Ziarul Flux, Ed. 32 (812)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 9.09.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Pimen; Sf. Mc. Fanurie și Osie; =) Cuv. Onufrie de la Vorona și Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău

1 EURO..............................16.0353 1 Dolar american ............. 11.4086 1 Leu românesc ................ 3.7761 1 Rublă rusească ............... 0.3863 Timpul probabil:

Maxima zilei „Dacă va exista ceva de iertat, întotdeauna va exista și ceva de condamnat.”

Friedrich Nietzsche

9.08.2011

10.08.2011

Soare, 16 27 0C

Soare, 13 26 0C

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

TOP SECRET

ALARMANT

Este mai mult decât evident faptul că premierul Vladimir Filat, atunci când se referă la persoanele de rang înalt implicate în atacul raider asupra sistemului bancar și la arhitecţii acestei scheme criminale, are în vedere 2 persoane, „doi genii” în preluarea afacerilor, după cum s-a exprimat comentatorul Igor Boţan – Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Filat a ezitat să-i numească deschis pe cei doi, dar felul în care premierul și-a formulat și construit mesajul în emisiunea „Fabrika” din 5 septembrie 2011 de la Publika TV, ne permite să le identificăm cu ușurinţă pe cele două persoane controversate, dacă nu chiar dubioase, cu implicaţii multiple și scandaloase atât în lumea afacerilor, cât și a politicului.

XXX

(citiţi pag. 3)

Ortodoxia Între salvează nomadismul România în masă şi

Calea spre nicăieri

R. Moldova este consumatoare de granturi şi credite şi nici pe departe nu influenţează agenda donatorilor

8

EUROPEAN

Filat îi suspectează pe Plahotniuc şi Platon de organizarea atacului raider asupra sistemului bancar. Cei doi fac pe niznaiul

Corespondenţa secretă a Ambasadei SUA de la Chişinău

5

FLUX

FLUX

O alianţă PCRM-PLDM sau mafiotizarea ţării?

Homosexualii în ofensivă. Instanţa i-a pus „căluşul în gură” blogherului Vitalie Marian

4

ABONAREA 2011

Fondat în 1995 z Nr. 32 (812)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 9 septembrie 2011

CULTURĂ

mimetismul politic

MIHAI ŢĂRNĂ: „Trebuie să faci ceva mai bun decât tine însuţi”

XXX

Ghimpu, cu gândul la Constituţie şi la “cei veşnici”

(citiţi pag. 7)

XXX

(citiţi pag. 6)

Recursul Patriarhiei Doamnele şi Preşedinţia Moscovei la sau reglări de conturi etnolingvistică ca între femei (citiţi pag. 9) XXX

Criza apei, viitorul dezastru care va lovi planeta. Apa va fi mai valoroasă decât petrolul

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 2)

XXX

(citiţi pag. 5)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 3)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1656 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

9 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Gazprom a început să pompeze gaz în conducta Nord Stream Gazprom a început marţi, 6 septembrie, să pompeze gaz în conducta Nord Stream, ale cărei costuri se ridică la 11 miliarde de dolari, și care leagă Germania și Rusia, pe sub Marea Baltică, transmit RIA Novosti și Bloomberg.

Cererea pentru gaze naturale în Europa este așteptată să crească cu 200 de miliarde de metri cubi în următorii 10 ani, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, la o întâlnire cu premierul Vladimir Putin. Primul gazoduct, cu o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi, va fi gata pentru livrări în octombrie.

Acţiunile Nord Stream AG sunt deţinute de Gazprom (51%) și companiile germane Wintershall Holding și E.ON Ruhrgas, câte 15,5% fiecare, firma olandeză Gasunie și cea franceză GDF Suez, câte 9% fiecare. Gazoductul, care ocolește Ucraina, Belarus, Polonia și alte state de tranzit pentru gazele rusești exportate în Europa, ar putea fi finalizată în 2012. Nord Stream va fi capabilă să asigure livrări de gaze naturale suficiente pentru aprovizionarea a 26 de milioane de locuinţe în Europa, atunci când va ajunge la capacitate maximă, în 2012. Gazoductul reprezintă prima legătură directă între Europa Occidentală și Rusia, care furnizează aproximativ 25% din gazul folosit în UE. Lansarea Nord Stream va priva Ucraina, care în prezent are o dispută cu Rusia privind preţul gazelor naturale, de drepturile exclusive de tranzit, a declarat premierul Vladimir Putin. „Ucraina este vechiul nostru partener tradiţional. Ca orice ţară de tranzit este tentată să beneficieze de poziţia sa de tranzit. Acum aceste drepturi exclusive dispar. Relaţiile noastre vor deveni mai civilizate”, a apreciat oficialul rus.

Primul tronson al gazoductului, care este construit de Gazprom împreună cu E.On Ruhrgas, Wintershall, Gasunie și GDF Suez, ar urma să devină operaţional din punct de vedere tehnic în toamna lui 2011, în timp ce primele livrări de gaz către consumatori sunt planificate pentru începutul lui 2012.

Capacitatea primului tronson nu va depăși, probabil, 27 de miliarde de metri cubi pe an, urmând ca întreaga capacitate de 55 de miliarde de metri cubi să fie atinsă de Nord Stream la finalizarea celui de-al doilea tronson.

Rusia refuză categoric auditarea de către CE a acordurilor ruso-ucrainene privind gazele Moscova a respins categoric posibilitatea unui audit extern al acordurilor ruso-ucrainene în domeniul gazelor, avertizând că prevederile documentelor în vigoare trebuie să fie „însușite de către toţi cei interesaţi în asigurarea securităţii energetice a Europei”.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a reacţionat astfel după ce șeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, a sugerat Comisiei Europene să realizeze un audit al acordurilor ruso-ucrainene, a căror revizuire este cerută de Kiev. „Relaţiile dintre compania rusă Gazprom și cea ucraineană Naftogaz în privinţa livrărilor gazului rusesc sunt reglementate de actualul contract de vânzare-cumpărare pentru 2009-2019, încheiat pe 19 ianuarie 2009”, susţine instituţia diplomaţiei de la Moscova. MAE rus subliniază că Ucraina este obligată să respecte acest contract, odată ce Rada Supremă, parlamentul de la Kiev, a ratificat Acordul ruso-ucrainean din 21 aprilie 2010, ce prevede aplicarea unei reduceri de 100 de dolari la preţul gazului livrat Kievului.„Pe acest acord, din 21 iulie 2010, figurează semnătura actualului președinte al Ucrainei”, arată diplomaţia de la Moscova.

Orice încercare de a pune la îndoială acordurile ruso-ucrainene amintite este ilegală, se mai afirmă în comunicatul MAE rus. „Cadrele juridice cât se poate de clare ale acestei probleme nu necesită nici un fel de „audit extern” și trebuie să fie însușite de către toţi cei interesaţi în asigurarea securităţii energetice a Europei”, concluzionează Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Autorităţile ucrainene insistă asupra „corectării” contractelor privind importul de gaz rusesc încheiate în perioada în care Iulia Timoșenko deţinea funcţia de premier, considerându-le„înrobitoare” pentru ţară. Președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a spus, la rândul său, că ţara sa ar putea lua o măsură extremă adresându-se unei instanţe internaţionale, în cazul în care negocierile vizând revizuirea contractelor pe tema gazelor vor eșua.

Ucraina a acceptat, prin acordurilor de la Harkov, semnate de Ianukovici și președintele rus Dmitri Medvedev în aprilie 2010, să găzduiască Flota rusă pe teritoriul său până în 2042, în schimbul reducerii cu 30% a preţului gazului pe care îl importă din Rusia. Dar preţul gazului rusesc livrat Ucrainei ajunge, în al treilea trimestru al anului în curs, la 354 de dolari pentru o mie de metri cubi, mai mult decât înainte de acordurile de la Harkov.

Rusia: Membrii echipei ruse de hochei „Lokomotiv” au murit într-un accident aviatic

Ghimpu, cu gândul la Constituţie şi la “cei veşnici” Ușor relaxat după o vacanţă prelungită, șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, a dat impresia că ar fi gata să accepte compromisurile și chiar ideea unui nou candidat la Președinţie, altul decât cel care a devenit piatra de moară legată de gâtul Alianţei.

Dar Ghimpu și-a revenit în scurt timp, poate și după discuţiile între patru ochi pe care le-a avut cu Mari-

an Lupu, reluând obsedantul refren despre intangibilitatea Acordului AIE, pentru că „noi suntem trei” între care trebuie să fie împărţită puterea. „Alianţa-i formată din trei partide și scrie clar ce și cui îi revine”, a amintit Ghimpu în cadrul unei emisiuni televizate. Și cine va renunţa de bună voie la ceea ce i-a fost juruit și a fost obţinut cu mari și diverse sacrificii?

Unu-i cu răspunderea şi altul cu guvernarea Cu tot altruismul și dezinteresul afișat, Ghimpu nici nu concepe că ar putea să rămână fără funcţia de spicher. „Ce, eu am venit să-mi asum răspunderea ca alţii să guverneze? Oricum, aceste trei partide au majoritatea în Parlament și nu poţi să-l izolezi pe nici unul”, a precizat el ca să fie clar pentru toată lumea.

Totodată, șeful liberalilor vădește și o oarecare incoerenţă în declaraţiile pe care le face. Pe de o parte, el afirmă că nu acceptă să rămână fără funcţia de spicher care i-a revenit potrivit acordului, fiind posibil doar un schimb de funcţii în interiorul Alianţei, iar pe de altă parte, el este gata să accepte interimatul lui Lupu chiar și pentru o perioadă de patru ani și, deci, să-și sacrifice funcţia. Să înţelegem că încrederea lui Mihai Ghimpu în șeful democraţilor este atât de mare, încât aflarea lui Lupu în cele două înalte funcţii este echivalentă cu propria aflare la cârma ţării?

Nu de aceeași încredere din partea liberalului se bucură premierul Vladimir Filat, chiar dacă în urma unei recente întrevederi cu acesta, Ghimpu era aproape sigur de faptul că liberal-democraţii nu se vor lăsa seduși de tentaţia unei coaliţii cu comuniștii. Chemat ulterior pe la diferite posturi de radio și televiziuni, ex-interimarul nu a mai manifestat aceeași clemenţă faţă de Filat, bănuindu-l iarăși că ar avea anumite înţelegeri ascunse cu Voronin și că nu ar dori soluţionarea crizei politice. „Trebuie să decidem, ne apucăm de reforme sau de campanie electorală”, a declarat Ghimpu, precizând că alegerile anticipate ar putea fi declanșate în cazul în care PLDM va vota împreună cu PCRM. Totodată, el i-a avertizat

pe cei care speră că alegerile anticipate le vor aduce mai multe mandate, să-și pună pofta în cui.

Dar, mai mult ca probabil, vor trebui să-și pună pofta-n cui toţi politicienii aflaţi la guvernare, inclusiv Ghimpu, pentru că au sacrificat reformele de dragul puterii și intereselor. Deși se declară îngrijoraţi de criza care pune în pericol stabilitatea politică și economică a ţării, criza a fost inventată de aceeași politicieni care au făcut un fetiș din funcţia de președinte.

Lupu şi Alianţa – şansa noastră de la Dumnezeu Poate pentru faptul că s-a lăsat pradă unor îndoieli și oscilaţii și a admis, fie și ipotetic, posibilitatea accederii unui alt candidat la Președinţie, fostul interimar îi cântă acum osanale actualului, fără de care, zice el, nu ar fi existat Alianţa, care, la rândul ei, ne-a fost dată ca o șansă de la Dumnezeu. Filat să nu mai vorbească despre candidaţi veșnici, a cerut el imperios. „Ce înseamnă candidat veșnic?

Nu trebuie noi să scriem versuri, că sunt poeţi pentru asta. Este candidatul Alianţei. Dacă noi am fi înţeles că fără PD nu exista Alianţa și fără Alianţă nu exista prim-ministrul și așa mai departe, apoi era mai bine.”

Ghimpu crede că președintele putea fi ales de mult, dorinţă de-ar fi fost. Și pentru asta nu trebuia să căutăm un candidat de pe aiurea și să ne facem a uita că„datorită lui Lupu s-a creat Alianţa”. Ghimpu crede că se putea face un referendum, concomitent cu alegerile locale, prin care să fie adoptată noua Constituţie și să fie schimbat mecanismul de alegere a șefului statului. De parcă o nouă Constituţie ar fi o hârţoagă oarecare pe care o poţi adopta din mers, așa cum au mai fost adoptate și alte modificări legislative de conjunctură.

Ghimpu îi recomandă lui Pulbere să-şi ştie locul Acum soluţia este așteptată de la Curtea Constituţională, care trebuie să dea un răspuns la demersul AIE. Potrivit juristului Mihai Ghimpu, nu ar fi vorba despre o modificare a Constituţiei, ci despre o schimbare a mecanismului de alegere a șefului statului, prin lege organică.

Pentru că, potrivit lui, „președintele Republicii Moldova se alege conform Constituţiei numai în perioada de două luni prevăzute de articolul 90 și cu mecanismul prevăzut în articolul 78”. Ar trebui să înţelegem că poţi să tărăgă-

Fostul deţinut politic Ion Moraru şi-a lansat un nou volum autobiografic Fostul disident sovietic Ion Moraru și-a prezentat vineri, 2 septembrie, un nou volum autobiografic, în cadrul unei lansări de carte organizată în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din capitală.

Această ultimă apariţie editorială semnată de Ion Moraru însumează cele trei cărţi autobiografice ale autorului – „Pustiirea”, „Treptele infernului” și „Fata cu miros de busuioc”. Volumul a fost editat cu sprijinul Fundaţiei pentru Democraţie Creștină. La evenimentul de lansare au participat diverse personalităţi din domeniile politic și literar, care

Membrii echipei ruse de hochei „Lokomotiv” și-au pierdut viaţa într-un accident aviatic produs miercuri, 7 septembrie, în orașul Iaroslav, din Rusia, unde tocmai a debutat un forum politic internaţional. Cel mai recent bilanţ al tragediei este de 44 de morţi din totalul de 45 de persoane aflate la bordul avionului. „Potrivit unor date preliminare, la bordul avionului ce efectua cursa Iaroslav-Minsk, se aflau 37 de pasageri, inclusiv echipa de hochei „Lokomotiv””, a declarat purtătorul de cuvânt al Comitetului rus de anchetă, Vladimir Markin. În avion se aflau nu doar cetăţeni ruși, ci și străini, întrucât pentru clubul de hochei „Lokomotiv” jucau sportivi din Germania, Cehia, Slovacia, Belarus și Suedia, precizează gazeta.ru. Aparatul Yak-42 s-a prăbușit în timpul manevrelor de decolare, la 1 kilometru de aeroportul Tunoșina, a precizat oficialul. În urma impactului cu solul, avionul s-a sfărâmat, iar o parte a fuzelajului a căzut în fluviul Volga. „Avionul Yak-42 nu a putut lua înălţime și s-a lovit de o antenă de radiolocaţie”, a explicat Agenţia rusă de transport aerian Rosaviaţia.

Justiţia rusă a anunţat demararea unei anchete penale pentru încălcarea normelor de securitate în cazul acestui accident. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a propus ca ministrul Transporturilor, Igor Levitin, să fie audiat în legătură cu această catastrofă aviatică. Deputaţii ruși au subliniat că tragedia de la Iaroslav, oraș ce găzduiește un important forum politic internaţional, afectează imaginea ţării.

Cu dragostea şi cu suferinţa în braţe

Sursa: AGERPRES

„Fata cu miros de busuioc” este cel de-al treilea volum semnat de omul-legendă Ion Moraru, care, împreună cu alte două scrieri, „Pustiirea” și „Treptele infernului”, întregește o remarcabilă trilogie de memorii zguduitoare despre timpuri de groază. Mulţumiri autorului pentru noua sa operă, dar și felicitări cititorului, pentru că are în faţă mai mult decât o carte extraordinară, are un mare tratat despre viaţă, în toată splendoarea și dramatismul ei. Trilogia lui Ion

Moraru se înscrie perfect, și ca spectru tematic, și ca măiestrie de realizare, în seria marilor scrieri de Paul Goma și Aleksandr Soljeniţân, cu care, de altfel, autorul a fost frate de suferinţă în același lagăr stalinist.

Fata cu miros de busuioc este, de fapt, copila pe care autorul și eroul epopeii, încă în copilărie, a trecut-o în braţe peste punte și care de atunci a aprins în inima lui o mare dragoste pentru toată viaţa. Numai că a fost o dragoste plină de suferinţă. Mai exact, a fost suferinţă cu foarte multă dragoste, încât l-a ajutat pe Ion Moraru să-și oblojească de-a lungul timpului rănile altor suferinţe, mari de tot, îndurate pe treptele infernului.

De fapt, din toate cele trei scrieri, unite acum și într-un volum, se citește și se învaţă filosofia suferinţei. Numai că suferinţa apare aici nu doar și nu atât în ipostaza de stare deprimantă. Cu adevărat, la prima vedere, această epopee prezintă vremuri pline de

nezi timp de două luni alegerea președintelui în conformitate cu prevederile legale, pentru ca ulteriori să „dezvolţi” mecanismele convenabile? Acesta să fie acel „vid legislativ” pe care și Lupu se declara gata să-l umple de conţinut? Și nimeni nu-l poate convinge pe Ghimpu că nu are dreptate, nici chiar președintele înaltei Curţi, care a avut imprudenţa să spună că Parlamentul a încălcat de două ori Constituţia, prin nealegerea șefului statului.

Să nu se bage în politică, i-a recomandat lui Dumitru Pulbere doctorul honoris causa Mihai Ghimpu. Să stea acolo și să ia decizii!

Dar orice ar decide Curtea, cel de-al treilea semnatar al demersului către Curte a declarat deja că nu va vota președintele în baza unui mecanism stabilit prin lege. „Soluţia depinde de votul a 61 de deputaţi aleși în Parlament – a reiterat recent șeful PLDM, Vladimir Filat – identificată în urma unui dialog”.

Nu mai trebuie să explicăm că dialogul urmează să fie purtat cu comuniștii, care, se știe, nu-l vor vota niciodată pe fostul lor coleg de partid acuzat acum de „înaltă trădare”. Cercul se închide și rămâne veșnica și sacramentala întrebare: dar ce facem cu Marian Lupu?

Noua Constituţie a lui Ghimpu bagă groaza în analiştii politici Ei bine, Mihai Ghimpu mai are o soluţie, dacă nu chiar un as de toată frumuseţea. Avem noua Constituţie acceptată în programul de guvernare, anun-

ţă victorios acesta. PL va înainta ca iniţiativă legislativă proiectul noii Constituţii în Parlament. „Decât să avem alegeri anticipate la primăvară, mai bine discutăm acum proiectul Constituţiei și numim un referendum în primăvară în loc de alegeri”, opinează Ghimpu. Numai că și noi, neconstituţionaliștii, înţelegem că prevederile noii Constituţii vor fi valabile pentru următorul Legislativ, iar actuala criză urmează să fie soluţionată în baza actualei Legi Supreme.

Așii lui Ghimpu par să-i pună în mare încurcătură până și pe cei mai redutabili analiști.

Viorel Cibotaru, de exemplu, spunea la un post de televiziune că declaraţia lui Mihai Ghimpu privind eventualitatea și utilitatea adoptării rapide a unei Constituţii, ca un as scos din mânecă, îi inspiră groază. „Chiar dacă legislaţia acceptă o astfel de abordare, eu nu cred că o nouă Constituţie trebuie făcută de dragul depășirii unei crize locale. Pentru că alegerea președintelui nu este legată de anumite deficienţe de prevederi, ci este legată de lipsa de dorinţă de a ajunge la un compromis”, a precizat analistul. În general, șeful liberalilor lasă impresia că se vrea cu orice preţ intrat în istorie. Evident, nu ca un președinte interimar ratat, ci ca un personaj care a făcut fapte mari și a lăsat urme adânci în societate. De exemplu, ca unul care a ctitorit o constituţie. Astfel, el mai face o încercare și revine la ideea unei noi Constituţii, ca singură modalitate de depășire a crizei politice. Rămâne de văzut dacă aceasta va fi agreată de restul deputaţilor.

dureri, chinuri, foame, umilinţă și o nemărginită suferinţă, cauzată de un regim și un imperiu al răului. Însă suferinţa, în general, nu este numai consecinţa unui rău, ea poate deveni, în aceeași măsură, leac împotriva răului. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a ales suferinţa pentru a învinge păcatul și răul. A face din suferinţă o armă de luptă împotriva răului nu este pe potriva oricui. Mulţi sau chiar cei mai mulţi nu trec testul sau puntea, dacă ar fi să ne exprimăm în limbajul scrierii. Ion Moraru, prin toate câte a îndurat, prin tot ceea ce a făcut și face în viaţă, prin felul cum își duce crucea în această lume, prin toată făptura sa de creștin, de român și de luptător, a reușit marea realizare – Domnia Sa trece cu multă înţelepciune și mare demnitate peste această punte a vieţii, ţinând strâns, deopotrivă, în braţe credinţa, dragostea și suferinţa, ca arme împotriva răului.

Cu aleasă preţuire, Mihai ADAUGE

Filat vrea să-l înlocuiască pe cel care „se doreşte preşedinte”?

Astfel, chiar dacă toţi spun că sunt în căutarea soluţiei, căutările nu par să dea vreun rezultat, pentru că sunt prea împrăștiate și pentru că viziunile sunt total diferite. Vladimir Filat declară că soluţia poate fi doar cea prin care președintele va fi ales „în mod legal, nu prin invenţii în urma cărora să poată fi modificată Constituţia, prin lege organică, ci așa cum prevede Constituţia, cu votul a cel puţin 61 de deputaţi aleși în Parlamentul Republicii Moldova”. Dar dacă pentru alţii Acordul de constituire a Alianţei este mai presus decât Constituţia, orice aluzii sau discuţii despre identificarea unui alt candidat echivalează cu un atentat la integritatea coaliţiei de guvernământ și o nesocotire a meritelor lui Marian Lupă, datorită căruia „s-a creat Alianţa”.

Maliţios cum este, Vladimir Filat a remarcat în cadrul unei emisiuni televizate: „Am lăsat timpul să treacă, în ideea că poate cel care se dorește atât de mult președinte are capacitatea să asigure această comunicare. Dar vedem că lucrul acesta nu este posibil.” Deci, tot el, Filat, urmează să asigure această comunicare.

Dar mai are cu cine? Judecând după siguranţa premierului, s-ar putea spune că da. Însă, cu certitudine, beneficiarul nu va mai fi „candidatul veșnic”, cu scuzele de rigoare faţă de Mihai Ghimpu.

Ioana FLOREA, FLUX

Homosexualii în ofensivă.

Instanţa i-a pus „căluşul în gură” blogherului Vitalie Marian Vitalie Marian, blogherul hărţuit de comunitatea locală a homosexualilor și lesbienelor, a fost obligat de instanţă să nu răspândească public acuzaţiile care i le aduc pederaștii, care sunt și iniţiatorii procesului de judecată.

și-au expus opinia vizavi de această nouă apariţie editorială de excepţie.

Cu un amplu reportaj despre acest eveniment vom reveni în ediţia viitoare a FLUX-ului.

Rusia trebuie să-şi reducă numărul companiilor aeriene (Medvedev) Rusia ar trebui să-și reducă drastic numărul companiilor aeriene autohtone, a declarat președintele rus Dmitri Medvedev, după ce a vizitat locul accidentului aviatic în care și-au pierdut viaţa 43 de persoane, inclusiv o importantă echipă rusă de hochei. „Parcul aviatic are probleme, iar guvernul va trebui să ia, se pare, decizii dificile. Preţul vieţii trebuie să fie mai mare decât anumite raţiuni, cum ar fi sprijinirea producătorului autohton”, a declarat Dmitri Medvedev la o ședinţă a celulei de criză privind investigarea accidentului, potrivit imaginilor transmise de postul Vesti.

Președintele rus a spus că executivul trebuie să contribuie la revigorarea flotei aviaţiei civile și să amelioreze nivelul de pregătire al echipajelor. În opinia sa, Rusia ar trebui să cumpere tehnică din străinătate și să doteze corespunzător aeroporturile. „Voi da o dispoziţie guvernului în acest sens. Este vorba de un program complex, ce va necesita resurse financiare uriașe”, a spus liderul de la Kremlin.

Avionul Yak-42, cu 45 de persoane la bord, s-a prăbușit miercuri în regiunea Iaroslav, la scurt timp după ce s-a desprins de sol, la decolare.

La bordul navei se afla întreaga echipă de hochei “Lokomotiv”, care se deplasa la Minsk pentru un meci cu echipa belarusă „Dinamo”.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vitalie Marian, care este unul dintre liderii Asociaţiei „Pentru Familie” și s-a remarcat ca un apărător fervent al valorilor familiale și creștine, a fost atacat în instanţa de judecată de organizaţia homosexualilor și lesbienelor „Gender Doc-M”, care solicită despăgubiri morale în sumă de circa 1000 de euro. În plus, pederaștii i-au cerut instanţei să-l oblige pe Vitalie Marian să-și ceară scuze în mod public de la homosexualii și lesbienele din Republica Moldova și să șteargă de pe site-ul personal din internet orice referire la persoanele cu orientări sexuale netradiţionale.

Astfel, în cadrul procesului care a avut loc pe data de 1 august 2011 la Judecătoria Râșcani a capitalei, judecătoarea Stella Bleșceaga a decis să-i interzică pârâtului Vitalie Marian de a răspândi public informaţia contestată în cererea de chemare în judecată și anume „homosexualitatea este o maladie și se egalează cu pedofilia”, până la examinarea în fond a cauzei civile și pronunţarea unei hotărâri judecătorești.

Readucem în atenţie faptul că, pe data de 5 aprilie 2011, Asociaţia Gender Doc-M și Angela Frolov, o persoană fizică care se declară lesbiană, au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Marian, prin care îl acuză pe pârât că le-ar fi lezat onoarea și demnitatea prin faptul că ar fi afirmat că homosexualitatea este o maladie și se egalează cu pedofilia. Totodată, homosexualii și lesbienele s-au simţit lezaţi și de faptul că pe blogul personal al lui Marian a fost publicată o „listă neagră” cu o serie de funcţionari publici, în special, de la Compania Publică „Teleradio-Moldova”, care au favorizat difuzarea la postul public de televiziune a unui documentar care încurajează căsătoriile dintre homosexuali.

Mai mult decât atât, instanţei i se cere să-l oblige pe Vitalie Marian să publice pe blogul său http:// marianvitalie.eu o dezminţire care să conţină afir-

=

maţia potrivit căreia„homosexualitatea este o atracţie emotivă, romantică, erotică sau sexuală a individului faţă de alte persoane de același sex” și, respectiv, orientarea homosexuală este exclusă din Clasificarea Internaţională a Maladiilor, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În ședinţa de judecată, reprezentantul pederaștilor în instanţă, avocatul Doina Ioana Străisteanu, a solicitat emiterea unei încheieri, întru asigurarea acţiunii prin care pârâtul să fie obligat „să se abţină de la răspândirea în continuare a informaţiilor defăimătoare reclamate în cererea de chemare în judecată, în special orice exprimări precum că, homosexualitatea este o boală mentală, pedofilie, anomalie și altele, până va fi adoptată o hotărâre judecătorească în acest caz”.

Vitalie Marian a solicitat instanţei să respingă cererea cu privire la aplicarea măsurii de asigurare ca fiind neîntemeiată, invocând că nu a făcut declaraţii cu conţinut defăimător, iar la conferinţa de presă din 13 iulie 2011 doar a anunţat public despre cauza intentată împotriva lui. Precizăm în context că, în cadrul conferinţei de presă la care s-a făcut trimitere, Vitalie Marian a menţionat că homosexualitatea reprezintă un mare păcat înaintea lui Dumnezeu și că acest mod de viaţă „nu este sănătos, este împotriva naturii și nu poate fi încurajat”. În cadrul aceleiași conferinţe la care a făcut trimitere Gender Doc-M, Vitalie Marian a mai ţinut să precizeze că nu a declarat niciodată că homosexualitatea este o boală mintală. „Vreau să menţionez că nu am afirmat niciodată așa ceva, am spus și insist doar că homosexualitatea este un mare păcat și nu o boală mintală. De asemenea, sunt acuzat că pun pe picior de egalitate homosexualitatea cu pedofilia. Da, eu consider că bărbaţii care molestează minori sunt pedofili și homosexuali în același timp.

Iar aceste lucruri trebuie înţelese corect. În concluzie, consider că acest dosar care a fost intentat împotriva mea reprezintă o încercare de intimidare a societăţii noastre. Altfel spus, prin intermediul meu, homosexualii încearcă să intimideze întreaga societate, este o palmă dată creștinilor din ţara noastră”, a declarat atunci Vitalie Marian.

FLUX

Reprezentanţii Partidului Popular Creștin Democrat îi transmit sincere condoleanţe colegului și prietenului Valerian Grosu, în legătură cu pierderea mamei sale, Neonila Grosu, o veche și neobosită luptătoare pentru valorile Neamului și ale Bisericii. Doamna Neonila Grosu s-a stins din viaţă pe data de 3 septembrie 2011, la vârsta de 87 de ani.

Dumnezeu să o ierte și să o odihnească cu drepţii.

FLUX EDI|IA DE VINERI

9 SEPTEMBRIE 2011

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

O alianţă PCRM-PLDM sau mafiotizarea Republicii Moldova?

Filat îi suspectează pe Plahotniuc şi Platon de organizarea atacului raider asupra sistemului bancar. Cei doi fac pe niznaiul Este mai mult decât evident faptul că premierul Vladimir Filat, atunci când se referă la persoanele de rang înalt implicate în atacul raider asupra sistemului bancar și la arhitecţii acestei scheme criminale, are în vedere 2 persoane, „doi genii” în preluarea afacerilor, după cum s-a exprimat comentatorul Igor Boţan – Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon. Filat a ezitat să-i numească deschis pe cei doi, dar felul în care premierul și-a formulat și construit mesajul în emisiunea „Fabrika” din 5 septembrie 2011 de la Publika TV, ne permite să le identificăm cu ușurinţă pe cele două persoane controversate, dacă nu chiar dubioase, cu implicaţii multiple și scandaloase atât în lumea afacerilor, cât și a politicului.

Ca să vedeţi că lucrurile stau anume așa, vom recurge la o decodificare a mesajului premierului Filat din cadrul respectivei dezbateri televizate, mai ales că lucrul acesta nu implică prea mari eforturi, Filat străduinduse să fie cât mai descifrabil cu putinţă. Și lucrul acesta i-a reușit și datorită faptului că, în ultima perioadă, premierul a făcut progrese evidente în materie de exprimare și chiar elocvenţă, deși mai are încă multe de învăţat.

Filat îl atacă din nou pe Păpuşar, adică pe Plahotniuc Să notăm mai întâi că înainte de a se referi la atacul raider asupra sistemului bancar de la noi, atac care continuă și astăzi, Vladimir Filat a preluat triada de acuzaţii împotriva Păpușarului, adică împotriva prim-vicepreședintelui Parlamentului și oligarhului Vladimir Plahotniuc. Iată ce a spus liderul PLDM: „Atunci când guvernarea unei ţări depinde de o persoană care nu doar prin afirmaţii, dar și prin probe se demonstrează că are implicări deloc corecte și

pe alocuri ilegale, atunci vai de capul acestei guvernări. Eu nu cred că lucrurile trebuie să se rezume la o persoană, oricât de aparent influentă ar fi. Atunci când avem o situaţie în care se ajunge nu doar să se cumpere deputaţi sau prim-vicepreședinţi de partide (aluzie la Mihai Godea – n.n.), dar și alegători, și lucrul acesta nu cred că vi-l spun ca fiind o noutate pentru dumneavoastră sau pentru cei care ne ascultă, atunci când banii deja au o asemenea influenţă în procesul politic, trebuie de adoptat anumite decizii. Și aici vreau să vă spun că ideologiile rămân pe planul doi.

Când am spus, în urma consultărilor pe care le-am avut, în cadrul adresării mele către cetăţeni, că mafiotizarea Republicii

Moldova este mai periculoasă decât comunizarea, am văzut foarte multe reacţii. Dar aceste reacţii au fost făcute scoţând din context afirmaţia mea. Și uitaţivă, ceea ce am spus atunci este demonstrat în zilele de astăzi, fiindcă ceea ce s-a întâmplat în cazul băncilor din Republica Moldova, acea încercare de preluare a acţiunilor într-o manieră cinică, care nu s-a rezumat doar la bănci, avem și un prim caz de atac împotriva unei companii importante, ASITO, 40 de procente din acţiuni care au fost preluate exact prin aceeași metodă prin care s-a încercat să fie preluate acţiunile băncilor…”.

Filat sugerează că SIS-ul şi Procuratura Generală ar fi fost în complicitate cu infractorii În emisiunea de la Publika, premierul a insistat să povestească audienţei felul în care s-a desfășurat încercarea de preluare a unor pachete importante de acţiuni din sistemul bancar: 27,5% din acţiunile Moldova

Agroinbank, 78% de la Universalbank, 17% de la Banca de Economii, 5% de la Victoriabank și 40% din acţiunile Companiei Internaţionale de Asigurări din Moldova „ASITO”. Insistenţa premierului are o singură motivaţie, și anume pe cea de a arăta publicului că instituţiile controlate de partenerii săi din alianţa de guvernământ, de Partidul Democrat și Partidul Liberal, dar, în special, cele controlate de Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc, au încurajat premeditat prin inactivitatea lor acest atac raider, în loc să-l contracareze. Dar să-l cităm pe Vladimir Filat: „Spuneam că această schemă de preluare a acţiunilor a fost îndreptată împotriva a patru bănci comerciale din Republica Moldova. Prima a fost ataca-

tă MoldovaAgroinbank. Prin prisma acestei situaţii putem să vedem ce s-a întâmplat și în cazul celorlalte bănci.

Printr-o decizie a unui arbitraj ad-hoc din Sankt-Petersburg, prin care 27,8 procente a 6 acţionari, dintre care doi sunt din Olanda, 4 – din Slovenia, s-au preluat în contul unor imaginare datorii și s-a luat decizia să se transmită către 2 companii dintr-o zonă off-shore. Ulterior, printr-o decizie a instanţei judecătorești de la Căușeni, cât de straniu ar fi, un asemenea

litigiu la Căușeni trebuie să fie decis!, s-a legiferat această decizie a arbitrajului cu viteza luminii: executorul judecătoresc a și transmis imediat acţiunile de la acţionarii legali către aceste companiile off-shore. În data de 28 august, seara, banca a informat, pe 29 neam văzut, pe 30 s-a întrunit în prima ședinţă Comitetul de stabilitate financiară. În cadrul acestui comitet s-au transmis sarcini concrete, legale către toate instituţiile statului pentru a interveni. Din păcate, trebuie să spun acum, unele instituţii și-au făcut meseria, altele ori au mimat, ori cu mare întârziere au reacţionat, în rezultat anumite acţiuni ale atacatorilor au fost în progres.

Dacă în data de 30 conveniserăm că CNPF (Comisia Naţională a Pieţei Financiare) urma să blocheze acţiunile, acest lucru s-a întâmplat pe data de 5 septembrie, ca, între timp, acţiunile să fie transmise.

Am să numesc instituţiile care sunt abilitate cu funcţii de supraveghere în acest domeniu. Vreau să vă spun că sistemul bancar vizează în modul cel mai direct securitatea economică a statului.

A fost și rămâne în continuare care vizează securitatea naţională a statului nostru. Deci, în domeniul respectiv are atribuţii Banca Naţională, Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare, la monitorizare, în mod sigur, SISul și Procuratura Generală. Cel mai adecvat a reacţionat administraţia MoldovaAgroindbank, care a decis să mă informeze pe mine personal, fapt pentru care le mulţumesc. Aceste instituţii nu sunt ale PLDM. Atunci când prim-ministrul ţării, președintele ţării află despre astfel de informaţii din partea băncii este foarte grav.

Despre această situaţie trebuia să aflăm cu anticipare din partea serviciilor specializate, finanţate din banii publici. Și asta arată că avem o problemă la capitolul funcţionalitatea acestor instituţii. Modul în care s-a reacţionat ulterior, vreau să vă spun că pe mine mă face să mă gândesc serios chiar și la capitolul complicitate. Având în vedre că aceste instituţii nu au subordonare guvernamentală, se află sub control direct parlamentar”, a declarat premierul.

Se știe foarte bine că Procuratura Generală se află sub

controlul Partidului Democrat, al lui Vladimir Plahotniuc, în special, iar SIS-ul – sub controlul liderului PL, Mihai Ghimpu, care a devenit recent o anexă politică tot al lui Plahotniuc.

Cu alte cuvinte, Vladimir Filat sugerează cât se poate de clar că Vladimir Plahotniuc este complicele autorilor atacurilor raider asupra sistemului bancar moldovenesc.

Mai jos, în cadrul discuţiei de la Publika TV, premierul Filat a revenit la ideea că persoane cu funcţii foarte înalte (Vladimir

Plahotniuc fiind prim-vicepreședinte al Parlamentului) sunt implicate în această afacere raider. „Anvergura acestui atac arată că au fost implicate și persoane de rang înalt”, a spus el.

Fraţii Ţopa, duşmanii de moarte ai lui Plahotniuc, tot ei ţinta atacurilor raider Vladimir Filat a declarat că știe cine se află în spatele acestor atacuri, iar când comentatorul politic Igor Boţan a întrebat: „Noi avem doi genii în Republica Moldova, care dintre ei?” avându-i în vedere, în mod clar, pe Platon și Plahotniuc, Vladimir Filat a răspuns franc că ambii. Și a prezentat și argumentele sale în acest sens: „Eu vreau să vă spun că ambii sunt implicaţi.

Eu nu pot să cred că doar unul dintre ei ar fi fost în stare, la nivel de iniţiativă – da, dar la nivel de implementare – nu. Eu nu cred că este întâmplător faptul că de la Victoriabank au fost preluate acţiunile lui Ţopa. Eu nu cred că, întâmplător, de la Banca de Economii, 16 procente și ceva din acţiuni au fost preluate iarăși de la Ţopa 1 și Ţopa 2 (fraţii Viorel și Victor Ţopa – n.n.). Și nu cred că este întâmplător că 40% de acţiuni de la ASITO au fost preluate tot de la aceeași acţionari”.

O nouă şansă pentru Sergiu Mocanu

brie 2011: „În spatele atacurilor raider asupra sistemului bancar din Republica Moldova stă numitul Plahotniuc, a cărui firmă înregistrată în off-shore poartă și denumirea firmelor pe care le are el și în Chișinău. În numele acestei firme din off-shore stă numele „Global”, ori, înainte de a fi el deputat, el a condus Global Business Center. Acest atac a fost pregătit minuţios timp de jumătate de an”. Totodată, Sergiu Mocanu a declarat că Plahotniuc ar fi fost sprijinit de mai multe instituţii ale statului: „Deocamdată, a avut numai un atac raider asupra băncilor, lucru pe care el știe să-l facă cel mai bine, însă de data asta a fost surprins de o reacţie furibundă internaţională.

Are o sumedenie de supuși în Republica Moldova. Partenerii lui au fost Procuratura Generală, CCCEC, care nu numai că n-au întreprins nimic pentru a combate acţiunile, ci chiar l-au sprijinit în tot ceea ce face”.

Sergiu Mocanu a recurs la exact aceleași argumente la care a recurs și Vladimir Filat, arătând că atacurile de raider au vizat și „Victoriabank”, unde Vladimir Plahotniuc ar controla Consiliului de Administraţie: „La Victoriabank el i-a lipsit de ultimele 5 procente pe Ţopa Victor și Ţopa Viorel, acţiuni pe care el încă nu le preluase”.

Plahotniuc parează stângaci şi evaziv loviturile lui Filat La toate aceste acuzaţii aduse de Filat și Mocanu, Plahotniuc s-a eschivat să dea un răspuns tranșant. El a spus că nu comentează aluziile făcute de premierul Filat: „Eu nu sunt obișnuit și nici nu vreau să comentez aluziile, că, dacă ne apucăm de aluzii, ajungem departe”.

Referindu-se la atacul raider împotriva sistemului bancar moldovenesc, Plahotniuc a declarat: „La acest subiect eu personal, Partidul Democrat și toate celelalte componente ale Alianţei am reacţionat ferm și solidar pentru ca aceste infracţiuni să fie stopate și, la moment, din câte cunosc, mi s-a raportat că ele sunt stopate”. Totuși, Plahotniuc nu a scăpat ocazia ca să arunce o piatră în grădina premierului. „Este vorba de tentativa unor incompetenţi de a folosi problema în interes politic”, a spus miliardarul Partidului Democrat.

Platon face pe niznaiul În schimb, Veaceslav Platon a ripostat mai articulat. Potrivit site-ului inprofunzime.md, Platon s-a arătat nedumerit de apariţia zvonurilor precum că el s-ar afla în spatele atacurilor raider. „De ce din două milioane și jumătate de oameni, tot timpul sunt scoși în faţă doar doi oameni. Și încă cine, eu și Plahotniuc?” s-a întrebat acesta. Fostul deputat AMN spune că nu are nici un fel de relaţii de afaceri cu vicepreședintele Parlamentului, pe care îl cunoaște personal, însă doar la nivel „de salut și la revedere”.

Portalul inprofunzime.md amintește, în final, că Veaceslav Platon este un om de afaceri moldovean de numele căruia au fost legate în trecut mai multe afaceri cu scandal nu doar în Moldova, dar și în Rusia și Ucraina. El a negat de fiecare dată implicarea sa în astfel de scheme, calificându-le drept

După cum știm, fraţii Ţopa s-au lansat în lupta politică alături de Sergiu Mocanu pentru a torpila proiectul politic și de afaceri al lui Vladimir Plahotniuc.

Respectiv, miliardarul Plahotniuc este direct interesat de anihilarea puterii financiare a celor doi milionari, Viorel și Victor Ţopa, care fac jocul miliardarului Filat. Aluzia făcută de premier privind complicitatea lui Plahotniuc la atacul raider este cât se poate de transparentă, mai ales că, la puţin timp după lansarea acestor declaraţii de către Vladimir Filat, Sergiu Mocanu a venit cu acuzaţii deschise împotriva lui Plahotniuc. Ceea ce a sugerat subtil Filat a spus-o cu voce tare Mocanu. Iată ce a spus acesta într-o declaraţie făcută pentru Pro TV Chișinău pe 7 septem-

aberaţii. Mai mult, în timpul guvernării comuniste, Procuratura Generală i-a intentat un dosar penal pentru tentativa de însușire în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului, dosar care a fost ulterior clasat. În 2009, Veaceslav Platon a fost ales deputat în Parlament pe listele AMN.

Lui Filat i s-au dezlegat mâinile în vederea unei eventuale alianţe cu comuniştii Este evident că în plan mediatic, Filat a exploatat politic cu dibăcie cazul atacului raider asupra sistemului bancar. Plahotniuc a parat stângaci și prin declaraţiile sale evazive doar a confirmat aluziile făcute de Filat și acuzaţiile aduse de Mocanu. De Veaceslav Platon nici nu merită să mai vorbim, mai ales că el nici nu contează sub aspect politic.

Este în afara oricăror discuţii că Filat a reușit să convingă o bună parte a societăţii că Plahotniuc și Platon stau în spatele atacurilor raider asupra sistemului bancar, mai ales că, luând în consideraţie trecutul dubios al celor doi, este foarte probabil ca lucrurile să stea anume așa. Dar asta însă nu înseamnă că cei care se fac vinovaţi de aceste atacuri raider vor fi trași la răspundere, indiferent de faptul dacă aceștia sunt Plahotniuc și Platon sau alţii. Ba, putem afirma cu toată tăria că în cazul în care Plahotniuc are cu adevărat vreo implicare în acest caz, atunci vinovaţii nu vor fi pedepsiţi niciodată.

Beneficiile obţinute de Filat prin demascarea infractorilor implicaţi în atacurile raider sunt duble. El a atras de partea sa nu doar o parte importantă a electoratului, care a fost, pur și simplu, îngrozită de crimele îndreptate împotriva proprie-

tăţii la care se dedau adversarii politici ai lui Filat, ci și comunitatea internaţională, cancelariile occidentale. De pe urma acestui atac au avut de suferit acţionari sloveni și elveţieni, mai bine zis, aceștia au fost jefuiţi ziua în amiaza mare. Ce argument mai concludent le poate servi Filat occidentalilor în favoarea unei alianţe cu comuniștii decât acest atac raider în care sunt implicaţi actualii săi aliaţi de guvernământ? Acum și occidentalii vor ajunge să spună: mai bine o alianţă PLDM-PCRM decât mafiotizarea întregii ţări.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Doamnele şi Preşedinţia sau reglări de conturi ca între femei Grea ar fi viaţa ziariștilor, fără declaraţiile pline de tâlc și înţelepciune populară milenară pe care le face cu regularitate președintele liberal Mihai Ghimpu?

După o altă elucubraţie verbală a acestuia despre Președinţie, femei și umblatul prin discoteci și berării (Ghimpu știe mai bine cum e cu președinţii și discotecile), o subalternă pe linie de partid a acestuia a venit cu niște precizări la fel de inspirate. Distinsa liberală Ana Guţu, expert în ale politicii și confuziilor identitare (doamna și-a lansat de curând cartea „Confusio Identitarum”), a explicat, într-un dialog cu o la fel de distinsă ziaristă, că șeful ei, domnul președinte, a făcut doar o reverenţă către femeile din partid. Adică, Ghimpu a avut în vedere doar ceea ce a spus, că bune de președinte ar fi Ana Guţu, Corina Fusu și poate alte câteva

doamne, evident, tot liberale. Însă spusele acestuia nu ar trebui extrapolate în nici un caz asupra viceministrului de Externe, Natalia Gherman, pentru că… mama acesteia este vorbitoare de limba rusă.

La întrebarea ziaristei despre perspectivele Nataliei Gherman de a ajunge în fruntea ţării, șefa delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la APCE a răspuns cu o altă întrebare, sacramentală: „Ce fel de președinte al Republicii Moldova poate fi doamna Natalia Gherman, dacă limba ei maternă este rusa?” Și a mai precizat că ea una s-a săturat deja. De bună seamă că s-o fi săturat. La câte femei sunt în partidul lui Ghimpu, carismatice și cu pedigriul în regulă, bune oricând de pus la Președinţie, lumea se cramponează de fiica unui fost președinte cu o identitate confuză.

De ce zic că ziarista a fost pe măsura interlocutoarei? Pentru că, în continuare discuţiei, aceasta a remarcat cu multă inteligenţă: „Dar, doamna Guţu, până acum

toţi președinţii RM au avut soţii rusoaice, exceptând interimarii Mihai Ghimpu și Marian Lupu…”. Adică, singurul merit al celor doi interimari este că și-au luat neveste mai potrivite cu actuala conjunctură politică și

mai în concordanţă cu noile tendinţe. Au avut intuiţie și clarviziune, pentru că ce era la modă cu ani în urmă, astăzi nu se mai poartă.

Eu, dacă aș fi în locul celor doi, chiar că m-aș supăra. Dar dacă-și lua Ghimpu de nevastă

o „poloneză”, de exemplu, care să-i spună „Bone jour” în fiecare zi, era el mai puţin patriot și mai puţin demn să guverneze, cu multă înţelepciune, peste o ţară?

Analiștii politici, experţii, politicienii ar putea veni cu zeci de argumente, atât în favoarea, cât și împotriva candidaturii fiicei primului președinte al Republicii Moldova la funcţia de șef al statului. Funcţie la care aceasta, din câte se pare, nici nu prea râvnește sau, cel puţin, nu a spus vreodată că ar interesa-o. Dar raţionamentele pe care le invocă„politiciana” preumblată pe la Europa sunt deopotrivă isterice și puerile, adică demne de un cirac al lui Mihai Ghimpu.

Or, faptul că Natalia Gherman, „cu limba ei maternă rusă”, a ajuns să vorbească limba română (dar și alte limbi) mult mai bine decât unii politicieni cu mamă, tată, nevastă și rude, până într-al nouălea grad, vorbitori de „limbă de stat”, cu și fără paranteze, este tocmai un contraargument în favoarea acesteia.

Deputata liberală cu arborele genealogic

impecabil pare să fie afectată rău și chiar jignită de presupunerea că această fiică de fost președinte, care a avut imprudenţa să se nască dintr-o mamă nepotrivită, dar pentru care (sic!) are toată „stima și respectul”, ar putea ajunge vreodată în înalta funcţie. (Mai ales că avem deja candidatul potrivit care de doi ani așteaptă să se facă „prșdinti”, cum zice Ghimpu.) De aceea, cu eleganţă stilistică și revoltă legitimă, doamna liberală afirmă răspicat: „Nu cred că încă mai avem nevoie de o perioadă de tranziţie când Republica Moldova ar fi condusă de o fiică a unui fost președinte, cu o limbă maternă rusă și așa mai departe. Și la urma toată, nu suntem o ţară mahomedană, unde se transmite prin ereditate postul de președinte”.

O fi având Ana Guţu impresia că aflarea la președinţie a lui Mihai Ghimpu a fost o binecuvântare pentru Republica Moldova sau, și mai mult, o fi având dânsa impresia că Mihai Ghimpu este vorbitor de limba română?

Ioana FLOREA, FLUX

4

Site-ul de internet Wikileaks a dat publicităţii alte peste 250 de mii de documente secrete sau confidenţiale ale Departamentului de Stat american. De această dată, documentele sunt publicate în forma originală, iar printre noile documente sunt și unele referitoare la procesele politice din Republica Moldova din ultimii doi ani. Astfel, astăzi putem afla ce discuţii au avut loc între liderii politici moldoveni și ambasadorul SUA de la Chișinău, care îi convoca de fiecare dată când în Republica Moldova se producea un eveniment politic important. Vă invităm să citiţi un grupaj de știri realizate din documentele publicate de Wikileaks, preluate de pe portalul de știri UNIMEDIA.

Noi detalii picante din politica moldovenească oferite de portalul Wikileaks

Ambasadorii Statelor Unite la Chișinău sunt un fel de „părinţi spirituali” ai politicienilor moldoveni. Liderii noștri politici merg la „spovedanie” la Ambasada americană mai des decât ar merge la preot. Putem trage această concluzie studiind„depeșele” fostului Ambasador al SUA în RM trimise „la centrală” și „desecretizate” de Wikileaks. Dacă vrei să fii foarte documentat despre ce se întâmplă în subsolul politicii moldovenești, fă o pauză de 2-3 zile și citește

Medvedev şi Voronin îi căutau înlocuitor lui Smirnov încă în 2009 În 2009, președintele rus Dmitri Medvedev s-a sfătuit cu președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin, cu privire la candidaţii care l-ar putea înlocui pe Igor Smirnov la postul de lider al regiunii transnistrene. Este vorba de o altă informaţie apărută pe site-ul Wikileaks, care a făcut publică corespondenţa Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Într-o telegramă expediată de fostul ambasador american în Republica Moldova, Asif J. Chaudhry, se spune că Voronin a insistat ca problema soluţionării conflictului transnistrean să fie inclusă în pachetul de „resetare” a relaţiilor ruso-americane. Mai mult, Vladimir Voronin a solicitat administraţiei Statelor Unite să abordeze problema retragerii trupelor ruse, fapt care ar da un impuls pozitiv în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Totodată, Chaudhry a declarat că, vorbind despre negocierile de la Moscova care au avut loc în martie 2009 cu Dmitri Medvedev și Igor Smirnov, Voronin a descris negocierile în formatul 2+1 ca fiind pozitive, sugerând că întrunirea în cauză a îmbunătăţit relaţiile moldo-ruse, favorizând astfel reluarea negocierilor în formatul 5+2.

Potrivit lui Voronin, în cadrul acelor negocieri, „Medvedev i-a cerut părerea despre persoana care l-ar putea înlocui pe Smirnov.” În acel moment, liderul moldovean i-a sugerat că cel mai reușit candidat la această funcţie ar fi președintele sovietului suprem al rmn de atunci de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, „deși acesta nu are un caracter puternic de lider.”

toate documentele despre Moldova de pe Wikileaks.

La care ambasade mai merg bravii noștri politicieni pentru a-i „turna” pe colegi? De ce fac ei acest lucru? Ce reacţii vor provoca dezvăluirile Wikileaks, în special din partea unor state din „vecinătatea apropiată”? Vor continua să meargă politicienii noștri la Ambasadă la fel ca și musulmanii la Mecca și evreii la Zidul Plângerii?

Oleg CRISTAL, vox.publika.md

Roşca afirma că Pasat pregătise un atentat asupra lui Voronin Într-o discuţie cu ambasadorul american din 17 decembrie 2008, președintele PPCD de atunci, Iurie Roșca, s-a referit la decizia sa din 2005, când i-a acordat susţinere lui Vladimir Voronin, astfel încât acesta să poată fi ales în funcţia de președinte al Republicii Moldova.

Roșca a calificat această decizie ca fiind una corectă, menţionând că cea mai importantă cauză a acestui pas a fost angajamentul lui Voronin de a elimina prezenţa militară rusă de pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit lui Iurie Roșca, iniţial, Voronin a fost „creat” de către Putin ca un instrument politic, dar, la scurt timp după ce acesta a venit la putere în 2001, i-a surprins pe oficialii ruși, respingând memorandumul Kozak.

În aceeași discuţie, Roșca a declarat că Voronin a devenit slab din punct de vedere politic. „Liderul comuniștilor este bătrân, obosit, și nu mai poate implementa toate deciziile pe care și le-ar dori, din cauză că persoanele din anturajul său (inclusiv Tkaciuk și Lupu) sunt împotriva lui”, se spune într-o notă diplomatică americană publicată de Wikileaks.

Potrivit sursei, Roșca i-a acuzat pe ruși că, în 2005, au pregătit un atentat împotriva sa și a președintelui Voronin, acesta urmând să fie organizat de către fostul ministru al Apărării, Valeriu Pasat, sub tutela FSB. Acest complot ar fi fost adevăratul motiv al arestării lui Pasat și nu acuzaţiile anunţate public cu referire la vânzarea avioanelor.

Vizita secretă a lui Lupu la Moscova în 2009 Acum 2 ani, în august 2009, portalul de știri UNIMEDIA publicase în exclusivitate o fotografie care-l prezenta pe actualul lider PD, Marian Lupu, în aeroportul din Moscova. Acesta se afla acolo în timpul negocierilor pentru formarea Alianţei pentru Integrare Europeană-1.

Contactat telefonic, Marian Lupu a negat informaţiile, declarând atunci că se află, de fapt, în Budapesta.

Peste 2 ani, la 30 august 2011, site-ul Wikileaks publică informaţii despre discuţiile private dintre Marian Lupu și ambasadorul american de atunci. „Pe 12 august 2009, pe UNIMEDIA apare o știre precum că liderul PD, Marian Lupu, ar fi fost văzut la Moscova, cu o fotografie atașată.

Contactat de UNIMEDIA, Lupu a negat zvonurile, spunând că a fost la Budapesta”, scrie în documentele Wikileaks. „Mai târziu, Filat i-a spus ambasadorului american că l-a întrebat personal pe Lupu dacă a fost la Moscova, dar i-a răspuns la fel. Președintele PLDM părea vizibil îngrijorat și i-a spus ambasadorului că nu are încredere în Lupu”, se spune în nota ambasadorului.

A doua zi, ambasadorul SUA s-a întâlnit cu fostul ministru de Externe, Andrei Stratan. Ultimul a spus că îl crede pe Lupu că s-a dus la Budapesta să se întâlnească cu rușii. „Într-o discuţie privată cu ambasadorul american, Marian Lupu confirmă, cu titlu de top secret, că ar fi plecat la Moscova. Acesta a adăugat că a tranzitat Budapesta și că a spus adevărul că a fost și în acel oraș. El a spus că a fost în Rusia

În dosarele Wikileaks din 24 iulie 2009, date publicităţii recent, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, explică Ambasadorului SUA la Chișinău cum i-a oferit lui Lupu președinţia partidului în 2009 (PD).

Potrivit acestuia, iniţial, Filat a vrut ca Diacov să intre în PLDM, însă, în cele din urmă, propunerea a fost refuzată.

Problema reală a fost între Filat și Lupu. Cel dintâi nu a dorit să aibă în partidul său un alt număr unu, și, prin urmare, a preferat să rămână singurul lider în partid.

La rândul său, Lupu i-a spus ambasadorului american că și-a analizat cu atenţie opţiunile sale. El a avut discuţii sistematice cu Urechean, Filat, Diacov și Braghiș. Au fost, de asemenea, și alte două partide necunoscute care au acceptat să le fie preluată președinţia.

Aceste două partide au fost „Moldova Unită”, condusă de Ana Tcaci, și „Forţa

Nouă”, condusă de fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleșca.

Potrivit lui Lupu, Moldova Unită a fost susţinută de FSB, iar „Forţa Nouă” a fost nimic mai mult decât însuși Pleșca.

Lupu a declarat că discuţiile cu cele mai multe rezultate au fost cu Diacov, mai ales că partidul său a avut o structură dezvoltată în teritoriu.

Totodată, la începutul lunii iulie 2009, înainte de termenul limită pentru finalizarea alcătuirii listelor de candidaţi, cele trei partide de opoziţie PLDM, PL și AMN au făcut o ultimă încercare de a forma o listă comună.

Liderul Partidului Liberal și primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a spus că Filat l-a îndemnat ca cele două partide să meargă pe o listă comună.

Observatorii politici au sugerat că dacă partidele ar putea candida împreună cu același mesaj, ar fi mai mult susţinute de populaţie și, eventual, ar putea câș-

din motive personale, legate de sănătatea tatălui său. Acesta a confirmat că a fost invitat la o întâlnire la Moscova. Lupu nu a spus cu cine s-a întâlnit, dar a precizat că erau doi ruși și că a fost vorba de o întâlnire de două ore într-un hotel, o întâlnire secretă”, se mai spune în documentul Wikileaks.

Potrivit spuselor lui Lupu, întâlnirea a semănat cu un examen psihologic detaliat. I-au fost puse o serie de întrebări despre relaţiile cu România, declaraţiile despre neutralitate, despre partenerii de coaliţie, dacă va oferi imunitate familiei Voronin, fapt confirmat de acesta.

Conform Wikileaks, rușii l-au mai întrebat pe Lupu de ce Filat încearcă să ia legătura cu ei. Lupu a crezut că este o provocare și a rămas neutru în răspunsuri. În documentul dat publicităţii recent de Wikileaks, se vorbește și despre lipsa de încredere reciprocă dintre Vladimir Filat și Marian Lupu la formarea AIE-1. Totodată, se mai spune că Filat l-ar fi propus pe Ion Sturza la funcţia de președinte al ţării, dacă Marian Lupu nu va acumula 61 de voturi la prima încercare de alegere a șefului statului după formarea AIE-1.

tiga suficient sprijin pentru a forma un guvern. Congresul Partidului Liberal din 4 iulie, la care au participat 54 de membri ai Comitetului Central, au votat aproape în unanimitate în favoarea unei liste comune.

Se pare că ego-urile liderilor de partide nu le-au permis să decidă pe listele cărui partid cei trei ar trebui să candideze și cine urma să fie în fruntea listei. Cele trei partide nu au reușit să formeze o listă comună.

Filat s-a arătat nemulţumit că a pierdut primele douăsprezece zile de campanie electorală în discuţii deșarte cu liderii PL și AMN. Filat a afirmat că era dispus să fie inclus pe listele Partidului Liberal, și chiar să-i permită lui Chirtoacă să fie cap de listă, însă, cu toate acestea, iniţiativa a eșuat. Filat s-a arătat nemulţumit și de liderul AMN, Serafim Urechean, pentru că, iniţial, a acceptat o listă comună, însă, în cele din urmă, a renunţat la idee.

Lupu i-a „sugerat” lui Pulbere să ia „decizia corectă” în cazul alegerii lui Ghimpu în funcţia de spicher are ce să-i ofere, i-a putut promite președintelui CC că, „dacă acesta va lua o decizie corectă, va avea grijă de el”.

Lupu ar fi declarat că întâlnirea cu Pulbere a avut un efect pozitiv. El a auzit că mai mulţi judecători ai Curţii Constituţionale consideră că Ghimpu a fost ales în mod legal. Din cei șase judecători ai CC, se pare că se va vota 50 la 50. În acest caz, alegerea lui Mihai Ghimpu se va considera ca una legală.

UNIMEDIA precizează că la 8 septembrie 2009, în urma examinării contestaţiei PCRM, Curtea Constituţională a stabilit, printr-o decizie irevocabilă, ca Mihai Ghimpu să rămână președinte al Parlamentului.

Puterile occidentale au manifestat o atitudine prudentă faţă de protestele din 7 aprilie „În mica ţară „roșie” din Europa au loc dezordini în masă”. Așa începe un document Wikileaks dat publicităţii recent.

Acesta datează cu 9 aprilie 2009 și este trimis de Ambasada americană de la Beijing.

Filat şi Chirtoacă pe o listă electorală

dinte al Parlamentului. Despre aceasta se vorbește în unul din documentele desecretizate de Wikileaks. În cadrul aceleiași discuţii, Marian Lupu a spus că s-a întâlnit în secret cu președintele Curţii Constituţionale (CC), Dumitru Pulbere.

Potrivit lui Lupu, Pulbere ţinea partea lui Voronin. Totuși, l-a avertizat că zilele comuniștilor la guvernare sunt numărate, sugerându-i să procedeze cum trebuie (această aluzie însemnând că CC ar trebui să ia o decizie în favoarea Alianţei pentru Integrare Europeană).

Lupu i-a mai spus ambasadorului american că lui Pulbere „îi plac banii”, însă deoarece nu

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Corespondenţa secretă a Ambasadei SUA de la Chişinău

Politicienii moldoveni merg la Ambasada SUA ca la Biserică, doar că mai des

Pe data de 28 august 2009, Mihai Ghimpu a fost ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova cu votul a 53 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană. Ulterior, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a contestat la Curtea Constituţională legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu în funcţia de președinte al Legislativului. Înainte de anunţarea deciziei, într-o conversaţie cu ambasadorul american, care a avut loc la 3 septembrie, Marian Lupu spera că, la 8 septembrie, Curtea Constituţională va lua o decizie pozitivă cu privire la legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu în calitate de preșe-

EDI|IA DE VINERI

Top secret

9 SEPTEMBRIE 2011

„Protestele din Republica Moldova devin din ce în ce mai violente, iar situaţia rămâne neclară. Aproape toate mass-media occidentale au subliniat că evenimentele sunt un protest „împotriva Partidului Comunist”. Unii chiar le-au numit rebeliune. Însă mass-media rusă le-a calificat imediat că fiind o nouă rundă de „revoluţii colorate”, declarând, totodată, că a existat o intervenţie a puterilor occidentale”, se mai spune în dosar. „Moldova nu este o ţară socialistă. Sistemul politic moldovean este de factură occidentală. Partidul Comuniștilor a jucat un rol important în promovarea dezvoltării economice și îmbunătăţirea nivelului de trai. Dar societatea occidentală este încă foarte sensibilă la „natura Partidului” și reacţia lor naturală este de a critica orice ţară de factură socialistă. Aceasta, prin urmare, este mai degrabă o „revoluţie”, decât o revoltă”, consideră un profesor de la Institutul de Relaţii Internaţionale din China. „Protestele din Republica Moldova din nou atrag atenţia asupra revoluţiilor colorate. Însă majoritatea experţilor consideră că este vorba de un alt tip de revoluţii. Judecând după evenimentele anterioare din Georgia și Ucraina, revoluţiile colorate nu au o reputaţie bună. În prezent, guvernele occidentale păstrează o atitudine prudentă faţă de acest protest”, se spune în dosar.

Potrivit lui Lu Nanquan, de la Academia Chineză de Știinţe Sociale, „din cauza actualei crize financiare mondiale, ţările occidentale sunt preocupate mai mult de rezolvarea problemelor economice, decât de crearea unei revoluţii în Republica Moldova. Prin urmare, acest protest nu este o nouă revoluţie color (împotriva Partidului Comuniștilor) organizată de ţările occidentale. E doar o revoltă a populaţiei prooccidentale care dorește să-și exprime nemulţumirea faţă de realegerea Partidului Comuniștilor”.

Filat şi Voronin discutau despre Sturza preşedinte

La o conferinţă de presă din 4 august 2009, președintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vladimir Filat, a declarat că fostul premier Ion Sturza are toate calităţile necesare pentru a deveni un președinte bun, astfel lansând discuţii precum că Sturza ar putea deveni președinte.

Despre aceasta se vorbește într-o altă notă a misiunii diplomatice americane de la Chișinău, publicată de Wikileaks. Potrivit însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA, Marcus Micheli, Vladimir Filat este o persoană apropiată lui Sturza. Totodată, Sturza este unul din partenerii de afaceri ai fiului fostului președinte, Oleg Voronin. În aceeași perioadă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a declarat că Partidul Comuniștilor (PCRM) nu-l va sprijini pe candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, Marian Lupu, la funcţia de președinte, declarând, totodată, că PCRM ar putea sprijini un candidat apolitic. „Prin urmare, Ion Sturza, o persoană neafiliată politic, ar putea deveni un candidat de compromis pentru Filat și Voronin, în cazul în care Ma-

rian Lupu nu va fi ales în funcţia de președinte”, se spune în document. Potrivit lui Marian Lupu, Filat intenţiona să susţină candidatura lui Sturza în al doilea tur de scrutin prezidenţial. În același document se vorbește despre prietenia premierului Vladimir Filat cu Ion Sturza, dar și despre prietenia soţiilor acestora. În 2008, cele două familii au petrecut vacanţa împreună în Austria. Potrivit unor informaţii neconfirmate, Sturza a finanţat parţial partidul lui Filat. În același timp, Sturza avea legături strânse cu Oleg Voronin, fiul președintelui de atunci, care a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Moldova. Cei doi au fost parteneri la FinComBank. În acest context, Lupu a menţionat posibilitatea acestui scenariu. Iar dacă președintele Voronin va fi sigur că interesele financiare ale familiei sale vor fi asigurate pe termen lung, președintele comuniștilor ar putea accepta ideea de a-l alege pe Sturza la funcţia de președinte. În timp ce de acest scenariu ar putea beneficia atât Vladimir Filat, cât și PCRM, acesta nu va fi acceptat de alţi membri ai Alianţei.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Dodon vorbea, în 2009, despre „o despărţire” de PCRM

Acum doi ani, Igor Dodon i-ar fi spus ambasadorului american la Chișinău că un grup de membri ai Partidului Comuniștilor, tineri și reformatori, sunt pe punctul de a părăsi rândurile PCRM pentru a crea un nou partid de centru-stânga. Noua formaţiune urma să se concentreze asupra reformelor economice, să elimine „șoimii” comuniști din structurile de forţă, dar și să se alieze cu alte partide necomuniste, pentru a alege un președinte.

Informaţia apare în documentele Ambasadei SUA în Republica Moldova, care datează cu 14 august 2009 și au fost făcute publice de Wikileaks.

La 13 august, Igor Dodon i-ar fi spus ambasadorului că poartă discuţii în cadrul PCRM cu privire la posibilitatea de a crea o coaliţie cu unul sau două partide de opoziţie. Dodon însuși a optat pentru o coaliţie cu Marian Lupu, pe care PCRM ar fi trebuit să-l sprijine la funcţia de președinte. Într-o coaliţie cu Lupu, Voronin urma să renunţe fie la funcţia de președinte de Parlament, fie la funcţia de prim-ministru. Totodată, deputatul comunist a recunoscut că nu este sigur dacă Voronin va fi de acord cu acest scenariu. În cadrul aceleiași discuţii, Dodon a declarat că, dacă Voronin va refuza propunerea, un grup de membri ai PCRM vor ieși din rândurile partidului pentru a crea un nou partid de centru-stânga. Dodon a asigurat că acest grup dorește să pună în aplicare recomandările FMI și să desfășoare reforma economică în ţară. Mai mult, aceștia îi vor destitui pe ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, șeful SIS, Artur Reșetnicov, viceprim-ministrul Iurie Roșca și ministrul de Externe, Andrei Stratan.

Potrivit lui Dodon, noua formaţiune era dispusă să colaboreze cu Partidul Democrat, Alianţa Moldova Noastră și Partidul Liberal Democrat pentru a forma un nou guvern. „Nimic nu era sigur la acel moment, iar toţi jucătorii politici își promovează opţiunile”, se spune în concluziile dosarului. Scenariul lui Dodon presupune o sciziune în rândurile PCRM, în contextul în care nu se știe dacă va fi ales președintele ţării. S-ar putea să fie suficienţi „reformatori” în fracţiunea PCRM pentru a asigura alegerea președintelui, prin aderarea la partidele din coaliţia non-comunistă.

Rămâne neclar unde va fi locul lui Mark Tkaciuk în acest scenariu complex. După ce i-a adus la putere pe Lupu și Stratan, relaţiile cu aceștia s-au răcit, prin urmare, nu se știe dacă reformatorii tineri vor avea curajul să rupă relaţiile cu Tkaciuk”, se spune în concluziile documentului.

UNIMEDIA precizează că odată cu lansarea în cursa pentru Primăria Capitalei, Igor Dodon a lăsat să se înţeleagă că în conducerea PCRM ar exista persoane care îi pun piedici și care se opun reformării partidului. Dodon a chemat toate partidele parlamentare spre compromis, declarând că nu trebuie de luptat cu actuala guvernare, ci de colaborat.

Acum două luni, site-ul Wikileaks a publicat o depeșă a ambasadorului american Asif Chaudry. Potrivit acesteia, în discuţiile cu diplomatul american, liderul Partidului Comuniștilor ar fi recunoscut că în formaţiunea sa există două tabere. Recent, Voronin a negat că în interiorul PCRM ar exista o sciziune. „Voi nu mă știţi oare? Eu nu aș permite așa ceva în partidul meu”, a spus el.

Dodon şi Tkaciuk susţineau candidatura lui Marian Lupu

La o întâlnire din 3 septembrie 2009, prim-viceprim-ministrul Igor Dodon a declarat ambasadorului american că Partidul Comuniștilor (PCRM) ar trebui să ofere opt voturi necesare pentru alegerea lui Marian Lupu, candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) la funcţia de președinte. Cu toate acestea, potrivit lui Dodon, președintele Vladimir Voronin se încăpăţânează să-l sprijine pe Lupu, se spune în documentele date publicităţii de Wikileaks. Dosarul datează cu 10 septembrie 2009 și a fost transmis de Ambasada americană de la Chișinău.

Potrivit lui Dodon, în perioada premergătoare renunţării la funcţia de președinte al ţării, Voronin părea abătut și distrus. Dodon a confirmat că au existat 9–10 deputaţi comuniști care consideră că pentru PCRM este mai bine să-l voteze pe Lupu, însă nu a fost sigur dacă acest grup va avea curajul să facă acest pas. Printre deputaţii care l-ar vota pe Lupu se numără Zinaida Greceanâi, Mark Tkaciuk și Grigorie Petrenco.

Totodată, Dodon a declarat că Voronin este hotărât să nu-l voteze pe Lupu și ar prefera să meargă la noi alegeri în 2010. Dodon a presupus că Partidul Comuniștilor va obţine circa 30 de locuri în Parlament, și, prin urmare, alegerile repetate nu vor fi în favoarea partidului lui Voronin.

Dodon a menţionat că, la Comitetul Central al PCRM, cu câteva zile mai devreme, Vladimir Voronin a cerut membrilor prezenţi să se pronunţe cu privire la spiritul populaţiei din ţară. Ulterior, „tipic” pentru comuniști, unul câte unul, cei prezenţi au raportat lui Voronin că populaţia cere ca Partidul Comuniștilor să stea ferm pe poziţii și să nu facă nici un compromis cu Alianţa. Când i-a venit rândul lui Dodon, acesta i-a spus lui Voronin că oamenii consideră că ponderea PCRM în ţară scade și a reiterat necesitatea de a întreprinde anumite acţiuni pentru a schimba percepţia publică despre partid. De îndată ce s-a terminat sesiunea, mai mulţi dintre cei care i-au raportat lui Voronin au venit să-l felicite pe Dodon pentru francheţea de care acesta a dat dovadă. În cadrul aceleiași discuţii, Dodon a spus că atât Voronin, cât și rușii au fost speriaţi de faptul că liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost ales în calitate de președinte al Parlamentului și se temeau de orientarea proromânească și antirusă a acestuia. În acea perioadă, Voronin blama România și Guvernul american pentru situaţia creată. Nici Tkaciuk nu l-a putut convinge că SUA este neutră în cele întâmplate. Dodon considera că, după plecarea lui Voronin, la conducerea partidului ar putea să acceadă un grup mai moderat. Dodon a spus că obstacolul principal în schimbarea șefului partidului este Mark Tkaciuk. Acesta deţine o influenţă considerabilă în cadrul partidului și va rămâne cu el „până la capăt”. În concluziile dosarului din 2009 se spune că lui Dodon îi lipsește influenţa politică necesară pentru a aduna suficient sprijin.

9 SEPTEMBRIE 2011

Alarmant

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Criza apei, viitorul dezastru care va lovi planeta.

Apa va fi mai valoroasă decât petrolul Priviţi cu atenţie apa din pahar! Pentru că în ceva vreme, cele câteva picături vor fi o avere și vor face diferenţa între viaţă și moarte. Pentru că apa va fi din ce în ce mai puţină, mai poluată și mai greu de obţinut. În 2007, oficiali ai Comisiei Europene avertizau într-un seminar desfășurat la București despre o iminentă “criză a apei”, care ar fi mai mare chiar și decât cele energetică sau alimentară.

Lumea s-a uitat chiorâș și nimeni nu i-a băgat în seamă. Patru ani mai târziu, efectele deja se simt în mare parte a Globului. În Malta, la o aruncătură de băţ, apa e printre cele mai scumpe produse. Costă 1-3 euro o sticlă de jumătate de litru. Și e importată din Sicilia. La fiecare hotel ești avertizat cu tot felul de afișe că apa de la robinet nu este potabilă. Sudul Olteniei deja se deșertifică. Verile devin tot mai călduroase și se prelungesc până în septembrie. Deja 1,1 miliarde de oameni de pe planetă nu au acces la apă potabilă sigură, iar 3.900 de copii mor zilnic din cauza apei contaminate și a bolilor provocate de aceasta. În următorii 30 de ani va exista o piaţă a apei la nivel mondial, exact așa cum vedem acum pentru petrol, minereuri sau cereale. Și vom avea contracte futures, derivative, asigurări pe apă. De ce? Pentru că în secolul al XX-lea, consumul de apă potabilă s-a triplat, iar populaţia planetei crește în continuare.

Mai repede decât ne aşteptăm, petrolul va fi detronat Secete puternice au izbucnit în Africa. În 2009, Somalia a fost lovită atât de crunt încât mii de familii și turmele lor au avut de suferit. În total, 100.000 de oameni au migrat în căutarea apei în alte zone.

Conflictele din cauza apei se multiplică și se intensifică și ele. Israelul și Iordania au avut în ultimii ani divergenţe despre cum să împartă apa Iordanului.

O coaliţie de ţări din Africa, în frunte cu Etiopia, contestă acum vechile înţelegeri care permit Egiptului să folosească mai mult de jumătate din apa Nilului. Iar aceasta este coloana vertebrală pe care se sprijină întreaga ţară.

Apa va deveni curând o marfă mai preţioasă decât petrolul, potrivit unui raport făcut public în iulie de Citigroup. Willem Buiter, economistul-șef al Citi,

spune că vor fi realizate investiţii imense în domeniul apei – desalinizare, reciclare, stocare, purificare, transport – din cauza problemelor tot mai mari cu care se va confrunta omenirea.

“Văd tancuri de apă și facilităţi de stocare mai mari decât instalaţiile folosite acum pentru petrol sau gaze naturale”, scria el într-o notă către investitori.

Buiter se așteaptă ca în 25-30 de ani să existe o piaţă a apei la nivel mondial, exact așa cum vedem acum pentru petrol, minereuri sau cereale. Și vom avea contracte futures, derivative, asigurări pe apă.

De ce? Pentru că în secolul al XX-lea, consumul de apă potabilă s-a triplat, iar populaţia planetei crește în continuare. În momentul în care citiţi aceste rânduri, 1,1 miliarde de oameni de pe planetă nu au acces la apă potabilă sigură, iar 2,6 miliarde nu au o igienă personală completă din lipsă de apă, potrivit World Water Council. Circa 3.900 de copii mor zilnic din cauza bolilor și a apei contaminate, zice Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Iar societatea “civilizată” irosește între 50% și 80% din apa menajeră, când aceasta ar putea fi refolosită.

Un studiu publicat în luna martie în jurnalul “Proceedings of the National Academy” arată că urbanizarea în creștere va accelera lipsa apei. “Până în 2050, estimările arată o creștere suplimentară a populaţiei urbane cu aproape 3 miliarde de locuitori, un val fără precedent al dezvoltării din orașe. În vreme ce orașele se chinuiesc să furnizeze apă pentru noii rezidenţi, acestea vor avea de înfruntat schimbări hidrologice fără precedent din cauza schimbărilor climatice”, se arată în studiu. Calculele făcute arată că în momentul de faţă, 150 de milioane de oameni trăiesc în orașe cu potenţiale probleme perene de apă. Adică

să aibă la dispoziţie mai puţin de 100 de litri de persoană pe zi. Până în 2050, acest număr va crește până la un miliard de oameni. Schimbările climatice vor duce la lipsă de apă pentru încă 100 de milioane de orășeni.

Ecosistemele din bazinele râurilor cu ape insuficiente vor fi afectate, iar anumite orașe, precum unele regiuni din India, vor avea nevoie de investiţii semnificative pentru a asigura apa de băut generaţiilor viitoare. Post Carbon Institute publica în luna martie a acestui an un studiu al cercetătorului Richard Heinberg, care va apărea în noua sa carte, “Sfârșitul creșterii”. Heinberg explică influenţa apei în economie. Lipsa acesteia poate avea un impact asupra societăţii în patru direcţii: creșterea mortalităţii în anumite zone ale lumii pe măsură ce crește numărul oamenilor aflaţi în dificultate de a-și îndeplini necesităţi de bază, precum băutul apei, spălare sau gătit; reducerea producţiei din terenurile agricole irigate; compromiterea mineritului și a proceselor industriale care necesită apă; reducerea producţiei de energie hidro.

Potrivit raportului Global Environment Outlook, publicat de ONU, “până în 2025, circa 1,8 miliarde de oameni vor trăi în ţări sau regiuni cu lipsă acută de apă, iar două treimi din populaţia globului ar putea fi sub stres pentru atingerea necesarului de apă pentru agricultură, industrie, scopuri domestice, energie și mediu”.

O cercetare a oamenilor de știinţă de la Universitatea din Utrecht arată că din 1960 până în 2000, populaţia și-a dublat rata de epuizare a rezervelor subterane de apă. Aceasta ajunge, în final, în oceane, rezultând ridicarea nivelului acestora. În SUA, Fluviul Colorado furnizează apa pentru orașele Phoenix, Tucson, Los Angeles, Las Vegas și San Diego. În plus, bazinul său livrează apa de irigaţii în tot sudvestul SUA. Dacă trendul actual continuă, fluviul va seca într-un deceniu, scrie Heinberg. Trei miliarde de locuitori din sudul Asiei, aproape jumătate din populaţia lumii, au de înfruntat o criză similară: ei depind de apa din sistemele unor fluvii imense care se alimentează din gheţarii și zăpezile aflate pe Munţii Himalaya. Gangele, Indusul, Brahmaputra, Yangtze, Huang He Mekong, Irrawaddy, Amu Darya, Syr Darya, Tarim sunt fluviile și râurile care alimentează zona. Însă, schimbările climatice scad cantităţile de zăpadă și micșorează gheţarii antici, în vreme ce populaţiile cresc.

O sticlă de apă va alimenta o casă cu energie De regulă, când te gândești la apă și la energie tot ce-ţi vine în cap este doar o hidrocentrală.

Numai că apa e mult mai mult.

Chimistul american Dan Nocera, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a descoperit un nou proces de fotosinteză.

Folosind un catalizator special, procesul descompune apa în

oxigen și hidrogen. Este îndeajuns de eficient pentru a alimenta cu energie o casă folosind numai lumina soarelui și o sticlă de apă. Ba chiar procesul este ieftin și creează oxigen liber. În octombrie 2010, Nocera a ajuns la Tata Group, unde vrea să-și pună în practică propriile cercetări.

Ne poate salva marea?

Cu aproape 1,8 miliarde de oameni care vor trăi în 2025 în zone cu lipsă acută de apă, desalinizarea devine rapid una dintre cele mai propuse soluţii, scria National Geographic în data de 5 august. Cercetătorii estimează că în 2016 cantitatea de apă dulce produsă prin desalinizare va trece de 38 de milioane de metri cubi pe an, dublu faţă de 2008.

Tehnicile moderne de desalinizare folosesc o tehnologie numită osmoză inversată. Prin aceasta se presează apa sărată prin membrane ultrasubţiri, semipermeabile de plastic. Moleculele mari sau ionii, ca sarea, sunt filtrate, așa că apa dulce curge în altă parte. Această metodă necesită mai puţină energie în proces faţă de alte tehnici, precum fierberea apei și colectarea aburului. Numai că în această nouă tehnologie, electricitatea folosită la rularea sistemului încă face 40% din costurile operaţionale. Inginerii trebuie să găsească noi soluţii pentru a reduce acest procent.

O metodă pentru a scădea costurile ar fi standardizarea componentelor și a metodelor unei uzine de desalinizare, plus crearea unora mai mici, spune Yoram Cohen, profesor de inginerie chimică și biomoleculară la Universitatea California din Los Angeles (UCLA). “De ce sunt calculatoarele așa ieftine?

Pentru că tehnologia este standardizată. Poţi cumpăra piese de la oricine și le poţi schimba între ele sau combina pentru a

face propriul design”, spune el.

O altă metodă ar fi investirea în cercetare, dezvoltare și educaţie, mai spune el. În SUA, finanţarea pentru aceste activităţi este inadecvată. Cohen e îngrijorat că SUA vor fi întrecute în cercetare de ţări precum Singapore, Israel, Australia, Spania sau Olanda.

Circuitul apei în natură, perturbat de oameni Din 1994 până în 2006, cantitatea de apă dulce care curge în oceanele lumii a crescut cu 18%, potrivit unui studiu al Universităţii California Irvine.

Motivul principal? Mult mai frecventele și puternicele furtuni, care sunt și ele cauzate de încălzirea globală. Plus topirea calotelor polare. Profesorul Jay Famiglietti și-a concentrat cercetarea pe impactul furtunilor.

Din păcate, precipitaţiile nu cad în mod egal pe suprafaţa Pământului. Și asta e un fenomen cauzat tot de încălzirea globală – mai exact, precipitaţiile cresc în zonele unde apa e în exces, la tropice și la Cercul Polar, în vreme ce regiunile aride se usucă, afectând sute de milioane de oameni.

Temperaturile mai mari de deasupra oceanelor accelerează evaporarea apei, ducând la formarea de nori mai groși. Care ajung fie uragane sau musoni, iar apa își găsește din nou drumul către ocean.

Creșterea temperaturii la nivel planetar accelerează ciclul hidrologic, iar beneficiile nu sunt nici ele distribuite în mod egal, mai arată studiul. În plus, trendul este în detrimentul întregii planete, furtunile devenind tot mai puternice, iar inundaţiile, mai grave, mai spun oamenii de știinţă. Studiul a fost realizat împreună cu cercetători de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, o unitate a NASA. Daniel Ionaşcu Sursa: jurnalul.ro

R. Moldova este consumatoare de granturi şi credite şi nici pe departe nu influenţează agenda donatorilor Deși Republica Moldova beneficiază pe an ce trece de fonduri din ce în ce mai generoase alocate pentru dezvoltarea sa, eficienţa utilizării acestora poate fi ușor pusă la îndoială.

Majoritatea resurselor financiare sunt direcţionate către sectorul social, justiţie, bună guvernare, și doar 10% revine sectorului real al economiei naţionale. Drept consecinţă, sunt tratate mai mult efectele, decât cauzele problemelor care macină Republica Moldova.

Până acum, autorităţile s-au complăcut în ipostaza de consumatori de asistenţă externă, nereușind să influenţeze agenda donatorilor. Asta, în mare parte, din cauza capacităţii administrative scăzute, adică a expertizei limitate, sub pretextul salariilor mici ale funcţionarilor publici. Între timp, donatorii au mers pe calea dublării ministerelor, creând adevărate „cabinete din umbră”, numite unităţi de implementare, care lucrează ca la carte. Și mai util ar fi însă să se investească în capacitatea Guvernului de a se descurca pe cont propriu, pentru a scade dependenţa de donatori. Totodată, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova trebuie să insiste ca Guvernul să ia în gestiune și să preia proiectele începute de ei. La urma urmelor, adevărata provocare este abilitatea de a consolida capacitatea de absorbţie adecvată pentru a accesa fondurile europene.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Evaluarea capacităţii de absorbţie a asistenţei externe acordate Republicii Moldova”, prezentat la 2 septembrie 2011, la IDIS „Viitorul”.

Conform datelor OCDE (Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), în 2010 Republica Moldova a beneficiat de 450 de milioane de dolari pentru dezvoltare, iar tendinţa este cea de creștere a volumului asistenţei acordate. Însă meritul pentru acest avânt poate fi pus, mai degrabă, pe seama disponibilităţii donatorilor, decât pe cea a iniţiativei manifestate de Guvern, este de părere expertul IDIS, Leonid Litra: „Ni se oferă fonduri de susţinere directă a bugetului, care intră în „coșul comun”, și pentru care nu depunem foarte multe eforturi ca să le obţinem. La capitolul scrierii de proiecte, efectuării studiilor de fezabilitate, adică bani munciţi, stăm mult mai prost”.

Astfel, în cazul banilor vărsaţi direct în bugetul naţional, se bifează adoptarea politicilor, și mai puţin se insistă pe rezultatele concrete. În aceste condiţii, vine greu de spus în ce măsură aceste fonduri se pliază pe priorităţile naţionale. Rapoartele de evaluare ale proiectelor, atât cele elaborate de donatori, cât și de Guvern, cu rare excepţii, nu sunt făcute publice. ONG-urile, la rândul lor, ezită să analizeze eficienţa asistenţei externe, fiind direct dependente de fondurile respective.

Cert e că Republica Moldova nu are experienţă în elaborarea unor documente de planificare strategică pe termen lung. Leonid Litra: „Problema cea mai mare este a fragmentării la nivel de ministere, ceea ce face dificilă divizarea responsabilităţilor. Sunt

create comisii, grupuri de lucru, au loc ședinţe interminabile și comunicarea rămâne defectuoasă”.

Pentru a rezolva problema de coordonare, studiul recomandă ca sarcina de a negocia contractele de stat să fie pusă pe seama ministerelor de profil, iar Cancelaria de Stat să își asume doar rolul de suport și consultant. „Deciziile trebuie să fie luate de autorităţile sectoriale. Altfel, există riscul de imixtiune, ceea ce va genera frustrări”, consideră expertul asociat IDIS, Viorel Gârbu.

Studiul sugerează comunităţii donatorilor să manifeste mai multă răbdare, acceptând mai degrabă un proiect implementat cu stângăcie de Guvern decât unul perfect, dus la bun sfârșit de consultanţi din ţară și de peste hotare.

Până la urmă, se ajunge la situaţia când funcţionarii publici se visează și uneori ajung angajaţi ai organizaţiilor dona-

toare. „Decât să dai peștele gata prins, mai bine să dai undiţa. Nu contează atât rezultatul final, cât instrumentul și abilitatea de a-l folosi. Doar aceasta oferă impact pe termen lung. Altfel, o să așteptăm mereu să vină cineva să ne repare școlile și drumurile și o să ne hrănim cu istorii de succes ale altcuiva”, afirmă Viorel Gârbu.

Din punct de vedere macroeconomic, absorbţia fondurilor nu este o durere de cap pentru Republica Moldova, estimează economista Corina Gaibu.

Potrivit ei, dacă în următorii cinci ani vom beneficia de asistenţă externă în valoare de 5% din PIB, principalii indicatori economici nu se vor clătina.

Acest optimism nu caracterizează însă și capacitatea de a cofinanţa proiectele. Dacă autorităţile centrale fac faţă provocării, pentru primării și administraţia raioanelor această misiune e

destul de dificilă. „În condiţiile când bugetele locale depind de transferurile de la Centru, uneori în proporţie de 90%, iar descentralizarea fiscală a rămas pe hârtie, e foarte greu să găsești resurse suplimentare”, subliniază Corina Gaibu. În consecinţă, numai municipiile Chișinău și Bălţi pot fi considerate ca având potenţial pentru cofinanţarea proiectelor. Comunitatea donatorilor ar putea stimula autorităţile locale prin înaintarea unor cerinţe de contribuţii diferenţiate, păstrând media necesară pentru ţară, recomandă Corina Gaibu.

Peste 40% din asistenţa externă pentru 2010 revine granturilor, restul fiind credite, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor. Respectivele credite reprezintă „bani ieftini”, adică contractaţi la o rată avantajoasă, explică Corina Gaibu.

Asta și din cauza faptului că aceasta e o condiţie stipulată în Memorandumul semnat cu Fondul Monetar Internaţional.

Pe termen lung, studiul sugerează o gestionare prudentă a datoriei publice externe. Totodată, este necesar ca fondurile acordate să fie utilizate cât mai mult posibil pentru producţie, și nu pentru consum, cum ar fi finanţarea salariilor în sectorul social.

Acest studiu-premieră pentru Republica Moldova a fost elaborat cu suportul financiar al fundaţiei germane Hanns Seidel, cu care IDIS „Viitorul” are încheiat un acord de cooperare pe trei ani. În analiza lor, autorii au mizat și pe răspunsurile funcţionarilor publici de la toate ministerele și de la 40 de primării la un chestionar tematic și pe interviuri în profunzime cu angajaţi ai organizaţiilor internaţionale care oferă asistenţă pentru dezvoltare.

Sursa: IDIS „Viitorul”

6

9 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Reflec\ii

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ortodoxia salvează România În vremea comunismului, valorile ortodoxe au fost eliminate din școală, din viaţa societăţii și caracterul demn al românului a slăbit până la pierdere totală. Odată cu credinţa a fost slăbită și familia. Noi nu mai avem astăzi mamele de altădată, după cum nu mai avem nici duhovnicii de altădată. Elementul esenţial al organismului societăţii îl constituiau mamele creștine și duhovnicii îmbunătăţiţi. În acestea au lovit dușmanii întâi, prin modernism, comunism, propagandă atee, schimbări de educaţie și altele. Familiile s-au modernizat, mamele nu mai nasc mulţi copii, unul, doi sau deloc. Dacă ele nu mai fac copii, neamul piere! Îi omorâm încă din pântece și ne transformăm în satrapi, ucigași de prunci, continuu și, astfel, devenim ucigași de naţie. La această decădere a noastră se adaugă criza care îi stârnește pe cei rămași în viaţă să fugă în lume.

E o dezertare gravă de pe fruntariile neamului. („Rezistenţa noastră stă în dreapta credinţă“, interviu cu arhimandritul Iustin Pârvu)

Secularizarea şi declinul Occidentului

Profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, estimează că, în anul 2050, România va avea o populaţie de 14 milioane de suflete1.

Pe baza unor cercetări serioase, profesorul român afirmă că, fără un program pronatalist dur, poporul român riscă să se stingă de la sine.

Nu sunt nici speculaţii, nici cifre alarmiste sau previziuni apocaliptice. Este adevărul golgoluţ pe care nimeni nu vrea să-l înfrunte. De la 2,2 copii pe femeie în 1989, valoare care asigura înlocuirea generaţiilor, rata totală a fertilităţii (numărul de copii născuţi de o femeie în perioada ei fertilă) a coborât la doar 1,3 copii pe femeie în 1995 și nu dă semne de creștere. „În următoarele două decenii – scrie Sorin Bulboacă2 – ca o consecinţă a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, sute de sate vor dispărea de pe harta demografică a României, deoarece populaţia lor actuală, alcătuită majoritar din pensionari, se va stinge în timp. Sunt localităţi fără nici o perspectivă, având doar câteva sute de locuitori, care nu dispun, în mileniul al treilea, de condiţii decente de viaţă și nici nu atrag potenţiali investitori.

Dacă în 2005, aproximativ 18% din totalul populaţiei avea peste 65 de ani, în 2020 procentajul persoanelor de vârsta a treia va crește la 30%, iar în 2050, jumătate din populaţie va avea peste 65 de ani – tendinţa de îmbătrânire a populaţiei României este comparabilă situaţiei din ţările Uniunii Europene.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât scăderea dramatică a natalităţii este însoţită de un exod emigraţionist de nestăvilit. Pentru a se salva de la pieire, România are nevoie de o revoluţie demografică. În contextul actual, o asemenea revoluţie pare imposibilă. Studii după studii confirmă aceeași situaţie tragică: foarte puţine cupluri își doresc mai mult de unul sau doi copii. Un număr îngrijorător de mare, cam 70% din tinerele familii nu își (mai) doresc deloc copii.

Este bine cunoscut că ţările dezvoltate se confruntă și ele cu o scădere accelerată a natalităţii. „Lunga iarnă demografică a României“ (V. Gheţău) face parte din fenomenul mai larg al celei de a doua „tranziţii demografice“ care afectează mai ales Europa și Asia de Sud-Est. În zona euroatlantică, scăderea fertilităţii este strâns legată de răspândirea în masă a valorilor secularizării, hiperindividualismului și consumismului.

În Occident, secularizarea deșănţată a început în anii 1960, o perioadă a prosperităţii materiale și hedonismului în care capitalismul intra în faza consumismului de masă. Tot atunci se naște și „societatea spectacolului“; orice obiect devine o marfă a cărei valoare de folosinţă depinde, în mare parte, de imaginea ei publicitară. Pierzându-și ancora creștină, valorile spirituale încep să se plieze după ciclul producţie/consum, să intre într-un sistem de echivalenţe generalizate în spatele căruia există un singur numitor comun: banul. Într-un astfel de sistem, mărfurile sunt echivalente una alteia în virtutea valorii lor de schimb; totul devine relativ, interșanjabil și circulă pe o „piaţă globală“. Adevărul creștin apare desuet, iar ordinea economică și spirituală tradiţională, bazată pe valorile creștine, de-a dreptul „fascistă“.

Un întreg mecanism propagandistic va denunţa „miturile fondatoare“, așa-numitele „naraţiuni istorice“ legate de figura simbolică a Tatălui în jurul căruia se cristalizează Naţiunea, Poporul, Statul, Patria (componenta feminină a „Tatălui“). Cultura eroului și jertfei (martirului) este înlocuită de o mentalitate a confortului și gratificării imediate. Statul naţional, cu valorile sale „identitare“ (eroi, martiri, memorie), este socotit perimat, o piedică în calea mișcărilor de deteritorializare a capitalului și forţei de muncă. Creștinismul este dezavuat. Mântuitorul nu urmează logica mărfii, iar relaţia privilegiată cu Hristos transformă „schimbul“ în comuniune personală, situaţie inacceptabilă din punct de vedere comercial. Întrucât întruparea hristică nu poate fi inclusă într-un circuit generalizat de echivalenţe, se acordă preferinţă ecumenismului (religiile sunt interșanjabile). „Economia de piaţă“ își depășește rolul său economic și tinde să devină „societate de piaţă“, un principiu regulator al întregii activităţi umane. Domenii odinioară sustrase economiei de piaţă – religia, cultura, învăţământul, relaţiile de familie, sexualitatea – se contaminează de consumism. Individul își definește identitatea prin adoptarea unui „fel de viaţă“, un lifestyle bazat pe materialismul societăţii de consum: „Consum, deci exist“.

Crearea unui paradis consumist, prin utilizarea tehnologiilor moderne, a produs un individ

obedient, liber să aleagă într-o lume în care totul este dinainte determinat. Omul postmodern se comportă ca un consumator care niciodată nu știe sau nu trebuie să știe exact ceea ce vrea.

Construit pe „o coloană absentă“ (Michaux), nu încearcă nici să schimbe, nici să interpreteze realitatea. Este mânat doar de sentimente, emoţii și dorinţe pe care le vrea totdeauna cât mai plăcute. Mereu pe fugă, trece în viteză pe lângă tot ce l-ar putea situa. Familia, creșterea unui copil, atașamentul faţă de aproape, biserica sau ţara sa implică un atașament care i-ar putea opri „curgerea“ – omul modern nu recunoaște decât fluxul în chip de „activitate“, „cariera profesională“,„schimbarea“ (sub forma permanentei permutări).

Vrea „o viaţă mai bună“ fără să aibă în vedere un scop mai înalt, un ideal, fără să înţeleagă care este menirea sa adevărată pe pământ. Imaginarul „supunerii“, „acomodării“ și „confortului spiritual“ invadează întreg spaţiul

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

MUNTENIA, OLTENIA úi ARDEAL 24 – 26 septembrie 2011 Plecarea: Vineri, 23 septembrie, ora 19.

Sosirea: Luni, 26 septembrie, ora 22.

Ziua 1,

Sâmbćtć, 24 septembrie FĆGĆRAú: Cetatea lui Mihai Viteazul, Mćn.BERIVOII MARI sau/ûi Mćn.DEJANI, MunŖii FĆGĆRAú: urcare pe jos pânć la cota 1600 spre muntele Moldoveanu (2556 m.alt.), Peûtera ûi izvorul pćrintelui Arsenie Boca (drumeŖie pe jos), Mćn. BRÂNCOVEANU-SÂMBĆTA de SUS: Mormintele MitropoliŖilor Ardealului, Vecernia.

Cazare: Mćn.

BRÂNCOVEANU - SÂMBĆTA de SUS Ziua 2,

Duminicć, 25 septembrie Mćn. BRÂNCOVEANU-SÂMBĆTA de SUS: Sf.Liturghie, Mormântul pćrintelui Teofil Pćrćian, Râul OLT: popas, Mćn.TURNU, Mćn.COZIA. Cazare: Mćn.COZIA/Mćn.CURTEA de ARGEú Ziua 3, Luni, 26 septembrie

CURTEA de ARGEú: Mćn.CURTEA de ARGEú: Sf. Liturghie, Moaûtele Sf.Muc.Filofteia, izvorul meûterului Manole, TÂRGOVIúTE: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei, muzeul, Mćn. VIFORÂTA, Mćn. DEALU, Mormântul ûi monumentul lui Mihai Viteazul. (+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

cultural al postmodernităţii. În ziua de astăzi, contestaţia este ferm încadrată în structuri instituţionalizate. Feminismul, multiculturalismul, mișcările de emancipare ale minorităţilor, „drepturile omului“ – într-un cuvânt reţelele Corectitudinii Politice – sunt încercări de a crea aparenţa libertăţii, diversităţii și a unui punct de vedere critic exterior sistemului.

Sfârşitul iluziilor Criza economică mondială a spulberat însă iluziile întreţinute de „societatea spectacolului“ global. Epuizarea resurselor naturale și dezastrul ecologic au pus frâu revoluţiei consumiste. Ingineriile financiare și, în general, rapacitatea „elitelor globale“ sunt văzute drept consecinţe directe ale decăderii morale cauzate de o lume fără Dumnezeu.

Nimeni nu mai crede că, acţionând doar în interesul propriu, indivizii contribuie, în final, la bunăstarea generală a societă-

ţii. „Animalul mulţumit de sine însuși“ (Ortega y Gasset), lipsit de simţul responsabilităţii și dominat de tendinţe pecuniare este pus la stâlpul infamiei.

Tulburările din Marea Britanie sunt considerate un indicator al stării de degenerescenţă civilizaţională produsă de secularism. Premierul britanic David Cameron a recunoscut că revolta este consecinţa unui „colaps moral“; principalul său consilier în materie de ideologie, Phillip Blond, scrie în ultima sa carte: „Ceva foarte grav se întâmplă în Marea Britanie. Acesta este sentimentul pe care îl împărtășește fiecare, indiferent de părerile sale politice. Dar care este oare boala de care suferim? Știm cu toţii simptomele: teama crescută, lipsa de încredere, multă suspiciune între noi, creșterea criminalităţii, violenţă, singurătate, recesiune, depresiune, distrugerea familiei, divorţuri, infidelitate conjugală, servicii publice roase de birocraţie, care nu răspund cerinţelor cetăţenilor, spitale murdare, neputinţă, creșterea rasismului, orar de

muncă tot mai prelungit, copii fără părinţi, acumularea și aparent permanentizarea sărăciei, adolescenţi înarmaţi cu pumnale, adolescenţi înjunghiaţi de pumnale, declinul politeţii, tineri agresivi, eroziunea libertăţilor civile și creșterea supravegherii obsesive a populaţiei, autoritarism în sfera publică, libertarianism privat, generalizarea derizoriului, cinism politic și o lipsă acută a bucuriilor zilnice.

Acest sentiment nu este resimţit de câţiva dezamăgiţi, ci exprimă un sentiment general căruia însă i se acordă prea puţină atenţie”. „Astăzi deja“ – constata teologul ortodox Christos Yannaras – „impasul civilizaţiei occidentale nu mai este unul teoretic. El se manifestă în agonia și absurditatea modului cotidian de viaţă. Această civilizaţie a „echilibrului groazei”, a programelor raţionale de „fericire generală”, a reziduurilor toxice, a consumaţiei nesăţioase, a înrobirii existenţei umane de ideologiile totalitariste a ajuns să ameninţe viaţa la scară universală”3.

O lume de „true believers“ Timpurile s-au schimbat. În prezent, secularizarea și-a epuizat resursele ideologice și, în curând, armata sa combatantă va avea prea mulţi generali („elitele globaliste”) în posturi de comandă și prea puţini soldaţi în tranșee. Deși ţările bogate rămân, deocamdată, seculare, populaţia globului devine tot mai religioasă (Norris & Inglehart). În tabăra creștinilor „fundamentaliști“ din Occident, are loc o spectaculoasă revenire demografică și spirituală; secu-

larizarea a reușit să răvășească creștinismul „moderat“, dar nu i-a afectat pe „true believers“. În ţările scandinave și Franţa, afectate de secularizare încă din secolul al XIX-lea, declinul creștinismului a încetat. Deși este vorba de numai 5% din populaţie, acest grup de creștini practicanţi este imun la deprecieri viitoare. În Finlanda, comunitatea luteranilor laestadiani are o rată totală a fertilităţii de 5,47 faţă de 1,45 la finlandezii seculari. În Larsmo, comunitatea lor s-a dublat în ultimii 30 de ani, ajungând în prezent la 40% din populaţia orașului, cu perspectivă de a atinge 75% într-o singură generaţie. În Olanda, calvinii ortodocși au o rată totală a fertilităţii de 3 în comparaţie cu 2,3 pentru ceilalţi protestanţi, 1,9 pentru catolici și 1,7 pentru persoanele secularizate. Rata relativ înaltă a fertilităţii și rezistenţa în faţa secularizării au fost factorii care le-au permis să se menţină la 7% din populaţia Olandei, aproape aceeași cifră ca în 1889 când s-au separat de Biserica reformată olandeză.

Prin comparaţie, protestanţii au înregistrat pierderi catastrofale în faţa secularizării; din 49% din populaţie în 1889, ponderea lor s-a redus la 5%. Situaţia catolicilor nu este cu nimic mai bună, ei ajungând la 8% din populaţie, o scădere vertiginoasă de 20% în cursul ultimului deceniu. În SUA, mormonii sunt imuni la cântecele de sirenă ale secularizării. Dacă în statul Utah din SUA, în 1900 doar 15% din mormoni se duceau regulat la biserică, astăzi procentajul este de 70%. Până în anul 2100 se estimează că între 1 și 6 % din populaţia pământului vor fi mormoni. Este interesant de remarcat că rata de creștere a mormonilor, 40% în fiecare deceniu, este similară cu cea a creșterii creștinilor din primele secole. Când Împăratul Constantin a adoptat creștinismul în 312, comunitatea creștină avea deja șase milioane de membri!

Un exemplu de creștere fenomenală a unor comunităţi religioase creștine ni-l oferă huteriţii din America de Nord, care au crescut de la 400 de suflete în 1880 la 50.000 astăzi, și amishii – de la 5000 în 1900 la 250.000, în prezent4.

Când ne referim la „declinul creștinismului“, trebuie să precizăm că este vorba despre declinul „creștinismului globalizat“ care caută să se adapteze la cerinţele unei lumi secularizate.

Acesta nu-i altceva decât un „habitat“ religios al timpurilor postmoderne, o trivializare a Adevărului. Creștinii „moderaţi“ nu vor să supere raţiunea de stat liberală/libertariană, rămân mereu în defensivă. Nici prin gând nu le trece să răstoarne mesele în templu. Compromisurile și adaptarea la normele societăţii de consum le-au slăbit legitimitatea; din ce în ce mai mulţi creștini practicanţi părăsesc „biserica oficială“ pentru a găsi Adevărul în tabăra „fundamentaliștilor” de tot felul.

Dogmele secularizării încep să fie încălcate, iar seculariștilor li se contestă în mod deschis poziţia hegemonică în societate.

Chiar secularizarea spaţiului public – o idolatrie promovată de la Revoluţia franceză încoace – este pusă sub semnul întrebării. Într-o carte recentă, prefaţată de economistul și teologul distributist John Médaille, scriitorul și avocatul catolic Christopher A. Ferrara propune recreștinarea spaţiului public: „Adevărata libertate înseamnă să recuperăm pentru Hristos piaţa publică, abolind marea ficţiune liberală și libertariană a unui spaţiu secular, inclusiv o piaţă „liberă” considerată în afara legilor eliberatoare din Scripturi”5. Nici Medaille, nici Ferrara nu sunt creștini „fundamentaliști”, ci gânditori din mainstream, care exprimă sentimentele multor creștini din SUA. În condiţiile colapsului civilizaţional al Occidentului secularizat, frugalitatea, înfrânarea și disciplinarea poftelor, ascetismul sunt din nou considerate virtuţi indispensabile individului și societăţii. „Creșterea economică“, marea religie a lumii secularizate este înlocuită cu „dezvoltarea sustenabilă”. Încet, dar constant, valorile și idealurile societăţii secularizate se erodează iremediabil. În scurt timp, lipsit de suportul demografic, secularizarea va ajunge apanajul „bătrânilor” fără de Dumnezeu în timp ce vigoarea duhovnicească și trupească se va afla în tabăra creștinilor.

Spre o guvernare ortodoxă În ultimii douăzeci de ani, „elitele românești“ și mass-media s-au lansat într-o adevărată apologie a secularizării, consumismului și aranjamentelor financiare care-l susţin. „Delirul achizitoriu” a cuprins întreaga societate. Preoţii capitalismului dâmboviţean, șmecherul și șmenarul au ajuns să blagoslovească tot ce mișcă în România. Căruciorul plin de cumpărături de la „mall” a tins să devină singura legătură a românului cu lumea și cu sine însuși.

Anatemizarea ortodocșilor din România de către kulturnici, libertarienii economici și mafioţii din presa aservită mi se pare un atac la integritatea fizică și morală a poporului nostru. Cu atât mai grav este comportamentul lor cu cât vecinii României urmează o cale complet diferită. De exemplu, Ungaria vecină a adoptat o constituţie ultraconservatoare, cu multiple referiri la Dumnezeu, creștinism și familia tradiţională6.

Timp de 60 de ani, secularizarea a fost bolovanul agăţat de grumazul României. Fie că s-a numit comunism, neocominternism, consumism, neoliberalism, secularizarea a tras poporul român în jos spre abisurile nihilismului și ale distrugerii de sine. Timp de șaizeci de ani am trăit cu iluzia „progresului” și „dezvoltării” ca să constatăm că am siluit și distrus natura, am epuizat resursele noastre energetice, am produs fie foamete (în timpul comunismului), fie o alimentaţie toxică (în perioada mafiot-neoliberalistă de astăzi).

Mai grav, nu am mai răspuns când Dumnezeu ne-a chemat la viaţă, care înseamnă relaţie, comuniune – iubire personală – preferând să rămânem în moarte, adică separaţi de Dumnezeu, de natură și de aproapele nostru. Ne-am tot afundat în omul cel vechi întinat de păcat.

Discuţiile despre „solidaritate naţională”, „patriotism”, „naţionalism” s-au raportat mereu la criteriile și logica secularizării, nu au ţinut seama de etosul adevărului ortodox. Iată de ce ele nu au dus nicăieri.

Această situaţie nu mai poate dura. Ortodoxia este chemată astăzi să redevină „aluatul”, nu numai al comunităţii euharistice, dar și al întregii societăţi românești. Neamului românesc nu-i este dat să fie o populaţie de monade, de „părţi contractante“, ci o întrunire de fraţi, de persoane chemate să crească într-o biserică (ecclesia)– „o simfonie pluripersonală în care fiecare persoană interpretează partitura sa, totul fiind coordonat, dirijat și unificat sub conducerea lui Hristos, fiecare aducându-și contribuţia concretă și fiecare profitând în mod reciproc de toţi ceilalţi” 7. Apărătorilor dreptei credinţe le stă în putere să restaureze civilizaţia românească. Ei pot să dea forme concrete întrupării istorice a adevărului, să transforme mărturia ortodoxă în mod cotidian de viaţă, să restaureze trupul eclezial al poporului român.

A venit timpul ca românul să redevină persoană. Dacă secularismul se adresează unui individ instrumentalizat (consumator, „sclav fericit”) „creștinismul se adresează persoanei“ (Dumitru Stăniloaie).

Secularizarea l-a depersonalizat pe român, transformându-l într-o unealtă, o schemă utilita-

ră, un homo oeconomicus sau apendicele unei abstracţiuni ideologice, un „dușman de clasă“, o „victimă“. Biserica a fost judecată după randamentul său economic, moral sau terapeutic, iar poporul român după ratingul de ţară acordat României. Am uitat că eficienţa nu este un scop în sine. Dacă eficienţa unei instituţii sau tehnici depersonalizează omul, îl înjosește și-i răpește libertatea, blochează modul său de existenţă treimic – viaţa ca depășire de sine în iubire – cum ar putea fi justificată?

O guvernare ortodoxă înţeleaptă va pune rânduială în România. Neamul nostru va deveni din nou numeros, prosper, iubitor și iubit. „România profundă”, acea mare familie iubitoare unde predomină încă simţirea și trăirea de frate, va deveni prototipul României de mâine.

Sub o guvernare ortodoxă, va înceta depersonalizarea existenţei. Vor fi încurajate relaţiile vii, personale care duc la conservarea și supravieţuirea neamului, la satisfacerea numeroaselor sale nevoi. În acest sens, modelul neoliberal de dezvoltare economică va fi înlocuit de modelul economiei civice, al unei economii la scară umană, centrate pe familie și pe răspândirea largă a proprietăţii productive. În economia civică, schimburile de bunuri și servicii sunt creatoare de relaţii sociale.

Autonomia „sferei financiare” și a tehnologiei – termenul „autonom” desemnând, în acest caz, „separat de persoana umană reală“ – va fi limitată, întrucât duce la depersonalizare și determinism economic, la transformarea românului într-un simplu „obiect“ sau „resursă umană”.

Nu ne-am propus aici să trasăm programul unei „revoluţii fundamentaliste”. Ne întrebăm însă de ce ne sperie atât de mult perspectiva unei Românii ortodoxe? Ne sperie oare faptul că vom trăi din nou creștinește?

Că vom întrupa exigenţele Adevărului în gândurile, acţiunile și gesturile noastre de zi cu zi? Ne este teamă să acţionăm așa cum gândim și să gândim temeinic ceea ce înfăptuim?

Ieșirea din cușca secularizării se dovedește o mai grea povară decât ieșirea din comunism.

Ovidiu HURDUZEU Vineri, 26 august 2011 Sursa: atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com _______________________

NOTE 1 Studiul „Declinul demografic al României. 2030 – 19 milioane. 2050 – 16 milioane. Prof, Vasile Gheţău: Singura soluţie – pro fertilitatea“, postat eXpress, marţi, 22 martie 2011, www.ziaristionline.ro/2011/03/22/ declinul-demografic-al-romaniei2030-19-milioane-2050-16-milioaneprof-vasile-ghetau-singura-solutieprogram-de-fertilitate-studiu/ 2 Sorin Bulboacă, „Introducere în Demografie“, ediţia a II-a, revizuită și adăugită, Arad 2010 (curs de demografie), p. 50.

3 Christos Yannaras, Abecedarul credinţei, Editura bizantină, 1996, p. 201.

4 Date statistice preluate din cartea lui Eric Kaufmann, Shall the Religious Inherit the Earth? Demography and Politics in the Twenty-first Century (Profile Books, Londra, 2010).

5 The Church and the Libertarian, The Remnant Press, Minnessota, p. 279.

6 Tom Gallagher, „Ortodoxia română a devenit propriul ei dușman“, România liberă, 22 august 2011.

7 Dumitru Stăniloaie, Autoritatea bisericii, p. 187, citat de Calinic Berger în „Face Euharistia Biserica?“ (revista Tabor, nr. 7/2007, p. 13-39).

FLUX EDI|IA DE VINERI

9 SEPTEMBRIE 2011

Reflec\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Calea spre nicăieri, între nomadismul în masă şi mimetismul politic Recitind articolul recent reluat în „FLUX” după „Ziuaveche.ro” și distribuit pe reţelele de socializare de distributistul Ovidiu Hurduzeu (calificativul atribuit redutabilului critic social, cum obișnuiește să-și spună domnia sa, are un cu totul alt sens, la care sper să revin cu o proximă ocazie), text care, de fapt, reproduce niște fragmente din discursul celebrului gânditor american Paul Gottfried, am găsit potrivit să revin la un subiect practic absent pe agenda publică de la noi. Fac recurs la numele acestei personalităţi de prim rang a gândirii de dreapta, conservatoare și tradiţionaliste din Statele Unite nu doar datorită notorietăţii lui, ci pentru a atrage atenţia cititorului asupra faptului că, fără să vrea și să poată să înţeleagă, “lumea bună” din spaţiul public din ţara noastră a devenit captiva unui discurs politic internaţional uniformitant și, deopotrivă, dominant, cel propagat de reţelele politice, instituţiile internaţionale și mainstream-ul media pretutindeni. Iar puterea unui astfel de discurs public la nivel planetar a devenit atât de devastatoare, încât este considerată pe bună dreptate drept un soi de parareligie, cu oracolii, divinităţile și tabuurile obligatorii pentru o ideologie totalitară.

P

urtând titlul „Paul Gottfried îi îndeamnă pe români la rezistenţă naţională”, materialul este, de fapt, o expunere a unui discurs rostit de doctrinarul dreptei tradiţionale americane la Universitatea „I.A.Cuza” de la Iași. Iar dată fiind vecinătatea geografică a instituţiei respective, precum și faptul că mulţi conaţionali de-ai noștri și-au făcut studiile anume la această universitate, printre aceștia fiind și premierul Vlad Filat, sper ca interesul pentru ideile lui Gottfried să fie determinat și de acest factor. itez: „Un fenomen mai nou e însă încercarea deliberată de a slăbi conexiunea care există între naţiuni și trecutul lor istoric, diminuarea relaţiei dintre învăţământ sau alte activităţi culturale și contextul specific naţional”. Cititorul neavizat ar putea trage concluzia pripită că vorbitorul se referă la practicile cominterniste, caracteristice regimurilor comuniste din trecut, atât de concentrate pe deznaţionalizarea popoarelor, asupra cărora își exercitau puterea totalitară. Dar nu, este vorba de această dată despre descendenţii din aceeași doctrină, despre neomarxiștii care și-au adaptat discursul și practicile la noul context internaţional, în special după prăbușirea URSS. În SUA aceștia își zic „neoconi” sau democraţi, împărtășind până la ridicol aceleași „valori”, în Europa aceeași omogenitate până la suprapunere o au aproape toate grupările politice dominante.

Citez în continuare: „Această modă a implicat tratarea politicii, a educaţiei și a „valorilor” ca exerciţii de antrenare a conștiinţei globale”. uţină lume s-a prins prin părţile noastre cum, fiind adversari vehemenţi ai internaţionalismului proletar, practicat de sovietici, în efortul de a scăpa de trecutul totalitar comunist, s-a pomenit în braţele unor cercuri occidentale care promovează același model dizolvant și uniformizant. Rămânând pe baricadele de acum două decenii, divizaţi pe niște principii cu profundă motivaţie naţională, culturală, socială și economică, taberele aflate în stare de beligeranţă nici nu au observat că, de fapt, se bat pentru un trecut de pe poziţiile zilei de ieri, ignorând noile ameninţări majore care copleșesc orice așteptări.

Clasa politică, analiștii, jurnaliștii, iar după ei și publicul larg se războiesc pentru a demonstra, de pildă, că în 1812, 1940, 1944 a fost „ocupaţie” sau, viceversa, „eliberare”, fiecare dintre acestea pledându-și cauza în funcţie de nivelul de pregătire sau preferinţe. Fără a nega importanţa acestor subiecte, aș considera că e cazul să ne gândim dacă nu cumva, în fierbinţeala polemicilor, riscăm să alunecăm într-un soi de „realism magic” sau „politicianism oniric” aflat la o distanţă enormă de temele presante ale momentului pe care îl trăim. Este vorba de o inadecvare cronică la realitatea imediată, care sparge dezbaterea politică între adepţii fostei URSS, ușor cosmetizaţi cu un discurs proeuropean moderat și cu puternice accente filoruse, iar de cealaltă parte se plasează numeroasa cohortă de oameni care practică politica la nivel de stat ori o comentează după ureche din postura de apostoli ai unui europenism triumfalist, redundant și găunos. În lipsa unei temelii spirituale și intelectuale solide, aceștia, ajunși pe creasta vieţii publice, poluează mediile de informare și, implicit, minţile oamenilor, cu divagaţii aproximative despre integrarea

C

P

europeană, fără a înţelege în profunzime provocările care ameninţă continentul nostru, inclusiv ţări mult mai puternice și cu tradiţii mult mai solide.

Inșii cu pricina, unii dintre ei având și o anume spoială academică, aplicată în scurtele aflări pe la seminarele și trainingurile de pe aiurea, au ajuns un soi de mutanţi cu pretenţii de purtători ai unor adevăruri superioare numai de ei înţelese, adevăruri ce urmează să fie însușite în mod obligatoriu de toată lumea. Nu de alta, dar altminteri riscăm să rămânem de carul civilizaţiei consumiste, văduviţi de binecuvântările comisarilor comunitari, cu care – horrbile dictu! – e de prost gust să nu fii de acord. cest soi de mimetism servil, alimentat fie din naivitate, fie din lipsa de discernământ, fie din interes de conjunctură, arată absenţa cvasigeneralizată a gândirii critice în spaţiul public. Fiind fără idei izvorâte din cunoașterea și asumarea trecutului, fără viziune strategică ce ar depăși „indicaţiile preţioase” din afară, fără a avea o paradigmă bazată pe valori imuabile, izvorâte din credinţa creștină și tradiţia morală organică a oamenilor acestui pământ, puzderia de personaje care suprapopulează spaţiul mediatic se prezintă ca niște imitatori, de la care poţi auzi doar triluri de papagal și gesticulaţie de maimuţă. Asta cu atât mai mult cu cât, fiind darwiniști până în măduva oaselor, cu tot tacâmul evoluţionismului în minte, aceștia nici nu au cum să salte prea departe de la protopărinţii pe care și-i revendică fudul ca substitut al originii divine a omului normal. a noi antiteza comuniști-anticomuniști, liberali-socialiști, stânga-dreapta, în general, nu au nimic în comun nici cu esenţa doctrinară a partidelor cu pricina, nici cu activitatea practică a acestora în momentul când le revine să exercite guvernarea. Cauzele tuturor relelor sunt reduse până la primitivism la vina (care totuși rămâne parţială) fostelor guvernări; soluţiile miraculoase sunt căutate în contractarea de credite exorbitante și atragerea de investitori străini, dar mai ales – o, sfântă naivitate! – în obţinerea regimului liberalizat de vize în spaţiul european. Și nimeni nu se întreabă de ce moldovenii, un popor sedentar de mii de ani, dincolo de transhumanţa pe care a practicat-o de mii de ani în perimetrul spaţiului său natural, au ajuns un popor de nomazi, care își văd rostul doar departe de Patrie. (Termenul de nomadism pentru mutaţiile masive ale populaţiei ca efect al „liberei circulaţii” și al globalismului e preluat din pledoaria lui Gottfried.) Și nimeni nu-și propune să dea jos ochelarii de cai, să lărgească puţin cadrul și să privească această tragedie naţională la scară globală.

Dimpotrivă, lăsându-se seduși de vocile mieroase ale comisarilor și emisarilor europeni, conducătorii noștri sunt gata să ne vândă și sufletul pe altarul „liberei circulaţii” de pe pământul natal, devenit vitreg din cauza sărăciei, al migraţiei spre „pământurile făgăduinţei” cu pieţele forţei de muncă pentru „sclavii fericiţi”, cum i-a numit atât de exact Ovidiu Hurduzeu.

Cine își mai pune problema că, de fapt, motivele migraţiei masive sunt doar în al doilea rând economice? Primează cele de mentalitate, schimbarea paradigmei, bruscă și cvasigeneralizată, a manierei de gândire, a înţelegerii rosturilor vieţii unui om.

A

L

P

aul Gottfried avertizează că „ameninţările la adresă libertăţilor individuale și colective vin din Occident”, de la cei care, continuă el, „vor să niveleze și să omogenizeze omenirea, începând cu cei care ţin prea mult la trecutul lor. Statul universal omogenizant care nivelează până la anihilare naţiuni, sexe și comunităţi e acum pericolul care i-a luat locul lui Hitler, Stalin, Ceaușescu și altor tirani recenţi. Dacă vechii tirani mărșăluiau împotriva dușmanilor naţionali sau mobilizau masele împotriva așa-ziselor „clase dușmănoase”, noul inamic îmbrăţișează întreaga omenire pentru a o reeduca. Nu știu ce e mai periculos, tiranul care ne lipsește de viaţă sau cel care ne lipsește de identitate, de tradiţie”. ând citez în context noţiuni ca identitate și tradiţie, mă gândesc la cantonarea multora dintre noi în zona exclusiv etnicistă, înţeleasă în mod simplist doar ca expresie cultural-lingvistică dezduhovnicită. E curios, dacă nu de-a dreptul tragic, să vezi, bunăoară, cum vajnicii noștri patrioţi se bat de ceasul morţii apărând etnonimul „român” și glotonimul „limbă română”, dar tot ei separă fiinţa naţională de partea mistică, esenţială a unei colectivităţi și a fiecărei persoane umane. Ori, cum ar zice părintele Mina Dobzeu, cel care l-a botezat pe Nicloae Steinhardt în închisoare, într-un interviu pe care mi-l acorda în 1996, poeţii ăștia ai noștri (el zicea „ai dumneavoastră”) n-au mai ajuns să înţeleagă că nu te poţi ruga lui Eminescu, ci doar lui Iisus Hristos. Și tot el adăuga: Eminescu este vârful culturii românești, dar nu e sfânt. Dar într-o lume aspirutuală, bântuită de stafiile unor falși profeţi, tribuni de ocazie și literaţi minori, cu merite mai mult inventate, mereu puși pe vânarea gloriei antume și a tinichelelor, cuvântul sfântului părinte sună ca glasul profetului în pustiu. arxismul, cu ateismul și cu materialismul lui istoric cu tot, cu antropocentrismul și determinismul lui economic, cu mântuirea lui păgână prin glorificarea omului ca fiinţă autosuficientă în istorie, este singura paradigmă în care s-a osificat optica faunei care a infestat societatea cu logoreea sa patriotardă, exclusivistă și opacă preţ de peste două decenii. Desacralizarea cultului și împingerea lui în relaţie de subordine faţă de cultura atee și, direct proporţional, sacralizarea culturii (de cele mai multe ori provinciale, pipernicite, adaptate la statura microscopică a grafomanilor locali) ca substitut al cultului, a credinţei creștine în Dumnezeul cel Viu reprezintă pârtia bătătorită pe care treapădă, aproape fără excepţie, falsele mărimi, la care se raportează „oamenii de bună-credinţă” (Expresia a devenit și ea un înlocuitor pentru termenul de patriot, care nu are nimic în comun cu sensul ei iniţial de buni creștini, de oameni care își trăiesc viaţa în universul mistic al tradiţiei religioase). uga de comunism este înţeleasă la noi, în mod obligatoriu, ca o deplasare rectilinie spre un secularism dogmatic, spre staţia terminus a istoriei, unde ne așteaptă mântuirea prin bunăstare și, implicit, printr-o continuă stare de beatitudine, oferită de confort și lipsă de griji de către „statul managerial”, ca să-l citez din nou pe cercetătorul american. În goana noastră spre UE, privită ca o abstracţiune ce creează așteptări febrile de rezolvare a tuturor problemelor existente, încă nerezolvate doar din cauza handicapului de a nu fi (încă, firește!) în rândul naţiunilor de elită de dincolo de cordonul sanitar, nu mai avem timp, discernământ sau interes să observăm ce a mai rămas din capitalismul clasic. Acel capitalism al cultului muncii, cu etica bazată pe morala creștină ca expresie a relaţiilor sociale, a competiţiei economice și a normelor juridice. Locul acestui tip de capitalism este ocupat de capitalismul speculativ, oligarhic, parazitar, neproductiv, monopolist. În noile condiţii, persoana umană este transformată în individ egocentric, fără atașamente și obligaţii, în forţă de muncă, partidele devin instrumente sau clientelă a grupurilor financiare, iar statele ca principali actori ai dreptului internaţional cedează din ce în ce mai mult în faţa corporaţiilor transnaţionale. Și toate acestea sub imperiul presant al regulilor caracterizate extrem de exact de Gottfried. „E într-adevăr imposibil pentru orice naţiune membră a UE să încerce să se

C

M

F

conducă după propriile standarde naţionale sau religioase fără să fie învinuită că încalcă vreunul din „drepturile omului” confecţionate birocratic”. a aspiranţi la statutul de ţară de poveste, una de succes (desigur, în accepţia propagandiștilor de serviciu din tagma europeniștilor), guvernanţii noștri sunt gata să se încovoieze până la pământ, doar-doar să urmeze întocmai directivele „de sus” și să „implementeze (un alt termen nici nu mai este folosit în context!) normele europene” pe meleagurile noastre. S-a văzut, de pildă, cu câtă inconștienţă și lipsă de demnitate au acţionat cei din vârfurile piramidei statale atunci când li s-a cerut, de pildă, să promoveze așa-numita lege antidiscriminare, adică sodomia ca drept al unei zise minorităţi sexuale. (Aici, - slavă Domnului!

-, puterea s-a văzut nevoită să cedeze pentru moment în faţa reacţiei viguroase a exponenţilor adevăraţi ai poporului nostru creștin. Dar imberbul ministru al Justiţiei continuă să insiste în eroare, ameninţând că, până la urmă, această lege antihristică tot ne va fi băgată pe gât. Acesta, în inconștienţa lui crasă, știe mai bine cum să facă sluj în faţa celor care îl netezesc pe cap ca ocupanţii - cozile de topor, care-și căsăpesc semenii.) altă mostră de europenism a fost înregistrarea Ligii islamice, un fel de grup care amintește, mai degrabă, de o organizaţie politică decât de un cult. Atenţie!

Europenii nu au scos o vorbă când nesăbuiţii de la putere au demonstrat un nihilism juridic cras, cu toată aventura asta de modificări ale Constituţiei prin referendum, de schimbare a tuturor regulilor de joc în timpul jocului, când se calcă în picioare Justiţia și puterea locală, când este blocată orice urmă de concurenţă loială în economie, când se promovează monopolurile și se stimulează (controlează) corupţia. Dar astea sunt floare la ureche, dacă cei din fruntea ţării agreează să scuipe în tradiţiile și sentimentele religioase, în moralitatea și în decenţa propriului popor.

Tot aici trebuie pusă și puzderia de moderatori de talk-showuri, care, înscriindu-se în corul yes-man-ilor prooccidentali, ne servesc cu o regularitate înspăimântătoare cu tot felul de pocitanii morale, care apără de zor „drepturile omului” de pe poziţiile perverse de crainici ai europenismului în ultimă instanţă și fără drept de apel. Nu contează nulitatea lor intelectuală și găunoșenia spirituală.

Principalul e că au însușit „limba de lemn” a neocominterniștilor, că au bani destui din afară să-și plătească prezenţa pe sticlă.

C

de la noi, că are un singur vis. El speră ca Bunul Dumnezeu să îi dea zile ca să poată scrie următoarea carte. Despre pericolul globalizării, firește. Dumnezeu e mare și îi ocrotește pe cei cu misiune de călăuză. evin. Nu spun că nu ar exista și interese extrareligioase în activitatea Patriarhiei Ruse.

Există, și de sute de ani. Nici că ar trebui să facem abstracţie de aspectele lingvistice sau istorice. Accentuez doar faptul că e cazul să avem înţelepciunea să demontăm baricadele și să trecem de la confruntare la relaţia de cooperare, de complementaritate, de efect sinergetic, până la urmă. Să vedem ce e deasupra noastră ca pericol comun, să căutăm contopirea celor două Mitropolii, noi ca laicat, nu eliminarea reciprocă, urmând logica darwinistă cu efecte tragic în istorie despre supravieţuirea celui mai pu-

R

al majorităţii populaţiei românești, care se autointitulează în mod diferit, însă reprezintă același fenomen etnolingvistic și cultural. Numai că totalitatea poporului nostru este mai mult decât majoritatea, cei care constituie minoritatea numerică fac parte

ternic. La fel ar trebui privite și chestiunile lingvistice și istorice.

Politicul ar trebui să lase loc academicului în aceste chestiuni. u spun că Rusia s-ar fi tratat de morbul imperialismului sau de consecinţele nefaste ale sovietismului. Nici că e cazul să facem abstracţie de riscurile pe care le comportă o astfel de mentalitate. Nu afirm că la București, clasa politică s-a tratat definitiv de abordări paseiste, tributare ticurilor de abordare stil secolul XIX, nici că și-a revenit din trauma psihologică pricinuită de consecinţele nefaste cauzate de cel de-al Doilea Război Mondial și de tot ce a urmat după comunizarea ţării. Doar semnalez cu îngrijorare situaţia în care unii politicieni de la Chișinău acceptă sau doar se consideră a fi simple extensiuni ale politicii externe ale Rusiei sau ale României. În aceste condiţii de confruntare, politica internă va fi marcată puternic de contradicţiile de ordin geopolitic, cu componenta istorică de rigoare, care vor afecta în mod dramatic stabilitatea ţării și perspectivele ei de dezvoltare. Și aici contează mai puţin predilecţiile mele personale sau back-ground-ul meu politic. Poate tocmai pentru că am trăit personal, plenar și dramatic, nu ca spectator, ci ca participant activ, evoluţiile politice din ultimele două decenii, îmi vine mai ușor să înţeleg nevoia depășirii unor clișee de gândire și aspiraţii, care s-au dovedit iniţial inaplicabile, iar de la un timp – chiar contraproductive.

Celebrul geopolitician american George Friedman, care a întreprins recent o „călătorie geopolitică” în regiunea noastră, avertiza asupra următorului aspect. Dacă politicienii de la Chișinău nu vor înţelege rostul jocurilor externe din regiune, Republica Moldova riscă să fie spulberată de pe hartă de vânturile geopolitice care bat din toate părţile. u divizările și animozităţile exclusiviste, nu păruiala oarbă, nu ura și intoleranţa pe motive de supărări istorice și nici setea de revanșă, de satisfacţie totală ne vor salva. Nu pretenţia aberantă de a reface fosta URSS sau Imperiul Rus și nici iluzia de a readuce România în vechile ei hotare de până la 1940 ne vor croi un viitor mai bun. Dimpotrivă, înţelegerea sinceră și profundă a nevoii de acceptare și înţelegere reciprocă, de asumare a Republicii Moldova ca Patrie comună a tuturor cetăţenilor ei, trebuie să ne motiveze și să ne regăsească împreună în faţa unui pericol comun. Istoricul american cu renume mondial Samuel P. Huntington în lucrarea sa fundamentală„Cine suntem?” demonstrează fără putinţă de tăgadă că toate naţiunile moderne au apărut atunci când au realizat de unde vine pericolul extern.

Iar poporul Republicii Moldova, dincolo de abordările comune, prin forţa realităţilor istorice, este o naţiune în devenire, termenul respectiv însumând, iar nu negând profilul identitar

integrantă din corpul nostru naţional. Mă refer, firește, la minorităţile etnice. Iar liantul de bază este convieţuirea timp îndelungat în același spaţiu, în același stat, și, nu în ultimul rând, mărturisirea aceleiași credinţe creștin-ortodoxe. Aici bisericile minoritare trebuie privite ca biserici-surori, mai ales de către noi, laicii, nu avem căderea să rezolvăm disputele de ordin teologic mai complexe.

Pentru asta există ierarhii. șadar, revenind, pentru a înţelege mai bine cine suntem, mai întâi va trebui să realizăm de unde vin ameninţările, iar din moment ce vom fi în stare să facem acest efort colectiv, conștiinţa apartenenţei solidare la aceeași colectivitate va genera nu doar un instinct firesc al autoconservării organismului comun, ci și va declanșa entuziasmul și energia atât de necesare pentru determinarea unor schimbări majore în direcţia pozitivă. ersonal ca român vorbitor de limbă română din Republica Moldova nu mai am de mult stresuri și motive de frustrări sau revolte atunci când alţii se ambiţionează să-și asume o identitate, pe care personal pot să o consider convenţională, dar nu le pot refuza dreptul la autoidentificare după felul cum simt ei, nu eu, lumea din jur și propriul profil identitar.

Zicându-și moldoveni vorbitori de limbă moldovenească, iar unii – moldoveni vorbitori de limbă română, ei reflectă o mentalitate constituită în condiţii binecunoscute. Altceva e că factorul politic nu trebuie să intervină brutal în mediul academic și în procesul educaţional pentru a încerca să impună o anume „ideologie de stat” în funcţie de gradul de pregătire intelectuală a liderilor acestor partide sau în funcţie de interesele politice circumstanţiale ale respectivelor partide politice. Politicul trebuie să delege știinţei preocuparea pentru denumirea limbii și aspectele etnoculturale în general, ca și dreptul de a decide asupra modului de predare a istoriei.

Important e să contribuim cu toţii, politicienii, mediul academic, presa, Școala, Biserica, Armata, Familia, la cultivarea sentimentelor patriotice. Iar patriotismul presupune prin definiţie loialitate faţă de propria ţară, la singular. ar acum încă o dată despre cine suntem și de unde venim.

Din trecut, firește, dar această noţiune este una cu două niveluri. Așadar, încercarea naivă și deseori agresivă a unor politicieni, secondaţi de tot felul de nulităţi cu pretenţii de savanţi, de a inventa un fals mit fondator pentru Republica Moldova, extrăgându-l din cronicile medievale ale vechii Moldove istorice, este deopotrivă ridicolă și inoperantă. Întrebarea e de ce respectivii domni ar crede că este onorabil să-și revendice descendenţa din vechea spiţă voievodală, dar, în același timp, să-și renege (sau, cel puţin, să o

O

GLOBALIZARE ŞI IDENTITATE Una dintre lecţiile care merită însușite și prin lectura profundă a textelor lui Paul Gottfried, care trebuie aplicate la cazul nostru cu discernământ și profunzime, ar fi următoarea. Atâta timp cât ne vom bate ca chiorii între noi, vom rămâne o simplă masă de manevră pentru jucătorii mari din structurile ciclopice din exterior. Atâta timp cât românofilii vor lupta cu rusofonii și, implicit, cu imperialismul rus, căutând „dușmanul extern” în Rusia, iar rusofilii vor lupta cu românofonii, căutând același „dușman extern”, dar de această dată în România, atâta timp cât ortodocșii se vor măcelări pe motivul apartenenţei la cele două Mitropolii și, implicit, cele două Patriarhii, Rusă și Română, mai condimentându-și aversiunea reciprocă cu respingerea bisericilor creștine minoritare, atâta timp cât exclusivismul politic, etnic și religios vor consuma până la epuizare energiile naţionale, vom rămâne cu toţii niște simpli cobai, buni de fiert în „cazanul globalizării”. Ultima expresie îi aparţine celui mai lucid și mai profund gânditor politic, după părerea mea, pe care îl are ţara noastră la ora actuală, octogenarul Ion Moraru, cel care avertiza Noua Generaţie la ultimul congres al creștin-democraţilor asupra pericolului de moarte care va trebui înfruntat de tineretul nostru pieptiș, cu răspundere și spirit de sacrificiu.

Fostul deţinut politic nu făcea o figură de stil gratuită atunci când spunea că lupta Noii Generaţii pentru fiinţa neamului va fi mai grea decât a generaţiei lui, care s-a încleștat cu un regim totalitar după bolșevizarea ţării.

Ion Moraru spunea în cadrul recentului eveniment de lansare a cărţii domniei sale de memorii, un volum fără egal în literatura de memorialistică și de istorie

N

N

A

P

I

ignore) descendenţa extramundană. Adică, în efortul de a-și revendica o origine istorică cât mai nobilă și mai îndepărtată în timp, ei își neagă sau cel puţin își uită originea transistorică. Dacă suntem urmași ai lui Bogdan, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare și Sfânt, să nu uităm că nu mai puţin adevărată este calitatea noastră de fii (deseori rătăciţi, dar asta nu schimbă condiţia noastră esenţială) ai Tatălui Ceresc, creaturi plăsmuite după chipul și asemănarea Creatorului. a să citez în context o altă somitate de talie internaţională, voi face trimitere la Stephane Courtois, celebrul istoric francez, cunoscut mai ales datorită „Cărţii negre a comunismului”, coordonată de el. Într-un interviu pe care i-l luam la Paris în 2004 (nepublicat atunci, dar care va apărea în curând în cartea mea în curs de apariţie), abordând chestiunea deconectării omului de la sursa divină, ordonatoare a comportamentului uman și singura dătătoare de legi morale, omul a decăzut în autosuficienţă, în judecător al propriei valori, în antropocentrism, de unde au și decurs toate ingineriile sociale criminale, ambalate în ideologii ermetice de tipul comunismului și al fascismului. În acest sens, continuând, am putea adăuga că ideologia globalismului este din aceeași serie, un curent copleșitor, care devastează societăţile moderne, nivelând popoare, religii și culturi în proporţii fără precedent în istorie. Și asta atunci când nu comite asasinate în masă prin „export de revoluţie”, de democraţie sau de drepturi ale omului.

Pretenţia universalistă a globaliștilor trădează clar originea marxistă a acestora, ca și esenţa lor imperială, expansionistă și dictatorială. Cine nu e cu ei sau, mai exact, ca ei, e împotriva lor.

(Apropo, oare ne mai aducem aminte de faptul că expresia „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea” aparţine Mântuitorului Iisus Hristos (Matei, 12, 14-16, 22-30), iar preluarea ei de către comuniști doar confirmă caracterul caricatural, satanic, al comunismului, care nu face altceva decât o răsturnare a creștinismului, o inversare a sensurilor lui?) Prin urmare, cine e diferit de calapodul impus, ori trebuie răsplămădit până la uniformizare cu standardul decretat, ori nimicit.

C

ÎN LOC DE CONCLUZIE

P

entru a supravieţui și a ne afirma în lume ca purtători ai propriului profil identitar, avem nevoie de un sistem de referinţă imuabil, peren, care să dea rost și să facă ordine în minţile și inimile noastre. Iar singurul sistem de referinţă purtător de Adevăr și Iubire este creștinismul. El reprezintă nu doar temelia identitară a poporului nostru, ci și singura cale spre mântuire, dacă îmi este îngăduit să amintesc într-un astfel de articol și despre scopul final

al vieţii fiecărei fiinţe umane, care nu pleacă „în nefiinţă”, cum se exprimă ateii, ci ia calea spre locul unde va fi judecat după legile iubirii divine. ictorul, editorul și gânditorul creștin Sorin Dumitrescu este unul dintre autorii care exprimă extrem de plastic ideea actualităţii și a modernităţii lui Iisus Hristos. Aici ar fi de specificat în mod simetric caracterul desuet, naiv și stângaci al neopăgânismelor atee, încăpute mai nou sub umbrela încăpătoare a globalismului. ipsa acută a unei elite intelectuale solide și consistente, cu orizonturi largi, analiză profundă și abordări strategice, se face simţită în mod dramatic la noi. Multitudinea de profesioniști de marcă, demni de toată aprecierea, din diverse domenii ale știinţei - istorie, drept, relaţii internaţionale, management, economie, știinţe exacte etc. au totuși carenţa fundamentală de a avea, de cele mai multe ori, o viziune fragmentară, sectorială asupra realităţii. O astfel de condiţie este suficientă pentru activitatea limitată strict la domeniul profesional al fiecăruia, dar poate deveni catastrofală atunci când astfel de oameni ajung a fi decidenţi politici. Altfel zis, deficitul cel mai devastator pe care îl are fauna politică de la noi este lipsa de personalităţi de calibru, cu abordări de anvergură și viziune strategică, fără complexe faţă de cineva din exterior, dar și fără agresivităţi de limbaj în relaţia cu vecinii și străinii, de oriunde ar fi aceștia. a toate calităţile necesare unor oameni de stat de talie naţională, conștienţi de misiunea pe care au a o îndeplini, o calitate absolut indispensabilă realizării unui proiect naţional major, repet, este pasiunea, entuziasmul, arderea internă profundă pentru împlinirea destinului fiecărui membru al comunităţii. Adică, avem nevoie de lideri cu o capacitate obligatorie de a imprima propriului discurs efervescenţa și emoţia sinceră a celui care e dispus să servească poporul, nu să fie servit de acesta. Și dacă printre politicieni astfel de caractere puternice practic lipsesc cu desăvârșire, locul lor fiind ţinut de șmecheri spilcuiţi, inși aroganţi, de afaceriști și, pur și simplu, de imbecili ordinari, printre analiștii politici există câteva figuri singulare, de un calibru intelectual și o largheţe a viziunii de-a dreptul remarcabile, cu discernământ și luciditate. Dar prezenţa lor în spaţiul public este bruiată, de cele mai multe ori, ea pierzându-se în vacarmul cvasigeneralizat al talk-showurilor suprapopulate cu inși marginali, limitaţi și sterili, care împiedică penetrarea unor idei coerente în mintea consumatorului de produs mediatic.

P

L

L

Iurie ROŞCA 3-6 septembrie 2011 Sursa: vox.publika.md

8

9 SEPTEMBRIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU

Între ACASĂ şi ACASĂ

2076. Am spus-o și repet: Basarabia (...) e un spaţiu căzut din istorie.

Aici se poate întâmpla orice. Și se întâmplă. Aici hidosul e declarat frumos, iar frumosul – hidos, minciuna e adevăr, iar adevărul – minciună.

Iată realitatea pe care o trăim noi astăzi. Un alt adevăr este că înghiţirea Basarabiei de către imperiul rus, sub pretextul eliberării de sub turci, s-a dovedit a fi un dezastru pentru acest petic de pământ. (...) Blocarea dezvoltării limbii e o tragedie pentru naţiune, schimonosirea limbii, a acestui divin instrument spiritual, este o crimă.

Deoarece limba română în Basarabia este o limbă-martir. Pentru ea eram duși în Siberia, puși la zid, daţi afară din serviciu... Iar o limbă, dacă nu se dezvoltă firesc, normal, nu se dezvoltă nici omul, nici poporul, nemaivorbind de cultura naţională. Trebuie să recunoaștem că majoritatea ne bâlbâim, vorbim împiedicându-ne, de parcă am fi niște cai legaţi la picioare. Vorbim o limbă trunchiată, calchiată din alte limbi. (...) Semănăm cu niște ologi, care încearcă să danseze în ”Lacul Lebedelor”. (...) Ori ţinem cont de aceste adevăruri, ori trebuie să admitem că suntem o republică-fantomă, un stat de mucava...

Ion UNGUREANU. Destinul limbii române într-un spaţiu căzut din istorie. ”Clipa”, nr. 5, 2009 2077. În aprilie 1988, în revista ”Basarabia” (pe atunci ”Nistru”), condusă de Dumitru Matcovschi, a fost publicat eseul lui Valentin Mândâcanu ”Veșmântul fiinţei noastre”, care a declanșat lupta românilor basarabeni pentru limba română și grafia latină. (...) Impactul acestui eseu a fost extraordinar, el a stârnit entuziasmul tuturor. Scriitorii, lingviștii și, în general, reprezentanţii elitei intelectuale s-au solidarizat din capul locului cu dl Mândâcanu, participanţii la dezbaterea din 1988-1989 susţinându-l cu ardoare, subliniază lingvista Eugenia Bojoga în articolul său ”Limba română în Basarabia – un calvar fără sfârșit”, precizând că ”textul a produs o breșă în politica lingvistică oficială, demonstrând că limba autohtonilor este în pericol de degradare”. Pentru prima dată de la instaurarea regimului sovietic, un lingvist avea curajul să spună că în domeniul limbii materne se ajunsese la o ”situaţie catastrofală”.

Manifestările consacrate aniversării a 70-a a lui Dumitru Matcovschi constituie și un prilej de a comemora apariţia ”Veșmântului fiinţei noastre”, un text de referinţă în cultura naţională...

I.N. (probabil, Irina NECHIT). ”Veșmântul fiinţei noastre” – 20 de ani de la publicare. ”Jurnal de Chișinău”, 20 octombrie 2009 2078. În discursul rostit la Academie cu prilejul împlinirii a 70 de

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

MIHAI ŢĂRNĂ: Valentin Mândâcanu

ani, Dumitru Matcovschi nu ezită să-mi ia apărarea: În Academie sunt veterani care mă acuză că am publicat acum 21 de ani articolul ”Veșmântului fiinţei noastre” (...) Ei lovesc, ce-i drept, în Mândâcanu, în autorul eseului care a trezit Basarabia din somnul cel de moarte. Mândâcanu, susţin ei, nu este lingvist. Te prinde groaza.

Mândâcanu e filolog, domnilor!

Mândâcanu e scriitor! Mândâcanu e bărbat! Nu vă atingeţi, că frige!

2079. Valentin Mândâcanu s-a aflat întotdeauna pe prima linie a luptei pentru fiinţa și simţirea naţională. (...) Excepţionalul și bine cunoscutul volum ”Cuvântul potrivit la locul potrivit” l-a consacrat pe Valentin Mândâcanu printre cei mai cunoscuţi lingviști și a devenit cartea de referinţă pentru toţi cei care și-au propus promovarea și cultivarea limbii române în Basarabia. În 1988 publică în revista ”Nistru” eseul ”Veșmântului fiinţei noastre”, care a avut o largă rezonanţă și a contribuit la revenirea grafiei latine...

Cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani, TIMPUL îi dorește ilustrului lingvist multă sănătate și noi realizări în activitatea de creaţie.

Redacţia ”Timpul”. Omul săptămânii. 23 iulie 2010.

2080. Limba română în Basarabia a evoluat în mare măsură pe drumul ei firesc datorită domnului Valentin Mândâcanu... deși adesea era ţinută pe loc ori schilodită violent, sfărâmând pe rând toate stavilele ce i se puneau în cale, pentru a deveni tot mai limpede, mai bogată și mai mlădioasă.

Vasile BAHNARU, în ”Flux”, 28 iulie 2000 2081. Domnule Valentin Mândâcanu! Aveţi o inimă de român.

Alături de inima Dumneavoastră bate inima altui român basarabean, pe care soarta l-a dus pe meleagurile argeșene, tot românești ca și cele basarabene. V-am cunoscut cândva pe culoarele ziarului ”Țara” (...) După război am urmat facultatea de medicină generală din București, secţia militară. În prezent sunt colonel medic militar în rezervă. Deci, pensionar.

Doresc să spun că, fiind abonat an de an la ”Țara” și în continuare la ziarul ”Flux”, v-am citit toate materialele publicate... Mi-au plăcut mult, pentru că zvâcnea în ele o inimă de român.

Nu v-am scris până acum. Am citit în ”Flux” că împliniţi 80 de ani de viaţă și vreau să vă doresc din toată inima să trăiţi mulţi ani înainte, să fiţi sănătos și să publicaţi în continuare în apărarea limbii române, pentru că cine nu-și cunoaște limba este egal cu cineva care nu-și cunoaște părinţii.

La mulţi ani!

Dr. Ioan MARDARI

VERNISAJ

„Saloanele Moldovei” vă aşteaptă cu uşile deschise În perioada 31 august - 18 septembrie, la Chișinău, în incinta Centrului Expoziţional „Constantin Brâncuși”, se desfășoară a XXI-a ediţie a expoziţiei-concurs „Saloanele Moldovei”, considerat unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul artelor plastice în Republica Moldova.

Expoziţia din acest an reunește 319 participanţi cu 401 titluri de exponate, acoperind toate ariile genurilor creativităţii din artele plastice contemporane ale României și Republicii Moldova.

Ediţia curentă a „Saloanelor Moldovei”, a XXI-a, a fost organizată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Artiștilor Plastici a Republicii Moldova, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău, Centrul Internaţional de Cultură și Arte “George Apostu” din Bacău, Consiliul Judeţean Bacău, Primăria Municipiului Bacău și Direcţia de Cultură a Primăriei municipiului Chișinău.

Pictorul basarabean Ghenadie Tâciuc a câștigat Marele Premiu al „Saloanelor Moldovei – 2011”, pentru lucrarea „Compoziţie II” (ulei pe pânză). Acest premiu i-a fost acordat de Ministerul Culturii din Republica Moldova.

Cristina Ciobanu (Bacău) a obţinut Premiul „Mihai Grecu”, pentru lucrarea „Alte lumi”. Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova i-a revenit lui Aurel Stanciu (Bacău), pentru lucrarea „Amintire”. Matei Gașpar (Timișoara) a cucerit Premiul Primăriei Municipiului Chișinău, pentru „Reflecţie”.

Premiul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău i-a fost oferit lui Mihai Chiuaru din Bacău, pentru „Capricii”. Florina Breazu a obţinut Premiul Centrului Internaţional de cultură și artă „George Apostu” din Bacău pentru pânza „Atunci”. Elvirei Cemortan-Voloșin i-a fost acordat Premiul Consiliului Judeţean Bacău, pentru lucrarea „Szydlow plums”. Tabloul „Fereastra moșului” de Ion Sfeclă (Chișinău) este, de asemenea, unul dintre cele apreciate de juriu, obţinând Premiul Municipiului Bacău.

Totodată, juriul format din Andrei Negură (președinte), Petru Bălan, Doina Barbu, Marinela Bucur, Silvia Cibotari, Sergiu Fusu, Mihai Pamfil, Dionis Pușcuţă, Gheorghe Vrabie (membri) a mai nominalizat o serie de lucrări realizate de artiști plastici din România și Republica Moldova, care s-au evidenţiat de alţii.

Cei care nu au reușit să participe la ceremonia de deschidere a „Saloanelor” sau au dorit să contemple lucrările în liniște, mai au această posibilitate până la 18 septembrie.

„Trebuie să faci ceva mai bun decât tine însuţi” De la spectacolul „Bigamul”, care a avut premiera în anul 2000 la Teatrul „Eugene Ionesco”, Mihai Ţărnă n-a mai montat la Chișinău. Peste mai bine de un deceniu, moldoveanul stabilit la Paris revine acasă cu un spectacol care umple sălile Teatrului de Revistă „Ginta Latină” – „Boeing, Boeing”.

Discutăm astăzi pe marginea acestui spectacol cu regizorul Mihai Ţărnă, absolvent al Université Charles de Gaulle Lille 3, profesor și șef de catedră la Școala Internaţională de Film din Paris. Înainte însă de a vă prezenta discuţia noastră, ne exprimăm speranţa că pentru a vedea un nou spectacol montat de el la Chișinău nu va trebui să mai așteptăm zece ani.

- Pentru început, am o curiozitate: de ce nu aţi ieșit ieri, împreună cu trupa, pe scenă, la finalul spectacolului?

- Dar nu fac asta niciodată! Nu-mi place. Nici la Paris nu ies în scenă la sfârșitul spectacolului, nici în altă parte unde am mai fost cu montarea.

Eu consider că prezentarea regizorului este însăși spectacolul și nu persoana lui. Nu am nimic împotriva regizorilor care ies la sfârșit pe scenă.

Mai ales că la premieră m-am bucurat foarte mult, pentru că m-am întâlnit cu mulţi prieteni și colegi de aici.

- Aţi avut emoţii din considerentul că știaţi că vor fi în faţă colegi de breaslă, prieteni?

- Da! Profesioniștii întotdeauna fac un spectacol pentru profesioniști, nu pentru publicul larg.

Actorii joacă pentru toţi, dar noi, chiar dacă și nu ne gândim la asta, când începem montarea, oricum, la un moment dat, îţi apare gândul: oare ce vor crede alţii? Eu îi apreciez pe mulţi colegi, prieteni din Republica Moldova. Pentru mine e foarte importantă părerea lor, nu pretind că am făcut ceva elitar, dar, credeţi-mă, că e totuși foarte complicat ceea ce s-a făcut aici.

- Vă cred pe cuvânt! Și pentru actori la fel.

Nicu Ţărnă, spre exemplu, este ca o strună pe parcursul întregului spectacol și se vede asta cu ochiul liber.

- Ei au pierdut un pic rigoarea de actori, dar cred că și-au regăsit-o, fiindcă am fost foarte dur cu ei, chiar în sensul direct al cuvântului.

- Premiera asta vine ca un răspuns la dorul pentru publicul de aici pe care îl aveţi sau poate ca o dorinţă de competiţie cu colegii de breaslă?

- Doamne ferește! Eu îmi dau seama că la Chișinău există o oarecare concurenţă, fiindcă am auzit eu vorbe din culisele nevăzute și neștiute (în afara teatrului sunt culise unde se fac niște clasificări ale instituţiilor, am auzit eu de acolo că „Ginta Latină” nu-i văzută nicidecum), se aude chiar și la Paris, și îmi pare rău că există astfel de clasificări, îmi pare rău că există astfel de concurenţă, pentru că nimeni nu-i mai bun decât altul, fiecare își are locul lui sub soare. De aia niciodată nu mi-am propus să fac ceva mai bun decât altcineva. Trebuie să faci ceva mai bun decât tine însuţi.

Lunea viitoare trebuie deja să fiu la lecţii. I-am propus lui Dorel Ţărnă „Boeing, Boeing”, pentru că m-a sfătuit o prietenă de la Moscova, care tot locuiește la Paris. Ea a făcut acest spectacol în Rusia (s-a ocupat de „vestimentaţia muzicală”). Și acest spectacol merge foarte bine acolo de șapte ani.

- Am înţeles că se joacă în draci în toată lumea acest spectacol.

- Toată lumea e nebună de „Boeing, Boeing”. Și mai întâi am încercat să mă interesez prin teatrele de aici, să aflu dacă nu cumva s-a jucat. Și când am înţeles că nu a fost montat, i l-am propus lui Dorel Ţărnă, pentru „Ginta Latină”.

Sincer, nu am crezut că voi reuși. Credeam că voi face doar jumătate din el, pe urmă o să vin iar în vacanţă iarna și o să-l termin. Chiar și așa cum l-aţi văzut, acest spectacol încă nu este finisat, dar este prezentabil. Cred că la primul spectacol, actorii s-au prezentat bine, eu chiar i-am lăudat.

Ei s-au speriat că nu am ieșit să mă închin, nu-i prevenisem că eu nu ies în scenă.

- Într-adevăr, în acest spectacol se vede că actorii muncesc, transpiră, aplauzele pe care le primesc sunt binemeritate.

- Vedeţi, poţi să transpiri în scenă și făcând prostii. Transpiraţia nu este un indiciu că a fost un spectacol bun. Eu am găsit normală reacţia sălii la acest spectacol, mai mult chiar decât așteptam. Și actorilor le-am spus că nu fac o comedie să râdă lumea. Eu fac o comedie pentru plăcere, pentru relaxare. La Luis de Funes, când îl privesc, eu nu râd, eu primesc plăcere, la fel, la Andrei Mironov eu nu râd, dar câtă plăcere am să-l privesc! Comedia nu se măsoară în cantitatea râsului, comedia se măsoară în cantitatea de licărire din ochi.

„Comedia nu se măsoară în cantitatea râsului, comedia se măsoară în cantitatea de licărire din ochi” - Poate reacţia publicului la spectacolul pe care l-aţi făcut la Chișinău o să vă motiveze să montaţi mai des acasă?

- Spectacolul ăsta este ca un experiment pen-

tru mine, fiindcă nu am avut niciodată ocazia să lucrez o singură lună.

- Dar aţi mai văzut vreo reprezentaţie a acestui spectacol, în montarea altui regizor?

- Niciodată! Să nu mint, am dat la căutare pe You Tube „Boeing, Boeing” și am văzut publicitatea la spectacolul care se joacă pe Brodway, în Columbia, în Tokyo. Și apoi, îmi suna Dorel Ţărnă și-mi sugera: caută să vezi spectacolul făcut în Ungaria, caută... Și eu mi-am zis: „Gata, nu caut nimic, că voi fi acuzat că m-am inspirat”.

- Da, vrei, nu vrei, te lași ispitit!

- Da, noi lucrăm cu o comparaţie evidentă, nu cred că există cineva care să spună că nu ar vrea să fie mai bun decât altul, dar, până la urmă, spectatorul este cel care trebuie să câștige, și nu noi.

- Aţi primit invitaţie și de la alte teatre din Republica Moldova să montaţi?

- Câteva săptămâni în urmă am stat la o discuţie cu Boris Focșa, care mi-a propus la anul să montez ceva la Teatrul „Luceafărul”. Cât despre spectacolul ăsta... cineva mi-a zis: montezi la „papa”. Bine, dar cred că merit...

- Cred că și „papa” merită această onoare.

- Și apoi, în rolul titular, ca să evit speculaţiile despre gradul de rubedenie, de ce trebuia să iau pe altcineva când este Nicu? Când am citit piesa asta, deodată am știut că e rolul lui Nicu, mai ales că este și un cap de afiș, iar un proiect bun se face întotdeauna cu strategii și promovare care, în Chișinău, nu există, deocamdată, și asta e păcat. De aceea am încercat să promovăm cât mai mult acest proiect și luni cred că a fost o atmosferă plăcută în sală.

- Și bătaia cu pernele din final?

- Nu cred că se face asta la Chișinău, nici la Paris n-am văzut: să se arunce cu pernele în spectatori. Eu am propus asta actorilor și actorii s-au speriat la început. Spectatorii însă s-au prins și jocul a mai durat cinci minute după sfârșitul spectacolului și mi-a făcut mare plăcere să văd zâmbete pe feţele oamenilor care aruncau cu perne și era ca o mică bătălie sub o plapumă mare.

- Eu vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră și abia așteptăm să ne vedem cu ocazia unei noi premiere la Chișinău!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

„Boeing, Boeing” a ajuns şi la Chişinău

„Cred că spectatorul a pierdut mult din ţinută” - De ce aţi ales anume acest spectacol pentru Chișinău (știu că e o întrebare care îi enervează pe unii regizori care cred că sunt puși să dea socoteală)?

- Nu, nu mă enervează acest gen de întrebări.

Pot să mă enervez doar la un singur capitol și am făcut-o la premieră, poate prea urât, când mi s-a cerut un interviu pentru Noroc TV și am fost întrebat cum apreciez telespectatorul de aici. Și eu am răspuns că e foarte incult: cu telefoane mobile, cu copii mici în sală, cu comentarii idioate. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar cred că spectatorul a pierdut mult din ţinută. Nu mai e spectatorul pe care îl avea odată Caraciobanu.

Un bun spectacol este o conlucrare cu spectatorul. Cât despre piesă, cum am ales-o anume pe ea? Mi-a telefonat în luna mai domnul Ţărnă.

Eu am avut o premieră la Paris și el mi-a propus să fac ceva și la Chișinău. Ei bine, eu atunci vorbeam cu tata, nu-mi place să scot relaţiile de rubedenie la suprafaţă, dar asta e. Și i-am spus: „Când să reușesc? Îţi dai seama că eu am lucrat șapte luni la spectacolul „Steaua fără nume”?” Și, să fac o paranteză, a ieșit un spectacol frumos, apreciat de public, regizori, de critica de specialitate. Dar pentru că lucrez la Școala Internaţională de Film, termin acolo lucrul pe 1 august, deci, pentru spectacol îmi rămâne la dispoziţie doar o lună de lucru?! M-am cerut de la serviciu cu o săptămână înainte de studii și am mai luat o săptămână liberă la începerea anului de studiu și am acceptat să montez la Chișinău.

Luni, 5 septembrie, la Teatrul de Revistă „Ginta Latină” a avut loc avanpremiera spectacolului “Boeing, Boeing”, după un text al dramaturgului francez Marc Camoletti, în regia lui Mihai Ţărnă. În 1991, piesa a intrat în Cartea Recordurilor drept cel mai jucat spectacol francez, având în jur de 20 000 de reprezentaţii în întreaga lume. Potrivit statisticii, acest spectacol se juca la acea oră în 55 de ţări ale lumii și iată că toamna asta a „aterizat” și la Chișinău.

Spectacolul aduce în primplan un arhitect parizian, celibatar, cu abilităţi de amant profesionist. Bernard are trei amante, franţuzoaica Jaqueline, nemţoaica Judith și americana Janet, toate stewardese, angajate ale unor companii aeriene importante, cu care se întreţine în apartamentul său din centrul Parisului strict după agendă, întocmită după orele de zbor ale fetelor și respectând fusele orare în așa fel, încât logodnicele să nu se întâlnească una cu alta. Un

singur om îi cunoaște toate jocurile lui Bernard (interpretat de actorul Nicu Ţărnă), menajera Berthe (actriţa Galina Lazarenco), care știe și toate preferinţele culinare ale stewardeselor.

Odată cu apariţia avionului model Boeing însă, programul companiilor este bulversat, durata zborurilor este mai scurtă și toate femeile ajung într-o zi, concomitent, în casa arhitectului, care trebuie să se întreţină cu toate trei, fără ca ele să dea ochii una cu alta, Bernard însă, face ce face și iese basma curată și de aici.

Este o comedie antrenantă - două ore și zece minute de umor, fără întrerupere, un spectacol foarte solicitant pentru actori, care se află aproape în permanenţă în scenă, iar acţiunea se desfășoară într-un ritm nebun (la fel cum a fost și lucrul la acest spectacol, care a fost pregătit într-o lună).

Jocul actorilor este dezinvolt, bogat în nuanţe la orice replică. Iar în străduinţa de a fi cât mai veridice, stewardesele au

forţat limbajul până spre artificiul pronunţării românești cu accent american, francez și german, ceea ce nu a știrbit din valoarea spectacolului.

Decorul spectacolului prezintă un apartament minimal, mobilat (o mare parte a mobilierului este format din uși - 12), în care alte piese de interior au fost suplinite de fantezia captată din sugestiile transmise de jocul actorilor. În distribuţia spectacolului îi regăsim pe actorii: Nicu Ţărnă, în rolul lui Bernard, Iaroslav Dică – Robert, Cornelia Careţchi și Dorina Tătaru - Jaqueline, Victoria Ţurcanu - Janet. Olesea Stăvilă interpretează rolul lui Judith, iar Galina Lazarenco - al menajerei Berthe. Actorii Vitalie Jacotă, Alex Rusu și Dorin Gribincea sunt antrenaţi în scene de masă. Scenografia spectacolului este realizată de Adrian Suruceanu.

Este un spectacol pe care merită să-l vedeţi la acest început de toamnă și care, cu siguranţă, o să vă binedispună.

EVENIMENT

Festivalul Internaţional de Muzică „Invită Maria Bieşu”, la a XIX-a ediţie Azi la Chișinău demarează cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică „Invită Maria Bieșu”. Evenimentul se desfășoară în perioada 9-16 septembrie, la el participă artiști din România, Rusia, Bulgaria, Turcia, Croaţia, Slovenia, Ucraina, Austria, dar și din alte ţări.

De asemenea, pe scenă vor evolua și artiști din Moldova: dirijorul Nicolae Dohotaru, solistul de balet Alexandru Bălan, tenorul Anatol Arcea, mezzo-soprana Tatiana Busuioc, soprana Elena Gherman, baritonul Petru Racoviţă și mulţi alţii. „Anul acesta sperăm ca publicul meloman să aibă parte de un adevărat deliciu, deoarece sunt prezente unele dintre cele mai bune voci din Europa.

Vor reuși încă o dată prin maniera lor

interpretativă să convingă că Republica Moldova este o ţară care are cu ce se mândri prin arta pe care reușește să o menţină la cote înalte”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Valeria Șeican, directorul general al Teatrului Naţional de Operă și Balet.

Deschiderea festivalului va avea loc cu spectacolul „Alexandru Lăpușneanu” de Gheorghe Mustea. În cea de-a doua zi a festivalului, publicul va avea ocazia să urmărească tot un spectacol montat pe scena TNOB, este vorba de „Mireasa ţarului” de N. Rimski-Korsakov.

Pe 11 septembrie va fi prezentat baletul„Cipollino” de Karen Haciaturian și opera„Paiaţe” de Ruggiero Leoncavallo. În ziua de 13 septembrie -„Nabucco” de Giuseppe Verdi, pe 14 septembrie

- „Don Quijote” de L. Minkus, iar pe 15 septembrie - „Turandot” de G. Puccini.

Spectacolele se vor juca pe scena Teatrului Naţional de Operă și Balet.

De asemenea, pe 14 septembrie, la Sala cu Orgă va fi organizat un concert de caritate, iar banii adunaţi vor merge la Clubul „Maestro” al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, care întrunește veterani ai scenei naţionale de operă și balet.

“Invită Maria Bieșu” a fost inaugurat pentru prima dată în toamna anului 1990, în cinstea primadonei Operei Naţionale Maria Bieșu, care a spus atunci că își propune ca în fiecare toamnă, Chișinăul să devină un centru al muzicii de operă. Astăzi festivalul își propune (și reușește) să devină o carte de vizită a Republicii Moldova.

Maria Bieșu, în vârstă de 76 de ani, originară din satul Volintiri, Ștefan Vodă, a devenit celebră după ce, în 1967, a obţinut titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internaţional Miura Tomaki (Ediţia I, Tokio, Japonia).

Din păcate, starea de sănătate nu-i mai permite Mariei Bieșu să cânte pe scenă la ultimele ediţii ale acestui eveniment.

Festivalul se va încheia cu un concert de gală la Palatul Naţional.

CALEIDOSCOP

9 septembrie Evenimente 1543: Maria Stuart, în vârstă de nouă luni, este încoronată oficial “Regină a Scoţiei” în orașul scoţian Stirling 1743: Rescriptul împărătesei Maria Terezia prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala 1804: Incendiu violent în București; Curtea Domnească și o bună parte a orașului sunt distruse 1850: California a devenit cel de-al 31-lea stat american 1886: S-a adoptat, la Berna, prima Convenţie internaţională pentru protecţia operelor literare și artistice (intră în vigoare în România la 5/17 decembrie 1887) (9/21) 1911: A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa 1912: A fost dezvelit bustul generalului dr.

Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, și primul monument al lui Brâncuși la București 1956: Elvis Presley apare pentru prima dată în emisiunea „The Ed Sullivan Show”. Elvis a interpretat piesele „Don’t Be Cruel” și „Hound Dog” 1989: Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury și de soţia sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi, India 2002: Canalul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o bandă sonoră în care Osama Ben Laden revendica, pentru prima dată explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA

Nașteri 214: Aurelian, împărat roman (270-275) (d.

275) 384: Honorius, împărat al Imperiului Roman de Apus (395-423) (d. 15 august 423) 1585: Armand Jean du Plessis, Cardinal Richelieu, om politic francez (d. 4 decembrie 1642) 1737: Luigi Galvani, medic și fizician italian (d.

1798) 1827: Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei, fiul Ţarului Nicolae I, vicerege al Poloniei, președinte al Consiliului de Miniștri (d. 1892) 1828: Lev Tolstoi, scriitor rus (d. 1910) 1845: Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist și istoric maghiar de origine evreiască (d. 1906) 1899: Brassaï, pictor, francez (d. 1984) 1908: Cesare Pavese, scriitor italian (d. 1950) 1908: Victor Weisskopf, fizician american (d.

2002) 1917: Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (d. 1989) 1922: Hans Georg Dehmelt, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1989) 1923: Daniel Carleton Gajdusek, virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1976) 1936: Nicolae Sulac, cântăreţ de muzică populară moldovean 1949: Susilo Bambang Yudhoyono, om politic indonezian, președinte al Indoneziei (2004) 1952: Dave Stewart, membru al formatiei “Eurythmics” 1960: Hugh Grant, actor britanic 1963: Roberto Donadoni, fotbalist și antrenor italian 1970: Lucian Mic, episcop ortodox al Caransebeșului 1977: Gina Gogean, gimnastă româncă

Decese 1513: Regele James al IV-lea al Scoţiei (n. 1473) 1891: Jules Grévy, om politic francez, președinte al Franţei (1879-1887) (n. 15 august 1807) 1898: Stéphane Mallarmé, scriitor francez (n.

1842) 1901: Henri de Toulouse-Lautrec, pictor francez (n. 1864) 1931: Matilda Cugler-Poni, poetă (n. 1851) 1941: Hans Spemann, biolog german, laureat al Premiului Nobel (n. 1869) 1947: Victor Horta, arhitect și designer belgian (n. 1861) 1945: Zinaida Gippius, poet rus (n. 1869) 1976: Mao Zedong, om politic chinez, conducător al R. P. Chineze între 1949 și 1976 (n. 26 decembrie 1893) 1981: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (n. 1901) 1984: Yilmaz Guney, regizor, scenarist, actor și producător turc (n. 1937) 1985: Paul Flory, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1974) 1990: Samuel Doe, președinte al Liberiei (1980-1990) (n. 6 mai 1951) 1992: Margareta Sterian, pictor, ceramist, artist decorator și poetă (n. 1897)

FLUX EDI|IA DE VINERI

9 SEPTEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Recursul Patriarhiei Moscovei la etnolingvistică

sau manipularea prin limbaj ca procedeu de menţinere a puterii canonice Sub patriarhul Kiril, Patriarhia „multinaţională”, de fapt, supranaţională și, astfel, imperială prin (auto)definiţie, a Moscovei și a întregii Rusii promovează o nouă politică etnolingvistică.

Dragostea Moscovei pentru ucraineni Primul element pe care l-au remarcat observatorii vieţii bisericești din Rusia este că versiunii rusești a paginii oficiale de internet a Patriarhiei din preajma Kremlinului i s-a adăugat, în premieră absolută, versiunea în limba ucraineană. Această noutate nu reprezintă, așa cum s-ar putea crede la prima vedere, o concesie generoasă făcută credincioșilor și clericilor ucrai-

neni care nutresc tendinţe de emancipare canonică de tutela Moscovei. Dacă ar fi fost așa, „multinaţionala” Biserică rusă ar fi acceptat și versiuni ale siteului său oficial în limbile bielorusă și română. Despre limbile altor popoare din Federaţia Rusă convertite integral sau parţial la Ortodoxie nici nu are rost să vorbim, întrucât Patriarhia Moscovei promovează, în raport cu ele, în cel mai rău caz, o politică lingvistică asimilaţionistă, iar în cel mai bun caz, una de aculturaţie, ca primă etapă a rusificării.

Înapoi la Rusia kieveană Al doilea element ţine de conceptul „două limbi, un singur popor”, lansat de patriarhul Kiril cu ocazia primei sale vizite la Kiev, la scurt timp după înscăunarea sa la Moscova. Acest concept presupune că rușii și ucrainenii, chiar dacă vorbesc două limbi diferite, dar intim și puternic înrudite și, în proporţie de 80 la sută, reciproc inteligibile, reprezintă o singură etnie, cu rădăcini comune în Rusia kieveană („Киевская Русь” în rusă și „Київська Русь” în ucraineană).

Biserica Ruscă Precum se știe, manipularea prin limbaj precede manipularea socială. Și dacă lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, imperiile se fac ele însele prin propriile lor cuvinte.

La indicaţia patriarhului Kiril, titulatura „Biserica Ortodoxă Rusă” (Русская Православная Церковь) a încetat să mai fie tradusă în ucraineană ca și mai înainte, corect, „Російська Православна Церква”, ci, într-un mod absolut ciudat, care sfidează regulile limbii ucrainene – „Руська Православна Церква”. Românește, ca să apelăm la un arhaism care îi desemna pe slavii răsăriteni, ar trebui să echivalăm această titulatură

cu „Biserica Ortodoxă Ruscă”.

Termenul „rusca/ruscă” a avut o largă circulaţie la românii intra și extracarpatici, inclusiv în Basarabia, fiind fixat într-un șir întreg de toponime. În ucraineana modernă și literară, termenul „rus/rusă” sau „rusesc/rusească” se traduce invariabil și exclusiv prin „російський/російська”. Mișcarea patriarhului a fost una subtilă, transformarea terminologică Російська/Руська vrând să arate că Patriarhia Moscovei nu este doar Biserica naţională a Federaţiei Ruse, ci și, concomitent, a Ucrainei, ba chiar că ar fi a Ucrainei mai întâi și abia apoi a Federaţiei Ruse, iar în subsidiar și a Bielorusiei, adică a Rusiei Albe. Luate la un loc, Federaţia

Rusă, Ucraina, Bielorusia, dar și Republica Moldova, ar alcătui, în viziunea patriarhului Kiril, Lumea Rusă, având un singur popor și vorbind câteva limbi înrudite, printre acestea fiind și „moldoveneasca”.

Cu gândul tot la teritorii Conceptele de „Русь” (Rusia Mare, Rusia Mică și Rusia Albă), „Русский мир” – „Lumea Rusă” (Federaţia Rusă, Ucraina, Bielorusia și Republica Moldova) sunt eufemisme pentru ceea ce Patriarhia Moscovei consideră a fi „teritoriu canonic rusesc”, ca și pentru ceea ce, în partea europeană a fostei URSS, Kremlinul consideră a fi „vecinătatea apropiată”. Totodată, aceste concepte sunt manipulatorii.

Manipularea pornește de la cuvintele cu care operează manipulatorii, fie că sunt factori ecleziastici sau politici, fie că sunt de la Moscova, de la Kiev sau de la Tiraspol.

Limba „moldovenească” de la Moscova

publicarea pe site-ul Patriarhiei Ruse a câtorva știri în versiune românească, cu specificarea: „Материал на: молдавском”, adică, material în limba moldovenească. Dacă ar fi indicat că respectivele materiale sunt în limba română, Patriarhia Moscovei și-ar fi desfiinţat teoria privind așa-zisele diferenţe etnice și lingvistice dintre locuitorii băștinași ai României și Republicii Moldova.

Câteva cuvinte despre Statutele bisericeşti Ceea ce-i scapă însă patriarhului Kiril al Moscovei, este că subdiviziunea sa canonică din Republica Moldova, decla-

ră, pentru evidente motive de conjunctură, că folosește, în administraţie și în cultul liturgic, LIMBA ROMÂNĂ.

Să nu se supere nimeni pentru sintagma „subdiviziune canonică”. Statutul Patriarhiei Moscovei o consfinţește în articolul său 2: „Bisericile Autonome și Autoconduse, Exarhatele, circumscripţiile mitropolitane, eparhiile, instituţiile sinodale, protopopiatele, parohiile, mănăstirile, frăţiile, instituţiile de învăţământ teologic, misiunile, reprezentanţele și așezămintele care intră în Biserica Ortodoxă Rusă (numite în continuare „subdiviziuni canonice” (aici și în continuare sublinierile ne aparţin – nota noastră)) alcătuiesc canonic Patriarhia Moscovei”.

Printre aceste „subdiviziuni canonice” este și parohia „Sfântul Dumitru” din Chișinău, al cărei foarte atașat enoriaș este ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, care dă un foarte prost și molipsitor exemplu pentru protipendada de ori-

gine română de la noi. Acest soi de enoriași se simt confortabil în „subdiviziunea canonică” rusească, de vreme ce Patriarhia Moscovei se definește, în articolul 1 al Statutului său, astfel: „Biserica Ortodoxă Rusă este o Biserică multinaţională Autocefală Locală (…)”, ca, în articolul 3 al aceluiași Statut, să arate: „Jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse se întinde asupra persoanelor de credinţă ortodoxă care locuiesc pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse: în Rusia, Ucraina, Bielorusia, Moldova, Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghizia, Letonia, Lituania, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Estonia, precum și asupra ortodocșilor din alte ţări care aderă la ea benevol”. Între altele fie spus, faptul că Republica Moldova este menţionată în Statutul Patriarhiei Moscovei ca „Moldova”, pur și simplu, și nu cu denumirea ei oficială, demonstrează o dată în plus poftele expansioniste ale Bisericii Ruse asupra întregii Moldove istorice până la Carpaţi. Altminteri, hipercentralizata Patriarhie de lângă Kremlin ar fi indicat corect denumirea statului nostru, așa cum o face în cazul tuturor celorlalte state trecute în lista sa „teritorial-canonică”.

Centralismul n-a murit, doar un pic a aţipit Lectura articolelor din Statutul Patriarhiei Moscovei este cât se poate de utilă. Ea ne permite să înţelegem că „subdiviziunea canonică” condusă de mitropolitul Vladimir la Chișinău nu este decât o simplă „subdiviziune”, nicidecum o Biserică naţională locală. Să urmăm însă firul lecturii. Articolul 5 al respectivului Statut statuează: „Biserica Ortodoxă Rusă este înregistrată în calitate de persoană juridică în Federaţia ca organizaţie religioasă centralizată”. Asta-i bună de tot! După centralismul democratic proclamat de Lenin, iată că avem și un „centralism religios” proclamat de patriarhul Kiril! Centralizarea este inclusiv lingvistică, nu doar administrativă. Oricât de „multinaţională” s-ar autodeclara pretenţios și ipocrit, Patriarhia Moscovei nu tolerează în Sinodul său decât limba rusă.

propaganda făţarnică a Patriarhiei Ruse care se străduiește să-și justifice jurisdicţia peste ortodocșii de naţionalitate și de limba română din Republica Moldova prin niște numai de ea știute „diferenţe” dintre „limba moldovenească” și limba română, dintre „etnia moldovenească” și etnia română. Este chiar de mare mirare că Patriarhia Moscovei nu a intervenit până acum și nu a luat măsurile de rigoare, după cum îi stă în nărav, ca articolul 6 al Statutului „subdiviziunii canonice” din Republica Moldova să fie adus în conformitate cu doctrina Patriarhiei Ruse despre români și moldoveni.

Că Moscova îi consideră pe credincioșii ortodocși „de naţionalitate moldovenească” drept mezini de pripas ai Lumii Ruse, este clar. Ceea ce nu este limpede deloc, este de unde și până unde s-au luat credincioșii „de naţionalitate română” și limba română, în general, în cuprinsul necuprinsei Lumi al celor trei Rusii. Este însă de prisos să ne punem această retori-

atac de cord suportat de către patriarhul Kiril, acesta este bine sănătos și aproape permanent călător, în inspecţii, prin foarte centralizata sa patriarhie.

Jarul Patriarhului rus în capul Ţinutului Herţa

Stavropighia patriarhală rusă de stil vechi înfiptă în inima ţinutului Herţa este gândită la Moscova și ca un fel de bornă de hotar a „teritoriului canonic” al ceea ce patriarhul Kiril numește „Sfânta Rusie”. Este vorba despre o sfidare și despre un avertisment adresate Bisericii Ortodoxe Române din trupul

Pr. Mihail Jar

După cum arătam, Patriarhia Moscovei, atât de aprig angajată într-o absurdă competiţie canonică cu Patriarhia Română în Republica Moldova, nu acceptă și o versiune românească a site-ului său oficial. Este potrivit să ne întrebăm: de ce oare? Răspunsul este simplu și stă la vedere. Patriarhia Moscovei, al cărei supus este, între alţii, ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, dar și premierul Vladimir Filat, și interimarul Marian Lupu, este adepta teoriei „limbii moldovenești”, distincte de limba română, și a „etniei moldovenești”, distincte de etnia română. În plus, tributară încă panslavismului răsăritean, ea acceptă cu dificultate, ba chiar cu multă silă, alfabetul latin. Cu toate acestea, în ultimii doi ani am putut observa

Naţionalitatea şi limba română sub Patriarhia Moscovei Cu tot centralismul religios impus de Moscova, după cum am arătat și mai sus, „subdiviziunea canonică” de la Chișinău, recunoaște oficial, cu jumătate de gură, ca să nu fie auzită în capitala Rusiei, că pe mica ei parcelă din „teritoriul canonic” al Bisericii Ortodoxe Ruse se vorbește limba română! Chiar așa, limba română, fără nici un fel de ghilimele sau paranteze! Articolul 6 al „subdiviziunii canonice” rusești de la noi glăsuiește: „În locașurile sfinte ale Bisericii Ortodoxe din Moldova serviciile divine se oficiază în limba română. În unele parohii – în limbile slavonă, ucraineană, găgăuză sau bulgară, în dependenţă de naţionalitatea și doleanţele credincioșilor din respectiva parohie”. Când recunoaște, în răspăr cu centrul religios de la Moscova, că folosește limba română, „subdiviziunea canonică” recunoaște că și majoritatea covârșitoare a credincioșilor din parcela sa sunt de naţionalitate română.

Logica juridică sănătoasă care transpare din articolul 6 al Statutului se sprijină pe legătura dintre limba de cult și naţionalitatea credincioșilor, fie ei majoritari sau minoritari. Articolul 6 denunţă și răstoarnă toată

că întrebare. Că doar n-o fi fost tocmit articolul 6 din statutul „subdiviziunii canonice” locale a Bisericii Ruse doar pentru ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca.

Toamna Patriarhului rus pentru număratul bobocilor români Chestiunea etnolingvistică, împletită cu cea teritorial-canonică, este una de mare preocupare pentru patriarhul Kiril.

Guvernul condus de Vladimir Filat, colegul de jurisdicţie și de parohie al ambasadorului Lazurca, ca și „subdiviziunea canonică” în frunte cu mitropolitul Vladimir ne-au anunţat că așteaptă vizita patriarhului rus în Republica Moldova între 9 și 12 octombrie. Pregătirile sunt în toi. Episcopul Marchel Mihăiescu de Bălţi și Fălești (Patriarhia Moscovei), împreună cu fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Valeriu Pleșca, ca emisari ai mitropolitului Vladimir, au efectuat zilele acestea o vizită tocmai la Irkuţk, în Siberia Orientală, pentru a-l întâlni pe patriarhul Kiril, cu care să pună la punct detalii ale anunţatei vizite în Republica Moldova. Contrar unor știri apărute în presă, despre o posibilă contramandare a vizitei și despre un presupus

Ceea ce nu s-a știut până mai ieri, dar a transpirat deja din cercurile bisericești către presă, este că aceste pregătiri vizează „descălecarea patriarhală” nu doar în Republica Moldova, ci și într-o altă zonă, tot în cuprinsul Moldovei istorice, mai exact în ţinutul Herţa din actuala regiune Cernăuţi, încorporată Ucrainei. Este vorba de mănăstirea Bănceni, condusă de preotul Mihail Jar, un cleric de origine română și un înflăcărat adept al jurisdicţiei moscovite peste români. Raionul Herţa este un ţinut curat românesc, etnicii români constituind peste 95% din populaţie. Acești români, populând compact regiunea, sunt aproape sută la sută pe stil nou, o excepţie în tot cuprinsul Lumii Ruse. Mănăstirea de la Bănceni este însă singura „subdiviziune canonică” de stil vechi implantată în interiorul ţinutului Herţa. Dorinţa preotului Mihail Jar, ca și intenţia patriarhului Kiril, este de a transforma mănăstirea de la Bănceni în stavropighie patriarhală, adică într-un avanpost canonic moscovit, subordonat direct Patriarhului întregii Rusii, la doar câţiva kilometri de actuala frontieră cu România. Astfel, Biserica Rusă vrea să mai împlânte un ţăruș „canonic” (patriarhul Kiril consideră că tot ceea ce este rusesc pe pământul Moldovei istorice este „foarte canonic”, după cum tot ceea ce este românesc este cât se poate de „necanonic”).

viu al căreia Patriarhia Moscovei a mușcat și a înghiţit dintr-o înfulecare hălci mari și grase: Basarabia întreagă, sfârtecată, la rândul ei, în trei, nordul Bucovinei și ţinutul Herţa. Pentru că hălcile românești îi mai produc „Sfintei Rusii” indigestie, s-a decis „rumegarea” cu metodă și sistem a respectivelor bucăţi (sau bucate?), deosebit de nutritoare pentru flămândul pântece imperial. Că stavropighia de la Bănceni are menirea unui focar de răspândire a limbii ruse, nu încape nici o îndoială, această mănăstire fiind singura din ţinutul Herţa în care paralelismul lingvistic româno-rus a fost deja impus. Sursele noastre bisericești susţin că pe românii din Herţa îi va podidi nu doar bucuria de a-i închina mănăstirea Bănceni patriarhului Kiril, ci și de a-i primi, ca oaspeţi aleși

și pe premierul rus Vladimir Putin, împreună cu președintele ucrainean Victor Ianukovici.

Nu punem mâna în foc că va fi anume așa, dar tot am da puţin crezământ surselor noastre bine informate, aflând că preotul Mihail Jar este duhovnicul președintelui Ianukovici.

Tot imperiul cu Biserica şi drăcoveniile lui Este naiv să credem că în octombrie, „multinaţionalul” patriarh rus Kiril va sluji la Chișinău în limba română. Sau la Băncenii din românescul nostru ţinut Herţa. Și nici nu-și va citi discursurile în limba română, așa cum a făcut-o fostul Papă polonez Ioan Paul al II-lea la București, când a sărutat pământul strămoșilor noștri și a omagiat Ortodoxia de limbă latină.

Este la fel de naiv să credem că marele și duhovnicescul părinte moscovit al ambasadorului Lazurca va dispune încropirea unei versiuni în limba română a paginii de internet a patriarhiei sale „multinaţionale” și „multilingve”. Patriarhia Moscovei, de la care duhnește rău a imperialism ţarist și sovietic, se căznește să clădească o Lume Rusă nu de dragul românilor sau a limbii române, cu geniul și frumuseţile ei. Văzându-i vorbele și faptele de până acum, putem fi siguri că una dintre principalele idei, obsesivă și atât de păgână, din capul patriarhului Kiril este cea imperială rusă. Iar imperiul rus a avut și are tendinţa uniformizării, adică a rusificării. Dacă nu forţate ca înainte, silenţioase. Astăzi Moscova nu mai dă năvală peste noi, nici în Basarabia și nici în Herţa, cu tancurile. Ea vine cu buze mieroase, cu tămâie și cu agheasmă. Dacă ocupaţia cu tancurile sau alte drăcovenii nu mai merge, merge ocupaţia cu patrafirul și omoforul. Iar Patriarhia Moscovei are omofor larg, încât chiar câteva planete sunt prea puţine ca să încapă sub el.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Post-scriptum: La doar o zi de la postarea materialului pe internet, presupunerile noastre s-au confirmat. Patriarhia Moscovei și-a lansat „versiunea moldovenească” a site-ului său. Faptul se datorează existenţei unui proiect al Bisericii Ruse, care ne anunţă: „În data de 1 octombrie 2009 a fost deschisă noua versiune a portalului. În data de 19 iunie 2010 a început să activeze versiunea ucraineană a sitului, iar din data de 7 septembrie 2011 a fost deschisă în mod oficial versiunea moldovenească”.

Adresa site-ului este: http://www.patriarchia.ru/md/. Serviciul de presă al „subdiviziunii canonice” ruse din Republica Moldova se laudă și se bucură, aducându-ne la cunoștinţă că „recent în reţeaua internet a apărut versiunea în limba de stat pentru site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei”. Patriarhia Moscovei și oamenii săi din „subdiviziune” se tem de sintagma „limba română” ca dracul de tămâie.

Vlad CUBREACOV

10

9 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Conserve cu gust de toamnă

Hreanul

Acum e vremea jeleurilor de mere, pere și gutui, dar și a altor picanterii mai puţin cunoscute. În ediţia de astăzi vă propunem câteva reţete care o să vă umple gura de arome și cămara de irizări aurii.

Hreanul este, probabil, originar din sud-estul Europei și estul Asiei, fiind actualmente unul dintre cele mai populare legume. Frunzele sunt mari, lungi, prezintă nervuri pronunţate și pot crește până la o înălţime de 1.5 m. Este cultivat pentru rădăcina sa albă, ascuţită și dură, cu mici ramificaţii ce răsar din rădăcina principală care este utilizată ca și condiment. Rădăcinile fiind ideale pentru utilizare atunci când sunt mature, cele tinere, pe lângă faptul că sunt și mai dificil de utilizat, sunt și inferioare ca aromă. Când este intactă, rădăcina nu emană o aromă puternică, însă odată curăţată sau ruptă, degajă un miros puternic, iute, ce poate fi mai iritant pentru ochi decât ceapa.

Forţa lui vindecătoare e remarcabilă - iuţeala din rădăcini îl face să fie foarte eficient în tratarea bolilor reumatice și a căilor respiratorii superioare. Rădăcina este, de asemenea, foarte bogată în vitamine (C și B) și minerale și conţine substanţe antibiotice naturale

Gem de prune Ingrediente: 5 kilograme de prune, 2 kilograme de zahăr, 4 rulouri de scorţișoară, zeama de la 2 lămâi Mod de preparare: Se spală prunele și se îndepărtează codiţa. Scoateţi sâmburii fructelor și stropiţi-le cu zeama de lămâie. Puneţi în straturi zahărul și prunele în oala pentru fiert. Oala nu se umple decât 3/4 din volumul total. Lăsaţi fructele acoperite, la rece, până a doua zi când își vor lăsa zeama. Puneţi la fiert prunele. Adăugaţi rulourile de scorţișoară. Fierbeţi timp de aproximativ 60 de minute din momentul în care dau în clocot, amestecând din când în când. Luaţi oala de pe foc, scoateţi rulourile de scorţișoară și turnaţi gemul

Beneficii: Eficient în răceli sau gripe Principiile active din rădăcina crudă de hrean și mai ales antibioticele distrug bacteriile care pot produce amigdalite, faringite sau sinuzite. Un efect deosebit îl au substanţele care curăţă căile respiratorii, permiţând eliminarea virusurilor odată cu mucusul adunat în trahee sau bronhii. Este evident că și în cazul contactului respirator cu virusul gripei porcine, hreanul ne ajută să eliminăm mucusul prin care virusul A/H1N1 încearcă să pătrundă în celule. Pentru protecţia împotriva infecţiilor bacteriene sau cu virusuri se recomandă consumul de salată de rădăcină de hrean, cu oţet de mere, mai ales dimineaţa și la masa de seară.

Dulceaţă de gutui

Jeleu de mere fierbinte în borcanele încălzite. Astupaţi borcanele și întoarceţi-le cu capul în jos pentru 30 de minute, acoperite într-o pătură. Repuneţi borcanele în poziţie normală, acoperiţi-le cu o pătură și lăsaţi-le să se răcească până a doua zi.

O mare parte din substanţele pe care le conţine hreanul ajută la realizarea unei mai bune circulaţii a sângelui în zonele periferice. Acest lucru îmbunătăţește funcţionarea tuturor organelor, dar și protejează împotriva degerăturilor și a transpiraţiei excesive.

Prin efectul benefic asupra circulaţiei sângelui, consumul de hrean scade semnificativ riscul variaţiilor mari de tensiune sau al formării de cheaguri sangvine ce ar putea rupe sau bloca vasele ce irigă inima și creierul. Pe de altă parte, ultimele descoperiri arată că unele substanţe sulfurate din hrean cresc elasticitatea vaselor de sânge coronariene și cerebrale care aduc oxigen și hrană mușchiului cardiac și creierului. O mai bună elasticitate a acestor vase este un real avantaj în cazul apariţiei unor cauze ce ar putea provoca un infarct sau un accident cerebral.

Ingrediente (pentru 3-4 borcane a circa 400 ml): 2-3 kg mere acrișoare, o lămâie, 400 g zahăr Mod de preparare: Se spală merele, se taie bucăţi potrivite și se amestecă într-o cratiţă cu 375 ml de apă. Se lasă să dea în

Ingrediente: 6 gutui mari, 2 lămâi, seminţele dintr-un baton de vanilie sau 3 plicuri de zahăr vanilat, 700 grame de zahăr Mod de preparare: Spălaţi bine lămâile și ștergeţi-le cu un prosop. Răzuiţi coaja galbenă a lămâilor. Extrageţi sucul lămâilor.

Curăţaţi gutuile de coajă și îndepărtaţi-le cotorul. Treceţi gutuile prin răzătoarea mare sau tocaţi-le în robot. Stropiţi gutu-

Scade riscul apariţiei cancerului Geneticienii au descoperit recent trei compuși fosforici ai niacinei care au un semnificativ efect împotriva producerii mutaţiilor genetice. Acești compuși pătrund în celule și ajută la reparaţia genelor care sunt afectate, scăzând astfel riscul de cancer.

Leac pentru problemele digestive Hreanul crește pofta de mâncare, dar are și un efect de stimulare a digestiei prin menţinerea capacităţii de contracţie a mușchilor stomacului și intestinelor. Este un bun antidiareic și o reală „otravă” contra viermilor intestinali și a ouălor acestora.

Are efect antiinflamator Hreanul, tot prin efectul asupra vaselor de sânge, drenează lichidele acumulate în anumite zone ale corpului, în urma unei infecţii sau a unei traume mecanice (lovituri). Din acest motiv, hreanul este recomandat în orice proces inflamatoriu, începând cu simptomul nasului înfundat sau trauma produsă de o lovitură puternică. Prin efectul antiinflamator, hreanul lucrează și asupra cauzei durerii produse de inflamaţie.

Acţionează asupra metabolismului zaharurilor și grăsimilor

Ingrediente (pentru 3-4 borcane a circa 400 ml): 1,5 kg pere bine coapte, parfumate, 1 baton de scorţișoară, 75 ml zeamă de lămâie, 500 g zahăr, 3 cuișoare Mod de preparare: Se spală perele, se curăţă de coajă și de partea lemnoasă și se taie bucăţele. Se cântărește 1 kg de miez, se pune într-o cratiţă înaltă, îm-

Jocurile pe calculator pot fi dăunătoare copilului tău Deși jocurile pe calculator pot transforma procesul învăţării într-unul plăcut, atractiv și interactiv, dacă sunt alese greșit pot provoca modificări mentale și stimulează comportamentele agresive. Copilul ajunge să nu se simtă vinovat atunci când lovește sau provoacă suferinţă altei persoane Calculatorul a devenit o necesitate pentru noi toţi. Este folosit acasă, la școală, la serviciu, pentru muncă, realizarea temelor sau pentru distracţie. Poţi citi, scrie, viziona filme, asculta muzică, realiza referate. Copiii învaţă să-l folosească încă de mici, iar părinţii sunt uimiţi și uneori chiar sunt mândri de rapiditatea cu care aceștia învaţă să manipuleze calculatorul.

Dar atenţie! Calculatorul trebuie să fie o activitate suplimentară pentru copii și în niciun caz să nu înlocuiască alte activităţi și materiale destinate copiilor, cum ar fi cărţile, jocurile, jucăriile, poveștile, joaca în aer liber cu alţi copii, sportul.

O mare parte din timpul pe care copilul îl petrece la calculator îl acordă jocurilor video. Acestea sunt bune în măsura în care îl ajută să-și dezvolte gândirea matematică, abilităţile, limbajul, cititul, imaginaţia. Însă trebuie analizate bine atât neajunsurile, cât și beneficiile petrecerii timpului în faţa calculatorului sau jucând jocuri video, pentru că acestea au și efecte negative.

Beneficiile jocului pe computer

Unele principii din hrean au un efect reglator asupra unor mecanisme ale ficatului, responsabile de transformarea zaharurilor și grăsimilor. S-a dovedit că există 12 compuși specifici ai hreanului care scad ritmul de transformare a zaharurilor în grăsimi și șase tipuri de substanţe care reduc riscul la producerea diabetului zaharat.

Alte beneficii: * Reumatism Durerile cauzate de reumatism pot dispărea dacă se utilizează cataplasme cu hrean.

* Stomatitele Gargară cu 3-4 linguri de tinctură de hrean dizolvate în jumătate de pahar de apă poate ameliora stomatitele.

* Paradontoză Împotriva paradontozei este recomandată mestecarea hreanului, întrucât are un puternic efect stimulator.

Contraindicaţii: Hreanul nu este indicat în ulcerul peptic, hiperaciditate gastrică și hipotiroidism, întrucât le poate intensifica.

Jocurile educative, liniștite, au un efect pozitiv asupra copilului. Ele transformă procesul învăţării într-unul plăcut. În timp ce se joacă, copiii învaţă algoritmi de rezolvare a problemelor. Aproape toate jocurile (chiar și cele cu caracter violent) îi determină să găsească o cale, o strategie de a-și îndeplini scopurile, îi învaţă astfel să planifice și să facă faţă situaţiilor complicate. Ajută la formarea și îmbunătăţirea deprinderilor, deoarece sunt interactive și copilul trebuie să exerseze mereu pentu a fi cel mai bun. Studiile arată că jocurile pot îmbunătăţi reprezentarea spaţială, atenţia și ajută la dezvoltarea gândirii logice.

Efecte negative Studiile arată că violenţa media în general are efecte negative asupra dezvoltării copiilor. Însă jocurile video cu caracter agresiv au o mai mare influenţă deoarece presupun și interacţiune.

Recurgerea la violenţă - jocurile video ar fi foarte folositoare dacă ar promova valorile morale și sociale, dar în majoritatea domină violenţa. Ele sunt foarte antrenante, iar copiii sunt recompensaţi pentru comportamentele agresive din cadrul lor. În majoritatea jocurilor ei trebuie să repete aceste comportamente, să distrugă inamicul, pentru a putea trece la un nivel superior sau pentru a câștiga puncte.

Adesea, violenţa din joc se reflectă în viaţa de zi cu zi a copilului. Din jocurile video animate, cu grafică complicată, cu caracter agresiv, violent (cum ar fi cele cu război, împușcă-

ile imediat cu zeama de lămâie. Puneţi la fiert 2 căni de apă, zahărul, zahărul vanilat și coaja de lămâie. După ce zahărul s-a topit și prinde a se lega într-un sirop, adăugaţi gutuile rase împreună cu zeama de lămâie. Fierbeţi la foc mediu aproximativ 1 oră, până când spuma formată la suprafaţă dispare. Turnaţi dulceaţa fierbinte în borcanele calde.

Pesto cu nuci Ingrediente (pentru circa 4 borcane a 150 ml): 200 g miez de nucă (jumătăţi), 2 căţei de usturoi, 75 g pătrunjel verde, 1/2 lămâie, 6 linguri parmezan ras, 125 ml ulei de măsline (presat la rece) + puţin ulei pentru acoperit, 75 ml ulei de nucă, sare iodată sau de mare, piper măcinat.

Chutney picant cu dovleac şi mere

preună cu scorţișoară, zeama de lămâie, zahărul și cuișoarele, se lasă să dea în clocot, amestecând întruna, și apoi să fiarbă, la foc iute, circa 3 minute, amestecând în continuare. Se îndepărtează batonul de scorţișoară, se toarnă dulceaţa în borcane.

Dulceaţă de pere

Previne infarctul miocardic și accidentele cerebrale

clocot și apoi să fiarbă încet, la foc mic, circa 15 minute. Se căptușește o strecurătoare mare cu tifon, se așază pe un castron, se răstoarnă merele fierte în ea și se lasă să se scurgă cel puţin 2 ore (fără a le stoarce). După ce s-a răcit zeama, un litru și se pune deoparte. Se amestecă într-o cratiţă mare sucul de mere pus deoparte, zahărul, zeama și coaja de lămâie și se pun pe foc, să dea în clocot, amestecând întruna. Se lasă lichidul să fiarbă la foc iute aproximativ 3 minute, amestecând în continuare și se îndepărtează eventual coaja de lămâie. Se încearcă pe o farfurioară rece dacă se încheagă, se toarnă jeleul imediat în borcane.

turi, omoruri, distrugere) copilul „învaţă” că problemele pot fi rezolvate rapid, fără implicare personală și că cea mai bună cale de rezolvare este să recurgi la violenţă. Copiii rămân cu impresia că singura metodă de a rezolva problemele este să elimini sursa care o provoacă.

Lipsa de sensibilitate, compasiune - se reduce sensibilitatea la suferinţa altora, copilul interiorizează violenţa din joc, o atribuie lumii reale și nu se simte vinovat atunci când lovește sau provoacă suferinţă altei persoane.

Majoritatea jocurilor video se joacă individual și necesită mult timp pentru a fi duse la capăt, iar jucătorii se izolează tot mai mult de restul lumii. Copilul care petrece prea mult timp în faţa calculatorului începe să se simtă singur, deoarece îi rămâne mai puţin timp pentru a socializa. Nu mai are timp să stea cu părinţii sau cu prietenii, nu mai comunică problemele pe care le are și astfel devine tot mai stresat.

Pierde abilităţile de socializare și înlocuiește relaţiile autentice cu cele virtuale. Însă relaţiile virtuale nu oferă același sprijin ca relaţiile reale, care presupun interacţiune și afecţiune.

Renunţarea la prieteni – copilul înlocuiește prietenii cu jocul pe calculator. De exemplu, în loc să iasă să joace cu prietenii fotbal, preferă să-și formeze o echipă a lui, într-un joc de calculator. În același timp, scad performanţele școlare, deoarece nu mai rămâne destul timp pentru a studia.

Ce poate face părintele Asigură-te că utilizează calculatorul în folosul său, că îl ajută să dezvolte aptitudini sociale și cognitive.

Monitorizează cu atenţie activitatea și asigură-te că nu poate accesa informaţii care i-ar putea afecta dezvoltarea.

Verifică în ce constau jocurile sau programele pe care le folosește și observă dacă sunt potrivite vârstei. Cercetările arată că expunerea copiilor la materiale neadecvate vârstei afectează dezvoltarea lor intelectuală, socială și morală.

Oferă-i doar la materiale educaţionale și evită jocurile care încurajează violenţa.

Explică-i care sunt consecinţele și încearcă să-i limitezi accesul la calculator.

Romanialibera.ro

Ingrediente (pentru 3-4 borcane a circa 400 ml): 2 cepe, 1 ardei iute mic, 500 g miez de dovleac, 500 g mere (ambele curăţate de coajă și tăiate bucăţele), 1 ling. sare iodată sau de mare, 150 g zahăr, 1 ling. boabe de muștar, circa 250 ml oţet de mere.

Mod de preparare: Se curăţă ceapa de coajă și se toacă mărunt. Se spală ardeiul iute, se îndepărtează seminţele și nervurile, se taie fâșiuţe și se amestecă bine cu ceapa și bucăţelele de dovleac și de măr, într-o cratiţă mare. Se adaugă sarea, zahărul, boabele de muștar și 200 ml de oţet, se pun pe foc, se lasă să dea în clocot, amestecând întruna, și se fierb apoi, la foc mic, circa 20-30 de minute, amestecând în continuare, până ce începe să se îngroașe. Se încălzește oţetul rămas.

Se umplu borcanele cu compoziţia fierbinte. Se toarnă deasupra oţetul încălzit.

Se servește lângă friptură sau brânzeturi picante.

Conservarea: la loc rece și întunecos circa 6 luni.

Mod de preparare: Se-ncinge cuptorul la 180. Se întind nucile pe o tavă, se dau la cuptor și se prăjesc circa 10 minute, după care se pun pe un șervet de bucătărie și se freacă bine ca să se cureţe de cojile maronii. Se curăţă usturoiul și se taie bucăţele. Pătrunjelul spălat și zvântat se toacă ceva mai mare. Se rade coaja de lămâie, se pune într-un mojar, împreună cu usturoiul, pătrunjelul și nuca și se mărunţesc bine (se poate folosi și mixer-ul). Se adaugă parmezanul și uleiul, puţin câte puţin, se condimentează cu sare, piper negru, se umplu borcanele cu pesto și se toarnă deasupra câte o linguriţă de ulei de măsline.

Conservarea: la loc rece și întunecos circa o lună.

Educaţia primită în copilărie influenţează tendinţa de a bea la maturitate Cantitatea de alcool consumată de un adolescent sau un adult tânăr ar putea avea o legătură cu felul în care au fost crescuţi de părinţi, potrivit unui studiu citat de dailymail.co.uk.

Felul în care un copil a fost educat de părinţii săi influenţează cantitatea de alcool pe care o va consuma acesta la maturitate, potrivit unui nou studiu.

O educaţie proastă în copilărie poate crește de aproape opt ori riscul ca, în adolescenţă, copiii să bea mai mult decât ar trebui și de două ori riscul ca aceștia să bea excesiv până la vârsta de 34 de ani, a descoperit grupul independent de experţi Demos.

Cercetătorii au analizat datele a peste 15.000 de copii născuţi în Marea Britanie în ultimii 40 de ani ca parte a studiului.

Ei au descoperit că genul de educaţie care combina căldura dragostei părintești cu disciplina era cel mai eficient mod de

a preveni o relaţie nesănătoasă cu alcoolul la maturitate. Genurile mai puţin eficiente erau cele adoptate de părinţii „autoritari”, care impuneau standarde înalte și o disciplină strictă, părinţii „liberali”, care sunt implicaţi emoţional, dar nu impun limite și părinţii care nu erau „implicaţi” în relaţia cu copilul lor.

Cercetătorii sfătuiesc părinţii

să impună limite clare, să evite să se îmbete în faţa copiilor și să nu adopte o atitudine relaxată în faţa consumului de alcool de către minori. Aceștia au făcut apel la Guvern să dezvolte legile care interzic consumul de alcool de către minori și să investească în evenimente școlare legate de consumul de alcool care să implice părinţii.

SĂNĂTATE

Gena celor slabi: de ce unii oameni nu se îngraşă niciodată?

Au asta în sânge. Ei sunt oamenii care se laudă sau se vaită mereu că mănâncă până plesnesc tot ce vor și când vor fără să se îngrașe. Și asta pentru că ei sunt cei cu “gena celor slabi”, noua descoperire a specialiștilor, scrie Daily Mail.

Este știut că multe gene conduc la obezitate. Dar acum este prima dată când medicina a găsit explicaţia genetică pentru persoanele slabe. Potrivit unui studiu, sunt 28 de gene care menţin greutatea și formează cromozomul 16 (cromozomul fiind corpusul celular care conţine informaţia genetică - ADN-ul).

Anul trecut, aceeași echipă de cercetători din Elveţia a dezvăluit că oamenii fără aceste gene sunt de 43 de ori mai predispuși la obezitate decât cei care le au. În mod normal, fiecare persoană are o copie a fi-

ecărui cromozom de la părinţi.

Dar uneori secţiunile unui cromozom se pot duplica sau pot dispărea. Asta se întâmplă într-un “dozaj” de gene anormal.

“Este prima cauză genetică identificată la oamenii slabi”, au completat specialiștii.

Oamenii de știinţă vor să descopere acum de ce acele gene menţin greutatea oamenilor slabi și, totodată, să inventeze tratamente pentru un apetit dezastruos și obezitate.

“Genomul este plin de găuri unde genele se pierd, iar în alte locuri avem multe copii ale genelor. În multe cazuri, nu au nici un efect, dar uneori genele duplicate produc schizofrenie, iar cele dispărute dau naștere autismului”, au mai spus cercetătorii.

Pentru studiul lor, ei au analizat ADN-ul a 95.000 de persoane subponderale, pentru care au stabilit o masă corporală de 18.5 kg pe metru pătrat.

Modă şi stil

Brăţări – modele chic de accesorii Brăţările capătă dimensiune și, totodată, un rol tot mai important în crearea unei ţinute remarcabile.

Brăţările sunt, la ora actuală, cele mai populare alegeri de accesorizare, întrucât exercită un dublu rol – de a conferi eleganţă și un aer sofisticat atât mâinilor, cât și întregii ţinute.

Brăţări – tendinţe în 2011

Brăţări suprapuse

Brăţări de plastic

Dacă vorbim de brăţări, atunci cu siguranţă avem un repertoriu întreg de exemple în care aceste accesorii chic și-au lăsat amprenta asupra prezentărilor de modă a celor mai iubiţi designeri (Michael Kors).

Mai mult, vedete precum Katy Perry, Selma Blair și Kate Moss și-au afișat dragostea pentru brăţări cu nenumărate ocazii în faţa aparatelor foto, urmând ca alegerile lor să fie incluse în paginile revistelor pentru femei drept modele de luat în calcul pentru un look chic.

Iată cele mai populare alegeri în materie de brăţări:

Combinaţii de brăţări cu lăţimi, culori și materiale diferite sunt permise și încurajate, stilul mix and match păstrându-și supremaţia în definirea originalităţii. Poartă aceste brăţări indiferent de ocazie, pentru un look chic și un plus de feminitate.

Brăţările de plastic reprezintă una dintre cele mai populare tendinţe în 2011, graţie varietăţii de forme și culori în care le putem achiziţiona. Găsim brăţări de plastic transparent sau în culori puternice și în orice formă geometrică la care te-ai putea gândi.

Brăţări talisman Se pare că ideea de inventivitate și personalizare perpetuă are într-adevăr o putere covârșitoare asupra psihicului uman, iar posibilitatea de a interveni asupra modelului pentru a

comemora un eveniment important face din aceste brăţări talisman un accesoriu unic și deosebit.

Brăţări statement late

Aceste accesorii masive vor înviora orice ţinută casual și îţi vor da ocazia de a include tendinţele geometrice în look-ul tău.

Brăţări din piele Pielea a devenit, de asemenea, un material preferat pentru brăţări. Aceste accesorii late din piele neagră reprezintă de mult timp cea mai populară alegere în ţinutele rock chic. În acest sens, vom putea alege brăţări din piele maron, cu barete subţiri închise prin capse, potrivite pentru un look

western. Dacă ai mai mult curaj, îţi recomandăm și culorile vii în care poţi găsi aceste brăţări din piele: portocaliu, nuanţe neon, albastru, verde, roz, precum și variantele împletite ale acestora.

Brăţări metalice Brăţările metalice au reapărut în tendinţe, fiind o alegere potrivită pentru orice vârstă și ansamblu vestimentar.

Fie ca alegi modele vintage, antichităţi din bronz, cu diferi-

te motive grafice, sau un model precum cel sugerat de noi, îţi garantăm că alegerea ta în accesorii te va scoate în evidenţă.

Intrefete.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

12

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar.

“Lumea animalelor”. 9.35 Film. “CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÂNTULUI”. 11.00 Abraziv.

11.30 Documentar. “Acceptare”. 12.15 La datorie. 12.35 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006).

16.20, 1.15 Descoperă Moldova. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 18.00 Sub același cer. 18.30 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Batumi Golden Talent Gestival 2011. Gala laureaţilor. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.00 TVMi. Știri. 1.20 Evantai folcloric. 1.50, 3.00 Music Mania. 2.30 Săptămâna sportivă.

3.15 Baștina. Magazin agricol. 4.30 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”.

4.40 Pagini de creaţie. Maria Bieșu. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Mireasă pentru fiul meu 22.30 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 4 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (“Cielo Rojo”), primul episod (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (“Soy Tu Duena”), primul episod (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Serial: Uite cine cu cine vorbește (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Zborul 93 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4072 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.8, anul VI 00:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

13

9 SEPTEMBRIE 2011

Programe TV Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.50 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial.

“INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Erudit-cafe. 11.15 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Accente economice.

13.00 ȘTIRI. 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.20 Descoperă Moldova. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Povestea de seară. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 23.30 ȘTIRI. 23.40 Respiro. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

0.30 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Știinţă și inovare. 3.00 Vedete la bis! 4.30 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 4.40 Pagini de creaţie. A.Danilișin. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinţilor 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Plasa de stele 23.10 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.5 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Zborul 93 (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Sărutul spionului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4073 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.9, anul VI 00:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serviţi, vă rog! (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!”

19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе” 22.30 “Товарищи полицейские” 23.25 “Свидетели” 0.25 Ночные новости 0.45 Эдди Мерфи в комедии “Чокнутый профессор” 2.20 Изольда Извицкая, Олег Стриженов, Николай Крючков в фильме “Сорок первый” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Сорок первый”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе” 22.30 “Товарищи полицейские” 23.25 “На ночь глядя” 0.15 Ночные новости 0.35 Мэтт Дэймон в приключенческом фильме “Идентификация Борна” 2.30 Галина Беляева, Игорь Шавлак, Леонид Кулагин в фильме “Черная стрела” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Черная стрела”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Vară, fete și vedete. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONNA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă...

12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 2.05 TVR-55. 19.25 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 0.00 O dată-n viaţă. 1.40 Curier TV. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Vară, fete și vedete. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONNA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25, 1.50 Tezaur folcloric. 12.15 Bebe magia. 12.45 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR-55. 19.25 Teleenciclopedia. 19.45, 3.05 Sport. 0.00, 5.25 Viaţa satului. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:03 AL DENTE 10:16 AL DENTE 10:32 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 39/40 LA GUERRE DES IMAGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 UN OEIL SUR LA PLANETE 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DIVINE EMILIE 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA VILLE EST TRANQUILLE 3:03 ARTE REPORTAGE 3:56 TV5MONDE LE JOURNAL 4:27 TURNER

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:03 RECETTES DE CHEFS 10:32 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DARWIN, LA CORDILLÈRE SECRÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DIVINE EMILIE 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NOUS TROIS 21:01 FLASH INFO 21:04 AU LARGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VITAL DÉSIR 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:49 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA PREMIÈRE COULEUR

14

Miercuri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea.

6.50 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar.

“Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Fii tânăr!

11.15 Moldova în direct. 12.00 Știinţă și inovare. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Film. “CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÂNTULUI”. 16.15 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Russkii mir. 18.30 Documentar.

“Arts 21”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 20.00, 5.00 Moldova în direct.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 23.30 ȘTIRI. 23.40, 4.40 Descoperă Moldova. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar.

“Euromaxx”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

2.30 Natura în obiectiv. 3.00 Music Mania. 3.30 Abraziv. 4.30 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.6 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Sărutul spionului (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4074 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1, 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serviţi, vă rog! 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.10, anul VI 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе” 22.30 “Товарищи полицейские” 23.25 Среда обитания. “Льготный рефлекс” 0.25 Ночные новости 0.45 Фильм “Человек из черной “Волги” 2.25 Семен Морозов в комедии “Если бы я был начальником… “ 3.00 Новости 3.05 Комедия “Если бы я был начальником… “ Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 23.50 Vară, fete și vedete. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONNA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 5.20 Festivalul de Folclor al Românilor de Pretutindeni, Geoagiu 2011. 12.15 O vară cu Chopin. 12.25 Rom european. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20 TVR-55. 19.25 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.10 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 MAGAZINE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:17 AL DENTE 13:35 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ASCENSEUR POUR L’ÉCHAFAUD 16:30 FLASH INFO 16:35 MA POUBELLE GÉANTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 BERLIN 1885, LA RUÉE SUR L’AFRIQUE 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 L’ÉCOLE DU POUVOIR 3:02 TEMPS PRÉSENT 3:58 TV5MONDE LE JOURNAL 4:27 TURNER

15

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Russkii mir.

6.50 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar.

“Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Evantai folcloric. 11.15 Moldova în direct. 12.00 Focus TV. 12.35 Magazinele UEFA. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Cuvintele credinţei. 15.40 Documentar. “Domniţa Lanitou Kavounidou”. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 1.15 Vector european. 18.45, 2.55 Descoperă Moldova. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 20.00, 5.00 Moldova în direct.

20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.30 Reporterul de gardă.

22.10, 4.30 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 22.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.55 ȘTIRI. 0.05 Documentar.

“Pinul nordic”. 1.00 TVMi. Știri. 3.00 Cântecele neamului. Evoluează capela corală “Moldova”.

4.40 Fiindcă iubesc... Versuri de Grigore Vieru.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Next Top Model

by Cătălin Botezatu 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.7 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: En garde!

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4075 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profit 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Hapoel Tel Aviv - Rapid 22:00 Fotbal Europa League: Steaua - Schalke 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.11, anul VI 01:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fotbal Europa League: Hapoel Tel Aviv - Rapid (r) 04:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 Премьера сезона. “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!”

19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Новая комедия “Немного не в себе”. Заключительная серия 22.30 “Товарищи полицейские” 23.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 0.25 Ночные новости 0.45 Премьера. Пирс Броснан, Роберт Паттинсон в фильме “Помни меня” 2.30 Станислав Любшин, Татьяна Друбич в фильме “Черный монах” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Черный монах” “. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Vară, fete și vedete. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONNA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011. 12.15 Pro patria. 12.45 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR-55. 19.25 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 0.00, 5.20 Dănutz S.R.L. 1.40 Interes general. 2.05 Perechea potrivită.

4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 L’ENVOL DES AIGLES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT / LE DEBAT TSR / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 VITAL DÉSIR 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE COEUR DES HOMMES 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 FINALE DES MASTERS DE PÉTANQUE 2:30 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 B... COMME BABYLONE

16

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Portrete în timp. Domnica Darienco. 6.50 Agenda Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Vector european. 11.15 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 22.30, 5.00 Festivalul Internaţional “Invită Maria Bieșu”.

Spectacol de gală. Transmisiune în direct.

19.00 MESAGER (rus.). 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Bună seara! Talk-show.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr!

23.35 ȘTIRI. 23.45 Documentar. “Mai aproape de China. Începutul visului olimpic”.

1.00 TVMi. Știri. 1.15 Templul muzicii. 2.30 Focus TV. 4.30 Accente economice. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 12 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Cercetașii 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Europa League: Steaua - Schalke (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4076 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Batman - Începuturi 23:30 Film: Turiști pe tărâmul groazei 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Batman - Începuturi (r) 04:00 Film: Cercetașii (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 1 5 . 3 0 “ Хо ч у з н а т ь” с М и х а и л о м Ширвиндтом 16.00“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Второй международный фестиваль пародий “Большая разница” в Одессе 23.40 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме “Романс о влюбленных” 1.55 Евгений Леонов, Ия Саввина в фильме “Слезы капали” 3.20 Нийоле Ожелите, Борис Невзоров в фильме “Всего один поворот” 4.30 Музыкальная комедия “Спеши строить дом” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 1.40 Vară, fete și vedete. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial.

“DONNA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00 Bebe magia. 11.30, 19.25, 6.15 Teleenciclopedia.

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR-55. 19.45 Sport. 0.00 ÎnTrecerea anilor.

4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:29 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:30 KATIA, AU PLUS PRÈS DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VITAL DÉSIR 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / PIÈCE À CONVICTION 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:29 FLASH INFO 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉCOLE DU POUVOIR 0:08 TV5MONDE LE JOURNAL 0:18 LE JOURNAL DE LA TSR 0:44 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:49 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:35 MISE AU POINT / LE DEBAT TSR / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 À NOUS DEUX !

17

Sâmbătă

18

SEPTEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 7.55 Vedete la bis. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 12.50 Film. “GOSFORD PARK” (SUA-Anglia). 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”.

16.00 Documentar. “Euromaxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 1.15 Fii tânăr! 18.00 Erudit-cafe.

18.45 Respiro. 19.00 MESAGER (rus.) 19.30 Povestea de seară.

19.45, 3.00 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “VACANŢĂ LA ROMA” (SUA, 1953). 23.40 ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Campionatul RM. “FC Zimbru” - “CSKA Rapid”.

Repriza a doua. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. Știri. 4.35 Compoziţie de flori. Iu. Platon. 4.45 Festivalul Internaţional “Invită Maria Bieșu”. Spectacol de gală. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 21.30 La altitudine 22.30 Mireasă pentru fiul meu 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (doua episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 13 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Academia de poliţie ep.25, 26 15:30 Teleshopping 15:45 Film: Garda de corp 17:15 Film: Cronicile Spiderwick 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Din Paris, cu dragoste 22:30 Film: Echipa Sfarmă-Tot 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Din Paris, cu dragoste (r) 02:30 Serial: Academia de poliţie (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новос ти 6.10 Евгений Моргунов, Георгий Вицин в фильме “Комедия давно минувших дней” 7.30 Приключенческая комедия “Дачная поездка сержанта Цыбули” 9.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 Премьера. “Александр Розенбаум. “Мой удивительный сон...” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Что хуже горькой редьки?” 13.05 Светлана Аманова, Михаил Пуговкин, Михаил Кокшенов в комедии “Спортлото- 82” 14.45 Василий Ливанов, Виталий Соломин, Алексей Петренко в многосерийном фильме “Воспоминания о Шерлоке Холмсе” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Воспоминания о Шерлоке Холмсе”. Многосерийный фильм. Продолжение 19.20 Премьера сезона. “Большие олимпийские гонки” 21.00 “Время” 21.15 Премьера сезона. “Призрак оперы” 22.20 “Прожекторперисхилтон” * * * 22.55 “Городские пижоны”. Премьера. Фильм “Карлос” 0.50 Роуэн Аткинсон в комедии “Агент Джонни Инглиш” 2.10 Людмила Гурченко в музыкальной комедии “Девушка с гитарой” 3.40 Фильм “Лето рядового Дедова” 4.45 Сериал “Жизнь” 7.10 Omul și timpul. 8.35 Bebe magia.

9.00-14.00 Serial. “DONNA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30 Ca la carte. 15.10 In memoriam Florica Ungur.

16.30 Festivalul “Maria Tănase”. 17.45 Dănutz S.R.L. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 0.50, 6.15 TVR 55. 21.30 O dată’n viaţă.

23.00 Profesioniștii. 0.10 Tezaur folcloric. 1.500 Festivalul de Folclor al Românilor de Pretutindeni, Geoagiu 2011. 4.15 Europa mea. 4.40 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 LES MINES DE L’ENFER 6:34 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:32 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:59 CHABOTTE ET FILLE 16:21 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:03 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNEES BONHEUR (BEST OF) 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 CHABADA 1:44 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSIQUE 2:57 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 O seară în familie. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.05 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 8.55 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Cenaclul “Mateevici”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00, 3.30 La datorie.

11.30, 2.30 Portrete în timp. Dina Cocea. 12.00 Film.

“VACANŢĂ LA ROMA” (SUA, 1953). 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Festivitate dedicată aniversării a 20-ea a activităţii Serviciului de Informaţii și Securitate. 15.50 D.Moţoc. “Repetiţia”. Film-spectacol. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Cinemateca universală. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Săptămâna sportivă. 22.05 Film.

“GOSFORD PARK” (SUA-Anglia). 0.25 ȘTIRI. 0.35 Respiro.

Program muzical. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.00 Două orchestre. Program muzical. 3.25 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 4.30 Lucrări picturale. 4.40 Chișinău Youth Orchestra. Program de concert.

5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate.

101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite.

Ep.4-7 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Plasa de stele. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 00.00 Film artistic 02.00 Serial. Maddie și David. SUA 1985 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste, prima editie din acest sezon - emisiune prezentata de Olivia Steer Invitat: Angela Similea 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 14 septembrie) (15) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 15 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasa în bucatarie (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 După 20 de ani 11:15 Film: Garda de corp (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Film: Naufragiu pe insula dragostei 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Cronicile Spiderwick (r) 17:00 Film: Uite cine cu cine vorbește acum 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 2 23:30 Film: Omul invizibil 2 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Băieţi răi 2 (r) 04:15 Film: Omul invizibil 2 (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Василий Ливанов. “В жизни я не Шерлок Холмс” 7.00 Георгий Вицин в комедии “Запасной игрок” 8.20 “Смак” 8.55 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Премьера. “Вышел ежик из тумана” 13.05 Екатерина Порубель, Кирилл Гребенщиков, Елена Захарова в многосерийном фильме “Серафима Прекрасная” 15.45 “Как приручить удачу” 16.40 Юбилейный фестиваль “Голосящий КиВиН”. Кубок обладателей кубка 19.20 Премьера. “Минута славы. Мечты сбываются!” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 Премьера. Лия Ахеджакова, Кристина Орбакайте, Гоша Куценко, Владимир Меньшов, Михаил Козаков в комедии “Любовь-морковь 3” 23.40 Дмитрий Щербина, Николай Олялин в детективе “Бег от смерти” 1.10 Владимир Басов, Евгений Леонов, Леонид Куравлев в комедии “Карусель” 2.40 Елена Майорова в фильме “Везучая” 3.55 “Детективы” 7.00, 8.00 Universul credinţei. 7.50 Locuri de pelerinaj.

9.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 17.00, 0.40 Dănutz S.R.L. 19.00, 23.25 Tezaur folcloric. 19.40, 3.05 Sport. 21.00 Festivalul “Maria Tănase”. 22.25 Festivalul de Folclor Ileana Rus, 2011. 0.05, 2.35 Ca la carte. 4.35 Universul credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:26 OUVRIR UNE MAISON D’HOTES, ILS L’ONT FAIT ! 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:34 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:41 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:08 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:51 SUR MESURES 14:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:02 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREBORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES AMANTS 23:31 HYMEN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 LE COEUR DES HOMMES 2 2:38 KIOSQUE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉNIGMES DU SPHINX

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă servicii juridice Persoană de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 e-mail: ajcdbusila@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

CMYK

12

9 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

SCANDAL MONSTRU ÎN ROMÂNIA

MARIANA DOBZEU:

„Folclorul este sărbătoarea sufletului meu” Mariana Dobzeu-Mandalac este o cântăreaţă de muzică populară a cărei voce se bucură de aprecierea specialiștilor în domeniu de la noi, dar și de cea a publicului. O tânără cu un suflet cald și luminos ca o zi de sărbătoare, Mariana îmbină armonios dragostea pentru muzică și cea pentru meșteșugurile populare, în special pentru croșetă, reușind să facă și din această îndeletnicire adevărate opere de artă.

Vă invităm astăzi s-o cunoașteţi îndeaproape.

„Pe un cântăreţ de muzică populară îl marchează cel mai mult muzica pe care o ascultă” - Ce îl marchează cel mai mult pe un interpret de muzică populară?

- Muzica pe care o ascultă. Și eu ascult cu mare plăcere mulţi interpreţi de la noi, dar și de peste Prut. Eu sunt din raionul Nisporeni, din Grozești, un sat de pe malul Prutului, și, fiind acasă, ascultam un post de radio românesc care transmitea multă muzică populară din toate zonele folclorice românești. Și, vrei nu vrei, ascultând atâta material folcloric, acest lucru îţi influenţează stilul, personalitatea.

Am vorbit despre mine, dar cred că e valabil pentru mai mulţi cântăreţi.

- Cum și de unde vine dragostea ta pentru muzica populară?

- Eu am crescut și am fost educată cu dragostea pentru folclor, care vine de la bunica mea.

Cântam la toate sărbătorile din familie, apoi am participat la diverse concursuri de folclor în școală, la festivaluri, concursuri raionale și republicane.

De asemenea, la școală am activat în cercurile folclorice, cum erau pe timpuri. Și, încet-încet, folclorul a devenit parte din viaţa mea, o pasiune și, mai târziu, o meserie. Folclorul este ceea ce îmi hrănește sufletul.

- Te-ai născut într-un sat aproape de cel al Mariei Drăgan și acest lucru, cu certitudine, are multă importanţă pentru tine ca interpretă de folclor.

- Evident. Mai ales că am avut marele noroc să mă învrednicesc de Marele premiu la Festivalul „Maria Drăgan”, ediţia a III-a, fapt care mi-a dat un imbold de a merge mai departe. Anul trecut am înregistrat trei piese cu legendara Orchestră „Lăutarii” și maestrul Nicolae Botgros, cărora le mulţumesc mult pentru că mi-au acordat această șansă.

- Totuși, nu știu cum se întâmplă că dragostea pentru folclor se întâlnește mai rar printre tineri, o regăsim mai mult la cei care au trecut la a doua tinereţe, la o vârstă mai coaptă. Nu teai gândit că ar fi mult mai ușor să te promovezi interpretând cântece într-un gen mai comercial, mai modern?

- Mie îmi place toată muzica de calitate, dar în folclor mă regăsesc, este mult mai aproape de inima mea. Și apoi cred că și vocea mă avantajează anume pentru acest gen de muzică, dar îmi este, la fel, foarte aproape de inimă și muzica folk, o ascult cu cea mai mare plăcere. Repet însă, folclorul este sărbătoarea sufletului meu.

„Femeile din generaţia mea cunosc perioada aceea în care se considera că, dacă te îmbraci într-o rochie croşetată, de exemplu, nu ai bani să-ţi permiţi ceva mai bun, mai frumos...”

- Ai studiat la o facultate muzicală?

- Nu, am absolvit Academia de Arte, Facultatea Artă Teatrală, specialitatea Culturologie. Dar și pentru că sunt căsătorită cu un violonist, am decis că am putea face din muzică o meserie. Și acum ne ocupăm împreună de repertoriu. Mă ajută foarte mult soţul, lucrăm împreună și la piese, încerc să fac astfel încât să mă deosebesc de ceilalţi, pun mai mult accent pe muzica autentică, chiar dacă este foarte dificil și din considerentul că numărul păstrătorilor și al transmiţătorilor de folclor este în descreștere de la an la an. Iar crearea unei baze de date, a unui fond în acest sens, a fost dintotdeauna anevoioasă, în această direcţie nu s-a investit sau s-a investit foarte puţin. Și, din acest motiv, muzica noastră are foarte mult de pierdut. Iată de ce mulţi compun versuri pe motive populare și, după părerea mea, nu este cel mai rău lucru, doar că temele ar mai trebui revăzute, nu trebuie să banalizăm folclorul. Dacă e să vorbesc despre mine, încerc să mă bazez pe folclorul autentic, dar, în lipsă de mai multe materiale, îmi propun să fac și piese pe motive folclorice. Eu nu am un repertoriu foarte vast, nu am prea multe înregistrări, însă nu mă grăbesc, cantitatea pentru mine chiar contează foarte puţin în raport cu calitatea. Mă bucură să aud ecouri pozitive și mă strădui să nu-i dezamăgesc pe cei care cred în mine. Chiar dacă atunci când vrei să promovezi un material, și la posturile de radio sau tv ţi se spune că e de dorit să fie ceva comercial, aprecierile specialiștilor compensează uneori lipsa de promovare, invocată pe motiv că nu ești „în tendinţe”.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Și acum aș vrea să discutăm alt aspect, privindu-te, nici nu pot să nu-l aduc în discuţie.

Rochia pe care o porţi este demnă de orice podium de modă și am înţeles că ai croșetat-o singură, și nu este singura lucrare de acest gen.

De unde ai deprins această îndeletnicire?

- Mulţumesc! E o pasiune mai veche a mea, am deprins-o la școală, frecventam cercul „Mâini

Marcel Pavel a omis o strofă din imnul naţional ca să „nu-l ridice în slăvi pe Traian Băsescu”

dibace”. Am încercat să împletesc și cu andrelele, dar nu mi s-a lipit de suflet, de croșetă m-am atașat din prima. Am trecut prin toate etapele: am început de la floricele, vaze croșetate, ca să ajung la bluziţe.

Dar la început nu îndrăzneam să-mi creez ţinute. Și cred că acum o să mă înţeleagă mai multe femei din generaţia mea, era prejudecata aceea că dacă te îmbraci într-o rochie croșetată, de exemplu, nu ai bani să-ţi permiţi ceva mai bun, mai frumos...

Dar mi s-a întâmplat de foarte multe ori să caut în disperare haine în magazine, să probez și să nu găsesc nimic potrivit constituţiei mele și dacă găseam cu greu ceva pe mărimea mea, finisajele sau stofa nu erau de calitate, sau modelul nu mă avantaja. Și odată am croșetat o rochie și am îmbrăcat-o „în lume”. Am rămas surprinsă de reacţia celor din jur, am fost apreciată. Și așa a apărut o a doua rochie, a treia.

Marcel Pavel a creat marţi seara (6 septembrie) un scandal monstru după ce a greșit câteva versuri în timp ce interpreta imnul naţional pe Naţional Arena, în faţa a zeci de mii de spectatori și alte câteva milioane de telespectatori.

- Cât durează lucrul la o rochie?

- De la câteva săptămâni la o lună. Lucrul la rochiile cu volănașe este mai îndelungat.

- Dar cum execuţi modelele, după anumite șabloane?

- Nu, niciodată nu m-am condus după tiparele din reviste. Eu improvizez.

- Câte rochii croșetate de tine ai acasă?

- Colecţia mea numără peste 50 de rochii. Am mai dăruit câteva, lucrez la ele de vreo șapte ani, nu mă mai pot despărţi de hainele croșetate. Uneori vreau să cumpăr ceva din magazine, dar îmi pare că nu mai pot îmbrăca nimic cumpărat, nu mi se potrivește.

- Interesul pentru hand made este foarte mare acum în lume, dar și în Republica Moldova. Nu te-ai gândit la o afacere în acest sens?

- Mi-aș dori să împart cu lumea din ceea ce am eu, dar croșetatul este un lucru foarte solicitant.

Iar eu încă nu sunt dispusă să renunţ la meseria mea, sunt specialist la Centrul Naţional de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial în secţia meșteșuguri, dar și muzica îmi ia mult timp și regret că uneori nici chiar muzicii nu-i pot oferi mai multă atenţie. Poate, pe viitor, îmi voi revedea priorităţile, nu exclud această posibilitate. Dar dacă cineva îmi cere ajutorul, sfatul,

ajut cu plăcere. Într-adevăr, multă lume apreciază acum hainele făcute de mână și acest lucru este îmbucurător pentru mine și din considerentul că la Centrul Naţional de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial sunt specialist în secţia meșteșuguri populare și la fiecare întâlnire cu meșterii populari din republică mă bucur că lumea mai păstrează și promovează astăzi aceste meșteșuguri, în pofida faptului că se lucrează din entuziasm doar.

- Dar pentru scenă ai reușit să-ţi faci ceva singură?

- Am improvizat cu croșeta și un costum popular, dar e mai mult pentru „fapt divers”, cum s-ar spune. Ţinuta unui cântăreţ de muzică populară trebuie să fie adecvată, cât mai aproape de repertoriul și zona pe care o reprezintă, chiar dacă adevăratele costume, cele autentice, sunt foarte greu de găsit.

Costumul pe care l-am croșetat, deși respectă stilul și forma, nu este un costum autentic, l-am făcut pentru petreceri și nu pentru scenă.

- Cât costă în Republica Moldova confecţionarea unui costum calitativ și adecvat pentru o cântăreaţă de muzică populară?

- De la 3000 de lei în sus. Noi, cântăreţii, ne adresăm meșterilor populari pentru ajutor și știm că e un lucru migălos și orice ban plătit se merită. Apropo de meșterii populari, duminica asta, pe data de 11 septembrie, vă invităm la Bâlciul Olarilor de la Iurceni, unde îi veţi vedea pe cei mai iscusiţi meșteri olari din republică. Este un eveniment la care nu veţi regreta că aţi participat, iar participarea dvs. le va da un imbold și meșterilor noștri ceramiști, care, deși sunt recunoscuţi în toată lumea, munca lor este mai puţin cunoscută acasă.

- Îţi mulţumim pentru informaţie, vom veni numaidecât. Îţi dorim pe viitor mult succes și sper să ne revedem curând, pentru a ne împărtăși alte noutăţi muzicale și, de ce nu, și din cele ce ţin de domeniul meșteșugăritului.

- Eu vă mulţumesc.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

PREMIERĂ

CEA MAI FRUMOASĂ FEMEIE DIN ROMÂNIA ERA O CHIŞINĂUIANCĂ

Timp de şase zile, la Chişinău vom putea urmări filme chinezeşti

Alla Baianova a decedat recent la Moscova

În perioada 20-25 septembrie, se vor desfășura, pentru prima dată la Chișinău, Zilele Filmului Chinez.

În decurs de șase zile, în incinta cinematografului „Odeon”, cinefilii vor putea urmări 11 filme realizate de cineaști chinezi în ultimii trei ani. Printre ele se numără producţii cinematografice despre mănăstirile shaolin, despre filosoful chinez Confucius, precum și despre cel mai cumplit cutremur din secolul XX, care a avut loc în anul 1976 în provincia chineză Tangshan. În Republica Moldova au mai fost organizate zilele filmului american, britanic, francofon, european, polonez, ceh, rus, românesc, belarus, ucrainean etc.

Filmele vor fi proiectate cu subtitrare în limba rusă. Accesul publicului la Zilele Filmului Chinez este liber.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

9-16 septembrie Berbec

Aveţi nevoie de confirmări din partea rudelor și a prietenilor. Părerea bună despre propria persoană va fi pusă acum la încercare.

Taur Ieșiţi în evidenţă într-o situaţie dificilă la serviciu. Nu vă dă pace gândul că nu veţi fi la înălţimea așteptărilor colegilor sau subordonaţilor.

Gemeni O veste excelentă de la un prieten sau de la unul dintre protectorii voștri mai recenţi. Vă ajută să priviţi puţin altfel viitorul, chiar dacă nu e ceea ce așteptaţi.

Rac Trebuie să renunţaţi la un plan legat de un bun al familiei sau de o sumă de bani. Nu este ușor, pentru că ţineaţi mult la aceste intenţii, dar este necesar.

Leu

Avea 97 de ani și s-a stins din viaţă, pe 30 august, într-un azil de bătrâni din Moscova.

Alla Baianova, o fostă cântăreaţă de succes, a fost cunoscută în perioada interbelică drept Cea mai frumoasă femeie din România.

Alla Baianova s-a născut în Chișinău, la 18 mai 1914. Aparţinea unei familii de artiști recunoscuţi, care nu avea legătură cu viaţa politică.

Tatăl ei, Nicolae Leviţchi, provenea dintr-o mamă româncă și un tată rus, iar mama, născută Eugenia Scorodinshi, era și ea româncă pe linie maternă. După război, cei doi artiști au stat puţin în România. În 1921, Alla, împreună cu părinţii, s-a mutat în Franţa.

A debutat la vârsta de 9 ani, când a evoluat în calitate de ajutor a tatălui ei, interpret de operă. Din 1927, Alla Baianova a început să cânte singură.

Cântăreţul a fost acuzat din toate părţile pentru o asemenea gafă și va trebui să plătească o amendă. Solistul se conformează și spune că va plăti cei 5.000 de lei cuveniţi pentru o asemenea greșeală.

Marcel Pavel a declarat că a eliminat versurile „Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/ Triumfător în lupte, un nume de Traian!”, se pare, voit, pentru a nu da startul acuzaţiilor de ordin politic, cum că l-ar ridica în slăvi pe Traian Băsescu.

“Primul refren l-am ales ca să-i îndemnăm la luptă. Dacă spuneam “Triumfător în luptă, un nume de Traian”, se interpreta politic”, a declarat el.

Pentru că a modificat voit imnul naţional și nu a fost doar o întâmplare, cântăreţul ar putea plăti cu închisoarea.

“Administraţia Prezidenţială și Parchetul ar trebui să se autosesizeze, pentru că fapta lui Marcel Pavel ar putea avea conotaţii penale. Potrivit Constituţiei, însemnele României sunt stema, drapelul și imnul naţional. Codul Penal pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă orice ofensă adusă însemnelor naţionale sau orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României”, a declarat avocatul Mihai Rapcea pentru publicaţia românească „Cancan”.

Se complică termenii unui acord cu un partener de afaceri sau apar neînţelegeri în cuplu. Problemele se învârt în jurul împărţirii unor beneficii.

Fecioară Se vorbește despre o restrângere a activităţii la serviciu, despre amânarea unor proiecte în care v-aţi pus destule speranţe de mai bine.

Balanţă Se anunţă o săptămână diferită de ceea ce vaţi fi așteptat. Sunt multe de rezolvat legate de copii, de persoana iubită sau de o investiţie importantă în casă.

Scorpion La Paris s-a format și micuţa Alla, care își uimea familia cu felul său de a interpreta romanţe. După moda vremii, părinţii cu dare de mână își trimiteau fetele la școlile pentru domnișoare, de pe lângă mănăstirile catolice. Soarta aceasta a avut-o și mica Leviţchi, devenită ulterior Baianova.

Familia a ţinut cu tot dinadinsul ca Alla să facă studii în Franţa, iar în momentul când le-a absolvit, în 1934, s-au reîntors cu toţii

Contacte: 022566791; 079007559 CMYK

în România, la București. În URRS, Alla Baianova a cântat în 1976 (în componenţa unui ansamblu românesc de estradă).

Voluntară de felul ei, a fost reţinută de Siguranţa română și chiar internată un timp în lagăr, pentru că unele din romanţe le cânta în limba rusă. Dar ea nu admitea să-i comande cineva cum să cânte. Totuși, succesul ei la București era bine cunoscut, iar pe You Tube pot fi găsite chiar și câteva înregistrări făcute de melomani din generaţiile pe care i-a cucerit, atât cu vocea, cât și cu frumuseţea ei.

Spre sfârșitul anilor ‘80 s-a trezit strâmtorată și de regimul lui Ceaușescu și, profitând de schimbările din timpul lui Gorbaciov în Rusia, a plecat la Moscova, unde în 1989 a primit cetăţenia rusă. Și-a trăit ultimii ani într-un azil de bătrâni, ultima apariţie pe scenă având loc în 2009, pe când avea venerabila vârstă de 95 de ani.

Vă doriţi mai mult timp pentru voi, poate și câteva ore împreună cu familia, pentru a vă relaxa și a vă pune la curent cu ce se mai petrece în viaţa celor dragi.

Săgetător E posibil să fie nevoie de o deplasare în interes de serviciu înainte de a veni cu o propunere în faţa șefilor. Staţi cu gândul că rudele nu au încredere în voi.

Capricorn Duceţi în spate o povară grea, dar plăcută.

Cele mai importante planuri ale voastre depind de resursele financiare de care veţi dispune.

Vărsător O schimbare importantă de planuri vă surprinde în mod plăcut. Poate fi o deplasare neplanificată sau o întâlnire cu cineva care vă e foarte simpatic.

Peşti Vă poate trece prin cap o chestie mai puţin obișnuită, care să vă aducă mai mulţi bani.

Deocamdată, doar prindeţi ideea din zbor și o analizaţi pe toate părţile.