Ziarul Flux, Ed. 9 (934)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 7 martie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.03.2014

Aflarea moaștelor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Talasie, Atanasie și Irineu Maxima zilei „Cea mai copleșitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânși să lucrăm este propria noastră conștiinţă.”

Lucian Blaga

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.7771 1 Dolar american ............. 13.6596 1 Leu românesc ................. 4.1739 1 Rublă rusească ............... 0.3773 Timpul probabil: 7.03.2014

8.03.2014

Noros, 1 8 0C

Noros, -1 9 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2014

GPF

FLUX

FLUX Poşta Moldovei

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 9 (934)

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Bolboceanu pleacă din PD. Democraţii „surprinşi şi nu prea” Deputatul Iurie Bolboceanu a anunțat ieri că se retrage din fracțiunea Partidului Democrat, renunţând, totodată, și la calitatea de membru PD.

Câte victime va mai face curăţenia electorală din coaliţia de la guvernare?

4

PAGINA

ECONOMIC

Există constrângeri de ordin intern şi extern care pot compromite creşterea economică

5

PAGINA

SOCIAL

Deși iniţial a declarat că din respect pentru colegii din teritoriu va evita să facă mai multe comentarii, ulterior el și-a motivat decizia prin divergenţe de ordin „doctrinar” și dezamăgiri vizavi de politica formaţiunii din care a făcut parte, dar și de politica moldovenească în general. „Viziunile mele nu mai coincid cu cele ale PD, nu mă mai regăsesc în acest partid. Eu văd puțin altfel dirijarea lucrurilor în Republica Moldova. Eu înțeleg că nu toate promisiunile electorale se îndeplinesc. Însă, atunci când nu se îndeplinește nici minimul promisiunilor electorale, trebuie să-ți pui un semn de întrebare”, a subliniat Bolboceanu, citat de UNIMEDIA. Deputatul a declarat că decizia nu a fost una spontană, ci s-a copt cam de doi ani. Eu, în 2009, am avut cu totul alte speranțe, a mai explicat acesta.

Bolboceanu a negat că i-ar fi fost propuse sume de bani pentru a părăsi fracțiunea PD, așa cum au spus că li s-a propus deputaţii Valentina Stratan și Iurie Chiorescu. Șeful democraţilor, Marian Lupu, pare să fie însă de altă părere. El a afirmat că regretă ceea ce s-a întâmplat în Parlament, precizând că este surprins și nu prea, pentru că primește tot felul

de informații cu privire la eventuale acțiuni de acest gen. Lupu a lăsat să se înţeleagă că Bolboceanu ar fi fost „curtat” de aceeași oameni care au încercat să-i corupă și pe ceilalţi doi deputaţi. Cel puţin, el nu exclude această ipoteză.

Numele oligarhului PAGINA

UCRAINA

Mizele din Crimeea

10

PAGINA

ROMÂNIA

După ruperea USL, România are un nou Guvern, Ponta III

FLUX

Parlamentul Crimeii a votat pentru integrarea în Federaţia Rusă Populaţia îşi va spune cuvântul la referendumul din 16 martie

Deputaţii vor o lege a spitalelor

8

Totodată, democratul așteaptă să vadă comportamentul de mai departe al fostului său coleg, sperând că acesta va rămâne fidel angajamentelor asumate în cadrul coaliţiei.

Oligarhia moldovenească are un nume. Și acest nume a fost pronunţat, cu un nebănuit curaj, de fostul premier Vladimir Filat. Care anterior ne-a mai dezvăluit, cu la fel de mare curaj, un alt nume, cel al păpușarului. Care, între timp, a ajuns cetăţean onorabil, fapt recunoscut chiar și de cel care în trecut a crezut, în mod eronat, că îl cunoaște pe păpușar. În cadrul unei emisiuni TV, șeful liberal-democraţilor a informat poporul că și Moldova are un oligarh, nu mai prejos decât fostul președinte ucrainean, Victor Ianukovici. Dacă v-aţi gândit la un anumit personaj, să știţi că nu aveţi dreptate. Pentru că acum oligarhul, singurul, este fostul președinte Voronin. Și din cauza lui, Moldova fără sărăcie a ajuns un proiect irealizabil.

Continuare în pag. 2

CMYK

Parlamentul local din Crimeea – republică autonomă din sudul Ucrainei – a votat ieri în unanimitate pentru aderarea republicii autonome la Federația Rusă.

Legislativul de la Simferopol, dominat de proruși, i-a cerut președintelui Vladimir Putin realipirea Crimeii la Rusia și organizarea unui referendum cu privire la statutul regiunii, în data de 16 martie, care să valideze alipirea peninsulei.

Astfel, potrivit deciziei Parlamentului, Consiliul Suprem din Crimeea (adunarea parlamentară) a decis să adreseze președintelui rus Vladimir Putin și Adunării Federale a Rusiei — Consiliul Federației (camera superioară) și Duma de Stat (camera inferioară) — un apel privind intrarea Crimeii în componența Federației Ruse, notează agerpres.ro.

Parlamentul Crimeii cere președintelui rus și Adunării Federale a Rusiei să înceapă procedura privind aderarea Crimeii la Federația Rusă, ca subiect al Federației.

Continuare în pag. 8

FLUX

2

Actual

7 MARTIE 2014

Numele oligarhului Urmare din pag. 1 Cu siguranţă, Vladimir Voronin nu este nici pe departe proletarul sărac și fără avuţii. Însă el nici nu a negat asta. Și aceste bunuri, cel mai probabil, au fost acumulate, inclusiv datorită funcţiei deţinute. Suntem de acord că un președinte într-o ţară săracă nu-și poate permite averi exorbitante și lux la limita decenţei.

Ceea ce ne provoacă o ușoară scârbă este faptul că refrenul despre averile lui Voronin este reluat insistent doar în campania electorală. Inoculându-ni-se ideea că, după cinci ani de guvernare democrată și proeuropeană, vinovaţi de sărăcia din ţară sunt tot comuniștii. Discuţiile de astăzi despre sutele de mii de euro cheltuiţi de liderul comunist pentru călătoriile cu avionul, despre mașinile de lux pe care acesta le dosește în garajul de la sediul PCRM, amintesc izbitor de campania desfășurată de memorabilul președinte interimar Mihai Ghimpu, în preajma alegerilor anticipate din 2010.

Liberalul a survolat atunci întinsurile patriei – mândra noastră capitală, viile de la Budești și pădurea Ţiganca – demonstrându-le ziariștilor pe care i-a cărat după el pretinsele moșii ale fostului președinte, Vladimir Voronin, și promiţând exproprierea acestuia. Întrebarea este, de ce nu există niciun

dosar intentat, dacă politicienii care au acces în 2009 la putere au avut probe că Voronin și-a agonisit averile pe căi ilegale? Și dacă toate instituţiile de drept au fost în mâinile lor. De ce subiectul rămâne unul eminamente electoral, dacă, așa cum afirmă Filat, „Totul este probat”? „Mulți oameni au fost deposedați de afaceri pe timpul guvernării lui Voronin, iar unii au stat și la închisoare”, și-a mai amintit ex-premierul. Uitând cu desăvârșire de cei deposedaţi de afaceri și bunuri în perioada actualei guvernări.

al raiderului nr.1 (și singurul) din Republica Moldova. Și iarăși, nu este cel la care v-aţi gândit. În această funcţie onorifică a fost numit controversatul om de afaceri (câţi controversaţi or mai fi fiind) Veaceslav Platon. Care, cu siguranţă, nu este fără de păcat, dar oare nu cu ajutorul unei foste alianţe (de la guvernare) a ajuns acesta deputat în Parlament. Recunoscând apoi că a dat bani grei pentru asta.

Rocada oligarhilor Memoria pare să-l trădeze pe înflăcăratul luptător cu oligarhia, mafia și raiderii de tot felul. Astfel, el a uitat de „interesul personal al unei persoane obscure care a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să cumpere o țară”. „Republica Moldova este sub asediul unei structuri oligarhice gata să țină ostatici cetățeni, o țară întreagă, numai pentru a-și satisface propriile interese”, puncta Filat la 13 februarie 2013, avertizând că în fața mafiei nu va capitula. Iar mafiotizarea este mai periculoasă decât comunizarea, tot de la Filat citire.

Mai mult decât atât, Vladimir Filat și ceilalţi capi ai coaliţiei de la guvernare au mai dat zilele acestea un nume, cel

Prin urmare, liderii coaliţiei afirmă în mod solidar că în spatele atacurilor raider asupra sistemului bancar, dar și a tentativelor de cumpărare a deputaţilor din majoritatea parlamentară s-ar afla Platon. În platoul unei emisiuni de la Publika TV, șeful democraţilor a explicat pe îndelete cum stau lucrurile. „Noi am fost de-a lungul acestor 3-4 ani care s-au scurs martori la tot felul de cazuri neplăcute, care au avut și rezonanţă mondială. Dincolo de toate speculaţiile și luptele politice care s-au dat în jurul acestor cazuri, iată că ultimele luni demonstrează, de fapt, cine a fost „protagonistul principal” (iertată să-i fie tautologia), cel care a promovat aceste scheme, fiindcă modul de a acţiona a fost unul standard”, ne-a luminat Lupu, cel care este coleg de partid cu Vladimir Plahotniuc, fost cândva păpușar și beneficiar al atacurilor raider, dar care acum nu mai este considerat ca atare. Nici măcar de către Filat.

Prezent și el la emisiunea de la Pu-

blika, după o lungă absenţă (explicabilă), Vladimir Filat și-a făcut iarăși un fel de mea culpa și a recunoscut că a greșit lăsându-se atras în lupte „intestinale” (sic!). (Recunoaștem, ne interesează prea puţin ce se întâmplă în intestinele liberal-democratului.)

Filat, între doi „raideri” Fostul premier a regretat că aliaţii s-au lăsat antrenaţi în diverse procese care au dat apă la moara celor care se opun cursului european al Republicii Moldova (alegeri anticipate, referendumuri, crize politice), în loc să se concentreze pe o comunicare eficientă cu populaţia în ceea ce privește explicarea avantajelor apropierii de Uniunea Europeană. „Protagonistul principal”, adică Veaceslav Platon, s-a arătat destul de amuzat de toată tărășenia asta, afirmând că Plahotniuc l-a obligat pe Filat să

lucreze pentru el. Comentând într-un interviu pentru publicația Kommersant acuzațiile care i-au fost aduse de liderii coaliției de guvernare, Platon a afirmat că toate acțiunile actuale ale fostului premier demis pentru acte de corupție, Vladimir Filat, demonstrează că el îndeplinește ordinele oligarhului Vladimir Plahotniuc. Mă rog, o fi știind el mai bine obiceiurile și apucăturile oligarhilor.

Toate aceste dezvăluiri, acuzaţii și declaraţii nu sunt întâmplătoare. Actuala guvernare încearcă să-și spele imaginea în preajma apropiatului scrutin. Puterea vrea să câștige un nou mandat, pedalând pe vechile subiecte electorale: pericolul comunismului și averile lui Voronin. Alte subiecte, în afara „parcursului european”, care ar putea fi insuficient de convingător, nu mai are la îndemână.

Deturnarea atenţiei către alţi oligarhi și raideri ar trebui să explice de ce nu avem nici astăzi o „Moldovă fără sărăcie”. Actuala putere uitând cu desăvârșire că de cinci ani guvernează „o ţară”.

Sigur că este interesant să vedem ce mașini are în dotare familia Voronin, să știm cât cheltuiește pe călătoriile cu avionul și prin ce ţări preferă să se odihnească. Dar am vrea, totodată, să vedem și ce mașini ascund prin garaje actualii potentaţi, să știm câţi bani cheltuiesc guvernanţii pentru călătoriile pe care le fac ei peste hotare ori familiile acestora, care, cică, obișnuiesc să mai trăiască prin Elveţia ori pe cine știe unde în altă parte. Și câţi bani investesc pentru ca odraslele lor să înveţe în școli de prestigiu din lume, nu în cele „optimizate” de pe la noi.

Ioana FLOREA, FLUX

Profesorii ar putea recurge la proteste în masă Perioada examenelor de absolvire este tot mai aproape, iar cadrele didactice ameninţă cu acţiuni de protest. Motivul nemulţumirilor îl constituie salariile prea mici din domeniu. Acestea nu le asigură nici pe departe un trai decent, iar situaţia este agravată de creșterea necontrolată a preţurilor, în contextul devalorizării monedei naţionale.

Reprezentanții Sindicatului Educaţiei și Știinţei le-au cerut guvernanţilor să majoreze salariile profesorilor cu 50 la sută. Întruniţi miercuri, 5 martie, în cadrul unei ședin-

ţe, sindicaliștii au avertizat că sunt dispuși să negocieze cu autorităţile doar până la data de 2 aprilie. „În cazul nesoluționării revendicărilor noastre, sindicatele își rezervă dreptul de a declanșa acțiuni de protest în masă”, a subliniat președintele Sindicatului Educației și Științei, Dumitru Ivanov.

Ivanov a precizat că sindicatele au venit cu propuneri de majorare a salariilor încă în noiembrie trecut, dar nu a urmat nicio reacţie din partea autorităţilor. În această situaţie, profesorii consideră că protestele reprezintă singura cale de soluţionare a problemei, aceștia luând în calcul inclusiv sabotarea examenelor de bacalaureat.

Drept răspuns, Ministerul Educației a precizat că salariile cadrelor didactice urmează

să fie majorate cu 15 la sută din data de 1 octombrie 2014, conform Legii cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare. Într-un comunicat al instituţiei de resort se menţionează că majorările salariale pentru profesori sunt prevăzute în proiectele Strategi-

ei Educația 2020 și Codului Educației, documente care în prezent se află la etapa de finalizare după consultările publice. În același timp, pe parcursul următoarelor luni Ministerul Educației va lucra la un nou sistem de salarizare, care să asigure competitivitatea salariului angajaților din

sectorul educațional în raport cu alte sectoare și să țină cont de performanțele individuale ale angajaților.

Ministerul mai menționează că majorarea salariilor este posibilă din contul resurselor existente în sistem. Astfel, actualmente, la nivel de țară este utilizată doar 50 la sută din capacitatea instituțiilor de învățământ. Utilizarea eficientă a rețelei școlare ar permite realocarea banilor pentru salariile angajaților din sistem.

“Ministerul Educației împărtășește preocuparea membrilor Sindicatului Educației și Științei pentru îmbunătățirea nivelului de trai al angajaților din învățământ.

Totodată, subliniem că abordările ultimative din partea partenerilor sociali nu pot contribui la crearea unui climat favorabil dialogului”, se mai spune în comunicat.

De asemenea, instituţia își reiterează disponibilitatea de a examina în comun cu toți partenerii sociali, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Ministerul Finanțelor, oportunitățile și posibilitățile reale de majorare a salariului.

Salariul mediu pe care-l ridică profesorii actualmente este de 3.500 de lei.

Potrivit statisticii, salariul mediu nominal brut al lucrătorii din învăţământ a fost în decembrie 2013 de aproximativ 3077 de lei, înregistrând o creștere de aproape 8% faţă de luna respectivă a anului 2012.

Acesta este practic cel mai mic salariu din economia naţională, cu excepţia celui pe care l-au încasat în perioada de referinţă lucrătorii din industria hotelurilor și restaurantelor.

FLUX

Politic

7 MARTIE 2014

3

FLUX

Câte victime va mai face curăţenia electorală din coaliţia de la guvernare?

Curăţenia electorală, începută cu ceva timp în urmă, continuă în coaliţia de guvernământ. După demisia de săptămâna trecută a lui Vitalie Marinuţa din funcţia de ministru al Apărării, experţii au tot ghicit asupra adevăratelor motive care au stat la baza acestei decizii. Și mai interesant este faptul că demisia a fost acceptată imediat, fără ca cineva dintre colegii fostului ministru să pună la îndoială oportunitatea acestui pas ori să-i regrete plecarea din fruntea instituţiei.

Ex-ministrul a invocat divergenţe de opinii cu șeful statului, Nicolae Timofti. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Vlad Ţurcanu, a precizat că demisia a survenit în urma unor discuţii aprinse ce s-au iscat în cadrul ședinţei Colegiului, șeful statului criticând activitatea Ministerului Apărării și a Armatei Naţionale, în special lipsa de disciplină, managementul defectuos și ineficienţa unor departamente ale ministerului.

Nicolae Timofti s-a referit la cazurile de suicid care au avut loc în ultima perioadă în unităţile militare, la cele de încălcare a statutului soldatului, a mai precizat purtătorul de cuvânt. Rămâne însă un mare semn de întrebare, și anume, de ce nu l-au deranjat până acum pe șeful statului încălcările și activitatea defectuoasă a instituţiei de resort?

De ce a fost cazul acum să-şi dea Marinuţa demisia?

lor. Iar șeful statului, în cazul dat, nu a făcut decât ceea ce i-au cerut liderii politici care l-au instalat în fotoliul prezidenţial.

Dacă președintele ţării ar fi fost, într-adevăr, preocupat de ceea ce se întâmplă în Armata Naţională, el i-ar fi cerut mult mai demult demisia lui Marinuţa. Cazurile de încălcare a disciplinei militare și incidentele din Armata Naţională au fost discutate încă în iulie trecut la ședinţa Consiliului Suprem de Securitate. Consiliul a fost convocat după ce un soldat a fost împușcat, accidental, de către un coleg, în Brigada Infanterie Motorizată ”Moldova” din Bălți.

Nu este cazul ca Vitalie Marinuţa să-și dea demisia, a declarat atunci șeful statului. Fiind informat de către fostul ministru al Apărării despre intenţia de a demisiona, președintele l-a sfătuit pe acesta să nu se grăbească. „Nu este o situaţie pentru care ar trebui să-și dea demisia”, a afirmat cu multă siguranţă Timofti după ședinţa Consiliului de Securitate.

După asta, în aceeași lună, un alt ostaș a fost găsit strangulat în apropierea Bazei de instruire militară de la Bulboaca. Apoi, în octombrie, un soldat a fost găsit împușcat, una dintre versiunile organelor de anchetă fiind determinarea la sinucidere. Însă nici atunci președintele ţării nu a văzut motive pentru demiterea ministrului Marinuţa.

Președintele a rămas impasibil, chiar dacă întreaga societate era revoltată, iar Asociaţia ”Mamele Ostașilor” i-au cerut lui Nicolae Timofti, în calitatea sa de Comandant Suprem al Forțelor Armate și șef de stat, să-l demită pe Vitalie Marinuța din funcția de ministru, ”pentru că se face vinovat de multiple sinucideri și maltratări în rândul militarilor”.

Prin urmare, întrebarea este, de ce acum? Ce s-a întâmplat extraordinar în ultima perioadă, decât că se apropie alegerile? Iar guvernarea se leapădă de elementele compromise, de funcţionarii care au provocat mai multe controverse care ar putea isca întrebări și discuţii nedorite în viitoarea campanie electorală.

Plahotniuc, responsabil de curăţenie?

Fără îndoială, au avut un cuvânt de spus în acest context și partenerii din Occident ai guvernării. Ne referim, în primul rând, la curăţenia ge-

De aici și concluzia că soarta ministrului era pecetluită deja până la ședinţa în cauză. Motivul fiind numeroasele incidente tragice care au avut loc pe perioada mandatului lui Marinuţa – dezertări, furturi de arme, maltratări ale ostașilor, sinucideri etc. – ceea ce a provocat nemulţumiri în societate și a diminuat dramatic încrederea în forţele armate. Și dacă până nu demult guvernanţilor le păsa prea puţin de ceea ce se întâmplă în armată și de nemulţumirile populaţiei, ajunși în pragul alegerilor parlamentare, ei au devenit mai atenţi la chestiunile care le pot aduce prejudicii de imagine. Prin urmare, puterea începe să se debaraseze de balastul care i-ar putea împiedica ascensiunea către un nou mandat din partea alegători-

nerală care a început de ceva timp în Partidul Democrat. Astfel, Vladimir Plahotniuc a plecat din Parlament pentru a se dedica, total și până la capăt, grijilor de partid. Valeriu Guma, dat în căutare internaţională de statul român, a plecat și din Parlament, și din partid. Cu oareșice posibilităţi de a reveni.

Se pare că responsabil de curăţarea rândurilor la democraţi este anume Plahotniuc (că tot este mai liber acum), dar și apropiaţii acestuia. Astfel, anume democratul Andrian Candu, finul lui Plahotniuc, a „fundamentat” retragerea din PD a lui Guma și depunerea mandatului de deputat. „La nivel uman este regretabil. La nivelul relaţiilor politice și altor interese cred că este o decizie bună”, a comentat Candu, dându-i fostului său coleg o șansă de revenire în „familia democraţilor” după ce-și va demonstra nevinovăţia la CEDO. Sau după alegerile parlamentare, adăugăm noi.

La fel, Plahotniuc a fost și iniţiatorul excluderii din PD a patru deputați democrați din Adunarea Populară a Găgăuziei, pentru participarea acestora la referendumul ilegal din 2 februarie. „Sunt două motivele care au stat la baza acestei decizii: am avut nenumărate întâlniri cu ei și le-am explicat despre pericolul referendumului, însă ei oricum au participat.

Cel de al doilea motiv este încălcarea disciplinei de partid”, a explicat liderul democrat.

Iar acest lucru s-a întâmplat după ce, chiar în ajun, președintele PD,

Viaţa de după abolirea vizelor Zilele astea din nou au răsunat voci emfatice-răspicate care au glorificat abolirea vizelor pentru moldoveni. De acum încolo se va tot vorbi până la saţietate despre această mare performanţă a guvernanţilor!

Viitoarea abolire a vizelor pentru moldoveni e, într-adevăr, o realizare. Merită, firește, să le mulţumim conducătorilor pentru consecvenţa lor în această chestiune. E bine însă să păstrăm

simţul măsurii. La urma urmei, a trebuit să așteptăm clipa asta mirifică tocmai 23 de ani, iar misiunea conducătorilor e să muncească pentru cetăţeni.

Datele problemei se vor modifica niţel, dar nu într-atât încât să ajungem rapid în Eldorado. Până la o viaţă decentă mai avem mult de prășit pe ogoarele patriei. Evident, cineva va călători mai lejer prin Europa, altcineva va merge la rudele care lucrează în Italia, iar senzaţia că suntem întrun ţarc se va atenua, dar pentru cei cu pașapoarte românești modificarea nu va fi o mare izbândă, ca și pentru oamenii săraci, cu pensii și salarii ridicole.

Așadar, avem cu adevărat o realizare, după 23 de ani de bâjbâială sterilă. Ce urmează? Prosperitatea, oportunităţile nenumărate și supremaţia legalităţii? Eu unul nu m-aș grăbi să trag acum concluzii. Viitorul mi se pare încă învăluit într-o ceaţă densă.

Mi se pare de domeniul evidenţei că abolirea vizelor, cu toate posibilităţile benefice care derivă din ea, ar putea să devină lipsite de orice relevanţă dacă apucăturile locului nu vor fi curmate. În mod normal, ar trebui, în sfârșit, să fie băgaţi la închisoare cei care fură ca-n codru, cei care și-au clădit castele faraonice prin luare de mită și trafic de influenţă. E de-a dreptul penibil să vezi timp de două decenii arestările, pentru luare de mită, ale unor cinovnici-vameși-poliţiști care se soldează cu nimic, cu un mare balon de săpun…

Am văzut, pe FB, niște tineri care postaseră imaginea pașaportului moldovenesc. Acum, chipurile, vom avea râuri de lapte și maluri de ciocolată. Sunt mai bătrân și deci mai sceptic: nu vom avea nimic atâta timp cât mișmașul face ravagii în ograda noastră…

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Marian Lupu, afirma într-un interviu că, în opinia lui, deputaţii Adunării Populare din Găgăuzia nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referendumului. Și că formațiunea nu îi va sancționa în niciun fel pe reprezentanţii săi din Adunarea Populară, deoarece aceștia au fost aleși în calitate de candidați independenți, iar organizația PDM de la Comrat se bucură de autonomie în cadrul formațiunii, aceasta fiind una dintre condiţiile aderării.

Iată însă că Plahotniuc a decis altfel, iar șeful democraților de la Comrat, Nicolae Dudoglo, declară că motivul a fost, de fapt, altul.

Dudoglo a precizat pentru portalul gagauzinfo.md. că cei patru deputați „au încălcat disciplina de partid, au trădat echipa, cu intenția de desființare a ei și au încercat să-i demită din funcții pe vicepreședinții Adunării Populare și președinții de comisii parlamentare”.

Nu știm dacă vor mai urma și alte victime ale marii curăţenii în PD, dar și în întreaga Coaliţie. Unii deputaţi însă au început să se cureţe intempestiv și de bună voie, se pare,fără vreo intenţie în acest sens din partea conducerii de partid.

Ieri, deputatul Iurie Bolboceanu și-a anunţat în plenul Parlamentului retragerea din fracţiunea PD și din Partidul Democrat, fără a invoca motivele, dar precizând că decizia poartă un „caracter temporar”. Adică, până la timpuri mai bune.

Ioana FLOREA, FLUX

AVIZ Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău, solicită prezentarea dnei Savciuc Elena la ședinţa de judecată care va avea loc la 12 martie 2014, ora 16.30, în bir. 1, str. Zelinski, 13, mun. Chișinău, în legătură cu examinarea pricinii civile intentate la cererea dlui Condratiev Veaceslav privind încasarea datoriei.

Judecător – Puica Viorica.

FLUX

4

Economic 7 MARTIE 2014

Există constrângeri de ordin intern şi extern care pot compromite creşterea economică Centrul Analitic Expert-Grup a lansat zilele acestea o nouă ediţie a studiului Realitatea Economică, în care face o analiză a modului în care au evoluat diferite sectoare ale economiei în primele două luni ale anului în curs. Potrivit experţilor, în perioada ianuariefebruarie 2014, situația economică a continuat să se îmbunătățească, însă au apărut mai multe semne de îngrijorare. Indicele Compozit Anticipator în ianuarie 2014 și-a menținut tendința ascendentă, avansând până la 105,4 puncte (101,4 puncte în decembrie 2013).

Creșterea a fost catalizată de evoluția exporturilor, cererea internă și activitățile de creditare. Cu toate acestea, se prefigurează mai multe constrângeri de ordin extern și intern care riscă să compromită esențial avântul economic.

Creșterea nu este una echilibrată, se arată în studiu, fiind distribuită neuniform în rândul sectoarelor economice. De exemplu, în pofida avansării indicelui producției industriale cu 6,8% în 2013, faţă de anul precedent, aceasta a fost susținută, preponderent doar de 3 ramuri care asigură 25,7% din valoarea adăugată brută (VAB) din industrie: producția de mașini și aparate electrice, fabricarea altor produse alimentare și de producția altor produse din minerale nemetalifere. În același timp, sectoarele care au asigurat circa 48% din VAB au rămas în declin. Parțial, aceste dezechilibre au fost induse de o evoluție la fel de echivocă a exporturilor.

Deși exporturile au crescut în total cu 11% faţă de anul precedent, în 2013 au fost înregistrate scăderi pe mai mult de 40 la sută dintre piețele externe ale Moldovei. În particular, livrările pe prima și a treia după importanță piețe externe de desfacere (Rusia și Italia) s-au diminuat cu 3,5% și, respectiv, 8,4% comparativ cu 2012.

Anumite discrepanțe sunt atestate și în ceea ce privește creșterea remitenţelor: în pofida avansului total de 14,2% faţă de anul precedent, în decembrie 2013 transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, exprimate în dolari SUA, s-au redus cu circa 9% comparativ cu anul precedent. Împreună cu de-

precierea rublei rusești față de leul moldovenesc, tendințele respective au contribuit la reducerea veniturilor exprimate în lei a familiilor migranților din CSI. În lunile următoare, consideră experţii, creșterea economică urmează să se tempereze pe fondul unor constrângeri interne și externe. Printre factorii interni se numără disiparea efectului creșterii compensatorii în agricultură și al politicii monetare relaxate, repercusiunile deprecierii monedei naționale asupra veniturilor majorității populației și incertitudinea asociată cu proximitatea alegerilor parlamentare. Factorii externi țin de restricționarea exporturilor pe piața rusească și înăsprirea regimului de migrație pentru cetățenii moldoveni aflați la muncă în această țară. Totodată, situația economică nefastă din Ucraina, Kazahstan, precum și unele țări UE (Italia, Ungaria), riscă să afecteze negativ ramurile industriale orientate spre aceste piețe.

Agricultura În pofida relansării spectaculoase a sectorului vegetal din 2013 față de 2012, recoltele pentru mai multe culturi au rămas sub valorile atestate în 2011. Printre plantele cu recolte avansate în 2013 față de 2011 se numără: sfecla de zahăr (+59%), grâul (+26,7%), floarea-soarelui (+10,9%).

Pe de altă parte, culturile cu roade reduse comparativ cu 2011 sunt: cartofii (-31,9%), legumele (-19,3%) sau porumbul pentru boabe (-4,6%).

Comerţ intern cu bunuri și servicii

Veniturile și cheltuielile populaţiei

Comerțul cu amănuntul își consolidează creșterea, iar serviciile prestate către populație avansează cu ritmuri sporite. Comerțul cu amănuntul a cunoscut o dinamică moderată și în 2013 a avansat doar cu 3,1%, în pofida accelerării atestate pe final de an: în decembrie 2013 creșterea a fost de 11,7%. În luna decembrie a anului trecut, volumul serviciilor prestate populației s-a majorat cu 13,7%, iar creșterea anuală a fost de 10,7%.

Producţia de ulei şi vinuri s-a redus în 2013 Indicele producţiei industriale a înregistrat o creștere de aproape 6,8% în ianuarie-decembrie 2013, comparativ cu anul precedent.

Volumul producţiei în industria extractivă și industria prelucrătoare a crescut cu 22,2% și, respectiv, 7,9% faţă de anul 2012. De asemenea, industria alimentară și a băuturilor per ansamblu și-a sporit volumul de producţie cu peste 6,3%. Totodată, în unele domenii, volumul s-a redus substanţial. De exemplu, cu aproape 73% la fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, volumul producţiei în industria alimentară a crescut, în special, la fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon – cu 21,8%, la fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 19,6%, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – cu 13,7%, fabricarea produselor lactate – cu 8,9%, fabricarea pâinii și a produselor de patiserie proaspete – cu 4,9%, la prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 3,0%. În același timp, s-au înregistrat reduceri la volumul de producţie la următoarele activităţi ale industriei

alimentare și a băuturilor: fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale – cu 72,6%, fabricarea apei minerale și a băuturilor răcoritoare – cu 7,5%, fabricarea vinului – cu 7,4% la sută. În 2013 s-au înregistrat creșteri și la alte activităţi ale industriei preluсrătoare, cum ar fi: producţia de mașini și aparate electrice – cu 31,1%; industria metalurgică – cu 29,9%; producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 21,9%; industria chimică – cu 19,0%; producţia de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice – cu 14,5%; producţia de mobilier – cu 5,0%.

Totodată, în perioada analizată au avut loc reduceri ale volumului de producţie faţă de ianuarie-decembrie 2012 la fabricarea produselor de tutun – cu 19,4%, edituri, poligrafie și reproducerea materialelor informative – cu 16,1%, fabricarea de mașini și echipamente – cu 11,8%, prelucrarea lemnului și fabricarea articolelor din lemn – cu 9,7%, și altele.

De asemenea, în anul trecut și sectorul energetic a înregistrat o reducere a volumului producţiei de 4,3%, comparativ cu anul 2012.

FLUX

Scăderea transferurilor în dolari americani și modificarea structurii remiterilor în favoarea rublei rusești, nu protejează veniturile familiilor a căror membri lucrează în Rusia. Slăbirea rublei față de dolar (11,4% faţă de anul trecut, în ianuarie 2014) și față de leul moldovenesc (2,3% în ianuarie 2014, comparativ cu anul trecut) reduce puterea de cumpărare a remiterilor obținute în ruble. Deprecierea leului față de dolar (7% în decembrie 2013 faţă de anul precedent) nu compensează scăderea remiterilor în dolari americani (-9% faţă de anul precedent în decembrie 2013).

Finanţe publice Anul 2014 începe cu o creștere a cheltuielilor bugetare ce depășește majorarea veniturilor publice, fapt ce a amplificat deficitul bugetar. În ianuarie 2014, veniturile bugetului public național au crescut cu 8,3% faţă de anul precedent. În aceeași perioadă, majorarea cheltuielilor publice a fost de 8,9%. Creșterea mai accelerată a cheltuielilor bugetare față de venituri nu este de bun augur pentru consolidarea fiscală și ar putea fi indusă de proximitatea alegerilor parlamentare.

Preţuri și politică monetară Banca centrală continuă să promoveze o politică relaxată, totuși deprecierea monedei naționale nu este cauzată de intervențiile BNM. În ianuarie 2014, moneda națională a continuat să se deprecieze față

de principalele valute de referință, cu 8,5% faţă de anul precedent, în raport cu dolarul american, și cu 11,5% față de euro. BNM și-a menținut caracterul acomodativ al politicii monetare și a păstrat rata de bază la 3,5%, având în vedere încadrarea prognozei inflației în intervalul țintit.

Comerţ exterior În 2013, creșterea exporturilor a fost atenuată de reducerea livrărilor către CSI. În 2013, exporturile de mărfuri au crescut cu 11%, în timp ce importurile au sporit doar cu 5,4%.

Totuși, în perioada septembrie-decembrie 2014, exportul spre CSI a scăzut cu 9,2% faţă de anul precedent, acest fapt fiind determinat de încetinirea creșterii economice în Federația Rusă, cât și de impunerea restricțiilor pentru exportul de produse agroalimentare pe această piață.

Principalii parteneri comerciali Principalele provocări pentru Republica Moldova vin din CSI. Economia UE se relansează cu o creștere de 0,4% în trimestrul 3 din 2013, faţă de anul precedent. În Federația Rusă continuă temperarea economică: în trimestrul al treilea din 2013 creșterea PIB a fost de 1,2% faţă de aceeași perioadă din 2012 și persistă riscul impunerii restricțiilor suplimentare pentru importurile din Republica Moldova. Economia Ucrainei stagnează, iar evoluțiile politice ar putea agrava situația în anul curent.

Sursa: expert-grup.org

5

Social

7 MARTIE 2014

FLUX

O NOUĂ LEGE CONTROVERSATĂ

Deputaţii vor o lege a spitalelor Mai mulți deputați doresc o lege a spitalelor înainte să existe o strategie de reformare a întregului sistem de sănătate. Proiectul, elaborat de democrați și liberal-democrați, ar urma să atribuie mai multe competențe Parlamentului privind activitatea spitalelor din Moldova. Documentul a fost înregistrat la Legislativ și transmis instituțiilor responsabile spre examinare. Multe dintre prevederile proiectului de lege sunt însă neclare și contradictorii.

De exemplu, în anumite articole se menționează că doar Parlamentul aprobă fondarea și reorganizarea spitalelor publice, iar în altele - că fondatorul, care este Ministerul Sănătății, ia decizia de a crea sau reorganiza anumite instituții spitalicești publice.

Astfel, în art. 8 alin. (3) este prevăzut că Ministerul Sănătății propune Parlamentului și Guvernului fondarea și lichidarea spitalelor publice, în timp ce în art. 15 alin. (1) este prevăzut că Ministerul Sănătății și autoritățile publice locale pot fi fondatori ai spitalelor. În același timp, în alin. (5) al aceluiași articol se menționează că fondatorul decide fondarea și reorganizarea spitalului.

O altă prevedere care creează confuzii este cea stipulată în art. 13 și se referă la crearea și organizarea spitalelor universitare.

Proiectul de lege mai prevede elaborarea unui Registru de Stat al spitalelor, pe care doar Parlamentul îl poate adopta sau modifica la propunerea Ministerului Sănătății. Amintim că în prezent există nomencla-

torul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, care este funcțional și administrat de Ministerul Sănătății.

O altă modificare propusă de către deputați și inclusă în proiectul de lege a spitalelor este faptul că managerul unui spital va putea deține maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Potrivit deputatului democrat Valentina Stratan, care a confirmat că este, împreună cu președintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, Vladimir Hotineanu, autorul documentului, a declarat că legea vine să asigure transparență și să completeze golurile din sistemul de sănătate, deoarece Ministerul Sănătății nu se grăbește să prezinte o strategie de reformare a acestuia.

Andrei Mecineanu, coordonator Programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate: „Urmând o astfel de logică ar trebui să elaborăm o lege a centrelor de sănătate publică, a centrelor medicilor de familie, a centrelor de diagnostic etc.”

Mecineanu consideră că acest proiect împinge și mai mult reglementarea legislativă a sistemului sănătății spre abis. Republica Moldova are deja, în acest sens, un precedent, când Legea ocrotirii

sănătății a fost amendată, în 2010, prin introducerea normei conform căreia Parlamentul reorganizează sistemul de sănătate. Anume această normă, lucru arhicunoscut, a creat blocaje în realizarea reformei în sănătate, iar fiecare dintre actori a interpretat și acționat în funcție de anumite conjuncturi existente. Inexplicabil este și faptul că unii autori ai acestei legi în acea perioadă erau oponenți efervescenți ai amendamentelor respective.

Este important să evidențiem câteva aspecte legate de proiectul Legii Spitalelor. În primul rând, asistăm la o desincronizare a angajamentelor și acțiunilor Parlamentului și Guvernului în realizarea reformei în sănătate. Mai ales că Ministerul Sănătății trebuie să vină în Parlament cu strategia de reformare a întregului sistem de sănătate, unde un capitol important va viza sectorul spitalicesc. În al doilea rând, ceea ce propune acest proiect de lege vine să creeze blocaje imense în realizarea reformei sistemului sănătății, dar și funcționării acestuia. Este oare corect să avem și să menținem spitale total ineficiente, care au 30 de paturi, 7 medici, secții pustii, din simplul motiv că, contrar raționamentelor economice, de management a spitalelor, precum și raționamente sociale, s-a promovat și adoptat o lege a spitalelor?

Practic, fiecare capitol al acestei legi este în incompatibilitate și în contradicție cu actele normative și legislative în vigoare. Cum poate fi interpretată o normă care vine să reducă din atribuțiile Ministerului Sănătății, fără a lua în considerare că, în mod particular și doar pen-

tru anumite aspecte (ex. reorganizarea instituției), nu este posibil să limitezi atribuțiile unui fondator?

Aceste prevederi vin în contradicție cu legislația civilă, care, de fapt, reglementează aceste aspecte. Un alt paradox, dacă se tot face trimitere la practica internațională – un spital universitar nu are în calitate de fondator o universitate de medicină. În al treilea rând, cred că iarăși asistăm la situația de copy-paste din legislația română. Republica Moldova și-a învățat lecția când legi adoptate după așa model, precum cea a Colegiului Medicilor, nu pot fi aplicate. Nu toate practicile legislative și de reglementare din alte țări pot fi extrapolate în Republica Moldova.

Principalul vinovat de această situație, una extrem de sensibilă, este Ministerul Sănătății. Modalitatea în care a ales și înțeles Ministerul Sănătății să reformeze sectorul spitalicesc, în condițiile în care are suficientă expertiză, lipsa unei comunicări adecvate, tărăgănarea pre-

zentării în Parlament a Strategiei de reformare etc. a și generat această stare de lucruri. Prin urmare, Ministerul Sănătății trebuie să dea dovadă de voință și capacități pentru a aduce lucrurile la normalitate, că, de altfel, riscă ca adoptarea documentului să fie principala realizare în acest mandat.

Parlamentul nu are nevoie de așa atribuții, precum reorganizarea spitalelor, aprobarea unui registru al spitalelor etc. Nu dă bine instituției Parlamentului, deoarece, urmând o astfel de logică, ar trebui să elaborăm o lege a centrelor de sănătate publică, o altă lege a centrelor medicilor de familie, o lege a centrelor de diagnostic, o lege a ambulanțelor etc.

Amintim că Parlamentul a solicitat pe 1 martie 2013 Ministerului Sănătății să elaboreze o nouă strategie de reformare a sistemului de sănătate, lucru care însă nu s-a întâmplat până în prezent.

După e-sanatate.md

OPINIE

Interzicerea azbestului – un act al războiului comercial În Republica Moldova se întreprind măsuri pentru interzicerea ardeziei, care este cel mai ieftin și durabil material pentru acoperișuri. Pretextul e că acesta este interzis în Uniunea Europeană, spre care este îndreptată cu insistenţă Moldova de către echipa aflată la cheremul birocraţiei europene, ultima fiind și ea subordonată, la rândul ei, corporatocraţiei occidentale.

Se știe că interzicerea utilizării azbestului în construcţii a survenit în spaţiul UE sub presiunea grupurilor de lobby-ști care reprezintă interesele industriei chimice și a celei metalurgice. Pentru aceste ramuri ale businessului european, specializate în producerea unor noi materiale utilizate pentru acoperișuri, ardezia le stă ca un os în gât. Azbestul este declarat a fi de-a valma nociv, atribuindu-i întregului spectru de produse proprietăţile cu adevărat nocive ale amfibolului; însă tot aici a fost inclus și crisotilul, care și-a demonstrat caracterul inofensiv de-a lungul timpului. Dar anume din crisotil este produsă ardezia.

Amfibolul era dobândit cu precădere în Europa, servind drept materie primă pentru materiale de construcţie care erau utilizate pe larg în ţările europene, inclusiv pentru acoperișuri.

De fapt, este vorba de o mutare perfidă, chiar de o escrocherie, menită să înșele cumpărătorii.

De menţionat că, oricât ar părea de straniu, ardezia care mai e stocată prin depozite poate fi comercializată fără niciun fel de restricţii. Însă importarea de noi cantităţi a acesteia deja e stopată. Oare nu se observă că este vorba de un ele-

ment al războiului comercial? Încă o dată: dacă totuși ardezia e nocivă, de ce este permisă comercializarea cantităţilor existente în stocuri? Iar dacă aceasta se vinde, prin urmare este inofensivă. De altfel, ardezia este utilizată de peste o sută de ani, perioadă în care nimeni nu i-a constatat nocivitatea. În orice caz, savanţii care se ocupă de depistarea cauzelor apariţiei cancerului n-au descoperit astfel de proprietăţi în foile de ardezie. Însă în ceea ce privește noile materiale de construcţii, încă urmează de văzut. Așa încât, interzicerea ardeziei nu este altceva decât o plată suplimentară în schimbul apropierii de UE. Am putea spune fără nicio exagerare că, în felul acesta, autorităţile îi lasă pe mai mulţi cetăţeni fără obișnuitele acoperișuri deasupra capului. Încă urmează de văzut ce costuri va avea pentru ţara noastră, per ansamblu, „visul european” și „povestea de succes”. Măsura în care ne va ajuta UE să ne rezolvăm problemele economice se va vedea foarte curând. Care a fost efectul sprijinului UE pentru România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau ţările baltice? Nu se prea vede, iar ce se observă sunt doar efecte deplorabile. Desigur, Rusiei nu-i convine „orientarea netradiţională” a ţărilor din regiunea noastră. De aici și severitatea cu care abordează Moscova calitatea produselor orientate în mod tradiţional spre piaţa rusească.

Ca, de exemplu, faţă de vinurile moldovenești.

Sincer vorbind, și acesta este un element al răz-

boiului comercial. Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, doar în ultimele trei luni de embargo (din septembrie 2013), ţara a pierdut circa 20 de milioane de dolari. Iar ca urmare a embargoului din 2006 (dacă e să ţinem cont de faptul că doar în 2005, Rusia a importat vinuri moldovenești în valoare totală de 207 mil. de lei), Moldova a pierdut sute de milioane de dolari. Se operează cu cifre astronomice atunci când se calculează venitul ratat doar în acea perioadă.

La ora actuală, autorităţile caută să calmeze opinia publică și producătorii cu promisiunea că, chipurile, România și UE, în ansamblu, își vor spori cotele la importul vinurilor moldovenești.

Așadar, limitări au existat. Dar chiar și în lipsa

acestora, suntem oare atât de naivi încât să credem că pe piaţa europeană mai e loc și pentru producţia noastră? În această confruntare mută, care poartă caracterul unui război comercial nedeclarat, iată că Moldova caută să aplice o lovitură de răspuns. Curtea Constituţională a stopat acţiunea hotărârii Guvernului de transmitere a Aeroportului internaţional Chișinău în concesiune unei companii ruse. Amintim că aeroportul a fost concesionat pentru o perioadă de 49 de ani consorţiului rus “Avia Invest”.

Această companie urma să investească 240 mil. de euro pentru modernizarea lui. Și cine ar fi avut de suferit de pe urma atragerii acestor investiţii?

Iar “Rospotrebdanzor” și-a anunţat deja intenţia de a interzice și importul de fructe moldovenești pe piaţa rusă. Rușii își pot asigura piaţa cu mărfuri similare din alte ţări, care nu cedează celor moldovenești nici la preţ, nici la calitate. Se știe că în Europa nu sunt așteptate nici vinurile moldovenești, nici cele românești, ungurești sau georgiene. Europenii s-au obișnuit cu propriile vinuri franţuzești, germane, spaniole, italiene și alte vinuri locale și nu intenţionează să-și schimbe preferinţele. A sosit timpul să renunţăm la iluzii, altminteri producţia de vinuri, care are o tradiţie de sute de ani, pur și simplu, va dispărea.

Este nevoie să avem capacitate de negociere, să nu pierdem ce am cucerit în trecut. Altfel vom sacrifica ardezia spre bucuria Uniunii Europene și spre dezavantajul cetăţenilor simpli ai Moldovei.

Valeriu ANDRIUŢĂ, economist

Notă: Opinia exprimată de autorul articolului nu coincide neapărat cu opinia redacţiei „Flux”.

FLUX

6

Geopolitic 7 MARTIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (5) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Continuare din numărul precedent.

Preconcept: civilizaţia şi „spaţiul mare” În procesul edificării lumii multipolare, la un moment va apărea cu toată acuitatea problema trecerii noţiunii de civilizaţie din categoria socioculturală în noţiune de drept. Aici este extrem de valoroasă concepţia „spaţiului mare” (Grossraum), elaborată de filozoful și juristul german C. Schmitt1.

Teoreticianul englez al Relaţiilor Internaţionale (RI) F. Petito2 a arătat în mod convingător importanţa ideilor lui C. Schmitt pentru domeniul RI. Schmitt se întreabă în ce mod are loc formarea normelor internaţionale, care capătă în timp statutul unor norme legale general recunoscute. El se interesează în mod special de constituirea fenomenului numit Jus Publicum Europeum, care a pus bazele sistemului european al RI în Modernitate. Schmitt se situează în mare pe poziţiile realismului, iată de ce pentru el chestiunea de prim ordin este însăși procedura corelării suveranităţii statului naţional (deasupra căruia prin definiţie nu poate exista nicio instanţă superioară) și elaborării regulilor în domeniul relaţiilor internaţionale, cărora, cu toate acestea, trebuie să i se subordoneze statele naţionale. De obicei, existenţa unei ordonări instituţionale a anarhiei internaţionale este recunoscută anume de liberali, motiv pentru care în anumite clasificări ei sunt numiţi „instituţionaliști”. În cazul lui C. Schmitt este vorba de un realist convins, care acordă, cu toate acestea, o atenţie deosebită structurării mediului relaţiilor internaţionale. De aici și trăsătura paradoxală a abordării pe care o propune: „realism instituţional”3.

Potrivit lui Schmitt, haosul și anarhia în relaţiile internaţionale în calitate de premise de bază ale realismului în RI sunt reglementate nu pur și simplu prin apeluri la comunitatea de valori liberal-democratice, la concurenţa comercială și la pacifism, ci prin echilibrul de forţe conștientizat într-un mod specific, corelat cu o situaţie geografică concretă. Acordând o atenţie deosebită geopoliticii, Schmitt insistă asupra stabilirii normelor de drept în funcţie de spaţiul geografic4. În consecinţă, întreaga sferă a RI este corelată cu harta fizică și politică a lumii. Astfel, haosul în RI capătă trăsături spaţiale și este structurat de către liniile de forţă ale echilibrului de putere între diverse ţări. Întrucât sistemul de la Westfalia se dezice la modul formal de recunoașterea unei realităţi legitime, ce ar depăși suveranitatea naţională, crearea unui sistem de norme al RI bazate pe spaţiu nu poate obţine o expresie conceptualizată la nivel formal. Însă, cu toate acestea, uneori echilibrul de forţe devine atât de stabil și pregnant, încât poate fi comparat în esenţa lui cu legea și, respectiv, să fie fixat și în acte cu caracter juridic. Anume o astfel de soartă a avut „doctrina Monroe”, dreptul maritim englez, „doctrina lui Wilson” sau condiţiile Păcii de la Versailles: puterile mondiale dominante identificau propriile interese naţionale (con-

firmate prin resurse de forţă) cu starea de lucruri stabilită la nivel normativ; și asta chiar și în acele cazuri în care era vorba de procese ce se desfășurau nu doar în afara graniţelor acestora, ci la distanţe considerabile de ele.

Schmitt examinează în mod detaliat desfășurarea acestei lucrări fine ce conduce, în ultima ei etapă, la apariţia unor structuri de drept supranaţionale, caracterizate de diverse grade de obligativitate, care contravine la nivel conceptual cu sistemul de la Westfalia, cel al suveranităţilor naţionale, universal recunoscut. Recurgând la această analiză, Schmitt utilizează termenul tehnic „preconcept”, văzut ca o anume idee politică ce dispune de o dimensiune supranaţională încă neconfirmată de normele juridice, dar care, în anumite condiţii și ţinându-se cont de echilibrul de forţe existent la modul concret, ar putea căpăta un statut legal.

Schmitt corelează în continuare „preconceptul” (de exemplu, „doctrina Monroe” sau ”Reich-ul german”) cu frontierele spaţiale, asupra cărora ar putea fi aplicabil acest preconcept.

Ca rezultat, ia naștere o nouă formă, „spaţiul mare” (Grossraum), ce constituie unul dintre componentele esenţiale ale teoriei lui Schmitt. „Spaţiul mare” reprezintă expresia spaţială a preconceptului juridic în domeniul RI. Dacă vom aplica această idee în cazul noţiunii noastre de „civilizaţie”, vom descoperi că aceasta se potrivește în mod ideal cu Teoria Lumii Multipolare (TLM). Multipolaritatea, ca, de altfel, și bipolaritatea sau unipolaritatea, nu exprimă o noţiune de drept și nici nu poate să capete o astfel de semnificaţie într-un viitor apropiat sau chiar niciodată. Este doar descrierea echilibrului de forţe între actorii mondiali de frunte, existent de facto. Prin urmare, atât „civilizaţia”, cât și „ordinea multipolară” au statutul de preconcepte juridice: acestea există, pot dispune de forţă și pot fi confirmate prin resurse, pot fi declarate, pot fi funcţionale și reale. În anumite condiţii, ele chiar pot înlocui modelul Westfalia, iar în acel moment va fi perfect legitim să se pună problema renunţării formale la suveranitatea naţională, această noţiune urmând să fie trecută asupra unei alte instanţe, civilizaţia însăși sau polul lumii multipolare. În acest caz, preconceptul va deveni, pur și simplu, concept și noţiune juridică. Însă evenimentele s-ar putea desfășura și conform altei logici, iar într-un astfel de caz, civilizaţia și multipolaritatea vor rămâne la nivelul de preconcept pentru o perioadă indefinit de lungă (ca și în cazul în care bipolaritatea n-a anulat suveranitatea naţională, dar a relativizat-o pentru toate ţările ce nu dispuneau de statutul de supraputere).

Atunci când vom încerca să conturăm graniţele civilizaţiilor, vom intra în contact cu „spaţiul mare”, o noţiune foarte potrivită în virtutea statutului ei de preconcept aplicat pentru stabilirea localizării spaţiale a civilizaţiei.

Lumea multipolară, bazată pe echilibrul de forţe a civilizaţiilor din care este alcătuită, va putea fi numită, ur-

mându-l de Schmitt, „ordinea spaţiilor mari”5.

Relevanţa realismului pentru TLM Civilizaţia în calitate de actor de bază în RI, precum și TLM articulată în acest temei, pot fi corelate la un nivel nou cu teoriile existente, însă deja nu ca niște derivate, ci ca o nouă paradigmă, aparte cu alte paradigme deja existente. O astfel de comparaţie ne va ajuta să conturăm mai amplu specificul TLM și structura ei, dar și să cercetăm cel mai important aspect: clarificarea faptului cum ar putea să se constituie relaţiile între civilizaţii, adică va prevala conflictul (așa cum considera Huntington) sau dialogul (cum consideră M. Khatami sau F. Petitio6).

Realismul în cazul actorilor civilizaţiilor. Paradigma realistă, ce operează cu normele sistemului de la Westfalia și evidenţiază în calitate de actori statele naţionale, nu e aplicabilă la modul direct pentru TLM. Diferenţa între actori predetermină o înţelegere cu totul diferită a mediului relaţiilor internaţionale. Dacă e să acceptăm paradigma realistă la propriu, vom vedea că în locul hărţii civilizaţiilor și a „spaţiilor mari” va apărea harta politică a lumii, în care zonele civilizaţiilor sunt împărţite (uneori absolut arbitrar) într-un șir de state naţionale, unele state reprezentând intersecţia a două sau mai multe civilizaţii. Realiștii insistă asupra relaţiilor de ostilitate între state sau, în caz de forţă majoră, recunosc relaţiile ierarhice hegemoniste. Însă o astfel de abordare blochează orice încercare de integrare a „spaţiilor mari” pe temeiuri civilizaţionale. Prin urmare, realismul în starea lui pură este inacceptabil și inaplicabil. Într-un asemenea caz, adepţii TLM se pomenesc în mod logic în raporturi polemice cu reprezentanţii realismului clasic sau ai neorealismului.

Dacă însă am privi în calitate de actori principali ai RI civilizaţiile, stabilite în cadrul „spaţiilor mari”, atunci vom căpăta un cu totul alt tablou. În acest caz am putea prezenta relaţiile intercivilizaţionale ca pe o analogie directă a structurii mediului internaţional în cadrul paradigmei realiste. Și în acest caz e nevoie să fie postulat haosul și anarhia, dar, de această dată, la un alt nivel, drept haos intercivilizaţional și anarhie intercivilizaţională.

Urmând logica realiștilor, am putea spune că în cadrul TLM nu există vreun nivel supracivilizaţional, precum nu poate să existe vreo scară valorică ce ar putea să se prezinte în calitate de normă universal recunoscută între civilizaţii. Abordarea civilizaţională multipolară presupune unicitatea fiecărei civilizaţii, iar a găsi un numitor comun pentru acestea este imposibil.

Anume în asta constă esenţa civilizaţiei în calitate de pluriversum7. Fiecare civilizaţie își formulează și își prezintă în mod independent felul său de a înţelege noţiunea de om, societate, normă, adevăr, cunoaștere, existenţă, timp, spaţiu, Dumnezeu, lume, istorie, politică etc. Anume din acest motiv, dialogul între civilizaţii este posibil în aceeași măsură ca și conflictul, însă

este imposibilă trecerea de la câteva civilizaţii la una singură. La acest nivel, TLM poate să împrumute integral logica realiștilor tradiţionali, care neagă ontologia și stabilitatea instituţiilor și normelor integraţioniste, dar să o aplice asupra unui mediu totalmente diferit, nu unul internaţional (interstatal), ci intercivilizaţional.

Schimbarea subiectului ordinii mondiale presupune și schimbarea conţinutului ei valoric. Dacă realiștii considerau că toate statele tind spre optimizarea propriilor interese și raţionalizarea modurilor și metodelor de atingere a acestora, atunci în cazul civilizaţiilor o astfel de schemă reducţionistă nu mai funcţionează. Civilizaţiile pot avea scopuri și motivaţii totalmente diferite. Unii sunt predispuși spre expansiune, alţii – spre maximalizarea puterii materiale, cei de-al treilea – spre dezvoltarea tehnică, cei de-al patrulea – spre contemplare, cei de-al cincilea – spre autoconservare prin izolare, cei de-al șaselea – spre un dialog activ cu lumea înconjurătoare și spre un schimb de forme culturale. Aici abordarea „dizolvată” (thin) a RI nu se potrivește câtuși de puţin, întrucât civilizaţiile ca subiecţi sunt într-atât de polivalente și unice, originale și diferite, încât o abordare „densă” (thick) devine nu pur și simplu dezirabilă, ci una necesară și obligatorie. Modelarea profilului unei civilizaţii reprezintă de fiecare dată o sarcină unică în felul său, iar scoaterea în evidenţă a unor trăsături comune poate fi obţinută doar a posteriori, în niciun caz a priori. Aici este vorba despre o a doua limitare a realismului. Dacă realiștii înţeleg principiile „mizei pe forţele proprii” (self-help) și ale intereselor naţionale ca pe o aliniere comună de parametri, caracteristici practic oricărui stat naţional, atunci TLM insistă asupra faptului că civilizaţiile dispun de un nomenclator al motivaţiilor de bază mult mai larg și mai consistent, dar și mai variat. Tocmai de aceea, atât haosul, cât și anarhia capătă în mediul intercivilizaţional o structură mult mai complexă: este vorba nu doar despre un câmp de luptă al unor actori aproximativ la fel, dar cu potenţiale de forţă diferite, ci despre un sistem de interese și scopuri similare, un labirint complex având mai multe straturi, în cadrul căruia funcţionează niște legităţi non-lineare, attractori străini și fenomene ale turbulenţei. Elaborarea hărţii anarhiei intercivilizaţionale reprezintă ceva mult mai complex decât analiza anarhiei în cadrul realismului clasic și chiar al neorealismului.

Dar ţinând cont de aceste două amendamente fundamentale, mai multe mutări logice ale realismului pot fi incluse cu succes în procesul desfășurării TLM. În particular, un împrumut de primă importanţă din realismul clasic poate deveni critica existenţei însăși a unor instituţii supracivilizaţionale.

Neorealismul, cu predilecţia lui pentru construcţia unui sistem structural întemeiat pe echilibrul de forţe, poate fi aplicat cu succes și în cazul ordinii mondiale multipolare, care, de asemenea, va fi organizată pornind de la parametrii săi de bază și în funcţie de

potenţialul de forţă al actorilor principali (doar că, în cazul dat, acestea vor fi civilizaţiile). Într-un anume sens, civilizaţiile ca poluri ale lumii multipolare vor fi niște hegemonii regionale, cu toate consecinţele ce decurg de aici. În plus, astfel de hegemonii trebuie să fie mai mult decât două. Construcţiile neorealiste, care cercetau în mod prioritar anume modelele hegemoniste, pot fi extrem de utile pentru edificarea TLM. În plus, teoriile lui K. Waltz despre viabilitatea modelului bipolar8, care s-au pomenit la periferie, dezminţite de faptele anilor ’80-’90 ai sec. XX, pot fi incluse din nou în circuit în procesul construcţiei modelului multipolar, ce urmează a fi plasată în locul celui bipolar.

Relevanţa liberalismului pentru TLM TLM poate împrumuta unele aspecte și din paradigma liberală. Liberalismul insistă asupra faptului că regimurile politice similare (deși liberalii vorbesc doar despre democraţiile liberale) înclină spre integrare, spre fortificarea relaţiilor pe mai multe planuri, sociocultural, economic și cel de reţea, iar în perspectivă – și a unor instituţii supranaţionale comune.

Cultura democraţiei politice creează condiţii pentru depășirea egoismului naţional. Dacă e să lăsăm la o parte apelul la „democraţie”, tipic pentru universalismul occidental, care este, în esenţă, unul „etnocentric”, vom obţine următoarea teză: societăţile cu culturi similare înclină spre integrare și spre crearea unor structuri supranaţionale.

Dacă vom aplica acest principiu faţă de zona civilizaţiei comune, ne vom pomeni pe unda TLM. Într-adevăr, procesele integraţioniste și crearea unor structuri suprastatale în baza unei matriţe socioculturale comune decurg mult mai ușor decât în alte cazuri. În cadrul unei civilizaţii contează nu atât regimul politic al ţării (democraţia), cât cultura (iar deseori religia).

De aceea, relaţiile între ţările cu o cultură (religie) comună se construiesc în baza unei logici cu totul diferite faţă de statele cu culturi diferite.

Comunitatea de cultură reprezintă pentru TLM condiţia necesară pentru o integrare cu succes în „spaţiul mare” comun, și, respectiv, pentru crearea a însuși polului lumii multipolare. Importanţa factorului cultural, care contează nu mai puţin decât cel al suveranităţii, îi apropie pe adepţii TLM mai mult de liberali decât de realiștii clasici care insistă în mod special asupra suverani-

Geopolitic 7 MARTIE 2014

tăţii statelor naţionale, fără a ţine cont de factorul cultural. (C. Schmitt și alţi „realiști instituţionali”, de exemplu, unii exponenţi ai școlii engleze a RI, constituie o excepţie.) Însă o asemenea apropiere este valabilă doar cu condiţia înlocuirii semnelor „regimului politic” (democraţia) pe semnul apartenenţei la o cultură (religie) comună.

Paradigma liberală, în mod special neoliberalismul și transnaţionalismul, acordă o atenţie aparte proceselor globalizării.

Globalizarea are la nivel practic câteva etape. Iniţial are loc globalizarea regională, după care urmează cea universală, planetară. Pentru liberali, globalizarea regională constituie doar o stare intermediară și o etapă prealabilă a globalizării planetare generale, care nu conţine nimic valoros, ci doar pregătește rezultatul râvnit – instaurarea „lumii globale” și „sfârșitul istoriei”.

La rândul său, TLM sprijină globalizarea și integrarea regională, deoarece în practică aceste procese au loc în limitele unei civilizaţii concrete. Dezbaterile în sânul ţărilor UE despre admiterea Turciei în cadrul acestei structuri supranaţionale arată în mod clar faptul că până și în cazul europenilor, care ignoră orice aspect de ordin religios și cultural al identităţii societăţii, sentimentul că turcii sunt străini trezește îngrijorări majore. Însă în timp ce pentru liberali și globaliști este vorba despre niște dificultăţi de moment, adepţii TLM, dimpotrivă, conceptualizează anume integrarea regională, pe care o tratează ca pe un proces independent și încheiat, valoros în sine; mai mult, după încheierea acestuia nu se mai presupun niciun fel de alte etape integraţioniste. Potrivit spiritului multipolarităţii, integrarea regională este văzută nu ca o treaptă sau fază a globalizării planetare, ci ca un proces istorico-politic, strategic și social autonom, care constituie propriul său scop. Integrarea trebuie să se încheie pe măsura atingerii graniţelor firești ale civilizaţiei. După care va sosi faza precizării proporţiilor și a sistemului de influenţă în zonele „de frontieră” .

Globalizarea regională îi apropie pe adepţii LTM de liberali în RI, însă atitudinea faţă de globalizarea planetară, dimpotrivă, îi îndepărtează. Însă dacă e să acceptăm aceste două amendamente fundamentale (unitatea culturală în locul regimului politic și globalizarea regională în locul celei planetare), atunci adepţii TLM pot să împrumute din plin argumentarea de la reprezentanţii teoriei liberale în RI, mai ales în acele cazuri în care trebuie respinse tezele realiștilor, care se ţin cu stricteţe de abordarea stato-centristă. În plus, liberalii au dezvoltat un șir de teme care sunt, de asemenea, relevante pentru TLM. În primul rând, este vorba despre ideea de pace sau de zonă a păcii, care constituie centrul atenţiei prioritare a liberalismului în RI9. Dacă vom arunca o privire asupra realităţilor istorice, vom observa că noţiunea de pace era în permanenţă legată de o precizare obligatorie: care anume lume? Cunoaștem Pax Romana, Pax Turcica, Pax Britannica, Pax Russica și, în sfârșit, actuala Pax Americana. O asemenea utilizare a cuvântului „pace”, cu completarea ce clarifică a cui anume este pacea, cine e responsabil de ea și de menţinerea ordinii, este destul de elocventă.

Dacă vom corela această completare cu civilizaţiile, vom obţine teoria multipolară a păcii (Pax, peace), ce constă din câteva zone, unde va domina pacea, fiind întemeiată de fiecare dată pe un principiu civilizaţional concret. Astfel, obţinem următorul tablou: Pax Atlantica (compusă din Pax Americana și Pax Europea); Pax Eurasiatica; Pax Islamica; Pax Cinica; Pax Hindica; Pax Nipponica;

7

FLUX

Washingtonul nu face economie de gloanţe oarbe în războiul cuvintelor cu Moscova Dar va trage, aşa cum ameninţă, cu muniţie adevărată într-un război economic cu Rusia?

Pax Latina. Și mai îndepărtatele: Pax Buddhistica; Pax Africana.

Aceste zone ale păcii civilizaţionale și a securităţii comune pot fi luate drept concepte de bază ale pacifismului multipolar.

Sarcina civilizaţiilor ca actori ai relaţiilor internaţionale este să le transforme în niște zone ale unei păci stabile, deoarece, în caz contrar, ele nu vor putea să se prezinte de o manieră consolidată pe plan planetar. În plus, pacea multipolară (Pax Multipolaris) trebuie să aibă o ontologie aparte în contextul relaţiilor internaţionale: ea presupune concomitent un nivel supranaţional, suprastatal (din care motiv ea este o pace internaţională și externă în raport cu statele), însă, în același timp, o pace care nu e nici „universală” și nici „planetară” (adică una internă în raport cu civilizaţiile).

Un al doilea aspect important pentru TLM rezidă în conceptul neoliberal al interdependenţei și al extinderii nomenclatorului actorilor. În acest caz, de asemenea, trebuie preluate toate aspectele formulate de liberali despre întreaga umanitate, însă raportate la nivelul civilizaţiei. O civilizaţie presupune existenţa unei zone socioculturale, geopolitice și economice, în cadrul căreia se întrepătrund structuri și comunităţi ce ţin de această civilizaţie, și încă într-o măsură mult mai mare decât în condiţiile separării prin graniţe statale. În TLM, reţelele civilizaţionale le înlocuiesc pe cele globale, în rest funcţiile acestora rămân a fi similare. În cadrul civilizaţiei se împletesc între ele nivele diferite ale sistemelor politicosociale, economice și culturale, formând o hartă a societăţii mult mai complexă și nelineară decât în condiţiile modelelor clasice burgheze ale naţiunii politice. Este vorba de o anume „turbulenţă civilizaţională”, ce necesită o abordare nelineară și o descriere detaliată a fiecărui segment aparte. În cadrul unei civilizaţii, interdependenţa grupurilor și straturilor sociale formează un joc complex al unor identităţi multiple, care se suprapun, se despart și se reîntâlnesc în articulaţii noi. Codul civilizaţional comun (de exemplu, religia) creează condiţiile cadru, însă în interiorul acestor graniţe poate exista un înalt grad de variabilitate. O parte a identităţilor se poate întemeia pe tradiţie, însă o altă parte poate reprezenta construcţii novatoare, deoarece civilizaţiile sunt concepute ca niște organisme istorice vii, care se află în procesul unor transformări continui.

TLM recunoaște în orice individ care aparţine unei civilizaţii o identitate marcată profund de cultură, în cadrul căreia acesta poate însuși cunoștinţele de bază, necesare pentru a-și formula propriul punct de vedere asupra unor chestiuni civilizaţionale concrete. De aceea, la nivelul individual al unui membru de rând al societăţii, în TLM avem, mai curând, un „individ abil” al lui J. Rosenau10 decât niște X-indivizi realiști; însă competenţa acestui „individ abil” este determinată nu de accesul personal la un spectru larg al unei informaţii necodificate (așa cum se întâmplă în cazul transnaţionaliștilor și al globaliștilor), ci de apartenenţa la câmpul semantic al tradiţiei.

Relevanţa Şcolii engleze în RI pentru TLM Școala engleză a TLM este extrem de productivă pentru elaborarea sociologiei intercaţiunii intercivilizaţionale. Exponenţii acestei școli priveau mediul relaţiilor internaţionale ca pe o societate și, respectiv, cercetau în mod prioritar procedurile și protocoalele de socializare a ţărilor în domeniul relaţiilor internaţionale, adică „socializarea” lor internaţională. Astfel, ei i-au dotat pe teoreticienii RI cu un arsenal de metode, destinate unei cercetări aprofundate a legităţilor intercaţiunilor actorilor relaţiilor internaţionale. În TLM, actorii se schimbă: locul ţărilor este luat de către civilizaţii. Concomitent se schimbă și structura mediului relaţiilor internaţionale. Așadar, metodele Școlii engleze a RI pot fi luate ca bază pentru studierea sociumului intercivilizaţional, ansamblului civilizaţiilor și a structurii dialogului ce se desfășoară între ele.

Teza despre „dialogul civilizaţiilor” capătă în optica Școlii engleze un conţinut concret: acest dialog poate fi conștientizat drept strategie a socializării, ce presupune o dinamică a unor relaţii gradiente, ritmurile excluziunilor/incluziunilor, tentative de a ierarhiza sistemul de relaţii, expansiune și retragere, protocoale ale războiului și păcii, echilibrul între material și spiritual etc.

De la aproape 8.000 de kilometri distanţă de Moscova, Washingtonul ameninţă că va impune băncilor rusești sancţiuni în stilul celor prin care au fost izolate instituţiile financiare iraniene dacă Rusia trimite trupe în estul Ucrainei. Companiile americane vor avea și ele mult de pierdut dacă Moscova va contraataca cu aceleași arme.

Sancţiunile bancare sunt un instrument puternic pe care SUA îl pot folosi datorită rolului central pe care îl au în sistemul financiar internaţional, scrie EUobserver.

Dacă americanii iau la ţintă băncile rusești, atunci oricărei bănci din lume care continuă să facă afaceri cu rușii i se va tăia accesul la sistemul financiar american. Prin astfel de metode SUA au reușit să pună presiuni în ultimii doi ani pe economia iraniană și să câștige poziţii mai bune în negocierile cu Teheranul pentru reducerea programului nuclear iranian. Însă spre deosebire de situaţia din Rusia, americanii nu aveau prea multe de pierdut în Iran.

Compania americană PepsiCo, unul dintre cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din lume, are o expunere de miliarde de dolari în Rusia, a doua mare piaţă de desfacere în funcţie de venituri după cea americană. Doar activele „cu viaţă îndelungată“ precum proprietăţi, fabrici și utilaje pe care PepsiCo le deţinea anul trecut în Rusia valorează 7,9 miliarde de dolari sau 15% din total, a calculat The Wall Street Journal.

Anul trecut, compania americană a încasat din vânzările din Rusia 4,9 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7% din veniturile totale.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA ________________________ 1 Schmitt Carl. Völkerrechtliche Großraumordnung mit Interventionsverbot für raumfremde Mächte: Ein Beitrag zum Reichsbegriff für Völkerrecht. Berlin: Duncker&HUmblot, 1991.

2 Petito F., Odysseos L. The International Political Thought of Carl Schmitt Terror, Liberal War and the Crisis of Global Order. London and NEw York: Routledge, 2007; Petito F., Oddysseos L. (2006).

3 Introducing the International Theory of Carl Schmitt: International Law, International Relations, and the present Global Predicament(s)// Leiden Journal of International Law, vol.19 no. 1. 2006.

4 Schmitt Carl. Völkerrechtliche Grossraumordnung mit Interventionsverbot für Raumfremde Mächte- Ein Bitrag zum Reichsbegriff im Völkerrecht. Op. cit.

5 Schmitt Carl. Völkerrechtliche Grossraumordnung mit Interventionsverbot für Raumfremde Mächte- Ein Bitrag zum Reichsbegriff im Völkerrecht. Op. cit.

6 Petitio F. Dialogue of Civilizations as Global Political Discourse: Some Theoretical Reflections// The Bulletin of the World Public Forum ‚Dialogue of Civilizations’, vol. 1 no. 2, 21-29. 2004.

7 În legătură cu acest concept vezi Manifestul din 2001 al mișcării franceze GRECE (Alain de Benoist) http://grece-fr.com/?page_id=64.

8 Waltz К. Theory of International Politics.

McGraw Hill. New York: 1979.

9 Lederach John Paul. Preparing for Peace.

Syracuse: Syracuse University Press, 1996; Richmond Oliver P. Peace in International Relations. London: Routledge, 2008.

10 Rosenau J., Fagen W. A New Dynamism in World Politics: Increasingly Skillful Individuals?//JSTOR. Studies Quarterly. 41. 1997.

Coca-Cola, cea mai mare companie de băuturi răcoritoare la nivel mondial, este mai puţin expusă. Compania este totuși atrasă de piaţa rusească în condiţiile încetinirii vânzărilor pe pieţele mai dezvoltate. De asemenea, Coca-Cola deţine 23% din îmbuteliatorul Coca-Cola Hellenic, care are operaţiuni în Rusia și Ucraina.

Exxon Mobil este unul dintre cei mai mari investitori străini din Rusia și a avut în ultimii ani operaţiuni de exploatare a petrolului în preajma insulei Sahalin. Acum compania este interesată de regiunile arctice. În sectorul agricol rusesc și ucrainean, traderii americani de materii prime se extind agresiv pentru a profita de terenurile fertile din regiunea Mării Negre.

Companiile europene ar avea şi ele mult de pierdut Dintre companiile europene, producătorul auto francez Renault a investit masiv în Rusia, o piaţă cu perspective în contextul deprimării vânzărilor în UE. Renault și partenerul nipon Nissan vor să-și mărească participaţia la cel mai mare producător auto rusesc, AvtoVAZ, la 74,5% până la mijlocul acestui an.

Vânzările din Rusia au o pondere de 8% în rezultatele totale ale Renault.

Rusia este, de asemenea, cea mai mare piaţă pentru producătorul francez de lactate Danone, contribuind cu 11% la vânzări anul trecut. Compania are peste 20 de fabrici în Rusia și este cel mai mare producător de profil de acolo.

Producătorul danez de bere Carlsberg este și el prezent cu fabrici de bere în Rusia.

Mai multe companii europene de utilităţi sunt și ele expuse la piaţa rusească. Grupul german E.ON deţine termocentrale pe gaze și cărbune în câteva zone industriale importante din Rusia, și este, de asemenea, cel mai mare client individual al Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze naturale rusești. Enel, din Italia, controlează producătorul rusesc de energie OGK5.

Sursa: Ziarul Financiar

CMYK

FLUX

8

Ucraina 7 MARTIE 2014

Mizele din Crimeea Ucraina acuză Rusia de intervenţie militară în Crimeea, iar multă lume se întreabă cum s-a ajuns în această situaţie. O parte din răspunsuri ies la lumină, dacă aruncăm o privire către tumultuoasa istorie a Crimeii. „O prostie”, a spus președintele Vladimir Putin, la mijlocul lunii decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, când a fost întrebat dacă Rusia ar putea trimite trupe în peninsula Crimeea.

Se pare că declaraţia lui Putin și-a pierdut valabilitatea, de vreme ce forţe înarmate au preluat temporar controlul asupra mai multor clădiri și a celor două aeroporturi importante din Crimeea. În timp ce noul ministrul de Interne din Ucraina acuză Rusia de intervenţie militară în Crimeea, nu puţină lume se întreabă cum s-a ajuns în această situaţie.

O istorie agitată

ţele Ucrainei, la iniţiativa fostului lider al Partidului Comunist din URSS, Nikita Hrușciov.

Tensiuni post-URSS După prăbușirea URSS în 1991, Crimeea a devenit parte a Ucrainei independente, ceea ce a generat numeroase tensiuni, în contextul în care două treimi din populaţia peninsulei sunt reprezentate de etnicii ruși. Parlamentul rus a anulat, în 1992, decizia din 1954 a lui Hrușciov, iar Crimeea și-a declarat independenţa faţă de Ucraina.

Guvernul de la Kiev a reușit însă calmarea situaţiei. În 1994, conflictul reizbucnește. Crimeea îl alege președinte pe Iuri Meșkov, care a consolidat apropierea de Rusia. Numai că, și de această dată, Kievul reușește să păstreze peninsula; instituţia prezidenţială este desfiinţată, iar Meșkov fuge în Rusia.

Contrele cu Rusia privind prezenţa Flotei Mării Negre rusești în regiune a durat până în 1997, când a fost semnat un parteneriat, conform căruia, până în 2017, Rusia ar trebui

Peninsula Crimeea de la Marea Neagră are o istorie extrem de agitată. Poporul nomad al sciticilor, grecii, tătarii și turcii au stăpânit, sute de ani, Crimeea. Până când au venit rușii. „Crimeea a reprezentat întotdeauna cireașa de pe tort pentru imperiul rus”, spune Wilfried Jilge, expert în chestiuni est-europene la Universitatea din Leipzig. În interviul acordat DW, profesorul spune că accesul la Marea Neagră a fost dintotdeauna visul cel mare al ţarilor ruși. La 8 aprilie 1783, Ecaterina cea Mare a transformat acest vis în realitate.

Abia în 1954, peninsula rusească a fost „trecută” administrativ în bra-

Ipoteză a unui ministru eston: Lunetiştii care au deschis focul la Kiev erau recrutaţi de proeuropeni O conversaţie între ministrul eston de Externe, Urmas Paet, și înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Aston, sugerează că fosta administraţie Victor Ianukovici nu este responsabilă de victimele din Piaţa Independenţei, lunetiștii fiind recrutaţi de lideri proeuropeni, conform BBC. În Ucraina, „există impresia din ce în ce mai clară că în spatele lunetiștilor nu a fost Ianukovici, ci a fost cineva din cadrul noii coaliţii” proeuropene, îi spune Urmas Paet lui Catherine Ashton într-o înregistrare difuzată online. „Cred că vreau să investigăm. Vreau să spun că nu auzisem asta până acum, este interesant”, i-a replicat Ashton.

Urmas Paet a confirmat că a avut conversaţia cu baroneasa Ashton pe 26 februarie.

Paet a explicat că are informaţiile de la Olga Bogomoleţ, medic-coordonator al serviciului medical de voluntariat care există în Piaţa Independenţei din Kiev.

Bogomoleţ a comunicat că victimele ambelor părţi din Piaţa Independenţei au fost împușcate cu aceleași tipuri de arme. Cu toate acestea, Bogomoleţ a admis, pentru publicaţia Daily Telegraph, că nu a avut acces la victimele din rândul forţelor de ordine, fără a explica de unde a obţinut informaţiile care au condus la concluzia evocată.

Urmas Paet a cerut lansarea unei anchete în cazul victimelor de la Kiev, cerând tratarea cu obiectivitate a declaraţiilor sale. „Le cer jurnaliștilor să trateze această înregistrare cu atenţie. Eu mă refeream la teoriile care circulă despre ce s-a întâmplat în Ucraina”, a spus ministrul eston de Externe.

Conform bilanţului oficial, cel puţin 82 de persoane – protestatari și agenţi ai forţelor de ordine – au murit în violenţele care au avut loc în Piaţa Independenţei din Kiev la sfârșitul lunii februarie. Opoziţia ucraineană a acuzat forţele de ordine că au deschis focul spre protestatarii proeuropeni, iar criza a condus la demiterea de către Parlament a președintelui Victor Ianukovici. Între timp, o administraţie interimară proeuropeană a fost instalată la Kiev, iar noile autorităţi au emis un mandat internaţional de arestare pe numele fostului președinte Victor Ianukovici, acuzat de „crime în masă” și refugiat în Rusia.

Sursa: mediafax.ro

să își retragă trupele din Crimeea.

Acest termen a fost însă prelungit până în 2047, de fostul președinte ucrainean, recent debarcat de la putere, Victor Ianukovici.

Interese geostrategice ruseşti Într-un interviu acordat DW, Gwendolyn Sasse, de la Universitatea Oxford, specialistă în spaţiul esteuropean, și-a amintit de evenimentele de acum 20 de ani. Separatiștii din Crimeea, spune Sasse, „nu sunt la fel de bine organizaţi ca în anii ’90”.

Profesoara de la Oxford consideră că, la moment, au loc „încercări spontane de folosire a crizei din Ucraina”. Sasse nu crede că Rusia nu are un plan minuţios care să prevadă ruperea republicii autonome de Ucraina. În schimb, Wilfried Jilge consideră că „s-a ajuns atât de departe pentru că Rusia nu este pregătită să accepte faptul că Ucraina decide singură”. În opinia acestuia, Moscova vede în

mișcările de opoziţie din Ucraina „o decizie geopolitică”. Dacă Ucraina ar fi integrată în UE, proiectul lui Putin privind Uniunea Eurasiatică ar avea de suferit, crede Jilge.

Majoritate prorusă şi tătari Sondajele actuale despre felul în care oamenii din Crimeea își imaginează viitorul, nu există. În schimb, există cifre care oferă un răspuns indirect la această întrebare. Doar 31 la sută din locuitorii din Crimeea susţin ideea unui stat ucrainean independent, în timp ce 36 la sută sunt împotrivă – cu precădere rușii.

Statistica a fost realizată în iunie 2013 de Centrul Rasumkov din Kiev.

Pe de altă parte, Crimeea este locuită inclusiv de ucraineni și tătari, care resping o eventuală divizare. În 1944, Stalin i-a deportat pe tătari în Asia Centrală pentru că, în timpul ocupaţiei din cel de-al Doilea Război Mondial, aceștia ar fi colaborat cu Germania nazistă.

De peste 20 de ani, tătarii continuă să se întoarcă în Crimeea, iar astăzi aceștia reprezintă 14 la sută din totalul populaţiei. „Tătarii de Crimeea sunt, în mod tradiţional, proucraineni și doresc să trăiască într-un

stat ucrainean”, consideră profesorul Jilge.

Gaz şi petrol în regiune În Crimeea nu este vorba strict de politică. Dacă într-adevăr regiunea s-ar rupe de Ucraina, repercusiunile asupra economiei ar fi însemnate.

Până acum, peninsula a profitat mult de pe urma turismului. Or, situaţia s-ar putea schimba radical în perioada următoare. Atât în Crimeea, cât și în alte zone din Marea Neagră se presupune că ar exista însemnate rezerve de gaze.

De altfel, guvernul ucrainean și-a dat acordul, la finele anului 2013, să încheie o înţelegere cu un consorţiu internaţional, controlat de gigantul american ExxonMobil. Semnarea efectivă a acordului, care privește, desigur, exploatarea gazului și petrolului în Marea Neagră, a fost însă amânată.

Ministerul Energiei de la Kiev estimează că, începând din 2017, în regiune ar urma să fie exploatate până la 10 miliarde de metri cubi de gaz. Acest lucru ar reduce semnificativ dependenţa Ucrainei de gazul rusesc.

Sursa: deutsche welle

Parlamentul Crimeii a votat pentru integrarea în Federaţia Rusă Populaţia îşi va spune cuvântul la referendumul din 16 martie Urmare din pag. 1 Adunarea parlamentară a autonomiei stabilise anterior organizarea unui referendum pe data de 25 mai, ziua în care urmează să se desfășoare alegerile prezidenţiale anticipate în Ucraina. Apoi acesta a fost reprogramat pentru 30 martie, fiind vorba iniţial doar de o consultare în privinţa sporirii autonomiei.

Potrivit noii decizii a Consiliului Suprem al Crimeii, plebiscitul urmează să aibă loc peste aproximativ o săptămână, fiind devansat pentru data de 16 martie, iar cetăţenii peninsulei vor avea deja de ales între alipirea la Federația Rusă ori autonomie sporită.

La referendum vor fi propuse două întrebări. Prima: Sunteți pentru aderarea Crimeii la Federația Rusă, cu statut de subiect al Federației. Și a doua: Sunteți pentru revenirea la constituția Crimeii din 1992, a precizat, joi, vicepremierul Crimeii, Rustam Temirgaliev, citat de Ria Novosti.

Potrivit constituției Crimeii din 1992, republica face parte din Ucraina și-și stabilește cu aceasta relațiile în baza acordului și înțelegerilor, menţionează cotidianul. ro.

La referendum vor participa și rezidenţii din Sevastopol, deși orașul are un statut aparte și, oficial, nu face parte din autonomie. Cel puţin asta au declarat deputaţi din Parlamentul Crimeii.

Președintele rus Vladimir Putin a convocat o ședință operativă a Consiliului de Securitate, informează inter-

fax.ru cu referire la secretarul de presă al liderului rus, Dmitri Peskov, informează UNIMEDIA. Potrivit acestuia, în cadrul reuniunii s-a discutat situația din Ucraina, inclusiv decizia de ieri a Consiliului Suprem din Crimeea.

La reuniune au participat prim-ministrul Dmitri Medvedev, președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, președintele Dumei de Stat, Serghei Narâșkin, șeful administrației de la Kremlin, Serghei Ivanov, secretarul Consiliului de securitate, Nikolai Patrușev, ministrul de Interne, Vladimir Kolokolțev, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, șeful FSB, Nikolai Bortnikov, directorul Serviciului de informații, Mikhail Fradkov, precum și membrul permanent al Consiliului de Securitate, Boris Grâzlov.

FLUX

CMYK

Opinie

7 MARTIE 2014

9

FLUX

Să mori pentru Putin, să mori pentru Obama, să mori pentru UE? Vin de la o întâlnire la care au participat colegi occidentali, dar, mai ales, ucraineni și ruși, care cunosc mult mai bine realitatea din zonă. Tema: Ucraina & conflictul care a început și capătă forme tot mai tragice.

În fugă, câteva observaţii: • Acum câteva zile, mai nimeni nu putea accepta ideea unui război ruso-ucrainean – din câteva motive simple: a. Istoria relaţiei ruso-ucrainene e mult prea specială și ar semăna cu un război civil; b. Neputinţa economică și militară a Rusiei de a duce în momentul de față un război important și de uzură; c. Implicarea geostrategică a celor mai importante puteri în problema ucraineană; d. Lipsa popularităţii unei astfel de idei; e. Rusia dispune de alte instrumente de presiune și nu era nevoie de un război etc. Toate deducţiile logice ne arătau că un război nu e convenabil și nu e necesar, mai ales că Rusia încă nu-și epuizase toate mecanismele prin care putea face presiune asupra Ucrainei. Eu încă sper că e doar o strategie ca Rusia să-și arate mușchii artificiali, pentru jocul ei specific cu care dorește să-și întărească poziţii de putere externe, dar, mai ales, interne. Deocamdată, se duce un război la televizor și pe net. Este un „război simbolic” și sper să se termine aici această bătălie.

Dacă se va ajunge la lupte reale, va fi o catastrofă pentru toţi.

• De ce a pornit totuși Putin pe „drumul războiului”? a. Din teama de a nu părea slab în faţa celor din ţară și a puterilor externe (și Ianukovici a dat comandă să se tragă în mulţime din

același motiv). Putin se teme să pară slab, căci slăbiciunea este o moarte politică sigură. b. Teama de extindere a Maidanului, de apariţie a unei revoluţii radicale în Rusia. Această frică îi bântuie mereu pe înalţii dregători.

Kremlinul însă, știe că, dacă nu se iau măsuri preventive, Revoluţia va veni și va mătura totul.

• În ce privește poziţia mea, ca om de stânga, în această problemă, ea este simplă: sunt împotriva oricărei intervenţii străine în problemele interne ale Ucrainei, indiferent dacă această putere se numește Rusia, UE, SUA sau NATO. Rusiei, acum, trebuie să i se spună STOP. Însă trebuie luat la bani mărunţi și tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă în această zonă, pe această problemă.

• Discut cu prieteni și lideri de opinie din zona Odesa, Crimeea și Harkov, așa-numitele zone rusești, și ei îmi spun: „Nu avem nevoie de trupe rusești, noi ne vom descurca singuri”. Trebuie înţeleasă, respectată și ţinut cont de opinia „rușilor” din Ucraina. Însă una este poziţia lor și alta este isteria intelectualităţii și a mass-mediei neoliberale mainstream de peste tot: cum pot să fie ei antirăzboi, să-mi predice mantra păcii, când au susţinut cu devotament sacru toate intervenţiile SUA în orice colţ al planetei, dând peste cap toate

convenţiile internaţionale și regulile de bun-simţ?

• Revin obsesiv la câteva idei. Când vorbim de Ucraina, trebuie să pornim de la niște date reale privind modul în care e structurată, construită, această ţară, și nu mă refer doar la dimensiunile etnice, culturale și religioase, ci și sociale, economice etc.

Da, chiar există o ruptură mare între partea de Est și cea de Vest: lingvistic, cultural, economic. Da, există o ruptură și mai mare, pe verticală, mult mai radicală.

• Nu înţeleg, de exemplu, de ce protestele din Vest au fost legitime și susţinute de Occident, iar cele din Est nu sunt legitime? Deși primele au fost mult mai violente decât cele din urmă, ele au fost declarate, de lumea occidentală, ca fiind „democratice”; cele din urmă, mult mai pașnice, au fost etichetate drept „manipulare rusească”. Ambele tabere sunt compuse din cetăţeni ai Ucrainei, ambele tabere sunt îndreptățite să protesteze și să-și dorească „un proiect de ţară”.

Le ajutăm să negocieze sau le învrăjbim pentru a ne urma, în liniște, interesul? Observaţia e valabilă și pentru Rusia, care susţine și legitimează doar partea de Est. • Repet și voi repeta: esența protestelor populare din Ucraina, și mai ales a protestelor din 2004 și 2014, au la bază cauze sociale și economice. Cele politice și culturale (pro-UE, anti-RU, democrație, libertate, civilizaţie) sunt secundare și ascund interese geopolitice și economice. Asta se va vedea foarte curând, mult mai clar decât până acum. Problemele majore ale Ucrainei vor ieși la suprafață abia în următoarea perioadă. Sunt preferate

Parlamentul ucrainean va examina introducerea sancţiunilor pentru deţinerea dublei cetăţenii, inclusiv a celei române Agenţia independentă de știri de la Cernăuţi, ChernivtsiNews, informează că în Rada Supremă a Ucrainei a fost depus un proiect de lege „Cu privire la modificările aduse Codului Penal al Ucrainei în legătură cu răspunderea pentru neinformarea în legătură cu deţinerea cetăţeniei a altui stat”. Potrivit publicaţiei, proiectul prevede privaţiunea de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani pentru deţinerea dublei cetăţenii. Proiectul de lege ar fi fost introdus în parlamentul ucrainean încă în data de 7 februarie. Sub incidenţa legii urmează să cadă și etnicii români din regiunile Cernăuţi și Odesa, care au obţinut sau urmează să obţină cetăţenia României.

Autori ai proiectului sunt deputaţii din fracţiunea parlamentară a Partidului “Batkivșcina”, Oleksandr BRYHYNEȚI, Leonid EMALI și Andrii PAVLOVSKII. „Scandalul recent pe marginea posibilei duble cetăţenii ale unor funcţionari publici (Mykola AZAROV, Andrii KLIUEV etc.) și informaţiile precum că mulţi locuitori ai regiunilor limitrofe, pe lângă pașapoarte ucrainene deţin, de asemenea, și pașapoarte românești, rusești, face această problemă extrem de acută”, a menţionat deputatul Oleksandr BRYHYNEȚI. “Imaginaţi-vă, funcţionarii care au acces la secrete de stat, care conduc ţara, nu sunt cetăţeni ai Ucrainei, ci cetăţeni ai altui stat. Ei nu sunt cetăţeni ai Ucrainei, deoarece Constituţia nu-i permite unui cetăţean ucrai-

nean să fie, totodată, și cetăţean al altui stat. Problema constă în faptul că interdicţia dublei cetăţenii este prevăzută de Constituţie, dar legea nu prevede tragerea la răspundere pentru deţinerea cetăţeniei duble. Am decis să corectăm situaţia”, a mai spus deputatul, citat de ChernivtsiNews .

Potrivit lui, în funcţie de gradul de abuz de dublă cetăţenie, poate fi aplicată o amendă sau privaţiune de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani. „Cetăţenii obișnuiţi, care au dublă cetăţenie, vor fi lipsiţi de drepturi politice, de dreptul de a vota – aceasta este cea mai mică sancţiune, iar cea mai mare va fi pentru funcţionarii publici, care au acces la secrete de stat – închisoare pe un termen de la 3 până la 10 ani”, a subliniat Oleksandr BRYHYNEȚI. Deputatul a mai menţionat că adoptarea acestui proiect de lege va permite diminuarea numărului de persoane care deţin cetăţenie dublă. Un șir de funcţionari de rang înalt ai Ucrainei, precum ex-premierul Mykola AZAROV, ar putea cădea sub incidenţa acestei legi, fiind suspectaţi că ar deţine cetăţenia Austriei.

Publicaţia concluzionează că, în cazul adoptării respectivului proiect de lege, etnicii români din Ucraina, care deţin cetăţenia României, ar putea fi pedepsiţi, cel mai probabil, nu cu privaţiunea de libertate, ci vor fi lipsiţi de drepturi politice pe teritoriul Ucrainei.

FLUX

însă motivele secundare, pentru că sunt mult mai ușor de utilizat…

• Cauza principală și directă a ceea ce avem azi în Ucraina este ruperea echilibrului dintre forţe și interese: economice, geopolitice, sociale.

Regula de aur a Ucrainei: păstrarea echilibrului fragil dintre aceste forţe, echilibru care poate fi foarte ușor rupt. Întrebarea de la care trebuie să pornim este: cine și cum a rupt acest echilibru? Dacă vrem să găsim soluţii, trebuie să înţelegem cum s-a întâmplat totul. Și aici, în joc sunt: a. Jucătorii geopolitici: Rusia, SUA și UE; b. Echilibrul intern etnic, cultural, lingvistic Est-Vest; c. Echilibrul economic și social pe mai multe paliere. În cazul dat, jucătorii externi s-au folosit de dezechilibrele din interior și le-au forţat pentru a ajunge la situaţia actuală.

• „Nimeni nu a reușit să facă mai mult pentru împăcarea și unificarea forţelor politice naţionale din Ucraina, în 22 de ani, cât a făcut Putin în câteva zile” – îmi scrie un amic din Kiev care cunoaște bine fenomenul.

• Conflictul din Crimeea nu face decât să legitimeze și să întărească poziţia noii puteri asupra întregii ţări, inclusiv a zonelor „rusești” pe care nu le controlau. Și aceasta vine exact în momentul în care noua putere avea o legitimare externă parţială, susţinută doar de o parte a populaţiei Ucrainei.

• Conflictul va duce la o întărire și o creștere a popularităţii grupărilor extremiste de tip Pravâi sektor, iar antirusismul va atinge cu siguranţă cote fără precedent. Să nu uităm că Pravâi sektor și grupările de acest tip, foarte apropiate noii puteri, nu sunt deloc nevinovate și au un rol important în ecuaţia conflictului.

• Acest conflict va ascunde foarte bine, pe moment, marile probleme economice ale Ucrainei și va împinge puterile occidentale să găsească o soluţie temporară pentru rezolvarea problemei. Pe termen lung însă, pierd cetăţenii acestei ţări: scadenţa datoriei va veni și va lovi și mai puternic.

• În ultimele zile asistăm la o devalorizare importantă atât a grivnei, cât și a rublei. Băncile din Ucraina pun limite la extragerea banilor din conturi.

• În momentul de față, Ucraina nu dispune de o forţă politică legitimă reală care să poată lua decizii. Deciziile se iau în afara Ucrainei. Nu există o putere care să aibă un proiect și o legitimitate internă bazată pe un

sprijin popular suficient. Și cel mai grav: nu există o „a treia forţă” care să poată înlocui, cu prima ocazie, actuala sau precedenta guvernare. În Ucraina există, mai degrabă, un vid de putere care permite forţelor externe să-și facă jocurile.

• Putin va folosi pretextul Ucraina și pentru a face presiuni interne asupra grupurilor numite „clasa creativă”, care încearcă să organizeze proteste și să schiţeze o opoziţie independentă. Ea este însă atât de slabă, că Putin nu prea are, din păcate, cu cine vorbi.

Asta este poate cea mai serioasă problemă politică a Rusiei actuale: lipsa unei opoziţii sau a unei forţe politice serioase care să facă presiune asupra Kremlinului.

• Geopolitic, Rusia pierde categoric pe termen lung: își taie posibilitatea de a câștiga Ucraina în manieră „civilizată”, adică să o cumpere, așa cum procedează SUA & UE. Dar, cel mai rău, își înrăutăţește relaţia cu „partenerii” SUA & UE, fără de care nu va avea altă cale decât să se îndrepte spre China. Însă aici o așteaptă prea multe surprize. Pe termen scurt însă, Rusia câștigă, iar Occidentul e nevoit și dispus să cedeze unele poziţii aparent câștigate.

• În același timp, a citi conflictul acesta ca pe o „ciocnire a civilizaţiilor” sau ca pe o luptă între „democraţie” și „dictatură” e total eronat. Este o ciocnire între interesele geostrategice, și, mai ales, economice, din interiorul aceleiași „găști” de neoliberali pur-sânge, care gândesc înfiorător de asemănător, dar folosesc argouri politice diferite. E asemănător cu ceea ce se întâmplă în bătaia dintre găștile de mafioţi care împart un cartier. Pierde, din păcate, „cartierul” Ucraina și oamenii simpli.

• Reacţiile dure ale Occidentului faţă de Rusia au început să curgă: SUA, mai răspicat, UE mult mai moale și mai greoi. Întrebări: a. În ce măsură SUA & aliaţii mai au legitimitate și credibilitate să ceară respectarea regulilor internaţionale de joc, atâta timp cât, în ultimii 20 de ani, ei au încălcat tot ce s-a putut în materie de convenţii internaţionale? b. Ce instrumente operaţionale mai are SUA & UE să forţeze Rusia să fie un „elev cuminte”? c. În ce măsură China și „ţările emergente” au un cuvânt de spus în noul context, în care reapar „băieţi răi” din „lumea a doua”?

Vasile ERNU Sursa: criticatac.ro

FLUX

10

România 7 MARTIE 2014

După ruperea USL, România are un nou Guvern, Ponta III România are un nou Guvern, Ponta III, după ce președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta au ajuns la un acord care prevede asumarea de către Executiv a răspunderii pentru noul program de guvernare. Șeful statului a semnat miercuri, 5 martie, decretul privind revocarea din funcție și numirea unor membri ai Guvernului. Noii miniștri au depus în aceeași seară, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcții.

Plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului României a adoptat marţi hotărârea privind modificarea structurii și compoziției politice a Guvernului României, cu 346 de voturi „pentru” și 192 de voturi „împotriva”, reprezentând o susţinere de 60% în Parlament.

Totodată, Partidul Democrat Liberal a atacat la Curtea Constituţională Hotărârea Legislativului cu privire la componenţa noului Guvern. „Curtea Constituţională nu s-a mai confruntat cu o situaţie de genul celei apărute în prezent în cazul validării noului Guvern, aceasta

dacă nu o retrag ei. Mie mi se pare foarte important ca în această situaţie Curtea Constituţională să se pronunţe, pentru că este o situaţie absolut nouă. Noi am mai avut cazuri în care un partid a plecat de la guvernare, dar nu s-a schimbat programul de guvernare pentru că nu a venit alt partid în Guvern. Nici denumirea partidului nu s-a schimbat. Aici avem o situaţie nouă. PNL pleacă din Guvern și vine UDMR. Cred că e important ca Curtea Constituţională să se pronunţe, mai ales că parlamentarii PDL și MPM au solicitat un lucru pe care l-am solicitat și eu”.

Gabriela Szabo, ministrul Sportului fiind o problemă delicată, dar care trebuie rezolvată rapid”, au declarat mai mulţi judecători constituţionali.

Este o premieră pentru România, au menţionat aceștia, când un Executiv validat de Parlament este contestat.

Dacă iniţial președintele Băsescu a declarat că va valida miniștrii noului Guvern doar după decizia CC, care urmează să se pronunţe sâmbăta aceasta, ulterior el a precizat că a ajuns la un acord cu premierul în privinţa asumării răspunderii pe un nou program și că îi va valida pe miniștrii care au trecut marţi prin Parlament.

Băsescu a mai specificat că o decizie a Înaltei Curţi este necesară, pentru că situaţia este una inedită: „Sesizarea făcută de parlamentarii PDL și cei ai partidului Mișcarea Populară va continua să producă efecte

Șeful Cabinetului, Victor Ponta, a găsit o soluție pentru contestația depusă la Curtea Constituțională: “Noul Guvern, în baza art.114 din Constituție, va adopta și va transmite către Parlament un program politic care să actualizeze programul de guvernare, în sensul în care anumiți termeni să nu mai apară sau să fie înlocuiți în funcție de noua compoziție politică aprobată de către Parlament”.

Guvernul Ponta III are 25 de portofolii, dintre care nu mai puţin de 7 sunt ocupate de miniștri aflaţi la primul mandat. Cu două portofolii, Mediu și Cultură, dar și un post de vicepremier, UDMR a revenit și el la guvernare.

Președintele Traian Băsescu s-a declarat impresionat de numărul mare de miniștri tineri din noul Ca-

binet. „Mă impresionează numărul mare de miniștri tineri”, a spus Băsescu, menţionând că și el a dorit să promoveze tinerii, iar cu unii dintre aceștia a avut succes, iar cu alţii nu a avut. Băsescu a mai adăugat că, din acest punct de vedere, poate premierul Ponta va fi mai norocos.

Amintim că săptămâna trecută Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal a adoptat o rezoluţie care prevedea ieșirea de la guvernare a formaţiunii și dizolvarea Uniunii Social Liberale, demisia în bloc a miniștrilor PNL și a secretarilor de stat, solicitarea demisiei premierului Victor Ponta. În caz de refuz, s-a decis că parlamentarii liberali nu vor vota pentru un nou Guvern Ponta, iar formaţiunea va trece în opoziţie.

Totodată, aleșilor locali le-a fost rezervată libertatea de a negocia majorităţi la nivelul consiliilor judeţene și al consiliilor locale, fără restricţionări din partea organizaţiei centrale.

Ruperea USL și ieșirea PNL de la guvernare nu a fost agreată însă de toţi liberalii. Dovadă este și faptul că mai mulţi deputaţi din formaţiunea lui Antonescu, în pofida deciziei luate de Delegaţia Permanentă a partidului, au votat pentru validarea noului Guvern Ponta.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu și-a prezentat săptămâna trecută demisia din PNL, după ce a încercat, fără succes, să-l convingă pe președintele PNL, Crin Antonescu, „să accepte reluarea discuţiilor cu premierul, în sensul continu-

ării USL”. El și-a anunţat intenţia de a constitui o nouă formaţiune politică. „Chiar dacă în urmă cu trei ani nu am fost un susţinător înrăit al formării USL-ului, din momentul în care a devenit realitate, am fost conștient că acest acord politic trebuie dus la bun sfârșit pentru interesul cetăţenilor”, declarat la momentul respectiv Călin Popescu Tăriceanu.

El a apreciat că decizia de dizolvare a Uniunii „a fost luată pe baza unor afirmaţii false, a unor afirmaţii greșite, care au fost furnizate colegilor mei și aceștia au fost induși în eroare”. „Interesele politice au fost puse înaintea cetăţenilor, astfel românii au devenit niște pioni pe tabla de șah a politicienilor”, a mai declarat Tăriceanu. În ședinţa de marţi a Parlamentului, în care a fost validat noul Exe-

cutiv, Crin Antonescu și-a anunţat demisia din funcţia de președinte al Senatului. Antonescu l-a îndemnat pe Ponta să renunţe, împreună, la funcţiile obţinute ca lideri ai USL. „Domnule premier Victor Ponta, dumneavoastră vedeţi în prezenţa mea în fruntea Senatului semnul că USL mai există. Vă spun eu, USL nu mai există.

Aveţi curaj, ca să ne convingem amândoi, să demisionăm amândoi din funcţiile pe care le-am obţinut la USL? Suntem aici, în plenul Parlamentului, e toată lumea, aveţi consilierii, presa.

Eu demisionez frumos din președinţia Senatului, pe care mi-a dat-o USL, dumneavoastră, din funcţia de premier, pe care v-a dat-o USL”, a declarat Antonescu în plenul reunit. „Regret gestul lui Antonescu. A fost luat la nervi. I-am spus că îmi pare rău”, a comentat Victor Ponta, calificând mai apoi această decizie drept „sinucidere”.

Premierul Victor Ponta a declarat ieri că Guvernul își va asuma răspunderea pe un program de priorităţi pentru perioada următoare, document care nu reprezintă programul de guvernare din decembrie 2012, dar e inspirat aproape integral din acesta.

Prim-vicepreședinte PDL, Liviu Negoiţă, a anunţat, tot ieri, că formaţiunea a decis iniţierea unei moţiuni de cenzură ca urmare a asumării răspunderii Guvernului și i-a invitat pe toţi cei din opoziţie, inclusiv pe liberali, să se alăture acestui demers.

FLUX

Greii fotbalului românesc, condamnaţi definitiv la ani grei de închisoare Curtea de Apel București a dat marţi, 4 martie, verdictul definitiv în dosarul transferurilor. Personaje grele din fotbalul românesc, printre care Gică Popescu, George Copos, Mihai Stoica și Cristian Borcea, vor merge la închisoare. Prima reacţie: „Ce contează dacă procurorii nu cer pedeapsa, contează ce ordine se primesc. Mulţumesc, România...”, scrie managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, pe contul său de Facebook.

Surpriza cea mai mare o reprezintă verdictul în cazul lui Gică Popescu. La ultimul termen de judecată, procurorul a cerut condamnarea fostului căpitan al naţionalei și al Barcelonei la trei ani de închisoare, dar CU SUSPENDARE. Fostul impresar a fost

condamnat acum definitiv la trei ani, o lună și zece zile de închisoare CU EXECUTARE. Interesant este ce va face mai departe fostul fotbalist, care miercuri ar fi urmat să participe la alegerile pentru șefia Federaţiei Române de Fotbal, se va retrage sau nu din cursă?

Fostul acţionar al FC Dinamo și U Craiova, Gigi Neţoiu, a fost condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare cu executare.

Fostul acţionar majoritar al FC Rapid, George Copos, a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare.

Managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare.

Fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat definitiv, la șase ani și patru luni de închisoare cu executare.

Fostul impresar Ioan Becali

a fost condamnat definitiv la șase ani și patru luni de închisoare cu executare.

Impresarul Victor Becali a fost condamnat definitiv la patru ani și opt luni de închisoare cu executare.

Fostul președintele al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a fost condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare cu executare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe 2 octombrie 2008, pe George Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu și Cristian Borcea, în legătură cu

efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate. Acest lucru a produs un prejudiciu total de aproape

1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Sursa: rfi.ro

Cultur=

7 MARTIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

ELEGIE SAU: SIC TRANSIT GLORIA MUNDI…

Clădirea fostului gimnaziu nr. 3 pentru băieţi, unde a fost votat Actul Unirii de către Sfatul Ţării, la 27 martie 1918

(Pagini de jurnal)

9.II.1993 De la Băcău, două telefoane. Sergiu Adam cu problema editării în comun – SPS și US – a revistei „Ateneu”. Noi să asigurăm hârtia. Am fi oare în stare? Am vorbit și cu Cimpoi. Variantă: să vină Adam și cu Donea să tratăm aici, la faţa locului, inclusiv posibilitatea obţinerii hârtiei (mai) ieftine.

Geo Popa mă pune la curent că l-a telefonat Serafim Saka, spunându-i despre caseta cu spectacolul. Geo merge la Iași să ia caseta și să-i lase lui Serafim pentru mine un pachet cu cărţi. Sunt curios ce bunătăţi îmi expediază. Îmi solicită o colaborare pentru revista Centrului Internaţional de Cultură Bacău. Să vedem ce pot oferi.

Vorbesc la telefon cu Ioanid Romanescu – era la editura „Princeps”, unde eu îl căutam pe dl Baghiu. Zice că el îmi va fi necruţătorul redactor al cărţii. Să fac posibilul de a putea să o editeze la Chișinău, unde tipografia e mai ieftină. Apoi, să am grijă de versurile pe care i le-a prezentat Holban la „LA” etc.

La un moment dat, mă întreabă dacă mai sunt „lideri literari”. A-A-A. Au fost. Mai mult în postură de lideri conjuncturiști.

Poate că vor putea să revină. Dar în niște condiţii egale, cam necruţătoare: literatura e chestiune de valoare, originalitate și noutate. De intelect superior. Nu mai e (și de) ridicatul mâinii în piaţă, pentru ca să se afle de ești sau nu scriitor mare. Literatura e mai mult intimitate și nemulţumire discretă, dramatică, decât satisfacere de orgoliu în ropot de aplauze și vociferări anestetice.

Deci, a fi lider conjunctural și a fi totuși cineva în literatură sunt rectitudini care nu se suprapun… Nu sunt toţi în stare să se menţină la capitolul notabilitate literară, ci scapătă în registrul de contabilitate/ statistică al istoriei literaturii…

Citesc pe alese (p. început, mă opresc la nume de autori cunoscuţi mie, direct și din lecturi) din „Prima verba” (III, 1977-1979) a lui Laurenţiu Ulici, amintindu-mi că, în ianuarie, la București, l-am întrebat dacă, în procesul muncii sale, folosește notele, fișierul. Laurenţiu răspunse: „Niciodată. Totdeauna m-am bizuit pe memorie. Puteam memoriza, ca printr-o metodă fotografică, pagini întregi… Ce-i drept, deja memoria cam prinde a mi se subţia… Probabil, de aici încolo o să recurg și la fișe”. Trebuie să mai amintesc că memoria sa e și a unui foarte bun șahist.

Două nume care pun probleme de rostire corectă (de obicei, cei mai mulţi le spun altfel): Duiliu (Zamfirescu) și (Radu) Săplăcan. Apoi un nume neobișnuit, dar care nu pune probleme de corectitudine fonetică: Grid Modorcea. Primul, în amintita carte a lui Ulici este ortografiat: Duiuliu. Așa ar fi mai ușor de memorizat: Du+Iuliu (Cezar, Maniu etc.). Dar de ce nu ne-ar plăcea și varianta incorectă, dar atât de poetică: Dui+Uliu? Un uliu ascuns întrun prenume!

Așadar, pe cine cunosc personal (sau: și personal) din „Prima verba” a lui Ulici? Virgil Mihaiu, Ștefan Agopian, Mircea Nedelciu, Al. Dobrescu, Nic. Fruntelată (fugitiv, foarte), Mircea Goga, Dumitru Pricop, Ion Roșu, C. D. Zeletin, Apostol Gurău, Grid Modorcea, Traian Olteanu, Teodor Parapiru, Ioan Adam, Petru Creţia… Diferiţi ca vârstă, dar, în principiu, la vremea debuturilor (19771979) fiindu-mi colegi de generaţie: eu am editat prima carte în 1976. Și-aici, afirmaţia hazlie a lui Cimpoi, la B-ca din Huși, că eu aș face parte din factura talentatei generaţii a Anei Blandiana, Nic. Stănescu etc. de unde sau – de ce a luat-o și pe asta? M-ar fi onorat, dar… sun-

tem pe alte paliere cronologice. I-am zis după întâlnirea cu publicul: „Dle Cimpoi, să mai fi avut un pahar-două la purtător, mă duceaţi și mă plasaţi în generaţia lui Fănuș Neagu”. Mihai doar râde binevoitor, nu are un răspuns.

15.II.1993 „LA” și-a sfinţit sediul. Prezenţi – un preot nu prea Cicerone, Păduraru, locţiitorul la Mitropolia Basarabiei, nedesemnat, deocamdată, ca mitropolit, preotul Buburuz… Dintre notorietăţi politico-guvernamentale și scriitori: Moșanu, Druc, Cimpoi, Vieru, Mândâcanu, Busuioc, I. Ciocanu, Hadârcă… Foarte mulţi. În special, la recepţia care a urmat la restaurantul „Codru”. Și Ungureanu, și V. Crăciun, și, și… Aureliu Busuioc îl întâmpină pe Ion Ungureanu cu următoarea sintagmă niţel înveninată: „Să știi ce lipsă de cultură era aici până la venirea ta!”.

Cam derutat și resemnat, ministrul culturii nu găsește contra-replica.

Un alt adagiu memorabil: după câteva pahare de cabernet excelent, Dinu Mihail se adresează cu subtext: „Dle Crăciun, a câta oară descoperiţi Basarabia?”. Mircea Blajinu îi amintește lui Druc că, la sud, găgăuzii își fac din nou de cap și dacă Mircea și-a păstrat uniforma aia militară de pomină, poate e necesar să se posteze iar în fruntea ciomăgarilor… Mda, dur la Druc…

Se discută mult și necruţător despre cel „ales de popor”. Moșanu ne spune că, pe când veniseră luptătorii de la Coșniţa, cerându-i respectivului demisia, acesta, cu faţa „consternată și îndobitocită”, bătea cu pumnul în masă, ameninţând că el îl cheamă pe… Lebed, să le arate acesta cum să se răzvrătească ei, să-i facă praf… Apoi, ziarul „Komsomolskaia pravda” publică niște obliciri grave la adresa feciorului său, implicat în niște afaceri valutare, hoţomănești, internaţionale, în parteneriat cu alţi feciorași de același „rang”– al lui Șulșkevici, belarusul, și Akaev, kârgâzul… Uite, dom’le, cum se (re)găsesc, în cârdășie, fără pic de rușine!... Afaceriști ordinari…

M-am întreţinut într-o discuţie de durată cu G. Ca totdeauna, îi întoarce spatele consoartei, pretextând că este ocupat, că vine mai pe urmă, pentru ca, de fapt, să nu se apropie de ea seara întreagă… Ah, ce ură îndelungată și incurabilă…

La un moment dat, Busuioc îi spune lui Vieru că s-a cam grăbit, binecuvântându-l în „LA” pe Lucinschi și dându-i niște sfaturi.

Eu zic: „Păi, să nu zică pe urmă Lucinschi că Gr. V. nu i-a spus, nu l-a prevenit…”.

Lectură la zi – „Pitoresc și melancolie” de Andrei Pleșu, pe care, la 22.10.92, lăsase acest autograf: „Lui Leo Butnaru, pitorescul și melancolia lui Andrei Pleșu”.

16.II.1993 Ieri seară am mers la ateliere să-i dau lui A. Burac câteva poeme pentru o antologie ce are a apărea în SUA și un grupaj pentru „Columna”, unde e angajat. La ateliere – Polul Nord. De câteva zile le-a fost sistată căldura, plasticienii având o restanţă de plată de peste 5 milioane. Mai vârstnicii, G. Sainciuc, V. Cojocaru dau vina pe cei mai tineri, din conducerea UAP, care, cică, au acaparat posturi, însă fără a face faţă obligaţiunilor.

Dar de unde ar lua ei, mă rog, milioanele pentru încălzire? Dacă maeștrii, notorietăţile cele pline de regalii se simt în stare să schimbe situaţia în bine, de ce n-o fac, fără a pretinde și președinţie UAP, și secretărie etc.? La o adică, votul a fost liber, nu?

Așa, ca din senin, mă invită dl Vasile Cojocaru să-i vizitez atelierul. Îmi expune câteva lucrări (în special, mi-a plăcut o floare a soarelui – natură moartă – lucrată într-o tonalitate adumbrită până la întunecat, ca de coacere sau ca de procedeu căutat intenţionat), plângându-mi-se că, de frig, nu se usucă vopseaua pe pânză, că a intrat în rândul celor care anul acesta vor avea expoziţii personale etc.

Iar ca poantă generalizatoare ar veni cea din următoarea anecdotă.

Telefonează cineva.

– Alo! – Alo! – Bună ziua!

– Bună ziua! Cum trăiești?

– Mersi, bine.

– Vai, mă iertaţi, se vede că am greșit numărul! (Pune receptorul.)

19.II.1993 Din generozitatea lui Geo Popa și prin bunăvoinţa lui Serafim Saka, via BacăuIași-Chișinău, ajunge la mine un lot de cărţi de la editura „Humanitas”, aproape toate sau chiar toate de valoare: Noica – „Eseuri de duminică”, Radu Preda – „Jurnal cu Petre Ţuţea”, Eliade – „Alchimia asiatică”, Liiceanu – „Cearta cu filozofia”, Eliade – „Pataňjali și Yoga”, Alain Finkielkraut – „Înfrângerea gândirii”, „Convorbiri cu La Monde” (întrebări pentru sfârșit de mileniu), Glucksmann – „Prostia”… Dă, Doamne, timp și neoboseala vederii! Azi-mâine termin „Pitoresc și melancolie” de Pleșu, dar am câte ceva din „eseurile de duminică”.

Am făcut și un alt lucru bun, necesar, scoţând din „paragina” primei variante două eseuri din „Șlefuitorul de lentile”, scrise încă în august 1991 – cel cu raportul scriitor–rege și „Manuscrisele”. În total, o dactilogramă de 56 de pagini. Caut timp, dar, mai ales, dispoziţia propice pentru a le citi după mașină. Dar și mai important e să „desţelenesc” din manuscris alte două eseuri – cel despre inspiraţie și, altul, – despre deprinderea meseriei de literat. Cu ele, volumul „Șlefuitorul de lentile” ar fi aproape de contur final.

Cea mai scurtă elegie, și unica pe care am studiat-o la universitate, în genere prima elegie pe care am cunoscut-o, probabil, în viaţa mea abia trecută de nubilitate: Sic transit gloria mundi… Eu aș pune acest monostih-elegie la deschiderea tuturor antologiilor de pure elegii… Cu toate că noi, cei fără griji sfâșietoare, nedându-ne seama că aveam a face de fapt cu o elegie, ba chiar cu una-matrice, model, în studenţie transformam dictonul în parodie, traducând prin: „Așa trece Gligore munţii”…

Dar, repet: aici e, de-a valma, mama și tatăl elegiilor, elegia sui generis într-un singur vers: Sic transit gloria mundi…

22.II.1993 A. Strâmbeanu îmi povestește: „După ce a fost ales Snegur președinte, stăteam la el în apartament și beam votcă. Așa, cu paharele în mână, ne-am apropiat de geam, auzind cum, în piaţă, mulţimea scanda: «Mircea Snegur și poporul!». Atunci eu i-am spus – ţi-o jur că chiar așa i-am spus: «Mircea Ionovici, auzi cum te aclamă și te susţine poporul? Doamne ferește să faci un pas greșit, tot ăștia au să strige în loc de: «M. S. și poporul!» – «Mircea Snegur trădătorul!».

El, șeful, aburit de votcă, mi-a răspuns cu o solemnitate tâmpă: «Andrei, eu știu, dar poporul niciodată nu va avea motiv să strige așa ceva». Și iată, acum două duminici, nu i-au înconjurat reședinţa, scandând: «Mircea Snegur trădătorul!»? Și să vezi, au să-l dea jos”…

Apoi Strâmbeanu, care era prezent la înscăunări și descăunări, inclusiv la cele ale lui Eremei, îmi spune că, la vreo două ore după ce a fost înscăunat ca spicher Lucinschi, îl telefonează pe acesta și, cică, discută ei cam timp de-o oră. Strâmbeanu îi dă sfaturi, să bage de seamă să n-o păţească precum Snegur. Să fie patriot, pentru că i s-a acordat ultima șansă să rămână în istorie.

De bine să rămână. Însă numai dacă va demonstra că e un bun român… „Știi ce mi-a spus Lucinschi? Că el o să le demonstreze gălăgioșilor că e un bun român. Chiar are două mătuși la Sibiu și va pleca să se întâlnească cu ele, să se dea reportajul la TVM”.

Pe strada Alexe Mateevici, la nr. 111, se află un monument de arhitectură și istorie, de însemnătate naţională.

Clădirea a fost construită pentru pensionul-orfelinat cu o capacitate de 70 de persoane, pentru copii de nobili, după proiectul arhitectului Vladimir N. Ţâganco. Imobilul a fost finisat în 1905, dar imediat a fost cedat Ministerului Învăţământului, fiind transformat în gimnaziu pentru băieţi. Din 1914 până în 1918, în interiorul clădirii a fost dislocat spitalul militar. În perioada 1917- 27 martie 1918, în această clădire și-a ţinut ședinţele Sfatul Ţării, primul parlament al Republicii Moldova. Din 1934 clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Știinţe Agronomice a Universităţii din Iași. În timpul celui de al Doilea Război Mondial clădirea a fost deteriorată, apoi reconstruită în anii 50, după proiectul arhitectei E.R. Spirer. În peri-

oada postbelică a fost sediul blocului administrativ al Institutului Agricol, actualmente – al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Clădirea a fost construită folosindu-se principiile clasicismului francez, dar cu influenţele curentelor specifice începutului secolului XX. În urma deteriorării edificiului în timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea a pierdut elemente importante ale arhitecturii sale.

Sursa: www.monument.sit.md

12

FLUX

Gastronomie 7 MARTIE 2014

MAPAMOND CULINAR

„Misterul vieţii nu este o problemă ce trebuie rezolvată, ci o realitate ce trebuie experimentată.”

Frank Herbert

O călătorie culinară şi spirituală în Israel

Pentru că a început Postul Paștelui vă propun o călătorie în Țara Sfântă, Israel. Cu toate că ar fi mai multe orașe pe care aș fi vrut să le descoperim, pentru acest periplu am ales locul în care au fost puse bazele creștinismului Ierusalimul.

Capitala Israelului fascinează prin încărcătură istorică și religioasă, misticism, peisaje pitorești, descrise și în Biblie. Cetatea veche a orașului este inclusă din 1981 în patrimoniul UNESCO și este împărțită, conform unei tradiții seculare, în patru zone: „iudaică”, „creștină”, „armeană” și „musulmană”. În Ierusalim fiecare clădire, grădină, fiecare pietricică are o încărcătură istorică și religioasă deosebită. Cu peste 1000 de sinagogi, zeci de moschei și peste 150 de biserici, orașul copleșește prin multitudinea de obiective religioase pe care le putem vizita.

Unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștinii din întreaga lume este Biserica Ortodoxă a Învierii. Aceasta mai e numită și Biserica Sfântului Mormânt, aici aflându-se mormântul Mântuitorului. Sfântul Mormânt este locul unde se întâlnesc cele trei biserici (ortodoxă, coptă și catolică). Pentru a fi evitate disputele dintre confesiuni, s-a realizat o delimitare a drepturilor fiecăreia asupra zonei, precum și un statut de funcționare a bisericii și a locurilor pentru închinare din Ţara Sfântă.

Considerat cel mai sfânt loc de pe pământ, aici s-au întâmplat cele mai mari minuni ale creștinătății, ce continuă și în zilele noastre. Biserica este locul în care, înainte de Paști, în Sâmbăta Mare, în timpul Vecerniei Mari, după rugăciunile preotului și ale credincioșilor de toate confesiunile, din cupola bisericii coboară Lumina Sfântă, care mai apoi e trimisă în toate colțurile lumii pentru a aduce pace și bunăstare pe pământ.

Ne îndreptăm pașii către cel mai vizitat loc din Ierusalim: Zidul Plângerii. Denumit astfel datorită obiceiului evreilor de a veni aici și de a deplânge distrugerea Templului Sfânt. Acesta este cel mai vizitat loc de către pelerini și turiști deopotrivă, veniţi aici din toate colțurile lumii. Zidul Plângerii are o semnificație deosebită, aceasta fiind singura parte păstrată din Templul lui Solomon.

Ne alăturăm și noi celor 6 milioane de vizitatori ce vin anual pentru a se ruga la Zidul Plângerii, majoritatea spunându-și rugile cu voce tare, în diverse limbi. Evreii care vin aici, dar și cei de alte confesiuni, obișnuiesc să scrie scrisori cu dorințele lor, pe care le plasează plini de speranță și credință în crăpăturile zidului. Iar de 2 ori pe Primul răsfăț culinar este popularul mic dejun israelian Shakshouka, de origine tunisiană. Shakshouka înseamnă „amestec”, și, cel mai probabil, provine de la termenul chakchouka, un cuvânt berber ce însemna tocană de legume. Cu toate acestea, potrivit unei cărţi despre bucătăria din Ierusalim, Shakshouka este derivat din verbul ebraic leshakshek, care înseamnă „a agita”.

Adus în Israel de către evreii tunisieni, Shakshouka este preparatul care-ți umple diminețile de savoare și-ți oferă energie pentru întreaga zi.

Shakshouka

an, în preajma Paștelui și a Anului Nou Evreiesc (care este sărbătorit toamna) un rabin desemnat și câteva ajutoare special alese scot hârtiile cu dorințe din crăpături și le îngroapă pe Muntele Măslinilor.

De aici mergem să admirăm splendida moschee Cupola Stâncii, cea mai veche construcție islamică funcțională.

Aceasta este ridicată peste piatra în preajma căreia, conform tradițiilor islamice, Profetul Mohamed urcase într-o lungă călătorie de noapte către Rai, în anul 621 DH, alături de îngerul Jibril.

Spre finalul călătoriei ne îndreptăm către Muntele Măslinilor, munte pe care l-a parcurs Mântuitorul la intrarea Sa în Ierusalim, unde vom descoperi Capela Înălțarea Domnului, locul din care Domnul Iisus Hristos s-a Înălțat la cer. Tot aici se află Grădinile Ghetsimani, acolo unde Hristos, înainte să fie Răstignit, s-a rugat Tatălui ceresc.

Spre înserate, de pe Muntele Măslinilor vom admira cum apune soarele peste întreg Ierusalimul: peste zidurile ce înconjoară Cetatea Sfântă, Muntele Sion, Muntele Templului.

Dar pentru că și bucătăria ne ajută să înțelegem specificul cultural al unei țări pornim într-o altfel de călătorie, una culinară.

Ceea ce a devenit astăzi cunoscut sub numele de bucătărie israeliană, reprezintă, de fapt, un amalgam delicios între specificul culinar al Africii de Nord (Maroc, Libia, Tunisia, Algeria), al vecinilor săi din Orientul Mijlociu (Liban, Yemen, Irak), al țărilor mediteraneene, și, nu în ultimul rând, al tradițiilor culinare aduse de evreii întorși în Țara Sfântă din toate părțile lumii unde se stabiliseră. Ținând cont de faptul că în Israel evreii sunt populația majoritară (peste 75%), nu putem vorbi de bucătăria israeliană fără a aminti de ansamblul regulilor de alimentație evreiești, numite Cușer. Printre numeroasele legi care fac parte din cușer sunt interdicțiile cu privire la consumul de animale „murdare” (cum ar fi carnea de porc, fructele de mare, atât moluște, cât și crustacee, și cele mai multe dintre insecte, cu excepția anumitor specii de lăcuste). De asemenea, legile evreiești interzic amestecarea cărnii și a lactatelor. Iar sacrificarea mamiferelor și a păsărilor se face în conformitate cu un proces cunoscut sub numele de shechita.

Cu toate că e post, vă voi prezenta și rețete de frupt, pentru o imagine amplă asupra diversității culinare din această țară.

călim 2-3 minute, apoi adăugăm ardeiul tăiat mărunt și acoperim cu un capac. Roșiile le decojim, le pasăm în blender și le adăugăm în tigaie.

Lăsăm să fiarbă roșiile 5-7 minute la foc mic, apoi adăugăm sarea, piperul, fulgii de ardei iute și cimbrul.

Spargem ouăle peste sosul de roșii și lăsăm să fiarbă în sos până se întăresc ușor (le facem cât de moi ne plac).

Rețeta emblematică pentru bucătăria israeliană sunt savuroasele biluțe din năut: falafel. Cu toate că preparatul nu este unul specific evreiesc, popularitatea acestuia în rândul comunității evreiești se datorează faptului că fiind 100% vegetal, acesta poate fi consumat atât la mesele pe bază de lactate, cât și la cele din carne, astfel încadrându-se în legile alimentației evreiești.

Falafel Ingrediente: Ingrediente: 4 ouă 3 roșii 1 ardei gras 1 ceapă mică ½ linguriță de semințe de chimen fulgi de ardei iute cimbru sare, piper ulei Punem o tigaie pe aragaz la foc mic și turnăm semințele de chimen pe care le rumenim 2 minute. Adăugăm uleiul, iar după ce s-a înfierbântat punem ceapa tocată mărunt. O

200 g de năut din conservă (sau fiert) ½ ceapă 1 cățel de usturoi 1 linguriță de chimen ½ linguriță de coriandru 1 linguriță de sare ½ linguriță de bicarbonat 5 linguri de făină ulei pentru prăjit Punem toate ingredientele, cu excepția făinii și a bicarbonatului, într-un bol și le pasăm cu ajutorul unui blender. Adăugăm deasupra făina și bicarbonatul și amestecăm cu mâinile ca pentru aluat.

Într-o tigaie încingem uleiul și cu ajutorul unei linguri luăm din compoziția de năut, îi dăm formă de biluțe pe care le punem în tigaia cu ulei încins. Le prăjim la foc mediu timp de 4-5 minute, apoi le scoatem pe șervețele de hârtie pentru a absorbi surplusul de ulei. Servim cu garnitură de legume, cu hummus, sau putem face chiar un fel de sandvici în pită, cu falafel, sos tahini și legume.

Maqluba este o altă rețetă a Orientului Mijlociu, ce se traduce din arabă ca „răsturnată”, și este un soi de pilaf cu legume și carne de miel sau pui. Eu am preferat puiul, care, de altfel, este foarte popular și în rețetele israeliene.

Maqluba Ingrediente: 4 pulpe de pui 1 vânătă 1 roșie 1 ceapă 1 ½ cană de orez 3-4 căței de usturoi tocat scorțișoară măcinată piper nucșoară

cuișoare semințe de chimen buchețele de conopidă prăjită (opțional) Tăiem vânăta rondele și presărăm cu sare deasupra, lăsăm timp de 30 de minute să lase zeama amară. Apoi scurgem sucul lăsat și uscăm feliile cu ajutorul unor șervețele de hârtie.

În Israel este extrem de popular, fiind consumat cu lavaș sau ca bază pentru alte preparate. Cu toate că la origine este un preparat arab, acesta este considerat în Israel ca fiind una dintre mâncărurile naționale.

Gătit de mii de ani, din cele mai străvechi timpuri pe aceste pământuri, inițial se folosea doar năutul, uleiul de măsline și susanul, sosul tahini și usturoiul fiind adăugate rețetei mult mai târziu.

Hummus Ingrediente:

Spălăm orezul în câteva ape, apoi îl lăsăm într-un bol cu apă pentru o jumătate de oră. Într-un ceaun încingem 4-5 linguri de ulei și călim ceapa tocată mărunt. Adăugăm pulpele de pui și toate condimentele, după gust și rumenim puiul timp de 4-5 minute, pe toate părțile, după care acoperim carnea cu apă și o lăsăm să fiarbă timp de 40 de minute. Scoatem carnea și o lăsăm să se răcească. La dorinţă, o putem lăsa pe os, sau o scoatem și o tăiem fâșii. Într-o tigaie încingem câteva linguri de ulei și prăjim feliile de vânătă pe ambele părți, timp de 5 minute.

Le scoatem și le punem pe șervețele de hârtie pentru a fi absorbit surplusul de ulei. Într-o cratiță cu fundul mai gros sau într-un ceaun, pe care l-am uns cu ulei, așezăm un strat de felii de roșii, unul de vinete și unul de conopidă, apoi punem carnea deasupra, iar, la final, orezul, peste care adăugăm usturoiul și presăm cu palmele.

Peste orez turnăm 3 căni din apa în care a fiert carnea. Presăm din nou cu mâinile orezul până la momentul în care apa iese la suprafață, dacă ni se pare prea uscat putem să mai adăugăm un pic de apă.

Punem vasul pe aragaz, la foc mare, până începe să fiarbă, apoi dăm focul la intensitate minimă și acoperim cu un capac. Lăsăm să fiarbă timp de 20-25 de minute. Stingem focul și lăsăm vasul acoperit timp de 10 minute.

Scoatem capacul și luăm o farfurie plată, mare și răsturnăm vasul cu maqluba cu fundul în sus, astfel încât să avem deasupra legumele și carnea, iar orzul dedesubt.

Hummus-ul, în traducere din arabă – năut, este un preparat foarte răspândit pe întreg mapamondul.

1 conservă de năut (250g de năut) 1 lingură de suc de lămâie 1 cățel de usturoi sare, piper sos tahini sau dacă nu găsim tahini: 100g semințe de susan 30 ml ulei Scurgem bine năutul și-l punem într-un bol împreună cu restul ingredientelor și pasăm cu ajutorul unui blender până obținem o pastă. Condimentăm după gust.

Servim hummus-ul uns pe pită sau lavaș. Pe post de garnitură pentru hummus putem servi roșii tocate, castraveți, coriandru, pătrunjel, ceapă caramelizată, ciuperci prăjite, boabe de năut, ulei de măsline, ouă fierte tari, boia de ardei, măsline, murături, nuci de pin etc.

În cazul în care nu găsim sosul tahini în comerț (cum mi s-a întâmplat mie), putem să-l preparăm singuri. Într-o tigaie fără ulei prăjim ușor semințele de susan (trebuie să amestecăm în continuu cu o lingură de lemn și să fim atenți să nu se rumenească). Punem semințele întro cană înaltă și îngustă (atât cât să încapă blenderul vertical) adăugăm 1/3 de ulei și începem să mixăm, adăugăm treptat în fir subțire și restul de ulei, până obținem o pastă omogenă.

Vă urez Poftă Bună și vă doresc să aveți întotdeauna curiozitatea și dorința de a călători, fie uneori doar imaginar.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

13

Diverse 7 MARTIE 2014

FARMACIA NATURII Leurda, remediu natural de excepţie în tratamentul trombozelor şi bolilor cardiace

ATENŢIE LA CE MÂNCĂM

Cât de nocive sunt pateurile şi ”mezelurile” de post şi care sunt alternativele sănătoase toasă este brânza tofu. Pe locul următor se află laptele de soia, pe care îl puteţi consuma zilnic.

Crenvurști vegetali, pateurile și salamul de soia sunt doldora de chimicale menite să suplinească lipsa materiei prime – carne, lapte și ouă, și duc ideea de purificare a organismului în derizoriu.

Lângă pâlcurile de ghiocei și viorele, prin păduri a apărut și leurda (Allium ursinum), numită și ai-ciorăsc, ceapa ciorii, ai-de-pădure, aiuţi sau aliu. Crește prin tufișurile umede din pădurile de foioase bogate în humus și i se simte puternicul miros de usturoi chiar înainte de a zări planta.

Purifică şi „subţiază” sângele Leurda are cele mai puternice efecte fluidifiante ale sângelui.

Se consumă sub formă de suc (câte unul-două pahare/zi), pe stomacul gol, în cure de măcar 20 de zile. Sucul se prepară dintr-o mână de frunze care se taie foarte fin și se pun într-un vas de sticlă, în care se toarnă un pahar de apă călduţă. Se lasă la macerat la temperatura camerei timp de patru ore, după care se filtrează prin tifon. Sucul se consumă imediat după preparare. Când sezonul leurdei este la final se poate administra tinctură, câte o linguriţă diluată în jumătate de pahar cu apă de patru ori/zi, în cure de câte o lună, cu o săptămână de pauză.

Leurda este foarte bogată în adenozină, o substanţă cu rol determinant în reducerea colesterolului și împiedicarea formării trombilor. Pe termen lung, leurda este adjuvantul cel mai bun în tratarea bolilor cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrată în cure de câte douătrei luni, cu două săptămâni de pauză, sub formă de tinctură. Se ia o linguriţă de tinctură în puţină apă, de patru ori/zi, înaintea meselor principale.

Foarte bună la hipertensiune Substanţele active din leurdă au efecte vasodilatatoare și ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine, fiind un remediu foarte bun în caz de hipertensiune arterială. Se ia tinctură câte patru linguriţe/zi, diluate în foarte puţină apă. Tratamentul se face timp de două luni, cu două săptămâni de pauză.

Primăvara, timp de măcar două săptămâni, este foarte utilă o cură cu salată din frunze de leurdă. Studii recente arată că anumite substanţe active din leurdă neutralizează radicalii liberi din sânge, „responsabili” cu îmbătrânirea organismului, având efecte de relansare a activităţii endocrine. De asemenea, previn sclerozarea vaselor de sânge și favorizează circulaţia cerebrală.

Ziarulevenimentul.ro

FLUX

E-uri nocive din produsele de post

Multe din ele conţin chiar și ingrediente “de dulce”, sunt destul de scumpe și chiar au mai multe calorii decât produsele “originale”. ”Pateul și cașcavalul de post conţin foarte multe E-uri și grăsimi hidrogenate, foarte dăunătoare și, plus de asta, au în compoziţia lor albumină sau coloranţi de origine animală”, explică prof. Dr. Mencinicopschi.

Brânza tofu, cea mai sănătoasă opţiune din soia În categoria produselor nocive intră pateurile vegetale și “mezelurile”, din cauza conţinutului mare de “E-uri” sau alte sintetice menite să facă produsul să semene cât mai mult la gust, miros și culoare cu alimentul pe care îl imită.

“Pateul din soia conţine la fel de mulţi aditivi ca cel animal, poate chiar mai mulţi. La fel și salamul, și crenvurștii de post sau șniţelul, care mai e și prăjit. În niciun caz nu trebuie să mâncăm zilnic astfel de produse”, recomandă prof. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

Dintre toate produsele de soia, cea mai sănă-

Sfatul specialiștilor în alimentaţie este să ocoliţi produsele care conţin polifosfaţi (E452), glutamat monosodic (E 621) și coloranţi chimici de sinteză. Cel mai des întâlniţi sunt tartrazina (E102), galben de chinolină (E 104) și carmin (E 120). Acesta din urmă este obţinut dintr-o insectă și, cu toate acestea, se regăsește în unele produse de post. Alte substanţe de care trebuie să vă feriţi sunt conservanţii-benzoaţi (E 211, E212, E213) și de nitriţi (E251), cazeinat de sodiu, care este, de fapt, o proteină din lapte, substanţe de îngroșare – gume guar-E412, xantan- E415, gelan-E418, caruba-E410 și gumă arabică sau acacia-E414, sulfaţi/sulfiţi (E227, E228), BHA (E320) – foarte nociv pentru sănătate, caramel (E150) și EDTA (E385), care se folosește în special în conserve și este unul din cei mai periculoși aditivi.

Doctorulzilei.ro

Tu ştii ce conţin cosmeticele?

Cum ne mint producătorii

Cosmeticele sunt produsele chimice care ne sunt foarte utile în îngrijire și înfrumuseţare, însă de multe ori suntem păcălite de producători în privinţa conţinutului lor.

Vânzarea, etichetarea, testarea și promovarea pro-

duselor cosmetice nu sunt la fel de strict reglementate ca în cazul medicamentelor.

Astfel, producătorii pot folosi termeni pompoși, trecuţi cu scris mare pe ambalaj, pentru ca fiecare produs cosmetic să pară perfect.

100% natural înseamnă, teoretic, că produsul conţine numai substanţele extrase din plante, însă folosirea acestui termen nu este reglementată de nicio lege, iar producătorul poate trece acest termen pe ambalaj fără a fi obligat să demonstreze această afirmaţie.

Testat clinic, dovedit cli-

nic. Testele clinice la care se fac referire probabil că au fost realizate chiar de producător și nu de un organism independent, deci nu pot fi imparţiale. Mai mult, unele sunt realizate pe un număr prea mic de subiecţi pentru a putea fi considerate de încredere.

Hipoalergenic. Acest termen înseamnă că produsul conţine mai puţini alergeni, dar există oricând riscul să apară o reacţie neprevăzută.

Fără alcool înseamnă că un produs nu conţine etanol sau alcool etilic, însă în

cosmetică se folosesc și alte tipuri de alcool, unele dintre ele putând fi iritante.

Detoxifiant.

Termenul se întâlnește pe ambalajul unor măști de faţă, loţiuni tonice etc. De obicei, înseamnă că produsul conţine antioxidanţi, care previn efectele radicalilor liberi asupra pielii. De fapt, antioxidanţii sunt de obicei în cantităţi prea mici pentru a fi eficienţi. Asta dacă sunt... pentru că nici termenul de „detoxifiant” nu se folosește după o anumită o lege

TENDINŢE Genţi de primăvară: tu ce model alegi?

Genţile din noul sezon neau cucerit iremediabil. Află care sunt cele mai moderne genţi pe care să le porţi în lunile ce vor urma.

Rtv.net

Dopuri de plută – idei deco extraordinare Casa noastră este locul care ne cunoaște cel mai bine: este spaţiul în care ne relaxăm, în care ne bucurăm, în care petrecem cele mai preţioase momente. Cu toate că o iubim extrem de mult, se întâmplă adesea să ne plictisim de felul în care arată și să ne dorim ceva nou. Dacă resursele financiare nu ne sunt suficiente pentru a face schimbări, ar trebui să știm că există multiple soluţii modeste și extrem de frumoase pentru redecorare. De data aceasta, vă propunem să folosiţi dopurile de plută rămase de la sticlele de vin. Iată ce poate ieși:

Suport pentru lumânărele Plin de farmec și, în același timp, simplu, rustic și, deopotrivă, romantic, suportul din dopuri de plută pentru lumânărele este foarte ușor de făcut.

Puneţi lumânarea într-un pahar sau într-o vază puţin mai mare, iar în spaţiile rămase introduceţi dopurile de plută. Veţi adora suportul unicat!

Poate fi pusă în dreptul unei ferestre, arătând extrem de bine luminată de razele soarelui.

Minighiveci

Pentru un astfel de covoraș aveţi nevoie de foarte multe dopuri de plută și de lipici. Rezultatul însă, este uimitor.

Puneţi o plăntuţă mică în interiorul unui dop și, cu ajutorul unui magnet, atașaţi-o de frigider. Este o modalitate foarte încântătoare de a-ţi decora casa, frigiderul și, de ce nu, viaţa.

Literă decorativă Aranjaţi pe un perete mai multe dopuri, astfel încât să formeze o literă reprezentativă. Puteţi folosi diverse culori, pentru o literă mai „dinamică”.

Coroniţă O coroniţă făcută din dopuri de plută este foarte ușoară și foarte chic.

Covoraș de baie

Mâner de sertar Puteţi atașa dopuri de plută sertarelor, astfel încât să le oferiţi un look chic . Veţi fi foarte încântate.

Tablou de plută Creaţi un tablou din dopuri de plută. Va arăta fascinant și este foarte util, permiţându-vă să agăţaţi cu bolduri anumite notiţe colorate.

One.ro

Cu mâner, de umăr, cu lanţ ori sub formă de sac – noile modele de genţi au apărut pe catwalk fie în varianta supradimensionată, fie în cea clasică ori chiar mini.

Dacă nu ai un buget generos pentru achiziţiile din fiecare sezon, evită modelele complicate și extravagante și alege în schimb o variantă mai clasică și care să se potrivească cu cele mai multe dintre ţinutele pe care le ai deja în garderobă. Investește în piese care să dea culoare ţinutelor tale.

Dacă alegi varianta supradimensionată, gândește-te că o vei putea lua cu tine la birou sau în călătorii; este foarte practică pentru documente, cărţi, iPadul, notebookul sau chiar și echipamentul de sală.

Dacă ești genul care iese mai mult în oraș, alege varianta cu lanţ, foarte elegantă, dar practică ,în același timp; ai loc de chei, card și telefon chiar și în varianta mini.

Glamourmagazine.ro

FLUX 10

14

Programe

Luni MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 10.40 Reporter de gardă. 11.05 Documentar. «Global 3000». 12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Știință și inovare. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.35 Săptămâna sportivă. 16.00 Magazinele FIFA. 16.30 Accente economice. 17.45 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 18.00 Închiderea Festivalului Internațional de Muzică «Mărțișor 2014». Transmisiune în direct de la Palatul Național «Nicolae Sulac». În pauză: MESAGER. 21.20 În culisele Eurovisionului. 21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social.

22.40 Portrete în timp. 23.10 Cultura azi. 0.05 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 4.00 MESAGER. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață(r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Robin Hood (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4680 15:00 Film: Jumanji (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.8, an 2 00:00 Serial: Las Fierbinți (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:20 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:40 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 „Свадебный переполох” 13:20 „Охота на шпильках” 14:00 Новости (с субтитрами) 14:20 Елена Яковлева, Ирина Рахманова в многосерийном фильме „Вангелия” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 „Вангелия”. Многосерийный фильм. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 „Жди меня” 19:10 „ДОстояние РЕспублики: Джо Дассен” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:40 Олег Меньшиков, Леонид Броневой, Анатолий Равикович, Елена Коренева, Инна Ульянова в фильме „Покровские ворота” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15 Мишель Пфайффер, Рутгер Хауэр в мистическом триллере „Леди-ястреб” 03:10 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:45 PLUS BELLE LA VIE 13:11 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 JEAN-JACQUES ROUSSEAU MUSICIEN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE CERVEAU D’HUGO 16:40 FLASH INFO 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:23 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES POUVOIRS EXTRAORDINAIRES DU CORPS HUMAIN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE SOUPER 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

7 MARTIE 2014

11

Marţi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.45 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10 Documentar.

«Otrava noastră cea de toate zilele». 15.05 Documentar. «Monumente de arhitectură». 15.35 Documentar. «În croazieră cu aerostatul». 16.30 Gagauz ogea. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.00 Eurovision 2014. Preselecția națională. Semifinala I. 23.05 Moldova la Eurovision. 23.20 Post Eurovision 2014. Dezbateri.

0.30 În premieră. 4.30 Nicolae Ciubotaru. Spectacol aniversar.

5.30 ARTelier.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

12

Miercuri MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Documentar.

«Enciclopedia lumii vii». 9.45 Chișinăul de ieri și de azi. 10.00 Eurovision 2014. Preselecția națională. Semifinala I. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Fii tânăr! 16.00 Brazilia FIFA 2014. 16.30 Russki dom. 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. «Drumeții». 0.25 Săptămâna sportivă. 4.30 Nicolae Ciubotaru. Spectacol aniversar. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

13

Joi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Russki dom. 6.45 Legendele muzicii.

7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.45 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Destine de colecții. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ».

15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Super-loto «5» din «35». 20.00 Eurovision 2014. Preselecția națională. Semifinala II. 23.05 Moldova la Eurovision. 23.20 Post Eurovision 2014.

Dezbateri. 0.30 Documentar. «Drumeții». 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață(r)

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață(r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață(r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.18, 19, an 4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4681 15:00 Film: Nemuritorii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Transport blindat 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Nemuritorii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4682 15:30 Film: Diferit de ceilalți 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Afaceri neterminate 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: O săptămână nebună (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Diferit de ceilalți (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4683 15:00 Film: Povestea lui Brooke Ellison 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți, ep.5, sezon V 21:45 Serial: O săptămână nebună, ep.5, sezon 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 11, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.4, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Черные кошки”. Многосерийный детектив 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:30 Ночные новости 00:40 Премьера. „Сильные духом” 01:35 Жанна Прохоренко, Анатолий Васильев в фильме „Близкая даль” 03:05 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Черные кошки”. Многосерийный детектив 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости 00:45 „Политика” 01:40 Фильм Марка Захарова „Формула любви” 03:10 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Манекенщица”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „На ночь глядя” 01:45 Вячеслав Невинный, Геннадий Хазанов в комедии „Полицейские и воры” 03:15 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 2.00, 4.40 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 0.00, 4.00 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.35, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

Champions League. „Atletico Madrid” - „AC Milan”.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 2.00, 4.40 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 0.00, 4.00 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.35, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

Champions League.„Paris Saint-Germain” -„Bayer Leverkusen”.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:45 PLUS BELLE LA VIE 13:11 FLASH INFO 13:13 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:39 LE NOUVEAU GRAND JEU 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:42 FLASH INFO 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 NÉS EN 68 21:11 ULTIMA DONNA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:38 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 TANDEM 16:29 POUR LE RÔLE 16:44 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 MEURTRES À SAINT-MALO 21:02 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:43 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 RICARDO 13:38 LA COURSE À PIED 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 MON AMI PIERROT 16:41 FLASH INFO 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:20 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 NÉS EN 68 23:42 ULTIMA DONNA 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LE NOUVEAU GRAND JEU 2:43 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:21 GEOPOLITIS 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 7 MARTIE 2014

14

Vineri

15

MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Drumeții». 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 9.40 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 10.00 Eurovision 2014. Preselecția națională.

Semifinala II. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Cântec, dor și omenie. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Europa în concert. Gino Paoli. 20.40 Cinemateca universală. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 21.50 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. «TAXIMETRISTA». Episodul 1. 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Natura în obiectiv. 4.30 Documentar. «Cumințenia pământului». 5.35 Reporterul de gardă.

Sâmbătă MARTIE

16

MARTIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Cumințenia pământului». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Aniversări. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. «La drum». 9.30 Documentar.

«Monumente de arhitectură». 10.00 Eurovision 2014. Finala națională. 13.00 Natura în obiectiv. 13.30 Moldovenii de pretutindeni. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar. «Roadele viitorului». 16.35, 3.05 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Documentar. «Marica».

20.40 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 20.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Serial.

«PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 0.10 Film. «TAXIMETRISTA». 1.45 Știri pozitive. 2.05 Documentar. «Apa, aurul albastru». 3.30 Casa mea. 4.30 În premieră. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Povestea lui Brooke Ellison (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Film: Cupa Gilbert 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: În umbra terorii 23:00 Film: Frații Solomon 01:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Maruță (r) 14:30 Film: Nouă luni 16:30 Film: În umbra terorii (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:30 Film: Cei patru fantastici: Ascensiunea lui Silver Surfer 22:30 Film: Pacificatorul 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 02:30 Film: Pacificatorul (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Nouă luni (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:00 Film: Jurat de profesie 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Curierul 22:15 Film: O noapte de teroare 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Film: Curierul (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: O noapte de teroare (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Нина Сазонова, Анатолий Папанов в фильме „Наш дом” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Татьяна Буланова. Ясный мой свет” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:30 Галина Польских, Марина Дюжева, Евгений Стеблов, Ролан Быков, Евгений Евстигнеев в фильме „По семейным обстоятельствам” 15:55 „Золотой граммофон” 17:45 Вечерние новости (с субтитрами) 18:00 Футбол. Чемпионат России. ЦСКА - „Зенит” 20:00 „Сильные духом” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Премьера. Эдриан Броуди в фильме „Хищники” 01:10 Уилл Смит в комедии „День независимости” 03:20 Олег Даль, Олег Табаков, Ирина Алферова в фильме„Незваный друг” 04:45 Галина Польских, Альберт Филозов в комедии „Брелок с секретом”

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Нина Дробышева, Евгений Урбанский в фильме” Чистое небо” 08:30 „Служу Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Свадебный переполох” 12:55 „Великий пост” 13:50 Премьера. „Игорь Кио. За кулисами иллюзий” 14:40 Елена Яковлева, Ирина Рахманова в многосерийном фильме „Вангелия” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 „Вангелия”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35 Премьера сезона. „Точь-в-точь!” 01:30 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:25 Фильм „Целуются зори”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:08 FLASH INFO 10:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:45 PLUS BELLE LA VIE 13:11 FLASH INFO 13:13 AL DENTE 13:39 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:47 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:47 FLASH INFO 16:50 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:53 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:39 L’INVITÉ 0:52 LE REPENTI 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:34 C’EST DANS MA NATURE 13:02 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:35 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 360° - GÉO 16:59 FLASH INFO 17:03 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES INCONNUS, C’EST LEUR DESTIN 23:58 LE JOURNAL DE LA RTS 0:25 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:43 L’INVITÉ 0:57 COUP DE CHALEUR 2:23 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepți...

8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:51 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:21 TERRIENNES 7:29 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 RIDING ZONE 13:03 FLASH INFO 13:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:41 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:27 LE BAR DE L’EUROPE 19:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TANGO 23:28 DÉLICATE GRAVITÉ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:30 NÉS EN 68 3:12 ULTIMA DONNA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.30 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. Gino Paoli. 7.00 Documentar.

«Euromaxx». 7.30 Documentar. «Roadele viitorului». 9.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro».

9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 3.35 Documentar. «Arts 21». 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Știri pozitive. 13.25, 2.25 «Maimuța de pluș». Spectacol al Teatrului «Vasile Alecsandri» din Bălți. 14.30 «Mărțișor 2014». Trupa de balet din China.

16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Documentar. «La drum».

17.00, 23.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.45 Dor. Aurica Dicusar - Basarabeanca. 18.15 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 20.00 Eurovision 2014. Finala națională. 23.15 Moldova la Eurovision. 23.30 Post Eurovision 2014. Dezbateri. 0.40 Fii tânăr! 1.25 Avangaraj. 4.30 O seară în familie. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Ванга” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние Республики” 00:35 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:30 Остросюжетный фильм „Коломбиана” 03:10 Сандра Баллок в остросюжетном фильме „Скорость 2” 05:05 „Истина где-то рядом” 05:20 „Контрольная закупка”

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7-14 martie BERBEC Sprijinul primit din partea prietenilor va fi de mare ajutor pentru tine. Vei constata cu bucurie că te poţi bucura de devotamentul lor și asta te va încuraja să le faci confidenţe.

TAUR Evită să fii prea posesivă și intransigentă cu membrii familiei tale și, dacă ai, oferă-le copiilor tăi mai multă libertate.

GEMENI Este o perioadă în care se pot petrece atât lucruri plăcute, cât și neplăcute. Vei fi susţinută când vei dori să iei decizii.

RAC Pe plan profesional, vei avea o săptămână agitată și încărcată de probleme. E bine să fii prudentă și să nu te iei decizii la nervi.

LEU Te vei simţi agresată de o prietenă care te copleșește cu sfaturi, iar cea mai bună soluţie este să-i spui direct în faţă să înceteze.

FECIOARĂ Conjunctura astrală este favorabilă pentru planul carierei, însă circumstanţele nu sunt potrivite pentru realizarea unor proiecte măreţe.

BALANŢĂ Vei avea multe obligaţii și sarcini de îndeplinit, iar singura soluţie pentru a o scoate cu bine la capăt este să fii extrem de ordonată și să-ţi stabilești anumite priorităţi.

SCORPION Vei tânji după o relaţie amoroasă care nu-ţi va pretinde foarte multe angajamente și nu va avea viitor. Va fi o bucurie de moment pe care consideri că o meriţi.

SĂGETĂTOR Vei trăi cu senzaţia că o activitate pe care o întreprinzi este sortită eșecului, iar asta va face ca moralul tău să fie la pământ. Este posibil să te simţi atrasă de o persoană care te va fascina.

CAPRICORN Pe plan profesional, există mari șanse să se petreacă evenimente neașteptată. Ferește-te de excese, mai ales în ceea ce privește fumatul și consumul de alcool.

VĂRSĂTOR Ai mare grijă de sănătatea ta, însă ferește-te să devii ipohondră. În schimb, pe plan profesional nu vei întâmpina niciun obstacol.

PEŞTI Atât pe plan amoros, cât și pe cel al carierei, îţi vei schimba cu ușurinţă părerile. Din fericire, situaţia este trecătoare și nu va dura foarte mult.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Magazin 7 MARTIE 2014

Postul Sfintelor Paşti Postul Sfintelor Paști a început anul acesta pe 3 martie. Acest post, fiind cel mai lung și cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Postul Sfintelor Paşti – felul postirii În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paști, alţii o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor), care ţinea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Postul Mare era ţinut cu rigurozitate Canonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioși și cu caterisirea pe slujitorii Bisericii în cazul în care aceștia nu ţineau Postul Sfintelor Paști. Erau acceptate excepţiile, doar în caz de boală.

Liturghia din Postul Sfintelor Paşti Liturghia, având un caracter de sărbătoare și bucurie, iar Postul Sfintelor Paști fiind un timp al înfrânării, Sfinţii Părinţi au rânduit ca în perioada acestui post să nu se săvârșească Sfânta Liturghie decât sâmbăta și duminica. În celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, cu excepţia zilelor aliturgice, când nu se oficiază nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite a luat fiinţă datorită dorinţei unor credincioși de a se împărtăși și în cursul săptămânii. Amintim că în cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfinţite la Liturghia oficiată duminica, sunt păstrate pe Sfânta Masă, iar în cursul săptămânii, atunci când se săvârșește Liturghia Darurilor, sunt oferite credincioșilor spre împărtășire. Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui, iar împărtășirea se face seara după Vecernie. În sâmbetele din Postul Mare se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici de post se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În Duminica Floriilor – Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi și sâmbăta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. „Dacă am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Dacă n-am păcătuit, vom posti ca să nu păcătuim. Să dăm ceea ce avem: postul, și vom primi ceea ce nu avem: nepătimirea”.

Sursa: www.crestinortodox.ro

Marele folos ce provine din post Mulți creștini, ignorând marele folos al postului, îl țin cu lipsă de plăcere sau nu-l țin deloc. Și totuși, postul trebuie să-l primim cu bucurie, nu cu indignare sau cu frică. Iar aceasta pentru că postul nu este înfricoșător pentru noi, ci pentru demoni.

Adu-l înaintea unui demonizat și va îngheța de frică, va rămâne nemișcat ca piatra, va fi legat cu legături nevăzute, mai ales când va vedea că este însoțit de sora ei și nedespărțita însoțitoare, rugăciunea. De aceea, și Hristos a spus: „Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune și cu post” (Mt. 17, 21). Așadar, dacă postul alungă departe pe vrăjmașii mântuirii noastre și este atât de înfricoșător asupritorilor vieții noastre, încât trebuie să-l iubim, iar nu să ne temem de el.

Dacă trebuie să ne temem de ceva, trebuie să ne temem de mâncarea multă, mai ales atunci când se combină cu beția. Pentru că ea ne leagă cu mâinile la spate și ne face robi tiranicelor patimi, în timp ce postul, dimpotrivă, ne slobozește din tirania patimilor și ne dăruiește libertatea duhovnicească. Dacă și împotriva vrăjmașilor se războiește și din robia noastră ne slobozește și libertatea ne-o dăruiește, ce altă dovadă a dragostei lui ne mai trebuie?

Nu numai monahii, care în toată viața lor cea asemenea cu a Îngerilor au drept însoțitor postul, ci și mulți creștini mireni, luând aripile lui, s-au ridicat la înălțimea filozofiei cerești.

Vă reamintesc că cei doi mai mari Proroci ai Vechiului Testament, Moisi și Ilie, cu toate că au avut și alte virtuți datorită cărora au dobândit multă îndrăznire către Dumnezeu,

Ce mai conţineau peşterile unde au fost găsite Manuscrisele de la Marea Moartă?

Un arheolog afirmă că a identificat 9 suluri de pergament, vechi de 2000 de ani, de dimensiuni foarte mici, conţinând texte biblice, suluri care ar proveni tot din peșterile de la Qumran în care, în anii 1940 și 1950, au fost descoperite celebrele Manuscrise de la Marea Moartă – una dintre cele mai însemnate descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor.

Sulurile nou-descoperite sunt de dimensiuni foarte mici și se găseau în interiorul unor mici cutiuţe de piele, numite filactere; în practica religioasă mozaică tradiţională, aceste filactere sunt purtate de bărbaţii evrei pe frunte și pe braţul stâng în timpul rugăciunilor. Filacterele au fost scoase din peșterile de la Qumran în anii 1950, dar, după cât se pare, conţinutul lor nu a fost examinat până de curând. „E foarte incitant”, spune arheologul Yonatan Adler, autorul descoperirii. „Nu ai în fiecare zi norocul de a descoperi manuscrise noi.”

Noile manuscrise nu au fost încă studiate în detaliu și nu se știe cu precizie ce conţin.

Adler și-a anunţat descoperirea la o conferinţă internaţională asupra regiunii Qumran

când voiau să vorbească cu El, la post alergau. Acesta i-a povățuit lângă Domnul. „Ne temem de el pentru că strică și îmbolnăvește trupul”, vei putea spune. Pe deoparte îți spun că pe cât omul cel dinafară, adică trupul, se strică, cu atât cel dinăuntru, adică sufletul, zi de zi se înnoiește (Cf. II Cor. 4, 16). Pe de altă parte, dacă vrei să cercetezi bine acest subiect, vei constata că postul păzește și sănătatea trupului. Și dacă nu crezi cuvintele mele, întreabă-i pe medici și-ți vor spune mai bine ei, care numesc puțina mâncare – maica sănătății, iar multa mâncare – pricinuitoarea multor boli ce distrug trupul.

Așadar, să nu ne temem de post, care de atâtea rele ne ferește. Și aceasta nu o spun fără motiv. Văd mulți oameni aruncându-se fără să se stăpânească la mâncare și la băutură atât înainte, cât și după post, zădărnicind folosul lui. Adică în suflet se face ceea ce se face și cu un trup bolnav, care, atunci când începe să-și revină și încearcă să se ridice din pat, vine cineva și-i dă o lovitură

puternică și-l pironește la pat mai rău ca înainte. Ceva asemănător se întâmplă și în sufletul nostru, atunci când, înainte sau după post, umbrim limpezimea pe care ne-a dăruit-o el, cu întunecarea pe care o aduce neînfrânarea.

Dar și atunci când postim, nu ajunge numai depărtarea de anumite mâncăruri ca să ne folosim sufletește. Există primejdia, respectând posturile Bisericii, să nu dobândim nimic. Cum? Când stăm departe de bucate, dar nu stăm departe de păcat; când nu mâncăm carne, însă mâncăm hrana săracilor; când nu ne îmbătăm cu vin, ci ne îmbătăm cu dorința vicleană; când petrecem toată ziua fără mâncare, dar vedem priveliști rușinoase. Atunci postul nostru este nefolositor. De aceea să unim postul cu războiul împotriva patimilor, cu înfrânarea de la orice păcat, cu rugăciunea și cu nevoința duhovnicească. Numai atunci postul va da roade și va fi o jertfă bine-plăcută lui Dumnezeu.

Din Cartea: Subiecte de viaţă II – Sf. Ioan Gură de Aur

Locul de pe Terra unde nu există viaţă Viaţa găsește o modalitate să se dezvolte oriunde pe glob, de la locuri extrem de aride, la medii toxice, sub pământ și în vârful munţilor, în zone prea fierbinţi sau îngheţate. Ar putea să existe totuși o excepţie.

și a zonei Mării Moarte, conferinţă care a avut loc la Lugano, Elveţia.

Peșterile de la Qumran, din Cisiordania, sunt locul uneia dintre cele mai mari descoperiri arheologice: în 11 peșteri au fost găsite resturile a peste 900 de manuscrise – cunoscute sub numele de Manuscrisele de la Marea Moartă – ce conţin texte religioase mozaice din cărţile Vechiului Testament, printre care Facerea (Geneza), Ieșirea (Exodul), Isaia, Cartea Regilor și Deuteronomul. Datând din diferite perioade, cuprinse între secolul V î.e.n și secolul IV e.n., textele formează o colecţie de uriașă importanţă religioasă, istorică și lingvistică. Majoritatea istoricilor atribuie acestei texte membrilor unei vechi secte religioase evreiești, numiţi esenieni.

Sursa: descopera.ro

Tot felul de organisme stranii prosperă în cele mai ostile medii ale planetei, dar unele locuri pot să fie prea aspre chiar și pentru cele mai rezistente forme de viaţă, relatează BBC. Viaţa pare că găsește o cale să se dezvolte în toate mediile de pe pământ, oricât de ostile ar fi acestea. Ar putea să existe însă o excepţie. Iazul Don Juan, cunoscut și drept lacul Don Juan, a fost descoperit în 1961 de piloţii de elicopter Don Roe și John Hickey, după care a și fost numit. Don Juan este un lac mic, foarte puţin adânc, aflat în valea Wright, din Antarctica.

Cu o lungime de 300 de metri și o lăţime maximă de 100 de metri, întinderea de apă i-a uimit pe cei doi piloţi pentru că nu era îngheţată, deși temperatura din termometre ajungea la -30 de grade Celsius. În ciuda zonei foarte reci în care se găsește și a adâncimii de doar câteva zeci de centimetri, lacul rămâne în stare lichidă datorită salinităţii sale extrem de ridicate.

Don Juan are o salinitate de 40%, de 11

CMYK

ori mai mare decât cea a oceanelor și de 14 ori mai mare decât cea a Mării Negre. Testele arată că apa lacului conţine 413 grame de clorură de calciu și 29 de grame de clorură de sodiu la fiecare litru de apă. Acolo, cercetătorii au reușit să găsească urme de viaţă microbiană, însă nu au putut să determine încă dacă acestea cresc și se multiplică în apele lacului sau sunt aduse din alte zone. În afară de unele medii sintetice, create în laborator și de temperaturi extreme, de ordinul sutelor de grade, momentan nu se cunosc medii complet sterile pe Terra. Don Juan este însă un exemplu de mediu în care „am putea să ne așteptăm să existe viaţă, dar nu putem verifica prezenţa ei”, spune Corien Bakermans, microbiolog la Universitatea Penn State. Până la urmă, „Ceea ce nu există e mai greu de demonstrat decât ceea ce există”, după spusele cercetătoarei Helena Santos.

Sursa: antena3.ro