Ziarul Flux, Ed. 45 (921)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 6 decembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 6.12.2013

Sf. Cuv. Grigorie, Ep. Acragandelor şi Amfilohie, Ep. Iconiei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei “Hotărârea, dreptatea, exemplul şi sinceritatea alcătuiesc ceea ce noi numim caracter. El este temelia demnităţii personale.”

La Rochefoucauld

1 EURO..............................17.7863 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0911 1 Leu românesc ................. 3.9808 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3960 Timpul probabil: 6.12.2013

7.12.2013

Noros, -1 3 0C

Noros, -3 3 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Corupţia – în continuare o ameninţare pentru Republica Moldova

3

PAGINA

POLITIC

De ce crede Ana Guţu că este lipsit de demnitate să munceşti, dar este moral să-i ofensezi pe cei care te menţin la putere?

4

PAGINA

GEOPOLITICĂ

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 45 (922)

9

PAGINA

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Curtea Constituţională a hotărât ieri că textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei.

Sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”, din articolul 13 al Constituţiei, ar urma să fie înlocuită cu sintagma „limba română”.

În concluziile Curţii se arată că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.

Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nicio prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.

Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între

textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.

Pornind de la argumentele invocate, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Indepen-

Guvernul Leancă, la a treia moţiune de cenzură (citiţi pag. 2)

Băsescu şi Antonescu, după voturi la Chişinău

EXTERNE

„Europa se îndreaptă spre catastrofă”, în ciuda creşterii Germaniei

FLUX

Limba română – oficializată în Republica Moldova?



Occidentul şi provocările lui

GPF

ABONAREA 2014

denţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul consti-

tuţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.

Hotărârea Curţii este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

FLUX

Protestele de la Kiev, un avertisment pentru România



(citiţi pag. 5)

Circul de la Vilnius şi circarii lui lipsiţi de talent 

CMYK

(citiţi pag. 6)



(citiţi pag. 7)

FLUX

2

Actual

6 DECEMBRIE 2013

Corupţia – în continuare o ameninţare pentru Republica Moldova De patru ani, guvernarea „luptă” din răsputeri cu corupţia. De-acum încolo, vor lupta şi mai abitir, se jură politicienii de la putere, pentru că asta este o condiţie a Uniunii Europene. Dacă nu ar fi o condiţie, nu s-ar prea sinchisi.

Pentru această luptă acerbă, trebuie să accentuăm, s-au dat şi se vor da mijloace financiare importante. Şi dacă este o condiţie a UE, lupta cu corupţia trebuie, cel puţin, mimată. Doar că mimarea nu aduce şi efecte. Adică, se adoptă nişte legi anticorupţie, se încropesc nişte reforme, se fac nişte descinderi spectaculoase, pentru a impresiona publicul şi a avea ce le raporta partenerilor externi, ba chiar sunt prinşi şi câţiva „corupţi” cu mită de câteva sute de dolari ori euro. (Ca în orice război, victimele colaterale sunt inevitabile.) Corupţii cu palate şi maşini de milioane, instalaţi în funcţii şi protejaţi de actuala guvernare, nu vor avea însă de suferit.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC), lansat marţi, 3 decembrie, de Transparency International, plasează Republica Moldova pe locul 102 în clasamentul care include 177 de ţări, obţinând 35 de puncte. În 2012, ţara noastră se situa pe locul 94, cu un indice al corupţiei de 36 de puncte. În 2013, în Moldova au fost iniţiate mai multe dosare de rezonanţă pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari. Dar, întrucât acestea au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate, populaţia nu le-a perceput ca o îmbunătăţire în combaterea corupţiei.

Oficialii occidentali au accentuat în repetate rânduri că principalele probleme ale ţării noastre sunt corupţia şi sistemul judecătoresc defectuos, iar legile anticorupţie nu trebuie doar adoptate, ci şi implementate. „Corupţia răspândită în domeniul public reprezintă mai mult decât o problemă pentru Guvern. Este cea mai mare ameninţare pentru democraţia Republicii Moldova”, declara cu puţin timp în urmă ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser.

Anterior, atât ambasadorul SUA în ţara noastră, cât şi cel al Germaniei, au criticat dur tranzacţiile dubioase, netransparente de la Banca de Eco-

nomii şi Aeroportul Internaţional Chişinău.

Corupţia în domeniul public şi în sectorul justiţiei nu este o problemă doar pentru Republica Moldova. Indicele de Percepţie a Corupţiei clasează România pe locul 69, cu cinci poziţii mai jos faţă de anul trecut, obţinând 43 de puncte, la egalitate cu Kuwait şi Italia.

Mai mult de două treimi din cele 177 de ţări incluse în Indicele din 2013 au un punctaj sub 50, pe o scală de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 100 (percepute ca fiind foarte curate). În Indicele de Percepţie al Corupţiei 2013, Danemarca şi Noua Zeelandă sunt la egalitate pentru primul loc, cu punctaje de 91, fiind urmate de Finlanda şi Suedia, cu 89

Guvernul Leancă, la a treia moţiune de cenzură O nouă moţiune de cenzură împotriva Guvernului Leancă, înaintată de fracţiunea PCRM, va fi dezbătută în Parlament miercuri, 11 decembrie. Drept motiv pentru cererea de retragere a încrederii acordate Executivului a servit parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care, în opinia comuniştilor, este un act anticonstituţional şi antipopular. „Documentul parafat la Vilnius lichidează Constituția Republicii Moldova și transmite puterea de stat unei structuri supranaționale, așa-zisului Consiliu și Comitet al asociației. Ce este aceasta dacă nu o crimă împotriva statului și poporului nostru”, se spune în textul moţiunii citite de la tribuna Parlamentului de liderul PCRM, Vladimir Voronin. În text se mai menţionează că parafarea Acordului de Asociere „a îndepărtat și mai mult perspectivele de reîntregire a țării”.

Guvernul, în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă, este acuzat că a uitat de popor, în goana după banii europeni, care sunt o pradă ușoară bună de bucșit până la refuz buzunarul guvernanților.

PCRM a învinuit Guvernul de negocierea în secret a textului Acordului parafat la Vilnius, Lituania. De asemenea, în moţiune se spune că tratatul internaţional a fost parafat la Summitul Parteneriatului Estic fără o consultare cu societatea civilă și fără a se obține o aprobare prealabilă din partea Parlamentului. În opinia comuniștilor, semnarea tratatului va avea „consecințe dezastruoase pentru Republica Moldova”, aceasta riscând să fie ștearsă de pe harta lumii. „Prin această moțiune, noi, deputații PCRM, retragem încrederea acordată Guvernului la învestire”, a declarat, în încheiere, Vladimir Voronin.

FLUX

Un cadou pentru Kerry, din partea lui Leancă Secretarul de Stat american John Kerry, însoţit de premierul Iurie Leancă, a avut parte de o excursie prin beciurile cu vinuri de colecție de la Cricova.

Şeful diplomaţiei americane a fost impresionat de colecția vastă și de calitatea vinurilor. Oficialul american a remarcat în special vinurile roșii și a încurajat vinificatorii moldoveni să își promoveze în continuare produsele pentru a cuceri noi piețe. În acest context, John Kerry a promis că Statele Unite vor sprijini Republica Moldova.

După ce a văzut vinurile de la Cricova, șeful diplomației de la Washington a declarat că și vinificatorii americani ar avea ce învăța de la producătorii de vinuri din Moldova. În finalul vizitei, John Kerry a primit un cadou de la prim-ministrul Iurie Leancă – o cutie din lemn de stejar, lucrată în stil național, cu patru sticle ce reprezintă gama de bază a vinurilor și divinurilor moldovenești: două sticle cu vin roșu și

de colecție, o sticlă cu spumant și una cu divin, cu vârsta de peste o jumătate de secol.

Oficialului american i-a mai fost oferită şi o despărţitură cu peste 500 de sticle cu vinuri roșii de calitate, care se vor păstra la Cricova. John Kerry a primit un cadou și de la ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov – o sticlă de trei litri, conţinând cel mai bogat vin, din producţia anului 2007.

Secretarul de Stat a promis să mai revină la noi, atunci când va avea mai mult timp liber. În mesajul lăsat în cartea de oaspeţi, acesta a numit vinăria de la Cricova drept o comoară ascunsă, menţionând că a găsit aici o colecție remarcabilă de vinuri și că este un privilegiu să vizitezi un asemenea loc, se spune întrun comunicat al Guvernului.

FLUX

de puncte, şi Norvegia şi Singapore, cu 86 de puncte. La polul opus s-au situat Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, cu opt puncte fiecare.

Media IPC 2013 pentru ţările UE este de 63 de puncte, indicele pentru SUA, mult mai ridicat, – 73 de puncte, media indicelui pentru ţările CSI – 26 de puncte. Printre ţările cu o evoluţie pozitivă a IPC faţă de anul precedent se remarcă Estonia, Lituania, Croaţia, iar printre cele în care indicele a diminuat – Siria, Spania, Slovenia, Australia, Islanda.

Indicele Perceperii Corupţiei 2013 (IPC 2013), lansat de către Transparency International, este apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică cel mai înalt, iar „100” – cel mai jos nivel al perceperii corupţiei.

FLUX

Ridicole amenzi

Cică există, în ţara care se integrează în Europa, nişte demnitari care nu vor să declare ce averi au. Nu vor şi gata! Şi ei sunt amendaţi.

Amenda e de 1500 de lei, mai exact de 750 de lei, căci funcţionarii cu pricina le plătesc foarte repede.

E un amănunt pe care, poate, nu ar merita prea tare să-l băgăm în seamă. Numai că multe, prea multe sunt asemenea amănunte.

Iar luate toate împreună, ele îţi întăresc convingerea că maşinăria statală, clădită aici în zorii tranziţiei, are, mai cu seamă, menirea de a asigura confortul cinovnicilor.

Aici de la bun început statul a fost conceput ca o oază a fericirii într-un deşert al haosului şi sărăciei. Ajungi mare cinovnic sau conducător – ai parte de facilităţi, de paşaport diplomatic, de o pensie calculată după alte principii. Nu ajungi – nu vei avea facilităţi şi pensii calculate ca lumea.

Ei bine, se pare că şi sus-pomenitele amenzi ridicole au aceeaşi menire – să le asigure cinovnicilor o viaţă lipsită de griji. Păi, ce înseamnă, în definitiv, o amendă de 750 de lei pentru cinovnicul care nu vrea să declare că are un castel faraonic? E floare la ureche, e un fleac! Dacă omul a avut milioane de lei să-şi facă un castel impozant, el ar putea să râdă cu poftă la auzul ştirii că e amendat cu 750 de lei. Şi pesemne asta face, râde în hohote şi se bucură de apartenenţa la o castă superioară, privilegiată, care nu prea are probleme.

Am auzit că preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate nu crede că aceste amenzi ar trebui majorate. Foarte inspirată şi minunată idee! Păi, de ce să le majorăm şi să le provocăm disconfort cinovnicilor? Să-i lăsăm să se bucure de viaţă şi să continuăm integrarea noastră viforoasă în Europa…

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Politic

6 DECEMBRIE 2013

3

FLUX

De ce crede Ana Guţu că este lipsit de demnitate să munceşti, dar este moral să-i ofensezi pe cei care te menţin la putere?

Deputatul liberal din grupul reformatorilor, Ana Guţu, ne-a dumerit, în sfârşit, de ce pleacă moldovenii la muncă peste hotarele ţării. Nu pentru că sunt prost plătiţi acasă ori pentru că nu-şi mai pot găsi un loc de muncă, nu pentru că nu-şi pot întreţine familiile, ci pentru că sunt needucaţi, ignoranţi şi lipsiţi de demnitate. În Rusia se duc să muncească moldovenii cu un nivel de studii redus, de opt-nouă clase, „care nu au verticalitate şi demnitate”, a opinat Ana Guţu, preşedintele Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană, în cadrul unei emisiuni televizate. În opinia acesteia, este o modă ca moldovenii să plece în Rusia, pentru că într-acolo a plecat cumătrul, finul şi nănaşul. Toţi, luaţi aminte, oameni fără carte şi fără demnitate.

Moldovenii fără carte şi politicienii fără obraz

Înaltul demnitar, ajunsă în funcţie inclusiv datorită votului unora dintre cei despre care vorbeşte astăzi cu atâta desconsiderare, nu-şi pune întrebarea de ce oamenii îşi iau lumea în cap şi pleacă din ţară? Oare doar de dragul „modei”? De ce, în patru ani de când se află la guvernare, procesul nu a fost oprit? Îi spunem noi de ce. Aceşti oameni, proşti şi lipsiţi de demnitate, cum îi cataloghează deputata cu pretenţii de mare intelectual, au plecat deoarece au înţeles că nu are rost să mai aştepte aici locurile de muncă promise, schimbarea până la capăt şi Moldova fără sărăcie.

Deputatei Ana Guţu nici prin cap nu-i trece, probabil, că toţi cei plecaţi, în Rusia ori în Europa, prin banii trimişi celor de acasă, menţin, de fapt, la putere guvernarea din care şi dânsa face parte, că le asigură acestor politicieni înfumuraţi şi suficienţi salarii (chiar dacă, aşa cum afirma anterior liberala, îi este ruşine cu aceste salarii de râsul găinilor) şi plimbări prin Europa. Ruşinoasă din fire, atunci când vine vorba de propriul salariu, Ana Guţu nu s-a sinchisit niciodată de faptul că cea mai mare parte a populaţiei nu-şi poate asigura un trai decent.

Numai politicienii noştri cu tupeu nemăsurat şi obrazul gros pot să-i ofenseze în asemenea hal pe cei care, an de an, contribuie prin banii munciţi din greu şi trimişi în ţară la menţinerea unei oarece stabilităţi

economice. Nu graţie politicilor înţelepte şi reformelor îndrăzneţe promovate de coaliţia de la guvernare oamenii îşi achită facturile, îşi duc copiii la şcoală, îşi asigură un minim de existenţă, ci datorită celor blamaţi cu aroganţă şi aere de superioritate de distinsa şi instruita liberală.

Guvernarea, înglodată în corupţie şi scandaluri politice, este salvată, în bună măsură, anume de remitenţele migranţilor „fără carte”, care contribuie la creşterea veniturilor, la reducerea sărăciei şi a şomajului.

Remitenţele au un impact direct asupra familiilor migranţilor, dar, indirect, soluţionează şi unele probleme structurale şi de dezvoltare.

Puterea, ca şi până acum, continuă doar să promită. Mai nou, aceste promisiuni sunt legate, exclusiv, de „parcursul european” pe care trebuie să-l urmăm.

Până vor veni însă peste noi beneficiile acestui parcurs, moldovenii pleacă pe un cap, iar guvernarea nu are ce să le ofere, decât promisiunea de a le înlesni plecarea prin obţinerea regimului liberalizat de vize.

Un studiu recent al Biroului Naţional de Statistică se referă la dimensiunea migraţiei de muncă, la motivele plecării populaţiei peste hotare, prezentând şi profilul celor plecaţi, inclusiv apartenenţa socială, vârsta, nivelul de instruire, volumul remitenţelor trimise şi utilizarea acestora etc.

Conform metodologiei cercetării Migraţia forţei de muncă (MFM), migraţia de muncă cuprinde toate persoanele care, la momentul interviului, s-au aflat peste hotare la lucru sau în căutare de lucru („migraţia curentă”), ori cele care au fost peste hotare în aceste scopuri, în ultimele 24 de luni până la interviu („migranţii reîntorşi”).

Nu ştim dacă deputata Ana Guţu a analizat datele MFM. Dacă nu, o sfătuim să o facă, pentru că lectura i-ar fi de mare folos. Astfel, cercetarea relevă că, în trimestrul IV 2012, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15-64 de ani (258 de mii sau 9,9%) se afla peste hotarele ţării la lucru sau în căutare de lucru. Totodată, au fost luate în considerare şi persoanele prezente în gospodărie la momentul interviului, care aveau deja o anumită „experienţă migraţională”, adică fuseseră peste hotare, la muncă ori în căutarea unui loc de muncă, în ultimele 24 de luni. Numărul estimativ al acestora este de 168,9 mii de persoane sau 6,5% din populaţia de 15-64 de ani. Prin urmare, numărul total al migranţilor plecaţi şi al celor reîntorşi la momentul interviului conform MFM a constituit 426,9 mii. Astfel, fiecare a şasea persoană cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani (16,4% din totalul populaţiei de 15-64 de ani) a fost afectată de fenomenul migraţiei de muncă.

Aproape 33 la sută dintre cei plecaţi la muncă au vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, în jur de 24% au vârsta de 35-44 de ani, iar aproximativ 19 la sută o constituie grupa de vârstă 55-64 de ani.

În jur de 70 la sută dintre migranţi muncesc în Rusia

Mai bine de 2/3 din totalul migranţilor lucrează sau au lucrat în Rusia (circa 70%). Statele Uniunii Europene sunt preferate de 1 din 5 migranţi (aproximativ 22%), majoritatea cărora (63,7%) au ales Italia ca ţară de destinaţie.

Migraţia de muncă a afectat întro proporţie mai mare bărbaţii şi mediul rural. Astfel, 2 din 3 persoane plecate/reîntoarse sunt bărbaţi (67,6% bărbaţi faţă de 32,4% femei), iar 3 din 4 persoane sunt de origine din mediul rural (75%). Acest lucru este explicabil, pentru că anume în mediul rural se atestă o mai mare lipsă a locurilor de muncă.

Cota principală printre migranţi o deţin persoanele cu studii secundare profesionale (31,3%), cele cu studii primare şi gimnaziale constituind 27,5%. Ponderea persoanelor cu studii superioare la femei depăşeşte de 2 ori valoarea indicatorului înregistrat la bărbaţi (11,7% la femei faţă de 6,0% la bărbaţi), iar a celor cu studii mediu de specialitate - de 2,4 ori (19,1% la femei faţă de 7,9% la bărbaţi).

Până la plecare, majoritatea migranţilor (43,3%) au avut un loc de muncă în sectorul agricol. La bărbaţi, acest indicator (50,3%) este net superior faţă de cel înregistrat

la femei (28,4%). Un alt sector important în care au activat anterior bărbaţii sunt construcţiile (18,1% din total). În rândul femeilor, 1 din 4 (26,9%) a lucrat anterior în administraţie, învăţământ, sănătate, iar 1 din 5 (22,8%) – în comerţ, hoteluri şi restaurante

Au plecat peste hotare din cauza lipsurilor

Majoritatea celor chestionaţi în cadrul cercetării au afirmat că factorii care au determinat plecarea la muncă peste hotare sunt în mare parte de natură economică, adică lipsa posibilităţii de a obţine venituri adecvate pentru trai.

Astfel, 3 din 4 (76,5%) migranţi au indicat ca motiv principal al plecării peste hotare salariile mici în Moldova. Printre alte motive au fost invocate lipsa locurilor de muncă conform competenţelor/calificărilor avute (8,8%) şi condiţiile de muncă proaste (6,0%).

Majoritatea migranţilor (96,1%) au reuşit să-şi găsească un loc de muncă peste hotare într-o perioadă relativ scurtă. Astfel, 3 din 4 migranţi (75%) fie că aveau deja un loc de muncă asigurat la momentul sosirii în ţara de destinaţie, fie că au reuşit să se încadreze în muncă întro perioadă de timp mai mică decât o lună.

Cei mai mulţi dintre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare (45,5%) au spus că primesc acolo un salariu între 500 şi 1000 de dolari, iar 13,3 la sută au salarii de peste 1000 de dolari.

Mai bine de jumătate din totalul migranţilor (56,5%) activează peste hotare în domeniul construcţiilor.

Pe locul doi în rândul celor mai răspândite domenii de activitate peste hotare se situează serviciile acordate gospodăriilor particulare /private ale populaţiei (18,7% din total). Unu din zece migranţi (9,7%) lucrează în sfera comerţului.

Majoritatea migranţilor (81,3%) au declarat că transmit bani familiilor. Dintre aceştia, o treime (35,8%) transferă acasă sub 500 de dolari, 12,4% – între 500 şi 800 de dolari, iar 7,2% trimit mai mult de 800 de dolari lunar.

Familiile migranţilor utilizează banii primiţi de peste hotare în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente ale gospodăriei (hrană, îm-

brăcăminte, plata serviciilor etc.), fapt confirmat de 88,9 la sută din respondenţi. Pentru fiecare al doilea migrant (49,7%) la fel de importante sunt cheltuielile legate de procurarea, reparaţia sau construcţia locuinţelor, iar pentru fiecare al treilea (36,0%) - procurarea bunurilor de folosinţă durabilă (automobil, televizor, computer etc.). De asemenea, banii primiţi de peste hotare sunt utilizaţi în scopul achitării datoriilor (16,7%), plăţilor pentru tratament (13,1%), pentru studiile membrilor familiei (12,6%), pentru investiţii în agricultură (10,2%) etc. În cadrul cercetării MFM a fost estimat şi numărul persoanelor care intenţionau să plece peste hotarele ţării în următoarele 6 luni (după realizarea interviului). Astfel, aproape 8% din numărul total al populaţiei de 15-64 de ani (peste 207 mii) au declarat că intenţionează să plece peste hotare în următoarele 6 luni.

Iar 70 la sută dintre aceştia au declarat că vor să plece în scop de muncă.

Prin urmare, cu sau fără înalte studii, populaţia din Republica Moldova este dispusă în continuare să-şi caute de lucru peste hotarele ţării. Şi, după cum vedem din studiu, este vorba, în special, de tineri, de populaţia economic activă, cei mai mulţi dintre care au avut un loc de muncă aici, dar foarte prost plătit, ori afaceri pe care nu au putut să şi le dezvolte din cauza corupţiei, a birocraţiei şi a politicilor fiscale sufocante.

Acest fapt nu pare să deranjeze însă guvernarea, pentru că, pe termen scurt, migranţii le oferă soluţii şi au un rol important în evoluţia economică a ţării.

Ar mai fi de menţionat că Congresului Diasporei Moldovenești de la Moscova a reacţionat la declaraţiile deputatului PLR, Ana Guţu, şi i-au cerut acesteia să-şi ceară scuze de la moldovenii care muncesc în Federaţia Rusă, precum şi familiilor, şi rudelor acestora. Astfel de declaraţii sunt nepermise din partea unui oficial şi discreditează întreaga guvernare din Republica Moldova, se apreciază în comunicat. Nu credem însă că supărarea acestora i-ar putea afecta liniştea interioară a deputatei liberale şi reformatoare, dar şi a celorlalţi aleşi, pentru că impertinenţa şi dispreţul faţă de cei din jur îi caracterizează mai mult decât bunul-simţ.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Geopolitic= 6 DECEMBRIE 2013

Occidentul şi provocările lui Ce înţelegem prin termenul „Occident”?

Termenul „Occident” poate fi interpretat în mod diferit.

De aceea, iniţial e nevoie să precizăm ce înţelegem prin el şi cum această noţiune evoluează în istorie.

Este absolut evident că termenul „Occident” nu este unul pur geografic. Caracterul sferic al Pământului face incorectă o astfel de definiţie; ceea ce pentru un punct reprezintă Occidentul, pentru altul este Răsăritul. Însă nimeni nici nu conferă noţiunii „Occident” un astfel de sens. Deşi la o cercetare mai atentă vom descoperi aici un aspect important: conceptul „Occident” ia în mod tacit drept reper zero, de la care se iau coordonatele longitudinii, anume Europa. Şi, deloc întâmplător, potrivit convenţiilor internaţionale, meridianul zero trece prin Greenwich. În însăşi această procedură este prezent eurocentrismul. Şi deşi multe puteri antice (Babilon, China, Israel, Japonia, Iran, Egipt etc.) se considerau drept „centru al lumii”, „imperii de mijloc”, „regate de sub cer”, „de sub soare”, în practica internaţională anume Europa a devenit centru al coordonatelor, iar într-un sens mai îngust – Europa Occidentală. Anume dinspre ea se obişnuieşte să fie desemnat vectorul în direcţia Orientului şi vectorul în direcţia Occidentului. Reiese că până şi în sens strict geografic noi vedem lumea dintr-o perspectivă eurocentristă, iar ceea ce se obişnuieşte a se numi „Occident” reprezintă concomitent centrul, „mijlocul”.

Europa şi Modernitatea

Din punct de vedere istoric, Europa a devenit acel spaţiu unde s-a produs pentru prima dată trecerea de la societatea tradiţională la societatea modernă. De altfel, o atare trecere s-a produs datorită dezvoltării unor tendinţe autohtone pentru cultura şi civilizaţia europeană. Dezvoltând într-o anume direcţie principiile care au stat la baza mitologiei greceşti şi a dreptului roman prin intermediul unei tratări specifice a învăţăturii creştine – iniţial în cheia scolasticii catolice, iar mai târziu în cea protestantă – Europa a ajuns la crearea unui model de societate unic în raport cu celelalte civilizaţii şi culturi.

Această societate pentru prima dată:  a fost construită pe baze seculare (laice, ateiste);  a proclamat ideea progresului social şi tehnic;  a pus temelia viziunii ştiinţifice contemporane asupra lumii;  a elaborat şi a introdus modelul democraţiei politice;  a pus în capul unghiului relaţiile capitaliste (de piaţă);  a trecut de la economia agrară la cea industrială. Într-un cuvânt, anume Europa a devenit spaţiul lumii moderne. Întrucât în limitele Europei zona cea mai de avangardă de dezvoltare a paradigmei Modernităţii a cuprins ţări ca Anglia, Olanda şi Franţa, care sunt situate mai spre Vest de Europa Centrală (şi cu atât mai mult, de cea de Est), noţiunile „Europa” şi „Occident” au devenit treptat sinonime: ceea ce era „european”, diferit de celelalte culturi, consta anume în trecerea de la societatea tradiţională spre cea a Modernităţii, acest fenomen producându-se în primul rând în Occidentul european.

Astfel, începând cu sec. XVII-XVIII, termenul „Occident” capătă un sens pronunţat civilizaţional, devenind un sinonim al „Modernităţii”, „modernizării”, „progresului”, al dezvoltării sociale, industriale, economice şi tehnologice. De aici încolo tot ce era atras în procesul modernizării era atribuit în mod automat Occidentului. „Modernizarea” şi „occidentalizarea” au devenit sinonime.

Ideea de „progres” ca fundamentare a politicii colonialismului şi a rasismului cultural

Faptul că „modernizarea” a fost asimilată „occidentalizării” necesită unele limpeziri, care ne vor conduce spre nişte concluzii practice extrem de importante. Este vorba despre faptul că apariţia în Europa a unei civilizaţii a Timpurilor noi, instituirea „Modernităţii”, a condus spre o poziţie culturală aparte, care a format mai întâi conştiinţa de sine a europenilor înşişi, iar ulterior şi a tuturor celor care s-au pomenit sub influenţa lor. Această poziţie se prezintă drept convingere sinceră, potrivit căreia calea de dezvoltare a culturii occidentale şi în special trecerea de la societatea tradiţională la cea contemporană nu constituie doar o particularitate pentru Europa şi pentru popoarele care o populează, ci o legitate universală a dezvoltării, obligatorie pentru toate celelalte ţări şi popoare. Europenii, „oamenii Occidentului”, au depăşit primii această etapă decisivă, iar toţi ceilalţi sunt condamnaţi în mod fatal să meargă pe aceeaşi cale, deoarece asta ar fi, chipurile, logica „obiectivă” a istoriei mondiale, anume asta reclamă „progresul”.

Aşa apare ideea că Occidentul reprezintă modelul obligatoriu al dezvoltării istorice a întregii omeniri, istoria mondială – atât în trecut, cât şi în prezent şi viitor - este concepută sub forma repetării acelor etape, pe care Occidentul le-a trecut deja sau le parcurge la ora actuală, mergând înaintea celorlalţi. Pretutindeni, unde europenii s-au confruntat cu nişte culturi „nonoccidentale”, care păstrau „societatea tradiţională” şi organizarea ei, aceştia stabileau un diagnostic univoc: „barbarie”, „sălbăticie”, „subdezvoltare” „lipsă de civilizaţie”, „rămânere în urmă”. Astfel, treptat Occidentul a devenit o idee, un criteriu normativ pentru aprecierea popoarelor şi a culturilor din întreaga lume. Şi cu cât mai departe erau acestea de Occident (în faza lui istorică nouă), cu atât erau considerate mai „neîmplinite” şi mai „inferioare”.

Rădăcinile arhaice ale exclusivismului occidental

Este interesant să analizăm originea acestei poziţii universaliste, care identifică etapele de dezvoltare a Europei cu logica obligatorie a istoriei mondiale.

Cele mai adânci şi arhaice rădăcini pot fi găsite în culturile triburilor antice.

Societăţilor arhaice le este caracteristic să identifice noţiunea de „om” cu cea de „membru al tribului”, al „grupului etnic”, ceea ce conduce uneori la negarea statutului de „om” pentru membrii altor triburi sau la atribuirea celei mai de jos trepte ierarhice. Prizonierii din alte triburi sau popoarele cotropite deveneau, în baza acestei logici, clasa de sclavi, ei

fiind scoşi în afara societăţii umane, lipsiţi de orice drepturi şi privilegii. Acest model – membrii tribului = oameni, străinii = neoameni – stă la baza instituţiilor sociale, juridice şi politice ale trecutului, fenomen studiat minuţios de Hegel (şi, în particular, de hegelianul Kojève), care a examinat perechea Stăpân-Rob. Stăpânul era totul, Robul – nimic. Stăpânului îi aparţinea statutul de om în calitate de privilegiu. Robul era egalat - chiar şi sub aspect juridic – cu animalele şi obiectele de producţie.

Acest model de dominare s-a dovedit a fi mult mai durabil decât s-ar fi putut crede şi a trecut într-o formă modificată în Epoca modernă. Astfel a apărut complexul de idei care combina în mod paradoxal democraţia şi libertatea în interiorul societăţilor occidentale cu principiile rasiale dure şi colonialismul cinic în raport cu alte popoare, „mai puţin dezvoltate”.

Este elocvent faptul că instituţia sclaviei, pe baze rasiale, renaşte în societăţile occidentale după o întrerupere de mai bine de o mie de ani, în primul rând în SUA, dar şi în ţările Americii Latine, anume în Epoca nouă, în perioada răspândirii ideilor democratice şi liberale.

Iar teoria „progresului” serveşte, oricât ar părea de straniu, drept fundamentare a unei exploatări inumane din partea europenilor şi americanilor albi a autohtonilor – indienii şi sclavii africani.

Se creează impresia că, pe măsura devenirii civilizaţiei Epocii noi în Europa, modelul Stăpân-Rob se extinde din Europa asupra întregii lumi sub forma politicii coloniale.

Imperiul şi influenţa lui asupra Occidentului contemporan

O altă sursă importantă a acestui fenomen a fost ideea Imperiului, pe care europenii au respins-o în forma ei vădită la începutul Epocii noi, dar care a pătruns în inconştientul omului occidental. Imperiul – atât cel Roman, cât şi, mai târziu, cel creştin (Bizanţul - la Răsărit şi Sfântul imperiu roman al naţiunilor germane - la Apus ) – era conceput ca universal, în interiorul căruia trăiesc oameni (cetăţeni), iar în afara lui – „nonoameni”, „barbari”, „eretici”, „necredincioşi” sau chiar fiinţe fantastice: canibali, monştri, vampiri, „gogi şi magogi” etc.

Aici divizarea tribală în ai săi (oameni) şi străini (nonoameni) este ridicată la un nivel mult mai înalt şi mai abstract, cel al cetăţenilor imperiului (participanţii Universului) şi al necetăţenilor (locuitorii periferiei globale)1.

Acest stadiu de totalizare a faptului cine este considerat şi cine nu este considerat om poate fi privit cu certitudine ca o etapă de tranziţie de la arhaic la Occidentul contemporan. Respingând la modul formal Imperiul cu tot cu temeliile lui religioase, Europa contemporană a păstrat în întregime imperialismul, doar că l-a transferat la nivelul valorilor şi al intereselor. De aici încolo progresul şi dezvoltarea tehnică erau văzute ca misiune europeană, în numele căreia se şi desfăşura strategia colonială planetară.

Astfel, Epoca nouă, care a repudiat la nivel formal societatea tradiţională, a transferat un şir de principii de bază tocmai de la acea societate tradiţională (împărţirea arhaică în perechea omneom în funcţie de apartenenţa etnică,

modelul Rob-Stăpân, identificarea imperialistă a propriei civilizaţii cu Universul, iar a tuturor celorlalţi – cu sălbaticii etc.) în noile condiţii de viaţă. Occidentul ca idee şi ca strategie planetară a devenit proiectul ambiţios al unei noi versiuni a dominaţiei mondiale, ridicată de această dată la treapta de „iluminare”, „dezvoltare” şi „progres” al întregii omeniri. Este vorba de un soi de „imperialism umanist”.

Este important că teza despre progres nu era doar o acoperire a unor interese egoiste, rapace ale oamenilor din Occident în expansiunea lor colonială.

Credinţa în universalismul valorilor occidentale şi în logica dezvoltării istorice era destul de sinceră. În cazul respectiv, interesele şi valorile coincideau. Anume asta le şi dădea puteri primilor exploratori, navigatorilor, voiajorilor şi antreprenorilor Occidentului să exploreze planeta; ei nu doar căutau pradă, ci le aduceau „sălbaticilor” lumina civilizaţiei.

Toate acestea – jefuirea nemiloasă, exploatarea cinică şi noul val al sclavagismului, laolaltă cu modernizarea şi dezvoltarea tehnologică a teritoriilor coloniale – au stat la baza Occidentului ca idee şi ca practică mondială.

Modernizarea: endogenă şi exogenă

Aici trebuie să facem o observaţie importantă. Începând cu sec. XVI a pornit să se desfăşoare un proces de modernizare planetară, lansat de pe teritoriul Europei Occidentale. El coincide în totalitate cu colonizarea de către Occident a unor noi pământuri, unde, de regulă, trăiesc popoare care îşi păstrează organizarea tradiţională a societăţii. Însă treptat modernizarea îi atinge pe toţi: şi pe cei din Occident, şi pe cei din afara lui. Într-un fel sau altul, toată lumea se modernizează. Însă esenţa acestui proces rămâne a fi diferită în diverse cazuri. În Occident, în primul rând în Anglia, Franţa, Olanda şi, în special, în SUA, ţară construită ca un experiment de laborator al Epocii noi pe un pământ zis „pustiu”, „pe o foaie curată”, modernizarea se distinge prin caracterul ei endogen. Ea se ridică din dezvoltarea consecutivă a proceselor de ordin cultural, social, religios şi politic, care stăteau la baza societăţii europene. Însă procesul respectiv nu decurge peste tot concomitent şi cu aceeaşi intensitate; aici rămân în urmă în mod evident popoare cum sunt germanii, spaniolii şi italienii, la care modernizarea se derulează într-un ritm întrucâtva mai încetinit decât la vecinii lor din Europa Occidentală. Însă dincolo de orice, Epoca nouă soseşte pentru popoarele europene conform graficului lor intern şi în conformitate cu logica firească a dezvoltării lor. Modernizarea ţărilor şi a popoarelor Occidentului are loc în baza unor legităţi interne. Desfăşurându-se ca urmare a unor premise obiective şi corespunzând voinţei şi dispoziţiei majorităţii populaţiei europene,

ea este una endogenă, adică are cauze interne.

Lucrurile se prezintă cu totul diferit în cazul acelor ţări şi popoare care sunt atrase în procesul modernizării fără voia lor, ele devenind victime ale colonizării sau fiind constrânse să se opună expansiunii europene. Evident, subjugânduşi ţări şi popoare sau expediind în SUA sclavii negri, oamenii Occidentului contribuie la modernizare. Odată cu instalarea administraţiei coloniale, ei instaurează noi forme de organizare, norme, precum şi tehnică, logistica necesară proceselor economice, obiceiuri, instituţii, structuri social-politice, cadru juridic. Sclavii negri, în special după victoria aboliţioniştilor nordici, devin membri ai unei societăţi mult mai dezvoltate (deşi rămân oameni de categoria a doua) decât triburile arhaice din Africa, de unde au fost aduşi de către comercianţii de sclavi. Faptul modernizării coloniilor şi a popoarelor subjugate nu poate fi negat.

Occidentul şi în acest caz se dovedeşte a fi motorul modernizării. Însă aceasta este una cu totul specifică. Ea poate fi numită exogenă, adică produsă din exterior, impusă, importată.

Popoarele şi culturile nonoccidentale se află în condiţiile societăţii tradiţionale, care se dezvoltă în conformitate cu propriile cicluri şi cu propria logică interioară. Şi în cazul acestora au loc perioade de avânt şi de declin, reforme religioase şi răzmeriţe interne, catastrofe economice şi descoperiri tehnice. Însă aceste ritmuri corespund altor modele de dezvoltare, nonoccidentale, urmează o altă logică, sunt orientate spre alte scopuri şi rezolvă alte probleme.

Modernizarea exogenă nu decurge din necesităţile interne şi dezvoltarea firească a societăţii tradiţionale (în asta constă trăsătura ei de bază); dacă ar fi fost lăsată fără imixtiuni externe, acest tip de societăţi, cel mai probabil, nu ar fi ajuns niciodată la acele structuri şi modele care s-au constituit în Occident. Altfel zis, o astfel de modernizare este una forţată şi impusă din exterior.

Prin urmare, şirul sinonimic modernizare = occidentalizare poate fi continuat: este şi colonizare (introducerea unei guvernări externe). Majoritatea copleşitoare a omenirii, cu excepţia europenilor şi a urmaşilor direcţi ai colonizatorilor Americii, a fost supusă anume unei asemenea modernizări: forţate, impuse, venite din exterior. Aceasta s-a resimţit în traumatismul şi în contradicţii interne în majoritatea societăţilor contemporane din Asia, Orient, Lumea a Treia. Este vorba de o Modernitate dureroasă, de un Occident caricatural.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

___________________

1

Încă în sec. XVII autorii europeni şi americani (în particular, iezuiţii) se întrebau dacă indienii, populaţia băştinaşă a Americii, aparţin neamului omenesc sau sunt o varietate a animalelor.

Ucraina

6 DECEMBRIE 2013

5

FLUX

Protestele de la Kiev, un avertisment pentru România De câteva zile, Kievul este în fierbere. Întoarcerea cu spatele către Vest făcută de președintele țării vecine, în urma unei întâlniri de taină cu Vladimir Putin, a stârnit furia a sute de mii de proeuropeni, ce păreau a fi majoritari în sondajele dinaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, acolo unde Ucraina a refuzat să semneze un acord de asociere la UE. Evoluțiile din Ucraina nu trebuie să ne lase reci. Este vorba de o țară scindată între o regiune vestică ce mai poartă încă amintirea habsburgică, cu o puternică propensiune către Vest, o regiune kieveană care găzduiește intelighenția ucraineană și o regiune estică rusofilă. O destabilizare a Ucrainei nu poate decât să alimenteze curente naționaliste la granițele României. Să nu uităm că relațiile Bucureștiului cu Kievul au fost mult mai dificile în timpul așa-zisei guvernări prooccidentale a lui Victor Iușcenko, tocmai pentru că acesta a dat curs curentelor naționaliste și a exacerbat disputele teritoriale cu România, de la Insula Șerpilor și până la Canalul Bâstroe.

Orice campanie electorală a partidelor proeuropene din Ucraina a ridicat problema Bucovinei, Hotinului și ținutului Herța și a activat separatismul rutenilor, încurajat de Moscova, exact la granița Maramureșului românesc cu Ucraina. Nu mai puțin, alegerea prorusă făcută acum de președintele Ucrainei poate face ca în spatele său puterea de la București să vadă mereu un Putin.

Președintele Victor Ianukovici este principala țintă a acestor proteste ce riscă să destabilizeze un stat cu peste 45 de milioane de locuitori.

De la preluarea mandatului, în 2011, Ianukovici s-a remarcat prim promovarea unei politici numită în mediul academic drept multivectorială. Un eufemism pentru duplicitatea grobiană, căci Ianukovici, condamnat pentru tâlhărie în tinerețea sa sovietică, a jucat în politica externă a țării sale precum în spatele blocurilor din Donețk, imaginându-se un boier feudal care își oferă serviciile celui care dă mai mult.

Ianukovici s-a înconjurat de personaje pe măsură. Fostul sef al contraspionajului ucrainean, Valeri Horoșkovski, la bază mecanic și şofer la grădina zoologică din Kiev, ajuns patron al unui mare trust media, a devenit vicepremier în mandatul lui Ianukovici. De la înălțimea funcției sale, Horoșkovski a ajuns să propună, textual, Bruxellesului eliberarea Iuliei Timoșenko în schimbul asocierii Ucrainei la UE. Este doar o mostră a modului în care actuala putere de la Kiev a înțeles diplomația.

Pe de altă parte, Iulia Timoșenko este produsul aceluiași mediu sovietic, de această dată din Dnepropetrovsk. Simbolul democrației ucrainene a reușit să ajungă în vârful piramidei de la Kiev pornind de la relațiile unui socru nomenclaturist cu clanurile oligarhilor din zona Cotului Donului și a fost arestată,

în 2001, pe când era vicepremier și deținea portofoliul Energiei, numită fiind ”prințesa gazelor”. Acum este suspectată și de ”sponsorizarea” unui asasinat în stil mafiot a unui deputat, în timpul acelorași ani tulburi. Însă aproape la fel de responsabilă pentru destabilizarea Ucrainei poate fi considerată Uniunea Europeană. Liderii de la Bruxelles și din marile capitale vestice au hrănit ani la rândul, începând cu Revoluția Portocalie din 2006, speranțele europene ale ucrainenilor. Bruxellesul a fluturat mereu beneficiile integrării europene pe sub ochii unei națiuni cu un PIB pe cap de locuitor de două ori mai mic decât cel din Belarusul condus dictatorial de un fost președinte de colhoz, pentru ca apoi să clacheze în fața unei contraoferte a Rusiei făcută lui Ianukovici: 160 de miliarde acum contra unor beneficii ipotetice de pe urma asocierii și liberului schimb cu UE; posibilitatea reducerii prețului la gazele rusești contra obligativității liberalizării (eufemismul pentru scumpire) prețului la gaze, la cererea FMI; garanții pentru continuarea exporturilor în uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan a produselor unei industrii uzate moral și necompetiti-

ve contra ridicării barierelor comerciale cu UE. Eșecul summitului de la Vilnius arată limitele atractivității pe care o exercită UE prin al său Parteneriat Estic. Cum deciziile majore au rămas apanajul statelor membre, să nu fi știut oare Berlinul, Parisul sau Roma că președintele Ianukovici și parlamentarii săi de la Kiev nu-și pot permite refuzul ofertelor imediate ale Rusiei în fața celor europene, atunci când alegerile parlamentare bat la ușă, iar cele prezidențiale au loc în 2015? Sau relațiile comerciale excelente dintre Rusia şi Germania, Franța, Italia (acolo unde Vladimir Putin s-a aflat chiar în timpul summitului de la Vilnius) valorează mai mult decât angajamentele luate de aceste state la Bruxelles. Să nu fi știut oare Berlinul sau Parisul cât de puțină apetență au oligarhii ucraineni față de întărirea statului de drept pe care o presupune asocierea la UE? Acum, în toiul protestelor care riscă să destabilizeze Ucraina, Jose Manuel Barroso îi telefonează președintelui Ianukovici pentru a-l îndemna la calm, la fel și pe protestatarii europeni. La fel face și Merkel. Vocea Washingtonului se aude, pentru moment, doar din

gura analiștilor americani, care cer presiuni din partea UE pentru organizarea unui referendum istoric în Ucraina: Vestul sau Rusia! Următorul an va arăta dacă statele cu greutate din UE sau SUA vor juca această carte sau dacă afacerile pe care marile companii energetice din respectivele state le desfășoară cu Rusia sau chiar cu regimul Ianukovici nu merită perturbate.

Dincolo de lecțiile primite de UE în ansamblu, în urma eșecului de la Vilnius, există și lecţii pentru România. Cuplarea Republicii Moldova la Ucraina în inițiativa polono-suedeză a Parteneriatului Estic s-a dovedit o piatră de moară pentru micul stat din stânga Prutului, cu nici 4 milioane de locuitori. Ucraina a ajuns să fie considerată la Bruxelles statul fanion al Parteneriatului Estic. Ceea ce acum Republica Moldova consideră o mare victorie – parafarea Acordului de Asociere la UE (ceea ce România realiza în 1993) – Ucraina a realizat în martie 2012, în timpul aceluiași regim Ianukovici. În aceste condiții și în contextul posibilei destabilizări a Ucrainei, ne putem întreba cât de mare este oare victoria obținută la Vilnius de Republica Moldova.

Călin MARCHIEVICI

Şeful diplomaţiei de la Kiev face apel la liderii europeni să se abţină de la încurajarea manifestanţilor Ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, a făcut apel la liderii politici europeni să se abţină de la încurajarea manifestanţilor care protestează la Kiev şi care cer organizarea de alegeri anticipate, relatează RIA Novosti. „Diferite capitale europene transmit apeluri încurajatoare la adresa opoziţiei pentru a continua protestele şi a cere alegeri legislative anticipate. Oameni politici de prim-plan îi incită pe aceia care se află în Piaţa Independenţei să protesteze”, a declarat şeful diplomaţiei de la Kiev într-un interviu acordat unor mass-media străine.

Kievul, a adăugat Leonid Kojara, aşteaptă ca aliaţii din Parlamentul European ai protestatarilor „să-i îndemne pe liderii opoziţiei la dialog”. „În loc să-i încurajeze pe manifestanţi, ar fi bine ca ei (liderii europeni) să contribuie la dialog pentru a nu se întâmpla nimic rău, întrucât liderii protestatarilor au revendicări inacceptabile”, a mai afirmat ministrul ucrainean.

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, aflat la Kiev pentru a participa la reuniunea ministerială de ieri a OSCE, s-a întâlnit miercuri, 4 decembrie, cu lideri ai opoziţiei ucrainene şi s-a deplasat şi în Piaţa Independenţei din Kiev, unde mai multe mii de persoane protestau în favoarea apropierii ţării de UE. Sursa: agerpres.ro

FLUX

6

Opinii

6 DECEMBRIE 2013

Antonescu critică anunţul lui Băsescu: Unirea românilor nu s-a decis la Bucureşti, în cabinetul vreunui preşedinte Unirea nu s-a făcut şi nu s-a decis la Bucureşti, în cabinetul vreunui preşedinte, ea a fost decisă de românii din Transilvania şi Banat, care au urmat exemplul dat înaintea lor de cei din Muntenia şi Moldova. Şi aşa se va întâmpla şi acum, nu se poate întâmpla altfel.

Declaraţia a fost făcută de preşedintele Senatului din România, Crin Antonescu, pentru ziarul Timpul, şi este o replică la anunţul preşedintelui României, Traian Băsescu, care a spus că România are ca proiect fundamental de ţară unirea cu Republica Moldova. „Un stat şi o naţiune se nasc de la nivelul economiei şi al societăţii, nu este nevoie să vină un politician care să trâmbiţeze că are un ”proiect naţional”. Vom avea Unirea când vom

avea o piaţă care prin logica sa să fie una. Unirea, aşa cum ne-o dorim toţi, nu poate fi posibilă decât dacă Republica Moldova devine şi ea o parte a UE, aşa cum este România în acest moment”, a spus Crin Antonescu. În acelaşi timp, preşedintele Senatului României susţine că, din perspectiva sa, proiectul naţional al României este Republica Moldova în UE. „Una este să trâmbiţezi vorbe mari care nu au corp şi greutate şi care sună frumos, dar înşelător şi mincinos. Unirea va deveni un proiect naţional când românii de pe ambele maluri ale Prutului vor decide asta – este o decizie care are nevoie de doi, ci nu de unul. Pentru mine, Crin Antonescu, preşedintele Senatului României, proiectul naţional al României este altul, şi anume, Republica Moldova în Uniunea Europeană. Eu nu pot vinde iluzii. Mi-aş dori însă, şi nu o voi ascunde niciodată, ca toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului

Băsescu şi Antonescu, după voturi la Chişinău

Întreaga clasă politică de la Bucureşti suferă o criză acută de idei şi proiecte electorale, de care are nevoie pentru o minimă legitimare, ca să mai apară o dată în faţa electoratului, fie la alegerile europarlamentare din mai 2014, fie la cele prezidenţiale de la sfârşitul anului viitor.

Dacă nu ar fi fost această criză de idei, atunci nici preşedintele statului român, Traian Băsescu, nici preşedintele Senatului, Crin Antonescu, nu s-ar fi grăbit să vină la Chişinău, imediat ce Moldova a parafat la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ca să tragă şi ei ceva jăratic propagandistic la turtele lor electorale. Ambii au arătat jalnic, pentru că parafarea Acordului de asociere nu e decât un fâs geopolitic al Uniunii Europene, care nu aduce nimic pentru Moldova, dar Băsescu şi Antonescu au dorit să scoată foloase pentru ei dintr-un pârţ european. Mai jalnic a fost Băsescu, pentru că a fluturat din nou lozinca unirii Republicii Moldova cu România. Cine are ochi să vadă şi urechi să audă ştie foarte bine că unirea celor două state, chiar dacă ambele sunt româneşti, nu este posibilă, ea nu există ca proiect politic, ci doar ca propagandă electorală, care unora le aduce ceva voturi. Şi acum, după ce a jefuit şi a adus România la sapă de lemn, Băsescu a cam rămas fără voturi şi s-a apucat să prostească electoratul de pe cele două maluri ale Prutului cu unirea, care ar fi „proiect naţional” pentru România.

Adevărul este că nu doar unirea Republicii Moldova cu România nu este un proiect fezabil, ci şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un proiect utopic. Faptul că birocraţii europeni au acceptat să parafeze Acordul de asociere cu UE a Moldovei şi Georgiei nu e nici măcar o promisiune vagă că ţara noastră va fi acceptată cândva, peste 10 sau peste 20 de ani, în comunitatea europeană. Cei care spun că parafarea Acordului este primul pas spre integrare mint în mod neruşinat. Acordul, care a fost doar parafat, dar care mai trebuie semnat şi apoi ratificat de parlamentele statelor UE ca să intre în vigoare, nu conţine nici măcar jumătate de cuvânt despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, fie şi într-o perspectivă foarte îndepărtată. Parafarea Acordului nu apropie cu nici jumătate de milimetru Moldova de UE sau de România.

Proiectul naţional al Republicii Moldova trebuie să fie altul. Un stat funcţional, în care justiţia să fie justiţie, nu injustiţie. O economie sănătoasă, mai ales că acum nu avem niciun fel de economie. Şi o societate morală. Dacă ajungi să atingi aceste obiective, atunci nu ai nevoie nici de integrare europeană şi nici de cea eurasiatică.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

să îşi dorească Unirea”, a spus oficialul român.

Totodată, preşedintele Senatului României crede că parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană reprezintă un moment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, chiar dacă se vor face în continuare presiuni asupra Republicii Moldova. „Este cea mai importantă decizie pe care oamenii politici de la Chişinău au luat-o de la obţinerea independenţei. Este o alegere strategică fundamentală. Locul Republicii Moldova este în Europa şi nu în altă parte. Republica Moldova este o ţară europeană – legată nu doar prin cultură, limbă şi tradiţii de Europa, dar, în acest moment, şi prin societate şi economie. Republica Moldova va găsi în spaţiul european tot ceea ce are nevoie pentru a deveni o ţară prosperă, democratică şi liberă”, a declarat Antonescu.

Sursa: publika.md

Unirea cu Republica Moldova – ersatz de proiect de ţară Într-o apariţie recentă la TVR, Traian Băsescu a articulat cu subiect şi predicat faptul că proiectul naţional al României ar trebui să fie unirea cu Republica Moldova: „Uitaţi-vă la cele două Germanii, cât au putut fi ţinute separat? Până la un punct. România a avut un proiect fundamental de ţară – intrarea în NATO. A avut un al doilea proiect fundamental de ţară – intrarea în UE. Eu cred că al treilea proiect fundamental trebuie să fie unirea cu Republica Moldova”.

Unirea sau reunificarea cu Republica Moldova nu reprezintă un proiect de ţară viabil pe termen mediu şi lung, iar pe termen scurt reprezintă o ambiţie politică periculoasă şi anacronică.

Proiectul de ţară este o denumire „populară” pentru o strategie naţională a unui stat ce implică o serie de obiective interne şi de politică internaţională. Un proiect de ţară este, de obicei, asociat unei strategii de dezvoltare politică, economică şi socială a unui stat. Pe lângă obiectivele de politică internă, un proiect de ţară vizează şi o serie de obiective ale statului respectiv în raport cu sistemul internaţional, care pot varia de la simpla conservare a acestuia ca unitate politică suverană şi independentă până la obiective mai ambiţioase – transformarea în putere regională sau chiar în hegemon regional. În general, acest ultim aspect al „proiectului de ţară” cade sub incidenţa marii strategii naţionale – grand strategy.

Preşedintele Băsescu a identificat corect faptul că după 1989 proiectul de ţară al României a fost integrarea euroatlantică. Acest proiect a fost posibil datorită unui consens al elitei politice la începutul anilor 90 ai secolului trecut generat cu ajutorul „procesului de la Snagov”. Expertiza tehnică din spatele acestui proiect de ţară a fost asigurată de experţii Institutului de Economie Mondială şi ai Băncii Naţionale. Însă acest proiect de ţară a fost incomplet pus în practică – nu a formulat o strategie postaderare la UE – iar consensul politic care l-a susţinut a dispărut la puţin timp după îndeplinirea obiectivelor asumate.

Unirea cu Republica Moldova este un surogat de proiect naţional – un nechezol servit într-un mod lipsit de imaginaţie şi populist unei opinii publice care încă rezonează la sloganuri naţionaliste. Unirea cu Republica Moldova reprezintă un obiectiv anacronic, de secol XIX şi XX, care nu ia în considerare realităţile româneşti şi le ignoră pe cele din Republica Moldova. Nu reprezintă o viziune de dezvoltare sau de politică externă fiabilă şi riscă să sporească animozităţile cu Ucraina şi Rusia. Sloganul unirii cu Republica Moldova ignoră realităţile sociale, culturale şi economice din această ţară şi nu ia în considerare aspiraţiile cetăţenilor moldoveni sau ale elitei politice de la Chişinău, care, în cazul „reunifică-

rii”, ar fi transformată într-o elită provincială de „baroni locali”. Acest pseudoproiect naţional alimentează propaganda Rusiei în Republica Moldova cu privire la „imperialismul românesc” şi decredibilizează politica externă a României în raport cu aliaţii occidentali. Cât de credibil poţi fi în Europa Unită atât timp cât plănuieşti dispariţia unui stat a cărei suveranitate şi independenţă ai recunoscut-o în primă instanţă acum 20 de ani?

Mai grav însă, acest „proiect de ţară” îndepărtează atenţia de la nevoia de a articula o strategie de dezvoltare postaderare la UE şi un proiect strategic al României în cadrul NATO, care să fie acceptat de întreaga clasă politică. În raport cu Republica Moldova, „idealul unirii” umbreşte o serie întreagă de priorităţi strategice: soluţionarea conflictului din Transnistria, reintegrarea politică şi administrativă a regiunii separatiste, retragerea trupelor ruseşti de „menţinere a păcii” de pe teritoriul moldovean, diminuarea influenţei politice ruseşti la Chişinău şi o prezenţă economică românească semnificativă.

Dacă adepţii unirii vor într-adevăr să formuleze o „strategie câştigătoare” care să conducă în timp la unificarea celor două state româneşti trebuie să urmeze dictonul lui Léon Gambetta – Y penser toujours, n’en parler jamais – clamarea publică a unirii cu Republica Moldova nu le ajută cu nimic cauza, mai mult oferă muniţie retorică adversarilor acestui „ideal”. În plus, România trebuie să fie o alternativă atrăgătoare şi un model pentru Republica Moldova – fapt ce presupune formularea unui „proiect de ţară” de succes, care să fie şi un punct de reper pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai mult, România ar trebui să-şi sporească gradual prezenţa economică dincolo de Prut, să asiste autorităţile de la Chişinău să creeze instituţii democratice şi să sprijine societatea civilă din Republica Moldova.

George VIŞAN, sursa: civitaspolitics.org

Integrare

6 DECEMBRIE 2013

7

FLUX

EUROPA DE AZI ŞI MIZERIA EI

Circul de la Vilnius şi circarii lui lipsiţi de talent Niciodată Uniunea Europeană, în puţin de lunga ei existenţă, nu a fost mai ridicolă decât în ultimii doi ani. Şi niciodată nu a avut lideri atât de neconvingători când era cea mai mare nevoie de astfel de oameni. Iar la Vilnius s-ar fi desfăşurat se pare un summit crucial soldat cu primirea Moldovei şi Georgiei într-o înţelegere de perspectivă îndoielnică şi bizară. În vreme ce la Kiev se dau acatiste pentru primirea ţării în UE la sfântuaşteaptă, la Londra, Paris sau Berlin se vând bule papale: pocăiţi-vă, nefericiţi ai Estului, aveţi credinţă, mântuirea voastră e la doi paşi. Doar că ea costă!

Niciodată UE nu a fost o mai mare maimuţăreală. Şi totuşi, cât de fascinantă rămâne această religie!

De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să vândă pământ cetăţenilor din UE care vor dori să-l cumpere, la preţul pieţei, desigur, dar românii s-ar putea să nu beneficieze de întreg dreptul la muncă în ţări ale Uniunii – la preţul pieţei, fireşte – şi cu atât mai puţin de drepturile sociale ce derivă din calitatea lor de cetăţeni europeni. Deşi ambele prevederi sunt cuprinse în aceleaşi acorduri convenite cu mulţi ani în urmă.

Nimeni, nici Comisia Europeană, nici Marea Britanie, Franţa sau Germania nu explică convingător ce e cu povestea asta. Sunt cele două milioane de români plecaţi din ţară cerşetori prin Europa? De când şi cât plăteşte Europa pentru ei? De când Olanda nu mai poate respira din cauza românilor?

Pot paragrafele de mai sus fi aliniate unui discurs naţionalist? Sunt scrise de mine, iar eu cred că nu. Pur şi simplu încep să mă cred vinovat fără să fi comis vreun păcat.

Teama de a fi acuzaţi de naţionalism, de ridicol în ultimă instanţă, aproape că ne-a paralizat. Nimeni nu mai mormăie pe aici mai nimic despre drepturi şi libertăţi de teamă

de a nu mai fi acuzat de cine ştie ce apucătură perversă. Reprezentanţii noştri din Parlamentul European sunt aproape morţi, ici-colo o voce firavă – Weber, Macovei, cam atât.

Ministerul de Externe nu poate face prea multe. Pur şi simplu, ne este teamă tuturor sau silă.

Dacă, în continuare, UE ţine neapărat să lase România şi Bulgaria în afara Spaţiului Schengen fără ca oamenii din aceste ţări să aibă drepturi egale cu ceilalţi, atunci ceea ce s-a întâmplat la Vilnius – unde Moldova şi Georgia au parafat de zor acordurile de asociere, iar marea jale este că Ucraina a trădat idealurile şi se îndepărtează de UE – nu este cumva doar un circ?

Iar dacă e circ, circ să fie.

Aşa cum stau lucrurile, acum mai interesantă pentru UE era piaţa ucraineană de aproape 50 de milioane de locuitori decât dorinţa de a extinde raiul libertăţii. Şi atunci, dacă la mijloc sunt doar interese economice – în ultimă instanţă eliminarea taxelor vamale –, de ce nu şi-ar băga coada şi Rusia?

Vorbim cu toţii de economii libere, competitive. La Bucureşti a avut loc în această săptămână un summit Europa de Est-China. UE are relaţii comerciale cu China de 500 de miliarde de euro, anual. Relaţiile Vestului Europei cu Estul ei înseamnă cam dublu – relaţiile comerciale ale României cu UE au fost de 98 mlrd. de euro, anul trecut.

UE are, de zece ani, un parteneriat strategic cu China, adică de pe vremea când România nu aderase.

Doar că UE are probleme cu China, – nu una, ci multe. Între altele: dacă China vrea să-l dea afară din corul ei pe vreun mare şmecher occidental, o face într-o secundă. Dacă marele şef chinez mişcă din deget a nemulţumire, atunci e posibil ca nu o mare companie, ci multe, să-şi ia catrafusele şi să se mute. Aşa se întâmplă şi cu Rusia.

Cu România, spre deosebire de China sau Rusia, unii parteneri din UE nu au decât o singură problemă, vedem acum. Posibilele ajutoare sociale primite de românii care nu au altceva de făcut decât să întindă mâna şi să atenteze la bunăstarea lor. Iar ei se simt copleşiţi de parcă i-ar fi invadat chinezii.

Câte ajutoare au primit românii din Marea Britanie în 2012 şi cât înseamnă ele, ca procent din profitul net al unei companii britanice de telefonie prezentă în România?

Ar fi bine de ştiut pentru toţi, nu de alta, dar aderarea României la UE şi a Estului european întreg, iar acum a spaţiului ex-sovietic, a fost şi este o afacere. Pentru toţi.

Ar trebui să ştim nu doar cât câştigăm noi din afacerea UE – şi am câştigat, da. Dar Occidentul nu a câştigat nimic?

Ce spune David Cameron este uluitor. Cetăţenii ţărilor sărace din Europa să nu mai aibă dreptul de a călători sau de a munci liber pe unde le trece cărarea.

Aşa a fost cândva înţelegerea, dar nu mai e. În schimb, companiile lor venite aici rămân cu toate drepturile – şi sunt drepturi ce derivă din tratatele comunitare, nu-i aşa?

România poate să semneze orice înţelegere cu China, dar doar aşa – eu deschid la tine un institut cultural, tu la mine unul. Eu învăţ chineză, tu română. Contractele comerciale trebuie să respecte însă rigorile UE în virtutea acestui tratament comun pentru statele membre.

Se răresc producătorii locali de medicamente

Doar patru au obţinut certificatul GMP, iar nouă mai au răgaz să aplice regulile internaţionale. Restul nu au dreptul să producă Patru producători autohtoni de medicamente au obţinut certificatul GMP. Asta înseamnă că aceştia s-au aliniat standardelor internaţionale de producere a medicamentelor. Alţi nouă producători autohtoni au obţinut un termen extins pentru implementarea regulilor GMP. Acesta este diferit pentru fiecare producător, dar nu depăşeşte un an. Restul, care nu s-au aliniat standardelor, nu mai au dreptul să fabrice produse farmaceutice, până nu vor obţine documentul. Decizia a fost luată de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, iar Ministerul Sănătăţii a publicat lista celor nouă.

Decizia Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a fost luată după ce au fost examinate proiectele de dezvoltare ale companiilor producătoare de medicamente.

Cele care aveau deja îndeplinite o parte din obligaţii şi care au demonstrat că au intenţia de a produce medicamente de calitate au obţinut un răgaz. Acesta este diferit, în funcţie de gradul actual de implementare a standardelor. Astfel, cele nouă companii care vor continua să producă sunt SRL Carbolemed, care are un termen impus până în luna ianuarie a anului viitor, SRL Depofarm – decembrie 2014, Doctor-Farm – octombrie 2014, Farmaco SA – noiembrie 2014, SRL Farmacia Cojuşna – decembrie 2014, SRL Medfarma – decembrie 2014, Universal Farm – decembrie 2014, Vita-

pharm Com – iunie 2014 şi RNP Pharmaceuticals SRL – până la 1 decembrie 2014.

Producătorii se obligă, prin acest ordin, să raporteze Agenţiei Medicamentului lunar datele privind gradul de implementare a regulilor GMP. Potrivit directorului Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman, pe lângă cele nouă companii care au obţinut termene extinse se mai numără şi patru producători care deja au obţinut certificatul GMP. Acestea sunt Eurofarmaco, Balkan Pharmaceuticals, Farma Prim şi Flumed-Farm. Restul însă, cel puţin deocamdată, nu au dreptul să producă medicamente. „În privinţa asta nu am primit încă cereri, ceea ce demonstrează că nu au de gând să producă medicamente de calitate. Aceştia însă pot relua producerea după ce vor depune proiecte de dezvoltare şi vor obţine certificatul GMP. Până atunci, ei nu au dreptul să producă”, a declarat Alexandru Coman. El spune că alte două companii au depus cereri de inspectare, după ce ordinul a fost publicat. O decizie în privinţa lor urmează a fi luată mai târziu.

Implementarea Regulilor de Bună Practică în Fabricaţie a devenit obligatorie din luna octombrie a acestui an, după ce ministrul Sănătăţii a semnat un ordin în acest sens.

Irina PAPUC, sursa: e-sanatate.md

Ce vrea să zică asta? E permis în România să ai profit de peste 100 de milioane de euro anual cu marjele 5-10-15%. Este firesc să plăteşti tu, companie occidentală în România, salariul minim pe economie de 850 de lei (200 de euro) ca să raportezi apoi profit net la finele anului de 2030 de milioane de euro.

Este tonic să te răţoieşti la guvernul român că alungă investitorii străini – cei cu marje de profit de 5-10% aproape uluitor pentru lumea în care trăim, dacă nu faci afaceri cu chinezii sau iranienii aflaţi sub embargou – pentru că majorează salariul minim cu 50 de lei, dar ţi se pare firesc ca Germania să introducă salariul minim (8-9 euro pe oră, adică în jur de 1.600 de euro pe lună).

Nimeni nu vrea să se întoarcă de unde a plecat, mai ales când crede că a plecat pe drumul bun.

Pentru România, toată povestea tinde să devină una nu serioasă, ci foarte serioasă. Adică cum: au trecut 7 ani de la integrarea în UE şi, de şapte ani, noi mergem din mai rău în mai rău?

Tot ceea ce am spus mai sus pot fi mici prostii pentru unii. Ele cântăresc în mersul lucrurilor, au importanţa lor şi pot influenţa gândirea.

Pentru alţii, pot însemna nimic, dacă nimicul însemna ceva.

Povestea asta este, mai degrabă, banală, este de când lumea. Dar se poate sfârşi şi foarte prost.

Marile crize au putut fi trecute când la cârma unei comunităţi – că s-a numit popor, imperiu sau comunitate voluntară de state – au fost oameni curajoşi.

Ucraina a întârziat o mare şansă a ei nu pentru că presiunile Rusiei au fost colosale, ci pentru că liderii ei au fost fricoşi. De cealaltă parte, niciunul dintre marii şefi de stat de azi din Europa Occidentală nu merită titlul pe care îl are.

De ce nu ar fi aceşti banali ai istoriei semnul că, de fapt, nu avem nevoie de mari oameni acum pentru că nu suntem atât de jos pe cât credem?

Iulian ANGHEL Sursa: Ziarul Financiar

CMYK

FLUX

8

Analiz=

6 DECEMBRIE 2013

Există o conştiinţă europeană? „Vechile naţiuni vor trăi în inimile oamenilor, iar dragostea pentru naţiunea europeană nu s-a născut încă, dacă acest lucru se va întâmpla vreodată”.

Raymond Aron, filozof politic francez

Crearea Uniunii Europene, ca un megaproiect politic transnaţional, a avut ca scop principal stimularea schimbului de mărfuri şi a progresului economic în ţările membre ale UE, în corespundere cu teoria, emisă încă de Adam Smith, potrivit căreia, cu cât e mai mare piaţa tranzacţiilor economice, cu atât e mai mare eficacitatea lor. Un alt scop al creării UE a fost diminuarea influenţei factorului naţional (respectiv naţionalist) în relaţiile dintre state. Trecând prin lecţiile tragice ale celor două războaie mondiale, ambele cu puternice accente etnonaţionaliste, europenii au privit crearea spaţiului comunitar comun ca pe o modalitate de reducere a egoismelor socioeconomic şi naţional specifice statelor suverane.

Istoricul şi filozoful francez Ernest Renan, marcat de conflictele cronice franco-germane, îşi exprimase încă în secolul XIX viziunea şi motivaţia de a avea o Europă unită: „Vom vedea sfârşitul războiului când locul principiului naţionalităţilor va fi luat de principiul care conţine un corectiv: acela al federaţiei europene, superioară tuturor naţionalităţilor…” [Neumann, 2005, p. 104]. Orientându-se spre prioritizarea intereselor economice, arhitecţii Uniunii Europene au mizat pe faptul că bunăstarea generală va duce la o toleranţă generală. A fost o teză perfect raţională. Dar care a subestimat forţa iraţionalului din oameni şi din etnii. Tocmai de aceea, teza cu privire la triumful factorilor economici în crearea unei Europe Unite a fost corectă până la o anumită limită; până la o limită care, vom vedea, a şi fost deja depăşită.

La o primă analiză a perspectivelor Uniunii Europene ca proiect politic, s-ar părea că putem remarca din start prezenţa câtorva premise pozitive care contribuie la consolidarea europeană: tradiţiile unui schimb economic şi politic; progresul economic constant trăit de toţi membrii UE până acum câţiva ani (până la criza financiară mondială din 2008); aceeaşi, în linii mari, moştenire culturală; religia preponderent creştină; fenotip relativ asemănător (aceeaşi rasă); dorinţa elitelor de a continua dezvoltarea UE; existenţa unei unităţi valutare comune, a unui steag, spaţiu de liberă circulaţie, ce face transparente graniţele. Toate bune până aici, pentru că evoluţiei parametrilor socio-

economici şi politici i s-a alăturat nu tocmai în mod complementar evoluţia unui cumul de aspecte demografice, migraţioniste, identitare şi etnocentriste în Europa. Anume din cauza imigraţiei şi a naţionalismului puternic înrădăcinat în mentalitatea popoarelor, Uniunii Europene nu îi va reuşi să creeze conştiinţa unei naţiuni comune; iar în lipsa acesteia, nu putem discuta nici despre un viitor de durată al UE. Mai curând, ne putem aştepta la un declin şi o destrămare a Uniunii Europene, mai ales pe fundalul crizelor financiare care o lovesc; factorul financiar constituie, de facto, principalul liant real al UE, şi cu subţierea lui, se desface întregul angrenaj.

Deci, Uniunii Europene nu îi va reuşi crearea unei conştiinţe de naţiune comună. Dar ce este conştiinţa de naţiune? Există două abordări în formularea acesteia. Potrivit primei abordări, naţiunea e constituită din toţi cetăţenii statului, indiferent de originea lor etnică sau rasială; e abordarea liberală sau cetăţenească, civică a conştiinţei de naţiune. Respectiva abordare e proprie pentru Franţa şi Statele Unite ale Americii, unde se cultivă ideea integratoare de naţiune franceză, corespunzător americană.

Această concepţie însă concură cu cea de-a doua abordare, clasic naţionalistă, potrivit căreia aşa elemente ca etnia sau naţionalitatea, aceeaşi origine, limbă şi cultură sunt axa şi fundamentul conştiinţei de naţiune.

Diverse studii şi analize istoriografice ne fac să credem că locuitorii Europei sunt mai curând adepţii celei de-a doua abordări, etnonaţionaliste, în definirea naţiunii[i]. Iar acest fapt constituie deja un argument solid în defavoarea coeziunii UE. Dar de ce ar avea nevoie UE de o conştiinţă de naţiune comună?

Pentru că spaţiul vast, controlul resurselor, comunicarea dintre membrii Uniunii, imperativul mobilizării tuturor europenilor, necesită o tot mai mare uniformizare a cetăţenilor UE în plan identitar şi, în acest sens, conştiinţa de apartenenţă comună este indispensabilă. Acest aspect fusese remarcat de profesorul britanic de ştiinţe politice Montserrat Guibernau, care susţinea că posibila construcţie a Europei impune dezvoltarea unei „conştiinţe naţionale europene”. Cităm din studiul aces-

tui cercetător: „Creatorii noii Europe vor fi nevoiţi să studieze „tendinţele europene comune” şi să proiecteze un mit al originii, să rescrie istoria, să inventeze tradiţii, ritualuri şi simboluri care să creeze o nouă identitate… vor trebui să descopere un ţel comun, un proiect capabil de mobilizarea energiilor cetăţenilor europeni” [Guibernau, 1996, p. 114, apud Smith, 2002, p. 224]. Altfel zis, vor trebui să impună crearea unei „supraidentităţi” europene, susţinută de noi markeri identitari, în mare parte inventaţi, creaţi artificial.

Aceasta este condiţia sine qua non în calea înfăptuirii celui mai ambiţios proiect pe care şi-l propun oficialii europeni – crearea unei uniuni statale; înţelegându-se foarte bine că fără a fi creată o uniune statală, construcţia actuală a UE nu va fi durabilă şi va suferi de pe urma proceselor centrifuge inevitabile. Aşa cum a afirmat însuşi Romano Prodi, ex-preşedinte al Comisiei Europene, într-un interviu din noiembrie 2008: „Nu există alternativă pentru crearea Statelor Unite ale Europei”[ii].

Există suficiente semnale că respectivul proces e deja în curs de desfăşurare. În iunie 2009, Institutul Viavoice pentru Liberalizare a efectuat un studiu în cinci state-membre de bază ale UE: Italia, Spania, Franţa, Germania şi Suedia, din care reieşea că la acel moment, aproape jumătate din cetăţenii acestor state îşi doreau „apariţia unei Europe federale”. Cei mai mulţi dintre susţinătorii ideii se pronunţaseră pentru „un preşedinte european”, „un ministru european al economiei şi finanţelor”, „un ministru de externe”. Ştim, s-a şi trecut la implementarea acestui obiectiv şi a fost desemnat în 2009 şi un preşedinte al UE, şi un ministru de externe. Cu intermitenţe, cauza creării unui superstat european reapare pe agenda politică a UE, în pofida sfidărilor de ordin financiar care zguduie din temelii acest organism. De exemplu, în 2011, preşedintele României, Traian Băsescu, a readus în atenţia liderilor UE teza privind crearea Statelor Unite ale Europei, ca unică modalitate de a păstra viu acest organism politic continental[iii].

Spre deosebire însă de Statele Unite ale Americii, unde există totuşi o naţiune americană, în UE nu există o naţiune europeană, care să asigure un grad înalt de integrare şi să cimenteze o construcţie politică atât de ambiţioasă. De altfel, un susţinător politic al preşedintelui român,

publicistul român Traian Ungureanu, într-o carte dedicată pericolelor care ameninţă integritatea şi cultura europeană, „Războiul timpurilor”, se arată şi sceptic, şi ironic faţă de soliditatea schelelor pe care se încearcă edificarea proiectului european statal. Găsim la el un pasaj în care acuză Uniunea Europeană că ar fi, de fapt, nedemocratică în esenţă şi ar impune de sus un proiect care nu se bucură de susţinere de jos, din partea cetăţenilor ţărilor UE: ””Deficitul democratic”, admis discret şi terapeutic în discuţiile oficiale despre Proiectul European, e mult mai larg decât s-ar putea înţelege din eufemismele de serviciu. Uniunea se mândreşte cu alegerile europene, dar relevanţa lor e măsurată exact de neprezentarea unei Europe care trimite la urne, în una sau alta dintre naţiunile ei 15, 20 sau, în zilele faste, 30% din alegători.

Acelaşi exerciţiu de mimetism democratic se repetă în ritualul referendumurilor. În cazul în care spune „nu” proiectului european, referendumul se repetă de câte ori e cazul (vezi Danemarca). Dacă referendumul se încheie cu „da”, el devine literă de lege” [Ungureanu, 2006, p. 87].

E util să ne amintim aici că în 1960 a existat o încercare de creare a unui partid naţional european care să dea ulterior naştere unui Imperiu European (de la Galway-ul irlandez până la Vladivostok-ul rusesc). Unul dintre ideologii acelui proiect fusese politicianul belgian Jean Thiriart. Acesta aspira la crearea unei naţiuni europene unite în jurul naţionalismului de integrare, un veritabil imperiu asemănător celui roman, care să fie pe poziţii egale cu SUA şi China. În opinia lui Thiriart, ideea „Europei cu o sută de steaguri” sau orice formă de federaţie sau confederaţie europeană ar fi însemnat un eşec pe termen lung al proiectului. Thiriart şi colegii săi au mizat pe un act de voinţă comună a europenilor pentru a realiza unitatea naţională, însă acea tentativă a eşuat din cauza naţionalismului „arhaic” manifestat atunci de italieni şi germani[iv]. Va fi de această dată altfel? Va fi în creştere ponderea procentuală şi politică a europenilor care îşi doresc o „Europă federală”? Vom vedea că, în pofida unui început de proiect transeuropean mult mai promiţător şi cu rezultate impresionante, finalul ar putea fi dezolant. Procesul de creare a Statelor Unite ale Europei este din start supus unor riscuri serioase, iar în consecinţă, eşecului. De ce? Pentru că eşecului în extinderea

şi consolidarea Uniunii Europene îi subscriu mai mulţi factori. În primul rând, ca şi în cazul formării URSS, popoarele antrenate în edificarea UE se află pe propriile teritorii, or, istoria arată că, în asemenea situaţii, mai devreme sau mai târziu izbucnesc conflicte din cauză că naţiunile ţin săşi revendice identitatea naţională şi să-şi manifeste spiritul egoist colectiv faţă de imigranţi şi faţă de diverse imixtiuni, inclusiv economice, din afară. E sugestiv că, în una din cărţile sale, fostul disident sovietic Vladimir Bukovski a comparat Uniunea Europeană cu fosta Uniune Sovietică (URSS), numind proiectul european – EURSS; la fel ca şi liderii sovietici, liderii europeni încearcă astăzi să astupe lacunele şi să camufleze problemele acestei megaconstrucţii statale, autoconvingându-se (citeşte autoamăgindu-se) că proiectul va fi durabil[v].

Conflictele interetnice nu au fost niciodată străine Europei, iar exemplul din 1990 al Iugoslaviei este cât se poate de grăitor în această privinţă. Consolidarea statelor-naţiuni a reprezentat o etapă istorică sângeroasă şi popoarele europene rămân până în prezent sensibile cu privire la integritatea şi statutul lor naţional.

Aşa cum formulase şi cercetătorul Anthony Smith, în 1998, noua identitate culturală, europeană, care se vrea construită de liderii politici, va trebui să intre în competiţie cu identităţile naţionale puternic înrădăcinate, iar demersurile integraţioniste ar putea să eşueze în încercarea de a atrage afecţiunea şi loialitatea majorităţii cetăţenilor Europei, „care rămân închişi într-un mozaic istoric creat de naţiuni etnoculturale”. Smith afirmă: „Astăzi, naţiunea a devenit norma organizării sociale şi politice, iar naţionalismul – ideologia omniprezentă. Încercările de a construi uniuni supranaţionale nu mai reuşesc să atragă pasiunile şi loialităţile inspirate de naţiuni; chiar şi o „identitate” europeană pare palidă şi fluctuantă pe lângă culturile şi tradiţiile mai vechi, ce alcătuiesc acest mozaic extrem de bogat. Dacă „naţionalismul este dragoste”, pentru a-l cita pe Michel Aflaq [filozof sirian – n.n.], o pasiune care impune multă angajare, o abstracţiune ca „Europa” intră în competiţie de pe poziţii inegale cu fiecare naţiune tangibilă şi puternic „înrădăcinată”” [Smith, 2002, p. 202-203, 224]. Europa unită este deci o „abstracţiune” în viziunea lui Smith.

La mai bine de un deceniu după afirmaţiile lui Smith cu privire la „abstracţiunile” de la temelia UE, găsim acelaşi scepticism, doar că deja bazat nu pe teoretizări, ci pe realităţi vizibile, din partea politicianului britanic Daniel Hannan, membru al Parlamentului European. Hannan se întreabă: “Cum au putut atâţia oameni deştepţi să greşească atât de grav?”, referindu-se la erorile conceptuale în filozofia construcţiei europene. Potrivit actualilor eurosceptici, ideea că e posibil să construieşti o societate bazată pe principii abstracte, fără a lua în considerare realităţile istorice, sociale şi economice, de parcă membrii acestor ţări ar fi maleabili la infinit, va conduce la un dezastru. S-a greşit din start, dacă s-a considerat că se poate crea o naţiune de europeni care să înlocuiască vechile identităţi naţionale, fiindcă sunt totuşi prea mari diferenţele identitare şi prea nesemnificati-

CMYK

Externe

6 DECEMBRIE 2013

9

FLUX

„Europa se îndreaptă spre catastrofă”, în ciuda creşterii Germaniei Cea mai mare economie din zona euro, Germania, este în continuare pe creştere, dar zona euro ca întreg se îndreaptă spre o „catastrofă”, avertizează un economist american.

ve elementele comune[vi]. Iar într-un articol pentru Stratfor, din iunie 2012, specialistul american de geopolitică George Friedman, analizând perspectivele UE, întreabă retoric: “Cine este gata să moară pentru Uniunea Europeană?”, sugerând că o unitate poate fi constituită doar atunci când este depăşită o criză comună cu eforturi comune, de sacrificiu[vii].

Lipseşte până şi o limbă unică de comunicare; lipsa unei limbi unice împiedicând procesul de liberă comunicare în spaţiul european. Cândva limba latină constituia liantul cultural, religios şi ştiinţific al Europei Medievale. Astăzi, o limbă comună europeană nu există. Ar putea fi engleza, la o adică, însă Germania şi Franţa (fondatoarele UE) vor avea pretenţia de a-şi promova propriile limbi, mai ales că Marea Britanie se retrage precaut şi discret, altfel zis – englezeşte, din proiectul integraţionist european. Lipseşte şi duşmanul comun extern, aşa cum l-a avut URSS şi îl mai are SUA. Existenţa unui duşman comun are efectul de consolidare şi mobilizare, or, în UE, în afara poate a unor elite de la conducere, nimeni nu pare dornic de mobilizare în eventualitatea unei provocări, a unui conflict sau război (criza din Osetia de Sud, din august 2008, a scos în vileag incertitudinile conducerii UE şi confuzia generală în aceste sens).

Mai mult – se pare că duşmanii sunt identificaţi chiar în interiorul Uniunii Europene, iar acesta e un factor distructiv serios. Statele din vestul Europei privesc cu vădită reticenţă reprezentanţii ţărilor din Est, din fostul bloc socialist (criza de acum câţiva ani cu [ne]votarea Constituţiei Europene în unele ţări fiind grăitoare în această privinţă). În plus, migraţia masivă a musulmanilor le induce europenilor o stare de revoltă, care sporeşte neîncetat în tensiune, asocierea imigranţilor cu imaginea de duşman intern riscând să ducă într-un viitor cât se poate de apropiat la violenţe şi confruntări sângeroase în interiorul graniţelor UE. În cadrul Europei, dar şi în cadrul UE, există şi o competiţie de valori şi poziţie ierarhică, de statut politic, o competiţie care niciodată nu va fi sucombată; precum există şi o divizare pe grupuri etnoconfesionale. Să privim cu atenţie ce ne demonstrează un concurs aparent apolitic şi menit să unească naţiunile europene – concursul de cântece Eurovision. Inteligenţa conceptului după care a fost creat Eurovisionul nu poate fi ignorată; cetăţenii unui stat nu pot vota pentru reprezentanţii săi la concurs, ci doar pentru reprezentanţii unei alte ţări. Prin acest truc, s-a mizat pe dezvoltarea spiritului internaţionalist, tolerant şi integraţionist în cadrul unei Europe diverse, dar comune. Miza acestui concurs însă a fost atinsă doar parţial, iar în unele privinţe algoritmul votului a surprins. În primul rând, foarte repede s-a constatat că votul de la Eurovision este, în general, unul etnic, orientat spre re-

prezentanţii ţărilor vecine sau din acelaşi cadru etnoconfesional. Experţii au şi împărţit voturile în câteva categorii: blocuri geografice, etnice, dar şi votul diasporei. În general, votanţii Eurovision sunt repartizaţi în trei blocuri mari: statele nordice, statele balcanice şi fostele state sovietice. Există şi câteva blocuri mici, cum ar fi statele baltice, Moldova şi România, Azerbaidjanul şi Turcia, Grecia şi Cipru[viii]. Iar fiecare ediţie a Eurovisionului nu vine decât să confirme aceste ataşamente şi tendinţe. Deci, în loc să unească, Eurovision contribuie la alimentarea vechilor rivalităţi şi gelozii. Aceeaşi repartiţie a preferinţelor o vedem de fiecare dată când se organizează olimpiade, campionate şi competiţii sportive internaţionale.

Suporterii îşi aleg favoriţii aproape în exclusivitate pe criterii de apartenenţă etnică; de regulă, sunt susţinuţi sportivii din propria ţară, de aceeaşi etnie sau din grupurile etnice apropiate.

După cum a observat sociologul american de origine britanică Michael Mann „când urmărim Jocurile Olimpice sau alte evenimente şi competiţii (inclusiv cu caracter sportiv) care trezesc în noi emoţii naţional-patriotice, ne este greu să credem că statele naţionale sunt pe cale de dispariţie” [Манн, 2002, apud Абдулкаримов, 2006].

Dorian FURTUNĂ Sursa: vox.publika.md

(Va urma.) [i] Us and Them. The Enduring Power of Ethnic Nationalism // by Jerry Z. Muller. Foreign Affairs.

March/April 2008 / http://www.foreignaffairs. com/articles/63217/jerry-z-muller/us-andthem [ii] Романо Проди: “У нас нет альтернативы образованию Соединенных Штатов Европы” // Гемперле Р., Бишоф Ю.

Inopressa: Иностранная пресса/NeueZürcherZeitung/ http://www.inopressa.ru/ nzz/2008/11/20/16:24:06/prodi [iii] Traian Băsescu vrea crearea Statelor Unite ale Europei // de Carmen Vintilă. Evenimentul Zilei.

Thursday, 18 August 2011 /http://www.evz.ro/ detalii/stiri/seful-statului-sustinea-crearea-statelor-unite-ale-europei-942237.html [iv] Jean Thiriart, théoricien de la révolution européenne // Christian Bouchet. voxnr.com. Vendredi, 13 Septembre 2002 / http://www.voxnr. com/cc/d_thiriart/EpFEApyppZjiiYItJf.shtml [v] The Coming Collapse of the European Union //

by Guy Millière. January 3, 2012 / http://www. stonegateinstitute.org/2722/european-unioncollapse [vi] The Coming Collapse of the European Union //

by Guy Millière. January 3, 2012 / http://www. stonegateinstitute.org/2722/european-unioncollapse [vii] Spain, Debt and Sovereignty // By George Friedman. June 12, 2012 / http://www.stratfor. com/weekly/spain-debt-and-sovereignty [viii] Moldova ignorată de CSI, iar România – de Balcani // 17 mai 2009 / http://universfmnews. ucoz.com/news/2009-5-17-1098-0

Datele legate de evoluţia PIB-ului Germaniei, făcute publice săptămâna trecută, arată că economia a crescut cu 0,3% faţă de ultimul trimestru, înregistrând o creştere de 1,1% de la an la an. În plus, indicele care urmăreşte încrederea în mediul de afaceri, în rândul a 7.000 de firme locale, realizat de compania de consultanţă din Germania Ifo, a urcat la 109,3 în noiembrie, depăşit previziunile şi datele din octombrie, de 107,4.

Atât sectorul de producţie, cât şi cel de servicii din Germania au avut performanţe mai bune decât se previziona, în timp ce datele pentru Franţa, a doua cea mai mare economie din zona euro, au afişat o contracţie.

Indicele de încredere al mediului de afaceri (PMI) a marcat un alt punct de dezamăgire pentru zona euro, care deja suferise o scădere a creşterii economice în trimetrul al treilea. PIB-ul zonei euro a crescut cu numai 0,1% în trimestrul al treilea, marcând o încetinire de la o expansiune de 0,3% în trimestrul al doilea. „Este destul de înfricoşător. Nimic nu s-a schimbat în ultimii cinci sau şase ani, sunt într-o mizerie groaznică şi se îndreaptă spre o catastrofă”, a declarat Roger Nightingale, economist la RDN Associates. „În timpul crizei, americanii s-au lovit de un zid şi

au intrat în recesiune, iar europenii au fost atât de bucuroşi că americanii şi-au primit pedeapsa binemeritată. Îşi spuneau: «pe noi nu ne va afecta» şi s-au înşelat atât de tare, iar acum suferă şi mai mult”, spune Nightingale. „Dar în timp ce americanii s-au pus la punct şi şiau revenit într-o oarecare măsură, europenii nu şi-au revenit”, a avertizat acesta. În faţa încetinirii creşterii din zona euro şi a presiunilor deflaţioniste, Banca Centrală Europeană (BCE) a redus ratele dobânzii de referinţă la un minim istoric de 0,25% în noiembrie, dar analiştii au avertizat că s-ar putea să nu fie suficient pentru a stimula consumul şi creşterea economică.

Nightingale spune că Draghi „nu a făcut o treabă bună pentru membrii mai slabi ai comunităţii... De fapt, el nu face o treabă bună în ceea ce priveşte comunitatea în general şi dacă întrebaţi oamenii, mai degrabă decât guvernele, îl vor desconsidera şi mai tare”.

Sursa: capital.ro

China înregistrează una dintre cele mai ample şi mai rapide migraţii de avere din timpurile noastre China înregistrează una dintre cele mai ample şi mai rapide migraţii de avere din timpurile noastre – sute de miliarde de dolari şi valuri de milionari care părăsesc ţara pentru destinaţii din străinătate, conform CNBC. Potrivit WealthInsight, bogaţii din China au active ascunse în străinătate de 658 de miliarde de dolari.

Boston Consulting Group estimează activele la 450 de miliarde de dolari, dar afirmă că valoarea investiţiilor offshore se va dubla în trei ani.

Un alt studiu, realizat de Bain Consulting, a ajuns la concluzia că jumătate dintre chinezii cu averi de peste 16 milioane de dolari deţin active în afara ţării.

Nu doar banii părăsesc însă China.

Bogaţii îşi urmează tot mai des banii în afara ţării.

Peste jumătate din milionarii din China iau în calcul posibilitatea emigrării sau au iniţiat deja demersuri pentru a se muta în altă ţară, arată un studiu realizat de revista Hurun şi Banca Chinei.

Bogaţii se mută pentru a-şi proteja averea, sănătatea şi familia, afirmă experţi citaţi de CNBC. Intensificarea campaniei împotriva corupţiei şi averilor dobândite ilicit îi determină pe mulţi bogaţi cu relaţii politice să părăsească China pentru destinaţii din străinătate.

De asemenea, unii caută un mediu mai bun pentru copii, cu şcoli mai performante şi aer mai curat. „Fie că este percepţia instabilităţii

politice, lipsa oportunităţilor pentru educaţie sau poluarea mediului urban, când pui toate acestea la un loc (...) şi amesteci cu avuţia din China, are sens să existe persoane care analizează alte oportunităţi”, a declarat Peter Joseph, de la Asociaţia pentru Investiţii în SUA, organizaţie care promovează programele de vize pentru investitori derulate de SUA. Ieşirile de capital şi migraţia milionarilor sunt consecinţe normale ale creşterii averii, afirmă unii specialişti. Bogaţii din China au în afara ţării circa 13% din avere, sub media globală de 20-30%, a declarat Oliver Williams, analist la WealthInsight.

Mare parte din avuţia din China este transferată ilegal sau prin intermediul economiei gri. China menţine controlul asupra contului de capital, iar cetăţenii nu pot scoate din ţară mai mult de 50.000 de dolari.

Achiziţiile chinezilor în străinătate

sugerează că sumele reale ar putea fi mult mai mari decât cele raportate. Chinezii bogaţi au cumpărat într-o perioadă de 12 luni încheiată în martie proprietăţi imobiliare de peste 8 miliarde de dolari în SUA, potrivit Asociaţiei Naţionale a Dezvoltatorilor Imobiliari.

Una dintre cele mai bogate femei din China, Zhang Xin, implicată în afaceri imobiliare, ar fi cumpărat recent o casă în Manhattan pentru 26 de milioane de dolari.

Bogaţii Chinei cheltuiesc şi pentru obiecte de colecţie şi artă. Miliardarul Wang Jianlin a cumpărat în octombrie un tablou Picasso pentru 28 de milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate de Christie’s. De asemenea, chinezii sunt interesaţi şi de vinuri şi diamante. Dealerii afirmă că peste jumătate din diamantele de colecţie sunt cumpărate de investitori din China.

Sursa: Ziarul Financiar

FLUX

10

Cultur=

6 DECEMBRIE 2013

ARTĂ PLASTICĂ

Igor Vieru, expoziţie retrospectivă

Ieri, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a avut loc vernisajul expoziţiei retrospective Igor Vieru (1923-1988).

Expoziţia prezintă peste 70 de lucrări de pictură şi grafică din colecţia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei realizate de artist în perioada anilor 1940-1980.

Igor Vieru s-a născut la 23 decembrie 1923, în s. Cernoleuca, Moldova. În perioada 1942-1944 urmează în particular studiile la liceul „I. Brătianu” din Piteşti, iar între 1946 şi 1949 – la şcoala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente Colegiul „Al. Plămădeală”, Chişinău. Artistul debutează în anul 1954 cu tabloul „Ion Creangă ascultând poveştile lui Moş Bodrângă”. În acelaşi an devine membru al UAP din Moldova. În anii 1956-1958 realizează primele ilustraţii la operele lui V. Alecsandri şi

I.L. Caragiale şi, în aceeaşi perioadă (1957–1959), activează în calitate de redactor artistic la revista „Chipăruş”. În 1962-1963 colaborează cu poetul Grigore Vieru, ilustrând „Abecedarul” şi poemul „Călin” de Mihai Eminescu. În perioada 19701975 a activat în calitate de profesor la Şcoala de Arte Plastice “I. Repin” din Chişinău.

Vlad Zbârciog afirmă că: „…au ceva de taină lucrările lui Igor Vieru, o mişcătoare taină care tulbură, zguduie şi purifică în acelaşi timp. Unde începe şi unde sfârşeşte această taină, acest niciodată pătruns până la capăt mister al operelor lui care ne răscoleşte mintea şi sufletul? Neîndoielnic, ele vin din ecourile şi armoniile interioare, din profundul ataşament faţă de oamenii pământului”.

Prima expoziţie personală a artistului a avut loc în anul 1966 la Cernoleuca, Donduşeni. Au urmat expoziţii personale şi de grup în ţară şi peste hotare: Sofia (1961); Tallinn (1963); Riga (1966); Moscova (1967, 1970, 1973, 1982); Chişinău (1959, 1970); Erevan (1976); Lvov (1980).

Biblii şi manuscrise rare de la Vatican şi Oxford vor fi disponibile online Câteva dintre primele biblii tipărite, printre care şi cea a lui Gutenberg, alături de manuscrise rare în limbile ebraică şi greacă vor fi disponibile pe un site lansat de Biblioteca Vaticanului şi de Biblioteca Bodleiană din Oxford.

Manuscrisele şi cărţile vechi, care însumează 1,5 milioane de pagini, vor putea fi consultate la adresa http://bav.bodeian.ox.ac.uk, unele dintre acestea începând de marţi, 3 decembrie.

Lansat de Biblioteca Vaticanului şi de Biblioteca Bodleiană a Universităţii Oxford, acest site face parte dintr-un proiect desfăşurat pe o durată de patru ani, iniţiat în aprilie 2012 cu sprijinul unei fundaţii culturale private, Fundaţia Polonsky.

Scopul proiectului este reunirea textelor dispersate de-a lungul secolelor, pentru a putea fi consultate de cercetători. Pe site va fi disponibilă o Biblie a lui Gutenberg păstrată la Biblioteca Bodleiană, precum şi o colecţie de «ediţii princeps» ale acesteia, provenite din toată lumea.

O parte a colecţiilor de manuscrise în ebraică şi greacă, dar şi a incunabulelor (cărţi tipărite în secolul al XV-lea, începând cu 1450, în prima etapă a tiparului) provenite din cele două biblioteci au fost alese de o comisie de cercetători şi de conservatori din lumea întreagă.

Două treimi din textele în format digital provin din Biblioteca Vaticanului şi o treime – din colecţiile Bibliotecii Bodleiene.

Acest proiect furnizează celor doi parteneri «ocazia de a creşte nivelul şi capacitatea numerică a volumelor digitalizate, cu mare atenţie faţă de expunerea cărţilor, foarte sensibile datorită stării de conservare, la eventuale deteriorări», a precizat Vaticanul într-un comunicat.

Site-ul oferă, de asemenea, prezentări video şi explicaţii oferite de arhivistul Vaticanului, arhiepiscopul francez Jean-Louis Bruguès şi de arhiepiscopul de Canterbury, monseniorul Justin Welby.

Colecţiile Bibliotecii Bodleiene reprezintă cel mai mare fond de cărţi existent în bibliotecile universitare din Marea Britanie, cu 11 milioane de lucrări tipărite şi 55.000 de reviste electronice.

Biblioteca apostolică din Vatican, înfiinţată în 1451 de papa Nicolae al V-lea, este una dintre cele mai vechi biblioteci de cercetare din lume. Ea cuprinde 180.000 de manuscrise antice, 1.600.000 de lucrări tipărite, pe lângă cele 150.000 de stampe, desene şi gravuri. Printre acestea se află 5.000 de manuscrise în limba greacă, ce conţin operele lui Homer, Sofocle, Platon şi Hipocrate.

Igor Vieru este deţinător al mai multor distincţii: Ordinul Insigna de Onoare (1960); Medalia de Aur a EREN din URSS (1969); Premiul de Stat al RSSM (1976); Medalia Mihai Eminescu, acordată post-mortem (2001). În 1963 i s-a conferit titlul Maestru Emerit în Arte, iar în 1983 – titlul Artist al Poporului.

Artistul a decedat la 24 mai 1988 şi este înmormântat în localitatea natală. „Înscriindu-se pe traiectorii diverse ale modalităţii de exprimare artistică, Igor Vieru, personalitate marcantă a artelor plastice din Republica Moldova, s-a afirmat ca un rapsod inspirat al satului basarabean, ca un fin şi inteligent interpret al valorilor spirituale ale acestui pământ. Cu sinceritatea şi luciditatea ce-l caracterizează, el a redat viaţa reală a oamenilor simpli, poezia intimă a peisajului natal. Fiind, în acelaşi timp, realist, simbolist şi romantic, pictorul rămâne în permanenţă adept al unui lirism bazat pe impulsurile lăuntrice.

Omul şi pomul este laitmotivul

multor opere elaborate de artist la sfârşitul deceniului şapte [al secolului XX, n.r.] . Apelând la valenţele metaforei şi ale simbolului, autorul exprimă rosturile majore ale existenţei umane. Se remarcă în acest sens mai ales tripticul Fericirea lui Ion (1967), operă de referinţă nu

numai în creaţia pictorului, dar şi în evoluţia picturii moldoveneşti”, este de părere criticul de artă Eleonora Brigalda-Barbas, în „Igor Vieru. Din colecţia Maeştri basarabeni din secolul XX. Editura ARC”. Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 12 ianuarie 2014.

INTRIGI ŞI PASIUNI ÎN LUMEA BALETULUI Atacul cu acid de la Teatrul Balşoi: Cei trei suspecţi în acest caz, găsiţi vinovaţi de justiţia rusă Justiţia rusă i-a găsit vinovaţi, marţi, 3 decembrie, pe cei trei suspecţi din atacul cu acid comis în ianuarie asupra directorului artistic al Teatrului Balşoi din Moscova, în urma căruia acesta a suferit răni grave.

Executantul atacului, Iuri Zaruţi, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar şoferul care l-a dus la locul atacului, Andrei Lipatov, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare.

Judecătoarea Elena Maximova a anunţat încă de la începutul şedinţei că i-a găsit vinovaţi pe cei trei suspecţi - balerinul şi liderul sindical Pavel Dmitrichenko şi cei doi presupuşi complici, executantul atacului, Iuri Zaruţki, şi şoferul Andrei Lipatov.

Aceştia au apărut pentru prima dată în faţa Tribunalului Meşinski din Moscova pentru acest atac, comis pe 17 ianuarie, la parterul imobilului în care locuia directorul artistic al teatrului, Serghei Filin.

Săptămâna trecută, Parchetul moscovit a cerut nouă ani de închisoare în regim sever pentru Pavel Dmitrichenko, zece ani de închisoare pentru Iuri Zaruţki şi şase ani de închisoare pentru Andrei Lipatov.

Potrivit ministerului public, atacul a fost prevăzut şi organizat cu mult timp înainte, iar toţi martorii interogaţi în timpul procesului au demonstrat că Pavel Dmitrichenko, aflat în conflict deschis cu Serghei Filin, avea motive suficient de puternice pentru a comite acel atac. În timpul procesului, Pavel Dmitrichenko, în vârstă de 29 de ani, a respins acuzaţia potrivit căreia ar fi dorit, de manieră premeditată, să îi provoace răni grave lui Serghei Filin, recunoscând însă faptul că le-a cerut complicilor săi să îl bată pe Filin. În timpul pledoariilor, el s-a declarat pregătit să fie condamnat pentru „lovituri cu pumnul”, un cap de acuzare care poate aduce o pedeapsă de până la doi ani de închisoare.

Iuri Zaruţki a recunoscut că l-a atacat cu acid pe Filin şi a spus că a făcut acest lucru din proprie iniţiativă.

Avocata acuzării, Tatiana Stukalova, a solicitat în timpul pledoariei despăgubiri duble - pentru prejudicii fizice, de 508.000 ruble (11.300 euro), şi pentru prejudicii morale, de 3 milioane ruble (66.700 euro).

Serghei Filin a suportat după atac o grefă de piele şi mai multe operaţii la ochi în Germania.

Deşi şi-a reluat activitatea la Teatrul Balşoi în septem-

G`ndul s=pt=m`nii

brie, fiind însoţit permanent de bodyguarzi, Filin s-a întors în Germania recent, întrucât sănătatea ochilor săi s-a degradat.

Acest caz a dezvăluit rivalităţile feroce şi practicile îndoielnice aflate în derulare în culisele celui mai prestigios teatru din Rusia. Aceste conflicte interne au fost evocate pe larg în etapa de instrumentare a cazului şi pe parcursul procesului celor trei suspecţi.

Cazul în sine a avut repercusiuni asupra teatrului moscovit. Balerinul vedetă Nikolay Tsiskaridze, aflat şi el în conflict deschis cu Serghei Filin, a fost concediat în luna iunie, după ce a pus sub semnul îndoielii rănile suferite de rivalul său. El s-a aflat, totodată, la un pas de a fi acuzat în mod deschis de fostul director al teatrului, Anatoli Iksanov, că ar fi fost instigatorul agresiunii. După o lună, Anatoli Iksanov a fost, la rândul său, concediat.

Alte scandaluri au pătat de atunci reputaţia teatrului.

La jumătatea lunii noiembrie, o balerină americană, Joy Womack, a declarat într-un interviu acordat pentru cotidianul „Izvestia” că a fost nevoită să părăsească Teatrul Balşoi după ce conducerea instituţiei i-a cerut suma de 10.000 de dolari pentru a o face prim-solistă.

O nouă surpriză a venit luni, atunci când şeful de orchestră şi directorul muzical al teatrului, Vasili Sinaiski, a demisionat din proprie iniţiativă, cu 15 zile înainte de premiera mult aşteptată a spectacolului de operă «Don Carlo» de Giuseppe Verdi, a anunţat directorul general al instituţiei, Vladimir Urin.

“A visa înseamnă a crea. O dorinţă este o chemare. Să construieşti o himeră înseamnă să provoci realitatea”.

Victor HUGO

Cultur=

6 DECEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

EXISTĂ ÎN NOI CEVA MAI PROFUND DECÂT NOI ÎNŞINE (Pagini de jurnal)

11.X.1992 Ar fi naiv să se creadă că astăzi, ca pe timpuri, un jurnal intim este doar apanajul unui reprezentant al elitei intelectuale. Citez din „România literară” nr. 31 a.c.: „După estimările «Asociaţiei pentru autobiografie şi patrimoniu autobiografic» (există în Franţa un asemenea organism!), trei milioane de francezi îşi ţin un jurnal. Departe de a fi o practică desuetă şi romanţioasă, se pare că scriitura subiectivă e o necesitate a epocii noastre”.

La aniversarea lui Iulian Nicuţă – a împlinit 50 de ani – se ajunge la bancuri. Aurel Ciocanu zice că i-a plăcut mult cel cu ochiul de sticlă, pe care i l-am spus cu ani în urmă. Iată-l: Oculistul: – Aşa e că aveţi un ochi de sticlă?

Pacientul: – Îhî.

O. – Şi vedeţi cu el?

P. – Ei, domnule doctor, mă luaţi aşa… Cum să văd, dacă e de sticlă?

O. – Lasă, nu bate capul; prin sticlă se vede.

Vorbeam de autoironie ca posibilitate de a-ţi masca orgoliul. Dumitru Pricop din Focşani povestea despre un amic al său care e şchiop.

Acesta zice: „Am un picior scurt, iar altul – şi mai scurt”.

15.X.1992 Ieri, la academie, a început sesiunea ştiinţifică ce are ca generic „Destinul istoric şi conştiinţa artistică naţională”. Participanţi de la Bucureşti care tratau modul de raportare a conştiinţei româneşti la absolut în contrast cu realitatea; trecerea de la absolutul ca natură la absolutul ca spirit. A fost emisă şi ideea mântuirii prin cultură şi cea de a nu lua în serios destinul prezent, fără plonjări-refugii evazive în istorie; apoi paradigma Sfântului Augustin ce spunea că „există în noi ceva mai profund decât noi înşine”.

S-a filozofat, uneori interesant, dar fără a nu se uita că, de fapt, filozofia europeană este, integral, un fel de anexă, de subsol, de reţea explicativă la filozofia lui Platon, cu toate că noi continuăm a ne entuziasma de ai noştri, declarându-i Socraţi (şi pe Nae Ionescu, şi pe Petre Ţuţea) şi originali mai până peste poate (pe C. Noica).

Probabil, ba chiar sigur, peste ani, când voi reciti aceste rânduri, lucrurile ierarhice în gândirea românească vor avea un alt contur, mai potolit, „mai gânditor”, deci, mai filozofic.

Am mai scris despre fotbal, şi mai vin cu o notiţă: ieri, naţionala României a jucat la Bruxelles. A pierdut 0:1, dominându-i însă pe „diavolii roşii”. Oricum, rămâne loc pentru revanşă, la Bucureşti. Dar iată contrapunctul vociferat de suporterii români, câţi or fi fost ei acolo: „Luptăm, luptăm!/ Luptăm şi câştigăm!”

E un ritm, nu?

Marx a debitat destule inepţii, dar a spus şi adevăruri: cel cu presa „legată” de sacul cu bani (de fapt, putea să o spună şi V. Ulianov… sau chiar el o fi spus-o…). Astfel, „foarte principialul” Eugen Cioclea e ţinut din scurt de un pachiderm creţos, semidoct, roşcovan-pistruiat, care, mare minune a tâmpeniei dezlănţuite, ajunge ministru la tineret: deci, dragule, critică-i pe Druc, Vatamanu, Lari, Cimpoi (nu-i vorbă, ar exista motive pentru aşa ceva, dar e prea vizibilă aţa şi vizibile labele care mişcă marionetele), dar nu te atinge de mine, ministeruţul creţos, nu atinge prim-ministrul, nu atinge preşedintele etc. Din contră, când e şi nu e cazul, laudă-i, susţine-i, fă-le avansuri, fii politicos şi iubeşte-i tu, învăţându-i şi pe alţii, pe tot mai mulţi alţii să procedeze la fel.

Iar „principialitatea” ciocleaniană am depistat-o eu însumi, fără sugestii de aiurea. În primul rând, când a aflat tema şi obiectivul articolului „Un echivoc monstruos”, Cioclea a spus că… e mare pentru „TM”: el, publicistul, se bagă in extenso în lengeria lui N. Popa, dar nu găseşte loc în ziar pentru a se spune ceva de la obraz lui Sangheli, altor staruri de tarla.

Al doilea caz: cere o poezie pentru prima pagină. I-o aduc. Însă, vedeţi d-voastră, să-i dau una mai lirică, – de ce asta publicistică? Evident, la mijloc nu e nici liricul, nici publicisticul, ci următoarele rânduri care, mă rog, ar putea să deranjeze pe un fitecine sus-pus: „La urma urmelor, preşedintele ţării/ a decretat clar solemn şi destul de europeneşte/ că monument e numai ceasul/ Marele Ceas// pentru că ce fel de monument poate fi timpul?/ Cum să-l decretezi drept istoric?”.

Dar uită-te că Cioclea ar dori ca preşedintele să fie în stare să ne decreteze drept istoric timpul în care preşedinţeşte el, preşedintele…

No pasarant!

E. a renunţat să mai răspundă, în scris, la chestionarul pe care i l-am adresat. Ba că nu are timp, ba că nu are altceva… Zice: „Luăm două căldări de vin şi eu îţi vorbesc patru, cinci ore”, de parcă mie îmi trebuie vorba lui deocheată, plină de agramaţii; exprimarea lui bicisnică şi elementaristă…

Deci, ceea ce şi era de demonstrat: un dicţionar elevat reduce la afazie un tip obraznic, arogant, nu prea cultivat.

La academie, ne întâlnim cu dl Ion Ţăranu.

Printre altele, îmi spune: „Sper să nu refuzaţi invitaţia noastră pe 22 octombrie”. „Ar fi iar vorba de vreo agapă?”, mă interesez eu, evitând deja „împământenita” noţiune de „recepţie”. „Cam aşa ceva”, face dl Ţăranu, zâmbind. Presupun că recepţia va fi oferită în legătură cu câştigul lui Ion Iliescu în alegerile prezidenţiale.

17.X.1992 Ipohondria din redacţia „Basarabiei” devine făţişă… Nici ora nouă fiind, mă telefonează D. Matcovschi. Primo: ce facem mâine, la Ziua poeziei? Secundo: I-a apărut semnalul unei cărţi de versuri despre Eminescu, a plătit, cică, 44 de mii de ruble pentru cheltuieli tipografice. („Banii pe care i-am luat pe maşina pe care am vândut-o”, precizează. Ei bine, eu îmi amintesc că „banii” ăia, tot el spunea, îi dăduse pentru revistă…) Vrea să ia 12 ruble per exemplar, să-şi întoarcă suma investită. Apoi, mărturisiri suspicioase despre treburile din redacţie. „Simt eu că, în 2-3 ani cât am lipsit, ei au pus la cale nişte învârteli financiare. Documentaţia pentru editură, tipografie nu mi se mai dă, mă ocolesc. Contabila duce cărţi la Odesa… Babanschi vrea să editeze în Biblioteca Basarabia «Mitul lui Sisif» al lui Camus, în vreme ce colegii noştri nu-şi pot publica barem o broşurică. Ieri, Babanschi cere maşina redacţiei, să se ducă la Căpriana, la maică-sa, că acolo i-a procurat o casă. Eu îi spun că nu avem benzină. Lasă, zice el, am vorbit cu cineva să-mi dea vreo 20 de litri… Ei bine, chem şoferul şi-i spun. Acesta, la rândul său, îmi spune că B. deja îi dăduse un bon pentru benzină. I-l cer. Compar cu ale noastre, pentru redacţie. Numerotarea e succesivă. Al lui e 24, al nostru – 25. Ei, ce crezi, au ascuns de mine benzina… Babanschi zice că, dacă îl suspectez, el pleacă de la lucru. I-am zis să plece, că eu sau vin la voi, la secretariat, şi cer un secretar tânăr, care să fie şi redactor adjunct, ori îl trec la secretariat pe Prohin… În ianuarie, Teleucă pleacă la pensie şi aş vrea sămi recomandaţi un băiat tânăr şi inimos pentru sectorul poezie…”. Şi tot aşa, ipohondric şi oarecum derutat. Dar nu se retrage. Ştiu că suferă şi de claustrofobie acută, care-l scotea din casă, aducându-l la redacţie, chiar în momente de suferinţă cumplită.

Joia trecută, pe când tratam nişte posibile colaborări cu Mihăiescu şi Chiric de la „PortoFranco”, năvălesc asupra noastră vreo 8-10 reprezentanţi ai studenţilor aflaţi în grevă. Nu prea pricep ce vor de la noi. Să vă fim, poate, mediatori? Să luăm legătură cu guvernul? Cam aşa ceva ar vrea… Cimpoi vorbeşte cu Gorda.

Guvernul se află în şedinţă… Revendicările studenţilor sunt haotice, foarte aproximativ formulate, ba mai mult – ei nu au nici comitet de grevă serios, nici nu prea cunosc multe lu-

cruri în ceea ce priveşte înaintarea revendicărilor… Dezgustător, un student pe nume Mihai, de la universitatea din Tiraspol, încăpăţânat, derutat, ţipălău, cam puţin alfabetizat, e cuprins de o febră a „nu, nu”-itului, orice s-ar propune – respinge, cerând satisfacerea imediată a revendicărilor. Un infantilism în amestec cu prostia celui ajuns la maturitate… În fine, studenţii au obţinut deja câte ceva. Şi vor mai obţine… Guvernanţii, limitaţi şi ei în toate – personale şi sociale, inapţi de a găsi soluţii optime, vor ceda, dar să rămână în fotolii… În general însă, mediocritatea străzii, a gloatei, mă dezgustă. Precum, de altfel, şi cea din guvern, preşedinţie… Să avem tristul şi ghinionistul curaj de a recunoaşte că societatea pruto-nistreană e prizoniera unui obscurantism cam generalizat…

Primele cumpărături de la relativ noua librărie „Iaşi”: Mircea Ciobanu, „Patimile” (Poeţi români contemporani) şi „Scriitori îndrăgostiţi” de Emile Faguet, aceasta din urmă apărută pe o hârtie proastă la editura „Excelsior” din Timişoara.

Săptămână dedicată „Poeziilor de duminică”: am scris, deloc uşor, glosări-postfeţe la plachetele lui Fundoianu, Botta, Crainic şi Cotruş.

9.XI.1992

Participări la Galaţi (festivalul „Grigore Hagiu”), Bacău (premiile revistei „Ateneu”), Sighetu Marmaţiei (festival de poezie). La Bacău, prezenţi: Fănuş Neagu, Gheorghe Tomozei, Mihai Cimpoi, Ioanid Romanescu, Alexandru Condeiescu, gazdele. La Oancea, bădărănismul vameşilor „noştri”: şi-au făcut din ochi un maior de poliţie găgăuz (cel care cu altă ocazie nu vroia să ne lase să intrăm în Moldova Estică) şi un tip tăcut, rus, care cu greu ne înţelegea limba. În fine, ne-am lovit de agresivitatea lor neputincioasă, totuşi: până la urme, şeful vămii şi-a cerut scuze pentru idioţenia subalternilor.

O manifestare la Târgu Bujor, apoi – Galaţiul, acelaşi hotel „Faleza”, aceeaşi dezinvoltură a bubuitorului Fănuş şi oarecum discreta, sobra prezenţă a lui Tomozei.

Am realizat un dialog cu Ioanid Romanescu, pe terasa hotelului. Pe fundalul discuţiei noastre, banda magnetică a mai captat ţipăt de pescăruşi, sirene de vapoare şi interminabila, animata spunere de sine a lui Fănuş Neagu, din când în când acostându-l cu vorbă piperată pe ziaristul Modorcea pentru atacurile acestuia asupra unor basarabeni: Gr. Vieru, L. Lari…

Detalii: competiţia celor trei acordeonişti zeloşi din Târgu Bujor: Ascultători fideli, copleşiţi până la terorizare de muzicanţi – Cimpoi şi Suceveanu, eu reuşind să mă retrag la o masă mai ferită de focul melodiilor săltăreţe.

La Galaţi, apar şi actorii noştri, angajaţi la teatrul din acest oraş, un pic afumaţi şi incoerenţi în prezenţă şi absenţă de spirit. Împreună cu Cimpoi, ne procurăm cărţi şi câte un costum de haine. Vizită la biblioteca judeţeană „Urechia”. Impresionantă colecţia de manuscrise, printre care şi unele ale lui Alecsandri.

La Bacău, ca totdeauna, căldură sufletească şi bună organizare. Iau premiile „Ateneului” Augustin Buzura (proză), Ion Ungureanu, ministrul culturii din RM, Vasile Igna, Arcadie Suceveanu (poezie), Corneliu Ungureanu (critică). Premii şi pentru tinerii autori.

Muzeul „George Apostu”. Cazaţi la aceeaşi casă de oaspeţi de la centrul „Apostu”. Prezent, plin de vervă, Andrei Pleşu. Realizez un dialog cu omul de excepţie, literatul, biofizicianul, enciclopedistul C. D. Zeletin. O călătorie de neuitat la Valea Zeletinului, la Răchitoasa. Ce oameni minunaţi! Ospitalitate şi generozitate zeiască. Dl Zeletin face un excurs de cam o oră şi jumătate în istoria intelectuală a acestor ţinuturi. Zeci, sute de personalităţi de mare renume românesc şi internaţional, inclusiv nobelistul Paladi.

FLUX

CALEIDOSCOP

6 decembrie Evenimente 963: Leon al VIII-lea este ales Papă 1060: Béla I al Ungariei este încoronat rege al Ungariei 1185: În Portugalia, regele Sancho I urcă pe tron după moartea tatălui său, Alfonso 1534: A fost fondat oraşul San Francisco de Quito, de către Sebastian de Belalcazar şi Diego de Almagro, în prezent capitala statului Ecuador 1774: Sistemul de învăţământ din Austria este reproiectat de către împărăteasa Maria Tereza. Acesta emite regulile generale, care stabilesc o perioadă de şase ani de învăţământ obligatoriu în şcoala elementară, manuale, uniforme şi o formare a cadrelor didactice 1865: Statele Unite au adoptat al treisprezecelea amendament al Constituţiei, prin care s-a abolit sclavia 1877: Inventatorul american Thomas Alva Edison a realizat prima înregistrare sonoră recitând «Mary had a Little Lamb», la West Orange, New Jersey 1877: Este publicat pentru prima dată ziarul „Washington Post” 1880: A fost emis decretul potrivit căruia oraşul Buenos Aires a devenit capitala Republicii Argentina 1892: La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg a avut loc premiera baletului “Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E. T. A. Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov) 1916: Primul Război Mondial - Puterile Centrale capturează Bucureştiul 1917: Finlanda se declară independentă faţă de Rusia 1917: Cargobotul SS Mont-Blanc încărcat cu muniţie a explodat în portul Halifax din Noua Scoţie, după ce s-a ciocnit de vasul norvegian Imo. Aproximativ 2.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar 9.000 de oameni au fost răniţi 1973: Gerald Ford depune jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în urma demisiei lui Richard Nixon. A fost singurul preşedinte al Statelor Unite care nu a fost ales prin vot 1978: Spania îşi aprobă ultima constituţie prin referendum

Naşteri 1285: Ferdinand al IV-lea al Castiliei (d. 1312) 1421: Regele Henric al VI-lea al Angliei (d. 1471) 1640: Claude Fleury, istoric francez (d. 1723) 1685: Prinţesa Marie-Adélaïde de Savoia, mama regelui Ludovic al XV-lea al Franţei (d. 1712) 1778: Louis Joseph Gay-Lussac, fizician şi chimist francez (d. 1850) 1792: Willem al II-lea al Ţărilor de Jos (d. 1849) 1864: Nicodim Munteanu, patriarhul României 1939– 1948, membru de onoare al Academiei Române (d. 1948) 1898: Gunnar Myrdal, economist suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1987) 1894: Henri Catargi (Togo), pictor (d. 1976) 1920: George Porter, chimist englez, laureat Nobel (d. 2002) 1976: Ionel Dănciulescu, fotbalist român 1985: Dulce Maria, actriţă şi interpretă mexicană (RBD)

Decese 343: Nicolae de Mira (Sfântul Nicolae) (n. 270) 1185: Alfonso I, rege al Portugaliei (n. 1109) 1352: Papa Clement al VI-lea (n. 1291) 1759: Prinţesa Louise-Élisabeth a Franţei, primul copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franţei (n. 1727) 1779: Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez (n. 1699) 1912: Ion Mincu, arhitect, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Arhitecţilor din România, întemeietorul şcolii româneşti de arhitectură (n. 1852) 1996: Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist român (n. 1936)

Sărbători În calendarul creştin-ortodox: Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei în calendarul romano-catolic: Sf. Nicolae în calendarul greco-catolic: Sf. Nicolae, Arhiepiscopul Mirei din Licia în calendarul lutheran: Sf. Nicolae în calendarul anglican: Sf. Nicolae Finlanda: Sărbătoare naţională. Proclamarea independenţei (1917)

FLUX

12

„Să te trezeşti singur întrun oraş străin este una dintre cele mai plăcute senzaţii din lume.”

Freya Stark

Magazin

6 DECEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Belgia – paradisul gurmanzilor

Gurmanzi din toată lumea, fiţi atenţi căci urmează să descoperim o ţară care ne va cuceri din prima prin frumuseţe, dar şi prin gastronomia seducătoare. Aflată în inima Europei, Belgia este o ţară pe care orice călător trebuie să o viziteze şi fiecare gurmand trebuie să o „guste”.

Periplul nostru are drept destinaţie Bruxelles, capitala ţării, pentru că anume aici se observă cel mai bine melanjurile culturale ce definesc cultura acestui stat. Bruxellesul este un oraş cosmopolit, divers, plin de viaţă, un amestec captivant între nou şi vechi, între influenţele flamande şi cele franceze. Arhitectura în stil baroc îi dă un parfum medieval, iar zgârie-norii şi clădirile din sticlă îi conferă un suflu modern.

Poposind la Bruxelles, prima atracţie turistică pe care ţin să o vizităm este renumitul monument, emblematic pentru oraş: Manneken Pis. Faimoasa statuie ce reprezintă un băieţel ce urinează într-o fântână este simbolul oraşului. În jurul acesteia se împletesc mai multe legende. Prima dintre ele povesteşte despre faptul că în timpul unui asediu asupra oraşului, un băieţel cocoţat într-un copac a găsit o metodă ingenioasă de a alunga trupele (aţi înţeles voi, care a fost, nu?). O alta spune că un negustor bogat, pierzându-şi într-o zi băieţelul, a anunţat că va oferi drept recompensă pentru cel ce-i va găsi copilul o statuie, care-l va înfăţişa pe băiat în ipostaza în care va fi găsit. Iar povestea spune că acesta ar fi fost găsit în curtea unei grădini, exact aşa cum îl înfăţişează statuia. Care o fi adevărul nu vă va spune nimeni cu certitudine, dar această statuie este populară şi îndrăgită de localnici şi e vizitată de foarte mulţi turişti.

O tradiţie interesantă legată de Manneken Pis este faptul că aceasta este îmbrăcată în diverse costume, pe parcursul anului. De garderoba băieţelului de bronz se ocupă fundaţia „Prietenii lui Manneken Pis”. Costumele sunt foarte diverse – de la uniforme milităreşti sau costume de Moş Crăciun, la costume tradiţionale din diferite ţări – în decembrie 2010 fiind îmbrăcat în costumul naţional românesc, căluşarul. Cel mai vechi costum datează din secolul XVII. Ceremonia de schimDăm startul maratonului culinar cu un aparent banal, dar controversat, fel de mâncare: cartofii prăjiţi în baie de ulei sau cum mai e denumit de anglofoni „french fries” (cartofi franţuzeşti). Reţeta e disputată îndelung de francezi şi belgieni, aceştia din urmă insistând cu vehemenţă că ei sunt inventatorii. Se spune că ar fi fost denumiţi french fries de către soldaţii americani şi britanici care, sosiţi în Belgia în timpul Primului Război Mondial, auzind armata belgiană vorbind în franceză, au crezut că sunt pe teritoriu francez. Cine i-o fi inventat noi n-om putea spune, dar că reprezintă un fel de mâncare naţional în Belgia e fără doar şi poate.

Mâncaţi în stradă, rapid, cu un sos de maioneză, sau într-un restaurant de lux pe post de garnitură pentru midii fierte, aceştia sunt omniprezenţi.

Atât de populari sunt, iar belgienii se mândresc atât de mult cu reţeta lor de cartofi prăjiţi, încât asociaţia Uniunea producătorilor de cartofi prăjiţi, în contextul „Săptămânii cartofilor prăjiţi din Belgia”, a decis să solicite includerea acestui preparat în patrimoniul UNESCO.

Cartofi prăjiţi Ingrediente: 6 cartofi 1 cană de ulei sare

bare a vestimentaţiei este, de asemenea, una foarte interesantă şi atrage mulţi curioşi.

Odată ajunşi în Bruxelles, trebuie neapărat să vizităm Muzeul berii, situat într-o clădire din secolul VIII, acesta prezentând istoria berii cu care se mândreşte întreaga ţară, căci în Belgia poţi găsi peste 700 de tipuri de bere, spre mulţumirea localnicilor şi deliciul străinilor. Tradiţia berii se trage din mănăstiri, la începuturi berea fiind produsă doar de călugări. Chiar şi acum găsim în Belgia mănăstiri ce produc bere, acestea fiind deosebite, deoarece aici accentul e pus pe calitate, mai mult decât pe cantitate. Aş mai sta la un pahar de bere şi la taclale, dar tare frică îmi e că nu vom mai apuca să vedem tot ce ne-am pus în gând.

De aici, fără să mai ezit o clipă, vă invit să vizităm un alt muzeu, dar nu unul oarecare, ci Muzeul Ciocolatei. Belgia, fiind renumită pentru ciocolata excepţional de gustoasă pe care o produce, supranumită şi capitală mondială a ciocolatei, produce aproximativ 172 de mii de tone de ciocolată anual. Aşa că nu trebuie să ratăm muzeul care ne prezintă istoria ciocolatei, cum a fost realizată de la începuturi până acum. Iar la ieşire, e musai să cumpărăm câteva feluri de ciocolată, eu o aleg pe cea cu marţipan şi ciocolată neagră şi nişte praline, pentru că anume aici au fost inventate aceste bunătăţi. Voi ce alegeţi?

Ne îndreptăm apoi către piaţa Grand Place, considerată emblematică pentru oraş, unde cu siguranţă privirile ne vor fi atrase de clădirea impunătoare a primăriei oraşului cu al ei turn gotic ce pare a străpunge văzduhul. Aici, spre seară, putem admira un frumos joc de lumini pe clădirile vechi de peste 300 de ani, savurând o vafelă belgiană luată de la unul din numeroasele buticuri ce vând aceste delicii.

Bucătăria belgiană este descrisă de cele mai multe ori ca fiind o combinaţie deosebită între cea franceză şi germană: ”rafinament francez, în porţii generoase ca la nemţi”.

Ciocolată, midii cu cartofi pai, varză de Bruxelles, andive, sparanghel, bere, caşcavaluri şi multe alte delicii culinare întâlnim în periplul nostru culinar, iar câteva dintre acestea mă încumet să le încerc alături de voi.

Spălăm cartofii şi îi curăţăm de coajă. Îi tăiem felii, de grosimea unui deget, şi-i punem într-un vas cu apă rece. Când am terminat de tăiat toţi cartofii, scurgem cartofii şi-i uscăm cu ajutorul unor şerveţele de hârtie. Încingem uleiul într-un ceaun şi punem cartofii, îi prăjim timp de 5-7 minute. Îi scoatem şi-i punem pe şerveţele de hârtie pentru a fi absorbit excesul de ulei. După ce s-au răcit timp de 10 minute îi mai aruncăm o dată în uleiul încins, timp de 2-3 minute. Îi scoatem din nou pe nişte şerveţele de hârtie şi-i sărăm.

Acesta este secretul cartofilor belgieni, crocanţi la exterior şi moi în interior.

Aşa cum ştim deja, belgienii sunt mari amatori de bere şi sunt recunoscuţi pentru berea lor care este un deliciu pentru amatori şi cunoscători în ale berii. Prin urmare, aceasta este nelipsită şi în bucătăria lor.

O reţetă extrem de populară, cu adaos de bere, este Carbonnade à la Flamande, un preparat specific flamand din carne de vită cu bere brună ce-ţi va desfăta papilele gustative.

Carbonnade à la Flamande Ingrediente: 400 g de carne de vită 2 linguri de făină 40 g de unt 2 cepe 500 ml de bere brună 1 lingură de zahăr (preferabil brun) 1 lingură de oţet de vin sare, piper Tăiem carnea cubuleţe şi o presărăm cu făină. Topim untul într-un

ceaun şi adăugăm carnea, pe care o rumenim timp de 5 minute. Scoatem cu ajutorul unei spumiere carnea, iar în ceaun, în untul rămas, punem ceapa tocată mărunt şi o călim timp de 4-5 minute. Punem iarăşi carnea în ceaun şi adăugăm restul ingredientelor. Acoperim vasul cu un capac şi dăm focul la minimum. Lăsăm să fiarbă timp de o oră şi jumătate.

Se serveşte caldă, iar pentru garnitură cel mai des sunt folosiţi cartofii prăjiţi.

Waterzooi este următoarea reţetă pe care o vom încerca şi provine aceasta din regiunea Ghent, unde la începuturi, se prepara în special cu peşte, dar cu timpul puiul a câştigat în popularitate.

Waterzooi Ingrediente: 1 piept de pui 1 ceapă 1 rădăcină de pătrunjel 1 morcov 1 stiblă de ţelină 1 praz 200 ml de smântână 1 gălbenuş de ou 2 linguri de suc de lămâie 1 linguriţă de amidon 50 ml de ulei sare, piper, nucşoară

Într-o cratiţă încingem uleiul şi adăugăm legumele tăiate rondele, pe care le călim timp de 5-6 minute. Apoi adăugăm carnea tăiată cuburi şi mai călim timp de 7 minute împreună. După aceasta turnăm 2 căni de apă deasupra şi punem sare şi piper după gust.

Lăsăm să mai fiarbă alte 20 de minute. Amestecăm cu un tel smântâna cu gălbenuşul de ou, sucul de lămâie, amidonul şi nucşoara. Peste compoziţia de smântână turnăm 1 polonicdouă de lichid din cratiţă. Amestecăm bine şi apoi turnăm în cratiţa cu carne, amestecăm, mai lăsăm pentru circa 5-6 minute pe foc şi e gata.

Desertul tipic belgian, cu siguranţă, îl ştim cu toţii. Vafele sau waffles, cu toate că sunt preparate în multe ţări, sunt desertul ce definesc bucătăria belgiană. Ele pot fi mâncate cu diverse sosuri, îngheţată, fructe ori simple şi pot fi găsite la colţ de stradă, în cafenele, restaurante, în bucătăriile belgiene, adică peste tot.

Waffles

Ingrediente: 250 g de făină 1 linguriţă de praf de copt 100 g de zahăr 1 linguriţă de esenţă de vanilie 3 ouă 250 ml de lapte 120 g de unt (topit) Amestecăm făina cu praful de copt şi le cernem într-un bol mai mare. Adăugăm apoi restul ingredientelor şi le batem bine cu mixerul, până când se omogenizează şi obţinem un aluat cu o consistenţă uşor mai groasă decât cel pentru clătite.

Dacă aveţi un aparat special pentru waffles, folosiţi-l. Eu l-am înlocuit cu un aparat de făcut sandwich-uri şi vafele mi-au ieşit minunat. Dacă nu aveţi niciunul dintre aceste două aparate, puteţi încerca să le faceţi pe tigaie, vă vor ieşi un soi de clătite mai groase.

Eu am procedat astfel: am uns aparatul de făcut sandwich cu puţin ulei, am aşteptat să se încingă, am turnat un polonic din compoziţie, am închis aparatul şi am aşteptat 5-7 minute să se coacă vafele.

Că tot intrăm în sezonul sărbătorilor, am hotărât să încercăm să facem şi nişte Speculaas, adică biscuiţii aromaţi belgieni. Aceştia se pregătesc în ajun de Sfântul Nicolae sau de Crăciun. Aşa că, ce ziceţi, îl întâmpinăm şi noi pe Moş Nicolae cu o porţie de biscuiţi delicioşi? Totodată, dacă le vom face nişte găurele înainte de a-i da la cuptor, îi vom putea agăţa şi în pomul de Crăciun.

Speculaas

Ingrediente: 2 căni de făină 1 lingură de scorţişoară măcinată 1 ½ linguriţă de praf de ghimbir ½ linguriţă cuişoare măcinate ½ linguriţă de praf de copt ½ linguriţă de sare 1 cană de zahăr brun 120 g de unt, la temperatura camerei 1 ou mare Într-un bol amestecăm făina, ghimbirul, scorţişoara, cuişoarele, praful de copt şi sarea. În alt bol amestecăm untul cu zahărul până se omogenizează, apoi adăugăm oul bătut. Treptat, adăugăm făina amestecată cu celelalte ingrediente, amestecând uşor. Amestecăm până obţinem un aluat ferm, pe care îl învelim în folie de plastic şi-l dăm la frigider pentru o oră.

Scoatem aluatul, îl întindem cu ajutorul unui făcăleţ, până ajunge la grosimea de ½ cm, apoi îl tăiem cu ajutorul unor forme speciale (că tot suntem în ton cu sărbătorile, putem folosi forme de brăduţi) sau putem să-i tăiem cu cuţitul, dacă nu avem forme. Îi punem pe o tavă tapetată cu hârtie de copt şi dăm la cuptorul preîncălzit la 250 de grade, pentru 8-10 minute.

Bon appetit v-ar spune belgienii vorbitori de franceză, poftă bună vă urez şi eu. Şi nu uitaţi să mâncaţi gustos şi sănătos!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

13

Diverse

6 DECEMBRIE 2013

Ce purtăm în iarna aceasta: accesorii călduroase

SĂNĂTATE

De ce te omoară mezelurile?

Salam, cremvurşti, cârnaţi, kaiser, şunculiţă şi alte specialităţi la care îţi lasă gura apă sunt consumate zi de zi de o mulţime de oameni. Medicul specialist îţi explică de ce sunt periculoase şi ce afecţiuni pot genera sau agrava.

Vrem, nu vrem, afară s-a răcit considerabil. Aşa că este timpul să scoatem din dulap cele mai călduroase fulare, căciuli şi mănuşi. Unele cu stil, bineînţeles!

Pentru că vremea de afară s-a răcit considerabil, îţi recomandăm să îţi achiziţionezi câteva accesorii călduroase pe care le poţi purta apoi tot sezonul rece.

Căciuli, mănuşi, fulare, eşarfe... şi lista poate continua.

Toate aceste piese te vor feri de gerul de afară, dar vor reprezenta şi elementele simpatice şi cool care îţi vor scoate ţinuta din anonimat. În funcţie de outfitul pe care intenţionezi să îl porţi, îţi poţi achiziţiona accesorii deosebite în culori puternice sau monocrome, ori cu un print foarte simpatic.

Preferatele noastre sunt, de departe, piesele tricotate cu model norvegian, eşarfele călduroase din caşmir şi fularele din lână.

Mizează pe piese din caşmir, lână, mohair ori bumbac gros şi nu îţi achiziţiona eşarfe sau fulare din materiale aspre sau sintetice (faţa ta trebuie ferită de frig, dar şi de iritaţii neplăcute!).

FLUX

Mezelurile se numără printre produsele alimentare cu cea mai mare căutare. Le foloseşti dimineaţa la sandwichuri, pentru pacheţelul copilului la şcoală, ca aperitiv când ai invitaţi, ca şi gustări la o ieşire în parc sau mers în drumeţii… Însă, ca şi în cazul mâncării de tip fast food, mezelurile nu sunt recomandate pentru un regim alimentar sănătos.

«Problemele cu mezelurile sunt pe mai multe planuri. În primul rând, este vorba despre sursa cărnii. Unele cărnuri sunt mai hrănitoare decât altele, mai sărace sau mai bogate în grăsime saturată. Apoi vorbim de cantitatea reală de carne din produs – în unele situaţii, mezelurile conţin sub 50% carne şi restul amidon, soia, apă (saramură). Un alt aspect

este grăsimea existentă sau adăugată (slănină), care este saturată, deci periculoasă pentru sănătate (atunci când se depăşeşte un anumit procent zilnic în alimentaţie). Trebuie luată în calcul şi metoda de preparare. De exemplu, afumarea poate fi un factor de risc pentru sănătate, predispunând către cancer gastric. Şi nu în ultimul rând, adaosul de E-uri – pentru gust, culoare, miros, consistenţă – unele dintre acestea sunt insuficient testate toxicologic şi ar putea să pună probleme pentru sănătate în anumite doze», explică medicul Şerban Damian.

Parizerul, cel mai periculos

Produsul alimentar care prezintă cele mai multe riscuri e parizerul.

Motivul e simplu: «Aproape niciodată nu ştim ce conţine cu adevărat! Este un amestec omogenizat din care carnea reprezintă doar o fracţiune, probabil destul de mică. În rest, avem făină de soia, amidon din cartofi (în unele cazuri ajungând la 30-40% din volumul total), E-uri (fosfaţi, coloranţi, substanţe pentru amplificarea gustului), grăsime ani-

mală. Nici carnea existentă nu ştim din ce parte a corpului animalului provine, putând avea valoare nutritivă redusă. În plus, unele mezeluri sunt injectate cu apă», a mai detaliat dr. Damian.

«Muşchiuleţul», mai puţin riscant

Totuşi, fiecare are poftă din când în când de o feliuţă sau două de mezeluri, chiar şi dacă ştim că nu sunt sănătoase. Din punctul de vedere al medicului nutriţionist nu este mare diferenţă între consumul de salam, cârnaţi, şuncă sau alte produse de acest gen. Însă, probabil, spune el, «cele în care se poate identifica muşchiul (carnea) sunt mai puţin nocive decât cele omogenizate, deşi şi acestea conţin aditivi, sare, grăsime».

Alege carnea proaspătă!

«Chiar dacă nu se poate spune că face parte din categoria mezeluri, aceasta, cu siguranţă, este cea mai sigură variantă, dacă ne preocupă

Glamourmagazine.ro

Trandafirul japonez – cum îl îngrijim?

Trandafirul japonez sau chinezesc înfloreşte din primele luni de toamnă până târziu în primăvară. Este o plantă pe cât de frumoasă pe atât de dificilă.

Dacă suferă orice fel de şoc termic nu mai înfloreşte deloc şi nu este recomandat să i se schimbe locul sau să primească mai multă apă decât necesar.

De asemenea, nu se transplantează, doar i se schimbă stratul superior de pământ anual pentru a fi cât mai afânat şi trebuie să i se pună îngrăşământ biologic la fiecare 15 zile. Trandafirul japonez se taie o singură dată pe an la sfârşitul iernii.

Când tăiaţi planta urmăriţi să îndepărtaţi orice ramură uscată sau care are foarte puţine frunze. Ramurile tinere trebuie scurtate doar cât să nu fie cu mult mai mari decât restul coroanei.

Specialiştii recomandă să nu lăsaţi planta în lumina directă, ci mai departe de razele soarelui sau la umbra parţială. Nu îl scoateţi niciodată în grădină înainte de luna mai pentru că nu va rezista temperaturilor mai mici de 15 grade şi menţineţi-l la umbră primele zile pentru a se putea obişnui cu schimbarea de mediu. În acelaşi timp, pentru a putea înflori, această plantă are nevoie de temperaturi care să nu sară de 20 de grade. Dacă frunzele încep să se îngălbenească uşor e un semn că floarea primeşte prea multă căldură.

Important de reţinut este că atât timp cât înfloreşte, trandafirul japonez trebuie să fie udat zilnic şi frunzele acestuia stropite şi ele cu apă. Când intraţi în sezonul rece udarea trebuie să aibă loc o dată pe săptămână.

Casamea.ro

Ajută-ţi imunitatea să facă faţă sezonului rece!

Odată cu scăderea temperaturilor te gândeşti cu teamă că eşti mai predispusă să răceşti mult mai uşor, să capeţi viroze nedorite, din cauza viruşilor şi bacteriilor. Trebuie să ştii că sistemul imunitar lucrează excepţional pentru apărarea organismului tău de acele microorganisme care provoacă diferite afecţiuni.

Totuşi, uneori acesta cedează: un virus ia cu asalt corpul şi, dintr-odată, ne îmbolnăvim.

Pentru a evita astfel de situaţii, iată câteva recomandări prin care putem creşte imunitatea organismului, ca să nu ne mai confruntăm cu infecţii şi febră, atunci când ne-am dori mai mult să fim în cea mai bună formă. Totuşi, un detaliu destul de important care trebuie reţinut este acela că imunitatea scăzută se datorează şi stresului, lipsei somnului, calităţi proaste a alimentelor, uneori chiar şi unor medicamente luate neglijent, care vulnerabilizează imunitatea.

Altfel spus, trebuie să fii atentă cu stilul de viaţă pe care îl ai, deoarece orice greşeală se răsfrânge şi asupra sănătăţii tale.

Modalităţile principale prin care te poţi apăra ţin în primul rând de grija faţă de tot ceea ce consumi. Orice parte a corpului nostru, inclusiv imunitatea, funcţionează mai bine şi este potenţată de felul în care ne propunem să trăim, dacă:

mai ales sănătatea copiilor. Este de preferat să cumpărăm carne proaspătă şi să o gătim acasă. Consumul de mezeluri ar trebui să rămână doar ocazional, pentru că nu reprezintă o necesitate în alimentaţia noastră, iar pentru copiii sub 10-12 ani este chiar de evitat», avertizează dr. Şerban Damian.

Agravează numeroase boli

Consumul repetat şi în cantităţi mari poate să accelereze procesul aterosclerotic, deci de depunere a grăsimilor în interiorul vaselor de sânge, din cauza prezenţei în compoziţia mezelurilor a grăsimilor saturate de origine animală. În plus, ne mai spune specialistul Şerban Damian, «creşte riscul dezvoltării obezităţii, a bolilor cardiovasculare, hipertensiunii arteriale, dislipidemiilor, diabetului zaharat sau gutei».

Aceste boli nu le facem din cauza consumului de mezeluri, însă pot constitui un factor agravant.

Unica.ro

Vrei să fii mai fericită?

Ai nevoie doar de un pix şi o hârtie

• alegem să nu fumăm; • optăm pentru o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale şi săracă în grăsimi saturate; • ne păstrăm greutatea normală a corpului; • facem regulat exerciţii fizice; • limităm consumul de alcool; • dormim suficient; • ne spălăm pe mâini înainte să mâncăm; • spălăm şi curăţăm corect alimentele.

Pe lângă respectarea acestor reguli, ne putem ajuta şi de ceaiuri care întăresc imunitatea în sezonul rece, cum sunt cele de măceşe, soc, echinaceea, scorţişoară sau cătină. De asemenea, carenţele vitaminice pot fi remediate atât printr-o alimentaţie corectă, cât şi prin administrarea de suplimente recomandate de medic.

Cu siguranţă fiecare dintre noi are zile bune şi zile mai puţin bune, însă nu trebuie să le permitem celor din urmă să ne strice dispoziţia. Ştim, este greu de crezut că poate apărea soarele într-o zi destul de întunecată, însă nu trebuie să disperăm.

Mai ales când soluţia pentru o stare de spirit de milioane este atât de simplă şi nu îţi ia mult timp.

Potrivit unui studiu, tot ce trebuie să faci este să îţi aloci câteva minute în fiecare zi pentru a pune pe hârtie trei lucruri care te fac fericită şi pentru care eşti recunoscătoare. Poate că ai avut o realizare măreaţă, ţi-a ieşit un lucru pe care nu credeai că îl poţi face, ţi-ai cumpărat o rochie nouă absolut incredibilă sau te-ai intersectat cu un tip şarmant, care ţi-a zâmbit drăguţ. Viaţa este plină de momente frumoase pentru care suntem recunoscătoare, iar amintirea acestor clipe fericite este o forţă care ne binedispune instantaneu, mai ales atunci când starea noastră de spirit este la pământ. În momentul în care le scriem, devenim mult mai conştiente de existenţa lor şi, în consecinţă, efectul lor benefic se amplifică.

Csid.ro

One.ro

FLUX 9

14

Programe 6 DECEMBRIE 2013

Luni DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 10.55 Documentar. „Jules Dassin”. 11.45 Profil de savant. Ion Geru, fizician. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (рус).

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.15 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Teoria improbabilităţii”. 15.25 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.50 Documentar. „Global 3000”. 16.25 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Aniversări.

Veaceslav Madan la 65 de ani. 23.00 Cultura azi. 23.45 Serial. „CRIMINI” (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har şi adevăr 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 20:30 Telenovelă romanească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă romanească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi nelinştit (r) Moş Crăciun există! (prima ediţie) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4631 Moş Crăciun există! 15:00 MasterChef - Proba celebrităţii (r) - Moş Crăciun există! 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.7, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Михаил Ефремов, Евгений Цыганов, Анна Чиповская, Павел Деревянко в многосерийном фильме Валерия Тодоровского „Оттепель” 00:30 „Primele ştiri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:20 „Познер” 02:10 „Prima Oră” (R) 03:50 „Истина где-то рядом” 04:05 „Жди меня” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 DESTINATIONS GOÛTS 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 LIBAN, DES GUERRES ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VISA POUR L’AVENTURE 16:35 FLASH INFO 16:38 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN FLIC 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 GRAINES D’ÉTOILES 22:54 BURLESQUE, L’ART ET LE JEU DE LA SÉDUCTION 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA VALLÉE DES LARMES 2:32 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE

10

Marţi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial.„O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Focus. Magazin TV. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Cinemateca universală. 14.20, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. „Colecţia design”. 15.35 Documentar. „Jules Dassin”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.30 Gala Premiilor ONU. Transmisiune în direct. 20.30 Tezaur. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social.

22.40 În Premieră. 23.40 Festivalul Internaţional „Regina vioară”.

Selecţiuni. 0.55 Documentar. „Arts 21”. 4.30 In memoriam Aureliu Busuioc. 5.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment.

Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă romanească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 20:30 Telenovelă romanească: Îngeri pierduţi (sfârşitul telenovelei) 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă romanească: Îngeri pierduţi (sfârşitul telenovelei) (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan. ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi nelinştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Apocalipsa de la Stonehenge 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4632 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Globul ucigaş - Moş Crăciun există! - Vremea 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Ştirile Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrităţii 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Dexter, ep. 8, an 8 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера.„Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Михаил Ефремов, Евгений Цыганов, Анна Чиповская, Павел Деревянко в многосерийном фильме Валерия Тодоровского „Оттепель” 00:20 „Primele ştiri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 Премьера. „В одном шаге от Третьей мировой”. Фильм 3-й 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40 „Истина где-то рядом” 03:55 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 SUR LA ROUTE DE KEROUAC 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN FLIC 16:35 FLASH INFO 16:37 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 PARLEZ-MOI DE VOUS 20:57 TU SERAS MON ALLIÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:46 UNITÉ 9 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 ARTISANS DU CHANGEMENT

11

Miercuri DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 4.30 Gala Premiilor ONU. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Arts 21”.

14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Festivalul Internaţional „Regina vioară”. Selecţiuni. 0.20 Săptămâna sportivă. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă romanească: Îngeri pierduţi (sfârşitul telenovelei) (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Friendzone (r) 02:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi nelinştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Globul ucigaş (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4633 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Henry Poole - Moş Crăciun există! 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Roman de Comedie, ep. 10 21:30 Serial: Tanti Florica, ep.10 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep. 9, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviciul Roman de Comedie (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!”

19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele ştiri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Михаил Ефремов, Евгений Цыганов, Анна Чиповская, Павел Деревянко в многосерийном фильме Валерия Тодоровского „Оттепель” 00:20 „Primele ştiri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „Политика” 02:05 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 DESTINATIONS GOÛTS 13:37 LE PEUPLE DU MÉKONG 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VOYOUS, VOYELLES 16:35 LA FAVEUR DES MOINEAUX 16:57 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ROUGE BRÉSIL 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 23:45 NOUVO 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ÇA NE PEUT PAS CONTINUER COMME ÇA 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

12

Joi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Almanah cinematografic”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 De la Cehograd în Moldova. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05 Europa în concert. Imany. Franţa. 23.50 Legendele muzicii.

0.10 Ştiri pozitive. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Friendzone (r) 02:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Henry Poole (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.

4634 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: O mare cumpana - Moş Crăciun există! 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Copii de sacrificiu 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Alte 48 de ore 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Истина где-то рядом” 10:00 Ежегодное послание Президента РФ В.В. Путина Федеральному Cобранию 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 „Жить здорово!” 13:10„Модный приговор” 14:05„Контрольная закупка” 14:30 „Время обедать!” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:15 Премьера. „Они и мы” 16:10 „В наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Михаил Ефремов, Евгений Цыганов, Анна Чиповская, Павел Деревянко в многосерийном фильме Валерия Тодоровского „Оттепель” 00:20 „Primele ştiri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 Премьера. „Александр Коновалов. Человек, который спасает” 02:05 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 BYE BYE LA SUISSE 3 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ROUGE BRÉSIL 16:33 À BON ENTENDEUR 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 ÇA NE PEUT PAS CONTINUER COMME ÇA 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES FEMMES DU 6E ÉTAGE 23:52 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:00 D’EST EN OUEST 2:37 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

Programe 6 DECEMBRIE 2013

13

Vineri

14

DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 De la Cehograd în Moldova. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

8.30 Domnului să ne rugăm. Transmisiune de la Catedrala „Naşterea Domnului” din Chişinău cu ocazia sărbătorii „Sf. Andrei”. 9.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 10.00, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.45, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.05, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Poftiţi la masă.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55, 2.40 Dor. Program muzical. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti.

Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

Sâmbătă DECEMBRIE

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale.

Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: O mare cumpana (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4635 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Învaţă să iubeşti - Moş Crăciun există! 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Singur acasă 2: Pierdut în New York 23:00 Film: Congo 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT - Moş Crăciun există! 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:15 Teleshopping - Moş Crăciun există! 13:30 Film: O noapte cu regele 16:00 Film: Singur acasă 2: Pierdut în New York (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Vocea României 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: O noapte cu regele (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:38 EN ROUE LIBRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÇA NE PEUT PAS CONTINUER COMME ÇA 16:35 FLASH INFO 16:38 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 CASH INVESTIGATION 21:03 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN FLIC 23:34 ALLER SIMPLE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA COMMANDERIE 1:50 LA COMMANDERIE 2:43 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DECEMBRIE

6.05, 21.00, 0.10 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Aniversări. Veaceslav Madan la 65 de ani. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Colecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar. „Global 3000”. 15.30, 19.55 Festivalul „Maria Tănase”. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Film. „MĂRE|UL HAR” (Marea Britanie).

0.20 Serial. „SIMULATORII”. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 2.00 „Cântecul lebedei”. Spectacol. 3.15 Europa în concert. Imany. Elveţia.

4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r)

06:00 Новости 06:10 „Леонид Быков. Улыбка маэстро” 07:00 Фильм Леонида Быкова „Атыбаты, шли солдаты...” 08:40 Teleshopping 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 „Ледниковый период” 15:45 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме„Два цвета страсти” 17:30 Премьера.„Андрей Макаревич. Изменчивый мир” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера.„Андрей Макаревич. Изменчивый мир”. Продолжение 19:20 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 „Что? Где? Когда?” 01:20 „Андрей Макаревич и „Оркестр Креольского танго” 02:35 Леонид Быков в фильме „Алешкина любовь” 04:00 Николай Крючков, Владимир Дружников в фильме „Морской характер” 05:35 „Контрольная закупка” 7.00, 0.00, 4.45, 6.45 Divertisment. 8.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 14.00, 15.10, 18.00, 19.25, 1.05 Seriale. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 36,9° 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:34 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 16:57 FLASH INFO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:29 LE JOURNAL DE LA RTS 0:55 L’INVITÉ 1:03 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:25 NOUVO 1:38 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:39 ACOUSTIC 3:07 D’EST EN OUEST 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doctorul casei (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Ai grijă ce-ţi doreşti!

13:00 Ştirile PROTV - Moş Crăciun există! 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Looper: Asasin în viitor 23:00 Ştirile PROTV (r) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Vocea României (r) 02:30 Film: Looper: Asasin in viitor (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Фильм „Нахаленок” 07:05 Валентина Малявина, Анатолий Кузнецов, Лев Прыгунов в фильме „Утренние поезда” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии.„Романовы” 13:25„Свадебный переполох” 14:15 Премьера. „Как не сойти с ума” 15:20 Галина Польских, Евгений Евстигнеев в комедии „По семейным обстоятельствам” 18:00 „Три жизни Евгения Евстигнеева” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное„Время”. Информационноаналитическая программа 22:45 „Ледниковый период” 01:40 „Повтори!” Пародийное шоу 03:40 Алексей Булдаков, Семен Стругачев, Андрей Федорцов в комедии „Особенности национальной охоты в зимний период” 7.00, 19.00, 4.55 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 20.35, 4.30, 6.35 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25, 23.00 Seriale.

21.00 „Moldova are talent”. 5.25 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:27 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:04 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 13:59 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:37 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:44 EN ROUE LIBRE 20:37 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 FRISSON DES COLLINES 23:44 LES ADIEUX DE LA GRISE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FOOT ! 1:37 LES FEMMES DU 6E ÉTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „La drum”. 6.45 Festivalul „Două inimi gemene”. Gala Laureaţilor. 9.00 Documentar. „Teoria improbabilităţii”. 9.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”.

10.00 Ştiinţă şi inovare. 10.30, 3.30 Documentar. „Drumeţii”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 1.00 Avangaraj. 13.00 Ştiri pozitive.

13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.45„Speranţă pentru viaţă”.

Agenţia de transplant. 14.00„Cântecul lebedei”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi 15.15 Dialogul generaţiilor. Andrei Burac.

16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 5.30 „Drumul spre sine...” Eliza Botezatu. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Valeriu Negruţa, Artist Emerit al RM. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 2.00 Aniversări. Veaceslav Madan. 2.40 Festivalul Internaţional „Regina vioară”. Selecţiuni. 4.30 Bună seara! Talk-show.

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:35 Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:20 „Время” 21:40„Moldova are Talent” 23:25„Универсальный артист” 01:10 „Primele ştiri” (rus) 01:25 „Вечерний Ургант” 02:10 „Viva Forever - история группы „Spice Girls” 03:15 Александра Захарова в фильме „Заложница” 04:40 „Истина где-то рядом” 04:55 „Ивар Калныньш. Роман с акцентом”

15

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6-13 decembrie Berbec

Este perioada unui nou început în domeniul studiilor, al relaţiilor sau al ideilor după care îţi coordonezi viaţa şi după care iei deciziile esenţiale.

Taur

Se anunţă noutăţi în plan financiar, fie doar ca idee, prin discuţii cu partenerii, fie concret, prin deschiderea unui nou drum care va aduce o creştere a veniturilor.

Gemeni

O săptămână specială, în care poate debuta un parteneriat, o relaţie de cuplu sau doar să iei astfel de decizii pe care le vei concretiza în perioada următoare.

Rac

Vor fi schimbări la serviciu, de la decizii la mutări ale unor persoane dintr-un departament în altul. Nu te bucură aceste lucruri pentru că nu le înţelegi.

Leu

Perioada cu o revoluţie în relaţiile cu cei dragi sau în domeniul pasiunilor tale. Iei decizii, le pui în aplicare, te bucuri şi tragi concluzii optimiste despre viitor.

Fecioară

Sunt posibile evenimente în familie, de la sosirea unui musafir nepoftit la discuţii utile cu unii apropiaţi. Perioada nu e în totalitate pozitivă, dar aşa o vei percepe.

Balanţă

Deplasările sunt favorabile, la fel şi întâlnirile stabilite, pentru că îţi pot scoate în cale persoane care chiar îţi vor fi de folos, pe termen scurt sau lung.

Scorpion

Situaţia de la locul de muncă devine mai ciudată, dar se anunţă şi unele beneficii. E bine să fii atent şi la ce se petrece, dar şi la cheltuielile pe care le faci.

Săgetător

Eşti într-o formă de zile mari, ai planuri pentru tine şi pentru cei apropiaţi şi ai şi resursele necesare să le pui în aplicare, cu şanse rezonabile de succes.

Capricorn

Primeşti inspiraţie pentru a ajunge la concluzii corecte şi la decizii pe măsură. Problema e să ţii cont de aceste impulsuri care te vor atrage, pentru că sunt pozitive.

Vărsător

Se produc evenimente speciale în viaţa unor prieteni sau a unor rude. Te atrage ideea de a participa, pentru că totul acolo pare strălucitor şi plin de viaţă.

Peşti

Eşti în centrul atenţiei la serviciu, dar şi acasă. Se discută despre tine, despre planurile tale. Nu participi la aceste discuţii pentru că nu îţi sunt pe plac.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1849 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Siesta

6 DECEMBRIE 2013

EUROVISION JUNIOR SONG CONTEST

Republica Moldova, tot mai jos în clasament pe an ce trece Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la Eurovision Junior 2013, s-a clasat pe locul 11 în competiţia care s-a desfăşurat sâmbătă, 30 noiembrie, la Kiev, Ucraina.

Rafael, în vârstă de 11 ani, a intrat în concurs alături de alţi 11 copii din diferite ţări.

Trofeul celei de-a XI-a ediţii a concursului Eurovision Junior a fost câştigat de Malta, reprezentată de Gaia Cauchi cu piesa „The Start”. Podiumul a fost completat de Ucraina şi Belarus.

Reprezentantul ţării noastre a interpretat la ediţia curentă a concursului piesa „Cum să fim”, semnată de Eugen Doibani. Moldova a primit câte trei puncte din partea următoarelor ţări: Suedia, Azerbaidjan, San Marino, Macedonia, Ucraina.

Patru puncte i-au au fost acordate de Belarus, Georgia şi Malta. Câte un punct a fost oferit de Armenia şi Rusia.

Republica Moldova a participat al patrulea an la acest concurs. În 2012, ţara noastră a fost reprezentată de tânărul interpret Denis Midone cu piesa „Toate vor fi”, care s-a plasat pe locul 10.

Reamintim cititorilor ziarului FLUX că nici Eurovisionul pentru juniori nu este scutit de intrigi şi controverse. La puţin timp înainte de finala de la Kiev, alegerea în ceea ce priveşte reprezentantul Moldovei a fost contestată în judecată, mai bine fie spus, au fost contestate rezultatele concursului, care a avut loc pe 20 octombrie 2013. Judecătoria Centru a emis o decizie de judecată

O COMPANIE MEDIA CARE A FOST VÂNDUTĂ CU UN DOLAR SE REVANŞEAZĂ

Publicaţia „Newsweek” şi-ar putea relua apariţia în ediţie print Săptămânalul american „Newsweek”, a cărui ultimă ediţie tipărită a apărut pe piaţă pe 31 decembrie 2012, devenind apoi o publicaţie exclusiv digitală, şi-ar putea relua apariţia pe hârtie la începutul anului 2014. „Newsweek” şi-ar putea relua apariţia tipărită în ianuarie sau februarie, săptămânalul urmând să aibă 64 de pagini pe ediţie, a declarat Jim Impoco, redactorul-şef al publicaţiei, informează „The New York Times”.

Potrivit lui Impoco, situaţia financiară a „Newsweek” ar urma să depindă mai mult de abonaţi decât de publicitate, iar cititorii vor plăti mai mult decât în trecut pentru a avea acces la materialele publicaţiei.

«Va fi un model bazat mai mult pe abonamente, mai apropiat de „The Economist”, decât cu ceea ce face în prezent Time Magazine», a explicat Jim Impoco. «Va fi gândit ca un produs premium», a mai spus Impoco.

Jim Impoco, care a devenit redactorul-şef al „Newsweek” în luna septembrie, a declarat că noul proprietar al publicaţiei (companiei IBT Media) nu are de gând să cheltuie la fel de mulţi bani ca predecesorii săi cu acest săptămânal.

El a precizat că IBT a negociat cu tipografii şi distribuitorii şi speră că „Newsweek” va avea un tiraj de 100.000 de exemplare în primul an de la relansarea ediţiei în print.

De când a intrat în echipa „Newsweek”, Impoco, fost editor al „The New York Times”, a făcut numeroase angajări şi urmăreşte să extindă acoperirea internaţională a publicaţiei.

Potrivit „The New York Times”, reîntoarcerea publicaţiei „Newsweek” în print este un semn pozitiv pentru industria de publishing, care se luptă să supravieţuiască în era digitală.

Fondat în 1933, de un fost jurnalist al publicaţiei „Time”, şi preluat de „Washington Post” în 1961, săptămânalul „Newsweek” este un nume de marcă al presei americane. Însă, în cei doi ani care au precedat deciziei

de a elimina versiunea sa tipărită, „Newsweek” a înregistrat pierderi de 70 de milioane de dolari.

Săptămânalul american „Newsweek”, a cărui ultimă ediţie tipărită a apărut pe piaţă pe 31 decembrie 2012, devenind apoi o publicaţie exclusiv digitală, este deţinut în prezent de compania IBT Media, care deţine şi titlul „International Business Times”.

Oficialii IBT Media au anunţat la începutul lunii august că vor prelua marca „Newsweek” şi operaţiunile în online ale acestei publicaţii de la compania IAC, care deţinea la momentul respectiv revista.

Tranzacţia nu a inclus şi site-ul de informaţii „The Daily Beast”, care a rămas în portofoliul IAC. Valoarea tranzacţie nu a fost făcută publică. În 2010, „The Washington Post”, proprietarul de la momentul respectiv al „Newsweek”, a vândut publicaţia magnatului media Sidney Harman pentru 1 dolar.

Pe de altă parte, în iulie 2012, grupul de internet american IAC, controlat de familia Harman, a anunţat preluarea controlului asupra companiei The Newsweek Daily Beast, formată în 2010. La momentul respectiv, Barry Diller, CEO al IAC, a spus că grupul său studiază noi opţiuni în ceea ce priveşte controlul companiei Newsweek/ Daily Beast, după ce coproprietarul acesteia, familia Harman, a decis să-şi limiteze investiţiile, fără a-şi ceda acţiunile. Diller a precizat că familia Harman a ales să facă acest lucru după decesul, cu un an înainte, al magnatului media Sidney Harman.

CMYK

prin care contestă rezultatele concursului Eurovision Junior 2013.

Aceasta vine la solicitarea lui Vasile Moroşanu, unul dintre pedagogii altei concurente.

Bărbatul a scris o cerere în care îşi exprimă nemulţumirea faţă de modul în care a fost organizat concursul.

Constantin Marin, directorul Companiei „Teleradio-Moldova», a informat Consiliul de Observatori că a suspendat procesul de promovare a lui Rafael Bobeico, aşa cum cere decizia judecătorească, însă a declarat că instituţia o va ataca la Curtea de Apel.

Anterior, la solicitarea Consiliului de Observatori, a fost creată o comisie specială pentru a studia corectitudinea organizării concur-

sului. Aceasta a stabilit că doi dintre membrii juriului de selecţie erau în conflict de interese cu familia concurentului: un membru al juriului este coleg de muncă cu mama băiatului, iar altul – cu profesorul lui Rafael. În final, Republica Moldova a fost reprezentată la Eurovision Junior Song Contest de Rafael Bobeică, trecându-se sub tăcere rezultatele contestărilor şi a comisiei care trebuia să stabilească corectitudinea organizării concursului.

PESTE APROAPE UN SECOL Un tablou de Picasso, propus la o tombolă online pentru doar 100 de euro: estimat la 1 milion de dolari Un tablou de Pablo Picasso, estimat la 1 milion de dolari, reprezintă marele premiu oferit la o tombolă online, al cărei tichet de participare costă doar 100 de euro.

Tabloul oferit la această tombolă online se intitulează «L’homme au Gibus» şi a fost pictat în 1914. Estimată la 1 milion de dolari, această pictură cubistă a fost cumpărată de o persoană anonimă de la o galerie newyorkeză, oferind-o apoi Asociaţiei pentru salvgardarea Tirului, oraşul libanez inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Organizaţia a emis 50.000 de bilete pentru această tombolă inedită, iar tragerea la sorţi va avea loc la sediul casei de licitaţii Sotheby’s din Paris, pe 18 decembrie.

Fondurile ce vor fi încasate vor fi utilizate pentru a finanţa două proiecte socioculturale: înfiinţarea unui centru de artizanat pentru a oferi locuri de muncă tinerilor, femeilor şi persoanelor cu handicap din Tir şi înfiinţarea unui institut de studii feniciene la Beirut.

Peste 40.000 de bilete au fost deja vândute în lumea întreagă prin intermediul site-ului www.1picasso100euros.com.

Olivier Picasso, nepotul pictorului spaniol - bunica sa era MarieThérèse, amanta lui Picasso -, a călătorit la New York pentru a promova acest eveniment.

«Cumpăraţi un bilet, pentru o plăcere dublă», a declarat el pentru AFP. «Prima constă în a contribui la un proiect cu adevărat interesant, iar a doua este acela de a agăţa un Picasso pe peretele casei voastre».

Olivier Picasso, care nu l-a cunoscut niciodată pe bunicul său, spune că acesta din urmă iubea noutatea şi ar fi fost încântat «să fie primul artist din lume al cărui nume apare într-o tombolă de acest tip».

«Vorbind serios acum, era foarte atent la problemele celorlalţi», a adăugat el.

Olivier Picasso mai spune că tabloul «L’homme au Gibus» este demn de a fi expus într-un muzeu şi se află într-o stare perfectă.

Potrivit Asociaţiei pentru salvgardarea Tirului, este pentru prima dată când o operă de o astfel de calitate este oferită la o tombolă.