Ziarul Flux, Ed. 9 (837)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.03.2012

=Sf. sfinţit Mc. Policarp, Ep. Smirnei: Sf. Gorgonia

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.5596 1 Dolar american ............. 11.8477 1 Leu românesc ................ 3.5729 1 Rublă rusească ............... 0.4005 Timpul probabil:

Maxima zilei „Viaţa nu se află sub nici o obligaţie de a ne da ceea ce așteptăm noi de la ea.”

Margaret Mitchell

7.03.2012

8.03.2012

Noros, -7 -1 0C

Noros, -7 4 0C

GPF

FLUX

7 martie 2012

Fondat în 1995 z Nr. 9 (837)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Guvernanţii, gata să atace demonstranţii paşnici 2

EVENIMENT

PAGINA

Iurie ROŞCA: Uzurpatorii se bucură de protecţia unor cercuri internaţionale, care le acordă sprijin necondiţionat

3

PAGINA

EVENIMENT

Câteva mii de oameni au ieșit în Piaţa Marii Adunări Naţionale la cea de-a opta manifestaţie de protest, organizată în fiecare duminică de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Manifestanţii au cerut demisia actualilor guvernanţi, dizolvarea Parlamentului și desfășurarea unor noi alegeri parlamentare anticipate. În această duminică, la protestele organizate de CACD au aderat noi personalităţi ale societăţii moldovenești. Pe scenă a urcat fostul disident politic Ion Moraru, cel care a făcut 6 ani de GULAG și care a luptat, la sfârșitul anilor ’40 ai secolului trecut, împreună cu mai mulţi tineri basarabeni din cadrul organizaţiei „Arcașii lui Ștefan”, împotriva ocupaţiei sovietice și pentru apărarea identităţii românești între Prut și Nistru. Totodată, la proteste s-au alăturat și fosta deputată creștin-democrată Valentina Șerpu, dar și cunoscuta jurnalistă de limbă rusă Iulia Semionova.

Continuare în pag. 2

Ion MORARU: Cei care încă nu s-au născut vor plăti datoriile noastre faţă de FMI

4

PAGINA

POLITIC

Stratfor: Premierul Filat este „pro-el”

Moldova Acesta este titlul unui articol apărut recent pe portalul nu este a voastră, nu kommersant.md, care, de fapt, prezintă în expunere doeste a copiilor voștri și nici a cumentele Companiei private americane de cercetare nepoţilor și strănepoţilor voștri. și analiză Stratfor, numită și „CIA din umbră”, și care au Moldova nici măcar a mea nu este, ai mei sunt doar banii. Moldova fost făcute publice luni, 5 martie 2012, de Wikileaks. este a nemţilor și a rușilor sau Documentele Stratfor datează din perioada toamna a celor care îmi vor plăti 2010 – iarna 2011 și fac o analiză profilului politic și mie mai mult. geopolitic al coaliţiei de guvernământ de la Chișinău și a

Lacrimile de crocodil ale guvernanţilor după jertfele şi eroii Războiului de Independenţă

6

PAGINA

AIE nu a fost niciodată proeuropeană

fiecărui lider în parte.

INFRACŢIONAL

Nu sunt nici democrat și nici comunist, sunt doar lung și oportunist

Ne aşteaptă scumpiri devastatoare!

Republica Moldova se află în pragul unei sărăcii și mai cumplite. Preţurile la benzină și motorină s-au majorat din nou. De această dată, scumpirea carburanţilor este mai mult decât semnificativă, de aproximativ 80 de bani pe litru, atingând un nou record. Totodată, aproximativ cu 50 de bani s-au scumpit gazele lichefiate. Unii operatori de pe piaţa produselor petroliere au ridicat sâmbătă preţurile la combustibil la staţiile de alimentare, iar alţii – în zilele de duminică și luni, pentru a nu fi învinuiţi de înţelegeri de cartel în cazul unor majorări simultane ale preţurilor.

Primul ministru proFilat, VLADIMIR FILAT

Bani şi sex în dosarul paşapoartelor româneşti

Cine va „controla” preşedintele?

Vânzoleala în jurul alegerilor prezidenţiale devine tot mai ridicolă și jenantă.

Politicienii se agită cu frenezie și disperare. Replicile pe care și le aruncă prin intermediul mediilor de informare sunt tot mai pline de venin, mai lipsite de bun-simţ și denotă dispreţul profund pe care-l nutresc aceștia unul faţă de altul.

Noi, alegătorii, suntem îndemnaţi să credem că tot ceea ce se întâmplă ar fi doar în beneficiul nostru. Și să-i lăsăm să facă ce vor. Pentru că altfel, știm deja, revin comuniștii la putere. Asta justifică totul, toate mârlăniile, toate ilegalităţile, toate derapajele anticonstituţionale și toate practicile imorale ale actualei guvernări.

XXX

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 7)

Nicolae OSMOCHESCU, expert în drept constituţional:

De ce nu ni se spune nimic despre împrumuturile externe?

Continuare în pag. 5

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

XXX

Sunt consumate toate posibilităţile de alegere a preşedintelui Partidul Liberal, în frunte cu Mihai Ghimpu, nu va reuși nimic prin „blocajul” impus celorlalte fracţiuni parlamentare, inclusiv la subiectul alegerilor anticipate. În prezent sunt consumate toate posibilităţile de alegere a președintelui și de menţinere a actualei legislaturi a Parlamentului. Au fost deja trei încercări de alegere a șefului statului, care nu au rezultat cu succes. De aceea, tot ce urmărim acum este o banală tergiversare a tuturor termenelor legale posibile. Suntem martori la o demagogie juridică pură, în baza căreia se inventează diferite lucruri oribile și inexplicabile.

Singura cale a actualei conduceri este dizolvarea imediată a Parlamentului, din cauza încălcărilor constituţionale grosolane, care nu au fost proprii nici celor mai oribi-

(citiţi pag. 7)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

le puteri până acum. Avem toate circumstanţele de dizolvare a Parlamentului. Președintele interimar nici nu trebuie să piardă timpul la Curtea Constituţională, deoarece Forul constituţional s-a pronunţat deja de trei ori la subiect începând cu luna septembrie 2011. Și nu este Partidul Liberal o barieră pentru readucerea ţării în albia de drept. Dacă se va dori, iar Alianţa de guvernare trebuie să facă acest lucru, dizolvarea Parlamentului se va vota împreună cu fracţiunea PCRM și nu văd nimic criminal în asta, ba, dimpotrivă, este o abordare corectă. Acum nu avem altă cale decât dizolvarea Parlamentului, deoarece toate circumstanţele pentru procedura dată sunt pe faţă – incapacitatea Parlamentului de a alege șeful statului.

Sursa: allmoldova.com DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 130 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

7 MARTIE 2012

Guvernanţii, gata să atace demonstranţii paşnici Urmare din pag. 1 Spre deosebire de alte dăţi, în această duminică protestatarii nu au mers în marș pe itinerarul lor deja tradiţional, de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt, de la Piaţa Marii Adunări Naţionale la Academia de Știinţe și înapoi. Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei au declarat că s-a renunţat la marșul de protest deoarece au fost informaţi de surse din cadrul MAI și SIS că autorităţile au tocmit persoane care să provoace incidente și altercaţii violente între demonstraţii pașnici și cei din preajma Arcului de Triumf, care manifestează împotriva protestatarilor.

Iurie Roșca i-a chemat pe participanţii la acţiunile de protest să fie vigilenţi și să nu se lase provocaţi. „Sursele noastre di interiorul Ministerului de Interne și a SIS ne-au adus la cunoștinţă că nemernicii din fruntea ţării pregătesc o ciocnire violentă între protestatarii pașnici și zurbagiii poziţionaţi lângă Arcul de Triumf.

Singura șansă a criminalilor de la guvernare ar fi provocarea unor conflicte violente aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Ţipălăii de peste drum, lichelele afiliate actualei puteri se mulţumesc cu câte un ciolan pentru porcăriile pe care le urlă în fiecare duminică, iar astăzi sunt pregătiţi să atace demonstranţii pașnici. Iată de ce, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, renunţă astăzi la marșul de protest tradiţional, pentru a ieși din capcana pusă la cale de potlogarii din fruntea ţării. Televiziunile afiliate guvernării sunt pregătite deja să arate confruntări violente între noi și zurbagiii de peste drum. Nu. Nu va avea loc nici o confruntare. Noi suntem solidari, noi suntem în favoarea statului de drept, noi suntem suficient de bine pregătiţi pentru a evita orice ciocnire și orice violenţă.

Iată de ce, dragi prieteni, trebuie, și de-acum încolo, să fim uniţi și să fim conștienţi că de noi depinde soarta și libertatea Republicii Moldova. Noi înșine trebuie să ne restabilim drepturile călcate în picioare. Duminică va avea loc o nouă acţiune de protest. O să venim din nou în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Să fim solidari, să fim cât mai mulţi, să insistăm pentru încetarea stării de uzurpare a puterii de stat și să cerem organizarea imediată a unor alegeri parlamentare anticipate”, a declarat Iurie Roșca. În final, el a precizat că manifestaţiile de protest vor continua și în duminica viitoare, până Alianţa pentru Integrare Europeană își va da demisia.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iurie ROŞCA:

Uzurpatorii se bucură de protecţia unor cercuri internaţionale, care le acordă sprijin necondiţionat Ne convingem a câta oară că avem în fruntea ţării niște criminali care menţin puterea de stat prin forţa organelor represive, pe care și-au arogat-o în mod neconstituţional, iar Procuratura Generală refuză să dea curs procedurilor legale pentru a intenta un dosar penal împotriva uzurpatorilor Lupu, Ghimpu și Filat.

A câta oară în ultimii doi ani și ceva ne-am convins de impotenţa acestor guvernanţi de a administra treburile publice în interesul poporului, nu a exercita puterea în nume propriu.

Iată că, în ultimele săptămâni, acești impostori au îndrăznit să vehiculeze numele unei persoane respectabile, cum este Veronica Bacalu, pretinzând că aceasta ar fi candidatul sprijinit în mod solidar de coaliţia de guvernământ. Chiar dacă nu au avut dreptul legal și constituţional să o propună la această funcţie, este o batjocură adusă unei persoane de onoare.

Lista de candidaţi la funcţia de președinte, întocmită de acești impostori, pare a fi infinită. Dar nu este infinită răbdarea poporului. Suveranitatea poporului Republicii Moldova poate fi restabilită doar prin proteste, nonviolente, legale și democratice, care să conducă la debarcarea acestei puteri și la

Alexei TULBURE:

Ceasul izbăvirii este aproape Degrabă se împlinește o lună din moment ce Alianţa, sub presiunea protestelor de stradă, de frica mâniei poporului, a renunţat la stupida idee de a petrece un referendum constituţional. A decis să reia procedura de alegere a președintelui în Parlament. Nu mă voi referi la faptul că această idee este anticonstituţională, ci mă întreb și vă întreb: dar ce au făcut ei în acest răstimp, din moment ce au renunţat la ideea desfășurării referendumului și au revenit la ideea alegerii președintelui în Parlament? Răspunsul îl cunoaștem cu toţii: absolut nimic.

De la 7 februarie până astăzi, „marii noștri conducători” nici măcar nu au fixat data alegerilor președintelui și nici n-au identificat o candidatură la postul de președinte. Dacă ăstora le trebuie luni de zile pentru a identifica un candidat la funcţia de șef al statului, pentru a fixa și a vota data alegerilor, apoi câţi ani le va trebui să efectueze, cel puţin, o reformă, să majoreze pensiile, să construiască un drum. În privinţa reformelor. Recent am avut o întrevedere cu un înalt reprezentant al Uniunii Europene. Și la întrebarea noastră: „Pe cine susţineţi aici?” el a răspuns: „Alianţa”, iar la întrebarea noastră: „Ce susţineţi aici?” el a răspuns: „Reformele”. Și atunci l-am întrebat ce reforme susţine în Moldova. El a spus că reforma Ministerului Afacerilor de Interne. L-am întrebat în ce constă reforma MAI. Răspunsul lui a fost că această reformă constă în faptul că din luna iulie, grănicerii moldoveni se vor numi poliţiști de frontieră și acesta este un pas mare înainte pentru îndeplinirea planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor. Iată, vedeţi la ce s-a redus toată integrarea noastră europeană: la schimbarea denumirii Serviciului de Grăniceri. Rușine!

Avem la conducere niște pitici răutăcioși și inapţi, care sunt capabili să asigure doar un singur lucru: creșterea propriei bunăstări și a familiilor lor. Aţi auzit ce a spus deunăzi piticul interimar Lupu? „Sunt sigur că moldovenii vor dori să păstreze ceea ce au recâștigat în ultimii ani, și anume: cursul spre dezvoltarea modernă, spre dezvoltare”. Iată ce gânduri mari are un pitic politic de pe malurile Bâcului. Deci, timp de doi ani ei ne-au tot dus spre bunăstare.

Uneori am impresia că Dumnezeu le-a luat guvernanţilor minţile. 80 la sută din populaţia ţării consideră că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcţie greșită. De doi ani și jumătate guvernarea nu poate alege un președinte. Și nu a efectuat nici o reformă. Unica reformă va fi schimbarea denumirii Serviciului de Grăniceri în Poliţie de Frontieră. Moldova a ieșit în stradă să protesteze împotriva guvernării, iar guvernanţii sunt convinși că moldovenii vor păstra cursul spre bunăstare. Marasmul ia amploare! Noi nu mai vrem să păstrăm acest curs spre bunăstarea guvernanţilor.

Totuși, guvernanţii au reușit să facă ceva în ultima lună, din moment ce au renunţat la referendum. Au tăvălit în glod și mizerie, au discreditat mai mulţi oameni respectabili. Nu știa sărmana doamnă Bacalu cu cine s-a legat.

Să fi știut, nici nu mai vorbea cu ei. Doamna Bacalu este o persoană respectată. Dacă știa

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

restabilirea drepturilor și libertăţilor noastre fundamentale.

Scrisoarea deschisă adresată Guvernului Filat, prin care i-am cerut explicaţii în legătură cu modul de utilizare a finanţării externe, primite generos în ultimii doi ani și jumătate, în valoare de aproape două miliarde de dolari, a rămas fără nici un răspuns.

Mirarea noastră este că nici reprezentanţii organismelor financiare internaţionale nu par a fi interesaţi să facă lumină asupra modului în care au fost consumate aceste sume astronomice. Acești bani provin din impozitele și taxele cetăţenilor Uniunii Europene și ai Statelor Unite ale Americii. Cetăţenii ţărilor occidentale au donat aceste sume enorme în beneficiul Republicii Moldova, plătesc ei și vom plăti noi îndoit procentele pe care trebuie să le dea ţara noastră în momentul în care o guvernare netransparentă, antidemocratică, niște uzurpatori consumă acești bani în interes personal. În această săptămână, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei a întreprins o acţiune de protest în faţa Procuraturii Generale a Republicii Moldova. În scrisoarea deschisă adresată procurorului general al Republicii Moldova, domnul Valeriu Zubco, am cerut ca domnia sa să dea curs solicitărilor noastre și să înceapă urmăririle penale împotriva uzurpatorilor. Teamă mi-i că această unealtă a lui Plahotniuc nu va avea curajul să depășească condiţia de subaltern politic al

mafiei care controlează puterea de stat în Republica Moldova. În acest caz, noi am avertizat procurorul general că, dacă nu se va autosesiza și nici nu va da curs insistenţelor noastre, Valeriu Zubco riscă să devină complice la cea mai gravă crimă împotriva poporului și anume, și domnia sa, în urma succesiunii la guvernare, să compară în faţa viitorului procuror general pentru a da explicaţii în cadrul unei anchete penale de complicitate

la săvârșirea celei mai grave crime împotriva poporului.

Trebuie să remarc cu tristeţe că această criză îndelungată, politică, economică și socială, care provoacă suferinţa majorităţii absolute a cetăţenilor Republicii Moldova nu ar fi atât de scandaloasă și nesuferită, dacă nu s-ar bucura de protecţia unor cercuri internaţionale care acordă actualei puteri sprijin necondiţionat politic și financiar. Pentru prima dată în in istoria Republicii

Moldova, de la Independenţă și până în prezent, ne-am pomenit că din exterior, în raport cu Republica Moldova, se practică standarde duble. Nimeni din Consiliul Europei, din Uniunea Europeană, din Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa sau din partea Statelor Unite ale Americii nu reproșează nimic public celor care încalcă suveranitatea poporului și Constituţia Republicii Moldova. Regret foarte mult această situaţie

fără precedent în istoria noastră.

Dar chiar dacă actuala guvernare impostoare și criminală se mai bucură de sprijinul politic al unor cercuri influente din exterior, asta nu înseamnă câtuși de puţin că noi vom renunţa la protestele noastre pașnice și la decizia noastră de a o debarca de la putere. Voinţa poporului este nestrămutată. Victoria va fi de partea poporului Republicii Moldova. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Moldova alunecă ireversibil spre statutul de teritoriu dominat de grupări criminale REZOLUŢIA mitingului de protest organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei

că orice contact cu acest putregai al naţiunii duce la putrezire, nu-și mai dădea acordul să fie înaintată la funcţia de președinte al ţării.

Sunt convins că acum nici un om cumsecade nu va mai accepta colaborarea cu AIE. Te costă prea mult: bunul nume, reputaţia, totul se duce de râpă. Ce să mai vorbim dacă guvernanţii au compromis chiar și Uniunea Europeană. Ideea integrării europene și-a pierdut susţinerea pe care a avut-o în rândurile moldovenilor după ce a venit la guvernare Alianţa pentru Integrare Europeană. Astăzi această idee este asociată cu hoţii și inapţii din AIE, pentru că este legată de numele lui Filat, Plahotniuc, Ghimpu și Lupu; de corupţie, de atacuri raider, de demagogie, ipocrizie și incapacitate de a administra cele mai simple chestiuni publice.

Toţi trebuie să înveţe această lecţie: tot ce intră în contact cu putregaiul, putregai se face. AIE este putregaiul Republicii Moldova. De la acest putregai se strică totul în ţara noastră. Dacă nu scăpăm de el, până la urmă, se va strica și ţara.

Dragi prieteni, uitaţi-vă ce se întâmplă. Cu această guvernare nu mai vrea nimeni să discute. Noi deja nu mai vrem să discutăm cu ei, noi cerem demisia lor. Cu această guvernare nu mai vrea să discute nici marile capitale europene. În chestiunea transnistreană, cu Chișinăul nu mai vorbește nimeni. Moscova negociază direct cu Bruxellesul și Washington, cu cei care, de fapt, iau deciziile în chestiunea transnistreană.

La Iași a avut loc ședinţa comună a guvernelor de la Chișinău și București la care au fost adoptate niște înţelegeri de râsul găinilor, care, de fapt, sunt înţelegeri de nivelul experţilor.

Pe noi deseori ne întreabă când va veni ultima zi, când va veni ceasul izbăvirii. Unii susţin că guvernanţii nu se tem și ne ignorează. Nu este adevărat. Noi deja am înregistrat mari victorii. Ei au renunţat la referendum, ei au renunţat la ideea de a procura tehnică militară. Ei sunt panicaţi și caută ieșirea din criza politică cu disperare. Ei încearcă să aleagă președintele în speranţa că asta pe noi ne va opri. Ei se acuză reciproc de trădare. Este rușinos și dureros, iar uneori chiar hazliu să vezi ce fac ei în Parlament. Acestea sunt rezultatele protestelor noastre. Ei se tem de noi, ceasul izbăvirii este aproape. Noi îi vom da jos.

Locul lor este la groapa de deșeuri a istoriei.

Noi, participanţii la mitingul de protest al CACD, ne exprimăm profunda revoltă faţă de continuarea stării de uzurpare a puterii de stat de către capii coaliţiei de guvernământ, care se fac vinovaţi de provocarea unei crize politice, economice și sociale fără precedent în istoria ţării.

Amânarea continuă a procedurii de alegere a președintelui ca urmare a adaptării legislaţiei la interesele criminale ale conducătorilor AIE și de subordonare de către aceștia a tuturor instituţiilor statului de drept este o dovadă clară a menţinerii forţate a puterii de stat. În condiţiile unor proteste crescânde ale poporului Republicii Moldova, care cere restabilirea ordinii constituţionale, lipsa unor reacţii adecvate din partea organismelor internaţionale demască existenţa unor planuri periculoase pentru interesele naţionale ale ţării cu preţul sacrificării principiilor statului de drept și a normelor democratice.

Susţinerea politică și financiară masivă a regimului anticonstituţional de la Chișinău de către unele cercuri influente din exterior, precum și ignorarea permanentă de către acestea a opiniei majorităţii considerabile a cetăţenilor, deconspiră existenţa unor duble standarde, aplicate în raport cu ţara noastră în favoarea clientelei politice locale.

Trimiterea fariseică la lipsa unor decizii din partea instituţiilor statului de drept, cum ar fi Curtea Constituţională și Procuratura Generală, care să dea o apreciere juridică a stării de uzurpare a puterii de stat, arată o dată în plus că acţiunile de distrugere a instituţiilor statului de drept sunt rodul unor înţelegeri secrete între

puterea de la Chișinău și patronii acesteia din afară. În această situaţie deosebit de gravă, poporul Republicii Moldova este lăsat pradă, în mod conștient și cu rea-credinţă, grupărilor oligarhice care exercită puterea în nume propriu și în beneficiu personal.

Moldova alunecă ireversibil spre statutul de teritoriu dominat de grupări

criminale și de protectorat al unor cercuri străine periculoase pentru interesele naţionale ale ţării.

La ora actuală, drepturile politice, economice și sociale ale cetăţenilor, sentimentele lor religioase și morale sunt călcate în picioare.

SINGURA CALE DE RESTABILIRE A DEMNITĂŢII NAŢIONALE ȘI A SUVERANITĂŢII POPORULUI ESTE CONTINUAREA

ACŢIUNILOR PAȘNICE DE PROTEST PÂNĂ LA DEBARCAREA ACTUALEI PUTERI. MOLDOVA ARE NEVOIE DE O REVOLUŢIE PAȘNICĂ, DEMOCRATICĂ, LEGALĂ ȘI NONVIOLENTĂ.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale 4 martie 2012

Valentina ŞERPU:

De ce să trăim mai prost decât acum 3 ani, decât acum 10 ani?

Cumplite vremuri am ajuns să trăim. Decepţia profundă și deznădejdea au cuprins ţara în lung și-n lat. Cei care prin fraudă se menţin în vârful piramidei puterii ne-au promis o Moldovă fără sărăcie, dar ne-au adus la sapă de lemn. Cei care ne-au promis schimbarea până la capăt ne-au adus în pragul disperării. Problemele familiilor cu mulţi copii, problemele bătrânilor și invalizilor, ale șomerilor și bolnavilor, ale copiilor rămași fără grija părinţilor plecaţi peste hotare, ale tinerilor cu acte de studii în buzunare și fără locuri de muncă, problemele lor nu-și au loc în agenda politicienilor noștri, ei nu au timp pentru necazurile și grijile poporului. Ei

s-au rătăcit în labirintul puterii și și-au pierdut legătura cu poporul. Propriile venituri și interese sunt obsesia lor. Anexa secretă la Acordul de constituire a AIE, prin care au fost partajate pârghiile de influenţă politică, demonstrează cât de setoși de putere sunt cei trei capi ai AIE. Nu mă va convinge nimeni niciodată că oligarhii care au prins gustul banului nemuncit au intrat în politică pentru a ne ferici pe noi. Ei au venit ca să-și multiplice și să-și protejeze averile agonisite prin înșelăciune.

Atâta dezmăţ instituţional nu s-a pomenit niciodată în ţara noastră.

Atâta scamatorie și infantilism politic nu au văzut pereţii Parlamentului Republicii Moldova.

Guvernanţii împart între ei ceea ce nu au muncit, scad și adună cât vor și cui vor. Ne-au turmentat și ne-au obosit cu pălăvrăgelile fără noimă, cu intrigile și certurile lor interminabile. Se gândesc oare cei ce s-au cocoţat în jilţuri moi la noi sau părinţii noștri, care au muncit pentru acest stat zeci de ani.

De ce să trăim mai prost decât merităm? De ce să trăim mai prost decât acum 10 ani? De ce să trăim mai prost decât acum 3 ani. Ajunge, am răbdat suficient. Ei cred că Republica Moldova este ţara lor, iar noi le vom demonstra că e ţara noastră. Alianţa are un singur drept: să plece onorabil. Demisia!

Jos Alianţa!

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 MARTIE 2012

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ion MORARU, fost deţinut politic:

Cei care încă nu s-au născut vor plăti datoriile noastre faţă de FMI Dumnezeu a vrut ca eu să fiu în opoziţie timp de 70 de ani faţă de regimurile pe care le-am petrecut pe cealaltă lume.

Mi-i dat și astăzi, cu durere în suflet, să asist la revolta întemeiată a domniilor voastre.

Iulia SEMIONOVA, jurnalist, redactor-şef al agenţiei de ştiri E-news:

Nu mai contează cine va câştiga alegerile, important este să plece AIE Stimaţi prieteni,

Mă doare până în măduva oaselor că, a câta oară, republica noastră este împinsă într-o prăpastie care se află între cele două platforme geopolitice mondiale: Est și Vest. În 2010, la ultimele alegeri parlamentare, niște oameni m-au întrebat: „Domnule Moraru, ce se întâmplă cu ei acolo, de ce se bat ei între ei pentru ciolan?”. Atunci le-am spus: „Fraţilor, nu aveţi dreptate, ei nu se bat pentru ciolan, ei se bat pentru putere, fiindcă ciolanul ei deja îl au asigurat, ei au carne moale îndeajuns, procurată din munca, din sudoarea voastră”. Și nu m-am înșelat spunându-le așa. Republica Moldova este astăzi ca o căprioară sfârtecată de o turmă de șacali flămânzi și dornici de înavuţire din muncă străină.

E timpul ca AIE să-și dea seama că altă ieșire din situaţie decât demisia nu este.

Eu vă chem să luptaţi până la capăt pentru a debarca această conducere care ne-a adus în subordinea străinilor. Fondul Monetar Internaţional ne-a pus juvăţul în gât și suntem datori cu un miliard o sută cinzeci și șapte de milioane de dolari. Eu, ca și fiecare dintre dumneavoastră, sunt dator cu 1 500 de dolari. Dar ca mâine eu plec în ultimul drum. Și mă gândesc: Doamne, cine va plăti această sumă rechinilor? Vor plăti cei care încă nu s-au născut. Ei vor plăti și datoria mea, și a consoartei mele, și datoriile multora dintre dumneavoastră.

Suntem o republică polietnică nu din dorinţa noastră, ci a vicisitudinilor istoriei. Datorită acestui fapt, noi, reprezentanţii tuturor etniilor care trăim pe acest pământ, suntem datori să ne împăcăm și să mergem pe calea dragostei cristice. Numai dragostea va salva omenirea care astăzi este înghiţită de poftele nesăţioase ale globalismului. Acest globalism are chiar și o religie, religia consumismului. Din această cauză, noi am pierdut cele mai bune forţe de muncă.

Quo vadis, Moldova? ar întreba Henryk Sienkiewicz dacă ar trăi astăzi.

Doamne, auzi-i pe oameni aceștia chinuiţi și nenorociţi, care au ajuns în ghearele șacalilor!

3

Revoluţiile nu au loc niciodată acolo unde lumea trăiește bine. Fiecare om normal dorește să trăiască în pace, liniște, bunăstare, dorește să crească copii și nu-și dorește haos și incertitudine. Însă atunci când poporul este adus la limită, când este strâns la perete, oamenii se revoltă și organizează revoluţii.

Eu nu am optat niciodată în favoarea manifestaţiilor stradale.

Din contra, m-am pronunţat întotdeauna împotriva unor astfel de acţiuni.

Eu, în calitatea mea de jurnalist, nu am urcat niciodată la tribună. Pentru că treaba mea nu este să fac propagandă, ci să reflect obiectiv evenimentele care au loc. Însă în afară de acest statut al meu, mai sunt și cetăţean al Republicii Moldova, sunt cetăţean al acestei ţări. Și în calitatea mea de cetăţean, ca și toţi ceilalţi, nu mai vreau să tac, pentru că și pe mine, ca și pe ceilalţi, m-au strâns la perete.

Mă simt înjosită. Eu muncesc cinstit, plătesc impozite, particip la alegeri. Am votat în favoarea unui partid care astăzi se află la guvernare, în speranţa că acest partid îmi va apăra interesele mele și ale familiei mele, a rudelor, prietenilor etc. Însă acest lucru nu s-a produs.

Deoarece eu și dumneavoastră avem un fel de interese – noi trebuie să ne gândim cum să ne descurcăm, cum să câștigăm bani, cum să ne educăm copiii, cum să achităm serviciile comunale, iar Puterea are cu

Constantin CURCĂ:

totul alte interese. Noi, cetăţenii, și acești băieţi care ne conduc trăim parcă pe planete diferite. Avem viziuni cu totul diferite despre viaţă, oameni.

Problemele noastre și ale lor sunt, de asemenea, extrem de diferite. Noi, din zori și până în noapte, luptăm să supravieţuim, muncim cinstit, nu furăm, ne gândim cum să le asigurăm un viitor copiilor noștri, cum să ne întreţinem bătrânii. Iar ei (cei de la guvernare – n.n.) se joacă de doi ani de zile într-un joc care se cheamă „se caută un președinte”. Și încearcă să ne inducă nouă ideea absurdă că toate problemele noastre constau în faptul că nu avem un președinte ales, de parcă de acest lucru suntem vinovaţi noi.

De parcă noi am fi împotriva faptului ca președintele să fie ales. Și-au ales o poziţie foarte comodă pentru ei. Să spui că nu poţi face nimic din cauză că nu există un președinte.

Nivelul de viaţă în ţara noastră scade pe zi ce trece. Iar rapoartele guvernamentale ne vorbesc continuu despre succese extraordinare și dezvoltare economică. Oricărui om întreg la minte îi este suficient să consulte documentele statistice ca să constate că lucrurile stau total invers. Însă lor li se pare că este așa cum zic ei. Că înregistrează succese. În fiecare zi, citim în ziare, vedem la televizor că Republica Moldova obţine granturi și credite de la diverse ţări, de la structurile internaţionale. Și că acești bani sunt utilizaţi la construcţia drumurilor, la pro-

movarea unor reforme. Eu nu pot înţelege despre ce reforme este vorba.

Eu nu simt deloc efectul acestor sume de bani. Este cineva care să îmi spună că simte existenţa acestor bani, toate aceste granturi și credite astronomice, toate aceste milioane și miliarde care, chipurile, vin la noi în ţară?

Acești bani nu ajung la noi, la cetăţeni, se pierd undeva pe drum.

Zilele trecute, guvernanţii noștri au fost la Iași, unde a avut loc o ședinţă comună cu Guvernul României. Am studiat documentele care au fost adoptate în cadrul acestei ședinţe. Astfel, a fost semnat un acord privind mormintele ostașilor căzuţi pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, a fost semnat un acord între ministerele protecţiei sociale din cele două ţări, adică a fost luată decizia ca aceste două ministere să colaboreze, să prietenească. Același lucru s-a întâmplat și cu cele două ministere ale culturii. Singura decizie îndreptată spre nevoile noastre, ale cetăţenilor, este cea privind conlucrarea între cele două state în cazul calamităţilor naturale.

Este singura decizie care are o anumită valoare. Iar pentru ca aceasta să fie adoptată a fost nevoie să fie cheltuite sume uriașe, deși nu ne spune nimeni de câţi bani a fost nevoie ca întregul nostru Guvern să se deplaseze în România. Este vorba de bani bugetari, de banii noștri. Și aceasta nu e totul. În afară de problemele de ordin economic, există și un alt aspect

al problemei pe care noi toţi îl cunoaștem. Societatea noastră este extrem de divizată. Există o prăpastie adâncă care desparte în două populaţia ţării noastre. În această situaţie, guvernarea, în loc să încerce să unească societatea, se poziţionează pe o singură parte. Eu nu vreau să zic că organizarea unor ședinţe comune cu guvernele altor ţări este un lucru rău. Însă în situaţia în care ne aflăm astăzi, acest lucru este extrem de contraproductiv. Înseamnă să arunci benzină pe foc, în loc să încerci să-l stingi.

Nouă ni se spune permanent

că trăim într-o ţară democratică. Însă într-o ţară democratică toţi sunt egali în faţa Legii. Dacă cineva dintre noi încalcă legea, este tras la răspundere după toate exigenţele legale. Dacă cineva dintre noi parchează neregulamentar, vine poliţistul și îl obligă să plătească amendă. Cei de la putere trăiesc într-o altă realitate. Ei își permit să încalce legea, fără a fi pedepsiţi.

Liderii AIE ne sperie că, Doamne ferește! dacă pleacă ei vor veni comuniștii la guvernare. Aceasta este singura lor preocupare. Iar noi, cetăţenii, nu ne încadrăm în preocupările

lor. Ei nu fac altceva decât să se ţină de fotolii, iar de noi nimănui nu-i pasă. Mie îmi este absolut indiferent cum se va numi partidul care va câștiga alegerile.

Important pentru mine este ca cei care vor veni la putere să fie oameni normali, cumsecade, să fie profesioniști și să poată soluţiona nu doar problemele lor, ci și ale noastre, ale cetăţenilor.

Mai jos decât suntem acum nu mai avem unde coborî. Ţara este la pământ din toate punctele de vedere.

De aceea, singura șansă este să alegem un alt Parlament.

Avem nevoie de alegeri.

Colonelul Vladimir DONŢU, ex-viceministru al Apărării:

Guvernanţii au promis salarii O parte dintre veteranii conflictului de pe europene, dar ne-am ales Nistru a fost ignorată de actuala guvernare doar cu preţuri europene Ne aflăm într-un moment important pentru viitorul Republicii Moldova. Sunt aici pentru că îmi pasă de ceea ce se întâmplă în ţara mea.

Alianţa ne-a promis foarte multe și nu a făcut nimic. Ei au venit triumfător, dându-se drept mari salvatori ai Republicii Moldova. Dar în curând șiau arătat adevărata faţă, cea de uzurpatori. Au promis o democraţie europeană, dar zilnic calcă în picioare Constituţia. Au promis salarii europene, dar ne-am ales doar cu preţuri europene. Ei închid școlile și grădiniţele, pentru a economisi banii bugetari. Dar pentru mașinile de lux ale demnitarilor găsesc bani. Ţara are nevoie de copii bine instruiţi, nu de demnitari de lux.

Vreau să mă adresez studenţilor, celor care au susţinut această alianţă, celor cărora li s-au promis locuri finanţate de la Bugetul de Stat în instituţiile de învăţământ superior, burse mai mari. Iată că AIE a venit la putere și a majorat nu bursele, ci taxele la contractele de studii și de ședere în cămine.

Fraţii mei, să nu vă fie frică! Știu că sunteţi ameninţaţi de cei care se află la guvernare. Veniţi aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru a spune: Jos Alianţa!

Ludmila COGÂLNICEANU, antreprenor, Orhei:

În aceste vremuri grele, poporul trebuie să se unească Vin aici în fiecare duminică. Am fost și cu copiii. Am stat în frig. Pentru că nu-mi este indiferent de ceea ce se întâmplă în ţara noastră.

Sunt antreprenor. Însă în ultimii ani, mi se face rușine să-i spun cuiva că sunt antreprenor. Businessul în ţara noastră este extrem de slab dezvoltat. La noi, businessmeni pot fi numai guvernanţii. Ei lucrează doar pentru buzunarele lor, au umplut ţara de datorii și își bat joc de noi. Cei care fac business la noi câștigă bani doar cât să-și achite impozitele și creditele la bancă.

Suntem trei copii în familie. Fratele și sora au fost nevoiţi să plece din ţară, din cauză că guvernarea noastră nu poate asigura nici cele mai minime condiţii de trai. În aceste vremuri grele, poporul trebuie să se unească.

Stimaţi concetăţeni, prieteni! Vreau să vă felicit cu ocazia unei victorii importante repurtate de noi. Două luni la rând noi manifestăm în această Piaţă, exprimându-ne dezacordul categoric cu acţiunile neoneste ale actualei guvernări. Sub presiunea noastră, datorită eforturilor noastre comune, astăzi ne putem bucura de faptul că Alianţa a renunţat la ideea de a aloca, neîntemeiat și ilegal, 240 de milioane de lei pentru procurarea tehnicii aviatice, absolut inutile pentru ţara noastră.

Suntem și așa înglodaţi în datorii, pe care vor trebui să le achite nu doar copiii, ci și nepoţii noștri. Astfel că, ne putem felicita pentru faptul că nu vom fi împovăraţi cu încă 240 de milioane în plus.

Prieteni, noi încercăm aici să-i impunem totuși pe guvernanţi să-și facă darea de seamă în faţa poporului în ceea ce privește creditele contractate, mijloacele financiare pe care le primesc din exterior, și, lucrul cel mai important, modul în care acești bani sunt cheltuiţi. Vă asigur că aceste mijloace nu sunt folosite pentru binele nostru, pentru că noi, copiii noștri, rudele noastre suntem nevoiţi să plecăm peste hotare, să argăţim la străini, pentru

a ne câștiga minimul necesar pentru existenţă.

Uitaţi-vă cine susţine această Alianţă, ce fel de oameni manifestează în spatele nostru, sub Arcul de Triumf! Ei susţin cheltuirea ilegală a banilor, ei susţin înrobirea noastră de mai departe. Oare este normală această atitudine, atunci când toţi oameni declară la unison că nu vor să fie aserviţi, că vor să trăiască într-un stat liber, că nu vor să apară mâine-poimâine un cârmuitor din exterior care să ne dirijeze ca pe o turmă de oi.

Noi nu ne dorim aceasta. Noi ne-am iubit întotdeauna pământul, neamul. Noi vrem să rămânem în continuare un popor mândru și suveran.

Am mai urmărit zilele acestea încă o farsă organizată de guvernanţi. Pe data de 2 martie, ţara noastră a comemorat eroii care s-au ridicat, acum 20 de ani, în apărarea suveranităţii Republicii Moldova. Zilele acestea, guvernarea a organizat acţiuni festive în cadrul cărora au fost decoraţi cu medalii comemorative veteranii războiului de pe Nistru. Dar și aici oamenii au fost împărţiţi în ai noștri și ai voștri, au fost divizaţi în roșii, verzi,

albaștri și alte culori. O parte dintre acești eroi a fost distinsă nu numai cu medalii, dar a mai beneficiat și de câte o mie de lei. În mod inexplicabil, o altă parte, care în 1992, la fel, și-a riscat viaţa, a fost trecută cu vederea, nimeni nici nu și-a amintit de ei. Aceștia nu s-au învrednicit nici de mia

Andrei BORDEIANU, Rezina:

În Republica Moldova prosperă doar afacerile oligarhilor Stimaţi prieteni, Am avut ocazia să mă aflu aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, și în anul 1989. M-au adus părinţii. Am fost aici și în 2002. M-au invitat prietenii. Dar iată că acum, a opta duminică la rând, îmi invit prietenii, familia, rudele, colegii să vină aici și să strige: „Jos Alianţa!”

Dacă această alianţă mai rămâne puţin la guvernare, vor pleca din ţară și cei care au mai

rămas și încearcă să facă ceva la ei acasă. Sunt aici pentru că nu vreau să plec peste hotare pentru a munci acolo. Am vorbit cu mulţi agenţi economici, cu oameni de rând, lucrurile nu mai pot merge așa. Guvernanţii spun că susţin tinerii în lansarea afacerilor, dar proiectele lor sunt frumoase doar la televizor.

Realitatea este cu totul alta. Am încercat și eu să fac afaceri și vă asigur că nu este deloc așa cum

declară guvernanţii noștri. Ei spun că susţin businessul mic și mijlociu, dar măresc impozitele și inventează tot felul de legi peste noapte ca să-i poată amenda și trânti la pământ pe cei care se chinuiesc să facă o afacere. Singurele afaceri care prosperă sunt cele ale oligarhilor.

80 la sută dintre cetăţenii noștri spun că ţara merge într-o direcţie greșită. Guvernanţii

însă nu își aud propriii cetăţeni.

Deoarece copiii lor nu pleacă la muncă peste hotare, ci doar la odihnă. Iar noi suntem nevoiţi să muncim zi și noapte pentru a câștiga o bucată de pâine.

Vom fi prezenţi aici, în Piaţă, atât timp cât va fi nevoie, până când această guvernare va pleca, indiferent de timpul de afară sau de ameninţările celor de la putere. Trebuie să-i determinăm să plece, altă soluţie nu avem.

de lei, nici de medalia comemorativă. Eu mă întreb, cum a fost posibil așa ceva? Eu nu înţeleg de ce, conform căror criterii și cât timp această Alianţă va continua să ne divizeze? Iată de ce, astăzi trebuie să-i spunem cu toţii un „Nu” hotărât acestei Alianţe! „Jos Alianţa!”

4

EDI|IA DE VINERI

Politic

7 MARTIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Lacrimile de crocodil ale guvernanţilor după jertfele şi eroii Războiului de Independenţă După ce i-a lipsit de practic toate înlesnirile și indemnizaţiile de care se bucurau, AIE deplânge soarta participanţilor la războiul de la Nistru.

Vineri, 2 martie 2012, autorităţile moldovenești au comemorat cu mare fast și multă ipocrizie 20 de ani de la începutul războiului de pe Nistru din 1992, căruia astăzi îi spunem Războiul de Independenţă.

Televiziunile afiliate guvernării (este vorba de aproape toate câte există la Chișinău) au prezentat reportaje de la slujba

Vladimir DONŢU:

de pomenire oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din capitală, de la depunerile de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, de la marșul festiv la care au luat parte oficialităţile statului și unii dintre participanţii la războiul pentru apărarea independenţei și integrităţii Republicii Moldova, care s-au deplasat până la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul memorial „Eternitate”, unde au depus flori și a avut loc un miting de comemorare. Și, bineînţeles, de la masa de pomenire la care a participat premierul Filat.

După cum se arată într-un co-

Guvernanţii îi împart pe criterii politice pe eroii Războiului de Independenţă

municat de presă al Guvernului, în alocuţiunea ţinută cu acest prilej, Vladimir Filat „a adus un omagiu tuturor eroilor și martirilor acelui război, exprimându-și încrederea că sacrificiul lor nu a fost în zadar”. Totodată „premierul a dat asigurări “că și pe viitor vor fi întreprinse eforturi în vederea realizării așteptărilor luptătorilor pentru integritatea ţării”.

Declaraţii la fel de pompoase a făcut și interimarul Marian Lupu, și primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, și proaspătul membru al coaliţiei de guvernământ Igor

Dodon, care s-a dat în spectacol nu la Chișinău, ci tocmai pe un pod de pe Nistru din preajma localităţii Vadul lui Vodă.

Am constatat, pentru a câta oară (?!), cât de ipocriţi sunt liderii coaliţiei de guvernământ. Pentru că tocmai ei au anulat, practic, toate înlesnirile și facilităţile de care se bucurau participanţii la luptele din 1992, precum și rudele celor decedaţi în acel război. Iar în acel război și-au pierdut viaţa 386 de persoane, iar în jur de 300 au rămas invalizi de gradele I sau II. Iată că presa controlată de guvernanţi a relatat până în cele

Stratfor: Premierul Filat este „pro-el” Wikileaks: Germania şi Rusia îşi împart Republica Moldova Corespondenţa agenţiei Stratfor obţinută de hackerii de la Anonymous și publicată de Wikileaks relevă suspiciunile tot mai mari privind o înţelegere ruso-germană privind Transnistria, ale cărei victime vor fi Republica Moldova și interesele României în regiune.

Este vorba, practic, de aplicarea acordului de la Meseberg dintre Rusia și Germania, semnat în 2010, care presupune o Republică Moldova federalizată și un statut special pentru Transnistria, fără a menţiona retragerea trupelor ruse din regiune. Este o reluare a memorandumului Kozak, propus de Rusia Chișinăului în 2003, refuzat însă atunci de președintele Vladimir Voronin.

Lauren Goodrich, senior-analist pe Eurasia la Stratfor, autoarea mesajului, scrie că Angela Merkel și premierul rus Vladimir Putin s-au întâlnit anul trecut (2011) la ședinţa ONU, la Geneva, unde au decis că trebuie să ajungă la o înţelegere în ce privește R. Moldova și Transnistria. În urma acesteia, Moscova și-ar spori influenţa în zonă. „Propunerea a fost făcută de Germania, după ce a primit în scris solicitările Kremlinului. Propunerea constă în faptul că Transnistria va primi o reprezentare de 5-15% în Parlamentul R. Moldova.

Asta ar duce la demiterea Guvernului, deoarece transnistrenii s-ar alia cu comuniștii, care vor depăși numeric așa-zisa coaliţie proeuropeană de la Chișinău.

Asta ar însemna că la Chișinău se va învesti un guvern prorus”, se spune în e-mailurile Stratfor, publicate de Wikileaks.

Tot ce vine din Germania se mănâncă „Motivul pentru care moldovenii iau în consideraţie această propunere este pentru că această soluţie vine de la Germania. Moldoveni iubesc atenţia germană, îi face să se simtă importanţi. Mai mult, nemţii oferă și niște „morcovi” - investiţii economice și ale promisiuni. Cei care duc negocierile la Chișinău privind problema transnistreană sunt Filat și Leancă. Filat crede că dacă el va ajunge la un compromis pe problema transnistreană, aduce investiţii germane, este persoana conectată cu Germania, popularitatea lui va crește considerabil.

Coaliţia de la Chișinău este fragedă, nu este exclus ca fiecare să o apuce pe drumul său dacă va fi necesar. Asta îl va ţine pe Filat în joc indiferent de ce se va întâmpla. Filat nu este proeuropean sau prorus, el este pro-el.

El se gândește la viitorul său politic”. „Acum, negocierile privind acest plan ar trebui să înceapă de la propunerea formatului 5+2, semnată și coordonată de Bruxelles. Germanii și rușii însă, cunosc că nimeni la Washington sau Bruxelles nu va semna pentru asta. Deci, ei își doresc să facă Moldova și Transnistria să semneze între ele un acord conform planului elaborat de Moscova și Berlin. Washingtonul

Moldova nu este a voastră, nu este a copiilor voștri și nici a nepoţilor și strănepoţilor voștri.

Moldova nici măcar a mea nu este, ai mei sunt doar banii. Moldova este a nemţilor și a rușilor sau a celor care îmi vor plăti mie mai mult.

mai mici detalii evenimentele organizate de autorităţi, dar nu a suflat o vorbă despre conferinţa de presă organizată în aceeași zi de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, la care colonelul Vladimir Donţu a povestit cum își duc astăzi traiul cei care acum 20 de ani au apărat cu arma în mâini ţara noastră. Publicăm alăturat declaraţia făcută de colonelul Vladimir Donţu, cu precizarea că acesta a luptat cu arma în mâini în războiul de la Nistru, că este cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare” și ex-prim-viceministru al Apărării.

VLADIMIR FILAT și Bruxellesul vor face presiuni ca acordul să treacă prin ei, dar Berlinul și Moscova se vor arăta indiferente, nu vor susţine această propunere”.

SUA şi UE nu se pot baza pe România, ci pe Polonia „SUA nu sunt deloc fericite cu privire la ce se întâmplă, dar nu vrea o confruntare cu Rusia acum în Moldova, deoarece sunt alte probleme pe alte paliere, între Moscova - Washington. SUA le vor cere Lituaniei, Poloniei, României și Marii Britanii să facă presiuni asupra celor 3 partide de la Chișinău ca să nu accepte planul ruso-german.

Pe România nu se pot baza, pentru că românilor nu le mai pasă de Moldova. Ei știu că SUA le asigură securitatea și nu le mai pasă că Rusia este în apropiere, atât timp cât au SUA de partea lor. Deci, aceasta se va discuta la întâlnirea de pe 21 septembrie de la Moscova. Nu se va ajunge atunci la un acord între Rusia și Germania, însă este un început. Acum rămâne în sarcina polonezilor, lituanienilor și britanicilor să-l convingă pe Filat că aceasta înseamnă sinucidere”, se mai spune în e-mailurile Goodrich publicate de Wikileaks.

Ce a urmat după această corespondenţă Stratfor? În perioada 30 noiembrie - 1 decembrie 2011, la Vilnius, s-a desfășurat prima rundă oficială de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea conflictului transnistrean. A fost prima reuniune după șase ani. În aceste discuţii, OSCE, UE și SUA par din nou trecute în planul secund al negocierilor. Aceasta pentru că, deși nu are un rol oficial în reglementarea conflictului din

Transnistria, Germania este un actor foarte activ în acest proces, un proiect al Berlinului putând stabili cursul reglementării conflictului. Este vorba despre deschiderea căii către federalizarea Republicii Moldova și a acordării pentru Transnistria a unui cuvânt greu de spus în politica statului, un principiu susţinut și de Moscova. Este, practic, o reluare a memorandumului Kozak. Germania a propus eliminarea de pe agenda convorbirilor a problemei retragerii trupelor ruse din Transnistria, stabilirea unui statut autonom pentru Transnistria în cadrul statului reunificat și acordarea unei perspective de aderare a Moldovei la UE, pentru un mai ușor proces de reunificare.

Acestea sunt obiective majore ale Chișinăului, pe care Berlinul le omite, adoptând o poziţie apropiată de interesele Moscovei în regiune.

Schimbarea de gardă de la Tiraspol, în serviciul planului ruso-german Analistul Vlad Cubreacov scria pe blogul său, după alegerea în fruntea Transnistriei a actualului lider Evgheni Șevciuk: „Linia de gândire strategică a lui Șevciuk e clară și cuprinde câteva puncte: 1. statutul special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova federalizate, cu posibilitatea garantată a ieșirii din cadrul ei; 2. ieșirea Transnistriei din componenţa Republicii Moldova; 3. recunoașterea independenţei Transnistriei de către comunitatea internaţională (întâi de toate, Rusia, Ucraina și Germania); 4. intrarea Transnistriei într-o alianţă cu Rusia (și, eventual, cu Ucraina)”.

Călin Marchievici Sursa: cotidianul.ro

Petru Baxanean, comandantul bateriei antitanc, care, împreună cu camarazii săi de luptă, a luptat vitejește la capul de pod de la Cocieri. Acolo, inamicul a lovit cu 17 tancuri, ameninţând să arunce în Nistru linia noastră de apărare și astfel să pierdem acest cap de pod. Dacă nu era bateria antitanc a domnului Baxanean, atunci combatanţii noștri și locuitorii din Cocieri, în jur de 1 500 de persoane, ar fi pierit sub șenilele tancurilor rusești. Atunci Baxanean deţinea gradul de locotenent major. El a distrus cu arma sa primele două tancuri din fruntea coloanei rusești, determinând retragerea rușilor și încetarea ofensivei. Adresările mele cu rugămintea ca acest erou adevărat să fie decorat au rămas fără răspuns. Spun asta cu mare regret, pentru că alţi participanţi la războiul din 1992 au fost decoraţi în mai multe rânduri cu tot felul de ordine și medalii, inclusiv cu ordinul „Ștefan cel Mare”, chiar dacă unii dintre ei nu sunt autorii nici unei fapte eroice de arme.

AIE nu a fost niciodată proeuropeană Acesta este titlul unui articol apărut recent pe portalul kommersant.md, care, de fapt, prezintă în expunere documentele Companiei private americane de cercetare și analiză Stratfor, care „Acum un an, analistul de la Stratfor (cel care se ocupă de Republica Moldova – n.n.) prezicea desfacerea grabnică a Alianţei pentru Integrare Europeană, prognozând că acesteia i-au mai rămas să reziste doar câteva luni. Analistul scrie că „Alianţa ar fi putut să fie mult mai populară în societate dacă ar mai avea de guvernat măcar un an”. „AIE s-a pus pe organizat referendumuri, ale căror rezultate se vor face simţite nu mai devreme decât peste un an. Dar asta nu mai contează – populaţia are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor sociale acum”, explică analistul.

AIE se descompune din interior Primul ministru proFilat,

Pe data de 2 martie 1992 a început războiul de la Nistru. În acea zi a început conflictul militar între partea stângă și cea dreaptă a Nistrului, care s-a transformat într-un război adevărat, dat fiind că forţele Armatei Ruse s-au implicat în mod direct de partea separatiștilor. În dimineaţa zilei de 2 martie 1992, două plutoane din componenţa brigăzii cu destinaţie specială a poliţiei Republicii Moldova au trecut pe gheaţa subţire a râului Nistru pentru a ajunge în localitatea Cocieri, acolo unde gardienii și mercenarii transnistreni ucideau, violau, își băteau joc de moldovenii din satele Coșniţa, Cocieri, Molovata. Rușii au recurs la represalii pentru că locuitorii acestor sate au decis să nu se supună autoproclamatei republici nistrene.

Din păcate, actuala guvernare ne-a luat nouă, celor care ne-am riscat viaţa, care ne-am sacrificat sănătatea, iar unii chiar au murit, toate indemnizaţiile prevăzute de lege. Actualmente, nu ne mai bucurăm de aceste indemnizaţii.

Mă adresez camarazilor mei de luptă ca să ne unim iarăși, să devenim o forţă care ar fi în stare să opună rezistenţă actualei guvernări, să nu permită autorităţilor să-și bată joc de întreaga populaţie a Republicii Moldova.

Chiar și decoraţiile care sunt înmânate eroilor ce au luptat în Războiul pentru Independenţa Republicii Moldova din 1992 se împart pe criterii politice. Deja de doi ani mă adresez departamentului de pe lângă președintele Republicii Moldova cu rugămintea de a-l decora pe domnul

În opinia lui, cauzele care provoacă descompunerea alianţei se ascund în interiorul acesteia. În special, el indică asupra comportamentului prim-ministrului Vladimir Filat, liderul PLDM, care, din iniţiativă proprie, a început campania de majorare a pensiilor și salariilor bugetarilor. „În mod sigur că este un pas bun pentru ţară, dar Filat a acţionat pe cont propriu, făcând abstracţie de planurile alianţei, ceea ce a și amplificat instabilitatea ei”, arată analistul.

Marian Lupu – un oportunist El susţine că a doua cauză a descompunerii AIE este președintele interimar, liderul PD, Marian Lupu, care, înainte de alegerile parlamentare, și-a

mai este numită și „CIA din umbră”, și care au fost făcute publice luni, 5 martie 2012, de Wikileaks. Documentele Stratfor datează din perioada toamna 2010 – iarna 2011 și fac o analiză profilului politic

intensificat contactele oficiale cu Rusia. „Lupu se află în alianţă mai mult timp decât era de așteptat. Problema constă în faptul că AIE nu i-a permis lui Lupu să aibă o poziţie activă în guvern”, menţionează analistul, întrebându-se retoric: „Care este, atunci sensul prezenţei lui Lupu în această coaliţie?”. Încă o întrebare la care analistul încearcă să răspundă este cine va coopera cu partidul de opoziţie al comuniștilor (PCRM), care, așa cum era de așteptat, a obţinut 40 la sută din voturile din Parlament, după alegerile din 28 noiembrie 2010. Este puţin probabil că acesta va fi Marian Lupu, spune analistul.

El amintește că domnul Lupu a fost la timpul său mâna dreaptă a liderului comunist Vladimir Voronin, dar subliniază faptul că Lupu a făcut parte din PCRM „nu pentru că ar fi crezut, cu adevărat, în ideea comunistă, ci pentru că i-a permis să devină un politician cunoscut în ţară”.

Analistul îl numește pe Lupu „un oportunist” și amintește că atunci când acesta a părăsit PCRM pentru a constitui propria formaţiune politică, Vladimir Voronin a pierdut respectul faţă de acesta și l-a numit trădător.

Filat şi Lupu au lucrat în permanenţă cu ruşii „Dar Lupu a consolidat poziţiile Partidului Democrat pe care îl

Nu sunt nici democrat și nici comunist, sunt doar lung și oportunist

și geopolitic al coaliţiei de guvernământ de la Chișinău și a fiecărui lider în parte.

Iată ce scrie kommersant. md, prezentând documentele Stratfor (intertitlurile aparţin redacţiei FLUX).

conduce, extinzându-și relaţiile cu Rusia”, susţine analistul Stratfor. În opinia lui, alegerile parlamentare (din 28 noiembrie 2010 – n.n.) au convenit de minune Moscovei. „Aceste alegeri doar au consolidat prezenţa rusească în ţară”, scrie acesta, precizând că „AIE nu a fost niciodată proeuropeană, dat fiind că Filat și Lupu au lucrat în permanenţă cu rușii”.

Filat, cea mai flexibilă figură Analistul îl numește pe Vladimir Filat cea mai flexibilă figură

de pe scena politică moldovenească: pe de o parte, el a reușit să se asigure de susţinerea Uniunii Europene, de pe altă parte – să găsească limbaj comun cu Moscova.

Ghimpu, un căţeluş, un pion al lui Băsescu În opinia analistului de la Stratfor, Filat este singurul dintre liderii partidelor componente ale AIE care ar putea face o coaliţie cu PCRM. Potrivit acestei surse de informare, Rusia a insistat pe parteneriatul PCRM-ului cu Marian Lupu, dar Vladimir Voronin nu a acceptat. „În ambele cazuri (coaliţia comuniștilor cu Vladimir Filat sau cu Marian Lupu) Rusia are de câștigat, dat fiind faptul că astfel este eliminată din arcul guvernamental tabăra românească, adică Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu”, scrie analistul. El menţionează faptul că acest fost interimar este singurul politician moldovean care nu întreţine nici un fel de relaţii cu Rusia. Dar, subliniază analistul, „el (Mihai Ghimpu – n. k.md.) este doar un căţeluș, un pion al președintelui României, Traian Băsescu”. „Ghimpu nu are nici o susţinere și nici o autoritate în ţară, în special după ce a depus, în mod evident, atâtea eforturi pentru a obţine sprijinul lui Băsescu în scopul de a propaga mișcarea proromânească în Moldova”, menţionează analistul.

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 MARTIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Ghimpu a numit preţul – un angajament din partea candidatului După săptămâni de certuri și demonstraţii de forţă, după ce componentele AIE au afișat poziţii practic ireconciliabile, lucrurile par să evolueze către un final fericit. Adică, degrabă vom asista la împărţitul pomenilor, în schimbul votului pentru președinte. Ne-am obișnuit deja că deciziile în Alianţă sunt luate doar atunci când toate părţile interesate obţin ceea ce-și doresc. Modificările legislative, legile importante sunt condiţionate de interese personale și sunt votate prin șantaj și în urma unor înţelegeri de culise. Cu cât sunt mai importante deciziile care urmează a fi adoptate, cu atât mai violente sunt discursurile și mai intransigente atitudinile afișate de părţi. În ultima perioadă, Ghimpu a făcut iarăși pe supăratul care este „lucrat pe la spate”, s-a erijat în singurul apărător al valorilor naţionale, militant anticomunist consecvent și politician care a cedat în permanenţă de dragul menţinerii Alianţei. Ca întotdeauna, liberalul nu a vrut nimic pentru sine, doar pentru Patrie.

Pe tot parcursul acestor discuţii despre candidaţi necunoscuţi și candidaţi cu „trecut comunist”, despre „valori liberale” și „principii” de nezdruncinat, am tot așteptat să ni se spună care este totuși „preţul” și ce vrea să obţină Ghimpu în schimbul votului pentru președinte.

Și misterul s-a dezlegat. În cadrul unei emisiuni televizate, pe data de 5 martie, incoruptibilul liberal a spus exact de ce are nevoie. De fapt, Ghimpu are două probleme. În primul rând, Partidul Liberal va accepta doar un viitor președinte care va fi de acord să semneze un document prin care se va angaja să nu demită nici un ministru instalat în funcţie de liberali, dacă demiterea acestuia va fi cerută doar de premier, fără acordul fracţiunii PL. Adică, șeful Cabinetului de Miniștri nu va putea demite un ministru, în cazul în care se va dovedi că acesta este incompetent sau corupt, ori dacă va

comite o ilegalitate, fără acordul partidului. Această condiţionare este explicabilă, dacă ţinem cont de faptul că doar cu puţin timp în urmă, premierul Filat a vorbit despre necesitatea remanierilor în Guvern, primul pe lista celor care urmau să fie demiși fiind ministrul Transporturilor, Anatol Șalaru, numit în funcţie de Partidul Liberal. Miza fiind mare, și Ghimpu a jucat tare: le-a căutat clenciuri tuturor candidaţilor, s-a opus numirii datei alegerilor prezidenţiale, a boicotat ședinţele Legislativului etc.

A doua insatisfacţie a lui Ghimpu ţine de numirea candidatului la președinţie. Chiar dacă s-a supărat pe colegii săi și s-a autoexclus de la proces, liberalul știe cine ar putea fi cel mai bun președinte pentru Republica Moldova. În opinia lui, candidatul ideal este actualul președinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. Dar, deși acesta a fost discutat în Alianţă, el nu va fi acceptat.

Chiar ne miram și noi, de ce un anumit lider de opinie, apropiat „candidatului ideal”, nu mai contenește de ceva timp să-i aducă elogii politicianului carismatic Mihai Ghimpu.

Nu știm ce va zice Alianţa în privinţa lui Alexandru Tănase, cât privește doleanţa libera-

lului privind „angajamentul” președintelui, aceasta pare să fi fost acceptată. Cel puţin marţi, 6 martie, părţile implicate în alegerea președintelui arătau că s-au înţeles. Fără să ofere detalii, liderii AIE au afirmat că negocierile privind identificarea candidatului pentru funcţia de președinte al ţării au evoluat și că miercuri urmează să fie stabilită data alegerilor prezidenţiale. Ba chiar să fie numit și candidatul la președinţie.

Este interesant și faptul că democratul Marian Lupu nu o mai consideră pe Veronica Bacalu drept candidat comun al PLDM-PD. El a ţinut să specifice că Bacalu a fost propusă de liberal-democraţi, iar democraţii doar au susţinut-o. Deși spunea anterior că nu se va mai reveni în procesul de identificare a candidaţilor de la zero, acum democraţii sunt gata să voteze pentru orice alt candidat, „dacă nu se ajunge la un compromis”. În acest context, oare este întâmplătoare nominalizarea lui Tănase de către Ghimpu? Să ne amintim că liberalul a fost până acum cel mai fervent susţinător al lui Marian Lupu la președinţie. Este Tănase noua miză a democraţilor și, implicit, a lui Plahotniuc?

Totodată, Lupu a mai afir-

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE (VI)

Ofer voturi în schimbul garanţiilor!

Ioana FLOREA, FLUX

Cine va „controla” preşedintele?

„Ideal să fie, că broaşte s-or găsi!”

- Nu aș vrea să se creeze impresia că noi doi stăm de povești, dar o să vă relatez o întâmplare pe care, și eu, la rândul meu, am auzit-o de la un artist. Și după ea urmează întrebarea. Se spune că odată un scriitor american bătea pragurile editurilor cu un manuscris, încercând să-i convingă pe editori să-l ia în consideraţie și să-i publice cartea. Dar fără nici un rezultat. Abătut, a ieșit în stradă din ultima editură la care se prezentase și a intrat într-o cârciumă să bea o cafea. De el s-a apropiat un tânăr care a vrut să afle motivul tristeţii. După ce l-a ascultat, tânărul i-a promis că-i publică manuscrisul și că, pe deasupra, îl face și milionar.

Scriitorului nu i-a venit a crede, dar de ce să nu accepte provocarea? A doua zi, în unul din ziarele americane, la rubrica mica publicitate, apărea un anunţ: „Tânăr milionar, caut soţie. Există însă o singură condiţie: soţia trebuie să corespundă parametrilor descriși în romanul cutare scris de scriitorul cutărescu”. Astfel, tânărul și-a îndeplinit promisiunea și, pe deasupra, l-a făcut milionar nu doar pe scriitor, ci a devenit el însăși un râvnit burlac milionar. Asta e povestea visului american despre cum imposibilul devine posibil, vis pe care, se știe, își dorește să-l trăiască orice cetăţean, nu neapărat american, al planetei. Și acum întrebarea: care este visul scriitorului basarabean?

- Povestea este bună și îmi place. Dar nu este despre vis, este doar legată de vis. În lumea asta nu este suficient să fii un bun visător, important este să inventezi modalitatea de realizare a visului. După cum demonstrează simpaticul tip din întâmplarea relatată de tine. Cu cât este mai năstrușnică, mai neortodoxă, mai bulversantă, mai inventivă și mai deșteaptă, cu atât ideea are mai mulţi sorţi de izbândă.

La fel de neortodoxe trebuie să fie căile și metodele de implementare a ideii. Dacă (dacă!) ai o idee nobilă, oricât de irealizabilă ar părea pentru moment, trebuie să te ţii de ea până în pânzele albe, până la realizare, pentru că doar realizarea acesteia va da naștere unui conţinut și unei idei și mai cuprinzătoare.

Noi suntem un soi de visători adormiţi sau leșinaţi în visare. Avem vise, dar aceste vise vizează para mălăiaţă care urmează să cadă în gura noastră nici măcar căscată pentru ca jinduitul fruct să-și poată face intrarea în ea.

Sunt, dacă mă gândesc bine, niște păreri de vise. Un fel de a visa că visezi... Cu astfel de vise nu faci istorie și nu ajungi milionar. Poţi fi furat, călcat în picioare, scuipat, fără ca măcar să observi ce ţi se întâmplă.

Orice vis (pun aici semnul egalităţii între vis și ideal) are șanse de împlinire doar prin consecutivitatea lucrării și consecvenţa cu care urmărim scopul. Războaiele noastre de o sută de ani durează mai întotdeauna doar câteva zile, cu pauze pentru somn și mese, și clachează în primul bufet sau se transformă în povești la gura sobei despre neîntâmplatele fapte eroice xeroxate de pe cele săvârșite de cârmacii nord-coreeni sau de legendarii eroi sovietici care, în bună parte, nici n-au existat sau au fost cu totul altceva decât se pretinde. Ia vedeţi câţi eroi și (!) mucenici au ieșit la lumina zilei de la 1990 încoace. S-ar părea că toate hrubele Chișinăului, cu Cricova și Mileștii Mici laolaltă, chifteau de luptători gata să se sacrifice pentru ideal – indiferent dacă-i vorba de idealul naţional, șovin, comunist, european sau toate acestea puse grămăjoară și cu un falnic moţ deasupra. Ideal să fie, că broaște s-or găsi! Atâta doar că n-au reușit s-o facă – să se sacrifice, bineînţeles, sau au înviat din morţi ca blagodarnicul norod moldovenesc, cu puţina lui ţinere de minte, să nu-i uite.

Ce mai, suntem un popor eroic! Atâta doar că încă n-am finalizat nici o bătălie. Faptul că ni s-a restituit alfabetul latin (auzi, nici măcar nu alfabetul românesc!) nu înseamnă că am câștigat bătălia pentru limbă. Cu tot cu alfabetul latin, astăzi românii din teritoriile odinioară ocupate de imperiul ţarist și cel sovietic (actualmente dominate de bicefalul ruso-ucrainean în cruntă competiţie) gândesc și vorbesc mult mai rusește, mult mai – dacă vreţi – slav decât acum treizeci sau patruzeci de ani. Ăsta este progresul și înaintarea noastră spre idealul naţional.

Suntem la doar câteva săptămâni de o dată care ne-a marcat și continuă să ne marcheze destinul cu o violenţă și duritate inimaginabile. Am în vedere ziua de 16 mai, când se împlinesc 200 de ani, două secole de la ruperea

mat că situaţia dificilă în jurul doamnei Bacalu a fost creată de „unele personaje care fac parte din istoria ţării, dar care n-au astâmpăr și tot vor să se dea importante, făcând un deserviciu enorm acestei ţări”. „Să-și caute de viaţa lor, să înţeleagă că ceea ce au făcut e bine, dar acum trebuie să se odihnească și să nu-și bage nasul unde nu le fierbe oala”, le-a transmis Lupu misterioaselor „personaje din istorie”. „Personajele” nu au reacţionat, deocamdată. În tot acest „happy end” rămâne neclară soarta celor trei voturi ale socialiștilor. Șeful fracţiunii liberal-democrate, Valeriu Streleţ, a menţionat că s-a ajuns la un consens între, cel puţin, trei componente participante la procesul de alegere a șefului statului. „Cea de-a patra componentă ar trebui să se gândească la viitorul său politic”, a punctat acesta. Adică, să-l fi „jertfit” aliaţii pe Dodon, de dragul atitudinii cooperante a liberalilor. Sau totuși există un preţ și pentru acesta? De exemplu, fotoliul de vicepreședinte al Parlamentului, eliberat prevăzător în ajun. În orice caz, Artur Reșetnicov, demis marţi din funcţia de vicespicher, a prezis anterior un astfel de „deznodământ”.

Urmare din pag. 1

Alianţa a identificat un nou candidat „fatal”?

Ioan Mânăscurtă, scriitor fără nici un temei juridic, lingvistic, etnic a pământului numit ulterior și nefondat Basarabia din trupul Moldovei.

S-ar fi cuvenit ca această dată să prilejuiască repunerea în discuţie a ceea ce numim problema basarabeană, la nivel local, naţional și internaţional. Ei și? În talmeș-balmeșul actual, iarăși și ca întotdeauna, problema basarabeană nu este de actualitate. Sau, cel puţin, nu este de actualitate pentru cei pentru care este de importanţă vitală.

Pentru Europa, de exemplu... În schimb, este un bun prilej ca elementul antinaţional, șovin și proimperial să declanșeze cea mai deșucheată și agresivă campanie antiromânească, antimoldovenească din câte am cunoscut din 1990 până în prezent. Comparativ cu ceea ce se întâmplă astăzi, acţiunile interfrontului de altădată par niște bâlbâieli... Suntem la răscruce, la o răscruce dramatică. Deja ni se spune să ne cărăm peste Prut, deja ni se spune să vorbim omenește, adică rusește.

Cred că a venit timpul să punem punct. Trebuie să ne amintim ce înseamnă a vorbi omenește și să-i învăţăm și pe alţii atâta lucru. Poate, chiar s-o luăm de la început, iar mai exact din locul unde ne-am rătăcit în prostie, ignoranţă și umilinţă.

Evreilor le-au trebuit patruzeci de ani ca să prindă la minte. Ar fi prea trist, dacă nouă nu ne-ar ajunge două sute de ani. Este adevărat că nu l-am avut pe Moise (am avut, în schimb, tot felul de impostori și terchea-berchea), dar este la fel de adevărat că și termenul deșteptării a fost prelungit mult peste limita biblică. Dacă nu vrem să fim scoși definitiv din istorie, trebuie să reintrăm în istoria în care se iau decizii, am în vedere, în primul rând și înainte de toate, deciziile care ne privesc.

Despre visul scriitorului basarabean... Nu mă consider scriitor basarabean, deci, nu pot avea nici vise de scriitor basarabean. Dacă sunt, sunt scriitor. Pur și simplu. Dacă nu... Mă produc în acest spaţiu și împărtășesc aspiraţiile oamenilor care populează acest spaţiu. Dar asta-i altă mâncare de pește, care nu ţine de culinărie și nici de visele gastronomice.

Odinioară, am scris o tabletă din care îmi permit să reproduc câteva rânduri: Visurile seamănă cu oamenii, v-am mai spus. Încercaţi să vă visaţi frumos. Visaţi-vă fericiţi!

Nici o lacrimă, în alcătuirea divină, nu este mai profundă decât surâsul.

Nici o despărţire, dragii mei, nu este definitivă și nici o pierdere nu este irecuperabilă.

Orice despărţire comportă o întâlnire și, prin urmare, ne este datoare cu o întâlnire. La fel, orice tristeţe este în esenţa sa preludiul bucuriei. Nu vă lăsaţi covârșiţi de tristeţe! Încercaţi să fiţi modești și îngăduitori, dar nu umili. Demnitatea este în firea omului, și ea nu poate fi cerșită, pentru că nu se dă de pomană. Demnitatea este o stare de Spirit, adică o stare acceptată a Duhului Sfânt sălășluindă în noi.

La care nu îmi rămâne decât să adaug: Acasă este locul unde trăiești ca să visezi și să-ţi împlinești visul.

- Noi vă mulţumim că aţi împărtășit astăzi cu noi din gândurile și visele Dss. frumoase și așteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire.

Liliana POPUŞOI, FLUX

CITAŢIE Judecătoria Dubăsari solicită prezentarea administratorului SC „Moldtotalvin” SRL, Popriţac Mihai, locuitor al satului Ustia, raionul Dubăsari, pentru data de 14 martie 2012, ora 12:00, la ședinţa judiciară (rn. Dubăsari, s. Ustia, str. Ștefan cel Mare, 9), în calitate de pârât pe cauza civilă nr. 2-51/12, privind restituirea datoriei, intentată la cererea lui Ceban Iurie. În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa dvs.

Judecătorul Judecătoriei Dubăsari, Veaceslav Suciu

Singurul care părea să nu fi înţeles importanţa momentului era Mihai Ghimpu și toată lumea a încercat, zile în șir, să-l aducă în simţiri și să-l pună pe calea cea dreaptă. Onegiști, analiști, ziariști și alţi cetăţeni îngrijoraţi îl descântă de zor pe liderul liberal, care mai cu răul, care luându-l cu binișorul, ca pe un copil nătâng, care apelând la sentimentele lui patriotice, care bătându-i obrazul, care acuzându-l că face jocul comuniștilor, care arătându-i pisica de după colţ. „Liderii de opinie” au prezentat liste kilometrice cu motive „imbatabile” care ar trebui, indubitabil, să-i facă pe liberali să voteze candidatul propus de liberal-democraţi. Au fost descrise scenarii catastrofale, care urmau să ducă la „obștescul sfârșit” al formaţiunii conduse de Ghimpu, în cazul în care nu va da dovadă de flexibilitate în „chestiunea Bacalu”. Alţii aproape că intrau în transă și se înecau de emoţii, atunci când descriau beneficiile care vor cădea peste capetele noastre, dar, mai ales, peste capul lui Mihai Ghimpu, în cazul alegerii Veronicăi Bacalu.

O stare de fericire totală, eliberarea de toate grijile vieţii, adică accederea în Nirvana ne promitea la un post de televiziune Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului. În opinia lui, alegerea fostului viceguvernator al Băncii Naţionale în funcţia de președinte va avea nenumărate efecte pozitive asupra Moldovei, pentru că Veronica Bacalu „va contacta cu guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, va avea relaţii bune și cu FMI, și cu alte structuri internaţionale. Și premierul va dori să cedeze o parte din responsabilităţile economice, poate și ministrul Economiei”. Iar Mihai Ghimpu ar trebui să conștientizeze care este miza și ce riscă dacă nu își schimbă comportamentul, mai atenţiona Ostaf.

Mihai Ghimpu nu pare să se fi prea speriat de riscuri. Mai degrabă, acesta este preocupat să nu „danseze” așa cum îi „cântă” Filat. Cel mai amuzant este însă că cineva își închipuie că Filat sau Lazăr „ar dori să cedeze” o parte din responsabilităţi și prerogative. De parcă pentru asta se bat ei de doi ani și ceva pentru fiecare fărâmă de putere.

Ceva mai devreme, reprezentanţii societăţii civile au lansat o campanie de colectare a semnăturilor în susţinerea Veronicăi Bacalu la funcţia de președinte al Republicii Moldova. „Exprimând voinţa multor cetăţeni ai ţării”, aceștia le-au cerut partidelor din AIE „să-și unifice eforturile pentru a o susţine pe dna Veronica Bacalu la postul de președinte”.

De ce se simte Ghimpu presat?

Oricâte pretenţii am putea avea faţă de Mihai Ghimpu, are și el dreptul să se mire de ce este presat cu atâta insistenţă și îndârjire să voteze pentru o persoană pe care nu a auzit-o și nu a văzut-o. Și este destul de greu să ni-l imaginăm pe Ghimpu discutând pe skype cu Veronica Bacalu. „Noi suntem presaţi să spunem “da”. Că dacă da, vine, dacă nu spunem “da”, nu vine. Să fim oameni serioși, suntem parcă oameni de stat ori suntem la circ aici. Cum să spunem da, dacă noi nu cunoaștem, în genere, viziunile ei în politica statului”, se crucea Mihai Ghimpu.

Ba mai mult, bântuit de bănuieli, el presupunea că partenerii săi de coaliţie au complotat pe la spatele său și au desemnat, în mod intenţionat, două candidaturi despre care se știa din start că nu pot fi acceptate de liberali, pentru că, de fapt, ar exista o a treia: „După ce au discutat pe la spatele PL-ului cu

Dodon, noi am spus să identifice candidatul și să-l înainteze. Ei au venit cu un fost ministru comunist și cu o persoană necunoscută. E altceva la mijloc. Poate aceștia nu sunt candidaţi adevăraţi, poate sunt și alţii în spate”.

Ziariștii puși să umble „pe surse” au adus un plus de intrigă în povestea cu candidatul. Astfel, aceștia au venit cu informaţii „demne de toată încrederea” că Mihai Ghimpu ar fi jurat în faţa unor membri ai partidului său că nu va vota pentru Veronica Bacalu, pentru că aceasta le este „băgată pe gât” de către fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi. Aceleași surse au dezvăluit că Ghimpu nu vrea să promoveze în această funcţie o persoană care nu împărtășește valorile Partidului Liberal, iar Bacalu nu împărtășește aceste valori.

Filat a găsit candidatul „desăvârşit”?

Nu vom căuta al cui om este Veronica Bacalu și dacă a fost promovată de ex-președintele Lucinschi. Deși, se pare că acesta a fost primul care i-a rostit numele la un post de televiziune, în contextul nominalizării unor posibili candidaţi la președinţie. Atâta doar că pare suspectă toată această zarvă și insistenţă soră cu o psihoză generalizată. De ce se isterizează unele medii de informare? Din exces de zel ori din prostie, s-a ajuns la lucruri absurde, la scormonitul prin biografia „romanţată” a doamnei Bacalu, cu detalii despre primele iubiri, cu mărturii ale rudelor, cu proteste „legitime” ale consătenilor ofensaţi de ezitările lui Ghimpu?

Tot acest tărăboi ne face să ne îndoim de faptul că Bacalu a ajuns din senin candidatul promovat cu atâta insistenţă de PLDM și pentru care premierul Filat este gata să bage mâna în foc. „Doamna Veronica Bacalu este un profesionist desăvârșit, are o reputaţie ireproșabilă”, afirma capul liberal-democraţilor. Că este un bun profesionist, nu încape nici o îndoială, funcţia pe care o ocupă este o dovadă în acest sens. Dar pentru un șef de stat mai sunt necesare un șir de alte calităţi. Are candidatul desemnat aceste calităţi? Filat nu are cum să știe acest lucru, pentru că chiar el ne-a spus că nu o cunoaște: ”Nici eu nu o cunosc personal, dar am avut posibilitatea să mă documentez ce fel de om este”. S-a apucat liberal-democratul tam-nisam să se „documenteze” în privinţa unei persoane pe care nu o cunoaște și care de peste 10 ani este plecată din ţară?

Sau totuși, cineva i-a recomandat să facă acest lucru?

Câte voturi are asigurate Veronica Bacalu? În ultimele zile, situaţia a degradat profund și altfel decât marasm nu poate fi calificată. Aliaţii s-au învinuit și insultat reciproc, s-au contrazis în declaraţii și este greu să ghicești ce urmăresc ei, de fapt, și care le sunt adevăratele intenţii. Din schimbul de replici pe care l-am urmărit, un lucru poate fi dedus cu certitudine: fiecare dintre ei are ceva de obţinut și își va urmări „până la capăt” interesul. Doar după „armonizarea” acestor interese personale și partinice, aliaţii ar putea ajunge la un numitor comun în privinţa alegerii președintelui.

Astfel, șeful liberal-democraţilor i-a cerut lui Ghimpu „un răspuns de principiu” la întrebarea dacă este de acord cu candidatura lui Bacalu, pentru ca aceasta să fie invitată la Chișinău. „Nu cred că este cazul ca dumneaei să vină doar pentru a discuta cu Ghimpu”, a punctat Filat. „Să nu ne dicteze nouă alţii, pentru că a dictat miroase și nu numai azi”, a replicat Ghimpu. „Este straniu să auzi că dacă o votaţi, candidatul vine, dacă nu-l votaţi candidatul nu vine. Interesant”, s-a minunat liberalul. „În situaţia în care se refuză candidata Veronica Bacalu, PLDM nu va mai participa la desemnarea candidatului, pentru ca să treacă prin acest purgatoriu al Partidului Liberal”, a spus la fel de hotărât premierul la un post de televiziune. Filat a mai adăugat că fostul viceguvernator al BNM are 50 de voturi asigurate, punându-i la socoteală și pe cei trei deputaţi din grupul Dodon. El a mai dat de înţeles că liberalii se fac vinovaţi pentru situaţia creată că ar trebui să se dea o „apreciere a ceea ce face PL”.

Liberalii au reiterat că Veronica Bacalu poate fi candidatul Alianţei la funcţia de președinte al ţării, doar dacă va veni la Chișinău pentru a discuta cu fracţiunile parlamentare. În caz contrar, „Alianţa va trebui să discute alte candidaturi pentru această funcţie”, au spus aceștia. Anterior, și democratul Marian Lupu se arăta gata să mai umble pe la lista de candidaţi.

O replică mai dură a venit din partea socialistului Igor Dodon: „Domnul Filat să nu se exprime în locul socialiștilor”.

Pentru ca Veronica Bacalu sau orice alt candidat înaintat de AIE să se învrednicească de votul socialiștilor, acesta

va trebui să treacă și „testul statalităţii înaintat de socialiști”, a condiţionat Dodon. De asemenea, l-a contrazis pe Filat și fostul său coleg de partid, Mihai Godea. Referindu-se la afirmaţiile despre existenţa celor 50 de voturi garantate în favoarea unui candidat, acesta a declarat că premierul „nu a fost mandatat să facă asemenea declaraţii”.

Noi muncim, nu gândim Actualmente, soarta candidatului la președinţie este învăluită în taină.

Va rămâne același candidat înaintat de PLDM, există un altul care va fi scos la timpul respectiv „din mânecă”, au fost găsite modalităţile de a-i „mulţumi” pe toţi? „Se muncește. Noi suntem polivalenţi, noi muncim în toate direcţiile care oferă o rezolvare a problemei”, ne-a asigurat recent interimarul Marian Lupu.

După ședinţa de marţi, 6 martie, a Parlamentului, și după o ședinţă a Consiliului AIE, capii (polivalenţi) coaliţiei de guvernământ au dau iarăși de înţeles (a câta oară) că problema este ca și rezolvată. Astfel, potrivit lui Vladimir Filat, în ședinţa de miercuri a Legislativului va fi votat proiectul cu privire la stabilirea datei alegerilor prezidenţiale. De asemenea, el și-a exprimat siguranţa că, în curând, președintele va fi ales.

De ce este atât de aprigă lupta pentru numirea candidatului la șefia statului? Deși politicienii se dau de ceasul morţii că singura lor dorinţă este să soluţioneze criza, lucrurile nu stau tocmai așa. Chiar dacă se dorește evitarea alegerilor anticipate, fiecare dintre aceștia încearcă să instaleze un candidat pe care să-l poară controla, să-l poată manipula sau, cel puţin, să facă din alegerea președintelui un târg din care să tragă maximum de foloase.

La prerogativele pe care le are președintele, nu este de mirare acest lucru.

Filat vrea să fie sigur că nu va fi demis din fruntea Executivului. Ghimpu vrea să fie sigur că miniștrii instalaţi de el vor rămâne la locul lor. Plahotniuc vrea să fie sigur că afacerile îi vor merge la fel de bine ca și până acum etc.

Deci, se va schimba ceva dacă va fi ales președintele? Cum să se schimbe, dacă la putere vor rămâne aceleași păpuși, păpușari, trișori, trăgători de sfori? Atâta doar că în acest conglomerat al intrigilor, conflictelor, reglărilor de conturi și luptelor pentru interese va fi inclusă și instituţia prezidenţială.

Ioana FLOREA, FLUX

6

7 MARTIE 2012

Infractori cu cetăţenie dublă Moldovenii care deţin cetăţenie dublă, atât a Republicii Moldova, cât și a României, sunt autori frecvenţi ai infracţiunilor comise în zona de frontieră, depistate și documentate de către poliţia română. Acest lucru transpare clar din buletinele informative care ne sunt prezentate cu regularitate la redacţie de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iași.

Spre exemplu, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iași relatează în buletinele sale informative despre câteva astfel de cazuri.

Hyundai Getz, declarat furat în Germania, depistat la Albiţa Poliţiștii de frontieră vasluieni au depistat în Punctul de trecere a Frontierei (PTF) Albiţa un autoturism marca Hyundai Getz, furat din Germania, condus de un bărbat cu dublă cetăţenie, română și a Republicii Moldova. În ziua de 29 februarie a.c., în jurul orei 21.00, la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa/ITPF Iași, s-a prezentat la controlul de frontieră Vadim G., cu dublă cetăţenie, română și R. Moldova, în vârstă de 32 de ani, conducând un autoturism marca Hyundai Getz.

La controlul de frontieră, în urma verificărilor efectuate în bazele de date, s-a constatat faptul că autoturismul respectiv figurează furat din Germania. Ca urmare a continuării cercetărilor prin Biroul Sirene, în data de 1 martie s-a confirmat faptul că autoturismul este furat.

Poliţiștii de frontieră vasluieni i-au întocmit lui Vadim G. dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunii de furt, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși cu propunerile legale.

Autoturismul, în valoare de 17.000 RON, a fost indisponibilizat și introdus în parcul auto al Secţiei Teritoriale a Poliţiei de Frontieră (STPF) Vaslui în vederea recuperării acestuia de către proprietar.

Plăcuţe de înmatriculare furate din Germania, depistate în PTF Albiţa Poliţiștii de frontieră vasluieni au descoperit, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, că plăcuţele de înmatriculare ale unui autoturism marca Mercedes figurează furate în Germania. Șoferul s-a ales cu dosar penal. În ziua de 29 februarie a.c., în jurul orei 21.00, la PTF Albiţa/ITPF Iași, s-a prezentat pe sensul de ieșire din ţară, la controlul pentru trecerea frontierei, conducând autoturismul marca Mercedes E 220 CDI, Dumitru S., cu dublă cetăţenie, română și Republica Moldova, în vârstă de de 36 ani. În urma controlului efectuat asupra documentelor prezentate și al autoturismului, poliţiștii de frontieră vasluieni au constatat că plăcuţele de înmatriculare ale autoturismului în cauză figurează furate din Germania.

Din verificările suplimentare efectuate prin Centrul de Contact Oradea a rezultat faptul că autoturismul marca Mercedes E 220 CDI este radiat din circulaţie.

Poliţiștii de frontieră vasluieni i-au întocmit lui Dumitru S. dosar penal pentru săvârșirea infracţiunii de punere în circulaţie și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși.

Plăcuţele de înmatriculare au fost confiscate în vederea restituirii proprietarului de drept, iar lui Dumitru S. i s-a adus la cunoștinţă faptul că poate transporta autoturismul respectiv doar pe platformă.

Afacere de familie: contrabandă cu ţigări Poliţiștii de frontieră ieșeni au depistat la sfârșitul săptămânii trecute un autoturism cu ajutorul căruia două persoane, tată și fiu, transportau ţigarete de contrabandă. În ziua de 18 februarie a.c., în jurul orelor 09.00, pe timpul desfășurării unei acţiuni punctuale pe linia prevenirii și combaterii contrabandei cu ţigări, pentru exploatarea unei informaţii deţinute la nivelul Serviciului, poliţiștii de frontieră din cadrul STPF Iași au oprit în trafic, pentru control, pe DN 24, comunicaţia Ștefănești – Iași un autoturism marca VW Sharan, în care se aflau doi bărbaţi: cel care conducea autoturismul, C. Gheorghe, însoţit de fiul său, C. Ion, ambii cetăţeni din Republica Moldova, în vârstă de 56 și, respectiv, 31 ani.

Poliţiștii de frontieră au condus la sediul STPF Iași autoturismul și pe cei doi bărbaţi pentru continuarea cercetărilor. În urma controlului efectuat asupra autoturismului au fost depistate în spaţii special amenajate, prin modificări structurale aduse autoturismului, 16.200 de ţigarete de diferite mărci, cu timbru de acciză al Republicii Moldova.

Cei doi au declarat că au amenajat locașurile în autoturismul mai sus menţionat pentru introducerea ilegală a ţigaretelor în România, în scopul comercializării acestora pe raza municipiului Iași.

Poliţiștii de frontieră au întocmit celor doi bărbaţi o lucrare penală sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de: „deţinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător peste limita a 10.000 de ţigarete” și „colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii”. Întreaga cantitate de ţigări, în valoare de 7.047 RON, a fost ridicată în vederea confiscării, iar autoturismul, în valoare de 20.662 RON (4.750 euro), a fost indisponibilizat la sediul STPF Iași, în vederea continuării cercetărilor.

Pe drumurile publice din România, cu documentele autoturismului falsificate Poliţiștii de frontieră vasluieni au întocmit dosar penal unui bărbat cu dublă cetăţenie, română și R. Moldova, deoarece raportul de inspecţie tehnică și poliţa de asigurare ale autoturismului pe care îl conducea erau falsificate. În data de 19 februarie a.c., în jurul orei 14.00, în PTF Albiţa/ITPF Iași, pe sensul de intrare în ţară (în România – n.n.), s-a prezentat la controlul pentru trecerea frontierei, conducând autoturismul marca Citroen Berlingo, bărbatul cu dublă cetăţenie, română și R. Moldova, Valentin L., în vârstă de 32 de ani. În urma controlului efectuat asupra autoturismului și asupra documentelor prezentate, existând suspiciuni cu privire la autenticitatea raportului de inspecţie tehnică și a poliţei de asigurare ale autoturismului, poliţiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare în urma cărora au constatat că documentele nu îndeplinesc condiţiile de formă și fond ale unor documente autentice.

Cu privire la cele constatate, Valentin L. a declarat că a achiziţionat autoturismul respectiv de la un cetăţean din Marea Britanie, în luna august 2011 și că l-a transportat până în Republica Moldova pe o platformă auto, documentele autoturismului menţionat mai sus fiindu-i trimise prin poștă, ulterior. Persoana în cauză a mai declarat că nu știa că documentele autoturismului ar fi false sau falsificate.

Poliţiștii de frontieră i-au întocmit lui Valentin L. dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unul vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulaţie în România și uz de fals, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși cu propunerile legale.

EDI|IA DE VINERI

Infrac\ional

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bani şi sex în dosarul paşapoartelor româneşti Un scandal de corupţie fără precedent a izbucnit recent la București. Mai mulţi funcţionari au fost arestaţi preventiv în dosarul „mită pentru pașapoarte”, fiind învinuiţi de faptul că au acordat ilegal pașapoarte și cetăţenie română unor persoane din Republica Moldova. Angajaţi ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Stării Civile Sector 1 și Direcţiei Generale de Pașapoarte au fost acuzaţi că au luat mită pentru a elibera pașapoarte fără ca titularii să se prezinte la ghișeu, informează presa română.

Alte zeci de persoane sunt cercetate pentru trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct și indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. La domiciliile acestora, cât și la locurile de muncă, au avut loc percheziţii în cadrul cărora au fost găsite importante sume de bani, agende cu evidenţa persoanelor interesate de dobândirea cetăţeniei și numeroase alte documente, unele în alb.

„Kapusta” pentru „avocaţi” Coincidenţă sau nu, desfășurarea cercetărilor a fost marcată și de un eveniment tragic.

Joi, 1 martie, după demararea anchetei, directorul adjunct al Direcţiei de Stare Civilă și Evidenţa Populaţiei din Sector 1 București a decedat în urma unui atac de cord. Biroul de presă al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie a precizat că acesta nu avea nici o calitate procesuală în cauza respectivă. Și soţia funcţionarului a negat orice legătură între ancheta în desfășurare și deces. Ea a precizat că acesta era bolnav de mai mult timp și trebuia să fie operat pe cord.

Potrivit surselor judiciare, cei care doreau să obţină cetăţenia română mai rapid sau fără să se prezinte în faţa autorităţilor din România, plăteau sume cuprinse între 50 și 250 de euro funcţionarilor români. Funcţionarii care primeau mită de la intermediarii care facilitau obţinerea cetăţeniei române pentru moldoveni și a pașaportului erau numiţi

“avocaţi” în discuţiile cu clienţii, iar banii purtau denumirea de “mop”, “carboave”, “iepuraș”, “bastoane”, „taxă de parcare”, „reţete”, „ștucă”, „kapusta” (varză în limba rusă).

“Acești intermediari au speculat interesul cetăţenilor aflaţi în Republica Moldova de a obţine cetăţenia română mai rapid”, a declarat procurorul Valentin Șelaru, șeful Secţiei de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General. El a mai precizat că persoanele respective aveau dreptul la cetăţenia românească, însă au ales să mituiască funcţionarii pentru a accelera procedurile.

“Au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, și funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei: în primul rând erau motivaţi de faptul că parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză, din Republica Moldova, la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar și după expirarea termenului de ședere legal)”, se explică într-o notă a Parchetului ICCJ.

O reţea bine pusă la punct, cu intermediari şi cărăuşi Cetăţenii interesaţi din Republica Moldova remiteau actele și

sumele de bani intermediarilor (de regulă, persoane cu dublă cetăţenie - română și moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuși (șoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chișinău și municipiul București), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.

Procurorii Secţiei de urmărire penală și criminalistică au fost ajutaţi de către Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la București să documenteze modalitatea de transfer a banilor din străinătate, utilizată de către inculpaţii din dosar.

Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pentru un dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit și depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar și nu în ordinea înregistrării lor.

Ulterior redobândirii cetăţeniei române, moldoveni (deveniţi și cetăţeni români) interesaţi să dobândească și pașaportul românesc, le remiteau acelorași intermediari sume cuprinse între 50 și 250 de euro. Aceștia cointeresau mai departe unii funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 București, care primeau sume de cinci euro sau 20 de lei pentru fiecare act de stare civilă românesc și soluţionau cu rapiditate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile. Pentru a obţine datele necesare emiterii actelor de cetăţenie, funcţionarii accesau și foloseau ilegal bazele de date de la Evidenţa Populaţiei.

După obţinerea actelor de stare civilă românești, aceiași intermediari, contra unei sume de 100 de euro pentru fiecare pașaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Pașapoarte pentru emiterea cu celeritate a pașapoartelor românești.

O mie de moldoveni la aceeaşi adresă de domiciliu Existau și cetăţeni moldoveni care doreau să-și stabilească domiciliul în Municipiul București și în această situaţie apelau pentru luarea în spaţiu și eliberarea cărţii de identitate românească, la aceiași intermediari. La rândul lor, aceștia apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor București - Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit o feudă a cetăţenilor moldoveni. Existau situaţii în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau și până la 1.000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu), se arată în informaţia Parchetului ICCJ. Potrivit aceleiași surse, numai prin „comenzi” primite pe telefon, de la cetăţeni moldoveni, una dintre inculpate, Larisa Sireţeanu, a primit de la 13 persoane aproape 8.000 de euro.

Funcţionara solicita pentru depunerea unui dosar ilegal pentru obţinerea cetăţeniei 1.000 de euro, pentru transcrierea în regim de urgenţă a unor certificate, de naștere, divorţ, etc. suma de 200 de euro, 600 de euro pentru a interveni pe lângă funcţionari pentru a obţine cetăţenia română etc.

Ancheta în dosarul privind acordarea ilegală de pașapoarte pentru cetăţenii din ţara noastră

Numărul infracţiunilor este în continuă creştere, iar cel al persoanelor condamnate – în scădere Situaţia infracţională a continuat să se înrăutăţească în anul 2011. Potrivit datelor statistice, în 2011 au fost înregistrate peste 35 de mii de infracţiuni, cu 5,2 la sută mai mult decât în anul precedent. În comparaţie cu anul 2006, nivelul infracţionalităţii a crescut cu 41,8%. În medie, la 10 mii de locuitori le revin 99 de infracţiuni, faţă de numai 69 în anul 2006.

Informaţia prezentată de Biroul Naţional de Statistică (BNS) relevă că în anul trecut au fost săvârșite 64 de infracţiuni cu aplicarea armelor de foc, a explozivelor și grenadelor.

Dintre acestea, 15 au fost cazuri de huliganism, 12 de tâlhării, 9 de omor, 8 cazuri de vătămări intenţionate și 3 cazuri de furt.

Fiecare a doua infracţiune a fost îndreptată contra patrimoniului (55,1%). În anul 2011, comparativ cu anul precedent, a crescut de aproape trei ori numărul infracţiunilor contra familiei și minorilor. De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor economice, cu 31,4%, a celor îndreptate împotriva securităţii și a ordinii publice, cu 19,6 la sută. Din categoria infracţiunilor contra familiei și minorilor, cele mai multe crime ţin de violenţa în familie – 478 de cazuri (80%). La categoria infracţiuni economice, o creștere majoră s-a înregistrat la cele ce ţin de fabricarea banilor falși – cu 81,1% mai mult comparativ cu anul 2010. Din categoria infracţiuni contra patrimoniului, comparativ cu anul precedent, au fost înregistrate mai multe cazuri de pungășii (cu 40,3%) și de furturi (cu 10,4%). În același timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de viol (cu 20,9%), de omor (cu 18,5%) și tâlhării (cu 17,8%).

A fost în ușoară scădere numărul infracţiunile săvârșite de către minori sau cu participarea acestora. Din numărul total al infracţiunilor, cele săvârșite de minori au constituit 3,6 la sută, faţă de 4 la sută în anul 2010. Cele mai frecvente infracţiuni comise de minori sunt furturile, acestea având o pondere de 70%, după care urmează jafurile – 7,2% și huliganismul – 3,6%. În anul 2011, au fost relevate 19,1 mii de persoane care au comis infracţiuni, comparativ cu 16,6 mii de persoane în anul precedent. La 100 de mii de locuitori, au revenit în medie 535 de infractori, faţă de 484 în anul 2006 Statistica arată că în 2011 a crescut numărul persoanelor care au comis crime repetat, deși pe parcursul ultimilor ani numărul acestora era în descreștere. Astfel, pe parcursul anului trecut, numărul infractorilor cu antecedente penale s-a majorat de 1,5 ori. Totodată, au fost înregistrate mai multe cazuri de persoane care au comis crime pentru prima dată, dar și a celor care au comis

Scandal de corupţie cu tentă erotică „Din analiza convorbirilor telefonice interceptate în cauză, a înregistrărilor în mediul ambiental, dar și în urma administrării altor probe (audieri martori, audieri denunţători), reiese că, pe de o parte, funcţionarii care iau mită, nu mai au reprezentarea faptului că săvârșesc ceva ilegal, pentru că acest fenomen infracţional a intrat în cotidianul lor, iar pe de altă parte, corupţia și coruperea acestora a dat naștere la situaţii și stări de fapt deviante.

Astfel, întrucât majoritatea intermediarilor sunt de sex feminin, un funcţionar ANC pretindea, pe lângă suma de 50–100 de euro pentru fiecare dosar introdus fraudulos și favoruri sexuale de la una dintre intermediare.

Mai mult, intermediarii au căpătat un astfel de statut în ochii funcţionarelor, încât li s-a permis să caute singuri în registrele de la starea civilă, să scoată și să introducă documente și chiar să soluţioneze ei înșiși lucrările repartizate acestora, luându-le acasă și completându-le, pentru a le aduce apoi a doua zi”, mai precizează procurorii.

Centrul Anticorupţie va audia 80 de persoane La solicitarea autorităţilor române, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC) va întreprinde măsuri procesual-penale în dosarul „pașapoartelor românești”. Într-un comunicat al CCCEC se menţionează că în adresa autorităţilor moldovenești au parvenit trei cereri de asistenţă judiciară internaţională, în baza cărora Centrul anticorupţie urmează să audieze 80 de persoane. „În prezent, în temeiul acestei comisii rogatorii, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și doi ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din România participă la audierile persoanelor care „au beneficiat de serviciile de redobândire a cetăţeniei românești”, care se derulează momentan în Republica Moldova”, informează instituţia.

Investigaţiile autorităţilor române au fost derulate în colaborare cu Centrul Anticorupţie și Procuratura Generală a Republicii Moldova, informaţiile furnizate de către aceste instituţii contribuind, în mod decisiv, la identificarea și probarea activităţii infracţionale a unor persoane implicate. Colaborarea CCCEC cu autorităţile române pe subiectul respectiv durează de un an, se mai precizează în comunicat.

FLUX

Ţigări de contrabandă transportate cu sania peste Prutul îngheţat Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iași ne informează prin buletinul său informativ că doi bărbaţi, cetăţeni ai României, au fost prinși trecând o cantitate impresionantă de ţigări pe podul de gheaţă de peste Prut.

Rata infracĠionalităĠii, 2006-2011

Numărul infracĠiunilor grave în total infracĠiuni înregistrate, 2006-2011

crime în grup (cu respectiv 13,2% și 20,0%).

S-a înmulţit și numărul crimelor săvârșite persoane în stare de ebrietate, cu 27,3 la sută mai mult faţă de anul precedent.

Din total persoanelor care au comis infracţiuni, 1714 au fost minori. Cel mai mare nivel de implicare a minorilor în săvârșirea crimelor a fost înregistrat în anul 2006 - 2160 de persoane sau 12,6% din numărul total al infractorilor. La 100 de mii de locuitori în vârstă de până la 18 ani, în medie le revin 230 de minori care au comis infracţiuni, faţă de 255 de minori în anul 2006.

A crescut numărul crimelor contra persoanelor, acesta depășind cifra de 6 mii. În rezultatul lor, au decedat 599 persoane, cu 78 mai mult comparativ cu anul 2006.

Principalele cauze de deces au fost accidentele rutiere – 50,4%, omorurile – 27,4% și vătămările intenţionate – 10,5%. Anual, în jur de 300 de persoane își pierd viaţa în urma infracţiunilor grave, iar în rezultatul celor deosebit de grave și excepţional de grave - peste 170 de persoane.

Chiar dacă numărul infracţiunilor a fost în creștere, numărul persoanelor condamnate se micșorează constant. Astfel, în 2011au fost condamnate 8,5 mii de persoane, cu 68,5 la sută mai puţin comparativ cu anul 2006. Din total condamnaţilor, 8,5 la sută l-au constitut femeile, iar 3,9% îl reprezintă minorii în vârstă de 14-17 ani. Majoritatea minorilor au fost condamnaţi pentru furt

a scos la iveală și unele detalii mai picante. Pe lângă bani, unii dintre angajaţii de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Starea Civilă Sector 1 și Direcţia Generală de Pașapoarte le cereau moldovencelor care aveau rolul de intermediare și favorul sexuale.

-163 de persoane (49,5%), jaf și tâlhării - 39 de persoane (11,9%). Deși numărul infracţiunilor comise de minori a fost mai mic, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul minorilor condamnaţi pentru crime grave, între care 40 de persoane pentru viol (o creștere de 42,9 la sută) și omor – 10 persoane (mai mult cu 25 la sută). În anul 2011 cele mai multe pedepse aplicate faţă de persoanele condamnate au fost: condamnarea condiţionată – 2792 de persoane (32,8%), aplicarea amenzii – 1914 persoane (22,5%), privaţiunea de libertate - 1727 de persoane (20,3%), inclusiv cu închisoare pe viaţă - 4 persoane. În structura măsurilor de pedeapsă aplicate faţă de minori prevalează condamnarea condiţionată (56,5%), munca neremunerată în folosul comunităţii (20,1%) și privaţiunea de libertate (17,9%).

BNS informează că, la începutul anului 2011, în cele 18 instituţii penitenciare din ţară își ispășeau pedeapsa 5093 deţinuţi, dintre care 403 femei (7,9%). Din totalul deţinuţilor, fiecare a patra persoană era condamnată pentru omor, fiecare a cincia pentru jaf și tâlhărie, iar fiecare a șasea pentru furt. Cei mai mulţi minori care își ispășesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnaţi pentru omor – 34 persoane (34,7 la sută) și 35 persoane pentru viol (35,7%) FLUX

Poliţiștii de frontieră botoșăneni au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de contrabandă și trecere ilegală a frontierei pe numele a doi bărbaţi care au introdus ilegal în România, cu ajutorul unei sănii, 187.300 de ţigarete cu timbru de acciză Republica Moldova. În dimineaţa zilei de 28 februarie 2012, poliţistul de frontieră care efectua o misiune specifică la camera cu termoviziune a observat pe direcţia localităţii Ripiceni două persoane, care treceau frontiera de stat dintre Republica Moldova și România peste podul de gheaţă format pe râul Prut. În scurt timp, o patrulă formată din poliţiști de frontieră de la Sectorul PF Stânca s-a deplasat la faţa locului depistând pe malul drept al râului Prut doi bărbaţi, iar la aproximativ 100 de metri de aceștia au descoperit trei saci din rafie, înfășuraţi în bandă de tip scotch, doi pe o sanie cu schelet metalic, iar al treilea în imediată apropiere.

Poliţiștii de frontieră au procedat la legitimarea bărbaţilor și au stabilit că aceștia sunt cetăţenii români Nicolae B., de 46 de ani, și Liviu C., de 24 de ani. În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că cei doi bărbaţi au trecut ilegal frontiera de stat pe podul de gheaţă format pe râul Prut, în scopul introducerii pe teritoriul României, cu ajutorul unei sănii, a celor trei colete ce conţineau 187.300 de ţigarete, marca Plugarul, cu timbru de acciză R. Moldova.

Poliţiștii de frontieră au întocmit pe numele celor doi bărbaţi acte premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de contrabandă și trecere ilegală, dosarul urmând a fi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, competent în soluţionarea cauzei, iar ţigările, în valoare de 41.000 RON, au fost ridicate în vederea confiscării.

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 MARTIE 2012

Social‐economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ne aşteaptă scumpiri devastatoare!

Republica Moldova se află în pragul unei sărăcii și mai cumplite. Preţurile la benzină și motorină s-au majorat din nou. De această dată, scumpirea carburanţilor este mai mult decât semnificativă, de aproximativ 80 de bani pe litru, atingând un nou record. Totodată, aproximativ cu 50 de bani s-au scumpit gazele lichefiate. Unii operatori de pe piaţa produselor petroliere au ridicat sâmbătă preţurile la combustibil la staţiile de alimentare, iar alţii – în zilele de duminică și luni, pentru a nu fi învinuiţi de înţelegeri de cartel în cazul unor majorări simultane ale preţurilor.

De menţionat că, anterior, costul la cel mai utilizat tip de benzină, A95, la operatorii mari de pe piaţă, varia între 16,43 și 16,49 lei pe litru, iar preţurile la motorină oscilau între 15,65 și 15,69 lei pe litru. Gazele naturale lichefiate costau circa 8,47 lei pe litru.

După ultimele majorări, preţul benzinei de tip A95 a ajuns la 1,1 euro pentru un litru (aproape echivalent cu cel din ţările europene foarte dezvoltate) pentru un litru. Motorina de tipul Euro5 costă acum 16 lei și 45 de bani (puţin peste 1 euro), iar preţul gazului lichefiat a ajuns la aproape 9 lei pentru un litru.

Importatorii de petrol spun că principala cauză care a determinat această nouă scumpire o

reprezintă decizia Guvernului de a majora, începând cu 1 ianuarie 2012, accizele la importurile de carburanţi cu 9,6 la sută și că, astfel, benzinăriile nu mai puteau menţine preţurile vechi.

Scumpirea carburanţilor declanşează efectul domino Imediat după afișarea noilor preţuri la carburanţi, administratorii rutelor de maxi-taxi din Chișinău au solicitat o majorare de la 3 la 7 lei a preţului pentru o călătorie cu microbuzul. O solicitare în acest sens a fost prezentată de trei administratori de rute din capitală.

Potrivit șefului Direcţiei generale transport public și căi de comunicaţie, Andrian Boldurescu, citat de noi.md, transportatorii și-au motivat cererea prin faptul că veniturile obţinute nu acoperă cheltuielile după majorarea preţului la combustibil. Boldurescu a menţionat că organele responsabile pot da curs solicitării de revizuire a tarifului doar dacă și ceilalţi 19 administratori vor veni cu aceeași cerinţă, bazată pe calcule argumentate ale cheltuielilor și veniturilor. „După ce vom vedea calculele, va fi examinat acest subiect”, a precizat Boldurescu. În același timp, primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, susţine că preţul maxim pentru o călătorie trebuie să fie de 5 lei.

De menţionat că, în prezent, costul unei călătorii cu maxi-taxiul este de 3 lei. Pentru ca noul tarif să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Consiliul municipal Chișinău. Între timp, ţara se pregătește pentru o reacţie în lanţ a scumpirilor. Deocamdată, primii care au reacţionat au fost transportatorii. Sindicatul de ramură a solicitat convocarea comisiei pentru revederea tarifului. În caz contrar nu sunt excluse grevele.

Șoferii rutelor interurbane își exprimă și ei nemulţumirea. Și proprietarii de autoturisme nu sunt încântaţi de scumpirea carburanţilor. Carburanţii s-au scumpit exact înainte de începerea lucrărilor agricole de primăvară.

Pentru prelucrarea unui hectar este nevoie de circa 60 de litri de motorină. Gospodăriile mici și mijlocii de fermieri vor fi nevoite să suporte cheltuieli suplimentare de mii de lei. Toate acestea vor influenţa asupra preţului de cost al producţiei.

Cu scumpiri şi fără locuri de muncă: Aşa văd moldovenii anul 2012 În Moldova este tot mai greu să-ţi găsești un loc de muncă.

Aproape 9 moldoveni din 10, care au participat la un sondaj efectuat la finele anului trecut, susţin că, în prezent, este mai complicat să te angajezi decât acum 12 luni. Numai patru la sută din cei intervievaţi spun că nu întâmpină dificultăţi la angajare.

Temerile oamenilor sunt confirmate și de managerii companiilor. Aproape 60 la sută dintre

cei chestionaţi au spus că nu au de gând să mărească numărul angajaţilor în următorul an. În același timp, mai mult de 11 la sută dintre participanţii la sondaj par siguri că vor recurge la disponibilizări în anul care vine.

Moldovenii sunt pesimiști

De ce nu ni se spune nimic despre împrumuturile externe? În ultimii doi ani și jumătate, Republica Moldova a beneficiat de o sumă record de credite și granturi din partea finanţatorilor și donatorilor externi. Odată cu venirea AIE la guvernare, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, BERD, guvernele multor ţări din interiorul și din afara UE s-au angajat, la modul direct sau indirect, să susţină Republica Moldova în implementarea unui șir întreg de reforme menite să contribuie la dezvoltarea economică a ţării noastre.

Iniţial, această deschidere fără precedent din partea partenerilor externi a generat reacţii extrem de optimiste din partea experţilor în economie și finanţe, care așteptau, într-un viitor previzibil, o dezvoltare în lanţ a unor domenii vitale pentru economia naţională. Desigur, faptul că autorităţile Republicii Moldova au acceptat să mărească semnificativ, într-un timp relativ scurt, datoria externă a statului a stârnit anumite suspiciuni și temeri. Însă, cu toate acestea, majoritatea a fost de acord că fără niște investiţii considerabile, fie și cu bani împrumutaţi, șansele de restartare a economiei naţionale sunt infime, mai ales în contextul crizei financiare globale care a avut repercusiuni directe asupra partenerilor economici regionali ai Republicii Moldova.

Faptul că actuala guvernare, odată cu venirea la putere, a avut parte de o asemenea atenţie din partea unor instituţii internaţionale extrem de importante a stârnit până și invidia exponenţilor fostelor guvernări, care au recunoscut că ei nu au avut parte de asemenea condiţii de guvernare. De exemplu, iată ce spunea, cu ceva timp în urmă, Zinaida Greceanâi, fost prim-ministru și ministru de Finanţe pe timpul guvernării comuniste: „Eu vreau să vă spun că o așa deschidere cum a avut-o actuala guvernare din partea partenerilor externi noi n-am avut-o pe perioada celor 8 ani cât am fost la guvernare. Vă spun acest lucru în calitatea mea de fost membru al Guvernului timp de opt ani”.

Iată însă că, după mai bine de doi ani și jumătate, tot mai mulţi economiști constată că ţara noastră nu a evoluat, la modul practic, pe calea dezvoltării economice, iar micile succese care s-au înregistrat pe alocuri sunt total lipsite de importanţă și nu reprezintă etape ale unui program complex de relansare economică și nici nu vor contribui, pe termen lung și mediu, la o dezvoltare durabilă a economiei naţionale. Mai mult decât atât, experţii își exprimă temerea că, foarte curând, Republica Moldova se va confrunta cu mari dificultăţi financiare, odată cu expirarea termenelor de graţie, acceptate de finanţatori la acordarea împrumuturilor, când ţara noastră va fi obligată să înceapă restituirea, cu comisioanele de rigoare, a acestor datorii.

Cele mai importante împrumuturi luate de AIE, în cifre absolute Recent, în cadrul unei mese rotunde, organizate la iniţiativa Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, doctorul în economie Gheorghe Botnaru, profesor la Catedra de Economie a Universităţii de Stat din Moldova, a prezentat o radiografie a fondurilor externe, obţinute de Republica Moldova din 2009 până în prezent.

Precizăm că este vorba doar de

fondurile sub formă de credite în sume considerabile, care au fost făcute publice.

Iată cum arată aceste date: * Fondul Monetar Internaţional (FMI) a acordat Republicii Moldova un împrumut în sumă de 574 de milioane de dolari. Condiţiile impuse de FMI la acordarea acestui credit a fost ca, în perioada următoare, Guvernul moldovean să majoreze TVA la zahăr de la 8 la 20% și să anuleze decizia de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli; * Programul Uniunii Europene pentru Moldova – credite în valoare de 274 de milioane de euro; * Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Acordului COMPACT – împrumut în sumă de 260 de milioane de dolari. Acești bani urmau să fie investiţi, în cea mai mare parte, pentru dezvoltarea infrastructurii și reconstrucţia drumurilor; * Banca Europeană pentru Reconstrucţii și Dezvoltare (BERD) – 145 de milioane de euro. Această sumă a fost distribuită după cum urmează: - 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol (potrivit economistului Gheorghe Botnaru, acești bani nu au ajuns la destinaţie, majoritatea directorilor fabricilor de vinificaţie declarând că nu au beneficiat de nici un ajutor); - 75 de milioane de euro pentru reparaţia și reconstrucţia drumurilor; - 20 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare; * Banca Europeană pentru Investiţii – 10 milioane de euro pentru reabilitarea și

7

extinderea sistemului sanitar și asigurarea cu apă potabilă; * Banca Mondială – 115 milioane de dolari, sumă distribuită după cum urmează: - 80 de milioane de dolari pentru investiţii sociale și sănătate; - 5 milioane de dolari pentru dotarea tehnică a liceelor din mediul rural (ar fi de menţionat, în acest context, că guvernarea AIE a dispus ca, până în 2013, să fie lichidate 378 de școli, la care se mai adaugă 1 044 de clase din alte școli, majoritatea din mediul rural. În același timp, investiţiile efectuate la instituţiile care urmează a fi păstrate sunt total nesemnificative); - 20 de milioane de dolari pentru implementarea proiectelor sociale (fără a fi stipulat, în mod clar, în ce constau aceste proiecte); - 10 milioane de euro – destinaţie necunoscută; * Guvernul Danemarcei – 4,5 milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului privat (nu există nici o urmă a acestor bani).

NOTĂ: Rambursarea acestor credite care deja au fost primite, în special cele din partea BERD, urmează a fi returnate într-o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani.

Un mare semn de întrebare: de ce Ministerul Finanţelor prezintă date diferite de cele ale Cancelariei de Stat? În cadrul aceleiași mese rotunde, expertul economic independent Valeriu Cuciuc a atras atenţia asupra faptului că principalele instituţii guvernamentale responsabile de gestionarea acestor fonduri, respectiv Cancelaria de Stat, condusă de Victor Bodiu, și Ministerul Finanţelor, condus de Veaceslav Negruţă, prezintă, pe paginile electronice ale acestor instituţii, date diferite cu privire la aceste împrumuturi (menţionăm că atât Cancelaria de Stat, cât și Ministerul Finanţelor i-au revenit, în urma partajării de către AIE a principalelor instituţii de stat, Partidului Liberal Democrat, condus de premierul Filat).

Astfel, potrivit datelor prezentate de

Ministerul Finanţelor, dacă în 2008 datoria externă a Republicii Moldova era de circa 585 de milioane de dolari, în 2012, aceasta a crescut până la 1 miliard 200 de milioane de dolari. În același timp, pe pagina Cancelariei de Stat se menţionează că doar în perioada 2009-2012, în Republica Moldova au fost atrase 1 miliard 658 de milioane de euro, plus încă alte 262 de milioane de dolari.

Or, dacă transformăm acești bani în dolari, obţinem o sumă de peste 2 miliarde de dolari.

Prin urmare, observăm că Ministerul Finanţelor trece sub tăcere aproape un miliard de dolari. În plus, devine clar de ce sumele acestea de bani sunt direcţionate spre așa-numitele reforme structurale ale instituţiilor de stat și nu către dezvoltarea economică nemijlocită. Mai mult decât atât, în ceea ce privește monitorizarea, evaluarea cheltuielilor, nu există nici o informaţie completă, transparentă, posibil de a fi analizată. „Noi am așteptat ca toate instituţiile guvernamentale care au beneficiat de aceste fonduri să ne prezinte niște proiecte. În toate ţările europene, când este vorba de un împrumut mare de bani, pentru orice credit contractat este pus pe masă un proiect care explică, de la A la Z, cum vor fi cheltuiţi acești bani și cine este responsabilul. La noi, nu știu de ce se practică împărţirea banilor pe liste. Noi nu ne putem lămuri niciodată cu aceste probleme”, a menţionat Valeriu Cuciuc.

Răspuns la întrebarea din titlu şi la alte câteva Ce se întâmplă cu acești bani? De ce nu sunt implementate proiectele care deja au obţinut finanţare? De ce singura preocupare a Guvernului sunt politicile de austeritate, care fac viaţa cetăţenilor insuportabilă? De ce sunt disponibilizaţi mii de oameni din sectorul bugetar, fiind lăsaţi pe drumuri, în imposibilitate de a-și întreţine familiile? De ce cresc atât de mult preţurile, iar salariile rămân la fel de mici? Dacă tot primim atâtea fonduri din străinătate, de ce este nevoie de creșterea continuă a taxelor, impozitelor și a preţurilor la serviciile prestate de întreprinderile de stat, unde ajung acești bani? De ce nu se dezvoltă businessul mic și mijlociu? De ce nu se face nici o investiţie în satele noastre, care dispar unul după altul? De ce înotăm în continuare prin noroi, iar drumurile sunt mai proaste decât acum 50 de ani? De ce scade atât de dramatic populaţia ţării? De ce? De ce? De ce?...

Răspunsul la aceste întrebări este simplu. El nu necesită cunoștinţe laborioase în domeniile micro și macroeconomic, nu are nevoie de studii profunde și de expertize care mai de care. Orice om întreg la minte din ţara asta îl cunoaște, chiar dacă unii, din lașitate sau interese pecuniare, preferă să nu-l vocifereze, chiar dacă ei au obligaţia să o facă: Suntem săraci și plini de datorii pentru că guvernanţii fură acești bani. Pentru că toate investiţiile se fac doar în propriile lor businessuri, iar singurii beneficiari ai acestor fonduri sunt oligarhii și clientela lor.

Pentru că avem o guvernare mafiotă pe care o doare în cot de interesele poporului. Și, cel mai important, pentru că poporul acceptă să fie minţit și batjocorit și nu li se opune, nu-i pedepsește pe impostori și nu dorește să-și facă sieși dreptate.

Iar această toleranţă absurdă a moldovenilor în raport cu hoţii și tâlharii nu îi va permite niciodată Republicii Moldova să devină ţara propriilor cetăţeni. Ne condamnăm noi înșine la sărăcie.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

și atunci când este vorba de preţuri. Peste 85 la sută din cei intervievaţi se așteaptă la scumpiri în următorul an. Prin urmare, peste 80 la sută dintre cei care au participat la sondaj cred că în prezent nu este momentul favorabil pentru a cumpăra un automobil sau mobilă.

Așteptări inflaţioniste au și managerii. Peste 44 la sută din cei intervievaţi cred că vor majora preţurile la produsele sau serviciile prestate de companiile lor.

Aceasta deoarece, în următoarele 12 luni, vor crește costurile de producere, dar și creditele ar putea să devină mai scumpe.

Cercetarea a fost efectuată de compania Xplane, la comanda Centrului Analitic Expert-Grup. În total, au fost efectuate 400 de interviuri cu manageri de întreprinderi, precum și același număr de interviuri cu locuitori din sate și orașe.

FLUX

EXPERT-GRUP:

Situaţia economică se înrăutăţeşte încet, dar constant Pronosticurile experţilor nu sunt deloc optimiste. Expert-Grup a făcut o analiză a vulnerabilităţii economiei moldovenești la șocurile economice externe, între care: recesiunea din Uniunea Europeană sau Federaţia Rusă, reducerea remitenţelor, deprecierea monedei naţionale, creșterea deficitului comercial etc. În funcţie de aceste evoluţii, experţii prognozează pentru 2012 o creștere economică de numai 2,1%, însă nu exclud nici un scenariu recesionist, în cazul în care criza datoriilor suverane din zona euro se va agrava substanţial.

Potrivit analiștilor Adrian Lupușor, Adrian Babin și Ana Popa, situaţia economică din regiune se înrăutăţește încet, dar constant, pe fondul crizei nesoluţionate a datoriilor suverane din zona euro și a măsurilor ineficiente sau insuficiente de austeritate implementate de unele guverne. Eterogenitatea de viziuni și interese la nivelul factorilor de decizie și, respectiv, procesul decizional foarte lent, cuplat cu disparităţile economice și fiscale, au alimentat un adevărat ghem de crize în Uniunea Europeană. Astfel, criza economică a generat una fiscală, care, în scurt timp, s-a transpus în una politică și, finalmente, în una de încredere faţă de zona euro.

Deloc surprinzător, această criză multidimensională a alimentat un imens grad de incertitudine și așteptări negative din partea consumatorilor și firmelor. Prin urmare, mai mulţi indicatori anticipatorii de la finele anului 2012 au anunţat intrarea ciclului economic în faza de recesiune. Deoarece aceasta implică răcirea cererii și tensionarea situaţiei pe piaţa muncii din Europa, economia moldovenească, în mod inevitabil, devine expusă la încetinirea ritmului de creștere a remitenţelor sau chiar la reducerea absolută a volumului acestora, la creșterea mai lentă a exporturilor și la îngheţarea planurilor investiţionale a mai multor companii.

Experţii au încercat să răspundă la două întrebări extrem de actuale și importante: Cât de vulnerabilă este economia moldovenească la dificultăţile economice externe și la ce ar trebui să ne așteptăm în perioada imediat următoare.

Expunerea şi vulnerabilitatea economiei moldoveneşti Estimările economice au relevat o dependenţă puternică a economiei moldovenești de situaţia economică din regiune. Caracterul său deschis, în comun cu modelul de creștere economică bazat pe consum, o bună parte din care este finanţată din remitenţe, expune economia Moldovei la o serie de riscuri. Acestea sunt generate, în mare parte, de tensionarea situaţiei pe piaţa muncii din regiunea europeană și diminuarea cererii externe. Astfel, principalele concluzii ale experţilor sunt următoarele: • Consecinţele crizei datoriilor suverane din zona euro deja sunt vizibile și în Moldova, prin încetinirea activităţii economice și răcirea consumului.

• Economia Moldovei este destul de vulnerabilă la eventualele șocuri din mediul extern. În particular, fluctuaţiile din Rusia au un impact mult mai sever asupra economiei moldovenești, însă cele din UE au un impact mai persistent. Prin urmare, repercusiunile crizei datoriilor suverane din zona euro pot fi mai modeste ca intensitate în comparaţie cu o criză similară din Rusia. Totuși, remarcăm că variaţiile economice din UE tind să producă pentru Moldova impacturi de o durată mult mai lungă de timp.

• Un efect similar cauzat de eventualele șocuri economice din UE și Rusia este produs și asupra veniturilor remise de peste hotare. Astfel, în cazul Rusiei, efectul este de câteva ori mai pronunţat, însă în eventualitatea unui șoc în UE, efectul durează o perioadă mult mai lungă de timp.

• Impactul încetinirii creșterii sau chiar reducerii influxurilor de remitenţe s-ar manifesta practic imediat asupra cererii interne și, respectiv, asupra creșterii economiei moldovenești, fapt ce la moment poate fi deja observat din datele statistice pentru sfârșitul de an 2011.

• Eventualele presiuni asupra monedei naţionale în rezultatul diminuării influxurilor de remitenţe nu trebuie dramatizată, iar impactul deprecierii leului moldovenesc nu este univoc.

Pe termen scurt, aceasta ar putea avea unele efecte adverse care, însă, vor fi contrabalansate de altele pozitive pentru exportatorii moldoveni, care, ulterior, vor putea fi observate la nivelul salariilor, ocupării și investiţiilor.

• Având în vedere ramificaţiile adânci ale crizei datoriilor suverane din zona euro, precum și dependenţa Rusiei de cererea din UE, factorii de decizie din Moldova trebuie să ia în calcul înrăutăţirea eventuală a situaţiei economice practic la toţi partenerii comerciali principali ai ţării noastre. Guvernul, împreună cu BNM, ar trebui să nu întârzie în implementarea politicilor de stabilizare macroeconomică orientate preponderent spre eliminarea restricţiilor redundante în activitatea antreprenorială, eliminarea barierelor netarifare pentru exporturile moldovenești prin convergenţa standardelor naţionale la cele europene, diversificarea pieţelor externe de desfacere, îmbunătăţirea cadrului concurenţial etc.

Prognozele pentru anul 2012: unul dintre cei mai problematici În cadrul intern și extern actual, învăluit de incertitudine, este absolut evident un lucru: anul 2012 va fi unul din cei mai problematici din perioada de după recenta criză economică mondială. În asemenea context, prognozarea devine și mai dificilă, iar marja de eroare este mult mai mare. Totuși, tendinţele începute în ultimul trimestru al anului precedent, care continuă și în prezent, nu sunt de bun augur pentru situaţia economică internă. Spre exemplu, în decembrie 2011 indicele producţiei industriale deja a intrat „în roșu” cu o creștere de -3,7% în expresie anuală. În aceeași perioadă, parcursul mărfurilor pe teritoriul Moldovei s-a diminuat cu 7,9%, tendinţă ce s-a accentuat în ianuarie 2012 (-14,8%). Ratele de creștere a exporturilor, importurilor, remitenţelor și, respectiv, consumului au încetinit considerabil, iar băncile comerciale majorează treptat și primele de risc incluse în dobânzile la credite.

Indicatorii respectivi, de regulă, determină variaţiile ulterioare ale ciclurilor economice, ceea ce sugerează prezenţa unor riscuri recesioniste pronunţate în economia moldovenească.

Având în vedere dependenţa masivă a ţării de influxurile de remitenţe și pieţele de desfacere slab diversificate, materializarea acestor riscuri va depinde în mod direct de situaţia economică din regiune.

Astfel, prognoza Expert-Grup pentru anul 2012 ia în calcul atât evoluţia remitenţelor, consumului, cursului valutar și factorul climatic, cât și evoluţiile economiilor UE și Federaţiei Ruse, precum și nivelul dobânzilor din aceste ţări, care măsoară așteptările agenţilor economici. În funcţie de aceste variabile, estimăm că creșterea economică a început să încetinească vizibil în ultimul trimestru 2011, iar pentru 2012 prognozăm o creștere reală a PIB-ului de +2,1% în expresie anuală. Este o prognoză mai pesimistă în comparaţie cu cea a Ministerului Economiei, BNM sau a organismelor internaţionale, însă o considerăm destul de realistă în contextul economic actual intern și extern. (Menţionăm că recent, Ministerul Economiei al Republicii Moldova a micșorat prognoza de creștere a produsului intern brut, în 2012, de la 4,5% până la 3,5-4%. Anterior, și BERD a redus prognoza de creștere economică pentru ţara noastră până la 3,5%, de la 4,0% cât prognozase în octombrie 2011 – n.r.)

Mai mult decât atât, nu trebuie exclus nici scenariul intrării economiei moldovenești în recesiune, aceasta, evident, cu condiţia agravării crizei datoriilor suverane din zona euro și alimentării așteptărilor macroeconomice negative.

Sursa: expert-grup.org

8

7 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EUGEN DOGA, CEL MAI CUNOSCUT BASARABEAN ÎN LUME:

7 martie Evenimente 1441: Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului (1441–1456) 1471: Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, dar Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău. Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind

Nașteri 189: Publius Septimius Geta, împărat roman (d. 211) 1693: Papa Clement al XIII-lea (d. 1769) 1785: Alessandro Manzoni, scriitor italian (d. 1873) 1924: Kobo Abe, scriitor, fotograf și inventator japonez (d. 1993) 1938: David Baltimore, biolog american, laureat al Premiului Nobel 1938: Albert Fert, fizician francez, laureat al Premiului Nobel 1960: Ivan Lendl, jucător ceh de tenis

Decese 161: Antoninus Pius, împărat roman (n. 86) 1274: Toma d’Aquino, teolog și filosof italian, canonizat în 1323 (n. 1225) 1517: Maria de Aragon, regină a Portugaliei (n.

1482) 1809: Jean Pierre Francois Blanchard, inventator francez, pionier al aeronauticii (n. 1753) 1845: Constantin Faca, dramaturg și poet român (n.

1800) 1931: Lupu Pick, actor și regizor 1931: Akseli Gallen-Kallela, pictor și grafician finlandez (n. 1865) 1932: Aristide Briand, politician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1926) (n. 1862) 1942: Nina Arbore, pictor, grafician român (n. 1889) 1977: Virgil Gheorghiu, poet, eseist, muzicolog, pianist român (n. 1905) 1982: Konrad Wolf, regizor german (n.1925) 1983: Dumitru D. Panaitescu, eseist și traducător român (n. 1915) 1997: Edward Mills Purcell, fizician american (n.

1912) 1999: Stanley Kubrick, regizor american de film (n.

1928) 2002: Alexandru Balaci, critic și istoric literar român, membru al Academiei Române (n. 1916) 2004: Nicolae Cajal, medic român (n. 1919).

G`ndul s=pt=m`nii „Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa”.

Octavian Paler

„Trebuie să crezi în ceea ce faci şi să mergi cu încredere...”

Săptămâna trecută, pe 1 martie, compozitorul Eugen Doga a împlinit 75 de ani și noi ne alăturăm tuturor urărilor frumoase care i-au fost aduse cu această ocazie.

Fără îndoială, Eugen Doga este cel mai cunoscut basarabean în lume graţie muzicii pe care a scris-o și pe care o mai poartă în suflet. Notorietatea pe plan mondial i-a adus-o muzica pentru filmul „Șatra” (în 1976 a primit Trofeul „Scoica de Aur” pentru muzica scrisă la acest film la festivalul San Sebastiano, Spania), dar și celebrul vals din filmul „Tandra și gingașa mea fiară”, supranumit Cel mai frumos vals al secolului XX. Anul trecut, la solicitarea revistei „Vip Magazin”, am realizat un interviu cu Eugen Doga, fragmente din care ulterior aveau să fie publicate într-un supliment al revistei.

Deci, la începutul primăverii trecute am profitat de prezenţa maestrului la Chișinău și am petrecut șapte zile în casa lui Eugen Doga, vorbind despre muzică, filme, oameni, dragoste, politică, literatură... În cele ce urmează vă propun câteva secvenţe din discuţia noastră care, din lipsă de spaţiu, nu au încăput în revistă, dar care, credem, merită atenţia dvs.

Eugen Doga este cel mai cunoscut compozitor de muzică pentru filme, a scris muzică pentru circa 200 de filme, dar și pentru romanţe, cantate, piese instrumentale, simfonii, cântece de estradă etc. Și, deși tendinţele se mai schimbă, regizorii vin și pleacă, preferinţele lor rămân constante, compozitorul fiind în continuare unul dintre cei mai abordaţi în Rusia. „Eu filmele le văd ca pe un stadion de antrenament pentru diferite competiţii: la alergat, la ridicat, la sărit... Este un antrenament în diferite genuri, pentru că îmi vine să scriu și jazz, și muzică bisericească, și muzică corală, și orchestrală, și solo pentru pian, și pentru vioară, și pentru voce, și pentru toată bucătăria. Asta îmi vine foarte bine, pentru că eu le pot practica și când fac ceva, deja sunt

pregătit, iar asta este o școală foarte bună, nemaivorbind de timp, pentru că ești limitat în timp și acolo n-ai cum să aștepţi și să zici chestii de genul „aștept inspiraţia”. În genere, nu există cuvântul inspiraţie, este profesie. Ce înseamnă profesie? Capacitatea omului de a îndeplini sarcini: pui problema și după aceea cauţi mijloacele, dacă le ai poţi să le aplici și gata. Lasă în pace muza! Ocupă-te de muză ori de muzică, acestea sunt lucruri absolut independente, nu are nicio legătură una cu alta.

Fiecare film la care am lucrat este ceva aparte și eu îl privesc ca pe cel mai îndrăgit film. În cazul filmului, eu am probleme puse în faţa mea de altcineva și trebuie să primești această idee propusă atât de aproape, ca ea să devină o părticică a concepţiei tale, când stai în opoziţie, nu iese nici o treabă bună, cum se întâmplă și cu politica noastră.

Eu cu Loteanu eram absolut diferiţi, și ca temperament, și concepţie: eu mai așezat, el mai sărit, dar adunând una și alta, veneam la un aliaj frumos, ceea ce lipsea la mine, eu luam de la el, undeva el lua de la mine, era un aliaj foarte bun, ceea ce se întâmplă mai rar și cu foarte puţini oameni.

Dintre regizorii ruși, am lucrat cu foarte mulţi, ultimul cu care am lucrat și merită să fie numit este Govoruhin, am făcut două filme cu el.

O colaborare rodnică pentru mine ca și compozitor a fost cu Samson Samsonov, cu care am scris muzică pentru opt filme, între care și „Cămin pentru holtei”, „A opta minune a lumii”, „Cazino”. El comanda, ca de obicei, foarte multă muzică, care nu intra în film. Și pe mine mă aranja foarte mult, pentru că apărea prilejul de a scrie muzică, atunci se scria cu orchestră și de ce să nu folosesc acest lucru? Am scris multă muzică pentru filmele lui, pe care o folosesc în concerte. O colaborare foarte bună a fost și pentru „Regina Margot”, care a avut 18 episoade, a fost primul serial rusesc și eu am scris foarte multă muzică pentru acest film, care a fost, ulterior, publicată. „Adagio” și „Rondo” le cânt în fiecare program de concert și, de asemenea, le cântă

foarte mulţi pianiști tineri. Eu îi numesc pe acei după care a rămas ceva, pentru că muzica nu este un covor de care să-ţi ștergi picioarele. Mulţi, din păcate, îi atribuie acest rol. Mie îmi plac regizorii după care a rămas ceva nu ca o cârpă, ci ca un covor de pus pe perete, cum se punea la noi în casa mare.

„Patul lui Procust” În primul rând, denumirea este proastă, pentru roman merge, nu și pentru film. Istoria cu acest film a început în felul următor: eu eram bolnav și stăteam aici, la Chișinău. Era în 1994 și m-am bucurat foarte mult că a apărut șansa să mă dezlănţui, pentru că la mine, acest iz moldovenesc zace și nu este scos la iveală. Și m-am folosit de această ocazie să fac ceea ce mie îmi place cel mai mult. M-ai întrebat mai înainte ce film mi-a plăcut cel mai mult, dacă mie îmi place încă nu înseamnă că este cel mai bun. Eu vorbesc despre procesul de lucru. Știu că muzica pentru acest film este ascultată în multe birouri de ingineri, medici, pentru că pune în mișcare nu mușchii, dar creierul.

Mie îmi place această oră și ceva de muzică pe care am scris-o și am fost bucuros că o pot pune pe disc, dar i-am schimbat denumirea, firește, i-am spus „Singurătate în doi”. Și toţi mă întreabă: „Da ce-i asta?” Și eu le răspund: „Singurătate în doi, tu și ăla care mocnește în tine”. Discul acesta a dispărut de pe rafturi la ruși de parcă nici n-a fost. Pe discul acesta este toată muzica scrisă pentru filmul „Patul lui Procust”, dar, din păcate, nu toată a fost pusă în film, chiar cele mai reușite bucăţi au fost înlocuite cu muzică franceză.

„Tandra şi gingaşa mea fiară” – valsul secolului XX Tare originală și istoria asta! Nu pot spune că am fost inspirat, inspiraţia este o minciună, dar nu una intenţionată.

La început de an, prin 1976, încă era în creștere succesul înregistrat de filmul „Șatra”, iar noi lucram cu Emil Loteanu la„Dramă la vânătoare” după

Cehov, la „Mosfilm”. Era vorba de prima scenă, care trebuia să fie turnată vara, dar la noi încă era iarnă: se lucra la scenariu, căutam actori, natură, se ocupa Emil de alte probleme. Și apare întrebarea: ce muzică va fi la această primă scenă, care era nunta Olecikăi Skvorţov? Mă gândesc eu că găsim noi ceva în fonotecă, caut, cotrobăiesc, întreb la radio și nu găsesc nimic.

Prin anii ’80 ai secolului XIX încă nu era tehnica de înregistrare, ea apare abia la sfârșitul anilor ’90, cu discurile de ceară.

Mă duc la Muzeul de Muzică „Glinka” și nici acolo nu găsesc măcar instrumente care puteau fi folosite în saloanele boeme de atunci. Ce-mi rămâne? Îi spun lui Loteanu că n-am găsit nimic potrivit. Dar Loteanu nu era așa, lui trebuia să-i spui imediat care e soluţia. „Voi scrie vals”, am trăsnit-o eu. După Straus să scrii vals era curată sinucidere. De ce vals? Pentru că la vremea aceea, în Rusia începea să fie la modă valsul. În Europa, valsul apăruse prin anii ’40, dar în Rusia mai târziu, ca la moldoveni, mintea cea de pe urmă. Ei, am spus-o și gata, am uitat-o. Trece timpul, eu mă ocup de alte filme, că eram încărcat atunci, aveam și câte șapte, opt filme pe an. Deci, mă ocup de alte lucruri și pe la început de vară, într-o seară, pe 23, cu trăsnet de ușă vine Loteanu în camera hotelului care aparţinea studioului„Mosfilm”. Eu locuiam la o extremă, el la alta și primul lucru pe care îl aud când ușa încă se deschide a fost „Valsul!” Eu: „Care vals?” Uitasem de el. Și îmi cad atunci sub mână niște însemnări, mă gândesc eu că ele mă scapă de Loteanu. Încep să mă bâlbâi, el nu se lasă, mă pune să-i cânt. Eu simt că însemnările pe care le am nu-i ceea ce trebuie, încep să mai improvizez și văd că el se înfurie, își iese din sărite și mă gândesc: „O să mă trăsnească”. Atunci iau o hârtie care era pe jos, îmi amintesc că era cu cerneală verde, se mai păstrează și acum undeva prin cutiile mele și cânt prima frază. Văd că se înviorează, a început să se agite și m-a pus să improvizez până la capăt. Pe urmă a trăsnit de ușă și a plecat. Mi-a spus că a doua zi la ora șase imprimăm cu orchestra și corul, iar în a treia zi urma să începem filmările acestui vals. Credeţi că mai

ţineam minte ce am improvizat? Îmi amintesc numai că atunci când cântam îmi ziceam în minte, în unele locuri, că pe urmă o să schimb. Când să mai schimb? A doua zi dimineaţă trebuia să le dau copiștilor notele, ca seara să fie toate gata. Am rămas singur, mă uit la partitură și îmi pare foarte modestă, dar asta a fost.

Noi avem tendinţa să încărcăm lucrurile, dar uneori nu e nevoie.

N-am avut atunci timp să schimb și asta m-a scăpat. De atunci până astăzi n-am schimbat nici o notă în acel vals.

A fost așa cum am simţit-o. Seara îmi era frică, nici nu mai reţinusem ce pusesem eu acolo pe note, dar orchestra a cântat și după ce a cântat, a început să bată cu arcușurile, ceea ce se întâmplă foarte, foarte rar.

După ce am înregistrat valsul am primit multe complimente, se spunea că va intra în istorie. Eu nu credeam și nu cred nici acum. N-a fost scopul meu să intre în istorie acest vals, important a fost procesul de lucru. Ţin la toate muzicile pe care le-am scris, eu le scriu cu dragoste.

Nu văd care este diferenţa între balet, operă, romanţă sau un cântec

pentru copii. Scrierea lor presupune același efort, aceeași mare răspundere, căutare, pornire în neștiut.

Mie îmi place să rămân cu prima impresie. Rareori ascult de două ori aceeași muzică, nu citesc poezia până la capăt înainte să fac muzica, nu citesc de două ori cartea, nu privesc aceleași filme... mai mult ca atât, când scriu muzică, le spun cântăreţilor: „Voi grăbiţi-vă și luaţi manuscrisele de la mine, pentru că eu le stric dacă mă întorc la ele”.

Principala condiţie cum să duci totul la reușită este să eviţi orice neîncredere în sine, orice frică faţă de sine.

Trebuie să crezi în ceea ce faci și să mergi cu încredere, să nu te gândești la ceea ce ar spune cineva, dacă vor bate sau nu cu arcușurile. Stai în sală și nu în scenă și nu te da mare artist, ascultă-te. Cel care te ascultă din sală nu te va minţi niciodată, îţi va spune adevărul.

Eu tot timpul stau în sală, cu toate că în timpul concertului niciodată nu m-am aflat în calitate de spectator, vezi ce contradicţie?”

Liliana POPUŞOI, FLUX

ESEU

JUBILEU

Apostolatul intelectual al Zinaidei Gane

Gheorghe Duca – o viaţă în slujba ştiinţei chimice

Calvarul ori „teroarea istoriei” sau „omul sub vremi” a mutilat statutul moral al majorităţii conaţionalilor noștri. Diabolicul experiment “comunistizator” al colonizatorilor - scindaţi de renegaţii naţionali - a pervertit mentalităţile și sufletele, intoxicându-le și degenerându-le identitar. Veritabilii - foarte puţinii intelectuali care au rezistat, nu au pactizat și n-au putut fi mutilaţi, au purces la munca asanatoare, de reabilitare a conștiinţei de neam și credinţă strămoșească imediat după declanșarea procesului de democratizare. Unul dintre liderii acestei activităţi a fost și rămâne dna Zinaida Gane (Muravschi). Ea nu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova din considerentul că n-au fost perfectate la timpul potrivit actele necesare, poate din cauza „minţii noastre de pe urmă” ori a șmecherismului primitiv, ignorant.

Este o onoare ca dna Zinaida Gane să facă parte din casta scriitoricească (nu știm de o fi și ea onorată prin apartenenţa la obștea scriitoricească - preponderent masculinizată. Poate așa niţel se va fertiliza mediul și osatura scriitoricească “bărbătizată” (barbarizată).

Creaţia eseistică și publicistică ori, mai curând, „cruciada” analitică, evaluatoare și profetizatoare a fenomenului sociocultural și politic naţional al autoarei a debutat prin eseul intitulat „Ambiţiile rodesc discordie”, publicat în revista „Glasul naţiunii” în decembrie 1992 și continuă până la 4 ianuarie 2010 prin publicarea în cotidianul „Timpul” a eseului-studiu „Moldovenii, politica naţionalistă radicală, statul polietnic și intelectualitatea”. Iată doar un ecou apreciator (jinduit de orice scriitor) al unui cititor la ultima publicaţie a autoarei: „De 20 de ani aștept o astfel de opinie limpede precum cristalul despre etnia românească. Sunt ca mine sute de mii de intelectuali… care au așteptat de dincolo de Prut semnalele înveșnicirii românești în această lume, unde toate neamurile își au locul lor sub soare. Iată că a apărut și nu am cuvinte destule să mulţumesc lui Dumnezeu că trăiesc aceste clipe…

Eu sunt bănăţean de locul de obârșie, dar dincolo de acest loc aparţin unui popor“ (4 ianuarie 2010).

Lucrările scrise de autoare au fost apreciate pentru profunzimea analizelor sociopolitice cu 10 premii („Literatura și Arta”) și 40 de premii pentru numeroase cicluri de emisiuni radiofonice.

Prima carte - intitulată ca un manifest-protestatar al autoarei - “Povara lașităţii noastre” - este replica dură aplicată legendarului titlu de roman druţian - ”Povara bunătăţii noastre”

În schimb, distinsa doamnă a fost copios „răsplătită” prin atacuri și defăimări în presă, fără ca cineva să-i fi luat apărarea, s-a ales doar cu ameninţări... Ultima atare „operă” s-a produs în paginile „Timpului” din 19 ianuarie 2010.

Sincronizată alături de biografia scriitoarelor Lidia Istrati, Argentina Cupcea-Josu, Marcela Mardare, Lidia Hlib, Lidia Codreanca, Zina Cenușă, Claudia Partole, Elena Vatamanu, Marcela Benea, Luminiţa Dumbrăveanu, Ludmila Sobieţchi, Lucreţia Bârlădeanu, Eugenia Bulat, Zinaida Gane înnobilează cohorta doamnelor scriitoare și aristocratizatoare a spiritualităţii naţionale.

Zinaida Gane împreună cu familia - a fost lansată în 2006, prefaţată elogios de către Vlad Zbârciog, din care reproducem aprecierile exacte formulate: “Ideea cuprinsă în titlu explică metaforic situaţia de moment în spaţiul pruto-nistrean, o stare de incertitudine, trăită de autoare cu intensitatea unei decepţii, deoarece ameninţarea care planează asupra noastră nu are durată. De aici și demersul intelectual pe care-l face cu deosebită inteligenţă și intensitate sufletească și spirituală... această carte e scrisă de o fire chemată de destin, logodită cu miracolul cuvântului, cu taina dintre lucruri și fenomene, pe care o descoperă prin arderea zilnică a sufletului...” (14 aprilie 2003).

A doua carte inserează travaliul autoarei din ultimii 8 ani și se intitulează “Dictatura ignoranţei” (ea include și câteva materiale publicate anterior).

Reproducem doar titlurile primelor eseuri: Blestem și strigăt de durere; Libertate sau sclavie? ”Săracă Ţară a Moldovei...”; ”Piară dușmănia-n Ţară...”; Priviţi, domnilor, în oglindă...; Ale cui sunt oare slugile poporului?!; Republica Moldova... stat multinaţional?; Socialdemocraţia în ofensivă; În faţa Mântuitorului ne vom prezenta ca neam...

Zinaida Gane s-a angajat plenar în activitatea de regenerare morală, spirituală și de reafirmare a adevărului istoric din primii ani ai dezgheţului gorbaciovist – alături de liderii-coautori ai acestei nobile salahorii: Ion Ungureanu, Mircea Druc, Serafim Saka, acad. Petru Soltan, Vitalie Pastuh-Cubolteanu, Ion Ciocanu, Vladimir Iacovlev, dr. Valeriu Dulghieru…

Numai moștenirea genetică de la părinţii săi, nobleţea strămoșească, spiritul tutelar nobiliar, capacitatea de muncă și jertfă, pregătirea intelectuală veritabilă permite să abordezi competent problematica respectivă conform canoanelor profesionale. Am fost surprins și arhintrigat, mulţi ani în

urmă, când am descoperit în pagina a doua a săptămânalului “Literatura și Arta” un eseu semnat de Zinaida Gane, unde analiza fenomenul intelectual naţional. Eram curios să aflu cine-i temerarurul autor (pe care îl credeam inexistent pe la noi)?

Vitregia destinului ori Domnul numai cunoaște cauzele ce au forţat-o (vitregit-o) să emigreze în alt spaţiu al latinităţii – Italia, alături de soţul său și departe de fiu. Dar și aici ea continuă același sacrificiu intelectual (descendenţă posteminesciană) de a munci în surdină, neremunerată și necerșind onoruri și glorii pentru culturalizarea și respiritualizarea neamului său. Este o salvare cerească pentru ea internetul – care-i permite să rămână conectată la pulsul vieţii de la baștina sa mereu antagonizată, terorizată, colonizată și slavizată, continuând să trăiască în vâltoarea evenimentelor din republică, fiind mai informată și iniţiată ca mulţi dintre conaţionalii săi.

Pentru noi rămâne inexplicabil faptul că autorităţile culturale și știinţifice republicane permit ca personalităţi ca Zinaida Gane (dar același destin l-au împărtășit mii de intelectuali), spre rușinea noastră (trebuie măcar să ne cerem scuzele de rigoare de la ei), să emigreze din cauza neangajării în câmpul muncii, a nesolicitării profesionale. Este un lux risipirea valorilor. Și încă după sacrificiile enorme depuse, ani în șir, pe altarul renașterii naţionale, după travaliul extenuant din campaniile electorale pe cont propriu, contribuind la înscăunarea neaveniţilor și uzurpatorilor democraţiei, a hienelor căpătuitoare.

Academia de Știinţe este onorată să-i acorde un titlu știinţific pentru investigaţiile sociopolitice valoroase, pe care Academia noastră politizată de politizatorii comuniști nu le-a efectuat în cadrul laboratoarelor sale nici contra salariilor grase ridicate.

Grigore GRIGORESCU 17 ianuarie 2010

P.S. La 19 ianuarie 2010, cotidianul „Timpul” a publicat un material injurios „Să apărăm moldovenii de intelectualitate” - o replică la studiul „Moldovenii, politica naţionalistă radicală, statul polietnic și intelectualitatea”, semnat de Zinaida Gane.

Indignat de afirmaţia că un procent însemnat de moldoveni „nu a reușit ...să înveţe lecţia demnităţii naţionale”, autorul recunoaște că nu are demnitate fiindcă nu are cu ce se mândri. „Reprezentând o naţiune tânără” (naţiunea moldovenească?), care n-a inventat praful de pușcă - deoarece se află la vârsta prunciei? – „polemistul” concepe superficial și preconceput fenomenele analizate, confundând cetăţenia (naţiunea civică) cu naţiunea și botezându-i pe toţi cu numele de moldoveni, lezează demnitatea unui popor, care i-a dat umanităţii pe Eminescu, Iorga, Hasdeu, Vulcănescu, Goma... și este cunoscut în istorie circa 2 mii de ani. Tânăra naţiune moldovenească, din care face parte, probabil, și „distinsul” autor, reprezintă creatura colonizatorilor și a convertiţilor naţionali.

Era firească continuarea polemicii referitor la gravele subiecte abordate, dar ziarul trage cortina prin publicarea unei agramaţii - emanaţia mentalităţii perimate, arhaice, ignorante, arogante, agresive, primitive... Laconic ar fi: moldoveniste.

La 20 ianuarie 2010, Academia de Știinţe a găzduit elita intelectuală la simpozionul jubiliar „Ion Ciocanu 70”. Însă despre incidentul „tâmpist” măcar să fi amintit cineva. S-a produs inexplicabilul: a fost umilită o doamnă, care a demonstrat pe parcursul a 3 decenii verticalitate și competenţă, iar distinșii bărbaţi-cavaleri continuă războirea cu morile de vânt sau, poate, cu propriie iluzii? Ce tristeţe (ne)monumentală: făcătură curat-murdară „maldavnească”?

Savanţi și specialiști în domeniul chimiei ecologice din 19 ţări s-au reunit, în zilele de 2-3 martie 2012, la Academia de Știinţe a Moldovei pentru a participa la cea de-a V-a Conferinţă-Simpozion Internaţională „Chimia ecologică 2012”, evenimentul știinţific fiind consacrat jubileului de 60 de ani a doctorului habilitat în chimie, academician Gheorghe DUCA. Peste 250 de participanţi din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Kazahstan, Letonia, Moldova, Olanda, Polonia, România, Rusia, Turcia, SUA, Ucraina au pus în discuţie agenda ultimelor realizări în domeniul studierii proceselor fizico-chimice și biochimice care au loc în apă, atmosferă și soluri în cazul contaminării lor cu poluanţi de provenienţă antropogenică, acţiunii lor asupra sănătăţii omului și arealului său, precum și metodele de contracarare și diminuare a impactului lor asupra mediului ambiant.

Forul știinţific internaţional a fost deschis de către acad. Gheorghe Duca, președintele AȘM, care a salutat colegii chimiști participanţi la manifestarea știinţifică, subliniind importanţa acestei întruniri care apropie și mai mult chimiștii, preocupaţi de problemele

ecologice, protecţie a mediului, apei - toate acestea contribuind la creșterea aprecierii publice a chimiei în soluţionarea problemelor mondiale de mediu. În contextul genericului evenimentului, acad. Gheorghe Duca a prezentat un amplu raport privind etapele de dezvoltare a domeniului chimiei ecologice și cele mai relevante rezultate obţinute în acest domeniu.

Președintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, în luarea sa de cuvânt, a ţinut să menţioneze, întâi de toate, plăcutul prilej de a adresa acad. Gheorghe Duca, la acest moment aniversar, cele mai călduroase și sincere felicitări, împreună cu urările de sănătate, viaţă îndelungată și succese în întreaga activitate, în numele colegilor din Academia Română, subliniind că aniversarea a șase decenii de viaţă este popasul necesar pentru a reaminti modul în care acad. Gheorghe

Duca a condus și susţinut dezvoltarea și promovarea pe plan naţional și internaţional a cercetării, educaţiei și culturii, precum și a celui mai înalt fort de știinţă și cultură din Moldova. „Considerăm că viaţa știinţifică din Moldova s-a transformat și a evoluat odată cu alegerea Dumneavoastră în înalta funcţie de președinte al Academiei de Știinţe a Moldovei”, a remarcat omologul român, care îl apreciază ca pe un profesionist de excepţie în domeniul știinţei chimice, pe care o slujește o viaţă întreagă cu dăruire și devotament.

La lucrările conferinţei a participat dr. Claus Ascheron, director al Departamentului literatură știinţifică din cadrul editurii „Springer”, care i-a făcut o surpriză acad. Gheorghe Duca, prezentându-i cartea„Homogeneous Catalysis with Metal Complexes. Fundamentals and Applications”, editată recent de „Springer”. Reprezentantul prestigioasei edituri germane i-a înmânat președintelui AȘM primul exemplar al monografiei, felicitându-l cu prilejul remarcabilului jubileu.

Felicitări cu prilejul aniversar, însoţite de cuvinte de înaltă apreciere în adresa președintelui AȘM au expus acad. Sergey Andronati, Academia Naţională de Știinţe a Ucrainei, prof. Janus Lipkowski, Academia de Știinţe din Polonia, prof. Mihai Revenco, prorector USM. Ședinţa plenară a continuat cu prezentarea rapoartelor în expunerea prof. Yury Skurlatov, Academia de Știinţe din Rusia, prof. Mufit Bahadir, Germania, acad. Vladislav Goncearuc, Ucraina, acad. Ion Haiduc, România.

Agenda evenimentului a inclus activităţi în cadrul ședinţelor pe secţiuni: Chimia ecologică a apei; Chimia ecologică a atmosferei; Chimia ecologică a solului; Chimia ecologică și modul sănătos de viaţă; Chimia ecologică și dezvoltarea durabilă.

Evenimentul a fost organizat cu suportul Academiei de Știinţe a Moldovei, Fondului internaţional de colaborare umanitară a statelor-participante ale CSI, Organizaţiei neguvernamentale de cercetare și dezvoltare MRDA, Universităţii de Stat din Moldova, Institutului de Chimie, Societăţii Chimiștilor din Moldova și a Universităţii Academiei de Știinţe a Moldovei.

Eugenia TOFAN, Centrul Media al AŞM

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 MARTIE 2012

Extern

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Vladimir Putin, ales preşedinte de aproape 64% dintre ruşi Vladimir Putin a fost ales președinte al Federaţiei Ruse cu 63,75% din voturi, a anunţat, luni dimineaţa, 5 martie, președintele Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Vladimir Ciurov, după centralizarea rezultatelor de la 99,3% din secţiile de votare.

Pentru Putin au votat 45,1 milioane de cetăţeni. Prezenţa la urne a fost de 65,3%, a precizat Ciurov, potrivit presei ruse. Principalul rival al lui Putin, liderul comunist Ghennadi Ziuganov, a obţinut 17,19% din voturi. Pe locul al treilea se clasează miliardarul independent Mihail Prohorov, cu 7,84% din sufragii, învingându-l pe veteranul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, creditat cu 6,23 procente. În fine, liderul Rusiei Jus-

te, Serghei Mironov, se află pe ultima poziţie cu doar 3,85% dintre voturile exprimate. Rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale de duminică vor fi făcute publice de CEC în cursul zilei de miercuri.

Vladimir Putin a venit duminică la manifestaţia simpatizanţilor săi reuniţi în Piaţa Manej din preajma Kremlinului, pentru a-și clama victoria și a le mulţumi susţinătorilor, potrivit imaginilor transmise de televiziunile din Rusia. “Vă mulţumesc tuturor celor care aţi spus “Da!” Rusiei măreţe. V-am întrebat o dată: „Vom învinge?”. Am învins!” a spus Vladimir Putin, care a apărut pe scenă însoţit de președintele Dmitri Medvedev, aflat la final de mandat.

al Rusiei. El a opinat că scrutinul de duminică a constituit, totodată, un test de maturitate pentru întreaga naţiune rusă. „Am arătat cu adevărat că nimeni nu ne poate impune ceva.

Nimeni și nimic. Am arătat că oamenii noștri sunt în stare să distingă înnoirea de provocările politice, al căror singur scop este să distrugă ţara și să uzurpeze puterea”, a spus Putin.

Peste 110.000 de simpatizanţi ai lui Vladimir Putin s-au reunit duminică seară în centrul Moscovei, în apropiere de Kremlin, la o manifestaţie de susţinere a liderului forte, care a câștigat președinţia Rusiei din primul tur de scrutin.

Vladimir Putin, agentul KGB îndrăgostit de putere

100.000 de simpatizanţi, în stradă

Fost agent KGB în Germania Democrată, Vladimir Putin a impus în cei 12 ani aflaţi la putere un sistem politic peste măsură

„Am învins într-o luptă deschisă și onestă! Vă mulţumesc, prieteni”, a adăugat omul forte

Președintele rus Dmitri Medvedev a cerut luni, 5 martie, parchetului general rus să analizeze, până la 1 aprilie, temeinicia sentinţelor pronunţate împotriva unor cetăţeni ruși, între care și fostul magnat al petrolului, Mihail Hodorkovski.

Alegerea fără surpriză a lui Vladimir Putin a determinat presa europeană să își pună unele întrebări, luni, 5 martie, cu privire la evoluţia pe care noul președinte rus ar putea să o imprime sau nu ţării sale, în noul climat de contestare a puterii apărut în ultimele luni. „Cel de al treilea mandat la președinţie al lui Putin nu va fi o paradă aclamată pe un mare bulevard, (ci) va fi un exerciţiu de echilibrism pe o sârmă, cu un risc de cădere în orice moment”, apreciază cotidianul austriac „Die Presse”.

Tot în Austria, publicaţia Kurier face trimitere la primăvara arabă, afirmând că „dacă Putin crede că poate rezolva toate aceste îndemnuri la schimbare prin tragere de timp, ar putea avea parte de o primăvară rusă”. În opinia Index.hu, cea mai importantă publicaţie ungară online, Putin are de-acum două opţiuni, și anume „să lanseze un dialog cu opoziţia sau să devină și mai dur”, în timp ce Nepszabadsag (centru-stânga), principalul cotidian din ţară, subliniază că, dacă „duminica îi aparţine lui Putin, opoziţia ar vrea noi alegeri prezidenţiale în doi ani”.

Potrivit El Pais, cel mai important cotidian spaniol, „după succesul său, Putin nu a dat dovadă de spiritul generos și integrator pe care funcţia de președinte al Rusiei ar trebui să îl reprezinte. În loc să își coopteze opozanţii cu scopul să acţioneze împreună pentru binele ţării, el a preferat să continue să îi trateze ca pe inamici ai statului”.

El Mundo (centru-dreapta), cel de al doilea cel mai important cotidian din ţară, nu preconizează o evoluţie majoră, apreciind că, pentru Putin, „inviolabilitatea suveranităţii ţării este mult mai importantă decât introducerea democraţiei cu orice preţ. Tocmai din acest motiv, Occidentul nu înţelege Rusia, iar Putin se îndoiește că aceasta ar fi o problemă”. În Italia, La Stampa (moderat), cotidianul grupului Fiat, apreciază într-un editorial că „ţarul este obligat să nu se schimbe”. „Vladimir III, între îndoieli și imposibilitatea schimbării: el nu poate ignora strada, dar este legat de apetitul faţă de nomenclatură”. În opinia Corriere della Sera, cel mai important cotidian din ţară, „Europa trebuie să dialogheze cu Putin”, chiar dacă „nu știm dacă Putin va fi capabil să se transforme într-un „reformist curajos” aflat în măsură să înţeleagă actuala „dorinţă de schimbare” din societatea rusă.

La Londra, The Guardian apreciază că „Vladimir Putin intră în epoca sa brejnevistă: el a încetat să fie doar un lider ales, angajându-se, în schimb, pe calea unei președinţii pe viaţă”.

La polul opus, Financial Times apreciază că, odată cu manifestaţiile recente, „scena politică, (aflată) timp

Medvedev a semnat o listă de solicitări, formulate în urma întâlnirii pe care a avut-o la 20 februarie cu liderii partidelor de opoziţie neînregistrate, menţionează Interfax. Potrivit documentului, Medvedev dispune “analizarea, în ordinea stabilită, a legalităţii și temeiniciei sentinţelor justiţiei pronunţate împotriva unor cetăţeni ruși”. În anexa documentului sunt trecute 32 de nume, între care și al fostului patron al grupului petrolier Iukos, condamnat la 13 ani de detenţie. Responsabil de ordinul dat de Medvedev este făcut procurorul general Iuri Ciaika.

Expertul german Alexander Rahr a estimat, într-un interviu acordat recent pentru Agerpres, că Hodorkovski va fi eliberat până la sfârșitul anului. Această măsură ar putea constitui un pas făcut de Kremlin în întâmpinarea opoziţiei, care organizează, de trei luni, ample acţiuni de protest la Moscova și în alte orașe ale ţării. Victoria lui Putin la prezidenţialele de duminică ar putea provoca noi manifestaţii.

Hodorkovski, închis la ordinul lui Putin Hodorkovski, acerb critic al Kremlinului, este considerat de apărătorii drepturilor omului și de Occident un deţinut politic, închis la ordinul lui Putin. Fostul magnat, deţinut în penitenciarul din Republica Karelia (nord-vestul extrem al Federaţiei Ruse), a primit în luna august 2011 două mustrări din partea Administraţiei penitenciarelor, în condiţiile în care spera să obţină o eliberare anticipată, afirmă avocaţii săi, citaţi de massmedia internaţională. Prima mustrare a primit-o pentru că i-ar fi oferit un pachet de ţigări altui deţinut, iar alta pentru „atitudine neconștiincioasă la locul de muncă”, dat fiind că el îl așteptase pe un maistru în biroul acestuia și nu în atelier. Avocaţii denunţă atitudinea „arbitrară” a conducerii penitenciarului.

Fostul magnat Mihail Hodorkovski, deţinut din 2003, a fost condamnat în 2005 pentru furt și spălare de bani la opt ani de detenţie. În decembrie 2010, pedeapsa a fost prelungită la 14 ani de închisoare, dar a fost redusă la 13 ani la apel.

Sursa: karadeniz-press.ro

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nopŖi) Preô:ȱȱ700/750 EURO/pers. (toateȱtaxeleȱincluse)

Plecarea din Chiûinću > Duminicć, 29 aprilie, ora 17. Sosirea la Chiûinću > Duminicć, 6 mai, ora 12.

Deplasarea (tur/retur) > Chiûinću–Bucureûti (microbuz), Bucureûti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chiûinću, Bucureûti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moartć, Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucureûti, Chiûinćuȱ

MUNTENIA Bucureûti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei ûi Mihai Eminescu 24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nopŖi) Grup: 18 pers.

Pret: 100 EURO/pers.

Plecarea din Chiûinću : Vineri, 23 martie, ora 19.

Transport: microbuz

Sosirea la Chiûinću: MarŖi, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chiûinću, BUCUREúTI: Catedrala ûi paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (M Mormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, Mćnćstirile: Plumbuita, Radu Vodć, Antim, Pasćrea, Cernica (m mormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurcćseûti, ŕigćneûti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, Cćldurćûani, Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

sângeros, marcat de atrocităţi și de bombardarea fără discernământ a capitalei cecene Groznâi. Cu acest război va începe popularitatea lui în Rusia, iar Occidentul își va forma despre el imaginea unui lider autoritar.

Boris Elţin demisionează la sfârșitul anului 1999 și îi încredinţează prerogativele lui Vladimir Putin, care se impusese deja ca noul personaj forte al ţării, imagine pe care o are și astăzi.

Ales cu ușurinţă șef al statului în anul 2000, Putin se bazează tot mai mult pe “structurile de forţă” și pe apropiaţi din Sankt-Petersburg, oraș în care s-a născut la 7 octombrie 1952. Apropiindu-se de sfârșitul celui de-al doilea mandat consecutiv, în 2008, și nevoit să abandoneze Kremlinul, el nu a renunţat totuși la putere, încredinţându-i președinţia unuia dintre apropiaţi – Dmitri Medvedev – și preluând funcţia de premier.

Sursa: karadeniz-press.ro

Ce scrie presa străină despre alegerea anunţată a lui Putin

Medvedev cere reanalizarea dosarului Hodorkovski

Grup:ȱ30/20 pers.

de dur, în numele „stabilităţii” și în detrimentul libertăţilor. În august 1999, când a fost numit premier de președintele de atunci Boris Elţin, discreditat și “învins” de alcool, Rusia era o ţară slăbită de criza economică din 1998.

Boris Elţin și anturajul său au fost seduși de discreţia și eficacitatea lui Putin. Acesta a lucrat la primăria orașului Sankt-Petersburg, apoi în administraţia Kremlinului, înainte de a fi “parașutat” în 1998 în fruntea FSB. Vladimir Putin dorea să pună punct dezintegrării Rusiei, fiind profund marcat de prăbușirea Uniunii Sovietice, pe care a trăit-o etapă cu etapă la Dresda, în Germania de Est, unde s-a aflat la post, trimis de KGB, din 1985 până în 1990. De altfel, el avea să califice mai târziu dispariţia URSS drept “cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”.

La 1 octombrie 1999, în urma unui atentat, el începe al doilea război în Cecenia, un conflict

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

de 12 ani în adormire, se trezește” și că „scrutinul de ieri (duminică) marchează, mai degrabă, începutul a ceea ce va fi, după toate probabilităţile, ultimul său mandat de șase ani. Începutul sfârșitului erei Putin”. În Franţa, Le Figaro (conservator) este, de asemenea, de părere că „ușurinţa victoriei nu poate ascunde slăbirea celui care, de la începutul secolului, vrea să încarneze „verticala puterii” în Rusia”.

Iar în opinia publicaţiei conservatoare germane Die Welt, alegerile prezidenţiale ar putea marca, în mod paradoxal, „începutul sfârșitului sistemului Putin”, deoarece „Rusia are în prezent ceea ce nu a avut niciodată: o clasă de mijloc, care vrea să fie luată în serios și care s-a săturat de corupţia omniprezentă”. Însă potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), „speranţa că Putin ar putea să înceapă, în sfârșit, să concretizeze reformele democratice pe care le-a lăsat de o parte în ultimii 12 ani este naivă”. „Este mai mult decât discutabil faptul că Putin este cel mai bun (om politic) în vederea depășirii provocărilor cărora Rusia trebuie să le facă faţă”, apreciază cotidianul liberal. În opinia Süddeutsche Zeitung, „Vladimir Putin a arătat în mod clar că se poate câștiga și pierde în același timp”, publicaţia întrebându-se „ce înseamnă acest succes, care este însoţit de peste 2 000 de plângeri, îndoieli și proteste”.

Problema fraudelor, denunţate de opoziţia rusă, revine în numeroase alte ziare. „Alegerile au fost marcate de proteste și ne așteptăm ca agitaţia să crească în zilele următoare”, avertizează publicaţia daneză Information.

Ziarul portughez Diario de Noticias subliniază, sub titlul „„ţarul” Putin se întoarce la Kremlin”, că „el nu a scăpat de acuzaţiile de fraudă electorală”.

Concurentul său, Publico, relevă, de asemenea, că dacă „Putin câștigă din primul tur, manifestaţiile (opoziţiei) se reiau astăzi (luni, 5 martie)”. În opinia cotidianului de stânga olandez Volkskrant, o „armată de zeci de mii de observatori, unică în istoria rusă, au constatat nenumărate operaţiuni frauduloase, care pot submina legitimitatea celui de al treilea mandat al lui Putin”. „O sută de ruble pentru un vot”, denunţă, la rândul său, într-un reportaj, NRC Next, ediţia de dimineaţă a cotidianului economic NRC Handelsblad. În Belgia, De Standaard titrează: „Putin triumfă în pofida plângerilor de fraudă”, în timp ce, în opinia celor de la De Morgen „Putin a fost ales președinte în pofida dovezilor unei fraude masive”.

Le Soir consacră o pagină întreagă alegerilor prezidenţiale din Rusia, sub titlul „Cu cei care iau urma înșelătoriilor”, în timp ce pentru jurnaliștii de la La Libre Belgique „ambianţa în secţiile de votare (...) nu s-a schimbat din epoca fostei URSS, când 99,99% dintre alegători erau obligaţi să se prezinte la urne pentru a vota pentru un singur candidat (...)”.

Sursa: Mediafax.ro

FUKUYAMA:

UE, o construcţie nedemocratică în care elitele dictează „Problema politică din Europa nu se datorează doar presiunilor pieţelor financiare. Toate democraţiile moderne au o boală, anume aceea de a deveni prizoniera unor grupuri bine organizate, care nu sunt însă reprezentative pentru populaţie. Aceasta este și problema Greciei. Farmaciștii, medicii, arhitecţii și funcţionarii publici și toate celelalte grupuri sociale s-au organizat în corporaţii închise care controlează preţurile și eludează plata taxelor. Ei fac avere, dar falimentul naţional este aproape. Dacă ar fi să pariez averea mea, aș face-o pe ieșirea Greciei din zona euro, pentru că orice intervenţie din afară ar fi văzută de poporul grec ca nedemocratică. Grecii nu se vor comporta niciodată ca germanii, nu?” spune profesorul Francis Fukuyama, 59 de ani.

Procesul de salvare a euro nu este unul democratic, cum nici întreaga construcţie europeană nu este democratică, spune Fukuyama. “Întregul proiect european este creaţia elitelor. O dovadă este că, de fiecare dată când într-o ţară a avut loc un referendum, s-a votat împotriva integrării europene. Iar acel referendum s-a repetat. Elitele au spus: “Nu aţi înţeles de data asta.

în modelul liberal al finanţelor americane. I-a lovit rău pe oamenii simpli, iar bogaţii – sectorul financiar – au profitat de pe urma ei prin împrumuturile oferite de stat. Ai fi crezut că aceasta ar duce la ridicarea stângii, ca în timpul Marii Crize”, susţine Fukuyama.

Politicienii americani, cumpăraţi de Wall Street

Veţi continua să votaţi până veţi înţelege”. În fiecare ţară europeană există acum un partid populist de dreapta. Ei sunt împotriva UE, împotriva imigraţiei și asta din aceeași cauză – pentru că există percepţia că elitele din Europa nu abordează aceste teme”.

Unde este revolta stângii? Într-o democrație cu o clasă de mijloc slabă va fi mereu mult populism, conflicte interne și inabilitatea de a distribui veniturile. În SUA asistăm acum la revenirea populismului, consideră Fukuyama.

Americanii încep să discute despre inegalitatea de clasă, însă acest lucru se face timid, spune Fukuyama: “Mișcarea Occupy Wall Street este o mișcare în această direcţie, însă este foarte greu să mobilizezi populaţia americană pe chestiuni de clasă. Președintele Obama a fost etichetat drept “socialist european” când a venit cu ideea taxelor mai mari pentru cei bogaţi. Dezbaterile despre inegalităţile de clasă sunt nepopulare în America, cu o scurtă excepţie în timpul Marii Crize, în anii ’30”.

“Unde este revolta stângii?

Criza aceasta a izbucnit de pe Wall Street. Își are rădăcinile

“Nu iau în serios mișcarea Occupy Wall Street, pentru că baza ei socială este extrem de mică. Sunt aceiași copii care au protestat împotriva Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la Seattle, în 1999 – anticapitaliștii.

Marea problemă în SUA este că muncitorii albi și baza clasei de mijloc, care în Europa sunt social-democrate, tind să voteze aici cu republicanii (…) Președintele Barack Obama și secretarul Treoreriei, Timothy Geithner, fac parte cu siguranţă din acei 1%.

Ei discută cu acești guru de pe Wall Street. Șeful Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, s-a întâlnit cu Geithner de multe ori în timpul crizei. Asemenea contacte apropiate influenţează vizunea Casei Albe asupra lumii.

Cât despre republicani, acești politicieni “sunt total cumpăraţi de Wall Street”. Întrebarea este: de ce alegătorii din clasa muncitoare votează încă pentru ei. Explicaţia este, în parte, că exista un resentiment în societatea americană faţă de a fi guvernată de elite, reflectat în atitudinea lui Sarah Palin, care îi reproșează președintelui Obama ca a studiat la Harvard”, afirmă profesorul Francis Fukuyama.

China, un sistem imoral şi nedrept “China nu va fi niciodată un model. Sistemul nostru occidental este cu adevărat greșit în anumite aspecte fundamentale, dar nici sistemul chinez nu poate funcţiona. Este un sistem imoral și nedrept, în care orice poate fi luat de la oricine într-o fracţiune de secundă, unde oamenii mor în accidente de tren din cauza lipsei de transparenţă și de responsabilitate în faţa populaţiei, unde corupţia dictează. Avem deja proteste uriașe în China. Când conducerea comunistă nu va mai oferi actualul nivel de creștere economică, ea va fi foarte vulnerabilă moral”, spune Fukuyama.

Sursa: Cotidianul.ro

10

7 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Pătrunjelul Pătrunjelul este o plantă legumicolă, cu frunze verzi dispuse în mănunchiuri dese și rădăcina pivotantă, albă. Atât frunzele, cât și rădăcina sunt întrebuinţate, în special, în domeniul culinar, pentru aromele lor potrivite pentru aproape orice fel de mâncare: supe, sosuri, salate etc.

Pătrunjelul conţine proteine (20%), flavonoide (întreţin membranele celulelor sângelui, au rol de antioxidant), uleiuri esenţiale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten și, în special, vitamina C. Pe lângă faptul că oferă substanţe nutritive esenţiale, pătrunjelul echilibrează și stimulează energia organelor, îmbunătăţindu-le capacitatea de asimilare și utilizare a nutrienţilor. Iată care sunt și alte beneficii ale consumului de pătrunjel:

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Tocană de sfeclă, cartofi dulci şi alune

Curry de conopidă cu cartofi

Ingrediente: 2 linguri ulei de floareasoarelui, 1 ceapă tocată, 1 linguriţă seminţe de chimion, 400g de cartofi dulci, ½ linguriţă fulgi de ardei iute, 1 conservă de 400g de roșii tocate, 750ml de apă, 140g de alune sărate, 250g frunze de sfeclă Mod de preparare: Se încing 2 linguri ulei de floarea-soarelui într-o cratiţă. Se adaugă 1 ceapă tocată și se prăjește până devine aurie. Se adaugă 1 linguriţă seminţe de chimion și se amestecă până își eliberează aroma, apoi se adaugă 400g de cartofi dulci tocaţi, ½ linguriţă fulgi de ardei iute, 1 conservă de 400g de roșii tocate și 750ml de apă. Se lasă la fiert 15 minute. Între timp, se mixează într-un robot de bucătărie 140g de alune sărate, până ce sunt măcinate fin. Se adaugă la tocană și se asezonează. Se lasă la fiert ușor 15 minute. În cele din urmă, se adaugă 250g frunze de sfeclă. Se aduce din nou la fierbere, vasul fiind acoperit, și se ţine pe foc 10 minute sau până ce frunzele sunt fierte.

Beneficii: * Rădăcina de pătrunjel este folosită încă din antichitate pentru a diminua afecţiunile digestive, bronșita și diverse probleme ale tractului urinar; * În Rusia, un preparat ce conţine aproape în întregime suc de pătrunjel este administrat femeilor în timpul travaliului pentru a stimula contracţiile uterine; * Rădăcina de pătrunjel mai este folosită pentru a diminua durerile menstruale; * Are un conţinut bogat în vitamine și minerale, în special în vitaminele A și C, contribuind la eliminarea toxinelor din organism; * Pătrunjelul conţine și apiol – substanţă ce actualmente este folosită în medicamentele împotriva afecţiunilor renale (de ex. piatră la rinichi); * Combate cancerul – prin conţinutul de uleiuri volatile care și-au dovedit eficienţa în inhibarea tumorilor, în special a celor de pe plămâni. Aceste uleiuri nu doar că luptă împotriva cancerului (după cum au demonstrat studiile pe animale), ci și au capacitatea de a neutraliza substanţele cancerigene ce se găsesc în fumul de ţigară; * Previne apariţia afecţiunilor cardiace prin conţinutul de acid folic; * Protejează împotriva artritei reumatoide datorită conţinutului ridicat de vitamina C; * Controlează hipertensiunea arterială; * Ajută splina și stomacul, îmbunătăţind digestia și prevenind astfel balonările și indigestia. Grăsimile și proteinele sunt mai ușor digerate; * Ajută ficatul, hrănind astfel sângele și fluidele corpului; * Previne retenţia de apă în ţesuturi; * Purifică sângele și contribuie la detoxifierea organismului; * Stimulează funcţia tiroidiană; * Are proprietăţi laxative. În cazurile de constipaţie acţionează blând, fără efecte secundare; * Încetinește procesul de îmbătrânire a pielii; * Favorizează asimilarea de către organism a fierului; * Contribuie la formarea globulelor roșii, a dinţilor și oaselor; * Întârzie apariţia cataractei și-i reduce gravitatea cu cca 50%; * Are acţiune antialergică.

O singură contraindicaţie totuși există: pătrunjelul nu este recomandat mamelor care alăptează, deoarece poate reduce lactaţia.

Hummus Ingrediente: 2 cutii de năut fiert (alternativ se fierb 200 gr de năut uscat după ce boabele au stat peste noapte la înmuiat), 3 căţei de usturoi, 1 ceapă sau 1/2 praz (prazul e mai delicios), 2 linguri mari de pastă tahini, 3 linguri ulei de măsline, 1 linguriţă ulei de susan, 1 linguriţă chimen sau condimente arăbești pentru hummus, zeama de la 1/2 lămâie, boia de ardei dulce pentru decor

Ingrediente: 2 linguri ulei de măsline, 1 ceapă mare, tocată, 1 bucată de ghimbir, dată prin răzătoare, 3 căţei de usturoi, tocaţi mărunt, ½ linguriţă de turmeric/ curcuma, 1 linguriţă de chimion măcinat, 1 linguriţă pudră de curry, 230g de roșii în bulion din conservă, tocate, ½ linguriţă de zahăr, 1 conopidă, ruptă în bucheţele, 2 cartofi, tăiaţi în bucăţi mari, 1 ardei iute verde, mic, tăiat în jumătate pe lungime, sucul de la o lămâie, 1 mână de coriandru tocat grosier, lipii și iaurt, pentru servit (opţional) Mod de preparare: Se încălzește uleiul într-o cratiţă. Se prăjește ceapa 10 minute până devine moale, apoi se adaugă ghimbirul, usturoiul, turmericul, chimionul și praful de curry. Se mai lasă pe foc un minut. Se adaugă amestecând roșiile și zahărul. Se adaugă conopida, cartofii și ardeiul verde tăiat, sare și piper. Se acoperă cu capac și se mai lasă 30 de minute pe foc mic, amestecând din când în când, până când legumele devin moi – mai adaugă puţină apă dacă este neapărat nevoie, deși este o reţetă de curry fără sos. După ce se fac legumele, se scoate ardeiul, dacă vrei, se amestecă puţin suc de lămâie și se presară cu coriandru. Se servește cu lipii și cu o linguriţă de iaurt.

linguri praf de chili, 3 linguri de chimion măcinat, 3 linguri oţet de mere, 2 linguri de zahăr brun, 2 conserve a 400g cubuleţe de roșii, 400g de fasole neagră, orez sau cu pâine cu usturoi, pentru servit

Mod de preparare: Boabele fierte de năut se prăjesc în tigaie în ulei cu ceapă sau praz. Toate ingredientele se adaugă în blender, începând cu cele mai umede până la cele mai uscate. Boabele de năut trebuie să fie cuprinse în lichid măcar până la 1/2 ca să aveţi o consistenţă bună după mixare; dacă nu aveţi suficient lichid completaţi cu zeama rămasă de la fiert.

Mixaţi bine toate ingredientele la blender (mai puţin boiaua pentru decor) până devine o pastă ușor tartinabilă. Decoraţi cu boia înainte de servire (secretul e să o împrăștiaţi în ploaie cu ajutorul unei site mici) sau cu ulei de susan sau cu orice alte bunătăţi.

Chilli de fasole neagră Ingrediente: 2 linguri ulei de măsline, 4 căţei de usturoi tocaţi, 2 cepe tocate, 3

Mod de preparare: Se încing 2 linguri ulei de măsline într-o oală și se călesc 4 căţei de usturoi tocaţi și 2 cepe tocate, până se înmoaie. Se adaugă 3 linguri praf de chili și 3 linguri de chimion măcinat, se călesc câteva minute, apoi se adaugă 3 linguri oţet de mere, 2 linguri de zahăr brun, 2 conserve a 400g cubuleţe de roșii, sare și piper. Se fierbe 10 minute. Se toarnă 2 conserve a 400g de fasole neagră, scursă și clătită, și se fierbe amestecul încă 10 minute. Se servește cu orez sau cu pâine cu usturoi.

Ingrediente: Blat: 1 cană zahăr, 1 cană ulei, 1 cană apă minerală, 1 pliculeţ praf de copt, esenţă de rom, 2 linguri mari cacao, 2 căni nu foarte pline de făină Crema: 2 plicuri praf de budincă de vanilie, 800 ml lapte de soia sau suc natural, zahăr după gust, 2 linguri mari de margarină vegetală Pentru ornare: banane sau alte fructe, 1 tabletă de ciocolată de post Mod de preparare: Se amestecă într-un castron apa cu uleiul și zahărul până la topirea acestuia, apoi se adaugă făina, praful de copt (cernute), cacaua și esenţa de rom. Se coace blatul timp de cca. 30-35 de minute. Se lasă la răcit.

Crema: Se face o budincă mai groasă din lapte de soia și praf de budincă. Se adaugă zahăr după gust. Apoi se adaugă margarina în budinca fierbinte și se amestecă bine.

Se unge, cu grijă, întreaga suprafaţă a tortului cu cremă caldă de vanilie și se ornează cu bucăţele de banane sau alte fructe. Se topește ciocolata și, de asemenea, se ornează tortul.

CASA TA

Uleiul de peşte contribuie la menţinerea Arome... la ghiveci tinereţii creierului Uleiul de pește contribuie la menţinerea tinereţii creierului, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), publicat recent în revista Neurology.

Potrivit cercetătorilor americani, lipsa din organism a unor nutrimente esenţiale, care se găsesc în uleiul de pește, cauzează scăderea masei creierului și un declin al funcţiilor cerebrale.

Persoanele care adoptă o dietă săracă în acizi omega-3 au o masă cerebrală mai mică, iar diferenţa faţă de persoanele care consumă zilnic ulei de pește echivalează cu doi ani de îmbătrânire, informează dailymail.co.uk.

Concentraţia scăzută din organism de acizi omega-3 a fost asociată cu rezultate slabe la testele de memorie vizuală, cu apariţia unor probleme legate de rezolvarea problemelor multiple și cu dificultăţi întâmpinate în procesele asociate gândirii abstracte.

Oamenii de știinţă consideră că acizii omega-3 din uleiul de pește reduc inflamaţiile de la nivelul creierului și joacă un rol important în dezvoltarea cerebrală și în regenerarea celulară. În cadrul noului studiu, scanările cerebrale realizate pe un eșantion de 1.575 de persoane cu vârsta medie de 67 de ani au evidenţiat o rată mai mare de micșorare a creierului în cazul persoanelor cu concentraţii scăzute de acid docosahexaenoic (DHA).

DHA este un acid gras omega-3 despre care se crede că ajută celulele neuronale să comunice mai

ușor între ele.

Cea mai bogată sursă de DHA este uleiul de pește, extras din ton, somon, hering, scrumbie și sardine.

Studiul, coordonat de medicul Zaldy Tan de la Universitatea California din Los Angeles, a inclus teste de imagistică prin rezonanţă magnetică (MRI), teste de funcţionare cerebrală și teste de detectare a acizilor grași omega-3 în celulele sangvine.

Suplimentele alimentare ce conţin ulei de pește sunt recomandate ca mijloc de protecţie contra infarctelor și a sindromului morţii subite.

Persoanele care mănâncă pește cu

Dacă gătitul se numără printre hobby-urile dumneavoastră, atunci din bucătărie nu trebuie să lipsească ierburile aromatice. Cea mai bună soluţie este să le plantaţi în ghivece. Nu este deloc greu!

regularitate prezintă cu 33% mai multe șanse de a supravieţui după producerea unui infarct.

Acizii omega-3 reduc riscul de producere a infarctelor prin scăderea grăsimilor sangvine, prin reducerea riscului de formare de cheaguri și de apariţie a aritmiilor cardiace.

Mediafax.ro

Statul pe scaun, la fel de periculos ca fumatul Un doctor american consideră că statul pe scaun pentru mult timp provoacă apariţia unor boli, care până acum erau asociate în mare măsură fumatului, scrie Discovery. James Levine a iniţiat un nou studiu prin care a înlocuit 30 de birouri dintr-o companie cu staţii de “antrenament la muncă”, astfel încât angajaţii să aibă posibilitatea de a alege să stea jos sau în picioare.

„Cercetătorii au făcut legătura între statul pe scaun pentru mult timp și apariţia mai multor probleme de sănătate și moarte prematură din cauza bolilor cardiovasculare”, a scris doctorul Levine pe site-ul clinicii.

Potrivit acestuia, adulţii care stau jos mai mult de patru ore pe zi în faţa televizorului, au un risc ridicat de 80% de a muri din cauza bolilor cardiovasculare,

care, de obicei, sunt cauzate de diete puternice sau de fumat.

Cu toate acestea, Levine susţine că soluţia nu este ca oamenii să petreacă mai mult timp făcând sport, ci un timp mai mic stând jos și mai multă mișcare. „Doar stând în picioare, o persoană arde de trei ori mai multe calorii decât atunci când stă jos. Contracţiile mușchilor declanșează un proces important înrudit cu arderea grăsi-

milor și zaharurilor”, a adăugat James Levine.

Alte studii arată că sedentarismul nu este un stil de viaţă sănătos, mai ales pentru că nivelul zahărului din sânge va crește cu aproape 26 la sută, comparativ cu perioadele când oamenii fac exerciţii. „Nu este nevoie ca oamenii să alerge la maraton. Dar dovezile arată că trebuie să se miște”, a spus nutriţionistul John Thyfault.

FRUMUSEŢE

Frumoasa adormită: Ritual de răsfăţ înainte de culcare Nu vom relua vechea predică legată de cei trei pași obligatorii pe care trebuie să îi parcurgi în fiecare seară, înainte de a te ascunde în cearceafuri și a te preda lui Morfeu, dar o să trecem totuși în revistă câteva trucuri care te vor ajuta să te trezești cu o mină mai bună.

Imaginează-ţi organismul tău ca fiind o uzină în care se lucrează non-stop, iar noaptea este dedicată, în mod special, mentenanţei. Este perioada ideală

Tort cu budincă de vanilie şi fructe

ŞTIAŢI CĂ...

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ:

Noaptea este un sfetnic bun pentru toată lumea, însă acest răstimp dedicat odihnei poate fi dublu valorificat, dacă vei aplica câteva trucuri la îndemână.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

de liniște, în care funcţiile corpului tău încetinesc și se refac. De ce să nu folosești acest timp dedicat odihnei pentru a dubla efectele pozitive pe care le obţii după un somn bun?

Iată câteva mici trucuri care te vor face mai frumoasă peste noapte: • Cum nu reușești niciodată în timpul dușului să păstrezi masca de păr cât mai mult, ai putea profita de perioada somnului pentru a recupera. Noaptea, absorbţia substanţelor nutritive este maximă. Îţi recomandăm uleiurile de jojoba, avocado, migdale sau clasicul ulei de măsline în combinaţiile obișnuite: gălbenuș de ou sau miere. Pentru celelalte

seri, limitează-te la utilizarea unui ser de tipul leave-in, care nu lasă reziduuri – și folosește o faţă de pernă din satin pentru a împiedica electrizarea părului.

• Oricât de obosită ai fi, asigură-te că îţi periezi părul în fiecare seară. Periajul înlătură impurităţile și reziduurile, masează scalpul și activează circulaţia sangvină. În acest proces, o importanţă deosebită o are peria de păr. Uită de cele din plastic cu peri metalici, nu fac decât să provoace un dezastru și mai mare, și mergi pe varianta naturală: peri din lemn sau din par natural.

• Nu-ţi face procese de conștiinţă dacă nu urmezi în fiecare seară sfaturile de mai sus. Somnul în sine reprezintă una dintre cele mai bune terapii de frumuseţe. În timpul somnului adânc, corpul tău creează noi celule și le repară pe cele afectate de radicalii liberi produși de către mediul poluat, stres sau ca urmare a expunerii la soare.

• O baie înainte de culcare s-ar traduce cam așa: curăţare, hidratare, relaxare, relaxare, relaxare. Chiar dacă ești o persoană care obișnuiește să facă mai multe lucruri în același timp, odată intrată în cada de baie nu mai ai nimic de făcut decât să te relaxezi. Profită de ocazie să adaugi în apă săruri marine și uleiuri esenţiale care vor face ca momentul să fie perfect. Nu uita de atmosferă (chiar dacă ești singură): o muzică în surdină și lumina difuză te vor rupe pentru cel puţin 15 minute de cotidian. De ce 15 minute? De atâta timp

are nevoie corpul pentru ca ritualul să fie complet. Încearcă să nu stai în cadă mai mult de 20 de minute! Efectul obţinut va fi contrar celui dorit, respectiv o piele deshidratată. Experţii spun că în primele 5 minute porii se deschid, în următoarele cinci pielea începe să primească toţi agenţii hidratanţi conţinuţi de săruri și uleiuri, iar în ultimele minute vei simţi relaxarea de care ai atâta nevoie.

• Următorul sfat sigur l-ai mai auzit, dacă nu chiar și aplicat, dar, cum repetiţia e mama învăţăturii, nu strică să insistăm. Dintre toate părţile corpului, mâinile sunt cele mai expuse: frig, căldură, detergenţi etc. Datoria noastră de mândre posesoare este să le protejăm. În afara de crema hidratantă, putem aplica seara, chiar înainte de culcare, o cremă foarte grasă. Acoperă-ţi mâinile cu o pereche de mănuși din bumbac și ţine-le cât mai mult posibil, preferabil până dimineaţa.

• Același lucru este valabil și în cazul picioarelor. După o exfoliere ca la carte, unge-ţi tălpile cu o cremă grasă și adaugă o pereche de șosete din bumbac pentru ca efectul să fie total. Timp de preparare: toată noaptea.

• Și mai simplu, o reţetă sigură pe care o poţi aplica oricând: după baia de seară, masează-ţi pielea cu un ulei de corp. Bucură-te de mirosul delicat și de o hidratare îndelungată!

• Nu uita de cei trei pași esenţiali de întreţinere a tenului, însă trebuie să re-

cunosc că nu mă plictisesc niciodată să vorbesc despre asta. Prin urmare, spalăte pe faţă cu o soluţie adecvată tipului de piele, demachiază ochii cu o soluţie specială, fără parfum și fără alţi factori iritanţi, după care …hidratează! Începe cu o cremă specială pentru zona sensibilă din jurul ochilor și răsfaţă tenul cu o cremă de noapte hrănitoare sau alege unul dintre serurile speciale antirid, dacă ai peste 35 de ani.

• Ultimul pas, dar nu cel din urmă: aerisește camera, ai grijă ca aerul din interior să nu fie prea uscat, trage draperiile și… somn ușor!

Intrefete.ro

Rozmarinul, salvia, cimbrul sau măghiranul sunt doar câteva dintre ierburile aromatice care pot fi plantate în interiorul casei. Mai mult decât atât, pot deveni elemente de decor, dacă le așezaţi în ghivece sau jardiniere simpatice.

Astfel, vă veţi bucura din plin de efectele lor, fie că le folosiţi pentru condimentarea mâncărurilor sau cu scop terapeutic, sub formă de infuzii sau cataplasme.

Ierburile aromatice pot fi obţinute ușor. Aveţi nevoie de seminţe sau butași (achiziţionaţi din pieţe sau magazine specializate) și de un pământ mai nisipos.

Necesar Plantele aromatice au nevoie de căldură și soare timp de cel puţin șase-șapte ore pe zi, precum și de aer proaspăt, motiv pentru care se dezvoltă cel mai bine în grădină sau balcon. Evitaţi zonele întunecoase sau în care se formează frecvent abur, cum ar fi bucătăria. De asemenea, ţineţi cont de faptul că au nevoie de o bună scurgere a apei în exces. Dacă ghivecele nu sunt prevăzute cu găuri, puteţi rezolva această problemă realizând în recipiente o gaură de drenare a apei. Specialiștii recomandă ca plantele aromatice să fie udate cu apă stătută, lăsată 24 de ore într-un vas.

Busuiocul, levănţica, usturoiul sau arpagicul sunt folosite cu succes împotriva dăunătorilor altor plante. Mai exact, e suficient să le păstraţi în apropierea plantelor afectate, pentru ca dăunătorii să dispară.

Înmulţirea ierburilor aromatice Multe plante, inclusiv oregano, cimbrul, rozmarinul și salvia, se înmulţesc prin butași, adică prin ramuri rupte din plantele mature, care cresc în grădină. Butașul se obţine astfel: taie o parte lungă de aproximativ 10 cm din vârful ramurii, dă deoparte frunzele din partea inferioară a butașului și introdu codiţa într-un pahar cu apă. Pentru a asigura un mediu și mai umed, acoperiţi paharul.

Bine de ştiut!

Vara ţineţi plantele aromatice în grădină, iar pe timpul iernii doriţi să le păstraţi în casă? Atunci este indicat să le așezaţi mai întâi într-o zonă de „tranziţie” luminoasă și cu temperaturi scăzute, cum ar fi un garaj, un hol sau o terasă/un balcon închis.

După câteva săptămâni, când s-au obișnuit cu temperatura, mutaţi-le într-o zonă în care să primească multă lumină.

Protejaţi ierburile aromatice de căldura excesivă și de aerul uscat. Majoritatea preferă în timpul zilei temperaturi de 18-21 de grade Celsius. Indicat ar fi ca, pe timpul nopţii, temperatura să scadă cu câteva grade.

Majoritatea plantelor trebuie să fie bine udate, dar nu să stea în pământ îmbibat în apă. Prin urmare, este important să existe un drenaj bun. Udaţi-le numai de deasupra (turnaţi apă pe pământ), când pământul este uscat. Adăugaţi nisip în amestecul de pământ sau puneţi pietricele pe fundul ghiveciului înainte de plantare.

Busuiocul trebuie semănat în fiecare an, de preferat în mai multe ghivece odată. Seminţele germinează la lumină, motiv pentru care nu trebuie acoperite cu pământ. Ciupit în mod regulat, busuiocul se va dezvolta frumos.

Pătrunjelul se înmulţește prin seminţe sau prin rădăcini dezgropate din grădină și replantate în ghivece. Iubește mult soarele, așa că poate crește fără probleme pe balcon sau pe pervazul ferestrelor.

Cimbrul poate fi obţinut fie dintr-un butaș lăsat să prindă rădăcini, fie prin dezgroparea unei plante din grădină și replantarea ei în ghiveci. Preferă soarele direct, dar se dezvoltă bine și la ferestre.

Romanialibera.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

12

Luni MARTIE

13

Marţi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Dorel Ţărnă. “Prin ani grăbit”. Spectacol jubiliar.

12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Mărţișorul copiilor.

Program dedicat sărbătorilor de primăvară.

16.00 ARTelier. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.00 Film.

“UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). Episodul 1. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. Filler. 3.50 Music Mania. 5.10 Cântă Zinaida Julea. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.30 La datorie. 12.50 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 14.25 Film. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25, 0.45 Respiro. Program muzical.

21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Cinemateca universală. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Improvise quintet. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 l Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Taxi (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4197 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11 12, anul II 00:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.3, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11 12, anul II (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

7 MARTIE 2012

Programe TV

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.17, 18 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4198 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Martor incomod 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.4, anul I 00:15 Film: Martor incomod (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:15 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Соколов, Олеся Судзиловская, Владимир Меньшов в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 23:20 Премьера. Светлана Ходченкова, Алиса Хазанова, Анна Слю, Ксения Громова, Кирилл Сафонов в фильме Валерии Гай Германики “Краткий курс счастливой жизни” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Познер” 01:30 “Ночные новости” 01:45 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:25 “Primele știri” (rom) (R) 03:05 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:00 “Личные обстоятельства”. Многосерийный фильм

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Соколов, Олеся Судзиловская, Владимир Меньшов в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 23:20 Премьера. Светлана Ходченкова, Алиса Хазанова, Анна Слю, Ксения Громова, Кирилл Сафонов в фильме Валерии Гай Германики “Краткий курс счастливой жизни” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Ночные новости” 00:50 “На ночь глядя” 01:30 Том Хэнкс в остросюжетном фильме “Аполло 13” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Личные обстоятельства”. Многосерийный фильм

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.10 Presă și putere.

12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”.

14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.10 Prim-plan. 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:01 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:37 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:04 VISITE LIBRE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:33 FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 SOUS LES VENTS DE NEPTUNE 21:03 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FOOT ! 23:07 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 MAIGRET VOIT ROUGE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 LES VILLES DE L’EXTRÊME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SOUS LES VENTS DE NEPTUNE 16:30 FLASH INFO 16:33 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 GAMINES 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN AFRICAIN EN HIVER 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:42 LE POINT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX

14

Miercuri MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Moldovenii de pretutindeni. 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”. 14.10 Dor. Program muzical. 14.45 “O seară de neuitat cu cântece de dor și drag”. Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă.

17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 22.25, 23.35 Respiro. Program muzical. 21.35 Fotbal.

Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Documentar.

“Drepturile omului pe ecran”. 1.05 TVMi. Filler.

1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 Melodii la nai cu Igor Podgoreanu.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Crime după scenarii bizare 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4199 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Academia de poliţie 3 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Serviciul Român de Comedie (r) 03:30 Film: Academia de poliţie 3 (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Соколов, Олеся Судзиловская, Владимир Меньшов в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 23:20 Премьера. Светлана Ходченкова, Алиса Хазанова, Анна Слю, Ксения Громова, Кирилл Сафонов в фильме Валерии Гай Германики “Краткий курс счастливой жизни” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Ночные новости” 00:55 На ночь глядя 01:40 Комедия “Американский пирог: Свадьба” 03:10 “Primele știri” (rom) (R) 03:40 “Личные обстоятельства”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.10 Judecă tu! 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 EN VOYAGE ! 13:36 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE BONHEUR EST DANS LE PRÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA COUR DES GRANDS 20:32 LA COUR DES GRANDS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FRANCE 2012 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 SOUS LES VENTS DE NEPTUNE 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 360° - GÉO

15

Joi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Gagauz ogea.

14.15 Documentar. “Euromaxx”. 14.45 “O seară de neuitat cu cântece de dor și drag”. Orchestra de muzică populară “Lăutarii”. 16.15 Erudit-cafe.

17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Film. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. Filler.

1.15 Evantai folcloric. 3.50 La curţile dorului. 5.05 Formaţia “Noroc”.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crime după scenarii bizare (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Fabrica discordiei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4200 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.2 21:30 Fotbal: Cupa României: Oţelul Galaţi - FC Vaslui 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.2 (r) 02:00 Fotbal: Cupa României: Oţelul Galaţi - FC Vaslui (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00“Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Соколов, Олеся Судзиловская, Владимир Меньшов в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 23:20 Премьера. Светлана Ходченкова, Алиса Хазанова, Анна Слю, Ксения Громова, Кирилл Сафонов в фильме Валерии Гай Германики “Краткий курс счастливой жизни” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Ночные новости” 00:55 “В контексте” 01:40 Приключенческий фильм “Сердце дракона” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 “Личные обстоятельства”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 19.25 Serial. 9.25, 22.30, 2.15 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 23.30, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.10 Cu ochii’n patru.

12.15, 18.00, 23.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 0.40 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.05 România, zi de zi. 4.45, 6.20 TVR 55. 5.15 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 6:56 LE COURT DU JOUR - CARTE POSTALE DU VALAIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:29 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:36 SAUVER SA PEAU 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA COUR DES GRANDS 16:00 LA COUR DES GRANDS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN AFRICAIN EN HIVER 21:04 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 LE PETIT LIEUTENANT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA NUIT DES JUTRAS 2:43 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UNE PENSÉE DU COURNEAU

16

Vineri MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Film. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.15 Cinemateca universală. 15.30 Documentar. “Jazz Heroes”. 16.00 Festivalul de Muzică Populară “Maria Lătăreţu”. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 “Bună seara!” Talk-show.

21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Film. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 0.45 Respiro.

1.00 TVMi. Filler. 1.15 Templul muzicii. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical.

7.00 Concert 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crimele din Midsomer - Fabrica discordiei (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: În pași de dans 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4201 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:00 Film: În pat cu dușmanul 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: În pași de dans (r) 03:15 Film: În pat cu dușmanul (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Соколов, Олеся Судзиловская, Владимир Меньшов в многосерийном фильме “Личные обстоятельства”. Заключительные серии 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Прожекторперисхилтон” 01:00 Майкл Дуглас, Шон Пенн в фильме “Игра” 03:00 “Primele știri” (rom) (R) 03:30 Приключенческий фильм “Возвращение скакуна” 04:55 “Личные обстоятельства”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00 Serial.

9.25, 22.30, 2.15 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. Buletin informaţional.

11.10 Bebe magia. 12.15, 18.00, 23.55 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 0.40 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00 Telejurnal.

15.25, 21.30, 1.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.05 România, zi de zi. 4.45, 6.20 TVR 55.

5.15 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:35 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CROM 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:36 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:06 UN AFRICAIN EN HIVER 16:35 FLASH INFO 16:37 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 SOUS LES VENTS DE NEPTUNE 23:32 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES CERFS-VOLANTS 2:42 UNE HEURE SUR TERRE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’INCROYABLE VOYAGE

17

Sâmbătă MARTIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 7.40 Documentar. “Euromaxx”. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical 12.00 A.Vertinski. “Bal dumnezeiesc”. Spectacol al Teatrului “A.P. Cehov”. 14.15 Festivalul de Muzică Populară “Maria Lătăreţu”. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40 Art-Club-Afișa (rus.) 18.00 Eruditcafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie.

21.25, 22.20 Film. “PSIHOANALIZA” (SUA).

23.20, 0.15 Documentar. “Clint Eastwood”.

1.00 TVMi. Filler. 1.15 Dor. Program muzical.

1.45 Respiro. 2.15 Discriminarea pe înţelesul tuturor. 2.30 Portrete în timp. 3.00 Dorel Ţărnă. “Prin ani grăbit”. Spectacol jubiliar.

5.10 Baștina. Magazin agricol.

7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Burlacul 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisement) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda căutătorului, ep.12, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Românii au talent (r) 17:00 Film: Urmașul măștii 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Bun venit în junglă! 22:45 Film: Pacificatorul 01:30 Film: Allan Quatermain și Templul Craniilor (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 0 6 : 0 0 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 “Гении и злодеи” 06:40 А р и с та рх Л и в а н о в в приключенческом фильме“На Муромской дорожке”08:05“Играй, гармонь любимая!”

09:00 “Умницы и умники” 09:40 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Александр Домогаров. Исповедь одинокого мужчины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания”. “Кто ответит за базар?” 12:55 “Любовь глазами мужчин” 13:50 Татьяна Арнтгольц, Вера Алентова, Антон Хабаров, Анастасия Макеева в многосерийном фильме “И всетаки я люблю...” 17:00 “В черной-черной комнате…” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Большая разница” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Fabrica de Staruri 3” 23:45 “Кубок профессионалов” 02:00 “Yesterday live” 02:55 Детектив “Человек, который сомневается” 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 04:30 “Личные обстоятельства”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 05:20 “Жди меня”

18

11

Duminică MARTIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Legendele muzicii.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”.

9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 In memoriam.

Efim Bogdanovschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film. “JURNALUL LUI BRIDGET JONES”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă.

22.20 Festivalul-concurs “Crizantema de Argint”. Gala laureaţilor. 23.20 Cinemateca universală. 23.30 Documentar. “Jazz Heroes”. 0.10, 3.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.20 Generaţii ale teatrului moldovenesc.

7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial.

Lale 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 6/17) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Urmașul măștii (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 Film: Nuntă a la grec 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Joc în doi 22:30 Film: Gol pușcă 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 ApropoTv (r) 01:15 Film: Joc în doi (r) 03:00 Film: Gol pușcă (r) 04:30 Desene animate: Tutenstein: Înfruntarea faraonilor (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Петр Вельяминов в приключенческом фильме “Командир счастливой “Щуки” 08:15 “Смак” 08:50 “Служу Отчизне!” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30“Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:10 “Папаши”. Многосерийный фильм 17:15 Концерт Софии Ротару 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Fabrica de Staruri 3” 21:50 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:05 “Мульт личности” 01:30 “Гражданин Гордон” 02:25 “Клан Кеннеди” 03:50 “Sinteza săptămânii” (rom) (R)

7.00 Tezaur folcloric. 9.00 13.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.25, 6.15 TVR-55. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Ești părinte, fii deștept! 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 21.30 O dată-n viaţă. 23.30, 3.20 Circ internaţional. 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.00 Ne vedem la TVR. 3.40 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

7 . 0 0 , 1 4 . 3 0 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 15.00, 23.00 Zoo Show. 16.00, 2.10 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 18.00, 0.45 Tezaur folcloric. 20.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 20.30 Serial. 22.00 Fabrica de staruri 3. 23.25 Zona euro.

1.40 Circ internaţional. 3.50 Reportajele Jurnalului. 4.35 Universul credinţei. 6.15 TVR-55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URGENCES VÉTO 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 16:14 LES ÉTOILES FILANTES 16:37 LES ÉTOILES FILANTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:01 CHABADA 2:46 NOUVO 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 URGENCES VÉTO 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:59 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:10 LE CODE CHASTENAY 12:37 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:05 LA DAME AUX CAMÉLIAS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 LE PETIT LIEUTENANT 2:39 KIOSQUE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES VILLES DE L’EXTRÊME

CMYK

12

7 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

HAZ DE NECAZ

GENERAŢIA 2002

Ala Cernobai: „Am reuşit să-mi adun prieteni adevăraţi lângă suflet” Continuăm să vă prezentăm tineri activi, pentru care fiecare zi este o nouă impresie a vieţii. Ala Cernobai este domnișoara care „s-a înregimentat” cu succes în activităţile Noii Generaţii. Creativă și inteligentă, mereu optimistă și pozitivă, deschisă și prietenoasă, ea reușește să adune oameni dragi lângă ea. Seninătatea și jovialitatea ei sunt molipsitoare. Totodată, este o tânără îndrăgostită de tot ceea ce înseamnă tradiţie, valori naţionale, fenomen mai rar întâlnit în ziua de azi. Am fost curioasă să aflu dacă și-a construit un cerc de prieteni în sânul organizaţiei de tineret a PPCD și dacă reușește să facă tot ceea ce își propune.

- Ala, aș vrea mai întâi să-ţi adresez cele mai sincere urări cu ocazia zilei femeilor de pretutindeni. Suntem în prag de sărbătoare și aș vrea să te întreb dacă, în viziunea ta, femeia e chiar forţa motrice a vieţii, așa după cum se declară.

- Vă mulţumesc mult pentru urări. Trebuie să recunosc că de copil îmi place această frumoasă sărbătoare a femeilor. Pentru mine ea poartă o semnificaţie deosebită.

Adevărul este că femeia a fost și rămâne a fi, în viziunea mea, seva dătătoare de viaţă, nu doar prin menirea sa biologică de a da vieţi, ci și prin puterea morală și spirituală capabilă să contamineze cu energie și dragoste o lume întreagă.

Indiscutabil, ea reprezintă forţa motrice a vieţii, acţionând ca un mecanism ce generează încredere, bunăvoinţă, înţelegere și, nu în ultimul rând, dragoste.

Femeile, în general, impresionează prin faptul că sunt emoţional mai stabile decât bărbaţii (date conform unui studiu), că posedă cu desăvârșire arta de a seduce și de a cuceri și că poartă permanent în suflet spiritul de luptător pentru idealurile morale și spirituale.

- Aș vrea să ne spui un pic despre localitatea natală.

- Cele mai frumoase și deosebite amintiri mă leagă de localitatea mea natală – satul Pașcani, raionul Hâncești. Aici am avut parte de o copilărie plină de aventuri și de peripeţii. Le duc dorul și astăzi. Îmi amintesc cu nostalgie cum s-au perindat frumoșii ani de școală alături de dragii mei colegi și scumpii profesori, care mereu îmi aminteau că „prin școală nu se trece, ci se învaţă”. Lor le datorez toată consideraţia mea pentru că au reușit să altoiască în mine dragostea faţă de neam, de familie, de tradiţiile și obiceiurile naţionale.

Satul întotdeauna a fost și este pentru mine cadrul perfect pentru dezvoltarea adevăratelor valori naţionale, mediul care încă mai poate opune rezistenţă proceselor insistente de promovare a nonvalorilor pe care le simţim astăzi la fiecare colţ de stradă.

- Ne poţi da și o definiţie a femeii?

- Femeia, de fiecare dată, o asociez cu Mama – cea care îmi este mereu cu sufletul alături și care îmi oferă sprijin atunci când am nevoie. Nu în zadar Grigore Vieru afirma: „Dintre toate religii-

- Ai activat într-un ansamblu folcloric. De unde această pasiune? Întreb asta pentru că te știu foarte atașată de valorile și tradiţiile noastre naţionale.

- Am fost solistă a ansamblului etnofolcloric „Pe-un picior de

le, cea mai frumoasă este mama”.

Aceasta este ideea pe care o împărtășesc în totalitate și cred că fiecare dintre noi înţelege acest adevăr. Consider că femeia este cel mai frumos și rodnic anotimp, care aduce mereu lumină și tandreţe pe acest pământ.

plai” din localitatea mea natală.

Deși activitatea mea în ansamblu nu a durat mai mult de 2 ani, am reușit să mă îndrăgostesc puternic de creaţia populară și de tot ceea ce înseamnă folclor. Eram foarte mândră că luam parte la acest spectacol etnofolcloric condus de doamna Ecaterina Ursu, directorul gimnaziului, care a moștenit de la predecesorii ei pasiunea pentru valorile și tradiţiile naţionale. Ea este persoana care continuă și astăzi să îi molipsească pe școlari, dar și pe locuitorii satului de febra creaţiilor populare. Și tot dumneaei se face „vinovată” că și acum mai tresar la ritmurile unui cântec sau dans popular.

- După studiile din localitate ai venit la liceul din Hâncești.

Ce a fost deosebit acolo? Ai amintiri frumoase?

- Mi-am continuat studiile la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Hâncești. Acolo mă așteptau alte provocări și încercări la care trebuia să fac faţă. Aici am legat noi prietenii, am cunoscut noi colegi și noi profesori. Este adevărat, am avut parte de dascăli extraordinari, dar care au fost foarte exigenţi. Exigenţa lor a fost una constructivă pentru noi. Totul era nou și străin pentru mine. Dar, întrucât am capacitatea de a mă acomoda ușor la diferite medii, această senzaţie n-a durat mult timp. Anii de liceu au purtat o semnificaţie deosebită pentru mine, marcând una dintre principalele etape în procesul de comunicare și interacţiune cu alţi colegi de liceu care împărtășeau idei și valori diferite. Tot pe băncile liceului am cunoscut ce înseamnă dragostea și prietenie adevărata.

- Mi s-a părut foarte oportun să te întreb despre sportul pe care l-ai practicat cât timp ai stat în Hâncești. E ceva deosebit. Nu fiecare domnișoară se apucă de karate-do tradiţional? Am pronunţat corect?

- Da, foarte corect. Acest moment reprezintă o altă latură a vieţii mele. Timp de 3 ani consecutiv am practicat acest tip de

sport. Iniţial, reacţia multora era totala nedumerire, dar mai târziu s-au conformat, ba mai mult chiar, am reușit să le trezesc unora interesul faţă de acest gen de lupte, îndemnându-i să încerce să practice și ei. Ce m-a motivat să aleg anume karate-do tradiţional? Nu știu. Îmi amintesc doar că simţeam nevoia să fac ceva deosebit, ceva la care visam de mult. Trebuie să menţionez că nu eram singura fată care practicam sportul dat, deși, în general, erau mai mulţi băieţi. Ș-apoi îmi plăcea la nebunie ceea ce făceam, deoarece aici am cunoscut cu adevărat ce înseamnă spiritul de echipă, senzaţie pe care am resimţit-o mai târziu în sânul Noii Generaţii.

- Care este experienţa ta cu Noua Generaţie?

- Eram în clasa XI-a de liceu când reprezentanţii Noii Generaţii au venit cu o frumoasă prezentare despre organizaţia dată. I-am îndrăgit din prima.

Erau tineri, modești, plini de idei și de entuziasm. Atunci miam zis: „Iată de ce am nevoie!”.

Următoarea noastră întâlnire a avut loc la Consiliul Naţional al NG la Chișinău. Începând cu acea perioadă mă implicam plenar în toate activităţile pe care le desfășurau tinerii de la PPCD. Aici am întâlnit oameni energici, capabili de a aduce noutatea, dornici de a se implica în diferite activităţi

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

constructive și care promovează valorile creștine.

- Ce te-a motivat să continui activitatea în organizaţia tinerilor creștin-democraţi?

- Noua Generaţie continuă să rămână pentru mine a doua casă.

Aici am învăţat să mă raportez la cele trei valori supreme: Dumnezeu, Neam și Familie. Anume aceste valori și principii ale creștin-democraţiei mă motivează să–-mi continui activitatea alături de colegii de organizaţie.

- Faci facultatea de Economie, specialitatea Turism. Ce te-a motivat să depui actele anume aici? Te vezi profesând în domeniu?

- Am ales această specialitate deoarece consider că acest domeniu ar avea pe viitor perspective bune de dezvoltare în Republica Moldova. Observăm în ultimele decenii o tendinţă tot mai pronunţată de manifestare a activităţii turistice și de creștere a importanţei acesteia în PIB-ul diferitor ţări. Consider că economia RM are nevoie de dezvoltarea și susţinerea acestei industrii. Economia și turismul sunt două elemente inseparabile. Mi-aș dori să profesez în domeniul respectiv. Totuși, ca o alternativă am decis să fac a doua facultate la FRIȘPA, specialitatea Administraţie Publică.

- Ai un mod de viaţă foarte activ. Le reușești pe toate?

- Trebuie să recunosc că adesea se întâmplă să cad într-o criză accentuată de timp, dar, aproape de fiecare dată, reușesc să-mi organizez activităţile programate în prealabil. Simt că ritmul activ îmi face viaţa mai interesantă, deci, mai frumoasă. Atâta timp cât sunt tânără și energică trebuie să le reușesc pe toate.

- Ce obișnuiești să faci în timpul liber?

- Timpul liber în totalitate îl dedic prietenilor și lecturilor.

- Ai prieteni adevăraţi în care poţi avea încredere totală?

Ce părere ai despre prietenia adevărată? Mai există?

- Din fericire fac parte din categoria celor care întotdeauna au fost înconjuraţi de prieteni adevăraţi. Le-am simţit sprijinul mereu atunci când îmi era mai dificil. Consider aceasta cea mai mare realizare a mea – că am reușit să-mi adun prieteni adevăraţi lângă suflet. Cred în prietenia adevărată și dezmint părerile celora care spun că ea nu există.

- Mulţumesc mult și succese frumoase.

- Vă mulţumesc și eu. Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Să râdem împreună! Întrebare: Cum se salută politicienii noștri în parlament?

Răspuns: Ca la televiziunea Prime: Vrei să fii miliardar?

☺ ☺ ☺ Lupu în mașină cu SPP-istul. Într-un sat calcă o găină.

Lupu: Lăsa că vorbesc eu cu ţăranul și îi explic că a fost un accident nefericit. O să mă înţeleagă - doar sunt președintele interimar al ţării.

După cinci minute, Lupu se întoarce bătut măr.

Pleacă în trombă mai departe. În satul următor, mașina calcă un porc.

SPP-istul: Șefu, las-că merg eu la ţăran să-i explic.

După zece minute se întoarce cu două damigene de vin și o putină de brânză.

Lupu. Ce i-ai spus, mă?

SPP-ul: - Că sunt șoferul președintelui interimar și că l-am omorât pe porc. M-a pupat și mi-a dat astea... ☺ ☺ ☺ Premierul Filat se plimbă la pas cu soţia lui Sanda prin centrul Chișinăului.

Se oprește în faţa unei vitrine și zice: - O pereche de pantaloni? 55 lei. O pereche de blugi? 50 lei. Și mai spun cei care mă contestă că nu o duc bine!

La care soţia îi zice cu glas scăzut: - Știi, Vlad, asta este vitrina unei curăţătorii de haine! ☺ ☺ ☺ E oficial. După ultimul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova există mai multe bancuri cu Lupu decât cu Bulă.

Supărat, Bulă a cerut renumărarea bancurilor. ☺ ☺ ☺ Doi tipi în parcul Catedralei din Chișinău aruncă niște coji de pâine la porumbei.

Zice unul dintre ei: „Uite, dragă, porumbeii ăștia sunt ca politicienii! Cât timp sunt jos îţi mănâncă din palmă, dar când ajung sus ... fac pe tine!” ☺ ☺ ☺ Un parlamentar iese agale din sala de ședinţe.

Se întâlnește cu un coleg din opoziţie care se plimba pe hol și-l întreabă șoptit: - Nici tu n-ai somn? ☺ ☺ ☺ Un om ajunge în rai. Pe pereţi erau o mulţime de ceasuri. Omul îl întreabă pe Sfântul Petru.

- Ce-s cu ceasurile alea?

- Când un om spune o minciună se învârte câte o oră.

- Al cui este ceasul acela care nu se învârte.

- Este al maicii Tereza.

- Dar al lui Vladimir Filat unde este?

- În camera vecină, pe post de ventilator!

9-16 martie Berbec

Este o perioadă frumoasă, în care arăţi ce simţi faţă de cei din jur. Comunicarea prin cuvinte poate avea de suferit din cauza vitezei cu care te exprimi.

Taur Ideile care îţi trec prin cap te epuizează și chiar te împiedică să te concentrezi. Familia îţi dă sfaturi bune, dar nu ai răbdare să le analizezi.

Gemeni Este o perioadă dinamică, însă tu refuzi să lucrezi, pentru că familia îţi pune piedici.

Deplasările pot fi favorabile pentru cei harnici și atenţi.

Rac Ai parte de evenimente și de o energie care te ajută să te mobilizezi fără să devii nervos. Problemele unor prieteni te vor pune pe gânduri.

SCANDAL LA BUCUREŞTI

Leu

Lucian Viziru: „Cum să ne reprezinte un basarabean la Eurovision?”

Și în România preselecţia și finala concursului Eurovision din acest an naște animozităţi. Vădit supărat că piesa lui nu a trecut în finală, actorul român de telenovele Lucian Viziru îl atacă dur pe basarabeanul Cătălin Josan, care a acumulat cel mai mare punctaj în semifinala concursului.

Lucian Viziru a trimis contestaţii atât la TVR, cât și la EBU, organizatorul concursului pe plan european.

Ziarul românesc „Libertatea” scrie că în urma contestaţiei depuse, conducerea EBU s-a interesat de scandalul stârnit de Viziru și i-a cerut lui Dan Manoliu, producătorul și șeful delegaţiei României, să se ocupe de acest caz.

Lucian Viziru a venit chiar cu acuzaţia că Mandinga și Cătălin Josan nu meritau să meargă mai departe în concurs. “Ei au avut pile în juriu, de aceea au mers mai departe. Este clar că între ei se va da bătălia de sâmbătă (10 martie – n. red.), căci sunt singurii participanţi cunoscuţi”, a declarat Viziru. Acesta a adăugat că nu este corect ca un artist din Republica Moldova să reprezinte România în concurs, odată ce există alte piese bune ale cântăreţilor români.

“Piesa lui Josan e de bun-simţ, dar cum să ne reprezinte un basarabean la Eurovision?” se arată nemulţumit Viziru.

Dan Manoliu a declarat presei: “Viziru este singurul care a făcut contestaţie. Din păcate, nu a depus-o conform regulamentului, adică în 24 de ore de la rezultat. A făcut contestaţie, dar nu e în stare să citească un regulament...

Am scris la EBU și s-a lămurit situaţia.

Este o selecţie puternică, oricine poate câștiga”.

“Nu mă las până nu se face dreptate.

Audiţiile nu vor fi reluate, însă soluţia logică și corectă ar fi descalificarea României de la Eurovision”, a precizat Lucian Viziru.

Reacţia lui Lucian Viziru a fost cel mai comentat subiect pe forumuri, atât pe site-urile publicaţiilor din România, cât și cele de la Chișinău, dar și pe reţelele de socializare.

Internauţii n-au zăbovit să-i amintească lui Viziru că astăzi este mare actor tot datorită unui basarabean, Iura Luncașu, din Dubăsarii Vechi, Republica Moldova, în filmele căruia a fost distribuit: „Pariu cu viaţa” (2011), „Iubire și onoare” (2010), „Moștenirea” (2010), „Aniela” (2009), „State de Romania - Student la Sorbona / State de Romania” (2009), „Regina” (2008), „Inimă de ţigan” (2007), „Iubire ca în

filme” (2006), „Lacrimi de iubire” - (2005-2006), „Numai iubirea” (2004).

Cătălin Josan este un cântăreţ de 24 de ani, născut la Chișinău, care și-a început cariera în România câștigând primul concurs „Megastar”. Cătălin a studiat încă de mic pianul și chitara și a absolvit ca bariton secţia de canto academic din cadrul Academiei de Muzica, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. El iese din tiparele de export românești, reușind să se impună cu piese pop-rock, succesul lui fiind mai mare în străinătate. Muzica lui Cătălin se ascultă în Italia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Elveţia, Polonia, Cehia și Monaco. În Italia, tânărul interpret a fost desemnat artistul anului 2011.

Piesa “Call My Name” cu care a participat la preselecţia pentru Eurovision România face parte din al doilea album al artistului, care va fi lansat în Franţa și Italia la sfârșitul lunii martie.

CMYK

Ești inspirat și plin de viaţă. E o săptămână dificilă la serviciu, fie din cauza numărului mare de probleme, fie din cauza complexităţii lor. La finalul acestei perioade vei fi echilibrat.

Fecioară Ai putea ajunge la concluzii utile pentru viitorul tău, dacă vei fi înţelept chiar și acum, când situaţia pare să încurajeze profitul fără muncă și imoralitatea.

Balanţă Te simţi puternic și știi că e pe cale să îţi revină acel tonus mental care te-a ajutat să accepţi și cele mai dificile situaţii. Poţi primi sfaturi de la un prieten.

Scorpion Este o perioadă foarte importantă și plină.

E bine să te găsească pregătit, să reacţionezi echilibrat și să eviţi conflictele, indiferent de provocări.

Săgetător Urmează o săptămână benefică pentru cei care au activităţi artistice sau de divertisment. Ești vesel și decis să-i molipsești pe cei din jur cu starea ta.

Capricorn Simţi nevoia să reinstaurezi ordinea și disciplina în familie, dar nu folosi un ton dur și oferă mereu explicaţii pentru deciziile luate.

Vărsător Se anunţă evenimente speciale, legate de partenerul de cuplu, care are parte de un succes, ori ia o decizie care te avantajează.

Peşti Ai multe treburi de făcut acasă și la serviciu, în plus îţi vin solicitări cu care te confrunţi mai rar. Acum ai parte de susţinere, dar și de inspiraţie.