Ziarul Flux, Ed. 21 (849) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 8.06.2012

Sf. Ap. Iuda; Sf. Sfinţiţi Ap. Carp și Alfeu; Sf. Mc. Averchie și Elena (Harţi)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.1436 1 Dolar american ............. 12.0287 1 Leu românesc ................ 3.3896 1 Rublă rusească ............... 0.3717 Timpul probabil:

Maxima zilei “Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat în școală”. Albert Einstein

8.06.2012

9.06.2012

Soare, 18 29 0C

Soare, 18 33 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

ACTUAL

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 21 (849)

PL și PLDM au salutat decizia celor trei deputaţi comuniști de a pleca din PCRM. “PL salută decizia grupului domnului Mișin. Considerăm că acest pas va contribui la o activitate mai eficientă a Parlamentului”, a declarat Ion Hadârcă, președintele fracţiunii Partidului Liberal. Și liberal-democrata Liliana Palihovici i-a susţinut pe cei trei deputaţi care au hotărât să se despartă de PCRM. “Vreau să susţin decizia lui Mișin, Botnariuc și Babenco”, a menţionat vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici. Plecarea Grupului Mișin din Partidul Comuniștilor nu este o pierdere pentru PCRM. Ei au plecat la un cimitir politic. Așa a comentat deputatul comunist Artur Reșetnicov plecarea din PCRM a foștilor săi colegi-deputaţi Vadim Mișin, Tatiana Botnariuc și Oleg Babenco.

PAGINA

INTERVIU

PAGINA

SCANDALOS

“PCRM nu are ce pierde în urma plecării celor trei deputaţi. În afară de Vadim Mișin, ceilalţi doi deputaţi sunt niște necunoscuţi”, a subliniat Reșetnicov. Deputatul a mai spus că unii dintre cei trei deputaţi au fost cumpăraţi: “Oponenţii noștri sunt deranjaţi de ratingul nostru care este în creștere și au fost în căutarea trădătorilor. Atunci când partidul e pe cale de reîntoarcere la putere rămâne pe conștiiţa lor această plecare”. În cadrul unui briefing, Vadim Mișin a explicat de ce a decis să plece din PCRM, împreună cu alţi doi colegi de formaţiune. Acesta a declarat că decizia a fost una dificilă, dar că nu a fost dictată de relaţiile personale cu liderii Partidului Comuniștilor. Mișin a mai adăugat că nici un partid din AIE nu are legătură cu hotărârea de a părăsi formaţiunea. Continuare în pag. 2

Voronin a devenit un dezavantaj pentru PCRM Interviu cu Vlad SOCOR - De ce nu vin deputaţii comuniști în Parlament? Cine îi sfătuiește și până unde vor merge ei cu această lipsă de la ședinţele în plen ale Parlamentului? - Primul răspuns este că strategia și tactica Partidului Comuniștilor este determinată de o personalitate revoluţionară, de domnul Mark Tkaciuk, care are o influenţă foarte mare asupra strategiei și tacticii PCRM. Dânsul dorește o situaţie revoluţionară după modelul leninist al dualităţii puterii în Republica Moldova. Asta este personalitatea domnului Mark Tkaciuk. Cred că este o fantezie politică din partea dânsului, dar este o fantezie pe care el pare să o urmărească destul de consecvent. Al doilea răspuns la întrebarea dvs. este următorul: eu cred că mulţi factori din PCRM, probabil, inclusiv domnul Voronin, ar dori, de fapt, o întoarcere onorabilă în Parlament, cu condiţia de a nu-și pierde prestigiul, cum se spune, de a-și salva obrazul printr-o întoarcere onorabilă în Parlament. Eu cred că este în interesul Republicii Moldova ca PCRM să se întoarcă în Parlament, UE este de această părere, în numele stabilităţii politice din Republica Moldova. PCRM este prea mare pentru a fi exclus sau marginalizat, el reprezintă o mare parte a alegătorilor. Deci, eu cred că ar trebui de oferit PCRM o ieșire onorabilă din situaţie. Iar o ieșire onorabilă din situaţie este,

„Filat vrea să distrugă Biserica, în aplauzele homosexualilor din Moldova”

FLUX

Trei deputaţi PCRM au anunţat, la începutul ședinţei de joi, 7 iunie, a Legislativului, că părăsesc Partidul Comuniștilor. Este vorba de parlamentarii Vadim Mișin, Tatiana Botnariuc și Oleg Babenco. Anunţul a fost făcut de la tribuna Parlamentului de către deputatul Vadim Mișin. Totodată, parlamentarul a anunţat că ei vor continua să activeze în Parlament ca deputaţi neafiliaţi.

Ghenadie Cosovan: La Interne, în funcţii-cheie au fost numiţi oamenii lumii interlope

ABONAREA 2012

Voronin, părăsit şi de Mişin

Surpriza ”Mişin” pentru Congresul Comuniştilor

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 8 iunie 2012

PAGINA

FiatLUX

O nouă încercare de discreditare a Mitropoliei Basarabiei

de fapt, o intrare onorabilă în Parlament cu menţinerea obrazului.

Filat îşi lustruieşte imaginea pe cheltuiala pacienţilor Institutului Oncologic După ce vinerea trecută i-am făcut reproșuri, nu fără temei, premierului Filat că este preocupat mai mult de drepturile pederaștilor decât de soarta bunilor creștini din această ţară, în special, a celor afectaţi de cancer, iată că exact în aceeași zi, șeful Cabinetului de Miniștri a efectuat o vizită la Institutul Oncologic.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

XXX

- Congresul PCRM de sâmbătă ar putea să aducă careva surprize? - Speranţa mea personală este ca la Congres cineva din partid, preferabil domnul Voronin însuși, va deschide o portiţă de reintrare în Parlament. Indicând printr-un semnal cât se poate de clar către partidele parlamentare că ar fi de dorit o soluţie care să permită reintrarea comuniștilor în Parlament, fără ca aceștia să-și piardă reputaţia sau onoarea. Continuare în pag. 2

CULMEA IPOCRIZIEI:

Gestul premierului ar fi de aplaudat, chiar dacă se vede de la o poștă că Filat a întreprins această vizită urmărind și scopul de a-și lustrui imaginea publică. Orice om normal va spune că ceea ce contează este ca opinia publică din Republica Moldova să conștientizeze ce pericol prezintă această maladie, să cunoască că numai anul trecut din cauza ei au decedat tocmai 5 635 de persoane și să ceară autorităţilor, inclusiv, celor din domeniul sănătăţii, să întreprindă pași eficienţi în vederea prevenirii și tratării acestei boli oribile. Și că nu contează

Din culisele Serviciului de Informaţii şi Securitate

Politicianul Iurie Roșca și-a lansat la Comrat, Găgăuzia, cartea „Notele unui optimist creștin”. Evenimentul a avut loc miercuri, 6 iunie, la sediul Muzeului regional din Comrat, la el participând personalităţi notorii din autonomia găgăuză, jurnaliști, scriitori, politicieni și oameni de afaceri. Lansarea de carte a fost moderată de Boris Novac, activist civic și lider al ansamblului artistic „Gagauzkie karabeiniki”.

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

Acum un an, Marian Lupu, pe atunci președinte interimar, a semnat un decret de constituire a Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, care ar fi trebuit să impulsioneze reformele din sistemul justiţiei. Acum putem constata că a fost confirmat, o dată în plus, adevărul că atunci când vrei să îngropi o reformă, mai faci o comisie sau un consiliu. Pentru că reforma justiţiei, pe care au luat-o în mâinile lor Lupu și Plahotniuc, a rămas tot acolo unde era și un an în urmă.

(citiţi pag. 5)

Iurie Roşca, primit cu braţele deschise la Comrat

că, în atingerea acestui scop, premierul Filat își face și un pic de PR. Dar iată că urmărind cu atenţie vizita lui Filat la Institutul Oncologic, am descoperit câteva detalii care trădează nemărginita ipocrizie a premierului care s-a pus în slujba homosexualilor. Continuare în pag. 6

Reforma Centrului Anticorupţie, o încercare de a nu schimba nimic?

(citiţi pag. 3)

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Zilele acestea s-a mai pus de o reformă. Legislativul a votat în două lecturi proiectul de Lege privind reformarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Instituţia se va numi de acum încolo Centrul Naţional Anticorupţie și nu se va mai subordona Guvernului, ci va fi o instituţie autonomă controlată de Parlament. Legea a fost adoptată înainte de aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, ceea ce, în opinia experţilor, nu ar însemna decât jumătăţi de măsură și nu va rezolva problema corupţiei. De asemenea, trecerea instituţiei din subordinea Guvernului sub control parlamentar nu înseamnă nicidecum că aceasta va fi depolitizată și că formaţiunile din Alianţa pentru Integrare Europeană vor renunţa la lupta pentru influenţa politică asupra acestuia.

Combaterea corupţiei – o luptă a guvernanţilor cu ei înşişi În cadrul unei recente conferinţe de presă în care au fost prezentate rezultatele monitorizării procesului de implementare de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor asumate în cadrul procesului de integrare europeană, directorul executiv ADEPT, Igor Boţan, s-a referit și la reforma CCCEC. Potrivit lui Boţan, Strategia Anticorupţie, elaborată cu implicarea experţilor externi, a fost una complexă, dar, până la urmă, toate lucrurile bune care au fost fixate în această strategie au fost eludate și ea nu a fost adoptată ca un tot întreg. În baza ei au fost doar modificate un șir de legi. „Faptul că nu a fost adoptată oficial această strategie, ne face să credem că guvernanţii care înţeleg că, de fapt, combaterea corupţiei este o luptă cu ei înșiși, încearcă să evite abordarea complexă a problemei corupţiei”, consideră expertul. Continuare în pag. 2

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1609 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

8 IUNIE 2012

După Publika.md

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Surpriza ”Mişin” pentru Congresul Comuniştilor

Voronin, părăsit şi de Mişin Urmare din pag. 1 “Pe noi, poporul Moldovei, circa 700 de mii de oameni, ne-a ales cu un scop, că vom fi reprezentanţii lui în Parlament, că îi vom apăra drepturile și interesele, că utilizând posibilităţi și metodele de luptă politcă vom apăra interesele electoratului. Da, am fost de acord cu conducerea fracţiunii când a anunţat proteste, dar considerăm că azi, acest boicot nu are eficacitate și nu aduce nici un beneficiu alegătorilor”, a explicat deputatul. Încă un motiv care i-a determinat pe Mișin, Babenco și Botnariuc să facă pasul respectiv a fost grija pentru limba rusă. “Populaţia vorbitoare de limbă rusă reprezintă circa 25 % din populaţia ţării, fiecare al patrulea cetăţean. Cu părere de rău, în jurul acestora se îngustează cercul care nu le permite să se realizeze pe plan personal și profesional. Venirea noastră în această sală va readuce aici limba rusă. Considerăm incorect ca 25% din populaţie să nu audă nici un cuvânt în rusă în Parlamentul Republicii Moldova”, a mai spus fostul comunist. Mișin a declarat că a încercat să vorbească de mai multe ori cu colegii săi de partid, dar zadarnic: “Am vorbit la partid și în fracţiune, am încercat să convingem, dar nu am reușit. Credem că mai mult folos vom aduce aici, în Parlament. Colegii noștri au vorbit destul de des că trebuie să revenim la putere și doar prin căi legale. Considerăm lipsit de logică să vorbim despre asta, iar în fapte să organizăm proteste etc. Nu avem nimic împotrivă, dar să ne limităm doar la manifestaţii de stradă poate duce la tensiuni sociale. Iar noi vrem ca orice problemă să se rezolve în mod civilizat”. Parlamentarul a dat asigurări că grupul care a ieșit din PCRM nu va trece de partea AIE: “Noi rămânem în opoziţie faţă de AIE, dar vom fi o opoziţie constructivă, vom analiza orice proiect. Tot ce vom considera că este în folosul oamenilor vom vota, indiferent de cine va fi autorul proiectului”. Vadim Mișin a negat că plecarea grupului ar fi fost regizată de una din componentele Alianţei de guvernare sau de Vladimir Voronin: “Azi mulţi vor spune că suntem un proiect al lui Filat, Plahotniuc, Voronin sau Lupu. Declar oficial, suntem proiectul nostru propriu, nu am avut niciodată discuţii cu nimeni despre ieșirea noastră din partid”. Chiar dacă au salutat decizia celor trei foști comuniști de a părăsi fracţiunea PCRM, liberalii spun însă, că plecarea celor trei ar fi condiţionată de interese politice sau economice. “De mult se auzeau vorbe. Oamenii când fac asemenea mișcări au interese, politic, economic, financiar, dar este interes. Îl compătimesc pe Vladimir Voronin, sigur. Suntem prieteni vechi! Cine m-a bătut în 89? Cum să nu-l compătimesc”, a menţionat președintele PL, Mihai Ghimpu. “Este un proces firesc și oamenii care au raţiune și responsabilitate în faţa alegătorilor trebuie să-și îndeplinească angajamentul lor care reiese din acest vot. Alegătorii au votat pentru ca deputaţii să-și facă datoria, nu să saboteze, sau să pericliteze dezvoltarea ţării”, a declarat președintele PLDM, Vlad Filat. Fostul comunist Igor Dodon susţine că scindarea PCRM va continua. Mai mult, Dodon a lăsat să se înţeleagă că după plecările din PCRM, socialiștii își vor consolida poziţia în Parlament. “Sunt ferm convins că socialiștii vor avea în curând fracţiune în Parlament. Și sunt ferm convins că după acest pas, după congresul care va avea loc în câteva zile, vor fi și alţii care vor face același pas curajos”, a declarat președintele PSRM, Igor Dodon.

EDI|IA DE VINERI

Actual

Părăsirea fracţiunii PCRM de către alţi trei deputaţi comuniști – Vadim Mișin, Oleg Babenco și Tatiana Botnariuc – a reactivat interesul opiniei publice asupra proceselor politice. Anumite acţiuni, precum și reacţii din partea unor deputaţi comuniști erau așteptate după Congresul PCRM din 9 iunie curent, dar acestea au apărut chiar în ajunul întrunirii. Plecarea celor trei deputaţi face parte din șirul de plecări cu care, de altfel, s-a obișnuit Partidul Comuniștilor, încă din 2009, din anul când a pierdut puterea. Nu doar plecarea celor trei deputaţi este importantă; mult mai importante sunt efectele ulterioare asupra situaţiei din PCRM, asupra situaţiei din Parlament, dar și mișcările pe eșichierul politic de stânga. Efectele care se vor răsfrânge asupra PCRM se vor simţi ulterior. Orice plecare de la un partid afectează imaginea acestuia, mai cu seamă plecarea unor persoane de top. De la ultimele alegeri parlamentare, în decurs de un an și jumătate, au plecat șase deputaţi, oare câţi vor mai pleca în decurs de 2,5 ani, adică până la viitoarele alegeri parlamentare ordinare. În actuala legislatură, din 42 de deputaţi câţi a avut, fracţiunea comuniștilor are acum 36. Plecările semnalează că există probleme mari în partid. Pe lângă clivajele între generaţii și con-

vingeri politice între membrii PCRM, se adaugă alte conflicte. Dacă, în mare parte, conducerea partidului a reușit să menţină situaţia sub control atunci când s-a aflat la guvernare, plasarea acestei formaţiuni în opoziţie a scos majoritatea conflictelor la suprafaţă. Se observă că o bună parte din membri nu mai sunt mulţumiţi de stilul luptei politice pe care îl folosește conducerea PCRM. Plecarea grupului Dodon a fost determinată, în mare parte, de poziţia ireconciliabilă a comuniștilor faţă de alegerea președintelui ţării, iar plecarea grupului Mișin este determinată, în mare parte, de boicotarea activităţii Parlamentului din partea fracţiunii comuniste. După Congresul PCRM de pe 9 iunie, ar mai putea pleca alţi membri, deoarece vor fi persoane care se vor nemulţumi de anumite decizii care urmează să fie luate (pe care unii membri de partid le cunosc). Totuși, trebuie de subliniat că plecarea grupului Mișin înainte de Congres va afecta și mai mult unitatea partidului, moralul membrilor săi; totodată, va crește tensiunea între conducere și membri, dar și între membrii fracţiunii parlamentare. Din câte se știe, nu toţi deputaţii comuniști au afaceri, ca să aibă și alte surse de existenţă. O bună parte din ei trăiesc doar din salariul de deputat, iar dacă fracţiunea nu se prezintă la ședinţele Parlamentului, aceștia nu primesc salarii. Marea nemulţumire este că unii deputaţi au rămas fără salarii din cauza ambiţiilor conducerii

partidului. La moment, PCRM este într-o situaţie dificilă, plecarea grupului Mișin înainte de Congres va impune conducerea partidului să ia niște decizii neașteptate. Apariţia în Parlament a încă trei deputaţi neafiliaţi vor influenţa și alţi deputaţi din fracţiunea comuniștilor, impunându-i să ia o decizie ca toţi să se întoarcă în Parlament. Sigur, trebuie să ne așteptăm și la anumite mișcări pe câmpul politic moldovenesc din partea acestor trei deputaţi neafiliaţi. Vor rămâne în atenţie și, totodată, vor fi urmărite acţiunile lor ulterioare. Deputaţii grupului Mișin au trei opţiuni: să rămână neafiliaţi, să adere la o formaţiune parlamentară sau extraparlamentară de stânga sau să-și creeze propriul proiect politic plasat pe eșichierul de stânga. Dacă merg pe ideea unui nou proiect politic, atunci acesta va avea soarta similară a celor create de Vladimir Ţurcanu („Moldova Unită”) și de Victor Stepaniuc („Partidul Popular Socialist”). Mai curând, vor fi tentaţi să adere la o formaţiune politică existentă, care are prezenţă în Parlament, și nu la una extraparlamentară. Cred că toţi se gândesc la viitor, iar partidelor extraparlamentare de stânga le lipsesc locomotivele, așa că ei se vor orienta la o formaţiune parlamentară, mai curând la Partidul Socialiștilor, și mai puţin probabil la Partidul Democrat. Opţiunea de a rămâne neafiliaţi politic este una temporară; vor aștepta să se mai așeze lucrurile, iar negocierea cu

viitorul partid va trebui să le asigure poziţie și un anumit rol. În prezent, putem admite că peste o perioadă de timp, grupul Mișin va adera la grupul Dodon. Încă de la sfârșitul lunii aprilie curent, Igor Dodon a declarat că în următoarele luni, pe scena politică moldovenească vor avea loc unele mișcări și că poartă „discuţii optimiste” cu unii foști colegi din PCRM, în privinţa plecării lor din partid. Promisiunile lui Dodon se adeveresc, acesta are speranţe că grupul Mișin va adera la PSRM, iar acest partid își va crea propria fracţiune parlamentară. Dacă lucrurile vor evolua în această direcţie, Partidul Socialiștilor va deveni o fracţiune de opoziţie și va umbri și mai mult rolul PCRM. Pe eșichierul politic de stânga se produc cele mai profunde schimbări. Dacă până în 2009 PCRM deţinea monopolul absolut, în prezent putem vorbi de o demonopolizare. Plecarea comuniștilor de la guvernare a reactivat lupta pentru acest sector, manifestându-se activ tot mai multe partide politice. Asta se întâmplă fiindcă cel mai numeros electorat în Moldova este de stânga, iar acesta, în mare parte, votează cu comuniștii. Scopul acestor partide este să smulgă cât mai mult electorat de la PCRM. Majoritatea personalităţilor politice care au părăsit formaţiunea comuniștilor fie au aderat, fie și-au creat propriile proiecte politice care se regăsesc, de asemenea, pe eșichierul politic de stânga (Lupu, Dodon, Ţurcanu, Ste-

Voronin a devenit un dezavantaj pentru PCRM Interviu cu Vlad SOCOR Urmare din pag. 1 - Fostul șef de stat Vladimir Voronin a fost vreodată pe timpul mandatului său un lider prooccidental? - Domnul Voronin a fost liderul unui stat mic și slab care prin definiţie manevrează între marele puteri și între marele blocuri. Aceasta s-a întâmplat în tot decursul istoriei și Moldova nu a făcut niciodată excepţie, nu poate nici astăzi să facă excepţie. Domnul Voronin a ajuns tardiv la concluzia, prin 20022003, că Occidentul este în ascensiune și și-a dat seama de acest lucru cu câţiva ani de întârziere și a cârnit barca statului conform acestei concluzii pe care a tras-o atunci. Prin anul 2007, poate 2008, domnul Voronin a ajuns la concluzia opusă că Occidentul începe să fie în declin, iar Rusia reia o ascensiune istorică. Și atunci domnul Voronin a cârnit barca statului conform acestei concluzii. Acum, domnul Voronin mizează din ce în ce mai mult pe Moscova, e convins de ascensiunea Moscovei. - Dar Moscova mizează pe Vladimir Voronin și PCRM? - Între Moscova și Vladimir Voronin există o neîncredere și ostilitate reciprocă. Ambele părţi, Moscova și Voronin, s-au înșelat una pe cealaltă în repetate rânduri. Au ajuns la înţelegeri pe care nici o

parte, nici cealaltă parte nu le-a îndeplinit. Între ei există o neîncredere deplină. Domnul Voronin a respins chiar în 2001, după ce fusese ales, domnul Voronin și dl Mark Tkaciuk au respins, în mod categoric, amestecul Moscovei în Republica Moldova. Ei au dorit să conducă Republica Moldova așa cum doreau ei. Moscova de câteva ori a încercat să-l folosească pe domnul Voronin și s-a înșelat de fiecare dată. De asemenea, domnul Voronin a încercat să obţină sprijinul Moscovei pentru a ajunge la putere în interiorul Republicii Moldova și de fiecare dată după ce a ajuns la putere a respins amestecul Moscovei. Eu aș fi foarte mirat dacă

Soros: Zona euro ar putea ﬁ dominată de Germania, iar Uniunea Europeană ar putea deveni un imperiu german Economistul George Soros privește criza europeană într-o manieră ușor diferită, notează publicaţia Forbes. Miliardarul nu exclude posibilitatea transformării Uniunii Europene într-un imperiu german, dar susţine că nu ar fi cea mai bună soluţie pentru problemele economice cu care se confruntă Europa la momentul acesta, transmite IMOPEDIA.ro Soros demonstrează o încredere aproape fanatică în democraţia republicană și este aproape terifiat de ideologia totalitaristă, se arată într-un editorial Forbes. Economistul nu este încântat de ideea unui imperiu, dar există și un unghi diferit din care poate fi privită întreaga situaţie. Ideea în sine a unui imperiu german nu pare a fi în neregulă, dar specialiștii contestă faptul că germanii ar putea conduce un astfel de teritoriu. În materialul Forbes se subliniază faptul că Germania a încercat de vreo șase ori să constituie un imperiu în ultimii 2000 de ani, dar a eșuat de fiecare dată. Iar cum motivul insuccesului nu a fost încă identificat, Germania ar trebui să respecte experienţele trecutului. Zona euro ar putea ajunge să fie dominată de Germania, iar în această situaţie, divergenţele dintre statele creditoare și cele îndatorate s-ar adânci. Statele periferice s-ar transforma în zone afectate permanent de criză, astfel că vor avea o continuă nevoie de tranșe de bani. Întreaga situaţie ar transforma Uniunea Europeană în ceva complet diferit faţă de „noţiunea fantastică” de la care a pornit. UE ar deveni un imperiu german, iar statele periferice ar fi un fel de regiuni suburbane. „Tuturor cred că ni se pare inacceptabilă această idee, dar am un deosebit respect pentru Germania în actuala ei formă”, a declarat George Soros în cadrul Festivalului de Economie din Italia. Criza datoriilor suverane ar trebui depășită, liderii europeni ar trebui să colaboreze pentru a găsi o soluţie, dar Berlinul nu ar trebui privit ca o

capitală a Europei. Unele voci susţin că germanii nu pot conduce Bătrânul Continent, că vor da greș, atrăgând după ei și tot restul lumii. Este foarte puţin probabil ca Germania să-și asume, în următoarele trei luni, rolul de lider pentru a scoate zona euro din criză, mai consideră miliardarul american George Soros. Potrivit acestuia, orice intervenţie a Germaniei după cele trei luni pe care le mai are la dispoziţie va fi tardivă, informează Reuters, citat de Ziare.com. În discursul ţinut la Trento, în Italia, Soros a catalogat actuala situaţie din zona euro drept o criză a datoriilor suverane, interconectată strâns cu o criză a sistemului bancar. Soros este de părere că în situaţia în care se va acţiona prea târziu, criza din zona euro ar putea distruge Uniunea Europeană. Mai mult chiar, Soros anticipează că Europa va fi împinsă într-un “deceniu pierdut”, similar cu cel traversat de statele din America Latină în anii ‘80. “O soartă similară (cu cea a Americii Latine – n.r.) așteaptă acum Europa. Asta este responsabilitatea pe care Germania și celelalte state creditoare trebuie să o conștientizeze. Dar nu este nici un semn că s-ar întâmpla așa ceva”, a afirmat miliardarul de origine maghiară. FLUX

Moscova ar face noi încercări de a miza pe sprijinul politic al domnului Voronin în interiorul Republicii Moldova. Din acest motiv, Moscova dorește alţi parteneri de alianţă în Republica Moldova. Moscova mizează pe partiduţe mici pe care speră să le unească într-o singură forţă și speră că această forţă să rupă și părţi din electoratul PCRM. Dacă Moscova mizează din nou pe domnul Voronin ar fi un gest aproape de disperare din partea Moscovei și nu cred că acest lucru va avea loc. - Rămânerea domnului Voronin în fruntea PCRM avantajează formaţiunea? - Eu, de la distanţă, cred

că domnul Voronin a devenit un handicap, un dezavantaj pentru partidul său. Domnul Voronin nu demonstrează calităţi de politician care să funcţioneze într-un sistem multipartid. Dânsul nu cunoaște compromisul, compromisul probabil că este un cuvânt de ocară pentru garda veche din PCRM. Dânsul este, pur și simplu, atât de inflexibil și se cantonează în situaţii fără ieșire, care fac foarte dificilă cooperarea cu alte partide. Tot PCRM, dar în special domnul Voronin, au ratat multiple șanse de a se integra în mod firesc și fără zguduiri în sistemul politic al Republicii Moldova și de a participa la guvernări de coaliţie. În loc de aceasta, PCRM și domnul Voronin personal, și domnul Mark Tkaciuk au demonstrat inflexibilitate, au demonstrat un defect pe care comuniștii în trecut îl numeau sectarism, în limbajul Partidului Comunist. Adică incapacitatea de a ieși din propria extremă și de a stabili relaţii de cooperare și chiar coaliţie cu alte partide. PCRM ar fi putut să joace încă un rol important în Republica Moldova în cadrul sistemului politic și chiar la guvernare, dacă s-ar fi adaptat condiţiilor de pluralism, dar partidul nu s-a adaptat acestor condiţii. Interviu realizat de Valentina URSU Sursa: europalibera.org

paniuc etc.) PCRM a fost un furnizor de actori politici pentru alte partide plasate pe stânga politică moldovenească, iar celelalte partide au beneficiat din plin de acești actori, unii dintre ei devenind locomotive reale ale partidelor, cum ar fi Lupu pentru PD și Dodon pentru PSRM. Toate aceste plecări de la comuniști le afectează foarte mult starea de spirit din interiorul partidului, dar cel mai important e că cei care pleacă devin concurenţi serioși care afectează baza electorală a comuniștilor. Orice plecare a unui grup din cadrul acestui partid înseamnă

și plecarea unei anumite părţi (mai mari sau mai mici) din electorat? De acum încolo, vom asista la o luptă politică dură între PD, PSRM și PCRM pentru a se extinde cât mai mult pe eșichierul politic de stânga. Totuși PCRM are încă suficiente resurse ca să-și menţină poziţia, fiindcă nu se știe cât de mult vor influenţa aceste plecări asupra electoratului. P.S.: Sunt șanse ca peste o perioadă de timp să asistăm la o reformatare a guvernării. În politică și imposibilul devine posibil. Vasile CROITORU Sursa: vox.publika.md

Mişin a plecat. Voronin kaput şi şah la Ghimpu Plecarea din PCRM a grupului Mișin, compus din trei deputaţi, deocamdată, constituie, fără îndoială evenimentul cel mai important, după alegerea președintelui Timofti. Mișin a fost unul dintre seniorii comuniștilor, un adevărat pilon al partidului, personalitate cu mare autoritate în rândurile electoratului de stânga, în special, în mediul minorităţilor naţionale. El a anunţat deja că grupul său va participa în Parlament, alături de AIE, la votarea anumitor legi, pe care le va considera importante, ceea ce înseamnă că a mai apărut o schemă politică de majoritate parlamentară de luat în calcul. Unii comentatori declară că, în toamnă, este posibilă schimbarea majorităţii parlamentare, care poate să aducă după sine și schimbarea Guvernului, și că Rusia va pune presiune pe politicienii moldoveni pentru a schimba raportul de forţe, pentru a exclude PL-ul de la guvernare. Teoretic, dar și practic, oricând poate fi realizată o majoritate conjuncturală sau permanentă în combinaţia: PLDM (31 deputaţi) + PD (15 deputaţi) + grupul Dodon (3 deputaţi) + grupul Mișin (3 deputaţi) + Godea = 53 deputaţi. În plus, se așteaptă să mai plece câţiva deputaţi din fracţiunea comunistă după Congresul din 9 iunie. Nu cred că AIE se va destrăma și ca PL va fi exclus din actul guvernamental în această sesiune a Parlamentului, deoarece ar fi prea riscant pentru imaginea guvernării și reprezentanţii UE nu ar susţine un asemenea scenariu riscant.

Dar este evident că, după plecarea grupului Mișin din PCRM, scad poziţiile PL-ul, atât în Parlament, cât și la guvernare, iar unele numiri în funcţii și unele legi s-ar putea vota și fără deputaţii din PL. În ce privește PCRM, plecarea lui Mișin îl scoate definitiv pe Voronin și comuniști din jocul mare politic, pentru viitorii doi ani, cel puţin, și partidul, fără îndoială, va intra în disoluţie. Mișin și echipa sa va ataca dur poziţiile comuniștilor, deoarece acesta are mare autoritate în rândul minorităţilor naţionale și, în termen mediu și lung, în funcţie la ce forţă politică se va ralia, s-ar putea întâmpla să fure de la comuniști vreo 20-25% din electoratul rusofon. În toamnă, fără îndoială, vor fi mai multe schimbări în garnitura guvernamentală, care pot să însemne și apariţia unor noi forţe la guvernare. Roman MIHĂEŞ Sursa: romanmihaes.wordpress.com

Zona euro, ameninţată de Spania Spania s-a pus de-a curmezișul în relaţia sa cu marii creditori europeni, creând o situaţie care ameninţă zona euro chiar mai mult decât datoriile Greciei. Pe scurt, Spania le spune europenilor: „Umiliţi-ne și toată distracţia cu moneda euro se va duce pe apa sâmbetei”. Iată pe ce se bazează atitudinea Spaniei: în ultimele zile, guvernul de la Madrid a dat tot felul de declaraţii contradictorii, dând de înţeles, pe de o parte, că nu mai are la ce soluţie să apeleze în afara unui împrumut, dar susţinând, în același timp, că nu va exista nici un împrumut – nici ca cerinţă, nici ca ofertă. Sau, așa cum a rezumat ministrul de Finanţe, “oamenii în costume negre nu vor veni aici”, arată Forbes. Mai sunt ore numărate până când vom afla ce s-a decis, respectiv până când Spania va lansa licitaţia pentru bonduri. Chiar și în al doisprezecelea ceas, Spania insistă că nu va primi nici un ban cu titlu de împrumut. OK, spun spaniolii, putem primi un împrumut, dar doar dacă vine de la o bancă ce nu aparţine de FMI, un împrumut care să nu ne usture atât de mult la buzunar. Dacă ar respecta scenariul neacordării împrumutului, atunci BCE doar ar alimenta, pur și simplu, băncile spaniole. Guvernul spaniol ar fi absolvit de responsabilităţi, chiar dacă el este cel care supraveghează băncile spaniole.

Există motive bune pentru care acest lucru nu se va întâmpla, iar liderii spanioli știu asta. Așadar, întrebarea actuală este ce se va întâmpla mai departe, iar prin “mai departe” înţelegem următoarele 24 de ore după licitaţia de bonduri de joi. Iată câteva motive pentru care UE nu va finanţa băncile spaniole decât printr-un împrumut oficial: 1. Pentru un împrumut bancar direct e nevoie de o schimbare a constituţiei care nu se poate face prea repede. Ţări precum Irlanda ar trebui să organizeze referendumuri mai întâi. 2. Germania, Olanda și Finlanda se opun. Germania a declarat deja că nu o va face, iar această ţară nu are de ce să dea înapoi. 3. Dacă Spaniei i se acordă tratament preferenţial comparativ cu Irlanda, Portugalia sau Grecia, ce se va întâmpla atunci? Nemţii se întreabă: vor veni irlandezii înapoi să ceară schimbarea condiţiilor pentru împrumutul lor? Vor simţi că au fost umiliţi degeaba, că au fost trataţi prea dur? Situaţia asta îi va pune pe jar și pe greci? Așadar, de ce comportamentul Spaniei ar putea duce la dispariţia monedei euro? Spania crede cu tărie că băncile germane ar trebui să ducă o parte destul de mare din această povară financiară. Crede că nemţii sunt nerealiști când vine vorba de sursele lor de venit – piaţa europeană a ajutat Germania să devină prosperă și

piaţa este cea care are probleme, nu Spania. Pe de altă parte, Spania mai trebuie să comunice clar care sunt pierderile sale bancare și probabil că, odată ce acest proces de într-ajutorare va începe, vom descoperi că acele pierderi depășesc cu mult cele 19 miliarde de euro pe care le-a cerut Bankia. Bancherii vorbesc despre un necesar de 40 de miliarde de euro, asta înainte ca băncile să prezinte cifrele oficiale, în timp ce analistul Mark Grant vorbește de o posibilă sumă de 400 de miliarde de euro. Joi va veni potopul. Umilirea financiară a Spaniei, la întreaga ei amplitudine, se va revela parţial, dacă nu pe de-a întregul. A patra cea mai mare economie a zonei euro va face parte dintr-un program FMI, iar tensiunile dintre creditori și naţiunile datornice vor fi ajuns la maximum. Spania se va simţi trădată și va categorisi UE ca fiind inflexibilă, incompetentă și răzbunătoare. Din cele 17 ţări ale zonei euro, patru vor fi primit deja un împrumut. Cel mai probabil, va urma Italia. Oricum ai privi-o, economia europeană va arăta și poate chiar se va simţi înfrântă. Sfârșitul euro va veni, probabil, în curând pentru cei din sud și pentru Irlanda. Acum câteva zile, premierul Spaniei, Mariano Rajoy, declara că zona euro are nevoie de o nouă autoritate fiscală, care să armonizeze bugetele naţionale și să administreze datoriile blocului

comunitar, adăugând că acesta este răspunsul la criza datoriilor, potrivit Financial Times. Introducerea unei astfel de autorităţi ar ajuta considerabil la calmarea temerilor privind Spania, întrucât ar fi un semnal clar că proiectul euro este ireversibil, a spus el. Nu este pentru prima dată când un lider european propune o astfel de autoritate, dar dimensiunea și problemele Spaniei – ţară considerată prea mare pentru a fi lăsată să se prăbușească – ar putea accelera discuţiile înaintea unui summit al liderilor europeni programat pentru 2829 iunie. Perspectiva ieșirii Greciei din zona euro și situaţia dezastruoasă a finanţelor Spaniei au determinat liderii europeni să ia în calcul, în grabă, măsuri precum o uniune bancară. Germania, statul cu cea mai importantă contribuţie financiară la fondurile pentru stabilizarea zonei euro, și alte ţări susţin însă că o astfel de decizie nu poate

fi adoptată decât ca parte a unei uniuni fiscale mai puternic integrate și a unei renunţări la suveranitatea naţională. Cheltuielile în creștere ale autorităţilor regionale și problemele din sectorul bancar, destabilizat de prăbușirea pieţei imobiliare în urmă cu patru ani, au urcat costurile de împrumut ale Spaniei la niveluri record și au crescut speculaţiile că ţara ar putea ajunge să necesite ajutor financiar extern. Prima de risc cerută de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni ale Spaniei a urcat vineri, 1 iunie, la cel mai ridicat nivel de la lansarea euro, de 5,48 puncte procentuale peste titlurile emise de Germania. Guvernul spaniol a crescut taxele, a redus cheltuielile, ajutoarele sociale și a ajutat băncile cu probleme, și susţine că nu mai poate lua alte măsuri, iar UE trebuie să intervină pentru a atenua problemele de lichiditate ale ţării. Sursa: MONEY.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 IUNIE 2012

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iurie Roşca, primit cu braţele deschise la Comrat Politicianul Iurie Roșca și-a lansat la Comrat, Găgăuzia, cartea „Notele unui optimist creștin”. Evenimentul a avut loc miercuri, 6 iunie, la sediul Muzeului regional din Comrat, la el participând personalităţi notorii din autonomia găgăuză, jurnaliști, scriitori, politicieni și oameni de afaceri. Lansarea de carte a fost moderată de Boris Novac, activist civic și lider al ansamblului artistic „Gagauzkie karabeiniki”. Iurie Roșca s-a bucurat de o primire extrem de călduroasă, cei prezenţi la eveniment l-au felicitat pentru noua sa apariţie editorială, exprimându-și, totodată, admiraţia pentru modul în care politicianul și jurnalistul Iurie Roșca înţelege și definește esenţa problemelor cu care

se confruntă astăzi Republica Moldova. În discursul său de debut, moderatorul Boris Novac a precizat că este extrem de mulţumit să aibă un asemenea prieten ca Iurie Roșca, menţionând că, acum câţiva ani, nici nu-și putea imagina că între el și fostul lider creștin-democrat ar putea exista o asemenea relaţie. Și bașcanul Mihail Formuzal l-a felicitat pe Iurie Roșca cu ocazia lansării cărţii în Găgăuzia. Deși nu a fost prezent la eveniment, fiind plecat la Chișinău, unde a participat la ședinţa Guvernului, acesta a transmis mesajul său prin intermediul prim-adjunctului bașcanului Găgăuziei, Valeri Janioglu. „Datorită activităţii dumneavoastră multilaterale, aţi devenit cunoscut ca un om cu suflet mare, un politician care este capabil să-și recunoască greșelile, care face eforturi continue pentru a evolua, de a se autoperfecţiona. Fără îndoială, aţi reușit să uimiţi o ţară întreagă prin acţiuni mai puţin obișnuite, dar și să vă afirmaţi public, deschis și fără teamă, poziţia. Mă bucur că aţi decis să transmiteţi această

vastă experienţă de viaţă prin intermediul acestei cărţi”, se spune în mesajul bașcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal. Iurie Roșca a subliniat, la rândul său, că Republica Moldova, care dintotdeauna a fost fie parte a României, fie parte a Imperiului Ţarist, iar, ulterior, a celui sovietic, astăzi trebuie să devină un tot întreg pentru toţi cei care s-au născut aici și iubesc această ţară. „Republica Moldova este patria tuturor celor care s-au născut aici, care își au aici mormintele celor apropiaţi, care au constituit aici familii și au născut copii. Chiar dacă mulţi dintre noi provin din patrii istorice diferite, din punct de vedere etnic, cultural, lingvistic etc., pentru mine este extrem de important să existe unitate între cetăţeni ţării noastre. Consider că astăzi, noi trecem la o nouă etapă de dezvoltare a acestui stat, de aceea, este greșit să nu recunoaștem anumite greșeli pe care le-am făcut cu toţii de-a lungul timpului. Eu nu-i cred pe oamenii care spun că ei au avut întotdeauna dreptate și că au înţeles exact ce se întâmplă. A fost un proces de devenire a noastră,

a tuturor, ca și comunitate, ca stat”, a spus Iurie Roșca. Printre cei care au luat cuvântul s-au mai numărat: Victor Borșevici, ex-ambasador, profesor universitar; Ecaterina Jecova, director la Radio-Televiziunea din Găgăuzia; Anna Jdanova,

Reforma Centrului Anticorupţie, o încercare de a nu schimba nimic? Urmare din pag. 1 În afară de aceasta, principalul impediment în domeniul respectiv, a mai precizat Igor Boţan, ţine de politizarea instituţiilor publice și putem presupune că tergiversarea reformării Centrului este legată tot de partajarea funcţiilor de conducere între componentele Alianţei. „Vedem care este discursul public al formaţiunilor din AIE – acces la pârghii, nu depolitizare. Dacă depolitizarea ar fi realizată, lucrurile ar merge mult mai rapid, pentru că atunci instituţiile statului ar ști ce mandat au, ar ști care le sunt obligaţiile și sarcinile și ar fi conștiente că există instituţii care nu sunt sub patronatul partidelor politice și care veghează asupra ministerelor și agenţiilor din această ţară. Atâta timp cât se simt protejaţi de ai săi, pentru că au pârghii, lucrurile vor trena”, a mai declarat Boţan. Directorul ADEPT presupune că reforma Centrului s-a făcut de ochii lumii, pentru ca guvernarea să aibă ce raporta cetăţenilor, dar și partenerilor sociali care susţin Republica Moldova prin tot felul de instrumente: granturi, împrumuturi, suport politic etc. „Acum se poate raporta Comisiei Europene că Centrul a fost reformat”, a conchis Boţan.

Reformă sau schimbarea denumirii? Directorul executiv Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, a evidenţiat două aspecte importante în discursul privind depolitizarea instituţiilor publice. În primul rând, expertul consideră că la noi se investește foarte mult în reformarea cadrului instituţional: „Nu a mers bine ceva în funcţionarea CCCEC, schimbăm denumirea Centrului, atribuim o parte din competenţe altor autorităţi ale statului, fără a merge pe calea consolidării capacităţilor oamenilor care lucrează în aceste instituţii”. De aici, crede expertul, derivă un alt aspect: care este setul de motivaţii ce determină comportamentul oamenilor angajaţi în instituţii? Noi nu avem nici o șansă să combatem corupţia, fără a mări salariile oamenilor angajaţi în combaterea corupţiei, fără a stabili foarte clar mandatul și responsabilităţile lor și fără a stabili un control public și politic asupra acestor instituţii, a mai opinat Prohniţchi. „Politic însemnând responsabilitate politică, control din partea Parlamentului, nu ingerinţa factorilor politici în activitatea acestor instituţii”, a precizat el.

Ce dezvăluiri făcea Chetraru acum un an Ar fi cazul să ne reamintim despre declaraţiile pe care le-a făcut directorul Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, acum un an,

la un post privat de televiziune, despre presiunile politice exercitate asupra CCCEC. Menţionam atunci că, în situaţia în care directorul instituţiei este numit de către o formaţiune politică, vicedirectorii – de alte formaţiuni, nu poate fi vorba despre eficienţa și obiectivitatea acestor persoane care reprezintă conducerea instituţiei. Iată ce afirma Chetraru: „La începutul mandatului meu, au fost situaţii în care vicedirectorii numiţi în funcţii de diferite partide se întreceau între ei, care este mai influent și are posibilităţi mai mari de a influenţa situaţia într-o direcţie sau alta. Într-o formă subtilă, ei încercau să le întoarcă datoria celor care i-au delegat în aceste funcţii, prin îndeplinirea unor indicaţii venite de la partid sau prin acumularea și raportarea diferitor situaţii care ar putea face problematică activitatea viitoare a unor reprezentanţi ai elitei politice, datorită faptului că în instituţia pe care o reprezint se concentrează informaţii, de multe ori cu un caracter compromiţător, în privinţa diferitor persoane”. Astfel, vicedirectorii „băgaţi în pâine” de Ghimpu, Filat sau Lupu, trebuie, în semn de recunoștinţă și mulţumire, să-și demonstreze obedienţa totală faţă de binefăcătorii lor. Aceștia iau o decizie sau alta în funcţie de interesul partidului care l-a delegat pe fiecare. Politicianul cu pachetul de control la instituţie, și nu este vorba doar despre Centrul Anticorupţie, dă indicaţii, pune să se adune pagini la dosarul unor personaje politice ajunse în dizgraţia unor potentaţi ai zilei etc. În asemenea condiţii, cine și când să mai lupte cu corupţia? Directorul CCCEC s-a mai plâns, la vremea respectivă, că angajaţii instituţiei, atunci când trebuiau să investigheze un caz, se interesau, în primul rând, de culoarea politică a individului, de faptul dacă nu face parte din clientela vreunui partid și dacă o investigaţie prea insistentă și „până la capăt” nu-i va afecta cariera ulterioară. Pentru că clientela partidelor trebuia să

rămână în afara suspiciunilor. „Lucrurile acestea sunt valabile în continuare, de aceea insist că depolitizarea acestor instituţii este prioritară. Aceste influenţe nu sunt făcute direct și nu la nivelul de director al instituţiei, ci se fac foarte subtil, prin încercări de a obţine informaţia de la colaboratori de nivel inferior”, a mai precizat Chetraru. Și încă o constatare demnă de toată atenţia a făcut directorul instituţiei în cadrul acelei emisiuni. Reforma a întârziat, a spus el, pentru că la moment există neînţelegeri legate de faptul cui îi va fi subordonat Centrul după reformare: „În programul de guvernare scrie că instituţia urmează să fie resubordonată Parlamentului. Acesta este momentul care a încetinit puţin procesul de reformă. Trebuie să stabilim un mecanism foarte eficient de asigurare a independenţei, care ţine de modul de numire a directorului și modul de destituire”. Vedem că de atunci reforma a mai întârziat un an, iar toată vânzoleala nu a fost provocată de dorinţa de a face o reformă cât mai complexă și de calitate, ci de același joc al intereselor și de dorinţa unui partid de a controla și influenţa în deplină măsură instituţia. Așa cum afirmau și experţii pe care i-am citat anterior, problema este legată tot de partajarea funcţiilor de conducere între componentele Alianţei.

Regrete tardive şi inutile De la respectivele dezvăluiri, ziceam, a trecut aproximativ un an. Ceea ce unora li s-a părut atunci a fi un act de curaj, nu a fost decât o furtună într-un pahar cu apă. S-a schimbat ceva între timp? Au scăzut presiunile politice, a devenit depolitizarea o prioritate? Judecând după afirmaţiile pe care le face astăzi Chetraru, înţelegem că nu s-a schimbat nimic. Prin urmare, el a acceptat în continuare să activeze sub presiune politică, iar subalternii săi au fost la fel de atenţi la culoarea politică a „clienţilor”. Și atunci, cât de sincere și ce rost au regretele exprimate de directorul Centrului Anticorupţie la festivităţile prilejuite de împlinirea a 10 ani de la fondarea instituţiei? “Este cea mai mare greșeală care am făcut-o. Am acceptat să vin în această funcţie în baza unui mandat oferit de către un partid politic, este cel mai mare regret pe care îl am”, s-a lamentat Chetraru, menţionând că i-a fost limitată astfel posibilitatea de manevră și de a-și promova propriul punct de vedere. Ar fi fost cazul ca directorul Centrului să meargă până la capăt și să spună și al cui punct de vedere l-a promovat până acum. Și dacă peste un an nu va veni iarăși cu alte dezvăluiri și alte regrete. Ioana FLOREA, FLUX

jurnalist; Nina Dimoglo, lider al Tineretului Găgăuz; Gheorghi Kaiurov, scriitor, jurnalist; Dmitri Calac, redactot-șef adjunct la agenţia Logos-Press; Fiodor Chirovici, poet; Leonid Dombrov, fost deţinut politic; Ghenadie Vaculovschi, director IDRAD;

Constantin Sârf, președintele Asociaţiei Găgăuzilor din Moldova; Vasili Neicovcen, ex-deputat, consilier al primarului de Comrat și Ivan Burgundji, reprezentant al Mișcării de Renaștere Găgăuză. Amintim că, pentru prima

dată, culegerea „Notele unui optimist creștin” a fost lansată la Chișinău, pe 23 mai curent. Cartea este scrisă în două limbi, română și rusă, și conţine o serie de articole de atitudine politică, scrise se autor în ultima perioadă. Și atunci, la eveniment

au participat persoane notorii din viaţa publică de la Chișinău printre care politicieni, jurnaliști, analiști politici cunoscuţi și prieteni ai autorului care au lăudat această nouă apariţie editorială. FLUX

VIOREL CHETRARU:

Regret că am acceptat funcţia de director al CCCEC Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Viorel Chetraru, a dezvăluit pe 6 mai că regretă faptul că a acceptat funcţia pe care o deţine. „Este cea mai mare greșeală pe care am făcut-o. Am acceptat să vin în această funcţie la propunerea unui partid politic. Este cel mai mare regret pe care îl am”, a spus demnitarul în cadrul unei intervenţii la Publika TV. Chetraru a menţionat că „odată ce a acceptat să fie desemnat în funcţia de director CCCEC, din motiv că a fost în sfera politicului, a fost limitat în posibilitatea și capacitatea de manevră pentru a-și promova propriul punct de vedere”. UNIMEDIA menţionează că aceasta nu este prima dată când șeful Centrului anticorupţie face asemenea dezvăluiri. În luna iulie 2011, în cadrul unei emisiuni televizate, acesta a spus că nu este independent și că depinde de actuala guvernare, dar și de partidul politic care l-a numit în această funcţie. La puţin timp după aceasta, Chetraru a revenit cu o nouă declaraţie pentru respectivul post de televiziune, afirmând că Partidul Democrat, care l-a promovat la funcţia de director CCCEC, ar fi avut de suferit din cauza lui. „Partidul Democrat a avut cele mai mari probleme în urma desemnării mele la conducerea unei instituţii care are scopul să combată

corupţia. Eu întotdeauna am activat după principiul: Bate-i pe ai tăi, ca străinii să se teamă (din rusă: бей своих, чтоб чужие боялись”. Declaraţiile aparţin directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Viorel Chetraru. Drept exemplu, șeful Centrului anticorupţie a spus că sunt peste 130 de aleși locali care au fost trimiși de CCCEC în judecată, iar mai mult de o treime dintre aceștia sunt ai democraţilor. „Niciodată nu am acceptat să iau o decizie în favoarea acestei formaţiuni”, a enunţat sursa în cadrul unei emisiuni la Publika TV. Chetraru și-a reiterat poziţia că desemnarea conducătorilor pe principii politice în fruntea unora asemenea instituţii de drept decredibilizează din start autoritatea în faţa societăţii, dar și partidul politic care și-a asumat responsabilitatea pentru gestionarea acestui domeniu. Directorul CCCEC a spus că își dorește depolitizarea Centrului în urma reformei iniţiate, însă a menţionat că nu crede ca elita politică din Moldova va merge până la capăt. Menționăm că ieri, Viorel Chetraru a spus că regretă că a acceptat funcția pe care o deține, pentru că a fost desemnat de un partid politic, ceea ce i-a limitat posibilitatea de a-și promova viziunile. După unimedia.md

SĂ SPUNEM LUCRURILOR PE NUME:

Chetraru a recunoscut că l-a slujit pe Plahotniuc Șeful CCCEC a recunoscut că e omul lui Plahotniuc. Hai nu vă mai revoltaţi… Sigur că n-a spus tipul chiar așa, dar a recunoscut că de când e șef peste corupţie sau anticorupţie, spuneţi-i cum vreţi, a făcut muncă de partid. Întrebat pentru ce partid a lucrat de când e la CCCEC, Chetraru e recunoscut că pentru PD. Acuma, noi un pic naivi fiind, dar nu chiar cu totul proști, nu cred că ne este foarte greu să ne dăm seama că, de fapt, de când e la CCCEC, Chetraru nici măcar nu a slujit un partid, ci un singur om – Vladimir Plahotniuc. Iar vă revoltaţi? Păi de ce, dragi concetăţeni, să vă revoltaţi? Nu știţi cine e șeful din PD și cine a numit oamenii care urmau să ocupe funcţiile acontate de acest partid? Nu

știaţi, până acum, că acest Viorel Chetraru a fost o slugă devotată a lui Plahotniuc, fiind complicele acestuia la multe din escrocheriile economice la care a recurs cel cunoscut drept Al Capone de Grozești? Nu au spus, până acum, destui oameni că Chetraru e omul lui Plahotniuc, nu s-a scris, de nenumărate ori, chiar și pe acest blog, că individul acesta în afara de a prinde „profesori corupţi” nu făcea nimic decât să-l slujească pe mafiotul nr.1 din această ţară? A, că până acum, Chetraru mai nu jura pe Biblie că el este cel mai cinstit și virgin om din Moldova, da, e adevărat. Doar că, din cauze un pic neclare, nu știu de ce i s-au

trezit accese de sinceritate și a recunoscut cu ce s-a ocupat până acum. Chiar acum, la Publika TV, îl văd pe Candu – finul lui Plahotniuc, cum face pe dracul în patru să demonstreze că Chetraru a fost un funcţionar bun și că nu ar trebui să plece de la CCCEC. Păi, chiar că-l înţeleg și pe acest băiat, făcut deputat de Plahotniuc, peste noapte, pentru că dacă pentru Zubco s-au dat 2 milioane, pentru Chetraru măcar vreo 500 de mii s-au investit, așa că trebuie oamenii să-și apere investiţiile. Revenind însă la accesul de sinceritate al lui Chetraru de astăzi și la panica în care a intrat Candu, ne apar unele semne de întrebare. În primul rând, de ce acum? Mai apoi, interesant e ce vrea Chetraru să facă mai departe? Să fie un fel de Filat, care face multe valuri și spune că va ieși cu dezvăluiri senzaţionale, apoi se ascunde în tufișuri, ori să meargă până la capăt și să spună cine sunt cei mai mari corupţi în această ţară? Dacă va merge pe dezvăluiri, atunci

poate să-și șteargă multe din păcate și să spulbere multe dubii pe care le mai au unii asupra lui Plahotniuc. Pentru că zău că ar avea omul ce să dezvăluie. În fapt, ce a făcut astăzi Chetraru nu cred că e vreun gest de eroism, așa cum încearcă o parte a presei să spună. După cum am spus și mai sus, că CCCEC-ul e una dintre sculele lui Plahotniuc nu se îndoia nimeni, iar eroism ar fi dacă ar merge mai departe și ar spune opiniei publice cine și ce „mahinaţii” face în ţara asta. În final, nu-mi rămâne decât să-i transmit lui Viorel Chetraru că dacă a fost sincer în gestul său și chiar vrea să facă ceva pentru această ţară, atunci să meargă până la capăt și să spună tot ce știe. Dar, tare mi-e frică de faptul ca Plahotniuc să nu-și fi pregătit deja artileria grea și să-l facă pe Chetraru să procedeze precum Filat acum un an, adică să ia apă-n gură și să uite de tot ce promisese. P.S.: Oare când iese și Zubco cu o declaraţie asemănătoare? Alex COZER Sursa: alexcozer.com

EDI|IA DE VINERI

Interviu

8 IUNIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

La Interne, în funcţii-cheie au fost numiţi oamenii lumii interlope Interviu cu ex-viceministrul de Interne, Ghenadie Cosovan

- De ce este atât de greu de luptat cu corupţia în Moldova? A fost întotdeauna așa de greu? - Fenomenul corupţiei ţine nu numai de conducerea ţării, dar, într-adevăr, și de cetăţenii simpli. Însă se fac responsabili guvernanţii. - Ce nu întreprinde guvernarea pentru a stăvili acest flagel – corupţia? - Acest flagel – corupţia, este, în primul rând, bazat pe rudenie, cumătrism. Părerea mea este totuși că suntem toleranţi faţă de acest fenomen. Corupţia este un fel de satelit al cetăţeanului, care îl însoţește de la naștere până la moarte, căci se dă mită chiar și pentru locurile în cimitir. Trebuie o regulă în societate, nu trebuie să ne bucurăm că în fiecare dimineaţă se aduce câte un șoarece prins, cum face mâţa. - Domnule Cosovan, se zice că pe timpul guvernării comuniste s-a încercat să se lupte, și nu fără succes, cu corupţia. Cum era atunci? Ce făceaţi în cadrul Internelor? - Președintele Voronin chiar și la ședinţele Colegiului dădea nume, persoane corupte. Dar lupta aceasta a fost pe o perioadă foarte scurtă...

Sunt grupări criminale internaţionale deja. De exemplu, cele mai profitabile activităţi criminale sunt traficul de fiinţe umane, traficul de droguri, traficul de automobile furate, spălarea banilor. Avem un fenomen – traficul de organe umane. Crima organizată este acolo unde sunt bani mulţi și care pot fi obţinuţi foarte ușor.

terne, că sunt numiţi contra unor sume bănești comisarii raionali de poliţie. E adevărat? - Acest fenomen, practic, a fost observat pe parcursul a 20 de ani de la formarea poliţiei naţionale. În cercurile noastre se discută că se vând funcţii, începând cu inspectori și terminând cu comisari și alte funcţii.

- Crima organizată poate fi protejată și de către anumiţi angajaţi ai structurilor de forţă? - Desigur, desigur. Sunt informaţii veridice, declar responsabil că nu demult au fost numiţi conducători în funcţii-cheie în Ministerul de Interne și ei au fost felicitaţi de exponenţi ai lumii interlope la telefon. Anterior se întâlneau la diferite ceremonii.

- Dar de ce ar trebui să se cumpere aceste funcţii, domnule Cosovan? - O bună parte a colaboratorilor Ministerului de Interne sunt patrioţi ai ţării, poliţiști onești. În funcţiile-cheie în Ministerul de Interne s-au strecurat niște ,,personalităţi” care anume și favorizează acest fenomen. Sunt conducători de verigă înaltă, care anterior au comis omoruri, leziuni corporale grave și, spălându-se atunci, în anii 90, de aceste infracţiuni, acum sunt în funcţii-cheie. Cred că așa cum au procedat atunci, apărând în faţa Justiţiei, exact așa procedează acum, acoperindu-i pe alţi colaboratori, care au venit cu scopuri meschine în rândul Ministerului de Interne. Avem conducători care în timpul anilor 90 și-au procurat diplomele.

- Cum vă explicaţi că ei sunt mână în mână, cei care sunt chemaţi să combată crima și cei care stau în fruntea grupărilor criminale? - Corupţia. Corupţia este forţa motrice a crimei organizate. - Se vorbește în societate mult, deși nimeni nu vrea să aducă și probe, că se cumpără funcţii în Ministerul de In-

Și avem câţiva comisari care și până acum activează folosindu-se de aceste diplome false. Sunt și foarte mulţi profitori, care au fost infiltraţi în rândurile Ministerului Afacerilor Interne începând cu anii 90-95 de către lumea interlopă. - De ce nu s-a debarasat sistemul de ei? - Pentru că în Moldova sunt mai mulţi fini decât finlandezi în Finlanda. Problema rudeniei, problema relaţiilor de clanuri, grupări care, indiferent ce partide vin la putere, au grijă de membrii acestor grupări, ai acestor clanuri, ca mereu să fie în funcţie, să fie infiltraţi în organele de drept. Asta se referă nu numai la Ministerul Afacerilor Interne. Practic, persistă în toate organele de drept. - Există o rivalitate între Interne și Procuratură? - Eu am colaborat cu colegii din Procuratura Generală și între conducătorii de grad înalt, între primele persoane ale acestor subdiviziuni, erau rivalităţi. Dar între colaboratorii simpli nu am observat să fie această confruntare. O să fie un pericol destul de mare dacă conducătorii de

- Atunci aţi anihilat cele mai periculoase grupări criminale? - S-a creat o iluzie că, în lupta cu hoţii în lege, lupta cu criminalii vestiţi, este destul ca să combaţi criminalitatea organizată. Noi nu mai avem acei tradiţionali hoţi în lege, dar vedem deja schemele raider, avem spălări de bani, avem implicarea crimei organizate în cele mai avansate domenii ale economiei naţionale. Lupta cu crima organizată trebuie să se ducă permanent.

verigă înaltă n-o să termine cu aruncatul pietrelor unul în grădina celuilalt, deoarece noi nu putem să divizăm sistemul organelor de drept, adică Ministerul de Interne aparte, Procuratura aparte. - Dar de ce acest ping-pong între Ministerul de Interne și Procuratură? - E de vină algoritmul. - Partajarea funcţiilor? - Partajarea funcţiilor după criterii politice. - Credeţi că sunt politizate structurile de forţă? - Ele sunt influenţate politic. Înseamnă că se dau telefoane, se dau comenzi să se îndeplinească unele sau altele activităţi împotriva unor cetăţeni. Se pun piedici când se fac cercetări și în vizorul organelor de drept apar membri ai acestor grupări despre care am spus eu anterior, grupări de interese. - Admiteţi că acum se mai face contrabandă prin regiunea transnistreană? - Admit. Și se face. - Cum se face? - Frontiera moldovenească din partea Transnistriei și Ucrainei, practic, se află numai sub controlul forţelor de grăniceri și al vămii transnistrene. Noi știm că milioanele care au fost dobândite de către așa-zișii conducători ai Transnistriei au fost făcute anume prin contrabandă. - Care sunt mărfurile de contrabandă? - Începând cu mărfurile simple și terminând cu aparatajul electronic, chiar și cu automobile furate. Se înregistrează în Transnistria, apoi sunt vândute în Republica Moldova, ori sunt folosite cu numere transnistrene. În 2008, ţineţi minte cazul cu drogurile, 200 de kilograme de heroină, aveam informaţie operativă că ele tot au pătruns în Republica Moldova prin Transnistria. Alături este portul Ode-

- Astăzi activează grupări criminale? - Desigur. - Multe? - Multe grupări criminale.

sa, poartă deschisă, unde vin cantităţi enorme de mărfuri. De exemplu, în anul 2007 s-a făcut un studiu împreună cu colegii din Ucraina – fiecare cetăţean al Transnistriei, începând cu copiii, trebuiau să mănânce zilnic câte 15 kilograme de pulpe de găină. Fiecare cetăţean, iarăși începând cu cel mai mic, trebuia să fumeze zilnic câte o sută de pachete de ţigări. Avem posibilitatea să facem concluzia că o mare parte din aceste mărfuri au venit prin contrabandă în ţara noastră, și pe timpuri, și vin și acum. - Domnule Cosovan, se mai zice că un agent rutier, un inspector de sector ar merge cu geamantanul adunând banii, ducându-i cui? - Pot să vă răspund la această întrebare, bazându-mă pe experienţa pe care am avut-o atunci când activam în organele Afacerilor Interne. Într-adevăr, persoanele care sunt supuse riscului corupţiei, ca să supravieţuiască își caută persoane care i-ar tutela în cazul dacă vor avea unele probleme. Am avut cazuri în care au fost reţinuţi pentru corupţie colaboratori ai Poliţiei rutiere, cazurile au fost transmise la Procuratura anticorupţie și la Centrul pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupţiei și peste un timp oarecare eu iarăși îi văd în funcţie în Ministerul de Interne. Și l-am întrebat: cum? Și el mi-a spus: am luat 300 de lei, dar pentru ca să-mi răscumpăr libertatea, am plătit trei mii de euro. - A încasat o amendă de la un șofer de 300 de lei… - Da, și ca să scape basma curată a dat mită deja la alt nivel, ca să nu fie supus răspunderi penale. - Păi, și când scapă Republica Moldova de această năpastă – corupţia? - Eu nu aș vrea să fiu fatalist. Am avut o încredere foarte mare în clasa politică nouă, care a venit în Republica Moldova, și mai am încredere în ei, că o să facă ceva, o să schimbe lucrurile. Deoarece resursa internă se epuizează, noi suntem la limită. O să ajungem că nu o să avem oameni cinstiţi, o să fie toţi prin diferite scheme murdăriţi. Și atunci o să fim nevoiţi, cum spunea cineva, să aducem judecători din Germania, să aducem procurori din Statele Unite, ca ei să ne facă dreptate. Situaţie e destul de complicată.

- De ce cei buni îi tolerează pe cei răi? - Este mai ușor să obţii funcţii și posturi făcându-le pe plac cuiva, decât să muncești cinstit, onest, sperând că o să fii observat de șefi. În Republica Moldova, cu părere de rău, obţin mai ușor funcţii aventurierii și demagogii, profitorii, decât cei care au verticalitate, care nu o să îndeplinească comenzi, n-o să încalce legislaţia în vigoare. - Câţi ani i-ar trebui Moldovei să lupte cu corupţia? - Am prieteni în Ţările Baltice și ei mi-au spus: sunteţi o ţară foarte mică și voi, dacă aţi avea voinţă, aţi putea ușor învinge corupţia. Asta trebuie să devină ideea naţională, cu care să unim Republica Moldova. - Deci, lupta cu corupţia ar putea fi prioritatea care ar consolida societatea? - Ar fi una din priorităţile care ar duce la renașterea Republicii Moldova, ca un stat bazat pe drept. Cu părere de rău, noi avem un stat mai mult bazat pe anarhie, dar nu pe drept. Interviu realizat de Valentina URSU Sursa: europalibera.org

Judecată moldovenească pe bani europeni Săptămâna aceasta, președintele Nicolae Timofti a convocat ședinţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Evenimentul a fost unul așteptat, fiind prima întrunire a respectivului Consiliu de la instaurarea în funcţie a șefului statului. Se presupunea că vor fi puse în discuţie probleme importante, inclusiv agravarea situaţiei criminogene din ţară. În realitate, singura chestiune „importantă” pusă în discuţie a fost necesitatea majorării salariilor judecătorilor, ca metodă de combatere a corupţiei. Astfel, ne-am amintit de o altă ședinţă, la fel de importantă a CSS, convocată de neuitatul interimar Mihai Ghimpu, la care s-a discutat despre „bariera lui Voronin” de pe strada Ciocârliei.

Amintim că chiar fostul interimar Marian Lupu i-a sugerat, cu puţin timp în urmă, lui Timofti să convoace Consiliul pentru a discuta despre crimele grave comise în ultima perioadă, pentru că așa proceda el atunci când deţinea funcţia de șef al statului. Democratul nu a precizat însă dacă au avut vreun impact acele ședinţe ale CSS și nu a explicat de ce a continuat să degradeze situaţia criminogenă.

Timofti – un preşedinte al judecătorilor Prin urmare, Nicolae Timofti care, amintim, a ajuns în fotoliul de șef al statului direct din cel de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că cea mai eficientă metodă de combatere a fenomenului corupţiei ar fi majorarea salariilor pentru judecători. Și fiindcă este un președinte de ţară responsabil, care știe cât de greu o duce poporul, el a identificat și sursele din care ar putea fi mărite aceste salarii. Șeful statului a propus elaborarea unui cadru normativ separat pentru salarizarea judecătorilor. În opinia dânsului, judecătorii ar putea fi plătiţi din banii daţi de europeni pentru combaterea corupţiei. Ba chiar a declarat că a avut o discuţie în acest sens cu seful

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

delegaţiei UE, Dirk Schuebel, și că acela nu ar fi împotrivă. Că judecătorii sunt corupţi, Timofti o știe mai bine decât oricare altul, pentru că este exponentul acestui sistem. Mai mult, în calitatea sa de președinte al CSM, nu a făcut nimic pentru a-i sancţiona pe judecătorii care au pronunţat decizii ilegale. Este de notorietate explicaţia fostului președinte CSM în legătură cu nesancţionarea lui Aureliu Colenco, fostul șef al Curţii de Apel Economice, care l-ar fi rugat personal (și a fost convingător) să nu-l pedepsească. “El s-a adresat la mine. Suntem și noi oameni”, a spus Timofti într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”. “Am crezut că, în situaţia în care instanţele economice dispar, nu ar mai fi sensul de a-l pedepsi pe Colenco pentru o încălcare minoră, comisă pe un caz nelegat de corupţie“, a mai afirmat mărinimosul președinte. Totodată, președintele zicea despre cel care a comis doar o „încălcare minoră”, dar și despre alţii ca el, că „au știrbit autoritatea justiţiei” prin comportamentul lor. Așadar, și acești judecători urmează să beneficieze de salarii majorate, drept recompensă pentru modul în care au știrbit imaginea justiţiei, dar au adus și prejudicii de miliarde statului în fruntea căruia se află astăzi Nicolae Timofti. Pentru că oameni suntem, nu-i așa? „Veţi vedea în curând cum vom lupta cu corupţia, când vom întreprinde acţiuni concrete”, a mai declarat Nicolae Timofti în respectivul interviu. Oare la propunerea de majorare a salariilor pentru judecători se vor rezuma aceste „acţiuni concrete”? Chiar dacă șeful statului a mai afirmat că cei corupţi vor fi eliberaţi din funcţie, mai este mult până acolo, atâta timp cât reforma în justiţie rămâne doar la nivel de intenţie și de promisiuni făcute partenerilor europeni. Și apoi, cine să-i dea afară? Că toţi sunt oameni.

Filat a zis mai întâi „ba”, iar apoi a zis „da” Spicherul Marian Lupu crede că iniţiativa președintelui merită să fie susţinută: „Dacă punem la modul cel mai serios problema de combatere a corupţiei, trebuie să fie asigurat și nivelul de salarizare”. Pe de altă parte, premierul Vladimir Filat a afirmat după ședinţa CSS că ar trebui găsiţi mai întâi bani pentru creșterile salariale. „Majorarea salariilor să fie nu doar pentru judecători, dar și pentru cei din administraţia publică locală. Însă majorarea trebuie făcută

doar după identificarea surselor”, a precizat Filat. Chiar a doua zi însă, premierul s-a repliat și a explicat că mesajul său nu a fost interpretat corect. În cadrul ședinţei Guvernului, Filat i-a cerut Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei să elaboreze un proiect de lege cu privire la salarizarea judecătorilor, pentru că, a afirmat el, „toţi trebuie să ne asumăm prevenirea și combaterea corupţiei”. Evident că judecătorii ar trebui să aibă salarii mari, pentru a putea face faţă tentaţiilor și încercărilor de corupere. Dar oare numai judecătorii ar trebui să beneficieze de salarii mai mari? Dar procurorii, lucrătorii operativi, ofiţerii de urmărire penală? Și oare schimbarea cadrului normativ de salarizare a sistemului judecătoresc poate avea efectul scontat, fără o reformă serioasă, complexă a justiţiei? Fără reforme, fără elaborarea unor mecanisme clare care ar permite eliberarea din funcţie a judecătorilor corupţi, fără un control eficient al activităţii acestora, fără o justificare a provenienţei bunurilor acumulate de aceștia, mult peste capacităţile lor salariale, majorarea lefurilor propusă de Timofti nu va fi decât o primă pentru judecătorii cumpăraţi care au pronunţat sentinţe ilegale. Despre zădărnicia luptei cu corupţia, fără responsabilizarea tuturor structurilor implicate și eficientizarea activităţii acestora a vorbit într-un recent interviu pentru Europa Liberă și directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (redenumit recent în Centrul Naţional de Anticorupţie), Viorel Chetraru. Din declaraţiile acestuia ne putem da seama de proporţiile pe care le-a atins corupţia în rândul celor care, de fapt, ar trebui să lupte cu corupţia Vă propunem în cele ce urmează câteva secvenţe din acel interviu:

Avem dosare de corupţie, dar nu avem condamnaţi pentru corupţie „- Domnule director, am să-l citez pe președintele Nicolae Timofti, care într-un interviu la Europa Liberă spunea că nu a urmărit în mod special activitatea acestui organ (CCCEC – n.n.). El crede că Centrul își făcea datoria pe parcursul activităţii sale, însă a avut o mare rezervă: nu a prezentat măcar un dosar societăţii. De ce nu aţi prezentat vreun dosar cu rezonanţă?

- Domnul președinte are poziţia dumnealui. Din punctul meu de vedere, dumnealui cunoaște bine situaţia în domeniul combaterii corupţiei, mai ales că este un exponent al justiţiei, iar instituţiile justiţiei au fost incluse direct în prevenirea și combaterea corupţiei, inclusiv prin sentinţele care le-au dat pe dosarele pe care le-am trimis noi în judecată. O simplă statistică: cam 500 de dosare anual sunt constatate de către Centru, 50 la sută din ele ajung în instanţă, dar nu avem nici un om în pușcărie. De ce? Îmi vine greu să mă expun acuma, poate și din motivul pe care l-a expus domnul președinte. Majoritatea revin în funcţie cu niște sentinţe simbolice. Este eficientă sau nu activitatea justiţiei, nu voi discuta eu acum despre acest lucru. - Dar atunci de ce mai vorbim atât de mult în societate, pe parcursul acestor 20 de ani de independenţă, că toate structurile luptă cu corupţia, vor să curme acest flagel, iar în penitenciare, așa cum ziceaţi și dumneavoastră, nu există nici o persoană care să-și ispășească pedeapsa pentru aceasta? - Pentru mine este important, cel puţin pentru mine, în exercitarea mandatului cât mi-a mai rămas să fiu în calitate de director, să schimbăm modalitatea asta de abordare. Fiindcă de fiecare dată accentul s-a pus nu pe date statistice ce ţin de numărul cazurilor de corupţie care au fost constatate și niciodată nu a mers nimeni în penitenciar să vadă cine sunt ăștia care stau acolo, pentru ce infracţiuni,

și dacă funcţionarii corupţi ajung sau nu ajung în funcţii (…). - Dar se cunoaște foarte bine această slăbiciune, în acest caz ce se poate întreprinde? Mă refer la slăbiciunea judecătorilor, slăbiciunea procurorilor, pentru că și ei figurează printre cei corupţi în societate. - Există mecanisme de monitorizare a sentinţelor și, din punctul nostru de vedere, atunci când o sentinţă pronunţată de către un judecător nu corespunde cadrului legal care este stabilit pentru asemenea infracţiuni, judecătorul să fie demis din funcţie de către consiliile disciplinare. Avem Consiliul Superior al Magistraturii care trebuie să supravegheze toate procesele respective și noi considerăm că toate instituţiile trebuie să-și facă treaba și totul va fi bine. - Și judecătorii? - Vă tot întrebaţi de ce, oficial, nu avem judecători corupţi. Foarte simplu, nimeni nu a venit la CCCEC să-i denunţe. Ce înseamnă un proces de judecată? Cineva vrea să-și rezolve o problemă, așa că va căuta toate posibilităţile să o facă. Nu va veni la noi, ci va merge la judecător. În jurul judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală se află un alai de avocaţi care umblă cu „rezolvatul problemelor”. Azi nu sunt căutaţi avocaţii buni care pot demonta orice probă sau să facă praf orice acuzare, e căutat cel care cunoaște bine judecătorii. Am prins 15 apărători într-un singur an.

- De ce nu mergeţi până-n pânzele albe? - Judecătorii au imunitate. Cum vă imaginaţi? Am reţinut avocatul cu 20.000 de euro, care știe că se va întoarce în instanţă. Credeţi că va recunoaște că banii sunt pentru judecător? Nu! Preferă să spună că banii sunt onorariu. Ce se întâmplă, de fapt? Toată armata asta de avocaţi, procurori, judecători așteaptă dosarele CCCEC așa cum ţăranul așteaptă ploaia. Din dosarele de la Poliţie, cum ar fi furtul de găini sau de telefoane mobile, nu scot bani. Dosarele de combatere a corupţiei generează corupţie. Nu pot înţelege cum din 500 de cazuri pe care le-am avut în vizor în 2011, nimeni nu stă la închisoare. Înseamnă că le-am dat ploaie la toţi. Dacă mita nu a ajuns la ofiţerul CCCEC, banii i-a luat procurorul, dacă nu procurorul - atunci judecătorul. Pentru cine lucrăm și cheltuim bani? Iată de ce propunem schimbarea întregului sistem care să permită monitorizarea dosarelor. Azi, dacă deschizi safeul vreunui șef cu multe stele pe umeri, îţi pui mâinile în cap când vezi câte dosare stau conservate acolo”. Mai crede cineva că niște bani în plus pentru judecători ar rezolva problema? Inclusiv problema sentinţelor cumpărate, a celor rezolvate în baza unor telefoane primite de la boșii de partid? Să fie oare atât de naiv președintele, încât să creadă acest lucru. Sau Nicolae Timofti este mai mult judecător, decât președinte? Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 IUNIE 2012

Dezv=luiri

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Din culisele Serviciului de Informaţii şi Securitate Textul de mai jos a apărut pe pagina electronică a ziarului FLUX la rubrica comentarii, dar și pe alte portaluri de știri de la Chișinău. Autorii nu-și divulgă identitatea „din motive de securitate personală”, însă menţionează că reprezintă un grup de ofiţeri din cadrul SIS, „care nu sunt indiferenţi de soarta acestei instituţii”. Întrucât multe dintre acuzaţiile care se conţin în acest articol-apel au mai fost vehiculate în presă cu diverse ocazii, am decis să publicăm acest material, considerând că informaţiile care se conţin în el reprezintă un subiect de interes public. Precizăm că, în situaţia în care nu-i cunoaștem pe autorii articolului, suntem deschiși să publicăm și o eventuală reacţie a conducerii SIS, în cazul în care aceasta va dori să dezmintă acuzaţiile care i se aduc sau, pur și simplu, să exprime un alt punct de vedere.

APEL CĂTRE SOCIETATE Stimaţi concetăţeni! Noi, un grup de ofiţeri ai SIS, îi adresăm societăţii acest apel. Vă rugăm să citiţi cu mare atenţie cele ce urmează și să verificaţi ulterior minuţios totul din cele declarate. Am recurs la această metodă pornind de la faptul că puterea nu vede și nu aude nimic. Am vrea să credem contrariul, că de data aceasta va urma o reacţie promptă și adecvată din partea acesteia. Suntem nevoiţi să constatăm că, în prezent, situaţia SIS al Republicii Moldova este critică. Nu putem asista impasibili la situaţia care s-a creat în cadrul Serviciului. Nu ne permite acest lucru atât valorile etice pe care le respectăm profund, cât și pericolul ce ameninţă securitatea noastră personală. Potrivit convingerii noastre, conducerea actuală a SIS al Republicii Moldova activează în detrimentul Serviciului. Este vorba, de fapt, de o agresiune asupra celei mai importante structuri fără de care nu poate funcţiona un stat de drept. Știm că, din păcate, promisiunile de genul că totul va fi bine și Serviciul de Informaţii și Securitate își va reocupa locul și ponderea pe care le merită în cadrul societăţii, având ca atribuţie principală asigurarea securităţii de stat, încă urmează să devină o realitate. În istoria serviciilor speciale ale Republicii Moldova numirea în funcţia de director al SIS a lui Gheorghe Mihai și tot ce s-a întâmplat în anul 2009 se va înscrie la capitolul celor mai triste evenimente. Din păcate, ceea ce a urmat este și mai

grav, deoarece este vorba, de fapt, de o succesiune de acţiuni capabile să torpileze un sistem întreg, care a fost creat de oameni dedicaţi de-a lungul timpului. Una dintre cele mai negative manifestări ale stării de spirit care domnește în cadrul Serviciului este redată printr-o zicală care circulă pe aici și care spune că dacă vrei să devii un șef mai mare, trebuie să faci și o trădare pe potrivă. Astfel, după ce Gheorghe Mihai a fost demis rușinos din fruntea SIS, la conducerea instituţiei a venit Valentin Dediu, director adjunct al SIS, care a fost acuzat, în repetate rânduri, că a trădat Republica Moldova și că a făcut spionaj în favoarea altui stat, în calitate de fost reprezentant SIS la Kiev, unde a fost reţinut în flagrant de către Serviciul de securitate internă al SIS, în cooperare cu serviciile speciale ucrainene și adus acasă în cătușe. Ulterior, chiar el a recunoscut în faţa Colegiului SIS că a vândut secrete de stat în scopuri personale, pentru a proteja interesele unor persoane apropiate. Trădarea face parte din esenţa lui Dediu, fiind un element de bază în comportamentul său. El a avut când să „lucreze” asupra sa, activând în fostul KGB sovietic încă din 1977. Au fost făcute publice mai multe imagini video în care Dediu recunoaște acest lucru. Și asta nu e tot. Urmează un șir de trădări, de data aceasta de ordin politic. În urma alegerilor parlamentare și venirii noilor forţe politice la guvernare, am așteptat ca PL, condus de către Mihai Ghimpu, căreia i-a revenit conducerea SIS, să numească în funcţia de director al

SIS un profesionist tânăr, format în cadrul Serviciului, care a studiat în Occident și care nu a avut nimic cu fostul KGB. Așa și nu am înţeles de ce Alianţa pentru Integrare Europeană a procedat astfel, numind la conducerea Serviciului un fost kaghebist pensionat. Cum procedează Dediu, în acest caz? Înţelegând că PL nu îi va oferi ceea de ce are nevoie, începe să acţioneze astfel încât să-și găsească protecţie la cei mari și să rămână în funcţie. Demararea negocierilor privind vinderea unui lot de armament din dotarea Ministerului Apărării îl orientează către PLDM și îl apropie de V. Filat, datorită intereselor financiare comune. În cadrul Comisiei guvernamentale, SIS avea cuvântul decisiv la verificarea întreprinderilor care intenţionau să procure acest lot de armament. Însă cele circa 2 milioane de dolari americani au reprezentat argumentul de bază pentru ca Dediu să facă totul, îndeplinind toate indicaţiile pentru ca tranzacţia să fie încheiată cu succes. După cum se știe, a urmat o deteriorare esenţială a imaginii Republicii Moldova pe plan extern. Din păcate, nici oamenii noștri politici, nici organele abilitate nu întreprind nimic, iar Dediu, care este vinovat de această situaţie, rămâne la conducerea Serviciului, și, totodată, la dispoziţia unei forţe politice anume. Se vede clar că relaţiile sunt destul de speciale, deoarece la nunta lui Emil Dediu, feciorul lui V. Dediu, care activează în MAEIE, a fost invitat numai V. Filat, în calitate de oaspete de onoare. Metoda de lucru cu resursele umane în cadrul Serviciului merită o atenţie aparte. Astfel, este clar că SIS a fost transformat într-un loc prielnic unde cei de la conducere își plasează copiii pentru construirea unor cariere de succes, sub grija părinţilor. Drept exemple sunt fiii lui Roibu, Butnaru, Zaraf, Guzun, Rusnac și nu numai – fiicele lui Mihai, Balaban, Popescu, Musteaţă ș.a. Dediu i-a întrecut pe toţi: feciorul său, Emil Dediu, și nepotul, Octavian Dediu, absolvesc Academia serviciilor speciale din România, nepotul face carieră în serviciu. Deși nu dispune de aptitudini corespunzătoare, numai după o scurtă perioadă de activitate este desemnat la conducerea unei subdiviziuni din cadrul Direcţiei mu-

nicipale Chișinău. Totodată, fiul, Emil Dediu, este angajat la Ministerul de Externe al Republicii Moldova, unde activează de pe poziţiile Serviciului – Direcţia Informaţii Externe. Astfel, beneficiază de două remunerări, atât din partea MAEIE, cât și din partea SIS. De fapt, profesioniștii își pun un alt tip de întrebare, și anume: pornind de la ceea ce reprezintă tatăl său, ce reprezintă Emil Dediu în cadrul MAEIE, pentru cine lucrează? Și asta nu-i tot: un alt nepot al lui V. Dediu, Gheorghe Iarovoi, conduce Direcţia resurse umane. Concluziile, credem, pot fi trase de la sine. Ce să mai vorbim despre cazurile 7 Aprilie, Vardanean, Ilie Cazacu, Baghirov și altele, care reprezintă probleme cu adevărat de importanţă majoră pentru Republica Moldova? Din cauză că unii își urmează interesele, poate chiar și cele de ordin financiar, pata cade, din păcate, asupra nivelului de profesionalism al colaboratorilor SIS. Dar, de fapt, problema constă în conducătorii instituţiei, în faptul pe cât sunt ei de capabili și dornici de a face ceea ce sunt obligaţi să facă pentru ca Serviciul să-și îndeplinească atribuţiile sale de bază. Respectiv, și rezultatele înregistrate de către Serviciu în decursul a doi ani de activitate sunt pe măsură: reţinute niște icoane, curmat un canal de migraţie ilegală. Nici nu îndrăznim să ne comparăm cu CCCEC, MAI sau alte instituţii de forţă. Dar, pe lângă faptul că nici nu avem ce menţiona, SIS mai are și alte atribuţii. Astfel, cine să lupte cu spionii când este protejat Druţă? Sau cine să lupte cu contrabanda, când colonelul SIS, Alexandru Popescu, care are legături strânse cu lumea criminală, cu cea a afacerilor, din justiţie și din politică, conduce cu subdiviziunea respectivă. Este evident: conducerea actuală a Serviciului nu-i poate spune nimic sau poate dragostea de bani nu le permite? În acest context, am fi foarte curioși să știm ce crede despre această situaţie, care, evident, nu face faţă problemelor de securitate din regiune, de exemplu, excelenţa sa Dirk Shuebel, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, precum și prietenii din Europa ai primului ministru. Oare să le fi început să le placă occidentalilor, de la un timp încoace, KGB-ul? Oare să se fi schimbat, între timp, criteriile de aderare la UE? Suntem nevoiţi să vă dezamăgim, în cazul în care credeţi că SIS este capabil, în asemenea circumstanţe, să-și facă datoria de a susţine actul de guvernare. Și aceasta, atât timp cât Serviciul este condus de un grup de pensionari, care doresc doar să rămână la conducere, folosind, în

acest scop, metode preluate din fostul KGB. Pe lângă toate acestea, în ultimii doi ani au fost eliberaţi din Serviciu circa 247 de ofiţeri cu o vechime în muncă de la 5 la 15 ani. Cu o asemenea „reformare” a Serviciului, când posturile sunt acoperite în proporţie de 40%, nu știm cine va activa în Serviciu în viitorul apropiat: se știe că este nevoie de cel puţin 5 ani pentru ca un colaborator să capete experienţă de bază și să înceapă a lucra plenar. Personalul Serviciului este format doar din persoane de vârstă înaintată și din novici. O parte dintre cei de vârstă înaintată au fost reangajaţi chiar a doua zi după pensionare, majoritatea dintre ei fiind eliberaţi pe motiv de boală, din care cauză nu puteau fi reîncadraţi în Serviciu. Încasează lunar câte vreo 20 de mii de lei, din soldă și pensie, iar un colaborator tânăr are lunar o remunerare de 3500 de lei, care l-ar motiva prea puţin să activeze în cadrul Serviciului. În acest context, vă rugăm să vedeţi lista ce urmează, ceea ce poate fi lesne de verificat, formată, în majoritatea ei, din foști kaghebiști, pensionari, dar care încă mai activează în cadrul serviciului: 1. V. Dediu – șef adjunct al SIS 2. V. Furdui – director adjunct al SIS

3. S. Rusu – șef al Aparatul directorului 4. S. Druţă – șef Direcţia contraspionaj 5. A. Timuș – șef Direcţia Informaţii Externe 6. V. Cemârtan – șef Direcţia securitate internă 7. Gh. Iarovoi – șef Direcţia resurse umane 8. V. Armașu – rector la INIS 9. V. Cebotarean – șef destinaţie specială „Alfa” 10. N. Vișnevschii – șef Direcţie operativ-tehnice 11. Dulgieru – șef Direcţie filaj 12. M. Jelezoglo – șef UTAG 13. A. Popescu – șef securitatea economică 14. Gh. Ţaranu – șef Direcţia Hâncești 15. T. Zaraf – ofiţer sub acoperire la Întreprinderea de Stat „REGISTRU” 16. E. Bumbac – Direcţia informaţii externe. Chiar și în urma unei analize superficiale se poate observa faptul ca V. Dediu și-a format un colectiv care să-i ofere toate posibilităţile de care dispune serviciul. Toate însă, în detrimentul intereselor de stat, dacă e să analizăm rezultatele activităţii

instituţiei, înregistrate în perioada respectivă. Un caz deosebit îl constituie relaţia lui V. Dediu cu șeful Direcţiei pentru UTAG, M. Jelezoglo, care a fost ales de către bașcanul Găgăuziei în calitate de succesor. Evident, Jelezoglo îi transmite bașcanului toată informaţia pe care o deţine pe linia SIS. Drept mulţumire, Jelezoglo a primit în dar de la bașcan clădirea secţiei SIS din Ceadâr-Lunga. Pe de altă parte, acesta mai primește și gradul de colonel înainte de termen, multe alte stimulări neîntemeiate. În tot acest timp, prin UTAG mișună spioni de toată mâna – ai „mgbului” și ai serviciilor speciale rusești, iar Formuzal, beneficiind, probabil, de susţinerea lui Jelezoglo, prin orice metode pune în pericol integritatea ţării. Cu toate că sunt cheltuite sume enorme, Serviciul nu câștigă nimic. Acest lucru este influenţat negativ inclusiv de nepăsarea de care dă dovadă Dediu și compania în abordarea și rezolvarea problemelor statale. Pe de o parte, se organizează întruniri la nivelul cel mai înalt, au loc întrevederi bilaterale cu reprezentanţi ai serviciilor speciale din alte state, iar pe de altă parte, nu se răspunde la necesităţile interne: nu se procură tehnică performantă, nu sunt trimiși ofiţeri la cursuri de perfecţionare peste hotare, nici un sediu de direcţie teritorială n-a mai fost reparat în ultimii 15 ani, nu se mai fac reparaţii curente, nu se asigură cu mobilier ori carburanţi pe măsura necesităţilor. Astfel, direcţiile teritoriale primesc doar câte 200 de litri de benzină. Din păcate, atât timp cât Serafim Urecheanu este președinte al Curţii de Conturi, avându-l în calitate de consilier pe Gheorghe Mihai, fost director al SIS și un mare prieten al lui V. Dediu, informaţia referitoare la situaţia financiară a SIS este un mare secret de stat și nu poate fi supusă unui control financiar riguros. Facem apel către Popor, către președintele ţării, președintele Parlamentului, prim-ministru, deputaţi, jurnaliști și diplomaţi! Vă rugăm să luaţi atitudine! Din cauza persoanelor din actuala conducere a SIS, care profită, de fapt, de acordul tacit al Dumneavoastră, riscăm să pierdem un organism foarte serios și necesar pentru societate și statul de drept, care nu va mai putea fi recuperat! Contăm pe sentimentul dumneavoastră civic și pe spiritul de responsabilitate de care trebuie neapărat să daţi dovadă! Un grup de oﬁţeri din cadrul SIS, care nu sunt indiferenţi de soarta SIS, şi care, din motive privind siguranţa personală, nu-şi pot face publice numele

VOX POLITIC

Cum şi de ce a ajuns corupţia în vizorul Consiliul Suprem de Securitate? Iurie ROȘCA ROȘCA,, ex-vicepremier responsabil de organele de drept, membru al Biroului politic al PPCD:

Criminalii nu pot combate criminalitatea În legătură cu povestea luptei cu criminalitatea, spun următorul lucru – criminalii nu pot combate criminalitatea. Avem la guvernare criminali de stat, care au uzurpat puterea și care au transformat Republica Moldova într-un stat captiv, prin urmare nu au nici un interes să combată nici crimele cu caracter economic, pe care le comit ei înșiși, și nici nu sunt interesaţi de instaurarea ordinii publice, deoarece dezordinea publică pe ei nu-i afectează. Ei sunt păziţi de gorilele din jurul lor, se plimbă în mașini blindate, familiile lor sunt asigurate, așa că pe ei nu-i interesează subiectul. Cât ţine de combaterea corupţiei, am auzit recent că l-au prins pe un copil de 17 ani, care a luat mită 13 euro. Asta este combaterea corupţiei? Aștept de la Procuratură un comunicat de presă în care să spună că procurorul general a intentat o cauză penală împotriva premierului Filat și alta împotriva prim-vicepreședintelui Plahotniuc. Atunci am să zic că în Republica Moldova există instituţii de drept și se combate corupţia. Sunt de acord cu domnul președinte Timofti,

care spune că majorarea salariilor judecătorilor ar fi o modalitate de combatere a corupţiei, doar cu precizarea că aceasta este numai una dintre măsurile de combatere a corupţiei, iar pentru a combate corupţia în justiţie este nevoie ca înșiși judecătorii să se organizeze, să manifeste curaj și să delege în Consiliul Suprem al Magistraturii buni profesioniști și adevăraţi patrioţi, care să poată descalifica din breasla judecătorilor o majoritate considerabilă a celora care sunt fie corupţi, fie incompetenţi și blochează efectuarea justiţiei în Moldova. Prin însăși majorarea salariilor nu se va schimba nimic în sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Dacă domnul președinte a pus doar problema majorării salariilor judecătorilor, atunci dânsul nu are o viziune de ansamblu, vine din sistemul judecătoresc și se gândește doar la foștii colegi de breaslă, cărora vrea să le arate că nu i-a uitat pe cei cu care a lucrat o viaţă. Nu și să pună problema prin condamnări penale și prin eliminări din sistemul judecătoresc a celor care sunt cu adevărat corupţi și din aceștia sunt mulţi.

Vladimir ŢURCAN, președinte PMU, fost ministru de Interne:

Propunerea preşedintelui Timofti este bună, dar nu salvează situaţia O discuţie constructivă pe marginea combaterii corupţiei, chiar și la Consiliul Suprem de Securitate, trebuie să aibă loc în baza unor analize și rapoarte prezentate de Procuratura Generală, CCCEC, Ministerul de Interne. Iar decizia Consiliului trebuie să conţină mai multe măsuri concrete și viabile de luptă cu acest flagel. Doar atunci putem vorbi despre discuţii de ansamblu în contracararea corupţiei, nu doar despre o măsură unilaterală, cum ar fi majorarea salariilor judecătorilor. Cum rămâne cu ridicarea imunităţii acestora? Doar un judecător, pe lângă drepturi, mai are și responsabilităţi și atunci dânsul trebuie să fie conștient de faptul că riscă foarte multe dacă decide să ia mită. Propunerea președintelui Timofti este bună, dar nu salvează situaţia, dacă nu se implementează în comun cu alte acţiuni. Eu sunt de acord că acest flagel trebuie stârpit, în primul rând, în sistemul judecătoresc, deoarece toate dosarele de corupţie

sau din alt domeniu, toate dosarele economice într-un final ajung în instanţă. Și acolo vine problema cea mai gravă. Odată ce se va reuși limitarea corupţiei în sistemul judecătoresc, cei care iau mită sau dau mită, sau comit o infracţiune și o pot soluţiona în instanţă, vor ști că nu mai au trecere la judecători. Astfel, și societatea se va autoeduca într-o oarecare măsură.

Sergiu COROPCEANU, secretar executiv al Partidului Social Democrat:

Însuşi Timofti se face vinovat de situaţia deplorabilă din Justiţie O asemenea situaţie ca cea din prezent nu a mai fost înregistrată în Moldova din anii ’90, când s-a trecut de la un sistem de drept la altul. Nu am văzut multe acţiuni în contracararea crimelor și a cazurilor de corupţie din partea autorităţilor, decât la nivel declarativ. Nici Consiliul de Securitate, nici altă structură nu va soluţiona problema dată atâta timp cât ea nu va fi privită în complex. Același lucru se referă și la propunerea președintelui Timofti vizavi de contracararea corupţiei prin majorarea salariilor judecătorilor. Doar această măsură nu rezolvă absolut nimic. Să nu uităm că Nicolae Timofti vine anume din sistemul judecătoresc, unde 20 de ani a activat în cele mai înalte funcţii. De aceea, eu consider că inclusiv Timofti se face vinovat de situaţia deplorabilă din această ramură. Creșterea corupţiei în acest sistem este motivată și de dependenţa structurilor statale de cercurile politice. Fiecare se gândește că mâine ar putea rămâne fără lucru sau trebuie să îndeplinească ordine care le vin de sus. Până la urmă, de majorarea salariilor au nevoie toţi cetăţenii ţării, or, comba-

terea flagelului nu se face doar în baza majorării salariilor. Pe parcursul a 2,5 ani, liderii AIE doar au mimat lupta cu corupţia, dar, de fapt, au dezvoltat această corupţie. Deși liderii Alianţei au recunoscut de nenumărate ori că sistemul judecătoresc este cel mai corupt și tocmai de acolo au ales Președintele ţării. Sursa: allmoldova.com

8 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Social

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CULMEA IPOCRIZIEI:

Filat îşi lustruieşte imaginea pe cheltuiala pacienţilor Institutului Oncologic Urmare din pag. 1 Să vedem care este povestea. Pentru că se afla chiar în data de 1 iunie, atunci când este sărbătorită Ziua Internaţională a Copilului, primul ministru a vizitat Secţia de oncopediatrie, acolo unde sunt internaţi 30 de copii, cărora șeful Guvernului le-a adus cadouri. În comunicatul de presă al Guvernului se menţionează că în această secţie, anual se află la tratament 800 de copii, diagnosticaţi cu diferite patologii oncologice și hematologice. „Am fost în vizită la micuţii mei prieteni care, din păcate, sunt internaţi aici. Ei merită tot ce este mai bun. Fac un apel către întreaga societate să dea dovadă de mai multă grijă faţă de oamenii aflaţi în dificultate. Doar împreună le putem asigura un viitor mai bun copiilor noștri”, a declarat premierul pe un ton sentenţios și plin de falsă compasiune în faţa camerelor de luat vederi. Vom mai nota că premierul a vizitat două centre ale Institutului Oncologic – Centrul de Imagistică Medicală și Centrul de Videoendoscopie, care recent au fost dotate cu utilaje noi și performante. Nimic de mirare pentru că premierul, ca și ceilalţi demnitari, nu scapă nici o ocazie de acest fel. Dar să vedeţi vrăjeală. Potrivit comunicatul de presă remis nouă de Guvern, în primul caz, costul respectivului utilaj

este de 2 milioane de lei, iar în cel de-al doilea – 2,7 milioane de lei, niște sume modice, care, în mod sigur, nu constituie decât câteva amărâte procente din tot necesarul. Dar nici aceste 4,7 milioane de lei nu sunt bani bugetari, pentru că, așa cum este scris negru pe alb în comunicatul Guvernului, în cazul utilajului procurat pentru Centrul de Imagistică Medicală, din cele două milioane de lei, Ministerul Sănătăţii a alocat doar jumătate de milion, celelalte 1,5 milioane constituind investiţia Institutului Oncologic, adică aceștia fiind banii pacienţilor și munca medicilor de la această instituţie. Deci, premierul a mers la Centrul de Imagistică Medicală al Institutului Oncologic să-și lustruiască imaginea nici măcar pe banii bugetari, ci pe cheltuiala unor bieţi oameni bolnavi de cancer. Lucrurile se prezintă la fel, dacă nu chiar mai dezonorant, pentru Filat și în cazul procurării de utilaj pentru Centrul de Videoendoscopie, care a fost dotat cu 2 aparate pentru diagnosticarea tumorilor întregului tract digestiv și, îndeosebi, a stomacului și intestinului. Finanţarea acestui proiect a fost efectuată, în temei, de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină, care a alocat 2,3 milioane de lei, alte 400 de mii de lei fiind contribuţia Institutului Oncologic. Deci, 400 de mii de lei constituie bănuţii amărâţilor pacienţi ai

Foto: pagina facebook a jurnalistei Iulia Buzenco Institutului Oncologic și munca medicilor oncologi, iar celelalte 2,3 milioane de lei reprezintă, practic, efortul contribuabililor, al celor care au achitat costul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, persoane fizice și juridice. Așadar, în cazul procurării utilajului pentru Centrul de Videoendoscopie, Ministerul Sănătăţii, Guvernul nu au băgat nici un bănuţ. De ce atunci premierul Filat efectuează aceste vizite, care este meritul, contribuţia lui? În loc săși îndeplinească îndatoririle de

serviciu, să muncească din zori și până în noapte ca, în sfârșit, în urma unui act de guvernare chibzuit, Republica Moldova să aibă o economie funcţională și îndestulătoare, care ar genera venituri la Bugetul de Stat și din care să se poată aloca bani și pentru Sănătate, premierul Filat își face campanie de imagine, în mod nerușinat, pe banii pacienţilor de la Institutul Oncologic. Priviţi aceste imagini cu acești sărmani copii suferinzi de diferite patologii oncologice și hematologice, imagini care au

fost tirajate de presa guvernamentală și de cea privată, controlată de aceiași guvernanţioligarhi, ca să înţelegeţi cât de perfid este premierul Filat. Îmi aduc aminte cu câtă indignare vorbea Vladimir Filat atunci când premierii guvernărilor anterioare, ale celei comuniste, adică Vasile Tarlev, mai puţin Zinaida Greceanâi, foloseau resursele administrative pentru a-și lustrui imaginea. Acum însă, el procedează exact la fel, ba chiar abuzează mai mult și mai pervers, căci este

Topul spitalelor care trebuie evitate La o policlinică de sector am ajuns prima dată în timpul sarcinii. Ce să vă zic: trei zile din cinci lucrătoare trebuia să le omor măcar o dată pe lună pentru diverse teste și analize, ale căror rezultate nu ajungeau la mine. M-am resemnat și am investit cuminte timpul meu în sistemul asigurat de sănătate pentru ca medicii din clinica respectivă să poată cu inima împăcată să-și ridice salariul. Niciodată nu s-a obosit medicul de familie să ridice capul din hârtii pentru a mă privi. De facto, am executat munca de curier în folosul societăţii, pentru că, oricum, examenul medical de-adevăratelea și analizele le făceam contra plată în altă parte. După această experienţă, am decis să-mi pun copilul în evidenţă la o clinică particulară. Eram dispusă să plătesc legal toate cheltuielile legate de buna dezvoltare a odraslei, dar mi s-a spus că respectivii au contract cu Casa Naţională de Asigurări în Medicină și că serviciile lor în cazul nostru sunt gratuite. Dar degeaba e degeaba! Chiar de la prima vizită ni s-au făcut aluzii transparente că pentru servicii calitative ar trebui să remunerăm medicul de la inimă la inimă. Am spus NU și aici a început un

fel de calvar pentru că, deși plătim un alt specialist care are grijă de sănătatea copilului, trebuia să mergem la “Sancos” cu rezultatele testelor și a investigaţiilor făcute în alte clinici pentru ca medicul de sector să poată raporta că și-a făcut meseria. După vreo două luni, am obosit și am renunţat să mă prezint la pretinsele consultaţii, care, de fiecare dată, însemnau cozi imense și stres pentru mine și copil. Aș spune că nu am avut noroc de medic, dar șotul meu, deja contra bani, a fost la un alt medic de familie din aceeași clinică și, din nou, i s-a cerut să ajute doftorul personal. Cele două dezamăgiri, dar și pachetul social al șotului, care acoperă o parte din cheltuielile de tratament pentru familie, ne-au determinat să optăm pentru consultaţii la specialiști recomandaţi, când cu bani în plic, când cu achitarea oficială a serviciilor. Aici povestea nu se termină, pentru că soluţia nu este una inteligentă, deoarece pe toţi, fără excepţii, ne așteaptă instituţionalizarea. Toate certificatele pentru grădiniţă, școală, centre de dezvoltare sunt eliberate de medicul de familie. Nu orice medic, ci cel care oficial ani de-a rândul a raportat CNAM că te tratează și a luat nejustificat bani de la stat pentru servicii neprestate. Alt medic, la fel licenţiat, angajat într-o maternitate sau într-un spital, nu poate să ofere certificatele respective. Dacă nu aţi prins șmecheria, vă spun eu. În ţara aceasta sunt medici eficienţi și sunt medici care eliberează hârtii. Pe primii îi plătim în semn de recunoștinţă, pe ceilalţi îi plătim ca să nu ne bată la cap. Salariul pentru ei este un fel de diurnă, care le asigură prezenţa halatelor albe în instituţiile medicale.

Nu mă opresc aici, nu pot! Trebuie să vă mai povestesc despre o tendinţă pe care am sesizat-o în toate clinicile în care am fost. De fiecare dată când rogi medicul să noteze că investigaţiile nu le faci din plictis, ci pentru ca te-a trimis el, răspunsul este negativ. De asemenea, fo a r t e p u ţ i n e clinici eliberează bon și acte de confirmare a modului în care ai cheltuit banii. Nu sunt nici contabil, nici procuror, dar este ciudată această rezistenţă, care nu-i costă nimic pe ei, dar care pentru mine ar fi o economie destul de mare de bani, pentru că înseamnă compensarea cheltuielilor medicale de către angajator. Am promis un top, așa că trebuie să dau nume. La „Galaxia” am fost insultaţi și lăsaţi să așteptăm preţ de o oră sub ușă pentru că am avut proasta inspiraţie să facem test de sânge în perioada în care gasterbaiterii erau în vizită „la Moldova”. Ei, mai șmecheri, au venit cu bani direct în laborator și cu această ocazie tipesele de acolo s-au umplut de atâta grijă încât le prezentau rezultatele imediat. Noi, cu bonul achitat la casă, am rămas ca proștii în afara rândului… La „Modul Vivendi”, locul care stresea-

ză cel mai puţin, în ultima lună de două ori, în pofida programării, a trebuit să aștept sub ușă o oră pentru că „medicul întârzie, așteptaţi, neapărat va veni”. Organizarea muncii, în general, nu este punctul forte al sistemului medical. Medicii obișnuiesc să plece, să se reţină, să vorbească la telefon sau, în general, să nu se prezinte la locul de muncă. La observaţia mea că am făcut în ajun programare și ar fi trebuit să fiu anunţată că nu va fi specialistul respectiv, la „Sancos” am fost taxată ca fiind un om fără suflet care nu înţelege că domnul respectiv își mărită fata și are multe de făcut. Iaca așa, dacă nu am fată de măritat… La Spitalul de copii„Coţaga” am descoperit o chestie și mai gogonată. ORL-istul a ieșit din birou fără să spună un cuvânt oamenilor cu sugari și micuţi care au făcut o coadă imensă la ușa sa. Știţi când a revenit? Nici eu… chiar nu am avut răbdare să aflu, dar am reușit să mă informez că domnul are operaţie și de asta a plecat. Nici un suflet nu s-a gândit că ar fi meritat să le spună celor veniţi în acea zi la ORList că nu merită să aștepte, să-și ceară scuze și, eventual, să trimită un alt medic care să ofere consultaţii. La același spital am descoperit că baia pentru pacienţi este de tip closet, iar micuţii nu au nici măcar unde să fie spălaţi pe mâini după acest contact strâns cu natura. Spital de copii fără apă la robinet, spate în spate cu Ministerul Sănătăţii! Sunt curioasă dacă măcar medicii sunt lăsaţi să se spele pe mâini până să atingă copiii. Mă opresc aici, pentru că Dumnezeu e mare, dar tot la ei ajungi și cine știe câţi medici citesc în timpul orelor de lucru. Iuliana BORDEIANU Sursa: allmoldova.com

abil, mai șmecher decât ceilalţi doi foști premieri ai guvernării comuniste. În prezent nimeni nu se revoltă, presa care ciugulește din palmele oligarhilor tace mâlc, așa cum se fac că plouă și instituţiile internaţionale, care se fac că veghează cu strășnicie respectarea normelor legale, democratice și europene în Republica Moldova, dar, de fapt, susţin un regim corupt și amoral, doar pentru că acesta s-a angajat în faţa lor să promoveze practicile homosexuale. Am spus mai sus că nu doar premierul Filat umblă la tăiat de panglici la tot felul de instituţii și la împărţit cadouri, adică la împărţit pomeni electorale. La fel procedează și prim-vicepreședintele Parlamentului, oligarhul Vladimir Plahotniuc, și președintele Legislativului, Marian Lupu (și lui Mihai Ghimpu îi place să facă pomeni politice, electorale, doar că el nu se prea îndură să bage mâna în propriul buzunar, care, adevărat, nu este la fel de larg și ticsit cu bani ca ale lui Filat și Plahotniuc). Împărţitul pomenilor a devenit

deja o normă pentru demnitarii din Republica Moldova, mai prioritar chiar decât îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu. Și demnitarii recunosc acest lucru, cel puţin, președintele Parlamentului, Marian Lupu, o face cu text deschis. Deci, pe 1 iunie 2012, Compania Publică „Teleradio-Moldova” a organizat un telemaraton în susţinerea copiilor rămași fără grija părinţilor, cu genericul „Vreau și eu o familie”. La telemaraton a fost invitat și Marian Lupu, care a făcut o donaţie personală de 10 mii de lei și a declarat următoarele: „Noi, politicienii, pe lângă acţiunea personală de donare a fondurilor, mai avem și obligaţia să venim cu politici eficiente orientate pentru susţinerea și protejarea copiilor aflaţi în dificultate”. Vedeţi, potrivit lui Lupu, activitatea de bază a lor, a politicienilor, este „acţiunea personală de donare a fondurilor”, adică de mituire a alegătorilor, iar „obligaţia de a veni cu politici eficiente”, adică de îndeplinire nemijlocită a obligaţiunilor

de serviciu, este o chestiune secundară, care e „pe lângă cea de donare a fondurilor”. Bineînţeles, cei care primesc cadouri și tot felul de donaţii de la demnitari se bucură pentru puţinul care-l obţin. Este greu să-i condamni pe acești sărmani dat fiind că situaţia lor este disperată, că, aflându-se într-o situaţie critică, ei nu au nici timpul, nici puterea de a înţelege că obligaţia nemijlocită a demnitarilor este să readucă lucrurile la normalitate, așa ca să funcţioneze sistemele de asistenţă socială, asistenţă medicală, să nu-i pună în situaţia unor milogi, a căror soartă depinde de vrerea maimarilor zilei. Acești oameni pot fi înţeleși, dar nu pot fi înţeleși ceilalţi care iau de bune aceste pretinse acte de caritate, care îi votează pe cei care se dau drept foarte mărinimoși, făcându-și campanie din banii statului, ai contribuabililor, din banii unor sărmani bolnavi de cancer. Este de neînţeles faptul că electoratul nu-i penalizează pe acești ipocriţi. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

2800 de locuri în universităţile din România pentru tinerii de origine română din afara graniţelor Ministerul român al Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului a aprobat prin ordin de ministru (4334/05.06.2012) cifra de școlarizare pentru studii universitare de licenţă alocată instituţiilor de învăţământ superior de stat în vederea admiterii la studii în anul universitar 2012-2013 a unor tineri de origine română din Republica Moldova, din alte state învecinate și a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate. Astfel, MECTS a aprobat în acest sens 1910 locuri, dintre care 700 cu bursă, iar 1210 fără bursă. Acestora li se adaugă alte 390 de locuri destinate extensiilor universitare care funcţionează în Republica Moldova (Bălţi și Cahul) sub coordonarea Universităţii „Al. I. Cuza” din

Iași, respectiv a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Prin același ordin, MECTS a alocat, separat, 500 de locuri în universităţile de stat din România pentru tinerii de origine română din Republica Moldova care au obţinut diplomă de bacalaureat în România. Dintre acestea, 300 de locuri sunt cu bursă, iar 200 fără bursă și fără plata taxelor de școlarizare. Biroul de presă MECTS Sursa: www.edu.ro

În atenţia acţionarilor SA “Mileşti-Vin” Consiliul de administrare al SA “Milești-Vin” anunţă hotărârea Adunării Generale Ordinare Anuale, care a avut loc pe data de 02.06.2012, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

ORDINEA DE ZI: 1. S-a examinat şi aprobat darea de seamă financiară anuală a Societăţii pe Acţiuni pe anul 2011. 2. S-a luat hotărârea ca emisia suplimentară de acţiuni în SA “MileştiVin” să se desfăşoare în perioada 02.06.2012 – 02.10.2012. 3. S-a luat hotărârea de a lua credit bancar pentru achiziţionarea strugurilor la sezon etc. Consiliul de administrare SA “Mileşti-Vin”

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 IUNIE 2012

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Filat vrea să distrugă Biserica, în aplauzele homosexualilor din Moldova” Clericii din cadrul Eparhiei de Bălţi și Fălești a Mitropoliei Moldovei îl acuză pe premierul Filat de implicare într-un plan de distrugere a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Ei declară că zvonurile potrivit cărora ar exista o anumită dispută între episcopul Marchel și mitropolitul Vladimir nu sunt altceva decât niște falsuri aruncate către presă de oamenii lui Filat pentru a crea impresia că Biserica este dezbinată. Totodată, aceștia susţin că și zvonurile conform cărora unii clerici ar dori debarcarea ÎPS Vladimir din scaunul mitropolitan sunt doar insinuări, iar intenţia lui Filat în acest caz este, de fapt, de a-l demite din funcţie pe episcopul Marchel și de a-l scoate din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova. În cadrul unei conferinţe de presă, organizată marţi, 5 iunie, un grup de clerici din cadrul Eparhiei de Bălţi și Fălești au menţionat că, în ultimul timp, în special după promovarea legii privind asigurarea egalităţii, episcopul Marchel a devenit ţinta unor atacuri virulente atât din interiorul cât și din exteriorul Bisericii. Potrivit lor, acuzaţiile aduse ierarhului de la Bălţi sunt determinate de cu totul altceva decât se vehiculează. Or, conform clericilor, cei care îl atacă pe PS Marchel au omis și continuă să omită cu desăvâr-

șire „unica și principala cauză a acţiunilor noastre – stoparea a tot ce înseamnă amoralitate și excluderea a tot ce înseamnă homosexualitate din așa-zisa lege a antidiscriminării”. „Nu mai ţinem minte de când Preasfinţia Sa (episcopul Marchel – n.n.) s-a învrednicit de atâta atenţie sau de când modesta sa activitate a constituit obiectul discuţiilor în cadrul adunării Eparhiei de Centru, la care el n-a fost invitat, adunare care a făcut parte din planul de activitate al premierului Vladimir Filat”, a declarat diaconul Maxim Guzun,

cleric la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din orașul Sângerei. El a enumerat câteva situaţii care, în opinia sa, dovedesc implicarea premierului Filat în planul de distrugere a Bisericii Ortodoxe: „Deciziile adunării Eparhiei de Centru din 31 mai scot la suprafaţă o nouă implicare și realizare a planului lui Vlad Filat de a dezbina Biserica Ortodoxă din Moldova. Credem că acest plan distructiv a fost bine pus

Societatea civilă provoacă discordie Legea egalităţii de șanse, pe lângă marele ei neajuns, cel al legalizării unui viciu, are și un aspect bun. A scos la iveală conţinutul spiritual al societăţii civile. Și, în mod special, nivelul de agresivitate, care până la apariţia subiectului nediscriminării, a fost bine camuflat sub masca patriotismului, anticomunismului, a unei libertăţi și democraţii umane. Uman, înseamnă, în primul rând, un simţ creștinesc. O societate civilă agresivă are două defecte mari. În primul rând, acesta este sindromul unei educaţii și culturi subdezvoltate. Comportamentul generaţiilor în creștere este influenţat de modul de gândire și de acţiune al celora care reprezintă societatea civilă. Or, asta înseamnă că tonul agresiv va fi preluat și perpetuat și de alţii, care, mai târziu, îi vor completa rândurile. O societate civilă agresivă este, de fapt, una egoistă. Ea acţionează în favoarea politicului, și nu a cetăţeanului de rând. În loc să-i protejeze pe oameni împotriva deciziilor politice care-i dezavantajează, societatea civilă pregătește terenul pentru implementarea acţiunilor nesăbuite sau ilegale ale politicului. Unii reprezentanţi o fac inconștient, deoarece, din cauza neștiinţei, sunt manipulaţi. Alţii însă acţionează din interese mercantile, și atât de mult intră în rol, încât, în scurt timp, ajung să creadă cu adevărat în ideile promovate și drepturile apărate. Al doilea defect al societăţii civile agresive este lipsa de credinţă. Agresivitatea îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu și îi determină să gândească criminal și să ia decizii criminale, în numele unei majorităţi. Ei se consideră deţinătorii unui adevăr absolut. Fără o educaţie temeinică, bazată pe filozofia creștină, și fără Dumnezeu un popor moare. Există consumatori de bunuri alimentare și materiale, dar nu un popor. Există cadavre în mișcare, dar nu oameni capabili să gândească și să acţioneze dezinteresat în folosul întregii societăţi. Până în momentul preluării puterii politice de către forţele prodemocratice și proeuropene, societatea moldovenească a fost împărţită în două tabere: cea a democraţilor și cea a comuniștilor. Un asemenea fenomen, evident, reprezintă un obstacol în calea dezvoltării unei societăţi, dar lesne de depășit. Pentru că, în acest caz, oamenii din tabăra minoritară se simt lezaţi sau neîndreptăţiţi din punct de vedere al convingerilor politice, al intereselor sociale și economice pe care le nutresc. Satisfacerea, cel puţin, în aparenţă a preocupărilor, creează o situaţie de compromis, când oamenii din tabăra dezavantajată fie își tempereze pretenţiile, fie renunţă, cel puţin, parţial la ele. Însă din clipa în care viciul homosexualităţii a devenit subiect de discriminare pe agenda politicului, iar homosexualii – victimele unei„gândiri primitive”, în subiectele abordate incandescent de reprezentanţi ai societăţii civile, a fost pusă temelia discordiei în societatea moldovenească. Oamenii sunt provocaţi să se acuze, să se urască și să se răzvrătească. Bătălia nu va mai fi dată între tabăra democrată și cea comunistă, dar între membrii unei familii, între prieteni, între colegi, între membrii unei comunităţi. Dacă anterior, a fi comunist sau a fi democrat nu era o problemă de convieţuire, astăzi, a fi antigay sau progay, practic, nu oferă această posibilitate. Pentru că, dacă în primul caz sunt subminate convingerile politice,

care se schimbă în funcţie de evoluţia politică, atunci, de această dată, este torpilat sufletul omului, care, în funcţie de circumstanţe politice, sociale și economice, rămâne același. Numai providenţa îl poate schimba. Tot mai insistent, în scopul justificării protecţiei legale a homosexualilor, convingerile creștin-ortodoxe din Republica Moldova sunt tratate ca un simptom al demenţei. Asemenea abordări tind să creeze un tablou fals al realităţii creștin-ortodoxe din ţară, și inoculat în conștiinţa noilor generaţii. Astfel, creștin-ortodocșii vor fi trataţi drept reprezentanţi ai unor minorităţi, pe același picior de egalitate cu alte confesiuni religioase și, respectiv, cu homosexualii. Doar că spre deosebire de ultimii, vor fi privaţi și de libertatea de opinie și exprimare. Pentru că orice părere critică în adresa minorităţilor sexuale va fi catalogată ca o tendinţă de discriminare. Trist este faptul că pentru actuala guvernare, chestiunea homosexualilor este prioritară în raport cu fenomene cu adevărat grave și care trebuie urgent anihilate: violenţa domestică, pedofilia, violurile, crimele și corupţia. Or, nici una dintre aceste probleme nu a fost examinată cu atâta insistenţă și „spirit de dreptate” nici de politicieni, și nici de “societatea civilă”. Probabil că suferinţa homosexualilor în ţara noastră este incomparabilă cu cea trăită de femeile și copiii snopiţi în bătăi de către soţi și taţi, de părinţii ai căror copii sunt violaţi sau omorâţi, sau care se droghează ori se sinucid etc. Homosexualii sunt cei mai necăjiţi! Societatea nu-i iubește, și ei se simt discriminaţi! Din păcate, societatea civilă este supusă politicului, indiferent de culoare. Există și se desfată pe banii lui. Modul părtinitor și agresivitatea cu care abordează chestiunea discriminării homosexualilor confirmă acest fapt. Iată marea problemă. Moldovenii au înţeles că dacă vrei să faci bani ușor și buni, trebuie să accepţi toanele politicului, să-l servești după bunul său plac și să-i execuţi, detașat de raţiune, ordinele. Când ai bani și îţi poţi satisface necesităţile materiale, îţi poţi permite să-l trimiţi chiar și pe Dumnezeu la origini. Idealul pentru care luptă societatea civilă moldovenească! Spre regret, datorită posibilităţilor de manipulate a maselor pe care le deţine, acest model de existenţă va fi aclimatizat și de către generaţiile care ne vor urma. În Moldova a început un război pe plan spiritual. Puţini îl percep. Pentru cei a căror minte e îmbibată cu interese materiale și pentru care banii și puterea reprezintă sensul vieţii, beligeranţa este nevăzută și nici de conceput. Acest război îl va ucide definitiv pe Dumnezeu, va transforma nonvaloarea într-o nouă valoare, va ridica desfrâul la rang de normalitate și va repudia familia, aflată deja în proces de regres. Când va muri familia, va muri poporul. Vor exista doar cifre statistice pentru stat, și atât. Maria DIMINEŢ

la cale încă de la vizita-fulger a premierului la Mitropolie, pe 23 mai, exact în ajunul votării Legii egalităţii. Ulterior, pe 31 mai, acest plan a fost implementat activ la adunare de câţiva agenţi duhovnici de-ai săi îmbrăcaţi în sutane. Aceștia au avut însărcinare de la Vlad Filat să influenţeze atmosfera adunării, să-l judece pe episcopul Marchel și să facă presiuni asupra mitropolitului, astfel încât el să se retragă definitiv din lupta împotriva imoralităţii

homosexuale și să închidă gura Bisericii, exact ca în perioada sovietică. Ca dovadă celor spuse, pot fi analizate și declaraţiile anterioare ale primului ministru, care se regăsesc, în mare parte, în declaraţia Mitropoliei de joia trecută. De aceea, noi nu vedem motivul, cu atât mai mult canonic, ca episcopul nostru să se supună deciziei Eparhiei de Centru, din care nu face parte și care reprezintă indirect interesele domnului Vlad Filat de a obţine, prin tăcerea trădătoare a clerului, răspândirea homosexualităţii în Republica Moldova. Atât Preasfinţia Sa, cât și noi ne vom supune doar conștiinţei evanghelice și deciziei canonice a Sfântului Sinod sau a Adunării Generale a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Din câte cunoaștem, următorii pași ai acestui plan al domnului Vlad Filat, care ţintește să-i închidă gura episcopului nostru, constă în diverse ponegriri și aberaţii de tipul implicării sale în politică sau a scornitelor pretenţii faţă de scaunul mitropolitan. Ca astfel să se ajungă la eliminarea episcopului Marchel nu doar din scaunul Eparhiei de Bălţi și Fălești, ci și din componenţa

Bisericii Ortodoxe din Moldova. Acestui lucru noi îi spunem un „nu” categoric și ne vom apăra arhiereul cu orice preţ. Unora ca aceștia le spunem sus și tare că nimic nu este mai scump pentru noi, preoţii din cadrul Episcopiei de Bălţi și Fălești, dar, cred, și pentru preacucernicii părinţi din cadrul Eparhiei de Centru, decât mărturisirea credinţei și viitorul sănătos al copiilor noștri. De aceea, dacă cuiva i se pare că a reușit să închidă gura Mitropoliei sau a unor ierarhi, spre bucuria homosexualilor din Moldova, atunci noi declarăm, în numele Episco-

piei de Bălţi, că lupta pentru supravieţuire și securitate morală o vom continua neabătut chiar și de unii singuri.” Potrivit preoţilor prezenţi la conferinţă, circa o sută de clerici din raioanele de nord ale republicii se declară solidari cu acţiunile Episcopului de Bălţi și Fălești de a protesta împotriva Legii privind asigurarea egalităţii. Ei au dat asigurări că nu vor ieși de sub ascultarea mitropolitului Vladimir, dar nu vor privi cu lașitate la ceea ce se întâmplă în jur. Menţionăm că reacţia Eparhiei de Bălţi și Cahul vine după

ce Mitropolitul Moldovei, ÎPS Vladimir, a declarat că episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel, riscă să fie sancţionat dacă nu se va supune deciziei Eparhiei Centru. Conform acestuia, declaraţiile episcopului Marchel vor fi discutate la Sinod, care va decide cum va fi sancţionat. Săptămâna aceasta, în cadrul adunării Eparhiei de Centru a fost semnat un document care prevede revizuirea listei organizaţiilor creștine. La aceeași întrunire s-a decis ca preoţii să nu participe la manifestaţii și proteste de stradă. Nicolae FEDERIUC, FLUX

Apărarea integrităţii morale şi psihice a copiilor rămâne a ﬁ o prioritate

Recent, în incinta Centrului pentru Drepturile Omului, a avut loc o dezbatere în jurul iniţiativei Mișcării Conservatoare de modificare și completare a Codului Penal, prin care să fie interzise acţiunile perverse în locurile în care au acces minorii. La discuţii au participat atât reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova, care fie au susţinut, fie au criticat ideea, cât și reprezentanţii unor organizaţii internaţionale. Proiectul vine să apere integritatea morală și psihică a minorilor de influenţa nefastă a unor manifestări deviante, precum și de propaganda principiilor opuse valorilor familiei prin intermediul instituţiilor media. În pofida un reacţii isterice și agresive, discuţia a fost una binevenită, fiind doar un prim pas pentru dezbateri în jurul acestei iniţiative. Din păcate, oponenţii iniţiativei, care urmează să devină un proiect de lege, au fost total nepregătiţi pentru dezbateri. Să sperăm că până la următoarea ședinţă vor acumula destule argumente de ordin juridic pentru a purta o discuţie interesantă și productivă. Dialogul și libertatea de a exprima opinia, chiar dacă nu este pe plac unor grupuri sociale, este una din condiţiile pentru edificarea unei societăţi cu adevărat democratice, nu-i așa? Găsiţi alăturat proiectul de lege și nota informativă. Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

PROIECT LEGE pentru completarea Codului Penal al Republicii Moldova Articolul I. Codul Penal al Republicii Moldova, Nr. 985 din 18.04.2002, cu modificările și completările ulterioare, se completează cu un nou articol, 1751, care va avea următorul cuprins: „Articolul 1751. Acţiunile de propagare sau expunere a modului de viaţă homosexual, pedofiliei, altor manifestări sexuale deviante și perverse în locurile unde acestea pot avea acces persoane minore (1) Acţiunile de propagare sau expunere a modului de viaţă homosexual, pedofiliei, altor manifestări sexuale deviante și perverse, precum și a întreţinerii de relaţii sexuale până la atingerea vârstei de 18 ani, în locurile în care pot avea acces persoane minore, se pedepsesc cu amendă de la 500 până la 1000 de unităţi convenţionale.. (2) Acţiunile prevăzute la alin. (1), dacă au fost văzute de persoane minore, se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la 2 până la 5 ani.” Articolul II. Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. P R E Ș E D I N T E L E PA R L A M E N T U LU I MARIAN LUPU NOTĂ INFORMATIVĂ la proiectul de Lege pentru completarea Codului Penal al Republicii Moldova Proiectul de Lege pentru completarea Codului Penal al Republicii Moldova a fost

elaborat în vederea prevenirii și combaterii propagării sau expunerii modului homosexual de viaţă, propagarea pedofiliei, cât și a altor manifestări sexuale deviante și perverse în locurile în care au acces persoane minore. Scopul de bază al proiectului de lege vizează îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul penal, în vederea asigurării respectării drepturilor copilului, asigurarea integrităţii mentale și psihice, și pedepsirea comportamentului imoral, manifestat în spaţiul public. Legea se extinde atât asupra unor manifestări în locurile publice, cât și asupra producţiilor artistice, creaţiilor literare, materialelor poligrafice, emisiunilor radio și TV, la care ar putea avea acces liber persoanele care nu au atins vârsta majoratului. În același timp, trebuie de precizat că legea nu limitează dreptul la libertatea de exprimare, ci indică cadrul în care trebuie să fie realizat acest drept, fapt care este prevăzut și de articolul 3 (3) al legii cu privire la libertatea de exprimare. Pe lângă aceasta, proiectul se află în concordanţă și cu articole 8, 10 și 11 ale Convenţiei Europene Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale, prin care autorităţile publice au dreptul de a reglementa această sferă când este vorba de “siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor și libertăţilor altora”. Evidenţiem că articolul 19 al Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului,

Parlamentul de la Kiev adoptă legea limbilor regionale. Româna şi moldoveneasca sunt trecute ca limbi diferite Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral) a aprobat, marţi, 5 iunie, într-o primă lectură, cu o majoritate de 234 de voturi, proiectul de Lege privind limbile regionale, care va consolida, în mod semnificativ, statutul limbii ruse, vorbită în mare parte a Ucrainei, inclusiv la Kiev. Înscrierea în textul proiectului a limbilor română și moldovenească separat este un gest neprietenesc la adresa României, a opinat un oficial român. Proiectul menţionează ca limbi regionale, în afară de limba rusă, limbile minorităţilor de pe teritoriul ucrainean, între care română, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, idiș, moldovenească, poloneză, slovacă, maghiară, romă, relatează Interfax-Ukraina. D o c u m e n t u l t re b u i e aprobat în a doua lectură, când este posibilă aplicarea unor modificări, după care ar urma să fie votat integral, înainte de a fi promulgat. Dacă acest proiect de lege va trece, limba rusă va dobândi statutul oficial de limbă locală sau regională în zone cu o pondere de 10% a vorbitorilor limbii respecti-

la care a aderat și Republica Moldova, prevede că “statele vor lua toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative corespunzătoare, în vederea protejării copilului împotriva oricăror forme de violenţă, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenţă, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se află în îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentanţilor legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredinţat”. Potrivit articolului 34 al aceleiași convenţii, statele se angajează să protejeze copilul contra oricărei forme de exploatare sexuală și de violenţă sexuală. În acest scop, statele vor lua toate măsurile corespunzătoare pe plan naţional, bilateral și multilateral, pentru a împiedica incitarea sau constrângerea copiilor să se dedea la activităţi sexuale ilegale. Amendamentele propuse comportă un caracter de ajustare și clarificare a Codului Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002, cu modificările și completările ulterioare. Pornind de la cele expuse, având în vedere necesitatea creării unui cadru normativ explicit, care ar proteja drepturile copiilor de manifestări care ar putea avea un impact negativ asupra integrităţii psihice și a educaţiei copilului, se consideră oportună promovarea respectivului proiect de lege.

Ministerul de Externe de la Kiev i-a cerut României să nu mai elibereze paşapoarte cetăţenilor ucraineni Ministerul de Externe al Ucrainei i-a cerut României să sisteze eliberarea de pașapoarte cetăţenilor ucraineni din mai multe regiuni ale ţării, a declarat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Voloșin, transmite Reuters. ”Acei cetăţeni ai Ucrainei care primesc pașapoarte românești comit o infracţiune, iar un astfel de delict trebuie să fie sancţionat. Poziţia Ministerului ucrainean de Externe în această problemă rămâne neschimbată. Noi ne opunem de mai mult timp dublei cetăţenii. Am explicat, în mod repetat, omologilor noștri (români) că eliberarea de pașapoarte în masă, în regiunile de frontieră ale Ucrainei, constituie un pas lipsit de amiciţie la adresa ţării noastre”, a subliniat diplomatul ucrainean, într-o declaraţie preluată de mai multe media locale și din Rusia, citată de Agerpres. Reprezentantul diplomaţiei Kievului a mai spus că ”astăzi, relaţiile dintre Ucraina și România trec printr-o renaștere. Acestea sunt mult mai bune decât acum câţiva ani, dar problema cetăţeniei nu a fost eliminată”.

ve. Același lucru este valabil și în cazul celorlalte limbi minoritare.

Gest neprietenesc „Considerarea limbii române și așa-zisei limbi moldovenești ca fiind două expresii lingvistice diferite este un gest neprietenesc la adresa României. Este o abordare neprietenească pe care România nu o va recunoaște”, a reacţionat președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea, pentru Radio Chișinău. De asemenea, senatorul român a menţionat că „peste tot în lume există o singură limba românească, limbă pe care o recunoaște gramatica Academiei române, limbă pe care o cunosc lingviști

români și internaţionali. Orice altă tentativă de a crea o nouă limbă o considerăm practic o tentativă de sorginte stalinistă, care are ca finalitate încercarea de a-i bulversa pe români oriunde s-a afla”, a mai spus Viorel Badea.

A doua limbă de stat Limba de stat în Ucraina este limba ucraineană, conform Constituţiei. În același timp, în timpul precedentei campanii electorale, președintele Victor Ianukovici a promis să facă rusa a doua limbă de stat, însă pentru aceasta se impune modificarea Legii fundamentale a ţării, Partidul Regiunilor, de guvernământ, având nevoie pentru aceasta de 300 de voturi.

Opoziţia consideră respectiva lege ca fiind profund antiucraineană. Astfel, deputatul facţiunii Ucraina Noastră – Autoapărarea Populară, Oleg Doni, a declarat: ”Dacă acest proiect devine lege, limba ucraineană în orașe va fi uitată, pentru că sub pretextul liberalismului, umanismului și al democraţiei se conturează clar ideea că (legea) nu va impune obligativitatea limbii de stat nici în universităţi, nici la televiziune sau în marile aglomerări urbane, unde cel puţin 10% din persoane consideră că limba lor maternă este limba rusă”. Câteva mii de protestatari s-au adunat în faţa clădirii Parlamentului de la Kiev, pentru a protesta faţă de adoptarea Legii vizând limbile regionale.

În realitate, în Ucraina nu sunt chiar atât de mulţi etnici români, potrivit acestuia. De multe ori, unii ucraineni își trec în pașaportul ucrainean naţionalitatea ”român”, deși provin din Republica Moldova, a mai spus Oleg Voloșin. Acest lucru poate fi un motiv potenţial pentru acordarea statutului de limbă regională limbii române, în mai multe zone de la graniţa de vest a Ucrainei, a subliniat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean. ”Vom face totul pentru a controla acest proces. Este o chestiune de competenţa SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). Vom continua dialogul cu România în această privinţă”, a mai spus diplomatul.

Sursa: evz.ro

Sursa: Agerpres.ro

8 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

BITEI, EDIŢIA 2012, ULTIMA

Duminică, 3 iunie, la Chișinău, Teatrul „Eugene Ionesco” a curmat necruţător un mit – BITEI. Ajuns la cea de-a X-a ediţie, care a fost una de succes, organizatorul evenimentului, administraţia Teatrului „Eugene Ionesco”, a decis să pună capăt unei ere festivaliere și să lanseze o nouă provocare – cea a unui festival internaţional de teatru anual. Din doi în doi ani, cu mici abateri de la ritm din cauza problemelor financiare, BITEI

a fost un adevărat barometru pentru mișcarea teatrală din Republica Moldova, dar și pentru teatrele venite din străinătate să evolueze pe scenele noastre. Și pentru că istoria Festivalului Internaţional al Artelor Scenice s-a încheiat, cred că ar fi binevenit să facem o scurtă trecere în revistă a acestei epopei. Bienala Teatrului „Eugene Ionesco” a demarat în 1994, la iniţiativa directorului artistic din acea perioadă al TEI, Val Butnaru, care, împreună cu Ministerul Culturii, a organizat primul Festival Internaţional de Teatru din Republica Moldova, un eveniment teatral și cultural unic în ţară. Prima ediţie a Festivalului s-a numit „PLANETA IONESCO” (1994) și a fost dedicată dramaturgiei lui Eugène Ionesco. A

doua ediţie (1997) s-a desfășurat sub genericul „TRADIŢIE ȘI MODERNITATE”. Cea de-a treia ediţie (1999) s-a derulat cu genericul „ÎNTÂLNIRI LA SFÂRȘIT DE SECOL”. Cea de-a patra (2001) s-a numit „INTERFERENŢE”. A cincea ediţie a Festivalului (2003) s-a desfășurat sub genericul „TEATRU FĂRĂ FRONTIERE”. În 2004, anul în care s-au împlinit 100 de ani de la trecerea în lumea celor drepţi a marelui dramaturg rus Anton Cehov, a avut loc a șasea ediţie a Festivalului — „PLANETA CEHOV”. Cea de-a șaptea ediţie a BITEI, cu genericul „ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT”, s-a desfășurat în 2006. Începând cu ediţia a opta, care a avut loc în 2008 și s-a desfășurat cu genericul „INTERSECŢII”, Festivalul BITEI își lărgește aria și devine din Festival de Teatru, Festival

al Artelor Scenice. Ediţia din 2010 se desfășoară cu genericul „PENTRU O LUME MAI BUNĂ”. Șirul ediţiilor BITEI este încheiat în 2012, teatralii reunindu-se cu genericul „TEATRELE SE ÎNTÂLNESC LA CHIȘINĂU”. Precum menţionam mai sus, cea de-a zecea ediţie a Festivalului Artelor Scenice, BITEI, a fost, din toate punctele de vedere, o reușită. Spectacolele invitate și pe care am avut posibilitatea să le vedem au fost, pe bună dreptate, vârfuri de lance ale mișcării teatrale internaţionale: cu teme acute, fără termen de valabilitate, executate de regizori care dau tonul mișcării teatrale internaţionale, cu jocuri actoricești fără cusur. Viktyk, Vutcărău, Afrim și Poclitaru sunt numele care au dat prestigiu și prestanţă acestui

eveniment. Despre spectacolele lor vom vorbi și în ediţiile următoare ale ziarului FLUX. Nu vorbim despre toate odată pentru a savura pe îndelete aceste acte artistice cu adevărat memorabile. Vă reamintim doar că în acest an, în semn de preţuire, festivalul a primit Premiul European pentru Cultură. Special pentru acest festival, în Republica Moldova a venit președintele Forumului Cultural European, Dieter Topp, care a menţionat, în încheierea festivalului: „Festivalului BITEI i-a fost decernat acest premiu deoarece în decurs de aproape 20 de ani, acest Festival, ca și această ţară mică, este un mediator între Europa și CSI”. Începând cu anul viitor, Teatrul „Eugene Ionesco”, care prin

Ramin Mazur

Istoria unui festival ajuns la capătul unui nou început

spectacolele sale a vorbit lumii despre Republica Moldova și a ajuns pentru prima dată în ţări în care statul nostru, care abia își proclamase independenţa, nu avea încă nici ambasade, va organiza anual un Festival Internaţional al Artelor Scenice. Începe o nouă eră în istoria acestui teatru și în istoria festivalieră din Republica Moldova, noi așteptăm cu nerăbdare deja lansarea noului festival cu flori și miros de TEI.

teatrale au abordat aceste probleme în spectacolele lor. Nu întâmplător Festivalul BITEI a primit Premiul European Pentru Cultură, premiu care nu-l primește un festival de provincie. Premiu care se oferă acelor evenimente și creatori care promovează arta care îţi oferă material pentru idei și gânduri. Felicit Festivalul BITEI cu ocazia ediţiei jubiliare și îi urez continuitate, mai ales că Petru Vutcărău a decis că evenimentul se va organiza anual, se va transforma în FITEI - Festivalul Internaţional al Teatrului “Eugene Ionesco”. Sper că datorită acestui festival, Chișinăul are șansa să devină oficial o Capitală Cultural Europeană. Rusanda CURCĂ, critic de teatru

Oxana BUGA, critic de teatru

Liliana POPUŞOI, FLUX

Ramin Mazur

acum lupta se dă doar în magazinele care au cele mai mari reduceri. Între timp, omul a uitat cum să iubească, cum să aibă grijă unii de alţii. Coloana sonoră e o compilaţie din kitsch-urile muzicale rulate în toată lumea, care, din nefericire, au monopolizat piaţa culturală și nu permite artei adevărate să se manifeste. Actorii lucrează în spaţiul gol având la îndemână doar câteva cărucioare pentru supermarket, căruţ în care se depozitează suflete, sentimente, destine.

Ramin Mazur

Conferinţe de presă cu trupele invitate, lansări de carte, spectacole de teatru, muzică și dans, nopţi de concerte de muzică susţinute de trupele și interpreţii noștri au făcut din holul teatrului „Eugene Ionesco” un punct de întâlnire. Spectacolul care a dat startul festivalului în adevăratul sens al cuvântului a fost „Troia’s Discount”, în regia lui Stefano Ricci, compania Ricci/Forte, Roma. Nu vreau să credeţi că ignor show-ul extraordinar de percuţie oferit în deschidere de coreenii de la Taegeuk. Ei au prezentat mai mult decât tobe, mai mult decât dans, ei sunt energie curată. Energie care, ulterior, s-a transformat în chatarsis. Revenind la Rici/Forte, teatrul nu a impresionat prin faptul că actorii au ieșit goi în scenă, că actriţele s-au dezbrăcat sau că unul dintre băieţi a purtat încălţăminte pe tocuri. Au emoţionat prin modul de a vorbi despre problema omului contemporan. Un mod dur la nivel vizual, violent la nivel emoţional, ironic la nivel auditiv. Spectacolul, după cum ne este prezentat și în caietul-program, este o rescriere contemporană a „Eneidei” lui Virgiliu. „Homo shoppingus” este eroul zilelor noastre, un om care, dacă pe timpurile lui Homer lupta pentru a-și apăra patria, limba, familia, valorile,

Spectacolul se termină cu scena în care un actor ridică o planșă pe care era scris: Iubim doar ceea ce nu putem avea. „Angajare de Clovn” de Matei Vișniec, care, de altfel, a fost prezent în festival, în regia lui Giorgi Tavadze, teatrul din Batumi a fost unul dintre puţinele spectacole unde bariera lingvistică a fost depășită datorită jocului actorilor. Trei clovni extraordinar de organici s-au prezentat la castingul pentru a ajunge clovnul lui Dumnezeu. Pe scena modificată printr-o platformă care acapara prima parte a parterului, se succed amintirile fiecărui clovn. Râsete, veselie, giumbușlucuri, până în momentul în care doi dintre clovni îl omoară pe cel mai bun dintre ei. Nimic din ceea ce aparţine omenescului nu le este străin, de la valorile cele mai înalte până la mizerie, până la crimă. Crimă care i-a privat de paradis. După ridicarea cortinei enorme nu era nimic altceva decât aceeași arenă în care au muncit toată viaţa. Nimic nu s-a schimbat, nimic din ceea ce și-au imaginat nu s-a realizat. Au rămas doar cu un cadavru pe conștiinţă. Spectacolele lui Radu Afrim sunt deja un fenomen constant în festival. De data aceasta, BITEI-ul a găzduit două lucrări ale regizorului român: Miriam W a Teatrului Toma Caragiu din Ploiești și Boala Familiei M a Naţionalului din Timișoara. Miriam W este un spectacol memorie despre dragoste și ură, despre urmările războiului și a lagărelor de concentrare, despre drama celor care încearcă să uite imaginile din lagărul de concentrare, despre drama copiilor care, involuntar, au devenit victimele acestor amintiri. Boala Familiei M nu e doar boala unei familii, cum spunea criticul Elfrida Koroliova, ci boala întregului univers: singurătatea. Scena se metamorfozează într-o pădure cu copaci desfrunziţi și singuri. Metaforă ce face aluzie la o lume la fel de lipsită de substanţă ca și acești copaci. Relaţii de familie bolnave, o însingurare aproape simţită fizic, fiecare cu spaţiul său de refugiu, cu

celula sa generatoare de angoase și de eșecuri. Celulă în care lipsa dragostei generează moarte. Un text plin de umor negru, cu scene în care nu lipsesc quiproquo-urile, o tragicomedie dementă care ne face să ne gândim la noi. De fapt, marea majoritate a spectacolelor invitate în festival au abordat teme care vizează problemele omului. Nu problemele superficiale, ci cele mai intime. Angoasele, frustrările, obsesiile, fobiile, anxietatea, anomaliile etc. probleme cu care se confruntă omul secolului XXI, dar refuză să le recunoască. Petru Vutcărău, Radu Poclitaru, Roman Vyktiuk, Radu Afrim, Vlad Ciobanu, Giorgi Tavadze, Stefano Ricci, Tamir Ginz, toţi acești creatori de realităţi

Sindromul postfestival – atunci când afară plouă de dis-de-dimineaţă și nu mai este nici un spectacol de văzut El vine odată cu orașul dezgolit de afișe, diminețile fără conferințe de presă și teatrele plictisite fără participanți din cele 15 țări. Cu noi rămân doar impresiile după o săptămână nebună, dar iată că și pe acelea trebuie să le descarci în fișiere Word, sperând că memoria laptopului va rezista la asemenea emoții. E imposibil să-ți lași ceva și totuși sper că undeva în adâncul meu tot ce am văzut și am auzit s-a depus într-o arhivă, a cărei parolă am să mi-o amintesc și eu cândva. De fapt, un festival de genul BITEI seamănă, mai degrabă, cu un supermarket din spectacolul Troia’s Discount, în regia lui Stefano Ricci, unde fiecare consumator de artă poate să-și permită să facă cumpărături, să-și umple„coșul” cu tot feluri de bunătăți la reducere sau fără, important e să fie pentru minte și suflet. Oameni perfecți din televizor ne spun că trebuie să ne dăm pe corp cu tot feluri de creme ca să nu ardem la soare, să ne protejăm părul, buzele, mâinile, unghiile și numai la supermarketul teatral BITEI în sfârșit putem găsi și ceva pentru hidratarea sufletului nostru uscat și neprotejat. Generația noastră discount, dacă e s-o numim așa, merge la magazine nu pentru că are nevoie de ceva anume, ci pentru că noi nu vrem să credem în propria singurătate. Omul își umple frigiderul, iar apoi și stomacul cu o regularitate absurdă, doar ca să nu simtă golul negru și rece dinăuntru. De fapt, noi cumpărăm nu altceva decât speranță, o mestecăm și o digerăm împreună cu alte produse de la promoție, ca mâine să ne ducem iarăși la cumpărături - un cerc vicios de homo shoppingus și homo fuckingus în viziunea italienilor. P.S. Iubim, doar ceea ce nu putem avea. Aceste cuvinte din finalul spectacolului m-au bucurat mult. Ce bine că mai există lucruri pe care nu le putem avea, de altfel, cred... le-am consuma și pe acestea. După ce am făcut shopping împreună cu italienii, a venit timpul să mergem la pescuit cu japonezii. E foarte recomandat uneori să fugi din supermarkete claustrofobice undeva în natură, iar natura țării în care răsare soarele nu poate să nu fie magnifică. Aici, pe malul râului, adică în rândul 9, am savurat un spectacol împletit ca o plasă de pescuit într-o estetică simplă, pură, aproape transparentă. Carpul este o poveste delicată în care omul se regăsește în natură, unde pescuitul devine o metaforă a vieții, iar însăși carpul – un simbol al idealului, un ideal ce îmbătrânește împreună cu eroul său. A doua zi, la conferința de presă, regizorul spunea că sunt doar câteva lucruri în viață în fața cărora toți oamenii sunt egali – bătrânețea și moartea. Însă bătrânul din scenă nu se temea de acestea, el numai le povestea nouă și îmbătrânea treptat cu fiecare întâmplare relatată. Regizorul Den Fujita, cu politețea sa occidentală, ne-a lăsat pe noi să resimțim aceste lucruri, foarte discret și delicat brodate în plasa spectacolului. Ce-i drept, ne-am prins ca niște peștișori, dar fiindcă suntem încă prea tineri pentru asemenea gânduri triste și ca să nu rămânem posomorâți ca cerul de afară, la sfârșit, actorul Yoshiyuki Shibata a dansat foarte ușor și cu zâmbet niște secvențe din teatrul tradițional japonez. Un gest care te face să te simți recunoscător tuturor regizorilor și actorilor care se gândesc la spectatorul său. În zilele următoare am mai reușit să pescuim niște spectacole semnate de Radu Afrim și Roman Viktiuk, dar pe astea chiar mi le las mie, până nu ajung la o stare potrivită, aproape bună să le înșiri pe hârtie. Ciudat lucru, dar în pofida motto-ului acestei ediții, Teatrele se întâlnesc la Chișinău, aproape fiecare spectacol ne-a vorbit despre contrariul: singurătate, frică, durere. Înseamnă că totuși ne doare să fim singuri, ne este frică să rămânem singuri... și atunci Petru Vutcărău a hotărât că trebuie să ne întâlnim mai des. Adică la anul, TEI-ul iarăși va da în flori!

IMPRESII BITEI 2012 Anul acesta, Chișinăul se întrece pe sine prin mulţimea de evenimente culturale pe care le găzduiește. Teatrul a asediat orașul, care, pe drept, reieșind din importanţa unor evenimente, ar putea să se numească Capitală Culturală Europeană. Timp de zece zile, între 25 mai și 3 iunie, și-au desfășurat activitatea două festivaluri de calibru european: Festivalul Internaţional al artelor scenice BITEI 2012 și Festivalul European Cultural Tandem. Ultimul nu am putut să-l onorez cu prezenţa pentru că evenimentele s-au desfășurat în paralel și trebuia să alegi la care să participi. Eu am ales BITEI-ul, nu pentru că nu aș fi fost interesată de Tandem, dar în programul BITEI-ului au figurat nume arhicunoscute în lumea teatrală: Viktyuk, Afrim, Poclitaru, cu spectacole ce reflectă, cu siguranţă, imaginea actuală a teatrului contemporan.

Imp(dep)resiile după un festival. BITEI, ediţia a X-a. Ultima

IN MEMORIAM PAVEL PROCA

„Toţi criticii, fără excepţie, scriu pentru arhivele muzeelor inexistente” Miercuri, 6 iunie, la Chișinău s-a stins subit din viaţă criticul și cronicarul de teatru din Bălţi, Pavel Proca. În luna aprilie i-am solicitat un interviu pentru revista „Teatru”, care avea să vadă tiparul joi, adică ieri, când Pavel Proca nu mai avea s-o citească cu atenţie și să-i puncteze ajunsurile și neajunsurile. Ca o prevestire, a fost și prima ediţie a acestei reviste care a publicat pe copertă un critic de teatru, numerele de până acum au avut pe copertă regizori și actori de teatru. Ne-am gândit că pentru diversificarea tiparelor în care se înscria până acum publicaţia teatrală, cel mai nimerit să fie un deschizător de cale este Pavel Proca. Vă invităm să citiţi ultimul interviu cu Pavel Proca. Pavel Proca este o figură emblematică pentru critica de teatru din Basarabia. Meritul lui constă nu doar în redarea iscusită a actului teatral, el imortalizează oameni și secvenţe teatrale, care fără pana iscusită a unui cronicar talentat și onest, ar fi dispărut odată cu consumarea spectacolului în sine. Pentru că emoţia creată de jocul unui actor, de un spectacol, este efemeră, ea dispare odată cu lăsarea cortinei. Valoarea portretelor create de Pavel Proca nu este doar una documentară, ci are și importanţă literară, iar să lecturezi portretele cronicarului de la Bălţi este o adevărată delectare, te îndrăgostește de teatru fără să fi avut înainte o predilecţie pentru acest domeniu al artei. Pe 1 aprilie, Pavel Proca și-a sărbătorit ziua de naștere, a atins o vârstă a majoratului. Cu această ocazie, la Casa Actorului a fost lansat volumul „Și noi eram o ceată tristă...” un volum care are valoare de pașaport pentru mișcarea noastră teatrală. Iar noi l-am convocat pe Pavel Proca la o discuţie despre critică și critici și, spre bucuria noastră, bălţeanul a acceptat provocarea. - Pentru început, vă adresăm sincere felicitări cu ocazia zilei de naștere, vă dorim mulţi ani, noroc, sănătate și inspiraţie. 2012, prorocit de mulţi anul în care ar avea să se întâmple sfârșitul lumii, este pentru Dvs. unul al aniversărilor. În acest

an se împlinesc și 40 de ani de când lucraţi la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi. Ce poate să-l ţină într-un singur loc atâta timp pe un om: dragostea sau credinţa? - Mulţumesc pentru felicitări. Aniversările vin și se duc. Teatrele

Indiscutabil, a fost o surpriză și „Ţara asta a uitat de noi”, montat la Satiricus de Sandu Grecu după piesa lui Constantin Cheianu, or, acest spectacol face parte din genul document-publicistică și nu-l pot alătura celor două. M-a surprins „D-ale carnavalului”, spectacolul studenţilor anului trei, discipolii lui Vlad Ciobanu, montat de Mihai Iorga.

rămân, dar nu pe loc. Dragoste sau credinţă?! Nici una, nici alta. Nu fac parte din tagma îndrăgostiţilor pe viaţă. Pur și simplu, îmi respect profesia. Bună, rea – e a mea. Nu-i cred pe acei care-și rup cămășile, vărsând lacrimi de crocodil: fără teatru... of! of! of! viaţa-mi e pustie! Să fim serioși. Trăncăneală. M-a ţinut în loc, în primul rând, trupa bălţeană. Era una admirabilă. Și regizorul Anatol Pânzaru era un profesionist sadea. Și Ion Puiu așijderea. Spre deosebire de unii, care strigă în gura mare că au fost și sunt invitaţi de toate teatrele de pe toate continentele și numai patriotismul nu le-a permis să plece, eu, într-adevăr, am fost invitat pe timpuri și de Valeriu Cupcea la A.S.Pușkin, și de Ion Sandri Șcurea la Luceafărul. Nu am acceptat ofertele fiindcă sunt o fire inadaptabilă. Nimic mai mult.

- În curând se va lăsa cortina peste o nouă stagiune teatrală. Deși locuiţi și activaţi la Bălţi, știm că asta nu este un impediment pentru a fi la curent cu tot ce se întâmplă pe toate scenele noastre de teatru. Cum este pentru Dvs., ca spectator, dar și în calitate de critic de teatru, această stagiune? - Din păcate, stagiunea trecută a fost pentru mine una sedentară: finisând volumul „Și noi eram o ceată tristă...” nu mi-am permis călătorii de investigare. Mi-au rămas în memorie două spectacole, montate în alte stagiuni, dar vizionate în anul 2011: „Suflete moarte”, în regia lui Ion Sapdaru, montat pe scena teatrului Mihai Eminescu și „Ultimul Suţţo”, după piesa lui Dumitru Crudu, montat de Sandu Vasilache la Botoșani.

- Ce are de împărţit astăzi critica basarabeană că este dispersată în tabere inamice, se acuză unul pe altul că ar scrie la comandă, că ar scrie pentru bani sau din alte interese personale? - Nu cred că azi scrie cineva pentru bani. Nu cred din simplul motiv că și azi, și ieri, și mâine parale pentru cronicarii de teatru nu au fost, nu sunt și nu vor fi. Azi se plătește, foarte bine, regia. Chiar și cea foarte proastă. „Taberele inamice” sunt niște mofturi provinciale. - După părerea Dvs., ce greutate are astăzi în societatea noastră părerea unui critic de teatru? Este ea importantă pentru actor, pentru regizor, pentru teatru? Are la noi un critic suficientă autoritate încât să funcţioneze ca un reper plauzibil? - Părerile unui critic de teatru nu au nici o valoare în teatru (cu unele mici excepţii). Nu au pentru că nimeni sau aproape nimeni nu citește nimic. Toţi criticii, fără excepţie, scriu pentru arhivele muzeelor inexistente. „Reperele

plauzibile” sunt doar proiectele susţinute financiar de sponsorii mărinimoși. - Astfel de întrebări le sunt acordate de obicei puștilor și adolescenţilor. Pentru a înţelege ce drum ţintesc în viaţă, sunt întrebaţi de idoli. Mă rog să pardonaţi, de la Pavel Proca cetire, dar cred și eu că Dvs., un critic de teatru cu autoritate, aţi fi avut vreodată o autoritate de care aţi ţinut cont, la care v-aţi raportat. Cine a fost acela sau aceea? - Despre criticii vremurilor mele am scris destul în cronicile și cărţile mele. Au fost mulţi de la care am învăţat multe. Or, pe atunci, despre teatru scriau nu doar cronicarii angajaţi la ziare și reviste, ci și scriitorii de profesie. Doar câteva nume: Alexandru Gromov, Anatol Ciocanu, Gheorghe Vodă, Serafim Saka, Andrei Strâmbeanu, Gheorghe Malarciuc, Dumitru Matcovschi... Erau critici de temut și la colegiul repertorial al Ministerului Culturii. Veneau somităţi teatrale de la revistele Teatr și Sovetskaia kulitura de la Moscova. Publicau materiale de opinii regizorii Valeriu Cupcea, Veniamin Apostol, Andrei Băleanu. - Cum credeţi, ce stârnește mai multă curiozitate astăzi asupra unui spectacol: cronica unui critic sau critica populară ori, cum i s-ar mai spune, „reputaţia”? - Nici cronica critică și nici critica populară. Reputaţia, cum

au numit-o, e stârnită de Galele Premiilor UNITEM. Și de juriile acestor Gale. Ai fost membru al mai multor jurizări, cum le numesc unii: s-au luat în considerare materialele criticilor, publicate pe parcursul stagiunilor? Aida de... - Care este, după părerea Dvs. modelul ideal de relaţie între teatru și societate? Dar între teatru și critică? - Modelele mă lasă absolut rece. Nu-s de mine. Relaţia teatrucritică e una mai mult familială: vin ai mei, pleacă-ai mei. Deși, nici chiar ai mei nu scriu doar elogii despre teatrul meu. Și atunci critica vine dinspre teatru în adresa opiniilor obiective. Așa-i primit în lumea noastră. - Cronicile, portretele pe care le scrieţi sunt cheiţe noi pentru noi înţelesuri asupra procesului teatral din Moldova și al eroilor săi. Abia așteptăm și alte însemnări, și alte volume, dar am vrea să știm dacă până în momentul de faţă aveţi vreun regret pentru vreun portret care nu a fost schiţat, pentru vreun mănunchi de vorbe care nu au fost așezate la locul lor la timpul potrivit? - Am scris și am publicat circa 150 de portrete. Dar nu despre 150 de personalităţi. Despre unii teatrali am scris și două, și trei, și patru eseuri. Nici unul însă, nu a fost scris la comandă. Eroii le citeau abia după ce erau publicate în reviste sau cărţi. Vreo jumătate din ele, vreau să cred, sunt citibile. Nu e puţin. Cât despre regrete,

apoi regret că nu am avut îndrăzneală să fac regie: aș fi montat piese bune mult mai bine decât unii montatori de piese proaste. - În dialogul cu Dina Ghimpu, publicat în volumul „Și noi eram o ceată tristă...” afirmaţi: „Un nou model de critică ar mai însemna și o cronică ce ar putea fi citită și peste ani, producând delectare”. Dar e de la sine înţeles că o persoană care scrie, chiar și despre teatru sau, mai ales, despre teatru, e musai să se simtă în largul lui și în limba în care se exprimă. Oferă prilej de delectare lecturarea textelor scrise de nou-veniţi în critica de teatru de la noi? - Nu peste ani, ci chiar în anii noștri cetitul e o delectare rarisimă. Calculatorul e abecedarul noii generaţii. Apropo, unii regizori își xeroxează regiile de pe internet. Citesc cu o deosebită plăcere materialele analitice semnate de Dorina Butucioc și Cristina Cernopolc. Cred că sunt mai mulţi critici noi și buni, dar încă nu am dat de ei. - Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și abia așteptăm texte noi de la Dvs.! - La rându-mi, îţi mulţumesc pentru dialog și aștept, cu nerăbdare, următoarele numere ale revistei Teatru: îmi place din ce în ce mai mult. - Mulţumim! Un interviu de Liliana POPUŞOI

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 IUNIE 2012

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O nouă încercare de discreditare a Mitropoliei Basarabiei Mitropolia Basarabiei a luat act cu regret de materialul „Homosexual în sutană – pedepsit de ÎPS Vladimir, primit cu lauri de ÎPS Petru”, apărut în săptămânalul „Timpul” din 1 iunie 2012 sub semnătura jurnalistului Pavel Păduraru, care nu este credincios al Mitropoliei Basarabiei. Prin acest material, care operează cu insinuări și falsuri grosolane, se încearcă o discreditare a Mitropoliei Basarabiei. De observat că publicaţia „Timpul”, care a susţinut o campanie de presă în sprijinul controversatei Legi privind asigurarea egalităţii și a sintagmei „orientare sexuală” în cuprinsul acesteia, se dedă în mod repetat atacurilor contra Mitropoliei Basarabiei, întreţinând o atmosferă de ură împotriva ei și a Întâistătătorului ei. Mitropolia Basarabiei anunţă că în momentul aderării benevole a parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Răzeni, raionul Ialoveni, la Mitropolia Basarabiei și până în prezent nu a dispus și nu dispune de nici un fel de probe care să susţină cele vehiculate în articolul respectiv. Mitropolia Basarabiei aduce la cunoștinţă publică faptul că nici parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Răzeni și nici preotul ei paroh, Ioan Cotorobai, nu au fost primiţi „cu lauri” și „cu osanale” în jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei, ci în mod obișnuit, ca și oricare altă comunitate care a decis, prin voinţa liber exprimată a numeroșilor săi credincioși, potrivit legislaţiei în vigoare și dreptului canonic ortodox, să facă parte din Biserica noastră. Mitropolia Basarabiei face, de asemenea, cunoscut că cercetarea oricărei abateri disciplinare, morale sau doctrinare, reale sau presupuse, a preoţilor, diaconilor, monahilor și monahiilor ţine de competenţa

instanţelor de judecată bisericească ale Mitropoliei Basarabiei și ale Patriarhiei Române, în care sunt audiate atât partea acuzată, cât și partea acuzatoare, cu stabilirea posibilităţilor de recurs până la Sfântul Sinod al Patriarhiei Române. În cazul relatat, vădit tendenţios și cu încălcarea regulilor deontologice, de către jurnalistul Pavel Păduraru, Mitropolia Basarabiei s-a autosesizat și a demarat deja o anchetă internă care să verifice veridicitatea sau falsul celor susţinute de jurnalist. Totodată, Mitropolia Basarabiei ţine să sublinieze câteva falsuri evidente, cu care operează publicaţia „Timpul”, și pe care le respingem ca atare: 1. Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, nu a fost hirotonit întru episcop de către Patriarhul Pimen al Moscovei și al întregii Rusii, din simplul motiv că Sanctitatea Sa nu mai era de mulţi ani în viaţă. 2. Revenirea ÎPS Petru Pădu-

raru în Patrie nu s-a făcut la invitaţia sau cererea mitropolitului Serapion Fadeev, ci din proprie iniţiativă și cu aprobarea ierarhului ortodox de Muncaci. 3. ÎPS Petru Păduraru nu „s-a răzvrătit contra MM” în 1992, ci a fost izgonit din Biserica Ortodoxă Rusă, fapt confirmat de atacurile armate succesive din vara și toamna anului 1992 asupra reședinţei episcopilor români din Bălţi și părăsirea sa de către Patriarhia Moscovei, după ce acesteia i s-a cerut oficial sprijinul și intervenţia. Aici publicaţia „Timpul”, ca lustruitoare permanentă a imaginii unor reprezentanţi notorii ai intereselor Patriarhiei Ruse, cum ar fi, bunăoară, fostul șef al Securităţii, Valeriu Pasat, recidivează și se înscrie în tabăra detractorilor Mitropoliei Basarabiei și a Întâistătătorului ei. 4. Mitropolia Basarabiei nu a fost și nici nu se află sub controlul vreunui partid politic sau vreunui politician, păstrându-și neutralitatea politică și neimplicându-se niciodată în lupta

pentru putere din Republica Moldova. Din Mitropolia Basarabiei fac parte credincioși care sunt liberi să susţină diverse partide politice, potrivit opţiunilor lor libere. „Argumentul” cum că Mitropolia Basarabiei s-ar fi aflat sau s-ar afla sub controlul vreunor forţe politice este preluat din vechiul arsenal al propagandei comuniste românofobe. El a mai fost invocat de fostul ministru comunist al Justiţiei, Ion Morei, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu care publicaţia „Timpul” este, din păcate, la unison. 5. ÎPS Mitropolit Petru al Basarabiei este ierarh canonic ales de plenitudinea Bisericii noastre locale, cu ulterioara confirmare a Patriarhiei Române, prin Sfântul său Sinod, și nu a fost „promovat în această funcţie de către liderii PPCD”. Și acest fals la care recurge premeditat publicaţia „Timpul”, menit să otrăvească opinia publică, vine din același arsenal al propagandei comuniste și românofobe. 6. Un fals, rostit în mod de-

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Articolul din săptămânalul „Timpul”, în atenţia Permanenţei Consiliului Eparhial La 5 iunie, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a convocat Permanenţa Consiliului Eparhial, care a avut pe ordinea de zi o singură chestiune: - Articolul apărut în săptămânalul „Timpul” din 1 iunie 2012, sub semnătura jurnalistului Pavel Păduraru, în care este vizată Mitropolia Basarabiei. În urma discuţiilor, Permanenţa Consiliului Eparhial a stabilit: 1. Pe marginea celor expuse în articolul din săptămânalul „Timpul”, Mitropolia Basarabiei vă emite un comunicat special; 2. Organele competente ale Mitropoliei Basarabiei, de cercetare a oricărei abateri disciplinare, morale sau doctrinare a clericilor, au demarat o anchetă pentru a verifica cele expuse în săptămânalul „Timpul”, al cărei rezultate vor fi prezentat în faţa Consiliului Eparhial, după care Mitropolia va emite și un comunicat de presă. Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Ultimul motiv de război În iarna anului 1949, părintele Arsenie Boca spunea: „Se întrevede că se vor lichida toate motivele de război între oameni: motive economice, naţionale, culturale, rasiale etc. Va mai rămâne totuși unul: motivul lui Dumnezeu.”

Mitropolia Basarabiei cere Guvernului Filat II să-i restituie arhivele sale conﬁscate în 1946 de la Craiova Înaltpreasfinţitul Părinte Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, i-a adresat oficial și repetat primului ministru al Republicii Moldova, Vladimir Filat, cererea de restituire a Arhivelor Mitropoliei Basarabiei către proprietarul iniţial, care le-a creat până în 1944 și depozitat spre păstrare la Craiova, în cuprinsul Patriarhiei Române. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost confiscare abuziv de către regimul sovietic de ocupaţie și integrate fondului arhivistic de stat din fosta RSSM, având, până în 1992, regim secret. Chestiunea restituirii Arhivelor Mitropoliei Basarabiei a făcut obiectul cererilor și către guvernele anterioare ale Republicii Moldova, acestea însă le-au neglijat și le-au lăsat fără răspuns. De asemenea, chestiunea restituirii Arhivei Mitropoliei Basarabiei a constituit în mod constant un subiect central în discuţiile oficiale și neoficiale pe care ÎPS Petru Păduraru le-a purtat cu premierul Vladimir Filat în ultimii trei ani. Redăm în continuare textul integral al scrisorii adresate guvernului Republicii Moldova.

Părintele Arsenie a spus acest lucru cugetând la cuvintele Mântuitorului: „Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; nu am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa. Și dușmanii omului (vor fi) casnicii lui” (Matei 10, 34-36). „Își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi și în temniţe, ducându-vă la împăraţi și la dregători, pentru numele Meu. Și veţi fi daţi și de părinţi și de fraţi și de neamuri și de prieteni, și vor ucide dintre voi. Și veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu” (Luca 21, 12-17). Numai prin tăierea și separarea celor rele de cele bune este cu putinţă să se unească cerul cu pământul, adică pacea să coboare pe pământ. Războiul, însă, nu este o urmare a voinţei lui Hristos, ci a voinţei oamenilor. Hristos voiește ca toţi oamenii să se unească în credinţă; dar, pentru că se despart unii de alţii, ia naștere războiul.

Nr. 115 din 05 iunie 2012 GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA Domniei Sale, Domnului prim-ministru Vladimir FILAT Referinţă: Retrocedarea Arhivelor Mitropoliei Basarabiei

Iisus Hristos, ultimul motiv de război În pofida celor mediatizate, care sunt folosite mai ales pentru a manipula oamenii, lucrurile sunt ţinute bine sub control de cei care conduc politic lumea. Într-o lume a comerţului, numai cei puternici vor rezista, iar între ei se vor înţelege, evitând conflictele de mare amploare. Interesele economice ale marilor popoare mai pot naște încă războaie, însă interesele lor comune vor putea tine în frâu lucrurile. Prin înlesnirea călătoriilor internaţionale și globalizare, conștiinţa apartenenţei la propriul neam va fi din ce în ce mai slăbită, iar neînţelegerile dintre popoare vor dispărea, fiecare popor având cetăţeni în toate celelalte ţări. Prin internet și mass-media, accesul la informaţie va fi extins până în cele mai greu accesibile și defavorizate locuri din lume, diferenţele culturale încetând să mai provoace conflicte. Ultimul motiv de război, fără putinţă de a fi ocolit, va rămâne însă credinţa în Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Vedem cum oamenii se împart deja în două tabere: unii cred și mărturisesc faptul că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu și Fiul Omului, adică Mântuitorul lumii, iar alţii spun că a fost un simplu om, cel mult un învăţat mistic. Întrupându-se, Fiul lui Dumnezeu a tăiat desăvârșit între virtute și păcat, între lumină și întuneric, precum El Însuși a zis: „Nu socotiţi că pace am venit să aduc pe pământ; nu am venit să aduc pace, ci sabie.” (Matei 10, 34). Tâlcuind acest cuvânt, Sfântul Nicolae Velimirovici spune: „Această sabie este mântuitoare pentru lume, nu pacea binelui cu răul. Cel care caută să îmbine cele potrivnice, neseparându-le în viaţa lui, va porni război cu Dumnezeu.” Precum lumina nu are nimic în comun cu întunericul, tot așa nu vor avea nimic în comun nici cei care se vor raporta diferit la persoana lui Iisus Hristos, unii mărturisindu-l ca Mântuitor al lumii, iar alţii socotindu-l ca pe un om de rând. Din această raportare diferită la El, oamenii se vor avânta în cele mai mari războaie, cei necredincioși batjocorindu-i și persecutându-i până la moarte pe cei credincioși. Încă o dată, Mântuitorul a spus: „Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare. Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei. Dezbinaţi vor fi: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui, mama

liberat, reprezintă și afirmaţia că ÎPS Petru refuză hirotonirea tinerilor cu studii teologice în România. Facem cunoscut faptul că toţi absolvenţii instituţiilor teologice din România care au dorit să slujească în cadrul Mitropoliei Basarabiei, și au trecut comisia de examinare, și fost găsiţi vrednici de a oficia servicii religioase conform canoanelor Bisericii, au fost hirotoniţi. Majoritatea clericilor din administraţia Mitropoliei Basarabiei au studiat în instituţiile teologice din România. 7. ÎPS Mitropolit Petru Păduraru nu „este croitor de meserie”, cu toate că nici una dintre meserii nu este și nici nu poate fi dezonorantă. Amintim că Însuși Mântuitorul Hristos, până la vârsta de 30 de ani, ca Dumnezeu întrupat, devenit om, a sfinţit munca fizică muncind ca dulgher, împreună cu Sfântul Iosif, iar Sfântul Apostol Pavel își câștiga existenţa făcând corturi (Faptele Apostolilor 18,3).

împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale și nora împotriva soacrei” (Luca 12, 51-53). Părintele Arsenie Boca, tâlcuind acest cuvânt, a spus: „Nu va fi casă fără gâlceavă, din cauza lui Iisus.” Mai înainte de Răstignire, Iisus a mai spus: „Foc am venit să arunc pe pământ și cât aș vrea să fie acum aprins!” (Luca 12, 49). Odată cu Pogorârea Duhului Sfânt însă, acest foc a fost aprins veșnic, nimic nemaiputând să îl stingă. Mântuitorul a aruncat în lume focul care nu poate fi stins de nimeni, focul care aprinde inimile oamenilor cu o dragoste fără margini faţă de Dumnezeu și de aproapele, focul care arde mândria și păcatele, născând sfinţenia. Credinţa în dumnezeirea lui Iisus Hristos și dragostea faţă de Dumnezeu nu pot fi suportate de fiii întunericului, dând naștere astfel la multă ură împotriva lui Dumnezeu și a celor ce Îl mărturisesc pe El, precum El Însuși ne-a spus: „Veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu” (Luca 21, 17). Pentru acest lucru, Iisus Hristos poate fi considerat cel mai mare revoluţionar din istoria omenirii. Fiii luminii vor fi prigoniţi până la sfârșit de fiii întunericului, chiar fără ca cei dintâi să îi deranjeze cu ceva pe cei din urmă. Cel păcătos îl va urî întotdeauna pe cel drept, în care își vede păcatele sale. Astfel, ceea ce ar fi trebuit să ducă la unirea tuturor, adică Evanghelia lui Iisus Hristos, va dezbina cel mai mult. Aceasta spune și părintele Arsenie Boca, zicând: „Ultimul ideal, capabil de unificarea oamenilor, va dovedi pe oameni incapabili de el. Cu cât oamenii își vor pogorî destinul lor din Cer, în pământ, cu atât mai mult se va cutremura pământul sub ei: fiindcă nu este pace decât de la pacea cu Dumnezeu. Un destin răsturnat antrenează în răsturnare, antrenează în revoluţie totală, totul.” Focul harului Duhului Sfânt, care înnoiește toate, nu se va stinge până la sfârșit, lămurind sufletele, ca nimic necurat să nu rămână în acestea. Astfel, fiii lui Dumnezeu, cunoscând Izvorul Vieţii, vor avea pacea Lui cea statornică, indiferent de încercările prin care vor trece, pe când ceilalţi, ignorând Adevărul și tânjind spre cele pământești, vor fi chinuiţi neîncetat de glasul conștiinţei, care îi va duce la Judecată. Teodor DANALACHE Sursa: crestinortodox.ro

Stimate domnule prim-ministru Vladimir Filat, Neprimind până în prezent absolut nici un răspuns, fie și formal, la cererea noastră adresată Dumneavoastră și Cabinetului Filat I prin scrisoarea nr. 537 din 29 septembrie 2009, Mitropolia Basarabiei revine asupra cererii sale anterioare și solicită respectuos Guvernului Republicii Moldova retrocedarea Arhivelor instituţiei noastre spoliate de statul sovietic și deţinute în prezent de către Republica Moldova ca succesor în parte al fostei URSS. Reamintim că Biserica noastră este, în sensul prevederilor Statutului său de organizare și funcţionare, înregistrat de Stat în ordinea stabilită, și în sensul unor Hotărâri judecătorești definitive date de instanţele naţionale, „succesoare istorică, canonică și spirituală a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”. Vă aducem din nou la cunoștinţă că, din momentul înfiinţării sale și până în 1944 inclusiv, Biserica noastră a fost creatoarea, păstrătoarea și gestionara unei vaste arhive proprii. Aceasta a fost spoliată de către administraţia sovietică de ocupaţie în 1946 și integrată abuziv fondului arhivistic de stat, după ce a fost ridicată de la Craiova. Din fericire, Arhiva Mitropoliei Basarabiei s-a păstrat până astăzi, fiind depozitată la Arhiva Naţională a Republicii Moldova. După înregistrarea sa în ordinea stabilită, Mitropolia Basarabiei a decis reînfiinţarea Arhivei sale ca instituţie bisericească distinctă, iar Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova a înregistrat Arhiva Mitropoliei Basarabiei, înzestrând-o cu personalitate juridică. Una din sarcinile legal recunoscute ale Arhivei Mitropoliei Basarabiei este recuperarea propriului fond arhivistic de până la instalarea definitivă a administraţiei sovietice de ocupaţie. V-am comunicat prin scrisoarea anterioară că guvernele Tarlev și Greceanâi au neglijat complet toate cererile și demersurile oficiale ale Bisericii noastre de retrocedare a Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, fapt pentru care am anunţat de fie-

care dată Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei însărcinat cu monitorizarea măsurilor individuale și generale pentru îndeplinirea Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 în dosarul „Mitropolia Basarabiei și alţii vs. Moldova”. Constatăm că și guvernul anterior, pe care aţi avut onoarea și răspunderea de a-l conduce, a neglijat cererea noastră oficială în acest subiect, fapt pentru care, în lipsa oricărui răspuns, nu avem o explicaţie valabilă. Considerăm în continuare că retrocedarea de către stat a Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, ca succesoare istorică, recunoscută oficial, a „Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”, ar constitui un act reparator de dreptate și o formă de reabilitare parţială a Bisericii noastre, ca instituţie victimă a regimului totalitar comunist din fosta URSS. Rugăm în mod repetat Guvernul Republicii

Moldova să întreprindă toate măsurile care îi stau la dispoziţie ca, acţionând în interesul cetăţenilor asociaţi în cadrul Bisericii noastre îndelung nedreptăţite de către stat, să facă posibil acest act reparator de dreptate. Mitropolia Basarabiei stă în permanenţă și pe deplin la dispoziţia onoratului Guvern și a tuturor autorităţilor centrale ale statului în vederea soluţionării echitabile a chestiunii supuse prin prezenta atenţiei Dumneavoastră. Vă facem cunoscut, de asemenea, că îl vom înștiinţa asupra acestei cereri și pe Președintele Republicii Moldova, ca reprezentant al puterii executive din stat. Vă rugăm, stimate domnule prim-ministru, să primiţi asigurarea cuvenitului respect. †PETRU Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

MARAMUREú ûi BUCOVINA

29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nopŖi) Grup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 eur/pers. Plecarea: Vineri, 28 iunie, ora 19. Sosirea: MarŖi, 2 iulie, ora 22. Ziua 1, Vineri, 29 iunie MUNŕII CARPAŕI, Pasul Prislop, Mćn.Sf.Treime, MunŖii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, Mćn.Moisei, Bogdan Vodć: Acasć la Bogdan I, întemeietorul ŕćrii Moldova. Cazare: Sighetu MarmaŖiei Ziua 2, Sâmbćtć, 30 iunie, Soborul Sf.12 Apostoli Mćn.BÂRSANA: Participare la hram, Mćn. Peri, SćpânŖa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial Sighet. Cazare: Bârsana. Ziua 3, Duminicć, 1 iulie Mćn.Dragomireûti, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, Mćn.MoldoviŖa, Mćn.SuceviŖa, Pasul Ciumârna. Cazare: Putna Ziua 4, Luni, 2 iulie, Sf.Voievod útefan cel Mare Mćn.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Dragoû Vodć, Dealul Crucii, SUCEAVA: Mćn. ûi Moaûtele Sf.Ioan cel Nou, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Mćn.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ûi Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui útefan cel Mare ûi Sfânt. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

8 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Usturoiul Usturoiul face parte din familia liliaceelor, împreună cu ceapa și prazul. Frunzele sunt plate și au formă de spadă, de culoare verde. Bulbul este compus din până la 20 de segmente numite “căţei”. De obicei sunt cam 10 căţei într-o căciulie (bulb), așezaţi circular unul lângă altul în jurul unei părţi centrale, separaţi fiind de o membrană transparentă acoperită de o coajă ușor casantă. Miezul unui căţel de usturoi are culoare ivorie, iar coaja este, de obicei, albă, cu vagi nuanţe de roz pal sau roșu închis.

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată cu mozzarella şi două tipuri de roşii Ingrediente: 2 roșii mari, cărnoase, 1 mână de roșii uscate la soare, 1 lingură de capere în oţet, scurse, câteva frunze de busuioc, pentru decor, 1 lingură ulei de măsline extravirgin

Mod de preparare: Se pune jambonul într-o oală, împreună cu ingredientele pentru supă. Se acoperă cu apă rece și se aduce la punctul de fierbere. Se scade focul ca să fiarbă încet, se lasă 2½-3 ore sau până ce carnea cade de pe os. Se lasă la răcit în oală. Se unge o formă de terină de un litru sau o tavă de franzelă cu ulei, apoi se tapetează cu folie alimentară. Se scoate carnea din oală, apoi se strecoară supa, printr-o sită fină, într-o cratiţă. Se pune deoparte. Carnea se rupe bucăţi, lăsând câteva mai mari, și se curăţă pe cât posibil de grăsime și de tendoane. Se amestecă șunca într-un bol mare cu muștarul și cu pătrunjelul. Se îndeasă amestecul în forma de terină. Se aduce supa păstrată la punctul de fierbere și se scade la jumătate. Se ia de pe foc. Între timp, se înmoa-

Beneﬁcii: Usturoiul s-a bucurat de recunoaștere a capacităţilor de vindecare încă de acum 5000 de ani, fiind prezent ca medicament în mai toate culturile lumii. În zilele de astăzi, probabil cel mai analizat efect al acestei legume este cel de antibiotic.

* Afecţiuni cardiovasculare Consumul de usturoi poate încetini evoluţia afecţiunilor cardiovasculare, prin scăderea colesterolului LDL și creșterea celui HDL. De asemenea, usturoiul diminuează presiunea arterială, conform studiilor efectuate de specialiști.

* Răceli Este foarte eficient în prevenirea răcelilor. Un studiu efectuat pe 150 de persoane cărora li s-a administrat fie suplimente de usturoi, fie pastile placebo a demonstrat că usturoiul reduce semnificativ riscul de a contacta o răceală. În plus, cei care totuși s-au infectat deși fuseseră trataţi cu usturoi au manifestat simptome mai lejere și s-au vindecat mai repede.

* Cancer Cercetările au demonstrat că usturoiul poate avea câteva efecte anticancerigene, în special în cazul anumitor tipuri de cancer precum cel de colon și de stomac. Dietele cu usturoi pot furniza, de asemenea, protecţie împotriva dezvoltării cancerului de sâni, prostată și de laringe. - Într-un studiu efectuat pe 50 de pacienţi bolnavi de cancer (inoperabil) colorectal, ficat sau pancreatic s-a constatat o îmbunătăţire a activităţii imunitare după un tratament cu extract de usturoi ce a durat 6 luni. - Suplimentele de usturoi pot reduce efectele adverse ale chimioterapiei – oboseală, anorexie, precum și efectele dăunătoare asupra inimii și intestinului.

Mod de preparare: Se taie roșiile proaspete și mozzarella în felii, apoi se toacă roșiile uscate la soare. Pe o farfurie se așază felii de mozzarella și de roșii, alternativ. Se presară caperele, roșiile uscate și busuiocul. Se asezonează cu piper proaspăt râșnit și se stropește cu ulei de măsline. Se servește cu grisine sau cu pâine proaspătă.

Terină de jambon cu muştar Ingrediente: 2 bucăţi mici de jambon, cam de 1kg fiecare, ulei de floarea-soarelui, pentru uns, 2 linguri boabe de muștar, 1 mână mică de pătrunjel, tocat, 1 foaie de gelatină, capere și pâine prăjită pentru servit Pentru supă: 500ml de cidru, 2 morcovi, tocaţi, 2 tije de ţelină Apio, tocate, 1 ceapă mare, tocată, 2 frunze de dafin, proaspete sau uscate, 6 fire de cimbru, 3 bucăţi de anason stelat, 6 boabe de piper

ie foaia de gelatină în apă rece 5 min. Se scoate din apă, se stoarce, apoi se adaugă în supa fierbinte și se amestecă bine. Se toarnă suficientă supă peste carne cât s-o acopere. Se bate ușor forma de terină de o suprafaţă tare, ca să se elimine golurile de aer, apoi se acoperă cu folie alimentară. Se lasă să se odihnească 3-4 ore sau peste noapte. Se servește cu capere și cu pâine prăjită.

Paste cu roşii cherry şi busuioc Ingrediente: o lingură de ulei de floarea-soarelui, o ceapă tăiată fin, 410g roșii cherry, 300ml sos Dolmio Bolognese, la care adăugaţi un căţel de usturoi zdrobit, coriandru și busuioc uscat, 3 linguri de pesto roșu, 300g paste deja gătite sau 220g paste proaspete, câteva frunze tinere de busuioc proaspăt Mod de preparare: Se încinge uleiul într-o tigaie, apoi se prăjește puţin ceapa timp de 3 minute până ce s-a înmuiat. Se adaugă în tigaie și roșiile cherry și sosul Dolmio. Se aduce la punctul de fierbere și se lasă să fiarbă 10 minute. Adăugaţi pesto și pastele, amestecând bine până ce pastele se încălzesc. Se servește în boluri alături de pâine cu coaja crocantă.

Cârnaţi cu fasole la cuptor Ingrediente: 1 lingură de ulei, 8 cârnaţi de porc, 2 ţeline Apio, tocate, 2 morcovi, tocaţi, 1 ceapă, tocată, 1 lingură pastă de tomate, 400g de fasole albă din conservă, 400g fasole în sos tomat, din conservă, ½ legătură mică de cimbru, 200ml supă de pui sau de legume fierbinte, 2 felii de pâine albă, fărâmiţate

Mod de preparare: Se încălzește jumătate din cantitatea de ulei într-un vas termorezistent și se prăjesc cârnaţii. Se scot cârnaţii din vas și se lasă deoparte. Se adaugă restul de ulei, se pun legumele și se călesc 10 min. Se amestecă pasta de tomate și se mai lasă pe foc 1 minut. Se încălzește cuptorul la 200°C. Se pun înapoi cârnaţii în vas împreună cu fasolea și cu cimbrul, se asezonează, se toarnă supa și se aduce la fierbere. Se ia de pe foc, se presară firimiturile de pâine și se bagă la cuptor pentru 25-30 de min., până când firimiturile se rumenesc.

Tort cu ananas Ingrediente: Pentru topping: 50g unt, la temperatura camerei, 50g zahăr brun, 7 rondele de ananas din conservă, păstrează siropul, 7 cireșe/vișine glasate Pentru aluat: 100g unt, la temperatura camerei, 100g zahăr pudră, 100g făină, 1 linguriţă praf de copt, 1 linguriţă extract de vanilie, 2 ouă Mod de preparare: Încinge cuptorul la 180ºC. Pentru topping, amestecă untul și zahărul până se omogenizează. Întinde

compoziţia pe toată suprafaţa unei tăvi rotunde de tartă de 20-21cm, inclusiv pe ¼ din marginile laterale. Așază rondelele de ananas deasupra, iar apoi pune câte o cireașă/vișină în mijlocul fiecărei rondele. Pune ingredientele pentru aluat într-un bol, împreună cu 2 linguri de sirop de ananas, și amestecă cu un mixer până se omogenizează. Apoi pune această compoziţie cu lingura peste ananas și nivelează. Lasă la copt 35 de min., apoi lasă să se așeze 5 min., după care, răstoarnă pe un platou. Servește cald, lângă o porţie de îngheţată.

FRUMUSEŢE

Lucruri pe care trebuie să le ştii despre ochii tăi

* Paraziţi intestinali Usturoiul este utilizat, cu succes, împotriva limbricilor.

Pentru ca pielea din jurul ochilor să arate perfect, trebuie să respecţi cu sfinţenie câteva reguli de bază. Dar și să eviţi câteva greșeli majore.

* Bacterii, ciuperci, viruși Unele studii sugerează că usturoiul consumat poate distruge bacteria ce provoacă ulcerul gastrointestinal. De asemenea, este un cunoscut ucigaș de bacterii și viruși, usturoiul având o putere comparabilă cu un procent din puterea pe care o are penicilina.

Alte utilizări: * Ulciorul de la ochi – dispare dacă este tamponat cu suc de usturoi de 2-3 ori pe zi. * Negii – se retrag dacă sunt frecaţi cu bucăţele de usturoi tăiate.

Neajunsuri: Usturoiul poate interacţiona cu anumite medicamente, în special cu cele anticoagulante.

Zâmbesc, studiază, vorbesc. De multe ori, seduc și intrigă. Ochii sunt partea cea mai comunicativă a feţei, dar și cea mai fragilă. Și, dacă nu este îngrijită cu atenţie și cu produsele corecte, toată zona care-i înconjoară îmbătrânește mai repede. Motivele ţi le dezvăluim în cele ce urmează.

Ce trebuie să eviţi Ai citit pe etichetele multor produse: „evită conturul ochilor“. Motivul? În această zonă, epiderma este foarte subţire, iar substanţele concentrate conţinute de multe măști, spre exemplu, ar putea-o penetra în profunzime, riscând astfel să o relaxezi prea tare. Fără a mai pune la socoteală faptul că, dacă ţi-ar intra în ochi, i-ar irita foarte tare. Poţi sta însă liniștită: tratamente intensive alternative există și pentru această zonă. Spre exemplu, îţi poţi pune pe ochiul închis (timp de 2-3 minute) o dischetă demachiantă pe care ai apli-

cat o cremă cu una din vitaminele A, C sau E. Sau poţi plimba pe zona din jurul ochilor un cub de gheaţă pe care l-ai înfășurat înainte într-o batistă de bumbac – efectul tonifiant este instantaneu.

De ce sunt indicate cremele speciale? Din trei motive. Primul ar fi că această zonă, mai puţin bogată în glande sebacee, are tendinţa de a se deshidrata mai repede decât restul feţei, motiv pentru care are nevoie de o îngrijire specială. Al doilea motiv ar fi că, în această regiune, circulaţia sanguină este mai lentă și, prin urmare, are nevoie de substanţe tonifiante în măsură să o reactiveze și puţin grase pentru a nu mări retenţia de lichide. Și, nu în ultimul rând, produsele special create pentru această zonă a feţei au un ph corect (între 6,8 și 7,2) și sunt testate oftalmologic: altfel spus, chiar dacă intră în contact cu ochiul, nu-l irită.

De ce aici apar primele riduri? Circulaţia sanguină încetinește, iar sistemul limfatic mai puţin activ provoacă acumularea de radicali liberi, mai precis a acelor substanţe responsabile de îmbătrânirea pielii. La acest proces se mai adaugă și mimica facială: ochii se deschid, se închid, se strâng la lumină puternică sau se întredeschid în timp ce aprinzi o ţigară. Toate aceste contracţii, aceste schimbări de expresie și mișcări continue ale pleoapelor accelerează pierderea de elasticitate în zona deja săracă de fibre elastice. Astfel apare „laba gâștii“, acea concentraţie de riduri care pornesc din colţul ochiului și se întind ca niște raze spre tâmple.

De ce apar «pungile» şi cearcănele? Chiar dacă se formează în aceeași zonă a feţei, mai precis

în partea inferioară a ochiului, „pungile“ și cearcănele au cauze diverse. Primele sunt umflături provocate de excesul de piele și de grăsime ale pleoapelor inferioare. Cearcănele, în schimb, sunt pete provocate de capilarele dilatate. Altfel spus, sângele pierde oxigen, se îmbogăţește cu anhidride carbonice și apare la suprafaţă lăsând o urmă albăstruie. Pentru a le atenua, există geluri speciale pe bază de vitamina E, hidratante și descongestionante. Folosește-le reci, după ce le-ai ţinut în frigider.

De ce trebuie folosit demachiant special pentru ochi? Laptele demachiant și loţiunea tonică pentru faţă, de cele mai multe ori, conţin tensioactivi iritanţi. Pe când cele speciale, cu extracte de hammamelis sau mușeţel, dizolvă substanţele grase ale

CASA TA

TENDINŢE

Natura în casele noastre – idei de amenajare

Cum porţi pantalonii cu imprimeu floral

Din nefericire, lumea în care trăim se transformă din ce în ce mai mult într-una în care asfaltul și betonul ia loc pământului și naturii în general. Chiar și în jurul satelor încep să se construiască fel și fel de hale, depozite sau chiar și fabrici, care distrug mediul rural curat poluându-l. De aceea nu este de mirare dorinţa oamenilor de a fi cât mai aproape sau de a-și crea un mediu natural propriu.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Soluţia cea mai simplă de a ne împotrivi urbanizării este aceea de a aduce natura în propria locuinţă. Pe lângă “gura de aer proaspăt” pe care ne-o oferă, plantele și elementele naturale reprezintă și niște accesorii pline de farmec. De asemenea, acestea pot cântări mult în ceea ce privește stilul de amenajare. Accesoriile mărunte aduc culoare în casa. În acest sens nu trebuie decât să achiziţionăm niște vaze de mărimi diferite din sticlă colorată. Acestea au un efect cu adevărat spectaculos, aducând prospeţimea aerului de primăvară în locuinţa noastră. Efectul maxim îl vor obţine dacă vor fi aranjate laolaltă, în grup, iar un contrast foarte potrivit ar fi un suport de lumânări rustic, din lemn. Plantele de cameră sunt foarte frumoase, însă pot deveni

“sufocante” dacă sunt prea multe. Ocupă mult spaţiu și necesită timp pentru îngrijire și curăţare. Cel mai indicat pentru a evita aceste aspecte, dar pentru a păstra o notă naturală în casă este să culegem sau să cumpărăm buchete din flori de sezon. Nu trebuie să ne lipsească creativitatea când este vorba de accesorizarea naturală a unei încăperi. Buchetele din diferite flori îmbinate cu crenguţe, pietre, scoici, nuci sau pene constituie un adevărat “highlight” și, în plus, îi conferim un caracter individual. Buchetele de flori se scutură relativ repede, însă în casă se regăsesc și alte elemente care ne ţin în conexiune cu natura. Spre exemplu suportul din lemn pentru reviste, abajurul din in topit al veiozei, un tablou cu fluturași sau un tatuaj pentru perete, frunzele uscate aranjate într-un recipient din bambus etc. De fiecare dată când ieșim la plimbare, mergem într-o drumeţie sau ne căutăm un loc liniștit pentru un picnic vom găsi cu siguranţă, uitându-ne în stânga și în dreapta, cele mai frumoase decoraţiuni naturale: pietricele în culori și forme diferite, petale luate de vânt, cioburi care au aparţinut unor vase de lut. Așezate în vaze sau în mici recipiente din sticlă vor avea cu siguranţă un efect spectaculos așezate pe comoda din living sau pe masa de pe terasă. Tot ca și decoraţiuni originale pot fi considerate și fructele, nucile, farfuriile din lut sau coșurile împletite. Acestea creează o ambianţă primitoare și foarte prietenoasă. Incasa.ro

Pantalonii cu imprimeu floral din această vară sunt cireașa de pe tort în materie de tendinţe. Anul acesta, designerii au exagerat (în sensul pozitiv) cu imprimeurile florale. Le găsim peste tot – pe fuste, pe sandale, pe tricouri, pe cămăși, pe salopete – în fine, pe aproape toate articolele vestimentare.

garderobă, îţi recomandăm să îi asortezi cu o jachetă din piele și o pereche de pantofi albaștri.

Pantaloni cu imprimeu floral pastelat Well, dacă imprimeurile florale foarte vizibile și colorate nu sunt genul tău, poţi opta pentru o pereche de pantaloni cu imprimeu pastelat. Avantajul acestui gen de imprimeu este că îţi permite să jonglezi ușor cu celelalte articole vestimentare din ţinută.

Pantaloni trei sferturi cu imprimeu floral

Înainte de a-ţi cumpăra pantaloni cu imprimeu floral, este bine să știi că aceștia atrag atenţia în zona picioarelor, adăugând volum acolo unde acesta deja există. Dacă ai șoldurile late, nu toate modelele de pantaloni cu imprimeu floral îţi sunt potrivite.

Pantalonii trei sferturi sunt foarte sexy, dacă îi porţi cu o pereche de pantofi cu toc înalt și vârf ascuţit. Nu este însă, literă de lege. Poţi accesoriza pantalonii 3 sferturi și cu botine.

Pantaloni stretch albi cu imprimeu floral

Pantaloni cu talie înaltă și imprimeu floral

Pantalonii stretch sunt irezistibili, cu atât mai mult cu cât au imprimeu floral. Dacă te tentează să porţi un astfel de articol vestimentar, dar nu ai idee cum să îl combini cu ce ai prin

Pantalonii cu talie înaltă revin în prim plan. Alege-i, dacă nu ai un abdomen plat și îi poţi asorta cu o cămașă din denim legată în talie. Hot or what?

produselor cosmetice mult mai ușor, fără a mai fi nevoie să iriţi zona respectivă.

Gene perfecte Protejează ochii și împiedică accesul prafului și al altor corpuri străine. Adică, genele sunt paznicii privirii. Însă pentru a le avea sănătoase, robuste și strălucitoare, trebuie să le îngrijești, având în vedere că razele ultraviolete și smogul le pot decolora și slăbi cheratina. Iată câteva sfaturi: nu le încărca de prea multă mascara, nu le „traumatiza“ frecându-te prea mult la ochi, demachiază-le cu delicateţe și, din când în când, cu o perie curată de la mascara, aplică pe ele ulei de măsline, de la rădăcină până la vârf: astfel, vor fi mult mai robuste. Unica.ro

STUDIU Pantaloni scurţi cu imprimeu floral Pantalonii scurţi sunt necesari în zilele toride de vară și ar trebui să ai mai multe perechi în șifonier, pentru fiecare ocazie. Dacă se întrevede posibilitatea de a merge la un festival de muzică, optează pentru o pereche de pantaloni scurţi cu imprimeu floral și accesorizează-i cu o pereche de sandale romane. Comod și trendy.

Curry, condimentul care întăreşte sistemul imunitar

Pantaloni cu imprimeu floral neutru Imprimeul floral neutru este ideal dacă vrei să-ţi scoţi în evidenţă feminitatea, fără a crea un impact vizual puternic. Îi poţi combina cu un blazer negru și pantofi în aceeași nuanţă.

Pantaloni vaporoși cu imprimeu floral Pantalonii vaporoși cu imprimeu floral se potrivesc oricărei siluete, deoarece pot ascunde anumite imperfecţiuni. Stiliștii recomandă să accesorizezi pantalonii tăi floral print cu o pereche de pantofi/sandale în nuanţe neon. Ele.ro

Curry adăugat în dieta zilnică reduce riscul apariţiei infecţiilor. La această concluzie au ajuns cercetătorii americani, care au constatat că acest condiment ajută la întărirea sistemului imunitar. Savanţii sunt de părere că ingredientul care conţine curcumina, o substanţă găsită în curry, ajută organismul să lupte împotriva bacteriilor și a virusurilor, inclusiv împotriva tuberculozei, boală provocată de bacilul Koch, informează Daily Mail. Curry conţine proteine, vitamina A, vitamina C, vitamina B3 și vitamina B3, vitamina B6, fier, zinc și potasiu. În plus, datele cercetării arată că acest condiment conţine și substanţe care ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. „Problema este că acest ingredient este consumat în cantităţi reduse. Inclus în dieta zilnică, curry ar putea întări sistemul imunitar, iar organismul va avea resurse proprii de refacere atunci când acesta se confruntă cu o infecţie”, a declarat prof. Adrian Gombart, de la Universitatea de stat Oregon, coordonatorul studiului. Savanţii precizează că acest condiment conţine și antioxidanţi, substanţe recunoscute pentru proprietăţile lor anticancerigene. Gandul.info

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni IUNIE

6.00, 13.00, 18.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.00 Medalion muzical. Larisa Ungureanu. 7.15 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Documentar. “Povestea vieții mele: Mikis Theodorakis”. 9.55 Reporterul de gardă. 10.20, 2.30 Film. “TROIȚA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 11.50, 4.15 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Gala laureaților. 13.10, 16.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Trei surori”. Spectacol al Teatrului “Luceafărul”. 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Povestea. 18.15 Respiro. Program muzical. 18.35 Fotbal. Euro 2012. Franța - Anglia. 21.00 MESAGER (rom.). 21.30 Fotbal. Euro 2012. Ucraina - Suedia. 0.15 Documentar. “Civilizația chineză”. 1.00 TVMi. 2.15 Dansul în ritm clasic. 5.25 Accente economice. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:30 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Autostopiști în Saint-Tropez 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4256 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Serial: Mesaje de dincolo, ep.4, an 5 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Apropo Tv (r) 02:00 România, te iubesc! (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Știrile ProTv (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 «Здоровье» 10:00 Новости 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 Василий Меркурьев, Борис Чирков в фильме «Верные друзья» 14:05 «Марина Неелова. Не спрашивайте меня о романах» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 «Женские мечты о дальних странах». Многосерийный фильм 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 «Женские мечты о дальних странах». Продолжение 18:40 Премьера. «Александр Пороховщиков. Нам не жить друг без друга» 19:30 Премьера. Сергей Астахов, Анастасия Заворотнюк в фильме «Дом на краю» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Денис Матросов, Сергей Астахов в многосерийном фильме «Счастливый билет» 23:20 Олег Меньшиков, Никита Михалков, Константин Хабенский в фильме «Статский советник» 00:05 «Primele știri» (rus) 00:20 «Статский советник». Продолжение 01:50 «Prima Oră» (R) 03:40 «VIP Confidențe» (R) 04:25 «Primele știri» (rom) (R) 04:55 «Счастливый билет». Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 13.15, 20.30 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 4.25 Prim-plan. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:06 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 BIR HAKEIM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JUIN 40, LE GRAND CHAOS 16:32 FLASH INFO 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 CENTRAL NUIT 20:24 CENTRAL NUIT 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:13 COUSINADES CROM 23:40 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:50 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUT LE MONDE IL EST BEAU, TOUT LE MONDE IL EST GENTIL 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TERRES D’ÉCHANGES 4:25 TERRES D’ÉCHANGES

8 IUNIE 2012

Programe TV Marţi IUNIE

Miercuri IUNIE

6.00, 13.00, 18.00, 4.00 ȘTIRI. 6.20 Documentar. “Drumeții”. 7.15 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Film. “MEȘTERUL MANOLE”. (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 11.05 Documentar. “Balada pădurii. Munții Tinlin”. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Arts 21”. 13.10, 16.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Film. “FRUMOSUL ANTONIO”. Episodul 1. 15.20 Respiro. Program muzical. 15.30, 4.15 Documentar. “Să nu ne răzbunați. Deportările în Siberia”. 17.40 Povestea. 18.15 Gagauz ogea. 18.45 Fotbal. Euro 2012. Grecia - Cehia. 21.00 MESAGER (rom.) 21.30 Fotbal. Euro 2012. Polonia - Rusia. 0.15, 2.45 Documentar. “Cenac - vatra uliilor”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 Focus. Magazin TV. 3.25 Program de muzică clasică. 5.10 Respiro. Program muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 13.00, 18.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. “Global 3000”. 7.15 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Euromaxx”. 10.35, 5.25 Știință și inovare. 11.05, 4.15 Documentar. “Să nu ne răzbunați. Deținuții politici din Basarabia”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Medalion muzical. 13.10, 16.25 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Film. “FRUMOSUL ANTONIO”. Episodul 2. 15.20, 3.05 Reporterul de gardă. 15.50 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 17.40 Poveste. 18.15 Russkii mir. 18.45 Fotbal. Euro 2012. Danemarca - Portugalia. 21.00 MESAGER (rom.) 21.30 Fotbal. Euro 2012. Olanda - Germania. 0.15 Moldovenii de pretutindeni. 0.45, 2.50, 5.05 Respiro. Program muzical. 1.00 TVMi. 1.05 Dorule, dor.... In memoriam. Anatol Neamțu. Spectacol muzical. Partea I. 2.20 ARTelier. 3.30 Portrete în timp.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Plasa de stele 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Autostopiști în Saint-Tropez (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.1,2 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4257 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dușmanul fiului meu 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dincolo, ep.5, an 5 00:30 Film: Dușmanul fiului meu (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 După 20 de ani (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 «Александр Розенбаум. Мой удивительный сон» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 «Фазенда» 10:00 Новости 10:15 «Людмила Зыкина. Я недолюбила» 11:10 «Две звезды». Лучшее 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 «Две звезды». Лучшее. Продолжение 13:10 «Десантура». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 «Десантура». Многосерийный фильм. Продолжение 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 «Десантура». Многосерийный фильм. Продолжение 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Денис Матросов, Сергей Астахов в многосерийном фильме «Счастливый билет» 23:20 Егор Бероев, Ольга Красько в фильме «Турецкий гамбит» 00:05 «Primele știri» (rus) 00:20 «Турецкий гамбит». Продолжение 01:50 «Prima Oră» (R) 03:40 «VIP Confidențe» (R) 04:25 «Primele știri» (rom) (R) 04:55 «Счастливый билет». Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Prim plan. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 3.55, 6.10 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 UN SERPENT SOUS LA MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CENTRAL NUIT 15:51 CENTRAL NUIT 16:44 FLASH INFO 16:46 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TOI ET MOI 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PETITE FILLE 23:33 LES NOUVEAUX PARADIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:46 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 TERRES D’ÉCHANGES 4:25 TERRES D’ÉCHANGES

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.7,8 an 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4258 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Reacţie în lanţ 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.6, an 5 00:00 Film: Reacţie în lanţ (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Viaţa în Africa, ep.7 an 2 (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.8 an 2 (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 «Контрольная закупка» 09:45 «Жить здорово!» 11:00 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 «Женский доктор». Многосерийный фильм 13:25 «Фазенда» 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Девичья охота». Многосерийный фильм 16:25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 17:05 «Жди меня» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 «Между нами, девочками» 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:20 Премьера. Денис Матросов, Сергей Астахов в многосерийном фильме «Счастливый билет» 23:25 «Среда обитания». «Кому достанется на орехи» 00:20 «Primele știri» (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 «Prima Oră» (R) 02:40 «VIP Confidențe» (R) 03:25 «Primele știri» (rom) (R) 03:55 «Счастливый билет». Многосерийный фильм 04:50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым

Joi IUNIE

6.00, 13.00, 18.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45, 4.25 Documentar. “Să nu ne răzbunați. Foametea din Basarabia”. 7.15 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Film. “LUCEAFĂRUL” (“Telefilm-Chișinău”, 1986). Episodul 1. 11.00 Natura în obiectiv. 11.30 Respiro. Program muzical. 11.45 Documentar. “Scurte povești despre dragostea eternă”. 13.10 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Gagauz ogea. 14.05 “Luceafărul”. Spectacol pentru copii. 14.40 Videoteca copiilor. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Tatăl lui Guguță la 80 de ani. 16.25 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 17.40 Povestea. 17.55 Super loto “5” din “35”. 18.15 Vector european. 18.45 Fotbal. Euro 2012. Italia - Croația. 21.00 MESAGER (rom.) 21.30 Fotbal. Euro 2012. Spania - Irlanda. 0.15, 5.30 Reporterul de gardă. 0.40 Documentar. “Arts 21”. 1.00 TVMi. 1.05 Dorule, dor... In memoriam. Anatol Neamțu. Spectacol muzical. Partea II. 2.20 Eugen Doga. “Luceafărul”. Film-balet. 4.50 Descoperă Moldova. 5.05 M.Eminescu. “Când viața noastră vis al morții este”. Monospectacol. 07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Crime în numele artei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4259 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un prieten deosebit 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.7, an 5 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: Un prieten deosebit (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Crimele din Midsomer - Crime în numele artei (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 «Контрольная закупка» 09:45 «Жить здорово!» 11:00 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 «Женский доктор». Многосерийный фильм 13:25 «Фазенда» 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Девичья охота». Многосерийный фильм 16:25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 17:05 «Жди меня» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 «Между нами, девочками» 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:20 Премьера. Денис Матросов, Сергей Астахов в многосерийном фильме «Счастливый билет» 23:25 «Как стать здоровым и богатым» 00:20 «Primele știri» (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 «Prima Oră» (R) 02:40 «VIP Confidențe» (R) 03:25 «Primele știri» (rom) (R) 03:55 «Счастливый билет». Многосерийный фильм 04:50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Distractis Show. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 2.50, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 2.50, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES GAÎTÉS DE L’ESCADRON 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NI PLUS NI MOI 20:21 NI PLUS NI MOI 21:08 FLASH INFO 21:13 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CENTRAL NUIT 1:44 CENTRAL NUIT 2:36 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TERRES D’ÉCHANGES 4:25 TERRES D’ÉCHANGES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:35 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NI PLUS NI MOI 15:49 NI PLUS NI MOI 16:36 FLASH INFO 16:41 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 16:42 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 PETITE FILLE 21:08 FLASH INFO 21:13 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CANDIDAT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 LA FABULEUSE HISTOIRE DU DOLLAR 2:44 QUESTIONS À LA UNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TERRES D’ÉCHANGES 4:25 TERRES D’ÉCHANGES

Vineri IUNIE

6.00, 13.00, 18.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.00 Respiro. Versuri de M.Eminescu. 7.15 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35, 2.15 Film. “LUCEAFĂRUL” (“Telefilm-Chișinău”, 1986). Episodul 2. 11.15, 5.25 Vector european. 11.45 Cinemateca universală. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 16.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Videoteca copiilor. 13.50 Moldovenii de pretutindeni. 14.20, 15.30, 1.05, 4.15 Din fondul TV Moldova-1. Dor de Eminescu. Program muzical. 17.40 Povestea. 18.15 Accente economice. 18.45 Fotbal. Euro 2012. Ucraina - Franța. 21.00 MESAGER (rom.) 21.30 Fotbal. Euro 2012. Suedia - Anglia. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 3.40 Program de muzică clasică. 5.15 Descoperă Moldova. 07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer - Secretele spionilor 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Prieteni pe viaţă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4260 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Capcana viitorului 22:30 Film: Prietenie absolută 01:00 Serial: CSI Miami, ep.10, an 6 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Film: Prietenie absolută (r) 04:30 Serial: Crimele din Midsomer - Secretele spionilor (r) 06:00 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 «Контрольная закупка» 09:45 «Жить здорово!» 11:00 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 «Женский доктор». Многосерийный фильм 13:25 «Фазенда» 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 «Девичья охота». Многосерийный фильм 16:15 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16:55 «Жди меня» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 «Между нами, девочками» 19:00 «Поле чудес» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Seara Târziu» 23:20 «Primele știri» (rus) 23:35 Премьера. «Фабрика звезд. Россия - Украина» 01:10 Фильм «Баллада о доблестном рыцаре Айвенго» 02:40 Фильм «Станционный смотритель» 03:45 «Prima Oră» (R) 05:30 «Primele știri» (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 PETITE FILLE 16:33 LES NOUVEAUX PARADIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CENTRAL NUIT 22:49 CENTRAL NUIT 23:42 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 JUSQU’AU BOUT 2:30 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ENTERRÉS VOLONTAIRES

Sâmbătă IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Scurte povești despre dragostea eternă”. 7.30 Film-copiilor. “CLASA ZBURĂTOARE”. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Tatăl lui Guguță la 80 de ani. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00 Din fondul TV Moldova-1. A.Vampilov. “O vânătoare de rațe”. Spectacol . 13.20 Documentar. “Global 3000”. 13.45 Ansamblul folcloric de la liceul “Spiru Haret”. Program muzical. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15, 4.15 Omul de lângă... 17.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 18.05 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. Formația “Alex Calancea Band”. Partea 1. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Prietenii muzicii. Vlad Burlea la 55 de ani. 21.25 Respiro. 21.30 Fotbal. Euro 2012. 0.15 Fotbal. Euro 2012. 1.55 TVMi. 2.15 Film. “LUCEAFĂRUL” (“Telefilm-Chișinău”, 1986). 4.45 La curțile dorului. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Plasa de stele 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Black Beauty 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Cu iubirea la psihiatru 17:00 Film: Dave, președinte pentru o zi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Evadata 22:45 Film: Doi burlaci și-o... blondă 01:00 Film: Evadata (r) 03:00 Știrile Pro Tv 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Film: Cu iubirea la psihiatru (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Елена Корикова, Леонид Куравлев, Василий Лановой, Дмитрий Щербина в фильме «Барышня-крестьянка» 08:05 «Играй, гармонь любимая!» 08:45 «Смешарики. ПИН-код» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:30 «Смак» 11:05 Премьера. «Александра Захарова. Непокорная дочь» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Киноэпопея Юрия Озерова «Освобождение» 15:55 Нина Русланова, Александр Михайлов, Ирина Муравьева в фильме «Китайская бабушка» 17:20 Марина Неелова в многосерийном фильме «Предлагаемые обстоятельства» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 «Предлагаемые обстоятельства». Продолжение 19:45 «DA sau NU» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:55 Праздничный концерт 23:30 «Большая разница» 00:35 Елена Шевченко, Ольга Волкова в фильме «Арфа для любимой» 02:10 Фильм «Черная стрела» 03:35 «Seara Târziu» (R) 04:25 «Primele știri» (rom) (R) 04:40 «DA sau NU» (R) 7.00 Ca la carte. 7.40 “ Fa b r i c a de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.00 - 13.20, 20.30 Serial. 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55, 3.00 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 18.00 Teleenciclopedia. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 22.30 Distractis Show. 23.30 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.20 O dată’n viață. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 COUSINADES - LE LOTISSEMENT 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 11:59 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 13:58 MAGAZINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 FICTION 16:23 FICTION 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 2:00 DOCUMENTAIRE 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Darius Milhaud și muzica sa”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Legendele muzicii. 8.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 11.30, 4.20 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Angela Tonu, pictor-machior. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 ARTelier. Anatol Mocanu, artist plastic. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film-copiilor. “CLASA ZBURĂTOARE”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15, 4.40 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. Formația “Alex Calancea Band”. Partea 2. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.30 Fotbal. Euro 2012. 0.15 Fotbal. Euro 2012. 1.55 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:30 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Cu iubirea la psihiatru (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Dave, președinte pentru o zi (r) 17:00 Film: Miliardul lui Bailey 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Firewall: Program de protecţie 22:45 Film: Comedie de groază 3 00:30 ApropoTv (r) 01:30 Film: Firewall: Program de protecţie (r) 03:15 Film: Comedie de groază 3 (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 А л е к с е й Гр и б о в , Михаил Яншин в фильме «Шведская спичка» 07:00 Элина Быстрицкая, Сергей Бондарчук в фильме «Неоконченная повесть» 08:40 «Армейский магазин» 09:05 «Смешарики. ПИН-код» 09:20 «Здоровье» 10:00 Новости 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 «VIP Confidențe» 13:10 «Удовольствие и боль» 14:00 «Женские мечты о дальних странах». Многосерийный фильм 17:30 Премьера. «Похудеть любой ценой» 18:30 «Replica» 20:00 «Vrei să fii Milionar?» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:40 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 23:00 «Призвание». Премия лучшим врачам России 00:40 «Минута славы. Мечты сбываются!» Финал 02:30 Сергей Бондарчук, Андрей Попов, Ирина Скобцева в фильме «Отелло» 04:15 «Vrei să fii Milionar?» 05:05 «Sinteza săptămânii» (rom) 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepți... 9.00 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Concert. 17.00, 0.10 Zona zero. 19.25 Tezaur folcloric. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 22.30 O dată’n viață. 1.50 Teleenciclopedia. 2.35 Filmoteca veselă. 4.10 Universul Credinței. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 COUSINADES - LE LOTISSEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 CONTINENT NOIR 7:57 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:30 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 SCIENCE OU FICTION 12:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JUSTIN DE MARSEILLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LE CANDIDAT 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE

CMYK

8 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GENERAŢIA 2002

Irina Bordeian: “Tinerii pot schimba viitorul ţării, dar ei nu trebuie să fie indiferenţi faţă de ceea ce-i înconjoară” La rubrica „Generaţia 2002”, vă invităm să o cunoașteţi astăzi pe Irina Bordeian, profesoară de limbi străine din Rezina, membră a Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”. - Povestește-ne, te rugăm, cum ai aflat despre Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” și ce te-a motivat să te alături aripei tinere a PPCD? - Noua generaţie?! Eram studentă când am auzit pentru prima dată vorbindu-se despre această organizaţie. Locuiam la căminul Meridiane din Bălţi (deoarece am studiat la Facultatea de Limbi străine din Bălţi) și aveam mai mulţi colegi care activau în NG. Am fost și eu la câteva întruniri și mi-a plăcut echipa: veselă, tânără și plină de entuziasm. Și cel mai mult mi-a plăcut că vârstnicii nu se implicau în activităţile celor tineri. Revenind în localitatea mea de baștină (în orașul Florești) m-am încadrat în munca de zi cu zi a Noii Generaţii și, în scurt timp, am devenit președinte al acestei organizaţii, filiala Florești. Am format o echipă nouă și m-am străduit să-i menţin pe cei care activau mai din timp. - Știm că ești profesoară de limbi străine la liceul din Rezina. Se considera că, cunoașterea unei limbi străine, îţi deschide mai multe uși în societatea noastră și îţi garantează locuri de muncă mai bine plătite. Tu de ce ai ales să rămâi la Rezina? Te rog să n-o iei în nume de rău, dar tinerii de astăzi fug de localităţile de baștină ca de pușcărie. - Am absolvit Facultatea de Limbi străine cu speranţa să fug și eu din ţară (dar, probabil, eram prea tânără, de asta gândeam așa), dar la absolvirea acestei facultăţi, cunoscând două limbi străine și având diploma de absolvent în buzunar, am hotărât să încerc să lucrez în calitate de traducător, aglomeraţia Chișinăului însă nu

mă prea atrăgea. Din păcate, în alte localităţi nu prea erau birouri de traducere. Am început să lucrez la ţară ca profesor de limbi străine. Participând la un seminar organizat de Noua Generaţie în Chișinău, mi-am întâlnit viitorul soţ, care este de baștină din Rezina, și astfel am ajuns în aceste locuri cu destinaţie turistică în Republica Moldova. Încurajată de soţ, am deschis un birou de traduceri aici, la Rezina, și, în paralel, predau la liceu. Știu că toţi fug din Moldova, dar revin în scurt timp plângându-se că acolo nu-i înţelege nimeni și „sunt străini”. Eu mereu mi-am spus: decât codaș între străini, mai bine-n ţara ta fruntaș (sunt doamna profesoară la mine în ţară, dar acolo, Domnul știe cine aș ajunge...). - Din punctul tău de vedere, care sunt avantajele și dezavantajele unui tânăr specialist care activează mai departe de capitala republicii? - În general, tinerii nu au avantaje în Republica Moldova. Nu sunt priorităţi de care ei s-ar bucura acasă. Cred că avantajul meu în această societate este că am evitat forfota capitalei, că am ales să activez și să locuiesc acolo unde îmi place, localitatea în care trăiesc este, de fapt, un orășel mic, liniștit. Tinerii specialiști din sfera bugetară nu prea sunt favorizaţi, dar, în general, salariile bugetarilor, peste tot în republică, sunt aceleași. - Consideri că în societatea noastră, femeia este discriminată? Te-ai confruntat personal cu această problemă? - Femeia ... ea este farmecul, dragostea, mama... numai nu persoană cu funcţie de conducere. De fapt, este un stereotip

în privinţa femeii că ea nu poate conduce o mașină, darămite o întreprindere sau o ţară. Recent am participat la un seminar cu acest generic la Budapesta. De fapt, este o problemă nu doar la noi în ţară, femeia din timpuri străvechi este percepută ca o gospodină și nicidecum ca un conducător de oaste. Bărbaţii nu pot accepta ideea că femeile pot conduce uneori mai bine decât ei, dar... asta rămâne încă o luptă între sexe și o luptă între mentalităţile noastre. Nu pot să înţeleg de ce e atât de greu să-i permitem femeii să încerce o funcţie de conducător, poate reușește... - Este pregătită societatea noastră să accepte femeile în funcţii de conducere? Dar femeile noastre? - Participând la campanii electorale, am discutat cu mai multe persoane și majoritatea dintre ei spuneau că locul femeii este la bucătărie și nu la conducere. Dar totuși am observat că femeile, încet, încep să ocupe funcţii de conducere, deși cu greu... Spre exemplu, la liceul unde lucrez, director este o femeie tânără, și aș vrea să spun că se descurcă onorabil cu funcţia pe care o deţine, la școala unde am activat până a veni aici, director, de asemenea, era o femeie. Eu cred că, deși cu greu, societatea va fi nevoită să accepte femeile, nu doar ca gospodine, ci și ca directori. Cunosc chiar unele femei care deţin funcţii de președinte de raion, de primari... și cred că ele fac mai multă ordine decât bărbaţii (nu vreau să-i supăr, pur și simplu, aș vrea ca ei să înţeleagă că, de fapt, la fel ca în familie, femeia poate gestiona rezonabil bugetul unui raion și poate face ordine în jurul său). Cred că femeile sunt pregătite să înfrunte greutăţile și s-ar descurca în posturi de conducere. - Ce rol are pentru un tânăr activitatea în cadrul unui partid politic? - Fiind antrenată în activitatea unui partid politic am avut posibilitatea de a participa

8-15 iunie Berbec

Senzaţia că o greutate apasă pe umerii tăi poate duce la descurajare și de aceea ar fi de dorit să cauţi o ieșire din această capcană.

Taur Vezi viitorul în culori mai sumbre, dar e doar una dintre variantele posibile de evoluţie a unor situaţii. Asta pierzi tu din vedere și te cuprinde dezamăgirea.

la mai multe seminare, atât locale, cât și internaţionale. Consider că tinerii ar trebui să se implice mai mult în politică, pentru că ei sunt cei care, în scurt timp, vor prelua conducerea, fie la nivel local, fie la nivel republican.

Gemeni Este drept că mulţi oameni cred că îngrijorarea este una dintre metodele de mobilizare, te pune imediat în gardă și treci la acţiune.

Rac Ca să te poţi detașa, iar problemele celor din jur să nu te afecteze, va trebui să îţi impui să nu te superi, ci să încerci să înţelegi ce se petrece în viaţa lor.

- Consideri că politica este un domeniu atractiv, o oportunitate reală pentru tinerii de astăzi? - Vedem că tot mai multe partide își formează organizaţii de tineret, dar, din păcate, nu vedem acești tineri în organele de conducere. Sperăm însă că noi, cei tineri, participanţi la felurite traininguri, vom fi cei care vor lua decizii în consilii și administraţii, vom face reforme de care Republica Moldova are într-adevăr nevoie, pentru că acesta este scopul final al implicării tinerilor în politică. - Se consideră că tinerii schimbă lumea, ei sunt cei care modifică viitorul, conturând arsenalul de valori general–umane prezente la generaţiile viitoare. Cum pot tinerii de astăzi schimba societatea moldovenească? Le este în puteri s-o influenţeze și să-i dea o nouă traiectorie? - Unii tineri de azi știu un singur lucru: ”Ţara asta nu are viitor”. Ei nu sunt informaţi despre priorităţile pe care le au, nu-și cunosc drepturile, nu știu cui să se adreseze. Majoritatea tinerilor, chiar de pe băncile școlii, visează să plece cât mai degrabă la muncă peste hotare. Ei văd soluţia de a câștiga mai ușor plecând mai departe de ţară. Tinerii pot schimba viitorul ţării, dar ei nu trebuie să fie atât de indiferenţi faţă de ceea ce-i înconjoară. Consider că ei trebuie să fie mai activi pentru a schimba soarta ţării: să participe la alegeri, să se implice în viaţa socială și politică a Republicii Moldova. Din fericire, cunosc și persoane active, care încearcă singure să-și contureze viitorul, să aibă grijă de părinţi, prieteni și rude, să respecte și să perpetueze tradiţiile și valorile naţionale.

Leu Nu muncești mai mult ca de obicei și cu toate acestea observi o stare de oboseală. Poate atmosfera e tensionată și de aceea consumul e mai mare.

Fecioară Sunt posibile defăimări sau descoperiri ale unor erori mai vechi pentru care trebuie să plătească cineva. Reacţiile tale sunt exagerate!

Balanţă E posibil să te simţi tulburat, motivele de supărare să ţi se pară atât de puternice încât să ai impresia că nu vei reuși să scapi de aceste gânduri.

Scorpion Cuvântul tău capătă mai multă greutate și ar fi înţelept să fii atent la ce spui și cui. Ar fi cazul să reevaluezi metodele prin care îi influenţezi pe ceilalţi.

Săgetător Dacă numărul acestor tineri ar fi în creștere, atunci vom putea influenţa traiectoria de dezvoltare a ţării noastre. - Dacă ai avea posibilitatea să lucrezi la un proiect de lege, pentru ce ai opta? - În Republica Moldova este nevoie de a fi elaborate mai multe legi pentru o dezvoltare mai eficientă. Fiind profesor, cunosc problemele cu care se confruntă elevii și părinţii acestora și consider că este nevoie de o reformă în învăţământ. Învăţământul este ramura principală în dezvoltarea unei ţări, de aici trebuie să începem cu reformele. - Cum crezi, ce se poate întreprinde ca localităţile noastre să prindă viaţă, să nu rămână prin sate, comune și orășele numai persoanele vârstnice, să-și dorească tinerii să trăiască și să activeze departe de forfota orașului, să nu se concentreze și aglomereze toată

Se diminuează, pentru scurt timp, convingerea ta că șansa nu e prea departe de tine și că tot ce ai de făcut este să o cauţi până o găsești.

viaţa republicii doar în jurul orașului Chișinău? - Să fie susţinuţi real și nu numai pe hârtie tinerii care doresc să-și lanseze propriile afaceri la ei acasă. - Ce ai prefera să faci dacă timpul și banii nu ar fi o problemă pentru tine? - Eu nu pot fi indiferentă faţă de ceea ce se întâmplă în societatea noastră. Am fondat un ONG cu care încerc, în măsura posibilităţilor, să susţin, să ajut, să încurajez tinerii pentru depășirea problemelor cu care se confruntă în Republica Moldova. Dacă aș dispune de mai mult timp și bani m-aș implica mult mai activ în acţiuni de caritate.

Capricorn Privești cu luare aminte la propria soartă, ai vrea să îi prinzi misterele, poate așa vei reuși să vezi rostul unor evenimente și să prevezi ce urmează.

Vărsător Este o perioadă de acumulare, fie a unor cunoștinţe necesare, fie a energiei prin odihnă și recuperare, fie prin orice activitate care te inspiră.

Peşti O săptămână rece în relaţiile cu apropiaţii, poate și din cauză că s-au acumulat destule neînţelegeri și nu ai nici o tragere de inimă să te ocupi de lămurirea lor.

Cursuri particulare de tobe

- Îţi mulţumim și îţi dorim mult succes în continuare! - Și eu vă mulţumesc și vă mai așteptam la Rezina. Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559 Leo BUTNARU

Mitul personal al lui Anatol Codru (File de jurnal) dufos de vară prin sate, undeva vede un pici venind cu o găleată de apă. Roagă să i se dea să bea. Ia găleata, așezându-se în pirostrii, întrebând piciul: „E bună apa?” „Potabilă”, – răspunde gâgâliciul-grămătic. Actorul face mutră supărată și, lăsând căldarea jos, zice: „Păi de ce nu ai spus deodată că e potabilă?! Eu mai să beau…” Mă rog, se intră cu greu în subtilităţile limbistice, chiar dacă ești tu actor…

24.VII.1986

14.VII.1984 Ieri, trec pe la studioul „Moldova-film”. Printr-o ușă întredeschisă a unei săli de montaj îl văd pe Anatol Codru. Mă invită să intru, după care prinde a mi se „jelui” de chinurile cinematografiei. „Iată”, – zice, făcând semn deasupra creștetului: pe perete – un text, probabil, o poezie. – „Este a lui Pavel Boţu. L-am rugat s-o scrie și acum trebuie să o pun în film. I-am dat câteva preţuri, decât s-ar fi cuvenit, dar citește-o și tu – e neînchipuit de proastă…” După prima strofă, n-o mai citesc. Totul e clar. Și-apoi cunosc bine ce poate P. B.

2.III.1986 Vineri, Anatol Codru a petrecut câteva ore în biroul nostru, dezvăluindu-și din nou harul de povestitor. Mereu reîntors în cadrul rustic. Povestește un caz hazliu cu actorul Pâslaruc, care, aflat într-un turneu nă-

Luni, pe la ora 9.00, la studioul „Moldova-film”, An. Codru îmi dă trista veste: s-a stins taica Liviu Damian. Zice că ieri, la 12.00, mai apoi aflu mai precis: la 17.45. După care vin la Uniune. În biroul secretarului care a fost Damian – lume angajată pentru funeralii: Vodă, Veru, Hadârcă, Ciubașenco, Prohin, Botezatu etc. La 16.00 îi aduc corpul neînsufleţit în holul mare. Lume de pe lume. Sfâșiere de inimi. Am atâtea amintiri cu Damian, însă, deocamdată, nu pot să le aștern pe hârtie. A doua zi, la 8.00, două autobuze pleacă la Leadoveni/ Strâmba. Acolo i-a fost poetului voia să fie înmormântat. Eu rămân să fac pagina comemorativă. Au scris M. I. Ciubotaru, S. Vangheli, I. Zegrea, V. Tărâţeanu, I. Stici, I. Hadârcă, I. Vieru. Ne mai rămân texte și pentru numărul următor: V. Romanciuc, M. I. Cibotaru, I. Gheorghiţă, A. Uncuţă… Svetlana, dactilografa, vine lăcrimând: „Mai aveţi materiale despre Damian?... Nu mai pot dactilografia: la fiecare alineat mă tot iau lacrimile, nu văd literele”…

25.VII.1986 Anatol Codru montează filmul despre ansamblul folcloric „Tălăncuţa”. Balada „Lupul” vrea s-o ilustreze prin lupta unei fiare sure ce fură un noatin. Care ar fi… ingeniozitatea? La sud, pe lângă o turmă, el găsește un dulău ce seamănă a lup. Și-i leagă pe după gât picioarele unui cârlan. Dulăul dă din cap, vrând să scape de această povară miţos-cârlionţată. Operatorul filmează. Dar, vai! – pe peliculă se observă trucul. Zinovia, soţia mea, la montaj hohotește. Codru zice că, poate, totuși, cumva se poate alege cu ceva din acest spectacol bucolico-dramatic… artificios, poate că și neserios…

2.VIII.1986 Din gura medicului-șef al spitalului republican Moșneaga, Anatol Codru a reţinut un caz zguduitor, poate că tragicomic, însă aproape nemaipomenit, dar întru totul din vremurile noastre. O familie de la sat primește cruda veste că la spitalul republicat a decedat tatăl ei. Se întâmplase că venise în ospeţie, din Siberia, fratele răposatului. El și cu soţia acestuia, cu cumnata adică, iau mașină din colhoz, vin la spital să ridice decedatul. Dar femeia se miră ce mult se schimbase fostul soţ, cum „l-a uscat” vrăjmașul cela de rac (cancer). Printre lacrimi, fratele se miră de același lucru. Însă iau răposatul și pleacă. A doua zi, de asemenea zguduiţi de durere, vin alţi oameni, să-și ia de

la morgă ruda decedată, însă încremenesc: cel dat drept ruda lor e cu totul alt om! Personalul medical – îngrozit! Iese că în ajun, ceilalţi săteni nu-și luaseră ruda lor, ci pe a celor sosiţi azi. A doua zi, o mașină cu reprezentanţii spitalului și răposatul… adevărat, gonește spre satul unde a fost dus decedatul străin, luat alaltăieri. Ajung! – Însă funeraliile deja se încheiaseră, răposatul străin fusese dat pământului! Problemă de anchetă penală, nu alta! Ca să nu alerteze rudele, reprezentanţii spitalului parcă ar mușamaliza cazul. Noaptea, plătesc doi oameni, aceștia dezgroapă sicriul, în loc punând răposatul „de sat”. Astfel, în urma acestor dramatice peripeţii se iese din situaţie. Înstrăinarea din timpurile noastre: nu ne mai recunoaștem rudele, apropiaţii! Anatol Codru lucrează la pelicula despre „Tălăncuţa”. Le spune celor din colectiv ce metamorfoze au suferit unele texte folclorice. „Iată, – zice, – voi cântaţi: «Ionică, Ionică,/ pune caii la căruţă». Dar eu sunt sigur că varianta iniţială a fost: «la cotigă». Însă asta cu cotiga aducea a sărăcie, astfel că interpreţii populari au înlocuit substantivul depreciativ. Dar dacă rămâne cum cântaţi voi, trebuie să modificaţi și primul rând: «Ionuţă, Ionuţă,/ pune caii la căruţă». Sunteţi de acord? Sau alt rând, de-a dreptul străin suflului autentic al folclorului vechi. Dina Vrăjmașu cântă: «Astă seară luna e bine». Acest «e bine» nu-i decât un franţuzism, venit

CMYK

la noi mult mai târziu, decât plăsmuirea textului folcloric în cauză. Zicem doar: «E om de bine». Însă acesta e de mai dincoace, din vremuri mai noi. Presupun că la origine versul suna astfel: «Astă seară luna e plină». Iar «e bine» o fi apărut prin anii treizeci, în interpretarea lăutarilor de la periferiile urbane.” Mai aduce și alte exemple. Deci, scriitorul-cineast gândește, cumpănește, caută firescul, autenticul. Descojește, triază, alege.

12.XII.1986 Seara lui An. Codru, cu volumul de poeme „Mitul personal” și cu premiera filmului său documentar „Tălăncuţa”. Prezent și ansamblul-protagonist. Codru spune despre trei luni de drumuri, despre odihnă în clăile de paie de pe câmp, ca să facă filmul. Când vorbesc eu, iar mi se rupe de pe limbă o vorbă ce are priză la sală: „Dacă nu doar trei luni, ci până la pensie ai fi rămas în paie, făceai, de asemenea, lucruri frumoase!”

26.XII.1986 La redacţie vine și ne urează „Tălăncuţa”. Spectacol de neuitat, și cu vechea colindă „La Ștefan Vodă la poartă”. Am pregătit colaci, mere, nuci și gologani. A venit toată casa scriitorilor să se primenească de An Nou cu ghers de colindă și speranţă de viitor. Îmi iese un distih: „Daţi remuneraţia, Că vă stricăm redacţia”. Pe scări este „prins” de „Tălăncuţa” An. Codru. I se zice o colindă pe versurile sale.

Scriitorul scoate o bancnotă verde, după care se fotografiază cu cei cu care a turnat recentul său film documentar.

31.XII.1986 Și dacă e An Nou, ceva ce vine în context. Pe când Cătălin al lui An. Codru era de vreo 5 anișori, tatăl și feciorul intraseră pe la „Lumea copiilor”. Băieţelul vede jucării și roagă să i se cumpere ceva din ele. „Ei, Cătălin, – zice Codru, – fleacuri, nu-s bune”. La care băiatul strigă cât îl ţine gura: „Vreau fleacuri! Vreau fleacuri!” Iar Liviu al lui Aurel Scobioală, prin clasa întâia fiind, anunţă părinţii că la bradul de An Nou elevii trebuie să vină deghizaţi. „Tu cum vrei să te maschezi?” – îl întreabă ai casei. „Eu vreau mască de moldovean!” – răspunse piciul.

26.III.1987 Îl întâlnesc pe Anatol Codru. Îmi spune că cineva, la telefon, îi transmisese precum că eu l-aș fi criticat la ședinţa secţiei poezie, totaluri 1986. Prostii! Poate critică înseamnă că în genere… nici nu am amintit de Codru? Nu am făcut-o intenţionat. Pur și simplu, îmi propusesem un alt scop. Însă cartea sa, cu toate reeditările pe care le conţine, e demnă de atenţie…

21.III.1988 La US, trei filme bune, două – zguduitoare. „Roua de pe izvoare” (An. Codru), „A fost apă” (D. Olărescu) și „Medeia 1980” (A. Vartic). Reviriment vizibil în curaj, atitudini.