Ziarul Flux, Ed. 5 (881)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 8 februarie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan

Cursul valutar 8.02.2013

Maxima zilei „Natura ne aseamănă.

Educaţia ne deosebește”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.3170 1 Dolar american ............. 12.0300 1 Leu românesc ................. 3.6976 1 Rublă rusească ............... 0.4007 Timpul probabil:

Confucius

8.02.2013

9.02.2013

Noros, 5 7 0C

Noros, 0 7 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

EDI|IA DE VINERI

INTERVIU

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 5 (881)

Candidatul la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, implicat într-un conflict de interese XXX

(citiţi pag. 8)

Au crescut preţurile la carburanţi.

Moldova, în faţa unui nou val de scumpiri Mai au moldovenii bani de pâine?

Viorel Chivriga: Optimismul din societate privind anul agricol 2013 este niţel exagerat

5

PAGINA

IMPORTANT

Pleşca a auzit nişte împuşcături.

Pentru că aşa-i la vânătoare, se împuşcă

6

PAGINA

PAMFLET

BARTER ÎNTRE FILAT ŞI VORONIN

Funcţia de procuror general contra NIT TV

Mihai Ghimpu a încercat să-şi pună capăt zilelor în România…

XXX

De ce „nu comentează” preşedintele?

(citiţi pag. 9)

Ce interese ascunde scandalul de la Banca de Economii La anumite intervale de timp, ţara noastră cu aspiraţii proeuropene este scuturată de câte un scandal de intensitate variabilă.

Periodicitatea apariţiei acestor scandaluri pare să aibă legătură directă cu reglările de conturi care reizbucnesc în sânul puterii. În funcţie de simpatiile pe care le nutresc instituţiile de presă care le reflectă, aceste scandaluri sunt „gestionate” în favoarea unui sau altui actor politic.

Continuare în pag. 3

CMYK

XXX

(citiţi pag. 2)

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

FLUX

2

Opinii

8 FEBRUARIE 2013

De ce „nu comentează” preşedintele?

Președintele Timofti nu a fost niciodată prea dornic să dea faţă-n faţă cu presa. Tonul relaţiei șefului statului cu ziariștii a fost dat încă la ceremonia de învestire, când reprezentanţii mass-media au fost înghesuiţi într-un ţarc de unde au avut voie să urmărească ceremonia. La puţin timp, în cadrul unui eveniment cultural, președintele a preferat ușa din dos și a refuzat să discute cu ziariștii, motivând că este liber să decidă cum își folosește timpul. Modul de comunicare al acestuia cu presa nu a devenit mai deschis nici în continuare, părţile rămânând fiecare în „ţarcul” său.

Atunci când nu se poate eschiva, răspunsurile pe care le dă Nicolae Timofti sunt, de cele mai multe ori, neinspirate și îl pun într-o lumină mai puţin favorabilă. Cum s-a întâmplat, de exemplu, atunci când a fost întrebat despre tragicul incident de la vânătoare, iar dânsul nu a găsit nimic mai bun să spună decât că nu vrea să vorbească „despre ceea ce declară alţii”. Puţin probabil să fi fost vorba la acea dată despre lipsa de informare. Mai degrabă, președintele nu a dorit să se pronunţe, pentru că prea multe persoane sus-puse erau implicate.

Alte declaraţii și atitudini ale președintelui cu privire la vânătoarea „regală”, dar și la „dezmăţul” declaraţiilor care a urmat, nu am mai auzit. Mai exact, nu le-am auzit din gura președintelui, acesta preferând să dialogheze cu publicul exclusiv prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Vlad Ţurcanu.

Reacţia de la Președinţie în cazul morţii lui Sorin Paciu la vânătoarea din Pădurea Domnească a venit nepermis de târziu, abia în

data de 10 ianuarie, când tăcerea președintelui ţării devenise mai mult decât jenantă. Înţelegem că autorităţilor le-a luat ceva timp ca să evalueze gravitatea situaţiei și să-și elaboreze tactica de mai departe. Și atunci ne întrebăm dacă acel comunicat al Președinţiei a reflectat întocmai punctul de vedere al șefului statului?

Prima grijă a purtătorului de cuvânt a fost să ne asigure că președintele nu a știut nimic, până în după-amiaza zilei de 6 ianuarie (deși liberalul Mihai Ghimpu a afirmat că el este singurul care nu a știut, iar toţi ceilalţi spun minciuni) și că Nicolae Timofti s-a arătat îngrijorat de faptul că nu a fost informat la timp și a trebuit să afle despre incident din presă. În opinia președintelui, expusă de purtătorul său de cuvânt, informarea tardivă a conducerii statului și a opiniei publice „a lăsat loc pentru diverse interpretări privind posibila încercare de a fi mușamalizat acest caz de către persoane cu funcţii de răspundere”. Nu știu dacă se mai putea vorbi, la aproa-

pe trei săptămâni de la tragicul eveniment, doar despre „interpretări privind posibila încercare” și nu a fost respectiva reacţie de la Președinţie o „posibilă încercare” de a nu spune lucrurilor pe nume.

Tot de la purtătorul de cuvânt am aflat că președintele Timofti „este îngrijorat de modul defectuos în care au funcţionat instituţiile statului în acest caz”, dar că acesta „nu are în vedere” convocarea ședinţei Consiliului Suprem de Securitate pe acest subiect (de ce nu, este un subiect minor?) și că nu va cere demisia nimănui, pentru că asta este treaba Parlamentului. Dar că respectivele persoane „pot lua în vedere demisia lor”. După cum ne-am convins, nu au prea luat „în vedere”. Admitem că președintele nu putea să le ceară demnitarilor demisia, dar să-și expună clar opinia în acest sens probabil că putea.

De exemplu, să spună dacă modul în care au acţionat cei implicaţi nu-i face cumva incompatibili cu funcţiile pe care le deţin. Dar stilul evaziv al comunicatului trădează, mai degrabă, lipsa de atitudine și nedorinţa președintelui de a se implica.

Cum, de altfel, nu a venit președintele cu un punct de vedere clar nici în situaţia conflictuală care a urmat după, când au continuat, de fapt, încercările de mușamalizare a cazului și de declinare a responsabilităţilor. Și iarăși, doar atunci când opinia publică a început să se întrebe de ce nu intervine președintele și nu încearcă să aplaneze conflictul care a luat o turnură degradantă, de ce nu ia atitudine în situaţia în care politicienii de la putere continuă să folosească

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact: 079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com 079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

instituţiile statului în reglările lor de conturi, purtătorul de cuvânt a mai venit cu un alt comunicat în care ne-a liniștit că președintele „urmărește cu atenţie evoluţiile politice din Parlament și din Alianţa pentru Integrare Europeană”. Cu atenţie și cu interes, probabil. Ca un suporter care vrea să vadă cine va ieși învingător.

Pe lângă faptul că președintele crede că „o asemenea situaţie este firească pentru o societate democratică” (sic!), el și-a exprimat speranţa că „raţiunea politică va prevala” (dacă politicienii nu ar demonstra în fiecare zi contrariul).

Președintele (sau purtătorul de cuvânt?) consideră că „AIE trebuie să găsească soluţii pentru depășirea acestei situaţii de conflict și să pună în aplicare proiectele importante pe care le are R. Moldova”.

Pentru că președintele este de părerea că această situaţie ar fi similară cu cea din anul trecut, „când s-a pus capăt crizei politice prelungite”, adică atunci când dânsul a fost ales în funcţia de președinte al ţării. Noi ne întrebăm, chiar crede Nicolae Timofti că alegerea sa a fost un eveniment epocal care „a pus capăt crizei” și ne-a adus stabilitatea? Cum cred, de altfel, și capii Alianţei, care de aproape un an ne vorbesc despre acest exerciţiu democratic firesc ca despre o dovadă a înţelepciunii lor fără margini și o realizare crucială pentru ţară. Dacă nu ar fi chiar singura realizare.

Președintele Timofti (sau purtătorul de cuvânt) parcă ar uita că actuala criză a pornit de la o situaţie extrem de gravă, de la moartea unui om în condiţii mai mult decât suspecte, cu implicarea unor demnitari de cel mai înalt rang, care au încercat să tăinuiască această crimă, făcând uz, în acest scop, de funcţiile pe care le deţin și subminând autoritatea structurilor de stat. De parcă nu ar observa că această dezinformare, mușamalizare și încercare de deturnare a atenţiei opiniei publice continuă și astăzi. Ce are această debandadă

cu alegerea dânsului în fruntea ţării? Și ce a făcut dânsul, aflându-se în fruntea ţării, pentru a pune capăt acestor practici de subminare a statului de drept?

Nici de data aceasta președintele nu ne-a spus prea multe, pentru că, de fapt, nu are ce spune și nici nu consideră că ar fi treaba lui să se amestece (sau i s-a sugerat că nu este treaba lui), rezumându-se „la discuţii separate cu liderii AIE”.

Pe de altă parte, nici nu avem de ce aștepta o altfel de reacţie, pentru că, ne amintim, Marian Lupu chiar declara înainte de alegerea lui Timofti în funcţia de președinte al ţării că „președintele nu vine să facă schimbări radicale sau să se răfuiască cu partidele sau miniștrii”, mai menţionând că un aranjament politic ar permite să fie puse la punct unele chestiuni ulterioare. „Avem un Acord pe care viitorul președinte îl va semna și va conduce, ţinând cont de acest acord”, a mai precizat spicherul. Prin urmare, trebuie să ne dăm bine seama că președintele este un „element de decor” al Alianţei, nicidecum un element care să pună capăt crizei, așa cum au tot încercat să ne spună liderii AIE. Astfel, am putea deduce că președintele va sta în continuare în expectativă, pentru că dacă ar lua o poziţie tranșantă, așa cum o cere situaţia, ar însemna să meargă împotriva celor care l-au instalat în funcţie. Președintele nu vrea să se implice, pentru că lucrurile sunt prea urât mirositoare. Președintele nu vrea să dea ochii cu jurnaliștii, pentru că aceștia l-ar putea întreba și altceva, în afara textului elaborat cu migală de purtătorul său de cuvânt. Iar improvizaţia nu este punctul forte al lui Nicolae Timofti.

Prin urmare, aflăm doar că „Alteţea Sa Președintele” urmărește, este îngrijorat, dar „nu are în vedere”, ceea ce, până la urmă, înseamnă tot un fel de „nu comentez ce spun alţii”.

Ioana FLOREA, FLUX

Anchet=

8 FEBRUARIE 2013

3

FLUX

Ce interese ascunde scandalul de la Banca de Economii Urmare din pag. 1 Ultima „bombă” a fost declanșată de consilierul (Consiliul Municipal Chișinău) PCRM, Victor Gurău, care a acuzat guvernarea de furt de peste un miliard de lei și tranzacţii ilicite la Banca de Economii a Moldovei. În opinia lui, banca este adusă, în mod intenţionat, la faliment, pentru a fi cumpărată ulterior pe un preţ de nimic.

și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon privind vânzarea pachetului de 40% din acţiunile BEM pe care îl deţine acesta. Consilierul mai menţionează că Platon a achiziţionat pachetul respectiv de la mai mulţi acţionari privaţi, printre care și Vlad Plahotniuc.

Cine şi cum a furat milionul de la Banca de Economii?

Ar fi de menţionat că ambele rapoarte la care face trimitere Gurău poartă menţiunea “strict confidenţial”. Dar la noi confidenţialitatea pare să fie o noţiune discutabilă.

Putem bănui doar surprinderea reprezentanţilor FMI în Moldova, care au precizat într-un comunicat de presă că, „în conformitate cu practica standard, FMI nu comentează documentele neoficiale și nu a oferit comentarii pe marginea raportului respectiv”. Premierul Vladimir Filat afirma luni, 4 februarie, la un post de televiziune că nu a văzut raportul FMI și că ar fi bine ca jurnaliștii să ia o declaraţie oficială de la reprezentanţa Fondului.

Dorin Drăguțanu, președintele Băncii Naţionale, a precizat pentru același post de televiziune că a trimis raportul „către dl Negruță, dl Lazăr și dl Bodiu, membri ai Comitetului de stabilitate financiară”.

În cadrul unei conferinţe de presă, consilierul municipal a dezvăluit modul în care au fost furaţi banii de la BEM, bazându-se pe un raport al Fondului Monetar Internaţional. În opinia sa, fondurile au fost delapidate prin câteva modalităţi. În primul rând, ar fi vorba de acordarea unor credite frauduloase de sute de milioane de lei. Potrivit lui Gurău, persoanele care au beneficiat de aceste credite, luate prin intermediul unor firme care le aparţin, nici nu ar fi intenţionat să le restituie. Din aceste credite ar fi fost plătite comisioane de 15 la sută, care erau transferate în firme off-shore.

O altă modalitate ar fi fost acordarea unor credite, fără gaj, pentru companii moldovenești fantomă, neînregistrate la fisc ca plătitori de TVA, mijloacele financiare fiind scoase imediat din ţară. Gurău face trimitere, în acest sens, la un raport de audit efectuat de Grand Thorton, prezentat conducerii BEM la 6 decembrie 2012.

De asemenea, consilierul comunist a calificat drept cinice și lipsite de suport real afirmaţiile cum că banii vor fi recuperaţi din vânzarea bunurilor gajate, pentru că valoarea acestor bunuri este de sute de ori mai mică decât valoarea creditelor acordate.

Victor Gurău a mai afirmat că aceste credite dubioase au fost acordate cu aprobarea Consiliului de Administraţie, care, precizează el, „este al lui Filat”.

“Cu banii furaţi din bancă, acum, se cumpără însăși banca”, a mai declarat Gurău. În opinia lui, ar exista o înţelegere dintre premierul Filat

„Confidenţialitate” în stil moldovenesc

Situaţie financiară dezastruoasă la BEM? În „Proiectul neprelucrat” al raportului FMI, care a devenit între timp un bun public, se menţionează că „situaţia financiară a BEM s-a deteriorat de la jumătatea anului 2009, ca urmare a creditării aparent frauduloase, cu complicitatea departamentelor de audit intern și juridic ale BEM, precum și urmare a abordării disfuncţionale, distrasă și de neamestec al Consiliului de Administraţie al BEM. Președintele, care de atunci a fost concediat, pare că a fost, în mare parte, responsabil pentru starea deteriorată a băncii. Cu toate acestea, Departamentul credite a fost neglijent în ce privește neaplicarea politicii creditare existente, Departamentul juridic a conspirat și a permis acordarea împrumuturilor contra manipulărilor cu bunurile ga-

jate, iar Departamentul audit intern, dacă nu a ignorat în mod conștient activităţile improprii, atunci a fost, în cel mai bun caz, lipsit de vigilenţă”.

Misiunea FMI constată că statul deţine 56 de procente din acţiunile Băncii de Economii, care este considerată o bancă de importanţă sistemică: „BEM deţine aproximativ 13 la sută din depozitele din sector; dar mai important este că aceasta deţine monopolul asupra contractelor guvernamentale în vederea efectuării plăţilor sociale, în special a pensiilor.

BEM deţine, de asemenea, aproape toate depozitele agenţiilor și instituţiilor publice, cum ar fi ale spitalelor și școlilor. Depozitele asigurate sunt estimate la 707 milioane de lei, însă Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD) are o rezervă de numai 134 de milioane de lei. Probabil, de o importanţă sistemică și mai mare este reţeaua vastă de filiale/oficii administrative ale BEM, cele mai multe dintre care se află în zonele rurale și folosite pentru a face plata pensiilor”. În opinia experţilor, prăbușirea și lichidarea dezorganizată a băncii ar putea avea un impact major asupra pensionarilor, răspândindu-se și contaminând, probabil, deponenţii

altor bănci. Ceea ce ar putea afecta negativ stabilitatea financiară generală. „Prin urinare, o gestionare corespunzătoare și practic fără întreruperi a situaţiei financiare dezastruoase a BEM este primordială”, se concluzionează în document.

Potrivit prognozelor FMI, capitalul BEM va fi de minus 298,7 milioane de lei la 31 martie 2013, pentru redresarea situaţiei fiind necesară alocarea sumei de 580,7 milioane de lei. De asemenea, în raport se menţionează că este puţin probabil ca încercările de vânzare a bunurilor aflate în gaj, de colectare a creditelor neperformante și de reducere a cheltuielilor să ducă la restabilirea capitalului, fără o injecţie semnificativă de capital. Experţii enumeră un șir de activităţi prioritare care ar putea îmbunătăţi situaţia și analizează opţiunile de soluţionare a problemelor băncii.

Premierul afirmă că alţii ar vrea preluarea băncii Pe de altă parte, primul ministru a dat asigurări că situaţia de la Banca de Economii va fi rezolvată. El a menţionat că creditele neperformante au fost oferite până în 2009 și că Victor Bodiu a fost numit în fruntea Consiliului de Administrare al BEM doar din luna iunie 2012.

Vladimir Filat a declarat că s-au făcut mai multe încercări de preluare a băncii, referindu-se la atacurile raider din 2011, când au fost preluate cele 40 la sută din acţiuni. „Prin crearea situaţiei actuale de la BEM, se vrea preluarea băncii în totalitate”, a atenţionat Filat.

Liberalii au solicitat crearea unei comisii parlamentare de anchetă care să examineze situaţia de la Banca de Economii. Pe de altă parte, șeful liberal-democraţilor, Vladimir Filat, a declarat că ar fi de acord cu instituirea unei astfel de comisii, dar că va extinde discuţia asupra întregului sistem bancar. “Ca să știm ce se întâmplă și la alte bănci, inclusiv transferuri de acţiuni și preluare de acţiuni”, a specificat acesta.

BEM despre „pretinşii experţi” În toată această avalanșă de declaraţii, dezvăluiri și previziuni apocaliptice, Consiliul de administraţie

al Băncii de Economii a Moldovei atenţionează că se încearcă tensionarea artificială a situaţiei din jurul băncii, urmărindu-se scopuri „care nu au nimic în comun cu interesele statului și ale cetăţenilor ţării”. Într-un comunicat al instituţiei se menţionează că scopul „pretinșilor experţi și pretinși cunoscători ai situaţiei din sectorul bancar” este crearea unei anume stări de panică și de neîncredere în societate. Cetăţenii sunt îndemnaţi să nu se lase induși în eroare și să nu cadă pradă intenţiilor celor care stau în spatele campaniei de destabilizare a situaţiei la Banca de Economii a Moldovei. „În ceea ce privește acţiunile defectuoase de administrare a BEM de către fosta conducere, menţionăm că actualul Consiliu de administraţie al BEM a iniţiat demersurile de rigoare către Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Centrul Naţional Anticorupţie”, se mai precizează în comunicat.

Ar mai fi de spus că fostul președinte al Băncii de Economii, Grigori Gacikevici, considerat principalul vinovat pentru situaţia dezastruoasă de la BEM, este cercetat penal și are interdicţia de a părăsi localitatea.

Acesta este bănuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari.

Banca de Economii, dar și alte întreprinderi cu capital majoritar de stat, ajung periodic în centrul unor scandaluri de interese. La începutul anului 2011, autorităţile atenţionau asupra unui reflux al întreprinderilor de stat, care migrau de la Banca de Economii către o altă bancă, între care și operatorul naţional de telefonie fixă, compania Moldtelecom. Se dădea de înţeles că ar fi vorba despre VictoriaBank, unde prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, fusese anterior președinte al Consiliului de administraţie.

Toate aceste lucruri se întâmplau în contextul unor discuţii tot mai insistente despre necesitatea privatizării BEM, cerută și de FMI. Dincolo de situaţia actuală concretă, când un nou scandal are menirea să mai dilueze din intensitatea celui legat de vânătoarea cu procurori și judecători, acesta are legătură, indiscutabil, și cu interesele clanurilor oligarhice din interiorul Alianţei, care-și doresc redistribuirea sectoarelor de influenţă economică.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Social

8 FEBRUARIE 2013

Au crescut preţurile la carburanţi.

Moldova, în faţa unui nou val de scumpiri Mai multe staţii PECO din capitală au afișat joi, 7 februarie, preţuri mai mari la benzină și motorină cu 50 de bani. Astfel, benzina cu cifra octanică 95 a ajuns să coste 17,60 lei/litru. Motorina costă 16,70 lei pentru un litru, faţă de 16,10 lei cum era până acum. Cu două săptămâni în urmă, s-a majorat și preţul la gazul lichefiat, care acum poate fi cumpărat nu mai puţin decât cu 9,27 lei pentru un litru.

Importatorii de produse petroliere explică majorarea prin creșterea preţurilor pe piaţa internaţională, anunţând anterior Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică despre intenţia de a majora preţurile.

La începutul anului 2012, un litru de benzină А-95 la staţiile de alimentare costa 16,45 lei, de motorină – 15,65 lei, iar de gaz lichefiat - 8,17 lei. Pe parcursul anului, preţurile au fost revăzute de mai multe ori.

Solicitat de FLUX, economistul Viorel Gârbu (în imagine) a explicat că există mai mulţi factori care determină majorarea preţului la carburanţi. „De obicei, preţurile la combustibil cresc din cauza cotaţiilor pe piaţa internaţională a preţurilor la petrol. Așa se motivează și creșterea preţurilor la combustibil pentru importatorii din Republica Moldova. În același timp, un alt factor în acest sens îl constituie și evoluţia leului moldovenesc. Suntem într-o perioadă de depreciere a leului în raport

cu euro, a cărui valoare crește din ce în ce mai mult. Un alt aspect care influenţează aceste creșteri de preţ este majorarea accizelor la importul de combustibil, dar nu aceasta este problema asupra căreia ar trebui să ne concentrăm în momentul de faţă, deoarece creșterea accizelor se produce la început de an, nu pe durata anului”, a menţionat Viorel Gârbu.

Expertul mai consideră că această nouă scumpire a produselor petroli-

ere va determina o serie de scumpiri în lanţ. „Desigur, această scumpire va influenţa creșterea preţurilor la alte produse și servicii. Or, cheltuielile de transport reprezintă un factor extrem de important în stabilirea preţului la alte servicii și produse.

Deci, trebuie să ne așteptăm și la alte creșteri de preţuri, însă acestea se vor produce puţin mai târziu.

Principalul domeniu în care se vor produce, cel mai probabil, scumpiri sunt serviciile de transport, pentru care preţul la combustibil reprezintă un element foarte important”, a menţionat Gârbu. În opinia expertului, cei care vor avea cel mai mult de suferit din cauza acestor scumpiri vor fi agricultorii, care se confruntă cu această problemă exact atunci când au nevoie cel mai mult de combustibil. „Din păcate, există o tradiţie nefericită în Republica Moldova ca, la sfârșit și început de an, când agricultorii au nevoie cel mai mult de combustibil, crește și preţul la carburanţi. Adică atunci când crește cererea pentru combustibil, cresc și preţurile. Această situaţie nefericită se repetă, din păcate, an de an. Prin urmare, acest lucru va exercita un impact negativ asupra afacerilor din domeniul agricol, iar Guvernul ar trebui să găsească soluţii pentru această situaţie”, a menţionat el.

Întrebat ce soluţii ar urma să aplice Guvernul pentru a depăși această situaţie, Viorel Gârbu a fost de părere că una dintre soluţii care poate fi găsită în această situaţie și care nu depinde atât de politicile implementate de Guvern, cât de diversificarea accesului pe piaţa petrolieră. „Agenţii economici trebuie stimulaţi mai mult în ceea ce privește deschiderea afacerilor în domeniul comercializării combustibilului, este necesară demonopolizarea acestei pieţe și de găsit soluţii astfel încât să fie verificat mai intens procesul de import al combustibilului, astfel încât preţurile să fie justificate. O altă soluţie ar fi subvenţiile acordate de Guvern agricultorilor”, a spus expertul.

El a mai precizat că, deocamdată, nu a observat ca Guvernul să manifeste destulă iniţiativă în ceea ce privește soluţionarea problemelor de pe piaţa petrolieră. „Anul trecut, am asistat la o anumită modificare a legislaţiei privind importul de carburanţi, ca agricultorilor să le fie permis să importe singuri acest produs. A fost un pas în direcţia agricultorilor, însă nu poate schimba foarte mult situaţia. Este necesară, în primul rând, implicarea autorităţilor în vederea perfecţionării legislaţiei privind importul de petrol, pentru a fi contracarate înţelegerile de cartel despre care se vorbea cu ceva timp în urmă”, a mai menţionat Viorel Gârbu.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Viorel Chivriga: Optimismul din societate privind anul agricol 2013 este niţel exagerat Interviu cu analistul economic Viorel Chivriga - Domnule Viorel Chivriga, cum va afecta economia naţională această nouă majorare a preţurilor la carburanţi?

- În opinia mea, principala cauză a acestei majorări o constituie faptul că au fost majorate accizele la produsele petroliere și, probabil, preţurile la combustibil vor crește și în continuare. Care sunt consecinţele? În primul rând, trebuie să ţinem cont că o bună parte dintre agenţii economici depind se serviciile de transport, care sunt determinante atunci când sunt stabilite preţurile de producţie. În special, mă refer la agricultori.

După un an destul de dificil, cum a fost 2012, posibilităţile financiare ale acestora sunt destul de modeste. Suntem deja în ajunul campaniei agricole de primăvară. Practic, peste două luni, ţăranii vor trebui să iasă în câmp. Pentru ei creșterea preţurilor la combustibil este o problemă extrem de mare, pentru că lucrările pe terenurile agricole, fie că e vorba de terenuri private sau luate în arendă, vor fi mai scumpe. Există mai multe tipuri de lucrări, cum ar fi pregătirea solului, semănatul, lucrarea solului etc. Și aici se acumulează niște sume care vor bate bine la buzunar. De asemenea, există o mulţime de servicii ce ţin de transportarea și prelucrarea culturilor agricole. Acestea înseamnă iarăși bani investiţi.

Toate aceste lucruri ne duc la ideea că preţurile la produsele agricole vor fi mai mari. În ceea ce privește companiile de transport, acestea, de asemenea, vor avea de suferit. Printre transportatori se numără importatorii/exportatorii de mărfuri care vor fi nevoiţi să suporte cheltuieli mai mari. Asta înseamnă, iarăși, că produsele pe care ei le importă vor deveni mai scumpe. Și nu este vorba doar de ei. Și cei care se ocupă cu transportarea bunurilor și a pasagerilor vor fi nevoiţi să majoreze preţurile pentru aceste servicii. Adică anume beneficiarii acestor servicii vor fi afectaţi, în mod automat.

Toate acestea arată că se produc niște lucruri cu care ne-am obișnuit deja în fiecare an: instabilitatea preţurilor la combustibil. Suntem dependenţi de furnizorii de hidrocarburi, de motorină, benzină etc. și asta este o mare problemă.

- Credeţi că mai există acum posibilitate de a preveni aceste riscuri sau, cel puţin, de a le diminua?

- În primul rând, aceste riscuri trebuie să fie anticipate, în special, atunci când au loc discuţii referitoare la politicile fiscale. Ceea ce s-a întâmplat în 2012 a demonstrat că nu a existat un dialog și un consens privind politicile fiscale. Eu cred că avem în faţă un precedent periculos, care, în mod normal, ar fi trebuit să determine un dialog echilibrat și constructiv între comunitatea de afaceri și instituţiile de stat.

Referitor la metodele prin care pot fi diminuate astfel de riscuri există mai multe posibilităţi. În campaniile electorale precedente au existat promisiuni care se refereau la diminuarea accizelor la produsele petroliere, anume cele utilizate de agricultori și stabilirea unor nivele care i-ar stimula întrucâtva. Aceasta ar fi una dintre soluţii. În cel de-al doilea rând, statul ar putea să-și asume unele costuri anume pentru a-i stimula pe agricultori și ca să compenseze, într-o oarecare măsură, anumite costuri. De multe ori, acest lucru s-a făcut și există spaţiu pentru a opera asemenea intervenţii din partea statului.

Situaţia din transport este, de asemenea, extrem de complicată. Este necesar ca transportatorii să fie ajutaţi, ţinând cont de situaţia dificilă în care se află. Datele statistice pe 2012 arată că în teritoriu sunt anumite schimbări pozitive. Însă ei lucrează foarte aproape de limita costurilor pe care le suportă. În mod normal, atunci când există o dorinţă de a face anumite schimbări care să-i ajute pe toţi agenţii economici există o mulţime

de posibilităţi. Pur și simplu, trebuie utilizate la maximum capacităţile pe care le au instituţiile de stat și mediul de afaceri.

- Ce prognoze aveţi pentru anul 2013, în special, în ceea ce privește situaţia din sectorul agroalimentar?

- Eu aș da o estimare pornind de la evoluţiile din toate sectoarele economiei naţionale. Chiar dacă ele arată oarecum pozitiv la prima vedere, asta nu înseamnă că au loc niște evoluţii revoluţionare în domeniu. Ceea ce vedem acum în agricultură, industrie și comerţ este similar cu situaţia pe care am avut-o după ce am trecut peste primul val al crizei – reducerea exporturilor, stagnarea importurilor, probleme foarte mari în sectorul industrial, al serviciilor, al celui agrar, care nu se mai termină niciodată etc. Deocamdată, tendinţele pentru 2013 sunt oarecum pozitive. Însă în ceea ce privește sectorul agricol nu cred că optimismul care se observă acum în societate este justificat. Adică nu cred că va fi un an cu rezultate spectaculoase.

Poate doar în comparaţie cu anul 2012, dar nu și cu anii precedenţi. În primul rând, este important de menţionat că agricultorii, ţărănimea au ieșit din 2012 mai săraci ca niciodată. În cel de-al doilea rând, recoltele înregistrate au fost foarte mici, veniturile foarte scăzute și, prin urmare, ei au început acest an având deja foarte multe probleme de ordin financiar. În multe cazuri, nu vor ajunge resurse financiare pentru a utiliza tehnologiile specifice în agricultură, așa cum este necesar. Oamenii nu vor avea bani să procure preparate chimice, fertilizanţi, o să apară multe probleme ce ţin de lucrarea terenurilor și, în mod firesc, acest fapt duce la niște rezultate slabe. În același timp, noi avem o agricultură foarte dependentă de factorii naturali. De obicei, se

întâmplă cam în felul următor: dacă anul acesta avem secetă, atunci la anul vom avea inundaţii sau ne vom confrunta cu alte calamităţi naturale, care pot produce daune mari. De aceea, eu cred că astăzi acest optimism este cam exagerat.

Pentru un agricultor, un an bun este considerat atunci când obţine recoltă și când există capacitate de păstrare sau comercializare a bunurilor agricole. În industrie este cam aceeași problemă, pentru că este foarte dependentă atât de piaţa internă, cât și de cea externă. Anul 2012 a arătat că cererea pe unele pieţe destul de importante pentru ţară, cum este România, Germania, Turcia, Polonia, Marea Britanie, a scăzut. Asta înseamnă producţie mai slabă, respectiv exporturi în proporţii mai mici. De cealaltă parte, industria este și ea dependentă de sectorul agrar. Dacă agricultura va înregistra progrese nepalpabile, și în sectorul industrial rezultatele vor fi mai mici.

Există foarte mulţi factori care nu pot fi intuiţi în momentul de faţă.

- Vă mulţumim.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

Important 8 FEBRUARIE 2013

Gaşca

Decizia CSM de a nu-l suspenda pe Pleșca – nici măcar pe perioada anchetei, a fost, de fapt, o demonstraţie.

Că ei sunt o Gașcă.

Că Gașca e mai presus de lege, darămite o comisie parlamentară.

Pentru că legea o fac ei, cei din Gașcă.

Ne-au citit chiar pe puncte, ad litteram, de ce nu poate fi suspendat.

Pentru că la asta se pricep, la procedură.

Pentru că la noi nu se mai judecă pe fond.

Pentru că dacă era altfel, toţi judecătorii – complici ai raiderilor, care au judecat în baza xerocopiilor și datoriilor, și arbitrajelor inexistente, trebuiau să înfunde pușcăria.

Dar nu s-a întâmplat.

Pentru că ei sunt o Gașcă, un Stat în Stat.

Zicea odată actualul președinte al CC, dl Tănase, că ar trebui daţi afară 70% din judecători.

Pentru că altfel nu se va reforma justiţia.

Eu zic că toţi 100%. Și aduși nemţi la CSM și CSJ. Translatorii ne vor costa mai ieftin decât toată reforma justiţiei.

Ceilalţi – angajaţi prin concurs.

Să susţină un examen în faţa nemţilor.

Așa vom scăpa de Gașcă.

Ce ziceţi, domnule Schuebel, economisim banii UE? Victor CIOBANU Sursa: victorciobanu.eu

5

FLUX

Pleşca a auzit nişte împuşcături.

Pentru că aşa-i la vânătoare, se împuşcă Ion Pleșca rămâne în funcţia de președinte al Curţii de Apel Chișinău, pentru că nu este nici dispărut fără urmă, nici plecat în concediu de maternitate. Alte temeiuri pentru suspendarea acestuia membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu au depistat. Cum, de altfel, nu a văzut temeiuri pentru a-și da demisia nici Pleșca însuși. Pentru că dânsul nu consideră că a tăinuit omorul din Pădurea Domnească, ci dimpotrivă, și-a împărtășit impresiile, „chiar a doua zi”, cu președintele CSM, Nichifor Corochii. Da poate chiar și cu nevasta. Și, apropo, domnul Corochii nu ar trebui considerat și el complice la comiterea unei ilegalităţi?

Solicitarea Comisiei parlamentare care investighează incidentul din 23 decembrie, privind suspendarea lui Ion Pleșca din funcţie, a fost respinsă, pentru că chestiunile de etică profesională nu sunt luate în calcul de magistraţi. Nichifor Corochii a explicat că Legea privind statutul judecătorului prevede doar patru temeiuri pentru suspendare: iniţierea urmăririi penale, „absenţa fără veste”, participarea la campania electorală sau concediul de maternitate. Cu siguranţă, Pleșca nu este nici dat dispărut, nici în concediu de maternitate, iar o vânătoare ilegală (pe care el o consideră obișnuită), într-o rezervaţie știinţifică, soldată cu moartea unui om și tăinuirea acestui omor nu este nici pe departe un motiv de demitere sau, cel puţin, de suspendare din funcţie până la elucidarea tuturor circumstanţelor incidentului.

Pleșca nu a comis nicio ilegalitate, pentru că orice persoană, fiind în funcţie, în ziua sa liberă poate să meargă la vânătoare, la invitaţia unui coleg. (Să-l fi avut oare în vedere pe fostul său adjunct, Gheorghe Creţu, făcut acum singur suspect în cazul omorului lui Sorin Paciu?) Cel

puţin așa crede dânsul. Indiferent dacă este legală, indiferent dacă a participat la acea vânătoare alături de judecători și oameni de afaceri apropiaţi unui anumit partid și unui anumit lider de partid și indiferent de ceea ce s-a întâmplat la acea vânătoare. Și chiar pentru ce și-ar da demisia? Doar pentru că a fost acolo și a auzit niște împușcături, se întreba președintele Curţii de Apel? D-apoi câte împușcături se aud într-o zi de vânătoare. Mai mult decât atât, cel învestit cu dreptul de a ne judeca și a ne face dreptate nici nu consideră că ar fi fost vreo tăinuire la mijloc.

Transparenţă totală. Atunci nu mai înţelegem de ce șeful statului „se arăta” îngrijorat de faptul că nu a fost informat la timp și că instituţiile statului nu au funcţionat așa cum trebuie? Și ajungem iarăși la întrebarea, de ce președintele ţării a evitat să le spună răspicat tuturor acestor „vânători de stat” că este musai să-și dea demisia, nu să afirme în doi peri că „ar putea lua în vedere demisia”.

Explicaţia este simplă. Cum putea președintele Timofti să-i ceară demisia lui Pleșca, dacă doar cu câte-

Semne de întrebare în cazul Paciu Președintele Comisiei parlamentare de anchetă care investighează cazul de omor din Pădurea Domnească a lui Sorin Paciu susţine că există mai multe informaţii contradictorii în mărturiile celor audiaţi în Comisie. Mai mult, potrivit lui Anatolie Zagorodnâi, astăzi, Comisia va merge în teritoriu la Rezervaţia Naturală Pădurea Domnească pentru a face lumină în unele circumstanţe neclare. „Scopul nostru este ca să facem unele concretizări în cronometrarea evenimentelor de pe 23 decembrie, pentru că sunt un șir de mărturii contradictorii chiar și de la instituţiile statului. Vom merge acolo ca să cronometrăm și timpul pentru a scoate unele semne de întrebare. S-au pierdut aproape 1,5 ore în mărturiile

pe care le depun aceste instituţii și noi nu știm, până la urmă, care este ora cu precizie când cetăţeanul respectiv a fost transportat la spital, când a avut loc incidentul și care, și unde se afla”, a menţionat Anatolie Zagorodnâi.

Mai mult, potrivit lui Zagorodnâi, în a doua jumătate a zilei se preconizează a fi audiate repetat cele patru persoane, angajaţi ai Rezervaţiei Naturale Pădurea Domnească, în frunte cu directorul Denis Eremciuc, suspendaţi din funcţie pe durata desfășurării anchetei. Vor fi audiaţi repetat și gonașii acelei vânători.

Tot astăzi, urmează a fi audiat fostul comisar de Fălești, Valeriu Cojocaru. De precizat că Comisia are la dispoziţie o săptămână pentru a prezenta un raport final pe marginea cazului tragic din Pădurea Domnească unde a fost împușcat din imprudenţă Sorin Paciu.

Sursa: hotnews.md

va luni în urmă el și-a revărsat mila prezidenţială peste capul președintelui Curţii de Apel, decorându-l cu „Ordinul de Onoare”. Și asta în pofida faptului că în presă au apărut numeroase dezvăluiri cu privire la deciziile ilegale pe care le-ar fi dat acesta, acţionând la comanda unui controversat politician, cu privire la împrumuturile de zeci de milioane de lei, acordate în condiţii privilegiate, care pot fi calificate drept favoruri. În aceste condiţii, decorarea lui Pleșca era chiar o urgenţă, o treabă importantă de stat? Și nu este oare asta o sfidare a opiniei publice? Șeful statului și-a exprimat, în repetate rânduri, nemulţumirea faţă de sistemul judecătoresc, afirmând că nu este satisfăcut în totalitate de modul în care se derulează aici reformele, dar și faţă de anumiţi judecători corupţi care, în opinia lui, ar trebui eliminaţi din sistem. Totodată, atitudinea președintelui este

extrem de selectivă. Unii judecători par să fie în graţiile șefului statului, acesta decorând în ultima perioadă mai mulţi reprezentanţi ai breslei, mai cu seamă, de la Curtea Supremă de Justiţie. Potrivit presei, alţi câţiva judecători își așteaptă rândul la decoraţii, numele acestora fiind implicate în diverse scandaluri, cum ar fi cel cu privire la înstrăinarea insulelor din Parcul „La Izvor”, cu dosare pierdute la CEDO etc. Împărtășim și noi îngrijorările președintelui Timofti cu privire la rezistenţa pe care o opune sistemul care nu vrea să se „autosalubrizeze” din interior. Dar suntem mai optimiști decât el și credem că există toate premisele ca această „lepădare” de corupţie, această „însănătoșire” din interior să se producă. La un chiolhan vânătoresc, cu prietenii procurori, judecători, politicieni și oameni de afaceri.

Ioana FLOREA, FLUX

Procurorul de Făleşti ar putea fi demis Procurorul general interimar Andrei Pântea nu exclude că procurorul de Fălești, Ghenadie Guriţanu, ar putea fi eliberat din funcţie dacă se va demonstra anumite abateri de la normă în ceea ce privește cazul din Pădurea Domnească unde a fost împușcat Sorin Paciu.

Andrei Pântea a fost audiat ieri, 7 februarie, de către Comisia parlamentară de anchetă care investighează modul cum au reacţionat unele instituţii ale statului în cazul din 23 decembrie 2012, transmite agenţia HotNews. „Au fost constatate anumite abateri în cadrul Procuraturii Fălești, dar aceste abateri urmează a fi apreciate în curând – caracterul și gravitatea lor. Dar, repet, aceasta poate atrage după sine inclusiv eliberarea din funcţie a procurorului conducător și a procurorului ierarhic inferior… nu exclud asemenea posibilitatea, în funcţie de gravitatea abaterilor comise”, a menţionat Pântea. Întrebat cum comentează situaţia fostului vicepreședinte al Curţii de Apel Chișinău, Gheorghe Creţu, principalul suspect în acest caz, Pântea a refuzat să se pronunţe. „Important este să respectăm principiul prezumţiei nevinovăţiei până va fi o concluzie certă a organului procuraturii în acest sens, și, respectiv, a instanţei de judecată”, a mai spus Andrei Pântea, citat de HotNews.

FLUX

6

Oameni

8 FEBRUARIE 2013

Numai cei puternici înving destinul Există momente în viaţa omului care-i schimbă hotărâtor destinul, în bine sau în rău, aceasta depinzând de personalitatea celui care este pus în asemenea situaţie. În călătoriile făcute în Bucovina de nord, am avut șansa deosebită de a întâlni o persoană care a avut tăria de a-și schimba soarta într-un moment de mare cumpănă a vieţii sale.

Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cernăuţi, doamna profesoară Larisa Șotropa a fost repartizată în satul său natal, Stănești, raionul Hliboca. Credea că va fi un demn continuator la catedră al părintelui Domniei Sale, dascăl de limba română apreciat al școlii, neobosit activist cultural și reputat autor de cărţi din regiunea Cernăuţi.

Odată cu destrămarea URSS și dobândirea independenţei Ucrainei, limba rusă a fost scoasă din școala ucraineană. Cum majoritatea orelor profesoarei Șotropa erau de limba rusă, pentru a rămâne în învăţământ, a fost nevoită să accepte să lucreze ca bibliotecar cu jumătate de normă la biblioteca școlii.

Salariul extrem de mic, care nu putea nici pe departe să-i acopere cheltuielile minime, în condiţiile în care nici soţul, inginer, nu putea să asigure cele necesare traiului, a făcut ca tânăra familie Șotropa să decidă să ia calea pribegiei. Nu le-a fost deloc ușor să-și lase părinţii și rudele, casa și satul copilăriei, dar nu au avut de ales.

Au pornit în necunoscut și au reușit să ajungă în Portugalia, unde, la început, au avut soarta nefericită a oricăror emigranţi. Profesoara a lucrat mai întâi într-un restaurant câte 12 ore pe zi, fără zi liberă, iar când localul era aglomerat, muncea până aproape de miezul nopţii. Astfel au trecut mai bine de doi ani, perioadă în care, în ciuda eforturilor considerabile depuse la serviciu, a învăţat foarte bine

limba portugheză. Între timp, a cunoscut și alţi români, care au ajutat-o să găsească a doua slujbă.

La început de mileniu, mulţi oameni de afaceri din Portugalia au intuit potenţialul crescut de a face profit în Republica Moldova, România și Rusia și doreau să cunoască limbile oficiale ale acestor state.

După ce le-a predat ore de română și rusă portughezilor interesaţi să studieze pentru afaceri, în 2004 a fost invitată la ISCTE, o universitate particulară, specializată în marketing. Mai întâi a predat limba rusă, pentru ca, mai apoi, să îndrume studenţii în învăţarea limbii române.

Observând apropierea, dată de fondul romanic, între limba lor maternă și limba română, mulţi studenţi portughezi au devenit interesaţi de limba noastră și au început să o înveţe cu plăcere. Din păcate, entuziasmul lor și al tinerei profesoare nu a fost împărtășit și de către o misiune culturală a României din capitala lusitană, care a refuzat să o ajute cu materialul bibliografic necesar studierii limbii române, deși, în acel moment, nicio universitate portugheză nu avea cursuri de limba română și activitatea cu caracter de pionierat din cadrul ISCTE ar fi trebuit tratată cu mai mult interes și datorită faptului că unii studenţi învaţă limba română pentru a stabili contacte culturale în România și Republica Moldova.

Fiind un pedagog de vocaţie, Domnia Sa i-a fascinat pe studenţii portughezi prin inteligenţă și eru-

diţie, prin modestie și bunăvoinţă și și-a câștigat rapid preţuirea colegilor. În paralel cu activitatea de la catedră, a fost solicitată de unele edituri prestigioase să traducă în limba portugheză opere ale unor scriitori ruși clasici și contemporani.

Din anul 2007 și până în prezent, Domnia Sa își desfășoară activitatea la Universitatea Nova din Lisabona, iar din 2008 a început lucrarea de doctorat în domeniul gramaticii comparate, referitoare la particularităţile formării cuvintelor, în special a adjectivelor, în limbile rusă și portugheză. Deși, cu modestia caracteristică omului de certă valoare, nu a mărturisit-o, doamna profesoară Larisa Șotropa este unul dintre specialiștii de marcă ai învăţământului superior portughez, având numeroși colegi veniţi de la importante universităţi engleze și americane, care suplinesc lipsa autohtonilor specializaţi în domeniu. În ultimii ani a participat la mai multe conferinţe, simpozioane și congrese de specialitate, desfășurate în Brazilia, Spania, Rusia, România și Ucraina. În 2009 a prezentat la București o lucrare privind interferenţele între limba maternă și limba română în procesul studierii acesteia din urmă de către studenţii portughezi. Și-ar dori să participe la manifestări știinţifice similare și la Chișinău, însă, deocamdată, nu au fost creată o asemenea oportunitate. În puţinul timp liber care-i mai rămâne, traduce cu pasiune din română în portugheză și invers. Speră să găsească edituri din Portugalia și din spaţiul lingvistic românesc care să-i valorifice munca.

Mi-am permis să o întreb dacă îi mai este dor de plaiurile natale, date fiind condiţiile vitrege în care le-a părăsit. Mi-a mărturisit cu sinceritate că acest sentiment tipic românesc o încearcă adeseori. Are nostalgia locurilor de baștină, îi lipsesc zăpada și jocurile copilăriei, frumoasele tradiţii și obiceiuri din zona Bucovinei. A creat o mică oază românească în familie, unde, împreună cu soţul Alexandru, și cei doi copii, Alina și Valentin, vorbesc numai românește.

Deplânge părăsirea cu ușurinţă a limbii materne de către conaţionalii stabiliţi în străinătate și vede în aceasta un păcat la fel de mare ca și lepădarea de credinţa strămoșească.

Deși a primit recunoașterea valorii sale profesionale de la străini, doamna profesoară Larisa Șotropa nu a încetat nicio clipă să fie româncă și păstrează neștirbite trăsăturile deosebite ce fac cinste neamului său: demnitatea aleasă și caracterul integru.

Prin munca sa onestă și susţinută, trecând peste greutăţi ce nu pot fi învinse de oricine, doamna profesoară a reușit să schimbe soarta în favoarea Domniei Sale. A ajuns un profesor apreciat la una dintre cele mai vestite universităţi ale Europei și a căpătat statutul social pe care îl

merită. Este unul dintre conaţionalii noștri cu care ne putem mândri și care ne face cinste în lume. Este trist însă faptul că asemenea oameni de valoare se pot afirma numai în străinătate și nu în locurile lor de baștină. Este și mai trist că în tot spaţiul românesc, indiferent de stăpânirea sub care s-ar afla, de prea multă vreme, multe minţi luminate, care ar putea să aureoleze o catedră universitară, se pierd în colbul unei biblioteci sau al unei școli de grad inferior.

Eminescu, sărmanul, nici de liniștea slujbei la bibliotecă nu a avut parte.

Oare cât timp va dura o asemenea stare de indiferenţă faţă de valori?

De ce trebuie să câștige alţii mereu perlele inteligenţei poporului nostru?

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Mihai Ghimpu a încercat să-şi pună capăt zilelor în România…

Doar în așa mod ironic aș putea califica declaraţiile liderului PL făcute marţi, 5 februarie, în cadrul Comisiei parlamentare constituite pentru elucidarea cazului tragic din Pădurea Domnească.

Domnia Sa a mărturisit că a mers la Băile Herculane din România ca să se întâlnească cu Decebal, Burebista, Mihai Viteazul, personalităţi de mult trecute în lumea celor drepţi. Unde dacă nu în lumea morţilor ai putea să-i întâlnești?

Din spusele sale, Mihai Ghimpu a urmat un tratament la băi. Nu prea se leagă tratamentul cu doleanţa de a-l întâlni pe Burebista. O vorbă din popor – ”E hâ-

tru prostul”. Vrea să moară sănătos. Dacă nu i-a ieșit la băi, a încercat acest lucru făcând cale întoarsă. Din presă am aflat că a fost reţinut de poliţia românească, deplasându-se cu o viteză de 150 km/oră. Pot să vă zic că un sinucigaș se deplasează cu așa viteză. Și în acest caz intuim dorinţa dumnealui de a se vedea cât mai repede cu Decebal. Nici aici nu i-a mers. Poliţiștii deja sunt vinovaţi. Și dacă tentativele din România au eșuat, atunci i-a reușit în Republica Moldova. A venit, l-am văzut (la ProTV), l-am mai auzit la comisie și – Și-a ucis atât viitorul politic, cât și partidul politic pe care îl conduce…

Doamne, miluiește acest suflet. Cât despre întâlnirea sa cu Burebista și Decebal, mai îngăduie, Doamne…

Vă urez SĂNĂTATE din suflet, dle Mihai Ghimpu, dar nu uitaţi un lucru: înainte de a scoate cuvintele pe gură, ar fi bine să le treceţi și prin cap…

Veaceslav BURLAC Sursa: vox.publika.md

Scandalos 8 FEBRUARIE 2013

7

FLUX

SCRISOAREA CITITORULUI

M-am adresat poliţiei, însă fără rezultat …

Mare ne-a fost mirarea când am descoperit în cutia poștală a redacţiei noastre o nouă plângere împotriva fostului poliţist, fostului procuror și falsului avocat Serghei Mocanu. Vă amintim că acest Serghei Mocanu ne-a ameninţat că ne acţionează în judecată doar pentru faptul că am publicat în FLUX câteva scrisori venite de la niște persoane care ni se plângeau că au fost amăgite și escrocate de sume importante de bani de către acest individ.

De data aceasta ne-a scris o contabilă din orașul Strășeni, pe nume Larisa Cecan. „Sunt nevoită să mă adresez redacţiei FLUX deoarece sunt mereu terorizată, umilită, înjosită de Tentiuc Vasile, fost colaborator de poliţie, de fiii lui, Valera și Denis, care mi-au provocat multe probleme împreună cu fostul avocat Mocanu Serghei” – în felul acesta își începe autoarea răvașul.

Larisa Cecan ne povestește că ea a procurat de la Vasile Tentiuc o casă, situată pe strada Miron Costin, 49 A, din Chișinău. După ce tranzacţia a fost încheiată în mod legal, Larisa Ceban a făcut reparaţie în casa recent procurată. Dar iată că Vasile Tentiuc, împreună cu Serghei Mocanu, i-au mai pretins încă 28 de mii de

euro. Pentru că proprietara casei nu a vrut să-i dea banii, cei doi indivizi ar fi vandalizat casa: pe la ora 2 de noapte, au spart geamurile și ușile casei și au aruncat în interiorul locuinţei cu borcane cu vopsea, aducându-i proprietarei un prejudiciu de peste 50 de mii de lei. „M-am adresat poliţiei Buiucani, însă fără rezultat. Serghei Mocanu și Vasile Tentiuc sunt foști colaboratori ai organelor de poliţie și au făcut totul ca să acopere această

infracţiune. Poate prin intermediul dumneavoastră aș putea să le trag la răspundere pe aceste persoane pentru a-mi recupera prejudiciul”, își încheie doamna contabil scrisoarea adresată nouă.

Amintim că jurnaliștii nu sunt în măsură să decidă tragerea sau netragerea la răspundere a cuiva, lucrul acesta fiind în competenţa poliţiei, a Procuraturii și a instanţelor de judecată. Noi putem doar să facem public acest caz, ca lumea să știe ce se întâmplă în ţara asta, în ce măsură procurorii și poliţiștii își îndeplinesc obligaţiunile ce le revin, cum acţionează Justiţia, cum apără ea cetăţenii onești de tot felul de criminali. Așa că dacă vor apărea și alte informaţii la acest subiect, noi vom informa opinia publică.

Serghei Mocanu Am spus mai sus că mare ne-a fost mirarea că am regăsit în acest răvaș numele lui Serghei Mocanu, cel care este cercetat penal pentru că ar fi recurs la fals pentru a obţine licenţa de avocat și cel care ne-a acţionat în judecată pentru că am scris despre implicarea lui în câteva acte de înșelăciune, excrocherie și alte infracţiuni.

Acum este momentul să revenim asupra unuia din acele cazuri pentru că, se pare, Procuratura s-a apucat, în sfârșit, să elucideze acest caz. În vara anului trecut, la redacţia ziarului FLUX a venit o scrisoare semnată de pensionarul Eugeniu Colesnicenco, care susţinea că a fost

înșelat de către falsul avocat Serghei Mocanu de 32 de mii de lei! Iată ce ne scria acum jumătate de an Eugeniu Colesnicenco: „Apelez la dumneavoastră cu durere în suflet. Am avut nevoie de asistenţă juridică. O cunoștinţă de-a mea mi-a făcut cunoștinţă cu domnul Serghei Mocanu, care s-a prezentat drept avocat. Acest individ, prin înșelăciune, m-a jefuit de 32 de mii de lei și de alte sume enorme.

Serghei Mocanu nu mi-a eliberat niciun bon de plată, nici recipisă, dar m-a ameninţat că dacă nu tac, atunci îmi va tăia gâtul.

M-am adresat cu multiple plângeri la Procuratura anticorupţie, care a deschis și un dosar penal pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu. Dar Procuratura sectorului Buiucani, nu știu din care cauză, dar bănuiesc că acest organ acoperă infracţiunile pe care le comite acesta, clasează acest dosar penal. Iar noi, toţi cei care am fost amăgiţi de Mocanu, care aveam speranţa că ne vom recupera banii, am rămas iarăși pe drumuri.

Solicit să interveniţi, să ne ajutaţi, deoarece suntem mai mulţi cei care au avut de suferit de pe urma acestui escroc. Procuratura a examinat cu superficialitate cazul lui Serghei Mocanu”.

Iată că recent am aflat că pe acest caz, Procuratura sectorului Buiucani al capitalei a dispus iniţierea unei urmăriri penale. Mai mult ca atât, procuratura aceluiași sector a început urmărirea penală și pe alt caz. Acesta a fost instrumentat în baza plângerii lui Serghei și Nicolae Pocitari, de la care Serghei Mocanu ar fi dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere câte 1 000 de dolari. Publicăm în facsimil ordonanţele emise în acest sens de Procuratură și le promitem cititorilor noștri că vom continua să urmărim cu atenţie modul în care va decurge ancheta în cazurile în care este implicat Serghei Mocanu.

Staţi cu ochii pe noi!

CMYK

FLUX

8

Investiga\ii 8 FEBRUARIE 2013

Candidatul la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani, implicat într-un conflict de interese Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, Oleg Melniciuc, a examinat, în noiembrie 2012, o cauză în care era implicată o rudă de a sa. A doua zi după ce faptul a fost denunţat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul a spus că nu a „observat” că în acte figura numele fiicei nănașilor surorii sale și a depus cerere de abținere de la examinarea cauzei. Cazul a ajuns în atenția CSM, însă Melniciuc nu a fost sancționat, ci avansat – propus la funcția de președinte de instanță. Dacă Melniciuc va deveni președinte al Judecătoriei Râșcani, depinde acum de Nicolae Timofti. Consilierul acestuia, Ion Păduraru, ne-a spus că în prezent, președintele așteaptă rezultatele verificărilor făcute de SIS și „alte organe”, după care va lua o decizie.

La 9 noiembrie 2012, avocatul Ștefan Balmuș a depus la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău o cerere în numele firmei poloneze „ORTEL sp. Jawna” S.C., care solicita instanței să dispună încasarea din contul firmei moldovenești „Select Stil” a unei datorii, iar pentru asigurarea acțiunii se solicita aplicarea sechestrului pe două conturi bancare ale firmei și pe un lot de marfă (haine și accesorii pentru bărbați). În aceeași zi, cererea a fost examinată de Oleg Melniciuc, care a aplicat sechestrul cerut și a emis o încheiere, în care o bună parte a textului este copiată din cererea petiționarului, inclusiv o greșeală.

Pârâtul, directorul și fondatorul firmei „Select Stil”, Daniel Bârlădeanu, spune că a aflat despre această încheiere 3 zile mai târziu, pe 12 noiembrie, când executorul judecătoresc a pus sechestru pe bunurile firmei. Acesta a depus imediat o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii în care a indicat că Oleg Melniciuc a emis în mod intenționat o încheiere ilegală, întrucât magistratul este rudă cu Violeta Bârlădeanu, persoana care a plătit taxa de stat pentru firma „ORTEL sp. Jawna”.

Daniel Bârlădeanu a explicat că Violeta este soţia sa, cu care, la moment, se află în proces de divorţ, și

că tot ea este fiica nănașilor surorii lui Oleg Melniciuc. „Judecătorul Oleg Melniciuc este direct interesat în dosarul dat, care a fost iniţiat la comanda soției mele.

Acest fapt se confirmă prin ordinul de încasare a numerarului, anexat la cererea de chemare în judecată, unde în locul firmei-reclamant, care urma să achite taxa de stat prin transfer, a achitat Bârlădeanu Violeta, care nu are nicio tangență cu reclamantul”, a scris Daniel Bârlădeanu în plângerea către CSM.

A recunoscut că a examinat dosarul unei rude A doua zi, pe 14 noiembrie, de la CSM, plângerea a fost trimisă prin fax lui Oleg Melniciuc, iar peste încă o zi judecătorul a depus cerere de abținere de la examinarea în continuare a dosarului și a recunoscut că Violeta Bârlădeanu îi este rudă. Mai mult, a indicat că a avut un conflict vechi cu soţul acesteia, Daniel Bârlădeanu. Magistratul susţine însă că „nu a observat” că în dosar figurau numele celor doi. Asta chiar dacă în încheierea pe care a emis-o figurează numele Violetei Bârlădeanu, la fel ca și în chitanţa referitoare la plata taxei de stat. Solicitat de reporterul

Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Oleg Melniciuc a spus că în încheierea sa nu figurează numele Violetei Bârlădeanu, iar ca să exemplifice, s-a oferit să scoată din calculator o copie a documentului. Ne-a dat o copie a unei alte încheieri - emisă tot de el, tot referitoare la o sechestrare, doar că figurau alte firme. În explicația depusă la CSM, Melniciuc a arătat că în 1994, când era student la Facultatea de Drept, i-a dat cu împrumut lui Daniel Bârlădeanu suma de 2 mii de dolari, cu dobânda de 10 la sută. Magistratul susţine că nu a mai primit banii înapoi. „Sincer nu am nicio treabă nici cu el, nici cu soţia lui, cauza civilă nominalizată a nimerit la mine ocazional, fiind repartizată aleatoriu, și regret mult că așa s-a întâmplat”, a scris Oleg Melniciuc în explicaţia depusă la CSM.

Diavolul se ascunde în detalii Când l-am întrebat cum a nimerit dosarul la el, Oleg Melniciuc a răspuns că președintele Judecătoriei, Ion Timofei, l-ar fi repartizat. I-am amintit că până la 21 noiembrie, Timofei se afla în concediu. „Nu mai ţin minte... În orice caz, dosarul nu putea nimeri la mine decât prin repartizare electronică”, a răspuns magistratul.

Oleg Melniciuc neagă că ar fi avut o înțelegere cu Violeta Bârlădeanu sau cu avocatul Ștefan Balmuș. „De mine sau de alt judecător asigurarea acțiunii oricum avea să fie admisă. Pentru că ea este întemeiată”, a spus magistratul. Cât despre faptul că încheierea sa seamănă până și la greșeli cu cererea petiționarului, Melniciuc recunoaște că cererea a fost scanată, apoi textul a fost adaptat. El afirmă că este o practică acceptată în judecătorii, care îi ajută pe magistrați și grefieri să economisească timp.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, avocatul Ștefan Balmuș a spus doar: „Cine v-a spus că Violeta Bârlădeanu nu are nicio legătură cu firma-reclamant? Studiaţi materialele dosarului și așteptaţi ca judecătorul să pronunţe o decizie” și a pus receptorul. Am căutat-o și pe Violeta Bârlădeanu, însă timp de două zile la telefonul ei a răspuns robotul. Între timp, încheierea privind aplicarea sechestrului, emisă de Melniciuc, a rămas în vigoare (iar firma „Select Stil” și-a suspendat activitatea), deși legislaţia prevede că deciziile luate în situaţie de conflict de interese sunt lovite de nulitate.

Melniciuc spune că documentul va putea fi anulat, dacă se va considera necesar, de către Curtea de Apel, unde a fost contestat.

Acţiunile CSM La 10 decembrie 2012, Daniel Bârlădeanu a depus o nouă plângere la CSM cerând sancţionarea disciplinară a judecătorului Oleg Melniciuc.

Plângerea a rămas fără răspuns, în schimb, la 26 decembrie, CSM a decis să-l propună pe Melniciuc la funcţia de președinte al Judecătoriei Râșcani, rămasă vacantă după pensionarea lui Ion Timofei. De altfel, la concurs nu s-a mai înscris nimeni de-

CMYK

cât Melniciuc. „I-am speriat pe toţi”, a glumit magistratul atunci când l-am întrebat despre concurenţi.

Solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice, membrul CSM, judecătorul Anatolie Țurcan, care a examinat prima plângere, a spus că nu a fost iniţiată o procedură disciplinară întrucât Melniciuc s-a autorecuzat a doua zi. Cât privește a doua plângere, Țurcan spune că a expediat un răspuns pe 21 decembrie, însă nu-și explică de ce documentul nu a ajuns la destinatar.

Oleg Melniciuc este finul de cununie al președintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi. În ședința CSM, la care Melniciuc a fost propus la șefia Judecătoriei Râșcani, Poalelungi nu a participat la vot. „Am ieșit din sală și le-am explicat colegilor că, din punct de vedere moral, nu este corect să votez pentru finul meu. L-am cununat la cea de a doua căsătorie a lui, când era deja judecător. De fapt, nici nu-l știam, colegii m-au convins spunând că e băiat de treabă”, ne-a spus Mihai Poalelungi.

„Răpănoşii de jurnalişti”?

Oleg Melniciuc are 41 de ani și a devenit judecător în anul 2004. În luna februarie anul trecut, Melniciuc a fost nevoit să se retragă de la examinarea unui dosar dintre „MoldovaGaz” și Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, din cauza unei ieșiri necontrolate.

Magistratul i-ar fi aruncat, înainte de proces, reprezentantei ANRE: „De unde i-aţi scos pe răpănoșii ăștia de jurnaliști? Credeţi că o să v-ajute?”.

După ce replica a ajuns în presă, graţie jurnalistului Ion Strelciuc, judecătorul a fost nevoit să se retragă de la examinarea cauzei, dosarul fiind preluat de un alt magistrat.

Pentru anul 2012, Judecătoria sectorului Râșcani deţine întâietatea după numărul de plângeri depuse la

CSM referitoare la activitatea judecătorilor. Potrivit unui raport al Inspecţiei Judiciare, în privinţa acestora a fost depus cel mai mare număr de plângeri – 277. De la începutul acestui an, CSM a pornit 6 proceduri disciplinare împotriva judecătorilor de aici. Unii membri ai CSM califică starea de lucruri de la această judecătorie ca „dezastruoasă”.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice Sursa: investigatii.md

XEROX, PRINTER, SCANER, COPERTARE ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Scanare: 1 leu/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei Laminare – preţ negociabil Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 022 23 33 56 e-mail: mihaib128@gmail.com

CMYK

9

Politic

8 FEBRUARIE 2013

FLUX

BARTER ÎNTRE FILAT ŞI VORONIN

Funcţia de procuror general contra NIT TV Pentru a înţelege acest lucru trebuie să ne amintim în ce constă actualul mecanism de instalare în funcţie a procurorului general. Constituţia și Legea procuraturii prevăd că procurorul general este ales la propunerea președintelui Parlamentului și cu simpla majoritate a deputaţilor prezenţi, deci, cu, cel puţin, 51 de voturi din cele 101 și exact în aceeași manieră poate fi demis. Conform anexei secrete la Acordul de constituire a AIE II, Procuratura îi revine Partidului Democrat, adică lui Plahotniuc. În perioada de guvernare a AIE I, conform partajului, Procuratura i-a revenit AMN-ului lui Serafim Urechean, dar acesta ar fi cedat postul de procuror general lui Plahotniuc contra a 2 milioane de euro. După nefericitul incident de la vânătoarea din „Pădurea Filat şi Voronin vor Volodea, Domnească” și după reaprinderea ai votul meu și al deputaţilor războiului dintre cei doi olisă-i sufle lui mei (care mi-au mai rămas, pe care încă nu garhi, Filat nu mai este disPlahotniuc pus să respecte înţelegerile i-a cumpărat Plahotniuc) pentru instalarea omului

PLDM ne anunţă printr-un comunicat de presă că deputaţii din fracţiunea parlamentară a acestei formaţiuni au elaborat un proiect de lege privind modificarea mecanismului de alegere și demitere a procurorului general.

Autorii proiectului propun amendarea Legii cu privire la Procuratură, astfel ca atât candidaţii pentru funcţia de procuror general, cât și candidaţii pentru funcţiile de adjuncţi ai procurorului general să fie selectaţi printr-un concurs public, organizat de Comisia juridică pentru numiri și imunități a Parlamentului și Consiliul Superior al Procurorilor.

postul de procuror general

tău la Procuratură. Dar tu însă, să mă ajuţi să-mi întorc înapoi NIT-ul pe care mi l-a luat Plahotniuc. Și vezi să nu mă KIDANEȘTI, așa cum o făcut Vova Plahotniuc, nemernicul.

tea în componenţa Comisiei juridice pentru numiri și imunități a Parlamentului. Odată ce spicherul este eliminat din joc, nu rămâne decât votul Parlamentului, în care, în mod sigur, se va constitui o majoritate PLDMPCRM, cel puţin, pentru a instala un nou procuror general.

Asta e schema. Dacă deputaţii lui Filat ar fi propus un mecanism care ar prevedea ca prin concurs public să fie ales procurorul general, ci nu doar desemnat, atunci ar fi fost altă mâncare de pește, atunci am fi spus că întradevăr premierul vrea să desfășoare o reformă democratică la Procuratură, ca aceasta să devină o instituţie independentă de puterea politică.

Așa însă, în condiţiile în care deputa-

PLDM în ajutorul Vai, NIT TV Vladimir Nicolaevici, În final o întrebare pentru cum aș putea, dragă? Chiar să autorii acestui proiect de vreau, că nu pot să vă kidanesk. lege, adică pentru deputaţii Acum eu trebuie să-l trăsnesc pe PLDM: de ce nu propun dePlahotniuc, că, de nu, mă semnarea prin concurs public trăsnește el pe mine. nu doar a candidaţilor la funcţia

La prima vedere, s-ar părea că iniţiativa deputaţilor din partidul premierului Filat este una care nu poate fi decât salutată, pentru că vine să opereze o reformă democratică în cadrul unei instituţii care încă mai funcţionează după regulile stabilite în timpul ocupaţiei sovietice. Ce poate fi mai democratic și mai transparent decât organizarea unui concurs public în vederea desemnării unor candidaţi? Dar asta e doar o impresie la prima vedere. De fapt, iniţiativa deputaţilor PLDM nu vine să scoată Procuratura de sub controlul puterii politice, să o desovietizeze, ci și mai mult s-o facă dependentă de clasa guvernantă, de un segment îngust al clasei guvernante. g

luate la constituirea AIE II și să accepte un alt valet de-al lui Plahotniuc în funcţia de procuror general. Ba mai mult, Filat vrea să-i sufle lui Plahotniuc controlul asupra Procuraturii Generale. Dar atât timp cât legea prevede că președintele Parlamentului este acela care propune candidatura procurorului general, combinaţia pusă la cale de Filat nu merge, pentru că președintele Parlamentului este Marian Lupu, un alt valet de-al lui Plahotniuc. Soluţia pentru Filat este să modifice mecanismul prin care se înaintează candidaţii la funcţia de procuror general.

Scenariul gândit de Filat este următorul: se modifică mecanismul de alegere a procurorului general (și a adjuncţilor lui, dar ei contează mai puţin) cu voturile deputaţilor PLDM și PCRM, care sunt mai mult decât suficiente. După care să organizeze concursul public și printre candidaţii desemnaţi în urma concursului să infiltreze și câţiva ortaci de-ai premierului Filat. Lucrul acesta este ușor de asigurat dat fiind faptul că deputaţii PLDM și PCRM constituie majorita-

CMYK

Și asta pentru că toţi vor să aibă spatele asigurat, adică să poată fura fără a avea frica că Procuratura ar putea să se ia de fundul lor. Dacă guvernezi și, concomitent, controlezi și Procuratura Generală, poţi să faci tot ce vrei în ţara asta, să pui laba pe orice afacere, pe orice bun, public sau privat, și nu ţi se va întâmpla nimic. Așa a făcut Voronin, așa a făcut Plahotniuc și așa vrea să facă de acum încolo și Filat.

Ba acum Filat este și mai motivat să obţină controlul asupra Procuraturii Generale pentru că această instituţie are de spus un cuvânt extrem de greu în războiul pe care îl poartă cu Plahotniuc. Cine va controla Procuratura Generală are șanse reale să-și bage adversarul la pârnaie.

ţii PLDM propun ca prin concurs public să fie doar desemnaţi candidaţii la funcţia de procuror general, dar nu și aleși, procurorul general urmând să fie confirmat după mecanismul vechi, adică de majoritatea parlamentară, putem spune că reforma iniţiată de ortacii lui Filat din Parlament e o antireformă, o încercare de a subordona această instituţie intereselor lui Filat, eventual, intereselor comune ale lui Filat și Voronin. Dacă până acum Procuratura Generală îl servea pe Plahotniuc și niţel și pe Filat, atât cât acesta era în relaţii bune cu Plahotniuc, de acum încolo ea ar urma să-i servească pe Filat și Voronin.

Ar fi de remarcat că Procuratura Generală ca instituţie urma să fie reformată încă din 1995, când ţara noastră a fost admisă în Consiliul Europei condiţionat, printre cele câteva amendamente fiind și reforma Procuraturii. Dar iată că nici guvernarea agrariană între 1994 și 1998, nici cea ADR-istă din 1998-2000, nici cele două guvernări comuniste nu au dat curs acestei reforme. Nu a făcut acest lucru nici AIE I și nu-l va face nici AIE II.

de procuror general, ci și de director al Serviciului Vamal, căci Vama, la fel ca și Procuratura, trebuie ferită, ocrotită de ingerinţele politicului? De ce?

E simplu, nu? Pentru că Filat deja controlează Vama, drept dovadă – contrabanda cu ţigări merge de sfârâie, multiplicându-i averile lui Filat.

Am sugerat mai sus că e posibil să existe o înţelegere între Filat și Voronin în problema alegerii procurorului general. Dacă nu ar fi existat această înţelegere, deputaţii PLDM nu ar fi venit cu proiectul de lege privind modificarea mecanismului de confirmare în funcţie a procurorului general. Și mai există un argument în favoarea acestei presupuneri. Este vorba de o altă iniţiativă legislativă a deputaţilor PLDM, care propun ca cererile privind deciziile CCA de suspendare și retragere a licenței de emisie a unui post de radio sau televiziune să fie examinate în mod prioritar de instanța de judecată, și anume într-un termen care nu poate depăși 30 de zile. Această iniţiativă legislativă are un singur scop: să-l ajute pe Vladimir Voronin să reia cât mai curând posibil activitatea postului său de televiziune NIT. Deci, schema e următoarea: Voronin îl ajută pe Filat ca acesta să-și instaleze omul lui în funcţia de procuror general, iar Filat îl ajută pe Voronin să reia și să repună în legalitate activitatea NIT TV. O mână spală pe alta.

Acesta este barterul dintre Filat și Voronin. Și mi se pare că e cât se poate de evident. Aici poate ar merita să facem o precizare ce ţine de NIT TV. Pentru nimeni nu e un secret că Vladimir Plahotniuc este artizanul închiderii acestui post de televiziune și preluării frecvenţelor pe care acesta emitea de un alt post TV de-al mogulului care mai controlează și Publika, și PRIME, și 2 Plus, și Canal 3. Și pentru nimeni nu e un secret că sistarea emisiei NIT TV a constituit un abuz brutal, un atac al puterii împotriva unui post TV de opoziţie și că e corect ca NIT săși reia activitatea. Însă nu mi se pare la fel de corect ca Filat să-și instituie propriul control asupra Procuraturii Generale. Există totuși o diferenţă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX

10

FiatLUX

8 FEBRUARIE 2013

Profil de preot basarabean: părintele Vlad Mihăilă Discuţia cu un preot hăruit de către Dumnezeu cu vocaţie duhovnicească este întotdeauna un prilej de a căuta răspuns la problemele sufletului și cugetului. Prin voia Domnului, l-am întâlnit, relativ recent, la o manifestare culturală organizată de Asociaţia Culturală , “Pro Basarabia și Bucovina” România, la Onești, în judeţul Bacău, pe cuviosul părinte Vlad Mihăilă de la biserica cu hramul “Sfânta Teodora de la Sihla” din Chișinău, pendinte de Mitropolia Basarabiei. Dialogul cu părintele a fost ca o spovedanie reciprocă, atât din partea mea, un creștin ortodox nu tocmai prieten bun cu Biserica, iar pentru preotul Vlad Mihăilă – o mărturisire a credinţei românești și o împărtășire către noi a valorilor și idealurilor creștin-ortodoxe și naţionale, care, prin voinţa lui Dumnezeu, i-au călăuzit existenţa până acum.

Mireanul Vlad Mihăilă a venit pe lume la 18 octombrie 1950, în satul Ciudei, astăzi reședinţă de comună în raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi, sat preponderent românesc și cu profunde tradiţii din cele mai vechi timpuri, situat între râurile Ciudeiu și Siretul Mic, în partea de centru-sud a raionului și în apropiere de frontiera româno-ucraineană, unde se află, conform părintelui: “un pământ supus deznaţionalizării și unde am familia și tot neamul meu”. Tatăl, Lazăr Mihăilă, a fost ostaș în armata regală română, la arma cavalerie, într-o divizie surprinsă de întoarcerea frontului în august 1944 lângă Pașcani, singura divizie română care nu a întors armele împotriva germanilor și NU s-a predat sovieticilor. Acolo a fost luat prizonier de război de către Armata Roșie și dus într-un lagăr, pus să trudească în mina de cărbuni de la Donbas. S-a reîntors acasă, în Bucovina ocupată și sovietizată, în anul 1947, în Săptămâna Luminată a Paștilor. Nevasta și copiii s-au refugiat în zona Rădăuţilor, atât în 1940, cât și în 1944, alegând să se întoarcă la vatră și să-și crească cei patru copii născuţi până la 1944 și alţi patru născuţi după acel an, cu toţii purtători ai unor nume românești. Familia Mihăilă, în întregul său, nu a fost supusă deportării, doar un frate mai mare al părintelui a fost deportat. În localitatea natală, Vlad Mihăilă a urmat clasele primare și liceul. A studiat apoi la o școală de artă, urmând o înclinaţie mai veche, respectiv sculptura în lemn. A venit în 1969, pentru

a-și continua studiile, în Chișinău, capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, republică unională a Uniunii Sovietice, deoarece acolo, în Ucraina, la Cernăuţi, nu avea posibilitatea de a-și finaliza studiile superioare în limba română.

Au urmat trei ani de studii la seral, până în 1972, la Școala Profesională în Prelucrarea Lemnului din Tiraspol. Între 1972 și 1974 a fost angajat ca lucrător în secţia de suvenire la Fabrica de Mobilă nr. 2 din Chișinău. “Am vrut să merg la Cernăuţi, unde nu am fost primit, deoarece eram român. Interesul era ca românii să plece din provincie”, ne-a mărturisit cu amărăciune părintele. Între anii 1974 și 1978 a urmat cursurile Facultăţii de Limba și Literatura Română de la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, în prezent reorganizat cu titulatura de Universitate, cu același nume, fiind coleg – între alţii – cu jurnalistul Gheorghe Mârzenco, istoricii Jeni Nastas și Alexandru Furtună.

După absolvire a fost timp de 4 ani (perioada anilor 1978-1982) profesor de limba română în satul soţiei, respectiv localitatea Tătărăuca Veche, din raionul Soroca. După 1982 revine în Chișinău, unde soţia obţinuse un post la Catedra de Limba și literatura română a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău. De atunci și până în anul 1990 a fost profesor de limba română pentru grupele de limbă rusă. Prin anii 1989–1990, odată cu încetarea prigoanei ateiste asupra

creștinilor ortodocși din Republica Moldova, a aflat dintr-un ziar că exista posibilitatea de a cunoaște “Cuvântul lui Dumnezeu” în cadrul unei instituţii teologice din România. Într-o retrospectivă a vieţii trăite până atunci și a puternicei credinţe creștin-ortodoxe insuflate în familie, și-a zis că dacă ar învăţa aceasta, tare mulţumit ar fi, și s-a înscris la Facultatea de Teologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, România, finalizată în anul 1994, unde au mai venit, în cea mai mare parte, cei care crescuseră în familii de oameni cu credinţă. Calea preoţească, de cunoscător al lui Dumnezeu, îl face să se simtă bine, chiar dacă are încă îndoieli asupra faptului dacă este sau nu plăcut în faţa lui Dumnezeu și în faţa oamenilor.

După absolvirea studiilor a fost vreme de un an profesor de teologie la Liceul „Mircea Eliade” din Chișinău, apoi a trecut la Catedra de Religie din cadrul Liceului „Prometeu” din același oraș. Ulterior, a predat o serie de cursuri de morală și retorică creștină la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău. A fost hirotonit ca diacon în data de 18 noiembrie 1994 de către mitropolitul Petru Păduraru, la Mitropolia Basarabiei, apoi, după o lună, ca preot. Activează în prezent la Biserica „Sf. Teodora de la Sihla” din Chișinău, alături de părintele Ioan Ciuntu, „unul dintre cei mai cunoscuţi preoţi la nivelul Mitropoliei Basarabiei și din Republica Moldova”, fiind și profesor de religie la Liceul „Prometeu” din Chișinău.

Vocaţia pedagogică l-a adus în funcţia de consilier al Mitropoliei Basarabiei pe problemele învăţământului, calitate în care desfășoară o bogată activitate. Astfel, ca să dăm doar un exemplu, părintele Vlad Mihăilă a făcut parte din Comisia pentru introducerea religiei în școli, lucrând alături de un grup de iniţiativă asupra proiectului-model de lecţii pentru clasele I-IX, unde grupului de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei i-au revenit clasele I-IV. A participat și la diverse seminarii de educaţie religioasă a studenţilor și

Foto: europalibera.org

elevilor. Preoţii din cadrul Mitropoliei Basarabiei agreează religia în școli, dar pentru că unii clerici sunt slabi pregătiţi sau cei din rândul mirenilor au un potenţial slab de credinţă, este nevoie de preoţi și teologi buni, care obligă Mitropolia să pregătească cadre în acest sens. Astfel, încă din anii ’90 ai secolului trecut, Mitropolia Basarabiei a pregătit cadre în diverse instituţii teologice din România și a căutat să promoveze această educaţie unde s-a cerut nu numai cu profesori de religie, dar și cu manuale de calitate din punct de vedere al structurii și al conţinutului pentru înlesnirea studierii oricărei teme religioase, care să acopere nevoile atât a școlilor din Mitropolia Basarabiei, cât și a altor școli.

Părintele Vlad este redactor-șef adjunct al ziarului Mitropoliei, „Misionarul”, unde, alături de părintele Antonie Telembici, desfășoară o intensă activitate teologică și culturală, ce reflectă preocuparea faţă de soarta și dezvoltarea Bisericii românești. Activitatea misionară este extrem de necesară și ea trebuie desfășurată de preoţi sub coordonarea protopopilor, dar mai

ales a episcopilor, pentru că orice pornire creștinească are nevoie de “binecuvântarea unui arhiereu, căci altfel nu ne va duce la succes”. Întrebat de noi asupra momentului în care Mitropolia Basarabiei va avea în fruntea eparhiilor episcopi numiţi, Cuviosul Părinte a afirmat că acest moment nu este îndepărtat și prin aceste numiri se va întări legătura de credinţă între creștinii ortodocși din Basarabia, relevând astfel lucrarea lui Dumnezeu. Într-o mărturisire de suflet și credinţă, prin raportare la atitudinea unor clerici, părintele ne-a declarat că: „Pot să sufăr lipsuri, dar acest lucru nu pot să-l fac, să plec de la Mitropolia Basarabiei”. În viziunea preotului Mihăilă, unirea celor două spaţii românești nu se va înfăptui până ce nu se va realiza unitatea de credinţă. A vorbi despre „iubirea de neam, de frate, aceasta presupune iubirea de Dumnezeu. Unde este iubirea faţă de neam nu există ură între neamuri”, iar ,,ideile acestea trebuie cât mai mult promovate”. Ştefan PLUGARU, pentru FLUX

Vor fi acceptaţi copiii cu dizabilităţi în şcoala generală?

Asigurarea accesului la o educaţie de calitate copiilor cu cerinţe educative speciale (pe scurt CES) este o problemă foarte acută în Republica Moldova, întrucât ponderea acestei categorii de copii este în continuă creștere. Astfel, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul copiilor invalizi de până la 17 ani a crescut de la 12,2 mii, în anul 1995, la 13,2 mii, în anul 2006, și la 14 851 de copii cu dizabilități în 2011. Principalele dizabilități sunt: tulburările mintale și de comportament (4,2 cazuri la 1 000 de copii), bolile sistemului nervos (4,0 cazuri la 1 000 de copii), malformaţiile congenitale și anomaliile cromozomiale (5,8 cazuri la 1 000 de copii). În prezent, în Republica Moldova activează 55 de instituţii de tip rezidenţial cu un contingent de 5 613 copii, în subordinea Ministerului Educaţiei fiind 50 de instituţii cu un contingent de 4 806 copii. Din aceste instituţii, 14 sunt școli de tip internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinţilor, cu un contingent de 1 644 de mii de copii, 2 sunt case de copii cu un contingent de 29 de copii, 7 sunt instituţii speciale pentru copii cu deficienţe fizice și senzoriale cu un contingent de 588 de copii, 24 sunt școli-internat auxiliare cu un contingent de 2094 de mii de copii, 3 școliinternat sanatoriale cu un contingent de 451 de copii. În contextul reformei privind sistemul rezidenţial de îngrijire a copiilor, tot mai mulţi copii

cu cerinţe educaţionale speciale vor fi încadraţi în instituţiile publice de învăţământ în următorii ani. Este oare școala noastră pregătită pentru acceptarea acestora? Sunt oare cadrele didactice pregătite pentru a le oferi o educaţie de calitate?

“Integrarea copiilor cu necesităţi speciale în instituţiile publice de învăţământ influenţează enorm de mult personalitatea acestora, ei devenind mult mai sociabili și deschiși spre învăţare, asigurând în perspectivă o mai bună integrare a acestora în viaţa societăţii. La etapa actuală, însă,

cadrele didactice nu sunt suficient de bine pregătite, nici din punct de vedere metodic, dar nici psihologic, pentru a face faţă cerinţelor copiilor cu CES. De aceea, consider, că este important ca și cadrele didactice să beneficieze de suport metodic din partea unui Serviciu de Asistenţă Psihopedagogică”, susţine psihopedagogul Galina Conică. Într-adevăr, în baza studiului “Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului”, realizat de Ministerul Educaţiei în parteneriat cu UNICEF (Chișinău, 2009), s-a constatat că o parte dintre cadrele didactice sunt de părere că integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în școala generală ar fi un dezavantaj pentru ceilalţi copii din considerentele că aceștia vor fi lipsiţi de atenţia profesorilor, nu vor mai putea studia suficient la ore, în clasă va fi gălăgie etc. În opinia acestor profesori, ar apărea dezavantaje și pentru copiii cu cerinţe educative speciale – ei vor fi izolaţi, discriminaţi, nu li se va acorda atenţia cuvenită. Unii respondenţi s-au pronunţat că instruirea în școlile obișnuite a copiilor cu cerinţe educative speciale va necesita mari resurse financiare suplimentare, fapt ce ar putea provoca apariţia unor probleme în comunitate etc.

De asemenea, cadrele didactice menţionează și atitudinea negativă a unor părinţi faţă de prezenţa în clasă a copiilor cu anumite dizabilități.

Din discuţiile avute cu cadrele didactice și cu părinţii copiilor cu cerinţe educative speciale se poate constata că atunci când părinţii copiilor cu cerinţe educative speciale doresc să-și înscrie copiii la o școală obișnuită, mulţi manageri școlari, diriginţi, învăţători încearcă să-i convingă să nu facă acest lucru. Totuși, părinţii consideră că integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în școala generală are multiple avantaje pentru copiii sănătoși.

“Este o oportunitate pentru ceilalţi copii de a-și educa calităţile general-umane, simţul prieteniei, compasiunii, bunătăţii, atitudinii grijulii și toleranţei. Copiii cu cerinţe educative speciale își dezvoltă abilităţi de integrare în societate, nu se simt umiliţi, li se valorizează personalitatea, are loc dezvoltarea lor normală în societate, nu se simt izolaţi”, susţine pedagogul Oxana Cernică.

Orice schimbare în societate trebuie să înceapă cu pregătirea pas cu pas a tuturor factorilor implicaţi în proces, pentru ca într-un final să atingem rezultatele scontate. În cazul copiilor cu necesităţi speciale, ar fi fost bine ca Ministerul Educaţiei să asigure temeinic pregătirea cadrelor didactice, dar și asigurarea cu mijloace didactice specifice lucrului copiilor cu CES, altfel, constatăm o muncă de amatori, ce acţionează orbește, decât o muncă de profesioniști, ce acţionează consecvent, planificat.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Cultur=

8 FEBRUARIE 2013

CALEIDOSCOP

CASE MARI – SUFLETE MICI

8 februarie

și submediu: actorilor noștri le lipsește nuanţa de marcă a ne-efortului: ce fac – se vede!

Coincidenţă surprinzătoare. Exact după două luni de la cutremur, îmi nimerește în mâini romanul lui Andrée Chedid „Celălalt”, ce tratează chiar tema zguduirii de pământ: un năpăstuit sub ruine asistat de un bătrân, în afară, care, de altfel, îl văzuse pe acest tânăr doar în treacăt, la geamul unui hotel. Un alineat din acest roman: „Ochiul nostru e prea mic… Dacă am avea un ochi gigantic, care s-ar uita peste lume, peste trecut, peste viitor, am vedea umbra unei scări, de pe care oamenii alunecă, reîncep, dau îndărăt, escaladează de-a lungul întregului timp…”.

O revizie serioasă, necruţătoare prin zecile de caiete de note din anii trecuţi – deja am nimicit vreo 10, doar că, de ici-acolo, am extras câte ceva, însă multe însemnări mi s-au părut nesemnificative, în orice caz – departe de sensibilitatea și raţiunea mea curente… Voi continua inspecţia.

11.X.1986

6.X.1986 Tot mai des, la „LA” ne vizitează oaspeţi din străinătate. Acum două săptămâni – un editorscriitor din Nepal; ieri – doi scriitori din India. Platformele „noastre” par a fi apropiate, apoi asiaţii nici nu sunt atât de energici, ca să poată provoca intelectualitatea moldavă. Cuminţi, „nepericuloși”, adică.

23.XI.1986 Împreună cu Andrei, o vizită în atelierul maestrului M. Grecu. Septuagenarul îmi mulţumește pentru articolul din „Moldova socialistă”, mă cicălește pentru un „deci” apărut în păginuţa sa despre Vasilache pe care i-am publicat-o în „LA”.

Reproșul vine din necunoașterea subtilităţilor stilistice ale frazei, nu ale culorilor: pe astea le cunoaște perfect). Se pregătește pentru expoziţia personală, vreo sută cincizeci de lucrări. Vernisajul – la 27 luna curentă.

24.XI.1986

16.X.1986

Popică îmi spune că i-a plăcut mult „Viaţa lui Flu”, dar mai ales soţiei sale i-a produs revelaţii osebite. Am motive să le cred și, în dozaj cu necesara modestie, să mă bucur. Curios lucru sau, poate, nu prea: uneori patru păginuţe („O mie de cuvinte…”) sunt remarcate, produc impresie, pe când „fularele” lungi de proză sau poezie sunt luate de vânt și duse aiurea din ochii cititorilor.

Așa cum, după ce la adunarea extraordinară a fost plecată din postul de secretar, la USM nu comunică cu nimeni, după șederea de câteva săptămâni la Bălţi, E. B. vine la noi, cu motiv, dar și pentru a-și răcori sufletul. E în așteptarea apartamentului chișinăuian și, până îl va primi, își târâie, zice, boarfe pentru iarnă de la Bălţi. Ieri a luat cu greu autobuzul Bălţi-Suvorov. La Chișinău coboară, ajunge la cămin și abia peste o oră își amintește că luase de la Bălţi și un demiu de piele. De, costă peste 700 de ruble. Urgent la gară.

Chit că autobuzul plecase de mult. Caută un taxi.

Nimeni nu se învoiește – au foaie de parcurs doar prin oraș. În sfârșit, unul mai curajos acceptă. De la Bender, autocarul plecase cam de vreo jumătate de oră. De la Căușeni – de vreo zece minute.

În contextul restructurărilor, necesare imperios, vine întru luare aminte și spusa lui Francis Becon: „Predominarea obiceiului (obștesc) se vede pretutindeni până într-atât, încât e de mirare să auzi pe oameni declarând, asigurând, promiţând, spunând vorbe mari, și pe urmă făcând întocmai cum au făcut și mai înainte, ca și cum ar fi imagini moarte și mașini puse în mișcare numai de roţile obiceiului (obștesc)”.

Tot Becon susţinea că: „pentru cei tineri, călătoria este parte din învăţătură, iar pentru cei vârstnici – parte din experienţă”. La vârsta pe care o am, călătoria e cu sens și folos dublu: și învăţătură, și experienţă. „Mai bine să locuiască suflete mari în case mici, decât să se ascundă în case mari sclavi josnici”, Epictet. Case mari – birourile șefilor de la CC și USM.

31.X.1986 Ieri, la Teatrul „Luceafărul” – „Șase personaje în căutarea unul autor” de Pirandello. Traducere bună de Igor Creţu, prezent și el. Joc între mediu PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

E M A U S MITROPOLIA

BASARABIEI

D O B R O G E A, M U N T E N I A

ûi M O L D O V A

Pelerinaj în SciŖia Minor / Pe urmele SfinŖilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian ûi Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013

(4 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 3 martie, ora 22.

Mćnćstirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul pćr.Arsenie Papacioc, Peûtera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vodć, Lacul Sćrat, Vladimireûti, Bujoreni, Schimbarea la FaŖć. Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din CostanŖa ûi Huûi. Oraûele: ConstanŖa, Cćlćraûi, Slobozia, Huûi. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

UCRAINA

Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt 16 - 17 martie 2013

(2 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6.

Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi

MOLDOVA

ȱDrumeŖie

la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013

(3 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22.

Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

Deplasare de câteva ore la Dubăsari. Planul cu abonarea, sperăm să fie atins nivelul din anul curent. Stupoare: în chioșcurile de aici nu se propune pentru vânzare niciun exemplar de „LA”.

Motivul: indiferenţa unor diriguitori faţă de realitatea culturală, lipsa interesului etc. Șeful de la „Soiuzpeciat’” promite să comande pentru 1987 zece exemplare pentru realizarea cu amănuntul.

(Nu este exclusă și o boicotare a „malului drept”.) Îi avem de oaspeţi pe Andrei și Lenuţa, Ludmila Sobieţchi. Până la ei – prezenţă la Ziua Poeziei.

Andrei Ţurcanu îmi citește o epigramă despre șefia US, cu o noţiune neaoșă: Boaţa. Sărmana Eliza Nicolaevna (Botezatu)! De altfel, acum câteva zile i-am spus unele adevăruri despre pasivitatea conducerii US. O să ajungă și la cap, Boţu.

Nicolae Popa propune ca la cenaclul „Dialog” să se ţină o seară de comemorare a lui Leonard Tuchilatu. Eliza Botezatu zice că comsomolul, ba chiar și CC, nu vor accepta. Vestea ajunge la Leonida (Lari), care îi telefonează expres lui Al. Ciubașenco. Acesta declară: „Transmite-i Elizei Nicolaevna că CC și comsomolul sunt pentru, nicidecum contra. Să se dumirească și dumneaei”. Greu, greu cu restructurarea, dar, cu încetul, parcă ne-am mișca mai spre lumină.

11

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

Până la urmă, ajung autobuzul. Taximetristul conchide: „Astăzi s-au anunţat reduceri de preţuri, pe când paltonul dumneavoastră s-a scumpit cu 50 de ruble”. Mă rog, plătește… (Încolo – mereu ascultătoare de directivele de sus; mereu pe „linie dreaptă”…)

25.XI.1986 Joia trecută veni soţia lui George Meniuc să retragă grupajul de versuri. Nu-l reîntoarcem. Telefonează Meniuc. Îi explicăm că facem tot posibilul să-l publicăm la 4 decembrie. El nu poate înţelege cum de-i oferim atât de des spaţiu lui Vasile Vasilache, iar pentru dânsul nu găsim o pagină.

Parcă nu ar fi cazul, dar trebuie să amintim că, ani în șir, Vasilache nu a putut publica un rând, iar Lupan, Meniuc, Istru n-au prea luat partea acestuia, nedreptăţitul. De, totul curge, totul se transformă. Dar Meniuc ar trebui să beneficieze de ceva mai multă atenţie, să nu fie ţinut „la sertar”.

Apropo, îmi povestea Gheorghe Vodă, apoi am auzit și de la alţi colegi, cum, cu vreo 15-20 de ani în urmă, la Uniunea Scriitorilor venise Ivan Bodiul, veterinarul știe-tot, obraznic peste măsură, ajuns prim-secretar al comuniștilor din RSSM. Au fost adunaţi mai mulţi oameni ai scrisului, în faţa cărora mahărul prinse a critica, dând numele celor care li se păreau ideologilor bolșevici că ar fi „rupţi de viaţă”, idealiști, pesimiști sau formaliști.

Printre ei se pomeni și George Meniuc, care, când își auzi numele rostit răstit de micul buldog Bodiul, se ridică șovăielnic în picioare și, cum arăta el – josuţ, cam adus din spate, – părea însăși umilinţa întruchipată. Dar îndată se ridică și nevasta sa, Lidia Mișcenko (a decedat acum vreo zece, unsprezece ani), prozatoare de limba rusă, care i se adresă revoltată soţului: „Să te așezi îndată!... Și niciodată să nu te mai ridici în picioare în faţa celor alde ăsta!... Niciodată!”. Sala înmărmuri, își pierdu piuitul și micul buldog Bodiul… Vorba e însă că scriitorii ruși erau aproape invulnerabili în faţa capilor de partid de pe aici (aveau în spate…

Moscova!) și își permiteau, uneori, să fie neceremonioși cu alde Bodiul.

Când am fost la atelier, Grecu era într-o stare puţin euforică. Lucrările, multe, stivuite cu faţa la perete. Deschisă, orientată spre cele două jilţuri, doar… butucănoasa lucrare „Facerea vinului la Butuceni”. Maestrul povestea cum văzuse acea bucată de stâncă, săpată uluc, într-un colţ de vie, și se dumeri referitor la vechea ei destinaţie.

Vorbea de vechime, folclor, modernitate.

Având în vedere rădăcinile, spuse: „Ţi-am citit cele două plachete de versuri pe care mi le-ai lăsat. Să știi că metaforele dumitale tot de pe acolo sunt, tot de pe acolo vin, de unde pornește și pictura mea”. Sigur – măgulitor să aud… Andrei Burac găsește paralela îndreptăţită.

Chiar și după plecarea de la USM a lui Busuioc, Boţu mai pare a fi supărat pe Vodă pentru contaminarea pe care o făcuse acesta: Boţu-ioc.

27.XI.1986 Ieri, vizită la atelierul Alexandrei Târţău-Picunov. Sărmana de ea, repară vreo 13 sculpturi care au suferit la cutremur: căzute de pe suporturi, rafturi, așchiate, frânte, crăpate…

Apoi trec pe la Andrei. Vorbim despre biblioteci. Spune că V. are potop de cărţi în dezordine crasă, mormane de tipărituri la podea. Când pornește să caute ceva, mai totdeauna găsește altceva, numai nu ceea de ce are nevoie. Poartă cheia de la biroul din apartament în buzunar, motiv din care băieţii săi nu au putut însuși temeinic dragostea de carte, de lectură.

La D., fie-i ţărâna ușoară, în bibliotecă – ordine impecabilă! Atât de impecabilă, încât, din teama să nu clintească ceva, și copiii săi nu au atins cărţile din bibliotecă. Îmi închipui, taică era sever cu amestecul altora, chiar și al copiilor, în ordinea cabinetului său… Paradoxuri?... Triste…

Malarciuc – bibliotecă formidabilă, lecturi – reduse până la moderat. La întrebarea celor care-i veneau în ospeţie și care îi admirau biblioteca, dacă a citit cutare sau cutare carte, el recunoștea franc că încă nu a reușit, după care lua acea carte, o punea deoparte, peste ea stivuind alte volume, de asemenea, necitite, vrând să dea de înţeles că, mâine-poimâine, purcede la lecturarea lor. Vorbă, dar nu și faptă. Subtilă psihologie în relaţia om– bibliotecă…

Evenimente 1622: Regele Iacob I al Angliei dizolvă Parlamentul englez 1796: S-a înființat un Consulat general francez la București 1856: Barbu Știrbei decretează desființarea robiei în Țara Românească 1859: Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române 1880: Franța, Germania și Marea Britanie recunosc independența de stat a României 1904: Începe războiul ruso-japonez, după ce marina japoneză lansează un atac surprinzător îndreptat împotriva Portului Arthur, China, distrugând și blocând flota rusă 1907: Răscoala țăranilor din satul Flămânzi, județul Botoșani 1915: Controversatul film al lui D. W. Griffith’s, “Nașterea unei națiuni” (The Birth of a Nation), a avut premiera la Los Angeles 1919: Primul zbor comercial aerian Paris–Londra 1941: Este datat Testamentul lui Iuliu Maniu 1984: Jocurile Olimpice de iarnă se deschid la Sarajevo 2003: Bagdadul predă inspectorilor ONU documentele referitoare la programele de armament nuclear și biochimic de pe teritoriul Irakului

Nașteri 1591: Guercino (Giovannni Francesco Barbieri), pictor italian (d. 1666) 1828: Jules Verne, scriitor francez, creator al romanului științific de anticipație (d. 1905) 1834: Dmitri Ivanovici Mendeleev, chimist, creatorul “legii periodicității” și al sistemului periodic al elementelor (d. 1907) 1878: Martin Buber, filosof german (d. 1965) 1880: Franz Marc, pictor german, artist grafic, cofondator al grupării “Der Blauer Reiter” (d. 1916) 1894: Ludwig Marcuse, autor, filosof german (d. 1971) 1899: Theodor V. Ionescu, membru al Academiei Române (d. 1988) 1916: Corneliu Mănescu, politician român (d. 2000) 1921: Lana Turner, actriță americană de film (d. 1995) 1925: Jack Lemmon, actor american de teatru și film (d. 2001) 1931: James Dean, actor american (d. 1955) 1932: Emanoil Petruț, actor român de teatru și film (d. 1983) 1941: Nick Nolte, actor american 1967: Florin Niculescu, violonist de jazz născut în România 1977: Rick Ross, rapper american

Decese 1587: Maria Stuart, regina Scoției (1542 – 1567), este executată în urma condamnării la moarte prin decapitare (n. 1542) 1696: Țarul Ivan al V-lea al Rusiei (n. 1666) 1725: Țarul Petru cel Mare (n. 1672) 1935: Max Liebermann, pictor și grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847) 1938: István Auer, scriitor, poet și traducător maghiar (n. 1877) 1975: Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe 1947 (n. 1886) 1979: Alexandru A. Philippide, scriitor, lingvist, filolog, laureat al Premiului Herder pe anul 1965 (n. 1900) 1983: Grigore Baștan, primul general parașutist român (n. 1923) 1994: Witold Lutoslawski, compozitor polonez (n. 1913) 1998: Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n.

1902) 1999: Iris Murdoch, scriitoare britanică (n. 1919) 2007: Anna Nicole Smith, model și actriță (n.

1967) 2009: Marian Cozma, handbalist român (n. 1982)

FLUX

12

Cultur=

8 FEBRUARIE 2013

150 DE ANI DE STANISLAVSKI

Discipolii moldoveni ai celei mai cunoscute sisteme din lume în domeniul teatrului Comunitatea teatrală mondială a decretat 2013 anul lui Constantin Stanislavski. Celebrarea aniversării a început încă în toamna lui 2012. Din 15 octombrie, pe durata unei săptămâni, la Moscova a avut loc Festivalul Școlilor de Teatru cu genericul „Lecţie deschisă”. Pe scenele teatrului și a școlii-studio MHAT au fost demonstrate cele mai bune spectacole ale celor mai importante școli de teatru din Europa și America. În luna noiembrie a anului trecut a avut loc a VIII-a ediţie a festivalului, dedicată jubileului de 150 de ani a lui Constantin Stanislavski. La eveniment a participat Peter Brook, Lev Dodin, Eimuntas Nekrošius, Luk Perceval, Kim Ghinkas, dar și tineri regizori, care lucrează îmbinând sistemul Stanislavski cu metodele contemporane de exprimare.

Pe 17 ianuarie, de ziua nașterii lui Stanislavski, a avut loc prezentarea spectacolului „În afara sistemului”, realizat în baza unor materiale documentare de Chiril Serebreannikov.

Pe 18 ianuarie a avut loc conferinţa internaţională cu tema „Stanislavski în teatrul lumii”. Pe parcursul următorilor doi ani se vor desfășura un șir de conferinţe cu genericul „Cultura după Stanislavski”.

Primul regizor moldovean care a implementat metoda lui Stanislavski a fost Victor Gherlac. El a început să studieze arta teatrală în orașul Tiraspol, în studioul lui Aleksandr Adașev, cunoscut pedagog teatral.

La cursurile de dramă ale lui Adașev

de la Moscova și-a verificat Stanislavski metoda. La Adașev au făcut școală Vahtangov, Serafima Birman, Sofia Ghiaţintova, Ivan Bersenev. Ulterior, Gherlac și-a continuat studiul asupra „sistemei Stanislavki” la GHITIS, la cursurile lui Vasili Sahanovski, iar mai târziu - la Boris Zahava.

Fiind numit prim-regizor la teatrul muzical-dramatic „A. S. Pușkin” din Chișinău, Gherlac a montat spectacole după piese ale dramaturgilor moldoveni, vest-europeni și clasicilor ruși. În orice montare a lui se întrevedeau principiile școlii Stanislavski. Nu întâmplător Gherlac a fost supranumit „Stanislavski de Moldova”.

Chiar și dacă avea alte viziuni estetice, Valeriu Cupcea, care l-a înlocuit în 1981 pe Victor Gherlac în funcţia de prim-regizor al Teatrului „A. S. Pușkin”, la fel, a urmat învăţăturile lui Stanislavski. În toate lucrările sale actoricești și regizorale, el a descoperit „viaţa sufletului omenesc” prin prisma complicatelor controverse ale caracterului uman.

Alexandru Grecu a luat primele sale cunoștinţe actoricești de la Vladimir Cobasnean, discipolul lui Gherlac de la Institutul de Arte din Chișinău. Dar, în tot acest răstimp, pe Alexandru Grecu l-au ispitit visele legate de activitatea regizorală. În

1978, el pleacă la stagii la Moscova, la Teatrul „Satirikon” al lui Constantin Raikin, un discipol al școlii vathangoviene.

Raikin, un divin maestru al transformării prin prisma mișcării plastice, era idolul lui Grecu. Parcurgând o bună școală de regie și actorie la Moscova, în montările sale din cadrul teatrului pe care l-a fondat în 1991, Grecu folosește diverse metode, uneori directe și în controversă cu principiile montărilor de genul farselor, tragifarselor, în redarea chipurilor comice și dramatice pretinde de la actori emoţii necontrafăcute, comportament adecvat, bazat pe motivaţii interioare. În spectacolul „Ciuleandra” după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în „Năpasta” lui Caragiale, „Ispitirea lui Iuda” de Andrei Burac, actorii conferă un dramatism profund eroilor pe care îi interpretează.

Pentru montarea a două glume într-un singur act: „Propunerea” și „Ursul” de Cehov în scene consecutive, care se completează reciproc, actorii redau caractere umane vii, care se confruntă în situaţii absurde, pe care, din încăpăţânare și prejudecăţi, și le creează ei înșiși.

Petru Vutcărău, discipol al școlii vahtangoviene, absolvent al celei de-a III-a promoţii a Școlii Superioa-

re Teatrale „B. Șciukin”, formatorul și conducătorul artistic al Teatrului„Eugene Ionesco”, un desăvârșit virtuoz al procedeelor scenice ale teatrului absurdului, care se fac resimţite și în spectacolele Teatrului Rus de Stat „A. P. Cehov”, e vorba de spectacolul montat în baza piesei „Salonul nr. 6” de Cehov și „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, de asemenea, s-a format în baza sistemei teatrale a lui Stanislavski. Esenţa spirituală a eroilor în aceste spectacole se developează cu o certitudine psihologică, iar toate acţiunile scenice se aliniază după însăși legile vieţii.

Regizorul Victor Râjakov, pedagog la Școala-studio „V. I. Nemirovici-Dancenko” de la MHAT, conducătorul artistic al Centrului Teatral Meyerhold, i-a îndemnat pe tinerii actori „să viseze precum visa Stanislavski”. Și tot atunci și-a adresat o întrebare retorică: „Dar e posibil oare acest lucru în timpuri atât de cinice, pragmatice?”. Mi-ar plăcea să cred că e posibil, în condiţiile în care, așa cum afirma și Bernard Faivre D’Arcier, care organizează timp de 20 de ani cunoscutul festival de la Avignon: „Stanislavski rămâne una dintre valorile teatrului mondial”.

Elfrida KOROLIOVA, doctor în studiul artelor, pentru FLUX

ARTĂ

„Copil dormind” de Brâncuşi, în topul celor mai scumpe lucrări la licitaţia Sotheby’s Sculptura “L’enfant endormi” de Constantin Brâncuși a fost vândută pentru suma de 828.477 de euro (668.450 de lire sterline), la o licitaţie organizată miercuri, 6 februarie, la Londra, de casa „Sotheby’s”.

Lucrarea “L’enfant endormi” (Copil dormind, n.r.), estimată la un preţ cuprins între 300.000 și 500.000 de lire sterline, s-a aflat printre piesele centrale ale unei licitaţii de artă modernă și impresionistă care a fost organizată de casa Sotheby’s miercuri la Londra, potrivit site-ului sothebys.com.

Lucrarea a fost realizată în 1908, la Paris, și prezintă un cap de copil sculptat în bronz. Potrivit site-ului oficial al casei organizatoare, la

această licitaţie au mai fost vândute tablourile “La maison rondest sous la neige, pontoise or chemin de l’hermitage, pontoise, sous la neige” de Camille Pissarro (786.833 de euro), “Le grand bouquet” de Marc Chagall (745.189 de euro), “La Famille” de Marc Chagall (611.334 de euro) și “Femme Debout” de Pablo Picasso (596.461 de euro).

Printre operele de artă adjudecate la licitaţia Sotheby’s din 6 februarie se mai află lucrări semnate de Auguste Rodin, Salvador Dali, Fernand Leger, Henry Moore, Wassily Kandinsky și Paul Gauguin.

Pe de altă parte, anul trecut, două lucrări de Constantin Brâncuși au fost vândute pe piaţa internaţională de artă. “Prometeu” (Prométhée), un cap turnat în bronz, realizat de Constantin Brâncuși în 1911, a fost vândut pentru suma de 12.682.000 de dolari la o li-

citaţie organizată la New York, pe 2 mai 2012, de casa Sotheby’s.

Totodată, sculptura “Une Muse” (“O Muză”) de Constantin Brâncuși s-a aflat printre piesele centrale ale unei licitaţii de artă modernă și impresionistă care a fost organizată de casa Christie’s la New York, pe 7 noiembrie 2012. Lucrarea s-a vândut cu suma de 12,4 milioane de dolari.

Constantin Brâncuși (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului și viziunii plasti-

ce în sculptura contemporană. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Diverse

8 FEBRUARIE 2013

CEAI şi MEDICAMENTE Cele mai PERICULOASE COMBINAŢII

Ceaiul de sunătoare interferează cu medicamentele pentru răceală Ceaiul de sunătoare este sănătos și benefic dacă ai nevoie de un calmant natural, însă ar trebui să știi că este contraindicat în cazul în care iei medicamente pentru răceală. De asemenea, combinaţia de ceai de sunătoare cu medicamente pentru hipertensiunea arterială poate fi periculoasă, întrucât substanţele din plantă provoacă îngustarea vaselor de sânge. Medicii te sfătuiesc să eviţi consumul de ceai de sunătoare și dacă suferi de ulcer, deoarece anulează efectul medicamentelor prescrise pentru ameliorarea bolii.

Ceaiul verde interferează cu medicamentele pentru insuficienţa cardiacă Ceaiul verde este o mică vedetă printre toate celelalte ceaiuri. Are proprietăţi antioxidante, menţine frumuseţea pielii, detoxifică organismul de substanţele nocive, are efect tonic și te ajută să slăbești.

Dar ceaiul verde nu este indicat tot timpul. Dacă ai insuficienţă cardiacă sau alte forme de cardiopatie ischemică, nu trebuie să bei ceai verde deoarece poţi declanșa alte afecţiuni.

De asemenea, ceaiul verde este contraindicat în cazul în care iei anticoncepţionale orale, deoarece pilulele pot prelungi perioada în care cofeina rămâne în organism.

Nu toate pilulele contraceptive au efecte nedorite în combinaţie cu ceaiul verde. Cel mai bine ar fi să întrebi farmacistul sau medicul dacă substanţele din pilule interferează cu cele din ceaiul verde.

Realitatea.net

FLUX

OTRAVA DIN DETERGENŢI

Substanţele care ne albesc hainele ne pot ucide. Habar nu ai la ce riscuri TE EXPUI! Alzheimerul și cancerul sunt doar câteva dintre bolile provocate de substanţele chimice din compoziţia detergentului.

Ai putea crede că ceaiurile completează perfect beneficiile medicamentelor și le consideri esenţiale pentru menţinerea sănătăţii, dar lucrurile nu sunt întotdeauna atât de frumoase cum par la prima vedere, scrie sanatate.ele.ro.

13

Toate gospodinele care se respectă sacrifică, lunar, un procent consistent din bugetul familiei pe cel mai bun detergent, ferm convinse că doar așa pot avea rufe curate.

Nu știu că, de fapt, „cumpără” Alzheimer și boli de piele, după cum au dovedit cele mai recente studii.

Substanţele chimice din detergenţi sunt absorbite de organism prin piele și căile respiratorii. Odată intrate în corp, îl îmbolnăvesc. E ca și în cazul E-urilor din alimente: sunt otrăvitoare, dar ajung să fie trecute pe etichete cu denumirile știinţifice, așa că aproape nimeni nu știe ce pericol reprezintă și ce boli induc.

Cu cât mai alb, cu atât mai periculos În noiembrie anul trecut, UE a propus interzicerea fosfaţilor în detergenţi. Dacă citim etichetele oricărui detergent de rufe (Grand Maximo, Dero, Bonux, Persil, Ariel, Tide, Rex, Omo, Bona sau Dash), întâlnim aceleași ingrediente: între 15% și 30% sufractanţi aniotici (sau zeoliţi); 5% surfactanţi neionici; agenţi de înălbi-

re pe bază de oxigen activ, fosfaţi și fosfonaţi; enzime, parfumuri. Detergenţii ieftini conţin LAS (liniar alchibenzen sulfonat) ce poate cauza iritaţii ale pielii la contactul prelungit; înălbitori optici (fluorescenţi) care nu albesc rufele, ci doar ne conferă percepţia de alb și strălucire, convertind razele ultraviolete în lumină.

Potrivit profesorilor de la Facultatea de Chimie Industrială București, surfactanţii sunt „substanţe chimice care se concentrează la suprafaţă și solubilizează materialele care au o mică afinitate unele faţă de altele”.

Experţii atrag atenţia că surfactanţii anionici (cei mai utilizaţi) nu sunt biodegradabili, iar spuma lor e otrăvitoare și în concentraţii mici.

Alchibenzensulfonatul de sodiu – cel mai uzual surfactant, se obţine din petrol. Pe lângă faptul că poluează mediul când e produs, conţine aluminiu, care, potrivit celor mai recente cercetări, s-a dovedit că are efect toxic asupra creierului și sistemului nervos, iar cercetătorii spun că poate favoriza apariţia unor afecţiuni neurovegetative precum Alzheimer și Parkinson.

SLS (Sulfat lauril de sodiu) – alt surfactant anionic prezent în detergenţii de rufe, agent de spumare dur, este cunoscut ca iritant al pielii și ochilor, care duce la căderea părului și declanșează reacţii alergice.

Substanţa care îi lasă infertili pe bărbaţi Potrivit unui raport publicat în Jurnalul Colegiului American de Toxicologie, încă din 1983 s-a arătat că și concentraţiile mai mici de 0,5% provoacă iritaţii, iar în concentraţii de 10-30% cauzează coroziunea pielii. Cu toate acestea, SLS e aproape nelipsit din reţeta detergenţilor noștri. Acţiunea lui distructivă nu se oprește aici. Odată absorbit de organism, prin piele, SLS imită activita-

tea estrogenului. „Studiile realizate de cele mai bine cotate institute din lume arată că poate declanșa sindromul premenstrual, simptomele menopauzei, scăderea fertilităţii masculine și creșterea riscului de cancer de sân la femei”, explică medicul Ioana Vârtosu. Asociaţia americană „National Poison Prevention” vorbește despre detergenţii de rufe ca despre ”otrăvuri cu acţiune lentă care ucid ambii părinţi și milioane de copii”.

Evz.ro

STIL DE VIAŢĂ

Semne de BOALĂ pe care le vezi în OGLINDĂ!

Ridurile, unghiile fragile sau căderea părului nu pot fi puse întotdeauna în seama îmbătrânirii. Există destule cazuri în care aceste semne trădează boli grave precum, diabet, cancer sau obezitate.

Picioarele umflate sunt o consecinţă a infecţiilor, entorselor sau a unei tensiuni crescute. Obezitatea, graviditatea și anumite medicamente pot, de asemenea, să ducă la reţinerea apei în extremităţi. Gleznele inflamate sunt însă și un indiciu al insuficienţei cardiace, pentru că inima se chinuie să pompeze sânge în tot corpul, arată

Suntem şi ceea ce... bem O nouă cercetare, care va fi prezentată de societatea americană de neurologie la întâlnirea anuală din San Diego, în martie 2013, susţine că băuturile îndulcite - în special, cele de dietă, cu înlocuitori de zahăr - sunt asociate cu un risc crescut de depresie.

Asta în timp ce consumul de cafea este legat de un risc mai scăzut de a suferi de depresie. Studiul experţilor a luat în calcul 263.925 de oameni cu vârste între 50 și 71 de ani. Între 1995 și 1996 le-a fost monitorizat consumul de sucuri, ceai și cafea.

După 10 ani, cercetătorii s-au interesat care au fost participanţii care au căzut în depresii din anul 2000 încoace. 11.311 cazuri. Au urmat concluziile - oamenii care au consumat mai mult de 4 doze de suc pe zi au avut riscuri cu 30% mai mari de a dezvolta o depresie, faţă de cei care nu consumau sucuri deloc.

Cei care au consumat 4 cafele pe zi au avut un risc cu 10% mai mare în comparaţie cu cei care nu consumă cafea. Sfatul specialiștilor? Să renunţăm la sucuri și băuturi îndulcite și să le înlocuim, de pildă, cu cafele amare.

Csid.ro

specialistul Molly M. Roberts, de la Institutul de Sănătate din San Francisco și președintele Asociaţiei Americane Holistice.

Ochii obosiţi și încercănaţi sunt, de regulă, semnul unei nopţi albe, dar dacă v-aţi odihnit suficient, ar putea fi vorba despre o alergie cauzată de sare.

Pielea uscată nu prevestește nimic rău dacă ni se trage de la o plimbare în frig sau de la un duș prea fierbinte. Totuși, în alte cazuri este semnul unor probleme serioase de sănătate de la hipotiroidism, până la diabet și tulburări alimentare. Ateroscleroza, adică îngustarea arterelor care duc la inimă, afectează și ea aspectul pielii, în special pe picioare și braţe, a căror piele devine uscată din cauza lipsei de oxigen. În unele afecţiuni endocrine, pielea poate să își schimbe consistenţa, gradul de hidratare, stratul lipidic, sau să își schimbe culoarea. În afecţiuni ale ovarelor (sindrom de ovar polichistic), pielea poate deveni “grasă”, la fel și părul, în afecţiuni tiroidiene (hipotiroidii sau hipertiroidii) poate fi foarte uscată și pergamentoasă, rece, sau umedă și caldă, în afecţiuni ale suprarenalelor și hipofizei poate să își schimbe culoarea sau consistenţa etc.

Culoarea pielii și consistenţa se modifică în boli cardiovasculare, în unele boli pulmonare etc. În multe situaţii putem considera pielea ca un “termometru” al stării generale a organismului.

Cel mai frecvent însă, mâncărimea și uscăciunea pielii se datorează unor greșeli de igienă, spălarea prea des cu săpun delipidant sau cu produse ușor abrazive, și neutilizarea uleiului sau laptelui de corp emolient după duș sau baie” explică medicul dermatolog Anca Zbranca-Aghinitei.

Pilozitatea în exces este, cu siguranţă, jenantă, dar mai grav decât atât, poate ascunde o afecţiune cât se poate de serioasă: sindromul ovarelor polichistice la femei. Peste 70% din cele care au această boală au și hirsutism (păr în exces pe faţă, piept, mâini).

Ridurile sunt inevitabile. Totuși, sunt și unul dintre semnele osteoporozei. Studii recente asociază ridurile cu deteriorarea oaselor la femeile care încă nu au atins menopauza.

Căderea părului este rezultatul stresului, a schimbărilor hormonale sau a medicaţiei, însă câteva teste de sânge pot scoate la iveală o tiroidă hiperactivă.

Buzele crăpate spun multe despre sănătatea ta, mai ales atunci când uscăciunea apare în colţul gurii. Poate fi vorba despre o infecţie sau chiar sindromul Sjögren, o afecţiune a sistemului imunitar.

Petele de piele întunecată nu sunt semnul murdăriei, ci al unei afecţiuni mai puţin cunoscute, “acanthosis nigricans”, comună bolnavilor de diabet, obezilor sau canceroșilor, arată Heather Jones, membră a Asociaţiei de Dermatologie.

Unghiile fragile, roase și decolorate arată prezenţa unei afecţiuni de piele, precum psoriazisul sau alopecia, care duce la căderea părului.

Când albul ochilor devine galben, bolile ficatului, ca hepatita și ciroza pot fi de vină.

Doctorulzilei.ro

FLUX 11

14

Programe 8 FEBRUARIE 2013

Luni FEBRUARIE

12

Marţi FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show.

12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Documentar.

“Drumeţii”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20 Eurovision 2013. Prezentarea participanţilor. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. Ultimul episod. 0.10 Documentar. “Lumea culorilor”. 1.05 Muzică live cu Valentin Boghean. 3.50 Respiro. Program muzical. 5.10 Music Mania.

5.25 Accente economice.

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Acceptare”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Documentar. “Mișcarea sufragetelor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Documentar. “Lumea culorilor”. 14.35 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. Ultimul episod. 15.35 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Gagauz ogea.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20 Eurovision 2013. 21.25 Dialog social. 21.45 Profil de savant. Valentin Canţer, academician. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). Episodul 1.

1.00 Cinemateca universală. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 În ritm de dans. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Cu un pas înainte 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 2 (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4420 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.17,18, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cine râde la urmă... 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cursa finală 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4421 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.19,20, an 9 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Грач”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:45 Ночные новости 02:00 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Грач”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 Бэт Дэвис, Мерилин Монро в фильме “Все о Еве” 03:20 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Diver tisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale.

10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 6.05 Teleenciclopedia. 2.20 Garantat 100 de procente. 3.15 Sport.

4.20 Prim plan.

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10, 1.30 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal.

UEFA Champions League. 21.45 Fotbal. “Valencia” - “Paris SaintGermain”. 0.10 Parteneri de week-end. 0.40 Ora de business. 3.15 Sport. 4.20 Filmoteca veselă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENQUETE SUR LE NIL 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:29 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 STARTER ! 22:54 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:32 UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:56 MÉLODIE EN SOUS-SOL 2:53 ARTE REPORTAGE 3:46 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 L’ÉTAT, UN DRÔLE DE PROPRIO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:58 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 9 MM 21:09 DIMANCHES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ASSASSINÉE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

13

Miercuri FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 În ritm de dans. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.35 Videoteca copiilor.

13.50 Documentar. “Mișcarea sufragetelor”. 14.45 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). Episodul 1. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20 Eurovision 2013.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Brahms. Cvintet pentru pian. Solistă Svetlana Danilova. 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Fiindcă iubesc.... Grigore Vieru. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului.

5.10 Medalion muzical. 5.25 Dor. Program muzical.

14

Joi FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Русский мир. 6.40, 10.00, 3.50 Fiindcă iubesc.... Grigore Vieru. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.10 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Gagauz ogea 14.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe.

18.00 Dor. In memoriam. Grigore Vieru. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.20 Eurovision 2013. 21.25 Documentar. “Arts 21”.

22.20, 5.25 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005).

1.00 In memoriam. Grigore Vieru. 1.30 Cântece pe versurile de Grigore Vieru. 5.05 Music Mania.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cursa finală (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Crimă în blocul nostru 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4422 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cartierul crimei 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.21,22, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimă în blocul nostru (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Răzbunarea femeii de vârstă mijlocie 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4423 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dennis, pericol public 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Cu un pas înainte (r) 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Грач”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 Владимир Гостюхин в фильме “Лунная радуга” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10, 0.05 Garantat 100 de procente. 14.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 2.50, 6.20 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. UEFA Champions League. 21.45 Fotbal.

“Real Madrid” - “Manchester United”. 0.55 Benone Sinulescu.

Concert. 2.00 Nocturne. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:37 MICHEL ONFRAY, PHILOSOPHE CITOYEN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MADAME BROUETTE 16:44 DIMANCHES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:29 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:27 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 UN HOMME D’HONNEUR 2:33 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Грач”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “Prima Oră” (R) 03:00 “Primele știri” (rom) (R) 03:30 “Пусть говорят” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 Filmoteca veselă. 14.35 Dănutz. S.R.L. 16.45, 17.50, 23.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.20 Interes general. 2.45 Rom european.

3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:57 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ASSASSINÉE 21:05 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AU PLUS PRÈS DU PARADIS 23:40 DES ARÊTES DANS LE BIFTECK 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 MICHEL ONFRAY, PHILOSOPHE CITOYEN 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 8 FEBRUARIE 2013

15

Vineri

16

FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia la “Întâmpinarea Domnului”. Transmisiune în direct. 9.35, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.30 Documentar. “Fiat 500”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Русский мир. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.20 Documentar. “Acceptare”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!”Talk-show cu Mircea Surdu.

21.20 Eurovision 2013. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 La noi în sat. 3.20 Profil de savant. 3.35 Muzică clasică. 5.15 Music Mania. 5.25 Focus. Magazin TV. 07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Răzbunarea femeii de vârstă mijlocie (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Copilul de pe Marte 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4425 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:45 Film: Fără complicaţii 00:30 Explore midnight (second run) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ералаш” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Две звезды” 23:55 “Вечерний Ургант” 00:45 “Primele știri” (rus) 00:55 “После школы” 01:45 Геннадий Хазанов, Вячеслав Невинный в комедии “Полицейские и воры” 03:20 “Prima Oră” (R) 05:15 “Primele știri” (rom) (R)

Sâmbătă FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Mașinile zburătoare ale profesorului Ochimichon”. 7.05 Documentar. “Blugii - o planetă albastră”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Delta Dunării și caii sălbatici”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.05 Documentar. “Orezul luat cu japca”. 12.00 “Planeta cu rouă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 12.45, 1.10 Aniversări. Boris Bechet la 60 de ani. 13.30 Film. “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ A REGATULUI UGARIT” (SUA, 2008). 15.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 1.55 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.20 Eurovision 2013. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Cinemateca universală. 22.35 Film. “PSIHANALIZA” (SUA). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Respiro. Program muzical. 2.10 “O înţelegere cu anii am să fac...” Spectacol muzical cu Ana Puică. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:05 Film: Vânătorii de fantome 15:00 Film: Aranjamentul 16:45 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Titanic 00:15 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Explore midnight (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Жанна Прохоренко, Игорь Пушкарев в фильме “А если это любовь?” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря”10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30“Смак”11:05 Премьера. “Сергей Светлаков. Тот еще пельмень” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Золотой век Сан-Ремо” 13:00 Премьера. “Ретро FM” представляет: Звезды Сан-Ремо в Москве” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:10 Премьера. “Ретро FM” представляет: Звезды Сан-Ремо в Москве”. Продолжение 16:10 “Встречайте – Челентано!”

17:05 Олег Басилашвили, Людмила Гурченко, Никита Михалков в фильме “Вокзал для двоих” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Вокзал для двоих”. Продолжение 19:40 Премьера сезона. “Форт Боярд” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Невероятные концерты итальянцев в России” 00:30 Фильм “Цветы от победителей” 02:05 Фильм “Осень, Чертаново...” 03:45 Михаил Ульянов, Евгений Весник, Инна Чурикова в фильме “Тема”

7.00, 14.00, 20.00, 3.55 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 1.55 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 4.45, 6.20 Teleenciclopedia. 3.40 Sport.

7.00 Zestrea românilor. 8.10, 2.55, 3.50 Parteneri de weekend. 8.45, 13.20 Teleshopping. 9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 11.30, 2.05 Benone Sinulescu. Concert.

14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00, 3.30, 6.20 Teleenciclopedia. 1.15 Profesioniștii... 4.15 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ASSASSINÉE 16:38 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:54 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:51 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:12 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:01 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:55 TOUT SUR MOI 16:16 TOUT SUR MOI 16:37 TOUT SUR MOI 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ILS CHANTENT POUR LA TOLÉRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

17

FLUX

Duminică FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Delta Dunării și caii sălbatici”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Iurie Negoiţă, artist al poporului. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 “Cântă îngerii cu noi”. Recital Maria Sarabaș cu orchestra “Mugurel”. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.45, 1.00 Festivalul-concurs naţional “Lăutarii Moldovei”. Selecţiuni.

15.45 Aniversări. Valentin Delinschi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20 Eurovision 2013.

21.25, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Legendele muzicii. 22.30 Film.

“JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ A REGATULUI UGARIT” (SUA, 2008). 0.15 Erudit-cafe. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Naufragiu pe Insula Dragostei (r) 12:00 Miniserie: Inelul Nibelungilor (partea IV) 13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Film: O noapte cu regele 16:45 Film: Poliţistul din Beverly Hills 3 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Teroare în Paris 22:15 Film: Raport Special 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 2 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Андрей Ташков, Игорь Кваша, Борис Химичев, Лариса Лужина в детективе “Сыщик”. 1-я и 2-я серии 08:25 “Служу Отчизне!” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек” 14:20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек 2” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Приключенческий фильм “Крепкий орешек 2”. Продолжение 16:45 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек: Возмездие” 18:50 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек 4” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:50 “Познер” 01:40 София Ротару в фильме “Душа” 03:10 Евгений Герасимов, Георгий Жженов, Тамара Семина в фильме “Человек, которого я люблю” 7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-13.25, 17.00, 20.30 Seriale. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 15.00, 19.30 Divertisment. 16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.50 Garantat 100 de procente. 23.45 O dată’n viaţă. 1.25 Filmoteca veselă. 2.15 Olimpiada veseliei. 2.40 Tezaur folcloric. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:12 WAKFU 11:35 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 SCIENCE OU FICTION 12:31 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:46 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DOCUMENTAIRE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREBORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TOUS LES MATINS DU MONDE 23:50 LA TRANCHÉE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FOOT ! 1:53 AU PLUS PRÈS DU PARADIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

8-15 februarie Berbec Aveţi parte de o perioadă ceva mai liniștită acum, însă calmul vine din acceptarea adevărului. Aveţi nevoie de realism și trebuie să admiteţi acest lucru.

Taur Dacă veţi găsi răbdarea necesară pentru a asculta ce spun ceilalţi și ce îi nemulţumește, veţi descoperi că sunteţi unul dintre factorii de echilibru.

Gemeni Deși aveţi mai puţine contradicţii și motive de nemulţumire, puteţi descoperi că vă aflaţi într-un moment de descurajare care trebuie depășit.

Rac Se reinstalează o atmosferă la serviciu ca și cum ar fi trecut o furtună și acum e liniștea de după. Vă simţiţi mai bine așa, de altfel asta v-aţi și dorit.

Leu Energia acestei perioade vă poate ajuta să vă echilibraţi, fără să renunţaţi la principiile și convingerile voastre. Nimeni nu are de gând să vă schimbe și nici nu ar putea.

Fecioară Simţiţi nevoia să vă destăinuiţi cuiva, ca să faceţi un exerciţiu de sinceritate cu voi. Se va găsi un apropiat care să vă asculte sau care să vă fie martor.

Balanţă Dincolo de tensiuni, pe care primele zile ale săptămânii viitoare le pot accentua, rămâne alegerea voastră de a le amplifica sau nu. Aveţi destule motive de ceartă cu apropiaţii!

Scorpion Ar fi util să nu lăsaţi să se amplifice o anumită frustrare care vă supără, și anume cea legată de impresia că persoanele din jur nu vă respectă valoarea!

Săgetător Sunteţi destul de concentraţi pe problemele voastre, urgente sau nu, nu contează, atât timp cât vă ocupaţi de ele, fără mofturi și amânări.

Capricorn Unii dintre colegi sau poate chiar un șef ar putea intra în conflict cu voi, pe un teren care să vă fie defavorabil. Tăceţi, acumulaţi date și aveţi răbdare cu toţi.

Vărsător De la prieteni vin sugestii dintre cele mai bune, de la cei dragi vin supărări și nemulţumiri pe care nu le puteţi înţelege, pentru că nici nu vă bateţi capul cu ele.

Peşti Puteţi avea parte de momente frumoase la serviciu, fie datorită unor aprecieri, fie prin rezultatele muncii echipei din care faceţi parte. E o perioadă de împăcare.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 289 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

8 FEBRUARIE 2013

GENERAŢIA 2002

Mihai Buşilă: „Am un frate de argint, o cumnată de aur, dar nepoata-i fără de preţ” Mihai Bușilă este tipul de om bonom. Mereu bine dispus și cu simţul umorului, Mihai își dedică timpul unor activităţi foarte importante, după el. Îi plac copiii, însă, deocamdată, nu-i are pe ai lui. Ne-a destăinuit că nepoţica Sofia este marea lui dragoste.

Atunci când l-am rugat să acorde un interviu pentru FLUX a răspuns solicitării cu cea mai mare plăcere și s-a pus pe povestit tot felul de amintiri și momente mai haioase. Vă invit să citiţi interviul… savuros de mai jos.

- Mihai, mulţumim că ai acceptat „să te destăinui”.

- Cu cea mai mare plăcere. Vă mulţumesc pentru invitaţie. Fratele meu, Radu Bușilă, este, de când mă știu, în prim-plan. Eu nu prea sunt obișnuit să acord interviuri. De obicei stau mai mult în umbră. Dar asta nu înseamnă sub nicio formă că nu am ce spune. Eu deseori îi spun lui Radu că în cazul în care candidam eu în locul lui la funcţia de primar, cu siguranţă câștigam alegerile din iunie 2011(râde).

Așa că pentru mine este o premieră. Va fi, sper eu, un început bun în acest sens.

- Și dacă tot ai pomenit de fratele tău, vreau să te întreb cum e să ai un frate geamăn.

- Păi, cum să fie!? E ceva obișnuit pentru mine. Există multe avantaje, dar și dezavantaje (de exemplu, cazul de la cantină, pe care-l voi povesti ceva mai la vale). Eu mă bucur că am avut și am alături de mine un om cu care mă înţeleg foarte bine.

- Știu că aţi și studiat împreună.

Aţi mers la același gimnaziu, colegiu, mai apoi academie. Cum a fost?

- Da, e adevărat. Am absolvit împreună Colegiul de Poliţie „D. Cantemir” din Chișinău. Acolo unii profesori ne-au sfătuit să mergem la București pentru a ne continua studiile. Așadar, spre marea noastră bucurie, am fost înmatriculaţi la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Nu a fost deloc simplu să ajungem acolo. Și asta din motivul că respectiva instituţie de învăţământ se bucură de un mare prestigiu. Este, practic, una dintre cele mai bune academii de poliţie din tot sud-estul Europei. Am ales specializarea Relaţii internaţionale. Tot acolo am făcut și studiile de master. Am avut parte de profesori foarte buni, Dumnezeu să-i ocrotească. Mi-amintesc cu mare drag de Brândușa Ștefănescu, judecător la Curtea Europeană, de Ion Rusu, Ivan Stelian (dumnealui se

ocupa de Victimologie). Am avut și un profesor din Statele Unite, reprezentantul serviciului FBI în România.

Anii de studenţie au fost deosebiţi.

Viaţa de armată, anii de cazarmă m-au absorbit.

- V-aţi integrat ușor în grupul de studenţi de acolo?

- Păi, noi comunicam mai mult cu studenţi de aici, din Basarabia. Românii încercau de fiecare dată să ne facă farse. Însă nu le prea reușea. Le veneam noi de hac.

Viaţa de student a fost foarte frumoasă. Pe lângă rutina de la Academie ne mai dedicam timpul și altor activităţi: am frecventat clubul sportiv de arte marţiale, eram într-un timp și membri ai unei asociaţii a viitorilor poliţiști (IPA (Internation Policy Association) Academica).

Noi locuiam într-o zonă superbă, între aeroporturile Băneasa și Otopeni.

- De ce v-aţi întors în ţară? De ce nu aţi rămas în România? Bănuiesc că aţi avut astfel de gânduri, poate propuneri.

- În 2002, când mai veneam pe acasă să ne vedem părinţii, erau în plină desfășurare protestele din faţa Ambasadei Rusiei organizare de PPCD și de Noua Generaţie. Acesta a fost momentul care ne-a marcat profund. Ne-am dorit să fim alături de oamenii de acolo. N-am putut rămâne indiferenţi și am decis să ne alăturăm cauzei. Am decis să ne întoarcem acasă, să fim alături de părinţi, de neamuri. Am lucrat un timp la Comisariatul de Poliţie Botanica,

- Cum a fost în cazarmă? Probabil, ai adoptat acolo un regim strict.

- Da, într-adevăr. Chiar dacă trebuia să ne supunem unui sistem foarte rigid, chiar aspru de învăţământ, acesta m-a disciplinat. Ce-i drept, acum mi-am permis să fiu mai relaxat.

- Și cu tot regimul acesta strict de care ne vorbești, v-aţi permis, cu siguranţă, și unele „nebunii”. Cum fără de ele!?

- Da, eram foarte inventivi. Aici nu-mi pot permite să spun toate secretele din „casă”. Îmi amintesc că ne-am pornit noi la bazin, în pofida faptului că era strict interzis să facem asta. Profesorul de educaţie fizică și sport ne-a depistat. Și, bineînţeles, am fost pedepsiţi. Pedeapsa cea mare a fost ca să sădim copaci în livada academiei. Frumos și sănătos, nu? A, da. Era să uit. Și ca toţi băieţii sănătoși umblam la fete. Asta nu e nebunie. Acesta-i un lucru foarte serios.

- Ce impresii a produs Bucureștiul asupra ta?

- Bucureștiul se consideră a fi micul Paris. Mie îmi place. Este un oraș frumos, cu o arhitectură deosebită.

după aceasta, de prin decembrie 2003, suntem la partid.

- Să revenim la tine și Radu. Povestește-ne unele istorii amuzante.

Cred că faptul că sunteţi gemeni a generat multe momente haioase de care îţi aduci aminte cu drag.

Sau dimpotrivă.

- Istorii sunt multe, însă eu le voi povesti doar pe cele mai relevante.

Imaginaţi-vă. Coboram pe strada Nicolae Iorga. Pe la intersecţie cu strada Șciusev dau nas în nas cu stimabilul Mihai Ghimpu. Era prin zonă și ne-am intersectat. Trebuie să menţionez că tocmai în perioada aceea el era în plin proces de judecată cu fratele meu din motivul că primul i s-a adresat necuviincios.

Ghimpu a făcut confuzia și a crezut că eu sunt, de fapt, Radu. Fără a se saluta, mă întreabă brusc, cu un aer de superioritate: Ei, tu unde lucrezi?

Foarte banal mi s-a părut moșul. Eu, foarte degajat și relaxat, îi răspund: Eu lucrez la lucru (să-mi fie iertată tautologia), m-am născut la maternitate și trăiesc acasă. El s-a enervat și a plecat. Nu știu dacă a realizat că a făcut această confuzie.

Altă istorie. Cu ceva ani în urmă ni se eliberau niște bonuri pentru a mânca la o cantină. Aveam dreptul la un singur bon pe zi. Se duce Radu primul să mănânce. Ceva mai târziu merg și eu. Domnișoara care ne servea îmi reproșează că eu am mâncat

CMYK

deja. Eu îi zic că sunt flămând. Insist chiar. Îi spun că am un frate geamăn.

Fata nu se lasă convinsă. L-am adus chiar și pe Radu să-i demonstrez. Iată așa, riști să rămâi flămând.

- Și așa, fie vorba doar între noi, cu fetele probleme nu aţi avut?

Nu vă confundau?

- Nu, cu fetele n-am avut probleme deloc! Asta-i sigur. Ele știau că noi suntem fraţi gemeni. Și nici noi nu am profitat de dubla noastră identitate, dacă îi pot spune așa. Neam străduit să fim sinceri cu ele.

- Acum cu ce te ocupi?

- Activez la PPCD. Asta este cea mai importantă activitate, după mine. Și cea mai necesară. Sunt responsabil la moment de departamentul imagine și de războiul electronic.

Recent am obţinut patenta de întreprinzător pentru un centru care prestează servicii xerox. Lucrez și aici. De asemenea, muncesc alături de fratele meu, Radu Bușilă, și de alţi colegi, la Asociaţia Juriștilor CreștinDemocraţi în calitate de secretar.

- Vorbește-ne despre interesele și pasiunile tale. Ai niște preocupări mai originale, poate.

- Da, am o preocupare foarte importantă acum. Este vorba de nepoţica mea Sofia. Am spus și la cumetrie că eu am o nepoţică fără de preţ. Pot să reproduc: am un frate de argint,

o cumnată de aur, dar nepoata-i fără de preţ. Să fie ea sănătoasă. Îmi plac tare mult copiii, chiar dacă încă nu-i am pe ai mei. În rest, obișnuiesc să-mi fac datoria de creștin și să merg în fiecare duminică la biserică. Am fost tare impresionat de o mănăstire din România. Și acum port crucea pe care am luat-o de acolo.

- De unde ești originar?

- Originar sunt din satul cu cel mai înalt loc din Moldova. E vorba de localitatea Bălănești, raionul Nisporeni. Când aveam 6 luni am trecut cu traiul la Dumbrava, mun. Chișinău.

La Bălănești mai am rude, verișori.

Ne mai ducem din când în când să ne odihnim și să-i vedem.

- Ce tip de sport preferi?

- Îmi place voleiul. Am și practicat o perioadă. Apreciez și artele marţiale. Acum nu practic nimic. Doar gimnastică.

- Ce vise, dorinţe ai?

- Am o dorinţă foarte mare. Sper s-o realizez cât de curând posibil.

Când se împlinește mai facem un interviu și vă vorbesc despre aceasta în exclusivitate.

- Mulţumim. Mult succes în continuare.

- Numai bine!

Lucia CUJBĂ, FLUX