Ziarul Flux, Ed. 36 (816)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 7 octombrie 2011 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.10.2011

=Sf. Întâia Mc. Tecla; Cuv. Coprie

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9996 1 Dolar american ............. 11.9874 1 Leu românesc ................ 3.7107 1 Rublă rusească ............... 0.3696 Timpul probabil:

Maxima zilei “Ochi pentru ochi ar face toată lumea oarbă.”

7.10.2011

8.10.2011

Soare, 13 28 0C

Soare, 7 19 0C

Mahatma Gandhi

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2011

FLUX

FLUX

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 36 (816)

EUROPEAN

1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

SCANDALOS 2

PAGINA

Ambasadorul UE condiţionează liberalizarea regimului de vize cu legalizarea homosexualităţii

ACTUAL

Pulbere a avut dreptate: Parlamentul trebuia dizolvat la 28 septembrie

3

PAGINA

POLITIC

Lupu la Strasbourg, Ghimpu la Bruxelles.

Partenerii externi i-au înţeles

4

PAGINA

GEOPOLITIC

Iulian CHIFU: NATO nu poate depinde cu apărarea sa de un veto al Rusiei

8

PAGINA

Ambasadorul UE la Chișinău, Dirk Schuebel, a declarat miercuri, 5 octombrie, într-un interviu la un post de radio internaţional, că Republica Moldova nu va obţine un regim liberalizat de vize din partea Uniunii Europene dacă nu va adopta legea antidiscriminare. „În acest context, aș vrea să amintesc că așteptăm adoptarea legii antidiscriminare. Înţelegem că este dificilă adoptarea acestei legi, nu suntem orbi și ne dăm seama de rezistenţa unor anumite grupuri apropiate Bi-

Deşi au discutat în taină şi cu sinceritate, Voronin şi Filat totuşi nu se vor înţelege

INTERVIU

ALEXANDRU CORDUNEANU: „Republica Moldova este singura ţară din Europa în care instanţele de judecată nu au condamnat nici administrativ, nici penal vreo autoritate sau persoană bănuită de delict de patrimoniu istoric”

SE PARE CĂ E ADEVĂRAT:

Plahotniuc l-a înlocuit pe Pulbere cu Tănase

XXX

sericii Ortodoxe. Oricum, adoptarea acestei legi este parte a dialogului privind liberalizarea regimului de vize și sper că în curând va putea fi adoptată de Parlament, ca să putem înainta în negocieri”, a declarat Dirk Schuebel.

Declaraţia ambasadorului Uniunii Europene nu este doar scandaloasă, ci și una care incită, forţează mâna clasei politice de la Chișinău să ia decizii care contravin valorilor spirituale și normelor morale împărtășite de

majoritatea covârșitoare a societăţii moldovene, compusă în proporţie de peste 97 la sută din creștini.

Toată lumea cunoaște că Guvernul a aprobat pe 17 februarie 2011 și a remis Parlamentului controversatul proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării.

Respectivul proiect de lege le oferă homosexualilor și lesbienelor un spectru larg de drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, participarea la elaborarea programului de

învăţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Acesta, de fapt, însemna recunoașterea prin lege a homosexualităţii ca normalitate în Republica Moldova. Proiectul de lege nu a fost aprobat de către Parlament datorită reacţiilor imediate și energice ale unui șir de organizaţii creștine, urmate de proteste stradale.

Gestul lui Dirk Schuebel poate fi apreciat și ca unul de șantaj la adresa partidelor politice din arcul guvernamental, care, aflate

Uniunea Eurasiatică – proiect geopolitic sau „vis electoral”?

XXX

(citiţi pag. 2)

XXX

XXX

IN MEMORIAM

Dumitru Stăniloae şi Petre Ţuţea

(citiţi pag. 4)

Cine nu este cu Ghimpu, ca Muruianu păţeşte

(citiţi pag. 5)

Avem doar soluţii, nu şi preşedinte

(citiţi pag. 5)

Termocomul şi CET-urile îşi rezolvă problemele (citiţi pag. 7) din contul consumatorilor

XXX

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

în pragul unor noi alegeri parlamentare anticipate, au nevoie să întreţină cu birocraţia comunitară un dialog constructiv și dătător de speranţe privind liberalizarea regimului de vize și avansarea pe cale integrării europene. Totodată, gestul ambasadorului este unul eminamente nedemocratic, deoarece acesta cere instituirea unei norme contrar voinţei și convingerilor majorităţii membrilor societăţii moldovenești.

Continuare în pag. 3

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 3)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1736 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

7 OCTOMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Deşi au discutat în taină şi cu sinceritate, Voronin şi Filat totuşi nu se vor înţelege Boala lui Lupu Săptămâna aceasta, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a declarat, deja a doua oară, că președintele interimar al ţării, Marian Lupu, ar suferi de o boală psihică gravă. Vladimir Voronin a declarat la o conferinţă de presă că el însuși a fost martorul unui acces de epilepsie suferit de Marian Lupu: „A căzut pentru că l-a apucat boala asta, cum se cheamă, Doamne ferește, chiar în prezenţa mea. Numai mulţumită lui (se

despre această obsesie a lui Lupu vorbim mai la vale. Acum să ne referim la evenimentul principal al săptămânii, întâlnirea de marţi, 4 octombrie 2011, dintre liderul PCRM, Vladimir Voronin, și liderul PLDM, Vladimir Filat.

Potrivit versiunii oficiale, anunţată printr-un comunicat de presă al PLDM, „cei doi lideri de partide au discutat despre situaţia politică din ţară și măsurile ce se impun în vederea depășirii crizei constituţionale.

Vladimir Filat și Vladimir Voronin și-au expus punctele de vedere în acest sens, convenind asupra necesităţii continuării dialogului în vederea identificării unei soluţii pentru depășirea impasului politic”.

bună dacă va fi ales președintele ţării și va fi evitată organizarea alegerilor parlamentare în fiecare an. În afară de aceasta, o înţelegere dintre Filat și Voronin ar putea avea și alte efecte pozitive colaterale.

Prostia lui Ghimpu

Temeri, sincerităţi şi speranţe în relaţia dintre Voronin şi Filat

referă la o persoană terţă) l-am ridicat de sub masă, că eu nu puteam să-i ridic nici o mână”. Marian Lupu a dezminţit afirmaţiile lui Voronin, însă a făcut lucrul acesta absolut neconvingător. „Oamenii sănătoși nu discută despre sănătate sau boli și nu se acuză reciproc, ei muncesc. Este sfatul meu pentru toţi, inclusiv pentru autor”, a declarat Marian Lupu în replică.

Prima dată Voronin a declarat că Lupu ar suferi de epilepsie în campania electorală din noiembrie 2010, sugerând, în felul acesta, că liderul democraţilor ar fi incompatibil cu funcţia de șef al statului. Precizăm că epilepsia este o boală a sistemului nervos, caracterizată prin crize convulsive intermitente, însoţite de pierderea cunoștinţei, de halucinaţii și de alte tulburări psihice. În popor acestei boli i se mai spune boala copiilor sau ducă-se-pe-pustii.

Că o fi Marian Lupu epileptic, că n-o fi, nu putem ști cu certitudine. Este greu de crezut că Vladimir Voronin a minţit atunci când a afirmat că a fost martorul unui acces de epilepsie al interimarului, mai ales că are și martori. Pe de altă parte, credem sau, mai bine zis, sperăm că și Marian Lupu este un politician suficient de curajos și de integru ca să nu mintă o ţară întreagă cu privire la sănătatea sa psihică, să ascundă faptul că ar suferi de o boală gravă, punând din nou în pericol stabilitatea politică din ţară, doar pentru că dorește să ajungă cu orice preţ șef de stat. Din păcate, trebuie să constatăm că Marian Lupu vrea foarte mult, dar foarte mult să devină președintele Republicii Moldova.

Întâlnirea de taină dintre Voronin şi Filat După cum am spus, nu știm cu certitudine dacă Lupu suferă de epilepsie, dar că el are obsesia de a deveni președinte, este cât se poate de clar. Însă

În zilele de după întrevedere, cei doi au venit cu declaraţii, făcând unele precizări, dar fără a concretiza în termeni mai exacţi subiectul pe care l-au discutat. Însă din cele afirmate de ei transpare foarte clar un lucru extrem de important: cei doi au ajuns la o înţelegere, un la consens. „A fost o discuţie foarte deschisă și constructivă.

Eu am vrut să spun și foarte sinceră, însă nu pot să afirm că această sinceritate a fost de ambele părţi.

Ceea ce m-a impresionat este că domnul Filat conștientizează multe din aceste probleme cu care noi ne confruntăm astăzi”, a declarat președintele PCRM, Vladimir Voronin.

Imediat după aceasta, premierul Vladimir Filat a venit cu o declaraţie prin care a ţinut să-l asigure pe tizul său, Vladimir Voronin, de sinceritatea sa în discuţiile cu el. „Eu am fost mai mult decât sincer. În urma discuţiilor de ieri, noi avem un prim rezultat, avem poziţia oficială a tuturor partidelor parlamentare ce ţine de alegerile anticipate: toate patru formaţiuni spun că alegerile sunt o gravă problemă. Este un bun început, o platformă de pe care plecăm. Am reușit să începem un dialog, înseamnă că urmează să identificăm soluţii pentru a depăși situaţia în care ne aflăm”, crede liderul PLDM.

O versiune privind o alianţă neformală dintre PCRM şi PLDM În presă au apărut o mulţime de speculaţii cu privire la înţelegerile la care s-au ajuns în cadrul întrevederii Filat–Voronin. Una dintre aceste versiuni pare a fi chiar foarte plauzibilă. Potrivit acesteia, premierul Vladimir Filat i-a propus liderului PCRM, Vladimir Voronin, o soluţie de depășire a crizei politice care ar presupune înlăturarea de la guvernare a două componente din cadrul AIE, Partidul Democrat al lui Lupu și Partidul Liberal al lui Ghimpu, și partajarea puterii în mod echitabil între PCRM și PLDM, fără a se anunţa în mod public constituirea unei coaliţii de guvernământ între liberal-democraţi și comuniști. Potrivit acestei versiuni, Vladimir Voronin ar fi acceptat propunerea făcută de Vladimir Filat, aducând unele concretizări la planul lui Filat. Potrivit schemei lui Voronin, în funcţia de președinte al ţării ar urma să fie aleasă, prin voturile deputaţilor PCRM și PLDM, o persoană neutră, neafiliată politic. Fotoliul de președinte al Parlamentului ar urma să fie ocupat de un reprezentant al comuniștilor, eventual chiar de Vladimir Voronin, iar cea de prim-ministru – de Vladimir Filat. Totodată, Voronin ar mai fi propus ca Guvernul să fie format din tehnocraţi, funcţiile ministeriale fiind partajate în mod egal între PCRM și PLDM. Precizăm că, deocamdată, scenariul de mai sus nu este decât o speculaţie de presă, care nici măcar nu ne aparţine. Dar care, în opinia noastră, ar aduce unele beneficii și avantaje societăţii moldovenești dacă ar fi pus în practică. Și asta, în primul rând, pentru că, în sfârșit, ar pune capăt crizei politice și instituţionale legate de nealegerea șefului statului. După mai bine de doi ani de instabilitate, deja orice soluţie este

Pulbere a avut dreptate: Parlamentul trebuia dizolvat la 28 septembrie Răspunsul la întrebarea care l-a costat pe Dumitru Pulbere funcţia de șef al Curţii Constituţionale se regăsește în decizia CC din 20 septembrie, publicată ieri în Monitorul Oficial. Atunci, deputaţii AIE au cerut instanţei să se pronunţe dacă poate Parlamentul să aprobe o lege organică prin care să poată fi ales șeful statului. Într-un text ce abundă de termeni juridici, Curtea Constituţională constată că președintele interimar nu are nici un motiv să nu respecte Constituţia, care spune că Parlamentul trebuie dizolvat la un an de la ultima sa dizolvare, în cazul în care nu este ales un președinte, situaţie în care ne aflăm la momentul de faţă. „Curtea reţine că nereglementarea de către Parlament a termenului de desfășurare a alegerilor prezidenţiale în cadrul exercitării interimatului funcţiei de Președinte, inclusiv în cadrul interimatului succesiv, nu presupune nerealizarea de către Președinte a dispoziţiei constituţionale privind dizolvarea Parlamentului după un an de la ultima dizolvare în cazul în care nu este ales șeful statului”, se arată în hotărârea Curţii din 20 septembrie.

Anterior, ex-președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, a fost învinuit că a făcut declaraţii politice în calitatea sa de șef al Curţii Constituţionale. Potrivit lui Pulbere, Parlamentul trebuia dizolvat la 28 septembrie, pentru că atunci s-ar fi împlinit un an de la ultima dizolvare a Legislativului, iar, între timp, președintele n-a fost ales.

Sursa: inprofunzime.md

aceștia se vor monitoriza reciproc și se vor sancţiona atunci când unul sau celălalt va încerca să bage mâna în buzunarul statului, așa cum, în mod sigur, ambii au mai făcut-o până acum.

Cel puţin, nu ar fi rău să fie așa. În plus, și ceea ce este cel mai important, se va asigura stabilitatea politică prin faptul că va fi ales președintele ţării, iar deblocarea situaţiei de criză va duce imediat la îmbunătăţirea situaţiei din economie și sfera socială.

Un scenariu care va rămâne doar scenariu

În primul rând, prin punerea în practică a acestui scenariu s-ar elimina din actul guvernamental Partidul Liberal, care nu aduce actualei guvernări decât incompetenţă, lipsă de performanţă, demagogie, teribilism, corupţie și multă prostie. După înlăturarea de la guvernare, acest partid va dispărea foarte curând din peisajul politic moldovenesc, iar în memoria colectivă vor rămâne doar câteva expresii care vor aminti de această grupare politică, gen „prost ca Ghimpu”.

Pofta lui Plahotniuc

Partea proastă a acestui scenariu este că el nu prea are cum să se realizeze. Cel mai curând, toate acţiunile întreprinse acum de liderii politici, inclusiv de Filat și Voronin, sunt îndreptate nu spre identificarea cu adevărat a unui compromis, ci spre a convinge electoratul că ei au făcut totul ce a depins de ei pentru a nu se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, iar iată, pentru că ceilalţi actori politici au fost necooperanţi, acestea nu au putut fi evitate. Și acest scenariu nu va deveni realitate pentru că liderii celor două partide se gândesc mai mult la interesele lor decât la binele comun, pentru că dacă s-ar fi gândit la Republica Moldova, Voronin și Filat ar fi ales de mult președintele ţării. Așa însă, Filat se gândește la riscurile electorale pe care și le asumă votând împreună cu comuniștii și, mai ales, guvernând împreună cu comuniștii, iar Voronin se gândește că mai bine ar mai merge din nou la alegeri pentru ca să acapareze toată puterea și să nu o mai împartă cu Filat. Așa că la iarnă sau la primăvară vom fi martorii unui nou spectacol grotesc, căruia i se va spune alegeri democratice.

Obsesia lui Lupu

În al doilea rând, aplicarea acestui scenariu ar stăvili poftele tot mai nesăţioase de putere și avere ale lui Vladimir Plahotniuc, care, se pare, este mult mai lacom după bani și mai autoritar decât Voronin și Filat luaţi împreună, și prin aceasta mult mai periculos pentru Republica Moldova. Rocada care a făcut-o Plahotniuc la Curtea Constituţională este de natură să ne pună pe gânduri cu privire la unde ar vrea să ajungă acest om, care deja este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Republica Moldova, deţinând o avere de peste 2 miliarde de dolari și care ocupă și una dintre cele mai importante funcţii din ţară, cea de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Ce urmează, ce poate fi mai mult decât are și este acum Vladimir Plahotniuc? În afară de aceasta, dacă Voronin și cu Filat se vor pomeni la guvernare, este de presupus și de sperat că

Acum să revenim la cazul lui Marian Lupu. Am spus mai sus că nu putem ști dacă este acesta sau nu epileptic. Dar știm, în mod sigur, că are o obsesie, care a devenit deja cronică, vrea cu orice preţ să devină președinte. Acesta nici nu prea înţelege ce se întâmplă în jurul său, nu conștientizează că promisiunea care i s-a făcut în 2009 că va fi președinte de mult nu mai stă în picioare, că s-a schimbat în mod radical situaţia. Norocul lor, al celor din gruparea Lupu-Diacov-Plahotniuc, e că Partidul Democrat este condus de Plahotniuc, nu de Lupu, că altfel, în doi ani, s-ar fi ales decât praf și pulbere din această formaţiune politică. Și pentru ca să nu zică cumva domnul Lupu că îi aduc critici gratuite, voi face trimitere la declaraţia lui de după în-

În 2009, Voronin i-a propus lui Diacov funcţia de preşedinte domnul Voronin suntem vechi prieteni, rivali și dumnealui are o dragoste deosebită faţă de mine”, a conchis democratul.

Prietenia „specială” dintre Voronin și Diacov a cunoscut un nou episod. Liderul comuniștilor a ţinut să povestească momentele în care a dorit să-i întoarcă favoarea „prietenului” său Dumitru Diacov, care în 2005 l-a votat în funcţia de președinte al ţării, transmite inprofunzime.md. Întâmplarea a avut loc după alegerile parlamentare din 29 iunie 2009, în urma cărora PCRM a obţinut 48 de mandate, iar PD 13. Voronin a găsit atunci că unica soluţie de evitare a unei noi crize politice ar fi fost o Alianţă PCRM-PD, în care funcţia de președinte de ţară să-i revină lui Dumitru Diacov, care ar fi obţinut cele 61 de voturi necesare. „Mai „болтун” decât Diacov în politica moldovenească nui. El spune tot, nu numa ce-i în politică, da și din afară. Eu în 2009 l-am sunat și i-am spus: Dima, eu vreu să te văd. Am trimis mașina după dânsul, cu sticle negre, din faţă, din spate, eram președinte. L-am adus pe Dima. Zic: Dima, cât îi 13+48, îi fac examen de matematică. El: 61. Și-i spun: Dima, eu pe tine te știu. Tu ești mare сволоч, dar tu vrei să fii președinte. Dima, tu ai ocazia acum. Ei, ce să vă spun.

Dunitru s-a făcut alb ca foaia

Voronin i-a cerut lui Diacov să le explice jurnaliştilor faza cu sauna

asta și a început a tremura și bâlbâi. Și a zis: trebuie să mă consult, să mă gândesc. Eu îi zic: Dima, vremeni net. Rodina v opasnosti. Hai mai repede.

Trece o zi, Dunitru nu-i. A doua zi, Dunitru nu-i. A treia zi îl sun eu: Dima, rodina v opasnosti.

Trimit iar mașina cu sticle negre. Vine Dima și spune: „Nu pot”. Iac-așa e el. Numai vorba din el. Parcă iese el din popor, parcă o lepădat sapa și vorbește, narodnaia mudrosti”, povestește Voronin.

Dumitru Diacov: Voronin nu e serios. El spune bancuri să înveselească fetele „Domnul Voronin nu e serios, el poate să spună bancuri

la conferinţe de presă, ca să înveselească fetele, le mai ciupește. Eu îl înţeleg, are 71 de ani deja”, a declarat Dumitru Diacov, în replică la afirmaţiile președintelui PCRM. „Chiar în 2011 domnul Voronin m-a chemat într-un loc simpatic, la saună, și mi-a spus: Dima, hai să facem o treabă! Răspunsul meu a fost pe măsura întrebării”, a declarat Diacov, potrivit inprofunzime.md. În același timp, președintele de onoare al democraţilor confirmă declaraţiile lui Voronin.

Doar că are o explicaţie pentru refuzul oferit lui Voronin. „Dumnealui când mi-a propus să fiu președinte, voia să mă certe cu Alianţa. Mi-a zis:„Rupe fracţiunea, să-i dăm jos pe aceia, după asta pe aceia”, nu e serios”, a mai spus Diacov. „Noi cu

După ce Dumitru Diacov a declarat că, în acest an, a fost invitat la saună de către Vladimir Voronin pentru a negocia o eventuală coaliţie, ieri, la Parlament, liderul comunist i-a cerut, mai în glumă, mai în serios, explicaţii președintelui de onoare al PD. Luat cu asalt de jurnaliști, Voronin nu a ezitat să îl cheme în faţa presei și pe colegul democrat, care trecea în acel moment pe alături, relatează UNIMEDIA. „A fost bine la saună. Dl Voronin se grăbea la o emisiune televizată și, de aceea, nu am dus negocierile până la capăt”, a spus Diacov zâmbind și îmbrăţișându-l prietenește pe Voronin.

La rândul său, președintele PCRM a precizat că „Partidul e partid, dar relaţiile cu Diacov e altceva”. „Voronin are slăbiciune faţă de mine”, a adăugat președintele de onoare al PD pe același ton glumeţ.

Potrivit sursei citate, cei doi au lăsat să se înţeleagă că liderii PCRM și PD ar putea să aibă o întrevedere în viitorul apropiat. Ulterior, s-au îndreptat împreună spre sala de ședinţe.

trevederea dintre Filat și Voronin. Iată ce a spus Lupu: „Eu am declarat că sunt dispus să cedez funcţia de candidat la fotoliul de președinte de dragul depășirii crizei politice. Cred că m-am exprimat suficient de clar.

Declaraţiile mele trebuie să deschidă noi orizonturi la acest subiect. Eu am lansat invitaţia, dacă suntem jucători serioși, nu ne jucăm de-a ţurca”.

Lupu consideră că el deţine funcţia de candidat la președinţie, de parcă ar exista o asemenea funcţie.

Poate că Lupu, în obsesia lui oarbă, crede că această funcţie inventată de el este un fel de anticameră la postul de președinte al ţării și că el este cel mai aproape de fotoliul prezidenţial. Aiureli. Pot să pun mâna în foc că nici măcar Vladimir Plahotniuc nu mai vrea ca Lupu să fie președinte, chiar dacă acesta este marioneta lui. Și-o fi zis Plahotniuc: decât să-l fac pe acest zevzec șeful statului, mai bine mă fac pe mine însumi președinte.

Sărmanul Marian Lupu, el așa și nu a înţeles că nu mai are nimic de cedat, pentru că el nu mai este candidatul AIE la funcţia de președinte. Totuși, dacă ar declara public că nu mai pretinde la această funcţie, și nu că este gata să renunţe, ar avea ceva de câștigat: nu ar mai fi atât de ridicol.

Jucători serioşi şi paiaţe politice Și pentru că interimarul a vorbit de jocuri și jucători, o să-i mai destăinuim un mare adevăr. El nu este un jucător serios, nici măcar jucător simplu nu este.

Jucători serioși, chiar dacă nu și de capul lor, adică pe cont propriu, independenţi, sunt Filat, Voronin, Plahotniuc. Marian Lupu este mai curând un jucător de-a ţurca, ca și Mihai Ghimpu, un fel de paiaţă politică.

În loc de concluzii Deci, este foarte probabil că vom avea alegeri parlamentare anticipate. Favoriţii cursei sunt PCRM și PLDM (încă un argument care îi împiedică pe Voronin și Filat să se înţeleagă în privinţa alegerii șefului statului). Întrebarea este cine va călări bătrâna mârţoagă electorală, dar mereu victorioasă, a comuniștilor, Voronin sau Dodon. Dar despre aceasta cu altă ocazie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Şoimaru refuză distincţia lui Lupu Unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, Vasile Șoimaru, a decis să refuze Ordinul de Onoare, acordat de președintele interimar Marian Lupu, potrivit Adevărul.

Vasile Șoimaru spune că și-a regăsit numele în Monitorul Oficial, în lista deputaţilor din primul Parlament, decoraţi cu distincţii de stat „cu prilejul aniversării a 20-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova și în semn de profundă recunoștinţă pentru contribuţia deosebită la afirmarea statalităţii”.

Acesta și-a motivat refuzul prin faptul că doar a semnat Declaraţia. „N-am scris-o, n-am redactat-o, nici măcar o virgulă n-am pus în textul ei”, a precizat Șoimaru.

Vasile Șoimaru relatează că a mai fost decorat, o dată, în 1996, cu Ordinul de Onoare. Și atunci, ca și acum, nu a vrut să accepte distincţia. „Au trecut de atunci 15 ani, dar nimic nu s-a schimbat sub soarele Moldovei: multe ordine și medalii fără muncă și fără merite, cu Ordinul Republicii se decorează, ca și atunci, unionaliști și unioniști”, a menţionat acesta.

Fostul deputat a adresat și un mesaj către șeful interimar al statului: „Domnule președinte interimar Marian Lupu, rog să anulaţi partea de decret care mă privește, subliniind, totodată, că n-aș fi refuzat această distincţie pentru merite reale și rezultate palpabile, dar niciodată nu voi accepta vreun ordin/medalie pentru simplul noroc că am fost participant la proclamarea Independenţei”.

Menţionăm că Ordinul de Onoare a fost instituit de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2002 și este o înaltă distincţie de stat. Ordinul se decernează prin decret prezidenţial pentru contribuţie meritorie la consolidarea statalităţii, la promovarea reformelor și a transformărilor democratice; pentru activitate deosebită în instituţiile de stat și cele sociale; pentru merite deosebite în promovarea imaginii ţării în lume și integrarea republicii în structurile internaţionale; pentru succese remarcabile în diverse domenii de activitate economică, socială, politică, culturală, literară etc. Ca valoare, Ordinul de Onoare este a doua distincţie în stat, după Ordinului Republicii.

Sursa: publika.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 OCTOMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Avem doar soluţii, nu şi preşedinte În ultimul timp, am început să pricepem la Constituţie mai ceva decât la politică și la fotbal. De doi ani, de când ne chinuim să-l facem pe Marian Lupu președinte, am ajuns să cunoaștem pe dinafară toate articolele care se referă la alegerea șefului statului: ce prevăd, în ce perioadă, cu ce număr de voturi, ba chiar și cum ar trebui interpretate.

Numai că tot nu ne-a folosit la nimic.

Tot mai des ne încearcă gândul că cei care se bat cu pumnul în piept și afirmă că nu vor alegeri anticipate și că sunt gata să facă orice pentru a soluţiona criza, în realitate au cu totul alte gânduri. Adică, da, ei ar dori o rezolvare, dar una care ar fi exclusiv în folosul lor personal. Altfel, nu am auzi de la politicieni atâtea declaraţii contradictorii și nu am asista la acţiuni bizare și lipsite de consecvenţă.

Ceea ce avem astăzi este, mai degrabă, o competiţie dintre politicienii care nu-și dau rândul în a „identifica soluţii”, ale lor personale fiind singurele care merită să fie luate în seamă. Marian Lupu și Vladimir Filat se întrec în a invita forţele politice la dialog. Iar chemările la discuţii sunt urmate imediat de declaraţii și replici dure la adresa celor cu care pretind că ar vrea să se înţeleagă. Liberalii și, mai recent, liberal-democraţii se vor autori exclusivi ai unei noi Constituţii.

Câte partide, atâtea constituţii De fapt, Mihai Ghimpu este lovit de mai mult timp de această dambla și nu a încetat niciodată să se viseze „ctitor” de constituţii. Ca să nu le-o ia alţii înainte, liberalii au și depus la Secretariatul Parlamentului pro-

iectul noii Constituţii. Evident, fără o consultare prealabilă cu partenerii de guvernare. Dorinţa de a da ţării o nouă Lege Supremă în numele lui Mihai Ghimpu este atât de mare, încât Partidul Liberal nu a mai ţinut cont nici de părerea democraţilor, cu care, în general, se înţeleg și își coordonează acţiunile.

Astfel, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a fost nevoit să spună că liberalii se cam grăbesc. “Eu personal l-am rugat pe dl Ghimpu să nu se grăbească cu noua Constituţie.

Cum, un grup parlamentar a înregistrat o Constituţie? Nu se face așa. Trebuie să vedem cu toţii ce e scris acolo. Graba strică treaba”, a comentat democratul. Între altele fie spus, această opinie a fost enunţată recent și de președintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, care a menţionat, în cadrul unei întrevederi cu interimarul Marian Lupu, că modificarea Constituţiei cere eforturi susţinute, o perioadă mai mare de timp, dar și stabilitate politică în ţară. Altceva este că Buquicchio și-a expus părerea cu privire la alegerile noastre încă în perioada când Mihai Ghimpu se primbla cu așii prin cancelariile europene. Este greu de înţeles ce alte soluţii așteaptă să mai audă de la europeni actualul interimar, care a promis să iniţieze „o serie de întâlniri de lucru pe aceste teme”, inclusiv cu parteneri externi ai autorităţilor de stat.

Toamna a venit, preşedintele – nu Deocamdată, singurul element constant în ceea ce privește deblocarea crizei rămâne dorinţa lui Marian Lupu de a deveni președinte. Între timp, a venit toamna, care ne-a spulberat și ultimele speranţe că vom avea un președinte nou-nouţ, uns de peste 61 de aleși ai poporului, așa cum ne-a promis Vladimir Filat. „În toamnă vom avea ales președintele, așa cum am spus anterior. Câte voturi sunt necesare pentru a fi ales președintele? Vor fi 61 de voturi

SCANDALOS

și poate mai multe”, ne-a asigurat șeful liberal-democraţilor.

Admitem că Filat a mizat pe responsabilitatea unor anumiţi politicieni, însă aceștia i-au dat planurile peste cap.

Totuși, după ce Curtea Constituţională a răspuns sesizării AIE și a decis că președintele nu poate fi ales cu mai puţin de 61 de voturi, Vladimir Filat era convins că șeful statului poate fi ales doar prin concursul tuturor forţelor politice din Parlament, în urma unor discuţii cu opoziţia. „Dialogul dintre putere și opoziţie trebuia demarat de mult, în condiţiile în care era clar că orice altă așa-zisă soluţie era sortită eșecului”, a precizat premierul. Nici unul dintre cele patru partide parlamentare nu e în situaţia să pună condiţii, a mai adăugat el, invitând comuniștii, care au afirmat că nu recunosc Alianţa, la o întâlnire a liderilor partidelor parlamentare. Între timp însă, liderul PLDM a mai identificat o cale de rezolvare a crizei. Această cale ar fi modificarea Constituţiei, dar „în procedura legală, nu așa cum înţeleg unii. „Unii” fiind, probabil, liberalii și democraţii. „Noi optăm pentru adoptarea unei Constituţii noi. Dacă organizăm Referendum și solicităm oamenilor să se expună asupra acestui subiect, trebuie să le cerem să se exprime și asupra formei de guvernământ, poziţia Procuraturii și multe alte lucruri”.

Interimatul lui Lupu ar mai putea dura un an?

Mai mult, Vladimir Filat are și o a treia alternativă. Astfel, afirmă el, dacă nu se va găsi compromisul în Parlament și nici nu se va reuși adoptarea noii Constituţii prin referendum, ar putea fi repetat referendumul pentru modificarea articolului 78 din Constituţie. „PLDM va continua procedura de modificare a Constituţiei, pentru a le oferi cetăţenilor dreptul de a alege președintele în mod

direct”, a precizat liderul liberaldemocrat.

Lucrul acesta ar fi posibil însă doar în septembrie 2012, pentru că un referendum în chestiunea dată a eșuat în 2010, iar organizarea unui alt referendum în aceeași problemă este posibilă doar după expirarea a doi ani de la cel anterior. Dar dacă Vladimir Filat consideră că aceasta ar fi o modalitate care ar permite evitarea alegerilor anticipate, să înţelegem că termenul „rezonabil” de alegere a șefului statului ar putea fi extins la o perioadă nedeterminată? Și atunci, oare nu ajungem la varianta lui Ghimpu cu prelungirea interimatului până la sfârșitul mandatului actualului Parlament? „Mai bine rămânem cu situaţia actuală, președinte interimar domnul Lupu, până la sfârșitul mandatului, și noi nu pretindem la funcţia de spicher”, a propus Ghimpu, susţinut și de alţi liberali.

O nouă Constituţie pentru vechiul Parlament? Întrebarea este în ce măsură poate fi considerată adoptarea unei noi Constituţii sau modificarea articolului 78 drept soluţie pentru actualul Legislativ care, potrivit prevederilor constituţionale în vigoare, ar fi trebuit demult să anunţe data alegerii președintelui ţării, la două luni de la formarea noului Legislativ. Încă în februarie 2011, Curtea Constituţională a decis că data alegerii președintelui urmează să fie stabilită de către Parlament și, potrivit practicilor europene, lucrul acesta ar fi trebuit să se întâmple în 2-3 luni din momentul intrării în vigoare a verdictului Curţii. Nu s-a întâmplat, pentru că Marian Lupu, dar și Mihai Ghimpu au spus că vor declanșa procedura alegerii doar atunci când vor fi siguri că președintele va fi ales. Și cum nimeni nu i-a putut oferi garanţii interimarului că va ajunge președinte, astăzi tot mai identificăm soluţii. Dacă Vladimir Filat are în vedere,

așa cum afirmă, identificarea unei soluţii perfect legale și morale, prevederile unei noi Constituţii ar putea fi valabile pentru viitorul Parlament, care va fi ales peste trei ani sau mai degrabă, în funcţie de cum se va reuși aflarea unui consens larg în actualul Legislativ. Pentru că nu am vrea să credem că și Filat împărtășește opinia lui Ghimpu precum că dacă președintele nu a fost ales în cele două luni prevăzute de Legea Supremă, norma constituţională nu mai este valabilă și poate fi ignorată.

Un candidat până la sfârşitul lumii Ar fi bine să se determine liberal-democraţii și în privinţa candidatului la funcţia de șef al statului. Pentru că premierul ba cochetează cu interimarul și afirmă că „domnul Lupu rămâne în continuare candidatul AIE” și „trebuie să identificăm soluţia ca să-l alegem”, ba îi spune acestuia că Alianţa nu are voturi pentru a-l alege și îi recomandă să nu se cramponeze cu înverșunare de acordul de constituire a AIE. „În avizul Comisiei de la Veneţia scrie clar că trebuie să găsim un compromis în Parlament privind candidatura la funcţia de președinte. Nu suntem aici în monarhii. Aici se creează impresia că Lupu trebuie să fie candidatul la această funcţie până la sfârșitul lumii”, a afirmat recent Vladimir Filat. Anterior, acesta i-a mai transmis democratului că ar putea să rămână doar candidat „veșnic”, ceea ce ne face să ne întrebăm dacă l-a considerat vreo dată Filat pe Lupu candidat al AIE la funcţia de președinte.

Totul depinde de Alianţă? În ceea ce-l privește pe Mihai Ghimpu, el vede o singură soluţie de alegere a candidatului Alianţei în funcţia de șef al statului – adoptarea unei noi Constituţii. Potrivit liberalului, actualul președinte ar urma să fie ales cu votul majorităţii, adică 50+1,

iar după expirarea mandatului actualului Parlament, se va trece la alegerea președintelui de către popor. „Totul depinde de Alianţa pentru Integrare Europeană.

Noi avem majoritatea, noi putem adopta orice lege, proiect de lege. Ce ţine de Constituţie, sunt două variante – ori se adoptă prin votul a două treimi din Parlament, dacă ţine de legi constituţionale, ori prin referendum. În cazul dat, noi le adoptăm de către Parlament în prima lectură – 50+1 – și, întrucât nu avem votul în Parlament de două treimi, supunem referendumului. Deci, este soluţie pentru a depăși alegerile anticipate. Dar, în perioada aceasta de trei ani, cât are de activat Parlamentul, președintele este ales de către Parlament și după expirarea mandatului trecem la alegerea președintelui direct de către alegători și alegerile parlamentare”, a spus Ghimpu într-un interviu pentru Europa Liberă.

Dacă Mihai Ghimpu nu ar fi fost jurist…

Marea noastră problemă este că, spre deosebire de Mihai Ghimpu, noi nu suntem juriști, de aceea ne vine mai greu să înţelegem toate virtuozităţile legislative propuse de acesta.

Cum nu am înţeles nici tertipurile prin care șeful liberalilor a încercat anterior să-și prelungească propriul interimat.

Pentru că, în realitate, dacă lui Ghimpu nu i-ar fi plăcut atât de

mult postura de dublu demnitar de stat, articolul 78 din Constituţie ar fi fost modificat încă de precedentul Legislativ, și nu prin lege organică, așa cum ar fi vrut să facă acum coaliţia majoritară, ci legal, cu votul a două treimi de deputaţi.

Amintim că, în primăvara anului 2010, Curtea Constituţională a avizat pozitiv proiectul de revizuire a articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, cu privire la alegerile Președintelui, propus de către un grup de deputaţi comuniști. Potrivit proiectului, președintele ţării urma să fie ales de Parlament, în bază de alternativă, la început cu 61 de voturi. Dacă numărul necesar de voturi nu era întrunit, se organiza turul al doilea, președintele urmând să fie ales cu 57 de voturi din numărul deputaţilor aleși. Dacă și în acest caz președintele nu era ales, se organiza turul al treilea între doi candidaţi care au acumulat cel mai mare număr de voturi în turul precedent, considerânduse președinte candidatul care acumulează simpla majoritate de voturi.

Dacă și după aceasta Președintele nu era ales, în termen de zece zile președintele în exerciţiu urma să dizolve Parlamentul și să stabilească data alegerilor noului Legislativ.

Proiectul de lege propus de comuniști presupunea că prevederile articolului 78 al Constituţiei intrau în vigoare după dizolvarea Parlamentului ales la 29 iulie 2009. Și acum să mai spună cineva că nu a existat o posibilitate re-

3

ală pentru ca astăzi să avem un președinte de ţară, ales „legal și moral”, iar politicienii să nu mai fie în căutare de ași și soluţii, ci să realizeze reformele promise.

Dar, în loc să adopte imediat respectivul proiect, până nu se răzgândiseră comuniștii, coaliţia liberal-democrată a înaintat atunci o altă iniţiativă de revizuire a aceluiași articol, prin referendum constituţional.

De remarcat că iniţiativa deputaţilor comuniști era în perfectă concordanţă cu recomandările Comisiei de la Veneţia de revizuire a articolului 78 al Constituţiei, în scopul simplificării alegerii Președintelui. Dar ce contau recomandările Comisiei, dacă odată cu adoptarea modificărilor respective, interimarul Mihai Ghimpu ar fi trebuit să dizolve Parlamentul și să anunţe data alegerilor anticipate. Or, Ghimpu încerca cu disperare să-și prelungească interimatul cât mai mult cu putinţă. Apoi, și liderii coaliţiei de guvernământ și-au dat seama subit că au cu toţii calităţi de viitor șef de stat și s-au angajat în competiţia pentru președinţie, cu mult înainte de a afla rezultatele referendumului.

Acum, evident, avem o cu totul altă situaţie. Și ne întrebăm, a cui este mai mare vina pentru aprofundarea crizei care a intrat într-o fază, aparent, fără soluţii?

Doar a comuniștilor, care nu au vrut să-l vadă pe Lupu președinte, sau a coaliţiei de guvernământ care a pus mai presus de orice orgoliile, interesele și aviditatea de putere?

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu la Strasbourg, Ambasadorul UE Majorarea preţului la gaz demonstrează că sectorul Ghimpu la Bruxelles. condiţionează din Republica Moldova este unul falimentar Partenerii externi i-au înţeles

liberalizarea regimului de vize cu legalizarea homosexualităţii

Urmare din pag. 1 Vom preciza că Dirk Schuebel a făcut această declaraţie la nici o lună după un alt incident similar. În perioada 1-8 septembrie 2011, a avut loc vizita în Republica Moldova a raportorului special al Naţiunilor Unite privind libertatea de religie sau convingeri, Heiner Bielefeldt, care, în finalul vizitei sale, a făcut declaraţii de presă la fel de scandaloase, ce au trezit, pe bună dreptate, nedumerire și chiar proteste la Chișinău. Spre exemplu, revoltată de constatările pe care le-a făcut raportorul ONU, Mitropolia Moldovei le-a calificat, într-un comunicat de presă, drept „nerușinate și impertinente”.

Această reacţie a Mitropoliei a fost determinată, în special, de una dintre concluziile trase de Heiner Bielefeldt, potrivit căruia, atât religia creștin-ortodoxă, cât și cel mai numeros cult din Republica Moldova s-ar bucura de un tratament privilegiat. Dar cea mai revoltătoare afirmaţie a raportorului ONU a fost iarăși una prin care se încearcă impunerea legii antidiscriminare. „Membrii Parlamentului au exprimat opinia că ar fi nevoie de un grad ridicat de curaj pentru ca politicienii să reziste în mod public cerinţelor politice care parvin de la Biserica Ortodoxă, de exemplu, în ceea ce privește proiectul curent al legislaţiei antidiscriminare, care s-au confruntat cu o mare opoziţie, în mare parte bazată pe dezinformarea cu privire la scopul legii”.

Această constatare explică atacul la care s-a dedat Heiner Bielefeldt împotriva religiei ortodoxe, Bisericii Ortodoxe și, în general, împotriva ortodocșilor din Republica Moldova. El este supărat că Biserica Ortodoxă s-a opus adoptării legii antidiscriminare prin care s-a încercat legiferarea homosexualităţii ca normalitate în ţara noastră.

Constatăm că, la fel ca și în cazul de acum o lună al raportorului ONU, Heiner Bielefeldt, ambasadorul UE la Chișinău, domnul Dirk Schuebel, s-a implicat într-un mod cu totul neavenit în anumite chestiuni care depășesc mandatul său.

Acum suntem în drept să așteptăm o reacţie pe potrivă a organizaţiilor creștine din Republica Moldova și a Bisericii Ortodoxe.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

ALEX OPRUNENCO:

Recenta majorare cu circa 23% a tarifelor pentru gazele naturale nu poate lăsa literalmente rece pe nimeni. Până la urmă, acest cost ridicat va fi plătit de toţi consumatorii și factorii de decizie laolaltă, iar ramificaţiile acestei majorări transcend dincolo de subiectul preţului pentru gaze per se. Această scurtă analiză încearcă să tragă concluziile de economie politică de pe urma acestei majorări și să evidenţieze posibilele consecinţe de perspectivă scurtă și medie.

Blestemul geografiei şi consecinţele geoeconomice şi geopolitice Cât de proeuropeană nu ar fi politica externă și internă a Republicii Moldova, comunitatea factorilor de decizie din această ţară va avea de rezolvat un set constant de constrângeri de natură economică și politică externă. În linii mari, acest set de constrângeri se reduce la: resursele naturale limitate (în contextul dat, insuficienţa și subdezvoltarea resurselor proprii de energie) și dependenţa (în cazul energiei) crucială de conexiunile cu Federaţia Rusă. Nici o guvernare din Republica Moldova nu va avea un „ownership” complet asupra implementării politicii economice și externe dacă nu reușește să suprime măcar într-o oarecare măsură influenţa acestor factori.

Aceste circumstanţe nu vor dispărea nici graţie factorilor exogeni: preţurile pentru carburanţi pe pieţele globale vor rămâne înalte, iar controlul Federaţiei Ruse asupra furnizării gazelor naturale în regiune se va menţine (vezi și ultimele evoluţii din Ucraina, în timp ce viitorul Nabucco rămâne oarecum „în ceaţă”). Fiind parte a Tratatului Comunităţii Energetice, Republica Moldova poate transpune în ritmuri alerte acquis-ul comunitar privind liberalizarea pieţei energetice, însă cu efecte minore pentru piaţa internă de gaze naturale. O altă observaţie importantă, în timp ce Ucraina și Belarus dispun de „active tangibile” și interesante pentru Federaţia Rusă, Moldova pare să nu fie la fel de „atractivă”. Așadar, constrângerile asupra politicii externe se pot amplifica, la fel ca și riscurile la adresa „istoriei de succes”.

Majorarea tarifelor pentru gazele naturale – o bilă neagră sectorului energetic din Moldova, o povară pentru consumatorii de rând Această majorare subliniază încă o dată caracterul „falimentar” al sectorului energetic din ţara noastră. Poţi fi sărac în resurse energetice, dar e criminal să fii și risipitor în același timp. Republica Moldova stă extrem de prost la capitolul eficienţa energetică în comparaţie regională, fiind, în același timp, și cea mai dependentă de importul resurselor energetice din toate ţările din Europa Centrală și de Est și Caucaz. Astfel, impactul majorării tarifului cu aproape 25% va fi amplificat tocmai de eficienţa energetică scăzută a sectorului energetic, și, în primul rând, a sectorului termoenergetic, atât la capitolul generare, cât și la cel al distribuţiei.

Lipsa progresului în reforma „omului bolnav” al sectorului de distribuţie, Termocom, cuplată cu eșecul planurilor de a moderniza CET-urile, vor avea „partea leului” în preţul sporit ce va plăti cetăţeanul de rând pentru căldură în această iarnă.

Mai mult decât atât, înăsprirea condiţiilor de debranșare de la sistemul centralizat de furnizare a căldurii, va transforma consumatorul din Chișinău în ostaticul sistemului municipal energofag. Cam atât despre liberalizarea pieţei.

O întrebare retorică: de ce când la noi se discută reforma în primul rând se ajustează tarifele, dar nu este abordată într-o manieră consistentă și calitatea serviciilor prestate? Totodată, orice economist poate spune că majorarea preţului nu neapărat înseamnă și majorarea încasărilor de la consumatori. Cu alte cuvinte, consumatorii pot să nu fie în stare să achite noile tarife, și ca rezultat ghemul datoriilor va fi amplificat (în oraș), sau consumatorii se vor debranșa în masă

de la reţelele de distribuţie a gazelor (în mediul rural).

Plus la aceasta, majorarea respectivă ridică, a câta oară, întrebări vizavi de modalitatea de reglementare a pieţelor pentru resursele energetice în Moldova. Într-o analiză precedentă noi am relevat asupra unor practici netransparente în ceea ce privește formarea preţului pe piaţa produselor petroliere, iar procesul cum a fost discutată și stabilită majorarea preţului pentru gaze a lăsat multă lume cu gust amar pe buze. În pofida faptului că s-au discutat formulele de calculare, care nu au fost oferite publicului, până urmă preţul s-a negociat ca la piaţă, ajungând la o medie între preţul solicitat de Moldova-Gaz și cel propus de ANRE. În fine, problema e în formule sau în aranjamentele instituţionale?

Testăm rezistenţa sistemului politic şi contractului social?

Venind în perioada unei instabilităţi politice accentuate, majorarea preţului pentru gaz nu este doar o lovitură asupra consumatorilor, aceasta poate să știrbească și din sustenabilitatea sistemului politic și societal. În pofida creșterii economice robuste în ultimul timp, piaţa de muncă rămâne anemică, iar predispoziţiile pentru emigrare - adânc înrădăcinate. În mod direct, majorarea preţului pentru gaze va afecta mai degrabă consumatorii casnici, impactul asupra companiilor, care utilizează preponderent energia electrică va fi mai limitat. Totuși, o parte din energia electrică este produsă de CET-urile care utilizează gaze naturale în acest scop. Respectiv, această majorare va afecta rentabilitatea CET-urilor și va influenţa costul mixului de energie electrică procurată de reţelele de distribuţie. Mai mult decât atât, ţinând cont de aranjamentele anticoncurenţiale care, de multe ori, influenţează procesul de formare a preţurilor în Moldova, o creștere a preţurilor în lanţ nu poate fi exclusă. Această evoluţie va influenţa negativ competitivitatea companiilor moldovenești și bunăstarea gospodăriilor casnice, și nu în ultimul rând gradul lor de atașament civic la această ţară.

Drept rezultat, atenţia „păgubașilor” va fi direcţionată spre elitele politice … elitele care nu au răspuns la sfidările existenţiale cu care se ciocnește Republica Moldova și care nu sunt capabile să genereze un compromis politic deja de câţiva ani. Și această chestiune deja are implicaţii serioase atât pentru politica internă (inclusiv pentru fezabilitatea politică a reformelor structurale pe asemenea fundal), cât și cea externă. O fi această majorare a tarifului la gaz buturuga mică ce răstoarnă carul mare?

Sursa: www.expert-grup.org

Conducerea ţării a decis să ne lase neguvernaţi și a pornit în forţă prin Europa. Să fie acesta un semn că vom avea degrabă alegeri anticipate? După succesele externe ale premierului Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu au purces și ei la drum, să se consulte pe la „partenerii externi”.

După cum ne-a informat serviciul de presă al Partidului Liberal, președintele formaţiunii, Mihai Ghimpu, și prim-vicepreședintele acesteia, Dorin Chirtoacă, au avut miercuri, 5 octombrie, la Bruxelles, o întrevedere cu comisarul european pentru Extindere și politică europeană de vecinătate, Štefan Füle. Conducerea PL a avut, în perioada 3-6 octombrie, un șir de consultări cu partenerii europeni. În cadrul întâlnirii cu Štefan Füle, au fost abordate subiecte ce ţin de situaţia politică din Republica Moldova și criza constituţională cauzată de nealegerea președintelui. Oficialul european a menţionat că aspiraţiile de integrare europeană ale ţării noastre nu se pot realiza fără stabilitate politică și reforme reale.

Liberalii s-a întâlnit și cu Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European, cu care au vorbit tot despre criza constituţională. Mihai Ghimpu i-a amintit oficialului european că PL a propus, încă în 2009, soluţia adecvată pentru ieșirea din criză – adoptarea unei noi Constituţii. Și l-a informat că respectivul proiect nu a fost dat uitării, a fost lansat din nou de PL, prin înregistrarea unei iniţiative legislative în Parlamentul Republicii Moldova, aceasta fiind singura cale de rezolvare a crizei constituţionale, în condiţiile interimatului actual al președintelui.

Așa cum menţionează serviciul de presă al PL, președintele Parlamentului European a opinat că modificarea mai multor articole ar permite eliminarea tuturor blocajelor din Constituţie și, prin urmare, o asemenea soluţie poate fi luată în considerare.

Pe de altă parte, nici președintele interimar Marian Lupu nu a stat zilele acestea departe de partenerii externi. El a avut o întrevedere cu președintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio.

Evident că au făcut și un schimb de opinii privind posibilele soluţii de depășire a crizei constituţionale din ţara noastră. Și fiindcă democraţii nu sunt adepţii unei noi Constituţii, Marian Lupu a auzit de la președintele Comisiei de la Veneţia exact ceea ce a dorit să audă. Potrivit serviciului de presă al Partidului Democrat, Gianni Buquicchio a menţionat că modificarea Constituţiei cere eforturi susţinute, dar și o perioadă mai mare de timp, pentru a fi discutate toate nuanţele viitoarei Legi Supreme. El a precizat că pentru aceasta este nevoie de stabilitate politică în ţară. Doar atunci va putea fi obţinut rezultatul dorit, în urma unui dialog constructiv, cu participarea, în condiţii de stabilitate politică, a principalelor forţe politice relevante din ţară.

Interimarul Marian Lupu a căzut de acord cu președintele Comisiei și a opinat că modificarea Constituţiei nu este cea mai bună soluţie, îndeosebi în condiţii de instabilitate politică și polarizare excesivă a societăţii, acesta fiind un proces de o perspectivă îndelungată, care presupune convergenţa principalelor forţe politice.

Deocamdată, nu știm dacă a discutat premierul Vladimir Filat chestiunea privind noua Constituţie, dar sperăm să audă și el de la partenerii externi doar ceea ce i-ar plăcea mai mult să audă.

FLUX

4

Uniunea începe să semene din ce în ce mai mult cu o căruţă încărcată, la care, cu voia dumneavoastră, boii trag în toate direcţiile.

Unii hăis și alţii cea, iar căruţa pocnește pe la toate încheieturile. Degeaba s-a creat așanumitul Fond de Stabilitate, pentru că rezultatele sale nu se văd nicăieri. Sau, mai bine zis, doar în găurile negre de la bugete, care se întind de la ţările deficitare către cele care reușiseră, de bine, de rău, să nu fie prea tare afectate de criză.

La Bruxelles, președintele Barroso se află în pragul unui atac de nervi. El nu reușește, sub nici o formă, să armonizeze poziţia Comisiei și a diverselor state membre. O babilonie cu ștaif, în care miza este ca toată lumea să cadă de acord să se impună o taxă pe tranzacţiile financiare. Adică, să mai sufere și băncile puţin, pentru că, atunci când majoritatea lor au strigat “foc”, guvernele au sărit în sprijinul lor, cu miliarde peste miliarde de euro. Ușor de spus, greu de făcut. Presiunile sunt mari, iar deciziile trebuie luate de politicienii naţionali, printr-o poziţie comună. Politicieni care sunt și ei oameni și,

EDI|IA DE VINERI

Geopolitic

7 OCTOMBRIE 2011

carevasăzică, supuși tentaţiei de a ceda intereselor financiare, mai ales când lobby-ul este așa puternic.

Astăzi, băncile nu se prea obosesc să mai crediteze sistemul privat - motorul creșterii economice într-o economie capitalistă - pentru că sunt prea ocupate să se înfrupte copios și fără de risc din dobânzile grase obţinute din finanţarea datoriilor publice. Adică, banii daţi de guverne acum doi ani pentru a salva băncile sunt folosiţi acum pentru a acoperi găurile bugetare rezultate tocmai prin aceste acţiuni de salvare. Iar cetăţeanul plătitor de taxe plătește taxe ca să

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Europa, în pragul unui atac de nervi vadă cum i se plimbă banii de la bănci la trezorerie și viceversa. Taxa pe tranzacţii financiare ar putea să mai recupereze ceva pierderi, dar și să mai domolească speculaţiile de pe pieţe, care pariază pe euro și pe obligaţiunile din zona euro ca la cazino, ceea ce conduce la o destabilizare a cursului de schimb și a indicilor bursieri.

Lucru care afectează, în primul rând, companiile oneste (există și așa ceva!), care, în ciuda eforturilor extraordinare, impuse de aceste vremuri nefaste, își văd acţiunile târâte printr-o mocirlă tot mai adâncă, de la o zi la alta.

Printre opozanţii acestei măsuri se află și Marea Britanie, care se laudă cu cel mai mare centru financiar din Europa. Londra ar putea fi părăsită de liota de firme de brokeraj pentru locuri mai prietenoase cu hedging-ul financiar. Ceea ce înseamnă o pierdere destul de mare pentru guvernul brita-

nic, cel puţin pe termen scurt.

Pe termen lung, ar putea folosi spaţiile rămase goale în The City pentru a construi câteva fabrici și astfel să dea niște slujbe cinstite cetăţenilor săi.

De altfel, reuniunea recentă la care s-a discutat situaţia dezastruoasă a Uniunii s-a “bucurat” și de prezenţa lui Timothy Geithner, șeful finanţelor americane, lucru care a deranjat, pe bună dreptate, Comisia Europeană. Ce căuta el acolo nu e clar; însă nu cred că mă aventurez dacă îl bănuiesc că a avut mai degrabă un rol de purtător de cuvânt al Wall Street-ului decât unul de ministru de Finanţe. În consecinţă, Uniunea este de-a dreptul scindată, însă Bruxellesul este hotărât să meargă mai departe cu propunerea de taxare a tranzacţiilor financiare. Ba chiar, președintele Consiliului, Herman Van Rompuy, va pune pe masa șefilor de stat și de guvern, la summitul

de toamnă de la jumătatea lui octombrie, propunerea sa de uniune fiscală, lucru care ne-ar apropia și mai mult de o posibilă federalizare. Între timp, grecii, scoși ţapi ispășitori ai crizei europene, refuză categoric să primească bani pe care ţările UE se chinuiesc să îi strângă pentru “solidaritate”. Ei știu foarte bine că nota de plată este una exorbitantă: nu numai că vor privatiza toate bogăţiile naturale și companiile de utilităţi, dar deja și-au văzut salariile diminuate cu peste 40%, iar noile biruri impuse de Papandreou vin pe factura de electricitate. Cine îndrăznește să nu le plătească rămâne în beznă, fără preaviz.

Din păcate, cam asta îi așteaptă pe toţi cetăţenii ţărilor împrumutate, mai devreme sau mai târziu.

Corespondenţă de la Bruxelles de Claudia ION Sursa: Cotidianul.ro

Uniunea Eurasiatică – proiect Discursul din Parlamentul European geopolitic sau „vis electoral”? al unui politician englez necastrat Lansarea ideii formării unei Uniuni Eurasiatice de către Vladimir Putin, prin intermediul unui articol publicat în ziarul „Izvestia”, trebuie privită în contextul alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă.

Premierul rus reanimează ideea mai veche de transformare a Uniunii Vamale într-o Uniune Eurasiatică, după modelul Uniunii Europene, în care s-ar integra statele CSI. În viziunea lui, această nouă organizaţie supranaţională ar urma să devină un spaţiu de legătură dintre UE și Asia. În perspectivă, Putin vede în Uniunea Eurasiatică un mijloc de creare a unei comuniuni europene de liber comerţ de la Lisabona până la Vladivostok, ceea ce ar presupune și integrarea spaţiului UE în Uniunea Eurasiatică.

Este greu să ne imaginăm o Uniune Eurasiatică în contextul în care Bielorusia și Kazahstan deja se confruntă cu mari probleme din cauza participării lor la Uniunea Vamală. Bielorusia a fost nevoită să ridice taxele de import la nivelul celor din Rusia, sperând că va putea achiziţiona gaz și petrol la preţurile interne din Federaţia Rusă, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În Kazahstan, taxele de import la produsele electrocasnice au crescut de 3-4 ori, iar la automobile de 30-40 de ori, au fost introduse taxe de import la produsele alimentare (inexistente anterior), ceea ce a determinat o creștere catastrofală a preţurilor și scăderea nivelului de trai. Ucraina și Republica Moldova riscă să intre într-un colaps energetic în cazul lansării, în 2015, a proiectului SouthStream și reducerea cantităţii de gaze livrate.

Gazprom a respins propunerea președintelui Victor Ianukovici de construcţie a gazoductului pe ţărmul ucrainean, ceea ce ar determina Kievul să respingă pe viitor ideea oricăror „uniuni”

ale Kremlinului, care nu au nici un fundament economic reciproc avantajos. Așa cum s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, în relaţia cu Rusia, Republica Moldova este nevoită să se alinieze politicii externe a Ucrainei. În aceste condiţii, mai reală ar părea o „uniune intergalactică” decât o Uniune Eurasiatică.

Conform sondajelor sociologice, majoritatea cetăţenilor regretă destrămarea URSS. În același duh fiind și „rușii de pretutindeni” sau „compatrioţii ruși” din spaţiul ex-sovietic. Iată de ce ideea “restabilirii unui Imperiu măreţ” poate servi perfect în calitate de locomotivă electorală. Aici am putea face o paralelă cu „unionismul” lui

Traian Băsescu, care a atras voturile românilor din afara ţării fiind deplin conștient că nu poate realiza ceea ce a promis. În cele din urmă, așa este natura electoratului: el nu are nevoie de soluţii la problemele socioeconomice, ci de „vise”. Să nu uităm că Putin, Băsescu sau Voronin sunt doar niște furnizori de „vise politice”. Astăzi, potrivit Centrului sociologic Levada din Federaţia Rusă, 60 la sută dintre ruși regretă destrămarea URSS. Sociologii explică acest fenomen prin dorinţa de stabilitate și neîncredere în viitor. În acest context, mesajul lansat de Putin are un caracter pronunţat electoral. Același lucru evidenţiază și Aleksandri Dughin, în cadrul unui interviu.

Vladimir Putin are nevoie de o revenire spectaculoasă la tron. Cu toate astea, atmosfera din Rusia nu mai este cea care a fost în 2000, după plecarea lui Elţin. După eșuarea așa-numitului „Front popular”, Vladimir Putin are nevoie de un vis care ar scoate rușii din plictiseală și pesimism, de un val de entuziasm care l-ar legitima nu doar în calitatea de „lider naţional”, dar și în cea de “Împărat al Eurasiei”. Totuși, ulciorul nu merge de multe ori la apă. Conform ultimelor sondaje de opinie din Rusia, 29 la sută din ruși ar dori revenirea lui Putin, 11 la sută – ar dori ca Medvedev să rămână președinte, iar 27 la sută nu ar dori nici pe unul, nici pe altul – această categorie de cetăţeni ar putea crea mari probleme pe viitor.

Rușii s-au plictisit, vor și ei o schimbare. În pofida mesajelor „de uz intern”, Federaţia Rusă vrea să se integreze în spaţiul economic european, iar statele din fosta URSS nu mai reprezintă o prioritate. Rusia are de rezolvat propriile probleme economice și sociodemografice.

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

Nigel Farage: „O nouă revoluţie democratică cuprinde Europa de nord” (Parlamentul European, 28 septembrie 2011, cu ocazia dezbaterilor asupra Stării Uniunii prezentate de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso) Domnule Barroso, Ne-aţi spus în această dimineaţă că Uniunea europeană trebuie să ne inspire. Deși aţi admis că mai sunt una sau două probleme de rezolvat, aţi afirmat clar și răspicat că totul este în regulă, că se vor crea locuri de muncă și va urma o perioadă de creștere – de fapt, ne-aţi oferit imaginea unei noi perioade de iminentă reînnoire europeană. Ca fost comunist, dumneavoastră vă amintiţi probabil cum bătrânii lideri sovietici se urcau la tribună pentru a rosti cuvântări în care spuneau lumii întregi cât de mari sunt recoltele și cât de mult a crescut producţia de tractoare.

Desigur, ei credeau că istoria este de partea lor; de fapt, președintele Hrușciov i-a spus Vestului: „Noi o să vă îngropăm”, așa de tare credea el în Uniunea lui.

Ei bine, acum ne uităm înapoi la toate acestea și ne pufnește râsul. Și cred că cei de mâine se vor uita în urmă la dumneavoastră și se vor întreba: „cum a ajuns acest om să aibă atâta putere?”. Și cum au hotărât politicienii europeni din această cameră că metoda comunitară (federală) trebuie să înlocuiască democraţia naţională?

Cred că peste ani lumea va privi cu mirare faptul că noi am renunţat la democraţie.

Dar ceea ce aţi vrut, de fapt, să spuneţi este că, da, avem o Uniune Europeană, iar acum trebuie să avem și mai multă uniune. În calitatea dumneavoastră de arhitect – și sunteţi unul dintre arhitecţii-cheie ai actualului eșec – ne spuneţi că trebuie să continuăm și mai vârtos să facem același lucru care s-a dovedit complet greșit.

Eu spun că asta-i curată nebunie. Nu pot să cred că este un răspuns raţional la oricare dintre situaţiile în care vă aflaţi. Departe

de a fi o declaraţie despre „Starea Uniunii”, aș crede, mai degrabă, că uniunea a ajuns într-un impas.

Uitaţi-vă ce harababură. Vă avem pe dumneavoastră drept președinte al Comisiei. Avem un Președinte al Parlamentului European. Îl avem pe vechiul meu prieten Herman Van Rompuy, președinte permanent al Consiliului European. Îi avem pe polonezi – sunt acum președinţii temporari ai Consiliului European.

Avem președinţi prin toată sala asta, Dumnezeule mare, chiar și eu sunt președinte. Nu sunt sigur cum să-i numesc cu un singur termen pe acești președinţi, nu știu, zău, poate li s-ar potrivi cuvântul „incompetenţă”. Un lucru este cert, când nu există simţul de răspundere caracteristic democraţiei, este clar că nimeni nu mai poate exercita controlul.

Și ne îndreptăm către o Uniune a intoleranţei. Oricine ia cuvântul aici și îndrăznește să ofere o viziune politică diferită de opiniile standard este etichetat drept nebun, violent, fascist – ani la rând am auzit astfel de etichetări de la oamenii aceștia.

Iar intoleranţa este atât de adâncă, încât atunci când au loc referendumuri în Franţa, Olanda și Irlanda care vă resping ideile, dumneavoastră, ca o clasă politică, susţineţi că asta ar fi o problemă care trebuie rezolvată.

Iată de ce sunt foarte îngrijorat în privinţa fundamentului Uniunii. Există un nou (euro)naţionalism care cuprinde întreaga Europă. Dumneavoastră vreţi să aboliţi statul naţional – în cazul dumneavoastră, domnule Schulz, din cauză că vă este rușine de propriul trecut – și vreţi acum ca steagul ăsta și un nou imn să înlocuiască statele naţiune și nu vă pasă cum o să ajungeţi să va atingeţi acest obiectiv. Chiar dacă zdrobiţi democraţiile naţionale. Dacă nu vă convin referendumurile naţionale, nu le luaţi în consideraţie, declaraţi că sunt „populism”. De fapt, sunt democraţie.

O nouă revoluţie democratică a cuprins acum Europa de nord, declanșată în aprilie în urma rezultatelor impresionante la alegerile generale din Finlanda. Nu este o revoluţie antieuropeană. Este o revoluţie care vrea comerţ, vrea o Europă a cooperării; vrea o Europă în care să existe schimburi între studenţi, în care să putem munci fiecare în capitala celuilalt – o revoluţie care vrea asemenea lucruri, dar nu vrea această Uniune Europeană.

Sincer vorbind, sunteţi cu toţii oameni ai trecutului.

(Traducere de Ovidiu Hurduzeu) Sursa: atreiafortaromaniaprofunda. blogspot.com

IULIAN CHIFU:

NATO nu poate depinde cu apărarea sa de un veto al Rusiei Interviu cu domnul prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti – Domnule profesor, am discutat și cu alte ocazii despre scutul antirachetă din România. Iată că ceea ce unii așteptau cu speranţă, iar alţii cu înfrigurare, s-a produs: Bucureștiul și Washingtonul au semnat Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România. Aceste elemente vor fi amplasate în localitatea Deveselu din judeţul Olt și implică interceptoare de tip SM-3 și un radar de ghidare a interceptoarelor. S-a făcut multă vâlvă pe acest subiect în unele capitale. Am observat cu toţii reacţii calme la Budapesta, Sofia, Kiev și Chișinău, pe când dinspre Belgrad și dinspre Moscova s-a simţit un val de nervozitate. În ecuaţia geopolitică regională, aceste reacţii contează, pentru că relevă fie un potenţial de consensualitate, fie unul de tensiune și conflict latent. Cum apreciaţi faptul semnării Acordului de la Washington și reacţiile actorilor geopolitici din regiunea noastră?

– Sistemul antirachetă american cu elemente amplasate în România – interceptorii – și Turcia – radarul de avertizare timpurie – este o contribuţie

naţională la scutul antirachetă al NATO și apără întreaga Europă și Statele Unite. El acoperă Republica Moldova și, parţial, Ucraina. E adevărat că Federaţia Rusă negociază cu NATO o formulă de cooperare sau „scut comun”, dar acesta nu are cum să permită Rusiei să-și asume o parte a teritoriului NATO, din cauza indivizibilităţii apărării comune a Alianţei, așa cum nu poate să-și asume nici un drept de veto pe utilizarea scutului, deoarece timpul de reacţie este între 4 și 12 minute. Nici la nivelul NATO nu se întrunește Consiliul NATO-Rusia pentru a lua o decizie, ci există un mandat pentru un general care decide, în timp real. Mai mult, principial NATO nu poate depinde vreodată cu apărarea sa de un veto al Rusiei.

Formula agreată este cea a cooperării prin schimb de informaţii, eventual un centru de fuziune a datelor la sediul SHAPE din Mons, Belgia, acolo unde atât NATO, cât și Federaţia Rusă, cu scutul său independent, să aibă ecrane și să poată compara și confrunta datele în timp real. De asemenea, se preconizează o formulă de acord care să conţină o comunicare în prealabil a tuturor activităţilor de lansare de rachete pentru a nu fi interpretate în mod ero-

nat drept altceva decât ceea ce sunt și să existe reacţia scutului antirachetă. Și în privinţa unor inspecţii in situ pe care Rusia și le-ar dori, pe parcursul montării scutului, și ele sunt imposibil de aranjat din două motive: mai întâi consimţământul statului gazdă, care nu poate fi angajat de partea americană, apoi, pe fond, lipsa interesului pentru un transfer de tehnologie militară a SUA către Federaţia Rusă. Consimţământul ar putea însemna autorizarea „spionajului oficial” pe tehnologia antirachetă modernă a interceptării prin pulverizare la impact, lucru ce nu intră în spaţiul de interes al statelor membre NATO a se produce.

– Semnarea Acordului și amplasarea propriu-zisă a elementelor scutului antirachetă, atunci când se va produce, determină ajustarea sau modificarea în răspăr a comportamentului statelor care se simt vizate. La ce anume credeţi că ne-am putea aștepta și din partea căror capitale anume?

– Nu ne așteptăm la reacţii de nici un fel. Partea rusă e convinsă că nu e un scut îndreptat împotriva sa, iar orice doleanţă ar dori să o exprime, pentru a deveni realitate, trebuie să fie ac-

ceptată și de partener. Militarii ruși știu componentele tehnice, cunosc metoda de interceptare, capacităţile sistemului, le-au discutat și negociat. De altfel, este foarte corect de remarcat lipsa oricărei reacţii pe acest subiect din partea autorităţilor de vârf ale Federaţiei Ruse, mai mult, au apărut comentariile tehnice ce recunosc situaţia curentă și lipsa oricărei ameninţări pentru Federaţia Rusă. Singurele comentarii și presiuni vin în sensul promovării propunerilor de cooperare și a doleanţelor Rusiei de a se implica în cadrul scutului antirachetă.

– Poate servi scutul antirachetă un motiv real de poticneală în politica externă a Rusiei, mai cu seamă în ceea ce privește diferendul moldo-rus îngheţat din Transnistria?

– Nu. Referirile la amplasarea unor capabilităţi în Transnistria au fost și rizibile, și fără legătură cu scutul antirachetă. Federaţia Rusă e conștientă, la nivelele sale decizionale, că amplasarea oricăror capabilităţi oriunde în lume trebuie să se refere la ameninţări reale și credibile, altfel e greu de explicat și propriului public de ce trebuie cheltuiţi aiurea niște bani pe înarmare. Este și cazul posibilei amplasări a unui

port-elicopter din clasa Mistral, achiziţionat de la francezi, în Marea Neagră, la Sevastopol.

Ar însemna că vizează statele NATO, cu o capabilitate supradimensionată și costisitoare care nu se justifică în zonă, prin raza de acţiune, și Moscova știe că acest lucru ar antrena escaladarea înarmării în Marea Neagră, pentru că și Turcia, și România va dori să-și protejeze ţărmurile din largul mării în faţa unei asemenea capabilităţi.

– Un alt conflict nerezolvat al Moscovei în regiunea noastră este diferendul canonic româno-rus, un conflict cu adânci rădăcini istorice. Cazul Mitropoliei Basarabiei este vizat direct. În câteva zile va sosi la Chișinău patriarhul Kiril Gundiaev al Moscovei și al întregii Rusii, după ce, la distanţă de doar o săptămână, a efectuat vizite în ţinutul Herţa, la Bănceni, și în nordul Bucovinei, la Cernăuţi. Cum se vede de la București această activizare a Bisericii Ruse și care sunt, în opinia dumneavoastră, elementele-cheie de care se conduce în regiunea noastră centrul de putere religioasă de la Moscova?

– Aici avem două niveluri, două planuri de discuţie. Unul

este disputa reală și ingerinţa în afacerile Bisericii Ortodoxe Române și a componentelor sale din Basarabia, Bucovina și regiunea Odesa, componente tradiţionale ce menţin tradiţia istorică a românilor moldoveni, basarabeni, nistreni, bucovineni. Aici e o chestiune pe care cele două Biserici ortodoxe trebuie să o convină, cu toleranţa și modul egal de a le privi din partea guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei.

Cel de-al doilea plan e mai larg, nu mai puţin relevant, cu impact major asupra contemporaneităţii. El ţine de nevoia de raportare morală, de referire la valori concrete, pe care religia

o oferă oamenilor. Am observat, în ultima vreme, o adevărată tendinţă a religiilor majore, consacrate, în ceea ce privește alunecarea către mercantilism și căderea în principiile pieţei, devenind adevărate societăţi comerciale. E cazul tuturor Bisericilor mari, e și cazul Bisericii ortodoxe, iar punctul major care demonstrează acest trend este fuga credincioșilor ruși sau slavi, în general, de sub oblăduirea sa către islam radical, către culte jihadiste, către așa-numitele „culte noi”, construite pe așteptările oamenilor, care le satisfac mai bine nevoia de identitate de grup și de referinţă morală, de raportare la divinitate, decât

religiile mari. Aici problema e și mai importantă, deoarece trec drept convertiţi la jihadism ruși și slavi, cazaci din regiunile Krasnodar Krai, Stavropol Krai, care se alătură insurgenţei din Caucazul de Nord și aruncă în aer și strategia de restabilire a structurii etnice a regiunii prin instalarea acestor etnici de origine slavă tocmai prin convertirea lor la Islam și alăturarea insurgenţei, în special celei ce se manifestă prin acţiuni teroriste și asumări jihadiste.

– Domnule profesor, vă mulţumim.

Pentru conformitate, Vlad CUBREACOV, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

SE PARE CĂ E ADEVĂRAT:

Plahotniuc l-a înlocuit pe Pulbere cu Tănase În numărul trecut al ziarului FLUX afirmam, în articolul „Cine stă în spatele demiterii lui Pulbere?”, că „vom ști cu exactitate dacă Plahotniuc este sau nu cel care a orchestrat demiterea lui Pulbere atunci când va fi ales noul președinte al Curţii Constituţionale”. Noul președinte al Curţii Constituţionale a fost ales, acesta este Alexandru Tănase. Respectiv, cred că nimeni nu mai pune la îndoială că Vladimir Plahotniuc este cel care a orchestrat din umbră demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Curţii Constituţionale.

Avem mai multe motive să bănuim că Alexandru Tănase a fost preluat de la Vladimir Filat de Vladimir Plahotniuc. Însuși Vladimir Filat l-a acuzat cu text deschis pe tizul său, Plahotniuc, că acesta îi cumpără oamenii din partid. Ca divorţul, care a avut loc în aprilie 2011, să nu fie dureros și să nu se transforme într-un dezavantaj de imagine pentru PLDM, Filat și Tănase au convenit ca cel de-al doilea să plece fără scandal în schimbul numirii lui în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Însă, se pare că scenariul gândit de Vladimir Plahotniuc, despre care se spune că ar fi un mare maestru în asemenea chestiuni, nu s-a încheiat aici. S-a căutat un moment prielnic pentru a-l demite pe președintele Curţii Constituţionale, o simplă declaraţie a acestuia, o luare de atitudine civică, și a-l avansa pe tânărul Alexandru Tănase, care nu avea nici măcar jumătate de an de practică de judecător, în înalta funcţie de președinte al Curţii Constituţionale.

Că demiterea lui Pulbere și instalarea în locul lui al lui Tănase nu a fost o întâmplare, ci făcătură lucrată, o confirmă cu vârf și îndesat următorul argument. Membrii CC l-au demis pe Pulbere pentru că acesta ar fi făcut declaraţii politice. Judecătorul Victor Pușcaș a cerut demiterea lui Dumitru Pulbere pe motiv că, după ședinţa CC din 20 septembrie, acesta a declarat într-o emisiune televizată că Parlamentul trebuie dizolvat până la 28 septembrie curent, la un an de la ultima dizolvare, altminteri, în condiţiile nealegerii șefului statului, vom avea de a face cu un caz de uzurpare a puterii de stat. Dacă am admite că membrii Curţii Constituţionale ţin atât de mult la bunul nume al acestei instituţii și nu pot accepta ca președintele ei, Doamne ferește, să facă declaraţii politice, atunci acești membri atât de pudici nu puteau să-l aleagă în funcţia de președinte pe Alexandru Tănase, pentru că acesta, din moment ce a fost instalat de Guvern în funcţia de judecător la CC, a făcut nu una, ci zeci de declaraţii politice. La una din ședinţele Clubului de Presă, care a avut loc la începutul lunii apri-

7 OCTOMBRIE 2011

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

lie 2011, când deja era numit membru al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, încercând să demonstreze că nu are nici o legătură cu Vladimir Plahotniuc, îl compara pe premierul Filat cu Fuhrer-ul. Pe 21 august 2011, când un grup de creștini au protestat în faţa domiciliului domnului Tănase, pentru că acesta a înregistrat cultul islamic în Republica Moldova, judecătorul Curţii Constituţionale a acordat un

interviu pentru publicaţia Timpul, care aparţine tatălui lui, Constantin Tănase. În acest interviu, Alexandru Tănase face un șir de declaraţii mai mult decât politice.

El chiar recurge la etichetări, spunând că premierul Filat ar fi o persoană lipsită de curaj, că ar fi instigatorul unor acţiuni extremiste de intimidare a sa și a familiei sale, că ţese intrigi, că în problema religioasă ar manifesta o atitudine lașă, lipsită de principii politice și morale. Astea toate sunt declaraţii eminamente politice, pe care un judecător al Curţii Constituţionale nu avea dreptul să le facă în raport cu șeful Executivului și liderul unui partid politic.

Dar Tănase le-a făcut și, cu toate acestea, a fost avansat în funcţia de președinte al Curţii. Alte comentarii sunt de prisos.

Să fim înţeleși corect, nu ne apucăm noi să-i facem un rechizitoriu lui Alexandru Tănase (mai ales după ce a devenit membru al Curţii Constituţionale) și nici lui Vladimir Plahotniuc. Cei doi nici n-au pentru ce se supăra pe noi pentru că noi n-am spus nimic nou, tot târgul Chișinăului vorbește despre

„tentaculele lui Plahotniuc care au ajuns și la Curtea Constituţională”. Că Plahotniuc i-a asigurat lui Tănase mandatul de președinte al CC este un lucru atât de evident și unanim recunoscut, încât enunţarea lui nici nu mai prezintă o noutate, ci deja o banalitate ordinară.

Dar vom face și noi niște afirmaţii. În opinia noastră, odată ajuns membru al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase ar trebuie să uite de toate amiciţiile și inamiciţiil din clasa politică și să-i judece după același calapod și pe Plahotniuc, și pe Filat.

Altfel, el va compromite definitiv imaginea Curţii, despre care lumea va spune că face jocul lui Plahotniuc sau al altui politician sau oligarh.

Filat despre Tănase: va avea posibilitatea să aibă o viaţă mai liniştită, fără politică De fapt, cam același lucru l-a afirmat și premierul Vladimir Filat. Atenţie, de ceva timp încoace, nu noi am început să vorbim pre limba premierului, ci el pre a noastră.

Dar dacă Filat spune un adevăr, nu o să ne apucăm să-l contrazicem doar de dragul polemicii.

Deci, solicitat să comenteze decizia Curţii Constituţionale în cazul demiterii de către Parlament a lui Ion Muruianu din funcţia de președinte interimar al Curţii Supreme de Justiţie, Vladimir Filat a declarat: „Eu nu am comentat, nu comentez și nu voi comenta pentru viitor deciziile Înaltei Curţi.

Totodată, regret că anumite acţiuni care s-au produs în această Curte au fost precedate de declaraţii și solicitări politice. Este un lucru foarte grav. Curtea Constituţională trebuie să fie în afara procesului politic și să vegheze asupra respectării Constituţiei în Republica Moldova. De aceea, această decizie de repunere în funcţie a domnului Muruianu aparţine judecătorilor de la Curtea Constituţională, care au un nou președinte, pe care îl felicit cu această ocazie, mă refer la numirea dânsului, la fel cum l-am felicitat atunci când a fost numit în calitate de judecător la Curtea Constituţională. Domnul Tănase are calităţile necesare pentru a fi un bun judecător la Curtea Constituţională. Și mă bucur pentru el pentru că, ocupând această înaltă funcţie de președinte al Curţii Constituţionale, să iasă totalmente din acest proces politic care este unul deloc ușor și care, vreau să vă spun, pe alocuri este chiar foarte greu.

Deci, va avea posibilitatea să aibă o viaţă mai liniștită. Și sincer îi doresc succes”.

Altfel spus, premierul Vladimir Filat a spus: să fie Tănase sănătos, dar să nu mai facă politică la Curtea Constituţională, mai ales după ce a fost ales în funcţia de președinte al Curţii. Atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

5

Cine nu este cu Ghimpu, ca Muruianu păţeşte Ion Muruianu a revenit în funcţia de președinte al Curţii Supreme de Justiţie. Curtea Constituţională a decis marţi, 4 octombrie, că hotărârea Parlamentului privind eliberarea acestuia din funcţie este neconstituţională.

Decizia Curţii este definitivă și irevocabilă. Este pentru a doua oară când Legislativul încearcă să-l demită pe Ion Muruianu, încălcând procedurile legale. O hotărâre similară din 2010, de asemenea, a fost calificată drept ilegală de către CC, Muruianu fiind restabilit în funcţie.

Președintele CSJ a fost demis în luna iulie curent, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, prin votul deputaţilor din coaliţia majoritară.

Deputaţii comuniști au calificat demiterea lui Muruianu drept răfuială politică și au depus o sesizare la Înalta Curte, invocând încălcarea mai multor articole din Legea Supremă.

Juristul PCRM, Sergiu Sârbu, a declarat după ședinţa Curţii că CC nici nu putea să adopte o altă decizie. „O asemenea hotărâre a Parlamentului nu putea să rămână în vigoare”, a apreciat el, precizând că Ion Muruianu urmează să revină în funcţia de președinte al CSJ și să-și exercite atribuţiile până la numirea unui nou șef al Curţii. Amintim că mandatul lui Muruianu a expirat în martie 2011, iar CSM a anunţat un concurs pentru ocuparea funcţiei deţinute de acesta.

Potrivit lui Sârbu, din momentul pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, „interimatul funcţiei de președinte al CSJ încetează, iar Muruianu revine în funcţie până la desemnarea noului președinte”. Pe de altă parte, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a afirmat că, prin această decizie, lui Ion Muruianu i-au fost restabilite doar atribuţiile de președinte interimar al CSJ. „Domnul Muruianu nu a fost demis din funcţie, el exercita atribuţiile președintelui CSJ și, probabil, această decizie a CC înseamnă revenirea lui la aceste atribuţii”, a opinat Efrim.

Vedem că nici juriștii nu pot să spună exact dacă actualmente Muruianu este președintele CSJ sau doar asigură interimatul funcţiei. Dar nici nu pare să fie o chestiune principială, odată ce, din momentul alegerii unui nou președinte, Ion Muruianu va înceta să mai deţină funcţia

respectivă. Evident, dacă nu va fi ales pentru un nou mandat, pentru că și el s-a înscris în concursul anunţat de CSM. Întrebarea este, de ce au fost atât de nerăbdători deputaţii, încât nu au avut timp nici măcar să se asigure de respectarea procedurilor? De ce a trebuit să dea iarăși cu oiștea-n gard, dacă mandatul de președinte al lui Muruianu oricum a expirat? „Nu este necesitatea și nu poţi să demiţi o persoană dintro funcţie pe care el nu o deţine, or, mandatul a expirat încă în luna martie”, a menţionat și avocatul Vlad Roșca în cadrul unei emisiuni la PublikaTV. În opinia lui, și sesizarea făcută către CSM, și propunerea de demitere a lui Muruianu au fost de la bun început o farsă.

Să aibă dreptate analistul politic Igor Boţan, care a constatat că actualul Parlament este obsedat de demiterea lui Muruianu? Sau, mai degrabă, Parlamentul se lasă sedus de obsesiile lui Mihai Ghimpu?

Putem face această concluzie dacă ţinem cont de faptul că în 2010, pe atunci interimarul, spicherul și doctorul în drept Mihai Ghimpu a fost cel care s-a zbătut cel mai mult pentru demiterea în regim de urgenţă a președintelui CSJ. În calitatea sa de spicher, Mihai Ghimpu a respins argumentele deputaţilor din grupul lui Vladimir Ţurcan care au cerut amânarea adoptării unei decizii finale, pe motiv că nu exista o propunere a Consiliului Superior al Magistraturii în acest sens. Înzestratul jurist a declarat atunci că, „potrivit legislaţiei, CSM propune doar numirea președintelui CSJ, nu și demiterea acestuia”.

De dragul adevărului ar trebui să remarcăm că Ghimpu a fost susţinut cu multă însufleţire și

de fostul deputat PLDM, Vitalie Nagacevschi, care a afirmat și el că demiterea președintelui CSJ ar fi prerogativa exclusivă a Legislativului.

Dincolo de păcatele pe care, posibil, le are Ion Muruianu (și nu Mihai Ghimpu zicea că nimeni nu-i lipsit de păcate în viaţa aceasta?), la demiterea repetată, în mare grabă și cu încălcarea procedurilor legale a președintelui CSJ, deputaţii au fost ghidaţi mai puţin de raţiuni de stat și mai mult de resentimente și ambiţii personale. Și în iulie 2011, iniţiatorul procedurii de demitere a fost tot capul liberalilor, care a venit în Parlament cu un proiect de lege privind eliberarea din funcţie a lui Ion Muruianu. Supărarea lui Ghimpu a cunoscut o nouă dimensiune după alegerile locale din acest an, când liberalii au cerut să fie renumărate voturile pentru Consiliul Municipal Chișinău (nu și pentru primar), în speranţa că vor mai rupe un mandat de consilier de la comuniști, pentru ca AIE să aibă majoritatea în CMC. Pentru că CSJ nu i-a făcut imediat pe plac șefului liberalilor și, în opinia lui, a favorizat poziţia Partidului Comuniștilor, acesta a afirmat că instanţa a acţionat în baza unor presiuni financiare. ”Am ajuns la aceea ca un judecător de la prima instanţă suspendă acţiunea unei instanţe superioare. Chiar și strămutarea dosarului privind validarea alegerilor din Chișinău la Bălţi este o dovadă. Curtea Supremă de Justiţie nu acţionează în baza legii, ci în baza unor presiuni financiare sau din afară”, a opinat Ghimpu, cerând să fie demis președintele CSJ, Ion Muruianu.

Până la urmă, CSJ a dispus renumărarea voturilor, care însă nu a schimbat raportul de

forţe în CMC. Totuși, supărarea lui Mihai Ghimpu a rămas. Dar pornirile justiţiare ale acestuia nu s-au oprit la CSJ și la Muruianu. Pentru că nemila lui Ghimpu îi lovește pe toţi cei care nu-i îndreptăţesc așteptările. Astfel, și președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, a fost învinuit că s-a lăsat influenţat de premierul Filat atunci când CC a respins demersul AIE de modificare a articolului 78 din Constituţie prin lege organică. „Nu aș pune mâna în foc că verdictul a fost unul strict constituţional”, a declarat Ghimpu cu referire la decizia Curţii. Între timp, Pulbere a fost demis din funcţia de președinte al Înaltei Curţi, pentru că ar fi făcut declaraţii politice. (Deși mai mulţi înclină să creadă că fostul președinte al CC nu a făcut altceva decât să constate o stare de lucruri existentă. Această constatare însă nu le-a venit bine politicienilor de la putere. În schimb, a fost un bun pretext pentru o răsturnare „de curte”.)

Dar nici așa, setea de sânge a lui Ghimpu nu a fost potolită.

El a tunat și a fulgerat prin Parlament că PL va iniţia procedura de demitere a lui Dumitru Pulbere și din funcţia de judecător, fiind sigur că chiar are acest drept. Însă după experienţa cu Muruianu, capul liberalilor nu mai crede că va fi susţinut. „Domnul Pulbere și-a permis să dea din deget Parlamentului, ceea ce este inadmisibil”, a constatat scandalizat și indignat acesta. Și îi dăm dreptate, pentru că nu poţi să compari degetul lui Pulbere cu degetul de parlamentar și fost cap de ţară al lui Ghimpu, singurul în măsură să ne fie fluturat prin faţa ochilor și să ne indice calea dreaptă spre viitorul luminos.

Ioana FLOREA, FLUX

Vlad Filat în opoziţie?

Conferinţa de presă a lui Vladimir Voronin ţinută la 5 octombrie a creat la majoritatea analiștilor politici senzaţia că PCRM este hotărât să demareze campania pentru alegerile parlamentare anticipate.

Lucrurile însă sunt mai complicate și mult mai periculoase.

Vom încerca să explicăm. În ultimele luni, domnul păpușar și PDM au primit o serie de lovituri dureroase. A fost demis directorul SA Franzeluţa, Eugen Baleca (veniturile Franzeluţa sunt în jur de 500 de milioane de lei). Vara a fost adoptat proiectul de lege privind demonopolizarea pieţei exporturilor de metal, ceea ce iarăși a lovit în monopolistul de stat Metalferos (apr. 600 de milioane lei venituri, încă 700 de milioane de lei – contrabandă în Transnistria). Au fost desfiinţate judecătoriile economice, prin care se estorcau sume de sute de milioane de lei din businessmeni, acaparându-se businessul concurenţilor. La 14 septembrie, CSJ a impus structurile offshore să întoarcă MAIB cele 27% de acţiuni preluate prin fraudă. Anterior, a fost oprit procesul de falimentare a Băncii de Economii, privatizare a Moldtelecom și Franzeluţa pe sume derizorii, în folosul structurilor oligarhice.

Poziţia dură a oficialilor UE faţă de atacurile raider au speriat păpușarul, care, pe lângă cedările efectuate, a trimis săptămâna trecută o scrisoare la toate ambasadele acreditate în Chiși-

nău, unde încerca să se deculpabilizeze de acuzaţiile care i se aduc. În scrisoare se menţionează că el, păpușarul, a devenit victima unei campanii murdare, regizată de unele forţe politice.

Concomitent, în mass-media afiliată oligarhului a fost lansată o campanie dură de acuzare a PLDM că ar unelti pe la spatele opiniei publice o coaliţie cu PCRM.

Acapararea PDM şi a instituţiilor statului Deși încă în primăvara lui 2010, domnul păpușar nega cu vehemenţă participarea sa în viaţa politică, deja în octombrie, opinia publică a fost stupefiată văzându-l pe acesta pe locul doi în lista PDM! În prima sa apariţie mediatică la canalul Prime, unul dintre analiștii politici i-a pus o întrebare foarte sugestivă: Dacă veţi fi prim-ministru, pe cine din personalităţile notorii mondiale le veţi invita în Guvern… Răspunsul contează mai puţin. Contează altceva, și anume poziţionarea domnului păpușar în calitate de șef al guvernului, în locul lui Filat. Apropo, la aceeași emisiune, primul a fost invitat Filat, apoi păpușarul, și abia mai târziu, Lupu… Astfel, ni se arăta importanţa persoanelor menţionate în topul puterii.

Deja în campania electorală parlamentară din 2010, listele PD au fost curăţate de indivizi gen Nantoi, Serebrian, care aveau viziuni anticomuniste, locul fiind preluat de o serie de businessmeni, afiliaţi oligarhului: Filip, Candu, Apolschi, Botnari. Alţii au fost promovaţi pe

linia lui Marian Lupu – Lazăr, Corman, Jantuan, Stoianaglo, Bolboceanu. Mai târziu, ei se vor afilia aripei păpușarului.

Diacov și PDM propriu-zis, rămăsese doar cu Ţulea, Stratan, Guma, Brașovschi și Sârbu. Din nefericire pentru D. Diacov, toţi acești deputaţi, cu excepţia doamnei Stratan, au trecut de partea păpușarului, Ţulea manifestând loialităţi duble. În Guvern, doar Marcel Răducan și Boris Focșa păstrează loialitatea faţă de D. Diacov și vechea structură a PDM, ceilalţi – Filip, Lazăr și chiar Buliga s-au afiliat noilor stăpâni. În scurt timp, păpușarul obţine statutul de vicepreședinte PD și chiar vicepreședinte de Parlament. Din acest moment, întreaga putere în PD a trecut în mâinile sale. Biroul politic, Consiliul Naţional al PD aproape că nu se convoacă, ședinţele fiind desfășurate la hotelul Codru. În majoritatea raioanelor, filialele PD au fost curăţate, fiind promovaţi în funcţii „oameni noi”, docili cartelului.

Deși a primit prin algoritm Ministerul Economiei, Informaticii, Protecţiei Sociale, Construcţiilor, Culturii, PD reușește să obţină în mod miraculos funcţia de președinte de stat/spicher, Procuratura, și o serie de agenţii naţionale, utilizate ca bâtă contra concurenţilor economici: CCCEC, CNPF, Agenţia pentru Protecţia Concurenţei. Nu mai are rost să amintim de unde vine președintele Băncii Naţionale și directorul SIS. În orice caz, amintim că fluctuaţiile valutare sunt și ele o sursă serioasă, de sute de milioane de lei venituri…

Implicarea exagerată a lui Vlad Filat pe exterior, deși aduce beneficii ţării (credite și granturi în sumă de 2,6 miliarde de dolari, din care 1,3 – granturi, demararea negocierilor cu UE privind asocierea și liberalizarea vizelor, tratatul regimului de frontieră cu România etc.), creează mari probleme la capitolul democraţie, corupţie, transparenţa decizională, funcţionalitatea instituţiilor statului. De fiecare dată când Filat e peste hotare, în ţară au loc acţiuni de acaparare a unor instituţii ale statului.

Astfel, Filat, când se afla în RFG, a pierdut Consiliul pentru reformarea justiţiei, creat de Lupu și controlat de păpușar (mai), a fost pus în faţa faptului împlinit

cu atacurile raider din 1-5 august. Așadar, reforma justiţiei a fost compromisă din start, iar cu ea, și șansele de asociere accelerată la UE. În aceeași perioadă, directorul CCCEC este avansat la gradul de general, pentru a-i fortifica loialitatea faţă de cartel, ginerele lui Pușcaș, judecător la CC, este avansat la gradul de general, fapt ce explică comportamentele ulterioare ale acestuia și demiterea lui Pulbere.

Practic, întreaga justiţie trece la cheremul oligarhului. Astfel, și Curtea Supremă de Justiţie prin restabilirea lui Muruianu, și Curtea de Apel Chișinău, prin numirea lui Pleșca, și Curtea Constituţională prin numirea lui Tănase (despre care am prevenit anterior că se va produce), și Consiliul Superior al Magistraturii – Timofti – sunt controlate de domnul păpușar. În această situaţie, orice reformă este compromisă din start, orice modernizare este pusă „la murat”.

Preţurile la produsele petroliere, de panificaţie, alimentare, sunt în continuă creștere, cursul valutar oscilează dramatic, sărăcind și mai mult populaţia, contrabanda de stat și schemele offshore prosperă. Și asta cu participarea directă a structurilor și agenţiilor nominalizate. Primăvara, prin minune, s-a reușit stoparea tentativei păpușarului de a majora dramatic preţurile la convorbirile telefonice. Nici nu mai dorim să discutăm aici despre rolul ANRE în creșterea preţului la serviciile comunale, dirijat de cartelul PD-L. Partea de vină pentru situaţia creată o poartă și Filat, care nu manifestă flexibilitatea și fermitatea necesară.

Practic, păpușarul a acaparat mai multe instituţii cheie ale statului, fiind la un pas de ceea ce Nicolae Chirtoacă numește „state capture”, adică acapararea întregului stat!

Se pregăteşte Alianţa PCRM-PDM? Filat a făcut o serie de greșeli strategice și acum suportă consecinţele. El nu a oferit suficienţi bani pentru a menţine unele mass-media importante, de orbitarea spre păpușar (gen ziarul Timpul etc.). Același Filat nu a avut destui bani

pentru a-și „hrăni” unii membri notorii, care obișnuiţi cu luxul, au nimerit astfel ușor în plasa oligarhilor.

Totodată, Filat nu a pregătit bine campania sa mediatică. Astfel, PLDM a pierdut războiul mediatic contra păpușarului, care prin mass-media afiliată și analiștii aserviţi cartelului, au indus ideea că PLDM va crea coaliţia cu PCRM. Chiar astăzi, 6 octombrie, un portal de știri a difuzat „informaţia”, potrivit căreia, Filat s-a și înţeles cu Voronin despre partajarea funcţiilor în stat…

PD, spre deosebire de PLDM, a ajutat PCRM să obţină încă 4 președinţi de raioane, suplimentar la cei 6, pe care PCRM îi avea de unul singur. Astfel, PDM a devenit credibil în negocieri, punând prima cărămidă serioasă în fundamentul viitoarei coaliţii. Mai mult, liderul PDM, Marian Lupu, era candidatul Rusiei la alegerile din 2010, depunând astăzi efort vizibil pentru a reintra în graţiile Kremlinului. Or, Putin nu este Medvedev, și Lupu, dar în special păpușarul, înţeleg acest lucru ca nimeni altul.

Operând în această schemă, zilele acestea păpușarul a avut o întâlnire secretă personală cu liderul PCRM, lansându-i, spre deosebire de același Filat, o serie de oferte foarte generoase. Acest lucru l-a pus pe V. Voronin pe gânduri. Esenţa ofertei se reduce la demiterea Guvernului Filat și formarea coaliţiei de centru-stânga. Iată de ce propunerea lui Voronin despre spaţiul euroasiatic nu strică ecuaţia.

Surse demne de încredere ne spun că Ghimpu și Hadârcă, ghidaţi de ura personală faţă de Filat, ar fi de acord să ofere cele 4 voturi care nu ajung coaliţiei. Se opun vehement ceilalţi deputaţi PL. Amintim că, încă în august, Ghimpu declara că decât Filat președinte, mai bine anticipate. La 20 septembrie, Ghimpu se lamenta că a făcut o eroare mortală când l-a votat pe Filat premier.

Motivaţia păpușarului e una de ordin personal – lupta continuă cu PLDM și pierderile suferite în business, l-au iritat la maximum, acesta fiind dispus spre cedări esenţiale. În acest algoritm

politic, Lupu va fi adus pe altarul de sacrificiu.

Concomitent, se fac presiuni prin Procuratura Generală de a slăbi împotrivirea „șoimilor” din PCRM, în frunte cu Mark Tkaciuk, care nu doresc coaliţie cu PD. Amintim că Procuratura Generală, controlată de PD, instrumentează un dosar penal contra lui E. Baghirov, impunându-l să depună mărturii contra lui Mark Tkaciuk. În situaţia creată, PLDM va trece în opoziţie, iar PCRM și statul în întregime, riscă să fie acaparat de păpușar. Astfel, vom deveni un stat prin definiţie oligarhic, cum e Thailanda, în care temutul oligarh Thaksin Sinawatra a subminat toate instituţiile statului.

P.S. Dacă Filat se va juca și în continuare „cu ţara în bumbi”, atunci consecinţele pentru democraţia moldovenească și statul moldovenesc vor fi grave. În alt articol, le voi explica. Sper să nu fie prea târziu.

Bogdan ŢIRDEA, sursa: bogdantsirdea.eu

6

7 OCTOMBRIE 2011

ANDREI STRÂMBEANU:

În Moldova sunt două partide comuniste „În Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) sunt oameni care nu vor binele Alianţei.

Iar în Republica Moldova sunt două partide comuniste: unul e cel cu secera și ciocanul și unul are pe siglă altceva, dar e un partid care de la lider și până jos e fix ca partidul lui Voronin: aroganţi, setoși de putere, numai ei au dreptate”. Aceste aprecieri le-a făcut scriitorul Andrei Strâmbeanu în cadrul emisiunii Replica de la Prime TV, duminică seara, unde au fost discutate probleme legate de relaţiile dintre partidele componente ale AIE, pe de o parte, și dintre alianţă și Partidul Comuniștilor (PCRM), pe de altă parte, în particular, în ceea ce privește alegerea șefului statului.

Victor Gaiciuc, ex-ministru al Apărării și fost ambasador în Ţările Beneluxului, a descris, în aceeași emisiune, PCRM ca pe un partid care „a depășit până și dogmele lui Marx”. “Negocierile presupun un compromis - și PCRM, și AIE ar trebui să renunţe la unele condiţii”, a opinat Gaiciuc, întrebându-se, în același timp, ce fel de alianţă este aceasta în care liderii nu comunică între ei.

Mihai Godea, liderul Partidului

EDI|IA DE VINERI

Inedit

Acţiunea Democratică, a declarat că actuala criză politică este generată de iresponsabilitatea întregii clase politice. Amintind de cazul în care premierul Vlad Filat spunea despre un coleg de Alianţă, cum că acela n-are habar cum se guvernează o ţară, Godea s-a întrebat dacă are habar actualul prim-ministru, care guvernează prin artificii de PR. Și Vitalia Pavlicenco, liderul Partidului Naţional Liberal, a menţionat lipsa de comunicare în interiorul AIE, caracterizându-i pe unii dintre liderii acesteia ca fiind „foarte îngâmfaţi”. Ea a declarat că Partidul Liberal Democrat (PLDM), după ce a luat votul întregii Alianţe pentru funcţia de prim-ministru, refuză să voteze candidatul din partea Partidului Democrat pentru președinţie, ceea ce încalcă Acordul de constituirea a AIE. Vitalia Pavlicenco a admis varianta de coalizare între PLDM și PCRM, dar a calificat-o drept un dezastru pentru Republica Moldova, ce ar reduce la zero doleanţele pentru care au optat tinerii în aprilie 2009.

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

MOLDOVA LaȱIaóiȱdeȱHramulȱSf.ȱCuv.ParaschevaȱȬȱocrotitoareaȱMoldovei

Apriga şi trista viaţă a fondatorului trupelor de comando româneşti, paraşutistul basarabean Mihai Ţanţu Plutonul de Misiuni Speciale – Judo, paraşutism şi patriotism Înfiinţarea primelor unităţi de comando ale Armatei Române nu este cunoscută de publicul larg potrivit cu jertfa și statura militarilor care siau dedicat întreaga viaţă apărării ţării, printre care se afla legendarul parașutist basarabean Mihai Ţanţu, fiu al unui membru al Sfatului Ţării care a votat Unirea și a fost de trei ori prefect de Chișinău, erou al luptelor antisovietice, după 23 august 1944 activ în Mișcarea Naţională de Rezistenţă, arestat, condamnat la 25 de ani de temniţă, evadat de la Aiud, fugit în Franţa, unde intră în Serviciul de Informaţii al Militarilor Români din Exil, reîntors în ţară pentru acţiuni de sabotaj, rearestat și închis din nou, tot la Aiud, până la decretul de amnistie din 1964.

După înfiinţarea, la 10 iunie 1941, a primei companii de parașutiști din Armata Română, în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii de la Popești-Leordeni, locotenentul de atunci Mihai Ţanţu a fost printre primii ofiţeri care au răspuns apelului de încadrare în această unitate care avea să se situeze în scurt timp în elita oștirii române, după cum se arăta într-un studiu publicat sub egida Fundaţiei Mareșal Alexandru Averescu, consultat de Ziaristi Online. În Foaia sa calificativă pe anul 1943, aflată în Arhivele Militare Române, se menţionează că Mihai Ţanţu s-a evidenţiat mai ales în diferite acţiuni diversioniste cu Plutonul de Misiuni Speciale, „dovedind excepţionale aptitudini în instruirea elementelor sale ca saboteuri, informatori și teroriști”.

Un veteran judoka, profesorul Anton Muraru, antrenor emerit, cen-

tura neagra 8 dani la judo, povestește: „La ordinul Subsecretariatului de Stat al Aerului, Detașamentul Operativ al căpitanului Mihai Ţanţu a intrat în dispozitiv cu: un pluton de parașutiști sub comanda slt. parașutist Petre Ghica, pe aerodromul Băneasa; un pluton de parașutiști sub comanda slt. parașutist Vasile Fulicea, pe aerodromul Boteni (Titu), unde se afla dislocat Statul major al Aerului; un pluton de parașutiști sub comanda slt. parașutist Vasile Frugină, pentru paza Subsecretariatului de Stat al Aerului (București); un pluton de parașutiști sub comanda lt. parașutist Grigore Meteș, la Comandamentul Artileriei Antiaeriene din Parcul Carol.

Cele mai bune cadre din acest Detașament – denumit și Compania de Misiuni Speciale – au intrat sub conducerea personală a cap. Mihai Ţanţu, care avea ordinul de a avea o trupa de comando, gata de acţiune.

Au beneficiat de stagii de pregătire în Germania sub conducerea unor instructori japonezi. Instrucţia lor de parașutiști încuraja iniţiativa, originalitatea în luptă, trucurile, șiretlicurile din jiu-jitsu, orientarea în teren, abilitatea și curajul fără margini…

Acţiunile de comando au fost iniţiate de căpitanul parașutist Mihai Ţanţu, începând din anul 1943. La o astfel de acţiune a participat – și neau și confirmat – Vasile Cosma și Mircea Butoescu. După ce au distrus un pod și un depozit de muniţii în Uniunea Sovietică, parașutiștii au trecut printre linii și s-au întors în ţară. În România, membrii acestor trupe de elită aveau îndatorirea de a căuta punctele vulnerabile ale apărării obiectivelor strategice din România, de a lăsa urme ale trecerii, vizibile pentru „arbitrii” de la Statul Major.

Odată cu sosirea rușilor, au venit vremuri grele pentru practicanţii tehnicilor din jiu-jitsu și judo, componenţii din trupele de parașutiști, au trecut în silentio-stampa pentru că riscau să fie duși ca prizonieri în Uniunea Sovietică.

Comandantul Mihai Ţanţu a distrus arhiva și a desfiinţat unitatea.

Parașutiștii s-au răspândit în ţară.

Vasile Cosma s-a întors în Timișoa-

ra, unde-i locuiau părinţii. Personal l-am cunoscut în anul 1967, domnia sa fiind contabil la C. S. S. Energia București, după 12 ani de detenţie.

Luptase într-o trupă de comando în munţii Făgăraș împotriva ocupanţilor ruși și a comuniștilor”, amintește profesorul Anton Muraru în lucrarea sa, „Judo în Armata României”.

Memoriile dlui Cosma, în care este pomenit și căpitanul Ţanţu, sunt reproduse și de Vali Corduneanu în articolul Amintirile unui absolvent al celei dintâi promoţii de parașutiști militari.

Viaţa legendarului Mihai Ţanţu este prezentată în detaliu în revista „Străjer în calea furtunilor” – magazin al Fundaţiei Mareșal Alexandru Averescu, într-un material extrem de bine documentat, realizat de colonel dr. Mircea Tănase, de la Statul Major General: „Căpitanul parașutist Mihai Ţanţu s-a născut la 16 iulie 1914 la Ghermănești, judeţul Bălţi, Basarabia, fiul lui Vasile și al Mariei.

Tatăl său, învăţătorul Vasile Ţanţu, a fost deputat în Sfatul Ţării de la Chișinău, unul dintre principalii artizani ai unirii Basarabiei cu România la 23 martie 1918. La 20 noiembrie 1919, în sala mare a Ateneului Român, la deschiderea lucrărilor primului Parlament al României întregite, din care făceau parte și trimișii Basarabiei, Vasile Ţanţu reprezenta ca deputat judeţul Chișinău. A fost prefect de Chișinău de trei ori, deputat și președinte al Camerei de agricultură. Dezamăgit de viaţa politică, s-a retras la ţară, profesând în continuare ca învăţător. La 30 ianuarie 1937, la vârsta de 55 ani, în urma unei boli grave, a fost operat la Iași, dar nu a supravieţuit operaţiei. Autorităţile române i-au făcut funeralii naţionale. A fost înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău. Ioan Pelivan afirma cu acest prilej: „Cu Vasile Ţanţu dispare unul dintre cei mai vajnici luptători basarabeni pentru realizarea idealului naţional: Unirea.”

La ocuparea Basarabiei, în 1940, de către sovietici, aceștia i-au căutat pe toţi cei care făcuseră parte din Sfatul Ţării și realizaseră, în 1918, unirea Basarabiei cu România. Pe

toţi cei care mai trăiau i-au arestat și deportat în URSS, dintre mulţi în RASS Tătară, unde și-au găsit sfârșitul repede. Pe Vasile Ţanţu, plecat în lumea celor drepţi cu câţiva ani mai înainte, nu l-au mai găsit. S-au răzbunat în schimb pe familia acestuia, omorându-i doi dintre fii. Cel de-al treilea, Mihai Ţanţu, era ofiţer în armata română și avea să devină o figură marcantă în timpul evenimentelor din august 1944 și imediat următoare. Va căuta, în noile condiţii create după 23 august 1944, să continue lupta tatălui său, declarând că nu mai are alt scop în viaţă decât lupta pentru Basarabia.”

Pentru apartenenţa la Mișcarea Naţională de Rezistenţă este arestat la 28 aprilie 1946 și condamnat la 25 de ani închisoare pentru „crimă de complotare întru distrugerea unităţii statului”.

Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa „Opisul emigraţiei politice – Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securităţii”, apărută la Editura Compania, îl fișează pe Ţanţu astfel: „Născut la 14 august 1914 în Basarabia (astăzi în Republi-

14 – 16 octombrie 2011

Plecarea spre Iaûi: Joi, 13 octombrie, ora 23.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 16 octombrie, ora 22.

Ziua 1, Vineri, 14 octombrie IAkIȱparticipareȱlaȱHram:ȱCatedralaȱMitropolieiȱMoldoveiȱóiȱBucovineiȱMoaóteleȱSf.ParaschevaȱȬȱocrotitoareaȱ Moldovei,ȱ M©n.Sf.TREIȱ IERARHI:ȱ morminteleȱ domnitorilorȱ Vasileȱ LUPU,ȱ Dimitrieȱ CANTEMIRȱ óiȱ Alexandruȱ Ioanȱ CUZA,ȱ Palatulȱ Culturii,ȱ Monumentulȱ luiȱ ktefanȱ celȱ Mareȱ óiȱ Sfânt,ȱ M©n.GOLIA,ȱ M©n.GALATA,ȱM©n.CET"lUIA,ȱM©n.HLINCEA,ȱCazare:ȱM©n.ȱHADÂMBU

Ziua 2, Sâmbćtć, 15 octombrie M©n.ȱHADÂMBU:ȱSf.Liturghie,ȱM©n.BUCIUM,ȱM©n.BÂRNOVA,ȱM©n.PIATRAȱSFÂNT",ȱM©n.DOBROV"l,ȱ PODULȱÎNALT:ȱMonumentulȱluiȱktefanȱcelȱMareȱóiȱSfânt,ȱCazare:ȱM©n.ȱMORENIȱ

Ziua 3, Duminicć, 16 octombrie M©n.MORENI:ȱSf.Liturghie,ȱM©n.BUJORENIȱói/sauȱM©n.PÂRVEkTI,ȱ HUkI:ȱM©n.Sf.Ap.PETRUȱóiȱPAVEL.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

ca Moldova). Fost căpitan de parașutiști. Arestat ca membru al pretinsei Mișcări Naţionale de Rezistenţă. În 1949 a evadat din penitenciarul Aiud și a fugit din ţară la Viena, unde ar fi fost recrutat de spionajul francez. La Paris, împreună cu generalul Dumitru Petrescu și comandorul Mihai Opran, a făcut parte din Serviciul de Informaţii al Militarilor Români din Exil. Ar fi fost instruit corespunzător de Biroul 2 francez, fiind apoi trimis în România să verifice tăria rezistenţei din munţi și să înfiinţeze un serviciu sedentar al PNŢ, serviciu care urma să fie condus de Dumitru Secară. În 1950 a descins în România și a intrat în legătură cu Lia Popescu, o fostă amantă a lui Mihai Opran. În scurt timp a fost arestat de Securitate, iar Lia Popescu a fost surprinsă într-o tentativă de trecere frauduloasă a frontierei”, citează colonelul Mircea Tănase în studiul sau.

Istoria vieţii lui Mihai Ţanţu reintră în conul de tristeţe. Ţanţu ajunge din nou la Aiud, de unde evadase. La prima pedeapsa se adaugă acum și cea de spionaj. Este eliberat în 1964, în urma decretului de amnistiere a deţinuţilor politici emis după scăparea de consilierii sovietici. A trăit în anonimat și moare secerat de boala în 1979, fiind condus pe ultimul drum, la cimitirul Cărămidarii de Jos din cartierul Berceni, de către camarazii săi de arme, membrii primelor trupe de comando românești.

Viaţa și faptele de arme ale eroului basarabean sunt povestite, pe larg, în articolul colonelului Mircea Tănase, Căpitanul parașutist Mihai Ţanţu, un nume pentru istorie, aflat la pagina 58 a revistei Fundaţiei Mareșal Alexandru Averescu „Străjer în calea furtunilor”.

Victor RONCEA Sursa: ziaristionline.ro

GALERIA FLUX

O femeie model ce inspiră prin setea de creaţie Elvira Cemortan-Voloșin este o persoană mereu pregătită să ajute și să susţină necondiţionat, fiind fericită pentru ceea ce face. Absolventă a prestigioaselor instituţii de artă din Republica Moldova, Elvira Cemortan-Voloșin a devenit, pe parcursul anilor, unul dintre cei mai importanţi artiști plastici din domeniul artei decorative din ţară, punctul ei forte fiind compoziţiile aeriene obţinute prin intercalarea diverselor tehnici inedite. Energia de care dă dovadă, inteligenţa, iubirea de frumos sunt câteva din numeroasele calităţi pe care le posedă artista. În calitate de președinte al centrului cultural „ARTELIT”, împreună cu echipa sa, artista participă la numeroase tabere internaţionale, simpozioane, care au loc în Republica Moldova, România, Ucraina, Ungaria,

și realizează schimburi de experienţă dintre artiștii noștri și cei de peste hotare.

Pentru că lucrările artistei sunt pline de farmec, de bungust și energizează artiștii plastici și tinerele generaţii, Elvira

Cemortan-Voloșin a organizat pentru publicul larg, în luna aprilie a anului curent, o expoziţie personală cu genericul „Destino fluorescento`11”, care a avut loc în incinta galeriei de artă „ARTELIT” de la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”.

Au fost expuse 48 de lucrări, care se deosebesc prin gama de culori, motive și tehnica de realizare. Printre oaspeţi au fost prezenţi artiști plastici, oameni de cultură din ţara noastră, dar și invitaţi din România. Referindu-se la lucrările expuse, prof. dr. istoric de artă din Iași (România), Teodor Hașegan, a menţionat: „Pictura, această artă sublimă a spiritului, se zămislește la Elvira Cemortan-Voloșin prin interpretări moderniste, cu conotaţiile

abstractului, prin factura decorativului sensibil și estampat în griuri de un rafinament deosebit și animat de o riguroasă forţă lăuntrică care reiese din rigorile profesionalismului”. În luna iunie curent, în orașul polonez Staszowski a avut loc un vernisaj în cadrul căruia au fost expuse mai multe lucrări ale artiștilor plastici din diferite ţări, printre care și ale Elvirei Cemortan-Voloșin. Au fost prezente delegaţii din Republica Moldova, Ucraina, România, veniţi la invitaţia artistei. Expoziţia a fost organizată în incinta primăriei, fiind prezentă și administraţia orașului, care a acordat înalte calificative pentru activitatea artistei și pentru talentul acesteia. La vernisaj au fost expuse peste 20 de lucrări executate în ulei și acuarelă, unele mai impunătoare ca altele.

Printre realizările cele mai proaspete și importante ale artistei se numără și expoziţia personală care a avut loc recent la Galeria de artă “Atrium” din centrul comercial Shopping MallDova, cu genericul “Emotions eternelles”.

Lucrări impresionante, demne de atenţie, au fost expuse în incinta galeriei, iar vizitatorii au avut șansa să le admire, aprecieze și să facă cunoștinţă cu autoarea. Lucrările impresionează prin originalitate și frumuseţe, stil inconfundabil și energia cu care acţionează asupra publicului.

Pentru vasta sa activitate, plină de realizări importante și pentru relaţiile create între pictorii din ţara noastră și cei de peste hotare, Elvira CemortanVoloșin se poate mândri cu un șir de premii și distincţii: Premiul

Primei Trienale Internaţionale de Broderie (Cluj, România), Premiul Muzeului Naţional George Enescu (București, România). Iar, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a expoziţiei-concurs “Saloanele Moldovei”, ce s-a desfășurat pe 31 august în incinta Centrului Expoziţional “Constantin Brâncuși”, artista a fost distinsă cu Premiul Consiliului Judeţean Bacău pentru activitate plină de succes și însoţită de admiraţie.

O artistă realizată din plin, dar care tinde mereu spre perfecţiune, o femeie model ce inspiră prin setea de creaţie, prin iubirea de frumos, prin sensibilitate și modestie. Îi adresăm sincere felicitări artistei plastice pentru expoziţiile și lucrările atât de reușite și îi dorim succes în continuare în tot ce și-a propus să realizeze.

Ala ROTARU, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

7 OCTOMBRIE 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Termocomul şi CET-urile îşi rezolvă problemele din contul consumatorilor

7

SCRISOARE DESCHISĂ prim-ministrului Guvernului Republicii Moldova, Vladimir FILAT Excelență, S.A. TERMOCOM este un monopolist natural care livrează agentul termic către consumatorii mun. Chișinău (servicii publice de alimentare cu energie termică prin sistemele centralizate). În ultimul deceniu, situația furnizorului a devenit catastrofală, populația fiind în imposibilitatea de a achita serviciile acestuia. S.A. TERMOCOM i-a fost intentat proces de insolvabilitate, iar Curtea de Apel Economică a desemnat administratorul insolvabilității și a fost aplicată procedura planului.

Durata procedurii planului se stabilește în baza hotărârii adunării creditorilor și nu poate depăși 3 ani. În cazul în care debitorul este de importanţă vitală pentru economia naţională, prin hotărâre de Guvern, durata procedurii planului poate fi stabilită pe un termen de până la 5 ani. Această ultimă modificare a legii insolvabilității a fost una expresă pentru ameliorarea situației create în jurul S.A. TERMOCOM. Întrucât creditorii CET-1, CET-2, Moldova-GAZ și administratorul insolvabilității au gestionat foarte prost întreprinderea, pentru perioada 2001-2010 S.A. TERMOCOM a acumulat datorii enorme, care urmează a fi clarificate între Guvern și Primărie – cine este obligat să achite aceste datorii? Înțelegem starea de lucruri în care se află sistemul termoenergetic din Republica Moldova și faptul că au fost introduse noi reglementări în renumita Hotărâre a Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, inclusiv privind „interzicerea” stabilită consumatorilor de a se debranșa de la sistemul centralizat de încălzire, deoarece debranșările scad capacitatea CET-urilor de a produce energia electrică necesară, iar o debranșare a peste 35% din consumatori de la sistemul centralizat de încălzire conduce la falimentarea lor. Într-o astfel de situație a ajuns CET-Nord din Bălți. Astfel, pe viitor deconectarea de la sistemul centralizat de încălzire va deveni aproape

imposibilă. Dar cum rămâne cu dreptul consumatorului la opțiune? Securitatea energetică depinde de funcționarea CETurilor. Dacă am fi totuși de acord cu stoparea debranșărilor în masă de la sistemul centralizat de încălzire, atunci rămâne nejustificată creșterea tarifului (plății) pentru încălzire de la 5% la 20% pentru persoanele care și-au instalat sistem de încălzire autonom.

Termocomul și CET-urile încearcă să-și redreseze situația din contul consumatorilor care și-au instalat încălzire autonomă. Noi nu putem și nici nu dorim să acceptăm împovărarea de către Termocom a consumatorilor ce au instalată

seama consumatorilor. Obligațiile Guvernului Republicii Moldova față de creditorii internaționali nu trebuie să impună Guvernul să ia decizii antipopulare, urmare a cărui fapt toată populația va avea de suferit. Guvernul ne demonstrează în mod practic că în această țară nimic nu este previzibil și ne mai sugerează să stăm liniștiți și cuminți și nu cumva să întreprindem unele acțiuni privind redresarea situației noastre social-economice, că toți „veți păți-o”, după exemplul celora care s-au debranșat de la sistemul de încălzire centralizată.

Totodată, precizăm, restrângerea exercițiului unor drepturi

Mihai CORJ încălzire autonomă. Noi n-am solicitat din partea furnizorului achitarea unei plăți lunare pentru „tranzitul de energie termică prin țevile ce trec prin locuința noastră” (ex. tranzitul gazului), de aceea credem că Guvernul trebuie să se comporte ca atare, că nu doar consumatorii au obligații, dar și furnizorul. Termocomului și CET-urilor Guvernul, prin acte normative, le garantează profituri, iar nouă, consumatorilor de bună-credință, cine ne apără drepturile? Cineva în Guvern face lobby intereselor furnizorilor pe

(dreptul de a se debranșa) trebuie să fie expres prevăzută de lege și să fie proporțională cu situația care a determinat-o.

Termocomul, de regulă, începe livrarea agentului termic nu mai devreme de data de 15 octombrie și numai atunci când temperatura medie a aerului înregistrată în decursul a 3 zile consecutiv este de +80C, pe când mulți consumatori care și-au instalat încălzire autonomă pun în funcțiune sistemele autonome de încălzire mai devreme. Totodată, sezonul de încălzire centralizată,

de regulă, se încheie pe data de 15 martie, iar consumatorii proprietari de apartamente cu încălzire autonomă întrerup încălzirea mult mai târziu de 15 martie. Astfel, consumatorii care și-au instalat încălzire autonomă sunt solidari și foarte mărinimoși cu vecinii de la bloc, care nu au avut fericita ocazie de a-și instala încălzire autonomă, menţinândule și acestora un confort de trai prin încălzirea podelelor, pereților și tavanului în perioadele respective, când sistemul centralizat nu fucționează.

Urmare a Hotărârii Guvernului nr.707 din 20.09.2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, Guvernul Republicii Moldova și-a dat arama pe faţă, devenind după alegeri complicele Termocomului și CET-urilor. Făcând jocul Termocomului, Guvernul impune o bună parte a locuitorilor să achite un serviciu ce nu-i este prestat. Astfel, Guvernul a găsit calea cea mai ușoară de soluționare a problemelor financiare ale Termocomului, punând povara pe umerii proprietarilor apartamentelor cu încălzire autonomă.

Guvernul dă lovitura împotriva clasei de mijloc (dacă ea mai există în Republica Moldova) și dorește să o distrugă, aducând-o până într-acolo încât ea să fie nevoită să „cerșească” pe la autoritățile publice centrale și locale subvenții. Totodată,

precizăm că dacă între furnizor și consumator nu există relații contractuale, atunci nu există nici obligații. Un consumator nu poate fi obligat să achite serviciile de care nu beneficiază. În Chișinău sunt peste 20 de mii de apartamente debranșate de la sistemul centralizat de termoficare. În municipiul Bălţi, din 33 de mii de apartamente, debranșate sunt a treia parte. De ce autoritățile nu au instituit de la început reguli simple și clare pentru cei dornici de a face uz de dreptul la opțiune, de a rămâne conectați la sistemul de încălzire centralizată sau de a da preferință sistemului autonom de încălzire?

Domnule Prim-ministru, Dvs. ați constatat faptul că membrii Guvernului au înțeles numai 5% din ceea ce a prezentat ministrul Economiei cu referire la Hotărârea Guvernului nr.707 din 20.09.2011, atunci mă întreb și vă întreb, cum poți vota o hotărâre pe care nu i-ai pătruns sensul? Hotărârea Guvernului nr.707 din 20.09.2011 prin care s-au adus multiple modificări și completări la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, de fapt a fost aprobată în ședința Guvernului din 15.09.2011. Considerăm că Hotărârea în cauză este

Să înlăturăm piatra dezbinării şi să purcedem la consolidarea şi protecţia socială în Chişinău Mesajul lui Igor Dodon către colegii săi din Consiliul Municipal Chişinău Stimaţi colegi, Suntem martori ai unei evoluţii catastrofale în municipiul Chișinău, în toate domeniile. În anumite privinţe, pentru unele categorii de oameni, cum ar fi pensionarii, invalizii, traiul în capitala ţării e și mai dificil decât traiul în raioanele și satele republicii. O parte din cetăţenii din oraș, ca și o bună parte din cetăţenii ţării, nu trăiesc, ci supravieţuiesc. Luptă pentru supravieţuire. Și de la o zi la alta le este tot mai greu.

Felul în care se guvernează în Moldova și în Chișinău nu este altceva decât o batjocorire a oamenilor. Și lucrurile în această privinţă trebuie schimbate în mod urgent. În primul rând, e necesar de asigurat cu compensaţii păturile cele mai vulnerabile ale populaţiei, pentru achitarea plăţilor la serviciile comunale, în special pentru gaz, căldură și electricitate. Cei care primesc 700-800 de lei pe lună, pur și simplu, nu au cum să achite serviciile comunale. Ei trebuie ajutaţi. Oamenii și așa renunţă la medicamente, haine și alimente pentru a plăti facturile. Familiile cu mulţi copii sau cu un singur părinte economisesc pe lapte pentru a plăti tarifele majorate la gaz și lumină.

Iar din 1 octombrie, din cauza tarifului majorat la gaz cu aproape un sfert, cheltuielile cetăţenilor vor crește și mai mult. În aceste circumstanţe, în lipsa compensaţiilor, iarna va fi dezastruoasă pentru chișinăuieni. La ce să ne așteptăm de pe urma unei astfel de situaţii? La o creștere a decesurilor, la exodul în masă al populaţiei, la revolte de pe urma foametei? În general, trebuie să verificăm cât de corecte sunt tarifele municipale? Cât de eficient lucrează întreprinderile municipale care oferă servicii cetăţenilor? Cum putem îmbunătăţi activitatea întreprinderilor și calitatea serviciilor, cum putem reduce preţurile de consum pentru contribuabilii casnici? Cum putem opri sărăcirea și înfometarea oamenilor? În al doilea rând, stimaţi colegi, trebuie să revenim la practica oferirii de înlesniri sociale, care au fost anulate de consiliul municipal precedent.

Mă refer aici la reintroducerea totală sau cel puţin parţială a înlesnirilor pentru transportul în public. Nu mai putem permite ca oamenii în etate,

care au lucrat o viaţă, să fie nevoiţi acum, din lipsă de bani, să meargă pe jos; mai ales iarna, pe frig și gheţuș. Compensaţiile de 72 de lei sunt batjocoritoare. Dacă nu e posibilă revenirea la înlesniri, atunci trebuie de majorat esenţial compensaţiile la mersul în transportul public.

De asemenea, e necesar de a oferi compensaţii pentru cheltuielile ce ţin de procurarea medicamentelor de primă necesitate. Nu este vorba despre medicamente scumpe, dar despre cele care sunt necesare zilnic, pentru pensionarii și invalizii cu boli cronice. În al treilea rând, o problemă care necesită o intervenţie urgentă este situaţia criminogenă din ţară și din municipiu. Ceea ce se întâmplă azi nu se deosebește deja cu nimic de perioada neagră a anilor 90. Urmează să fie elaborat un program municipal de combatere a criminalităţii în Chișinău, sub supravegherea Consiliului Municipal. Un prim pas în acest sens ar putea fi crearea, în fiecare sector și suburbie a Chișinăului, a patrulelor populare, formate din voluntari sub comanda colaboratorilor de poliţie. Suntem nevoiţi să recurgem și la asemenea metode. În al patrulea rând, este deosebit de important să oprim dezbinarea din societate. Trebuie să încetăm cu segregarea și discriminarea oamenilor; mă refer aici la criteriile etnice și ideologice. Noi până astăzi avem în centrul orașului o piatră-monument care nu ne unește, ci ne dezbină. Și mai este și nelegitim amplasată.

Este vorba despre piatra lui Ghimpu, dedicată „ocupaţiei sovietice”. Această piatră sfidează memoria celor care au luptat pentru eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă, sfidează memoria părinţilor și buneilor noștri. Ea este un simbol al politicii confrontaţioniste din anii 90, care a generat conflictele din Transnistria și Găgăuzia. Cum avem de gând să câștigăm

încrederea Transnistriei astăzi, cu asemenea abordări războinice? Această piatră, numită și piatră a rușinii și a iresponsabilităţii liberale, provoacă și astăzi la ură și conflicte. Și nu doar în plan intern, ci și în plan extern.

Noi, în mod logic, ar trebui să construim bune relaţii politice și economice atât cu UE, cât și cu Rusia, unde exportăm produsele noastre și de unde importăm gaz. Dar guvernarea ce face? În loc de bune relaţii, le trântește o piatră acuzatoare drept în mijlocul Chișinăului.

Stimaţi colegi, eu cred că ajunge să ne jucăm de-a istoria și identitatea. Ajunge să distragem atenţia de la problemele sociale la probleme identitare și ideologice. Ajunge să instalăm pietre care să divizeze oamenii în tabere. Trebuie să scoatem această piatră a urii și dezbinării, să punem punct pe asta și să trecem la rezolvarea problemelor sociale, care sunt cu adevărat prioritare.

De aceea, propun să înaintăm o iniţiativă de lichidare a acestei pietre-monument instalate în mod ilegitim. Dacă primarul Chirtoacă ţine așa de mult la ea, să-și ia această piatră în cabinet, dar și mai bine – să și-o ducă în ogradă, în Coloniţa. Noi nu avem nevoie de ură și dezbinare în Chișinău.

Stimaţi colegi, Haideţi să purcedem la consolidarea socială a vieţii chișinăuienilor. Iar aceste procese să le începem printr-o consolidare naţională, dar și prin consolidarea eforturilor în cadrul Consiliului Municipal. Sper să aveţi rezultate bune în activitatea dumneavoastră.

Vă doresc succes și vă mulţumesc.

Sursa: dodon.md

una cu tentă politică, pe care unii o utilizează în calitate de „produs electoral”.

Unele prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.707 din 20.09.2011 și, respectiv, ale Hotărârii Guvernului nr.191 din 19.02.2002 sunt ilegale, ele lezează drepturile consumatorilor care au optat pentru sisteme individuale de încălzire cu gaze naturale. Acestora acum li se impune achitarea suplimentară la factura de bază încă a 20% din tariful la energia termică livrată centralizat. Considerăm că această acţiune vine în contradicţie cu prevederile legii privind protecţia consumatorilor, Legii condominiului în fondul locativ, Legii privatizării fondului de locuinţe, art.1, alin.(3), art.16, art.46, art.47 și art.54 din Constituția Republicii Moldova.

Adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20.09.2011 nu este susținută nici sub aspect juridic, nici economic.

Guvernul Republicii Moldova, la adoptarea Hotărârii Guvernului nr.707 din 20.09.2011, era obligat să intervină și în anexa nr.8 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobată prin HG nr. 191 din 19.02.2002 cu modificările și completările ulterioare. Considerăm oportună și necesară adoptarea

unui act normativ subordonat legii, respectarea principiilor generale la iniţierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea și aplicarea actului normativ: coerenţei, corelaţiei și subordonării actului normativ legii și actului normativ de nivel superior, consecutivităţii.

Trebuia modificată și completată anexa nr.8, deoarece conține prevederi care la anexa nr.7 au fost deja amendate. În anexa nr.8, de asemenea, textele „parțială” și „(pct.2.5 din SNIP, 2.04.05-91)” se exclud. Cifra „+8” se substituie cu cifra „+18”. Cifra „5%” urma a fi substituită prin cifra „20% și cu explicațiile de rigoare...”.

Studiul efectuat de către compania Gradient-Co și prezentat de Ministerul Economiei Guvernului în argumentarea economico-financiară, nu conține date veridice, de aceea îl considerăm „curată spălare de bani și mai mult nimic”.

Dacă aceasta se numește reformă, atunci halal de așa reforme în economie.

Considerăm oportună și necesară revenirea la statu quo, iar în acest sens solicităm Guvernului să fie unul responsabil și să-și recunoască gafa, abrogând prevederile pct.8, pct.81.pct.82, pct.83 din anexa nr.7 din Regulamentului sus-numit.

Considerăm că prin această Hotărâre Guvernul a violat dreptul la proprietatea privată, unde restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, dar restrângerea

exercițiului unor drepturi trebuie să fie una legală, expres stabilită prin lege organică și nu Hotărâre de Guvern. Astfel, constatăm că în situația când se percepe o plată (tarif) pentru un serviciu nelivrat, are loc îmbogățirea fără justă cauză a Termocomului.

Guvernul lovește în abia înfiripata clasă de mijloc și dorește pauperizarea și distrugerea acesteia din fașă. Guvernarea ne fură, ne impune să achităm pentru energia termică pe care noi nu o consumăm. Noi nu dorim să subvenționăm un monopolist natural precum este Termocomul. Hotărârea Guvernului este una antipopulară, dar și contrară regulilor unei economii de piață: nu poți să obligi consumatorul să achite un serviciu ce nu i-a fost prestat. Întru edificarea unui stat de drept, propunem: Abrogarea pct. 8, 81, 82, 83 din anexa nr.7 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, cu modificările operate prin Hotărârea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011.

Cu respect, Mihai CORJ

Despre suportul acordat oamenilor în etate Atenţia noastră a fost captată recent de o „noutate” plasată pe site-ul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei. Documentul informează că la 1 octombrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor în Vârstă, statul va aloca mijloace financiare pentru acordarea ajutorului material persoanelor de vârsta a treia. Cum de-am îndrăznit să privim critic o asemenea decizie bine intenţionată?

Esenţa deciziei Conform deciziei Ministerului, cu prilejul Zilei Internaţionale a Persoanelor în Vârstă – 1 octombrie, în anul curent, din resursele Fondului republican de susţinere socială a populaţiei și Fondul municipal Chișinău, au fost alocate 5,2 milioane de lei pentru acordarea ajutorului material persoanelor de vârsta a treia. Se planifică că beneficiarii vor reprezenta toate raioanele ţării și vor fi selectaţi de către autorităţile

publice locale, din categoria persoanelor celor mai vulnerabile și afectate de sărăcie. Fondul republican de susţinere socială a populaţiei a stabilit suma medie a ajutorului ca fiind de 200 de lei pentru fiecare.

Ce nu ne place?

Nu ne place faptul că beneficiarii vor fi selectaţi de autorităţile publice locale. Nu credem că Ministerul nu ar fi citit investigaţiile jurnalistice despre felul în care aceste autorităţi publice locale au împărţit în trecut asemenea ajutoare - aranjamente mai corupte cu greu pot fi imaginate. Știm foarte bine și criteriile de care se ghidează aceste autorităţi în selectarea beneficiarilor: legăturile de rubedenie și simpatiile politice sunt în capul listei.

Evident, Ministerul nu are cum să dea peste mâini primarilor și consilierilor locali corupţi. Ceea ce trebuie să facă Ministerul este să stabilească o listă mai clară de criterii pentru selecţia beneficiarilor. Și aici apare o întrebare-cheie: cum să divizezi o sumă mică de bani cât mai just din punct de vedere social și, în același timp, să maximizezi impactul politic.

Cunoaștem volumul total de resurse alocate și suma medie stabilită a ajutorului, ceea ce ne ajută să calculăm că numărul beneficiarilor va fi de circa 26 de mii de oameni (apropos, conform informaţiilor Ministerului, în 2010, de ajutor au beneficiat circa

35 de mii de oameni). Și aceasta în condiţiile în care circa 500 de mii de cetăţeni moldoveni au vârsta de 60 de ani și mai mult. Adică, din aceștia numai puţin peste 5 la sută vor beneficia de atenţia financiară a statului. Evident, alocarea ajutorului către toţi acești cetăţeni nu este o opţiune, deoarece aceasta ar duce la o banală pulverizare a resurselor, fiecare urmând să primească câte puţin mai mult de 10 lei.

O alternativă ar fi ca de acest ajutor să beneficieze numai persoanele care fac parte din familiile ce sunt beneficiari în cadrul sistemului de ajutor social. O altă opţiune ar fi ca în fiecare an să fie alţi beneficiari ai acestui ajutor. Dar ambele opţiuni sunt greu de realizat din punct de vedere tehnic.

De aceea, alternativa cea mai bună ar fi ca acest ajutor să fie alocat nu unor persoane în vârstă, ci celor mai în vârstă. În Moldova avem circa 24,5 mii de oameni în vârstă de peste 80 de ani. Cele 5,2 milioane de lei alocaţi ar ajunge numai bine pentru a bucura inima acestor oameni, fără a lăsa primarii să-i selecteze pe cei mai vulnerabili. În timp, odată cu creșterea volumului de resurse financiare disponibile, ar putea să crească fie mărimea medie a plăţii, fie să scadă pragul de vârstă. Mecanismul propus va asigura echilibrul optimal între eficienţă, transparenţă și justiţie socială. Totodată, fiind pe înţelesul publicului larg, acest mecanism ar aduce mai multe câștiguri politice Guvernului, decât cel corupt utilizat în prezent.

Valeriu PROHNIŢCHI, Expert-Grup

8

7 OCTOMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

ALEXANDRU CORDUNEANU:

7 octombrie

„Republica Moldova este singura ţară din Europa în care instanţele de judecată nu au condamnat nici administrativ, nici penal vreo autoritate sau persoană bănuită de delict de patrimoniu istoric”

Evenimente 1571: Bătălia de la Lepanto: Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneţiei, Genovei și Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, zdrobește flota turcă.

1698: Decizia Sinodului de la Alba Iulia de unire a mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Romei.

1763: Regele George al III-lea al Marii Britanii emite o proclamaţie regală prin care, în teritoriile de la nordul și vestul munţilor Allegani, era interzisă colonizarea.

Documentul se dorea a fi un pas spre stabilizarea relaţiilor dintre englezi și indienii din această parte a Americii de Nord, după terminarea Războiului de șapte ani.

1769: James Cook descoperă Noua Zeelandă.

1776: Prinţul Moștenitor Pavel al Rusiei se căsătorește cu Sophie Dorothea de Württemberg.

1840: Willem al II-lea devine rege al Ţărilor de Jos. 1857: În cadrul Adunării ad–hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezintă Proiectul de rezoluţie care cuprindea “dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într–un singur stat.

1870: Războiul franco-prusac – Atacul de la Paris: Leon Gambetta fuge de la Paris într-un balon.

1866: A apărut, la București, periodicul politic și literar “Dacia Română”.

1883: A fost inaugurat Castelul Peleș.

1919: Ia fiinţă compania Koninklijke Luchtvaart Maatschappij (KLM). Este cea mai veche, încă operativă, companie aviatică.

1949: Zona de ocupaţie sovietică din Germania devine Republica Democrată Germană.

1950: Armata Populară din China, începe cu ocupaţia Tibetului.

1952: Modelul de cod de bare realizat de Woodland și Silver a început să fie folosit ca model general de identificare a produselor.

1970: Nationalpark Bayerischer Wald, se va deschide primul parc naţional din Germania.

1975: RDG și URSS semnează Tratatul de prietenie, cooperare și ajutor reciproc.

1985: A fost deturnată nava italiană Achille Lauro, aflată în croazieră pe Marea Mediterană cu peste 400 de persoane la bord, de membrii organizaţiei “Frontul pentru Eliberarea Palestinei”.

1993: România a fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.

2000: Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie care condamnă utilizarea “excesivă a forţei” împotriva palestinienilor de către Israel. Statele Unite s-au abţinut de la vot.

2001: Forţele militare americane și cele britanice au declanșat ofensiva asupra guvernului taliban și a teroriștilor din gruparea Al-Qaeda.

2004: Regele Norodom Sihanouk al Cambodgiei abdică și este înlocuit de fiul său Norodom Sihamoni.

2005: Diplomatului egiptean Mohamed ElBaradei i se decernează premiul Nobel pentru Pace.

Problema conservării și restaurării patrimoniului istoric construit rămâne în continuare una presantă pentru Republica Moldova și, în special, pentru orașul Chișinău, care riscă să rămână în curând fără Centrul Istoric, dacă nu vor înceta demolările și intervenţiile degradante asupra clădirilor cu valoare de monument istoric și de arhitectură. De câţiva ani, arhitecţii, arheologii, dar și oamenii de cultură atenţionează administraţia publică locală, centrală, dar și instituţiile de drept asupra acestui pericol. În pofida mediatizării atitudinilor clare contra acţiunilor barbare asupra patrimoniului, demolările continuă. Mai nou, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile s-au inclus și ei în lupta pentru păstrarea și reconstruirea Centrului istoric al Chișinăului.

Iar la începutul lunii septembrie, la Chișinău a avut loc o conferinţă care a pus în discuţie nu doar problemele de păstrare și conservare a patrimoniului naţional, ci și modalităţile de dezvoltare a orașului Chișinău. La acest subiect discutăm astăzi cu unul dintre organizatorii acestei conferinţe, scriitorul Alexandru Corduneanu, care reprezintă Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural.

- În unul din numerele trecute ale ziarului FLUX anunţam cititorii publicaţiei noastre despre conferinţa cu genericul „Identităţile Chișinăului”, care a avut loc la 12 și 13 septembrie curent. Aţi fost unul dintre iniţiatorii și organizatorii acestui eveniment și o să vă rugăm să ne spuneţi cum a apărut necesitatea desfășurării acestei conferinţe și care a fost scopul ei?

- Personal simt nevoia unui continuu schimb de idei, opinii, viziuni asupra urbei în care trăim. Sunt interesat de trecutul, prezentul și viitorul orașului, de aspectele lui identitare, dar și de perspectivele de dezvoltare.

Chișinăul simbolizează un destin în devenire urbană al lumii românești dintre Prut și Nistru, ca zonă aflată la confluenţa culturilor euroatlantice și euroasiatice. Provocarea asumată de organizatori ţine de definirea caracterului citadin al orașului reflectat în aspecte ale identităţilor istorice, culturale și arhitectural-urbanistice. Ideea organizării acestei conferinţe vine în continuarea iniţiativelor de cunoaștere și protejare a Chișinăului istoric pe care Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, ca și alţi reprezentanţi ai sectorului asociativ non-guvernamental, le-a promovat pe parcursul ultimilor ani. Individualitatea urbană a orașului nostru, caracterizată geografic

ca și cum modernă, pe ruinele Chișinăului istoric. Și, deoarece aspectele identitare ale capitalei, fie istorice, spaţiale sau culturale, sunt strâns legate de caracterul Centrului istoric, zonă care poartă amprenta etapei iniţiale de fondare a localităţii, am zis că este bine să ne angajăm într-un dialog asupra destinului istoric, dar și urbanistic al Chișinăului, asupra substraturilor culturale formative pentru orașul de azi. Schimbările care s-au produs în capitala Republicii Moldova în ultimii 20 de ani nu ţin doar de economic, politic sau geopolitic. Sunt în devenire noi aspecte ale identităţii culturale, care se adaugă substraturilor imperial rusesc și evreiesc, dominante în secolele XIX și XX, și care vor influenţa categoric vechea paradigmă, configurând traiectoriile de dezvoltare ale Chișinăului pentru următorii 10-20 de ani.

„Chişinăul istoric este pe cale de dispariţie” - Mai cunoașteţi în Europa practici similare (în ceea ce ţine de protejarea și conservarea patrimoniului cultural) cu cel al orașului Chișinău? În următorul deceniu riscăm să pierdem 575 de ani de istorie a capitalei.

Nașteri 1697: Canaletto, artist italian (d. 1768) 1748: Regele Carol al XIII-lea al Suediei (d.

1818) 1885: Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel (n. 1962) 1886: Romulus Cândea, istoric român, membru corespondent al Academiei Române (d.

1973) 1900: Heinrich Himmler, politician german (d.

1945) 1910: Eusebiu Camilar, prozator, poet și traducător român (d. 1965) 1923: Alexandru Jebeleanu, poet român (d.

1995) 1931: Desmond Tutu, episcop sud-african de culoare, laureat al Premiului Nobel 1935: Thomas Keneally, scriitor australian 1939: Michael Markel, scriitor german de origine română 1952: Vladimir Putin, politician rus 1953: Tico Torres, baterist american (Bon Jovi) 1955: Yo-Yo Ma, violoncelist american 1968: Luminiţa Anghel, interpretă româncă de muzică ușoară 1973: Dida, fotbalist brazilian 1978: Alesha Dixon, cântăreaţă, textieră și model britanic 1979: Simona Amânar, gimnastă româncă

Decese 1849: Edgar Allan Poe, scriitor, poet american (n. 1809) 1946: Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887) 1968: Emil Petrovici, lingvist român, membru al Academiei Române (n. 1899) 1988: Ștefan Lupașcu, filosof francez de origine română (n. 1900) 1995: Bazil Gruia, poet român (n. 1909)

G`ndul s=pt=m`nii „Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate”.

Khalil Gibran

și psihogeografic, trebuie pusă în valoare ca moștenire preţioasă lăsată de generaţiile care ne-au precedat și pe care avem datoria să o transmitem generaţiilor viitoare.

- De ce conferinţa a purtat genericul „Identităţile” și nu „Identitatea Chișinăului”? Putem vorbi, în cazul capitalei noastre, de mai multe identităţi și dacă da, care ar fi acestea?

- De obicei, discursul identitar, pe la noi, se limita la confruntări pe terenul moldovenismului, în încercarea de a defini univoc dacă este sau nu moldoveanul român. Dincolo de aceste polemici, umflate politic, am descoperit terenul unor discuţii despre loc și locuire pe care le-am purtat cu mai multă lume. Mai ales în efortul comun de combatere a celor care ar vrea să edifice un city, o arie urbană

- În genere, patrimoniu înseamnă „moștenirea paternă” sau, prin extensie, „averea familiei”. În Republica Moldova, Chișinăul este singurul oraș istoric protejat de stat. Cu toate acestea, Chișinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006–2011 au fost șterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Alte 17 edificii din Registrul monumentelor se ruinează pe zi ce trece. Aceeași soartă ingrată o au și vestigiile arheologice. O fi la mijloc insensibilitatea culturală sau chiar lipsa de cultură generală a unor politicieni și funcţionari publici ? O fi lipsa de responsabilitate în exercitarea obligaţiunilor de serviciu, o fi reauavoinţă a acestora? Sau incapacitatea noastră colectivă de a preţui ceea ce am moștenit? Lumea europeană ţine la moștenirea ei seculară, știe s-o protejeze, s-o promoveze și s-o pună în

valoare culturală și economică (turistică). Dacă vrem să ne aliniem acestei civilizaţii trebuie să edificăm și un sistem de protejare a patrimoniului, să investim în restaurare, în pregătirea personalului specializat, să elaborăm un set de legi euroconforme în materie de conservare a patrimoniului.

La urma urmei, Republica Moldova a semnat și ratificat o serie de convenţii internaţionale, inclusiv Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei și Carta UNESCO/ICOMOS a protejării orașelor istorice, prin care s-a angajat ca în politicile sale, „pentru a fi eficace, conservarea orașelor istorice și a zonelor istorice urbane trebuie să fie parte integrantă și coerentă a politicilor de dezvoltare economică și socială și a celor de urbanism și amenajarea teritoriului la toate nivelurile”.

- Statisticile sunt cu adevărat îngrijorătoare: în fiecare lună este demolat câte un moment de arhitectură sau de istorie. Până va fi elaborat acest sistem, nu riscăm să ne pomenim că nu mai avem ce conserva?

- Este o întrebare bună pentru administraţia publică, atât centrală, cât și locală. Dar și pentru organele responsabile de respectarea legislaţiei monumentelor. Se pare că Republica Moldova este singura ţară din Europa în care instanţele de judecată nu au condamnat nici administrativ, nici penal vreo autoritate sau persoană bănuită de delict de patrimoniu istoric.

Deocamdată, cea mai activă și eficace instituţie în domeniu este Agenţia de inspectare și restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, condusă de Ion Ștefăniţă. În rest, administraţia publică a municipiului Chișinău nici măcar nu dispune de vreo autoritate responsabilă de conservarea și promovarea Centrului Istoric al Chișinăului. Nici un proiect de conservare n-a fost finanţat din surse municipale. Chișinăul nu a avut parte de nici o cercetare arheologică temeinică. Nici una din facultăţile din Moldova nu pregătește cadre în domeniul vizat. Practic, de conservarea monumentelor în Republica Moldova se ocupă mai puţin de zece persoane. Este un dezinteres criminal al administraţiei. Din considerente politicianiste, lipsește cu desăvârșire un dialog între administraţia publică centrală și cea municipală pe probleme de conservare a patrimoniului.

Exceptând Comisia parlamentară pentru cultură, nici o instituţie abilitată, nici un factor politic decizional nu au reacţionat în nici un fel la demolarea și ruinarea monumentelor, la acţiunile de condamnare reflectate în câteva sute de articole, emisiuni radio și TV, la protestele stradale și luările de atitudine ale grupurilor civice și ONG orientate spre salvgardarea fondului istoric urban al capitalei Republicii Moldova.

- Și totuși, avizele care permit demolarea sau reconstrucţia clădirilor, mare parte dintre ele monu-

mente de istorie sau arhitectură, sunt eliberate de administraţia publică locală.

- În ultimă instanţă, pentru a fi demolat sau pentru a se interveni într-un monument trebuie să dispui de un certificat de urbanism și de autorizaţia respectivă, documente care sunt semnate, în mod obligatoriu, de arhitectul-șef al orașului și de viceprimarul responsabil de domeniul construcţiilor. Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chișinău, editată de AIRM în 2010, prezintă mostre scanate de documente emise de primărie cu semnăturile funcţionarilor responsabili. Și apoi, mai este și o sfidare a legii că peste 20 de sesizări ale Agenţiei de inspectare și restaurare a monumentelor vizând cazurile amintite, înaintate în 2010-2011 organelor procuraturii, au rămas fără efecte juridice pentru vandalii Chișinăului istoric. Cum să înţelegem, domnilor procurori, răspunsurile de genul „fapta nu întrunește elementele infracţiunii”, atunci când Codul Penal și Codul Contravenţional stipulează clar pedepse pentru cazurile de desfiinţare

neautorizată, distrugere, degradare și profanare a monumentelor de istorie și cultură? Sigur că ar trebui să cerem Procuraturii Generale să-și facă datoria, să-și îndeplinească atribuţiile sale constituţionale și să reprezinte interesele societăţii apărând ordinea de drept, să cerem iniţierea, în regim de urgenţă, a unor anchete pe toate cazurile înregistrate de desfiinţare neautorizată, distrugere, degradare și profanare a monumentelor de istorie și cultură, să cerem transparenţă deplină în derularea anchetelor și informarea societăţii asupra modului în care statul, prin instituţia Procuraturii Generale, știe și îi poate învinui argumentat pe toţi demolatorii Chișinăului istoric, indiferent de funcţie sau culoare politică.

„Nu e cazul să construim un oraş modern pe ruinele oraşului istoric” - Mai există un aspect. Trăim în secolul XXI, nu ne putem opune modernităţii. Cum am putea avea un oraș modern păstrând, în același timp, patrimoniul istoric și arhitectural?

- Nu există nici o contradicţie între procesele de conservare și promovare a patrimoniului istoric construit și strategiile de dezvoltare a orașului.

Experienţa europeană, în acest sens, este concludentă. Orașul trebuie să se dezvolte, atât în zonele protejate, și aici am în vedere centrul istoric, cât și dincolo de hotarele lui. Însă, nu e cazul să construim un oraș modern pe ruinele orașului istoric. Cum trebuie să dezvoltăm orașul păstrând ceea ce a mai rămas de la generaţiile precedente, pentru a transmite generaţiilor viitoare un oraș mai frumos, mai plăcut pentru viaţă, mai atrăgător pentru

EVENIMENT

Prima ediţie a festivalului internaţional de poezie „Dumitru Matcovschi” În perioada 19-21 octombrie 2011, în satul natal al scriitorului Dumitru Matcovschi, Vadul-Rașcov, Șoldănești, va avea loc prima ediţie a Festivalului internaţional de poezie și cântec “Dumitru Matcovschi”.

Evenimentul, care își propune să contribuie la promovarea valorilor naţionale și să ne reprezinte ca neam în amalgamul culturilor europene, este organizat de asociaţia „Metropolitan Media” și va reuni oameni de cultură, literaţi, muzicieni, interpreţi, pedagogi, liceeni, reprezentanţi ai comunităţii satului Vadul-Rașcov, care îi vor aduce un omagiu îndrăgitului scriitor Dumitru Matcovschi. „Scopul festivalului este de a promova cultura naţională, a cărei parte integrantă este opera maestrului Dumitru Matcovschi”, se arată într-un comunicat al iniţiatorilor festivalului.

Partenerii festivalului sunt primăria comunei Vadul-Rașcov, Consiliul raional Șoldănești, Ministerul Tineretului, Zona Economică Liberă Bălţi, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Institutul Cultural Român, Primăria Chișinău, Compania Teleradio-Moldova etc.

Dumitru Matcovschi este născut la 20 octombrie 1939 în satul Vadul-Rașcov, judeţul Soroca. Membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere naţională la începutul anilor 1990, când se manifestă și ca redutabil publicist. Tot atunci a revigorat revista “Nistru”, în 1988 schimbându-i denumirea în “Basarabia”, fiind redactorul-șef al acestei publicaţii până în 1997.

Multe din poeziile lui Dumitru Matcovschi au fost puse pe note și au devenit șlagăre chiar de la prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici și Petre Teodorovici, precum și de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. Din 1 septembrie 2003, Liceul din comuna Vadul-Rașcov poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.

cetăţenii săi și pentru oaspeţii noștri din alte părţi? Specialiștii ne confirmă că, într-adevăr, zona istorică protejată suportă nu numai o presiune a indiferenţei și nepăsării birocratice, ci și o presiune urbanistică reală. În limitele actuale, Chișinăul istoric nu se poate achita de funcţia de centru metropolitan al unei aglomeraţii urbane de peste 1,5 milioane de locuitori (având în vedere că zona metropolitană de care vorbesc trece dincolo de limitele administrative ale municipiului, incluzând orașele Hâncești, Strășeni, Orhei, Anenii Noi). Transformarea necesară pentru aceasta ar însemna modificarea structurii urbane prin schimbarea tramei stradale, trasarea unor noi bulevarde, dar și lărgirea celorlalte coridoare de transport. Exemplele orașelor europene ilustrează o altă opţiune: Riga planifică un Centru nou pe locul fostului depou, pe alt mal al râului Daugava decât Riga istorică.

Vilnius construiește un Centru nou pe malul drept al râului Neris. Și în Milano se construiește un Centru nou în zona fostelor teritorii industriale, la fel se procedează în Sankt Petersburg și Moscova. Nu se pune problema sau Chișinăul modern, sau Chișinăul istoric? Iar pentru Chișinăul modern trebuie să găsim o zonă potrivită de dezvoltare. Nici măcar nu trebuie s-o căutăm, ea, de fapt, există.

- Și care este ea?

- Cred că axul de creștere a urbei noastre pentru sec. XXI este zona intravilană a râului Bâcu. Ariile de-a lungul malului stâng al Bâcului corespund ideal dezvoltării unei zone metropolitane moderne, Centrul nou, Chișinău City. Elaborarea unui concept strategic de evoluţie a regiunii, care să transforme unul din teritoriile urbane cel mai critic, poluat și rău menţinut, într-un mobil al dezvoltării, iată provocarea pe care comunitatea va trebui să și-o asume colectiv. Mai ales că o soluţie profesionistă, în acest sens, a și fost elaborată de reţeaua internaţionala de design și inginerie urbană, patronată de Facultatea de Urbanism și Arhitectură a Politehnicii din Milano. Viziunea integrată de dezvoltare, lucrată în cadrul unui work-shop internaţional desfășurat la Milano, între 26.02 și 10.03.2007, merită toată atenţia specialiștilor și locuitorilor Chișinăului, dar, mai ales, a administraţiei locale a capitalei și a guvernării centrale. Din 2007 și până în prezent, această lucrare, acest

proiect de dezvoltare încă nu a ajuns la Chișinău, deoarece primăria nu s-a achitat de obligaţiunile pe care și le-a asumat oficial.

- Este vorba de obligaţiuni financiare?

- Este vorba de vreo 40 de mii de euro. Și, deși acest capitol de cheltuieli a fost introdus, la propunerea mea, în bugetul municipal trei ani consecutiv, administraţia, deocamdată, nu a reușit să-i valorifice. Sper, că o să se reușească măcar anul acesta. Și că vom putea rezolva astfel două probleme legate înde ele: 1) scoaterea presiunii urbanistice, conservarea, restaurarea și promovarea Chișinăului istoric ca un brand cultural și turistic și 2) dezvoltarea unui Centru nou, modern, Chișinău City, cu funcţii sociale, administrative, de afaceri pe malul stâng al râului Bâcu.

- Revenind la conferinţa pe care aţi organizat-o la începutul lunii curente, veţi relua în curând dialogul? Vă propuneţi să devină o tradiţie?

- Menţionez că organizatorii acestei conferinţe sunt Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural și Asociaţia Tinerilor Istorici din Republica Moldova, în parteneriat cu Direcţia Cultură a Municipiului Chișinău. Prin proiectul realizat constituim, de fapt, platforma de dialog deschisă tuturor celor interesaţi, scriitori, istorici, arhitecţi, proiectanţi, artiști plastici, designeri, jurnaliști, sociologi și futurologi, studenţi de la diferite profiluri etc., vizând diverse aspecte ale vieţii culturale chișinăuiene și problemelor de dezvoltare ale capitalei. Să nu uităm că toate hotărârile anterioare de planificare a dezvoltării au fost definite de Moscova, atunci când Chișinăul era fie centru regional în cadrul Imperiului Rus, fie capitală a republicii unionale în cadrul URSS. Și aceste hotărâri erau determinate doar de interesele metropolei în această zonă geografică și geopolitică. Este pentru prima dată când Chișinăul își poate formula obiectivul evoluţiei pornind de la resorturile interne și contextul regional favorabil avansării spirituale, sociale și economice.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim succes în realizarea scopurilor propuse.

- Cu Doamne ajută!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

PESTE 20 DE ANI

Podul de Flori a născut „Poduri de Teatru” În perioada 12-15 octombrie, la 20 de ani de la Podul de Flori de peste Prut, va fi organizat Festivalul Internaţional de monodramă „ONE MAN SHOW”. Ediţia 2011, cu genericul„Poduri de Teatru”, își propune să aducă la Chișinău cele mai bune spectacole-monodramă din spaţiul românesc, implicând în scenă actori din România și Moldova. În cadrul festivalului vor fi prezentate nouă spectacole, dintre care patru oferite de actori din România și cinci - din Republica Moldova.

România va fi reprezentată de cunoscuţii actori Marcel Iureș, Cristina Casian, Alina Berzunţeanu, iar Republica Moldova de: Andrei Sochircă, Doriana Talmazan, Mihai Fusu etc.

Festivalul „ONE MAN SHOW” s-a desfășurat la Chișinău între anii 1999 și 2003, iar „Poduri

de Teatru” este reluarea și dezvoltarea acestuia.

Fondatorul acestei manifestaţii artistice este Dumitru Fusu. Ediţia „Poduri de Teatru” este susţinută de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”.

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Dumitru Stăniloae, „patriarhul” teologiei româneşti Pe data de 5 octombrie s-au împlinit 18 ani de la trecerea la Domnul a părintelui Dumitru Stăniloae, cel mai important teolog al secolului XX, numit și „patriarhul” teologiei românești.

Părintele Dumitru Stăniloae s-a născut pe 16 noiembrie 1903 în satul Vlădeni, judeţul Brașov. În anul 1927, a terminat facultatea și a susţinut teza de licenţă în teologie cu tema „Botezul copiilor”, sub îndrumarea prof. Vasile Loichita. În același an a primit, din partea mitropolitului Nicolae Balan, o bursă la Atena, pentru studiile de doctorat. În anul 1928, la Munchen, a frecventat cursurile prof. A. Heisenberg. În primăvara anului 1929, a plecat la Berlin și Paris pentru studii și cercetări asupra vieţii și operei Sf. Grigore Palama, rămânând la întoarcere două luni la Belgrad, pentru studii de Patristică. La numai 26 de ani, la 1 septembrie 1929, a fost încadrat ca profesor la Academia Teologică din Sibiu. A primit hirotonia în diacon la data de 8 octombrie 1931, iar în anul 1932, cea în preot.

Trei ani mai târziu a fost titularizat pe catedra de Dogmaticăa, iar în anul 1936 a fost numit rector al Academiei Teologice din Sibiu, post pe care l-a ocupat timp de zece ani. În anul 1943, a apărut una dintre lucrările sale fundamentale „Iisus Hristos sau restaurarea omului”. În aceeași perioadă a început traducerea monumentalei opere „Filocalia”, în 12 volume.

La data de 4 octombrie 1955, a fost arestat și judecat împreună cu alţi intelectuali și eliberat 8 ani mai târziu. Opera teologică însumează: 90 de cărţi, 33 de traduceri, 275 de articole teologice, 22 de recenzii, 16 prefeţe, 35 de cuvântări comemorative, 475 de articole de ziar, 17 interviuri, 15 predici publicate, 60 de convorbiri sau interviuri înregistrate la radio și televiziune.

Cea mai importantă realizare a părintelui Dumitru Stăniloae este traducerea celor 12 volume de Filocalie, ce cuprind scrieri ale Sfinţilor Părinţi, care ne arată nouă cum ne putem curăţa, ilumina și desăvârși. A fost profesor de teologie, dogmatist, filosof, istoric, ziarist și traducător.

Părintele Dumitru Stăniloae a trecut la cele veșnice pe 4/5 octombrie 1993 în București (înmormântat la Mănăstirea Cernica).

Sursa: Radio Reîntregirea

Citate din opera părintelui Stăniloae „Sfânta Treime este structura supremei iubiri, izvorul vieţii și al raţionalităţii. Sfânta Treime este suprema taină a existenţei.” „Omul este un infinit în virtualitate, omul este făcut pentru infinit, dar nu este infinit în sine. Devine infinit în legătura cu Dumnezeu.” „Răstignirea este prima înălţare.” „Timpul este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu și răspunsul tău.” „Iubirea dintre cele Trei Persoane dumnezeiești este singura explicaţie pentru actul creării.” „Hristos a ridicat în om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adică la deplina lui comuniune cu Dumnezeu și cu semenii.

Slava spre care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu cât devine mai mult om.” „Îndumnezeirea este desăvârșirea și deplina pătrundere a omului de Dumnezeu, dat fiind că în alt chip el nu poate ajunge la desăvârșire și deplină spiritualizare.” „A fi chip al lui Dumnezeu înseamnă a fi partener de dialog cu Dumnezeu. Iar iubirea lui Dumnezeu nu poate uita pe cel care a intrat o dată în dialog cu El. Astfel se motivează de ce omul a fost făcut spre o existenţă eternă.” „Rugăciunea îl eliberează pe om, îl degajă de natura exterioară și de sine însuși. În acest fel, ea ţine sufletul deschis către Dumnezeu ca Persoană. Cel ce nu se roagă rămâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare și al înclinaţiilor patimilor sale, care îl domină pe om mai mult decât o face natura.”

Idei ale părintelui Dumitru Stăniloae legate de poporul român şi rolul strategic jucat de el în istoria religiozităţii şi umanităţii europene „Naţionalism este conștiinţa că aparţii cutărui grup etnic, iubirea acelui grup și activizarea acestei iubiri în slujba binelui lui. Care este însă modul românesc de comuniune cu ordinea spirituală transcendentă? Aceasta ne-o spune istoria și ne-o spune viaţa actuală a poporului nostru: este Ortodoxia. Ortodoxia e ochiul prin care privește românul spre cer și plin de lumina de acolo și-l întoarce spre lume, conducându-se după el în atitudine și pașii săi.” „Cheagul de iubire și de sacrificiu între membrii naţiunii nu-l poate întreţine decât credinţa în Dumnezeu.” „Creștinismul răzbate în mod necesar spre naţionalism. Dumnezeu nu mă va răsplăti după modul cum am știut să mă desfac de comuniunea firească în care mi-a fost dat să trăiesc, ci după modul în care am afirmat această comuniune cu voinţa și cu iubirea mea creștină.” „Ortodoxia ne-a menţinut ca un neam unitar și deosebit, cu un rol important între popoarele din Orient și Occident. Ea ne-a dat puterea să ne apărăm fiinţa faţă de îndelungata ofensivă otomană, constituind un zid de apărare și pentru popoarele din Occident, deși, pe de altă parte, ne-a ajutat să ne apărăm fiinţa și faţă de unele din popoarele vecine din Occident.” „Dar Ortodoxia nu ne-a dat numai puterea să ne apărăm fiinţa naţională și liniștea Occidentului, ci ne-a dat și puterea să contribuim la menţinerea popoarelor (grecilor și slavilor) din Balcani. Ţările noastre au adăpostit cultura acelor popoare și le-au dat puterea să se dezvolte și, totodată, să se menţină chiar ajunse sub jugul otoman.

Am susţinut mănăstirile din Sfântul Munte, bisericile și mănăstirile din acele ţări, inclusiv cele din Ţară. Prin Ortodoxie poporul nostru a jucat, ca un fel de centru, un rol apărător pentru Orientul și Occidentul european.” „Noi unim, în spiritualitatea noastră, luciditatea latină sau încrederea în înţelegerea raţională a realului, proprie Occidentului, cu sentimentul tainei nepătrunse a existenţei, propriu popoarelor din Răsăritul Europei.” „Crucea este puterea lui Hristos care, asumată de noi, poate transforma lumea în paradis”.

7 OCTOMBRIE 2011

In memoriam

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Părintele Dumitru Stăniloae: Să vorbim despre ştiinţă şi credinţă. Despre taina persoanei Știinţa ne lasă închiși în descrierea legilor diferitelor existenţe, dar nu vrea să știe că aceste legi trebuie să fie de la cineva mai presus de legi.

Ea nu explică nimic, descrie numai; descrie mai mult legile lucrurilor materiale. În secolul XIX se credea că poate să cunoască și cele spirituale, dar nu le poate cunoaște. Psihologia este cea mai slabă dintre știinţe pentru că vrea să reducă la câteva legi viaţa spirituală a omului; omul este o mare taină.

Eu sunt o mare taină faţă de celălalt, deși mă deosebesc de alţii și fiecare se deosebește de alţii; fiecare este o taină de necuprins, de nedefinit. Fiecare este o taină, fiecare este mereu nou, fiecare este altfel decât altul, așa că nu poţi să reduci viaţa persoanei la o știinţă precisă, așa cum pretinde știinţa.

Persoana e o mare taină, de altfel și lucrurile, fiecare sunt taine…

Ce însemnează acest „este”, „a fi”… cine poate să spună?…

Cioran nu-și pune nici o problemă, deși e lăudat – văd – foarte mult; la el totul e nimic, totul e de dispreţuit, nici măcar nu-și pune problema lui „este”: ce-i aceasta „este”?… Problema nu o poate rezolva nici antropologia sau paleontologia; nu cred că omul a ieșit din maimuţă: cu cât mă duc mai în trecut cu atât văd un om mai superior; mai superior decât omul de astăzi. Avea o înţelegere a tainei, a lucrurilor tainice omul de dinainte. Cei ce au scris Biblia sunt cu mult mai înţelepţi decât cei de astăzi; sunt în stare oamenii de astăzi să scrie așa ceva?… Cine poate întrece pe cei care au scris cărţile Bibliei?… Cu cât te duci mai în urmă, cu atâta dai de oameni mai înţelepţi. Ce-a ajuns știinţa asta a Occidentului; unde a ajuns: a ajuns la o practică a așa-zisei tehnici a civilizaţiei: au dezvoltat cele materiale, dar cele spirituale…

Am fost astăzi la Cernica și am trecut pe la marginea orașului; sunt niște blocuri cu totul lipsite de simţul esteticului, de simţul spiritualului, sunt niște mormane așa în care nu mai este omul, a dispărut omul. Și cum te simţi când te duci în natură, ce gândire se dezvoltă în tine… Ce gândire are Occidentul faţă de gândirea pe care o avea poporul nostru de la sate?… Ce gândire are?…

Catolicismul susţine că în taină nu e energia necreată, ci că e o graţie creată; atunci Hristos nu este în taină și, ca urmare,

au venit sectele și au spus: „ce ne mai trebuie taine” și au rămas cu discursuri; fiecare cu discursul lui. Pe când tainele te unesc, sunt aceleași, și noi suntem o unitate pentru că avem tainele și pentru că le cunoaștem: poporul cunoaște tainele toate… intelectualii nu mai recunosc nici o taină, parcă știu tot. Nu știu nimic. Trebuie să recunoști taina, fiecare lucru, chiar lucrul material este o taină, cu atât mai mult o persoană este o taină… De aceea, Ortodoxia a păstrat creștinismul de la început, mai vechi decât catolicismul, și a păstrat sentimentul acesta al tainei; și ce superficialitate trăiești când mergi prin orașele acestea cu blocurile lor, cu tehnica lor, și ce sentiment avea în suflet ţăranul când făcea o fântână… Căci el știa că dincolo de astea toate este o taină mare… Pe când ăștia cred că nu mai e nimic decât atâta; tehnica aceasta. Și ce prost te simţi, ce strâmtorat te simţi în mijlocul lor… Nici nuși pun întrebarea despre sensul lucrurilor; dacă nu-i decât lumea aceasta, cu dependenţele ei, cu legile ei, totul e fără sens.

Dacă oamenii mor rând pe rând definitiv, apar alte generaţii și mor definitiv, ce sens mai văd ei: nici unul. Nu-i nici un sens în alt plan, superior acestuia.

Lumea aceasta e foarte complexă, cine-o pătrunde?… Și chiar dacă o pătrunzi nu te satisface dacă nu recunoști ceva mai presus de ea. Nu te satisface; nu mă mântuiește lumea aceasta.

Persoana e o mare taină, o taină care mă înalţă, îmi dă o bucurie… de-aș avea toată lumea, dacă n-ar fi o persoană atentă faţă de mine aș fi cel mai nenorocit om. Numai dacă am o persoană care-i atentă faţă de mine, numai atunci mă simt fericit. Deci, ce mare lucru este persoana, cine-o poate defini?… Știinţa nu cred că mai poate pretinde astăzi că poate defini persoana. De fapt, unde a ajuns lumea?… Nu mai are

nici o înţelegere a tainei; cei mai dinainte de noi aveau altă înţelegere.

Cred că e veche omenirea, mult mai veche, dar nu ieșită din maimuţă: nu știu cine spunea de niște gene care au apărut deodată într-un ins având 47 de gene în loc de 46, și acela a fost omul, dar cum a apărut?… Sigur că nu L-a văzut nimeni pe Dumnezeu cum face pe om: cum adună pământ și îi face trupul, și îi suflă suflare de viaţă și așa mai departe. Dar e o taină apariţia omului: omul nu a putut apărea așa, din animal, din maimuţă. Este cu totul altceva: e raţiunea asta prin care judecă toate, prin care este conștient de toate. Au și animalele o raţiune, dar e o raţiune obiect.

Omul e o raţiune subiect. Este adevărat că sunt și animale care parcă au afecţiune, sunt câini, pisici, chiar în flori, în plante e ceva care parcă e un fel de simţire, dar o simţire inconștientă. E altceva. Are și câinele o afecţiune faţă de stăpânul său, dar nu e totuși raţiunea care gândește la viitor, care vede pe toate în armonia lor.

Eu cred că apariţia omului este o taină și în taina aceasta e o taină supremă – spune Sfântul Grigorie de Nyssa: „Nu se poate să fi fost cândva când n-a fost nimic.” Nu se poate… Unii oameni de știinţă spun că n-a fost nimic și a apărut din nimic; nu se poate să fi fost cândva când n-a fost nimic; ori Acest care a fost totdeauna, care a fost fără început, n-are cauză.

Toate au o cauză: de la Acela sunt; în Acela sunt cauzele tuturor, deci trebuie să fie perfect, trebuie să fie desăvârșit, trebuie să fie conștient, trebuie să fie deasupra legilor, trebuie să fie Absolutul, de nesupus legilor.

Acesta este Dumnezeu, care are puterea să facă din nimic, nu din sine, că dacă ar fi din sine ar fi toate perfecte, ori nu pot fi din El; nu pot fi nici dintr-o materie preexistentă pentru că, în acest caz, n-ar fi perfect El; trebuie să fie cineva din veci perfect și absolut, desăvârșit, iar datorită complexităţii Lui, El trebuie să aibă caracter de persoană, nu se poate să nu aibă caracter de persoană. Și nu poţi să gândești persoana fără persoană. Deci, iată Treimea… Trebuie să fie o persoană care iubește. Nu se poate să ai altă persoană pe care să nu o iubești sau una de care să nu vrei să fii iubit; nu poţi… Totdeauna vrei să ai o persoană care să te iubească și

tu o iubești pe ea; și ce iubire mai înaltă și mai curată este decât cea între Tată și Fiu, și dacă sunt numai doi care se iubesc în veci, iubirea lor e perfectă când împreună iubesc pe al treilea; nu se pot margini; și fiecare din ei are o bucurie mult mai mare când are și pe altul care se bucură de celălalt. Tatăl are pe Duhul care se bucură împreună cu El de Fiul, Fiul are pe Duhul care se bucură împreună cu El de Tatăl. Așa că învăţătura despre Treime apare inevitabil. „N-a fost cândva când n-a fost”, e cea mai întemeiată știinţă… Știinţa nu spune nimic despre originea lumii: știinţa este foarte mărginită. Credinţa vede realitatea, vede că nu poate să fie lumea aceasta de la ea. Trebuie să fie cineva perfect și fără început. Aceasta este cea mai sigură știinţă. Credinţa este adevărata știinţă. Mi-a spus un doctor: „Eu nu cred în Dumnezeu, eu știu de Dumnezeu…” Nu e vorba de o credinţă în Dumnezeu, ci de știinţă; adevărata știinţă. Și cred că Occidentul acesta va ajunge la un mare fiasco dacă nu se oprește. Poate să ducă la sfârșitul lumii cu această civilizaţie tehnică, care nu-și pune problema tainei.

Nu-mi dă nimic, nu-mi explică nimic această știinţă atee, fără Dumnezeu; absolut nimic.

Dar nu vrea să recunoască că totul este o taină… este o taină… Aceasta e știinţa adevărată, să știi că există o taină a tuturor lucrurilor. Și taina supremă este Dumnezeu, dar o taină de care ești sigur; taina pe care o constaţi în mod sigur, și cred că dacă omenirea s-ar mai putea maturiza, ar trebui să revină la această înţelegere a tainei lucrurilor, a neputinţei știinţei de a explica ceva. Știinţa ne scrie legile…ei și ce-i cu asta; ne scrie niște legi practice de care te folosești în aplicarea lor: cum să faci case, să faci diferite lucruri; dar ce-și poate explica și ce poate crea?… tot lucruri moarte. Este o moarte tehnica aceasta. Poate că se potrivește cu ceea ce se spune la Apocalipsă, că se vor înmulţi Gog și Magog – aceste mulţimi străine de Dumnezeu, și vor rămâne puţini cei ce vor trăi cu adevărat credinţa, cei care vor fi cu adevărat credincioși. Și iată respectul pentru cei ce au fost, că lucrurile cele mai minunate le-am moștenit din trecut, de la generaţiile trecute, lucrurile spirituale, spiritualitatea.

Credinţa este știinţa adevărată și știinţa adevărată este știinţa tainei, care răspunde pe de altă parte aspiraţiei omului de a cunoaște la infinit: niciodată nu poţi să cunoști ceea ce este în taină complet, trebuie să înaintezi la infinit în această cunoștinţă; și asta corespunde aspiraţiei omului. De aceea, Ortodoxia este mult mai înaltă decât Occidentul acesta care nu știe de taină și care a redus creștinismul la ceva foarte apropiat de știinţa aceasta mărginită. Întrând în Occident, creștinismul a intrat într-o lume barbară. În Răsărit a intrat într-o lume care depășise toate posibilităţile filosofiei, care nu satisfăceau. Evanghelia a venit cu Taina Persoanei, pentru filosofie era o esenţă acolo… dacă e esenţă totul trebuie să fie impersonal și supus unor legi uniforme. Ori nu-i așa: de unde sunt persoanele care sunt atât de variate?… Fiecare este alta și e taina libertăţii în persoane.

Creștinismul a venit într-o lume care depășise toate aceste faze.

Pe când în Occident a ajuns la niște barbari: spunea un protestant: „Noi n-am întâlnit nimic creștin decât „să nu furi și să nu ucizi.” Înainte furau și ucideau. Atâta știu ei din creștinism și ce înalt este creștinismul… Poate fi depășit de vreo doctrină, de vreo gândire?…

Poate fi depășita Evanghelia lui Ioan?… Aș vrea să lucrez, dacă îmi ajută Dumnezeu, la o carte despre Hristos în Epistolele Sfinţilor Apostoli. Este extraordinar; atâta bogăţie, atâta profunzime, este inepuizabil; ce-s toate filosofiile pe lângă Epistolele Sfântului Apostol Pavel?… Cioran spune că a fost epileptic… - poate un epileptic să creeze așa ceva?…- că a nesocotit marile filosofii ale antichităţii. Ce-mi explică marile filosofii ale antichităţii?…

Ce-mi explică Platon?… Și cemi dau filosofiile occidentale?

Filosofii atee care, însușindu-și acest spirit, că nu există taina, spun că Dumnezeu e distant.

Un Dumnezeu care n-are rol în viaţa noastră nu este… filozofie atee… și câţi oameni se hrănesc cu filosofiile acestea și pretind că cugetă… Pe când Evanghelia hrănește de generaţii și va hrăni până la sfârșitul lumii.

Acesta este creștinismul adevărat. Și aici e credinţa: credinţa este sesizarea tainei lucrurilor și taina supremă este persoana, și e persoana care iubește…

Credinţa care-i adevărata știinţă. Adică nu poţi despărţi știinţa de credinţa adevărată: știinţa care n-are credinţă nu-i știinţă. Însă la cei vechi găsim mai multă înţelepciune.

Sursa: apologeticum. wordpress.com

În memoria lui Petre Ţuţea (6 oct. 1902 - 3 dec. 1991) Cineva inconfundabil… „Ca și tine, îi păstrez lui Petrică aceeași admiraţie. Ce om extraordinar! Cu verva sa fără pereche, dacă ar fi trăit la Paris, ar fi avut astăzi o reputaţie mondială. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau, mai degrabă, ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat să-l întâlnesc în viaţa mea”.

Emil Cioran, aprilie 1974*

În ziua de 6 octombrie a fiecărui an ar trebui să aibă loc o sărbătoare a spiritualităţii românești. Însă striviţi de grijile zilnice, terorizaţi de spectrul apropiatei ierni, de sărăcie și duium de neliniști și frici lăuntrice, cu sufletele înnegurate și chircite de grija zilei de mâine, mulţi dintre noi uită, printre multe altele, că, în această zi de octombrie se năștea** la cumpăna dintre secole, în Botenii Muscelului, acela care avea să devină genialul filosof și gânditor creștin Petre Ţuţea, strălucit reprezentant al unei generaţii exemplare – Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Radu Gyr, Nichifor Crainic – patronată de însuși spiritul ei tutelar, profesorul Nae Ionescu.

„Cine sunt eu și ce vreau?”, s-a întrebat, nu o singură dată, Petre Ţuţea. Pentru ca tot el să încerce un posibil răspuns: „Definiţia mea este: Petre Ţuţea, românul. Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire și suferinţă. Și convingerea mea este că suferinţa rămâne totuși cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu.”

Conștiinţă nepereche, spirit pătrunzător, orator de geniu, un adevărat Socrate român, cum nu de puţine ori a fost numit – „Eu am fost asemănat cu Socrate. Atât el, cât și eu, în actele căutării, căutăm la scara noastră de oameni neaflând și știm neștiind. Atât. Socrate a fost pentru mine un model existenţial. Dar raportat la Iisus își pierde semnificaţia. El a căutat un zeu. Eu, de pildă, nu-l caut, că-l am” -, după o lipsită de importanţă perioadă (în anii tinereţii) de flirt politic cu anumite cercuri de stânga – despre care chiar el spunea, de altfel, cu sarcasmu-i inegalabil: „Am fost în tinereţe de stânga din generozitate. Pentru că, vorba ceea: dacă până la 30 de ani nu ești de stânga, n-ai inimă, dacă după 30 de ani mai ești de stânga și nu ești conservator, ești cretin. Confundam în tinereţe

comunismul cu comunitarismul” – se „dumirește” rapid (cum i-a spus profesorul Nae Ionescu: „Omul, domnule Ţuţea, nu evoluează, nu devine, ci se dumirește”) și se va situa, până în clipa în care va închide ochii, pe poziţii politice de dreapta, fapt pentru care, în regimul comunist, va face 13 ani de temniţă grea (5 ani – între 1948 și 1953 – apoi încă 8, între 1956 și 1964). Numai un gânditor de talia lui a putut spune, între zidurile de Ev Mediu ale Aiudului: „Am făcut o mărturisire într-o curte cu șase sute de inși, în închisoarea de la Aiud.

Fraţilor, am zis, dacă murim toţi aici, în haine vărgate și în lanţuri, nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el.”

N-a încetat nici o clipă – în libertate ca și în închisoare – să propovăduiască valorile spirituale creștin-ortodoxe și iubirea pentru neamul său.

A fost, fără doar și poate, liderul de necontestat al acelei excepţionale generaţii – tutelată, cum spuneam, de profesorul Nae Ionescu – de departe cea mai valoroasă din istoria culturii române, deși niciodată, cu modestia-i proverbială – generată, parcă, de acel anonimat bine lucrător

monahal (în fond, o xeniteia de sorginte românească), în spatele căruia s-a aflat întreaga-i existenţă -, n-a vrut să recunoască acest lucru.

Apoi a mai fost, pentru alte multe generaţii, idol și model. A fost chiar acuzat, la un moment dat, că a „corupt tineretul”. Și-a asumat cu demnitate stupida incriminare, plătind cu vârf și îndesat pentru aceasta.

Minte enciclopedică, Ţuţea a fost prototipul gânditorului creștin desăvârșit, din stirpea întârziată și atât de rară a renascentiștilor români…

Dacă pseudocugetători neostahanoviști preamăreau, după acel tragic decembrie ’89, falsele valori ale unei democraţii ce se voia cu orice chip originală, iată cum definea Petre Ţuţea, cu mult înainte, pe la 1937, într-un pentalog sui-generis, însușirile unui adevărat cetăţean român: I. Să fie creștin, conștiinţa religioasă fiind definitorie pentru om; II. Să fie dispus a-și da viaţa pentru România fără regret; III. Să nu înșele pe nimeni; IV. Să nu necinstească nici o fecioară, pentru a nu ofensa Majestatea Maicii Domnului; V. Să-și cunoască limitele și să

respecte ceea ce poate face altul și nu poate face el.

Pentru acestea și pentru încă multe alte asemenea „acte de corupţie” a tinerelor generaţii, Petre Ţuţea s-a „bucurat” din plin, timp de 13 ani – așa cum pomeneam mai înainte – de „binefacerile” unor instituţii numite și azi pușcării, din localităţi numite și azi București, Aiud, Ocnele Mari ori Jilava.

Așa cum excepţional scria*** eseistul Dan Ciachir, „(…) Noica a format, în vreme ce Ţuţea a zidit; a edificat. A făcut asta oriunde: în închisoare, pe stradă, în case particulare sau în cafenea.

Generos și optimist, râzând în hohote cu poftă, Petre Ţuţea, care începuse un tratat de antropologie, iubea cu adevărat omul. Tratatul proiectat l-a scris prin însăși existenţa sa.”

Cu Ţuţea s-a încheiat un mileniu și tot cu el se deschide un altul. „Oare cum s-ar putea defini, pe scurt, o asemenea personalitate greu încadrabilă într-o anume categorie?

Cine este, de fapt, Petre Ţuţea? Ar fi putut, în stilul său caracteristic, să afirme despre sine: «Până și un prost vede că sînt inconfundabil»”, scria undeva Gabriel Liiceanu, cel care, de bună seamă, prin tot ceea ce a

întreprins de-a lungul ultimilor ani, ni l-a (re)dat pe Ţuţea la adevărata sa dimensiune. Un posibil răspuns. Într-adevăr, Ţuţea a fost cineva inconfundabil.

Bogdan Toma

Note * Scrisoare a lui Emil Cioran către Bucur Ţincu (apud. Petre Ţuţea, „Între Dumnezeu și neamul meu”, Fundaţia Anastasia, ed. Arta Grafică, ediţie

îngrijită de Gabriel Klimowicz, București, 1992). ** Petre Ţuţea s-a născut la 6 octombrie 1902, Boteni, Muscel și a murit în ziua de 3 decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului „Cristiana” din București (vezi și www.tutea.ro). *** În studiul „Despărţirea deŢuţea” din volumul „Luciditate și nostalgie”(Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1999).

Sursa: Reteaualiterara.ning.ro

10

7 OCTOMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Kiwi Originar din China, kiwi a fost adus în Noua Zeelandă de către misionari la începutul secolului XX. Târziu, abia în 1961, kiwi a ajuns pentru prima dată pe masa unui restaurant american, în anul imediat următor începând și importarea acestui fruct în SUA.

Dovleacul, medicament şi aliment în sezonul rece Sarmale coapte în bostan Ingrediente: 1,5 kg ciuperci gata fierte, 1 ceapă mare, tocată mărunt, 1 morcov mare, ras pe răzătoare mare, 1 cană de

Beneficii: * Fitonutrienţii din kiwi protejează ADN-ul

* Efect antioxidant Kiwi este o sursă excelentă de vitamina C – principalul antioxidant solubil în apă al organismului, responsabil pentru neutralizarea radicalilor liberi ce conduc la deteriorarea celulelor și la diverse afecţiuni inflamatorii. Vitamina C s-a dovedit utilă și în ameliorarea osteoartritei, artritei reumatoide, astmului și în prevenirea cancerului de colon, a artritei reumatoide și a afecţiunilor cardiace corelate cu diabetul.

Efectul antioxidant al vitamine C este dublat de conţinutul de vitamina E din kiwi – un nutrient solubil în grăsime ce asigură protecţia împotriva oxidării de pe toate fronturile.

* Conţinut ridicat de fibre Kiwi este o foarte bună sursă de fibre. Acestea s-au dovedit utile într-o întreagă pleiadă de afecţiuni: reduc colesterolul – diminuând, în acest fel, riscul apariţiei bolilor cardiace. De asemenea, fibrele înlătură toxinele din colon, prevenind cancerul de colon. Fibrele îi ajută pe diabetici să-și ţină sub control valoarea glicemiei.

* Protecţie împotriva astmului Datorită conţinutului ridicat de vitamina C, kiwi aduce un ajutor semnificativ împotriva afecţiunilor respiratorii asociate cu astmul.

* Protecţie împotriva degenerării maculare Combinaţia unică de nutrienţi din compoziţia fructului de kiwi: vitaminele A, C și E, caretonoide etc. s-a dovedit utilă în protejarea împotriva unor forme severe de afecţiuni ce pot distruge vederea, inclusiv degenerarea maculară.

* Sănătate cardiovasculară Vitaminele și mineralele din kiwi ajută la protejarea vaselor sanguine și a inimii prin diminuarea riscului formării cheagurilor de sânge și prin reducerea cantităţii de grăsimi (trigliceride) din sânge.

Ştiaţi că…

Soarele nu generează cancerul de piele, dimpotrivă, îl previne, spun experţii britanici

Medicii avertizează încă din anii 1980 în mod regulat cu privire la pericolul potenţial al razelor solare directe asupra sănătăţii pielii. De teama razelor solare, unii dintre oamenii mai sensibili au grijă ca pe vreme cu temperaturi ridicate să nu iasă afară fără ca întregul corp să le fie acoperit de haine, iar alţii își acoperă pielea cu un strat gros de creme cu protecţie UV, comentează portalul medical MedDaily, citat de Agerpres.

Cercetări recente ale oamenilor de știinţă britanici arată că tocmai acest tip de comportament crește șansa dezvoltării unui melanom. Un studiu al experţilor de la University of Leeds arată că un nivel ridicat de vitamina D reduce șansele dezvoltării unor boli maligne de piele. Alte studii au confirmat corelaţia dintre un sistem imunitar puternic și vitamina D. După cum demonstrează experimentele, această substanţă poate preveni apariţia celulelor maligne și poate grăbi moartea lor.

Din păcate, la oamenii din zilele noastre se înregistrează carenţe substanţiale de vitamina D, ceea ce crește riscul multor boli periculoase, între care rahitism, osteoporoza, cancer de prostată, de colon, de col uterin și afecţiuni ale altor organe.

După cum menţionează Julia Newton Bishop, cercetător la Institutul de Medicina Moleculară din Leeds, un nivel redus al vitaminei D în organism este tipic pentru majoritatea oamenilor de astăzi, indiferent de ţara lor de reședinţă. Ea adaugă că nu numai razele solare, ci și unele produse alimentare precum peștele gras contribuie la creșterea cantităţii vitaminei D în organism.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Mesager al toamnei, dovleacul, sărac în calorii, este deopotrivă un aliment sănătos și un medicament preţios. Iată de ce în ediţia de astăzi vă propunem să gătiţi dovleacul altfel decât până acum. Poftă bună!

Fructul de kiwi a uimit cercetătorii prin abilitatea sa de a proteja ADN-ul din nucleul celulelor umane de deteriorarea corelată cu oxigenul. Pentru acest efect protector sunt responsabile atât vitamina C și beta-carotenul din compoziţia fructului de kiwi, cât și multe alte flavonoide și caretonoide ce și-au demonstrat efectele antioxidante.

Un studiu efectuat pe un grup de copii de 6-7 ani din nordul și centrul Italiei a dovedit următorul fapt: copiii care consumă mai mult kiwi au mai rar afecţiuni respiratorii decât cei care nu consumă acest fruct.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

doar sarmalele deja potolite. Se scot sarmalele și se așază în bostan pe varza luată din oală și se împrăștie printre sarmale cealaltă mână de stafide. Se adaugă cana de vin. Se dă la foc domol, așezat într-o tavă mare pe hârtie de copt dată cu ulei.

Sarmalele sunt gata când orezul e fiert și bostanul devine stacojiu și caramelizat pe margini.

Dovleac copt cu smântână şi ceapă Ingrediente: 1 dovleac de aproximativ 1,5 kg, 2 cepe, tocate, 25g de unt, 1 lingură de zahăr, 10 frunze de salvie, tocate mărunt, 125ml de smântână dulce, lichidă, 50g de brânză Gruyère, rasă, 25g de pesmet proaspăt

Pui copt cu dovleac, salvie şi nuci

orez, 1 mână bună de nuci, măcinate, 1 mână de stafide pentru compoziţie și încă una pusă deoparte pentru așezatul sarmalelor în bostan, 1 lingură de pastă de tomate, 1 legătură de pătrunjel, ½ cană de ulei, 1 cană de vin, sare și piper, 2 bostani de 2,5 kg fiecare, 1 varză murată Mod de preparare: Se taie capacul bostanului, lăsând o deschidere suficient de mică astfel încât pereţii să susţină umplutura în timpul coacerii, suficient de mare pentru ca lichidul din sarmale să se evapore cu ușurinţă. Se scobește bostanul cât să fie peste tot aceeași grosime și se scot seminţele. Din bostanul înlăturat, se adaugă compoziţiei de sarmele un pumn de pulpă. Ciupercile se călesc până când scade apa pe care o lasă. Cana de orez se înmoaie în puţină apă, iar ceapa se toacă mărunt și se călește cu morcovul și bostanul până ce devin aurii. Se macină ciupercile și se adaugă compoziţia trasă în tigaie, precum și nuca, stafidele, pătrunjelul, uleiul și pasta de tomate. Se amestecă, se sărează și se piperează. Se împăturesc sarmalele și se așază într-o oală cu tot dichisul, împreună cu varza rămasă și tocată mărunt. Se dau în clocot cât să se înfoaie orezul și să scadă, căci bostanul îngăduie

Ingrediente: 1kg pulpe de pui, 3 linguri ulei de măsline, 3 cepe roșii, curăţate și tăiate bucăţi, pe lungime, 1 dovleac tăiat bucăţi, frunzele de la o legătură de salvie, 100g de nuci, mărunţite, oţet de Xeres Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 220° C. Se răstoarnă puiul într-o tavă mare și se amestecă cu uleiul, ceapa și dovleacul. Se asezonează cu sare și piper și se aranjează bucăţile de pui astfel încât să fie cu partea cu piele în sus. Se

Mod de preparare: Se taie calota dovleacului și se scot seminţele dinăuntru. Se încălzește cuptorul la 180º C. Într-o tigaie, se încălzește ușor ceapa în unt, până când se înmoaie foarte mult, fără să devină maro.

Se adaugă amestecând zahărul și salvia și se mai lasă pe foc câteva minute. Se închide focul și se adaugă smântâna, brânza și pesmetul, sare și piper din belșug. Se umple dovleacul cu această compoziţie și se reașază capacul tăiat deasupra. Se înfășoară în folie de aluminiu, se așază pe o tavă de copt și se coace 1½ oră, apoi se scoate folia cu grijă. Se mai lasă la cuptor 30 de minute, până când, dacă îl împungi cu un cuţit mic, este foarte moale.

Risotto cu dovleac

lasă la cuptor 25 de minute, se scoate și se adaugă salvia și nucile, se amestecă și se stropește cu oţet. Apoi se întorc iar bucăţile de pui cu partea cu piele în sus. Se mai lasă la cuptor încă 25-30 de minute, până când devine puiul auriu-maro, iar legumele moi și lipicioase. Se servește direct din tavă, cu garnitură de piure de cartofi.

Ingrediente: 1 dovleac, 4 linguri ulei de măsline, 600ml supă de legume, 50g de unt fără sare, 1 ceapă mică, tocată mărunt, 1 tulpină de celery, tocată mărunt, 2 căţei de usturoi, zdrobiţi, 1 frunză de dafin, 1 linguriţă frunze de cimbru proaspăt, 140g de orez pentru risotto, 100ml de vin alb, 50g de parmezan ras Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 200° C. Se decojește dovleacul și se taie cubuleţe. O jumătate din dovleac se amestecă cu puţin ulei, se asezonează

cu sare și piper și se amestecă; se dau la cuptor până când devin maro-aurii. Se încălzește supa de legume într-o cratiţă, la foc mic. Se adaugă cuburile de dovleac rămase și se lasă să colocotească ușor. În timp ce se prăjește dovleacul, se încălzește o tigaie, nu prea mare, la foc mediu. Se adaugă restul de ulei și jumătate din unt, apoi ceapa. Se acoperă și se lasă pe foc 3 minute, până când ceapa devine sticloasă. Se adaugă tulpina de celery, usturoiul, verdeaţa și un praf de piper. Se acoperă și se mai lasă pe foc 2 minute. Se dă focul puţin mai tare și se adaugă orezul. Se amestecă, fără capac, 5 minute – în acest fel orezul va căpăta aroma de prăjit, fără să se ardă legumele. Se dă focul mai tare, se toarnă vinul, se amestecă și se lasă să fiarbă până se evaporă aproape complet.

Se dă focul mai mic și se adaugă supa de legume. Se adaugă, pe rând, câte un polonic, amestecând încet, dar constant.

Dovleacul se face piure împreună cu ce a mai rămas din supă, apoi se amestecă cu risotto. Se închide focul, se pune deasupra risottoului restul de unt și aproape tot parmezanul, se acoperă și se lasă deoparte 2 minute. Apoi se amestecă totul și se verifică dacă are suficientă sare și piper.

Penne cu ricotta şi dovleac copt Ingrediente: 750g de dovleac, tăiat cuburi, 2 fire de rozmarin, tocate, 2 ardei iuţi roșii, tocaţi fin, 4 linguri ulei de măsline, 300g de penne, fierte, ½ cutie de 250g de ricotta Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200° C. Se amestecă dovleacul cu rozmarinul, ardeii iuţi și uleiul de măsline, apoi se coace cam 20 de minute, până ce devine fraged. Se amestecă pastele fierte

STUDIU

Roşeaţa feţei poate fi explicată. Vezi cauzele!

Un grup de cercetători din California a descoperit că cei care roșesc cu ușurinţă sunt mai generoși și mai de încredere decât ceilalţi, relatează Daily Mail.

Cercetătorii au condus două experimente. În primul experiment, 60 de studenţi au fost rugaţi să-și amintească momentele jenante din viaţa lor și au fost clasificaţi în funcţie de cât de mult au roșit în acele momente. Ulterior, li s-au dat zece bilete la tombolă și li s-a cerut să păstreze o parte dintre ele, iar pe celelalte să le ofere altora.

Studenţii care au roșit cel mai mult au avut tendinţa de a oferi cele mai multe bilete, ceea ce sugerează faptul că sunt mai altruiști decât ceilalţi. În cel de-al doilea experiment, participanţii au privit un actor care exprima jenă sau mândrie atunci când i se spunea că a obţinut nota maximă la un test. Voluntarii au declarat că se simt mai înclinaţi să aibă încredere în actor dacă l-au văzut roșind la aflarea veștilor bune decât dacă l-au văzut că se mândrește cu rezultatele sale.

Autorul studiului, Matthew Feinberg, a declarat: „Nivelurile moderate de jenă sunt semne de vir-

tute. Vrei să te asociezi cu oameni care se simt jenaţi cu ușurinţă. Simţi că poţi să ai încredere în ei”.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele care roșesc nu sunt doar considerate ca fiind persoane de încredere, ci ele sunt de încredere cu adevărat datorită comportamentelor pozitive în relaţie cu ceilalţi. În plus, cercetătorii au descoperit că persoanele care se simt jenate cu ușurinţă au parteneri de cuplu mult mai ro-

mantici și sunt mult mai înclinaţi către monogamie.

Cercetătorii au oferit și o explicaţie pentru faptul că unele persoane roșesc cu ușurinţă. Roșirea apare atunci când adrenalina generată de o situaţie jenantă duce la dilatarea vaselor de sânge de la nivelul feţei.

Femeile au tendinţa de a roși mai mult decât bărbaţii, iar unii cercetători consideră acest aspect ca fiind un răspuns adaptativ care a apărut de-a lungul dezvoltării speciei

umane și care are menirea de a arăta partenerilor de sex opus că sunt virtuoase și inocente.

Cercetătorii care au condus studiile descrise mai sus au afirmat că roșirea feţei ne poate ajuta chiar și atunci când încercăm să facem o afacere. De asemenea, atunci când facem un lucru jenant, cum ar fi să călcăm pe cineva pe picior din greșeală, roșeaţa este percepută ca un semn de scuză și are efectul de a dispera agresivitatea celuilalt.

Autorul teoriei evoluţioniste Charles Darwin a scris despre roșeaţă în lucrarea sa „Expresia emoţiilor la oameni și animale”, afirmând că este „cea mai ciudată și mai umană dintre expresii”.

Cu cât oamenii se îngrijorează mai mult gândindu-se că vor roși într-o anumită situaţie, cu atât este mai probabil ca roșeaţa să apară.

Există persoane care au declarat că roșeaţa le distruge viaţa și apelează la ajutorul medical. Dacă roșeaţa este extremă, există anumite pastile care împiedică vasele de sânge de la nivelul feţei să se dilate, iar în Marea Britanie, aproximativ 200 de persoane apelează în fiecare an la simpatectomie, o procedură chirurgicală prin care este tăiat nervul care răspunde de vasele de sânge de la nivelul feţei.

Romanialibera.ro

MODĂ ŞI STIL

Cizmele noului sezon – noutăţi şi tendinţe Pe măsură ce temperatura de afară scade, suntem din ce în ce mai tentate să studiem piaţa în căutarea perechii de cizme ideale. Sezonul toamnă-iarnă al acestui an a readus în prim-plan cizmele, ca piesă esenţială în garderobă.

Modele clasice, dar și trenduri noi își fac loc pe rafturile magazinelor.

Cizma neagră, clasică cu toc mediu este una din piesele esenţiale în garderoba feminină.

Alături de aceasta, îndrăznește să porţi și modele din materiale speciale sau colorate.

La sfârșit de an, intră în tendinţe tocurile groase, de înălţimi medii. Mult mai practice și mai comode, tocurile de 5 până la 10 cm, cu forma dreptunghiulară (uneori chiar ușor curbată) te vor însoţi în zilele cele mai aglomerate fără să le simţi în picioare. De obicei, ele nu au platformă sau aceasta nu depășește 2 cm.

La fel de comode sunt și cele cu talpa ortopedică înaltă. Te vei lovi de ea foarte des, întrucât este una din preferatele designerilor în acest sezon. Cu platformă sau fără, subţiată sculptural pe margini, poţi miza pe acest model pentru un outfit casual chic.

Cizmele overknee sunt unul din cele mai apreciate item-uri pentru sezonul rece. Cum new entry-ul anului – vârful ascuţit, își recâștigă cu pași repezi supremaţia, sezonul acesta poţi alege între o pereche de cizme cu vârful rotund și acest model.

Ești în căutare de o pereche de cizme joase?

Mergi pe varianta cizmelor “biker”. Nu foarte înalte pe picior, neapărat negre și accesorizate cu capse și, eventual, catarame, sunt accesoriul ideal pentru weekendurile ce urmează. Dacă sunt prea dure pentru stilul tău vestimentar, alege cizmele inspirate din echipamentul de echitaţie. Cu un aspect mai “soft”, pot fi în egală măsură simple sau cu o cataramă în jurul gleznei, de culoare neagră, maro sau beige.

Din punct de vedere cromatic, sezonul acesta se poartă extremele.

Pe de o parte, eternele negru și beige – purtate deseori împreună, într-o combinaţie sofisticată, pe de alta, culori impresionant de tari.

Roșu, albastru și verdele sunt la mare căutare.

Din piele întoarsă sau velur, sunt o alegere potrivită pentru persoanele nonconformiste.

Imprimeul de șarpe este unul din cele mai folosite motive anul acesta, iar finalul de an îi

cu dovleacul copt și se pun moviliţe de ricotta deasupra, din loc în loc, înainte de a servi.

Strudel de dovleac Ingrediente: 600 gr dovleac ras, 150 gr zahăr, 50 gr unt, 1 ou, câteva foi de plăcintă, scorţișoară

Mod de preparare: Dovleacul ras se pune în jumătate din cantitatea de unt la călit, împreuna cu zahărul și scorţișoara.

Amestecul se ţine pe foc până când zahărul s-a topit, zeama a scăzut; apoi se lasă la răcit. Foile de plăcintă se ung între ele cu restul de unt topit. Pe lăţimea foii se pune jumătate din compoziţie, rulaţi și îndoiţi capetele. Cele două suluri se așază într-o formă adâncă și tapetată cu hârtie de copt, se ung cu puţin ou bătut și le pudraţi cu zahăr. Se pun la cuptorul preîncălzit, la 190 de grade, preţ de o oră.

Alege cu atenţie plantele de apartament

Violeta africană Una dintre cele mai răspândite plante de apartament din întreaga lume, violeta africană, este foarte potrivită pentru apartament, aceasta înflorind aproape permanent. Este disponibilă într-o mulţime de variante de culori, nu este pretenţioasă, se dezvoltă bine și la lumină artificială. Atenţie însă: trebuie udată o dată la două zile pentru că iubește umiditatea.

Begonia O altă plantă potrivită pentru apartament este begonia. E însă destul de pretenţioasă: are nevoie de multă lumină naturală, care să nu cadă totuși direct pe frunzele. De asemenea, iubește căldura (are nevoie de temperaturi de maximum 25 grade și minimum 14) și de un mediu cu umiditate ridicată (80-85%).

Evită să o uzi foarte des - așteaptă ca pământul de deasupra să fie uscat. Iarna trebuie udată rar, cam o dată pe săptămână.

Cactusul Cactusul este o plantă de apartament foarte răspândită. Poţi cumpăra specii diferite pe care să le plantezi într-un singur ghiveci. Cactușii au nevoie de lumină, indiferent de sezon, însă rezistă și la temperaturi mai scăzute (de până la 6 grade, pe timp de iarnă). În ceea ce privește udarea lor, cerinţele variază de la o specie la alta. Ca majoritatea plantelor cu frunze grase, udatul se face cel mai des o dată la o săptămână.

Dracaena Dracaena, o plantă ce amintește de exoticul palmier, poate fi o alegere inspirată pentru locuinţa ta, mai ales dacă ești în căutarea unei plante care să nu necesite o îngrijire minuţioasă. Dracaena preferă temperaturile ușor mai scăzute, de circa 18-20 grade vara, respectiv 8-10 grade, iarna. Îi place lumina, însă nu ar trebui să stea în bătaia acesteia. Planta trebuie udată moderat.

Ficusul

confirmă statutul. O pereche de cizme integral confecţionate din piele de șarpe sau într-o combinaţie cu velur îţi vor schimba look-ul, oferindu-i un plus de rafinament.

O plantă deosebită, cu frunze decorative, ficusul se adaptează ușor la cele mai diverse condiţii. Pe timp de vară însă, ficusul trebuie plasat într-un loc umbros și nu trebuie udat în exces pentru că umiditatea ridicată duce la îngălbenirea și căderea frunzelor. Pe timp de iarnă, are nevoie de o temperatură de 1214 grade Celsius.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

10

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Ceremonial de familie” Spectacol TV. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Săptămâna sportivă. 13.45 Cultura azi. 14.30 “Nu am timp să-mbătrânesc”. Olga Cilacu.

Binefice. 16.00 Abraziv. 16.30 Magazinele UEFA. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 18.00 Portrete în timp. Steliana Grama. 18.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). Episodul 1. 22.15 Templul muzical. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Portrete în timp.

Serafim Saka, scriitor. 1.40 “Monolog”. Ștefan Petrache. 3.50 “Poveștile pădurii vieneze”. Johann Strauss. 4.10 Anounce. Calendarul zilei.

5.15 La noi în sat. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Film artistic 17.00 X Factor. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 22.30 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 20 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Reţeta de ACASĂ (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (“Perro Amor”), primul episod (AP) (romance) 23:30 Telenovela românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Întâlnire fatală 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.7, 8 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4092 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.2, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.7, 8 (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50“Федеральный с удья” 18.00 Вечерние новос ти (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Охотники за бриллиантами”. Многосерийный фильм 22.30 “Мясоеды против травоядных” 23.25 “Познер” 0.20 Ночные новости * * * 0.35 “Городские пижоны”. Премьера. “Форс-мажоры” * * * 1.25 Джеймс Белуши в комедии “Собачья работа 2 (К 911)” 2.50 Нина Усатова, Георгий Бурков в фильме “Байка” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Байка”. Продолжение 4.15 “Участковый детектив” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă...

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.50, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne.

2.15 Prim plan. 4.15, 6.15 România, trezește-te!

5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE !

10:32 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:05 PRENEZ L’AIR 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:32 LES DERNIERS JOURS D’AYRTON SENNA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE FRONT POPULAIRE 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES OUBLIÉES 20:24 LES OUBLIÉES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA ROUTE DES PARFUMS 22:59 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE FEU FOLLET 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE

11

7 OCTOMBRIE 2011

Programe TV Marţi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.).

- ȘTIRI. 6.15 Cultura azi.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

Episodul 1. 10.05 Magazinele UEFA. 10.30 Casa mea. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Studio “Art plus” (rus.) 12.30 La datorie. 12.50 Respiro. Program muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.10 Serial.

“INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 14.00 Documentar. “Arts 21”. 14.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.00 Ring Star. 17.00 ȘTIRI (rus.).

18.00 Gagauz ogea. 18.30 Documentar. “Global 3000”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.55 Fotbal. Preliminariile Campionatului European.

Moldova - San Marino. În pauză: ȘTIRI. 22.45 “Dor de Eminescu”. Romanţe. Maria Bieșu. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.00, 4.00 ȘTIRI. 1.00 Descoperă Moldova.

1.10 Săptămâna sportivă. 1.40 Valentin Boghean.

Muzică live. 1.50 Noi și lumea. China. 3.50 Melodii la nai cu Ștefan Negură. 4.10 Anounce. Calendarul zilei. 5.15 Baștina. Magazin agricol.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David.

SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinţilor 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial.

Maddie și David. SUA 1985 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.21 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 România, te iubesc! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Departe de ea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4093 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Fringe, ep.3, anul III 00:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Vocea României (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!”11.00“Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Охотники за бриллиантами”. Многосерийный фильм 22.25 “Наследник любой ценой” 23.15 Ночные новости 23.35 Футбол. Отборочный матч Чемпионата Европы 2012. Сборная России - Сборная Андорры. * * * 1.45 “Городские пижоны”. Мировая премьера. “Тerra nova” * * * 2.30 Колин Ферт в фильме “Генуя” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Генуя”. Продолжение 4.05 Сериал “Американская семейка” 4.25 “Участковый детектив” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Prim plan. 12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 0.00, 4.15, 6.15 România, trezește-te! 1.40 Replay. 5.05 Serial.

“FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:03 RECETTES DE CHEFS 10:32 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:32 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:32 LA BIODIVERSITÉ MENACÉE : QUELLES SOLUTIONS POUR DEMAIN ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES OUBLIÉES 15:53 LES OUBLIÉES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE JOUR OÙ DIEU EST PARTI EN VOYAGE 21:09 FLASH INFO 21:11 NUIT BLANCHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 TEMPÊTES 23:33 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 FOOTBALL - MATCH QUALIFICATIF EURO 2012 FRANCE-BOSNIE 1:47 FOOTBALL MATCH QUALIFICATIF EURO 2012 FRANCE-BOSNIE 2:45 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE

12

Miercuri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.10 Fii tânăr! 10.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 10.30 Știinţă și inovare. 11.10 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 Respiro. Program muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 14.00 Cuvintele Credinţei. 14.45 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.20 Viitorul începe în familie. 17.00 ȘTIRI (rus.). 18.00 Russkii mir. 18.30 Documentar.

“Drumeţii”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.30 Portrete în timp. Serafim Saka, scriitor, publicist. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.).

23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Portrete în timp.

Nelly Kameneva. 1.40 Două orchestre. Program muzical. 3.50 Transbalcanica. 4.10 Anounce.

Calendarul zilei. 5.15 Erudit-cafe.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.22 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Departe de ea (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Cum ţi-e scris 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4094 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Asasinul din Bangkok 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.4 00:00 Film: Asasinul din Bangkok (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!”

11.00“Модный приговор”12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55“Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Охотники за бриллиантами”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Нет полиса печальнее на свете” 23.25 Ночные новости * * * 23.45 “Городские пижоны”. Премьера. “Убийство” * * * 0.50 Майкл Дуглас, Джейн Фонда в фильме “Китайский синдром” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Хроники Риддика: Темная ярость” 3.35 Сериал “Американская семейка” 4.20 “Участковый детектив” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Presă și putere.

12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport.

0.00, 4.15, 6.15 România, trezește-te! 1.50 Interes general. 2.20 La vie en rose. 5.05 Serial.

“FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE...

10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:31 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:31 DES CAMIONS ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SOUFFLE AU COEUR 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:22 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 LES OUBLIÉES 1:41 LES OUBLIÉES 2:34 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE

13

Joi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.).

- ȘTIRI. 6.15 Russkii mir.

6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Portrete în timp. Mihai Poiată. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 14.00 Portrete în timp.

Serafim Saka, scriitor, publicist. 14.30 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.05 Videoteca copiilor.

16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI (rus.). 18.00, 1.10 Vector european. 18.30 Documentar. “Global 3000”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Reporterul de gardă. 22.35 Documentar. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova.

1.40 Music Mania. 1.50 Cronos european. 3.50 “O mie și una de nopţi”. Johann Strauss. 4.10 Anounce. Calendarul zilei. 5.10 Mână, birjar...

Medalion muzical. Retro. 5.30 Dor. “Oraș minunat - Chișinău”.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite.

Ep.23 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Cum ţi-e scris (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: S-a regăsit compania a șaptea 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4095 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.5, anul III 00:00 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Охотники за бриллиантами”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.25 Ночные новости * * * 23.45 “Городские пижоны”. “Подпольная империя”. Новый сезон * * * 0.45 Энтони Хопкинс, Алек Болдуин в остросюжетном фильме “На грани” 2.40 Триллер “Обман” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Обман”. Продолжение 4.10 “Участковый детектив” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Omul și timpul.

12.20, 17.50, 0.00 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”.

14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 1.25 ÎnTrecerea anilor. 4.15, 6.15 România, trezește-te! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:31 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:32 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 POUR L’AMOUR DES HÔTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:51 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TERRE D’ACCUEIL, 30 ANS PLUS TARD 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TEMPÊTES 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MON ANGE 23:35 DES NOEUDS DANS LA TÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:47 LES JARDINS DE FLORIDE 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE

14

Vineri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Acoperământul Maicii Domnului”. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.35 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.20 Respiro. Program muzical.

10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct.

12.00 La noi în sat. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.10 Serial.

“INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 14.00 “La poale de codru...” Festival naţional al formaţiilor folclorice. 14.55 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.30 Din fondul TV Moldova-1. ARTelier.

17.00 ȘTIRI (rus.). 18.00 Respiro. Program muzical. 18.25 Dor. “Oraș minunat - Chișinău”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Respiro. 22.15 Fii tânăr! 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.).

23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

1.00 Descoperă Moldova. 1.10 ARTelier. Acesta e orașul meu. 3.20 “L’invito”. Program de concert cu Victoria Nikitcenco. 4.10 Anounce. Calendarul zilei. 4.15 Vedete la bis. 5.15 Pagini de creaţie.

Pictură. 5.30 Abraziv.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Dezvaluiri din lumea telenovelelor: Alcool, violenţă și rivalitate (“Confesiones de Novela”) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Dezvaluiri din lumea telenovelelor: Alcool, violenţă și rivalitate (“Confesiones de Novela”) (r) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 10 octombrie) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: S-a regăsit compania a șaptea (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Salvaţi bufniţele 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4096 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Omul-păianjen 2 23:15 Film: Prins la înghesuială 01:30 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi, prima ediţie 02:00 Film: Salvaţi bufniţele (r) 03:30 Film: Prins la înghesuială (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.40 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Неадекватные люди” 2.25 Геннадий Хазанов, Вячеслав Невинный в комедии “Полицейские и воры” 4.00 Евгения Глушенко, Виктор Павлов, Владимир Гостюхин в фильме “ЗинаЗинуля” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, zi de zi! 9.10 Repere sacre. Sfânta Parascheva. 12.20, 17.50, 2.55 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

19.45 Sport. 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 0.00 Viaţa satului. 2.00 Judecă tu! 4.20, 6.15 România, trezește-te! 5.25 Fără frontiere.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:29 NEC PLUS ULTRA 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:31 LE PEUPLE DES ORDURES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TEMPÊTES 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:07 FLASH INFO 21:14 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 LES OUBLIÉES 22:48 LES OUBLIÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:41 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:34 TERRE D’ACCUEIL, 30 ANS PLUS TARD 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE

15

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”. 7.50 Cinemateca universală.

8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Documentar.

“Euromaxx”. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994).

12.50 I.S.Bach. Trei concerte pentru două piane și orchestră. 13.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Drumeţii”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Erudit-cafe. 17.55 Fotbal. Campionatul Republicii Moldova. “FC Zimbru” - “Iskra Stali”.

Transmisiune în direct. Repriza a doua. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.15 O seară în familie. 21.00, 1.20, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Documentar. “Marica”. 22.15 Noaptea muzeelor. Retrospectivă. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.).

23.15 Dans sportiv. Campionatul Mondial. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Dor. Program muzical.

1.45 Program de muzică retro. 2.15 Cultura azi. 3.00 Bună seara! Talk-show. 4.10 Anounce.

Calendarul zilei. 4.15 O seară în familie. 5.15 Fii tânăr!

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 În oglindă 21.30 La altitudine 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 23.00 Mireasă pentru fiul meu 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (reluare din 9 octombrie) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 11 octombrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 1 14:15 Film: Omul-păianjen 2 (r) 17:00 Film: Cangurul Jack 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Oră de vârf 2 22:30 Film: Kung Fu la grămadă 00:30 Local Kombat 02:00 Film: Ora de vârf 2 (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Любовь Орлова, Леонид Утесов в музыкальной комедии “Веселые ребята” 8.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 Премьера. “Вячеслав Бутусов. “Когда умолкнут все песни...” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Ядерная рыба” 13.05 Инна Чурикова, Олег Басилашвили, Федор Дунаевский в фильме Карена Шахназарова “Курьер” 14.35 Людмила Касаткина, Павел Кадочников в фильме “Укротительница тигров” 16.10 “Ирина Мирошниченко. Откровения” 17.05 Премьера. Концерт к Дню работника сельского хозяйства 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.10 Концерт к Дню работника сельского хозяйства. Продолжение 18.30 “Розыгрыш” 19.35 “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 “Призрак оперы” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 “Что? Где? Когда?” 0.20 Премьера. Фильм “Господин Никто” 2.35 Приключенческий фильм “В поисках Золотого руна” 4.15 Сериал “Американская семейка” 4.55 “Участковый детектив” 7.00, 18.45 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00-13.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.00 Piepturi goale și buzunare pline. 14.00, 20.00, 2.45 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45 Sport.

21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 2.15 Ca la carte. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 HISTOIRE DU LOOK 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:29 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:29 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:51 CHABOTTE ET FILLE 16:14 LES BOYS 16:35 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

16

11

Duminică OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Respiro.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Pianul - reflecţie a culturii europene. Recital de pian. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate.

“Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Evantai folcloric. 13.45 Respiro.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Handbal. Meci retur din cadrul Cupei Europene. “Olimpia” (Dobrudja) - “Debriţe” (Bulgaria). Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. Program muzical.

18.30 Documentar. “”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis! 21.00, 0.50, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.00 Cultura azi. 22.45 Cinemateca universală. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15 Dans sportiv. Campionatul Mondial. 1.00 TVMi. Știri.

1.20 Moldovenii de pretutindeni. 1.50 Music Mania. 2.15 Noaptea muzeelor. Retrospectivă.

3.00 Reporterul de gardă. 3.25 Picături de “Dor”.

3.40 La datorie. 4.10 Anounce. Calendarul zilei.

4.15 Documentar. “Marica”. 5.10 Natura în obiectiv. 5.40 Ritmuri populare cu Orchestra fraţilor Advahov.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine.

Reluare 12.30 Plasa de stele.

Reluare 13.40 X Factor. Reluare 15.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.20 - 23 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 00.00 Film artistic 02.00 Serial. Maddie și David.

SUA 1985 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 4.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste - emisiune prezentată de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (două episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (reluare de miercuri, 12 octombrie) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (reluare de joi, 13 octmbrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Cangurul Jack (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Iubirea vine când nu te aștepti 15:45 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.9, 10 22:30 Serviciul Român de Comedie 23:30 Film: Scăpat de sub control 01:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:45 Serial: Pariu cu viaţa, ep.9, 10 (r) 03:15 Film: Scăpat de sub control (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Любовь Полищук, Анатолий Кузнецов в фильме “Стамбульский транзит” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Мозг. Перезагрузка” 13.05 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 15.10 Премьера. Ольга Ломоносова, Александр Лазарев в фильме “Пять шагов по облакам” 18.25 “Минута славы. Мечты сбываются!” 19.50 Премьера сезона. “Специальное задание” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Премьера. “Боже, какой пустяк!” Юбилейный концерт Александра Иванова и группы “Рондо” 0.35 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 1.20 Евгений Леонов, Владимир Басов, Леонид Куравлев в комедии “Смешные люди” 2.50 “Пока все дома” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 Профилактика 7.00 Fii părinte, fii deștept!

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Universul credinţei. 10.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 15.00 ÎnTrecerea anilor. 17.00, 0.25 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.45 Sport. 21.00 Distractis Show. 23.25 Garantat 100%. 2.15 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 HISTOIRE DU LOOK 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:31 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:39 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:06 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:32 TiVi5MONDE - TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:48 SUR MESURES 14:02 L’ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:12 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:00 GRANDEURS NATURE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AU REVOIR LES ENFANTS 23:44 SKHIZEIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:47 MON ANGE 2:15 NUIT BLANCHE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE

CMYK

12

7 OCTOMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

„AURIT” ÎN ITALIA

VALERIU JEREGHI:

„Este un singur «juriu» – rece şi incompetent pentru aprecierea valorii umane şi artistice a acestui film – statul moldovenesc” Conceput ca o metaforă, pentru a reda dorul de părinţii plecaţi peste hotare, filmul „Arrivederci” adună în continuare premiu după premiu și rămâne la fel de actual și de durut și peste hotarele Republicii Moldova. „Arrivederci” a reușit să obţină premii la numeroase foruri internaţionale de film și TV, inclusiv trei premii ale Concursului televizat ”Erasmus EuroMedia”, acordate de către Societatea Europeană pentru Educaţie și Comunicare din Viena, Marele Premiu al Teleforumului Euroasiatic de la Moscova, trei premii la Festivalul Internaţional de filme de la Berdeansk, Ucraina. Lista distincţiilor a fost completată de Premiul Absolut pentru mediametraje al prestigiosului Festival de la Salerno, unul dintre cele mai vechi festivaluri de film din Italia, Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului Internaţional de Film de la Harkov, dedicat drepturilor omului „Stupeni 2009”, Marele Premiu al festivalului filmului patriotic ,,Kinotur” din Jitomir, Premiul special al juriului la festivalul “Algidus Art Film Festival” Roma, Premiul I la festivalul “Identita Film Festival”, Roma, Italia. În prezent, echipa filmului numără al 15-lea premiu pe care îl adaugă în palmares – toate în ţări străine și nici unul acasă. În plus, regizorul filmului, Valeriu Jereghi, s-a învrednicit recent de „Premio Italia 2011” pentru activitatea sa semnificativă în arta cinematografică a Republicii Moldova și, în particular, pentru filmul „Arrivederci”. Ceremonia de decernare a avut loc la Filarmonica Naţională, în cadrul unui spectacol de muzică italiană și moldovenească, organizat de către Camera de Comerţ și Industrie Moldo-Italiană în cinstea celebrării protectorului Italiei, Sf. Francesco de Assisi. „Premio Italia” este înmânat personalităţilor din Moldova și din Italia care contribuie la consolidarea relaţiilor moldoitaliene.

Despre filmul „Arrivederci”, despre cinematografia moldovenească și planurile de viitor, dar și despre ce șanse are realitatea moldovenească să devină artă, discutăm astăzi cu maestrul Valeriu Jereghi.

- De la lansarea lui și până acum, filmul „Arrivederci” se bucură în continuare de succes, învrednicindu-se de diverse premii, în special este apreciat în Italia.

Cum aţi reușit să atingeţi coardele sentimentale ale italienilor cu acest film? Prin ce i-aţi cucerit?

- Nu am activat în cadrul vreunui program ca să fie dusă o evidenţă a premiilor. Filmul a fost realizat pornind de la inspiraţia de moment, era vorba de o temă care mă preocupa în mod special în acea perioadă.

Trebuie însă să fac o mărturisire, nu sunt eu singurul autor al acestui film, meritele nu-mi aparţin exclusiv mie.

Responsabili de impactul acestui film sunt, deopotrivă, toţi cei care au guvernat și au „parlamentat” această ţară timp de două decenii.

Toate aplauzele și premiile acestea le sunt adresate și lor, au și ei meritul lor. Am realizat acest film într-o stilistică bine cunoscută mie și pe care o preţuiesc în mod deosebit – neorealismul italian, care a constituit o pagină importantă în dezvoltarea culturii italiene de după război. Și Italia a trecut prin această dramă pe care o trăim noi acum – migraţia populaţiei în căutarea mijloacelor pentru existenţă. De fapt, acest film a venit mai mult spre noi decât de la noi, e vorba de o metaforă prin care am vrut să atenţionez cât de mult ne iubesc pe noi copiii, părinţii lor, și cât de dureros le este să se despartă de noi. Am realizat acest film pentru a vorbi despre o mare dragoste a unui copil faţă de mama lui. Noi am ajuns într-un moment în care ne-am pomenit cu o generaţie „Arrivederci” și cinematografia nu poate fi indiferentă faţă de acest fenomen.

ţionale, ca să poţi urmări impactul lui. Atunci când realizăm ceva doar pentru noi, nu înţeleg care este rostul acestor realizări pe bani publici. Noţiunea de „film naţional” și-a pierdut de mult din actualitate și nu-i înţeleg pe cei care insistă pe ea. Cinematografia moldovenească nu mai există și nu văd justificarea celor care luptă pentru întoarcerea acestui slogan, cred că, mai degra-

bă, este o modalitate de a scoate bani din bugetul public. Când spun asta, nu mă refer numai la calitatea producţiilor realizate în ultima perioadă, ci și la tendinţele actuale. Este inutil să mai faci filme cu pseudodramaturgie bazată numai pe frumuseţea flăcăilor cu pălărie și floare la ureche.

Nu mai interesează pe nimeni astăzi în Europa sau în altă parte a lumii filme artistice despre coloritul naţional. Se pune accent pe mesaj, pe acţiune, actualitate, pe noutate, pe anumite calităţi umane, pe personalitate, pe ceva reprezentativ ca valoare umană. Consider că există posibilitatea de a reanima arta cinematografică în Republica Moldova printr-o politică adecvată a Ministerului Culturii, schimbarea activităţii Studioului “Moldova-Film“, prin schimbarea structurii Uniunii Cineaștilor, prin suportul studiourilor particulare, prin colaborări cu studiouri din Europa. Îmi pare rău să recunosc acest lucru, dar având posibilitatea să petrec mult timp peste hotare și fiind în relaţii profesionale bune cu mulţi cineaști recunoscuţi pentru talent și măiestrie în toată lumea, nu mă trage inima să le fac invitaţie să vină în Republica Moldova pentru realizări comune, deoarece știu care este starea noastră de fapt la Moldova-Film, la Uniunea Cineaștilor și la Ministerul Culturii. Noi existăm încă într-un sistem sovietic: cineva este obligat să ne finanţeze, cineva este obligat să ne ocrotească, să ne promoveze, cineva este obligat să scrie despre noi frumos și bine, cineva este obligat să muncească, iar noi să ne trecem doar numele în titrele producţiei.

- O temă care nu cunoaște naţionalitate?

- E firesc ca atunci când realizezi un film să apară dorinţa să-l expui la concursuri și festivaluri interna-

LA O ZI DE LA LANSAREA iPPHONE 4s

A murit Steve Jobs Cofondatorul Apple și fost director general al companiei, Steve Jobs, a murit miercuri, 5 octombrie, la vârsta de 56 de ani, fiind bolnav de cancer pancreatic.

“Geniul lui Steve, pasiunea și energia lui au fost sursa a numeroase inovaţii care neau îmbogăţit și ne-au îmbunătăţit vieţile.

Lumea este nemăsurat mai bună datorită lui Steve”, se arată într-un comunicat al Apple. “Apple a pierdut un vizionar și un creator de geniu, iar lumea a pierdut o fiinţă incredibilă”, a reacţionat Cook, întrun mesaj adresat angajaţilor grupului, dat publicităţii.

Moartea lui Steve Jobs nu a fost neașteptată. Cofondatorul Apple s-a luptat cu cancerul mai mulţi ani, iar în luna august și-a anunţat demisia din funcţia de CEO și președinte al consiliului de administraţie al Apple, urmând să fie înlocuit de fostul COO al companiei, Tim Cook.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Ne-am pomenit cu o generaţie „Arrivederci” şi cinematografia nu poate fi indiferentă faţă de acest fenomen” - Revenind la tema filmului „Arrivederci”, săptămâna asta producţia a primit al 15-lea premiu.

- Da, este vorba de 15 premii internaţionale clasa A, adică Grand Prix-uri, premii pentru cel mai bun film, pentru cea mai bună regie, cel mai bun operator. Băiatul de 7 ani care a interpretat rolul principal a obţinut premiul pentru cel mai bun rol masculin la un festival internaţional. Viaţa de festival a unui film este de un an de zile, „Arrivederci” aduce premii al treilea an consecutiv, chiar dacă, de cele mai multe ori, este prezentat la festivaluri la categorii în afara concursului. Juriile însă nu se încumetă să nu menţioneze cu premii speciale acest film. Este un singur «juriu» – rece și incompetent pentru aprecierea valorii umane și artistice a acestui film – statul moldovenesc.

„Cinematografia moldovenească nu mai există” - Veţi continua tematica filmelor sociale?

- Timp de trei ani am muncit la subiectul unui film - „Păsări călătoare”.

Era preconizat să fie o coproducţie moldo-italiană. Italienii au pus condiţia să contribuie și Republica Moldova financiar la această producţie.

Drepturile asupra filmului urmau să aparţină Republicii Moldova. Dar nu am reușit să obţinem o finanţare de la Ministerul Culturii din Republica Moldova și proiectul a fost suspendat. Este vorba despre o istorie documentară cutremurătoare a unui copil, născut de o imigrantă moldoveancă peste hotare, care moare și copilul rămâne nelegalizat. O fiinţă vie, neajutorată, într-un stat străin, pentru care se dă o luptă aprigă: unii vor să-l aducă acasă, alţii vor să-l vândă pentru organe și, într-un final, e nevoie ca toţi să-și unească puterile pentru a decide soarta acestui copil. Este iarăși un subiect foarte actual și prin realizarea lui vreau să scot în evidenţă toate latu-

rile fiinţei umane și regulile după care se acţionează în societatea de astăzi. Și mă doare să spun și aici, chiar dacă este un subiect durut și care ne privește, Republica Moldova nu a manifestat interes pentru această temă când m-am adresat după susţinere pentru a realiza un film pe acest subiect. Eu am realizat filmul „Arrivederci” pe cont propriu, nu am avut susţinere de la stat, ONG sau altă structură, dar vă rog să mă credeţi, pentru o altă peliculă pe cont propriu nu mai am forţe. Lucrez doar la proiecte fără să am, deocamdată, posibilitatea să le pun în practică în propria ţară. Mai lucrez acum la un proiect, un subiect care iarăși mă preocupă foarte mult – „Amore e guerra” („Dragoste și război”), o istorie despre Moldova în anul 1941. Este vorba de un proiect internaţional la care vor să participe mai multe ţări și, din nou, din cauza lipsei de atenţie din partea Republicii Moldova pentru realizarea acestui mare film, în regia lui Valeriu Jereghi, un film care își propune să spună Europei care este ideea noastră naţională, cum, cu ce și cu cine venim în Europa deocamdată, nu s-a hotărât unde, în care ţară vom realiza acest proiect, ce pașaport va avea acest film moldovenesc...

- În acest caz, cred că, în curând, vom avea ocazia să discutăm și despre alte realizări și premii?

- Mie îmi pare rău să recunosc, dar sunt într-o perioadă dificilă, sunt singur, trebuie să răspund colegilor din străinătate pentru toate și ca regizor, ca producător, și pentru președintele Uniunii Cineaștilor, și pentru ministrul Culturii, prim-ministru și președinte de ţară. În spatele meu nu am pe nimeni. Unde merg, trebuie să mă prezint și oficial, în numele ţării pe care o reprezint. Îmi asum singur toate responsabilităţile.

- Copiii care evoluează în filmul „Arrivederci” - cum v-a fost să lucraţi cu ei?

- Nu e prima experienţă de acest gen. Și când am făcut filmul „Iona” am angajat mulţi neprofesioniști. În toate filmele angajez și actori neprofesioniști, pentru că ei sunt pentru anumite roluri mai proaspeţi, dacă asta cere dramaturgia. În „Arrivederci” nici nu-mi pot imagina altă distribuţie, nu-mi imaginez să fi lucrat cu actori profesioniști, cu lumini, cu perucă, cu machiaj. E un film realist și n-ar fi fost credibil.

Cel mai mare compliment pentru profesia mea pe care l-am primit nu a fost de la juriile care au dat o notă înaltă filmului nostru. Cel mai mare compliment profesional pe care l-am primit a fost după ce am prezentat filmul „Arrivederci” în sala Parlamentului European. După vizionarea filmului a fost o oră de dezbateri, în urma discuţiilor mi-am dat seama că jumătate din sală nu a înţeles dacă este vorba de un film artistic sau un film documentar.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. Vă dorim mult succes în realizarea proiectelor la care lucraţi în prezent și sperăm să ne reîntâlnim în curând să discutăm despre noi realizări.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559 CMYK

Cătălin Josan i-a cucerit pe italieni După ce a semnat un contract cu o casă de discuri din Italia, interpretul Cătălin Josan a obţinut discul de aur pentru cele mai multe vânzări ale unei singure piese descărcate de pe iTunes.

Noutatea cea mare i-a fost dată lui Cătălin chiar de părinţii săi. Interpretul nici nu a știut că urmează să primească acest disc de aur, dar s-a bucurat foarte mult că piesa “Don’t wanna miss you” este atât de solicitată de publicul italian.

“Mă bucur că lumea în Italia cumpără piesele de pe net”, a mărturisit Cătălin la o emisiune matinală de la un post de televiziune din România.

Până acum, “Don’t wanna miss you” a înregistrat 2 milioane și jumătate de vizualizări doar pe youtube, iar la sfârșitul lunii octombrie, Cătălin Josan urmează să scoată un nou album. Lansarea oficială a acestuia va avea loc în Italia.

FĂCĂTURĂ

Expediţia arheologică a lui Putin a fost aranjată O expediţie arheologică a premierului Vladimir Putin, în cursul căreia acesta ar fi descoperit două amfore antice, a fost, în realitate, un eveniment regizat, a afirmat, miercuri, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Presa independentă și mai multe site-uri Internet au ironizat expediţia din august a lui Putin, remarcând că amforele nu sunt acoperite cu alge sau cochilii, deși au fost prezentate drept obiecte antice, care au stat pe fundul mării cel puţin 1.500 de ani.

“Putin nu a găsit amfore care se aflau acolo de mii de ani.

Este evident. Acestea fuseseră curăţate”, a afirmat Peskov, într-un interviu pentru canalul TV online Dojd. “Desigur că fuseseră găsite dinainte, în timpul unei expediţii arheologice desfășurate cu câteva săptămâni sau zile înainte. Desigur că au fost apoi repuse (în apă), însă (...) nu este un motiv de ironie”, a adăugat el.

Peskov nu a putut preciza însă cine a regizat evenimentul, afirmând că el se afla în vacanţă în perioada respectivă.

7-14 octombrie Berbec

O perioadă cu rezultate bune la serviciu, cu spor și ceva mai mult calm în cele mai importante domenii. Comunicarea este în continuare dificilă, dar nici nu mai simţiţi lipsa discuţiilor inutile cu prietenii.

Taur Vă îndreptaţi atenţia către cei dragi, pentru că asta simţiţi. Dacă aveţi multe de rezolvat, ar fi bine să le cereţi ajutorul, dar având grijă să nu folosiţi un ton strident al vocii sau pe cel de poruncă.

Gemeni Sunteţi realiști acum și vă prinde bine, mai ales din cauză că sunt multe de făcut prin casă. Aţi putea fi tentaţi să credeţi că e necesară o discuţie ca să spuneţi ce vă nemulţumește, dar nu e momentul pentru asta.

Rac Vă simţiţi bine în această perioadă, grijile sunt mai potolite, iar tristeţea s-a risipit în mare parte. Aveţi chef de muncă, orice efort făcut vă prinde bine, pentru că vă ajută să vă arătaţi grija faţă de cei dragi.

Leu Vă preocupă resursele proprii și cele ale familiei, în special cele financiare, poate aveţi planuri mari și este nevoie să economisiţi pentru a le realiza sau doar doriţi limitarea cheltuielilor inutile.

Fecioară Sunteţi într-o formă bună, problemele sunt frumos aliniate și clasificate în mintea voastră, în funcţie de importanţă și urgenţă. O posibilă undă de dezamăgire vine de la unul dintre parteneri.

Balanţă Este un moment potrivit pentru a face ordine, pentru a schimba ceva în stilul de viaţă. Plutește în aer dorinţa de înnoire și o idee bună ar fi să vă mărturisiţi cuiva motivele de supărare.

Scorpion Sunt favorizate întâlnirile cu scop practic, dar nu negocierile directe, ci punerea în aplicare a unor înţelegeri anterioare. Puteţi da și primi sfaturi importante pentru a rezolva unele conflicte.

Săgetător Unul dintre superiori vă convoacă la o întâlnire între patru ochi sau la o ședinţă la care a sesizat că nu aţi fi venit din proprie iniţiativă, pentru că vă plictisește genul acesta de discuţii sterile.

Capricorn Dacă aveaţi de gând să cereţi sfatul unui apropiat mai în vârstă sau unui profesor în care aveţi încredere, acum e bine să vă puneţi în aplicare acest plan. Sunt avantajaţi cei care au de dat examene.

Vărsător Se pare că e nevoie de mai multă muncă astăzi, în special de un efort de concentrare pe chestiuni de detaliu, care vă pun la încercare răbdarea. Dar veţi face faţă, pentru că înţelegeţi că există și obligaţii.

Peşti Sesizaţi mai întâi partea plină a paharului în orice situaţie și asta vă ajută să vedeţi calităţile celor din jur, pe care, probabil, nici ei nu le cunosc foarte bine. Veţi vedea uimire pe chipul celor din jur.