Ziarul Flux, Ed. 17 (942)

BUNĂ DIMINEAŢA! JOI, 8 mai 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 8.05.2014

= Sf. Apostol și Evanghelist Marcu

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Oare vitregia vieţii nu constituie tocmai piatra de încercare a adevăratelor caractere?

Lucian Blaga

1 EURO..............................18.8929 1 Dolar american ............. 13.5632 1 Leu românesc ................. 4.2621 1 Rublă rusească ............... 0.3821 Timpul probabil: 8.05.2014

9.05.2014

Soare, 7 21 0C

Soare, 11 22 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 17 (942)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

POLITIC

Cine sunt beneficiarii tranzacţiei de la BEM?

5

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

PAGINA

SOCIAL

Președintele rus Vladimir Putin consideră că organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate de către autorităţile de la Kiev reprezintă un pas în direcţia cea bună.

Liderul de la Kremlin a făcut această declarație în timpul conferinței de presă comune cu Didier Burkhalter, președintele în exercițiu al OSCE. Însă el a subliniat că „aceste alegeri nu vor rezolva nimic dacă toți cetățenii Ucrainei nu vor înțelege modul în care le vor fi garantate drepturile”.

Alegerile în Ucraina sunt programate pentru 25 mai.

Totodată, șeful statului rus a propus amânarea referendumului programat pentru 11 mai pentru declararea independenței autoproclamatei republici de la Donețk. „Le cerem reprezentanţilor din sud-estul Ucrainei să amâne referendumul prevăzut pentru 11 mai, pentru a crea condiţiile necesare dialogului”, a mai declarat Putin în cadrul conferinţei.

Continuare în pag. 7

Vâlvă mare pe meleagurile moldave!

ACUM suntem liberi să fugim cu toţii din ţară!

XXX

Tot mai mulţi lucrători medicali părăsesc sistemul de sănătate din Moldova. Anul trecut, cifra a ajuns la peste 6.600

6

FLUX

Putin susţine organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina şi le cere liderilor proruşi de la Doneţk să amâne referendumul

Timofti, NATO şi cântecele de sirenă

3

GPF

ABONAREA 2014

PAGINA

(citiţi pag. 3)

Comentariu: Au îngheţat relaţiile germano-americane?

XXX

(citiţi pag. 4)

Tânguirile lui Ioan fără de ţară

GEOPOLITIC

ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (13)

Poliţişti de frontieră moldoveni, în fruntea unei grupări de contrabandişti

XXX

(citiţi pag. 10)

XXX

(citiţi pag. 8-9)

FLUX

2

Actual 8 MAI 2014

O potenţială bombă politică: Timofti vrea Moldova în NATO… Voronin și comuniștii s-au străduit să menţină neutralitatea Republicii Moldova, înscrisă încă din 1994 în Constituţie, iar actuala Alianţă pentru Integrare Europeană de la Chișinău nu a făcut nimic pentru a schimba această stare de lucruri. Faptul că neutralitatea e înscrisă în Constituţie e, de altfel, caduc, dat fiind că același articol 11 afirmă că Moldova nu va accepta staţionarea de trupe străine pe teritoriul său, or, acest articol e încălcat de mai bine de două decenii prin prezenţa trupelor rusești în Transnistria.

Deși Moldova e membră a Parteneriatului pentru Pace al NATO, iar mai recent a trimis un mic contingent alături de NATO în Kosovo, Chișinăul a căutat în permanenţă să asigure Rusia că apropierea sa de NATO se va mărgini la asta.

Iată însă că președintele Nicolae Timofti, în vizită la Praga, a declarat Europei Libere că el ar dori aderarea Moldovei la NATO, ar vota pentru asta și că, evident, dacă Moldova ar fi fost astăzi în NATO, securitatea ţării ar fi fost alta.

Extras: Nicolae Timofti: „Sunt sigur că, dacă noi am fi fost membri NATO, astăzi, aveam și un nivel de siguranţă a securităţii cu mult mai înaltă, dar, poate, chiar și o siguranţă deplină. Relaţiile noastre cu NATO sunt foarte bune. Noi participăm la acţiunile pacificatoare ale NATO. Chiar recent, la 8 martie, știţi că a plecat o subdiviziune de a noastră, din Moldova, în Kosovo, pentru a participa la acţiuni de pacificare”.

Europa Liberă: Și în viitor?

Nicolae Timofti: „Dacă va depinde de mine, ca decizia mea să fie definitivă, eu aș vota pentru aderarea la NATO”.

Pentru cei care ar găsi declaraţia anodină ar merita amintit că Parteneriatul Estic al UE e mort, iar că dintre cele trei ţări rămase apropiate de Vest, Ucraina e pe cale de a se descompune, iar că Georgia, favorita Occidentului până recent, nu beneficiază de libertatea de circulaţie a cetăţenilor în zona Schengen, așa cum beneficiază Moldova începând din 28 aprilie.

NATO i-a făcut Georgiei, la summitul de la București, promisiunea pripită că va deveni membru, regretând imediat în urma grabei cu care imprudentul Saakashvili a declanșat scurtul război cu Rusia din 2008.

Timofti încalcă un tabù strict, gest ce va nemulţumi nu doar Moscova, dar și multă lume la Chișinău.

Dan ALEXE Sursa: cabalinkabul.wordpress.com

Timofti, NATO şi cântecele de sirenă Dacă ar fi după voia lui Nicolae Timofti, Republica Moldova ar adera la NATO măcar și mâine.

Fiind întrebat recent într-un interviu pentru Europa Liberă despre modul în care vede viitorul relaţiilor Republicii Moldova cu Alianţa NordAtlantică, șeful statului a declarat: „Dacă va depinde de mine, ca decizia mea să fie definitivă, eu aș vota pentru aderarea la NATO”. În opinia lui Timofti, dacă am fi fost membri NATO, astăzi am fi avut un nivel de „siguranţă a securităţii” mult mai înaltă, „poate, chiar și o siguranţă deplină”. Fără a intra în detalii și a specifica în ce mod s-ar fi materializat această siguranţă.

Ca cetăţean al Republicii Moldova, Nicolae Timofti poate să-și dorească să adere unde vrea el. Ca șef de stat și garant al Constituţiei, în care este stipulat statutul de neutralitate al ţării, el ar trebui să fie, cel puţin, mai rezervat în declaraţii. Mai ales în contextul actual.

De altfel, președintele Timofti ar trebui să ţină cont și de faptul că peste 80 la sută din populaţie, potrivit sondajelor de opinie, nu ar vota pentru aderarea la NATO. Gândirea politică întortocheată a șefului statului a suferit anumite modificări la acest capitol de-a lungul timpului.

Astfel, în octombrie 2012, Timofti afirma că Republica Moldova va aprofunda cooperarea cu NATO în anumite domenii, cu excepţia celui militar.

El menţiona că pentru ţara noastră ar fi benefică experienţa organizaţiei în diverse situaţii, cum ar fi lupta cu dezastrele naturale. Menţionând, totodată, că în discuţiile despre cooperare cu NATO se va ţine cont de normele constituţionale, care prevăd neutralitatea permanentă a ţării noastre, ceea ce nu permite aderarea la vreun bloc militar. În luna martie curent, președintele Timofti a reiterat, cu ocazia împlinirii a doi ani de la alegerea sa în funcţie, că în chestiunea dată trebuie să ne ghidăm de normele constituţionale, punând totuși la oarecare îndoială justeţea lor.

Fiind adoptate pe când el „nu era în politică”, Nicolae Timof-

ti nu știe dacă atunci când au fost aprobate aceste norme s-a gândit cineva „la pericolele pentru securitate și la eventuale provocări noi în regiune”.

Dar normele sunt ale noastre și Constituţia trebuie respectată, a conchis el.

Astăzi vedem deja că, dacă ar depinde de el, aderarea la Alianţa Nord-Atlantică ar fi ca și hotărâtă. Și, se pare, nici chiar prevederile Constituţiei nu ar fi un impediment, pentru că atunci când au fost adoptate, dânsul nu era în politică.

Dar acum iată că a venit.

Aceste ușoare metamorfoze nu sunt întâmplătoare. Ele au, fără îndoială, legătură cu vizitele tot mai frecvente, foste și care urmează să aibă loc, ale emisarilor occidentali și cu declaraţiile pe care le-au făcut aceștia aici. De altfel, în ultima perioadă am asistat la un adevărat pelerinaj al mai multor oficiali americani, unii dintre care până nu demult, probabil, nici nu știau prea bine unde se află Republica Moldova.

Astfel, senatorul american John McCain, care ne-a vizitat recent ţara, a opinat că Congresul SUA ar trebui să acce-

lereze integrarea Republicii Moldova și Georgiei în NATO ca reacţie la acţiunile Rusiei în Crimeea. (De remarcat și replicile sale extrem de agresive la adresa Rusiei, pe care le-a lansat, deloc întâmplător, pe parcursul vizitei sale în Moldova.)

Un alt senator, Bob Corker, aflat și el pe meleagurile noastre, la sfârșitul lunii aprilie, a declarat că Republica Moldova, Ucraina și Georgia ar putea avea un parteneriat militar cu Statele Unite ale Americii, chiar dacă nu sunt state membre NATO. Mai mult decât atât, el a înregistrat o inițiativă legislativă în acest sens, prin care ţara noastră ar căpăta un statut de aliat special al SUA. De asemenea, în perioada 12-14 mai, este așteptată vizita secretarului general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care va participa la Săptămâna NATO în Republica Moldova.

Acesta va avea mai multe

întrevederi cu conducerea țării. Oficialul se va întâlni cu președintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Iurie Leancă, președintele Parlamentului, Igor Corman, și ministrul de Externe, Natalia Gherman, cu ministrul Apărării, Valeriu Troenco. Totodată, este posibilă o vizită a acestuia în Autonomia Găgăuză.

Alianţa Nord-Atlantică în general vrea să-și intensifice prezenţa în Europa de Est, ceea ce, fără îndoială, va tensiona și mai mult relaţiile ţărilor membre cu Rusia. Potrivit comandantului suprem al Forţelor aliate NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, criza din Ucraina și tensiunile cu Moscova ar putea determina Alianţa Nord-Atlantică să ia în considerare o prezenţă militară permanentă în ţările membre din Europa de Est. În pofida declaraţiilor pe care le-au făcut oficialii aflaţi în trecere pe la noi, trebuie să ne dăm seama că nu grija exagerată pentru cetăţenii Republicii Moldova îi animă, și nici vinurile selecte cu care sunt serviţi în beciurile de la Cricova, ci poziţionarea noastră geografică, la foarte mică distanţă de Federaţia Rusă. Ceea ce ne face importanţi în contextul conflictului ruso-american.

Dar și deosebit de vulnerabili în reglări de conturi dintre cele două puteri. Anume de asta îngrijorează veselia cu care este gata să ne ducă în NATO președintele Timofti, căruia i s-a promis, probabil, „siguranţă deplină”.

FLUX

Avertismentul premierului Leancă pentru ziua de 9 mai În debutul ședinţei de ieri a Guvernului, prim-ministrul Iurie Leancă a abordat, între altele, subiectul 9 mai, atenţionând și asupra eventualelor provocări care ar putea avea loc în ziua respectivă. „Tot se vorbește în societate despre tot felul de scenarii care ar putea fi aplicate în această zi. Vreau să fac un îndemn către cei care intenţionează să organizeze anumite manifestări, marșuri și așa mai departe, să nu uite că, în primul rând, 9 mai este ziua în care mulţumim veteranilor, ziua în care deplângem pe cei căzuţi în războaie. Să nu uităm că ziua de 9 mai este și Ziua Europei, care, în primul rând, este un simbol al reconcilierii și al toleranţei”, a declarat Leancă.

În context, Leancă i-a avertizat pe cei care organizează aceste manifestări că urmează să-și asume toată responsabilitatea „în cazul în care vor fi anumite provocări, vor fi depuse eforturi

pentru a crea probleme și tensiune”.

Totodată, șeful Guvernului a precizat că instituţiile de forţă sunt pregătite să asigure „liniștea și stabilitatea” atât în Chișinău, cât și în toată ţara.

Pentru ziua de vineri, 9 mai, în capitală sunt preconizate mai multe acţiuni de masă. Astfel, Partidul Socialiștilor a anunţat că va organiza un Marș al memoriei, care va porni de la Academia de Știinţe și până la Complexul Memorial „Eternitate”, și și-a îndemnat adepţii să participe în număr cât mai mare la acesta.

Pe de altă parte, Partidul Comuniștilor i-a invitat pe toţi cei ”care se mândresc cu trecutul lor, care ţin la Ziua Victoriei și cei care intenţionează să lupte în continuare pentru un viitor luminos” să se alăture Marșului Victoriei pe care îl va organiza pe data de 9 mai. Acest marș va porni însă de la Arcul de Triumf din Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar se va încheia cu o manifestare tot la Complexul Memorial ”Eternitate”.

Ziua Victoriei asupra fascismului va fi sărbătorită și de autorităţi. Într-un comunicat al Guvernului se precizează că la acţiunile consacrate Zilei Victoriei de la Complexul Memorial ”Eternitate” vor participa „Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Președintele Parlamentului, Igor Corman, Prim-ministrul Iurie Leancă, deputaţi, membri ai Cabinetului de Miniștri, politicieni, veterani de război și rude ale acestora”.

După discursurile oficiale, aceștia vor depune flori la plăcile comemorative și monumentele „Focul veșnic”, „Stela Eroilor Moldoveni” și „Maica îndurerată”. Și cum toate drumurile duc la „Eternitate”, sperăm că toată lumea își va găsi și loc, și împăcare acolo.

FLUX

3 FLUX Vâlvă mare pe meleagurile moldave!

ACUM suntem liberi să fugim cu toţii din ţară!

Politic 8 MAI 2014

Marșul triumfal, cu surle și ţambale, zarvă și lăutari continuă. Visul de veacuri al poporului nostru mult pătimit s-a săvârșit. Minunea cea mare s-a produs. Graţia birocraţiei europene a pogorât și peste capetele noastre. Propaganda oficială ne sparge timpanele cu voci solemne, ne orbește ochii cu focuri de artificii, ne perforează creierii cu discursuri mesianice. În sfârșit! Începând cu istorica zi de 28 aprilie, UE ne-a liberalizat regimul de vize.

De acum încolo, moldovenii care încă nu s-au cărat din propria Patrie să vânture lumea în căutarea unei bucăţi de pâine o pot lua unde i-or duce ochii cu mai mult spor. Guvernanţii noștri, neavând minte și nici dorinţă să facă cât îi negru sub unghie pentru a ridica economia și a crea locuri de muncă acasă, le dau liber propriilor cetăţeni să se înscrie de-a valma în procesul de migrare globală a popoarelor sărace spre „paradisul occidental”. Un portal de știri cam deșănţat, comentând evenimentul, unde face: „Premierul Iurie Leancă este una dintre persoanele căreia cetățenii R. Moldova trebuie să-i fie recunoscători pentru faptul că din 28 aprilie 2014 pot circula fără vize în spațiul european. În calitatea sa de fost șef al diplomației moldovenești, dar și în actuala funcție de premier, Leancă a fost omul care a „tras sforile” în favoarea Chișinăului, fie că se afla la Bruxelles, fie că la Washington. Indiscutabil, Iurie Leancă este eroul Moldovei în 2014 pentru că a reușit să dărâme barierele dintre o lume veche și una nouă” (sublinierile ne aparţin).

Titlul materialului: „Fotografia zilei.

Eroul Moldovei” (subl. noastră).

Am putea trece peste această mostră crasă de tămâiere a maimarilor pitici politici, ţinuţi în braţe de centrele de putere din Occident.

La urma urmei, proști au fost destui întotdeauna, nici de lingăi n-am dus lipsă vreodată. Însă n-am putut ignora pastila respectivă din simplul motiv că ea sintetizează tonul general al presei afiliate puterii.

Propaganda oficială este inspirată și alimentată masiv de întreaga mașinărie propagandistică a UE, care-și trimite pe mica pe ceas solii săi la Chișinău pentru a le cânta osanale conducătorilor noștri vremelnici și inconștienţi de cacealmaua în care au fost atrași de centrele de putere occidentale. Diplomatul de meserie Leancă a auzit probabil că politica internaţională este ghidată de interese, nu de intenţii bune și acte de caritate. Trebuie să fii de-a dreptul neghiob ca să crezi că Uniunea Europeană ne atrage în circuitul său din prea multă nobleţe sufletească și generozitate dezinteresată. Știu că sunt destui naivi care mai cred în „povestea de succes” și în „valorile europene”. Euroentuziasmul a devenit la noi o adevărată psihoză colectivă, o religie de stat, așa cum pe vremea vechiului regim era comunismul. Spiritul critic a fost anihilat aproape definitiv de tăvălugul propagandistic al sirenelor de la Bruxelles și Washington. În loc de raţiune, calcul rece, înţelepciune și responsabilitate suntem învăţaţi să practicăm stări de incantaţie conti-

nuă, de exaltare stupidă, de adoraţie oarbă. Această boală socială gravă, care s-a extins ca o plagă peste minţile moldovenilor, se numește occidentomanie. Nimic nou, până la urmă. Și înaintașii noștri au suferit de ea de la intrarea în Modernitate a ţărilor române încoace. Spiritul imitativ, adoptarea fără discernământ și cu un servilism degradant a tot ce vine din Europa (America), de la modelele (pseudo)culturale până la cele politice și statale, s-a cocoţat în capul mesei. Maimuţele și papagalii la papion și în „haine nemţești”, noii pantalonari, panglicarii de azi sunt cei care ne fac legea în ţara asta. Vă mai amintiţi?

noastre mor, copiii rămân fără părinţii plecaţi la muncă, iar bătrânii își așteaptă odraslele în vizite de Paști și Crăciun. Așadar, ce vrea Europa de la noi? Să ne fericească pe gratis? Cine mai crede astfel, să-i întrebe pe români, pe bulgari, pe sârbi, pe unguri și pe alţii din fostul lagăr socialist, care au încăput deja în malaxorul european. Ce s-a făcut cu sufletele acestor neamuri? Unde le este economia naţională? De ce spaţiul public e invadat de nulităţi,

„Ai noștri tineri la Paris învaţă La gât cravatei cum se leagă nodul, Ș-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteţ de oaie creaţă.”

Geniul eminescian îi stigmatizează peste ani și pe „junii corupţi” din vârfurile puterii de stat de la Chișinău. Acest soi de politicaștri cu mintea de găină și cu orgoliul de mamut nu știu altceva decât să cadă pe spate când li se aduce vreun compliment circumstanţial de către orice cinovnic occidental, dar să rămână surzi și orbi la suferinţa propriului popor.

Circa un milion de moldoveni au luat deja calea străinătăţii. Satele

cultură de masă și scamatori de serviciu? Ce s-a întâmplat cu Biserica sub prigoana liberalismului agresiv?

Ce a mai rămas din școala naţională după introducerea manualelor de alternativă și a educaţiei sexuale?

Ce este cu datoria externă a acestor ţări și cine câștigă din investiţiile străine? Cui le mai aparţin pământurile? (Aici se pare că doar Ungaria a rezistat presiunilor Bruxellesului.)

Birocraţia europeană (sau, mai curând, corporaţiile transnaţionale care o conduc) are în principal două ţinte economice: 1. Atragerea populaţiei statelor ca Moldova pe piaţa forţei de muncă „la negru” în ţările europene. Iată și avantajele angajării ilegale ale acestor „sclavi fericiţi” (O. Hurduzeu): ei sunt plătiţi neoficial de zeci de ori mai prost decât angajaţii europeni. În plus, dacă magnaţii capitalismului speculativ îi au ca argaţi pe unii ca moldovenii, ei nu mai trebuie să plătească impozite la stat, nici asigurări medicale pentru aceștia. 2. Așa cum ţara noastră se depopulează, iar investitorii străini dispun de o capacitate financiară și tehnologică incomparabil mai mare

decât cei autohtoni, capacităţile economice ale ţării vor fi cu precădere în mâinile străinilor. Iar întrucât forţă de muncă calificată n-a prea rămas în ţară, corporatiștii occidentali vor prefera să înlocuiască muncitorii cu tehnologiile. Rezultatul este previzibil: populaţia va scădea dramatic, economia va deveni una de tip neocolonial, care va prefera la cârma ţării ipochimeni cu mentalitate de serv.

Iar până se va mai dumiri bietul moldovean de cursa pe care i-o întinde „integrarea europeană”, tobele bat, fanfarele cântă, lumea jubilează la concerte festive și mitinguri de susţinere a cursului puterii spre un „viitor luminos”.

Bucuraţi-vă, iubiţi compatrioţi!

De acum încolo aveţi bilet de voie să vă lăsaţi ţara pe mâna filfizonilor cosmopoliţi unși cu toate alifiile și la cheremul „piraţilor capitalismului corporatist”. Sus fruntea, dragi concetăţeni! Invitaţia la abator este repetată continuu. Și zâmbiţi, vă rog!

Așa, larg, americănește, evropenește. Că, uite, ne trag în poză pentru un ziar occidental.

Iurie ROŞCA

Cine sunt beneficiarii tranzacţiei de la BEM? Câtă vreme lumea a fost prinsă între sărbătorile pascale și concertele de proslăvire a parcursului nostru european și plecărilor fără vize în Europa, la Banca de Economii s-au mai făcut niște tranzacţii. Unii zic că destul de dubioase și netransparente. Alţii afirmă chiar că cineva de prin cercurile puterii s-ar fi îmbogăţit în urma afacerii.

Compania SRL Veb Capital din Rusia, care aparţine băncii de stat a Federaţiei Ruse „Vneșekonombank”, a cumpărat un pachet de acţiuni de aproximativ 25% de la Banca de Economii a Moldovei. Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a informat ulterior, în cadrul unei conferinţe de presă, că pachetul a fost vândut de acţionarul majoritar al BEM, „Sisteme Informaţionale Integrate”. „Sisteme Informaţionale Integrate”, o companie controlată de o persoană din Rusia, a renunţat la pachetul său. Astfel, în mare parte, structura acţionarilor nu s-a schimbat”, a declarat Drăguţanu.

La câteva zile, Consiliul Băncii de Economii l-a ales, cu vot unanim, pe omul de afaceri Ilan Shor în calitate de președinte al Consiliului. Și cum suntem în an electoral, tranzacţia nu putea să treacă fără scandal. În cadrul unei

conferinţe de presă, liberalul Mihai Ghimpu a acuzat că șeful PLDM, Vladimir Filat, împreună cu milionarul Ilan Shor au prejudiciat statul cu 2,2 miliarde de lei și au pus în pericol sistemul bancar al ţării.

Cele 24,9% din capitalul băncii au fost vândute pentru suma de 50 de milioane de lei, deși acţiunile valorau circa 450 mln. de lei, a declarat Ghimpu.

De altfel, și unii experţi economici afirmă că valoarea reală a tranzacţiei este mult mai mare. Ce-i drept, ei vehiculează sume mai mici decât cea sonorizată de Ghimpu, de peste 300 de milioane de lei. În opinia lor, suma a fost micșorată intenţionat, de aproximativ 6-7 ori.

PLDM a dezminţit acuzaţiile liberalilor și a calificat drept manipulare toate învinuirile lansate în adresa ex-premierului Filat. Într-un comunicat al formaţiunii se menţionează că, începând cu anul 2010, liderul PLDM și-a manifestat public, în repetate rânduri, îngrijorarea în legătură cu modul de administrare și reglementare a sectorului bancar. Totodată, el a pledat mereu pentru mai multă transparenţă în sectorul bancar și pentru protejarea interesului naţional al Republicii Moldova.

Amintim că anul trecut, statul a renunţat la calitatea sa de acţionar majoritar la Banca de Economii a Moldovei, singura instituţie ban-

cară cu capital de stat.

Guvernul a decis neparticiparea la emisia suplimentară de acţiuni din 29 august 2013, pentru majorarea capitalului BEM, în valoare de circa 80 de milioane de lei, iar statul a pierdut, în felul acesta, 22,7 la sută din acţiunile deţinute. Acţiunile au fost preluate de compania cu capital străin SRL „Sisteme Informaţionale Integrate”, al cărei beneficiar este compania „Constanta” din Rusia.

Neparticiparea la emisia suplimentară de acţiuni a fost motivată, inclusiv de unii reprezentanţi ai Guvernului în Consiliul BEM, prin lipsa mijloacelor financiare în buget și a faptului că a fost una din recomandările comisiei parlamentare de anchetă.

Mai mulţi economiști, oameni de afaceri, dar și oficiali occidentali au criticat atunci maniera netransparentă în care s-a derulat procedura, dar au și pus la îndoială faptul că statul

nu a avut banii necesari pentru a participa la creșterea de capital a băncii.

După ultima tranzacţie, realizată sub flamura integrării europene, unii experţi au avansat ideea că Banca de Economii a fost partajată între liderii PD și PLDM, iar în prim-plan a fost scos omul de afaceri Ilan Șor, reprezentantul noului acţionar.

FLUX

FLUX

4

Flagrant 8 MAI 2014

Poliţişti de frontieră moldoveni, în fruntea unei grupări de contrabandişti În dimineaţa zilei de 3 mai, la hotarul dintre Republica Moldova și România, pe raza localităţii Lunca Veche, judeţul Vaslui, au fost reţinute în flagrant șase persoane care încercau să transporte 60 de mii de pachete cu ţigări de contrabandă pe teritoriul României. În urma acţiunii organizate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Iași, pe malul românesc al râului Prut a fost depistată cantitatea de aproximativ 2.500 de pachete de ţigări (cinci baxuri), precum și două bărci gonflabile, iar pe malul moldovenesc au fost identificate aproximativ 120 de baxuri cu ţigări. Din grupul infracţional făceau parte inclusiv doi ofiţeri ai Sectorului Poliţiei de Frontieră Leova, Republica Moldova, unul dintre ei fiind chiar șeful Sectorului, Ivan Musteaţă.

Ulterior, la propunerea procurorilor, Tribunalul Vaslui a dispus arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, a inculpaţilor (Volceanov Iurie, Musteaţă Ivan, Iordachi Vasile, Lisnic Igor, Mereuţă Veaceslav și Braga Gheorghe).

DNA a precizat că operaţiunea s-a desfășurat cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii și în colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, respectiv Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din România.

Cei șase, trei dintre care având dublă cetăţenie, sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat și dare de mită.

Lupul paznic la oi Așa cum se precizează într-un comunicat al DNA, în perioada noiembrie-decembrie 2013, Iordachi, Volceanov și Musteaţă (ultimii doi ofiţeri în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Leova – R. Moldova) au iniţiat/constituit un grup infracţional organizat specializat în derularea de operaţiuni de contrabandă. Acestea s-au concretizat în introducerea frauduloasă, pe teritoriul României, peste frontiera verde, în perioada decembrie 2013 – mai 2014, a diverse cantităţi de ţigări fără ca acestea să fie supuse regimului fiscal din România. Pentru desfășurarea operaţiunilor de contrabandă, membrii grupului infracţional mai sus nominalizaţi l-au contactat, în mod repetat, pe șeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Berezeni, judeţul Vaslui (unitatea de poliţie corespondentă sectorului de poliţie Leova), acesta din urmă fiind denunţător în cauză, promiţându-i sume de bani (respectiv, 50 euro/

bax) pentru a le facilita, prin încălcarea atribuţiunilor de serviciu referitoare la controlul frontierei de stat, trecerea peste frontiera verde a coletelor cu ţigări. Ulterior, membrii grupării au derulat mai multe activităţi infracţionale.

Se mai întâmplă, a refuzat să ia mită de zeci de mii de euro Presa din România a relatat zilele acestea pe larg despre acest ofiţer al Poliţiei de Frontieră din judeţul Vaslui care a refuzat oferta generoasă a contrabandiștilor, contribuind decisiv la destructurarea celei mai importante grupări de contrabandiști de ţigări din Republica Moldova. Cel care conducea întreaga afacere era omologul său de la Poliţia de Frontieră din Leova, Republica Moldova, arestat acum împreună cu un subaltern al său, alături de care dezvoltase „afacerea”. De la producţie și până la distribuţie. Tot de ce mai aveau nevoie în noiembrie trecut era un om de legătură în România, notează postul TV digi24. Și l-au ales greșit. „A început prin noiembrie anul trecut, când am fost contactat de doi colegi din Republica Moldova cu propunerea să facilitez cumva niște acte de contrabandă”, povestește ofiţerul de la Poliţia de Frontieră Vaslui, citat de sursă. Șeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Berezeni a mai precizat că el ar fi trebuit să aibă grijă să nu fie planificate patrule într-o anumită perioadă a zilei și într-un anumit loc, pentru a facilita trecerea încărcăturilor de contrabandă.

Astfel, ofiţerul român ar fi urmat să închidă ochii atunci când mem-

brii grupării treceau ţigările peste Prut. El a acceptat propunerea, însă doar după ce s-a pus de acord cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Baxurile erau trecute peste Prut cu bărci de cauciuc și apoi vândute contrabandiștilor din România. Contrabandiștii moldoveni îl răsplăteau pe acesta de fiecare dată cu sume pornind de la câteva zeci de mii de euro, toţi banii sunt acum în custodia DNA. Această întâmplare oferă mai multe subiecte care ar trebui să ne pună pe gânduri. În primul rând, de ce am ajuns să ne minunăm ca de un fapt ieșit din comun, atunci când cineva dă dovadă de probitate morală, când își face cinstit datoria și își respectă angajamentele. Nu corupţia în rândul funcţionarilor este o excepţie, ci refuzul de a participa la comiterea unei infracţiuni. Și aici ne amintim de o întâmplare de acum doi ani, când ministrul de Interne de atunci, Alexei Roibu, a avansat în grad doi poliţiști pentru simplul fapt că aceștia au refuzat să ia mită. Ceea ce l-a surprins, se pare, chiar și pe ministru. În ultima perioadă, parcă nu prea am auzit de astfel de cazuri pe la noi. În al doilea rând, ne punem întrebarea dacă nu cumva acest grup infracţional a avut protectori de rang mai înalt în structurile statului și dacă asemenea „apărători” ai frontierei mai activează și pe la alte sectoare de frontieră. Iar reţinerea respectivilor traficanţi de ţigări, inclusiv cu colaborarea structurilor abilitate din ţara noastră, ar putea fi doar un tribut într-o luptă, mai mult de ochii lumii, cu corupţia, în contextul victoriosului nostru parcurs european.

Facem astfel de afirmaţii pentru că au mai fost înregistrate anterior cazuri similare, când poliţiștii de frontieră din România au reţinut importante cantităţi de ţigări de contrabandă din ţara noastră, fără ca autorităţile de la noi să se alerteze și să dea semne de îngrijorare. Poate pentru că la acea vreme, structurile europene nu le cereau prea insistent rezultate concrete în lupta cu corupţia.

Frontiera verde, preferată de traficanţii de ţigări Vă amintim un singur caz, din noiembrie 2011, când poliţiștii din

Berești și Galaţi au interceptat 3 transporturi cu peste 420 000 de pachete de ţigări de contrabandă, în valoare de aproximativ un milion de euro, trecute, în mod fraudulos, cu barca peste Prut.

Potrivit Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Galaţi, introducerea ţigărilor de contrabandă a fost posibilă din cauza că șeful de tură a încălcat „dispoziţiile date de către conducerea SPF Oancea, prin planificarea celor două autospeciale „Land Rover” dotate cu aparatură de termoviziune să execute supravegherea la frontiera verde pe alte direcţii decât cele planificate, fără aprobare și fără a avea informaţii referitoare la producerea vreunui eveniment”, exact în noaptea în care contrabandiștii au introdus ilegal în ţară încărcătura de contrabandă.

Atunci a mai ieșit la iveală și faptul că respectivul ofiţer ocupase, între 2007 și 2009, funcţia de consul la Ambasada României la Chișinău.

La vremea respectivă remarcam că, în timp ce în România ancheta privind scandalul numit „Ţigareta de Galaţi” era în plină desfășurare, autorităţile de la noi nu au reacţionat în niciun fel, de parcă ţigările depistate și confiscate de poliţiștii gălăţeni ar fi căzut din cer în remorca tractorului reţinut. Contactat de noi, ofiţerul de presă al Serviciului Vamal a precizat atunci că, odată ce ţigările au fost trecute peste frontiera verde, cazul este de competenţa Serviciului Grăniceri. „Pe noi ne interesează doar ceea ce trece prin zona controlului vamal. Ceea ce înseamnă malul iazului sau al pârăului, asta nu intră

în zona controlului vamal”, a punctat acesta.

Nu am găsit nicio referire în legătură cu captura de la Galaţi sau la faptul că s-ar efectua o anchetă internă sau o cercetare comună cu Poliţia de Frontieră din România nici pe pagina oficială a Poliţiei de Frontieră (Serviciul de Grăniceri, pe atunci).

Colaboratorul Serviciului de informare și relaţii cu publicul ne-a asigurat că acest caz se cercetează, atât de partea română, cât și de cea moldovenească, dar încă nu a fost stabilit pe unde și cum a trecut încărcătura. „Este vorba despre o anchetă internă și informaţia nu a fost divulgată, deocamdată”, neau comunicat surse din cadrul serviciului. Informaţia nu a fost „divulgată” nici mai târziu, de altfel.

Este greu de crezut că o astfel de cantitate de ţigări putea fi trecută neobservată de către contrabandiști, fără complicitatea unor poliţiști de frontieră care au în competenţă zona respectivă. Altfel, cum a fost posibilă transportarea unei asemenea cantităţi de ţigări până la malul Prutului, apoi descărcată și trecută, în mai multe reprize, cu barca? Întrebarea este, cine și cum „nu a observat” mormanul de ţigări transportat cu barca peste Prut. Sau, poate, cine a dispus să nu îl observe. Iar faptul că acum această grupare a fost destructurată se datorează, mai degrabă, unui concurs de împrejurări, decât unei reale lupte a autorităţilor noastre cu contrabanda și corupţia.

Ioana FLOREA, FLUX

Social 8 MAI 2014

5

FLUX

De ce s-au certat miniştrii Lazăr şi Bumacov?

Sămânţă de discordie în paradisul guvernării proeuropene.

Zâzania nu a mai putut fi dosită, astfel că a dat și pe afară, iar duelul verbal dintre viceprimministrul, ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, presărat cu invective grave, nu pare să fi ajuns la final.

Pe scurt, la începutul acestei săptămâni, Lazăr l-a învinuit pe Bumacov de faptul că ar fi lansat o campanie de dezinformare a opiniei publice în legătură cu activitatea Ministerului Economiei și a sa personală, atenţionând asupra caracterului „iresponsabil al acuzațiilor pe care le-a lansat acesta”. În cadrul unei declaraţii, ministrul Economiei i-a reproșat colegului său de la guvernare că s-a angajat într-o campanie murdară: “Dincolo de atitudinea total necolegială, manifestată de domnul ministru Bumacov, există și aspecte care țin de corectitudine, iar faptul că suntem într-un an electoral, nu trebuie să ne arunce în false competiții și, mai ales, nu trebuie ascunse în spatele unor campanii murdare interese care ar putea fi și mai murdare.” Mai mult decât atât, el promite să prezinte în perioada următoare „și alte aspecte legate de interesele reale care stau în spatele acestor acuzații”.

Lazăr respinge acuzaţiile lui Bumacov, cum că ar fi tergiversat intenţionat semnarea Strategiei de dezvoltare a agriculturii, îndemnându-l “să învețe a comunica cu colegii din Guvern”. „Acuzațiile că eu aș fi împotriva sectorului agricol sunt o aberație totală din considerentul că, în calitate de viceprim-ministru, sunt responsabil de dezvoltarea întregii economii, inclusiv a agriculturii, de care sunt direct interesat. Cu singura deosebire că eu, ca viceprim-ministru, trebuie să gândesc

mai complex, să privesc tabloul în ansamblu, cu o abordare sistemică, și nu una strict departamentală”, a precizat ministrul Economiei.

Lazăr a mai spus, de asemenea, că sunt lipsite de temei și afirmaţiile că s-ar fi ratat finanțări europene din cauza poziției sale, calificându-le drept „aberații”. „Programul ENPARD, la care se face referință, încă nici nu a fost lansat, deci, nu se putea rata o finanțare din acesta”, a punctat el.

La rândul său, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, s-a declarat surprins de acuzațiile lui Valeriu Lazăr. „Nu doresc să comentez învinuirile formulate la adresa mea, fiindcă consider că astfel voi turna apă la moara celor care doresc dezbinare în coaliţia de guvernare”, a specificat Bumacov într-o declaraţie difuzată de Serviciul de presă al ministerului.

Vasile Bumacov a menţionat totuși că nu el, ci producătorii agricoli l-au învinuit pe Lazăr de tergiversarea contrasemnării Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Președintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a declarat anterior că

Valeriu Lazăr ar avea anumite interese personale, acesta dorind ca în prevederile documentului respectiv să prevaleze dezvoltarea satelor, iar banii să treacă prin ministerul condus de el.

Slusari a atenţionat asupra riscului ca fermierii să nu primească fonduri europene din cauza întârzierii semnării Strategiei de către Valeriu Lazăr.

De altfel, mai există și alţi critici ai ministrului Economiei care consideră, de asemenea, că acesta ar avea interese personale în chestiunea dată și că tergiversarea semnării Strategiei a fost deliberată.

Expertul economic Gheorghe Costandachi scrie pe blogul său: „Apropo, Lazăr are și o explicație, de ce nu semnează această strategie, pe care toți au semnat-o, în afara lui.

El i-a adresat o scrisoare lui Leancă, deja după ce Strategia a fost votată în unanimitate, în care își expune punctul de vedere, argumentând că este prea mult pentru agricultură”.

Expertul afirmă că Lazăr ar fi propus ca suma de 68 de milioane de euro (1,30 miliarde de lei) să fie împărțită în 3 părți, banii fiind distribuiţi și altor

structuri și ministere cum ar fi Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor, de exemplu: „Acest minister, dar și alte structuri la care visează Lazăr, aparțin Partidului Democrat, primvicepreședinte al cărui este el”. Însă această sumă de 68 de milioane de euro, potrivit proiectului, este destinată strict creșterii mentenanței în agricultură. Structurile pe care le împinge Lazăr în acest grant primesc alte granturi, de sute de milioane de euro anual, mai scrie Costandachi. În realitate, se dorește să se fure din această sumă de bani destinată agricultorilor, așa cum s-au mai furat și până acum sute de milioane și miliarde de euro din granturile acordate Moldovei prin firmele intermediare ale reprezentanților unui partid de oligarhi, consideră economistul.

Expertul presupune, inclusiv, că ar exista interesul ca o parte din milioanele destinate agricultorilor să ajungă la firmele pe care le gestionează familia ministrului Economiei. „Cum ar fi, de exemplu, Societatea cu Răspundere Limitată “Business Intelligent Service”, care în prezent încasează o bună

parte din alte 27 de milioane de dolari pentru că oferă consultanţă agricultorilor în cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială”, notează acesta.

Costandachi menţionează că din cauza prostiei, impotenței profesionale și interesului personal și politic al unor demnitari, „agricultura Moldovei riscă să se distrugă în continuare, cetățenii vor lasă pământurile pârloagă și vor pleca la muncă peste hotare pentru ca să-și hrănească copiii și părinții”. „Este mult mai ușor să acaparezi banii trimiși de peste hotare rudelor din Moldova prin cursul de schimb foarte ieftin și prețurile la produsele alimentare de 2-3 ori mai mari ca în Europa, decât să dezvolți sectorul agrar și să creezi locuri de muncă. Asta fac oligarhii apropiați lui Lazăr, că la altceva nu-i duce mintea”, conchide expertul economic.

Precizăm că adoptarea Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural este o condiție a Uniunii Europene în vederea alocării fondurilor comunitare pentru dezvoltarea agriculturii și a satelor în Republica Moldova.

FLUX

Tot mai mulţi lucrători medicali părăsesc sistemul de sănătate din Moldova. Anul trecut, cifra a ajuns la peste 6.600 În pofida încercărilor autorităților de a motiva doctorii să rămână să muncească în țară, sistemul de sănătate din Republica Moldova devine tot mai sărac în medici, de pe an pe an. Statisticile arată că tot mai mulți lucrători medicali părăsesc sistemul medical din țară și aleg să plece peste hotare sau să muncească în alt domeniu. În același timp, numărul specialiștilor nou angajați în domeniu este mult mai mic decât numărul celor care părăsesc sistemul de sănătate.

Potrivit datelor prezentate de Sindicatul „Sănătatea”, în 2013 numărul lucrătorilor medicali care au rupt orice relație de muncă cu sistemul medical a ajuns la 6.646 de specialiști, adică cu peste 630 de angajați mai mult decât în 2012.

Datele mai arată că din totalul acestora, 816 sunt doctori, puțin peste 2.220 sunt asistenți medicali, infirmieri, moașe și alți specialiști de verigă medie, iar 3.607 – reprezintă alt personal. Printre specialiștii care au părăsit sistemul medical în 2013 se regăsesc și angajați care au fost eliberați din funcție la inițiativa angajatorului. Totuși, majoritatea au plecat din proprie inițiativă. Astfel, din totalul celor care s-au concediat din instituțiile medicale publice din proprie dorință,

616 sunt medici, iar 1651 – personal medical mediu și 2.919 – alt personal.

Motivele plecării acestora sunt aceleași de ani de zile, precizează specialiștii Sindicatului „Sănătatea”. Astfel, medicina devine, din an în an, mai puțin atractivă pe motiv că aceasta presupune un stres foarte mare, risc profesional major, salarii neatractive, dar și condițiile precare de muncă, care nu asigură implicare productivă și securitate la locul de lucru.

Mai grav însă este faptul că numărul specialiștilor nou angajați este mai mic decât numărul specialiștilor care au părăsit sistemul de sănătate. Potrivit statisticilor, în 2013 puțin peste 5.200 de specialiști au fost angajați, dintre care 756 de medici, dintre care 318 sunt tineri specialiști de până la 30 de ani, 1.658 – specialiști de verigă medie și 2.788 – alți specialiști. Deși nesemnificativă, totuși se observă o creștere a numărului de persoane nou angajate în sistemul medical din țară. Dacă în 2012 numărul doctorilor nou angajați în sistem era de 644, un an mai târziu, numărul acestora a crescut cu 112 persoane.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în prezent, în sistemul de sănătate din Republica Moldova muncesc peste 12.790 de medici și peste 27.460 de specialiști de verigă medie.

Sorina Bujarov, sursa: e-sănătate.md

FLUX

6

Geopolitic 8 MAI 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (13) Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE CAPITOLUL 4. LUMEA MULTIPOLARĂ ŞI POSTMODERNITATEA Urmare din numărul precedent.

Multipolaritatea ca Postmodernitate Dacă e să apelăm la trecut, vom descoperi cu ușurinţă că o lume multipolară, adică o ordine internaţională bazată pe principiul multipolarităţii, n-a existat niciodată. Tocmai de aceea, multipolaritatea reprezintă anume un proiect, un plan, o strategie a viitorului, iar nu o simplă inerţie sau o opoziţie anchilozată faţă de globalizare. Multipolaritatea privește spre viitor, dar îl vede întrun mod radical diferit decât adepţii multipolarităţii, universalismului și globalizării, tinzând să-și transpună în viaţă viziunea.

Aceste consideraţii arată că, întrun anume sens, multipolaritatea este și ea Postmodernitate (iar nu Modernitate sau Premodernitate), însă una diferită decât Postmodernitatea globalistă și unipolară. Și în acest sens, filozofia multipolară este de acord cu faptul că actuala ordine mondială, la fel ca și cea de ieri (cea naţională sau bipolară), este una imperfectă și reclamă o transformare radicală. Lumea multipolară nu constituie apărarea celui de-al doilea sau al treilea „nomos” al pământului (după Carl Schmitt), ci lupta pentru cel de-al patrulea nomos, care trebuie să vină în schimbul prezentului și al trecutului. În aceeași măsură, multipolaritatea nu este respingerea Postmodernităţii, ci afirmarea unei Postmodernităţi radical diferite. De aceea, în cazul elaborării multipolarităţii ca ideologie sistematizată, este vorba anume de „A patra teorie politică”.

Postmodernitatea Multipolară împotriva Postmodernităţii unipolare (globaliste/ antiglobaliste) Atunci când vine vorba despre măsura lucrurilor în lumea viitorului, între teoria multipolarităţii și postmodernism apar grave contradicţii. Postmodernismul liberal și neomarxist operează cu noţiunile de bază „individ” și „progres” linear, concepute din perspectiva „eliberării individului”, iar în stadiul final – din perspectiva „eliberării de individ” și trecerii la postumanitate, cyborg, mutant, rizom, clonă. Mai mult decât atât, anume principiul individualităţii este considerat de către ei universal. În aceste chestiuni, ideea multipolarităţii se deosebește în mod categoric de linia magistrală a postmodernismului și afirmă că în miezul lucrurilor stă societatea1, personalitatea colectivă, conștiinţa colectivă (Emile Durkheim), subconștientul colectiv (Carl Jung). Societatea este matricea existenţei, ea îi creează pe indivizi, pe oameni, limbile, culturile, economiile, sistemele politice, timpul și spaţiul. Însă nu există o singură societate, ci o multitudine de societăţi, acestea fiind incomparabi-

le între ele. Individul a devenit „măsură a lucrurilor” într-o formă atât de absolută și finită doar într-un singur tip de societate, și anume în cea occidentală. În alte societăţi, el nu s-a constituit în așa ceva și nici nu va ajunge să fie, deoarece ele sunt organizate de o cu totul altă manieră. Și este nevoie să recunoaștem că fiecare societate are dreptul să fie așa cum vrea, să creeze realitatea după propria croială, atribuindu-i individului și omului valoarea supremă sau neacordându-i nicio valoare.

Același lucru ţine și de „progres”. Întrucât timpul este un fenomen social, în fiecare societate el este structurat în mod diferit. În unele societăţi, el întruchipează exagerarea rolului individului în istorie, iar în altele – nu. Tocmai de aceea nu există niciun fel de predeterminare, la scara tuturor societăţilor Pământului, faţă de individ și postumanitate.

Probabil, asta e soarta Occidentului, legată de logica istoriei lui. Dar faţă de alte societăţi și popoare individualismul are o atribuţie indirectă, iar dacă este prezent cumva în culturile lor, atunci, de regulă, sub forma unor postulate impuse din exterior, străine paradigmelor societăţilor locale. Însă anume universalismul colonial-imperial al Occidentului este adversarul principal al ideii multipolare.

Recurgând la termenii geopoliticii, am putea spune că multipolaritatea este versiunea terestră, continentală, telurocratică a Postmodernităţii, în timp ce globalismul (la fel ca antiglobalismul) este versiunea ei maritimă, talasocratică.

A transforma otrava în medicament. „A încăleca tigrul” globalizării: reţeaua multipolară Edificarea lumii multipolare reclamă elaborarea unei atitudini aparte faţă de toate aspectele de bază ale globalizării. Am văzut că, deși multipolaritatea i se opune unipolarităţii și globalizării, este vorba nu

despre simpla respingere a tuturor transformărilor contemporane, ci despre faptul de a conferi acestor transformări o direcţie multipolară, a le influenţa și a le orienta spre acea imagine care este văzută drept una dorită și cea mai bună. De aceea, în anumite circumstanţe multipolaritatea este chemată nu atât să i se opună în mod frontal globalizării, cât să-i preia iniţiativa, să îndrepte procesele pe o traiectorie nouă și să transforme „otrava în medicament” (potrivit unei vechi expresii chineze, „să încalece tigrul”2). O astfel de strategie repetă logica „modernizării fără occidentalizare”, doar că la un nivel mult mai generalizat și sistematizat. Unele societăţi înrădăcinate în culturile lor regionale împrumută tehnologiile occidentale pentru a se fortifica și, în anumite condiţii, să respingă presiunea Occidentului. Multipolaritatea propune ca această strategie să fie însușită, ea putând servi în calitate de algoritm comun pentru cele mai diverse societăţi.

Să aducem câteva exemple de reinterpretare a unor aspecte aparte ale globalizării într-o cheie multipolară.

Să examinăm fenomenul reţelei și al spaţiului de reţea. Fenomenul în sine nu este unul neutru, reprezentând rezultatul unei serii de transformări consecvente a sensului sociologic al spaţiului în contextul „civilizaţiei Mării”, în calea unei rarefieri din ce în ce mai mari a mediului informaţional – de la cel acvatic, prin cel aerian, spre infosferă. În paralel, reţeaua reprezintă o construcţie care percepe existenţa legătorilor între elemente nu în mod organic, ci mecanic. Reţeaua poate fi creată între unele elemente individuale aparte, care iniţial n-au fost legate în niciun fel între ele și care nu au o identitate colectivă comună. În fine, în fenomenul reţelei este implantată perspectiva depășirii omului și ieșirea spre post-om, dacă e să se pună accentul pe însăși funcţionarea unor sisteme ce se autoorganizează, în care rolul central al omului devine din ce în ce mai relativ. Din acest

unghi de vedere, reţeaua reprezintă o realitate în cel mai înalt grad „maritimă”, atlantistă și globalistă. Însă în geopolitica clasică vedem că opoziţia dintre Uscat și Mare este legată nu atât de aflarea într-o stihie sau alta, cât de concluziile sociologice, culturale, filozofice și doar după aceea strategice, pe care le trag diverse societăţi în momentul intrării în contact cu Marea. C. Schmitt accentua3 faptul că, în pofida creării unui imperiu mondial, bazat pe navigaţia maritimă, societatea spaniolă continua să-și păstreze identitatea profund terestră, ce a influenţat asupra organizării sociale a coloniilor și a determinat diferenţele dintre destinele Americii Latine și a Americii anglo-saxone. Nu este deloc obligatoriu ca existenţa unei dezvoltate forţe de navigaţie maritimă să transforme ţara respectivă în una „maritimă” în sensul geopolitic al termenului. Mai mult decât atât, sarcinile „civilizaţiei Uscatului” și, în particular, a Heartlandului, constă în faptul de a obţine accesul la mări, de a sparge blocada controlului asupra malurilor din partea talasocraţiei și de a începe a concura cu ea în propria ei stihie.

Exact la fel stau lucrurile și cu spaţiile de reţea. Tabăra multipolară trebuie să însușească structura proceselor de reţea, tehnologiile ei, să deprindă regulile și legităţile conduitei în cadrul reţelei, asta pentru a obţine șansa de a-și realiza scopurile și sarcinile în această stihie nouă.

Spaţiul de reţea deschide noi posibilităţi și actorilor mici. În cazul nostru este vorba despre construcţia unor civilizaţii virtuale de reţea, care ar fi legate de un loc istoric și geografic concret și care posedă un cod cultural comun. Civilizaţia virtuală poate fi privită ca o proiecţie în mediul de reţea al civilizaţiei propriu-zise, care presupune consolidarea în cadrul ei a acelor linii de forţă și postulate de identificare care sunt dominante în mediul cultural respectiv. De aceste instrumente deja fac uz diverse forţe religioase, etnice și politice, care au o orientare deloc globalistă, chiar antiglobalistă, coordonându-și acţiunile cu ajutorul diverselor instrumente ale Internetului, precum și difuzându-și viziunile și ideile.

O altă formă ţine de domeniile Internet naţionale și de dezvoltarea comunicaţiilor în sistemele lingvistice locale. O muncă eficientă în această sferă ar putea contribui la consolidarea culturală a tineretului, pasionat în mod firesc de noile tehnologii.

Reţeaua globală poate fi transformată în una multipolară, adică în totalitatea unor „continente virtuale” ce se intersectează, însă rămân a fi independente. Astfel, în locul unei reţele vor apărea mai multe, fiecare fiind expresia virtuală a unui spaţiu concret. Toate aceste continente pot fi integrate într-o reţea multipolară comună, diferenţiată și moderată pe baza paradigmei de reţea multipolare. În definitiv, conţinutul a ceea ce se află în reţea nu este altceva decât

reflecţia imaginaţiei umane4. Dacă e să înţelegem aceste structuri din perspectiva multipolarităţii, adică având sens doar într-un spaţiu istoric concret, atunci nu este greu să ne imaginăm ce ar putea deveni Internetul în lumea multipolară.

La nivel practic, chiar și în condiţiile de azi, reţelele pot fi privite ca mijloace de consolidare a grupurilor sociale active, a personalităţilor și societăţilor sub egida promovării multipolarităţii, adică edificarea treptată a unei reţele multipolare.

Multipolaritatea şi dialectica haosului Un alt exemplu, în baza căruia am putea urmări strategia transformării „otrăvii în medicament”, este fenomenul haosului. Haosul figurează tot mai des în textele de geopolitică de azi5, el fiind prezent și în teoriile globalizării. Adepţii unei abordări unipolare dure (S. Mann) propun ca haosul să fie manipulat în interesele „nucleului” (adică ale SUA). Antiglobaliștii și postmoderniștii salută haosul în sensul lui literal – ca anarhie și dezordine. Alţi autori încearcă să întrevadă în realitatea haotică germenii ordinii etc.

Abordarea multipolară tratează chestiunea haosului în felul următor. În primul rând, concepţia mitologică a „haosului” ca stare ce i se opune „ordinii” este cu precădere un produs al culturii grecești (adică, europene). Această opoziţie se întemeiază încă de la început pe caracterul excepţional al ordinii, iar ulterior, pe măsură ce s-a dezvoltat filozofia, atunci când ordinea s-a identificat cu raţionalitatea, haosul, în genere, s-a transformat într-un concept pur negativ, devenind un sinonim al iraţionalităţii, al întunericului și al absurdului. Însă această problemă poate fi privită și dintr-un alt punct de vedere, într-o cheie mai puţin exclusivistă. Și atunci haosul ni se va deschide ca o instanţă care nu i se opune ordinii, ci care îi precede exprimarea logică acutizată. Haosul nu este o absurditate, ci o matrice din care își ia naștere sensul6. În cultura europeană, „haosul” reprezintă în mod univoc „răul”. În timp ce în alte culturi – câtuși de puţin. Multipolaritatea refuză să considere cultura vest-europeană drept universală, prin urmare, și „haosul” își pierde conotaţia sa univoc negativă, la fel ca

Politic 8 MAI 2014

și „ordinea” corelată cu el – conotaţia pozitivă. Multipolaritatea nu operează cu termenii „haos” sau „ordine”, ci solicită de fiecare dată explicaţii, ce fel de „haos” și ce fel de „ordine”, și ce sens are un termen sau altul într-o cultură concretă. Deja cunoaștem în mare cum înţelege cultura occidentală „haosul” și „ordinea”. Însă cum sunt înţelese acestea, de pildă, de filozofia și cultura chineză? Doar noţiunea-cheie pentru chinezi „Dao” („Calea”) este descrisă în multe texte în termeni ce amintesc în mod uimitor descrierea haosului7. De aceea, abordarea multipolară constată că înţelegerea haosului și a ordinii trebuie corelată cu civilizaţia, care poate fi nu neapărat cea occidentală. În al doilea rând, din punct de vedere geopolitic, globaliștii înţeleg prin „haos” ceea ce nu se încadrează în imaginaţia lor despre structurile social-politice și economice puse într-o anume ordine și ceea ce se opune instaurării unor valori care, în opinia lor, ar fi globale și universale. În acest caz, în categoria de „haos” este inclus tot ceea ce e valoros pentru edificarea lumii multipolare, ceea ce insistă asupra unor alte forme ale identităţii și, prin urmare, conţine seminţele ordinii multipolare. În acest caz, „haosul” reprezintă un sprijin pentru construcţia lumii multipolare și elementul lui dătător de viaţă. Și în sfârșit, haosul ca dezordine pură sau ca niște procese spontane și organizate în mod fragil, ce au loc în societate, pot fi privite și ele din perspectiva multipolarităţii. Și dacă apare în mod firesc sau artificial o situaţie haotică (conflict, tulburări, ciocniri etc.), este necesar să fie deprins modul de dirijare a acesteia, adică a însuși arta de a modera haosul. Spre deosebire de structurile ordonate, procesele haotice nu se supun logicii lineare, ceea ce nu înseamnă că ele nu o posedă deloc. Haosul își are propria logică, însă ea este mult mai complexă și multiaspectuală decât algoritmele proceselor non-haotice. În plus, ea se supune cercetării știinţifice și este studiată în mod activ de fizicienii și matematicienii contemporani. Din punctul de vedere al geopoliticii aplicate, în procesul edificării lumii multipolare ea poate deveni unul dintre instrumentele ei eficiente.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA __________________ 1 Дугин А. Г. Социология воображения. Введение в структурную социологию. М: Академический проект, 2010.

2 Эвола Ю. Оседлать тигра. СПб: Владимир Даль. 2005.

3 Шмитт К. Земля и Море / Дугин А. Г. Основы геополитики. М.: Арктогея-центр, 2000.

4 Дугин А.Г. Социология воображения. Введение в структурную социологию, М.: академический проект, 2010.

5 Рамоне Игнасио. Геополитика хаоса. М.: ТЕИС, 2001.

6 Дугин А. Г. Мартин Хайдеггер: возможность русской философии. М.: Академический проект, 2010.

7 Лао-Цзы. Дао Дэ Цзин. СПб: Феникс плюс, 1994.

7

FLUX

MESAJUL DE FELICITARE AL AMBASADORULUI EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL FEDERAŢIEI RUSE, F. M. MUHAMETŞIN, CU OCAZIA CELEI DE-A 69-A ANIVERSĂRI A VICTORIEI ÎN MARELE RĂZBOI PENTRU APĂRAREA PATRIEI Dragi veterani!

Vă felicit cu ocazia Zilei Marii Victorii! Aceasta este într-adevăr cea mai națională și cu putere de viață sărbătoare!

Cu fiecare an, ziua de 9 mai 1945 este tot mai departe de noi. Cu toate acestea, Ziua Victoriei în continuare stârnește emoții profunde în rândul oamenilor de toate vârstele. Această zi ne umple de bucurie pentru Victoria asupra cotropitorilor fasciști și de mândrie pentru popoarele noastre, care, în condiții extrem de grele pe front și în spatele acestuia, și-au apărat dreptul la libertate și la viață, dar și ne umple de durere pentru milioanele de oameni care și-au dat viața pe câmpuri de luptă, în captivitate, în cenușa satelor, sub ruinele orașelor distruse...

Toate generațiile care urmează trebuie să țină minte lecțiile Marelui Război. Ce putem face astăzi pentru cei care au luptat și au căzut în război, este, cel puțin, să nu permitem comemorarea și eroizarea criminalilor fasciști și să păstrăm cu grijă memoria incredibilelor fapte eroice ale soldaților sovietici care își apărau Patria.

Pentru urmași faptele eroice ale soldatului sovietic vor rămâne mereu drept exemplu de putere spirituală, bărbăție, responsabilitate în fața Patriei, abilitate de a se unifica și a prieteni.

Prietenia a ajutat să câștigăm războiul, iar în urma acestuia din scrum să readucem la viață Patria.

Memoria sfântă a Marii Victorii este pentru totdeauna înscrisă în istoria lumii și va uni mereu popoarele țărilor noastre, care, în egală măsură, au fost arse de focul acelei conflagrații groaznice, au luptat cot la cot, s-au jertfit pentru pace.

Dumneavoastră, dragi veterani, sunteți cei mai onorați eroi ai acestei sărbători. Ne închinăm vouă pentru Victorie! În această zi primiți cele mai calde felicitări și urări de sănătate, bunăstare, să fiţi înconjurați de grija celor apropiați și dragi.

Felicitări cu ocazia sărbătorii! Felicitări cu ocazia Zilei Marii Victorii!

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit MUHAMETȘIN

Dacă Rusia ar râvni la economia din România...

Dl Ponta a declarat că “partenerii occidentali” i-au avertizat pe domnia sa și pe dl Băsescu, în plină criză ucraineană, “să termine cu prostiile”, pentru că se ţin de certuri interne, în loc să-i mulţumească lui Dumnezeu că se află sub protecţie (se înţelege occidentală) atât din punctul de vedere al securităţii, cât și din punct de vedere economic.

Dl Ponta a mai spus că, tocmai în contextul acestei intervenţii, dl Băsescu ar fi avizat noul guvern și ar fi renunţat la obiecţiile asupra schimbării reglementărilor privind certificatele verzi. Demersul cancelariilor occidentale este sigur și conţinutul său din descrierea dlui Ponta este plauzibil. Ridică astfel două întrebări, dincolo de contextul în care a intervenit și care îl face logic și potrivit, căci ciondănelile politice interne când la graniţa României se întâmplă ce se întâmplă, reprezintă un fel de “ţara arde și baba se piaptănă”, justificând expresia folosită de premier că îndemnul a fost “terminaţi cu prostiile”! Cele două întrebări de fond sunt: 1) se află întradevăr la adăpost România (desigur ca membru NATO și UE) și, bineînţeles, la adăpost de cine și de anume ce?!; 2) să se mulţumească România cu ceea ce i-a mai rămas, chiar dacă este vorba mai de nimic

Putin susţine organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina şi le cere liderilor proruşi de la Doneţk să amâne referendumul Urmare din pag. 1 Separatiștii prorușii au anunţat organizarea, la 11 mai, a unui referendum privind „declararea independenţei” republicii Doneţk, oraș situat în bazinul minier din est, în apropierea frontierei cu Rusia.

Conducerea așa-numitei Republici Populare Doneţk a promis să examineze în regim de urgenţă posibilitatea amânării referendumului cu privire la statutul regiunii, a anunțat Denis Pușilin, unul dintre liderii autoproclamaţi, informează Vocea Rusiei.

Criza din Ucraina poate înceta dacă Administraţia de la Kiev oprește operaţiunile militare în estul ţării, consideră președinţia rusă, relatează AFP.

din ceea ce i-a lăsat Dumnezeu?!

1. Adesea în domeniul cu pricina nu se vorbește explicit, dar, evident, referirea se face la protecţia faţă de Rusia. Personal, nu cred că vreodată – și istoria o confirmă – America sau Germania își vor strica relaţiile cu Rusia de dragul României! În orice litigiu, cele două puteri vor găsi cu Rusia un compromis favorabil reciproc și nicicând favorabil României. Alianţele nu pot înlocui o politică inteligentă faţă de Rusia și, atunci când nici măcar o asemenea politică nu poate face ceva, poţi fi sigur că nici alianţele nu pot face mai mult. Așa că demersul occidental, perfect logic și potrivit, este mai mult o cerere de fidelitate decât o prezentare de garanţii.

2. În materie de apartenenţă economică la UE lucrurile sunt încurcate rău. Protecţia de care beneficiază România ca membru al UE este mai mult fără obiect! Nu că UE n-ar avea puţinţa sau dorinţa de a proteja România! Este

vorba însă de faptul că România, acea Românie economică din componenţa UE, nu prea mai are nimic românesc care să fie de protejat, căci totul a ajuns la străini, în copioasă majoritate din UE! Dacă, să presupunem, “expansionista” Rusie ar râvni la economia din România, nu românilor ar urma să le smulgă din mână bogăţiile, întrucât au făcut-o alţii deja: rușii ar trebui să ia petrolul și gazele românești de la austrieci, explorările de gaze de șist de la americani, distribuţiile de energie de la nemţi, francezi și italieni, băncile de la austrieci și greci, industria auto de la francezi și americani, pământurile agricole și pădurile de la unguri, italieni, danezi și arabi, iar industria feroaselor și neferoaselor... chiar de la ruși!

De la români n-ar mai fi cam nimic de luat. Doar datorii și o administraţie proastă, cvasisimilară cu cea rusească!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro (Va urma.)

Criza din Ucraina se poate încheia, cu condiţia ca Kievul să înceteze operaţiunile militare în estul ţării după amânarea referendumului prevăzut pentru 11 mai privind independenţa „Republicii Populare Doneţk”, autoproclamată, a anunţat miercuri, 7 mai, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.

Dacă separatiștii proruși ascultă apelul președintelui rus de amânare a referendumului și „Kievul, la rândul său, încetează operaţiunea militară și adoptă măsuri pentru lansarea unui dialog, atunci aceasta poate scoate Ucraina din această situaţie, care, în prezent, nu face decât să se agraveze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru site-ul rus Slon.ru, informează agerpres.ro. „Vladimir Putin vinde iluzii; acest lucru nu merge, pentru că este președintele unei ţări mari”, a declarat Iaţeniuk, citat de agenţia InterfaxUkraine. „Ar fi fost mai bine ca președintele rus să se fi informat că niciun referendum nu este programat pe 11 mai în Ucraina”, a adăugat Iaţeniuk.

FLUX

FLUX

8

Opinie 8 MAI 2014

Tânguirile lui Ioan fără de ţară Complezenţa aduce prieteni, adevărul naște ură.

Terenţiu De la 1991 încoace, mereu ne-am tot întrebat dacă avem ţara noastră, ţara în care să ne simţim bine, să nu ne lipsească minimul necesar de trai, treburile să meargă strună, în ţară și la fiecare dintre noi, viitorul să se arate sub toate aspectele promiţător, să fie ordine în ţară, fiecare să-și facă datoria așa cum scrie la carte, astfel ca ţara să prospere și toată lumea să fie mulţumită. Și de fiecare dată adevărata stare de lucruri nu a vrut să fie îngăduitoare cu noi, nu a vrut să ne dea motive sigure că putem fi liniștiţi și încrezători în viitorul nostru, al copiilor noștri și al ţării noastre. Tare nu vreau să par un Zoil prea subiectiv, un cârtitor mereu căutător de gâlceavă, de nod în papură, cum se zice în popor. Dar dacă lucrurile nu merg tocmai bine, pentru aceasta nu poate fi făcut vinovat cel care atrage atenţia la o astfel de situaţie. Ca și cum regele ar fi fost văzut în pielea goală numai pentru că asta a spus-o un băieţel oarecare, în realitate el (regele) fiind îmbrăcat în hainele cele mai scumpe și mai frumoase.

Dacă suntem atenţi la ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru, dacă nu suntem indiferenţi faţă de soarta noastră, a copiilor noștri, dacă vrem să avem o ţară adevărată, în care să ne simţim bine, ca la noi acasă, sau măcar în oarecare siguranţă, atunci avem datoria să cercetăm starea de lucruri din ţară cât mai atent, și odată acestea aflate, evaluate, să le dăm calificarea și numele cele adevărate. Dacă te faci a nu vedea boala, asta nu înseamnă că ai scăpat de ea – dimpotrivă, lăsată de capul ei, nestingherită de nimic, aceasta evoluează mai repede și te doboară atunci când îţi este lumea mai dragă. În momentul de faţă, societatea moldovenească se confruntă cu o mulţime de fenomene negative și probleme nerezolvate: satul lâncezește în întuneric, sărăcie și subdezvoltare, starea mediului rural este acum mult mai proastă decât în perioada sovietică, industria naţională încă nu a apărut, șomajul este foarte ridicat, exodul populaţiei în afara ţării continuă, și în viitorul apropiat probabil se va înteţi, corupţia în sânul clasei politice și în justiţie a luat proporţii ce ameninţă să dărâme șandramaua încropită din dărâmăturile fostei republici sovietice, învăţământul, mai cu seamă cel universitar, făcut de mântuială și lipsit de o viziune de perspectivă, se află la grea cumpănă, în cultură și știinţă amatorismul și mimetismul ţin locul realizărilor serioase, iar problema cea mai gravă este cea a tineretului, de al cărui viitor în sensul cel mai prozaic al cuvântului (salariu, masă, casă) nu pare să-i pese nimănui. Unele din aceste probleme au motivaţii obiective: dificultăţile ce au însoţit crearea noului stat Republica Moldova, tensiunile interne, inclusiv separatismul etno-teritorial-politic, unele presiuni distructive din afară, în special din partea Rusiei, lipsa experienţei organizatorice și instituţionale, baza foarte slabă, din trecut, a industriei locale și, în general, un patrimoniu material naţional foarte sărac ș.a. Dar acești factori nu poartă răspundere pentru brambureala din discursul public, nu pot explica de ce avem o clasă politică atât de coruptă, primitivă și iresponsabilă, de ce promovarea în funcţii de răspundere și, în general, în structurile de stat ignorează profesionalismul, ghidându-se doar de interese de clan, de nepotism sau, pur și simplu, se face contra plată, de ce știinţa a murit, iar cultura se reduce în cel mai fericit caz la activităţi concertistice mai mult sau mai puţin inspirate, în care rolul statului e mai puţin decât minimal, de ce învăţământul este lăsat de izbeliște, iar cadrele didactice sunt atât de marginalizate, inclusiv material, de ce majoritatea absolută a populaţiei tră-

iește în sărăcie sau fuge în străinătate pentru a scăpa de această nenorocire, în timp ce o minoritate de profitori își etalează destrăbălarea prin case prea mari și prea scumpe, în ţară și în străinătate, prin firme profitabile, acasă și peste hotare, mașini de lux, conturi substanţiale în bănci, aici și aiurea, etc., etc. Întrebări fără răspunsuri.

Evident că nerăspunsurile trezesc nemulţumiri, supărări și necazuri.

Poate că necazurile și chiar disperarea nu ar fi atât de supărătoare dacă nu ar ţine locul speranţelor foarte mari, pe care lumea le-a avut în ajunul proclamării independenţei Republicii Moldova. Marele entuziasm popular de la sfârșitul anilor ‚80, materializat în frecvente și foarte populate mitinguri, demonstraţii, în cele mai variate luări de atitudine ale tuturor grupurilor sociale și profesionale, încununate cu marile adunări naţionale din 27 august 1989 și 27 august 1991, părea să fie expresia credinţei unei lumi care a fost ţinută un amar de vreme în genunchi, umilită, nedreptăţită, neascultată, mereu înfricoșată, că, în sfârșit, a ieșit la lumină, la un drum ce o va duce spre o viaţă civilizată sau măcar la un trai drept și scutit de lipsuri și umilinţe. A trebuit să treacă doar câţiva ani pentru a se convinge că s-a înșelat amarnic. Drept urmare, entuziasmul s-a stins cum se stinge mucul din ţigară, vorba cântecului. Și odată cu asta lumea aceea entuziasmată de credinţa în idealuri mari a dispărut, fiind înlocuită de o lume în care frumoasele și înălţătoarele speranţe de altădată nu își mai au locul, o lume din două lumi: una foarte numeroasă, complet decepţionată, neîncrezătoare în nimic (exceptând, poate, pe Dumnezeu), bucuroasă să-și poată duce cumva zilele de azi pe mâine, și alta complet străină de aceasta, bogată, ghiftuită, la care locul idealurilor îl ţin banii, burta umplută mereu cu toate bunătăţile pământului și tot felul de alte satisfacţii materiale.

Starea actuală a Republicii Moldova, ce se regăsește în unele fenomene bune, dar, din păcate, și în destul de multe rele, despre care mărturisesc anumite sarcini neonorate și grave probleme nerezolvate, plus un noian de întrebări fără răspunsuri, nu poate fi caracterizată doar prin câteva trăsături de condei. Se cer multiple observaţii stăruitoare, echilibrate și obiective, adică sincere și corecte, bazate exclusiv pe realităţi, nu pe deziderate și simpatii, nu pe patriotism ieftin și „intenţii frumoase”. Nu zic că ar lipsi cu totul analizele și observaţiile privind starea actuală a ţării, dar, pe lângă că sunt rare, acestea de obicei se străduiesc să fie cu orice preţ „patriotice”, „încurajatoare”, ceea ce le face să ignore de multe ori problemele

reale, orientând lumea pe căi „pardosite cu lumină” ce duc direct în paradis.

Departe de mine pretenţia că aș fi un foarte bun cunoscător al situaţiei actuale a Republicii Moldova, sub toate aspectele, și totuși, mă văd îndemnat să încerc a formula o viziune proprie asupra acestei chestiuni. Evident, fără pretenţii de guru și fără încrederea că observaţiile și gândurile mele ar putea fi cele mai inspirate și aducătoare a soluţiilor celor mai bune pentru fenomenele abordate. E vorba doar de niște reflexii subiective în baza observaţiilor atente și îndelungate asupra realităţilor din ţara noastră din ultimul sfert de veac. De altfel, cunoscând din proprie experienţă cam cât de mare este la noi interesul pentru astfel de demersuri, nu-mi fac nicio iluzie că reflexiile mele ar putea deveni un subiect foarte citit și discutat.

Pâinea cea de toate zilele Cel mai mare handicap cu care se confruntă această ţară este asigurarea unui trai cât de cât normal pentru cetăţenii ei de rând: conform sondajelor de luna trecută, 75 la sută din populaţia RM nu are asigurat un trai decent. Am zis „cetăţeni de rând” deoarece pentru cei din structurile puterii de stat, pentru cei din sfera (ne)dreptului, pentru cei din mediul de afaceri, curate și mai puţin curate, o astfel de problemă nu există, ba dimpotrivă, aceștia o duc destul de bine, iar o bună parte din ei chiar sfidător de bine. Marele noroc al tuturor conducerilor pe care le-a avut Moldova în ultimii 20 de ani constă în faptul că sute de mii de moldoveni au plecat la muncă peste hotarele ţării și astfel statul a câștigat de două ori: o dată că prin această emigrare forţată, dictată de lipsa mijloacelor de existenţă acasă ale migranţilor, a fost evitată o confruntare foarte periculoasă între aceștia și stat, și a doua oară că banii câștigaţi de moldoveni în străinătate au constituit o importantă sursă de alimentare a pieţei moldovenești, care a fost, totodată, și un mijloc suplimentar de asigurare a păcii sociale în ţară.

Anul trecut remitenţele, mai bine zis, transferurile din străinătate pentru persoanele fizice din ţară, au constituit peste 1,6 mlrd. de dolari. Se știe însă că aceasta e doar o parte, și, de fapt, cea mai mică, a banilor câștigaţi de migranţii moldoveni în străinătate, deoarece sumele cele mai mari ajung în ţară pe alte căi, în special fiind aduse personal de către aceștia. Dacă cei circa 700 de mii de migranţi ar trimiteaduce acasă doar câte 500 de euro în fiecare lună, iar mai puţin nu se poate, asta înseamnă că anual în Moldova vin din această sursă cel puţin patru mili-

arde de euro, ceea ce e de trei ori mai mult decât bugetul de stat al Republicii Moldova și ceva mai puţin de jumătate din produsul intern brut al ţării. În același timp, mai ales în ultima vreme, drept urmare a creșterii interesului Occidentului faţă de Republica Moldova, guvernul moldovenesc ia împrumuturi și primește ajutoare bănești de la anumite instituţii financiare internaţionale și de la unele guverne, mijloace care, cu excepţia a ceea ce se face dispărut sub diferite forme, sunt folosite pentru rezolvarea unor importante probleme sociale. Împrumuturile însă au creat o mare problemă a datoriilor, care alcătuiesc 6,6 mlrd. de dolari, ceea ce e de aproape 3,5 ori mai mult decât bugetul de stat al ţării și constituie 83,4% din PIB. O ţară care trăiește pe datorie nu poate fi considerată ţară adevărată.

Este evident că dacă nu ar fi existat aceste surse bănești, în special cele rezultate din munca moldovenilor în străinătate, Republica Moldova ar fi dat faliment demult. Deoarece economia ei, care nu dispune de solide baze productive, fiind orientată aproape exclusiv spre consum, nu poate asigura funcţionarea normală a întregului mecanism social. Conform datelor statisticii oficiale, economia ţării ar fi avut anul trecut o creștere de 8%, deci, dacă ar fi să credem acestor povești (statistica oficială întotdeauna minte), Moldova se dezvoltă mai repede și mai bine decât Germania, China și alte mari economii ale lumii.

Dar partea cea mai interesantă a acestei informaţii oficiale abia urmează: creșterea a fost asigurată în principal de agricultură. Nu poţi să nu te întrebi: când știm în ce hal se află agricultura noastră, când știm că cea mai mare parte a forţei de muncă de la sate se află în străinătate, când știm că gospodăriile ţărănești sunt extrem de sărace, când știm că bani pentru agricultură nu sunt, cum e posibil ca aceasta să asigure un ritm atât de înalt de creștere economică? Cea mai mare parte a producţiei agricole aparţine micilor gospodării ţărănești, dar acestea sunt atât de sărace, că, de fapt, nici nu pot fi numite gospodării. Este adevărat că o bună parte a producţiei acestor gospodării de subzistenţă ajunge pe piaţă, dar acesta este un comerţ făcut în disperare, deoarece, în cazul de faţă, producţia este ruptă de la gura familiei, a copiilor, pentru a obţine un ban, câtă vreme ţăranii se află în lipsă acută și permanentă de bani.

Cele câteva date menţionate mai sus arată cât se poate de clar impasul economic în care se află Republica Moldova, situaţia de criză nesfârșită.

Faptul că pe străzile Chișinăului pot fi văzute mai multe mașini de lux decât la Roma, Paris sau Berlin, că aici pe un kilometru pătrat sunt mai multe vile proaspăt construite și mai scumpe decât în cele mai multe orașe europene, de aici nu rezultă deloc că economia Moldovei ar fi în creștere și că populaţia ei ar trăi foarte bine. Luxul și opulenţa din anumite sectoare ale Chișinăului și din împrejurimile lui nu sunt dovezi ale creșterii economice, ci dimpotrivă, mai degrabă o sfidare a imperativelor unei astfel de creșteri,

o mărturie a îmbogăţirilor nemotivate economic, în marea lor majoritate realizate prin furt, așa cum prea bine se știe, și, totodată, prin ignorarea completă a rolului economic și social al banului, o mostră a lipsei totale a spiritului gospodăresc, rod al pornirii nestăvilite și iraţionale de poziţionare cât mai sus spre vârful piramidei sociale. Cazul procuroarei Neaga este simptomatic. Pare un caz patologic, și chiar este, dar el îi vizează, în aceeași măsură, pe toţi ceilalţi, foarte numeroși, care au făcut averi ilicite: judecători, procurori, avocaţi, miniștri, deputaţi, demnitari de rang înalt și mai puţin înalt de peste tot unde aceștia se află: Centrul (corupt) de luptă împotriva corupţiei, Președinţie, departamente și agenţii, partide, primării, poliţie etc., etc. Nici unul din oamenii aceștia nu a trăit în sărăcie înainte de a-și ridica cu toţii vile care de care mai mari și mai provocatoare, de a se înţoli cu multe alte averi la ei acasă, dar și în ţări străine, însă dorinţa oarbă de a se vedea cât mai bogaţi, cât mai invidiaţi, cât mai sus peste lumea de rând, de a se putea compara cu cei mai mari și mai tari, i-a îndemnat să fure fără frică cât mai mult cu putinţă, să-și etaleze sfidător rodul furtului și, pe deasupra, să o facă în convingerea că procedează corect și că, prin urmare, nu poate să le fie reproșat nimic. Hoţi și bandiţi onorabili.

Oricât ne-ar părea nouă, oamenilor normali, această situaţie degradantă și reprobabilă, oricât am fi noi convinși că astfel de fapte trebuie stârpite și pedepsite cu toată asprimea legii pentru a evita efectele lor contagioase asupra mentalităţii și comportamentului cetăţenilor, în realitate, chiar dacă poate părea de necrezut, atitudinea societăţii nu este în acest caz nici pe departe cea a revoltei firești a spiritului justiţiar. Lumea aproape că s-a împăcat cu acest fenomen antisocial, criminal, mai că îl socotește firesc, normal, ba chiar are – cel puţin uneori, cel puţin în anumite situaţii – un fel de respect faţă de îmbogăţiţii prin fraudă, prin tâlhării, prin sfidarea făţișă a legilor, a intereselor societăţii și ale cetăţenilor, sunt admiraţi pe la televiziuni, prin reviste, pe oriunde pot fi văzuţi etalându-și furtul și mârlănia.

La un moment dat, cineva, un om de altfel destul de bine intenţionat, după ce ajunsese să se vadă dezamăgit că proaspetele averi agonisite prin furt nu mai pot fi declarate în afara legii, își exprima speranţa că din această mare fraudă ar putea rezulta un mare folos: că pe această cale, chiar dacă ilegală, fie și criminală, ar putea să se dezvolte spiritul de proprietar privat, să se pună bazele proprietăţii private, ca temelie, nu-i așa, a societăţii libere. O, sancta simplicitas! Deci, nu există motive serioase să fim supăraţi pe acești oameni, dimpotrivă, lăsaţi-i să fure cât mai mult, ba, dacă puteţi, daţi-le și o mână de ajutor, aduceţi-vă aportul propriu la cât mai grabnica îmbogăţire a pungașilor, borfașilor, raiderilor, contrabandiștilor, practicanţilor de racket, bandiţilor, traficanţilor de tot soiul de mărfuri ilicite, delapidatorilor averii publice, escrocilor și jefuitorilor de toate categoriile și de orice speţă, a judecătorilor, procurorilor și avocaţilor corupţi, în sfârșit, a oricărui individ ce și-a făcut din furtișag o meserie, pentru că, nu-i așa, numai astfel veţi contribui personal la dezvoltarea în iubita dvs. patrie a spiritului de proprietar și întreprinzător, care într-un viitor ce, iată-iată, se iţește de peste zare va face din săraca astăzi RM o ţară înfloritoare, o oază a bunăstării tuturora, nu numai a hoţilor.

Opinie 8 MAI 2014

Despre aşa-zisa clasă politică Am scris „așa-zisa” pentru că, de fapt, la noi nu există o astfel de clasă.

O clasă politică înseamnă o categorie de profesioniști de elită în problemele ce vizează organizarea și funcţionarea statului și a societăţii, aceasta presupunând o viziune suficient de articulată și de limpede și, mai ales, o experienţă consacrată în aceste domenii. Evident, la noi nu poate pretinde la așa statut nicio grupare politică. Se poate admite cu oarecare rezervă că există doi-trei, poate chiar trei-patru, oameni politici cunoscători ai vieţii politice și capabili să se orienteze corect în această sferă, dar de aici până la adevărata clasă politică e mult prea departe.

Adevărata fizionomie a „clasei politice” moldovenești poate fi observată în Parlament. La modul general, toată adunătura de acolo se împarte în două grupuri mari: cea de la putere și cea din opoziţie. Fiecare din ele acţionează ca un tot întreg, ca o echipă solidară cu ea însăși, numai că, în general, în sens negativ. Acolo, dar bineînţeles și în afara Parlamentului, nu există politicieni, ci numai facţiuni politice. Nu s-a observat vreodată ca cineva de la vreun partid să se prezinte în Legislativ sau oriunde în societate cu un proiect politic propriu de reală valoare, cu o lăudabilă idee sau iniţiativă politică, socială, culturală etc. proprie, astfel ca despre el să se poată spune că este un adevărat politician, un om conștient că este purtătorul de cuvânt al poporului și mai ales că este responsabil pentru orice faptă a sa în faţa poporului. Dimpotrivă, fiecare deputat nu este mai mult decât o piesă oarecare într-un mecanism care se cheamă partid, drept care piesa acţionează docil, automat și anonim întru executarea ordinelor liderului de la partid.

Din această cauză, în Parlament sunt votanţi, dar nu și personalităţi politice. Impresia pe care o produce comportamentul celor două grupări din Parlament este aceea a două turme, una reprezentând guvernarea, iar alta opoziţia, fiecare acţionând sub autoritatea gârbaciului liderilor de partid.

Singura trăsătură care subliniază „personalitatea” acestor turme este îndârjirea cu care se confruntă între ele, de regulă, primitiv și pe chestiuni minore, nu arareori în limbaj de mahala suburban, este pornirea nemotivată, iraţională, de a nu fi niciodată de acord între ele, indiferent de ce se discută. În rest, o masă informă, incoloră (nu și întru totul inodoră), în bună parte insipidă și, mai ales, greu calificabilă ca principal organism de stat, din cauza fizionomiei sale politice și intelectuale neîmplinite, confuze, dubioase, a precarităţii echilibrului său politic, a lipsei unei viziuni comune clare, realiste, asupra prezentului și viitorului RM. Și asta se întâmplă în situaţia în care Parlamentul are, în sfârșit, un președinte, după mine, destul de bun: instruit, educat, eficient.

Care este statutul politic, intelectual, cetăţenesc și moral al unui deputat, al omului politic din Moldova, în general, o demonstrează cel mai bine faptul cumpărării deputaţilor din unele facţiuni de către adversarii lor politici și de afaceri. Aspectul cel mai interesant al acestei afaceri murdare e faptul că pentru realizarea ei nu este nevoie de eforturi prea mari, întrucât cei care urmează să fie cumpăraţi sunt pregătiţi sufletește pentru aceasta cu mult înainte ca cumpărătorii să avanseze vreo propunere, altfel spus, aceștia sunt mereu disponibili, așa precum disponibile sunt întotdeauna persoanele care își vând trupul pentru plăcerea altora. O vreme au fost semnalate unele informaţii, rămase, după câte știu, neverificate, după care în timpul derutei politice provocate de regreta-

bilele evenimente din 7 aprilie 2009 unii dintre deputaţii comuniști de frunte ar fi vizitat repetat Ambasada SUA de la Chișinău. Există suspiciuni că ar fi cerut sume mari, foarte mari, de bani în schimbul plecării din partid.

Dacă va fi fost așa, atunci ne putem da seama ce impresie a putut provoca un asemenea comportament asupra americanilor: această ocazie le-a oferit posibilitatea să vadă mocirla pe care o prezintă viaţa politică din Moldova și cât de problematică este realizarea aici a unei adevărate reforme politice.

Cât este de real acest episod, vom afla poate mai târziu. În schimb este foarte bine cunoscut fenomenul coruperii unui mare număr de deputaţi comuniști, cu începere de la Lupu, Țurcan și Stepaniuc și terminând cu Sârbu.

Nu știm cu siguranţă dacă dezertarea acestora a fost plătită cu bani și ce sume a primit fiecare dintre transfugi.

Prinderea recentă de către CNA a doi indivizi care erau pe punctul de a da 250 de mii de dolari unui deputat ca acesta să plece din fracţiunea sa aruncă oarecare lumină asupra chestiunii privind sumele primite de transfugi.

Dacă pentru un anonim ca Arhire despre care s-a spus că ar putea fi cel vizat de ultima tentativă de cumpărare a deputaţilor, cumpărătorul era gata să dea 250 de mii de dolari, atunci ne dăm seama că pentru deputaţii cu anumită influenţă sau chiar cu multă influenţă în partidul comuniștilor, cum au fost Lupu, Țurcan, Stepaniuc, Grecianîi, Dodon, Mișin ș.a., s-au jertfit sume mult mai mari. În mediile puterii și în imediata ei vecinătate se cunoaște că un personaj ce ocupă un post foarte înalt a primit de la un bogătaș foarte interesat de ceea ce se întâmplă în Parlament și Guvern o jumătate de milion de euro, pe care a dat-o la partid pentru ca membrii acestuia să-l susţină la ocuparea funcţiei respective. Se pare însă că în anumite cazuri s-a putut opera cu sume și mai mari.

Dar aspectul cel mai important al acestei afaceri nu sunt banii care s-au dat și s-au luat, ci faptul în sine al coruperii deputaţilor, pentru că de aici rezultă două concluzii extrem de principiale. În primul rând, că cei cumpăraţi nu aveau vreo legătură serioasă cu formaţiunea din care au făcut parte, de exemplu doctrinară, convingeri și aspiraţii comune cu ceilalţi membri ai partidului, intenţia de a lucra pentru ţară, pentru alegători prin intermediul tribunei, al potenţialului uman și al altor mijloace ale acelui partid. (Trec aici peste faptul că la noi nu există partide care chiar ar vrea să facă ceva pentru ţară și pentru populaţie în temeiul realizării unei doctrine.) În al doilea rând, și acesta este aspectul cel mai important și cel mai trist al fenomenului, transfugii cumpăraţi sunt cea mai elocventă dovadă că aceștia au intrat în politică nu pentru că ar fi avut vreo chemare pentru aceasta, că ar avea niște calităţi mai deosebite care i-ar face potriviţi pentru o astfel de activitate, ca să nu mai vorbim despre datoria lor faţă de cetăţenii care i-au ales să lucreze pentru ei anume în partidul din care au făcut parte. Bineînţeles că nu, nimic din toate acestea, interesul lor a fost din capul locului cu totul altul, unul foarte precis și foarte simplu: să facă bani, să se îmbogăţească.

Fenomenul acesta încă nu ar fi atât de grav, deși, indiscutabil, e o mostră spectaculoasă de ticăloșie, dacă s-ar fi petrecut doar în sânul partidului comuniștilor. Gravitatea adevărată a acestuia e că el semnalează o situaţie oarecum generalizată. Chiar dacă nu în aceeași proporţie, fenomenul a afectat și partidele de la guvernare. E vorba de dezertarea de la PLDM a deputaţilor Tănase, Nagacevschi și Godea, care, tot așa ca în cazul primelor dezertări de la comuniști, făceau parte din conducerea partidului, ceea ce semnalează același procedeu și același

scop: demolarea formaţiunilor prin distrugerea conducerii acestora. Nu mai puţin interesant este cazul Partidului Liberal, deși acolo coruperea și, respectiv, încercarea de distrugere s-a făcut altfel, îmbrăcând forma amăgitoare a revoltei interne, deschise, împotriva liderului scandalagiu, autoritar și ușor dezechilibrat câteodată.

Evident, Ghimpu nu are niciun fel de calităţi de lider politic, cel mai mare neajuns al său fiind incapacitatea de a lucra cu oamenii, dar când dau buzna să smulgă scaunul de sub el niște indivizi cu care avea o înţelegere să facă împreună niște lucruri importante și pe care anume el i-a așezat în fruntea bucatelor, ei neavând niciun merit și nefăcând niciun efort pentru a ajunge acolo, comportamentul acestora în niciun caz nu poate fi considerat corect.

Lovitura dată de aceștia ar mai putea cumva avea o justificare, dacă ar fi vizat reformarea partidului pentru ridicarea eficienţei și ponderii sale politice, numai că cei care au înscenat-o nu aveau calitatea să o facă. Cam cât ar cântări, politic și intelectual, Marinuţă, Arhire sau Bodrug, ce fel de lideri politici pot fi Saharneanu și Ana Guţu? Pe cât de pofticioși, pe atât de puţin merituoși, pe cât de vanitoși, pe atât de găunoși. Indiscutabil, Hadârcă este un nume bine cunoscut, dar știe toată lumea că nu are har și nici fire de lider politic. Lipsa aproape completă de priză la alegători a formaţiunii artificiale și inutile, încropită de aceștia, așa cum au arătat sondajele sociologice, demonstrează că nu poate fi vorba de o iniţiativă politică serioasă și independentă, ci de o acţiune inspirată, ghidată și susţinută, moral și material, de cineva care a avut interesul să dărâme PL-ul și personal pe Ghimpu.

Deci, avem tot o corupere, dar gândită și realizată altfel de cum s-a procedat cu activiștii comuniști și cu persoanele din conducerea PLDM. Între altele, îndată după această afacere, câţiva dintre demolatorii PL-ului, probabil cei mai activi și mai interesaţi, au fost înscăunaţi, drept recompensă pentru „istorica” lor ispravă, în funcţii importante din Parlament. Nu a zis rău cel care a zis că politica corupe, numai că această zicere nu explică de ce unii pot fi corupţi, iar alţii nu. Adevărul e că unii, după toate aparenţele, foarte puţini, sunt incoruptibili prin însăși natura firii lor, pe când alţii, din păcate, cei mai mulţi, sunt predispuși genetic pentru asta. Ceea ce face ca oamenii care par foarte cumsecade până să ajungă în politică să se schimbe brusc în sens invers, cum numai simt mirosul banilor și al tuturor beneficiilor ce pot rezulta din aflarea lor acolo, se explică, așa cum zicea nu mai ţin minte cine, prin faptul că la aceștia „se trezesc instinctele sălbatice ce au zăcut până atunci în adormire”. Unii dintre transfugii comuniști, care în 2009 vizitau Ambasada SUA, se recomandau drept reformatori, la fel ca cei care au scindat Partidul Liberal.

Din aceste câteva observaţii rezultă cât se poate de limpede că partidele din RM sunt instabile, nu se fondează pe un nucleu bine închegat de tovarăși de luptă ce ar fi uniţi de același crez și de hotărârea nestrămutată de a realiza aceleași obiective, că sunt, mai degrabă, niște formaţiuni de conjunctură, adunături de oameni întâmplători, aduși acolo în majoritatea cazurilor, dacă nu întotdeauna, exclusiv de dorinţa de căpătuială. Evident, nu este întâmplător că în sondajele sociologice, partidele, împreună cu justiţia, sunt instituţiile cu cea mai proastă reputaţie.

După o nefericită experienţă politică de aproape un sfert de veac, chiar și oamenii cu puţină instruire au ajuns să-și dea seama că nu există niciun partid care să le exprime interesele.

Câtă vreme fiecare partid se prezintă și se apără doar pe sine, acţionând în-

totdeauna împotriva voinţei majorităţii populaţiei, asta înseamnă că fiecare membru de partid este, în esenţă, un inamic public, care spune mereu una și mereu face alta, este un individ specializat în înșelarea permanentă a cetăţenilor.

Acolo unde partidele sunt inconsistente, cum e cazul nostru, sau chiar lipsesc, cum a fost pe cea mai mare durată a istoriei, rolul de factor politic hotărâtor revine unor persoane aparte: șefilor de stat, de guvern, liderilor spirituali sau conducătorilor unor mari mișcări populare. Primele persoane care s-au aflat în fruntea Republicii Moldova, din 1990 încoace, sunt bine cunoscute de toată lumea. Snegur a fost dezorientat, nehotărât și mofturos, multă vreme incapabil să se debaraseze de nostalgiile proruse și prosovietice, refractar orientării românești a Republicii Moldova. Lucinschi – neserios, în plus cu puternice și constante reflexe filoruse și românofobe. Voronin este, mai degrabă, rus decât moldovean, dar nu-i pot fi refuzate anumite calităţi de lider politic. Dacă ar ţine cu adevărat la moldoveni și la Moldova (fără ca numaidecât să se recunoască român), dacă nu ar fi atât de dependent, sufletește și politic, de Moscova și ar mai fi și ceva mai instruit, ar putea fi considerat cel mai bun șef de stat pe care l-am avut până acum, fără să fie, totuși, chiar ceea ce ne trebuie. Despre președintele Timofti nu e deloc ușor să vorbești. Se pare că, din fericire, nu pot fi puse la îndoială convingerile sale românești, iar ca om, așa cum am mai spus, pare a fi foarte cumsecade, dar nu este potrivit pentru funcţia în care se află. Din păcate, cei care l-au plasat acolo, împreună cu cei care îl înconjoară și profită din plin de acest statut, au reușit să-l convingă să se ia în serios, dar acest sprijin nu i-a adus și ceea ce îi lipsește cel mai mult și de ce are nevoie cel mai tare: cunoștinţele și experienţa corespunzătoare, și, mai ales, caracterul cerut de o astfel de poziţie.

De altfel, conform ultimelor sondaje sociologice, circa 66% din populaţie îl apreciază negativ, ceea ce e mult peste cât ar fi fost nevoie pentru a-l face să se gândească și el, și alţii pentru el, dacă stă bine acolo unde se află. Din-

9

FLUX

tre toţi premierii pe care i-am avut, doar Druc și Muravschi merită toată stima. Cel dintâi a fost corect, bine intenţionat, promotor neînfricat al valorilor românismului, dar zăpăcit și prea încrezut. Cred că plecarea sa definitivă în România a fost o mare greșeală.

Cel de-al doilea a fost competent, mai ales în problemele economice, patriot adevărat, fără însă să se dea în spectacol, independent din punct de vedere politic, dar insuficient de hotărât și de insistent. Un lider politic trebuie să fie o personalitate puternică ce se impune prin inteligenţă, insistenţă, spirit organizator, iniţiativă, dar nu mai puţin prin respect necondiţionat faţă de oameni, prin urmărirea permanentă a interesului acestora și satisfacerea lui la cotele cele mai înalte cu putinţă, prin dorinţa nedisimulată de a sta la cumpăna dreptăţii și de a lupta cu toate puterile împotriva fărădelegii sub orice formă, de a veni totdeauna în ajutorul celor slabi și neajutoraţi ș.a.

Dintre toţi activiștii politici care s-au manifestat mai mult sau mai puţin plenar în RM în ultimul sfert de veac, cel mai mult s-ar putea apropia de acest model, fără să întrunească însă toate calităţile, Iurie Roșca. Nu urmăresc nici pe departe să-l flatez, nu e vorba aici de nicio laudă, am spus întotdeauna ceea ce am crezut despre el, nu neapărat lucruri bune, mai degrabă, dimpotrivă. În cazul de faţă este vorba, pur și simplu, de o constatare bazată pe fapte reale, pe care nimeni nu le poate nega. El într-adevăr a demonstrat că poate fi un lider puternic, întrunind primele patru trăsături ale modelului descris mai sus. Nu a existat în viaţa politică de la noi un lider mai inteligent și mai energic decât el. Nu este deloc greu să ne dăm seama că dacă ar fi intrat la ultimele alegeri în Parlament, ar fi acum prima persoană, în cel mai rău caz, una din primele persoane ale conducerii ţării sau liderul în fapt al opoziţiei. Dar, așa cum demonstrează istoria, liderii cei mai inteligenţi sunt uneori și cei mai iraţionali. Caracterele slabe și inteligenţele sărace nu sunt capabile de greșeli grave, dar nu pot produce nici fapte mari.

Ion ŢURCANU

(Va urma.)

FLUX

10

Externe 8 MAI 2014

Comentariu: Au îngheţat relaţiile germano-americane?

Angela Merkel a mers la Washington în vremuri de criză. În pofida tonului călduros al celor doi lideri, SUA și Germania continuă să privească diferit chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Vizita cancelarului Angela Merkel la Washington a fost o întâlnire de criză, cum ambii politicieni rar mai trăiseră. Politica de până acum aplicată în spinoasa chestiune rusească a eșuat dramatic, iar Putin pune în discuţie ordinea stabilită după război. În vreme ce situaţia din Ucraina ia o amploare din ce în ce mai ameninţătoare, scandalul generat de interceptările NSA continuă să sape la fundamentul transatlantic. Fără îndoială, cancelarul german și președintele american se află în faţa celei mai mari provocări de la căderea Zidului Berlinului încoace. În mod surprinzător, scandalul NSA a jucat un rol mult mai mare în cadrul acestei vizite a lui Merkel, lucru deloc pe placul gazdei. În faţa presei, la oră de maximă audienţă, Obama și Merkel au vorbit însă și despre alte lucruri.

„Dialogul cibernetic”, monedă de împăcare Bunăoară, așa-numitul „cyber-dialog” între Statele Unite și Germania a fost consolarea de care Angela Merkel avea nevoie pentru a putea

pleca acasă fără jenă. Nu, un acord de tip „no-spy” nu va exista între cele două ţări, ceea ce înseamnă că diferenţele de opinie în privinţa sferei private online vor dăinui. În actualul context politic, pericolele sunt mari, mai ales că, nici după întâlnirea Merkel-Obama, nu este clar în ce măsură relaţiile germanoamericane vor depăși cu bine viitoarele probe de foc la care vor fi supuse. Iar criza din Ucraina adâncește această dilemă.

Pe de altă parte, Merkel și Obama au transmis Moscovei un mesaj de unitate, reafirmând importanţa vitală, decisivă, pe care o vor avea alegerile prezidenţiale ucrainene din 25 mai. Dacă Putin va continua până atunci să destabilizeze ţara și să împiedice desfășurarea scrutinului, Europa și SUA sunt pregătite să impună un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei. Însă tocmai acest capitol este butoiul de pulbere al conflictelor transatlantice. Sancţiunile nu sunt un scop în sine, au afirmat, la unison, Merkel și Obama. În fapt, declaraţiile celor doi nu sunt decât un compromis formal.

Acuzaţii la adresa Angelei Merkel Or, acest lucru arată cam cât de puternic a fost clătinată încrederea reciprocă în urma dezvăluirilor privind interceptările NSA. În America, încă înainte de vizita doamnei Merkel, cercuri apropiate lui Obama începuseră să manifeste neîncredere și nerăbdare la adresa germanilor neiubitori de sancţiuni.

Mai mult, comentatori politici extrem de serioși din SUA nu s-au sfiit să o acuze pe Angela Merkel că aplică o politică de tip „appeasement” (liniștire, calmare – n.n.) în relaţia cu Vladimir Putin.

O atare acuzaţie nu sare departe de atacurile vitriolante ale senatorului republican John McCain, care a acuzat-o pe Merkel nu doar că nu are stofă de lider, ci și că este sclava industriei, catalogând aceste lucruri drept „penibile” și „o rușine”.

Diferenţe de mentalitate Se pare că americanii sunt pe deplin încredinţaţi de efectele sancţiunilor și forţează o și mai generoasă deschidere a robinetului cu pedepse pentru Putin. În definitiv, americanii nu au nimic de pierdut, de vreme ce comerţul lor cu Rusia este irelevant. Însă pe bună dreptate, cancelarul Merkel se opune acestei presiuni americane, știind cu siguranţă că economia germană ar suferi masiv în cazul înăspririi și mai accentuate a sancţiunilor antiruse.

Tocmai de aceea, înainte de orice, Merkel dorește o inversare a priorităţilor. Pentru ea, important nu este

ca Rusia să plătească un cost din ce în ce mai mare pentru încălcarea dreptului internaţional, așa cum nici pedepsirea lui Putin nu este cea mai mare prioritate, în pofida a ceea ce exprimă o parte a presei americane.

Strategie, nu sancţiuni Pe fondul escaladării conflictului cu Rusia, politicienii din vestul Europei vor mai degrabă să își păstreze cumpătul și să judece situaţia la rece. Sancţiunile nu înlocuiesc acţiunile politice.

Or, prima prioritate politică în momentul de faţă este întocmirea unei politici europene comune, care să stabilească modul în care se va discuta în viitorul cu vecinul de la Răsărit.

Despre acest lucru, Obama a vorbit extrem de puţin, însă nici Merkel n-a insistat. Totuși, într-un final, Obama a declarat în cadrul conferinţei de presă de la Casa Albă că Rusia are interese legitime în vecinătatea sa.

Rol cheie al Germaniei În noua politică externă globală și de siguranţă, Germania reprezintă principalul partener al americanilor. Acest lucru este valabil inclusiv în negocierile privind o zonă transatlantică de comerţ liber, subiect aflat într-un oarecare con de umbră, în pofida aducerii sale în discuţie de către Angela Merkel în discursul susţinut la Camera de Comerţ din SUA. Pentru Obama, Angele Merkel este conducătorul incontestabil al Europei. Tocmai de aceea, președintele american a încurajat-o pe aceasta să își manifeste și mai ferm calităţile de lider.

Așadar, mesajul este clar: totul depinde de Angela Merkel. În astfel de vremuri, probabil mai mult decât își dorește ea însăși.

Gero SCHLIESS Sursa: Deutsche Welle

China va deveni cea mai mare economie din lume în acest an, la paritatea puterii de cumpărare China va depăși Statele Unite în acest an, devenind cea mai mare economie la nivel global în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, în timp ce India s-a instalat deja pe locul al treilea, devansând Japonia, potrivit unui raport al Programului Internaţional de Comparaţie al Băncii Mondiale.

Estimările iau în considerare cursurile de schimb valutar și preţurile, comparaţia fiind efectuată la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară „valoarea banului” în fiecare ţară.

La nivelul anului 2011, economia Chinei reprezenta deja 87% faţă de cea americană, la paritatea puterii de cumpărare, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Astfel, la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul Chinei a fost echivalent cu 13.500 de miliarde de dolari în 2011, faţă de valoarea nominală de 7.300 de miliarde de dolari calculată la ratele de schimb valutar din acel an. În 2011, PIB-ul SUA a fost de 15.500 de miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale. În valoare nominală, Produsul Intern Brut al SUA este de aproximativ 16.200 de miliarde de dolari, iar cel al Chinei de 8.200 de miliarde de dolari.

Metoda parităţii puterii de cumpărare este utilizată pentru a măsura puterea de cumpărare a unei monede în raport cu o valută de referinţă internaţională, de obi-

cei dolarul SUA, calculând o rată de schimb alternativă între cele două monede, care să reflecte diferenţele de preţ.

SUA sunt pe cale să-și piardă statutul de cea mai mare putere economică a lumii în acest an, scrie Financial Times.

SUA este cea mai mare economie a lumii începând din 1872, când a devansat Marea Britanie. Majoritatea economiștilor estimau că China va depăși SUA abia în anul 2019.

Concluziile aparţin experţilor Programului Internaţional de Comparaţie, găzduit sub umbrela Băncii Mondiale, care centralizează contribuţii de la cele mai importante agenţii de statistică din lume, inclusiv din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Programul este

considerat prima autoritate la nivel global în privinţa estimărilor privind puterea de cumpărare, datele produse de instituţie fiind utilizate de o gamă largă de organizaţii din sectorul public și sectorul privat, inclusiv Fondul Monetar Internaţional.

Raportul pe 2011, prezentat recent, reprezintă prima actualizare a datelor începând din 2005.

După studii exhaustive privind preţurile bunurilor și serviciilor în diverse ţări, Programul Internaţional de Comparaţie a tras concluzia că, în ţările sărace, banii au o valoare mai mare decât se credea anterior, astfel că mărimea relativă a economiilor emergente a fost majorată.

La nivelul anului 2005, Programul plasa economia chineză la mai puţin de jumătate faţă de cea a SUA, respectiv 43%, procentaj care a crescut astfel de peste două ori până în 2011.

Având în vedere că FMI estimează pentru China o creștere economică de 24% în perioada 2011-2014, faţă de numai 7,6% în cazul SUA, economia chineză o va depăși probabil în acest an pe cea americană. În ceea ce privește India, a doua mare economie emergentă a lumii, mărimea în comparaţie cu SUA a crescut de aproape două ori în perioada 2005-2011, de la 19% la 37%.

Rusia, Brazilia, Indonezia și Mexicul au intrat în primele 12 economii la nivel global, în timp ce creșterea costurilor și încetinirea creșterii economice au împins în jos Marea Britanie și Japonia în raport cu cea mai mare economie a lumii. Germania a înregistrat o evoluţie ușor pozitivă, în timp ce Italia a stagnat.

Datele vor intensifica disputa privind distribuţia controlului asupra unor organizaţii financiare globale, precum Banca Mondială și FMI, care reflectă în tot mai mică măsură realitatea din economia globală.

Cu 17% din populaţia lumii, „ţările bogate” reprezintă 50% din PIB-ul global, în stagnare faţă de 2005.

Pe baza costului vieţii, raportul relevă că cele mai scumpe ţări sunt Elveţia, Novegia, Bermuda și Australia, la polul opus plasându-se Egiptul, Pakistanul, Myanmar și Etiopia.

Sursa: mediafax.ro

Cultur= 8 MAI 2014

1.VI.1993

Dintr-un blocnotes 28.VI.1981 La Balabanovca, sat semiromân de pe ţărmul Mării Negre, băștinașii nu te întreabă dacă ai venit din Moldova sau din Moldavia, ci: „Aţi venit din Moldovania?”

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

COCOSTÂRC ÎN GREVĂ

Clădirea fostei şcoli reale nr. 2, fondată de M.V. Karcevski

(Pagini de jurnal)

Dar la USM apare o problemă… foarte gravă! Curând vor fi înmânate noile carnete de membru și, domnilor, cum să fie ele numerotate, pentru ca să nu supere pe nimeni? (Auzi, să nu supere pe nimeni!)

Propuneri: în ordine alfabetică. Bine, dar în acest caz nr. 1 e la Arsenieva, care nu are nimic cu literatura noastră. Altă propunere: primele 5 numere să nu se acorde! Apoi: cronologic, conform vârstei. Ba – conform timpului când a fost primit în US din URSS. Cimpoi: „Iar eu mă gândeam ca, în mod simbolic, primul număr să i-l acordăm lui Eminescu”. „De ce nu lui Dosoftei?” întreb eu, în deplin acord cu apucăturile brejneviste. Apoi o propunere năstrușnică: bileţelele cu numere să fie puse într-o căciulă și să-și tragă fiecare norocul. Ba chiar locul! (în literatură…) Bineînţeles că se ajunge la haz. Gras. Apare Vasile Leviţchi, care zice: „Dar eu mi-am ales deja numărul 12”.

Eu îi propun să-și ia pseudonimul de: Vasile Duzină. La rândul meu, fără pretenţii, trec chiar sub cota mea alfabetică, cerând să mi se pună în carnet nr. 33. Nu, nu e vorba de aluzie la vârsta lui Hristos, cum poate să creadă doar ușurelul de minte Ionică Butaș, ci mă ispitește un sentiment pe care l-am trăit, citind despre insistenţa cu care Nikos Kzantzakis a ţinut să scrie un poem din 33333 de versuri. Dar, odată ce noi nu avem în US atâţia membri, ba chiar nici 333, zic 33. Rotunjimea cifrei trei mi-a acaparat preferinţa, chiar dacă nu sunt un superstiţios. Într-o vreme, chiar consideram că-mi merge la cifra 13: la un examen la universitate, într-o zi de 13, în auditoriul 13, trăgând biletul 13 am luat o notă bună și – „Cu-cu-ri-gu!”, caută-ţi norocul.

Dar asta am crezut-o doar până la 13 martie 1991, când ne-a fost spart și devastat apartamentul. În cazul curent, îmi zic că, oricum, nicio lună nu are 33 de zile, așa că măcar de cadrul temporal-cotidian nu se va mai lega vreo superstiţie. Prin urmare, chiar acesta e numărul carnetului meu de scriitor: 33. Îmi telefonează Vasile Vasilache cu chestii de saturaţie, să zic, – să scape de niște oaspeţi pe care încearcă să-i cazeze la hotel pe banii US, pe care aceasta nu-i prea are. De, probleme personal-colective… Apoi mă întreabă dacă nu merg la deschiderea editurii pentru copii „Făt-Frumos”. Nu, pentru că nu am fost invitat. Presupun și motivele. Presupun și interesele (personale, ale bietului Sco. și a submediului D.-C.: să pape numai ei). Presupun și motivele ce duc la această grabă inaugurală. Dar, Dumnezeu cu ei. Altceva e trist, pentru că mi se jelui Vasilache: „Bre, nici nu știu ce să fac, să mă duc sau nu. Ieri, trebăluiam ceva la un perete și mi-am aninat nasul într-un cui, am o julitură și, dacă ies în lume, nici nu știu cum să mă explic, că n-o să mă creadă și o să presupună fel de fel de prostii”. Păi, copiilor, dacă e vorba de o editură a lor – sigur că le vor plăcea bătrânii cu nasul zgâriat…

11

Tot de acolo, alte note hipomnemotice [hai să ajutăm cititorul, scutindu-l de efortul de a deschide DEX-ul voluminos (de altfel, nici n-o fac prea mulţi): hipomnematic ar însemna note destinate folosului personal, iar scrieri ocroamatice – texte (lecţii) destinate unui auditoriu]. Deci, notam pe 5.VII. 1981: O fi fiind – ce lăfăire a unui singur verb! („Da și, nu?” cum ar întreba Li. Istrati.)

2.VI.1993 Din august 1981, adică – tot din blocnotes.

Anatol Ciocanu este un mare bibliofil, posibil, mai adecvat zis, – un mare cumpărător de cărţi, dar, în egală măsură, este impasibilul lor stăpân: din sutele, miile de cărţi pe care le-a împrumutat unora, dar care nu i-au mai fost întoarse, din mulţimea de volume sustrase hoţește de pe rafturi destui cleptomani și-au făcut floarea bibliotecilor personale (și… impersonale, odată ce conţin furturi). Ar fi potrivit ca acestor biblioteci personale-impersonale să li se dea numele lui Anatol Ciocanu.

Retro, 12.VIII.1981 În preajma satului nostru Negureni, pe o miriște discuită, – un cocostârc stingher.

Ce făcea el acolo? Declarase grevă? Protesta contra faptului că se împuţinează apele, iazurile prin care dânsul s-ar fi simţit în apele sale?

14.VIII.1981 O amintire ce a fost fapt real acum doi ani. Eram la noi, pe str. Șoseaua Hânceștilor, la o agapă. Vârstnicii cu ale lor, copiii – de asemenea. Dumitriţa Dumbrăvenilor nu mai vrea să se joace cu Anda Vierilor, pentru că aceasta nu știe cine a fost… Mao Tze Dung. Prima avea 5, a doua – 3 ani.

Anda prinde a ne spune printre sughiţuri de plâns: „Dumitliţa nu vlea să se joace cu mine, pentlu că eu nu tiu sine-i Ma… Ma… Ma…”. „Hai, taci, că-ţi spun”, intervine generos Dumitriţa cea de cinci ani. „Știi cine a fost Mao Tze Dung?” Anda se oprește din plâns și clatină din cap că nu știe. „Mao Tze Dung a fost conducătorul Chinei”, vine răspunsul. „A-a-a!” face prelung și pricepător Anda cea de trei ani, ca și cum a știut cândva, iar Dumitriţa nu a făcut decât să-i reamintească ceva ce uitase.

3.IX.1981 Împreună cu Ioan Mânăscurtă și cu Titus Jucov, actorul și regizorul la marionete, ne plimbam agale pe stradă. Cineva citește un anunţ încleiat pe un stâlp: „Primesc în gazdă doi bărbaţi de vârstă pensionară”. Ciudat! Dar nu din considerentul că sunt solicitaţi tocmai doi bărbaţi și chiar pensionari. Ciudat din interogatorul motiv: Cum, să ajungi la pensie și să locuiești încă pe la gazde?... De ce nu?...

Din alt unghi de apreciere, readucerile prezente de momente din blocnotesurile anilor trecuţi ar fi și un fel de epifanii, dacă luăm termenul în conotaţia lui de: reapariţie.

27.IX.1981 Trandafirul, ca simbol sau mai știu eu ce, trandafirul jumulit de petale prin alte părţi/ cărţi face carieră tardivă și prin lirica basarabeană. A scris Juan-Ramon Jimenez: „Bucură-te că ești contemporan cu trandafirul”, pentru ca Liviu Damian să-i răspundă chiar așa: „Răspund cu o floare”; iar Anatol Codru vine cu „Trandafirul recunoștinţei noastre”, iar un altcineva face testament, în care scrie: „Îţi las ca moște-

nire trandafirul”. Până la ai noștri, au mai jumulit la trandafir și Heine: „El a iubit trandafirii din Brenta”. Și, de atâta înrourare/ înlăcrimare, s-a umezit praful de pușcă și nu mai erup salve „Tunurile ascunse în trandafiri”, cum spusese cineva despre muzica lui Chopin.

Stimulatoare de truisme, o schemă tautologică à la „Cel mai mult mi-e frică de frică” (Shakespeare) de la care pornind, unii, întru crearea impresiei de adagiu original, pot zice: „Cel mai mult iubesc iubirea” sau „Cel mai mult urăsc ura”.

Pe când era redactor-șef la ziarul raional din Grogoriopol, Vlad Pasacaru discuta îndelung cu un american, care venise acolo să cultive roșii. La un moment dat, yankeul îi spuse: „Voi sunteţi fericiţi, pentru că nu știţi ce înseamnă cu adevărat binele”.

Culmea însă, că în blocnotes, ca o replică a hazardului la constatarea americanului, găsesc o frază de-a lui Andrei Tarkovski, care spunea într-un interviu: „Sincer vorbind, nu prea înţeleg cine v-a învăţat să priviţi atât de complicat realitatea”.

Dar, zău nu pricep care din cei doi ar avea dreptate, americanul sau rusul… Ar trebui întrebat vreun sihastru, vreun hindus cufundat în meditaţii…

Iată și o frază „naţionalistă”: „Mesteacănul nu e în stilul meleagului acesta!” Prostii! Dar pricep cam în ce situaţie am scris-o: acum 15-20 de ani se vorbea că, sădind brazi și mesteceni în Moldova, rușii extind diavoleasca lor operă de deznaţionalizare.

Cu toate că, probabil, „prostiile” nu erau chiar fără temei. Cam acesta era adevărul: desfigurarea pe toate căile.

13.X.1981 Atenţie! (Auzită în vis.) Atunci când îţi revine doar gaura covrigului, nu contează cât este ea de mare. Situaţia se modifică și contează doar când îţi revine covrigul propriu-zis: cu cât gaura lui e mai mare, cu atât mai bine.

Ce năduf să fi avut eu pe suflet în octombrie 1981, când notam: „Femeile tind să ne solidarizeze cu mediocritatea lor”?

Astăzi, rectitudinea e aceeași, ce-i drept, poate ca element de echilibru, imediat după dezolanta frază, urmează explicaţia unui termen esenţial: Eva = viaţă (în ebraică).

Astăzi, aproape că a devenit loc comun răspunsul la întrebarea: „Sunteţi optimist sau pesimist?”. Politicienii, scriitorii, actorii sau mai știu eu cine este intervievat, răspund jucăuș: „Sunt un pesimist… optimist”. Asta e precum ai vorbi de o baltă în care se (mai) reflectă stelele…

13.XI.1981 Pe Bel. l-a prins un nou tremurici de creaţie. Publică în ziare, citește la radio, televiziune versuri de un stil trompetard, împeliţate din aiureli cosmopolite care, firește, nu pot spune nimic.

14.XI.1981 Rămase de la 7 noiembrie, lozincile obosite mai împânzesc orașul. Oboseala lor ni se transmite și nouă…

22.XI.1981 Șir de zile cu scrisul pe sponci, însă cu lecturi interminabile.

23.XI.1981 Poezia tinerilor: bruiată. Ce fac, de fapt, cei cu bruiajul, în ultimul timp? Cam același lucru: „operă” de uzurpare a altor destine: pun la cale intrigi, calomniază, bârfesc…

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională aflat pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 33.

În 1907, nobilul Mihail Vikentievici Karcevski a cumpărat de la negustorul Caprel Aușevici Davidov o casă din piatră într-un parter ridicat pe un demisol, care a servit drept sediu pentru școala sa, fondată în 1905, căreia i s-a conferit drepturile de școală reală. În 1908, la 31 decembrie, M.V. Karcevski a amanetat proprietatea sa imobiliară din str. Gogol, 31, pe care a vândut-o orașului în 1913 pentru sediul Școlii Reale. În 1930, aici se afla Școala primară nr.15. În perioada postbelică, această casă a fost reconstruită pentru Școala nr. 37, cu amplificarea volumului.

Clădirea școlii, iniţial rectangulară în plan, construită într-un parter, a fost amplasată cu o retragere de la linia roșie a străzii. În perioada postbelică, vechea clădire a școlii a fost înălţată printr-un etaj, iar între linia roșie a străzii și școală a fost construit un bloc cu trei niveluri, faţada principală a clădirii devenind aliniată la linia roșie a străzii. Compoziţia parterului repetă, dar cu o alungire, arhitectura Școlii reale a lui M.V. Karcevski: o compoziţie simetrică, cu intrarea amplasată central, de o parte și alta a intrării fiind amplasate câte cinci ferestre ample. Golurile ferestrelor sunt rectangulare, conturate cu ancadramente cu evidenţierea bolţarului central, sprijinite pe console cu panou sub plita de pervaz. Peretele parterului se termină printr-o cornișă neoclasică cu denticule, deasupra căruia se află două etaje. În aspectul părţii noi a clădirii s-au relevat principiile arhitectonice din anii ’50 ai secolului al XIX-lea, așa-numitele empire sovietice sau staliniste, influenţate de arhitectura renașterii italiene, cu ale cărei tendinţe umaniste erau comparate aspiraţiile epocii socialiste. Clădirea a obţinut o asemănare cu palazzo florentin, prin divizarea faţadei în trei registre, dintre care primul este parterul, pe care se sprijină pilaștrii ordinului cu capiteluri compozite, amplasat între ferestrele înalte, rectangulare la etajul 1 și în arc în plin centru la etajul 2, toată compoziţia fiind dominată de o cornișă lată de factură clasică. Intrarea este umbrită de o cornișă rectilinie, susţinută de console în forma volutelor. În spaţiul dintre etajul 1 și 2 și pe friza netedă de sub cornișă au fost amplasate simboluri legate de instruire și cunoștințe.

Sursa: www.sit.monument.md

12 Autorul chipului celebrei statui a Mântuitorului din Rio de Janeiro este un român

FLUX

Magazin 8 MAI 2014

De celebra statuie a Domnului Iisus Hristos din Rio de Janeiro – Cristo Redentor – a auzit toată lumea, însă foarte puţini știu că autorul chipului Mântuitorului este sculptorul gălăţean Gheorghe Leonida.

Provenit dintr-o familie care a dat numeroase personalităţi (dintre care Eliza Leonida-Zamfirescu și Adela Leonida-Paul, surorile sale), Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse).

Cum tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe a absolvit liceul la București, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. Și-a făcut debutul în 1915, la un salon naţional. După ce a luptat în Primul Război Mondial, și-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, iar operele sale au fost încununate cu mari premii la Roma (pentru

lucrarea „Reveil”) și la Paris („Le Diable”).

În 1925 s-a mutat în capitala Franţei, unde Paul Landowsky tocmai primise comanda pentru statuia Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul). Unanim recunoscut pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza, Gheorghe Leonida a fost angajat de Landowsky să sculpteze capul monumentalei statui a lui Iisus. Începută

în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 și a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine.

Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) și o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne.

Revenit în ţară, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze, însă a murit la numai 49 de ani, în primăvara lui 1942, căzând de pe acoperișul

O comoară culturală din România este una din cele „Şapte Minuni ale Europei ce riscă să dispară” Bisericile de lemn din sudul Transilvaniei și din nordul Olteniei au fost incluse pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa, duminică, 4 mai, în timpul Congresului moștenirii culturale, dedicat conservării patrimoniului, care a avut loc la Viena.

Alături de aceste situri culturale din România, lista include obiective de patrimoniu din Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Rusia și Serbia.

Lista constituie un instrument important în ceea ce privește promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cultural ameninţat al Europei, a declarat Denis de Kergorlay, președintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra, care finanţează parţial Banca europeană de investiţii (BEI).

Federaţia paneuropeană pentru patrimoniul cultural Europa Nostra este o platformă reprezentativă care reunește 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări din Europa.

Anul acesta, pe lista obiectivelor culturale aflate în pericol se mai află Teatrul Bourla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho și Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul „social” din Cerniakovsk (Rusia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, și sinagoga din Subotica (Serbia).

Lista siturilor culturale în pericol din Europa pentru anul 2014 a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din

11 obiective, selectate de o comisie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, arheologie, arhitectură și finanţe.

Nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile și de instituţii publice din toată Europa.

Programul „The 7 Most Endangered” a fost lansat în ianuarie 2013 de Fundaţia Europa Nostra, împreună cu European Investment Bank Institute, ca partener fondator, și cu Council of Europe Development Bank, ca partener asociat. „The 7 Most Endangered” nu este un program de finanţare, scopul acestuia fiind să reprezinte un catalizator al acţiunii și să promoveze „puterea exemplului”.

Bisericile de lemn din România au fost construite în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cu o arhitectură simplă. Interiorul este acoperit cu picturi pe lemn și fresce, iar valoarea de patrimoniu a acestor situri culturale este sporită nu numai de picturile murale din interiorul și exteriorul edificiilor, ci și de amplasarea privilegiată a acestora. În ciuda importanţei lor istorice, sociale și culturale, numeroase biserici au fost abandonate în ultimele decenii, din cauza spaţiului restrâns și a lipsei de facilităţi, în prezent aflându-se într-un grad avansat de degradare. Unele dintre acestea au devenit capele pentru cimitire, iar altele sunt ameninţate de conservarea inadecvată.

Bisericile de lemn se află în proprietatea a 60 de parohii ortodoxe, iar lista celor șapte biserici de lemn din sudul Transilvaniei și din nordul Olteniei a fost alcătuită de fundaţia Pro Patrimonio.

Sursa: descoperă.ro

casei familiei sale din București, în timp ce culegea flori de tei.

Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului că Leonida a sculptat mai multe busturi ale membrilor Casei Regale, astfel că faimoasa sa contribuţie la minunea din Rio a rămas uitată. Lucrările sale se află în principal la Castelul Bran și la Muzeul Naţional de Artă, dar pot fi admirate și la alte mari muzee bucureștene.

Sursa: viata-libera.ro

IN MEMORIAM

A murit Stela Cemortan Pe 18 aprilie a decedat pedagogul Stela Cemortan, omul îndrăgostit de carte. Și-a început activitatea știinţifică și didactică mai întâi ca profesoară de limbă și literatură română la Școala Pedagogică din Soroca, ulterior a activat în calitate de inspector la Ministerul Educaţiei, șefă de laborator la Institutul de Știinţe ale Educaţiei, profesoară la Institutul de perfecţionare a cadrelor didactice, profesoară la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Este autor, coautor și coordonator al multor documente conceptuale și normative ale educaţiei preșcolare și învăţământului general. A publicat peste 250 de lucrări, monografii, studii, manuale, ghiduri metodice, materiale didactice etc.

Pentru activitate prodigioasă pe tărâmul pedagogiei s-a învrednicit de distincţii și medalii precum: Eminent al Învăţământului Public din Republica Moldova (1974), Eminent al Învăţământului Public din URSS (1977), Medalia „Meritul Civic” (1996) și Ordinul „Gloria Muncii” (2002). Este primul doctor habilitat în pedagogie din Republica Moldova, și-a susţinut teza la Universitatea “M. Lomonosov” din Moscova.

Ilustrul pedagog și-a dedicat viaţa copilului, indiferent de regulile și legile timpului pe care le-a parcurs, în virtutea tuturor vitregiilor pe care le-a înfruntat.

Prin activitatea sa profesională, dar și prin exemplul personal, a contribuit direct la educarea a multor generaţii de copii, dar a venit și în sprijinul pedagogilor și părinţilor pentru a-i ajuta să le ofere acestora o educaţie aleasă și să le cultive dragostea pentru lectură și carte.

Exprimăm pe această cale sincere condoleanțe fiicei pedagogului, Elvira Cemortan-Voloșin.

Dumnezeu s-o odihnească alături de cei drepți.

Programe 8 MAI 2014

12

Luni MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Documentar. „Global 3000”. 10.15 Memorialul „Andrei Doga”. 10.30 Reporterul de gardă. 10.55 World stories - lumea în reportaje. 11.25 Știinţă și inovare. 11.55, 13.10 Ștefan Petrache. „Ce-aș fi fost...” Serată de creaţie. 14.15, 3.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.55 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă.

17.15 Desene animate. „Sandocan”. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu. 23.05 Cultura azi. 0.00 Film.„SFATURI DE VIAŢĂ” (SUA, 2007). 4.30 Evantai folcloric. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000. md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat (primul episod) 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Dincolo de poveștiri 23:30 Serial: My super sweet 16 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Dincolo de poveștiri (r) 03:30 Serial: My super sweet 16 (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate

13

Marţi MAI

14

Miercuri MAI

13 15

FLUX Joi MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.00 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial.„AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Ziua Europei. Kohila, Estonia.

11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol.

12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”.

15.10 Documentar. „Imperiul aurului”. 16.05 Documentar. „Să devii o stea”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. 23.50 Film. „O CRIMĂ PERFECTĂ”. 4.30 Europa în concert. Milow (Belgia). 5.15 Tezaur. 5.30 Vector European.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45, 0.50 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Fii tânăr!

16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Ruskii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Avangaraj. 23.20 Europa în concert. Milow (Belgia). 0.15 Săptămâna sportivă. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Doctorul casei (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (primul episod) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Teleshopping 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cruciada copiilor 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4717 15:30 Film: BD în alertă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Furtul de diamante 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.9, an 9 (r) 00:00 Serial: CSI: New York, ep.10, an 9 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: BD în alertă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4718 15:00 Film: Supravieţuitorii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.12, sezon V 21:45 Serial: Altă săptămână nebună, ep.5, sezon II 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.11, an 9 00:00 Serial: Politiștii din Houston, ep.3, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме „Переводчик” 23:15 „Вечерний Ургант” 23:50 Ночные новости 00:00 „Политика” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15 Киану Ривз, Морган Фримен в приключенческом фильме „Цепная реакция” 02:55 „Prima Oră” (R) 04:35 „Истина где-то рядом”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме „Переводчик” 23:15 Ночные новости 23:30 „На ночь глядя” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 Микки Рурк в фильме „Война богов: Бессмертные” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:00 „В наше время”

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Giuvaierul Nilului (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4715 15:00 Film: Crimă cu ecou 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paulie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.8, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimă cu ecou (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4716 15:00 Film: Paulie (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.9, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: CSI: New York ep.9, an 9 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме „Переводчик” 23:15 „Вечерний Ургант” 23:50 Ночные новости 00:00 „Познер” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15 Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный, Наталья Гундарева, Сергей Никоненко в фильме „Зимний вечер в Гаграх” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:25 „Истина где-то рядом”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме „Переводчик” 23:15 „Вечерний Ургант” 23:50 Ночные новости 00:00 „Народная медицина” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15 Курт Рассел в фильме „Большой переполох в маленьком Китае” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:35 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE : LA GUERRE FROIDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 PARIS ANNÉES FOLLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:03 LES NOUVEAUX PARADIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CEUX QUI POSSÈDENT SI PEU 23:34 AMÉRIKOLOGIE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 ABOUNA (NOTRE PÈRE) 2:18 J’EN RÊVE ENCORE 2:31 LE TAXIDERMISTE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR...

11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 DE LA DROGUE DANS NOS ASSIETTES ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 IMPARDONNABLES 21:19 DETOX 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:04 FLASH INFO 13:10 ÉPICERIE FINE 13:36 HORIZONS - LAOS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’ÉCOLE DE LA CHAIR 16:39 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 COMMENT VA LA DOULEUR ? 21:02 GEOPOLITIS 21:17 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 MELTING POT CAFÉ 1:48 MELTING POT CAFÉ 2:43 TEMPS PRÉSENT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Ruskii dom. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. „Arts 21”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. Madredeus (Portugalia). 0.00 Documentar. „La drum”. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHALLENGE D’ÉTÉ 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 FLASH INFO 13:06 RICARDO 13:30 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:32 MAUVAIS KARMA 16:02 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 MELTING POT CAFÉ 20:24 MELTING POT CAFÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES NEIGES DU KILIMANDJARO 23:46 POUR LE RÔLE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 HORIZONS - RAJASTHAN 2:45 MISE AU POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

14

FLUX 16

Programe 8 MAI 2014

Vineri

17

MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. Madredeus (Portugalia). 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.40 E.Grieg. „Holberg Suite”. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine în colecţie. 12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Profil de savant. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show.

21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forţa destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Supravieţuitorii (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dușmanul din ape 23:00 Film: Til Death 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:55 „Вечерний Ургант” 00:45 „Primele știri” (rus) 00:55 Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме „Неуправляемый” 02:25 Дмитрий Щербина, Евгения Крюкова в боевике „Три дня вне закона” 04:00 София Ротару в фильме „Душа” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 CHALLENGE D’ÉTÉ 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:07 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:35 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MELTING POT CAFÉ 15:54 MELTING POT CAFÉ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:14 LES NOUVEAUX PARADIS 21:41 TOP 14 22:42 TOP 14 23:33 AMÉRIKOLOGIE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 CLANDESTIN 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă MAI

6.05, 21.00, 23.20 - ȘTIRI. 6.15 Campania socială „O masă de tenis pentru școala ta”.

Finala Cupei TRM la tinis de masă. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 În ritm de dans.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Știri pozitive.

13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.45 Cinemateca universală. 14.00 „Doru-i dor”. Spectacol muzical cu orchestra „Folclor” și tinere talente. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 2.50 „Norocul meu, cântecul meu”. Recital Silvia Chiferiuc și Fuego (România).

17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Documentar. „Acasă, în Marienfild”. 23.30 Film. „DRAGOSTE NEBUNĂ” (SUA, 2009). 1.05 Fii tânăr! 1.50 Avangaraj. 3.20 Documentar. „Acceptare”. 4.30 Bună seara! Talk show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forţa destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30 Film: Monkeybone 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshoping 13:20 Film: Cartea junglei II 15:05 Film: Dușmanul din ape (r) 17:00 Film: Til Death (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Numere fatale 23:00 Film: Hostel - Căminul ororilor 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Promotor (r) 02:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:45 Film: Hostel - Căminul ororilor (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:35 Комедия „Гарфилд” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Гарфилд”. Продолжение 06:55 Борис Невзоров в детективе „Найти и обезвредить” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45„Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Роман Карцев. „Вчера маленькие, но по три...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Марина Неелова. Не спрашивайте меня о романах” 14:05 Марина Неелова, Александр Збруев в фильме „Ты у меня одна” 15:45 „ДОстояние Республики” 17:45 Ирина Муравьева, Татьяна Васильева в комедии „Самая обаятельная и привлекательная” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Комедия„Самая обаятельная и привлекательная”. Продолжение 19:25 „Угадай мелодию” 20:00 Премьера. „Чувство юмора” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера сезона. „Новенькие” 00:05 Триллер „Чужой против хищников” 01:40 Легендарный фильм „300 спартанцев” 03:25 Игорь Бочкин, Виктор Раков в криминальной комедии „Барханов и его телохранитель” 7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:07 ZOU 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:01 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:58 DÎNER À LA FERME 4 16:53 TARATATA 17:26 TOP 14 18:20 FLASH INFO 18:27 TOP 14 19:18 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:43 TERRIENNES 19:47 THALASSA 21:38 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:09 HIER ENCORE 0:03 LE JOURNAL DE LA RTS 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 L’INVITÉ 1:01 UN MUSÉE DANS LA VILLE 1:55 DEGAS, LE CORPS MIS À NU 2:48 GÉRARD GAROUSTE, RETOUR AUX SOURCES 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

18

Duminică MAI

6.05, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Acasă, în Marienfild”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Aniversări. Efim Tarlapan.

8.40 Dialog social. 9.00 Documentar.„Euromaxx”. 9.30 Documentar. „Colecţia de design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Imperiul aurului”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Vine Clujul pe la noi”. Concert. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „ȘEF ȘI CEVA MAI MULT” (SUA, 2004). 0.20 Erudit-cafe. 1.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.35 Documentar. „Pinul nordic”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Dincolo de poveștiri (r) 13:15 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Santa diabla (r) 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forţa destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Doctorul casei (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Cartea junglei II (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Lecţii pentru mamă 16:00 Film: Adela Blanc Sec 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Turistul 23:00 Film: Conjuraţia tăcerii 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Conjuraţia tăcerii (r) 05:30 Apropo Tv (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:40 Комедия „Гарфилд: История двух кошечек” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Гарфилд: Ис тория дву х кошечек”. Продолжение 07:00 Александр Фатюшин, Вячеслав Шалевич в детективе „Лекарство против страха” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Свадебный переполох” 13:20 „Охота на шпильках” 14:25 Олег Даль в фильме „Женя, Женечка и „Катюша” 15:55 „Виталий Соломин. Между Ватсоном и „Зимней вишней” 16:55 Виталий Соломин, Нина Сазонова, Инна Макарова в фильме„Женщины” 17:45 Вечерние новости (с субтитрами) 18:00 Фильм„Женщины”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:25„Точь-в-точь” 01:15 Александр Домогаров, Наташа Варфоломеева, Анастасия Микульчина в фильме „Белая ночь, нежная ночь...” 02:55 Лиам Нисон в фильме „Заложница” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 6:24 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 ZOU 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:03 JOUR DE RUGBY 12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:01 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 NUS & CULOTTÉS 20:35 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ORFEU NEGRO 23:44 JEU DE GUERRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 FOOT! 1:29 FOOT! 1:36 LES NEIGES DU KILIMANDJARO 3:18 POUR LE RÔLE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

8-16 mai Berbec Te caracterizează ambiţia mai mult ca în oricare zi și dorinţa de a ieși învingător din discuţiile pe care le ai. Ești în stare să îţi scoţi la iveală calităţile mentale și de comunicare pe care le posezi.

Taur Nevoia ta de stabilitate în plan afectiv te poate face să iei decizii care se vor dovedi constructive. Micile insuccese îţi vor crea o stare de nervozitate și asta pentru că ignorat câteva amănunte ale afacerii.

Gemeni Vei dori mai multă stabilitate în viaţa ta sentimentală, dar nu îţi va fi atât de ușor să ajungi la acest deziderat.

Acordă mai multă atenţie nevoilor partenerului!

Rac Dorinţa de comunicare, sociabilitatea și inteligenţa de care dai dovadă te vor face un companion extrem de plăcut. Crezi cu tărie într-o idee și o susţii până în pânzele albe, în ciuda tuturor disputelor pe care le generezi.

Leu Din punct de vedere sentimental lucrurile nu vor evolua chiar așa cum îţi dorești; unele nemulţumiri mai vechi ar putea reveni în atenţia ta. Afacerile îţi vor ocupa mai mult timp astăzi decât ai vrut să aloci acestui sector.

Fecioara Nu ar fi rău dacă ai încerca să îţi scoţi armele secrete care te protejează, dar fără să îi rănești pe cei din jur. Treci printr-o perioadă de acumulare și de perfecţionare care se vor dovedi a fi investiţii benefice în ceea ce privește cariera.

Balanţă S-ar putea să întâmpini probleme financiare, însă nu este cazul să te demoralizezi. Vei mai primi câteva responsabilităţi, ca urmare a impresiei bune pe care ai făcut-o șefilor. Este posibil să pleci într-o călătorie.

Scorpion Cineva din familie sau partenerul de viaţă va avea unele probleme și va trebui să îi fii alături. Treci printr-o perioadă neagră. Dezamăgirile se ţin lanţ și nu reușești să mai faci faţă.

Săgetător Relaţia cu partenerul de suflet nu evoluează chiar așa cum îţi dorești.

Dacă ai fi mai înţelegător ar fi mai bine pentru toată lumea. Simţi nevoia de schimbare care să te ajute în planurile pe care le întreprinzi.

Capricorn Orice controversă poate genera o adevărată furtună în viaţa ta sentimentală. Investiţiile pe care te gândești să le faci se vor dovedi foarte profitabile, dar într-un viitor mai îndepărtat decât cel pe care îl gândești tu acum.

Vărsător Partenerul nu este foarte încântat de planurile tale de viitor și acest aspect te poate aduce în faţa unui conflict domestic. Proiectele îţi dau mare bătaie de cap, mai ales că este posibil să primești și responsabilităţi și sarcini în plus.

Peşti În plan sentimental, lucrurile par să revină la normalitate. Sunt multe probleme care își așteaptă rezolvarea, dar nu ai luciditatea de a duce lucrurile la bun sfârșit.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse 8 MAI 2014

Cum ne protejăm ochii de razele soarelui? Îţi poţi închipui zilele de vară fără ochelari de soare. Însă știi când și cum trebuie să porţi o pereche de ochelari?

Glamourmagazine.ro

FLUX

STUDIU

Copiii pierd şapte minute de somn pentru fiecare oră petrecută în faţa televizorului Copiii dorm în medie cu șapte minute mai puţin pentru fiecare oră de privit la televizor, cei mai expuși la acest fenomen fiind băieţii, au constatat cercetătorii americani.

Când alegem o pereche de ochelari de soare, de cele mai multe ori ne uităm să fie coloraţi și mai ales în conformitate cu trendurile sezonului. Poate ne gândim să fie ușori de ţinut pe nas, sau poate chiar interesanţi ca formă. Avem însă grijă și de efectele pe care acești ochelari le au asupra sănătăţii noastre?

DO: Poartă-i dimineaţa devreme și după-amiază. Respectiv, între orele 8 și 10 a.m. și 2 și 4 p.m. Cele mai dăunătoare raze își fac simţite efectele mai ales între aceste ore.

Așadar, protejează-ţi ochii în acest interval de timp, chiar dacă ţi se pare că soarele nu este atât de puternic dimineaţa.

DON’T: Nu cheltui o avere pe o pereche de ochelari de soare. Poţi să găsești un model și mai ieftin, însă suficient de bun din punctul de vedere al protecţiei.

DO: Verifică dacă lentilele au protecţie certificată UVB și UVA. Razele sunt periculoase pentru ochii tăi, așa că nu cumpăra vreo pereche de ochelari fără protecţie.

Nu te vor ajuta să ai grijă de ochi.

DON’T: Nu uita să iei cu tine ochelarii atunci când mergi la mare sau te relaxezi pe marginea unui lac. Apa reflectă 100% razele soarelui, astfel încât ochii tăi sunt foarte expuși razelor dăunătoare. Chiar dacă nu intri în apa mării sau chiar dacă șezlongul tău e mai departe de mal, tot n-ai scăpat de ameninţare: nisipul și asfaltul reflectă 25% din raze.

DO: Alege o pereche de ochelari de soare care să ţi se potrivească perfect formei feţei și să nu fie foarte grei de ţinut pe nas. Nu e atât de complicat: în magazine există o mulţime de modele, culori și materiale, astfel încât, cu puţină răbdare, îi poţi găsi pe aceia potriviţi feţei tale și ţinutelor pe care le porţi.

15

Cercetătorii de la spitalul de pediatrie MassGeneral Hospital for Children și de la Școala de sănătate publică de la Harvard au studiat peste 1.800 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 8 ani, descoperind că acei copii care aveau televizor în dormitor dormeau mai pu-

ţin decât ceilalţi, informează dailymail.co.uk.

Participanţii la studiu – atât copiii, cât și mamele acestora – au fost integraţi în Project Viva, o cercetare pe termen lung a efectelor asupra sănătăţii cauzate de o serie de factori, în timpul sarcinii și după naștere.

Studiul a analizat informaţiile raportate de mame ai căror copii aveau 6 luni în momentul începerii studiului, o dată pe an, până când aceștia au împlinit vârsta de 7 ani.

Informaţiile cuprindeau detalii despre timpul petrecut de copii într-o cameră în care televizorul era pornit și

despre timpul petrecut de copiii mai mari în faţa televizorului. De asemenea, studiul prezenta informaţii despre copiii cu vârsta mai ales între 4 și 7 ani, care dormeau într-o cameră cu televizor, și despre orele de somn zilnice ale acestora. Studiul oamenilor de știinţă americani este primul care a cercetat efectele prezenţei televizorului în dormitorul copiilor pentru o perioadă lungă de timp.

Autorii studiului au observat că rezultatele acestuia sprijină alte studii anterioare, care au descoperit că atât privitul la televizor, cât și prezenţa acestuia în dor-

STIL DE VIAŢĂ Izolarea modifică fundamental funcţionarea creierului. Experţii ne învaţă cum poate fi evitată Oamenii care trăiesc în izolare se pot alege cu grave probleme de sănătate, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere mental.

de somn total are efecte negative asupra stării de sănătate fizice și mentale a copiilor.

Romanialibera.ro

FARMACIA NATURII

Păpădie, verde cu magie!

Consumaţi-le crude, în salate sau sub formă de smoothie proaspăt și veţi constata efectele miraculoase ale frunzelor de păpădie. Acestea au un puternic efect detoxifiant și de curăţare a ficatului și rinichilor, dar sunt și o sursă extraordinară de antioxidanţi, fier, calciu.

BENEFICIILE CONSUMULUI DE FRUNZE DE PĂPĂDIE Frunzele de păpădie sunt bogate în calciu și fier

În cadrul Congresului Asociaţiei americane pentru progresul știinţelor (AAAS), cercetători de la Universitatea din Chicago au pus în evidenţă legătura dintre izolare și creșterea presiunii arteriale, a nivelurilor de cortizol (hormonul stresului) și a riscului de depresie, paralel cu scăderea imunităţii, a calităţii somnului și a stării de bine resimţite, scrie passionsante.be, preluată de Agerpres.

O altă echipă de savanţi a ajuns la concluzia că există «diferenţe spectaculoase», în termeni fizici și psihologici, în funcţie de densitatea relaţiilor sociale la persoanele vârstnice, factor cheie al capacităţii de a depăși adversitatea.

Experţii atrag atenţia că sunt trei elemente esenţiale în evitarea izolării: 1) existenţa unei persoane apropiate care să îl accepte, aprecieze și înţeleagă așa cum este cel care contează pe ea; 2) menţinerea unor raporturi sociale reciproc favorabile; 3) apartenenţa la un grup, cu sentimentul unei vieţi colective mai degrabă decât a uneia individuale. În realitate, nu singurătatea "fizică" este cea care tulbură cel mai mult, ci impresia subiectivă de izolare.

Pe de altă parte, oamenii de știinţă de la Universitatea California atrag atenţia că «izolarea modifică fundamental funcţionarea creierului: lipsa interacţiunilor cu mediul social, insuficienţa contactelor interpersonale și sărăcia stimulărilor schimbă radical felul în care comunică neuronii între ei».

«Este neapărat necesar ca oamenii să aibă contacte între ei, chiar și cele mai simple. Persoanelor izolate le este foame: nu ajunge o masă bună, este foarte important ca ele să o poată pregăti și împărţi cu alţii», a subliniat unul dintre participanţii la congres. Familia, vecinii, cunoștinţele, fiecare are un rol de jucat în evitarea izolării, au mai avertizat specialiștii.

Evz.ro

MODĂ & STIL

Fă loc nuanţelor de galben! În amalgamul cromatic ce domină tendinţele sezonului de primăvară/vară 2014, câteva culori se desprind detașat ca favorite. Printre acestea, la loc de frunte stă galbenul, cu ale sale multe declinări.

De la galben clasic, la galben solar, cu note ce duc spre portocaliu, la nuanţele de galben pal sau la cel neon, aproape orice abordare este încurajată în această perioadă. Dacă vrei să alegi câștigătorul sezonului însă, preferatul momentului este fără doar și poate galbenul pastel, discret și diafan.

mitorul copiilor reduc timpul de somn total.

Cercetătorii americani au afirmat că reducerea timpului

Deloc „cuminte” și cu iz nonconformist, galbenul este, în general, o culoare nu tocmai ușor de abordat. Asta în primul rând pentru că galbenul nu stă bine oricui (de exemplu, cele mai avantajate în această situaţie sunt brunetele și șatenele, spre deosebire de roșcate, care pot aborda mai greu o ţinută galbenă).

Astfel, trebuie să îţi alegi foarte bine nuanţa de galben pentru a obţine efectul „wow” dorit.

One.ro

Frunzele de păpădie au un conținut semnificativ de calciu. O singură ceașcă de frunze de păpădie tăiate conţine 103 miligrame (10% din doza zilnică recomandată) de calciu. Alături de pătrunjelul proaspăt, frunzele de păpădie au o cantitate bogată de fier. O ceașcă conţine 1,7 miligrame de fier.

Frunzele de păpădie au un conţinut scăzut de calorii Ca toate verdețurile și frunzele verzi, frunzele de păpădie au un conţinut scăzut de calorii. O ceașcă de frunze de păpădie tocate dispune de doar 25 de calorii.

Frunzele de păpădie sunt bogate în antioxidanţi Frunzele de păpădie reprezintă o sursă preţioasa de vitamina A în forma carotenoidului antioxidant-betacaroten, dar și de vitamina C.

Păpădia ajuta la detoxifierea și la curăţarea organismului Dacă ai de gând să îţi detoxifiezi și să îţi cureţi organismul de toxine, atunci frunzele de păpădie pot fi alegerea perfectă.

Frunzele de păpădie conţin o cantitate semnificativă de minerale și proteine Frunzele de păpădie au un conţinut bogat de minerale. În afară de calciu și fier, sunt o sursă bună de cupru (10% din DZA = Doza Zilnică Admisă), mangan (8%), fosfor (5%), potasiu (5%) și magneziu (5%).

Per porţie, frunzele de păpădie au mai multe proteine decât spanacul și conţin toţi aminoacizii esenţiali, așa că este o proteină completă.

Dispun de multivitamine În afară de vitamina A ca betacaroten (186 din DZA) și vitamina C – 21% din DZA, fiecare ceașcă de frunze de păpădie tăiate constituie, totodată, o sursa bună de vitamina B1 (9% din DZA), B2 (11% din DZA), B6 (11% din DZA), vitamina A (13% din DZA) și, în special, de vitamina K (357% DZA).

Frunzele de păpădie au proprietăţi antiinflamatorii și anticancerigene Nutrienţii prezenţi din belșug în frunzele de păpădie pot contribui la reducerea riscului apariţiei cancerului, a sclerozei multiple, a cataractei, a degenerescenţei maculare cauzate de îmbătrânire și la reducerea apariţiei atacului cerebral. Păpădia beneficiază și de proprietăţi antiinflamatoare, având un efect pozitiv și asupra celor care suferă de astm și alte boli inflamatorii.

Garbo.ro

FLUX

16

Cultur= 8 MAI 2014

Expoziţie retrospectivă – 5 ani de activitate a proiectului moldo-ungar „Heviz – Eden” Galeria de Artă a Ambasadei Ungariei în Republica Moldova a găzduit, la 5 mai 2014, un vernisaj cu lucrări realizate la Simpozionul Internaţional de Artă desfășurat, în fiecare an, în orașul Heviz, Ungaria.

Expoziţia a întrunit nume notorii din domeniul artelor plastice: Eleonora Romanescu, Vasile Cojocaru, sau nume ale generaţiei mai tinere: Grigore Sultan, Elvira Cemortan-Voloșin, Valeriu Vânagă, Tudor Fabian, Octavian Romanescu, Ecaterina Ajder, Svetlana Șugjda, Irina Prosii ș.a. Participanţii din Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Franţa, India, Olanda, Polonia, România, Federaţia Rusă, SUA, Turcia, Ucraina, Ungaria, pe parcursul a 5 ediţii de simpozion au prezentat tradiţiile artei ţării de origine. În cadrul expoziţiei au fost expuse lucrări realizate în tehnicile de pictură, grafică, sculptură, artă textilă, ceramică etc. Peisajul orașului Heviz în interpretarea artistei Eleonora Romanescu a readus participanţii și publicul în atmosfera citadină ungară. Natura moartă semnată de Iraida Ciobanu și Guti-

era Prodan a lăsat amprenta artei noastre tradiţionale. Portretele realizate de regretatul grafician Vasile Cojocaru în tehnica broderiei au fost surprizele neașteptate ale expoziţiei. Grafica artistului plastic Tudor Fabian a adus un suflu nou în arta contemporană, iar lucrările de artă textilă i-au conferit expozi-

ţiei o notă de modernism. Printre autorii la acest capitol îi putem numi pe artiștii Elvira CemortanVoloșin, Irina Prosii, Anatol Danilișin (Republica Moldova), Jolanta Khodkienicz, Ursula Dulewik, Elvira Sztetner (Polonia), Zenovia Shulga (Ucraina), Aurel Stanciu, Nicolae Zâmbroianu, Mariana Gherghiu (România), Mazahir și Lala Avșar (Turcia) ș.a. Ceramiștii Valeriu Vânagă și Octavian Romanescu au prezentat lucrări bine structurate, fineţea culorilor fiind redată prin tehnica glazurării. Sculptorul Grigore Sultan a prezentat miniatură în bronz, în Heviz el realizând mai multe lucrări monumentale.

Evenimentul a fost însoţit de lansarea unui catalog dedicat aniversării a 5 ani a Simpozionului Internaţional de Artă „Heviz – Eden”, care a fost organizat graţie iniţiativei președintelui Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova, Elvira Cemortan-Voloșin.

Prezent la manifestaţie, Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Ungariei în Republica Moldova, Mátyás Szilágyi, a menţionat despre importanţa colaborării bilaterale moldo-ungare în aspect cultural, dorindu-i Centrului ARTELIT mult succes în continuare.

Administraţia Centrului Cultural ARTELIT ţine să aducă sincere mulţumiri Excelenţei Sale, Ambasadorului Extraordinar și Plenipotenţiar al Ungariei în Republica Moldova, Mátyás Szilágyi, corpului diplomatic al ambasadei, Excelenţei Sale, Ambasadorului Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ungaria, Alexandru Codreanu, administraţiei publice locale a orașului Heviz, administraţiei Hunguest Hotels, administraţi-

Tudor Gheorghe a primit, la Târgu Jiu, titlul Doctor Honoris Causa

desfășurarea evenimentelor culturale pe parcursul a 5 ani.

Natalia PROCOP, director Relaţii Internaţionale, Centrul Cultural ARTELIT

Opera „Sărutul” lui Constantin Brâncuși a fost vândută pentru 8,5 milioane de dolari Un colecţionar a plătit 8.565.000 de dolari pentru un exemplar al sculpturii Sărutul, semnată de Constantin Brâncuși.

Cântăreţul, compozitorul și actorul Tudor Gheorghe a primit, miercuri, 7 mai, titlul Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Senatul instituţiei recunoscând astfel remarcabilele contribuţii ale maestrului la dezvoltarea și tezaurizarea patrimoniului cultural românesc.

Decizia de acordare a distincţiei a fost luată în ședinţa Senatului UCB în luna martie a acestui an, ca urmare a solicitării Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Drept și Știinţe Administrative. „Convins de valenţa eminamente culturală a spaţiului nostru academic, am convocat Senatul UCB spre a omagia azi (miercuri – n. red.), în ședinţă festivă, pe omul, artistul, compozitorul și rapsodul Tudor Gheorghe”, a declarat președintele Senatului UCB, Adrian Gorun.

Maestrul Tudor Gheorghe a anunţat că spectacolul programat pentru miercuri la Târgu-Jiu a fost amânat din cauza stării sale de sănătate, însă va avea loc peste aproximativ două săptămâni. „Mai întâi trebuie să aduc sincerele și adevăratele mele mulţumiri Senatului UCB pentru această onoare pe care mi-a făcut-o de a-mi acorda această înaltă distincţie. Când stai și asculţi câte lucruri frumoase se spun despre tine fără doar și poate că simţi o obligaţie în plus

ei Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, directorului Emisiuni matinale TV Moldova 1, Gutierф Prodan, și echipei „Buna dimineaţa”, graţie cărora a fost posibilă

ca de azi încolo să încerci să fii și mai bun. N-aș vrea să se creadă că eu am venit să primesc acest onorant titlu și n-am venit la spectacolul care astăzi (marţi – n.r.) ar fi avut loc conform programării la Târgu-Jiu. Dar vă dau de știre că exact acum o săptămână eram încă în spital. Doctorii mi-au interzis, pentru o perioadă scurtă de timp, să fac vreun efort. E motivul pentru care am amânat spectacolul din Târgu-Jiu”, a menţionat Tudor Gheorghe.

Sursa: agerpres.ro

Sculptura a fost vândută aseară la New York, în cadrul unei licitaţii organizată de casa de licitaţii Christie’s.

Creaţia datează din 1946 și este o versiune unică, în ghips, a sculpturii care înfăţișуază doi îndrăgostiţi îmbrăţișaţi și uniţi prin sărut.

Lucrarea, având dimensiuni de aproximativ 36 x 24 centimetri, realizată în ghips, este una dintre cele șase variante ale sculpturii, înfăţișând doi îndrăgostiţi îmbrăţișaţi și uniţi prin sărut, realizate de artistul român de-a lungul carierei sale.

Aceasta este a doua lucrare a artistului român scoasă la vânzare de casa de licitaţii Christie’s la New York în ultimii doi ani. „Muza”, o altă lucrare de referinţă din creaţia lui Brâncuși, a fost vândută pentru 12,4 milioane de dolari în 2012, fiind achiziţionată de un colecţionar privat.

Sursa: evz.ro