Ziarul Flux, Ed. 41 (869)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 9 noiembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox =) Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi; Sf. Mc. Nestor

Cursul valutar 9.11.2012

Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.7091 1 Dolar american ............. 12.3271 1 Leu românesc ................. 3.4750 1 Rublă rusească ............... 0.3906 Timpul probabil:

Inteligenţa trebuie să dea viaţă acţiunii, fără ea acţiu10.11.2012 9.11.2012 nea e zadarnică. Dar fără acţiune, ce stearpă e inteligenţa!

Noros, Noros, Martin du Gard 3 100C 4 12 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

EDI|IA DE VINERI

Reportaj de la Liceul “Orizont”

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 41 (869)

XXX

(citiţi pag. 8-9)

Patriarhul Daniel: Mesaj de solidaritate faţă de Biserica Ortodoxă Rusă şi Patriarhul Kiril Preafericirea Sa Patriarhul Daniel al României a trimis o scrisoare Patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, în care își exprimă sprijinul faţă de iniţiativele Patriarhiei Moscovei legate de protejarea și promovarea principiilor Evangheliei și ale tradiţiei creștine în societate. Textul este redat mai jos.

Ministrul Anatol Şalaru şi barierele pentru „idioţi”

3

PAGINA

POLITIC

Creşterea economică, între dorinţă şi realitate

4

PAGINA

INVESTIGAŢII

Preafericirea Voastră, Iubite frate și împreună-slujitor întru Hristos, Domnul nostru, În ultima perioadă am auzit despre acte reprobabile săvârșite atât împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse, cât și împotriva Preafericirii Voastre personal.

Din nefericire, atitudinea anticreștină a unor persoane sau asociaţii ce pretind că reprezintă societatea civilă, este manifestată din ce în ce mai mult peste tot în lume. Valorile perene ale creștinătăţii, promovate de Biserica Ortodoxă, sunt din ce în ce mai dispreţuite într-o societate preponderent individualistă și secularizată, care, din nefericire, nu mai poate percepe prezenţa lui Dumnezeu și înţelege nevoia comuniunii cu El. În acest sens, Biserica Ortodoxă Română sprijină iniţiativele Bisericii Ortodoxe a Rusiei, Bisericăsoră, în ceea ce privește protejarea și promovarea principiilor Evangheliei și ale tradiţiei bimilenare creștine în societate. Totodată, Biserica Ortodoxă Română își exprimă solidaritatea frăţească cu Biserica Ortodoxă Rusă, care este defăimată și umilită. Gândindu-ne la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos către ucenicii Săi: “În lume necazuri

veţi avea, dar îndrăzniţi, căci am biruit lumea” (Ioan 16:33), ne rugăm Sfintei Treimi să Vă întărească duhovnicește și să Vă apere.

Cu siguranţă, în timpul greilor ani ai dictaturii ateiste, Bisericile noastre au învăţat să nu accepte cultura fără credinţă, știinţa fără spiritualitate, materia fără spirit, cunoașterea fără comuniune, filosofia fără speranţă, și, mai mult decât orice, o societate fără Dumnezeu. Din nefericire, observăm că societatea capitalistă de astăzi este deseori ostilă Bisericii și lucrării acesteia în societate.

În context, credem că tocmai în aceste încercări, consultarea și cooperarea între Bisericile noastre surori ne întărește în apărarea adevăratei credinţe și în cultivarea comuniunii frăţești.

Cu profund respect și dragoste frăţească întru Hristos,

LA O ANIVERSARE

Iurie Roşca, omul care păşeşte înaintea timpului

AIE şi mafiotizarea Justiţiei

6

PAGINA

ALARMANT

CSJ promovează sodomia

Săptămâna trecută, pe 31 octombrie, politicianul, publicistul și jurnalistul Iurie Roșca a împlinit 51 de ani. Nu și-a serbat ziua de naștere, pentru că, în aceeași zi, l-a petrecut pe ultimul drum pe un bun și vechi prieten al său, lingvistul și omul de cultură Valentin Mândâcanu. La cea de-a 51-a aniversare a sa, l-am văzut pe Iurie Roșca trist, abătut, îngândurat. Stătea retras într-un colţ din holul Uniunii Scriitorilor, unde a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Valentin Mândâcanu, în timp ce sute de oameni veneau să-i aducă un ultim omagiu regretatului său camarad…

Despre Iurie Roșca s-au spus și scris foarte multe lucruri de-a lungul anilor. Au fost și încă sunt destui acei care nu scapă nicio ocazie să-l bagatelizeze, să-l acuze, să-l condamne. În același timp, mulţi

continuă să-l admire, să-l susţină și să-l preţuiască.

Altfel nici nu se poate. Această fire vulcanică, ofensivă și imprevizibilă nu te poate lăsa indiferent.

El este mereu același, indiferent în ce poziţie (socială) se află. Un om care nu se raportează la jumătăţi de măsură, un nonconformist care își asumă riscuri și critici, de dragul adevărului în care crede. Un om care nu obosește niciodată, o personalitate complexă și impunătoare care știe să-și facă simţită prezenţa.

Iurie Roșca nu este omul prezentului, de aceea, nu este niciodată „în rând cu moda”. El este mereu cu un pas înainte, trăiește și simte azi ceea ce vor trăi și simţi ceilalţi abia peste câţiva ani. Și așa a fost dintotdeauna.

Toate mesajele și ideile pe care le-a promovat de-a lungul timpului erau neînţelese și inacceptabile pentru majoritatea la momentul respectiv.

Continuare în pag. 2

CMYK

= DANIEL, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Sursa: mitropolia.md

FLUX

2

Actual

9 NOIEMBRIE 2012

Plahotniuc, supravegheat de Interpolul din Italia?

Prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, se află sub monitorizarea Biroului Interpol de la Roma. Informaţia a fost făcută publică de către deputatul PCRM, Grigore Petrenco, în cadrul ședinţei Parlamentului care a avut loc joi, 8 noiembrie, transmite UNIMEDIA. „Plahotniuc a plecat astăzi de urgenţă în Italia. Avem informaţia că biroul Interpolului din Italia a emis o solicitare de supraveghere a tutu-

LA O ANIVERSARE Iurie Roşca, omul care păşeşte înaintea timpului Urmare din pag. 1 Peste câţiva ani însă, cei care îl contraziceau și îl blamau pentru ceea ce spunea și promova anterior deveneau, într-un mod de-a dreptul ridicol, ei înșiși promotori înverșunaţi ai acestor mesaje și idei. Asemenea epigonilor despre care a scris Eminescu. Pentru Iurie Roșca însă, aceste idei deja nu mai erau actuale. El iarăși era cu un pas înainte. În cei peste 20 de ani de când se află în prim-planul vieţii publice din Republica Moldova, a scris sute de articole, a ţinut mii de discursuri publice. Și ceea ce este impresionant la acest om este că niciodată nu a fost lipsit de consistenţă, de originalitate. Luările sale de atitudine au fost întotdeauna argumentate, categorice și de o profunzime intelectuală uluitoare, astfel încât nimeni dintre cei care și-au făcut meserie din a-l critica nu au putut vreodată să-l contrazică în mod civilizat, cu argumente valabile.

Mulţi dintre cei pe care i-a avut în preajmă în vâltoarea evenimentelor pe care le-a trăit din plin l-au trădat, provocându-i răni adânci. Alţii l-au părăsit, pur și simplu, nemaiputând să facă faţă ritmului, dar și presiunilor venite din partea neprietenilor pe care el, Iurie Roșca, în virtutea poziţiei sale de lider, i-a avut întotdeauna.

Anterior, un amic mi-a spus, cu un subtil reproș: „Trebuie să fii tare curajos să stai și acum alături de Roșca”. Păi, curajul este o virtute, nu-i așa? Cine și ce altceva poate să-mi reproșeze? Dumnezeu i-a dat lui Iurie Roșca să ducă o cruce mare și grea, pentru că puterea și rezistenţa sa este mare. Noi ducem cruci după puterea și rezistenţa noastră. Fiecare poartă răspundere personală pentru păcatele sale și nu suntem noi în puterea de a judeca.

Domnule Iurie Roșca, să vă dea Domnul sănătate, putere și credinţă. Și, cu binecuvântarea Celui de Sus, cu înţelepciunea dumneavoastră și cu sprijinul prietenilor, veţi izbândi, cu siguranţă.

La mulţi ani!

Nicolae FEDERIUC, FLUX

ror contactelor și mișcărilor sale prin Europa. El este urmărit în legătură cu învinuirile de asociere la grupuri criminale, spălare de bani, asocierea cu crima organizată”, a declarat Petrenco.

Totodată, comuniștii au solicitat ca ministrul de Interne, Dorin Recean, dar și șeful biroului Interpol din Republica Moldova să vină astăzi în Parlament pentru a face lumină în acest caz.

Potrivit ziarului Adevărul, la 17 august 2012 biroul Interpol de la Roma (National Central Bureau, Interpol) a emis o notă prin care anunţă că a iniţiat un dosar penal pe numele lui Vlad Plahotniuc. În notă se spune că acesta este învinuit de „asociere la

grupuri criminale, crimă organizată și spălare de bani”. Informaţia încă nu a fost confirmată de către Interpolul din Italia.

Prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a declarat pentru Adevărul că cineva este interesat în acest lucru. Ba mai mult, acesta consideră subiectul unul răsuflat. „Nu știu la ce vă referiţi. Sunt într-o vizită oficială în Italia. Cineva încearcă să lege această vizită de faptul că aș fi dat în căutare de Interpol. Am trecut deja toate procedurile de la frontieră și totul e în ordine.

Nu vi se pare că toată abureala asta s-a cam răsuflat?” a declarat pentru “Adevărul“ Vlad Plahotniuc.

Sursa: unimedia.info

Ministrul Şalaru şi barierele pentru „idioţi” Tragicul accident din 4 noiembrie de la Mereni, Anenii Noi, în care și-au pierdut viaţa patru persoane, alte trei fiind spitalizate în stare foarte gravă, a iscat iarăși un schimb de replici între politicienii de la putere, aceștia încercând să pună unul pe seama celuilalt vina pentru dezastrul din domeniul transporturilor. Premierul Filat și-a amintit că, acum un an, după un accident similar care s-a soldat cu 8 morţi și 14 răniţi, produs în apropierea satului Bulboaca, el a emis o dispoziţie în care a cerut să fie instalate bariere de protecţie la trecerile de cale ferată.

Ministrul Transporturilor, Anatol Șalaru, a declarat că nu are 60 de milioane de lei ca să instaleze bariere pentru „idioţii care nu vor să respecte regulile și indicatoarele rutiere”. Ce-i drept, până la această nouă tragedie, când un alt microbuz a fost spulberat de o garnitură de tren, Șalaru nici nu pare să se fi sinchisit de dispoziţia premierului și nici nu a dat semne că ar fi îngrijorat de faptul că nu are sau că ar căuta bani pentru instalarea barierelor. Dar nici premierul nu s-a prea interesat dacă i-a fost executată dispoziţia.

Acum să vorbim despre idioţii care nu merită investiţii de 60 de milioane de lei. Cu ani în urmă, trecerile de cale ferată erau îngrădite de bariere care trebuiau manevrate manual. Un lucrător de la calea ferată avea grijă să coboare și să ridice bariera, la venirea și, respectiv, la plecarea trenurilor.

Mai târziu, au apărut barierele automatizate, dotate și cu semnalizare sonoră. Dar nu pentru că atunci toţi pe-un cap erau idioţi. Și nici nu cred că acum a crescut subit numărul acestora. Barierele trebuie instalate pentru prevenirea, pe cât este posibil, a unor accidente grave soldate cu victime, deoarece datoria autorităţilor este să reducă riscurile, să protejeze cetăţenii, indiferent de gradul de inteligenţă al acestora.

Poate că unii șoferi sunt idioţi, așa cum zice ministrul. Din păcate, și idioţii ajung uneori să conducă mijloace de transport, iar câteodată, chiar să ne conducă pe noi. Dar pot exista o sumede-

nie de situaţii neprevăzute – vizibilitate redusă, o defecţiune tehnică, un moment de neatenţie – în care aceste bariere ar putea salva vieţi omenești. Prin urmare, ministrul Transporturilor este obligat să-și îndeplinească mai întâi îndatoririle, să rezolve problemele grave din domeniu și doar apoi să se lanseze în divagaţii despre iresponsabilitatea și lipsa de educaţie a șoferilor. De altfel, și Poliţia Rutieră a menţionat într-un comunicat că accidentul a fost cauzat atât de iresponsabilitatea șoferului, cât și de faptul că pasajele feroviare nu sunt amenajate corespunzător.

Problema șoferilor care trec la culoarea roșie a semaforului, care nu acordă prioritate în trafic, nu respectă regulile de circulaţie și nu ţin cont de indicatoarele rutiere există și trebuie soluţionată.

Dar înainte de a afirma că pe șoferi nu-i opresc nici barierele, aceste bariere ar trebui mai întâi instalate. În caz contrar, toate aceste digresiuni nu sunt decât încercări de declinare a responsabilităţii și deviere a atenţiei opiniei publice de la o problemă concretă. Majorarea amenzilor, responsabilitatea Ministerului de Interne, a Poliţiei Rutiere, sunt chestiuni care trebuie discutate, doar că nu în acest context.

La Ministerul Transporturilor s-au acumulat o mulţime de probleme care nu se știe când vor fi rezolvate, probleme de care depinde, inclusiv, siguranţa noastră atunci când circulăm pe drumurile publice. Este vorba de neregulile din transportul interurban, de drumurile deteriorate sau prost reparate, de proasta valorificare a mijloacelor financiare oferite de partenerii externi pentru reconstrucţia drumurilor. Nu vom deschide aici parantezele privind acuzaţiile de corupţie în domeniu, numeroasele scandaluri în care a fost implicat ministerul, de recentele dezvăluiri despre infracţiunile comise la întreprinderea „Calea Ferată a Moldovei”, nici de controversatul „tren european”, modernizat cu suma de 2,2 milioane de euro. În aceste chestiuni ar trebui să se pronunţe, mai întâi, organele abilitate.

Vom spune doar că nu lipsa mijloacelor financiare ar trebui invocată în cazul procurării barierelor de protecţie, pentru că ministerul beneficiază, probabil, de cele mai mari granturi, iar Fondul Rutier este de peste un miliard de lei. „Numai nu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor să vorbească de lipsă de bani.

Nu CFM trebuie să solicite bani din buget, fiind monopolist al căii ferate. Bani au fost găsiţi pentru diverse evenimente și altele. Acum este vorba de lipsă de responsabilitate”, l-a admonestat premierul Filat pe ministrul Șalaru. Îi dăm dreptate, dar mai adăugăm că „pentru diverse evenimente și altele” la noi mereu s-au găsit bani. Inclusiv din Fondul de Rezervă al Guvernului.

Filat nu a ezitat să facă și câteva aluzii mai mult decât transparente la pretenţiile liberalilor de a dispune de anumite funcţii publice, declarând că așteaptă asumarea unor responsabilităţi, „nu doar funcţii și imagine publică”. De asemenea, premierul a sugerat că banii necesari pentru instalarea barierelor de protecţie pot fi luaţi din Fondul Rutier, cel puţin pentru trecerile mai periculoase și cu un trafic intens.

Pe de altă parte, ministrul Transporturilor a afirmat după producerea accidentului de la Mereni că ar fi propus anterior ca o parte din bariere să fie instalate din mijloacele Fondului Rutier, dar că nu a primit niciun răspuns de la Guvern.

Așa ori altfel, ministrul Șalaru pare să se fi înduplecat și a promis să instaleze în cel mai scurt timp bariere la 13 treceri de cale ferată, acolo unde au fost înregistrare cele mai multe accidente în ultimii ani, cu bani din Fondul Rutier. Ministrul vrea să procure instalaţiile respective de la producătorii europeni, după organizarea unor licitaţii.

Amintim că în total ar fi necesare 54 de bariere.

Sperăm că autorităţile nu vor trage prea mult de timp sau, și mai grav, nu-și vor uita promisiunile și nu-și vor neglija îndatoririle, așa cum au făcut-o și până acum.

Ioana FLOREA, FLUX

3 FLUX Creşterea economică, între dorinţă şi realitate Politic

9 NOIEMBRIE 2012

Săptămâna trecută, Legislativul a adoptat în lectură finală Legea Bugetului de stat pentru anul 2013. Acesta prevede venituri în valoare de aproximativ 23 de miliarde de lei și cheltuieli de aproape 24 de miliarde și un deficit bugetar de aproximativ 900 de milioane de lei. Se estimează o rată a inflaţiei de 5%. Bugetul are la bază o creștere economică de 5 la sută.

Din totalul cheltuielilor publice, 67,4% vor fi destinate domeniului social.

Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va fi, ca și în 2012, de 400 de milioane de lei. Fondul rutier va dispune de peste un miliard de lei, iar Fondului naţional pentru dezvoltare regională i-au fost alocate doar 191 de milioane de lei.

De suplimentări substanţiale vor beneficia bugetele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, al Comisiei Electorale Centrale, Curţii Constituţionale, Biroului Naţional de Statistică, al Ministerului de Externe, dar și al Parlamentului Republicii Moldova. De asemenea, a fost alocată suma de 20

de milioane de lei pentru construcţia Palatului Sportului.

Experţii au atenţionat că prognoza de creștere economică de 5% este una mult prea optimistă, pentru că, practic, nu se întrevăd sursele pentru o creștere atât de spectaculoasă. Analiști de la Expert-Grup atenţionau că, în cel mai bun caz, creșterea ar putea fi de 1 la sută. Și datele statistice arată

clar că economia este în descreștere.

De asemenea, guvernatorul Băncii Naţionale afirma recent că economia ar putea intra în stagnare.

Mai mult decât atât, chiar Ministerul Economiei a solicitat o revizuire a prognozelor economice, după ce proiectul Bugetului fusese expediat deja în Parlament, „drept urmare a înrăutăţirii situaţiei macroeconomice în raport

Fratele deputatului PLDM, Chiorescu, condamnat la închisoare Deputatul liberal-democrat Iurie Chiorescu a minţit atunci când a negat că fratele său este autoritate criminală. Eugen Chiorescu, în vârstă de 26 de ani, este după gratii deja de un an. A fost acuzat de săvârșirea mai multor infracţiuni, dar este condamnat la șase ani pentru escrocherie.

La nici 23 de ani, Eugen, fratele deputatului Iurie Chiorescu, a reușit să câștige încrederea mai multor moldoveni care vroiau să plece la muncă peste hotare. După ce le-a promis că îi va ajuta, a încasat de la ei 130 de mii de lei și a dispărut. „Le promitea că o să fie angajaţi peste hotarele Republicii Moldova la serviciu, însă, în final, nu s-a întreprins nicio acţiune. Dânsul nu avea o firmă care ar fi fost autorizată pentru a se ocupa cu această activitate. Escrocheria a fost comisă în privinţa a 14 persoane”, a declarat pentru Jurnal TV procurorul la Curtea de Apel Chișinău, Pavel Guţan Astfel, în 2009, Judecătoria Botanica l-a condamnat la 9 ani de închisoare. Avocatul inculpatului a atacat sentinţa la Curtea de Apel, reușind reducerea termenului de detenţie cu trei ani. Astfel, în 2011, Eugen Chiorescu a ajuns după gratii. Nemulţumiţi, procurorii au atacat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, însă magistraţii au respins recursul.

Departamentul Instituţii Penitenciare nu a putut preciza unde anume este ţinut după gratii Eugen Chiorescu.

Cert este că recent, escrocul a fost mutat din penitenciarul nr. 13 din capitală. Până la condamnarea fratelui său, deputatul PLDM, Iurie Chiorescu, și colegul de fracţiune Lilian Zaporojan au solicitat procurorilor să-l cerceteze în stare de libertate, dar fără succes. Zaporojan recunoaște că este prieten cu fraţii Chiorescu.

Fratele deputatului PLDM a ajuns în vizorul poliţiei la

Premierul Vladimir Filat la botezul fiicei deputatului PLDM, Iurie Chiorescu

cu prognoza precedentă”. Specialiștii ministerului afirmau că, în 2013, creșterea economică va fi mai mică decât cea indicată în proiectul Bugetului de Stat. În pofida tuturor avertismentelor, s-a insistat pe creșterea de 5%, deși chiar deputaţii AIE care au votat Legea Bugetului nu par prea convinși că acest obiectiv poate fi atins și nu exclud că vor fi necesare rectificări bugetare.

Spicherul Marian Lupu a opinat, imediat după aprobarea Bugetului, că ar putea fi vorba de un „proiect provizoriu”: „Corpul de deputaţi este conștient că votul asupra acestui proiect este un vot, cel mai probabil, asupra unui proiect provizoriu. Nu excludem că sunt șanse la nivel de mobilizare a capacităţilor profesionale a fiscului”.

Liberalul Mihai Ghimpu a vorbit despre ceea ce-și dorește, nu despre ceea ce este: „Oare nu suntem noi pentru ca să avem o creștere economică? Toţi suntem pentru. Cine nu vrea ca viaţa lui să fie mai bună? Și de fiecare dată trăiești cu speranţa. Dar aici e speranţa, da în buget sunt cifre. Mă rog, se corectează și cifrele”.

Doar că nu întotdeauna ceea ce-ţi dorești, se și întâmplă. Și nu este suficient să vrei o viaţă mai bună, pentru

a o avea în realitate. Dar, cu siguranţă, vor fi și dintre cei care vor resimţi aceste îmbunătăţiri.

Mai multe organizaţii neguvernamentale au acuzat lipsa de transparenţă din partea Guvernului în procesul de elaborare și adoptare a proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2013, ceea ce, în opinia lor, a afectat grav calitatea acestuia.

Joi, 8 noiembrie, Parlamentul a adoptat în lectură finală și Bugetul asigurărilor sociale de stat și cele de asistenţă medicală pentru anul 2013.

Fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală va avea venituri de 4 miliarde 78 de milioane de lei, cheltuieli de 4 miliarde 178 de milioane de lei, cu un deficit de 100 de milioane de lei.

Poliţa de asigurare medicală va costa 3318 lei, cu 10 la sută mai mult decât anul acesta. Va fi păstrat sistemul de reduceri pentru agricultori și pentru persoanele care vor procura poliţa în prima jumătate a anului 2013.

Proiectul Bugetului asigurărilor sociale prevede venituri și cheltuieli de peste 10 miliarde de lei, deficitul fiind de 80 de milioane.

Ioana FLOREA, FLUX

Deputaţii au trecut de la vorbe la pumni

doar 21 de ani. În 2007 a fost sancţionat pentru punerea în circulaţie a cinci mii de dolari falși. „Fiind audiat în ședinţa de judecată, inculpatul Chiorescu Eugen a indicat că recunoaște integral vina în comiterea infracţiunii și a declarat că de la niște persoane puţin cunoscute din Transnistria a primit 5000 de dolari falși, în bancnote a câte 100 de dolari, pe care le-a propus unei persoane la fel puţin cunoscute”, se arată în Dosarul lui Chiorescu.

Atunci, Eugen Chiorescu a scăpat cu o amendă. Precizăm că săptămâna trecută, comunistul Artur Reșetnicov a vorbit în plenul Parlamentului despre dosarul fratelui deputatului PLDM. Atunci, liberal-democratul Iurie Chiorescu a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a negat acuzaţiile.

Pe lângă faptul că a încercat să ascundă trecutul fratelui său, liberal-democratul trebuie să lupte și pentru propria imagine, șifonată de doi ani. În decembrie 2010, Iurie Chiorescu, ajutat de președintele raionului Sângerei, l-a bătut cu picioarele pe consilierul local Ion Roșca. Instanţa din Sângerei i-a sancţionat contravenţional, decizie atacată ulterior de bătăuși la Curtea de Apel Bălţi. Dosarul a fost purtat prin instanţe mai bine de un an, timp în care parlamentarul presa victima prin intermediul persoanelor apropiate. Într-un final, Ion Roșca a cedat.

Ofiţerul de presă al fracţiunii PLDM ne-a spus că de trei zile, deputatul Iurie Chiorescu este într-o deplasare de serviciu în Croaţia și nu poate fi contactat telefonic. Acum nu ne rămâne decât să așteptăm că după ce va reveni în ţară, parlamentarul va fi dispus să vorbească despre dosarele familiei.

De la vorbe la fapte. După altercaţiile verbale cu care ne-au obișnuit aleșii poporului, aceștia au ajuns să-și împartă deja și pumni. Joi, 8 noiembrie, deputatul liberaldemocrat Alexandru Cimbriciuc și comunistul Iurie Muntean s-au luat la bătaie, chiar în timpul ședinţei în plen a Parlamentului. Incidentul a pornit de la solicitarea deputatului comunist Zinaida Chistruga de a-l invita în Legislativ pe președintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean. Parlamentarul a vrut să afle de ce cheltuielile pentru deplasările premierului peste hotare se acoperă din Bugetul de Stat. În replică, liberal-democratul Valeriu Streleţ a decis să facă o glumă pe seama comuniștilor. “Cu titlul de glumă. Ar trebui să-l chemăm pe ministrul Sănătăţii, inclusiv ca să facă o examinare unor reprezentanţi ai PCRM. Nu știu ce se întâmplă cu ei, că cer unele lucruri în condiţii absolut stupide. Orice deplasări de serviciu ale prim-ministrului sunt în interesul ţării”, a declarat Streleţ.

Se pare însă că gluma nu a fost pe placul deputaţilor din PCRM, care au decis să soluţioneze conflictul prin aplicarea forţei fizice. Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a încercat să calmeze spiritele. “Aici nu e ring de box”, a avertizat el.

Deputaţii care s-au luat la bătaie în Parlament și-au apărat colegii de partid. Cel puţin așa au declarat comunistul Iurie Muntean și liberal-democratul Alexandru Cimbriciuc.

“A demonstrat încă o dată nivelul slab de cultură a comuniștilor. Eu l-am apărat pe Valeriu Streleţ, pentru a nu fi atacat de comuniști. Reidman îl înjura pe domnul Streleţ cu limbaj necenzurat, iar eu i-am cerut să se dea într-o parte și să-i dea voie lui Valeriu Streleţ să vorbească. El nu m-a lovit, deoarece mă pot apăra foarte bine, m-a lovit în palmă”, a menţionat deputatul PLDM, Alexandru Cimbriciuc.

La rândul său, Iurie Muntean a afirmat că și-a apărat și el colegul de partid, pe Oleg Reidman: “Domnul Cimbriciuc este deprins cu așa comportament de prin anii 90, când a fost poliţist sau bandit. Dar acum e clar, e pur și simplu un bandit. La momentul respectiv, mi-am apărat colegii”.

Oleg Reidman a declarat că a rugat să îi fie închis microfonul lui Streleţ: “M-am apropiat ca să-i spun că nu e de competenţa lui să decidă dacă ministrul Sănătăţii ar trebui să examineze deputaţii PCRM”.

Președintele fracţiunii PCRM, Maria Postoico, are o explicaţie pentru comportamentul deputatului Iurie Muntean: “Dacă stăteau la microfon ca să ia cuvântul, din ce considerente Cimbriciuc trebuia să-l îmbrâncească, să-l lovească? Lasă să se lămurească. S-au încălzit puţin, poate că și la minte se vor încălzi”.

Totodată, președintele fracţiunii PCRM susţine că Alexandru Cimbriciuc a fost cel care a început conflictul: “Cimbriciuc primul a venit cu pumnii, el este deprins cu așa contingent, de aceea se comportă astfel”.

Sursa: jurnal.md

FLUX, după Publika TV

FLUX

4

Investiga\ii 9 NOIEMBRIE 2012

AIE şi mafiotizarea Justiţiei În perioada 2011-2012, am asistat la câteva tentative ale opoziţiei și ale cetăţenilor de a se adresa în instanţa de judecată privind contestarea unor decizii controversate ale puterii. De fapt, rezultatul acestor eforturi era cunoscut din start.

Operaţiunea „sechestrarea” În perioada anilor 1990-2000, sistemul judiciar a fost dependent de putere, dar această dependenţă avea un caracter interpersonal. La acel moment, încă nu exista un sistem bazat pe ierarhia judecătorilor, în care procesul să fie controlat pe verticală. În anii 2001-2002, apoi în 2007, PCRM face o „revizuire” a corpului judiciar, numind persoane loiale în funcţii cheie din sistem. Folosind apropierea de PCRM, domnul păpușar deja în 2005-2007 reușește să și-i supună pe mulţi dintre judecători și reprezentanţi ai structurilor de forţă.

Odată venită la putere, AIE avea nevoie de „garanţii”. Iată de ce, sub pretextul luptei cu „judecătorii corupţi”, s-a purces la demiterea judecătorilor inacceptabili și înlocuirea lor cu persoane loiale noii guvernări.

Practic, am scăpat de dracu’ și am dat de tat-su’, sistemul corupt rămânând intact. În 2009-2011, ca urmare a unei „operaţiuni speciale”, bine regizate, și-au pierdut funcţiile: - Președintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu (loial președintelui Voronin, dar care a încercat să „flirteze” cu Vladimir Plahotniuc). La ședinţa judecătorilor din 13 septembrie 2010, Ion Muruianu a declarat că presa încearcă să discrediteze Justiţia. „Mass-media, care fiind prin definiţie dulăii de gardă ai societăţii, se transformă uneori, să-mi fie scuzată expresia, în câini turbaţi, care devin periculoși pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc”, a spus Ion Muruianu.

Imediat a fost organizată o avalanșă de „adresări” și „declaraţii” semnate de jurnaliști notorii, oameni de artă, adică de „societatea indignată” care a cerut „capul lui Muruianu”. Pe 7 februarie 2012, Mihai Poalelungi îl substituie pe Muruianu.

- Președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere (este demis în septembrie 2011, sub pretextul că a făcut „declaraţii politice”). Este substituit de Alexandru Tănase. Dumitru Pulbere a fost președinte al CC începând cu luna martie 2007 și a fost reales în anul 2010.

- În anul 2010, Nicolae Timofti devine președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Începând cu luna iulie 2012 – președinte interimar, apoi și președinte al CSM este Nichifor Corochii.

- Președintele Curţii de Apel Chișinău, Anatol Doga, a fost destituit din funcţie sub pretextul că nu și-a declarat toate veniturile. În locul lui, în iulie 2012, a fost numit Ion Pleșca, ex-deputat din partea AMN. - La sfârșitul anului 2011 - mijlo-

cul anului 2012, au fost lichidate judecătoriile economice. Președintele Curţii de Apel Economice, Aurel Colenco, și-a dat demisia.

- Procurorul general Valeriu Gurbulea a fost numit în funcţie prin decizia Parlamentului pe 8 februarie 2007. În anul 2009, procuror general devine Valeriu Zubco, care este promovat de Partidul Democrat și e o persoană apropiată lui V. Plahotniuc.

- În 2009 este demis șeful CCCEC, Valentin Mejinschi. Fotoliul, care, după algoritm, revine PD-ului, a fost oferit lui Viorel Chetraru. Mejinschi a fost desemnat în funcţia de director al CCCEC în 2004, prin Hotărârea Guvernului, funcţie pe care a deţinut-o până în martie 2008, când a intrat în Guvernul Greceanîi în calitate de ministru de Interne. Cert este că actualmente domnul Mejinschi este șeful unei instituţii private de pază și protecţie, controlată de președintele democraţilor. În luna mai 2010, prin decretul lui Marian Lupu, este format Consiliul pentru reforma Justiţiei, 70 la sută din componenţa Consiliului era controlată de păpușar.

De facto, Alianţa a „croit” sistemul judiciar după bunul său plac. Însă, dacă e să fim obiectivi până la capăt, sistemul judiciar este dependent cel mai mult de domnul păpușar.

Mai târziu s-a aflat că în Acordul AIE era prevăzută și partajarea conform algoritmului a Curţii Supreme de Justiţie. Respectiv, toate discuţiile despre necesitatea „reformării sistemului de justiţie”, numirea în funcţii a oamenilor noi, cu mentalitate nouă, nu este decât un paravan pentru acoperirea intereselor AIE de a-și subordona sistemul judiciar.

Revenind la acuzaţiile aduse de unii politicieni și bloggeri privind dependenţa unor judecători de V. Plahotniuc, putem aduce câteva argumente care, cel puţin, ne permit să punem în discuţie subiectul: 1) Nicolae Timofti, președintele CSM în 2010-2012 (acum președintele ţării): - fiul președintelui, Nicu Timofti, este angajat la televiziunea „Prime” (proprietatea lui Vladimir Plahotniuc); - după alegerea în funcţia de președinte, cumnatul lui Nicolae Timofti, Alexei Postolachi, este ales președinte al raionului Florești din partea Partidului Democrat din Moldova; - pe 13 septembrie, președintele îl decorează cu „Ordinul Republicii” (cea mai înaltă distincţie de stat) pe Emil Childescu, socrul lui Vladimir Plahotniuc; - la începutul lunii august 2012, domnul Timofti aprobă prin decret noua componenţă a Consiliului pentru reforma Justiţiei și reconfir-

mă rolul lui Vlad Plahotniuc în cadrul acestei structuri, asta în pofida faptului că ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a solicitat, în repetate rânduri, ca Plahotniuc să fie exclus din componenţa Consiliului; - a recunoscut că omenește l-a iertat pe Aurel Colenco (conform unor surse, persoană apropiată oligarhului Plahotniuc) pentru acţiunile lui ilegale. Totodată, a fost învinuit că a reacţionat foarte lent în cazul atacurilor raider. CSM, timp îndelungat, nu a reușit să se întrunească pentru a lua atitudine faţă de judecătorii implicaţi în atacurile raider (de care Plahotniuc este bănuit că le-ar fi orchestrat – nota FLUX).

2) Ion Pleșca, președintele Curţii de Apel Chișinău. În septembrie 2012, ziarul „Adevărul” scria că Ion Pleșca are datorii creditare de 17 milioane lei la două bănci comerciale. 12 milioane de lei sunt datorii la „Moldindcombank”, la care acţionarul principal este multimilionarul Veaceslav Platon, alte 5 milioane sunt luate de la „Victoriabank”, care aparţine lui Vlad Plahotniuc. Toate creditele sunt gajate cu un singur apartament de 78 metri pătraţi, fără ca să fie indicat comisionul. Potrivit ziarului, această situaţie sugerează ideea că împrumuturile au fost plata pentru anumite servicii. Se poate lesne de presupus despre ce gen de servicii este vorba.

3) Valeriu Zubco, procurorul general, promovat în funcţie de PDM, este o persoană apropiată păpușarului.

4) Viorel Chetraru, șeful Centrului Naţional Anticorupţie, a recunoscut că este promovat de Partidul Democrat.

5) Alexandru Tănase, președintele Curţii Constituţionale. Potrivit lui Sergiu Mocanu, este omul păpușarului. Această idee este susţinută și de cunoscutul bloger Alex Cozer, de ziarele „Moldova Suverană” și „Flux”.

Chiar și liderii AIE (Vladimir Filat și Marian Lupu) au recunoscut că unele decizii ale Curţii Constituţionale au fost „cumpărate”. Înainte de demisia lui Tănase din funcţia de ministru al Justiţiei, editorialistul politic al ziarului ”Flux”, Sergiu Praporșcic, afirma că Tănase va pleca din PLDM și că acesta colaborează cu Plahotniuc.

Mai târziu, Sergiu Praporșcic scria: „faptul că Plahotniuc i-a asigurat lui Tănase mandatul de președinte al CC este un lucru atât de evident și unanim recunoscut, încât enunţarea lui nici nu mai prezintă o noutate, ci deja o banalitate ordinară”. Publicistul Emil Constantiniu la fel afirmă că, după ce Plahotniuc și-a promovat oamenii săi în Procuratură și Curtea de Apel, nu-i mai rămânea decât să-l împingă pe Alexandru Tănase la funcţia de președinte al Curţii Constituţionale. Printre altele, cel mai bun prieten al lui Tănase, Vitalie Nagacevschi, la fel a părăsit PLDM-ul și s-a făcut avocatul lui Plahotniuc.

6. Mihai Poalelungi (președintele Curţii Supreme de Justiţie). Publicistul Emil Constantiniu afirmă că Mihai Poalelungi este prietenul lui Alexandru Tănase. Începând cu anul 2008, acesta a fost judecător la CEDO cu un salariu de 19 000 de euro lunar. De ce a acceptat atât de ușor să schimbe statutul și imunitatea unui judecător european? Oare chiar doar pentru a intra în cohorta

”Zubco-Pleșca-Tănase”, se întreabă autorul? Unele surse bine informate afirmă că o perioadă îndelungată de timp, Poalelungi l-a consultat pe Vladimir Plahotniuc.

Cumetrismul în Justiţie Unul dintre mecanismele fine de subjugare a puterii judecătorești în Republica Moldova este cumetrismul și relaţiile de tip clientelar. Astfel, cumetrismul, ca element fundamental al „capitalismului cumetrilor” sau „crony capitalism”, reprezintă un flagel social ce compromite modernizarea ţării.

Vom numi aici doar câteva conexiuni de tip clientelar și de rubedenie pe care le aducem ca probe în instanţă, că sistemul judecătoresc este „acaparat”, deci, dependent de putere.

- Viorel Chetraru, director CCCEC (acum CNA – nota FLUX). Tatăl său este Anatol Chetraru, consilier raional Hâncești, membru al Consiliului Politic Executiv al PDM; - Procurorul Chișinăului, Ion Diacov, este fratele lui Dumitru Diacov (președinte de onoare al PDM);

- Procurorul general Valeriu Zubco este căsătorit cu sora lui Ghenadi Sajin, administratorul firmei lui Plahotniuc „Finpar Invest”; - Președintele CSJ, Mihai Poalelungi, este nașul lui Oleg Melniciuc, vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani (apropo, examinează dosarele contra lui Sergiu Mocanu); - Domnica Manole, judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău, este verișoară cu Dumitru Diacov. Tot ea judecă cazul NIT; - Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la sectorul Râșcani, este cumnat cu Vladimir Plahotniuc; - Ion Ţurcanu, președinte al Judecătoriei Centru, fin de cununie al Liubei Brânză, soţia lui Sergiu Brânză, membru al Colegiului de calificare a judecătorilor; - Ion Druţă, președintele Judecătoriei Botanica, este cuscru cu Mihail Ciugureanu, arhicunoscutul ex-președinte al Curţii de Apel Chișinău pe timpul guvernării PCRM.

Cum instanţele servesc oligarhii Atunci când Viorel și Victor Ţopa l-au acuzat pe Vladimir Plahotniuc

Investiga\ii 9 NOIEMBRIE 2012

că ar sta în spatele atacurilor raider, sistemul s-a autosesizat imediat. Viorel Ţopa a fost condamnat la 8 ani, iar Victor Ţopa – la 10 ani de privaţiune de libertate (termenul ultimului a fost micșorat până la 7 ani). Nimeni așa și nu a fost pedepsit la modul serios pentru atacurile raider. Posibil, prejudiciul de 100 de milioane de euro este o nimica toată. Și aceasta se întâmplă în condiţiile în care principalul suspect este cunoscut. Instanţa de la Londra a indicat cert asupra lui.

Totodată, multe alte cazuri de rezonanţă s-au pierdut în neant. Nu a fost nimeni penalizat pentru armamentul vândut Armeniei, pentru promovarea intereselor cazinourilor (prejudiciu de 6 milioane). La fel, nimeni nu a fost sancţionat pentru faptul că Iranul ar fi transferat sub pavilion moldovenesc, cel puţin, opt nave pentru a evita sancţiunile internaţionale care i-au fost impuse din cauza programului nuclear iranian. Or, Ministerul Transporturilor a încasat oficial un milion de lei. Asta oficial. Dar neoficial?

Adresarea către Procuratură înaintată de Marcel Darie în 2011 privind tenderul dubios cu participarea firmei „Parstar” (patronată de Ghimpu) a fost dată uitării. Cifrele care figurează în acest caz sunt demne de atenţie – 260 de milioane de lei. Ancheta evenimentelor din 7 aprilie s-a blocat, iar AIE refuză să organizeze audieri parlamentare pe acest subiect. Cazurile cu Nichifor, mâna dreaptă a păpușarului, sfidează absurdul. La 15 octombrie aflăm încă o „noutate”: insulele din parcul „La izvor”, cu o suprafaţă de 1,5 ha, vor fi atribuite restaurantului care se află pe mal. O decizie definitivă și irevocabilă a fost luată de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), unde șef e Mihai Poalelungi.

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, care a declarat anterior că anume păpușarul ar avea interese să obţină cele două insule, susţine aceeași părere.

Amintim că în anul 2008, în urma unei hotărâri de guvern, restaurantul „La Izvor” a ajuns în proprietatea lui Plahotniuc, iar terenul adiacent de peste un hectar a fost obţinut prin intermediul unui atac raider cu participarea judecătorului Grigore Zubati de la Curtea de Apel Chișinău. Apropo, pe 2 noiembrie, CSJ i-a retras în mod abuziv mandatul deputatului din Adunarea Populară a Găgăuziei, Victor Petrioglo, membru al „Găgăuziei Unite” a lui Mihail Formuzal. În consecinţă, păpușarul a obţinut majoritatea, promovându-l la funcţia de spicher pe oligarhul Dmitri Constantinov. Deputaţii din „Găgăuzia Unită”, în semn de protest, au boicotat alegerile. Deci, Justiţia e utilizată deja în luptele politice, în lupta pentru controlul primăriilor, a legislativelor locale etc.

Concluzia e simplă: sistemul s-a mafiotizat definitiv, lucru confirmat și de revista geopolitică italiană Lime, care numește Moldova ca fiind stat mafiot.

Poveste de succes, nu-i așa?

Bogdan ŢÂRDEA

P.S. Și totuși, sunt și unele semnale pozitive. S-au produs unele reforme la CCCEC, au fost lichidate judecătoriile economice, a fost adoptată concepţia privind reforma Justiţiei, se prevede lipsirea procurorului general de împuternicirile exagerate pe care le deţine la moment. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a venit cu propuneri de restructurare a corpului judecătoresc.

UE cere reforme reale, nu mimate.

Poate, mai sunt șanse, mai știi.

B. Ţ.

Sursa: bogdantsirdea.eu

5

FLUX

Decriminalizarea contrabandei: Filat vrea de la AIE garanţii de securitate personală?!

Să fiu sincer, când am aflat despre iniţiativa care prevede decriminalizarea contrabandei N-AM CREZUT! N-am crezut că, într-un stat afectat grav de acest flagel, care-i macină economia și imaginea în exterior, este posibil așa ceva. Mâinile-n cap mi le-am pus doar când am văzut proiectul pus pe hârtie, ba chiar și fiind însoţit de o notă informativă semnată de Tudor…

Bandiţchi. Ca să vezi, acest proiect de lege mai poate fi și… explicat!

Iniţial știrea mi s-a părut neverosimilă, ba chiar imposibilă și am crezut că e vorba de o „pușcă” cu… conţinut de PR negru pe domeniul care este cel mai vulnerabil pentru actualul premier de la Chișinău. Și dacă totuși „imposibilul e posibil” la Chișinău, proiectul de lege, care în versiunea Cancelariei de Stat, cică, se referă la „optimizarea sistemului de sancţionare pentru fraude vamale”, a „șuierat” prin ședinţa Guvernului din 10 octombrie, miniștrii ridicând mâinile „ca oile”, fără nici o obiecţie sau cel puţin… behăitură…

Nu știu dacă faptul că megaproiectul s-a împotmolit săptămâna trecută în Comisia Economie, buget și finanţe a Parlamentului ne oferă suficiente motive să fim liniștiţi. După blocarea proiectului de către deputaţii PL, PLDM-iștii au blocat imediat, în Comisia juridică, un alt proiect de lege al „colegilor de alianţă”, a celor din PDM. Respectiv, după cum ne-au obișnuit deja în situaţii de „blocaj”, cei din AIE, probabil, discută acum despre „principii și valori”, adică negociază, de fapt, interese și… pârghii. Cumva а la Freud a confirmat aceste negocieri și deputatul Guma, care a menţionat în cadrul dezbaterilor din Comisia economică că, „chiar dacă o să zică Partidul Democrat să susţin acest proiect, eu nu o să susţin până când nu văd (ATENŢIE!!!) acel proiect de lege pus pe rol, care nu este mai puţin important (referindu-se, probabil, la proiectul democraţilor, blocat de liberal-democraţi).

Vă propun totuși să încercăm, împreună cu Tudor Baliţchi, să găsim explicaţii pentru această disperare, cu care Guvernul și generalul Bandiţchi, în particular, și PLDM-ul, și deputatul Ioniţă, în general, promovează acest proiect.

După cum a observat și Ion Dron într-una din emisiunile de la unul din posturile TV private de la Chișinău, este foarte puţin probabil ca această iniţiativă să le aparţină, de fapt, lui Baliţchi și Ioniţă, proiectul fiindu-le „pus pe masă” de către șeful lor de partid. De ce oare premierul uită și de criză economică, și de integrare europeană, și de problema transnistreană și iată preferă să se ocupe în regim de URGENŢĂ de acest proiect care prevede excluderea din Codul Penal a componenţei de infracţiune de contrabandă, astfel încât această infracţiune să fie pasibilă în Moldova doar de răspundere… administrativă?!! Și… staţi, nu vă grăbiţi să vă șocaţi, că nu e tot! Autorii proiectului ard de nerăbdare și să coboare termenul de prescripţie aplicat la tragerea la răspundere legală a delincvenţilor vamali de la 15-20 de ani, cum e în prezent, sub un plafon de… (ATENŢIE!!!) 4 ani, adică exact cât durează… un CICLU ELECTORAL! Deci, simplu vorbind, esenţa proiectului constă în faptul că se vrea ca în Moldova să poţi face contrabandă cu un TIR plin de ţigări (ca în cazul de răsunet din 4 martie 2010) și pentru asta să primești… o banală amendă și… aia dacă ţi se incriminează atâta timp cât… tot tu ești la guvernare! Îndrăzneţ, nu?! Chiar tupeist și obraznic! Și avem tot dreptul moral să formulăm această concluzie.

Foarte straniu pentru exponentul unei alianţe de guvernare proclamată a fi și „pentru integrare europeană”, în nota explicativă a lui Baliţchi se face trimitere la practica… Ucrainei (!!!), care ar fi aprobat aceleași amendamente legislative, fiind aplicate (din nou ATENŢIE!!!) începând cu 1 iunie 2012, adică chiar în pragul alegerilor în Rada Supremă de la Kiev. Observ în aceste legături cu practica Ucrainei, cel puţin, două chestiuni șubrede în motivarea proiectului. Primo,

cariera Iuliei Timoșenko, care iată că a evoluat în doar câţiva ani de la premier la… deţinut, cu articole grele din Codul Penal în background. Sunt sigur că distanţa dintre Kiev și Chișinău nu este atât de mare ca soarta ex-omologului său să nu-i dea de gândit lui Filat și ca el să nu-și pună întrebarea: „Quo vadis?”. Dacă vă pare puţin probabil, vă propun să vă amintiţi și de cele relatate anul trecut de procurorul general în timpul audierilor din plenul Parlamentului. Ei, acum ipoteza se conturează mai bine, nu?! Nu vrea oare cel „supranumit” de unii bloggeri „Vova Chiștoc” să iasă de sub „șah” continuu, pus pe „rege” de Procuratură?! Și secundo, relaţia personală de prietenie strânsă între generalul Vămii moldovenești, Baliţchi, și generalul Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, Igor Kaletnik. Se spune că recent acesta chiar ar fi primit un cadou din partea lui Bandiţchi două arme de foc, trecute ilegal peste frontiera de stat. Să fie oare aceste manevre prin care Kaletnik și-a asigurat „fundul” înainte de alegerile din Ucraina, care, iată, cel mai probabil, l-au și detronat de la conducerea Vămii ucrainene, un transfer de know-how către prietenul său, destinat să-i asigure lui și șefului său de partid… siguranţa personală și libertatea?

Nu e de exclus!

Poate chiar vă pare straniu, dar observaţi că în toate cele 4 pagini pe care este redactată nota lui Baliţchi nici vorbă de experienţă sau normă europeană, sau, cel puţin, una aplicată eventual în vreun stat asociat cu UE?! Chiar a ajuns Ucraina, cu tot respectul pentru vecini, să fie etalon și exemplu pentru un stat care vrea să se integreze în UE? Mai mult decât atât, am scotocit prin practica ţărilor europene și chiar n-am găsit niciun stat care n-ar conţine pedeapsă penală pentru contrabandă. Am avut și schimburi de păreri cu experţi EUBAM și ai altor instituţii occidentale, care, în mare parte, au aflat în premieră de la mine despre proiect, „căzându-le mandibula”. În toate statele europene, legislaţia este una deosebit de dură în privinţa infracţiunilor care atentează la securitatea economică, în unele existând chiar și o derogare de la principiul universal acceptat, aplicându-se prezumţia vinovăţiei pentru infracţiunea de contrabandă, confiscarea mărfurilor și a mijloacelor de transport fiind dispusă chiar de organul constatator, fără ca să fie așteptată sentinţa instanţei de judecată.

Deci, care poate fi motivaţia unui guvernant cu scaun la cap, a unui stat în care nu mai puţin de 40% din totalul mărfurilor care ajung pe piaţa internă sunt de contrabandă să motiveze un asemenea proiect?! Și asta într-o contradicţie directă cu practica și normele europene, atașamentul pentru care este atât de tare ţipat la Chișinău?! Cum se poate în asemenea condiţii să renunţi la măsuri cu… caracter penal și să tratezi exclusiv contravenţional, adică prin simplă amendă, schemele de contrabandă, care includ

elemente de crimă organizată tutelate de funcţionari publici de rang înalt?! Cum să tratezi cu o banală amendă contrabanda, care reprezintă una dintre cele mai complexe componenţe de infracţiune, cu un grad sporit de pericol social și care implică, de fapt, un cumul de infracţiuni: corupţie, uz de fals, trecerea ilicită a frontierei?

Eu nu văd decât un singur răspuns la aceste întrebări: interes personal și de grup!

Nu, scopul adevărat al acestui proiect NU este și nici NU POATE FI cel „behăit” de „oile” cărora li s-a pus pe masă proiectul: fixarea amenzii pentru contravenţii de contrabandă în cuantum de 100% din valoarea mărfii, or, și acum amenda prevăzută pentru asemenea contravenţii este de la 40 până la 100% din valoarea mărfii traficate! Deci, cine și ce împiedică Vama, care tot de către autorii proiectului este administrată, să aplice cuantumul maxim prevăzut al amenzii, de 100%? Oile, de obicei, nu-și motivează behăiturile, tot așa cum nu poţi explica, dacă tot vrei să mărești amenda pentru o infracţiune, de ce nu combini aplicarea sancţiunii penale cu majorarea amenzii, dar, mai ales, de ce să micșorezi termenul de prescripţie pentru aceste infracţiuni? Nu mai căutaţi răspunsuri, or, acestea deja au fost întrebări retorice, prieteni!

Bandiţchi se laudă pe culoarele din Columna, 30, că proiectul VA FI aprobat până la sfârșitul actualei sesiuni a Parlamentului. Totuși, mi-ar place să cred că la baza blocării proiectului de către deputaţii liberali au stat, cel puţin, câteva din raţionamentele abordate în acest articol. De asemenea, sper că ecuaţia „blocajului” la promovarea acestui proiect nu va fi și de această dată rezolvată prin intermediul unor târguri, șantaj și… în termeni economici – clearinguri. În cadrul unei emisiuni de la unul din posturile private de televiziune, Igor Dodon a promis întregii ţări că nu va susţine proiectul năstrușnic al liberal-democraţilor. În această situaţie, tare sper să nu ajungă unii deputaţi democraţi să se alăture celor din PLDM în a pune presiune asupra liberalilor, pentru a obţine pe principii de reciprocitate promovarea propriului proiect! Nu de alta, dar dacă AIE o ţine tot așa, degrabă rămânem doar cu două articole în Codul Penal: trădarea de Patrie și… dezertarea…

Nu că aș avea ceva cu problemele de imagine și siguranţă personală a politicienilor de la Chișinău. Mă interesează în calitate de cetăţean imaginea acestei ţări, altădată asociată cu barza, strugurele de poamă și hărnicia, ajunsă în ultimul timp să fie văzută pe plan internaţional ca un gen de Columbie a Europei… Se merită oare în situaţia asta să mai aruncăm gaz pe foc cu acest proiect scandalos și să ne compromitem definitiv nu doar securitatea economică, dar și imaginea? Astfel încât nu că la Bruxelles, dar nici măcar la Minsk să nu mai fim luaţi în serios? Pentru ce? Sau mai bine zis pentru… cine?

Veaceslav BALACCI Sursa: vox.publika.md

FLUX

6

Alarmant 9 NOIEMBRIE 2012

CSJ promovează sodomia Republica Moldova a legalizat indirect căsătoriile între homosexuali De acum înainte, cuplurile de homosexuali își vor putea oficia căsătoria, conform normelor legale în vigoare. Singura condiţie care se impune este ca una dintre cele două persoane să-și schimbe actele de identitate, în care să fie trecut ca femeie sau bărbat, după caz. Schimbarea sexului în actele de identitate nu impune, în mod obligatoriu, și o intervenţie chirurgicală de schimbare de sex, fiind suficient un certificat eliberat de doctorul psihiatru, care să ateste că persoana în cauză se simte… femeie sau, după caz, bărbat, în pofida sexului său biologic.

Pe data de 2 noiembrie curent, Curtea Supremă de Justiţie a emis o recomandare în acest sens în adresa tuturor judecătoriilor din ţară, având la bază o decizie a Curţii de Apel Chișinău din luna mai 2012, care permite persoanelor transgen (care se cred altceva decât i-a făcut Dumnezeu – n.n.) schimbarea actelor de identitate în conformitate cu sexul dorit (femeie sau bărbat). Respectiva decizie a fost una irevocabilă și a fost luată în cadrul unui proces iniţiat de Centrul de Informaţii „Gender Doc-M” (asociaţia care promovează drepturile homosexualilor și lesbienelor – n.n.).

Gender Doc-M a apreciat atunci această hotărâre a Curţii de Apel ca fiind o „victorie strategică grandioasă”, menţionând că „de azi înainte, Oficiul Stării Civile nu este în drept să refuze oricărei persoane transsexuale modificarea și rectificarea actului de stare civilă, și anume a certificatului de naștere cu schimbarea sexului existent în cel dorit”. Reprezentanţii Centrului Ortodox de Sociologie „Aletheia” consideră însă că bucuria celor de la LGBT este legată și de posibilitatea indirectă de a realiza „căsătorii” între homosexuali, dacă unul din membrii cuplului „gay” va apărea în acte ca „femeie”, fără să fie, de fapt.

Potrivit președintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, până acum cel puţin 30 de cetăţeni din Republica Moldova au solicitat în instanţele din Chișinău schimbarea sexului în actele de stare civilă. În acest context, CSJ le-a recomandat judecătorilor din ţară să permită schimbarea sexului în acte pentru a fi asigurată „echitate în justiţie”. Instanţa Supremă atenţionează că, în caz contrar, Republica Moldova ar putea fi condamnată la CEDO pentru încălcarea dreptului la viaţă privată. Este de menţionat faptul că o lege din 2001 obligă autorităţile să modifice sexul în actele de identitate. Aceste prevederi nu

au fost însă aplicate până acum, pe motiv că nu era clar ce acte trebuie să prezinte solicitantul. Până acum, 6 moldoveni au obţinut modificarea sexului în acte, în baza unor decizii ale instanţelor de peste hotare. La sfârșitul lunii mai, Curtea de Apel Chișinău a obligat autorităţile să indice sexul feminin în actele a doi bărbaţi.

și că autorităţile publice implicate (Ministerul Sănătăţii, Oficiul Stării Civile și Curtea de Apel) nu au întreprins toate activităţile necesare pentru a nu admite emiterea unei hotărâri judecătorești ilegale”, menţionează autorii studiului. Prezentăm, în continuare concluziile la care au ajuns reprezentanţii Centrului Ortodox de Sociologie „Aletheia”.

Argumentele transsexualilor Comunicatul de presă al LGBT conţine câteva menţiuni importante, care ne permit să facem unele constatări în privinţa argumentelor invocate de reclamanţi (persoane transsexuale) în instanţa de judeca-

Schimbarea sexului în actele de identitate este ilegală, consideră experţii După pronunţarea deciziei în cauză, Centrul Ortodox de Sociologie „Aletheia” a efectuat un studiu juridic al cazului, ajungând astfel la concluzia că judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, dar și reprezentanţii Oficiului Stării Civile au admis erori de interpretare a legislaţiei, confundând anumite noţiuni de ordin juridic, ceea ce face ca decizia instanţei privind schimbarea sexului în actele de identitate să fie una nefondată și ilegală.

Autorii studiului menţionează faptul că, în lipsa hotărârii propriuzise a Curţii de Apel, pe care LGBT a evitat s-o facă publică, este dificil de înţeles care au fost argumentele și temeiul legal de a emite o astfel de hotărâre judiciară. În același timp, ei presupun că „omisiunea” celor de la LGBT de a face publică hotărârea Curţii de Apel, dar și Hotărârea Judecătoriei Buiucani din 9 februarie 2012, este una conștientă și intenţionată. „O examinare obiectivă a acestor hotărâri judecătorești ar fi scos la iveală lipsa temeiului legal de a permite transsexualilor schimbarea înscrierilor privind sexul în actele de identitate. Însă, chiar în lipsa acestor hotărâri vom dovedi, în cele ce urmează, că hotărârea Curţii de Apel este greșită și lipsită de suport legal,

tă. Astfel, comunicatul de presă al LGBT menţionează următoarele: 1. corecţia sexului în acte este posibilă în baza diagnosticului „transsexualism (formă nucleară)”, eliberat după o examinare psihiatrică profundă și detaliată fără necesitatea intervenţiilor chirurgicale; 2. argumentul avocatei în timpul ședinţei la Curtea de Apel a fost următorul: „Intervenţia chirurgicală este un pas opţional în procesul de tranziţie de gen și, după cum confirmă și Ministerul Sănătăţii, e vorba de o procedură costisitoare, necesitând o perioadă îndelungată de reabilitare. Plus de asta, nu toate tipurile de operaţii chirurgicale sunt accesibile pe teritoriul Republicii Moldova”.

Din aceste menţiuni ale comunicatului de presă constatăm că persoanele transsexuale nu și-au schimbat sexul biologic, ele rămânând de același sex cum au fost dintotdeauna, ci doar au prezentat rezultatele unor

examinări psihiatrice. Este de presupus, că aceste examinări psihiatrice ar confirma, că persoanele în cauză (reclamaţii) suferă de transsexualism de formă nucleară, ceea ce înseamnă că aceste persoane, deși biologic sunt de un anumit sex (bărbat sau femeie), doresc să fie și se identifică ca fiind de sex opus. De remarcat că conform clasificărilor medicale, forma nucleară este cea mai gravă formă de transsexualism, iar persoana afectată de forma nucleară dorește obsesiv și face totul posibil ca să-și schimbe sexul. În favoarea acestei poziţii este și menţiunea că în situaţia examinată nu au avut loc intervenţii chirurgicale de schimbare a sexului.

Un alt considerent pe care îl deducem din comunicatul de presă se referă la Ministerul Sănătăţii, care ar fi confirmat că „intervenţia chirurgicală este un pas opţional în procesul de tranziţie de gen”. Elementul crucial al opiniei expuse de Ministerul Sănătăţii ţine de fenomenul de „gen”, la care vom reveni în continuare. La moment este suficient să constatăm că în opinia Ministerului Sănătăţii, intervenţia chirurgicală nu este obligatorie (este opţională) la schimbarea genului.

Temei legal de modificare a sexului în actele civile Legislaţia moldovenească admite posibilitatea schimbării sexului în actele de stare civilă. În această privinţă, art. 66 (2) c) din Legea privind actele de stare civilă prevede că Oficiul Stării Civile poate modifica actul de stare civilă (în privinţa sexului), în cazul în care solicitantul prezintă un act oficial cu privire la schimbarea sexului său.

Observăm că temeiul legal în baza căruia se vor modifica actele de stare civilă este un act oficial cu privire la schimbarea sexului. Din

comunicatul de presă al LGBT se constată că în instanţa de judecată a fost prezentată o examinare psihiatrică care confirmă că persoanele în cauză sunt afectate de transsexualism de formă nucleară. Este evident că examinarea psihiatrică nu este un act cu privire la schimbarea sexului. Mai mult chiar, examinarea psihiatrică nu putea să confirme schimbarea sexului, dat fiind că o astfel de schimbare a sexului nu a fost efectuată în privinţa persoanelor transsexuale în cauză. Respectiv, documentul prezentat în instanţă (examinarea psihiatrică) nu trebuia luat în consideraţie de instanţa de judecată și nu putea fi considerat ca temei de modificare a sexului în actele civile.

Să revenim aici la opinia Ministerului Sănătăţii, care, dacă e să credem comunicatului de presă al LGBT, ar fi opinat că „intervenţia chirurgicală este un pas opţional în procesul de tranziţie de gen”. Menţionam anterior că elementul crucial al acestei opinii ţine de cuvântul „gen”. Atragem atenţia că pentru opinia în cauză, Ministerul Sănătăţii nu a folosit sintagma de „sex”, ci anume „gen”.

Altfel zis, Ministerul Sănătăţii nu a afirmat că intervenţia chirurgicală este opţională în procesul de tranziţie de sex, ci anume „în procesul de tranziţie de gen”. Și aceasta deoarece noţiunea de „sex” diferă de noţiunea de „gen”.

Deși Legea privind actele de stare civilă nu stabilește sensul noţiunii de „sex”, este evident că această sintagmă se aplică în sensul său uzual. Și anume, în sensul legii, prin „sex” se subînţelege totalitatea caracteristicilor genetice și fiziologice care divizează persoanele (fiinţa umană) în cele două categorii – femei și bărbaţi. De altfel, ar fi absurd ca legea să dea noţiunea de „sex”, cum ar fi la fel de absurd să dea noţiunea de „bărbat” și „femeie”, deoarece toate aceste noţiuni fac parte din domeniul știinţelor reale.

Este cert că noţiunea de „sex” din Legea privind actele de stare civilă are la bază abordarea biologică, care implică caracteristicile genetice și fiziologice ale persoanei. În baza acestei abordări biologice, bărbaţii și femeile se divizează pe seama sistemului XY de determinare a sexului, conform căruia bărbații au un cromozom X și un cromozom Y (bărbat – XY), în timp ce femeile au doi cromozomi X (femeie – XX). În contrast, noţiunea de „gen” are o semnificaţie de natură psihosocială, care admite ca o persoană de un anumit gen biologic (spre exemplu, un bărbat), din punct de vedere social, să fie considerată de alt gen (fe-

Alarmant 9 NOIEMBRIE 2012

7

FLUX

Căsătoriile homosexuale, legalizate şi în Franţa

Mihai Poalelungi meie), dacă are un comportament specific celui din urmă gen (femeie).

Din această perspectivă, Ministerul Sănătăţii are dreptate când opinează că intervenţia chirurgicală nu este necesară la schimbarea genului. Într-adevăr, de ce ar fi necesară intervenţia chirurgicală, dacă schimbarea genului poate rezulta nu ca urmare a schimbării sexului biologic, ci ca urmare a schimbării percepţiei sociale?! Altfel zis, dacă un bărbat se comportă ca o femeie, atunci în percepţie socială, aceasta poate fi perceput ca femeie de cei care îl înconjoară. Este evident însă că în cazul dat nu are loc și o schimbare a sexului biologic, iar persoana în cauză continuă a fi bărbat (cromozomii XY). Și aici, atenţie la nuanţe. Deși opinia Ministerului Sănătăţii își are raţionamentul său, aceasta nu trebuie să fie luată în consideraţie de instanţa de judecată, dat fiind că această opinie nu se referă la sex, ci la gen.

Pe când legislaţia moldovenească operează cu conceptul de „sex”, și nu de „gen”, și, în egală măsură, actele de stare civilă divizează persoanele pe criteriul de sex, și nu de gen. Ceea ce înseamnă că în actele de stare civilă trebuie indicat anume sexul biologic al persoanei, care este o stare obiectivă de fapt, și nu genul persoanei, care este un considerent subiectiv.

Se pare că anumite persoane au manipulat pe aceste două concepte diferite pentru a induce în eroare instanţa de judecată. Dacă Ministerul Sănătăţii s-ar fi referit la schimbarea sexului, și nu al genului, ar fi recunoscut că schimbarea sexului este imposibilă fără intervenţie chirurgicală, tratament hormonal și alte măsuri cu caracter medical. Este regretabil că Ministerul Sănătăţii, din eroare sau imprudenţă, rea-voinţă sau alte cauze, a oferit o opinie care a permis celor interesaţi să amăgească instanţa de judecată. Pe de altă parte, este regretabilă atitudinea superficială a Curţii de Apel Chișinău, care s-a lăsat manipulată și amăgită și care a examinat cu superficialitate această speţă. În fine, nu mai puţin regretabilă poate fi numită prestaţia Oficiului Stării Civile, care nu a reușit să aducă argumentele de rigoare pentru a demonstra că solicitarea persoanelor transsexuale de a cere schimbarea sexului în actele de stare civilă contravine legislaţiei.

Ce trebuie de făcut în continuare Pentru claritate vom face o menţiune finală. În sensul legislaţiei moldovenești privind actele de stare,

noţiunea de „sex” se referă la sexul biologic al persoanei. Ca urmare, din punct de vedere juridic, schimbarea sexului înseamnă un singur lucru: schimbarea biologică a cromozomilor unei persoane, care poate fi atinsă doar în urma intervenţiei chirurgicale și a unui tratament hormonal.

Ca urmare, schimbarea sexului unei persoane din bărbat în femeie va însemna că cromozomii persoanei în cauză vor fi schimbaţi de la XY la XX. Și invers, schimbarea sexului unei persoane din femeie în bărbat va însemna că cromozomii persoanei în cauză vor fi schimbaţi de la XX la XY. Aceste considerente pot fi deduse atât din legislaţie, cât și din cutuma juridică. Dar dacă cineva, din ignoranţă sau din interes, nu recunoaște acest fapt, atunci organele de resort urmează să reconfirme, prin emiterea unor opinii oficiale sau a unor acte de executare a Legii privind actele de stare civilă, că sintagma de „sex” din legislaţia aplicabilă se referă la sexul biologic al persoanei. Respectiv, schimbarea sexului în actele de stare civilă poate interveni doar în urma schimbării sexului biologic al persoanei, și nu în alte cazuri.

La rândul său, oficiile stării civile vor admite schimbarea sexului în actele de stare civilă doar în cazul în care solicitantul va prezenta actul care confirmă schimbarea sexului biologic al persoanei, dar nu expertize psihiatrice sau documente de altă natură.

Apropo, comunicatul de presă al LGBD afirmă următoarele: „Deși hotărârea a fost emisă în favoarea celor doi reclamanţi, Oficiul Stării Civile, ca instituţie de stat, responsabilă de procedura de schimbare a actelor de identitate, de azi înainte, nu este în drept să refuze oricărei persoane transsexuale modificarea și rectificarea actului de stare civilă.” Este o manipulare. În primul rând, am adus argumentele de rigoare că decizia instanţei de judecată contravine legislaţiei. În al doilea rând, spre deosebire de statele cu legislaţie anglosaxonă, unde se aplică precedentul judiciar, în Republica Moldova deciziile instanţelor de judecată se aplică doar pentru cazurile concrete pentru care au fost emise și nu pot fi aplicate în alte cazuri. Ca urmare, această hotărâre nefericită a Curţii de Apel Chișinău nu poate fi aplicată de oficiile stării civile pentru alte cazuri.

Mai mult ca atât, având în vedere că hotărârea Curţii de Apel Chișinău contravine legislaţiei, Oficiul Stării Civile trebuie să înainteze în instanţa de judecată o cerere de revizuire (anulare) a acestei hotărâri.

FLUX, cu referire la Centrul Ortodox de Sociologie „Aletheia”

Franţa este următoarea ţară ce va legaliza căsătoriile între persoane de același sex, după ce președintele Francois Hollande a făcut presiuni pentru promovarea proiectului de lege, prima reformă socială majoră din timpul mandatului său. De altfel, Hollande nu a făcut niciun secret din faptul că susţine căsătoriile între persoane de același sex. A afirmat-o în campania electorală, a pus-o în topul agendei sale de lucru, iar acum Parlamentul va vota în favoarea sau împotriva proiectului la mijlocul anului viitor.

Propunerea legislativă a fost aprobată de miniștrii din cabinetul francez, care au considerat-o „un progres al societăţii”, deoarece include definiţia unei căsătorii pentru toţi, indiferent de preferinţele sexuale.

Proiectul de lege redefinește căsătoria ca „o înţelegere între două persoane de sexe diferite sau de același sex”, iar cuvintele „mamă” și „tată” sunt înlocuite de sintagma „părinţi”. Astfel, noile modificări vor permite cuplurilor homosexuale să adopte copii, cu scopul de „a proteja copilul”, de-

clară purtătorul de cuvânt al guvernului, Najat Vallaud-Belkacem, pentru France 24. Însă reprezentanţii comunităţii gay văd proiectul de lege ca pe o soluţie de compromis, deoarece cuplurile gay nu vor avea acces gratuit la metode de procreere artificială, așa cum își doresc.

Căsătoriile “gay” în Europa Dacă proiectul de lege va fi votat, Franţa va deveni a douăsprezecea ţară care va legaliza căsătoriile homosexuale. Dintre aceste ţări liberale, cele mai multe sunt ţări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania, Portugalia, Olanda, Islanda și Belgia) care au ales să renunţe la definiţia tradiţională a căsătoriei și să ofere drepturi extinse cuplurilor homosexuale. În Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Germania, Islanda, Olanda, Norvegia, Spania și Suedia cuplurile au dreptul, prin lege, să adopte copii, dar în Franţa acesta este un privilegiu pe care îl au

Prima lesbiană din Senatul american Candidata democrată Tammy Baldwin a câștigat cursa pentru Senatul SUA în statul Wisconsin, devenind astfel prima persoană din istorie cu orientare homosexuală declarată care devine senator american.

Victoria lui Baldwin păstrează scaunul Senatului în fieful democraţilor, învingându-l pe republicanul Tommy Thompson, un fost guvernator al statului Wisconsin. În discursul său, Baldwin a recunoscut că face istorie, fiind atât prima femeie senator din Wisconsin, dar și primul senator homosexual declarat al ţării. „Acum sunt foarte conștientă că am onoarea de a fi prima femeie senator din Wisconsin. Și sunt foarte conștientă că voi fi primul membru homosexual declarat”, a spus Baldwin, potrivit ABC News. „Însă nu am candidat ca să fac istorie, am candidat pentru a face o diferenţă”, a continuat senatoarea.

Cândva un stat democrat fiabil, Wisconsin a devenit în prezent ţinta eforturilor politice ale republicanilor, după ce aceștia au avut câștiguri semnificative în Camera Reprezentanţilor.

O eventuală victorie a lui Thompson ar fi urmat să confere republicanilor două locuri de senator în acest stat pentru prima oară din anii ‘50, iar confruntarea celor doi candidaţi a fost printre cele mai costisitoare din SUA, fondurile pentru campanie ridicându-se la un total de 60 de milioane de dolari. În acest context, ar mai fi de menţionat faptul că democratul Barack Obama, care a ieșit învingător la prezidenţialele din SUA, obţinând un nou mandat la Casa Albă, a fost primul președinte american care a optat deschis în favoarea mariajului între homosexuali. „Pentru mine, personal, este important sî menţionez că eu consider drept normal ca acele cupluri de același sex să se poată căsători”, a declarat Obama, menţionând că luarea unei decizii în acest sens depinde de fiecare stat american în parte.

De cealaltă parte, contracandidatul său, republicanul Mitt Romney, care a pierdut alegerile, a optat deschis în campania electorală împotriva căsătoriilor gay, pronunţându-se tranșant în favoarea familiei tradiţionale.

doar cuplurile căsătorite, nu și cei care fac parte dintr-o uniune civilă, indiferent că aceasta este între persoane heterosexuale sau homosexuale.

Puternica opoziţie franceză Proiectul de lege vine pe fondul unei opoziţii puternice din partea politicienilor de dreapta, dar și din partea a numeroase organizaţii musulmane, creștine protestante și evreiești. Opoziţia conservatoare a avertizat că o asemenea îndepărtare de valorile tradiţionale semnalează sfârșitul unităţii familiale.

Deși Franţa a făcut pași importanţi spre secularism în ultimii ani, cea mai puternică voce religioasă rămâne cea a Bisericii Romano-Catolice. Cardinalul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, a numit proiectul de lege o „dezamăgire profundă, care va distruge familia”. În ciuda acestei opoziţii, susţinerea populară a căsătoriilor gay este una numeroasă. Sondajele de opinie recente arată că două treimi dintre alegătorii francezi susţin căsătoria gay. Totuși, în ceea ce privește adopţia, părerile sunt încă împărţite.

Rabinii au legiferat căsătoriile homosexuale Comitetul de rabini pentru legile și normele evreiești, care stabilește regulile galahice pentru Mișcarea iudaismului conservator, a legiferat căsătoriile între persoanele de același sex.

Informaţia se conţine pe site-ul homosexualilor și lesbienelor din Republica Moldova, lgbt. md. Potrivit sursei, decizia a fost adoptată cu 13 voturi „pro” și o abţinere, în lipsa celor care au fost împotriva adoptării unei astfel de hotărâri. Acum, 1300 de rabini-conservatori vor primi o instrucţiune unică în vederea oficierii unor astfel de căsătorii, comunică site-ul isra.com.

Până la momentul actual, rabinii nu erau obligaţi, însă aveau dreptul să cunune cupluri formate din persoane de același sex.

Actualmente au fost elaborate și legiferate concomitent două proceduri de oficiere a căsătoriilor și divorţurilor pentru gay și lesbiene: una mai tradiţionalistă, altă – modernă.

CMYK

FLUX

8

Reportaj

9 NOIEMBRIE 2012

Tinerii matematicieni din Republica Moldova, premiaţi în Bucovina Școala Gimnazială nr. 1 din orașul Gura Humorului, România, sub patronatul Societăţii de Știinţe Matematice, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava și Primăria orașului Gura Humorului, a desfășurat, în perioada 26-28 octombrie curent, Concursul Internaţional „Matematica în Bucovina – Memorialul David Hrimiuc”, ajuns la cea de-a IX-a ediţie. La concurs a participat și un grup de elevi de la Chișinău, majoritatea de la Liceul Teoretic „Orizont”.

Participanţii la concurs s-au întors acasă cu premii. Valeriu Cojocari, clasa a VIII-a, Liceul Teoretic „Orizont”, a cucerit medalia de argint. Nicoleta Mahu, de la același liceu, a luat menţiunea de gradul I, rămânând în urma lui Valeriu cu doar 2 puncte. Menţiuni au luat și Evgheni Beriozchin, Sorin Chiriac și Elvira Serdţevoi, elevi la Liceul privat „Orizont”. Premianţilor li s-au oferit diplome și premii bănești. În cadrul festivităţii de deschidere a celei de-a IX-a ediţii a concursului, domnul Eugen Munteanu, directorul școlii din Gura Humorului, i-a felicitat pe cei prezenţi – copii, părinţi, invitaţi – și le-a urat succes tuturor. Au mai luat cuvântul și alte persoane: Tudor Lazăr, inspector general al Inspectoratului Școlar Judeţean Suceava (IȘJ), Monica Cimpoeș, inspector de matematică al IȘJ Suceava, Traian Duminică, președintele juriului, Gheorghe Marchitan, președinte de onoare al juriului.

Domnul profesor Gheorghe Marchitan, care este tată a doi copii olimpici, a menţionat importanţa concursului și a salutat, în mod special, prezenţa elevilor din Chișinău. „Ceata de scutieri a lui Ștefan a venit de dincolo de Prut să se lupte în formule și deducţii pentru a desemna cel mai bun matematician – a spus metaforic profesorul. – Aș dori să se alăture lor și suliţașii din Cernăuţi”.

Domnul profesor Marchian i-a îndemnat pe tinerii matematicieni ca în procesul lor de pregătire să apeleze la publicaţia periodică „Gazeta Matematică”.

El i-a atenţionat pe tineri că matematica necesită un exerciţiu permanent, spunând în glumă că „matematica e de gen feminin, cum o neglijezi, cum te părăsește”.

Dl prof. Traian Duminică a vorbit cu patimă despre Bucovina și tradiţiilei de matematică și și-a exprimat speranţa că acest concurs bucovinean va continua: „Mă bucur să văd aici copii care au participat mai mulţi ani. Este o tradiţie bună. Niște critici spun că chinuim copiii. Nu este adevărat: nu-i obligă nimeni. Ei vin cu plăcere, fapt confirmat de prezenţa lor aici an de an”.

Directorul general al Liceului Teoretic „Orizont”:

Le oferim părinţilor posibilitatea să investească în copiii lor Nu este pentru prima dată când elevii de la Liceul Teoretic „Orizont” sunt premiaţi la olimpiade pe obiecte și la alte concursuri internaţionale.

Acest fapt ne-a determinat să mergem în vizită la respectiva instituţie de învăţământ pentru a afla care este secretul acestei reușite. Trebuie să constatăm că, deși nu dispunem de o statistică în acest sens, este unanim recunoscut faptul că acest liceu deţine întâietatea în Republica Moldova la numărul de distincţii obţinute de elevii săi la concursurile internaţionale. De la înfiinţarea sa, acesta are deja peste 1 000 de medaliaţi la olimpiadele internaţionale.

O echipă de la ziarul FLUX a mers la Liceul Teoretic „Orizont” din orașul Durlești, municipiul Chișinău, care este cu profil real. Facem această precizare privind locul în care este amplasat liceul pentru că el are mai multe filiale. După cum ne-a relatat directorul general al liceului, Turgay Șen, prima instituţie a acestei reţele de învăţământ a fost deschisă în 1993, în orașul Ceadâr-Lunga, Găgăuzia. Turgay Șen spune că a fost o iniţiativă locală ca să se deschidă

Turgay Șen un liceu privat acolo. Peste un an, în 1994, a fost inaugurat un liceu și la Chișinău, cel care este amplasat în sectorul Buiucani. În anul 2000, a fost cumpărat un lot de teren în orașul Durlești și a fost construit încă un liceu (cel pe care l-am vizitat și noi), iar în perioada 2000–2001, și-a înce-

Grupul de elevi din Chișinău, împreună cu organizatorii: prof.

Traian Duminică, președintele juriului, și prof. Eugen Munteanu, directorul Școlii Gimnaziale nr.1 din or. Gura Humorului

put activitatea și gimnaziul „Orizont” din sectorul Ciocana al municipiului Chișinău. Deci, în total, această reţea are 3 instituţii de învăţământ în Chișinău și una în Ceadâr-Lunga.

Cum se explică faptul că majoritatea elevilor olimpici din Republica Moldova sunt de la liceul „Orizont”?

– aceasta este întrebarea pe care i-am adresat-o domnului Turgay Șen. Răspunsul pe care ni l-a dat directorul general este cât se poate de simplu. El ne-a spus că aceasta se datorează, în primul rând, faptului că Liceul Teoretic „Orizont” este o instituţie privată de învăţământ. „Oameni de afaceri din Turcia au investit în această instituţie de învăţământ.

Oamenii de afaceri turci investesc în învăţământ, în înfiinţarea liceelor private nu doar în Republica Moldova, dar și în Turcia, în ţările balcanice, în Europa. Astfel de licee private cu capital turcesc există în 140 de ţări, este o reţea întreagă”, a precizat el.

Turgay Șen ne-a spus că nivelul de instruire la acest liceu este mult mai înalt decât în altele, fie acestea de stat sau private. Asta pentru că s-a investit mult în personal, aici fiind angajate cele mai bune cadre didactice, unii specialiști fiind invitaţi chiar din Turcia. De asemenea, au fost făcute investiţii considerabile și în dotarea tehnică, didactică a instituţiei, cabinetele de fizică, chimie, informatică, biologie având laboratoare dintre cele mai moderne, fapt de care ne-am putut convinge și noi, în cadrul vizitei pe care am efectuato la liceu.

Cristian ZANOCI, elev în clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Orizont”:

Îmi fac studiile la cel mai performant liceu din Republica Moldova Deţinătorii medaliei de argint la clasa a VIII-a, în centru Valeriu Cojocari, elev la Liceul Teoretic „Orizont”

Festivitatea de premiere. Prof. Eugen Munteanu, director al Școlii Gimnaziale nr. I din or. Gura Humorului, și dl prof. Tudor Lazăr, inspector general al IȘJ Suceava

Sunt unul dintre olimpicii de la acest liceu, frecventez cercul de fizică și matematică, sunt membru al lotului olimpic la fizică și matematică. În clasa a VII-a am luat pentru prima dată locul întâi la Olimpiada naţională din Republica Moldova de matematică. Atunci domnul profesor Marcel Teleucă mi-a propus să-mi continui studiile la acest liceu. Odată venit aici, am început să studiez intens și fizica. Am participat la olimpiadele municipale, naţionale, am trecut probele de baraj, adică probele de selecţie pentru lotul olimpic naţional. După care am devenit membru al lotului olimpic naţional și am avut dreptul să particip la olimpiadele internaţionale.

Am participat la două olimpiade internaţionale de știinţe pentru juniori, în Azerbaidjan și Nigeria. Am luat două medalii de argint. Am participat de două ori la olimpiadele internaţionale de fizică, care s-au desfășurat în Thailanda și în Estonia, și am luat o medalie de argint și o medalie de bronz.

Am venit la acest liceu pentru că este cel mai performant din Republica Moldova și oferă un șir de posibili-

CMYK

tăţi de a-ţi dezvolta capacităţile. Este un liceu care permite o instruire avansată nu doar în domeniul fizicii și matematicii, dar și în cadrul multor altor obiecte. În plus, îmi place faptul că noi învăţăm un șir de obiecte în limba engleză. Învăţăm și limba turcă.

Cei care învaţă la acest liceu au acces la mai multe cercuri, de fizică, matematică, biologie, chimie, informatică.

Olimpicii se ocupă aparte. Dacă toată clasa merge la fizică, olimpicii au alt program la fizică, ei fac orele cu alt profesor.

CMYK

Reportaj

9 NOIEMBRIE 2012 În plus, o bună parte din disciplinele de studiu sunt predate în limba engleză, ceea ce le permite absolvenţilor să-și continue studiile fără dificultăţi la cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din străinătate.

Potrivit lui Turgay Șen, liceele private au un target bine definit. Într-o instituţie de stat, care este finanţată de la Bugetul de Stat, poate să înveţe orișicine. Liceele private percep taxe pentru faptul că elevii învaţă în aceste licee și, respectiv, trebuie să ofere altceva decât instituţiile finanţate de stat, să ofere ceva mult mai mult. Astfel, Liceul Teoretic „Orizont” este obligat să ofere un înalt nivel de instruire, ca părinţii să-și dea copiii la acest liceu. La „Orizont” vin elevii de succes, cei care vor să obţină performanţe. Asta este diferenţa dintre un liceu de stat și unul privat. Un elev care nu intenţionează să obţină un nivel avansat de cunoștinţe în domeniul real nu are ce să facă la „Orizont”, pentru el este indicat să meargă la un liceu de stat. „Noi le oferim părinţilor care au copii dotaţi posibilitatea să investească în copiii lor, în educaţia și instruirea copiilor lor”, a menţionat Turgay Șen.

L-am întrebat pe Turgay Șen care sunt taxele de studii și el ne-a spus că acestea nu pot fi mici, dat fiind faptul că trebuie să acopere cheltuielile. „Dacă veniturile pe care le obţinem din perceperea taxelor de studii vor fi mai mici decât cheltuielile, atunci nu avem nicio șansă să existăm ca instituţie, vom falimenta”, ne-a spus el. Taxele de studii nu constituie un secret, acestea fiind diferite pentru fiecare filială. Astfel, la gimnaziul de la Ciocana (clasele I-VII), taxa este de 1 800 de euro pe an. La liceul din sectorul Buiucani – 1 850 de euro pe an, iar la liceul din orașul Durlești, taxa e de 1 450 de euro pe an.

Turgay Șen ne-a spus că, pentru un liceu similar în Turcia, taxa de studii este de 7-8 mii de euro anual, dar sunt și licee care percep și peste 15 mii de euro anual. „Noi investim în procesul de instruire, avem un șir de activităţi extracurriculare, pentru a asigura un nivel înalt de studii, și părinţii achită taxa de studii pentru că vor ca odraslele lor să aibă rezultate.

Nimeni nu vrea să arunce banii în vânt”, ne-a spus domnul director general.

Turgay Șen a menţionat că, în momentul de faţă, la filiala de la Durlești învaţă 170 de elevi. Capacitatea liceului

9

FLUX

MIHAI EMINESCU, MEREU ACTUAL Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private

este însă mult mai mare, aici ar putea să-și facă studiile până la 400 de elevi. În total, în întreaga reţea a instituţiilor de învăţământ „Orizont” își fac studiile 1 246 de liceeni și gimnaziști.

Am discutat și cu bibliotecara liceului, Elizaveta Jitaru. Ea ne-a spus că cele mai multe cărţi din biblioteca liceului sunt în limba engleză, pentru că majoritatea disciplinelor sunt predate în limba engleză. În limba română sunt predate istoria și geografia și, evident, limba română. Se studiază și limba turcă, și limba rusă.

Ilie POPANU, elev în clasa a XII-a:

Specialişti calificaţi în domeniul fizicii, matematicii, chimiei, informaticii sunt foarte puţini Am venit mai târziu la acest liceu, atunci când eram deja în clasa a XI-a.

Până a veni aici, am înregistrat anumite succese la olimpiada la fizică. Am participat la olimpiada la fizică, începând din clasa a VI-a, la nivel municipal. În clasa a IX-a am înregistrat primul succes la o olimpiadă la nivel naţional, iar în clasa a X-a am mers împreună cu Cristi (Cristian Zanoci – n.n.) la olimpiada internaţională la fizică din Thailanda. Până a merge la această olimpiadă, mi-am zis că îmi voi continua studiile la liceul „Orizont”, ca să pot obţine rezultate mai bune. Aici am început să studiez aprofundat și matematica.

Liceul oferă foarte multe posibilităţi. La absolvirea liceului poţi să aplici la facultate fără prea mari emoţii oriunde în lume. Nu e o problemă să ajungi să studiezi la o facultate prestigioasă din Turcia, mai ales că absolvenţii liceului cunosc și limba turcă, au recomandări solide de la învăţătorii noștri, mulţi dintre care sunt etnici turci care au venit să predea aici.

Este foarte important să obţii studii temeinice în domeniul fizicii, matematicii, chimiei, informaticii. Aceste specialităţi sunt foarte prestigioase, chiar dacă mulţi cred contrariul. Specialiști înalt calificaţi în aceste domenii sunt foarte puţini.

Elizaveta Jitaru „La noi copiii vorbesc patru limbi: româna, engleza, rusa și turca”, ne-a spus Elizaveta Jitaru.

Manualele după care învaţă copiii sunt editate la Chișinău, însă majoritatea sunt editate la Oxford, fiind aduse din Turcia. „Dacă într-o școală obișnuită este un singur manual la matematică, aici avem mai multe manuale. Spre exemplu, pentru clasa a noua avem 7 manuale de matematică, pentru a opta – tot șapte. Asta înseamnă că o temă poate fi predată dintr-un manual, iar altă temă – din alt manual sau din mai multe manuale”, a menţionat bibliotecara.

Potrivit Elizavetei Jitaru, un alt avantaj incontestabil al liceului „Orizont” este faptul că aici clasele sunt mici. „Să luăm, spre exemplu, liceul „Gheorghe Asachi”.

Acolo sunt mulţi copii în clase, câte 37– 42 de copii. Dar aici nu e nicio clasă în care să fie mai mult de 22 de copii. Nu e tot una să lucrezi cu 22 de copii și cu 40. Dar sunt clase în care avem doar 13 copii”, ne-a spus bibliotecara Elizaveta Jitaru.

Desigur, acest reportaj nu conţine toată informaţia despre avantajele pe care le oferă elevilor studiile în cadrul reţelei „Orizont”. De aceea, promitem să revenim la acest subiect.

FLUX

CMYK

„Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private și consecuenta neapărată este că caracterul naţional se strică și puterea statului slăbește. Un stat unde funcţiunile publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp. Noi avem trebuinţă, mai mult decât altădată… să stabilim un guvern naţional, serios și tare… …Nu vedem partidul guvernamental desfăcut în grupuri de ambiţioși, cari, încetând de mult de-a mai viza la realizarea principiilor și nefiind capabile de a organiza ceva solid și stabil, se întrec pur și simplu în vânătoarea foloaselor materiale pe cari le dă puterea?” „Suma neproporţionat de mare care se ia în fiece an din averea comună, în loc de a se întrebuinţa la dezvoltarea vieţii economice și de cultură a populaţiunilor, se împarte în sinecure mari și mici pentru o clasă de oameni fără știinţă, fără merit, cari, tocmai pentru că n-au nici una, nici alta, s-au constituit într-o societate de exploatare pentru care toate mijloacele de-a veni la putere sau de-a se menţinea sunt bune.” (Eminescu, Timpul, 4-6 ianuarie 1881) „Elemente economice nesănătoase, uzurari și jucători la bursă, cavaleri de industrie și întreprinzători șarlatani, se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omenești, în locurile care, înainte, erau rezervate nașterii ilustre, inteligenţei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept și mai statornic… Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creștine. Shakespeare cedează bufoneriilor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc…” (Timpul, 7 aprilie, 1879). „Și acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece, Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela, Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?

Prea v-aţi atătat arama sfâșiind această ţară, Prea făcurăţi neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – niște mișei!” (Scrisoarea a III-a) „Marii oameni ce se pretind reprezentanţi ai poporului românesc întreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre naţionale, aceștia nu au în vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza și mai mult, a slăbi în noi simţul de conservaţiune naţională și, dacă se servesc din când în când de ideile comune poporului românesc, o fac numai debitându-le ca pe o marfă, pentru a-și câștiga popularitate”.

(Mihai Eminescu, E greu a afla…, Timpul, 27 noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229) „Legile ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate și născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol”.

(Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1 aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87) „Toate condiţiunile sociale s-au surpat și s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni și fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul și baza naţionalităţii noastre, nu-și găsește conștiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui șir de servicii pe datini, ci un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare.” (Timpul, 4 ianuarie 1881) „Înmulţirea claselor consumatoare și scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii.” (Timpul, 2 octombrie 1879) Sursa: irinamonica.wordpress.com

FLUX

10

Extern

9 NOIEMBRIE 2012

Noi recorduri pentru SUA după victoria lui Obama la alegerile prezidenţiale Barack Obama a fost reales marţi, 6 noiembrie, președinte al Statelor Unite, depășind pragul de 270 de voturi din partea “marilor electori”, necesar pentru a-l învinge pe rivalul său republican Mitt Romney.

Victoria înregistrată de Barack Obama la alegerile prezidenţiale de marţi este sinonimă noilor recorduri în Statele Unite, el devenind al treilea președinte consecutiv care îndeplinește două mandate, o premieră din 1816.

Astfel, niciun președinte, de la Franklin D. Roosevelt (în 1940) și până în prezent, nu a câștigat alegerile cu o rată a șomajului atât de mare, de 7,9 la sută. În plus, aceasta este prima dată din 1816 când trei președinţi consecutivi câștigă câte două mandate la Casa Albă, comentează Wall Street Journal, în ediţia electronică de miercuri.

Coaliţia unică ce l-a propulsat pe Obama la conducerea Statelor Unite marchează, de asemenea, o schimbare în componenţa electoratului american, respectiv diminuarea influenţei americanilor albi și creșterea ponderii votanţilor latino-americani.

Scrutinul a demonstrat cât de mult s-au schimbat Statele Unite în ultimii ani. Potrivit exit-poll-urilor, Romney a câștigat 60 la sută din voturile americanilor albi, iar Obama – 38 la sută, respectiv cu 5 puncte mai puţin decât în 2008. De la Walter Mondale, care a fost spulberat de Ronald Reagan în 1984 în cursa prezidenţială, democraţii nu au mai obţinut un scor atât de mic în rândul electoratului alb.

Obama a declarat că, în acest mandat, se va ocupa de câteva lucruri neterminate. El vrea să obţină adoptarea unei reforme a imigraţiei, care ar oferi statut legal celor 11 milioane de persoane care trăiesc ilegal în Statele Unite.

Comisia Europeană a redus estimarea de creştere economică a zonei euro în 2013 Comisia Europeană a redus estimarea privind creșterea economiei zonei euro în 2013 de la 1% la numai 0,1%, în condiţiile în care criza datoriilor face ravagii în sudul continentului și erodează performanţele economice ale Germaniei, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax.

CE a redus și prognoza pe anul viitor referitoare la creșterea economică a Germaniei, de la 1,7% la 0,8%. „Europa traversează un proces dificil de reechilibrare macroeconomică și ajustare, care va mai dura ceva timp. Economia navighează prin ape dificile”, a declarat comisarul pentru Economie și Afaceri Monetare, Olli Rehn. Încetinirea creșterii economice ar putea îngreuna eforturile guvernelor europene de a trage Grecia de pe marginea prăpastiei și de a acorda Spaniei un posibil ajutor financiar.

Din punct de vedere tehnic, zona euro va evita o recesiune, definită ca două trimestre de contracţie economică. În 2012, economia regiunii se va contracta cu 0,4%, după doi ani de creșteri, potrivit Comisiei.

Stagnarea de anul viitor va masca ruptura dintre nord și sud, economia urmând să evolueze pozitiv în Finlanda, Olanda și până în Franţa, în timp ce contracţia va afecta Grecia, Cipru, Slovenia, Italia, Spania și Portugalia.

Pentru Franţa, CE anticipează o creștere a PIB de 0,4% în 2013, sub avansul de 0,8% anticipat de autorităţile de la Paris. În consecinţă, Franţa va rata obiectivul de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB. Economia Spaniei se va contracta probabil cu 1,4% anul viitor, peste prognoza de 0,5% a autorităţilor spaniole, astfel că deficitul bugetar va fi de 6% din PIB și de 6,4% în 2014, termenul până la care ar fi trebuit redus la sub 3%.

Economia italiană va înregistra un declin de 0,5% în 2013, peste scăderea de 0,2% așteptată de guvernul Monti. Italia are însă o situaţie a finanţelor publice mai bună decât alte state mediteraneene, CE anticipând pentru acest an un deficit bugetar de 2,9% și de 2,1% în 2013.

PIB-ul Greciei se va contracta anul viitor cu 4,2%, dar va reveni la o creștere de 0,6% în 2014. Șomajul din zona euro se va apropia în 2013 de un nivel record de 12%, iar datoria publică de 94,5% din PIB-ul regiunii.

La nivelul Uniunii Europene, CE anticipează pentru anul viitor un avans economic de 0,4% și de 1,6% în 2014.

Tensiunile nord-sud legate de criza datoriilor ar putea da în clocot pe 12 noiembrie, când miniștrii de Finanţe din zona euro trebuie să decidă dacă Grecia a făcut destule progrese pentru a merita următoarea tranșă de 31 de miliarde de euro din ajutorul total de 240 de miliarde de euro obţinut din 2010.

Sursa: realitatea.net

Republicanii ar putea ajunge la concluzia că este în interesul lor să coopereze. La alegerile de marţi, Partidul Republican a primit o lecţie privind pericolul îndepărtării latinoamericanilor. Mulţi strategi republicani au declarat că partidul trebuie să își schimbe poziţia faţă de imigraţia ilegală. Latino-americanii reprezintă 16 la sută din totalul populaţiei, iar numărul lor ar putea ajunge la 22 la sută în 2030.

Ascensiunea lui Obama la putere ar fi putut fi considerată doar o întâmplare fericită dacă președintele nu ar fi obţinut un al doilea mandat, comentează Wall Street Journal. Biografia lui nu seamănă cu niciuna dintre cele ale predecesorilor săi.

Obama a fost crescut de o mamă singură și de bunici. Tatăl lui era originar din Kenya, iar familia mamei din Kansas. Obama și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Hawaii, unde a urmat o prestigioasă școală privată.

Sursa: mediafax.ro

Mitt Romney, o carieră de succes încheiată cu un eşec dureros Prin eșecul la alegerile prezidenţiale americane de marţi, fostul om de afaceri multimilionar Mitt Romney își încheie o carieră plină de succese profesionale, dar punctată de eșecuri politice cauzate, în special, de imaginea unui oportunist de care nu a reușit să scape în totalitate, scrie AFP. La momentul renunţării la cariera sa de om de afaceri în 2002, Mitt Romney, mormon, tată a cinci băieţi și bunic a 18 nepoţi, a acumulat succese profesionale: absolvent de Harvard, consultant supradotat, patron admirat și salvator al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Salt Lake City în 2002. În politică, s-a împiedicat pentru prima dată în faţa lui Ted Kennedy, frate al fostului președinte, al cărui loc în Senat a încercat să-l câștige în 1994.

El a devenit guvernator al statului Massachusetts în 2002, însă ultima sa ambiţie – aceea de a conduce cea mai puternică naţiune din lume – nu se va concretiza niciodată. Romney a eșuat în prima sa încercare la alegerile primare republicane din 2008. Și, la 65 de ani, pierde cursa din 2012 după o luptă înverșunată cu Barack Obama. Între cele două scrutine prezidenţiale, Mitt Romney nu a încetat în niciun moment să fie „candidatul Romney”, într-o campanie neobosită de a convinge America să-l aleagă. Însă sutele de milioane de dolari cheltuite pe publicitate nu au reușit niciodată să-l scape pe „Mitt” de imagina sa rezervată, chiar emfatică, și nici să-i spele parcursul de numeroasele schimbări radicale a poziţiilor ideologice. „Adevăratul” Romney, în opinia rivalilor săi la alegerile primare republicane, este un moderat irecuperabil, favorabil în trecut dreptului la avort. Pentru democraţi, „adevăratul” Romney este un extremist de dreapta, adept al unor reduceri bugetare draconice.

Născut în 1947 la Detroit, capitala automobilelor din statul Michigan, Willard Mitt Romney a fost atras de politică la vârsta de 15 ani, când l-a însoţit pe tatăl său George în campania sa victorioasă pentru postul de guvernator. El a asistat apoi la înfrângerea tatălui său la alegerile primare republicane pentru prezidenţialele din 1968 împotriva lui Richard Nixon.

Când a întâlnit-o pe Ann Davies în 1965, aceasta nu avea decât 15 ani. Cei doi s-au căsătorit în 1969, la întoarcerea lui Mitt dintr-o misiune de doi ani și jumătate în Franţa.

Timp de 30 de luni riguroase, misionarul mormon a lucrat de dimineaţă până seară pentru a-i converti pe francezi la această religie stranie venită din America. În iunie 1968, o fost implicat într-un grav accident de mașină din care a scăpat nevătămat, deși iniţial un jandarm l-a declarat mort.

La întoarcerea în SUA, cuplul s-a instalat la Belmont, în apropiere de Boston, în statul Massachusetts, unde Mitt

Romney intră la cea mai bună universitate a ţării, Harvard, unde obţine o dublă diplomă – administrarea afacerilor și drept – în 1975.

Vedetă în ascensiune în domeniul consultanţei, el ajunge la Boston Consulting Group și apoi la Bain & Company în 1977, unde președintele director general i-a oferit, în 1984, conducerea unei noi societăţi: Bain Capital.

Timp de 15 ani, Bain Capital va face din Mitt Romney un om bogat și îi va aduce reputaţia de om de afaceri strălucitor, cu care s-a lăudat în campania sa pentru rezolvarea problemelor ţării.

Fondurile Bain Capital sunt la originea succesului, însă unele restructurări extrem de profitabile pentru investitori vor duce la disponibilizări care vor umbri bilanţul candidatului. Însă Mitt Romney are, de asemenea, și o inimă, iar familia sa a fost pusă la contribuţie pentru a-l descrie alegătorilor pe „adevăratul” Romney: glumeţ, atent și integru.

Pe parcursul ultimelor două luni de campanie, reuniunile sale electorale s-au deschis cu un film care amesteca înregistrări de familie și interviuri-confesiune. Generozitatea candidatului nu este prefăcută, după cum povestesc Scott Helman și Michael Kranish în biografia „Adevăratul Romney”.

Din 1986 și până în 1994, Mitt Romney a condus echivalentul diocezei mormone din Boston. Individual a finanţat în acea perioadă studiile unor copii ai unei familii nevoiașe sau a vegheat la spital un copil bolnav de leucemie.

Mitt Romney a făcut însă și presiune asupra unei mame celibatare pentru ca aceasta să ofere copilul care urma să se nască unei agenţii de adopţii a bisericii, lucru pe care ea l-a refuzat.

După înfrângerea din 2008, soţia sa Ann a promis că nu-l va mai lăsa să candideze, după care și-a schimbat poziţia în 2011. Acum este dificil de imaginat că soţia și alegătorii îi vor oferi o a treia șansă.

Sursa: AGERPRES

Cultur=

9 NOIEMBRIE 2012

23.V.2012

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

MUZEUL OCUPAŢIEI ŞI GENOCIDULUI

9 noiembrie

Dintr-un jurnal lituanian

La un moment dat, o scenă ce se derulează în plină stradă îmi va sugera și locul pe care îmi propun să-l vizitez obligatoriu… O scenă demnă de toată atenţia (alegătorilor și politicienilor din RM).

Ce fel de scenă? Una mai agitată, neconcordantă cu spiritul general – calm – al Vilniusului.

Cu vociferări, de data aceasta în rusește, limbă care nu se prea aude pe aici. Ceva lume adunată „la scenă deschisă”, unde se întâmplă următoarele: discută doi poliţiști cu un șofer „VW Golf”. Unul dintre poliţiști arată cu bastonul mai sus de tăblia cu numerele de înmatriculare ale vehiculului, unde se află un abţibild ce reprezintă… secera și ciocanul. Stau și eu, ca și alţi gură-cască, dar poate că… gură-închisă totuși, urmărind scena. Pe capota limuzinei, celălalt poliţist prinde a scrie protocolul, spunându-i șoferului că acesta poate primi o amendă între 500 și o mie de litas, fiind pe loc obligat să înlăture și obiectul scandalos: imaginea cu secera și ciocanul. (1 euro echivalează cu 3,5 litas.)

Pe când la Chișinău, deocamdată, izbăvirea de simbolica comunistă nu e decât un futil vis de (primă)vară… Eu unul însă crezând totuși că odată și odată și pe la noi vor fi aplicate măsuri de contracarare a propagării simbolicii naţiste și comuniste. La un moment dat, unul din cei ce urmăresc scena aproape că strigă: „Să se ducă la muzeul ocupaţiei, să vadă acolo ce a fost cu secera și ciocanul”. Muzeul ocupaţiei? „Și al genocidului”, precizează domnul ce vorbise către protagoniștii întâmplării, la rugămintea mea spunându-mi că nu ne aflăm departe de acel muzeu: „E pe stânga bulevardului, cam la două sute de metri de aici”.

Cam într-un sfert de oră, ajung la un parc vast, iar pe stânga – monumentul ce amintește de timpurile în care Lituania mai era sub cizmă străină. Un indicator îţi arată și direcţia spre Muzeul genocidului și ocupaţiei. Un perete uriaș, înalt, cu desenele copiilor care, sute și sute, au desenat sau au pictat ceea ce înţeleg ei la tema dependenţei ţării lor, cândva, de nenici răi ce împușcau din tancuri, aruncau bombe din avioane, făceau ca florile din Lituania să se ofilească…

Iar marea surpriză și, sigur, motivaţia unei atractivităţi irezistibile spre muzeu e că el se află în fosta clădire a NKVD-ului, apoi KGB-ului!

După vizita mea acolo pot spune că deja știu cum arată – cât de îngrozitor, cutremurător! – și ceea ce nu e permis să fie vizitat: sediul KGBului republican de la Chișinău. Pentru că în cel al ex-KGB-ului sovietic lituanian am văzut nu doar camera de tortură barbară, ci și pe cea de execuţie. Știţi cum se numea, în limbajul cifrat al zbirilor, acea cameră?... „Bucătăria”! „Bucătăria” în care au fost luate/curmate mii de vieţi omenești! Câteva exemple din documentaţia atât de amplă și atât de înspăimântătoare ce urlă în zecile de camere ale muzeului: în ziua de 2 martie 1945 la „bucătărie” au fost executaţi 42 de lituanieni! Pe 21 martie – 45. Iar pe 1 ianuarie (de An Nou) același 1945 – 38 de persoane… Într-o vitrină – zeci și zeci de ștampile speciale ale KGB-ului, ca o captură diavolească, unele din care bineînţeles că au fost aplicate și pe actele de condamnare la moarte a patrioţilor lituanieni. În acest labirint al crimei… – muzeul are circa 60 de săli, încăperi, spaţii, unele rămase exact în starea în care au fost găsite la „capturarea” lor de la „stăpânii”-kgb-iști, în special cele de la subsol – celulele deţinuţilor, cabinetul șefului de gardă, boxele de doar 1,6 metri

11

pătraţi, unde erau ţinuţi noii arestaţi, în timpul cât le erau completate/fabricate documentele. În aceste spaţii se putea sta doar în picioare.

Camera în care erau fotografiaţi deţinuţii și se efectua dactiloscopia… Camera de tortură, pardosită cu materiale izolatorii, să nu răzbată în afară ţipetele condamnaţilor; o metodă de supliciu – pe podeaua de ciment, în formă de bazin, era turnată apă rece ca gheaţa, încât cel supus torturii se vedea nevoit să balanseze, până la extenuare, pe un trunchi îngust de beton. Deţinuţii nu primeau decât jumătate de litru de apă și 200 de grame de pâine pe zi. Frigul, foamea, istovirea, fizică, dar și psihică, frângeau omul, frângeau destinul…

S-a păstrat o bună parte din… exponatele ce mărturisesc despre ferocitatea călăilor, însă o altă parte din ele satrapii sovietici și acoliţii lor locali, „cozile de topor”, au reușit să le distrugă: într-o cameră stau saci cu rămășiţele fostelor documente secrete trecute prin „șișcorniţa” diavolului – mașina de tocat hârtia mărturiilor cutremurătoare; actele crimelor, urmele genocidului… De altfel, atare mașini de tocat prin 1990-1991 au funcţionat din plin în sediile fostului CC al partidului comunist al Moldovei, în cele ale comsomolului, ministerului de interne, la KGB, în fostele cazărmi ale armatei sovietice etc., etc. Dar nu e vorba doar de sacii cu pleava documentaristică tocată aici între 1990 și 1991.

Foarte multe documente au fost distruse prin alte metode (focul, apa etc.), altele duse în arhivele din Rusia, precum cele din Chișinău – la Tiraspol. Și totuși, peste 200 de mii de tomuri/ mape au ajuns în Arhiva Specială a Lituaniei.

Iar în camera nr. 11 este amenajată expoziţia cu genericul „Lui Dumnezeu și Patriei”, dedicată preoţilor catolici supuși represaliilor. Unii dintre ei – pentru participarea la războiul de partizani, care, în Lituania, a durat până în anul 1953. Statistica necruţătoare spune că, în total, a fost întemniţată 20 la sută din preoţime, iar 30 la sută din preoţi erau puși sub urmărire. În unele fotografii – preoţi catolici care săvârșesc ritualuri religioase în mijlocul conaţionalilor lor deportaţi în Siberia și Asia Mijlocie. În cabinetele călăilor gradaţi – portretul lui Dzerjinski, unul dintre părinţii terorii bolșevice – ironia sorţii, acesta își începuse activitatea revoluţionar-politică tocmai în Vilnius…

Muzeul e vast, necuprinse sunt spaţiile crimelor stalinismului, poststalinismului, sovietismului, în general. Și eu reiau traseul muzeistic care e, de fapt, cel al unei Golgote a Lituaniei pe parcursul a 64 de ani. O iau de la început cu gândul deloc atins de orgoliu – o simplă idee a unui martor, a unui jurnalist, a unui scriitor ce speră să contribuie cât de cât la elucidarea urgiilor ocupaţiei și la el acasă – gândul, ideea că, posibil, și aceste note i-ar putea ajuta pe responsabilii de la Chișinău, în primul rând pe cei din Parlament, să meargă mai departe de piatra de temelie a unui muzeu al genocidului, al ocupaţiei – însemn instalat în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu perspectiva ca în locul lui să fie ridicat un monument al jertfelor stalinismului, comunismului, în multitudinea de manifestare antiumană a acestora. Implicit, apare și un alt gând: eu unul i-aș aduce aici, la Vilnius, în muzeul genocidului și ocupaţiei pe toţi deputaţii parlamentului moldovean, să vedem atunci ce ar cârâi relictele comuniste, cozile de topor, lașii, indecișii, ezitanţii când e vorba să ia atitudini principiale faţă de crimele trecutului și să voteze corespunzător.

Muzeul genocidului a fost instituit în octombrie 1992 printr-un ordin al Ministerului Culturii al Lituaniei. Iată, nici nu a fost barem necesară implicarea legislativului. Deci, pe când și la Chișinău un ministru al culturii pe potriva omologului său baltic?... În această instituţie a memoriei naţionale din Lituania sunt prezentate fișele personale de cadre, inclusiv fotografiile celor care au fost pe parcursul deceniilor capii NKV-KGB-ului, organizând epurarea etnică. La fel apar și complicii lor – cozile de topor, informatorii, spionii de toate calibrele, modele din delaţiunile lor, în urma cărora erau întemniţaţi sau chiar executaţi cei pârâţi. Pe timpul a trei perioade de ocu-

paţie, în Lituania au căzut jertfă represaliilor zece la sută din întreaga populaţie, adică circa 300 de mii de cetăţeni. Închisorile, alte locuri de detenţie, se extindeau mereu, se renovau, inclusiv blestematul sediu al KGB-ului, pe ai cărui pereţi s-au descoperit 18 straturi de vopsea!

Iar în camera de execuţie au tot fost depuse noi straturi de ciment peste podeaua veche, pentru a acoperi urmele de sânge otova.

Expoziţiile de la etajul întâi reflectă detenţia în Gulag a lituanienilor în anii 1944-1956.

Fotografiile condamnaţilor din viaţa lor liberă, apoi din cea de lagăr, documentele structurilor represive, memorandumul răzvrătiţilor din Vorkuta, veșminte, încălţăminte pe care le purtau osândiţii, cruciuliţe, cărţulii de rugăciune, scrisorele, unele – pe coajă de mesteacăn… Imaginea de ansamblu este întregită de episoade din filme documentare, de fotografiile cimitirelor din Siberia în care s-au prăpădit balticii, europenii, în general…

Este dramatic-înduioșătoare expoziţia intitulată „Viaţa continuă”, în care se demonstrează cum, în pofida tuturor vicisitudinilor, a muncilor inumane la care erau supuși, atitudinilor dușmănoase faţă de ei ca „elemente antisociale”, întemniţaţii, deportaţii, exilaţii se străduiau din răsputeri să supravieţuiască, să-și pună copiii pe picioare… Între 1944 și 1953, din Lituania au fost deportate și 39 de mii de copii, dintre care 5 mii au murit! În această perioadă însă, în ţară continua un război de partizani de mare amploare, cu unităţi naţionale armate conduse de ofiţeri profesioniști. Într-un raport al capului unui batalion sovietic de represalii se spune că efectivul acestuia a ucis atâţia „bandiţi” și a incendiat 46 de cătune! Fotografiile celor căzuţi în luptă, printre care și cea a simplului învăţător de ţară Ionas Petrauskas, trădat de agenţii-cozi de topor, fotografiaţi și ei de KGB, ca să-i aibă la evidenţi, dar – și la mână…

Până în 1991, a existat și o mișcare activă antisovietică susţinută de biserică. Și în timpuri „pașnice” au căzut mii și mii de jertfe, cea mai mare parte din ele – de patrioţi, de eroi adevăraţi. Până la lituanienii care, în noaptea de 13 ianuarie 1991, apărând sediul televiziunii naţionale, au murit sub șenilele tancurilor sovietice. În august al aceluiași an a fost demontat monumentul lui Lenin din Vilnius, urmat de evenimente sângeroase: trupele speciale au ucis lituanienii ce făceau de gardă la hotarele ţării lor, aflate în prag de a-și recuceri independenţa.

Acest spaţiu are o atracţie mai specială și prin sângerosul său exotism înspăimântător de cândva, prin aproape incredibila situaţie când bârlogul criminalilor, sadicilor, călăilor din comunism a ajuns loc liber, pe care îl poţi vedea și tu, cetăţean de rând, care cunoști atâtea despre ororile bolșevice. Aici ai impresia că până și suflul legendelor pălește în faţa realităţii pe care o refac expoziţiile muzeului genocidului, unde s-a păstrat până și biblioteca specială cu o tematica aberantă a opusculelor ideologice, cu coduri de legi, cu hotărâri ale puterii bolșevice care, prin găunoșenia frazeologică „pozitivă”, tăinuiau, de fapt, mecanismele represive.

Muzeul are mai multe expoziţii itinerante…

Muzeul de Istorie de la Chișinău ar face bine să solicite unele din ele…

(Cu titlu de P.S. ar fi să consemnez că, într-un loc al muzeului, pe un panou, sub sticlă, sunt reproduse secvenţe-colaj, la întâmplare, din presa vremurilor trecute, printre ele și unele știri din… România ale nu mai știu cărui ziar rusesc, inclusiv decretul Consiliului de Miniștri de transformare a Institutului Pedagogic din Timișoara în Universitate… Aceasta se întâmpla acum jumătate de secol…) …Îţi revii cu greu din șocul pe care ţi-l produce cele văzute în fostul sediu al KGB-ului…

Apoi mai trec o dată în lungul înaltului perete cu multe rânduri în care sunt aranjate desenele copiilor care au încercat să înţeleagă și ei ce a însemnat pentru străbunii, bunii, părinţii lor ocupaţia… Neprihănita intuiţie a copiilor, care au redat așa cum înţeleg ei dezastrul, este și ea strigătoare la cer…

Evenimente 1330: La Posada, oastea lui Basarab I a început lupta cu oștirea ungară condusă de Carol Robert de Anjou, care se retrăgea spre Transilvania 1376: Primele statute de breaslă păstrate din Transilvania. Ele aparțineau breslelor din Sibiu, Sighișoara, Sebeș și Orăștie 1799: Revoluția franceză: Lovitură de stat (“18 brumar”). Directoratul este înlăturat și înlocuit cu Consulatul; instaurarea dictaturii burghezi ei 1857: Deputații pontași din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, au depus o jalbă pe biroul Adunării, cerând, printre altele, desființarea “boierescului” 1877: Armata română cucerește reduta otomană de la Rahova 1888: Criminalul londonez Jack Spintecătorul a ucis ultima lui victimă, pe nume Mary Jane Kelly 1918: Împăratul Wilhelm al II-lea abdică după revoluția germană, iar Germania este proclamată Republică 1923: “Puciul de la berărie”, condus de Adolf Hitler, este înăbușit la München 1938: În Germania, “Noaptea de cristal” – mare pogrom împotriva evreilor, dispus de statul hitlerist 1989: Barierele dintre Germania de Est și cea de Vest au fost deschise 1994: Descoperirea elementului chimic darmstadtium 2003: O eclipsă totală de lună este văzută în America, Europa, Africa și Asia Centrală

Nașteri 1389: Isabella de Valois, regină consort a Angliei (d. 1409) 1799: Gustavus, Prinț Moștenitor al Suediei (d.

1877) 1811: Alexandru Hâjdeu, scriitor rus din Basarabia (d. 1872) 1818: Ivan Turghenev, romancier, poet, dramaturg rus (d. 1883) 1841: Regele Eduard VII al Angliei (d. 1910) 1885: Velimir Hlebnikov, scriitor rus (d. 1922) 1899: Gheorghe Ștefan, istoric și arheolog (d.

1980) 1901: Tivadar Ács, scriitor, jurnalist și istoric maghiar (d. 1974) 1915: André François, grafician și ilustrator de cărți pentru copii francez (d. 2005) 1929: Imre Kertész, scriitor maghiar, laureat al Premiului Nobel 1933: Lucian Pintilie, personalitate de marcă și personaj singular în peisajul teatrului și cinematografului românesc contemporan 1934: Carl Sagan, astronom și scriitor american (d. 1996) 1952: Jack Szostak, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 2009

Decese 1918: Guillaume Apollinaire, poet, scriitor francez (n. 1880) 1940: Arthur Neville Chamberlain, prim-ministru al Marii Britanii între 1937 și 1940(n.

1869) 1952: Chaim Weizmann, primul președinte al statului Israel (n. 1874) 1953: Dylan Thomas, poet englez (n. 1914) 1970: Charles de Gaulle, general și politician francez (n. 1890) 1977: Kovács György, actor român (n. 1910) 1991: Yves Montand, actor francez (n. 1921)

Sărbători Ziua Independenței în Cambodgia (1953) Ziua Internațională de luptă împotriva rasismului și antisemitismului

FLUX

12

Cultur=

9 NOIEMBRIE 2012

IMPRESII PE MARGINEA UNUI SPECTACOL

Viaţa într-un „Storcător de fructe” Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” ne prezintă săptămâna aceasta cea mai recentă premieră a sa – „Storcătorul de fructe” de Ilia Cilaki, în regia lui Vitalie Drucec. Ilia Celaki este un dramaturg rus, care în anii ’90 a emigrat în Germania. Traducerea textului este realizată de Elvira Râmbu.

Spectacolul se joacă la Sala Studio „Valeriu Cupcea” și îi are antrenaţi în distribuţie pe actorii: Angela Ciobanu, Petru Oistric, Anișoara Tkacenko, Iurie Focșa, Ion Mocanu și Mihaela Damian. „Storcătorul de fructe” este un spectacol realist, realizat în baza unui text care abordează o temă extrem de actuală în spaţiul ex-sovietic, și anume cea locativă, cu toate problemele aferente ei.

Acţiunea spectacolului se desfășoară într-un apartament cu două odăi în care convieţuiesc două familii: una de părinţi și alta de tineri însurăţei, plus fiica acestora, Sașenka, un bebeluș al cărui nume este pomenit ades pe parcursul spectacolului (cum altfel, toate sacrificiile le facem de dragul copiilor?!), dar își face simţită prezenţa doar la final, prin câteva reprize de plâns isteric, care se aud din odaia părinţilor ei. „Frontul de luptă” al spectacolului este bucătăria, unde se desfășoară toată acţiunea. Chiar de la prima scenă, care ne-o prezintă pe mama soacră (Angela Ciobanu) dis-de-dimineaţă, în halat, pijama și cu bigudiuri în cap, care pregătește ciorba, și pe ginerele acesteia, Aleksandr, Sașa, Șuric (Iurie Focșa), care se strecoară la bucătărie să bea apă din ceainicul de pe aragaz (din care vor

bea pe rând de câteva ori toate personajele pe durata întregului spectacol), spectatorul resimte antipatia dintre cele două personaje. Ele se prefac că nu se observă una pe alta, își aruncă priviri piezișe, iar ginerele o „denunţă” pe soacră, Zoia Fiodorovna, că face gimnastică la bucătărie, scriind un sms în care descrie cum se îndoaie și se dezdoaie aceasta pe ritmurile muzicii. Mesajul este citit în emisie directă de prezentatorii unui matinal radiofonic pe care tocmai îl asculta gospodina.

Tensiunea crește în momentul în care fiica Zoiei, Galea, soţia lui Sașa, vine să-i dea în obraz că nu l-a salutat pe soţul ei și că nu a fost receptivă când acesta a venit, chipurile, să-și ceară scuze pentru farsă, discuţie care se termină, evident, cu o ceartă între mamă și fiică. Și asta, culmea, în ziua în care mama-soacră le pregătise tinerilor un cadou – un storcător de fructe – și tocmai căuta momentul potrivit să-l înmâneze. Cadoul este, de altfel, un nou pretext de ceartă între tineri, care ajung să-și reproșeze unul altuia că părinţii celuilalt nu îi ajută suficient.

Iar ulterior devine evident că acest storcător, un dar ca un pretext care să sublinieze exagerat grija soacrei faţă de tânăra familie, reprezintă o ilustrare a procedeului la care sunt supuși, zilnic, toţi membrii familiei, toţi locatarii apartamentului se storc reciproc unul pe altul de vlagă.

Parcă pentru a înmuia reprizele de ceartă care se derulează între toţi locatarii apartamentului, în peisaj apare sporadic Petea, Piotr Alexeevici (actorul Petru Oistric), tatăl Galei, un împătimit cititor de ziare: citește noapte și zi, precum recunoaște chiar el, o singură noapte a renunţat la citit și atunci a apărut pe lume Galea. Regizorul accentuează insistent pasiunea pentru citit a acestui personaj ca o modalitate

PREMII

Millenium a câştigat trofeul unui concurs internaţional de muzică pop din Lituania

Trupa Millenium a revenit recent acasă cu încă o victorie. Artiștii au participat la Concursul internaţional de muzică pop ”Kaunas-Talente 2012”, care a avut loc în Lituania. Formaţia din Moldova a concurat cu reprezentanţi din 16 ţări și a reușit să cucerească trofeul și două locuri întâi, la categoria “soliști”.

De asemenea, colectivul a primit invitaţia de a participa la concertul cu prilejul Zilei orașului Petrozavodsk, din Federaţia Rusă, precum și de a concerta în Austria, Turcia, Italia, Ucraina și Letonia.

Formaţia Millenium a fost creată la Chișinău în aprilie 1997, de către Vlad Gorgos. Trupa are în palmares mai multe trofee câștigate la concursurile europene.

de evadare din vacarmul care se derulează în fiecare zi în apartament.

Lectura îl ajută pe acesta să-și păstreze cumpătul și, în pofida tonurilor ridicate pe care se poartă discuţiile în casa sa, el reușește întotdeauna să rămână calm.

Ofensată de comportamentul nerecunoscător și obraznic al ginerelui și de lipsa de susţinere din partea fiicei, Zoia Fiodorovna, cea care are grijă de Sașenka și le face tuturor de mâncare, recurge la vechiul truc cu șantajul emoţional, declară în fiecare zi că pleacă din casa ei sau că i-a venit sorocul să moară, sperând astfel că-i va înduioșa pe tineri și îi va face pe aceștia s-o preţuiască la justa ei valoare. Evident, nu uită să scoată de fiecare dată câte un testament prin intermediul căruia își etalează generozitatea: le lasă tinerilor toată agoniseala ei de-o viaţă.

Angela Ciobanu interpretează cu multă savoare prototipul clasic al soacrei, prezent în toate bancurile specifice: femeia care reproșează că încă vrea să-și trăiască viaţa ei, dar comportamentul ei denotă contrariul, adică ceilalţi ar trebui să lucreze pentru cununa ei de lauri: nimic în casa și în viaţa copilului nu se poate întâmpla fără știrea și încuviinţarea ei, iar cei care trăiesc în casa respectivă trebuie să se supună voinţei și controlului ei. Chiar și orice gest de mulţumire nu e suficient, după părerea ei, să-i răsplătească pe deplin sacrificiul, dar asta nu-i scutește pe cei implicaţi să se străduiască măcar s-o mulţumească. Ieșirile ei teatralizate subliniază dualitatea personajului și, deși traiul în comun al celor două familii este sufocant, toţi îl acceptă ca pe o normă, ca pe o stare de fapt.

Galea, fiica ei, recurge la tactica mamei: în speranţa că o va face să fie mai îngăduitoare cu soţul ei, o anunţă pe mama sa că divorţează, sperând că aceasta îi va propune ajutorul și o va sfătui să-și păstreze familia, să găsească un compromis, o modalitate de convieţuire armonioasă. Se pare însă că pentru Zoia Fiodorovna, care este într-un război deschis cu ginerele pentru statutul de persoană autoritară în casă și în viaţa fiicei, divorţul ar fi o soluţie săși păstreze poziţiile. În consecinţă, scena se termină cu o ceartă între mamă și fiică.

După fiecare ceartă, cei antrenaţi în discuţiile contradictorii își caută alţi interlocutori, iniţial pentru a-și găsi aliaţi, ulterior aceste discuţii se finalizează cu certuri.

Un măr al discordiei în spectacol este vizita inopinată a socrilor, părinţii lui Aleksandr, Victor Sergheevici (actorul Ion Mocanu) și Irina Antonovna (actriţa Mihaela Damian), care le aduc o pungă cu carne, un gest care vine să sublinieze că își aduc și ei aportul în susţinerea și ajutorarea tânărului cuplu. De altfel, acești părinţi, care își exprimă oarecum exagerat dragostea pentru tinerii însurăţei și pentru nepoată, recunoștinţa pentru socri, nu ezită să le comenteze și să condamne comportamentul și modul de viaţă când cred că nu-i aude nimeni. Iar întreaga lor fiinţă debordează de... senzaţia de ușurare pe care le-o oferă o circumstanţă atenuantă - ei au un apartament cu o singură odaie, i-ar lua cu drag pe copii la ei, dar nu vor încăpea cu toţi acolo.

Piesa este o ilustrare iscusită a realităţii cu care se confruntă milioane de familii în prezent: lipsa spaţiului locativ, lipsa mijloacelor de procurare a acestuia acutizează conflictele dintre generaţii, încălcarea spaţiului intim sporește cazurile de divorţ, de destrămare a tinerelor familii. Obligaţi să-și ducă existenţa într-un spaţiu redus, oamenii ajung să nu se mai suporte, să nu se mai ierte, să nu se mai iubească, să nu se mai respecte, să se omoare, să se distrugă, să se mănânce între ei.

Spectacolul lui Vitalie Drucec se desfășoară oarecum paralel pe câteva fronturi. În timp ce ni se insinuează că toţi participanţii la proces sunt materie primă pentru storcătorul de fructe, personajul lui Petru Oistric, Piotr Alexeevici, reușește să facă în finalul spectacolului o alegorie reușită dintre viaţa la care sunt condamnaţi acești oameni și drumul pe care îl parcurge carnea până ajunge în malaxor și de acolo – pe masa familiei, sub formă de chiftele.

Ah da, să nu uit, rolul ziarelor și al lecturii este bine pus în valoare în acest spectacol, pe lângă scopul de a informa, acestea relaxează, calmează, antrenează voinţa.

Drept urmare, în final se apucă de citit și Victor Sergheevici și nu este exclus că în viitor, când fiica îi va aduce ginere în casă, la lectură va recurge și Aleksandr. „ S to rc ăto r u l de fructe” este un spectacol care, la prima vedere, pare că se desfășoară în linie dreaptă. Redă o zi obișnuită din viaţa a trei familii, rude de sânge și rude prin alianţă.

Spectacolul nu vine să educe, să reeduce, să sperie, să deturneze principii și valori.

Este ca o demonstraţie, ca un afiș. Și, cel mai important, ca o oglindă: poftim, uitaţi-vă încă o dată la voi, așa arătaţi dintr-o parte. Vreţi mai mult? Nu vreţi să ajungeţi aici?

Vreţi să puneţi capăt unei asemenea existenţe?

Apucaţi-vă de citit ziare. Sau ieșiţi din acest cadru, din acest tipar.

Este un spectacol care, cu siguranţă, merită văzut deopotrivă de părinţi și copii. Este un spectacol care merită revăzut, atât pentru subiectul pe care îl abordează, cât, mai cu seamă, pentru prestaţiile actoricești strălucite.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Diverse

9 NOIEMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina E Vitamina E se mai numește tocoferol și face parte din grupul vitaminelor liposolubile. Este solubilă în grăsimi și alcool și insolubilă în apă.

Rezistă la căldură și este sensibilă la lumină și mediu alcalin. Se absoarbe la nivelul intestinului subţire și se depozitează în ţesutul adipos, miocard, pancreas, suprarenal.

Surse de vitamina E Vitamina E se găsește în cereale și, mai ales, în cele germinate (germenii de grâu), în uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, soia, porumb, măsline), în legume (spanac, salată, pătrunjel, mazăre), în fructe oleaginoase (nuci, seminţe de floareasoarelui).

Rolul vitaminei E în organism: - intervine în metabolismul glucidic și protidic, având rolul unui sistem oxidoreductor; - rol în mobilizarea grăsimilor din pereţii arteriali, protejând astfel inima și arterele împotriva aterosclerozei; - rol de protecţie a globulelor roșii împotriva hemolizei (distrugerii); - rol în reabsorbția din intestin a vitaminei A; - înlesnește depozitarea glicogenului în ficat și mușchi, inclusiv în mușchiul cardiac; - intervine favorabil în reproducere, asigurând funcţionarea normală a glandelor sexuale și a celor endocrine; - preîntâmpină producerea avortului; - intervine favorabil în tulburările de menopauză; - previne îmbătrânirea celulelor; - are efect diuretic și hipotensiv; - diminuează riscul apariţiei bolilor de inimă, a infarctului, a diabetului zaharat, a cataractei; - previne coagularea sângelui; - este benefică pentru sistemul nervos.

Carenţa de vitamina E Este rar întâlnită. Se manifestă prin tulburări hematologice (anemie), tulburări neurologice, tulburări neuromusculare (distrofii musculare), tulburări oftalmologice (deteriorarea retinei), tulburări de reproducere (avort spontan).

13

S-A DOVEDIT ŞTIINŢIFIC:

Matematica provoacă dureri de cap Rezolvarea problemelor de matematică provoacă migrene. Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de știinţă de la Universitatea din Chicago, care au constatat în urma unui studiu că anxietatea declanșată de problemele matematice poate duce la dureri de cap.

Pentru a ajunge la această concluzie, specialiștii au rugat un grup de 14 adulţi – care prezentau o anxietate serioasă legată exclusiv de matematică – să rezolve diferite exerciţii, mai exact să verifice valabilitatea unor ecuaţii de tipul (12x4) - 19 = 29, în timp ce erau înregistrate imagini cerebrale prin RMN. În urma acestui experiment, cercetătorii au constatat că o regiune cerebrală, insula posterioară, se activa când oamenii se pregăteau să rezolve problemele. Regiunea respectivă se mai activează când corpul experimentează durerea sau în cazul ameninţării integrităţii fizice. Anticiparea faptului că trebuie rezolvate problemele duceau la acest răspuns și nu acţiunea în sine de a face matematică. „La cineva care este angoasat de matematică, anticiparea exerciţiilor provoacă o reacţie cerebrală similară cu cea a durerii fizice, ca și cum ai apropia mâna de o sobă încinsă”, spun Sian Beilock și Ian Lyons, cei doi psihologi care au coordonat studiul, publicat în revista PLos One, notează Agerpres.

Specialiștii subliniază că această cercetare analizează

PILULA DE SĂNĂTATE Hidratarea corectă ne fereşte de colicile renale Colica renală este însoţită de o durere violentă ce începe în spate, în locul unde ultima coastă se fixează pe coloana vertebrala. Iradiază către abdomenul inferior, către vezică și la rădăcina coapsei. Motivul este un calcul migrator, devenit brusc obturant.

durerea asociată cu un eveniment anxiogen și nu stresul provocat în timpul acestuia. Altfel spus, nu problema matematică în sine este dureroasă pentru unele persoane, ci faptul de a trece la rezolvarea ei. „Matematica este o materie grea și, la cei care prezintă un nivel ridicat de anxietate faţă de acest obiect de studiu, poate fi repede asociată cu tensiunea și teama”, adaugă autorii articolului „Când matematica doare”.

Oamenii de știinţă mai precizează că elevii care sunt tensionaţi la matematică pot avea nevoie de ajutor pentru a fi mai relaxaţi în privinţa ei. „Anxietatea legată de matematică ar trebui tratată ca orice altă fobie”, punctează experţii. Într-un alt studiu, Beilock propune persoanelor vizate să-și exprime angoasa înaintea unui test scriind ceva, de exemplu, pentru a micșora tensiunea și a avea performanţe mai bune.

Somnul de opt ore nu mai este esenţial Cele opt ore de odihnă pe care experţii le numesc ciclul monofazic, adică o singură odihnă la fiecare 16 ore, nu mai este atât de important. Oameni de știinţă și istorici ai medicinei laudă beneficiile somnului polifazic, cel fragmentat în cursul a 24 de ore, relatează revista italiană Panorama.

Tirania celor opt ore de somn ar fi o invenţie modernă. Unul dintre susţinătorii moderni ai somnului “fragmentat” este Timothy Ferris, om de știinţă și scriitor american, care, în eseul său ‘’The 4-Hour body’’, relatează despre experimentele sale cu somnul fragmentat în interval de 24 de ore. El afirmă că te odihnești cu adevărat în faza Rem (în care visezi) și care nu durează mai mult de câteva ore pe noapte. Restul timpului este aproape pierdut. Ideea este să obligi corpul să intre imediat în Rem, profitând de ciclurile polifazice.

Cel mai bun dintre aceste cicluri, potrivit lui Ferris, este ‘’Uberman’’ – somn de jumătate de oră la fiecare patru ore – dar care este incompati-

FLUX

Durerea devine violentă din cauza contracţiilor ureterului care încearcă să elimine obstacolul, adică piatra. Colica poate fi precedată de mici semne: dureri surde lombare, ușoară sângerare urinară, urinări dese, greţuri, vomă, frisoane, transpiraţii.

Calculii se formează atunci când echilibrul dintre apă, săruri, minerale și alte substanţe din urină se modifică. Echilibrul este perturbat atunci când suntem deshidrataţi, situaţie în care sărurile, mineralele și alte substanţe din urină precipită și formează calculul.

Pacienţii cu afecţiuni ale rinichilor trebuie să știe că este absolut necesară hidratarea și consumul de legume și fructe. Există și unele afecţiuni medicale ce pot destabiliza acest echilibru, dar și unele comportamente alimentate greșite. Persoanele care consumă mâncăruri bogate în oxalaţi, cum sunt legumele verzi și ciocolata, sunt predispuse la formarea de calculi.

Evenimentul.ro

bil cu o viaţă socială normală. Ciclul ‘’Everyman’’ este mai versatil – somn de 20 de minute și o odihnă mai lungă între 1,5 și 4,5 ore. Astfel, timpul total dedicat somnului poate coborî la 2,8 ore. Ciclul ‘’Siesta’’ este minimul în termeni de somn polifazic – somn nocturn de șase ore și o odihnă de jumătate de oră la prânz.

Dacă este adevărat că somnul este un medicament cu cost zero – ajută la slăbit, contribuie la prevenirea riscului de hipertensiune, infarct

și diabet –, ciclurile polifazice oferă toate beneficiile somnului nocturn, dar economisind timp. Robert Stickgold, psihiatru la Harvard Medical School, sugerează că odihna diurnă, scurtă, dar profundă, oferă creierului posibilitatea de a decide ce informaţii noi să păstreze și ce să descarce.

Neurologul italian Giuseppe Plazzi, directorul ‘’Laboratorului de Somn’’ din Bologna, spune că 20 de minute de odihnă la fiecare două ore permite să te scoli lucid. Lino Nobili,

directorul Centrului de medicină a somnului din Spitalul Niguardia din Milano și Plazzi amintesc că somnul polifazic este folosit de navigatorii solitari, care trebuie să distribuie timpul de veghe. Nobili conchide: “Pentru a nu fi expus riscului, este mai bun somnul bifazic: cinci ore noaptea și două ore după prânz’’.

A dormi peste opt ore poate agrava o depresie în curs, crește riscul de Alzheimer și, potrivit ‘’American College of Cardiology’’, pe cel de infarct.

National Sleep Foundation recomandă între șase și nouă ore de somn la adulţi și între 8 și 9,25 ore la vârsta de 10-17 de ani.

AGERPRES.ro

FRUMUSEŢE

Cum ai grijă de sprâncenele tale?

Vrei să pui mai mult accent pe ochi și să-ţi luminezi întregul chip?

Pornește de la sprâncene. Află ce formă ţi se potrivește, îngrijește-le corect și învaţă să le ajustezi forma prin machiaj.

Deși de multe ori neglijate, sprâncenele sunt cele care definesc chipul și pun în valoare trăsăturile. O formă greșit aleasă dezavantajează chiar și chipurile foarte armonioase și devine destul de greu de corectat.

Ţine cont de forma feţei și de trăsături Sprâncenele arcuite se potrivesc unei feţe rotunde sau ovale. Punctul cel mai înalt trebuie să fie central, la jumătatea pleoapei. Forma arcuită arată

mai bine la sprâncenele lungi, decât la cele scurte.

Dacă ai faţa triunghiulară, sprâncenele ar trebui să fie mai scurte și ușor arcuite. Forma rotundă, naturală este, în schimb, potrivită celor care au faţa pătrată. Ai însă grijă să nu le lași prea lungi. În cazul în care ai ochii apropiaţi, pensează puţin din partea interioară, cea de lângă nas, pentru a masca acest defect.

Dacă, dimpotrivă, ai ochii depărtaţi, nu uita să scurtezi sprâncenele. Ca să fii sigură că nu greșești, mergi la o cosme-

ticiană atunci când nu știi ce să alegi sau ori de câte ori vrei să schimbi forma sprâncenelor.

Pune în valoare forma obţinută Machiajul definește, umple golurile și corectează eventualele greșeli. Alege un creion sau un fard special, în ton cu nuanţa sprâncenelor, și aplică-l discret pe contur și în interior.

TRUCURI MICI, EFECTE MARI Cel mai bun moment pentru

pensat este după duș, când porii sunt deschiși. Firele de păr se smulg mai ușor dacă pielea este hidratată, așa că aplică înainte o cremă ușoară. Ai mare grijă de fiecare dată, căci unele fire de păr nu mai cresc la loc sau cresc foarte greu. Și, pentru ca totul să fie mai puţin dureros, prinde firul de la bază și smulge-l dintr-o singură mișcare.

Piaptănă apoi sprâncenele cu o periuţă specială și tunde firele mai lungi, astfel încât să fie la același nivel cu celelalte, iar totul să fie uniform. La final, spală

zona, usucă și aplică o cremă de gălbenele. Dacă sprâncenele sunt prea subţiri sau rare, aplică zilnic puţin ulei de ricin.

AȘA LE ARANJEZI Fixează sprâncenele după aplicarea creionului, cu un rimel special, transparent. Dacă ai tenul gras, pudrează ușor zona, înainte de aplicarea machiajului. Poţi înlocui clasicul creion cu un gel waterproof, care va rezista mai mult și se va lipi mai bine de rădăcină.

Unica.ro

FLUX 12

14

Programe

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Documentar. “Drumul amorfelor, istoria cuceririi Galiei”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu.

12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Patru surori”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.00 Documentar.

“Euromaxx”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.40 Videoteca copiilor.

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Creaţia compozitorului Johann Sebastian Bach. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Viaţa noastră privată pe WEB”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova.

5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Marie Antoinette 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4366 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.17, 18, anul III 01:00 Serial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.6, an 1 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Spartacus: Zeii Arenei (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00, 2.35 Tezaur folcloric. 3.30 Sport. 4.35 În grădina Danei. 5.00 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:18 AL DENTE 13:33 NOIRS DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:27 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:45 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FOOT ! 1:55 BOB LE FLAMBEUR 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:26 VOULEZ-VOUS DANSER ?

9 NOIEMBRIE 2012

13

Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40, 15.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Desene animate.

“Erky Perky”. 9.40 Festivalul Internaţional “Regina Vioară”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar.

“Global 3000”. 13.10 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”.

13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial. “DORA”. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 17.15 Gala Premiilor Tineretului. Transmisiune de la Sala cu Orgă. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Creaţia compozitorului Johann Sebastian Bach. 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Egalitatea de gen”. 0.10 Serial. “DORA”.

1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pasiune ascunsă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4367 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Vocea României 23:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:00 Serial: Fringe, ep.1, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Vocea României (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 01:45 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

14

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Epoca biometrică”.

7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 O seară cu muzica lui Dvorak. 9.55 Respiro.

Program muzical. 10.10 .... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.45 Videoteca copiilor. 13.10 Documentar. “Drumul amorfelor, istoria cuceririi Galiei”. 14.10 Gagauz ogea. 14.40 Serial. “DORA”. 15.25 Documentar. “Euromaxx”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 17.40 Profil de savant. 18.00 Russkii mir. 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni.

22.20 Documentar. “Almanah cinematografic”. 22.50 Alternative.

Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

5.25 Focus. Magazin TV. 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game Show.

Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Pasiune ascunsă (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Mămici adolescente 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4368 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.2, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:00 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 Garantat 100 de procente. 2.30 Dănutz SRL. 3.20 Sport.

4.25 Lumea modei. 4.35 Rom european. 5.00 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.25, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 Dănutz SRL. 3.30 Sport. 4.35 Olimpiada veselă. 5.00 Călător pe viaţă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 LES HÉRITIERS PASTEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:54 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CORTEX 21:15 FLASH INFO 21:19 ET SI... 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AMOUREUSE 23:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:09 VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:31 VOULEZ-VOUS DANSER ?

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 RICARDO 13:35 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CURLING 16:36 FLASH INFO 16:40 GRENOUILLE D’HIVER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:26 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MÉTRONOME 22:53 MÉTRONOME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 1:52 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:28 VOULEZ-VOUS DANSER ?

15

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45, 17.40 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.40 O seară cu muzica lui Dvorak. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Documentar.

“Euromaxx”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Music Mania. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Mămici adolescente (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Tutela 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4369 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.8, an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Sfinţi și păcătoși 00:45 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 Serial: Spitalul de demenţă (r) 02:45 Film: Sfinţi și păcătoși (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10“Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.30 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.45, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Dănutz SRL. 3.35 Sport. 4.40 Lumea modei.

4.50 Filmoteca veselă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:21 AL DENTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36 JOURNAL D’UN MÉDECIN DANS LES TRANCHÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 AMOUREUSE 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VIPÈRE AU POING 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 SUPER MOM 2:53 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:09 VOULEZ-VOUS DANSER ? 4:32 VOULEZ-VOUS DANSER ?

Programe 9 NOIEMBRIE 2012

16

Vineri

17

NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Documentar.

“Epoca biometrică”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Serial. “DORA”. 15.40 Moldovenii de pretutindeni. 16.10 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Ziua Internaţională a Studenţilor. Transmisiune din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 23.15, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.20 Templul muzicii. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tutela (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jilţul sirenei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4370 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 00:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 Film: Jilţul sirenei (r) 03:00 Știrile ProTv (r) 04:30 ApropoTv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 7.40 Documentar. “Euromaxx”. 8.10 Vedete la bis.

9.15 Documentar. “Evoluţia”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 M. Eminescu.

“Făt-Frumos din lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 12.50, 2.15, 4.15 “Mărul de aur”. Festival-concurs Internaţional Vocal. Gala concert. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00, 0.10 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 5.50 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Când vacanţa devine una de groază”. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. 1.30 Știinţă și inovare.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 08:00 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere- Reuniunea mamelor (16 & Pregnant Reunion- Life after Labor) (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 02:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Dansez pentru tine (r) 18:00 Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Siguranţa naţională 22:15 Film: Codul lui Da Vinci 01:30 Explore Midnight 02:00 Las Fierbinţi (r) 03:00 Film: Codul lui Da Vinci (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10“Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:20 “Городские пижоны”. К 50-летию группы “The Rolling Stones”. Премьера. “Crossfire Hurricane” 03:10 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

06:00 Новости 06:10 “Поле чудес” 07:10 К юбилею Эльдара Рязанова. Леонид Филатов, Татьяна Догилева в фильме “Забытая мелодия для флейты”. 1-я серия 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Первая любовь” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 13:40 Сергей Безруков, Валерий Золотухин, Нина Русланова, Татьяна Догилева в многосерийном фильме “Участок” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Участок”. Продолжение 15:45 “Да ладно!” 16:15 “Народная медицина” 17:10 “Жди меня” 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25 Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. Люк Бессон представляет: Никита нового времени в остросюжетном фильме “Коломбиана” 01:20 Пол Джаматти в комедии “На обочине” 03:20 Лора Линни, Филип Сеймур Хоффман в фильме “Дети Сэвиджа” 05:05 Сериал “Terra nova”

7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.45, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 O dată’n viaţă. 3.10 Stele de 5 stele. 4.55 e-FORUM. 6.55 Imnul României.

7.00 O dată’n viaţă. 9.00 13.20, 18.00 20.30 Seriale.

13.20 Bebe magia. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 2.00 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Teleenciclopedia. 1.00 Profesioniștii. 3.30 Filmoteca veselă. 3.55 Sport.

4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 À LA DI STASIO 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 AMOUREUSE 16:31 FLASH INFO 16:33 DESTINATIONS GOÛTS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 MAC ORLAN 1:54 MAC ORLAN 2:47 MISE AU POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 VU DU CIEL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CARNETS D’EXPÉDITION 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:09 STELLINA 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ 14:02 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VU SUR TERRE 15:54 « 10 » 16:20 « 10 » 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

18

FLUX

Duminică NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Evoluţia”. 7.00 Respiro. Program muzical. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.50 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Dumitru Matcovschi, poet, academician. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Ansamblul “Izvoraș”. Program muzical. 13.30 Judo. Turneu Internaţional Memorialul “V. Guţu”. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Fuego “Destin”. Spectacol muzical.

0.45 Documentar. “Drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE puse în joc”.

1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 08:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere- Momente din culise (16 & Pregnant Unseen- Moment 1- Life after Labor) (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Un colţ de rai (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Apropo Tv 14:15 Serial: Spitalul de demenţă (r) 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Mecanicul 22:30 Film: 24 de ore 00:45 Apropo Tv (r) 01:30 Film: Mecanicul (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Первая любовь” 07:10 К юбилею Эльдара Рязанова. Леонид Филатов, Татьяна Догилева в фильме “Забытая мелодия для флейты”. 2-я серия 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К юбилею Эльдара Рязанова. Лариса Голубкина, Олег Борисов, Николай Крючков в фильме “Дайте жалобную книгу” 13:50 К юбилею Эльдара Рязанова. Иннокентий Смоктуновский, Олег Ефремов, Анатолий Папанов, Ольга Аросева, Андрей Миронов в комедии “Берегись автомобиля” 15:30 К юбилею Эльдара Рязанова. Людмила Гурченко, Игорь Ильинский в фильме “Карнавальная ночь” 16:55 “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Эльдар Рязанов. Моей душе покоя нет” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 К дню рождения “КВН”. Кубок мэра Москвы 01:05 Премьера сезона. “Настя”. Вечернее шоу 02:05 “Познер” 02:55 Алексей Булдаков в комедии “Особенности национальной охоты в зимний период” 04:05 Сериал “Terra nova” 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-13.00, 17.30, 20.30 Seriale. 13.00, 17.05, 1.30, 6.15 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00, 2.05 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 O dată’n viaţă.

0.35 Garantat 100 de procente. 2.55 Filmoteca veselă. 4.00 Înainte și după.

4.10 Universul credinţei. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VILLES DE L’EXTRÊME 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:24 LES SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:45 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 STELLINA 11:33 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PAPA À LA CHASSE AUX LAGOPÈDES 23:34 LA PASSERELLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 VIPÈRE AU POING 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 VU DU CIEL

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

9-16 noiembrie Berbec Acum este o perioadă mai complicată din cauza temerilor pe care nici nu le recunoști, nici nu prea le gestionezi cum ar trebui.

Taur Unii dintre apropiaţi te bănuiesc de lipsă de empatie, dar nu poţi fi de acord cu așa ceva.

Cuvintele nu te ajută acum, așa că nici nu ar trebui să te bazezi prea mult pe ele.

Gemeni Se schimbă ceva în atmosferă și percepi aceasta ca o negură care se lasă peste tot ce te interesează. Adevărul e că neliniștea ta e compusă din regrete și din temeri.

Rac Pentru tine săptămâna se poate transforma într-o demonstraţie de forţă, mai ales dacă cineva are nefericita inspiraţie să lanseze vreun atac la adresa activităţii tale.

Leu Deși te așteptai să te simţi la fel de bine ca înainte și treburile să meargă binișor, ai putea avea o surpriză de proporţii chiar de la începutul săptămânii ce urmează.

Fecioară Bănuiala ta de înainte devine certitudine acum, deși asta nu înseamnă că motivele tale de supărare sunt reale. Mai degrabă e o nemulţumire legată de un apropiat.

Balanţă Dispui de o rezervă de energie și alegi să o consumi în gesturi frumoase faţă de prieteni. Problema este că gesturile tale nu mai sunt la fel de bine primite ca înainte.

Scorpion Îţi convine de minune, deși nu spui acest lucru, faptul că se revine asupra unor soluţii pe care tu le-ai propus la un moment dat și au fost refuzate.

Săgetător O stare de neliniște accentuată pune acum stăpânire pe gândurile tale și este greu de gestionat, pentru că fondul emoţional e deja fragil și tulburat.

Capricorn Te lovești de orgoliile greu de înţeles ale unor prieteni sau protectori și nu ai încotro, trebuie să le accepţi condiţiile.

Orice negociere de acum va fi reluată în curând.

Vărsător Cei care te cunosc știu să exploateze foarte bine punctele tale slabe și tu nici să nu bănuiești că asta fac. Ar fi bine să fii mai atent(ă) la ceea ce spui și ce promiţi.

Peşti Ai impresia că unii colegi sau șefi sunt puși pe rele, în sensul de a-ţi complica ţie sarcinile și a nu te lăsa să îţi faci treburile cum se cuvine. Nu e deloc așa!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2480 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

9 NOIEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Sergiu Alexandrov: „Am realizat că nu există loc în întreaga lume mai dulce şi mai sfânt decât acasă” Sergiu, tânărul din Noua Generaţie pe care vă invit să-l cunoașteţi astăzi, este un pasionat de domeniul IT. Nu doar că este curios să afle ce se ascunde în spatele unui simplu dispozitiv, ci vrea să conceapă noi inovaţii. Pentru asta muncește și învaţă conștiincios.

A avut o experienţă pe care o consideră unică, și anume: a trăit în stil american timp de două veri. Chiar dacă este prins în activităţi, Sergiu nu-și neglijează prietenii. Își face timp și pentru ei.

- Sergiu, mulţumim pentru posibilitatea de aţi lua un interviu. Spune-ne cu ce te ocupi. Care este activitatea ta de bază acum?

- Vă mulţumesc și eu. La moment sunt implicat în mai multe activităţi. Pe lângă faptul că particip activ la acţiunile organizate de „Noua Generaţie” a PPCD, mai sunt și student. Iar timpul rămas încerc să îl dedic activităţilor personale, ieșirilor în aer liber sau întâlnirilor cu prietenii apropiaţi.

- Faci studii de licenţă sau ești masterand deja?

- În prezent sunt masterand la Universitatea Tehnică din Chișinău și îmi continui studiile în domeniul Microelectronică și Nanotehnologii. Și, ca activitate de bază, am acum scrierea tezei de master și elaborarea unui dispozitiv pentru susţinerea acesteia. Așa că scopul meu principal este finalizarea studiilor și susţinerea cu brio a ciclului de master.

- Ești pasionat de tehnică și de calculatoare, nu? Te vezi muncind în acest domeniu?

- Da, sunt un pasionat înflăcărat de lumea dispozitivelor electronice, fie calculatoare, fie gadgeturi, fie telefoane sau aparate de fotografiat. Este o dragoste aparte faţă de tot ceea ce numim noi electronică și cred că această dragoste „s-a înfiripat” încă din fragedă copilărie. A fost o curiozitate personală de a afla ce se ascunde în spatele unui simplu dispozitiv, de a vedea ce efecte se produc acolo sau ce forţă îl pune în mișcare. Cred că acela a și fost punctul de pornire pentru marea mea aventură în lumea electronicii.

Da, îmi văd viitorul legat de meseria dată, însă nu la reparat tehnică, chiar dacă mă pricep deja destul de bine. Un fost profesor ne vorbea și el pe marginea acestei teme și aș vrea să îl citez: „Voi sunteţi ingineri, nu simpli lucrători. Voi trebuie să lucraţi cu foaia și cu pixul, dar nu cu ciocanul de lipit”. Știu că viitorul meu nu se oprește aici, iar studiile obţinute în cadrul universităţii sunt doar o iniţiere în domeniu. Eu trebuie să vin cu noi idei în vederea cercetării și proiectării sau a elaborării de noi inovaţii.

- Este IT-ul o pasiune pentru tine?

- Desigur că da. IT-ul reprezintă pentru mine mult mai mult decât o simplă pasiune. Tehnologiile informaţionale este un domeniu de legătură între electrotehnica clasică și noua informatică. Tehnologia informaţiei găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și informaţii: calculatoare, hardware și software, limbaje de programare, structuri de date și altele. Sunt considerate ca făcând parte din largul domeniu IT toate elementele care prelucrează, într-un fel sau altul, date, informaţii sau cunoștinţe.

- Știu că ai fost în Statele Unite deja de două ori. Povestește-ne despre această experienţă. Ce locuri frumoase ai văzut peste ocean?

- Exact. Am avut marea ocazie să vizitez Statele Unite de două ori. Prima dată a fost în anul 2010. Am aplicat la programul Work&Travel și, spre marea mea bucurie, am primit șansa de a călători și de a vizita o lume cu totul nouă pentru mine.

Primul zbor cu avionul a fost cel mai înspăimântător. Prima experienţă și prima impresie au fost ceva de neuitat. De parcă erau secvenţe dintr-un film western. Am rămas foarte impresionat când am ajuns în Amarillo, un orășel cu totul neobișnuit, cu canionul său proeminent și situat la faimoasa Rută-66 în statul Texas. Pe străzi puteai întâlni oameni în costume naţionale, așa-zisele haine de cowboy, și chiar călăreţi adevăraţi. Pentru început mi se părea puţin cam straniu, însă pe parcurs devenise ceva obișnuit. Iată așa am trăit o experienţă de trei luni în stil pur american.

A doua experienţă pe care am avut-o în Statele Unite a fost ceva mai recentă, și anume chiar vara aceasta. Am fost pentru o perioadă de 4 luni pe Coasta de Est, întrun oraș ce se numește Myrtle Beach, din statul Carolina de Sud. Orașul se întinde pe o porţiune de circa 30 km, cu plaje cu nisip alb și fierbinte, scăldat de Oceanul Atlantic, fiind considerat o destinaţie majoră pentru turiști, atrăgând până la 14 milioane de vizitatori în fiecare vară. Mă pot considera și eu unul din acei norocoși care au avut ocazia să viziteze acest oraș.

Cred că cele mai frumoase amintiri, care vor rămâne pentru totdeauna în inima mea, vor fi priveliștile de asfinţit ale soa-

relui deasupra oceanului, atunci când orizontul se contopește cu o mare de apă și formează un tot întreg.

- Cum sunt oamenii de acolo? Te-ai integrat ușor? Ţi-ai făcut prieteni printre americani?

- Oamenii de acolo sunt foarte deschiși și primitori. Am descoperit persoane foarte simple, îngăduitoare, săritoare la nevoie, însă uneori puţin cam naive, cu o cultură cu totul diferită și cu un alt stil de viaţă. Pentru mine a fost foarte ușor să mă integrez într-un mediu nou și să mă acomodez la un alt mod de viaţă, diferit de cel pe care îl duceam anterior. Mi-am făcut noi prieteni chiar din rândul americanilor. Însă cei mai apropiaţi rămâneau a fi europenii, care erau stabiliţi acolo cu traiul. Mai cunoșteam câţiva băieţi din

Albania și din Serbia, care erau de acum cetăţeni cu acte în regulă de mai bine de 5 ani.

- Mulţi dintre tinerii care pleacă pentru o perioadă scurtă aleg să-și „prelungească” șederea, stabilindu-se acolo pentru un timp îndelungat. Tu ai venit înapoi. De ce nu ai rămas în State? Ai putea să te stabilești acolo?

- Nu pot să judec pe nimeni, nici pe cei ce au hotărât să se stabilească cu traiul în altă parte în căutarea unui trai mai bun și nici pe cei ce au hotărât să revină la locul de baștină. De ce nu am rămas în SUA? Răspunsul este foarte simplu: am avut motive bine întemeiate să mă întorc. Aici sunt născut, aici am copilărit, aici îmi este casa părintească, părinţii și tot ceea ce îmi este drag.

Această întrebare mi s-a adresat de nenumărate ori. Ca replică am răspuns ferm: „De ce eu nu aș putea să mă afirm aici, la mine acasă, și să îmi făuresc propriul destin?!”. Dacă ai capacităţi și aptitudini, atunci te descurci și aici, în Moldova.

Pentru mine această călătorie a repre-

zentat nimic mai mult decât o aventură.

Desigur, existau multiple posibilităţi de a rămâne în SUA și de a mă stabili cu traiul acolo. Majoritatea colegilor cu care am lucrat, studenţi din Ucraina, Bulgaria, Serbia, au hotărât să rămână pentru de a-și vedea visul american realizat. În cazul meu a fost mult mai simplu. Am fost, am vizitat, am înţeles că există și o altă realitate și acum pot trage concluzii. Am realizat că nu există loc în întreaga lume mai dulce și mai sfânt decât acasă.

- De cât timp ești în familia creștin-democraţilor și a organizaţiei de tineret „Noua Generaţie”?

- Sunt la Noua Generaţie din anul 2007, de când venisem la Chișinău să îmi continui studiile. Aici am întâlnit o echipă adevărată de tineri, apropiată sufletului, care se conduce după anumite idei, valori și care are viziuni bine definite, cu o dorinţă sinceră de a schimba lucrurile și de a se implica activ în politică.

- Cine te-a motivat sau care a fost imboldul de a te implica în politică?

- Cred că faptul care mi-a dat un imbold să mă implic în politică a fost propria motivaţie de a fi util societăţii. Fenomenele politice ce se petreceau atunci nu m-au putut lăsa indiferent și nepăsător și, din dorinţa de a face parte dintr-o formaţiune politică creștin-democrată, am și ajuns să fac parte din organizaţia de tineret a PPCD. La Noua Generaţie m-am regăsit, pentru că oamenii de aici sunt o adevărată familie cu valori și tradiţii. Aici am deprins multe lucruri utile și mi-am dezvoltat abilităţi, am găsit răspunsuri la întrebările care mă frământau, mi-am construit viziuni strategice asupra viitorului și, în final, am învăţat cum se face adevărata politică.

- Este importantă pentru tine activitatea ta la organizaţia de tineret?

- Da, este foarte importantă. M-am convins că aici poţi obţine competenţe, ţi se poate dezvolta caracterul și îţi poţi dezvolta calităţile de lider.

- Ce pasiuni, hobby-uri mai ai? Ce îţi place să faci atunci când ai timp liber?

- Am o pasiune enormă pentru fotografiat. Îmi place să surprind diferite momente din jur și să imprim în format digital acţiuni, imagini, peisaje sau persoane. Însă, când mai am timp liber, îmi place să mă răsfăţ cu o carte bună. Citesc cărţi ca să îmi lărgesc orizonturile. Ele sunt un depozit de inteligenţă care mă lasă să îmi creez propria viziune. Nu întâmplător se spune că „noi suntem ceea ce citim”.

- Mulţumim. Succese în tot ceea ce-ţi propui să faci.

- Vă mulţumesc și eu. Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

ARTĂ

Lucrarea “Muză” a lui Brâncuşi a fost vândută cu 12,4 milioane de dolari Lucrarea “Muză” (“Une Muse”), de Constantin Brâncuși, a fost vândută cu suma de 12,4 milioane la licitaţia organizată de Casa Christie’s, miercuri seara (7 noiembrie), la New York, care, pe ansamblu, s-a situat sub nivelul estimărilor iniţiale ale organizatorilor.

Preţul obţinut de lucrarea lui Brâncuși la căderea ciocanului a fost de exact 11 milioane de dolari, la care se adaugă comisionul casei de licitaţii, calculat la 12,75 la sută din preţul de vânzare, ajungându-se la suma totală de 12.402.500 de dolari. Identitatea cumpărătorului nu a fost dată publicităţii, singurul lucru dezvăluit de organizatori fiind naţionalitatea: american, persoană privată.

Cea mai mare sumă obţinută în cursul serii a fost pentru compoziţia Nymphéas (Nuferi), de Claude Monet, respectiv 43,8 milioane de dolari, lucrarea

fiind estimată iniţial între 30 și 50 de milioane. De asemenea, a fost stabilit și un record de autor, cel mai mare preţ plătit vreodată pentru o pictură de Kandinsky, suma de 23,8 milioane de dolari pentru pânza “Studie für Improvisation 8”.

În privinţa compoziţiei generale a licitaţiei, din cele 69 de obiecte de artă licitate, cinci au fost vândute cu peste 10 milioane de dolari, zece cu peste cinci milioane și 31 cu peste un milion de dolari.

“Majoritatea lucrărilor s-a vândut în marja estimărilor iniţiale”, a declarat Brooke Lampley, Senior Vice-President al Christie’s America și al Licitaţiilor de Artă Impresionistă și Modernă.

Cu toate acestea, suma totală obţinută de organizatori s-a situat la 205 milioane de dolari, sub nivelul anticipat de 250 de milioane de dolari. Două dintre lucrările incluse iniţial în catalogul licitaţiei au fost retrase. Printre factorii care ar fi putut influenţa entuziasmul redus al cumpărătorilor ar putea fi uraganul Sandy, situaţia economică incertă după alegeri și chiar vremea: după uragan, la New York a venit viscolul, miercuri seara.

Preţul obţinut de organizatori pentru lucrarea Muză – 12,4 milioane de dolari, a fost cel mai mare

CMYK

dintre sculpturile licitate, mai mult decât “Cocoșul” lui Picasso (10,38 milioane de dolari) și “Piciorul” lui Giacometti (11,2 milioane de dolari).

Muza a fost modelată în gips de Constantin Brâncuși în 1912, special pentru expoziţia Armory Show de la New York din 1913, alături de alte trei exponate. Datorită succesului de care s-au bucurat exponatele, Walt Kuhn, unul dintre organizatorii expoziţiei, a cumpărat Muza de la artist și a păstrat-o în colecţia sa personală. După moartea lui Kuhn, soţia sa a donat opera Muzeului Guggenheim, în 1955, care a organizat cu această ocazie prima expoziţie dedicată sculptorului român în Statele Unite. În 1986, opera a fost scoasă la vânzare pentru prima dată, fiind achiziţionată la un preţ de sub un million de dolari la acea vreme și a rămas în proprietate privată până în prezent, când s-a vândut la Christie’s, pentru a doua oară, pentru suma de 12,4 milioane de dolari.