Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Cursul valutar 8.04.2011 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Soborul Arhang. Gavriil.

Sf. Mc. Montanus preotul și soţia sa Maxima

1 EURO..............................16.8779 1 Dolar american ............. 11.8255 1 Leu românesc ................ 4.1053 1 Rublă rusească ............... 0.4183 Timpul probabil:

Maxima zilei „Remușcarea este forma etică a regretului.”

Emil Cioran

8.04.2011

9.04.2011

Ploi, 7 11 0C

Ploi, 4 12 0C

PAGINA

ACTUAL

FLUX 1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Moldova în pericol: Planul Kozak 2 Дорогой Владимир Васильевич! Мне велено вам передать План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. А с контрабандой мы продолжим как прежде!

XXX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 13 (793)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ABONAREA 2011

FLUX

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 8 aprilie 2011

ALEGERI 2011

(citiţi pag. 2-3)

Partidul Liberal – o snoavă de succes cu final de tragicomedie

3

PAGINA

POLITIC

Сэнкью, сэнкью, сэнкью! Неоценимый вы человек, дорогой Игорь Николаевич!

Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi birocraţiei din Primăria Chişinău

Chestiunea nistreană.

Deblocarea procesului politic şi diplomatic de negociere

4

PAGINA

ATITUDINI

Smirnov: Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui.

Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!

Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici!

Lupu are dreptate!

7

PAGINA

SOCIAL

Adevărul despre 7 aprilie – taina sub 7 lacăte a Alianţei de guvernământ

XXX

(citiţi pag. 7)

O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

La doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, ancheta în acest caz este departe de a fi finalizată. Actualii guvernanţi, care au acces la putere inclusiv datorită acelor manifestaţii și care au promis în campania electorală să scoată la lumină adevărul despre evenimentele care, practic, i-au propulsat la putere, acum nu mai sunt siguri că acest lucru este posibil. Ba mai mult, liderii partidelor din AIE vorbesc tot mai insistent despre faptul că, probabil, adevărul nu va fi cunoscut niciodată.

XXX

(citiţi pag. 5)

În fiecare an, pădurea din Crăsnăşeni este incendiată

9

PAGINA

XXX

(citiţi pag. 6)

Comemorarea miilor de români masacraţi la Fântâna Albă

FiatLUX

La 1 aprilie 2011, în poiana Varniţei de la Fântâna Albă s-au adunat sute de români creștini pentru a aduce omagiu celor care fără de vină au fost răpuși de gloanţe acum 70 de ani.

Manifestările au început cu un Serviciu divin în limba română consacrat sfinţirii Capelei Tuturor Sfinţilor, ridicate în memoria celor masacraţi aici la 1 aprilie 1941, oficiat de către un sobor de circa 30 de preoţi, în frunte cu episcopul Miletie și protopopul de Hliboca, Ioan Gorda.

XXX (citiţi pag. 9)

Patriarhul întregii Rusii vine la Chişinău

MINISTRUL JUSTIŢIEI, ALEXANDRU TĂNASE: NASE:

Abuzuri, birocraţie şi corupţie la vama Comrat?

„Guvernarea s-a transformat într-o ŞOBOLĂNEALĂ”

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 4)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 586 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

8 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Berlinul a jucat pe mâna Moscovei, contra Chişinăului şi a Bucureştiului Până la urmă, WikiLeaks s-a dovedit o mină de aur. Mulţi lideri politici mondiali au avut mari surprize să constate ce imagine aveau printre diplomaţii americani. Unul din cei mai dezamăgiţi a fost Vladimir Putin, dar a trecut cu bine testul indiferenţei.

Totuși, Gerhard Shroeder, prietenul lui Putin și cancelar al Germaniei, apare într-o ipostază jenantă: a jucat pe mâna Moscovei, contra Chișinăului și a Bucureștiului. În anul 2005, Traian Băsescu era hotărât „să profite de momentul oportun pentru a da un impuls pentru reglementarea conflictului îngheţat dintre Republica Moldova și Transnistria”, arată o telegramă publicată de WikiLeaks. Într-un mesaj trimis în 2005 la Washington, de la Ambasada SUA din București, se menţiona intenţia autorităţilor române de a înceta să mai joace un rol pasiv în relaţiile cu R. Moldova și în procesul de reglementare de pe Nistru. „Iar la întoarcerea de la consultaţiile de la Berlin, Băsescu a comunicat reprezentanţilor Ambasadei SUA că Gerhard Schroeder, cancelarul Germaniei, nu a vrut în ruptul capului să susţină niciun fel de propuneri referitoare la Republica Moldova și Transnistria.

Băsescu a afirmat că i-a răspuns lui Schroeder în acest sens că el va rezolva această problemă cu americanii, iar Germaniei n-o să-i placă”, se menţiona în documentul Ambasadei SUA din România.

Reamintim că, anterior, același site WikiLeaks a comunicat că România și-a manifestat dorinţa de a intra în formatul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean în 2008, prin intermediul UE și SUA. Este de remarcat faptul că, până de curând, oficialii de top din România și-au exprimat în repetate rânduri dorinţa de a conecta Bucureștiul la reglementarea conflictului de pe Nistru.

Cu toate acestea, pe 25 noiembrie 2010, Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României, a declarat că Bucureștiul participă la procesul de reglementare a conflictului transnistrean numai în calitate de membru al Uniunii Europene. Baconschi a mai declarat că, în locul mecanismului actual de menţinere a păcii de pe Nistru, trebuie să vină forţe internaţionale de menţinere a păcii, sub egida Uniunii Europene. În acest caz, diplomatul român a adăugat că „România nu este interesată să ia parte la modificarea componenţei forţelor de menţinere a păcii.”

Este evident de ce Bucureștiul nu mai insista să mai participe la negocierile pentru Transnistria. Presiunea venea din alte capitale mai importante.

Berlinul a făcut servicii importante Moscovei, inclusiv pe teren politic. Desigur, în virtutea inerţiei unei mai vechi atracţii.

Prin urmare, Gerhard Schroeder a fost admis pe post de consilier la Gazprom pe o leafă pentru care l-ar invidia orice cancelar de la Bismarck încoace. El a pledat pentru Nord Stream, dar se vede că erau și mize politice, la fel de importante pentru Kremlin. În consecinţă, din perspectiva lui Schroeder (a se citi Putin), Chișinăul trebuia să rămână singur în faţa celor trei adversari ireconciliabili: Mosco-

va, Tiraspolul și Kievul. Este clar că basarabenii nu au nicio șansă într-un asemenea context ostil, în care UE și SUA trebuie să aibă doar rol decorativ, de “observatori”.

România nu trebuie să participe la tratative!

Chiar dacă, în Transnistria, majoritatea relativă o formează românii. Chiar dacă mulţi transnistreni au deja cetăţenia română. Și România a cedat presiunilor: nu va participa.

Dacă asistăm la o asemenea schimbare de atitudine la București, putem presupune că s-a schimbat ceva la Berlin, după venirea doamnei Angela Merkel în fotoliul de cancelar? Tocmai pornind de la această realitate, înclin să cred că nu. Și atunci, trebuie văzută într-o cu totul altă lumină declaraţia surprinzătoare atunci din partea președintelui rus Dmitri Medvedev la Deauville, după întâlnirea cu Angela Merkel și Nicolas Sarkozy. Medvedev a spus că succesul negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean depinde nu numai de poziţia Rusiei, Republicii Moldova, Transnistriei și a Uniunii Europene, dar și de poziţia României, ceea ce a fost receptat ca o invitaţie la participarea Bucureștiului la procesul de negocieri.

De unde și până unde această declaraţie, dacă România tocmai acceptase rămânerea în umbră, deși este îndreptăţită să ia parte la tratative, cel puţin la fel de mult ca Ucraina și Rusia? Și atunci, vorba răspicată a lui Medvedev trebuie citită în altă cheie. Era prea sigur de el, nu era iritat defel. Iar declaraţia a sunat mai degrabă ca un avertisment.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Rusia a fardat „Memorandumul Kozak” şi vrea să-l resusciteze Mutări cel puţin ciudate în schema soluţionării diferendului transnistrean după întâlnirea din 29 martie a miniștrilor de Externe de la Chișinău și Moscova. Șeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, l-a invitat pe premierul moldovean Vlad Filat în vizită oficială la Tiraspol.

Potrivit surselor noastre de la Chișinău, autorităţile moldovene au primit zilele acestea niște documente de la Moscova care conţin elemente ale controversatului „Memorandum Kozak” de așa-zisă federalizare, respins în 2003 de Republica Moldova.

Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguţa, a fost convocat, zilele acestea, de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin. Oficialul moscovit s-a interesat de modul în care partea moldovenească este dispusă „să transpună în practică negocierile de la Moscova, din 29 martie”, dintre ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și șeful diplomaţiei de la Chișinău, Iurie Leancă. Nici autorităţile ruse, nici cele moldovene nu au oferit până acum detalii concrete despre linia de subiecte negociate de cei doi miniștri de Externe.

S-a anunţat doar că Moscova ar fi dispusă să accepte

acordarea unui statut special Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Deși, aparent, nu s-a spus nimic nou, această informaţie a fost mediatizată ca un mare succes al diplomaţiei de la Chișinău. Într-adevăr, se pare că la Moscova au fost atinse niște detalii extrem de sensibile legate de soluţionarea diferendului transnistrean. Pornind de la interesul manifestat de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, la întâlnirea cu ambasadorul moldovean Andrei Neguţa în ceea ce privește disponibilitatea Chișinăului „de

a transpune în practică negocierile de la Moscova”, am încercat să aflăm ce anume s-a negociat.

Potrivit unor surse sigure, Chișinăul a primit, zilele acestea, niște proiecte de document care trasează baza unei eventuale soluţii definitive a diferendului transnistrean.

Sursele citate susţin că, de fapt, Chișinăul a primit un extras din controversatul „Memorandum Kozak” de așa-zisă federalizare a Republicii Moldova, parafat, dar respins în cele din urmă, sub presiunea străzii, în 2003, de ex-președintele

comunist Vladimir Voronin. Proiectele de document prevăd, între altele, rămânerea trupelor ruse pe teritoriul Moldovei și întrunirea în ședinţe comune a deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova și a celor din sovietul suprem de la Tiraspol.

Mai mult, sursele citate susţin că partenerii europeni ai Republicii Moldova ar fi la curent cu această schemă de soluţionare a conflictului transnistrean și că unii dintre ei o consideră acceptabilă. Necunoscută însă rămâne, deocamdată, poziţia SUA.

Surprinzător este, în acest context, și gestul de marţi al pretinsului ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebceak. La reuniunea negociatorilor în problema transnistreană desfășurată la Viena, acesta i-a înmânat vicepremierului moldovean pe probleme de reintegrare, Eugen Carpov, o invitaţie oficială premierului moldovean, din partea liderului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, de a vizita Transnistria. Potrivit lui Iastrebceak, în invitaţie se precizează și „poziţia părţii transnistrene în privinţa problemelor de importanţă deosebită în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului”.

Premierul Vladimir Filat a menţionat că este gata să meargă în Transnistria, dacă aceasta va debloca procesul de negocieri, dar a precizat că nu va merge acolo oficial: „Eu merg în zona transnistreană la mine acasă. Eu nu mă duc la mine acasă oficial.

Dar eu pot să mă duc oriunde dacă aceasta ajută la rezolvarea acestui conflict. Mă voi întâlni cu Smirnov atunci când vom avea o agendă foarte clară și vom avea această întâlnire prin prisma începerii dialogului formal 5+2.

Prioritatea numărul unu este să avem această înţelegere comună de a relua negocierile formale în formatul 5+2, pentru identificarea soluţiei de reglementare a acestui conflict. Acest lucru este asigurat la ora actuală, la cel mai înalt nivel, de către toate ţările participante la negocieri și de partenerii noștri europeni. Și Federaţia Rusă susţine acest lucru”, a conchis Vlad Filat.

Vitalie CĂLUGĂREANU, Deutsche Welle, Chişinău

Viorel PATRICHI Preluat cu prescurtări de pe arena.md

Foto: FLUX

Partidul Liberal – o snoavă de succes cu final de tragicomedie studenţii pe la casele lor, or, Ghimpu speră că anume studenţii își vor da voturile pentru încă junele, dar deja ușor șifonatului său nepot. Pentru că modificările făcute anterior la Codul electoral, potrivit cărora studenţii și elevii pot vota în localităţile în care-și fac studiile, chiar dacă nu au aici viză de domiciliu sau de reședinţă, au avut în vedere și aceste alegeri locale.

Astfel, Ghimpu a știut să pună condiţia exact la locul și la timpul potrivit. Pentru că ce erau să facă partenerii? Să lase bugetul nevotat și banii FMI-ului neluaţi? Așa că au pus alegerile atunci când a vrut unchiul, care speră să-și vadă nepotul în continuare primar. Apoi, democraţii mai aveau o datorie morală de achitat faţă de Ghimpu, căruia în ajun i-au scos șeful de la Agenţia Cadastru și și-au instalat omul lor și nașul de cununie al lui Filat. (Analiștii nu s-au putut pronunţa cu certitudine dacă Anatolie Ghilaș este mai mult omul PD-ului sau mai mult nașul lui Filat și dacă această numire nu va afecta legătura de rudenie dintre cei doi.)

Mihai Ghimpu ne-a amintit, zilele acestea, că ar putea ajunge iarăși în fruntea Parlamentului. Asta în cazul în care Marian Lupu va fi ales în funcţia de șef al statului. Un motiv în plus pentru comuniști ca să nu-l voteze pe acesta niciodată. După oscilaţiile stranii ale liberalului-șef în perioada negocierilor pentru constituirea AIE2, când ba a cerut funcţii, ba i le-a dat pe toate unui anumit partid pentru care a făcut, brusc, o adevărată pasiune, acesta nu a mai fost atât de vizibil o perioadă de timp, luându-și o lungă pauză de venit în fire și înmuiat oasele pe la băile „Holercane”. Dar, încetul cu încetul, liderul liberal a redevenit vocal, așa cum îl știm, mai ales că și alegerile locale bat la ușă.

Ghimpu versus oligarhii Mihai Ghimpu a revenit foarte decis să înlăture orice suspiciuni legate de ipoteticele foloase și beneficii pe care i le-ar fi adus strânsa prietenie cu liderii Partidului Democrat. Primele victime ale mâniei acestuia au fost ziariștii care au îndrăznit să pună la îndoială probitatea sa morală și să scrie despre nu știu ce îmbunătăţiri de look a fostului interimar. Acum a devenit evident faptul că Partidul Liberal își va axa campania electorală pentru locale pe lupta cu cei bogaţi, iar Ghimpu se va erija în proletarul fără de nimic care-i urăște, cu ură de clasă, pe oligarhii băutori de whisky.

Pentru aceasta, mai-marele liberalilor este decis să lupte cu oligarhii, dar nu cu toţi. Numai cu cei nerușinaţi din partidul premierului. Pentru că, le-a spus Ghimpu tinerilor liberali întruniţi în cadrul unui recent congres, formaţiunea condusă de el nu este una de oligarhi, cum sunt altele, ci una de luptători pentru adevăr, dreptate, libertate și bunăstare. Până la capăt. Și nu prestaţia sa lamentabilă în cele două importante funcţii de stat ar fi cauza scăderii popularităţii partidului, ci faptul că a pledat pentru libertatea noastră „pe care încă nu o avem, din 1812”. Este greu să pledezi pentru adevăr, pentru că ţi se duc voturile, a conchis liberalul, dar ce să facă el, dacă este iubitor de dreptate și nu de voturi.

Am mai spus și cu altă ocazie, Mihai Ghimpu nu este nici pe departe muritor de foame și nici nu credem să-i displacă confortul și traiul îndestulat. Are șeful liberalilor și ceva afaceri cu petrol, acesta deţinând o cotă-parte în reţeaua de benzinării SRL „Eurosim”. Și se zice că afacerile îi merg destul de bine în ultima perioadă. Dar lupta cu cei bogaţi dă bine într-o campanie electorală, iar liberalii cred că astfel de discursuri i-ar putea sensibiliza pe alegători.

Liberalii nu vor mai vota ce le dictează alţii Ghimpu s-a declanșat cu adevărat în toiul discuţiilor pe marginea Bugetului de stat. A aruncat invective la stânga și la dreapta, a plâns de mila poporului, i-a blamat pe cei care-i sugrumă cu impozite pe săraci, care majorează accizele la băuturi și la ţigări, a sărit la gâtul celor care nu iau mai mult de la cei bogaţi, l-a băgat în sperieţi pe Filat, ameninţându-l că vine peste el să vadă cum își face treaba, plimbându-se pe la ministere și pe la Bruxelles. (O fi uitat Ghimpu cum s-a plimbat și el odinioară cu așii prin capitalele europene.) Mai hotărât ca nicicând, Ghimpu a ameninţat că liberalii nu se vor mai lăsa șantajaţi și mânaţi cu forţa (cum s-au lăsat odată) și nu vor vota cu ochii închiși, dacă nu vor fi luaţi în seamă atunci când este vorba de actul guvernării. „Partidul

Experienţele proaste şi micile înţelegeri Liberal nu este la cheremul PLDM. Noi nu vom vota cu ochii închiși proiectul bugetului, numai pentru că facem parte dintr-o alianţă”, a afirmat cu tărie șeful liberalilor. Emoţionant, de să-ţi dea lacrimile, acest demers, dacă am putea face abstracţie și de subtextul acestuia.

Bufonul, şantajul şi principiile În general, lui Ghimpu îi place să facă pe măscăriciul care are voie să spună ce-i vine la gură, să facă glume de prost gust, să se dea în spectacol, pentru că bufonului care amuză publicul i se iartă totul – și prostia, și agresiunea verbală, și indecenţa – bufon, ce vreţi. Dar uneori măscăriciul se

vrea luat în serios. El își aruncă scufia cu clopoţei și face pe justiţiarul și deţinătorul adevărului în ultimă instanţă. El ţine discursuri acuzatoare de procuror ratat, îi învinuiește pe toţi și se autointitulează drept singur luptător pentru adevăr și pentru dreptate.

El strigă: păzea, trădare, poporul este în pericol! Îl fură oligarhii! (Să le fie rușine!) Și doar noi suntem curaţi ca lacrima, nu avem interese, nu suntem niște oligarhi ca alţii. „PL nu va mai merge șantajat, dacă nu se discută cu noi pe probleme principiale, precum politica fiscală”, a tunat Ghimpu, ca să-l audă toţi. Dar lucrurile se lămuresc, atunci când justiţiarul numește preţul. Pentru că toate au un preţ – și adevărul, și libertatea, și dragostea pentru popor.

Ce (nu) a condiţionat Mihai Ghimpu?

Votăm bugetul, a spus înverșunatul adversar al șantajului, dacă votaţi mai întâi proiectul nostru privind stabilirea datei alegerilor locale. Ei și ce dacă se încalcă regulamentul Parlamentului, și ce dacă sunt necesare modificări la Codul electoral. Jurist de forţă, Mihai Ghimpu știe că legea se poate modifica și după stabilirea datei alegerilor. Chiar dacă se recurge la o practică proastă și nu tocmai legală. Adică, toate istericalele și declaraţiile războinice au fost date uitării pentru singura favoare de a fi votată o dată care le convine liberalilor. De ce anume la 5 iunie? Calculul este simplu – mai târziu pleacă

Și Mihai Ghimpu a obţinut ce a dorit – alegeri pe data de 5 iunie. După ce operaţiunea liberalilor s-a încheiat cu succes, Ghimpu a spus relaxat că nici vorbă de șantaj ori condiţionări, pentru că în politică nici nu există așa ceva. Doar consens și colegialitate. Iar insistenţa lui a fost dictată de faptul că timpul nu așteaptă. Insistenţa liberalilor ca proiectul privind stabilirea datei alegerilor locale să fie examinat înaintea votării Bugetului în lectură finală, a fost comentată cu multă indulgenţă și de spicherul Marian Lupu. Acesta a afirmat că liderul PL nu și-a șantajat colegii din Alianţă, ci doar a avut unele temeri, cauzate de anumite experienţe proaste. Fără a specifica însă ce „experienţe proaste” l-au marcat atât de profund pe aces-

ta. Între paranteze fie spus, aliaţii au demonstrat de nenumărate ori că atunci când au nevoie, ei știu să-și „armonizeze” interesele, pe unde prin șantaj, pe unde la mica înţelegere, așa ca la adoptarea Legii Bugetului, de exemplu.

Cine comandă „muzica” pentru alegerile locale?

Dacă privim cu atenţie mișcările care se produc pe scena politică și studiem cu luare aminte presa, observăm cum o nouă lozincă este strecurată, subtil, în ajunul campaniei pentru alegerile locale: cine-l critică pe Chirtoacă, aduce comuniștii la primăria capitalei. Procedeul a mai fost utilizat și anterior: nu criticaţi Alianţa, că vin comuniștii la putere!

Anumiţi lideri de opinie au desemnat deja o nouă vacă sfântă pentru perioada imediat următoare. Astfel, ni se spune că doar liberalii au un candidat în măsură să iasă victorios din confruntarea cu candidatul comuniștilor.

AIE riscă să dea Chișinăul pe mâna comuniștilor, dacă liderii acesteia nu-și înving frustrările și ranchiuna.

Partidele Alianţei trebuie să sprijine un candidat unic, este singura soluţie.

Deci, se pare, aceasta este comanda politică în actuala campanie electorală. Cine este comanditarul? Nu ne apucăm să ghicim, dar candidatul democraţilor la funcţia de primar general, Valentina Buliga, de exemplu, a dat asigurări, după desemnarea sa, că nu-l va ataca în campanie pe actualul primar. Și atunci, dacă vorbele despre ţoalele englezești și încălţările cu scârţ ale ex-interimarului ar putea fi trecute ușor cu vederea și tratate ca o glumă bună, susţinerea discretă a nepotului de către oligarhii atât de urâţi de Ghimpu ar putea fi adevăratul beneficiu pentru care s-a sacrificat incoruptibilul liberal.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

România trebuie readusă în formatul de negocieri privind regiunea transnistreană „România trebuie readusă în formatul de negocieri privind reglementarea moldo-transnistreană”, a declarat fostul ambasador al Ucrainei la București, Oleksandr Cealâi, cu ocazia forumului Uniunea Europeană – Republica Moldova, desfășurat la 31 martie la Chișinău.

Agenţia moscovită de știri REGNUM a titrat la 1 aprilie: „Pe documentul privind reglementarea de pe Nistru va trebui pusă semnătura României”. Agenţia arată, între altele, citându-l pe ambasadorul Cealâi, că Bucureștiul, în calitate de actor geopolitic relevant în regiune, cu interese proprii, trebuie să-și pună semnătura pe documentul final privind reglementarea conflictului. În caz contrar, consideră diplomatul ucrainean, va exista pericolul ca România, în mod disimulat, să nu recunoască acordurile la care s-ar ajunge fără participarea sa, fapt în măsură să contribuie la escaladarea tensiunilor în regiune.

Oleksandr Cealâi consideră, de asemenea, că neutralitatea Republicii Moldova trebuie recunoscută internaţional. În plus, potrivit diplomatului ucrainean, Chișinăul și Kievul ar putea lansa iniţiativa comună privind crearea unei centuri de securitate, recunoscute internaţional, din care ar putea face parte Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Azerbaidjanul.

Diplomatul ucrainean este de părere că perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va constitui un mecanism real de „reintegrare” a ţării. În această situaţie, consideră Cealâi, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar trebui să se producă sub rezerva recunoașterii internaţionale exprese a statutului de neutralitate al ţării, după exemplul Irlandei, mai transmite agenţia REGNUM.

3

Lui Igor Nikolaevici Smirnov i s-a făcut iarăşi dor de Vladimir Vasilievici Filat Cetăţeanul rus Igor Nikolaevici Smirnov îl invită pe… Vladimir Vasilievici Filat într-o „vizită oficială” în teritoriile ocupate din răsăritul Republicii Moldova.

La 5 aprilie așa-zisul „minister al afacerilor externe al republicii moldovenești nistrene” a difuzat un comunicat de presă în care se spune: „În cadrul consultărilor de la Viena dintre participanţii la „Consiliul permanent pentru chestiuni politice din cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană” Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldovenești Nistrene V. V. Iastrebciak i-a transmis Vicepremierului Republicii Moldova E. T. Carpov o scrisoare oficială a șefului puterii executive, conducătorul Cabinetului de Miniștri al Republicii Moldovenești Nistrene I. N. Smirnov, scrisoare adresată Primului ministru al Republicii Moldova V. V. Filat. În scrisoare este exprimată poziţia părţii transnistrene pe marginea unui șir de chestiuni de maximă actualitate în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană. Totodată, Conducătorul Cabinetului de Miniștri al Republicii Moldovenești Nistrene l-a invitat pe Primul ministru al Republicii Moldova să întreprindă o vizită oficială în Republica Moldovenească Nistreană și a avansat propuneri privind parametrii concreţi de timp și de loc ai unei posibile întâlniri.”

Contactele dintre Vladimir Filat și Igor Smirnov au devenit regulate. La 24 august 2010 cei doi, plus șeful MGB (așa-zisul „minister al securităţii statului”) al separatiștilor, Vadim Șevţov Antiufeev, s-au întâlnit la Tiraspol, sub pretextul unui meci de fotbal. Filat a declarat cu acea ocazie: „Pentru mine este important că am reușit să ajung acolo

fără probleme. Mai mult decât atât, am fost întâmpinat acolo și mi s-a asigurat toate condiţiile necesare.

Probabil asta se datorează muncii în acest sens pe care o depunem”.

Arătându-și mulţumirea de relaţia sa „constructivă” cu Vladimir Vasilievici Filat, Smirnov a ţinut să sublinieze că se află în contact direct sau intermediat cu acesta ori de câte ori are nevoie și a declarat pentru presă: „Am început să dialogăm constructiv cu Vladimir Filat, primul ministru al Republicii Moldova. Când trebuie, ne contactăm și discutăm pe diferite subiecte”. Căpetenia separatistă chiar a insistat să se reţină că „singurul lucru pozitiv poate fi considerat dialogul între mine și prim-ministrul Vladimir Filat”.

Invitaţia din 5 aprilie este un element mic și de etapă dintr-un amplu scenariu ruso-german de federalizare a Republicii Moldova și de punere efectivă a ei sub protectoratul comun al Moscovei și al Berlinului. Atât Filat, cât și Smirnov au consimţit de la bun început la un asemenea scenariu, după cum li s-a sugerat insistent de către capitalele celor mai mari federaţii de pe continent: Federaţia Rusă și RFG. Pe de altă parte, mai mulţi analiști și comentatori politici din Republica Moldova și de peste hotare au opinat că relaţiile regulate și „constructive” dintre Smirnov și Vladimir Vasilievici Filat trebuie puse în directă legătură cu interesele economice și de contrabandă ale grupărilor care controlează atât malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului.

În toamna anului 2010 Agenţia rusă de știri REGNUM nota că „Guvernul Moldovei a aprobat în ședinţa sa din 8 septembrie un șir de modificări care vor permite optimizarea mecanismelor și căilor de export a mărfurilor de către agenţii economici din Transnistria.

După cum a explicat în ședinţa de guvern primul ministru Vladimir Filat, este vorba despre faptul că agenţii economici din Transnistria vor primi dreptul de a-și exporta producţia nemijlocit prin „sectorul transnistrean al frontierei moldoucrainene”, fără a o transporta pe

CHESTIUNEA NISTREANĂ.

Deblocarea procesului politic şi diplomatic de negociere Chestiunea nistreană trebuie să rămână în atenţia și prim-planul comunităţii internaţionale. Orice formulă de rezolvare trebuie să îndeplinească câteva condiţii, printre care: să fie o soluţie justă și durabilă, în contextul unei Republici Moldova suverane, integre teritorial, real independente politic.

Să fie asigurată funcţionalitatea noului stat reîntregit, capabil să dezvolte opţiuni proprii și alegeri libere și independente în domeniul securităţii, politicii externe, apărării și al formulelor de asigurare a prosperităţii propriilor locuitori. Chestiunea federalismului per se și a variantelor practice care au fost prezentate în decursul timpului – „Stat comun” al lui Evgheni Primakov sau confederalizarea de facto cu o Transnistrie independentă anterior și cu drept de veto la Chișinău – nu sunt variante care să privilegieze această definiţie a soluţiei.

Am observat și o anumită grabă, și o anumită tentaţie de a sublinia excesiv ca promisiune subiectul, în contextul în care în Republica Moldova, sub 5% din populaţie e preocupată de reintegrarea cu Transnistria, după cum o arată sondajele Institutului de Politici Publice de la Chișinău. Sublinierea excesivă a acestei teme poate duce la o vulnerabilizare a poziţiilor Republicii Moldova faţă de terţii parteneri, așa cum o ignorare sau delăsare în promovarea subiectului merge spre extrema de a interpreta comportamentul drept dezinteres. Nici preeminenţa reintegrării teritoriale faţă de integrarea europeană nu e de bun augur. Reformele sunt necesare atractivităţii și perspectivei reintegrării teritoriale, în timp ce invers lucrurile sunt mai complexe, pot subordona integrarea europeană reintegrării statale și pot transforma modernizarea și prosperitatea cetăţenilor Republicii Moldova într-un ostatic la bunul plac al Tirapolului.

Devine de primă importanţă și Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa pe care-l negociază NATO prin intermediul mandatarilor săi americani cu Federaţia Rusă. Relansarea acordului și succesiunea privind angajamentele de la Istanbul trebuie readuse în primplan, așa cum trebuie menţinută valabilitatea deciziilor CEDO în cazul Ilașcu și Alţii contra RM și Rusiei, care califică responsabilităţile în privinţa războiului de pe Nistru.

Măsurile de Reconstrucţie a Încrederii – Confidence building Measures – sunt salutare și e spaţiu de abordare profitabil, cu condiţia ca aspectele cu bază pur economică să nu altereze drepturi de proprietate, să nu presupună recunoașteri ale unor false datorii la gaze sau privatizări neclare, așa cum sub această etichetă nu putem ascunde operaţiuni de trafic, contrabandă, finanţări ale averilor unor personaje politice din taxarea aleatoare a unor mărfuri, reexportate ulterior către UE la preţuri de dumping. Corupţia și averile ilicite, spălarea de bani și infracţionalitatea transfrontalieră nu trebuie tolerate sub emblema deschiderilor pentru Măsurile de Reconstrucţie a Încrederii.

Putem discuta despre subiectele legate de Comitetul Rusia-UE pe probleme de Politică externă și Securitate - convenit la întâlnirea

8 APRILIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Merkel-Medvedev de la Meseberg, 5 iulie - dacă acţiunile sunt sancţionate la nivelul Consiliului European și dacă propunerile și deschiderile europene sunt urmate de propuneri reale ale Moscovei în chestiunea nistreană și cu proiecte rezonabile de documente în acest context.

România pledează pentru menţinerea unei solide legături transatlantice, și considerăm că fără această legătură solidă între cei doi observatori ai procesului 5+2 nu pot exista pași solizi înainte în procesul de soluţionare a conflictului nistrean.

De asemenea, credem că trebuie să fie adoptate formule elaborate și instrumente pe teren, pârghii și planuri pentru scenarii alternative care să permită, în contextul unor schimbări bruște și neașteptate la Tiraspol, valorificarea oricăror oportunităţi ce s-ar oferi acum, la alegerile din decembrie 2012 sau în viitor.

Pregătirea și planificarea sunt absolut necesare pentru a putea ca Republica Moldova să nu rateze oportunităţi care i s-ar oferi, într-un context de instabilitate major și al schimbărilor bruște, neașteptate din lumea arabă, din toate regimurile autoritare, fără bază și susţinere populară sau publică.

Poate ar trebui ca autorităţile de la Chișinău să privească cu mai multă atenţie elementele din cadrul clasei politice și a oamenilor de afaceri care fac profituri din existenţa Transnistriei, a regiunii separatiste aflată de facto în afara controlului autorităţilor legitime de la Tiraspol și să asume politic formule convenabile de excludere din spaţiul politic și al negocierilor a celor care se fac vinovaţi de conflict de interese pe acest domeniu sau de ilegalităţi flagrante, evaziune fiscală, spălare de bani sau orice alte infracţiuni economice de trafic prin utilizarea elementelor de nesupunere în faţa legilor Republicii Moldova a acestei regiuni, a intangibilităţii dosarelor cu probe sau a liderilor responsabili, semnatari ai unor documente neclare sau false.

O asemenea asumare are un efect de legitimizare a eforturilor Chișinăului și ale comunităţii internaţionale și de asumare egală a unor costuri ale soluţionării conflictului de pe Nistru de către autorităţile Republicii Moldo-

va în solidar cu ceilalţi participanţi la formatul oficial. În consecinţă, putem sublinia cinci idei care să sprijine deblocarea procesului privind abordarea Transnistriei: 1. Există o tendinţă de a aborda sau privilegia unul dintre nivelurile chestiunii nistrene - geopolitic, regional, local, intern – într-o anumită fugă după preeminenţa unei abordări. Nu credem că e o variantă bună. Credem că trebuie abordate toate nivelurile concomitent, comprehensiv, într-un efort conjugat și coordonat, fiecare abordare calibrată pe dimensiunea potrivită. Acest lucru ajută la suprapunerea instrumentelor și pârghiilor și evită pasarea responsabilităţii între diferitele niveluri și actori.

2. În ultima vreme am văzut numeroase provocări – arestări de tip Ilașcu la 20 de ani după evenimentele dramatice din 1991-1992. Această abordare de la Tiraspol este o adevărată întoarcere în timp și arată slăbiciuni ale regimului în perspectiva alegerilor și eventualelor schimbări „constituţionale”, procese ce se desfășoară în stânga Nistrului. CEDO ar putea fi un instrument ce ar trebui revizitat.

3. Tot pe aceeași direcţie, am putea utiliza două abordări concomitente: eliminarea mecanismelor de susţinere a separatismului la nivel intern, regional, european – eliminarea raison d’être pentru regiunea separatistă - și introducerea mecanismelor și pârghiilor alternative pentru atractivitatea și prosperitatea în cadrul regimului constituţional al Republicii Moldova din dreapta Nistrului, în drumul său reformat spre integrarea europeană.

4. O valoare adăugată și o construcţie naturală a legitimităţii susţinerii vocale a problemei ar putea fi asumarea costurilor reintegrării de către Republica Moldova, Ucraina, UE în sensul eliminarea avantajelor economice pe care le-a creat existenţa regimului în afara controlului autorităţilor legitime, zonei de impunitate aferentă, zona de paradis fiscal pe care a creat-o artificial. Acest pas ar impune eliminarea din prim-plan, expunerea publică, cel puţin, a politicienilor, oamenilor de afaceri, personajelor implicate care profită din existenţa unei zone în afara controlului autorităţilor legale de la Chișinău, a absenţei controalelor fiscale, financiare și vamale ale Republicii Moldova asupra activităţilor din regiune.

5. Nu în ultimul rând, trebuie să realizăm cu toţii că lumea se mișcă, crește probabilitatea ca evenimente virtual improbabile sau rare, de tipul Black Swan events, să fie din ce în ce mai probabile, chiar posibile, ba chiar să se petreacă asemenea evenimente în mod brusc și neanticipat. De aceea e necesară pregătirea premiselor, a pârghiilor și instrumentelor autorităţilor legale de la Chișinău de a valorifica o eventuală oportunitate ce s-ar ivi, în contextul cursului actual global de eliminare a regimurilor autoritare, cu reverberaţii majore în lumea arabă și impact în regiunea Orientului Mijlociu Extins, evenimente cu posibile efecte de antrenare și mimetism și în spaţiul postsovietic.

Prof. dr. Iulian CHIFU, Bucureşti

căi ocolite prin teritoriul Moldovei, ca până în prezent. La 9 septembrie a avut loc o convorbire telefonică între președintele Republicii Moldovenești Nistrene, Igor Smirnov, și primul ministru al Moldovei, Vladimir Filat, convorbire în cadrul căreia partea moldovenească a informat despre pașii întreprinși pentru îndeplinirea înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul recentei întâlniri de lucru dintre președintele RMN și primul ministru al RM”.

O linie telefonică directă la dispoziţia lui Smirnov și Filat funcţionează între Chișinău și

Tiraspol. În cadrul emisiunii Fabrika de la postul de televiziune Publika din 5 aprilie, Vladimir Filat a ţinut să sublinieze în legătură cu disponibilitatea lui de a merge în Transnistria: „Prioritatea numărul unu este să aveam această înţelegere comună (cu Smirnov – nota noastră) să reluăm negocierile FORMALE în formatul 5 plus 2 pentru identificarea soluţiei de reglementare a acestui conflict”.

Filat a confirmat, de asemenea, că din vara anului trecut nu s-a mai întâlnit între patru ochi cu Smirnov, dar că a avut „o discuţie

telefonică în ajun de An Nou” în legătură cu înţelegerile celor doi de reluare a tranzitului de mărfuri pe segmentul transnistrean al Căilor Ferate ale Moldovei, fără participarea Chișinăului. Potrivit surselor noastre, invitaţia adresată lui Vladimir Vasilievici Filat de către Igor Nikolaevici Smirnov de a efectua o „vizită oficială” la Tiraspol va fi onorată cu deosebită plăcere. Filat i-a făcut deja lui Smirnov această promisiune telefonic, dincolo de cele declarate public.

Vlad CUBREACOV, FLUX

AIE 3: PCRM + PLDM, Filat preşedinte, Dodon premier?

Vladimir Voronin ridică vălul de pe negocierile sale cu Filat. Președintele PCRM sparge tăcerea și face primele dezvăluiri privind negocierile Partidului Comuniștilor cu Partidul Liberal Democrat din Moldova, negocieri care s-au desfășurat în lunile ianuarie și februarie anul curent, cu ușile închise, departe de ochii opiniei publice. Înţelegerea la care au ajuns Vladimir Voronin și Vladimir Filat vizează constituirea unei coaliţii verde-roșu de guvernământ, un fel de AIE 3.

Potrivit înţelegerilor dintre PLDM și PCRM, Vladimir Filat urma să primească sprijinul deputaţilor PCRM pentru funcţia de președinte al Republicii, iar Igor Dodon urma să fie sprijinit de PLDM pentru funcţia de prim-ministru al unui Cabinet AIE 3 învestit cu votul deputaţilor PLDM și PCRM. Prezent, luni, 4 aprilie, la emisiunea Fabrika de la televiziunea Publika, Vladimir Voronin a declarat: „Noi nu am avut rezerve faţă de Igor Dodon, dar faţă de perspectivele care se deschid. Actuala guvernare nu este pe mult timp. Ei departe nu vor ajunge cu această politică antinaţională. La noi Dodon a fost ţinut pentru o funcţie mai înaltă: îl ţineam pentru funcţia de prim-ministru. Eu i-am spus-o deschis. Iată care a fost situaţia de intrigă, de ce nu s-a hotărât din timp asupra candidaturii sale”.

Analistul politic Igor Boţan, prezent în aceeași emisiune, l-a rugat pe Vladimir Voronin să precizeze dacă a avut cumva în vedere formula: Filat președinte și Dodon premier. Președintele PCRM a răspuns fără ezitare: „Dacă e să vorbim despre ziua de astăzi – da, dar dacă ajungem la alegeri anticipate poate fi un alt scenariu”.

De precizat că PCRM dispune în Parlament de 42 de mandate, iar PLDM – de 32, ceea ce poate asigura un total de 74 de voturi sau mai mult decât majoritatea guvernamentală (52), prezidenţială (61) și constituţională (66). Acest calcul a fost pus la bază în cadrul negocierilor din ianuarie-februarie 2011 dintre Voronin și Filat, care au convenit asupra formulei: Filat președinte și Dodon prim-ministru.

FLUX a scris și anul trecut despre consultările și negocierile purtate de Vladimir Filat cu reprezentanţii PCRM. Astfel, în articolul „Ghimpu l-a învinuit pe Filat de negocieri secrete cu Voronin și Tkaciuk. Filat s-a schimbat la faţă...” din 28 mai 2010 a fost adus în atenţia opiniei publice faptul că „în dimineaţa zilei de 19

mai, în unul din birourile reședinţei de stat din strada Nicolae Iorga, din centrul Chișinăului”, o întreagă„gamă de cuvinte tari” au fost „rostite de tribunul principal al liberalilor autohtoni, Mihai Ghimpu, în adresa celui mai important om al liberaldemocraţilor, Vlad Filat”. „Așadar, Mihai Ghimpu i-a aruncat mănușa lui Vlad Filat, învinuindu-l de negocieri purtate în taină cu Vladimir Voronin și Mark Tkaciuk. „Am un șir de dovezi în acest caz. Le voi face publice atunci când va veni timpul”, a strigat înfuriat Ghimpu. Aceste cuvinte au fost purtate de ecou prin întreaga reședinţă de stat din inima Chișinăului. Din biroul fără uși. Și încă ceva: „Tu ai trădat Alianţa! Ai devenit un dictator!” Și aceste cuvinte tot lui Ghimpu îi aparţin și tot în adresa lui Filat au fost rostite”, se mai menţiona în respectivul material. Într-un alt articol („Frunză verde de harbuz. Orizonturi în roșu pentru Moldova?” din 18 februarie 2011) arătam în paginile FLUX: „Șăgacii din presă sau internauţii cu haz spuneau că partidul premierului Filat este verde de din afară și roșu pe dinăuntru, exact ca fructul respectivei târâtoare. Comparaţia cu harbuzul venea atunci din faptul că 10 din 13 (da, da, 10 din 13!) administraţii raionale alese pe listele Partidului Comuniștilor au trecut subit, cu arme și bagaje, în ograda PLDM. Sute și sute de funcţionari publici locali au schimbat într-o singură zi carnetul roșu de membru al PCRM pe carnetul verde de membru al PLDM.” Tot acolo am scos în evidenţă și o reacţie internaţională în legătură cu subiectul unei posibile AIE 3: „Totuși, ce mică este lumea! Confirmarea faptului că Filat se laudă deja cu planurile lui în verde și roșu vine și din afară. Ne-o dă europarlamentarul britanic Graham Watson în publicaţia „Peoples Republic of South Devon” din 12 februarie. Graham Watson este deputat în Parlamentul UE din 1994, fiind ales în circumscripţia Anglia de Sud-Vest și Gibraltar. El a condus între 2001 și 2009 Grupul Liberalilor și Democraţilor din Parlamentul de la Bruxelles. Recent, acesta s-a întâlnit și a discutat între patru ochi cu Filat. Ne interesează doar un pasaj din cele declarate de Graham Watson, și anume: „miercuri

m-am întâlnit cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, pentru a discuta progresele înregistrate în ceea ce privește apropierea ţării sale de UE. El a reformat coaliţia sa democratică numită „Alianţa pentru Integrare Europeană”, nu dispune însă de suficiente voturi pentru a instala un președinte. Mă tem că el este tentat să-i aducă pe comuniști la guvernare, fapt care nu ar fi înţeles la Bruxelles”. Așadar, deputatul Graham Watson, după ce a discutat îndelung cu Filat, a înţeles foarte clar că acesta este gata să voteze împreună cu partidul lui Voronin și Tkaciuk pentru un candidat comun la funcţia de șef al statului.

Graham Watson a mai înţeles că Filat este optimist în această privinţă și că pretextul pe care va marșa este dorinţa de a evita alegerile anticipate”.

De precizat, de asemenea, că la 25 februarie 2011, grupurile parlamentare ale PCRM și PLDM au votat solidar pentru remiterea în comisia sesizată în fond a proiectului de lege privind activitatea farmaceutică și medicamentele. Reprezentanţii celorlalte două formaţiuni din AIE 2 nu au întârziat să reacţioneze.

Deputatul PL s-a arătat nedumerit și a declarat cu acea ocazie: „Noi suntem în coaliţie și nu înţeleg de ce faceţi asta”.

Președintele PD, Marian Lupu, a fost mai tranșant, calificând votul solidar al deputaţilor PLDM și PCRM drept „devieri puternice de la normele fixate în acordul de constituire a AIE și o tatonare din partea PCRM pentru distrugerea alianţei”.

Mai mulţi analiști sunt de părere că în cazul în care nu se va reuși aplicarea Planului A, anunţat de Voronin, adică formarea unei alianţe PCRM-PLDM până la alegerile parlamentare viitoare, pe motivul neagreării ei de către factorii politici de la Bruxelles, cele două partide își vor coordona discret eforturile pentru blocarea alegerii lui Marian Lupu în funcţia de șef al statului și pentru provocarea de alegeri parlamentare anticipate.

Planul B ar prevedea aplicarea Acordului PLDM-PCRM privind guvernarea comună după eventualele alegeri anticipate, fapt confirmat de Vladimir Voronin când vorbește despre „un alt scenariu”.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

4

8 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Abuzuri, birocraţie şi corupţie la vama Comrat?

La anumite intervale de timp și în anumite împrejurări, politicienii de la guvernare încep să vorbească mai pe șleau despre corupţia din instituţiile statului, despre interesele pe care le au unii și alţii în aceste instituţii, despre controlul pe care l-ar exercita partidele asupra unor structuri și domenii profitabile. După cum ne-am obișnuit deja, liderii Alianţei încep să dea afară gunoiul de prin casă și să-și arunce învinuiri reciproce, mai ales în preajma unor noi alegeri (care la noi au devenit permanente) sau atunci când apar conflicte ce ţin de redistribuirea sferelor de influenţă, de impunerea unor hotărâri etc. Pentru că oportunitatea adoptării anumitor decizii a încetat de mult să mai fie un subiect de discuţii pe bază de argumente și raţiuni de stat, mai la îndemână fiind șantajul, învinuirile, mai directe sau mai aluzive, și ameninţările cu fel de fel de dezvăluiri senzaţionale. Punctul vulnerabil al premierului peledemist, Filat, rămâne Serviciul Vamal, chestiunea în cauză fiind des abordată mai ales în disputele cu democraţii.

Lupu promite să „pedaleze” pe vamă Nici aprigele discuţii pe marginea adoptării Bugetului de stat nu au ocolit tema respectivă, fruntașii celor două partide din AIE fiind antrenaţi în discuţii aprinse despre cine și ce domenii controlează și unde își are interesele. Calificând drept prostie absolută speculaţiile privind control pe care l-ar deţine Partidul Democrat asupra companiei CTC „Tutun”, liderul formaţiunii și dublul demnitar Marian Lupu și-a rugat colegii din Alianţă să nu mai abordeze subiecte scandaloase. „În caz contrar, voi fi nevoit să pedalez pe vamă, pe FISC, unde există o mulţime de nereguli”, a spus el. De altfel, Lupu a mai abordat subiectul și în alte rânduri, ca pe un argument forte, într-un ipotetic context electoral.

Ce o fi având în vedere liderul democrat, dacă însuși directorul Serviciului Vamal afirmă că

structura respectivă a obţinut rezultate palpabile pe parcursul anului trecut în lupta cu traficul ilicit de ţigări, de exemplu. Și nu doar Serviciul luptă, ci întreaga conducere a ţării. „Toţi oficialii din Republica Moldova luptă cu fenomenul contrabandei de ţigări, iar cifrele arată un rezultat pozitiv în acest sens”, a declarat Tudor Baliţchi, ca răspuns la aluziile că fenomenul ar fi protejat de către înalţi oficiali.

Agenţii economici din sudul republicii sparg tăcerea Dar rapoartele optimiste despre succesele pe care le înregistrează Serviciul Vamal par să-i impresioneze mai puţin pe cei care, în cadrul activităţii pe care o desfășoară, contactează nemijlocit cu reprezentanţii acestei structuri. Nemulţumirile în acest sens par să fi atins punctul critic în sudul republicii, unde mai mulţi agenţi economici din Găgăuzia, care au afaceri în

domeniile exporturilor și importurilor, se plâng de problemele grave cu care se confruntă la Postul vamal Comrat. Oamenii de afaceri vorbesc despre corupţia și birocraţia care domnește aici, despre încălcările și abuzurile la care se dedă noua conducere a postului, instalată cu acordul actualei guvernări. În cadrul unei emisiuni la postul de televiziune TV2 Comrat, președintele Consiliului de conducere al Uniunii întreprinzătorilor din Găgăuzia, Victor Cârmâzî, i-a adus acuzaţi serioase șefului Postului vamal Comrat al Biroului vamal Cahul, Igor Palamarciuc, invocând multiplele greutăţi cu care se confruntă agenţii economici la efectuarea procedurilor vamale.

Cine este noul şef al Postului vamal Comrat?

Referindu-se la activitatea anterioară a actualului șef de la vama Comrat, Cârmâzî afirmă că acesta ar avea o biografie extrem de curioasă și controversată și că ar fi lăsat amintiri deloc favorabile despre sine în memoria celor care au activat, în anii 2005-2007, în domeniul transportului de mărfuri și au avut oarecare tangenţe cu el, pe când acesta era șef de secţie la vama Cahul. Potrivit întreprinzătorului, în acea perioadă, la vama respectivă a fost pus la punct un sistem bine organizat de colectare a „dărilor”, aceasta fiind implicată în numeroase scandaluri de corupţie.

Aproximativ 50-60 la sută din totalul telefoanelor mobile de pe piaţă, în acea perioadă, erau introduse în ţară prin contrabandă, susţine omului de afaceri de la Comrat. În opinia lui Victor Cârmâzî, Biroul vamal Cahul ocupa un loc important în organizarea acestei scheme de contrabandă, care era una destul de simplă: încărcătura era introdusă pe la Cahul, marfa urmând să tranziteze, chipurile,

teritoriul Moldovei și să iasă din ţară pe la Postul vamal Briceni. În realitate, marfa rămânea pe teritoriul republicii unde și era comercializată. Acesta este doar un episod în care a fost implicat și actualul șef de la Comrat.

Probleme artificiale şi birocraţie exagerată la vamă Potrivit surselor noastre, de la instalarea noii conduceri la acest post vamal, fluxul de mărfuri s-a redus simţitor, importatorii preferând să treacă procedurile vamale la alte puncte vamale, unde se confruntă cu mai puţine probleme și obstacole birocratice. Acest lucru se întâmplă și din cauză că executarea formalităţilor legale pentru un singur mijloc de transport poate dura uneori și câteva zile, chiar dacă toate actele de însoţire a mărfurilor sunt în ordine. Totodată, mijloacele de transport sunt obligate să staţioneze într-un așa-zis terminal vamal, unde este percepută o plată pentru fiecare zi de staţionare. Controlul vamal se face exclusiv pe teritoriul acestui „terminal”, care a fost deschis odată cu venirea noului șef, taxa de intrare pe teritoriu fiind, pentru fiecare transport, de 240 de lei.

Persoanele cu care am discutat consideră că problemele cu care se confruntă agenţii economici din regiune sunt create în mod artificial, pentru a le impune acestora plăţi suplimentare.

De asemenea, potrivit lor, se recurge la majorarea nejustificată a valorii în vamă a mărfurilor, ceea ce presupune, implicit, creșterea plăţilor vamale și, respectiv, o îmbunătăţire substanţială a indicilor pe care-i raportează postul respectiv superiorilor. În opinia acestora, o problemă gravă ar fi și aceea că persoane străine pot avea acces la informaţia privind operaţiunile vamale sau altă informaţie

secretă, indiferent dacă acest lucru se face premeditat sau din cauza neglijenţei și incompetenţei echipei lui Palamarciuc. În urma tuturor acestor acţiuni au de suferit, în primul rând, producătorii din regiune.

Cine este naşul finului?

Ar mai fi de amintit că numele lui Igor Palamarciuc a fost pomenit și de Veaceslav Balacci, ofiţer al Serviciului Vamal din Moldova, în contextul preluării de către noua conducere a unei schemele frauduloase de importare a cărnii, pusă la punct încă pe timpul guvernării comuniste.

În opinia lui, schimbarea șefului Postului vamal Comrat, în a cărui subordine activează SRL „Carne Sud”, se înscrie în schema respectivă.

Din informaţiile pe care le deţinem, în urma scandalului telefoanelor de la Cahul, Palamarciuc a fost pus în situaţia de a depune cerere de plecare “benevolă“ din sistem, ca, de altfel, și șeful de atunci al Biroului vamal Cahul, Veaceslav Lupu, în perioada respectivă director al Serviciului Vamal fiind Feodosia Furculiţă. Au fost reangajaţi mai târziu, când în funcţia de director a venit Viorel Melnic, iar Palamarciuc fiind numit inspector la vama Chișinău. După

instalarea actualei conduceri a SVM, a ajuns șef adjunct la postul vamal Varniţa, dar se pare că și acolo a fost implicat într-o serie de scandaluri, fapt pentru care, probabil, a fost avansat și trimis pe post de șef la Comrat. Și cum relaţiile de rudenie sunt ceea ce caracterizează SVM, mai menţionăm că Igor Palamarciuc este finul de cununie al lui Veaceslav Lupu, superiorul său de la Cahul, iar până nu demult – șef la vama Leușeni și actualmente adjunct la vama Chișinău.

Ar fi de remarcat încă un detaliu legat de dezvăluirile omului de afaceri de la Comrat, cu privire la contrabanda cu telefoane mobile. Potrivit lui,

pe hârtie, marfa respectivă părăsea teritoriul republicii prin punctul vamal Briceni. Ciudată coincidenţă, dar până a ajunge la Cahul, același Lupu a fost șef al secţiei marfă la Briceni. Să aibă asta vreo legătură cu schema respectivă? Ar mai fi interesant să știm, câte dintre persoanele implicate anterior în diverse episoade dubioase ori chiar cercetate penal au avut probleme în ceea ce privește prelungirea contractelor individuale de muncă în cadrul SVM. Dar vom aborda mai detaliat subiectul respectiv într-un alt material.

După cum vom reveni, de asemenea, și la subiectul Comrat.

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu are dreptate!

Da, Marian Lupu are totuși dreptate. Că are multă, că are puţină, vom vedea mai jos. El are dreptate atunci când vorbește despre proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea discriminării, retras săptămâna trecută din Parlament. Am remarcat atitudinea clară și tranșantă a președintelui Parlamentului pentru două motive. Unu: vine din zona puterii. Doi: este chiar a șefului Legislativului și a șefului interimar al statului, deci a celei mai înalte figuri în ierarhia politică din stat.

Prezent, în seara zilei de 31 martie, la o emisiune în direct la Publika TV, Marian Lupu a rupt chingile ipocriziei, zise corectitudine politică, în care zace cea mai mare parte a guvernării.

A fost plăcut să vedem cum dumnealui a făcut dovada seriozităţii și a responsabilităţii care, în mod obișnuit, ar trebui să caracterizeze întreaga clasă guvernantă. Acest fapt l-a pus pe Marian Lupu în contrast vizibil cu membrii Cabinetului de miniștri și, mai cu seamă, cu premierul Filat, care a excelat în lobbysm prohomosexualitate, precum a excelat și în ipocrizie politică pe marginea subiectului.

O remarcă de nuanţă se impune totuși. Punctele de vedere exprimate de Marian Lupu necesită unele comentarii, în măsura în care se contrazic pe alocuri sau se rezumă la aprecieri de suprafaţă. Bunăoară, atunci când, pe de o parte, șeful interimar al statului subscrie opiniei ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, cum că respectivul proiect de lege nu ar comporta nici un fel de riscuri, fiind doar insuficient explicat publicului ignorant, iar, pe de altă parte, susţine, pe bună dreptate, că odată deschisă Cutia Pandorei, balaurii stârniţi ai propagandei sodomiste nu vor mai putea fi struniţi sau înfundaţi de unde au ieșit. Să nu vă obosim însă prea mult și să vă lăsăm să desprindeţi singuri poziţia formulată cât se poate de clar și de sincer de interimarul Lupu. Precizăm că sublinierile din text ne aparţin. Iată un prim fragment din transcriptul emisiunii: „Mihaela Gherasim: Domnule președinte, aţi insistat să vorbim despre legea antidiscriminare. De ce ţineţi atât de mult la această discuţie?

Marian Lupu: Fiindcă am privit emisiunea Fabrika de ieri.

Igor Boţan: - Ne-aţi înjurat sau, dimpotrivă, ne-aţi susţinut?

Marian Lupu: Eu nu obișnuiesc să vin cu injurii, obișnuiesc să gândesc, să analizez. Și m-am gândit că este

cazul să punem niște accente, ca să înţeleagă oamenii care ne privesc. Să înţeleagă care este poziţia Parlamentului, a marii majorităţi a deputaţilor.

Bine, Opoziţia a zis că nici în ruptul capului nu votează.

Mihaela Gherasim: Vorbiţi în numele fracţiunii PD și în nume propriu. De ce s-a iscat atâtea discuţii din cauza acestei legi? Fiindcă ieri, cum aţi spus, că este o manifestare de …?

Victor Gurău: Ipocrizie.

Marian Lupu: Așa. Ipocrizie. Ceea ce mie nu-mi pare a fi ipocrizie, ci o mare greșeală, o greșeală a noastră, a Alianţei, dragii mei, că asemenea legi sensibile se pregătesc. Se pregătește terenul, se explică sensul legii. Da, eu sunt de acord cu domnul ministru al Justiţiei care spune că acest proiect de lege nici nu include pericolele homosexuale la adresa familiei sau alte chestii. Da, înainte ca să lansezi legea în Parlament, vino în faţa oamenilor. Și asta, dacă vreţi, nu e sarcina ministrului Justiţiei. Este sarcina întregii mașini guvernamentale: mese rotunde, dialog cu societatea civilă, cu Biserica, cu toţi cei vizaţi. Să se explice care este sensul legii, care este conţinutul legii, fiindcă a produce ceva bun este una, însă mai trebuie să știi marketing, să știi cum prezinţi acest produs la înţelegerea corectă a oamenilor”.

După această abordare cumva de principiu și, în mare parte, discutabilă, șeful interimar al statului s-a apropiat de miezul problemei și a pus degetul pe rană. El s-a referit la conceptul juridic de „minoritate”, la ipocrizia clasei noastre politice și la trista experienţă a unor state occidentale care, spre deosebire de alte ţări membre ale UE, au riscat să admită propaganda homosexuală în școli și în societate.

Singura iluzie cuprinsă în această parte a discuţiei ţine de acceptarea sintagmei „orientare sexuală”. Asta și pentru faptul că până acum nu am avut, la nivelul clasei politice, o dez-

batere serioasă și competentă asupra acestei noţiuni otrăvite. Să urmărim, în continuare, firul discuţiei: „Marian Lupu: Haideţi să vorbim despre minorităţi, inclusiv, minorităţi sexuale. Eu am spus și anul trecut: ceea ce face fiecare în propriul dormitor este treaba lui, e partea intimă, partea personală. Toţi oamenii, inclusiv homosexualii, trebuie să aibă dreptul garantat la educaţie, la medicină, la muncă, la protecţie socială, la pensie, de rând cu celelalte categorii: femei, copii, invalizi, minorităţi etnice, lingvistice, religioase.

Până aici este totul OK. Acum, unde avem probleme sensibile pe care nu putem să le evităm? Dreptul la căsătorie, dreptul la înfierea copiilor și la acţiuni publice.

Mihaela Gherasim: Drepturi pe care această lege nu le prevede.

Marian Lupu: Așa spun autorii. Am citit și eu legea și așa este, însă …

Igor Boţan: Și Constituţia nu permite nici căsătoria și nici …

Marian Lupu: Acum ascultaţi-mă, dragii mei, iată unde ar fi, din punctul meu de vedere, ipocrizia. Ipocrizia este, dacă nu ne ascundem după deget. Haideţi să ne uităm ce se întâmplă în statele care au aderat recent la Uniunea Europeană. Noi trebuie să spunem adevărul că această lege, dacă noi gândim că în cadrul drepturilor pe care doresc să

le aibă homosexualii, această lege ar fi primul și ultimul pas, iată asta este greșit. Fiindcă, după asta, vor urma alte și alte solicitări ca să se aducă cadrul legislativ al ţării noastre în concordanţă cu ceea ce este în mai multe ţări din Occident. Repet încă o dată: le dai degetul și ei îţi înghit mâna. Așa va fi și să nu spunem asta este ipocrizie.

Mihaela Gherasim: Deci, dumneavoastră credeţi că sintagma orientare sexuală trebuie exclusă din lege?

Marian Lupu: Nu trebuie exclusă.

Ei trebuie să rămână cu drepturile care sunt fixate în acest proiect de lege la muncă, sănătate, educaţie, pensie, protecţie socială. Noi am discutat la Alianţă lucrul acesta și a apărut o idee: ca să nu fie interpretări, să nu fie speculaţii, așa cum este textul acestei legi, însă să fie adăugat că prevederile acestei legi nu se referă la familii, posibilitatea căsătoriei și la înfiere”.

Discuţia, urmărită cu viu interes, iar mai apoi și comentată aprins de o bună pare a publicului telespectator, a continuat într-o cheie neașteptată, întrucât interimarul Lupu a folosit o metodă mai rar practicată: recursul la sinceritate. Și nu doar atât, el a făcut trimitere la propria persoană și i-a provocat pe interlocutorii săi să procedeze la fel. Ne-am fi așteptat la orice, numai nu la faptul ca Lupu

să declare public că este normal sub aspectul instinctului reproductiv și să-și întrebe interlocutorul dacă este întreg la fire. Dincolo de partea de truc sau de procedeu, trebuie să recunoaștem că dacă membrii Guvernului și cei ai Parlamentului ar urma exemplul lui Lupu, o lege de legalizare a propagandei homosexuale în școli și de culpabilizare a majorităţii heterosexuale nu ar mai fi posibilă în Republica Moldova, indiferent de lobby-ul și presiunile pe care le fac cercurile homosexuale de la Bruxelles, nici pe departe majoritare în statele UE. Dacă suntem siliţi să acceptăm „orientarea sexuală” printre criteriile nediscriminării, atunci, în mod evident, ca orice element identitar, aceasta ar trebui declarată și asumată fără jenă. Exact cum îţi asumi culoarea pielii sau a ochilor, apartenenţa etnică, vârsta, starea de sănătate, limba maternă, apartenenţa confesională etc., etc.

Haideţi să vedem însă cum a continuat discuţia… „Marian Lupu: Eu vreau ca în Republica Moldova oamenii să știe cine-i socru mare și cine-i socru mic.

Trebuie să vă spun: această modă cu referinţă la Occident, nu este tocmai exactă. Eu vorbeam cu niște colegi din America și ei îmi spuneau că în marea majoritate din state SUA nu se admit, conform legii, căsătoriile homosexuale. Mai am un subiect, un

subiect sensibil: paradele homosexualilor. Se vorbește de discriminare.

Domnule Boţan, dumneavoastră sunteţi homosexual sau heterosexual? Și vă spun de ce vă întreb că…, nu … e doar o discuţie.

Igor Boţan: Da, întrebaţi-mă.

Marian Lupu: Ha-ha-ha! Eu de ce am întrebat? Pe un singur motiv. Iată spuneţi-mi. Eu sunt heterosexual…

Mihaela Gherasim: Vă mulţumim că aţi recunoscut.

Marian Lupu: Staţi, staţi. Spuneţi-mi mie, ca heterosexuali, aţi avut cândva în cap să ieșiţi la o paradă ca să spuneţi că sunteţi heterosexuali?

Asemenea parade nu au fost niciodată. Vor fi? Nu cred. Și atunci întrebarea mea este: de ce oamenii de o altă orientare sexuală nu organizează parade, iar homosexualii doresc organizarea unor asemenea parade? Unde este discriminarea?

Dacă ar fi fost parade a heterosexualilor în fiecare săptămână la Chișinău, cu placate, ca să demonstrăm că noi suntem heterosexuali”. Întrebarea adresată de Marian Lupu lui Igor Boţan („Domnule Boţan, dumneavoastră sunteţi homosexual sau heterosexual?”) a fost atât de șocantă, încât a indus o stare de perplexitate soră cu jena. Interlocutorul a rămas fără grai tocmai pentru faptul că este normal ca aspectele vieţii intime să nu fie etalate în public. Cu atât mai mult ele nu pot fi prezentate cu ostentaţie, ca justificare pentru vreo pretinsă discriminare.

Chiar dacă are dreptate în cea mai mare parte, lui Marian Lupu i-a scăpat din vedere faptul că societatea reacţionează negativ nu faţă de ideea

de nediscriminare, ci faţă de un text concret al unui proiect de lege concret. Un proiect agramat (căci abundă de greșeli gramaticale grave), neeuroconform (pentru că depășește cu mult cadrul Directivelor UE în materie), excesiv (pentru că nu se limitează la persoanele adulte, dar îi vizează, în mod special, pe copiii minori, inclusiv pe preșcolari), abuziv (pentru că instituie cenzura gândirii, stabilind subiecte tabu și criminalizând heterosexualitatea, adică manifestarea instinctului reproductiv în limitele firii), imoral (întrucât anulează etica publică prin substituirea cu bunul plac al unei minorităţi deviate de la instinct).

Interimarul Marian Lupu a omis să spună – și, probabil, fără premeditare – că, de când lumea și pământul, libertatea este o valorare în sine și că aceasta își pierde sensul dacă nu este trăită responsabil. Implicit, oricine are libertatea de a fi rob al plăcerii sau al păcatului împotriva firii. Numai că o asemenea libertate irosită pe altarul plăcerilor sterpe nu poate constitui un model instituit cu sila împotriva noastră, a celor care nu avem instinctele dezorientate.

Marian Lupu are dreptate, dar nu pe deplin. El ar fi avut dreptate sută la sută dacă ar fi enunţat o regulă de aur a democraţiei autentice, regulă care, aplicată la caz, ar fi trebuit să sune astfel: Drepturile homosexualilor se termină acolo unde încep drepturile noastre și ale copiilor noștri. Altfel spus, drepturile oricărei minorităţi se termină acolo unde încep drepturile firești ale majorităţii.

Vlad CUBREACOV, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 APRILIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Adevărul despre 7 aprilie – taina sub 7 lacăte a Alianţei de guvernământ La doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, ancheta în acest caz este departe de a fi finalizată. Actualii guvernanţi, care au acces la putere inclusiv datorită acelor manifestaţii și care au promis în campania electorală să scoată la lumină adevărul despre evenimentele care, practic, i-au propulsat la putere, acum nu mai sunt siguri că acest lucru este posibil. Ba mai mult, liderii partidelor din AIE vorbesc tot mai insistent despre faptul că, probabil, adevărul nu va fi cunoscut niciodată. Nu pentru că acest lucru ar fi imposibil, ci pentru că ar exista forţe care nu doresc acest lucru. A fost sau nu a fost o tentativă de lovitură de stat în aprilie 2009, au fost sau nu au fost implicaţi liderii partidelor aflate acum la guvernare în organizarea acelor evenimente? Potentaţii zile ori pun respectivele acţiuni pe seama guvernării comuniste de atunci, ori fac aluzii subtile la niște interese și forţe obscure chiar din interiorul Alianţei de guvernământ, dar și la încercarea de a politiza acele evenimente, pentru a obţine anumite dividende politice și de imagine.

Lupu crede că au fost elemente ale unei lovituri de stat În cadrul unei emisiuni televizate, președintele interimar și spicherul Marian Lupu și-a reiterat opinia că, în data de 7 aprilie 2009, au existat mai multe elemente ale unei tentative de lovitură de stat. „Atâta timp cât nu vor fi argumente contra, voi rămâne pe poziţia că în acea zi, eu personal am observat mai multe elemente caracteristice unei eventuale tentative de lovitură de stat, și anume, atacurile la instituţiile statului, devastarea acestora… Dacă este o acţiune, se presupune că ea a fost organizată. În cadrul acestor manifestaţii s-au observat anumite elemente de organizare. Dacă în această vâltoare nu este haos peste tot, dacă sunt elemente de organizare, înseamnă că cineva stă în spate. Întrebarea este cine stă în spate? Nu avem răspuns la această întrebare.

Este o întrebare retorică până în momentul de faţă”, a constatat Lupu.

Președintele interimar nu este sigur

că vom avea vreodată un răspuns la ea. „Tare mă tem de un asemenea scenariu. Există o doză de risc că niciodată nu vom afla adevărul”, a spus el.

Ce „forţe” serioase au ascuns adevărul?

Lupu a făcut o paralelă cu evenimentele din 1989 din România, afirmând că acolo nici după 20 de ani nu s-a putut afla adevărul. „Nu aș vrea ca și aici, în Republica Moldova, să se termine la fel”. Liderul democrat vede două posibile scenarii după care s-au desfășurat manifestaţiile din aprilie. „Sunt posibile două situaţii. Prima ar fi că chiar nimeni nu a stat, de fapt, în spatele acelor acţiuni și atunci nici nu prea ai ce demonstra. Dar dacă în spatele acestora au stat forţe serioase, nici un fel de Procuratură, nici un fel de SIS, mai ales în varianta moldovenească, cu acele capacităţi profesionale, administrative, financiare, tehnice de care dispun, nu vor putea să scoată la iveală niște acţiuni eventuale ale unor forţe foarte bine pregătite”, a conchis interimarul.

„Să presupunem că au fost elemente de organizare, dar dacă nimic nu s-a aflat, asta înseamnă că acea forţă nu vrea ca să iasă ceva la iveală”, a mai adăugat Lupu. „Dacă vrem să cunoaștem adevărul, această situaţie și această investigaţie nu trebuie să fie politizată. Pentru că în acest caz sunt antrenate interesele politice ale forţelor politice”, a mai precizat el, referindu-se, în context, și la intenţiile de a instala un monument în faţa clădirii Parlamentului, până la elucidarea tuturor evenimentelor care s-au produs în zilele de 6 și 7 aprilie.

Nagacevschi era nemulţumit de ceva Referindu-se la activitatea Comisiei parlamentare care urma să dea un răspuns cu privire la ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009, Lupu a opinat că plecarea președintelui acesteia, Vitalie Nagacevschi, pune multe semne de întrebare. “Este ceva la mijloc și cu plecarea lui Vitalie Naga-

cevschi din Parlament. Bruscă de tot a fost această plecare. Nu cunosc detalii, pentru că Vitalie nu s-a destăinuit în sensul colegial, dar am simţit că a fost o decizie conștientă, el era nemulţumit de ceva. Nu pot să vă spun de ce anume, fiindcă nu cunosc detalii”, a spus interimarul.

Președintele democrat a mai precizat că la momentul constituirii Comisiei de anchetă, PD a solicitat președinţia acesteia, pentru că în ziua de 7 aprilie, potrivit lui, formaţiunea nu era nici de partea puterii, nici a opoziţiei, astfel păstrându-se o poziţie de neutralitate. Totodată, el nu este sigur că dacă ar fi deţinut președinţia comisiei, ar fi obţinut rezultate mai bune.

Un pact al tăcerii cu PCRM? Pe de altă parte, ministrul liberaldemocrat al Justiţiei, Alexandru Tănase, consideră că ancheta trenează și din cauza că guvernarea are nevoie

de voturile fracţiunii comuniste în vederea alegerii șefului statului. „Atâta timp cât toată lumea va fi dependentă de obţinerea voturilor de la comuniști pentru funcţia de șef al statului, nimic nu se va schimba. Nu va fi urmărit penal nici Voronin, nici alţii, deoarece este necesar de a obţine de la ei voturi”, a afirmat el în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

Mai mult, Tănase a făcut aluzie la niște posibile scenarii, vehiculate insistent în ultimul timp, de schimbare a configuraţiei puterii. Și dacă ţinem cont de faptul că anume partidul din care face parte ministrul este suspectat că ar intenţiona să coalizeze cu PCRM în vederea formării unei noi majorităţi parlamentare, ne întrebăm dacă ministrul Justiţiei nu încearcă să se desolidarizeze de formaţiunea respectivă și nu se pregătește cumva să treacă în opoziţie. „Și Procuratura, și toate instituţiile statului, vrem nu vrem, sunt instituţii care au o anumită

subordine. Și în sensul acesta nu va merge nimeni până în pânzele albe ca să scoată adevărul, știind că cu cât mai tare insiști în a afla adevărul, a-i scoate pe comuniști în evidenţă și a-i arăta cum sunt ei în realitate, cu atât mai tare diminuează posibilităţile de a obţine voturi. Și aici nu este doar problema alegerii șefului statului. Este vorba de posibilele configurări care se conturează, despre posibilele scenarii, când comuniștii pot deveni o parte a structurii sau a formulei de guvernare. Și în sensul ăsta nimeni nu va face nimic substanţial, până când nu se va rezolva această problemă”, a declarat ministrul Justiţiei.

Comisia Nagacevschi – blocată cu bună ştiinţă În ceea ce privește activitatea comisiei Nagacevschi, Tănase este de părerea că instituţiile statului nu au cooperat deloc cu aceasta. „În

realitate, Ministerul de Interne nu i-a pus la dispoziţie nici un document, Procuratura Generală nu a cooperat cu această comisie, SIS-ul nu a cooperat.

Dintre toţi membrii comisiei, care au fost reprezentaţi din toate partidele politice, nimeni nu a făcut nimic. Și, foarte abil, l-au găsit pe Nagacevschi, care era mai vizibil, mai impulsiv, de care au legat mediatic toate speranţele privind rezultatul obţinut de comisie, după care l-au scos ţap ispășitor și problema s-a rezolvat. Păi, de ce nu a mers? Pentru că a fost Nagacevschi.

Dar dacă am sta să ne gândim: dar ce se aștepta de la această comisie? Să vedeţi că nimeni n-o să vă poată răspunde la această întrebare. Mulţi vor crede că această comisie trebuia să-l bage la dubă pe Voronin, așa-i? Dar puţini sunt cei care înţeleg că această comisie trebuia să dea o calificare politică a ceea ce s-a întâmplat. Doar atât. Nu poate o comisie parlamentară să substituie Procuratura, SIS-ul, Ministerul de Interne.

Acestea sunt instituţiile care, de fapt, au instrumentar, informaţie, oameni calificaţi să facă o investigaţie de o asemenea manieră”, a opinat ministrul Justiţiei.

Tănase crede că problema nu este ce s-a întâmplat după 7 aprilie, cine a maltratat tinerii în comisariate. În acest aspect chiar se va face lumină, crede ministrul. Vor fi găsiţi și vor fi trași la răspundere poliţiștii care au bătut și au maltratat. În opinia lui, societatea vrea să știe ce s-a întâmplat în ziua de 7 aprilie. Dar, după cum am putea conchide din declaraţiile politicienilor, șansele de aflare a adevărului sunt aproape inexistente, pentru că prea mulţi sunt cei interesaţi ca acesta să fie ascuns cât mai bine cu putinţă.

Ioana FLOREA, FLUX

MINISTRUL JUSTIŢIEI, ALEXANDRU TĂNASE:

„Guvernarea s-a transformat într-o ŞOBOLĂNEALĂ” Declaraţii fără precedent ale ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, făcute într-o emisiune la Radio Europa Liberă, care a fost plasată integral pe internet atât în variantă audio, cât și în variantă scrisă, pe data de 3 aprilie 2011. În cadrul respectivei emisiuni, ministrul Tănase a fost solicitat să se pronunţe despre mersul reformelor în Justiţie sau, mai bine zis, despre lipsa oricărui progres în acest sens. Pentru că declaraţiile domnului Tănase constituie o premieră absolută, vom începe prin a reproduce aproape integral o parte din respectiva discuţie la microfonul Europei Libere. Deși bucata este destul de mare, îi asigurăm pe cititorii noștri că totuși merită făcut efortul de a o citi cu atenţie.

Ministrul Justiţiei acuză dur alianţa de guvernământ „Alexandru Tănase: - Eu cred că noi am făcut un pas, nu mai mult. Deoarece, pentru a avansa rapid, ai nevoie de o conjunctură și o voinţă politică, care să dorească acest lucru. Eu cred că noi nu avem această conjunctură și nu există acea voinţă politică de a schimba fundamental totul în Justiţie.

Bun, dacă discutăm – și în alte domenii” (sublinierea noastră).

Europa Liberă: - Bine, dar sunteţi cu toţii bine intenţionaţi, de ce nu schimbaţi?

Alexandru Tănase: - Ceea ce vă spun eu este rezultatul experienţei pe care am avut-o la negocierile pe programul de guvernare pe componenta Justiţiei.

Din ceea ce s-a discutat a rămas mult prea puţin. O să vedeţi că sunt fragmentate abordările. Mai bine decât a fost în AIE-1, fără doar și poate, dar se vede clar că decuplările care s-au făcut au o motivaţie politică clară.

Europa Liberă: - Când o să avem noi scoase la lumină aceste decuplări, ca să știm detalii?

Alexandru Tănase: - Cred că atunci când se va destrăma Alianţa, lumea va putea vorbi.

Acum este riscant. Nu că ar fi un secret, dar și așa lucrurile merg prost și nu ar fi cazul să le complicăm și noi. Schimbările în Justiţie înseamnă, mai întâi de toate, schimbările de oameni.

Nici o lege, oricât de bună ar fi ea, nu-ţi produce un efect, dacă ai un judecător corupt sau incompetent. Nimic n-ai făcut.

La capitolul ăsta avem nevoie de o voinţă politică.

O să vedeţi în programul de guvernare, la sfârșitul compartimentului, un asterisc așa micuţ, pe care nu l-a observat nici presa, în care se menţionează că nici o reformă care se face nu poate afecta stabilitatea în funcţie a persoanelor care deja sunt numite. Asta înseamnă că noi facem reforme structurale pe hârtie, dar atâta timp cât oamenii rămân aceiași, nu poţi să te miști înainte. Dacă un ministru poate fi demis, dacă un demnitar oarecare poate fi dat afară, chiar și abuziv, atunci un judecător nu poate fi nici abuziv destituit.

Mecanismul este într-atât de complicat și sofisticat, cu atâtea garanţii, încât nu ai cum să-l dai afară pe un judecător. Asta înseamnă că trebuie să existe o voinţă de fier la nivel de majoritate parlamentară, la nivel de instituţie prezidenţială de a merge foarte și foarte dur pentru o perioadă de opt-nouă luni de zile pentru ca să curăţim sistemul. Noi am aprobat proiectul cu lichidarea instanţelor economice. Sunt de-acum două sau trei luni, dar în Guvern și în Parlament nu are nimeni de gând să-l discute. Și nu că ar fi rău intenţionaţi. Toată lumea înţelege că este un proiect care poate dinamita și arunca în aer toată construcţia politică care a fost făcută.

Trebuie să existe o voinţă de fier la nivel de majoritate parlamentară, la nivel de instituţie prezidenţială de-a merge foarte și foarte dur pentru o perioadă de opt-nouă luni de zile pentru ca să curăţim sistemul.

Discutăm de Curtea Supremă de Justiţie – noi trebuie să dăm afară cel puţin 70-80 la sută din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Altfel nu faci nimic. Sigur

că proiectul ăsta fără un sprijin politic parlamentar nu ai cum să-l demarezi. Reformele care ţin de competenţe, ca să nu mai fie Curtea Supremă unica instanţă care decide, să se facă Justiţia ca în toată lumea, în judecătorii.

Sistemul Voronin, în ce consta esenţa lui? Centralizarea la finalitatea procesului, ca să-l poţi controla, și asta a finalizat procesul de Justiţie la Curtea Supremă de Justiţie și îl controla acolo, nu îl interesa ce se întâmplă jos. La capitolul ăsta, iarăși, când am discutat programul de guvernare, obiecţii sunt foarte multe.

Așa că, în ciuda aparenţelor, în realitate, nu cred eu că s-a ajuns la momentul când putem vorbi de o voinţă politică de fier. Iată de ce și reformele care se derulează vizează mai mult aspecte foarte importante de structură, procedură, simplificări. Am reformat sistemul executorilor judecătorești.

Aici nu a existat o rezistenţă politică. Am făcut o amplă reformă a avocaturii. Nu a existat rezistenţă politică. La ședinţa de ieri în Parlament, când se vota o simplă modificare la Legea notariatului, absolut inofensivă, care elimina niște lacune în legislaţie, care mai permiteau abuzuri, să vedeţi ce reacţii am avut, din păcate, din toate direcţiile.

Europa Liberă: Toată lumea e sensibilă?

Alexandru Tănase: Da, cam așa.

Destrămarea AIE, într-un viitor previzibil Aici încheiem primul citat din textul de la Europa Liberă ca să tragem câteva concluzii absolut pertinente.

Interlocutorul jurnaliștilor de la Radio Europa Liberă, care este chiar un membru al Guvernului Filat 2, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, cel care deţine și funcţia de prim-vicepreședinte în partidul premierului Filat (PLDM), recunoaște public că reformele fundamentale în Justiţie sunt imposibil de efectuat în condiţiile guvernării Alianţei

pentru Integrare Europeană, mai bine zis, din cauza intereselor oculte din interiorul alianţei de guvernământ. Și nu doar în Justiţie, ci în toate domeniile, după cum afirmă Alexandru Tănase.

Ministrul Alexandru Tănase spune, de fapt, ceea ce am afirmat noi încă de la instalarea la putere a AIE 1, atunci când din arcul guvernamental mai făcea parte și Serafim Urechean cu deja defunctul AMN. Mai mult, ministrul Tănase nu doar că denunţă public caracterul clientelar al AIE, format din grupuri mafiote de interese, ci chiar vorbește despre destrămarea inevitabilă a alianţei de guvernământ.

Cel puţin, asta este de înţeles din declaraţiile ministrului Justiţiei.

Atunci când vorbește de lipsa de voinţă politică din cadrul AIE, Alexandru Tănase îi are în vedere pe toţi liderii coaliţiei de guvernământ: Vladimir Filat, Marian Lupu, Mihai Ghimpu. Așa cum am afirmat mai sus, chiar dacă nu le rostește numele lor, pe ei îi acuză Alexandru Tănase de lipsă de voinţă în promovarea reformelor în Justiţie și de perpetuarea din interes a corupţiei în sistemul judecătoresc. Asta, de fapt, și afirmă Alexandru Tănase: liderii partidelor aflate la guvernare, PLDM, PD și PL, sunt interesaţi de menţinerea mafiei din Justiţie, pentru că asta le aduce profituri uriașe. Pentru conformitate, mai cităm câteva afirmaţii făcute de ministrul Justiţiei la Radio Europa Liberă.

Cei care și își rup cămașa pe piept că sunt gata să facă reforme, în realitate sunt interesaţi de menţinerea corupţiei în Justiţie Alexandru Tănase: - […]

Atâta timp cât nu va fi spartă rezistenţa și spiritul ăsta corporativ (din sistemul judecătoresc – n.n.) nu se va face nimic.

Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii, în cazul Muruianu, a adoptat decizia, foarte interesantă. Eu am contestat-o, ca ministru, în instanţă. Sigur că am pierdut toate procesele prin care s-a stabilit că un judecător nu poate fi sancţionat disciplinar, dacă hotărârea lui judecătorească a rămas în vigoare.

Asta înseamnă că dacă printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă ești condamnat ilegal la 10 ani de pușcărie, judecătorul ăsta nu poate fi tras la răspundere disciplinară.

Practic, au exclus Curtea Supremă total de sub controlul disciplinar și 80 la sută din ceea ce fac curţile de apel și o parte din deciziile care se dau în instanţele de fond. Iată care este situaţia. Și acum avem câteva cazuri strigătoare la cer când trebuie dat afară un judecător de la Curtea Supremă de Justiţie. Avem șase luni de zile, noi nu putem să ajungem la un final, că ba se îmbolnăvește, ba nu se îmbolnăvește. Și este cel mai mare obstacol faptul că deciziile pronunţate de acest judecător sunt irevocabile și nu poţi să le depășești. Mai apoi această tâmpenie a fost consolidată printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale, care a spus același lucru. Și atunci iese că sistemul ăsta corporativ utilizează întregul set de garanţii, pe care l-am dat noi, ca stat, ca ei să se protejeze de abuzuri; dar, în realitate, ei înșiși comit abuzuri! Și aici este problema cea mai mare. Este favorizat acest lucru de două elemente. În primul rând, ei văd că clasa politică este incapabilă să asigure o guvernare eficientă, deoarece nu poate alege șeful statului doi ani de zile. Și alegerile, și referendumurile, și tot haosul ăsta care așa se perpetuează, le demonstrează lor, clar, că ăștia sunt slabi. Ei mâine vor pleca, dar noi suntem numiţi pe viaţă, noi suntem puternici, facem ce dorim. La nivel parlamentar, ei știu exact că toată lumea șovăie, știu exact că o bună parte din cei care declară și își rup cămașa pe piept că sunt gata să facă reforme, în realitate sunt ancoraţi în tot felul de relaţii și tot felul de angajamente și obligaţii, pe care nici nu le poţi sesiza.

Europa Liberă: - Pentru că sunt cu pufușor?

Alexandru Tănase: - Sunt cu pufușor, au interes, este foarte ușor și este foarte bine să-ţi promovezi o afacere, când ai

un judecător în buzunar. Eu vreau să vă spun că este mult mai avantajos să ai trei judecători, decât să-ţi faci un business, să-ţi deschizi un magazin sau un restaurant. Este mult mai profitabil. Și mai bănos lucrul ăsta. Cu mult mai puţine riscuri. Lumea cunoaște chestia asta. Sumele de bani și circuitul, care este în tot sistemul ăsta, este unul impunător.

Iată de ce rezistenţa este una enormă și va fi posibil de a o înfrânge numai atunci când mesajul va fi unul clar și univoc, că așa nu mai merge. La începutul mandatului meu am venit cu un asemenea mesaj. Și vreau să vă spun că, de fapt, a fost o reacţie la care m-am și așteptat, oamenii au început să se gândească, să-și schimbe puţin tehnicile de lucru și chiar am avut și o îmbunătăţire pentru anul trecut. O scădere cu 30 la sută a numărului de cereri depuse de cetăţeni la Curtea Europeană.

Nici un stat nu a înregistrat așa ceva.

Dar când au văzut că, de fapt, politicul este slab, că, de fapt, toată viaţa publică și viaţa politică, și guvernarea s-au transformat într-o șobolăneală, și într-o mâncărime, că se intră din campanie în campanie, din referendum în referendum, șeful statului nu este ales, ei evident că s-au repliat. Acum, după Anul Nou, în al doilea mandat, eu văd foarte clar cum începe o reconfigurare. Cum a reapărut din nou domnul Muruianu, cum din nou insistă să rămână la conducerea Curţii Supreme de Justiţie.

Europa Liberă: Oricum în ochii opiniei publice, el a obţinut o mică victorie. Ce-i de făcut? Acum descrieţi un tablou de-a dreptul, i-aș spune, sinistru, când cele două ramuri ale puterii sunt neputincioase. Ce-i de făcut?

Alexandru Tănase: Este o singură soluţie, ca toţi actorii politici să se angajeze în reformarea Justiţiei. Atunci când ministrul

Justiţiei merge și încearcă să lupte cu ei, iar pe la spatele meu jumătate din colegi se șușotesc și își aranjează afacerile, nimic nu se va schimba.

Asta este realitatea. Lucrul ăsta, anul trecut, cu o jumătate de voce l-am declarat și cadrul fostei majorităţi, și în cadrul mai multor foruri de discuţii politice.

Nu merge figura, fraţilor. Nu se va schimba nimic.

Eu înţeleg că este foarte convenabil să ai o sperietoare, să o scoţi când îţi convine ţie, dar pe la spate să-și aranjeze toţi dosarele, interesele ș. a. m. d. Și culmea este că lucrurile astea sunt cunoscute. Atunci când se va ajunge la un moment când absolut nimeni nu va mai pune mâna pe telefon și nu va încerca să-ţi rezolve problemele recurgând la serviciile unui sau altui judecător și când angajamentul de a da afară pe toţi cei care sunt analfabeţi, corupţi va fi unul absolut de nezdruncinat, eu vreau să vă spun că atunci cei care vor rămâne în sistem vor accepta noile valori, valorile normalităţii.”

Ministrul Justiţiei, primul care a spart gheaţa Noi nu punem mâna în foc pentru justeţea tuturor afirmaţiilor lui Alexandru Tănase. Dimpotrivă, avem și unele rezerve în anumite chestiuni, cum ar fi, spre exemplu, cele ce ţin de războiul Puterii cu Muruianu. Avem impresia că în acest caz, lupta cu corupţia din Justiţie se confundă pe alocuri cu lupta pentru subordonarea Justiţiei de către Putere.

Este mai mult decât îngrijorător și angajamentul stahanovist al ministrului Tănase de „a da afară 70-80 la sută din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie”. Un ministrul responsabil nu poate face asemenea declaraţii într-un stat de drept. Pot fi daţi afară

acei judecători care sunt corupţi și incompetenţi, dar nu cu hurta, nu așa se face reforma în Justiţie.

Dar asta este pe de o parte. Pe de altă parte însă, ceea ce e de reţinut este că ministrul Justiţiei, atunci când se referă la realităţile din cadrul AIE, spune adevărul.

Dincolo de interesele și calculele pe care le putem bănui că le are făcând aceste declaraţii, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a diagnosticat corect principalele vicii de care suferă actuala guvernare: protecţionism, corupţie, lipsă de voinţă politică în promovarea reformelor.

De fapt, Alexandru Tănase este primul și, deocamdată, singurul membru al Executivului, al arcului puterii care demască actuala alianţă de guvernământ ca pe una viciată până-n măduva oaselor de corupţie și interese mafiote. Prin declaraţiile făcute la Europa Liberă, atenţie, la un post de radio american, Alexandru Tănase dezvăluie concreșterea structurilor puterii la cel mai înalt nivel cu grupurile de afaceri și interlope. Iată că noi spuneam acest lucru chiar de la instalarea la guvernare a AIE. Mulţi nu ne-au crezut. Acum același lucrul îl spune un membru al Guvernului, ministrul Justiţiei și primul adjunct al premierului Filat pe linie de partid, Alexandru Tănase.

Nici pe el n-au să-l creadă?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: După apariţia acestui text pe site-ul FLUX, am fost contactat de mai multe persoane care mi-au spus că această ieșire publică a lui Alexandru Tănase ar putea însemna divorţul lui de PLDM și de Vladimir Filat. Potrivit respectivelor persoane, s-ar putea ca Alexandru Tănase să procedeze la fel cum a procedat și Vitalie Nagacevschi, care a părăsit partidul premierului Filat, reluându-și activitatea de avocat și intrând în cercul de oameni de încredere ai prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc.

6

8 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Zi c= nu!

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

BIROUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ:

Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 % Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută și a constituit în medie pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă.

Valoarea coşului alimentar a crescut cu 9%, iar a celui nealimentar cu 11% Potrivit BNS, majorarea minimului de existenţă în anul trecut a fost determinată atât de creșterea preţurilor, cât și de schimbările care au avut loc în structura cheltuielilor de consum ale populaţiei. În special, datorită majorării ponderii cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare și servicii. În medie, valoarea coșului alimentar al minimului de existenţă s-a majorat cu 9%, iar cea a coșului nealimentar cu 11%.

Evoluţia trimestrială a minimului de existenţă în 2010 a înregistrat tendinţe similare cu cele din 2009, excepţie făcând trimestrul II din 2009, când a fost înregistrat cea mai înaltă valoare a minimului de existenţă pe parcursul anului, dat fiind că în această perioadă a fost înregistrat un nivel mai înalt al preţurilor comparativ cu celelalte perioade ale anului.

La oraş nu-i ca la sat

În funcţie de zona de reședinţă, minimul de existenţă pentru anul 2010 se caracterizează prin valori maxime pentru mediul urban (1 498,1 lei) și valori minime pentru mediul rural (1 285,2 lei). Acest decalaj este determinat de diferenţele existente în componenţa coșului alimentar, dar și ale structurii cheltuielilor de consum ale gospodăriilor din mediul urban și rural.

Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1 453,1 lei și, în special, bărbaţilor – 1 536 de lei. Pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1184,3 lei și reprezintă 86,2% din valoarea medie pentru populaţie per total.

Indemnizaţiile lunare pentru copii, mult mai mici decât minimul de existenţă Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1 258,1 de lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcţie de vârsta copilului, de la 498,8 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an și până la 1 409,3 lei pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani. În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor până la 3 ani constituie în medie 675,3 lei, pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani, în proporţie de 61,6%. În cazul persoanelor neasigurate, mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (250 lei) asigură doar 23% din necesarul minim pentru copiii din această categorie de vârstă.

Şi pensionarii o duc mai rău Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2011 a constituit 810,9 lei sau cu 4,6% mai mult comparativ cu anul precedent. Pensia medie lunară acoperă minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de doar 68,5%, faţă de 75,8%, cât acoperea în anul 2009.

Veniturile populaţiei, mai mici ca minimul de existenţă Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2010 au constituit, în medie, 1 273,7 lei pentru o persoană, iar coraportul dintre valoarea acestora și mărimea medie a minimului de existenţă este de 92,7%, faţă de 98,2% în anul precedent.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în anul 2010 a constituit 2 971,7 lei sau cu 8,2% mai mare comparativ cu anul 2008, fiind astfel posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 2,1 ori, un pic mai puţin decât în anul 2009, când minimul de existenţă a fost acoperit de 2,2 ori.

Coraportul dintre salariul mediu lunar și valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul financiar – de 4,4 ori, iar cel minim fiind în cazul salariaţilor din piscicultură, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 111,5%, se arată în comunicatul de presă al BNS.

Cum s-ar descurca premierul Filat cu doar 1 373 de lei pe lună?

Urmărind cu atenţie informaţiile și tabelul prezentat de BNS (pe care le-am reprodus întocmai din comunicatul de presă, doar intertitlurile ne aparţin), putem constata că minimul de existenţă (1 373,4 lei) este mai mare decât veniturile disponibile medii ale populaţiei (1 273,7 lei) și cu mult mai mare decât valoarea pensiei medii (810,9 lei). Aceasta înseamnă, de fapt, că cea mai mare parte a populaţiei are venituri care nu acoperă nici măcar minimul de existenţă. Spre exemplu, unui bătrân care primește o pensie medie i-ar trebui încă vreo 460 de lei ca să-și asigure minimul de existenţă. Dar ce fac bătrânii care primesc pensia minimă?

Acum rămâne să ne întrebăm pe ce se bazează liderii partidelor guvernamentale, în special premierul Vladimir Filat, care raportează cu orice ocazie, exact ca în vremurile brejneviste, despre îmbunătăţirea situaţiei social-economice din Republica Moldova și creșterea nivelului de trai? Doar calculele Biroului Naţional de Statistică, care este o instituţie subordonată Puterii, demonstrează contrariul. Concluzia este că guvernanţii, în frunte cu premierul Filat, mint când declară, precum spunea cândva Stalin, că viaţa e mai bună, traiul - mai voios.

Chiar mai rău. În realitate, situaţia este mult mai proastă decât cea reflectată în calculele Biroului Naţional de Statistică. Și asta pentru că minimul de existenţă calculat nu reflectă nici pe departe cheltuielile reale. Acum câteva luni, expertul economic Valeriu Prohniţchi declara pentru FLUX că metodologia de calculare a minimului de existenţă este destul de dubioasă și apro-

ximativă, ea rămânând aproape intactă încă din perioada economiei socialiste, probabil cam de pe timpul lui Brejnev, dacă nu chiar al lui Stalin. „În general, nu știu în ce măsură ar trebui analizate cifrele respective. Ele nu reflectă, nici pe departe, cheltuielile reale pe care trebuie să le efectueze o persoană, pentru a putea supravieţui. Și nu am în vedere doar supravieţuirea biologică, dar și participarea lui firească la viaţa socială, ceea ce înseamnă ziare, cărţi, reviste, teatru etc. Adică, este evident că cheltuielile reale sunt mult mai mari decât cele calculate prin respectiva metodologie”, a declarat Valeriu Prohniţchi.

Expertul economic Valeriu Prohniţchi are dreptate, pentru că anul trecut nici o persoană nu putea să-și asigure „minimul de existenţă” cu doar 1 373 de lei.

Am fi curioși să-l vedem pe premierul Filat cum s-ar descurca cu doar 1 373 de lei pe lună. Orice om sănătos la cap o să-ţi spună că acest lucru este, pur și simplu,

EvoluĠia trimestrială a minimului de existenĠă în 2007-2010 1600

lei

1318,3

1400 1200

1062,6

1000 800

1120,2

1338,4

1260,5

1373,4

1305,1 1354,3 1187,8

1099,4

1085,4

600 400 200 0 I

II

III

IV

2007

anul

I

II

III

IV

anul

2008

I

II

III

IV

anul

I

II

2009

III

IV

anul

2010

Coraportul dintre veniturile populaĠiei úi minimul de existenĠă în 2007 - 2010 2007 Minimumul de existenĠă, medii lunare pentru o persoană, lei 1099,4 Veniturile disponibile ale populaĠiei, medii lunare pentru o persoană, lei 1018,7 Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat, lei 2065,0 Mărimea medie a pensiei lunare stabilite, lei 548,3 Coraportul dintre veniturile medii lunare disponibile pentru o persoană 92,7 úi valoarea medie a minimumului de existenĠă, în % Coraportul dintre salariul mediu lunar pe economie al unui angajat úi valoarea medie a minimumului de existenĠă pentru populaĠia în vârstă aptă de muncă, în % 178,1 imposibil. Iată că, în perioada guvernării liberalilor și democraţilor, în Republica Moldova statisticile mint ca pe timpul lui Stalin. Este adevărat că această metodologie de calculare a minimului de existenţă, la fel

BANI PENTRU CONSUM

FMI a decis să-i împrumute Guvernului Filat încă 79 de milioane de dolari Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat miercuri, 6 aprilie 2011, decizia de a acorda Republicii Moldova următoarea tranșă în sumă de 50 de milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 79 de milioane de dolari SUA, anunţă, printr-un comunicat, Direcţia comunicare și relaţii cu presa.

Banii sunt alocaţi pentru consolidarea poziţiei bugetare (15 milioane DST, echivalentul a 24 de milioane de dolari SUA) și suplinirea rezervelor valutare (35 de milioane DST, echivalentul a 55 de milioane de dolari SUA).

Decizia respectivă vine ca urmare a Misiunii FMI de evaluare a politicilor implementate în 2010 de autorităţile de la Chișinău, care a efectuat o vizită în Moldova în luna februarie 2011.

Potrivit Direcţiei comunicare și relaţii cu presa a Guvernului, decizia de miercuri a FMI vine să asigure certitudine în implementarea complexă a tuturor proiectelor și programelor, inclusiv financiare, pe parcursul anului 2011, convenite și cu alţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Din comunicatul Direcţiei comunicare și relaţii cu presa a Guvernului reiese clar că cea mai mare parte din aceste sume vor merge la consum: „Ca urmare a aprobării acestei decizii, precum și ca urmare a adoptării Legii Bugetului de Stat pentru anul 2011, începând cu data de 1 iulie 2011, vor fi majorate salariile personalului auxiliar din sectorul bugetar cu 8,5%. Beneficiari vor fi 125 de mii de oameni; va fi acordat ajutorul social pentru perioada rece a anului, aferent lunilor ianuariemartie, o sumă unică în valoare de 390 de lei, de care vor beneficia circa 521 de mii de pensionari și 33 de mii de familii social-vulnerabile; vor fi majo-

1343,0 1385,8

1368,1 1238,4

1142,1

1025,3

980,2

1389,3 1355,8

rate încă o dată salariile cadrelor didactice, de la 1 septembrie 2011, cu 12,5% (prima majorare a fost operată de la 1 ianuarie, tot cu 12,5%). De aceste majorări vor beneficia 69 de mii de profesori. De asemenea, începând cu 1 octombrie 2011, vor fi majorate cu 12% salariile funcţionarilor publici.

Beneficiari vor fi circa 21 de mii de persoane. De asemenea, la 1 aprilie a avut loc indexarea anuală a pensiilor, conform prevederilor legale.

Cuantumul venitului minim garantat pentru ajutor social va crește de la 530 de lei la 575 de lei.

Acest lucru va servi drept bază pentru extinderea sistemului de ajutor social prin atragerea de noi beneficiari. Un alt lucru important care a fost obţinut în urma negocierilor cu FMI este eliminarea plafoanelor la taxele locale, așa cum au solicitat reprezentanţii autorităţilor locale”.

Reamintim că FMI a aprobat programul de cooperare cu Republica Moldova la 29 ianuarie 2010.

Acesta include 369,6 milioane drepturi speciale de tragere (DST). Jumătate din suma creditului a fost acordată prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă la o dobândă de 1,27%. A doua jumătate a sumei prevede condiţii preferenţiale pe o perioadă de 4,5 ani cu un termen de achitare de 10 ani.

de mincinoasă, era folosită și în perioada guvernării comuniste.

Dar atunci măcar discrepanţele dintre minimul de existenţă și veniturile populaţiei nu erau atât de mari ca în prezent.

Evident, în 2010, valoarea mi-

nimului de existenţă a fost mult mai mare decât de 1 373 de lei.

Respectiv, nu poţi să afirmi că raportul dintre salariul mediu lunar pe economie al unui angajat și valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia

2008 1368,1 1188,6 2529,7 646,4

2009 1187,8 1166,1 2747,6 775,5

2010 1373,4 1273,7 2971,7 810,9

86,9

98,2

92,7

174,9

219,6

204,5

în vârstă aptă de muncă ar fi de 204,5%. Însă dacă afirmi asta, înseamnă că manipulezi, ceea ce, de fapt, face Guvernul Filat, inclusiv prin statistici.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Noi scumpiri la electricitate?

Compania Union Fenosa a solicitat Agenţiei pentru Reglementări în Energetică majorarea tarifului la energia electrică cu 9 la sută. Purtătorul de cuvânt al ANRE, Anatol Barbei, a declarat pentru StireaZilei.md că, deocamdată, agenţia examinează cererea furnizorului și că, în cel mult două săptămâni, va aproba noul tarif la lumină. „Asta nu înseamnă însă că tariful solicitat va fi acceptat de ANRE. După ce se vor expune ambele părţi, se va lua o decizie corectă și argumentată”, a precizat Barbei.

Dacă tariful propus de Union Fenosa va intra în vigoare, asta înseamnă că populaţia va plăti cu 11 bani mai mult pentru fiecare kilowatt. În momentul de faţă, clienţii Union Fenosa achită un tarif de 1,33 lei/kilowatt. Și Reţeaua Electrică de Distribuţie NORD a solicitat ANRE majorarea tarifului cu 10 bani, până la 1,52 lei pentru un kilowatt. Totodată, RED NORD-VEST a solicitat un tarif cu 22 de bani mai mare, de 1,64 lei per kilowatt.

Anterior, experţii în energetică au estimat că tariful la energia electrică va crește cu 13 la sută. Și asta după ce Centrala de la Cuciurgan și

compania ucraineană Power Traide au anunţat că, începând cu 1 aprilie 2011, Moldova va plăti pentru energia electrică 6,1 cenţi/kwh, adică cu 11 la sută mai mult decât era până acum. Un nou contract în acest sens a fost semnat la sfârșitul lui martie, mai precizează sursa citată.

Dascăli botoşăneni la Chişinău Acordul de parteneriat încheiat între Casa Corpului Didactic Botoșani și Direcţia Generală Educaţie, Tineret și Sport și Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională din Chișinău, în toamna anului trecut, a făcut posibilă derularea unei noi activităţi legate de transferul de cunoștinţe și experienţă în domeniul orientării și consilierii în carieră, în perioada 25-27 martie, în capitala Republicii Moldova. Pentru aceasta au venit profesorii Gruia Cojocaru și Gică Manole, directorul Casei Corpului Didactic Botoșani, însoţiţi fiind de ziaristul Gabriel Bălașa de

la săptămânalul „Informatorul Moldovei”.

Oaspeţii botoșăneni au fost întâmpinaţi cu multă căldură de către doamna directoare Eugenia Stârcea, directoarea Centrului Municipal de Informare și Orientare Profesională Chișinău, care s-a dovedit a fi o gazdă deosebit de atentă și ospitalieră.

Pe lângă activităţile cu specific profesional, oaspeţii au vizitat numeroase obiective de interes cultural din Chișinău și au participat la o emisiune a unui post de radio cu mare audienţă în Republica Moldova.

La finalul activităţii, profesorul Gică Manole a declarat:

„Suntem pe deplin mulţumiţi de cele realizate prin acordul de colaborare încheiat între instituţiile noastre. Chiar dacă activităţile la care am participat au fost extrem de dense și ne-au solicitat la maximum, suntem convinși că numai astfel putem să arătăm vocaţia europeană a învăţământului românesc și să împărtășim unele idei pe care sperăm să le îmbrăţișeze și dascălii din Republica Moldova.

Mulţumim colegilor noștri de la Chișinău și domnului primar al municipiului Botoșani, Cătălin Mugurel Flutur, care a sponsorizat deplasarea noastră ”.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 APRILIE 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi birocraţiei din Primăria Chişinău

7

Repere biografice

Vicepreședintele PPCD, juristul Radu Bușilă, este candidatul formaţiunii conduse de Victor Ciobanu pentru funcţia de primar al municipiului Chișinău la alegerile locale din 5 iunie.

Decizia în acest sens a fost adoptată duminică, 3 aprilie, în cadrul conferinţei filialei municipale a PPCD. Radu Bușilă este cunoscut pentru atitudinile sale privind problemele cu care se confruntă Chișinăul, în special cele ce ţin de salubrizarea orașului, dar și cele privind corupţia și birocraţia care persistă în interiorul administraţiei municipale. De asemenea, în calitatea sa de jurist și președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi a oferit, timp de câţiva ani, consultanţă juridică locuitorilor municipiului Chișinău în probleme ce ţin de corupţie și abuzuri comise de funcţionarii din cadrul administraţiei municipale, pe unii reprezentându-i chiar în instanţele de judecată. Cel mai răsunător caz de acest gen este cel al lui Vladimir Ghimp, locuitor al satului Coloniţa, municipiul Chișinău, vărul fostului președinte interimar Mihai Ghimpu și unchiul primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă. Acesta a fost deposedat abuziv de o porţiune de teren din curtea casei sale, la intervenţia brutală a liderilor PL, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă. Vladimir Ghimp este reprezentat în instanţă de Radu Bușilă, care a reușit, între timp, să anuleze decizia Consiliului local Coloniţa prin care clientul său a fost nedreptăţit. „Am decis să candidez la funcţia de primar general al capitalei după câţiva ani de activitate intensă alături de colegii mei din Asociaţia Juriștilor

și împreună cu reprezentanţii a zeci de organizaţii neguvernamentale care constituie Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, pe care am onoarea să o conduc.

Am insistat, de nenumărate ori, să determinăm conducerea administraţiei municipale să își facă datoria. Am primit în audienţă pentru consultări juridice și am apărat în judecată mii de oameni, care ni s-au plâns de abuzurile și nedreptăţile comise de birocraţii din fruntea Chișinăului. Am întreprins o multitudine de acţiuni publice și am cerut primăriei să rezolve problema colectării și a stocării gunoiului din oraș. Am cerut să ni se pună la dispoziţie lista salariaţilor și sumele pe care le primesc toţi funcţionarii pri-

măriei. Am venit cu propuneri concerte din partea societăţii civile pentru a eficientiza modul de administrare a treburilor publice din capitală. Am propus evaluarea tuturor terenurilor și a clădirilor care aparţin primăriei.

Scopul iniţiativei noastre a fost lansarea proiectelor de dezvoltare dinamică a orașului, de rezolvare a problemelor locative, de economisire a banilor publici.

Am venit cu propuneri concrete pentru rezolvarea problemei transportului public și a circulaţiei rutiere în ansamblu. La fel și pentru soluţionarea problemei parcărilor în oraș”, a declarat Radu Bușilă, în cadrul conferinţei municipale a PPCD. De asemenea, candidatul PPCD nu a ezitat să critice activitatea actualului edil Dorin

Chirtoacă, care, în opinia sa, nu s-a descurcat, în cei patru ani de când conduce Primăria Chișinău, în faţa problemelor cu care se confruntă locuitorii capitalei.

„Încă patru ani de stagnare ar fi un preţ prea mare pentru chişinăuieni” „Acum nu mai contează de ce acest tânăr promiţător de acum patru ani nu a dorit să aibă un dialog cu noi. Ceea ce contează cu adevărat este faptul că neam convins cu toţii că actualul primar nu poate să administreze eficient treburile în Chișinău.

Ne-am săturat de vorbe goale și de spectacole de prost gust.

Iată de ce am dat curs propunerii colegilor din Coaliţia Civică, susţinute de creștin-democraţii din capitală, de a candida la funcţia de primar. Vrem să schimbăm din rădăcină modul vicios de a administra orașul. Încă patru ani de stagnare ar fi un preţ prea mare pentru chișinăuieni. Vrem să aducem în primărie corectitudine, competenţă, responsabilitate și rezultate concrete.

Vrem să punem capăt corupţiei și birocraţiei din administraţia municipală. Suntem hotărâţi să terminăm odată cu promovarea persoanelor în funcţie de gradul de rudenie sau de apartenenţă de partid. Vom institui principiul selecţiei resurselor pe bază de concurs în colaborare cu companii specializate în acest domeniu. Vom face o evaluare completă și transparentă a terenurilor din oraș și din suburbii, care să permită construcţia caselor de locuit pentru tinerele familii la preţuri minime, dar și să susţinem oamenii de afaceri”, a mai subliniat Radu Bușilă.

Menţionăm că, până în momentul de faţă, patru partide politice și-au desemnat candidaţii pentru funcţia de primar al capitalei, la alegerile din 5 iunie. Astfel, pe lângă candidatul PPCD, Radu Bușilă, vor mai candida deputatul comunist Igor Dodon, din partea Partidului Comuniștilor, Valentina Buliga, actualul ministru al Protecţiei Sociale și Familiei, din partea Partidului Democrat, și actualul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, din partea Partidului Liberal.

Precizăm că, începând cu ziua de 5 aprilie, a demarat oficial campania electorală pentru alegerile locale generale, care va dura 60 de zile și se va încheia cu o zi înaintea alegerilor din 5 iunie. Data limită pentru înscrierea în cursa electorală a candidaturilor pentru funcţiile de primari și consilieri este, potrivit Comisiei Electorale Centrale, 5 mai 2011.

Radu Bușilă s-a născut la 16 decembrie 1979, în satul Bălănești, raionul Nisporeni. La scurt timp însă, familia sa s-a mutat cu traiul în Chișinău.

La 14 iunie 1995 a absolvit cursul gimnazial la Școala medie de cultură generală nr. 5 Alexandru Donici. Ulterior, la 27 iunie 1997, a absolvit și cursul liceal (11 clase) la aceeași școală.

După absolvirea liceului a fost admis la studii la Colegiul de Poliţie „Dimitrie Cantemir”, de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La 23 iunie 1997, după doi ani de studii și militărie, a absolvit cu succes Colegiul, obţinând calificarea de jurist și gradul de plutonier adjutant.

După absolvire, a fost repartizat la serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În scurt timp însă, a fost selectat pentru continuarea studiilor mai avansate la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din București, România, pe care a absolvit-o în vara lui 2003, obţinând licenţa în drept și gradul de locotenent de poliţie. În noiembrie 2001 a devenit membru al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiștilor, Secţia Română (International Police Association, IPA) și, împreună cu alţi colegi, a fondat IPA „Academica” în cadrul Academiei de Poliţie „A. I. Cuza”.

După absolvire a revenit acasă și a fost reîncadrat în activitatea Ministerului Afacerilor Interne. În paralel însă, s-a înscris la studii de masterat, la aceeași instituţie din București. În februarie 2004 devine membru al Asociaţiei Criminaliștilor din România, București. În septembrie 2004 a absolvit studiile având specializarea relaţii internaţionale. În aceeași perioadă, devine director de programe al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning. În 2008 a fondat, împreună cu alţi juriști, Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi (AJCD), iar un an mai târziu a devenit președintele asociaţiei. În 2009, în calitate de președinte AJCD, împreună cu alte 29 de asociaţii obștești, a fondat Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă.

La Congresul XIII al Partidului Popular Creștin Democrat a fost ales în calitate de vicepreședinte al acestei formaţiuni politice.

Experienţa politică: 1. Campanii electorale la care a participat: * 2005 – Alegeri parlamentare generale; * 2005 – Alegeri locale anticipate, mun. Chișinău; * 2006 – Alegeri locale anticipate, mun. Chișinău; * 2007 – Alegeri locale generale; * 2009 – Alegeri parlamentare generale; * 2009 – Alegeri parlamentare anticipate; * 2010 – Referendumul constituţional; * 2010 – Alegeri parlamentare anticipate.

2. Coautor al proiectelor de legi: * Proiectul Legii privind limitarea accesului la unele funcţii publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului totalitar comunist; * Proiectul Legii cu privire la poliţie; * Proiectul Legii cu privire la statutul poliţistului; * Proiectul Legii privind administraţia publică locală.

3. Coautor al strategiilor politice: * Proiectul Reformei constituţionale; * Proiectul Reformei justiţiei.

4. Coautor al Cursurilor introductive: * Răspunderea penală a funcţionarilor publici; * Răspunderea civilă a funcţionarilor publici; * Republica Moldova spre Uniunea Europeană fără reforme democratice.

Dosare: * 1. Coautor al sesizării Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii Acordului Adiţional la Tratatul între Republica Moldova și Ucraina cu privire la frontiera de stat, în cazul cedării teritoriului naţional din regiunea satului Palanca, raionul Ștefan-Vodă; * 2. Reprezentarea intereselor societăţii civile în gestionarea deșeurilor menajere din municipiul Chișinău, stocarea acestora la poligonul din satul Ţânţăreni și neadmiterea arderii deșeurilor și a nămolului; * 3. Reprezentarea intereselor cetăţenilor municipiului Chișinău în vederea neadmiterii construcţiilor ilegale în zonele verzi; * 4. Reprezentarea Asociaţiilor de locatari din municipiul Chișinău în vederea soluţionării conflictului cu S.A. Apă-Canal Chișinău, la subiectul contorizării și evidenţei apei potabile; * 5. Reprezentarea intereselor societăţii civile în vederea depistării ilegalităţii instalării chioșcurilor Megapress, în mun. Chișinău.

Starea civilă: necăsătorit.

Confesiune: creștin-ortodox.

DIN POŞTA REDACŢIEI

Quo Vadis, Moldova? Am ajuns la o degradare totală ca fiinţe umane SCRISOAREA CITITORULUI

NOTA REDACŢIEI:

Nu vă adresaţi medicilor, căci în cea mai grava situaţie veţi fi ignoraţi, dacă nu aţi plătit mită!

Așa lucru groaznic ce mi s-a întâmplat ieri e ceva ieșit din comun, e o crimă. Am ajuns la o degradare totală ca fiinţe umane și cred că nici într-o ţară a lumii nu se poate petrece așa ceva! Cine are nevoie în Europa de o ţară cu un sistem de stat atât de corupt, ce se manifestă în toate domeniile vieţii cotidiene și, în special, în structurile de stat?

Ieri, revenind acasă din tura de noapte de la serviciu, am fost pusă la curent de către mama mea că copilul meu, Adrian, în vârstă de 5 (cinci!) anișori, avea temperatura de 40,3 grade. Noaptea, mamă-mea a apelat la Urgenţă, care i-a administrat niște preparate antipiretice în formă injectabilă, care însă, nu au produs nici un efect. Aproximativ pe la ora 16.00, eu am apelat iarăși la Urgenţă și am primit un răspuns care m-a cutremurat: după ce le-am expus în ce stare se află copilul – febră de 40,3 grade, convulsii și leșin, care survenea periodic, medicul de gardă mi-a reproșat de ce deranjez personalul de la Urgenţă și m-a sfătuit să-i fac frecţii cu spirt, căci ei n-o să vină a doua oară la același copil și că ei, medicii, au treburi mai importante! Fiind complet disperată, am sunat-o pe o vecină, care este medic la Urgenţă, și ea mi-a promis că va vorbi cu medicul de gardă, ca să vină și să-i acorde ajutor copilului meu. Peste vreo 30 de minute, a sosit și mașina Urgenţei, care ne-a dus la Secţia de Internare, fără să-i acorde vreo asistenţă, vreun medicament copilului și doar după ce eu i-am avertizat că o să mă adresez cu o petiţie medicului-șef. La întrebarea mea de ce nu-i administrează nici un medicament, medicul mi-a răspuns că oricum nimic n-o să-l ajute pe copil.

Sosind la Secţia de Internare, am fost trimiși la Secţia de Pediatrie, unde asistenta medicală de gardă a început să strige la noi că de ce le deranjăm cu așa un fleac și că trebuia să apelăm la medicul de familie, care ne-ar fi indicat tratamentul corespunzător!

Menţionez că, în acel moment, copilul avea temperatura 40,3 grade, convulsii și era fără cunoștinţă! Văzând o astfel de cruzime și ignoranţă absolută din partea persoanelor ce au depus Jurământul lui Hypocrate, am luat copilul în braţe și am revenit acasă... Ce urmează să fac?... Voi plăti mită la vreun medic și-l voi ruga să-i prescrie copilului tratament ambulatoriu, pe care eu singură îl voi aplica. Nu am de ales!

Evelina NEGARĂ, Orhei 5 aprilie 2011 Adresa autorului scrisorii: evelina.negara@yahoo.com

Scrisoarea Evelinei Negară de la Orhei, adresată redacţiei FLUX, din păcate, nu ne aduce nici o noutate. În toate spitalele raionale, în toate spitalele din Republica Moldova, aproape fără nici o excepţie, pacienţii sunt trataţi, în foarte multe cazuri, așa cum a fost tratat copilul de doar 5 ani, aflat în leșin, al Evelinei Negară. În calitatea noastră de jurnaliști, adresăm o interpelare publică administraţiei spitalului raional Orhei (înţelegem că acolo s-au întâmplat cele relatate în scrisoare) ca să ni se dea explicaţii asupra acestui caz. Aceeași interpelare o adresăm și ministrului Sănătăţii, Adrian Usatâi.

Adresăm această interpelare publică în special domnului ministru Usatâi, pentru că incidentul de la Orhei are loc după vizita premierului Vladimir Filat, din 28 martie 2011, la Ministerul Sănătăţii. Atunci, Vladimir Filat a declarat presei că, în cadrul ședinţei desfășurate cu participarea ministrului și a factorilor de decizie din cadrul acestei instituţii, s-a discutat despre „corupţia și protecţionismul din domeniu, urmând să se depună eforturi pentru contracararea acestor fenomene negative”. „Vom acţiona consolidat și perseverent astfel încât cetăţenilor Republicii Moldova să le fie respectat dreptul legal de a fi trataţi eficient și calitativ”, a spus atunci premierul. Acum este momentul ca ministrul Usatâi să ne spună cum cadrează cazul de la Orhei cu promisiunile guvernării de a depune eforturi în vederea eradicării corupţiei și de a respecta „dreptul legal al cetăţenilor de a fi trataţi eficient și calitativ”.

Totodată, ne exprimăm speranţa că ministrul Usatâi nu va lua apă în gură așa cum a făcut în cazul Ludmilei Botnariuc, doamna care a fost băgată cu forţa, pe 21 martie 2011, chiar din anticamera ministrului, la casa de nebuni, doar pentru că această sărmană femeie, după ce a făcut câteva ore anticameră, a insistat disperată să fie primită totuși în audienţă de către ministru. Mai mult, nici responsabilii de la Ministerul Sănătăţii, nici cei de la Spitalul Clinic de Psihiatrie nu au dezvăluit opiniei publice ce medicamente i s-au injectat sărmanei femei, ţinută în detenţie timp de 24 de ore.

Ziarul FLUX rămâne în așteptarea unui răspuns din partea domnului ministru Usatâi atât în cazul doamnei Ludmila Botnariuc, cât și în cel mai nou de la Orhei.

În fiecare an, pădurea din Crăsnăşeni este incendiată SCRISOAREA CITITORULUI Mai mulţi ani în urmă, primăria satului Crăsnășeni din raionul Telenești a dat în arendă ocolului silvic Telenești mai multe zeci de hectare de pășune și pământuri degradate care se foloseau pentru pășunat, în scopul de a fi împădurite. Din acest motiv, mai mulţi cetăţeni din sat au fost nevoiţi să vândă animalele de pe lângă casă deoarece s-a micșorat drastic suprafaţa pășunilor.

După o perioadă de 4-5 ani, aceste suprafeţe împădurite au fost returnate primăriei. Din cauza ca primăria le-a lăsat în voia sorţii, deja de mai mulţi ani la rând, primăvara ele sunt incendiate. Zile la rând arde totul, ard copacii, arde iarba uscată. Acum în sat este mai rău decât după un război, deoarece s-au cheltuit din buzunarul satului sute de mii de lei pentru plantarea și creșterea acestei păduri, oamenii din sat au suportat pagube, pentru că s-a micșorat suprafaţa pășunii și au fost nevoiţi să-și vândă animalele. Nimeni nu este tras la răspundere pentru acest dezastru care se repetă an de an.

Vă expediez și câteva poze pentru a vă convinge că informaţia este veridică.

Vă rog, ajutaţi-ne, poate, cu ajutorul Dumneavoastră, responsabilii de probleme ecologice nu doar vor vorbi, dar și vor acţiona, vor face ceva.

Vă mulţumesc anticipat pentru ajutorul Dumneavoastră!

Vasile MARANDICI, satul Crăsnăşeni, Teleneşti 5.04.2010

NOTA REDACŢIEI Stimate domnule Vasile Marandici, suntem bucuroși să facem tot ce ne stă în putere pentru a vă ajuta să schimbaţi situaţia cu care vă confruntaţi.

Publicăm scrisoarea dumneavoastră, împreună cu imaginile pe care ni le-aţi trimis, pentru a face public acest caz revoltător de incendiere repetată a pădurii aflate în moșia

satului Crăsnășeni. Avem speranţa că autorităţile ecologice din raion se vor sesiza și vor întreprinde măsuri urgente în vederea neadmiterii repetării incendierii pădurii în alţi ani.

Cunoaștem faptul că în multe raioane, autorităţile ecologice acţionează prompt atunci când un ţăran dă foc la un braţ de crengi și frunze uscate, aplicându-i drept pedeapsă

o amendă usturătoare. Iată însă, atunci când la Crăsnășeni ard zeci de hectare de pădure, Serviciul Ecologic din Telenești nici măcar nu se sesizează.

Vă promitem că redacţia ziarului FLUX va monitoriza acţiunile autorităţilor în vederea soluţionării problemei în beneficiul locuitorii satului Crăsnășeni.

8

8 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Economic

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md;; EE-mail: -mai mail:l: ap@flux.md; ap@ Tel.23.26.82; 23.27.11

La 30 martie anul curent, Guvernul a aprobat „de principiu” o hotărâre „Cu privire la modificarea condiţiilor de salarizare ale conducătorilor întreprinderilor de stat, întreprinderilor cu capital majoritar de stat și a celor monopoliste care activează în baza tarifelor și preţurilor reglementate”. Această hotărâre este, mai degrabă, o mostră de populism decât o intenţie de a rezolva o problemă de politică economică sau publică. Care sunt dedesubturile și implicaţiile acestei decizii?

Contextul În ianuarie-februarie 2011, pe ecranele tuturor televiziunilor moldovenești a derulat „saga salariilor”, din care publicul a aflat despre salariile mari ale conducătorilor unor întreprinderi de stat și agenţii regulatorii.

Interviurile realizate de presă au arătat că cetăţenii au rămas de-a dreptul consternaţi să afle că în sectorul public, în Moldova există salarii ce depășesc 30 de mii de lei, la un salariu mediu pe economie care nu atinge nici 3 mii de lei (raportul de 10:1).

Indignarea publicului și-a găsit teren fertil în creșterea continuă a tarifelor și preţurilor pe pieţele deservite de întreprinderi de stat sau reglementate de stat prin intermediul unor agenţii regulatorii. Pentru a spune lucrurilor pe nume, Guvernul a avut întotdeauna informaţii foarte exacte despre nivelul de salarizare în întreprinderile de stat, cu capital de stat, monopoliste și în agenţiile de reglementare. Dar sesizând nemulţumirea maselor, Guvernul s-a grăbit imediat să preia situaţia sub control, domnul prim-ministru Vlad Filat indicând ca în domeniul salarizării „să se facă ordine”. În mai puţin de o lună, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei a venit cu o serie de propuneri.

Deci, cum ar trebui să arate noua ordine salarială?

Esenţa deciziei adoptate Elementele-cheie ale reformei propuse de guvern sunt următoarele: * Stabilirea salariilor de funcţie pentru conducătorii unităţilor în limita diapazonului de 4-8 a coeficienţilor de multiplicitate în cuantumul multiplu al cuantumului minim garantat al salariului din sectorul real. În prezent ,,Hotărârea Guvernului nr. 743 din 11 iunie 2002 „Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” doar recomandă respectarea acestei corelaţii.

Totodată, Legea salarizării din 14 februarie 2002 în articolul 23 stabilește că „Cuantumul lunar total al salariului conducătorilor unităţilor nu poate depăși mărimea încincită a salariului mediu lunar în ansamblu pe unitatea condusă în perioada de la începutul anului până la luna gestionară.” * Limitarea salariului de funcţie al conducătorului cu mărimea salariului prevăzut pentru conducătorii de ministere (7100 lei). Această propunere bizantină denotă cât de rigide și sovietic formatate rămân elitele politice moldovenești, pentru care este de neimaginat ca un oarecare manager să primească un salariu mai bun decât un

ministru. Pentru informaţie, în Uniunea Europeană la care dorim să aderăm, salariile primite de miniștri sunt foarte modeste comparativ cu salariile pe care le primesc managerii care administrează proprietăţi de stat. * Stabilirea sporului pentru înaltă eficienţă și intensitate a muncii de până la 50% din salariul funcţiei doar conducătorilor unităţilor care activează cu profit. Logica parcă este clară și corectă. Dar în esenţă, un proprietar căruia îi pasă de proprietatea sa nici nu are nevoie de asemene acte normative pentru a penaliza – fie prin tăiere de salariu, fie prin eliberare din funcţie – un manager care scoate întreprinderea în pierdere. Dacă un proprietar plătește sporuri de salarii pentru daunele cauzate întreprinderii, ceva nu este în regulă cu acest proprietar. * Efectuarea premierii conducătorilor doar în baza regulamentelor aprobate de către fondator sau consiliul societăţii pe acţiuni; efectuarea plăţilor de stimulare și a premiilor unice doar cu acceptul și la decizia fondatorului întreprinderii de stat sau a consiliului societăţii pe acţiuni. Propunerea este rezonabilă, dar adoptarea acesteia implicit înseamnă că până în prezent unii manageri jefuiau statul. Unde se uitau fondatorii în acest timp? Vor urma și sancţiuni în adresa fondatorilor?

De fapt, care este problema?

Din nota informativă la proiectul de hotărâre nu este clar ce problemă de fapt dorește să rezolve guvernul prin această decizie. Nota menţionează că „proiectul în cauză a fost elaborat în scopul optimizării remunerării muncii conducătorilor întreprinderilor de stat, întreprinderilor cu capital majoritar de stat și a celor monopoliste care activează în baza tarifelor și preţurilor reglementate”. O argumentare greu de înţeles, ca să nu spunem mai mult.

Guvernul a invocat un argument moral, în conformitate cu care este amoral ca în vreme de criză directorii de întreprinderi de stat să primească salarii grase. Dar punând argumentul moral înaintea celui de eficienţă,

putem ajunge foarte departe: de exemplu, este oare moral ca miniștrii să primească 7100 de lei în timp ce pensia medie este de numai 750 de lei? Doar este același raport de 10:1. Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002 stabilește în mod clar că „Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea și oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea, complexitatea muncii și condiţiile de muncă, calităţile profesionale ale salariatului, rezultatele muncii lui și/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii” (art.3, alin. 1.). După cum se poate vedea, în această listă lipsesc cu desăvârșire careva factori de ordin moral cu care ar trebui să coreleze salariul în unităţile cu autonomie financiară.

Cu alte cuvinte, guvernul intenţionează să rezolve o problemă falsă. Problema reală este că Guvernul de mult a pierdut controlul asupra multor întreprinderi în care are interese economice, unii dintre directorii transformându-se, între timp, în mici baroni industriali cărora nu le pasă de eficienţa întreprinderilor și delapidează activele.

Aproape 40% din întreprinderile de stat și societăţile comerciale în care statul are interese economice activează în pierderi de mai mulţi ani. Dar reducerea salariilor directorilor nu are cum să amelioreze performanţele întreprinderilor. Din contra, aceștia vor avea și mai multe incitaţii de delapidare a activelor. Înlocuirea directorilor combinată cu restructurarea industrială și managerială sau privatizarea – iată care sunt soluţiile corecte la problema ineficienţei întreprinderilor de stat și nu banala optimizare a salariilor.

Implicaţiile deciziei Decizia guvernului de a aduce sub același calapod salariile tuturor managerilor întreprinderilor de stat și societăţilor comerciale cu capital de stat este o intervenţie de topor care denotă atât zvâcnirile dirijiste din partea unui guvern care se pretinde democrat și liberal, cât și incapacitatea acestuia de a ataca în mod frontal problema ineficienţei întreprinderilor de stat. Din punct de vedere a

Cu Filat, dar fără FIAT Republica Moldova a ratat o fabrică a gigantului auto FIAT. Deși se anunţă că ţara noastră este deschisă investiţiilor, oamenii de afaceri străini spun că din cauza corupţiei și grupărilor oligarhice, am ratat intrarea unor companii transnaţionale.

Stefano Mercuri, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Italieni din Moldova, a relatat în cadrul Forumului UE-RM despre faptul că mai multe companii străine ar

vrea să-și mute unităţile de producere în ţara noastră, doar că nu găsesc spaţii libere, sau cele identificate nu corespundeau cerinţelor. „Din această cauză, compania FIAT (cel mai mare producător italian de automobile – n.r.) a renunţat să-și mute una dintre fabrici în Republica Moldova”, a afirmat Mercuri.

Omul de afaceri a adus critici dure și autorităţilor. „Ni se sugerează că ţara dumneavoastră ar avea nevoie de banii noștri, dar cu condiţia ca altcineva să se ocupe de administrarea lor. Mai mult, anumite grupuri oligarhice blochează intrarea în ţară a unor investitori mari”, a afirmat Mercuri,

În anii 2007-2008, investiţiile străine directe au crescut rapid (fluxul de ISD atingând 1112% din PIB, deasupra mediei regionale). Atunci ne bucuram că creșterea economică se îndreaptă spre modelul multdorit, cel bazat pe investiţii. Dar nu a fost să fie, investiţiile au scăzut în 2009, în timpul crizei economice globale, de mai bine de 5 ori, și, din păcate, nu observăm o recuperare fermă a acestora la sfârșit de 2010.

Având în vedere nivelul foarte jos folosit ca bază de comparaţie, creșterea de 50% a ISD nu poate fi privită ca un succes, chiar dacă în alte state ISD au crescut și mai puţin. În 2009, ponderea fluxului net de ISD în PIB a fost doar de 2,1% (valoare mai mică fiind înregistrată doar de Azerbaidjan printre ţările în

tranziţie). În 2010, poziţia s-a îmbunătăţit doar puţin, ponderea ISD în PIB ajungând la 3,4%.

Bineînţeles, criza economică mondială își are partea ei de vină. Ţările cu cele mai mari

politicii economice, atunci când guvernele nu pot să rezolve o problemă, soluţiile sunt înlocuite cu asemenea bravade de PR care nu au nici un efect asupra problemei reale. Totodată, asemenea gen de decizii populiste sunt adeseori adoptate și pentru a modera nemulţumirea publicului vizavi de alte reforme dureroase (deși economic oportune, cum ar fi recentele intervenţii în condiţiile de pensionare).

Dacă va fi aplicată, decizia dată poate crea situaţii curioase din punct de vedere economic.

De exemplu, directorii unor companii de telecomunicaţii sau a unor bănci comerciale cu capital de stat vor trebui să se mulţumească cu salarii de zeci de ori mai mici decât cele plătite directorilor în companiile și băncile private. Este totuși greu de crezut că directorii se vor „mulţumi”, ci, mai degrabă, vor migra către companiile private.

Iar cele de stat vor ajunge să fie conduse, cel mai probabil, de manageri mediocri sau rău intenţionaţi.

Este interesant și faptul că Guvernul propune reducerea drastică a salariilor directorilor de întreprinderi și societăţi comerciale, dar parcă nu intenţionează să atingă salariile plătite directorilor de agenţii regulatorii. Evident, necesitatea de a păstra echilibrul unui guvern de coaliţie poate cere decizii care

nu sunt tocmai impecabile din punct de vedere moral.

Să mai menţionăm că decizia dată poate fi lovită de ilegalitate: legea privind salarizarea stabilește că „Reducerea salariilor prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă, poate fi cerută de părţile contractante numai după expirarea termenului de valabilitate a contractului colectiv de muncă, dar nu mai înainte de expirarea unui an de la data stabilirii lor” (articolul 20, paragraful 2).

De fapt, care sunt soluţiile? Într-o ţară care aspiră să edifice o economie de piaţă, stabilirea nivelului de salarizare, inclusiv pentru managerii care administrează întreprinderi ale statului sau cu participaţiune de stat, ar trebui privită ca o problemă de drept civil și nu ca un subiect politic. Dacă se acceptă această abordare, atunci salariul managerilor poate varia într-un interval foarte larg. Evident că nivelul salariilor trebuie în ultimă instanţă să reflecte performanţele întreprinderii administrate de managerul respectiv. Orice proprietar ghidat de interese economice va remunera la un nivel foarte bun un manager performant și va trimite la bursa muncii pe unul prost. Punctual, ce ar trebui de

făcut pentru a rezolva problema ineficienţei întreprinderilor în sectorul de stat? * În primul rând, este necesar de unificat și simplificat cadrul legislativ-normativ; actualul cadru prea complex oferă teren fertil pentru decizii arbitrare adoptate de directori, inclusiv la nivel de salarizare; * Trebuie de stabilit criterii clare de performanţă aplicate pentru salarizare; pentru aceasta, trebuie de modificat contractul-tip între Fondator și Administratorul întreprinderii de stat (aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 770 din 20 octombrie 1994), astfel încât acesta să permită includerea unor clauze cu indicatori de performanţă foarte concreţi, specifici ramurii, și care ar corela cu nivelul de performanţă atins de întreprinderile private din ţară sau de peste hotare; * De majorat esenţial cuantumul indemnizaţiilor lunare achitate membrilor consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat și ale societăţilor de acţiuni; în prezent aceste indemnizaţii sunt limitate la 3 (!) salarii minime pe ţară, în condiţiile în care membrii consiliilor de administraţie aprobă bugete și planuri de afaceri ce valorează sute de milioane de lei; * De introdus în legislaţia

naţională relevantă (legea cu privire la întreprinderea de stat, legea cu privire la societăţile pe acţiuni) clauze specifice de responsabilizare personală a directorului în faţa proprietarilor pentru contraperformanţe manageriale; * De eliberat imediat din funcţie directorii întreprinderilor de stat și societăţilor pe acţiuni în care statul dispune de pachet de control și care au admis contraperformanţe de management pe parcursul ultimilor ani; pentru ameliorarea situaţiei economico-financiare, înlocuirea directorului este un instrument incomparabil mai bun decât micșorarea salariului; * De asigurat transparenţă publică în activitatea economico-financiară a tuturor entităţilor aflate în proprietatea statului sau în care statul deţine proprietate; * De continuat privatizarea și de clarificat care sunt criteriile pentru păstrarea proprietăţii de stat asupra unor întreprinderi; eliberarea statului de active improprii, va permite canalizarea resurselor economice spre activităţi mai productive, iar miniștrilor le va permite să se concentreze asupra politicilor.

Valeriu PROHNIŢCHI Sursa: http://www.expert-grup.org

INTERVIU

Acordul de liber schimb aprofundat – problema respectării standardelor UE Iurie Gotișan: - Calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldovenești nu permite actualmente reorientarea masivă a exporturilor spre pieţele din Occident. care a vrut să polemizeze cu vicepremierul Valeriu Lazăr, dar acesta părăsise în grabă sala unde se desfășura Forumul.

Ion PREAŞCĂ, Sursa: adevarul.md

Investitorii nu vin în Moldova Economia Moldovei își revine: creșterea economică înregistrată în 2010 a fost mai mare ca în majoritatea ţărilor din regiune. Dar este oare această creștere un semn al unei economii care prosperă și care are perspective mari în viitor? O economie pe care să o invadeze investitorii? Datele din balanţa de plăţi pentru 2010 publicate recent de BNM denotă că investitorii străini sunt încă destul de nervoși vizavi de perspectivele investiţiilor în Republica Moldova.

Colaj FLUX

Tăierea salariilor administratorilor – populism în formă pură

investiţii în economia moldovenească au fost în criză profundă în 2008-2009, iar cele care și-au revenit în 2010 au înregistrat un ritm de creștere inferior celor dinaintea crizei (cu excepţia Germaniei și SUA).

La o privire mai atentă, observăm că investiţiile străine în economia naţională s-au majorat nu atât în baza creșterii fluxurilor de ISD de peste hotare, cât, mai degrabă, datorită creșterii relativ modeste a venitului reinvestit și a altor tipuri de capital. Astfel, companiile străine din Moldova care practic au stopat investiţiile în 2009, acum sunt pe calea recuperării și profită de condiţiile fiscale încă favorabile (rata de impozitare de 0% aplicată venitului reinvestit). Cu toate acestea, veniturile reinvestite de investitorii străini rămân a fi foarte scăzute (de circa 5 ori mai mici decât nivelul de dinaintea crizei). De asemenea,

au crescut angajamentele faţă de investitorii străini, ceea ce este un indiciu suplimentar al intensificării activităţii economice în ţară. În același timp, investiţiile în capital social chiar s-au micșorat cu 5%. Aceasta ne face să credem că nu doar criza economică este responsabilă de situaţia dată, dar și situaţia politică incertă și climatul de afaceri anevoios, care fac ţara neatractivă pentru investitorii străini. Este sugestiv, în acest context, că în Ucraina, fluxul de ISD în capital social a crescut cu 25% în 2010.

Din balanţa de plăţi publicată de BNM este greu de determinat care state au continuat investiţiile modeste în economia Moldovei. Pe grupuri de ţări, fluxul de ISD își are originea în ţările din afara CSI, foarte probabil statele-membre ale UE, care în prezent sunt principalii investitori. CSI și-a redus activitatea investiţională în Moldova, înregistrându-se chiar un proces de dezinvestire la nivel agregat, cu excepţia Ucrainei, care a majorat investiţiile de 3,5 ori. Importanţa acestora este destul de mică la momentul actual, dar ponderea lor în fluxul total de ISD s-a majorat de la 2,6% înainte de criză la 5% în 2010, ceea ce poate însemna un interes sporit din partea investitorilor ucraineni și creșterea potenţială a investiţiilor din Ucraina în viitor.

Ana POPA, Expert-Grup Sursa: http://expert-grup.org

- Ce ar însemna comerţul liberalizat cu ţările Uniunii?

- Discuţiile și negocierile pe marginea acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător sau comprehensiv, cum mai este numit, sunt unele dintre cele mai importante în relaţiile actuale ale Moldovei cu UE. De fapt, negocierea acestui acord este parte a blocului economic, unul din cele patru ca importanţă privind acordul de asociere, pe care Moldova tinde să-l obţină de la Uniunea Europeană. În prezent, din câte știu, partea moldovenească se află în negocieri la nivel de experţi sau consultanţi. Negocierile oficiale cu privire la acest acord, potrivit autorităţilor și agendei acestora, vor demara luna viitoare. Acum relaţiile comerciale ale Moldovei cu UE sunt reglementate de acel sistem de preferinţe comerciale autonome, care presupune exportul mai multor tipuri de produse moldovenești în UE, fără plata unor taxe sau achitarea modică a unora, dar cantitatea sau volumul mai multora dintre ele sunt plafonate cu anumite cote. Aici ar intra producţia vinicolă, unele produse din gama celor agroalimentare ș.a.m.d.

- Și atunci prin ce se va deosebi de actualul regim de comerţ preferenţial cu UE un acord de liber schimb aprofundat. Ce i-ar aduce în plus Moldovei, faţă de ceea ce are deja?

- De îndată ce Moldova va obţine acest regim de comerţ, fapt care necesită încă mult timp și muncă asiduă, i s-ar reduce și mai mult tarifele vamale la export sau chiar eliminarea definitivă a acestora, garantându-se astfel accesul liber al exportatorilor moldoveni pe pieţele Uniunii Europene, acces care este asigurat în prezent de preferinţele comerciale autonome și care este limitat prin anumite cote la export. Adică, acces nelimitat și fără restricţii tarifare a tuturor produselor noastre pe piaţa Uniunii Europene ca și pentru produsele fabricate în spaţiul comunitar pe piaţa noastră.

- Dar eliminarea taxelor la importuri ar însemna de fapt că Republica Moldova se va lipsi de niște venituri importante, venituri la buget care în prezent sunt asigurate de vamă.

- Sigur, și asta este partea proastă pentru Moldova, dat fiind faptul că cea mai mare parte din veniturile bugetului este pe seama a tot felul de taxe și impozite ce

sunt percepute în vamă. Dar o atare situaţie poate fi doar pe termen scurt și în cazul în care sectorul productiv va face faţă cererii interne și externe. Pe de altă parte, pentru consumator asta înseamnă un sortiment mult mai larg de produse la preţuri mai reduse, respectiv, cred eu, concurenţa va fi la ea acasă. De altfel, se va introduce și un control al calităţii și o supraveghere a pieţei interne, lucru care actualmente lasă de dorit.

- Dacă produsele de import se vor ieftini, cum ar putea, în aceste condiţii, să facă faţă concurenţei produsele autohtone și, în general, în ce măsură economia Republicii Moldova, producătorii din Moldova sunt pregătiţi să facă faţă concurenţei la produsele europene?

- Nu cred că Moldova are probleme mari la armonizarea legislaţiei, adevăratele dificultăţi vor veni odată cu implementarea anume a acestor reforme legislative, în particular cele ce ţin de aspectele instituţionale. Cu certitudine că o atenţie deosebită va trebui acordată problemei respectării standardelor UE de către producătorii moldoveni, să zicem chiar a standardelor fitosanitare. Înclin să presupun că ne vom poticni la aceste negocieri atunci când se va discuta calitatea produselor, în particular a celor agroindustriale. Fiindcă calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldovenești nu permite actualmente reorientarea

masivă a exporturilor spre pieţele din Occident. Adevărul e că nici nu prea dispunem de o varietate de produse care ar putea face faţă concurenţei celor din UE, cele agroalimentare nefiind o excepţie în acest sens, mai ales ca acestea constituie peste 30% din exporturile noastre.

- Și când credeţi că Moldova va fi realmente pregătită să beneficieze de acest regim de comerţ liberalizat cu UE? - Este prematur să indicăm o anume dată sau perioadă de timp, deoarece pe plan intern nu sunt întrunite anumite precondiţii care ar da startul negocierilor oficiale asupra acordului de comerţ liber. Spre exemplu, Macedonia a semnat un astfel de acord în 2001 și abia în 2010 s-a încheiat implementarea graduală a acestuia. Deci, mult, foarte mult, depinde de realizările pe plan local.

Dacă managerii locali vor investi tot mai mult în retehnologizarea echipamentelor de producţie, dacă aceștia vor fi mai agresivi în promovarea produselor și marketingul acestora, dacă Guvernul va da dovadă de capacitate și iscusinţă în negocieri, dar și societatea civilă, care se face nu mai puţin responsabilă de a monitoriza cel puţin procesul și implementarea reformelor. De acestea și nu numai va depinde cât de repede vom obţine un asemenea regim de comerţ, dacă într-adevăr se dorește acest lucru.

Radu BENEA Sursa: http://www.europalibera.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 APRILIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Patriarhul întregii Rusii vine la Chişinău Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril Gundiaev, va veni la Chișinău. Un comunicat al mitropoliei Chișinăului și a „Întregii Moldove” din 4 aprilie ne anunţă că la ședinţa sinodalilor din dimineaţa aceleiași zile „s-au discutat aspecte organizatorice ale vizitei canonice în Republica Moldova a Sanctităţii Sale Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, preconizată pentru 8-12 octombrie 2011. Timp de două săptămâni urmează a fi definitivat programul vizitei”.

Vestea nu este una de mirare.

Am scris în repetate rânduri în FLUX, încă anul trecut, că subiectul vizitei patriarhului rus în Republica Moldova fusese discutat între premierul Vladimir Filat și mitropolitul Ilarion Alfeev, șef al Departamentului pentru Relaţii Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei, în luna martie 2010.

Cu îngăduinţa dumneavoastră ne vom permite să reluăm câteva consideraţii formulate anul trecut și, iată, rămase de actualitate și azi. Referindu-ne la conceptul „Lumii Ruse”, arătam, în august 2010, următoarele: „FLUX a scris în numerele sale anterioare că premierul Vladimir Filat i-a adresat patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Kiril Gundiaev, invitaţia de a vizita Republica Moldova și a purtat negocieri punctuale în

acest subiect, la 20 martie 2010, cu mitropolitul Ilarion Alfeev, șef al Sectorului Relaţii Externe Bisericești de la Moscova, aflat în vizită oficială la Chișinău, ca trimis special al Patriarhului Kiril. Discuţiile de lucru purtate de premierul Filat cu mitropolitul Ilarion Alfeev și cu mitropolitul Vladimir Cantarean în iarna și primăvara anului curent (2010 – nota noastră) pe teme de interes comun denotă, dincolo de gesticulaţia publică, un anumit grad de complementaritate între partidul premierului și proiectul politic Pasat-Cantarean, Partidul Umanist din Moldova.

Această complementaritate se înscrie în logica unor scenarii geospirituale și geopolitice mai largi, având ca miză întreaga regiune în care este situată Republica Moldova”.

Într-adevăr, această vizită de 5 zile a patriarhului Moscovei în cuprinsul statului nostru nu este deloc lipsită de valenţe geopolitice.

Ea se înscrie, ca etapă de încheiere, într-un amplu turneu canonic al capului Bisericii Ruse în Ucraina, Bielorusia și Republica Moldova și are menirea marcării, prin prezenţă personală la faţa locului, a ceea ce Moscova numește „teritoriu canonic inalienabil” al Bisericii Ruse. Este evident că acest turneu este conceput să aibă, între altele (și, indiscutabil, va avea), conotaţii politice clare. Acestora li se va adăuga întregul potenţial simbolic de sfidare a autorităţii și drepturilor spiritual-canonice ale Patriarhiei Române în cuprinsul întregii Moldove, de la răsărit de Carpaţi până dincolo de Nistru.

Turneul de 5 zile al patriarhului Rusiei „în spaţiul istoric și etnic al devenirii” noastre naţionale (Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova) va fi unul care va depăși ca amploare, fast și efect propagandistic pe termen mediu și lung, bunăoară, scurta escală de 5 ore a vicepreședintelui american Joe Biden la Chișinău. Cine neglijează influenţa (geo)politică reală în Republica Moldova a Bisericii Ruse, ancorate adânc într-o agendă secular-politică, nu

a înţeles nimic din jocul de putere de pe tabla de șah a regiunii noastre.

Vizita patriarhului rus la Chișinău și, probabil, la Tiraspol, Bălţi și Comrat, preconizată pentru luna octombrie, a fost coordonată la cel mai înalt nivel. Și nu ne referim aici doar la Guvern și la premierul Vladimir Filat, care a fost și rămâne credincios al Patriarhiei Moscovei. Îl avem în vedere și pe președintele Parlamentului, Marian Lupu, acum în postură și de șef interimar al statului. După cum bine se cunoaște, Marian Lupu, căutând sprijin politic la Moscova pentru alegerea sa în funcţia supremă din stat, a poposit acum două luni, împreună cu soţia, în faţa tronului patriarhal de la Moscova, unde, în încercarea de intrare în graţii, i-a adus, preaplecat, omagii capului Bisericii Ruse.

Dintre cele 4 partide parlamentare nu este nici unul care să nu-și dorească vizita patriarhului rus la Chișinău. Președintele PLDM, Vladimir Filat, a formulat invitaţia anul trecut, președintele PD, Marian Lupu, a reînnoit invitaţia anul acesta, președintele PCRM, Vladimir Voronin, a fost singurul șef de stat și de guvern din toată fosta URSS care a participat la întrona-

rea patriarhului Kiril, iar președintele PL, Mihai Ghimpu, este cel care, împreună cu Dorin Chirtoacă, s-au arătat a fi credincioși ai Patriarhiei Moscovei. Termenii în care s-a avut Mihai Ghimpu cu patriarhul Kiril al Moscovei sunt relevaţi de corespondenţa dintre cei doi.

Anul trecut, patriarhul rus îi scria lui Mihai Ghimpu, de 27 august, următoarele: „Este îmbucurător faptul că statul moldovenesc, fiind legat istoric și cultural cu multe alte ţări, urmărește să păstreze unitatea poporului său, care este imposibilă fără unitatea Bisericii Ortodoxe. Astăzi este deosebit de important de a dezvolta relaţii bune cu Bielorusia, Ucraina și Rusia, care, împreună cu Republica Moldova formează lumea ortodoxă a civilizaţiei creștine”. Fostul șef interimar nu a avut decât cuvinte de mulţumire pentru aceste aprecieri ale patriarhului Kiril.

Nu este greu să presupunem de pe acum că președinţii partidelor parlamentare (de la Lupu la Filat și Voronin) și mulţi dintre președinţii celor extraparlamentare (de la Pasat la Klimenko) se vor înghesui, de-a valma cu Igor Smirnov și compania lui de la Tiraspol (un vechi prieten al patriarhului Kiril), să i se închine prelatului rus, să-i sărute mâna

Comemorarea miilor de români masacraţi la Fântâna Albă La 1 aprilie 2011, în poiana Varniţei de la Fântâna Albă s-au adunat sute de români creștini pentru a aduce omagiu celor care fără de vină au fost răpuși de gloanţe acum 70 de ani. Manifestările au început cu un Serviciu divin în limba română consacrat sfinţirii Capelei Tuturor Sfinţilor, ridicate în memoria celor masacraţi aici la 1 aprilie 1941, oficiat de către un sobor de circa 30 de preoţi, în frunte cu episcopul Miletie și protopopul de Hliboca, Ioan Gorda.

Sâmbătă, 9 aprilie 2011, de la orele 18.15, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia o slujbă de pomenire

și va sfinţi două troiţe noi în cimitirul militar românesc din localitatea Haguenau, situată la 30 kilometri nord de Strasbourg.

Duminică, 10 aprilie 2011, de la orele 9.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va sfinţi catapeteasma bisericii Sfântul Ioan Botezătorul a parohiei ortodoxe române din Strasbourg și capela parohială cu hramul Sfântul Ioan Valahul, apoi va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi și diaconi. După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa va binecuvânta școala, sala de conferinţe și biblioteca parohiei ortodoxe române din Strasbourg.

După-amiaza, de la orele 17.30, Patriarhul României va sfinţi biserica cu hramul Sfinţii Cosma și Damian a parohiei ortodoxe române din orașul

ce au precedat măcelului de acum 70 de ani, îndemnând poporul să menţină vie memoria celor masacraţi - pentru a nu permite în viitor repetarea unor asemenea tragedii a Neamului Nostru martir...

Spre sfârșitul manifestării, lumea s-a îndreptat spre crucile răzleţe risipite prin pădurea Varniţei și pe lângă tulpinile copacilor ce înlocuiesc de vreo șapte decenii „Crucea cea Sfântă de la căpătâi” a celor îngropaţi fără nici un semn, - pentru „a aprinde o lumânare, a împărţi pomană de sufletul celor trecuţi prematur și nevinovaţi în lumea celor drepţi...”.

Fie ca Bunul Dumnezeu să-i odihnească în liniște.

Blogul românilor din regiunea Cernăuţi Sursa: http://regiunea-cernauti.blogspot.com

Mulhouse, situat la aproximativ 100 kilometri sud de Strasbourg.

Luni, 11 aprilie 2011, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va avea întâlniri cu domnul Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, cu domnul Thomas Hammarberg, comisarul pentru Drepturile Omului, și domnul Jean-Paul Costa, președintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În continuare, Patriarhul României se va întâlni cu membrii delegaţiei parlamentare române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Seara, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va participa la un dineu oferit în onoarea Preafericirii Sale de către Arhiepiscopia Romano-Catolică de Strasbourg și va susţine conferinţa

CENTRUL de PELERINAJ EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

MARAMUREû AcasĆ la Bogdan I – întemeietorul ĥĆrii Moldova 7 - 9 mai 2011

Plecarea din Chiúinău spre Câmpulung Moldovenesc: Întoarcerea la Chiúinău:

Vlad CUBREACOV, FLUX

Sarea pământului...

Patriarhia Moscovei confirmă implicarea altor preoţi moldoveni în scandaluri sexuale

Matei 5:13

Patriarhul României va efectua o vizită oficială la Consiliul Europei În zilele de 9-10 aprilie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va efectua o vizită canonică la Strasbourg, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională, iar, între 11 și 13 aprilie 2011, Patriarhul României se va afla într-o vizită oficială la Consiliul Europei cu sediul la Strasbourg, la invitaţia domnului Mevlüt Çavușoğlu, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

și să se fotografieze cu el. Și personaje ca Urechean sau Lucinschi sau alţi „ortodocși ruși de cetăţenie moldo-română” s-ar putea să apară în context. Ca și în timpul vizitelor din Ucraina și Bielorusia, ambasadorul Federaţiei Ruse va fi nelipsit din program. Cu ironia binevoitoare de rigoare se cuvine să ne întrebăm dacă și unui alt fidel al Patriarhiei Moscovei de la Chișinău, ambasadorul României, Marius Lazurca, i se va rezerva același rol în program ca și ambasadorului Federaţiei Ruse.

De precizat că nici unul dintre cei trei președinţi ai partidelor constitutive ale Alianţei declarate „pentru Integrare Europeană”, aflaţi în ultimii doi ani în funcţiicheie în stat, nu i-au adresat o invitaţie similară, nici anul trecut, nici anul acesta, patriarhului Daniel de la București. Dezechilibrul și diferenţa de tratament este pe faţă.

Atitudinile în problema bisericească și a diferendului canonic româno-rus din Republica Moldova, ca și preferinţele canonice afișate sau nemărturisite public rămân în continuare o adevărată hârtie de turnesol pentru orientările geospirituale și geostrategice ale clasei conducătoare de la noi.

Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra?

Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.

La monumentul „Victimelor evenimentelor tragice de la 1 aprilie 1941” și crucile din apropiere au fost depuse coroane și flori din partea ONG-urilor românești din regiune, din partea oficialităţilor locale, a satelor din împrejurime, Consulatului General al României din Cernăuţi, oaspeţilor și oficialilor din România. Apoi au răsunat cuvinte pline de durere consacrate evenimentelor de grea pomină. În faţa lumii, alături de feţele bisericești, oficialităţi și oaspeţi, a vorbit și deputatul dr. Ion Popescu, președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, care le-a mulţumit tuturor celor care au contribuit la ridicarea acestor monumente sufletești, celor care au sosit în această zi pentru ca împreună să se roage pentru mântuirea sufletelor celor căzuţi fără vină, amintind despre evenimentele

Vineri, 6 mai, ora 19.

Luni, 9 mai, orele 20-21.

Ziuaȱ 1,ȱ ȱSâmb©t©,ȱȱ7ȱ maiȱ ȱ ȱ ȱ MUNğII CARPAğI: Popas în Pasul Prislop (1416 m alt), Măn. Sf.Treime, Parcul naĠional Rodna - StaĠinea Borúa: urcare în MunĠii Rodnei cu telescaunul spre vârful ùtiol (1611 m.alt.), apoi pe jos spre Cascada Cailor (cca 30 m înălĠime), Măn. Dragomireúti: Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, Bogdan Vodă – Acasă la Bogdan întâi întemeietorul ğării Moldova, Măn.Bârsana: Vecernia.

Cazare: Măn.Bârsana Ziua 2, Duminică, 8 mai Măn.SăpânĠa - Peri (75 m înălĠime): Sf.Liturghie, SăpânĠa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaĠiei: Muzeul - Memorial de la închisoarea Sighet, Măn. Rohia: vecernia.

Cazare: Măn.Rohia sau Măn.Nicula Ziua 3, Luni, 9 mai Măn.Nicula: Sf. Liturghie, popasuri: Lacul Roúu úi Cheile Bicazului, Piatra NeamĠ: Biserica Sf.Ioan úi turnul lui ùtefan cel Mare. (+373.22) 226043, 331310, 597836 ª(+373) 68855440, 69336366, 67179501, 79707501, 79936366, 79776216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

cu tema Orient, Occident: provocările actuale ale dialogului interreligios, organizată la Catedrala din Strasbourg.

Marţi, 12 aprilie 2011, orele 9.00, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel se va întâlni cu domnul Mevlüt Çavușoğlu, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi, de la orele 10.00, Patriarhul României va participa la sesiunea de lucru a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu tema Dimensiunea interreligioasă a dialogului intercultural și va rosti o alocuţiune în plenul Adunării Parlamentare.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și delegaţia însoţitoare vor reveni la București în ziua de 13 aprilie 2011.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Sfintele Taine pentru militarii din Republica Moldova În perioada Postului Mare, preoţii din protopopiatele Mitropoliei Basarabiei, cu binecuvântarea ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, desfășoară campania caritabilă: „Sfintele Taine pentru militari”. Obiectivul acestei campanii este de a-i deservi spiritual pe soldaţii ortodocși încorporaţi în Armata Naţională a Republicii Moldova și de a oferi sprijin filantropic pentru ei. Campania se desfășoară cu avizul prealabil al Comandamentului din cadrul Forţelor Armate.

Astfel, duminica trecută, mai mulţi preoţi din Protopopiatul Căușeni, în frunte cu părintele protoiereu mitrofor Ioan Pancu, protopop de Căușeni, au oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Unitatea de Infanterie a Forţelor de Menţinere a Păcii din Republica Moldova dislocate în satul Varniţa, raionul Anenii Noi. Părintele protopop de Căușeni a declarat cu această ocazie: „Protopopiatul nostru, fiind în vecinătate cu multe detașamente de militari dislocate pe malul drept al Nistrului (pe linia de conflict cu separatiștii din Transnistria), se îngrijește spiritual și material de necesităţile tinerilor soldaţi care își desfășoară serviciul militar într-o zonă de conflict. Prin această campanie spirituală și de caritate dorim să fim alături de ei ca să se bucure și ei duhovnicește de perioada Postului Mare”.

La rândul său, maiorul Ghenadie Butnari, comandant de companie, a declarat că: „La început au ţinut post 3 persoane care au dorit să se împărtășească, apoi, pe parcursul Postului, numărul lor s-a ridicat până la 43 și am răspuns propunerii părintelui protopop Ioan Pancu de a veni în mijlocul nostru și de a oficia Sfânta Liturghie”.

Menţionăm că în Republica Moldova nu există preoţi capelani și în foarte puţine unităţi militare există paraclise amenajate.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

9

Ispitele și nenorocirile nu vin niciodată singure. Nici nu au reușit să se liniștească apele în Biserică după scandalul preotului pederast Vasile Ciobanu de la mănăstirea Tabăra, caterisit de nevoie de către mitropolia Chișinăului a Patriarhiei Moscovei, căci, iată, alte două scandaluri sexuale cu preoţi au tulburat tihna plinătăţii bisericești. Cele două nume de preoţi aduse în atenţia opiniei publice au fost Veniamin Onu (37 de ani) și Vitalie Musteaţă (33 de ani).

Ambii apropiaţi mitropolitului Vladimir Cantarean și delegaţi în Occident cu misiunea de a nu permite integrarea emigranţilor din Republica Moldova în sânul comunităţilor ortodoxe române din ţările de primire. Așadar, acești doi preoţi, alături de alţii, trebuiau să organizeze parohii de limbă română sub omoforul Patriarhiei Moscovei, care se consideră și în diasporă, în competiţie și rivalitate cu Patriarhia Română. Și aceasta în situaţia în care în nici una din cele 21 de localităţi din Federaţia Rusă în care etnicii români (moldoveni, volohi) constituie majoritatea locuitorilor Patriarhia Moscovei nu are grijă să le asigure asistenţa religioasă în limba maternă și prezenţa unor preoţi consângeni. Începând cu anul 2003, în Italia au fost organizate mai multe comunităţi ortodoxe „moldovenești”. Preoţii selectaţi la Chișinău de Departamentul pentru Relaţii Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei pentru aceste comunităţi sunt: protoiereul Anatolie Zmeu (capela din interiorul Ambasadei Federaţiei Ruse la Roma), protoiereul Veniamin Onu (Vicenza și Fidenza), protoiereul Ion Grebănosu (Trento și Rovereto), protoiereul Octavian Cocu (Marostica), protoiereul Trifan Bulat (Bergamo), iereul Serghei Popescu (Imola), preotul Vasile Șestovschi (Padova), preotul Nicolae Draguţan (Gubio), preotul Gheorghe Moraru (Asti), preotul Grigore Catan (Piacenza), preotul Serghei Cornea (viceparoh Vicenza și Fidenza), preotul Oleg Pîrţu (Novelara), egumenul Vladimir Porubin (Brescia).

Presa italiană, citată de presa de la Chișinău, a relatat despre implicarea celor doi preoţi moldoveni, Veniamin Onu și Vitalie Musteaţă, într-un scandal sexual cu prostituate. Doar în cazul celui dintâi Patriarhia Moscovei a reacţionat la câteva săptămâni distanţă. La ultima sa ședinţă, Sinodul Patriarhiei Moscovei a decis retragerea protoiereului Veniamin Onu din Italia și trimiterea acestuia în subordinea mitropolitului Vladimir Cantarean de la Chișinău. Nici Patriarhul Kiril, nici Sinodul său, nici mitropolitul Vladimir și nici sinodul său nu au arătat absolut nici un fel de motive și nu au prezentat absolut nici un fel de explicaţii în legătură cu această subită și stranie retragere a protoiereului Veniamin Onu. Pentru a exclude orice posibilitate de părtinire în expunere și pentru a ne scuti de nevoia de a vă servi detaliile cazului, să vedem cum l-a prezentat un post de televiziune din Chișinău (Pro Tv), acum câteva zile: „Unul dintre preoţii moldoveni implicaţi în scandalul sexual din Italia a fost alungat din biserica unde fusese paroh. Veniamin Onu, despre care presa italiană a scris că ar fi apelat la niște prostituate, împreună cu un alt preot moldovean, nu va mai avea voie să ţină slujbe în această ţară. Decizia a fost luată de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, în subordinea căruia se află bisericile din diaspora moldovenească. Anterior însă, preotul spunea că el nu este vinovat. Veniamin Onu a ţinut slujbe în Italia timp de 8 ani, fiind paroh al bisericii Sfânta Treime din Vicenza. În privinţa celuilalt preot, Vitalie Musteaţă, despre care presa italiană a scris că este cercetat pentru racolarea și ameninţarea unei prostituate, nu a fost luată vreo decizie. Ziariștii italieni au scris la începutul acestei luni că cei doi preoţi moldoveni au apelat la prostituate, iar pe una dintre ele au forţat-o să întreţină relaţii sexuale fără plată, ameninţând-o cu un cuţit.”

Să vedem, pe scurt, fabula, așa cum este expusă de presa italiană. Faptele au fost relatate cu lux de amănunte de

jurnalistul Diego Neri de la „Il Giornale di Vicenza”, citându-l pe comisarul orașului Vicenza. În articolul său, intitulat sugestiv „Jefuirea unei prostituate după ce a prestat servicii sexuale. Unul dintre jefuitori este preot ortodox din Moldova”, jurnalistul italian arată că preotul Vasile Musteaţă este acuzat de jaf, tentativă de viol și ameninţare cu moartea a unei prostituate originare din România. Întâmplarea, în care apare și numele preotului Veniamin Onu, s-a produs în săptămâna dinaintea Postului Mare. Un alt nume care figurează în acest scandal este cel al lui Vasile Bulat, de 29 de ani, se pare o rudă a altui preot trimis în misiune în Italia de Patriarhia Moscovei, protoiereul Trifan Bulat de la Bergamo. Preotul Vitalie Mustaţă și prietenul său Vasile Bulat au tocmit pentru o jumătate de oră, contra promisiunii sumei de 50 de euro, o prostituată româncă în etate de 20 de ani și au plecat tustrei, împrumutând pentru partida de sex automobilul marca BMW al protoiereului Veniamin Onu. „Il Giornale de Vicenza” scrie că protoiereul Onu ar fi plecat, la rândul său, cu o altă prostituată. După consumarea partidei de amor, preotul Vitalie Mustaţă și colegul său, fără a-și ţine promisiunea de plată, au forţat-o pe prostituată să continue desfătările, aceasta însă a reușit să evadeze din automobilul protoiereului Veniamin Onu, care servise drept culcuș de neastâmpăr. Cei trei prieteni de plăceri și de osteneli bărbătești (Vitalie Onu, Veniamin Onu și Vasile Bulat) nu s-au mulţumit cu atâta și s-au avântat în goană după prostituata care tocmai le scăpase. Au prins-o, i-au luat toţi banii și au ameninţat-o cu un cuţit. Scăpând din nou din mâinile „binecuvântătoare” ale celor doi preoţi moldoveni (vladimiriști) și ale complicelui lor, prostituata a reușit să apeleze poliţia, care i-a reţinut și încarcerat pe cei trei făptași cu testosteronul ridicat. Banii de care fusese jefuită prostituata au fost găsiţi asupra preasfinţitelor și preasmeritelor feţe bisericești de care se servește Patriarhia Moscovei pentru a ţine în mână diaspora basarabeană din Occident.

Protoiereul Veniamin Onu a declarat că îl va ataca în instanţă pe jurnalistul Diego Neri și pe comisarul orașului Vicenza, care a făcut declaraţii de presă. A trecut aproape o lună de la consumarea evenimentelor, dar nici o cerere nu a fost depusă în justiţie. Pentru a mușamaliza scandalul, unul fără precedent în ultimii 20 de ani în Italia, Patriarhia Moscovei l-a retras din funcţie, pe tăcute, pe protoiereul Veniamin Onu, vârful de lance al Bisericii Ruse în mijlocul diasporei noastre din Italia. Acum protoiereul implicat în acest scandal cu prostituate se va afla departe de braţul justiţiei italiene. Pentru a evita cercetarea cazului în judecata bisericească, Patriarhia Moscovei nu l-a reţinut nici o zi pe acest preot în cuprinsul Federaţiei Ruse și l-a trimis acolo de unde l-a luat cu 8 ani în urmă, în ograda mitropolitului Vladimir Cantarean. La rândul său, mitropolitul Vladimir se spală pe mâini și spune, prin secretarul său eparhial Vadim Cheibaș, că „instituţia nu poartă nici o răspundere pentru faptele lor, întrucât preoţii din diaspora nu se află în subordonarea directă a mitropoliei”.

Despre preotul Vitalie Musteaţă, purtătorul aceluiași nume de familie cu unul dintre preasfinţiţii sinodali, Patriarhia Moscovei se face că nu a auzit. El are generoasa binecuvântare patriarhală rusă de a sluji în continuare printre moldovănașii noștri mânaţi în Italia de sărăcia și nevoile de acasă.

Nu este pentru prima oară când ne convingem cu toţii că pederastia, ca și curvia, sunt acoperite chiar de către mitropolie și de mama ei, Patriarhia Rusă.

Urâte zile au ajuns compatrioţii noștri aflaţi la munci în Italia. Răul însă nu se termină aici. Situaţia morală în care a ajuns clerul de limbă română recomandat de mitropolitul Vladimir și delegat de patriarhul Moscovei pentru slujire în această ţară reflectă situaţia clerului rămas acasă. Dacă mitropolitul Vladimir și sinodalii săi nu le-ar închide gura preoţilor și creștinilor vrednici, multe cazuri ar fi trimise în judecata bisericească, pentru cuvenita cântărire și îndreptare. Dar așa… Și când stai, domnule, și te gândești că unul ca ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al României la Chișinău, Excelenţa Sa Marius Lazurca, își face mărturisirea sub omoforul acestei Patriarhii, ferindu-se de Mitropolia Basarabiei… Asta e sarea și acesta e pământul pe care și le-a ales de bună voie. Fiecare cu sarea și pământul lui… Numai Cerul e unul singur, curat și de neîmpărţit.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

10

8 APRILIE 2011

SURSE DE LUMINĂ 1978. Când omul crede că se pricepe la de toate și vrea să-și impună voinţa sau, mai bine zis, ignoranţa sa în domenii departe de priceperea lui, atunci ne dăm seama că ne aflăm în faţa unei manifestări crase de marasm.

Constantin CHEIANU. Câtă cultură are președintele Ţării? Jurnal de Chișinău, 27 iulie 2007 Notă. Este vorba de „prișădintili” Voronin care își etalează „nivelul intelectual” (adică își dă în petic) în aproape fiecare luare de cuvânt. Cheianu scrie în continuare: Cunoștinţele președintelui nostru în materie de literatură, cultură și istorie naţională se opresc undeva la nivelul unui elev de clasa a patra.

Acest „elev de clasa a patra” își permite să ne înveţe cultură, istorie, construcţie de ţară. Cetăţeanul Voronin ne închide drumul spre limba română și valorile românești, obligându-ne să considerăm artă și cultură adevărată numai ceea ce îi place lui…

Dacă un șef de stat este un bun economist sau un bun manager, foarte bine, să-și pună în valoare aceste talente spre binele concetăţenilor săi, însă acolo, unde el nu este considerat bun și potrivit, să-i lase pe alţii să-și spună cuvântul…

(C. Cheianu, tot acolo) 1979. Da, orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă.

Mihai EMINESCU 1980. Antiromânismul trebuie tratat exact cum ai trata un virus.

Iurie ROȘCA, în „Flux”, 31 aug.

2007 1981. O, Părinte, îngăduie poporului român să se înalţe spre crestele cugetului și ale faptei!

Octavian PALER 1982. Fără limbă omul își pierde mult din omenie.

Vlad POHILĂ, în „Flux”, 3 sept.

2010 1983. Limba domoală, grea, așezată și rară a muntenilor devine rostogolită, aspră, mânioasă, spurcată și spurcăindă. „De aici și până la Dunăre, toată ţărănimea, în loc să se roage, se pizduie…” îmi spune un vecin…

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 1. Craiova, 1991 Notă. Rândurile acestea, I. Sârbu le scria la Craiova, unde-și avea domiciliu forţat, prin anii 19831986, în plină eră ceaușistă.

1984. Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură…

Frumosul e înlocuit prin măreţ…

Rușii sunt sub dominaţia unui deșert sufletesc, a unui urât, care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor.

Mihai EMINESCU 1985. Un ateu nu poate fi smerit pentru că el se vede buricul universului, fără Dumnezeu deasupra lui, antropocentrist…

Părintele DOBZEU, duhovnicul liderului creștin-democrat Iurie Roșca 1986. Antropocentrismul e ticălos și păcătos și provoacă dezastre nemaivăzute. Stalin, Lenin, Mao

Şcolile de teatru mizează pe dialogul intercultural Valentin Mândâcanu

sau Hitler au fost oameni păcătoși și au înţeles să conducă omenirea după raţiunea pură a omului, fără Dumnezeu.

Mina DOBZEU în dialog cu Iurie Roșca 1987. V-o spun din toată inima: sper ca această guvernare să reușească, doresc ca Guvernul Filat să aibă performanţe, ca Parlamentul să fie unul funcţional…

Iurie ROȘCA, liderul creștindemocraţilor din Rep. Moldova. „Flux”, 27 noiembrie 2009 1988. Nu știu: ori că am îmbătrânit, ori că drumul s-a lungit!

RACOVIŢĂ 1989. Presa noastră – scrisă în mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învăţat de către orice străin în câteva zile – e o presă naţională. Cu toate acestea, lucrarea ei zilnică asupra înţelegerii poporului șterge până și rămășiţele de originalitate ale graiului nostru străvechi… Dacă deschidem ziarul de știinţe naturale, de medicină, de ce-o fi, ne ia ochii lipsa de respect pentru limbă, primirea de termeni fără trebuinţă și numai din lene de a căuta echivalentul românesc. Își poate închipui fiecare în ce stare e ameninţată să ajungă limba prin pretinșii oameni de știinţă. Cauza pentru care s-a lăţit atât de mult stricarea limbii… e aceeași cărei peste tot îi datorăm toate relele de care suferim: politica. Limba de rând a ziarelor politice ameninţă a îneca holda limbii vii a poporului.

Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împotriva limbii păsărești, practicată de gazetari ș.a., sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist (C. Negruzzi) și ale celui mai mare poet – Vasile Alecsandri.

Mihai EMINESCU (vezi „Timpul”, 22 ianuarie 2010) Notă. A trecut vreme multă de atunci… Au apărut scriitori de valoare, care au combătut cu brio „limba cosmopolită”, înlăturând tot ce constituia o piedică în calea dezvoltării și îmbunătăţirii limbii române: lipsa de respect pentru modul de exprimare, primirea de termeni fără trebuinţă, neglijarea normelor lingvistice de către „pretinșii oameni de știinţă”, lenea de a căuta echivalentul românesc, limba de rând a ziarelor politice care ameninţă să înece „holda limbii vii a poporului”.

Producătorii de haos lingvistic de la noi, dar și, în mult mai mică măsură, și de dincolo de Prut, nu înţeleg că acești „pretinși oameni de știinţă” neglijează ei înșiși normele lingvistice și, în loc să recurgă la subţirelul lor bagaj de cunoștinţe, să explice cu orice prilej abaterile, cât de mici, de la norma literară, așa cum ne-a învăţat gigantul Eugen Coșeriu, se complac în ticluirea a tot felul de declaraţii ineficiente, care nu pot rezolva problemele concrete ale limbii române. Facem, fără să vrem, o altă limbă, tendinţă care a atras atenţia lui Vlad Pohilă, unul dintre cei mai competenţi lingviști din spaţiul pruto-nistrean. NU FACEŢI ALTĂ LIMBĂ! strigă el alături de mine…

EVENIMENTE

În perioada 4-9 aprilie, la Chișinău se desfășoară în premieră Festivalul Internaţional al Școlilor de Teatru „ClassFest”. Este vorba de un eveniment cultural educaţional transfrontalier, care va întruni școli teatrale din România, Ucraina, Georgia, Belarus și Republica Moldova.

Timp de patru zile, companii studenţești din domeniul artelor spectacolului, decani ai facultăţilor, maeștri în artă, critici și oameni interesaţi de cultură vor putea urmări mai multe spectacole care reprezintă aspiraţiile și valorile pe care mizează tânăra generaţie de teatrali.

Scopul Festivalului este acela de a promova valorile teatrului contemporan, prin prezentarea realizărilor studenţilor din ţară și din străinătate, în schimbul de experienţă, dezvoltarea dialogului intercultural dincolo de barierele geografice, evidenţierea tinerelor talente,

obţinerea unui impact educaţional și cultural asupra spectatorului.

Repertoriul Festivalului include diverse genuri: dramă, comedie, clounadă, spectacol de animaţie și de umbre, utilizând variate mijloace de expresie scenică. În programul festivalului se înscriu următoarele spectacole: “Calandria” de Bernardo Dovizi da Bibbiena, AMTAP (regie: Vlad Ciobanu), „O scrisoare pierdută” după I.L.Caragiale, Universitatea de Arte „G. Enescu” Iași (regie: Aurelian Bălăiţă), „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, Universitatea de Arte Târgul Mureș (regie:

Daniela Lemnaru), „Bacantele” după Euripide, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (regie: Andrei Măjeri), „Geneze” – spectacol de teatru de umbre, Universitatea de Arte „G. Enescu” Iași (regie: Aurelian Bălăiţă), „D-ale carnavalului” de I.L.Caragiale, AMTAP (regie: Mihai Iorga), „Menageria de sticlă” de Tennesee Williams, Universitatea de Stat de Teatru și Film „Șota Rustaveli”, Tbilisi (regie: Revaz Șatakișvili), atelier de creaţie „Actorul și expresia

corporală”, moderat de Nicolae Cazmin, AMTAP, „Om și gentilom” de Eduardo De Filippo, AMTAP (regie: Emil Gaju), „TragiDrameDia” după I. Karpenko-Karogo și A. Vampilov, Universitatea de Stat de Teatru, Film și TV „Karpenko-Karogo”, Kiev, (regie: I. F. Vâsoţki), „Taina Inelului” de S. Vangheli – teatru de păpuși (regie: Victor Ștefaniuc, Gabriela Lungu), „Dragă Elena Sergheevna” de L.Razumovskaia, Academia de Stat de Arte din Belarus, Minsk, (regie: Cucerenco Ludmila), „Pa-Dam, Pa-Daam!” Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografie I.L.Caragiale, București, (regie: Mihai-Gruia Sandu).

Selecţia spectacolelor participante a fost făcută de directorul artistic al festivalului, Svetlana Târţău, și directorul executiv Maria Cozma, care au urmărit ca spectacolele invitate să nu aibă un caracter uniform. Va exista și secţiunea OFF Festival, unde va fi prezentat spectacolul „Cântăreaţa cheală” de E. Ionesco în regia tânărului regizor Veaceslav Sambriș.

Spectacolele vor fi găzduite atât de teatrele din capitală: „Luceafărul”, Teatrul

SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET 2011

Un număr record de titluri de carte a fost lansat în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii și Tineret, care se desfășoară la Chișinău în perioada 7–10 aprilie. În cadrul ediţiei din acest an sunt expuse în jur de 15 mii de titluri de carte și vor fi lansate 130 de titluri noi, ceea ce reprezintă un număr record până acum. La salon vor participa peste 130 de edituri din 13 ţări ale lumii, printre care Republica Moldova, România, Franţa, Germania, Suedia, China, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina, Polonia, Turcia, Serbia ș.a.

Pe 9 aprilie se va desfășura Forumul laureaţilor Concursului republican „Părinţii, bunicii

EVENIMENTE

și eu, prieteni ai cărţii suntem” și va fi lansat volumul „Descoperă povestea prin teatru”, care include dramatizări scrise de copii după povești în cadrul unui concurs. Salonul Internaţional de Carte pentru Copii și Tineret mai include în program

LITERATURĂ

Biblioteca Naţională Omagiu lui Emil Cioran

Bucureşti, Teatrul ODEON şi Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” – revista „Teatrul azi” „Avangarda rusă – Dramaturgie antologie” (selecţie, traducere, prefaţă şi note) de Leo Butnaru

Antologia „Avangarda rusă – Dramaturgie” apare în seria „Eu, tu, el... și Istoria“, coordonată de Florica Ichim la Editura Fundaţiei Culturale “Camil Petrescu”.

Volumul include texte scrise în primele trei decenii ale secolului trecut de Nikolai Gumiliov, Aleksandr Vvedenski, Daniil Harms, Igor Terentiev (toţi – jertfe ale terorii staliniste), Velimir Hlebnikov, Igor Bahterev și Vladimir Maiakovski. Pentru o înţelegere mai bună a specificului avangardismului rus, un grupaj de manifeste și texte programatice completează piesele antologate. Dosarul de imagini de la sfârșitul volumului familiarizează cititorul cu activitatea scenică a autorilor și cu destinul lor încheiat atât de abrupt în anii represiunilor politice dirijate de Stalin.

Născut în Republica Moldova, poetul, prozatorul și traducătorul Leo Butnaru este o voce remarcabilă a spaţiului literar românesc de azi. A publicat până acum mai multe volume dedicate (neo)avangardelor din spaţiul est-european (îndeosebi rus și ucrainean), tălmăcind cu expresivitatea unui creator autentic proză, poeme și piese de teatru.

tru și Arte Plastice, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Tineretului și Sportului, Institutul Cultural Român „M. Eminescu” din Chișinău, Primăria Municipiului Chișinău și Uniunea Teatrală din Republica Moldova.

CALEIDOSCOP

8 aprilie Evenimente

1783: Țarina Ecaterina cea Mare a declarat după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, de acum și pentru toate timpurile, ca teritoriu rusesc 1820: Este descoperită celebra statuie grecească Venus din Milo 1829: A apărut, la București, primul periodic din Țara Românească: „Curierul Românesc”, editat de Ion Heliade Rădulescu 1880: A avut loc, la Teatrul Național din București, premiera piesei lui I.L. Caragiale, „D-ale Carnavalului” 1904: Franța și Marea Britanie semnează Antanta Cordială 1909: Regele României, Carol I, adresează o scrisoare prințului Ferdinand de Saxa Coburg, prin care recunoaște independența și proclamarea regatului bulgar 1924: Lee de Forest obține în SUA patentul pentru pick-up 1985: Mihail Gorbaciov anunță că URSS va suspenda instalarea rachetelor cu rază medie de acțiune (SS-20) în Europa și a cerut Statelor Unite să facă același lucru 1999: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO 2005: Funeraliile papei Ioan Paul al II-lea 563 î.Hr.: Gautama Buddha, lider religios (d. 483 î.Hr.) 1320: Regele Petru I al Portugaliei (d. 1367) 1336: Timur Lenk, întemeietorul imperiului turco–mongol al Timurizilor (d. 1405) 1431: François Villon, poet francez (d. 1463) 1605: Filip al IV-lea al Spaniei (d. 1665) 1802: Gheorghe Magheru, general și om politic, conducător al armatei revoluționare române din Muntenia, la 1848 (d. 1880) 1859: Edmund Husserl, filosof austriac (d. 1938) 1868: Regele Christian IX al Danemarcei (d. 1906) 1875: Regele Albert I al Belgiei (d. 1934) 1889: Sir Adrian Boult, dirijor britanic (d. 1983) 1911: Emil Cioran, scriitor și filosof român, stabilit în Franța (1995) 1921: Franco Corelli, tenor italian (d. 2003) 1927: George Grigoriu, compozitor român (d. 1999) 1929: Jacques Brel, cântăreț și actor belgian (d. 1978) 1932: Jean-Paul Rappeneau, regizor și scenarist francez 1938: Kofi Annan, diplomat ghanez, secretar general al ONU

Decese

EVENIMENTE

La 7 aprilie, la București, în Sala Studio a Teatrului „Odeon”, a avut loc lansarea volumului „Avangarda rusă – Dramaturgie antologie” (selecţie, traducere, prefaţă și note) de Leo Butnaru.

Naţional „Mihai Eminescu”, „Ginta Latină”, „Guguţă”, „Satiricus”, „A.P. Cehov”, ”Licurici”, cât și de spaţiile de joc de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Evenimentul este organizat de Academia de Muzică, Tea-

Nașteri

Anul acesta avem de ales din 15 mii de titluri noi

RECVIEM

Pe 7 aprilie, în spaţiul expoziţional al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova a avut loc inaugurarea festivă a expoziţieieveniment consacrată centenarului nașterii autorului Schimbării la faţă a României, marele scriitor și filosof român Emil Cioran.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„CLASSFEST”

Între ACASĂ şi ACASĂ

EVENIMENTE

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

EVENIMENTE

simpozioane și conferinţe, la care participă bibliotecari, editori, cercetători, scriitori, cadre didactice din ţară și de peste hotare.

Copiii-vizitatori vor primi în dar cartea-surpriză, care, conform tradiţiei, este Cartea

EVENIMENTE

Anului la ediţia anterioară a Salonului. Cartea-surpriză – “Fraţi de stele”, scrisă de Nicolae Rusu, va intra în 15.000 de familii prin intermediul copiilor veniţi la Salon.

Prima ediţie a Salonului a avut loc în aprilie 1997.

EVENIMENTE

0217: Caracalla, împărat roman (211-217) (n. 186), este asasinat de paznicul personal Iulius Martialis, în războiul din Parția 1364: Ioan al II-lea al Franței (n. 1319) 1848: Gaetano Donizetti, compozitor italian (n. 1797) 1866: Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul laringoscopului (n. 1794) 1950: Vaslav Nijinsky, balerin rus (n. 1890) 1968: Ernst Wilhelm Nay, pictor german (n. 1902) 1973: Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor și ceramist spaniol (n. 1881) 1981: Omar Nelson Bradley, general american (n. 1893)

EVENIMENTE

EVENIMENTE

EVENIMENTE

ARTĂ PLASTICĂ

Născut în Kronștad, lângă Petersburg, Nikolai Gumiliov (188–1921) este unul dintre protagoniștii primelor etape ale avangardismului rus, reprezentant al akmeismului (de la grecescul akme – punct, nivel înalt, superior).

A contribuit la elaborarea și afirmarea noii dramaturgii, reprezentând primele însemne estetice ale tendinţelor epocii. În august 1921 a fost arestat și executat pentru activitate contrarevoluţionară.

Reabilitat post-mortem în 1991.

Născut în Gruzia, Vladimir Maiakovski (1893– 1930) – creator cu adevărat atins de geniu în multiplele sale ipostaze: poet, pictor, actor, dramaturg, teoretician, scenarist – este și fondatorul futurismului (mai exact, al cubo-futurismului) în arta rusă. A debutat publicistic cu două poeme în almanahul O palmă dată gustului public (1912). Celebru pentru piesele de teatru precum Misteriul buf, Ploșniţa și Baia, figurează în antologia semnată de Leo Butnaru cu (tragedia) Vladimir Maiakovski (scrisă și reprezentată în 1913 la Sankt-Petersburg).

Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Gheorghe Oprea: Infinituri În perioada 24 martie – 10 aprilie, la Centrul Expoziţional „C. Brâncuși” se desfășoară expoziţia personală a pictorului Gheorghe Oprea.

Criticul de artă Tudor Braga ni-l recomandă pe Gheorghe Oprea ca pe un artist „versatil sub rezerva împlinirii în aspectul creaţiei plastice. Dar, totodată, a învederat ambiţiozitatea de a fi pictor fruntaș”.

Tudor Braga face o scurtă incursiune în creaţia pictorului, oferindu-ne și o motivaţie în plus să nu ratăm ocazia să vedem ultima expoziţie personală a artistului: „Demult, a pornit din Târnova natală și la un moment dat a conștientizat că vocaţia sa nu este să se lase mânat de condiţiile existenţiale, ci să devină artist.

Astfel parcurge treptele școlirii, începând cu Universitatea Populară de Arte din Moscova, prin corespondenţă, continuând la alte instituţii de învăţământ și ajunge să ia lecţii direct de la maeștri de referinţă: Ada Zevin și Mihai Grecu.

Debutează cu lucrări în așa-zisa cheie realistă. Imanent angajării în calitate de muzeograf la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei urmărește nemijlocit, cu atenţie evoluţia artelor indigene și treptat-treptat intuiește că cheia succesului personal rezidă în a stăpâni gramatica formalizării limbajului plastic. A încercat pe multiple direcţii. În anii 1990

realizează sculptură și lucrări-obiect, se familiarizează cu tehnici și procedee, preponderent din apanajul curentului noul realism, precum sunt aplicaţia, colajul, melanj de procedee tehnice, citarea unor motive populare și uzitarea a varii materiale netradiţionale.

La zi, emergenţa plasticianului l-a adus la limanul abstracţiei geometrice. Îndărătul oricărei lucrări, de fapt, se decodifică un travaliu lung, meticulos, inspirat din teme ale realităţii tangibile.

Toposul personal al artistului pentru variile sale forme de configurare a lucrărilor se relevă prin a fi pus drept piatră unghiulară preocuparea pentru valorificarea potenţialului comportat de coloristică. Culoarea plină, valorile și rezonanţele acesteia sunt constanta de care este cramponat artistul întru a realiza stări de tensiuni și armonii. De regulă,

în ciuda rigorilor artei contemporane, care a repudiat orice tradiţii din trecut, pictorul este axat să construiască ţinute cromatice conform tradiţiilor fie urmând arta arhaică, cea populară, fie cea clasică autohtonă sau universală.

Negreșit, la o eventuală reîntâlnire cu opera dânsului – la o personală, rămâne iminentă posibilitatea de a constata că în urmă va rămâne versatilitatea, aici ineluctabilă jocului de a exprima plastic ceea ce poate însemna infinitul, și, această unitate încă la plural – Infinituri, cum este genericul expoziţiei de azi. Lansăm predicţia unei posibile evoluţii, de exemplu, pe tărâmul artei combinatorii a lui Leibniz, eșafodată pe trei entităţi: infinitul, continuul și limita, este loc nemărginit întru afirmarea emergenţei Eu-lui personal al lui Gheorghe Oprea”, consideră Tudor Braga.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

11

Luni APRILIE

12

Marţi APRILIE

13

Miercuri APRILIE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial.

Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 14.00 Fotbal. FC Dinamo vs Unirea Urziceni 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial.

Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 6) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Povestiri adevarate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) (r)

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr.7) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 8) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Promotor 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3968 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.85 00:00 Serial: Fringe, ep.13, anul II 01:00 Film: I-am dat de capăt?

02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.85 (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Peggy Sue se mărită 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Încredere zdruncinată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3969 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Schimb de prizonieri 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.86 00:15 Serial: Fringe, ep.14, anul II 01:00 Film: Schimb de prizonieri (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.86 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Palatele Parisului”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”.

10.10, 15.20 Documentar. “Cum e vremea?”. 10.25 Reporterul de gardă. 10.45 Vector european. 11.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Film în desen animat. “Sandocan”. 15.30 Erudit-cafe.

16.15 Templul muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro.

Program muzical. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Petalo romano. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.25 Ion Creangă. “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Respiro. Muzică jazz. 0.30 Documentar. “Album de familie”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 Evantai folcloric.

1.55 Descoperă Moldova. 2.30 La datorie. 5.00 La curţile dorului. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește!

9.20 Prezentare de carte. “Amarele confesiuni” de Dumitru Matcovschi. 10.25 Accente economice.

10.55 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Documentar. “Cum e vremea?”. 15.00 Film în desen animat. “Sandocan”.

15.25 Legendele muzicii. 15.35 Săptămâna sportivă. 16.05 Evantai folcloric. 16.45 Cinemateca universală. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Moldovenii de pretutindeni. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Russkii mir. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.10 Documentar. “Drumeţii”. 0.35 “Trio Haciaturean”.

Muzică de A.Babadjanian. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Music Mania. 4.30 ARTelier. 5.00 Descoperă Moldova. 5.15 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 К юбилею первого полета в космос. Премьера. “Открытый космос”. 3-я и 4-я серии 0.20 Арнольд Шварценеггер, Дэнни Де Вито в комедии “Джуниор” 2.05 Триллер “Грязное дело” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Грязное дело”. Продолжение 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Первые в космосе” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 К юбилею первого полета в космос. Премьера. “Первый отряд. Испытано на себе” 23.30 К юбилею первого полета в космос. Сергей Астахов в фильме “Королев” 1.30 Джулия Робертс, Ширли Маклейн в фильме “Стальные магнолии” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Стальные магнолии”. Продолжение 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Кто вешает лапшу” 23.20 Ночные новости 23.40 Премьера. “Петр Мамонов. Черным по белому” 0.40 Петр Мамонов в фильме “Такси-блюз” 2.30 Остросюжетный фильм “Гангстерские войны” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Гангстерские войны”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 9.00 O dată’n viaţă.

10.00 Dusseldorf, venim! 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45 Pro patria. 15.15 Așteaptă-mă...

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.40 Cu ochii’n 4. 21.30 Vip confidenţe.

Iurie Sadovnic. 22.30 Perechea potrivită. 2.05 Fără frontiere. 2.55 Curier TV. 4.25 Teleenciclopedia.

5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 4.30 Teleenciclopedia.

10.00 Profesioniștii. 11.00, 0.40 Perechea potrivită. 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”.

11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 15.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 16.00 Vip confidenţe. Iurie Sadovnic. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.00, 1.40 Cu ochii-n patru. 21.30 Fabrica de Staruri. Selecţiuni.

2.30 Oameni ca noi. 2.55 Europa mea. 5.20 Serial.

“DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 22 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1046 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 REFUGE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LE PRÉSIDENT / Cinéma 21:15 FLASH INFO 21:20 LE PROBLÈME C’EST QUE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AFFAIRE SACHA GUITRY / Fiction 23:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Afrique de l’Ouest 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Alexeï, les saumons et les ours

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 23 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1047 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 URGENCES VÉTO / Documentaire Tombé au champ d’honneur 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DIEU SEUL ME VOIT (VERSAILLESCHANTIERS) / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 7/8 20:25 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 8/8 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN OEIL SUR LA PLANETE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Brise-glace de l’Arctique

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal.

14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport.

21.00, 2.25 Prim-plan. 22.00 Serial. “ANATOMIA LUI GREY”. 22.55 Eurovision-2011. 23.10 Replay.

0.30, 4.25 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Amintiri din istorie. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 21 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1045 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire L’heure des combats (1940-1960) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BRUNO MANSER LAKI PENAN / Documentaire 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 20:25 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Le bateau postal d’Ouessant 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 VERSAILLES RIVE GAUCHE / Cinéma 1:40 VOILÀ / Court métrage 2:15 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Tunisie 2:40 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

8 APRILIE 2011

Programe TV

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film: Încredere zdruncinată (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Căutări disperate 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3970 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Demolatorul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:15 Serial: Moștenirea, ep.87 00:00 Serial: Fringe, ep.15, anul II 01:00 Film: Demolatorul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.87 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Unde se nasc fluturii”.

6.45 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. Actul I. 10.25 Știinţă și inovare. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55, 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 15.00 Desene animate. “Simple povești”. 15.30, 5.15 Abaziv. 16.05 Documentar. “Romane “Made in New York”. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro. Pian. 17.30 Portrete în timp.

Grigore Rusu. 75 de ani de la naștere. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.10 Documentar.

“Pădurea tropicală umedă”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 “Două orchestre”. Concert. 4.30 Liviu Rebreanu. “Ciuleandra”.

Spectacol TV. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

14

Joi APRILIE

15

Vineri APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Next Top Models by Cătălin Botezatu. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Retela de ACASA (emisiunea nr. 9) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45- Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 10) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 11 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 12 aprilie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Căutări disperate (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Planuri ascunse 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3971 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Teroare nevăzută 22:00 Fotbal Europa League 23:55 Profit 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Film: Moștenirea, ep.88 00:15 Serial: Fringe, ep.16, anul II 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fotbal Europa League (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Film: Moștenirea, ep.88 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar. “Romane “Made in New York”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.15 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. Actul II. 10.25 Natura în obiectiv. 10.55 Moldova în direct. 12.05 La datorie. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare).

15.00 Documentar. “Euromaxx”. 15.25 Fii tânăr!

16.10, 5.00 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 2.30 Reporterul de gardă. 22.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.35 Film.

“DIN PREA MULTĂ DRAGOSTE” (SUA). 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.45 Calendarul zilei.

Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Комедия “Рикки Бобби: Король дороги” 2.15 Детектив “Код убийства: Охота на киллера” 3.00 Новости 3.05 Детектив “Код убийства: Охота на киллера”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 Vip confidenţe. Iurie Sadovnic. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 0.55 Perechea potrivită. 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 2.45 Interes general.

15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.10 Sport. 21.00, 1.55 Judecă tu! 22.10 Film. “SYLVIA” (Marea Britanie, 2003).

0.00 Serial. “CSI: CRIME ȘI INVESTIGA|II”. 4.20 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 24 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1048 13:00 FLASH INFO 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 DES ENFANTS AUX URGENCES / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 7/8 15:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 8/8 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 L’AFFAIRE SACHA GUITRY / Fiction 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PAS DE SCANDALE / Cinéma 23:45 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 DIEU SAIT QUI, ONZE DIGRESSIONS AUTOUR DE JEANDANIEL POLLET / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Galice, pêcheurs en danger

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Planuri ascunse (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3972 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Uriașul și râul”.

6.45, 17.15 Documentar. “Palatele Parisului”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.40 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.15 Film. “PI|IGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău, 1989”). 10.25 Focus TV. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Casa mea.

12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Documentar.

“Surprinzătoarea lume a animalelor”. 15.00 Desene animate. “Simple povești”. 15.30, 5.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar.

“Palatele Parisului”. 17.30, 2.30 Orchestra de Cameră “Philarmonia” (România). 18.00, 4.30 Accente economice. 18.35 Documentar.

“Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara!

Talk-show. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”.

Noutăţi bancare. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial.

“LEONE” (Italia). Episodul 1. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Respiro. Program muzical. 0.35 Documentar.

“Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 Templul muzicii. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 “ О б ру ч а л ь н о е кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики” 0.15 Адам Сэндлер, Дрю Бэрримор в фильме “50 первых поцелуев” 1.50 Том Хэнкс, Дензел Вашингтон в фильме “Филадельфия” 3.50 Алла Пугачева в фильме “Пришла и говорю” 7.00 Telejurnal matinal.

9.00, 5.20 Vedeta familiei. 10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.25 Telejurnal. 14.45 e-Forum.

15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.25 Bebe magia.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

19.45, 4.10 Sport. 23.10 Film. “RĂZBOIUL” (SUA, 2007). 0.50 Dramă. “ORELE” (SUA, 2002).

2.40 Film. “ÎN CENTRUL LUMII” (SUA, 2001).

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 25 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1049 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE 13:30 EXPÉDITION KACHGAR / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’AFFAIRE SACHA GUITRY / Fiction 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 22:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 7/8 1:40 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 8/8 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 GRANDEURS NATURE / Documentaire Luna, l’orque qui aimait les hommes

16

Sâmbătă APRILIE

17

11

Duminică APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.30 Iubirea face farse 16.00 Concert 17.00Fotbal 19.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 în puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30Concert. Duminică de florii 11.30 Desene animate 13.30 Film artistic 16.00 Superbingo Metropolis 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.50 Plasa de stele 22.20 în puii mei 23.35 Film artistic 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ca în rai („Just Like Heaven”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30- Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 13 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 14 aprilie) (15) (divertisment)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 12) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dragoste cu preaviz (“Two Weeks Notice”) (12) (comedie/romance) 22:45 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr. 11) (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.17, anul III 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:30 Film: Greu de ucis 23:30 Film: Cyborg 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Greu de ucis (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Film. “DIN P R E A M U LTĂ DRAGOSTE” (SUA). 7.40 Documentar. “Siria - leagănul civilizaţiei”.

8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii. Caesar - super asediu” (SUA). Episodul 1. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30, 5.15 Dor. Program muzical. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare).

13.00 ȘTIRI. 13.10 Cuvintele Credinţei. 13.55 Studio “Art plus” (rus.) 14.25 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 14.55 Fotbal. Campionatul RM. “Zimbru” (Chișinău) - “Sheriff ” (Tiraspol). Transmisiune de pe Stadionul “Zimbru”. În pauză: Respiro. Program muzical. 16.45 Cinemateca universală. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Quintessence saxophofone Quintet. Muzică jazz. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Film.

“DEPARTE DE EA” (Canada). 23.40 ȘTIRI. 23.50 Ioan Paulencu. “Ce mi-a fost mai drag pe lume”. Spectacol muzical.

Partea 1. 0.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 La noi în sat. 2.30 Lucrări picturale. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Cercetașii 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Poarta norocoasă 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Urmărirea 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Misterele întunericului 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 Film: Cercetașii (r) 03:30 Film: Destinaţie finală 3 (r) 05:00 După 20 de ani (r) 05:45 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Serial. “LEONE” (Italia).

Episodul 1. 7.30 Documentar. “Cum e vremea?”. 7.40 O seară în familie.

9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie.

11.30, 3.30 Portrete în timp. Valentin Dânga, artist al poporului. 12.00 Legendele muzicii. 12.15 Documentar. “Bătăliile antichităţii. Caesar - super asediu” (SUA).

Episodul 1. 13.00 ȘTIRI. 13.10 “Stele comediei”. Spectacol al Teatrului “Constantin Tănase” din București.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 ARTelier. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 “Roua feșniciei”.

Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 4.30 Vedete la bis! 21.00, 2.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.20 Ioan Paulencu. “Ce mi-a fost mai drag pe lume”. Spectacol muzical. Partea 2. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Ritmuri populare.

3.00 Focus TV. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

5.40 Фильм “Спирит: Душа прерий” 6.00 Новости 6.10 Фильм “Спирит: Душа прерий”. Продолжение 6.55 Сергей Никоненко в фильме “Трын-трава” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Сергей Никоненко. Поздно, люблю другую” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “ДОстояние РЕспублики” 15.00 Новый “Ералаш” 15.15 “Синие ночи”. Многосерийный фильм 17.50 Новый “Ералаш” 18.05 “Общая терапия”. Многосерийный фильм 19.55 “Фабрика звезд. Возвращение” 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение” 22.25 “Прожекторперисхилтон”23.00“Что? Где? Когда?”0.05 Премьера. Дэниел Крэйг в фильме “Воспоминания неудачника” 1.55 Стив Мартин в комедии “Сержант Билко” 3.25 Дарья Михайлова в фильме “Голубой портрет” 4.50 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.15 “Поле чудес”

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 04:00 до 05:00 в связи с профилактическими работами 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Фильм Георгия Данелии “Настя” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!”

9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Сладкая жизнь” 13.05 Алексей Баталов в фильме “Дело Румянцева” 14.50 Любовь Толкалина, Анатолий Белый в фильме “Храни меня, дождь” 16.35 Алла Пугачева. “Избранное” 17.55 Премьера. “Алла Пугачева. Жизнь после шоу” 18.50 “Жестокие игры”. Новый сезон 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.20 “Познер” 0.20 Мартин Лоуренс в комедии “Национальная безопасность” 1.45 Том Селлек в детективе “Невозмутимый” 3.05 “На все ради любви” 4.00 Профилактика

7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”.

9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”.

10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 2.50 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Film. “INSULA SUFLETELOR PIERDUTE”. 2.00 Tezaur folcloric. 4.00 Amintiri din istorie. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

7.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 2.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.10 Film. “BERLINUL SUB FLĂCĂRI” (SUA, 2007). 22.55 Garantat 100%. 23.55 O carte pe săptămână. 0.00 ÎnTrecerea anilor. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 7:55 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 9:30 A BON ENTENDEUR 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Taipei 101, sous le ciel de Taiwan 16:02 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 RUGBY - TOP 14 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUTOUR DU FLEUVE / Documentaire

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ !

NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:00 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Créateur textile 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LES BOYS / Fiction Episode 4 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ETATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sud Dakota 21:00 FLASH INFO 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LIBERTÉ-OLÉRON / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PAS DE SCANDALE / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FOREVER LENINE / Documentaire

Vând cărucior și pat pentru gemeni.

Tel.: 079707418 SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

=

Regionala Nord a PPCD exprimă sincere condoleanţe domnului Gheorghe Banaru, primar al comunei Drăgănești, Sângerei, în legătură cu trecerea la cele veșnice a mamei sale, Lidia Banaru.

Dumnezeu s-o odihnească în pace cu drepţii.

CMYK

12

8 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MICHELLE:

„Dacă aveţi un scop în viaţă, nu trebuie să renunţaţi la el niciodată” Are 19 ani, vine de la Soroca și este câștigătoarea concursului muzical din Anapa, deţinătoarea premiului II la Festivalul de muzică din Istanbul și al premiului I de la Soci. Iar în 2009 a câștigat Premiul Mare al Concursului tinerilor talente „Colibri” de la Hollywood. În prezent, Mihaela Ojog și-a luat alt nume de scenă, se numește Michelle, și împreună cu Randi (vărul lui Marius Moga cu care a înfiinţat trupa cu renume mondial Morandi) va lansa în curând un album. Astăzi, Michelle ne povestește ce crede ea despre muzică și artiști și care sunt planurile ei de viitor.

- De curând, ai adoptat un nou nume de scenă. De ce a fost nevoie de această schimbare și prin ce se deosebește Michelle de Mihaela Ojog?

- Michelle e un nume franţuzesc și cred că mă prinde mai bine. Nu simt nicio diferenţă, mulţi îmi spun așa de mică, chiar din liceu, deoarece am studiat într-un liceu francofon.

- Povestește-ne despre colaborarea cu Randi și ce așteptări ai de la acest proiect?

- Este prima mea colaborare cu o vedetă de talie internaţională și mă simt foarte responsabilă, iată de ce mă voi strădui să fac tot ce ţine de mine pentru ca acest proiect să reușească. Sper că va fi un proiect de succes, care va place publicului, asta este tot ce îmi doresc acum.

- Nu te tentează să-ţi încerci puterile și la preselecţia naţională a concursului Eurovision?

- Nu m-am gândit la asta, deși am primit propuneri în acest sens, dar am ales o altă cale. Cine știe ce mă așteaptă în viitor, poate mă va interesa la un moment dat și acest concurs.

- Cum reușești să împaci studiile cu muzica?

- Deocamdată, le reușesc pe toate, sper să îmi meargă la fel de bine și în continuare.

- Cum crezi, de ce se spune că moldovenii sunt foarte talentaţi, dar, în același timp, puţini dintre ei au ajuns să fie cunoscuţi și apreciaţi peste hotarele ţării?

LA MULŢI ANI, MARIAN STÂRCEA!

Îndrăgitul compozitor Marian Stârcea și-a sărbătorit ieri, 7 aprilie, ziua de naștere. Maestrul a evitat să organizeze ceva special cu ocazia zilei de naștere, spunând că va sărbători la serviciu, lucrând alături de colegi. „Îmi sunt alături cei dragi, nu fac nimic special. În plus, suntem în Postul Mare și nu cred că e rostul să ne dedăm petrecerii. Pentru mine, orice zi petrecută alături de cei dragi este o zi frumoasă, care trebuie preţuită”, ne-a spus compozitorul.

Marian Stârcea este compozitorul care a scris piese pentru cele mai valoroase voci din Republica Moldova, dar are și o frumoasă colaborare cu Mirabela Dauer și Gabriel Dorobanţu. În ultima perioadă Marian Stârcea se remarcă, în special, prin colaborările cu tineri interpreţi, contribuind la descoperirea de noi talente.

Noi îi spunem la mulţi ani compozitorului și îi dorim mult succes și realizări frumoase și pe viitor.

- Nu vreau să mă adâncesc prea mult în această temă... sunt multe nuanţe pe care nu aș vrea să le scot acum în evidenţă, dar totuși e păcat că pierdem foarte multe talente.

- Ce înseamnă pentru tine o vedetă adevărată, cum ai defini-o?

- În viziunea mea, o vedetă înseamnă o persoană iubită și respectată de public, a cărei piese sunt ascultate de o lume întreagă, a cărei voci poate atinge orice suflet. Asta este arta unui artist adevărat.

- Cum poţi fi deosebită prin muzică?

- Prin carismă și sufletul depus în tot ceea ce faci.

- Ce este mai important pentru o carieră de artistă: școala sau practica, experienţa?

- Sigur, practica și experienţa sunt pe primul loc, de aia și se spune că practica bate gramatica. Sunt de acord cu asta, trebuie să exersezi foarte mult, să muncești și să prosperi în tot ceea ce faci.

- Cu cine în afară de Randi ai vrea să mai colaborezi și care sunt proiectele tale de viitor apropiat?

- Nu vreau să vorbesc de planurile de viitor, e secret. Vreau mai întâi să muncesc, să-mi ating scopurile propuse deja și după asta să divulg rezultatul final.

- Cum crezi, care este cea mai frumoasă piesă muzicală scrisă și interpretată până în prezent din istoria muzicii?

- Pentru mine, cea mai frumoasă piesă din istoria muzicii este și va rămâne „Vivo per lei” de Andrea Bocelli. E apogeul unei piese de succes, care merită să rămână în istoria muzicii internaţionale.

- Adresează, te rugăm, un mesaj cititorilor ziarului FLUX.

Cântăreţul de muzică tradiţională Michel Martelly a câștigat alegerile prezidenţiale din Haiti cu 67,57 la sută din voturile exprimate, potrivit rezultatelor preliminare ale Consiliului Electoral Provizoriu (CEP), aceste rezultate generând manifestări de bucurie la Port-au-Prince.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

La Pétion-Ville, în capitala haitiană, câteva sute de susţinători ai lui “Tet kalé” (“chelul” în creolă, numele de scenă al lui Martelly) s-au reunit într-o atmosferă amicală, după ce CEP a anunţat luni, în jurul orei locale 18.00 (marţi, 01.00 ora României), primele rezultate ale celui deal doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 20 martie.

Rivala sa, Mirlande Manigat, a obţinut 31,74 la sută din sufragiile exprimate, potrivit rezultatelor CEP. Rezultatele definitive urmează să fie anunţate la 16 aprilie, la încheierea unei perioade în care cei doi candidaţi din turul doi vor putea depune contestaţii la autorităţile electorale.

Michel Martelly, un cântăreţ de muzică populară în vârstă de 50 de ani, îi va succeda, în cazul confirmării rezultatelor, președintelui René Préval la conducerea

8-15 aprilie Berbec

S-ar putea să exageraţi când vă faceţi în minte un plan și vă propuneţi cam multe. Faceţi un efort de voinţă, dar corpul nu vă ajută și va trebui să recunoașteţi că aveţi nevoie de odihnă.

Taur celei mai sărace ţări de pe continentul american, pentru un mandat de cinci ani.

Victoria sa este neașteptată în măsura în care Michel Martelly nu s-a calificat, într-o primă fază, în al doilea tur de scrutin.

Dar dezvăluirea fraudelor i-a permis să îl înlocuiască pe candidatul puterii Jude Célestin și să se confrunte cu fosta Primă Doamnă Mirlande Manigat.

Cu câteva ore înaintea anunţului oficial al acestor rezultate, secretarul de stat pentru siguranţa publică, Aramick Louis, le-a cerut candidaţilor să își invite susţinătorii “să nu protesteze violent pe străzi”, indiferent de rezultat, de teama unor tulburări similare celor din primul tur.

Succedându-i lui René Préval, Michel Martelly, a cărui soţie a jucat un rol important în timpul campaniei, va prelua conducerea unei ţări devastate de seismul din 12 ianuarie, soldat cu aproape 250.000 de morţi, și decimată de o epidemie de holeră soldată cu 5.000 de morţi.

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost marcat, cu câteva zile înaintea scrutinului, de revenirea în Haiti a fostului președinte Jean Bertrand Aristide, care a trăit șapte ani în exil. Cu două luni înainte, fostul dictator Jean-Claude Duvalier s-a întors, de asemenea, în ţară, după 25 de ani de exil în Franţa.

UN MOLDOVEAN LA MTV ITALIA

Recunoaşteţi personajul?

Cătălin Josan va încinge atmosfera la premiile industriei muzicale italiene

Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar.

Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Interpretul basarabean Cătălin Josan se afla printre oaspeţii ediţiei din acest an a Premiilor MTV Italia, care se va desfășura pe 20 aprilie în Piazza Santa Croce din Firenze.

Multe vorbe, puţine fapte și timp pierdut. Acestea sunt riscurile dacă veţi ceda dorinţei de a cere socoteală celor care v-au promis diverse feluri de ajutor, inclusiv sfaturi sau cunoștinţe avansate.

Gemeni Sunteţi în formă acum, aveţi mai multă energie, sunteţi motivaţi și mai rapizi în luarea deciziilor.

Cariera e principala preocupare, de aceea e bine să nu acordaţi o importanţă exagerată supărărilor șefilor.

Rac În această perioadă vă prinde bine să vorbiţi mai puţin și dacă totuși nu vă puteţi abţine, măcar să fiţi atenţi cui și ce spuneţi. S-ar putea să îi plictisiţi pe unii, să îi enervaţi rău pe alţii sau să fiţi refuzaţi, pur și simplu.

Leu O săptămână de întâlniri cu prietenii pentru petrecerea timpului liber. Evitaţi complicaţiile, lăsându-i pe cei din jur să vorbească mai întâi și abia după aceea stabiliţi ce este mai bine să spuneţi.

Fecioară Dispare senzaţia că vă bucuraţi de protecţia specială din partea superiorilor. Pot apărea tot felul de probleme, posibil urgenţe, și nu mai este timp să vi se acorde atenţia dorită.

Balanţă Informaţiile de care aveţi nevoie pentru a înţelege ceva din comportamentul partenerului de cuplu pot fi obţinute și indirect, din gesturi sau decizii.

Chiar nu e un moment bun pentru a avea discuţii.

Scorpion Aveţi darul de a spulbera din câteva cuvinte toate iluziile cu care se amăgesc cei din jur. Unii protestează, fără să aibă motive reale, uitând că au nevoie de maturizare și de un pic de realism.

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Redacţia FLUX

- Îţi mulţumim!

„Chelul” a fost ales preşedinte în Haiti

CONCURS

Săgetător Ediţia din acest an întrunește recitalurile a 18 artiști diverși, printre care și Cătălin. Printre oaspeţii din străinătate ai acestei ediţii se mai numără Alexis Jordan, Dragonette, Mads Lange. Organizatorii se așteaptă că ediţia din acest an va avea și un număr foarte mare de spectatori moldoveni aflaţi în Italia, care vor veni să-l asculte pe Cătălin.

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

O pensionară de 75 de ani din Georgia a lăsat trei ţări fără conexiune la internet

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

CONCURS

Deja timp de două săptămână, la redacţie ne-au venit mai multe scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greșite. Deocamdată, nu facem publice numele celor care au răspuns corect la concursul din ediţiile trecute, deoarece înţelegem că o bună parte dintre scrisorile cu răspunsurile expediate nu au reușit încă să ajungă la redacţie.

Deci, rămânem în așteptarea răspunsurilor, iar anunţarea răspunsurilor corecte și numelor cititorilor noștri care au răspuns corect o amânăm pentru mai târziu.

- Vreau să le spun tuturor că dacă aveţi un scop în viaţă, nu trebuie să renunţaţi la el niciodată, munciţi, tindeţi spre perfecţiune și veţi atinge apogeul.

O pensionară de 75 de ani riscă trei ani de închisoare după ce a lăsat trei ţări fără internet pentru mai multe ore la sfârșitul lunii trecute. Georgia, Armenia și Azerbaidjan sunt ţările deconectate de la internet din cauza femeii care săpa după cupru pe lângă cablurile optice, scrie BBC News.

Femeia, originară din Georgia, săpa după cupru în orașul Ksani, în apropierea cablurilor de internet aparţinând companiei georgiene Railway Telecom.

Compania era provider de internet atât pentru Georgia, cât și Armenia și Azerbaidjan. Pana de internet a durat câteva ore, în seara de

CMYK

28 martie, iar conexiunea a fost reparată abia la miezul nopţii.

“Având în vedere că este bătrână, femeia a fost eliberată până la terminarea anchetei și a procesului care va urma”, anunţă Zura Gvenetadze, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne din Georgia.

V-aţi pierdut motivaţia și nu mai aveţi chef să ieșiţi în evidenţă. Abia spre sfârșitul săptămânii veţi găsi resursele necesare, probabil în orele libere, ca să deveniţi mai veseli și mai atenţi la ce se petrece în jur.

Capricorn Speranţele voastre s-ar putea dovedi exagerate, mai ales cele legate de copii, de realizările lor sau de intensitatea sentimentelor persoanei iubite. E bine că reveniţi cu picioarele pe pământ!

Vărsător O perioadă potrivită pentru a vă ocupa de creaţie, de copii, de educarea lor, de scris sau de citit ori de pasiunile voastre. Orele de program pot trece mai repede, pentru că mintea voastră e undeva departe.

Peşti Starea voastră e bună, chiar dacă nu se vede în afară acest lucru. E ca și cum aţi avea un scut secret care vă ţine departe de orice stres. De exemplu, vă apără de nesfârșite discuţii cu familia.