Ziarul Flux, Ed. 36 (768) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 8 octombrie 2010 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 8.10.2010

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul

1 EURO..............................16.4409 1 Dolar american ............. 11.7674 1 Leu românesc ................ 3.8529 1 Rublă rusească ............... 0.3956 Timpul probabil:

Maxima zilei Chibzuinţa cu privire la viitor vine din trecut (Seneca)

8.10.2010

9.10.2010

Noros, 6 12 0C

Ploi, 6 7 0C

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

POLITIC

PCRM schimbă macazul şi se întoarce în anul 2001

PAGINA

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 36 (768)

SCANDALOS

Poşta Moldovei

ABONAREA 2010 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

15,00 lei

45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei

43,50 lei

ILIE ILAŞCU:

Premierul Filat i-a vândut lui Smirnov ştampilele vamale

Pasat compromite iremediabil Mitropolia Moldovei

POLEMICI

Cel mai în vârstă candidat se regăsește pe lista AMN și are 81 de ani Doar 22 de tineri pe lista comuniștilor PDM, partidul cu cei mai puţini tineri pe listă

Mihai Ghimpu, chemat să răspundă în faţa instanţei

PAGINA

EUROPEAN

(citiţi pag. 4-5)

NO COMMENT PAGINA

FLUX

Liderul PPCD, Iurie Roșca, este din nou în fruntea listei electorale a formaţiunii pe care o conduce. Amintim că, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, nici unul dintre fruntașii PPCD cu vechime în partid nu s-au regăsit în lista electorală, locurile de frunte fiind ocupate de reprezentanţii organizaţiei de tineret Noua Generaţie. Deși tinerii din PPCD continuă să domine lista electorală pentru alegerile din 28 noiembrie, de această dată, printre ei se regăsesc și nume sonore, care s-au remarcat de-a lungul anilor în cadrul activităţilor partidului condus de Iurie Roșca și care nu au candidat la ultimele alegeri. Luni, 4 octombrie, PPCD a depus la CEC lista sa electorală și, în aceeași zi, acestei formaţiuni i-a revenit poziţia a cincea în buletinul de vot, în urma tragerii la sorţi. XXX

ABONAREA 2010

Iurie Roşca, primul pe listă

În perioada alegerilor, pâinea devine produs strategic la preţ electoral

GPF

EDI|IA DE VINERI

CULTURĂ

Aproape jumătate dintre candidaţii PPCD sunt tineri Partidul care a promis schimbarea – o mare deziluzie pentru tineri XXX

Valentin Mânducanu: Surse de lumină

(citiţi pag. 3) XXX

PD doreşte revenirea la Planul Kozak?

EDITORIAL

(citiţi pag. 6)

de Vlad CUBREACOV OV

Cine-i de vină? Ce-i de făcut? XXX

(citiţi pag. 3)

PERICOL

Moldova, ameninţată de revărsările de deşeuri din Ungaria XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 8)

Republica Moldova este împotmolită într-o criză politică și constituţională cronicizată. Jocul de-a alegerile și referendumul nu este o soluţie. După alegerile din 28 noiembrie s-ar putea ca situaţia să se repete, iar blocajul să persiste. Politic vorbind, societatea din Republica Moldova pare a fi condamnată la patimile lui Sisif, scăpătând de fiecare dată când alegerile păreau să o ridice la înălţimea momentului. Anticipatele se reiau și totul pornește de la capăt. Cele două întrebări sacramentale rusești – Cine-i de vină? și Ce-i de făcut? –, cunoscute prin titlurile celebrelor romane aparţinând peniţei lui Herţen și, respectiv, Cernâșevski, se ridică astăzi drastic în faţa noastră, când ne gândim la situaţia și evoluţiile politice din Republica Moldova. Momentul actual este unul de răscruce, de analiză și reconsiderare a trecutului și de conturare a liniilor de evoluţie politică a statului de acum încolo.

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Adela Mocan DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

Totul a pornit din momentul în care, în primăvara-vara lui 2009, PCRM a sfidat AIE, insistând asupra unui singur candidat (al său!) la Președinţie (Zinaida Greceanâi) în ambele tururi de scrutin, candidat care, în lipsa unui singur vot, nu a putut fi ales, iar anticipatele au devenit inevitabile. Raportul de forţe în Parlament a fost în acel caz de 60 la 41 de mandate, iar Constituţia reclamă cel puţin 61 de voturi pentru alegerea șefului statului. Situaţia s-a repetat simetric la scurt timp, când, în toamna lui 2009, AIE i-a sfidat pe comuniști, insistând asupra unui singur candidat (al său, evident!) la Președinţie (Marian Lupu) și în primul, și în al doilea tur de scrutin, ca, până la urmă, Lupu să aibă soarta lui Greceanâi, iar anticipatele să fie amânate cu un an de zile. În acest al doilea caz, raportul de forţe în Parlament a fost de 53 la 48 de mandate. Singura diferenţă dintre comuniști și liberal-democraţi este că primii au aplicat DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079774425 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

deîndată procedura constituţională de dizolvare a Parlamentului și de convocare a anticipatelor, pe când AIE a lungit criza pentru încă un an de zile. Așadar, CINE-I DE VINĂ? Nimic un există fără cauză. Cineva trebuie să fie vinovat pentru criza în care se află Republica Moldova. Singurul răspuns posibil trebuie să vină prompt și tranșant: de vină este clasa politică, egoismul și setea ei de putere cu orice preţ. Cu un asemenea vinovat, este lesne să înţelegem de ce interesele naţionale ale statului nu au întâietate, de ce politica degradează în politicianism, spre dezamăgirea și dezgustul profund al publicului larg, de ce ţara bate pasul pe loc, măcinată de probleme și sărăcie, iar „conducerea de vârf a ţării”, comodă și autosuficientă, plină de sine și exclusivistă, ca și acum 5, 10, 15 sau 20 de ani, o duce într-un huzur. Continuare în pag. 3 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1723 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

8 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

Cei patru au fost iarăşi trei. Garantul Constituţiei este sﬁdat în continuare de Filat Președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a convocat miercuri, 6 octombrie, un briefing la care a fost asistat și de ceilalţi doi parteneri ai săi din Alianţa-fără-Filat, Serafim Urechean și Marian Lupu. Deși nu au făcut declaraţii, cei doi au fost prezenţi pentru a se solidariza cu Ghimpu și a-și mai pune însă o dată la respect aliatul de conjunctură.

Deși nevoit să semneze hotărârea Guvernului de angajare a responsabilităţii privind modificarea Legii bugetului pentru anul 2010, Ghimpu nu a făcut acest lucru înainte de a-i indica premierului Vladimir Filat că a încălcat Constituţia Republicii Moldova. El a precizat că și publicarea deciziei în Monitorul Oficial s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, deoarece aceasta trebuia să fie semnată mai întâi de președintele Parlamentului, apoi promulgată de șeful statului, ambii întruchipaţi, evident, în persoana aceluiași Mihai Ghimpu. Totodată, spicherul a mai menţionat, nemulţumit, că premierul i-a solicitat semnarea hotărârii abia după ce a văzut-o publicată în monitor. Dincolo de aspectul legal al problemei, ceea ce trebuia accentuat, în primul rând, este aspectul ei moral. Mai exact, comportamentul golănesc al premierului, care a promis să vină în Parlament cu propunerile de susţinere a cetăţenilor cu venituri reduse, dar și-a tras pe sfoară partenerii în cel mai josnic mod. Șeful interimar al statului a informat ziariștii că, deoarece asumarea responsabilităţii este o premieră pentru Republica Moldova, el a fost nevoit să convoace mai mulţi juriști care să se pronunţe clar asupra funcţionării articolului respectiv din Constituţie. Astfel, potrivit juriștilor, deși Guvernul era în drept să-și asume responsabilitatea, proiectul de modificare a Legii bugetului trebuia prezentat iniţial Parlamentului, pentru a fi examinat de deputaţi și doar în cazul în care nu ar fi fost de acord cu decizia Legislativul, premierul putea să iniţieze procedura de asumare a responsabilităţii. „Prim-ministrul a încălcat Constituţia. Eu, ca președinte, ca garant al Constituţiei, nu pot admite acest lucru. Iată de ce nu a fost semnat până astăzi acest proiect de lege”, a concluzionat interimarul. Totuși, garantul Constituţiei a semnat hotărârea Executivului, pe care tot el a calificat-o drept neconstituţională. Pe de altă parte, Filat i-a ripostat lui Ghimpu că nu a încălcat Legea Supremă, sugerându-i acestuia să se adreseze Curţii Constituţionale pentru o interpretare competentă a prevederii respective. Șeful Cabinetului de Miniștri a acuzat președintele interimar de faptul că ar transmite un mesaj periculos pentru societate. Președintele liberal-democrat a negat că ar fi fost invitat să participe la briefing, așa cum afirmase Ghimpu. Totuși, după toate replicile maliţioase, așa cum ne-a obișnuit deja, nestatornicul partener al celor trei prieteni de nevoie a repetat, ca pe un descântec, fraza de serviciu despre existenţa și nemurirea AIE. Mai degrabă, totuși, păruiala cea mare abia urmează, pentru că nimeni nu pare a fi dispus să uite și să ierte, nici în ultimul ceas, ofensele contabilizate cu meticulozitate de-atâta amar de vreme. După armistiţiul de câteva zile, încheiat pe durata aflării mai multor oficiali europeni la Chișinău, războiul din interiorul coaliţiei de la guvernare, șubrezite rău odată cu intrarea în campania electorală, a fost reluat, cu și mai multă voluptate, cu lovituri subtile și exacte între cei care au rămas doar cu nostalgia pupăturilor de odinioară.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

În perioada alegerilor, pâinea devine produs strategic la preţ electoral Întreprinderea de panificaţie “Franzeluţa” va primi, cu titlu de împrumut, 5 mii de tone de grâu din rezerva de stat. O decizie în acest sens a fost aprobată de Consiliul municipal Chișinău, ca răspuns la cererea înaintată de Guvernul Republici Moldova. În schimb, “Franzeluţa” ar trebui să se angajeze să nu majoreze preţurile la pâine și la produsele de panificaţie. Întreprinderea va trebui să-i restituie statului această datorie până la 11 septembrie 2011. În felul acesta, guvernarea încearcă să controleze creșterea preţului la pâine în perioada campaniei electorale. În total, producătorilor de pâine din ţară le vor fi distribuite 15 mii de tone de grâu, ceea ce constituie un sfert din totalul de 60 de mii de tone din rezerva de stat. Decizia Executivului a fost luată după ce mai mulţi producători s-au plâns că lucrează în pierdere și vor fi nevoiţi să majoreze preţurile la produsele lor.

Anterior, primul ministru Vladimir Filat își exprimase nemulţumirea în legătură cu faptul că SA „Franzeluţa” a scos din uz, din considerente de profilaxie, linia de producere a două tipuri de pâine socială - „Orășenească” și „Preferată”, propunând în loc pâine mai scumpă cu 80 și, respectiv, 30 de bani. Directorul combinatului a fost convocat de urgenţă la Guvern, iar premierul a sugerat chiar că ar putea fi vorba despre o acţiune premeditată din partea conducerii întreprinderii și a cerut, în mod imperativ, reluarea livrărilor sortimentelor respective de pâine. Totodată, el le-a cerut organelor abilitate să monitorizeze strict piaţa produselor de panificaţie și să intervină ori de câte ori va fi cazul. De ce încearcă liberalul Filat să stăpânească, cu mână de fier, preţurile într-o economie de piaţă. Oare din grijă pentru poporul sărăcit? Sau poate pentru că acest popor, căruia i-a promis bunăstarea, dar l-a adus într-o sărăcie și mai mare, ar putea să nu-l mai voteze în alegerile din noiembrie? Combinatul de panificaţie „Franzeluţa” este singurul furnizor de pâine socială din republică. Problema preţului la pâine și menţinerea așa-numitei pâini sociale revine, invariabil, în atenţia politicienilor în preajma

tuturor campaniilor electorale. De regulă, cei aflaţi la guvernare se străduiesc să păstreze preţurile cât mai mici, acesta fiind un atu important în retorica lor de campanie, iar opoziţia îi învinuiește de menţinerea artificială a preţurilor, contrar regulilor pieţei. În preajma scrutinului din aprilie 2009, analiștii apropiaţi opoziţiei parlamentare de atunci vorbeau despre o scădere a preţurilor la produsele de primă necesitate, în plină criză economică mondială. Mai mult, ei spuneau că aceste recomandări, date pe un ton ultimativ, de păstrare a preţurilor la pâine și producere a sortimentelor de pâine ieftină, sunt menite să camufleze proasta guvernare a ţării de către comuniști. S-au schimbat cumva datele problemei acum? Deloc! S-au schimbat doar protagoniștii, pentru că acţiunile sunt aceleași și miza este aceeași. Vă mai amintiţi de recenta campanie de desecretizare a unor documente din perioada guvernării comuniste, menite să facă senzaţie prin târg și să dea iluzia unei activităţi intense a noilor potentaţi. Una dintre hotărârile desecretizate, denunţate de către ministrul de Stat, Victor Bodiu, a fost cea cu privire la distribuirea cantităţii de 9 mii de tone de grâu către două întreprinderi de

panificaţie: Franzeluţa și Combinatul de pâine din Bălţi! Potrivit ministrului de Stat, grâul a fost acordat ilegal: „Acest grâu este din proprietatea statului și nu poate fi donat s-au oferit gratuit”, a precizat Bodiu. Vedem că și actualul guvern distribuie grâu din rezerva de stat și tot pentru menţinerea preţului la pâinea „electorală”. Este adevărat, în calitate de împrumut. Directorul SA „Franzeluţa”, Eugen Baleca, afirmă că, deo-

camdată, nu prea are nevoie de acest împrumut, pentru că nu se confruntă cu o criză de grâu, ba din contra, are suficiente rezerve. Totodată, el nu a putut garanta că preţurile la pâine nu vor crește în perioada următoare, precizând că pâinea socială aduce întreprinderii mai multe pierderi decât venituri. Întrebarea este cum își vor restitui datoria către stat întreprinderile care vor beneficia de acest împrumut, dacă, să zicem, la anul vom avea o recoltă mai

proastă de grâu și preţul acestuia se va majora substanţial? Inevitabil, acestea vor fi nevoite să majoreze preţurile la produsele de panificaţie, care vor fi stăvilite acum, pentru o scurtă perioadă de timp, printr-un „efort de voinţă” din partea premierului. Dar pe cine îl vor mai interesa preţurile exagerate atunci când alegerile vor fi deja un fapt consumat, iar noii instalaţi la putere se vor simţi în deplină siguranţă în fotoliile lor comode? Ioana FLOREA, FLUX

Grija Premierului de Apoi sau “Cum s-au întors moldovenii acasă” „– Maktub, spuse Negustorul în cele din urmă. – Ce înseamnă asta? – Trebuia să te naști arab ca să înţelegi, răspunse el. Dar traducerea ar fi ceva precum: „Așa stă scris”.” (Fragment din „Alchimistul”, de Paulo Coelho) Scena cu reîntoarcerea celor unsprezece „gastarbaiteri” moldoveni din Egipt în noaptea zilei de astăzi (4 octombrie 2010 – n.r.) și primirea lor caldă de către premierul Filat, volens-nolens mă duce cu gândul la Cartea Sfântă… Nu sunt nici mare religios și nici, Doamne ferește, nu trag jăratec la plăcinta lui Pasat, dar toată „parada de întâmpinare la ora trei de noapte” îmi amintește și de una, și de alta, cea de-a doua fiind campania electorală. ,,(…) Moise a ieșit la fiii lui Israel, fraţii săi, și a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi; Și căutând încoace și încolo și nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean și l-a ascuns în nisip“ (Ieșirea 2, 11-12). Acum vreo două săptămâni am aflat din mass-media că mai mulţi gastarbaiteri, cică 16 persoane, printre care și 10 moldoveni (de fapt, au fost 11 și nu 10,

cum a concretizat, abia la două săptămâni după incident, MAEIE) au fost arestaţi în Egipt pentru omuciderea unui beduin. Nu a trecut mult, de fapt, cam mult pentru un minister de Externe, și MAEIE a luat legătura cu autorităţile egiptene pentru concretizarea motivului reţinerii compatrioţilor noștri și eliberarea acestora din temniţa faraonilor. Mai mult chiar, după ce la data de 27 septembrie Iurie Leancă a avut o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Ahmed Aboul Gheit, la 28 septembrie (senzaţional, a doua zi!) MAEIE a delegat și „un trimis special, împuternicit să conlucreze cu autorităţile egiptene pe marginea cazului respectiv și să acorde asistenţă juridică și consulară cetăţenilor moldoveni”. „Mergi dar de vorbește fiilor lui Israel și le spune: Eu sunt Domnul și am venit să vă scot de la munca cea grea a egiptenilor și am să vă izbăvesc din robia lor; am să vă izbăvesc cu braţ înalt și cu pedepse mari…“ (Ieșirea 6, 2-6) Mai nou, astăzi am aflat că cei 11 (iarăși într-un fel senzaţional) moldoveni arestaţi (nu fotbaliști bronzaţi pe plaja Mării Roșii,

înainte de importantul meci cu Olanda), au revenit astă-noapte în ţară. Chiar dacă avionul cu moldovenii la bord a aterizat pe aeroportul din Chișinău la ora 3 dimineaţa, aceștia au fost întâmpinaţi, pe lângă rude, și de premierul Vlad Filat cu ministrul său de Externe, Iurie Leancă (cei doi demnitari lăsându-și familiile în miez de noapte ca să fie alături la Aeroport de niște tipi despre care încă nu e totul clar, dat fiind că au fost suspectaţi de omucidere). „Vom ajuta acești oameni pentru ca ei să simtă în continuare grija statului”, a accentuat prim-ministrul în faţa camerelor de luat vederi, iar pagina oficială a Guvernului nu a uitat să menţioneze și faptul că: „cheltuielile pentru repatrierea celor 11 au fost asigurate de către Executiv”. Un singur lucru a uitat premierul să-l spună sau nu a uitat, dar s-a sfiit, lăsând doar să se-nţeleagă: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din robia Egiptului și din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!” (Ieșirea 20, 2- 17).

De ce s-a supărat Filat pe oamenii din Cotul Morii?

Adrian Candu, numărul 3 în lista electorală a PD, nu inﬁrmă că Plahotniuc ar ﬁ naşul lui de cununie

Ioana FLOREA, FLUX

Puterea dăunează grav sănătăţii (morale), ar trebui să fie scris pe fotoliile demnitarilor, atunci când aceștia își iau în primire funcţiile. Premierul democratliberal Vladimir Filat se vrea un conducător adulat și aclamat de popor. Când nu se întâmplă așa, Filat se supără și pe poporul nerecunoscător, care nu transmite mesajele corecte, dar și pe presă (a câta oară?), care ascultă niște babe care explodează în artificii de emoţii și nu știu ce vorbesc. Doar el, Filat, este în drept să spună cum stau, de fapt, lucrurile și cât de fericit este poporul oblăduit de el.

Cum alegerile sunt tot mai aproape, omniprezentul Filat nu mai are somn: dimineaţa devreme, am putea spune, chiar cu noaptea-n cap, flutură cu băsmăluţa în urma trenului care pleacă spre Odesa, seara le arată sinistraţilor cum se pun corect lemnele pe foc, pe la o bucată de noapte îi întâlnește pe moldovenii eliberaţi din Egipt (evident, exclusiv graţie efortului său personal). Ziua, premierul este în inspecţie tot prin zona sinistrată, pe șantierul de la Cotul Morii, cu alai mare și faţa crispată de atâta grijă pentru destinele ţării, dar poate chiar și ale omenirii. Însă cine să te aprecieze? În loc de temenele și mulţumiri, ingratul și inconștientul de popor repetă ca prostul că îi este frig, că nu are unde trăi, că doarme în colibă, la temperaturi ajunse la limita îngheţului. Și nu doar pe șoptite, să nu-l audă nimeni, ci pe la camere de filmat și microfoane, de chiuie ziariștii de bucurie. Și până aici i-a fost răbdarea celui mai cu aspiraţii europene dintre politicieni. Pornit deja, cu tot cu alai, spre alte obiective care așteptau să fie guvernate, Filat s-a întors din drum și s-a înfipt în mijlocul mulţimii, străful-

gerând din priviri și luând oamenii la ocară ca o ţaţă de pe la piaţă, dar cu pretenţii de om cu carte la Ieși. „Ia uite-ncoace matele! Ia staţi, staţi, staţi, staţi, staţi, staţi, staţi… Voi aţi venit aicea ci să faceţi: să rezolvaţi probleme sau explozie de emoţii? Asta vreţi, să transmiteţi către toată ţara cât vi-i de greu și nimeni nu are grijă de voi? Credeţi că dacă o să vorbim așa în microfoane… ia uite ce fericire pe capul lor (a jurnaliștilor – n.n.), așa, să spuneţi cât de greu este”. În momentul în care una dintre femei a încercat să-i riposteze premierului că oamenii nu sunt interesaţi de subtilităţile de imagine, ci numai de faptul că nu au unde trăi, Filat s-a declanșat cu o nouă tiradă. „Păi pe dumneavoastră nu vă interesează. Apu iaca ascultă-mă, te rog, până la urmă. Și transmiteţi un mesaj către toată ţara, cât de greu este și cum nu se rezolvă problemele. Și nu este adevărat!” Premierul s-a purtat cu acei oameni necăjiţi ca un boiernaș aflat în inspecţie pe moșiile personale, de aici și surprinderea că cineva ar putea fi nemulţumit de ceva și, culmea, ar mai și îndrăzni să dea glas în faţa lui.

Pe de altă parte, șeful liberal-democraţilor a fost cel care le-a înmânat actele pentru casele cumpărate din banii statului celor trei familii care au acceptat să se mute în locuinţe construite deja. Ba, pe deasupra, Filat a mai dat unuia un televizor, altuia un frigider, accentuând că acestea au fost cumpărate din banii personali, astfel ca oamenii să înţeleagă exact cine le sete binefăcătorul. Și, fără îndoială, pomenile electorale vor continua, pe unde din banii proprii, pe unde din contul statului, dar cine să le mai caute, pomeni să fie. Astfel că premierul, care a declarat că va face o campanie scurtă, încadrându-se într-o perioada minimă de timp, pentru că, evident, ţara trebuie guvernată (și cine altul se mai gândește la buna guvernare a ţării decât el?), trișează cu ipocrizie. Pentru că el și-a început demult campania, încă de pe când se visa președinte de ţară, ales de întregul popor, punându-și în slujbă toate resursele administrative. Și cu atât mai mare este supărarea, atunci când cineva ar vrea să-i stea în calea marșului său victorios. Dacă doar după un an de aflare la putere Filat nu-și mai poate înfrâna

apucăturile de mic tiran și dictator, instaurarea acestuia în una din funcţiile de conducere a ţării, pentru o perioadă mai îndelungată de timp, ar putea fi periculoasă, atât pentru Filat însuși, cât, mai ales, pentru Republica Moldova. Aceste tendinţe s-au accentuat și pe fondul susţinerii necondiţionate din partea unor reprezentanţi ai structurile europene care i-au trecut cu vederea derapajele de la normele democratice și legale, ameninţările împotriva presei, lipsa de progrese

în reformarea justiţiei, în lupta cu corupţia și, mai ales, cu contrabanda, care a luat o nouă amploare în perioada guvernării Filat. Singurul merit al șefului liberal-democraţilor este faptul că a fost perceput ca o alternativă a guvernării comunistă. Prea puţin, însă, pentru că aviditatea de putere, orgoliul, aroganţa și lipsa de probitate morală i-ar putea juca festa, spre deziluzia multora. Ioana FLOREA, FLUX

4 octombrie 2010 sursa: pulbermax.wordpress.com

Întrebat de jurnaliști dacă este adevărat că ar fi finul omului de afaceri Vladimir Plahotniuc, Adrian Candu a răspuns: “Aceasta este o chestie pur personală. Va fi o temă de campanie și nu cred că este cazul să o discutăm”. UNIMEDIA precizează că Adrian Candu a fost ales joi, 7 octombrie, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Republica Moldova și, totodată, numărul 3 în lista electorală a Partidului Democrat pentru scrutinul electoral din 28 noiembrie. Anterior, Sergiu Mocanu și Mișcarea AntiMafie i-au acuzat pe democraţi că au inclus în listă oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc. Potrivit lui Răzvan Paveliu, fostul director TVR, Adrian Candu (locul 3 pe lista PDM), este finul și angajatul lui Vlad Plahotniuc, Raisa Apolschi (locul 7) - avocatul lui Vlad Plahotniuc în dosarul intentat lui Sergiu Mocanu pentru lezarea onoarei și demnităţii, Vasile Botnari (locul 9) - membru al Consiliului de Administraţie al VictoriaBank, iar Pavel Filip (locul 4) - directorul Tutun-CTC - apropiat al omului de afaceri al lui Plahotniuc. UNIMEDIA

FLUX EDI|IA DE VINERI

Cine-i de vină? Ce-i de făcut?

Continuare din pag. 1 Dacă ai sta să discuţi cu cei care umblă cu capra verde pe ogorul patriei și lăturașii lor galben-roși-albaștri despre cauzele reale, obiective ale actualei crize politice și constituţionale, te-ai mira să primești un răspuns cât de cât limpede și coerent. Unii îţi vor spune că de vină este Constituţia, care, defectuoasă în ansamblu și chiar dacă copiată în mare parte din Constituţia României, trebuie înlocuită cu o altă Lege fundamentală, de croială nouă. Alţii îţi vor aduce argumentul că poporul este de vină pentru că nu a venit masiv la referendumul din 5 septembrie (da, poporul este de vină, poporul să-și dea demisia!). Iar alţii, la fel de ridicoli și depășiţi de situaţie, vor spune că nu există nici un fel de criză și că nu trebuie să facem nimic, întrucât vom avea iarăși alegeri și partidul lor va obţine majoritatea constituţională de 61 de mandate (comuniștii spun la fel!), astfel în fotoliul de șef al statului putând fi cocoţat emanatul lor. Și, evident, dacă știm cine-i de vină în această situaţie, trebuie să vedem și CE-I DE FĂCUT? Răspunsul la a doua întrebare, în aparenţă cu mult mai greu de identificat, stă totuși la suprafaţă, la îndemâna oricui. Unu: ar trebui ca întreaga noastră clasă politică să renunţe la practicarea acelui tip de discurs demagogic și găunos care nu rezolvă nimic, dar tulbură apele politicii în care fiecare speră să pescuiască cât mai mult și mai bine. Totodată, este necesară atingerea unui consens politic privind operarea de modificări în Constituţie. Doi: ar trebui să vedem care dintre articolele Constituţiei noastre (90% identică cu cea a României) introduc contradicţii, coliziuni și disfuncţii la nivelul instituţiilor centrale ale statului (Parlament, Guvern, Președinţie), pentru a ști exact unde trebuie să intervină legiuitorul, remediind textul și, astfel, excluzând orice blocaj politic și instituţional pe viitor. La o privire atentă vedem că articolele buclucașe din Constituţie sunt cinci: 78 (Alegerea Președintelui), 85 (Dizolvarea Parlamentului), 89 (Demiterea (Președintelui)), 98 (Învestitura) și 73 (Iniţiativa legislativă). Trei: în cazul în care partidele politice convin asupra necesităţii modificării Constituţiei, procedura este angajată în Parlament și dusă până la capăt. Alegătorul de rând, oricât ar fi de bine intenţionat, nu trebuie atras în bătăliile politice pe subiectul modificărilor constituţionale. Două proiecte de modificare a textului Legii constituţionale sunt depuse în Parlament și au primit avizul pozitiv al Curţii Constituţionale. Întreaga procedură nu ar cuprinde mai mult de jumătate de an. Problema care se ridică acum este că nici guvernarea AIE și nici opoziţia comunistă nu doresc sincer promovarea proiectelor de modificare a Constituţiei. Și unii, și alţii speră că în viitorul legislativ vor avea reprezentări mai mult decât confortabile, peste 61 de mandate din 101, și vor reveni la practicile de până acum, când este ales un Președinte cu prerogative exagerate, iar Republica Moldova va rămâne nici republică parlamentară, nici prezidenţială, întrunind elemente ale amânduror modelelor și menţinând contradicţiile, coliziunile și riscurile de astăzi. Disfuncţiile și dezechilibrele întregului sistem politic se vor perpetua. Am văzut că, prin atitudinea lor faţă de problema constituţională și cea a crizei politice, comuniștii sunt niște liberali sadea vopsiţi în roșu, iar liberal-democraţii sunt niște comuniști (presa a scris chiar că ar fi niște bolșevici) de alte culori. Pe fond, cele două tabere ireconciliabile sunt o apă și un pământ, diferenţele dintre ele apărând doar la nivelul discursului demagogic practicat cu sârg și abundent. Vlad CUBREACOV, FLUX

PCRM schimbă macazul şi se întoarce în anul 2001 Fostul șef al statului, Vladimir Voronin, tot el președinte al Partidului Comuniștilor, a enunţat, în cadrul unei mese rotunde a experţilor din Rusia, Ucraina și Republica Moldova, câteva idei care conturează o reorientare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, cel puţin la nivelul discursului politic, de la obiectivul integrării europene la cel al integrării în zona de influenţă și control a Moscovei. Vladimir Voronin a declarat că este „convins că modernizarea în baza integrării postsovietice este o urmare a valorilor europene, este un răspuns pragmatic și responsabil la dezvoltarea UE” și că „Moldova are complexul unei vaci care nu a fost mulsă”. Liderul comuniștilor, într-un contrast puternic cu discursul său din perioada 2005-2009, s-a dedat criticilor la adresa factorilor de decizie de la Bruxelles, opinând că „pe parcursul ultimului an s-a demonstrat foarte convingător că UE nu este doar capabilă să asigure societăţii moldovenești drepturi fundamentale – la identitate, securizarea hotarelor, la supremaţia legii, la un stat independent – dar vedem și o anumită selectare politică a Uniunii Europene în deciziile sale”. Aceste și alte accente critice îndreptate contra instituţiilor europene marchează în ultimul timp și discursul altor fruntași ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Ele confirmă o abdicare a PCRM de la principiile cuprinse în Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul poli-

tic pentru realizarea obiectivelor integrării europene, din 24 martie 2005, document iniţiat de PCRM și votat cu unanimitatea voturilor membrilor Legislativului naţional. Revenind practic pe poziţiile pe care se situa în anul 2001, când opta pentru aderarea Republicii Moldova la așa-zisa Uniune interstatală Rusia-Belarus și pentru implicarea statului în chestiunile culturale, lingvistice și identitare, Vladimir Voronin își îndreaptă simpatiile către Moscova și Kiev, susţinând că, „în același timp, pentru prietenii noștri sinceri din Ucraina și Rusia nu există polemici la subiectul: există sau nu moldoveni, să fie sau să nu mai fie statalitatea moldovenească”. Singura soluţie văzută de președintele PCRM pentru Republica Moldova ar fi aderarea ei la structurile politice, economice și vamale din spaţiul postsovietic: „Astăzi un salt de modernizare este posibil doar în baza noului proiect de integrare post-sovietică, proiect care este capabil să consolideze resurse umane, energetice și de transport, să formeze o nouă motivare pentru utilizarea eficientă și de succes a acestora”. Voronin consideră că un asemenea tip de integrare ar fi o soluţie și pentru diferendul moldo-rus din Transnistria: „Acceptarea Moldovei în această structură rezolvă aproape automat problema transnistreană, care astăzi constă 90 la sută din probleme vamale”. Schimbarea bruscă de macaz la care recurge liderul comuniștilor, după predicarea valorilor și principiilor europene între 2005 și 2010, are la bază, pe de o parte, explicaţii geopolitice, iar pe de altă parte, raţiuni electorale, declaraţiile fiind adresate, în primul rând, alegătorilor tipici ai PCRM, care, în mod tradiţional, nutresc o puternică nostalgie după tot ceea ce a însemnat URSS.

PD doreşte revenirea la Planul Kozak? Analistul politic Viorel Ciubotaru consideră că selecţia candidaţilor de pe locurile eligibile din lista electorală a Partidului Democrat s-a făcut întrun așa mod ca să se asigure securizarea unor decizii pe care urmează să le adopte după alegeri formaţiunea condusă de Marian Lupu. Una dintre ele se referă la viitoarea coaliţie postelectorală pe care o va face PD, iar cea de a doua – la revenirea, într-o nouă formulă, la Memorandumul Kozak. În cadrul unei dezbateri televizate difuzată de Publika TV, analistul a făcut trimitere la doi foști fruntași ai PD, Oazu Nantoi și Oleg Serebrian, care astăzi nu se mai regăsesc printre candidaţii democraţi la alegerile din 28 noiembrie. Viorel Ciubotaru a lăsat să se înţeleagă că cei doi ar fi manifestat o atitudine diferită de cea a liderilor actuali ai PD referitor la aceste subiecte sensibile și că astfel ar fi existat riscul ca deciziile pe care urmează să le ia PD după alegeri să creeze discordanţe în partid. „Pe mine m-a speriat lista PD. În opinia mea, această listă reprezintă securizarea a două decizii importante: cu cine să meargă în alianţă și să sprijine un proiect modernist de altă factură decât cel de europenizare”, a declarat Viorel Ciubotaru. Astfel, analistul a sugerat, deși nu a afirmat în mod tranșant, că PD intenţionează să constituie o nouă alianţă după alegeri, însă, de această dată, cu Partidul Comuniștilor și nu cu foștii colegi din AIE. Cea de-a doua intenţie „securizată” se referă la un nou proiect de modernizare a spaţiului CSI, intenţie pe care și-a asumat-o recent și liderul PCRM, Vladimir Voronin. Iată cum a explicat Viorel Ciubotaru această ipoteză, admiţând, totodată, că afirmaţiile sale nu reprezintă altceva decât un punct de vedere personal și subiectiv: „Înainte de 5 aprilie, în 2007, au venit două echipe în Partidul Democrat: una a domnului Serebrian și cealaltă a domnului Nantoi. După aceea, a venit și domnul Chiril Lucinschi. Toate aceste

8 OCTOMBRIE 2010

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

persoane erau destul de cunoscute opiniei publice, deci, au întărit Partidul Democrat. Cunoaștem câte procente a luat PD la alegerile din 5 aprilie 2009. Apoi a venit domnul Lupu, cu 5-6 oameni, și s-a format acea echipă a PD care au obţinut acele mandate în Parlament. Toţi acești oameni (Nantoi, Serebrian și Andrei Popov, despre care s-a vorbit puţin mai înainte în același context – n.n.) astăzi nu mai sunt. Au rămas numai cei noi (gruparea Lupu – n.n.). În viziunea mea, acești oameni care se regăsesc astăzi în lista PD trebuie să securizeze două sau trei decizii de bază. Prima este cu cine să facă alianţă postelectorală. A doua este cea privind revenirea, într-un mod normal și nu unul unilateral, cum propune PCRM, la Memorandumul Kozak. Nu atât la memorandum ca atare, ci mai mult la soluţionarea unui șir de probleme, cum ar fi soluţionarea conflictului transnistrean și cel privind un nou proiect de modernizare a spaţiului CSI. În acest sens, eu nu am văzut nici o persoană care ar putea să nu voteze aceste decizii”. De asemenea, analistul politic a accentuat că Republica Moldova devine din ce în ce mai importantă în jocul geopolitic din regiune și că se observă un interes sporit al unor actori externi importanţi, cum ar fi Uniunea Europeană, pe de o parte, și Federaţia Rusă, de cealaltă parte. „Pe mine mă înspăimântă cum s-au înregimentat principalii actori politici. Eu văd o apariţie foarte direcţionată a trei vectori: unul e cu România, altul e cu Rusia și ultimul – cu Europa. Mizele geopolitice au

crescut extrem de mult. Amintiţi-vă când au mai fost în Republica Moldova atât de mulţi miniștri de Externe din Uniunea Europeană. De asemenea, și în Federaţia Rusă interesul faţă de Republica Moldova este astăzi unul de neimaginat. Deci, s-au schimbat anumite condiţii, Republica Moldova este un caz aparte în cadrul Parteneriatului Estic”, a mai declarat Viorel Ciubotaru. Menţionăm că foștii activiști ai PD la care s-a referit analistul, atât Oazu Nantoi, cât și Oleg Serebrian, au manifestat întotdeauna o poziţie tranșantă în ceea ce privește căile de soluţionare a diferendului transnistrean, aceștia pronunţându-se categoric împotriva defunctului memorandum Kozak, respins în 2003 de Vladimir Voronin, sub presiunea comunităţii internaţionale, dar și a opoziţiei creștin-democrate din Parlamentul de la Chișinău. Totodată, cei doi au susţinut plenar iniţiativa lui Iurie Roșca, promovată de Vladimir Voronin, privind adoptarea legii din 22 iulie 2005 cu privire la statutul raioanelor din stânga Nistrului. Această lege, adoptată de 100 din cei 101 de deputaţi, stipulează în mod expres că soluţionarea politică a conflictului transnistrean poate avea loc doar după democratizarea, demilitarizarea și decriminalizarea regiunii, asta însemnând, în primul rând, retragerea definitivă și completă a forţelor armate ruse din stânga Nistrului. În același timp, actuala enclavă separatistă poate căpăta statut de autonomie în cadrul statului unitar Republica Moldova, bucurându-se de aceleași drepturi ca și autonomia găgăuză. Din autonomia transnistreană ar urma să facă parte doar localităţile care se vor exprima în mod clar și univoc, prin referendum, în favoarea acestei opţiuni. Amintim că respingerea de către Vladimir Voronin a Planului Kozak, dar și a legii din 22 iulie 2005 a provocat reacţii dure din partea Moscovei, care a făcut presiuni politice și economice asupra Chișinăului, fiind afectată serios economia Republicii Moldova. Anume atitudinea Rusiei din acea perioadă i-a determinat atunci pe comuniști să abandoneze vectorul prorusesc (cel puţin, pe moment) și să se reorienteze spre Uniunea Europeană. Or, și mult-discutatul vot de la 4 aprilie 2005 reprezintă o consecinţă a intenţiei eșuate de federalizare a Republicii Moldova, lucru prevăzut în documentul denumit Memorandumul Kozak. Nicolae FEDERIUC, FLUX

De precizat că acest tip de abordare a celor trei chestiuni majore, cum sunt orientarea externă a ţării, diferendul transnistrean și identitatea etnolingvistică a naţiunii majoritare, a generat între anii 2001 și 2005 o serie de tensiuni puternice în societare, soldate cu ample manifestaţii stradale de protest, dintre care cele mai energice și îndelungare au avut loc în iarnaprimăvara lui 2002 și toamna lui 2003, fiind organizate de Partidul Popular Creștin Democrat. Pentru a înţelege cât de mare este discrepanţa dintre actuala poziţie și orientarea politică a PCRM și poziţia sa din perioada 2005-2009, trebuie să amintim, în context, că opţiunea PCRM dintre 2005 și 2009, susţinută de toate partidele parlamentare de la acea vreme, se rezuma la promovarea unor direcţii principiale ale parteneriatului politic, printre care și: 1. „eforturile diplomatice, juridice și politice conjugate, precum și iniţiativele cetăţenești pentru realizarea Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, eforturile comune asupra spectrului de probleme a căror soluţionare va contribui la aderarea cât mai rapida a Republicii Moldova la comunitatea europeana”; 2. „eforturile politice conjugate, precum și iniţiativele cetăţenești pentru crearea unui sistem judecătoresc independent, care să corespundă normelor și standardelor Uniunii Europene; respectarea normelor democratice și a principiului supremaţiei legii în calitate de condiţii fundamentale pentru orice reforme politice și instituţionale”; 3. „eforturile politice și diplomatice conjugate, precum și iniţiativele cetăţenești având drept scop soluţionarea pașnică și definitivă a problemei transnistrene. Reglementarea politică a acestei probleme urmează să fie realizată pe baza Constituţiei ţării și normelor de drept internaţional,

în strânsa cooperare cu OSCE, Uniunea Europeană, România, Rusia, SUA și Ucraina, să prevadă democratizarea, demilitarizarea și decriminalizarea cât mai grabnică a regiunii transnistrene. Instituirea unui control vamal și de frontieră eficient pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și îndeplinirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul privind evacuarea armamentului și militarilor reprezintă o condiţie indispensabilă a reglementării transnistrene, precum și un factor pozitiv pentru consolidarea securităţii regionale și europene”; 4. „eforturile politice conjugate pentru dezvoltarea și afirmarea plenară a rolului limbii de stat ca limbă a majorităţii populaţiei ţării noastre, precum și dezvoltarea pe baza standardelor europene a limbilor și a culturilor tuturor minorităţilor naţionale din Republica Moldova”.

Mai mulţi observatori și analiști sunt de părere că revenirea comuniștilor la poziţiile lor din perioada de până la 2005 și marșarea pe un asemenea discurs politic, antieuropean, nostalgic după URSS, exclusivist și axat pe chestiunile lingvistice și identitare, de mare sensibilitate și cu un enorm potenţial de confruntare, va conduce în mod inevitabil, după alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010, la o nouă spirală a confruntării dintre actorii politici, provocând o destabilizare a situaţiei sociale și adâncind criza politică din Republica Moldova. Nu este de neglijat nici faptul că PCRM, fiind izolat, diabolizat și respins ca partener din orice ecuaţie politică dominată de actuala putere, neprivită cu un ochi critic și păsuită de factorii europeni, este împins de propriile frustrări direct în braţele Moscovei. În același timp, noul vechi discurs politic al liderului comuniș-

tilor moldoveni demonstrează că dorinţa de a împinge ţara în siajul fostului centru de putere de la Moscova are încă destui adepţi în Republica Moldova și că marile linii de confruntare politică de la noi nu sunt nici pe departe ideologice, ci, întâi de toate, geopolitice. Avem pe faţă, o dată în plus, dovada faptului că în Republica Moldova nimeni nu face politică pură sau clasică, ci toată lumea practică, pasional și fără rest, un soi de geopolitică explicabil prin poziţia noastră geostrategică de dublă periferie, a spaţiului euroatlantic și a spaţiului de influenţă și control al Moscovei. Așa sau altminteri, un asemenea tip de discurs, reprezintă pentru interesele naţionale ale Republicii Moldova un pericol real care nu poate fi trecut de nimeni cu vederea, întrucât riscă să compromită, pe termen mediu și lung, șansele de reintegrare europeană și modernizare a ţării. Emil CONSTANTINIU, FLUX

ILIE ILAŞCU:

Premierul Filat i-a vândut lui Smirnov ştampilele vamale Ilie Ilaşcu îl laudă pe Voronin şi îl blamează pe Filat Ex-senatorul român Ilie Ilașcu l-a acuzat pe premierul Vladimir Filat de faptul că a vândut însemnele vamale ale Republicii Moldova liderilor separatiști transnistreni. În cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, moderată de jurnalistul Vitalie Călugăreanu, Ilie Ilașcu a fost întrebat care sunt relaţiile lui cu liderul comunist Vladimir Voronin. Iată ce a răspuns fostul încarcerat de la Tiraspol, Ilie Ilașcu: „Nu am nici o relaţie. Nu discut cu el, dar nici nu-l hulesc. Ba mai mult, nu demult, chiar acum o lună, le-am mulţumit comuniștilor pentru că în toţi acești 8 ani (de guvernare comunistă – n.n.), odată ce n-au putut face nimic în Transnistria, măcar nu au stricat. Nu au semnat nimic, nu s-au întâlnit cu dânșii (cu liderii separatiști – n.n.) și nu au semnat Planul Kozak. În timp ce numai au venit la putere ai noștri, democraţii de îndată le-au dat liber în Europa. Domnul Voronin a spus (despre Smirnov – n.n.): „Eu cu criminalul acesta nu mă întâlnesc.”. Nu a semnat Planul Kozak și cu asta este bravo. Voronin nu le-a vândut transnistrenilor ștampilele vamale. Ștampilele vamale le-au vândut Snegur și Lucinschi și acum le-a vândut Filat. S-au Filat le-a dat pe gratis. Marfa din Transnistria va putea fi transportată peste hotare fără ca s-o verifice autorităţile moldovene”. Amintim că Guvernul Filat a aprobat în ședinţa sa din 8 septembrie 2010 un șir de mo-

dificări care permit „optimizarea mecanismelor și căilor de export al mărfurilor de către agenţii economici din Transnistria”. După cum a explicat în ședinţa de Guvern primul ministru Vladimir Filat, este vorba despre faptul că agenţii economici din Transnistria vor primi dreptul de a-și exporta producţia nemijlocit prin „sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”, fără a o transporta pe căi ocolite prin teritoriul Moldovei, ca până în prezent. La 9 septembrie a avut loc o convorbire telefonică între președintele republicii moldovenești nistrene, Igor Smirnov, și primul ministru al Moldovei, Vladimir Filat, în cadrul căreia partea moldove-

nească a informat despre pașii întreprinși pentru îndeplinirea înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul recentei întâlniri de lucru dintre președintele rmn și primul ministru al RM. De fapt, decizia luată de Guvernul Filat la 8 septembrie 2010 anulează regulile de transportare a mărfurilor peste frontieră, reguli instituite prin Acordul interguvernamental moldo-ucrainean din 3 martie 2006. În conformitate cu prevederile acelui Acord interguvernamental, începând cu data de 4 martie 2006, posturile vamale ale Ucrainei au încetat să mai permită trecerea peste frontiera de stat a mărfurilor însoţite de documente eliberate de „vama

transnistreană” (care, apropo, se află în subordinea lui Vladimir Igorievici Smirnov, fiul mai mare al lui Igor Nikolaevici Smirnov!). Acordul moldo-ucrainean din 3 martie 2006 a constituit o continuare logică a Declaraţiei Comune a prim-miniștrilor Ucrainei și Republicii Moldova din 30 decembrie 2005, prin care a fost instituit un regim vamal comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu sprijinul și monitorizarea EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră). Pentru aceste motive, principalii agenţi economici din Transnistria s-au văzut nevoiţi să se înregistreze la Chișinău, pentru a deveni persoane juridice moldovene și pentru a putea efectua orice export de mărfuri prin posturile vamale ale Republicii Moldova din nordul și sudul ţării. Totodată, agenţii economici de pe malul stâng al Nistrului, dar înregistraţi la Chișinău, au căpătat dreptul de a beneficia de avantajele oferite de Preferinţele Autonome Comerciale acordate Republicii Moldova de către UE. Contrabanda moldo-ruso-ucraineano-transnistreană prin Transnistria primise astfel cea mai mare și grea lovitură de la 1991 încoace. În aceste condiţii, începând cu luna martie 2006, „administraţia” de la Tiraspol a vorbit despre o așa-zisă „blocadă a Transnistriei din partea Moldovei”. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

8 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

VLAD CUBREACOV:

Am cedat locul de pe listă unui tânăr. Voi ﬁ implicat în campania electorală a PPCD în calitate de vicepreşedinte de partid şi de membru al staffului electoral Vicepreședintele PPCD, Vlad Cubreacov, a decis să nu candideze pe lista electorală a creștin-democraţilor pentru alegerile din 28 noiembrie. El a precizat că, deși nu candidează la funcţia de deputat, se va implica activ în campania electorală a partidului, atât din poziţia sa de vicepreședinte al PPCD și membru al staffului electoral, cât și din cea de ziarist și că va depune eforturi ca formaţiunea din care face parte să înregistreze un scor cât mai bun la alegeri. Cubreacov a mai menţionat că decizia sa de a nu candida are legătură și cu planurile sale de creaţie, întrucât lucrează asupra unor texte pe care intenţionează să le publice în următoarea perioadă. Vă prezentăm declaraţia de presă a lui Vlad Cubreacov, făcută ca urmare a unor speculaţii apărute pe internet, referitor la neparticiparea acestuia în cursa electorală din acest an.

Declaraţie Mai mulţi colegi și prieteni m-au întrebat în ultimele zile de ce nu candidez la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie. Unii s-au și apucat să facă presupuneri și comentarii. În această situaţie mă văd obligat să vin cu explicaţii, pentru a face lumină asupra acestei chestiuni. Așadar, să le luăm pe rând: Decizia de a nu candida îmi aparţine exclusiv. Ea se bazează pe convingerea mea profundă că trebuie să cedez locul unui tânăr din Noua Generaţie a PPCD, așa cum și mie altădată colegii mai în vârstă de partid mi-au cedat locul pe lista electorală. Vreau să amintesc că eu am fost deputat în patru legislaturi consecutiv (din 1994 până în 2009), iar în legislatura dintre 1994 și 1998 am fost cel mai tânăr dintre parlamentari. Promovarea unei noi elite politice este și va rămâne o prioritate a PPCD. Nu am candidat nici la anticipatele din 29 iulie 2009, ca, de altfel, și alţi colegi de-ai mei, care tradiţional erau pe cele mai vizibile locuri pe listă. Chiar dacă nu sunt prezent pe lista de candidaţi, totuși nu trebuie să se înţeleagă greșit că m-aș fi retras din activitatea politică, din conducerea partidului sau că nu voi fi implicat activ în campania electorală de anul acesta. Dimpotrivă, ca membru al staff-ului electoral al PPCD, voi avea o contribuţie importantă la succesul partidului în campanie. Voi fi prezent atât la întâlnirile din teritoriu, în calitate de persoană de încredere a colegilor mei, cât și în presă, promovând mesajul și lista candidaţilor PPCD. Totodată, luând în calcul durata de patru ani a viitoarei legislaturi, trebuie să precizez că decizia mea de a nu candida are legătură și cu planurile mele de creaţie, întrucât lucrez asupra unor texte pe care doresc să le public în următoarea perioadă. Vlad CUBREACOV, vicepreşedinte PPCD 5 octombrie 2010

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PPCD şi-a definitivat lista electorală Liderul PPCD, Iurie Roșca, este din nou în fruntea listei electorale a formaţiunii pe care o conduce. Amintim că, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, nici unul dintre fruntașii PPCD cu vechime în partid nu s-au regăsit în lista electorală, locurile de frunte fiind ocupate de reprezentanţii organizaţiei de tineret Noua Generaţie. Deși tinerii din PPCD continuă să domine lista electorală pentru alegerile din 28 noiembrie, de această dată, printre ei se regăsesc și nume sonore, care s-au remarcat de-a lungul anilor în cadrul activităţilor partidului condus de Iurie Roșca și care nu

au candidat la ultimele alegeri. Printre aceștia se numără Mihai Adauge, Ștefan Secăreanu, Alexandru Corduneanu, Valentina Șerpul ș.a. Totodată, pe lista electorală a PPCD au intrat și reprezentanţi ai acestei formaţiuni din administraţia publică locală. Lista cu candidaţii la funcţia de deputaţi din partea PPCD a fost definitivată și aprobată de către Consiliul Naţional al formaţiunii, care s-a întrunit duminică, 3 octombrie, la Chișinău. Luni, 4 octombrie, creștin-democraţii și-au înregistrat candidaţii la Comisia Electorală Centrală, intrând astfel oficial în campania electorală pentru alegerile din 28 noiembrie. După cum s-a anunţat și anterior, mesajul electoral al PPCD va fi construit în jurul ideii „Calea a treia, între comuniști și liberali”. Formaţiunea va dezvolta subiectul privind necesitatea deblocării crizei politice

și constituţionale, pornind de la nevoia consolidării și eficientizării parlamentarismului în Republica Moldova. În același timp, creștin-democraţii se pronunţă pentru o descentralizare

reală a puterii în stat, lucru care ar permite, în viziunea lor, consolidarea instituţiilor statului, și, implicit, o dezvoltare economică durabilă. De asemenea, PPCD pornește și de la ideea

că antagonismul din societate, alimentat de actuala putere, dar și de opoziţia comunistă, trebuie oprit, astfel încât toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de etnie, viziuni politice etc. să

participe în comun la edificarea unui stat de drept, cu instituţii funcţionale și cu o economie prosperă. Obiectul strategic al PPCD este integrarea în Uniunea Europeană.

PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT

DE LA CONFRUNTARE LA UNITATE ŞI BUNĂSTARE 1. Principalele probleme ale societăţii noastre sunt de ordin economic și social. 2. Ţara are nevoie de stabilitate și de echilibru între forţele politice. 3. După un an de aflare la putere, coaliţia de guvernământ a arătat că nu constituie o alternativă pozitivă în raport cu fosta guvernare comunistă. 4. La baza întregii activităţi a coaliţiei de guvernământ stă logica confruntării. Societatea e împărţită în tabere beligerante. 5. Escaladarea conflictului între putere și opoziţie aprofundează criza politică. 6. Criza politică adâncește criza economică și are urmări sociale deosebit de grave. 7. Atât liberalii, cât și comuniștii au arătat egoism politic, incapacitate de dialog și nedorinţa de a găsi compromisuri rezonabile. 8. Încercările insistente de a-și promova cu orice preţ candidaţii la funcţia de Președinte au determinat dizolvarea repetată a Parlamentului și convocarea de noi alegeri parlamentare. 9. Referendumul din 5 septembrie a fost o aventură politică, întreprinsă cu scopul rămânerii la putere a componentelor AIE.

10. Rezultatele referendumului din 5 septembrie au reprezentat un vot de neîncredere al cetăţenilor faţă de guvernarea liberală. 11. Atât guvernarea liberală, cât și opoziţia comunistă au respins iniţiativa PPCD de a semna în preajma noilor alegeri “Acordul pentru Depășirea Crizei Constituţionale”. 12. În ambele tabere, interesele de partid prevalează asupra celor naţionale. 13. Din cauza crizei politice sunt blocate investiţiile străine. 14. Actuala putere nu a făcut reformelecheie pe care le aștepta societatea. 15. Numărul de locuri de muncă nu crește, ceea ce amplifică migraţia forţei de muncă peste hotare. 16. Nu sunt luate măsuri de stimulare a mediului de afaceri prin instrumente fiscale și de creditare cu dobânzi rezonabile. 17. Presiunea organelor de control și de urmărire penală asupra agenţilor economici devine insuportabilă. 18. Este blocată reforma administraţiei publice locale. Alianţa de guvernământ nu dorește descentralizarea puterii de stat și consolidarea capacităţii administrative și financiare a colectivităţilor locale.

19. „Verticala puterii” este menţinută și folosită de guvernanţi pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali, care sunt constrânși să treacă în partidele puterii. 20. Puterea judecătorească este supusă unor atacuri permanente, legislaţia în domeniu este ciopârţită și adaptată la interesul de moment al puterii politice. 21. Actuala conducere insistă să elimine din sistemul judecătoresc pe toţi cei care nu i se subordonează și caută să îi înlocuiască cu persoane docile. 22. Reforma Procuraturii, a Ministerului de Interne, a Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupţiei este blocată. Ele au rămas instrumente de presiune asupra oamenilor de afaceri indezirabili puterii și sunt folosite contra oponenţilor politici. 23. Guvernarea liberală este incapabilă să combată corupţia, crima organizată și concurenţa neloială. 24. Sărăcia și stagnarea economică sunt urmări directe ale controlului total al oligarhilor și al grupurilor de interese asupra partidelor aflate la guvernare.

25. AIE a instalat în fruntea Serviciului de Informaţii și Securitate cadre vechi, din vârfurile fostului KGB, cu vechime de zeci de ani în organele de represiune ale regimului totalitar sovietic. 26. Compania„Teleradio- Moldova” este pusă sub un control politic dur, promovând aproape exclusiv exponenţii actualei puteri și blocând accesul opoziţiei și al societăţii civile. 27. Nici Procuratura Generală, nici Comisia parlamentară de anchetă nu au făcut lumină asupra tragicelor evenimente de la 7 aprilie 2009. Organizatorii acelor acţiuni violente nu au fost identificaţi. 28. Fosta guvernare comunistă a tensionat în mod artificial relaţiile cu România, iar actuala putere a deteriorat grav relaţiile politice și economice cu Federaţia Rusă. 29. Republica Moldova are nevoie de relaţii pozitive cu toţi vecinii. 30. Antagonizarea conflictului geopolitic este în detrimentul ţării noastre. 31. PPCD ESTE DISPUS SĂ DEZVOLTE UN DIALOG POZITIV CU TOATE FORŢELE POLITICE DIN ŢARĂ ȘI ARE UN RESPECT EGAL PENTRU TOŢI ACTORII POLITICI, PE CARE ÎI TRA-

TEAZĂ CA POTENŢIALI PARTENERI SAU OPONENŢI ȘI ÎN NICI UN CAZ CA DUȘMANI. 32. PPCD APRECIAZĂ CĂ DUPĂ ALEGERILE DIN 28 NOIEMBRIE, ACTUALA GUVERNARE LIBERALĂ TREBUIE SĂ PLECE, IAR FOSTA PUTERE COMUNISTĂ NU TREBUIE SĂ REVINĂ. 33. PPCD ESTE FORŢA A TREIA, DESCHISĂ PENTRU TOŢI CETĂŢENII ŢĂRII CARE S-AU DEZAMĂGIT DE ACTUALA PUTERE ȘI NU DORESC REVENIREA PUTERII COMUNISTE. 34. ŢARA ARE NEVOIE DE UNITATE, DE STABILITATE ȘI DE BUNĂSTARE. 35. PARTIDUL POPULAR CREȘTIN DEMOCRAT CHEAMĂ TOŢI CETĂŢENII LA SOLIDARITATE ÎN NUMELE PATRIEI NOASTRE REPUBLICA MOLDOVA. 36. LA 28 NOIEMBRIE VOTĂM PPCD! 37. ŢARA TREBUIE GUVERNATĂ DE OAMENI DE STAT RESPONSABILI ȘI CINSTIŢI. DOAMNE AJUTĂ! Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD

Vorbitorii de limbă rusă trebuie să înţeleagă că votând pentru comunişti, ei votează pentru continuarea războiului politic La ședinţa Consiliului Naţional al PPCD, care a avut loc duminică, 3 octombrie, a participat și cunoscutul jurnalist de limbă rusă, Mihail Lupașco, cel care, ani la rând, a prezentat ediţia de limbă rusă a emisiunii “Mesager” de la televiziunea publică. Amintim că Mihail Lupașco a aderat la PPCD pe 1 iulie și s-a angajat să promoveze mesajul formaţiunii în rândurile alolingvilor din Republica Moldova. Mihail Lupașco a vorbit în faţa membrilor Consiliului Naţional PPCD. La definitivarea listei electorale, Consiliul l-a plasat pe Mihail Lupașco pe locul 12 în lista electorală. Amintim că din lista electorală a PPCD mai face parte și un alt reprezentant al mediului lingvistic rus din Republica Moldova. Acesta este scriitorul și redactorul-șef al revistei culturale „Nașe pokolenie”, Iurii Kozii, cunoscut în mediul literar cu pseudonimul Gheorghi Kaiurov. Acesta a fost plasat pe locul 5 în lista electorală. Aflăm în continuare luările de cuvânt ale acestor doi candidaţi de pe listele PPCD, precum și prezentarea pe care le-a făcut-o liderul creștin-democrat Iurie Roșca.

Mihail LUPAȘCO:

Iurie Roșca:

În Moldova nu există un conﬂict de interese între românofoni şi rusofoni

PPCD merită atenţie şi susţinere din partea vorbitorilor de limbă rusă

Pentru mine este o mare cinste și onoare să fac parte din rândurile PPCD. Dragi colegi, fraţi de partid și de credinţă, în Constituţia noastră, în articolul 56, este spus că devotamentul faţă de ţară este sacru. Și credeţi-mă că majoritatea concetăţenilor noștri, pentru care rusa este limba de bază de comunicare, așa a vrut istoria să se întâmple, și nu doar rușii, dar și ucrainenii, bulgarii, găgăuzii, evreii, au un atașament foarte sincer faţă de această stipulare constituţională. Ei nu au o altă patrie, o altă ţară decât Moldova. Dar ce se întâmplă? Eu m-am gândit mult asupra diferitor imperfecţiuni ale construcţiei noastre statale, imperfecţiuni din viaţa politică, și am ajuns la concluzia că între cetăţenii vorbitori de română și cei vorbitori de rusă nu există antagonisme și conflicte reale. Ele sunt întreţinute artificial de acele forţe politice care trăiesc din speculaţii, din contul acestor „antagonisme”. Există două tabere care, pe parcursul a 20 de ani, nu se ocupă de nimic altceva decât de războiul politic. Imaginaţi-vă că cei din activul partidelor liberale de guvernământ, dar și al Partidului Comuniștilor ajung fără lucru. Ei nu vor fi în stare nici măcar să vândă banane la piaţă, pentru că nimic altceva nu pot să facă decât să se ocupe cu învrăjbirea interetnică, pentru că ei trăiesc doar din întreţinerea acestui război artificial. Ei știu să folosească în mod abil anumite stereotipuri ale gândirii noastre și unele probleme pe care le-am moștenit din trecut. Din păcate, liberalii extrapolează foarte abil acele suferinţe pe care le-a adus bolșevismul tuturor ţărilor din fosta URSS, punând aceste păcate în cârca comunităţii vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova. Ei îi prezintă electoratului lor pe vorbitorii de limbă rusă ca pe agresori. Dar asta demult nu mai este așa. Să ţinem cont și de faptul că și poporul rus a avut de suferit enorm din urma bolșevismului, care a făcut milioane de victime în rândul populaţiei ruse. Să sperăm că Rusia se va debarasa treptat de această moștenire. Pe de altă parte, comuniștii folosesc cu mare îndemânare imaginea „dușmanului de peste Prut”. Cum interimarul întreprinde vreo acţiune, tătuca imediat sare cu declaraţii la Bălţi că iată, dușmanul este peste Prut, că mâine se va întâmpla nu știu ce, că vom fi ocupaţi. Am avut un 7 aprilie, când această isterie, alimentată din ambele părţi, a atins apogeul. Ţara noastră nu va mai supravieţui unui alt 7 aprilie. Lucrul acesta trebuie explicat electoratului vorbitor de limbă rusă, lucrul acesta trebuie făcut în această campanie electorală. Să le spunem: domnilor, nu permiteţi ca voi să deveniţi obiectul acestei speculaţii, nu permiteţi să fiţi folosiţi drept monedă de schimb în acest război murdar, pentru că votând pentru comuniști, voi votaţi pentru războiul politic, votaţi pentru continuarea confruntărilor. Când comuniștii se aflau la guvernare, eu i-am adresat o întrebare unuia dintre liderii lor, dacă nu greșesc, lui Victor Stepaniuc. Atunci l-am întrebat de

Vreau să-i mulţumesc lui Mihai și tuturor celor care au venit împreună cu el la noi. Vreau să vă spun că, între timp, am reușit să organizăm un șir de activităţi culturale, nu numai politice. Spre exemplu, am organizat trei serate culturale și artistice dedicate poetului Vladimir Vâsoţki la Chișinău, la Bălţi și la Comrat. Astăzi, întâmplarea face că aniversăm nașterea unui alt mare poet rus, care este foarte bine cunoscut și în limba română, Serghei Esenin. Și această acţiune se va produce sub egida celei mai de prestigiu publicaţii literare

de limbă rusă - „Nașe pokolenie”. Eu mă bucur foarte mult că liderul acestei publicaţii periodice culturale, un cunoscut scriitor de limbă rusă, nu numai în Republica Moldova, dar și în Ucraina, și în Federaţia Rusă, Gheorghi Kaiurov, este astăzi împreună cu noi. Gheorghi nu este membru al partidului nostru, dar eu îi sunt foarte recunoscător pentru că el a înţeles exact ce facem noi, care sunt scopurile noastre și le explică tuturor că PPCD merită atenţie și susţinere din partea vorbitorilor de limbă rusă.

Gheorghi KAIUROV (Iurii Kozii):

ce nu fac nimic ca și copiii vorbitorilor de limbă rusă să înveţe limba română, începând de la grădiniţa de copii. Căci copilul de până la 5 ani, care însușește limba vorbită, va învăţa fără dificultate limbă literară la școală. De ce copiii vorbitorilor de limba rusă să nu cunoască de mici atât limba rusă, cât și limba română? Eu așa am procedat cu copiii mei, astfel că ei, deși au trăit într-un mediu în care se vorbea rusește, au însușit limba de stat și chiar au făcut studii la facultăţile din România. Răspunsul pe care l-am primit de la acest fruntaș comunist a fost următorul: „Deșteptule, dacă copiii rușilor vor învăţa limba de stat, atunci cine va vota pentru noi?”. Nu există o opoziţie, o confruntare, un conflict de interese între vorbitorii de limbă română și cei de limbă rusă. Toţi vor stabilitate, îmbunătăţirea situaţiei sociale și politice, ca toţi să se poată folosi de drepturile democratice, ca să putem călători liber atât la Asfinţit, cât și la Răsărit, ca ai noștri copii să obţină o bună instruire și educaţie, ca să scăpăm treptat de toate necazurile noastre. Consider că acei noi membri ai PPCD care reprezintă comunitatea vorbitorilor de limbă rusă vor duce spre electorat acest mesaj. Mie îmi pare bine că mai mulţi intelectuali au fost receptivi la acest mesaj. Chiar aici, în această sală, se află redactorul-șef al revistei de limbă rusă „Nașa pokolenie” (Generaţia noastră), domnul Kaiurov, care a decis să se alăture nouă. Dacă lucrul acesta se va întâmpla sau nu depinde de noi. Cu adevărat, PPCD este acea a treia forţă care poate consolida societatea, care îi poate da o direcţie corectă, luând în consideraţie și faptul că Ortodoxia este cea care de veacuri ne-a ajutat ca să rezistăm și graţie căreia am înfruntat toate nevoile. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Minoritarii ucraineni iubesc Moldova şi sunt gata să servească această ţară mică, care este patria lor Eu nu am nici o problemă în a-mi defini poziţia mea cetăţenească în actualul context politic, pentru mine este foarte clar alături de cine trebuie să mă aflu. Iată de ce mă aflu în această sală. Eu sunt un scriitor rus cu traiul permanent în Moldova și nu am nici o deficienţă de comunicare cu reprezentanţii PPCD. Pot să mă laud că, de curând, am fost decorat de Uniunea Scriitorilor din Federaţia Rusă cu medalia „Anton Cehov” pentru dezvoltarea, popularizarea și păstrarea tradiţiilor literaturii ruse în Moldova. Iată de ce pentru mine nu există „problema naţională”. Eu particip cu plăcere la această adunare și cu aceeași plăcere mă voi înrola în rândurile PPCD în actuala campanie electorală. În ultimii 2 ani am făcut mai multe observaţii asupra fenomenului politic din statul nostru. Am avut ocazia să constat că PPCD și-a păstrat structurile teritoriale. Am mers împreună cu Iurie Roșca în tot sudul

Republicii Moldova, unde am avut o mulţime de întâlniri cu reprezentanţii etniilor bulgare și găgăuze și am putut să constat care este percepţia locuitorilor sudului republicii faţă de PPCD. Ei au o atitudine de profund respect, deși în trecut au existat anumite deficienţe de comunicare, anumite animozităţi. Oamenii înţeleg că PPCD este un partid care luptă

pentru cimentarea statalităţii Republicii Moldova. Astăzi, în domeniul relaţiilor externe, PPCD a trasat un nou vector: relaţia cu vecinul din Est, Ucraina. Din păcate, până acum toţi susţineau ideea că este necesar ca să ne înţelegem cât mai repede cu Rusia. Cu tot respectul pentru Rusia, dar politicienii noștri tot timpul uită că trebuie să prietenești

cu vecinii, dar cel mai apropiat vecin din Est este Ucraina. Mai mult, ucrainenii reprezintă cea mai importantă minoritate naţională din Republica Moldova. Așa se întâmplă că această minoritate rămâne tot timpul uitată. Din păcate, ucrainenii de la noi sunt incluși în categoria vorbitorilor de limbă rusă, dar se uită faptul că ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, că ei iubesc Moldova și sunt gata să servească această ţară mică, care este patria lor. Ucrainenii nu uită nici de patria lor istorică, care este alături. Să nu uităm că statul ucrainean a sprijinit Republica Moldova într-un șir de chestiuni. Consider că vectorul de politică externă îmbrăţișat de PPCD privind intensificarea, lărgirea, dezvoltarea relaţiilor cu Ucraina este de mare perspectivă și trebuie să fie susţinut. Sunt gata să servesc acest partid ca PPCD să poată realiza acest proiect de mare importanţă pentru Republica Moldova. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

EDI|IA DII| |IA IA D DE E VINERI FLUX F LUX ED

8 OCTOMBRIE 2010

Electorala 2010

Adresa Adr ddrrresa esa sa in internet: internet: http://flux.press.md; inte htttttp tp tp::/://////flu flux luux.p xx..p .prres ess.m s.m .md; d; E-mail:l: ap apf apflux@flux.press.md; pfflux uxx@ Tel.23.26.82; 23.27.11

L I S T A candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 din partea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) Nr. d/o 1.

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

16.

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

30.

31. 32. 33.

34.

35.

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47.

48. 49. 50. 51. 52. 53.

Apartenenţa Profesia politică (ocupaţia) str. Nucarilor 12, mun. membru ROȘCA Iurie 31.10.1961 jurnalist, președinte al PPCD Chișinău PPCD economist, jurist, președinte al membru Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie” CIOBANU Victor s. Pârliţa, rn. Ungheni 18.12.1984 PPCD a PPCD, manager la Cartelul Ţărănesc „Sfântul Gheorghe” str. Chișinăului 17, ap. membru economist, vicepreședinte PPCD, ŢURCANU Igor 14.10.1972 108, or. Hâncești PPCD vicepreședinte al raionului Hâncești str. Bulgară 76, mun. membru jurist, președinte al filialei municipale Bălţi CIURU Igor 26.02.1981 Bălţi PPCD a PPCD, consilier municipal Bălţi str. Aerodromul 2, ap. 25, membru jurnalist, redactor-șef revista „Nașa COZII Iurii 01.12.1966 mun Chișinău PPCD Pokolenie” membru str. P. Rareș 38, or. 02.03.1980 jurist, secretar general al PPCD ŢURCANU Dinu PPCD Căușeni str. Teilor 9/1, ap.100, membru ADAUGE Mihail 11.04.1958 istoric, consilier municipal Chișinău mun. Chișinău PPCD str-la 3 Lvov, 58, mun. membru VACULOVSCHI Ghenadie 29.01.1981 jurist, președinte al filialei Chișinău a PPCD Chișinău PPCD str. Păcii 14/2, or. membru pedagog, consilier raional, președinte al MÂNDRU Nicolae 02.09.1966 Șoldănești PPCD filialei raionale Șoldănești a PPCD str. E. Loteanu 186, com. membru jurist, președinte al Asociaţiei Juriștilor BUȘILĂ Radu 16.12.1979 Trușeni, mun. Chișinău PPCD Creștin-Democraţi str. Ismail 84, ap. 107, membru pedagog, vicepreședinte al Filialei ȘERPUL Valentina 22.10.1959 mun. Chișinău PPCD municipale Chișinău a PPCD jurnalist, șef al Departamentului str. Mioriţa 9/1 ap. 65, membru LUPAȘCO Mihail 20.11.1963 comunicare publică si relaţii interetnice al Chișinău PPCD PPCD membru profesor de istorie, vicepreședinte al IONIŢĂ Constantin s. Sireţi, rn. Strășeni 21.05.1965 PPCD raionului Strășeni str. Toma Ciorbă 32/1, ap. membru SECĂREANU Ștefan 08.01.1959 jurnalist, vicepreședinte al PPCD 17, mun. Chișinău PPCD str. M. Eminescu 14, ap. membru pedagog, președinte al filialei raionale STAVINSCHI Liuba 19.01.1961 53, or. Rezina PPCD Rezina a PPCD, viceprimar al or. Rezina licenţiată în filologie, președinte, membru Organizaţia de Femei a PPCD, consultant DUDNIC Marcela s. Drocia, rn. Drochia 08.01.1987 PPCD clienţi Trader ICS „Metro Cash&Carry” SRL Moldova, Bălţi jurist, președinte al filialei raionale Anenii str. Jucovschi 3, or. membru CAPBĂTUT Alexei 16.04.1978 Noi a PPCD, consilier raional Anenii Noi, Anenii Noi PPCD administrator SRL „PRIM-FACTOR” membru licenţiat în istorie și drept, consultant GROSU Dragoș Drochia, sat. Șuri 19.04.1982 PPCD juridic Cartelul Ţărănesc “Sf. Gheorghe” membru NEGRU Pavel str. Iakir 29 A, ap. 73 28.08.1962 inginer, director Î.I. „Pavel Negru” PPCD jurist, președinte al filialei raionale Edineţ str. Alexandru cel Bun, membru ŢURCANU Igor 26.06.1969 a PPCD, avocat Biroul individual de avocaţi 65, ap. 2, or. Edineţ PPCD „Igor Ţurcanu” str. Dacia 19, ap. 41, or. membru NESTEROVSCHI Valeriu 20.10.1961 jurist, Director SRL „Favorit” Florești PPCD str. Dacia 17, or. TABĂRĂ Gheorghe 24.05.1961 economist, director „Canata” S.R.L. Nisporeni membru pedagog, profesor de istorie, Gimnaziul GÂRNEŢ Ilie s. Roșu, raionul Cahul 22.04.1982 PPCD Satul Roșu str. Alexandru cel Bun 58, membru inginer, șef sectorul reţele Centrul URSU Grigore 26.10.1960 ap. 30, or. Călărași PPCD telecomunicaţii Călărași str. Muzicescu 21, mun. membru medic, președinte al filialei raionale GUȘILĂ Ilie 09.09.1954 Chișinău PPCD Căușeni a PPCD str. M. Costin 10, ap. 24, membru RABEI Sergiu 22.12.1985 economist, director „Novara Invest” S.R.L. mun. Chișinău PPCD jurist la Spitalul clinic municipal de str. Sarmizegetusa 1, ap. membru COTRUŢĂ Călin 21.3.1980 copii „V. Ignatenco”, secretar al filialei 55, mun. Chișinău PPCD municipale Chișinău a PPCD str. Rahmaninov 49, mun. membru inginer electronist, consilier municipal CORDUNEANU Alexandru 05.12.1953 Chișinău PPCD Chișinău str. Ion Drută 41, com. membru pedagog, antrenor Liceul Teoretic Grigore GOLOGAN Vasile 13.11.1973 Băcioi PPCD Vieru inginer, președinte al filialei raionale Râșcani a PPCD consilier orășenesc, str. Eternităţii 113, or. membru ŢURCANU Denis 10.03.1982 Râșcani, director Centrul de resurse și Râșcani PPCD asigurare a durabilităţii investiţiilor din cadrul consiliului raional Râșcani str. Lomonosov 6, or. membru CHESARI Svetlana 23.01.1974 jurist, consilier raional Hâncești Sângera, mun. Chișinău PPCD str. Florilor 4/2, mun. membru economist, vicepreședinte al Filialei REPIDA Alexandr 10.08.1986 Chișinău PPCD municipale Chișinău a PPCD str. Crizantemelor 5, or. membru RUSU Iurie 24.08.1968 economist, director S.R.L. „Rusu –Optimal” Rezina PPCD pedagog, directorul Centrului de resurse str. Mihai Viteazul 111, membru și atragere a investiţiilor din or. Ungheni, PETRE Violeta 22.09.1970 or. Ungheni PPCD președinte al filialei Ungheni a PPCD, consilier raional Ungheni jurist, președinte al filialei raionale str. I. Creangă 9, or. membru GRIJUC Petru 05.10.1956 Glodeni a PPCD, director S.R.L. „GripinGlodeni PPCD Com” licenţiat în știinţe politice, consultant str. Sfatul Ţării 32, ap. 12, membru BOIȘTEANU Sergiu 29.06.1981 juridic la Cartelul Ţărănesc „Sfântul or. Drochia PPCD Gheorghe” membru manager, secretar al filialei raionale CHIŢAN Vasile s. Copăceni, rn. Sângerei 10.10.1960 PPCD Sângerei a PPCD, director ÎI „Axinia Chiţan” agronom, președinte al filialei raionale str. M. Varlaam 39/14, or. membru MOSCALU Tudor 01.03.1959 Drochia a PPCD, consilier raional Drochia, Drochia PPCD șef IRSS Drochia membru jurist – economist, consultant juridic ROȘCA Ștefan s. Hirova, rn. Călărași 16.02.1985 PPCD Asociaţia Juriștilor Creștin Democraţi s. Crihana Veche, rn. membru TĂTARU Anatol 19.08.1972 medic, director SRL „Tătaru Textil” Cahul PPCD teolog, consilier orășenesc Rezina, str. Pirogov 1/26, or. membru președinte al O.T. „Noua Generaţie” a PPCD BORDIAN Andrei 13.12.1983 Rezina PPCD filiala Rezina str. Băcioii Noi 14/2. ap. membru instructor la Parcul de troleibuze nr. 2 al GORODENCO Vadim 25.02.1969 39, mun. Chișinău PPCD RTEC str. Ion Soltâs, membru JURAVSCHI Alexei s. Chircăiești, 17.03.1986 economist, contabil-șef IDRAD PPCD rn. Căușeni str. Mihai Eminescu 94, membru BABCINEŢCHI Igor 19.03.1970 director S.C. „Labis-com” S.R.L. or. Șoldănești PPCD membru BOGACIOV Oleg s. Corbu, rn. Dondușeni 20.06.1956 electrician, GT „Bogaciov Oleg” PPCD membru COGĂLNICEANU or. Orhei, str. Troșcianschi 22.10.1966 inginer-constructor S.R.L. „Expo-Costaș” PPCD Alexandru 17 A inginer, manager „Icatex-PRO” S.R.L., str. Tcacenco 26, s. membru BORTNIC Denis 23.04.1984 președinte al organizaţiei de tineret „Noua Bulboaca, rn. Anenii Noi PPCD Generaţie”, filiala Anenii Noi pedagog, specialist principal Direcţia str. Independenţei 38/1, membru BĂTRÂNAC Iulia 27.07.1969 Generală de Educaţie Tineret și Sport, ap. 302, mun. Chișinău PPCD Consiliul Municipal Chișinău membru economist, primar satul Neculaeuca, rn. BEJENARU Claudia s. Neculaeuca, rn. Orhei 01.11.1964 PPCD Orhei str. Mihai Eminescu arhitect, profesor de arte plastice Școala membru GROSU Valerian nr. 18, s. Bahmut, rn. 01.04.1954 de arte pentru Copii s. Cornești, rn. PPCD Călărași Ungheni str. Gh. Asachi 23, or. membru pedagog, director al Direcţiei Generale CIUBOTARU Andrei 10.11.1963 Călărași PPCD Învăţământ, Tineret și Sport, Călărași or. Cahul, str. A. membru economist, masterand, Universitatea de HOTNOGU Vitalie 12.06.1988 Mateevici 48 PPCD Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul Bălţi, str. Bulgară 120 a, membru profesor, SP nr. 4, Lider Sindical, Consilier GUŢU Simion 29.08.1960 ap. 83 PPCD Municipal Numele, prenumele

Domiciliul

Anul nașterii

Nr. d/o

Numele, prenumele

Domiciliul

54.

RUSU Nicolae

str. Victoriei 7, or. Ștefan Vodă

55.

CROITORU Andrei

s. Cazangic, rn. Leova

56.

DECUSEARĂ Tatiana

com. Băcioi, mun. Chișinău

57.

STĂVIŢĂ Anatol

58.

FÂNTÂNĂ Sergiu

59.

PROCOP Natalia

60.

POCRICIUC Sergiu

s. Caplani, Ștefan Vodă

21.06.1971

61.

CUJBĂ Lucia

s. Cazangic, rn. Leova

21.04.1991

62.

MOLDOVANU Vasile

63.

SANDU Veceslav

64.

PÂRLOG Alexandru

str. Păcii 116, or. Căușeni

05.09.1990

65.

VUDVUD Catalina

s. Napadova, rn. Florești

08.09.2010

66.

HATMANU Radu

67.

NĂSTASE Vasile

68.

DODI Nicolae

69.

ȘEREMET Andrei

70.

BESCHIERU Nicolae

71.

CEBOTARI Ana

72.

CÂRLIG Ion

73.

VOZIAN Igor

74.

CARCEA Galina

75.

ZĂNOAGA Roman

76.

BOICO Nicolae

77.

SALAGOR Octavian

78.

MANOLI Mihai

s. Cubani, rn. Glodeni

27.02.1992

79.

CEBOTARI Vasile

s. Șuri, rn. Drochia

02.01.1963

80.

BRĂDESCU Ghenadie

or. Orhei, rn. Orhei

05.06.1978

81.

PROCA Gheorghe

s. Pănășești, rn. Strășeni

21.12.1962

82.

NEGURĂ Oleg

s. Echimauti, rn. Rezina

16101972

83.

GÂLCĂ Viorel

s. Mereșeuca, rn. Ocniţa

12.07.1974

84.

MIHAI Mihail

s. Ciobalaccia, rn. Cantemir

12.09.1987

85.

STAVER Ion

s. Scoreni, rn. Strășeni

19.07.1977

86.

ILARIONOV Lucia

s. Izvoare, rn. Florești

16.04.1959

87.

VASILIAN Andrei

88.

MUSTEAŢA Ion

89.

EREZAN Galina

90.

ONUŢĂ Gheorghe

s. Chircani, rn. Cahul

18.03.1968

91.

GHEŢIVU Tudor

or. Cahul, str. C. Negruzi 121/22

10.10.1956

92.

RUDENCO Eduard

s. Cotiujeni, rn. Briceni

14.07.1969

93.

ŢURCANU Vitalie

str. 31august 17, ap. 5, or. 31.07.1986 Dondușeni

membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD

94.

RAŢĂ Olga

str. M. Dragan 14, bl. 1, ap. 133, mun. Chișinău

23.03.1988

membru PPCD

95.

BEȘLEAGĂ Elena

s. Sadâc, rn. Cantemir

05.09.1989

96.

JITARI Liudmila

s. Baraboi, rn. Dondușeni

03.05.1988

97.

PELIN Ion

s. Cobusca Veche, rn. Anenii Noi

04.12.1990

98.

BLÎNDU Adrian

s. Clocușna, rn. Ocniţa

01.05.1989

99.

DUBINA Ludmila

s. Olișcani, rn. Șoldănești

13.08.1992

100. BALAN-CODREANU Ion

str. Coleșov 17, ap. 45, or. Bălţi

18.02.1991

101. NOROC Iurie

s. Făleștii Noi, rn. Fălești

02.09.1972

str. Alexandru cel Bun 21/1, or. Soroca str. Nistrului 10, s. Mărăndeni, rn. Fălești str. Zelinski 28/3, ap. 8, mun. Chișinău

str. Orheiului 24, or. Sângera, mun. Chișinău str. București 1, s. Orac, rn. Leova

str. Ion Creangă 41, ap. 23, Chișinău bd. Moscovei 18, ap. 8, Chișinău com. Bubuieci, str. Serelor 99 A, mun. Chișinău str. M. Kogălniceanu 95, or. Cahul str. Fruza 32, com. Bubuieci, mun. Chișinău str. Mihai Eminescu, or. Dondușeni s. Tănătari, str. Ion Soltâs 50, rn. Căușeni str. Zorilor, s. Copanca, rn. Căușeni s. Lopatnic, raionul Edineţ str. 31 august 125/2, or. Șoldănești s. Voloviţa, raionul Soroca str. Eternităţii 3, ap. 49, or. Râșcani

str. Decebal 14, or. Florești str. Nucarilor 27, ap. 2, s. Varniţa, rn. Anenii Noi s. Cobusca Veche, rn. Anenii Noi

Anul nașterii

Apartenenţa politică membru 22.05.1955 PPCD membru 05.01.1987 PPCD 14.01.1985 03.12.1949 24.11.1980 23.06.1983

07.10.1955 01.06.1964

18.11.1976 09.10.1948 14.03.1952 23.05.1986 20.05.1957 10.08.1990 21.03.1966 18.02.1970 30.05.1968 25.03.1961 30.05.1951 15.11.1980

22.05.1987 09.09.1969 06.06.1969

membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD

membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membru PPCD membruPPCD

Profesia (ocupaţia) medic, cooperativa de Consum din Ștefan Vodă profesor de chimie, Gimnaziul Cazangic, rn. Leova licenţiată în relaţii internaţionale, funcţionar la Primăria municipiului Chișinău inginer, președinte al filialei raionale Soroca a PPCD, director S.A. „SOR-Etalon” inginer, primar satul Mărăndeni rn. Fălești doctorand la Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Știinţe a Moldovei jurist, specialist principal pretura Botanica studentă USM, vicepreședinte, O.T. „Noua Generaţie” a PPCD maistru la magazinul universal „UNIC” S.A. din Chișinău director Î.I. „Lucreţia Sandu” membru Biroul Permanent al O.T. „Noua Generaţie” a PPCD membru Biroul Permanent al O.T. „Noua Generaţie” a PPCD profesor, director S.R.L. „Dialect – Service” inginer, S.R.L. „Agro Mondial” inginer, consilier comunal coordonator proiecte la Cartelul Ţărănesc “Sfântul Gheorghe” lăcătuș S.A. „Termocom” contabil Î.I. „Acva Marin Cebotari” jurist, avocat inginer, fermier pedagog, educator la Grădiniţa „Rândunica”, s. Lopatnic director S.C. „La Roman și Svetlana” administrator „Miramax” S.R.L. licenţiat în asistenţă socială, șef al Serviciului asistenţă socială Râșcani student ASEM, Facultatea Finanţe și Bănci șef al cabinetului fizio-pneomologic, Spitalul raional Drochia manager BC „Moldova-Agroindbank” S.A. șef al ocolului silvic Scoreni, rn. Strășeni zooinginer, Gospodăria Ţărănească „Negrură Oleg Ștefan” inginer, președinte al filialei raionale Ocniţa a PPCD vicepreședinte O.T. „Noua Generaţie” a PPCD student USM, Facultatea Arheologie profesoară Gimnaziul din satul Izvoare, Florești licenţiat în turism, șomer inginer, Î.S. „Căile Ferate” profesor Gimnaziul Cobusca Veche, rn. Anenii Noi jurist, director ÎM „Apă-Gaz Chircani” jurist, șef Secţie Asistenţă Socială, Consiliul Raional Cahul pedagog, președinte al filialei raionale Briceni a PPCD jurist, masterand studentă la Facultatea Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice și Administrative a USM economist, USM Departamentul Planificare Cartelul Ţărănesc „Sf. Gheorghe” student al INEFS, Facultatea Antrenormanager student ASEM, Facultatea Business și Administrarea Afacerilor studentă, Colegiul de Microelectronică și Tehnică de Calcul student ASEM, Facultatea Business și Administrarea Afacerilor student ULIM, Facultatea de istorie, secretar al filialei raionale Fălești a Partidului Popular Creștin Democrat

IurieROŞCA,preşedintealPartiduluiPopularCreştinDemocrat

8 OCTOMBRIE 2010

Luni, 4 octombrie, Comisia Electorală Centrală a dat startul înregistrării candidaţilor în cursa electorală pentru alegerile din 28 noiembrie. Mai multe partide politice, unele mai vizibile, altele mai puţin vizibile pe scena politică moldovenească, s-au grăbit să-și înregistreze listele de candidaţi, în speranţa că vor „prinde” un loc mai în faţă în buletinul de vot. Listele electorale ale candidaţilor înscriși oficial în campania electorală au reprezentat una dintre principalele teme de discuţie pe parcursul acestei săptămâni, accentul fiind pus, în special, pe candidaţii „cu șanse”, adică cei plasaţi în fruntea listelor electorale ale partidelor înregistrate la CEC. Pentru a înţelege mai bine cine sunt cei care ne cerșesc de această dată voturile am făcut o mică analiză matematică pornind de la aceste liste, astfel încât cititorii să înţeleagă mai bine ce reprezintă „ofertele” partidelor în cadrul acestor alegeri. Analiza noastră se axează pe vârsta, profesia, genul candidaţilor la funcţia de deputat, încercând, totodată, să vedem cât de reprezentativi sunt aceștia pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Deși la CEC s-au înregistrat, până în momentul de faţă, 12 formaţiuni politice, am studiat doar listele formaţiunilor pe care le considerăm mai vizibile pe arena politică moldovenească și care, în opinia noastră, au mai multe șanse să acceadă în viitorul Parlament.

PPCD se plasează pe primul loc în topul partidelor cu cei mai mulţi tineri pe listă

Alianţa Moldova Noastră a reușit să surprindă din nou. De data aceasta prin faptul că pe lista acestui partid se regăsește cel mai în vârstă candidat la funcţia de deputat. Este vorba de Sturza Valentina, plasată pe locul 64 în lista electorală, a cărei vârstă este de 81 de ani. Tot în lista formaţiunii condusă de Serafim Urechean observăm că printre primii 10 candidaţi nu se regăsește nici o persoană din teritoriu, locurile „cu șanse” fiind ocupate exclusiv de oameni

Profesii: Ingineri – 20 Economiști – 20 Profesori – 18 Juriști – 14 Medici – 7 Agronomi – 4 Filologi- 3 Istorici – 3 Politologi – 2 Relaţii Economice Internaţionale – 2 Studenţi – 2 Jurnalist – 1 Tehnolog - 1 Zootehnician – 1 Pilot – 1 Psiholog – 1 Tehnic dentar - 1

Reprezentanţi din teritoriu – 0 Bărbaţi – 8 Femei – 2

Profesii: Ingineri – 3 Juriști – 2 Economiști – 2 Jurnalist – 1 Istoric – 1 Farmacist – 1

Cei mai tineri candidaţi (21 de ani) – Crivorotico Natalia (poziţia 76) și Bocancea Ivan (poziţia 81), ambii născuţi în 1989 Cel mai în vârstă candidat (64 de ani ) – Balan Dumitru (poziţia 70), a.n.1946

Marele mit electoral al Partidului Liberal s-a spulberat cu desăvârșire. După cum ziceam și anterior, sloganul despre promovarea tinerilor din PL la guvernare a fost un bluf și a avut un scop bine determinat – promovarea nepotului Dorin, prin care a fost creată iluzia unui partid de tineri și pentru tineri. În fond, s-a mizat pe inducerea în eroare a unei felii din electorat, mai ales a celui tânăr, care chiar a crezut în promisiunile de campanie ale formaţiunii. În realitate, s-a urmărit realizarea unui soi de rebranding, pentru a scoate din anonimatul profund și iremediabil partidul condus, fără fler, de „nanu Mihai”. Dovada acestui fapt este și lista electorală a formaţiunii pentru alegerile din 28 noiembrie, în care nu se mai regăsește Dorin Chirtoacă, în schimb și-au ocupat locurile de cinste „monștrii sacri” ai partidului. Dacă aruncăm o privire asupra primilor 10 candidaţi din această listă, îl găsim doar pe încă tânărul Valeriu Munteanu și relativ tânărul Vladimir Lupan. În rest, cu tot efortul și bunăvoinţa, la categoria „tineri” nu prea avem ce încadra. În urma unui calcul simplu, adică adunarea vârstei respectivilor candidaţi și împărţirea cifrei obţinute la 10, am obţinut vârsta medie a primilor 10 candidaţi, care este egală cu 50 de ani. Și să nu vă imaginaţi că următorii candidaţi de pe locurile considerate eligibile ar schimba cumva situaţia. Dimpotrivă, ar mai adăuga vreun an–doi la media de vârstă, pentru că și aceștia au aproape sau peste 50 de ani. Nu avem nimic cu oamenii și cu vârsta acestora, doar că în alegerile precedente, tinerii au susţinut masiv o formaţiune care le promitea schimbarea și promovarea tinerilor în viaţa politică. Până la urmă, tinerii s-au ales doar cu iluziile pierdute, iar marii făuritori de iluzii din cadrul partidului trudesc la crearea unor noi mituri pentru publicul a tot consumator. Ioana FLOREA, FLUX

Nici comuniștii lui Vladimir Voronin nu manifestă prea mare interes să promoveze tinerii în Parlament. În lista acestei formaţiuni doar 20 de candidaţi fac parte din această categorie, dintre care doar doi se regăsesc printre primii 10. Cel mai în vârstă pretendent la fotoliul de parlamentar din partea PCRM rămâne același Ivan

Vârsta medie - 46,2 de ani Reprezentanţi TINERI – 3 Reprezentanţi din Chișinău – 10 Reprezentanţi din teritoriu – 0 Bărbaţi – 8 Femei – 2

Profesii: Juriști – 23 Ingineri – 20 Economiști – 15 Profesori – 10 Istorici – 8 Agronomi – 7 Medici – 5 Antropologi - 3 Jurnaliști – 2 Politologi – 2 Electronică și Radiofizică– 1 Student – 1 Tehnician-mecanic – 1 Antrenor sportiv – 1 Matematician – 1 Geograf – 1

Profesii: Ingineri – 3 Juriști – 2 Jurnalist – 1 Istoric – 1 Medic – 1 Filolog – 1 Relaţii Economice Internaţionale - 1

Cel mai tânăr candidat (21 de ani) – Leviţcaia Felicia (poziţia 92), a.n.1989 Cel mai în vârstă candidat (81 de ani ) – Sturza Valentina (poziţia 64), a.n.1929

Creștin-democraţii lui Iurie Roșca și-au păstrat întâietatea la capitolul promovarea tinerilor în Parlament. În lista electorală a PPCD au fost incluși 42 de tineri, dintre care 5 se regăsesc în capul listei, între primii 10 candidaţi. Acest lucru face ca media de vârstă a candidaţilor creștin-democraţi să nu depășească 37 de ani. Mai puţin reprezentative în lista electorală a partidului condus de

Calin, de 75 de ani, plasat pe locul 59 în lista electorală, iar cel mai tânăr este un oarecare Denis Doga de 22 de ani, plasat în coada listei, pe locul 99, adică fără nici o șansă de accedere în Parlament. Vârsta media a primilor 10 candidaţi comuniști este de aproximativ 47 de ani.

Vârsta medie a candidaţilor PCRM – 45,2871 de ani Reprezentanţi TINERI – 20 Reprezentanţi din Chișinău – 44 Reprezentanţi din teritoriu – 57 Bărbaţi – 76 Femei – 25

Primii 10 candidaţi

Aproape jumătate dintre candidaţii PPCD sunt tineri

nici o persoană cu domiciliul în afara Chișinăului. În ceea ce privește pregătirea profesională a candidaţilor din partea partidului lui Marian Lupu, pe locul I se plasează cadrele didactice, care ocupă 23 de locuri în lista electorală. Vârsta media a candidaţilor PDM este de aproximativ 45 de ani.

Unde sunt tinerii pe care a promis să-i promoveze Mihai Ghimpu?

care își au domiciliul în Chișinău. Nici tinerii nu se bucură de prea mare atenţie din partea fruntașilor AMN. Din cei 101 de candidaţi, doar 22 sunt tineri, 3 dintre ei fiind plasaţi pe locurile eligibile din lista electorală. Vârsta medie a candidaţilor AMN este de aproximativ 47 de ani.

Vârsta medie a candidaţilor AMN – 46,9306 de ani Reprezentanţi TINERI – 22 Reprezentanţi din Chișinău – 41 Reprezentanţi din teritoriu – 60 Bărbaţi – 65 Femei – 36

Vârsta medie a candidaţilor PDM – 45,3564 de ani Reprezentanţi TINERI – 17 Reprezentanţi din Chișinău -37 Primii 10 candidaţi Reprezentanţi din teritoriu – 64 Vârsta medie – 43,7 de ani Bărbaţi – 68 Reprezentanţi TINERI – 2 Femei – 33 Reprezentanţi din Chișinău – 10 Profesori – 23 Ingineri – 17 Juriști – 15 Economiști – 15 Agronomi – 6 Istorici – 6 Farmaciști – 3 Politologi – 3 Filologi – 2 Tehnicieni mecanici – 2 Studenţi – 2 Medic – 1 Jurnalist – 1 Tehnolog – 1 Zootehnician – 1 Sportiv – 1 Chimist – 1 Topograf minier – 1

Doar 22 de tineri pe lista comuniştilor

Cel mai în vârstă candidat se regăseşte pe lista AMN şi are 81 de ani

PDM, partidul cu cei mai puţini tineri pe listă Partidul Democrat, condus de prezidenţiabilul Marian Lupu, se remarcă prin faptul că are cei mai puţini tineri incluși în lista sa de candidaţi. Astfel, observăm că din cele 101 de persoane incluse în lista electorală, tinerilor le-au fost rezervate doar 17 locuri, dintre care doar doi au șanse să devină deputaţi. De asemenea, la fel ca și în cazul AMN, printre primii 10 candidaţi din partea PD nu se numără

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Tinerii din listele electorale

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Profesii:

EDI|IA DE VINERI

Politic

Iurie Roșca sunt femeile, cărora le-au fost rezervate doar 19 locuri. Pe primul loc în lista PPCD s-au plasat juriștii (18 persoane), fiind urmaţi de profesori (16 persoane) și economiști (15 persoane).

Vârsta medie a candidaţilor PPCD – 37,4554 de ani Reprezentanţi TINERI – 42 Reprezentanţi din Chișinău – 25 Primii 10 candidaţi Reprezentanţi din teritoriu – 76 Vârsta medie - 36,7 de ani Bărbaţi – 82 Reprezentanţi ai NG – 5 Femei – 19 Reprezentanţi din Chișinău – 5 Reprezentanţi din teritoriu – 5 Profesii: Bărbaţi – 10 Juriști – 18 Femei – 0 Profesori – 16 Economiști – 15 Profesii: Ingineri – 15 Juriști – 4 Studenţi – 10 Economiști – 2 Medici – 4 Jurnaliști – 2 Jurnaliști – 4 Profesor – 1 Masteranzi – 3 Istoric - 1 Agronomi – 2 Mecanici-tehnicieni – 2 Teolog – 1 Filolog - 1 Istoric – 1 Cel mai tânăr candidat Electrician – 1 (18 ani) – Dubina Ludmila (poziţia Arhitect – 1 99), a.n.1992 Doctorand – 1 Tehnician-constructor – 1 Cel mai în vârstă candidat Lăcătuș – 1 (61 de ani ) – Nastas Vasile Asistent social – 1 (poziţia 67), a.n.1948 Turism – 1 Relaţii Economice Internaţionale – 1 Director, antreprenor – 1

Primii 10 candidaţi Vârsta medie – 46,9 de ani Reprezentanţi TINERI – 2 Reprezentanţi din Chișinău – 8 Reprezentanţi din teritoriu – 2 Bărbaţi – 7 Femei – 3

Profesii : Economiști – 5 Juriști – 3 Inginer - 1 Istoric – 1

Cel mai tânăr candidat (22 de ani) – Doga Denis (poziţia 99), a.n.1988 Cel mai în vârstă candidat (75 de ani) – Calin Ivan (poziţia 59), a.n.1935

Partidul care a promis schimbarea – o mare deziluzie pentru tineri Cea mai mare deziluzie pentru tineri o reprezintă lista Partidului Liberal, condus de interimarul Mihai Ghimpu. Deși s-a lansat pe scena politică cu pretenţia de a aduce schimbarea clasei politice, observăm că tinerii din acest partid aproape că nu se regăsesc în lista electorală. Mai mult decât atât, PL se remarcă prin faptul că are cea mai înaltă medie de vârstă faţă de celelalte partide, în ceea ce privește locurile eligibile, primii 10 plasaţi

în lista electorală având, în medie, aproximativ 50 de ani. În plus, de această dată, în premieră, printre candidaţii PL la funcţia de deputat nu se mai numără primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Cele mai multe locuri pe lista lui Mihai Ghimpu au fost rezervate profesorilor (19 persoane), fiind urmaţi de juriști (18 persoane) și medici (14 persoane).

Vârsta medie a candidaţilor PL – 44,2277 de ani Reprezentanţi TINERI – 24 Primii 10 candidaţi Reprezentanţi din Chișinău – 42 Reprezentanţi din teritoriu – 54 Vârsta medie – 49,6 de ani Bărbaţi – 76 Reprezentanţi TINERI – 1 Femei – 25 Reprezentanţi din Chișinău – 9 Reprezentanţi din teritoriu – 1 Profesii: Bărbaţi – 9 Profesori – 19 Femei – 1 Juriști – 18 Medici – 14 Ingineri – 12 Economiști – 9 Istorici – 7 Filologi – 4 Fizicieni – 3 Jurnaliști– 3 Agronomi – 2 Studenţi – 2 Traducător – 1 Specialist în iluminare culturală – 1 Politolog – 1 Matematician – 1 Minier – 1 Psiholog – 1 Inspector școlar – 1 Provizor analitic – 1

Profesii:

Juriști – 3 Filologi - 2 Fizician – 1 Economist – 1 Jurnalist – 1 Diplomat – 1 Medic – 1

Cel mai tânăr candidat (20 de ani) – Chiorescu Doina (poziţia 85), a.n.1990 Cel mai în vârstă candidat (64 de ani ) – Calaigjoglu Nicolae (poziţia 62), a.n.1946

În campania electorală, unii miniştri nu vor ﬁ degrevaţi din funcţii, dar se vor preface că nu candidează Liderii, putem zice, deja fostei Alianţe de guvernământ au mai găsit un prilej pentru reglări de conturi. Prilejul a fost unul tocmai potrivit pentru șeful Guvernului, Vladimir Filat, care s-a trezit fără miniștri la ședinţa cabinetului. Executivul a devenit, practic, nefuncţional, deoarece majoritatea miniștrilor au fost degrevaţi din funcţii, fiind înscriși pe listele electorale ale partidelor pe care le reprezintă. Și iarăși au rămas să muncească doar premierul și miniștrii PLDM. Marţi, 5 octombrie, Vladimir Filat i-a somat pe membrii Guvernului, care au fost incluși în listele electorale pentru alegerile din 28 noiembrie, să-și retragă fiecare candidatura din liste și să revină în funcţii sau să fie înlocuiţi cu alte persoane. Filat a explicat și procedura de substituire a miniștrilor: „Miniștrii sunt demiși prin decret prezidenţial și tot prin decret sunt numiţi alţii în locul

lor, la solicitarea Guvernului”. Totodată, referindu-se la înregistrarea listei de candidaţi a PLDM, premierul a dat de înţeles că formaţiunea sa nu se grăbește, pentru că nu are nevoie de o campanie prea lungă, iar ţara trebuie guvernată și pe perioada campaniei electorale. În realitate, altceva se ascunde în dosul acestor afirmaţii infatuate și patetice ale șefului liberaldemocrat, și anume, utilizarea în deplină măsură a resurselor administrative, dar și materiale pe care le oferă înaltele funcţii. Astfel că, făcând abstracţie de luptele inerente unor astfel de situaţii pentru locurile eligibile de pe lista formaţiunii, Filat într-adevăr nu are unde se grăbi, dacă presupunem că unii miniștri înaintaţi de formaţiune se vor regăsi printre candidaţii acesteia la alegerile din 28 noiembrie. Deci, premierul trișează ca întotdeauna, pentru că din poziţia de ministru poţi face o campanie mult mai eficientă pentru partidul tău, chiar dacă, formal, te declari neimplicat și nu ești înregistrat la CEC. Tot un fel de prostire a electoratului vrea să încerce și Partidul Liberal. În declaraţia Biroului Politic al acestuia se spune că miniștrii liberali se vor retrage de pe lista electorală pentru o perioadă anumită. În replică la cererea lui Filat, conducerea liberală precizează următoarele:

„Miniștrii din partea PL își îndeplinesc în continuare funcţiile și îngrijorările exprimate nu au nici un temei, fiindcă lista electorală încă nu a fost înregistrată. Biroul Politic al PL, cunoscând din timp faptul că miniștrii Alianţei pentru Integrare Europeană vor participa la alegeri, în ziua aprobării listei a luat decizia ca, după prezentarea acesteia la CEC și după difuzarea ei în mediile de informare, pentru a fi cunoscută de publicul larg, miniștrii PL să se retragă de pe listă pe o perioadă, în conformitate cu prevederile Codului Electoral”. Și, evident, din declaraţie nu putea să lipsească tradiţionalele deja împunsături la adresa fostului aliat: „În cazul în care primul ministru i-ar fi consultat pe colegii din AIE, toate aceste aspecte ar fi fost explicate, fără să lase loc unor interpretări electorale și nemaifiind nevoie ca să se comunice cu noi prin intermediul presei”. Tradusă într-un limbaj mai pe înţelesul tuturor, în declaraţia sa PL spune, de fapt, că miniștrii care vor participa la alegeri se vor preface o perioadă de timp că nu participă la scrutin și vor activa în calitate de miniștri, dar în realitate, toată lumea va ști că ei candidează pentru funcţiile de deputat. Numai că, din postura respectivă, cu avantajele pe care le oferă funcţiile respective,

activitatea electorală a acestora în favoarea partidului va fi mult mai lucrativă. Și Partidul Democrat a reacţionat prompt la declaraţia provocatoare a premierului liberal-democrat, precizând că este firesc ca unii membri de partid, delegaţi în guvern, care sunt buni profesioniști, să se regăsească pe listele formaţiunii. Totodată, șeful PD, Marian Lupu, i-a amintit lui Filat că legea permite ca atribuţiile mi-

niștrilor degrevaţi din funcţie, pe perioada campaniei electorale, să fie exercitate de către un viceministru. Mai mult, PD nu vede de ce suspendarea din funcţie a unor miniștri ar crea impedimente în administrarea treburilor publice, or, aceste chestiuni au fost puse la punct pe perioada celor 19 ani de independenţă. Ce a urmărit totuși neliniștitul nostru premier când și-a chemat acasă miniștrii împrăș-

tiaţi prin listele electorale? Cu siguranţă, nu doar exacerbarea meritului său exclusiv în „actul guvernării”. Trișor înnăscut, Filat repetă fariseic cu orice ocazie că Alianţa există graţie răbdării și efortului său personal. În realitate, el pare să fie cel mai interesat de demolarea acesteia și, implicit, a foștilor parteneri de la guvernare, în numele unui singur și suprem scop – puterea absolută. Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

8 OCTOMBRIE 2010

Teleobservator

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pasat compromite iremediabil Mitropolia Moldovei Pe 30 septembrie, ex-securistul nr. 1, Valeriu Pasat, s-a dat în spectacol la emisiunea Fabrika de la Publika TV. Pasat a încercat să-i convingă pe telespectatori că ar fi un Mesia al Republicii Moldova, care ne va izbăvi de corupţie, sărăcie și de toate nevoile. Adevărul este însă altul: prin inepţiile debitate în cadrul acestei emisiuni și prin afilierea sa cu mitropolitul Moldovei, Vladimir, Pasat compromite Biserică Ortodoxă din Republica Moldova.

este, un securist moldovean care le convine tuturor: și europenilor, și americanilor, și rușilor, mai puţin Republicii Moldova, odată ce aceștia l-au eliberat forţând mâna Justiţiei din ţara noastră. Dacă nu era așa, s-ar fi putut ca Pasat să fi stat și astăzi după gratii pentru cele săvârșite în cele două mandate de ministru al Apărării și de director SIS. Momentul cel mai interesant din emisiune a intervenit atunci când moderatoarea Natalia Morari l-a întrebat pe Pasat „de ce în 1998 i-a oferit mitropolitului Vladimir gradul militar de colonel”. „Mitropolitul Moldovei, ca și toţi preoţii, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova și sunt în evidenţă militară. A venit termenul, i-am acordat gradul. Și nu numai mitropolitului. Noi am acordat grade și la preoţii militari din unităţile militare. Ei toţi primesc grade militare. Eu nu văd nici o problemă. A fost o speculaţie cândva, pe timpuri”, a răspuns Pasat. Nu vrem să aruncăm nici o bănuială asupra mitropolitului, dar nu putem să nu ne întrebăm câţi preoţi militari au ajuns de la gradul de colonel și de când sau când a fost mitropolitul Vladimir preot militar, în care din unităţile militare din Republica Moldova?

tri, care vorbesc și citesc atât în română, cât și în rusă. Urmează o altă întrebare de-a lui Igor Boţan, care, iarăși, îl desfiinţează pe „cuviosul” securist: „Dar din legendele biblice care pun în evidenţă modul în care omul crede, care vă este cea mai apropiată?”. Iarăși pauză îndelungată. Într-un final, Pasat mozolește un răspuns din care reiese clar că nu cunoaște nici măcar o legendă biblică, dar poate că, în general, nu știe ce-i aia legendă biblică: „În toate legendele găsim câte ceva. În toate absolut”. Iată că această pramatie de om, care nu dispune nici de cele mai elementare

Pasat: Filat, mai dictator decât Voronin, îl şantajează pe mitropolitul Vladimir Din păcate, din toate cele spuse de Pasat la Fabrika, presa a preluat și a tirajat doar afirmaţia acestuia că premierul Filat, care se visează președinte, tinde să instaureze în Republica Moldova un regim mai autoritar decât cel al ex-președintelui Voronin. După ce a povestit cum i-a distrus Voronin cariera și familia, fapt pentru care nu-l poate ierta, chiar dacă se dă cel mai pios creștin din sud-estul Europei, Pasat a spus că Filat este și mai rău decât Voronin. „Vladimir Voronin mi-a distrus familia. Nu am de gând să mă răzbun, dar nu am iertat și nu voi uita”, a declarat Pasat, ca să adauge: „dacă, Doamne ferește, Filat ajunge să fie președinte, ne vom aminti de Voronin, ca de cel mai mare democrat. Filat a subminat securitatea economică a ţării și a fost în atenţia SIS-ului”. Tot acolo, el a mai spus că „Filat l-a șantajat pe mitropolitul Moldovei, Vladimir” pentru ca acesta să nu mai meargă împreună cu Pasat în aventura politică privind organizarea referendumului pentru predarea bazelor Ortodoxiei în școală.

„Revelaţia” şi „lecturile” lui Pasat Mass-media care a preluat aceste declaraţii ale lui Pasat, în special, cele care îl simpatizau mai puţin pe Filat, a trecut cu vederea, din păcate, alte afirmaţii ale ex-securistului nr. 1. Spre exemplu, nimeni nu a remarcat faptul că la întrebarea comentatorului politic Igor Boţan cum a ajuns Pasat la Dumnezeu: prin revelaţie sau prin lecturi, acesta a făcut o pauză lungă, fapt ce trădează că individul nu are habar ce înseamnă revelaţie, precum nu are habar nici de faptul că cineva poate să ajungă să creadă în Dumnezeu în urma lecturilor, a răspuns: „Venirea omului la Dumnezeu este tot prin Dumnezeu. Dumnezeu îl aduce pe om la Dumnezeu”. În felul acesta, Pasat lansează o blasfemie, dat fiind faptul că nu toţi oamenii sunt credincioși, iar, potrivit exsecuristului nr.1, „Dumnezeu îl aduce pe om la Dumnezeu”. Pasat pretinde că Dumnezeu se face vinovat de faptul că unii nu ajung la Dumnezeu. Se vede că Pasat nu știe că din inima omului, credinţa pornește către Dumnezeu. „Cred, Doamne!

Seminaristul Valeriu Isac: Mitropolitul Vladimir este securist şi este dirijat de Pasat

Ajută necredinţei mele” (Marcu 9, 24), spune versetul biblic. Deci, credinţa nu este opera creaţiei divine, ci rezultatul trăirii religioase a omului. Este evident că Igor Boţan a supraestimat exagerat de mult capacităţile intelectuale și cunoștinţele teologice ale lui Pasat adresându-i această întrebare. Boţan mai bine l-ar fi întrebat dacă el s-a dus la mitropolitul Vladimir sau acesta la ex-securistul nr.1.

Pasat nu cunoaşte nici un scriitor religios Urmează o altă întrebare a domnului Igor Boţan: „Cine v-a marcat cel mai mult din scriitorii religioși?” care l-a forţat pe Pasat să recunoască că nu cunoaște nici măcar un scriitor religios și că habar nu are că există scriitori religioși. „Noi la fiecare scriitor o să găsim tematica religioasă. Chiar și la Ion Druţă și la … eu n-aș spune că a fost un scriitor care …”, a bâlbâit cel care are pretenţia să devină promotorul prin referendum a studierii religiei în școală. Pasat nu a auzit nici de rusul Dostoievski, nici de românii Nichifor Crainic, Nicolae Steinhardt, Valeriu Anania, Dumitru Stăniloae, Petre Ţuţea, ca să dăm doar câteva nume sonore din marile literaturi ortodoxe rusă și română, accesibile în original pentru majoritatea absolută a concetăţenilor noș-

Capac la toate a pus întrebarea unui telespectator, care s-a prezentat seminaristul Valeriu Isac și care a anunţat că mai mulţi preoţi din cadrul Mitropoliei Moldovei sunt gata să treacă la Mitropolia Basarabiei din cauza implicării în politică a mitropolitului Vladimir alături de Pasat. „Referitor la domnul Pasat. Toată campania asta care a fost cu Mitropolia, s-au grămădit o seamă de preoţi care au ţinut o conferinţă de presă pe care i-am întrebat: „De ce ieșiţi cu această propagandă de apărare a domnului Pasat?”. La care preoţii mi-au răspuns: „Ce să spun, fratele meu. Mitropolitul este un securist, este dirijat de Pasat, noi suntem nevoiţi, suntem puși în această situaţie. Asta este situaţia. Sperăm ca să ieșim cu ajutorul bunului Dumnezeu și din această capcană. Dar odată ce s-a pornit, noi suntem nevoiţi să-l susţinem”. Și o bună parte dintre preoţi care veneau, care erau nevoiţi să vină, să discute chestiile respective în faţa presei, spuneau că o bună parte dintre colegii noștri sunt gata să treacă la Mitropolia Basarabiei din pricina la situaţia respectivă”, a declarat seminaristul Valeriu Isac, adăugând că „mai mulţi preoţi au fost impuși de către mitropolit să susţină (proiectul politic al ex-securistului nr.1 – n.n.), care a fost impus de către Pasat”.

cunoștinţe, lipsită de orice cultură generală, nemaivorbind de cunoștinţe și cultură teologică, pretinde să exprime în politică vrerea credincioșilor din Republica Moldova, să devină vocea mirenilor, a preoţilor și călugărilor, a tot ceea ce însemnă laicat, cler și cin monahal.

Pasat, cu vilă la Rubliovka Însă să nu credeţi că acesta a fost apogeul manifestării „creștinismului” lui Pasat în emisiunea de la Publika TV. Nu, acesta abia urmează. Vom trece peste cele povestite sau sugerate de Pasat privind relaţia lui cu Anatoli Ciubais de la RAO EES ROSSII, despre felul cum l-a miluit acesta pe Pasat, făcându-l consilier și plătindu-i un salariu de 80 de mii de dolari pe lună, despre viaţa lui bună și dulce de multimilionar sau despre vila lui din prestigiosul cartier moscovit Rubliovka, vilă obţinută prin sudoarea frunţii lui de securist sârguincios. De asemenea, nu vom insista nici asupra afirmaţiilor lui Pasat, care a spus-o nu știu a câta oară, că pe el l-a achitat, l-a scos din pușcărie nu Justiţia din Republica Moldova, ci ex-președintele Vladimir Voronin, în urma presiunilor care s-au făcut asupra acestuia din partea Uniunii Europene, a SUA și, în special, din partea Federaţiei Ruse. Să înţelegem că Pasat a fost, și poate mai

Pasat îl are la cherem pe mitropolitul Vladimir La aceste acuzaţii grave, Pasat nu a putut să răspundă decât printr-o singură frază care nu face decât să confirme cele afirmate

Încrederea în instituĠii (septembrie 2010) Sistemul de EducaĠie

Mass-media din Moldova

Mitropolia Basarabiei

Banca NaĠională

Armata Guvernul

46 46

Parlamentul

Sistemul de ocrotire a sănătăĠii

ONGurile

CSI

SUA

Comisia Electorală Centrală

Uniunile businessmanilor

Sindicatele

NATO

InstanĠa judecătorească

Partidele politice

PoliĠia

Favorabil

ONU

Sistemul de EducaĠie

13 37 41 33 35

34 37

29 42

Nefavorabil

Fără opinie

IRI Baltic Surveys / The Gallup Organization MOLDOVA NATIONAL STUDY, September 2010

25 32

CSI

Armata Banca NaĠională

Guvernul

Parlamentul

ONGurile

Uniunile businessmanilor

Sistemul de ocrotire a sănătăĠii

35 28

PoliĠia

28 46

26 44

InstanĠa judecătorească

Sindicatele

Favorabil

Partidele politice

SUA

NATO

PreúedinĠia

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

tată spre rezolvarea unor interese personale. Deci, potrivit lui Pasat, preoţii ar trebui să facă politică orientată spre rezolvarea intereselor lor personale. Poate acesta a fost și argumentul cu care Pasat l-a convins pe mitropolitul Vladimir să se implice în politică? Ne întrebăm, nu afirmăm, pentru că s-ar putea ca înaltpreasfinţia sa, în preocuparea zilnică pentru bunăstarea turmei pe care o păstorește, să aibă alte motive, mult mai intime, de care noi nici nu bănuim. Nu avem cum să cunoaștem ce a stat la baza înţelegerilor Pasat - Cantarean, putem bănui doar. Însă nu ne vom lansa în bănuieli, pentru a nu intra în păcat, mai ales că s-ar putea ca adevărul să răbufnească singur la suprafaţă. Dar suntem în drept

În cadrul aceleiași emisiuni, Pasat a mai fost întrebat de ce implică Biserica în politică, la care acesta a răspuns „filosofic”: „Toţi spun așa: Biserica se implică în politică. Dar Biserica nu poate să stea în afara problemelor care sunt în societate. Biserica tot este parte componentă în această societate. Preoţii sunt și ei cetăţeni ai Republicii Moldova, au și ei copii, copiii tot trebuie educaţi. Noi nu putem să spunem că Biserica trebuie să stea în afară. Citisem zilele acestea la părintele Ion Ghe-

Mitropolia Basarabiei

Pasat susţine că preoţii trebuie să facă politicianism

orghe Calciu (corect: Gheorghe Calciu Dumitreasa – n.n.) din România o interesantă paralelă la ceea ce spuneţi dumneavoastră. Ce trebuie să facă Biserica, să se implice în politică sau nu? A spus că nu (Gheorghe Calciu Dumitreasa - n.n.), în politică trebuie să se implice cei care se ocupă, oamenii simpli, laici. Dar să nu încurcăm, sunt două lucruri. Este politică și este politicianism. Iată în cea de-a doua variantă preoţii trebuie să se implice”. Iată că „filosoful ortodox” și, totodată, securist (fără ghilimele), care, după cum se și vede, este agramat, afirmă că preoţii nu trebuie să facă politică, ci politicianism. DEX-ul dă următoarea definiţie pentru acest cuvânt: mimare a activităţii politice autentice; politică orien-

Ba mai mult, Pasat încearcă să implice în jocul lui politic murdar și Mitropolia Basarabiei, afirmând în mod fariseic că și preoţii Bisericii Române din Republica Moldova sunt gata să-l aducă pe ex-securistul nr.1 în Parlament. „Referitor la Mitropolia Basarabiei, eu sincer am fost foarte mult mirat că foarte mulţi preoţi de la Mitropolia Basarabiei susţin ideea referendumului privind predarea religiei în școală”, a declarat cel mai iubit dintre toţi moldovenii de către europeni, americani și ruși, atât de iubit încât aceștia l-au scos de la pârnaie. Afirmaţia lui Pasat este o minciună crasă, dat fiind că nu a existat nici măcar o voce din Mitropolia Basarabiei care să-l susţină în încercarea lui de a prelua puterea în Republica Moldova. Cu atât mai mult, asemenea declaraţii nu a făcut nici ÎPS Petru Păduraru, singurul în măsură să vorbească în numele Mitropoliei Basarabiei.

Mass-media din Moldova

ONU

Pasat încearcă să compromită şi Mitropolia Basarabiei

Mitropolia Moldovei

PreúedinĠia

să facem o constatare pornind de la ceea ce cunoaștem. În emisiunea de la Publika TV, Pasat s-a arătat sigur de faptul că formaţiunea sa „umanistă” va accede în Parlament. Probabil că Pasat a ajuns la această concluzie ghicind (creștinește) în bobi, căci sondajele nu-l creditează cu o asemenea șansă, pentru el și neșansă pentru ţara noastră. Ceea ce putem să afirmăm cu certitudine este că prin proiectul său politico-securistico-„religios” compromite iremediabil Mitropolia Moldovei și aduce grave atingeri Ortodoxiei din Republica Moldova. Această constatare este confirmată și de sondaje. Dacă până la lansarea acestui proiect fariseic Biserica Ortodoxă era instituţia creditată cu cea mai mare încredere de către populaţie, acum situaţia s-a schimbat. Cercetarea sociologică „Sondajul naţional – Moldova”, realizat în luna septembrie 2010 de Baltic Surveys Ltd. / The Gallup Organisation, la comanda Institutului Republican Internaţional, arată clar că Mitropolia Moldovei nu mai este instituţia creditată cu cea mai multă încredere de către cetăţeni. Mitropolia Moldovei a fost surclasată, surpriză! de către sistemul educaţional și chiar de mass-media, deși cu doar trei luni în urmă, în mai 2010, Mitropolia Moldovei deţinea prima poziţie. În lunamai 2010, 67% dintre cei chestionaţi în acest sondaj declarau că au încredere în Mitropolia Moldovei, dar în septembrie 2010 doar 52% au afirmat acest lucru, respectiv constatăm că încrederea populaţiei faţă de această structură bisericească a scăzut cu tocmai 15 la sută. Situaţia Mitropoliei Moldovei la capitolul încredere este dezastruoasă, dacă ţinem cont de faptul că oamenii au spus că au mai multă încredere în sistemul educaţional, acolo unde toţi știu că se ia mită cu sacul, și faţă de mass-media, care s-au lăsat aproape totalmente cumpărate de politicieni și oligarhi. Deci, percepţia cetăţeanului simplu este că la Mitropolia Moldovei, lucrurile stau mai prost decât în sistemul educaţional și în mass-media. Și nu de mirare. Ce altă concluzie ar putea să tragă acesta după ce timp de câteva luni bune i-au văzut pe cei doi, Pasat și mitropolitul Vladimir, ţinându-se de mână pe panourile stradale împânzite în toată ţara?

Încrederea în instituĠii (mai 2010)

Mitropolia Moldovei

de seminaristul Valeriu Isac: „Nu este nici o scindare în Biserică, fiindcă nu au putut fi impuși peste 40 de mii de oameni să vină în faţa catedralei la 8 mai”. Pasat s-a făcut că nu înţelege că este acuzat de faptul că îl șantajează, „îl impune” pe mitropolitul Vladimir să-i susţină proiectul lui politic, căci acest seminarist nu a afirmat că Pasat le-a impus pe cele câteva mii (nu au fost chiar 40 de mii) de persoane pe care Mitropolia Moldovei le-a adunat pe 8 mai 2010 în faţa Catedralei „Acoperământul Maicii Domnului” din centrul capitalei.

27 48

Nefavorabil

Fără opinie

IRI Baltic Surveys / The Gallup Organization MOLDOVA NATIONAL STUDY, May-June 2010

8 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Reportaj

Mihai Ghimpu, chemat să răspundă în faţa instanţei Președintele interimar Mihai Ghimpu este citat pentru 12 noiembrie să se prezinte la Judecătoria sectorului Buiucani a capitalei în calitate pârât pentru că l-a insultat în mod public pe juristul Radu Bușilă, strâmbându-se și schimonosindu-i numele. Pe 7 septembrie, Mihai Ghimpu a recurs la insulte în adresa lui Radu Bușila deoarece acesta s-a angajat să-l reprezinte în instanţă pe Vladimir Ghimp, vărul șefului interimar al statului.

FLUX a scris anterior că Vladimir Ghimp riscă să fie deposedat de o parte din terenul din curtea casei în care locuiește, după ce șeful interimar al statului, împreună cu nepotul său, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, i-au cerut Consiliului local Coloniţa să adopte o decizie prin care acesta să fie desproprietărit. Consiliul sătesc Coloniţa a cedat presiunilor lui Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, adoptând o hotărâre ilegală prin care a retras din proprietatea lui Vladimir Ghimp o parte din terenul său deţinut legal. Suprafaţa terenului retras ilegal din proprietate este de 0,0107 hectare, adică 107 metri pătraţi. În momentul în care a aflat că Radu Bușilă îl va asista juridic pe vărul său, Vladimir Ghimp, interimarul a recurs la injurii în adresa lui Bușilă. „Consider că declaraţiile președintelui interimar Mihai Ghimpu, care a schimonosit intenţionat numele meu, reprezintă o in-

jurie publică, care a adus grave prejudicii onoarei, demnităţii și reputaţiei mele profesionale”, afirmă Radu Bușilă într-un comunicat de presă. Juristul și-a făcut publică decizia de a-l acţiona pe Mihai Ghimpu în instanţa de judecată și de a-i solicita acestuia daune morale, în mărime de 1 000 000 de lei. Radu Bușilă a mai menţionat că, în cazul în care va obţine câștig de cauză în instanţă, va dona acești bani copiilor bolnavi de cancer internaţi la Spitalul Institutului Oncologic din Chișinău. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Jurnaliştii de limbă rusă îi cheamă la dialog pe colegii lor de limbă română „Nu contează în ce limbă ne facem meseria. Cu toţii suntem cetăţeni şi patrioţi ai Republicii Moldova” Reprezentanţii mai multor instituţii media de limbă rusă din Chișinău s-au întrunit marţi, 5 octombrie, în cadrul unei mese rotunde, unde au dezbătut problemele cu care se confruntă presa din Republica Moldova. Una dintre problemele abordate a fost și cea privind deficienţele de comunicare dintre reprezentanţii presei de limbă română și cei de limbă rusă. În opinia jurnaliștilor, reprezentanţii massmedia sunt divizaţi în diverse tabere, deseori beligerante, se atacă reciproc și nu sunt solidari atunci când cineva dintre colegi este supus atacurilor publice. Această situaţie nu-i permite presei să devină cu adevărat cea de-a patra putere în stat. În acest context, jurnaliștii și-au îndemnat colegii de breaslă să nu se mai certe între ei, ci, dimpotrivă, să fie uniţi și să se sprijine reciproc, indiferent de limba în care își fac meseria.

„Fiind implicaţi activ în luptele politice din ultimii ani, jurnaliștii uită că rolul lor principal este de a se afla în slujba cetăţeanului și nu în cea a politicienilor sau a altor grupuri de interese. Este timpul să ne întoarcem în albia profesionalismului și să facem ceea ce ar trebuie să facem”, a declarat moderatoarea dezbaterilor, Svetlana Derevșcikova, redactorul ediţiei de Chișinău a publicaţiei „Izvestia”. Redactorul-șef al portalului informaţional eNews, Iulia Semionova, a atras atenţia celor prezenţi la masa rotundă că în Republica Moldova, jurnaliș-

tii nu se respectă reciproc, de aceea, ei nu pot cere societăţii să-i respecte. „La noi nu există o comunitate a jurnaliștilor care să reprezinte cu adevărat o forţă. Suntem foarte dispersaţi. Opinia mea este că jurnaliștii

nu ar mai trebui să se divizeze în funcţie de simpatiile politice. Chiar dacă la noi presa este extrem de politizată. Pentru că noi activăm în aceeași ţară și pentru aceeași ţară. Iată însă ce se întâmplă la noi: Atunci când Antena C, Euro TV, Pro TV se confruntau cu probleme, nimeni dintre jurnaliștii „de stânga” nu a manifestat compasiune și atenţie faţă de acești oameni. Nu peste mult timp situaţia s-a inversat. Cu aceleași probleme se confruntă astăzi postul de televiziune NIT. Toţi tac. Tac și asociaţiile de profil. Acţionând în acest mod, noi arătăm societăţii că nici măcar noi, jurnaliștii, nu ne respectăm reciproc. Iar dacă noi pe noi nu ne respectăm, cum îi putem cere societăţii să ne respecte? De aceea, eu mi-aș dori ca asociaţiile de media să organizeze periodic mese rotunde pentru jurnaliști, astfel încât aceștia să poată, cel puţin, să facă cunoștinţă, să se vadă la faţă”, a menţionat Iulia Semionova. Președintele PPCD, Iurie Roșca, prezent și el la eveniment, atât în calitate de politician, dar și de jurnalist, a accentuat că presa ar putea să determine reforme importante pentru ţară, în cazul în care ar fi solidară și ar acţiona în comun. „Trebuie să ne gândim și de ce au loc atacuri asupra presei sau de ce jurnaliștii se simt vulnerabili în faţa Puterii, a politicienilor. În primul rând, această situaţie este determinată de forţa limitată a justiţiei moldovene. Eu mi-aș dori ca jurnaliștii să fie solidari și în cazul unor probleme concrete de interes major, cum ar fi cele ce ţin de

buna funcţionare a instituţiilor democratice, dacă tot ne dorim să avem un stat de drept. De exemplu, mi-aș dori să-i văd pe jurnaliști solidari, cerând la unison partidelor politice sau candidaţilor la funcţia de deputat să modifice statutul Procuraturii, astfel încât această instituţie să nu mai reprezinte un instrument de presiune asupra oponenţilor Puterii și să-și aroge funcţia de avocat al acesteia, pentru că acest lucru se perpetuează deja de 20 de ani, sau să ia atitudine faţă de activitatea Centrului Anticorupţie sau cea a Ministerului de Interne. Vorbesc despre aceste lucruri pentru că eu le consider ca fiind fundamentale. Noi spunem că jurnaliștii nu au procedat corect într-o situaţie sau alta, însă atunci când „ai noș-

Mitropolitul Basarabiei a sﬁnţit Consulatul General al României din Bălţi La 1 octombrie, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi, slujba de sfinţire a sediului Consulatului General al României din orașul Bălţi. Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru l-a felicitat pe dl Dumitru-Nicanor Teculescu, consulul general al României la Bălţi, și pe toţi angajaţii Consulatului din capitala de nord al Republicii Moldova cu ocazia sfinţirii instituţiei, dorindu-le succes în activitatea diplomatică și subliniind că: „Este un lucru bun că, în sfârșit, s-a reușit să se deschidă, aici, la Bălţi, acest Consulat, care este de mare folos pentru românii din partea de nord a Republicii Moldova”. Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei i-a dăruit domnului consul o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos „spre rugăciune și întărire spirituală”. Printre subiectele abordate de Înaltpreasfinţitul Petru și preoţii prezenţi la eveniment, în cadrul discuţiei cu domnul consul, au fost: păstorirea episcopului Visarion Puiu la Bălţi, perioada de în care Întâistătătorul Mitro-

poliei Basarabiei a fost episcop la Bălţi și modul în care a fost nevoit să părăsească acest oraș în 1992, reactivarea Mitropoliei Basarabiei și persecuţiile la care au fost supuși preoţii Mitropoliei Basarabiei și altele. Dl consul Dumitru-Nicanor Teculescu, la rândul său, l-a informat pe Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei despre conceptele și modul de lucru a instituţiei pe care o conduce, subliniind, printre altele: „Acest Consulat este un Consulat ultramodern, cu o factură europeană sub mai multe aspecte: ca dotare tehnică, ca rigoare profesională și ca respect pentru cetăţean. Noi l-am pus pe cetăţean, realmente, în mijlocul activităţii noastre, pentru că am pornit de la un concept, și profesional, dar și creștin: cel care apelează la serviciile noastre, poate să fie tatăl nostru, poate să fie fratele nostru, poate să fie copilul nostru. Deci, merită să fie trataţi cu același respect, pentru că toţi cetăţenii au aceleași drepturi, indiferent de funcţia sau de bogăţia pe care o au. Și acest lucru a făcut ca cei care apelează la serviciile noastre să simtă că la noi, oamenii sunt trataţi cu cel mai mare respect, că noi suntem în slujba lor, dar, în același timp, cu demnitatea unor diplomaţi, a unor funcţionari, care își fac lucrul profesionist”.

„Sfinţirea Consulatului a fost o dorinţă de a noastră încă de la deschidere. Eu personal am un mare respect pentru tot ceea ce ţine de religie, de Biserică. Și dintotdeauna am avut această idee, pe care o propag și colegilor mei, și tuturor, că orice local, orice instituţie trebuie sfinţite. Acest eveniment îi acordă instituţiei noastre, care are niște reguli precise, un caracter spiritual de înălţare în a face ceea ce facem pentru oameni cu omenie și respectul cuvenit. Sfinţirea Consulatului, departe de a fi un eveniment pur

formal, a fost o dorinţă de a noastră și cu atât mai mult ne-am simţit onoraţi de acceptul Înaltpreasfinţiei Voastre de a veni împreună cu un sobor de preoţi să sfinţiţi instituţia și, implicit, pe umilii slujbași, care suntem noi. Angajaţii Consulatului sunt toţi creștini ortodocși, și cei tineri, și cei mai în vârstă, au un profund respect pentru religie și pentru om. Respectul pentru om, pentru semenul nostru, este, până la urmă, o formă de respect pentru Cel de Sus. Nu poţi să-L respecţi pe Dumnezeu, ignorând sau ne-

acordând atenţia cuvenită semenilor”, a mai spus domnul consul. Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh al Petru a fost însoţit de Preacucernicul părinte protoiereu Valeriu Cernei, protopop de Bălţi, și alţi clerici ai Mitropoliei Basarabiei. Consulatul Român de la Bălţi a fost deschis la 9 iulie 2010 și timp de mai multe luni a fost amenajat după cerinţele riguroase ale spaţiului Schengen, unde România urmează să intre în luna martie 2011. Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Moldova, ameninţată de revărsările de deşeuri din Ungaria Detașamente militare construiesc damba pentru a stopa scurgerea La începutul săptămânii, în Ungaria a avut loc un accident care, posibil, poate afecta și Republica Moldova. Pe 4 octombrie, la uzina metalurgică Ajka Timfoldgya, amplasată la 160 km în sud vest de la Budapesta, a avut loc o scurgere uriașă de substanțe chimice extrem de nocive. În orașul Kolontar, unde se află întreprinderea, accidentul produs a cauzat revărsări

enorme de deșeuri toxice care au nimerit în unul din tributarii Dunării. Dacă scurgerea nu va fi localizată la timp, statele precum Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova (circa 35 la sută din teritoriul nostru național face parte din bazinul dunărean) și Ucraina riscă la fel să sufere prejudicii ecologice și economice serioase. Drept catalizator al răspândirii acestei pete roșii pe teritoriul ungar servesc precipitațiile abundente specifice pentru această perioadă sezonieră. În ziua producerii catastrofei tehnogene din Kolontar, prin intermediul sistemului AEFS,

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

au fost înștiințate toate statele aflate în bazinul Dunării (în Republica Moldova, instituția responsabilă de AEFS este Serviciul Hidrometeorologic de Stat).

Lungimea segmentului indicat constituie 1500 km S-o luăm de la început. Dunărea este cel de-al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2,778 km de la izvor până la vărsarea în Marea Neagră, parcurgând în drumul său contexte politice, economice și istorice foarte diferite. Este, de asemenea, un simbol cultural

al trecutului bogat al Europei Centrale și speranța pentru viitoarea integrare. Bazinul de colectare al Dunării este extrem de larg și divers. El găzduiește ecosisteme foarte diferite, incluzând zone umede de importanţă europeană (de ex. peșteri carstice, lacuri alpine și de stepă, pădurile din luncile inundabile, Delta Dunării). Asigurând suportul și resursele pentru mai mult de 80 de milioane de oameni, Dunărea scaldă cel mai mare număr de țări. Nenumărați afluenți se varsă în Dunăre, printre care Inn, Morava, Tisa, Sava și Prut. Regiunea în care s-a produs catastrofa deja nu va mai putea fi populată pentru următorii 10 ani, iar dacă acest blestem roșu va ajunge în Dunăre este greu de prezis care vor fi consecințele Accidentul din Kolontar este primul de așa dimensiuni după curățarea masivă a deșeurilor care au nimerit în Dunăre după industrializarea sovietică. Rezervorul de tip deschis aparține uzinei care produce aluminiu. După accident, masa roșie și vâscoasă, alcătuită din metale alcaline, metale grele și sodă caustică, care se conținea în rezervor, a nimerit în unul din tributarii Dunării. Catastrofa s-a întâmplat luni, pe 4 octombrie, iar miercuri deja Comisia Europeană bătea alarma și dădea indicații guvernului ungar.

Regimul de poluare a Dunării Poluarea a fost și este problemă serioasă în regiunea Dunării. Volumul nutrienților, în principal proveniți din îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd utilizate în agricultură, scurgerile din gunoiul menajer urban ce ajung în apele bazinului Dunării sunt foarte mari. Fenomenul reprezintă un factor de risc atât pentru sursele locale de apă potabilă, cât și pentru Marea Neagră. Situația este înrăutățită de poluarea provenită din industrie. Inundațiile care s-au abătut asupra Europei Centrale și bazinului Dunării în august 2000, sunt consecințele și parțial rezultatul deciziilor economice din trecut care au dus la defrișarea și distrugerea

luncilor inundabile naturale din bazinul Dunării. De asemenea, încălzirea globală, precum și degradarea capacității de retenție a zonelor inundabile naturale a redus capacitatea de autoepurare și absorbție a nutrienților. În 1998, Convenția pentru Protecția Râului Dunărea (DRPC) a intrat în vigoare după ce a fost ratificată de 8 state dunărene și Comisia Europeană. ICPDR a fost creată pentru a coordona implementarea convenției. Succesul depinde de îmbunătățirea mijloacelor de management de bazin, cum ar fi: sistemul de avertizare în caz de accident, rețeaua de monitoring transnațională pentru calitatea apei și sistemul informațional pentru Dunăre. (DANUBIS)

tri”, cei pe care îi simpatizăm ca jurnaliști, ajung la putere, ne spunem: „Dumnezeu cu ea de Procuratură, putere judecătorească etc. Dacă tot sunt ai noștri la putere lasă-i să facă presiuni asupra celor care nu sunt de-ai noștri”. Are loc un fel de dedublare a personalităţii, ceea ce nu este normal”, a spus Iurie Roșca. Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, a menţionat că, după 2000, jurnaliștii au încetat să-și mai ascundă simpatiile politice, iar astfel presa nu-și îndeplinește rolul său de a patra putere în stat. „Acest lucru nu are loc doar de un an și jumătate, cum s-a menţionat aici, ci de mult timp înainte. Până în anul 2000, chiar dacă exista un

anumit partizanat, chiar dacă anumiţi jurnaliști de la anumite instituţii mass-media erau angajaţi politic, se făcea mai voalat, nu era evident. După 20002001, lucrurile s-au schimbat. Acest lucru a devenit mai vizibil, în special, după 2005, când au început să se facă monitorizări. Mai ales în campaniile electorale s-a văzut extrem de clar ce culori politice au diverse mijloace de informare în masă”, a spus Nadine Gogu. Directorul CJI a mai adăugat că, nici după 29 iulie 2009, după schimbarea puterii în Republica Moldova, situaţia la acest capitol nu s-a schimbat. „Este exact la fel, doar că rolurile au fost inversate. Cei care susţineau în 2009 Puterea, astăzi susţin Opoziţia, iar cei care susţineau Opoziţia, astăzi susţin Puterea”, a mai spus Nadine Gogu. Printre participanţii la masa rotundă care s-au mai numărat și Serghei Reazanţev, producător general la postul de televiziune NIT, Cornel Mihalache, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Mihail Lupașco, fost prezentator al buletinului de știri în limbă rusă la postul public de televiziune ș.a. Nicolae FEDERIUC, FLUX

Vicepreşedintele raionului Sângerei, Petru Gherman, a fost restabilit în funcţie de către instanţa de judecată Vicepreședintele raionului Sângerei, Petru Gherman, liderul filialei locale a PPCD, a fost restabilit în funcţie de către instanţa de judecată, după ce a fost destituit abuziv de către Consiliul raional, la cererea președintelui raionului, Vasile Doga. Petru Gherman, care obţinuse mandatul de consilier din partea Partidului Popular Creștin Democrat în cadrul localelor din 2007, a fost ales în funcţia de vicepreședinte al raionului prin decizia nr. 4/3.1 din 29 iunie 2007 a Consiliului raional Sângerei. În baza deciziei respective, președintele raionului Sângerei, Vasile Doga, a încheiat cu Petru German un contract individual de muncă pe o durată determinată – pe perioada mandatului, începând cu data de 29 iunie 2007. Încheierea contractului individual de muncă cu Petru Gherman a fost determinată de prevederile art. 17 din Legea serviciului public nr. 443 – XII din 04.05.95, prin care era prevăzută încadrarea în muncă a funcţionarului public prin încheierea unui acord individual de muncă, prin emiterea unei hotărâri (decizii, dispoziţii) sau a unui ordin. Cu toate acestea, pe data 25 martie 2010, Consiliul raional a decis încetarea raporturilor de serviciu cu Petru Gherman, vicepreședinte al raionului, în legătură cu împlinirea vârstei de pensionare. Petru Gherman nu a fost de acord cu această decizie, pe care o consideră ilegală, motivând că astfel i se încalcă dreptul la muncă, și a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat: anularea deciziei nr. 3/10 din 25 martie 2010, restabilirea în funcţia de vicepreședinte al raionului Sângerei, plata compensaţiei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, precum și repararea prejudiciului moral. La 28 septembrie 2010, Judecătoria Sângerei a hotărât admiterea parţială a acţiunii lui Petru Gherman și a dispus anularea deciziei Consiliului raional Sângerei, prin care au fost încetate raporturile de muncă, restabilirea în funcţia de vicepreședinte al raionului Sângerei și încasarea compensaţiei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă în sumă de 31 313 lei, cheltuieli pentru asistenţa juridică. Instanţa a refuzat însă satisfacerea reparării prejudiciului moral. Conform art. 256 Cod procedură civilă, instanţa a dispus executarea imediată a hotărârii în partea ce ţine de restabilirea în serviciu și plata unui salariu mediu lunar. La 28 septembrie 2010, titlul executoriu despre restabilirea în funcţie și plata unui salariu mediu lunar a fost depus de către Petru Gherman la consiliul raional pentru a fi executat. Urmează ca președintele raionului Sângerei să convoace imediat ședinţa extraordinară a Consiliului raional Sângerei și să fie adoptată o decizie în baza titlului executoriu. Legislaţia Republicii Moldova prevede răspunderea penală și administrativă pentru refuzul de a executa hotărârea judecătorească. Petru Gherman a fost reprezentat în instanţă de către vicepreședintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, avocatul Igor Ţurcanu.

FLUX EDI|IA DE VINERI

AMBIŢII MARI LA OPERĂ

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1736. Ce a însemnat cartea pentru mine și ce rol are ea în viaţa mea? Despre asta aș putea să vorbesc o zi și-o noapte, pentru că eu sunt cel care, din copilărie, citesc, citesc, citesc și, uneori, mă gândesc dacă nu cumva am fost și eu unul dintre acei voinici născuţi cu cartea în mână, din basmele poporului român… Maică-mea m-a învăţat să citesc înainte de a mă duce la școală. M-a învăţat să citesc cu litere slavonești, vechi bisericești, m-a învăţat să citesc cu litere rusești… (…) Părinţii trebuie să-i deprindă pe copii să citească, să îndrăgească această minune care este cartea. Și să-i ducă la biserică, să le cultive sentimentul religios. Pentru că, dacă n-ai aceste două sentimente – dragostea de carte și sentimentul religios – nu te poţi realiza ca om. Vladimir BEȘLEAGĂ, în „Timpul”, 21 noiembrie 2009 1737. Incontestabil, reintroducerea alfabetului latin și decretarea limbii române ca limbă oficială (de stat) în urma „revoluţiei limbii” din 1989 reprezintă o mare victorie a românilor basarabeni asupra unei nedreptăţi care părea că nu mai are sfârșit. Andrei CRIJANOVSCHI. Dicţionar de dificultăţi ale limbii române. „ARC”, 2000 Notă. Am fost și sunt strâns legat sufletește de omul acesta. Un amănunt: soţia lui, Raisa, mi-a fost elevă la Școala pedagogică din Călărași. 1738. Atenţie! Vin maniacii care vor să scoată ochii scrierii noastre latine. Grigore VIERU 1739. De regulă, în limba aceasta (română – n.n.) se scrie cu alfabet chirilic, dar persoanele instruite îl înlocuiesc deja cu grafia latină (…). Rușii manifestă o oarecare iritare faţă de aceasta. Ei i-au înzestrat pe moldoveni cu alfabetul lor, (…) dar moldo-valahii preferă literele latine și propria lor administraţie. E departe de mine intenţia de a-i blama pentru acest fapt. Prosper MÉRIMÉE, scriitor francez (1803-1870) 1740. Lacrimile strămoșilor, sângele lor, și sudorile lor, stoarse de când s-au răzleţit de Mama România, nu mă lasă să tac. Și nimeni din Basarabia, din cei care trăiesc din munca și sudoarea moldovenilor, care

8 OCTOMBRIE 2010

Cultur=

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Valentin Mândâcanu

trăiesc pe pământ udat cu sânge și lacrimi, nu are dreptul să tacă. Acum e timpul să ne învăţăm a trăi românește și a uita vremurile ţarismului… Dacă vom sfărâma toate pietrele ce le întâlnim pe drum, atunci și poporul întunecat va deschide ochii și va înţelege că omul luminat poate să facă mai mult decât cel întunecat… Preot Nicolae STADNICOVcomuna Ţânţăreni. Art. „Glasul preotului”, 1.IV.1918 1741. Suna-va ceasul dezrobirii mâine Și lanul va cădea în praf însângerat, Și vei cunoaște-atunci tu, bietule Române, C-atât amar de vreme ai stat îngenuncheat… Preot P. GHEORGHIAN. 1905 1742. Niciodată n-o să prinzi interes faţă de știinţă dacă n-o să trezești în tine interesul pentru a citi, pentru a cunoaște ceva nou… Gheorghe RACOVIŢĂ. Darurile înţelepciunii. Chișinău, 2006 1743. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii… Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Nicolae MANOLESCU 1744. Libertatea este imposibilă fără multă, extrem de multă știinţă de carte investită în spiritul unui popor și al fiecărui cetăţean luat aparte, libertatea socială și individuală nu există fără o inteligenţă râvnită, obţinută și asumată întru faptă temeinică. Leo BUTNARU, în „Flux”, 30 ianuarie 2009 1745. Cei ce topesc multe lumânări în citirea cărţilor, tocesc și vederea ochilor trupului, dar cei ce n-au căutat niciodată pe slove, măcar că și-au păzit mai ascuţită vederea ochilor, însă neștiinţa i-a vârât în întuneric și în tartarul necunoștinţei. Dimitrie CANTEMIR

G`ndul s=pt=m`nii „Suﬂetele mari au voinţă, cele slabe doar dorinţă”. Proverb chinezesc

CALEIDOSCOP 8 octombrie Evenimente * 1434: Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași, datând din vremea lui Alexandru cel Bun. * 1878: Armata română, victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei. * 1939: Al doilea Război Mondial: Germania anexează vestul Poloniei. * 1967: Liderul Che Guevara și oamenii lui au fost capturați în Bolivia. * 1992: S-a deschis Centrul Cultural Român din Budapesta. * 2005: Un seism de 7,6 pe scara Richter a zguduit Pakistanul, fiind simțit și în India și Afganistan. * 2009: Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, primește Premiul Nobel pentru Literatură

Nașteri * 1889: Nina Arbore, pictoriță, graficiană româncă (d. 1942) * 1892: Marina Țvetaeva, poet rus (d. 1941) * 1895: Juan Perón, politician argentinian (d. 1974) * 1923: Ion Voicu, violonist român (d. 1997) * 1970: Mat Damon, actor britanic * 1986: Adela Popescu, actriță și interpretă româncă de muzică ușoară

Decese * 1754: Henry Fielding, scriitor englez (n. 1707) * 1914: Dimitrie A. Sturdza-Miclăușanu, istoric și politician român (n. 1833) * 1939: George Mihail Zamfirescu, scriitor român (n. 1898) * 1992: Willy Brandt, politician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1913) * 2008: George Emil Palade, om de știință american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974) (n. 1912).

„Mireasa Ţarului” – un examen dur şi scump la TNOB Pe 1 octombrie, chiar de Ziua Internaţională a Muzicii, la Teatrul Naţional de Operă și Balet (TNOB) din Chișinău a fost organizată o conferinţă de presă în cadrul căreia au fost prezentate proiectele pentru stagiunea 2010-2011, care includ trei premiere, printre care un balet pe muzica lui Freddie Mercury, plus readaptările unor spectacole pentru copii din repertoriul teatrului și montarea unor povești noi. Una dintre surprizele acestei stagiuni o va constitui spectacolul „Mireasa Ţarului”, de Nikolai Rimski-Korsakov, premieră despre care directorul instituţiei, Valeria Șeican, a declarat că „va fi o probă de calitate pentru grupa artistică a TNOB al cărui repertoriu constituie, în mare parte, spectacole pe muzica lui Ceaikovski, Puccini, Verdi”. „Mireasa Ţarului”este o capodoperă a culturii clasice rusești, stilul muzical al compozitorului fiind absolut diferit de cel al altor compozitori ruși, dar și universali. Pentru prima dată această operă a avut premiera la Chișinău la 7 decembrie 1958. În octombrie 2010, „Mireasa Ţarului” va vedea lumina rampei pentru a doua oară în Republica Moldova. Acţiunea operei are

loc în timpul domniei lui Ivan Groznâi, o perioadă extrem de dramatică în istoria poporului rus. Opera este scrisă în 1898, în baza dramei de L.A. Mei, cu un libret semnat de însuși compozitorul Rimski-Korsakov în colaborare cu I. F. Tiumenev, limbajul semantic al creaţiei este de o veridicitate sublimă, muzica redând cele mai fine nuanţări psihologice, specifice fiecărui personaj în parte, unor grupuri de personaje, discrepanţa dintre păturile sociale și mistuirile interne ale fiecărui caracter în parte. Și cu toate că Ivan Groznâi nu apare în operă, prezenţa lui exteriorizată în forţele distructive și mefistofice domină întreaga acţiune a operei. Limbajul muzical frapează prin bogăţia coloristică și timbrală, dar și prin virtuozitatea pasajelor instrumentale. Este o partitură cu un grad sporit de complexitate și pentru conducătorul artistic – dirijorul, deoarece ţesătura muzicală e complex brodată cu schimburi de tonalităţi, metrică, ritm și moduri. Directorul general al teatrului, Valeria Șeican, a declarat că „Mireasa Ţarului” de Rimski-Korsakov: „Este o operă foarte dificilă, care nu se interpretează în toate teatrele, chiar în Rusia sunt doar câteva instituţii care își permit să pună în scenă această capodoperă. Ea vine să îmbogăţească repertoriul teatrului. Este cel mai costisitor proiect realizat la Operă până acum”. Valeria Șeican a mai spus că spectacolul va fi unul contemporan, dar păstrând tradiţiile culturii rusești prin

jocul actoricesc, costume și redarea atmosferei specifice din perioada în care are loc acţiunea. De asemenea, directorul teatrului a mai specificat că pentru acest spectacol au fost realizate decoruri inedite și costume complicate, de epocă.

În acest spectacol sunt antrenaţi 30 de soliști ai Operei Naţionale, câte zece pentru fiecare spectacol, trei dintre soliști sunt debutanţi, selectaţi în urma unor audieri organizate în luna august, pentru a suplini trupa teatrului. „Mireasa Ţarului” va avea trei distribuţii, premiera spectacolului va avea loc pe 22, 23, 24 octombrie și în fiecare zi de premieră va apărea în scenă o nouă distribuţie. Administraţia TNOB a decis să aleagă trei distribuţii

pentru acest spectacol pentru a evita situaţiile când unii dintre soliști vor fi plecaţi în turnee sau din alte motive nu vor putea ieși pe scenă. Un alt proiect ambiţios este montarea în decembrie a operetei „Liliacul”, de Johann Strauss (fiul), în parteneriat cu Opera de Stat din Viena. Pentru 2011 este planificată premiera operei „Otello”, de Verdi. Teatrul mai programează o surpriză: realizarea în 2011 a unui balet pe muzica lui Freddie Mercury. Pentru copii, va fi remontat „Cippolino” și vor fi realizate în premieră un șir de balete - „Doctorul Aoleu”, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, „Peter Pan”.

ANIVERSARE

Teatrul „Licurici” – 65 de ani de basm şi patru Gale Internaţionale a Teatrelor de Păpuşi În perioada 7-14 octombrie, la Chișinău se desfășoară Gala Internaţională a Teatrelor de Păpuși „Licurici - 65”. Evenimentul marchează și 65 de ani de activitate a Teatrului Republican de Păpuși „Licurici”. Criticul de teatru Pavel Proca, de la Bălţi, scrie despre acest jubileu și acest teatru: „Fără a mă considera povăţuitor sau teoretician-păpușar, spun că Teatrul „Licurici” este o lume care vibrează continuu. Este o omenime care zămislește încântare, graţie, muzică, dans, colorituri grăitoare, plutiri în imagini de vis „prin poveste rostogol”. „Licuriciul” vechi, „Licuriciul” nou are un fel al său unic de a fi: deschis, prietenos, boem, care îi stă foarte bine la șaizeci și cinci de veleaturi. Întâlnim aici vârstnici ai scenei care își păstrează o admirabilă prospeţime și tinereţe sufletească. Întâlnim aici actori-începători, cu caș la gură, totalmente dedaţi teatrului și artei de animaţie. „Licurici” e un univers și o suflare în care s-au definit, s-au maturizat regizori, actori, scenografi, butaforiști, iluminiști, administratori, tehnicieni. Toţi pe deplin stăpâni pe măiestria lor „brăţară de aur”. Toţi absolut convinși că doar în această formă de activitate teatrală și-au găsit justificări de creaţie și de viaţă”. Cu referire la festival, Pavel Proca spune: „Titus Jucov, animatorul acestui prestigios festival, a pornit de la ideea de a evidenţia creativitatea păpușarilor noștri – teatrul de păpuși și valorile culturii universale – în vederea cercetării posibilităţilor de a înscrie arta de animaţie naţională în circuitul valorilor europene. Judecând după titluri, după orizontul tematic, după bogăţia de idei, după varietatea subiectelor, „Licurici” a reușit să facă corp comun cu acel nivel de cultură și spiritualitate care-i justifică nașterea scenică”.

În acest an, festivalul a ajuns la a patra ediţie și, tradiţional, întrunește teatre de păpuși și de animaţie din România, Rusia, Ucraina, Belarus, Franţa, Bulgaria, Israel, Germania, Republica Moldova. Astfel, la Gala Internaţională a Teatrelor de Păpuși “Licurici - 65“ putem vedea 21 de spectacole prezentate de 17 colective, 175 de participanţi, dintre care 130 de actori, 19 regizori, 11 pictoriscenografi, 6 dramaturgi, 9 critici de specialitate. Pentru părinţi, prezentăm mai jos agenda festivalului, cu spectacolele pe care trebuie să le vedeţi neapărat împreună cu copiii dvs.

Și pentru a oferi posibilitatea persoanelor cu venituri modeste să frecventeze TNOB, Valeria Șeican a anunţat că din această stagiune, cu titlu de experiment, vor fi puse în vânzare bilete cu un preţ redus de 15 lei, la repetiţiile generale, comparativ cu 30-50 de lei la spectacole sau 50-300 lei la unele festivaluri sau premiere. Stagiunea 2010-2011 a Operei Naţionale a fost deschisă în luna septembrie cu opera „Aida”, în cadrul ediţiei a XVIII-a a Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă și Balet „Invită Maria Bieșu”, desfășurat în perioada 10-17 septembrie. Liliana POPUŞOI, FLUX

AGENDĂ CULTURALĂ Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

„Oameni cuvioși și harnici. Coloniștii germani în Basarabia” este titlul unei expoziţii organizate de Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, în colaborare cu Moldova-Institut Leipzig, care va avea loc pe 12 octombrie, la ora 16.00. La 14 octombrie, începând cu ora 11.00, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei va găzdui secţiunea de Muzică naţională a Festivalului Internaţional de muzică corală. Vor concerta formaţii corale din România, Letonia, Rusia, Georgia și Republica Moldova. Locul desfășurării: Sala Albastră. Tot la 14 octombrie, cu începere de la ora 13.00, va fi inaugurată expoziţia „Comunităţile timpurii de păstori în spaţiul pruto-nistrean (eneolitic - epoca fierului)”, organizator: Sectorul Arheologie Preistorică al MNAIM.

Manifestări culturalartistice dedicate Hramului Oraşului Chişinău

GALA INTERNAŢIONALĂ A TEATRELOR DE PĂPUŞI LICURICI – 65, ediţia a IV-a 08.10.10, „Spărgătorul de nuci”, Teatrul de Păpuși din Baia Mare (România), ora 10.00 08.10.10, «Мечо пух и приятели», Куклен Театър „Усмивки” (Sofia, Bulgaria), ora 12:30 08.10.10, „Сказка цепочка”, Teatrul Republican de Păpuși “Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17:00 09.10.10, „Povestea de Crăciun”, Teatrul de Păpuși “Gulliver” (Galaţi, România), ora 10:00 09.10.10, „Povestea omuleţului alb”, Teatrul “Arlechino” (Brașov, România), ora 12:30 09.10.10, „Fata Babei și fata Moșneagului”, Teatrul Republican „Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17:00 10.10.10, «Гуси-лебеди», Набережночелнинский Театр Кукол (Rep. Tatarstan, Rusia), ora 10.00 10.10.10, „Circul din pădure”, Teatrul de antrepriză „Magic” (Chișinău, Moldova), ora12:30 10.10.10, „Pe petite histoire”, Compagnie „Sabine Londault” (Paris, Franţa), ora17:00 11.10.10, „Чему старэюць людзi?” Беларускi Тэатр Лялек (Мinsk, Belarus), ora 10.00 11.10.10, „Eu și marioneta”, Teatrul Municipal de Marionete (Chișinău, Moldova), ora 12.00 11.10.10, „Безымянная звезда”, Театр Кукол “Огниво” (Moscova, Rusia), ora 17.00 12.10.10, „Гуси – Лебеди”, Крымский Aкадемический Театр Кукол (Simferopol,Ucraina), ora 10:00 12.10.10, „Little Amadeus”, A Gadit Theatre (Tel Aviv, Israel), ora 12:30 12.10.10, „Silence”, Compagnie Bodecker & Neander (Stuttgart, Germania), ora 17.00 13.10.10, „Păcală”, Teatrul de animaţie “Ţăndărică” (București, România), ora 10.00 13.10.10, „Făcătorii destinului”, Teatrul Municipal de Păpuși „Guguţă” (Chișinău, Moldova), ora 12.30 13.10.10, „Аленкий цветочек”, Teatrul Republican de Păpuși “Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17.00 14.10.10, „Ursul păcălit de vulpe”, Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” (Iași, România), ora 10.00 14.10.10, „Золушка”, Крымский Aкадемический Театр Кукол (Simferopol,Ucraina), ora 12.30 14.10.10, „Luceafărul”, Teatrul Republican de Păpuși “Licurici” (Chișinău, Moldova), ora 17.00 14.10.10, Închiderea festivă și celebrarea jubileului, ora 18:00

În acest an, evenimentele dedicate Hramului Orașului Chișinău au demarat cu o săptămână înainte, pe 7 octombrie, cu o expoziţie de fotografie „Chișinăul de ieri, de azi și de mâine”, care a fost vernisată în scuarul monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt. Expoziţia va dura până la sărbătoarea orașului. În programul manifestărilor dedicate Hramului se înscrie și concursul Internaţional de dansuri sportive „Chișinău Open-2010”, care va avea loc la Palatul Republicii. De asemenea, la Sala cu Orgă, pe data de 11 octombrie, îi va fi adus un omagiu fostului primar Nicolae Costin, prin lansarea albumului omagial „Nicolae Costin, promotor al renașterii naţionale”. În cadrul manifestărilor dedicate Hramului se desfășoară și a doua ediţie a Festivalului de Poezie „Grigore Vieru”, organizat de Primăria orașului Iași și Primăria orașului Chișinău, cu suportul Ministerului Culturii. Deschiderea oficială a festivalului are loc în acest an la Iași, pe data de 10.10.2010, la ora 10:00, iar Gala Premiilor va avea loc la Chișinău, la Sala cu Orgă, pe data de 12 octombrie, la ora 17:00. În cadrul festivalului vor fi dezvelite și două plăci comemorative: una pe blocul unde a locuit Grigore Vieru din strada Nicolae Iorga, și a doua care va fi amplasată pe faţada blocului în care a locuit maestrul Mihai Dolgan din bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, 71. Pe 12 octombrie, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuși” va avea loc vernisarea expoziţiei personale artistului plastic Tudor Zbârnea.

“Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate”, sărbătorită la azilul de bătrâni din Străşeni Republica Moldova a marcat, la 1 octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate. Cu această ocazie, în acest an, Asociaţia pentru Educaţie “Neoumanitas” din or. Strășeni a organizat un concert dedicat vârstnicilor, la care au participat și invitaţi speciali, printre care ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Valentina Buliga, reprezentanţi ai Fundaţiei pentru Dezvoltarea Republicii Moldova “Edelweiss”, autorităţile locale și membri ai FPC “Bioprotect” SRL.

Concertul a avut loc în curtea Centrului de zi pentru persoanele în etate “Răsărit”, pentru toţi buneii care doreau să se distreze un pic și să câștige premii. Fundaţia “Edelweiss”, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale, și Familiei, a donat 80 de plapumi, dintre care 70 leau fost înmânate bătrânilor prezenţi la sărbătoare, iar 10 - persoanelor în etate care se află în grija centrului de plasament și nu au putut fi prezente la eveniment. La concert au participat copiii și elevii din instituţiile de învăţământ locale, iar cei mai curajoși vârstnici au cântat și au dansat, asigurându-le tuturor celor prezenţi o dispoziţie bună. “Adresez cele mai sincere felicitări și urări de sănătate persoanelor

de vârsta a treia. Fiind convinsă de faptul că oamenii în etate din RM nu au parte de viaţa pe care o merită, îmi exprim regretul și sunt solidară doleanţelor acestora de a avea un trai decent. De aceea, adresez un apel către populaţia republicii de a manifesta atitudine deosebită, cu grija și respect, faţă de oamenii în etate. Ajutaţi-i să-și trăiască bătrâneţile în liniște, pace, belșug și înţelegere alături de cei dragi” a declarat Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și a Familiei. Fundaţia “Edelweiss”, de asemenea, a felicitat beneficiarii Centrului “Răsărit“: “Datoria fiecăruia dintre noi este să contribuie la dezvoltarea ţării noastre, ceea ce va duce la bunăstarea tuturor cetăţenilor moldoveni. Această frumoasă sărbătoare ne oferă posibilitatea să aducem mulţumiri acelor bunici care și-au adus, la rândul lor, aportul la dezvoltarea ţării. Este rândul nostru să Vă sprijinim și, în acest context, permiteţi-ne să vă oferim în dar aceste seturi de plapume care, cu siguranţă, vă vor fi foarte utile. Sincere felicitări!” a menţionat Lara Castraveţ, coordonator Proiecte “Edelweiss”. *** Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad

Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oame-

nii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor. Adriana Iepure, pentru FLUX

8 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Diverse

SFATURI UTILE Cele mai utile zece băuturi

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Sucul de rodii. În plus, faţă de elementele menţionate, acest suc conţine calciu, fosfor, magneziu, fier și sodiu. Este extrem de benefic pentru sistemul cardiovascular, însă nu este recomandat persoanelor care suferă de ulcer sau aciditate stomacală ridicată. Vinul roșu. Această băutură este recunoscută pentru abilităţile sale de a reduce riscurile de dezvoltare a cancerului. Din acest motiv, mulţi dintre medici recomandă consumarea unei cantităţi de 30 de mililitri de vin roșu zilnic. Sucul de grepfrut. Conţine multe vitamine din grupa B, benefice pentru păr și unghii, precum și acid ascorbic, ce luptă împotriva microbilor. În plus, sucul de grepfrut ajută la îmbunătăţirea capacităţilor de memorare, luptă împotriva cancerului la sân și menţine elasticitatea pielii. Sucul de mure. Murele sunt cunoscute pentru capacitatea de a îmbunătăţi vederea și de a lupta împotriva diareii. De asemenea, aceste fructe luptă împotriva diabetului, previn dezvoltarea afecţiunilor gingiilor și menţin tinereţea întregului organism. Sucul de cireșe. Conţine vitamina A, necesară pentru dinţi și ochi, fier și vitamina C, care luptă împotriva infecţiilor. În plus, împiedică dezvoltarea mai multor tipuri de cancer. Sucul de acai. Aceste fructe conţin pigmenţi speciali care hidratează pielea și îi previn îmbătrânirea. Ele mai conţin și mulţi acizi grași necesari pentru funcţionarea normală a creierului și a sistemului nervos. Sucul de merișor. Are o acţiune antipiretică (combate febra), ajutând la tratarea eficientă a răcelilor. Acest suc elimină toxinele din organism, având o puternică acţiune diuretică. Sucul de portocale. Mărește rezistenţa organismului la gripă, îndepărtează oboseala, activează funcţiile creierului și întărește vasele de sânge. Ceaiul. Nu contează prea mult tipul ceaiului, dar nu ar trebui să fie din acela îmbuteliat, care se găsește în orice magazin. Ceaiul este o băutură revigorantă care ajută la combaterea afecţiunilor inimii și a multor alte infecţii. Sucul de mere. Poate fi folosit pentru a ameliora și trata ateroscleroza, afecţiuni ale ficatului, ale vezicii urinare și ale rinichilor.

Turnaţi vin şi daţi… sarmale Chiar dacă mâncăm sarmale pe parcursul întregului an, până la urmă, sarmalele rămân a fi totuși o mâncare de toamnă sau, mai degrabă, de nuntă. Fiind un popor eminamente tradiţionalist, oricât de sofisticată ar fi nunta, oricâte fineţuri și mâncăruri exotice ar fi clădite pe mese, în câteva niveluri, într-un periculos joc de echilibristică, aceasta nu va avea niciodată un final logic fără tradiţionala farfurie cu sarmale. Cine, să-mi spuneţi, își va pune banul, cu inima ușoară și neîmpovărată de păreri de rău, fără a aprecia, mai întâi, dacă sarmalele nu au fost prea sărate, dacă au fost suficient de bine fierte, dacă au fost destul de mărunte, dacă nu s-a lipit orezul și dacă s-au topit în gură. Până la urmă, sarmaua la noi rămâne a fi criteriul reușitei unei nunţi. „Sarmalele au fost bune”, - deci, putem spune că nunta a fost un succes. Și încă un motiv pentru care am ales sarmalele: cu puţin timp în urmă, în România s-a desfășurat festivalul sarmalelor. Vă imaginaţi ce festin al gurmanzilor a fost acolo, ce arome răspândeau ceaunele enorme cu sarmale, fierte la foc de lemne, cu tot felul de umpluturi, după reţete transmise din generaţii în generaţii. Festivalul este unul tradiţional, la el înscriindu-se participanţi din toată ţara, dar și din afara acesteia. Chiar dacă noi nu avem un asemenea festival, nimic nu ne împiedică să învârtim și noi un ceaun de sarmale, pe care să le fierbem afară, la cotlon, evident, dacă-l avem, sau, dacă nu, la cuptorul de la aragaz. Reţeta – la discreţie: una pe care o aveţi de la mama și bunica, de la o prietenă care se pricepe bine în ale gătitului sau dintr-o carte de bu-

cate. Dacă nu aveţi o reţetă anume, care să constituie specialitatea casei, încercaţi una dintre cele pe care vi le propun eu aici. Încep cu sarmalele românești, gătite după o reţetă dintr-o carte de bucate foarte veche, prezentată la una dintre ediţiile anterioare ale festivalului sarmalelor.

Sarmale româneşti Tocaţi cu satârul sau cu un cuţit potrivit un kilogram de carne de porc și 100 g de slănină afumată. Tăiaţi mărunt 200 g de ceapă și căliţi-o, împreună cu 250 g de orez ales și spălat bine, într-o lingură de untură. Amestecaţi ceapa cu carnea, potriviţi de sare, piper și boia dulce. Între timp, pregătiţi foile de varză murată și înfășuraţi sărmăluţe cât mai mici. (Înfășuratul sărmăluţelor nu este o treabă prea complicată, dar pentru cine nu a făcut niciodată lucrul acesta, ar fi necesar un curs intensiv de iniţiere, predat de mama, de vreo mătușă sau, de ce nu, chiar de mama-soacră.) Așezaţi cu grijă sărmăluţele într-un vas de pământ ars, un ceaun de tuci sau, dacă nu aveţi nici una, nici alta, - într-o cratiţă, pe un strat mai gros de varză tocată cât mai mărunt. Adăugaţi apoi o lingură de untură topită, o foaie de dafin, boabe de piper, o crenguţă de cimbru și bulion de roșii subţiat cu apă. Acoperiţi vasul și fierbeţi sarmalele, la foc mic, timp de două ore. Luaţi apoi capacul și daţi cratiţa la cuptor, să se rumenească puţin sarmalele. Mai puteţi pune între sarmale și bucăţi de costiţă afumată. Nu mai zic că puteţi înveli sarmalele și în foi de viţă. Dacă aţi observat, pe la noi se pune mai puţină carne în sarmale, decât în cele tradiţionale românești. Sau, cel puţin, așa se fac sarmalele pe la mine pe acasă. Un secret al sarmalelor deosebit de savuroase este folosirea câtorva feluri de carne în compoziţia pentru umplutură. Eu vă recomand să încercaţi următorul amestec: carne de porc, vită și piept de raţă sau gâscă, în proporţii aproximativ egale. Reţeta care urmează este tot una bogată în cărnuri și, deci, mai periculoasă pentru siluetă, dar, fiindcă nu facem sarmale chiar în fiecare zi, ni le putem permite uneori.

Sarmale coapte în dovleac Pregătiţi umplutura de sarmale dintr-un kilogram de carne, amestec de vită și porc, tocată sau tăiată cât mai mărunt, două cepe tăiate

mărunt, 250 g de orez spălat, 100 g de slănină afumată, sare, piper, busuioc și cimbru după gust. Mai adăugaţi și un dovlecel, ras pe răzătoarea mică. Spălaţi foile de varză acră și înfășuraţi sarmalele pe care le puneţi într-o cratiţă. Turnaţi apă cât să le cuprindă și fierbeţi-le 30-40 de minute. Luaţi un dovleac mare, rotund, tăiaţi-i un capac, scoateţi-i seminţele și spălaţi-l bine. Mutaţi apoi sarmalele în dovleac, alternând rândurile de sarmale cu felii de kaizer sau costiţă afumată. Deasupra presăraţi mărar tocat mărunt. Puneţi dovleacul umplut într-o cratiţă mai adâncă în care aţi turnat un păhar de ulei și apă, apoi daţi-l la cuptor pentru aproximativ 3 ore. Serviţi sarmalele cu smântână.

lichidul. Serviţi sarmalele cu mămăligă. În acest preparat nu se pune cimbru și nici nu se servește cu smântână, deoarece sarmalele trebuie să păstreze savoarea vinului. Acum să trecem ușor de la tradiţie la avangardism, moderat desigur. Aţi gustat vreo dată sarmale cu pește. Eu am încercat ceva mai demult niște gogoșari umpluţi cu somon și orez, care au fost delicioși. Reţeta care urmează este pentru cei dornici să guste ceva mai neobișnuit, dar și pentru adepţii unui mod de viaţă sănătos.

Sarmale în foi de varză acră, cu peşte Următoarea reţetă de sarmale ar putea face deliciul unei mese de sărbătoare, de Crăciun, de exemplu, pentru că, pe lângă gustul fantastic, aceste sarmale au și un aspect deosebit.

Sarmale cu surpriză, ﬁerte în vin Tocaţi un kilogram de carne de porc și amestecaţi-o cu două cepe tăiate mărunt și călite în puţin ulei sau untură. Adăugaţi 100 g de orez spălat, 1-2 linguri de pastă de tomate, sare și piper după gust. Omogenizaţi compoziţia și faceţi sărmăluţe mai mici, înfășurate în foi de varză murată. Puneţi apoi câte 3 sărmăluţe mici și câte o bucată de cârnaţ proaspăt într-o foaie mare de varză și împachetaţi. Procedaţi la fel și cu restul sarmalelor. Veţi avea nevoie în total de aproximativ 400 g de cârnaţi proaspeţi. Pe fundul unei cratiţe așezaţi, mai întâi, un strat de varză tocat, puneţi apoi „cuiburile” de sarmale și alternaţi, tot așa, straturile de sarmale cu cele de varză. Ultimul strat trebuie să fie de varză tocată. Turnaţi apoi un litru de vin alb, sec, și o jumătate de litru de apă. Fierbeţi sarmalele la cuptor circa 2-3 ore, la foc potrivit, până scade aproape tot

Treceţi prin mașina de tocat carne cam o jumătate de kilogram de fileu de pește, proaspăt sau decongelat, împreună cu 50 g de slănină afumată sau 100 g de ceafă de porc afumată și 1-2 cepe tocate și călite ușor în ulei. Adăugaţi la tocătură un vârf de cuţit de ienibahar, 200 g de orez spălat, 25 g de făină, 50 ml de suc de roșii și mărar tocat. Faceţi din această umplutură sarmale potrivite. Pentru aromă, puneţi în oala în care veţi fierbe sarmalele o foaie de dafin, o crenguţă de cimbru și boabe de piper. Le fierbeţi în mod obișnuit, la aragaz sau în cuptor. Până la sarmalele bogate și cărnoase de Crăciun mai avem de trecut peste un post care, deși nu este foarte aspru, este totuși destul de lung. Pentru cei care vor decide să-și mai înfrâneze poftele, inclusiv gastronomice, sarmalele de post ar fi o alternativă bună pentru o masă cât mai diversă. În sarmalele de post veţi pune ceva mai multă ceapă, dar și o bucată de praz, un morcov, ras sau tăiat cât mai mărunt, o rădăcină de pătrunjel. Eu mai pun și o bucăţică de varză proaspătă, tocată foarte fin, astfel ca sarmalele, în lipsa cărnii, să fie mai moi. În unele zone, sarmalele se fac și acum, deși mai rar, cu crupe de porumb sau amestec de orez cu crupe. Cu niște ani în urmă, aceasta era

Mănuși din piele

mănușile din piele, indiferent de culoarea lor, trebuie să fie lungi, până la cot sau până la jumătatea antebraţului.

Curele în nuanţe tari Pentru că în acest sezon se poartă foarte mult negrul și nuanţele de gri, trebuie să introducem în ţinută și mici accente de culoare. Iată că designerii ne propun curelele subţiri sau centurile, care trebuie să fie în nuanţe tari, pentru a contrasta cu ţinutele neutre.

Ochelari de soare supradimensionaţi Deși se menţine nota retro din sezonul cald, ochelarii de soare din acest sezon rece nu numai că trebuie să fie cu lentile cât mai mari, dar se remarcă și prin rama foarte groasă, mai ales în secţiunea laterală.

Eleganţa desăvârșită, mănușile din piele se asortează la orice ţinută, fie că vorbim de un palton sau de o geacă de fas. Însă anul acesta, spre deosebire de alţi ani,

Pălării retro

Nu sunt ele foarte practice, pentru că trebuie să admitem că ne feresc mai mult de ploaie sau ninsoare, nu și de frig, însă sunt foarte feminine. Poţi să alegi o pălărie cu boruri largi, inspirată de anii 80, sau o pălărie masculină, desprinsă din era jazzului. Mai practice decât pălăriile și cu o notă mai tinerească, beretele franţuzești au revenit pe podiumuri. Partea cea mai frumoasă este că le poţi alege în orice nuanţă dorești, de la cele mai aprinse la nuanţe neutre delicate.

Căciuli rusești Iată ce ne trebuie când ninsoarea nu se mai oprește și viscolul ne îngheaţă obrajii: căciulile rusești, omniprezente pe podiumurile sezoanelor reci de câţiva ani buni. Investește întro astfel de căciulă, în nuanţe de gri sau de maro. Nu vei regreta.

Fes tricotat Dacă nu ţi se potrivesc căciulile rusești, atunci te poţi feri de frig într-un

Pentru zilele mai calde de toamnă sau chiar de iarnă, poţi să apelezi la o bentiţă mai lată, care să îţi acopere urechile. Se poartă bentiţele negre, care pot avea rol de protecţie sau, pur și simplu, rol decorativ, mai ales când te grăbești și nu ai timp să îţi coafezi părul.

Fulare din blană

În categoria bijuteriilor, pe primul loc se clasează cerceii candelabru, foarte lungi. Aceștia sunt în special aurii și au cel puţin trei lanţuri decorate cu pietre semipreţioase.

Tăiaţi mărunt 5-6 cepe, puneţi-le într-o cratiţă, împreună cu un pahar de apă și lăsaţi să fiarbă 10 minute. Adăugaţi peste ceapă doi morcovi, trei cartofi și o ţelină mică, date pe răzătoare. Puneţi o jumătate de kilogram de orez spălat bine, un păhar de suc de roșii și fierbeţi până se evaporă lichidul. Luaţi compoziţia de pe foc și mai adăugaţi 100 g de nuci tocate, un pahar de ulei și pă-

trunjel tocat mărunt. Înfășuraţi sarmalele în foi de varză acră sau dulce, opărite, așezaţile într-o cratiţă, turnaţi apă cât să le acopere și daţi-le la cuptor. Dacă pregătiţi sarmalele cu varză dulce, puteţi adăuga la fiert și puţin borș acru sau suc de lămâie, după gust, atunci când sunt aproape gata. Tot răscolind prin fel de fel de cărţi și reviste de specialitate, am acumulat un număr impresionant de reţete de sarmale dintre cele mai originale. Astăzi ne oprim aici, dar ulterior am putea continua periplul, mai aruncând câte o privire și prin cratiţele cu sarmale ale vecinilor noștri greci sau polonezi, de exemplu. Până la o nouă întâlnire vă zic, iarăși, poftă bună! Laura POPOVICI, FLUX

Nu ai nici un motiv să nu-ţi îngrijești dinţii, iar pentru o mai bună îngrijire a acestora îţi oferim o reţetă pentru a-ţi putea crea propria pastă de dinţi la tine acasă.

Bentiţe negre

Cercei candelabru

Sarmale de post cu nuci

Fă-ţi pasta de dinţi acasă

mod mai puţin evident, cu un fes simplu tricotat. Poartă astfel de căciuli numai la ţinutele casual sau cel mult smart-casual.

Să nu crezi că nu se poartă și fularele normale, tricotate, însă cea mai importantă tendinţă este cea a fularelor din blană. Acestea nu numai că sunt extrem de practice, dar pot să ofere oricărei ţinute o notă distinctă de eleganţă. Poţi opta pentru cele din blană artificială.

amestecul tradiţional, mai ales pentru oalele mari de sarmale care se făceau la nunţi, praznice sau la anumite sărbători. Aveau un gust aparte, mai ales cum le făcea străbunica mea, mărunte cât o prună din cele brumării. Un gust original au sarmalele cu nuci, la fel de potrivite pentru un meniu de post.

SĂNĂTATE

Accesoriile sezonului rece 2010-2011 Un lucru este cert în prezentul sezon rece: se poartă frumuseţea. Peste tot, pe toate podiumurile găsim un amestec senzual de simplitate cu eleganţa remarcabilă, mai ales în rândul accesoriilor. Toamna lui 2010 începe cu bijuterii masive, cu berete franţuzești și curele în accente de culoare și se continuă cu o iarnă unde blana ocupă primul loc, fie că sunt căciuli sau fulare, unde mănușile din piele ne protejează de frig într-un mod feminin și ochelarii de soare retro ne feresc ochii de zăpada strălucitoare. Accesoriile din sezonul rece sunt pregătite să ofere fiecărei ţinute un farmec aparte, având, totodată, capacitatea de a se asorta oricărei personalităţi, fie că ești o femeie elegantă, nonconformistă sau clasică. Din lista de mai jos, cu siguranţă vei găsi cel puţin un accesoriu care să ţi se potrivească:

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Inele voluminoase Ca și brăţările suprapuse, un inel uriaș poate să reprezinte el singur o adevărată capodoperă care să îţi evidenţieze ţinuta aleasă. Nu ai nevoie de nici o altă bijuterie. Un inel de acest gen va fi îndeajuns.

Brăţări suprapuse O tendinţă ce se păstrează din sezonul cald, brăţările suprapuse. Două, trei, chiar patru brăţări la o singură mână sunt îndeajuns pentru a scoate o ţinută din anonimat, mai ales dacă aduc accente de culoare. Dacă porţi aceste brăţări nu mai ai nevoie de inele, cel puţin nu pe aceeași mână.

Coliere statement La baza gâtului, colierele statement devin în acest sezon

adevărate opere de artă. Poartă-le în special peste rochiile la baza gâtului, astfel încât colierul să stea peste material și să dea senzaţia că face parte din modelul ţinutei tale. Dacă alegi un astfel de colier este recomandat ca ţinuta să fie uni. Un imprimeu ar putea fi prea mult.

Linii delicate Dacă bijuteriile masive nu te atrag, nu trebuie să intri în panică, designerii au avut grijă să ne ofere și bijuterii în linii delicate, pentru femeile care preferă simplitatea. Poţi oricând să apelezi la bijuterii clasice, cum ar fi un pandantiv simplu, un lănţișor sau o brăţară rafinată sau un ceas clasic metalic sau cu o curea subţire de piele.

Încearcă următoarea reţetă pentru a face o pastă de dinţi de casă: 1/4 de lingură de ulei de mentă (peppermint); 1/4 de lingură de ulei de mentă (spearmint); 1/4 de ceașcă de arorut; 1/4 de ceașcă de praf de iris; 1 lingură de salvie. Amestecă toate aceste ingrediente într-un castron. Adaugă apă până când se formează o pastă cu consistenţa dorită de tine (mai groasă sau subţire). Ţine totul la temperatura camerei într-un borcan acoperit. Folosește în loc de peppermint și spearmint câte o jumătate de lingură de ulei de scorţișoară și ulei de cuișoare.

Amestec simplu de pastă de dinţi: Bicarbonat de sodiu; sare; apă; glicerină; ulei de mentă (peppermint). Amestecă 3 părţi de bicarbonat de sodiu cu o parte de sare. Adaugă 3 linguri de glicerină la fiecare sfert de ceașcă al acestui amestec, apoi adaugă apă pentru a face o pastă groasă. Adaugă câteva picături de ulei de mentă (peppermint) pentru un gust mai bun. Astfel obţii o pastă pentru dinţi simplă și bună.

Pasta de dinţi cu aromă de mentă 6 linguri de praf de copt; 1/3 de lingură de sare; 4 linguri de glicerină; 15 picături de mentă (peppermint). Indicaţii: Se amestecă bine. Ar trebui să rezulte o pastă de consistenţă groasă. Păstrează totul într-un recipient și credeţine că te va surprinde prospeţimea pe care o vei resimţi în gură prin pasta de dinţi obţinută în acest mod.

Ce spune tatuajul tău despre tine? Trucuri gospodăreşti Este la modă, este accesoriul pe care îl vezi la toate vedetele. Unul, două, mai multe, mai mici sau pe suprafeţe mai mari ale corpului. Îţi dorești, dar e greu să te decizi asupra locului și desenului. Ai vrea să îţi faci și tu, dar îţi este frică că te vei plictisi de el. În plus, cum îl vei avea pentru tot restul vieţii, trebuie să te reprezinte. Ales cu atenţie, tatuajul îţi poate susţine personalitatea, poate trezi curiozităţi și atrage priviri. Cea mai frecventă greșeală care se comite în cazul tatuajului este excesul. De foarte multe ori ceva frumos se poate transforma în ceva vulgar, dacă nu știi unde să te oprești. O altă greșeală o reprezintă tatuajele care reprezintă numele iubitului. Ce vei face dacă relaţia se va termina și următorul iubit va da cu ochii de numele celuilalt? Sunt multe alte metode pentru a-i arăta iubirea, nu e nevoie să-ţi scrii pe piele pentru totdeauna numele lui. Un alt aspect la care trebuie să te gândești este alegerea locului în care îţi vei face tatuajul. Uneori poate fi prea vulgar pentru a mai fi sexi sau misterios.

Alegerea simbolului este o problemă personală, dar pe care va trebui s-o tratezi cu atenţie. Nu este un simplu accesoriu, este accesoriul cu care vei trăi mereu, despre care vei fi întrebată, cu care vei fi asociată. Va fi „eticheta” ta. Iată câteva exemple de tatuaje și semnificaţia lor. Gândește-te dacă te regăsești într-un astfel de desen sau îţi poţi crea singură propriul simbol. Tatuajele brăţară - sunt cele mai răspândite modele de tatuaje. Le poţi vedea peste tot - de la rockeri până la femei tinere. Un astfel de tatuaj este o alegere clasică de model de tatuaj și poate fi făcut pe încheietura mâinii sau glezna piciorului. Tatuajele cu fluturi - în mitologia greacă psihicul a fost reprezentat prin aripi de fluture. Fluturii sunt asociaţi cu ridicarea sufletului și ieșirea din cocon, transformarea de la terestru la aer. Tatuarea armelor - acest tatuaj semnifică adesea puterea și violenţa. Este înzestrat cu un simbolism letal. Tatuajul cheii sol - cheia muzicală este un simbol preferat al iubitorilor muzicii. Tatuajele florale - culorile sunt o parte importantă a semnificaţiei tatuajelor florale. Trandafirul roșu cu alb semnifică unitatea, pe când trandafirul roșu semnifică frumu-

seţea necondiţionată. Trandafirii negrii simbolizează moartea sau un set de idei, credinţe. Zonele cele mai des tatuate sunt degetul inelar, încheietura mâinii, umărul, gâtul, mai ales partea din spate, șoldurile, după ureche și partea interioară a gleznei.

Apa oxigenată conţine peroxid de oxigen, care are o acţiune mult mai blândă decât clorul. Pentru albirea rufelor, cel mai bine este să le înmuiaţi, două ore, în apă amestecată cu apă oxigenată, iar apoi să le spălaţi în mașina automată, la o temperatura înaltă. Pentru a evita ca la spălat culorile din unele haine să se imprime și pe altele sau ca hainele colorate să se decoloreze, adăugaţi în mașina de spălat o lingură de alcool alb, menajer. Hainele curăţate chimic sau cele pe care le aduceţi de la curăţătorie este bine să le aerisiţi un timp mai îndelungat, afară, înainte de a le purta. Pentru a înlătura mirosul de transpiraţie sau de vechi, din cămăși sau din diverse haine, puneţi în mașina de spălat 50-60 de grame de bicarbonat, fără alt detergent, apoi fixaţi pe programul de clătire. Perdelele îngălbenite și feţele de masă pătate devin din nou frumoase și albe dacă alături de detergent puneţi în mașina de spălat și un pacheţel de praf de copt. Pardoseala de gresie din băi și bucătării va fi întotdeauna curată și strălucitoare dacă o ștergeţi, regulat, cu o cârpă îmbibată în alcool. Covoarele se curăţă frumos dacă se șterge suprafaţa acestora cu un tampon înmuiat în esenţă concentrată de ceai.

Cum se scot diverse pete? Pentru cele de grăsime, presăraţi peste pată puţin praf de amidon și frecaţi ușor. Lă-

saţi să acţioneze 10-20 de minute, apoi frecaţi cu o perie sau cu un burete aspru. Turnaţi deasupra foarte puţin detergent pentru vase și spălaţi haina la cea mai înaltă temperatură pe care o suportă. Din zer de lapte și sare se prepară o pastă, cu care se pot scoate petele de mucegai. Se clătește, apoi se spală cu apă caldă. Dacă ţesătura e albă sau de culoare deschisă, se poate întinde afară, întrucât razele soarelui au un ușor efect de înălbire. Pentru petele de transpiraţie, se amestecă o lingură de sare cu o lingură de bicarbonat de sodiu și se adaugă atâta apă cât să se obţină o pastă. Se freacă pata cu ea. Se lasă amestecul pe pată, aproximativ o oră, apoi se spală.

Pentru a înlătura urmele de grăsime de pe guler, preparaţi o pastă din bicarbonat de sodiu și puţin detergent de vase. Se freacă locurile murdare, se lasă să acţioneze 50-60 de minute, apoi se clătește bine. Doriţi un detergent natural, ecologic, ieftin, ușor de preparat și care elimină petele de grăsime și murdăria? Miroase plăcut, nu este toxic și are efect de lungă durată. Se folosește la curăţatul chiuvetelor și al vaselor din oţel inoxidabil, pentru suprafeţele de lemn, podele de ceramică și suprafeţe din plastic. Cum se prepară? Se amestecă 600 de ml de oţet alb, 250 de ml apă, 20 de picături de ulei aromat de eucalipt și 20 de picături de ulei de levănţică.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni OCTOMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 10 Ep 4,5 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5 Ep.4,5 10.30 Telecinemateca. O altă viaţă. Beyond the sea. Dramă. SUA 2004 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.3 Ep.22,23 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4 Ep.15,16 20.30 Desene animate 21.00Telecinemateca. Click. Acţiune. SUA 2006 22.40 Telecinemateca. Croaziera. Boat trip. Comedie. SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de Acasă 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) Producţie: Telemundo, Columbia/ SUA, 2007 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Alex Rider Micul spion (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Zâmbete într o pastilă, ep.6, anul I 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3841 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.5 00:00 Serial: Fringe, ep.6, anul I 01:00 Film: Anaconda 2: Goana după orhideea blestemată 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Serial: Moștenirea ep.5 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Знакомство с родителями” 11.25 “Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Воры в законе” 23.30 Ночные новости 23.50 “Обмани меня”. Новые серии 0.45 Джо Пеши в детективе “Фотограф” 2.30 Комедия “Толстушки” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Толстушки”. Продолжение 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Baștina. Magazin agricol. 10.05 Documentar. “Imagini care tratează”. 11.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “MÎINE SAU POIMÎINE” (SUA, 2004). 15.20 Documentar. “Arts 21”. 15.45 Respiro. Schiţă despre Ștefan cel Mare. 16.10 Documentar. “Insulele Seychelles - perla Oceanului Indian”. 17.10 Circul din Moscova în turneu. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 3.00 Politica în direct. Talk-show. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.40 Magazinele UEFA. 23.25 Film. “TÂNĂR ȘI DEPRIMAT ÎN AMERICA” (SUA, Germania, 2001). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 3.50 O carte pentru tine. 4.40 Ziua Naţională a Vinului. Reportaj. 5.20 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Micul Nikita” (SUA 1988) „Little Nikita” film artistic. 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30 “Я, снова я и Ирэн” (США 2000) “Me, Myself & Irene” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 EN PAYS DE 11:00 FLASH 11:05 VISITE LIBRE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 916 12:00 FRANÇOIS EN SERIE / Fiction Episode 21 : C’est quoi être père ? 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 MUSULMANS DE FRANCE / Documentaire Immigrés, 1945-1981 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 RENÉ / Fiction Episode 1 20:20 RENÉ / Fiction Episode 2 21:15 L’AUTRE EMOI Aïssa Maïga 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:05 360° - GEO / Documentaire Japon, la voie du thé 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 TGV / Cinéma 2:25 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DES BLOUSES BLANCHES AUX MAINS SALES / Documentaire

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

8 OCTOMBRIE 2010

Programe TV Marţi

OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.5,6 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.5,6 10.30 Telecinemateca. Click. Acţiune. SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.23,24 18.00 Serial. Luna. Ep.34 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4 Ep.16,17 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Indestructibilul. Thriller. SUA 2000 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.79, 80 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Zâmbete într o pastilă, ep.7, anul I 14:00 Film: Pe un alt drum 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3842 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Spot 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.6 00:30 Serial: Fringe, ep.7, anul I 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.79, 80 (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.6 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Гаражи» 22.30 «Прости, если сможешь» 23.30 Ночные новости 23.50 «На ночь глядя» 0.45 Комедия «Роллеры» 2.40 Наталья Егорова в фильме «Арифметика любви» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Арифметика любви». Продолжение 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Documentar. “Veșmintele lumii. California”. 9.35 O carte pentru tine. 9.45 Congresul IV al Originarilor din RM. Deschiderea Congresului. Transmisiune în direct de la Palatul Republicii. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Politica în direct. Talk-show. 14.10 Documentar. “Insulele Seychelles - perla Oceanului Indian”. 15.00, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.10 Documentar. “Planeta arborilor”. 16.35 Cu noi la teatru. 17.05 Documentar. “Arts 21”. 17.35 Gagauz ogea. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Documentar. “Euromaxx”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.40, 23.20 Film. “CONFESIUNILE UNUI ANONIM” (SUA). 0.45 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 4.30 Congresul IV al Originarilor din RM. Deschiderea Congresului. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30 “300 спартанцев” (США 2006) “300” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 917 12:00 FRANÇOIS EN SERIE / Fiction Episode 22 : C’est quoi être prêt ? 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DIAMANTS, LES NOUVEAUX MONDES / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ / Fiction Episode 1 15:50 RENÉ / Fiction Episode 2 16:30 CARNETS DE VOYAGE / Documentaire L’Islande 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LES MORFALOUS / Cinéma 21:20 MEETMARKET.CA / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MOURIR D’AIMER / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 VERDICT / Documentaire L’affaire Crouillère

Miercuri OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.6,7 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.6,7 10.30 Telecinemateca. Indestructibilul. Thriller. SUA 2000 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.35 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4 Ep.17,18 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Film românesc. Dacii. România 1967 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Pe un alt drum (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Zâmbete într o pastilă, ep.8, anul I 14:30 Film: Soarele ucigaș 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3843 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Triplu X II 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.7 00:00 Serial: Fringe, ep.8 01:00 Film: Triplu X II (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.7 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Голоса» 22.30 Среда обитания. «Шампунь на вашу голову» 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. «Тэтчер. Женщина на вершине власти» 0.55 Остросюжетный фильм «В тылу врага: Ось зла» 2.35 Валентина Теличкина, Виктор Павлов в фильме «Ловкачи» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Ловкачи». Продолжение 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05, 2.35 Congresul IV al Originarilor din RM. Transmisiune în direct de la Ceremonia de decorare a participanţilor la Congresul IV al Originarilor din RM. 10.30 Zona liberă. 11.00 Documentar. “Jurnal de călătorie”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Focus. Magazin TV. 14.15 Film. “FEMEIA IUBITĂ A MECANICULUI GAVRILOV” (URSS, 1981). 15.30 Gagauz ogea. 16.10 Documentar. “Veșmintele lumii. California”. 16.35 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 17.05 Documentar. “Global 3000”. 17.35 Russkii mir. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 4.40 “TVMI - locul întâlnirilor”. Talk-show cu participanţi la Congresul IV al Originarilor din RM. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.45, 23.25 Film. “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA, 1980). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30, 5.35 Descoperă Moldova. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:15 „Tatuajul” (Franta 1968) „Le Tatoue” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Plasă de stele. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30 “Уловки Норбита” (США 2007) “Norbit” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00„La birou”“The Office” serial. 3:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 918 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Bouleversements à BELLE-BAIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire La 2 CV l’amour toujours 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DERNIER MAQUIS / Cinéma 16:40 TANT QUE TU RESPIRES / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTION A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 DOMBAIS & FILS / Fiction Episode 2/2 21:15 L’AUTRE EMOI Aïssa Maïga 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 RENÉ / Fiction Episode 1 1:40 RENÉ / Fiction Episode 2 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES BRUMES DU MANENGOUBA / Documentaire

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200 Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

Joi OCTOMBRIE

Vineri OCTOMBRIE

Sâmbătă OCTOMBRIE

Duminică OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 8.30 Concert. Pepe la Chișinău 10.40 Film românesc. Dacii. România 1967 12.20 Concert. Seara moldovenilor 15.00 Documentar. Vinurile Moldovei 15.30Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Recital . Zinaida Julea 18.30 Documentar. Turismul în Moldova 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4. Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 Concert. Jocul moldovenilor 22.50 Film românesc. Castelul din Carpaţi. România 1981 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.7,8 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.7,8 10.30 Film românesc. Castelul din Carpaţi. România 1981 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Sez. 1 Ep.36 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4. Ep.19,20 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15Telecinemateca. Ioana D’ Arc. Joan of Ark. Aventuri. SUA 1999 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 9,10 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Ioana D’ Arc. Joan of Ark. Aventuri. SUA 1999 13.50 Film indian 16.30 Telecinemateca. O iubire fără sfârșit. What dreams may come Dramă. SUA 1998 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4. Ep.20,21 20.00 Concert. Formaţia Bond 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Războiul minţii. PUSH. SF. SUA 2009 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 10,11 11.00 Telecinemateca. Războiul minţii. PUSH. SF. SUA 2009 13.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.4- 8 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez. 4 Ep.21,22 20.00 Concert. Laurenţiu Cazan și Natalia Barbu 21.00 Desene animate 21.30Telecinemateca. Odesa în flăcări. În rolul principal Maria Cebotari. România – Italia 1942 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 2:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Secrete din trecut (“Easy Virtue”) (12) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Secrete din trecut (r) (12) (romance) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Fraţii (“Kane and Abel”) (partea a III a) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Întâlnire cu Făt Frumos (“Meet Prince Charming”) (12) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Întâlnire cu Făt Frumos (r) (12) (romance) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Moondance Alexander (“Moondance Alexander”) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de poveste emisiune prezentată de Olivia Steer 18:30 Campionatul mundial de dans (Mexic, 2010), (“Campeonato Mundial de Baile”) primul episod 20:30 Cinema ACASĂ: Miss Agent Secret (“Miss Congeniality”) (12) (acţiune) 22:45 La naiba, să poveștim! emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:45 Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010), primul episod (r) 01:30 Cinema ACASĂ: Miss Agent Secret (r) (12) (acţiune) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Soarele ucigaș (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Zâmbete într o pastilă, ep.9, anul I 14:00 Film: Nedreptate oarbă 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3844 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.8 00:00 Serial: Fringe, ep.9, anul I 01:00 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.8 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Банды» 22.30 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 «Судите сами» с Максимом Шевченко 0.45 Джулия Робертс в фильме «Эрин Брокович» 3.00 Новости 3.05 Сериал «Спасите Грейс» 3.50 «Охота на наркоту» 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Respiro. 8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia la “Acoperămîntul Maicii Domnului”. Transmisiune în direct. 9.30 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 10.20 Respiro. Schiţă despre casa-muzeu “Vasile Pogor”. 10.30 ARTelier. 11.00 Miracolul dansului. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “VĂLEU, VĂLEU NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 14.50, 16.10 “20 de ani în faţa dragostei”. Gheorghe Ţopa. 17.15 Respiro. Versuri în lectura actriţei Ninela Caranfil. 17.35 Dor. Oraș minunat - Chișinău. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 1.15 Vector european. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.40 Perpetuum mobile. 23.20 Film. “ÎNTOARCEREA LA “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA, 1991). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Dor. 3.00 Respiro. 3.10 Perpetuum mobile. 3.40 Ritmuri folclorice cu formaţia “Etnos”. 4.40 Cu noi la teatru. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30 “Сокровище Амазонки” (США 2003) “The Rundown” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00„Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 919 12:00 BELLE-BAIE / Fiction A la recherche de... 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Japon, la voie du thé 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DOMBAIS & FILS / Fiction Episode 2/2 16:45 L’AUTRE EMOI Mélanie Laurent 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MOURIR D’AIMER / Fiction 21:15 L’AUTRE EMOI Bruno Lochet 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE SOLITAIRE / Cinéma 23:35 INFRAROUGE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS 1:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:50 QUESTION A LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 VERDICT / Documentaire L’affaire Caubisens

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Nedreptate oarbă (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3845 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Знакомство с родителями” 11.25 “Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Музыкальный фестиваль “Голосящий КиВиН” 23.55 Фильм “Чужой против хищников” 1.35 Грегори Пек в фильме “Мыс страха” 3.30 Валерий Гаркалин, Елена Сафонова в фильме “Катала” 4.45 Сериал “Спасите Грейс” 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.15 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.15 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.05 Vector european. 9.50 Film. “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA, 1980). 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “ÎNTOARCEREA LA “LAGUNA ALBASTRĂ” (SUA, 1991). 15.05 Russkii mir. 15.35 Abraziv. 16.10 Documentar. “Jurnal de călătorie. Guatemala”. 16.40 Erudit-cafe. 17.30 Portrete în timp. Simion Ghimpu, scriitor. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 22.45 Moldovenii de pretutindeni. 23.30 Documentar. “Hermanito”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Abraziv. 1.40 “Muzica și natura”. Program de muzică clasică. 2.30 ARTelier. 3.50 Dimensiuni europene. 4.40 Retro TV. Melodii de altădată. 5.00 Portrete în timp. 5.30 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 “Sobolanul” (SUA 2000) “Rat” film artistic. 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (Romania 2009) serial. 21:30 “Хеллбой: Герой из пекла» (США 2004) «Hellboy” film artistic. 0:30 “O iubire fara sfarsit” (SUA 1998) “What Dreams May Come” film artistic. 2:30 ”Misiune pentru presedinte” (SUA 2000) “The President’s Man” film artistic. 4:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA POUSSE 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 920 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Au nom du père 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” La pêche dans tous ses états 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MOURIR D’AIMER / Fiction 16:45 L’AUTRE EMOI Aïssa Maïga 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 1 22:50 RENÉ / Fiction Episode 2 23:35 TRESORS DE CIVILISATION / Documentaire Portugal, mosaïque de cultures 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 DOMBAIS & FILS / Fiction Episode 2/2 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AMERIQUE DES AMISH / Documentaire

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 aprilie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 1,8 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 70 de procente! Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 80 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 1,2 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079774425 sau e-mail: publicitate@flux.md.

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.1, anul III 14:00 Promotor 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Superman revine 23:45 Box: Războiul rece”: Klitschko vs. Shannon Briggs 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Știrile Pro Tv (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Film: Pumping Iron: Viaţa lui Arnold Schwarzenegger 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 Юозас Будрайтис, Сергей Бондарчук, Николай Крючков в приключенческом фильме “Бархатный сезон” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.10 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Мой сын - Андрей Краско” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 “Наталья Селезнева. С широко раскрытыми глазами” 13.15 Многосерийный фильм “Террористка Иванова” 16.55 Ирина Муравьева в фильме “Самая обаятельная и привлекательная” 18.25 “Большие гонки” 19.50 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.40 “Детектор лжи” 23.40 “Что? Где? Когда?” 0.50 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме “Игра в прятки” 2.35 Мишель Пфайффер в триллере “В ночи” 4.30 Сериал “Спасите Грейс” @6 6.00, 12.00, 15.00, 23.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Mein Kamph - așa a fost scris”. 7.05 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.00 Documentar. “Pe urmele leneșilor gigantici”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Dor. Program muzical. 11.00 Bună seara! Talk-show. 11.50 În ritm de dans. 12.10 Documentar. “Hermanito”. 13.40 Documentar. “Arts 21”. 14.05 Respiro. Program muzical. 14.15 Lumina adevărului. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Desene animate. “Micul vampir”. 16.25 Respiro. Program muzical. 16.35 Documentar. “Isabelle Hupert, admirată de o lume întreagă”. 17.35, 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 18.15 Templul muzicii. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Erudit-cafe. 20.20 Respiro. Artistul plastic Anatolie Siliţchi. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 22.05, 23.15 Film. “REGATUL CERULUI” (Marea Britanie, Spania, SUA, 2005). 0.45 Respiro. Versuri în lectura actriţei Ninela Caranfil. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Nu am timp să-mbătrânesc. Benefice cu Olga Ciolacu. 4.30 Focus TV. 5.00 La curţile dorului. 5.30 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Desene animate. 7:30 “Astérix et les Vikings” (Franta 2006) desene animate. 9:00 „Extemporal la dirigentie” (Romania 1987) film artistic. 11:00 “Cutremurul” (SUA 1974) „EarthquaKe” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 16:45 „Benny Hill” (comedie) 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Во имя короля: История осады подземелья” (Германия, США, Канада 2006) “In the Name of the King: A Dungeon Siege Tale” film artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 2:00 Observator 2:45 “Cutremurul” (SUA 1974) „EarthquaKe” film artistic. 4:45 „Operatiunea Scorpionul” (Hong Kong 1991) “Operation Scorpio” film artistic. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Reconstruction 6:30 EN PAYS DE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:00 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES ANIMAUX ET DES HOMMES / Documentaire Il faut sauver le matou Miro 15:55 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:55 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ARTE REPORTAGE 1:40 ACOUSTIC 2:05 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:55 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 CITE GUIDE

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Un tată disperat 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 Film: Superman revine (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Fereastra secretă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Film: Fereastra secretă (r) 04:45 După 20 de ani (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Василий Шукшин в фильме “Два Федора” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 13.00 “Тур де Франс” 13.55 Вся правда о еде. “Как стать желанным” 14.45 Воскресный “Ералаш” 15.10 Премьера. “Джанни Версаче. Жертва моды” 16.10 Мерил Стрип, Энн Хэтэуэй в фильме “Дьявол носит Prada” 18.05 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 23.55 Остросюжетный фильм “Люди Х” 1.40 Фильм “Небо со мной” 3.15 “Пока все дома” 4.00 Профилактика 6.00, 15.00, 23.15 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Isabelle Hupert, admirată de o lume întreagă”. 7.05 Film. “ANOTIMPUL DORINŢELOR” (SUA, 1984). 8.45 Locuinţa mea. 9.15 Cinemateca universală. 9.30 Focus. Magazin TV. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.10 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Documentar. “Euromaxx”. 15.10, 4.30 Miracolul dansului. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Desene animate. “Micul vampir”. 16.30 Film. “HEIDI” (SUA). 18.15 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis! 20.20 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tânăr! 22.25, 23.15 Film. “TEHNICA AGĂŢATULUI” (SUA, 2005). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Poezii dedicate teatrului. 2.40 Documentar. “Piaţa poporului”. 3.00 În ritm de dans. 3.10 Cronos european. 3.20 Din culisele “Eurovision”-ului. Retrospecţii. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Desene animate. 7:30 “Donkey Xote” (Italia, Spania 2007) desene animate. 9:00 “Alo, aterizeaza strabunica !” (Romania 1981) film artistic. 11:00 Burlacul. reality-show 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Аризонская мечта” (США, Франция 1993) “Arizona Dream” film artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 1:30 Observator 2:15 “Alo, aterizeaza strabunica !” (Romania 1981) film artistic. 3:45 „Strazile indurarii” (SUA 2000) „Mercy Streets” film artistic. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Evolutions 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:50 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:00 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:50 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 LE MONDE DU SPORT 13:45 NOUVO 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 LA PETITE VIE / Fiction Le frère jumeau 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Terre nourricière et commerce flottant 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HARRAGAS / Cinéma 23:40 HUMANITAIRE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE SOLITAIRE / Cinéma 2:25 TANT QUE TU RESPIRES / Court métrage 2:45 KIOSQUE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 L’AFFAIRE FAREWELL / Documentaire L’espion de la vengeance

TRANSPORT DE MĂRFURI rapid calitativ ieftin Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

8 OCTOMBRIE 2010

STUDIU

În urma unui studiu s-a descoperit că, indiferent de religia unei persoane, în cazul unei suferinţe sau a unei condiţii fizice precare, credinciosul trăiește mai mult decât un pacient cu aceeași boală, dar care nu crede în nimic. Doctorul Franco Bonaguidi a observat mai mulţi pacienţi care aveau nevoie

Deși la început părea doar un zvon, iată că acesta s-a confirmat. Interpretul Adrian Ursu a recunoscut miercuri, pentru știrile PRO TV, că s-a despărţit de soţia sa, jurnalista Doina Cernavca, după o căsnicie care a durat un an și jumătate. Cei doi s-au căsătorit pe 30 aprilie 2009. „Nepotrivire de caracter” a fost motivul pe care l-a invocat Adrian, pentru că Doina s-a abţinut să facă declaraţii pentru presă. Cântăreţul a ţinut să menţioneze că încă nu au depus actele de divorţ și că motivul despărţirii nu a survenit din cauza altei femei. Interpretul a mai spus că va rămâne în relaţii bune cu Doina, ea fiindu-i director de imagine și manager. Și pentru că nu au depus actele pentru divorţ, cine știe, poate mai este loc de gândire și răzgândire?

de un transplant de ficat. Mai exact, el a monitorizat 179 de pacienţi, în perioada ianuarie 2004-decembrie 2009. Toţi bolnavii necesitau un transplant și erau în condiţie destul de rea. În mod inexplicabil, cei care erau credincioși s-au simţit mult mai bine și înainte, și după transplant, iar în cazul unor situaţii grave, similare, credincioșii au supravieţuit, iar ateii au fost răpuși de boală. Studiul și rezultatele sale au fost publicate în revista americană „Liver Transplant”.

“ALL MY PEOPLE”

MIHAI E MARTIN

Sasha Lopez „se ia” de Broono

Iar „Simion cu pila lungă” le convoacă pe Shakira şi Pamela Anderson

Sasha Lopez, alias DJ Serge de la Studio One, a înregistrat o nouă colaborare cu un interpret din Republica Moldova. De data aceasta, Serge a lucrat cu Broono, concurent în cea de-a doua „Fabrică de Staruri”. Piesa se numește “All My People”, muzică și versuri: Sasha Lopez, Broono, Cristina Haios, vocal – Broono & Jo.

„Jo este una dintre cele mai bune vocaliste din România, dar, deocamdată, identitatea acesteia este o taină și vrem s-o păstrăm așa. Jo este un pseudonim.„All My People” are deja patru remixuri și se bucură de apreciere din partea specialiștilor”, a declarat Sasha Lopez. Pentru “All My People” nu s-a făcut încă un videoclip, dar piesa poate fi ascultată pe YouTube. Așteptăm și alte realizări. L. P., FLUX

Deși afirmă că trupa Catharsis nu se desparte, fiecare dintre cei doi soliști au câte un proiect solo. Mai nou, Mihai și-a luat un nou nume de scenă, Martin. Cântăreţul spune că noul său nume scenic este un omagiu adus tatălui său pe care îl chema Martin și a murit când Mihai avea o lună. Recent, „brunetul” formaţiei Catharsis a reînregistrat piesa „Simion cu pila lungă” în variantă solo. Piesa, o cimilitură, a fost foarte populară în perioada în care Catharsis abia își începuse activitatea muzicală. În varianta lui Martin, acest cântec suferă câteva modificări, în ea apar noi personaje, precum Shakira sau Pamela Anderson.

ÎN STRAIE DE TOAMNĂ

Pentru că toamna se numără bobocii, Ionel Istrati a decis să fie și el cât mai harnic toamna asta. La începutul acestei luni, interpretul a lansat o nouă piesă – „Nu vreau să cred”, la care a colaborat cu Igor Sârbu, text și muzică, Sergiu Mustaţă și Sandu Gorgos, mix și mastering.

De asemenea, interpretul ne propune și o versiune nouă a site-ului său oficial - http:// ionel-istrati.com/, site pe care protagonistul este foarte activ și deschis pentru comunicare. Nu vrem și noi să credem că astea sunt singurele noutăţi pentru toamna curentă, așa că suntem curioși să aflăm ce urmează. L. P., FLUX

Legendara trupă Scorpions și-a amânat concertul din Atena și ar putea să nu ajungă nici la Chișinău. Por talul gre ekreporter.com, anunţă că solistul Klaus Meine a făcut laringită și medicii i-au recomandat să nu cânte o săptămână. Din această cauză, nu se știe cu siguranţă dacă cei de la Scorpions își vor putea onora angajamentele pentru concertele din Bulgaria și Republica Moldova. Se așteaptă verdictul medicilor. Portalul greekreporter.com scrie că fanii din Atena vor putea merge cu biletele deja cumpărate la concertul pe care trupa îl va susţine mai târziu. Data va fi anunţată în câteva zile. Scorpions a postat o înregistrare video pentru fanii din Atena în care le mulţumește pentru înţelegere și le promite că vor urca în scenă cât de repede va fi posibil. Concertul de la Chișinău este programat pentru 14 octombrie, pe stadionul Zimbru din capitală. Biletele costă între 160 și 500 de lei și sunt în vânzare de la sfârșitul lunii septembrie.

Noua versiune a piesei este înregistrată în colaborare cu DJ Ţigănaș, care folosește în cântec și un nou instrument, drâmba. Cei doi și-ar fi dorit să găsească pe cineva cântând la pilă, dar pentru că nu au reușit, s-au gândit că piesa va suna original și cu sunetul drâmbei. Martin lucrează în prezent la primul său album solo și are deja înregistrate o bună parte din piese. Lansarea se preconizează pentru 17 noiembrie, ziua în care Mihai Budurin va împlini 42 de ani. L. P., FLUX

ÎNSĂRCINATĂ ÎN LUNA A PATRA

Ionel Istrati Andra a ales deja un nume – „Nu vreau pentru copilul ei să cred”

INCERTITUDINE Scorpions ar putea să nu cânte la Chişinău de Hramul Oraşului

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Adrian Ursu, din nou solo?

Persoanele credincioase trăiesc mai mult Oamenii care cred într-o forţă superioară trăiesc mai mult și luptă mai bine cu bolile decât aceia care sunt atei.

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Deși au fost deja la prima ecografie, Andra și CătălinMăruţă încă nu știu ce vor avea, băiat sau fată. Cele două vedete s-au gândit deja la un nume pentru copilaș, în cazul în care va fi fată, ei s-au gândit să o boteze Alma Maria.

”Dacă va fi fetiţă, ne gândim să o botezăm Alma Maria, e un nume sfânt, superb și... internaţional, are toate calităţile... Însă dacă va fi băieţel, încă nu știm ce nume va purta, avem încă câteva luni să ne gândim la acest amănunt”, a declarat prezentatorul tv Cătălin Măruţă. Cântăreaţa, însărcinată în patru luni, a declarat că nu are pofte ciudate și chiar a slăbit câteva kilograme în această perioadă.

Premiul pentru medicină a revenit cercetătorul britanic Robert Edwards, pentru contribuţia sa în dezvoltarea tehnicilor de fertilizare in vitro. Câștigătorul a fost desemnat, ca și până acum, de Adunarea Nobel a Institutului Karolinska.

Un oﬁcial de la Vatican: Premiul pentru Medicină, „complet deplasat” Un oficial de la Vatican a contestat decizia de acordare a Premiului Nobel pentru Medicină cercetătorului britanic Robert Edwards, considerând acest gest ca fiind “complet deplasat”. Ignacio Carrasco de Paula, directorul Pontifical Academy for Life, susţine că decizia comitetului de decernare a Premiului Nobel a ignorat controversele etice declanșate de descoperirile profesorului Edwards. El este de părere că dacă Robert Edwards nu ar fi efectuat aceste cercetări “nu ar exista piaţa pentru ovule umane, nu ar exista congelatoare pline cu embrioni care așteaptă să fie implantaţi în utere sau, cel mai probabil, să fie folosiţi în cercetare sau să moară, abandonaţi și uitaţi de toţi”.

Nobelul pentru Fizică a revenit ruşilor Premiul Nobel pentru Fizică pentru anul 2010 este decernat savanţilor de origine rusă Andre Geim și Konstantin No-

O săptămână de muncă intensă, de grijă faţă de propria sănătate și de preocupare pentru calitatea relaţiilor pe care le stabiliţi cu ceilalţi. Vă prinde bine să vă ocupaţi și de cei din jurul vostru. Sunteţi nevoiţi să faceţi concesii ca să fiţi ascultaţi de cei dragi, pentru că vechile metode autoritare nu mai funcţionează. Este bine să nu le ascundeţi adevărul despre ce aveţi de gând să faceţi.

Gemeni Familia și casa sunt în centrul atenţiei voastre, fie pentru că nu aveţi altceva mai bun de făcut, fie pentru că simţiţi că nu v-aţi mai ocupat de multă vreme, din toată inima, de aceste probleme.

Rac Specialiștii spun despre Andra că este una dintre cele mai frumoase voci feminine din România, alături de Monica Anghel,

Luminiţa Anghel, Paula Seling, Ana Mladinovici (vocea unei trupe care cântă heavy metal) și Elena Gheorghe.

voselov, absolvenţi ai renumitului Institut de Fizică și Tehnică din Moscova, ambii în prezent colaboratori ai Universităţii din Mancester, Marea Britanie, pentru descoperirea și studierea membranelor constituite dintr-un singur strat atomar de carbon, numite în literatura știinţifică foi de grafen („graphene sheets”). Andre Geim este în vârstă de 51 de ani, iar colegul său, Konstantin Novoselov, are doar 36 ani și se plasează, în urma deciziei de la Stockolm, printre cei mai tineri laureaţi ai Premiului Nobel.

Un american şi doi japonezi împart Premiul pentru Chimie Americanul Richard F. Heck (Universitatea Delaware/ SUA) și japonezii Ei-Ichi Negishi (Universitatea Purdue/ SUA) și Akira Suzuki (Universitatea Hokkaido/ Japonia) au fost recompensaţi, miercuri, 6 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2010 pentru cercetările lor din domeniul sintezei organice, a anunţat comitetul Nobel. În 2009, Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Venkatraman Ramakrishnan, Thomas A. Steitz și Ada E. Yo pentru studii efectuate asupra ribozomilor. Joi, după masă, a fost anunţat câștigătorul Premiul Nobel pentru Literatură pe 2010, care a fost atribuit scriitorului peruan Mario Vargas Llosa. Favoritul pariurilor la premiul pentru literatură pentru acest an a fost însă Tomas Transtromer,

CMYK

O săptămână în care urmăriţi eficienţa în primul rând, adică faceţi un drum cu gândul că veţi putea rezolva mai multe lucruri deodată. Unele dintre intenţiile voastre se vor concretiza fără dificultăţi.

Leu Chestiunile financiare pe care le aveţi în atenţie pot fi rezolvate, dar nici una nu se poate soluţiona acum. În loc să vă așteptaţi să descoperiţi soluţia-minune, ar fi mai bine să învăţaţi să faceţi pași mici.

Laureaţi, pretendenţi, controverse Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină a fost oferit pentru două descoperiri de o importanţă majoră. Cercetătorul german Harald zur Hausen a identificat virusul papiloma, principalul responsabil pentru apariţia cancerului cervical. Descoperirea lui a dus la realizarea unui vaccin care va salva femeile de această boală grea. Al doilea premiu a fost oferit cercetătorilor francezi Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane, HIV. Cele mai așteptate sunt însă premiile Nobel pentru Pace. Anul acesta, comitetul norvegian va trebui să aleagă dintr-un număr record de 237 de candidaţi, printre care se află disidenţi chinezi, dar și creatorii internetului. Controversatul Premiu Nobel pentru Pace a fost decernat anul trecut lui Barack Obama într-un moment în care se afla la Casa Albă de mai puţin de un an, iar Statele Unite erau angajate pe plan militar în Irak și în Afganistan. Premiul Nobel pentru Pace va fi decernat anul acesta la Oslo, pe 8 octombrie, în timp ce premiile Nobel pentru Fizică, Chimie, Literatură și Economie au fost anunţate pe 5, 6, 7, respectiv, 11 octombrie, la Stockholm, orașul natal al lui Alfred Nobel.

Berbec

Taur

SĂPTĂMÂNA PREMIILOR NOBEL

Sezonul premiilor Nobel din 2010 a debutat luni, 4 octombrie, la Stockholm, cu decernarea distincţiei pentru Medicină și Fiziologie și va culmina cu premiul pentru Pace.

8-15 octombrie

Fecioară Puneţi paie pe foc în conflictele altora, fără să vă daţi seama, și apoi suportaţi tot voi consecinţele. Aveţi ocazia de a afla că de multe ori ultimul sosit într-o ceartă mai veche poate deveni singurul vinovat.

Balanţă

poet și scriitorul suedez. Casa britanică de pariuri „Ladbrokes” i-a acordat scriitorului suedez o cotă de câștig de 5 la 1. Astfel, acesta se plasase înaintea altor scriitori renumiţi, precum polonezul Adam Zagajewski, sud-coreanul Ko Un ori sirianul Adonis, fiecare dintre ei cu o cotă de 8 la 1. În 2009, Nobelul pentru literatură i-a revenit scriitoarei germane de origine română Herta Muller. Din 1901 de când este acordat acest premiu, doar 12 femei au intrat în posesia lui. Laureaţii vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,09 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie. Premiile Nobel sunt decernate din 1901, după ce bogatul industriaș Alfred Nobel și-a dedicat averea în acest scop, cu excepţia premiului pentru economie, instituit în 1968 de către Banca Centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Starea de sănătate poate fi delicată din cauza acumulărilor negative, iar lipsa de energie vă poate conduce către o dispoziţie mai puţin veselă sau spre un ritm ceva mai lent al tuturor activităţilor.

Scorpion Sunteţi protejaţi, pentru că deja aveţi convingerea că fiecare dintre cei care se declară prietenii voștri acum vă poate deveni adversar peste un timp. Acum puteţi avea ocazia să vedeţi că aţi avut dreptate.

Săgetător Provocarea acestei perioade este să vă integraţi cât puteţi de bine în mediul de la serviciu, să evitaţi reacţiile exagerate la criticile altora, fie ele și nedrepte sau rezultate din analize superficiale.

Capricorn Vă simţiţi vizaţi de anumite decizii ale superiorilor, care vin cu ideea că ar trebui făcută o selecţie mai strictă a angajaţilor. Teama voastră nu este justificată, pentru că nu puteţi fi înlocuiţi ușor.

Vărsător Trebuie să vă ocupaţi de unele chestiuni financiare la care oricum aţi cam evitat să vă gândiţi în ultima vreme. Măsurile pe care le luaţi trebuie să fie concrete, pentru a ajunge la echilibru.

Peşti Prima parte a acestei perioade poate fi confuză. Vă propuneţi să finalizaţi tot felul de lucruri și nu vă puteţi ocupa de nimic așa cum trebuie. Poate ar fi mai bine să nu vă stresaţi cu obiective curajoase și să lucraţi.