Ziarul Flux, Ed. 41 (917)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 8.11.2013

)Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Maxima zilei „Libertatea nu este dreptul de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se cuvine”.

Abraham Lincoln

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.4104 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.8903 1 Leu românesc ................. 3.9260 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3990 Timpul probabil: 8.11.2013

9.11.2013

Noros, 6 12 0C

Noros, 6 18 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

FLUX

VINERI, 8 noiembrie 2013

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 41 (918)

Europa, magazinele sociale şi campania electorală a democraţilor 

(citiţi pag. 2)

Ce arată sondajele şi ce văd politicienii?

2

PAGINA

ACTUAL

Alintaţi ori autişti. Doctorii psihiatri din Moldova nu ştiu cum să stabilească dacă un copil suferă de autism

6

PAGINA

ANCHETĂ

Un ultim sondaj de opinie făcut public miercuri, 6 noiembrie, relevă o situaţie ştiută, de fapt: partidele parlamentare pierd constant din numărul potenţialilor alegători. Unele mai puţin, altele – riscând chiar să nu mai acceadă în viitorul Parlament.

Noutatea acestui ultim studiu constă în faptul că respondenţii au fost întrebaţi şi au indicat cu cine ar vrea să-i înlocuiască pe actorii aflaţi actualmente pe scena politică.

Continuare în pag. 3

De ziua revoluţiei bolşevice, comuniştii anunţă o nouă revoluţie Cum arată 120.000 de oameni sau etalonul în calcularea numărului de oameni ieşiţi în stradă

7

PAGINA

”Civilizaţia” în calitate de concept ideologic 

„Noua Generaţie”, contra propagandei homosexuale în şcoli

ANALIZĂ



De ce nu am fost la mitingul din 3 noiembrie sau despre abandonul la nivel de stat

9

PAGINA

AGRICULTURĂ

(citiţi pag. 6)

Comuniştii au depus flori la monumentul lui Lenin de la Moldexpo din Chişinău. Membrii PCRM au marcat în acest fel 96 de ani de la lovitura de stat dată de bolşevicii lui Lenin în Rusia. Preşedintele PCRM a ţinut un discurs din care nu a lipsit apelativul „tovarăşi” şi a înmânat carnete noilor membri de partid: „Tovarăşi, 7 noiembrie este un eveniment istoric. Aceasta este revoluţia adevărată. Noi, comuniştii moldoveni, suntem obligaţi să învăţăm din experienţa acestei revoluţii. Noi avem obligaţia de a continua practica politică a eroilor Revoluţiei din Octombrie - să luptăm zilnic împotriva naţionalismului şi trădării. Să luptăm pentru dreptate, egalitate, libertate şi independenţă”, a cuvântat Vladimir Voronin.

Continuare în pag. 8

BOGDAN ŢÂRDEA:

România, singura ţară din Europa care nu-şi protejează producătorii locali de legume şi fructe

(citiţi pag. 4)

„PCRM are nevoie de aliaţi pentru a acumula mai multe resurse financiare, mediatice, umane şi pentru a obţine efecte sinergetice” 

(citiţi pag. 8)

CMYK

Organizaţia de Tineret a Partidului Popular Creştin Democrat “Noua Generaţie” a desfăşurat, pe 27 octombrie curent, Conferinţa naţională. În cadrul evenimentului, Lucia Cujbă a fost realeasă în funcţia de preşedinte al „Noii Generaţii”, iar Ala Cernobai a fost confirmată prin vot unanim în funcţia de secretar

general. Tot în cadrul întrunirii au fost aleşi şase vicepreşedinţi.

Potrivit Biroului de presă al „Noii Generaţii”, cei aproximativ 100 de delegaţi din majoritatea raioanelor Republicii Moldova au adoptat două rezoluţii. Acestea se referă la propaganda homosexuală promovată de autorități în rândurile minorilor și la situația din sistemul de învățământ din Republica Moldova, în anul de studii 2013-2014.

FLUX

2

Actual

8 NOIEMBRIE 2013

Europa, magazinele sociale şi campania electorală a democraţilor La nici două săptămâni de când prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a declarat că părăseşte Parlamentul pentru a se da mai aproape de oameni şi a iniţia mai multe proiecte sociale, între care deschiderea unei reţele de magazine sociale, care să ofere produse la preţ redus pentru păturile socialvulnerabile şi construcţia unor locuinţe, acestea, iată, par să prindă contur. Câţiva deputaţi democraţi au înregistrat în Parlament un proiect de lege în acest sens, care ar urma să fie votat, potrivit şefului formaţiunii, Marian Lupu, până la sfârşitul actualei sesiuni, pentru a fi implementat din 2014.

Proiectul „de suflet” al lui Plahotniuc urmează să fie susţinut „cu investiţii directe” din partea celor din PD, pentru a demonstra că acest demers merită să fie susţinut atât de autorităţile publice, cât şi de agenţii economici. Fiindcă am mai cunoscut astfel de experienţe, putem bănui că unor agenţi economici li se va sugera chiar să susţină „din toată inima” respectivele acţiuni, pentru că altmintrelea ar putea da de probleme.

Amintim că Plahotniuc preciza că proiectele urmează a fi implementate de instituțiile statului, dar că el personal va deschide câteva magazine din resursele proprii, pentru a responsabiliza şi ajuta respectivele instituții.

Magazinele sociale, potrivit pro-

iectului depus, urmează a fi construite în baza unor parteneriate publice-private sau sponsorizări şi puse gratuit la dispoziţia agenţilor economici. „Legea propune ca nivelul preţurilor pentru produsele sociale să fie diminuat în valoarea costurilor de chirie”, a menţionat Lupu. Care a mai adăugat că astfel de magazine există şi în unele ţări din Uniunea Europeană. Cu siguranţă, însă, acele magazine nu au fost deschise în context electoral şi nu au constituit elemente ale unei campanii de PR pentru un partid politic sau altul.

Potrivit jurnal.md, sortimentul produselor care vor fi comercializate în respectivele magazine nu va fi însă prea bogat. Astfel, în lista minimului garantat prevăzut în proiectul

de lege al democraţilor, prin care persoanelor cu venituri mici li s-ar oferi posibilitatea să procure produse cu 20 la sută mai ieftine decât pe piaţă, nu au fost incluse carnea, peştele, untul, brânza, fructele sau dulciurile.

Iniţiativa democraţilor este, fără îndoială, cu tentă electorală, magazinele sociale fiind percepute de unii drept o modalitate subtilă de mituire a electoratului, dar şi o acţiune de imagine, inclusiv din banii statului.

Rămâne de văzut dacă iniţiativa legislativă va fi aprobată de majoritatea parlamentară, însă democraţii oricum vor ieşi cu câştig din această situaţie. Dacă proiectul nu va trece de votul Parlamentului (pentru că nu vor fi identificate mijloacele financiare necesare sau pentru că ceilalţi parteneri din coaliţie nu vor dori să sprijine acţiunea de imagine a democraţilor) autorii se vor lamenta că au vrut să facă bine, dar nu au fost susţinuţi. Până la urmă însă, intenţia contează.

Dacă proiectul va fi adoptat, democraţii îşi vor aroga meritul, chiar dacă este vorba, în mare măsură, de banii statului (aşa cum îşi arogă fostul premier Filat meritul pentru edificiile sau drumurile reparate din surse externe, pe care el merge să le inaugureze). Şi nu doar hrană pentru trup vor să

ne dea liderii PD, ci şi pentru suflet.

Aceştia au iniţiat o campanie socială de informare şi consultare „Respect pentru oamenii Moldovei - Scrie Europei”, care va dura până la 29 noiembrie, ziua summitului de la Vilnius. Campania se va desfășura pe întreg teritoriul ţării, iar democraţii le vor povesti cetăţenilor despre importanţa Uniunii Europene şi vor aduna mesajele pe care aceştia vor dori să le transmită liderilor europeni. Dacă vor dori. Dacă nu, le vor ticlui tot democraţii, pentru a merge cu ele la Vilnius.

Marian Lupu a promis să fie mult mai activ în comunicarea cu cetă-

ţenii în următoarele săptămâni.

Pentru a arăta un „respect sincer” pentru cetăţenii ţării. Cu siguranţă, cetăţenii s-ar fi simţit mai respectaţi dacă guvernarea şi-ar fi ţinut promisiunile şi le-ar fi asigurat un trai decent, nu doar să le promită, la sfârşit de mandat, magazine sociale.

Bănuim că atât democraţii, cât şi celelalte componente ale coaliţiei vor fi excesiv de active în comunicare nu numai până la summit, ci, hăt, până la scrutinul parlamentar. De ce oare aceştia nu ne arată „respect sincer” şi după alegeri, iată întrebarea.

FLUX

Alintaţi ori autiști. Doctorii psihiatri din Moldova nu știu cum să stabilească dacă un copil suferă de autism În Republica Moldova există mii de copii autiști, aceștia însă, nu ajung în statisticele oficiale din motive imposibil de înțeles. Datele oficiale arată că în Republica Moldova sunt puțin peste 100 de copii care suferă de tulburări cu spectru autist, însă specialiștii care oferă servicii de intervenție timpurie afirmă că doar în primele nouă luni ale anului au diagnosticat peste 50 de copii, chiar și la vârste mai mari de cinci sau șase ani. Aceasta chiar dacă autismul poate fi diagnosticat în primele luni de viață.

Realitatea, spun ei, este dură – doctorii nu cunosc ce este autismul, în consecință, fie cred că micuțul e alintat, fie e bolnav psihic.

Datele Ministerului Sănătății arată că în Republica Moldova suferă de probleme cu spectru autist aproximativ 130 de persoane. Specialiștii din domeniu dau statistica oficială peste cap și spun că realitatea arată mult mai sumbru. „Doar la centrul Voinicel am diagnosticat în primele nouă luni ale anului 46 de copii. Nu toți însă au posibilitatea să ajungă la noi”, spune directorul centrului, Ivan Puiu. El afirmă că o mare parte dintre copiii care au ajuns pe mâna specialiștilor lor aveau cinci și chiar șase ani, iar la această vârstă diagnosticul este stabilit foarte tardiv.

Problema cea mai mare în

stabilirea diagnosticului, crede Puiu, este lipsa de profesionalism al medicilor de familie și al doctorilor psihiatri. În plus, statistica care este, cel mai probabil eronată, arată o altă realitate din cauza faptului că nimeni nu duce o evidență nici măcar a copiilor care au fost deja diagnosticați cu autism. „Noi nu avem un sistem automatizat care ar păstra informația actualizată despre fiecare caz nou. Undeva, prin raioane, poate medicii depistează, însă această informație nu mai ajunge să facă parte din statistică”, afirmă Puiu.

Alți specialiști cred că în Republica Moldova există

cel puțin 10.000 de copii cu probleme de spectru autist, doar că aceștia nu sunt diagnosticați corect și, în consecință, nu beneficiază de servicii de intervenție timpurie, fiind lăsați de unii singuri cu problema lor. „Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că în lume, un copil din 80 are autism. Aceasta ar însemna că doar anul trecut s-au născut cu autism aproape 500 de copii.

În ultimele trei luni, la centrul nostru au fost diagnosticați șase copii din cei 42 care au beneficiat de serviciile noastre. Mulți părinți însă, nu vor să accepte diagnosticul de teamă că micuțul nu va fi primit la școală sau la grădiniță”, afirmă Irina Spoialo, membră a Asociației Înțelegem Autismul. Femeia, care are și ea un copil cu probleme similare, spune că doctorii psihiatri care stabilesc acum diagnos-

ticul nu cunosc nici măcar cum să deosebească un copil autist de unul răsfățat și needucat. „Până a fost stabilit diagnosticul copilului meu am mers pe la mulți doctori. Unii spuneau că e alintat sau că are doar probleme de comportament, care pot fi soluționate, dacă îl voi da la grădiniță. Alți doctori sunt capabili să identifice doar autismul clasic, după trei caracteristici – dacă se stabilește contactul vizual, dacă are stereotipii și dacă reacționează la apel. Și asta este totul. Nu în zadar spunem că un copil are probleme cu spectru autist.

Vorbim despre un spectru de probleme care se manifestă diferit. Spre exemplu, copilul meu te poate fixa cu privirea, dar nu se deservește de unul singur – nu se îmbracă și nu mănâncă de unul singur”, mai adaugă specialista. Ea spune că doctorii își motivează incompetența prin faptul că se confruntă abia acum cu o astfel de maladie și au puține cunoștințe de pe vremea când au finalizat studiile.

Doctorii psihiatri confirmă că problema există și cred că vina este a doctorilor care nu vor să înțeleagă ce este autismul, iar asta se întâmplă, în

mare parte, din cauza faptului că nu sunt motivați financiar. „Noi diagnosticam copiii cu autism și prin anii ’90. Nu este nimic nou, există o problemă de competență, iar doctorii psihiatri nici nu sunt motivați să o înlăture. Salariile sunt mici, iar munca este foarte grea. Cu un copil autist se muncește ani la rând”, este de părere directorul Societății de psihoterapie și psihanalitică din Republica Moldova, Anatol Nacu. El afirmă că autoritățile încearcă să schimbe starea de lucruri prin organizarea cursurilor, deschiderea centrelor de intervenție timpurie, rezultatul acestor acțiuni însă, se va vedea peste câțiva ani. În acest an, Ministerul Sănătății a inclus examinarea obligatorie a micuților la 18 și 24 de luni, prin utilizarea metodei M-CHAT. Aceasta însă nu este suficientă. Screeningul de tip ADOS (Autistm Diagnostic Observation Schedule) sau BISCUIT (Baby and Infant Screen for Children with Autism Traits), investigații care permit o diagnosticare mult mai complexă, sunt întâlnite în Republica Moldova doar în centre private specializate.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

Politic

8 NOIEMBRIE 2013

3

FLUX

Ce arată sondajele şi ce văd politicienii?

Urmare din pag. 1 Astfel, potrivit studiului realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, cei mai mulţi, 28,2 la sută dintre respondenţi, ar vota pentru Partidul Comuniştilor. Pe locul doi s-a poziţionat Partidul Liberal Democrat din Moldova, care ar cumula 12,1 la sută din voturile alegătorilor, urmat de Partidul Democrat din Moldova, cu 7,3%, Partidul Liberal – 5,1%, Partidul Socialiştilor – 3,5% şi Partidul Liberal Reformator – 1,9%. Potrivit sondajului, 13,6 la sută dintre respondenţi ar vota pentru o forţă nouă, mai bună, dacă aceasta va apărea, sau pentru un candidat independent.

Totodată, ar fi de menţionat că aproape 20 la sută dintre cei intervievaţi au afirmat că nu ştiu cu cine ar vota, iar aproximativ 8% nu ar merge, în general, la vot.

Respondenţii au fost solicitaţi să-şi exprime opţiunea în privinţa modificării sistemului electoral, în cazul în care duminica viitoare ar avea loc un referendum în acest sens. Potrivit datelor studiului, aproape 22 la sută dintre cetăţeni ar vota pentru un sistem mixt de alegere a deputaţilor în forul Legislativ - jumătate pe circumscripţii uninominale, jumătate pe liste de partid. În jur de 16% s-au pronunţat pentru păstrarea sistemului actual, iar aproximativ 15 la sută au optat pentru votul uninominal.

Numărul indecişilor este de 26 la sută, aproape 16% au spus că nu sunt interesaţi de modalitatea de alegere a deputaţilor, la aceştia mai adăugându-se în jur de 6% care nu s-ar prezenta la referendum.

Nu pare deloc întâmplătoare includerea respectivei chestiuni în acest studiu sociologic. Ba chiar am fi tentaţi să credem că, în bună măsură, sondajul de opinie a avut drept prim scop scoaterea în evidenţă a acestui deziderat: populaţia vrea să vadă în viitorul Parlament mai mulţi deputaţi independenţi, aleşi în circumscripţii uninominale.

Aceste date se înscriu perfect în contextul ultimelor declaraţii şi mişcări de pe scena politică. Însă ar trebui să amintim că discuţiile privind modificarea sistemului electoral au început ceva mai demult, prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, venind cu o iniţiativă legislativă în acest sens. În februarie 2012, el declara într-un interviu pentru kp.md că sistemul politic şi electoral are nevoie de schimbări esenţiale

şi că va insista în acest scop asupra introducerii procedurii de alegere a deputaţilor prin vot uninominal. „Propun să fie aleși oamenii concreți în Parlament, nu liste electorale”, a punctat Plahotniuc. În replică, şeful PLDM, Vladimir Filat, a declarat atunci că nu trebuie subminat rolul partidelor în viața unui stat democratic. „Partidele sunt o platformă de realizare a unor idei, idealuri politice, de aceea rolul lor nu trebuie diminuat. Or, acest lucru se va întâmpla inevitabil în cazul alegerii tuturor deputaţilor în circumscripţii uninominale”, a menţionat el în cadrul unui interviu. Totodată, Filat a dat de înţeles că în condiţiile alegerii tuturor deputaţilor în circumscripţii uninominale, ar creşte numărul celor care şi-ar „cumpăra” funcţia de deputat.

El a mai ţinut să amintească că anume PLDM a venit anterior cu iniţiativa trecerii la sistemul electoral mixt, în cadrul căruia jumătate din deputaţi ar fi aleşi pe liste de partid, iar jumătate - în circumscripţii uninominale, doar că, din anumite motive, proiectul nu a avut finalitate. În aprilie curent, majoritatea parlamentară a adoptat proiectul de lege privind aplicarea sistemului mixt la alegerile parlamentare, propus de deputatul democrat Vladimir Plahotniuc. O lună mai târziu, deputaţii PLDM au făcut front comun cu fracţiunea PCRM şi au abrogat respectiva lege, ca, de altfel, şi alte proiecte votate anterior de fosta AIE. Recent, Plahotniuc a menţionat, cu ocazia demisionării din funcţia de deputat, că nu renunță la inițiativa privind introducerea sistemului electoral uninominal, pentru că asta ar însemna să renunţe la „un angajament politic pe care l-am făcut în fața oamenilor”. În cadrul unui interviu pentru timpul.md, el s-a arătat sigur de faptul că „mai devreme sau mai târziu vom avea vot uninominal sau mixt, pentru că cetățenii vor asta, asta arată toate sondajele de opinie…”.

Aceste afirmaţii, după cum vedem, se leagă perfect cu recentul sondaj.

Acum, iată, „toate sondajele de opinie” arată aşa cum a zis prim-vicepreşedintele democrat, că oamenii „vor asta”.

Se pare totuşi că politicienii vor „asta” mai mult decât oamenii. În special, în situaţia în care aceleaşi sondaje le indică o scădere constantă a numărului de potenţiali votanţi.

Iar votul uninominal sau mixt ar fi salvarea. Şi acesta ar fi unul din motivele pentru care Plahotniuc a decis să se dea jos din fotoliul de deputat şi să pornească, cu traista-n băţ, în popor. Luându-l cu el în acest periplu şi pe bunul „comunicator” Dumitru Diacov.

Unii oficiali europeni au atenţionat anterior că nu este de dorit amendarea Codului Electoral acum,

când a mai rămas doar un an până la viitoarele alegeri. Dacă acest lucru se va întâmpla, iar noi ne-am obişnuit că guvernarea nu prea ţine cont de opiniile europenilor atunci când nu-i convine, putem spune cu certitudine că puterea va frauda alegerile.

Deşi nici democratul Vladimir Plahotniuc, nici liberal-democratul Vladimir Filat nu au afirmat tranşant că trecerea la un nou sistem electoral s-ar putea produce până la alegerile parlamentare din 2014, ei, totodată, nici nu au exclus în totalitate acest lucru. Plahotniuc a spus pe un ton evaziv că asta se va întâmpla atunci când vom fi pregătiţi.

Şeful PLDM afirma şi el, cu puţin timp în urmă, că sistemul electoral va fi modificat, „pentru că alegătorii trebuie să-și cunoască deputații desemnați în Parlament”. Doar că sistemul electoral uninominal sau mixt nu va fi introdus până la alegerile din 2014.

Câteva zile mai târziu însă, Filat confirma că în cadrul coaliției de guvernământ se discută posibilitatea amendării Codului Electoral și implementarea sistemului mixt până la viitoarele alegeri. El a mai adăugat că această soluţie este analizată, doar că, în opinia lui, nu se va reuşi operarea unor modificări în timpul care a mai rămas. Însă guvernarea ar putea să grăbească lucrurile, dacă poporul „o va cere”. În acelaşi timp, fostul premier crede că suntem deja pregătiţi pentru astfel de schimbări în sistemul electoral. Precizând că sistemul trebuie să funcţioneze în așa fel încât în Parlament să nu ajungă unii care au dat bani alegătorilor ori i-au influenţat prin alte metode pe aceştia.

Cum va fi exclusă însă cumpărarea, care vor fi mecanismele? Şi oare nu Filat a afirmat că alegerea tuturor deputaţilor în circumscripţii uninominale ar spori numărul celor care îşi vor cumpăra un loc în Parlament?

Dar oare sistemul mixt exclude acest lucru? Am în vedere în situaţia noastră concretă.

Mai mulţi analişti şi politicieni au afirmat anterior că sistemul electoral mixt este, dacă nu inoportun, cel puţin prematur pentru ţara noastră.

Pentru că funcţionalitatea sistemu-

lui depinde de măsura în care sunt asigurate componentele fundamentale ale statului de drept. De nivelul de dezvoltare economică sau de măsura în care oamenii sunt asiguraţi cu nişte venituri decente, care să le permită să opteze liber în cadrul alegerilor şi nu în funcţie de pomenile sau promisiunile electorale.

Astfel, „sacii cu bani” care stau în spatele partidelor se vor întrece în coruperea alegătorilor, dar şi a persoanelor cu şanse reale de a ajunge în Parlament. Coruperea “independenţilor” se va desfăşura atât în campania electorală, cât şi ulterior, în Legislativ.

Argumentul că respectivul sistem este aplicat cu succes în foarte multe ţări cu democraţii avansate nu ţine, pentru că nu este cazul nostru. Este ştiut că partidele din aceste ţări au mecanisme interne eficiente, democratice de desemnare a candidaţilor în alegeri. La noi, în lipsa unor astfel de proceduri, candidaţii vor fi nominalizaţi în funcţie de gradul de apropiere şi de obedienţă faţă de boşii locali sau de găştile de la conducerea centrală a partidelor, de „ofrandele” electorale generoase. Prin urmare, ar fi cel puţin naiv să credem că interesul comun şi nu cel de gaşcă de partid va fi dominant în selectarea candidaţilor şi că, implicit, acest sistem va genera schimbări calitative majore în organul legiuitor. Şi ca să încheiem tot cu ceea ce am început, adică cu sondajul de opinie, am crede că guvernarea ar trebui să fie preocupată nu doar de identificarea unei modalităţi, cât mai sigure, prin care să acceadă iarăşi la putere, ci să analizeze cu multă atenţie îngrijorările şi problemele societăţii. Astfel, după patru ani de guvernare democratică, 73 la sută din populaţie consideră că cea mai mare problemă o constituie creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la servicii.

Alte îngrijorări majore ale oamenilor sunt sărăcia, pensiile şi salariile mici, lipsa locurilor de muncă, pericolul şomajului, corupţia în instituţiile de stat etc.

Numărul celor care ar vota, în cadrul unui referendum, pentru integrarea în Uniunea Europeană este acum de doar 42 la sută. Totodată, 66% dintre respondenţi au declarat că reformele sunt ineficiente, iar 62 la sută consideră că ne îndreptăm într-o direcţie greşită. În această situaţie, de ce cred actualii politicieni că sunt în drept să le mai ceară cetăţenilor încă un mandat?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Geopolitic 8 NOIEMBRIE 2013

”Civilizaţia” în calitate de concept ideologic (Continuare)

Deconstrucţia „civilizaţiei”

Cum am putea utiliza în practică o abordare structuralistă pentru deconstrucţia noţiunii de „civilizaţie”? În conformitate cu logica generală a acestei operaţiuni, se cuvine să se pună la îndoială caracterul ireversibil şi nou a ceea ce constituie caracteristicile principale ale „civilizaţiei” în contrast cu „sălbăticia” şi „barbaria”.

Universalismul inclusiv este considerat deseori drept caracteristică de bază a „civilizaţiei”, adică deschiderea teoretică a codului civilizaţional pentru cei care ar dori să adere la el din exterior.

La prima vedere, universalismul inclusiv ar fi antiteza totală a particularismului exclusiv, propriu comunităţilor tribale şi de clan din perioada „precivilizaţională”. Dar, din punct de vedere istoric, pretenţia civilizaţiei la universalitate – ecumenicitate şi, respectiv, unicitate – se izbeau mereu de faptul că, pe lângă popoarele „barbare”, dincolo de hotarele unei astfel de civilizaţii existau alte civilizaţii, cu variante proprii şi diferite ale universalismului. Într-un asemenea caz, o contradicţie logică apărea în faţa civilizaţiei: fie că trebuie recunoscut faptul că pretenţia la universalitate este una inconsistentă, fie ca o altă civilizaţie să fie trecută în categoria celor barbare. Dacă aceste pretenţii sunt recunoscute ca nefondate, de asemenea pot urma soluţii diverse: fie să se încerce găsirea unui model sincretic de unificare a celor două civilizaţii (cel puţin, la nivel teoretic) într-un sistem comun, fie să se accepte justeţea altei civilizaţii. De regulă, confruntându-se cu o astfel de problemă, „civilizaţia” acţionează în temeiul principiului exclusiv (şi nu inclusiv): consideră cealaltă civilizaţie drept imperfectă, adică „barbarie”, „erezie”, „particularism”. Cu alte cuvinte, avem de a face cu transferul obişnuitului etnocentrism tribal la un nivel mai înalt de generalizare. În realitate, caracterul inclusiv şi universalismul se dovedesc a fi binecunoscutele „excluziune sălbatică” şi „particularism”.

Este uşor să distingem aceste consideraţii în următoarele exemple elocvente: grecii, care se considerau pe ei înşişi drept „civilizaţie”, îi înseriau pe toţi ceilalţi la capitolul „barbari”. Originea cuvântului „barbar” este un onomatopeic peiorativ, care îl desemnează pe cel al cărui vorbire nu are sens şi apare ca o adunătură de sunete de animale. Întâlnim o astfel de atitudine la multe triburi în raport cu altele: neînţelegând limba altora, fiecare trib crede că alţii nu o au, prin urmare, nu-i consideră fiinţe umane. De aici, apropo, se trage apelativul slav de „nemţi”, literalmente „cei muţi, muţii”, care nu ştiu ceea ce trebuie să ştie oricine se consideră om, limba rusă.

Această tendinţă se exprima de o manieră şi mai pronunţată la persienii antici, care constituiau o civilizaţie ce pretinde la universalismul religiei mazdeiene: o separare între Iran (oameni) şi Turan (demoni) era practicată la nivel religios, al cultelor, riturilor, eticii. Această separaţie ajungea până la absolutizarea relaţiilor endogene şi instituţionalizarea incestului pentru ca spiritul solar al Iranienilor (Ahura-Mazda) să nu fie profanat cu un amestec cu fiii lui Angro-Mainyus.

Iudaismul ca religie mondială ce pretinde la universalism şi care a pus bazele teologice ale monoteismului,

atât pentru creştinism, cât şi pentru islam, care a construit mai multe civilizaţii simultan, până astăzi este limitată aproape etnic printr-un cod tribal de sânge numit „Galakha”.

Organizarea tribală se întemeiază pe iniţiere, pe parcursul căreia neofitului i se comunică bazele mitologiei tribale.

La nivelul civilizaţiei, instituţiile religioase exercită aceeaşi funcţie, iar în epocile mai târzii – sistemul educativ, ideologizat din capul locului. Miturile Modernităţii sunt însuşite de către neofiţi în altă ambianţă şi cu alt decor, dar semnificaţia lor funcţională rămâne neschimbată, iar fundamentarea logică (dacă e să ţinem cont de analiza freudiană a activităţii de substituire şi reprimare prin raţiune şi prin „ego”), n-a plecat departe de legende şi predanii. Într-un cuvânt, chiar şi o deconstrucţie aproximativă a „civilizaţiei” arată că pretenţiile ei la depăşirea fazelor anterioare nu sunt decât iluzii, în fapt, grupuri mari şi „dezvoltate” de oameni, reunite în „civilizaţii”, în fond, pur şi simplu, repetă la un alt nivel arhetipurile de comportare şi sistemele de valori ale „sălbaticilor”. De aici – nesfârşitele şi tot mai sângeroasele războaie, standardele duble în politica internaţională, ravagiile pasiunilor în viaţa privată, care sparg în permanenţă normele codurilor etice ale societăţilor moderate şi raţionale. Dezvoltând ideea „sălbaticului bun” al lui Rousseau (care, de altfel, critica vehement „civilizaţia” ca fenomen şi o considera drept sursă a tuturor relelor), putem spune că omul „civilizat” nu e altceva decât un „sălbatic rău”, un „barbar” corupt şi pervers1.

Astăzi prevalează interpretarea pluralistă şi sincronică a „civilizaţiei”

După aceste remarci prealabile, putem să trecem în sfârşit la ceea ce înţelegem prin conceptul de „civilizaţie”, atunci când dezvoltăm teza lui Huntington despre ciocnirea civilizaţiilor2 sau îl contrazicem, alături de ex-preşedintele Iranului, Khatami, care pleda pentru „un dialog al civilizaţiilor”. Însuşi faptul existenţei unui quasiconsens în utilizarea termenului „civilizaţie” arată în mod clar că interpretarea în termeni de perioadă (pur istoricistă şi progresistă), care a dominat în epoca Modernităţii şi universal acceptată în sec. XIX şi în prima jumătate a sec. XX, în mod evident astăzi şi-a pierdut relevanţa. Astăzi doar cercetătorii cei mai retardaţi, blocaţi în Modernitatea noncritică a lui Conte sau Bentham mai pot să opună „civilizaţia” „barbariei”. Şi deşi este comod a utiliza termenul „civilizaţie” ca instrument în cadrul analizei istorice atunci când se face descrierea societăţilor vechi, totuşi el şi-a pierdut încărcătura ideologică de plus global în raport cu minusul global (barbarie şi sălbăticie). Universalismul, caracterul progresiv de dezvoltare, unitatea antropologică a istoriei umane, toate acestea au fost puse sub semnul întrebării la nivel filozofic. În lucrările sale de antropologie structurală, fondate pe extrem de bogatele materiale etnografice şi mitologice culese din viaţa triburilor din America de Nord şi de Sud, Lévi-Strauss a demonstrat în mod convingător că sistemele conceptuale şi mitologice ale celor mai „primitive” societăţi – prin complexitatea lor, abundenţa de nuanţe, relaţii şi elaborări funcţionale ale

diferenţierilor – nu cedează cu nimic celor mai civilizate ţări.

Opinii despre „avantajele civilizaţiei” încă mai figurează în discursul politic, dar aşa ceva apare deja ca un anacronism. Ne-am confruntat cu o asemenea explozie a ignoranţei şi lipsei de spirit critic atunci când liberalii reformatori încercau să prezinte istoria Rusiei ca pe un lanţ neîntrerupt de barbarie nedepăşită în faţa civilizaţiei occidentale „înfloritoare, strălucită şi realizată”. De altfel, nu era vorba doar despre extrapolarea pretenţiilor propagandistice pline de bravadă ale Occidentului şi despre un rezultat al inducţiilor reţelelor de influenţă, ci despre o formă rusească a cultului cargo: primele „Mc Donald’s”, bănci private şi videoclipuri de muzică rock la televiziunea sovietică erau percepute ca „obiecte sacre”.

Cu excepţia acestor clişee propagandistice sau a unei totale rămâneri în urmă, în cadrul unui discurs fie şi spoit cu o cunoaştere sumară a filozofiei occidentale, dar care n-ar contrazice mainstream-ul, conceptul de „civilizaţie” este tratat fără nicio încărcătură morală, ci, mai curând, ca un termen tehnic. El subînţelege nu ceva opus „barbariei” şi „stării de sălbăticie”, ci o altă civilizaţie. În cunoscutul articol al lui Huntington, despre care am pomenit deja, nu există niciun cuvânt despre „barbarie”, el evocă exclusiv graniţele, structurile, particularităţile, fricţiunile şi diferenţele diverselor civilizaţii care se opun una alteia. Şi nu e vorba doar de particularitatea poziţiei sau liniei lui, care urcă până la Toynbee şi pe care Huntington o urmează în mod vizibil. Utilizarea acestui termen în contextul actual presupune un anume pluralism, un comparatism şi, dacă doriţi, un sincronism. Aici se resimte nemijlocit critica filozofică şi reinterpretarea Modernităţii, realizată pe mii de căi pe parcursul întregului secol XX. Aşadar, dacă e să dăm la o parte recidivele liberalismului non-critic şi îngusta, naiva propagandă proamericană (mai larg – proatlantistă), vom vedea că în analiza politologică operativă şi actuală termenul „civilizaţie” este utilizat în principal în mod sincronic şi funcţional, pentru a contura nişte zone culturale vaste şi stabile, unite prin structuri şi experienţe spirituale, stilistice, psihologice, precum şi prin sisteme de valori şi prin experienţă istorică aproximativ comune. În contextul sec. XXI, civilizaţie înseamnă anume asta: o zonă de influenţă stabilă şi înrădăcinată a unui stil sociocultural determinat, care coincide de cele mai multe ori (dar nu obligatoriu) cu limitele de răspândire ale religiilor mondiale. În plus, încadrarea politică a unor segmente distincte care alcătuiesc civilizaţia pot fi destul de diferite: de regulă, civilizaţiile sunt mai largi decât un stat aparte şi se pot constitui din câteva şi chiar din mai multe ţări; mai mult, graniţele unor civilizaţii trec prin interiorul unor ţări, divizându-le în mai multe părţi.

Dacă în antichitate „civilizaţiile” coincideau de cele mai multe ori cu imperiile, fiind, într-un fel sau altul, unite politic, astăzi frontierele lor apar ca nişte linii invizibile, care se suprapun în mod irelevant peste graniţele administrative ale statelor. Unele dintre aceste ţări făceau parte altă dată dintr-un imperiu unic (de exemplu, islamul se răspândea aproape pretutindeni în urma cuceririlor arabe, care făureau un califat mondial). Altele nu au cunoscut un sistem

statal comun, dar erau unite între ele în alt mod, prin religie, cultură sau rasă.

Criza modelelor clasice ale analizei istorice (de clasă, economic, liberal, rasial)

Aşadar, am stabilit că în utilizarea termenului „civilizaţie” în sec. XX şi în cadrul criticii Modernităţii, s-a produs o mutaţie calitativă în direcţia sincronismului şi a pluralităţii. Dar am putea face încă un pas, încercând să înţelegem de ce, la drept vorbind, utilizarea acestui termen a devenit atât de actuală anume în zilele noastre? Într-adevăr, anterior conceptul de civilizaţie nu constituia obiectul unei problematizări ostentative, a gândi în astfel de categorii erau obişnuite doar cercurile academice umanitare. Discursul politic şi cel politologic, complementar primului, erau dominate de alte abordări: economice, naţionale, rasiale, de clasă, sociale. Astăzi observăm că a gândi în termeni strict economici, a vorbi despre statul naţional şi interesele naţionale, şi cu atât mai mult a pune în capul unghiului abordarea de clasă sau de rasă se obişnuieşte din ce în ce mai puţin. Şi, dimpotrivă, rare sunt cuvântările actorilor politici ce ar omite cuvântul „civilizaţie”, nemaivorbind de textele politologice sau analitice, în care acest termen a devenit practic cel mai frecvent folosit.

La Huntington în general se observă o tentativă de a face conceptul „civilizaţie” drept element principal al analizei politice, istorice şi strategice. Ne îndreptăm în mod evident spre a gândi în termenii „civilizaţiilor”.

Aici e nevoie să acordăm o atenţie sporită asupra faptului ce anume se substituie prin termenul „civilizaţie” în versiunile magistrale ale discursului politologic. A vorbi la modul serios despre rase nu se mai obişnuieşte după istoria tragică a fascismului european. După dezagregarea lagărului socialist şi crahul URSS, analiza în termeni de clasă a devenit irelevantă. La un moment dat se părea că liberalismul va fi singura paradigmă a politologiei. În plus, se crea impresia că frontierele naţionale ale statelor uniforme, în esenţă, de natură liberal-democrată, care nu se mai confruntau cu nicio alternativă sistemică cu pretenţii la o anvergură planetară (după căderea marxismului), în curând vor dispărea, că se va crea un guvern mondial şi un stat mondial unic, având o economie de piaţă unificată, o democraţie parlamentară (parlamentul mondial), un sistem de valori liberal şi o infrastructură informaţional-tehnologică comună. În anii 1990, Francis Fukuyama, în

cartea sa programatică (iniţial articol) „Sfârşitul istoriei”3 punea punct în dezvoltarea interpretării stadiale a conceptului „civilizaţie”: sfârşitul istoriei, în versiunea lui, însemna victoria finală a „civilizaţiei” asupra „barbariei” în toate formele, straiele şi variaţiile ei.

Anume cu Fukuyama polemiza Huntington, avansând în calitate de argument principal faptul că sfârşitul confruntării unor ideologii clar definite ale Modernităţii (marxismul şi liberalismul) nu înseamnă sub nicio formă o integrare a omenirii realizată în mod automat într-o utopie liberală unică, deoarece dedesubtul construcţiilor formale ale statelor naţionale şi ale taberelor ideologice s-au descoperit nişte platforme tectonice profunde (un fel de continente ale inconştientului colectiv, care, aşa cum s-a văzut, n-au fost nici pe departe depăşite în urma modernizării, colonizării, ideologizării şi învăţământului, continuând să predetermine cele mai importante aspecte ale vieţii – inclusiv politica, economia şi geopolitica – într-un segment sau altul al societăţii umane, în funcţie de apartenenţa la civilizaţie).

Altfel zis, Huntington a propus introducerea noţiunii de „civilizaţie” în calitate de concept ideologic fundamental, menit să înlocuiască nu doar analiza în termeni de clasă, dar şi, în egală măsură, utopia liberală, care a perceput la modul prea serios şi noncritic demagogia propagandei „războiului rece”, devenind astfel, la rândul său, victima ei. Capitalismul, piaţa, liberalismul, democraţia par universale şi general-umane doar la suprafaţă.

Fiecare civilizaţie reinterpretează conţinutul lor în funcţie de propriile scheme ale inconştientului, unde religia, cultura, limba şi psihologia joacă un rol enorm, uneori chiar decisiv. Într-un astfel de context, civilizaţia capătă o importanţă centrală în analiza politologică, ieşind în prim-plan şi substituind clişeul „vulgatei” liberale.

Dezvoltarea evenimentelor în anii 1990 a arătat că Huntington se afla, în această polemică, mult mai aproape de adevăr, însuşi Fukuyama fiind constrâns să-şi revadă parţial poziţiile, a recunoscut că în mod evident s-a grăbit.

Dar însăşi reexaminarea tezei despre „sfârşitul istoriei” reclamă o examinare mult mai minuţioasă.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

___________________ 1 Руссо Ж.-Ж. Избранное. М.: Терра, 1996.

2 Хантингтон С. Столкновение цивилизаций. М.: АСТ, 2006.

3 Фукуяма Ф. Конец истории и последний человек. М.: АСТ, 2005.

Eveniment 8 NOIEMBRIE 2013

5

FLUX

Rezoluţia cu privire la situaţia din sistemul de învăţământ din Republica Moldova, anul de studii 2013-2014

Prezentată la Conferinţa Naţională a OT „Noua Generaţie” a PPCD Potrivit unei analize efectuate de către Ministerul Educaţiei, în instituţiile de învăţământ preuniversitar din ţară, necesarul de cadre didactice pentru anul de studii 2013-2014 îl constituie 1052 de specialişti, cu 30% mai mult decât în anul 2012.

Cele mai multe locuri vacante, 219 la număr, vizează specialiştii în pedagogie preşcolară. De asemenea, şcolile au nevoie de peste 120 de profesori de matematică, aproape o sută de profesori de educaţie fizică, peste 60 de profesori de fizică şi de educaţie muzicală. În acelaşi timp, lipsesc şi cadre de limba franceză, specialişti de fizică/ matematică, profesori de limbă şi literatură română, istorie şi informatică.

Cele mai multe solicitări de suplinire a locurilor vacante au parvenit de la Chişinău, iar cea mai mare insuficienţă de pedagogi se atestă în Chişinău, Străşeni, Hânceşti şi Cimişlia.

Fiecare al cincilea profesor e de vârstă pensionară, iar fiecare al 14-lea se va pensiona în cel mult trei ani. 92 de copii dintr-o sută, cu vârsta cuprinsă

între 7 și 10 ani, merg la şcoală, iar 13 elevi dintr-o sută părăsesc sistemul educaţional după absolvirea gimnaziului.

O altă problemă ar fi că nu avem un sistem de evaluare a managerilor şi de responsabilizare a acestora.

Salariile profesorilor nu constituie nici măcar un salariu mediu pe economie, acestea fiind, în medie, de 3024 de lei.

Peste 40 la sută din edificii necesită reparaţii capitale, iar 30% — nu dispun de sisteme moderne de încălzire.

Una dintre problemele importante ale sistemului de învăţământ rămâne a fi rata redusă de încadrare în grădiniţe. Conform datelor Ministerului Educaţiei, 176 de localităţi nu dispun de grădiniţe.

Un alt aspect important rămâne a fi accesul la educaţie al copiilor cu nevoi speciale. Factorul principal ce împiedică incluziunea este lipsa condiţiilor necesare integrării acestor copii.

Cadrele didactice nu sunt pregătite pentru a lucra cu copiii ce au cerinţe educaţionale speciale, infrastructura

şi materialele didactice nu sunt adaptate, iar unii manageri şcolari, cadrele didactice şi chiar părinţii manifestă rezistenţă la schimbare. În pofida numărului mare de absolvenţi, în instituţiile de învăţământ persistă deficitul de cadre. Deşi necesarul de profesori a constituit în anul trecut peste o mie de posturi, doar 781 de cadre didactice au solicitat un loc de muncă. În acest context, organizaţia de tineret «Noua Generaţie» consideră că trebuie să se ţină cont de următoarele sugestii:

• Revizuirea curriculumului şi axarea pe conţinuturi educaţionale ce se pliază pe particularităţile de vârstă, de interes şi motivaţionale ale elevilor.

• Respectarea dreptului la odihnă, revenirea la durata anterioară a vacanţelor.

• Crearea unui proces educaţional axat pe necesităţile celor ce învaţă.

• Racordarea curriculumului după cerinţele pieţei muncii.

• Instituirea unui sistem de evaluare echitabil, axat pe măsurarea competenţelor relevante pentru viaţa individului şi pentru piaţa muncii.

• Remunerarea cadrelor didactice în funcţie de performanţa profesională.

• Promovarea în funcţii a cadrelor manageriale profesioniste, capabile să gestioneze eficient instituţiile educaţionale.

• Dezvoltarea unei infrastructuri şi a unui mediu educaţional prietenos celui ce învaţă.

• Crearea unui cadru instituţional modern, flexibil şi funcţional, ce contribuie la asigurarea calităţii educaţiei.

• Stabilirea de parteneriate academice şi sociale durabile, axate pe beneficii comune pe termen lung.

Rezoluţia cu privire la propaganda homosexuală promovată de autorităţi în rândurile minorilor Prezentată la Conferinţa Naţională a OT „Noua Generaţie” a PPCD Noi, membrii organizaţiei de tineret „Noua Generaţie” a Partidului Popular Creştin Democrat, ne exprimăm îngrijorarea şi nemulţumirea faţă de recentele modificări operate de Parlament în Codul Contravenţional, prin care norma de la art. 90, alin. (2) a devenit mai permisivă, lărgind spaţiul pentru activităţile cu caracter propagandistic îndreptate contra moralităţii. De asemenea, această modificare vine să spargă protecţia prevăzută de lege pentru persoanele minore împotriva cazurilor de atentat la dezvoltarea lor într-un mediu informaţional inofensiv.

Mai exact, membrii Grupului de Lucru Justiţie şi Drepturile Omului al CNP, împreună cu Centrul de Informaţii GENDERDOC-M, Fundaţia Soros-Mol-

dova şi alte organizaţii, au solicitat Parlamentului Republicii Moldova abrogarea art. 90, alin. (1) din Codul Contravenţional al Republicii Moldova.

Articolul din Codul Contravenţional al RM, în forma lui iniţială, avea următorul conţinut: Activităţi publice cu impact negativ asupra minorilor (1) Difuzarea informaţiei publice cu impact negativ asupra minorilor şi/sau încălcarea legislaţiei privind protecţia minorilor de impactul negativ al informaţiei publice, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se sancţionează cu amendă de la 80 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere (...).

(2) Difuzarea informaţiei publice şi/sau săvârşirea unor fapte îndreptate spre propagarea prostituţiei, pedofiliei, pornografiei sau a unor alte relaţii decât cele legate de căsnicie şi familie în conformitate cu Constituţia şi Codul familiei se sancţionează cu amendă de la 100 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice (...).

Semnatarii, prin proiectul de lege înaintat Parlamentului, au argumentat că legea prin care a fost introdus art. 90, alin. (2) din Codul Contravenţional al Republicii Moldova, „conţine reglementări contradictorii în raport cu principiile unui stat de drept, care nu se încadrează sub nicio formă în vectorul proeuropean”, pretins de către autorităţile din Republica Mol-

dova. Ei au propus ca art. 90, alin. (2) urmează să se modifice în modul următor: alineatul (2) va avea un alt conţinut, şi anume: „Difuzarea informaţiei publice şi/sau săvârşirea unor fapte îndreptate spre propagarea prostituţiei, pedofiliei sau pornografiei.” În opinia semnatarilor şi a deputaţilor, sintagma „alte relaţii decât cele legate de căsnicie şi familie în conformitate cu Constituţia şi Codul familiei” trebuie exclusă.

Pe fondul presiunilor Uniunii Europene, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat fără ezitări această lege ruşinoasă care promovează propaganda homosexualităţii.

Noi, tinerii din „Noua Generaţie”, constatăm, cu regret, că: • Republica Moldova, o ţară în care creştinii constituie peste 90 la sută, a ajuns să fie condusă de nişte amorali, care propagă homosexualitatea prin lege.

• Se duce o lupă grea împotriva familiei, în accepţiunea ei naturală şi firească, permiţând perversiunea generaţiile tinere.

• Prin intermediul legii respective se va legifera propaganda homosexuală în grădiniţe şi şcoli, şi în alte instituţii în care copiii au acces, iar propagarea unor altor relaţii decât relaţiile de căsnicie şi familie lezează în mod direct instituţia familiei. Acest fapt are un impact negativ nu doar asupra

moralei societăţii, ci şi asupra securităţii statului.

• Deputaţii nu se preocupă de ocrotirea instituţiei familiei, căci adoptă unele măsuri care nu protejează minorii de informaţii cu caracter agresiv.

Problemele grave, cauzate de procesele demografice din ţară nu-i îngrijorează pe deputaţi. Însă anume acestea constituie o ameninţare la dezvoltarea durabilă a statului.

Astfel, constatăm că nu există argumente obiective şi corecte pentru anularea măsurilor de protejare a familiei şi copiilor. În acest sens, Noua Generaţie a PPCD solicită: - ca deputaţii să accepte formarea unui grup de lucru în care să invite organizaţiile care pledează pentru moralitate să elaboreze un proiect de lege pentru modificarea şi completarea mai multor acte legislative. Scopul proiectului de lege

care ar urma să fie elaborat trebuie să fie asigurarea unui cadru informaţional menit să ofere garanţii pentru educarea copiilor în spiritul valorilor sănătoase ale familiei, ale demnităţii, responsabilităţii faţă de înaintaşi, contemporani şi urmaşi; - să se abroge legea prin care a fost exclusă sintagma „alte relaţii decât cele legate de căsnicie şi familie în conformitate cu Constituţia şi Codul familiei”; - să se informeze organizaţiile locale şi internaţionale în privinţa conţinutului din art. 90 din Codul contravenţional şi să le comunice că măsurile în cauză sunt necesare în condiţiile actuale ale Republicii Moldovei; - să se extindă şi să se multiplice măsurile de protejare a familiei şi a copiilor.

27 octombrie 2013

6

FLUX

Anchet=

8 NOIEMBRIE 2013

Cum arată 120.000 de oameni sau etalonul în calcularea numărului de oameni ieşiţi în stradă Ca să calculezi câţi oameni ies în stradă, trebuie să ai un punct de reper sau un etalon, ca să poţi compara.

Scriu acest articol în legătură cu cifra anunţată de o sută de mii de oameni care ar fi ieşit la marea adunătură naţională. În capitala Republicii Democrate a Coreii de Nord, partidul a cerut un miting de 120 de mii de oameni. Pot să vă asigur că atâţia au ieşit. Nici mai mulţi, nici mai puţini. Din această cauză, cred că pozele de la acel miting pot fi folosite drept etalon atunci când estimăm numărul de oameni ieşiţi în stradă.

Iată, stimaţi cititori, cum arată o mulţime de 120 de mii de oameni. (foto 1) În cristalografie există noţiunea de cea mai densă împachetare. Aşa se numeşte structura cristalină care ocupă cel mai mic volum într-o configuraţie şi o sumă de elemente. Cu alte cuvinte, mai mult nu mai poţi băga în ea.

Mitingurile nord-coreene sunt bune prin faptul că suprafaţa e ocupată de manifestanţi maximum de dens. Fără o crăpătură măcar, doar căi tehnice de evacuare a manifestanţilor cărora li s-ar putea face rău. Şi nici cu cifrele nu au probleme – pot scoate şi un milion în stradă, fără a fi nevoie să inventeze ceva nou.

Foto 1 Dacă au zis că au scos 120 000, fiţi siguri, în poză sunt exact 120 000. Iată de ce aceste imagini pot fi folosite ca etalon în estimarea demonstranţilor de la alte mitinguri.

Iată comparaţia dintre Piaţa Kim Il Sung şi Piaţa Marii Adunări Naţionale: Piaţa Kim Il Sung. Suprafaţa activă – 45.759 de metri pătraţi (4,57 ha). (foto 1 şi 2)

Foto 3

Foto 2 Piaţa Marii Adunări Naţionale. Suprafaţa activă – 19.695 de metri pătraţi (2 ha). (foto 3 şi 4) Deci, vedeţi, dragi cititori, că această mulţime răzleţită nicidecum nu poate constitui 100 000 de oameni, pentru că maximum în piaţă încap 55.000 de oameni, dacă nu calcă pe gazon şi dacă au densitatea pe care o vedeţi în imaginile din Coreea. Dar având în vedere că în piaţă, oamenii au putut dansa hora şi erau o grămadă de spaţii libere, iar piaţa nu a fost umplută cu oameni complet, până la margini, cifra noastră poate scădea la 35 000. Acesta-i numărul maxim de oameni în imaginea

Foto 4

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

MOLDOVA

15-17 noiembrie 2013 (3 zile/2 nopţi)

Pelerinaj la mănăstirile moldave: Neamţ, Sihăstria, Secu, Sihla, Agapia, Văratec, etc Închinare la mormântul păr.Cleopa Ilie

Grup 7 pers Preţ 85 euro/pers Plecarea Vineri, 15 noiembrie, ora 6. Sosirea Duminică, 17 noiembrie, ora 22.

IAŞI: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirile: Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Sihăstria, Secu, Sihla, Daniil Sihastrul, Văratec, Agapia, Diaconeşti, Boroia, Brazi. Maozoleul Mărăşeşti, Biserica din Borzeşti: Acasă la Ştefan cel Mare şi Sfânt. HUŞI: Catedrala Sf.Ap.Petru şi Pavel.

ARDEALUL şi MOLDOVA 29 noiembrie–2 decembrie 2013 (4 zile/3 nopţi)

ALBA IULIA lui Mihai Viteazul: 1 decembrie – sărbătoarea naţională a României Măn.BERIVOI: Hramul Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – ocrotitorul României Măn.NICULA: Icoana făcătoare de minuni ai Maicii Domnului Măn.PRISLOP: Mormântul păr.ARSENIE BOCA – Sfântul Ardealului BORZEŞTI: Acasă la domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt

Grup 7 pers Preţ 130 eur/per Plecare Vineri, 29 noiembrie, ora 7. Sosirea Luni, 2 decembrie, ora 22. Mănăstiri: Huşi, Bujoreni, Bogdana, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus: Izvorul păr.Arsenie Boca, Berivoi, Dejani, Prislop, Sf.Lazăr, Râmeţ, Aiud, Mihai Vodă-Turda: mormântul lui Mihai Viteazul, Dumbrava, Floreşti, Nicula, Cârţişoara.

Catedralele din oraşele: Alba Iulia, Făgăraş, Sibiu, Cluj. BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 office@emaus.md

alăturată, şi, trebuie să recunosc, e o cifră mare, luând în considerare cât de nepopulară este ideea integrării europene în urma guvernării proeuropenilor.

Că doar nu credeţi că au stat câte 5 oameni pe metru pătrat, aşa cum spune versiunea oficială?

Coreenii stau câte 2,6 oameni pe metru pătrat. Eu am calculat că în Piaţa Marii Adunări Naţionale au stat, în medie, câte 1,7 oameni pe metru pătrat. Au fost zone cu 3 oameni pe metru pătrat şi zone cu un singur om pe metru pătrat sau chiar mai puţin. La două hectare de teren.

Sursa: badan.wordpress.com

TRADIŢIE MILENARĂ SCHIMBATĂ DE UN ŞEF DE STAT:

În Venezuela a venit CRĂCIUNUL prin DECRET PREZIDENŢIAL Liderul venezuelan Nicolas Maduro a hotărât prin decret prezidenţial că în acest an celebrarea Crăciunului va avea loc mai devreme în ţara sa. Preşedintele afirmă că a hotărât aşa pentru că vrea „fericire pentru toată lumea”.

Nicolas Maduro, preşedintele Venezuelei, a dat un decret prezidenţial prin care a „mutat”, cu o lună mai devreme, în calendarul creştin o tradiţie veche de 2000 de ani. Şeful statului venezuelan a anunţat deja că muncitorii îşi vor primi primele de Crăciun chiar în această lună. „Am hotărât sosirea Crăciunului mai devreme pentru că vrem fericire pentru toţi... pace şi fericire pentru toţi”, a declarat, la televiziune, Maduro, potrivit România TV. Într-o ceremonie care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, Maduro le-a urat oamenilor „Crăciun timpuriu fericit!” şi a deschis festivităţile de iarnă prin aprinderea luminilor de Crăciun la palatul prezidenţial.

Maduro a motivat ciudatul decret afirmând că vrea să

aducă fericire poporului. Fericirea la care se referă preşedintele constă în bonusuri de sărbători, care urmează să fie plătite bugetarilor săptămâna viitoare.

Cârcotaşii spun că nu este întâmplător faptul că aceste prime vin cu o lună înaintea alegerilor locale. În urmă cu o săptămână, Maduro a creat un minister al Fericii Supreme.

Sursa: romaniatv.net

Opinii

8 NOIEMBRIE 2013

7

FLUX

De ce nu am fost la mitingul din 3 noiembrie sau despre abandonul la nivel de stat

Prietenul meu din oraşul Ismail, regiunea Odesa, Anatol Popescu, un militant al drepturilor conaţionalilor noştri din sudul Basarabiei, mă întreba pe o reţea de socializare, într-un comentariu la postarea articolului meu „Mitingul din PMAN sau ceva despre diferenţa între „pro european” şi „pro Coaliţie de guvernământ”: „Să înţeleg că antecesorii actualilor guvernanţi de la Chişinău nu au nicio vină privind (bună)starea actuală a societăţii din Republica Moldova? Atunci de ce nu a iniţiat PCRM o astfel de manifestare, pro UE?!”. Este o întrebare care îmi permite să clarific abordarea din mai multe articole de ale mele, critice la adresa guvernării actuale din Republica Moldova. I-am răspuns că „prin articolele mele doresc să respon-

sabilizez actualii guvernanţi (să-i fac să le fie ruşine în faţa propriului popor pentru fărădelegile pe care le comit). Deşi sunt comentatori politici, jurnalişti sau bloggeri pe la noi, a căror poziţie este: oricâte acte de corupţie şi delapidări ar comite actuala guvernare, tot e mai bună decât comuniştii. Şi astfel guvernanţii îşi zic: e perfect, putem să facem ce vrem, putem să jefuim acest popor la maximum, oricum avem sprijin...

E drept că unii dintre bloggerii respectivi, care promovează această abordare, sunt invitaţi la tot felul de întâlniri la Preşedinţie şi la alte instituţii de vârf ale statului, iar unele voci susţin că sunt chiar de-a dreptul plătiţi de guvernanţi sau de unii membri ai Coaliţiei (din afara Guvernului şi, mai nou, a Parlamentului).

Sunt unul dintre idealiştii din această ţară care cred că guvernanţii s-ar putea schimba și şi-ar putea veni în fire. Dacă nu aş crede asta, nu ar avea sens să mai scriu comentariile mele politice.

Dar problema este că tot mai mult mă conving de faptul că actualii guvernanţi au imunitate deplină la simţăminte ca ruşine, cinste, onoare (degeaba doresc să renunţe la imunitatea parlamentară dacă au imunitate la cinste). Într-o prelegere transmisă pe un post TV creştin-ortodox din Rusia, reputatul profesor de teologie rus A. I. Osipov spunea: „Oamenii necinstiţi nu sunt creştini”.

Problema principală a Republicii

Moldova este că din 2009 până în prezent avem o guvernare de oameni necinstiţi, care nu prea au multe în comun cu valorile şi principiile (poruncile) creştine. Guvernul AIE a fost demis de Parlament pentru acte de corupţie, adică pentru lipsă de cinste. Actuala coaliţie a reconfirmat reputaţia pe care a avut-o majoritatea parlamentară după ce a transpus în practică afacerile cu cele 22% din acţiunile BEM şi cu Aeroportul Internaţional Chişinău. Omul creştin ştie că scopul vieţii sale pe pământ nu sunt miliarde de euro pe care să le adune aflându-se la putere, prin diferite afaceri, comisioane, perceperi şi privatizări, în timp ce majoritatea populaţiei sărăceşte, respectiv este nevoită să plece peste hotare în căutarea unor condiţii normale de viaţă. Omul creştin este un om al conştiinţei, care îşi dă seama de greşelile şi păcatele sale şi se căieşte de ele. Ziua de astăzi a confirmat faptul că la conducerea Republicii Moldova nu se află persoane cu o viziune creştină asupra lumii şi asupra ţării.

Despre această guvernare se vor pronunţa istoricii în viitor, dar una din caracteristicile sale este tocmai lipsa de cinste, iar din aceasta rezultă abandonul, respectiv, nepăsarea.

Abandonul conaţionalilor noştri din teritoriile istorice moldoveneşti din Ucraina (din care face parte şi Anatol Popescu). Şi trebuie să constatăm că nimeni nu-i împiedică pe guvernanţi să constituie un spaţiu

cultural comun transfrontalier cu acei compatrioţi ai noştri. Abandonul comunităţii moldovenilor din zona nistreană şi… abandonul populaţiei Republicii Moldova: a sutelor de mii de cetăţeni plecaţi peste hotare, a pensionarilor care zac întro sărăcie lucie sau a mamelor care primesc alocaţii „simbolice” pentru copii, în condiţiile în care preţurile la medicamente, produse alimentare şi mărfuri de larg consum cresc, iar veniturile scad din cauza speculaţiilor privind creşterea artificială a valorii euro şi dolarului, ceea ce duce la creşterea preţurilor. Preocuparea unei deputate liberal-reformatoare, simptomatică pentru actuala Coaliţie de guvernământ, nu este cu pri-

Rezultatele care confirmă otrăvirea lui Yasser Arafat Concentraţii anormal de mari de poloniu au fost depistate în corpul fostului lider palestinian Yasser Arafat, situaţie care confirmă ipoteza unei otrăviri, relatează postul tv Al Jazeera.

Experţii elveţieni au prezentat, într-un raport de 108 pagini, concluziile analizelor medicale efectuate pe resturile deshumate ale corpului fostului lider palestinian.

Potrivit raportului legist, în corpul lui Arafat exista o concentraţie de poloniu care depăşea de 18 ori limita normală, situaţie care pare să confirme ipoteza otrăvirii liderului palestinian.

Yasser Arafat a decedat pe 11 noiembrie 2004, la vârsta de 75 de ani. Cauzele morţii nu se cunosc cu exactitate, dar unii politicieni palestinieni au evocat ipoteza otrăvirii cu poloniu de către Israel.

Yasser Arafat a fost otrăvit cu poloniu în cadrul unui „asasinat politic”, afirmă văduva acestuia

Yasser Arafat a fost otrăvit cu poloniu radi-

oactiv, afirmă văduva fostului lider palestinian, Suha Arafat, iar un lider al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei a atribuit „asasinatul” Israelului. „Este vorba de o crimă reală, un asasinat politic”, a declarat Suha Arafat pentru Reuters după primirea rezultatelor analizelor efectuate postmortem de o echipă de experţi elveţieni. „Toate suspiciunile pe care le aveam au fost confirmate. S-a dovedit ştiinţific că Yasser Arafat nu a murit din cauze naturale, ci a fost omorât”, a adăugat Suha Arafat, fără a atribui cuiva „asasinatul”. „Preşedintele Arafat a fost victima unui asasinat terorist organizat de un stat, de Israel”, a declarat Wasel Abu Yousef, membru al conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

Guvernul Israelului a negat orice implicare în moartea lui Yasser Arafat.

Sursa: mediafax.ro

vire la aceste probleme, ci cu privire la propriul salariu: vrea o leafă de 1.200 de euro, fără să-i pese de salariile sau pensiile cetăţenilor în Parlamentul cărora a ajuns.

Nu am fost la mitingul din PMAN pentru că nu văd ca actuala guvernare să conştientizeze faptul că poporul Republicii Moldova nu merită tratamentul care i se aplică, nu văd ca actuala guvernare să conştientizeze faptul că poporul Republicii Moldova merită să fie tratat precum un popor european – precum un popor dintr-o ţară din UE. Chiar dacă cele 100 000 de participanţi la mitingul de azi, se pare, încă nu ştiu asta…

Aurelian LAVRIC Sursa: politicom.moldova.org

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chişinău

CMYK

FLUX

8

Interviu

8 NOIEMBRIE 2013

BOGDAN ŢÂRDEA:

„PCRM are nevoie de aliaţi pentru a acumula mai multe resurse financiare, mediatice, umane şi pentru a obţine efecte sinergetice”

- Aşadar, domnule Ţârdea, vreo zece zile în urmă, PCRM, prin gura liderului său, Vladimir Voronin, a făcut un gest care a fost considerat mult timp imposibil. Acela de a renunţa la aroganţă şi de a-şi măguli cu atenţie posibilii aliaţi. Să amintim ce a spus domnul Voronin: „toţi cei care împărtăşesc, fie şi parţial, filozofia PCRM şi intenţia acestuia de a debarca guvernarea vor fi văzuţi ca aliaţi … indiferent de nume, de personalităţi, de denumire a partidelor, de acuzaţiile reciproce şi neînţelegerile din trecut”. Un front comun, a exclamat domnul Voronin, pentru a învinge, dar „fără condiţionări şi discuţii lâncede despre dividende politice”. Cum ar trebui să înţelegem din punctul dumneavoastră de vedere acest front comun despre care vorbea liderul comunist?

- Stânga politică, dacă e să o analizăm pur cantitativ, de fiecare dată era mult mai mare şi continuă să fie mai mare şi mai numeroasă decât dreapta.

Raportul e aproximativ de 60 la sută la 40 la sută. Înţelegem foarte bine că în 2009, PLDM, care avea 15%, alături de PL, cu 14%, şi AMN acumulau împreună 40% şi nu aveau nicio şansă să formeze o alianţă de guvernare dacă nu se alipea la ei un partid aşa-zis de centru-stânga, care avea şi o locomotivă, în persoana lui Marian Lupu, crescută în PCRM, şi care a venit colac peste pupăză formând această alianţă

de centru-dreapta. Acest demers din partea domnului Voronin vine să coaguleze acest electorat de 55-60% care ar putea forma un front comun în jurul acestui partid.

- Dar până acum, domnul Voronin nu a prea invitat partidele mici de stânga, desprinse deseori din PCRM, să constituie o alianţă. Cum s-ar explica acum acest lucru?

- Este adevărat. În general, PCRM era destul de reticent la formarea diferitor blocuri, fiind un partid autosuficient şi chiar autarhic. Au mai fost însă iniţiative din partea lor. În 1999 au format blocul comuniştilor şi al socialiştilor, care practic a câştigat la alegerile locale din acel an. În 2003 au creat blocul de centru-stânga după alegerile locale, în care a intrat şi PD. Acum ei vin cu această iniţiativă.

Cred că acest lucru se bazează, pe de o parte, pe unele calcule care arată că de unul singur este destul de complicat să obţii această majoritate confortabilă în Parlament. Pe de altă parte, ar putea exista şi anumite presiuni din partea Federaţiei Ruse, care îi solicită PCRM-ului formarea unui bloc electoral comun sau a unui front politic comun, care ar fi mai eficient în lupta contra acestui cartel politic care se numeşte Coaliţia proeuropeană.

Concluzionând, pot să spun că un cartel politic poate fi distrus, eliminat sau învins doar de un alt cartel politic. Or, PCRM a fost puternic hărţuit şi în acest

moment se află într-o situaţie dificilă.

A rămas fără televiziune, fără foarte mulţi deputaţi, primari, consilieri raionali etc.

- Există în societate cerere, aplecare pentru stânga politică, în sensul clasic al cuvântului?

- Ultimul sondaj realizat de IPP în aprilie-mai 2013 demonstra că PCRM are 53%. În premieră, PCRM acumula mai mult decât toate partidele alianţei luate împreună. Voronin, după demisia neinspirată a lui Vlad Filat, rămânea unicul titan politic, având un rating personal de 18% şi un rating prezidenţial de 20%. El a rămas practic unicul lider politic care nu are un pe cineva pe potriva lui.

- De ce atunci ar avea nevoie de aliaţi?

- În situaţia dată, el are nevoie de aliaţi din câteva considerente. Întâi de toate, pentru a acumula mai multe resurse financiare, mediatice, umane. În al doilea rând, pentru a obţine efecte sinergetice. Înţelegem că PSRM, care are 2%, PSD, care acumulează 1%, şi alte partiduţe luate la un loc fură de la stânga politică vreo 6-7%, cel puţin.

- Partidele stângii, apărute, de altfel, deseori ca rod al conflictului cu PCRM, şi-au exprimat, în general, acordul faţă de ideea de a acţiona împreună. Există însă în fiecare caz aparte tot felul de condiţii. Ce şan-

De ziua revoluţiei bolşevice, comuniştii anunţă o nouă revoluţie Urmare din pag. 1 Tot astăzi, recurgând la un gest imitativ, dar şi simbolist, Partidul Comuniştilor a difuzat un comunicat de presă prin care anunţă că pe 26 noiembrie va organiza tot un fel de revoluţie şi va răsturna, pe cale paşnică, actualul regim, dacă acesta nu va îndeplini condiţiile înaintate de opoziţia comunistă. Comuniştii cer ca Parlamentul să-i acorde vot de neîncredere Guvernului Leancă şi să anunţe alegeri parlamentare anticipate. După alegeri, comuniştii cer să fie organizat un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia, Belarus şi Kazahstan. Dacă majoritatea parlamentară nu va îndeplini cerinţele comuniştilor, atunci PCRM îşi va chema membrii şi simpatizanţii în centrul municipiului Chişinău la un protest care îi va determina pe guvernanţi să renunţe la putere.

Vom nota că acţiunea de protest anunţată de comunişti vine după ce PD, PLDM şi liberalii din grupul Hadârcă au desfăşurat, pe 3 noiembrie, o acţiune în centrul capitalei în susţinerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru a scoate cât mai mulţi oameni în stradă, cele trei partide aflate la guvernare au utilizat

resurse administrative şi financiare importante. Mii de funcţionari au fost obligaţi să iasă la manifestaţia care a fost, mai curând, una în susţinerea actualei guvernări decât a cursului european al ţării.

Dacă PCRM este cu adevărat hotărât să-şi scoată oamenii în stradă, atunci s-ar putea ca sfârşitul acestui an să fie marcat de confruntări majore între putere şi opoziţie, care, foarte probabil, vor fi stimulate şi de factori externi.

FLUX

se oferiţi pentru depăşirea acestora în numele realizării obiectivelor stângii. Şi mă refer nu numai la răsturnarea puterii, căci stânga are, probabil, şi alte planuri într-o societate, cum spuneaţi, cu predilecţii de stânga?

- E o observaţie corectă referitor la aceste precondiţionări, unele chiar total neinspirate, altele dubioase. De exemplu, anterior PSD, în persoana lui Victor Şelin, a propus de mai multe ori PCRM-ului alianţe. De fiecare dată însă punea nişte condiţii extravagante. De exemplu, formăm un bloc împreună, dar liderul PSD, Victor Şelin, să fie prim-ministru. Vă daţi seama, un partid care are în sondaje nici 2% îşi propune să înainteze candidatura la funcţia de premier? Al doilea a fost Igor Dodon, care a spus chiar recent că socialiştii vor participa la revoluţia de catifea, dar cu o singură condiţie: ca PCRM să iasă din toate coaliţiile locale, adică PCRM să renunţe la putere în administraţia publică locală şi să o ofere benevol partidelor din alianţă.

- Pe de altă parte, deputatul Reşetnicov, membru marcant al PCRM, a subliniat că nu are importanţă culoarea pisicii, dar e important să prindă şoareci şi că PCRM a lansat acest îndemn pentru a se alia în numele unui scop pe care trebuie să-l urmeze toată stânga.

- Ca să continuăm şirul condiţionărilor, ultimul a fost PPSM, care au declarat că sunt gata să formeze un front, dar iniţial vor să organizeze un congres unde fiecare partid să vină cu o cotă egală. Cum poţi pune asemenea condiţii când PCRM are 53%, iar PPSM nu are niciun procent? Sunt caraghioase aceste condiţionări.

- Şi, în aceste condiţii, ce şanse daţi că o să se depăşească divergenţele?

- Şansele nu sunt atât de mari. S-ar putea alătura la acest front comun Patrioţii Moldovei şi Partidul Popular Socialist (PPSM), condus de Victor Stepaniuc. Există anumite dubii şi rezerve faţă de Partidul Socialiştilor lui Dodon, dar, în anumite condiţii, acesta s-ar putea să se alăture. Alte partide de stânga – PSD resimte o puternică influenţă din partea PD, Partidul Regiunilor, prin liderul său Mihail Formuzal, este ataşat de guvernare. Alte partide la fel resimt influenţa, în special, din partea lui Plahotniuc, iar mai puţine – din partea lui Filat. În aceste condiţii, nu cred că se vor alipi foarte multe partide. Dar pentru PCRM este destul şi cele două partide, „Patrioţii Moldovei” şi Partidul Popular Socialist (PPSM), pentru a crea iluzia unui bloc, a unui front electoral, a unui mega cartel politic care luptă cu coaliţia de la guvernare.

- Cum s-ar explica faptul că stânga în Moldova este, de regulă, foarte îndepărtată ca valori şi principii de stânga europeană? Şi trebuie să fie neapărat antioccidentală, „moldovenistă”, să vorbească ostentativ doar rusa, aşa cum face liderul PCRM? - Au existat întotdeauna tentative ca stânga să fie niţel de o altă orientare.

A fost Sturza, care a făcut această tentativă prin 2001 şi a acumulat 5%. A fost domnul Braghiş, care a acumulat 13%. Anterior a fost şi Blocul pentru o Moldovă Democrată şi Prosperă a lui Diacov, având şi suportul lui Petru Lucinschi, care, de fapt, tot era privit ca o candidatură a Moscovei. Stânga în Republica Moldova este o proiecţie a acestui segment electoral. Or, avem un electorat care este patriarhal.

Sondajele arată că peste 55% din populaţie vrea un lider cu mână forte în Republica Moldova. Avem un electorat rusofil. 70% din respondenţii sondajului IPP văd Rusia ca partener strategic. Avem un electorat moldovenist. Acelaşi sondaj IPP arată că 65% dintre respondenţi vor Istoria Moldovei să fie studiată în şcoli şi limba o numesc moldovenească. Acesta este electoratul de stânga, care are anumite valori, are anumite mentalităţi pe care se pliază destul de reuşit PCRM. Celelalte partide de stânga, cu mesaje aşa-zise europene, de fiecare dată, dau în bară şi rămân în afara arcului parlamentar.

Interviu realizat de Alexandru CANŢÂR și Liliana BARBĂROȘIE Sursa: europaliberă.org

CMYK

Agricultur= 8 NOIEMBRIE 2013

9

FLUX

România, singura ţară din Europa care nu-şi protejează producătorii locali de legume şi fructe Producătorii de legume şi fructe din România sunt în colaps, în timp ce cea mai mare parte a fructelor şi legumelor comercializate pe piaţa românească provin din import. România nu face nimic pentru a-şi proteja piaţa internă, în vreme ce alte ţări din estul Europei depun toate eforturile pentru a-i stimula pe producătorii locali. Bulgaria a iniţiat recent o lege care nu permite comercializarea de legume şi fructe aduse de la mai mult de 150 de kilometri, iar Polonia a interzis, pur şi simplu, importurile de legume şi fructe motivând că au destule. Fermierii români s-au arătat încântaţi de iniţiativele vecinilor, care, spun ei, ar produce un boom al micilor producători.

Limita de kilometri înseamnă boom-ul producătorilor locali

“Ar fi extraordinar pentru producătorii români dacă s-ar limita aducerea legumelor şi fructelor de la maxim 150 de kilometri, pentru că ar putea astfel să apară mici producători care să deservească oraşele respective. Ar apărea producătorii fideli, şi-ar face solarii şi câmpuri de legume şi fructe. Ar apărea, astfel, zone de dezvoltare care ar include toată ţara. Aşa cum este acum, se construiesc doar nişte enclave de producători mamut care vând în toată ţara”, a arătat George Lazăr, vicepreşedinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni.

Fermierii români sunt încântaţi şi de altă iniţiativă legislativă a bulgarilor care prevede că hypermarket-urile care vând legume şi fructe

vor fi închise sâmbăta şi duminica, tocmai pentru a permite dezvoltarea micilor producători care îşi vând produsele la tarabă.

“Ar vinde şi producătorii locali în pieţele volante. Ar vinde două zile bieţii oameni şi ar trăi şapte cu ce au vândut. Este discrepanţă mare între hypermarket-uri şi micii producători. Hipermarket-urile au omorât majoritatea micilor producători care nu mai au cum să supravieţuiască în oraşe. Partea urâtă este că au început să distrugă şi pieţele. În pieţe nu mai vin decât pensionarii. Ceilalţi, care au maşini, merg direct la hypermarket”, a mai spus Lazăr.

Polonia interzice importurile: avem destule legume şi fructe

Dacă România nu face nimic pentru a-şi proteja producătorii locali,

Polonia, de exemplu, îşi permite să interzică importurile de legume şi fructe fără vreo motivaţie cât de cât coerentă.

“România se cramponează prea tare de prevederile Uniunii Europene care nu sunt, nici pe departe, atât de drastice. De exemplu, Polonia a interzis, pur şi simplu, importurile de legume şi fructe pe motiv că au destule. N-au dat nicio explicaţie şi nu au păţit nimic”, a arătat George Stanson, director general al Case IH & Steyr Balkans.

Limitarea importurilor înseamnă mâncare mai sănătoasă

Dacă importul de legume şi fructe ar fi cât de cât reglementat, nu numai producătorii locali ar avea de câştigat. În primul rând ar câştiga consumatorii care ar mânca produse mai sănătoase.

“Pe lanţul alimentar, distanţa dintre producător şi consumator este cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de kilometri. Aşa că, dacă se produce ceva în Brazilia sau în China, cei de acolo pot face orice cu produsul, pentru că nu-şi cunosc consumatorul şi ştiu că nu are cum să fie tras la răspundere. Îşi permite să facă orice”, a declarat Avram Fiţiu, secretar general al Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică.

Guvernul de la Sofia nu a interzis în mod direct importurile de legume şi fructe, însă a introdus nişte “criterii de prospeţime” care presupun stabilirea unei distanţe maxime de 150 de kilometri între câmp şi supermarket sau de maxim şase ore între momentul recoltării fructelor sau legumelor şi apariţia efectivă a acestora pe rafturi. În acest fel, se urmăreşte încurajarea producătorilor locali şi scoaterea de pe piaţă a importatorilor.

Măsura ocoleşte tratatele europene care stau la baza aşa-numitei Pieţe Comune, care stabilesc, printre altele, caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească produsele proaspete.

Măsura va fi dificil de contracarat pentru că accesul legumelor şi fructelor va fi permis pe teritoriul bulgăresc, însă acestea nu vor mai putea fi vândute ca produse “proaspete” în spaţiile din hypermarket-uri sau din pieţe.

Potrivit propunerii legislative, chiar şi fructele, şi legumele provenite din Bulgaria nu vor mai putea fi comercializate ca produse proaspete dacă depăşesc limita de 150 de kilometri, iar fructele şi legumele produse în ţările vecine, România, Turcia, Grecia, Serbia, pot fi eligibile ca produse proaspete exclusiv în oraşele bulgăreşti de graniţă.

Închis la hypermarket sâmbăta şi duminica

Mai mult, Bulgaria vrea să introducă o nouă lege care să închidă hypermarket-urile în zilele de sâmbătă şi duminică, după modelul practicat de mult timp în Occident, tocmai pentru a stimula apariţia micilor comercianţi, a micilor magazine de cartier şi a băcăniilor, dar şi pentru a favoriza apariţia micilor producători care-şi vând produsele prin pieţe volante. În Occident, hypermarket-urile sunt pregătite să accepte anumite “handicapuri”, precum week-end-ul închis, tocmai pentru a permite existenţa micilor afaceri. “Weekendul închis” la hyper-

market coincide cu apariţia pieţelor volante unde micii producători îşi vând marfa direct, pe lângă distribuţia pentru băcăniile de cartier.

Măsura urmăreşte deblocarea producţiei şi micului comerţ local având în vedere faptul că, spre deosebire de Occident, unde hypermarket-urile se aprovizionează de pe pieţele locale, în estul Europei, şi în special în România, hypermarketurile preferă marfa de import în detrimentul celei produse local.

Hipermarket-urile, obişnuite de ani buni cu aplicarea dublului-standard, nu văd, însă, cu ochi buni iniţiativa parlamentarilor bulgari şi nu dau semen că ar vrea să accepte foarte uşor condiţiile care sunt aplicate fără reţineri în ţările lor de origine.

Măsura ar putea fi aplicată în scurt timp, deşi hypermarket-urile bulgăreşti, spre deosebire de cele din România, preiau în proporţii importante produse de pe piaţa locală.

Concluzia, cât se poate de simplă, este formulată de George Lazăr, producătorul argeşean de legume şi fructe: “Ei (oficialii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale - n. r.) nu urmăresc interesele poporului, ci pe ale supermarket-urilor, pe ale importatorilor. Altă explicaţie nu există”…

Sursa: agrostandard.ro

Comisia Europeană cere statelor membre UE să autorizeze cultura unui al doilea soi de porumb modificat genetic Comisia Europeană le-a cerut miercuri, 6 noiembrie, statelor membre ale Uniunii Europene să autorizeze cultura celui de-al doilea soi de porumb modificat genetic în Europa, TC1507, relatează AFP. Comisia a sesizat miniştrii statelor membre în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a UE (CEJ). La 26 septembrie, tribunalul a apreciat că executivul comunitar a gestionat prea lent cererea de autorizare pentru soiul de porumb TC1507, cerere depusă în luna mai 2001 de firma Pioneer, o filială a grupului american DuPont. „În concordanţă cu această hotărâre, Comisia a reacţionat prin transmiterea cererii către

Consiliul de miniştri al UE, care trebuie să se pronunţe acum în majoritate calificată”, a indicat CE într-un comunicat.

Comisia a amintit că Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară (EFSA) „a prezentat deja un aviz favorabil în şase rânduri cu privire la această cerere”, din 2005.

Având în vedere opoziţia pe care acest demers riscă să o relanseze în rândul UE şi al opiniei publice europene, comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a subliniat că executivul comunitar are „obligaţia de a se conforma deciziei instanţei”, precizează comunicatul, potrivit agenţiei de presă franceze. „Hotărârea tribunalului denunţă întreruperea procedurii, însă nu împiedică CE să-şi reconsidere poziţia şi să decidă să nu recomande autorizarea culturii”, susţine, la rândul său,

organizaţia ecologistă Greenpeace, potrivit căreia acest soi de porumb modificat genetic este toxic.

Cererea de autorizare a fost supusă aprobării reprezentanţilor statelor membre la data de 25 februarie 2009, atunci când 6 ţări au votat pentru (Marea Britanie, Spania, Finlanda, Suedia, România şi Estonia), 12 state s-au opus, iar 9 ţări s-au abţinut. În lipsa unei majorităţi calificate, aceeaşi cerere ar urma să fie supusă aprobării miniştrilor Mediului, pentru arbitraj.

Statele membre UE vor avea la dispoziţie trei luni pentru a-şi transmite decizia. Următoarea reuniune a miniştrilor Mediului din UE este programată pentru data de 13 decembrie, mai precizează AFP. Dacă statele membre nu reuşesc să ajungă la un consens, Comisia Europeană va fi obligată să autorizeze cultura

porumbului modificat genetic pentru că altfel ar fi condamnată de CEJ. Sursa: agerpres.ro

FLUX

10

Cultur=

8 NOIEMBRIE 2013

VERNISAJ

Mihail Grecu, expoziţie comemorativă Ieri, 7 noiembrie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în Galeria Parter, a avut loc vernisajul expoziţiei comemorative Mihail Grecu (19161998).

Expoziţia prezintă picturi realizate de maestrul Mihail Grecu, opere din colecţia familiei artistului, mai puţin cunoscute publicului larg, precum şi din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

Criticul de artă Ludmila Toma nota în albumul “Mihail Grecu”, apărut la Editura ARC: „Mihail Grecu este un nume de primă mărime în pictura naţională, un talent viguros care în timpul studiilor sale la Academia de Arte din Bucureşti (19371940) a asimilat valori esenţiale ale culturii europene, dezvoltând principiile estetice de bază ale artei occidentale în condiţiile sistemului sovietic opresiv. În opera ilustrului artist, tradiţiile artei populare s-au îmbinat cu tendinţele novatoare ale picturii contemporane. Prin numărul impresionant de pânze, prin expoziţiile sale, adevărate evenimente artistice, Mihail Grecu şi-a impus opera şi personalitatea într-un context istoric marcat de influenţa nefastă a factorului politic, creaţia pictorului trezind dezbateri şi conflicte turbulente cu caracter ideologic. Creaţia lui Mihail Grecu

este recunoscută şi apreciată în întreg spaţiul postsovietic, tablourile sale se păstrează în galerii şi muzee de prestigiu, fiind menţionate în ediţii de specialitate din multe ţări”.

Mihail Grecu s-a născut la 22 noiembrie 1916 în s. Faraonovca, reg.

Starokazacie, sudul Basarabiei. În perioada anilor 1916-1928 a copilărit în s. Taşlâc în familia părinţilor adoptivi Elena şi Grigore Pascaru. În anul 1929 îşi urmează studiile la Şcoala Normală din Cetatea Albă, unde l-a avut ca profesor de desen pe Rostislav Ocuşco. Între anii 1937 şi 1940 a fost student la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, România, iar în 1940-1941 şi 19451946 a studiat la Şcoala Republicană de Arte Plastice I. Repin (în prezent Colegiul republican de arte plastice Al. Plămădeală) din Chişinău, clasa profesorului Moisei Gamburd. În 1945 M. Grecu a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova şi URSS. Începând cu anul 1946, artistul a avut numeroase expoziţii în ţară şi străinătate.

Mihail Grecu a fost deţinător a numeroase premii şi distincţii, printre care Medalia de aur a EREN a URSS pentru tabloul „Zi de toamnă” (1966); Premiul juriului pentru tabloul „Tinereţea” la expoziţia Tinereţea lumii, Bulgaria (1970); Medalia de aur a EREN a URSS pentru tripticul „Istoria unei vieţi” (1970); Premiul de Stat al RSSM (1978); Laureat al Premiului de Stat al URSS (1990);

Marele Premiu pentru tabloul Omagiu strămoşilor, Saloanele Moldovei, prima ediţie, România (1991); Ordinul «Insigna de Onoare» (1960); Maestru Emerit al Artei din RSSM (1972); Artist al Poporului din RSSM (1987); «Ordinul Republicii», Moldova (1992); Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992); Premiul de excelenţă al UAP RM (1997). În anul 1999 a fost instituit Premiul „Mihail Grecu”, decernat în cadrul „Saloanelor Moldovei”, Bacău-Chişinău.

Lucrările artistului se păstrează în numeroase colecţii publice, printre ele: Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Muzeul Literaturii Române M. Kogălniceanu, Chişinău, Colecţia UAP din Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Galeria de Stat Tretiakov din Moscova, Federaţia Rusă, Galeria de Artă din or. Novosibirsk, Federaţia Rusă, Muzeul Rus de Stat din or. Sankt Petersburg, Federaţia Rusă, Centrul de Artă Contemporană din Moscova, Federaţia Rusă, Confederaţia Internaţională a Uniunilor Artiştilor Plastici, or. Moscova, Federaţia Rusă, Muzeul de Artă Modernă din Moscova.

Artistul a decedat la 9 aprilie, 1998 în or. Chişinău.

Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 8 decembrie 2013.

FILM

Două pelicule în regia lui Igor Cobileanski sunt prezentate la Cottbus “La limita de jos a cerului” și “Colecția de Arome", semnate de regizorul moldovean Igor Cobileanski, participă în acest an la Festivalul Internaţional de Film de la Cottbus, Germania. Pelicula “La limita de jos a cerului” a fost selectată în competiţia oficială a festivalului, alături de alte nouă producţii europene, iar la secţiunea scurtmetraj în competiţie va fi proiectat “Colecţia de Arome”.

Festivalul Internațional de Film de la Cottbus prezintă anual cele mai reușite proiecte cinematografice din Europa Centrală și de Est și este considerat de critici drept cea mai importantă platformă de comunicare între regizorii și producătorii de film din estul Europei și cei din vestul ei.

“La limita de jos a cerului” a fost produs de Saga Film din România și filmat în Republica

G`ndul s=pt=m`nii

Moldova, la sfârșitul lui 2010. Filmul a avut premiera mondială la Karlovy Vary, iar mai târziu a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia și Festivalul Internațional de Film de la Kiev “Molodist”.

“Colecția de Arome” este prezentat anul acesta în premieră mondială la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în secțiunea “Romanian Short Waves”.

Festivalul Internațional de Film de la Cottbus se desfășoara în perioada 5-10 noiembrie curent, potrivit unui comunicat al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova.

“Oamenii de rând caută să petreacă timpul, cei de talent să-l întrebuinţeze”.

Arthur Schopenhauer

INTERNETUL ÎMPOTRIVA MAFIEI

Un grup de informaticieni propune denunţarea activităţilor mafiote pe un site Un grup de informaticieni italieni a decis să lanseze un nou site, MafiaLeaks, al cărui obiectiv este să permită denunţarea, fără ca denunţătorii să se teamă, a infracţiunilor crimei organizate, potrivit ziarului „La Repubblica”.

Site-ul, care urma să fie activat marţi, 5 noiembrie, va permite «denunţarea activităţilor mafiote în mod anonim, protejându-i astfel pe cei care trimit informaţii», scrie ziarul, care îl citează pe unul dintre informaticieni.

Astfel, site-ul se adresează victimelor mafiei, de exemplu celor care sunt extorcaţi, dar şi unor foşti mafioţi care vor să colaboreze cu justiţia sau simplilor cetăţeni care au cunoştinţă de activităţi mafiote.

Procedura este destul de complicată, tocmai cu scopul de a proteja identitatea celor care trimit mesaje, şi implică utilizarea reţelei informatice Tor, care permite păstrarea anonimatului.

Destinatarii mesajelor sunt «persoane de încredere», ca magistraţi, jurnalişti sau membri ai forţelor de ordine, scrie ziarul.

Din aceleaşi motive care i-au determinat să păstreze anonimatul celor care trimit sau primesc mesajele pe site, informaticienii păstrează şi anonimatul grupului lor.

«Suntem mai puţini de zece, avem familii, iar tot ceea ce priveşte MafiaLeaks facem după serviciu şi plătim din buzunar cheltuielile cu site-ul şi cu serverul», a declarat unul dintre ei pentru „La Repubblica”.

«MafiaLeaks poate fi un bun instrument pentru difuzarea unui anumit tip de informaţii şi spargerea zidului tăcerii, omerta», a reacţionat magistratul Nicola Gratteri, îndemnând, totodată, la prudenţă, deoarece «în spatele anonimatului există adesea o voinţă de răzbunare sau o încercare de depistare».

Cultur=

8 NOIEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

„VREAU SĂ FACEM ŞI NOI UN DIALOG, CĂ EU AM MULTE DE SPUS…” (Pagini de jurnal)

13.IX.1992 Pe aproape de miezul nopţii (citeam o recenzie a lui Alex. Ştefănescu despre „Argoticele” lui Nichita Stănescu), mă telefonează Eugen Cioclea, întrebându-mă dacă am văzut numărul de ieri al „Sfatului Ţării”, în care este publicat şi interviul meu cu Ethem Baymac, coleg turc din Priştina.

După neutralitatea, parcă, întrebării simt un ton de urgenţă şi nervozitate. Vin explicaţiile sacadate din care înţeleg că în acelaşi ziar (nu l-am văzut încă) Nic. Popa se referă la primul număr din „Tinerimea Moldovei”, apărut cu semnătura de redactor-şef a lui Cioclea, dându-se cu părerea că nu mai e, precum se menţionează, niciun fel de serie nouă, ci e ceva aproape cu nimic deosebit de „TM” de pe timpurile comsomolului. Ei, afirmaţia e de-a dreptul deocheată, sentenţioasă şi, precum presupune Cioclea, inspirată de anumite interese mărunte şi meschine. Ar fi mai multe de reţinut, dar mă rezum la spusa lui E. C. că el, cu destulă causticitate, scrie o replică „pe măsura agresorului care se face a uita că a luat premiul comsomolului pentru literatură”. Delicată situaţie… Ar fi cazul să se ajungă la un armistiţiu…

Odată ce nu ne prea place să fim contrazişi… Dar asta ar ţine deja de ioc-ars polemica…

15.IX.1992 Ieri, îmi telefonează Vladimir Beşleagă, adresându-mi-se cu apelativul „Hamlet-cel-tânăr” (titlul unui poem al meu). Însă motivul acestui pseudonume pe care mi-l aplică îl înţeleg din următoarele sale fraze: „Măi băiete, măi, abia acum am dat de nr. 5 al revistei «Basarabia». Păi, să ştiţi că aveţi, tu şi Ion Gherman, un dialog consistent.

Chiar şi pe Gherman îl văd într-o altă ipostază, întinerit, revigorat. Dar caut nr. 2 al revistei unde e începutul dialogului. E la fel de mare şi prima parte?” Într-adevăr, conversaţia e cam barosană – fuseseră peste 50 de pagini dactilografiate, peste 2 coli editoriale. Dar, precum m-a convins şi Beşleagă, dialogul nu trece neobservat, îşi găseşte cititorii, nu cred – mulţi, dar destui…

Alte întrebări ale dlui Beşleagă: „Va fi mâine şedinţa Consiliului US?... Dar ce-i cu recepţia pe care o oferă miercuri domnul ambasador Bistreanu? E ceva important?” Pentru că Beşleagă ar dori să plece miercuri într-o deplasare. De-i important, rămâne în Chişinău. Cu aceeaşi ocazie, mă telefonează şi consilierul Ambasadei României, colegul nostru Ion Ţăranu, ieşean. Înţeleg că s-a produs o confuzie, deoarece invitaţia pentru recepţie, pe care mi-a expediat-o, încă nu mi-a parvenit. „Le-am trimis printr-un om – nu vă spun numele, că prind a deveni şi eu suspicios, ca mulţi oameni din Chişinău… Ce s-o fi întâmplat? Am aflat că nu a primit invitaţia nici dl Coşcodan…”

Cine ştie ce s-o fi întâmplat?... „Vă trimit mâine o altă invitaţie, cu şoferul”, zice dl Ţăranu. Îi mulţumesc şi nu-mi fac griji în plus. Fără să insist mult, sunt sigur că voi dezlega „misterul” cu „selectivul” împărţitor de invitaţii.

La revista „Sud-Est”, Valentina Tăzlăuanu şi cu Rodica Iuncu reuşesc „să-mi confişte” şi dialogul cu Petre Stoica. Convenim ca, pe viitor, să le prezint câte un dialog cu o personalitate a literaturii şi culturii române. (În redacţie se afla Ion Ungureanu, ministrul culturii, Burghiu şi cu Turea.

Discutau despre deplorabila situaţie cu lipsa de hârtie, bani… şi… şi…) Doamnele îmi cer sfatul referitor la abonarea la presa culturală din Ţară.

Zic: „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Literatorul”, „Apostrof” de la Cluj. „Apostroful Martei Petreu?”, întreabă Rodica. El e. „Să ştii că (nu pot evita reprobabila coliziune sintactică decât prin această paranteză – n.m.) cafeaua pe care o servim acum e de la Marta Petreu”, mă pune Rodica la curent cu această coincidenţă ce poate avea, de, şi oarece semnificaţie implicită… (Fireşte, e o coincidenţă banală care spune, totuşi, că suntem oarecum mai de-ai noştri, mai

acasă.) Plus că, acasă, am pe masă, în aşteptarea lecturii, noua carte a Martei „Loc psihic”, editată în format generos, nestrâmtorat de criza de hârtie (Ed. „Dacia”, 1991).

Văd pe rafturile din birou nişte exemplare din revista „Secolul XX”. Le cercetez. Două numere, unul triplu, nu le am (port fişa cu ce am în geantă, mereu la îndemână!). Convin cu V. Tăzlăuanu să recurgem la schimb, propunându-i în loc dublete de care dispun, întrucât „Sud-Estul” nu are ambiţia să ajungă la o colecţie integrală a prestigiosului „Secol”.

O formulă pentru comportamentul dragului de nenea Gicu, în special după ce e la al doilea, al treilea pahar, când consideră că lansează adagii paradoxale, doldora de semnificaţii, care, de fapt, nu sunt decât nişte truisme niţel sucite, dar nu într-atât ca să ajungă şi strălucite; deci, formula: infantilisme senile (care, probabil, ne pot pândi pe fiecare dintre noi, cei ce năvălim din urmă). Dar, zău, e straniu să vezi cocoşismele (de la „cocoş”, nu… „cocoaşă”), jucăuşismele aproape necontrolate ale unui om ajuns sub grila a şase decenii de viaţă… Numai că lumea, cu destulă simpatie, acceptă buimăceala/ vătuitul de urechi a solemnei zvârlugi care este dragul de nenea Gicu.

La US, creşte stocul de manuscrise prezentate pentru concursul debutanţilor, anunţat de „EUS” (nu are nimic în comun cu posibilul meu egocentrism; formula îi aparţine lui Ioan Mânăscurtă şi se descifrează drept: Editura Uniunii Scriitorilor).

Vasile Leviţchi, M. I. Ciubotaru oftează, zicând că, din cele luate pentru recenzie, rezistă foarte şi foarte puţine. Ce să-i faci? Însă câteva debuturi există, totuşi. Mă gândesc la Rodica Sagaidac, Doina Iachim, Constantin Cheianu şi alţi doi-trei.

Niciun concurs nu descoperă plutoane de autori…

17.IX.1992 Recepţia oferită de împuternicitul cu afaceri al României în Moldova – un la fourchette ce a întrunit oameni de artă, scriitori, politicieni (în măsura în care ei pot onora aceste titluri de profesii serioase). Peste o sută de persoane, unele dintre care se aşteptau la o abundenţă, nu la convenţionalism diplomatic econom, de altfel – de salutat.

Din câte am putut înţelege, discuţiile, în cercuri restrânse, au variat de la „de, hai să vorbim şi noi ceva”, până la atât de ostentativul cancan românesc… „i-a priveşte ce tocuri grandomane au pantofii lui… Tocuşor!”. Da, au, dar aceasta demult nu mai e o noutate şi, deci, e lipsită cu desăvârşire de interes. „Că ia… Că ştii… Că să vezi…” Ne-am retras după vreo trei ore de taifas. Eu – constatând un tic al unor persoane şi personalităţi care îmi laudă dialogurile pe care le tot public, pentru ca, fără mari ocolişuri, să se ofere şi dânsele, persoanele, de interlocutori; unii chiar ajungând a mă întreba unde să mă caute, ca să vină la… spovedanie sau, dacă doresc, să-i caut eu. Oferte de atare speţă din partea lui Vladimir Curbet („Să facem noi aşa, cu dansul…”) şi Mihai Bădicheanu („Vreau să facem şi noi un dialog, că eu am multe de spus…”

De parcă dialogul constă numai în avea multe de spus, zic eu…).

De altfel, ieri, 16 septembrie 1992, i-am prezentat lui Ioan Mânăscurtă dactilograma volumului de dialoguri „Spunerea de sine”, circa 16-17 coli.

Eugen Lungu îmi cere permisiunea să facă rocadă cu dialogurile pe care le-am prezentat la „Sfatul Ţării”, mai întâi publicându-l pe cel cu Laurenţiu Ulici, în locul celui programat cu Mircea Nedelciu. („Şi acesta foarte interesant, dar oarecum atemporal, pe când Ulici spune lucruri dure, de anumită actualitate”, punctează Lungu.)

21.IX.1992 Vineri, 18 sept., au sosit scriitorii turci, care ne întorc vizita – Yahtia Ankengin, Irfan Nasratinoglo şi profesorul Ismail Parlatâr, cu care comu-

nic cu maximă înţelegere în franceză. Program divers, poate că puţin cam încărcat. Dnei Onuc Tabicer nu i-au permis să vină treburile de la universitate.

De la Cluj au sosit Virgil Bulat, Aurel Câmpeanu şi Vasile Vlad, tânăr businessman. Prin dl Savca, adjunct la departamentul vamal, le-am înlesnit trecerea pe la Sculeni. E un coup d’essai, o primă încercare de a face un schimb masiv de mărfuri cu librăria şi editura noastră. La capitolul carte lucrurile sunt simple, dar să vedem unde (dacă) amplasăm aparatele electrice, ţigările etc.

Generos precum este, Virgil îmi oferă trei cărţi minunate din renumita colecţie „L’ Herne”, şi anume – W. B. Yeats, Robert Desnos, Charles Peguy; apoi două (primele din 4) volume din „Dreptul la memorie” în lectura lui Iordan Chimet (Ed. „Dacia”), plus o carte de poeme a lui Luis López Álvarez.

Vorbesc cu Virgil Bulat să facă o comandă de circa 2 mii de exemplare din „Spunerea de sine”.

Este de acord. De altfel, manuscrisul era pe cale să meargă la cules. Rămâne să mai introduc dialogul cu Ion Miloş, dactilografiat acum două zile.

La TVR apare Andrei Pleşu în dialog duminical. Însă, zău, a fost mult mai inspirat în conversaţia pe care am avut-o noi la Bacău. Poate şi din considerentul că TV nu asigură intimitatea mărturisirilor, te încătuşează.

22.IX.1992 Coţcăria lui (ghici cine?...) readuce în lumină un tip abrutizat. Ignorant şi palavragiu, face zob orice intenţie de comunicare civilizată, trebăluind greţos printre tacâmuri, de unul singur substituindu-i pe mulţi alţii, dedându-se la o sinistră hărmălaie de şatră. Ieri, le-a creat o impresie penibilă oaspeţilor din Turcia care au rămas de-a dreptul consternaţi de dezmăţul său de bădăran şi blestemat de a nu însuşi niciun bob din elementara bunăcuviinţă. Ratat moraliceşte, bun de legat. Jalnică paiaţă arogantă şi nesimţită…

Condiţie de animalitate şi cretinizare rar întâlnită printre oameni… Specimen de menajerie ce ar trebui plasată undeva în curtea vreunei case de nebuni…

23.IX.1992 Eugen Cioclea zice că Aureliu Busuioc i-a transmis nedumerirea mea faţă de puzderia de greşeli de tot felul ce furnică prin „Tinerimea Moldovei”. Şi recunoaşte că aşa este: muşuroiul e mare. „Bine, zic, dar voi scrieţi cu litere de un deget că redactor stilist e V. P.”. „Scriem, dar, iată, apărem mâine, însă el nu a venit nici până la această oră (16,20) să citească paginile”. Dă, colega, numele jos de sub fălosul titlu de redactor stilist. Cel puţin, lumea nu va avea atâtea motive să râdă şi să arate cu degetul dinspre greşelile gramaticale sau de stil spre titluri şi persoane…

24.IX.1992 Ieri seră, mă telefonează dl Ţăranu şi, ca totdeauna, delicat, o ia pe departe: l-a tot căutat pe dl Cimpoi. Îi spun că e foarte ocupat cu diverse chestiuni ce-l scot din birou. Care ar fi problema? Dacă Ambasada Română îl invită pe Ştefan Augustin Doinaş , din partea USM n-ar putea interveni nişte – cum să le spună? – proteste? Da’ de unde! Din contră, am fi nespus de bucuroşi să fim onoraţi de prezenţa ilustrului coleg bucureştean! Îi spun dlui Ţăranu că, acum câteva minute, am citit în „Luceafărul” din 16 septembrie cuvântul de adio al lui Şt. Aug. Doinaş adresat umbrei celui care a fost Dan Deşliu. „Cum, a murit Deşliu?! Noi încă nu ştim. La ambasadă, o dată la două săptămâni, vine câte un stoc de presă periodică pe care nu mai reuşim să o consultăm.” Într-adevăr, decesul lui Dan Deşliu nu a fost mediatizat foarte mult. Poate şi din motivul că, precum scrie Doinaş, Deşliu „pleacă dintre noi pe neaşteptate, în împrejurări încă nelămurite”.

FLUX

CALEIDOSCOP

8 noiembrie Evenimente 794: Capitala imperială japoneză este stabilită la Kyoto (numit inițial Heiankyo – «Capitala păcii și liniștii»). Din anul 1868, Japonia își va muta capitala la Tokio 1496: S-a încheiat construirea bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli din Războieni, județul Neamț, locul unde s-a dat bătălia dintre Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), și armata otomană, în iulie 1476 1520: Regele danez Christian al II-lea începe cu execuția în masă a nobililor suedezi, care va fi cunoscută sub numele de «Baia de sânge de la Stockholm» 1793: A fost inaugurat Muzeul Luvru din Paris 1874: A fost inaugurată statuia lui Mihai Viteazul din București (Piața Universității); statuia a fost realizată de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse și este primul monument de această factură din Capitală 1885: A fost fondat Partidul Liberal-Democrat condus de Dimitrie C. Brătianu, unind în rândurile sale pe toți cei nemulțumiți de guvernarea liberală a lui I.C. Brătianu, inclusiv pe Mihail Kogălniceanu și grupul liberalilor moldoveni grupați în jurul acestuia. A funcționat până la 24 martie 1890, când s-a unificat cu Partidul Național Liberal 1889: Montana a devenit cel de-al 41-lea stat american 1892: Președintele american Grover Cleveland a obținut singurul mandat neconsecutiv la Casa Albă din istoria SUA 1895: Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845- m. 1923), profesor la Universitatea din Würzburg, Germania (laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1901), a descoperit razele electromagnetice, cunoscute sub numele de razele X (razele Röntgen) 1942: Al Doilea Război Mondial: americanii se alătură britanicilor în războiul din Africa. Debarcarea trupelor britanice și americane în Maroc și Algeria 1945: Manifestație anticomunistă a tineretului PNȚ și PNL, în Piața Palatului Regal, prilejuită de ziua onomastică a regelui Mihai I

Nașteri 30: Nerva, împărat roman (d. 98) 1511: Paul Eber, teolog, reformator german (d. 1569) 1656: Edmond Halley, astronom englez, care a descoperit cometa ce îi poartă numele (d. 1742) 1715: Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel, soția regelui Prusiei, Frederic cel Mare (d. 1797) 1777: Désirée Clary, regină a Suediei (d. 1860) 1823: Joseph Monier, grădinar francez, cel ce a descoperit asfaltul armat 1843: Moritz Pasch, matematician german d. 1930) 1847: Bram Stoker, autor britanic (d. 1912) 1848: Gottlob Frege, matematician și logician german, fondatorul logicii matematice (d. 1925) 1857: Alexandru C. Cuza, profesor și om politic, membru al Academiei Române (d. 1947) 1908: Martha Gellhorn, ziaristă, prima femeie corespondent de război. A fost a treia soție a lui Ernest Hemingway (d. 1998) 1916: Alexandru Dragomir, filozof român (d. 2002) 1918: Hermann Zapf, tipograf german 1921: Walter Mirisch, producător american de film 1922: Christian Barnard, medic sud-african. A realizat, la 3 decembrie 1967, primul transplant de inimă (d. 2001) 1935: Alain Delon, actor francez 1947: Minnie Riperton, cântăreț și textier american 1975: Tara Reid, actriță americană 1982: Mika Kallio, pilot finlandez 1983: Pavel Pogrebniak, fotbalist rus

Decese 1226: Ludovic al VIII-lea al Franței (n. 1187) 1674: John Milton, poet englez (n. 1608) 1876: Maria Vittoria dal Pozzo, soția regelui Amadeo al Spaniei (n. 1847) 1953: Ivan Bunin, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (1933) (n. 1870) 1978: Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator și pictor american (n. 1894) 1998: Jean Marais, actor francez (n. 1913) 2006: Iosif Conta, dirijor român (n. 1924) 2009: Vitali Ghinzburg, fizician rus (n. 1916)

12

FLUX

”Îmi place să călătoresc, dar urăsc să ajung.”

Albert Einstein

Magazin

8 NOIEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Croaţia – desfătarea simţurilor

Pofta de călătorie ne îndreaptă pașii către o destinație cu totul deosebită, către ”țara celor o mie de insule” – Croația. O țară perfectă pentru turiștii gurmanzi, cum suntem noi, unde vom descoperi peisaje ireal de frumoase, dar și o bucătărie extrem de bogată și variată, în funcție de regiunea pe care o vizităm.

Diversitatea arhitecturală, dar şi cea gastronomică se datorează influențelor altor țări, în special a Italiei la sud și a Austriei la nord, ce și-au pus amprenta în cel mai reuşit mod.

Capitala Croației, Zagreb, atrage prin aerul boem, stilul de viață vibrant, multitudinea evenimentelor culturale. Acesta combină trei orașe în unul, toate desprinse parcă dintr-o altă poveste: Orașul de Jos, cu arhitectura sa barocă, Orașul Vechi (sau de Sus), unde, cu o mie de ani în urmă, au fost puse temeliile orașului de acum, și Noul Zagreb, zona modernă și nonconformistă a orașului.

Zagreb nu este foarte mare, astfel că am decis să-l vizităm pe jos, cât ne țin picioarele, hoinărind în voie pe străduțele lui pline de istorie, pentru a putea descoperi cât mai multe ”locuri secrete” și a ne plimba alene prin parcurile sale, foarte multe și bine amenajate.

Capitala se mândrește cu un „oraş vechi” medieval, ale cărui arhitectură, străzi întortocheate și pietruite amintesc de Viena, Budapesta, Praga, dar având și puternice influențe italiene.

Partea de sus ne dezvăluie istoria orașului de la începuturile lui, în timp ce admirăm clădirile istorice în culori pastelate și bisericile vechi, plimbându-ne pe străduțele ce mai sunt încă luminate cu lămpi de gaz.

Orașul vechi îți oferă o oază de relaxare și un crâmpei din istoria țării.

Catedrala Sfântul Ștefan, construită în stil neogotic, reprezintă una dintre principalele atracții ale Orașului de Jos, aceasta fiind vizibilă din orice parte a orașului, datorită celor două tururi identice ale ei.

Zagrebul are multe muzee, diverse și captivante, dar probabil cel mai ingenios și care reflectă umorul nației este Muzeul Relațiilor Destrămate, singurul de acest gen din lume, unde veți găsi tot felul de exponate ce au în spate istorii ale unor relații eșuate.

Mergem apoi să urcăm pe muntele Medvenica, pentru a admira frumusețea orașului de la înălțime, aici deschizându-ni-se o panoramă superbă. Tot pe munte se Supe și ciorbe veți întâlni în fiecare regiune a Croației, preparate în cele mai diverse moduri, mai apreciate fiind cele de pește, pasăre ori ciuperci. Eu am ales o supă ușoară din pui, dar căreia îi putem adăuga paste, găluște, ouă bătute cu brânză de vaci, dacă vrem să încercăm să-i dăm de fiecare dată un nou gust.

Supă de pui

află și vechea cetate Medvedgrad. La baza muntelui găsim unul dintre cele mai vechi și impresionante cimitire din Europa – Mirogoj, unde descoperim o multitudine de mausolee, sculpturi și morminte lucrate cu măiestrie artistică. Totodată, aici au loc şi o serie de evenimente culturale, cum ar fi festivaluri de muzică, film, dans etc.

Un loc pe care nu-l putem rata la Zagreb este piața Dolac, aflată în Orașul de Jos, unde, încă din 1930, fermierii din tot cuprinsul Croației vin să-şi vândă produsele tradiționale. Tot aici vom găsi pescari ce-și etalează marfa – diverse feluri de pești și fructe de mare –, dar și o mulțime de soiuri de fructe și legume proaspete extrem de aromate, specifice zonei. Acesta e locul unde-și fac cumpărăturile chiar și cei mai de renume bucătari, dar și simpli amatori. De aici vom alege și noi ingredientele cu care vom găti preparate din bucătăria croată.

Când vorbim de bucătăria croată, practic, vorbim de mai multe bucătării, pentru că fiecare regiune are specificul ei foarte puternic accentuat și e unic în felul ei. În Croația găsim conturate 10 regiuni gastronomice: Istria, cunoscută pentru trufele ce cresc aici; Lika-Karlovak – cartofii Lika sunt simbolul regiunii; Kvarner se remarcă prin preparatele din miel; Dalmația-Zadar – pentru brânza Pag, făcută din laptele oilor ce cresc pe insula cu același nume și care-și datorează aroma specifică plantelor mediteraneene pe care le pasc; Dalmația-Sibenik – pește la grătar, în special ton; Dalmația-Dubrovnik – un festin pentru amatorii de scoici; Dalmația-Split cunoaşte diverse metode de preparare a peștelui, păstrate încă din timpurile împăratului Dioclețian; Slavonia produce cel mai apreciat tip de cârnați de porc, numiți kulen; Croația Centrală – brânzeturi și lactate, iar regiunea Zagrebului e cunoscută prin reinterpretări culinare, dar cel mai mult datorită căpșunilor aromate ce sunt cultivate în întreaga zonă.

Folosind metode de gătit și ingrediente diferite, preparatele, fie că sunt din cele mai banale, cum ar fi polenta (mămăligă), ori cele mai sofisticate, cum ar fi un orez cu cerneală de sepia și pui de caracatițe, fazani, trufe, ele sunt la fel de savuroase.

Trufe, scoici și alte fructe de mare, brânzeturi după rețete locale, măsline, melci, omlete din ouă de pescăruși, broaște și multe alte specialități croate îți oferă cu siguranță o experiență culinară inedită.

tăiați mai mărunt) și lăsăm să fiarbă cu capac o oră (sau mai mult, dacă avem o găină mai bătrână), la foc mic. Apoi adăugăm și frunzele de pătrunjel, așteptăm să mai dea un clocot și stingem focul. Lăsăm acoperit cu capac timp de 10 minute, apoi servim. În Croația, în special la nord, vom găsi multe feluri de ciuperci, fiecare soi mai aromat și mai gustos decât altul, astfel că acestea se regăsesc în foarte multe rețete, fiind des pregătite la mesele tradiționale.

Am ales o rețetă de clătite cu ciuperci, ideale pentru un mic dejun copios și savuros.

Clătite cu ciuperci Ingrediente:

Ingrediente: 1 pui 4 litri de apă 1 morcov 1 ceapă 1 rădăcină de pătrunjel 1 roșie 2 căței de usturoi 1 ardei iute 1 steblă de țelină sare frunze de pătrunjel Punem puiul tăiat la fiert în apă, cu 2 linguri de sare, iar când apa începe a fierbe, înlăturăm cu o lingură spuma formată. Când am terminat de spumat, adăugăm legumele (eu le-am pus întregi, pentru a le putea scoate apoi, voi însă puteți să le

300 g de ciuperci 10 clătite 200 ml de smântână 25 g de unt 1 lingură de făină 1 ceapă mică 1 gălbenuș de ou 1 cățel de usturoi pătrunjel nucșoară, sare piper Topiți untul și căliți ceapa tocată mărunt. Când se înmoaie ceapa, adăugăm ciupercile tăiate felii subțiri și usturoiul pisat, sare, piper și nucșoară după gust.

Luăm de pe foc și lăsăm să se răcorească 5 minute, apoi adăugăm ¾ din smântână, pătrunjelul tocat, gălbenușul și amestecăm compoziția.

Punem umplutura pe clătite și le rulăm. Punem apoi clătitele într-un

În tigaia în care am prăjit puiul adăugăm făina, amestecăm cu untul, apoi adăugăm sucul de lămâie, smântâna și ciupercile, presărăm sare și piper după gust și le lăsăm la foc mic 5 minute. Turnăm compoziția peste pui și adăugăm deasupra pătrunjelul tocat.

Acoperim și dăm la cuptor pentru 20-25 de minute, la 200 de grade.

Un mit local croat spune că renumitul explorator Marco Polo s-ar fi născut pe una dintre insulele croate, numită Korkula, și că acesta ar fi adus pastele din China și în Croația, nu doar în Italia. Eh, acum că o fi un dram de adevăr sau nu, nu vă pot spune. Dar cert este că tare le mai plac pastele și croaților, care le gătesc în fel și chip. Eu vă propun să încercăm o rețetă de paste cu șunculiță.

Ungem un vas termorezistent cu unt și îl tapetăm cu pesmet măcinat.

Punem jumătate din paste, apoi turnăm compoziția cu șuncă, punem deasupra restul pastelor și turnăm uniform, pe toată suprafaţa, 100 ml de smântână. Acoperim și dăm la cuptor pentru 20 de minute, la 180 de grade.

La desert vă propun o rețetă simplă și savuroasă: plăcintă cu dovleac și brânză. La această rețetă observăm influențele austriece, plăcinta fiind similară cu ștrudelul clasic austriac. Diferă doar umplutura.

Plăcintă cu dovleac Ingrediente: 1 pachet de foi de plăcintă 300 g de dovleac dat prin răzătoare 1 linguriță de sare 200 g de brânză de vaci 2 ouă ½ cană de smântână ½ cană de zahăr 4 linguri de unt topit 2 lingurițe de scorțișoară

Paste cu șuncă Ingrediente:

vas termorezistent, uns cu unt, turnăm deasupra restul de smântână, acoperim și dăm la cuptor pentru 10-15 minute, la o temperatură de 180 de grade.

Le servim calde.

Următoarea rețetă se întâlnește în partea de nord a țării și este pregătită, în special, în sezonul rece.

Pui la cuptor Ingrediente: 500 g carne de pui (copane sau piept) 300 g de smântână 200 g de ciuperci 2 linguri de făină pătrunjel 80 g de unt suc de la ½ lămâie Tăiem carnea în bucăți potrivite, sărăm și piperăm. Topim untul și rumenim carnea pe toate părțile.

Punem puiul într-un vas termorezistent, uns în prealabil cu unt.

500 g de paste (farfalle sau altele plate) 100 g de becon sau șuncă de porc 200 g de smântână 1 ceapă mică 50 g de unt 2 ouă 50 g de lapte pesmet măcinat sare, piper Fierbem pastele al dente, conform instrucțiunii de pe pachet, în apă cu sare. Într-o tigaie topim untul și călim ceapa tocată mărunt, apoi adăugăm și șunculița tăiată fâșii și mai lăsăm pe foc 5 minute.

Amestecăm ouăle bătute, cu 100 g de smântână și lapte, sărăm și piperăm, apoi adăugăm și șunca.

Amestecăm dovleacul cu sarea și lăsăm 10 minute, apoi scurgem zeama lăsată. Adăugăm brânza, ouăle bătute, smântâna, 2 linguri de unt topit, scorțișoara, zahărul și omogenizăm compoziția.

Foile de plăcintă le ungem cu unt topit, suprapunem câte 3 foi, punem o parte din compoziția de brânză cu dovleac, le rulăm, le ungem cu un pic de unt, procedăm la fel până se termină umplutura.

Punem rulourile obţinute pe o tavă tapetată cu hârtie de copt și le dăm la cuptor, la temperatura de 200 de grade, pentru aproximativ 20 de minute.

Le scoatem și le acoperim cu un prosop, iar când s-au răcit, presărăm deasupra zahăr pudră.

Vă zic Dobar Apetit (Poftă Bună!) și vă urez să aveți parte de cât mai multe călătorii culinare, chiar dacă unele au loc doar în imaginația sau în bucătăriile noastre.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

8 NOIEMBRIE 2013

TRUCURI Cum îţi protejezi unghiile de efectele nocive ale ojei

Sunt frumoase doar dacă sunt sănătoase, iar aspectul lor depinde, în mare parte, de măsura în care eviţi ca ele să se îngălbenească.

Probabil că te-ai familiarizat deja cu îngălbenirea unghiilor din pricina folosirii frecvente a ojei, mai ales dacă îţi place să porţi nuanţe intens pigmentate.

Opreşte agresiunile lacului de unghii asupra manichiurii tale şi află cum poţi să te protejezi, fară să renunţi de tot la acest produs cosmetic. Oja nu doar că îţi îngălbeneşte unghiile, ci le împiedică şi să respire, afectându-le în mod considerabil aspectul.

Cum îţi afectează oja unghiile Atunci când aplici oja direct pe unghie, substanţele chimice din acest produs îi pot afecta structura naturală, de la schimbarea nuanţei naturale de alb într-o culoare gălbuie-oranj-maronie, până la creşterea predispoziţiei spre exfoliere şi rupere. În plus, anumite chimicale din lacurile de unghii nu îţi afectează doar unghiile şi vigoarea lor, ci şi starea de sanatate în general.

Aici intră formadelhida, toluenul sau dibutilftalatul.

Cum îţi protejezi unghiile de efectele ojei Dacă nu îţi doreşti unghii îngălbenite şi casante, este foarte important să le pregăteşti de aplicarea ojei corespunzător. Primul pas de care trebuie să ţii cont este aplicarea unui strat de lac de protecţie pentru unghii, care formează un film subtire între oja pigmentată şi unghie, deci previne modificarea nuanţei acesteia.

Efectul de exfoliere este redus atât prin folosirea lacului protector, cât şi prin tăierea regulată a unghiilor şi pilirea lor în mod corect (într-un singur sens). Îţi mai poţi proteja unghiile folosind frecvent tratamente pentru unghii, pe care le poţi face chiar tu acasă, cu ulei de măsline, ulei de argan, vitamina E uleioasă sau alte ingrediente naturale benefice. La fel de important este să faci pauze între aplicări, de cel puțin o săptămână, astfel încât unghiile tale să se bucure de un răgaz în care să respire.

Dacă unghiile tale au ajuns deja să sufere din pricina influenţei negative a ojei folosite constant, poţi să foloseşti zeama de lămâie aplicată direct pe unghie, pentru un tratament homemade de albire.

Eva.ro

13

Studiul instrumentelor muzicale în copilărie ajută auzul Studiul unui instrument muzical în copilărie influenţează pozitiv capacitatea auditivă la maturitate, având beneficii în ceea ce priveşte dezvoltarea creierului, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani.

Lecţiile de muzică din copilărie ajută creierul şi auzul să se menţină în formă odată cu înaintarea în vârstă, potrivit cercetărilor efectuate, relatează dailymail.co.uk. „Acest studiu sugerează importanţa educaţiei muzicale pentru copii, dar şi pentru o îmbătrânire sănătoasă”, au spus cercetătorii.

Studiul a urmărit cât de repede percepe creierul sensul unui sunet.

Deşi se crede că surzenia începe din urechi, creierul joacă, de asemenea, un rol important în ceea ce priveşte capacitatea auditivă, ajutând oamenii să audă mai clar.

Dacă sunetul este procesat mai lent, ar putea fi mult mai dificil ca oamenii să audă o conversaţie întrun mediu în care există sunete de fundal, precum un bar sau un restaurant, sau să audă clar ce vorbeşte interlocutorul la telefon.

Pentru realizarea acestui studiu, o echipă de cercetători de la Northwestern University din Illinois, Statele Unite ale Americii, a analizat activitatea cerebrală a 44 de adulţi sănătoşi, în timp ce ascultau

cuvântul „da”. În cazul persoanelor care au învăţat să cânte la un instrument muzical vreme de mai mulţi ani, neuronii au răspuns mai repede la sunete. Cei care au cântat la un instrument muzical cel puţin patru ani au răspuns cu o milisecundă mai repede decât cei care nu au învăţat niciodată să cânte.

Toate instrumentele, de la pian la acordeon, ajută în mod egal. „Să fii cu o milisecundă mai rapid nu pare să însemne mult, dar creierul este foarte sensibil la axa timpului, iar o milisecundă care combină milioane de neuroni poate face o diferenţă reală în viaţa adulţilor”, a spus Michael Kilgard, cercetător în neurologie la Universitatea din Texas.

Aceste cercetări confirmă că modul în care se acţionează asupra

creierului în primii ani de viaţă este important pentru felul în care acesta evoluează în următorii ani.

Alte cercetări au arătat că studierea unui instrument muzical poate contribui la stimularea coeficientului de inteligenţă şi nu este niciodată prea târziu pentru a începe cursurile. De asemenea, instrumentele muzicale ajută la o mai bună învăţare a unei limbi străine şi la interpretarea emoţiilor celorlalţi.

Deşi studiile muzicale par să aibă beneficii generale, aceia care se bucură de ele sunt mult mai avantajaţi.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, unul dintre motivele pentru care muzica poate aduce atât de multe schimbări la nivelul creierului este intersectarea sistemelor emoţionale şi de cunoaştere implicate în actul muzical.

Mediafax.ro

Alimente care îţi atacă inteligenţa Alimentele se împărţeau, când eram mici, în bune şi rele după principiul gustului. Mai târziu, împinşi de burta care creştea văzând cu ochii, ori a sănătăţii care se şubrezea tot mai mult, bun şi rău însemna altceva: sănătos ori nesănătos. Problema este că, uneori, noţiunile acestea se confundă şi unele alimente, deşi gustoase, ne fac mult rău.

Pe lângă faptul că ele îngraşă, de cele mai multe ori mai au un efect rar menţionat: ne atacă inteligenţa. Şi nu îţi închipui că după o masă la fast food vei pleca acasă cu un IQ mai mic. Este vorba despre modul în care mâncarea ne ajută sau nu creierul.

Consumul excesiv şi pentru mult timp de produse din zahăr poate crea multe probleme neurologice. În plus, s-a demonstrat că îţi afectează şi memoria pe termen lung.

Despre alcool se ştie că afectează creierul şi gândirea. Dacă ne spui că îţi aminteşti tot ce ai făcut în cele mai crunte beţii, nu te credem. El îţi poate face probleme dacă îl consumi excesiv, pe termen lung, însă vestea bună e că, dacă îl moderezi, ai şanse să scapi cu creierul nevătămat.

FLUX

Ce piese din denim purtăm toamna aceasta?

În lumea versatilă şi efemeră a modei, un lucru e sigur: poţi miza oricând pe denim, pentru că aceste piese nu se vor demoda vreodată! Şi, adăugăm noi: niciodată n-ai prea multe perechi de jeanşi în garderobă. Sau prea multe cămăşi din denim, prea multe fuste...

Concluzia e una singură: iubim denimul! Cum porţi însă aceste piese?

Nu te limita la combinaţia clasică de jeanşi şi tricou! Îndrăzneşte să alegi un look 100% din denim sau poţi opta doar pentru o singură piesă chic din acest material.

Poţi purta jeanşi chiar şi la birou, cu o cămaşă cambrată şi un sacou din tweed (cu botine cu toc), ori în timpul liber cu un tricou cu un print simpatic şi un cardigan sau cu un pulover pufos din caşmir. Balerinii, cizmele cu talpă plată până la baza gleznei sau chiar tenişii sunt tot atâtea opţiuni de accesorizare. În sezonul rece optează pentru materiale comode, ceva mai călduroase.

La orice ţinută din denim poţi purta un şirag de perle la baza gâtului ori un colier cu aplicaţii metalice.

Glamourmagazine.ro

Crizantemele, cele mai iubite plante de toamnă Crizantemele sunt cele mai îndrăgite plante de toamnă, care rezistă la frig.

Mâncarea foarte sărată îţi afectează funcţiile cognitive şi capacitatea de a gândi. În plus, asociată cu nicotina, poate avea efectul anumitor droguri. Îndulcitorii artificiali sunt o încercare inocentă atunci când vrei să slăbeşti. Însă ei reprezintă o sabie cu două tăişuri, pentru că îţi pot afecta sistemul neuronal, dacă sunt folosite pe termen lung şi excesiv. Aşa că, în loc de zaharină, mai bine consumă miere sau zahăr brun.

Denumite și margarete de toamnă, crizantemele, unele dintre cele mai populare plante de toamnă, cuprind aproximativ 30 de specii perene. Acestea au fost cultivate în China din secolul al XVlea î. Hr. și au fost aduse în Europa abia în secolul al XVII-lea. Puține persoane cunosc faptul că această plantă este considerată simbolul prieteniei și al respectului. În țările asiatice, crizantemele sunt aducătoare de noroc, fericire și loialitate.

Crizantemele sunt printre cele mai rezistente plante și se cultivă atât toamna, cât și primăvara. Atunci când le plantați, este recomandabil să alegeți un spațiu cât mai însorit. În general, acestea nu sunt pretențioase în ceea ce privește solul, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să îl neglijați. Solul trebuie să fie suficient de umed, întrucât atât excesul de apă, cât și seceta dăunează plantei. Evitați amplasarea aglomerată a crizantemelor, întrucât circulația neadecvată a aerului poate duce la apariția unor boli. În general, tufele se separă o dată la 3 ani.

Pentru a avea plante sănătoase și rezistente la temperaturile scăzute ale toamnei, specialiștii recomandă fertilizarea crizantemelor o dată pe lună, până în luna iulie. Înflorirea crizantemelor, în timpul toamnei, este favorizată tocmai de perioada scurtă de lumină, din timpul zilei. Tocmai de aceea, în cazul în care aveți în grădină lumini, este recomandabil să le țineți cât mai departe de plante. La începutul toamnei, crizantemele (în special cele la ghivece) se vor ciupi, pentru a favoriza ramificarea lor. Crizantemele te vor încânta nu numai cu parfumul lor, ci și cu paleta cromatică extrem de variată, fiind excelente pentru aranjamente florale. Mai mult, odată tăiate, acestea rezistă mult în vaze cu apă.

Precum marea majoritate a plantelor, crizantemele nu fac față temperaturilor scăzute ale iernii. Astfel, în momentul în care apare pericolul de îngheț, se recomandă să fie mutate în zone ferite de frigul de afară, la temperaturi cuprinse între 5 și 10 grade Celsius, până la sosirea primăverii.

Gq.ro

Condo.kudika.ro

Un grup de cercetători de la Universitatea din Montreal a demonstrat faptul că mâncarea de la fast-food produce anumite reacţii chimice în creier, din cauza cărora pot apărea simptome de anxietate sau depresie.

Mâncarea prăjită sau semipreparată distruge, încet şi sigur, celule din creierul tău. Pot cauza hiperactivitate, spre exemplu. Dintre toate uleiurile cu care poţi prăji mâncarea, cel de floarea-soarelui este cel mai periculos, aşa că încearcă să scapi de el.

FLUX 11

14

Programe

Luni NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial.

«O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Documentar. «Global 3000». 13.10 Festivalul Internațional «Regina vioara». Selecțiuni. 14.15, 3.15 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.00 Desene animate. «Andersen povestitorul».

15.30 Documentar. «Atlasul lumii animale». 15.55 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul «Eurovision Junior 2013».

16.00 Orchestra «Fluieraș». Program muzical. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 ARTelier.

22.50 Legendele muzicii. 23.00 Cultura azi. 23.45 Film. «CRIMINI» (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 12:00 Promotor (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4613 15:00 MasterChef - Proba celebrităţii (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii ep.4, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Одри Хепберн в фильме „Двое на дороге” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 02:05„Prima Oră” (R) 03:55„Жди меня” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări și răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos!

3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 BON BAISER DU CANADA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ET MAINTENANT... GILBERT BÉCAUD 16:34 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 LES BEAUX MECS 20:22 LES BEAUX MECS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 L’OEIL DE L’ASTRONOME 2:25 HISTOIRE BELGE 2:51 ARTE REPORTAGE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

8 NOIEMBRIE 2013

12

Marţi NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Portrete în timp. Tudor Cataraga. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol.

12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Cinemateca universală. 14.20, 3.10 Serial.

«SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. «Monumente de arhitectură». 15.35 Documentar. «Plăcerea din farfurie».

16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 Prezentarea filmului «CINE SEAMĂNĂ». 23.40 Festivalul Internațional «Regina Vioară». Selecțiuni. 4.35 Etno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment.

Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

13

Miercuri NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada).

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. «Arts 21». 14.30, 3.10 Serial.

«SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Ruskii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 «Paul Goma, revine acasă».

0.00 Săptămâna sportivă. 0.40 Orchestra «Fluieraș». Program muzical. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de povestiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Zidul secretelor 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4614 15:00 Film: Simfonia iubirii 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrităţii 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii ep.5, an 1 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Simfonia iubirii (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4615 15:00 Film: O lună de miere de coşmar 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.6 21:45 Tanti Florica, ep.7 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep.6, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Андрей Мерзликин, Сергей Пускепалис, Мария Миронова в детективе „Крик совы” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:05 „Prima Oră” (R) 03:55 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Андрей Мерзликин, Сергей Пускепалис, Мария Миронова в детективе „Крик совы” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „Политика” 02:05 „Prima Oră” (R) 03:55 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.20 Interes general. 2.10 Între bine și rău.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.45, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.05 Garantat 100%. 1.55 La vârf. 2.45 Parteneri de week-end. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 MONIQUE PEYTRAL, PEINDRE LASCAUX, PEINDRE LA VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BEAUX MECS 15:54 LES BEAUX MECS 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 MAMAN 21:01 HISTOIRE BELGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:48 UNITÉ 9 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FAUT PAS RÊVER 2:51 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAX & CO 16:17 ZYGOMATIQUES 16:37 LA TÉLÉFORMATION 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LA MARQUISE DES OMBRES 20:55 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 SIMPLE 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

14

Joi NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Ruskii dom. 6.45 «Cântec, Dor și Omenie». Program muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada).

10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Documentar. «Euromaxx». 14.30, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinți și copii.

16.30 Documentar. «Arts 21». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Festivalul cântecului de cătănie. Selecțiuni. 0.10 Știri pozitive. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Portrete în timp.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: O lună de miere de coşmar (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4616 15:00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Las Fierbinţi ep.8, 9 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep.7, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Андрей Мерзликин, Сергей Пускепалис, Мария Миронова в детективе„Крик совы” 00:15„Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „На ночь глядя” 01:55 „Prima Oră” (R) 03:45 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 Mașini, teste și verdicte. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 BYE BYE LA SUISSE 3 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA MARQUISE DES OMBRES 16:31 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 SIMPLE 21:05 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA VÉRITÉ SI JE MENS ! 23:40 DES HOMMES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 MONIQUE PEYTRAL, PEINDRE LASCAUX, PEINDRE LA VIE 2:49 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 8 NOIEMBRIE 2013

15

Vineri

16

NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Euromaxx». 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30, 0.10 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 10.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul «Eurovision Junior 2013». 11.00, 4.30 Moldova în direct.

12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.00 Portrete în timp. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Film muzical. «Dragostea ce oprește sori și stele». Doina Aldea Teodorovici. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 0.30 Festivalul Internațional «Regina Vioară». Selecțiuni. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate (sfârşitul serialului) 20:30 Iubiri vinovate- în culisele succesului 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Iubiri vinovate- în culisele succesului (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4617 15:00 Film: Benjamin, recrut fără voie 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05„Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Универсальный артист” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:25 „Вечерний Ургант” 02:10 Остросюжетный фильм „Чужие против хищника: Реквием” 03:30 Комедия „Путешествие мсье Перришона” 04:45 Музыкальная комедия „Фантазия на тему любви” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.35, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

0.55 O dată-n viață.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 SIMPLE 16:36 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:28 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES BEAUX MECS 22:51 LES BEAUX MECS 23:43 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 NOTRE-DAME DES BARJOTS 2:36 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Pinul nordic». 7.10 Orchestra «Fluieraș».

Program muzical. 7.30 Film. «GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ». 9.00 Documentar. «Teoria improbabilității».

9.30 Documentar. «Atlasul lumii animale». 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Rugby.

Campionatul European pe națiuni. Moldova - Germania. Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 13.45 Știri pozitive. 14.05 Cine vine la noi. Program de divertisment. 15.00 Festivalul «Maria Tănase». Partea I. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 «Dor de Teodor Negară». Selecțiuni de la Festivalul «Teodor Negară». 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Film. «CRIMINI» (Italia).

0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Festivalul Internațional «Regina Vioară». Selecțiuni. 3.30 «Paul Goma revine acasă». 4.30 Bună seara!

Talk-show. 5.30 ARTelier.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic

17

NOIEMBRIE

6.05, 21.00, 0.15 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Grecia - insula Folegandros». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în timp. Ecaterina Malcoci. 8.30 Legendele muzicii. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. «Monumente de arhitectură». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 «Paul Goma revine acasă». 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. «Plăcerea din farfurie». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. «GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ». 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 18.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul «Eurovision Junior 2013». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Vladimir Serbușcă. «La o aniversare». Program muzical. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 «O înțelegere cu anii am să fac...». A. Puică. Spectacol muzical. 0.25 Serial. «SIMULATORII». 1.20 Erudit-cafe. 2.05 «Orchestra». Spectacol. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viaţa de împrumut (primul episod) (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de povestiri (r) 13:45 Serial: Viaţa de împrumut (primul episod) (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarna 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Bingo Romania 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo Romania (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarna (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere, ep.5, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 23:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Promotor (r) 01:00 Vocea României (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Răpirea tatălui 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.11, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cei patru fantastici 22:45 Film: Sub anestezie 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Cei patru fantastici (r) 02:45 Film: Sub anestezie (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Василий Мищенко в детективе „В последнюю очередь” 08:05 „Играй, гармонь любимая!”

08:45 Teleshopping 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Ледниковый период” 16:05 „Вепрь”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Куб” 19:15 „Угадай мелодию” 19:45 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 Хью Грант, Джулианна Мур в романтической комедии „Девять месяцев” 01:55 Олег Янковский, Анна Самохина, Сергей Никоненко, Сергей Безруков в фильме „Китайский сервизъ” 03:30 Лидия Федосеева-Шукшина, Станислав Любшин, Михаил Ульянов в фильме „Позови меня в даль светлую” 05:05 Cериал „Замороженная планета”

06:00 Новости 06:10 Инна Гулая, Станислав Любшин в фильме „Пристань на том берегу” 07:15 Игорь Ливанов в приключенческом фильме „Мерседес” уходит от погони” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:25 „Свадебный переполох” 14:15 „Игорь Угольников. Шутить изволите?” 15:30 Татьяна Арнтгольц, Сергей Перегудов в многосерийном фильме „Виктория” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное„Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45„Ледниковый период” 01:40„КВН-2013”. Кубок мэра Москвы 03:30 Cериал „Замороженная планета” 04:20 „Играй, гармонь любимая!”

7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 2.30 Telejurnal. 15.10 Treizeci și șapte de grade. 17.00 Tema săptămânii.

19.00, 5.30 Reporter. 0.40, 2.00 Tezaur folcloric. 1.05 Profesioniștii. 2.15 Sport. 3.20 Viața satului. 6.00 Teleenciclopedia.

7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 9.30 Prețuiește viața! 9.15, 13.45, 14.30 Teleshopping. 11.20 Treizeci și șapte de grade. 12.50, 14.45-18.35 Seriale. 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 18.35, 0.15, 3.35 Tezaur folcloric. 19.25 Divertisment. 21.00 «Moldova are talent».

23.00 «DA sau NU». 1.00 Duminica în familie. 3.45, 4.35 Universul credinței. 4.30 Simbolica.

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:22 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:35 TACTIK 12:07 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:36 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 EN ROUE LIBRE 20:28 NOUVO 20:44 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES FAISEURS DE SUISSES 23:43 GASPÉ COPPER 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 LE TOUR DU RWANDA 1:01 LA VÉRITÉ SI JE MENS ! 2:38 DES HOMMES 2:56 360° - GÉO 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţa de împrumut (primul episod) 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţa de împrumut (primul episod) (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarna (r)

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:27 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LES CHANSONS D’ABORD 1:46 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

9-15 noiembrie Berbec

Decizi să te limitezi la preocupările de serviciu, fără să mai acorzi atenţie relaţiilor care teau dezamăgit. Atenţie, lucrurile nu se vor îndrepta de la sine!

Taur

Devii mai rece acum, dar nu pentru că ai avea motive, ci pentru că ţi se pare cea mai bună metodă de a te proteja.

Vezi viitorul în culori închise, deşi nu e cazul.

Gemeni

O perioadă cu un potenţial pozitiv, dar ca să beneficiezi de el e necesar să fii mai senin decât de obicei şi poate mai optimist. Problemele băneşti se vor rezolva.

Rac

Îţi concentrezi atenţia pe observarea calităţii relaţiilor. Dacă alegi să ieşi din postura celui care aşteaptă să primească, va fi o alegere şi mai bună.

Leu

Munca e importantă acum, pentru că se asociază cu o nevoie de confirmare a valorii tale. Ai şansa să reuşeşti acest lucru, dar nu cu teamă sau crispare.

Fecioară

Urmează o săptămână potrivită pentru a-ţi demonstra generozitatea, fără zgomot, discret şi elegant. Sentimentele care te aduc aproape de cei dragi sunt cea mai bună hrană.

Balanţă

Ai de ales între a pune un zid între tine şi cei care te nemulţumesc sau să le explici ce crezi că ar trebui să facă pentru binele tuturor, inclusiv al lor.

Scorpion

Ai ocazia de a remedia anumite neînţelegeri apărute în anturaj, dar numai dacă abandonezi puţin atitudinea defensivă pe care ai adoptat-o în ultima vreme.

Săgetător

Realizezi că multe dintre îngrijorările tale au fost nefondate, fiind doar rodul unui mecanism de protecţie pe care l-ai improvizat, deşi nu îţi stă în fire să faci asta.

Capricorn

Te ocupi mai mult de tine, cercetezi ca să vezi ce anume te motivează când te apropii de anumite persoane sau de ce anume le respingi pe altele.

Vărsător

Simţi că ai o bază solidă pentru a porni la drumul pe care deja l-ai decis, măcar în teorie. Îţi prinde bine acest lucru pentru că îţi dă încredere în tine şi pe viitor.

Peşti

Eşti mai organizat şi mai harnic acum şi vei vedea şi rezultatele.

Mulţumirea lucrului bine făcut şi cu consum minim de resurse poate fi unul dintre efecte.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1738 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

8 NOIEMBRIE 2013

ALEXANDRINA ROBU:

Cele mai multe lecţii de viaţă le-am învăţat în Brazilia Alexandrina Robu şi-a asumat misiunea de ambasador cultural al Republicii Moldova în lumea largă. A ajuns şi în Brazilia, ţara cât un continent, în urma unui program de burse oferit de clubul Rotary International. Am fost curioasă să aflu cum e dincolo, peste ocean, într-o ţară de care am aflat din cărţi şi am văzut-o doar în telenovele.

ali, râd foarte mult şi zgomotos (lucru pe care l-am învăţat de la ei). Ei ştiu să muncească cu râvnă şi cu dedicaţie. Cred că europenii ar putea învăţa o lecţie bună de la brazilieni: să lase indiferenţa la o parte atunci când vine vorba de omul de lângă tine, să fie deschişi, să fie imuni la greutăţi, să fie optimişti şi senini. Brazilienii ştiu să alunge grijile cu zâmbete, dansuri. Pentru ei e mai importantă ziua de astăzi decât cea de mâine. Cred că este naţiunea care aplică cel mai mult cunoscutul aforism „trăieşte clipa”.

Despre experienţa vieţii ei, dar şi despre alte activităţi în care este implicată Alexandrina, citiţi în interviul de mai jos.

- Alexandrina, eşti printre tinerii în care Republica Moldova îşi pune toate speranţele. O primă întrebare în acest sens: pot tinerii de la noi influenţa cu adevărat situaţia politică, economică, socială? Întreb asta pentru că deseori auzim declaraţii de acest fel, însă care sunt spuse de dragul spusului.

- Tinerii din Republica Moldova au posibilitatea de a schimba soarta ţării.

Schimbările importante pot surveni numai în cazul în care există coeziune şi unitate în comunitatea noii generaţii, iar aceasta poate fi generată numai dacă ar exista o Idee Naţională, idee pe care, din păcate, Republica Moldova nu o are încă.

Fiecare persoană poate schimba ceva într-o măsură mai mare sau mai mică, însă totul depinde şi de voinţa acesteia, or, cu regret, astăzi este foarte prezent absenteismul tinerilor în viaţa publică.

- Ştiu că eşti preşedinte de onoare al Clubului Rotaract Chişinău. Ai putea să ne spui mai multe despre activitatea acestuia? Cum a început colaborarea şi ce a intervenit în viaţa ta graţie acestui club?

- Clubul Rotaract Chişinău este parte a mişcării Rotary International în lume, ONG care, pe parcursul a mai bine de 105 ani de existenţă, îşi propune să schimbe spre bine comunitatea în care se află, fiind, totodată, şi singurul ONG cu statut de observator pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite. Împreună cu colegii din Rotaract, care, de altfel, sunt tineri lideri foarte pregătiţi, înzestraţi cu spirit organizatoric şi de echipă, facem proiecte culturale, ecologice, sociale, caritabile, de dezvoltare personală. Noi, tinerii de acolo, suntem mai mult decât colegi, suntem o familie. Ne deosebim de alte ONG-uri şi prin faptul că în fiecare an alegem un preşedinte nou, prin vot democratic. În acest an, preşedinte este colegul nostru Romeo Maxian. Ţin să menţionez câteva dintre proiectele importante organizate de Clubul Rotaract Chişinău: „Şahul Uneşte”, „În dialog cu maestrul Eugen Doga”, „Chişinău – inima mea”, „Dăruieşte o sărbătoare”, Concertul „Janka” etc.

Referitor la apartenenţa mea la mişcarea rotariană din Moldova, aceasta s-a produs încă din timpul liceului, când am fondat Interact Club Chişinău (ramura de adolescenţi a Clubului Rotary). Îmi amintesc cu drag cum am lucrat intens cu toată echipa pentru un concert de caritate în urma căruia am acumulat 55 de mii de lei, bani care au ajutat 10 copii să poată, pentru prima dată în viaţa lor, să audă, să perceapă sunete.

Viaţa mea s-a schimbat radical în urma integrării în familia rotariană, căci am cunoscut o mulţime de copii, de tineri sau de maturi care, pe lângă grijile cotidiene, pe lângă dorinţa de a se afirma profesional, îşi fac timp şi pentru acei care au nevoie de ajutor, pentru semenii de alături. De asemenea, Rotary International mi-a oferit oportunitatea să fiu ambasadorul cultural al Republicii Moldova în ţări precum Norvegia, Spania, Germania, Danemarca, Belgia, România şi Brazilia.

- Şi experienţa din Brazilia? Cum ai ajuns tocmai în partea cealaltă de lume?

- În 2008 am devenit bursieră a Programului Rotary Youth Exchange şi am ajuns să fiu ambasador cultural în Brazilia, o ţară extraordinară, cu oameni foarte calzi. A fost cea mai tare experienţă, în urma căreia am învăţat enorm. La numai 18 ani am fost pusă în situaţia de a interacţiona cu un mediu diferit de ceea ce văzusem până atunci. Am deprins să mă adaptez la o cultură străină, să devin „copil” într-o

familie străină, să reuşesc să fac lucrurile fără poveţele mamei şi îndrumările tatălui, să fiu aptă să stau departe de sora de care eram nedespărţită în trecut şi de prietenii din copilărie, să economisesc aşa încât bursa să-mi ajungă de la o lună la alta. Am reuşit să-mi fac o mulţime de prieteni de suflet cu care comunic până în prezent. Şi da, am conştientizat faptul că important este nu ce, dar pe cine ai alături. Este lecţia mea de suflet.

- Cum sunt oamenii acolo? Dacă ar fi să faci o paralelă cu europenii, ce ai putea să spui deosebit?

- Brazilienii sunt oameni foarte calzi, prietenoşi, curioşi, gata să-ţi întindă o mână atunci când ai nevoie de ajutor. Ei se bucură de petreceri indiferent de situaţie. Mereu am fost absorbită de modul lor de a fi foarte jovi-

- Ai făcut studiile în limba portugheză?

- Da, am învăţat în portugheză. A fost o nouă provocare, pentru că toţi colegii mei brazilieni au fost rugaţi de părinţii-gazdă să vorbească cu mine numai în portugheză. Mai prin semne, mai prin intuiţie am reuşit, foarte repede, să-i înţeleg, iar în a doua săptămână i-am impresionat deja prin încercările mele de a mă exprima în portugheză.

- E chiar aşa de vie şi de colorată Brazilia precum o vedem la faimoasele carnavaluri ce se desfăşoară acolo?

- Da, Brazilia este cu adevărat foarte colorată, foarte veselă, plină de dansuri, Carnaval, fotbal, Caipirinha (cocteilul lor naţional), dar acestea îşi au locul în zilele de odihnă. Despre Carnaval pot spune că este cea mai mare petrecere din lume la care se dansează non-stop trei zile şi trei nopţi.

Nu pot să nu menţionez şi despre nunţile braziliene, care sunt chiar ca în telenovele. La prima nuntă la care am participat am plâns de emoţie.

Deci, viaţa braziliană este chiar aşa cum ne este transmisă.

- Te rugăm să ne spui despre asociaţia tinerilor antreprenori. Ce activităţi faceţi?

- Youth European Business Association (YEBA) este o organizaţie non-guvernamentală, internaţională, creată sub auspiciul EBA şi al fostului ambasador al Uniunii Europene în

CMYK

Republica Moldova, Excelenta sa Dirk Schuebel.

Membrii YEBA sunt tineri antreprenori care identifică şi consolidează platforme de susţinere a tinerilor afacerişti în vederea implementării bunelor practicii de business, crearea unui climat investiţional favorabil pentru noua generaţie, precum şi îmbunătăţirea platformei de dialog între businessul mare, mic şi mijlociu. Domeniile prioritare ale YEBA sunt axate pe Dezvoltare, Promovare, Schimb de experienţă, Investiţii şi Facilităţi.

Ne propunem ca aceste domenii să reprezinte posibilitatea de a avansa a tinerilor antreprenori în domeniul economic. Lucrăm asiduu în vederea dezvoltării tinerilor antreprenori, iar la momentul actual oferim consultanţă tinerilor care sunt la început de drum în afacerea lor.

- Cum apreciezi posibilitatea tinerilor de la noi de a-şi pune pe picioare propria afacere?

- În perioada actuală este destul de dificil pentru tineri să-şi dezvolte propria afacere. În acelaşi timp, consider că este oportun şi necesar ca tinerii să-şi dezvolte businessuri, pentru că anume businessul mic şi mijlociu este forţa motrice a unei economii puternice. Însă pentru a reuşi, aceştia urmează să se înarmeze cu răbdare şi cu experienţă, iar la capitolul consultanţă, YEBA vine în susţinerea tinerilor afacerişti. De asemenea, consider că tinerii au nevoie de mai multă susţinere din partea statului prin acordarea de anumite facilităţi, precum şi prin lansarea unor campanii de informare în rândul tinerilor cu privire la multitudinea de şanse şi posibilităţi apărute în ultima perioadă (granturi, proiecte europene etc.).

- Ai absolvit anul acesta Facultatea de Drept. Unde te vezi în materie de carieră profesională?

- Mi-am propus obiective pe termen scurt şi lung. Aşa că pentru viitorii 3 ani doresc să-mi prelungesc activitatea în ceea ce priveşte proiectele internaţionale şi, concomitent, să predau dreptul la una din universităţile din ţară. Nu exclud şi posibilitatea angajării într-o funcţie de stat, dar numai în condiţiile în care voi simţi că pot cu adevărat să mă manifest liber şi să pun la dispoziţie talentele şi capacităţile mele. Vreau să fiu, cu adevărat, de folos Republicii Moldova.

- Mulţumim. Multe realizări.

- Mulţumesc şi eu. Vă urez succese.

Lucia CUJBĂ, FLUX