Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! Vineri, 6 iulie 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 6.07.2012

Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocle

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.3051 1 Dolar american ............. 12.2343 1 Leu românesc ................ 3.4164 1 Rublă rusească ............... 0.3769 Timpul probabil:

Maxima zilei Inteligenţii se împart în două: buni și răi.

Proștii se împart în una: răi.

(G. Ibrăileanu)

6.07.2012

7.07.2012

Soare, 21 34 0C

Soare, 21 35 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 25 (853)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Chiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştri 2

PAGINA

ACTUAL

Traian Băsescu – la a doua suspendare

3

PAGINA

POLITIC

XXX

(citiţi pag. 3)

Crima politico-morală a lui Ghimpu

6

PAGINA

ADMITEREA

Mai puţini studenţi şi mai puţine locuri cu finanţare bugetară

8

PAGINA

CULTURĂ

Leo BUTNARU DE LA BOGACI ŞI TELEUCĂ MĂRTURII… (Pagini de jurnal)

„Bună-i berea, da’ nu-i ca vinul…”

Nicolae Timofti este un preşedinte sincer.

El ne-a transmis că trebuie să ne temem

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de premierul Filat în urma vizitei efectuate în perioada 26-28 iunie la Bruxelles și Luxemburg, acesta a anunţat că, în curând, cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, va efectua o vizită în Republica Moldova. „Am lansat invitaţia doamnei Angela Merkel, cancelar federal al Germaniei, să viziteze Republica Moldova și dumneaei a acceptat invitaţia. Vizita va avea loc în vara anului curent. Aceasta va fi prima vizită a unui cancelar federal al Germaniei în Republica Moldova”, a anunţat prim-ministrul. Totodată, el a precizat că deja a semnat o dispoziţie privind demararea pregătirilor în vederea organizării respectivei vizite.

XXX

(citiţi pag. 2)

Filat, agricultura şi... căldura XXX

(citiţi pag. 7)

XXX

datoria noastră să-l pomenim și să facem astfel încât fiecare copil din această ţară să-i știe viaţa, să-i știe faptele”.

Să cazi pe spate de râs. Principalul artizan și promotor al legii cu privire la propagarea homosexualismului în Republica Moldova, a acestei practici sexuale perverse, ne vorbește de Ștefan cel Mare, de credinţă, de vitejie, de viitorul ţării, de grija pentru tânăra generaţie. Păi, nu e clar, domnule prim-ministru, tu cu cine ești, cu Dumnezeu sau cu Satana? Sau vrei să te pui bine și cu unul, și cu altul. Al naibii prim-ministru!

XXX

(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 5)

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate în Siberia

Al naibii prim-ministru!

Pe 2 iulie, exact în ziua în care s-au împlinit 508 ani de la moartea și 20 de ani de la canonizarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, primul ministru Vladimir Filat a participat la festivalul „Un trandafir, o lumânare pentru Sfântul Ștefan cel Mare”, care s-a desfășurat în satul Măgdăcești, raionul Criuleni. Premierul a aprins „mai multe lumânări” la biserica din localitate și, ca de fiecare dată, a rostit cu emfază următoarea frază bombastică: „Marele Ștefan vorbea și promova atunci lucruri valabile și astăzi: credinţă, vitejie și viitorul ţării, prin atenţionarea contemporanilor săi să aibă grijă ce lasă tinerei generaţii. Este de

Merkel vine la Chişinău

Vlad, să nu uiţi: Moldova nu este a ta și a homosexualilor!

În noaptea de 5 spre 6 iulie se împlinesc 63 de ani de la acea noapte neagră din 1949, când 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor și deportate în Siberia și Kazahstan, iar în gospodăriile lor s-au așezat cu traiul „specialiști” veniţi de aiurea pentru a „ajuta” moldovenii „să construiască un trai nou”. Astfel, a fost realizată hotărârea biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi… și alte categorii, precum și a familiilor acestora”.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

XXX

(citiţi pag. 4)

Ce învăţau şcolarii români în 1941 – Documentar XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 9)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1776 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

6 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Nicolae Timofti este un preşedinte sincer.

El ne-a transmis că trebuie să ne temem La împlinirea celor 100 de zile de la învestirea în funcţie, președintele ţării, Nicolae Timofti, a convocat pentru a doua oară Consiliul Suprem de Securitate. După prima ședinţă a respectivului Consiliu, în cadrul căreia șeful statului a avut grijă să solicite doar majorări salariale substanţiale pentru judecători, pentru a diminua coruptibilitatea din sistemul judiciar, cea de-a doua ședinţă se anunţa una epocală. După ea, ar fi urmat să ne edificăm definitiv în privinţa preluărilor corporative ostile asupra sistemului bancar din Republica Moldova și să avem ferma convingere că de-acum încolo instituţiile statului vor funcţiona ca ceasul în situaţii similare. Întrebarea este dacă a vrut într-adevăr Nicolae Timofti să afle și să soluţioneze ceva ori a dat doar ascultare consilierilor săi, care i-au recomandat să mimeze o activitate intensă, pentru a da impresia că este interesat și este în măsură să rezolve niște probleme grave cu care se confruntă ţara. Lucrul acesta era cu atât mai important, cu cât în ultima perioadă au răsunat critici dure la adresa șefului statului, despre care s-a spus că ar fi un președinte de buzunar al Alianţei, care nu decide nimic și nu s-a remarcat prin nimic în cele peste trei luni de aflare în funcţie.

Președintele i-a chemat la raport pe guvernatorul BNM, ministrul Finanţelor, șeful Procuraturii, directorul interimar SIS, ministrul de Interne, pentru a clarifica dacă au acţionat adecvat instituţiile statului în vederea prevenirii atacurilor asupra sistemului bancar și dacă au fost investigate în mod corespunzător fraudele respective. „Președintele Timofti dorește ca în cadrul Consiliului Suprem de Securitate să fie clarificată prestaţia instituţiilor statului, abilitate să asigure securitatea sectorului bancar”, ne-a asigurat purtătorul de

cuvânt al președintelui, Vlad Ţurcanu.

Scopul nostru nu este stabilirea vinovatului Ce a reușit să clarifice șeful statului și cât de lămuriţi am fost noi după respectivul consiliu? Ce am aflat nou și cât de siguri putem fi că lucrurile se vor schimba? Nu am aflat nimic și nu avem nici o siguranţă, pentru că, de fapt, șeful statului nu a urmărit altceva decât să bifeze o acţiune în lista sa de „realizări”.

După cum ne-a spus chiar el, președintele nici nu a încercat să afle cine ar fi vinovat de atacurile asupra sistemului bancar. Bănuim, pentru că era speriat de ceea ce ar fi putut să afle. „Nu a fost scopul nostru de a stabili vinovatul. Noi am vrut să cunoaștem unele probleme care sunt puse în discuţie în mass-media, în societate”, a precizat Timofti. Chiar dacă șeful statului are o vagă speranţă că fenomenul ar putea fi eliminat în viitor, respectivul viitor pare să fie destul de îndepărtat. Ba chiar este sigur că într-o perioadă apropiată, atacurile ar putea să se repete.

Cine a băgat frica în preşedinte?

Mai mult chiar, șeful statului ne-a tăiat și ultima speranţă, afirmând că el însuși se teme: „Cu regret. Eu mă tem. Eu singur mă tem de acest fenomen. Și regret că ele au loc și sunt sigur că vor fi excluse pe viitor, da’ să spun că mâine de acum n-o să mai fie, nu pot să vă dau așa garanţie”. Prin urmare, nu există cale de scăpare.

Să încuiem ușile, să tragem obloanele, să ne blindăm subsolurile, să nu ne băgăm nasul în treburile cui nu trebuie și să ne temem cu toţii alături de președintele pe care ni l-a dat Dumnezeu. Șeful statului știe exact că trebuie să se teamă, pentru că singurul lucru pe care l-a aflat cu certitudine în cadrul CSS este acela că mai există și alte hotărâri judecătorești care ar putea duce la noi atacuri raider. Bănuim că președintelui îi place să se teamă, că frica îi provoacă o stare de euforie. Ne bate gândul chiar că președintele a convocat Consiliul de Securitate pentru a-și mai gâdila nervii, pentru a-și amplifica starea de frică, pentru a se convinge că are de ce să se teamă, iar șefii structurilor de forţă i-au făcut hatârul și au băgat și mai mult frica în el.

Traian Băsescu – la a doua suspendare Parlamentul României s-a reunit joi, 5 iulie, pentru a discuta, în sesiune extraordinară, cererea Uniunii Social Liberale de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Reprezentantul PSD a citit în plenul celor două Camere ale Parlamentului documentul elaborat de juriștii Uniunii prin care se cere suspendarea șefului statului.

Cererea conţine 7 motive de suspendare, președintelui reproșându-i-se încălcări repetate ale Constituţiei. Între altele, în document se spune că președintele a uzurpat rolul prim-ministrului și s-a substituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului.

De asemenea, Băsescu este învinuit de încălcarea în mod repetat a principiului separaţiei puterilor în stat și independenţei justiţiei.

Președintelui i se mai reproșează faptul de fi iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și încălcarea procedurii de revizuire a Constituţiei.

Totodată, USL afirmă că președintele Băsescu a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curţii, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante.

La ședinţă de joi a Parlamentului a participat și Traian Băsescu, care a ţinut un

De ce credem că președintele nu vrea să știe cine este vinovatul? Ba chiar își pune dopuri în urechi, ca să nu audă cumva, din întâmplare, numele acestuia. Pentru că, la o adică, dacă ar fi dorit să-l afle, i-l putea spune chiar premierul Filat, prezent și el la respectiva ședinţă.

Deoarece încă în septembrie trecut, primul ministru declara că știe exact cine este autorul atacurilor raider: „Eu îi cunosc pe autorii și beneficiarii atacurilor de raider și nu voi mai tolera situaţia când avem infracţiuni și nu avem infractori. Nu mă voi opri până când cei care au comis această crimă nu vor fi pedepsiţi, până la ultimul”. A urmat ceva după aceste declaraţii războinice? A sărit cumva Procuratura Generală să afle ceea ce știa Filat? Și de ce nu i-a spus premierul măcar președintelui cine sunt vinovaţii, ca să nu-l lase pe acesta să rătăcească în neștire.

A, uitasem, pentru că nu acesta a fost scopul.

Nicolae Timofti, un preşedinte care nu ştie nimic Ce nu l-a mai interesat pe Nicolae Timofti despre atacurile

raider? Am putea spune că nu l-a interesat mai nimic. Președintele știe că ar fi fost iniţiate niște dosare penale în chestiunea respectivă, dar nu știe câte și nici nu-l interesează. „Se lucrează.

Acum nu pot să spun nimic.

Nu știu, nu cunosc”, le-a spus el ziariștilor.

Nici despre implicarea primvicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, în respectivele atacuri șeful statului nu știe nimic, pentru că nu-l interesează.

Chiar dacă numeroase instituţii media au relatat despre acest lucru, Nicolae Timofti spune că: „Noi nu putem discuta despre ce scrie presa”. De ce nu puteţi discuta, domnule președinte, dacă chiar dumneavoastră aţi afirmat că aţi vrut să cunoașteţi „unele probleme care sunt puse în discuţie în mass-media, în

societate”. Doar pentru a le cunoaște. Păi, pentru aceasta ar fi fost suficient să citiţi ziarele și să vă uitaţi la televizor.

De ce a mai fost necesară convocarea CSS, dacă scopul nu a fost stabilirea vinovatului? Și de ce nu a dorit totuși președintele să afle cine este autorul atacurilor? Pentru a nu-l deranja și a-l lăsa să facă ce are de făcut mai departe? De ce au mai fost „deranjaţi” atunci procurorul general, ministrul de Interne? Că poate aveau treburi mai importante de făcut în acea zi.

Chiar dacă în cadrul Consiliului au fost formulate și unele recomandări de modificare a cadrului legal „pentru ca Procuratura, Centrul Anticorupție, Serviciul de Informaţii și Securitate și alte organe de forţă să poată întreprinde măsurile

necesare, în limitele abilităţilor pe care le au”, președintele este mulţumit, în linii generale, de modul în care au reacţionat structurile statului. „Nu vrem să spunem că situaţia în sistemul bancar este cea mai bună, dar este satisfăcătoare. Înainte de ședinţă, consilierii noștri au lucrat, au examinat situaţia și au primit informaţia de la toate structurile. Toate structurile de stat abilitate cu funcţiile legate de acest eveniment au întreprins măsuri care au redus cu mult aceste încercări”, a opinat șeful statului. Și dacă toţi au acţionat așa cum trebuie și și-au făcut treaba, la ce s-a mai făcut atâta zarvă?

Poate doar de dragul singurului mesaj clar pe care ni l-a transmis președintele: să ne temem.

Ioana FLOREA, FLUX

Avocaţii moldoveni, îngrijoraţi de intenţiile Guvernului privind modificările din Codul de procedură civilă REACŢIE în legătură cu iniţiativa recentă privind schimbarea modului de motivare a hotărârilor judecătoreşti civile

scurt discurs. El a opinat în discursul său că obiectivul major al suspendării sale este că USL vrea “punerea sub control a justiţiei și a instituţiilor statului”. Un motiv “conjunctural” ar fi că s-a încercat acoperirea scandalului de plagiat în care este implicat Victor Ponta, pe care l-a numit premierul copy-paste.

Curtea Constituţională se va întruni vineri dimineaţă, pentru a analiza propunerea de suspendare din funcţie a președintelui României, judecătorii constituţionali urmând să dea un aviz consultativ. Plenul reunit al Parlamentului a votat, joi, ca

Focare de instabilitate în România şi Ucraina. „Incendiile” se pot extinde şi în Moldova!?

Clasa politică din România și Ucraina scapă situaţia de sub control.

Reîmpărţirea puterii este factorul ce clatină la moment stabilitatea instituţiilor democratice din statul român.

Concomitent, neglijarea intereselor majorităţii populaţiei în favoarea minorităţii ruse constituie scânteia ce ameninţă actuala putere de la Kiev cu alegeri anticipate.

Demisionări în organul legislativ din Ucraina și destituiri în lanţ din funcţii a înalţilor oficiali în România subminează stabilitatea orânduirii celor două state învecinate. Situaţia alarmantă din România pune pe gânduri partenerii europeni și americani, în timp ce protestele de la Kiev contra avansării statutului limbii ruse alertează Moscova.

Un eventual “efect al dominoului” ar putea afecta și Republica Moldova, slăbind principalul partener european care articulează integrarea europeană a ţării. În cazul Ucrainei, situaţia minorităţii ruse poate determina noi pași fermi din partea Rusiei în vederea promovării drepturilor minorităţilor ruse nu numai din Ucraina, dar de pe tot spaţiul postsovietic, inclusiv din Moldova.

Infectarea clasei politice din Republica Moldova de crizele din ţările învecinate se poate produce când Filat se va apuca de remanieri rupând “contractul” cu celelalte componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Criza AIE va începe atunci când premierul moldovean se va implica direct în procesul de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor, care cuprinde reforma justiţiei, MAI și combaterea corupţiei, deranjându-și în mod direct partenerii de coaliţie.

Denis CENUŞĂ Sursa: cenusadi.wordpress.com

avizul consultativ al Curţii Constituţionale privind cererea de suspendare din funcţie a președintelui Traian Băsescu să fie transmis Parlamentului până vineri, la ora 12.00.

Legislativul a respins cererea de înfiinţare a unei comisii de anchetă privind acuzaţiile aduse președintelui Traian Băsescu.

Vineri, Parlamentul va dezbate și va supune votului cererea USL de suspendare a președintelui.

Potrivit Constituţiei României, președintele Senatului va prelua, după suspendare, atribuţiile șefului statului.

FLUX

Americanii de la Deveselu, 100 de lei pentru sex cu eleve de liceu Procurorii DIICOT au descoperit că aceștia au cumpărat fete de liceu de la cei mai cunoscuţi proxeneţi din Caracal.

Distracţia a luat sfârșit la începutul lunii aprilie, când capii reţelei de proxeneţi au fost ridicaţi de mascaţi.

Poliţiștii au stabilit că peste 25 de tinere, dintre care 18 minore, au fost racolate de membrii reţelei și șantajate să facă sex pe bani cu bărbaţi necunoscuţi.

Amenajarea bazei de la Deveselu va începe anul viitor Proxeneţii întreţineau relaţii sexuale cu fetele și le filmau pe ascuns, apoi le ameninţau cu imaginile că le vor spune părinţilor sau le vor posta pe internet dacă nu vor întreţine relaţii sexuale și cu alţi bărbaţi.

Potrivit poliţiștilor, majoritatea fetelor erau eleve la două licee de top din Caracal, iar printre clienţii pe care trebuiau să îi satisfacă sexual se numărau și soldaţii americani de la Deveselu.

Membrii reţelei au fost arestaţi la 6 aprilie Proxeneţii le cereau acestora între 100 și 300 de lei (românești (roni) – nota FLUX) pentru un act sexual cu o

minoră. Membrii grupării au obţinut în total peste 65.000 de lei din vânzarea fetelor.

Daniel Marinel Bogdan (39 de ani), soţia acestuia, Simona Mirela Bogdan (23 de ani), Marinel Lăutaru (42 de ani) și pompierul Claudiu Nelu Teculescu (42 de ani) au fost arestaţi la 6 aprilie, pentru trafic de persoane, trafic de minori si proxenetism.

Potrivit romania-inedit.ro, surse apropiate fetelor obligate să se prostitueze au declarat că au fost drogate și violate în baza militară americană de la Deveselu.

Soldaţii însă nu vor fi trași la răspundere, având în vedere că ei sunt scoși de sub incidenţa legilor române și a Tribunalului Penal Internaţional.

Comuna Deveselu, din Olt, a fost aleasă pentru amplasarea scutului american antirachetă pe teritoriul României.

La aflarea veștii că vin americanii, localnicii au fost în culmea fericirii sperând că zona se va umple de investitori care vor crea locuri de muncă.

Lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, care va găzdui elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA, sunt programate să înceapă în 2013.

Sursa: click.ro

Procedura actuală de examinare a pricinilor civile are multe carenţe. Modificarea Codului de procedură civilă este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente. Din acest motiv, în anul 2011, Ministerului Justiţiei a creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la Codul de procedură civilă, din care au făcut parte și exponenţi ai avocaturii, care a lucrat asupra proiectului de modificare a acestui Cod mai mult de un an. Grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii existente la moment de pronunţare doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.

Proiectul de lege elaborat de Grupul de lucru a fost aprobat de Guvern și de Parlament pentru lectura întâi. În procesul pregătirii proiectului pentru lectura a doua, a fost introdusă iniţiativa legislativă prin care se menţine sistemul existent de pronunţare a hotărârilor, iar motivarea hotărârilor judecătorești pronunţate de prima instanţă se reduce doar la situaţiile în care părţile vor cere acest lucru după pronunţarea dispozitivului hotărârii sau în caz de contestare a hotărârii judecătorești. Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei date este reducerea volumului de muncă al judecătorilor.

Această iniţiativă nu a fost discutată în prealabil și pune în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, responsabilă și echitabilă. Regretăm faptul că nu au fost organizate dezbateri cu privire la această iniţiativă, care este fundamentală pentru sistemul justiţiei civile. În același timp, suntem frapaţi de faptul că această iniţiativă, care este una conceptuală și în disonanţă cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, a fost introdusă în a doua lectură, deși acest lucru nu este consistent cu practica parlamentară existentă.

Mecanismul propus de motivare a hotărârilor judecătorești nu se regăsește nici în una din ţările cu o democraţie avansată. În Germania există un mecanism de pronunţare a hotărârilor în formă sumară (art.

313 a) al Codului de procedură civilă), însă acesta poate fi aplicat doar dacă persoana, până la pronunţarea hotărârii, renunţă în mod expres la motivare. Dacă acest lucru se întâmplă, persoana este decăzută din dreptul de a contesta hotărârea judecătorească.

Prin urmare, sistemul german este foarte diferit de cel propus. În Germania, regula este că hotărârea trebuie motivată, până la solicitarea contrarului - iniţiativa propusă pleacă de la prezumţia inversă. În Germania renunţarea la motivare are loc până la pronunţarea hotărârii – iniţiativa propusă prevede că solicitarea hotărârii motivate va avea loc după pronunţarea dispozitivului hotărârii. În Germania renunţarea la motivare înseamnă și renunţarea la dreptul de a contesta hotărârea - iniţiativa propusă oferă dreptul de a contesta hotărârea.

Un mecanism de motivare a hotărârilor judecătorești similar celui propus a existat în Republica Moldova până în anul 1998.

Cu susţinerea corpului de judecători, s-a

renunţat la acest mecanism, care era unul deosebit de greoi și genera foarte multe probleme practice. Revenind la problemele practice, sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaște motivele din cuprinsul ei; se complică examinarea cauzei de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp și resurse suplimentare, puse în sarcina justiţiabililor; va fi îngreunată unificarea practicii judecătorești, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc, precum și evaluarea judecătorilor; mecanismul propus va impune judecătorii să studieze repetat materialele dosarului, o dată la pronunţarea dispozitivului și o dată la motivarea hotărârii; va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii judecătorești; nemotivarea hotărârii judecătorești ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii; motivarea proastă a hotărârilor judecătorești este o problemă recunoscută în Republica Moldova și reprezintă una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie, iar acceptarea iniţiativei va alimenta și mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc; iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, cum ar fi atacuri raider, care, spre regret, este un fenomen frecvent în sistemul de drept moldovenesc.

Iniţiativa nu soluţionează problemele existente, ba chiar le acutizează. Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului și de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar iniţiativei în discuţie, generează probleme grave în ceea ce privește înmânarea hotărârii motivate și calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Grupul de lucru creat de Ministerul Justiţiei a recomandat renunţarea la practica de pronunţare a dispozitivului hotărârilor judecătorești, pentru a introduce ordine în sistemul căilor de atac și pentru a ordona participanţii la proces. Iniţiativa doar vine să acutizeze problemele existente. Fiind discutată în cadrul Grupului de lucru, ultimul nu a acceptat iniţiativa.

Conceptul motivării integrale a hotărârii judecătorești a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Modificările adoptate deja la Codul de procedură penală obligă judecătorul care adoptă hotărâri unipersonal să pronunţe integral hotărârea.

Motivarea unei sentinţe penale necesită,

în mod obișnuit, mult mai multe eforturi decât motivarea unei hotărâri pronunţate în cauze civile.

Iniţiativa propusă vine în contradicţie cu însăși noţiunea și esenţa actului de justiţie și a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn, iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent și responsabil.

Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.

Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor și, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient și, în oricare caz, absolut inacceptabil. Probleme de administrare și management judiciar nu pot fi soluţionate din contul și în detrimentul standardelor unui proces echitabil. Pe de altă parte, în anii 2010 și 2011 numărul cauzelor examinate de instanţele judecătorești s-a redus. Deși sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al președinţilor de instanţă și concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea și ca urmare a unificării practicii judecătorești și folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chișinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătorești, optimizare propusă prin aceeași Strategie.

Din considerentele de mai sus, Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova consideră iniţiativa în cauză drept una deosebit de periculoasă și nejustificată și cheamă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și președintele Republicii Moldova să o respingă.

Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova Aprobat prin decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor din RM din 29 iunie 2012

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 IULIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Chiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştri Lupta cu corupţia pare să fi luat un nou avânt în ţara noastră, în care se derulează cea mai minunată poveste de succes pe care i-a fost dat vreodată cuiva să o trăiască. Un politician curat ca cristalul, un simbol, am putea zice, al incoruptibilităţii, un vârf de lance al luptei cu corupţia, a venit zilele acestea cu o nouă contribuţie la cauza demascării acestui dezgustător flagel. Politicianul cu pricina, care admonesta cu ceva timp în urmă electoratul că s-a vândut pe „macaroane și orez” (s-a vândut pe ce i s-a oferit, pentru că lui afaceri de milioane și acţiuni în bănci nu-i propune nimeni), dus iarăși de val, a înștiinţat poporul că îi știe pe cei care ne fură, dar îi tolerează, pentru că vrea să ne ducă în Europa.

Acest mare și incoruptibil politician este, după cum v-aţi dat seama, liberalul de la Coloniţa, Mihai Ghimpu. Într-un recent interviu pentru Europa Liberă, mai sincer ca niciodată, șeful PL a afirmat următoarele: „Știţi, la noi nici aici nu este prea dulce, dacă pot să mă exprim așa, mierea, câteodată e amară, dar mergem înainte. Fiindcă puterea locală asta înseamnă – administrarea problemelor locale, puterea centrală asta înseamnă – obiectivul principal Integrarea Europeană, și el este mai important decât toate celelalte. Chiar dacă, pentru prima dată am să vă spun dumneavoastră, trebuie să închizi ochii dacă nu poţi schimba nimic și la un corupt, și la altul, numai ca să mergi să realizezi acest obiectiv. Fiindcă, realizându-l, rezolvi și aceste probleme minore, ce ţin de corupţie, de privatizări ilegale și multe alte lucruri.”

Corupţia – o problemă minoră Zilele acestea, în mediile de informare s-au spus multe despre perfidia și perversiunea morală a lui Ghimpu, care, și de această dată, încearcă să ne convingă de faptul că doar el

este singurul curat și necorupt în actuala configuraţie a guvernării, singurul căruia merită să-i acordăm întreaga încredere și putere la viitorul scrutin. Ce ar trebui să desprindem clar din această confesiune de credinţă a lui Ghimpu? În primul rând, faptul că actele de corupţie, privatizările ilegale sunt chestiuni minore în accepţia lui Ghimpu, dar, fără îndoială, și a celorlalţi lideri ai AIE. De aici, logic, putem deduce că la noi, lupta cu corupţia este mimată doar, de dragul aceleiași Europe care ne dă bani în acest scop. Adică, în Europa vor ajunge, în primul rând, toţi corupţii, raiderii și hoţii, sub înalta protecţie a politicienilor care ne-au promis schimbarea totală și până la capăt.

Tot ce se întâmplă la noi în ultima perioadă ne conduce anume către această idee, pentru că cei care se îndoapă, cu scârbă, din mierea amară, nu au demonstrat decât dorinţa de a mușamaliza, de a ascunde faptele de corupţie și de a folosi în propriul beneficiu schemele de fraudare. Prevalându-se, evident, de un scop nobil – integrarea europeană. Și, să nu uităm, lupta cu comunismul.

Volcov – arestat de cei pe care i-a acuzat Orice tentativă de demascare a unor acte de corupţie este imediat contracarată, minimalizată, bagatelizată sau trecută cu vederea. Săptămâna trecută, administratorul companiei „SGC Grup”, Vladimir Volcov, l-a acuzat pe directorul Serviciului Grăniceri, Roman Revenco, de spălare de bani în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană, care prevede securizarea frontierei de stat. Potrivit lui, acesta ar fi fost susţinut de către ministrul de Interne, Alexei Roibu. Volcov a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Revenco ar fi sustras 130 de mii de euro din respectivul proiect.

Tot el a mai declarat că ar fi pusă la cale omorârea lui, pentru că deţine numeroase dovezi în privinţa vinovăţiei celor doi funcţionari de stat.

Comisariatul General de Poliţie, dar și Serviciul de Grăniceri au respins toate acuzaţiile, afirmând că Volcov este cercetat pentru escrocherie, în două dosare penale, și că nu este manager al proiectului „Reţeaua de Comunicaţii Fixe și Mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova”, așa cum s-a prezentat în cadrul conferinţei.

La o zi distanţă, Vladimir Volcov a fost arestat. Nu suntem noi cei care să apreciem cine are dreptate: Volcov sau cei care îl învinuiesc pe el de escrocherie.

Vom spune doar că acesta a fost arestat anume de cei pe care i-a acuzat de corupţie. Și, coincidenţă, exact după conferinţa în care s-au făcut dezvăluirile. Nu știm dacă vor fi verificate acuzaţiile de corupţie și spălare de bani de către Centrul Naţional Anticorupţie și Procuratura Ge-

Crima politico-morală a lui Ghimpu „Știţi, la noi nu este prea dulce mierea. Câteodată e amară, dar mergem înainte, fiindcă puterea centrală asta înseamnă, obiectivul principal Integrarea Europeană și el este mai important decât toate celelalte. Chiar dacă, pentru prima dată am să vă spun dvs., trebuie să închizi ochii dacă nu poţi schimba nimic și la un corupt, și la altul, numai ca să mergi să realizezi acest obiectiv”.

Declaraţia liderului PL, Mihai Ghimpu, făcută acum câteva zile, precum că tolerează corupţia de dragul integrării europene, nu poate fi trecută cu vederea. Și asta pentru că sunt lucruri care nu pot fi tolerate.

De obicei, declaraţiile năbădăioase ale lui Mihai Ghimpu sunt tratate cu indulgenţă de către opinia publică. Această condescendenţă este, de fapt, atitudinea unui medic psihiatru faţă de ieșirile unui pacient proscris, care se consideră ba Napoleon, ba Alexandru Ioan Cuza, ba Mihai Viteazu…

Sunt lucruri care nu pot fi tolerate, oricât de toleranţi am fi. Ideea inoculată de Ghimpu în interviul de la Europa Liberă adie clar a dictatură, ca să nu utilizăm mai adecvatul termen „fascism”.

Să ne explicăm. Ghimpu spune cu o dezinvoltură de papagal că în instituţiile fundamentale ale statului colcăie corupţia. Mai mult, gura păcătosului zice: „Pentru prima dată am să vă spun dvs., trebuie să închizi ochii dacă nu poţi schimba nimic și la un corupt, și la altul”.

Spre deosebire de Zubco și de alţii ca el, noi putem citi printre rândurile PL-istului. Acesta face aluzie directă la cei doi demnitari, colegi de Alianţă, Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc, cărora nu le poate face nimic, pentru că sunt corupţi până în măduva oaselor.

Punerea celor doi în aceeași oală face parte din strategia perfidă a lui Ghimpu. Oricât de negativă ar fi atitudinea noastră faţă de Filat, orice om cu mintea teafără înţelege că jafurile date de Plahotniuc prin devalizarea băncilor și desproprietărirea unui număr excesiv de oameni de afaceri nu pot fi egalate cu acţiunile, fie și corupte, ale prim-ministrului.

Poziţionarea sa între peștii mari ai corupţiei nu este întâmplătoare. Arătând cu degetul la cei doi, Ghimpu se mângâie pe burtă și zice: „Numai eu nu sunt corupt, votaţi-mă pe mine!”.

Despre afacerile de după orele 18 ale acestuia vom discuta cu o altă ocazie. Acum observăm că, condus spre salon de cele mai „nobile” gânduri,

inclusiv de principiul „scopul scuză mijloacele”, Ghimpu e gata să înfulece miere amară, să se întovărășească și cu comuniștii de la Cahul sau de oriunde, numai să-și vadă visul cu ochii – integrarea în Uniunea Europeană. De aici și ipoteza că, în numele acestei integrări, corupţii și corupţia nu pot și nici nu trebuie deranjaţi.

De aici și până la tolerarea oricărui abuz nu mai există loc nici pentru un chibrit. Ghimpu e gata să accepte orice în numele integrării europene. De ce să nu închidă dumnealui ochii la niște violuri „nevinovate”, la niște omoruri „inocente”, la suprimarea libertăţii de exprimare și la oricare alte drepturi fundamentale ale omului cu preţul integrării europene?

Falsitatea respectivului însă poate fi descifrată fără prea mult efort intelectual. Frustrat pe parcursul mai multor ani de zile pentru poziţia sa de veșnic aspirant la un procent electoral, Ghimpu e gata să facă orice pentru a se menţine la putere. Și deși spune că face totul doar ca să nu ajungă la putere comuniștii, Ghimpu se raliază cu ei în teritoriu. „Scopul scuză mijloacele” – pentru Ghimpu înseamnă posibilitatea de a-și mângâia propria impotenţă într-un fotoliu din Parlament.

Soţiosul de la Coloniţa comite o crimă politico-morală de o gravitate indiscutabilă. Pentru el, integrarea în UE este ca un maraton la care pot participa toţi criminalii acestei ţări și cine ajunge primul acolo, acela este eroul naţional. Pentru el nu există criterii de integrare, principii și valori europene. Ghimpu sfidează și discreditează însăși ideea unui parcurs civilizat de integrare europeană, care, în mod normal, se face prin promovarea unor reforme majore pe plan economic și, mai ales, în domeniul justiţiei.

Complicele celor doi mari corupţi la care se referă pseudoliberalul va trebui să răspundă nu doar în faţa propriului electorat, minţit și purtat prin teorii periculoase și păguboase, ci și în faţa unei justiţii pe care, până la urmă, tot noi, cetăţenii, o vom pune la punct și o vom reforma înainte de a privi spre orizonturile europene.

Sursa: jurnal.md

nerală, dar și afirmaţiile lui Volcov despre un posibil atentat la viaţa sa. Însă, vorba lui Ghimpu, acestea sunt chestiuni minore.

Europa, iată ţinta noastră!

Dosarul de la Londra nu se leagă cu cel de la Chişinău Un alt caz care a făcut vâlvă prin presă a fost constatarea judecătorilor de la Înalta Curte de la Londra privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc în atacurile raider din ţara noastră. Potrivit procurorilor anticorupţie, ceea ce au descoperit judecătorii de la Londra nu are nici o legătură cu ceea ce au ei în dosar și nu-i poate ajuta cu nimic. „Nu avem dovezi că Vladimir Plahotniuc este implicat în atacurile raider.

Cu instanţa din Londra nu am luat legătura. În primul rând, nu știu cu cine să iau legătura, în al doilea rând, judecătorii de acolo nu sunt obligaţi să spună ceva”, a declarat procurorul anticorupţie interimar Viorel Morari pentru PROTV. Prin urmare, Procuratura Anticorupţie nu dispune de informaţii concrete, dar știe, a priori, că respectivele informaţii nu se leagă cu ce au ei la dosar. Și dacă nu se leagă, nici nu-i interesează ce au dibuit judecătorii instanţei de la Londra. Prin urmare, ne spun procurorii, ceea ce se vehiculează în presă nu sunt decât zvonuri, neimportante. În schimb, pentru primul ministru care ne-a bătut capul, luni de-a rândul, cu raideri și cu păpușarul care vrea să acapareze ţara, lucrurile sunt clare.

Acesta chiar regretă că suntem furaţi cu nerușinare, dar speră că ne vor salva tot cei din afara ţării: „Pentru mine personal totul este foarte clar, însă această claritate urmează s-o aibă și autorităţile

statului – Procuratura și Justiţia. Și dacă acest lucru nu se va face aici, în Republica Moldova, urmează ca aceste lucruri să fie realizate în afara ţării. Și este regretabil.”

Mană cerească de la occidentali așteaptă și președintele ţării, Nicolae Timofti, care afirmă că nu-l interesează zvonurile din presă. „Atunci când va fi luată o decizie de o instanţă internaţională și aceasta va fi comunicată ţării, respectând procedurile, o vom lua în considerare”, a declarat șeful statului.

Adică, investigaţi, decideţi și aduceţi-ne decizia pe tavă, că noi avem treabă, ne integrăm în Europa.

Sus e putred, afirmă Ghimpu „Voi tot întrebaţi, dar știţi cine este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce nu se vede...?”, afirma, plin de curaj, Vladimir Filat, exact acum un an. „Eu îi cunosc pe autorii și beneficiarii atacurilor de raider și nu voi mai tolera situaţia când avem infracţiuni și nu avem infractori”, a mai adăugat premierul, în scurt timp. La doar câteva luni distanţă, acesta și-a pus cenușă pe creștet și a regretat că i-a zis păpușarului „păpușar”. Acum înţelegem de ce – nici Filat nu a vrut să pună în pericol obiectivul integrării europene.

Poate că este o misiune in-

grată să încerci să afli un dram de logică și de consecvenţă în afirmaţiile lui Mihai Ghimpu, dar mai aducem un scurt citat din gândirea profundă a celui care se jura să promoveze, împreună cu partidul, adevărul în Republica Moldova: „Actul guvernării ni l-am asumat nu pentru interesul nostru, a trei partide, sau a liderilor, sau a membrilor de partid, dar pentru cetăţeni, pentru binele lor, nu pentru binele nostru. Dar la noi corupţia, dacă picioarele aveau până acum doi metri, acum de patru metri sunt picioarele corupţiei.”

Oricât ar încerca liberalul să se detașeze de corupţi și corupţie, anume el trebuie să-și asume vina pentru creșterea ei

spectaculoasă. „De ce toate se întâmplă? Din cauza noastră, sus e putred”, mai constata Ghimpu. Și îi dăm dreptate, pentru că unii ca el nu doar că tolerează și încurajează corupţia, în timp ce ne vorbesc, făţarnic, despre cinste și onoare, ci descurajează din start orice încercare de luptă cu respectivul fenomen și zdruncină definitiv încrederea în posibilitatea anihilării acestuia. „Ce poţi să faci într-un stat, unde fenomenul cel mai important e corupţia?”, se întreba același Mihai Ghimpu. Un singur lucru – să închizi ochii și să spui că te integrezi în Europa.

Ioana FLOREA, FLUX

Integrare europeană în stil moldovenesc Este un moment propice să discutăm despre calitatea oamenilor politici de azi, cei ce vor să realizeze integrarea europeană a Republicii Moldova. Într-un interviu recent, acordat Europei Libere, Mihai Ghimpu susţine că știe despre corupţia din Alianţă, dar o trece cu vederea în numele integrării europene.

Aceste „frânturi de înţelepciune” au făcut deliciul mai multor comentatori și bloggeri, care au vorbit pe tonuri diferite (cel mai adesea sarcastic și contondent) despre „mocirla morală” a actualei puteri. Sincerităţile dlui Ghimpu sunt revelatoare, dar n-ar trebui să șocheze. Clasa noastră politică – o știm - este coruptă într-o proporţie covârșitoare. Toţi cei care au democratizat și „statalizat” până acum Republica Moldova au avut ca prioritate agonisitul averilor personale și colectarea frauduloasă a banilor pentru partid.

Declaraţia liderului liberal este însă cu atât mai gravă, cu cât vrea nu doar să recunoască, ci și să justifice niște comportamente reprobabile. Aceasta-i noutatea!

Dl Ghimpu, prin felul cum și-a formulat intervenţia – simplu și rudimentar, cu o tentativă de parabolă despre „amarul mierii” –, de fapt ne-a dat de înţeles că scopul scuză mijloacele. Se înșală. Uniunea Europeană înseamnă un spaţiu valoric, de care nu te poţi apropia viclean, în stil moldovenesc, prin derivă morală și jaf al avutului public. E un non-sens. Realitatea pe care o descriu vorbele dlui Ghimpu e potrivită mai degrabă lumii eurasiatice

în care suntem invitaţi cu insistenţă de Moscova, ajutată de sateliţii săi de la Chișinău. Rusia ne ia în braţe așa cum suntem – corupţi, nedezvoltaţi, cu o proastă aderenţă la democraţie –, pentru că semănăm cu ea, avem aceleași metehne de care suferă statul și societatea rusă, unde dispreţul faţă de lege și abuzul guvernamental au devenit „mărci înregistrate.”

Duplicitatea în raport cu normele nu este proprie doar liderului PL, o întâlnim peste tot. Nu o capitalizează exclusiv cei doi mari „mafioţi” la care face aluzie Mihai Ghimpu (încercând să se pretindă singurul neprihănit).

Corupţia din justiţie, învăţământ, sănătate, din administraţia publică o alimentăm zilnic chiar noi, cetăţenii.

Nici presa nu este străină de această mentalitate. Să ne aducem aminte de frazele descalificante ale unor lideri de opinie, „sfătuitori ai neamului”, care ne recomandau, șmecher, să adoptăm Legea Antidiscriminare, dacă asta vor europenii, și apoi să ne vedem de treabă, adică, mai pe șleau spus, să ne întoarcem la obiceiurile noastre vechi în care tot ce nu ne convine și ne deranjează este stigmatizat, persecutat și eliminat.

Să fim realiști. Suntem într-o fază tulbure. În spatele actualei puteri care, iată, „de dragul” Europei, nu se încurcă în scrupule, se aliniază detașamentul masiv, retrograd, al lui Voronin și puzderia „clonelor” sale mai pipernicite, care ne vor legaţi pe vecie de Rusia.

Pentru a nu dispera și a nu închide definitiv proiectul prooccidental, e bine să ne amintim că același traseu defectuos, aceeași stilistică hopuroasă au avut-o și fraţii noștri din România. Statul de drept e o bătălie pe care trebuie să o porţi în fiecare zi. Europenizarea, aici, la noi, începe cu implementarea unor „forme fără fond”, ele însă își vor face lu-

crarea în timp, îmbunătăţind conduita guvernanţilor, schimbând moravurile „supușilor”. Dacă tot avem șansa să parcurgem un drum pe care alţii l-au făcut înaintea Republicii Moldova, măcar să nu dăm în aceleași gropi, să nu comitem greșeli ireparabile. Și, mai ales, să fim atenţi la povestea cu scopul care scuză mijloacele, adică îi scuză pe cei corupţi. Dacă nu-ţi pasă de mijloacele folosite, vei constata la un moment dat că din scopul nobil la care ai visat s-a ales praful.

Construcţia gazoductului Iaşi– Ungheni, proiect de interes naţional Guvernul Republicii Moldova a declarat drept proiect de utilitate publică de interes naţional lucrările de construcţie a gazoductului magistral de presiune înaltă Iași–Ungheni, transmite Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES. Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a specificat, că, astfel, obiecte ale exproprierii vor deveni bunurile imobile, terenurile și construcţiile, proprietate privată, amplasate în extravilanul satului Semeni și comunei Zagarancea, ambele localităţi din raionul Ungheni.

Potrivit lui Lazăr, citat de MOLDPRES, Guvernul va lua, în numele statului, toate măsurile necesare pentru exproprierea bunurilor imobile situate pe amplasamentul

lucrărilor de utilitate publică de interes naţional. La data intrării în vigoare a legii în cauză, vor fi sistate alte tranzacţii cu terenurile preconizate pentru expropriere și pentru construcţie din zonă. Conform estimărilor Institutului pentru Proiectare și Organizarea Teritoriului, în baza înţelegerilor prealabile cu proprietarii terenurilor, vor fi necesare 112125 de mii de lei, a adăugat ministrul Economiei.

Prim-ministrul Vlad Filat a spus că este necesar ca proiectul de lege în cauză să fie aprobat până la încheierea actualei sesiuni a Parlamentului. Premierul a reamintit că, în zilele următoare, prim-ministrul României, Victor Ponta, va efectua o vizită la Chișinău și a solicitat ca până atunci să fie elaborată agenda privind implementarea acestui proiect. Filat și-a exprimat speranţa că la începutul toamnei curente vor începe lucrările de construcţie a gazoductului.

În bugetul de stat pentru anul 2012, pentru acest proiect au fost alocate 6,9 milioane de lei.

Construcţia gazoductului a fost inclusă în Protocolul de colaborare moldo-român, din 24 mai 2010, și în Memorandumul dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova și Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri al României, din 25 octombrie 2010. Scopul principal al gazoductului este de a asigura o sursă alternativă de rezervă de livrare a gazelor naturale în sistemele de transport de gaze ale ambelor ţări.

Proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României și a 9 km pe teritoriul Republicii Moldova, plus traversarea râului Prut.

Costul estimativ al proiectului este de 19 milioane de euro, o parte din cheltuieli urmând a fi acoperite din fonduri europene, mai notează MOLDPRES. Sursa: InfoPrut

Vitalie CIOBANU Sursa: europalibera.org

ANUNŢ Radioclubul ER1KSC din orașul Durlești anunţă, pentru toţi doritorii, înscrierea la cursul de iniţiere în electronică și radiotehnică.

Cursul este gratuit și va avea loc în perioada 14 iulie-19 august, în zilele de sâmbătă și duminică în incinta Liceului Teoretic „Hyperion”.

Conţinutul cursului urmărește promovarea examenului de radioamator. Înscrieri prin telefon: 069.73.73.88 sau prin e-mail: radioamator. md@gmail.com Adresa liceului: municipiul Chișinău, orașul Durlești, str. Cartușa nr.3 (microbuz: 101, 125)

4

EDI|IA DE VINERI

Document

6 IULIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Studiu IDIS:

„De ce federalizarea nu este valabilă pentru Republica Moldova?”

IDIS „Viitorul” a lansat joi, 5 iulie, studiul „De ce federalizarea nu este valabilă pentru Republica Moldova?”.

Studiul abordează procesul de reglementare a conflictului transnistrean și cuprinde cinci analize scrise de experţi din cadrul mai multor instituţii: Cornel Ciurea, Leonid Litra, Eduard Ţugui (IDIS „Viitorul”), Radu Vrabie (Asociaţia pentru Politică Externă) și Raluca Răducanu (România).

Autorii analizează mai multe aspecte ale subiectului, printre care: ideea de federalizare a Republicii Moldova; soluţii de rezolvare a conflictului transnistrean; problema văzută din perspectiva SUA și UE; jocul intereselor actorilor externi implicaţi în formatul 5+2; schimbarea formatului misiunii de pacificare și alte aspecte importante.

Potrivit expertului politic IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea, ideea de federalizare a Republicii Moldova este din nou promovată atât de clasa politică, cât

și de societatea civilă, procesul desfășurându-se fără campanii spectaculoase și are, mai degrabă, un caracter de tatonare. Deocamdată, ideea de federalizare a Republicii Moldova este promovată într-o manieră indirectă în diverse mijloace mediatice, de unii politicieni din opoziţie și de către unii comentatori politici.

Soluţia federalizării comportă un risc maxim pentru Republica Moldova „În aceste condiţii de maximă incertitudine, atunci când regimul de la Tiraspol rămâne o mare necunoscută, iar situaţia în regiune continuă să fie neclară, cea mai bună soluţie pentru procesul de negocieri ar fi aplicarea unui set de politici de conservare a situaţiei combinate cu un parcurs european mai hotărât și cu încurajarea autorităţilor transnistrene de a colabora pe segmentele în care există interes mutual. Soluţia federalizării comportă un risc maxim pen-

Preşedintele Parlamentului Ucrainei şi-a prezentat demisia Președintele Parlamentului Ucrainei, Vladimir Litvin, și-a prezentat miercuri, 4 iulie, demisia, informează EFE. „Colegi, vă cer să examinaţi și să acceptaţi demisia mea”, a spus Vladimir Litvin, imediat după începerea ședinţei legislativului de la Kiev, au informat agenţiile locale.

Demisia survine în contextul în care, marţi, a fost aprobată legea care acordă statut oficial regional limbii ruse și altor limbi minoritare în unele zone ale ţării.

Vladimir Litvin a denunţat faptul că marţi a fost îndepărtat prin mijloace reprobabile de la conducerea ședinţei în care s-a votat legea. „Ieri, la ora 13.40, m-au invitat la o reuniune cu președintele (Victor Ianukovici), care s-a prelungit până foarte târziu”, a spus Vladimir Litvin, care a adăugat că, apoi, un deputat a comentat că l-au „păcălit ca pe copii”.

Un total de 19 deputaţi din grupul lui Litvin au votat, în absenţa liderului lor, în favoarea legii.

Vladimir Litvin a apreciat că a fost păcălit „poporul ucrainean” și că „rezultatele acestui vot vor avea grave consecinţe”.

Adoptarea proiectului de lege a stârnit proteste în rândul populaţiei.

Miercuri, poliţia ucraineană a lansat gaze lacrimogene în direcţia unor persoane care manifestau la Kiev împotriva legii controversate care face din limba rusă a doua limbă oficială a ţării, a constatat un jurnalist al AFP. Au izbucnit confruntări între manifestanţi - în număr de câteva sute - și poliţie. Cel puţin un manifestant a fost rănit și avea faţa plină de sânge, la această acţiune de protest a opoziţiei. În afară de Litvin, și-a prezentat demisia unul dintre vicepreședinţii parlamentului, Nikolai Tomenko, din partea partidului de opoziţie Batkivshina, al Iuliei Timoșenko, potrivit EFE. „Dacă dorim să apărăm interesele naţionale ale Ucrainei, să apărăm limba statală, primul lucru care trebuie să fie făcut este acela de a nu promulga o lege privind limbile aprobată în mod anticonstituţional și împotriva regulamentului”, a spus Tomenko.

Președintele Victor Ianukovici i-a invitat pe membrii conducerii parlamentului și pe șefii grupurilor parlamentare la o reuniune pentru a analiza situaţia creată de demisia lui Litvin, a informat purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Darka Chepak.

Sursa: money.ro

P.S.: Legea privind limbile regionale, adoptată de Rada Supremă de la Kiev, stabilește că printre limbile regionale vorbite în Ucraina sunt româna și moldoveneasca ca limbi diferite.

tru Republica Moldova, având în vedere lipsa unor garanţii internaţionale pentru Moldova și posibilitatea destabilizării situaţiei interne prin activizarea acţiunilor separatiste ale elitelor regionale”, precizează Cornel Ciurea.

Autorii studiului au trasat diferenţele dintre PCRM și AIE în abordarea problematicii transnistrene. În opinia expertului Leonid Litra, se poate observa că strategia PCRM a fost una de blocaj, dar care nu permitea apropierea între Republica Moldova și regiunea transnistreană. De cealaltă parte, AIE are o poziţie mult mai flexibilă în procesul de negocieri, însă aceasta comportă riscuri care pot aduce rezultate pozitive, dar și daune procesului de reîntregire a ţării.

CORNELIU CIUREA, LEONID LITRA, RADU VRABIE, RALUCA RĂDUCANU, EDUARD ŢUGUI

DE CE FEDERALIZAREA NU ESTE VALABILĂ PENTRU REPUBLICA MOLDOVA?

Policy Brief

Institutul pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

2012 Studiul este realizat în cadrul proiectului Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy

Un Kozak de tip european? „Încrederea, exagerată pe alocuri, în partenerii europeni este unul dintre momentele care trebuie monitorizate pentru a nu permite un Kozak de tip

european și pentru a fi siguri că înţelegerile la care se ajunge nu depășesc liniile roșii ale Chișinăului. În același timp, se recomandă oferirea unui mandat mai flexibil negociatorului-șef și o încredere mai mare în această figură, având în vedere că Eugen Carpov este un diplomat care are abilităţile necesare pentru a instrumenta dosarul transnistrean. Totodată, deficitul de comunicare cu publicul, dar și cu comunitatea de experţi pe problema transnistreană trebuie eliminat urgent, prin crearea unui centru media în cadrul Biroului de Reintegrare care să asigure transparenţa procesului, dar și să ridice gradul de informare a cetăţenilor în ceea ce privește procesul de reglementare”, este de părere Leonid Litra. Ţinând cont de atitudinea specială pe care o are Moscova faţă de Tiraspol, autorităţile moldovenești ar trebui să coopereze mai mult cu cele de la Bruxelles, este de părere Radu Vrabie, expert al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE). În acest sens,

autorul consideră oportun ca UE să acorde o atenţie specială reglementării conflictului transnistrean în cadrul dialogului UE cu alţi parteneri din formatul 5+2 - Rusia, Ucraina, SUA - cu respectarea integrităţii teritoriale și a suveranităţii Republicii Moldova.

Prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul Republicii Moldova constituie un factor de intimidare „UE ar putea juca un rol esenţial în vederea transformării misiunii de pacificare existentă în una de observatori civili internaţionali. Misiunea actuală nu mai este eficientă, iar prezenţa militarilor ruși pe teritoriul Republicii Moldova constituie, mai degrabă, un factor de intimidare, decât de consolidare.

Incidentele dese din Zona de Securitate constituie exemple

elocvente în acest sens”, subliniază Radu Vrabie. „Implicată activ în procesul de negociere a conflictului transnistrean de la începutul anilor 2000, problematica transnistreană a căpătat substanţă în discuţiile europene odată cu ultimul val de extinderi, când Republica Moldova a devenit stat-frontieră a Uniunii”, susţine Raluca Răducanu.

Procesul de reglementare transnistreană nu este unul public, documentele fiind ţinute în secret Pentru Uniunea Europeană, continuă autoarea, existenţa unui regim separatist nerecunoscut care se sustrage oricăror reglementări și norme naţionale și internaţionale, la câteva sute de kilometri de frontiera ei estică, pune o serie de probleme nu doar în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională, cât și sub aspect economic.

Incapacitatea autorităţilor de la Chișinău de a controla întregul teritoriu și un segment important din frontieră a făcut ca regiunea transnistreană să devină adăpost pentru criminalitatea organizată regională și internaţională, fapt care afectează în mod direct state membre ale UE, precum România sau Bulgaria. În capitolul prezentat de Eduard Ţugui, se arată că întreg procesul de reglementare transnistreană nu este unul public, documentele fiind ţinute în secret. „Nu doar protocolul care stabilește graniţele exacte ale Zonei nu este public, secrete sunt și toate celelalte documente adoptate în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC), care stabilesc: întregul cadru juridic al Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii (FMMP), inclusiv instrucţiunea pentru șefii de post, cea care stabilește regulamentul utilizării armelor de foc de către pacificatori; zonele de control și amplasarea posturilor; rolul exact al observatorilor militari; relaţia dintre CUC și FMMP cu

autorităţile publice locale; etc.”, a explicat expertul IDIS„Viitorul”, Eduard Ţugui.

Mai mult decât atât, a subliniat expertul, nu sunt publice procesele-verbale ale ședinţelor CUC, inclusiv rapoartele săptămânale privind situaţia din Zona de Securitate. Prin urmare, cetăţenii Republicii Moldova nu au cum să cunoască obiectiv situaţia curentă din această jurisdicţie, nu cunosc exact cum să se comporte în interiorul zonei, cum să treacă de aceste posturi de pacificatori sau în ce cazuri pacificatorii au dreptul să tragă în ei, în timp ce autorităţile locale nu au o relaţie transparentă cu FMMP și CUC. Comunicatele periodice venite de la biroul de presă CUC sunt mult prea seci, iar discuţiile tripartite pe marginea creării unui site oficial al CUC, mai generos în informaţii, n-au dus, deocamdată, la un rezultat pozitiv.

Studiul este realizat în cadrul proiectului Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED).

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate în Siberia În noaptea de 5 spre 6 iulie se împlinesc 63 de ani de la acea noapte neagră din 1949, când 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor și deportate în Siberia și Kazahstan, iar în gospodăriile lor s-au așezat cu traiul „specialiști” veniţi de aiurea pentru a „ajuta” moldovenii „să construiască un trai nou”. Astfel, a fost realizată hotărârea biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi… și alte categorii, precum și a familiilor acestora”.

Martorii acelor evenimente spun că „raznareadka” celui de-al doilea val de deportări în masă a moldovenilor nu prevedea deportarea întregii familii, fiind ridicaţi doar membrii familiei care se aflau acasă, în unele cazuri copiii singuri, inclusiv sugarii.

Una dintre eroinele acelor evenimente, strașeneanca Ecaterina Baltaga, a povestit că pe o arșiţă infernală, în vagonul de vite, în care sute de

oameni au mers două săptămâni până în Siberia, se aflau 7 copii dintr-o familie, între 1 și 13 ani, ridicaţi din Voinova, când tatăl lor era la deal, iar mama – la spital. „Ani în șir am văzut în vis acea călătorie de două săptămâni, morţii pe care-i scoteau noaptea din vagoane, oamenii sleiţi de foame și căldură, copiii plângând”, spune Ecaterina Baltaga.

Potrivit aceleiași surse, după două

săptămâni au fost îmbrânciţi din tren pe malul râului Irtâș, în raionul Uvat.

Oamenii cădeau jos, fiindcă nu-i mai ţineau picioarele, dar erau îmbrânciţi cu baionetele spre malul râului, unde au petrecut prima noapte a calvarului siberian. Localnicii se ascundeau în pădure de frica moldovenilor deportaţi, neștiind că acele trenuri i-au adus în iadul din Siberia pe cei mai harnici oameni, care, ulterior, și-au construit și pe acel pământ sălbatic gospodarii, ca în 1956 să le lase și, revenind în Moldova, să o ia de la început.

Conform datelor oficiale, în ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia 11 293 de familii din Moldova sau peste 35 de mii de oameni. Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporţie a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din 3 membri ai familiilor. Se știe însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 și chiar 14 copii. (Sursa: azi.md)

Operaţiunea „Sud” Operaţiune denumită conspirativ „IUG” (trad. rus. – „Sud”) s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11 280 de familii cu 40 850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic că „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02.00, și să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20.00.

Documente de arhivă indică participarea la desfășurarea acestei operaţiuni a 4 496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduși din alte republici, 13 774 de ofiţeri și soldaţi și a 4 705 activiști de partid din Moldova.

Au fost mobilizate 4 069 de autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi și au fost pregătite 30 de eșaloane, respectiv, 1 573 de vagoane de vite în care românii basarabeni deportaţi au fost transportaţi în Siberia (Ţinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni și Tomsk) și RSS Kazahă (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud și Jambul). În fapt, au fost deportate 11 293 de

familii – 35 796 de persoane, dintre care 9 864 de bărbaţi, 14 033 de femei și 11 889 de copii. 7 620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte – acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenenţă la partidele burghe-

ze românești sau la secte religioase ilegale”.

De notat că acestor „deportaţi pe vecie” li s-au confiscat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei bunuri materiale.

(Sursa: romania-rusia.info)

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 IULIE 2012

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Nimeni nu face presiuni asupra Republicii Moldova ca să accepte federalizarea

5

Interviu cu Vladimir Socor - S-a anunţat că Republica Moldova urmează să fie vizitată în această vară de cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Ce scop ar urmări ea, efectuând această vizită la Chișinău?

- Această vizită este un lucru bun pentru Republica Moldova.

Doamna Merkel, Germania, se bucură de mare influenţă în instituţiile europene de la Bruxelles. Germania poate, pe plan multilateral, la Bruxelles, să influenţeze pozitiv percepţia UE asupra aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, iar zilele acestea, la Bruxelles, delegaţia guvernamentală condusă de primul ministru Vlad Filat și ministrul de Externe, Iurie Leancă, a înregistrat pași foarte mari, fără precedent, pe calea integrării europene, cu siguranţă, cu sprijinul Germaniei. Vizita doamnei Merkel și, în general, atenţia Germaniei faţă de Moldova, trebuie salutată și încurajată. Pe de altă parte, se naște întrebarea: care sunt motivele atenţiei atât de susţinute din partea guvernului german faţă de Republica Moldova?

- Și, îndeosebi, faţă de rezolvarea conflictului transnistrean?

- Da, știind faptul că Germania, în general, are o atitudine foarte rezervată în ceea ce privește aspiraţiile de integrare europeană din partea vecinilor răsăriteni, atitudinea pozitivă faţă de Republica Moldova reprezintă, cel puţin în parte, performanţa guvernului moldovean, dar este motivată și de interesul pe care îl menţionam adineauri în rezolvarea problemei Transnistriei. În 2010, doamna cancelar Merkel și președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au iscălit, la iniţiativa Germaniei, un memorandum referitor la rezolvarea conflictului din Transnistria.

Memorandumul nu specifică modul în care ar trebui să se re-

zolve conflictul, dar anticipează un fel de învoială pe plan bilateral între Germania și Rusia, și anume: dacă Rusia se dovedește a fi constructivă în reglementarea problemei Transnistriei, atunci Germania va depune eforturi pentru a crea un Comitet de securitate europeană, bilateral, între UE și Rusia. Este un element al ideologiei politicii externe germane, sub toate partidele, Social Democrat sau Creștin Democrat, de a include Rusia, într-un mod sau altul, în procesele de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene și chiar în cadrul Alianţei NordAtlantice. Prin urmare, oficiul doamnei cancelar Merkel, de unde provine această iniţiativă, ea provine din partea consilierului de politică externă, dl Christoph Horstel, ideea este de a întrebuinţa Republica Moldova ca pe un element de schimb sau o monedă de tranzacţie într-o construcţie mult mai mare între Uniunea Europeană și Rusia, în care Germania ar juca rolul-cheie.

- De asta și se crede că Europa s-ar solidariza cu Federaţia Rusă în privinţa federalizării Republicii Moldova?

- Nu, dimpotrivă, două lucruri trebuie precizate. Memorandumul germano-rus din 2010 nu prevede nici federalizarea, nici vreo soluţie de nici un fel faţă de reglementarea conflictului din Transnistria și așteaptă o comportare constructivă din partea Rusiei, fără să definească ce ar însemna anume o comportare constructivă. Rusia a fost, până acum, foarte prudentă faţă de propunerea de la Meseberg, nu a reacţionat nici pozitiv, nici negativ. A adoptat, până acum, o atitudine de expectativă. Important de subliniat că iniţiativa germană este pur germană, nu are susţinerea UE. E posibil că unele state membre ale Uniunii Europene ar susţine această iniţiativă, dar UE nu a acordat

nici un mandat și nici o formă de susţinere din partea Uniunii Europene. E posibil, chiar probabil că unii diplomaţi europeni susţin această iniţiativă, dar, în general, UE, colectiv și instituţional, nu și-a acordat girul ei iniţiativei germane. Cele spuse până acum nu înseamnă câtuși de puţin că iniţiativa în cauză ar trebui respinsă, dimpotrivă, aici sunt de acord cu politica Guvernului Republicii Moldova, că această iniţiativă poate să genereze o dinamică constructivă. Întrebarea este: care sunt ideile spre care se îndreaptă guvernul german în privinţa reglementării conflictului din Transnistria?

- Și care ar fi aceste idei?

- Unii diplomaţi germani s-au pronunţat pentru o soluţie de federalizare. Văd că la Chișinău s-a creat o atmosferă de ușoară alarmă în privinţa federalizării.

Unii comentatori de la Chișinău presupun că ar exista presiuni, chiar insistenţe, din partea Uniunii Europene în mod colectiv sau din partea unor guverne, cum ar fi cel german, pentru ca Republica Moldova să accepte o soluţie de federalizare.

O asemenea soluţie, dacă ar accepta-o și Rusia, ar facilita, desigur, marile planuri de politică externă germane. Ar aduce Rusia într-un mod sau altul în procesul de decizii europene prin intermediul Comitetului UE-Rusia pe care l-am menţionat. Presiuni nu există, nimeni nu face presiuni asupra Republicii Moldova să accepte federalizarea, nici guvernul german.

Discuţiile se poartă la nivel de idei, de sugestii, de eventual muncă de lămurire, că guvernul german, el însuși având un sistem federal, duce un fel de muncă de lămurire cu Guvernul de la Chișinău, încercând să explice că un sistem federal e un lucru bun. Eu sunt sigur că Guvernul Republicii Moldova nu acceptă sugestii de acest tip

deoarece poziţia Guvernului este că trebuie să avem un stat viabil, funcţional, nu un stat disfuncţional, care ar fi rezultatul așa-zisei federalizări.

- Dar un stat cu mai multe autonomii e una și aceeași?

- Se discută două tipuri de federalizare. Un tip ar fi federaţia de tip clasic, în care unităţi teritoriale, în cazul acesta ar fi Transnistria, posibil și Găgăuzia, s-ar bucura de drepturi de autoguvernare pe plan teritorial.

Alt tip de federalizare care se discută ar fi acela potrivit căruia autorităţile de la Tiraspol ar căpăta unele drepturi de decizie în guvernarea centrală din Chișinău. Aceasta nu ar fi o federalizare, nu există nicăieri o asemenea federalizare. Statul California sau Pennsylvania nu are nici un drept de decizie în Guvernul federal al Statelor Unite, statele americane se bucură de autoguvernare în teritoriile respective, la fel landurile germane, nu au drept de codecizie. La nivelul guvernului central, landurile au autonomie în propriile teritoriu.

- Nici în Rusia, republicile nu au dreptul.

- Evident. Nu folosesc niciodată termenul Federaţia Rusiei. Rusia este o verticală a puterii. Al doilea tip de propunere la care m-am referit este o pervertire a conceptului de federalizare, care datează de pe vremea memorandumului lui Primakov, din 1997, unde se prevedea că Transnistria are drepturi de decizie în politica guvernului central din Chișinău, în chestiunile care afectează interesele Transnistriei, adică în orice chestiune. Aceasta este o pervertire a conceptului de federalizare.

- Deci, riscurile ar fi mai mari decât avantajele?

- Avantajele ar fi nule, iar riscurile ar fi totale. Orice tip

de federalizare în cadrul Republicii Moldova înseamnă, pur și simplu, dizolvarea statului, ar transforma Republica Moldova dintr-un stat într-un teritoriu practic neguvernat, împărţit în mici principate feudale.

- Dar nici Constituţia nu admite așa ceva, federalizare?

- Bineînţeles, Guvernul Republicii Moldova are o atitudine cât se poate de clară în această privinţă, dar este, în același timp, interesat în a dezvolta relaţii cu Germania și UE. Repet că eu nu văd nici un pericol iminent de federalizare, este o chestiune potenţială, latentă, dar nu actuală și ar fi foarte contraproductiv să vorbim mereu despre acest lucru și să-i exagerăm importanţa. Dacă la Chișinău se dezvoltă o atmosferă de îngrijorare, vecină cu alarma, referitoare la perspectivele federalizării, aceasta ar putea deveni, cum spune un proverb american, o profeţie care se autoîndeplinește sau o profeţie care se îndeplinește în mod automat. Asemenea comentarii alarmiste îi vor încuraja, mai ales, pe promotorii externi ai soluţiei așa-zisei federalizări.

Guvernul, Parlamentul, nu vor accepta niciodată o asemenea soluţie. Contextul internaţional actual al problemei transnistrene este foarte defavorabil Republicii Moldova. Este mai defavorabil decât oricând în trecut din cauza ascensiunii atât percepute, cât și reale a Rusiei în politica internaţională, din cauza crizei din Uniunea Europeană, din cauza dezangajării parţiale a SUA pe continent.

Toate aceste lucruri fac ca Rusia să devină foarte îndrăzneaţă.

- Dar Rusia ar fi interesată în federalizarea Moldovei?

- Depinde, în primul rând, de ce ar primi Rusia în schimb.

Propunerea germană de a crea un Comitet UE-Rusia pentru a gestiona securitatea pe conti-

Vine Merkel. De ce are nevoie Germania de Basarabia?

Există unele mamifere care obișnuiesc să marcheze teritoriul: să nu îndrăznească altă vietate să pășească în „spaţiul vital”. Iată că mass-media naţională ne comunică: cancelarul Angela Merkel vine într-o vizită oficială la Chișinău, chiar înainte ca acest lucru să fi fost făcut de noul ţar de la Kremlin.

Ce ar căuta cancelarul german într-un stat ex-sovietic care este considerat că se află în zona de influenţă a Rusiei? O personalitate de un rang atât de înalt nu vine într-o „republică bananieră” pentru a sta la taclale sau purta negocieri cu niște politicieni mărunţi, vizita este una mai curând simbolică.

Logica geopolitică spune că Germania și Rusia sunt condamnate să fie parteneri strategici (a se vedea Karl Haushofer), respectiv, această vizită nu poate fi tratată ca una ostilă intereselor rusești, ci una cât se poate de „complementară”. Bine, în continuare voi încerca să dezvolt o serie de ipoteze care nu pretind la exclusivitate.

Comentariile și criticile nu pot fi decât binevenite.

Germania sprijină actualul Guvern, atât pe linia diplomatică, cât și pe linia de partid (creștin-democraţii germani au sprijinit aderarea PLDM la PPE).

Practic, Berlinul are la Chișinău un guvern filogerman, care poate juca în calitate de pion în regiune, mai ales după eșecul „regimurilor oranj” de la Kiev și București.

Care ar fi interesele Germaniei în această zonă? Să privim iniţial problema dintr-un context mai general: Berlinul este îngrijorat de politica ne-

ootomană a Turciei, care este pe cale să devină cea mai influentă forţă în bazinul Mării Negre, iar Moscova este îngrijorată de consolidarea poziţiei Turciei în Asia Centrală (îndeosebi în Azerbaidjan și Turkmenistan) și regiunea Caucazului. Poziţiile turcilor au devenit și mai puternice în urma așanumitei „primăveri arabe”, care au adus la putere în statele nord-africane grupările islamice susţinute de cercurile conservatoare de la Ankara. Turcia este un investitor activ în regiunea de sud a Republicii Moldova (în special în UTA Găgăuzia), regiunea Odesa, precum și în peninsula Crimeea. În termenii geopoliticii americane, Turcia acţionează în spiritul strategiei „Anaconda”. Preluând controlul asupra zonei de ţărm (rimland), ea împiedică extinderea intereselor statelor din zona continentală (heartland) – Germania și Rusia. Despre pericolul pe care îl poate reprezenta parteneriatul dintre ruși și nemţi au scris mai mulţi autori europeni și americani, printre ultimii fiind George Friedman [1], care reconfirmă în continuare că cel mai periculos lucru pentru interesele americane îl reprezintă alierea resurselor minerale rusești cu înalta tehnologie germană. În acest fel, una din părţile care profită de pe urma politicii neootomane este și SUA. Un alt actor, dar mai puţin vizibil, este China. În iunie 2011, liderul ucrainean și cel chinez au semnat la Kiev un acord prin care Ucraina devine un partener strategic al Beijingului, beneficiind de o investiţie de 2 miliarde de dolari. Chinezii investesc activ în Ucraina în industria grea și extragerea de resurse minerale și căile de transport (șoseaua Odesa-Reni, spre exemplu). Dragonul chinez se extinde și în Bielorusia, preluând întreprinderi care reprezintă un interes strategic pentru Federaţia Rusă [2].

China, Rusia, Turcia și UE se află într-o concurenţă pentru construcţia unei autostrăzi în jurul bazinului Mării Negre, fapt care determină implicarea activă a Germaniei în această zonă. Într-un context mai îngust, Germania este interesată de accesul la Marea Neagră prin porturile din Ucraina (Odesa) și Republica Moldova (Giurgiulești), Zone Economice Libere care sunt conectate la căile ferate care trec printr-o zonă geografică predominant de câmpie, spre deosebire de portul Constanţa, spre care accesul este mult mai complicat și costisitor. Ieșirea la Marea Baltică și Marea Neagră a constituit mereu o prioritate a politicii externe germane. În acest sens, Ucraina

nent poate fi foarte atrăgătoare pentru Rusia. E posibil că Moscova, cel puţin la acea dată, în 2010, a considerat această propunere în mod pozitiv, dar Rusia a adoptat o atitudine de așteptare, sperând, probabil, să obţină și mai mult. Până acum, din memorandumul de la Meserberg, din 2010, nu s-a ales încă nimic. Chiar dacă ea dorește să ajungă la un rezultat pe baza unei înţelegeri germano-ruse, Moscova nu creează impresia că ar dori așa ceva. Moscova nu iniţiază mișcări în această direcţie. Ea așteaptă ca Germania să iniţieze mișcări în așa mod, încât Germania să fie dispusă să plătească un preţ din ce în ce mai mare, văzând că Rusia nu reacţionează sau reacţionează prudent. Prin urmare, Berlinul nu a obţinut nici o satisfacţie până acum, și nu cred că o va obţine prea curând, având în vedere intervenţia domnului Rogozin în Republica Moldova.

Propunerile făcute de domnul Rogozin, care merg complet împotriva oricărei înţelegeri ruso-germane, sigur e posibil că Rusia ridică miza în mod deliberat pentru a obţine un preţ mai mare, răspund direct la întrebarea dvs.: în ce condiţii ar putea Rusia să accepte o reglementare a conflictului prin federalizare? În condiţiile în care ar obţine avantaje substanţiale. În primul rând, rămânerea trupelor rusești pe

teritoriul Republicii Moldova, în cadrul unui contingent internaţional, fie parte militar, fie parte civil, în care partea rusă ar juca rolul hotărâtor într-un cadru multinaţional.

- Asta ar fi o condiţie. Alte condiţii?

- Drepturi de decizie ale Tiraspolului în politica centrală a Chișinăului și, probabil, concesii din partea Uniunii Europene prin intermediul Germaniei în ceea ce privește regimul vizelor pentru cetăţeni ruși pe teritoriul UE. Moscova este o maestră în a ridica o mulţime de probleme pe ordinea de zi, pentru a jongla cu ele și a le folosi ca monedă de schimb, chiar dacă problemele respective nu au legătură nici logică, nici în conţinut cu problema principală aflată în discuţia. De exemplu, Rusia îi spune Washingtonului: vreţi cooperare rusească în chestiunea Siriei?

Bine, faceţi-ne concesii în chestiunea Georgiei. Vreţi cooperare rusească în chestiunea Iranului?

Bine. Faceţi-ne concesii în cazul statutului conductelor de gaze ale Gazpromului pe teritoriul Uniunii Europene.

- Totuși, sunt mai multe voci care acreditează ideea că nu contează cum se va numi statul Republica Moldova, stat federativ, stat unitar.

Contează ca să fie soluţionată criza transnistreană?

- Aici apar două pericole potenţiale. Una ar fi să ne pome-

conexiunea Odesa–Constanţa și ieșirea către statele baltice [3]. În principiu, Berlinului îi este absolut indiferentă forma sub care va avea loc unificarea Republicii Moldova. Germania ar accepta orice formulă care ar garanta stabilitatea și funcţionarea infrastructurii în zonă. În orice caz, este puţin probabil ca Merkel să pună în discuţie statutul regiunii transnistrene în perioada în care decurg negocieri pentru lichidarea barierelor dintre ambele maluri, un aspect esenţial, de care este interesat Berlinul.

Octavian RACU

[1] http://www.stratfor.com/weekly/20101108_geopolitical_journey_part_2_borderlands [2] http://www.dkvartal.ru/hercy/30825 [3] http://www.railwayinsider.eu/ wp/archives/31170?lang=ro Sursa: octavianracu.wordpress.com

A intervievat Valentina URSU Sursa: europalibera.org

Cum UE şi FMI fac haz de necaz pe seama Moldovei Sincer vorbind, deja încep a mă obișnui cu diverse declaraţii și atitudini deocheate ale unor diplomaţi și funcţionari externi. Aceste atitudini și aprecieri, de cele mai dese ori, au foarte puţine tangenţe cu realitatea, iar uneori, sunt exact inverse. Nici nu știi cum să reacţionezi la asemenea declaraţii: să râzi, să plângi sau să sucești cu degetul la tâmplă. Una e clar: asemenea aprecieri compromit emiţătorii, aruncă o umbră de neîncredere asupra instituţiilor care le emană.

și Republica Moldova devine o zonă de interese comune ale nemţilor și rușilor, în special pentru Germania, pentru care Moldova și o parte a Ucrainei nu reprezintă decât o zonă de tranzit a mărfurilor, iar soluţionarea diferendului transnistrean devine o condiţie necesară pentru menţinerea stabilităţii în regiune. În anul 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucţii și Dezvoltare (coacţionar al portului internaţional Giurgiulești) a oferit Republicii Moldova credite pentru reconstrucţia căilor ferate, îndeosebi a segmentului feroviar Giurgiulești-Cahul-Cantemir. BERD urmează să acorde și un împrumut de 180 de milioane euro în vederea achiziţionării de vagoane noi pentru transportul de călători, transportul pe relaţiile către Moscova, Sankt Petersburg, Rostov și București. În colaborarea cu Căile Ferate Române, partea moldovenească intenţionează să realizeze

nim cu o pretinsă federalizare sub altă etichetă, care ar induce opinia publică în eroare, și alt pericol este acela că ne-am angaja în discuţii nesfârșite la nivel teoretic și am transforma problema rezolvării conflictului într-o problemă de seminar de știinţe politice comparative.

Nu trebuie să ne încurcăm în aceste modele sau în asemenea precedente. Fiecare conflict are propriile sale caracteristici și se cuvine a fi rezolvat potrivit circumstanţelor locale, care poate fi rezolvat prin măsuri de încredere și programe de cooperare între părţile locale.

Anume în acest context se înscriu și eforturile întreprinse de Chișinău și de Uniunea Europeană de a stabili măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului, de a încerca să construiască punţi întâi economice, sociale, apoi politice între conducerea de la Chișinău și conducerea de la Tiraspol.

Guvernul Republicii Moldova întreprinde aceste eforturi, eu le susţin. Merită încercat, chiar merită de făcut toate eforturile pentru a stabili o comunicare și anumite punţi de înţelegere între Chișinău și Tiraspol. E soluţia optimă în etapa actuală, apare posibilitatea ca în acest mod să fie scurtcircuitată Rusia cu rolul ei distructiv și divizant în Republica Moldova.

Astfel, în martie 2011, vicepreședintele SUA, Joe Biden, numea RM o istorie de succes, o ţară mică, însă cu viitor mare. Atunci mulţi au crezut, și mai mulţi au lăcrimat de bucurie, crezând în coborârea raiului și a Duhului Sfânt în Moldova.

Nu au trecut nici 3 luni de zile, când premierul a recunoscut că reforma trenează, că există blocaje și sabotări, că anumite structuri oligarhice implementează scheme de corupţie, în proporţie de 6 miliarde de lei anual. Veaceslav Ionița vorbea, în general, de cifra de 9 miliarde de lei! Mai târziu am asistat la atacuri raider, la scandaluri de corupţie, la reglări de conturi, la privatizări dubioase (vezi Tracom, insulele Sculeni, garajul Parlamentului etc.). ”Povestea de succes” din perspectiva lui 2012 provoacă doar un surâs, dacă nu reacţii isterice. În 2007-2008, FMI vorbea că în Moldova avem o creștere economică viguroasă. Am râs cu poftă. Din păcate, am avut dreptate. Deja în 2009, PIB a scăzut cu 7%, deficitul bugetar a ajuns la 8 miliarde de lei (PCRM afirmă că 3 miliarde).

Construcţiile au ajuns într-o criză totală. Despre ce creștere robustă era vorba, dacă în câteva luni am ajuns la marginea prăpastiei?

La 13 februarie 2012, șeful misiunii FMI în Moldova , Nikolay Gueorguiev, într-un interviu acordat IMF Survey online, declara că nu exclude faptul că guvernul va asigura creșterea PIB cu 12% și reducerea sărăciei sub 15 la sută din totalul populaţiei până la finele anului 2012.

Ei și? PIB-ul a înregistrat o creștere de doar 1%, salariile bugetarilor (pedagogilor) vor fi îngheţate până în 2015, subvenţiile fermierilor au fost drastic reduse, preţurile la gazele naturale, energia electrică s-au majorat (aproximativ 10%), produsele alimentare s-au scumpit dramatic. Iar cu ele, și sărăcia.

Marţi, 3 iulie 2012, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a consternat o bună parte din cetăţenii ţării. De fapt, e o rezoluţie, care, sincer vorbind, frizează absurdul.

«Economia Republicii Moldova este încă fragilă, însă reformele radicale au stimulat creșterea sa economică”, se spune în document.

Toate mass-media din ţară au preluat mesajul, că reformele stimulează creșterea economică în Moldova. Această teză ar fi fost adevărată dacă era spusă în 2010, când am avut o creștere de 7%, sau 2011 – 6%. Or, astăzi, «creșterea» e de 1%, și o asemenea apreciere elogioasă sună mai degrabă a bătaie de joc sau e un haz de necaz. 1% nu e creștere, e „zastoi”, mai ales atunci când se reduc exporturile, producţia industrială, locurile de muncă și colectarea impozitelor.

Să vorbești de creștere economică în situaţia în care au crescut amenzile, impozitele, tarifele, preţurile, costul autorizaţiilor, sună ridicol. S-au redus subvenţiile, programele sociale. Doar în 3 luni ale anului 2012, datoria externă a crescut cu 200 de milioane de dolari, ajungând la cifra de 5,65 de miliarde. Deja majoritatea economiștilor, și chiar ministrul Economiei recunoaște că această creștere ne conservă pe vecie rămânerea în urma faţă de Occident. Despre ce reforme, în general, vorbesc funcţionarii europeni? În justiţie, unde păpușarul, în ciuda probelor prezentate la Curtea Supremă din Londra, se simte bine mersi? Sau poate, prin reforme se are în vedere privatizările masive, desfășurate sub egida Ministerului Economiei? Apropo, însuși ministrul Economiei recunoaște că în acești doi ani și jumătate nu s-au făcut reforme, și că acum este ultima șansă de a recupera situaţia. Atunci, la ce se referă amicii noștri din exterior?

Desigur, aprecierile pozitive sunt necesare.

Cu atât mai mult, cu cât sunt și unele rezultate palpabile, pe care, în mod obiectiv, ar trebui să le recunoaștem. Dar aprecierile trebuie să fie ancorate în realitate. Or, discrepanţele produc confuzii, mai apoi frustrări, iar în final – neîncredere.

Bogdan ŢÂRDEA

6

6 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

Moldovenii beau mai multă bere decât vin.

Cu mult mai multă. Așa arată statisticile din domeniu. Și asta în pofida faptului că noi, moldovenii, suntem cunoscuţi în lumea întreagă (așa să fie oare?) ca mari producători de vinuri.

Pe de altă parte, nu știu ce ONG sau institut din Occident a constatat, cu ceva timp în urmă, că, cică, noi, moldovenii, suntem cei mai beţivi din lume, pentru că înregistrăm anual cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor. Că o fi așa, că nu, contează mai puţin, cert este că, într-adevăr, moldovenii, după cum spune o vorbă din popor, nu duc la ureche.

Deci, să recapitulăm: moldovenii produc foarte mult vin, dar consumă foarte multă bere, pe care nu o produc, ci o importă.

Tot moldovenii (în special, cei de prin nordul republicii) produc multă ţuică, dar beau multă votcă, pe care, de asemenea, o importă, în cea mai mare parte.

Mai producem și coniac, pe care, din cauza preţului mult prea mare în raport cu veniturile moldovenilor, îl bem, în special, la nunţi și cumătrii. Și, sărind peste aceste detalii, în linii generale, moldovenii consumă foarte mult alcool, mult peste cât ar fi normal.

Este grav, chiar sinistru, recunosc aceiași moldoveni, când se referă la situaţia de care am vorbit mai sus. Ce e de făcut?

Dacă am interzice băuturile spirtoase, cum s-a mai întâmplat în perioada sovietică, problema nu s-ar rezolva. Dimpotrivă, riscăm să o amplificăm, pentru că fructul interzis e mai ademenitor decât cel ce îţi este oferit pe tavă.

O recunoaște chiar ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Moldovenii beau mult pentru că nu au cu ce se ocupa, sunt de părere unii, care consideră că consumul excesiv de alcool reprezintă o cauză a sărăciei și a lipsei locurilor de muncă. Alţii se întreabă nedumeriţi de ce moldovenii refuză să bea ceea ce produc ei înșiși, adică vin și ţuică, preferând să cumpere din străinătate băuturi alcoolice care nici bune nu sunt, nici bine nu le fac.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, ne-a adus o veste care ne-a făcut și mai pesimiști: berea de import, pe care moldovenii nu se mai satură să o savureze, nu este bere, de fapt. Cel puţin, în mare parte.

Este surogat, cum s-a exprimat ministrul, adică o băutură care simulează gustul de bere, fabri-

cată din tot soiul de concentrate și chimicale extrem de (atenţie!) nocive pentru sănătatea celor ce o consumă. Și, dacă un ministru spune asta, este greu să nu-l credem. „E o tradiţie șmecheră de a introduce fel de fel de băuturi care nu pot fi catalogate ca bere, pentru că nu conţin hamei, nu conţin malţul necesar. Și atunci se spune că este o bere specială sau o băutură pe bază de bere, un amestec de cine știe ce acolo. Și iată acum, când se importă așa-numitele „beri speciale” sau băuturi pe bază de bere, nu au existat și nu există în legislaţie astfel de noţiuni, la procesul de certificare, de vămuire, de control este, practic, imposibil să se stopeze importul de aceste

„Bună-i berea, da’ nu-i ca vinul…” produse, foarte nocive, printre altele”, a spus ministrul cât se poate de clar într-un interviu pentru Europa Liberă.

Aţi înţeles bine. Ceea ce bem noi în cantităţi industriale nu este bere, deși, la vamă, atunci când se face vămuirea acestui produs, este trecută în acte ca fiind bere. De ce? Pentru că în legislaţie nu se spune nimic despre așa-zisa „bere specială”, care, de fapt, nu este bere. Prin urmare, nici specială nu poate fi. Și acest lucru ni-l spune senin însuși ministrul Agriculturii. Și, fiţi atenţi: nimeni nu poate rezolva această lacună cu excepţia… consumatorului. Asta ne-o spune același Bumacov: „Dar nu este ministrul cel care poate rezolva aceste probleme. Cel mai important în rezolvarea acestei probleme este consumatorul, care trebuie să fie conștient: ce face? cum face? Și dacă nu va susţine producătorul autohton, atunci nu va avea niciodată producţie de calitate autohtonă și cu preţ bun”. Adică, dacă nu vă place vinul, însă preferaţi berea, vă invităm să beţi surogat de import, crezând că beţi bere, iar noi, Ministerul, Guvernul, Parlamentul, Președinţia, n-avem ce vă face. Că doar n-om interveni în legislaţie, că ne papă mafia.

Și ca să ne imaginăm mai clar acest tablou sinistru, ministrul Bumacov ne dă chiar și detalii: „Mie îmi pare foarte rău că nu am adus mostre de băuturi care se importă. Dar cu altă ocazie vă asigur că le voi prezenta. Numai la înfăţișare, când privești aceste mostre de băutură pe bază de bere te ia spaima ce se consumă.

Dar noi am încercat mai de mult timp cumva să reglementăm acest lucru și, pur și simplu, acum a răbufnit, pentru că nu este posibil nimic de făcut. Noi vom promova reforma în domeniul viniviticol, proiectul modificării legilor este în Parlament și sper ca noi să promovăm această ramură mai serios, ca să minimalizăm consumul de acele băuturi nocive”.

Parcă e clar, dar tot nu e clar.

Adică ei, guvernanţii, au încercat să reglementeze acest lucru (în legislaţie, probabil), dar nu au putut să facă nimic? Adică nu le pot interzice marilor importatori „de surogat”, care, în mod sigur, tot de prin birourile Parlamentului și Guvernului trag sforile, să aducă în ţară această „băutură nocivă” și nici să le interzică să o numească „bere proaspătă”. Nu se poate și gata. Maximum ce poate face Guvernul și, în particular, Ministerul Agriculturii,

este să încerce să promoveze mai eficient vinurile autohtone.

De parcă moldovenii n-ar avea habar că în Republica Moldova, pe lângă berea de import, se poate bea și vin.

Păi bine, domnule ministru,

O, beciuri pline, slăbiciunea mea, Să fie-al naibii cel care nu bea!

Veniţi încoace butii pântecoase, Se dă războiul între două clase: O clasă bea paharele pe toate, Iar alta numai cât pe jumătate.

O, beciuri pline de vinuri și beţii, Strămoșii noștri s-au născut în vii Și-n loc de sân, în loc de lapte dulce, Ei tulburel se învăţau a suge. Și parcă vezi și azi cum la războaie Ies moldovenii noștri din butoaie Și turcilor ce seamănă pârjol, Cu chiote le-ntind paharul gol, Iar veneticii dornici de petreceri Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.

O, vinule, pe unde doar n-ai fost? Și-n chihniţe ascuns la adăpost, Și-n cazemate de stejar, măi fine, Și pretutindeni n-ai scăpat de mine.

Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare, Și dintr-o dată parcă ţi se pare Că însuși globul pământesc e un butoi Cu cepul în republică la noi!

Petru Cărare

3. Ce părere aveţi vizavi despre preţurile la băuturile alcoolice în Republica Moldova?

Eugen Stanciu:

Vinul este mai puţin dăunător 1. În afară de vin nu servesc nimic din băuturile alcoolice pe care le-aţi numit.

2. Eu consider că toate băuturile alcoolice sunt dăunătoare, absolut toate, însă vinul este mai puţin dăunător, mai sănătos. Desigur, în cantităţi rezonabile.

3. Nu prea cunosc preţurile pentru că nu procur și nu consum băuturi alcoolice, dar despre vinuri pot să zic că sunt bune, chiar în comparaţie cu vinurile franceze de calitate, care costă mai mult.

Adelina Munteanu:

Toate băuturile sunt dăunătoare, dacă sunt consumate în exces 1. Prefer berea, îmi place mai mult.

2. Toate băuturile sunt dăunătoare, dacă sunt consumate în exces. Dar care este mai puţin nocivă nu știu.

3. Preţurile noastre sunt destul de ridicate, așa cred eu.

Victor Olaru:

Trebuie să atragem atenţia asupra calităţii băuturilor pe care le consumăm 1. Prefer vinul, în special cel de casă, pentru că face bine

dacă ceea ce se aduce în ţară nu este bere adevărată și conţine produse nocive, de ce nu interziceţi importul acestor produse?

Așa cum au făcut, în câteva rânduri, rușii cu vinurile noastre, atunci când „au constatat” că acestea conţin „substanţe nocive”? Cine trebuie să-i protejeze pe cetăţeni, inclusiv pe producătorii autohtoni, dacă nu voi, cei care aveţi și pâinea, și cuţitul?

De unde să știe consumatorul care e bere adevărată și care e surogat, dacă voi permiteţi ca și una, și alta să se numească bere? Și cum poate consumatorul să-i penalizeze pe cei care mint în spoturile publicitare atunci când își promovează aceste produse nocive? E cam subţire argumentaţia, domnule ministru.

Ar mai fi de adăugat, în atenţia domnului ministru Bumacov, că noi de vin am auzit, chiar știm foarte multe despre el, doar că este cam scumpușor pentru o ţară care altceva decât vin nu știe nimic să producă. Și ce legătură are promovarea sectorului vitivinicol cu protecţia consumatorilor în faţa acestei invazii a produselor de import necalitative și chiar nocive?

Acum câţiva ani, Uniunea Europeană a interzis importul de jucării din China pentru că acestea conţineau nu știu ce substanţe chimice care puneau în pericol

sănătatea copiilor. Dacă în Rusia se poate, în UE se poate, la noi de ce nu este posibil? Pentru ce mai avem Guvern, Parlament, președinte de ţară (!) și tot felul de agenţii pentru protecţia consumatorului?

Vasile Bumacov a mai spus că Guvernul îi va încuraja și chiar îi va susţine la modul direct pe producătorii/comercianţii de bere (îi are în vedere pe cei cu bun-simţ, probabil) care vor dori să cultive hamei și orz, astfel încât aceștia să poată produce bere adevărată și să nu mai vândă surogat. În acest sens, Ministerul Agriculturii ar fi chiar dispus să le acorde acestora terenuri din proprietatea statului pentru creșterea culturilor respective. Foarte bine, zicem noi, este o iniţiativă salutabilă, dar, iarăși, ceva nu e clar: cum rămâne cu surogatul, domnule ministru? Că doar nu credeţi că cei care fac bani cu sacul din „berea” fabricată în laboratoare de chimie vor abandona acest business de milioane și se vor apuca să are pământul pe care li-l va da în arendă Guvernul.

Poate vor exista unul-doi care vor accepta această „ofertă generoasă”, însă, cu certitudine, majoritatea absolută a importatorilor de bere își vor continua afacerea fără nici o remușcare, așa cum o fac și acum.

În afară de aceasta, unii specialiști sunt sceptici faţă de faptul că hameiul poate fi cultivat cu succes în Republica Moldova, ţinând cont de condiţiile climaterice nu tocmai favorabile pentru această cultură agricolă, care nu crește în condiţii de secetă. Adică ar putea fi cultivat, însă în cazul că s-ar face niște investiţii considerabile în sisteme de irigare și utilaj specific. În aceste condiţii, este greu să ne imaginăm că cei care fac bani fără probleme, comercializând bere de proastă calitate și chiar periculoasă pentru sănătate, vor fi dispuși să facă asemenea investiţii. Dar mai știi?

Poate ministrul Bumacov dispune de altfel de date.

Or, argumente din care să rezulte că, de acum încolo, iubitorii de bere vor fi mai protejaţi, nu prea au fost prezentate, iar ceea ce a spus Bumacov se referă la un viitor extrem de abstract și indefinibil.

Oricum, un lucru a fost totuși destul de clar: dragi compatrioţi cărora vă place băutura, nu mai beţi bere, ci turnaţi-vă mai bine un pahar de vin. Și dacă tot nu v-a trecut pofta de bere, mai turnaţi-vă un pahar de vin. Și ţineţi-o tot așa până când va crește orzul și hameiul.

Să fiţi sănătoși!

Nicolae FEDERIUC, FLUX

VOX POPULI

1. Ce preferaţi să consumaţi: bere, vin, votcă sau coniac? De ce?

2. Care dintre aceste băuturi credeţi că sunt mai dăunătoare organismului și, dimpotrivă, care sunt bune pentru sănătate?

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Câte un pic de vin chiar se recomandă sănătăţii și este o băutură tradiţională de calitate înaltă. Asta pentru că poporul nostru are o tradiţie bogată în producerea vinurilor.

2. În general, alcoolul dăunează atunci când este consumat în exces, indiferent de tipul băuturii. Trebuie să atragem atenţia asupra calităţii băuturilor pe care le consumăm, indiferent că este vorba de vodcă, coniac, vin sau bere. În ceea ce privește sănătatea organismului, trebuie să fim mai moderaţi faţă de consumul de băuturi alcoolice.

3. La noi, preţurile sunt destul de moderate, fiindcă în ţările europene sunt preţuri mult mai mari. Totodată, ar trebui de luat în consideraţie faptul că este economie de piaţă. În Republica Moldova nu avem preţurile maxime sau minime, orice preţ este dictat de necesităţile pieţei și nu putem spune că sunt foarte mari sau foarte mici.

Oleg Conac:

Toate băuturile sunt dăunătoare, însă dacă cunoşti limita, atunci e bine

care vodca de calitate și coniacul. Când am posibilitate, cumpăr coniac scump, că îmi place coniacul.

2. Berea este cea mai dăunătoare, așa cred eu.

Efecte pozitive are vinul, mai ales vinurile vechi.

3. Preţurile sunt mai mici decât peste hotare și acest lucru este îmbucurător.

Tudor:

Nu este bine să consumi alcool până cazi jos şi nu te mai poţi ridica

Daria:

1. Nu consum nimic, doar apă.

2. Eu cred că toate sunt dăunătoare. Pe internet a fost făcut un sondaj la toate băuturile aparte, care și la ce dăunează. Berea, de exemplu, dăunează la ficat, ţi se poate umfla burta. Un păhărel de vin pentru sânge se recomandă la masă, la o sărbătoare, dar nu să consumi până ce cazi jos și nu te mai poţi ridica.

3. Eu cred că preţurile ar trebui să fie mai ridicate, pentru că vinul nostru e de calitate înaltă și e apreciat în alte ţări. Și, în plus, dacă ar fi mai ridicate preţurile nu am vedea atâţia oameni în stare de ebrietate.

Mihai:

1. Prefer vinul rece din beci.

2. Sigur că vinul e mai bun, pentru că este cel mai folositor pentru organismul omului, adică pentru sânge, pentru dezvoltare. Toate băuturile sunt dăunătoare, însă dacă cunoști limita, atunci e bine. Trebuie să citești ce conţine băutura respectivă ca să înţelegi care e mai dăunătoare și care mai puţin.

3. Preţurile la noi în ţară sunt mai mari ca în ţările europene. Trebuie să cunoști limita, posibilităţile pe care le ai și calitatea produsului pe care îl consumi.

Ana:

Nu ştiu dacă există băuturi alcoolice folositoare pentru organism 1. Berea, pentru că îmi place.

2. Eu cred că toate sunt dăunătoare și nu știu dacă există băuturi alcoolice folositoare pentru organism.

3. La noi, acestea sunt foarte scumpe.

Câte un pic de vin chiar se recomandă 1. Nu prea consum alcool, doar foarte rar și atunci prefer vinul.

2. Toate sunt dăunătoare, depinde de cantitate, dacă vorbim de care este mai puţin dăunătoare. Se știe că, potrivit unor studii, câte un pic de vin chiar se recomandă.

3. Preţurile sunt destul de acceptabile, dar depinde deja de cât consumă omul. Dacă omul consumă mult poate ar vrea ca preţul să fie mai mic.

Andrei Balaţel:

Îmi place vinul, apoi berea, după care vodca de calitate 1. În primul rând îmi place vinul, apoi berea, după

Sergiu Ţepordei:

Prefer berea, pentru că este o băutură uşoară 1. Prefer berea, pentru că este o băutură ușoară. Celorlalte nu le dau importanţă, poate doar o gură-două să văd ce fel de vin este. Vodca o beau numai dacă este vreo ocazie mai deosebită.

2. Poate vinul are ceva folositor pentru noi, în rest, toate sunt dăunătoare.

3. Nu cunosc preţurile, dar, din partea mea, poate costa și un milion sticla de votcă, pentru că nu mă interesează.

Cred totuşi că preţurile la băuturile alcoolice sunt destul de mari 1. Nu obișnuiesc să consum bere, vin – nici atât. Când plec la ţară, în vacanţă, prefer, la distracţii, vodca, dar mereu în combinaţie cu fructe sau apă minerală, adică nu vodcă curată.

2. În mod sigur, vodca este cea mai dăunătoare, la fel și berea. Vinul de casă se poate, pentru că știm că e făcut de părinţii noștri.

3. Nu cunosc, în general, preţurile la băuturile alcoolice. Cred că sunt destul de înalte totuși. A fost adoptată și o lege care prevede că, după ora 22.00, nu se permite comercializarea băuturilor alcoolice.

Petrică (MS Gooţă):

Când e cald afară, o bere la terasă e numai bună 1. Prefer băutura în funcţie de ocazie. Fiecare băutură pentru mine necesită ocazie specială.

De sărbători, puţin coniac se poate, dar când e cald afară – atunci o bere la terasă e numai bună.

2. Băutura se bea cu măsură, pentru că toate sunt dăunătoare pentru sănătate. E rău când sunt consumate peste limită. Se spune că vinul e sfânt, mai ales vinul roșu e bun pentru sănătate.

3. Îmi plac vinurile de aici și preţurile sunt normale.

Mai scumpe sunt în discoteci și depinde de categoria băuturilor, în ce an sunt produse, dar în magazine preţurile sunt acceptabile.

Anastasia Dumbravă:

Deşi îmi place, uneori, berea, ea nu e recomandată pentru organism 1. Cel mai tare îmi place vinul, dar și berea, uneori. Celelalte nu, pentru că sunt prea tari pentru mine.

2. Din câte am studiat și am aflat, berea nu e prea recomandată pentru organism, deși mulţi o preferă vara. Vinul roșu chiar se recomandă, câte un pahar pe zi, e bun pentru sânge.

3. Sincer, nu prea procur și nu cunosc preţurile.

Vinul pe care îl consum este făcut acasă, iar acela de calitate este destul de scump. Preţul la bere e normal pentru mine.

Mariana

Chiar şi vinul este dăunător 1. Fără alcool, niciodată nu am consumat.

2. Eu cred că tot alcoolul este dăunător, mai ales în cantităţi mari. Chiar și vinul.

Acestea pot doar să ridice dispoziţia.

3. Nu consum alcool și, de aceea, nu cunosc preţurile.

Alina JALBĂ, pentru FLUX Foto: Mihai BUŞILĂ

FLUX EDI|IA DE VINERI

Ultima zi de iunie.

Caniculă aridă, căldură toridă. Toţi ţăranii, agricultorii de tot felul, privaţi sau asociaţi, vorbesc numai despre năpasta ce-a dat pe capul lor și a întregii ţări: temperaturi de până la 40 de grade Celsius și, de mai bine de o lună, nici o picătură de ploaie. Recolta este compromisă. Chiar și porumbul, rezistent la secetă, se ofilește. În acea zi, probabil, pentru a-i încuraja pe ţărani, pentru a le ridica moralul căzut la pământ, în ţărâna fierbinte ca scrumul, premierul Vladimir Filat a efectuat o vizită la un gospodar în satul Corlăteni, raionul Râșcani. Împreună cu ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, și cu președintele raionului Râșcani, Ion Farea, Filat se duce la conducătorul gospodăriei agricole din Corlăteni, Tudor Gordilă, care cultivă orz, grâu, tutun, floareasoarelui și sfeclă de zahăr, pe o suprafaţă de 1 300 de hectare.

Gospodarul de la Corlăteni se laudă că aplică tehnologii avansate și că în anul acesta va înregistra o recoltă bună la tutun, de circa 25 de chintale la hectar de frunză uscată de tutun. Dar și de

grâu – 3,5 tone la hectar.

La rândul său, premierul Filat își exprimă aprecierea faţă de tehnologiile utilizate la cultivarea tutunului și, ca un părinte grijuliu, încurajează agricultorii să continue să utilizeze cele mai moderne tehnologii pentru a obţine o recoltă și mai bogată.

După asta, premierul merge la un gospodar din satul Recea, la Anatolie Biliban, unde vizitează gospodăria acestuia „Acord”. Și acesta se laudă cu recolta pe care o obţine: grâu – 5 tone la hectar, orz – 4,2 tone la hectar. Și iarăși, premierul își exprimă aprecierea. „Apreciez optimismul de care daţi dovadă.

Dvs. sunteţi cei care asiguraţi ţara cu pâine și pentru aceasta vă mulţumim”, a specificat pre-

6 IULIE 2012

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Filat, agricultura şi... căldura mierul. Mulţumit de ceea ce a văzut, Filat rostește sentenţios: „Anul agricol 2012 este unul greu, îngheţurile din primăvara curentă afectând mai multe culturi agricole. Totuși, ne bucurăm că recolta la unele culturi agricole, cum este grâul, este una bogată”. Și pentru că gospodarii pe care i-a vizitat premierul au spus ceva de necesitatea ca statul să ofere ceva subvenţii în agricultură, cel puţin pentru procurarea seminţelor de calitate, premierul a declarat sentenţios că „o condiţie pentru acordarea acestora ar trebui să fie aplicarea de către agricultori a tehnologiilor moderne, dar și achitarea impozitelor în conformitate cu legislaţia” (citat din comunicatul de presă al Guvernului – n.n.).

Deci, premierul a efectuat aceste vizite de paradă, la doi agricultori care, datorită „tehnologiilor înalte”, au reușit să-și salveze de secetă recolta, în condiţiile în care marea majoritate a ţăranilor și fermierilor din Republica Moldova nu va avea ce culege la toamnă de pe terenurilor lor pârjolite de secetă. Premierul-fariseu știe foarte bine că cei care au utilaje

și pot aplica tehnologii înalte în agricultură sunt foarte, foarte puţini. Dar el a ales să meargă în vizită anume la cei doi agricultori cu „tehnologii înalte” ca să-și facă PR. Dar nu s-a dus să vadă câmpurile arse de soare ale ţăranilor care nu-și vor scoate nici măcar banii daţi pentru seminţe. Și să vezi vrăjeală. Așa cum am spus mai sus, în ultima zi a lunii trecute, adică pe 30 iunie, premierul a mers în festivista sa deplasare în raionul Râșcani ca doar la distanţă de câteva zile, pe 4 iulie, acesta să declare la Guvern, făcând o mină tragică, că avem secetă și că situaţia este foarte alarmantă în agricultură. Și nu așa oarecum, ci că 90 la suta din suprafeţele agricole din ţară sunt afectate de arșiţă. Filat a mai specificat că, în medie, coeficientul hidrotermic pe ţară, în perioada lunii iunie-începutul lunii iulie, constituie 0,3-0,4, indicatori ce corespund secetei puternice și foarte puternice.

Bine, tataie, dar ce-ai făcut mata din 2009 până în prezent, în acești 3 ani de guvernare, ca să protejezi agricultorii de secetă. Deja de ani buni, pentru nimeni nu este un secret că în

Republica Moldova nu se mai poate face agricultură fără irigare, toţi cunosc acest lucru. Apoi, dacă este așa, câte proiecte a desfășurat Guvernul Filat prin care să le faciliteze ţăranilor accesul la sistemele de irigare, ca aceștia să poată contracta credite, să poată procura aceste sisteme de irigare și să facă agricultură performantă, cu profit, ca să poată întoarce banii împrumutaţi? Răspunsul este simplu: nici măcar un proiect de acest gen Guvernul Filat nu a implementat în cei trei ani de mandat. Guvernul Filat, în special premierul, a făcut doar promisiuni și rapoarte festiviste, ca în perioada de tristă faimă a lui Brejnev.

Cum este posibil ca, în plină secetă, primul ministru să efectueze o vizită la două gospodării agricole, să facă declaraţii despre cât de bine merge agricultura, fără ca să observe prin geamul limuzinei sale că toate terenurile agricole sunt pârjolite de soare, iar doar peste 4 zile să se plângă că, iată, avem secetă. „În 2010, am avut inundaţii, anul trecut – atacuri raider, iar anul ăsta este secetă. Situaţia este foarte gravă”, a spus el. De

parcă de atacurile raider ar fi vinovată tot natura, clima. De atacurile raider este vinovat chiar premierul Filat, pentru că el l-a adus la guvernare pe însuși autorul acestor atacuri raider și coguvernează împreună cu acesta până în prezent.

Astăzi, la Guvern, urmează să se întrunească în ședinţă Comisia pentru situaţii excepţionale, la care guvernanţii urmează să decidă ce măsuri vor întreprinde pentru a diminua efectele temperaturilor extreme. De fapt, nu mai pot întreprinde nici un fel de măsuri pentru a diminua efectele temperaturilor extreme, aceste măsuri trebuiau întreprinse până la începutul sezonului agricol. Acum, Comisia se întrunește pentru a-i mai prosti încă o dată pe agricultori, ca să creeze impresia că guvernanţii sunt tare alarmaţi de situaţia acestora. Și doar atât.

Nimic mai mult, la anul, pe o caniculă la fel de toridă ca și în anul acesta, guvernanţii vor face din nou aceleași constatări și din nou îi vor compătimi făţarnic pe agricultorii afectaţi de secetă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Mii de elevi au contestat notele luate la bacalaureat Aproape 9 mii de candidaţi au solicitat să le fie reevaluate lucrările pe care le-au scris la bacalaureat.

Aceștia au depus contestaţii la una, două sau chiar la trei discipline. Din cele 118 mii 555 de lucrări scrise în actuala sesiune de bacalaureat, 16 745 au fost contestate, ceea ce reprezintă aproximativ 14 la sută din numărul total de lucrări.

Cele mai multe contestaţii – 3897 – au fost depuse la limba și literatura română. Urmează lucrările la matematică – 2753 de contestaţii, geografie – 2627, limba engleză – 2156, limba franceză – 1501 contestaţii.

Lucrările sunt reexaminate într-un centru republican, iar rezultatele finale vor fi afișate săptămâna viitoare.

Anul acesta la bacalaureat au participat 28 377 de candidaţi, care au scris 118 mii 555 de lucrări. De

7

menţionat că în actuala sesiune de bacalaureat au fost depuse cu 4354 de contestaţii mai puţin decât în sesiunea din 2011.

Totodată, Comisia Naţională de Examene a anulat aproximativ 300 de lucrări ale elevilor care au încălcat metodologia de desfășurare a examenelor, adică au deţinut asupra lor telefoane mobile ori au copiat lucrările, parţial sau integral.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei și cei ai Agenţiei de Evaluare și Examinare s-au întâlnit cu părinţii și elevii ale căror lucrări au fost anulate.

Potrivit ministerului, atât părinţii, cât și elevii prezenţi la întrevedere au recunoscut că au avut telefoane mobile, deși au semnat, anterior examenului, o declaraţie, pe propria răspundere în acest sens. În unele cazuri, candidaţii au recunoscut chiar că au copiat.

Părinţii și elevii au solicitat reexaminarea fiecărui caz în parte. Ministerul Educaţiei a precizat că elevii ale căror lucrări au fost eliminate din examen pe motiv de copiere pot săși vadă lucrarea și să se convingă de

justeţea constatărilor pe care le-au făcut comisiile de evaluare.

Comisia Naţională de Examene se va întruni în ședinţă specială în ziua de luni, 9 iulie, și va analiza suplimentar fiecare dintre cele 300 de cazuri.

Amintim că lucrările respective au

fost anulate din diverse motive: unii elevi aveau asupra lor telefoane mobile, în momentul descinderii reprezentanţilor Centrului Naţional Anticorupţie și ai Ministerului Educaţiei în centrele de bacalaureat.

De asemenea, o parte dintre lucrări

s-au dovedit a fi identice, parţial sau integral. În unele lucrări, evaluatorii au găsit inserate copiuţe, iar în cazul altor lucrări, răspunsurile la unii itemi erau de la alt profil – din testul de la altă clasă sau chiar din testul aplicat în sesiunea 2011. Comisia Naţională de Examene a decis că elevii respectivi vor susţine examenul în sesiunea de evaluare 2013. În acest an, peste 4 mii de tineri nu au fost promovaţi la bacalaureat, ceea ce înseamnă că vor trebui să susţină repetat examenul, într-o sesiune suplimentară. Potrivit datelor prealabile, din totalul celor 111 mii 184 de lucrări scrise în actuala sesiune de bacalaureat, aproximativ 4 mii, adică 4,03 la sută, au fost apreciate cu nota maximală. Cele mai multe au fost notele de „7”, aproximativ 34 la sută.

Totodată, aproape 5 mii de lucrări au fost apreciate cu note negative.

Rezultatele definitive ale sesiunii de bacalaureat 2012 vor fi date publicităţii în luna iulie, după desfășurarea sesiunii suplimentare.

Ministrul Educaţiei nu mai vrea acumulări ilicite de bani în şcoli Ministerul Educaţiei a organizat o ședinţă în cadrul căreia au fost discutate modalităţile de contracarare a plăţilor informale în instituţiile de învăţământ.

La întrunire au participat conducerea Ministerului Educației, reprezentanţi ai Centrului Naţional Anticorupţie, Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Direcţiei Generale Educaţie, Tineret și Sport, Chișinău, și ai Primăriei municipiului Chișinău.

FLUX

ADMITEREA 2012

Mai puţini studenţi şi mai puţine locuri cu finanţare bugetară Febra examenelor de bacalaureat s-a încheiat.

Din 16 iulie începe lupta pentru admiterea în universităţi. Anul acesta, în instituţiile de învăţământ superior de stat și private vor fi înscriși mai puţini studenţi. Potrivit Ministerului Educaţiei, vor fi înmatriculaţi peste 20 de mii de tineri, cu aproape 2 700 mai puţini decât în anul trecut. S-a diminuat și numărul de locuri cu finanţare bugetară. Doar 6 745 de tineri vor beneficia de studii fără taxă (cu 213 mai puţin faţă de anul 2011), în timp ce 13 920 vor fi admiși cu finanţare prin contract.

Totodată, numărul de locuri cu finanţare bugetară pentru studiile superioare de masterat s-a majorat cu 717, comparativ cu anul trecut. În total, la ciclul respectiv vor fi înmatriculaţi 7 965 de tineri.

Pentru cetăţenii străini, inclusiv studii superioare integrate și învăţământ medical și farmaceutic, au fost aprobate 1075 de locuri, dintre care 350 – buget și 725 – prin contract.

Cele mai multe locuri cu finanţare bugetară au fost alocate la medicina generală, filologie, limbi moderne, învăţământ primar și altele. În Planul de admitere 2012 cu finanţare bugetară au fost incluse și 5 specialităţi noi: Ingineria sudării (UTM), Ingineria și tehnologia transportului feroviar (UTM), Securitate informaţională (UTM), Protecţia plantelor (USM) și Securitate ecologică (USM). În acest an, 500 de locuri cu destinaţie specială sunt aprobate pentru absolvenţii din

raioanele de est ale republicii.

Cota deţinătorilor diplomelor de bacalaureat va constitui 90 la sută din numărul total de locuri, restul locurilor fiind destinate deţinătorilor diplomelor de studii medii de specialitate.

O cotă de 65 la sută din numărul total de locuri a fost stabilită pentru deţinătorii diplomelor de bacalaureat din localităţile rurale, centrele raionale și orășele mici, restul de 35 la sută revenindu-le candidaţilor din municipiile Chișinău și Bălţi. Ca și în anii precedenţi, 15 la sută din numărul total de locuri prevăzute în planul de înmatriculare cu finanţare bugetară vor fi destinate anumitor categorii defavorizate de candidaţi, inclusiv copiilor orfani, invalizi, absolvenţilor școlilor din localităţile de est ale republicii și din mun.

Bender, copiilor din familiile cu patru și mai mulţi copii, din familiile de romi etc.

Potrivit dispoziţiei Ministe-

rului Educaţiei, cererile de participare la concursul de admitere vor fi depuse în perioada 16-31 iulie 2012, iar rezultatele vor fi anunţate până la data de 3 august 2012. Concursul repetat pentru locurile neacoperite se va desfășura în perioada 04-08 august 2012, rezultatele fiind anunţate până la 10 august.

Concursul de admitere va fi același, și în cazul locurilor cu finanţare bugetară, și a celor prin contract. Înmatricularea se va face în ordinea descrescătoare a mediei de concurs a candidaţilor, în limita numărului de locuri stabilite pentru fiecare specialitate. Înmatricularea la locurile prin contract cu achitarea taxei de studii se va realiza din rândul candidaţilor la admitere situaţi sub ultimul admis la locurile finanţate de la buget, în ordinea descrescătoare a mediilor de concurs. Și în acest an, candidaţii vor putea opta pentru 3 specialităţi, din același domeniu de formare profesională sau din domenii diferite.

De asemenea, ministerul de resort a stabilit că, din acest an, admiterea în învăţământul superior de stat și privat se va efectua în baza propriilor metodologii de concurs, stabilite de fiecare universitate în parte, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare și a regulamentului aprobat de minister. Informaţia privind metodologia de concurs aprobată de senatul universităţii

(examene, formule de concurs, probe de aptitudini etc.) urma să fie afișată la sediul instituţiei și publicată pe pagina proprie web, cu cel puţin 45 de zile până la demararea concursului de admitere.

Dar, deocamdată, instituţiile de învăţământ superior sunt dispuse să activeze în baza vechii metodologii, fără a introduce și examene de admitere, așa cum recomandau unii experţii. Anumite teste de aptitudini vor susţine, ca și până acum, doar viitorii actori, jurnaliști, designeri, arhitecţi,

sculptori, cântăreţi și aspiranţi la alte specialităţi de creaţie.

Totodată, de luni, 2 iulie, a început depunerea actelor în cele 41 de colegii de stat și 5 private. Procesul va dura până la data de 31 iulie, până la 03 august urmând să fie anunţate rezultatele. În caz de neacoperire a locurilor, se va desfășura concursul repetat în perioada 04-08 august 2012.

Planul de admitere prevede 11 117 de locuri, dintre care 5 386 locuri cu finanţare bugetară și 5 731 pe bază de contract.

Admiterea în instituţiile de învăţământ secundar profesional se va efectua în 2 etape: 02 iulie – 10 august, prima etapă, și 15-20 august – etapa a doua.

Planul de admitere pentru învăţământul secundar profesional prevede 14 340 de locuri, dintre care 13 500 de locuri cu finanţare bugetară și 840 de locuri pe bază de contract. Admiterea în anul 2012 se va efectua la 67 de meserii (profesii), pe 10 domenii ocupaţionale.

Discuţiile s-au axat pe necesitatea revizuirii actelor normative departamentale ce reglementează activitatea comitetelor părintești, a regulamentului ce vizează cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești ale părinţilor, în vederea excluderii colectării ilicite a banilor de la părinţi.

Ministrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, s-a referit la importanţa actelor normative care ar prevedea sancţiuni pentru managerii și cadrele didactice antrenate în perceperea ilegală a surselor financiare de la părinţi. El a precizat că încasările de bani, de către persoanele fizice neautorizate, indiferent de scopuri, sunt strict interzise, iar participarea părinţilor la acţiunile de susţinere a instituţiei se bazează pe principiul exclusiv benevol.

Viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, a precizat că nu există acte normative care ar admite sau ar încuraja colectarea unor sume bănești în cadrul școlilor. ”Ministerul Educaţiei cunoaște despre plăţile informale percepute de către managerii instituţiilor de învăţământ, în afară de cele acumulate de către asociaţiile părintești, cum ar fi la înmatricularea copiilor în grădiniţă sau școală sau pentru diverse cadouri, ceea ce știrbește din imaginea școlii și a cadrului didactic. La fiecare sesizare, ministerul a reacţionat prompt și a aplicat sancţiuni disciplinare”, a declarat Potâng.

Reprezentanţii ministerului au menţionat acţiunile întreprinse în vederea cultivării intoleranţei faţă de corupţie în sistemul educaţional: „În curricula școlară au fost introduse elemente anticorupţie predate în cadrul disciplinei ”Educaţia civică”, iar Planul-cadru pentru învăţământul superior la toate specialităţile include obligatoriu disciplinele ”Bazele statului și dreptului” și ”Etica profesională”.

Ministerul Educaţiei a lansat și o campanie de informare și responsabilizare, ”Corupţia omoară educaţia”, prin difuzarea a patru spoturi sociale care promovează ideea unei atitudini adecvate a factorilor educaţionali în vederea minimizării fenomenelor de corupţie. În scopul reglementării cooperării instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești ale părinţilor, Ministerul Educaţiei a elaborat un regulament prin care să fie clar stabilite domeniile și responsabilităţile fiecărui partener de cooperare.

Pentru a exclude orice stipulări care ar presupune acumulări de bani de la părinţi, în alte scopuri decât cele prevăzute în Legea învăţământului, ministerul va modifica prevederile Regulamentului-tip de activitate a instituţiilor de învăţământ preuniversitar. În același timp, va fi efectuată o analiză a impactului Regulamentului cu privire la cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești ale părinţilor, acţiunile ulterioare fiind întreprinse în funcţie de rezultatul acestei analize.

FLUX

FLUX

8

6 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

6 iulie Evenimente 1413: Prima mențiune documentară a Episcopiei Rădăuților 1415: A fost ars pe rug reformatorul religios ceh Jan Hus (condamnat ca eretic); erou național al poporului ceh; creator al limbii literare cehe („De orthographia boemica”) (n.~1369) 1483: Richard III este încoronat rege al Angliei 1600: Mihai Viteazul se intitulează într-un hrisov „domn al Ţării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”, confirmând, documentar, prima unire politică a celor trei țări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârșitul lunii mai 1600) 1885: Savantul francez Louis Pasteur a folosit pentru prima dată vaccinul antirabic 1917: Primul Război Mondial: Trupele arabe conduse de Lawrence al Arabiei și Auda ibu Tayi captureză orașul Aqaba 1919: Dirijabilul englezesc R34 aterizează la New York, după o călătorie ce a durat 108 ore. A fost prima traversare a Oceanului Atlantic de către un astfel de aparat de zbor 1947 Primul avion Dassault MD 315 Flamant a zburat cu succes 1957: Jucătoarea americană de tenis, Althea Gibson, a devenit prima sportivă de culoare care a câștigat Wimbledon-ul la simplu feminin 1964: Premiera primului film Beatles „A Hard Day’s Night” 1995: Abolirea pedepsei cu moartea în Africa de Sud 2000: Cele două camere ale Parlamentului federal al Serbia și Muntenegru au adoptat, în ședințe separate, trei amendamente la Constituție, care modifică sistemul de alegere a președintelui țării și diminuează rolul Muntenegrului în cadrul sistemului legislativ de la Belgrad

Nașteri 1796: Țarul Nicolae I al Rusiei (d. 1855) 1832: Maximilian I al Mexicului (d. 1867) 1859: Verner von Heidenstam, poet și prozator suedez, laureat al Premiului Nobel (d.

1940) 1896: Jean Mihail (Jean Mihailovici), regizor român de film (d. 1963) 1877: Remizov Aleksei, scriitor rus (d. 1957) 1907: Frida Kahlo, pictoriță mexicană (d. 1954) 1920: Dragoș Vicol, scriitor român (d. 1981) 1923: Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic și politician român, membru de onoare al Academiei Române 1935: Tenzin Gyatso, al paisprezecelea Dalai Lama, exilat în India din 1959, laureat al Premiului Nobel 1940: Nursultan Nazarbayev, politician kazah 1946: George W. Bush, al 43-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

Decese 1189: Regele Henric al II-lea al Angliei (n. 1133) 1218: Eudes al III-lea, Duce de Burgundia (n.

1166) 1249: Regele Alexandru al II-lea al Scoției (n.

1198) 1415: Jan Hus, teolog ceh (n. 1369) 1476: Regiomontanus, astronom german (n.

1436) 1533: Ludovico Ariosto, poet italian (n. 1474) 1535: Thomas Morus, umanist și politician englez, sfânt în bisericile catolică și anglicană (n. 1478) 1553: Regele Eduard al VI-lea al Angliei (n.

1537) 1762: Țarul Petru al III-lea al Rusiei (n. 1728) 1854: Georg Simon Ohm, fizician german (n.

1789) 1883: Ciprian Porumbescu, compozitor și dirijor român (n. 1853) 1893: Guy de Maupassant, scriitor francez (n.

1850) 1914: Delmira Agustini, scriitoare uruguayană (n. 1886) 1916: Odilon Redon, pictor simbolist și litograf francez (n. 1840) 1938: Emile Cohl, regizor și producător francez, pionier al filmului de animație (n. 1857) 1957: Aleksei Remizov, scriitor rus (n. 1877) 1962: William Faulkner, scriitor american (n.

1897) 1971: Louis Armstrong, muzician american de jazz (n. 1901) 2002: John Frankenheimer, regizor american (n. 1930) 2004: Thomas Klestil, politician austriac (n.

1932) 2009: Vasili Aksionov, scriitor rus (n. 1932)

Sărbători Lituania: Ziua Statului Republica Moldova: Ziua victimelor stalinismului Republica Malawi: Ziua națională - Aniversarea proclamării independenței - 1964 Comore: Ziua națională - Aniversarea proclamării independenței – 1975.

G`ndul s=pt=m`nii „Educaţia, de cele mai multe ori, e numai pojghiţa sub care se desfăşoară în linişte, cu încetul, firea cea adevărată” Nicolae Iorga

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU

„Nu cred că teatrul va schimba viaţa lumii, dar este un firicel din elementele care pot contribui” La sfârșitul lunii mai, chișinăuienii și oaspeţii capitalei au avut ocazia să vadă, în cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Scenice BITEI 2012, unul dintre spectacolele montate recent de Petru Vutcărău. Este vorba de „Caii la fereastră” de Matei Vișniec, realizat în colaborare cu Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Teatrul din Botoșani este un prieten fidel al BITEI, el participând cu spectacole la fiecare ediţie a festivalului. Despre „Caii la fereastră” scriam în ziarul FLUX că este o parodie sumativă a tehnicilor teatrului absurd, dramaturgul folosind cu dezinvoltură parabola, intertextualitatea, ironia, personajele-simbol, jocurile gratuite de cuvinte, paradoxurile scenice, criza comunicării, dezarticularea limbajului, confuzia spaţială și temporală. Personajele piesei sunt un Mesager enigmatic și atemporal, mama, fiul, fiica, tatăl, soţia, soţul... Ca în teatrul antic, Mesagerul e un fel de agent al destinului, un stăpân al registrului temporal, - Teatrul din Botoșani este un oaspete fidel al festivalului BITEI, ne bucurăm să vă aflăm și anul acesta printre participanţi.

- Mai mult, în repertoriul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani avem spectacole montate de regizori basarabeni, colaborăm cu Sandu Vasilache, acuma avem un spectacol montat de Petru Vutcărău... Lumea estică are totuși o problematică specială, are niște așteptări sufletești speciale, are niște chei cu totul speciale. Din păcate, și cred că ar trebui s-o spunem și pe aceasta, destul de puţin reușim să răzbatem în București sau mai încolo cu această problematică.

Este o ușoară respingere a unei școli de teatru – școala rusă, care, nu încape nicio îndoială, are valori incontestabile, toată lumea le recunoaște. Dar nu reușim, poate, în toate cazurile să facem transparenţă. Pentru un spectacol, dincolo de această bucătărie mediatică: de promovare, de marketing, dincolo de toate acestea, clipa de graţie este cea în care ai spectatorul în faţă, l-ai convins, l-ai emoţionat sau nu, restul sunt vorbe.

- Povestiţi-ne cum a fost în cazul spectacolului „Caii la fereastră”.

- Spectacolul se joacă la Botoșani, a fost montat în stagiunea curentă, îl vom prezenta într-un festival la Iași, apoi la un alt festival, la București. El este socotit ca una din reușitele teatrului, drept

care apare din când în când, evocând mari evenimente ale istoriei. Piesa într-un act „Caii la fereastră” de Matei Vișniec aduce în atenţie tema războiului, care distruge omul atât din punct de vedere psihic, cât și fizic, în mod nejustificat.

Spectacolul ne duce cu gândul că nu doar războaiele sunt vinovate de dramele cu care se confruntă oamenii, acestea continuă și pe timp de pace, ci, în general, conflictele de orice gen, care macină personalitatea omului, îl dezumanizează. Sutele de bocanci legaţi cu sfoară, care sunt aduși pe scenă la final, care au călcat cu talpa murdară pe multe suflete și conștiinţe, vin să sublinieze, o dată în plus, acest lucru.

Astăzi însă, vă propunem un interviu cu directorul general al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Botoșani, Traian Apetrei, care ne va relata și amănunte din istoria unui teatru cu tradiţie, un teatru care adună spectatori de 175 de ani încoace.

care, printre alte spectacole sau printre alte lucruri care ţin și de viaţa contemporană, de iureșul vieţii de fiecare zi de acum, sunt și lucruri din acestea de respiraţie mai amplă, de încărcare cu semnificaţii mult mai bogate, decât trepidaţiile, decât spectacolele mici pe care le poţi prezenta și într-un alt cadru și cu care te poţi deplasa. Aţi văzut spectacolul, la noi este vorba de construcţie tehnică.

- Aţi avut probleme cu transportarea spectacolului?

- A fost destul de greu, s-a depus un efort anume, dar rezultatul este important. Colegii mei din aparatul tehnic au înţeles că trebuie fiecare să contribuie cu munca lui pe care o are, pentru ca produsul final să fie unul convingător: ori convingem, ori nu. Că s-a mai întâmplat să plesnească o conductă de apă care aducea ploaia, astea sunt lucrurile noastre de bucătărie. Rezultatul final contează.

- Chiar dacă intru puţin în contra aceea ce acceptă critica, eu cred că un spectacol foarte bine elaborat ca ăsta, cu un efort financiar și artistic cu totul deosebit (o lună și jumătate aproape că închizi teatrul dacă nu ai și o scenă de rezervă doar pentru lucrul la spectacolul respectiv), deci, e minunat să ai un spectacol din ăsta în stagiune, care e cireașa de pe tort, și în jurul lui să așezăm lucrurile mai mici, mai sprinţare, mai ușor de deplasat, mai digerabile. Pentru că, s-o spunem și pe aceasta, nu chiar un spectator de orice condiţie are starea sufletească, răbdarea, să urmărească două ore povestea atât de metaforică, atât de încărcată de simboluri care conduc la idei mari, în raport cu un alt spectacol. Per total, un repertoriu și o stagiune trebuie să împace cât mai multe gusturi.

- În ansamblu, cum se desfășoară existenţa unui teatru în Botoșani, departe de atenţia criticilor și spectatorilor care, în mare parte, sunt concentraţi în capitale, de obicei?

- În acest an, teatrul din Botoșani împlinește 175 de ani. A apărut la o iniţiativă privată a unor oameni bogaţi, atunci Botoșaniul era al treilea oraș în Moldova. Doi ani au adunat banii necesari construirii unui teatru, iar în alţi doi ani au construit teatrul, cu tehnica de atunci, care este o minunăţie. Am câștigat un proiect de reabilitare a teatrului cu fonduri europene, asta însemnând să-l aducem la o formă cât mai apropiată de cea pe care a avut-o iniţial, construcţia italiană, o construcţie care în 8 aprilie 1944 a suferit de pe urma unei bombe

- Alegerea acestui text a fost a regizorului sau a teatrului?

- Alegerea a fost îndelung discutată, întâi ne-am gândit cu Petru la „Ioana și focul”, dar nu aveam o Ioană suficient de convingătoare și iarăși, din bucătăria noastră, aș mai spune că pentru acel spectacol era nevoie de foarte multe veșminte, mai mult de o sută, papuci a fost mai ușor de găsit.

- A fost în ton cu politica repertorială pe care o are Naţionalul din Botoșani?

care a căzut pe faţada teatrului.

Până în 1956 a fost o clădire părăsită, în 1956 a fost refăcută, într-o formă sovietică, așa cum, în bună măsură, mai arată și acum. Vrem să-l aducem la forma aceea de la început. Astăzi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani înseamnă 175 de ani de teatru în limba română, toate acestea grefate și pe starea economică. Teatrul pe vremea aceea era locul unde doamnele și domnii își etalau ţinutele, caleștile, ceea ce ar fi automobilele de acum.

Teatrul avea un peron unde se intra cu fastul de rigoare, un foaier larg și reflecta și așteptările unui amalgam etnic, erau armeni acolo, evrei, lipoveni, italieni, comunităţi franceze. La o vreme, când niște căi ferate au început să ducă comerţul în altă zonă, orașul a început să decadă și a decăzut și mai accentuat după ’90, dar totuși, există, reflectă nevoile spirituale, chiar dacă atacul internetului, atacurile mediatice de acum sunt atât de viguroase.

Avem și noi un festival în toamnă, pe care l-am reluat, este la a patra ediţie, vin și teatre din Republica Moldova, avem a șasea ediţie de teatru pentru liceeni, ne punem mari speranţe și în tinerii aceștia, care, de fapt, vor fi spectatorii de mâine, încercăm să le deschidem apetitul pentru teatru, să-i educăm în înţelegerea teatrului. Este un mesaj care are și anumite specificităţi.

Cere, dacă vreţi, și un anumit cod pe care fiecare trebuie să-l decodifice, să-l înţeleagă ca atare, am reluat o revistă a teatrului, „Caietele teatru-

lui Mihai Eminescu”, am scos două volume dintr-o istorie a teatrului, probabil, până la sfârșitul anului va mai ieși un volum, sunt și alte reviste de cultură în care se discută număr de număr și realizările teatrului. Lumea ne privește cu plăcere și încerc să creez o atmosferă în care localnicii să privească cu plăcere înspre teatru. La anii mei de muncă pe care îi am, socotesc că materia primă pentru tinerii actori și pentru toţi alţii este, în primul rând, entuziasmul. Trebuie să ne legăm de idei mari, fiecare în domeniul lui, eu nu cred că teatrul va schimba viaţa lumii, dar este un firicel din elementele care pot contribui...

Dacă ne uscăm cu toţii sufletește, maximizăm profitul, nu cred că este o alternativă de preferat. Deși, sunt și unii care socotesc că, acumulând nu știu câte sute de cai putere la mașinile lor și cu nu știu câte zeci de camere, poate, trăiesc bine. E o variantă, nu pot să spun că nu, dar parcă există și ăstălaltă. Ar trebui ca cei care, poate, nu avem averi, să nu trăim în genunchi. Această ridicare a omului în picioare se poate face și prin teatru. Repet, nu cred că doar prin teatru, dar și prin teatru.

- Vă mulţumim pentru timpul acordat și vă dorim succes în continuare!

- Vă mulţumesc și eu și vă aștept la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, drumul acolo vă este oricând deschis!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Leo BUTNARU

DE LA BOGACI ŞI TELEUCĂ MĂRTURII… (Pagini de jurnal) care să le trimită prietenilor. Unul dintre ei – Gheorghe Bogaci din Novosibirsk.

19.II.1986

16.IX.1986

2.XII.1983 O agapă la revista „Nistru”. Prezenţi: Cibotaru Arh., Nicuţă, Mazilu, Gondiu, mai târziu – M. Cimpoi.

Cibotaru amintește cuvintele de rămas bun ale lui Gheorghe Bogaci: „Plec din Moldova și am să revin doar atunci, când voi afla că Ciubotarii și Ciobanii se vor reîntoarce la îndeletnicirile lor de bază”.

7.I.1984 Pe când era șef la revista „Cultura”, Victor Teleucă primește pentru a semna un amplu text al lui Sergiu Nucă. Ziaristul povestea cum a urcat în avion, ce văzu de sus în zbor spre Ungheni, când, unde, cu cine s-a întâlnit etc. Redactorul-șef îl cheamă, spunându-i: „Articolul dvs. n-o să meargă”. „Cum? De ce?”, rămâne perplex Nucă, fiind convins că a scris o capodoperă jurnalistică. „Motivul e simplu, – zice Teleucă. – Nu ne spui în text nicio impresie de pe porţiunea de drum de la redacţie până la aeroport…

Restul e clar…”.

24.VI.1986 Telefonează George Meniuc. Mă pune la curent că a mai expediat, prin poștă, vreo zece poezii. „Cred că nu e chiar des.

A trecut mai bine de o lună de la pagina anterioară”. Oricum, ceea ce scrie el ţine de nivelul „Fără-de-rândului”. Zice că până la anul nou o să scrie poezii; e într-o stare de euforie lirică. Are în planurile sale piesa „Târgul moșilor”. Materialele le-a și adunat.

Perioada de până la 1939. Protagoniștii – un măscărici și un bătrân. Spune despre temeiul filosofic al viitoarei drame pe care încă nu o începe, dat fiind că îl asaltă versurile.

Pentru anul 1988, pregătește un volum ce ar avea titlul „Bucurie”. Speră să-l depună la editură în 1987. Este abonat la „LA”, dar să-l punem la curent în ajunul publicării, pentru ca soţia sa să procure câteva exemplare, pe

Vinerea trecută, fiind împreună cu Vlad Zbârciog, ne întâlnim cu Gheorghe Bogaci lângă studioul „Moldova-film”.

Fusese la o școală, întâlnire cu elevii. Ne asaltă. Elogios faţă de democratizarea scrisului la „LA”. Mă rog, meritele noastre sunt în pușculiţa comună. Se referă și la articolul lui Guţu „Ce nume porţi?”. Zice că el, Bogaci, pledează pentru toponimul…

Chișnău, cum zice poporul, și nu Chișinău.

Pledoarie cam hazardată. A revenit de la Universitatea din Novosibirsk, unde a ţinut cursuri, aici, la noi, locurile fiind „ocupate” de alde Dobrovolschi. Ne promite o colaborare mai strânsă cu revista. De altfel, Gr. Vieru, în materialul despre Cimpoi, în care își exprima nedumerirea că până în prezent criticul nu are un titlu știinţific, fie și pentru „Narcis și Hyperion”, pe când alţii obţin favoruri pentru compuneri de ieri, se arăta mirat și de faptul că G. Bogaci nu are o catedră acasă, fiind nevoit să ţină prelegeri la mii de kilometri depărtare de Moldova, în Siberia.

3.X.1986 Sâmbătă lucrătoare. Ion Vatamanu – la redacţie. Îmi lasă un autograf nostalgic pe cartea „Dimineaţa mărului”. Din „anexa” la volum: îmi spune că știe că poemul „Prăbușirea prietenului” a fost citit, în casa lui Daragoi (Teleucă), în prezenţa lui Arh. Cibotaru și Stati, și încă a cuiva, numele căruia nu-l poate divulga. De când lumea – informatorul trebuie cruţat. Furia pe care o trezi poemul.

Se zice că Vatamanu i-ar fi expediat manuscrisul „Prăbușirii…” lui Taică (Damian).

Acesta i-ar fi spus nu știu cuiva, cu tângă: „Iată, am ajuns să mi se dedice poeme”. În adevăr, în ultimul timp taică se cam răcise cu prietenul.

19.VI.1984 Ceva mai târziu am înţeles de ce, ieri, V. Vasilache adusese vorba și de poezia lui V. Teleucă. De fapt, el însuși „se dădu în vileag”, spunând că la concursul pentru cea mai bună carte a anului (1983) a fost propus cu „Elegie pentru Ana-Maria” și îl are de

Gheorghe Bogaci concurent anume pe Teleucă. Acesta, după atâtea șanse fructificate până în prezent, ar trebui să-i ofere și bătrânului prozator una – doar, bietul V. V., a tot pătimit destul, de cele mai multe ori – pe nedrept. Clar lucru, acum și V. T. are niște atuuri de umbre, umbre cărora, firește, ar vrea să le dea foc… Să vedem ce va decide juriul.

4.XII.1984. Îmi telefonează V. Teleucă. Îmi vorbește foarte frumos despre ciclul de versuri din „Tinerimea”. Am toată convingerea că a fost sincer. „De mult nu am citit un grupaj de versuri atât de descătușat. Băieţii noștri, ai impresia, atunci când scriu poezie se aseamănă cu niște înotători care se opun curentului unui râu de munte și, totodată, mai încearcă să facă și înot artistic. Dar tu, adică poezia ta, a ajuns la mare, în largul ei, nu mai simte nevoia de a opune rezistenţă, ci simte plăcerea de a pluti, de a se descătușa”. (Nu o singură dată, și Serafim Belicov mi-a spus ce crede Teleucă despre poezia mea. Opiniile… coincid.)

7.XII.1984 Vizită lui Teleucă, acasă. Revede traducerea din Byron pentru „LA”.

25.VIII.1985 Teleucă zice că, pe când a fost în Suedia, a luat o ghindă de lângă sala unde se acordă

Victor Teleucă Premiul Nobel. A sădit ghinda în curtea Uniunii scriitorilor, lângă havuz. Să vezi, a încolţit! Însă după vreo doi ani, puietul de stejar „nobiliar” dispăru. Cică l-o fi luat cineva, să-l răsădească sub geamul cabinetului său de lucru.

4.II.1986 Victor Teleucă repovestește cazul cu cercurile de cauciuc ce trebuiau aruncate de la distanţă, pentru a fi fixate într-un cui: scriitorii moldoveni, vreo 10, câţi se aflau atunci la casa de creaţie de la Ialta, pierdeau jumătăţi de zile sau chiar zile întregi, vânzolindu-se în jurul panoului în cuiele căruia trebuiau fixate cercurile. Au fost întrebaţi de unii confraţi de aiurea, când le mai rămâne timp pentru scris…

Tot la o casă de creaţie, Victor Teleucă, de asemenea printre colegii de la Chișinău, îi intrigă pe aceștia, spunând că el, V.T., își cunoaște locul în ierarhia poeţilor, loc pe care nu i-l poate lua nimeni. La insistenţa, directă sau ocolită, a prea curioșilor, intriganţilor, orgolioșilor colegi, se vede „nevoit” să-și „divulge” treapta ierarhică.

Zice: „Locul 4”. Ceilalţi răsuflă ușuraţi: pe ei nu-i ameninţă absolut nimic, deoarece toţi ca unul se considerau dacă nu chiar pe primul loc, apoi, sigur, – pe cel secund, dar – incontestabil – în vârful ierarhiei poeţilor din Moldova.

Ieri, împreună cu Victor Teleucă și Gheorghe Mazilu, la o întâlnire cu studenţii anului întâi de la arte. I-a adus la US Dionisie Tanasoglu, conferenţiar la acea instituţie.

După câte autografe am semnat, cred că volumul „Formula de politeţe” s-a dus completamente din librăria „Luceafărul” de la parter. Studenţii, studentele – parcă receptivi. În plan social, continuă darea peste cap a minciunilor, spulberarea cuiburilor de ignoranţi și birocraţi. Dar mai este, mult mai este de făcut. Imunitatea, abilitatea în re-acomodări rămâne încă atuul multor inepţi. De continuat, de continuat! De ce, să zicem, pe oricare suspus, ce are legături cu conducerea unei ramuri de producţie, dar nu face cum trebuie ceea ce trebuie să facă, pe atare gen de ministru îl izgonim din post, însă pe un Cruceniuc, Șleahu și atâţi alţii, pe baza vechilor merite, dar deloc literare, continuăm să-i suportăm, tipărindu-le bătăile de joc faţă de ceea ce a trebui să fie poezia, proza? Trebuie să perseverăm și în acest domeniu.

21.III.1987 Roșca Agnesa e tot mai agasantă, trezindu-ne cu telefoane, cerând insistent să i se recenzeze cărţile. Prin Belicov, pentru „MS”, îl indică pe Teleucă; acesta refuză. Prin reprezentanta radioului este rugat Vodă.

(Vodă: „Îmi telefonează una de la radio și vorbește cu cuvintele Agnesei despre…

Agnesa”.)

12.XII.1991 În drum spre Novosibirsk, de unde vroia să-și aducă la Chișinău biblioteca – în genere, cu gând de a reveni acasă, aici, în Moldova, cărturarul Gheorghe Bogaci decedează pe undeva la Moscova: atac de cord. Îl înmormântăm exact o săptămână după Ion Gheorghiţă, în vecinătatea mormintelor acestuia și celui al lui Lipcan din cimitirul din strada Armenească. De altfel, pentru a obţine aprobări pentru locuri de înmormântare pe acest petic de pământ înstrăinat, am fost, împreună cu Cimpoi și Rusu, la primărie. Da, să mai rămână și ai noștri pe aproape, să nu fie duși în pustietatea „Doinei”…

FLUX EDI|IA DE VINERI

6 IULIE 2012

Important

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

DE LA INIMĂ LA INIMĂ

„Copiii sunt comoara unui popor. Ei trebuie îngrijiţi şi ajutaţi, nu trimişi în aziluri” În satele Cioara și Pogănești din raionul Hâncești activează, de peste doi ani de zile, două centre de ajutorare a persoanelor social-vulnerabile. Cu aproximativ jumătate de an în urmă, jurnaliștii de la FLUX au vizitat aceste centre unde au cunoscut îndeaproape viaţa unor copii și bătrâni care, datorită acestor centre, au reușit să depășească mai ușor greutăţile prin care trec.

Este vorba de câte 15 copii și 15 bătrâni din fiecare sat, care au parte zilnic de hrană proaspătă și de ajutor din partea voluntarilor de la cele două centre. „Casa Angela” din Cioara și „Casa Diana” din Pogănești au fost deschise la iniţiativa primarului din Pogănești, Anastasia Hatmanu. Ambele centre sunt susţinute financiar de către doi cetăţeni elveţieni de origine germană, soţ și soţie, Ludolf și Sibylle von Usslar, care au vizitat ţara noastră și au fost de acord să-i sprijine, din cont propriu, pe acești copii și bătrâni.

Am reușit să luăm legătura cu doamna Sibylle von Usslar, care ne-a povestit ce i-a determinat să facă acest pas și cum se vede Republica Moldova din Elveţia.

- Doamnă Sibylle von Usslar, am vizitat recent “Casa Diana” din satul Pogănești și “Casa Angela” din satul Cioara. Este vorba de câte 15 bătrâni și câte 15 copii care primesc zilnic de mâncare. Am aflat că Dumneavoastră sunteţi finanţatorul acestor proiecte de caritate. Ce v-a determinat să faceţi acest gest?

- Noi avem norocul și bucuria să trăim într-o ţară bogată și să câștigăm bine. De asemenea, avem trei copii sănătoși pe care îi creștem și cunoaștem îndeaproape de ce are nevoie un copil ca să fie fericit. Noi avem parte de o viaţă fericită și ne-am gândit să împărţim fericirea noastră cu cineva care nu are parte de așa ceva. Pentru că există foarte mulţi oameni pentru care și o bucată de pâine poate să însemne un motiv de bucurie.

- Ce v-aţi propus să realizaţi

prin intermediul acestor proiecte?

- Eu sper că, prin modesta noastră contribuţie, vom reuși să reducem puţin din numărul copiilor și bătrânilor nevoiași și, în același timp, să le transmitem că nu sunt uitaţi de lume și că există persoane care sunt gata să-și asume o parte din nevoile lor. Ne mai dorim ca această acţiune să reprezinte și un bun exemplu pentru ceilalţi oameni, pentru societatea civilă apropiată de valorile din Occident, acolo unde oamenii îi ajută pe cei nevoiași fără să le-o ceară cineva și fără vreo contribuţie sau ajutor din partea statului.

- De ce aţi ales anume Republica Moldova și cum apreciaţi situaţia din ţara noastră, în special, în ceea ce privește păturile social-vulnerabile?

- Îmi place ţara dumneavoastră, am ajuns acolo din întâm-

plare și mi-a plăcut din prima zi.

Mi-au plăcut peisajele, oamenii. În același timp, am fost nedumeriţi și chiar revoltaţi când am văzut câtă discrepanţă există acolo între oamenii bogaţi și cei săraci și câtă lipsă de interes manifestă primii faţă de cei nevoiași. Îmi amintesc și de o vizită pe care am efectuat-o la Spitalul nr. 1 din Chișinău, unde am văzut copii ai căror părinţi erau plecaţi de mult timp în străinătate, iar ei au rămas în grija bunicii sau chiar singuri. Am mai văzut cum în hotele mari din Chișinău tot felul de „turiști” străini și extrem de dubioși le examinau pe tinerele moldovence exact cum ai examina o marfă la piaţă, iar ele se lăsau escortate de acești tipi dubioși.

- Pe lângă aceste programe, al căror iniţiator și finanţator sunteţi, ce alte acţiuni credeţi că trebuie întreprinse, atât de autorităţi, dar și, de

ce nu, de alte persoane fizice, astfel încât situaţia copiilor și a bătrânilor defavorizaţi din Republica Moldova să se schimbe în bine?

- Cred că este necesar să fie promovate mai bine relaţiile dintre oameni, ca oamenii să înţeleagă că fiecare dintre ei trebuie să-și asume mai multe responsabilităţi, să nu fie indiferenţi faţă de soarta celor din jur. De asemenea, este bine ca toată lumea să fie conștientă de faptul că cei mici, copiii, reprezintă comoara pe care o are un popor, ei sunt viitorul. De aceea, ei trebuie îngrijiţi și ajutaţi, nu trimiși în aziluri. Oamenii trebuie încurajaţi să-i adopte pe copiii orfani sau, cel puţin, să-i ajute în măsura posibilităţilor. În acest sens, sunt binevenite cantinele sociale, centrele de agrement pentru copiii care provin din familii social-vulnerabile.

Acești copii trebuie sprijiniţi

prin intermediul unor proiecte și programe care să le permită să crească și să se dezvolte la fel ca și ceilalţi copii. Pentru aceasta este nevoie să fie dezvoltată o societate civilă puternică care să-și asume asemenea responsabilităţi și să ajute statul să le

acorde celor nevoiași atenţia și sprijinul necesar.

- Doamnă Sibylle von Usslar, vă mulţumim pentru interviu și vă dorim succes.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

“Casa Diana” – o nouă şansă pentru sărmanii din Pogăneşti

Ce învăţau şcolarii români în 1941 – Documentar Izbăvitor sau Mântuitor se mai chiamă, cu un cuvânt evreiesc și Mesia. Izbăvitorul sau Mântuitorul ori Mesia a fost prorocit de profeţi (proroci) și de alţi bărbaţi aleși ai poporului israelit. Ei spuneau ce are să se întâmple și ameninţau pe neascultători cu pedepse”, scrie la pagina 233.

Manualul de Citire din 1941, apărut la Editura Casei Școalelor și Culturii Poporului și dedicat școlarilor din clasa a treia primară, este cu mult mai bogat și mai consistent decât cel din ziua de astăzi.

Lecţiile sunt mai ample, imaginile în creion mai puţine, iar informaţiile sunt din diverse domenii, precum istoria, literatura, religia și știinţele naturii.

Practic, putem vorbi de o întreagă programă școlară cuprinsă într-o singura carte de 340 de pagini. Pe atunci, se vede că nu exista nici din partea autorităţilor de la învăţământ, dar nici din cea a părinţilor sau elevilor, teama că prea multă carte duce la surmenaj.

Cartea se deschide cu Imnul Naţional, situat sub fotografia Măriei Sale Regele Mihai I, și continuă cu o lecţie despre anotimpul toamna. „În Septemvrie, zilele scad mereu, iar pe la sfârșitul lunii se fac deopotrivă cu noaptea. (...) În Septemvrie, începem și noi școala. Să ne dea Dumnezeu sănătate și în anul acesta, ca să putem spori tot mai mult cu învăţătura!”

„Să se facă din lut chipul Cetăţii Neamţului” Abundă lecţiile de și despre istorie, cărora le sunt alocate pagini ample.

Copiii învăţau despre „Legenda lui Dragoș Vodă”, „Legenda lui Negru Vodă”, „Condeiele lui Vodă”, „Ostașul lui Ţepeș”, „Cetatea Neamţului” – care avea și o lucrare pe care trebuia să o facă elevii: „Să se facă din lut chipul Cetăţii Neamţului”, „Neagoe Basarb și Mănăstirea Argeșului” etc.

Iată ce învăţau copiii despre Mihai Viteazul, la lecţia „Mihai și călăul”: „Asemenea lui Ștefan cel Mare în Moldova, a fost Mihai Viteazul în Muntenia. Mihai, înainte de a fi Domn, a fost cârmuitor (ban) în Oltenia. Era un om drept și bun la inimă.

Românii din Muntenia, nemulţumiţi de Alexandru Vodă, numit și „cel Rău”, din pricina răutăţilor lui, se gândiră să-l aducă la domnie pe Mihai Vodă. Adus la București, Mihai fu închis și apoi osândit la moarte. (...) Mihai a purtat multe și mari bătălii: și, aproape din toate a ieșit biruitor. De aci, numele lui de Mihai Viteazul, ce a fost spaima Turcilor”, se arată la pagina 36 a manualului.

Lecţia de istorie despre Mihai Viteazul este mult mai amplă decât în orice manual actual. În ambele cazuri, elevilor le este indusă ideea de patriotism și de devotament pe care au avut-o înaintașii noștri. „În 1593, ajunge domn în Muntenia

Ştiinţele naturale

Mihai Vodă, fiul lui Pătrașcu. Domnia a primit-o din mâna sultanului turcesc și Turcii îl credeau supus lor; dar el, în sufletul lui, clocotea de mânia răzbunărilor. Cum a venit în ţară și s-a suit în scaun, Mihai Vodă n-a avut decât un măreţ gând: să scape pământul strămoșilor de sub asuprirea Turcilor și totodată creștinătatea, de acești păgâni”.

Despre „Moartea lui Mihai Viteazul” se spune că: „Într-o domnie scurtă de 8 ani, Mihai a putut săvârși fapte mari ce au minunat lumea de atunci. De la el unirea ţărilor surori a rămas ca un vis pentru ani de-a rândul, până ce, la 1918, visul s-a făcut faptă: neamul românesc s-a întregit într-o singură ţară”, scrie la pagina 198.

Religia În paginile dedicate Religiei, copiii învăţau despre facerea lumii – „Dumnezeu a făcut lumea”, – despre alungarea din Rai a lui Adam și a Evei, dar și despre Noe, Avraam, Iosif și fraţii săi, robia din Egipt sau Învierea lui Iisus Hristos.

Deși temele abordate sunt destul de greoaie, având în vedere particularităţile de vârsta ale copiilor de clasa a treia, modul în care erau concepute lecţiile era accesibil.

Iată ce puteau învăţa școlarii la lecţia intitulată „Profeţiile”: „Dumnezeu a făgăduit lui Adam și Evei, când i-a alungat din raiu, că va trimite lumii un izbăvitor sau Mântuitor, care a fost Domnul nostru Iisus Hristos.

La lecţiile despre știinţele naturii, elevii învăţau despre compoziţia (alcătuirea) pământului – sol și subsol, apele din scoarţa pământului, despre animale – șarpele, broasca, racul etc. „Am fost odată cu tata la lac, ca să prindem raci. Tata își vara mâinile prin găurile de sub mal. Când a prins unul, l-a aruncat pe iarbă, ca să-l văd și eu. Era vânăt și învelit într-o coaja tare. A început să se târască pe uscat, cu cele zece picioare, sprijinindu-se pe partea dindărăt, care e ca o lopată. Tata mi-a spus că această așa-zisă coadă se mișcă în apă, tocmai ca lopata luntrașului. Împrejurul gurii, racul are niște fire, din cari două sunt foarte lungi. Cu acestea, mișcândule, pipăie”. (Lecţia „Racul și lipitoarea”, pagina 258). Ca temă, școlarii aveau de făcut un rac din hârtie.

Un capitol aparte este dedicat știinţelor fizico-chimice. Aici sunt lecţii despre nisip, gresie, pietriș, sticlă, pământ galben, piatră de var, cărbunii de pământ, ţiţeiul, petrolul și păcura, fierul, fonta și oţelul, aramă, bronz etc. „Suflăm în palmă. Simţim că ceva nevăzut ne atinge. Când bate vântul, parcă ne izbește nu știu ce. Este aerul în mișcare.

Dacă ţinem subt un vas de sticlă o vietate, după puţin timp moare, din pricina lipsei de aer. Dacă am închide un om unde nu intră aer, ar muri. De aceea, aerul locuinţei trebuie primenit zilnic, prin deschiderea ușilor și ferestrelor”, se spunea la lecţia „aerul și atmosfera”, pagina 290.

Anatomia şi igiena Educaţia viza dezvoltarea individului pe toate planurile. De aceea, un capitol aparte îl ocupa cel despre anatomie și

igienă, în care sunt lecţii despre corpul omului, sistemul osos, mușchi, pielea și bolile de piele etc. „Pielea trebuie ţinută în mare curăţenie. Altfel, se îmbolnăvește. Iată câteva boale ale ei: 1. Bubele dulci. Se ivesc pe faţă și la cap, unele lângă altele. Întâi ies niște bășicuţe mici, pline cu un lichid galben și lipicios. Se iau de la om la om, din pricina necurăţiei. (...)

2. Buboaiele. Cele mai multe buboaie se nasc din pricina necurăţeniei pielii sau din cauza sgârieturilor, prin care intră microbii și umflă pielea într-un loc. (...)

3. Râia. E o boală care nu te ţine la pat, dar face rușine celui care o are, ca și păduchii. Râia este boala celui ce nu știe ce e curăţenia, care trăiește ca vita”, se arată la pagina 305.

Copiii erau învăţaţi că baia este extrem de importantă, deoarece „murdăriile nespălate de pe corp sunt cuiburi de boli, între care râia este cea dintâi”. „Multe datine avem de la strămoșii romani: numai una n-am moștenit-o: nu ţinem să ridicăm, ca ei, odată cu școala și biserica, și o clădire pentru baia obștească, unde sănătatea și puterea se întreţin ca într-un adevărat izvor al tămăduirii” – pagina 307, lecţia „Băile”.

„Cum ne apărăm împotriva gazelor otrăvitoare aruncate de aeroplane” Unele lecţii aveau caracter militar, dat fiind momentul istoric de atunci. Iată, de pildă, cea despre „Cum să ne protejăm împotriva gazelor otrăvitoare aruncate de aeroplane” – pagina 142: „Mașinile sburătoare au adus oamenilor, care călătoresc prin aer, multe bucurii, dar și multe dureri. Tunurile, puștile, mitralierele aduc moartea de-a lungul fronturilor unde luptă soldaţii.

Avioanele poartă aceste arme – și altele mai grozave – dincolo de câmpul de bătălie, peste sate și orașe. Și ele seamănă repede moartea și pustiirea cum greu ne putem închipui.

Războiul prin aer este mai sălbatic ca cel de pe uscat și pe apă. În toate ţările, lumea învaţă, începând cu copiii, cum să se apere împotriva aeroplanelor și a gazelor otrăvitoare. Se fac exerciţii de apărare în vreme de pace. (...)

Toată lumea trebuie să-și pună pe cap mască cu ochelari în dreptul ochilor și cu un fel de cutie de respirat în dreptul nasului. Aici sunt substanţe care sorb gazele otrăvitoare din aer”. În ultimii ani, copiii de astăzi sunt „feriţi” de atâta învăţat...

Sursa: ziare.com

Paradoxul vremurilor noastre…

Paradoxul vremurilor noastre este că avem clădiri mai mari, dar temperamente mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste, cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.

Avem case mai mari și familii mai mici, mai multe facilităţi, dar mai puţin timp, avem mai multe diplome, dar mai puţină înţelepciune, mai multe cunoștinţe, dar mai puţină logică, mai mulţi experţi, dar mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.

Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râdem prea puţin, conducem prea devenit mult mai interesaţi de cantitate și nu de repede, ne supărăm prea repede, ne culcăm prea calitate.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor și ale târziu, ne sculăm prea obosiţi, citim prea rar, ne uidigestiei lente; bărbaţii sunt înalţi, dar au caractetăm prea mult la televizor și medităm prea rar.

Ne-am multiplicat averile, dar am redus propri- re mici; ne interesează profiturile rapide și relaţiile ile noastre valori. Vorbim prea mult, iubim prea superficiale. Acestea sunt vremurile păcii mondirar și urâm prea des. Am învăţat cum să trăim, dar ale în care există războaie interne; avem mai mult nu cum este o viată, am adăugat ani la viaţă și nu timp liber, dar mai puţină distracţie, avem mai multe tipuri de alimente, dar mai puţină hrană. viaţă la ani.

Acestea sunt zilele în care avem câte două saNoi am făcut drumul până la lună și înapoi, dar avem probleme când traversăm strada pentru a-l larii, dar avem mai multe divorţuri, avem case mai întâlni pe noul vecin. Am cucerit spaţiul cosmic, frumoase, dar cămine destrămate. Acestea sunt dar nu și spaţiul nostru interior, am făcut lucruri zilele excursiilor rapide, a scutecelor de unică folosinţă, a aruncării la gunoi a moralităţii, a pierderii mai mari, dar nu lucruri mai bune.

Am curăţat aerul, dar ne-am poluat sufletul, am nopţilor, a trupurilor supraponderale și ale medicamentelor bune la toate, de la bucurie la liniște, divizat atomul, dar nu și prejudecăţile noastre.

Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin, ne- dar și care ucid.

Există momente când oferim mai mult spectaam propus mai mult, dar realizăm mai puţine.

Am învăţat să ne grăbim, dar nu și să așteptăm, col, dar nu avem nimic în depozite, există un timp avem venituri mai mari, dar morală mai puţină, în care tehnologia ţi-a adus această scrisoare și un în care poţi alege fie pentru a face diferenţa, M Atimp US avem mai multe alimente, dar liniște maiE puţină, am construit mai multe calculatoare pentru a de- fie pentru a atinge tasta …”delete” (șterge)… ţine mai multe informaţii și a produce mai multe Dalai LAMA copii ca niciodată, dar comunicăm mai puţin; am Sursa: lorylex.wordpress.com

MOLDOVA

ARDEALUL

21 – 22 iulie 2012 zile / 2 nopŖi) CENTRUL de (2 PELERINAJ Grup: 18/7 pers. PreŖ: 100/110 eur/pers.

EMAUS Plecarea M I T R Sosirea OPOLIA BASARABIEI Traseu: Chiûinću-Leuûeni-Iaûi-Tg.NeamŖ-Durću-Lacul_Bicaz-Piatra_NeamŖ-Chiûinću.

P E L E R I N A J E 2012

Ziua 1 IAúI în nocturnć: Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui MOLDOVA ARDEALUL útefan cel Mare ûi Sfânt, Mćn. Sf.Trei ûi Ierarahi, Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi – 22 iulie (2 zileocrotitoarea / 2 nopŖi) Moldovei, PiaŖa Unirii, Bucovinei, unde se aflć 21 moaûtele Sf. 2012 Parascheva monumentul LibertćŖii, etc. DURĆU Urcare/coborâre pe jos în munŖii Ceahlću pânć la Grup: 18/7 pers.

PreŖ: 100/110 eur/pers. cabana m 20. alt.), doritorii pot urca Plecarea:Fântanele Vineri, 20 (1100 iulie, ora Sosirea: Duminicć, 23spre iulie,vârfurile ora 22. Toaca ûi Panaghia (1905mChiûinću-Leuûeni-Iaûi-Tg.NeamŖ-Durću-Lacul_Bicaz-Piatra_NeamŖ-Chiûinću. alt.) sau/ûi drumeŖie pe jos spre Cascada Duruitoarea (h30m).

Traseu: Mćn.DURĆU: Vecernia.

Ziua 1 Sâmbćtć, 21 iulie, IAúI în nocturnć: Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui Ziua 2, cel Mare ûi Sfânt,Mćn.Durću: Sf.Liturghie, fćcćtoare de minuni ai Maicii útefan Mćn. Sf.Trei Ierarahi, icoana Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Domnului, Lacul ûi Barajul Izvorul Sf. Muntelui (trecerea pe jos a barajului), Lacul Unirii, Roûu, Bucovinei, unde se aflć moaûtele Parascheva ocrotitoarea Moldovei, PiaŖa Cheile Bicazului (pe etc. jos DURĆU cu trecerea tunelului).

Mćn. monumentul LibertćŖii, Urcare/coborâre pe jos Mćn.PângćraŖi în munŖii Ceahlću pânć la BistriŖa: fćcćtoare a Sf. Ana Maicii Domnului, monumentul ûi cabana Icoana Fântanele (1100 de m minuni alt.), doritorii pot- mama urca spre vârfurile Toaca ûi Panaghia mormântul domnitorului Moldovei Alexandru Bun.,Cascada Piatra NeamŖ: urcare în munŖi cu (1905m alt.) sau/ûi drumeŖie pe jos cel spre Duruitoarea (h30m).

Mćn.DURĆU: Vecernia.

Cazare: Durću.lui útefan cel Mare, Program liber: 1 ore; telegondola, Biserica Sf.Ioan ûi Turnul Ziua 2, Duminicć, 22 iulie Crimeea Mćn.Durću:–Sf.Liturghie, icoana de minuni ai Maicii UCRAINA un paradis la fćcćtoare Marea Neagrć Domnului, Lacul ûi Barajul Muntelui jos a barajului), Lacul Roûu, 9 –Izvorul 14 iulie 2012 (trecerea (6 zile / 5pe nopŖi) Cheile18/7 Bicazului (pe 220/230 jos cueur/pers. trecerea tunelului). Mćn.PângćraŖi sau/ûi Mćn.

Grup: pers. PreŖ: BistriŖa: Icoana fćcćtoare de minuni a Sf. Ana - mama Maicii Domnului, monumentul ûi Plecarea Sosirea mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun., Piatra NeamŖ: urcare în munŖi cu telegondola, Biserica Sf.Ioan ûi Turnul lui útefan cel Mare, Program liber: 1 ore;ȱȱ (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 UCRAINA A Crimeea a www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 – un n paradis s la a Marea a Neagrć office@emaus.md

9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nopŖi)

Grup: 18/7 pers. PreŖ: 220/230 eur/pers.

Plecarea Sosirea

ª

10

6 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Vişinele

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare

Vișinul este originar din zona corespunzătoare nordului Iranului și Turkmenistanului. Este mai rezistent decât cireșul, cu care este înrudit.

Vișinul este un pom de înălţime medie (poate atinge maxim 10 m înălţime), cu un coronament mai răsfirat decât al cireșului. Are frunze eliptice ascuţite la vârf și ușor zimţate la margini. Florile au 2-2,5 cm în diametru și apar odată cu frunzele, în mănunchiuri de câte 2-4 bucăţi. Vișinele sunt drupe, cu un conţinut mai mic de zaharuri și mai mare de acizi decât cireșele. Au o culoare aprinsă de roșu-grenă.

Frigănele de cartofi şi păstârnac Ingrediente: 450g de cartofi, 350g de păstârnac, 1 ceapă tăiată fin, 1 căţel de usturoi tăiat mărunt, 1 ou bătut, 4-5 linguri de ulei Pentru servit: 6 felii de bacon, 24 de roșii cherry, 6 ouă Mod de preparare: Se dau cartofii și păstârnacul pe răzătoare. Se pun într-un prosop de bucătărie și se storc bine de lichid.

Apoi se pun într-un castron. Se amestecă bine cu usturoiul, ceapa, oul, sare și piper.

Se împart în 6 porţii. Se încinge uleiul într-o tigaie și prăjește fiecare friganea for-

Beneficii: Beneficii interne:

mată, până se rumenește. Se frig baconul și roșiile pe grătar. Se fac ouăle ochiuri românești și se servesc împreună cu frigănelele, baconul și roșiile cherry.

* Ajută la reducerea grăsimilor din sânge datorita conţinutului ridicat de fibre și antioxidanţi. * Susţin buna funcţionare a creierului și a vaselor sanguine.

Antocianidele din componenţa vișinelor sunt responsabile pentru culoarea intensă a acestor fructe. Valoarea lor medicală constă în efectul antioxidant, prevenind efectele negative ale radicalilor liberi și reducând riscul apariţiei bolilor cronice. Antocianidele echilibrează ritmul cardiac și previn creșterea tensiunii arteriale. * Ajută la reducerea nivelului de acid uric. * Conţinutul de substanţe anticoagulante este recomandat persoanelor care au probleme cu sistemul venos. * Ajută sistemul imunitar prin conţinutul ridicat de vitamine – B1, B2, B3, B6, B9, C și E și minerale calciu, fosfor, potasiu. * Datorită efectului laxativ, vișinele pot fi consumate pentru a trata constipaţia. * Ajută la secreţia sucului gastric. * Vișinele sunt, de asemenea, recomandate pentru a elimina toxinele din organism.

Sardine pe grătar cu roşii cherry, rucola şi fenicul Ingrediente: 1 bulb de fenicul, 4 sardine mari sau 8 mai mici, frunzele de la câteva fire de cimbru, 2 căţei de usturoi, 20 de roșii cherry, puţin ulei, 4 felii de pâine ţărănească, 100g de rucola, zeama de lămâie, 4 linguri ulei de măsline

Imprimeurile digitale se numără printre tendinţele inovatoare propuse de marile case de modă. Culori puternice și combinaţii inedite de peisaje adaugă o notă extravagantă ţinutelor de sezon. Aceste printuri promovează un stil îndrăzneţ, dar pot fi transpuse cu ușurinţă în cât mai multe tipuri de vestimentaţie.

Neajunsuri: * Consumul de vișine nu este indicat persoanelor ce suferă de diabet zahar sau persoanelor care au o aciditate ridicată a sucului gastric.

CASA TA

Culori pastelate cu accente clasice În cazul în care locuinţa ta este amenajată în stil clasic, atunci este recomandabil ca și camera copilului să fie decorată în același stil. Dacă dormitorul celui mic

Tema marină

este amenajat în stil clasic, acest lucru nu atrage după sine faptul că el trebuie să fie sobru. Folosește un mobilier alb, pe care poţi lipi diferite stickere decorative. Înveselește încăperea folosind accesorii colorate: perdele, draperii, covoare, corpuri de iluminat. Dacă spaţiul îţi permite, amplasează un fotoliu într-o culoare contrastantă. În ceea ce privește paleta cromatică, poţi folosi nuanţe calde de portocaliu, roz șters, culoarea oului de raţă sau a piersicii, verde pal.

Influenţe englezeşti Dacă îţi dorești să abordezi o temă diferită, astfel încât dormitorul copilului tău să fie deosebit, atunci îţi recomandăm să apelezi la influenţele britanice. Culorile predominante sunt roșul și albul și sunt utilizate accente de albastru. Întrucât se află în ten-

Dormitor modern Amenajează dormitorul copilului tău într-un stil modern, fresh. Folosește culori vii, realizând combinaţii surprinzătoare și spectaculoase. Amplasează în cameră o comodă simplă, minimalistă, dar cu sertare colorate, și un fotoliu de tip balansoar. Pufurile și tabureţii vor fi, cu siguranţă, piesele de mobilier preferate ale celui mic, în vreme ce pernele decorative, cu diverse imprimeuri, vor anima camera. Într-un asemenea decor, nu uita de tapet: alege unul funky, cu un pattern vesel și pune-l în valoare cu ajutorul unor tablouri cu rame diferite.

Pilaf cu carne de miel şi spanac Ingrediente: ulei de măsline, 2 felii dezosate pulpă de miel, tăiate în bucăţi mari, 1 ceapă feliată, 2 căţei de usturoi zdrobiţi, 1 linguriţă seminţe de chimion, 4 păstăi

până ce lintea se moaie. Prăjește ceapa tăiată felii până ce e crocantă, adaugă frunzele de coriandru și boabele de muștar și mai prăjește 1 minut. Presară apoi peste linte.

Chifle glazurate toarnă supa, se dă în clocot și se acoperă cu un capac etanș; se dă focul mic și se fierbe încet până când se absoarbe – cam 15 minute. În ultimul minut de fierbere se adaugă spanacul, până când se înmoaie.

Dhal de cocos Ingrediente: 250g de linte roșie, 400ml lapte de cocos, 2 cepe, dintre care una tăiată mărunt și cealaltă – felii, 2 roșii tăiate cuburi, 2-3 ardei iuţi verzi, 1 lingură de turmeric, 1 mână frunze de coriandru, 2 linguriţe boabe de muștar, lipii, pentru servit Mod de preparare: Pune lintea, laptele de cocos, ceapa tocată, roșiile, ardeii iuţi și turmericul într-o tigaie cu 300ml de apă. Adaugă sare și piper și lasă să fiarbă

Ingrediente: 500g de făină pentru pâine albă, 100g de zahăr fin, 1 ou, 350g de zahăr pudră, bomboane pentru ornat Mod de preparare: Se combină făina și zahărul într-un robot de bucătărie. Cât mixerul este încă în funcţiune, se adaugă oul și 250-300ml de apă călduţă, până ce se formează o cocă moale. Se frământă pe o suprafaţă presărată cu făină, în jur de 5-10 minute, până devine elastică. Se pune într-un bol uns cu ulei, se acoperă cu folie alimentară unsă cu ulei și se lasă să odihnească într-un loc călduţ, până ceși dublează volumul – cam o oră. Se lovește aluatul cu pumnul, ca să iasă bulele de aer, și se împarte în 20 de bucăţi egale – se lasă acoperite cu un prosop de bucătărie până le vine rândul, ca să nu se usuce. Se modelează fiecare bucată sub formă de

Dacă ești adepta unei vestimentaţii romantice, alege imprimeuri pastelate sau peisaje din natură. Îţi place să ieși în evidenţă printr-un stil vestimentar expresiv? Încearcă printuri cosmice, arhitecturale sau combină mai multe tipuri de desene. În acest sezon, Roberto Cavalli, Dolce & Gabbana și Vera Wang sunt doar câţiva dintre designerii care au promovat pe catwalk modele variate de imprimeuri digitale. Se poartă rochiile medii, care nu mai au nevoie de foarte multe accesorii pentru a ieși în evidenţă, dar și bluzele sau pantalonii scurţi cu imprimeuri digitale. Nu în ultimul rând, încălţămintea cu modele abstracte poate deveni elementul vedetă dintr-o ţinută.

Imprimeurile digitale te propulsează imediat în centrul atenţiei.

De aceea, când le incluzi într-o ţinută ar trebui să renunţi la alte accesorii colorate. Un ceas sau o pereche de cercei nu vor îmbogăţi în exces vestimentaţia, dar evită brăţările voluminoase sau colierele suprapuse. Dacă îmbraci un top imprimat, combină-l cu o pereche de pantaloni sau o fustă într-o singură culoare. În materie de accesorii alege între o brăţară sau un inel supradimensionat.

Rochiile se asortează cu încălţăminte simplă uni. Nude este alegerea perfectă pentru orice imprimeu, dar poţi opta și pentru o anumită nuanţă regăsită în vestimentaţie.

Persoanele care beau o ceașcă de cafea pe zi prezintă un risc scăzut de a se îmbolnăvi de cancer de piele.

La această concluzie au ajuns oamenii de știinţă de la Spitalul Brigham and Women din SUA, notează Daily Mail.

Piesele vestimentare cu imprimeuri abstracte se potrivesc foarte bine cu alte haine în culori electrice. În sezonul petrecerilor de vară lasă-ţi imaginaţia să

zboare și testează combinaţii cât mai variate. Ziua păstrează o linie casual clasică, dar seara experimentează!

„Datele noastre arată că persoanele care beau cafea, care are un conţinut ridicat de cofeină, prezintă un risc scăzut să dezvolte cea mai comună formă de cancer de piele, respectiv carcinomul bazocelular. Chiar dacă rezultatele obţinute de noi arată că joacă un rol esenţial în prevenirea acestei boli, recomand persoanelor să nu crească aportul de cafea băută zilnic, deoarece efectele protective asupra organismul apar chiar dacă este băută în cantităţi mici”, a declarat Jiali Han, coordonatorul studiului.

Pentru a ajunge la această concluzie, savanţii americani au monitorizat un grup de 112.897 de persoane, timp de 20 de ani. Din numărul total de voluntari, 22.786 de participanţi la studiu au fost diagnosticaţi cu această boală pe parcursul cercetării.

Datele studiului arată că persoanele care beau cafea sau ceai, principalele surse de cofeină, prezentau un risc scăzut de a se îmbolnăvi de cancer de piele. Această protecţie nu s-a observat și în cazul voluntarilor care aveau inclus în dieta zilnică cafea decofeinizată. „Chiar dacă datele obţinute nu sunt unele care să arate o legătură puternică între cafea și prevenirea acestei boli, noi vom urmări în continuare ce efect are acest aliment asupra cancerului de piele”, a punctat Han. În opinia oamenilor de știinţă, cofeina poate împiedica dezvoltarea cancerului de piele prin oprirea divizării celulelor sau datorită antioxidanţilor pe care acest aliment îi conţine.

Datele citate de cotidianul britanic Daily Mail arată că numai în Marea Britanie anual sunt diagnosticate în jur de 80.000 de cazuri noi de carcinomul bazocelular. Numărul acestor pacienţi a crescut de patru ori în rândul bărbaţilor și de trei ori în rândul femeilor în ultimii 25 de ani. Expunerea la soare fără protecţie UV reprezintă principala cauză a apariţiei acestei boli.

Kudika.ro

Gandul.info

Efecte extraordinare ale fructelor de mare Fructele de mare sunt cunoscute ca având efecte benefice asupra organismului, fiind indicate în regimul alimentar al tuturor persoanelor, neinterferând cu diferite boli pe care o persoană le poate prezenta. Singura restricţie la fructele de mare o reprezintă o posibilă alergie alimentară la una din componentele proteice ale acestora.

Previn cancerul Fructele de mare, dar și peștele – produsele marine la modul general, sunt cunoscute pentru efectele lor puternice în privinţa protecţiei anticancerigene. Consumul de fructe de mare scade riscul de apariţie a cancerului.

Fructele de mare conţin grăsimi de bună calitate care au rolul de a mobiliza din depozite moleculele grase deja acumulate.

De asemenea, aceste grăsimi bune au rolul de a proteja și spori sănătatea sistemului nervos, dar și a organismului, în general, pentru că fiecare celulă prezintă o “hăinuţă” (membrană celulară) alcătuită din lipide de bună calitate.

Garbo.ro

mare reprezintă un bun suport alimentar pentru tulburările de memorie sau perioadele de suprasolicitare intelectuală.

Previn disfuncţiile sexuale Fructele de mare conţin minerale și alţi nutrienţi cu roluri esenţiale în menţinerea sănătăţii organelor sexuale. Pentru bărbaţi, consumul de fructe de mare le menţine funcţia erectilă și libidoul, iar pentru femei consumul de fructe de mare – bogate în zinc – le ajută să își menţină sănătatea organelor sexuale.

Pentru păr și unghii sănătoase Consumul de fructe de mare asigură necesarul de nutrienţi pentru a avea unghii rezistente și un păr sănătos, prevenind, totodată, căderea părului. Substanţele grase din fructele de mare funcţionează ca un hidratant natural pentru unghii și păr.

Detoxifică organismul

Previn ateroscleroza și bolile de inimă

O altă calitate a fructelor de mare constă în marea capacitate detoxifiantă a acestora. Prin conţinutul de nutritenţi, vitamine și minerale, ele prezintă un bun efect detoxifiant la nivelul întregului organism.

Grăsimile de bună calitate pe care fructele de mare le conţin, ca și peștele, de altfel, ajută în menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular și prevenirea aterosclerozei. În zilele noastre, afecţiunile cardiovasculare ocupă un loc de top între bolile care afectează populaţia. Consumul de fructe de mare previne ateroscleroza și bolile cardiovasculare: infarctul miocardic, tensiunea mare (hipertensiunea arterială), accidente vasculare cerebrale etc.

Sporesc memoria Având un conţinut ridicat în grăsimi de bună calitate care refac structurile neuronilor, fructele de

FRUMUSEŢE

Cum să-ţi îngrijeşti călcâiele Să porţi sandale sau flip-flops și să mergi desculţă pe plajă sunt două dintre cele mai plăcute experienţe ale verii.

Ce conţin fructele de mare?

Fructele de mare sunt bogate în proteine de bună calitate, grăsimi sănătoase, omega 3 și omega 6, minerale care se găsesc mai greu în alte alimente, precum zincul, magneziul, fosfor, calciu, fiind deosebit de sănătoase și hrănitoare.

Ajută la slăbire

dinţe, poţi găsi ușor piese de mobilier cu steagul Angliei imprimat. Ca patternuri, folosește carouri și accesorizează camera cu obiecte în formă de autobuze supraetajate, cabine telefonice etc. O alternativă ar fi să decorezi camera în stilul englezesc tradiţional; pentru acesta, folosește motive florale, mobilier cu aspect uzat, coșuri împletite și accesorii metalice.

baton și se pune pe o tavă unsă cu ulei.

Se acoperă cu folie alimentară unsă cu ulei și se lasă la crescut până își dublează volumul. Se încinge cuptorul la 200° C. Se îndepărtează folia alimentară și se coc chiflele în partea de sus a cuptorului timp de 8-10 minute, până când devin aurii. Se lasă la răcit pe un grătar de sârmă. Pentru decorare, se amestecă zahăr pudră cu puţină apă, până când compoziţia se întărește, dar poate fi întinsă. Se înmoaie fiecare chiflă în acest amestec și se presară bomboane colorate.

STUDIU Cafeaua diminuează riscul apariţiei cancerului de piele

Cum se poartă?

Teme decorative pentru camera copilului

nisip și scoici și amplasează-le direct pe pardoseală, alăturându-le felinare. Ferestrele decorează-le cu plase, ce amintesc de năvoade, și achiziţionează un cufăr, în care copilul tău își poate depozita jucăriile.

Mod de preparare: Se feliază foarte fin 1 bulb de fenicul, apoi se răstoarnă într-un castron cu apă foarte rece. Se lasă în apă cam 20 de minute pentru ca feniculul să devină crocant. Se iau 4 sardine mari sau 8 mai mici, se curăţă și se aplatizează (se scot capul și coloana vertebrală). Se încinge cuptorul pe funcţia grill, la maximum.

Se pun sardinele cu pielea în sus pe o tavă de copt unsă. Se adaugă sare și piper și se pun deasupra frunzele de la câteva fire de cimbru și 2 căţei de usturoi tăiaţi în felii fine. Se așază câte 1 mână mică de roșii cherry pe fiecare sardină. Se stropesc cu puţin ulei și se pun sub grill 4-6 minute până se pătrund. Se pun 4 felii de pâine ţărănească pe farfurii și se așază deasupra sardinele și roșiile. Feniculul se scurge bine și se amestecă într-un castron cu 100g de rucola, zeamă de lămâie, 4 linguri ulei de măsline, sare și piper. Se servește cu sardinele.

Imprimeurile digitale

Beneficii externe:

O temă decorativă pe care o poţi aborda pentru camera copilului tău, indiferent de sexul și de vârsta acestuia, este cea marină.

Pentru aceasta, ai nevoie de un mobilier alb sau din fier forjat și accente albastre și roșii.

Poţi vopsi pereţii în bleumarin sau bleu deschis, ori în dungi albe și albastre. Folosește decoraţiuni specifice: pești, scoici, ancore, colaci, bărci. Umple mai multe borcane cu

de cardamom, puţin zdrobite, 300g de orez basmati, 550ml supă de pui, 100g de spanac, spălat și tocat Mod de preparare: Se încălzește o lingură de ulei într-o cratiţă, se adaugă carnea de miel și se rumenește rapid pe toate părţile. Se adaugă ceapa și usturoiul și se prăjesc 5 minute până când se înmoaie, apoi se amestecă mirodeniile și orezul. Se

TREND ALERT

* Infuzia de frunze de vișin este folosită pe tampoane de vată pentru a stopa hemoragiile nazale și pentru a trata leziuni ale pielii. * Vișinele au proprietăţi astringente și pot fi folosite pentru a regenera, a tonifia și a energiza tenul. Totodată, pot fi utilizate și pentru a trata afecţiuni ale pielii precum cuperoza, pete sau pistrui.

Camera copilului trebuie să fie caracterizată prin culoare, confort și veselie, astfel încât cel mic să se poată bucura de timpul petrecut în propriul sanctuar. Îţi prezentăm câteva teme decorative pe care le poţi utiliza pentru a amenaja dormitorul copilului tău.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dacă călcâiele tale nu arată impecabil, s-ar putea să te jenezi să faci aceste lucruri și să pierzi toată distracţia. Din fericire, avem câteva recomandări prin care poţi obţine călcâie de invidiat în cel mai scurt timp!

Expunerea constantă a pielii la aer o usucă și poate crea acele inestetice bătături. De asemenea, presiunea pe care o exerciţi asupra pielii tălpii atunci când mergi sau când alergi dă naștere crăpăturilor din călcâie. Dacă nu le tratezi odată ce apar, ele se pot adânci, caz în care ești în pericol să începi să sângerezi sau să te infectezi.

Iată ce trebuie să faci pentru a-ţi vindeca călcâiele crăpate și a preveni apariţia unor noi astfel de fisuri ale pielii. În primul rând, trebuie să îndepărtezi pielea uscată de pe picioare. Dacă mergi la plajă, îţi poţi exfolia pielea natural, plimbându-te desculţă pe nisip.

Până atunci însă, poţi încerca acasă acest tratament: înainte de a merge la culcare, înmoaie-ţi picioarele în apă caldă timp de 15-20 de minute. Apoi exfoliază-ţi pielea de pe călcâie și alte zone uscate ale tălpii cu o piatră ponce, dar cu grijă, să nu iriţi zonele rănite.

Acest procedeu va îndepărta celulele moarte, scoţând la iveală pielea mai fină de dedesubt. Clătește-ţi picioarele, usucă-le prin tampo-

nare cu un prosop, apoi aplică o cremă de picioare, un unt de corp sau orice altă cremă hidratantă grasă. Pune-ţi câte o pungă în fiecare picior, apoi o pereche de șosete și te vei trezi dimineaţa cu picioare mai frumoase și mai fericite.

Repetă această procedură de 2-3 ori pe săptămână, până ce vor dispărea toate crăpăturile din călcâie.

Dacă niciuna dintre aceste remedii nu funcţionează din cauza că pielea este extrem de uscată sau ai o crăpătură prea mare, fă-ţi o programare la un medic dermatolog.

Pentru a preveni aceste neplăceri, poartă pantofi care îţi acoperă tot piciorul, pentru a menţine umiditatea pielii (da, chiar și vara). Bea multă apă în timpul zilei pentru a-ţi asigura hidratarea necesară a organismului și, dacă locuiești într-o zonă cu aer foarte uscat, cumpără-ţi un umidificator acasă, pentru a îmbunătăţi calitatea aerului.

Continua să folosești piatra ponce după duș de câteva ori pe săptămână și nu uita să aplici zilnic o cremă hidratantă pe picioare.

Noifetele.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Luni IULIE

10

Marţi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Baștina.

Magazin agricol. 6.55 Documentar. “Artele marțiale chineze”. 7.25 “Au înflorit cireșii...” Program musical. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

10.05 Reporterul de gardă. 10.30 Film. “TROIȚA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 12.00 Vedete la bis.

13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”.

13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Un suflet pentru păpușă”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 15.15 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.45, 21.50 Respiro. 17.45 Focus. Magazin TV. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Dor. Program muzical. 22.50 Cinemateca universală.

23.05, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

Episoadele 1 și 2. 1.00 TVMi. 2.15 Documentar.

“Moldova turistică”. 2.50 O seară de clarinet cu Veaceslav Cernavca. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 7.40 “Au înflorit cireșii...” Program musical.

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

10.10 Focus. Magazin TV. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Gagauz ogea.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Electric Light Orchestra. Program muzical.

21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 20082009). 21.50 Respiro. Program muzical. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței.

2.15 Ion Druță “Toiagul păstoriei”. Spectacol TV. 3.00, 4.10 Nicolae Gribincea la 50 de ani.

Spectacol muzical. 5.15 Descoperă Moldova.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) # 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Surf Ninjas (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Frumoasa și dictatorul (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4276 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.20, an 5 00:15 Film: Antrenament tactic 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 După 20 de ani (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Vis de femeie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:30 Фильм “Голубой Макс” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis Show. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:33 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:37 LES MAINS NOIRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JE VOUS AI COMPRIS : DE GAULLE 1958-1962 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:21 FORTIER 21:27 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:12 COUSINADES - CROM 23:39 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:47 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LÉGITIME VIOLENCE 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

6 IULIE 2012

Programe TV

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.13,14 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4277 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Comoara din spatele cărţilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.21, an 5 00:15 Serial: Lois si Clark (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Опасный рейс” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:30 Комедия “Мужской стриптиз” 02:55 Поединки. “Испытание смертью”. Фильм 1-й 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 JAMAIS SANS MES PALMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FORTIER 15:50 FORTIER 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 MASCARADES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA PART DES ANGES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:04 ZONE D’OMBRE 2:19 PARTIR AUTREMENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

11

Miercuri IULIE

12

Joi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40, 13.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.40 Film de scurt metraj. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA”. (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Electric Light Orchestra.

Program muzical. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.50, 17.45 Respiro. Program muzical.

13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”.

14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Părinți și copii. 16.25 Magazinul copiilor. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Focus.

Magazin TV. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Gala Olimpică.

22.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.20 Lanoi în sat. 2.15 Ion Druță. “Cununa cu spini”. Spectacol TV. 2.35 Medalion muzical. 3.00, 4.10 Cântă neamule cu noi. Program muzical. 5.10 Gala Olimpică.

5.30 Dor. Program muzical.

6.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.45 Documentar.

“Apa, aurul albastru”. 7.45 Film. “PIȚIGOIUL ÎN PICAJ”. (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.15, 0.45 Reșpiro. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Focus. Magazin TV. 11.45, 15.40 Cinemateca universală. 12.00, 15.55 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 17.40 Din fondul TV Moldova-1. Picături muzicale. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 Fotbal. “Zimbru” - “Bangor City” (Țara Galilor). 0.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 1.00 TVMi. 1.30 Omul de lângă... 2.15 Grigore Vieru. Versuri. 2.35 Medalion muzical.

3.00 Documentar. “Casa părintească”. 3.30 Cu drag de casa părintească. Medalion muzical.

5.10 Music Mania.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (ultimul episod) (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Comoara din spatele cărţilor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.15,16 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4278 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dispariţia 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.22, an 5 00:15 Film: Dispariţia (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Lois și Clark, ep.15, anul III (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Lois și Clark, ep.16 anul III (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30“Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Среда обитания”. “Из чего сделана еда” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:30 Поединки. “Испытание смертью”. Фильм 2-й 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “DA sau NU” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Cu ochii’n 4. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CASQUE D’OR 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:43 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O alegere dificilă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4279 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Solomon Kane 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1,2 an 8 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: Solomon Kane (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1,2 an 8 (r) 04:15 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Брендан Фрэйзер, Вупи Голдберг в комедии “Обезьянья кость” 03:10 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:50 CHAPLIN 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:35 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PART DES ANGES 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA DAME DE TRÈFLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 DIVERTISSEMENT 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

13

Vineri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Cuvintele Credinței. 7.00 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Selecțiuni.

7.40 Documentar. “Ariane Mnouchkine și Teatrul Soarelui”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Documentar. “Grădina sălbatică”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Moldovenii de pretutindeni.

14.40 Din fondul TV Moldova-1. Constantin Moscovici. Serată de creație. 15.25 Film.

“GALOȘII FERMECAȚI” (Czehoslovakia, 1984). 17.40 Cinemateca universală. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Selecțiunea copii. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.20 Documentar.

“Un loc pe acest pământ. Crasna”. 2.15 Filmspectacol. “Neneaca”. 3.00 Galina Gherman.

“Două decenii de cântec”. Program muzical.

4.15 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012.

5.15 Descoperă Moldova. 5.25 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”.

07.00 Concert 08.00 Serial.

Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (primul episod) (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O alegere dificilă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Spioni ca noi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4280 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Prizonierii timpului 23:00 Film: Departe de Câmpia în Flăcări 01:30 Știrile Pro Tv (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Happy Hour (r) 04:00 Film: Prizonierii timpului (r) 05:00 Vis de femeie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Tarziu” 23:15 “Primele știri” (rus) 23:30 “ДОстояние РЕспублики: Владимир Матецкий” 01:40 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Пропавший без вести” 04:20 Комедия Вуди Аллена “Мелинда и Мелинда” 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Bebe magia.

13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”.

14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:32 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:33 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA PART DES ANGES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 20:59 21E SIÈCLE 21:27 Y A DU MONDE À..AVIGNON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FORTIER 22:47 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AVIGNON 1:01 NICOLAS LE FLOCH 1:56 NICOLAS LE FLOCH 2:52 DÎNER À LA FERME 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

14

Sâmbătă IULIE

6.00, 21.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Grădina sălbatică”. 7.05 Legendele muzicii. 7.15 Documentar. “Artă și mit”. 7.40 Film. “GALOȘII FERMECAȚI” (Czehoslovakia, 1984). 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”.

10.00, 1.30 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00, 2.15 “Grădina “Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”.

13.45 Documentar. “Ariane Mnouchkine și Teatrul Soarelui”. 15.00 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 17.20 Desene animate. “Eloise”.

18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Omul de lângă... 22.20 Respiro.

Program muzical. 22.35 Film. “CHARLIE BARTLETT” (SUA, 2007). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Spioni ca noi (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Fără protocol 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Câini si pisici 17:00 Film: Iubitul mamei mele 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Legea lui Banks 22:30 Film: Omul de răchită 00:45 Totul despre poker, ep.1 01:15 Film: Brokeback Mountain - O iubire secretă (r) 03:30 Film: Legea lui Banks (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 “Гении и злодеи” 07:15 Фильм “Ботанический сад” 08:55 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Лабиринты Григория Лепса” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Любовь Толкалина, Анатолий Белый в комедии “Храни меня, дождь” 13:55 “Вепрь”. Многосерийный фильм 15:55 “КВН”. Премьер-лига 17:25 Вечерние новости (с субтитрами) 17:45 Футбол. Суперкубок России. “Зенит” - “Рубин” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Большая разница” 22:55 Премьера. Романтическая комедия “27 свадеб” 00:45 Звезды мирового джаза в юбилейном концерте Игоря Бутмана 01:50 Ева Грин в фильме “Чрево” 03:35 Николай Караченцов в комедии “Пока безумствует мечта” 04:45 “Жди меня” 05:45 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 13.20 Bebe magia. 7.40 Muzici și tradiții în Cișmigiu. 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Distractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.40 Universul Celibidache. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:29 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP !

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:07 FLASH INFO 10:09 SAMSAM 10:17 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:22 WOOFY 10:28 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:41 LÉONARD 10:50 LES P’TITS DIABLES 11:01 LES P’TITS DIABLES 11:12 IRON MAN 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:03 MATIERE GRISE 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:57 COUSINADES - CROM 16:24 COUSINADES - CROM 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LES CHERIS D’ANNE 18:30 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 FORT BOYARD 21:26 Y A DU MONDE À..AVIGNON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AVIGNON 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:56 TV5MONDE LE JOURNAL

15

11

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.20 Documentar. “Balada pădurii.

Munții Tinlin”. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Cinemateca universală. 8.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 9.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 “Hansel și Gretel”. Spectacol al Teatrului de Păpuși din Târgoviște.

11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. “Artă și mit”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Desene animate.

“Eloise merge la școală”. 18.00 La noi în sat.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea.

19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”. 22.20 Film. “TANDREȚEA CAILOR SĂLBATICI” (Canada). 0.10 Documentar.

“Drumeții”. 0.40 Documentar. “Drepturile omului. Minoritățile sexuale”. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Music Mania. 5.00 Alternative.

Discriminarea pe înțelesul tuturor.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:00 Film: Iubitul mamei mele (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Votul decisiv 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Batman se întoarce 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa Romaniei: Dinamo - CFR Cluj 22:30 Film: Dispărut în misiune 2 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 Totul despre poker, ep.1 (r) 02:15 Film: Dispărut în misiune 2 (r) 04:00 Fotbal Cupa Romaniei (r) 06:00 Romania, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Документальный фильм “Футбол нашего детства” 07:00 Ростислав Янковский в фильме “Человек из черной “Волги” 08:40 “Армейский магазин”09:10“Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 Премьера. Фильм Кирилла Набутова “Вредный здоровый образ жизни” 14:15 Александр Панкратов - Черный, Владимир Меньшов в комедии “Где находится нофелет?” 15:40 “Лучшие моменты “Поля чудес” 16:50 “По следам “Больших гонок” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 01:10 Евгений Сидихин в боевике “Между жизнью и смертью” 02:35 Комедия “Карусель” 04:35 “Vrei să fii Milionar?” (R) 05:25 “Sinteza săptămânii” (R) 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți... 9.00 - 14.00, 17.10, 20.30 Serial. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”.

Concert. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Distractis Show.

23.55, 3.00 Teleenciclopedia. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero. 4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:28 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:54 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WOOFY 10:27 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 IRON MAN 11:33 TACTIK 12:02 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:32 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:12 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:05 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:59 LES CHERIS D’ANNE 21:26 Y A DU MONDE À..AVIGNON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 COUP DE TÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AVIGNON 1:01 LA DAME DE TRÈFLE 2:38 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

6 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

ÎNCĂ UN „CERTIFICAT DE NAŞTERE”

GENERAŢIA 2002

Roman Nicoară: „Sunt membru de când mă ţin minte” Roman Nicoară este student la Constanţa și este un vechi și bun prieten al Noii Generaţii. Chiar dacă a plecat la studii în România nu a uitat de colegii de aici. Își amintește cu mare drag de ei și revine ori de câte ori are ocazia. „Sufletul petrecerilor, așa cum l-au „botezat” tinerii, Roman își face studiile de licenţă la Universitatea „Andrei Șaguna”, însă vrea neapărat să revină acasă. La Chișinău își va continua studiile de masterat. Și asta pentru că îi este dor de casă și de prieteni.

Aceasta pare a fi motivaţia cea mai puternică.

- Roman, îţi faci studiile la Constanţa. Cum este viaţa de student acolo?

- Constanţa e mereu încântătoare. Cu marea alături simţi că trăiești din plin. Sunt mulţi semeni de-ai mei, tineri și neliniștiţi, care se bucură din plin de anii de studenţie. Însă dacă e să vorbim nemijlocit de viaţa de student, atunci pot spune că studentul este student oriunde.

Realizez că în anii aceștia, de când sunt la Constanţa, am reușit să fac de toate. Îmi place atmosfera de acolo. Voi reveni cu mare drag de fiecare dată.

- Ai considerat că studiile pe care le vei obţine în România îţi vor oferi mai multe avantaje de a obţine calificarea pe care ţi-o dorești?

- Păi, vroiam să încerc și altceva și sunt sigur că studiile făcute în România îţi oferă mai multe avantaje. Sistemul de învăţământ din Republica Moldova are nevoie de reformare urgentă. În România este altfel. Știu unde să aplic cunoștinţele asimilate și pot să-mi găsesc mult mai ușor un post de muncă. Vreau ca și acasă să avem un învăţământ de calitate.

- Ce facultate faci la Constanţa?

- Sunt student la Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanţa, Facultatea de Știinţe ale Comunicării și Știinţe Politice, specializarea Relaţii Internaţionale și Studii Europene.

- Probabil ai întâlnit acolo mulţi semeni de-ai tăi din Republica Moldova. Este viabilă Organizaţia studenţilor basarabeni?

- Da, sunt mulţi studenţi de la noi. Când merg pe străzile Constanţei parcă aș fi în Chișinău.

OBS este viabilă și împreună reușim să facem niște acţiuni de suflet. Mi-am făcut mulţi prieteni acolo.

- Ce acţiuni aţi realizat împreună cu colegii de la OSB? Intuiesc că aţi avut mai multe activităţi.

- Organizaţia studenţilor basarabeni este foarte activă la Constanţa. Timp de trei ani de zile, de când mă aflu acolo, am organizat o mulţime de proiecte și acţiuni. Balul Bobocilor, 1 Decembrie, Festivalul „Zilele Basarabiei” sunt câteva dintre activităţile noastre. Însă ţin la o activitate de-a noastră în mod deosebit. Este vorba de proiectul „Trimite o carte peste Prut”, care s-a desfășurat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa. Am adunat de la oamenii cu suflet mare și de la Biblioteca Naţională cam 35 000 de volume ce au ajuns la noi acasă. E un fond de carte impresionant. Eu cred că astfel de iniţiative trebuie susţinute și desfășurate mai des.

- Ce planuri ai? Susţii licenţa într-un an, nu? Vrei să faci studiile de masterat tot la Constanţa?

- Anul acesta voi termina studiile de licenţă, susţin teza și mă întorc acasă. Vreau să fac studiile de masterat în Chișinău. Și asta pentru că mi-e tare dor de casă.

- Și totuși, vrei să te întorci acasă. De ce? Care este motivaţia ta? Crezi că aici vei reuși să te angajezi, să-ţi găsești un serviciu care ar corespunde cu studiile pe care le faci?

- Dorul de casă nu are nici un preţ. El mereu te macină și te ademenește să te revii acolo de unde ţi se trag rădăcinile. Asta este cea mai mare motivaţie pentru mine.

Facultatea îmi permite să aleg mai multe domenii de activitate și nu cred că ar fi o problemă cu angajarea. Timpul va arăta.

- Ce te leagă de Noua Generaţie? Povestește-ne cum i-ai cunoscut pe tinerii de aici și dacă mai ţii legătura cu ei.

- De Noua Generaţie mă leagă multe amintiri plăcute pe care nu le voi uita niciodată. Sunt membru de când mă ţin minte. Treptat, de-a lungul anilor, am cunoscut mii de tineri care știu ce-și doresc de la viaţă, știu că trebuie să înveţe și să persevereze. Din păcate, ţin legătura cu ei mai mult virtual, însă de fiecare dată când vin acasă, în Moldova, trec pe la sediul de pe Iorga, 5.

- Aș fi curioasă să știu ce amintiri ai din campaniile electorale în care te-ai implicat. Presupun că ai multe. Tu chiar ai participat destul de activ la astfel de acţiuni.

- Am participat la tare multe campanii electorale. Am amintiri de tot felul, unele frumoase, altele mai puţin. Era plăcut când lumea din jur aprecia ceea ce făceam, înţelegea că munceam pentru o cauză nobilă, pentru poporul acesta. Asta este cea mai frumoasă amintire și satisfacţie sufletească de care am avut parte.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învăţat de la familia creștin-democrată?

- Am învăţat întâi de toate să fiu un bun creștin, să-mi iubesc aproapele și să-mi apăr patria.

Aceste trei lucruri ar trebui să le simtă și să le cunoască fiecare om în parte. Le sunt recunoscător „mentorilor” din PPCD pentru aceste învăţăminte valoroase.

- Din ceea ce ne-ai spus mai sus am înţeles că ești foarte atașat de familia noastră politică. Ți-e dor de Noua Generaţie?

- Abia aștept să revin în ţară, să ne întâlnim cu toţi prietenii, să particip la toate acţiunile organizate de NG. Sunt sigur că voi regăsi aceeași atmosferă prietenoasă și deschisă.

- Sunt curioasă să aflu de unde ai moștenit simţul umorului atât de dezvoltat. Respecţi vreo „tradiţie” de familie?

- Nu, nu cred că am respectat vreo „tradiţie” de familie. Pur și simplu, așa este firea mea: nu pot sta supărat și încruntat.

N-am pentru ce. Eu trăiesc viaţa

Un exemplar din prima hartă pe care apare scris numele “America”, semnată de călugărul și cartograful german Martin Waldseemüller, a fost descoperit, din întâmplare, în Biblioteca Universitară din Munchen.

Descoperirea, considerată “senzaţională” de reprezentanţii bibliotecii, a ridicat la cinci numărul exemplarelor din această hartă, veche de peste 500 de ani, realizată de Martin Waldseemüller (1470-1522).

Exemplarul original, denumit adeseori “certificatul de naștere” al Americii, este expus din 2007 în sala mare a Bibliotecii Congresului american din Washington, fiind protejat de o cutie din sticlă, fabricată special pentru această hartă.

La Munchen, harta descoperită, mai mică decât originalul (dimensiuni de 2,32 metri x 1,20 metri), a fost găsită din întâmplare într-o carte cartonată din secolul al XIX-lea, între două pagini de geometrie.

- De unde ești originar?

- De baștină sunt din comuna Sărătenii Vechi, Telenești. Acolo a început colaborarea cu tinerii de la PPCD. Chiar am fost o bună perioadă de timp președintele filialei Telenești.

- Ești pasionat de muzică?

Te întreb aceasta pentru că tu erai foarte cunoscut pe timpuri, când se organizau școlile de vară. Muzica ta era foarte apreciată. Seara îi distrai pe tineri și le ofereai bună dispoziţie. Am dreptate?

- Aveţi dreptate, îmi place muzica. La școlile de vară eu eram sufletul petrecerilor. Cred că-mi reușea să menţin atmosfera. Eu eram Dj-ul acolo. Organizam niște seri de neuitat. Nu depășeam niciodată limitele. Totul se desfășura în bună ordine.

Un exemplar din prima hartă a Americii a fost descoperit întâmplător la Munchen

Cursuri particulare de tobe altfel și îmi place să fiu activ și dinamic. Oamenii „plângăcioși” nu fac parte din cercul meu de prieteni. Cred că este un fel de a fi pe care mi l-a dat Dumnezeu. Îi pot face pe oameni să mai uite de grijile cotidiene. În plus, am făcut trei ani de zile artă teatrală.

Un pic de actorie nu strică. Ba din contra.

- Te-ai întors recent de la Sulina. Ai participat la vreo școală de vară?

- Da, am participat la Programul de tabere „ARC 2012”, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport și Tineret. Aici participă tineri din ţările vecine și din diasporă. Este foarte interesant

să intri în contact cu ei. M-am încărcat cu energie pozitivă și sunt pregătit pentru alte activităţi.

Vara e în plină desfășurare.

- Ce ţi-ai propus să faci vara asta? Presupun că ai ce să faci la Constanţa, cu marea alături.

- Nu voi sta la Constanţa. Toată vara voi fi alături de echipa de la tabăra Sulina. Vom fi bucuroși să întâmpinăm tinerii din diasporă pentru a le oferi o săptămână de vis, de libertate și de odihnă activă.

- Mulţumim pentru timpul acordat. Vacanţă frumoasă!

- Mulţumesc și eu. O vară cât mai activă.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

6-13 iulie Berbec

Încă de la începutul săptămânii ce urmează vei dori să schimbi ordinea de zi în familie, în măsura în care e posibil. Te simţi responsabil pentru tot ce se petrece.

Taur

ELOGIU

NU AU LEAC

Specialiştii consideră că au Un film despre viaţa şi cariera balerinului Rudolf Nureev, în pregătire la Hollywood descoperit „particula lui Dumnezeu” Un lungmetraj despre viaţa și cariera balerinului rus Rudolf Nureev va fi produs la Hollywood, pe baza romanului biografic “Dancer”, scris de Colum McCann.

Filmul va fi produs de Trudie Styler, soţia lui Sting, și Celine Rattray, de la compania Maven Pictures, în colaborare cu producătorul italian Davide Azzoli, informează screendaily.com.

Lungmetrajul“Dancer”va prezenta evenimentele care au marcat viaţa celebrului balerin rus de origine tătară, relatate de persoanele care l-au cunoscut pe artist, începând cu nașterea acestuia în Rusia, în 1938, continuând cu fuga lui în Occident, în 1961, afirmarea pe firmamentul baletului internaţional și până la decesul său cauzat de maladia SIDA, în 1992.

Acest proiect cinematografic va beneficia, de altfel, de sprijinul scriitorului Colum McCann, care va participa la scrierea scenariului pe baza romanului său.

Studiourile Maven Pictures au două filme în postproducţie: “Filth”, cu James McAvoy, Jim Broadbent, Jamie Bell și Imogen Poots, și “Imogene”, cu Kristen Wiig, Annette Bening și Matt Dillon.

Rudolf Nureev este considerat unul dintre cei mai talentaţi balerini din secolul al XX-lea. S-a născut pe 17 mai 1938, în apropiere de Irkutsk, în timp ce mama lui călătorea cu trenul spre Vladivostok, unde tatăl lui, de origine tătară, era comisar politic. A copilărit în regiunea Bașkiria și a fost atras încă din copilărie de dansurile populare bașkire. În 1955 a început cursurile de balet la Institutul Coregrafic din Vaganova și, chiar dacă avea în acel moment 17 ani deja – o vârstă considerată târzie pentru a deveni balerin profesionist –, a devenit foarte repede cunoscut graţie talentului și tehnicii sale.

Anul 1961 a fost unul de cotitură în viaţa sa. În urma unui accident, prim-solistul Baletului Kirov din Leningrad, Konstantin Sergheev, nu a mai putut dansa, iar în locul acestuia, pentru o prestaţie la Paris, a fost ales Nureev. Tehnica și dezinvoltura tânărului balerin rus i-au impresionat pe specialiștii din lumea baletului. La Paris a luat hotărârea de a nu se mai întoarce în Uniunea Sovietică. În această perioadă l-a cunoscut pe balerinul Erik Bruhn, care i-a devenit protector. În 1962, a fost invitat de balerina Margot Fonteyn pentru a dansa într-o gală de balet, alături de Royal Ballet, la Londra.

Nureev a activat la Londra pentru o perioadă de aproape 30 de ani. Spectacolele cele mai cunoscute, alături de Royal Ballet, în care a avut-o ca parteneră pe Margot Fonteyn, sunt: “Lacul Lebedelor”, “Giselle”, “Frumoasa din pădurea adormită”, “Spărgătorul de nuci”, “Romeo și Julieta”, “Corsarul” și “Don Quijote”. În anii ‘80 s-a îmbolnăvit de SIDA. În 1983, Rudolf Nureev a devenit directorul Baletului Operei din Paris. În 1988 a primit Legiunea de Onoare în rang de Cavaler, iar în 1992, ministrul francez al Culturii i-a acordat cea mai înaltă distincţie în domeniul artistic: Ordinul Artelor și Literelor în rang de Comandor.

Rudolf Nureev a murit pe 6 ianuarie 1993, la vârsta de 54 de ani, și a fost înmormântat în cimitirul Sainte-Genevieve-des-Bois.

Specialiștii CERN au anunţat descoperirea unei particule asemănătoare cu bosonul Higgs. Deși sunt 99% siguri că aceasta este particula pe care au căutat-o și care ar putea explica cum a luat naștere Universul, ei susţin că vor fi nevoiţi să-și continue studiile pentru a fi 100% siguri, arată „The Telegraph”.

“A fost descoperită o particulă “compatibilă” cu bosonul Higgs. Este o zi monumentală pentru știinţă”, a declarat profesorul John Womersley.

Experţii de la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) au susţinut o conferinţă de presă la care au participat cinci fizicieni renumiţi la nivel mondial.

Peter Higgs, renumitul fizician după care a fost denumit și Bosonul Higgs (particula lui Dumnezeu), a fost și el prezent la conferinţa de presă ce are loc în Elveţia.

Oamenii de știinţă consideră că bosonul Higgs reprezintă cheia către înţelege-

rea Universului. Bosonul Higgs este particula elementară formată imediat după Big Bang, în urmă cu 14 miliarde de ani. Se crede că aceasta a dat masă tuturor celorlalte particule.

Large Hadron Collider (n.r. – „Mare Accelerator de Particule”; LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN), între Munţii Alpi și Munţii Jura, lângă Geneva. Construcţia a fost finalizată în mai 2008 și a costat peste trei miliarde de lire sterline. Are o formă de cerc cu circumferinţa de 27 km, situat la 100 m sub pământ. LHC este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume.

Seriozitatea acestei perioade te poate ajuta să privești cu maturitate piedicile pe care le ai de înfruntat. Profită de acest moment de mobilizare.

O săptămână încărcată, dar benefică, indiferent câte treburi ai sau ce propuneri vei primi de la partenerii importanţi. Renunţă la temeri!

Leu Ai putea resimţi obligaţiile profesionale ca pe o povară grea, mai ales dacă sunt mai multe sau nu te privesc și ești obligat(ă) să le preiei.

Fecioară Scopul LHC este de a explora validitatea și limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fizicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confirme existenţa bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Modelului Standard și explicând felul în care particulele elementare capătă anumite proprietăţi, cum ar fi masa.

Parlamentul European a respins ACTA și două de state membre ale UE au semnat tratatul Acta, deși acesta nu a fost formal ratificat. Printre țările din afara UE care au susținut Acta se numără SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore și Coreea de Sud. Totuși, în urma protestelor în masă, câteva țări au hotărât să nu susțină acordul.

Votul este văzut de majoritatea experților drept „o lovitură finală” aplicată tratatului în forma sa actuală. „Respingerea documentului nu înseamnă că Comisia Europeană renunță să găsească răspunsuri la întrebările ridicate de publicul european”, a declarat comisarul UE pentru comerţ, Karel De Gucht. „Comisia Europeană va continua să solicite avizul juridic al Curţii Europene de Justiţie cu privire la acest acord, dacă acesta prejudiciază sau nu vreun drept fundamental al cetăţenilor europeni – inclusiv libertatea de exprimare”, a mai spus acesta.

Partidul piraților din Marea Britanie a pledat împotriva Acta. Într-o declaraţie, liderul Loz Kaye a spus că este mulţumit de faptul că politicienii au „auzit” milioane de oameni care le-au trimis mesaje în semn de protest.

Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) a fost controversat chiar de când a fost propus. Acesta are scopul de a ameliora punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional.

CMYK

Gemeni

Rac

„O LOVITURĂ FINALĂ” Parlamentul European (PE) a respins definitiv Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Documentul a fost respins cu 478 de voturi împotrivă, 39 pentru și 165 de abțineri, informează BBC. Astfel, Uniunea Europeană nu va mai putea să ratifice acest acord internaţional controversat.

Votul de respingere a fost urmat de o încercare nereușită de a amâna decizia, motivul fiind investigaţiile în curs de desfășurare la Curtea Europeană de Justiţie cu privire la ACTA. Douăzeci

Nu îţi place, dar nu ai încotro, asimilezi lecţii de viaţă și ești invitat să schimbi multe dintre concepţiile care au dovedit că nu mai sunt valabile.

Pui la îndoială, justificat, cele mai importante planuri de viitor. Situaţia pe care ai prevăzuto diferă însă de ce se întâmplă în realitate.

Balanţă O rază de soare apărută la ţanc îţi luminează viaţa. Poate fi de la prieteni, de la o rudă sau, pur și simplu, de la oamenii deosebiţi pe care îi știi.

Scorpion Porţi pe umeri o responsabilitate pe care nu o înţelegi, dar o accepţi. Devine evidentă revolta ta împotriva misiunii pe care ţi-a dat-o soarta.

Săgetător Lipsurile de acum sunt rezultatul unei evaluări eronate a lucrurilor. Ai crezut că e importantă viteza de realizare a planurilor și nu e așa.

Capricorn Ești înconjurat de probleme dificile și, deși ai încredere că le vei rezolva, te bate gândul să renunţi la unele, ca să simplifici puţin lucrurile.

Vărsător Trebuie să te retragi puţin și să alegi preocupări care te vor ajuta să îţi refaci echilibrul sufletesc. E mai important decât orice altceva!

Peşti Unele planuri îţi ies, altele sunt blocate de complicaţii pe care nu le-ai anticipat. N-ai vrut să pui răul înainte și acum trebuie să le abandonezi.