Ziarul Flux, Ed. 32 (860)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.09.2012

Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit; =Sf. Cuv. Simeon și Amfilohie de la Pângăraţi

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.7058 1 Dolar american ............. 12.4506 1 Leu românesc ................ 3.5033 1 Rublă rusească ............... 0.3863 Timpul probabil:

Maxima zilei “Recunoștinţă pentru trecut și speranţă pentru viitor ar trebui să avem întotdeauna.”

Lubbocca

7.09.2012

8.09.2012

Soare, 13 24 0C

Soare, 14 26 0C

PAGINA

FLUX

PAGINA

ACTUAL

ATITUDINI

Dorin Recean – Robocop sau ANTIKILLER?

5

PAGINA

FLUX

Poşta Moldovei

IMPORTANT

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

XXX

Filat promovează „diplomaţia secretă” cu liderul separatist Evgheni Şevciuk Despre monopolul ateilor asupra spaţiului public. Creştinofobia – psihopatologie?

7

PAGINA

POLEMICI

XXX

Milioanele din wc-urile din curte

(citiţi pag. 6)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 3)

XXX

XXX

(citiţi pag. 5)

Plahotniuc, votul uninominal şi păduchii XXX

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 9)

Transnistria declanşează „războiul spionilor” împotriva Ucrainei XXX

(citiţi pag. 2)

Cum poţi fi unionist şi satanist, în acelaşi timp?

Câte chimicale conţine hrana noastră?

„Monumentul Libertăţii” – o prioritate a Guvernului Filat

XXX

ABONAREA 2012 1 lună

DESPRE PATRIOTISMUL MOLDOVENESC SAU SIMETRIA CA BLESTEM ISTORIC

Şi totuşi, câţi lobbyşti moldoveni au fost în America?

4

ABONAREA 2012

Fondat în 1995 z Nr. 32 (860)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 7 septembrie 2012

(citiţi pag. 7)

Domnule ministru, aştept să mă sunaţi

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 7)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2132 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

7 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Şi totuşi, câţi lobbyşti moldoveni au fost în America?

Lectura unor comunicate de presă venite dinspre unele instituţii de stat sau formaţiuni politice nu este doar utilă, ci, uneori, și destul de distractivă. Dacă ai răbdarea să le citești pe toate și să pui informaţia cap la cap.

Zilele acestea am aflat, de exemplu, de la Direcţia comunicare și relaţii publice a Parlamentului, cum s-a derulat vizita de lucru a prim-vicespicherului Vlad Plahotniuc în Statele Unite ale Americii. Vizita a fost descrisă, pas cu pas și cu lux de amănunte, astfel încât ne-au impresionat și pe noi eforturile depuse de distinsul om de stat în a-i convinge pe americani de faptul că situaţia „pe piaţa din Republica Moldova” s-a îmbunătăţit considerabil și că este numai bună pentru investitorii de acolo. Mai mult decât atât, secretarul de stat al Carolinei de Nord, Elaine F. Marshall, chiar l-ar fi îndemnat pe acesta să-și folosească experienţa sa în business pentru a „impulsiona cooperarea economică cu America”.

Şi americanii ştiu că Plahotniuc este capul reformelor din ţara noastră Este greu de presupus cât cunoaște doamna Marshall despre „experienţa în business” a controversatului oligarh de la noi. Dar, se mai spune în

comunicat, oficialul american a remarcat și „evoluţiile pozitive” în privinţa măsurilor de combatere a corupţiei în ţara noastră.

Iar Plahotniuc este perceput de către aceasta drept principal promotor al respectivelor măsuri și reforme: “S-au schimbat multe în Republica Moldova, în special în privinţa supremaţiei legii, a măsurilor anticorupţie, a reformelor în domeniile structurale ale statului. Vă apreciez ca pe un iniţiator al reformelor pe linie parlamentară și din punct de vedere politic”. Chiar am fi curioși să aflăm și noi din ce surse s-a informat Elaine F. Marshall despre activitatea de reformator a lui Plahotniuc.

Direcţia comunicare a Legislativului ne mai face o bucurie și ne informează că, atât spicherul nostru, cât și secretarul de stat al Carolinei de Nord, „au un parcurs profesional apropiat: înainte de a face carieră în politică, ambii au avut experienţe de succes în domeniul afacerilor”. Că „experienţa” lui Plahotniuc a fost una de succes, nu încape nici o îndoială.

Dar iată că nu ne prea vine să credem că și cea a Elaine F. Marshall a fost la fel de tenebroasă ca și a personajului ale cărui afaceri au

înflorit în perioada guvernării comuniste și care este suspectat de implicare în mai multe atacuri de tip raider.

Spicherul lobbyst şi amendamentul Jackson Vanik Mai trece o zi, mai vine un comunicat, în care ni se spune, pe un ton aproape exaltat, că „Vlad Plahotniuc face lobby în Statele Unite ale Americii pentru recunoașterea Moldovei ca stat cu economie de piaţă funcţională, prin scoaterea ţării noastre de sub incidenţa amendamentului Jackson Vanik.” Iar spicherul a obţinut chiar și o confirmare fermă în acest sens, de la David Price, congresman democrat și membru al Camerei Reprezentanţilor SUA. “Sunt convins că vom reuși foarte curând să scoatem Moldova de sub incidenţa amendamentului Jackson Vanik. Acest lucru este foarte important și pentru noi, ca parteneri ai Moldovei”, i-a zis Price lui Plahotniuc.

Cei care cunosc însă subiectul își dau bine seama că Vlad Plahotniuc nu are cum să facă „lobby” pentru scoaterea ţării noastre de sub incidenţa amendamentului Jackson Vanik, pentru că problema îl depășește, iar deciziile se iau la un alt nivel și depind de alte conjuncturi și factori politici. Cât privește promisiunile și confirmările care i-au fost date lui Plahotniuc, acestea nu sunt decât chestiuni de curtoazie diplomatică, un schimb de amabilităţi, până la urmă. Iar astfel de promisiuni le-au fost făcute anterior și altor demnitari moldoveni.

De cine şi de ce depinde abrogarea amendamentului În mai 2010, de exemplu, viceprim-ministrul Moldovei pentru reintegrare de atunci, Victor Osipov, aflat și el în vizită de lucru în SUA, a avut o întrevedere cu președintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului Afaceri Externe, Camera Reprezentanţilor a SUA, William D. Delahunt. Oficialul a confirmat, potrivit Serviciului de presă al Guvernului, că este dispus să introducă pe agenda Legislativului american un “proiect de rezoluţie privind

DE CE MOLDOVENII NU SUNT NEMŢI – 3 Bancul zilei: Liderii Alianţei la întâlnirea cu dna Merkel.

- Doamnă cancelar, ce trebuie să facem ca să ne integrăm în UE? - E foarte simplu – trebuie să deveniţi nemţi.

- Ura! – pleacă fericiţi liderii.

Apoi se opresc și se gândesc: dar cum să devenim noi, moldovenii, nemţi?! Și aleargă repede înapoi s-o întrebe.

- Doamnă Merkel, dar cum?

- Sorry, băieţi, eu mă ocup doar de strategii…

A trecut și vizita. Personal, eram încrezut că toate trenurile au plecat din gara noastră. Și că vom rămâne o staţie părăsită în mijlocul pustiului.

Ei, iată ni s-a promis că dacă vom face curăţenie și reparaţie, trenul ar putea să mai vină. Ce mai vor liderii noștri? Să vină să le arate cum se ţine mătura?

Am scris ieri că, dacă chiar am admite că avem viziune, apoi stăm prost de tot la capitolul – FACERE. Adică să scriem strategii și să raportăm deja ne-am învăţat. Când trecem la făcut – nikă! Nu merge și gata!

Depolitizăm, depolitizăm instituţiile de drept, iar ele nu se depolitizează.

Schimbăm, schimbăm paradigma creșterii economice, iar ea nu se schimbă.

Parcă-i jurat, nu alta! Parcă și oamenii îs de treabă, dar treaba nu merge.

Ei, dacă credem că Biden sau Merkel vor mai reveni, greșim amarnic.

Ei deja au făcut – pentru noi(!) maximum posibil.

Acum a venit – în sfârșit (dar chiar în sfârșit!), rândul nostru.

Să facem, nu să discutăm!

Să reformăm, nu să mimăm!

Să propunem, nu să punem condiţii!

Să împingem carul, nu să-l hâţâim!

Să punem umărul, nu piciorul…

Adică, e chiar simplu – Merkel a avut dreptate. Trebuie doar să terminăm gâlceava și ne punem pe lucru. Cel puţin, direcţia o știm. Nu de alta, dar trenul chiar ar putea să nu mai vină…

Victor CIOBANU Sursa: vox.publika.md

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

excluderea RM de sub incidenţa prevederilor Amendamentului Jackson-Vanik.”

Ar mai fi dispus că nu parteneriatul cu Republica Moldova îi îngrijorează cel mai mult pe americani, ci faptul că acest amendament împiedică reglementarea relaţiilor comerciale dintre Statele Unite și Rusia. Iar scoaterea ţării noastre de sub incidenţa amendamentului va fi examinată alături de Rusia, la pachet cu așa numita lege „Magnitski”. (Legea respectivă presupune stabilirea unor restricţii de circulaţie și alte sancţiuni pentru oficialii ruși care se fac responsabili de moartea avocatului Magnitski ”într-o închisoare din Federaţia Rusă”.)

Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, preciza anterior într-un interviu că anume acest aspect ar putea frâna adoptarea proiectului în Congresul american: „Dacă o parte din congresmeni se vor opune adoptării acestei iniţiative, proiectului Magnitski, atunci ar putea fi compromisă adoptarea pachetului care include Rusia și, evident, Republica Moldova. Noi am putea, sincer, să fim afectaţi de controversele acestei chestiuni. Ar fi fost mai simplu pentru noi să fim trataţi separat de Rusia”. Și publicaţia rusă „Kommersant” menţiona că anume legea “Magnitski” ar putea împiedica anularea amendamentului Jackson Vanik. Referindu-se la surse din Congres, publicaţia afirma

că administraţia președintelui Obama tergiversează cu bună știinţă anularea amendamentului, pentru a nu-și deteriora relaţiile cu Federaţia Rusă înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, deoarece Congresul ar trebui să adopte concomitent și „legea Magnitski”.

Companiile americane, îngrijorate că nu vor avea loc pe piaţa rusă Pe de altă parte, “Vocea Rusiei”, ediţia în limba română, spunea în luna august trecut că oamenii de afaceri din Statele

Unite au început o campanie activă pentru a obliga Congresul să anuleze amendamentul Jackson Vanik , care datează din 1974. Motivul acestor presiuni asupra Congresului, afirmă “Vocea Rusiei”, îl constituie intrarea Federaţiei Ruse în Organizaţia Mondială a Comerţului: “Dacă în ultimii 20 de ani amendamentul Jackson Vanik a fost ceva neplăcut, după aderarea oficială a Rusiei la OMC el s-a transformat într-un obstacol serios din cauza căruia Europa și Asia dau la o parte companiile americane de pe piaţa rusă. Acest amendament împiedică reglementarea relaţiilor dintre Statele Unite și Rusia de către regulile OMC.” La 19 iulie curent, Comisia pentru finanţe a Senatului american a aprobat scoaterea

Republicii Moldova și a Rusiei de sub incidenţa amendamentului Jackson Vanik, iar la 26 iulie, amendamentul a fost abrogat și de Comitetul pentru Buget al Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA. După cum menţionează „Vocea Rusiei”, Consiliul Naţional pentru Comerţ Exterior al SUA încearcă să oblige Congresul să voteze, pe 12 septembrie, anularea amendamentului. Dacă nu se va reuși, din cauza alegerilor din noiembrie problemă poate fi amânată până la sfârșitul anului și chiar până în 2013.

Ar mai fi de spus că amendamentul Jackson Vanik, care datează din 1974, a avut drept scop limitarea comerţului cu ţările blocului socialist. Amendamentul interzice tratamentul preferenţial în comerţ, precum și oferirea împrumuturilor de stat și a garanţiilor la împrumuturi pentru ţările care încalcă grav sau îngrădesc drepturile cetăţenilor săi de a emigra.

Amendamentul Jackson Vanik a fost anulat pentru: Kârgâzstan și Georgia, în 2000, pentru Armenia, în 2004, și pentru Ucraina, în 2005.

Am făcut aceste precizări pentru a înţelege exact cât „lobby” ar putea face experimentatul politician și respectabil om de afaceri Vlad Plahotniuc în această chestiune. Astfel încât, dacă amendamentul va fi abrogat în timpul apropiat, meritul și

laurii îi vor aparţine în totalitate acestuia.

Câţi democraţi şi mai puţin democraţi au fost, totuşi, în America?

Mai menţionăm că vizita prim-vicespicherului în America a fost deosebit de încărcată și plină de evenimente, între care și participarea la deschiderea Forumului Internaţional al Liderilor, organizat de Institutul Naţional Democratic din SUA, înaintea desemnării lui Barack Obama în calitate de candidat al democraţilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie curent.

Dar de ce ziceam că este bine să citești toate comunicatele, venite de pe la toate instituţiile și partidele? Pentru că dacă neam fi limitat la cele transmise de către Direcţia comunicare și relaţii publice a Parlamentului, am fi rămas cu impresia că Vlad Plahotniuc a umblat de unul singur prin America, că doar el s-a întâlnit cu tot felul de oficialităţi de pe acolo, că doar el a făcut, cu deosebit succes, lobby în interesul și spre binele patriei, că doar el a participat pe la tot felul de forumuri și evenimente.

Când colo, din pozele distribuite, aflăm că a mai fost acolo și finul lui nașu, Adrian Candu, dar și alt deputat democrat, Igor Corman.

De ce nu le-a încăput acestora

măcar numele în comunicatele oficiale? Că, dragă Doamne, sunt și ei deputaţi în Parlament.

Culmea este că nu doar cei doi democraţi, sau câţi or mai fi fost cu Plahotniuc, s-au aflat în perioada respectivă în SUA, dar și vicepreședintele PLDM, Valeriu Streleţ. Coincidenţă? S-a dus și Streleţ doar cu chestiuni de partid, și doar Plahotniuc cu treburi de stat? Să înţelegem că dacă vizita spicherului a fost „de lucru”, atunci a celorlalţi a fost de agrement?

Din comunicatele remise presei de PLDM, aflăm că și deputatul Valeriu Streleţ a participat la același forum organizat de Institutul Naţional Democratic din SUA, la care a participat și Vlad Plahotniuc. Și vicepreședintele PLDM s-a întâlnit cam cu aceiași înalţi demnitari, cu care s-a văzut și prim-vicepreședintele PD. Și lui Streleţ unii oficiali i-au promis să facă lobby în scopul scoaterii ţării noastre de sub incidenţa Amendamentului Jackson Vanik, până la sfârșitul acestui an. Și unul, și altul a discutat despre evoluţiile în procesul de negocieri privind reglementarea problemei transnistrene. Și Plahotniuc, și Streleţ le-au mulţumit americanilor pentru sprijin în promovarea reformelor. Doar că Plahotniuc de data aceasta a reușit să fie mai convingător.

Ioana FLOREA, FLUX

„Monumentul Libertăţii” – o prioritate a Guvernului Filat Guvernarea este decisă să-și pună monument. Cât mai este în viaţă. Pentru că de recunoaștere postumă este puţin probabil că va avea parte.

Executivul a aprobat miercuri, 5 septembrie, planul de acţiuni privind edificarea Monumentului Libertăţii, propus de Ministerul Culturii. Proiectul urmează să fie realizat în aproximativ opt luni. În prima etapă, care presupune lucrări de proiectare a monumentului, din Fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocate 227 de mii de lei. Costul total al lucrărilor, potrivit estimărilor, va fi de peste șapte milioane de lei.

După cum se menţionează în comunicatul Guvernului, monumentul care va fi instalat în faţa clădirii Parlamentului „este conceput ca simbol al libertăţii poporului R. Moldova, al luptei tinerei generaţii pentru libertate, precum și al protestului împotriva dictaturii comuniste”.

Trecem peste chestiunea oportunităţii unor astfel de cheltuieli din Fondul de rezervă și a priorităţilor ministerului de resort, inclusiv în ceea ce ţine de ocrotirea și restaurarea unor monumente istorice aflate în stare catastrofală. Amintim că Guvernul a adoptat hotărârea cu privire la edificarea Monumentului Libertăţii încă în martie 2010, iar Ministerul Culturii a aprobat, în urma unui concurs, proiectul propus

de sculptorul Tudor Cataraga. Autorităţile sperau atunci că monumentul va fi gata la aniversarea unui an de la violenţele din aprilie 2009. Ulterior, a fost invocată lipsa banilor.

Monumentul nu a fost gata nici în aprilie 2011. Dar a fost instituită, în schimb, ziua libertăţii. Propunerea liberalilor a fost votată în mare grabă și în deplină unanimitate, de către majoritatea parlamentară. Înţelegem că dacă atunci liberalii au deţinut întâietatea, acum premierul va fi cel care ne va da un monument al libertăţii.

Cu cât suntem mai aproape de viitorul scrutin parlamentar (dar poate și de alegerea președintelui de către „întregul popor”, așa cum sugera recent premierul Filat), cu atât se vor înteţi acţiunile de imagine ale politicienilor. Iar reanimarea, tocmai acum, a controversatului proiect, face parte din șirul acestora ca, de altfel, și apariţia numeroaselor proiecte de legi cu privire la condamnarea și interzicerea a tot felul de regimuri și simboluri, de la fiecare partid câte unul. Tot aici se înscriu și pretenţiile acestora de a-și aroga calitatea de autor al legii Lustraţiei, întâietatea fiind disputată între comuniști, liberali și peledemiști.

Amploarea „luptei cu comunismul” în sânul puterii crește direct proporţional cu nemulţumirile populaţiei faţă de actuala guvernare, cu criticile aduse acesteia pentru lipsa de performanţe și tergiversarea reformelor.

Guvernarea, încurcată rău în scandaluri interne, în lupte intestine pentru pârghii și interese, în tot felul de „derapaje legislative” vrea, în regim de urgenţă, un monument în memoria acţiunilor violente din 7 aprilie, pe valul cărora a și ajuns la putere. „Alerta” este condiţionată și de faptul că tot mai multă lume dezamăgită își dă seama că schimbarea promisă de componentele AIE nu a fost decât un truc electoral.

Să nu uităm și de faptul că, deocamdată, nu a fost pus punctul în ancheta cu privire la evenimentele din 7 aprilie. Dacă va fi pus vreodată și nu vom asista doar la operaţiuni de manipulare și distorsionare a faptelor. Cu cât ne îndepărtăm de acea dată, cu atât mai mare este probabilitatea că nu vom afla niciodată adevărul despre cei care au pus la cale și au regizat acţiunile violente, despre cei care au profitat de pe urma acestora. Sau ne va fi impus un anumit „adevăr”, convenabil celor aflaţi astăzi la putere.

Odată cu decretarea unei zile a libertăţii, apoi și cu instalarea unui monument al libertăţii, subiectul va fi trecut „în istorie”. După mintea celor de la putere, de-acum încolo, ziua de 7 aprilie va fi asociată, exclusiv, cu „libertatea” care ne-a fost dată de liderii AIE.

În realitate, subiectul 7 aprilie nu este tratat univoc în societate și, până nu demult, chiar și unii dintre politicienii de la putere erau de părerea că asemenea decizie ar dezbina societatea și că ar trebui să așteptăm mai întâi să-și spună cuvântul organele de anchetă. În ultima perioadă, s-au făcut o mulţime de declaraţii controversate, s-au adus o mulţime de învinuiri, de o parte și de alta a baricadelor. Iar evenimentele au fost prezentate concomitent și ca revoltă anticomunistă, și ca lovitură de stat, și ca o diversiune organizată de comuniști, și ca un „protest spontan”, cum se menţiona în cererea prealabilă a organizatorilor manifestaţiei către Primăria Chișinău.

Ar fi cazul să amintim încă o dată declaraţia președintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, fost vicepreședinte PLDM, care afirma, în aprilie curent, că în actuala coaliţie de guvernământ sunt politicieni care cunosc adevărul despre 7 aprilie: „Sunt politicieni care fac astăzi parte din coaliţia majoritară. Ei cunosc exact ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009 și ar putea oferi informaţii exacte în acest sens.

Sunt personaje active. Calitatea mea de președinte al Curţii Constituţionale mă

împiedică, la ora actuală, să mă lansez în afirmaţii de genul ăsta deoarece vizează majoritatea parlamentară, figuri politice care în prezent sunt active și foarte prezente în viaţa publică”. Ce l-a împiedicat pe Tănase să spună adevărul până a ajunge la CC, este o altă chestiune.

Un alt fost liberal-democrat, Mihai Godea, opina și el că modul în care actuala guvernare investighează evenimentele de acum trei ani îl face să creadă că aceasta fie este șantajată, fie unii dintre cei care se află la putere au fost complici la eveniment.

Prin urmare, înșiși politicienii care au participat la respectivele acţiuni demontează mitul revoluţiei anticomuniste. Și dacă demontăm miturile, cu ce rămânem? Asta, de fapt, și explică graba cu care se încearcă aducerea evenimentelor din aprilie 2009 la rang de simbol. Pentru că simbolurile sunt intangibile. Dar ce facem cu toate declaraţiile, suspiciunile și învinuirile? Ce facem cu actele de vandalism comise, cu edificiile distruse de manifestanţi, cu tineri minţiţi și manipulaţi? Adică, ne întrebăm, ce vom comemora și cui îi vom înălţa monument?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 SEPTEMBRIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

DESPRE PATRIOTISMUL MOLDOVENESC SAU SIMETRIA CA BLESTEM ISTORIC 1. Două foste patrii-mamă istorice, cu o egală și agasantă insistenţă, nu se pot împăca cu gândul că progenitura ei, a fiecăreia în parte, bucăţică ruptă din ea, s-a maturizat și vrea să aibă o viaţă independentă. Un sentiment ciudat al maternităţii se transformă într-o idee obsesivă de a acapara, de a subordona, de a dizolva în interiorul său, de a strânge la piept cu o îmbrăţișare mortală copilul scăpat din mână.

Iar copilul colectiv, poporul unei ţări noi, în loc să decline cu recunoștinţă și demnitate pretenţiile insistente ale bătrânelor, care seamănă uneori cu niște mame vitrege înrăite, visează ca și mai înainte să se întoarcă la vremea copilăriei de aur. Și o face cu un fel de încăpăţânare rectilinie, care nu vrea să se împace cu realitatea. Ca rezultat, certurile și ura progeniturilor celor două mame de ieri otrăvesc viaţa tuturor celor din jur cu o satisfacţie demonică.

2. Exact acum un an am avut fericirea să fiu pe insulele Hawaii. Nu în calitate de turist, ci în cea de cursant al unei școli a liderilor creștini în cadrul Institutului Haggai. Timp de o lună, peste patruzeci de bărbaţi, lideri consacraţi din toate colţurile lumii, au devenit studenţi ai acestui centru spiritual și intelectual.

Printre noi erau doi ruși și doi români. Firește, în afara orelor de clasă nu comunicam între noi în engleză. Cu rușii – în rusă, cu românii – în română. Și atunci când se întâmpla să vorbesc cu rușii, fraţii mei români mă tot întrebau: „Despre ce tot sporovăiești cu ei?”. În întrebarea lor prietenoasă și glumeaţă se simţea și o anume doză de gelozie. „Păi, cum, băieţi, am crescut în aceeași ţară, avem aceeași cultură, amintiri, sentimente”. Și cu o exactitate perfectă, atunci când mă întreţineam cu prietenii mei români, deja prietenii ruși mă luau peste picior: „Ia zi, frate, ce te tot șopotești cu românii tăi?”. „Păi, cum altfel, frăţiorilor, avem aceeași cultură, istorie, limbă.” Iar colegii care ne priveau de la o parte mă abordau cu regularitate, interesându-se: „Iurie, are you Russsian?”. „Da” – răspundeam zâmbind. Alteori fraţii noștri din toate colţurile lumii, care nu reușiseră să-și învingă mirarea și confuzia, insistau: „Tell us, brother Iurie, are you Romanian?”. „Of course” – le răspundeam cu aceeași ușurinţă și bunăvoinţă.

Iar atunci când la încheierea cursurilor mi-a venit rândul să fac o prezentare a Patriei mele – Moldova, am început cam așa: „Dragi prieteni, m-aţi întrebat deseori, cine totuși sunt, român sau rus? Păi iată, sunt jumătate român, jumătate rus. Adică, cum spunea Gorbaciov, așa a rânduit istoria, că vorbesc în ambele limbi și mă alimentez cultural și spiritual din ambele izvoare. Pe timpurile URSS ne-am obișnuit cu gândul că fratele nostru mai mare este rusul. Dar după destrămarea Uniunii, dintr-o dată am descoperit că avem deja nu unul, ci doi fraţi mai mari. Unul

– la Moscova, altul – la București.

Pe scurt, sunt dintr-o ţară mică și necunoscută, Moldova, care geografic se află între Ucraina și România, iar geopolitic – între România și Rusia”. Și ambii ne iubesc năprasnic și cu gelozie, și se avântă să ne tuteleze și să ne apere de dușmanul extern în persoana concurentului geopolitic din toate puterile. Iar această tragere de funie în direcţii opuse, spre Moscova și spre București, în orice moment poate deveni fatală, zdrobind fragila șiră a spinării statului moldovenesc.

3. Moldova este zguduită cu o forţă diavolească. Marșurile unioniștilor în capitală, la Cahul, la Bălţi sunt opera evidentă a unor provocatori. Ca om care am trecut plenar și dureros prin acest vis intangibil, ca reprezentant al generaţiei romanticilor și idealiștilor naivi ai anilor nouăzeci, care a parcurs un lung și chinuitor proces de maturizare spirituală și devenire intelectuală, în ultimii ani am nutrit speranţa că societatea noastră și-a revenit definitiv, reușind să se trateze de „boala copilăriei” în procesul constituirii sale.

Dar n-a fost să fie așa. În locul romanticilor anilor nouăzeci au ţâșnit la suprafaţa vieţii publice parveniţii, aventurierii, patrioţii de carton, care consideră că patriotismul se poate întemeia pe ură și agresivitate, pe acţiuni fără limite și iresponsabilitate bestială. Cui servește așa ceva?

Putem afirma cu toată certitudinea – multora.

Dacă Bucureștiul oficial, în primul rând în persoana turbulentului și scandalosului Băsescu, dezvoltă o retorică vădit revanșardă, contestând rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial și visând la România Mare, atunci totul e la suprafaţă.

Cine refuză cu încăpăţânare să semneze și să ratifice tratatul de bază și cel de frontieră? Cine alimentează în acest fel separatismul din Transnistria, dar și din Găgăuzia, și iată deja și la Bălţi, și poate și la Soroca? Cine îi montează, îi susţine propagandistic și nu numai pe unioniști? Înţeleg oare aceștia că o astfel de politică este periculoasă nu doar pentru Moldova, dar și pentru România? Realizează oare aceștia că politica lor nechibzuită riscă să rupă Moldova în bucăţele, pe care nimeni și niciodată nu le va mai putea aduna laolaltă? Șapte aprilie 2009 a arătat cu prisosinţă de ce sunt în stare conducătorii politici de dincolo de Prut. (Unii consideră că acea așa-numită revoluţie twitter a fost opera Moscovei, iar românii au fost folosiţi în orb. E posibil, dar atunci cu atât mai rușinoasă este postura în care s-a pomenit Bucureștiul.)

De ce însă protectorii occidentali ai Bucureștiului și Chișinăului, amicii noștri americani și europeni, nu-și temperează partenerii din cadrul NATO și UE? Ori poate anume asta și este esenţa planului: să aducă Moldova până la starea de fierbere și clocot, după care să rupă

în debandada generalizată o halcă din teritoriu și să o tragă sub umbrela NATO și protecţia UE? Ne întrebăm atunci ce face conducerea noastră, guvernarea noastră, drăguţa de ea? Atunci când ai în vârful puterii niște șmecheri, niște incapabili, niște cleptocraţi și plutocraţi, care nu știu altceva decât să se lingușească și să accepte orbește tot ce li se oferă, ce mai putem aștepta, decât nedreptate, nevoi și suferinţe?

Atâta timp cât Bucureștiul oficial nu va decide să se desolidarizeze de unioniștii războinici și nu va încheia afacerea cu tratatele, există toate temeiurile să îl privim cu îngrijorare. Și nu e cazul să confundăm istoria, limba și cultura comună cu geopolitica. Altminteri, mersul pe un câmp minat va fi de neocolit.

4. Moldova, care e dependentă dintr-o parte de injecţiile financiare ale Occidentului, iar din cealaltă parte – de gazul rusesc, e divizată în două tabere beligerante ireconciliabile. Ne aflăm în faţa unei răspântii. Iar la orizont ne semnalează două faruri de o simetrie bestială. Așadar, un far ne ademenește spre Uniunea Europeană (unde nu vom ajunge niciodată, și slavă Domnului!), iar celălalt tot emite semnale de chemare în Uniunea Vamală sau, altfel zis, în Uniunea Eurasiatică. Aceste sirene cu voci dulci și ademenitoare ne îmbie cu voci încântătoare din ambele părţi, făgăduindu-ne fericire subită și Raiul economic (un alt Rai pentru ei nici nu există!).

A fost destul ca Moscova să emită semnalul, detașamente și brigăzi între ale rusofililor s-au și pornit să realizeze de zor indicaţia preţioasă. Ia să vedem acum cine îl iubește mai mult pe Putin și Rusia?

Tânărul fugar comunist Dodon, actualmente părintele socialiștilor moldoveni, luânduse la întrecere cu foști tovarăși de partid, ba pledează pentru federaţie, fără să-și dea seama CUM anume ar putea funcţiona aceasta, ba pentru o cuplare cât mai strânsă cu Rusia, în orice formă, oricât de perversă. Poatepoate îl vor zări cei de la Kremlin, îl vor susţine, îl vor asigura cu ce trebuie și vor miza totuși pe el, nu pe Voronin. Iar după el și năbădăiosul Șelin, căpetenia social-democraţilor cu gașca lui de partizani, amicul chinezilor și turnătorul de bere (remarca plină de recunoștinţă din partea bălţenilor!), se grozăvește să apere pământul natal cu arma în mâini. (Vorba vechiului banc sovietic: Iubiţi-va Patria, mama voastră!) Aidoma lui Dodon, Șelin are un singur dor: să-l depășească la cotitură pe Voronin. Și atunci poate și electoratul rusofon se va trage spre el, și cei de la Moscova poate îl vor observa și chiar îl vor decora, iar când va trebui, îi vor acorda suportul necesar. Motiv pentru care a și rupt-o din loc vijeliosul Șelin în fruntea bravului său detașament de partizani să strângă semnături pentru un referendum. Dar vigilentul CEC

nu doarme. Iura Ciocan își câștigă pâinica cu rânvă și de la obraz (ultimul cuvânt chiar se lipește ca nuca de perete!). Și a curmat acesta ideea lui Șelin, scoţându-l în faţa întregii ţări drept mincinos și falsificator de semnături.

Uzurpatorii pot dormi liniștit: la CEC totul e sub control! Între timp a tunat iniţiativa comuniștilor. Unde fac aceștia spre guvernanţi: „Ian daţi-ne pe tavă, cât mai urgent, fără tărăgănări și tot acum o ședinţă extraordinară a Parlamentului!

Daţi-ne unirea cât mai grabnică cu Rusia! Și nu contează că vecina noastră Ucraina nu se grăbește cu astfel de iniţiative, iar între Moldova și Rusia tocmai ea se și află. Aha! Nu doriţi! Buuuuun! Anume asta se și cerea de demonstrat! Să vedeţi voi, drăguţilor, cât de iute și piperat vă vom turna lui Putin! Ia atunci să vedem cum Filat se va da rotund pe lângă Medvedev. Și va primi el fix o brânză, nu contractul cu Gazprom. Iar poporul n-are decât să sufere. N-are decât să ierneze fără gaz, dacă nu ne mai iubește. Uite-așa: atâta timp cât nu ne veţi da înapoi secera și ciocanul, dar și puterea pe de-asupra, să vedeţi voi, cioflingarilor și nătărăilor din alianţă, ce zile fripte vă vom organiza!”

5. Ca să vezi ce perechi și triumvirate curioase mișună prin fauna noastră politică. În tabăra unioniștilor, Pavlicenco îl stigmatizează pe Ghimpu pentru trădarea idealurilor unioniste.

Iar în tabăra celor de stânga, Dodon și Șelin îl înfierează pe Voronin pentru inconsecvenţă în promovarea comunismului, pentru oscilaţii, devieri și diverse alunecări, dar și pentru o dragoste insuficientă pentru Rusia. Vedeţi dumneavoastră, nu se prosternează îndeajuns în direcţia cuvenită.

6. Așadar, două tabere beligerante – unioniștii și rusofilii.

Care-i mai al naibii, care-i mai destupat la minte? Ia să vă vedem! Poporul așteaptă circ, dacă pâine nu e. Și dinspre ambele tabere duhnește a exclusivism naţional primitiv, a fudulie, a îmbăţoșare, care nu au nimic în comun nici cu spiritualitatea, nici cu cultura și nici, cu atât mai puţin, cu interesele naţionale ale Moldovei. Gloata, vulgul, masa, rămasă fără cap, fără lideri spirituali și repere morale, e dusă de căpăstru de canalii, de făţarnici și mercenari, care sunt manipulaţi cu îndemânare din spatele culiselor murdare ale Bucureștiului și Moscovei.

Altfel nici că putea fi. Primind în dar Independenţa, societatea s-a dovedit a fi nepregătită să se autoguverneze prin intermediul democraţiei. Iar ca rezultat ţara nu este condusă, așa cum ar trebui, de cei mai buni; spre vârfurile ierarhiei statale răzbat tot mai mulţi dintre cei care se pricep la coruperea poporului, cei care nu au nici o idee despre interesele colective, despre drept, construcţia statală și economie. Genialul gânditor rus Ivan Ilin numește o astfel de orânduire statală ohlocraţie

sau dominaţia vulgului. Deoarece rămași fără Dumnezeu sub sovietici, iar astăzi aplaudând răstigniri repetate a lui Hristos de către Uniunea Europeană, care îi hărăzește viţelul de aur și fericirea filistină, poporul Moldovei sau, mai curând, locuitorii ei, nu pot depăși propria orbire, nu sunt în stare să scape de chingile care le-au întunecat mintea și sufletul. Și iată, această societate a orbilor se miră și se tânguie, de ce suntem aruncaţi ca niște ţânci de pripas în toate părţile, de ce ne fac una cu pământul, de ce cineva tot croiește din noi momâi, sclavi și servanţi ai unor interese străine. Noi, cetăţenii Moldovei de azi, bastarzii Imperiului Rus, ai URSS și ai României, care n-am mai ajuns să preţuim acest dar dumnezeiesc – Independenţa, de la cine așteptăm ajutor și izbăvire? Și oare cât amar de vreme ne vom mai afla în starea de așteptare parazitară, leneșă și înţepenită, că ajutorul va veni din afară, că Bucureștiul sau Moscova, Washingtonul sau Bruxellesul ne vor ferici cu prosperitate economică și alte graţii?

7. Conștiinţa noastră colectivă despicată atrage după sine divizarea societăţii, iar după ele va urma (dacă nu ne vom opri la timp) dezintegrarea teritorială totală și năruirea statului. Suntem bolnavi de o boală (geo) politică mortală. Noi iubim mai mult România sau Rusia (urând, în același timp, cu o simetrie demonică rivalul ei geopolitic!) decât Moldova noastră. Sau iubim Moldova, dar ca pe o parte a României sau a Rusiei (cei doi termeni sunt interșanjabili la dorinţă). Sindromul de vasal, de subordonat, de anexă domină minţile și sufletele noastre pustii. Într-o zi am scris despre Moldova noastră astfel: Partea care a devenit întreg. Dar, se vede, m-am grăbit. Încă nu a devenit. Și va deveni oare, unul Dumnezeu știe. Ne-am pomenit independenţi doar formal juridic. Mental suntem încă un apendice.

8. Ne aflăm în ajunul unui eveniment politic teribil – 16 septembrie. Unioniștii se grozăvesc să care în centrul Chișinăului 10 000 de capete înfierbântate și nesăbuite. Iar simetricii lor fraţi gemeni, Șelin și compania, și pe deasupra echipa caricatural-provocatoare, zisă „Patrioţii Moldovei”, se grozăvesc să dea ripostă trădătorilor. Pe scurt, deviza lor este: «Чемодан, вокзал, Румыния!» („Ia-ţi valiza și cară-te în România!”). Ambele triburi războinice se bucură de o largă susţinere mediatică.

Propagandiștii de presă sunt întotdeauna gata să toarne gaz pe foc când miroasă a scandal. N-ai ce-i face, domnule, ratingul e mai presus de orice!

Iar cinicii, sforăitorii și bombasticii analiști politici, unii din partea puterii, iar alţii pur și simplu ca să se mai distreze, arborează un ton doctoral și se complac în demagogia despre drepturile omului și libertatea întrunirilor. Chipurile, de aia și avem poliţie ca să asigure ordi-

VOX

Ce ar trebui să facă autorităţile în cazul marşului unioniştilor, planificat pe 16 septembrie?

Procedura este una pentru toţi.

Doritorii să organizeze o manifestare trebuie doar să informeze autorităţile locale, care sunt obligate să le permită desfășurarea acestora. Problema este că marșurile unioniștilor distrug Constituţia Republicii Moldova, deoarece pledează împotriva statalităţii ţării. Iar autorităţile noastre, prin permisiunea de organizare a manifestărilor de acest gen, permit distrugerea statalităţii ţării.

Manifestările revanșarde nu pot să nu stârnească o reacţie negativă în societate. Și cu adevărat, după ce am văzut reacţia de la Cahul și Bălţi, chiar există riscul vărsărilor de sânge. Eu sincer sper că nu se va ajunge până la atât, dar în caz contrar, primarul capitalei Dorin Chirtoacă se va face vinovat de cele

Vitalii ANDRIEVSCHI, analist politic

Viorel CIBOTARU, analist politic

întâmplate și va ajunge un timp când va răspunde pentru tot ce a făcut.

Eu cred că în situaţia creată trebuie să se implice conducerea ţării, în persoana președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care este garantul Constituţiei. Marșurile trebuie să fie interzise, în caz contrar lanţul lor va continua și în alte localităţi. Acest proces de încălzire va continua, deoarece este susţinut de serviciile speciale românești și forţe unioniste de la noi, de genul Partidului Liberal. Forţele de genul celei conduse de Victor Șelin, prin reacţia lor, tot joacă la mâna unioniștilor. Și se creează impresia greșită că împotriva unirii Moldovei cu România pledează doar vorbitorii de limbă rusă. Sunt sigur că manifestări de acest gen se vor mai petrece în diferite localităţi ale ţării. Aparent ele vor fi calme și pașnice, dar, de fapt, au scopul să destabilizeze situaţia.

Parcă citesc un roman al lui Franz Kafka. Este absolut clar și evident că aceste marșuri unioniste sunt niște acţiuni dirijate și create artificial pentru destabilizarea politică din ţară. Autorităţile centrale și cele locale nu fac nimic pentru a contracara acest lucru. După incidentele de la Cahul și Bălţi, era clar ca bună ziua că tentativele trebuie descurajate prin acţiuni de profilaxie, prin discuţii cu activiștii sau prin alte metode prevăzute în astfel de cazuri.

Marșul unioniștilor nu adaugă nimic la ceea ce știm despre unire. Chiar și cel mai mare susţinător „al celui de-al doilea stat românesc”, președintele României, Traian Băsescu, le-a spus acestor entuziaști că nu există șanse pentru unirea politică a Moldovei cu România. De aceea, este vorba despre un proces de iritare consecventă și premeditată a unei bune părţi a societăţii. Este o ingerinţă în treburile interne ale Moldovei din partea serviciilor speciale rusești, care doresc crearea unei imagini greșite despre Moldova, despre faptul că aici există tendinţe puternice de unire între Moldova și România. Pe

acest fundal se privește foarte bine iniţiativa comuniștilor, a lui Șelin și alte forţe de acest gen.

Sunt niște elemente foarte asemănătoare cu cele folosite în Georgia. Rusia are nevoie să demonstreze prin asta că Moldova nu este capabilă să rezolve nimic, inclusiv conflictul transnistrean.

De aceea, caută o zonă de instabilitate pentru a scoate acest conflict la un nou nivel, după care vine și-l soluţionează și demonstrează că este singura putere capabilă să facă ceva cu adevărat important. Prim-ministrul Filat este conștient de acest lucru, de aceea mai apare cu declaraţii despre necesitatea modificării Constituţiei, neînţelegeri în Alianţă etc.

Sursa: allmoldova.com

nea. (Că de nu, cum ar veni, le vom aminti repejor despre șapte aprilie și vom boţi mutrele cât ai zice pește!) Și junele domnișoare cochete, emanând glamour și simulând îngrijorare, savurează din ecranele TV răzmeriţele scandaloase și încingerea spiritelor, mestecând cu satisfacţie catastrofe, nenorociri și năpaste cu o maliţie prost deghizată.

Asta e, dom’le, business, n-ai ce-i face! Libertatea cuvântului se cheamă.

Slavă Domnului, măcar comuniștii s-au desolidarizat de măcelul care se anunţă și au chemat oamenii să nu se dedea provocărilor. Ce prilej de bucurie peste capetele concurenţilor lor de stânga! Acu-i momentul să-i învinuiască pe comuniști de trădare și lașitate!

9. Ca om care a trecut prim multe întâmplări politice, simt că treaba miroase urât de tot.

Patria noastră este ruptă în toate părţile. Preţuiesc enorm și cultura română, și pe cea rusă. Și, spre deosebire de multă lume, trăiesc cu ele. S-ar putea ca vorba mea să fie doar glasul celui ce strigă în pustie. Dar datoria mea morală și cetăţenească numi îngăduie să tac. Îmi iubesc

Patria ca creștin și ca om care niciodată nu a dorit și nici nu va pleca vreo dată de aici. E timpul să ne trezim! Pentru numele Domnului nostru Isus Hristos!

Cât încă nu e prea târziu. Nu trebuie să luptăm împreună cu România contra Rusiei și viceversa. Iar dacă nu vom înţelege asta, atunci nu vom putea evita marea nenorocire. Patria noastră va fi ucisă de mâinile noastre.

Ne vor rupe în bucăţele așa, încât nici oasele străbunilor nu le vom putea aduna laolaltă. Ne vor sparge în cioburi mărunte, ne vor arunca în toate părţile, ne vor pulveriza ca praful din drum, ne vor călca ca pe glodul din uliţe. Auziţi cum ticăie mina cu efect întârziat? Mecanismul ei este deja declanșat. Și când va exploda, când va dinamita în ţăndări casa noastră comună, nimeni nu știe.

Astăzi, ca niciodată, avem nevoie de înţelepciune, reţinere și solidaritate. Dragii mei prieteni moldoveni (români), ucraineni, ruși, evrei, găgăuzi, bulgari!

Suntem cu toţii de același sânge. Este sângele Mântuitorului nostru Hristos. Chiar dacă nu suntem cu toţii ortodocși, nu fiecare este credincios, dar în

fiecare dintre noi este viu glasul conștiinţei, sentimentul onoarei, adevărului și al virtuţii. Nu avem dreptul să ne jucăm cu focul în propria casă. Trebuie să ne venim în fire. Și să ne ridicăm cu duhul. Să încetăm să ne deplângem soarta și să ne lamentăm pe vecinii neprietenoși. Avem datoria faţă de strămoșii noștri și faţă de copiii noștri care încă nu s-au născut. Cu durere și nădejde cred în unitatea noastră.

Să ne unim nu împotriva cuiva, ci de dragul nostru al tuturora, de dragul Patriei noastre comune – Moldova.

Dar cum să ne unim? – mă veţi întreba. În primul rând, să renunţăm la propriile prejudecăţi, să aruncăm ochelarii de cai, să îngropăm toporul războiului, care ne ispitesc cu iluzii istorice și ne aruncă înapoi. În al doilea rând, să respingem aventurierii și ticăloșii politici. În al treilea rând, să căpătăm încredere în propriile puteri și voinţă.

Dumnezeu să ne ajute!

Iurie ROŞCA 4 septembrie 2012

Ar fi posibil în Republica Moldova un “pact naţional”?

O problemă în relaţiile dintre partidele politice, precum și între putere și opoziţie este lipsa unui consens minim în anumite probleme fundamentale pentru Republica Moldova.

Lipsa unui astfel de fundament permite unor actori politici să facă „viraje” destul de periculoase pentru stabilitatea și însăși existenţa Republicii Moldova: poziţia faţă de calitatea de stat unitar a Republicii Moldova și condamnarea oricărui separatism teritorial, poziţia faţă de independenţa și suveranitatea Republicii Moldova, poziţia faţă de problema identitară, poziţii în ceea ce privește politica externă și statutul de neutralitate, priorităţile în domeniul securităţii naţionale, o viziune despre criteriile după care trebuie să fie selectaţi persoanele pentru funcţiile importante în stat etc.

Iată de ce ar fi o idee strălucitoare, cred eu, semnarea unui „pact naţional” între toate partidele parlamentare și neparlamentare, sindicate, confesiuni religioase, reprezentanţii minorităţilor naţionale, organizaţii neguvernamentale prin care s-ar stabili un consens minim asupra problemelor majore, prin care ulterior s-ar putea delimita clar cine este „dușman” și cine este „aliat” al intereselor republicii (Carl Schmitt spunea că această delimitare este una decisivă pentru existenţa politicului). Chiar dacă nu ar avea efecte juridice, un astfel de document ar putea pretinde cu adevărat la un început de „doctrină naţională” și la o autoritate morală. Un astfel de document ar fi unul cu adevărat istoric, fiind

al doilea ca semnificaţie după Constituţia RM. Anume o astfel de „constituţie morală” ar putea servi ulterior cetăţenilor în calitate de criteriu pentru sancţionare electorală.

Un astfel de document ar fi absolut necesar pentru instituirea unui model al „democraţiei consociaţională”, care a stat la fundamentul a unor așa state europene precum Elveţia, Belgia, Olanda, Austria, unde au existat probleme de ordin etnic, religios, lingvistic, identitar. În 1920, un „pact naţional” adoptat de parlamentul turc stabilea interesele naţionale, punând fundamentele statului modern Turcia.

Un „pact naţional” dintre toate forţele politice și confesiunile religioase a dat naștere Libanului ca stat în 1943. De ce nu ar fi posibil în vremurile noastre în Republica Moldova?

Cine ar putea propune un astfel de „pact naţional”? Desigur, un astfel de pact ar trebui să fie propus de cel care ar trebui să joace rolul de mediator între forţele politice – șeful statului, Nicolae Timofti, împreună cu societatea civilă.

Problema este cât de serios ar putea lua clasa politică o astfel de iniţiativă. Voi ce credeţi?

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

7 SEPTEMBRIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Plahotniuc, votul uninominal şi păduchii Miercuri, 5 septembrie, citind un text postat pe Facebook de oligarhul-politician Vladimir Plahotniuc, mi-am adus aminte de un banc de care mai că uitasem. Bancul are și un fel de morală, ca fabula, deși unii ar putea spune că are o tentă misogină, că discriminează femeia în raport cu bărbatul, că incită la intoleranţă, ură și violenţă împotriva femeii și, în consecinţă, nu este political correctness să-l spui și, mai ales, să-l scrii în paginile unui ziar, că este antidemocratic și, în felul acesta, periclitează „parcursul european” al Republicii Moldova.

Este adevărat că bancul are o tentă misogină și discriminează femeia, e antidemocratic, că nu este political correctness, dar am să-l spun totuși, căci personajele sunt alegorice, bărbatul nu e bărbat și femeia nu e femeie, ca în Legea egalităţii șanselor, și, mai ales, Republica Moldova nu are nici un parcurs european care ar putea fi cumva periclitat de un banc macabru.

Un banc misogin şi macabru Dar să vă povestesc, mai întâi, bancul. Se zice că o nevastă îi spunea bărbatului ei că este păduchios ori de câte ori vroia să-l umilească, să-l înjosească, să-i rănească, amorul propriu de cap al familiei. Și lucrul acesta chiar îi reușea pentru că această insultă îl scotea din fire pe bărbat și el o bătea cu cruzime. Într-o zi bărbatul îi spune femeii că o duce la râu să o înece dacă aceasta îl mai face măcar o dată păduchios.

Femeia însă nu se lasă și îl face din nou păduchios, chiar dacă nefericitul nu era purtător de astfel de paraziţi. Pe drum spre râu, bărbatul îi spune nevestei că ea poate să evite cumplitul sfârșit dacă renunţă să-l mai insulte spunându-i păduchios.

Bancul spune că femeia, chiar și atunci când era cu capul sub apă și nu mai putea să-i strige „Păduchiosule, păduchiosule, păduchiosule!”, când se îneca

deja, cu un ultim efort, a găsit puteri ca să-și mai insulte pentru ultima dată soţul, ridicând mâinile deasupra apei și făcând gestul care amintește de strivirea păduchelui.

Spuneam că mi-am adus aminte de acest banc sinistru, care face parte din categoria umorului negru, atunci când am citit mesajul lui Vladimir Plahotniuc pe Facebook (pe care îl reproducem alăturat în varianta originală, asta însemnând cu toate stângăciile de exprimare) despre vizita sa în SUA. Ca și femeia din banc care nu rata nici o ocazie ca să-i spună bărbatului ei că este păduchios, Vladimir Plahotniuc nu ratează nici o ocazie să pledeze cauza votului uninominal pentru alegerile parlamentare.

circumscripţie, cei independenţi colectează un număr anumit de semnături pentru a se înscrie în cursa electorală, biroul electoral de circumscripţie confirmă lista candidaţilor din buletinele de vot și au loc alegerile. Candidatul care acumulează cele mai multe voturi, dar nu mai puţin de 50% + 1, devine deputat.

Dacă nici unul dintre candidaţi nu acumulează jumătate din sufragii plus un vot, atunci primii doi care au acumulat mai multe voturi participă la turul doi. La turul doi ar putea să nu existe pragul 50% din sufragii, ci, pur și simplu, candidatul care a acumulat cele mai multe voturi pune mâna pe mandatul de deputat pentru respectiva circumscripţie. Voturile date pentru ceilalţi candidaţi, care pot fi în proporţie chiar de 49,99 de procente nu influenţează în nici un fel componenţa Le-

gislativului, ele sunt, practic, aruncate la coșul de gunoi.

Este mai mult decât clar de ce Plahotniuc vrea să introducă acest sistem electoral. Vladimir Plahotniuc investește sume colosale în campaniile electorale, iar sistemul de vot uninominal le permite celor cu mulţi, cu foarte mulţi bani să obţină controlul asupra Parlamentului. Un oligarh, care este și mogul de presă, poate să investească o sumă uriașă în campania electorală dintr-o circumscripţie ca să ia 50% + 1 vot și el sau omul lui să ajungă deputat. Și așa în toate circumscripţiile, astfel ca respectivul oligarh și mogul de presă să controleze parlamentul întreg. În cazul votului pe bază de liste de partid, lucrul acesta

nu este posibil. Chiar dacă oligarhul reușește să obţină într-un raion și chiar în multe raioane 50 la sută și mai bine de voturi pentru formaţiunea lui politică, în cazul de faţă Partidul Democrat, oricum, voturile date pentru alte formaţiuni politice nu sunt aruncate în vânt, ci contribuie și ele la formarea Legislativului. Ca să fie mai clar, un partid politic care are în fiecare raion sau circumscripţie electorală 10 la sută din electorat, în condiţiile votului uninominal, nu are, practic, nici o șansă să fie reprezentat în Parlament, iar în condiţiile votului pe liste de partid va avea cel puţin 10 mandate în Parlament.

Votul uninominal – ultimul cui în sicriul democraţiei moldoveneşti Votul uninominal favorizează formaţiuni politice care au bugete electorale enorme, cum sunt PD-ul lui Plahotniuc sau PLDM-ul lui Vladimir Filat. În cazul votului uninominal, locurile în Parlament vor fi împărţite doar între aceste două formaţiuni politice, poate și comuniștii vor lua câteva mandate, în rest – nimic. În condiţiile Republicii Moldova, votul uninominal, pentru care pledează Vladimir Plahotniuc cu atâta înverșunare, poate constitui ultimul

Ce fel de păduche e votul uninominal Dar să vedem ce fel de păduche este acest vot uninominal. Asta înseamnă că Vladimir Plahotniuc vrea ca deputaţii să nu mai fie aleși pe liste de partid în cadrul unei singure circumscripţii, așa cum au fost aleși și până acum, ci în mai multe circumscripţii. Spre exemplu, un raion ar putea să constituie o circumscripţie. Partidele politice își desemnează candidaţii pentru respectiva

Victor Ponta despre Viviane Reding: Habar n-are cum funcţionează justiţia Premierul Victor Ponta a afirmat că Viviane Reding face declaraţii “de week-end”, “după ureche” și despre lucruri pe care “nu le cunoaște”, iar în opinia lui atacurile acesteia împotriva Guvernului României sunt generate de opţiunile sale politice și au “depășit orice limită” normală în spaţiul UE, transmite MEDIAFAX.ro. Întrebat de moderator într-o emisiune la Realitatea TV, duminică seară, cum comentează declaraţia comisarului european pe Justiţie, Viviane Reding, potrivit căreia în România a avut loc un puci parlamentar pe care l-a știut și FMI, premierul a afirmat că aceasta nu este în măsură să exprime o opinie avizată. „Este ca și când despre problema procurorilor v-ar vorbi, de exemplu, de altfel o doamnă extrem de respectabilă, doamna ministru Plumb, care e la Mediu. Habar n-are, în primul rând, nici cum funcţionează Justiţia, nici n-are vreun mandat să vorbească în numele cuiva. Povestea cu FMI este neserioasă”, a spus premierul.

Olesea ŢERNA, pentru FLUX

Păduchii oligarhilor: votul uninominal şi alegerea directă a şefului statului Ca și Vladimir Filat, Vladimir Plahotniuc vrea să devină un fel de tătucă pentru Republica Moldova, așa cum a fost, timp de 8 ani, Vladimir Voronin. S-ar putea ca cei doi vladimiri să vrea să se menţină la putere chiar mai mult decât Voronin, să vrea să ajungă un fel de Berlusconi sau, și mai bine pentru ei, un fel de Putin.

Iată de ce, pe de o parte, Plahotniuc propune introducerea votului uninominal, iar Filat – alegerea președintelui ţării de către alegători, nu de către Parlament.

Să vedeţi că, de acum încolo, premierul Filat va ţine-o una și bună cu alegerea directă a președintelui, așa cum Plahotniuc o ţine cu votul uninominal, ca femeia din bancul cel sinistru și

misogin – cu păduchii din capul bărbatului ei. Premierul Filat a intuit corect că, la expirarea mandatului actualului Parlament, el are mari șanse să devină președintele ţării dacă acesta va fi ales prin vot direct, adică de electorat, și alegerile prezidenţiale vor avea loc concomitent cu cele parlamentare. Singurul care ar putea să-i facă astăzi concurenţă lui Filat este Vladimir Voronin, dacă liderul comunist va candida pentru un nou mandat.

Dar asta e și toată chestiunea, este puţin probabil ca Voronin să candideze, că omul a ajuns deja la venerabila vârstă de 71 de ani. Iar peste 2 ani, atunci când expiră mandatul actualului Parlament, va avea deja 73 de ani. Iată că Vladimir Filat se și vede președintele unei republici prezidenţiale. Asta înseamnă că va deţine puterea absolută în Republica Moldova.

După cum vedem, și păduchii lui Plahotniuc, și cei ai lui Filat sunt extrem de periculoși. Să ne păzim de păduchii oligarhilor.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Dorin Recean – Robocop sau ANTIKILLER? La 23 iulie, Dorin Recean a fost numit în funcţia de șef al MAI. Sincer vorbind, nu m-am așteptat nici atunci, cum nu mă aștept nici acum, la miracole din partea acestui minister. Și asta din considerentul că există un sistem corupt până în măduva oaselor. Și totuși, în momentul de faţă, Recean pare a fi un Antikiller al Guvernului, un fel de Robocop, de producţie autohtonă, angajat, nu știu pe cât de sincer, și pe ce durată, în lupta cu corupţia.

Lupta cu crima organizată

Viviane Reding, vicepreședintele Comisiei Europene, a declarat, într-un interviu acordat redactorului-șef al EurActiv Italia, Giampiero Gramaglia, că CE nu poate și nu trebuie să facă vreun compromis în Ungaria, România sau alt stat membru UE, în contextul actualei crize financiare.

Potrivit EurActiv.com, Viviane Reding a afirmat ca “în contextul actualei crize financiare nu putem și nu trebuie să facem vreun compromis - nici în Ungaria, nici în România, nici într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Încrederea este moneda de schimb a economiei actuale.[...] Ceea ce se aplică în mediul pieţelor financiare, se aplică și în domeniul european al justiţiei.

Un sistem juridic care să funcţioneze bine și să fie independent este o condiţie prealabilă pentru câștigarea încrederii cetăţenilor și investitorilor”, a explicat comisarul european pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale și Cetăţenie, citează Mediafax. Întrebată dacă Uniunea Europeană a fost suficient de fermă în cazul României și Ungariei, Reding a declarat că CE a răspuns ferm “unor situaţii în care respectarea statului de drept și a independenţei justiţiei au fost ameninţate”.

“După câteva avertizări, am adus Ungaria în faţa Curţii Europene de Justiţie și în prezent urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei în România. Ameninţările la adresa judecătorilor care își fac treaba sunt inacceptabile pentru mine, fie că se petrec în România sau în oricare altă ţară a Uniunii Europene”, a declarat Reding.

cui bătut în sicriul democraţiei, a pluripartidismului și instaurarea unui regim oligarhic nu autoritar, ci dictatorial.

Vladimir Plahotniuc nu este om prost și înţelege foarte bine că, la următoarele alegeri parlamentare, PD ar putea să se prăbușească iremediabil. Ce poate el să facă pentru a nu admite un asemenea deznodământ, care îi va spulbera orice vis de a pune mâna pe putere și care ar putea să-i pericliteze în mod serios și afacerile, așa cum s-a întâmplat cu Vladimir Voronin, după ce a pierdut puterea? Plahotniuc știe că, prin activitatea sa politică, mai bine-zis, prin maimuţăreala lui politică, nu are cum să salveze PD-ul de la colaps. Chiar dacă este un iscusit sforar, un bun administrator și un om de afaceri cu o excelentă intuiţie, Plahotniuc nu este carismatic, este un orator mediocru, dacă nu chiar prost, fapt care nu inspiră electoratului încredere.

Până acum, PD s-a ţinut pe imaginea lui Lupu, dar iată că și acesta se dezumflă.

Singurul lucru pe care îl are Plahotniuc pentru a salva PD-ul sunt banii. Doar banii îl pot salva de la faliment politic și, de aceea, el are nevoie de un mecanism eficient de valorificare a lor, de transformare a banilor în voturi.

Deși multe din acţiunile sale sunt, mai degrabă, PR și show politic, amintind mult de filmele de acţiune americane, altele nu sunt lipsite de plusvaloare socială. Făcând însă abstracţie de aceste amendamente critice, sunt nevoit să constat că noul ministru manifestă hiperactivism.

Să le luăm pe rând.

La 5 august a avut de înfruntat altercaţiile din Bălţi.

La 10 august a făcut public planul de reformare a MAI, prin care numărul de șefi de la Ministerul Afacerilor Interne va fi substanţial redus.

La 12-15 august au fost arestaţi 3 indivizi (alias „Partos”, „Borea Oaie” și „Bavalera”) din gruparea hoţului în lege Ion Gușan, alias „Patron”. Amintim că „Patron” a fost încoronat ca hoţ în lege la propunerea lui Petru Gâlcă („Micu”). Acești indivizi au ajuns pe mâna poliţiei după ce au început să racoleze câte un „subsupraveghetor” în fiecare raion al ţării, care urmau să acumuleze bani pentru „obșciak”.

La 24 august, în orașul Comrat a fost arestat Serghei Mihailov, cunoscut cu porecla „Samurai”, exponent al organizaţiei criminale „Makena”. Serghei Mihailov ocupa o poziţie de top – era responsabil de racolarea tinerilor și de acumularea mijloacelor financiare în fondul organizaţiei, inclusiv prin estorcare de bani de la agenţii economici.

La 30 august, încă un membru al grupării „Makena”, Igor Cveatcovschii, alias „Malâi”, a fost reţinut de oamenii legii. „Malâi” era „polojeneţ” pe municipiul Bălţi…

Au fost operate și acţiuni de lichidare a unor grupări criminale separate, dar suficient de agresive. Dau doar câteva exemple: La 5 august, chiar în ziua altercaţiilor din Bălţi, doi suspecţi au fost reţinuţi în cazul omorului dublu de la Vulcănești.

La 7 august a fost reţinută o bandă de spărgători de autoturisme.

La 15 august a fost reţinută o grupare de hoţi de aur, care jefuiau femei în plină stradă.

La 17 august a fost reţinut un individ ce deţinea la propriul domiciliu un arsenal impresionant de droguri și arme.

La 21 august au fost reţinuţi trei bărbaţi pentru furt și tâlhării. Suspecţii au agonisit ilegal 400 de mii de lei.

Acesta pare să fie doar începutul.

Interesant, va avea curaj Recean să lupte cu adevăraţii criminali, unii dintre care stau sus de tot, în Parlament?…

Lupta lui Recean contra sistemului?

Nu au fost trecuţi cu vederea nici colaboratorii MAI. Începând cu ziua de 10 august, când își face publică intenţia de reformă a MAI, Recean pornește o campanie de combatere a corupţiei în interior. Ministrul a promis că fiecare colaborator al MAI va trebui să treacă testul de integritate și eficienţă, iar în sistem vor rămâne doar acei care îl vor trece. Va fi creată o nouă structură a MAI. Se pare că aceste acţiuni sunt produsul vizitei ministrului în Georgia, unde s-a documentat în privinţa funcţionării

poliţiei în această ţară. Amintim că edificiul MAI din Georgia este din sticlă, toţi colaboratorii vechi au fost disponibilizaţi, fiind angajaţi tineri specialiști, salariile au crescut în mod spectaculos (fiind finanţate de americani). În consecinţă, nivelul corupţiei din Georgia este unul scăzut, cel puţin, în organele de interne.

Zis și făcut. Operaţiunile speciale contra unor poliţiști corupţi impresionează. Aici doar constat niște fapte, care amintesc de informaţiile ce parvin de pe câmpul de luptă.

Astfel, la 6 august, doi colaboratori MAI au fost prinși cu mită.

La 7 august, un agent rutier din Basarabeasca a fost prins cu mită în sumă de 2300 de lei.

La 10 august, un poliţist din capitală e reţinut, fiind bănuit de luare de mită.

La 13 august, un ofiţer operativ de sector din cadrul Comisariatului de Poliţie Orhei a fost reţinut în flagrant, în timp ce primea suma de 200 de euro de la un cetăţean, pentru a mușamaliza un caz de huliganism.

La 15 august, trei poliţiști, învinuiţi că au estorcat 10 000 mii de euro, au ajuns pe banca acuzaţiilor.

La 17 august, un colaborator al Centrului Anticorupţie a fost prins beat la volan în cadrul operaţiunii „nopţi albe”.

La 20 august, încă 3 angajaţi de la MAI prinși cu șpagă.

Tot la 20 august, un poliţist de la CPS Ciocana a fost demis pentru ca era beat la volan.

Sunt lansate și alte operaţiuni cu destinaţie specială: În perioada 18-28 august, agenţii de circulaţie au verificat peste 1000 de șoferi pe parcursul a 10 zile în cadrul operaţiunii speciale „Nopţi albe”, dintre care 139 au fost prinși beţi la volan. Printre aceștia sunt și trei poliţiști, iar alţii doi sunt ofiţeri de la Anticorupţie.

La 28 august sunt prinși doi poliţiști, învinuiţi de punerea în circulaţie a drogurilor. Acest arest probează un adevăr trist de tot. Și anume: colaboratorii MAI, ani de zile, patronau afaceri cu droguri, arme, fiinţe umane etc. Vă mai amintiţi de scandalul cu câteva sute de kg cu heroină, escortat de poliţiști? Nu cred că lucrurile s-au schimbat foarte mult…

Desigur, e prematur de afirmat că Recean luptă sau nu cu sistemul corupt, instituţionalizat în organele statului.

Chiar dacă a fost arestat la 8 august primarul de Congaz pentru prejudicieri de 300 000 de lei sau demis directorul Centrului Hidrometeo (7 august).

Ce va urma?

Despre demiterea lui Roibu și posibila numire a lui Recean în funcţie se știa mai de mult. Unii comentatori, cu o lună înainte, au și publicat această informaţie pe bloguri.

Acest lucru nu a putut să nu provoace nervozitatea păpușarului. La 30 mai, deputatul Ion Butmalai a declarat că „Procuratura Generală a retras ilegal de la Ministerul de Interne șapte cauze penale în privinţa „Nipon” SRL, unde este vorba de 115 milioane de lei”. De asemenea, dosare care se referă la spălare de bani, evaziuni fiscale.

Dosarele se refereau la așa companii ca Nipon, Casa Media, Global Systems Group, Metal Feros, Joc Total Prim, Moldtelecom, Exfactor Group etc. Mai apoi, dosarele au fost închise în safeul Procuraturii Generale. Așa cum se cunoaște, companiile Global System Group și Casa Media sunt controlate de prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc.

Nu se exclude faptul că și alte companii vizate de Ion Butmalai sunt sub controlul lui. Cel puţin, Moldtelecom și Metal Feros.

Procuratura Generală, ca de obicei, a respins acuzaţiile.

La 5 august se produc altercaţiile din Bălţi. Mark Tkaciuk l-a acuzat pe Plahotniuc de planificarea acestora, fiindcă liderul PNL și liderul PSD ar fi dirijaţi de acesta.

Logica evenimentelor din Bălţi s-a desprins mai târziu. Scopul era de a atrage PCRM în altercaţii, pentru a-l

interzice, astfel ca PD să-și obţină electoratul de stânga. Dar mai important era compromiterea noului ministru de Interne, care a început să deranjeze prin acţiunile sale. Păpușarul a înţeles că activismul acestuia, care nu are nimic în comun cu sistemul de interne, ar putea prejudicia imperiul său economic. Iată de ce, chiar a doua zi după evenimente, mai mulţi comentatori politici și bloggeri afiliaţi păpușarului au cerut demisia lui Recean. Și asta în condiţiile în care noul ministru se află în funcţie mai puţin de două săptămâni.

Motivul este clar: Recean nu este din sistem. Deci, nu poate fi ușor controlat și șantajat. Or, e știut că mai mulţi funcţionari ai MAI, încă din 2005, erau sub controlul păpușarului.

Nu știu cu ce se va termina cariera lui Recean. În momentul de faţă, el nu s-a atins de greii Sistemului, așa cum a făcut-o cândva generalul Alexei. Or, generalul Alexei, în scurt timp, și-a pierdut funcţia, încasând și un dosar penal. E și normal. A pornit contra lui Diacov, Matei și mulţi alţii…

Probabil că Dorin Recean riscă același destin, fiindcă e primul ministru al MAI care demarează campanii de asemenea anvergură. Campanii care contravin logicii sistemului mafiot.

Respectiv, va fi atacat, criticat, stropit cu zoi „tot timpul” de bloggerii și jurnaliștii păpușarului.

Sau poate providenţa i-a rezervat și un alt scenariu?

Bogdan ŢÎRDEA Sursa: vox.publika.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Despre monopolul ateilor asupra spaţiului public. Creştinofobia – psihopatologie? Întotdeauna m-au mirat încercările maniacale ale persoanelor atee de a-și rezerva monopolul asupra spaţiului public.

Cică, „voi, religioșilor, izolaţi-vă în casele și bisericile voastre – spaţiul public ne aparţine nouă – celor areligioși”.

Este cel puţin straniu, pentru că ateismul presupune nu doar lipsa oricărei credinţe religioase, dar și indiferenţa faţă de tot ce înseamnă cult religios.

Cu alte cuvinte, prezenţa unei icoane este echivalentă cu absenţa ei. Simbolurile religioase pot jigni doar oameni religioși, spre exemplu: un creștin-ortodox s-ar simţi jignit de simbolurile musulmane în biserică, iar un iudeu ar fi oripilat de prezenţa crucii creștine în sinagogă. Ateul, care ar pretinde că este „areligios”, nu poate fi jignit de prezenţa unui simbol divin, pentru că „nu poţi fi jignit de ceea ce nu există”. Pentru un ateu, agheasma nu este decât „apă chioară”, botezul – o simplă scăldare, iar împărtășania – vin și pâine. Care ar fi motivele raţionale ale aversiunii lui faţă de apă, baie, vin și pâine?

Desigur, nici unul. În schimb, o astfel de aversiune isterică ar fi deplin motivată pentru adeptul unui cult satanist, spre exemplu. „Satanismul” este și el o credinţă religioasă, chiar dacă una mai deocheată.

Orice credinţă este ca și matematica – exclusivistă și absolutistă. Ea nu poate fi tolerantă, pentru că toleranţa pentru ea ar însemna o autodesfiinţare. Din aceste considerente, între curentele religioase, în principiu, nu va putea exista niciodată un „consens”.

Un ateism absolut – care este unul abstract, ar presupune o ignorare totală a religiosului, o atitudine absolut neutră.

Dacă ateismul nu este o credinţă (născută din niște instanţe profund iraţionale), atunci el nu poate intra într-un conflict cu religia, ci chiar să convieţuiască destul de armonios.

Avem numeroase exemple ale unor persoane publice care, deși sunt atei, participă la procesiuni religioase, respectă tradiţiile religioase sau chiar se pronunţă în favoarea religiei în discursurile lor publice (Mussolini, Stalin, Voronin). În principiu, un ateu adevărat (areligios) nu poate fi deranjat de niște manifestări ale religiozităţii, ceea ce ar însemna că agresivitatea și isteria antireligioasă ar putea ţine doar de sfera psihopatologicului.

De o astfel de părere este psihanalistul american John Koster, care a publicat și o lucrare la acest subiect –“Sindromul ateismului” („The Atheist Syndrome”). În opinia lui Koster, ateismul ar putea fi un rezultat al violenţei excesive sau a abuzului sexual asupra copilului din partea tatălui. Ura patologică faţă de tată, frustrările ateului se proiectează asupra unei credinţe într-un Dumnezeu-Tată, ceea ce ar putea explica „ateismul militant” și agresiv ale unor persoane. Psihanalistul a cercetat biografiile unor personalităţi precum Charles Darwin, Thomas Henry Huxley, Friedrich Nietzsche, Hitler și Sigmund Freud – toţi cunoscuţi prin viziunile sale ateiste.

Această teorie ar veni să confirme ceea ce presupuneam eu într-un alt articol: natura ateismului în “revoluţia matriarhală” ţine de ura patologică faţă de un Dumnezeu Tată, faţă de valorile și principiile unei societăţi patriarhale.

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

7 SEPTEMBRIE 2012

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Cum poţi fi unionist şi satanist, în acelaşi timp?

Am ezitat mult până a scrie despre acest subiect. Motivul a fost că personajele la care trebuie să mă refer nu merită asemenea atenţie, cel puţin, din perspectivă personală.

Cu toate acestea, observăm că gluma se îngroașă și, în acest context, este necesar să spunem lucrurilor pe nume. Mă refer la marșurile pseudounioniștilor și, respectiv, a pseudostataliștilor, care încep din ce în ce mai tare să clatine barca șubredă a stabilităţii și păcii sociale din Republica Moldova.

Precizez, din start, că nu mă apuc să dezghioc care dintre cele două tabere are mai multă dreptate. Voi spune doar că, din punctul meu de vedere, și unii, și alţii, sunt niște impostori, niște demagogi și chiar criminali (dacă e să privim lucrurile mai în profunzime), iar scopul lor este departe de cel declarat.

Ei nu-i reprezintă pe cetăţenii moldoveni, nici pe cei cu viziuni proromânești, nici pe cei care încă mai „cântă cântece de fală” pentru „Moscova iubită, mândră capitală”.

Vreau să mă refer la tabăra celor care pretind că-i reprezintă pe unioniști. Nu la organizaţii sau partide, ci la omenii care apar în prim-plan, de fiecare dată, fluturând flamura românismului bătăios și revoluţionar. Știu bine că cea mai mare parte a intelectualităţii din ţara noastră, așa cum este ea, și, în special, a tinerilor moldoveni din ziua de astăzi (cei cu un oarecare nivel de pregătire și apolitici, bineînţeles), manifestă o sensibilitate mai mare faţă de identitatea românească a acestui popor, faţă de limba română și istoria acestui neam. Anume această categorie socială este cea mai vulnerabilă acum în faţa acestei psihoze colective care se dorește a fi indusă în societatea noastră. Pentru că, de cele mai multe ori, emoţiile prevalează asupra raţiunii, iar atunci când omul se lasă pradă emoţiilor, riscă să se transforme într-un pion ghidat de o mână păroasă,

care e dispusă să-l sacrifice de dragul unei mutări favorabile pe tabla de șah. Favorabilă pentru cel care face jocul, nu pentru pion, bineînţeles. Cum s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009, de exemplu…

Zilele trecute, am găsit întâmplător pe un site de socializare (Facebook) un grup intitulat „Religia Satanistă”. Reprezentanţii acestui grup se prezintă în felul următor: „Suntem grupul care va crea cultul lui Satana în Republica Moldova. Sacrala noastră dorinţă este de a cuceri cu minciunile religioase tot mai multe buzunare!”

Grupul este constituit din 25 de membri, dintre care o parte sunt binecunoscuţi în mediul online, mai ales pentru poziţia lor tranșantă împotriva Bisericii Ortodoxe, dar și pentru atitudini deschise proromânești și unioniste. Cel mai activ de pe acest grup este Vitalie Lisnic, un blogger care se dă drept mare român și unionist, dar, în același timp, dușman declarat al tradiţionaliștilor creștin-ortodocși și apărător fervent al minorităţilor sexuale. Desigur, nu lipsește nici „ateul unionist” Oleg Brega și nici luptătoarea pentru drepturile omului (homosexualilor și lesbienelor, mai exact) Antoniţa Fonari.

Vă prezint numele celor 25 din grupul sataniștilor (admit că unii dintre ei au fost adăugaţi în acest grup fără știrea lor. Însă acest lucru nu se poate spune despre cei care cunosc bine ma-

șinăria Facebook și o folosesc zi de zi, oră de oră): Vasile Costiuc, Octavian Apostol, Antoniţa Fonari, Oleg Brega, Dorina Gherganov, Parascovia Topada, Oxana Mititelu, Vitalie Lisnic, Anatol Hristea-Stan, Ricky Ardezianu, Ion Ţurcanu, Ana-Maria Spânu, Victoria Izbaș, Tecusa Tănase, Nicolae Mamaliga, Marina Vâzdoagă, Radu Butuc, Cristi Mariuţă, Sergiu Zgardan, Traian Babără, Basile Roșu, Lucian Vâlsan, Vlad Cebotari, Ionel Neagu, Oleg Badrajan și un oarecare Релижие Супремэ, fondatorul grupului.

Nu pot și nici nu vreau să mă pronunţ vizavi de cât de serioasă este această iniţiativă și dacă respectivii indivizi realizează, cu adevărat, ce înseamnă așa-zisa religie satanistă. Însă acest lucru nici nu este atât de important. Însuși faptul că niște tineri, cu pretenţia de lideri de opinie, își asumă deschis și fără jenă această identitate „religioasă” reprezintă un semnal grav de degradare morală la care este tot mai expusă tânăra noastră generaţie.

Or, acești tineri degradaţi și imorali, hulitori ai Bisericii lui Hristos, se prezintă astăzi în postura de oameni onorabili, care luptă, chipurile, pentru propășirea neamului românesc, pentru recuperarea adevărului istoric și pentru repunerea în drepturi a românilor de pe acest teritoriu. Și acești indivizi sunt aplaudaţi și chiar urmaţi de alte zeci, sute și chiar mii (dacă e să le dăm crezare) de oameni, dintre care cea mare parte, mânată de o pornire sinceră, romantică până la naivitate, nu mai dă importanţă acestor detalii, definitorii, de altfel.

Cea mai mare dramă a românilor de la est de Prut, începând perioada de renaștere naţională de la sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90, constă în faptul că elitelor de atunci, provenite, în special, din mediul cultural și academic, le lipsea o caracteristică fundamentală, și anume atașamentul faţă de valorile creștin-ortodoxe ale poporului român. Aceștia se închinau în faţa lui Eminescu, dar uitau să se închine în faţa lui Dumnezeu.

Or, însuși Eminescu spunea că „Biserica Ortodoxă este mama poporului român”, ceea ce înseamnă, pornind de la logica

acestui mare gânditor român, că nu poţi să-ţi asumi identitatea de român fără să-ţi asumi identitatea creștin-ortodoxă a acestui neam.

Primul lucru pe care l-a făcut Carol I, înainte de a fi încoronat rege al României, a fost convertirea de la catolicism la ortodoxism. De ce? Pentru că era convins că doar prin asumarea trecutului și tradiţiei ortodoxe ale acestui neam va putea să capete încrederea poporului român.

Poporul român este singurul neam care s-a născut creștin, având la baza formării sale cultura ortodoxă bizantină. Neam, acest frumos cuvânt românesc, înseamnă mult mai mult decât popor sau cetăţeni, el se referă la toate generaţiile care au existat și vor exista vreodată. Nu poţi face delimitare între românism și credinţa creștin-ortodoxă, pentru că asta înseamnă să renunţi la propria ta istorie, să te

dezici de înaintași, să-ţi umilești eroii. Ștefan cel Mare, care a fost desemnat de către societatea românească modernă drept cel mai mare român din toate timpurile, a fost declarat Sfânt de către Biserica Ortodoxă. Prin urmare, ceea ce îl definește pe acest mare înaintaș al nostru este, în primul rând, atașamentul faţă de Biserica și tradiţia creștină. Cei care hulesc Biserica și pe slujitorii săi, se dezic nu doar de Hristos, ci și de cei care I s-au închinat și L-au slujit. Iar Ștefan cel Mare nu mai poate fi al lor, pentru că el se află în interiorul Bisericii, nu în afara ei. Și dacă Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga și mulţi alţii nu sunt de-ai lor, ce fel de români sunt cei care cheamă astăzi lumea la confruntare?

Cum putem să luptăm pentru un românism schilodit spiritual,

căruia i s-a amputat sufletul – credinţa creștină?

Acești tineri rebeli, de„factură modernă”, care scuipă în Biserică și în tradiţia creștin-ortodoxă, nu au dreptul să se declare români. Și nici să militeze pentru o unitate a românilor din care să lipsească Dumnezeu.

Noi putem să ne unim doar întru Hristos, așa cum au făcut înaintașii noștri când erau ameninţaţi de hoardele păgâne. Nu ne putem uni întru satana, de dragul unui pseudoromânism găunos și beteag.

De aceea, oamenii de bunăcredinţă, care își asumă identitatea de român și care își doresc sincer să se unească cu fraţii lor, trebuie să înţeleagă: fără Dumnezeu nu se poate face nimic.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

P.S. Vă propun să citiţi mai jos un articol de excepţie care explică, fără drept de apel, ideea pe care am creionat-o mai sus.

Ridiculizaţi tradiţiile adversarilor. Discreditaţi-le luminătorii de conştiinţă Adesea, mulţi dintre cei care își spun „români”, chiar dacă sunt ortodocși după botez și chiar dacă de Paște sau de Crăciun merg la Biserică, nu pot lega, fie din necunoaștere, fie din nedorinţă de a cerceta și de a înţelege, rolul Ortodoxiei în apariţia și perpetuarea poporului român. Nu vom face lecţii de etnogeneză, pentru că astfel de discuţii sunt interminabile, ci vom aborda problema strict logic și apelând la „luminătorii de conștiinţă” pe care i-a „produs” neamul românesc. Vom apela la ei atât ca la niște exemple de viaţă, cât și la scrierile ce au rămas după ei.

Societatea noastră pierde tot mai mult legătura firească cu TRECUTUL reprezentat de înaintașii noștri. Mai grav este faptul că obișnuiţi fiind cu corectitudinea politică și cu un sistem de învăţământ defectuos și antinaţional, noi le furăm înaintașilor noștri identitatea lor ortodoxă, transformându-i, astfel, în niște forme fără conţinut. Dacă vorbim despre Ștefan cel Mare, toţi vor spune că este mare erou al românilor, că a construit numeroase mănăstiri și că a luptat împotriva turcilor, dar dacă vom vorbi despre Sf. Ștefan cel Mare, oamenii îl vor murdări cu toate cele auzite și de mult demonstrate ca falsuri. Oare Ștefan construia locașuri sfinte pentru că nu avea ce face cu banii? Dar Neagoe Basarab, care a lăsat o superbă lucrare intitulată „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, care începe imediat cu „Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înţelept, și zioa, și noaptea, și în tot ceasul, și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunérec la lumina și den nefiinţă în fiinţă.” Și în care Basarab-Vodă sfătuiește pe fiul său: „Dreptu acéia, iubitul mieu fiiu, să fii milostiv tuturor oamenilor și tuturor gloatelor, care ţi le va da Dumnezeu pre mâna ta, pentru care însuși Domnul Dumnezeul nostru și mântuitorul Iisus Hristos ș-au vărsat sfântul sânge al său”. Neagoe Basarab va fi erou cât timp nu vom spune adevărul ce la școală nu l-am învăţat, anume că acesta era ORTODOX și că fapta lui este produsul gândirii și moralei sale, iar morala este produsul credinţei ortodoxe. Din moment ce vom încumeta a spune adevărul, i se vor aduce mii de învinuiri căutând la slăbiciunile firii umane și anulând artificial privirea de ansamblu asupra acestuia (de altfel ca și în cazul lui Sf. Ștefan). Dar Brâncovenii, oare nu sunt eroi? Vor spune că sunt până nu vom vorbi de sfinţii Brâncoveni care au fost

martirizaţi pentru nelepădarea de credinţă, atunci toţi vor sări în capul Ortodoxiei și le vor fura Brâncovenilor meritul care nu e doar în faţa poporului (care adesea este definit ca ultim rost), ci și în faţa Bisericii, dar, mai ales, în faţa lui Dumnezeu.

Tind să cred că naţionalismul românesc rupt de contextul religios (fondul de drept al faptelor vitejești ale înaintașilor noștri), duce spre încercarea poporului de a astupa această lipsă de fond, importând sisteme străine ca liberalismul, democraţia, comunismul etc. care sunt și ele religii în sine sau cel puţin produsele unor religii, dar străine omului românesc, având fiecare din acestea sistemul său valoric, ideologie și felul său de înţelegere a moralei. Omul modern nu vrea să vadă ROSTUL de dincolo care a împins înaintașii noștri spre faptele lor pe care acum le cinstim. De ce se întâmplă acest lucru? Se întâmplă pentru că noi, deși avem nevoie acută și mai mult ca niciodată de modele, nu ne este comod să recunoaștem drept modele oameni care au murit nu pentru bunăstare și securitate, ci pentru ceva mai mult, pentru rostul transcedental al fiinţei umane. Omului modern îi este greu să înţeleagă cum poate un om să își dedice viaţa pentru un ROST, care pentru primul e ceva abstract. Însă acest „abstract” poate fi înţeles doar de cel care trăiește cu duhul Ortodoxia; odată ce ajunge să trăiască Ortodoxia, ceea ce pare abstract pentru omul secularizat, pentru creștin devine mai important ca propria viaţă, devine sensul vieţii, iar sensul vieţii este MÂNTUIREA. Furând înaintașilor noștri identitatea ortodoxă, noi declanșăm un proces extrem de periculos pentru securitatea și perpetuarea poporului român, noi lovim direct în sistemul spiritual care a stat la baza moralităţii și a servit drept fundament axului valoric al celor datorită cărora noi azi ne putem numi ROMÂNI. Mihai Eminescu folosește în articolul său – „Religie și Naţionalitate”, în care pune în discuţie pericolul reprezentat de construirea unei catedrale catolice în

București, sintagma „român; adecă ortodox”. Mai zice Eminescu că „Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari și turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.”

Adică a fi român înseamnă, implicit, a fi creștin de rit bizantin, mai mult, noţiunea de „român” nu poate fi internaţionalizată după cum se procedează acum, la baza „românismului” modern fiind actul numit „cetăţenie” (fapt care permite oricărui străin să devină cetăţean al României sau al Republicii Moldova, îndeplinind niște cerinţe superficiale, care nu sunt purtătoare de autentice valori românești și nici de trăire românească). Legătura dintre „a fi român” și „a fi creștin” o demonstrează însăși limba română în care„român”, până nu demult, era sinonim cu „om” și „creștin”, percepere care s-a pierdut din cauza degradării duhovnicești a poporului român. Trebuie să deducem de aici că a fi român presupune o complexă și profundă trăire ortodoxă a fiecăruia dintre noi. A fi român nu e doar sânge și trup, nu e doar limbă și pământ, ci a fi român e o stare de spirit, un fel de a fi, un mod de viaţă.

Dar de ce e important ca neamul românesc care oscilează între Est și

Vest să își cunoască ROSTUL său ortodox? Răspunsul e mai simplu decât ar putea să pară la prima vedere: pentru ca aflându-se la răscruce de lumi, să nu își piardă identitatea așa cum nu a făcut-o nici în timpurile când barbarii cutreierau aceste teritorii, lucru care (după cum zicea și Eminescu în citatul prezentat mai sus) se datorează Bisericii Ortodoxe, fapt pe care acesta nici nu permite a-l pune la îndoială. În contextual răscrucii Civilizaţiilor la care se află neamul nostru, pericolul iminent este împrumutarea formelor fără discernământ, lucru care se întâmplă și acum este mai intens ca niciodată. La această temă se expune și Iorga: „Avântul către civilizaţie poate fi pentru un popor o foarte mare primejdie, dacă uită două lucruri: ce are și ce poate. Tradiţia poate fi uitată, dar ucisă nu, dacă i se taie drumul în clasele de sus, ea rămâne și se adâncește tot mai mult în clasele de jos… A admira o civilizaţie străină, vrednică de respect, este o datorie. A o imita, fără schimbare, este o umilinţă, și una fără folos. Popor civilizat este acela care a ajuns să satisfacă sănătos și armonios nevoile sale cele adevărate, înălţate către un ideal care întrece cerinţele vieţii elementare și biruie egoismul individual.” Ce vrea să spună Nicolae Iorga este că „drumul nostru spre civilizare” nu trebuie să extirpe din noi fondul naţional, conţinutul, care păstrat în sânul neamului, adică în conștiinţa și memoria vie a poporului românesc, ne ţine vii ca popor format acum 1500 de ani și nu ca o entitate produsă de epoca modernă odată cu Unirea de la 1918 – FĂRĂ TRECUT, FĂRĂ ISTORIE, FĂRĂ MEMORIE! Cu adevărat civilizat nu este acel popor

care imită alte neamuri, ceea ce facem astăzi în relaţia noastră cu Occidentul și ceea ce făceam până în `90 în relaţiile noastre cu Rusia Sovietică, ci cu adevărat civilizat e poporul care ia tot ce este mai bun de la alte popoare, dar și compatibil cu propria esenţă, încât să servească „…un ideal care întrece cerinţele vieţii elementare și biruie egoismul individual.” Iată că, din păcate, neamul românesc e în situaţia în care se umilește pe sine imitând fără dreaptă-socoteală Occidentul, încercând să astupe gaura de fond pe care singur și-a săpat-o renunţând la Rostul său Ortodox. Dacă e să o spunem mai simplu, neamul românesc trece prin una din cele mai mari umilinţe din istoria sa – imitarea unor popoare străine în defavoarea a 1500 de ani de memorie istorică ce curge (încă!) prin venele sale, imitare ce nu a început în 1990, ci încă de acu 200 de ani!

Mai spune Iorga că „O civilizaţie nu se cântărește după întreţinerea străzilor și numărul felinarelor, ci e un lucru de ordin moral, lucrul de căpetenie fiind starea morală din care vine munca onestă și ordonată a unei societăţi; bugetul se subordonează unor necesităţi care vin din toată starea economică și sufletească a ei”.

MORALITATEA, care derivă din SISTEMUL SPIRITUAL, este cea care definește nivelul de civilizaţie a unui popor.

Un popor civilizat, vrea să zică Iorga, este poporul a cărui reprezentanţi muncesc onest în interesul întregii obști și nu în interesul individului, deoarece un popor este o entitate unificată prin aceleași valori, credinţe, tradiţii, cultură și nu o adunătură haotică de indivizi autonomi. Una din cele mai mari înșelări este convingerea că acţiunea celui de lângă mine nu mă afectează decât atunci când el atentează direct la libertăţile și drepturile mele. Absolut fals! La un popor, consecinţele acţiunilor unei generaţii se răsfrâng asupra multor generaţii înainte, ceea ce înseamnă că acţiunea fiecăruia din noi creează un ansamblu de acţiuni care apoi se răsfrâng asupra generaţiilor ce ne urmează, astfel încât dacă acţiunile fiecăruia derivă din interese individuale și opuse intereselor obștii întregi, vom avea un haos ce pe termen lung duce spre autodistrugere. În concluzie, voi aduce un citat din Rudolf Rocker – „Vechea idee că omul este creatorul vieţii obștești de mult a fost contrazisă. Nu omul a creat societatea, ci societatea a făcut omul”. Obștea se subordonează unor

legi naturale, aceste legi naturale vin din felul în care obștea înţelege și percepe viaţa, iar percepţia vine din SPIRITUALITATE. Poporul român este un neam ortodox, ceea ce înseamnă că la fundamentul nostru stă spiritualitatea ortodoxă, moralitatea ortodoxă, cultura ortodoxă, legile ortodoxe – acestea toate moștenite de la Imperiul Bizantin care a existat 1500 de ani, cel mai longeviv imperiu din istorie. Acest fapt se datorează anume fondului ortodox. Înaintașii noștri și luminătorii de conștiinţă cărora astăzi le negăm gândirea ortodoxă, sunt modelele pe care trebuie să le urmăm și în virtutea adevărului istoric să deschidem cartea prăfuită a memoriei istorice și să le urmăm exemplul. După cum spune și citatul lui Sun Tzu, factorii negativi externi și interni (dar influenţaţi din exterior) cunosc foarte bine istoria noastră și această cunoștinţă este arma perfectă împotriva noastră. Nu trebuie să permitem nimănui să destrame autoritatea și adevărul despre„luminătorii de conștiinţă” pe care Dumnezeu ni i-a dat prin Mila și Dragostea Sa pentru a ne îndrepta. Să cercetăm și să observăm că marile personalităţi au apărut mereu la răscruci de timpuri, când poporul nostru era în pericole mari. Voi sfârși cu un citat din Iorga

care e chintesenţa întregului articol: „Având conștiinţă de ceea ce suntem, simţindu-ne români mai mult decât coborâtori ai romanilor și chiar decât cetăţeni ai României, voim, în cea mai strânsă legătură cu tot ceea ce a fost sănătos în trecut, să clădim cu mijloace românești civilizaţia românească pentru toţi românii…Cred că a venit timpul să ne emancipăm de sub controlul și frica Europei.

A venit timpul să facem aici, la noi, politica noastră naţională, să întrebuinţăm în viaţa noastră naţională numai elementele naţionale, să-l îndepărtăm pe străinul nefolositor, iar cu atât mai mult pe străinul pierzător, pe străinul ucigător și pervertitor al neamului nostru.

Statul acesta a fost întemeiat de naţia românească, Statul acesta s-a sprijinit pe vitejia și munca românească; Statul acesta s-a întărit prin cultura românească; Statul acesta a fost apărat de spiritul românesc, prin urmare el nu poate să trăiască decât cu acest caracter.

Dacă, din nenorocire, mulţămită păcatelor noastre, am ajunge să schimbăm caracterul României, atunci România nu ar mai fi România.” Și cum zice românul mereu: AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU! Sursa: toravic.wordpress.com

6

7 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Transnistria

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Transnistria declanşează „războiul spionilor” împotriva Ucrainei Transnistria, citadelă a spionajului rus în sud-estul Europei Serviciile de securitate transnistrene (KGB) au reţinut, în urmă cu două săptămâni, un jurnalist ucrainean de la o agenţie de presă din Republica Autonomă Crimeea, au anunţat surse locale, citate de KARADENIZ PRESS. Episodul vine la câteva luni după ce SBU, serviciul de informaţii al Ucrainei, a reţinut un jurnalist, cetăţean al RM, acuzat de spionaj. Regiunea transnistreană este recunoscută în mediile de specialitate ca o bază importantă a serviciilor secrete ale Federaţiei Ruse, a căror activitate este favorizată de prezenţa unui important contingent militar rus și de statutul incert al teritoriului, controlat de un regim separatist prorus, nerecunoscut de comunitatea internaţională, inclusiv Moscova.

Autorităţile de la Tiraspol nu au dat publicităţii date privind împrejurările în care a fost reţinut jurnalistul ucrainean sau acuzaţiile care i se aduc acestuia. Potrivit unor surse locale, citate de KARADENIZ PRESS, acesta este acuzat de spionaj în favoarea „unei puteri străine”, nenominalizată de reprezentanţii regimului de la Tiraspol.

James Bond de Chişinău Anterior, mass-media de la Chișinău anunţa că Semion Niculin, cetăţean al Republicii Moldova, a fost arestat în orașul ucrainean Odesa, fiind suspectat de spionaj și fiind reţinut în izolatorul de detenţie preventivă al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Informaţia a fost confirmată ulterior de oficiali din cadrul Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) al Republicii Moldova și ai Ministerului Afacerilor Externe și al Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău. Potrivit surselor citate, Niculin a fost reţinut în baza articolului din Codul Penal al Ucrainei, care prevede pedeapsa cu închisoarea pe un termen de la 8 la 15 ani, pentru

„transmitere sau colectare a informaţiilor care constituie un secret de stat în favoarea unei ţări sau organizaţii străine”.

Colaboratorii Serviciului de Securitate al Ucrainei l-au reţinut pe Niculin noaptea, la 13 aprilie 2012, într-un apartament particular din Odesa, iar la 16 aprilie, Curtea de Justiţie din Kiev a sancţionat arestarea cetăţeanului moldovean. Temeiul acuzaţiei de spionaj a constituit faptul obţinerii unor documente secrete de la proprietarul apartamentului (numele gazdei nu se specifică) în care a fost reţinut suspectul. Transmiterea documentelor a fost înregistrată de camere de luat vederi instalate anterior în încăpere. Totodată, nu se cunoaște nimic despre rezultatele expertizei documentelor în ceea ce privește conţinutul acestora și dacă ele conţin secrete de stat. De asemenea, nu se știe când dosarul va fi expediat în instanţa de judecată.

Asistenţa diplomatică „Cazul Niculin” nu a fost făcut public, relatează mass-media, dar autorităţile moldovenești au fost informate imediat cu privire la incident. La rândul său, Secţia Consulară a MAEIE, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova de la Kiev, oferă toată asistenţa necesară suspectului și se asigură că drepturile acestuia nu sunt încălcate. La momentul reţinerii sale, Semion Niculin era angajat al centrului de presă pe lângă Comisia Unificată de Control. Anterior, el a lucrat în calitate de jurnalist la ziarul Nezavisimaia Moldova și agenţia de presă Moldpres.

Potrivit lui Ivan Bularga, colaborator al Ambasadei Moldovei în Ucraina, instituţia ţine cazul lui Semion Niculin la control și urmărește ca drepturile cetăţeanului moldovean să nu fie încălcate. Bularga și alţi colaboratori ai Ambasadei au avut întrevederi cu Niculin și cu avocatul lui. În același timp, secretarul de presă al MAEIE a declarat că se întreprind măsurile necesare pentru acordarea ajutorului consular, apărarea drepturilor și intereselor lui Niculin.

„Spionul moldovean” ar fi putut lucra pentru Tiraspol Semion Niculin, suspectat de spionaj și arestat de Serviciul de Securitate al Ucrainei, ar putea lucra pentru autorităţile republicii nerecunoscute transnistrene, a declarat deputatul ucrainean Taras Cernovil, membru al Comisiei de Afaceri Externe al Radei Supreme de la Kiev ucrainene. „Partea moldovenească reacţionează atent, declarând că Niculin nu putea fi implicat în acţiuni de spionaj. Cu toate acestea, este evident că suspectul colecta informaţii. Nici partea ucraineană nu a furnizat informaţii clare despre faptul că el ar fost implicat în spionaj, deși conform procedurii, în cazul în care una dintre părţi este acuzată de spionaj, cea de-a doua este, pur și simplu, obligată să furnizeze dovezi clare, cu confiscarea de documente, martori, și reprezentanţi diplomatici. Toate acest lucruri nu au avut loc”, a spus Cernovil. „Cel mai probabil, el colecta informaţii comerciale. Nu m-aș mira dacă el, fiind un cetăţean al Republicii Moldova, de fapt colecta informaţii în favoarea organizaţiilor comerciale din Transnistria. Acest lucru se

întâmpla foarte des și anterior. Anume din aceste motive, Republica Moldova nu-l apără fervent. Pentru ei este o situaţie neplăcută. Este posibil că suspectul a încercat să-i influenţeze pe oficialii guvernului ucrainean, ca aceștia să recunoască proprietatea în favoarea rmn”, este de părere deputatul ucrainean. Totodată, sursa citată consideră că acest caz nu va influenţa relaţiile bilaterale moldo-ucrainene.

Precedent rusesc KARADENIZ PRESS reamintește că, în anul 2010, publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămânii) relata că la 14 km de la sectorul transnistrean al frontierei cu R. Moldova, autorităţile ucrainene au reţinut 5 colaboratori ai serviciului de spionaj rusesc (FSB). „Cei din urmă au fost reţinuţi în urma operaţiunilor de spionaj contra Ucrainei, aceștia formând biroul de spionaj rusesc al Serviciului Federal de Securitate rus”, mai scria publicaţia ucraineană.

Potrivit sursei, prin această acţiune, Federaţia Rusă a violat înţelegerile CSI din 1992 prin care se prevedea inadmisibilitatea activităţii de spionaj între membrii acestei comunităţi.

Totodată, publicaţia ucraineană lasă să se înţeleagă că Rusia a utilizat teritoriul R. Moldova

Spionaj între fraţi „Transnistria a ajuns principala sursă de acţiuni criminale în acest colţ al Europei. Pe acest teritoriu activează puteri autoproclamate, care se află în dependenţă politică totală de Federaţia Rusă. Aici este posibil tot – contrabandă cu orice fel de produse, vânzarea drogurilor, armamentului, a oamenilor.

Colac peste pupăză – Ucraina este principala cale de tranzitare a acestei pieţe de desfacere”, mai precizează autorul ucrainean. În același timp, publicaţia amintește că oficialii ruși au recunoscut prezenţa colaboratorilor FSB, fiind demonstrat astfel primul caz de spionaj în istoria postsovietică. „Astfel, Rusia violează flagrant acordurile ce-i determină statutul de mediator în conflictul transnistrean, fapt care discreditează acest stat și politica acestuia. Prin încălcarea acordurilor internaţionale, Rusia pune sub pericol relaţiile bilate-

rale ale R. Moldova cu Ucraina. În același timp, se pune sub întrebare eficienţa organelor de contraspionaj ale R. Moldova, care nu au reușit să întreprindă măsuri pentru depistarea colaboratorilor FSB, care activau pe teritoriul Moldovei”, mai sublinia publicaţia Zerkalo Nedeli.

Un colonel FSB, adjunct al şefului KGB din Transnistria Conform mass-media regională, șeful KGB-ului din Transnistria, Vladislav Finaghin, are un nou adjunct – colonelul FSB din Rusia, Evgheni Petrușin, în vârstă de 47 ani. Spre deosebire de ceilalţi trei adjuncţi (Aleksandr Liubiaghin, Iuri Grușevschi și Valeri Ghebos) informaţiile despre Petrușin lipsesc de pe site-ul oficial al KGB-ului transnistrean.

Singura referinţă despre colonelul Petrușin este despre faptul că la 28 iulie 2012, la Tiraspol, el a primit jurământul recruţilor grăniceri în calitate de adjunct KGB pentru forţele armate. În administraţia transnistreană, funcţia colonelului FSB este caracterizată ca nefiind de interes public. Conform surselor din structurile de stat, Petrușin a fost trimis în deplasare în regiunea transnistreană în calitate de „manager” al securităţii locale.

Naşterea euroscepticismului românesc Până de curând se părea că eurosceptici români, pur și simplu, nu există.

Firește, un anumit procent de cetăţeni cu o atitudine negativă faţă de Uniunea Europeană sau Occident a existat, însă euroscepticii nu au avut nici o posibilitate de a influenţa discursul social sau politic.

Venerarea Occidentului, a valorilor liberale, a SUA și a NATO au fost criterii obligatorii pentru un ziarist, politician sau persoană publică de încredere. În fiecare an, pe 4 iulie, toate canalele românești de televiziune au difuzat ceremonia de marcare a Zilei Independenţei SUA, organizată de Ambasada americană la București, iar politicienii români, prezenţi la ceremonie, și-au exprimat entuziasmul și devotamentul veșnic faţă de „principalul partener strategic”. Recentul referendum privind demiterea președintelui Traian Băsescu a schimbat radical situaţia.

Liderii UE, inclusiv președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding, l-au sprijinit public pe președintele Băsescu. După cum au recunoscut liderii opoziţiei, tocmai presiunea exercitată de Barroso i-a obligat să accepte introducerea cvorumului, ceea ce l-a și salvat pe Băsescu de la demitere. Nepopularul președinte român s-a bucurat de sprijinul direct al câtorva oficiali și diplomaţi americani, iar ambasadorul american la București, Mark Gitenstein, a făcut, în repetare rânduri, declaraţii publice percepute de presa proprezidenţială drept sprijin acordat lui Băsescu, iar de mass-media de opoziţie – drept amestec grosolan în treburile interne ale României.

O parte a societăţii românești a fost șocată de aceste acţiuni ale liderilor occidentali. Într-o anumită măsură s-a erodat încrederea în politicienii și instituţiile guvernamentale europene, în Uniunea Europeană și în presa occidentală. Pentru prima dată, sfera publică și-a permis să critice acţiunile Uniunii Europene și SUA și să remarce că România este subordonată ţărilor occidentale. Politicienii și ziariștii români nu se sfiesc în declaraţii. Fostul președinte interimar, Crin Antonescu, a declarat într-un interviu televizat că Occidentul a făcut presiuni asupra lui și a lăsat să se înţeleagă dorinţa revenirii cât mai rapide a lui Băsescu în fotoliul prezidenţial. Presa română de opoziţie este plină de titluri antieuropene și antiamericane: „Cum poate lupta Parlamentul împotriva presiunii lui Merkel și Gitenstein?”, „De ce Ambasada SUA îl sprijină pe Traian Băsescu?”, „După 300 de ani de libertate ne-am pierdut din nou independenţa”, „Noi suntem o colonie” și multe altele. În interviul acordat portalului inpolitics.ro, istoricul și publicistul Zoe Petre, fostul consilier al președintelui Emil Constantinescu, explică situaţia existentă prin acţiunile politicienilor europeni și americani: „Există un trend în mass-media de îndepărtare a României de Occident, în ideea că Occidentul a nesocotit votul românilor. Aceasta este consecinţa directă a atitudinii aproape dictatoriale a autorităţilor de la Bruxelles și de la Washington care au refuzat în mod constant să asculte argumentele rivalilor lui Traian

pentru a lansa activităţi agresive contra Ucrainei.

Zerkalo Nedeli mai preciza că membrii agenţiei guvernamentale rusești au încălcat grav legislaţia RM, răpind pe teritoriul ţării noastre chiar și un cetăţean ucrainean. Rugaţi să comenteze situaţia, autorităţile de la Kremlin nu au negat informaţiile apărute în presa ucraineană.

Băsescu și au repetat ideile aberante pe care le-a susţinut propaganda portocalie. Toate acestea au favorizat o stare de profundă nemulţumire, mulţi români s-au simţit jigniţi fiindcă Occidentul nu a vrut să asculte vocea poporului”. Într-o perspectivă scurtă, este puţin probabil ca apariţia euroscepticismului românesc să schimbe situaţia din ţară, unde nu există forţe politice care ar dori să folosească sloganuri antieuropene sau antiamericane. Liderii opoziţiei, în pofida nemulţumirii lor faţă de acţiunilor politicienilor occidentali, își reiterează angajamentul lor ferm faţă de idealurile „integrării euroatlantice și europene” și speranţa că Occidentul va înţelege totuși că ei pot fi parteneri la fel de devotaţi și potriviţi ca și Traian Băsescu.

La nivelul alegătorilor de rând, situaţia este cu totul alta: judecând după afirmaţiile internauţilor români, supunerea faţă de directivele Uniunii Europene și SUA deja nu mai stârnește încântare în rândul unei părţi considerabile a populaţiei. Ultimele „hituri” ale segmentului românesc de internet au fost declaraţiile traduse în limba română ale lui Nigel Farage, cunoscut eurosceptic și deputat în Parlamentul European din partea Partidului Independenţei Regatului Unit, care au fost accesate de zeci de mii de ori. Scrisoarea deschisă a cunoscutului jurnalist Victor Ciutacu, în care el îi cere președintelui Comisiei Europene „să-l ia la el acasă pe Băsescu” și „să dea posibilitate poporului român să-și decidă singur soarta, democratic, fără impuneri discreţionare și ilegale din afară”, a fost larg răspândită în reţea. Această scrisoare a devenit un fel de manifest al alegătorilor nemulţumiţi de amestecul UE în politica internă a României.

Nu se poate spune că sprijinul acordat de politicienii occidentali lui Traian Băsescu este singurul factor care contribuie la apariţia sentimentelor antieuropene. O cauză importantă a euroscepticismului este și criza economică europeană, percepută de mulţi alegători români ca o problemă „a europenilor bogaţi” pentru care „plătește” periferia europeană săracă. Factorii politici și economici sus-menţionaţi au creat condiţiile pentru apariţia alegătorilor care se pronunţă împotriva UE și SUA. În prezent, în România nu există o forţă politică capabilă să-i atragă pe acești alegători de partea sa. Va apărea o astfel de forţă în viitor? O va dovedi timpul.

Valentin MÂNDRĂŞESCU Sursa: Vocea Rusiei

Din unităţile armate ale KGBului care au trecut în subordinea lui Petrușin fac parte batalionul cu destinaţie specială „Delta” (cca. 400 de oameni), forţele de grăniceri (cca. 1000 de oameni) și regimentul de rezervă al cazacilor (cca. 1500 de oameni).

Informaţii despre biografia lui Petrușin sunt greu de găsit. Astfel, în mass-media din regiunea rusă Astrahan, în 2009, apare știrea că colonelul Petrușin, care ocupa funcţia de adjunct al FSB în Daghestan, a fost decorat cu ordinul „Zașitnik Rossii” de gradul III. De asemenea, numele său este întâlnit în articole despre primul război cecen. Conform lor, pe atunci maiorul Evgheni Petrușin făcea parte din detașamentul cu destinaţie specială al ministerului de interne „Rosici” și la data de 18 aprilie 1995 s-a remarcat în luptele pentru satul Bamut. Conform altor surse, comandantul detașamentului cu destinaţie specială, Evgheni Petrușin, era poreclit „Ghestapo” și este caracterizat ca un „specialist pe toate tipurile de arme de foc și reci, fără milă pentru inamici, iar hobby-ul său era să nu ia niciodată prizonieri”.

Transnistria, cetatea KGB Experţii și analiștii consideră că numirea lui Petrușin este o întărire serioasă a KGB-ului

transnistrean. „Cine controlează KGB-ul, controlează totul. Detașarea unui ofiţer ca Petrușin se aseamănă cu practicile încă din timpurile sovietice ale Moscovei, când de la centru era trimis secretarul doi al partidului comunist, care, de facto, conducea.

Finaghin va avea doar funcţii reprezentative”, sunt de părere experţii.

Totodată, prin numirea lui Petrușin, Moscova va suplini locul vacant rămas după concedierea fostului șef al KGB, Vladimir Antiufeev, care activa în strânsă colaborare cu FSB-ul rusesc.

Conform analiștilor transnistreni, numirea lui Petrușin este răspunsul Rusiei la încercările Occidentului de micșorare a influenţei rusești în regiune. Faptul că în R. Moldova la guvernare se află AIE, în România va fi instalat scutul antirachetă, armata moldovenească colaborează tot mai intens cu colegii din România ridică importanţa Transnistriei.

De aici și intenţia de a întări serviciile speciale cu un ofiţer capabil să activeze atât în condiţii normale, cât și în extremale. De asemenea, numirea lui Petrușin ca responsabil pe forţele militare ale KGB-ului demonstrează intenţia de a le transforma într-o forţă capabilă de luptă, mobilă și bine înarmată.

Vitalie GONCEAROV Sursa: karadeniz-press.ro

Filat promovează „diplomaţia secretă” cu liderul separatist Evgheni Şevciuk Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a dezvăluit, luni seara, 3 septembrie, într-o emisiune la Pro TV Chișinău, că are întâlniri neoficiale cu liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, și că menţine o relaţie foarte apropiată cu acesta. „Pot să vă spun că avem o relaţie bună, vorbim cu regularitate la telefon, când e cazul ne și vedem, nu obligatoriu doar asistaţi de camerele de luat vederi. Sunt situaţii când chiar nu e cazul să știe presa despre aceste întâlniri, dacă urmărim să rezolvăm anumite probleme și nu doar să apărem în faţa presei, aflându-ne în proces, în același timp”, a declarat premierul în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Filat și-a exprimat mulţumirea faţă de rezultatele obţinute în privinţa regiunii transnistrene și a accentuat că numai prin încredere reciprocă și dialog se poate reuși. „Fără dialog nu ai cum să te miști”, a adăugat Filat. El a mai spus că în cadrul vizitei sale la Moscova, programată săptămâna viitoare, se va discuta și despre problema transnistreană, însă nimic nou. Asta cu toate că Rogozin a anunţat exact contrariul. „Poziţia Republicii Moldova este clară, doar că urmează să ne reiterăm poziţia și să încercăm să promovăm mai energic obiectivele noastre”, a precizat Filat.

Răzvan IORGA Sursa: karadeniz-press.ro

RAPORTUL SENATULUI FRANŢEI DESPRE ROMÂNIA ŞI BULGARIA:

Întârzierile în atragerea fondurilor europene afectează tranziţia spre democraţie şi economie de piaţă Întârzierile înregistrate de România și de Bulgaria în accesarea fondurilor europene de la aderarea lor, în 2007, au afectat tranziţia spre democraţie și spre economia de piaţă, se arată într-un raport al Senatului Franţei, citat de EurActiv.com.

Procesul de tranziţie în România este “departe de a fi definitivat”, în timp ce în Bulgaria “progresează încet”, scriu senatorii francezi Simon Sutur, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-Francois Humbert și Catherine Morin Desailly, care au vizitat recent Bulgaria din partea Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului.

Senatorii francezi notează o serie întreagă de deficienţe în cele două ţări și subliniază că fondurile europene nu au fost folosite în mod potrivit pentru a-și susţine economiile și pentru a recupera întârzierile faţă de restul Uniunii. În bugetul UE pentru 2007-2013, României i-au fost alocate 19,7 miliarde de euro, iar Bulgariei 6,9 miliarde. Dar România a reușit să absoarbă, până în ianuarie 2012, doar 4% din aceste fonduri, în timp ce rata de absorbţie a Bulgariei a fost de 19%, în aceeași perioadă.

“Sunt cele mai reduse rate de absorbţie în rândul celor 27 de state membre”, scriu senatorii francezi.

Aceștia arată că fondurile structurale și de coeziune alocate Bulgariei aveau drept scop creșterea produsului intern brut cu 9 puncte procentuale, dacă erau folosite integral până în 2015. Pentru România, aceste fonduri ar fi adus un spor de 3,8% din PIB. Dar România și Bulgaria au înregistrat creșteri record până la aderarea lor, în 2007, urmate de un declin. România a suferit puternic în urma recesiunii din 2009 și 2010, înregistrând însă o creștere de 2,5% în 2011. În acest an, previziunea este de 1,1%.

Bulgaria a avut o creștere de 6%

în perioada 2002-2007, urmată de un declin la 1,7% în 2007-2010. În 2010, creșterea a fost aproape de zero, așteptându-se un avans de 1,6% în 2011.

Senatorii atribuie această inabilitate de a investi fondurile UE “lipsei de experienţă”, “lipsei capacităţii administrative și judiciare”, persistenţei “practicilor frauduloase” și constrângerilor legate de cofinanţare.

“Comisia a fost de acord recent ca rata de cofinanţare să fie schimbată de la 15% la 5% pentru România și Bulgaria”, scriu ei.

Senatorii notează că pentru bugetul 2014-2020, România și Bulgaria cer o majorare de 25% a fondurilor de coeziune alocate.

“Dificultatea absorbţiei fondurilor europene în cazul României și Bulgariei arată că, în reconstrucţia unui stat, totul se petrece în avans: din cauza că domnia legii nu a fost realizată, mecanismele administrative și judiciare rămân slabe, iar fondurile sunt prost absorbite. Și, atât timp cât sunt slab absorbite, nu vor aduce rezultatele așteptate”, adaugă autorii.

Senatorii concluzionează că “Bulgaria și România se află încă în faza de tranziţie și se luptă pentru a pune în practică, într-un mod ireversibil, un stat bazat pe domnia legii”.

Comisia senatului pentru Afaceri Externe afirmă că uneori rapoartele realizate în cadrul Mecanismului de Verificare sunt prea dure, în special în ceea ce privește România. Ultimul raport, publicat în 18 iulie, este calificat ca fiind “extrem de negativ” pentru România și “un pic mai binevoitor” pentru Bulgaria. În orice caz, aceștia susţin efortul de monitorizare al Comisiei: “Pentru binele României și Bulgariei, precum și pentru binele Europei, cineva trebuie să rămână vigilent - și asta pentru toate ţările, deoarece lupta nu este niciodată definitiv câștigată!”.

Senatorii notează că o serie de interlocutori din România și din Bulgaria le-au spus că, fără presiunea Comisiei, progresele nu ar fi fost atât de rapide.

Sursa: euractiv.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

Armată profesionistă oare?

(Cronica armatei, mercenarii) Iată că a mai trecut o aniversare de la înfiinţarea Armatei Naţionale. Ca de obicei, la fiecare serbare, la noi, în Moldova, în prim-plan ies nu oamenii cu merite deosebite, care și-au pierdut sănătatea, au depus străduinţă și munca lor de o viaţă pentru această ţară, ci vin să-și facă PR guvernanţii, vreun deputat sau primar ce suferă de lipsă de atenţie. Iese în faţa publicului președintele, care îl auzi vorbind din paște în paște, cum se spune în popor.

Interesant, președintele nostru poate exprima măcar vreo idee fără să ceară permisiunea aliaţilor (liderii AIE – nota FLUX)? Se pare că nu, atât de nesigur și timid iese în faţa publicului că mai se văd aţișoarele de care trage păpușarul (nu e Plaho (Plahotniuc – nota FLUX), mai este unul).

Ei bine, iată că de ziua Armatei Naţionale a venit și ministrul Apărării, Marinuţă, să spună niște lucruri înţelepte în faţa Armatei și a poporului.

Mă așteptam că va vorbi despre un viitor glorios sau despre cum vor fi rezolvate problemele din domeniu, care va fi strategia de dezvoltare pentru a face faţă diverselor provocări ale timpului, având în vedere zona instabilă în care ne aflăm etc.

Iată că ministrul Apărării, cel care ar trebui să apere interesele Armatei, să menţină capacitatea acesteia de luptă, acea persoană care are menirea de a arăta întregului popor că avem nevoie de Armată și că apărarea ţării și slujba la oaste este o datorie sfântă a fiecărui cetăţean al ţării, declară sus și răspicat că serviciul militar obligatoriu va fi anulat, iar Armata va fi una profesionistă.

Ce înseamnă anularea serviciului militar obligatoriu şi ce fel de armată vom avea? În primul rând, am spus-o și nu doar eu: serviciul militar este datoria sfântă a fiecărui cetăţean (al fiecărui bărbat) al ţării. Când s-a format ţara și nu doar ţara noastră, scopul principal era apărarea de pericolele care ameninţă poporul nostru. Un popor sănătos înseamnă și o armată unită, o oaste formată din diferiţi reprezentanţi ai acestui popor. Slujba la oaste a fost și este un însemn al bărbăţiei și devotamentului pentru această ţară, pentru acest popor.

Nu mă sfiesc să spun că anularea acestui drept de a sluji în Armată, a dreptului de a servi ţara, fie și pe termen scurt, dreptul de a trece o școală a vieţii, a bărbăţiei este o crimă. Trebuie să lucrezi contra poporului tău ca să comiţi o asemenea crimă.

Ce poate însemna anularea obligativităţii serviciului miliar în termen pentru tineri? În primul rând, este o dovadă de neîncredere totală în acest popor, o neîncredere și chiar o batjocorire a tradiţiilor și obiceiurilor lui. Clasa conducătoare nici măcar nu realizează că Armata se ţine și pe patriotismul oamenilor care slujesc în ea. Apriori suntem consideraţi drept animale bipede care acceptă să facă ceva (inclusiv armată) doar fiind stimulaţi de un interes material,

7 SEPTEMBRIE 2012

Polemici

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

adică plătiţi cu bani. Deci, și să luptăm va trebui tot pe bani sau, cel puţin, așa ni se insuflă. Este mare păcat să vezi că cei care te conduc te socot de bâdlă (pe românește ar fi brută, animal – nota FLUX) incapabilă de credinţă, de devotament, de sinceritate și patriotism; atunci când în ochii lor apărem doar ca o gloată pe care o poţi amăgi la nesfârșit cu bani și promiţându-le bunăstare, care iată-iată vine, doar că ne mai încurcă opoziţia sau creștinii, sau vreun blogger incomod.

Cel mai rău este că și ministrul Apărării, care primul ar trebui să aibă încredere în puterea și devotamentul poporului faţă de ţară, ne crede bâdle și, în loc să rezolve problemele interne din Armată, să ridice spiritul naţiei, să atragă tinerii în rândurile Armatei, să arate cât este de bine să servești ţara cu arma în mână, iată că ministrul liberal are alte interese decât cele ale poporului ăsta.

Guvernanţii se tem de propriul popor, aceasta fiind încă o cauză a anulării serviciului militar obligatoriu, ei nu vor să aibă în Armată oameni din diferite pături sociale, care cunosc nevoile ţării și nu vor ridica arma împotriva fraţilor sau rudelor lor, atunci când aceștia se vor răscula într-o zi contra conducerii. În asemenea situaţii au ajuns mai multe state, inclusiv URSS, când tinerii încorporaţi în armata sovietică refuzau să tragă în oamenii simpli care, la un moment dat, s-au săturat de guvernare și au venit să-i ceară socoteală. Guvernanţilor nu le convine nici faptul ca mai mulţi oameni să fi făcut armată și

să devină bărbaţi, ei ne vor muieratici și fricoși.

Guvernanţii noștri au înţeles acest pericol sau, mai bine zis, li s-a dictat din UE (care îi finanţează pe potlogarii de la conducere). Ei știu că, având o armată de mercenari, aceștia nu trebuie să mai aibă alte valori decât banul, pentru care vor lupta și vor muri, aceștia vor trage la ordin în oricine, vor îndrepta armele contra propriului popor.

Asta se vrea.

Eu am făcut armată, un pic mai scurtă deoarece cei cu studii superioare fac catedra militară 4 luni. Culmea este că și eu, și alţii ca mine care am vrut să ne facem datoria faţă de ţară am plătit bani. Da, da, taxa specială pe care o percepe statul, s-a ajuns la aceea că dacă dorești să faci școala bărbăţiei trebuie să plătești, în loc să-ţi mulţumească pentru asta.

O ţară care ţine la propriul popor este Israelul.

Acolo toţi fac armată și nimeni nu plânge sau se smiorcăie că e timp pierdut și la ce le trebuie.

La noi, cum a spus cineva, este prea multă democraţie și orice ins poate urla ce dorește și culmea e că guvernarea va auzi, mai degrabă, niște descreieraţi decât vocea poporului. Spre exemplu, de ziua Armatei Naţionale, indivizii de la Hyde park au organizat un miting contra serviciului militar obligatoriu. Iată că ministrul i-a auzit și le-a promis satisfacţie. Tot indivizii de la Hyde park au făcut de râs Moldova protestând lângă Ambasada Ucrainei, că acolo nu se respectă drepturile minorităţilor sexuale, tot ei au protestat în faţa Ambasadei Rusiei, în sprijinul debilelor de la Pussy Riot, tot ei au promovat legea nediscriminare și au luptat împotriva credinţei. Deci, iată pe cine ascultă guvernarea, și nu pe oamenii normali. În final aș vrea să spun că armata de mercenari este o bombă cu efect și trebuie să fii rău sau prost intenţionaţi ca să nu înţelegi asta. Devenim dependenţi total faţă de bani pe care și așa nu-i prea avem. Deci, într-o zi, dacă nu avem bani, ne putem lipsi și de Armată și cine știe ce vor face niște oameni scăpaţi de sub control.

7

Domnule ministru, aştept să mă sunaţi Când am citit prima dată textul de mai sus, semnat de Sergiu Ungureanu, despre intenţia ministrului Apărării, Vitalie Marinuţă, de a reforma Armata Naţională, am zis că nu poate fi preluat în paginile FLUX. Din câteva considerente esenţiale. Chiar dacă autorul are într-un fel dreptate atunci când afirmă sau, mai bine zis, încearcă să afirme că anularea serviciului militar obligatoriu îl va îndepărta și mai mult pe omul simplu de statul Republica Moldova, care a ajuns o unealtă de făcut bani în mâinile politicienilor și oligarhilor, totuși lipsa unei analize pertinente, a argumentelor de care suferă textul lui Sergiu Ungureanu m-a făcut să renunţ la ideea de a-l publica, chiar dacă anterior am preluat unele din scrierile acestui blogger. Mai ales că, pe lângă faptul că textul conţine un șir de greșeli, autorul, făcând-o pe teribilistul, a adoptat o notă stridentă, aproape apocaliptică, aducând un șir de acuzaţii ministrului Apărării, unele dintre care, în opinia mea, sunt, cel puţin, exagerate, dacă nu chiar insultătoare.

Cu toate acestea, dragi cititori, după cum puteţi vedea și citi, am publicat textul lui Ungureanu despre ministrul Marinuţă. Și nu e vorba de un paradox sau, cum le-ar place unora să spună, de un comportament scizofrenic. Nu, pur și simplu, am văzut că însuși ministrul Marinuţă a distribuit respectivul text pe o reţea de socializare (facebook) și, mai ales, a atașat și un comentariu. Anume acest comentariu, pe care îl reproduc mai jos, m-a determinat să public textul lui Ungureanu. Dar să citim mai întâi comentariul, în varianta sa originală, neredactată (recunosc că textul lui Ungureanu a fost redactat tacit). „Public pentru discutii și dezbateri (preluat de pe Voxpublica) articolul unui oarecare Sergiu Ungureanu, băiat cu carte făcută la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași cu extensia la UTM Chișinău, cunoscător de limbi: Româna, Rusa, Engleza, Franceza, Ucraineana, lucrător străduitor ca expert Auditor Energetic în cadrul programului MOSEFF al BERD în Moldova cît și lector la Universitatea Tehnică a Moldovei. Dar cel mai important este că e băiat cu „armata făcută”, născut în satul Biruinţa, raionul Sîngerei - pseudo blogher, care se crede mare expert în domeniul securităţii, cunoscător al dezvoltării instituţionale, maiestru al scrisului și formator al opiniilor.

De obicei eu am o atitudine foarte pozitivă faţă de critica constructivă în adresa mea cît și a instituţiei ce o conduc.

Dar de data aceasta chiar sunt indignat de porcăriile ce se sriu de o persoana incompetentă în domeniu, care se contrazice singur pe sine si nu cunoaște macar difrenţa dintre drepul și obligaţiile unei persoane. Dar

cum menţionează sngur autorul ”La noi … este prea multă democraţie și orice potlogar poate urla orice.”

Am să-l telefonez pe acest Sergiu Ungureanu chiar astazi si am să-i propun să avem o discuţie pe tema abordată. Să vedem a devenit el bărbat în acele 3zile de poligon și 4 luni de clase la catedra militară, sau a irosit în vînt banii părinţilor săi. (Catedrele militare doar nu sunt obligatorii¸asa că mă întreb nu cumva acest oarecare Sergiu Ungureanu, născut în satul Biruinţa, raionul Sîngerei, a facut catedra doar ca să scape de armată?). Dar totuși din start am să-i dau un sfat bun. Sergiu, dacă ești competent în ale tehnicii – străduite să te afirmi unde ești bun, nu te prosti- căci intelegenţă de la aceasta nu capeţi”.

Niciodată nu mi-am putut imagina că un ditamai ministru al Apărării, un ofiţer de rang înalt, care și-a început cariera militară în trupele speciale, poate să ajungă a fi atât de tulburat, atât de afectat, încât să coboare atât de jos și să afirme în public că criticile care i se aduc sunt „porcării ce se scriu de o persoana incompetentă”, iar cel care aduce aceste critici este „un potlogar care urla orice”.

Mai grav, nu mi-am putut imagina că ministrul Apărării poate să recurgă la ameninţări împotriva unui amărât de blogger („pseudo-blogher”, cum scrie însuși Marinuţă) care a îndrăznit să se dea cu părerea (admit, total neinspirat) cu privire la intenţiile guvernanţilor de a reforma Armata Naţională. Și citiţi atent că Vitalie Marinuţă face acest lucru într-o manieră total mojicească: „Am să-l telefonez pe acest Sergiu Ungureanu chiar astăzi și am

să-i propun să avem o discuţie pe tema abordată. Să vedem a devenit el bărbat în acele 3 zile de poligon și 4 luni de clase la catedra militară, sau a irosit în vînt banii părinţilor săi”.

Omenește îl pot înţelege pe Vitalie Marinuţă că s-a simţit jignit, că s-a înfuriat pe autorul textului alăturat și nu s-a putut stăpâni. Toţi suntem oameni, suntem emotivi. Dar gestul domnului Marinuţă este impardonabil anume pentru faptul că el nu este un om simplu, un blogheraș oarecare, ci o persoană care ocupă o poziţie politică, administrativă și militară extrem de importantă în stat. În calitatea sa de ministru al Apărării, el, pur și simplu, nu avea dreptul să reacţioneze de așa manieră, chiar dacă a fost ofensat și provocat.

Vitalie Marinuţă suferă de boala de care suferă aproape toţi politicienii și guvernanţii noștri, și anume cea de a-i judeca, de a-i eticheta pe cei care exprimă o altă opinie decât cea care le convine lor. Ghimpu și Filat sunt campioni în acest domeniu. Domnule ministru, nu poţi să-i spui unui blogger care te critică că „nu este competent”, că „nu-i bun” în a se da cu părerea în chestiunile ce ţin de apărare, securitate, și, mai ales, să-i spui„să nu se prostească – că inteligenţă de la asta nu capătă”, chiar dacă respectivul blogger este absolut incompetent în respectivul domeniu. Dacă vă angajaţi într-o dezbatere, veniţi cu argumente, nu cu ofense și etichetări. Sergiu Ungureanu, cel puţin, a încercat să-și argumenteze poziţia, dar dumneavoastră v-aţi apucat din start de înjurat și de ameninţat. Și încă un lucru, domnule Vitalie Marinuţă. Știu că nu o să vă placă, știu că o să vă supăraţi,

Sergiu UNGUREANU Sursa: vox.publika.md

s-ar putea chiar să mă înjuraţi și pe mine și, cine știe, poate mă bucur și eu de onoarea de a fi ameninţat public sau la telefon de însuși ministrul Apărării, dar nu pot să nu vi-l spun. Este lăudabil faptul că aţi decis să comunicaţi pe facebook. Cred că nu mai există un alt ministru care face asta. Dar, vă rog, scrieţi măcar puţin mai îngrijit, fiţi măcar puţin mai atent. Căci, dacă prin textul pe care l-a publicat, Ungureanu a demonstrat că este incompetent în domeniul politicilor de securitate și apărare, prin replica pe care aţi dat-o dumneavoastră aţi demonstrat că sunteţi total agramat. Vă spun sincer că un elev de clasa a treia face mai puţine greșeli decât aţi făcut dumneavoastră.

Eu am parcurs biografia dumneavoastră și am văzut că sunteţi bine instruit în domeniul militar, îmi dau seama că un incompetent nu ar putea realiza ceea ce aţi realizat dumneavoastră. Cu toate acestea, felul în care scrieţi, faptul că comiteţi câte o greșeală aproape în fiecare cuvânt, vă descalifică. Nimeni nu este impecabil și aproape toţi cei care scriu, excepţiile sunt rarisime, comit greșeli mai multe sau mai puţine, mai grave sau mai puţin grave. Dar dumneavoastră nici măcar nu v-aţi ostenit de a

scrie tot textul cu diacritice sau fără diacritice. Dumneavoastră aţi scris un cuvânt cu diacritice, iar altul – fără, cum v-a venit.

Despre celelalte greșeli ortografice, de logică sau de punctuaţie, nici nu mai vorbesc. Îmi pare rău că eu, unul care nu am făcut armata și nici măcar catedra, am fost forţat de situaţie să vă spun lucrul acesta dumneavoastră, care sunteţi ministru al Apărării și, probabil, general (nu mă pricep la epoleţi). Sper să nu vă supăraţi.

Dar dacă v-aţi supărat, atunci, domnule ministru, aștept să mă sunaţi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Subiectul privind reforma armatei este unul extrem de interesant și merită să fie dezbătut pe larg în presă. Sunt sigur că există argumente care stau în picioare și în cazul serviciului militar obligatoriu, și în cazul armatei de profesioniști.

Pentru că acest subiect vizează în mod direct interesul naţional al Republicii Moldova și al fiecărui cetăţean în parte, ziarul FLUX este gata să găzduiască în paginile sale orice dezbatere la această temă, inclusiv opiniile exprimate de autorităţi.

S. P., FLUX

Milioanele din wc-urile din curte

România ocupă locul I în Europa privind numărul gospodăriilor în care oamenii își fac nevoile în curte, într-o groapă în pământ (peste 40% din gospodării, sursa Eurostat).

Tot în România, revista Capital dă anual un top al celor mai bogaţi oameni unde figurează Patriciu, Ţiriac, alţi oameni de afaceri, sportivi și, desigur, politicieni (mulţi). Sumele?

Aproape că nu contează. Sunt de ordinul miliardelor, a sutelor de milioane de euro, iar realitatea, cel mai probabil, ascunde și mai mulţi bani pentru deţinători.

Ahhh, să nu uit, România mai are ceva: Direcţia Naţională Anticorupţie (lăudată măcar periodic de europeni) și Agenţia Naţională pentru Integritate http://www.integritate.eu/. Pe scurt, cea din urmă le dă unele mici bătăi de cap politicienilor când fac declaraţiile de avere și îi forţează pe mulţi să declare ce au și ce au agonisit într-un mandat. Astfel, conform acestui bun obicei, omul de rând află câte terenuri, vile, mașini, bani în bancă are fiecare politician. Culmea, acolo o parcelă de pământ nu costă 1500 de lei moldovenești, iar un apartament în București e ceva mai scump decât 12 mii de euro (vezi cazul Igor Dodon de la Chișinău).

Ce are Republica Moldova? Sau, mai bine zis, ce nu are. Nu are o statistică a gospodăriilor cu wc-ul în curte; sau, dacă ea este, o să vă ia mai mult de 2 ore pe site-ul BNS să o găsiţi. Având în vedere că circa 60% din populaţie trăiește în mediul rural, ne putem gândi că procentul wc-ului moldovenesc plasat în natură îl depășește serios pe cel românesc. Vreau să fiu optimist și să cred că în Republica Moldova, această statistică nu e mai ridicată de 50%.

Ce nu mai are Republica Moldova?

N-are un top, fie el și jurnalistic făcut, al miliardarilor (oare de ce!?). Comisia Naţională de Integritate ... nici nu știu de unde să încep; haideţi să vedem de cine va fi ea condusă și o să vedeţi apoi că ”întrebări nu-s”.

La facultate am învăţat că dacă veniturile sunt subestimate de către respondent, îţi poţi face o idee foarte bună aruncând o privire pe cheltuieli.

Oricât de mult am folosit telecomanda, tot n-am scăpat de nunta Elenei Băsescu. Două lucruri m-au impresionat! (Nu, nu rochia!) Toţi cei care au plecat de la nuntă, cei arătaţi la TV, au plecat la volanul mașinilor proprii. N-o fi fost băutură, mai știi!? Apoi, continuă să mă impresioneze opulenţa și faptul că fiscul român și alte instituţii nu se sesizează când vine vorba despre bani foarte mulţi cash. Iar astea nu-s secrete de stat în România.

La nunţile cu maneliști, zecile de mii de euro zboară prin aer. La nunta Elenei au zburat alte avioane, de alt calibru (uitaţi-vă pe lista de invitaţi). Și stau și îmi întreb președintele: nu e cam mare distanţa între cele câteva (multe) sute de mii/milioane de euro încasate la o nuntă și wc-urile din curte? Nu e cam mult ca mai-marii partidului să pună la masă sumele

pe care le-au pus? N-ar trebui sesizat DNA-ul pentru persoanele care au pus la masă sume exorbitante în cash? (ce mult mi-ar place să cred că toate astea sunt doar zvonuri).

Dacă mai punem la socoteală și câte o mașină, câte un ceas de câteva zeci/sute de mii de euro, câte-un costum mai de Doamne-ajută, cu alte cuvinte flecușteţe de astea, nu-i așa că ne putem face o imagine frumușică despre cheltuielile unui politician?

N-am nici cea mai mică urmă de ranchiună sau invidie la adresa Elenei Băsescu; ea nu-i de vină cu nimic.

Ea a obţinut doar unul din puţinele ei ”succesuri” și chiar e de apreciat pentru că a lăsat presa aproape și că nu și-a aglomerat mintea cu vedetisme inutile.

Republica Moldova a împrumutat din România schemele de corupţie (unii zic că le-a și perfecţionat), șmecheria, hoţia, știinţa devalizării ţării, modelul mașinăriilor de vot, arta de a irosi speranţele și alte păcate. Poate e timpul să împrumutăm și ceva bun.

Poate a venit timpul să punem și să ne punem întrebări. Exerciţiul e similar, iar la final aceeași întrebare de ”distanţă” între cât dau la nunţi politici-

enii noștri, cât cheltuiesc pe la Londra, prin Elveţia sau Austria și wc-urile din curţile oamenilor.

Cunosc multe forme ale sărăciei; unele trăite pe propria piele. Pe moment, wc-ul din curte mi se pare una din formele cu un grad ridicat de dezumanizare. Știu, mai sunt și altele.

Dacă aţi văzut un copil la ţară cum se

uită la mâncare când are ocazia unei mese cât de cât decente, cu o bucată de salam (mai bună), nu veţi uita repede acei ochi.

Dacă cineva încă se mai întreabă

ce legătură au milioanele cu wc-urile de prin curţile oamenilor, răspunsul e doar mirosul.

Deși se spune că banii n-au miros, eu vreau să cred că măcar unii bani, măcar o dată, vor mirosi. Cineva ar trebui să meargă doar după miros.

Doru Petruţi Sursa: x-pert.md.

8

7 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

Leo BUTNARU

7 septembrie

SFÂNTĂ REVOLTĂ, DACĂ AI PUTEA IZBUCNI…

Evenimente 1191: A treia cruciadă: Bătălia de la Arsuf – Richard I al Angliei îl învinge pe Saladin la Arsuf 1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (17361739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Ţării Românești 1812: Bătălia de la Borodino, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie 1812; Borodino a reprezentat una dintre operaţiunile din cadrul campaniei lui Napoleon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută la 12/24 iunie 1812, bătălie considerată cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene 1822: Brazilia își declară independenţa faţă de Portugalia 1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radium 1911: Poetul francez Guillaume Apollinaire este arestat sub suspiciunea de a fi furat tabloul Mona Lisa de la muzeul Louvre 1931: Nicolae Titulescu a fost reales în funcţia de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societăţii Naţiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Naţiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune 1939: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagraţii mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei 1940: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei (“Cadrilaterul”, adică judeţele Durostor și Caliacra) intră în componenţa Bulgariei 1940: Al Doilea Război Mondial: Naziștii au iniţiat primele atacuri asupra Londrei 1944: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest faţă de modul în care era tratată armata română și faţă de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta “ciuntirea și destrămarea oștirii” 1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză și engleză. La 12 septembrie, Adunarea Federală alege primul președinte federal (Theodor Heuss (18841963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876-1976, reales în 1953, 1957 și 1961) 1977: Semnarea, la Washington, de către președintele SUA, J. Carter, și premierul panamez Omar Torrijos a tratatului privind neutralitatea permanentă și funcţionarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce privește controlul Canalului, acesta să revină autorităţilor panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999) 1982: Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena 1986: Desmond Tutu a devenit primul predicator de culoare care a condus biserica anglicană din Africa de Sud 1998: A fost fondată Google Inc. 2001: A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia, filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torţionar, realizat după romanul “Drumul Damascului”, de Doina Jelea 2005: În Egipt au loc primele alegeri prezidenţiale

Nașteri 1533: Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei, ultimul suveran din dinastia Tudor (d.

1603) 1707: Georges Louis Leclerc de Buffon, scriitor și naturalist francez (d. 1788) 1726: Philidor, șahist și compozitor francez (d.

1795) 1811: Prinţul Karl Anton de HohenzollernSigmaringen, tatăl regelui Carol I al României (d. 1885) 1816: Lascăr Rosetti, om politic român (d.

1884) 1817: Louise de Hesse-Kassel, soţia regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (d.

1898) 1844: Émile André Lecomte de Nouy, arhitect francez (d. 1914) 1866: Tristan Bernard, prozator și dramaturg francez (d. 1947) 1874: Harry Houdini, magician, actor și producător de film american (d. 1926) 1889: Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (d. 1943) 1909: Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist și producător american de origine maghiară (d. 2003) 1911: Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului (1971-1989) (d. 1998) 1914: James Alfred Van Allen, fizician american (d. 2006) 1929: Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2001) 1965: Angela Gheorghiu, soprană româncă 1977: Fedde le Grand, DJ olandez

Decese 1907: Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic și scriitor român (n. 1836) 1949: José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii murale mexicane (n. 1883) 1962: Isak Dinesen, scriitoare daneză (n. 1885) 1993: Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român (n. 1924) 1997: Mobutu Sese Seko, mareșal și om politic, autoproclamat președinte al Republicii Zair (n. 1930)

Pagini de jurnal liniștea parcă se întronează. Fac și eu ce pot, pentru a chema, delicat, prin poezie, la respect și atenţie.

Beșleagă povestește ad-hoc un caz: la staţia de troleibuz stau două fetiţe, eleve cam prin clasa a patra, a cincea, se ciondănesc. Una deja urcă pe scara troleibuzului, cealaltă o apucă de poala șubiţei, accentuând cu răutate: „Totuna nu e naturală! Să știi!” Mititelele, deja își fac probleme, dacă poartă sau nu blănuri naturale… Deci, încearcă să le concentrezi tu atenţia acestor odrasle spre poezie, proză… Cam asta e cu elevii chișinăuieni.

1.III.1985 23.II.1985 Haida! Secol al progresului tehnicoștiinţific… În zilele noastre, anual, pe glob mor de foame 30-40 de milioane de oameni! Cât zece republici de-a noastre!

Pe pământ mai trăiesc încă 800 de milioane de analfabeţi.

Acum trei-patru ani, venise în vizită George Kun, literat ungur care, în timpul dramaticelor evenimente din 1956, deţinea postul de… procuror general al ţării sale! Ne cunoaște limba la perfecţie – făcuse studii la Sibiu, de asemenea vorbește și rusa – școală de partid la Moscova. Îl însoţea Gheorghe Malarciuc, care îi făcuse cunoștinţă cu cineva din colaboratorii săptămânalului „Literatura și arta”.

Kun zice: „Păi, Gheorghiţă, avem și noi în Ungaria un săptămânal asemănător, pe care îl numim săptămânalul «Și», fiindcă nici literatură, nici artă nu găsești în el.

Firește, nu cunosc publicaţia voastră, însă în Ungaria există săptămânalul «Și»”.

Ce mai pregătire de ziariști! La ședinţa redacţională trecută C. Che. zice: „Iată, materialul ista cu litere prăvălite”… – ceea ce în limbaj profesionist înseamnă cursiv! Complicat?

27.II.1985 O întâlnire la școala nr. 1 din Chișinău.

Prezenţi: I. C. Ciobanu, V. Beșleagă, I. Ciocanu, L. Lari și ego. Sală-asistenţă bizară.

Leonida injectează câteva fraze amare,

S-a mai stins un prieten al copilăriei mele – Milea Negruţă. Ca și Milea Perju, și el jertfă a cirozei, obţinută în urma criminalei chimizări iresponsabile a lanurilor agricole. S-a intoxicat la semănat – boabele otrăvite, praful din urma tractorului, semănătorii – de asemenea. În Negureni, mulţi oameni tineri s-au stins din această cauză. Pe cine să tragem la răspundere? Însă neapărat există vinovaţi. Stau în posturi. Dar dezastrul atacului prin chimizarea năroadă continuă. Cât de neimportant a devenit săteanul… Bietul de el, întru câștigarea existenţei își pierde această existenţă. Mare blestem asupra satelor noastre… Sfântă revoltă, dacă ai putea izbucni și să le holbezi ochii netrebnicilor care duc mii și mii de tone de otrăvuri pe câmpurile cuminţi!

6.III.1985 Ieri, la biroul de propagare a literaturii: Gheorghe Vodă și Gheorghe Gheorghiu.

Acesta din urmă își amintește cum prin anul patruzeci și ceva trăsnetul a lovit în biserica din Vulcănești. Pe dinafară, era garnisită cu lemn. A ars. Ţine minte cum se adunau bani pentru o altă biserică, apoi a venit arhimandritul să sfinţească locul pentru noul locaș. Detaliu din „Meșterul Manole”! – „Și, pentru temelie, simbolic mai mult, – povestește Gheorghiu, – i-au luat măsură surorii mele, fată mândră, frumoasă. Ceva ca în cazul Anei: o necesitate a jertfei feminine puse la

temelie. După aceasta, mama s-a întristat, zicând că are temeri, că sora nu o va duce mult pe pământ. Nu știu dacă s-au adeverit prorocirile mamei, însă, după ce ne-am evacuat la începutul războiului, sora a dispărut fără veste”.

La rândul său, Gheorghe Vodă povestește că la el în sat, la Văleni, fusese cândva o biserică de lemn. Au dărâmat-o, alături înălţând o alta din piatră. Locul fostei biserici se încadra în curtea școlii și, odată, primăvara, pe când vestitul pedagog al satului Pantelimon Grecu scoase elevii să sape în curte, pentru straturile de flori, hârleţele dădură de temelia din piatră a fostei biserici. Au săpat în jurul ei, scoţând în vileag conturul formelor de plan al fostului locaș sfânt; se arăta o configuraţie arhitecturală „romantică”, precum în parcurile și curţile nobiliare.

Așadar, ţinându-se de configuraţia temelii, au și făcut acele straturi de flori. „Frumos!” – își amintește Vodă.

Cutremurătorul caz cu Lăbuș, câinele familiei Vodă. Fugiţi în pripă la începutul războiului, părinţii și copiii lipsiseră de acasă câteva zile. Revenind, au văzut copacul de care era legat Lăbuș retezat de un proiectil. De cât se tot zbătuse în lanţ, câinele avea gâtul însângerat, umflat, – rănit de legătoare. „Așa și nu i-a mai crescut părul pe locul curmăturii…”

Primim de la Tbilisi „schiţa” de antologie a poeziei moldovenești contemporane. Sunt al doilea la cuprins – alcătuitorul preferând onestitatea alfabetică și nu așa-zisa scară a ierarhiilor de oricare fel. Chiar dacă nu ar fi scris, cu pixul, în alfabet slavon, care și după cine urmează, eu mi-aș fi recunoscu locul, dat fiind că am o poezie cu titlul din cifre: 1949.

De altfel, fusese introdusă și în volumul din poezia tinerilor, apărut tot la Tbilisi, acum doi ani.

9.III.1985 Bufetiera Jenea veni la serviciu cu un ochi acoperit – zice că i-a răsărit un… urcior. Dar poate fi și consecinţă a vieţii conjugale. O salută care și cum: „Noroc, Kutuzov!”, „Buna, amiral Nelson!” Un altul

îi găsește calificativul cel mai inspirat: „Salut, piraţilor!” Aluzia este înţeleasă – bufetiera înșală impertinent la abac și grătar. Nu fără motiv se glumește că ea, bufetiera, la Uniunea Scriitorilor este nescriitorul care are cel mai mare onorariu.

11.III.1985 De necrezut! În timp ce lumea știinţifică, ba lumea în general vorbește despre stabilitatea eredităţii, despre statornicia genelor, undeva pe Pământ, și anume în Brazzaville, unii negri naivi sunt vicleniţi cu niște preparate care să-i facă… albi!

Nu sunt decât simple preparate dermatologice pe bază de corticoizi. Depigmentarea de către diprosan și tonifram duce la distrofia pielii, tratând anumite eczeme, dar nu… înălbind.

14.III.1985 Ieri, o vizită la fraţii Zagaievschi. Ne aducem aminte drama rezultată din neștiinţa de a se dispersa a ţăranilor noștri. Statistica spune că, atât în primul război, cât și în al doilea război mondial, sub tirul de artilerie au murit mulţi ţărani de-ai noștri, stând ciucure în tranșee și spunându-și: „Dacă e să murim, să murim împreună”. Sentimentul de teamă și înstrăinare în faţa lumii… Tocmai atunci, când se ordonă dispersarea, pentru ca schijele obuzelor să lovească pe cât mai puţini, destinul nostru anapoda zice că trebuie să rămânem așa, grămăjoară, cum am fost sau tindem să fim: împreună, uniţi.

Un viorist din „Lăutarii” vine la Zagaievschi „să se distreze” cu imprimări muzicale hipermoderne, derulate la un casetofon fabricat undeva în lumea mare.

Zău, 99 la sută din simfoniști sau interpreţii de muzică folclorică se fălesc anume cu deșeuri muzicale de orice ordin, „uitând” de propria lor artă. Curios, sau trist?

16.III.1985 Îmi telefonează Andrei, spunându-mi că în atelierul lui Glebus Sainciuc trebuie să vină Sofia Rotaru. N-aș vrea să fiu prezent? Aproape inexplicabilă reticenţa

mea: dacă pun mâna pe inimă și recunosc, nu-mi place mult ca interpretă.

La USM – expoziţia lui Liviu Damian.

Concluzia: protagonistului totdeauna i-a plăcut să fie în preajma unui aparat de fotografiat. Sau – de ce n-am fi ceva mai indulgenţi? – protagonistul e un caracter ce atrage atenţia fotografilor mai abitir ca alţii. Oricum, în multe imagini în care e surprins împreună cu altcineva, L. D. e cel ce gesticulează, spune, – are o manieră a lui, distinctă.

17.III.1985 Imaginea lui Gr. Vieru ce sună cam așa: „Când m-am născut, pe frunte eu purtam coroană-mpărătească – a mamei mână…” are, firește, antecedente memorabile. Iată unul: „Mâinile tale, mâinile –/ recile, bunele –/ cunună pune-le/ capului meu trudit”.

(Marcel Breslașu, Versuri, Buc., 1973, p. 44.) În ’73 (sau ’74?), când am sosit la Cârnăţeni/ Căușeni împreună cu câţiva participanţi la conferinţa tineretului de creaţie, tatăl lui Andrei spusese două vorbe pe care mi le amintesc astăzi (fiind în vizită la Burac).

– Oamenii deștepţi știu a ieși din daraveri, dar cei înţelepţi niciodată nu intră în ele.

Eu remarcasem: „Păcat că omul ajunge înţelept la o vârstă, când nu mai intră în daraveri…”.

– Aur a ieșit din gura matale (vorbi către un lituanian, care spusese nu mai ţin minte ce anume, probabil – ingenios). Eu eram translator. Tatăl lui Andrei făcuse serviciul și în armata română, și în armata sovietică, însă, ca mulţi alţi moldoveni în vârstă, cunoaște puţin de tot limba rusă.

Ce poţi vedea pe stradă?... Acum două ore văzusem un tânăr cu mărţișorul prins la căciula-i brumărie. Frumos, ca și atunci când văzusem bustul lui Eminescu în chenar de prosop.

Iar peste vreo sută de pași, un vlăjgan în palton de piele, încins cu o curea nemţească, pe ea cu svastica și inscripţia: „Cu noi e Dumnezeu”. Timpuri de oarecare relaxare…

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ DIN MOLDOVA, 180 DE ANI DE LA FONDARE

CRONICI DE TEATRU

Aniversare cu CARTE

Larisa Ungureanu: „Tot aici mă-ntorc”

În perioada 31 august – 4 septembrie 2012, la Chișinău s-a desfășurat a XXI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte. Actuala ediţie a fost consacrată aniversării a 180 de ani de la fondarea Bibliotecii Naţionale, precum și Anului Ion și Doina Aldea-Teodorovici.

La ediţia din acest an a Salonului au fost prezente peste 7.000 de titluri de carte din 18 ţări. În cadrul evenimentului au avut loc peste 30 de acţiuni culturale, printre care și lansarea Muzeului virtual al Bibliotecii Naţionale a Moldovei.

De-a lungul timpului, Salonul a beneficiat de aproximativ 300.000 de vizitatori, în cadrul lui au fost expuse peste 260.000 de titluri de carte, care au văzut lumina tiparului la peste 450 de edituri din 17 ţări. În acest an au participat 300 de edituri din 18 ţări ale lumii și au fost expuse peste 7000 de cărţi, dintre care, pentru concurs, pe masa juriului au ajuns 700, juriul a selectat 300 de titluri de carte. În cadrul ediţiei din acest an a Salonului de Carte, juriul a acordat peste 200 de menţiuni și premii.

Luni, 4 septembrie, la Gala Premiilor a fost dat publicităţii numele câștigătorilor. Marele premiu Coresi i-a revenit volumului „Republica Moldova patrimonial”, pregătit de Institutul de Cercetări Enciclopedice al AȘM, apărut la Editura „Princeps”. Premiul Cartea anului a revenit academicianului Mihai Cimpoi pentru lucrarea „Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic” (Editura „Gunivas”).

Constantin Rusnac a primit același premiu la categoria originalitate, pentru volumul „Portrete în timp” (Editura „Princeps”). Iurie Colesnic, de asemenea, a primit premiul Cartea anului pentru contribuţie originală cu volumul „Chișinăul din amintire”, Editura „Ulisse”. Premiul Cartea anului în domeniul istoriei bibliotecilor a fost acordat Tatianei și lui Ion Varta pentru lucrarea „Istoria BNRM în documente de arhivă”.

Editura anului a fost desemnată Editura „Cartier”, Tipografia anului a fost desemnată „Poligraf Combinat” din Chișinău. Juriul a mai acordat premii pentru debut: Diana Frumosu pentru volumul „Strada cu trandafiri” (Editura „Arc”), Pavel Borș („Credo”, Tipografia Centrală), Igor Isac („Cartea așteptării”, Editura „Eikon”), Olga Baltag („Autopsia sufletului”, Editura „Iulian”) și A. Turuta („Mesaje durute”), Editura „Prometeu”.

Premiul Nicolae Iorga a revenit lucrării „Pactul Ribbentrop-Molotov și agresiunea sovietică împotriva României” (selecţia, traducerea și îngrijirea textelor, prefaţă și note de Valeriu Matei”, Editura „Libertas”, Ploiești). Gheorghe Marin s-a învrednicit de premiul La masa tăcerii pentru cartea „Rotonda falnicilor tei”. Premiul Decebal pentru contribuţii dacologice i-a revenit Editurii „Vicovia” din Bacău pentru volumul „ Andrei Vartic.

Oaspetele nemuririi”.

Raisa Vieru, soţia regretatului poet Grigore Vieru, a fost distinsă cu premiul Restitutio pentru volumul de poezii lirice „Sunt robul iubirii” (Editura „Agora”) de Grigore Vieru.

Un alt premiu important – Ilie Gravorul – a fost împărţit între revista „Punkt” (pentru excelenţă grafică) și Dragoș Popa (pentru prezentarea grafică a SIC 2012 și a publicaţiilor aniversare ale BNRM).

Numele Larisei Ungureanu este binecunoscut în rândul creatorilor și consumatorilor de teatru de la noi.

Jurnalist, critic de teatru și de film, doctor în studiul artelor, Larisa Ungureanu este un autor responsabil, onest și sincer, un critic cu reputaţie bună.

Biblioteca Naţională sub semnul Cubului Într-un text plasat pe site-ul oficial al Bibliotecii Naţionale se menţionează că, la ceas aniversar, instituţia se află „sub semnul Cubului”. „180 de ani, cât împlinește în acest august Biblioteca Naţională, constituie o durată suficientă pentru afirmarea identităţii și lungirea numelui în veacuri. Calea și darul, drumul parcurs în timp de această instituţie este unul urcător, ca al albinei ce-și are urdina în vârf de munte. Și precum din multele poveri scumpe, ce le strânge albina de la poalele muntelui, rămâne în fagure doar esenţa lor, tot așa de acolo, de sus, drumul parcurs de BNRM se vede ca un semn sublimat care exprimă esenţa a ceea ce am devenit și ce urmează să fim.

Sau ca o signetă, o emblemă, o marcă. La începutul ultimului deceniu al secolului trecut, graficianul Aurel Guţu a executat prima signetă a instituţiei noastre. La sfârșitul aceluiași deceniu, Isai Cârmu a trecut acea emblemă prin crezetul său, aducând-o la perfecţiune. În acest an jubiliar, pictorul grafician Dragoș Popa Miu, mergând pe linia căutărilor primilor doi, a ajuns la imaginea unui cub, ale cărui faţete conţin câte o signetă BN. Ideea de cub este străveche, ea însemnând, în primul rând, împlinire în timp și în spaţiu. Nichita Stănescu, în secolul trecut, a îmbogăţit-o cu noi sensuri relative la perfecţiune. Precum se știe, perfecţiunea supremă, divină, este reprezentată prin sferă. Însă aceasta înseamnă nemișcare, moarte.

Nici universul, cum a constatat Einștein, nu este sferic, ci cvasisferic. Perfecţiunea vie, mișcătoare, căutătoare, schimbătoare își are întruchiparea în cub, simbol ce reprezintă devenirea reală, dar și virtualitatea. Dragoș Popa Miu a creat mai întâi un videoclip axat pe Cubul BN, din fiecare faţetă a căruia iese câte un set de imagini despre instituţie, despre Salonul Naţional de Carte și despre alte forme de activitate ale bibliotecii. Cubul BN a devenit simbolul nostru în acest an jubiliar, fiind aplicat pe ediţiile tipărite și în Internet. Cubul BN va deveni în zilele aniversare și în continuare un totem al nostru, întruchipând într-o sublimare sacră, spiritul generaţiilor de bibliotecari ce au muncit în această instituţie timp de 18 decenii, îngerul nostru ocrotitor, izvorul secret de energii proaspete, înnoitoare, deschizătorul porţii viitorului”, se mai menţionează în text.

Textele ei nu abundă de metafore, sfaturi, comparaţii și impresii personale despre cum ar fi mai corect să fie transmis mesajul teatral de către regizor, scenograf sau actor. Ea explică actul teatral din perspectiva celor văzute, simţite, înţelese în calitate de spectator și din cunoștinţele pe care le are în acest domeniu nu doar datorită studiilor, ci și a celor câteva decenii de experienţă.

Duminică, 2 septembrie, în cadrul Salonului de Carte de la Chișinău, Larisa Ungureanu a lansat volumul„Tot aici mă-ntorc. Cronici de teatru”. Este prima carte de cronici de teatru a autoarei și cea de-a doua din palmares. Prima carte a fost lansată tot pe parcursul acestui an, este vorba despre volumul care descrie viaţa și activitatea actoricească a lui Sergiu Finiti și este intitulată „A fi actor”. „Tot aici mă-ntorc” este, dacă doriţi, o carte de mărturii, de impresii care rămân după căderea cortinei. Potrivit Anastasiei Moldovanu, directoarea Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” din Chișinău, cronicile expuse în această carte se referă la anii 70-80-90 ai secolului XX, perioadă destul de semnificativă în plan naţional, marcată de legile și condiţiile unui regim dictatorial, extins în toate sferele vieţii sociale. Atunci problema conservării valorilor artistice naţionale, mai cu seamă cele teatrale, nu era un deziderat, ci dimpotrivă, lăsat în majoritatea cazurilor la voia întâmplării.

Astăzi publicul aproape că nu mai are ocazia să vadă crâmpeie, darmite integral spectacole din acea perioadă, chiar dacă unele dintre ele au fost filmate cândva pentru fondul televiziunii naţionale. Și în acest context, studiul Larisei Ungureanu servește drept sursă de informare importantă pentru toţi cei interesaţi de această tematică.

Volumul „Tot aici mă-ntorc. Cronici de teatru” este structurat în patru compartimente, care reflectă perioadele de devenire a teatrului naţional, începând cu „dezgheţul hrușciovist”, primele premiere, apoi teatrul de azi, schimbul de experienţe cu alte mari teatre din diferite ţări și cu portretele marilor actori, nume notorii, care au avut o prestaţie deosebită în arta teatrală. Cartea înmănunchează o selecţie de articole, studii și cronici de teatru, scrise și publicate în presă de Larisa Ungureanu de-a lungul anilor, materiale care accentuează importanţa și actualitatea temei.

Lectura cărţii ne readuce în albia evenimentelor teatrale care au avut loc în perioada menţionată, ele fiind comentate și completate cu informaţii suplimentare din partea autorului care, respectându-și principiile sale oneste, dă o apreciere obiectivă a tot ce ţine de condiţiile

și particularităţile de dezvoltare a artei teatrale moldovenești în perioada de referinţă.

Citind cu atenţie volumul, înţelegem că autoarea ne oferă un tablou al evoluţiei teatrului moldovenesc în timp, cu tendinţele și problemele cu care se confrunta conducerea artistică a teatrelor la selectarea repertoriului.

Recenzia care deschide cartea este intitulată „Mai multe păsări decât frunze, sau „Minodora” de A. Strâmbeanu”. De fapt, este o recenzie care n-a fost publicată în presa acelor timpuri, deoarece spectacolul a fost interzis de autorităţi.

Rămânând în continuare un spectator fidel al tuturor spectacolelor montate în teatrele noastre, dar și un cronicar disciplinat, sperăm că în viitorul apropiat, Larisa Ungureanu ne va oferi posibilitatea să lecturăm impresii și despre spectacolele următoarelor decenii.

Abia așteptăm.

G`ndul s=pt=m`nii „Zâmbetul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar îţi permite să îţi vezi de drum”.

Jeanne Wasbro

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 SEPTEMBRIE 2012

Alarmant

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Câte chimicale conţine hrana noastră?

Am auzit de nenumărate ori că alimentaţia ar trebui să-i ofere organismului energia și substanţele nutritive necesare fără să-l suprasolicite, în caz contrar existând riscul unor boli precum cele de inimă sau cancerul. Cu toate astea, o mare parte din dieta zilnică este alcătuită din chimicale periculoase.

Autorităţile naţionale și internaţionale permit folosirea în industria alimentară a aproximativ 300 de aditivi, recunoscuţi pe plan global sub numele de E-uri, care fac mâncarea să arate mai bine, să aibă un gust mai plăcut și să reziste timp îndelungat pe rafturile magazinelor, toate astea la un preţ atractiv.

Ce-i drept, o parte din E-uri provin din surse naturale și nu reprezintă un risc pentru sănătate. Dar majoritatea coloranţilor, îndulcitorilor, aromelor artificiale sau „identic naturale”, conservanţilor, acizilor, agenţilor de maturare, de înălbire și emulsificatorilor sunt produse sintetice, de laborator, folosite mai ales în produsele industrializate.

Desigur, regulile impuse de autorităţi prevăd ca niciun aliment să nu conţină cantităţi periculoase dintr-un anumit aditiv. Cu toate acestea, adunând cantitatea unui anumit E din mai multe alimente consumate de-a lungul unei zile, ajungem uneori să depășim cu mult nivelul „sigur” de aditivi și, prin urmare, ne punem în pericol sănătatea.

Majoritatea coloranţilor sunt nocivi Unul dintre criteriile cele mai sigure pentru a evita consumul unor alimente periculoase este culoarea. Mai precis, cu cât un aliment are o culoare mai intensă, într-un mod evident nefiresc, cu atât este mai riscant pentru sănătate și, prin urmare, ar trebui să-l eviţi.

Spre exemplu, în timp ce unii coloranţi provin din insecte, cum este carminul (numit și E120, coșenila sau acid carminic), alţii sunt extrași din plante potenţial periculoase, cum este indigotina (E132, carmin indigo sau blue no 2), care se folosește, în special pentru colorarea hainelor, mai ales pentru nuanţarea blugilor.

Printre cele mai nocive alimente cu coloranţi se numără sosurile, bomboanele, toppingurile, cremele prăjiturilor, mezelurile, băuturile răcoritoare și cele alcoolice.

Atenţie Nu doar alimentele, ci și o mare parte din medicamente conţin E-uri.

Ce pot face în organism

Bomboanele, cu cât sunt mai colorate, cu atât sunt mai dăunătoare Cea mai mare temere a noastră în legătură cu alimentele care conţin E-uri periculoase este teama de cancer. Dar specialiștii ne atrag atenţia că nu doar alimentele care conţin

aditivi cu potenţial cancerigen ar trebui excluse din dietă.

Pentru că și restul E-urilor sunt periculoase. Spre exemplu, cele sintetice pun la grea încercare stomacul, pancreasul și ficatul, care, nefiind obișnuit să metabolizeze produși artificiali, trebuie să „lucreze” mai mult, consumând cantităţi mari de energie.

Prin urmare, primul care are de suferit de pe urma consumului de alimente procesate este metabolismul. Însă E-urile sunt periculoase și pentru glandele endocrine, în special pentru tiroidă, unele dintre ele ducând la formarea nodulilor tiroidieni.

Unele dintre E-uri, cum este E320 (butilhidroxianisolul sau BHA), cresc nivelul colesterolului „rău” în organism, ceea ce favorizează îngustarea vaselor de sânge și, în timp, duce la apariţia bolilor cardiovasculare. Alte E-uri, neputând fi procesate în întregime de ficat, ajung în sânge și determină reacţii din partea sistemului imunitar, ceea ce determină instalarea alergiilor. În cazul copiilor care consumă cantităţi mari de alimente bogate în aditivi, există un risc crescut de a dezvolta ADHD, cunoscut și ca sindrom hiperkinetic cu deficit de atenţie.

Aceasta este o tulburare psihică de comportament, tot mai frecventă, care îi împiedică pe copii să înveţe.

Ce este falsul alimentar Se consideră că un aliment este falsificat dacă: - orice constituent valoros a fost parţial sau total eliminat din formula originală; - orice substanţă a fost substituită parţial sau total; - orice defect a fost ascuns, în orice manieră; - orice substanţă a fost adăugată, amestecată sau ambalată pentru a mări volumul sau greutatea și a reduce calitatea; - se utilizează ingrediente și aditivi neadmiși sau în doze mai mari decât cele reglementate; - produsul este aranjat să pară a fi mai bun sau mai valoros decât este în realitate.

Din cele 317 E-uri utilizate în Uniunea Europeană și, implicit, în România, doar aproximativ 100 sunt considerate inofensive.

Top 3 E-uri periculoase E-urile sunt împărţite de specialiști în trei mari categorii: inofensive, suspecte (cele mai multe) și periculoase. Deși numărul aditivilor catalogaţi drept periculoși este destul de mare (în jur de 50 de E-uri), cinci dintre ei sunt consideraţi drept cei mai riscanţi pentru sănătate.

1. Coloranţii chimici, dintre care ar trebui excluși: - E102 (tartrazina, yellow no 5) și E104 (galben de chinolină, yellow no 10), care se găsesc în băuturi alcoolice și nonalcoolice, fructe și legume confiate, produse de cofetărie, îngheţată, glazuri, creme, biscuiţi de culoare galbenă, brânză topită, supe instant, snacksuri, sosuri, maioneze.

- E150 B, C, D (carameluri), prezent în aproape toate dulciurile, în berea neagră, dar și în whisky.

- E133 (albastru briliant) se găsește în special în bomboane, sucuri și în guma de mestecat.

- E122 (azorubină, carmoizină), colorant roșu prezent în dulciuri, creme, băuturi și în foarte multe preparate din carne.

2. E320 (butilhidroxianisolul sau BHA) este un conservant care se găsește în unele unturi, produse din carne, gumă de mestecat și în bere. Potrivit Agenţiei de Cercetare a Cancerului din SUA, este o substanţă cancerigenă.

3. Sulfiţii (E220-E228) se găsesc în mai toate produsele de pe piaţă, dar cu precădere în vin. Încetinesc absorbţia vitaminei B1 în organism și provoacă afecţiuni intestinale.

Aditivii alimentari nu au valoare nutritivă. Ei sunt adăugaţi produselor alimentare cu diferite scopuri: de colorare, de conservare, de afânare etc. Potrivit celor mai noi rapoarte ale organizaţiilor internaţionale,

Bisfenolul A este o substanţă descoperită în anul 2002, care se găsește în cantităţi mari în ambalajele din plastic. Statisticile Centrului pentru Prevenţia și Controlul Bolilor din SUA arată că aproximativ 93 la sută din populaţie prezintă în sânge această substanţă. Bisfenolul A simulează estrogenul, hormonul sexual feminin, și afectează, în primul rând, glandele endocrine, fiind considerat vinovat pentru o mare parte din cazurile de infertilitate, de cancer mamar și de pubertate precoce la adolescente.

Semicarbazidele (SEM) se găsesc în alimentele ambalate în borcane de sticlă cu capac metalic căptușit cu plastic. În cadrul unor studii efectuate pe șoareci de laborator, cercetătorii au observat că semicar-

de aceasta. Un nivel crescut al acestei substanţe în corp ar putea duce la apariţia tumorilor canceroase.

duce la tulburări de dezvoltare, la malformaţii sau la probleme legate de fertilitate mai târziu în viaţă.

Pentru a găti sănătos legumele și carnea, folosește wokul, un vas de origine asiatică, cu fundul mic, care necesită un timp minim de preparare.

Dacă ar fi să ne luăm după recomandările specialiștilor în nutriţie și după toate studiile care apar zi de zi despre substanţele nocive din alimente, nu am mai avea cu ce să ne hrănim. Mai mult, nici apă nu am mai bea, pentru că și apa con-

Deși la noi în ţară ocupă doar unu la sută din piaţa alimentelor, produsele bio sunt

ţine aluminiu și alte substanţe care, pe termen lung, pot duce la complicaţii periculoase pentru organism.

Nu mai vorbim de fructele, de legumele și de cerealele care sunt tratate cu pesticide și cu substanţe care fie grăbesc procesul de maturare a plantelor și de coacere a fructelor, fie le dau o culoare mai intensă.

Așa se explică, de exemplu, de ce unele roșii sunt perfect colorate pe exterior, însă par crude pe interior. Tot așa se explică de ce ardeii grași din grădina bunicii sunt de un verde sau de un galben pal, iar cei de la supermarket par mult mai apetisanţi, având culori similare figurilor de ceară.

cea mai bună soluţie pentru a evita pericolele reprezentate de substanţele toxice. Acestea provin din culturi netratate cu pesticide, sunt mai puţin colorate, dar au un gust mai natural. Și carnea, și produsele lactate bio sunt de preferat, pentru că acestea nu conţin nici hormoni, nici antibiotice (cu care sunt tratate, de obicei, animalele) și, în plus, animalele de la care provin au fost hrănite, la rândul lor, cu mâncare netratată.

De asemenea, alimentele organice sau bio nu trebuie să conţină aditivi artificiali, ceea ce le face să se altereze mai repede decât cele obișnuite. Conservanţii chimici sunt înlocuiţi

Pesticidele întârzie dezvoltarea copiilor

cu cei naturali, cum este, de exemplu, acidul lactic. Pentru a se conserva, unele alimente sunt tratate termic. Și alimentele pe a căror etichetă este înscrisă menţiunea „integral” sunt o alternativă sănătoasă la alimentele industriale. Acestea sunt, în general, alimente neprocesate și nerafinate.

Soluţia: alimentele organice sau bio

trebuie să existe ștampila organismului de certificare și sigla naţională pentru produsele din categoria bio sau organic. În plus, minimum 90 la sută din ingrediente trebuie să fie ecologice și maximum 10 la sută să fie aditivi naturali. Chiar dacă nu sunt bio sau organice, produsele lactate mai sigure sunt cele cu o ștampilă ovală, care atestă că respectivul produs corespunde nu doar standardelor ţării noastre, ci și celor ale Uniunii Europene. Lactatele

Prin prăjire la temperaturi mari, în carne se produc substanţe toxice una dintre cauzele principale ale îmbolnăvirilor (de cancer, de diabet, de boli cardiovasculare, de boli ale tubului digestiv, de alergii etc.) o constituie consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale. În listele internaţionale, aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii și numerotaţi specific.

Iată numai câteva exemple: coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare (E100-E182); conservanţi - substanţe ce prelungesc perioada de păstrare a alimentelor (E200-E297); emulgatori - asigură un amestec omogen între apă și grăsimile alimentare (E400-E496); acidifianţi - substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimându-le un gust acru (E300E390); edulcoranţi - substanţe utilizate pentru a da gust dulce alimentelor (E900-E999).

Lista poate continua, deoarece există multe alte substanţe chimice adăugate alimentelor. Consumul îndelungat de produse alimentare cu aditivi sintetici poate produce organismului uman mari daune. De aceea, trebuie să citim etichetele produselor și să optăm pentru o hrană cât mai naturală.

temului nervos central, cum sunt Parkinson, Alzheimer și la encefalopatia dializaţilor (o formă de demenţă specifică persoanelor care fac dializă). De asemenea, aluminiul mai este de vină pentru apariţia anemiei și osteomalaciei (oase moi și casante).

Utilizare Bisfenolul A se folosește la lentilele de ochelari, DVD-uri și la ambalajele alimentelor.

Vasele antiadezive, surse de otrăvuri Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Exeter din Marea Britanie arată că vasele antiadezive produc

bazidele au efect cancerigen moderat.

Metil-benzofenonele sunt substanţe regăsite în cerneala cu care sunt desenate ambalajele, în special cele ale cerealelor pentru copii.

Deși aluminiul se găsește peste tot în jurul nostru, din alimentaţie asimilăm cea mai mare cantitate de metal.

Chimicalele ne îmbolnăvesc - Ftalaţii și bisfenolul A - pot imita, bloca sau afecta producerea anumitor hormoni, cum sunt estrogenii, androgenii și cei tiroidieni. Efectele sunt problemele de reproducere, fertilitatea redusă, tulburările de

Cele mai riscante substanţe din farfurie Din păcate, chiar dacă eviţi pe cât posibil alimentele cu E-uri, tot nu ai certitudinea că ceea ce mănânci nu este riscant pentru sănătate. Asta pentru că unele substanţe chimice nocive nu se regăsesc pe nicio etichetă.

Ba mai mult, o parte din chimicalele toxice provin din ambalajul unor produse considerate bune, iar pentru altele suntem vinovaţi noi înșine, pentru că acestea rezultă din modul în care preparăm mâncarea.

Ambalajele nu sunt sigure Aluminiul se găsește peste tot: în apă, în sol, în aer. Implicit, acest metal ajunge, în can-

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E PENTRU SUFLET

U C R A I N A CRIMEEA – un paradis la Marea Neagrć 2-7 septembrie 2012 (6 zile / 5 nopŖi)

Grup: 40 pers. PreŖ: 225 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 2 septembrie, ora 19. Sosirea: Vineri, 7 septembrie, ora 22.

Traseu: Chisinću - Simferopol - Ialta - Livadia - Alupka - Foros - Sevastopol - Icherman - Bahcisarai - Simferopol Nicolaev - Odesa - Chiûinću.

G R E C I A Sfântul munte ATHOS – grćdina Maicii Domnului 16-21 septembrie 2012 (7 zile / 7 nopŖi)

Grup: 8 pers. PreŖ: 280 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 16 septembrie, ora 7. Sosirea: Vineri, 21 septembrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Iaûi - traversare_România-Bulgaria - Ouranopolis - Sf.Munte_Athos - Ouranopolis traversare_Bulgaria-România - Chiûinću.

Circuit în munŖii CARPAŕI

22-24 septembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7 pers. PreŖ: 110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 21 septembrie, ora 21. Sosirea: Luni, 24 septembrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću –úinca Veche - Fćgćraû – Berivoi – Dejani - MunŖii Fćgćraû - Sâmbćta de Sus – Turrnu - Cozia – Curtea de Argeû – Târgoviûte – Dealu – Viforâta - Buzću - Chiûinću.ȱ

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

Plasticul, la fel de periculos

Ce poţi mânca fără probleme

CENTRUL de PELERINAJ

M U N T E N I A, O L T E N I A ûi A R D E A L

tităţi foarte mici, și în fructele, și în legumele cultivate în soluri cu un nivel crescut de aluminiu.

Din păcate, în privinţa legumelor și fructelor cu aluminiu nu putem face prea multe. Însă putem totuși limita nivelul de aluminiu ingerat evitând ambalajele care conţin aluminiu. Unele lactate au pe interiorul cartonului în care sunt ambalate aluminiu, pentru păstrare îndelungată. Specialiștii spun că lactatele, având o consistenţă grasă, absorb o cantitate mare de metale. Prin urmare, este cel mai periculos să bem lapte din cutii cu aluminiu. Însă și alimentele împachetate în folie de aluminiu sau alimentele preparate la cuptor în această folie absorb metalul și, astfel, în sânge ajunge o cantitate mare de aluminiu.

Dozele de peste 8 grame de aluminiu pe zi, în cazul unui adult, duc la afecţiuni ale sis-

9

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

Sucul preparat prin stoarcerea fructelor este cea mai sănătoasă variantă de băuturi răcoritoare prin încălzire o substanţă numită PFOA. Aceasta afectează funcţionarea glandei tiroide atât prin inhalarea fumului, cât și prin consumul alimentelor preparate în astfel de vase de bucătărie.

Prin prepararea la temperaturi înalte a alimentelor bogate în proteine (carnea) sau a legumelor bogate în carbohidraţi (pâinea, cartofii etc.), ia naștere acrilamida. Specialiștii spun că această substanţă este neurotoxică și cancerigenă. Nici grătarele făcute prin prăjirea cărnii direct deasupra focului nu sunt sănătoase, susţin nutriţioniștii.

Prin arderea grăsimilor se produc dioxine care, pe termen scurt, dau leziuni cutanate, iar pe termen lung determină slăbirea sistemului imunitar și afectează glandele endocrine și sistemul nervos. Și prin afumarea cărnii se produc substanţe nocive, numite hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), mai ales dacă s-a folosit fumul de lemn sau de cărbuni. Expunerea îndelungată la PAH duce la mutaţii genetice sau chiar la cancer.

natură neurologică, comportamentală și de dezvoltare.

- Unele E-uri, acrilamida și semicarbazidele - sunt considerate responsabile pentru mai multe tipuri de cancer.

- Aluminiul și pesticidele afectează anumite structuri din creier și favorizează formarea plăcilor care inhibă dezvoltarea neuronilor din zonele memoriei.

- E-urile din categoria sulfiţilor - duc la apariţia astmului.

Alte substanţe chimice, cum sunt cele din floricelele de porumb cu aromă de unt, afectează funcţiile plămânilor.

Cafeaua poate fi toxică Unele tipuri de cafea conţin o substanţă toxică produsă în timpul metabolismului unor ciuperci microscopice sau unor mucegaiuri, numită ochratoxina A. Această substanţă se regăsește în special pe boabele verzi, păstrate în condiţii improprii. Prin prăjirea boabelor de cafea, ochratoxina nu este distrusă, dispar însă gustul și mirosul neplăcute produse

Pesticidele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care distrug atât insectele ce atacă plantele, pomii și cerealele, cât și ciupercile și buruienile care împiedică dezvoltarea acestora. Deoarece sunt menite să distrugă unele organisme vii, pesticidele implică un oarecare risc și pentru animale, pentru mediul înconjurător, dar și pentru omul care le consumă.

Cele mai multe pesticide sintetice acţionează asupra sistemului nervos, favorizând instalarea unor boli grave, precum Parkinson și alte afecţiuni degenerative. În cazul copiilor, expunerea prelungită la pesticide sau consumul frecvent al alimentelor tratate chimic pot

Opţiune Alege ouăle care au înscris pe coajă un cod care începe cu cifra 0, 1 sau 2, în niciun caz 3.

Care sunt dovezile calităţii Indiferent ce scrie pe ambalajul unui produs alimentar, pentru a te asigura că mănânci sănătos trebuie să analizezi cu atenţie eticheta. Astfel, pe eticheta unui produs organic

cu ștampilă rotundă sunt cele certificate doar local.

Aditivi pentru un gust mai bun O echipă de cercetători polonezi și spanioli a propus introducerea în alimentele care conţin polifenoli (ceai verde, coajă de struguri etc.) a unui aditiv care să le modifice gustul specific amărui. Potrivit acestora, majoritatea oamenilor evită să consume astfel de alimente tocmai din cauza gustului ușor amar. Cu toate acestea, propunerea lor nu a fost încă aprobată, deoarece agentul de îngroșare pe care ar vrea să-l introducă în alimentele sănătoase le-ar putea anula acestora efectul benefic.

O mare varietate de produse alimentare sănătoase sunt caracterizate ca alimente funcţionale. Acestea includ o serie de componenţi, nutrienţi sau non-nutrienţi, care afectează funcţii ale organismului relevante pentru starea de bine și pentru reducerea riscului de îmbolnăvire.

Din punct de vedere grafic, alimentele funcţionale pot fi: alimente naturale în care unul dintre componenţi a fost îmbogăţit (fortifiat) natural în condiţii speciale de creștere; alimente ale căror componente au fost adăugate pentru a aduce beneficii sănătăţii intestinelor (de exemplu, inocularea laptelui cu bacterii probiotice selecţionate la fabricarea iaurtului); alimente din care au fost extrase componente cu efect negativ asupra sănătăţii (de exemplu, reducerea conţinutului de acizi grași saturaţi; alimente în care natura unuia sau mai multor componente a fost modificată bio-chimic pentru a induce efecte benefice (de exemplu, hidroliza proteinelor în alimentele pentru copii, pentru a reduce incidenţa alergiilor) și alimente în care biodisponibilitatea unuia sau mai multor componente a fost îmbunătăţită, pentru a permite o absorbţie mai bună a componentelor benefice.

Autor: Andrada FLORIA Sursa: adevarul.ro

10

7 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL VITAMINELOR

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare

Vitamina B2 Vitamina B2 se mai numește riboflavină. Face parte din complexul de vitamine B. Este o vitamină hidrosolubilă și ușor asimilabilă. Este foarte sensibilă la lumină și destul de stabilă la căldură, pregătirea termică a alimentelor producând o pierdere de 15-30%. Lumina și substanţele alcaline au acţiune distructivă asupra vitaminei B2.

Roşii umplute cu ciuperci Ingrediente: 8 bucăţi roșii mari, 400 g ciuperci, 2 legătură ceapă verde, 100 g cașcaval, 4 bucăţi căţei usturoi, 1 legătură pătrunjel, sare/piper, ulei de floarea-soarelui, rozmarin proaspăt Mod de preparare: Se spală roșiile, se taie și se scoate miezul. Se curăţă și se spală ciupercile, apoi se taie mărunt. Se toarnă ulei într-o tigaie și se călesc, la foc mic, 10 minute. Se adaugă ceapa tocată mărunt, usturoiul și pătrunjelul și se mai lasă 5-10 minute. Se umplu roșiile cu compoziţia de ciuperci, se pune deasupra cașcaval de post ras și condimente și se așază în tavă. Se bagă în cuptorul încins, timp de 10-15 minute. Se servesc ornate cu crenguţe de rozmarin.

Doza de vitamina B2 Necesarul zilnic de riboflavină se situează între 1 și 2 mg.

Piept de curcan cu ardei copţi Ingrediente: 800 g piept de curcan, 30 g unt, 12 ardei Pentru sos: 2-3 linguriţe oţet de mere,

Surse de vitamina B2 Vitamina B2 se găsește în ficat, rinichi, lapte, brânză, pește, ouă, drojdie de bere, legume de culoare verde, germeni de cereale.

sare, piper, 2-3 linguri ulei de măsline, 1 lingura zahăr Pentru garnitură: 2 dovlecei, 200 g ciuperci, 300 g conopidă, 50 g unt, piper boabe, cimbru măcinat, o salată verde pentru ornat Mod de preparare: Se porţionează pieptul de curcan, se unge cu unt și se condimentează cu sare și piper. Între timp, se încinge grătarul, se unge cu grăsime sau cu ceapă și se coc ardeii uniform.

După ce s-au copt, se presară cu sare și se acoperă cu un capac.

Se lasă să se înăbușe, pentru a se curăţa ușor. Separat, se curăţă dovleceii și ciupercile. Se spală și se taie cubuleţe. Se înăbușă în unt și se stropesc cu puţină apă să nu se ardă. Se condimentează cu sare și piper și se acoperă cu un capac. Ardeii copţi se curăţă de coajă și se pregătesc cu sare, oţet, zahăr, ulei și piper. Între timp, se pun și bucăţile de curcan pe grătar și se rumenesc. Curcanul se servește cu garnitura de legume și ardei copţi și se ornează cu frunze de salată.

Peşte la cuptor, în stil românesc Ingrediente: 600 g file de pește (crap), 1 praf sare, 1 legătură grăsime de uns tava, 1 bucată ceapă, 3 bucăţi usturoi, 120 g fasole verde, 120 g morcovi, 3 bucăţi roșii, 1 cană ulei de prăjit, 2 linguri mazăre congelată, 1 lingură stafide, 1 lingură pătrunjel tocat, 1 praf piper, 1 lingură chimen, 150 ml cherry, 150 ml apă, felii de lămâie și verdeaţă pentru decor Mod de preparare: Se spală peștele și se taie în patru părţi. Se dă cu sare și se

Rolul vitaminei B2 - rol în metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor; - rol în păstrarea sănătăţii pielii, mucoaselor, părului și unghiilor; - stimulează creșterea organismelor tinere; - participă în procesul vederii; - rol în sinteza hemoglobinei.

Carenţa de vitamina B2 Deficitul de vitamina B2 este întâlnit foarte rar, la adult datorându-se tulburărilor digestive (gastrointestinale sau hepatopancreatice).

Se poate întâlni în convalescenţă, în sarcină, precum și la pacienţii cu enterocolite. Se poate întâlni și la sugarii alimentaţi artificial.

Carenţa de riboflavină se manifestă prin leziuni la nivelul tegumentelor și mucoaselor (limbă roșie, uscată, dureroasă, buze palide, fisurate), afectarea părului (devine uscat și cade), a unghiilor (devin friabile), a ochilor (cataractă), anemii, scăderea rezistenţei la infecţii, scăderea rezistenţei la efort, oprirea creșterii la copii.

pune într-o tigaie unsă cu unt. Se curăţă ceapa și usturoiul, se spală fasolea verde, morcovul și roșiile și se lasă să se scurgă.

Se taie bucăţi ceapa și morcovul, usturoiul feliuţe și roșiile în opt bucăţi.

Se încălzește uleiul într-o tigaie și se călește ceapa. Se adaugă morcovul, fasolea verde și se lasă și ele la călit. Se pun roșiile, usturoiul, mazărea, stafidele și pătrunjelul verde. Se asezonează cu sare, piper, chimen, apoi se adaugă sherry și apa și se toarnă acest amestec peste pește, în tavă. Se pune tava în cuptor și se coace la 200°C, până când carnea devine moale.

Se servește cu cartofi fierţi, stropiţi cu suc de lămâie. Se decorează cu verdeţuri proaspete.

Soufflé de ciocolată

nă, 2 linguri cacao pudră, 1 bucată păstaie de vanilie, 8 ouă, 100 ml lichior de migale sau amaretto, zahăr pudră pentru ornat Mod de preparare: Se taie ciocolata amăruie cubuleţe, se pune într-un vas și se topește la baie de aburi. Se adaugă untul și lichiorul de migdale. Se oprește focul și se lasă deasupra aburilor. Separat, se cerne făina, cacaua, se adaugă zahărul, ouăle, laptele și frișca lichidă, apoi se fierb amestecându-se continuu să nu se lipească. Se pune și păstaia de vanilie și se lasă câteva minute. Se amestecă cele două compoziţii și se pun în formele de ceramică. Se presară zahăr pudră și se coc.

Prăjitură cu lămâie şi nuci

Ingrediente: 150 g ciocolată amăruie, 300 ml lapte, 300 ml frișcă lichidă, 150 g zahăr farin, 125 g unt, 150 g făi-

Ingrediente: 8 ouă, 270 g zahăr pudră, 250 g unt, câteva picături de esenţă de lămâie, 200 g făi-

Importanţa somnului pentru frumuseţe responsabilă pentru elasticitatea pielii.

Astfel, pe timpul nopţii mecanismele de regenerare se pun în mișcare și efectele benefice nu vor întârzia să apară.

Odihnește-te corespunzător și pe lângă un chip luminos vei obţine și o privire proaspătă, lipsită de cearcăne.

Somnul, un factor esenţial pentru sănătate și frumuseţe.

Credeai că somnul de frumuseţe este doar o zicală veche, fără nici o semnificaţie? Ei, bine, află că într-adevăr, somnul este un factor responsabil nu doar pentru sănătatea organismului, ci și pentru aspectul tău exterior. Iată ce beneficii îţi aduce odihna din timpul nopţii:

Excesul de vitamina B2 Nu se cunosc cazuri de hipervitaminoză B2, deoarece excesul e eliminat prin urină. În cazul excesului vitaminic pot apare reacţii alergice.

Important de reţinut Femeile gravide, cele care alăptează și cele care iau anticoncepţionale au nevoie de un supliment de riboflavină.

Stările de stres necesită o suplimentare de vitamine din complexul B. Bolnavii de ulcer gastric sau duodenal și diabeticii, datorită regimului dietetic pe care sunt nevoiţi să-l ţină, pot avea carenţă de riboflavină. La fel și consumatorii de alcool.

Vitamina B2 se elimina repede din organism colorând urina în galben intens.

2. Ţine ridurile la distanţă

1. Ten radiant Îţi dorești o piele radiantă și netedă? Cosmeticele nu vor face minuni dacă urmezi un stil de viaţă haotic. Dormi cel puţin 8 ore pe noapte și vei căpăta un ten luminos cu o culoare uniformă. Somnul stimulează producţia de colagen

Colagenul responsabil pentru elasticitatea ţesuturilor pielii ţine și ridurile la distanţă. Așadar, încă un motiv în plus să acorzi întâietate somnului de frumuseţe. Relaxează-te, găsește-ţi o poziţie confortabilă de somn și încearcă să îţi

PLANTE UITATE:

ŞTIRUL

eliberezi mintea de gânduri pentru a fi complet detașată de stres.

Ridurile se pot forma în timpul somnului și datorită lenjeriei de pat nepotrivite. Alege perne moi și ţesături plăcute la atingere.

3. Echilibrează dieta Somnul are efecte pozitive și pentru sistemul digestiv. Echilibrează digestia și are un efect benefic asupra siluetei. Cel puţin cu două ore înainte de somn evită mâncărurile bogate în grăsimi și consumă mai multe lichide. Exerciţiile fizice sunt recomandate cu minim 45 de minute înainte de culcare.

Așază-te în pat relaxată și chiar dacă nu ţi s-a făcut încă somn, detensionează-ţi mintea meditând puţin. Folosește această metodă când ești neliniștită și o să-ţi calmezi mai ușor gândurile.

Hidratarea, foarte importantă pentru piele, este, de asemenea, stimulată pe timpul nopţii.

De aceea, seara este bine să aplici orice cremă nutritivă care va fi absorbită de piele în timpul somnului și va îmbunătăţi aspectul siluetei tale.

Drept urmare, oamenii de știinţă și-au diversificat sursele de depistare ale acestei substanţe, iar cercetările moderne au relevat prezenţa lui și în uleiul de măsline, în uleiul de germeni de grâu, în tărâţele de orez, însă în cantităţi mici. Surpriza cea mare pentru cercetători a venit tocmai din partea știrului, o plantă aparent neînsemnată care, până nu demult, era folosită doar ca nutreţ pentru porci. În uleiul din seminţe de știr se găsește cea mai mare proporţie de squalen, circa 8-10%. Pentru comparaţie, din ficatul de rechin se poate extrage doar 1-1,5% squalen.

Uleiul de știr ajută la reducerea colesterolului din sânge, protejează organismul împotriva efectelor expunerii la radiaţii, contribuie la resorbţia tumorilor maligne. Bolnavilor de cancer supuși terapiilor cu radiaţii li se recomandă utilizarea uleiului de știr înainte și după asemenea ședinţe. Acest ulei accelerează în mod semnificativ acţiunea de recuperare a organismului, iar squalenul din compoziţia sa activează procesele de regenerare ale ţesuturilor organelor interne, adesea grav afectate de asemenea raze. În plus, squalenul din uleiul de seminţe de știr are proprietăţi unice cicatrizante, ameliorând și tratând afecţiuni dermatologice, ca psoriazis și pitiriazis.

Culegere, conservare, efecte Toţi cei care intenţionează să testeze proprietăţile curative atât de complexe și variate ale știrului trebuie să cunoască “regulile” de culegere, depozitare și preparare a ceaiurilor, tincturilor și soluţiilor. De la știr se consumă atât partea verde, tulpina și frunzele, cât și seminţele. Frunzele, asemănătoare ca aspect, dar și ca gust, cu spanacul, îl pot înlocui pe acesta cu succes. Se pot adăuga la ciorbe, tocăniţe sau salate. Seminţele sunt mai sănătoase consumate crude, însă se pot prăji.

Planta poate fi recoltată atunci când ajunge la o înălţime de 2530 de centimetri, cel mai propice moment fiind în luna august.

Frunzele, folosite ca ingredient alimentar, se culeg din partea cea mai de jos a tulpinii, pe întreg parcursul verii și până toamna târziu. Seminţele sunt bune de cules atunci când se scutură ușor.

Sub formă de infuzii și decocturi din boabe, știrul este benefic în bolile de ficat și inimă, pentru combaterea infecţiilor și tulburărilor gastrointestinale, anemie, beri-beri, diabet, obezitate, boli de piele, stomatită, parodontoză, ulcer, ateroscleroză. Au existat cazuri în care copii bolnavi de enurezis (eliminarea involuntară a urinei) s-au vindecat cu ceai de știr într-o săptămână.

Formula-as.ro

To x i c o l o g u l Isaac Pessah de la Universitatea California-Davis și colegii lui spun că triclosanul, o substanţă din compoziţia unor săpunuri lichide și paste de dinţi, provoacă tulburări endocrine și afectează activitatea mușchilor, în special a celui cardiac. “La pacienţii afectaţi de insuficienţă cardiacă, triclosan ar putea avea un efect sever în cazul folosirii excesive, precizează Nipavan Chiamvimonvat, coautor al studiului. Triclosan este folosit pentru a preveni gingivita, este precizat pe site-ul FDA, agenţia americană a medicamentului, care recunoaște că încă mai sunt necesare teste pentru a lua decizia să se renunţe la folosirea produselor conţinând această substanţă.

Jurnalul.ro

MODĂ & STIL

FRUMUSEŢE

Genţi care se poartă în toamna 2012

Păr impecabil după vacanţă

Ştir împotriva cancerului

O plantă mult preţuită de azteci

Săpunuri şi paste de dinţi care afectează muşchiul inimii

Kudika.ro

Dispreţuit și ponegrit, considerat bun doar pentru porci, știrul este, de fapt, foarte bogat în vitamine și minerale. În scrierile sanscrite, planta este menţionată cu rangul de regină a nemuririi, aztecii o socoteau hrană a imortalităţii, iar grecii antici o denumeau “amaranthus” – planta care nu moare.

Din compoziţia chimică a știrului face parte și squalenul, un compus antioxidant puternic, care ajută la prevenirea cancerului. Acest compus organic natural întinerește celulele și inhibă creșterea și răspândirea tumorilor maligne. Până de curând, squalenul era extras doar din ficatul de rechin, greu de obţinut și extrem de costisitor.

nă, praf de sare, esenţă de lămâie, 2 linguri cafea solubilă, 150 g nucă măcinată Mod de preparare: Se freacă untul cu zahărul pudră, cu un praf de sare și cu esenţa de vanilie. Se adaugă ouăle unul câte unul și, la final, făina cernută. Se încorporează ușor și se împarte compoziţia în două.

O parte din compoziţie se amestecă cu esenţa de lămâie, iar cealaltă cu nuca măcinată și cafeaua solubilă. Se tapetează tava cu unt și se toarnă compoziţia cu nucă. Se întinde uniform, iar deasupra se toarnă compoziţia cu aromă de lămâie. Se coace la 160°C până se rumenește.

Când se schimbă sezonul de modă, care este primul accesoriu vestimentar pe care orice femeie dorește să îl schimbe? Geanta!

Nu schimbăm gentile, doar mai adăugăm cel puţin un model nou în garderobă. Ca și pantofii, o femeie nu poate avea îndeajuns de multe genţi, nu-i așa?

Piele de REPTILĂ

Detalii ARTISTICE

Dacă încă nu ţi-ai cumpărat o geantă din piele de reptilă, fie ea imitaţie sau nu, acum este timpul să o faci pentru că această tendinţă nu dă semne că va dispărea prea curând din modă. Se poartă culorile intense, de la mov, la roșu și albastru, dar și clasicele alb și negru.

În fiecare sezon, ne așteptăm să apară, pe podiumuri, modele de genţi care să spargă tiparele prin designul lor diferit, artistic, original.

Piele ÎNTOARSĂ

Inserţii de BLANĂ

Iubim pielea întoarsă sau suede, cum o cunoaștem în lumea modei. Însă, până acum, foarte rar am întâlnit-o pe genţi, ci mult mai des în zona pantofilor. Iată că în acest sezon, genţile din piele întoarsă au devenit adevărate talismane. Se poartă nuanţele ușor prăfuite, de la gri-petrol la mov închis, de la maro la bej.

Blana este detaliul care se remarcă în acest sezon rece și nu numai în vestimentaţii. Găsim detalii îmblănite și pe genţi, care de care mai originale și interesante, atât în culoare, cât și în textura aleasă.

Iată o tendinţă care se încăpăţânează să rămână în top. Genţile mici, în diferite culori, intense, metalizate sau nude rămân, în continuare, printre modelele preferate.

Forme NECONVENŢIONALE Genţile ovale, dreptunghiulare sau cele sculptate parcă de un adevărat artist. Mai mult ca oricând, în lumea genţilor se cere originalitate, iar în acest caz până și culorile alese sunt mai puţin convenţionale.

Genţi cu LANŢ

ROȘU intens

BARETE scurte

Roșul este acea culoare care se face remarcată oricând și oriunde. Și, așa cum orice femeie trebuie să aibă în garderobă o rochie neagră, tot așa trebuie să își adauge în garderobă și o geantă roșie. Este acel accesoriu care reușește să aducă pata de culoare întro ţinută nude sau monocoloră, sau să finiseze un look colour-blocking.

Completând tendinţa genţilor cu lanţ, genţile cu barete scurte sunt o nouă dovadă a faptului că, în acest sezon rece, genţile nu prea se mai poartă pe umăr. Designerii ne propun o multitudine de modele de genţi cu barete scurte, însă cele care s-au remarcat în mai multe colecţii au detalii de inspiraţie business.

INCRUSTAŢII Pietre, preţioase sau nu, cristale, mărgele, ţinte – toate aceste detalii se regăsesc incrustate pe genţile sezonului rece 2012-2013. Partea cea mai frumoasă este că totul se limitează la un bun-simţ delicat, incrustaţiile sunt graţioase și feminine, sau simetrice și foarte chic.

Poșete tip CASETE Dacă în ultimii ani genţile maxi au fost la putere, iată că în ultimele două sezoane avem parte de poșete tip casete. Aceste genţi mici și delicate, în care intră numai telefonul, cardul de credit și un ruj, ne spun că poate este timpul să renunţăm să mai ţinem după noi atât de multe obiecte insignifiante. Și, chiar dacă le dăm dreptate sau nu, recunoaștem că arată excelent alături de orice ţinută!

Gentile sezonului toamnă-iarnă 2012-2013 sunt originale, delicate, feminine și pline de culoare. În acest sezon nu se mai poartă pe umăr. Sunt ţinute de barete sau de lanţ, în mână, și trebuie neapărat să iasă în evidenţă prin cel puţin un detaliu, fie el de cusătură, culoare sau design.

Divahair.ro

Apă sărată, clor, nisip, soare... vacanţa nu e tocmai plăcută pentru părul tău, care devine uscat, fragil și de o culoare cel puţin ciudată. Nu intra în panică! Iată ce ai de făcut la întoarcerea din concediu pentru a-ţi salva podoaba capilară.

Pentru părul lung, uleiul de palmier este soluţia pentru a preveni despicarea vârfurilor și a hidrata firul de păr în profunzime. Se pun în palmă câteva picături de ulei de palmier (de uz cosmetic) și se aplică pe toată lungimea firului de păr, nu la rădăcină. După aceea se perie părul. Dubla acţiune a uleiului + perierea protejează părul de efectele nedorite ale razelor ultraviolete. Apoi spălaţi părul așa cum procedaţi de obicei. Atenţie! Nu aplicaţi ulei de palmier înainte de expunerea la soare, ci după ce vă întoarceţi de la plajă.

Pentru părul scurt, cea mai potrivită este o mască hidratantă. Aceasta repară și hrănește fibra capilară și vârfurile degradate de soare și apa mării sau a bazinelor de înot. Puteţi alege o mască din comerţ sau puteţi prepara una acasă astfel: amestecaţi bine un gălbenuș de ou cu puţin ulei de măsline. Aplicaţi pe părul curat și lăsaţi să acţioneze 20 de minute, spălaţi părul, iar în apa de clătire folosiţi oţet de mere sau zeamă de lămâie (împiedică despicarea vârfurilor și protejează părul de agenţii nocivi din atmosferă).

Pentru părul vopsit, vara este o adevărată provocare. Sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete, părul blond prinde nuanţe verzui, cel brunet se decolorează și devine tern. Există din fericire soluţii și pentru persoanele care au părul vopsit. Părul blond își păstrează strălucirea dacă în doza de șampon cu care ne spălăm adăugăm o aspirină solubilă.

Se amestecă până se obţine o pastă omogenă care se aplică pe părul umed. Părul castaniu, care prinde reflexe de blond-roșcat din cauza soarelui, poate fi menţinut ca în prima săptămână după vopsire cu ajutorul infuziei din frunze de nuc. Se clătește părul în această infuzie o dată pe săptămână. Părul brunet devine mătăsos și își păstrează nuanţa dacă o dată pe săptămână este tratat cu cafea, un remediu mai puţin cunoscut, dar deosebit de eficient pentru păr. Se prepară un litru de cafea fără zahăr, se lasă la răcit și se aplică pe părul umed. Apoi se spală părul cu șampon.

Trucuri ª Nu agresaţi părul cu prea multe produse de styling. ª Folosiţi un șampon hidratant cu pH scăzut. ª Spălaţi-vă părul cel puţin de două ori pe săptămână, cu apă călduţă, nu fierbinte. ª Nu folosiţi produse 2 în 1, alergaţi după doi iepuri fără a prinde nici unul. ª Evitaţi pe cât posibil uscătorul, ondulatorul sau peria de păr electrică.

Jurnalul.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

10

Luni SEPTEMBRIE

11

Marţi SEPTEMBRIE

12

Miercuri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Agenda Festivalului-concurs “Maria Bieșu”.

9.30 Documentar. “Miles Davis”. 10.50, 17.40 TV Moldova-1 prezintă. Pagini din patrimoniul creației universale. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare).

12.00 Vedete la bis. 13.10 Reporter de gardă. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Năpasta”.

Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 15.50 Focus. Magazin TV. 16.25 Fotbal non-stop.

17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 18.00 Dor. Program muzical. 18.30 Desene animate. “Erky Perky”.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 ARTelier. 22.50 Respiro. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Cultura ceaiului în munții Wuyishan”. 6.45, 17.40 TV Moldova-1 prezintă. Pagini din patrimoniul creației universale. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

10.05 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Drumeții”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Profil de savant. Constantin Gaindric, informatician.

16.00 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Gagauz ogeea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Agenda Festivaluluiconcurs “Maria Bieșu”. 22.35 Cultura azi. 23.20, 0.15 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 Music Mania. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogeea.

6.45, 17.40 TV Moldova-1 prezintă. Pagini din patrimoniul creației universale. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 22.20 Agenda Festivaluluiconcurs “Maria Bieșu”. 9.25, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.55 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.30 Știință și inovare, 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 Filler. Mănăstirea Călărășeuca. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Erky Perky”. 14.00 Serial. “DORA”. 15.30 Documentar. “Euromaxx”. 16.00 Părinți și copii.

16.30 Magazinul copiilor. 18.00 Russkii mir.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.35 Moldovenii de pretutindeni.

23.05 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.20, 0.15 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Știință și inovare.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile ProTv – Ce se întâmplă, doctore? – Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Formidabilul 2 (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cum să devii newyorkez (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4321 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.1, an 4 00:00 Film: Oamenii viitorului 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Vis de femeie (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 Премьера. Армен Джигарханян, Татьяна Конюхова, Владимир Ильин, Николай Добрынин, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Хранимые судьбой” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марат Башаров, Мария Порошина в многосерийном фильме “Анна Герман” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 1 7 . 2 0 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10 Festivalul “Cântecele munților”. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:23 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 RICARDO 10:34 1X5 DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:04 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 HARCOURT, HISTOIRE D’UN MYTHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:06 FLASH INFO 21:09 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RUÉE VERS L’OR 22:44 COUSINADES - SPECIMEN 23:47 MONSIEUR DICTIONNAIRE 23:48 LECOUPLE. TV 23:53 LECOUPLE.TV 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 360° - GÉO 1:53 À DOUBLE TOUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 360° - GÉO

7 SEPTEMBRIE 2012

Programe TV

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv – Ce se întâmplă, doctore – Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Ești numai a mea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4322 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Reţeaua păianjen 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist În mintea criminalului, ep.2, an 4 00:00 Film: Reteaua păianjen (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 Премьера. Армен Джигарханян, Татьяна Конюхова, Владимир Ильин, Николай Добрынин, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Хранимые судьбой” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марат Башаров, Мария Порошина в многосерийном фильме “Анна Герман” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вредный здоровый образ жизни” 01:20 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” 02:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 03:05 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Festivalul “Cântecele munților”. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE JARDIN, UNE ÉCOLE DE LA VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:50 FORTIER 16:36 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENTRE LES MURS 21:40 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:10 TOUT LE MONDE DESCEND 23:42 SAUVETEURS DES MERS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOTBALL 2:01 FOOTBALL 2:53 LE POINT 3:51 TV5MONDE LE JOURNAL 4:18 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 4:45 VILLAGES DE FRANCE

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv – Ce se întâmplă, doctore? – Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Mary Higgins Clark: Ești numai a mea (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Viaţa în Africa, ep.3,4, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4323 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Curierul 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.3, an 4 00:00 Film: Curierul (r) 02:00 Totul despre poker (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Vis de femeie (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона.“Время обедать!”14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 Премьера. Армен Джигарханян, Татьяна Конюхова, Владимир Ильин, Николай Добрынин, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Хранимые судьбой” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марат Башаров, Мария Порошина в многосерийном фильме“Анна Герман” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Шальные деньги” 01:20 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:55 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.25 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:01 FLASH INFO 11:04 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE CHEVAL D’ORGUEIL 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 21:12 FLASH INFO 21:15 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FORTIER 1:46 FORTIER 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

13

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45, 17.40 TV Moldova-1 prezintă. Pagini din patrimoniul creației universale. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 22.20 Agenda Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. 9.25, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.50 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.20 Legendele muzicii. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Gagauz ogeea.

14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Documentar. “Arts 21”. 16.10 Erudit-cafe. 18.00 Vector european.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.35, 5.30 Reporterul de gardă. 23.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.20, 0.15 Serial. “DORA”.

1.00 TVMi. 1.15 Evantai folcloric. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv – Ce se întâmplă, doctore? – Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Zborul 93 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4324 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cod de acces: Swordfish 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.4, an 4 00:00 Film: Cod de acces: Swordfish (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 Премьера. Армен Джигарханян, Татьяна Конюхова, Владимир Ильин, Николай Добрынин, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Хранимые судьбой” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марат Башаров, Мария Порошина в многосерийном фильме “Анна Герман” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.40 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.50 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:37 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 BYE BYE LA SUISSE 2 14:14 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 16:40 FLASH INFO 16:43 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 TOUT LE MONDE DESCEND 21:07 FLASH INFO 21:12 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA JOURNÉE DE LA JUPE 23:27 LA TRAGÉDIE DE MICHEL 23:45 SAUVETEURS DES MERS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 MAGAZINE 1:53 SUR LES TRACES DE MARGUERITE YOURCENAR 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 360° - GÉO

14

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 22.20, 1.15 Agenda Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. 9.25, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.50 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 10.20, 17.40, 1.30 TV Moldova-1 prezintă. Pagini din patrimoniul creației universale. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Serial.

“DORA”. 16.05 Documentar. “Hinjiant”.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.35 Fii tânăr!

23.20, 0.15 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.45 Music Arts and Drama. 3.50 Music Mania.

5.10 La obiect.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv – Ce se întâmplă, doctore? – Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Din junglă în junglă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Ce se întâmplă, doctore ? 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4325 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Demon pe două roţi 22:45 Film: Captiv în mrejele seducţiei 00:45 Film: Demon pe două roţi (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din sport 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Film: Captiv în mrejele seducţiei (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Пока все дома” 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Марат Башаров, Мария Порошина в многосерийном фильме “Анна Герман” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Городские пижоны”. Премьера сезона.“Без свидетелей”00:50“Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 01:45 Дэн Эйкройд, Джон Гудмен в комедии “Братья Блюз 2000” 03:45 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Călător pe viață.

14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À LA DI STASIO 13:29 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TOUT LE MONDE DESCEND 16:35 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DOCUMENTAIRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:34 CASH INVESTIGATION 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:45 FORTIER 23:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CLARA SHELLER 2 1:47 CLARA SHELLER 2 2:38 DOCUMENTAIRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 360° - GÉO

15

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Parcul Guanmingyuan”.

7.45 Vedete la bis. 8.50 TV Moldova-1 prezintă.

Pagini din patrimoniul creației universale.

9.05 Documentar. “Evoluția. Creierul”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. In memoriam. Veronica Garștea. 12.00 “Trei crai de la răsărit”. Spectacol al Teatrului “B.P.Hașdeu”. 13.45 Documentar.

“Minunile lumii”. 13.55 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 14.45 Studio “Art plus” (rus.) 15.15 Documentar. “Euroboxx”. 15.45 La mulți ani!

Dedicații muzicale. 16.15, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 16.30 Retrospectiva Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. 17.00 Festivalul-concurs “Maria Bieșu”. Spectacol de gală. Transmisiune de la Palatul Național “Nicolae Sulac”. 20.00 MESAGER (rom.) 20.40 Chișinăul de ieri și de azi. 21.25, 1.30 Omul de lângă... 22.20 Film. “FRATE ȘI SORĂ”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.15 Selecțiuni muzicale. 2.15 Film. “CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE”. 2.55 Concert cu Ansamblul “Mugurel”. 3.50 Filler. 4.10 O seară în familie. 5.10 Formația “Creator Art”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (ultimul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Furtuna, peripeţii și ... dragoste 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Vrăjitoarele 17:00 Film: Uite cine vorbește acum 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Oră de vârf 22:30 Film: Fata din vecini 00:45 Totul despre poker, ep.10 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:15 Film: Furtuna, peripeţii și ... dragoste (r) 03:00 Film: Captiv în mrejele seducţiei (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Вредный здоровый образ жизни” 07:15 “Ну, погоди!” 07:35 Анатолий Папанов в комедии “Инкогнито из Петербурга” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Иосиф Кобзон. Игра по правилам и без” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Среда обитания”. “Дело пахнет колбасой” 13:10 Новый “Ералаш” 13:40 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 17:10 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 Премьера. “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 Премьера сезона. “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. “Принц Гарри. Шальной ребенок” 00:35 Пирс Броснан, Роберт Паттинсон в фильме “Помни меня” 02:20 Джон Траволта в остросюжетном фильме “Сломанная стрела” 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Фильм “Цепная реакция” 7.00 Vedeta familiei.

9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia.

15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional.

23.50 Tezaur folcloric. 0.50 Festivalul “Cântecele Munților”. 4.10 Viața satului. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 6:29 MEDITERRANEO 6:56 POST SCRIPTUM 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:04 FLASH INFO 10:06 SAMSAM 10:14 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:45 MON AMI GROMPF 10:58 MON AMI GROMPF 11:11 GALACTIK FOOTBALL 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:30 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:26 POST SCRIPTUM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:56 POST SCRIPTUM 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 POST SCRIPTUM 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 18:48 LE DESSOUS DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 POST SCRIPTUM 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 23:55 POST SCRIPTUM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 2:00 LESLIE CARON 2:59 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

16

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Evoluția.

Creierul”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00, 15.45 Documentar. “Chilia Cucuvino. O rugăciune pentru Moldova”. 8.55 Documentar. “Minunile lumii”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. 11.00, 1.25 ARTelier. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Veniamin Apostol. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 14.50, 2.15 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Vedete la bis. 21.20, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE”. 23.05, 0.10 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax Story”. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 3.45 La obiect. 5.45 La curțile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Magica legendă a spiridușilor (r) 11:00 Film: Uite cine cu cine vorbește acum (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Dansul dragostei 2 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Al șaselea jucător 17:00 Film: Ora de vârf (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Transformers: Răzbunarea celor învinși 23:30 Film: Ultimul împărat 02:30 Film: Transformers: Răzbunarea celor învinși (r) 04:30 Vis de femeie (r) 05:00 Serial: Ultimul împărat (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Евгений Морг унов. Невыносимый балагур” 07:05 Нарисованное кино. Премьера. “Роботы” 08:30 “Служу Отчизне!”

09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Да ладно!” 12:50 Премьера. “Игорь Кириллов. Жизнь в прямом эфире” 13:55 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 17:55 “Ералаш” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Кумиры. Анна Герман” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:50 “ДОстояние РЕспублики: Анна Герман” 01:00 Премьера. Оксана Акиньшина, Денис Никифоров в фильме “8 первых свиданий” 02:25 Премьера. Антонио Бандерас в фильме Педро Альмодовара “Кожа, в которой я живу” 04:15 “Sinteza săptămânii” (R) 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți... 9.00-14.00, 17.20, 20.30 Seriale.

14.00, 18.55, 3.05 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.10, 2.15 Tezaur folcloric. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 22.45 Distractis Show. 0.00 Vedeta familiei. 4.05 Avocații schimbării.

4.10 Universul credinței. 5.50 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:23 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 6:30 À BON ENTENDEUR 6:56 POST SCRIPTUM 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:49 REFLETS SUD 8:39 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:52 POST SCRIPTUM 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:45 MON AMI GROMPF 10:58 MON AMI GROMPF 11:11 GALACTIK FOOTBALL 11:35 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 NOUVO 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 NEC PLUS ULTRA 17:01 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 18:55 POST SCRIPTUM 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 DANS LES PAS DE KATIA 20:51 POST SCRIPTUM 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 POULET AU VINAIGRE 23:47 CHRISTINE 23:55 POST SCRIPTUM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA JOURNÉE DE LA JUPE 2:22 LA TRAGÉDIE DE MICHEL 2:39 POST SCRIPTUM 2:44 KIOSQUE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

7 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

GENERAŢIA 2002

Marica Sacacol: „Totul în viaţa noastră depinde de modul în care gândim” În unul din numerele anterioare ale ziarului FLUX scriam despre colecţia „Zestrea de la mama” și v-o prezentam pe Marica Sacacol, o tânără romantică, visătoare, dar și foarte energică și ambiţioasă. Am aflat că a făcut parte din Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” când îmi povestea de pasiunea ei pentru designul vestimentar și, în special, despre ideile ei de a da o nouă viaţă, un nou rost, dar și un nou drept la existenţă comorilor create cu atâta dragoste și dăruire de bunicile și străbunicile noastre.

Astăzi vă propunem s-o cunoașteţi îndeaproape pe Marica.

- Știm că ai absolvit sociologia, dar una dintre pasiunile cu care te-ai făcut remarcată este designul vestimentar.

Care este în prezent activitatea ta prioritară?

- În prezent sunt în căutarea unui job și, totodată, mă ocup de promovarea proiectului meu „Sunducul cu comori”, care înseamnă foarte mult pentru mine, deoarece este un vis de mai de mult, care a prins rădăcini adânci în suflet.

- Prin ce poate fi atractivă pentru un tânăr de vârsta ta meseria de asistent social?

De ce ai ales anume această îndeletnicire drept meserie?

- Am ajuns să fac Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială din dorinţa de a înţelege nevoile oamenilor și cu ajutorul legilor statului să ajut la satisfacerea cerinţelor acestora. Profesia de asistent social înseamnă mult mai mult decât ceea ce cred majoritatea oamenilor de la noi, nu e vorba aici de împărţirea ajutoarelor umanitare prin sate.

Asistentul social are menirea de a reeduca persoanele social-vulnerabile, de a le aduce la cunoștinţă atât despre drepturile, cât și obligaţiile pe care le au faţă de stat, astfel evitând procesul de „parazitare”.

- După lansarea colecţiei „Zestrea de la mama”, ce planuri de viitor în acest domeniu ai?

- „Sunducul cu comori” pregătește o nouă colecţie-surpriză, care va fi gata la sfârșitul acestei toamne. Prefer să las faptele să vorbească de la sine. Dacă sunteţi curioși, urmăriţi blogul meu și o să aflaţi noutăţi: www. marikasacacol.com.

- Povestește-ne cum și în ce împrejurări ai aderat la Or-

ganizaţia de Tineret „Noua Generaţie”?

- În 2006, în localitatea mea de baștină au avut loc alegerile locale și pentru că eu am susţinut candidatul propus de PPCD, e vorba de Constantin Plămădeală, am fost cointeresată să aflu mai multe informaţii despre acest partid și, astfel, am aflat de Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”.

- Ce a însemnat pentru tine perioada în care ai făcut parte din această organizaţie?

- A fost o perioadă foarte importantă pentru mine, am crescut odată cu această organizaţie, iar seminarele, trainingurile, dezbaterile la care am participat în timpul universităţilor de vară au jucat un rol deosebit în formarea personalităţii mele. Eram nespus de mândră că făceam parte din cea mai mare și puternică organizaţie de tineret din Moldova. Și acum mă încearcă sentimente de mândrie că am făcut parte din această organizaţie, pentru că anume în cadrul ei am cunoscut oameni de valoare, culţi, inteligenţi, am legat relaţii durabile de prietenie și de sinceritate cu unii, pe care le menţin și în prezent. Și chiar dacă se întâmplă să nu vorbim o perioadă îndelungată, să nu ne întâlnim, știu că îi pot contacta oricând, de exemplu, pe Victor Ciobanu, Mihai Mihai, Victoria Cușnir, Nicolae Federiuc, Olga Raţă.

doar din cel în care te afli tu, și multe alte calităţi utile astăzi.

- Mai ţii legătură cu foștii colegi?

- Ne întâlnim mai rar, dar se regăsesc și în listele mele de prieteni pe reţelele de socializare, mă bucur și îi urmăresc când îi aud la radio sau TV. Și atunci când ne întâlnim pe la diverse evenimente sau întâmplător ne salutăm și stăm la taclale depănând amintiri trăite în timpul universităţilor de vară.

- Susţin ideea implicării tinerilor în politică, dar mă refer la acei tineri care cred, vor și insistă să schimbe în mai bine lucrurile. Știu că din ăștia sunt puţini, dar cred în ei, chiar dacă știm că mulţi se străduie să nimerească în rândul politicienilor urmărind anumite interese personale. Cu regret, trebuie să spun și asta, au fost dintre ăștia și în Noua Generaţie. Acum se plimbă dintr-un partid în altul ca cimburul în borș.

- Ce crezi despre implicarea tinerilor în politică?

- Pe tine te-ar ispiti o carieră politică?

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Nu, nu e pentru mine politica, nu în condiţiile în care este înţeleasă și practicată acum ea la noi. Indiferent de partidul pe care îl reprezinţi, la noi politica e făcută cu ou și oţet. Din păcate, ne lipsește o adevărată elită politică, pentru că un adevărat politician este un om cult, bine informat și cu valori de neclintit.

Urmăriţi acum viaţa politică de la noi și eroii ei, vedeţi ce pun ei astăzi pe prim-plan, despre ce fel de politică e vorba?

- Ce ţi-ar plăcea să faci dacă timpul și banii nu ar fi o problemă?

- I-aș ajuta financiar pe toţi cei pe care în prezent îi ajut cu o vorbă bună, dar știu că duc lipsuri foarte mari. De o perioadă încoace am adoptat o nouă atitudine în ceea ce privește timpul și evit să mai spun că îmi lipsește, pentru orice și pentru fiecare încerc să îmi fac timp, deocamdată, îmi reușește. Totul în viaţa noastră depinde de modul în care gândim.

- Dar cum crezi, prin ce modalităţi și în ce domenii se pot afirma tinerii astăzi?

- Din punctul meu de vedere, tinerii pot să își modeleze caracterul și personalitatea făcând voluntariat în domeniul în care doresc să se afirme ulterior ca profesionist. Și uite aici menţionez încă o dată importanţa unei organizaţii de tineret precum „Noua Generaţie” în educarea unui tânăr. Consider că tinerii de astăzi se pot afirma în orice domeniu în care își doresc să atingă performanţe, trebuie doar să fie sinceri și să-și asculte inima, să facă ceea ce își doresc, nu ceea ce le spun alţii că ar trebui să își dorească, prin dăruire și muncă cinstită rezultatele nu vor întârzia să apară.

- Tudor Mușătescu spunea că „Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează”. Care este concepţia ta despre viitor? Ești un constructor sau un visător?

- Sunt visătoarea care trăiește prin materializarea dorinţelor, viselor și a ideilor constructive în lucruri. Cred foarte mult în visele mele și lupt pentru îndeplinirea lor, cu atât mai mult când știu că transformate în realitate, de rezultate vor beneficia mai mulţi.

- Îţi mulţumim și îţi dorim mult succes în continuare!

- Eu vă mulţumesc pentru susţinere și sper să avem motive să ne revedem curând.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

OBICEI ROMÂNESC DISCUTAT ÎN PRESA INTERNAŢIONALĂ

Furatul miresei, “unul din cele mai pitoreşti obiceiuri din România” Furatul miresei este prezentat drept “unul din cele mai pitorești obiceiuri din România”, într-un articol însoţit de fotografii de la una dintre obișnuitele întâlniri ale mai multor mirese sub Arcul de Triumf din București, într-o sâmbătă seară, postat de publicaţia „Daily Mail”.

“Tradiţia furatului miresei de sub nasul mirelui și invitaţilor în toiul petrecerii de nuntă devine din ce în ce mai spectaculoasă, mai scandaloasă și ceva de văzut în mod obișnuit în capitala României, incontestabilul oraș balcanic al petrecerilor”, scrie dailymail.co.uk. În articolul citat se relatează faptul că, în fiecare sâmbătă seara, miresele din București și din alte părţi sunt supuse acestei “răpiri în glumă” de prieteni și duse la un cunoscut sit turistic – Arcul de Triumf –, unde sunt “ţinute prizoniere” în timp ce ele dansează și pozează provocator.

Pentru a-și primi mireasa înapoi, mirele trebuie să o răscumpere cu câteva sticle de whisky sau poate o declaraţie de dragoste în public, mai relatează cotidianul britanic. În fotografiile care ilustrează articolul sunt prezentate mai multe scene care au avut loc sâmbăta trecută la Arcul de Triumf, unde s-au întâlnit 20 de mirese furate și au petrecut împreună în faţa camerelor video. În alte imagini, este prezentată o mireasă furată de doi bărbaţi deghizaţi în talibani, aceasta pozând cu armele lor de jucărie.

Articolul menţionează că furatul miresei este un obicei răspândit în ţările fostei Uniuni Sovietice. Distracţia de care au parte cu acest prilej este pentru românii sătui de măsuri de austeritate și politicieni certăreţi un mod de a se descărca, mai spun jurnaliștii străini.

Arcul de Triumf din București a devenit un loc foarte popular pentru aceste escapade după ce “unul dintre fotbaliștii de top” din România (Bogdan Stelea) a închiriat monumentul și și-a cerut acolo iubita în căsătorie, mai notează publicaţia.

7-14 septembrie Berbec

Ai un program care e destul de încărcat și, pe lângă asta, mai ai și probleme personale de rezolvat. Cu greu vei evita certurile cu cei din familie.

- Ce abilităţi, care îţi sunt acum de folos, ţi-ai educat la “Noua Generaţie”?

- Abilităţi pe care ar trebui să le aibă orice om care dorește să atingă succesul, și anume ambiţia, responsabilitatea pentru acţiunile personale întreprinse, curajul de a merge mai departe și cea mai importantă este capacitatea de a analiza lucrurile din mai multe puncte de vedere, nu

Taur Odihna e deficitară și ar trebui să ţii cont că asta, reduce puterea de adaptare, dar și de concentrare. Iar tu nu știi de ce ești obosit(ă) și fără chef de muncă.

Gemeni Prietenii și protectorii te vor dezamăgi pe toate planurile. Astfel vei putea lua decizia, foarte sănătoasă, de a te baza doar pe puterile tale.

Rac Ești puţin mai vulnerabil(ă) acum. Poate și micile probleme ale familiei care îţi ocupă o parte din atenţie te derutează și nu poţi să te controlezi la fel de bine.

Leu Sunteţi energici, centraţi pe propria persoană și dornici de acţiune. Pe acest fond pot să apară momente tensionate în relaţia cu șefii, din cauza lipsei de simţ practic de care dau dovadă aceștia.

Fecioară Un drum planificat nu se mai poate face.

Dacă ai de gând să mergi într-o deplasare, ar fi bine să fii pe fază. Pot să apară surprize de tot felul.

SCANDALOS

Amitav Ghosh şi-a anulat vizita în România, susţinând că a fost insultat de un consul român Amitav Ghosh, un multipremiat scriitor indian stabilit în SUA, și-a anulat vizita pe care o avea programată în octombrie în România, unde are, de altfel, rude, spunându-i editorului său de aici că a fost insultat de un consul al României de la New York când a solicitat viza.

Vizita la București a scriitorului indian Amitav Ghosh, programată în perioada 12-13 octombrie, a fost anulată în urma solicitării vizei de către autor la Consulatul României de la New York. Scriitorul indian este stabilit în SUA, unde are drept de ședere, și urma să plece în turneu pentru lansarea celui mai recent roman al său, “Un fluviu de fum”, tradus și în română la Editura Taj, la sfârșitul lunii septembrie.

Turneul ar fi inclus Cehia, Olanda, Norvegia și România, pe care scriitorul a mai vizitat-o, el având rude în Transilvania. De această dată, urma însă să își lanseze la București cel mai recent roman, publicat la Editura Taj. Editorul său, Adelina Patrichi de la Editura Taj, a relatat pentru MEDIAFAX de

ce scriitorul și-a anulat vizita în România.

Pentru a-i obţine viza pentru România, ea s-a adresat mai întâi Ambasadei României de la Washington, care a îndrumat-o către Consulatul de la New York. De pe 3 iulie, a început un schimb de e-mailuri între editor și unul din consulii de la New York – Simona Boșcăneanu. Au fost șapte

e-mail-uri de fiecare parte, consulul dând dovadă de foarte multă amabilitate, până ce a fost finalizat dosarul cu actele necesare de la editură, a spus Patrichi. Astfel, în data de 10 iulie, totul era pus la punct pentru obţinerea vizei, scriitorul urmând să se prezinte la consulat cu alte câteva documente, ca asigurarea medicală și pașaportul, ceea ce s-a întâmplat pe 13 august. Viza ar fi trebuit eliberată în mod normal în două zile, a mai precizat Patrichi.

Deși până atunci ea comunicase cu Ghosh doar prin intermediul agentei acestuia, după întrevederea cu consulul Simona Bocșăneanu, scriitorul a contactat-o personal pentru a o anunţa că nu i-a fost acordată viza și că nu mai revine la consulat cu o nouă solicitare.

“Ca veteran al vizelor, tocmai am avut cea mai urâtă experienţă”, i-a spus acesta, numind-o pe Bocșăneanu “really insulting” (foarte insultătoare), a povestit Patrichi. Consulul ar fi ţipat la el în continuu în timpul întrevederii în care a căutat tot felul de nereguli la dosar, în cele din urmă întrebând: “Unde-i cartea? Cum să dau viză fără să văd cartea?”.

Motivul invocat pentru neacordarea vizei a fost legat de asigurarea medicală cu care scriitorul a călătorit până acum, și

ar fi putut reveni cu o alta care să corespundă și pentru România și să solicite din nou viza, dar nu a mai dorit să se întoarcă la Consulatul de la New York, a mai spus Patrichi. În trecut, când a mai venit în România pentru a-și vizita rudele, a obţinut fără probleme viza din India, a mai precizat Patrichi.

Amitav Ghosh a fost finalist al premiului Man Booker în 2008, cu romanul “O mare de maci”, avându-l alături pe lista lungă pe Salman Rushdie. În prezent, se află pe lista lungă a premiului Man Asian, cu romanul “Un fluviu de fum”, concurând cu Haruki Murakami. Cele două cărţi reprezintă primele două părţi dintr-o trilogie ce prezintă, pornind de la o istorie romanţată a opiului, un ghid al lumii orientale, în care vorbește și despre o “aroganţă a albilor”.

Unul dintre cei mai mari romancieri actuali ai lumii, Amitav Ghosh s-a născut la Calcutta în 1956. A crescut în India, Bangladesh și Sri Lanka. După studii în Delhi, Alexandria și Oxford și o carieră de profesor, s-a dedicat scrisului, împărţindu-și timpul între New York și India natală. Amestecul profund original de calitate literară și un stil abordabil de către toate categoriile de cititori nu a întârziat

CMYK

Balanţă Este posibilă o discuţie contradictorie, fie că vrei, fie că nu, cu unul dintre partenerii importanţi, cel mai probabil cel de cuplu sau unul dintre superiori.

Scorpion Protejezi proiectele în care ești implicat și nu dai satisfacţie inamicilor care își imaginează că te vor putea bloca prin răutăţi spuse la adresa ta.

Săgetător să aducă scrierilor sale recunoașterea internaţională. În afară de intrarea romanului “O mare de maci” pe lista scurtă a premiului Man Booker Prize în anul 2008, toate cărţile lui Ghosh, scrise în limba engleză, au primit mai multe distincţii literare, de la Arthur C. Clarke (premiul decernat celor mai bune romane SF, pentru “Cromozomul Calcutta”) și Prix Médicis etranger, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din Franţa (1990, pentru “The Circle of Reason”), până la Sahitya Akademi Award, premiul naţional al Indiei (pentru romanul “Linii de umbră”, cuprins în ambiţioasa enciclopedie “1001 de cărţi de citit într-o viaţă”, editată de Peter Boxall). În prezent, romanul “Un fluviu de fum”, a doua carte din trilogia “IBIS”, a intrat pe lista lungă a premiului Man Asian Literary Award, urmând ca în 2012 să se anunţe lista scurtă și câștigătorul.

Se menţine sau devine mai acut un conflict din familie din cauza unor resurse pe care ceilalţi cred că nu le împarţi în mod corect. Fii calm(ă) și stăpân(ă) pe tine.

Capricorn Te presează unii dintre apropiaţi să iei decizii radicale, pe care tu nu le accepţi.

Te refugiezi elegant în preocupările profesionale, ca să se vadă că ai alte treburi.

Vărsător Te deplasezi rapid către o anumită destinaţie cu un scop bine definit, ca să scapi de o obligaţie care a fost plăcută doar până la un punct.

Peşti Pui la bătaie resursele cele mai importante de care poţi dispune în acest moment, scopul fiind de a recupera pierderile sau de a remedia situaţia financiară.