Ziarul Flux, Ed. 9 (885)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! JOI, 7 martie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Aflarea moaștelor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Talasie, Atanasie și Irineu Maxima zilei „O iluzie durabilă are atributele adevărului și nu ești niciodată amăgit, dacă nu ţi se deschid niciodată ochii” Anatole France

Cursul valutar 7.03.2013 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0095 1 Dolar american ............. 12.2740 1 Leu românesc ................. 3.6716 1 Rublă rusească ............... 0.4002 Timpul probabil: 7.03.2013

8.03.2013

Noros, 6 12 0C

Noros, 4 11 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

POLITIC

PAGINA

1:1?

Oligarhii au fost demişi.

Dar lupta abia începe

3

PAGINA

POLITIC

Timofti nu se teme de Ghimpu

4

PAGINA

ECONOMIC

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 9 (885)

Cine a făcut posibilă scurgerea de informaţii sau cine a dispus această scurgere?

XXX

(citiţi pag. 3)

Guvernul a fost demis.

Trăiască Guvernul?

Săptămâna trecută, publicaţia noastră constata că Guvernul Filat este la un pas de demisie. Săptămâna aceasta, pasul a fost făcut.

Cabinetul de Miniștri condus de Vladimir Filat a fost demis marţi, 5 martie, cu votul a 54 de deputaţi.

Pentru moţiunea de cenzură depusă de deputaţii comuniști au votat fracţiunile PD, PCRM și câţiva deputaţi neafiliaţi, inclusiv socialiștii lui Igor Dodon. Nu au votat deputaţii PLDM, PL și neafiliaţii din grupul lui Vadim Mișin.

Vladimir Filat este obligat să prezinte, în termen de 3 zile, demisia Guvernului în faţa șefului statului. Potrivit Constituţiei ţării, Executivul își va îndeplini în continuare doar funcţiile de administrare a treburilor publice, „până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern”.

Dacă Parlamentul nu acceptă, în decurs de 45 de zile de la prima solicitare, nicio propunere pentru funcţia de prim-ministru, acesta poate fi dizolvat, urmând să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.

Filat consideră că adevăratul motiv al demiterii Guvernului a fost lichidarea funcţiei de prim-vicepreședinte al Legislativului și demisia lui Plahotniuc. Să nu creadă cineva că adevăratul motiv ar fi neimplementarea programului de activitate, a atenţionat el.

După votul din Parlament, premierul a declarat

că Partidul Democrat ar trebui să-și retragă miniștrii din Executiv. „Atâta timp cât ai votat împotriva unui Guvern, nu poţi să ai miniștri în acest Guvern”, a declarat Vladimir Filat. În opinia acestuia, demisia Guvernului este un proces complicat, de durată și cu finalitate incertă. Premierul Filat a mai precizat că în perioada următoare va comunica intens cu președintele

De ce Vladimir Filat vrea alegeri parlamentare anticipate

ţării Nicolae Timofti, în vederea unor decizii ulterioare.

Guvernul Filat 2 a fost învestit în funcţie la 14 ianuarie 2011. Cabinetul a fost alcătuit din 21 de membri – prim-ministrul, patru viceprim-miniștri și 16 miniștri – 7 propuși de PLDM, 5 de PD și 4 de PL. FLUX

A căzut Guvernul Filat. Şi Soarele se va opri pe Cer, iar Cerul va cădea pe Pământ XXX

(citiţi pag. 4)

De ce ne ocoleşte BMW şi de ce nu vine FMI

9

PAGINA

FiatLUX

XXX

(citiţi pag. 5)

Primul recensământ şcolar – mai puţine şcoli, mai puţini elevi, mai puţine cadre bine pregătite Dumnezeu lucrează prin oameni

XXX

CMYK

(citiţi pag. 7)

Întrebare: – Ce face Plahotniuc?

Răspuns: – Îi scrie sentinţa lui Filat!

FLUX

2

Politic

7 MARTIE 2013

Oligarhii au fost demişi. Dar lupta abia începe Vezi ce-ţi dorești, pentru că ar putea să se îndeplinească. Premierul Filat a ameninţat de atâtea ori că își dă demisia, încât aceasta a ajuns, în cele din urmă, realitate. În iulie 2011, tot într-un mesaj adresat naţiunii, Vladimir Filat afirma că vrea „resetarea” Alianţei pentru Integrare Europeană, inclusiv revocarea unor miniștri, atenţionându-și colegii de la guvernare că își va da demisia, dacă nu va avea sprijin politic. Aliaţii, mai ales unii, l-au bănuit atunci de ambiţii prezidenţiale și i-au luat în derâdere mesajul. Alianţa a rămas nereformată, dar nici Filat nu și-a mai amintit de demisie. Însă dorinţa de a demisiona l-a lovit iar, în mai 2012, când liberaldemocratul a afirmat că este gata să-și sacrifice cariera politică în cazul în care Republica Moldova nu va obţine regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. „Liberalizarea regimului de vize este un obiectiv din Planul de activitate al Guvernului și, dacă acest lucru nu se va realiza, Executivul își va da demisia”, a punctat atunci premierul. (Ca să nu mai amintim de un alt ministru liberal-democrat care s-a grozăvit și el să demisioneze din același motiv.)

De ce atunci nu a mai dorit Filat să renunţe acum la funcţia de prim-ministru, în situaţia în care a denunţat Acordul Alianţei care i-a oferit sprijin politic? Poate pentru că și ameninţările anterioare nu au fost decât o bravadă. Declaraţia patetică: „Eu aș fi laș în faţa oamenilor, dacă mi-aș depune demisia. În faţa mafiei nu voi capitula, nu voi demisiona în niciun caz”, a sunat frumos, dar nu a convins.

De ce a venit Filat cu respectivul mesaj de prohod al Alianţei, care a însemnat și începutul sfârșitului Executivului instalat de defuncta AIE? Unii afirmă că Filat a deschis intenţionat calea către alegerile anticipate, vina pentru declanșarea acestora fiind pusă însă pe seama altor actori politici. Poate că o fi și așa. Ceea ce nu exclude faptul că Vladimir Filat a mai făcut o încercare (a câta?) de a-l anihila pe Vladimir Plahotniuc și a prelua controlul unilateral asupra guvernării.

Cronica unor accese de curaj fără seamăn Filat a mai încercat, în câteva rânduri, marea cu degetul, dar niciodată nu a mers până la capăt în actul său de mare curaj. În anumite perioade, când acesta avea impresia (doar el știe de ce) că este suficient de puternic pentru a-și demola, în sfârșit, adversarul, Vladimir Filat, cu un „curaj” de făt-frumos călare pe calul lui Voronin, divulga numele personajului botezat de el „păpușarul”: „Voi tot întrebaţi, dar știţi cine este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce, nu se vede...?”. Plahotniuc era numit capul relelor, autorul și beneficiarul atacurilor raider din Republica Moldova. Mai mult decât atât, premierul ameninţa că nu va mai tolera ca „păpușarul” să-și impună propriile reguli, promiţând să facă ordine și „la Franzeluţa, și la Metalferos, și la alte instituţii”.

Curajul acestuia însă, nu a ţinut niciodată prea mult. La scurt timp, el a uitat și de raideri, și de mafioţii care pun în pericol ţara, cum a uitat și de intenţia de a-l demite pe fostul procuror general Valeriu Zubco. Apoi chiar și-a făcut mea culpa și și-a exprimat profundul regret pentru

1:1?

ofensele grave aduse celui pe care l-a numit păpușar. Am putea bănui cu ce „argumente” a fost determinat să devină conciliant și cooperant.

Un nou episod din „lupta oligarhilor” Dar a mai trecut o habă de vreme și Filat a decis să mai facă o încercare.

Ultimul episod din lupta oligarhilor s-a derulat după vechiul calapod. Au răsunat replici dure despre „persoana obscură” care „și-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-și cumpere o ţară”, despre interesele cuiva, care sunt incompatibile cu cele ale ţării, despre „sistemul criminal construit de unii”, despre corupţia politică, mușamalizarea crimelor, controlul instituţiilor, justiţiei și, evident, despre atacurile raider. Toate bune și frumoase, dacă Filat nu ar fi și el parte a „sistemului criminal” și nu ar fi contribuit la păstrarea acestuia.

Episodul a culminat cu declaraţia ultimativă despre ieșirea din Acordul de constituire a AIE, „începând cu ora 14”. Afirmaţia următoare, despre atașamentul PLDM faţă de Programul de guvernare și susţinerea politică a Guvernului AIE (care AIE?) a fost mai puţin convingătoare, dacă nu chiar hilară și lipsită de logică.

Dar au mai trecut câteva zile, au mai fost scoase câteva dosare pe piaţă și Vladimir Filat s-a arătat gata să revină „în Acord” și să ne guverneze întru binele nostru și a viitorului european. După ce a declarat decesul AIE, s-a arătat dispus să negocieze cu PL și PD „relansarea” mortului.

Atunci să ne explice, de ce a stârnit toată zarva? Dacă știe că nu are nici forţa, nici curajul să ducă ceva până la capăt. Toate aceste pretenţii de justiţiar, toate jocurile de-a intransigenţa care nu ţin mai mult de câteva zile, l-au făcut ridicol și i-au tocat credibilitatea. Premierul a declarat hotărât că nu mai poate tolera hoţia. Și este adevărat, hoţia a atins proporţii ameninţătoare pentru ţară.

Dar iată că Plahotniuc i-a d ove d i t, cu probe,

că nici el nu este mai puţin hoţ. Cum i-a dovedit-o, asta-i altă vorbă.

Filat a supralicitat şi a pierdut Filat și-a permis să întindă coarda, fiind sigur că în actuala conjunctură toate atuurile sunt de partea lui.

Tragedia din Pădurea Domnească (despre care au știut toţi înalţii demnitari, oricât s-ar jura aceștia că s-au informat din presă), modul incalificabil în care au acţionat „vânătorii” de rang înalt, majoritatea din anturajul democraţilor și liberalilor, ar fi trebuit să-i asigure capului liberaldemocraţilor superioritatea incontestabilă, el și anturajul său nefiind implicaţi în nefericitul eveniment.

Filat, îngâmfat și plin de sine până la inconștienţă, s-a supraestimat din nou și a crezut că are asigurată victoria asupra lui Plahotniuc. Pentru că doi oligarhi nu au cum să încapă într-o singură Alianţă.

Demiterea lui Plahotniuc „este un început pentru Republica Moldova”, afirma șeful liberal-democraţilor după memorabilul eveniment. Depinde însă la ce fel de început s-a referit.

Dar iată că Plahotniuc a dat toate pe una și, pentru moment, pare să fi ieșit învingător. După descinderea sa din prezidiul Parlamentului, era clar că nu mai există loc de iertare.

Plahotniuc a decis să-l desfiinţeze irevocabil pe Filat. Chiar dacă, în ajunul votării moţiunii de cenzură, părea să aibă un soi de opoziţie în propriul partid. Dar tentaţia era prea mare. Filat, fără imunitate, cu tonele de materiale compromiţătoare pe care le-au adunat, la comandă, instituţiile de forţă subordonate democraţilor, asta este ceea ce și-a dorit „cavalerul tenebrelor”. Iar Filat invocă deja existenţa unui dosar pe numele său, care să ducă la suspendarea sa din funcţie. Și nu doar atât.

Totuși, s-ar putea ca Plahotniuc, care i-a readus pe democraţi în Parlament, cu banii săi și cu fostul favorit „de doi metri” al lui Voronin, să fie tot el și groparul partidului. După cum evoluează situaţia, am putea afla asta cât de curând.

Lupu, tot măcinat de nostalgii prezidenţiale Și Marian Lupu are suficiente motive ca să-l vrea făcut una cu pământul pe Vladimir Filat. Pentru că acesta nu va uita până la moarte că premierul a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca el să nu ajungă președinte de ţară. Chiar dacă, formal, liberal-democraţii nu i-au zis în faţă că nu-l vor vota. Dar Filat, în accesele sale de aroganţă și nou ivite ambiţii prezidenţiale, i-a vorbit maliţios lui Lupu despre obsesii: „eu nu voi accepta ca, din cauza obsesiei cuiva de a ajunge președinte, să creăm un precedent în Republica Moldova”. Și dacă a crezut Filat că aceste vorbe au rămas de domeniul trecutului, îi spunem noi că s-a înșelat amarnic.

Iată că după demiterea Guvernului, aspirantul fără de noroc la fotoliul de președinte i-a amintit vechea obidă: „Președintele ţării nu s-a ales mai devreme, deoarece nu s-a dorit acest lucru

de către PLDM. Nu s-a dorit alegerea mea ca președinte. Am înţeles că odată ce nu există voinţă, a trebuit să fac un pas la o parte. Ca urmare a acelei decizii, care nu ni s-a dat deloc ușor, noi am ales președintele ţării, pe domnul Nicolae Timofti, concentrându-ne pe problemele oamenilor”, a conturat Lupu esenţa problemei la un post de televiziune.

Ce poate fi mai clar decât atât? Câtă inimă rea și-a făcut de atunci cel care a fost lăsat cu buza umflată. Iar răzbunarea este dulce, chiar dacă vine după mai mult timp de așteptare.

Chiar dacă pentru asta democraţii au fost nevoiţi „să-și vândă sufletele comuniștilor”, cum s-a exprimat plastic Marian Lupu.

Prin urmare, Filat nu avea nicio șansă. Acum chiar că sunt chit: o dată au votat liberal-democraţii cu comuniștii pentru a-l demite pe Plahotniuc, o dată au votat democraţii pentru a-l da jos pe Filat. Cine face următoarea mișcare? Încă o întrebare ar mai fi de clarificat. Pe când are de gând să facă spicherul Marian Lupu „pasul doi”.

Amintim că, acum câteva zile, democratul vedea rezolvarea situaţiei în felul următor: „Pasul întâi – demisia necondiţionată a prim-ministrului Vladimir Filat. Pasul doi – în același moment, eu sunt disponibil să-mi prezint demisia din funcţia de președinte al Parlamentului”. Aducem situaţia la „faza zero” și doar apoi discutăm, declara democratul. Dar el are totuși o scuză – demisia nu este totuna cu demiterea.

După demiterea Guvernului, Lupu a afirmat că vrea negocieri, Filat a declarat că va discuta „intens” cu președintele, iar Ghimpu nu vrea decât un lucru – să-i rămână miniștrii în funcţiile mănoase. Pentru asta, liberalul este gata să dea jos și președintele ţării. Și chiar își imaginează cineva că după „ziua de 13, ziua neagră pentru AIE”, cum a botezat-o Lupu, ar mai fi posibile discuţii și negocieri? Mai degrabă, doar tras de sfori, jocuri de culise și încercări de șantaj. Totuși, nu putem exclude că ne-am putea trezi iarăși cu un Acord, bazat pe „principii și valori”, semnat de aceeași „mafioţi”, „raideri”, „corupţi”, „hoţi”, „petroliști”, “contrabandiști” etc.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

7 MARTIE 2013

3

FLUX

Cine a făcut posibilă scurgerea de informaţii sau cine a dispus această scurgere?

Instituţiile media de la București deja de ani buni se „distrează” cu difuzarea stenogramelor unor convorbiri telefonice din dosarele instrumentate de procurorii DNA sau DIICOT ori a unor discuţii la terase sau prin alte localuri. La noi distracţia a ajuns ceva mai târziu, dar cum suntem buni la învăţătură, în scurt timp am putea atinge performanţe nebănuite.

Acum câteva săptămâni, instituţiile media de la noi au primit de la așa-numitul grup „Procurori Pentru Adevăr” interceptările unor convorbiri telefonice ale șefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, cu mai mulţi demnitari de stat, între care premierul Vladimir Filat, ministrul de Interne, Dorin Recean, liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ, și președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Chestiunea interceptărilor a fost analizată sub două aspecte. Unul ţine de conţinutul propriu-zis al acestora, care a fost comentat pe larg și care, în mod cert, face dovada unor derapaje grave în domeniul administrării publice. Modul în care înţeleg autorităţile să dirijeze instituţiile statului, să intervină în activitatea acestora cu tot felul de rugăminţi, indicaţii și sugestii, ar putea fi calificate ca trafic de influenţă. Fără îndoială, Fiscul trebuie să se ghideze în activitatea sa de prevederile legii, nu de indicaţiile și dispoziţiile politicienilor. Și opinia publică are dreptul să fie indignată de ceea ce a auzit.

Dar tot atât de adevărat este și faptul că nu doar demnitarii din anturajul liberal-democraţilor au astfel de îndeletniciri. Cam toţi politicienii vorbesc așa cu miniștrii și șefii unor structuri pe care i-au instalat în funcţii. Să ne amintim de metafora lui Mihai Ghimpu despre ministere și instituţii ca pârghii. Să ne amintim cum îi da acesta indicaţii la telefon ministrului Apărării, în faţa camerelor de filmat, în perioada în care era ditamai președinte interimar. Să ne amintim cum îi cerea spicherul Marian Lupu procurorului general să facă un raport public despre informaţiile de prin dosare de la PG. Prin urmare, intervenţiile abuzive ale politicienilor sunt caracteristice tuturor celor de la guvernare. Și, cu certitudine, dacă ar exista niște interceptări telefonice în care ar figura

alţi demnitari, de la alte partide, am avea de aflat lucruri la fel de interesante și cognitive. Totul depinde de cine face și în ce scop face aceste interceptări. Acum, iată, au picat premierul și apropiaţii săi.

Al doilea aspect ţine însă de legalitatea acestor înregistrări și de modul în care au ajuns în presă. Nu s-a spus clar și nu știm sigur dacă a fost vorba de interceptări ilegale sau dacă acestea au fost făcute în cadrul anchetei în dosarul șefului Fisc. Și dacă au fost făcute legal, cine a făcut posibilă scurgerea de informaţii.

Sau cine a dat dispoziţii să se producă această „scurgere”. Am putea bănui doar.

Reprezentanţii fostei AIE au condamnat în cor procedeul, doar că nu știm cine sunt eroii. Cu puţin timp în urmă, directorul SIS, Mihai Balan, directorul CNA, Viorel Chetraru, și procurorul general interimar Andrei Pântea au fost chemaţi la Comisia parlamentară pentru Securitate Naţională, pentru a le oferi explicaţii deputaţilor pe marginea interceptărilor telefonice apărute în presă.

Deputatul neafiliat Mihai Godea afirma că a aflat de unde a avut loc scurgerea informaţiei. „Știm din ce „cadru” s-a făcut scurgerea acestor informaţii. Este secret de stat, nu pot să vă ofer mai multe detalii”, a precizat el. În opinia lui, interceptările ar putea fi efectuate și de unele instituţii private, nu doar de stat. „Unele instituţii se fac că plouă și afirmă că nu dispun de echipamentul necesar pentru interceptări. Dar există și informaţii de la operatorii care aduc astfel de echipament în Moldova.

Unele seturi au ajuns la instituţiile de stat… Trebuie să vedem dacă toate seturile au ajuns la instituţiile de stat, dacă s-au oprit aici sau nu”, a mai declarat Godea. În condiţiile în care nu există claritate în privinţa acelor interceptări telefonice, iată că în presă au apărut noi stenograme ale unor convorbiri

telefonice interceptate și proceseverbale din dosarul intentat de CNA pe numele șefului Fisc. Materialele au fost publicate iniţial pe bloggul lui Pavel Gavrilov. Ar fi vorba despre presupuse discuţii dintre Nicolae Vicol și secretarul adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, dar și șeful adjunct al Fiscului, Adrian Timotin.

Interesant este că acestea au apărut exact după ce fracţiunea PCRM din Parlament a depus moţiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Filat. Și ne vine tot mai greu să credem în întâmplări și coincidenţe.

După publicarea stenogramelor, Centrul Naţional Anticorupţie a condamnat difuzarea materialelor și a anunţat că va demara o anchetă urgentă împreună cu Procuratura Generală pentru „a vedea cum a fost posibilă apariţia în presă a acestor documente, atâta vreme cât la dosar au acces un număr limitat de persoane”. În cadrul unui comunicat de presă, instituţia a precizat că la dosar au acces doar ofiţerul de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucţie. „În același timp, la copiile materialelor cauzei, care sunt prezentate judecătorului de instrucţie, pot avea acces avocaţii”, mai atenţionează CNA. Dar la fel de interesant ar fi să aflăm și la ordinul cui au fost difuzate aceste materiale. Pentru că este greu să credem că cineva dintre cei care „au acces” au comis această infracţiune pe propriul risc. „Apariţia unor documente din acest dosar în spaţiul public este de o gravitate foarte mare și nu excludem faptul că scopul celor care au făcut acest lucru este de a compromite chiar procesul de instrumentare a acestui dosar. Cei afectaţi de apariţia acestor documente în presă sunt, în primul rând, anchetatorii.

Astfel de lucruri pot conduce la îngreunarea anchetei și, cel mai grav, la compromiterea probelor”, se arată în comunicat.

CNA a făcut apel la „sprijinul și înţelegerea mass-media, să fie prudentă în publicarea unor astfel de documente, să înţeleagă că, prin difuzarea lor, este prejudiciată grav ancheta și există riscul compromiterii unor probe”.

Cu sau fără sprijinul acestor „scurgeri” de informaţie, Guvernul a fost

demis. Intuim că ne așteaptă zile fierbinţi în continuare. Zile în care se va încerca insistent implicarea instituţiilor statului în reglările de conturi. Vom mai citi în presă și alte stenograme de prin dosare, vom audia și alte interceptări telefonice?

Probabil că da. Pentru că, bănuim, s-au adunat multe. Ultimele evoluţii de pe scena politică ne-au convins și mai mult, dacă mai era nevoie, că guvernarea nu a fost preocupată, nici pe departe, de reforme, de lupta cu corupţia, instituţiile responsabile pentru asta fiind antrenate cu precădere în acumularea unor materiale compromiţătoare. Materiale cu ajutorul cărora partenerii de la gu-

vernare s-au ţinut în permanenţă la respect.

Dacă nu reizbucnea cu atâta violenţă războiul celor doi oligarhi, nu am fi auzit nici de interceptările cu pricina.

Pentru că în AIE, ora „marilor adevăruri” bate doar atunci când aliaţii au ceva de împărţit sau când cineva își imaginează că ar putea da lovitura și ar putea obţine puterea supremă. Și ne întrebăm dacă vom afla vreodată cine a făcut totuși interceptările, cine a făcut din acestea „un bun public”, cine scoate materiale de prin dosare? Mă tem că nu. Pentru că cei în măsură să ne dea aceste informaţii vor fi ocupaţi cu altceva.

Ioana FLOREA, FLUX

Timofti nu se teme de Ghimpu Miercuri, 6 martie, la o zi după demiterea Guvernului Filat, am avut parte și de o reacţie a Președinţiei, vizavi de ultimele evenimente politice. Reacţie este totuși prea mult spus. Pentru că președintele ţării Nicolae Timofti nu a comunicat mare lucru după întâlnirea pe care a avut-o cu liderii fostei coaliţii de guvernământ. Șeful statului a precizat că nu s-a decis nimic și că s-au discutat doar chestiuni organizatorice. „Vor continua dialogurile între conducătorii acestor formaţiuni. Atunci când se va ajunge la o înţelegere, vor da semn să ne mai întâlnim. Fiecare are nevoie să mediteze, să consulte partidele, pentru a lua o decizie”, a declarat șeful statului.

Mai important pentru președinte a fost să răspundă ameninţărilor lui Mihai Ghimpu de a-i cere demisia, în cazul în care îl va propune pe Vladimir Filat la funcţia de premier

sau va accepta eliberarea miniștrilor. „L-am înaintat atunci și am spus că este trimis de Dumnezeu, dar necuratul l-a luat și l-a pus sub dânsul”, și-a dat Ghimpu verdictul.

Vizibil afectat de aceste afirmaţii, președintele Timofti a ţinut să precizeze că nu se va lăsa intimidat și presat: „Se vehiculează în presă intenţia de a presa președintele. Eu nu sunt omul care să mă las presat. Având o practică mare de judecător, eu am rezistat la toate”. Și Vladimir Filat s-a arătat îngrijorat de afirmaţiile lui Ghimpu. „Este în premieră ca un președinte de ţară să fie ameninţat cu demisia”, a declarat el. Premierul demis vede aici chiar elemente de uzurpare a puterii în stat. Pentru că se atentează la sistemul „clădit timp de 21 de ani”, bazat pe Constituţie, al cărei garant este șeful statului.

Totodată, Filat include în scenariul de posibilă tentativă de uzurpare a puterii în stat și perspectiva intentării unui dosar penal pe numele său, pentru a fi suspendat ulterior din funcţie.

FLUX

FLUX

4

Economic 7 MARTIE 2013

De ce ne ocoleşte BMW şi de ce nu vine FMI Cel mai ușor lucru, atunci când nu-ţi faci bine treaba, este să găsești „motive argumentate”, cum ar fi, de exemplu, criza din zona euro și, în general, din lume, criza din economia locală și, cel mai la îndemână, criza politică.

Nu zic că toate aceste crize luate împreună sau fiecare luată în parte nu ar influenţa procesele economice, însă e prea ușor și, uneori, chiar neprofesionist să te ascunzi doar în spatele unor crize. În anul 2012, potrivit Biroului Naţional de Statistică, investiţiile în active pe termen lung s-au redus cu peste 4%. Iar picajul investiţiilor străine directe va fi din două cifre, conform datelor preliminare ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Cine e de vină? „Mediul extern nefavorabil”, zic unii. Cine va fi de vină la finele anului 2013? Iarăși mediul extern nefavorabil, dar și criza politică ce ba se stinge, ba izbucnește cu o nouă putere la Chișinău? „Noi vrem, dar crizele nu ne permit să fim cei mai buni”, se aud voci de prin ministere. Bine, dar vedeţi voi că sunt și guverne care reușesc, indiferent de crize. Polonezii, cioara asta albă! „Da, da, dar Polonia este o piaţă mare și

acolo se duc marile companii”, vine un alt răspuns. Și în acest caz aveţi dreptate, dar parţial.

Sigur, marele concern BMW, de exemplu, nu va veni niciodată cu o uzină în Moldova. Și sunt o sumedenie de factori obiectivi: piaţa mică; infrastructură de transport și de logistică subdezvoltată, pe alocuri chiar inexistentă; insuficienţă de forţă de muncă calificată; cadrul legislativ instabil, permanent în schimbare și reformare; controlori care-și fac meseria după „legea telefonului” etc., etc. Cu toate acestea, BMW ar putea să fie interesat de unele „fructe din grădina noastră”, chiar dacă indirect, prin intermediul multelor companii mai mici care contribuie la marea afacere BMW. Să facem un exerciţiu de imaginaţie. BMW este un uriaș și nu unul obișnuit, dar un mare amator de fructe proaspete. Pe de altă parte, Moldova este o mică grădină, alături de altele asemănătoare, unde cresc tot felul de pomușoare. În vecinătate însă, sunt și livezi întinse cu fructe frumoase (pieţe mai mari). Gigantul va păși peste micile grădini, nu că nu i-ar place pomușoarele, însă sunt greu de adunat și este nevoie de o cantitate mare, care se adună greu, pentru a-și potoli foamea. Se va opri în livada care-i mai mare, fructele sunt mai ușor de cules și potolesc mai repede foamea. Sigur, asta nu înseamnă că gigantul va renunţa definitiv la pomușoare, cineva din suita lui (companiile mai mici care deser-

A căzut Guvernul Filat. Şi Soarele se va opri pe Cer, iar Cerul va cădea pe Pământ

Stupoare generală în Republica Moldova și nu doar în Moldova, ci și în întreg sud-estul Europei, acolo unde Moldova este lider incontestabil la făcut reforme, și chiar pe întregul continent european, care are o singură poveste de succes, dar succes incontestabil! și această poveste se numește Moldova. Stupoare? Da, stupoare! De ce? Pentru că a căzut Guvernul Filat, iar soarele nu s-a oprit pe cer și nici cerul nu s-a prăbușit peste capetele noastre. Adică, capetele noastre păcătoase care nu s-au pătruns de șansa unică pe care ne-a oferit-o divinitatea, șansa care s-a numit Guvernul Filat.

Gata, a fost demis Guvernul Filat, după care nu mai există viaţă. Adică viaţă mai există, dar ce rost are s-o mai trăiești dacă nu ești guvernat de Filat?

Clocotește Moldova în hohote de plâns, mai ceva decât la moartea lui Ștefan cel Mare. Un alt prim-ministru ca Filat nu-i, n-a fost și nici nu va exista, nu doar în Moldova, ci nicăieri în lumea toată! Reformele nu mai au niciun rost, dacă nu sunt efectuate de către Guvernul Filat. Bunăstarea – la fel, dacă nu ne este adusă de Guvernul Filat. Chiar și integrarea europeană! La ce bun să devină Moldova membru al UE, dacă nu este guvernată de Filat?

Vai, ce nenoroc peste capetele noastre! Să ne punem cu toţii cenușă în cap. Și, cu ochii plini de lacrimi, să privim în sus că s-ar putea să pice Soarele de pe Cer, iar Cerul să cadă pe Pământ. Și de ce n-ar cădea, dacă a căzut Guvernul Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

vesc gigantul auto) se va opri și prin micile gospodării pentru a aduna pomușoare absolut necesare pentru o dietă (funcţionalitate) balansată a gigantului. Dar iarăși, grădini mici sunt mai multe (concurenţa e mare) și piticii care deservesc uriașul se vor opri în acea grădină care-i asigură o colectare cât mai rapidă și calitativă a pomușoarelor.

Concluzia, gigantul BMW are pași prea mari și trece peste Moldova, dar multe din companiile care deservesc afacerea bavarezilor nu ar fi împotrivă să-și extindă afacerile la noi, dar cu unele condiţii. În primul rând, statul să asigure funcţionalitatea legilor și a instituţiilor de stat, să asigure independenţa și corectitudinea Justiţiei, să asigure dreptul la proprietate, să excludă intervenţia neargumentată a controlorilor („legea telefonului”), să asigure dezvoltarea infrastructurii etc. Și dacă toate aceste condiţii vor fi asigurate, indiferent de culoarea partidelor aflate la guvernare, pe mulţi investitori nu-i va speria crizele politice, fiindcă acestea se produc peste tot în lume.

Iar istoria de succes al unui investitor este un puternic argument și pentru alte companii străine. Din păcate, cazul Draexlmaier, care deservește anume giganţii auto, nu este cel mai bun fel de a invita businessul străin în Moldova.

Zilele acestea și Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că își amână misiunea în Moldova. Va influenţa acest caz investiţiile străine și economia în general? Da, chiar dacă indirect.

Totuși, trebuie să precizez, situaţia în care FMI nu va transfera noua tranșă din credit, în mărime de 70 de milioane USD, nu este cea mai mare pierdere pentru economie. Banii sunt destinaţi pentru completarea rezervelor valutare ale băncii centrale și nu vor influenţa direct intrările în Bugetul de Stat. Plus la aceasta, și rezervele BNM nu necesită o completare urgentă în condiţiile în care, la finele lunii februarie a.c., banca centrală deţinea active de rezervă în mărime de peste 30 de miliarde de

lei sau 2,5 miliarde USD. Adică, cele 70 de milioane USD nu pot aduce un aport important la formarea rezervelor. Pericolele vin din altă parte, dar mai întâi să vedem dacă anume criza politică a oprit FMI-ul să vină la Chișinău sau există cauze mult mai importante, dar ascunse în condiţiile în care să dai vina pe criză e cel mai ușor și chiar oarecum convenabil din punct de vedere politic. Cearta între partidele politice, atâta timp cât Guvernul este funcţional (textul a fost scris până la exprimarea votului de neîncredere pentru Guvernul Filat – nota FLUX), iar Cabinetul de Miniștri era funcţional atunci când s-a anunţat amânarea vizitei, ar fi trebuit să fie un motiv de îngrijorare pentru FMI și pentru partenerii de dezvoltare, dar nu și principalul motiv pentru a amâna discuţiile atâta timp cât sunt realizate înţelegerile convenite, inclusiv sunt implementate reformele incluse în program.

De aceea sunt tentat să cred că principala problemă este că Guvernul nu și-a făcut treaba, iar acesta a fost un argument serios pentru a amâna misiunea și alocarea unei noi tranșe din credit. Iar criza politică este folosită în calitate de paravan pentru a ascunde principalele nerealizări.

Mai mult, criza politică a devenit într-adevăr periculoasă doar după 13 februarie, zi în care PLDM a declarat că denunţă Acordul de constituire a AIE 2. Adică cu maximum două săptămâni înainte de a veni misiunea FMI. Logic, la această dată, adică pe 13 februarie, cea mai mare parte din condiţiile convenite cu Fondul urmau deja să fie implementate. Deci, criza politică nu poate fi principalul argument în acest caz.

Mai mult, economiștii de la FMI pot fi, parţial, comparaţi cu niște auditori. Ei lucrează cu indicatori și constată dacă parametrii economici corespund sau nu obiectivelor stabilite și în funcţie de aceasta recomandă, fără sentimente (economiștii, în general, nu lucrează cu sentimente, ci cu cifre), de unde trebuie tăiat și unde trebuie adăugat așa încât bilanţul să fie unul echilibrat. Pentru ei

rezultatul contează. Iar dacă acesta este altul decât cel așteptat, ne consideră, hai să spunem, neserioși și iau măsuri, inclusiv își amână vizita și nu alocă bani, cum este în cazul nostru.

Sigur, nu o să combat opiniile precum că multe dintre condiţiile FMI sunt prea dure sau că Fondul nu ţine cont de situaţia reală din ţară etc. În toate lucrurile pe lumea asta există adevăr. Dar mai există și o altă latură a problemei. Se creează impresia că Guvernul nostru este un prost negociator sau, mai degrabă, este un executor. Fiindcă sunt predispus să cred că în cazul în care Executivul ar aduce suficiente argumente și chiar ar demonstra prin acţiuni că, de exemplu, eventualele venituri din creșterea unor impozite și taxe, pe care insistă FMI, pot fi acumulate printr-o mai bună administrare fiscală și combaterea economiei subterane, atunci și FMI ar putea să fie mai indulgent. Concluzia care se impune, nu atât FMI este dur, cât noi nu prea ne facem treaba și ne mulţumim cu perpetuarea unei stări de lucru, iar pentru a nu fi acuzaţi de cetăţeni (electorat) de lipsă de viziune, acceptăm la nivel de lege tot ce vine din exterior.

Dar să revenim la influenţele asupra economiei. În primul rând, relaţiile cu FMI, în prezent, nu sunt importante prin faptul că primim niște credite, ci prin faptul că FMI este un fel de indicator (semafor) și pentru ceilalţi parteneri de dezvoltare, inclusiv Banca Mondială, BERD, Uniunea Europeană etc. De asemenea, acolo unde FMI ezită, când este vorba de o economie în tranziţie, ne evită și investitorii străini privaţi.

Prin urmare, anul 2013 este, parţial, compromis în ceea ce privește creșterea investiţiilor străine, dar și interne.

Totuși, uneori apar și surprize plăcute. Totul e posibil. Să sperăm, dar să nu uităm și să acţionăm. Ţineţi ritmul!

Anatol CÂŞLARU Sursa: vox.publika.md

5

Actual

7 MARTIE 2013

FLUX

De ce Vladimir Filat vrea alegeri parlamentare anticipate Pasărea pre limba ei piere sau cântecul de lebădă al lui Filat Pasărea pre limba ei piere, iar premierul Filat – pentru că a distrus coaliţia de guvernământ care l-a instalat în funcţie. Dacă PLDM nu ieșea cu declaraţia nărăvașă din 13 februarie 2013, prin care a denunţat Acordul de constituire a AIE 2, Filat stătea și astăzi comod în fotoliul său, administrând în liniște afaceri bănoase, cum ar fi contrabanda cu ţigări, licenţierea a fost felul de activităţi economice, comerciale și altele. Chiar și deputaţii PLDM, în persoana lui Valeriu Ghileţchi, au recunoscut deschis, de la tribuna Parlamentului, că demiterea Guvernului este o consecinţă a denunţării Acordului de constituire a AIE. Vladimir Filat insistă însă că motivul real al demiterii sale ar fi altul, și anume războiul pe care îl poartă cu Vladimir Plahotniuc. După ședinţa Parlamentului, la care i s-a acordat vot de neîncredere, Filat a făcut următoarea declaraţie: „Să nu creadă cineva că motivul din care PD a votat pentru demiterea Guvernului este neimplementarea programului (de guvernare – n.n.). Motivul real al votului de astăzi este că am spus lucrurilor pe nume, când am spus că în Republica Moldova avem instituită o putere paralelă ilegală, de un personaj care controlează instituţiile economice și de stat. Motivul de bază al votului de astăzi este că Plahotniuc a fost demis din prezidiul Parlamentului”, a declarat premierul.

Vedem că Filat recunoaște deschis că Executivul nu a implementat programul de guvernare. Și pentru toată lumea este clar că raportul privind activitatea Guvernului, pe

care premierul l-a prezentat în faţa Parlamentului, este unul făcut în stil brejnevist, declarativist, fantezist. Reformele cu care se laudă Filat sunt virtuale, sunt doar pe hârtie.

Deci, liderul PLDM acceptă faptul că guvernarea lui a constituit un eșec, un dezastru. Și dacă este așa, de ce deputaţii PD, dar și toţi ceilalţi, să nu dea jos un astfel de guvern? A, Filat ne spune, și bineînţeles că are dreptate, că deputaţii PD au acordat vot de blam Guvernului și deoarece Vladimir Plahotniuc a fost demis din funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Asta da, dar nu văd care e problema. Dacă deputaţii PD, supăraţi pe liberal-democraţi pentru că l-au demis pe Plahotniuc, ar fi demis un guvern eficient, unul care, cu adevărat, implementează reformele, atunci am spune și noi, ca și Filat, că Partidul Democrat a recurs la o vendetă politică, „punând în pericol reformele și parcursul european al

Republicii Moldova”. Dar așa nu putem spune decât că democraţii, alături de comuniști, de socialiști și de Mihai Godea, au demis un guvern corupt și ineficient, vot care a fost provocat, într-o anumită măsură, și de supărarea democraţilor pentru debarcarea lui Plahotniuc din prezidiul Parlamentului. Așa cum și Filat este supărat pe deputaţii PD pentru că l-au demis pe el și are de gând să-i demită, la rândul lui, pe miniștrii lui Lupu.

Foarte bine, domnilor, așa să fie, bine că ţara a scăpat de un guvern corupt și ineficient!

Filat din nou prim-ministru? sau de ce nu te poţi scălda de două ori în apa aceluiaşi râu Tot după votul de marţi din Parlament, președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a declarat că formaţiunea sa nu va accepta o altă candidatură la funcţia de prim-ministru decât tot pe cea a lui Filat. Adică, după ce a fost dat afară de rău, să fie luat de bun? Și cum ar putea PLDM să insiste asupra candidaturii lui Filat, dacă Parlamentul este nemulţumit de prestanţa acestuia?

Singura soluţie – fără revoluţie Există vreo soluţie pentru a merge înainte? Cred că da. Singura soluţie reală pentru situaţia creată este un guvern de tehnocraţi, care s-ar bucura de încrederea tuturor celor trei foste componente ale AIE, și poate

chiar și a deputaţilor socialiști și a celor neafiliaţi. Un guvern cu participarea comuniștilor este imposibil, pentru că deputaţii lui Voronin nu vor dori să se compromită într-o guvernare instabilă, care nu are cum să înregistreze mari succese doar într-o jumătate de mandat. Comuniștii vor să intre pe cal alb în alegeri, așa că ei nu vor discuta nici cu Lupu, nici cu Filat posibilitatea constituirii unei alianţe parlamentare sau susţinerii unui guvern minoritar.

Dacă una dintre cele trei foste componente ale AIE nu va consimţi la constituirea unui guvern de tehnocraţi, atunci se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Și partidul care nu-și va da votul pentru acel guvern de tehnocraţi va fi partidul care a declanșat, care își dorește alegeri parlamentare anticipate. Și acest partid va fi, în opinia mea, PLDM. De ce? Nu pentru că ar avea mari șanse în alegeri, nu pentru că ar

fi cel mai bine plasat. Nu, scandalul interceptărilor telefonice a șifonat rău imaginea PLDM, așa cum cazul tragic din Pădurea Domnească a șifonat imaginea PD. Pur și simplu, dacă nu se intră urgent în alegeri, organele de control și anchetă se vor ocupa de dosarele penale în care figurează și Filat, și acesta are toate șansele să înfunde pușcăria. În cazul instalării unui guvern de tehnocraţi, Filat nu va dispune nici de imunitate parlamentară, căci nu este deputat, dar nici nu va putea să se eschiveze anchetei, utilizând pârghiile pe care le pune în aplicare astăzi din poziţia de prim-ministru. Iar păcatele lui sunt multe și grele. Și asta indiferent de faptul dacă Plahotniuc este sau nu supărat pe Filat. Dar, mai ales, în situaţia în care Plahotniuc este supărat și nu doar el. Mai sunt și alţii: Ghimpu, Voronin, Dodon, Godea.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Cu valorile ce facem?

Acum opt ani a părăsit Moscova, unde făcea cinematografie, și a revenit acasă, în Republica Moldova. S-a întors cu ambiția de a reforma și de a impulsiona dezvoltarea cinematografiei moldovenești. Este vorba despre cunoscutul regizor Valeriu Jereghi, omul care a fost apreciat cu multiple premii și distincții internaționale.

Locuind în Rusia timp de cincisprezece ani, Valeriu Jereghi a muncit alături de marele regizor rus Nichita Mihalkov, la Uniunea Cineaștilor de acolo, și a văzut cum s-a produs reforma cinematografiei ruse pas cu pas.

La început de an, la Chișinău s-a desfășurat Săptămâna Filmului Moldovenesc, însă cu toate premiile și aprecierile internaționale, filmele lui Valeriu Jereghi nu au fost de găsit în lista cu proiecții cinematografice. Ne-am întrebat de ce. Și asta în condițiile în care practic nu avem cinematografie, iar „Moldova-Film” nu prea are ce prezenta publicului. Se tot rulează pe bandă filmele vechi, de altădată, filme de o valoare incontestabilă, ce-i drept.

L-am întrebat pe Valeriu Jereghi de ce filmele lui nu sunt de găsit la astfel de evenimente. „Motivul este simplu. Sunt incomod pentru actualii „cineaști”, ne-a spus regizorul.

Valeriu Jereghi ne-a mai mărturisit că s-a întors din Rusia cu entuziasmul și cu dorința de a pune pe picioare industria de film. De fapt, a venit atunci când toți plecau. A mers pe la tot felul de demnitari și le-a prezentat un model de reformare a cinematografiei moldovenești.

Din start i-au fost ignorate inițiativele, întrucât au apărut tot felul de mari „regizori” care l-au acuzat că vrea să se folosească de imaginea Uniunii Cineaștilor. „Cпекулянт ordinar” – cam

așa a fost calificat Valeriu Jereghi de cei care nu au avut nicio realizare cinematografică la viața lor. Însă ambițiile regizorului nu au fost de potolit. Chiar și în condițiile în care nu a fost susținut de nimeni, el și-a continuat activitatea, a făcut filme pe bani proprii, cu același entuziasm și cu aceeași râvnă.

Peste hotare, atunci când ne reprezintă țara, Valeriu Jereghi se prezintă ca regizor din Republica Moldova. Însă paradoxul cel mare este că aici niciodată nu se regăsește în programul de proiecţii a filmelor moldovenești. Și acesta nu este un caz singular. Câți tineri de valoare pleacă din această țară? Câți specialiști buni nu-și găsesc locul aici? A cui este vina? A sistemului? A noastră? De ce afară oamenii noștri sunt tratați ca atare, însă aici nu li se acordă nicio atenție?! De ce ne place să ne autodistrugem? „Am fost întrebat de mai multe ori în străinătate ce e cu cinematografia moldovenească și nu știam ce să răspund. Avem regizori tineri care manifestă dragoste pentru această creaţie, însă ei nu sunt ajutaţi”, a spus maestrul Jereghi.

Da, trebuie să recunoaștem cu mare părere de rău că la noi valorile sunt tabuizate, înecate în umbră. De aici și stagnarea în cinematografie și în celelalte domenii. În noua strategie de dezvoltare a culturii pentru anul 2013-2020 este inclus și segmentul ce vizează dezvoltarea cinematografiei din Moldova, chiar există un program separat de susținere a ei. Vrem să fim optimiști. Vrem să credem că se va mișca ceva în țara asta. Ne dorim să știm că nu vor mai deține controlul cei care au interese pecuniare și cei care scot bani grei, nefăcând nimic, din industria cinematografică.

Spuneam mai sus că Valeriu Jereghi nu este descurajat de atitudinea ignorantă de care

are parte. În luna februarie, la cinematograful „Odeon” din Chișinău s-au desfășurat zilele de proiecţii “Filme de Valeriu Jereghi în spaţiul cinematografic european”, fiind prezentate șase dintre creaţiile cinematografice ale regizorului.

Cinefilii au putut urmări cele mai cunoscute și apreciate filme ale cineastului: „Și va fi...”, „Mirajul dragostei”, „Disidentul”, „Ar fi avut o altă soartă”, „Iona”, „Arrivederci”, ultimul film fiind cel mai recent și care a obținut cele mai multe premii internaționale, cincisprezece la număr. E o proiecție fără actori profesioniști, realizat pe banii echipei de filmare, care reflectă perfect drama noastră națională: mii de copii abandonați de către părinții care muncesc peste hotare. Tot în cadrul aceluiași eveniment, înainte de fiecare lung metraj semnat de Valeriu Jereghi, au fost proiectate și creații ale tinerilor cineaști sau debutanți în cinematografie.

Acolo a fost lansată și ideea de a organiza anual Festivalul Tânărului Cineast din Moldova. La acest festival vor avea posibilitatea să participe toți tinerii care încearcă să facă cinematografie. Conceptul a fost preluat și de către colegii italieni ai regizorului. Astfel, tinerii cineaști

moldoveni și cei italieni vor avea posibilitatea în luna aprilie să se întâlnească în Italia și să facă schimb de opinii, să interacționeze pentru a realiza o producție cinematografică comună.

Potrivit lui Valeriu Jereghi, tinerii moldoveni vor avea chiar șansa să învețe la școlile de cinematografie din Italia. În acest mod, regizorul speră că cinematografia de la noi va fi resuscitată.

Acum Valeriu Jereghi se află în Statele Unite ale Americii, fiind invitat de către o companie americană pentru a prezenta la San Francisco și la New York filmul „Arrivederci”. Regizorul ne-a promis că atunci când revine în țară ne va oferi un interviu în exclusivitate pentru a ne vorbi despre evenimentul respectiv.

Lucia CUJBĂ, FLUX

FLUX

6

Expertiz= 7 MARTIE 2013

Interesele mai presus de lege De cinci ani Republica Moldova are o lege privind conflictul de interese, care ar trebui să sancţioneze demnitarii care iau decizii în favoarea rudelor sau partidelor din care fac parte sau obţin favoruri personale. Cadrul legislativ adoptat, mai mult pentru a bifa niște angajamente către forurile internaţionale, până acum nu a funcţionat, dovadă fiind faptul că, deocamdată, organele de drept nu au dosare finalizate cu sentinţe, în care barem cineva să fi fost tras la răspundere. Și niciun contract semnat în conflict de interese nu a fost desfăcut sau lovit de nulitate, așa cum prevede legea.

Capacitatea CNI, tratată cu scepticism Din anul acesta, conflictele de interese pot fi sesizate direct la Comisia Naţională de Integritate (CNI), instituţie abilitată cu cercetarea cazurilor în care funcţionarii publici au luat decizii având și un anumit interes privat, pe care nu l-au declarat. Președintele CNI, Anatolie Donciu, spune că orice act administrativ încheiat într-o situaţie de conflict de interese trebuie să fie anulat, iar funcţionarul – tras la răspundere. „Dacă a fost adoptat un act

Anatolie Donciu administrativ de către persoane care s-au aflat în situaţie de conflict de interese sau în incompatibilitate cu funcţia, noi trebuie să anulăm toate actele care au fost adoptate de către funcţionarul respectiv, chiar dacă el nu mai este în funcţie” .

Mai mulţi experţi anticorupţie tratează însă cu scepticism capacitatea autorităţii de integritate, care are doar cinci membri și o echipă de numai 26 de angajaţi, de a procesa un număr de peste 50 de mii de declaraţii de avere și interese, la care se mai adaugă sesizările din partea cetăţenilor, dar și materialele din presă, la care CNI promite să reacţioneze. Totuși, experta anticorupţie de la CNA, Cristina Cojocaru, încurajează cetăţenii să meargă ei înșiși în instanţa de judecată și să ceară anularea actelor administrative, semnate de către demnitari în interes personal sau de partid, cu atât mai mult în cazul în care sunt afectate drepturile anumitor persoane sau este prejudiciat bu-

Cristina Cojocaru

getul: „Odată ce se constată un conflict de interese, indiferent dacă există sau nu o sancţiune pentru demnitar, există o consecinţă pentru actul administrativ – el este lovit de nulitate. Orice persoană poate să meargă în proces de judecată și să solicite anularea actului administrativ dacă el a fost luat în conflict de interese. Comisia, având un buget și o echipă mică, n-o să reușească să meargă în toate procesele.

Dar cetăţenii ar putea astfel să ajute comisia și să ceară ei înșiși anularea actelor, pentru că au acest drept”.

Un conflict de interese nu înseamnă neapărat o faptă de corupţie, însă apariţia unor conflicte între interesele personale și obligaţiile publice ale funcţionarilor, dacă nu sunt tratate corespunzător, pot duce la corupţie, spune experta Transparency International Moldova, Iana Spinei: „La originea actului de corupţie deseori stau conflicte de interese nerezolvate. Interese personale întotdeauna au existat și vor exista, dar funcţionarii trebuie să identifice acele interese care vin în contradicţie cu obligaţiunile de funcţie, iar la momentul unor situaţii de conflict de interese să le declare, ca acestea să poată fi soluționate în modul cuvenit”.

Conflictul de interese nu este sancţionat penal Șeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Ruslan Popov, recunoaște că în lipsa unor sancţiuni penale pentru conflictul de interese, procurorilor le este greu să cerceteze astfel de cazuri și să difere justiţiei demnitarii certaţi cu legea: „În prezent nu există o statistică oficială, o evidenţă la nivel de ţară, care să arate câte cazuri avem pe ţară în care au fost vizate situaţii de conflict de interese. În legislaţia noastră nu avem răspundere materială pentru conflict de interese, fie că este răspundere civilă, fie că este răspundere penală. Legislaţia acoperă responsabilitatea dată prin alte componente de infracţiuni, fie că este vorba de abuz în serviciu, penal sau contravenţional, depășirea atribuţiilor de serviciu, neglijenţă, delapidare și altele, numai că nu avem, așa cum este în România, o normă specială care ar viza răspunderea penală pentru conflictele de interese. Respectiv, nu se duce o evidenţă la nivel statal, astfel încât astăzi să putem face o analiză”.

Un studiu comparativ privind conflictul de interese și incompatibilităţi cu funcţia publică realizat în trei ţări: Moldova, România și Croaţia, lansat recent la Chișinău, plasează Republica Moldova în rândul statelor în care legislaţia privind conflictul de interese nu este aplicată eficient.

Fostul ministru al Tehnologiilor Informaţionale, pe banca acuzaţilor Unul dintre puţinele dosare care au ajuns în instanţa de judecată este cel al fostului ministrul al Tehnologiilor Informaţionale, Vladimir Molojen. Procurorii anticorupţie care au cercetat cazul l-au trimis pe Vladimir Molojen pe banca acuzaţilor pentru mai multe capete de acuzare, între care: abuz și neglijenţă în serviciu. Fostul oficial este acuzat că în perioada 2008-2011, cât a deţinut funcţia de ministru, iar apoi cea de șef al Întreprinderii de Stat „Registru”, instituţie aflată în cadrul ministerului pe care l-a condus, a încheiat contracte ilegale cu o companie de publicitate, ai cărei fondatori erau soţia și feciorul acestuia. Timp de trei ani, în conturile familiei lui Vladimir Molojen, prin compania de publicitate „Altent-Com”, au intrat peste 2,6 milioane de lei din serviciile de publicitate.

Aceasta, în situaţia în care întreprinderea deţinea monopolul la producerea pașapoartelor și altor acte și nu avea nevoie să plătească pentru servicii publicitare. Din iulie 2012, dosarul în care a fost cercetat Molojen și un fost

Vladimir Molojen timp de 5 ani funcţii de conducere, dânsul a continuat să exercite funcţia de primar, chiar și după ce satul îl alesese pe altul în această funcţie. Pentru că a ignorat hotărârea judecăţii, procurorii i-au intentat un dosar penal, iar Judecătoria Bălţi l-a condamnat la 1,5 ani privaţiune de libertate. Balan a ignorat și această decizie. Ulterior, președintele interimar l-a graţiat, fără a ţine cont de imaginea pe care o avea la acel moment colegul său de partid.

Experta anticorupţie Cristina Cojocaru a precizat că decretul respectiv semnat de prima persoană în stat era imoral: „Este un caz clasic de conflict de interese. Chiar dacă doar președintele poate graţia, Marian Lupu ar fi trebuit să se abţină, fiind vorba despre un coleg de-al său de partid”. Nicio instituţie de stat nu a reacţionat la acest caz, iar organele de drept l-au trecut cu vederea.

Să se fi spart gheaţa?

Iana Spinei subaltern de al său se află deja de jumătate de an în instanţa de judecată.

Deocamdată, acesta este și singurul dosar în care un fost ministru a ajuns pe banca acuzaţilor.

Graţierea colegului de partid, trecută cu vederea O altă situaţie de conflict de interese însă a fost trecută cu vederea, chiar dacă acest caz a fost pe larg mediatizat în presă. În 2010, la scurt timp după ce a preluat mandatul de șef interimar al statului, Marian Lupu și-a graţiat un coleg de partid, care era și unul dintre cei care au cotizat din greu la campania electorală din 2010 a Partidului Democrat. Liderul organizaţiei Rezina a Partidului Democrat, Leonid Balan, ex-primar al satului Păpăuţi, fusese condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul înstrăinării unor bunuri ale cooperativei agricole „Hlinaia”. Graţierea ex-primarului satului Păpăuţi, Leonid Balan, s-a făcut printr-un decret de graţiere individuală, care a fost și primul emis de liderul democrat Marian Lupu în perioada când a deţinut funcţia de președinte interimar al statului. Mai mult, graţierea s-a făcut și cu un anumit interes: Leonid Balan urma să fie promovat la o nouă funcţie publică din partea PD și având o condamnare neispășită nu putea accede la funcţia respectivă și nici candida la o funcţie publică. Leonid Balan a fost protagonistul mai multor anchete de presă realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în special, pentru faptul că, deși fusese condamnat cu decizie definitivă, în care se menţiona că nu are dreptul să deţină

Totuși, în pofida unei legislaţii imperfecte, se pare că anul acesta, gheaţa s-a spart. Procuratura Anticorupţie și Centrul Naţional Anticorupţie au iniţiat în ultimele luni mai multe dosare penale în care sunt cercetaţi demnitari de rang înalt, printre care și câțiva miniștri, pentru decizii luate cu abateri de la lege, inclusiv în situaţie de conflict de interese. Și Consiliul Superior al Magistraturii a sancţionat până acum cel puţin 4 magistraţi pentru că au pronunţat decizii în favoarea unor rude sau colegi de serviciu. Recent a reacţionat și Comisia Naţională de Integritate. Membrii CNI s-au autosesizat după publicarea investigaţiei despre conflictul de interese la distribuirea proiectelor din Fondul Ecologic Naţional. Ancheta îl viza pe fostul viceministru al Mediului, Alexandru Jolontcovschi, care, ajuns în funcţia de președinte al Fondului Ecologic Naţional, a distribuit proiecte organizaţiilor neguvernamentale al căror fondator era el însuși.

Până acum, CNI s-a autosesizat în cazul unor primari certaţi cu legea despre care a scris presa, dar și în cazul vânătorii din Pădurea Domnească.

Cetăţenii pot semnala la CNI conflictele de interese Cetăţenii pot semnala cazurile de conflict de interese și incompatibilităţi cu funcţia direct la CNI la linia telefonică dedicată cu numărul (022) 820601 sau prin intermediul portalului www. cni.md. Începând cu 31 martie anul curent, declaraţiile de interese ale funcţionarilor publici vor fi stocate pe acest portal și vor fi accesibile publicului larg. Portalul www.cni.md va conţine un registru electronic actualizat al declarațiilor de avere și de interese transmise și depuse la Comisia Națională de Integritate.

Procedura de cercetare a cazurilor de conflict de interese la CNI Potrivit legii privind CNI, dacă, în urma controlului, Comisia constată că persoana a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, se adoptă un act de constatare. Actul de constatare a conflictului de interese se aduce la cunoștinţa persoanei supuse controlului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data adoptării. În termen de 15 zile lucrătoare de la data când i s-a adus la cunoștinţă actul de constatare a conflictului de interese, persoana vizată îl poate contesta în instanţa de contencios administrativ competentă. Actul de constatare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii rămâne definitiv după expirarea termenului specificat în lege, în cazul în care nu a fost contestat, sau la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești emise ca urmare a examinării contestaţiei.

Ruslan Popov După rămânerea definitivă a actului de constatare a conflictului de interese, Comisia sesizează instanţa de judecată competentă în vederea anulării actului administrativ emis/adoptat, actului juridic încheiat sau deciziei luate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese. Comisia sesizează și organele competente în vederea atragerii persoanei la răspundere disciplinară sau, după caz, în vederea încetării mandatului, raporturilor de muncă sau de serviciu ale acesteia.

Legea privind conflictul de interese spune că niciun funcţionar nu are voie să ia decizii în favoarea firmelor ai căror asociaţi sunt ei înșiși, rude sau colegi de partid. În asemenea situaţii, ei sunt obligaţi să anunţe în decurs de 3 zile despre existenţa conflictului de interese apărut și să se retragă de la luarea deciziei. De asemenea, funcţionarii sunt obligaţi să depună declaraţii de interese la începutul mandatului și să le actualizeze în fiecare an până la 31 martie.

Cornelia COZONAC Sursa: anticoruptie.md

7

Social

7 MARTIE 2013

FLUX

Primul recensământ şcolar – mai puţine şcoli, mai puţini elevi, mai puţine cadre bine pregătite Luni, 4 martie, Ministerul Educaţiei a făcut publice datele primului recensământ școlar și impactul reformei structurale asupra calităţii educaţiei. Analiza datelor au scos în evidenţă o situaţie alarmantă în domeniul învăţământului, atât la capitolul calitatea studiilor, cât și a asigurării cu cadre didactice calificate. În cei aproape trei ani de reforme, numărul școlilor s-a redus cu 57 de instituţii, numărul de clase – cu 1304 unităţi, iar numărul de elevi s-a micșorat cu 10.445.

Numărul de posturi didactice s-a redus cu 1889 de unităţi, potrivit datelor recensământului, cel de posturi auxiliare – cu 940, iar posturi de conducere au rămas cu 265 mai puţine.

Se atestă și o îmbătrânire considerabilă a pedagogilor din ţara noastră. Astfel, cadrele didactice care au vârsta de pensionare sau aproape de pensionare constituie 26 la sută din totalul acestora. Cadrele de până la 25 de ani deţin o cotă de numai 6 la sută.

Nici la capitolul pregătirea cadrelor didactice situaţia nu oferă prilej de optimism. Numărul pedagogilor din Republica Moldova care nu au grad didactic sau deţin gradul didactic doi, care nu indică un nivel

sporit de performanţă, este de 89 la sută. Și doar 11 la sută sunt cadrele care au obţinut gradul întâi și cel superior.

Potrivit datelor colectate, din cauza situaţiei demografice nefavorabile din Republica Moldova, contingentul de elevi din instituţiile de învăţământ general a scăzut cu 2,8% (de la sfârșitul anului școlar 2011/2012, până la începutul anului școlar 2012/2013). Scăderea numărului de elevi se atestă doar în localităţile rurale (-4,9%), în cele urbane înregistrându-se o creștere ușoară (+0,2%).

Datele recensământului arată că, pe parcursul verii anului 2011, un număr relativ mare de elevi – 6991 de persoane, au plecat peste hota-

rele ţării. În categoria de elevi ce au plecat prevalează cei din școlile din mediul rural, cei mai mulţi dintre ei fiind din clasele primare și cele gimnaziale. Marea parte a copiilor plecaţi peste hotarele ţării – 4877 de persoane sau circa 70% din numărul total de elevi ce au plecat în străinătate, o constituie elevii din învăţământul primar și cel gimnazial. În luna octombrie a anului 2012 nu erau școlarizaţi 215 copii: 46 de copii de vârsta învăţământului primar și 169 de copii de vârsta învăţământului gimnazial.

Se atestă creșterea numărului mediu de elevi per clasă, de la 19,2 în luna mai 2012, până la 20,0 în octombrie, același an. În același timp, 2/3 din clase conţin mai puţin de 20 de elevi. Potrivit ministerului de resort, odată cu creșterea numărului mediu de elevi per clasă, cu unele excepţii, notele elevilor cresc. În anul de studii 2011/2012 un elev din învăţământul primar a absentat, în medie, 24 de ore (3,3% din numărul total de ore prevăzut de Planulcadru), în învăţământul gimnazial – 65 de ore (7,0%), iar în învăţământul liceal – 73 de ore (6,6%). Elevii din

școlile urbane absentează mai mult decât cei din școlile rurale.

Numărul elevilor vulnerabili constituie 41,9 la sută din numărul total de elevi din instituţiile incluse în studiu. Cea mai mare pondere a elevilor vulnerabili se atestă în învăţământul gimnazial – 44,0%, care este urmat de învăţământul primar – 43,8%. O pondere mai mică a elevilor vulnerabili se atestă în învăţământul liceal – 31,2%.

Moldova, ţara cu cele mai proaste drumuri din lume

oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului, etc.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

Dacă la capitolul calitatea drumurilor, Moldova a obţinut un punctaj de 1,5 din 7 posibile, atunci în ceea ce privește calitatea infrastructurii căilor ferate, ţara noastră a obţinut un punctaj de 2,5 puncte, situându-se astfel pe poziţia 70 din 129 de state.

Potrivit raportului, Moldova o duce prost și la capitolul infrastructură portuară, aflându-se pe locul 129 în acest top. Totodată, ţara noastră devansează România la capitolul calitatea infrastructurii aeriene, situându-se pe locul 13, pe când România se află pe 121.

Dacă ţări ca Franţa, Emiratele Arabe Unite, Singapore și Portugalia ocupă locurile de frunte în clasamentul statelor cu cele mai bune drumuri, atunci ţările din spaţiul CSI sunt la coada acestui clasament, și anume: Federaţia Rusă, Ucraina etc.

Sursa: eco.md

Preţurile la produsele agricole au crescut constant în 2012

O creștere mai accentuată a preţurilor producătorului la produsele agricole în anul 2012 a fost înregistrată la

FLUX

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI

Avem cele mai proaste drumuri din lume. Potrivit The Global Competitiveness, Republica Moldova se află pe ultimul loc în acest clasament în care sunt incluse 144 de state.

Preţurile la produsele agricole s-au majorat substanţial în anul trecut, în comparaţie cu anul 2011. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, preţurile producătorului (adică, preţurile la care au fost vândute respectivele produse de către întreprinderile agricole) au crescut în anul 2012, comparativ cu anul 2011, cu 17,7%. Preţurile medii de vânzare la produsele vegetale s-au majorat cu 19,1%, la produsele animaliere – cu 13,1%.

Recensământul școlar, finanţat de Banca Mondială, a fost realizat de Institutul de Politici Publice la solicitarea Ministerului Educaţiei. În recensământ au fost incluse instituţiile de învăţământ general (școlile primare, gimnaziile, școlile medii și liceele) din toate raioanele și municipiile Republicii Moldova, cu excepţia celor din stânga Nistrului.

floarea-soarelui – cu 38,6%, culturile cerealiere și leguminoase – cu 21,4% (în special la grâu – cu 23,7%, porumb – cu 20,8%), struguri – cu 32,1%, sfeclă de zahăr – cu 8 la sută. Și preţurile la produsele animaliere au înregistrat majorări esenţiale în anul trecut. Astfel, preţul la vite și păsări în masă vie a crescut cu 13,3% (porcine – cu 20,2 la sută, păsări – cu 9,1%, bovine – cu 7,6%), la ouă – cu 14,3% și la lapte – cu 4,8%. Preţul la lână s-a majorat cu 28,1%.

Totodată, s-au micșorat preţurile de vânzare la fructe și pomușoare – cu 13,3%, din care la fructe sămânţoase – cu 15,1%, fructe sâmburoase – cu 6,2%.

Indicii trimestriali ai preţurilor producătorului la produsele agricole în anul 2012 relevă că acestea au crescut cel mai mult în trimestrele III și IV ale anului 2012, cu 22,3 și, respectiv, cu 22,7 la sută.

FLUX

PE L E R I N A J E

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Cćpriana, Hâncu, CondriŖa ûi Suruceni 8 martie 2013 (1 zile) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 140/110 lei/pers. Plecarea: Vineri, 8 martie, ora 7. Sosirea: ora 19.

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Cćlćrćûeuca, Rudi, Zćbriceni ûi Nicoreni / Arcul Struve 9-10 martie 2013 (2 zile) Grup 7/16 pers PreŖ 380/310 lei/pers Plecarea Sâmbćtć, 9 martie, ora 7. Sosirea Duminicć, 9 martie, ora 19.

UCRAINA

Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6.

Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi

MOLDOVA

ȱDrumeŖie

la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22.

Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

CMYK

FLUX

8

Investiga\ii 7 MARTIE 2013

Moşierul de la Primăria Capitalei În timp ce declară un salariu de numai 1.300 de lei, șeful Direcţiei privatizare a fondului de locuinţe, Mihai Cojocaru, deţine mai multe imobile: două apartamente și un garaj în Chișinău, un teren și o vilă la Ciorescu și un lot la Ocniţa. Mai mult, el susţine că a investit jumătate de milion de lei în construcţia altei case, pe care o revendică în instanţă de la fosta iubită.

Proprietăţile au ieșit la iveală în timpul proceselor de judecată, la fel ca și mărimea salariului, însă nimeni nu și-a pus întrebarea cum funcţionarul a făcut rost de o asemenea avere dintr-un salariu atât de mic, mai ales că și soţia lui este bugetară.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Cojocaru a spus că l-au mai ajutat părinţii săi de la Ocniţa, care ar câștiga din... spargerea nucilor. Dacă a indicat sau nu aceste bunuri în declaraţiile pe venit este, deocamdată, o enigmă, întrucât acestea... au dispărut!

deși alături are un teren de aproape 800 de metri pătraţi și o casă cu două niveluri. Peste drum, de curând au fost cumpărate alte două loturi.

De la Primăria Ciorescu am aflat că acestea sunt trecute pe numele fratelui lui Mihai Cojocaru. În instanţă, funcţionarul a invocat că doar el a construit locuinţa, deși a recunoscut că are un salariu de funcţie de doar 1.283 de lei.

Acuzat de fals în acte

„S-au despărţit şi spiritual, şi material“ În timp ce femeia aduce dovezi că a trăit în concubinaj cu șeful de la Privatizare, Cojocaru susţine că-i leagă doar tranzacţia cu terenul. Totuși, există câteva fotografii și înregistrări video în care ei apar împreună. Una este de la o nuntă la care o colegă de serviciu de-a lui era nașă mare. Și un bărbat din raionul Briceni, care ar fi lucrat pe șantier, a declarat în faţa magistraţilor că-i cunoaște pe cei doi. „Erau împreună. O parte din bani i-a achitat Cojocaru, alta – Panici”, a precizat muncitorul. Funcţionarul afirmă însă că acesta minte. Și la primăria din localitate se știe că cei doi au un conflict mai vechi. „Odată erau împreună, iar acum nu

În litigiu cu fosta iubită Ludmila Panici din comuna Ciorescu povestește că l-a cunoscut pe Mihai Cojocaru în 1996. Peste un an, el a obţinut un lot pentru construcţia unei case pe strada 31 August în comuna Ciorescu. Pentru că ea avea deja un lot în zonă, dar pe o altă adresă, bărbatul și-a convins un vecin să facă schimb de terenuri, astfel ca loturile lor să fie alăturate. Cuplul a decis să construiască pe terenul Ludmilei o locuinţă mică, unde mai târziu urma să se mute mama femeii. După ce casa a fost ridicată și amenajată, în 2002, relaţiile dintre cei doi au început să se răcească, iar Cojocaru a anunţat că se întoarce la fosta soţie, de care divorţase în 1998, și la cei doi fii ai lor.

Atunci el ar fi alungat-o pe Ludmila din propria casă și s-a instalat acolo cu familia, în doar 16 metri pătraţi de suprafaţă locativă, afirmând că a cumpărat de la ea terenul cu 850 de dolari. „Nu mi-e milă de ea, pentru că m-a ponegrit peste tot“, spune acum bărbatul, care vrea să pună mâna pe casa de 60,5 metri pătraţi și terenul cu pomi fructiferi și viţă-de-vie. Asta

de lei, sumă ce ar constitui valoarea de piaţă a proprietăţii agricole, fiind luaţi în calcul chiar și trandafirii care cresc în curte.

mai sunt. S-au despărţit nu doar spiritual, dar și material”, ne-a spus una dintre angajate. „Prostia mea este că nu am luat de la ea recipisă. Am avut încredere, se plângea că nu are bani, că nu lucrează nicăieri. Un cunoscut de-al meu mi-a prezentat-o ca pe un om cumsecade“, explică funcţionarul.

Scoasă din casă cu arma?

Ludmila susţine că fostul iubit a ameninţat-o verbal și chiar cu arma când i-a cerut să elibereze locuinţa. În 2005, Procuratura sectorului Râșcani a stabilit că Mihai Cojocaru deţinea legal un pistol Baical-442 și o armă de vânătoare, dar nu a fost

Casa cu două niveluri a lui Mihai Cojocaru (stânga) și cea construită pe terenul Ludmilei Panici sunt împrejmuite cu același gard

demonstrată și acuzaţia privind ameninţarea. În același an, Ludmila Panici l-a acţionat în judecată, solicitând evacuarea familiei Cojocaru, dar bărbatul a refuzat să plece, invocând că a ridicat casa cu propriile forţe. Judecătoria sectorului Râșcani a constatat că nu există nicio probă care ar confirma că el a cumpărat pământul și, drept urmare, ocupă abuziv locuinţa și terenul care aparţin reclamantei.

Pe 18 ianuarie 2006, instanţa i-a dat câștig de cauză femeii.

Ulterior, are loc o răsturnare de situaţie. Panici pierde proces după proces. Judecătorilor de la Curtea de Apel nu li se pare suspect faptul că patru maturi se înghesuie în 16 metri pătraţi de spaţiu locativ, într-un imobil aflat în litigiu și trecut în acte ca proprietate a Ludmilei Panici. Asta în timp ce funcţionarul recunoaște că din 1990 și până în prezent are un alt domiciliu – un apartament de pe strada Andrei Doga din Chișinău. În vara anului 2006, Curtea Supremă de Justiţie lasă în vigoare decizia Curţii de Apel și, astfel, reclamanta rămâne proprietară doar pe hârtie, în timp ce Cojocaru devine stăpân pe cele două case de la Ciorescu.

Despăgubiri de jumătate de milion Când s-a văzut cu decizia care-l recunoaște singurul constructor de bună credinţă, Cojocaru a decis să încaseze de la Panici circa 500.000 de lei, sumă pe care ar fi investit-o în construcţia vilei. Cererea a fost depusă la Judecătoria sectorului Râșcani pe 8 august 2006, funcţionarul câștigând în toate instanţele, inclusiv la Curtea Supremă de Justiţie, pe 6 februarie 2013.

Cazul a mai fost la CSJ în 2010, fiind trimis la rejudecare. Judecătorii nu au putut stabili atunci cu certitudine ce materiale a folosit Cojocaru și cât exact a cheltuit. Deși pe parcurs nu au apărut probe noi, ulterior instanţa a luat o altă poziţie. Mai mult, în ultima decizie se arată că femeia nu a achitat impozitul pe imobil, în timp ce Ludmila afirmă că a prezentat în instanţă bonurile de plată.

Inginerul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare de la Primăria Ciorescu, Maria Draguţa, ne-a declarat că „Panici plătește pentru terenul și casa ei, iar Cojocaru pentru terenul său, casa lui cu două etaje nefiind încă trecută în acte“.

Ludmila Panici își acuză fostul iubit că a prezentat instanţei facturi de expediţie false ca să demonstreze că el a construit casa. De exemplu, de la firma Sorax ar fi cumpărat materiale de construcţie, deși această companie vinde numai carne. O altă firmă este Repcomplex, unde Regia Locativ Municipală deţine 90% din acţiuni, restul fiind pe numele lui Gheorghe Suceveanu, un fost funcţionar de la Primăria Chișinău, care are și el un teren la Ciorescu, pe aceeași stradă cu Mihai Cojocaru. Șeful Direcţiei privatizare respinge acuzaţiile: „Eu am prezentat facturile pe care le-am avut. Cine a știut că o să ajung la așa ceva? Cu atât mai mult, când te duci să cumperi materiale de construcţie pe Albișoara, îţi dă cineva vreo hârtiuţă?”.

Căra beton cu maşina Primăriei Ministerul de Interne a stabilit că în 1998, funcţionarul a cărat la Ciores-

Cere bani şi pentru trandafiri Centrul Naţional de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiţiei a evaluat de trei ori cheltuielile suportate la construcţie, iar calculele au fost făcute, potrivit experţilor, și în baza proiectului casei, care, de fapt, nu a existat niciodată. Într-un raport se spune că au fost cheltuite 385.252 de lei, sumă pe care Panici este obligată s-o achite acum. La Primăria din Ciorescu am aflat că, în realitate, imobilul are un preţ de aproape trei ori mai mic decât cere Cojocaru. Anul trecut, casa a fost reevaluată de Oficiul Cadastral la 184.000 de lei. În plus, femeia este obligată să plătească și 56.938

cu beton cu un GAZ 53 ce aparţinea Direcţiei Locuinţe. Cojocaru afirmă că a achitat atunci la contabilitate costurile, deși are facturi doar pentru materiale, nu și pentru benzină sau închirierea mașinii. Tot fără proiect, funcţionarul și-a zidit și casa cu două etaje de alături, la care femeia susţine că a contribuit și ea. Nu-i limpede cum a fost înălţat nici acest imobil dintrun salariu de bugetar, ajuns acum la puţin peste 1.600 de lei. Mai ales că și soţia acestuia, Natalia, primește leafă tot de la stat, fiind învăţătoare.

Singurul locatar, un câine Cele două gospodării împrejmuite cu un gard comun au acum un singur stăpân – un câine de pază. Am fost de câteva ori în sat, însă nimeni nu era acasă. O vecină ne-a zis că îl vede foarte rar pe Cojocaru: „Vine în fiecare zi să dea mâncare la câine, dar locuiește în altă parte, doar vara stă aici cu familia“. Funcţionarul însă afirmă că din 1999 locuiește la Ciorescu. Panici este în prezent doar proprietara terenului, iar ca să poată intra în casă trebuie să-i returneze investiţia. Asta deși autorizaţia de construcţie a fost eliberată în 1997 Ludmilei Panici, procesul-verbal de

CMYK

9

FiatLUX 7 MARTIE 2013

recepţie finală fiind întocmit în 2000 tot pe numele ei. Peste doi ani, femeia și-a trecut adresa de domiciliu în imobilul respectiv. „Totul s-a scris pe numele ei pentru că lotul îi fusese atribuit ei. Așa făceau toţi vecinii, așa ne-am înţeles și noi: dăm în exploatare construcţia, apoi o trec pe numele meu. M-am dus cu ea la Cadastru, am depus o cerere în numele ei, am plătit eu toate taxele și am plecat la odihnă cu familia în România. Ţin minte că în anul acela a fost eclipsă de soare.

Când m-am întors, am sunat-o să iau documentele ca să mergem la notar, dar mi-a zis că nu mai merge și o sămi arăte ea mie“, a explicat bărbatul.

Stăpân şi pe garajul Primăriei Conform actelor de la Oficiul Cadastral Teritorial, familia lui Mihai Cojocaru deţine mai multe proprietăţi în Chișinău, ceea ce ridică multe semne de întrebare asupra faptului cum funcţionarul a obţinut, cu titlu gratuit, terenul de la Ciorescu în 1997.

Atunci, el locuia cu familia în Capitală, în apartamentul său cu trei camere, din strada Andrei Doga. În 1998, când soţii au divorţat, locuinţa a fost trecută pe numele celor doi fii ai lor, Vasile și Sergiu, cu titlu de donaţie.

Totodată, din 1995 soţia sa, Natalia, deţine un apartament de 80,4 metri pătraţi pe strada Dumitru Râșcanu, obţinut prin contract de vânzare-cumpărare. Cojocaru spune că acolo locuiește unul dintre copiii săi. În 2002, fiul său, Sergiu, devine proprietarul unei încăperi de 63,4 metri pătraţi de pe strada Maria Drăgan, pe care peste trei ani o înstrăinează și care în 2008 este pusă în gaj la o bancă pentru un împrumut de 400.000 de lei.

Funcţionarul municipal are și un teren la Ocniţa, moștenit de la părinţi. Cea mai bizară „tranzacţie“ este legată de un garaj de pe strada Kiev. Într-un document de la Cadastru se arată că Mihai Cojocaru avea domiciliul în acest garaj, atunci când și-a înregistrat titlul de proprietare asupra terenului de la Ciorescu, el neagă însă acest lucru. Din Registrul bunurilor imobile descoperim că garajul a fost cândva în proprietatea statului, iar în 2005, prin decizia Consiliului Municipal, a fost trecut la balanţa Primăriei. Cojocaru afirmă că acesta îi aparţine acum fiului său, Sergiu.

Nu se știe dacă funcţionarul a indicat sau nu aceste proprietăţi în declaraţiile pe venit depuse în fiecare an. Primăria Chișinău nu face publice declaraţiile angajaţilor pe pagina web. Le-am solicitat printrun demers oficial, dar nu am primit niciun răspuns. Când am insistat, ni s-a spus că documentele sunt la Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a fost constituită recent. La rândul său, responsabilii de la CNI spun că declaraţiile nu sunt la ei și că s-ar afla la Centrul Naţional Anticorupţie, unde au fost păstrate în ultimii ani.

De la CNA am fost trimiși înapoi la Primărie. Aici cercul s-a închis.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ și pune corupţia la zid!“ desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Opiniile exprimate în investigaţie aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova.

Daria LUPAN, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

FLUX

Dumnezeu lucrează prin oameni Una dintre bucuriile unice pe care le are un cadru didactic este aceea pe care o simte atunci când foștii săi elevi, ajunși oameni în toată firea, au realizări deosebite, care-i umplu inima de bucurie, ca și cum ar fi ale sale.

Astfel de sentimente m-au încercat zilele trecute, când am aflat că unul dintre foștii mei elevi, Constantin Sandu, a devenit preot al Mitropoliei Basarabiei.

Mi-am amintit apoi de copilul sârguincios, foarte talentat la limba română, muzică și desen artistic, plin de energie, care se transforma rareori în câte-o șotie, urmată de pedeapsă, pentru ca, mai apoi, să pășim împreună în Raiul cunoașterii, reprezentat de școală. Și pentru că, alături de dascăl, părinţii au o importanţă deosebită în evoluţia copilului, viitorul preot a avut norocul unei mame deosebite, foarte credincioase, de o cinste și o cuminţenie desăvârșite, care i-a oferit un puternic exemplu moral și care i-a călăuzit pașii către iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Așa micul Costel, cum îl alintau sătenii din Strahotin, a devenit o prezenţă nelipsită la biserica satului și asculta cu un interes aparte slujbele făcute de preotul profesor Ioan Canciuc, un om cu mare dragoste de Dumnezeu și de neam, autor al mai multor cărţi religioase și laice, de la care copilul a avut multe de învăţat.

Atunci când părintele a rămas fără dascăl, locul acestuia a fost luat de Costel, iar sătenii veneau cu și mai mult drag la biserică, unde cântările sunau mult mai frumos, fiind izvorâte din suflet curat de copil.

Vreme de cinci ani vocea sa a răsunat în bisericile satelor Strahotin și Dângeni și el și-a dat seama că trebuie să urmeze calea slujirii Domnului. În vederea realizării acestui ţel a fost admis la Seminarul Teologic din Caransebeș și l-a absolvit cu succes în 2009, pe tot parcursul studiilor, fiind

remarcat de profesorii săi, a slujit și ca dascăl la Mănăstirea Călugăra, din apropierea Caransebeșului.

După obţinerea atestatului preoţesc a venit mai aproape de casă, la Mănăstirea Bucium, nu departe de Iași. Aici a început studiile la Facultatea de Teologie și a avut norocul să întâlnească un ieromonah care l-a sfătuit să se preoţească la Mitropolia Basarabiei, fiindcă mai ales poporul credincios de acolo are mare nevoie de oameni dăruiţi întru totul slujirii lui Dumnezeu, care să reînvie spiritul cu adevărat creștin în Republica Moldova.

A fost primit foarte frumos la Mitropolia Basarabiei și a rămas impresionat de frăţietatea sinceră existentă între preoţii acestei mitropolii. În septembrie a fost făcut diacon la Paraclisul Mitropolitan din Chișinău și în octombrie a fost hirotonit preot la Biserica Cuvioasa Parascheva din Soroca. Apoi a devenit preotul satului Rediul Mare din raionul Ocniţa, localitate unde s-a și mutat cu tânăra sa preoteasă, Loredana.

Aici a fost primit cu aceeași căldură sufletească, însă biserică unde să slujească nu exista. Deși au început construcţia unei noi biserici în 2002 și au reușit să o înalţe până la centură, sătenii, cu toată bunăvoinţa și vrednicia lor, nu puteau merge cu construcţia mai departe. Atunci tânărul preot le-a sugerat să facă împreună un paraclis. În timpul construcţiei acestuia a văzut că are niște credincioși adevăraţi, cu care a muncit cot la cot, și, în câteva luni, de la 1 septembrie 2012 și până la 4 ianuarie 2013, construcţia a fost terminată și sfinţită în prezenţa protopopului Sergiu Mariţoi și a preotului mitrofor Igor Roșca.

Mănăstirile din România, unde tânărul preot a slujit ca dascăl, l-au ajutat cu diferite obiecte de cult și a primit și ajutorul noilor săi colegi de la Mitropolia Basarabiei. Oamenii l-au simţit aproape pe noul preot și l-au văzut întotdeauna gata să-i ajute în problemele lor spirituale. Pe de altă parte, anii de comunism feroce au determinat schimbări nefericite în rânduielile bisericești

și chiar în atitudinea unor persoane faţă de biserică, iar noul slujitor al Domnului a trebuit să lucreze și în sensul desfășurării activităţii în biserică numai conform canoanelor credinţei noastre creștin ortodoxe.

Este foarte mulţumit de credincioșii pe care îi păstorește și se bucură de faptul că îi are alături la fiecare slujbă, iar pe zi ce trece numărul lor sporește. Își dorește tare mult să termine cât mai repede construcţia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Rediul Mare și este convins că Dumnezeu îi va aduce în cale oamenii care îl vor ajuta să împlinească acest vis al întregii comunităţi.

I-am urat părintelui Constantin să aibă parte de bucurii cât mai multe și să-l ajute Dumnezeu în îndeplinirea misiunii sale de păstor al creștinilor de la Rediul Mare.

Un nou atac la moralitate: cartea “Viaţa sexuală” “Grație liberalizării moravurilor occidentale și accesului liber la metodele contraceptive, majoritatea fetelor pot avea o relație sexuală fără teamă de sarcină și fără a înfrunta eventualele tabuuri legate de virginitate”. Este unul din sfaturile pe care-l oferă părinților și profesorilor “Enciclopedia Medicală a Familiei.

Viața sexuală”, disponibilă astăzi în bibliotecile școlare din Moldova.

Acest fapt a deranjat un grup de reprezentanți ai Consiliului Naţional al Asociaţiilor Ortodoxe din Moldova, care au organizat, săptămâna trecută, o conferință de presă.

Potrivit lui Ghenadie Văluță, președintele Asociației “Pro-Ortodoxia”, Direcția de Învățământ ar fi dat indicații mai multor școli să nu

admită scoaterea, sub niciun pretext, a acestor cărți din biblioteci. În cadrul conferinței de presă, juristul Alexandru Pârlog a declarat că conținutul cărții încalcă flagrant prevederile legislației Republicii Moldova.

Consiliul Naţional al Asociaţiilor Ortodoxe sugerează Ministerului Educației retragerea de urgență din bibliotecile școlare a cărților “Viața sexuală” și propune crearea unei comisii de filtrare a acestui mod de educație sexuală.

De altă parte, Ministerul Educației se pare că nu se arată deranjat de conținutul cărții. Într-un comunicat de presă, Ministerul Educației declară că lotul de carte a fost donat Republicii Moldova în vara anului 2012 de către conducerea statului român, în număr de 1 milion de exemplare, dar nu a putut să specifice ce număr de cărți a fost distribuit în școli.

Solicitat să comenteze conținutul

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

XEROX, PRINTER, SCANER, COPERTARE ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Scanare: 1 leu/pagină

cărții, directorul Agenției de Stat pentru Protecția Moralității, Vitalie Verbițchi, a declarat pentru Moldova creștină TV că nu vede o problemă dacă cartea ajunge în mâinile elevilor, dar numai cu acceptul părinților.

Amintim că în urmă cu câțiva ani, un alt manual de educație sexuală, “Deprinderi de Viață”, a stârnit un val de nemulțumiri în societate. În urma presiunilor exercitate de Biserică, manualul a fost retras din circuitul școlar.

Sursa: moldovacrestina.net

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei Laminare – preţ negociabil Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 022 23 33 56 e-mail: mihaib128@gmail.com

FLUX

10

Extern

7 MARTIE 2013

Germania se opune aderării României la spaţiul SCHENGEN Ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a declarat recent într-un interviu pentru Spiegel că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României și Bulgariei la spaţiul Schengen.

Hans-Peter Friedrich (CSU) dorește împiedicarea unei aderări rapide a Bulgariei și României la spaţiul Schengen și ridicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii acestora. Dacă în urma votului din cadrului reuniunii miniștrilor de Justiţie și Afaceri Interne (Consiliul JAI – n.r.) ambele ţări vor fi admise, „intrarea acestora va fi împiedicată prin vetoul german”, a declarat Friedrich în interviul pentru Spiegel, anticipat printr-un rezumat apărut săptămâna trecută în pagina online a Rheinische Post. „Chiar și considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile și porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor”, a completat ministrul german.

„Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noștri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază”, a spus Friedrich. „În momentul de faţă, nu este cazul”, a adăugat el.

Premierul României, Victor Ponta, a declarat, în context, că Guvernul nu renunţă la obiectivul aderării la spaţiul Schengen, ci așteaptă să vină „un context politic favorabil”, care depinde și de cei care „înjură” România prin capitalele europene. „Nu am nimic de reproșat Germaniei. Eu am de reproșat celor din România, care nu înţeleg că tot înjurând și vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că, din păcate, sunt și ei în ţara asta”, a afirmat Ponta.

Marţi, 5 martie, Ambasada Germaniei la București a venit cu unele precizări, afirmând că aderarea integrală a României și Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al guvernului federal, dar pentru aceasta „trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative și cele care caracterizează statul de drept”. „Aderarea integrală a României și a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al guver-

nului federal. Pentru aceasta trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative și cele care caracterizează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru își asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen”, menţionează Ambasada Germaniei într-o declaraţie remisă agenţiei MEDIAFAX. De asemenea, Ambasada amintește că „nu este vorba de libera circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe ale UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE”. „Ultimul raport MCV din ianuarie a evidenţiat progrese în domeniile statului de drept și cel al combaterii corupţiei, dar și deficienţe”, subliniază Ambasada Germaniei.

Totodată, misiunea diplomatică a Berlinului evidenţiază că „aceste dubii” sunt împărtășite și de „alţi parteneri UE/Schengen”. „În lumina celor expuse, împărtășind aceste dubii și cu alţi parteneri UE/Schengen, considerăm că, actualmente, gradul decizional pentru o hotărâre a Consiliului pe acest punct, pentru care se impune unanimitatea

de vot, nu este încă matur”, menţionează comunicatul Ambasadei.

Reprezentanţa diplomatică a Berlinului arată că în săptămânile trecute au fost întreţinute „contacte strânse, marcate de încredere reciprocă cu Guvernul României”, care a fost ţinut în permanenţă la curent cu această poziţie. „Germania și România întreţin legături strânse și prietenoase care ne permit o abordare deschisă și con-

structivă a subiectului Schengen, subiect care este de o deosebită importanţă pentru România. Guvernul federal nutrește un mare interes în continuarea bunei colaborări în domeniul bilateral și în cel de politică europeană, dorind să vină, mai departe, în sprijinul României pe calea aplicării integrale a aquis-ului Schengen”, mai punctează în comunicat Ambasada Germaniei.

FLUX, după Mediafax.ro

HUGO CHAVEZ, preşedintele Venezuelei, a pierdut lupta cu cancerul Președintele venezuelan Hugo Chavez a murit, marţi seară, 5 martie, la un spital militar din Caracas, după o luptă de aproape doi ani cu cancerul de care suferea, a confirmat vicepreședintele de la Caracas, Nicolas Maduro. „Am primit informaţia cea mai grea și cea mai tragică pe care am putea-o anunţa poporului nostru. La ora 16.25 (22.55 ora României), astăzi, 5 martie, a murit comandantul nostru, președintele Hugo Chavez Frias”, a declarat Maduro cu vocea gâtuită de emoţie, într-un anunţ televizat. „Armata naţională și poliţia naţională au fost mobilizate pentru protejarea poporului nostru și garantarea păcii”, a mai declarat Maduro, fost șofer de autobuz și sindicalist desemnat drept succesorul lui Chavez.

Oamenii au ieșit imediat în stradă, pentru a-l plânge pe președintele mort, relatează presa internaţională.

Cu numai câteva ore înainte de a anunţa decesul liderului venezuelan, autorităţile de la Caracas au acuzat, într-o reuniune de urgenţă pe tema stării președintelui, că boala sa a fost provocată de „dușmanii” lui Chavez. Întrun discurs televizat, vicepreședintele Nicolas Maduro a declarat: „Vom demonstra că boala a fost provocată de dușmanii ţării”. „Aceste ore sunt cele mai grele prin care trecem de la operaţia din decembrie”, a mai

spus Maduro, referindu-se la starea de sănătate a lui Chavez.

Totodată, doi oficiali americani au fost expulzaţi din Venezuela, acuzaţi de conspiraţie.

Decesul lui Chavez, la vârsta de 58 de ani, vine la o zi după ce medicii cubanezi care l-au tratat au anunţat că starea lui de sănătate s-a agravat, din cauza unei infecţii respiratorii foarte puternice. Tot în ziua de 5 martie, însă cu 60 de ani în urmă, murea și Stalin.

Hugo Chavez ar fi trebuit să depună jurământul pentru un nou mandat în luna ianuarie.

Chavez şi chavismul Chavez s-a impus ca un puternic om politic în Venezuela încă de la prima sa alegere în funcţia de președinte, în 1998, provocând

controverse, atât pe plan intern, cât și în străinătate, cu „revoluţia sa socialistă” și stilul exuberant, relatează AFP. Fost parașutist, având o sănătate fragilă după descoperirea cancerului în 2011, el a câștigat toate alegerile la care a participat, în pofida acuzaţiilor de „autoritarism” care îi sunt aduse de opozanţii săi. În octombrie 2012, Chavez a fost reales cu 54,42 la sută din voturi faţă de 44,97 la sută pentru candidatul opoziţiei, Henrique Capriles Radonski, după numărarea a 90 la sută din buletinele de vot. Acesta este cel de-al treilea mandat la președinţie (după 2000 și 2006) de la noua Constituţie adoptată în 1999.

Cu o statură impozantă, fostul orator neobosit apăruse slăbit în ultimele luni, chel și mai gras, după două operaţii în 2011 și 2012 în Cuba, după ce a fost diagnosticat cu cancer.

Născut în 1954, fiul a doi învăţători din statul Barinas (sud-vest), tatăl a patru copii și catolic divorţat de două ori, Hugo Chavez a început să pregătească, încă din 1982, proiectul său socialist inspirat de Simon Bolivar, figură emblematică a independenţei obţinute împotriva spaniolilor. În 1992, locotenent-colonelul încearcă o lovitură de stat ratată împotriva președintelui Carlos Andres Perez, care îl va arunca în închisoare pentru doi ani, ceea ce, în mod paradoxal, l-a făcut foarte popular.

După șase ani, candidat al unei coaliţii de partide de stânga, el câștigă alegerile cu 56 la sută din voturi.

Hugo Chavez, aflat la conducerea primului exportator de petrol sud-american, și-a construit popularitatea pe numeroase programe sociale în sănătate și educaţie. Cei mai defavorizaţi îi datorează de atunci o recunoștinţă fără limite, repetând că le-a redat „demnitatea” în pofida unei inflaţii galopante. În schimb, opozanţii săi îi reproșează omniprezenţa și instrumentalizarea mijloacelor statului în serviciul unei singure cauze: menţinerea sa la putere.

Hiperactiv înainte de a se îmbolnăvi, implacabil cu adversarii săi, charismatic, capabil să amestece în același discurs cântece romantice, insulte și demonstraţii de erudiţie, Hugo Chavez dezvoltase un stil de guvernare neconvenţional, făcând apel la instinct, dar și la formarea sa militară.

„Amestec contradictoriu de stângism şi militarism” „Chavez este un amestec contradictoriu de stângism și militarism. El are un apetit exagerat pentru putere. Una dintre principalele sale motivaţii este să rămână fără limite la putere”, aprecia istoricul Margarita Lopez Maya, fost aliat trecut în opoziţie.

După tentativa de lovitură de stat care l-a vizat în 2002, președintele a decis că lumea se împarte în prieteni și adversari, calificându-i pe opozanţii săi drept „trădători” și „apatrizi”.

Dincolo de frontiere, el a fost modelul - și sponsorul - mai multor lideri latino-americani de stânga.

Apărător fervent al uniunii Americii Latine, el a înfiinţat structuri de integrare regională și a ţesut alianţe strategice cu Rusia, China sau Iran, fără să omită vreodată să sprijine lideri controversaţi precum libianul Muammar Kadhafi, iranianul Mahmoud Ahmadinejad sau sirianul Bashar al-Assad. În același timp, el a știut să dea dovadă de pragmatism, nesuspendând niciodată livrările de petrol către Statele Unite, în pofida criticilor sale acerbe împotriva „imperialismului yankeu”.

Sursa: gandul.info

Cultur=

7 MARTIE 2013

CALEIDOSCOP

CÂNTEC DIN FRUNZĂ LA ŞCOALA DE PARTID

7 martie

„potpuriul”, arbustul de trandafir chinezesc rămâne fără nicio frunză! Toate tușinate de zimţi și jertfite pentru artă! Îl sfătui pe Vlad să se gândească la o posibilă nuveletă despre cântăreţul din frunză.

S-o facă „cerc” cu prima sa proză publicată, „Pintilii Călătorul”, pe care-l va întâlni pe undeva prin lumea mare. Să vedem ce iese. Însă motivul permite dezlănţuirea fanteziei, depănarea imprevizibilă a subiectului.

În colectivul redacţiei a apărut turnătorul. Păcat că e ascultat și încurajat de cel care-i primește informaţiile. Poate chiar i le-a comandat. De, fiecare își câștigă pâinea cum poate: unul muncind, altul – minciunind, defăimând. La prima întrunire a colectivului trebuie să iau atitudine. Să nu se uite faptul că turnătorul nu toarnă doar pe cineva, ci, reieșind din circumstanţe și interese, până la urmă îl toarnă și pe cel căruia până mai ieri i-i turna pe toţi. Un colectiv sănătos se poate ţine doar pe poziţii deschise, sincere, de chibzuinţă în comun. Dar urechile suspiciosului nu „dorm”…

La ședinţa cu totalurile poeziei ’87 se ia decizia de a se înainta pentru concursul editurii Cea mai bună carte a anului „Dimineaţa mărului” (I. Vatamanu), „Cuvinte de chemat fetele” (Esinencu), „Răsai” (M.I. Ciubotaru). Părerea mea: rezista „Poezii și poeme” de Damian. Dar, cică, Damian a mai luat acest premiu. Ce contează? Altfel, cum rămâne cu… cea mai bună carte a anului?

15.III.1987 Acum câteva zile, vine în redacţie Iul. Nic. Îmi prezintă un dialog cu feciorul său, în care-l desfiinţează pe… Călin Mânăscurtă. Cică, la școala nr. 1 se vorbește că versurile lui Călin le-ar fi scris maica sa, Ludmila Sobieţchi. De, copiii sunt necruţători și geloși (invidioși), ca și cei maturi, dacă nu chiar mai mult. Și face oare ca un coșcogea tătic trecut de 40 de ani să se bage atât de serios în ciondănelile copiilor și să ţină parte întărâtaţilor, suspicioșilor? Și-apoi mai vrem pedagogie? Pe de altă parte, Iulică îmi prezintă manuscrisul… feciorului său, o poezie despre toamnă. Cum iese, deci: pe cineva îl stropești cu noroi, acesta fiind un copil, iar pe de altă parte, ţii să arăţi că odrasla ta e ruptă din soare? I-am răspuns că Mânăscurtă Călin e net superior ca inteligenţă tuturor colegilor săi. „Păi, da, zice Nicuţă. Am știut că are să te doară…” Însă revolta e ceva mai mult decât durerea.

Ieri, câteva ore cu Vlad Pascaru. Mi-a făcut o vizită. E la spital aici, la Chișinău.

Discutăm multe și de toate.

Cazul cu cântecul din frunză la Rostov-pe-Don, pe când făcea studii la școala de partid. Iarna trebuia să susţină un concert, fiecare grup de cursanţi din republicile unionale. Vlad zice că ar cânta din frunză, – dar de unde să iei tu frunză în mijlocul iernii? Găsesc un trandafir chinezesc. Frunza – zimţată. Taie zimţii cu foarfecele. Ţine frunza într-un borcan cu apă, să se moaie. Apoi interpretează un potpuriu din melodiile noastre populare. („Prima dată chiar acolo am auzit de: potpuri”.) Succes nemaipomenit!

Curiozitate generală. Neiniţiaţii nu cred că se poate cânta astfel la frunză. „Ei, – zicea câte unul, – el doar imită, de fapt fluierând”. Cum să fluieri tu… astfel? Până la urmă, după multe solicitări de a mai cânta cu diferite ocazii, pe scenă, pe holuri, pe culoarele de la cămin, de a repeta

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

14.III.1987

11

17.III.1987 Ieri, împreună cu Nicolae Vieru și Gheorghe Mazilu – întâlnire cu elevi din Varniţa în cadrul zilelor limbii și literaturii.

Organizator – G. Bâlici, tânăr pedagog și poet. Dialogul a avut loc. Reproduc dintre întrebările mai ieșite din „corsete”: „L. B., aveţi mult umor. De unde l-aţi «împrumutat»?”

După ce le citesc catrenul „Ileana Cosânzeana”: „De multe ori o văd în vis Pe Ileana Cosânzeana.

– Dar de unde știi că-i ea?

– Știu, căci seamănă cu mama”.

Vine întrebarea: Mamei D-voastră tot Ileana Cosântzeana îi ziceţi?” „Ce părere aveţi despre metall-rock, breakdance?”. „Cum înţelegeţi dragostea și cum aţi defini-o?” „Are vreo legătură Leo cu leul din pădure?” și toate celelalte – despre prima poezie, inspiraţie etc. Și o rugăminte: „Scrieţi-ne spre amintire poezia Cioroiul. Cl. a IV-a”.

19.III.1987 La ședinţa redacţională, D. critică o împerechere de rime: fântâni / minuni ale începătorului Bâlici. Judecând formal, ele, rimele, nu sunt perfecte. Din punctul de vedere al sugestiei însă, – lucru pe care poate că nici nu l-a bănuit debutantul, – „fântâni/ minuni” deja conţin poezie aparte, în sine, fie și cam „demodată”.

E un fel de a zice ca la Esinencu: „Bob/ glob”; „Dealuri/ valuri”. Cu toate acestea, rimele conţin totuși puţină „poezie”. Poezia e dincolo de rime…

24.III.1987 I-am dat dactilografei manuscrisul de interviuri. Primul titlu ce mi-a venit: „Răspuns și răspundere”. Parcă aș fi încheiat-o și cu manuscrisul pentru copii, la editură. Zilele acestea e posibil să fie trimis pictorului.

26.III.1987 Visul de peste noapte. Ne-am adunat multă lume pentru omagierea unui clasic de-al nostru. Pare-se Negruzzi. Pe jos, pornim cu toţii peste un câmp de miriște. În dreapta și în stânga mea – Liviu Damian și Gheorghe Vodă. Ambii – fără încălţări, doar în ciorapi albi. Mă gândesc că ţepii miriștii le pot însângera picioarele. Îi întreb de ce pășesc numai în ciorapi. „Să ni se mai odihnească picioarele”, răspunde Damian. Mă întreabă dacă o să vorbesc la omagiere. Da, o să vorbesc. Și chiar vorbesc. Vorbesc mulţi oameni.

A mirării, dar e prima oară când văd că Damian nu ia cuvântul la o manifestare palpitantă; pe el, care se aprindea și aprindea prin cuvânt publicul…

Am prezentat editurii cele trei nuvelete traduse din V. Golâșkin. Între timp, redactorul i-a rebutat tălmăcirea lui T. Rusu și mă roagă să mai traduc un text. Și iată-mă din nou printre dicţionare, dar, ca totdeauna, nu pe deplin satisfăcut de ce am a face: impresia că traducerea fură timpul necesar pentru opera originală, pentru meditaţie. Dar ce să-i faci? – Numai cu „originala” n-o scoţi materialicește la capăt…

Intră pe la redacţie amărâtul și aproape vagabondul Ge. Pop. Cică i s-a transmis că la uzină (acolo lucrează?) a telefonat cineva să vină să-și ia „poeziile” de la „LA”. Traduceri din Esenin, Blok…

Naivităţi! Pur și simplu, vrea să știe la ce stadiu, spre publicare, se află tălmăcirile sale și recurge la vicleșuguri copilărești… Alaltăieri, înaintasem ceva din Esenin. Revăzute, bine traduse. Mai spune că așa i-a zâmbit norocul: se însoară urgent! Pe 19 au făcut cunoștinţă, pe 20 au depus cerere la starea civilă. Cu mari speranţe entuziaste că i se va schimba viaţa spre bine. Să dea Domnul. Dar, din câte îi cunosc caracterul, mă tem să nu iasă o aventură ordinară. Îmi plac stilourile, pixurile bune, frumoase, delicate, comode. Și până astăzi regret un exemplar pierdut într-o iarnă de ofiţerie prin zăpezile de pe poligonul de la Șiroki Lan, sau poate prin paiele așternute în cort, pentru căldură, firește, chiar dacă ofiţerii aveau paturi din fier.

De altfel, paiele, pleava m-au făcut să râd când, în baia din apartamentul colonelului în retragere Gavriș din orașul Nikolaev, lăsându-mi uniforma, făcui, scuturat, puzderie de aur. Odrasla cinului se amuza. Plecasem la Nikolaev forţat de a-mi repara un dinte ce-mi dăduse inflamaţie în obraz și nopţi de insomnie. Ah, tânărul ofiţer a lăsat la stomatologia din Nikolaev doi sau trei colţi! Apoi, dârdâind de frig, simţea cum îi sar plombele prost aplicate. Îi cădeau în apa rece a Bugului. File de roman și alea, domn locotenent…

Boţu și-a luat zilele. A lăsat o operă?...

Posibil… Dar, sigur, nu a mai lăsat ceea ce au pe urmele lor Coroban sau Damian: trene de cultură sau senzaţia acestora.

27.III.1987 Lipsește simţul măsurii – lucru de căpetenie pentru cineva dedat scrisului.

Cu atât mai mult pentru cel ambiţionat să aprecieze scrisul – prin scris. Adică așa-numitul critic literar. N. Vieru, în trei fraze (interviu), vorbește despre harababura ce se face într-un referat (așa se zise, nu: recenzie internă) la editură, când i se analizează un manuscris. Și ce credeţi? Cel vizat în interviu, rătăcind pe coridoarele USM, apare să aducă replica la „LA”. Ei bine, la cele trei-patru fraze ale lui Nicolae, el, Gav., răspunde cu… 43 de pagini!!! Poftim simţul măsurii! Poftim inteligenţă și simţ realist! Plus la toate, îl susţine chioamba cu mustăţi. Aceleași neguri le tulbură înţelegerea, făcându-i să nu înţeleagă pe ce lume se află. Deplorabilă… tragicomedie. Meschină, în stil contemporan… academizat. În preajma „Casei Presei” îi întâlnesc pe Iu. Filip și C. Munteanu. Iulian îmi spune că, din iniţiativa redacţiei ruse a editurii, se proiectează o antologie poetică a generaţiei noastre. Alcătuitori – el și Cimpoi. Circa o coală de autor de căciulă (și… broboadă). „Dacă o generaţie dă 9 poeţi, e bine, nu?” întreabă el. Sau poate eu cred că dă mai mulţi? Nu cred…

29.III.1987 Călătorie la Odesa și Kuialnik. Orașulport produce o impresie deplorabilă: brutalitate, iz de negospodărire, agresiuni, furturi. Astea din urmă i-au fost totdeauna caracteristice Odesei. Dar, zău, acum vreo 10-15 ani, orașul era ceva mai îngrijit, mai civilizat. Ce să-i faci, stagnarea s-a rostogolit peste toate. Impresia că Odesa poate ajunge o urbe ordinară, periferică. Doar marea îi mai întreţine pulsul, mai trezește interesul încolo – boarfe și borfășie, și… toate celelalte necurăţenii…

Evenimente 161: Împăratul Antoninus Pius moare și este succedat de fiii săi adoptivi Marcus Aurelius și Lucius Verus 1395: Mircea cel Bătrân și regele Sigismund de Luxemburg au încheiat la Brașov un tratat de cooperare militară antiotomană 1441: Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei.

El deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului (1441-1456) 1471: Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, dar Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău. Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind 1842: Frederic Francisc al II-lea devine Mare Duce de Mecklenburg și va conduce Marele Ducat timp de 41 de ani 1876: Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon 1912: Succesul expediției lui Roald Amundsen la Polul Sud (14 decembrie 1911) este anunțat public, când nava Fram a ajuns la Hobart, în Australia 1914: Prințul William de Wied ajunge în Albania pentru a-și începe domnia 1936: Germania nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno 1939: În România începe guvernarea Armand Călinescu (7 martie - 21 septembrie 1939) 1960: Primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial 1968: TVR a scos revista oficială a primei ediții a Festivalului „Cerbul de Aur”, în cinci limbi 2001: Ariel Șaron devine prim-ministru al Statului Israel 2009: NASA a lansat sonda (misiunea) spațială Kepler (numită așa după astronomul german Johannes Kepler), care are scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop și al unui fotometru speciale

Nașteri 189: Publius Septimius Geta, împărat roman (d. 211) 1693: Papa Clement al XIII-lea (d. 1769) 1765: Nicéphore Niépce, pionierul fotografiei (d. 1833) 1785: Alessandro Manzoni, scriitor italian (d. 1873) 1788: Antoine César Becquerel, fizician francez (d. 1878) 1850: Tomáš Masaryk, primul președinte al Cehoslovaciei (d. 1937) 1857: Julius Wagner-Jauregg, neurolog și psihiatru austriac, laureat Nobel (d. 1940) 1875: Maurice Ravel, compozitor francez (d. 1937) 1904: Reinhard Heydrich, ofițer german SS (d. 1942) 1908: Anna Magnani, actriță italiană (d. 1973) 1909: Léo Malet, scriitor francez (d. 1996) 1924: Kobo Abe, scriitor, fotograf și inventator japonez (d. 1993) 1938: David Baltimore, biolog american, laureat Nobel 1938: Albert Fert, fizician francez, laureat Nobel 1946: Matthew Fisher, muzician britanic (Procol Harum) 1960: Ivan Lendl, jucător ceh de tenis

Decese 322 î.Hr.: Aristotel, unul dintre cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice (n. 384 î.Hr.) 161: Antoninus Pius, împărat roman (n. 86) 1274: Toma d’Aquino, teolog și filosof italian, canonizat în 1323 (n. 1225) 1517: Maria de Aragon, regină a Portugaliei (n. 1482) 1724: Papa Inocențiu al XIII-lea (n. 1655) 1809: Jean Pierre Francois Blanchard, inventator francez, pionier al aeronauticii (n. 1753) 1842: Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin (n. 1800) 1931: Lupu Pick, actor și regizor 1931: Akseli Gallen-Kallela, pictor și grafician finlandez (n. 1865) 1932: Aristide Briand, politician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace(1926) (n. 1862) 1942: Nina Arbore, pictor, grafician român (n. 1889) 1965: Louise Mountbatten, a doua soție a regelui Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei (n. 1889) 1977: Virgil Gheorghiu, poet, eseist, muzicolog, pianist român (n. 1905) 1982: Konrad Wolf, regizor german (n.1925) 1983: Dumitru D. Panaitescu, eseist și traducător român (n. 1915) 1997: Edward Mills Purcell, fizician american (n. 1912) 1999: Stanley Kubrick, regizor american de film (n. 1928)

FLUX

12

Cultur=

7 MARTIE 2013

EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE

Perpetua tranziţie a artei – Teodor Radu Pantea Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în colaborare cu Uniunea Artiștilor Fotografi din Moldova, Grupul PSA din Oradea și sub patronajul Asociaţiei Artiștilor Fotografi din România, a inaugurat săptămâna aceasta expoziţia de fotografie „SIC TRANSIT”, care conţine peste 80 de imagini realizate de artistul Teodor Radu Pantea. Expoziţia este deschisă în perioada 6-31 martie 2013.

Autorul lucrărilor a argumentat ideea organizării unei astfel de expoziţii în felul următor: „La capătul unor îndelungate “explorări” într-un univers al gloriilor apuse, a energiilor încătușate, a unor premature și nemeritate “reduceri la tăcere”, iată că proiectul locomotivelor iese alene din “depoul” imaginar al minţii și sentimentelor mele, unde s-a zămislit pe o durată de câţiva ani, cu peste 80 de imagini.

Am căutat acești monștri încremeniţi la Oradea, Sibiu, Dej, Petroșani,

Vatra Dornei și Tașkent, apropiindumă, tiptil, de ei, nedorind să-i tulbur din somnul lor, ci doar să le propun o scurtă readucere în actualitate. Să propun celor ce le vor vedea maiestuoasele siluete în fotografiile mele, o tristă și nostalgică readucere aminte și o meditaţie asupra efemerului vieţii, puterii, gloriei...”.

Teodor Radu Pantea s-a născut la 21 februarie 1953, în Oradea, România. Și-a făcut studiile la Facultatea de Industrie Alimentară din cadrul Universităţii Galaţi (1977). Este absolvent al Universităţii din Oradea, Departamentul pentru Pregătirea și Perfecţionarea Personalului Didactic, domeniul „Pedagogie, cursuri de masterat, specializarea și formarea profesorilor”; doctor în istorie. Tema doctoratului: Mișcarea fotografică din România. Saloanele de artă fotografică din perioada 1945–2003; absolvent al Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea, cursuri de masterat Sculptură și ambient, 2011. În prezent activează la Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte Vizuale, lector la disciplina Foto Art. A participat la majoritatea saloanelor de artă fotografică organizate în România în perioada 1979 până în prezent (peste 100 de saloane, întrunind peste 250 de

acceptări); lucrări premiate la saloanele din Oradea (3), Satu Mare (1), Cluj-Napoca (2), Brașov (1), Târgu-Mureș (2), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu-Secuiesc (2), Vulcan (1), Hunedoara (1), Timișoara (3), București (1), Craiova (2) etc.

A expus în 46 de ţări: România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Croaţia, Macedonia, India, Iran, Irak, Taiwan, Slovenia, SUA, San Marino, Italia, Turcia, Șri Lanka, Argentina, Canada, Spania, Brazilia, Grecia, Austria, Republica Srpska, Bosnia & Herţegovina, China, Republica Dominicană, Curaccao, Cuba, Serbia și Muntenegru, Ucraina, Slovacia, Japonia, Uzbekistan, Muntenegru, Finlanda, Israel, Australia, Republica Sud-Africană, Qatar, Mexic, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Belgia, Rusia, Vietnam, Egipt.

Este deţinătorul a 287 de premii, medalii și menţiuni internaţionale. În 1980 devine membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR) și membru al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP). În 1997 obține titlul AFIAP, în 2001 – titlul de excelență EFIAP, iar în 2006 – titlul de excelență EFIAP/b. Din anul 2000 este membru al Societății Americane de Fotografie (PSA).

PREMIERĂ

CU RISCUL DE A ATRAGE FURIA MOSCOVEI

„Iubirea la proşti”, cu sau fără însoţitor

Anul acesta se înregistrează un număr record de candidaţi la Nobelul pentru Pace

La finele acestei săptămâni, Teatrul „Eugene Ionesco” ne invită la spectacol. Pe 7, 8, 9, 10 martie, cu începere de la ora 19:00, Teatrul “Eugene Ionesco” prezintă: „Iubirea la proști”, o „comedie domestică” după un text de Francis Veber. Spectacolul se joacă în limba română cu subtitrare în rusă.

Regia spectacolului este semnată de M. Chris Nedeea, scenografia - Tatiana Popescu, asistent regie - Denis Dimitriu. În distribuţie îi regăsim pe: Pierre – Valeriu Pahomi, Christine – Daniela Burlaca, Archambaud – Laurențiu Vutcărău, François – Gheorghe Pietraru, Leblanc - Dumitru Mamei, Marlène – Ana Jereghe, Cheval – Veaceslav Sambriș, Pascal – Iurie Gologan, Centralista - Irene Boclincă, Bernard – Emilian Crețu.

Povestea acestei întâmplări este următoarea: “Pierre, directorul unei edituri franceze, are obiceiul de a participa la dineuri cu proști, adică un fel de petreceri burgheze la care anumiţi invitaţi vin însoţiţi de un „prost” spectaculos, care nu știe că îi revin onoarea și plăcerea de a fi bătaia de joc a participanţilor la dineu preţ de o seară. În seara cu pricina, Pierre se îmbolnăvește și nu mai merge la dineu, unde era așteptat împreună cu François Pignon, un jovial și binevoitor conţopist, pasionat de modele în miniatură din chibrituri, care urma să joace rolul prostului ce face deliciul tuturor. Și îl joacă, dar nu la dineu, ci acasă la Pierre, unde totul devine imprevizibil, totul se încurcă, înaintând spre un deznodământ în efect de domino. Prin scenă se perindă, vreme de o oră și jumătate, diverși și diverse, casa lui Pierre transformânduse într-un spaţiu de trecere, în care nimic nu mai e ce-a fost”.

SFATUL REDACŢIEI: În contextul evenimentelor care se perindă acum în societatea noastră, aveţi grijă pe cine însoţiţi sau cine vă însoţește oriunde aţi merge, niciodată nu știţi ce întorsătură pot lua lucrurile.

Activiști în domeniul drepturilor omului din Europa de Est, adolescenta pakistaneză Malala, considerată un simbol al rezistenţei faţă de talibani, și Bill Clinton se află printre cei 259 de candidaţi - un nou record - la Premiul Nobel pentru Pace.

Deși lista candidaţilor este păstrată secretă timp de cel puţin 50 de ani, cei care avansează propunerile pot face public numele celor pe care îi propun.

Grav rănită, în octombrie, la nivelul capului, de un glonţ tras de un taliban ce vrea să o pedepsească pentru angajamentul ei în favoarea educării fetelor, Malala Yousafzai, în vârstă de 15 ani, se bucură de susţinerea anumitor experţi. “Este un candidat care reprezintă în același timp mai multe cauze, și anume drepturile fetelor și femeilor, educaţia, tineretul, lupta împotriva terorismului”, subliniază directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), Kristian Berg Harpviken, un observator atent al premiilor Nobel. Însă vârsta ar putea să joace un rol împotriva ei, sunt de părere alţii. “Va fi o povară prea grea de purtat pentru ea”, apreciază Atle Sveen, un istoric specialist în domeniul Nobelului. “Ea este prea tânără, chiar dacă motivele pentru care distincţia îi poate fi acordată sunt ușor de înţeles”, adaugă istoricul.

Premiul va fi atribuit la începutul lui octombrie și va fi înmânat pe 10 decembrie, data comemorării morţii fondatorului său, omul de afaceri și filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896). Între cei 259 de candidaţi figurează 50 de organizaţii, potrivit Institutului Nobel. Precedentul record s-a înregistrat în 2011, cu 241 de nume.

Parlamentari și miniștri din toate ţările, profesori universitari, foști laureaţi, membri ai anumitor organizaţii

internaţionale și ai Comitetului Nobel, în total mii de persoane, sunt abilitate să depună o candidatură.

“Tendinţa este de creștere, nu în fiecare an, ci aproape anual”, a declarat pentru AFP directorul Institutului Nobel, Geir Lundestad. “Acest lucru reflectă un interes tot mai mare faţă de premiu”, a adăugat el.

Anumite opţiuni polemice recente au putut, de asemenea, să contribuie la această sporire a atenţiei, ca, de exemplu, acordarea distincţiei, anul trecut, Uniunii Europene (UE), în contextul în care aceasta se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa, sau lui Barack Obama, în 2009, după ce acesta se instalase la Casa Albă de doar câteva luni, iar ţara sa era angajată în două războaie, în Irak și Afganistan.

Comitetul Nobel ar putea, de această dată, să se expună furiei Moscovei, atacând problema drepturilor și libertăţilor în Rusia, o ţară care a fost anul trecut teatrul celei mai grave represiuni de la prăbușirea fostei Uniuni Sovietice încoace, potrivit organizaţiei nonguvernamentale (ONG) Human Rights Watch (HRW), sau în Belarus, o ţară descrisă uneori ca “ultima dictatură din Europa”.

Harpviken a notat, de asemenea, progrese în domeniul păcii sau respectării drepturilor fundamentale în ţări ca Myanmar, Columbia sau Filipine, fără să fie neapărat ușor să se distingă un candidat anume. Șefii de stat columbian Juan Manuel Santos și birman Thein Sein se află între candidaţii cunoscuţi.

Alte nume avansate sunt al fostului președinte american Bill Clinton, al unei copte cunoscute la Cairo ca “Maica Teresa” - Maggie Gobran, sau al medicului Denis Mukwege, care oferă un ajutor femeilor victime ale unor violuri în Republica Democratică Congo.

Potrivit postului de televiziune NRK, fostul militar american Bradley Manning, presupusul informator al site-ului WikiLeaks, turca de etnie kurdă Leyla Zana și alianţa Gavi pentru vaccinarea celor săraci se află, de asemenea, în cursă.

Diverse

7 MARTIE 2013

FRUMUSEŢE Alimente care ne pot face tenul mai frumos

Adăugaţi în dietă alimente variate pentru un look excelent: păr sănătos, piele „strălucitoare”. Fox News a alcătuit un ghid al alimentelor care ne fac cina savuroasă.

Spanacul Spanacul este bogat în carotenoid luteină, un pigment galben sau portocaliu prezent în legume și fructe care acţionează ca un antioxidant, protejând celulele împotriva acţiunii radicalilor liberi.

Poate fi consumat în salate sau ca garnitură cu o friptură.

Ouăle Reprezintă adevărate surse de energie, ca să nu mai spunem că sunt ușor de preparat: fierte sau umplute. Ouăle sunt bogate în fier și sulf numai bune pentru un păr moale și mătăsos.

Bananele Consumul de banane ne ajută să ne păstrăm pielea frumoasă și elastică, datorită potasiului din conţinut. Potrivit siteului Fox News, sunt recomandate a fi consumate mai ales de fumători, pentru că nicotina reduce fluxul de sânge către straturile de piele, iar pielea este mai puţin oxigenată. Ca rezultat, devine uscată și ternă. Fumatul reduce și nivelul de vitamina C, care păstrează tinereţea pielii.

Jurnalul.ro

13

FLUX

Pesimismul, factor benefic pentru longevitate Persoanele în vârstă și pesimiste în ceea ce privește perspectivele lor de viitor trăiesc mai mulţi ani decât persoanele optimiste, având și o sănătate mai bună decât a acestora din urmă, potrivit unui studiu german publicat săptămâna trecută.

“Persoanele în vârstă care se așteaptă la un grad de satisfacţie scăzut referitor la situaţia lor personală din viitor trăiesc în mod evident mai mult și au o sănătate mai bună decât persoanele în vârstă care își imaginează viitorul în roz”, afirmă într-un comunicat emis de Institutul economic german DIW, citând un studiu universitar.

Cercetătorii de la Universitatea Friedrich-Alexander din Nuremberg s-au bazat pe datele furnizat de Panelul socioeconomic german, un studiu multidisciplinar de vastă amploare, realizat pe 30.000 de persoane, începând din anul 1984.

Ei au studiat răspunsurile oferite în fiecare an, între 1993 și 2003, de voluntari în legătură cu starea lor de satisfacţie actuală și cu estimările lor pentru următorii cinci ani. Cercetătorii au verificat apoi dacă acele așteptări ale voluntarilor au fost realizate sau nu.

Astfel, savanţii germani au constatat că 43% dintre voluntarii cei mai în vârstă erau prea pesimiști, 25% dintre ei au avut dreptate, iar 32% dintre ei au fost prea optimiști. În mod surprinzător, studiul a reliefat faptul că în grupul persoanelor prea optimiste riscul de degradare a capacităţilor fizice era cel mai mare, iar riscul de deces era cu 10% mai mare.

“Este probabil că faptul de a fi mai pesimist în privinţa viitorului îi face pe oamenii în vârstă să aibă mai multă grijă de sănătatea lor și să se arate mai prudenţi în faţa pericolelor”, a declarat Frieder Lang, directorul Institutului de Fiziologie Gerontologică din cadrul Universităţii Nuremberg.

În rândul persoanelor incluse în acest panel, cei mai tineri au fost aceia care s-au arătat excesiv de optimiști în privinţa situaţiei lor din următorii cinci ani, iar aflaţi la o vârstă matură s-au dovedit a fi cei mai realiști.

Cu cât avansăm în vârstă, cu atât

Obosim dacă gândim prea mult?

Deși creierul reprezintă aproximativ 1/50 din greutatea corpului uman, el consumă aproximativ o cincime din oxigenul inspirat. Ne vine ușor să presupunem că suprasolicitarea telencefalului ne face letargici, dar asta nu e tocmai adevărat.

Creierul folosește mare parte din energia sa pentru a se menţine în starea de bază, în timp ce o zecime din energia noastră este consumată pentru pomparea ionilor de sodiu și potasiu de-a lungul membranei celulare cerebrale, un proces simplu care menţine fiecare neuron încărcat și pregătit. În schimb, activitatea mintală specifică (comunicarea cu un prieten sau rezolvarea unui rebus) nu necesită foarte multă energie în plus.

De-a lungul timpului, studiile au demonstrat că după realizarea sarcinilor mintale solicitante, oamenii devin

mai lenţi. Unul dintre experimentele de acest gen, coordonat de Samuele Marcora de la Universitatea din Kent, a împărţit subiecţii în două grupuri. Membrii primului grup au fost supuși unui joc pe calculator destul de epuizant, în timp ce restul subiecţilor au urmărit un documentar despre mașini sport. Ulterior, toţi participanţii au fost supuși unui test de anduranţă pe o bicicletă. Astfel, Marcora a descoperit că oamenii care erau „epuizaţi mintal” au renunţat mai repede la pedalat, comparativ cu cei care urmăriseră documentarul. În același timp, Marcora nu a găsit nicio legătură între sarcina mintală și răspunsul cardiovascular ar participanţilor, precum presiunea arterială sau consumul de oxigen. Cu alte cuvinte, efortul mintal nu le-a încetinit trupurile, dar, în schimb, i-a făcut pe subiecţi să perceapă sarcina fizică drept una dificilă. Așadar, se pare că efortul mintal ne obosește, însă totul se petrece în capetele noastre.

Vinul și ceaiul verde conţin fiecare un polifenol – resveratrol, respectiv EGCG (epigallocatechin gallate), molecule cunoscute pentru proprietăţile lor antioxidante și pentru acţiunile lor benefice contra diabetului, obezităţii și cancerului. Comprimate conţinând doze concentrate de resveratrol fac, de exemplu, obiectul unui test clinic de faza a II-a în Statele Unite, în cadrul căruia oamenii de știinţă încearcă să le studieze efectele pe care această substanţă activă le are asupra pacienţilor suferind de forme ușoare și moderate de demenţă, informează lefigaro.fr.

Mecanismele metabolice prin care ele acţi-

onează rămân, deocamdată, învăluite în mister. Biologii de la Universitatea din Leeds au publicat în această săptămână în The Journal of Biological Chemistry un studiu care dezvăluie detalii interesante despre modul în care aceste substanţe acţionează.

Pastilele cu ulei de peşte pot reduce riscul de cancer al pielii

Maladia Alzheimer se explică prin prezenţa plăcilor amilioide, un agregat de peptide beta-amiloide și de proteine tau, în creier. Aceste formaţiuni se lipesc de neuroni, provocându-le distrugerea.

“Am dorit să vedem dacă forma exactă a acestor plăci joacă un rol esenţial” în acest proces, a explicat profesorul Nigel Hooper, coordonatorul studiului.

Cercetătorii britanici au plasat în eprubete de studiu plăci amiloide în prezenţa unor celule nervoase cerebrale umane și animale. “Atunci când am adăugat moleculele extrase din vin sau din ceai verde, plăcile nu mai provocau moartea acestor celule”, a relatat același cercetător. “Ele erau deformate și nu mai puteau să se lipească de moleculele (denumite prioni) situate la suprafaţa neuronilor”.

Următoarea etapă va consta în înţelegerea felului în care interacţiunea dintre plăcile amiloide și prioni devine toxică pentru celulele cerebrale.

Administrarea zilnică a unei pastile cu ulei de pește poate reduce riscul de cancer al pielii, acizii grași Omega 3 conţinuţi de acest supliment înjumătăţind efectele negative pe care le au razele ultraviolete asupra sistemului imunitar, informează un studiu.

Potrivit autorilor acestui studiu, cercetătorii de la Universitatea din Manchester, acizii grași Omega 3 din uleiul de pește fortifică sistemul imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva cancerului de piele și infecţiilor.

Aceasta este pentru prima dată când efectul protector al acizilor Omega 3 – care se găsesc în mod obișnuit în pește gras și plante oleaginoase – a fost demonstrat ca funcţionând în cazul oamenilor, informează citat de dailymail.co.uk.

Autorii studiului, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, spun că, deși modificările în organism, în cazul unei persoane care ia zilnic pastile cu ulei de pește, sunt mici, pe termen lung sunt foarte importante în ceea ce privește prevenirea cancerului de piele și a infecţiilor.

Uleiul de pește este benefic și în prevenirea altor maladii, precum bolile cardiovasculare.

Numai în Marea Britanie, în 2010, s-au înregistrat 100.000 de cazuri de cancer de piele non-melanom, fiind un tip de cancer extrem de întâlnit.

Romanialibera.ro

Mediafax.ro

Realitatea.net

Vinul şi ceaiul verde protejează creierul contra maladiei Alzheimer Vinul și ceaiul verde au efecte protectoare contra maladiei Alzheimer întrucât ambele băuturi conţin o moleculă care împiedică plăcile amiloide să distrugă celulele nervoase din creier.

devenim mai pesimiști, afirmă autorii studiului, și, paradoxal, cu cât avem venituri mai mari și o sănătate bună, cu atât suntem mai pesimiști, pentru că potenţialul de ameliorare este, fără îndoială, în acest caz foarte mic, a explicat Frieder Lang.

FLUX 11

14

Programe

Luni MARTIE

7 MARTIE 2013

12

Marţi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Documentar. “Scandalul impresionist”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Preșul”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.05 Cinemateca universală. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Din fondul TV Moldova-1. ARTelier. In memoriam. Mihail Petric. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dor. Olga Ciolacu. Program muzical. 22.20 “Doar femeia...”. Spectacol muzical. 23.15, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 1.00 Profil de savant. 3.50 Music Mania. 5.10 Festivalul doinei. Retrospectiva.

6.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Titania pasiunii pentru Apple”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.45, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Autentica pălărie panama”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar.

“Global 3000”. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Miniserial. “LEONE”.

15.15 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 15.25 Documentar.

“Drumeţii”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.00 “EUROVISION 2013”. Selecţia naţională. I semifinală. 23.05 Eurovision retrospective. 23.20 Post “Eurovision 2013”. Dezbateri. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Cinemateca universală. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 4.10 “Doar femeia...”.

Spectacol muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 Film: Dansează cu mine 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4440 15:00 Film: Tineri însurăţei (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.10, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:50 Teleshopping 16:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:35 Ночные новости 01:50 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 3.10, 6.00 Teleenciclopedia. 2.20 Ora de business. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 PHILIPPE PÉTAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:02 FLASH INFO 21:04 D’EST EN OUEST 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - SPECIMEN 23:03 COUSINADES - LE PENSIONNAT DE L’ESPOIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 OUAGA SAGA 2:27 CIRAGE 2:53 ARTE REPORTAGE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: A fost odată ca niciodată 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4441 15:00 Film: Golful de la miezul nopții 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.11, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:50 Teleshopping 16:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Лиллехаммер” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter.

11.10, 0.40 Ora de business. 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia.

21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. Champions League. “Schalke” - “Galatasaray”. 0.10 Parteneri de week-end.

2.50 Interes general. 4.10 Filmoteca veselă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS 14:14 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN FLIC 16:30 FLASH INFO 16:32 EMBRUNMAN 2012 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 À VOS MARQUES... PARTY ! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 SIMPLE QUESTION DE TEMPS 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

13

Miercuri MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 12.45, 21.45, 3.50 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Documentar. “Tirania pasiunii pentru Apple”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”.

13.40 Documentar. “Alexandru cel Mare Macedoneanul”. 14.35 “Mărţișorul copiilor”. Program muzical. 15.55 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Ruskii dom. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Dialog social. 22.20 Retrospectiva Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2013”. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia).

1.00, 5.10 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 Film: Golful de la miezul nopţii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4442 15:00 Film: Inimi tinere 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.12, an 7 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:50 Teleshopping 16:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Сергей Юрский. Командовать парадом буду я!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 14.35, 0.10 Ne vedem la TVR. 16.10 Parteneri de week-end. î16.45, 17.50, 2.25, 6.20 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. Champions League. “Malaga” - “Porto”. 1.35 Filmoteca veselă. 2.50 În grădina Danei. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 BRASSEUR, PÈRE ET FILS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CARREFOUR 16:14 À ZÉRO 16:34 HISTOIRE BELGE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:28 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 1:56 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 2:53 TEMPS PRÉSENT 3:47 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

14

Joi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Ruskii dom. 6.40 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.45, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 4.10 Dor. Mihai Dolgan. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Legendele muzicii. 19.50 Super-loto “5” din “35”.

20.00 “EUROVISION 2013”. Selecţia naţională. II semifinală.

23.05 Eurovision retrospective. 23.20 Post “Eurovision 2013”.

Dezbateri. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Evantai folcloric.

1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 3.50 Respiro. Program muzical. 4.40 “Cântă îngerii cu noi”. Spectacol muzical. 5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Inimi tinere (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4443 15:00 Film: Acasă, în inima mea 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.2, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.2, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Друбич, Олег Янковский, Александр Абдулов, Сергей Гармаш, Ярослав Бойко в многосерийном фильме “Анна Каренина” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 “Вечерний Ургант” 01:35 Ночные новости 01:50 “На ночь глядя” 02:35 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.15, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 14.35, 2.15 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:55 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 SIMPLE QUESTION DE TEMPS 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE SENS DE L’HUMOUR 23:51 LOLA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 BRASSEUR, PÈRE ET FILS 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

Programe 7 MARTIE 2013

15

Vineri

16

MARTIE

Sâmbătă MARTIE

17

MARTIE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Paul Virilio: filosofia vitezei”. 7.45 Vedete la bis. 8.50 Documentar. “Leonardo da Vinci: restaurarea secolului”. 9.50 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Documentar. “Velosolex”. 11.30 Dor. Maria Sarabaș. Program muzical.

12.00 Teatru TV. “Ceremonial de familie”. Regia N.Scorpan. 13.15 Rugby.

Campionatul Europei. Moldova - Cehia. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. Program muzical. 14.55 Cinemateca universală. 15.10 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.45, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 20.00 “EUROVISION 2013”. Selecţia naţională.

Finală. 23.05 Eurovision retrospective. 23.20 Post “Eurovision 2013”.

Dezbateri. 0.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 1.00 Portrete în timp. 1.25 Recital de pian. 2.15 “Preșul”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 4.10 “Clipele picură pe clape...”. Concert de binefacere. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Leonardo da Vinci: restaurarea secolului”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Velosolex”. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Portrete în timp.

Anatol Ciocanu. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Ansamblul naţional folcloric “Transilvania”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50, 4.30 Chișinăul de ieri și de azi. 15.10 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 15.35 “Mărţișorul copiilor”. Program muzical. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film.

“FAŢĂ-N FAŢĂ CU ZIDUL” (Germania). 0.30 Erudit-cafe. 1.10 Respiro.

Program muzical. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.45 Teatru TV. “Ceremonial de familie”. Regia N.Scorpan.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 4.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Acasă, in inima mea (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4444 15:00 Film: Annie: O aventură regală 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 23:00 Film: Urmărirea 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:40 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:40 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:40 Teleshopping 16:00 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 16:50 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Друбич, Олег Янковский, Александр Абдулов, Сергей Гармаш, Ярослав Бойко в многосерийном фильме “Анна Каренина” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Две звезды” 01:35 “Вечерний Ургант” 02:20 Премьера. Гари Олдмен, Колин Ферт, Константин Хабенский, Светлана Ходченкова в триллере “Шпион, выйди вон!” 04:10 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric.

16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 1.55 O dată’n viaţă. 3.10 Sport.

4.15 Nocturne.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SIMPLE QUESTION DE TEMPS 16:40 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:27 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN FLIC 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:52 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:46 UNE HEURE SUR TERRE 3:31 NOUVO 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:30 Film: Clasa de tăntălăi 16:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Arma mortală 3 23:00 Film: Cât durează o căsnicie 01:30 Explore Midnight 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Videoclipuri Pro Tv 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Фильм “Шведская спичка” 07:05 Василий Лановой в фильме “Аттестат зрелости” 08:40 Teleshopping 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 К 100-летию поэта. Премьера. “Четыре династии Сергея Михалкова” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 “Две звезды” 13:35 Олег Меньшиков, Инна Ульянова, Леонид Броневой в комедии “Покровские ворота” 15:50 Сергей Шакуров, Анатолий Белый, Александра Флоринская, Екатерина Вуличенко в фильме “Частный сыск полковника в отставке” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 “Частный сыск полковника в отставке”. Продолжение 19:10 Премьера. “Тунгуска. Небесное знамение” 20:05 “Чебаркульский метеорит. Месяц спустя” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Закрытый показ. Кирстен Данст, Шарлотта Генсбур, Кифер Сазерленд в фильме Ларса фон Триера “Меланхолия” 02:30 Мэрилин Монро в комедии “Джентльмены предпочитают блондинок” 04:00 Фильм “Карлос” 7.00 Zestrea românilor. 8.10 Parteneri de week-end. 8.45, 13.20 Teleshopping. 9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 11.35 O dată’n viaţă. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal.

14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 1.40 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00 Tezaur folcloric. 0.40, 6.20 Teleenciclopedia. 3.05 Sport. 4.15 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:01 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:56 LES BOYS 16:18 LES BOYS 16:40 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FÊTE DE LA CHANSON FRANÇAISE 23:32 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:47 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Clasa de tăntălăi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Masterchef (r) 16:00 Film: Domnul Deeds - Moștenitor fără voie 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 2012 23:45 Film: Tipu’ de la cablu 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:20 Петр Вельяминов в фильме “Командир счастливой “Щуки” 08:05 Teleshopping 08:25 “Служу Отчизне!” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. Среда обитания. “Война жиров” 13:15 Премьера. “Свадьба в Малиновке”. Непридуманные истории” 14:10 Владимир Самойлов, Михаил Пуговкин, Николай Сличенко в комедии “Свадьба в Малиновке” 15:45 “Форт Боярд” 17:15 Премьера сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:50 “Познер” 01:40 Сильвестр Сталлоне в остросюжетном фильме “Детоксикация” 03:10 Иннокентий Смоктуновский, Ирина Купченко, Сергей Бондарчук, Владимир Зельдин, Ирина Мирошниченко в фильме “Дядя Ваня” 7.00, 0.35, 4.10 Parteneri de week-end. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00, 17.00, 20.30 Seriale. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 17.00, 1.50 O dată’n viaţă.

19.00, 6.35 Reporter. 23.00 Ne vedem la TVR. 0.55 Tezaur folcloric.

3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 SCIENCE OU FICTION 12:32 COQUELICOT & CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 ROC D’AZUR 2012 13:31 CHAMPIONNAT D’EUROPE DE PARAPENTE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 AVEC LA PEAU DES AUTRES 23:32 SECOND SEUIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:32 FOOT ! 1:42 LE SENS DE L’HUMOUR 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Global 3000”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Documentar.

“Alexandru cel Mare Macedoneanul”. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”.

13.40 Ruskii dom. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.45 Documentar.

“Paul Virilio: filosofia vitezei”. 16.20 Compozitorul Constantin Rusnac.

Seară de creaţie. Selecţiuni. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 “Clipele picură pe clape...”. Concert de binefacere pentru susţinerea compozitorului și interpretului Mircea Guţu. 21.25 Dor. In memoriam. Mihai Dolgan. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 0.55 Respiro. Program muzical. 1.05 Chișinăul de ieri și de azi. 1.20 Templul muzicii. 4.10 “Doru-i dor...”.

Program muzical. 4.40 Retrospectiva Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2013”.

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste si luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

8-15 martie Berbec Acum pot să apară destule probleme din cauza unor apropiaţi care nu-și dau seama cât rău fac ascunzând adevărul sau mistificându-l.

Taur Multe ţi se par complicate: relaţiile cu cei din jur, planurile de viitor… Nu încerca să le descâlcești: acum ești mai confuz(ă) decât de obicei.

Gemeni Nu e cea mai bună zi pentru dialog cu partenerii importanţi: fiecare crede că deţine adevărul; or, acesta se află, de fapt, undeva la mijloc.

Rac Ai un dinamism aparte care, chiar dacă vine din motivaţii negative, poate produce rezultate pozitive. Sfera vizată este cea profesională.

Leu Te trage inima către preocupări plăcute, deconectante, dar obligaţiile nu te iartă, așa că va trebui să găsești o cale de a le împăca.

Fecioară O perioadă delicată, în care ai tendinţa de a face mofturi cu familia, ca și cum, în semn că te iubește, ar fi obligată să te protejeze de adevărurile dureroase.

Balanţă Ești harnic, dar nu prea ai spor.

Așa că ai de ales între a continua astfel și a schimba ceva, cerând ce ţi se cuvine, în cuvinte puţine, dar bine alese.

Scorpion Multe dintre cele ce îţi ajung la urechi acum sunt nereale, așa că ar fi bine să eviţi să tragi vreo concluzie, acolo, în taina sufletului tău.

Săgetător Sunt posibile neînţelegeri majore cu partenerii importanţi.

Cel mai bine ar fi să eviţi orice discuţie: cuvintele rănesc, acum, mai mult ca oricând.

Capricorn Se vehiculează informaţii false, pe care ar fi util să nu le crezi, nici dacă ţi se aduc dovezi. Încrederea în propria judecată este esenţială.

Vărsător Cei de la care aștepţi aprecieri sunt induși în eroare de rivalii tăi. Poţi interveni, cu luciditatea care îţi e tipică, pentru a-i ajuta să vadă realitatea.

Peşti Ești idealist(ă) acum, îţi permiţi să fii așa, acum, când beneficiezi de o adevărată baie astrală care îţi aduce inspiraţie și te eliberează de autolimitări.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 519 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

7 MARTIE 2013

GENERAŢIA 2002

Tatiana Lungu: „Muzica ne uneşte, căci încercăm, prin efort comun, să încântăm publicul cu frumuseţea artei corale” Tânăra Tatiana Lungu, chiar dacă urmează o facultate cu profil economic, își valorifică din plin aptitudinile și talentele artistice: cântă în corul „Lira” al Universităţii de Stat din Moldova, croșetează icoane și pictează pe pânză. Pe lângă faptul că este de o sensibilitate deosebită, Tatiana se autocaracterizează ca fiind un om al calculelor, al cifrelor și al evidenţei.

Interesantă combinaţie, nu?

Este de origine din satul Mihăileni, localitate ce a generat nume importante ca Eugeniu Coșeriu și Valentin Mândâcanu. Am întrebat-o pe Tatiana cum e să vii dintr-o localitate încărcată de istorie. Vă invit să urmăriţi ce ne-a răspuns.

- Tatiana, mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră de a ne acorda un interviu. Suntem siguri că ai ce să ne spui.

- De fapt, eu sunt cea care trebuie să vă mulţumesc pentru acest minunat prilej pe care mi-l oferiţi.

- Ești studentă? Unde îţi faci studiile?

- Studiez la Universitatea de Stat din Moldova. Sunt studentă în anul III de licenţă la Facultatea de Știinţe Economice, specializarea Contabilitate. Concomitent, sunt studentă la Facultatea de Arte Frumoase din cadrul aceleiași universităţi.

- De ce economie? Care a fost motivaţia pentru a alege această specializare?

- După ce am absolvit gimnaziul, eram foarte confuză în privinţa domeniului de studii pe care-l voi urma.

Fratele mai mare m-a sfătuit să merg la liceu și acolo să fac o distincţie între profilul real și cel umanist. Cu toate că îmi plăceau deosebit de mult discipline ca istoria, limba și literatura română, pe parcursul a trei ani mi-am dat seama că sunt un om al calculelor, al cifrelor și al evidenţei. Prin urmare, motivaţia a fost lăuntrică. Am luat repede decizia de a urma Facultatea de Economie. Acum, ajunsă pe ultima sută de metri în faţa examenelor de stat și a tezei de licenţă, nu regret deloc că am avut această opţiune. Ba chiar sunt ferm convinsă că e ceea ce aș dori să fac și mai departe.

ţară, cât și peste hotarele ei. Lingvistul Coșeriu este exponentul strălucit al culturii române, care și-a căpătat notorietatea prin lecţiile de lingvistică generală, prin descoperirile în acest domeniu. Valentin Mândâcanu este omul care a apărat limba română toată viaţa lui. Ne-a mărturisit chiar dumnealui: „cauza vieţii mele este lupta cu „șantismul lingvistic”, împotriva acelei agresiuni venite de dincolo de Nistru peste capetele noastre”.

- Da, Eugeniu Coșeriu este un lingvist desăvârșit. Însă paradoxul cel mare e că mai întâi s-a afirmat pe plan internaţional ca unul dintre cei mai mari lingviști ai lumii, opera fiind tradusă în foarte multe limbi, inclusiv în japoneză și în rusă. În Basarabia sa natală nu se știa aproape nimic despre marele lingvist. Și aceasta nu este o situaţie unică.

Din ce cauză apar astfel de situaţii?

Oare noi nu știm să ne apreciem oamenii de valoare?

- Eugeniu Coșeriu nu s-a considerat niciodată un dezrădăcinat, ci doar s-a ridicat deasupra locului de baștină pentru a îmbrăţișa universul. Face parte din generaţia de aur a Basarabiei, o generaţie de intelectuali care a fost greu încercată. Dânsul spunea că a fost un moment important plecarea

din Basarabia de după ocupaţie. Chiar dacă a fost o despărţire dureroasă.

Anume acest salt în neant a fost unul decisiv. Eu cred că nu se știa nimic despre activitatea sa din cauza conjuncturilor politice de atunci. Nu consider că nu știm să ne apreciem oamenii de valoare. Coșeriu a devenit în 1991 (e cam târziu, ce-i drept) membru de onoare al Academiei de Știinţe și membru al Societăţii Scriitorilor din Republica Moldova, fapt pe care lingvistul l-a preţuit foarte mult, chiar dacă asta s-a întâmplat abia după 28 de ani de străinătate.

- Un alt lingvist, extrem de valoros, care ne-a părăsit de curând, este Valentin Mândâcanu. Cum e să vii dintr-o localitate care a generat atâtea nume importante? Sătenii le respectă memoria, știu cine au fost și ce realizări au avut?

- Să știţi că mă mândresc mult cu satul meu, mai ales când vine vorba de Valentin Mândâcanu. Este unul dintre oamenii care au stat la baza constituirii statului independent Republica Moldova. Fiind deputat în primul Parlament, a votat Declaraţia de Independenţă a ţării și a scris eseul de răsunet „Vesmântul fiinţei noastre”, care a generat dezbateri publice. Sătenii respectă memoria marilor personalităţi. Îmi amintesc că atunci când eram mică, tata îmi povestea de Valentin Mândâcanu, promotorul românismului în Basarabia. Îmi spunea că a fost un luptător înverșunat pentru revenirea la cultura naţională, căci a știut să spargă gheaţa tăcerii atunci când ţara avea nevoie de asta.

- Studiile liceale le-ai făcut în satul Mihăileni, nu?

- Da, studiile liceale le-am finalizat acasă și chiar aș vrea să mulţumesc co-

- Știu că locul tău natal e încărcat de istorie. De acolo au pornit mai multe personalităţi cu care Republica Moldova se mândrește. Despre cine este vorba?

- Într-adevăr, Mihăileni, satul situat între două dealuri, de unde sunt și rădăcinile mele, este unul încărcat de istorie. Istorie creată de doi mari lingviști: Eugeniu Coșeriu și Valentin Mândâcanu. Probabil, Dumnezeu a vrut ca ambii să se nască în aceeași localitate.

Sunt personalităţi recunoscute atât în

lectivului de profesori de la Liceul Teoretic „E. Coșeriu”, profesori care au pus temelia dezvoltării mele intelectuale și spirituale. Alături de părinţi, ei au fost îndrumătorii mei, dar și cei mai mari critici.

- Acum faci și a doua facultate. Despre ce este vorba?

- Este vorba despre Facultatea de Arte Frumoase din cadrul Universităţii de Stat din Moldova.

Fac dirijat coral și pian, fiind, totodată, și o părticică din corul „Lira” al universităţii.

- Foarte frumos. Cum ai descoperit talentul din tine și de ce ai decis că e bine să cânţi în cor?

- Muzica mi-a fost dintotdeauna cel mai bun prieten. Este un leac de suflet.

După mine, omul se simte om doar prin cântec. Eu am cântat de mică în cor și continui până în prezent. La Facultatea de Arte Frumoase am întâlnit un colectiv minunat de oameni talentaţi. Muzica ne unește, căci încercăm, prin efort comun, să încântăm publicul cu frumuseţea artei corale.

- Este doar o pasiune de moment?

Presupun că ai participat la numeroase evenimente. Sunt curioasă să aflu dacă această activitate ţi-a schimbat într-un mod anume felul de a percepe lumea.

- Nu e doar o pasiune de moment, e un mod de a-mi trăi viaţa. Chiar dacă nu sunt de foarte mult timp în acest cor, am reușit să particip la multe evenimente frumoase care mi-au lărgit orizontul cunoștinţelor despre cultură și care mi-au schimbat, într-un fel anume, modul de a percepe lumea. Este vorba de emisiunea realizată de Compania „Teleradio-Moldova” în memoria regretatului regizor Emil Loteanu, de concertele organizate pe scenele Teatrului Naţional de Operă și Balet, ale Sălii cu Orgă, ale Filarmonicii Naţionale. O frumoasă experienţă am trăit-o alături de tinerii talentaţi de la „Youth Orchestra” în cadrul Festivalului naţional „Colinde, colinde” din acest an. Fiecare ieșire în scenă aduce cu sine emoţii unice. Ne bucurăm nespus atunci când mesajul transmis de noi este recepţionat și simţit de spectatori.

- Acum te rog să ne spui și de o altă pasiune de-a ta. Este într-adevăr deosebită.

- Știţi, îmi place tot ceea ce e frumos.

De aceea, pe lângă activităţile mele cotidiene, încerc să fac mai multe lucruri prin care mă regăsesc deplin. De cele mai multe ori îmi place să croșetez, să pictez pe pânză cu ac și cu aţă diferite desene, tablouri. În ultima perioadă m-am oprit mai mult pe croșetarea

CMYK

icoanelor. Chiar recent am finalizat o lucrare la care ţin foarte mult.

- Cum ai început să-ţi valorifici talentul?

- Am îndrăgit lecţiile de educaţie tehnologică din gimnaziu, dar „am și furat” această pasiune de la bunica mea.

- În ce circumstanţe te-ai alăturat tinerilor de la Noua Generaţie?

- Aceasta s-a întâmplat cu vreo 5 ani în urmă. Atunci am participat la un concurs lansat de ziarul FLUX. Trebuia să relatăm istoria localităţii natale.

Peste o săptămâna am fost anunţată că sunt premianta concursului și că voi participa la o școală de vară la Ialoveni. Acolo mi-am făcut mai mulţi prieteni, membri deja ai Noii Generaţii, tineri cu adevărat interesanţi. M-am împrietenit cu ei și am continuat să ţinem legătura. Chiar dacă multe lucruri s-au schimbat de atunci pe plan politic și social, voi continua să rămân alături de ei.

- La ce activităţi ai participat alături de ei?

- În cadrul școlii de vară de care vă spuneam, de asemenea am participat la mai multe seminare destinate cunoașterii culturii spaţiului românesc și a istoriei neamului. Am fost alături de ei la Conferinţa Naţională, unde s-au discutat aspecte din situaţia socialeconomică a tinerilor din Republica Moldova și rolul acestora în procesul de dezvoltare a ţării. De atunci evenimentele frumoase s-au ţinut lanţ.

- Ce te vezi făcând pe viitor? Care va fi domeniul tău de activitate?

- Îmi doresc să obţin diploma de licenţă și să-mi continui studiile. Vreau să devin un bun specialist în domeniul economic.

- Mulţumim. Să ai parte de multe succese.

- Și echipei dumneavoastră îi doresc numai bine.

Lucia CUJBĂ, FLUX