări consacrate Zilei Victoriei și Comemorării Eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei. Transmisiune de la Complexul Memorial “Eternitate”. 12.00 Cinemateca universală.

12.15 Vector european. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Film în desen animat.

“Sandocan”. 15.30 Erudit-cafe. 16.05 9 Mai - Ziua Europei. 16.40 Reporterul de gardă. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Pagini negre ale istoriei. Auschwitz”.

17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Russkii mir. 18.30 Videoteca copiilor. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Votul tău. 22.00, 2.30 Săptămâna sportivă. 22.35 “Eurovision”: numărătoarea inversă. 23.05 ȘTIRI. 23.20 Documentar. “Drumeţii”. 0.15, 3.20 Templul muzicii.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 3.00 La datorie. 4.30 La curţile dorului. 4.45 Baștina. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Новости 5.10 “День П о б е д ы ”. П р а з д н и ч н ы й канал 5.35 Михаил Ульянов в фильме “Великий полководец Георгий Жуков” 8.00 Новости 8.10 “День Победы”. Праздничный канал 9.50 Владислав Галкин, Александр Лыков, Владимир Меньшов, Михаил Ефремов в многосерийном фильме “Диверсант. Конец войны” 11.50 Новости (с субтитрами) 12.00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню Победы 13.00 Новости (с субтитрами) 13.10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 15.00 Новости (с субтитрами) 15.10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 18.55 “Светлой памяти павших в борьбе против фашизма”. Минута молчания 19.00 “Диверсант. Конец войны”. Окончание 19.50 Премьера. Евгений Цыганов, Андрей Мерзликин в фильме “Брестская крепость” 22.00 “Время” 22.30 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни “старики” 0.00 Борис Щербаков, Наталья Белохвостикова в фильме “Берег” 2.10 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме “Жди меня, Анна” 3.20 Приключенческий фильм “Вам - задание”

10

6 MAI 2011

Programe TV Marţi MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. Air America 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Zonă de calamitate 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Blestemul surorilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3983 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Shaft 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.99 00:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.6, anul II 01:00 Film: Shaft (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.99 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 0.50 Votul tău. 9.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 10.35 Accente economice. 11.05 Ideal 2010. Lansarea colecţiei “101 poeme”. 12.05 Magazinele UEFA. 12.30 Russkii mir.

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Mariana Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

15.45 Săptămâna sportivă. 16.15 Evantai folcloric.

17.00 ȘTIRI. 17.10 Respiro. 17.30 “Eurovision”: numărătoarea inversă. 18.00 Gagauz ogea. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Moldova la “Eurovision”. 22.00 Eurovision Song Contest 2011.

Prima semifinală. Transmisiune de la Dusseldorf (Germania). 0.00 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wuyishan”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Fotbal în sală. Cupa Moldovei. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.15 Știinţă și inovare.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ольга Арнтгольц, Валерий Баринов в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать” 22.30 “Владислав Листьев. Мы помним” 23.00 Роберт Де Ниро в приключенческом фильме “Военный ныряльщик” 1.00 Новости 1.05 Дженнифер Энистон в комедии “Положись на друзей”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.00 Prim plan.

22.00 Serial. “NEBUNII DE PE MADISON AVENUE”.

22.55 Oamenii Deltei. 23.00 Replay. 1.00 La vie en rose. 2.50 Europa mea. 4.25 Nocturne. 5.15 Serial.

“DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Eurovision-2011.

6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Ne vedem la TVR. 11.50 Oamenii Deltei. 11.55, 6.10 Eurovision-2011. 12.00, 17.20, 6.15 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport.

21.00 Cu ochii’n 4. 22.00 Fabrica de Staruri-2.

Selecţiuni. 0.10 Film. “IARTĂ-MĂ, DACĂ-ŢI SPUN, T EIUBESC!”. 2.00 Perechea potrivită. 2.50 Curier TV. 4.25 Tezaur folcloric. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:35 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1065 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 1981, UN ÉTÉ EN ROSE ET NOIR / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES TROIS GLORIEUSES / Documentaire 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 21:00 FLASH INFO 21:05 4L TROPHY 2011 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT !

22:55 360° - GÉO / Documentaire New York, le plus petit opéra du monde 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE PREMIER VENU / Cinéma 2:50 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Rabiatou Serah Diallo, la pasionaria du changement 4:30 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Barthélemy Boganda, l’élu du peuple centrafricain

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1066 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 KATANGA, LA GUERRE DU CUIVRE / Documentaire 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 16:30 FLASH INFO 16:35 SAUVETAGES EN HAUTE MONTAGNE / Documentaire 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 JOSEPH ET LA FILLE / Cinéma 21:00 FLASH INFO 21:05 L’ENDROIT IDÉAL / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE HISTOIRE A MA FILLE / Fiction 23:30 SAUVETAGES EN HAUTE MONTAGNE / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Mongo Beti, l’écrivain engagé 4:30 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Maître Lamine Gueye, doyen des hommes politiques sénégalais

11

Miercuri MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra („Kassandra”), primul episod (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv щCe se întâmplă, doctore? щOmul care aduce cartea 10:00 Film: Blestemul surorilor (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fereastra spre infern 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3984 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Brașov - Steaua 22:40 Profit 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.7, anul II 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României: Brașov - Steaua (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00, 9.10, 16.00, 0.50 Votul tău. 6.10 Documentar. “Pinul nordic”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011.

Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa!

9.20 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”). 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 ARTelier. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Arts 21”. 15.10 Videoteca copiilor. 15.30 Magazinul copiilor. 16.15 Cuvintele Credinţei. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Civilizaţia chineză”.

18.00 Petalo romano. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 “Sub vișinu-nflorit”. Spectacol muzical. 23.50 ȘTIRI. 0.05 Fii tânăr! 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 “Moliere”. Teatrul “Satiricus”. 4.35 Documentar.

“Piaţa poporului”. 5.00 Respiro. 5.10 La noi în sat.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ольга Арнтгольц, Валерий Баринов в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать” 22.30 Комедия “Симулянт” 0.05 Евгений Евстигнеев в фильме “Зимний вечер в Гаграх” 1.35 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме “Время желаний” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Время желаний”. Продолжение 3.20 Фильм “Возвращение в Зурбаган”

12

Joi MAI

13

Vineri MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Relure 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Film artistic 00.00 Film artistic 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 9 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 10 mai) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv щCe se întâmplă, doctore? щOmul care aduce cartea 10:00 Film: Fereastra spre infern (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vremea dreptăţii 16:00 Teleshopping 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3985 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Dinamo - Bistriţa 22:40 Profit 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.8, anul II 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României: Dinamo - Bistriţa (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Mai aproape de China.

Xinjiang”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar.

“Euromaxx”. 9.35 Recital. “Viv-Ardo”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Prezentare de carte. “Amarele confesiuni” de Dumitru Matcovschi. 12.00 La datorie. 12.20, 21.50 Votul tău. 12.30 Petalo romano.

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 15.30 La noi în sat. 16.15, 1.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Recital de harpă cu Ochestra Naţională de Cameră. 18.15, 2.30 Reporetrul de gardă. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.40 super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00 Eurovision Song Contest 2011. A doua semifinală. Transmisiune de la Dusseldorf (Germania). 0.00 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 0.40 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.50 Lucrări picturale. 3.00 Evoluează orchestra “Plai moldovenesc”. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Music Mania. 5.15 Documentar. “Templul Euterpei”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ольга Арнтгольц, Валерий Баринов в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать” 22.30 “Прожекторперисхилтон” 23.00 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 1.00 Новости 1.05 Остросюжетный фильм “Путь Карлито: Восхождение к власти”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00, 15.00 Teleenciclopedia. 10.00 Profesioniștii. 11.00, 2.00 Documentar. “Drumul hârtiei”. 12.00, 17.20, 6.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 16.00 Vip confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.00, 1.00 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “FĂRĂ SUFLARE”. 23.55 Oamenii Deltei. 0.00 Perechea potrivită. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”.

6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 Vip confidenţe.

10.00 Garantat 100%. 11.00, 2.05 Documentar.

“Drumul hârtiei”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal.

14.45 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.10 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.00 Fabrica de Staruri-2.

Selecţiuni. 0.10 Film. “APARENŢE ÎNȘELĂTOARE”.

2.00 Oamenii Deltei. 3.00 Documentar. “Minunile Lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Eurovision-2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1067 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 EXPLORATION INVERSÉE / Documentaire 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RIEN DE PERSONNEL / Cinéma 16:30 FLASH INFO 16:35 L’ENDROIT IDÉAL / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison sous influences 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAGAZINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Laurent Aké Assi, le génie de la brousse 4:30 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Emile Derlin Zinsou, l’incompris

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1068 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT / Documentaire Camping voyageur 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison sous influences 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UNE HISTOIRE A MA FILLE / Fiction 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHOCOLAT / Cinéma 23:40 FARD / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 LE DIABLE NOIR / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ESSAOUIRA, UN VENT DE CULTURE / Documentaire

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Vremea dreptăţii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3986 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Balada pădurii.

Munţii Tinlin”. 6.50, 9.10 Votul tău. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.20 “Năpasta”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 10.45 “Pro Percuţie”.

Concert. 11.45 Cinemateca universală. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Grădina Maicii Domnului Mănăstirea Saharna”. 15.30 Portrete în timp.

Valeriu Vedrașco, regizor de film. 16.00 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Palatele Parisului”. 17.30, 4.30 Accente economice. 18.00 Fotbal. Campionatul Moldovei. “Zimbru” - “Sfântul Gheorghe”. Repriza a doua. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. 18.50 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “LEONE”.

0.15 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.35 “Vă las cântecele mele...”. In memoriam. Maria Lătăreţu. 2.30 Pavel Goia la 70 de ani. Spectacol jubiliar. 2.50 Istoria trece, imaginile rămân. 3.00 Evantai folcloric. 5.00 Music Mania. 5.15 Documentar. “Moldova turistică”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!”

19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.25 Закрытый показ. Премьера. Алексей Серебряков, Ксения Раппопорт в приключенческом фильме “Золотое сечение” 2.05 Дмитрий Щербина, Евгения Крюкова в фильме “Три дня вне закона” 3.40 Комедия “За витриной универмага” 5.10 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 Tezaur folcloric.

10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20, 6.15 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 5.15 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 5.000 Sport. 23.10 Film. “BASIC INSTINCT-2” (SUA, 2006). 1.10 Film. “MICA FLORĂREASĂ”. 3.05 Film.

“APARENŢE ÎNȘELĂTOARE”. 4.50 Documentar.

“Minunile Lumii”. 6.10 Eurovision-2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1069 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Floride 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UNE HISTOIRE A MA FILLE / Fiction 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire Trouver l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison sous influences 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA LEÇON DE MUSIQUE DE JEAN-FRANÇOIS ZYGEL / Documentaire

14

Sâmbătă MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 Film artistic 22.00 Film artistic 00.00 Serial.

Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Doar un sărut („Just A Kiss”) (12) (comedie, romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 11 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 12 mai) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore?

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.19, anul III 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eu, robotul 23:00 Film: Legenda Regelui Elefant 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Eu, robotul (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00, 8.55, 18.30, 18.50, 19.15 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 7.45 Documentar. “Album de familie”. 8.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.00 Votul tău. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”.

10.00, 5.15 Abraziv. 10.30, 2.30 Natura în obiectiv.

11.00, 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Dor. Silvia Grigore, interpretă. 12.00 Evoluează orchestra “Plai moldovenesc”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Respiro. Program muzical. 14.25 Studio “Art plus” (rus.) 14.55 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.25 S. Rahmaninov. „“Sonata pentru violoncel și pian”. 16.00, 3.00 O seară în familie.

17.00 ȘTIRI. 17.10 Erudit-cafe. 18.00 MESAGER (rus.) 18.30 Povestea de seară. 19.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 19.30 Eurovision 2011. Transmisiune din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 22.00 Eurovision Song Contest 2011. Finală. Transmisiune de la Dusseldorf (Germania). 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Respiro. 1.35 Documentar. “Casa părintească”. 5.00 Music Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Самый народный артист Николай К р юч к о в ” 7 . 0 5 А н д р е й Панин в фильме “Внук космонавта” 8.25 “Играй, гармонь любимая!”

9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Базарный день” 13.10 Александр Лыков в детективе “Трудно быть мачо” 14.55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 17.20 “Общая терапия”. Многосерийный фильм. Заключительные серии 19.10 Джулия Робертс в триллере “В постели с врагом” 21.00 “Время” 21.15 “Yesterday live” 22.20 “Прожекторперисхилтон” 22.55 Мишель Пфайффер в детективе “В ночи” 1.15 Комедия “Больше меня” 7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor.

9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”.

10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 16.55 Oamenii Deltei. 17.00 Film. “LASSIE”. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 22.00 Fabrica de Staruri-2. Selecţiuni. 1.25 Film. “DULCE ȘI AMAR”. 3.05 Documentar. “Minunile Lumii”. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire / Documentaire L’heure des combats (1940-1960) 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° GÉO / Documentaire Oman, les roses du désert 16:00 ADN 16:40 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:05 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MIKE BIRCH, LE COW-BOY DES MERS / Documentaire

15

11

Duminică MAI

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 Plasa de stele 21.30 În puii mei 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ce-și dorește o fată (“What A Girl Wants”) (AP) (comedie, romance) 22:45 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Ziua Cârtiţei 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Trei femei și un pariu 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Un prieten deosebit 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Plaja 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 România, te iubesc! (r) 03:30 Film: Plaja (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00, 8.50, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Votul tău. 6.15 Serial. “LEONE” (Italia). 7.50 O seară în familie. 9.00 Film de scurt metraj. “MOȘ ION ÎN COSMOS” (Studioul “Buciumul”, 2003). 9.25 Legendele muzicii. 9.35 Desene animate. “Simple povești”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Documentar. “Album de familie”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.35 A fost odată... Gheorghe Siminel. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995).

16.40 Medalion muzical. Ștefan Petrache. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45, 3.15 Focus. Magazin TV. 22.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Dor. Program muzical. 3.00 Respiro. 4.30 Adam Stângă și formaţia “Lăutarii”. 5.00 Descoperă Moldova. 5.15 Documentar. “Muzica în chip de femeie”.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Татьяна Пельтцер в фильме “Примите телеграмму в долг” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 К юбилею Михаила Булгакова. Премьера. “Мистическая сила Мастера” 13.10 Евгений Евстигнеев в фильме “Собачье сердце” 15.20 Премьера. “Александр Жулин. Стойкий оловянный солдатик” 16.20 “Большая разница” 17.20 Премьера. Сергей Горобченко в фильме “Квартирантка” 18.55 “Жестокие игры”. Новый сезон. Финал 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 Премьера. Бен Кингсли, Пенелопа Крус в фильме “Элегия” 0.20 Мерил Стрип, Роберт Редфорд в фильме “Из Африки” 3.00 Андрей Мягков в комедии “Похождения зубного врача” 7.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj.

9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00, 1.20 Dănutz S.R.L. 18.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40 Sport.

21.10 Film. “NINE” (SUA, 2009). 23.15 Garantat 100%.

0.15 O carte pe săptămână. 0.20 ÎnTrecerea anilor. 3.00 Oamenii Deltei. 3.05 Documentar. “Minunile Lumii”.

4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire / Documentaire Les années chaudes de la guerre froide (1961-1981) 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:35 LE COEUR A SES RAISONS / Fiction Episode 8 : La naissance d’un Montgomery 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Idaho 21:00 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES QUATRE CENTS COUPS / Cinéma 23:40 SIGGIL / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHOCOLAT / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire Nouvelles guerres d’un monde nouveau (1989-2009)

În atenţia acţionarilor SA „Mileşti Vin” Consiliul de administrare a „Milești Vin” SA anunţă convocarea Adunării Generale a acţionarilor, care va avea loc pe data de 15.05.2011, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

Sunt invitaţi toţi acţionarii cu drept de vot ori reprezentanţii acestora cu procură autentificată notarial. Înregistrarea participanţilor va începe la ora 10.00.

Agenda zilei: – Alegerea noului administrator general al societăţii; – Aprobarea modificărilor la statutul societăţii; – Aprobarea planului de dezvoltare a întreprinderii; – Diverse.

Consiliul de administrare „Mileşti Vin” SA

CMYK

12

6 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MARIAN STÂRCEA:

„Sunt foarte pesimist în ceea ce priveşte şansele reprezentanţilor noştri la Eurovision” Pregătirile pentru ediţia Eurovision 2011 sunt pe ultima sută de metri. Zdubii repetă deja la Dusseldorf, iar la casele de pariuri se fac pronosticuri care mai de care despre reprezentanţii ţărilor care vor obţine cel mai mare număr de voturi din partea telespectatorilor europeni. Reprezentanţii Moldovei nu se află printre favoriţii caselor de pariuri, dar cine știe, poate ne surâde norocul în ciuda tuturor previziunilor și ne clasăm în top. De șapte ani de când participăm la Eurovision, Zdob și Zdub este formaţia care ne-a adus cele mai multe puncte, clasându-ne pe locul șase în 2005.

Despre șansele Republicii Moldova la Eurovision de anul acesta, dar și despre noua generaţie de muzicieni, discutăm astăzi cu compozitorul Marian Stârcea.

- Candidatul PSD la Primăria Chișinău a declarat săptămâna asta că oferă zdubilor un milion de lei dacă aduc Eurovisionul în Moldova. Cum credeţi, are șanse Sergiu Coropceanu să sărăcească cu un milion de lei?

- Nu cred că el va avea ocazia să facă acest gest generos din simplul motiv că, geopolitic, Moldova nu este încă pregătită să câștige Eurovisionul și, în al doilea rând, părerea mea personală e că nici nu avem cu ce câștiga acest concurs.

- Vă referiţi la compoziţia cu care participă zdubii în acest an?

- Consider că este o piesă slabă și cred că, de data asta, nici show-ul nu-i poate salva. Am vizionat și imagini de la prima repetiţie, nu am văzut nimic deosebit sau, poate, Zdob și Zdub nu a dezvăluit toate secretele. Deocamdată, nu văd valoarea acestei compoziţii. Din păcate, sunt foarte pesimist în ceea ce privește șansele reprezentanţilor noștri la Eurovision. Nu cred că putem obţine o victorie cu un asemenea cântec.

renţii din alte ţări la ediţia din acest an a Eurovisionului?

- Nu am reușit să ascult toate piesele, dar sunt la curent cu o bună parte a compoziţiilor. Și din câte am ascultat mi-am întărit concluzia pe care mi-am format-o în anii precedenţi: Europa pune preţ pe melodie. În cântecele pregătite pentru ediţia din acest an de concurenţii din Slovacia, Armenia, dar și alte ţări, se pune accent pe melodie, piesa poate fi dansantă, ritmată, dar linia melodică este armonioasă. Nu neg, la ritmuri se vor evidenţia zdubii noștri, dar, părerea mea e că piesa pe care au pregătit-o în acest an este un kitsch și nu cred că aceste căciuli

foarte interesante, pentru care au optat în acest an și care, cu siguranţă, vor atrage toată atenţia, pot înlocui adevăratele valori muzicale.

- Dacă ar fi să ne referim la materialul propus juriului și telespectatorilor de interpreţi pentru ediţia naţională a Eurovisionului, consideraţi că au fost cântece mai reușite în afară de ceea ce s-a votat?

- Da, o să-mi permit să deschid niște paranteze. Cred că cele mai reușite piese prezentate la ediţia naţională au fost cele propuse de Natan și M-Studio. Evident, la modul subiectiv, ţin foarte mult și la piesa mea, interpretată de Odry Bârcă, dar nu pot trece cu vederea aceste două piese, foarte reușite după mine. Au mai fost cântece bune, dar cred că acestea două se evidenţiau prin valoarea lor artistică.

- V-aș ruga să vă referiţi în continuare la creaţia tinerilor muzicieni, mai cu seamă că l-aţi pomenit aici pe unul, Eugen Doibani, alias Natan. Sunt mai mulţi tineri care acum își încearcă puterile în orchestraţie și compoziţie, care ar fi cei mai promiţători?

- Fără îndoială, sunt mulţi tineri talentaţi și apar în continuare, din păcate, mai și dispar. Îmi pare rău să

afirm asta, dar consider că sunt într-o mișcare haotică și își irosesc talentul în a face niște copii, uneori mai puţin reușite, a muzicii occidentale, asta este școala lor de bază, și crezând că fac ceva în stilul unui interpret sau formaţii care se bucură în prezent de succes, consideră că îi pot egala popularitatea sau deveni la fel de valoroși. Din păcate, ușurinţa de a promova o piesă la un post de televiziune sau de radio le dau ameţeli și nu le permit să conștientizeze nivelul și valoarea reală a muzicii pe care o fac. Haosul existent în momentul de faţă în muzica noastră îl pot explica doar prin prisma acestor tendinţe.

- Pentru precizare, consideraţi că vina o poartă și radiodifuzorii care sunt accesibili pentru toţi cântăreţii?

- O să vă dau acum un exemplu, fără să fac public postul de radio pe care îl ascultam în acel moment.

Eram în transport și, fără exagerări, în decurs de 20 de minute am ascultat trei piese ale unui interpret angajat în calitate de moderator la acel post de radio. Asta vorbește despre niște criterii subiective în selectarea și difuzarea pieselor. Și, din păcate, muzica difuzată la aceste posturi de radio depinde de gusturile anumitor prezentatori sau altor angajaţi ai instituţiilor în cauză.

- Am vorbit despre compozitori, dar acum o să vă rugăm să vă referiţi la voci. Câţiva ani în urmă asistam la ascensiunea lui Nelly Ciobanu și ne bucuram pentru orice succes al ei înregistrat la festivalurile din străinătate.

După asta a apărut Natalia Barbu, care, de asemenea, a devenit un reper pentru mulţi tineri interpreţi. Putem spune că în ultimii ani a mai apărut cineva de valoarea lor?

- Mă tem să nu-mi scape cineva la enumerare, dar, desigur, Nelly Ciobanu rămâne Nelly Ciobanu și Natalia Barbu rămâne Natalia Barbu în muzica noastră, până în prezent nimeni

„Piesa pe care au pregătit-o în acest an este un kitsch” - V-a plăcut ceva în mod deosebit din ceea ce vor prezenta concu-

Concursul continuă Dragi cititori, Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (4 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei,

Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (1 răspuns); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (3 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (3 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (3 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (4 răspunsuri); CHISTOL

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Redacţia FLUX

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

Deja timp de câteva săptămâni, la redacţie ne-au venit zeci de scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greșite.

Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identificaţi personajul și să-l expediaţi la redacţie.

Succes!

CONCURS

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Taisa din Chircani, Cahul (2 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (3 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (4 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (1 răspuns); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (5 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (4 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATEICIUC Anatol din Chișinău (4 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (3 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (3 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (3 răspunsuri); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (5 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (4 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (2 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (2 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (4 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (4 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (3 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (3 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (5 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (5 răspunsuri). Vă încurajăm să participaţi în continuare la concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

nu le-a depășit. Au mai apărut voci interesante, una dintre ele ar fi Valeria Tarasova. Cu certitudine în scurt timp nu va mai fi a noastră, intenţionează să-și facă studiile la Moscova, și după participarea ei la Eurovision a fost remarcată de un cunoscut autor german și dacă nimerește în vizorul impresarilor europeni, viitorul ei sună bine, dar, din păcate, nu la Chișinău. Odry Bârcă este o interpretă promiţătoare, are doar 16 ani, dar face pași mari și hotărâţi spre succes, se remarcă prin individualitate și, bineînţeles, prin voce și muzicalitate. Salut cu multă bucurie revenirea Cristinei Scarlat, care va reprezenta acum Moldova la Slaveanskii Bazar.

Nu pot să nu-i numesc aici pe Pasha Parfeni și Serj Kuzencoff, Cristina Croitoru, Cristy Rouge, Galina Școda.

Sunt mulţi tineri promiţători, există multe speranţe la acest capitol, dar ca să se orienteze în acest spaţiu muzical, ei trebuie să înţeleagă foarte bine ce vremuri trăim și pe ce lume ne aflăm.

„Nu există un punct final pentru atingerea unui ideal” - Mai îndepliniţi și funcţia de director artistic al Filarmonicii de Stat „Serghei Lunchevici”, care organizează o diversitate de concerte, acoperind toate genurile muzicale. Dacă ar fi să ne referim însă la muzica de estradă, atunci când planificaţi un concert, nu întâlniţi greutăţi la stabilirea repertoriului și a listei de cântăreţi?

- Problema apare la alt capitol, și anume la cel financiar. Sunt ferm convins că orice interpret, fie un pianist, un viorist, un cântăreţ rock, pop, folk sau din oricare alt gen, pune preţ pe remunerare. Un artist bun trebuie remunerat și pentru talent, după care – pentru efort. Atunci când trebuie să alcătuim programele, problema numărul unu cu care ne confruntăm este lipsa banilor.

Când stabilim programul stagiunii, ne orientăm, în primul rând, spre muzica academică clasică, pentru a pune în valoare colectivele pe care le avem – Capela Corală Doina și Orchestra Simfonică. De câţiva ani este alături de noi și Formaţia „Folclor” și ne străduim să organizăm și concerte cu muzică populară, pentru a-i pune în valoare și pe acești artiști talentaţi. Mai organizăm festivaluri, concursuri, ne implicăm în diferite activităţi muzicale și încercăm să aducem interpreţi valoroși, dar aspectul financiar nu ne permite să ne atingem întotdeauna scopurile.

Sunt cazuri când interpreţii noștri sunt puși în situaţia să aleagă între un concert și o petrecere privată.

Iar pentru a aduce un dirijor sau un pianist mare de peste hotare este nevoie să achiţi un onorariu minim de 10.000 de euro. Nu acuz pe nimeni aici, cred că așa este corect, pentru că este normal să plătești pentru o valoare, altceva e că noi nu permitem aceste valori.

- În ultima perioadă acordaţi prioritate tinerilor interpreţi, încercaţi să descoperiţi nume noi.

Povestiţi-ne cu cine lucraţi în prezent.

- Acum lucrez cu Galina Școda, care este studentă la Kiev, la Institutul „R. Glier”, ea învaţă la profesoara Taisiei Povalii și intenţionăm la vară să înregistrăm câteva piese. De asemenea, ţin foarte mult la Odry Bârcă.

Am pus la cale un proiect acum cu Natalia Proca, împreună cu ea vom înregistra și niște piese cu motive patriotice pe versurile marelui poet Dumitru Matcovschi. Continui să colaborez cu Victoria Lungu, care va lansa în toamnă un nou album pe care vor fi prezente și piese de ale mele. Mai lucrez cu Elena Demergean, Serj Coston, Serj Kuzencoff, păstrez colaborările începute mai înainte.

- Oferiţi-le un sfat tuturor celor pasionaţi de muzică și dornici să facă o carieră din această pasiune.

- Parafrazez un proverb rusesc care spune ceva de genul: cât trăiești, înveţi. E valabil nu doar pentru tineri, ci pentru toţi. Nu există un punct final pentru atingerea unui ideal, în permanenţă apare ceva nou și trebuie să fii în pas cu timpul, toate procesele sunt în dezvoltare. Important este să nu-ţi pierzi individualitatea și să avansezi, odată cu experienţa să capeţi cunoștinţe, cu orice efort depus, străduiţi-vă să-i depășiţi pe alţii, dar și să vă autodepășiţi și să tindeţi și spre alte scene, spre alte ţări, în creaţie nu există niciodată o staţie terminus.

- Vă mulţumim și vă dorim mult succes în continuare!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

FASHION&STYLE

Nunta regală, sursă nesecată de inspiraţie Nunta prinţului William cu domnișoara Catherine Middleton, supranumită „nunta secolului”, a provocat o adevărată isterie. Fiecare detaliu a fost (și este în continuare) studiat sub lupă. Luând în calcul șirul evenimentelor care au avut loc până și după 29 aprilie în lume, nunta regală, cel mai mediatizat eveniment de pe mapamond, a venit ca o promisiune: și totuși, viaţa e frumoasă! Ţinutele etalate la „nunta secolului” constituie un izvor nesecat de inspiraţie pentru designeri, dar și pentru revistele de stil de pe întreg globul pământesc. În pofida celor spuse de stiliștii din toată lumea despre ţinuta mirilor (de bine sau de rău), sperăm și noi că moda mireselor discrete va prinde și la Chișinău, unde acum, de la vlădică la opincă, se poartă kitschul, opulenţa și sclipiciul din cap până în picioare.

L-am rugat pe designerul vestimentar Daniel Racovizza (care își anunţase la un moment dat intenţia de a-i prezenta viitoarei mirese o

schiţă proprie) să ne spună de ce rochia lui Kate Middleton a deventi cel mai discutat subiect de presă. Daniel a declarat pentru FLUX: „Rochia proaspetei ducese de

CMYK

Cambridge a fost deosebită, dar foarte complicată prin însăși simplitatea ei. Mireasa a avut o atitudine de adevărată prinţesă: firească și rafinată. Ea ne-a convins încă o dată că pentru a fi prinţesă, nu e neapărat să te naști într-o familie de aristocraţi.

Sper că atât modelul rochiei, cât și alte detalii din ţinuta miresei vor fi preluate și de miresele noastre, pentru că tot suntem în plin sezon de nunţi. Evident, nu puteau trece neobservate pălăriile la această nuntă, câte pălării, atâtea stiluri și tot atâtea individualităţi, nu ar fi corect acum să le judecăm. Dintre invitaţi, consider că cel mai rafinat cuplu a fost Victoria și David Beckham”, afirmă Daniel Racovizza.

Hair-stilistul Victor Micușa ne-a spus că a urmărit și el cu atenţie, în emisie directă, nunta regală. „Basmul acesta modern a fascinat pe toată lumea. Am urmărit însă ceremonia și prin prisma „handicapului” profesional – am fost curios să văd ce coafuri vor alege nuntașii. În mare parte,

toate coafurile doamnelor au fost acoperite de pălării. Cât despre mireasă, toţi îi laudă stilul vestimentar, dar pe mine m-a dezamăgit un pic coafura ei. Coaforul a încercat o închipuire de buf, pe care să pună diadema, ceva de genul a la Patty Cameron, dar, din păcate, nefinisat.

Cred că, în ton cu restul ţinutei, Kate ar fi putut opta pentru ceva mai simplu, dar așa, buful ăsta a fost neterminat, structura arhitectonică a coafurii a fost oarecum nefirească.

Mie mi-a plăcut nonșalanţa prinţului Harry. Are un păr roșcat, cu firul sănătos, nu s-a străduit să-l cuminţească, să-l dea cu gel sau alte produse de styling,

să apară ferchezuit în faţa camerelor, a fost el însuși și cred că anume prin asta ne cucerește. Multe persoane publice ar trebui să înveţe de la prinţ să se accepte și să fie ele însele. Și, desigur, regina Elisabeta le-a dat clasă tuturor.

Ea este o adevărată regină: ţinută, stil, rafinament, atitudine. Ea apare degajată, mereu în tendinţe, fără a părea împovărată de responsabilităţi, maniere, titluri și toate tabieturile regale, este un adevărat exemplu de feminitate, poate cel mai elocvent. Mă întreb uneori: oare vor mai exista regine când ea va dispărea? Și asta în condiţiile în care la noi o bună parte din femei se complac în postura de „pensionare” după 50 de ani, iar altele chiar după 30, regina Elisabeta pare să ne spună că o doamnă ori este regină, ori nu este doamnă deloc. Cale de mijloc nu există”, ne-a mai spus Victor Micușa.

L. P., FLUX