Ziarul Flux, Ed. 45 (873)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 7 decembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Clement, Ep. Romei, și Petru al Alexandriei

Cursul valutar 7.12.2012

Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0611 1 Dolar american ............. 12.2951 1 Leu românesc ................. 3.5357 1 Rublă rusească ............... 0.3985 Timpul probabil:

“Gândirea logică și viaţa reală nu sunt două orbite separate.

Logica este singurul mijloc 8.12.2012 7.12.2012 al omului pentru a stăpâni problemele realităţii”.

Noros, Noros, -6 -1 0C -6 -1 0C Ludwig von Mieses Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 45 (873)

Câteva RECTIFICĂRI pe marginea articolului „POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ŞI CANALIA LIBERALĂ” XXX

(citiţi pag. 3)

Au demarat cursurile Universităţii Populare 2

PAGINA

ACTUAL

Cornel CIUREA: UE doreşte să revigoreze elanul proeuropean în Republica Moldova

3

PAGINA

POLITIC

Miercuri, 5 decembrie, a avut loc prima lecţie din cadrul cursurilor Universităţii Populare, proiect de formare a tineretului iniţiat de politicianul Iurie Roșca. Prima lecţie a fost prezidată chiar de fondatorul Universităţii Populare, Iurie Roșca, care a făcut o introducere în temele care urmează să fie abordate pe parcursul următoarelor trei luni de zile.

XXX

(citiţi pag. 4)

Cine finanţează deplasările peste hotare ale deputaţilor?

Barroso îl ridică pe Filat şi-l coboară pe Lupu?

5

PAGINA

ALEGERI

ALEGERI PARLAMENTARE ÎN ROMÂNIA: 19 secţii de votare pentru cetăţenii români din Republica Moldova

8

PAGINA

RAPORT

Curtea Constituţională constată, funcţionarii îşi văd de ale lor

Deputaţii comuniști vor să știe din ce surse sunt finanţate călătoriile „pe linie Parlamentară” ale deputaţilor din fracţiunea PD. În ședinţa parlamentului de joi, 6 decembrie, deputatul Grigore Petrenco a solicitat explicaţii cu privire deplasările peste hotare ale conducerii Parlamentului la care participă cu precădere deputaţii democraţi.

„Vrem să știm cine achită cheltuielile pentru așa-numitele vizite de lucru și de ce delegaţiile parlamentare zboară cu rute charter și avioane private”, s-a interesat reprezentantul PCRM. Petrenco i-a avut în vedere, fără îndoială, pe spicherul Marian Lupu și, în special, pe prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, care au întreprins în ultima perioadă mai multe deplasări peste hotare, însoţiţi de colegii lor de partid din Parlament.

Comuniștii au solicitat informaţii publice cu privire la rezultatele acestor vizite, dar și a banilor care au fost cheltuiţi în acest scop. Lupu le-a răspuns că pot afla toată informaţia cu privire la cheltuielile pentru deplasări la Secretariatul Parlamentului.

Totodată, președintele Parlamentului i-a replicat deputatului comunist că, de fapt, el ar fi liderul la capitolul călătorii peste hotare. Iar democraţii se vor deplasa de atâtea ori, de câte va fi necesar pentru rezolvarea problemelor prioritare. Mai mult decât atât, Marian Lupu a sugerat că unii colegi de-ai săi se deplasează și din banii proprii: „În cazurile unor vizite parlamentare avem colegi care merg pe cont propriu și eu mă bucur că pe această cale se face economie de resurse financiare”.

FLUX

CMYK

Ion Muruianu:

Hotărârea CSM este neîntemeiată, ilegală şi periclitează fundamentele societăţii democratice

XXX

(citiţi pag. 8)

Piaţa farmaceutică – contradicţii legislative şi reglementări excesive XXX

(citiţi pag. 9)

FLUX

2

Actual

7 DECEMBRIE 2012

Deutsche Welle: Barroso a lăudat şi a biciuit guvernarea de la Chişinău În cadrul vizitei efectuate la Chișinău săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut mai multe declaraţii foarte directe, unele încurajatoare, altele, dojenitoare, notează Deutsche Welle în ediţia electronică.

Sursa citată menţionează că, pe de o parte, președintele Comisiei Europene a încurajat autorităţile moldovene să continue reformele, iar pe de altă parte, a cerut ca banii europeni să nu fie furaţi, ci să fie cheltuiţi în beneficiul ţării și al cetăţenilor, „pentru a nu discredita ideea de democraţie”. Potrivit oficialului european, în 2012, Republica Moldova a primit din partea UE 122 de milioane de euro – cea mai mare sumă de care a beneficiat vreodată un stat din apropierea UE. „Aceasta înseamnă 41 de euro pe cap de locuitor”, a explicat Barroso și a promis că Moldova va beneficia în continuare de tot sprijinul UE în implementarea programelor de dezvoltare. În cadrul vizitei, au fost semnate două acorduri de finanţare: unul de sporire cu 6 milioane de euro a asistenţei pentru modernizarea sistemului de sănătate publică din Moldova și

un alt document cu valoare de transfer, de 5 milioane de euro, ca suport în educaţia vocaţională și instruirea profesională.

2013 – an decisiv pentru Moldova „Cea mai bună opţiune pentru Moldova este asocierea politică și integrarea economică în UE. Eu privesc Moldova ca pe o ţară europeană, iar pentru mine moldovenii sunt europeni”, a menţionat Jose Manuel Barroso. El a precizat că „ceea ce face Uniunea Europeană în Moldova este pentru binele întregii ţări, nu pentru anumite partide. Am intrat în cea de-a doua fază (și ultima) în ceea ce privește liberalizarea regimului de vize, iar în cazul în care vor fi rezultate la etapa de implementare, ne-am propus ca punct de reper pentru definitivarea discuţiilor și emiterea unei decizii, summitul de la Vilnius din noiembrie 2013”, a spus președintele Comisiei Europene.

El a accentuat că „perspectiva de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu trebuie privită ca un tabu”. (...) „Mai bine ar fi să ne concentrăm asupra finalizării negocierilor privind acordurile de Asociere și a celui de LiberSchimb, precum și pe finalizarea celei

PREŞEDINTELE METAFORIC sau Dumnezeu dă, dar în traistă nu pune Suntem un stat agrar. Plus la toate, mai suntem și mioritici, ba chiar mistici.

Când pe un șef de guvern sau de stat din Moldova îl întrebi, cum va fi roada la anul, răspunsul, de regulă, e unul tradiţional: ne vom ruga lui Dumnezeu să plouă… Adică, nu vom moderniza agricultura, nu vom instala sisteme de irigare, nu vom aduce tehnică performantă. Ne vom ruga. Mai știi, poate Domnul ne va ajuta cu ceva, că pe noi nu ne duce capul.

Atunci când vine vreun oaspete important, el, în mod obligatoriu, ne aduce lumină, ploaie sau roadă bună. Cel puţin așa comentează înalţii demnitari moldoveni evenimentele, stârnind, de fiecare dată, zâmbetul jurnaliștilor străini. Aș mai înţelege dacă asemenea metafore s-ar utiliza la adresa unor mitropoliţi, patriarhi, episcopi.

Dar utilizarea acestor construcţii elogioase la adresa unor politicieni, sună pe cât de rural și anacronic, pe atât și de comic.

Nu a fost o excepţie nici vizita președintelui Poloniei. Președintele Moldovei, Nicolae Timofti, întrebat despre semnificaţia acestei vizite, a punctat următorul gând magistral: „Barroso ne-a adus soarele, Komorowski – ploaia. E un semn bun că la anul vom avea roadă”.

Am crezut și eu, că așa și este. Va fi ploaie, deci vom avea roadă, locuri de muncă, salarii decente. Din păcate, ploaia mai aduce și vânt. Deja seara, am aflat stupefiat de la știri că 89 de localităţi din Moldova au rămas fără curent, din cauza vântului puternic. Refuz să cred că vijelia a lăsat fără acoperiș școala și grădiniţa, primăria, ferma de păsări și fabrica de vin din satul Valea Perjei, raionul Taraclia.

Potrivit datelor operative ale Serviciului Situaţii Excepţionale, localităţile rămase fără curent sunt din raioanele Criuleni, Anenii Noi, Căușeni, Ștefan-Vodă, Hâncești, Ialoveni, Cantemir, Cimișlia, UTA Găgăuzia și Cahul. Adică, jumate de ţară s-a scufundat în beznă.

Komorowski prin definiţie nu putea aduce vijelie. Este o diversiune clară a Moscovei, pentru a compromite semnificaţia istorică a acestei vizite, valenţele ei simbolice și efectele climaterice.

M-a iritat la culme și faptul că, chiar a doua zi după vizita lui B. Komorowski, Asociaţiile de agricultori din Moldova („UniAgroProtect”) ameninţaseră Guvernul cu proteste de amploare, fiind indignate de faptul că autorităţile nu ţin cont de doleanţele lor, evită discuţiile și întâlnirile.

Cum așa? Oare n-au văzut ei profeţiile președintelui? Chiar nu au înţeles semnificaţia profundă a vizitei lui Komorowski? Chiar nu conștientizează că ploaia le va oferi oricum roadă din belșug, și statul, cum nu s-ar înverșuna, nu va putea compromite acest proces? Îmi pare rău, dar acești fermieri chiar confundă sula cu prefectura.

Răbdaţi, fraţilor, și veţi avea de toate. Și ploaie, și roadă, și subvenţii la paște. Chiar dacă e vorba de paștele cailor…Oricum, fineţea metaforei contează. Nu doar cu pâine omul e sătul.

P.S.: Dacă e să vorbim la modul serios, poate ar fi cazul, ca și consilierii președintelui să mai selecteze metaforele, să evite construcţiile „climaterice”. Poate nu aș avea dreptate, dar cu așa un instrumentar comunicaţional, ne compromitem nu doar pe noi, dar și pe înalţii oaspeţi.

Bogdan ŢÂRDEA, sursa: vox.publika.md

de-a doua etape a Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize”.

De asemenea, demnitarul european a atenţionat autorităţile moldovene asupra necesităţii continuării reformelor economice, susţinerii investitorilor și a tras un semnal de alarmă în privinţa fenomenului corupţiei, care a căpătat dimensiuni alarmante în Moldova.

Discuţie contondentă cu Lupu?

Jose Manuel Barroso s-a întâlnit la Chișinău cu șeful statului, Nicolae Timofti, premierul Vlad Filat, președintele Parlamentului, Marian Lupu, și cu liderii grupurilor parlamentare. Cel mai crispat de la întrevedere a ieșit liderul PD, Marian Lupu. Acesta a recunoscut că discuţia cu oficialul european a fost una constructivă, dar „deloc în culori roz”. El nu a dat detalii, dar se presupune că între Barroso și Lupu au avut loc discuţii contondente pe tema corupţiei, Lupu fiind liderul partidului al cărui prim-vicepreședinte este Vlad Plahotniuc – unul dintre cei mai controversaţi politicieni moldoveni, al cărui nume a apărut aproape în toate scandalurile despre atacurile de tip raider și care, potrivit presei, este monitorizat de Interpol.

Filat: „Noi am decis: Mergem spre UE!” „Moldova a făcut alegerea. Ea nu are altă alternativă decât UE”, a declarat, după întrevedere, premierul moldovean Vlad Filat. „Cetăţenii Moldovei sunt europeni și ţara noastră va continua să muncească pentru a se transforma din partener al Uniunii Europene în parte componentă a Uniunii Europene”, a spus Filat.

Opoziţia a boicotat vizita Comuniștii din opoziţie au boicotat întâlnirea cu președintele Comisiei Europene. Liderul comunist, Vladimir

Voronin, l-a acuzat pe Barroso că „a venit în Moldova să „amnistieze” regimul antidemocratic instaurat la Chișinău”, iar unii deputaţi comuniști au dat foc invitaţiei la discursul public ţinut de Barroso și au postat poze pe reţelele de socializare.

La finalul vizitei, Jose Manuel Barroso le-a mulţumit moldovenilor pentru ospitalitate. El a spus că a înţeles, fără traducător, chiar și discursul pe care l-a ţinut premierul Vlad Filat și i-a mulţumit, în limba română, pentru primirea călduroasă. “Limba de origine latină, vinul foarte gustos și cina foarte bună, m-au făcut să mă simt ca acasă”, a menţionat Jose Manuel Barroso.

După www.dw.de

CORNEL CIUREA:

UE doreşte să revigoreze elanul proeuropean în Republica Moldova Interviu cu analistul politic Cornel CIUREA, expert în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale „Viitorul” - Domnule Cornel Ciurea, ce semnificaţie are, în opinia dumneavoastră, vizita la Chișinău a președintelui Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Barroso, și în ce măsură există legătură cu cealaltă vizită care a urmat imediat, a președintelui Poloniei, domnul Bronislaw Komorowski?

- Eu nu cred că există o legătură directă între aceste două vizite. Însă ambele, în special cea a domnului Barroso, au semnificaţia de a menţine elanul proeuropean în Republica Moldova și de a încuraja implementarea reformelor. Aceste mesaje de încurajare vin și în contextul în care în Republica Moldova procesul integraţionist se bucură de o susţinere din ce în ce mai slabă. Într-o astfel de situaţie, vizitele înalţilor demnitari europeni au menirea să menţină aprinsă flacăra eurointegrării.

- Credeţi că șansele Republicii Moldova de aderare la UE au crescut în urma acestor vizite?

- Nu cred că șansele de integrare europeană cresc în urma unor asemenea vizite. Însă este important ca susţinerea europenilor să fie menţionată de către ei, adică să arate că și Uniunea Europeană își asumă niște angajamente. Altfel spus, în urma unor asemenea vizite, Republica Moldova angajează mai mult factorii de decizie europeni în intenţia sa de aderare la UE. Deci, aceste vizite nu vor grăbi procesul de integrare europeană, însă cel puţin factorii de decizie europeni nu vor uita de Republica Moldova.

- Unii comentatori s-au grăbit să afirme că vizitele celor doi înalţi oficiali europeni reprezintă, într-un fel, și o replică la adresa Rusiei. Credeţi că a existat și un mesaj subtil adresat Federaţiei Ruse, pornind și de la ultimele neînţelegeri care au apărut în dialogul Chișinău-Moscova?

- Nu cred că a existat un astfel de mesaj. Am auzit și eu asemenea afirmaţii, însă eu nu cred că vizita lui Barroso poate să ţintească, într-o formă sau alta, Rusia. Și asta deoarece discursul birocraţilor europeni, iar Barroso este totuși șeful birocraţilor europeni, este lipsit întotdeauna de conotaţii geopolitice. Acest gen de discurs vizează întotdeauna procesele interne dintr-o ţară sau alta.

- De această dată, în special dacă e să facem o comparaţie cu vizita la Chișinău a cancelarului german Angela Merkel, problema transnistreană nu a mai reprezentat o prioritate în mesajele transmise de cei doi oficiali europeni. Anterior, unele voci importante din Europa menţionau că în lipsa unei soluţii viabile în problematica transnistreană, șansele Republicii Moldova de integrare în UE sunt minime. Credeţi că, de această dată, UE și-a arătat disponibilitatea de a admite repetarea situaţiei Ciprului și în cazul Republicii Moldova?

- De mult timp, o asemenea idee (de integrare a Republicii Moldova în UE fără o soluţionare a diferendului transnistrean – n.n.) este admisă la nivel teoretic în Uniunea Europeană. Eu totuși înclin să cred că va fi foarte complicat să obţinem statut de membru al Uniunii Europene, având un asemenea conflict pe teritoriul nostru. Într-adevăr, în cadrul vizitei la Chișinău a domnului Barroso, s-a făcut abstracţie, în mare măsură, de problema transnistreană. Și asta deoarece, deocamdată, nu există o soluţie clar exprimată privind modul în care această regiune va fi inclusă în negocierile privind acordul de comerţ liber și liberalizarea regimului de vize. Întrucât soluţiile nu sunt încă identificate, politicienii au decis să nu abordeze acest subiect. Este vorba de niște discuţii tehnice. Or, vizita lui Merkel presupunea o soluţie politică generală a problemei respective. Anume din această cauză, vizita cancelarului Germaniei în Republica Moldova a fost privită cu mai mult interes. În cazul vizitei lui Barroso putem vorbi doar despre niște soluţii tehnice de integrare a spaţiului transnistrean în acordul de liber schimb și în dialogul privind liberalizarea regimului de vize. Deocamdată, după cum am mai spus, asemenea soluţii nu există.

- Care sunt pașii imediaţi pe care trebuie să-i întreprindă guvernanţii de la Chișinău în sensul integrării europene, în urma acestor vizite?

- Obiectivele au fost trasate foarte clar: să încheie, în anul 2013, negocierile privind acordul de liber schimb, în același timp, să semneze acordul de asociere la UE și să aștepte când statele europene vor fi dispuse să liberalizeze regimul de vize cu Uniunea Europeană, proces care ar putea să întârzie. Deci, iată pe aceste direcţii trebuie să fie înregistrate succese.

- Vă mulţumesc.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

3 FLUX Câteva RECTIFICĂRI pe marginea articolului „POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ŞI CANALIA LIBERALĂ” Politic

7 DECEMBRIE 2012

Pe 6 martie 2009, Publicaţia Periodică „FLUX European” a publicat în ediţia cu numărul 200917 (versiunea electronică) și numărul 8 (693) (versiunea pe suport de hârtie) articolul „POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ȘI CANALIA LIBERALĂ”, semnat de directorul acestei ediţii periodice, Sergiu Praporșcic. În acel articol se conţineau un șir de constatări cu privire la activitatea Societăţii pe Acţiuni „ASCOM-GRUP” și a președintelui acestei companii, Anatol Stati, bazate pe unele informaţii provenite din surse care în acel moment inspirau încredere, iar infor-

maţiile păreau verosimile. În urma unei analize mai detaliate și a unei verificări mai amănunţite a faptelor, în special, în urma examinării unui șir de documente puse la dispoziţie de S.A. „ASCOM-GRUP” în cadrul procesului judiciar desfășurat, Publicaţia Periodică „FLUX European” și autorul articolului „POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ȘI CANALIA LIBERALĂ”, Sergiu Praporșcic, au ajuns la concluzia că șirul menţionat de constatări și informaţii din respectivul articol nu corespund realităţii, sunt neadevărate, iar concluziile autorului au fost pe alocuri eronate sau exagerate.

La constatările și informaţiile neadevărate, ce nu corespund realităţii, se referă afirmaţiile potrivit cărora creditele bancare obţinute de S.A. „ASCOM-GRUP” sub garanţia statu-

lui nu ar fi fost rambursate, că S.A. „ASCOM-GRUP” și Anatol Stati ar fi fost implicaţi în activităţi de spionaj tehnologic și comercial, că colaborarea contractuală dintre S.A. „ASCOMGRUP” și PETROM, precum și între S.A. „ASCOM-GRUP” și UPETROM ar fi fost sistată la intervenţia unor generali din cadrul serviciilor de securitate, că S.A. „ASCOM-GRUP” a avut deschise reprezentanţe în Cipru și Iugoslavia și că a avut afaceri cu produse petroliere în Iugoslavia, inclusiv pe durata embargoului impus de ONU în perioada 1994-1995. Totodată, nu este adevărat că Statul ar fi răscumpărat unele datorii pe care S.A. „ASCOM-GRUP” le-ar fi avut faţă de KELME și nici faptul că Statul și-ar fi subordonat fabrica de la Orhei. În baza acestor informaţii neade-

Barroso îl ridică pe Filat şi-l coboară pe Lupu?

Vizita lui Jose Manuel Barroso la Chișinău a urmărit câteva scopuri.

Primul scop era de a da un semnal clar rușilor că RM intră în sfera de influenţă a UE și orice șantaj, promisiuni, jocuri de culise nuși vor avea efectul. În al doilea rând, președintele CE a transmis un semnal populaţiei că RM are șanse, fie și nebuloase, de perspectivă europeană, invocând cu acest prilej și sumele oferite în ultimii ani (25 mln de euro în 2006, 125 mln de euro în 2012). În al treilea rând, Barroso, intenţionat sau accidental, a ierarhizat politicienii din Republica Moldova.

Acest lucru s-a observat ușor prin timpul acordat politicienilor moldoveni, conţinutul mesajelor și ofertelor politice.

Desigur, cel mai mult a avut de câștigat V. Filat.

Acesta l-a invitat pe președintele CE în RM, l-a întâlnit la aeroport, l-a acompaniat la Cricova, a ţinut un discurs alături de Barroso la Palatul Naţional, iar spre finele zilei, a plecat cu el la summitul PPE din Erevan. Însuși președintele Comisiei Europene, pentru a elimina orice dubii vizavi de simpatiile Bruxellesului, a oferit 2 granturi în valoare de 11 mln de euro, pentru dezvoltarea medicinii și educaţiei (segmente controlate de PLDM). De fapt, astfel Barroso a transmis un mesaj clar și acelor indivizi care cu grijă încearcă să-l asocieze pe premier cu Kremlinul. E clar că mesajul acestora astfel este dat peste cap.

Apoi, Barroso s-a afișat la o conferinţă de presă cu președintele ţării N. Timofti, neglijând cu desăvârșire să apară alături de Marian Lupu, a treia persoană în stat. Gestul era mai mult decât simbolic. Astfel, funcţionarul european își arăta atitudinea rezervată, dacă nu chiar dispreţuitoare faţă de Marian Ilici. Marian Lupu a fost nevoit să vorbească singur despre discuţia avută cu oficialul european. Culmea e că în loc să se ţină cu demnitate, acesta nu a ratat ocazia să mai arunce, fie și indirect, niște critici în adresa lui Filat, care a anunţat că faza a doua de negocieri a Acordului cu privire la regimul de vize s-ar putea încheia în noiembrie 2013. „Trebuie să muncim mai mult și să vorbim mai puţin. Potrivit principiului aplicat în cadrul Parteneriatului Estic „More for more”, poate ne vom apropia de momentul când vom avea regim liberalizat de vize, dar fără a fi declarat un termen anumit. Eu aș spune într-o perspectivă de câţiva ani de zile o asemenea

decizie pozitivă ar putea veni din partea UE”, a spus Lupu.

Apropo, cele 4 posturi de televiziune controlate de PD nu au prezentat discursul premierului, oferind o mostră clasică a „libertăţii mediatice” în RM. Dacă s-a ajuns la faza că este cenzurat prim-ministrul, atunci ce să mai vorbim despre ceilalţi?

Surse demne de încredere susţin că Barroso l-ar fi întrebat pe Lupu despre activitatea lui Plahotniuc, fapt ce l-a debusolat definitiv pe spicherul moldovean. Vizibil iritat, acesta, încălcând eticheta diplomatică, nu s-a prezentat la recepţia festivă de la Palatul Naţional, fapt remarcat de mai mulţi observatori politici, dar și de diplomaţi. Un asemenea afront public adus Bruxellesului, nu a fost trecut cu vederea. Prin asemenea gesturi, Lupu s-a compromis la superlativ. Consecinţele se vor face vizibile în viitor.

Culmea impertinenţei democraţilor s-a remarcat însă la 30 noiembrie. În ziua în care Barroso își ţinea discursul la Palatul Naţional, iar Filat îl asigura despre itinerarul european, ca neavând alternativă, PDM a votat, alături de PCRM, în Adunarea Populară a Găgăuziei, proiectul de lege ce prevede desfășurarea referendumului de aderare la Uniunea Vamală. Referendumul trebuia să se desfășoare la 3 februarie 2013.

Amintim că APG e controlată integral de PD, spicherul fiind oligarhul D. Constantinov, membru PD. Acest demers al PD a iritat la culme funcţionarii europeni. Conducerea PD, și Lupu personal, a primit a doua zi șuturi zdravene în fund. Șuturile se pare că șiau demonstrat eficienţa, fiindcă deja luni, deputaţii PD din UTAG jurau pe cruce că nu ar fi votat așa ceva.

Din păcate pentru ei, există înregistrări video, care probează contrariul.

Vizita lui Barroso a demonstrat că Lupu devine neglijat nu doar de înalţii oficiali din Rusia, dar și din UE. Ce-i rămâne acestuia? Doar întâlnirile cu spicheri și funcţionari incolori.

De fapt, e limpede: PLDM e susţinut de UE și SUA, PL – de România, PCRM și PSRM – de ruși, iar PDM – de nimeni. Barroso, ca și Merkel, și Biden, a dat de înţeles că liderul AIE este Filat. Cu toate minusurile pe care le are premierul, dar anume cu el se negociază, sub răspunderea lui se oferă credite, de la el cer rezultate și raporturi. Ceilalţi sunt percepuţi ca aliaţi, dar nu și factori de decizie.

Deci, situaţia PD devine una incertă. Fără susţinere externă angajată, perspectivele acestei formaţiuni par a fi tot mai nebuloase. Mai devreme sau mai târziu, vor ieși la iveală dosarele din Cipru, Londra, informaţiile legate de Interpol. Și atunci – cemodan, vokzal…

P.S.: Și totuși, domnule Lupu, ce v-a spus Barroso la întâlnirea bilaterală?

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

vărate, autorul a tras unele concluzii care sunt eronate sau exagerate.

Printre acestea vom enumera: că S.A. „ASCOM-GRUP” reprezintă o instituţie transnaţională de tip mafiot, că Anatol Stati ar fi fost supus unei cercetări penale în România și că managerul acestei companii ar fi dat 200 000 de dolari pentru încetarea acestei urmăriri penale, că S.A. „ASCOM-GRUP” și Anatol Stati ar dispune de conexiuni în lumea interlopă și de prietenii strânse cu reprezentanţii fostei securităţi ceaușiste și ai fostului KGB sovietic. Totodată, sunt eronate și concluziile, conform cărora, S.A. „ASCOM-GRUP” sau Președintele acesteia, Anatol Stati, ar reprezenta sau ar constitui un clan, și că S.A. „ASCOM-GRUP” sau Președintele acesteia, Anatol Stati, și-a

subordonat Partidul Liberal intereselor sale.

Atât Publicaţia Periodică „FLUX European”, cât și directorul acesteia, Sergiu Praporșcic, regretă faptul că sursele consultate la documentarea materialului au difuzat informaţiile eronate cu privire la activitatea S.A. „ASCOM-GRUP” și a Președintelui acestei companii, Anatol Stati, și, ca rezultat, șirul de neadevăruri menţionat și-a găsit loc în respectivul articol.

Pe cale de consecinţă, Publicaţia Periodică „FLUX European”, cât și directorul acesteia, Sergiu Praporșcic, exprimă companiei S.A. „ASCOMGRUP” și Președintelui acesteia, Anatol Stati, scuzele de rigoare.

Sergiu PRAPORŞCIC, director PP „FLUX European”

Pretinşii lideri de la Tiraspol, în război cu şcolile cu predare în limba română pe Facebook Predarea limbii române în școlile transnistrene a ajuns subiect de comentat pe reţelele de socializare pentru așa-numiţii lideri de la Tiraspol. În urma apariţiilor unor materiale de presă în care directorii unor licee cu predare în limba română din regiunea transnistreană se plâng că sunt supuși unor presiuni din partea autorităţilor, șefa pretinsei diplomaţii de peste Nistru, Nina Ștanski, a scris săptămâna trecută pe Facebook că problemele semnalate de directoarea unuia dintre liceele cu predare în limba română de peste Nistru sunt „frustrări și porniri împotriva a tot ce este transnistrean și rusesc”.

La comentarii s-a abonat nimeni altul decât liderul Evgheni Șevciuk. „Școlile nu sunt guvernamentale și nici municipale, cu toate acestea plăţile comunale se efectuează la un preţ mai jos de preţul de cost. Dar trebuie să fie efectuată procedura de înregistrare a școlilor, pentru ca aceste școli să nu devină un focar al extremismului (exemplu – cazul profesorului de la Bălţi)”, a menţionat Șevciuk. Mai mult de atât, liderul transnistrean le-a recomandat activiștilor din cercurile de la Chișinău să asigure condiţii decente în aceste școli. „Cert este că o serie din aceste școli au fost finanţate prin intermediul granturilor internaţionale, însă mulţi au pretenţia că noi facem acolo tot ce vrem și că suntem obligaţi să oferim spaţiu și condiţii asemănătoare cu celelalte școli din Transnistria. E o abordare destul de ciudată. Respectând opinia partenerilor noștri, am dori să fie înţeles faptul că avem propria opinie. În Transnistria școlile cu studiere în grafia chirilică funcţionează liber, în conformitate cu legea”, a mai afirmat Șevciuk. El a mai spus că această problemă a fost prea mult mediatizată. „Subiectul a fost politizat intenţionat, iar acum se creează impresia că această temă mai este abordată doar de dragul discuţiilor, ignorându-se problemele importante”, a adăugat Șevciuk.

La masa tratativelor, nu pe reţelele de socializare Președintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, susţine că liderul transnistrean trebuie să soluţioneze problemele existente altfel decât prin discuţii pe reţelele de socializare: „Domnul Șevciuk, în calitatea sa de conducător al administraţiei regionale, ar trebui să discute problema direct cu directorii, colectivele de profesori, elevi sau părinţii acestora. Așa ar fi mai corect, deoarece ei locuiesc în acest teritoriu, achită taxe, impozite etc. Respectiv, acești oameni au niște drepturi elementare și fundamentale”. ”Iar dacă vorbim de drepturi, vrea Șevciuk sau nu, îi place sau nu, există o decizie a CEDO votată de 16 judecători, care stabilește foarte clar că drepturile celor 170 de persoane au fost grav încălcate. O astfel de decizie nu mai poate fi comentată.

Urmează să fie respectată de toată lumea, inclusiv de administraţia de la Tiraspol”, a comentat Ion Manole pentru portalul moldova.org.

Karadeniz-press.ro

FLUX

4

Eveniment 7 DECEMBRIE 2012

Au demarat cursurile Universităţii Populare Miercuri, 5 decembrie, a avut loc prima lecţie din cadrul cursurilor Universităţii Populare, proiect de formare a tineretului iniţiat de politicianul Iurie Roșca. Prima lecţie a fost prezidată chiar de fondatorul Universităţii Populare, Iurie Roșca, care a făcut o introducere în temele care urmează să fie abordate pe parcursul următoarelor trei luni de zile.

În cadrul primului ciclu de studii s-au înscris 20 de tineri, majoritatea studenţi la diverse universităţi, care și-au propus să-și lărgească orizontul de gândire și să-și aprofundeze cunoștinţele în domenii care nu fac parte din curriculumul de studii al instituţiilor la care sunt studenţi.

Amintim că programul de instruire al Universităţii Populare cuprinde două compartimente: VIZIUNE și ABILITĂŢI PRACTICE. Cursurile sunt distribuite pe o durată de trei luni, două ori pe săptămână, a câte trei ore academice.

Potrivit organizatorilor, în cadrul Universităţii Populare, tinerii ur-

mează să primească răspunsuri la următoarele întrebări: * Cine am fost, Cine suntem, Cine vrem să fim? Ce viziune strategică avem asupra viitorului nostru comun? Cum ni-l vom construi? * Ce identitate colectivă ne asumăm? Cum împăcăm conflictul identitar și geopolitic? Сum conceptualizăm o nouă paradigmă pentru Republica Moldova – Patria noastră comună? * Ce economie construim în condiţiile globalizării și ale capitalismului speculativ?

* Ce fel de creștini suntem? De ce o ţară cu peste nouăzeci la sută de ortodocși nu se poate împăca cu Dumnezeu nici în legislaţie, nici în economie, nici în educaţie, nici în cultură, nici în relaţiile dintre oameni? * Cum înţelegem comunismul, liberalismul și alte ideologii perimate?

De asemenea, tinerii vor învăţa ce reprezintă „înţelepciunea practică”, abordând subiecte cum ar fi: Cum să devii lider, Atitudinea, Succesul, Motivarea, Administrarea Timpului, Comunicarea etc.

FLUX

IURIE ROŞCA:

Învăţământul în Republica Moldova este, dacă nu eminamente ateu, atunci cu precădere laic. Noi vom aborda lucrurile din perspectivă creştină Pentru mine este deosebit de important să elimin o confuzie. Universitatea Populară nu este o instituţie de învăţământ în sensul clasic al cuvântului. Este un centru de formare continuă, de șlefuire intelectuală și spirituală, este o încercare de a ajuta tânăra generaţie să-și lărgească orizonturile, să vadă lucrurile dintr-un alt unghi, pe care să-l formăm, să-l dezbatem, să-l șlefuim împreună, pe parcursul acestor ore.

Sunt foarte bucuros că printre cei care doresc să studieze la instituţia noastră sunt oameni cu vocaţie de intelectuali. Eu sunt cunoscut mai mult în calitate de persoană publică care practică politica și gazetăria. Iată că acest nou rol social pe care mi-l asum astăzi este, de fapt, o continuare a eforturilor de mai mulţi ani de zile de instruire și educaţie a tineretului, pe care am practicat-o la universităţi de vară, la seminare, la traininguri, cu diverse ocazii. Și, având o anumită experienţă de viaţă și intelectuală, am zis că această experienţă trebuie să se transforme într-o listă disciplinată de teme, de cursuri, de preocupări, de direcţii de gândire, care să permită o altă abordare. Unghiul de vedere pe care îl pun la baza acestor cursuri este unul creștin, tradiţionalist, conservator, de dreapta, în sensul în care, astăzi, această necesitate presantă este explicată foarte simplu – din păcate, învăţământul nostru general este, dacă nu eminamente ateu, atunci cu precădere laic, secularizat și prezintă o variantă, mai mult sau mai puţin, axată pe ce se întâmplă în spaţiul european în formarea tehnică, în formarea unor abilităţi practice, în formarea unor specialităţi înguste. Prin urmare, invitaţia mea este să încercăm împreună să depășim anumite clișee de gândire, anumite prejudecăţi intelectuale, anumite credinţe sub aspect sociologic, anumite interpretări arbitrare, pe care noi le luăm drept adevăruri în ultimă instanţă.

Este o nevoie presantă de a avea această abordare, pentru că, de regulă, noi consumăm foarte mult timp și foarte multă literatură în aproximarea unor adevăruri mai mult sau mai puţin corect interpretate știinţific, dar ne lipsește un sistem de referinţă la care să ne raportăm în așa fel, încât interpretarea reali-

tăţilor din jur, a propriei noastre identităţi, a fenomenelor nu ne permit să avem o viziune coerentă, clară, limpede, profundă, imuabilă, astfel încât sistemul nostru să fie unul de ajutor pentru a ne cultiva atitudini, viziuni, concepţii, dar și comportamente, care să ne permită să devenim oameni de caracter, să devenim mai puternici.

De aceea, pe lângă setul de teme pe care-l vom discuta împreună, ce ţine de viziune, al doilea compartiment este cel care ţine de abilităţile practice. O serie de teme sunt cunoscute de alţi prieteni de-ai mei care se ocupă de activităţi universitare sau de formare și ţin de liderism, de administrarea timpului, de crearea echipei, a reţelelor, de persuasiune, comunicare, de rezolvarea conflictelor, negociere etc. Toate aceste subiecte vor fi prezente și în cadrul dezbaterilor noastre. Singura deosebire de esenţă este că aceste teme vor fi trecute printr-o viziune profund creștină.

Pentru că abordarea pozitivistă este, după mine, una fragmentară, insuficientă, incompletă, cu profunde lacune de interpretare, inclusiv a acestor aspecte ce ţin de încercarea noastră de a atinge excelenţa, de a ne dezvolta personal.

La baza acestor teme de abilităţi practice stă o serie întreagă de lucrări de excepţie în domeniu, care au fost elaborate, în special, de autori americani, începând cu anul 1970, și care se înscriu în conceptul de liderism

creștin. Când spunem lider nu ne referim neapărat la cineva care practică politica sau care conduce o organizaţie neguvernamentală, sindicat sau oricare tip de organizare socială.

Fiecare dintre noi vrea să se autoadministreze mult mai reușit decât se prezintă la ora actuală. Insatisfacţia firească pe care o avem din când în când, din cauza stângăciilor noastre, a limitărilor, ne face să tindem spre o perfecţionare continuă. De aceea, această abordare este una extrem de ușor de însușit. În fond, ceea ce vom dezbate aici nu reprezintă adevăruri absolut noi. Totul este să adunăm acest puzzle, aceste bucăţi ale realităţilor, astfel încât să fim coerenţi, organici, să fim axaţi pe un sistem de gândire, care să ne permită să adunăm laolaltă cioburile realităţilor într-o viziune profund organică asupra a ceea ce se întâmplă.

Universitatea Populară își propune să invite tinerii să renunţe la clișee, la inerţia de gândire, la prejudecăţi, la lucrurile comune, la fixaţiile intelectuale pe care le îmbrăţișăm de multe ori, din cauza felului în care suntem instruiţi în școală sau a felului în care consumăm mass-media sau cultura de masă. Aceste aspecte enumerate de mine reprezintă, de fapt, lucruri care nu interesează omul de rând, omul comun, din mijlocul mulţimii. Noi însă suntem printre cei care nu dorim să ne înseriem. Iată și din această perspectivă vom aborda și subiectul care se cheamă persona-

lism biblic. În interpretarea ortodoxă este și această latură extraordinară a gândirii creștine care arată excepţionalitatea persoanei umane, capacitatea omului de a se autodepăși continuu. Și fuga de platitudine, de limite, depășirea inerţiilor reprezintă o provocare extraordinară a spiritului uman, de aceea, Universitatea Populară este proiectul care, sunt sigur, va căpăta amploare.

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

5

Alegeri

7 DECEMBRIE 2012

Universitatea Populară, o abordare nouă a realităţii Marina ARTENE ARTENE::

Domnul Iurie Roşca are o abordare creştină şi, totodată, realistă a lucrurilor Am venit la Universitatea Populară la invitaţia domnului Iurie Roșca.

Dânsul mi-a fost profesor la universitate, la Facultatea de Jurnalism. Am venit aici pentru că domnul Iurie Roșca este un profesor deosebit, cunoaște foarte multe lucruri și a înfiinţat Universitatea Populară cu scopul de a împărtăși această experienţă tinerilor. Apreciez modul de gândire al domnului Roșca, apreciez efortul pe care îl depune în sensul educării tinerilor, astfel încât aceștia să-și dezvolte un viitor, să fie raţionali. Am venit aici pentru că îmi place această abordare creștină și, totodată, realistă a lucrurilor, care coincide cu abordarea pe care o am și eu. Așteptările mele de la această Universitate Populară sunt însușirea a cât mai multor cunoștinţe. Temele propuse sunt foarte interesante, m-au captivat și aștept un răspuns la ele.

Victoria IZBAȘ IZBAȘ::

Vreau să rămân în Republica Moldova şi să contribui la progresul acestei ţări Sunt studentă în anul III la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, la Facultatea de Jurnalism. Am venit aici, în primul rând, pentru că fac parte din tânăra generaţie și vreau să cred că sunt una dintre tinerii intelectuali care vor să schimbe lucrurile în ţara noastră. Care nu și-au propus să plece peste hotare, ci să rămână aici și să facă lucruri frumoase. Din păcate, mulţi tineri din Republica Moldova se confruntă cu o mare dilemă, pentru că, de multe ori, după terminarea studiilor, constată că nu găsesc nicio oportunitate, nicio ieșire din situaţia în care ne aflăm și nu văd soluţii pentru progresul acestei ţări. Eu vreau să rămân în Republica Moldova, vreau să contribui la progresul acestei ţări. Datorită acestui fapt, am venit aici, în speranţa că voi afla cât mai multe lucruri interesante și utile care mă vor ajuta în acest sens.

Tatiana CEBOTARI CEBOTARI::

M-am înscris la Universitatea Populară pentru că am fost intrigată de subiectele puse în dezbatere Sunt studentă la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism. Am venit la Universitatea Populară la îndemnul unui prieten. Ulterior, am asistat la câteva seminare, care mi-au plăcut extrem de mult. Am fost intrigată de subiectele puse în dezbatere și, ca urmare a acestui fapt, m-am înscris și eu la cursurile Universităţii Populare. Așteptarea mea este să-mi îmbogăţesc cultura generală, să cunosc cât mai multe lucruri noi, să înţeleg mai bine actualitatea din Republica Moldova.

FLUX

ALEGERI PARLAMENTARE ÎN ROMÂNIA

19 secţii de votare pentru cetăţenii români din Republica Moldova Duminică, 9 decembrie, cetăţenii români sunt așteptaţi la urne pentru a alege o nouă componenţă a Parlamentului de la București pentru următorii patru ani. Noua configuraţie politică a Legislativului de la București va fi decisă atât de electorii din ţară, cât și de cei de peste hotare pentru care, de această dată, au fost deschise mult mai multe secţii de votare.

Dacă la celelalte scrutine cetăţenii români din Republica Moldova puteau vota doar la ambasade și la oficiile consulare, de această dată persoanele care deţin cetăţenie română, pe lângă cea moldovenească, își vor putea exercita dreptul la vot la 19 secţii de votare, dintre care patru la Chișinău, iar restul în alte câteva centre raionale.

La Chișinău, două secţii de votare vor funcţiona în sediul secţiei consulare de pe strada Grigore Ureche și câte una la Liceul „Gheorghe Asachi” (sectorul Centru) și la Liceul „Gaudeamus” (sectorul Ciocana).

Alte 15 secţii vor fi deschise la: Ialoveni (Casa raională de cultură), Orhei (Școala de muzică), Nisporeni (Școala muzicală), Căușeni (Casa Limbii Române), Hâncești (Primăria), Călărași (Primăria), Bălţi (Consulatul General), Ungheni (Biroul Consular), Soroca (Palatul Culturii), Cahul (Consulatul General), Cimișlia (Casa de Cultură), Cantemir (Casa de Cultură), Telenești (sediul Consiliului raional), Drochia (sediul Consiliului raional), Ștefan-Vodă (Liceul teoretic Ștefan Vodă).

Potrivit ambasadorului României la Chișinău, Marius Lazurca, alegătorii români din Republica Moldova pot suna și la un call-center unde vor afla informaţiile necesare despre alegeri. De asemenea, a fost creată și o adresă electronică: alegeri2012@ambasadaromaniei.md.

Marius Lazurca a declarat că la scrutinul de duminică la urne sunt așteptaţi peste 10 000 de alegători.

Precizăm că Republica Moldova face parte din Colegiul uninominal 2 pentru străinătate pentru Camera Deputaţilor și Colegiul uninominal 1 pentru Senat.

Cetăţenii români pot vota în Republica Moldova cu următoarele documente: - Cu pașaport românesc cu domiciliul în Republica Moldova; - Cu pașaport românesc cu domiciliul în România, însoţit de buletinul de identitate moldovenesc și anexa care atestă domiciliul în R. Moldova; - Cu pașaportul românesc cu domiciliul în România, însoţit de permisul de ședere în Republica Moldova.

ATENŢIE! Nu pot vota în Republica Moldova cetăţenii români, posesori ai pașapoartelor în care este trecută menţiunea „cu domiciliul în România”, aflaţi în tranzit în Republica Moldova (afaceri, turism, vizită etc.). Nu se poate vota cu cartea de identitate românească.

Se votează pe două Buletine de vot: - Buletinul de vot – „Circumscripţia electorală nr. 43, Colegiul nr. 1” – în care sunt înscriși candidaţii pentru Senat și buletinul de vot pentru Colegiul nr. 2 – în care sunt înscriși candidaţii pentru Camera Deputaţilor.

Scurtă prezentare a candidaţilor la funcţia de deputat și senator în circumscripţia care cuprinde Republica Moldova În circumscripţia care cuprinde Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din România s-au înscris șase candidaţi pentru Camera Deputaţilor și alţi șase – pentru Senatul României.

Astfel, cetăţenii români din Republica Moldova vor putea alege pentru Camera Deputaţilor între Victor Alexeev (Uniunea Social Liberală), Eugen Tomac (Alianţa România Dreaptă), Gheorghe Viţă (Partidul Popular Dan Diaconescu), Richard Kovacs (Uniunea Democrată Maghiară), Alexandru Daniel (Partidul Ecologist Român) și Natalia Emciuc (Partidul România Mare).

Totodată, locuitorii din Republica Moldova cu cetăţenie română vor vota unul dintre următorii candidaţi pentru Senat: Cristian David (USL), Viorel Badea (ARD), Eugen Mihalache (PPDD), Hantz Peter Bella (Partidul Popular Maghiar din Transilvania), Mihaela Neagu (PRM) și Nagz Zoltan Levente (UDMR).

Nicolae RANGA RANGA::

Sunt convins că temele pe care urmează să le însuşesc aici îmi vor fi benefice în activitatea mea ulterioară Sunt student la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

M-am înscris la Universitatea Populară în speranţa acumulării unui bagaj de cunoștinţe, altul decât cel pe care îl însușim la universitate. Este un proces educaţional mai mult informal, care ne oferă posibilitatea de a ne dezvolta și o altă opinie decât cea a maselor. De altfel, unele teme chiar m-au intrigat și pe care nu le găsesc la universitatea la care învăţ. Ţinând cont de faptul că studiez dreptul, nu am posibilitatea să însușesc teme ca teoria creaţionistă, teoria evoluţionistă sau time management. De asemenea, la facultate nu studiem nici arta oratorică, care mi se pare extrem de importantă. Sunt convins că aceste teme pe care urmează să le însușesc aici îmi vor fi benefice în activitatea mea ulterioară.

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10.

Clădirea e termoizolată în exterior.

Telefon de contact: 069995040.

PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

BUCOVINA

Naûterea Domnului (Crćciunul) la Mćn.PUTNA a Sf.Voievod útefan cel Mare 22-25 decembrie 2012 (4 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 100/90 eur/pers. Plecarea: Sâmbćtć, 22 decembrie, ora 7. Sosirea: MarŖi, 25 decembrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću – Leuûeni – Iaûi – Probata – Baia - Suceava – Dragomirna – Humor – VoroneŖ – MoldoviŖa – SuceviŖa – Putna – RćdćuŖi - Iaûi – Leuûeni - Chiûinću.

MOLDOVA

Iarnć de poveste la Castelul Sturdza - Micleuûeni Tabćrć pentru copii în vacanŖa de iarnć 3-9 ianuarie 2013 (7 zile / 7 nopŖi) Grup: 7 pers. PreŖ: 200 eur/pers. (nu include transportul aferent sosirii ûi plecćrii din tabarć) Cazare: 6 nopti în camerć dublć sau triplć cu baie proprie / 3 mese pe zi Plecarea: Joi, 3 ianuarie, ora 8.. Sosirea: Miercuri, 9 ianuarie, ora 21.

Traseu: Chisinću - Iaûi – Tg.Frumos - Micleuûeni – NeamŖ – Humuleûti - Sihastria – Secu – Sihla – Chiûinću.

Program educativ de dezvoltare a abilitćŖilor de comunicare ûi socializare /Excursie de o zi în zona NeamŖului / Vizitć interactivć la atelierile Mćnćstirii Micleuûeni (picturć, broderia ûi încondeiere ouć) / Concursuri de perspicacitate, drumeŖii ûi jocuri împreunć cu animatorii / Sćniuû ûi plimbćri cu sania trasć de cai / TradiŖii de Boboteazć la Mćnćstirea Micleuûeni (crucea de gheaŖć, agheasma mare) / Foc de tabarć;

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

FLUX

6

Reac\ie

7 DECEMBRIE 2012

ION MURUIANU:

Hotărârea CSM este neîntemeiată, ilegală şi periclitează fundamentele societăţii democratice După cum v-am informat și anterior, la 20 noiembrie curent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat Hotărârea cu privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în funcţiile vacante din alte instanţe judecătorești. Șapte magistraţi, printre care și Ion Muruianu, fostul președinte al CSJ, urmează să fie transferaţi în urma reorganizării instituţiei. Cererile de transfer sau de demisie onorabilă ar trebui depuse la CSM până la data de 20 decembrie 2012, cu indicarea instanţei în care se solicită transferul.

Potrivit Legii adoptate de Parlament în data de 5 iulie 2012, pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a fost redus numărul de posturi de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, de la 49 la 33. Actualmente, în cadrul CSJ activează 41 de judecători, 8 posturi fiind vacante.

Poalelungi a informat, iar CSM a hotărât În luna octombrie, CSM a aprobat Regulamentul privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau dizolvării instanţei judecătorești. În Hotărârea CSM din 20 noiembrie se menţionează că, potrivit art. 20, alin.

(5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătorești, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească. Dacă refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie în condiţiile art. 26 din legea respectivă.

Totodată, în Hotărâre se precizează că decizia de transferare a celor șapte judecători a fost luată în baza informaţiei prezentate de președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, cu privire la „experienţa judecătorilor Curţii, capacitatea și volumul de muncă efectuat, nivelul de profesionalism, imaginea și integritatea personală, în societate și în rândurile colegilor, a fiecărui judecător în parte”. Analizând aceste informaţii, Consiliul a ajuns la concluzia că judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Valentin Barbă, Ion Muruianu, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi nu se încadrează perfect în criteriile expuse și a propus transferarea lor la curţile de apel și judecătorii sau, după caz, depunerea cererii de demisie onorabilă din funcţie.

Apreciere obiectivă ori răfuială politică? Într-o discuţie cu noi, avocatul Pavel Midrigan a opinat că decizia de a-l transfera pe Ion Muruianu este, mai degrabă, o răfuială politică. Pentru că, în opinia lui, nu sunt clare criteriile de selectare a judecătorilor: „După ce criterii sunt aleși cei mai buni care vor rămâne în continuare la Curte? Sunt oare aceste șapte persoane cele mai incompetente? În comparaţie cu cele care au rămas? Eu am mari dubii.”

Amintim că anterior, în perioada în care Ion Muruianu deţinea funcţia de președinte al CSJ, Parlamentul a întreprins două tentative de demitere a acestuia din funcţie, cu încălcarea procedurilor legale. În ambele cazuri, Curtea Constituţională a calificat hotărârile Legislativului drept neconstituţionale și a decis restabilirea în funcţie a lui Ion Muruianu.

Preocuparea pentru demiterea președintelui CSJ a fost una permanentă, dacă nu chiar obsesivă a lui Mihai Ghimpu, la prima încercare liberalul deţinând chiar interimatul funcţiei de președinte al ţării. De nerăbdarea acestuia a fost contaminată și coaliţia majoritară din Parlament, astfel că deputaţii nici nu s-au mai sinchisit de respectarea procedurilor.

Mai mult decât atât, în acest joc a fost atras și Consiliul Superior al Magistraturii. În iulie 2011, Muruianu a fost demis la propunerea CSM, avocatul Pavel Midrigan afirmând că a fost vorba de o încălcare flagrantă din partea Consiliului, fapt demonstrat și în instanţa de judecată, și la Curtea Constituţională.

Este posibil să fi dat greș și de această dată Consiliul Superior al Magistraturii? Ion Muruianu a contestat Hotărârea CSM, menţionând că aceasta este „absolut arbitrară, vădit neîntemeiată și categoric ilegală, fiind adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural”. Magistratul a solicitat anularea hotărârii CSM cu privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în funcţiile vacante de judecător în alte instanţe judecătorești, în ceea ce privește iniţierea procedurii de transfer, precum și propunerea de transferare a sa de la Curtea Supremă de Justiţie către curţile de apel sau judecătorii.

Modificări legislative care au limitat accesul la justiţie al magistraţilor În cererea de chemare în judecată, Ion Muruianu face trimitere la prevederile normative care se referă la exercitarea dreptului de atac asupra hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, accentuând dreptul constituţional al judecătorului de a contesta aceste hotărâri atât pentru motivul admiterii abaterilor procedurale, cât și pentru transgresarea normelor dreptului material sau netemeinicie. În opinia judecătorului CSJ, art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în redacţia Legii nr. 153 din 05.07.2012, contravine prevederilor constituţionale consacrate în art. 20 din Constituţia RM. Potrivit articolului respectiv, „hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare”.

Textul de lege criticat limitează, în modul cel mai serios, accesul la justiţie al magistraţilor, aducând atingere esenţei garanţiei dreptului la un proces echitabil, consideră Ion Muruianu. Magistratul atenţionează asupra inconsecvenţei admise de legiuitor care, pe de o parte, a stipulat în ar-

ticolul 14 din Legea cu privire la statutul judecătorului (cu modificările introduse prin Legea din 05.07.2012) dreptul judecătorilor de a beneficia de drepturile și libertăţile consacrate în Constituţia și legislaţia Republicii Moldova, de a beneficia, în procesul înfăptuirii justiţiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia procesuală. Pe de altă parte, prin noul text al art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, a limitat dreptul judecătorilor de a contesta hotărârile CSM, blocând realizarea dreptului magistraţilor la un recurs efectiv împotriva actelor ce le violează drepturile. Prin aceasta, dreptul garantat de a ataca în instanţă hotărârile CSM a fost transformat în unul iluzoriu, deoarece persoanele interesate, se pare, vor putea contesta aceste hotărâri doar în partea ce se referă la procedura emiterii/adoptării (votării), fără să poată invoca în faţa instanţei judecătorești competente că actul contestat este emis contrar prevederilor legii materiale sau în rezultatul aprecierii greșite și arbitrare a circumstanţelor de fapt și de drept.

A fost încălcat principiul inamovibilităţii judecătorului Magistratul invocă și încălcarea principiului inamovibilităţii judecătorului. Legea din iulie 2012 prevede că judecătorilor CSJ le va fi propus transferul, cu consimţământul lor, în funcţiile vacante de judecător în alte instanţe judecătorești, în modul stabilit de lege și „conform criteriilor aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.” Însă norma constituţională stipulează că judecătorii sunt inamovibili „potrivit legii”, prin urmare, orice excepţie de la principiul inamovibilităţii, inclusiv condiţiile și criteriile transferării judecătorilor de la o instanţă de judecată la alta, în ipoteza reformării sistemului judecătoresc, urmează a fi reglementate exclusiv prin lege, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Așadar, criteriile de selectare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie cărora le va fi propus transferul în alte instanţe judecătorești pot fi stabilite doar prin lege, și în niciun caz prin regulament elaborat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Aceasta ar însemna că hotărârea CSM prin care s-a dispus iniţierea procedurii de transfer și li s-a propus magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie, selectaţi potrivit criteriilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, să accepte transferul în instanţele ierarhic inferioare sau să depună cererea de demisie din funcţia de judecător, a fost adoptată prin aplicarea unor norme neconstituţionale și încalcă inamovibilitatea magistratului. Iar siguranţa mandatului și inamovibilitatea magistraţilor constituie elemente indispensabile pentru asigurarea independenţei judecătorilor. În afară de aceasta, potrivit punctului 3 al Hotărârii CSM din 16 octombrie 2012, prin care a fost aprobat Regulamentul privind criteriile și procedura transferului judecătorilor, s-a dispus ca Hotărârea să fie publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Însă la data de 20 noiembrie 2012, nici

Hotărârea CSM și nici Regulamentul nu au fost publicate în Monitor și, respectiv, aceste acte se consideră inexistente, fără forţă juridică și care nu pot da naștere niciunei consecinţe de drept.

Hotărâre adoptată cu încălcări de procedură? În cererea de chemare în judecată se mai menţionează că au fost admise un șir de încălcări în procedura de adoptare/emitere a hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012. Astfel, în ședinţa CSM nu a fost invitat niciunul dintre judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, în a căror privinţă a fost iniţiată procedura de transfer în instanţele ierarhic inferioare, așa cum prevede articolul 15 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. În felul acesta, magistraţilor nu li s-a acordat dreptul de a recuza membrii Consiliului în cazul întrunirii împrejurărilor prevăzute prin lege, de a lua cunoștinţă de materialele ce urmau a fi puse la baza emiterii hotărârii, de a oferi explicaţii, a face obiecţii și de a prezenta probe. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii s-a bazat doar pe informaţia verbală a președintelui CSJ, neexistând informaţii scrise cu privire la activitatea magistraţilor propuși spre transfer. De asemenea, pentru transferul judecătorilor nu s-a cerut și nu a existat recomandarea Colegiului pentru selecţia și cariera judecătorului, așa cum prevede legea. De altfel, Colegiul nici nu era înfiinţat la momentul emiterii hotărârii respective.

Totodată, CSM și-a încălcat obligaţia de motivare a hotărârii adoptate.

Textul aceluiași art. 17 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prezumă existenţa unor documente și materiale studiate de către membrul CSM împuternicit cu prezentarea raportului, la fel se indică asupra cercetării respectivelor materiale în ședinţa Consiliului.

Aceasta deoarece legiuitorul a pornit de la ideea că fiecare hotărâre a CSM urmează a fi fundamentată pe o cercetare multilaterală și completă a problemei, ale cărei rezultate să fie reflectate într-o informaţie scrisă. Însă pentru adoptarea hotărârii contestate privind transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie în

instanţe ierarhic inferioare, Aparatul CSM nu a efectuat cercetări și nu a pregătit pentru membrii Consiliului informaţii și materiale scrise, care să cuprindă date și statistici cu privire la eficienţa și calitatea activităţii magistraţilor CSJ, în al căror temei să fie determinaţi judecătorii ce nu se încadrează în criteriile enunţate de CSM, la baza adoptării hotărârii CSM fiind plasată doar informaţia verbală a președintelui CSJ. În opinia reclamantului, hotărârea contestată nu conţine temeiurile de fapt și de drept pentru iniţierea procedurii de transfer anume în privinţa celor șapte magistraţi indicaţi în actul CSM, or, această hotărâre nu prezintă motivele care să justifice concluziile privind neîncadrarea judecătorilor vizaţi în criteriile stabilite de CSM. În actul contestat, nu au fost indicate metodele prin care organul de autoadministrare judecătorească a acumulat și a cercetat informaţii în al căror temei a comparat eficienţa și calitatea activităţii tuturor magistraţilor CSJ, pentru ca, în final, să selecteze anume judecătorii menţionaţi în hotărâre. Or, nu s-a făcut referire la vreo anchetă echidistantă întreprinsă de către CSM, respectiv, nu au fost administrate niciun fel de probe care să fundamenteze concluzia privind selectarea acestor magistraţi, nu s-au specificat faptele, în a căror bază s-a constatat că judecătorii vizaţi nu corespund criteriilor de apreciere de care trebuia să ţină cont CSM. Așadar, procesul de selectare a magistraţilor nu a fost transparent, nu s-a bazat pe o evaluare a performanţelor judecătorilor, deși legiuitorul a prevăzut asemenea garanţii. În opinia lui Ion Muruianu, hotărârea CSM sfidează principiile și valorile fundamentale, unanim recunoscute de comunitatea internaţională, privind organizarea și activitatea puterii judecătorești într-o societate democratică bazată pe drept și abaterea de la aceste principii, comisă de CSM la data de 20.11.2012, este inadmisibilă și inacceptabilă, indiferent de persoanele pe care le vizează și de scopul urmărit. Cred că acesta este adevărul juridic trist la care urmează să răspundă instanţa supremă de justiţie din stat.

Ioana FLOREA, ELUX

Important 7 DECEMBRIE 2012

7

FLUX

PG a cerut extrădarea lui Gorbunţov din Marea Britanie ţionarul majoritar al UniversalBank, este anunţat în căutare generală de către autorităţile din Republica Moldova.

La 23 martie, presa engleză a anunţat că fostul șef al băncii comerciale UniversalBank a fost împușcat și rănit grav la Londra. Ulterior, acesta a fost luat sub protecţie.

Procuratura Generală a trimis în Marea Britanie o solicitare cu privire la extrădarea fostului proprietar al băncii falimentare UniversalBank, Gherman Gorbunţov, suspectat de implicarea într-o serie de acţiuni ilegale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, informează UNIMEDIA cu referire la agenţia de presă rusă Rosbalt.

Potrivit presei ruse, solicitarea privind extrădarea bancherului rus a fost trimisă săptămâna trecută.

Rosbalt scrie că Gorbunţov ar fi hotărât să-l elimine pe Usatâi, iar pentru asta s-a adresat lui Ion Stratulat, fost angajat al Ministerului de Interne (ucis în centrul Chișinăului pe 19 septembrie 2011). Sursa scrie că Stratulat ar fi căutat persoane care să execute ordinul, planificat pentru toamna 2011.

UNIMEDIA amintește că Gherman Gorbunţov controla UniversalBank din 2008. În luna august 2011, un

Gorbunţov: Persoanele care au încercat să mă omoare stau în spatele atacurilor raider din Rusia şi Moldova mesaj anonim anunţa redacţia UNIMEDIA despre faptul că la UniversalBank a avut loc o tranzacţie cu 78% din acţiunile acesteia la secţia de tranzacţii directe a bursei. Gorbunţov a organizat o conferinţă de presă spunând că este victima unui atac raider.

La câteva zile, Renat Usatâi, noul acţionar majoritar, a organizat o

Agricultorii ameninţă cu acţiuni de protest Asociaţiile de agricultori din Moldova ameninţă cu proteste de amploare, fiind indignate de faptul că autorităţile nu ţin cont de doleanţele lor.

Solicitat de Agenţia “Infotag”, președintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli “UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a declarat că, deși miercuri, 5 decembrie, a expirat termenul de 7 zile rezervat guvernanţilor pentru o întrevedere cu agricultorii, până la moment nici premierul Vlad Filat, nici președintele Parlamentului, Marian Lupu, sau ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, nu au invitat fermierii la discuţii pe marginea politicii fiscale pentru anul 2013.

“După ce am trimis scrisori conducerii ţării, am fost convinși că, chiar a doua zi, vom fi invitaţi la discuţii, însă, după cum se vede, nimănui nu îi pasă de problemele agricultorilor. Înţeleg că premierul a fost ocupat cu vizita în Moldova a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, dar securitatea alimentară a ţării și bugetul de stat îl asigurăm noi, fermierii, așa că era oportun să ne invite la discuţii. Dacă nici în următoarele trei zile autorităţile nu vor organiza dezbateri cu agricultorii referitor la politica fiscală pentru anul viitor, săptămâna viitoare ar putea fi organizate proteste masive de sensibilizare a opiniei publice”, a spus Slusari.

Pe data de 27 noiembrie curent a avut loc ședinţa consiliului de conducere al “UniAgroProtect”, la care au participat conducătorii asociaţiilor producătorilor și exportatorilor de fructe “Moldova Fruct”, ale producătorilor de sfeclă de zahăr și producătorilor și exportatorilor de produse cerealiere. În ședinţă, agricultorii și-au exprimat nemulţumirea faţă de politica fiscală pentru anul 2013 și acţiunile Ministerului Finanţelor, în special, faptul că ministerul nu dorește să substituie mecanismul de restituire parţială a TVA pentru produsele agricole, renunţă la instituirea impozitului consolidat în agricultură în anul 2013, blochează timp de aproximativ două luni proiectul modificărilor la Legea privind piaţa produselor petroliere. În luna august, producătorii agricoli au organizat în mai multe raioane din Moldova acţiuni de protest faţă de politica fiscală pentru anul 2013.

Sursa: noi.md

conferinţă de presă. Acesta l-a acuzat atunci pe Gorbunţov că pe timpul șefiei sale la UniversalBank, prin această bancă se spălau zilnic circa 5-10 milioane de dolari. Potrivit lui Usatâi, acesta ar fi intrat legal în posesia celor 78% de acţiuni.

La începutul acestui an, Procuratura moldovenească anunţa că milionarul rus Gherman Gorbunţov, ac-

„Tentativa de asasinat asupra mea a fost organizată de același grup de oameni care acum patru ani a stat în spatele unui atac raider asupra activelor mele din Federaţia Rusă. Nu cunosc pe nimeni altcineva care ar vrea să-mi dorească moartea”. Declaraţiile aparţin fostului bancher rus Gherman Gorbunţov, care a supravieţuit unei tentative de asasinat la Londra.

După ce a ieșit din comă, miliardarul a dat primele depoziţii poliţiei în care a dezvăluit o versiune cu privi-

re la posibilele motive ale lichidării sale. Gorbunţov a numit și patru nume, care însă nu au fost făcute publice, se știe doar că sunt foști parteneri ai săi de afaceri, iar unul dintre ei este bine cunoscut cu premierul rus Vladimir Putin.

Gherman Gorbunţov a declarat pentru Daily Mail că a încercat să-și întoarcă activele furate și să-și apere reputaţia. Asta după ce acum patru ani, acești oameni l-au învinuit de dispariţia banilor pe care tot ei i-au furat și continuă să fure. „Ei m-au ameninţat pe mine și familia mea și au desfășurat o campanie de prejudiciere a reputaţiei mele. Timp de patru ani am încercat să găsesc dreptate. În tot acest timp, acești oameni m-au urmărit. Vara trecută ei au finanţat un atac raider asupra băncii mele din Republica Moldova și au comandat un dosar penal împotriva mea”, spune victima tentativei de asasinat. În cadrul acelorași depoziţii, bancherul a declarat că nu a văzut faţa asasinului. Ulterior, cei patru foști parteneri numiţi de Gorbunţov au negat vehement declaraţiile făcute de acesta.

Sursa: unimedia.md

Butmalai: Şefa Interpol execută comanda politică a lui Plahotniuc Șefa biroului național Interpol, Valentina Litvinov, îndeplinește o comandă politică în cazul legat de prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

Declarația vine din partea deputatului PLDM, Ion Butmalai.

Potrivit lui Butmalai, ieri, la ședința comisiei parlamentare pentru securitate națională, Litvinova a venit nepregătită, fără să prezinte vreun document sau vreo dovadă la solicitările deputaților. „Nu au avut documente să ne prezinte. Nu am văzut temei ca această ședință să fie închisă. Procurorul general a fost obraznic, a răspuns tranșant la întrebările mele personale, dacă cunoaște despre încălcările care au loc în țară. Doamna Litvinov, împreună cu Zubco, îndeplinesc o comandă politică a lui Plahotniuc. Nu mă tem s-o spun. Sunt acte în care figurează clar numele lui Plahotniuc”, a declarat liberal-democratul Butmalai, pentru Jurnal TV. Mai mult, deputatul a asigurat că în viitorul apropiat va veni cu dovezi. „Am făcut legătură cu instituțiile internaționale, cu presa internațională, se cunosc multe lucruri, care în timpul apropiat ne vor fi furnizate”, a mai spus Butmalai.

Totodată, Butmalai a spus că regretă și își cere scuze de la cetățeni că a votat pentru numirea lui Zubco în

funcția de procuror general. „Nu îl cunoșteam atunci, îmi pare foarte rău că am votat și aș sugera colegilor mei deputați ca această persoană să fie cât mai repede demisă din funcție. Sunt lucruri foarte grave care se întâmplă”, a menționat deputatul PLDM. Amintim că ieri a avut loc ședința comisiei parlamentare pentru securitate, unde au fost audiați șefa biroului național Interpol, Valentina Litvinov, și procurorul general, Valeriu Zubco, în legătură cu acuzațiile comuniștilor precum că Vlad Plahotniuc este urmărit de Interpolul din Italia. Cei doi au insistat ca ședința să aibă loc fără accesul presei, iar după ședință șefa de la Interpol a plecat în grabă, fără să confirme, dar și fără să nege informația, iar Plahotniuc a asigurat că informația nu este veridică.

Sursa: jurnal.md

Curtea Constituţională le-a dat dreptate comuniştilor Victorie pentru PCRM. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională modificarea la Codul Audiovizualului care prevede executarea imediată a deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind suspendarea importantă pentru PCRM. Astfel, pe viitor, activitatea radiodifuzorilor și retragerea licenței de va fi suspendată doar după decizia emisie a radiodifuzorilor.

Cel puțin așa a declarat pentru UNIMEDIA juristul PCRM, Sergiu Sârbu. „Curtea Costituțională a admis sesizarea noastră și ne-a dat dreptate. Aceasta înseamnă o victorie

irevocabilă a instanței de judecată și nu cum a fost în cazul postului de televiziune NIT, când a fost executată imediat decizia CCA. Așa se procedează la noi, când un post TV este incomod pentru guvernare”, a menționat Sârbu.

UNIMEDIA amintește că pe 5 aprilie curent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a retras licența postului NIT, în urma examinării unui raport de monitorizare a buletinelor informative ale mai multor posturi tv din țară. Această decizie a fost luată cu votul a 8 din 9 membri CCA prezenți la ședință. Licența a fost retrasă în urma mai multor încălcări ale legislației, comise de NIT, inclusiv pentru lipsa pluralismului de opinii.

Modificările la Codul Audiovizualului, la care se face referire în decizia Curții Constituționale, au fost operate în luna mai. Astfel, pe viitor, deciziile CCA se vor executa abia după decizia irevocabilă a instanței de judecată.

Sursa: unimedia.md

CMYK

FLUX

8

Raport

7 DECEMBRIE 2012

Curtea Constituţională constată, funcţionarii îşi văd de ale lor Experţii Centrului Analitic Independent „ExpertGrup” au prezentat luni, 3 decembrie, studiul „Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi publicate în trimestrul III, anul 2012”. În opinia autorului documentului, Rustam Romaniuc, o problemă constantă rămâne neexecutarea recomandărilor formulate de către misiunile anterioare de audit extern, aceasta fiind, mai degrabă, o regulă decât o excepţie. Situaţia dată minimizează impactul activităţii Curţii și reduce perspectivele atingerii unei buni guvernări în instituţiile publice.

Neregulile din instituţiile publice generează clientelism şi satisfac interese de grup Potrivit expertului, cele mai grave nereguli menţionate în hotărârile Curţii de Conturi, care blochează procesul de modernizare a sectorului public, dar și a întregii economii, ţin de caracterul formalist al cadrului regulator și lipsa de instrumente eficiente pentru evaluarea performanţelor utilizării resurselor alocate. Din acest motiv, nu se implementează un sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcţie de rezultatele obţinute. De asemenea, este consemnată lipsa unui control intern eficient în privinţa monitorizării alocării și utilizării resurselor bugetare.

Analiza rapoartelor de audit privind gestionarea patrimoniului public și a performanţelor în unele instituţii publice duce la concluzia că denaturările consemnate de CC creează un mediu propice pentru existenţa clientelismului și satisfacerea intereselor „înguste” ale unor grupuri de interese, mai cu seamă în întreprinderile cu cote de stat.

Cazurile analizate scot în evidenţă deficienţele cadrului instituţional și perpetuarea comportamentelor nesănătoase din punct de vedere social prin politicile publice ineficiente. În urma verificărilor au fost constatate mai multe abateri care se referă la modul de remunerare și performanţa reprezentantului statului în întreprinderile cu cotă de stat.

Remunerări substanţiale, fără a se ţine cont de performanţe Contrar prevederilor legale, la două societăţi comerciale – S.A. „Franzeluţa” și „Banca de Economii” – membri ai consiliului societăţii au fost numiţi directorii acestora, fiind remuneraţi suplimentar cu 197,5 mii de lei. Mai mult decât atât, consiliile a două societăţi comerciale au acceptat includerea în contractele individuale și colective de muncă a unor clauze privind achitarea compensaţiilor unice la demisionarea directorului general (în mărime

de 5 milioane de lei la S.A. ,, Tutun-CTC” și de 800 de mii de lei - la S.A.,,Moldtelecom”). Lipsa unor proceduri de control intern în cadrul autorităţilor abilitate, ce vizează procesul revocării și încetării împuternicirilor reprezentanţilor statului, a generat achitarea indemnizaţiilor lunare și a recompenselor anuale nejustificate în valoare de 1,2 milioane de lei din partea întreprinderilor cu cotă de stat către reprezentanţii statului. În același timp, la cele 20 de societăţi comerciale auditate, profitul net obţinut în anul 2011 s-a redus semnificativ faţă de anul 2008, de circa 6 ori (cu 2,1 miliarde de lei).

Prin urmare, concluzionează Expert-Grup, conform observaţiilor echipei de audit, nivelul de remunerare al reprezentanţilor statului în întreprinderile cu capital de stat nu este nicidecum legat de performanţa acestora și nu este corelat cu variaţiile indicatorilor economico-financiari relevanţi pentru societăţile comerciale. Iresponsabilitatea consiliilor întreprinderilor vizate (din consiliu fac parte și reprezentanţi ai ministerelor de resort), precum și lipsa unui cadru instituţional de control, sunt factorii care explică acest derapaj.

Guvernul transmite spaţii pe gratis şi mai achită şi serviciile comunale Materialele prezentate de Curtea de Conturi relevă numeroase deficienţe și lipsa unor mecanisme eficiente de gestionare a patrimoniului public. Astfel, Ministerul Economiei a înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor de locaţiune pe anii 2008-2011 numai 147 de contracte de locaţiune, pe când, conform informaţiei solicitate de către echipa de audit, numai în anii 2009-2011, instituţiile din subordinea acestuia au administrat 1695 de contracte. În lipsa unui prag maxim al costului chiriei, preluat de la sectorul privat de către entităţile publice, relaţiile de locaţiune sunt negociate la discreţia părţilor.

De exemplu, în lipsa unor raporturi contractuale, unui agent economic i-au fost transmise gratuit, în clădirea Guvernului, spaţii la nivelul etajelor I, IV și la nivelul de subsol, cu suprafaţa totală de 867,7 m2. Mai

mult decât atât, potrivit echipei de audit a CC, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului achită și costurile serviciilor comunale. Mărimea venitului ratat, precum și costurile serviciilor comunale suportate nejustificat, constituie circa 2,1 milioane de lei.

S.A. „Banca de Economii” a transmis în locaţiune suprafeţe neutilizate la preţul de 1 m2 de până la 75 de lei pe lună. În același timp, pentru unele încăperi luate în locaţiune plata lunară a constituit până la 850 de lei.

Bani cheltuiţi în van, proiecte implementate doar parţial Un alt aspect analizat în studiul realizat de Expert-Grup se referă la modul de implementare a unor reforme și programe de interes public, concluziile echipei de audit indicând asupra lipsei unor rezultate ori beneficii semnificative până în prezent. Constatarea se referă la cele trei hotărâri ale CC, publicate în trimestrul III al anului 2012, cu privire la realizările și deficienţele în implementarea reformelor în domeniul managementului finanţelor publice, cu privire la realizările în procesul de reabilitare și construcţie a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare și cea privind implementarea agendei de e-transformare a guvernării.

Obiectivele Proiectului naţional de aprovizionare cu apă și canalizare, de exemplu, sunt realizate parţial, din cauza numeroaselor probleme. Echipa de audit a constatat că nu există un program sectorial în baza căruia să fie stabilite investiţiile prioritare, iar Ministerul Mediului și Agenţia „Apele Moldovei” nici nu deţin informaţii despre starea tehnică și lucrările de reabilitare care se efectuează în fiecare localitate din Republica Moldova.

La Academia de Știinţe a Moldovei, funcţia de asigurare a interacţiunii între procesul de elaborare a politicilor sectoriale și procesul bugetar nici nu se regăsește. Deși AȘM este responsabilă de realizarea politicii în sfera cercetării, dezvoltării și ino-

CMYK

vării, aceasta nu are elaborată o strategie de dezvoltare a sferei respective sau un alt document de politici, activând în baza direcţiilor strategice elaborate pentru anii 2006-2010 (extinse până în anul 2013). În urma analizei rapoartelor și hotărârilor Curţii de Conturi publicate în trimestrul III al anului 2012, expertul a elaborat și un top al instituţiilor cu cele mai considerabile prejudicii sau riscuri de prejudiciu. În top se regăsesc Academia de Știinţe a Moldovei, Banca de Economii și factorii de decizie din cadrul întreprinderilor cu cotă de stat.

Avem prejudicii, dar nu avem persoane sancţionate pentru aceste prejudicii În documentul prezentat de Expert-Grup sunt analizate concluziile și constatările CC privind executarea hotărârilor sale precedente. Deși denaturările depistate sunt prezentate în Plenul Curţii de Conturi și sunt transmise autorităţilor vizate precum și Guvernului, iar în unele cazuri și Parlamentului, recomandările sunt ignorate în majoritatea cazurilor.

Potrivit autorului, este necesar ca instituţiile ierarhic superioare să reacţioneze la rezultatele acestor controale și să acţioneze pârghiile necesare pentru sporirea nivelului de executare a recomandărilor Curţii. Sunt necesare, de asemenea, mecanisme ce ar descuraja ex ante comportamentele ce contravin interesului public.

Solicitat de noi, expertul Dumitru Budianschi, a menţionat că situaţia nu ar trebui generalizată. Potrivit lui, o bună parte din recomandări se execută, altele se pot afla în dispută, în cazul în care instituţiile vizate nu sunt de acord cu unele concluzii ale Curţii. Există însă domenii importante în care lucrurile nu evoluează.

Chiar dacă se dau niște răspunsuri cu privire la executarea recomandărilor Curţii, efecte vizibile nu sunt, această stare de lucruri constituie un efect al sistemului existent.

Potrivit expertului, cauzele nivelului sporit de neexecutare a reco-

mandărilor Curţii ţin de implicarea insuficientă a instituţiilor ierarhic superioare în implementarea recomandărilor transmise de CC instituţiilor din subordine, implicarea insuficientă și/sau tardivă a Guvernului și lipsa totală a implicării Parlamentului în supervizarea activităţii instituţiilor centrale. De asemenea, practicile și reglementările existente nu sunt suficiente în ceea ce privește evaluarea rezultatelor instituţiilor publice de către instituţiile ierarhic superioare și, dacă e cazul, aplicarea sancţiunilor corespunzătoare faţă de conducerea acestora.

Pentru sporirea nivelului de executare a recomandărilor CC, dar și pentru asigurarea aplicării sancţiunilor faţă de cei care au cauzat prejudicii, expertul recomandă crearea unei comisii parlamentare permanente care ar avea în vizor subiectul auditului în instituţiile publice din Republica Moldova. Parlamentul trebuie să reacţioneze foarte rapid și foarte dur în cazurile în care nu se iau în considerare recomandările CC, este de părere Dumitru Budianschi. Deocamdată, noi nu avem o instituţie care să-și asume responsabilitatea și să asigure o finalitate privind executarea recomandărilor și sancţionarea neconformităţii cu cerinţele Curţii, dar și a responsabililor pentru prejudiciile depistate.

Pe de altă parte, neexecutarea hotărârilor CC este determinată și de lipsa unei reacţii adecvate din partea autorităţilor de drept, chiar dacă în rapoartele CC sunt semnalate multiple cazuri de prejudicii semnificative. Acest fapt amplifică sentimentul de impunitate în rândul funcţionarilor publici cu responsabilităţi înalte, dar și capacităţi semnificative de exploatare a resurselor de interes public.

După cum menţiona și autorul studiului, deși rapoartele Curţii sunt expediate și organelor de drept, deocamdată nu există niciun caz de sancţionare efectivă a vreunui responsabil, pentru că nu a implementat recomandările CC, sau de sancţionare a celor vinovaţi de cheltuirea nejustificată a banilor publici.

FLUX, cu referire la expert-grup.org

CMYK

Economic

7 DECEMBRIE 2012

Piaţa farmaceutică – contradicţii legislative şi reglementări excesive Dezvoltarea pieţei farmaceutice din R. Moldova este încetinită de contradicţiile legislative și de reglementările excesive, este concluzia la care au ajuns autorii studiului „Analiza transparenţei și eficienţei reglementărilor pe piaţa farmaceutică”, elaborat la iniţiativa și cu susţinerea financiară a Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, de către experţii Institutului Economiei de Piaţă. În opinia acestora, ponderea cea mai mare în structura preţului de comercializare cu amănuntul a medicamentelor pe piaţa Republicii Moldova este deţinută de preţul cu ridicata a medicamentelor, care se poate majora chiar și de patru ori faţă de nivelul aprobat de autorităţi. Deși pe piaţă activează un număr important de actori, primele cinci companii de pe segmentele de comercializare cu ridicata și cu amănuntul a medicamentelor sunt în măsură să controleze piaţa, fiind atestate situaţii când o farmacie se aprovizionează în pondere medie de 78% de la un singur depozit de medicamente.

Autorii studiului și-au propus să analizeze transparenţa și eficienţa implementării politicii de stat în domeniul medicamentului, impactul reglementărilor pe piaţa farmaceutică asupra accesibilităţii, siguranţei și calităţii produselor farmaceutice, dar și să evidenţieze blocajele și contradicţiile existente în legislaţia curentă. Una dintre contradicţii se referă la amplasarea farmaciilor conform criteriului demografic. Potrivit politicii de stat în domeniul medicamentului, aceste prevederi se referă doar la farmaciile de stat. Realitatea arată însă că normativele de amplasare a farmaciilor sunt impuse și farmaciilor private. Mai mult, în subordinea Ministerului Sănătăţii activează doar o sin-

gură farmacie de stat, amplasată în municipiul Chișinău. În același timp, în mediul rural activează doar 262 de farmacii, din cele 981 de farmacii existente în total. Ţinând cont de această stare de fapt, autorii raportului recomandă dezvoltarea reţelei farmaciilor de stat în localităţile rurale, având calitatea de bun public oferit cetăţenilor.

Analiza remarcă și anumite distorsiuni pe piaţa farmaceutică, create de reglementarea excesivă și lipsa mecanismelor funcţionale, care pot determina monopolizarea segmentului de import al produselor farmaceutice. Sarcinile Ministerului Sănătăţii și ale Ministerului Economiei ţin de promovarea conceptelor de reducere a cheltuielilor, aplicarea adaosurilor comerciale diferenţiate și alte măsuri similare menite să diminueze preţurile la medicamente. Însă, din toate măsurile propuse, se recurge practic doar la aprobarea pe cale administrativă a preţurilor de producător la medicamente, fapt ce contravine principiilor unei economii de piaţă. Încercările de limitare a preţurilor la medicamente exclusiv pe cale administrativă, precum și intervenţia excesivă a autorităţilor în funcţionarea mecanismelor economiei de piaţă reușesc doar să condiţioneze majorarea exagerată a preţurilor achitate de consumatorii finali. În acest sens, este propusă înlocuirea acestei practici cu declararea și înregistrarea liberă a preţurilor de import în Catalogul naţional de preţuri la medicamente. Totodată, se remarcă necesitatea elaborării unor prevederi transparente de acordare a autorizaţiilor de import al medicamentelor, care să contribuie la majorarea numărului importatorilor de medi-

Dacă în anii trecuţi România și Bulgaria se clasau fără greș pe ultimele trepte ale corupţiei între ţările UE, anul acesta situaţia de la coada clasamentului european arată puţin altfel: ţara cea mai coruptă dintre cele 27 ale UE este Grecia, urmată de

Bulgaria, de Italia și abia apoi de România, care, plasată pe locul 66, s-a apropiat ca scor de ţările central-europene, fiind considerată puţin mai coruptă decât Slovacia.

Republica Moldova se clasează pe locul 94 ca nivel de corupţie, la egalitate cu ţări ca Grecia, Benin, Columbia, Djibouti, India și Mongolia. Printre fostele sale colege de Uniune Sovietică, Republica Moldova este mai coruptă decât ţările baltice, acum membre în UE, decât Georgia, dar are o situaţie mult mai bună decât vecina ei Ucraina, care se află spre coada clasamentului mondial, pe locul 144, la egalita-

FLUX

Dialogul autorităţilor cu reprezentanţii mediului de afaceri este mai mult formal Agenda Naţională de Business (ANB) a prezentat recent un Raport de monitorizare și implementare a priorităţilor mediului de afaceri de către autorităţi. Evenimentul a avut loc în cadrul Mesei Rotunde ”Dialogul public-privat în Moldova în contextul monitorizării implementării priorităţilor ANB”. La el au participat reprezentanţi ai celor 30 de asociaţii de business membre ANB, reprezentanţi ai ministerelor și experţi internaţionali.

camente pentru a reduce preţurile finale la medicamente pe piaţa autohtonă.

Asigurarea populaţiei generale cu preţuri accesibile la medicamente poate fi realizată și prin dezvoltarea sectorului autohton de producere a medicamentelor. Modificarea legislaţiei ce restricţionează marja de profit a producătorilor autohtoni; scutirea de taxe vamale și TVA pentru importul de utilaje destinate producerii de medicamente; subvenţionarea domeniului farmaceutic, precum și stabilirea unor facilităţi fiscale conform volumului investiţiilor suportate de agenţii economici – sunt câteva dintre măsurile pe care autorităţile ar putea să le implementeze pentru a stimula producătorii produselor farmaceutice de pe piaţa locală.

Pentru a evita situaţiile de insuficienţă de medicamente, experţii propun clasificarea medicamentelor după metoda de analiză VEN propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest fel, va fi asigurată o evidenţă strictă a medicamentelor livrate pe piaţă, creată rezerva de stat pentru medicamentele de necesitate vitală, dar și reducerea preţurilor la medicamente prin stabilirea cotelor TVA și a taxelor vamale conform grupei din care fac parte medicamentele.

Sursa: soros.md

Percepţia corupţiei în lume – un ultim raport Transparency International Organizaţia „Transparency International” și-a publicat noul raport despre percepţia corupţiei în ţările lumii.

Considerat, în general, cel mai credibil barometru al corupţiei, clasamentul aduce anul acesta câteva surprize în regiunea Republicii Moldova.

9

te cu Congo, Bangladeș, Camerun, Republica Central-Africană și Siria.

Rusia stă ceva mai bine decât Ucraina, aflându-se însă tot în ultima treime a ţărilor lumii, pe locul 133, la fel de coruptă ca Guyana, Honduras și Iran.

Ca în fiecare an, ţările din nordul Europei sunt prezente in corpore în plutonul fruntaș, care arată astfel: Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă, Suedia, Singapore, Elveţia, Australia, Norvegia, Canada, Olanda și Islanda. Ţările UE sunt aproape toate în prima parte a clasamentului mondial, dar câteva dintre ele nu au depășit scorul de 50 de puncte considerat de autorii studiului un fel de piatră de hotar a corupţiei. În urma acestei borne se află Cehia, Letonia, Slovacia, România, Italia, Bulgaria și Grecia. În coada clasamentului mondial sunt la egalitate Afganistan, Coreea de Nord și Somalia. În concluziile noului raport, organizaţia „Transparency International” spune că datele centralizate arată limpede cât de

CMYK

gravă rămâne problema corupţiei la scară planetară și observă că 2/3 din ţările lumii au un scor mai mic de 50 de puncte din o sută posibile, adică sunt, mai degrabă, corupte. „Corupţia – spun autorii studiului – se traduce în suferinţă umană. Familiile sărace trebuie să plătească mită pentru a avea acces la doctor sau la apă potabilă. Corupţia compromite sistemele fundamentale ale sănătăţii și educaţiei și întârzie edificarea unor infrastructuri decente, pentru că oficialii bagă banii în buzunarul propriu.” „Transparency International” recomandă guvernelor lumii să integreze preocuparea anticorupţie în toate deciziile pe care le iau, să impună reguli mai bune pentru activitatea de lobby și pentru finanţarea politică, să facă mai transparente cheltuielile publice și achiziţiile și să facă structurile publice mai ușor de verificat de către societate.

Mircea ŢICUDEAN Sursa: europalibera.org

A fost monitorizată punerea în aplicare a recomandărilor ANB în domeniile fiscal și vamal, precum și în patru sectoare ale economiei naţionale: tehnologia informaţiei și comunicaţiilor (TIC); afacerile agricole și industria vinului; transporturile și construcţiile.

Totodată, a fost analizat Dialogul public-privat (DPP) în Republica Moldova și etapele de intervenţie a mediului de afaceri în procesul decizional.

Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că dialogul public-privat este mai mult formal și mai puţin eficient, iar recomandările pe care le propun nu se regăsesc pe agenda autorităţilor. Această lipsă de dialog duce la extinderea sectorului informal al economiei și, implicit, la reducerea veniturilor bugetului de stat. „Noi nu vrem să punem condiţii, dar faptul că propunerile mediului de afaceri sunt respinse de către autorităţi nu este ceva normal. Insistăm asupra unui dialog public-privat real. Autorităţile trebuie să înţeleagă că agenţii economici nu sunt dușmanii autorităţilor”, a precizat Alexandru Slusari, președintele UniAgroProtect, membru ANB. Calitatea scăzută a dialogului dintre autorităţi și mediul de afaceri, consideră experţii ANB, și-a pus amprenta în mod direct asupra gradului de implementare a priorităţilor ANB. „Acest fapt este confirmat și de discrepanţa enormă care există între cele două agende monitorizate: agenda autorităţilor și cea a ANB. Astfel, în Planul de Acţiuni al Guvernului se regăsesc doar trei dintre cele 13 priorităţi ale ANB 2012-2013, în domeniile fiscal și vamal”, a explicat Tatiana Lariușin, coordonator ANB. Ceva mai mare este numărul priorităţilor sectoriale ale ANB care se regăsesc pe agenda autorităţilor, însă acest lucru este valabil doar pentru sectorul TIC și sectorul businessului agricol și industriei vinului. Pentru moment, priorităţile mediului de afaceri din sectorul transporturilor se regăsesc într-o măsură foarte mică pe agenda guvernamentală.

Cât despre modul în care acestea sunt implementate, experţii au menţionat că dintre cele 13 priorităţi ANB în domeniile fiscal și vamal, doar trei au fost considerate de reprezentanţii ANB ca fiind realizate parţial, inclusiv în proces de realizare. În privinţa altor șapte nu a fost constatată nicio schimbare, iar în legătură cu alte trei priorităţi a fost semnalat chiar un regres.

Agenda Naţională de Business reprezintă o platformă comună a peste 30 dintre cele mai reprezentative asociaţii de business și camere de comerţ și industrie (CCI) din Moldova, reunite în cadrul reţelei cu scopul de a influenţa politicile și practicile autorităţilor publice din domeniul reglementării activităţii de afaceri. Scopul acestor eforturi este edificarea unui mediu de afaceri echitabil și competitiv, care să stimuleze dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova. ANB a fost lansată în noiembrie 2007 de IDIS „Viitorul”.

FLUX

FLUX

10

România, la mijloc: Rusia şi NATO au divergenţe cu privire la SCUTUL ANTIRACHETĂ

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi, 5 decembrie, la Bruxelles, în timpul unei conferinţe de presă, că între Rusia și NATO există în continuare „opinii divergente” cu privire la scutul antirachetă, potrivit site-ului Ministerului rus de Externe.

Marţi seara, după încheierea lucrărilor Consiliului NATO-Rusia, Serghei Lavrov a susţinut o conferinţă de presă în care a prezentat principalele puncte de discuţii cu partenerii din NATO. Deși, pe unele teme (combaterea terorismului, traficul de droguri sau pirateria) NATO și Rusia au puncte de vedere comune, în privinţa altora există în continuare divergenţe, a admis diplomatul rus. Un subiect sensibil, care preocupă în mod esenţial ambele părţi și pe marginea căruia sunt constatate divergenţe, este amplasarea scutului antirachetă în Europa. „Am discutat și problema scutului antirachetă”, a menţionat Lavrov, care a afirmat în continuare că, în prezent, între Rusia și NATO există „opinii divergente”, mai ales că partea rusă este interesată „să efectueze o analiză comună cu privire la riscurile sistemului de apărare antirachetă” și era pregătită pentru o asemenea analiză după summitul de la Lisabona din noiembrie 2010, dar NATO pare că a renunţat la acest demers. „Ne-am înţeles că în timpul adecvat vom avea consultări și ne vom strădui să obţinem un răspuns la această întrebare”, a precizat Lavrov.

Totodată, un alt subiect care preocupă Rusia este extinderea NATO. Șeful diplomaţiei de la Moscova a precizat că este „dreptul fiecărui stat suveran” să aleagă între „uniuni și alianţe” și nu are nicio obiecţie în acest sens, dar în noul secol, așa cum este „stabilit în mod clar și explicit” în documentele NATO-Rusia, „securitatea este indivizibilă și nimeni nu trebuie să își consolideze securitatea (proprie) în detrimentul securităţii altora”, a încheiat ministrul rus.

Sursa: realitatea.net

Externe

7 DECEMBRIE 2012

La un an după marile manifestaţii împotriva lui Putin, opoziţia din Rusia pare asfixiată „Contestarea nu a luat sfârșit, ea a trecut de la o fază explozivă la o fază cronică”, apreciază scriitorul Boris Akunin, unul dintre animatorii acţiunii. În mod surprinzător, mii de moscoviţi au manifestat la 5 decembrie 2011 împotriva fraudelor de la alegerile legislative, câștigate cu o zi înainte cu aproape 50% din sufragii de partidul lui Putin.

Până la acel moment, opoziţia mobiliza de obicei doar câteva sute de manifestanţi, care erau dispersaţi imediat sau reţinuţi de către forţele de ordine.

La 24 decembrie, aproximativ 100.000 de persoane au manifestat împotriva lui Putin, pe atunci premier, reunindu-se la cea mai mare manifestaţie organizată la Moscova de la începutul anilor ‘90. Pentru prima dată, opoziţia părea să constituie o ameninţare pentru Kremlin.

Un an mai târziu, euforia s-a risipit și ultimele manifestaţii au adunat mai puţini contestatari.

„Cel mai important este că foarte mulţi oameni au înţeles că politica îi vizează direct. Este ceva nou pentru Rusia, unde nimic asemănător nu a mai avut loc de la începutul anilor ‘90”, spune calm jurnalistul contestatar Serghei Parhomenko. „Lucrurile vor avea nevoie de timp și se vor dezvolta lent, dar autoritarismul în Rusia este condamnat”, adaugă Boris Akunin. În opinia politologului Leonid Radzihovski, mult mai critic, „contestarea a revenit la punctul de plecare, pe internet, și opoziţia nu este capabilă să se folosească de nemulţumirea populară”.

Opoziţia, în cadrul căreia coabitează extrema dreaptă, liberali și extrema stângă, este adeseori criticată pentru caracterul său eterogen și incapacitatea de a adopta un adevărat program politic.

La rândul lor, autorităţile au reacţionat cu fermitate faţă de contestatari. Sute de manifestanţi au fost reţinuţi, zeci arestaţi și încarceraţi, unii dintre ei riscând mai mulţi ani de închisoare pentru „participare la tulburări masive”. În prezent, trei lideri ai opoziţiei

sunt ameninţaţi: fostul campion al lumii la șah, Gary Kasparov, acuzat că a mușcat un poliţist, este pasibil de cinci ani de închisoare, liderul Frontului de Stânga, Serghei Udalţov, învinuit pentru „pregătirea și organizarea unor tulburări masive”, riscă zece ani de închisoare, și avocatul anticorupţie Aleksei Navalnâi, acuzat de „deturnare de fonduri”, riscă aceeași pedeapsă.

Unul dintre puţinii deputaţi din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului) care a participat la manifestaţii, Ghennadi Gudkov, a fost privat de mandat în septembrie, din cauza unor „activităţi comerciale incompatibile cu statutul său”. În plus, Parlamentul a adoptat în cursul ultimelor luni mai multe legi denunţate de opoziţie. O lege obligă ONG-urile care beneficiază de subvenţii străine să se declare „agenţi străini”, alta extinde în manieră vagă noţiunile de trădare și spionaj, în timp ce o a treia lege consolidează sancţiunile în caz de incidente în timpul manifestaţiilor. În ultimele luni, numeroși opo-

zanţi au fugit din Rusia și au cerut azil politic în Estonia, Ucraina sau Olanda.

Unul dintre ei, Leonid Razvozjaev, în prezent aflat în detenţie la Moscova, a afirmat că a fost răpit la Kiev, unde a venit cu scopul de a cere azil politic, și dus cu forţa în Rusia, după ce a fost torturat și ameninţat cu moartea. „Puterea a arătat că manifestaţiile legale din stradă erau ineficiente.

Oamenii vor trebui să găsească alte forme de exprimare: nesupunere, extremism sau strategii noi”, prevede politologul Dmitri Oreșkin.

Vladimir Putin, care a acuzat opoziţia că este finanţată din străinătate și pregătește înlăturarea prin forţă a regimului, a fost reales președinte în martie pentru un mandat de șase ani. El ar putea participa și la alegerile din 2018 și să rămână astfel la putere până în 2024. În perioada 2000-2008, Putin a efectuat deja două mandate de președinte, apoi a ocupat postul de premier timp de patru ani.

Sursa: mediafax.ro

WALL STREET JOURNAL:

Grecii îşi pun speranţele într-un călugăr care ar fi prezis acum trei decenii criza ţării Tot mai mulţi greci merg în pelerinaj la mormântul unui călugăr foarte respectat, care ar fi prezis în urmă cu aproape trei decenii că Grecia va trece în viitor printr-o “mare distrugere și confuzie”, urmată de foamete și tulburări politice, scrie Wall Street Journal (WSJ).

Credincioșii afirmă că viziunea sumbră a ascetului Paisios cel Bătrân se referea la dificultăţile prin care trece în prezent Grecia încărcată de datorii. Interesul pentru călugăr a crescut în ultima perioadă, în contextul încercărilor populaţiei de a înţelege criza severă prin care trece ţara.

Paisios cel Bătrân și-a petrecut cea mai mare parte a vieţii la Muntele Athos, un centru al creștinismului ortodox din nord-estul Greciei, unde a murit în 1994, la vârsta de 70 de ani. În zilele de sâmbătă, sute de pelerini așteaptă la rând pentru a se ruga la crucea de lemn de la mormântul călugărului. Credincioșii cer ajutor pentru găsirea unui loc de muncă, plata facturilor și pentru a trece cu bine peste tulburările sociale care le-au dat viaţa peste cap. „Paisios a prezis multe lucruri, iar profeţiile sale se adeveresc. A prevestit criza. Dar a spus că lucrurile se vor îmbunătăţi, că vom trece peste și prosperitatea va reveni. A ajutat mulţi oameni”, a afirmat Costas Katsaounis, un ofiţer de 41 de ani, aflat în vizită la mormântul călugărului.

Faima lui Paisios cel Bătrân este asemănătoare, în anumite moduri, cu cea a lui Michel de Notredame, cunoscut ca Nostradamus, un farmacist în Franţa în secolul XVI despre care se afirmă că ar fi prezis toate evenimentele importante, de la ascensiunea lui Hitler la atacurile teroriste de la 11 septembrie. „Figurile precum Paisios reprezintă șamanul, magicianul tribului. Sunt încarnarea unei puteri invizibile”, spune Alexandra Koronaiou, sociolog la Universitatea de Știinţe Sociale și Politice din Atena.

Cu economia în al cincilea an de recesiune, un șomaj ce trece de 25% și cu dificultăţi la asigurarea hranei chiar și în rândul familiilor din clasa de mijloc, mulţi greci au senzaţia că societatea lor se află pe marginea abisului și caută astfel consolare. „Când se produce un eveniment care aduce o întreagă ţară în genunchi, oamenii caută o explicaţie religioasă. Caută sprijin din zona supranaturalului”, a afirmat Vasilios Makrides, profesor de studii religioase și specialist pentru creștinătatea ortodoxă la Universitatea Erfurt din Germania.

Interesul puternic al grecilor a condus la o explozie a orice este legat de călugăr. Figura acestuia apare pe pliante cu mesaje și alte materiale. De asemenea, librăriile au la vânzare zeci de titluri în legătură cu Paisios cel Bătrân, de la învăţăturile spirituale ale acestuia la comentarii despre orice, de la venirea apocalipsei la recucerirea de către

Grecia a orașului Constantinopole (actualul Istanbul), în trecut capitala Imperiului Bizantin. „Se vând ca pâinea caldă. Chiar și ateii încep să le citească. Dă oamenilor curaj să reziste dificultăţilor care urmează”, a arătat Ionnis Aivaliotis, angajat la o librărie cu tematică religioasă în centrul Atenei.

Există chiar și un ghid de dietă - călugărul a fost foarte slab - și o carte pentru copii, „Odată ca niciodată, copii, a fost Paisios cel Bătrân”. În ultimii doi ani, cotidianul conservator Dimokratia a vândut 350.000 de copii ale unor titluri tratând subiecte legate de călugăr, de la compilaţii ale profeţiilor la opinii referitoare la educaţie.

Alte publicaţii au scris despre miracolele acestuia.

Paisios cel Bătrân s-a născut în 1924 în Anatolia (Turcia), numele său înainte de a se călugări fiind Arsenios Eznepedis. Chiar și în timpul vieţii era bine cunoscut în cercurile religioase, atrăgând credincioși la Muntele Athos pentru sfaturi și îndrumare spirituală.

Recentul interes al grecilor a declanșat însă și o reacţie a scepticilor și avertismente din partea unor conducători ai Bisericii Ortodoxe a Greciei. „Oamenii caută un sprijin, dar unii reacţionează exagerat. Îl transformă într-un fel de profet. Nu înseamnă că tot ce a spus este corect”, a afirmat Vasilios Havatzas, șeful activităţilor caritabile din Atena ale Bisericii.

Sursa: antena3.ro

Cultur=

7 DECEMBRIE 2012

Contrar indicaţiilor de acum două zile (7), termometrul a urcat la plus opt grade.

Plouă.

La piaţa din Cernăuţi – mic spectacol din generalul theatrum mundi. Un bărbat zdravăn, în cojoc din piele de oaie, vinde mere.

Se apropie un cumpărător.

– Cum dai merele, bre muntene?

– Una jumătate. Da de ce zici „bre”, ce, am tăiat la pădure amândoi?

– Așa o venit vorba. Nu te supăra. Da merele nu le lași cu o rublă?

– Nu. – Lasă-le, muntene, că altfel tocmai la primăvară le termini de vândut.

– Nu e treaba ta, bre jidane, când dau eu merele și cum le dau. Și nici muntean nu-s.

– De ce mă numești jidan și nu ovrei? Șiapoi și tu îmi zici „bre”, da eu nu mă supăr. Eu vreau să cumpăr un kilogram de mere.

– Cumpără. Una și jumătate pe tejghea, și ia.

– Eu îţi dau una, și zi mulţumesc.

– Ţie mulţumesc, jidane?

– Iar îmi zici nu ovreu.

– Iar. – Da tu, bre, știi ce înseamnă kiș man tuhas?

– Nu pricep eu la păsăreasca voastră.

– Da de unde ești tu, de nu pricepi?

– De la Pătrăuţi.

– Ce, pe acolo pe la voi nu sunt ovrei, de la care să fi învăţat ce înseamnă kiș man tuhas?

– Nu prea.

– Apoi iată, eu îţi spun ţie kiș man tuhas, da tu o să întrebi de la un alt ovrei ce înseamnă asta. Ţine minte: kiș man tuhas, și să-l întrebi, auzi? Că eu nu-s prost să-ţi spun ce-i asta, că voi, românii, sunteţi nebuni și răi.

Vânzătorul ia de pe cântar un coșcogea măr și mai să-l repeadă în cumpărătorul guraliv.

– Vezi, n-am zis eu că sunteţi cum sunteţi? Șezi cuminte, nu da, pune mărul la loc, că chem ordinea. – Apoi, în ucraineană/ rusă: – Liudi dobrâe!… (Oameni buni!)

Se retrage grăbit.

21.I.1986 Cernăuţiul are atâtea amintiri, cât, toate împreună, alte zece orașe, fie ele și mai „bătrâne”. Aici am scris relativ multe versuri, din care, la reevaluarea la rece, trebuie să rămână strictul necesar, al valorii. Problema constă în desimea sitei; o sită din aspru și abundent cetiniș de brad. Adică, o sită care nu numai cerne, ci și te înţeapă, atenţionândute atunci, când îţi scade veghea, exigenţa. („Strictul necesar” – posibil titlu de carte.)

Propunerea lui Sică Tărâţeanu să facem un interviu pentru radio Kiev. Tema: poeţii tineri și pacea. Știu eu… O să vină și vedem.

Dicto(fonul) alege… Dar să nu… dicteze…

Vasile Leviţchi mai vorbea cu dezolantă tristeţe, că răvășește notele, însemnările din anii trecuţi. Aruncă la coș. Unele ar putea intra în anumite lucrări, dar… Tace brusc. Intuiesc sfâșietorul regret că nu crede să-i mai

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

EPISOADE DIN THEATRUM MUNDI

7 decembrie

(Pagini de jurnal)

20.I.1986

11

ajungă timp și puteri. Totuși, eu consider că, chiar la 65 de ani, colegul s-a resemnat prea devreme.

După-amiază, m-a vizitat Vasilică. Am imprimat interviul pentru radio Kiev, redacţia ce emite pentru străinătate. După – o agapă cu verb lung și o flacără de lumânare, mare, cam de-o… șchioapă. Impresii care, deocamdată, nu se pretează la sinteze, concluzii.

Concluziile noastre, a celor mereu urmăriţi, supravegheaţi de… ciclopul… „P”(uterii).

Vasile povestește despre dorul unei tinere de a-și vedea tatăl, plecat pe când ea nici nu se născuse încă. În sfârșit, ajunge dincolo, în România. Peripeţii. Și întâlnirea (după 20 de ani!). La un moment dat, în glumă, tatăl zice: „Ești cam mărunţică, parcă neamul nostru e mai mășcat”. Expres, fiica găsește răspunsul: „Apoi, tată, eu am crescut numai partea mamei…”.

Unii îţi fac ostentativ complimente, în subtext vrând să spună: „Hai, bătrâne, încetează să o mai faci pe nepriceputul, dacă nu chiar pe prostul. Iată, tu ești așa și pe dincolo, doldora de calităţi și posibilităţi! A venit vremea să faci și tu ceva pentru mine: unde pui o vorbă, unde pui o pilă, hai, pricepe-te, maestre, talentatule, frumosule, neînfricatule”. Bale de viperă. Însă la USM astea plac, șefii le adoră, „le pun în ceai”. Cam în același context: fii mai precaut cu, fie și maliţioasa, comparaţie „buricul pământului” (de parcă ar fi cineva). Să observaţi că ombilicul omului seamănă mult cu configuraţia dorsală a găinilor…

Excepţional! Pavese, în jurnal, 18.II.1949: „Nu este interzisă măreţia, e interzisă măreţia fără sancţiunea clasei hegemonice”. Nomenclatura – clasă? „Нельзя!” (Nu se poate!).

Ca scop. Să citești zilnic câte ceva cu glas tare. E foarte rău că nu ai făcut acest lucru până acum. Cititul cu voce tare te face să simţi mai bine ritmul frazei. Obișnuinţa te va ajuta să tai colţurile în proza pe care, sigur, ai s-o scrii; „să tai” colţuri și în publicistică, eseistică. Chiar în jurnal.

Am încheiat „Meseria de a trăi” a lui Pavese. O simfonie a cunoașterii de lume și de sine, a devenirii „exterioare” și autodefinirii.

O permanentă luptă cu sincoparea existenţei, o îndârjită căutare a unităţii, ansamblului. Atingerea unei concepţii; în special, sintezele asupra naturii și importanţei copilăriei în întreg destinul omului, aproape clare, ca o linie de subiect în romanele de construcţie clasică. Momente de tragism, rămase ca niște săpături în pereţii unei mari și admirabile clădiri, săpături în care au fost fixate grinzile schelelor, pe care au muncit constructorii.

Totul e finisat, dar ca niște guri strigătoare rămân totuși „necicatrizate” aceste săpături în muri. În destin de om și de artist.

Plimbarea cotidiană, obișnuită, ca un ritual. Mi-am abătut pasul, cu multă negrabă, pe strada Fedkovici – locul viselor spumei pestriţe a Cernăuţiului de odinioară, spumă cu refracţiile cromatice ale multor drapele burgheze de cândva. Aici se lăfăiau bogătanii adunaţi la confluenţe de imperii și ambiţii. (Bogătanii – …„nomenclatura”… burgheziei…) Arhitectura fantezistă a salbelor de vile nu se supune niciunei definiţii: domină romantismul formelor, în amestec cu baroc, gotic și clasicism; în amestec și în miniatură.

Constat că, precum atelierele „de modă”, Cernăuţiul are și multe farmacii, de asemenea – frizerii. Probabil, și aceasta explică specificul unui oraș aflat în preajma munţilor, unde populaţia „de sus” găsește cele necesare – la poale. În prezentul registru cernăuţian, proba-

bil rămân mai mult jurnalist. Sau un scriitor „însoţit” de un jurnalist obiectiv, rar întâlnit astăzi, în vremuri de mistificări. În războiul din Afganistan, unui tânăr bucovinean, Vasile, i s-a întâmplat o tragedie.

Un camarad consătean a adus vestea de lângă Kabul, că… picioarele… și-a pierdut picioarele! Iar comandantul unităţii militare le trimite părinţilor lui Vasile un răvaș de consolare: totul e bine. Curând scrie și Vasilică, tot întru calmare. Dar deja din Kușka (cel mai de sud punct al fostei URSS, L.B.), nu din ţară străină. Speranţa este iarba de leac a ceea ce suntem: trup și aer. Jertfe. Carne de tun.

23.I.1986 Am trecut pe la redacţia „Zorile Bucovinei”. I-am văzut pe Crigan, pe Chilaru. Caracteristicile anticipate, pe care le-au făcut băieţii, mai mult decât ample, s-au dovedit a fi obiective. Crigan – cam excesiv în atenţie, distrat, maleabil – iarbă ce se pătulește și atunci când nu bate vântul. Însă un adjunct trebuie să fie totuși mai… personalitate.

Chilaru îmi propune să prezint un grupaj de versuri. Mâine urmează să precizăm, pentru când aș avea la dispoziţie mașina pentru o escapadă în munţi.

Din rarele perle toponimice una se află pe moșiile Negurenilor noștri de baștină – Lebedina! La cotul Răutului dinspre Ţânţăreni.

Chiar dacă deja de mulţi ani nu s-au mai văzut pe acolo lebede. Lebedina e una din fremătătoarele taine ce s-au lipit de limba copilăriei mele. Mă joc de-a versurile dezmierdătoare: Sânul tău se pierde.

Cine să-l dezmierde?

Gâtul lebedin Pot să-l mai alin?

24.I.1986 Noaptea a plouat. Prin întuneric, venind de la izvor, iarna alunecă și varsă găleţile cu apă de la capetele cobiliţei. Dimineaţa: +7 grade.

Aici lângă Carpaţi mă simt și eu din… munţi! După mamă, sunt din neamul Munteanu. Deci, aș fi putut semna Butnaru-Munteanu.

Mă conving din nou că Liviu Damian avea dreptate când îmi mărturisea, încă la „Tinerimea Moldovei”, când împărţeam același birou de redacţie, că dimineaţa se ia doar cu gândurile și sentimentele-i proprii. „La această vreme, niciodată nu am dispoziţia de a face lecturi, pentru că sufletul meu nu ar putea primi vizitele atât de timpurii ale altor suflete, fie acestea și ale geniilor”.

Sufletul vrea să-și simtă propria frăgezime, propria neprihănire reîntoarsă lui de odihna de peste noapte.

Prea desele autocontemplări din acest jurnal nu ar putea duce la narcisism? Nu, dacă rămâne lucid principiul căutării de adevăr, dacă rămâne fidel sincerităţii. Pe când Narcis nu jinduia nici adevărul, nici sinceritatea, fiind orbit de propria autoîncântare otrăvită de orgoliul excesiv. Astfel că adevărul și sinceritatea, în strânsă interdependenţă lume-eu, eu-lume, ajunge, delicat și cu discretă ironie, să ne treacă sinele pe planul doi.

Sinele – ca un fundal pe care se conturează anume adevărul și onestitatea despre lume, despre tine.

Până să se fi extins asupra adevărului, filozofia a început dintr-o stare de sinceritate „brută”. Ca ceea ce s-ar putea numi fulguraţia primară a îndeletnicirii, numită mai apoi: filozofie.

Evenimente 1742: A fost inaugurată Opera Regală din Berlin, actuala Operă de Stat; inaugurarea Operei Regale a avut loc cu spectacolul “Cezar și Cleopatra” de Karl Heinrich Graun 1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituţia Statelor Unite ale Americii 1881: A fost întemeiată “Societatea Politehnică din România”; primul președinte a fost Dimitrie Frunză 1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul concert 1941: Al Doilea Război Mondial: Atacul masiv al aviației japoneze asupra flotei SUA de la Pearl Harbor 1972: Începe ultima misiune lunară a lui Apollo 17 1992: A fost inaugurat, la Iași, Centrul cultural francez 2001: Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002

Nașteri 967: Abū-Sa’īd Abul-Khair, poet persan (d.

1049) 1598: Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor și pictor, reprezentant de seamă al barocului italian (d. 1680) 1724: Louise, regină a Danemarcei și Norvegiei, soția regelui Frederic al V-lea al Danemarcei (d. 1751) 1861: Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 (d. 1931) 1863: Pietro Mascagni, compozitor și dirijor italian, creator al verisimului (d. 1945) 1987: Aaron Carter, cântăreț american de muzică pop

Decese 43 î.Hr.: Cicero, omul politic, filozof, scriitor și mare orator roman 1815: Michel Ney, general și mareșal francez (n. 1769) 1894: Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, arhitectul Canalului Suez (n. 1805) 1947: Tristan Bernard, dramaturg și prozator francez (n. 1866) 1960: Clara Haskil, pianistă de origine română (n. 1895) 1975: Thornton Wilder, scriitor american (n.

1897) 1989: Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917) 1997: Ion Larian Postolache, poet, traducător din lirica sanscrită și egipteană veche (n.

18 nov. 1916) 1998: Martin Rodbell, chimist, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. 1 dec. 1925)

Sărbători Ziua internaţională a Aviaţiei Civile

G`ndul s=pt=m`nii „Între caractere şi inteligenţe n-ar trebui să existe alegere. Inteligenţe se găsesc foarte adesea, caracterul foarte rar”.

Mihai EMINESCU

FLUX

12

Cultur=

7 DECEMBRIE 2012

TEATRU

„Anonimul Veneţian” – o răscolitoare poveste despre iubire şi moarte „Anonimul Veneţian” s-a jucat la Chișinău acum 10 ani. Pe atunci, spectacolul se regăsea în repertoriul Teatrului „Eugene Ionesco”, care împărţea aceeași scenă cu Teatrul „Ginta Latină”, iar din distribuţia spectacolului făceau parte actorii Andrei Porubin și Angela Sochircă.

Peste zece ani, acest spectacol a revenit în atenţia publicului, el se regăsește concomitent în repertoriul a două teatre: Naţionalul „Mihai Eminescu” din Chișinău și Teatrul „Veniamin Apostol” din Soroca. O altă schimbare ar fi cea legată de distribuţie. De data aceasta, în rolul Ei, o regăsim pe actriţa Margareta Pântea. În rest, echipa de creaţie a spectacolului a rămas intactă: El – Andrei Porubin, regie – Sandu Cozub, scenografie – Iurie Matei, selecţie muzicală – Alexandru Târșu.

La Chișinău, spectacolul se joacă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, în Sala Studio „Valeriu Cupcea”. „Anonimul Veneţian” este spectacolul care, fără exagerări, merită văzut de fiecare dintre noi măcar o singură dată. De ce? Pentru că fiecare om, vorba poetului, este dator cu o moarte. Și bine ar fi să ne facem procese de conștiinţă mai des, nu

doar atunci când aflăm, Doamneferește, că unul dintre cei implicaţi în această complicată ecuaţie suferă de o boală incurabilă. Pentru că fiecare dintre noi am iubit, iubim, neam despărţit, ne despărţim, ne punem întrebări și căutăm răspunsuri și, pentru moment, suntem siguri că procedăm corect. Văzută dintr-o parte, povestea noastră, povestea oricui, nu mai pare la fel precum credem că am aranjat-o noi din interior să pară pe dinafară.

Pe lângă subiectul piesei, unul în aparenţă simplu, banal, previzibil, dar care te răscolește și te copleșește totalmente, reușita spectacolului se datorează, fără îndoială, celor doi actori, care știu, cu multă subtilitate, să ne facă să ne regăsim în fiecare gest și vorbă a lor, și care transmit acest emoţionant mesaj cu multă sensibilitate și bun-simţ. „Anonimul Veneţian” ne prezintă la început două personaje misterioase pe care ajungi să le descoperi treptat. Spectacolul deconspiră o poveste de iubire adevărată, o luptă între viaţă și moarte, ambiţii, ignoranţă și amintiri. În baza acestui text al lui Giuseppe Berto, cunoscutul regizor italian Enrico Maria Salerno a realizat în 1971 și un film, o capodoperă a cinematografiei internaţionale. Filmul descrie povestea unui muzician vienez, din “La Fenice Theatre “, cântăreţ la oboi, Enrico interpretat de Tony Musante, care realizează că suferă de o boală

incurabilă. Deși despărţit de fosta soţie Valeria - Florinda Bolkan, el o cheamă în Veneţia pentru a-i povesti ceea ce i se întâmplă. Odată sosită în Veneţia, ei retrăiesc clipele anterioare despărţirii, se plimbă prin locurile cunoscute, unde beau vin și mănâncă spaghete, ea îl ascultă cântând trist din oboi, se iubesc ca într-o scuză “vroiam să sufere cineva odată cu mine”, îi spune el, în mod egoist, dar ea realizează că încă îl iubește și că i se acordă încă o șansă să-i fie alături.

Asta se întâmplă în film. În spectacolul lui Sandu Cozub însă, eroii nu au nume, este un El și o Ea. Dacă vreţi, insist pe afirmaţia de mai sus că astfel regizorul ne îndeamnă să ne regăsim fiecare dintre noi în acest spectacol, cu tot cu cunoscuta/necunoscută din propria noastră ecuaţie. Este o împletire între dragoste și moarte, care, în cazul acestui spectacol, nu pot fi evitate. Fiecare frază rostită de un personaj este asemeni unui pumn de sare pe o rană deschisă. Actorii se contopesc cu spectatorii, cei din scenă joacă, cei din sală retrăiesc jocul actorilor ca pe propriile lor drame, pentru că totul pare atât de real, dureros de adevărat. Este un spectacol deosebit de sensibil și emoţionant, după care înţelegi că dacă trecutul nu mai poate fi schimbat, cel puţin prezentul merită trăit astfel de parcă în fiecare clipă ai putea să-l pierzi pe cel de lângă tine și s-ar putea să nu reușești să-i spune cel mai important.

ISTERIA CARE PUNE ÎN PERICOL VIEŢILE OAMENILOR Zvonurile despre presupusul sfârşit al lumii le dă gânduri sinucigaşe copiilor şi adolescenţilor Agenţia spaţială americană a avertizat recent publicul în privinţa unui pericol real legat de zvonurile despre presupusul „sfârșit al lumii” în luna decembrie a acestui an: aceste zvonuri fac un mare rău persoanelor mai sensibile și, în special, copiilor și adolescenţilor predispuși la depresie.

Ipotezele fanteziste privind cauza așazisei „Apocalipse” din 21 decembrie 2012 se întemeiază pe o interpretare eronată a unui calendar mayaș, care se întrerupe brusc la data menţionată. Deși cei mai mulţi consideră totul drept un zvon și un prilej de amuzament, există și persoane care iau în serios presupusa ameninţare și sunt realmente tulburate din această cauză, a explicat David Morrison, astrobiolog la Centrul de Cercetări Ames din cadrul NASA. În cursul unei conferinţe ţinute miercurea trecută, el a declarat că NASA primește un mare număr de mesaje email și scrisori de la diverse persoane care își exprimă teama și îngrijorarea, iar marea majoritate a acestor persoane sunt copii și adolescenţi. Unii dintre aceștia mărturisesc că nu mai pot să mănânce și să doarmă normal, iar alţii vorbesc chiar despre sinucidere.

Morrison a afirmat că propagarea acestor zvonuri alarmante pe internet pentru a speria oamenii este, pur și simplu, diabolică și, vorbind despre presupusul sfârșit al lumii, a spus că „în vreme ce pentru unii este o glumă, iar pentru alţii un mister, există și un număr de oameni care sunt cu adevărat îngrijoraţi.”

NASA a înfiinţat recent, pe website-ul său, o pagină specială destinată informării publicului, pentru combaterea acestor zvonuri care afectează grav starea de spirit a unei părţi a populaţiei și chiar sănătatea mentală a unor persoane mai sensibile. Pe pagina web respectivă, specialiștii NASA explică de ce lumea nu se va sfârși pe 21 decembrie 2012.

Zvonurile care au pornit de la interprearea eronată a calendarului mayaș au

Referindu-se la acest subiect, două personalităţi marcante din critica de teatru și film românească aveau să aprecieze „Anonimul Veneţian” în felul următor: “De vreme ce el moare, de vreme ce Veneţia moare, de vreme ce ea, iubita lui, este pierdută pentru dânsul - compozitorul veneţian se va pierde și el în lumea anonimă a morţilor... O scurtă întâlnire de-a lungul unei Veneţii tot atât de frumoase ca iubirea și moartea” – astfel caracteriza, în 1972, D. I. Suchianu (în „România literară”). În 2002, alt critic cunoscut român, Tudor Caranfil, avea să remarce despre această piesă că este: „Poveste despre iubire și moarte, de un răscolitor rafinament plastic”.

Recomand cu multă insistenţă

acest spectacol, pe care personal l-am văzut, în ambele montări, de mai multe ori și pe care îl redescopăr de fiecare dată. Nu atât mesajul piesei mă aduce din nou în sală de fiecare dată, ci felul actorilor de a găsi noi și subtile modalităţi de a transmite acest mesaj. Jocul lor e ca o arie muzicală, ori de câte ori este interpretată și în oricâte concerte, nu ne plictisim să o auzim din nou, pentru că de fiecare dată are un alt impact asupra noastră. În „Anonimul Veneţian” și micile exagerări actoricești, poticneli neînsemnate, par să fie justificate, îi apropie și mai mult de noi pe protagoniști, îi ajută să ne privească mai îndeaproape în suflet.

Liliana POPUŞOI, FLUX

EXPOZIŢIE

Mihai Vengher, fotograful clipelor “Anotimpurile”, o expoziţie de fotografii, realizate de cunoscutul artist fotograf Mihai Vengher, a fost vernisată marţi, 4 decembrie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

fost amplificate de discuţiile privind cauza concretă care va determina sfârșitul lumii.

Cel mai des se fac referiri la o misterioasă planetă (numită de cei mai mulţi Nibiru), descoperită de sumerieni și care va izbi Pământul pe 21 decembrie 2012, distrugând întreaga omenire. La originea acestui zvon ar putea sta lucrările unui autor american de origine azeră, numit Zecharia Sitchin (1920-2010), care a scris în 1976 că ar fi tradus documente sumeriene străvechi care vorbeau despre această planetă. Însă această planetă nu există, spun specialiștii NASA. Dacă un corp ceresc de mărimea unei planete s-ar fi apropiat de Pământ în ultimele decenii, astronomii l-ar fi identificat de mult, iar astăzi o astfel de planetă ar trebui să fie vizibilă cu ochiul liber; or, nimeni n-a văzut-o. Alte zvonuri vorbesc despre o „inversare subită a câmpului magnetic terestru” sau despre faptul că Pământul se îndreaptă spre o gaură neagră din centrul galaxiei, care îl va înghiţi. Aceste zvonuri au fost, de asemenea, discutate și respinse de specialiștii NASA la conferinţa de miercuri.

Se mai vorbește despre o misterioasă și funestă aliniere a planetelor, despre furtuni solare de o intensitate nemaivăzută sau despre iminenta cionire cu un meteorit, ca posibile cauze ale pieirii lumii.

Dar toate aceste zvonuri, spun astronomii și astrofizicienii, nu au absolut nicio bază reală și nu fac decât să alimenteze spaima oamenilor - cel mai rău efect al „fenomenului 2012”.

Expoziţia cuprinde 30 de lucrări de artă fotografică realizate de autor între anii 1991 și 2012 și va fi accesibilă publicului larg până la 16 decembrie. „Anotimpurile” lui Mihai Vengher este o expoziţie jubiliară, despre care autorul consideră: “Lucrările sunt o retrospectivă a evenimentelor pe care le-am trăit și care vin să bucure ochiul cunoscătorilor de frumos. Sunt un click pe clipă, fără prelucrare tehnică și falsuri”.

Mihai Vengher s-a născut la 2 decembrie 1962 în satul Colicăuţi, Briceni. Între anii 1984 și 1989 a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Ziaristică. În 1991-1995 a activat la Agenţia Informaţională de Stat ”Moldpres” în calitate de fotoreporter, iar din 1995 până în prezent este șef serviciu ”FotoMoldpres” în cadrul aceleiași agenţii. A organizat expoziţii personale: în anul 1992 “Veșnicia luminii”, Chișinău, salonul EuroFotoArt, în 2010 - expoziţie consacrată Zilei Mondiale a Populaţiei, salonul EuroFotoArt. Este participant al mai multor expoziţii de grup: “Ochiul magic”, salonul EuroFotoArt, Chișinău, Expoziţia Uniunii Artiștilor Fotografi din Republica Moldova, Salonul Artiștilor Fotografi Români de pretutindeni, Oradea, România, Salonul de arte vizuale, București, “Apa e viaţă”, Bacu, Republica Azerbaidjan, “Traversând hotarele”, Chișinău, Odesa, Strasbourg, Salonul Artiștilor Fotografi, Suceava, “Războiul de pe Nistru”, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Recomandarea, unul dintre argumentele ca să nu ratăm această expoziţie, dar și o notă de apreciere pentru acest artist, conferă dr. habilitat în studiul artelor, Tudor Stăvilă. “Mihai Vengher este binecunoscut în rândul celor care practică jurna-

listica. De mai bine de 20 de ani, presa locală și cea internaţională beneficiază de reportajele sale fotografice. Aflat în permanenţă la locul potrivit în momentul potrivit, autorul imaginilor din paginile ziarelor și ale revistelor a însușit de minune profesia de fotograf al clipelor, care odată publicate, devin istorie. Fotografia de presă a însemnat viaţa sa, ea devenind dintr-o pasiune o meserie și dintr-o meserie a devenit o viaţă. ...Toate imaginile prezente în cadrul expoziţiei personale sunt inspirate, în cazul reportajului fotografic, de sentimente și evenimente reale, privite echidistant, iar în cazul vederilor panoramice, oferă o aură poetică și lirică a covorului basarabean, a clipei, care devine, prin imaginea sa, o ilustraţie a veșniciei. ...Mihai Vengher preferă tonalităţile apropiate, înrudite ale peisajului, integrate în culori pastelate, fără culori pure și efecte fascinante, specifice celor tentaţi pentru arta fotografică. Unele imagini încântă privirea prin succesiunea contrastelor de vișiniu, negru și verde, altele prin armonia aurului de toamnă sau alb-negrul culorilor de iarnă. Este o artă sinceră, fără falsuri, emoţionantă și directă, care conţine mesajele nedisimulate ale unei arte fotografice originale și expresive”, consideră criticul de artă.

Diverse

7 DECEMBRIE 2012

Ce efect are stresul asupra creierului Stresul cotidian poate duce la micșorarea unor părţi importante ale creierului, potrivit unui studiu recent citat de CBS.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au observat micșorări ale materiei cenușii în zone ale creierului care controlează funcţiile psihologice și emoţionale în cazul persoanelor care sunt foarte stresate.

La studiul celor de la Yale au participat 100 de persoane, care nu aveau probleme de sănătate, acesta bazându-se pe realizarea unor analize de tip RMN în timp ce indivizii respectivi răspundeau la întrebări legate de evenimente din viaţa lor care ar fi putut fi considerate traumatizate, printre acestea numărându-se pierderea unei persoane iubite, dar și pierderea locului de muncă sau a locuinţei.

Emily Ansell, cea care a condus echipa de cercetători, susţine, de asemenea, că o creștere a numărului de evenimente stresante din viaţa unei persoane poate avea un impact și asupra capacităţii acesteia de a face faţă pe viitor altor evenimente de același tip.

Rezultatele studiului s-ar putea dovedi importante pentru că prin intermediul lor ar putea fi găsite unele modalităţi prin care oamenii să se confrunte într-o manieră adecvată cu stresul.

13

FLUX

Părinţii prea autoritari, un adevărat pericol pentru copiii sensibili Anul trecut, cartea “Battle Hymn of the Tiger Mother”, scrisă de Amy Chua, profesoară la Yale, a făcut furori în rândul părinţilor și a stârnit numeroase controverse.

Savanta povestea cum copiii ei sunt forţaţi să ia lecţii de pian și să înveţe fel de fel de alte activităţi, fără măcar o pauză la baie. Mai mult, micuţilor le era interzis să iasă afară la joacă și să doarmă la prietenii lor.

Amy Chua susţine că orice mic compromis și orice abatere de la regulile casei poate duce la pierderea autorităţii parentale. Ca o consecinţă, copiii vor deveni răsfăţaţi și greu de controlat, asta putând să afecteze procesul educaţional.

Desiree Baolian Qin, o colegă de catedră a profesoarei Chua, asistentă a secţiei de Dezvoltare Umană și Studii Familiale de la Michigan State University, susţine că savanta nu are deloc dreptate și că părinţii ar trebui

să-și lase copiii să fie copii. “Fericirea este cel mai important lucru pentru copii! Degeaba îi educi și îi transformi în niște roboţi. Vei reuși să creezi fiinţe disfuncţionale social”, consideră profesoara Baolin.

Copiii ai căror părinţi urlau la ei pentru că aveau eșecuri școlare și care erau mult prea stricţi ajung să fie frustraţi și nefericiţi în adolescenţă. De multe ori, ei vor alege căi neortodoxe pentru a se răzbuna pe părinţii autoritari.

Mai mult, părinţii stricţi au tendinţa de a-și compara copiii cu alţi elevi.

Acest lucru poate duce la complexe de inferioritate și la probleme cu încrederea în sine. În timp, asta va crea premisele depresiei și va pune bazele tulburărilor de anxietate.

Profesoara Baolian își bazează observaţiile pe o mulţime de studii efectuate de-a lungul timpului. Acestea par să confirme faptul că stricteţea nu este cea mai bună metodă de educaţie

și că micuţii noștri ar trebui trataţi cu mai multă consideraţie.

“Copilul nu este un instrument care poate fi manipulat pentru a atinge anumite rezultate. El este o fiinţă vie care are nevoie, înainte de toate, de

dragoste. Dacă îl tratezi ca pe un trofeu prin care încerci să îţi dovedești aptitudinile parentale, nu vei face decât să obţii un depresiv sau un nevrotic”, a completat savanta.

Bebelu.ro

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ

Clorul din apa de la robinet predispune la alergii alimentare Clorul din apa de la robinet predispune la apariţia alergiilor alimentare, potrivit unui studiu publicat în jurnalul American College of Allergy, Asthma and Immunology.

Cercetătorii americani susţin că substanţele chimice folosite pentru a face apa potabilă, care se mai găsesc însă și în pesticide sau în produse de curăţenie, creează intoleranţă alimentară la anumiţi indivizi, scrie Daily Mail.

Oamenii de știinţă au constatat că persoanele care aveau un nivel ridicat de diclorofenol, o sub-

stanţă derivată din clor, prezentau un risc cu 80% mai mare de a suferi de o alergie alimentară. Specialiștii avertizează că substanţele chimice folosite mai ales în industria alimentară predispun la apariţia diferitelor forme de alergii, nu doar alimentare.

Pentru a ajunge la această concluzie, specialiștii au analizat, în laborator, probe de urină provenite de la un grup de 2.211 persoane adulte. Rezultatele obţinute în urma acestor teste au arătat că toţi voluntarii implicaţi în cercetare prezentau urme de chimicale în urină. În plus, datele studiului mai arată că 411 dintre participanţi erau alergici la diferite alimente, în timp ce 1.016 sufereau de diferite alte alergii.

Daily Mail scrie că în ultimii ani, numărul persoanelor care acuză intoleranţă la anumite alimente,

printre care se numără lapte sau muștar, a ajuns la zece milioane numai în Regatul Unit. În plus, studiile de specialitate arată că, la nivel global, 4% dintre copii suferă de alergie alimentară. Laptele de vacă, ouăle, arahidele și peștele sunt principalele alimente răspunzătoare pentru apariţia alergiilor. În cazul persoanelor alergice, la contactul cu proteinele din aceste alimente, organismul declanșează mecanisme de autoapărare și, astfel, pot apărea mâncărimi, erupţii cutanate, edem (umflătură) ale buzelor, feţei și membrelor, dificultăţi de respiraţie, crampe abdominale, diaree, greaţă, vărsături, dar și ameţeli. În cazuri grave se poate ajunge până la șoc anafilactic. Evitarea alergenului este principala măsură care trebuie luată de aceste persoane.

Gandul.info

MITURILE DESPRE ALIMENTELE “BUNE” PENTRU SĂNĂTATE, DESFIINŢATE

De ce nu sunt sănătoase sucul de portocale, margarina sau morcovii Există o serie de alimente al căror beneficiu pentru sănătate este considerat incontestabil, însă medicii sunt de părere că anumite astfel de produse nu funcţionează așa cum ar trebui, sugerând eliminarea lor din alimentaţie, informează Daily Mail.

Margarina care reduce colesterolul Margarina care pretinde că diminuează colesterolul ar putea avea un efect marginal asupra colesterolului, dar nu s-a stabilit niciodată dacă acest aspect ar avea vreun beneficiu medical în ceea ce privește reducerea riscului de atac cardiac. Doctorul Malhotra, cardiolog șef la Forumul Naţional de Obezitate, a adăugat că le recomandă pacienţilor săi să aleagă untul în locul margarinei, “în mod evident cu moderaţie”. Numeroase date extrase din studii arată că grăsimea saturată din produsele lactate naturale pot fi benefice pentru reducerea atacurilor cardiace, motivul fiind vitaminele esenţiale pe care le conţin, de exemplu A și D, precum și nutrienţii elementari precum calciu și fosfor, studiile sugerând că acestea reduc riscul de boli ale inimii și de infarct.

Morcovii Shamina Asif, membu în consiliul Colegiului de Optometriști, demontează mitul conform căruia morcovii ar ajuta la sănătatea ochilor, spunând că nu sunt de vreun folos pentru ochii noștri mai mult decât orice altă legumă. Asif precizează că oamenii ar trebui să consume, de fapt, legume cu frunze pentru sănătatea ochilor, precum spanacul și napii.

Acestea conţin luteină și zeaxanthină, care ajută la protecţia împotriva degenerescenţei maculare legate de vârstă (DMLV), cea mai frecventă cauză pentru orbire în Marea Britanie.

Băuturile “smoothie” Acestea sunt sucuri de fructe sau legume, combinate cu lapte, brânză dulce de vaci sau smântână, cu adaosuri de mirodenii, zahăr sau miere. Zaharurile naturale din fructele aflate în cantitate mare reprezintă un raport de sute de calorii în plus. Deși băuturile “smoothie” sunt, fără îndoială, mai bune decât băuturile acidulate, beneficiile pentru sănătate sunt îndoielnice, avertizează Helen Bond, un dietetician britanic. Potrivit ei, multe dintre “smoothie”-urile cumpărate din magazine și supermarketuri au un nivel foarte ridicat de calorii, conţinând cantităţi suplimentare de iaurt, siropuri, zahăr, chiar și unt de arahide și ciocolată.

Caloriile nu provin doar din adaosurile din comerț, ci și din zaharurile naturale din fructe. În plus, fructele își pierd din fibre în procesul de stoarcere, însemnând că unii nutrienţi prezenţi de obicei în fructele sau legumele întregi sunt eliminaţi și că senzaţia de saţietate durează, astfel, mai puţin.

Uleiul din ficat de cod Deși considerat bun pentru osteoartrită, nu există nicio dovadă convingătoare că acest tip de ulei ar avea vreun beneficiu, a spus Dr Christine Haseler, consilier în medicină generală al centrului de caritate Arthritis Care din Marea Britanie. “Sfatul nostru este să ne concentrăm, mai degrabă, pe ceea ce știm că funcţionează - exerciţiul”, este de părere Haseler. “Cercetările arată că acesta este, de fapt, cel mai eficient tratament care să nu se bazeze pe medicamente pentru reducerea durerii și îmbunătăţirea mișcării. Este și un mod excelent de a preveni osteoartrita de la bun început.

Deci, renunţaţi la uleiul din ficat de cod și apucaţi-vă de mișcare.”

Printre activităţile sportive recomandate pentru cei bolnavi de osteoartrită se numără yoga, exerciţiile de rezistenţă sau aerobice, precum mersul, înotul sau ciclismul, benefice pentru întărirea inimii și a plămânilor.

Stafidele acoperite în iaurt Acestea sunt un alt exemplu de alimente care arată sănătos, dar sunt, în realitate, pline de calorii, avertizează Victoria Taylor, un dietetician senior pentru sănătatea inimii de la British Heart Foundation. Principalele ingrediente ale “iaurtului” din stafidele și nucile acoperite în iaurt sunt zahărul și grăsimea.

Iaurtul lipsește, astfel, cu desăvârșire, fiind vorba de un înveliș constând mai ales în zahăr, ulei, lapte praf și pudră de iaurt. Dieteticianul britanic recomandă ca o alternativă un iaurt redus în grăsimi cu stafide naturale sau fructe proaspete.

Fructele de pădure Vehiculata putere a fructelor sălbatice de a preveni sau a opri demenţa nu este tocmai un adevăr, explică Dr. Simon Ridley, șeful departamentului de cercetare la Centrul pentru Alzheimer din Marea Britanie. Într-adevăr, spune acesta, a fost descoperit că o porţie de astfel de fructe ar putea ajuta la încetinirea declinului mental legat de vârstă și, în plus, consumul de fructe este bun în general.

Dar este complet neadevărat că dacă mănânci în fiecare zi castroane de căpșuni și afine, ești în afara oricărui pericol.

Studiile s-au concentrat pe faptul că anumite fructe sălbatice sunt bogate în chimicale cu proprietăţi antioxidante an-

tiinflamatoare puternice, dar Ridley atrage atenţia că asocierea nu trebuie confundată cu procesul cauză-efect, “deci doar pentru că mănânci astfel de fructe și nu suferi de demenţă nu înseamnă că una dintre acestea duce la alta”.

Sucul de portocale “Am pierdut șirul oamenilor care cred că sucul de portocale e bun pentru probleme respiratorii și cele cu inima”, a spus Sammy Margo, fizioterapeut și purtător de cuvânt al Societăţii Atestate de Fizioterapie, fiind de părere că este absurd să crezi că sucul va furniza vitamina C atât de necesară pentru deblocarea plămânilor. “Din lucrul cu pacienţii bolnavi de fibroză chistică, știm că poate duce, de fapt, la înrăutăţirea situaţiei”, a precizat Margo, explicând în continuare: “Sucul de portocale (mă refer la cel procesat, mai degrabă, decât la cel proaspăt stors) formează mucus, provocând secreţii din ce în ce mai groase. Pentru fizioterapiștii care încearcă să regleze sistemele respiratorii ale oamenilor, acesta este un coșmar – ca și cum ai încerca să scoţi ketchup de roși dintr-o sticlă”.

Mediafax.ro

FLUX 10

14

Programe 7 DECEMBRIE 2012

Luni DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00, 16.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Reporter de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu.

12.00 Vedete la bis. 13.10 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.25 Fotbal non-stop. 18.00 Documentar. “Almanah cinematografic”.

18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.30, 4.15 Gala Premiilor ONU. Transmisiune în direct. 20.30 Profil de savant. Academicianul Andrei Ursu. 20.40 Povestea. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.00 Documentar.

“Ariane Mnouchkine și Teatrul Soarelui”. 0.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 1.00 TVMi. 3.50 În ritm de dans. 5.15 Music Mania.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Doamne de poveste (r) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) Cu: Silvia Navarro, Cristian de la Fuente, Leticia Calderón, Flavio Medina, Rene Strickler, Jose Elias Moreno, Fernanda Castillo, Yolanda Ventura, Laura Carmine, Alex Sirvent, Eddy Vilard, María Sorté, Jose Carlos Ruiz, Valentino Lanus, Lorena del Castillo, Alan Estrada, Magda Guzman 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Cancan TV (r) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Marele Gatsby 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 ApropoTv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4383 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.25,26, anul III 01:00 Serial: Fringe, ep.12, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков, Екатерина Климова в многосерийном фильме “Синдром Дракона” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:05 Ночные новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.20 Seriale. 10.20, 11.10, 16.45, 17.50, 2.35, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

0.00 Ora de business. 2.40 Garantat 100 de procente. 4.25 În grădina Danei. 4.55 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 AL DENTE 13:16 AL DENTE 13:37 UNE TROP BRUYANTE ADOLESCENCE, PORTRAIT D’UNE ESCLAVE MODERNE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 AVENTURE EN INDOCHINE 1946-1954 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TRAFICS 20:25 TRAFICS 21:21 FLASH INFO 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 LE VILLAGE PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À DUBAÏ 1:02 FOOT ! 1:56 LA FAUSSE SUIVANTE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 NORTE CHICO

11

Marţi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Profil de savant. Academicianul Andrei Ursu. 5.15 La curţile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cursa pentru fermă 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Vocea României 23:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:00 Serial: Fringe, ep.13, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Vocea României (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими р а б ота м и 1 6 : 0 0 “ Уб о й н а я с и л а ”. Многосерийный фильм 17:05 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков, Екатерина Климова в многосерийном фильме “Синдром Дракона” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 01:55 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:25 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 -17.00 Revizie tehnică. 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 17.20, 19.30 Zoo show. 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 20.00, 3.45 Telejurnal. 2.30 Dănutz SRL. 3.20 lumea modei. 3.30 Sport. 4.35 Rom European. 5.00 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 LES JARDINS DE FLORIDE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LE QI, HISTOIRE D’UNE IMPOSTURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TRAFICS 15:53 TRAFICS 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES GRANDES PERSONNES 20:56 LÀ OÙ JE PENSE 21:08 FLASH INFO 21:10 C’EST À DIEU QU’IL FAUT LE DIRE 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 HIVER ROUGE 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À DUBAÏ 1:02 THALASSA 2:52 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 VERDICT-L’AFFAIRE COSTA

12

Miercuri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 14.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 18.00 Russkii mir.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Portrete în timp. Aureliu Busuioc, scriitor. 22.20, 5.20 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 22.55 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Lucrări picturale.

13

Joi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Documentar.

“Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 5.05 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 22.20, 5.35 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Medalion muzical. A.Mârzenco.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r)

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cursa pentru fermă (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 13:45 Film: Îngerul - pereche 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4385 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.10 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.14, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Îngerul pereche (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dorinţe de adolescent 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4386 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.10, an II 22:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.11 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Asediu la mall 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 După 20 de ani (r) 02:30 Film: Asediu la mall (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков, Екатерина Климова в многосерийном фильме “Синдром Дракона” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.10 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.25 Seriale. 10.20, 11.50, 16.45, 17.50, 0.00, 2.05, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 Olimpiada veselă. 3.20 Dănutz SRL. 5.00 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO 13:37 L’ADN, NOS ANCÊTRES ET NOUS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’HORLOGER DE SAINT-PAUL 16:45 SURFEURS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:23 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:17 FLASH INFO 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À DUBAÏ 1:02 TRAFICS 1:52 TRAFICS 2:44 TEMPS PRÉSENT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 MA GRANDEUR DE LA FRANCE

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!”

20:10 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков, Екатерина Климова в многосерийном фильме “Синдром Дракона” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:50 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - сборная Швеции. 02:45 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.30 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.30 Dănutz SRL. 3.25 Interes general. 3.50 Sport.

4.55 Filmoteca veselă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:22 AL DENTE 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36 IRRÉCUPÉRABLES ?

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:52 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 HIVER ROUGE 21:07 FLASH INFO 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 COUP D’ÉCLAT 23:28 CIRAGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À DUBAÏ 1:01 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:56 DOCUMENTAIRE 2:50 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 L’ADN, NOS ANCÊTRES ET NOUS

Programe 7 DECEMBRIE 2012

14

Vineri

15

DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”.

13.40 Russkii mir. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 1.25 Portrete în timp. Aureliu Busuioc, scriitor. 16.15 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Documentar. “Global 3000”. 22.20 Festivalul Voluntarilor 2012. 23.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 0.20 Muzică de W.A. Mozart. 1.00 TVMi. 1.55 Descoperă Moldova. 3.50 Chișinăul de ieri și de azi. 5.15 Music Mania.

5.25 Vector european.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model

by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 09:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dorinţe de adolescent (r) 13:00 Știrile ProTv (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O lume uitată în timp 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4387 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Spartanul 22:45 Film: Domnul Brooks 01:00 Explore Midnight 01:30 Film: Asediu la mall (r) 03:30 Film: O lume uitată în timp (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:10 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДОстояние РЕспублики: Гарик Сукачев” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:50 “Вечерний Ургант” 01:40 Премьера сезона. “После школы” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 Сериал “Связь” 7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.25, 5.20 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată’n viaţă. 2.25 Stele de 5 stele. 4.50 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 HIVER ROUGE 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:02 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 TRAFICS 22:51 TRAFICS 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 A.S.D - ACTIONS SPECIALES DOUANES 1:52 A.S.D - ACTIONS SPECIALES DOUANES 2:53 MISE AU POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LOUIS XVII, QUERELLES POUR UN TRÔNE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Festivalul “Mărul de aur”. Interpreţi în recital. 7.10 Documentar.

“Marie Curie, dincolo de mit”. 8.05 Vedete la bis.

9.05 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Păcală”.

Spectacol al Teatrului “Ţăndărică” din București. 13.05 “Doinele mi-s sus la stele”. Nicolae Sulac. Concert. 15.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art Plus” (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Film.

“HOTELUL DE UN MILION DE DOLARI”. 0.30 Muzică de W.A. Mozart. 1.05 TVMi. 1.35 Profil de savant. E.Vatamanu. 1.50 Medalion muzical. 2.15 Fuego la Chișinău. Spectacol muzical. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viaţa dupa naștere- Reuniunea mamelor (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Acasă, în inima mea 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Atacul grifonului 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Singur acasă II - Pierdut în New York 23:00 Serial: Detectiv fără voie 01:00 Film: Singur acasă 2 - Pierdut în New York (r) 03:00 Știrile ProTv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Вячеслав Тихонов, Леонид Филатов в детективе “Европейская история” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Игорь Угольников. Шутить изволите?” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 13:40 Премьера. Наталья Вдовина, Виктор Раков, Галина Польских, Татьяна Догилева в многосерийном фильме Василия Пичула “Фарфоровая свадьба” 16:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Чехии. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:15 “Минута славы шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” 00:35 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:35 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная Финляндии - Сборная Швеции 03:25 Полина Кутепова, Валерий Николаев, Евгений Леонов, Александр Абдулов в фильме “Настя” 04:50 Сериал “Связь” 7.00, 15.20, 1.30 O dată’n viaţă.

9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 13.20 Bebe magia. 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter.

Buletin informaţional. 0.00, 6.25 Teleenciclopedia. 1.15 Profesioniștii. 3.15 Sport. 4.20 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:24 LES SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:09 STELLINA 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:06 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 FALÒ 14:03 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE POPULISME AU FÉMININ 15:56 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:19 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 UN SOIR DE FÊTE AU CANADA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHABADA 1:41 COMMENT ILS ONT FAIT FORTUNE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:32 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

16

FLUX

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Pagini din istoria modei”. 7.05 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie!

Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Drumeţii”. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 La noi în sat. 15.40 Cultura azi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Prietenii muzicii”. Muzica din filmele hollywoodiene. Transmisiune în direct de la Casa Radio. 18.30 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Fotbal în sală. Campionatul RM. “Lex Max” - “Elpasso”. 23.30 Documentar. “Euromaxx”. 0.10 Erudit-cafe.

1.00 TVMi. 2.15 Gh. Gheorgiu. “Destine literare”. 3.00 Festivalul Voluntarilor 2012. 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Un colţ de rai (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Reţeta de acasă (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Atacul Grifonului (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Firewall: Program de protecţie 00:00 Film: Nonconformiștii 02:30 ApropoTv (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:00 Film: Firewall: Program de protecţie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Двух судеб линия одна”. Владимир Наумов и Наталья Белохвостикова 07:00 Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в детективе “Змеелов” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. Среда обитания. “Все до лампочки” 13:20 “Мадагаскар”. Новогодний выпуск 13:45 “Кунг-фу Панда: Секреты неистовой пятерки” 14:15 “Большие гонки. Братство колец” 16:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России Сборная Финляндии. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18:30 “Replica” 20:00 “Женщины в поисках счастья” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Илья Носков, Марина Неелова, Сергей Безруков в детективе “Азазель” 01:35 “Мульт личности” 02:00 “Yesterday live” 02:55 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная Чехии - Сборная Швеции 7.00, 1.35 Filmoteca veselă.

7.25 Să mă aștepţi... 9.0013.00, 17.30, 20.30 Seriale.

14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00 Tezaur folcloric. 17.00, 0.40, 6.15 Teleenciclopedia. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 O dată’n viaţă. 2.10 Crucea roșie. 2.30 Moștenirea clandestină. 4.10 Pelerin. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:18 PETIT LAPIN BLANC 10:22 LES SAUVENATURE 10:34 LÉONARD 10:43 CORNEIL ET BERNIE 10:54 CORNEIL ET BERNIE 11:06 STELLINA 11:31 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:07 LE CODE CHASTENAY 12:33 AMERIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:02 LA FRANCE SAUVAGE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 LA CUISINE AU BEURRE 23:25 FAIS CROQUER 23:49 LE MIROIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 COUP D’ÉCLAT 2:24 LÀ OÙ JE PENSE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DEVENIR UNE FEMME AU ZANSKAR

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7-14 decembrie Berbec Pragmatismul e dominant și va trebui să te pui pe treabă, fie că îţi place sau nu. Atenţie la tendinţa de a respinge orice fel de sugestie venită de la apropiaţi.

Taur Relaţiile cu cei dragi pot fi problematice, din cauza lipsei unei comunicări adevărate, pe care nimeni nu a vrut să o creeze, dar căreia toţi îi simt lipsa.

Gemeni O perioadă plină de complicaţii: mai întâi - din cauza lipsei de înţelegere a celor din anturaj; ulterior - din cauza problemelor din familie.

Rac Se anunţă încâlceli și intrigi dintre cele mai ciudate și mai greu de suportat la serviciu, în culise, nu pe faţă, unde fiecare zâmbește celor din jur.

Leu Cauţi un refugiu unde poţi găsi valorile pe care le preţuiești, seriozitatea, maturitatea și corectitudinea. Mediul profesional ţi se pare cel mai potrivit.

Fecioară Din cauza tensiunii psihice, poţi avea scăpări grave, care îţi vor afecta imaginea. Bine ar fi să vorbești cât mai puţin, deși va fi foarte greu să te abţii.

Balanţă O grămadă de fapte bune sunt date uitării din cauza unor replici încărcate de resentimente, ceea ce nu e corect, dar nu poţi remedia situaţia.

Scorpion Acum apar reacţii la deciziile pe care le-ai luat anterior. Sunt posibile pierderi, inclusiv financiare, din cauza imprudenţei unor apropiaţi de-ai tăi.

Săgetător O perioadă dificilă de la început până la sfârșit, complicaţii și ramificaţii ale altor probleme apărând de la un moment la altul. Ai mare nevoie de pacea minţii!

Capricorn Acum ai de ales între a continua să întreţii un car de griji, acumulate în mintea și în sufletul tău în ultima vreme, și a le lăsa pe toate deoparte, ca să te calmezi.

Vărsător Sunt posibile unele probleme cu cei dragi, mai ales copiii. Supărări ai putea avea și din partea rudelor sau a prietenilor pe care îi simţi cel mai aproape.

Peşti Tensiunile care se acumulează în familie nu pot fi discutate pentru că apropiaţii transformă dialogul în demonstraţii ale puterii lor personale asupra ta.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2693 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

7 DECEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Nicolae Mititelu: „Majoritatea tinerilor de la noi rătăcesc într-o „cultură” modernă care, de fapt, nu există” Vă invit să-l cunoașteţi pe Nicolae Mititelu, tânărul din Noua Generaţie care este îndrăgostit de folclor și care încearcă de fiecare dată să promoveze valorile noastre naţionale. A fost profesor de arte teatrale, cântă la mai multe instrumente muzicale și nu uită niciodată de satul și de părinţii săi.

- Nicolae, mulţumim pentru că ai acceptat invitaţia noastră de a acorda un interviu. Pentru început vreau să te întreb ce faci în prezent. Cu ce te ocupi?

- Vă mulţumesc și eu. Acum am mai multe activităţi, dar mă axez pe două proiecte concepute individual încă de anul trecut. Sper să le duc la bun sfârșit cu ajutorul Domnului și să savurez plăcerea lucrului împlinit.

Suntem un popor mioritic, avem o cultură extraordinar de frumoasă.

Limba, neamul, biserica, familia, tradiţiile și obiceiurile moștenite de la străbunii noștri, aceștia sunt pilonii de bază care menţin echilibrul neamului nostru românesc. Este nevoie de o atitudine serioasă, în primul rând, la nivel de conducere, de școală, de familie. Se lasă totul baltă, pe nimeni nu mai interesează cultura noastră românească.

- Știu că ești pasionat de folclor. Spune-ne mai multe despre această pasiune a ta.

- Da, am îndrăgit muzica populară pe când eram copil. La gimnaziul unde mi-am făcut studiile nu am avut posibilitatea să-mi dezvolt abilităţile sau să capăt un pic de experienţă. Nu exista, din păcate, niciun cerc artistic și nicio persoană care să mă ghideze. Ieșeam de sărbători, la diferite serate, pe scena de la școală, din proprie iniţiativă, cu propriile numere artistice. Mai târziu, în cadrul facultăţii de aici, de la Chișinău, am activat o perioadă în trupa Teatrului de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”. Acolo am reușit să învăţ foarte multe și să mă îndrăgostesc cu adevărat de valorile și cultura muzical-folclorică a neamului nostru. Aici am reușit să prind mai mult firul artei frumosului, moștenită de la străbunii noștri, și cu această ocazie vreau să-i mulţumesc directorului teatrului, dl Valeriu Chiper, un adevărat promotor al folclorului din Basarabia.

- De unde vine această dragoste pentru muzică? Ai moștenit-o de la apropiaţii tăi?

- Da, pot spune asta. Tatăl meu cântă la acordeon. De la el am moștenit acest dar. El m-a inspirat, el m-a învăţat zborul cântului! Și acum îmi aduc aminte că tata mă învăţa cu multă răbdare și cu multă dragoste până am deprins prima melodie.

- Cânţi la instrumente populare, nu? Ești doar amator sau participi la concerte, serate?

- Da, știu să cânt la mai multe instrumente, dar cel de bază rămâne acordeonul. Cu el am crescut și tot el m-a motivat să am încredere în tot ceea ce vine din inimă. În ultimul timp nu prea am ieșit pe scenă, din motive proprii. Însă, în general, am participat la numeroase manifestări culturale mai mici și mai mari, atât locale, cât și naţionale.

- De ce tinerii neglijează, de cele mai multe ori, valorile noastre care ne definesc ca popor? Ce putem face pentru a redresa situaţia?

- Cu părere de rău, majoritatea tinerilor de la noi rătăcesc într-o cultură modernă care, de fapt, nu există. Sunt, mai degrabă, subculturi sau curente care nu duc nicăieri. Tinerii nici nu reușesc să-și cunoască identitatea și apelează la falsitatea care ne este impusă direct și indirect, mutilându-ne astfel moralitatea. În primul rând, sunt de vină cei șapte ani de acasă. Părinţii au cel mai mare rol în educarea corectă și morală a copiilor lor. Starea pe care o creează muzica autohtonă naţională și cea internaţională nu are continuitate.

Se încadrează în curentul comercial.

Se ascultă azi, dar mâine nu, pentru că nu mai e la modă. În cazul tău ca muzician, nu te poţi numi artist, ci, mai degrabă, vânzător de nimicuri.

- Ce studii ai făcut?

- În 2009 am absolvit Facultatea de Arte Dramatice și Management Artistic de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

- Tânărul care are aceste valori este unul moral și niciodată nu-și va permite să se comporte urât. Noi de astfel de tineri avem nevoie ca de aer. Ei trebuie să devină modele de conduită, de atitudine și de bunsimţ. Doar astfel, prin oameni cu sentimentul demnităţii și al moralităţii, am putea revitaliza societatea noastră.

- Știu că ai activat mult timp în ASCOR. Spune-ne mai multe despre această organizaţie. Cu siguranţă ai amintiri deosebite și ai văzut multe locuri sfinte.

- Da, e adevărat. Asociaţia Studenţilor Creștin Ortodocși Români mi-a oferit posibilitatea de a fi mai aproape de Dumnezeu, de a cunoaște tineri extraordinari. Eram student și simţeam nevoia de a mă implica într-un cerc de oameni buni și motivaţi. Ce să zic?! ASCOR m-a inspirat, m-a motivat și m-a îndrumat să merg pe calea cea dreaptă.

Participând la diferite acţiuni naţionale și internaţionale, alături de ascoriștii basarabeni, am vizitat numeroase locuri sfinte din Moldova, dar și din Moldova de peste Prut. A fost o experienţă deosebită.

Prin intermediul acestei organizaţii de tineri creștin-ortodocși, am avut posibilitatea să vizitez toate ctitoriile din România ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Primirea

- Ce te leagă de Noua Generaţie?

- Noua Generaţie mi-a oferit susţinere și încurajare, dar și educaţia intelectuală de care aveam nevoie la acea vreme. Oamenii deosebiţi din organizaţie, dar și din PPCD, m-au motivat să evoluez. Noua Generaţie a fost sprijinul familial în condiţiile în care eram departe de casă.

- De cât timp activezi și cum ai aflat de această organizaţie politică de tineret?

- În 2005, pe când eram în anul întâi de facultate, mă aflam la ţară, în localitatea mea natală. Acolo am avut posibilitatea să-l cunosc pe Ion Duminică într-o campanie electorală. La invitaţia lui am participat la prima mea conferinţă organizată de Noua Generaţie.

- Presupun că ai participat la multiple seminare, traininguri de formare, școli de vară. Ce ai învăţat de la acele activităţi?

- Da, într-adevăr. Seminarele, trainingurile de formare m-au ajutat să cunosc mai multe, să cresc intelectual. Ele constituie o alternativă serioasă studiilor de la facultăţile din ţară.

- Care este rolul unui tânăr creștin-democrat în viaţa publică din Republica Moldova?

călduroasă de către monahi, liniștea de acolo, slujbele de la mănăstire sunt de nedescris, iar cântările călugărilor se aseamănă cu un cor îngeresc. Discuţiile cu ei inspiră dragoste.

- Ai fost de nenumărate ori la Mănăstirea Putna. Acolo se respiră altfel, nu?

- Putna rămâne un loc de trăire interioară și cuprinde o filă deosebită din viaţa mea. În starea aceea de autoregăsire, simţi că trăiești.

Frumuseţea și simplitatea care te înconjoară îţi oferă senzaţii și trăiri rar întâlnite. Trăiești parcă într-o altă

CMYK

lume, într-o lume unde te bucuri de orice moment și de orice creaţie a lui Dumnezeu. Mi-e dor de Putna.

Mi-e dor de părinţii de acolo. Mi-e dor de slujbele ţinute acolo. Mi-e dor de liniștea de acolo. Mi-e dor de pacea care îmi învăluie sufletul când mă aflu acolo și care mă face să-mi uit toate grijile. Mi-e dor și abia aștept să revin.

- De unde ești originar?

- Vin din sudul Moldovei, dintr-o localitate mică și pitorească pe care o port cu mine în inimă. Mereu îi duc dorul satului meu Câietu din raionul Cantemir.

- Ce planuri ai pentru viitor?

Având studii în teatrologie, îţi vezi viitorul legat de acest domeniu? Te întreb pentru că știu că ai activat și în calitate de profesor de arte teatrale la un liceu.

- După ce absolvisem facultatea, chiar nu mi-am propus niciodată să activez în domeniul pedagogiei. Însă asta s-a întâmplat și zic eu că a fost o experienţă foarte bună. Mai târziu am conștientizat că acest domeniu nu este pentru mine. Nu am observat nicio perspectivă de a mă manifesta, de a crește pe plan profesional. Consider că un bărbat trebuie să fie mereu în acţiune, în creare, în elaborare. După mine, această profesie i se potrivește mai bine unei femei. Viitorul meu nu-l văd legat nici de teatru. Dar cine știe?

Viaţa uneori îţi oferă surprize.

- Ce preferi să faci atunci când ai timp liber?

- Timpul liber încerc să nu-l irosesc în zadar. Îmi place să fac ceva util.

- Mulţumim. Doamne ajută!

- Vă mulţumesc și eu. Și dacă tot suntem în preajma sărbătorilor, vă doresc tuturor să aveţi parte de sărbători fericite în suflet și în familie.

La Mulţi Ani și Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX