Ziarul Flux, Ed. 45 (825)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Cursul valutar 9.12.2011 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.7406 1 Dolar american ............. 11.7691 1 Leu românesc ................ 3.6208 1 Rublă rusească ............... 0.3768 Timpul probabil:

Cuv. Alipie Stâlpnicul; Cuv. Stelian Maxima zilei Chibzuinţa cu privire la viitor vine din trecut

9.12.2011

10.12.2011

Seneca

Soare, 0 7 0C

Soare, 1 9 0C

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

Poşta Moldovei PM21262 FLUX – ediţia de vineri

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Alegerea preşedintelui – un spectacol desuet ca guvernanţii să mai poată fura

Speranţa care ne uneşte

4

FLUX

Fondat în 1995 z Nr. 45 (825)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ABONAREA 2012

FLUX

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 9 decembrie 2011

OPINII

Aderarea la Uniunea Europeană – o poveste prin care „se justifică” o guvernare netrebnică şi ticăloasă Mihai Godea nu votează pentru alegerea lui Marian Lupu în funcţia de președinte de ţară.

Nici cei trei deputaţi din grupul Dodon nu votează pentru Lupu.

Ion ŢURCANU: O nouă profesie: comentariul politic

5

PAGINA

IMPORTANT

Nici comuniștii lui Voronin nu-și vor da votul pentru „trădătorul de Marian Ilici”. Într-o declaraţie pentru presă, Vladimir Voronin a declarat: „și eu aș dori ca la 16 decembrie să se aleagă președintele”. Deci, nu va vota. Dacă comuniștii ar vota, voturile lor, ale PD și PL ar fi suficiente ca Lupu să fie ales președinte. Dar Voronin nu spune că președintele va fi ales, ci doar că ar dori ca acesta să fie ales. În concluzie, alegerile din 16 decembrie vor eșua.

Continuare în pag. 2

Lupu îşi arată colţii Optimistul moderat versus optimistul expansiv

7

Alianţa, groapa şi sicriul XXX

PAGINA

(citiţi pag. 2)

ECONOMIC

Greceanâi îi contrazice cu cifre pe guvernanţi: „Pretinsa creştere economică este o minciună”

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

Nikita Mihalkov şi ideea naţională sau cum să construim viitorul nostru Recenta mea deplasare la Astana, la forul jurnaliștilor din Europa și Asia, cunoscut ca FEAM, s-a dovedit a fi mai mult decât reușită. Datorită colegilor de la RIA "Novosti", am avut prilejul să particip la o reuniune foarte importantă, să ascult opiniile unor persoane extrem de inteligente, să stabilesc noi relaţii cu ziariști din mai multe ţări, să văd din nou miraculosul oraș Astana. Și totuși, cel mai important eveniment din cadrul acestui for profesional a fost întâlnirea cu Nikita Mihalkov. Personal am așteptat-o, aș putea spune, chiar m-am pregătit de ea. Înainte de plecare am recitit cu creionul în mână cunoscutul lui ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

Premierul rus Vladimir Putin a acuzat-o ieri pe secretarul american de stat Hillary Clinton că a „dat semnalul de plecare” pentru contestarea rezultatelor alegerilor legislative și a apreciat ca opozanţii au acţionat „cu susţinerea” Washingtonului, transmite portalul enational.ro. „Clinton le-a dat tonul unor activiști din interiorul ţării, ea le-a dat semnalul. Ei au înţeles semnalul și, cu susţinerea Departamentului de Stat, au început să lucreze activ”, a declarat Putin.

Premierul rus a mai spus că opoziţia are dreptul de a se exprima, inclusiv prin proteste, dar orice exagerare va fi pedepsită, au anunţat agenţiile de presă rusești. „Dacă oamenii acţionează în conformitate cu legea, trebuie să le acordăm dreptul la opinie”, a declarat Putin. „Dacă cineva încalcă legea, atunci forţele de ordine și Puterea trebuie să impună respectarea ei prin toate mijloacele legitime”, a adăugat acesta, după ce mii de ruși au protestat după alegerile legislative de duminică, reuniunile fiind dispersate de poliţie. „Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor – n.n.) acţionează conform unui scenariu cunoscut. Însă știm, de asemenea, că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kârgâzstan sau, mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, a mai declarat Putin, citat de enational.ro.

NOTELE UNUI CONSERVATOR MOLDOVEAN

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Putin acuză Washingtonul că a provocat protestele postelectorale din Rusia şi îi ameninţă pe protestatari

text "Dreptul și Adevărul. Manifestul Conservatorismului Luminat" (vezi http://www.evrazia.info/modules.p hp?name=News&file=article&sid=4 428). Nu sunt un cunoscător al cinematografiei, nu urmăresc în nici un fel furtunoasele dezbateri, iar uneori și reacţiile critice la noile creaţii ale acestui remarcabil artist de la Moscova. Judec despre el doar pornind de la profundul și sincerul interes pentru creaţia lui, la fel cum îmi formez în ultimul sfert de veac propria părere despre evenimentele și fenomenele care nu m-au lăsat indiferent.

Continuare în pag. 3

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

(citiţi pag. 9)

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2396 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

9 DECEMBRIE 2011

Alegerea preşedintelui – un spectacol desuet ca guvernanţii să mai poată fura Urmare din pag. 1 Deputaţii din PLDMul lui Filat se mai gândesc. Formal, se mai gândesc, căci ei de mult au decis că se vor opune din răsputeri instalării lui Lupu în fotoliul prezidenţial. Ei vor vota pentru Lupu numai dacă vor fi siguri că ceilalţi nu votează, adică cei din grupul Dodon sau din fracţiunea PCRM. Dacă Marian Lupu nu va avea suficiente voturi pentru a fi ales, nici chiar cu cele ale parlamentarilor PLDM, atunci camarazii lui Filat vor vota pentru interimar, căci asta oricum nu-l ajută cu nimic. Dar dacă cumva de voturile lor va depinde alegerea sau nealegerea lui Lupu, atunci aceștia se vor abţine sau se vor pronunţa împotrivă. Acesta este motivul real pentru care spun acum că „se mai gândesc”.

Doar fracţiunea lui Mihai Ghimpu votează necondiţionat, chiar cu ambele mâini, pentru alegerea lui Marian Lupu. Lumea spune că Ghimpu are două motive care îl fac să-și dorească cu ardoare ca Lupu să devină președinte. Primul motiv este cunoscut de toţi. Dacă Lupu devine președinte, Ghimpu are șansa, cel puţin teoretică, să fie ales în postul de președinte al Parlamentului. Lumea spune că un al doilea motiv din care Ghimpu și-ar dori fierbinte alegerea lui Lupu în funcţia de președinte ar fi niște dosare privind unele afaceri nu tocmai legale ale lui Ghimpu și ale familiei lui, pe care organele de control le-ar fi adunat probă cu probă și care, deocamdată, se prăfuiesc într-un anume sertar. Nu știm dacă este chiar așa, dar în târg se vorbește că Vladimir Plahotniuc i-ar fi strecurat subtil lui Ghimpu că dacă nu-l susţine pe Lupu la președinţie, aceste dosare ar putea fi puse pe rol și, bineînţeles, făcute publice.

Lumea mai spune că ar fi vorba, în special, despre o afacere a liderului liberal și a nepotului acestuia, Dorin Chirtoacă, ce ar ţine de comercializarea carburanţilor. În felul acesta s-ar explica și faptul că Mihai Ghimpu a devenit în ultima perioadă un aprig susţinător al Partidului Democrat în confruntarea acestuia cu Partidul Liberal Democrat.

Oricum însă, cele 15 voturi ale deputaţilor PD, plus cele 12 voturi ale celor din PL, nu au cum să-l facă pe Lupu președinte, pentru asta fiind necesare 61 de voturi. Dar ei nu au nici măcar jumătate.

Deci, tot optimismul lui Ghimpu și al lui Lupu privind alegerea șefului statului nu-i decât vorbă goală, fără nici o acoperire.

Nu este decât un spectacol ieftin, desuet, care durează de aproape 3 ani și care are menirea de a ţine publicul în tensiune, că iaca, iaca, în sfârșit, va fi ales președintele.

De ce are clasa noastră politică nevoie de acest spectacol?

E simplu. Ca să se menţină cât mai mult la guvernare, pentru că fiecare zi de guvernare le aduce milioane. Milioane de euro.

(Unii spun că în ultimele luni s-ar fi intensificat contrabanda cu ţigări. Probabil că cei care patronează această afacere înţeleg că în curând s-ar putea să înţarce bălaia și profită la maximum de fiecare zi de guvernare.)

Dar ca să fie cât de cât credibili, reprezentanţii clasei noastre politice s-a înarmat cu povestea privind aderarea la Uniunea Europeană. Ca oamenii să fie motivaţi să facă sacrificii în numele unui ideal măreţ: să suporte o guvernare netrebnică și ticăloasă, să rabde de foame, să rabde de frig, să accepte ca copiii și bătrânii lor să trăiască în lipsuri, că nu a mai rămas puţin și Filat, Ghimpu și Lupu ne vor integra în UE, ca al 28-lea stat membru, și iată atunci vom trăi ca în sânul lui Dumnezeu. Aiurea.

Guvernanţii își mint poporul în fiecare zi, spunându-i cât de mult vor ei să aleagă președintele ţării și să pună capăt crizei politice, deși știu foarte bine că nu au să voteze. Dar nici nu se grăbesc să dizolve Parlamentul, căci mai au nevoie de ceva timp ca să-și umple buzunarele. Să mai aranjeze o afacere, să mai pună mâna pe vreo întreprindere de stat, să mai treacă prin vamă câteva TIR-uri cu ţigări. Tot așa cum aburesc poporul cu aderarea la Uniunea Europeană, ca oamenii să nu vadă că ei, guvernanţii, nu fac nimic ca să se poată trăi decent și în Republica Moldova, ca să existe și aici locuri de muncă bine plătite, oportunităţi de a dezvolta o afacere, ca să nu fugă lumea peste hotare în căutarea unei bucăţi de pâine.

Clasa noastră politică, liderii partidelor parlamentare, în goana după bani și putere, și-au pierdut nu doar demnitatea, ci și omenia. Orice om zdravăn la cap înţelege că acești indivizi nu mai pot fi lăsaţi să conducă Republica Moldova, că ei împing ţara într-un colaps din care nu se va mai putea ieși.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

România s-a transformat într-un „bazin electoral“, o „groapă de deșeuri radioactive“, o „sursă ieftină de mână de lucru“, un „scut antirachetă“, un „teren de experimentare a culturilor genetic modificate“ și a vaccinurilor pe cobai umani. Suntem stat UE, stat global, stat mafiot – am renunţat a mai fi stat românesc. După ce am epuizat economicul, socialul (tradiţiile, valorile), memoria (am arendat-o neocominterniștilor), acum suntem în curs să epuizăm orice valenţe politice democratice. Dar mult mai grav decât realitatea dureroasă în care trăim este faptul că nu mai credem în nimeni și nimic. Am epuizat stocul de speranţe, ratând astfel nu numai prezentul, ci și posibilitatea de a mai remedia viitorul.

Dar aceasta este o Românie în genunchi! O Românie capitulardă! Nu mai e o ţară, ci o „regiune“; în loc de neam, o masa instrumentalizată de consumatori și spectatori pasivi; în loc de persoane, cetăţeni deteritorializaţi, decapitalizaţi,

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Alianţa, groapa şi sicriul Pică frunza, moare natura, se prăpădesc speranţele, sucombă, cum ar zice frumos și românește interimarul, Alianţa cu tot cu șansele noastre de viitor luminos. De ceva timp, guvernarea este tulburată de dispoziţii funeste, iar liderii acesteia, copleșiţi de o cruntă depresie, vorbesc în figuri de stil despre moarte, groapă și sicrie.

Imaginaţia politicienilor este inepuizabilă, decesul AIE fiind asociat ba cu o barcă în derivă, ba cu un ultim cui împlântat cu nedisimulată plăcere în sicriul defunctei AIE. De către răuvoitori, evident. „Să vedem dacă se va bate ultimul cui în sicriul AIE sau nu”, zicea Marian Lupu, plin de presimţiri grele, într-o perioadă când Parlamentul urma să discute demiterea sa din funcţia de spicher.

Mihai Ghimpu era și mai „optimist”. În opinia lui, Alianţa repauzase deja, iar cioclii transportaseră trupul bicisnic al acesteia la groapă: „Alianţa este îngropată, a rămas să vedem cine va da ţărâna!”. Potrivit expertizei medico-legale a liberalului, aceasta decedase în urma unui act de violenţă fizică întreprins de PLDM și PCRM, și anume, dezmembrarea prin tăierea cu beschia. „Au luat beschia și au început să taie din Alianţă”, constata îngrozit Ghimpu.

Zilele negre ale AIE au urmat, una după alta, iar liderii de partide au tot dat, când cu lopata, când cu ciocanul, alternând citirea necrologurilor cu măsurile disperate de resuscitare. Cel puţin Marian Lupu a tot verificat „temperatura medie și starea de spirit” din Alianţă. Și dacă „temperatura medie” îi dădea oareșice speranţe, temperatura pe cap de lider de partid era de-a dreptul catastrofală.

Pentru a se consola într-un fel cu irecuperabila pierdere (și nu doar a sa personală, ci a întregii ţări), fostul și neuitatul

interimar Mihai Ghimpu a dat la groapă nu doar Alianţa, ci și cariera politică a premierului Filat, care „nu a vrut să-l voteze pe Lupu încă din 2009”. „Eu de atunci îi zic: votează-l pe Lupu dacă vrei să mai fii premier. Dacă nu, n-o să mai fii prim-ministru și s-a terminat cariera ta politică”, a spus oracolul de la Coloniţa.

Iată de unde se trage defetismul lui Marian Lupu! El știe că Filat nu-l vrea președinte, i-a deschis ochii bunul său prieten liberal. Și nici comuniștii nu-l vor. Și atunci, cine-l vrea?

Dar candidatul fatal (fatal pentru Alianţă) este decis să joace tare, pentru că pare să fie în joc chiar șansa lui de pe urmă. Și dacă moare (șansa), să moară cu toţii (liderii). Cu un fin simţ artistic, Lupu a comparat guvernarea cu o barcă în largul mării: „Barca care (cacofonia face parte din stil) reprezintă actualul format de guvernare ori merge mai departe, înfruntând valurile și furtunile, ori se scufundă. Dacă se scufundă, atunci cu toţi cei trei lideri de partide din cadrul AIE”, a avertizat democratul.

Bine că în această situaţie dramatică Mihai Ghimpu rămâne totuși un optimist incurabil, care și în moarte vede partea bună a lucrurilor. Astfel că, după funeraliile AIE, acesta speră că-i va reveni lui tot comândul. „Dacă Alianţa moare, peste pa-

tru ani, Partidul Liberal va veni la putere cu Dorin Chirtoacă.

Oricum, noi vom duce lucrurile până la capăt”, a afirmat el cu convingere.

Pe această notă optimistă ne permitem și noi o sugestie: dacă de-atâta timp aduce a mort prin

Alianţă, n-o mai chinuiţi, lăsaţio să-și dea liniștită obștescul sfârșit. Pentru că Moldovă fără comuniști avem, Moldovă fără sărăcie avem, acum să vină Mihai Ghimpu să ne arate cum a dus Moldova „până la capăt”.

Ioana FLOREA, FLUX

Voronin îşi cheamă susţinătorii la un Congres Naţional Comuniștii intenţionează să organizeze un Congres Naţional al cetăţenilor, sâmbătă, 10 decembrie. Asta pentru a-și exprima nemulţumirea faţă de actuala coaliţie de guvernare.

Vladimir Voronin a anunţat ieri în cadrul unui briefing că își cheamă toţi susţinătorii la această formă de protest. „Pe 14 noiembrie am informat despre protestele împotriva actualei guvernări.

Negocierile cu Gazprom și tarifele „umflate” ale ANRE - în vizorul unei comisii parlamentare speciale Parlamentul va constitui o comisie specială care va investiga activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și procesul de negocieri în vederea încheierii unui nou contract cu concernul rus Gazprom.

Anunţul a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, care spune că are întrebări către conducerea ANRE, dar și către ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Ioniţă se arată nedumerit de faptul că deși este deja luna decembrie, contractul cu Gazprom pentru anul 2012 nu a fost încheiat. În acest sens, miercurea viitoare, în cadrul ședinţei comisiei speciale, va fi audiat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, și asta în contextul în care anume MEC este reprezentantul statului în procesul de negocieri cu concernul rus.

Totodată, potrivit lui Ioniţă, va fi audiată și conducerea ANRE. „Dispun de o informaţie ce ţine de umflări de tarife pentru consumatori.

Această informaţie o voi face publică în cel mai scurt timp”, a spus acesta.

UNIMEDIA amintește că în cadrul întrevederii cu premierul rus Vladimir Putin, prim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Filat, și-a exprimat speranţa că contractul cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale va fi încheiat până la

sfârșitul acestui an, iar tariful va fi unul mai mic decât cel actual. Marţi, 6 decembrie, Vladimir Filat, citat de publika.md, a menţionat că negocierile decurg dificil, dar profesionist.

Anterior, și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a declarat că începând cu 2012, Republica Moldova ar putea procura gaz rusesc la un tarif mai mic decât cel actual, dar a refuzat să ofere mai multe detalii. În această perioadă, Moldova și Rusia negociază un nou contract pentru livrarea gazului natural. Cel actual expiră la 31 decembrie 2011. Reprezentanţii Moldovagaz și Ministerului Economiei se află în aceste zile la Moscova unde discută cu oficialii Gazprom. „Vom vedea cum ANRE își face meseria.

Trebuie odată și odată să evităm când consumatorul plătește pentru ceea ce nu trebuie să plătească”, a declarat președintele Comisiei Economie, Veaceslav Ioniţă.

El a dat de înţeles că tarifele stabilite de ANRE sunt mai mari decât ar trebui. „Am acces la niște informaţii confidenţiale care vor fi făcute publice în cel mai scurt timp. Veţi fi foarte surprinși când veţi auzi anumite cifre. Sunt umflări de costuri artificiale la sume foarte mari”, a spus Ioniţă.

Sursa: UNIMEDIA

Speranţa care ne uneşte După patruzeci de ani de comunism și douăzeci de tranziţie spre nicăieri, se pare că România este epuizată. O epuizare economică, socială, culturală și biologică.

Dintr-un popor oropsit dar demn, românii au devenit o masă maleabilă, un material uman care poate fi plămădit după placul și cheful stăpânilor zilei.

EDI|IA DE VINERI

Actual

deresponsabilizaţi, dezactivaţi; în loc de elite-model dispuse să se jertfească pentru ţară, avem „elite“ confortabile care și-au pierdut omenia și demnitatea.

Epuizarea, manifestată prin scepticism și cinism generalizat, devine în mod pervers o virtute și o practică de zi cu zi. În România capitulardă întâlnim la tot pasul „oameni care s-au săturat“ pentru că „totul este minciună“, dar nu mișcă un deget ca să schimbe situaţia. În România capitulardă, ficţiunea (ideologia), incompetenţa, dezinformarea se etalează la lumina zilei. Falsul fără replică și minciuna comandată au epuizat actul critic și nevoia de adevăr. Deși hulit în plan „ideatic“, nimeni nu apare mai onorabil în viaţa reală decât agentul secret sub acoperire culturală, mogulul, mafiotul șarmant, clănţăul atotcunoscător, „corporatistul“ expert și politicianul mânjit.

Opusă României capitularde, România profundă nu se lasă călcată în picioare de jefuitorii locali și globali. Din punctul de vedere al epuizaţilor, România profundă este anormală, fundamentalistă și violentă. I se impută trei mari păcate: 1) E recalcitrantă: refuză să se supună voinţei de colonizare a globalismului integrist.

2) În cadrul unui sistem distant și abstract, rămâne vie, crede în normalitate și „localism“; refuză să moară deși extincţia i-a fost atent planificată.

3) Și, păcatul suprem: produce speranţe, puncte de rezistenţă și micromodele alternative imposibil de duplicat într-o lume preambalată.

Am declarat că suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru ce se întâmplă în ţară. Am cerut demisia AIE și am chemat partidele parlamentare să găsească o soluţie pentru reformatarea actualei guvernări, schimbarea radicală a politicilor.

Atunci am declarat rezistenţă naţională faţă de actualul regim. Ulterior, am pichetat Parlamentul, iar protestele s-au transformat în acţiuni de masă în mai multe raioane.

Mișcarea de protest a încetat să fie grija PCRM, dar e o mișcare a populaţiei. Ideea Congresului civic, bazându-se pe creativitatea maselor, a devenit un adevărat for democratic”, a spus liderul comunist.

Acesta a chemat susţinătorii PCRM, sindicatele, dar și alte partide, să participe sâmbătă la un Congres civic Naţional. Oamenii se vor aduna sâmbătă la ora 10.00 la Academia de Știinţe, iar apoi vor mărșălui până în Piaţa Marii Adunări Naţionale. “Noi vom acţiona prin metode pașnice și democratice, numai așa”, a conchis liderul comunist.

UNIMEDIA amintește că PCRM a anunţat în noiembrie că declanșează o serie de proteste împotriva actualei guvernări. Astfel de acţiuni au avut loc în mai multe raioane ale ţării.

Sursa: unimedia.md

EXPERT GERMAN:

Rusia va ceda Transnistria Ucrainei în schimbul aderării acesteia la Uniunea Eurasiatică Soarta Transnistriei, unde pe 11 decembrie curent vor avea loc așa-numitele „alegeri prezidenţiale”, nu va depinde de câștigul celor doi candidaţi sau de alegerea în legislativul de la Chișinău a președintelui Rep. Moldova programată pentru 16 decembrie, ci de rezultatul negocierilor între Uniunea Europeană și Rusia privind amplasarea scutului american antirachetă, consideră directorul Centrului Berthold Beitz de pe lângă Consiliul German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, citat de Nezavisimaia Gazeta. „Dacă Occidentul se va certa cu Rusia pe tema scutului antirachetă, și un astfel de scenariu este previzibil, atunci chestiunea Transnistriei va fi uitată în ciuda acordurilor stabilite între Merkel, Putin și Sarkozy”, consideră expertul german. „Totodată, ţările din UE sunt conștiente de cursul Rusiei stabilit de Putin, dacă acesta va câștiga alegerile prezidenţiale. Având în vedere că Ucraina nu mai este atractivă pentru Europa, Kremlinul – regim de statu-quo în regiune, oferind Transnistria Ucrainei în schimbul integrării acesteia în Uniunea Eura-

siatică. Mai mult decât atât, Rusia nu are nici o frontieră comună cu Transnistria”.

Notă Info Prut: Amintim că pe 23 noiembrie anul curent, președintele rus Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie și de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.

Sursa: infoprut.ro

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

PELERINAJ în

ARA SFÂNTh

5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nopġi) Fundamentul României profunde este nădejdea Împărăţiei ce s-a făgăduit de Hristos celor ce cred în Sfânta Treime. Nu este vorba de o promisiune „spirituală“ căci nădejdea mântuirii în Hristos este pâine și vin; ne facem trup și sânge în El fără confundare. Puterea ce iradiază din Hristos cel jertfit ne alimentează speranţele care, la rândul lor, „umplu“ toate planurile existenţei noastre. Speranţa devine astfel o forţă atât pe plan individual, cât și colectiv.

Cu cât disperarea României capitularde este mai mare, cu atât pulsează mai puternic speranţa în venele României profunde. În vreme ce epuizaţii emană doar neputinţă și disperare, abia se târăsc prin existenţa lor derizorie, gospodarii României profunde exultă. Nădejdea îi înfrăţește în dârzenie și smerenie.

Dar nădejdile mântuitoare ale României profunde sunt daruri pentru noi toţi.

Nu-i oare România profundă însuși chipul adevărat al neamului românesc? Acest chip păstrează vie prezenţa lucrătoare a

icoanei lui Hristos. Icoana radiază mereu bucuria speranţei care rămâne întipărită pe chipul întregii naţii române. De pe chip, speranţa se reflectă pe faţa fiecăruia din noi. Faţă către faţă, persoană către persoană, prin dăruiri reciproce, vom restaura România.

Nu va fi ușor. În prezent, nu putem să comunicăm cu România îngenunchiată întrucât chipul ei este închis într-o mască de fier. Va trebui să spargem lacătul măștii și să eliberăm chipul pentru ca, și el, să reflecte bucuria nădejdilor noastre. Când își va recăpăta chipul, această Românie se va ridica în picioare.

Când speranţa va bate la unison cu inima noastră, vom putea respinge fatalitatea evidenţelor „irefutabile“ de aici și acum. Istoria, încremenită prin dictat postmodern într-un „sfârșit“ inexistent, își va relua curgerea. Vor fi, din nou, evenimente.

Ovidiu HURDUZEU Sursa: crip.ro

Preô:ȱȱȱȱȱ700 EURO/pers.ȱ(ȱtoateȱtaxeleȱincluse)ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱCopiiiȱ(4ȱȬ10ȱani)ȱ600 EUROȱ Grup:ȱȱȱ20 persoaneȱ Plecarea din Chiûinću: Duminicć, 5 februarie, ora 17.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 12 februarie, ora 12. ȱ Deplasarea Chiûinću–Bucureûti (tur-retur) cu microbuzul

OrarȱdeȱzborȱTAROMȱ(potȱsurveniȱmodific©ri)ȱ BUCUREkTIȱȱȱ(AeroportulȱHenriȱCoand©):ȱȱȱȱROȱ155ȱȱoraȱ06.00ȱȱȬȱȱTELȱAVIVȱȱȱȱȱoraȱ09.35ȱ TELȱAVIVȱȱȱȱȱȱȱ(AeroportulȱȱBenȱGurionȱ):ȱȱȱȱȱȱȱROȱ154ȱȱoraȱ00.45ȱȱȬȱȱBUCUREkTIȱoraȱ03.45ȱ ȱ

Ziuaȱ1.ȱȱȱȱȱȱChióin©uȱȬȱBucureótiȬTelȱAvivȬHaifaȬCaesareaȬMt.Tabor–CanaȱGalilei–Nazareth Ziuaȱ2.ȱȱȱȱȱȱIordanȱȬȱMt.ȱFericirilorȱ–ȱTabghaȱ–ȱCapernaumȱ–ȱNazarethȱ Ziuaȱ3.ȱȱȱȱȱȱIerihonȱȬȱQumranȱ–ȱMareaȱMoart©ȱȬȱHozevaȱ–ȱIerusalimȱ Ziuaȱ4.ȱȱȱȱȱȱIerusalimȱ–ȱBetleeemȱ Ziuaȱ5,ȱ6.ȱȱIerusalimȱȱȬȱJaffaȱ–ȱTelȱAvivȱ Ziuaȱ7.ȱȱȱȱȱȱTelȱAvivȱȬȱBucureótiȱȬȱChióin©uȱ

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

9 DECEMBRIE 2011

Punct de vedere

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

NOTELE UNUI CONSERVATOR MOLDOVEAN

Nikita Mihalkov şi ideea naţională sau cum să construim viitorul nostru Urmare din pag. 1

Introducere Am fost unul dintre cei care m-am format citind Samizdat, am acceptat Perestroika drept o șansă de a pune capăt regimului comunist și a obţine Independenţa pentru Patria mea. Am fost fericit atunci când s-a prăbușit „Imperiul răului” și când am purces la construcţia noului stat, orientându-ne la modelul occidental, democratic. Totul părea foarte simplu: libertatea, pluripartitismul, privatizarea, drepturile omului, SUA, NATO, UE, FMI și alte noţiuni care ne fermecaseră, ne promiteau atingerea unei bunăstări comune, ba chiar a unei beatitudini generalizate. Rădăcinile profunde ale loviturii de stat din Octombrie, urmate de Teroarea roșie, GULAG și toate monstruozităţile regimului sovietic, ne deveneau cunoscute pe măsura descoperirii unor cărţi, idei și noţiuni noi, neștiute până la prăbușirea URSS, și chiar mult timp după asta. În procesul renașterii noastre spirituale și intelectuale, una dintre deosebirile esenţiale în înţelegerea trecutului, care determinau uneori abordări totalmente diferite pentru cei din Rusia și pentru cei din republicile sovietice, consta în faptul că noi, popoarele din fostele periferii ale URSS, legam toate nenorocirile noastre de Rusia și poporul rus.

Asta pentru că anume de acolo ne-a fost impus comunismul, anume acolo am fost deportaţi, anume cu ajutorul limbii ruse am fost deznaţionalizaţi. Multă lume nu a înţeles nici astăzi că prima victimă a conspiratorilor și criminalilor bolșevici a fost anume poporul rus, care a avut de suferit nu mai puţin decât noi, că regimul comunist a fost nu mai puţin distrugător pentru poporul rus, decât pentru cei care s-au pomenit sub dominaţia acestui regim criminal ceva mai târziu.

Versiunea unilaterală de culpabilizare a Rusiei în procesul de interpretare a trecutului sovietic este încă foarte răspândită în afara ei. O putem spulbera doar cu eforturi comune, printr-un dialog onest, permanent și înţelept între intelectualii, - nu, mai mult chiar! - între elitele naţionale ale popoarelor noastre. Iar pentru asta oamenii de artă, politicienii, jurnaliștii și, nu în ultimul rând, feţele bisericești trebuie să se întâlnească, să comunice, să depășească stereotipurile ce s-au creat, să analizeze problemele comune și să construiască un viitor comun. Și aici vechile supărări, reproșurile reciproce și aroganţa naţională sunt contraproductive.

După douăzeci de ani ne-am pomenit cu toţii într-o groapă adâncă, am ajuns într-un impas din care am putea ieși mai ușor cu un efort comun; să ne punem pe picioare, să ne revenim și să continuăm mișcarea noastră în timp, ca niște popoare care și-au regăsit propriul drum ce părea pierdut ireversibil.

Scurtul dialog cu Nikita Mihalkov la Astana Vizionând în ajun filmul lui Mihalkov „Citadela”, iar apoi și documentarul „Filosoful rus Ivan Ilin”, eram prezent la întâlnirea cu renumitul regizor. Acolo am reușit să-mi expun câteva idei, care au fost primite de Mihalkov cu maximă bunăvoinţă. Voi prezenta mai jos traducerea acestei scurte conversaţii. (Versiunea video poate fi văzută pe peretele meu de pe facebook sau pe blogul www.iurierosca.md. Episodul a fost filmat de bloggerul Pavel Grigorciuc, fapt pentru care îi sunt foarte recunoscător.) „ – Numele meu este Iurie Roșca, sunt din Moldova. Practic intens și jurnalismul, și politica. Aș dori să revin la aspectul profund spiritual al filmului pe care l-am privit. Domnule Mihalkov, pentru mine este o onoare să recunosc faptul că personal gândesc în aceeași, să zicem, „undă”, în care gândiţi și Dumneavoastră. Și dacă a venit vorba despre faptul în ce măsură sunteţi politician sau nu, atunci, bineînţeles, Dumneavoastră sunteţi un lider spiritual. Și personal, aș fi fericit dacă politicienii din ţările noastre s-ar orienta la liderii spirituali și nu s-ar împotmoli în „determinismul economic”, în maimuţăreli sau, așa cum ziceţi Dumneavoastră, cum am face în așa fel, încât să semănăm cu cineva, numai nu cu noi înșine.

Aș vrea să spun câte ceva despre lucrarea și ideile Dumneavoastră pe care le-am desprins din filmul vizionat ieri.

Reconsiderarea trecutului dintr-o perspectivă spirituală ar trebui,

probabil, să însemne pentru noi și o pocăinţă foarte responsabilă; ar trebui să însemne și dorinţa noastră comună de a participa într-un fel la încheierea experimentului bolșevic și prin înmormântarea creștinească a rămășiţelor pământești ale lui Lenin. Și asta e foarte important.

Oricum ar fi, noi pornim de la faptul că am putea să ne revenim doar depășind acea perioadă sovietică de coșmar.

Ca persoană care a călătorit mult prin Europa și America sunt profund atașat valorilor conservatoare. Dar avem o problemă: la monarhie nu putem reveni, aristocraţie nu mai există. Una spirituală – da. Însă, să zicem, cum să alegem elitele, cum să găsim un președinte deștept, care, după aceea, ar face toate numirile?...

Haideţi să fim de acord că deja nu mai suntem republicani, dar încă nu am găsit o formă organizatorică, o cale sociologică…

Dar cum să construiești ierarhii într-o ţară care de acum a înţeles că experimentul occidental s-a prăbușit, la fel ca și comunismul în trecut, însă noi încă nu am reușit să inventăm nimic nou din punct de vedere instituţional, dacă mă pot exprima astfel. Vă sunt extrem de recunoscător și aș vrea să închei prin a mărturisi că simt un profund atașament faţă de ideile pe care le împărtășiţi, inclusiv pentru că eu gândesc și scriu în două limbi. Am spus odată, cu prilejul zilei de naștere a lui Vâsoţki, că simt o plăcere și o bucurie deosebită să pot respira cu doi plămâni spirituali. Și anume: cu un plămân eu respir cultura română, iar cu celălalt plămân – cultura rusă. Pentru că altfel mă simt neîmplinit; felul cum privesc lumea, cum înţeleg viaţa, sensurile profunde a ceea ce se întâmplă sunt incomplete, mă simt infirm spiritual fără asta.

Iată de ce avem nevoie unii de alţii, iată de ce consider că douăzeci de ani nu au fost pierduţi în van. Am avut nevoie de această „încercare îndelungată” de a construi ceva cu ajutorul imitaţiei, pentru a putea ajunge la calea spirituală de apropiere și de înţelegere a faptului că nu doar partea materială este importantă pentru noi.

Poate am vorbit puţin confuz.

Sunt foarte bucuros să Vă pot vedea în persoană. Sunt bucuros că trăiesc vremuri când există astfel de lideri spirituali.

Nikita Mihalkov: – Aţi reușit să formulaţi într-un mod foarte personal ceea ce trăiesc toate popoarele noastre. Prin experienţa Dumneavoastră personală, prin exemplul Dumneavoastră aţi tras o concluzie foarte exactă, plastică, ceea ce pentru mine este important nu doar, ca să zic așa, ca o metaforă frumoasă, ci ca o conștientizare interioară a ceea ce oferă această șansă fericită de a respira cu ambii plămâni, al Estului și al Vestului, - ea fiind o necesitate organică. Nu respiraţia turistică a exotismului, ci necesitatea interioară a unora faţă de alţii. Prin ceea ce aţi spus aţi nimerit exact, pur și simplu, în ţintă! Vă mulţumesc frumos.

– Eu Vă mulţumesc”.

După aceste câteva cuvinte, exprimate pe scurt și în grabă, aș dori să limpezesc o serie de aspecte care vizează temele atinse de mine.

Două filme diferite ale aceluiaşi maestru Repet, nu sunt critic de film, nu sunt la curent cu discuţiile asupra filmelor lui Mihalkov. Vorba aia, maestru de-ar fi, căci critici se vor găsi. Și totuși, aș dori să spun câte ceva despre cele două filme văzute.

Așadar, „Citadela”. Dialogul susţinut în preajma unui râuleţ de eroul lui Mihalkov și personajul jucat de Oleg Menșikov.

Așteptând să fie împușcat, fostul comandant de oști al Armatei Roșii dintr-o dată își amintește cum în 1919 a hăcuit cu sabia un călugăr pentru că acesta ascundea albgardiști. Și ce i-a spus călugărul înainte de moarte. Și cum i-a spus. El știa cu tărie pentru ce moare și de aceea și-a primit jertfa liniștit. El știa bine că pentru Iisus Hristos nu-ţi este frică să mori. Iar gloriosul erou al Războiului civil l-a tăiat cu spada fără să ezite. Nu a mai rămas nici urmă din chipul eroic, romantic al bolșevicului care luptă pentru „viitorul luminos”. Există doar tragedia tuturora, a victimelor și a călăilor, care periodic se schimbă pe neașteptate cu rolurile. Monologul lui Stalin în faţa eroului amuţit, care a cunoscut din plin ororile terorii politice, a caznelor fizice și morale, redă în câteva cuvinte întreaga ferocitate a acelei

tragedii istorice de o amploare și perfidie fără egal, care a fost activitatea criminală a bolșevicilor.

Stalin explică de ce a hotărât să îi încredinţeze anume lui luarea cu asalt a citadelei, care urmează să fie atacată de cincisprezece mii de oameni înarmaţi cu bâte în loc de arme. Stalin poate conta pe el, deoarece ţine minte cum acesta tăia cu sabia călugării care ascundeau albii în 1919, cum scufunda vase cu albi în 1921, cum îi asfixia cu gaze pe ţăranii răsculaţi din regiunea Tambov în 1922. Doar câteva fraze redau într-o formă concisă mii de volume de amintiri, tratate istorice și opere de artă despre trecutul de coșmar. Și nu avem șansă de tămăduire sufletească, și nu există iertare pentru păcatele criminalilor, și nu avem nici o speranţă să găsim calea cea dreaptă, dacă nu ne vom întoarce la credinţă. Despre asta ne vorbește și filmul lui Nikita Mihalkov dedicat marelui gânditor creștin al rușilor, Ivan Ilin. Acest film mi-a amintit de Soljeniţân. Și, probabil, - deloc întâmplător. Pentru că și acest mare scriitor, ca și Mihalkov, l-a studiat pe renumitul filozof rus. Și apoi, observaţiile critice împotriva celor trei se aseamănă suspect de mult. Oameni de un asemenea calibru spiritual, care nu acceptă bolșevismul cu esenţa lui satanică, sunt în stare să ajungă până la o analiză profundă a cauzelor primare ale unui astfel de fenomen. Prin urmare, ei nu pot fi împinși în „patul lui Procust” al înţelegerilor schematice ale realităţii. Pentru ei „căderea omului în istorie” de la înălţimea unei fiinţe făcute după chipul și asemănarea lui Dumnezeu nu a început în 1917. Renașterea, Raţionalismul, Revoluţia Franceză, Evoluţionismul, Materialismul, Legităţile Istoriei, Progresul, Tehnica, Cucerirea Pământului și a Universului, Omul ca stăpân unic și autosuficient al propriei sorţi, sunt verigi ale aceluiași lanţ.

De aici și atitudinea reţinută faţă de liberalism ca panaceu pentru toate nevoile. Într-o lume din care Dumnezeu a fost izgonit, omul nu poate să-și găsească propria menire.

La sfârşit de ciclu istoric Am auzit din nou la Astana cunoscuta frază a lui Nikita Mihalkov, care a amintit cu amărăciune că omul modern se gândește tot mai mult la faptul CUM să trăiască, nu la faptul PENTRU CE să trăiască. El ne vorbea cu mahnă că cei douăzeci de ani trecuţi de la dezagregarea URSS s-au consumat în zadar – s-au acumulat atâtea probleme și eșecuri; și că acum este timpul să ne redescoperim pe noi înșine și să căutăm căi de apropiere între noi ca popoare care am trăit cândva împreună. Da, în acest răstimp am băut până la fund din cupa unor iluzii mari și a unor deziluzii pe potrivă; sărăcia, nedreptatea, cleptocraţia și plutocraţia au devenit nesuferite, ne-am săturat de capitalismul de carton, croit după chipul și asemănarea „satului lui Potiomkin”. Nu ne mai ameţește cultura de masă de peste ocean, nu ne mai îmbată nici globalizarea ca substitut al comunismului. Într-o lume scrântită de bunurile materiale, de goana după confort și după etalarea drepturilor, nu mai e loc nici pentru porniri măreţe, nici pentru înţelegerea verticală a valorilor prin dragostea divină, prin nobleţe și răspundere.

După atâtea nereușite și nenorociri, care au căzut pe umerii popoarelor ieșite acum douăzeci de ani de sub dărâmăturile URSS, regiunea noastră suferă o criză multidimensională, de sistem.

Devenind imitatori ai modelului occidental, care s-a prins destul de prost pe solul nostru, și respingând modelul sovietic rămas în trecut, simţim cu toţii nevoia reconsiderării realităţilor din jur.

Trăim într-o paradigmă depășită, dar încă nu am inventat una nouă. Ne aflăm la apusul unui ciclul istoric, dar din inerţie încă mai gândim în categoriile zilei de ieri.

Faimoasa expresie a autorului american Thomas Friedman „Lumea este plată” („The world is flat”), care a dat numele cunoscutului best-seller, a început să capete o conotaţie în plus. În condiţiile globalizării, lumea a devenit plată nu doar pentru că tehnologiile moderne permit ca informaţia să fie condensată în forme tot mai plate, mai restrânse, ci și pentru că mintea omului devine nu mai puţin plată. În lumea modernă are loc nivelarea în masă a omului, el însuși devine plat, el nu mai are timp să se

oprească, să se pună pe gânduri, să se concentreze. Într-o lume orizontală a comunicării în reţea rămâne tot mai puţin loc pentru comunicarea verticală, cu Dumnezeu. Abia ieșiţi din trecutul comunist, am plonjat și ne-am scufundat până peste cap în prezentul consumist. Din „șurubașe” ale sistemului sovietic noi riscăm să devenim „sclavi fericiţi” într-o lume globală.

Un manifest ca expresie a credinţei într-o politică morală Da, Nikita Mihalkov are dreptate atunci când scrie în Manifestul său că „a fi conservator înseamnă a fi un om care: – îl iubește pe Dumnezeu și pe aproapele său; – care păstrează amintirea despre strămoși și se îngrijește de urmași; – care are o atitudine grijulie faţă de mediul înconjurător și îl concepe ca pe o fiinţă vie; – care păstrează, dezvoltă și înmulţește cultura, știinţa și educaţia”. Și în continuare: „Tradiţia conservatoare se deosebește de inovaţia radicală de orice fel prin faptul că ea nu este raţională, ci mistică. Ea se sprijină nu pe un sistem exterior de reguli logice și reprezentări speculative, ci pe constituţia spirituală internă a personalităţii, pe psihologia naţiunii, pe obiceiurile și ritualurile triburilor și popoarelor.” Și încă ceva: „Libertatea interioară sau ADEVĂRUL este un dar divin. Ea se conjugă cu răspunderea morală și îi cere omului să trăiască „după obraz”.

Libertatea exterioară sau DREPTUL reprezintă nu doar capacitatea omului de a proceda așa cum îi trece prin cap, dar și responsabilitatea lui publică de a purta răspundere pentru faptele sale în limitele normelor și obiceiurilor stabilite de societate și susţinute de stat.”

Revenind la textul cunoscutului Manifest, care a absorbit o multitudine de idei luminoase ale conservatorismului, nu pot să nu scot în evidenţă și anumite dificultăţi care ne împiedică să construim întregul lanţ logic al unei organizări relativ rapide a societăţii, în baza acestor principii. Asta nu înseamnă deloc că respectivele principii ar fi greșite. Și totuși, nu putem să nu ţinem cont de faptul că statele moderne au devenit laice și, din punctul de vedere al dreptului, Dumnezeu nu există; prin urmare, legea scrisă de oameni nu se întemeiază pe Legea lui Dumnezeu, ci pe formalităţile juridice. Puterea și-a pierdut sacralitatea, iar pe scena istoriei a ieșit manifestarea omului dincolo de orice limite, aceasta deseori căpătând forma păcatului. Drept exemplu e destul să amintim subiectul scandalos cu drepturile homosexualilor ca „minoritate sexuală” agresivă, faţă de care toată lumea este somată să manifeste o toleranţă indiscutabilă. Iar pentru cei care nu sunt suficient de „toleranţi” se găsește repede ac de cojoc – „comunitatea internaţională”.

Altfel zis, noi deja știm ce nu mai dorim să existe în structura noastră socială și statală, dar încă nu știm exact ce fel de forme de organizare a puterii sunt în stare să le înlocuiască pe cele existente și să devină la fel de potrivite spiritului popoarelor noastre, ca și cele care au funcţionat până la „căderea în istorie”. „Verticala puterii” în condiţiile unei republici prezidenţiale, pe care o propune Mihalkov în Manifest, unde șeful statului ar trebui să fie un fel de substitut al unui monarh luminat, ar putea funcţiona, în cel mai bun caz, în urma unui concurs fericit de împrejurări și doar pentru un termen relativ scurt. Cum e posibil să fie întoarsă „Sfânta Rusia” în condiţiile desacralizării puterii, a lipsei unui monarh ca uns al Domnului, adică în condiţiile unei republici laice, cum să fie educată o nouă generaţie de conducători, care ar avea vocaţia să joace rolul aristocraţiei de altă dată, încă nu ne este foarte clar. În condiţiile „marșului triumfal” al democraţiei, cu instabilitatea puterii ca element indispensabil al acesteia, cu lipsa oricărei autorităţi a guvernanţilor și cu obligativitatea de a accepta același model pentru toate ţările, fără a se ţine cont de tradiţiile lor, o astfel de sarcină nu va fi dintre cele ușoare. În condiţiile în care societatea consumului de bunuri materiale a înăbușit temelia spirituală a omului, unul Dumnezeu s-ar mai putea milostivi de noi, ar putea

răsplăti rugăciunile și eforturile noastre, arătându-ne calea către noi forme de viaţă socială, unde va fi restabilită armonia între Creator și creatura Lui. Nu-i nimic dacă avem mai multe întrebări decât răspunsuri în căutările noastre chinuitoare a unor forme cât mai bune de existenţă colectivă pentru popoarele noastre.

După ce am trăit experimentele tragice ale secolului trecut, am conștientizat din plin cât de utopică e căutarea unei societăţi umane perfecte. Am obosit de zguduiri, revoluţii și experimente tragice. Principiul de aur „a construi fără a distruge”, formulat în manifestul lui Nikita Mihalkov, trebuie să fie pus la temelia procesului creativ de renaștere a popoarelor noastre.

Fin conservator, Nikita Mihalkov dă preferinţă pe bună dreptate evoluţiei în raport cu revoluţia. O dezvoltare stabilă, organică a societăţii, fără cutremure și răsturnări, pe calea unor reforme rezonabile. Însă CUM e posibil în mod practic, în condiţiile lipsei unei puteri sacrale și a unui respect din partea maselor faţă de cei care se cocoţează în vârfurile piramidei statale, în condiţiile votului universal, să fie formată puterea din oameni responsabili? Doar în societatea modernă sarcina primordială a unui politician nu este să se îngrijească de binele comun, ci să păstreze și să înmulţească numărul de voturi. Voi cita mai jos încă o frază din Manifest pentru a vedea cât de funcţional este un astfel de model. „Politica este voinţa de putere.

Este arta de a lua, a menţine și, principalul, a transmite puterea.

Este capacitatea și îndemânarea unei mișcări politice sau partid să pregătească și să propulseze un lider, în stare să devină nu doar șef de stat, dar și lider al naţiunii”. Și în continuare: „Considerăm că guvernatorii și primarii orașelor de importanţă federală trebuie să fie avansaţi în funcţii și eliberaţi din funcţii de către președintele ţării.”

Din păcate, însă, imperfecţiunea acestui model se reduce la faptul că autoritatea unui astfel de lider nu este neapărat indiscutabilă pentru toţi și nu garantează posibilitatea de a evita zguduiri sau răsturnări atât din motive de ordin intern, cât și din cauza unor influenţe din exterior în condiţiile unei lumi globalizate cu reţelele ei media și de internet și cu „revoluţiile twitter”.

Am vizat aceste aspecte nu pentru a găsi neconcordanţe sau imperfecţiuni într-o concepţie atât de solidă a acestui important artist și gânditor rus. Am făcut-o doar pentru a aminti o dată în plus faptul că, înţelegând imposibilitatea existenţei unor modele perfecte de construcţie statală, simţim cu toţii nevoia să continuăm căutarea unor forme mai bune de organizare a vieţii popoarelor.

Câteva cuvinte despre geopolitică şi despre componenta ei spirituală După atâtea seisme, legate de criza financiară care s-a abătut asupra întregii lumi din SUA, după ce criza din Europa

crește continuu, doar naivii și „papagalii” mai repetă aceleași descântece despre o piaţă care s-ar autoregla de la sine, despre circulaţia liberă și reușită a capitalului, a mărfurilor etc. „Visul de aur”, cultivat până nu demult de aproape întreg establishmentul politic din regiunea noastră, care profeţea miraculoasa și inevitabila integrare în UE, se năruie zi de zi în faţa unei realităţi implacabile. UE nu mai intenţionează să se lărgească, prin urmare, ţările noastre nu mai sunt ameninţate de mult râvnitul „happy end”. Însă chiar și ţările norocoase, care au ajuns totuși în UE, cad mereu în crize profunde, iar sfârșitul acestor procese nu se vede. Iată aici e potrivit să amintim opinia unui alt rus celebru, Vladimir Bukovski, care susţine de mai mulţi ani că UE este, de fapt, același URSS și se va prăbuși din aceleași motive.

Prin urmare, ţările din regiunea noastră se află la răscruce.

Pe de o parte suntem ademeniţi de sirenele care ne captează imaginaţia dinspre Uniunea Europeană, care împarte de zor indicaţii preţioase prin intermediul comisarilor săi (ce cuvânt oribil au putut prelua și aceștia!) și a directivelor. Iar în schimbul obedienţei noastre ni se făgăduiește un regim fără vize, adică posibilitatea deportării benevole a unui număr și mai mare de oameni.

Pe de altă parte, suntem invitaţi să ne apropiem de Rusia în cadrul unui proiect comun, numit Uniunea Economică Eurasiatică, văzută nu doar ca o structură de colaborare economică, ci și de integrare politică. În situaţia în care popoarele din regiunea noastră sunt atât de fascinate de modelul occidental, care pătrunde la noi prin canale media și prin internet sub forma culturii de masă, a filmului, muzicii, show-biz-ului, a brandurilor, trandurilor și altor obiecte ale admiraţiei, invitaţia de a ne îndrepta spre o structură de alternativă este privită de către mulţi cu îngrijorare. Și pentru asta există motive istorice profunde.

Astăzi Rusia tinde să creeze Uniunea Eurasiatică, invitând la cooperare popoarele fostei URSS, care au simţit deja gustatul libertăţii și al independenţei. Încă nu se știe dacă acest proiect de amploare va avea succes în formula anunţată. Dar așa sau altfel, popoarele noastre au nevoie de o colaborare strânsă, astfel încât să poată rezista în faţa unor ameninţări și provocări comune. Și orice forme ar lua relaţiile noastre, ele se pot dezvolta și pot deveni durabile doar în măsura în care Rusia, fiind o mare putere, va renunţa la rolul de „frate mai mare”, care își înghesuie vecinii, le ameninţă independenţa și rămâne prizonierul propriei măreţii în detrimentul altora. În caz contrar, orice încercare de exercitare a presiunilor va respinge și mai puternic popoarele care au evadat acum douăzeci de ani de sub jugul dictaturii comuniste. Oricare ar fi forma și denumirea pe care va lua-o colaborarea noastră, important este că înţelegem în profunzime cu toţii că avem nevoie unii de alţii. Și aici apropierea spirituală nu e mai puţin importantă decât componenta economică.

Noi, popoarele fostei URSS,

avem nevoie de o reconciliere istorică. Iar pentru asta trebuie să spunem Adevărul întreg despre trecutul nostru. Și nu la nivelul unor bălmăjeli formale, ritualice a conducătorilor noștri, ci înţelegând în mod profund și onest tragedia pe care am trăit-o cu toţii. Renașterea noastă este legată în cel mai direct mod cu recunoașterea esenţei satanice a regimului sovietic. Și aici elita politică, culturală și bisericească a Rusiei trebuie să facă un efort mult mai mare decât reprezentanţii altor popoare. Renașterea noastră spirituală poate căpăta o cu totul altă forţă, dacă într-o bună zi, binecuvântată de Domnul nostru Iisus Hristos, conducătorii Rusiei ar invita vecinii la un eveniment, care ar putea deveni final în procesul ieșirii definitive din coșmarul sângerosului și antihristicului trecut sovietic.

Am în vedere nevoia de a urma tradiţiile noastre ortodoxe și de a înmormânta rămășiţele pământești ale sângerosului criminal Vladimir Ulianov (Lenin).

Trebuie să îl înmormântăm așa cum propune să o facem cunoscutul scriitor francez de origine rusă Vladimir Volkoff în cartea sa „Treimea răului”, nutrind o adâncă răspundere ortodoxă și fără urmă de ură sau batjocură, rugându-ne pentru iertarea multelor și grelelor lui păcate.

Iar mausoleul lui, acest simbol al duhului păgân, trebuie să dispară, ca un vis de coșmar, din piaţa care poartă numele de Roșie, dar nu pentru că anume această culoare a însoţit Teroarea Roșie.

Calea spre tămăduirea noastră sufletească nu poate ocoli acest eveniment. Altfel, nu vom reuși să ne ridicăm asupra propriei nimicnicii morale, nu vom reuși să învingem minciuna în care am trăit atâta amar de ani.

Marea Rusie sau Sfânta Rusie?

Nikita Mihalkov vorbește în manifestul său și despre faptul cum sfinţenia Rusiei a fost substituită cu măreţia ei terestră. „Marea Rusie a însemnat Rusia Imperială. Rusia Imperială a repetat calea Imperiului Bizantin. Prin voinţa împăraţilor ea devenea, din ce în ce mai mult, „Marea Rusie” și tot mai puţin rămânea din „Sfânta Rusie”… Trecând prin calvarul Războiului civil și al emigraţiei, Rusia imperială s-a transformat în Uniunea Sovietică – „Marea Rusie fără Sfânta Rusie”. Tocmai în asta și constă astăzi complexitatea sarcinii fără precedent pe care o au conservatorii. Știm deja cum s-a produs rostogolirea societăţii, din una tradiţională, organică, cu frică de Dumnezeu, spre un model laic, iar apoi și sovietic de societate.

Dar cum să întoarcem popoarele noastre la credinţă, iar puterii să îi redăm sfinţenia pierdută? Un răspuns exhaustiv încă nu îl are nimeni. Duhul răzvrătirii, spiritul otrăvit al tulburărilor, ispititoarea modă a revoluţiilor au dinamitat deja conștiinţa omului modern.

Dreptul Formal înlocuiește Adevărul, iar societăţile noastre postcomuniste nicidecum nu se pot opri din elanul lor de imitatori în dorinţa de a semăna cu oricine și orice, nereușind să înţeleagă ce aduce cu sine această nouă, atotcuprinzătoare parareligie numită globalizare, cu indispensabilul ei individualism, care distruge în ca-

lea ei toate valorile fundamentale pe care se întemeiau societăţile tradiţionale – Credinţa, Familia, Patria, Pământul.

Da, Rusia poate și trebuie să devină centrul spiritual al popoarelor, care rămân fidele propriilor tradiţii seculare. Însă nu forţa militară, nici rezervele energetice, o pot face atractivă pentru popoarele Europei și Asiei, care nu doresc să fie victime ale noului tip de cominternism.

Numai puterea spirituală a Rusiei Ortodoxe, în stare să se ridice deasupra propriilor greșeli, păcate și nereușite, gata să arunce o privire sinceră spre viitor, plină de iubire pentru Hristos și pentru aproapele, poate să devină acea forţă de atracţie pentru popoarele vecine. Cu sute de ani în urmă, Rusia a salvat popoarele creștine de robia otomană. Va reuși oare astăzi Rusia să se ridice la înălţimea misiunii sale și să-și fie de ajutor mai întâi sieși, dar și altor popoare, ca acestea să-și păstreze propria identitate, independenţă, credinţă și cultură?

Pe parcursul câtorva ani, Patria mea, Moldova, nu reușește să iasă din starea de descompunere completă a autorităţii puterii de stat. Ea nu poate depăși degradarea morală totală și opacitatea periculoasă a guvernanţilor săi, să depășească sărăcia și dezastrul economic, doar repetând ca pe niște descântece locurile comune despre drepturile omului, statul de drept și democraţie. Așa, de exemplu, evadarea în masă, în proporţii fără precedent în istoria noastră, a tineretului peste hotare, în căutarea unui câștig și a „visului american”, proces care e cu mult mai teribil ca amploare și urmări sociale decât deportările staliniste, nici pe departe nu e privit de către guvernanţi ca o tragedie naţională. Cei care s-au pomenit în rolul de stăpâni peste soarta noastră, de cele mai multe ori, nici nu sunt în stare să înţeleagă profunzimea și sensul adevărat al unor astfel de procese. Ei consideră că lichidarea regimului de vize cu UE va rezolva toate problemele. Ei continuă să caute soluţii magice pentru problemele existente cu ajutorul unor mecanisme economice naive, cum ar fi atragerea de capital străin, privatizarea de masă, contractarea unor credite astronomice de la instituţiile financiare internaţionale și urmarea oarbă a cursului trasat de „banksterii” capitalismului speculativ. Propagarea integrării europene ca panaceu pentru toate nevoile sociale a eclipsat total conștiinţa publică și a împins clasa guvernantă într-o cursă strategică. Avem șansa să ne ridicăm în picioare doar dacă vom depăși iluziile care au înlocuit ideologia bolșevică, doar dacă ne vom îndrepta privirile spre valorile spirituale și vom înţelege activitatea de stat ca pe o slujire a poporului. Îi sunt recunoscător lui Nikita Mihalkov pentru faptul că, prin lucrările sale artistice și prin prezenţa sa personală la recentul for al jurnaliștilor, care s-a desfășurat în Kazahstan, mi-a servit drept imbold pentru scrierea acestor rânduri.

Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi.

Iurie ROŞCA Astana-Moscova-Chişinău noiembrie 2011

4

EDI|IA DE VINERI

Opinii

9 DECEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O nouă profesie: comentariul politic În vremea de la urmă, mai ales în ultimii doi ani, s-a putut observa că tot mai multă lume din Republica Moldova este preocupată de comentarea vieţii politice, fenomen aflat în disonanţă categorică atât cu calitatea politicii moldovenești, cât și cu (mai ales!) grijile și preocupările de zi cu zi ale populaţiei unei ţări foarte sărace. A dat năvală în acest spectacol o pletoră de indivizi de cea mai variată extracţie, dar cam cu aceeași fizionomie socială și morală: jurnaliști, politologi, deputaţi, activiști de pe la partide, istorici, juriști, sociologi, scriitori, ingineri, chiar medici și arheologi (pesemne, aceștia din urmă se vor fi împărtășind din experienţa paleantropilor în gestionarea treburilor publice), o întreagă turmă de trântori de pe la tot felul de ONG-uri și fundaţii, și mai ales tot soiul de foști și foste (foști președinţi, foști prim-miniștri, foști miniștri și deputaţi, foști ambasadori, foști lideri de partide, foste cu trecere cândva și rămase în paragină acum, în faţa atâtor noi fuste, strâmte și cochete etc., etc.). Cei mai mulţi din toţi aceștia sunt oameni fără nici o meserie serioasă, fără ocupaţii concrete, pozitive, numeroși rataţi în domeniile pe care pretind că le reprezintă, o specie ciudată de golani ai societăţii, chiar dacă nici unul nu umblă în zdrenţe și nu le ghiorăie maţele de foame, ba dimpotrivă, o bună parte din ei o duc incomparabil mai bine decât mulţimea de gură-cască pe care caută să o vrăjească cu aiurelile lor.

Ce mână toată adunătura aceasta diformă spre viaţa politică, ce o face să se complacă în interminabile și sterpe, în fond, discuţii despre facerile și desfacerile, opintelile și prăbușirile, declaraţiile de mai bine și matrapazlâcurile reale din sfera puterii? Explicaţia unor atari angajări se află, întâi de toate, în atractivitatea acestui domeniu. Într-o societate copleșită de sărăcie, de subcultură și de urât, spectacolul politic se arată a fi un domeniu de interes pentru mai toată lumea: pentru cei implicaţi direct în viaţa politică, pentru cei care o comentează și pentru cei care îi urmăresc, buimăciţi, și pe unii, și pe alţii. În ceea ce-i privește pe comentatori, foarte mulţi dintre ei caută, prin o astfel de implicare, fie să pătrundă cumva în structurile puterii – e de dorit, mai ales, în cele de sus, care, în afară de favorurile pe care le oferă, mai sunt și mediatizate permanent și cu largheţe –, fie să-și spună părerea despre ele pentru a fi luaţi în seamă, dacă nu de cei de la putere, în orice caz, de toţi cei care au dorinţa și răbdarea să-i urmărească la televizor, la aparatele de radio sau în ziare. Bineînţeles, de vreme ce sunt foarte numeroși, comentatorii se deosebesc unii de alţii, fiind de diferit calibru, de diferită sorginte și pregătire,

având variate îndeletniciri și chiar interese care nu coincid.

Mai cuminţi dintre toţi sunt cei care comentează de dragul comentariului, adică cei care o fac nu pentru a obţine neapărat vreun beneficiu din asta, ci mai cu seamă din nevoia de a-și scărpina limba. O altă categorie, mult mai numeroasă, dar nu cea mai mare, se avântă în această aventură din dorinţa de a se afirma ca persoane publice, asta însemnând să fie cunoscuţi, nu neapărat și apreciaţi, de un număr cât mai mare de oameni – pentru ei este suficient să știe că, dacă nu au vreun beneficiu pipăibil din această îndeletnicire, măcar nu sunt anonimi, că pot spera că fac și ei parte din numeroasa cohortă a vip-urilor de doi bani din plictisitul și atât de plictisitorul nostru Chișinău.

Fizionomia reală a comentatorului, care se întrevede cumva chiar și în aceste două categorii, se regăsește însă cel mai bine conturată în cea de-a treia categorie, care este și cea mai populată. Aceasta e alcătuită aproape în exclusivitate de jurnaliști și comentatori politici propriu-ziși, în orice caz, așa fiind prezentaţi în mass-media. Spre deosebire de indivizii din celelalte două grupuri, aceștia, poate cu câteva excepţii mai mult sau mai puţin sigure, sunt sau tind să fie înregimentaţi politic. Cei mai mulţi din

Jurnalistul și analistul politic Radu Tudor din București a postat pe blogul său, la 5 decembrie, o radiografie a societăţii românești realizată de academicianul Dinu C. Giurescu. Ziarul bucureștean „Cotidianul” a republicat punctele esenţiale din expunerea reputatului academician. Întrucât printre cititorii FLUX din Republica Moldova procentul persoanelor cu dublă cetăţenie este unul foarte ridicat și dat fiind interesul sporit al cititorilor de limbă română pentru realităţile și evoluţiile societăţii de dincolo de Prut, într-o izbitoare asemănare cu ceea ce avem în Republica Moldova, reproducem mai jos constatările făcute cu obiectivitate de academicianul Dinu C. Giurescu.

ei nici nu încearcă măcar să-și mascheze identitatea politică. E știut de când lumea că gazetarii nici nu pot avea alt statut. Când nu iau direct la labă pentru servicii mai speciale, ei trebuie să-i servească pe cei care le plătesc ziarul, postul de radio sau TV. E suficientă o scurtă privire asupra ziarelor Moldova Suverană, Literatura și arta, Săptămâna, Timpul, Jurnal de Chișinău, Ziarul de gardă, Adevărul-Moldova, Moldavskie vedomosti, Kommersant, Panorama și celelalte, ajunge doar un minut de atenţie la posturile de radio Moldova 1, Vocea Basarabiei, la toate FMurile, chiar și la Europa Liberă etc., la televiziunile Moldova 1, Publika TV, Jurnal TV, ALT TV, ba chiar și la PRO TV, ca să nu mai vorbim de Prime, NIT ș.a., ș.a., pentru a ne putea da seama că pe toate terenurile acestea lunecoase și obscure se dă o bătălie pe viaţă și pe moarte pentru anumite interese, care, de fapt, depășesc cu mult domeniul politicii. Cel care a zis cândva că gazetarii sunt oameni politici nu era un oarecine, el știa prea bine ce zicea.

Relativ la cei care sunt prezentaţi sau se recomandă ei înșiși drept comentatori politici, indiferent cât de strâns sunt legaţi de jurnalism, aceștia, poate cu vreo excepţie-două, asupra cărora este riscant să te pronunţi

scoate în prim-plan problemele reale ale fenomenului politic și mai ales dacă, drept urmare a unui astfel de demers, mai sunt sugerate și niște soluţii pentru asanarea atmosferei din sfera atât de tulbure la noi a puterii, atunci atare preocupări chiar sunt necesare. Din păcate, nu avem noroc de așa ceva.

Avem, în schimb, mult prea multe dovezi de incapacitatea și iresponsabilitatea din unele domenii ale puterii, mai cu seamă din Parlament și din structurile Justiţiei. Suntem martorii haosului și ai totalei lipse de răspundere din unele sectoare foarte importante ale administraţiei locale, exemplul cel mai trist oferindu-l chiar municipiul Chișinău, al cărui Consiliu a fost și rămâne paralizat prin nefasta decizie a Parlamentului de a lichida funcţia de președinte al acestuia. Vedem cum, pe de o parte, prin sfidarea legilor, a încrederii și intereselor cetăţenilor, puterea își bate joc de aceștia și de bunul-simţ, iar de altă parte, o armată întreagă de pierde-vară se căznește să găsească un sens profund acestui comportament ușuratic. Avem, de o parte, mizeria guvernării, iar de altă parte, mizeria comentării acestei mizerii. Populaţia urmărește cu scârbă, de o parte, cloaca vieţii politice, iar de altă parte, o puzderie de experţi în acest produs al degradării care nu-și dau rând să se scalde în el. Complet corupt politic, și nu numai, Parlamentul s-a întrecut pe sine însuși în neseriozitate și ineficienţă, instituţii cu nume sunătoare, ca Procuratura Generală, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi ș.a., au fost transformate, prin prostituare politică (și nu numai!), în firmuliţe de buzunar, în ieftine monede de schimb pentru achitarea unor servicii politice (și nu numai!), într-o serie întreagă de ministere, departamente, centre și agenţii de stat corupţia, fărădelegile, incompetenţa și iresponsabilitatea fac ravagii, dar nu avem nici un expert în toate aceste cazuri și în numeroase altele de același fel, care să le fi studiat cu atenţie și să le fi adus la cunoștinţa opiniei publice. Poţi auzi zilnic nesfârșite comentarii pe marginea unei prostii spuse sau făcute de un deputat sau de un ministru (câtă vreme, energie, spaţiu mediatic etc. s-au irosit, de ex., pentru descifrarea vorbelor mereu șăgalnice ale lui Ghimpu!), nesfârșitele confruntări dintre AIE și comuniști, dintre liderii liberali, dezertarea

dintr-un partid sau altul a unor indivizi fără multă valoare și mereu predispuși spre vânzare au iscat o adevărată isterie a comentării politice, forţându-i pe unii „experţi” în această meserie să practice o echilibristică comportamentală demnă de cele mai slăvite instituţii ale desfrâului.

Vedem, așadar, că „experţii” în comentarea nemernicului spectacol politic care are loc în Moldova de mai mult timp, dar care se pare că în vremea de la urmă a ajuns la treapta de jos a degradării, urmăresc cu multă atenţie ce se întâmplă, zi de zi, ceas cu ceas, pe acest tărâm în care urâtul și derizoriul fac corp comun. Din acest punct de vedere, „experţilor” nu li se poate obiecta nimic, nu aceasta este problema lor. Adevărata lor problemă e cu totul alta, și aceasta cu drept cuvânt e o problemă mare, extrem de mare. În timp ce toată șleahta aceasta de specialiști în vorbire cu orice ocazie, dintre care cei mai mulţi sunt, pur și simplu, niște demagogi, urmărește fascinată tot ce se întâmplă pe scena politică, în ţară au loc o serie de procese și fenomene dramatice cu un foarte mare impact social: sărăcirea și degradarea rapidă a satelor, exodul peste graniţă a unei populaţii numeroase, în special din mediul rural, imposibilitatea scoaterii din impas a agriculturii, incapacitatea redresării industriale a ţării, acuta criză a învăţământului (întâi de toate, superior) ce se caracterizează mai cu seamă

prin scăderea calităţii, odată cu reducerea finanţării, și prin lipsa de legătură cu realităţile din societate, gravele neajunsuri din sistemele de sănătate și asistenţă socială, scumpetea foarte mare la venituri foarte mici, nivelul de trai extrem de scăzut al majorităţii (85%) populaţiei, ruptura completă și definitivă a deţinătorilor puterii și averii de această populaţie, dezastrul din cultură (numeroase instituţii de prestigiu aflate pe cale de dispariţie, edificii valoroase ce stau să cadă, lipsă de bani sau finanţare simbolică etc.), creșterea fără precedent a criminalităţii ș.a.m.d. Dar arareori se întâmplă ca „experţii politologi” să se lase impresionaţi de aceste fenomene, pentru ei marile, adevăratele probleme ale societăţii moldovenești, pur și simplu, nu există. Și, omenește, această atitudine poate fi înţeleasă: la urma urmei, faţă de neliniștea și spaima pe care le provoacă conștientizarea catastrofalei stări de lucruri din societate, mult mai plăcut este să te faci că nu vezi ce se întâmplă și să preferi să stai cu gura căscată la ce se petrece pe scena politică, oricât de dezagreabil ar fi spectacolul, și să încerci a da și tu note actorilor, oricât ar fi aceștia de mizerabili.

Tocmai de aceea nu poţi să nu te întrebi ce rost are agitaţia aceasta puternic contaminată politic, adică părtinitoare, deci, în fond, derutantă, a zeci și zeci de mijloace de informare în masă, a zeci și zeci de așa-ziși comentatori, analiști, experţi, politologi, cui servește frăsuiala

România, diagnosticată de academicianul Dinu C. Giurescu ei din anii 1948-1958 când hotărârile conducerii de atunci erau supuse aprobării prealabile a Moscovei. * Trecerea – tot la recomandarea FMI – sub management privat a unor mari unităţi care mai sunt proprietatea statului. * Vânzarea în continuare a resurselor naturale, exploatarea perimetrelor maritime petrolifere; atacarea pădurilor virgine. Veniturile ce vor reveni statului român din vânzarea unor asemenea resurse sunt minimale.

Conducerea politică, degradare fără precedent

FLUX

CE-AM AVUT ŞI CE-AM DISTRUS Radiografia acad. Dinu C. Giurescu asupra societăţii românești * Baza industrială existentă în 1989 a dispărut.

Numeric, cel puţin 80% din capacităţile de producţie au fost date la fier vechi. În București existau în decembrie 1989 cel puţin 47 de mari întreprinderi.

Au dispărut complet 34. * Tot efortul de industrializare al României din secolul XX a fost, în cea mai mare parte, anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, după toate probabilităţile, unică în Europa, dacă nu și în lume. România nu mai are în proprietate nici o unitate industrială, cele în funcţiune aparţin firmelor străine. * Cooperaţia meșteșugărească de producţie a dispărut și ea în cea mai mare parte. Dacă vrei săţi repari un pantof, găsirea unui atelier seamănă cu un joc la loterie. * Agricultura prin măsurile luate în anii 90 a revenit la o fărâmiţare, care o fac neproductivă.

România nu mai produce hrana de care are nevoie și importă nu numai grâu, dar și legume, fructe din ţări europene, africane și chiar din America de Sud. * Comerţul se desfășoară în mall-uri cu megamagazine. Care este ponderea în megamagazine a mărfurilor produse în România? Imaginile cu înghesuiala cumpărătorilor de sărbători la casele de marcat nu înseamnă bunăstare. * Comerţul exercitat individual-particular s-a

fără echivoc, fac mai mult sau mai puţin deschis jocul facţiunilor politice, dar și de afaceri (întrucât fără acestea astăzi nu se poate), angajate într-o bătălie pe termen lung, ireconciliantă și cu perspectivă incertă. De regulă, ei se dedau cu atâta suflet acestei „meserii”, încât nu este deloc greu să-ţi dai seama cu gura cui vorbesc, chiar dacă se declară absolut independenţi, fie că se pretind de dreapta, de stânga, de centru sau se dau drept proromâni, proruși, pro-Occident, democraţi, liberali, comuniști, socialiști ș.a. Rar de tot se întâmplă ca observaţiile și analizele unor astfel de comentatori să nu fie unilaterale, partizane și de aceea rătăcind mereu prin preajma situaţiilor reale. Unii dintre ei sunt oameni destul de rezonabili, dar ce folos, cât timp datoria lor – „profesională”, nu-i așa? – este de a spune ceea ce li se cere și, strâns legat de aceasta, ce le șoptește propriul lor interes, nu ceea ce ar putea avea vreo relaţie apropiată cu adevărul. Pentru o muncă atât de „profesionistă”, cei mai mulţi din ei sunt plătiţi, probabil, destul de bine. Alţii însă nu par să câștige nimic din asta, dar se căznesc de bună voie, nesiliţi de nimeni, să-și arate devotamentul politic în speranţa că patronii respectivi îi vor observa și-i vor aprecia cum se cuvine, aruncându-le și lor, colea, câte un ciolan, fie sub formă de bani sau alte bunuri materiale, fie poate chiar un mandat de deputat sau un portofoliu ministerial. Alegerile parlamentare din 2009 și 2010 au oferit exemple destul de concludente în acest sens și tocmai de aceea (dar nu numai din cauza asta) în Parlament și Guvern s-au pomenit oameni care nu aveau ce căuta acolo. Nu contează că acești comentatori mereu bat câmpii, că fac pronosticuri ridicole de genul rușinosului exit-poll din 28 noiembrie 2010 (realizat la comanda televiziunii Publika TV) – cu adevărat important pentru ei e cu totul altceva, și anume să slujească cum pot și cât pot formaţiunile și liderii de la care primesc sau așteaptă să primească un semn încurajator, palpabil, și, dacă se poate, aducător de cât mai mult bine, consistent și de durată, pentru prea iubitele lor familii.

Bineînţeles că nu e nimic rău în faptul că există o dorinţă atât de mare de a comenta evenimentele politice actuale din Republica Moldova. Dimpotrivă, dacă treaba aceasta se face cu intenţii bune și în cunoștinţă de cauză, doar în scopul de a

redus la maximum; micile magazine de cartier unele rezistă, altele s-au închis, iar ponderea lor este prea puţin semnificativă. * Sistemul bancar-financiar aparţine, în proporţie de cel puţin 90% – băncilor străine. * De ce până în 2009 inclusiv, au fost bani și dintr-odată nu mai sunt? Opinia publică nu a primit o explicaţie raţională și nici cum sunt folosite aceste 20 de miliarde. * Urmările împrumutului: a) reducerea cu 25% a salariilor și cu 15% a pensiilor; b) disponibilizări repetate în 2010, 2011 și 2012; c) reducerea în continuare a salariilor, întrucât noua grilă de salarizare a pornit de la un prag mai jos decât acela anterior; d) îngheţarea salariilor și pensiilor pe 2012; e) hotărâri judecătorești definitive pentru plata unor drepturi bănești nu sunt respectate și amânate cu motivarea că nu sunt bani; f) investiţiile sunt îndreptate spre firmele clientelare ale regimului. * FMI execută un control direct asupra bugetului și administraţiei ţării. Acest for „recomandă” ce trebuie privatizat sau pus sub management privat. Într-un fel, situaţia se aseamănă cu aceea a Români-

* Viaţa politică cunoaște, în ultimii 6-7 ani, manifestări aparte, care încalcă atât Constituţia ţării, cât și regulile UE. * Formarea unei majorităţi parlamentare cu ajutorul unui „partid” care nu a fost validat în alegeri și votează automat cu partidul principal de guvernământ. * Metode speciale de votare: asumarea răspunderii de către guvern; aprobarea tacită; numărătoare în viteză (numărătoarea expres); ordonanţele de urgenţă aprobate în bloc. * Politizarea aparatului de stat până la treptele inferioare. Se va ajunge la partidul-stat existent în 1989. * Transformarea guvernului într-un simplu instrument de execuţie, de aplicare a dispoziţiilor Președinţiei. * Eliminarea completă a dialogului dintre partide pentru obţinerea unei soluţii negociate; compromisul politic nu există în mentalul și practica partidului principal de guvernământ; există numai dorinţa de eliminare cu orice preţ și prin orice mijloace a adversarilor. * Jaloane pentru fraudarea viitoarelor alegeri: votarea prin corespondenţă, ţinerea concomitentă a viitoarelor alegeri, locale și parlamentare, contrar prevederilor constituţionale, cât și a practicii UE. * Prin mai multe iniţiative legislative sau de facto din ultimii ani, guvernul se îndreaptă spre destrămarea teritorială și juridică a statului român. * Atacarea teritoriului. Împărţirea Transilvaniei în două regiuni de dezvoltare pe linia despărţitoare trasată de dictatul de la Viena din august 1940. O atare propunere care deschide calea unei divizări de facto – economice și etnice – a Transilvaniei. Ce

mai rămâne din definiţia România stat naţional unitar și indivizibil? * Integritatea teritorială este pusă direct sub semnul întrebării și prin: proiectul de desfiinţare a judeţelor existente. * Politica oficială (guvernamentală) faţă de comunele românești din judeţul Covasna este și ea grăitoare: aceste localităţi – prin reprezentanţii lor – nu au primit nici un fel de sprijin bănesc de la guvern pentru activităţile lor culturale. * Alcătuirea statală este pusă la îndoială prin criticarea și blamarea repetată a diferitelor categorii socioprofesionale: medici, judecători, profesori, poliţiști; prin referiri negative privind instituţii ale statului. * Legea arhivelor acum în faza de promulgare reprezintă încă o lovitură dată statului român.

Legea îngăduie scoaterea unor arhive originale și restituirea lor către emitenţi. Aplicarea unei asemenea legi înseamnă aprobarea legală pentru destrămarea arhivelor naţionale cu toate consecinţele previzibile. * Reforma sănătăţii a dus la închiderea a zeci de unităţi, tot în numele economiilor bugetare. Faza a doua a acestei reforme preconizează acum limitarea asistenţei medicale la un pachet-tip. * Codul muncii votat nu demult este net în defavoarea salariaţilor și acordă angajatorilor mai multe înlesniri în desfacerea contractelor de muncă. * Prin desfiinţarea industriei existente în 1989 în proporţie de cel puţin 80%, prin închiderea atelierelor meșteșugărești și prin emigrarea a peste 2.000.000 de persoane, muncitorimea din România s-a redus considerabil și numeric, dar și ca forţă de acţiune. * Siguranţa personală a cetăţeanului și a bunurilor sale este ameninţată de limitările bugetare și concedierile masive în Poliţie și Jandarmerie. * Îngheţarea salariilor și a pensiilor, pe de o parte, și creșterea preţurilor, pe de altă parte, îngrădesc și chiar opresc reacţiile corpului social preocupat zilnic de cum să facă faţă cheltuielilor de supravieţuire. * Măsurile luate sub lozinca „reformei instituţionale” erodează pas cu pas statul român, slăbesc autoritatea instituţiilor sale. Cetăţeanul se simte astăzi mai expus presiunilor de tot felul și mai nesigur de viitorul său și al copiilor săi decât cu 6-7 ani în urmă. * Atitudinea indiferentă a oficialităţilor faţă de tot ce amintește identitatea românească, tradiţiile, personalităţile reprezentative, istoria, limba vorbită astăzi tot mai stâlcită. * Noua lege a educaţiei favorizează formarea unei generaţii fără identitate naţională.

Dinu C. GIURESCU, decembrie 2011 Sursa: http://radu-tudor.ro

deșartă, perfect inutilă, stârnită de sondajele realizate din motive și în condiţii dubioase, „politicoanele” nu doar subiective, ci de-a dreptul caraghioase, care în mod vădit îi ling pe unii și îi umbresc pe alţii.

Poate că pentru unii din acești pierzători de vreme, vorba fiind, bineînţeles, doar de indivizi sinceri cu ei înșiși, comentariul politic ar fi de înţeles ca o profesiune de credinţă – din inconștienţă, nu pe temeiuri raţionale. Mă rog, oricine e liber să creadă ce vrea și ce poate, dacă nu-l duce capul la altceva. Dar reflecţiile „serioase” asupra gesturilor minore, a faptelor descalificante, a numeroaselor mizerii, în sfârșit, asupra tuturor măgăriilor ce se petrec mereu pe scena vieţii politice moldovenești sunt tot atât de străine de ceea ce se numește o profesie, o meserie, cât este de străină această politică de problemele reale ale ţării.

De când e lumea și pământul, orice societate civilizată are de rezolvat trei sarcini prioritare: prosperitatea generală, echitatea și justiţia socială. Nu există comunitate umană viabilă care să-și poată permite a ignora aceste obiective, indiferent cât reușește să le realizeze; în caz contrar, catastrofele sociale sunt inevitabile. Nici Moldova nu are cum să facă excepţie de această lege. Dacă așa-zisul comentariu politic (eventual, numit altfel) ar putea fi cumva înhămat la rezolvarea acestor sarcini, atunci abia ar deveni, poate, o adevărată profesie.

Ion ŢURCANU

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii va avea salariul îngheţat în următorii şase ani În cadrul noilor măsuri de austeritate din Marea Britanie, care afectează și Casa Regală, salariul reginei Elisabeta a II-a va fi îngheţat pe o perioadă de șase ani, în timp ce Prinţul Charles va trebui să suporte unele cheltuieli costisitoare ale familiei regale, informează marţi ABC news.

Finanţarea de la bugetul de stat pentru călătoriile și palatele regale a fost, de asemenea, tăiată, astfel încât contribuabilii britanici nu vor mai suportă „nota de plată” pentru călătoriile și securitatea Prinţului William și ale lui Kate Middleton. „Nota de plată” pentru cheltuielile Ducelui și Ducesei de Cambridge va fi acum suportată de către prinţul Charles. Noile măsuri vor conduce de acum la organizarea unui număr mai mic de petreceri regale și evenimente, iar reparaţiile palatelor regale nu vor mai fi suportate de la bugetul de stat.

Regina a aprobat chiar închirierea unor camere de lux la Palatul St. James cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, potrivit Associated Press. În baza noului acord, regina va primi la fiecare doi ani 15% din profiturile Crown Estate, al cărui portofoliu include Regent Street, Windsor Great Park și peste jumătate din zona de coastă a ţării, informează Daily Telegraph.

Aceasta este cea mai recentă măsura luată de parlamentul de la Londra pentru a reduce problema deficitului major al Marii Britanii. Noul guvern de coaliţie, condus de premierul conservator David Cameron, a introdus o serie de măsuri de austeritate dure în momentul preluării puterii în 2010. Cu toate acestea, parlamentul admite profitul enorm pe care familia regală îl aduce ţării, aceasta furnizând 785 de milioane de dolari în fiecare an Marii Britanii.

Sursa: Agerpres

FLUX EDI|IA DE VINERI Dan DUNGACIU:

AIE ar putea aduce comuniştii la guvernare Jocurile de culise și lipsa de încredere din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană din Republica Moldova sunt extrem de periculoase deoarece ar putea conduce la revenirea la putere a comuniștilor, consideră expertul Dan Dungaciu, citat de Deutsche Welle.

Lipsa de încredere în cadrul alianţei de guvernare de la Chișinău a atins cel mai ridicat nivel de până în prezent, în timp ce deputaţii se pregătesc pentru o nouă încercare de alegere a șefului statului, la 16 decembrie. „S-a intrat într-un carusel al lipsei de încredere, al jocurilor de culise și al influenţelor externe, din care se poate ieși cu greu”, susţine expertul în politică externă, Dan Dungaciu.

El a avertizat că aceste jocuri de culise sunt extrem de periculoase, deoarece se pot solda cu readucerea comuniștilor la putere, transmite Mediafax. „Criza politică interminabilă face din Republica Moldova un animal în jurul căruia se încolăcește un șarpe uriaș, care va începe să strângă pe măsură ce criza economică se va accentua în spaţiul european”, susţine expertul.

Neîncredere în Alianţă Neîncrederea din cadrul AIE s-a accentuat săptămâna trecută, când, pentru a se asigura că partenerii de alianţă nu vor recurge la manevre în ziua alegerilor, candidatul coaliţiei de guvernare, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a propus ca fiecare deputat să-și arate buletinul de vot înainte de a-l depune în urnă. „La 16 decembrie nu vom lăsa, pur și simplu, mecanismele. Nu putem să recurgem la votul deschis, cu ridicare de mână în sală, deoarece Constituţia se referă la votul secret, deputaţii trecând prin cabine, însă vom solicita respectuos colegilor noștri, în momentul când vor ieși din cabina de vot și înainte de a arunca buletinul în urnă – să-l arate. Este opţiunea fiecăruia, însă fiecare opţiune demonstrează ceva. Este grăitoare”, a declarat Lupu.

Liderul PDM îi suspectează pe liberal-democraţi, cu care se află în relaţii tensionate, că ar putea trișa în ziua alegerilor prezidenţiale, pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate.

Din punct de vedere aritmetic, dacă cei trei foști comuniști ar vota candidatul alianţei, președintele ar fi ales cu 62 de voturi.

Analiștii politici consideră că, de data aceasta, Marian Lupu are șanse să fie ales în funcţia de șef al statului și se bazează pe o declaraţie făcută anterior de acesta, conform căreia își va înainta candidatura la președinţie atunci când va fi sigur că alegerea sa este posibilă.

Dacă dorinţa unui om de a se vedea într-o funcţie oarecare atinge cote de paranoia, cu siguranţă, respectivei persoane îi este contraindicat să ajungă în acea funcţie, pentru că apar semne de întrebare în legătură cu mobilul real al năzuinţelor sale, altul decât cel declarat. Cât de mult ar trebui să-și dorească cineva să ajungă președinte de ţară, încât să nu mai sesizeze nici ridicolul, nici penibilul situaţiei în care se postează de bună voie și nesilit de nimeni?

Votul sau viaţa Pe data de 16 decembrie am putea asista la o situaţie inedită când spicherul, interimarul și candidatul la președinţie, Marian Lupu, după cum ne-a promis chiar el, va sta la ușa cabinei de vot și le va „solicita respectuos” deputaţilor să-i arate buletinul după votare. Acesta, în opinia lui și, fără îndoială, a lui Mihai Ghimpu, va fi „măsurariul” dorinţei fiecărui deputat în parte de a depăși criza politică din ţară. Cei care vor refuza să dea curs acestei solicitări respectuoase, „vor demonstra că au pe cineva în spate și, logic, vor genera alegerile anticipate”, a precizat promotorul ardent al valorilor democratice, bănuind, cu siguranţă, că Vladimir Filat ar sta în spatele deciziilor luate de fracţiunea PLDM. Și cum în Republica Moldova criza are un nume, nici stabilitatea nu înseamnă alegerea

unui președinte oarecare, ci alegerea lui Marian Lupu în funcţia respectivă. Pentru că doar naivii au putut să ia în serios afirmaţiile acestuia despre pasul înapoi și posibilitatea de a renunţa să mai candideze.

Or, atunci nu ar mai fi avut rost nici plecarea sa de sub aripa lui Vladimir Voronin. Că doar nu incompatibilităţile doctrinare l-au determinat să se „caute” pe eșichierul politic.

Ori Lupu preşedinte, ori alegeri anticipate Portavocea interimarului, Mihai Ghimpu, a fost explicit în acest sens: „Cred că toţi au înţeles deja, ori Lupu președinte, ori alegeri anticipate”. Fără „varianturi”, cum s-ar zice. Un fel de șantaj la nivel de stat. Astfel, deţinătorul a două dintre cele mai importante funcţii în stat le va cere parlamentarilor să-i pre-

zinte dovada că l-au votat anume pe el. Și cum la noi tot ceea ce nu este scris în Constituţie, se completează și se interpretează după hachiţele celor de la putere, Lupu se crede în drept să le ceară deputaţilor acest lucru, pentru că nu este nici un „punct” din Constituţie care i-ar interzice aceasta. Fără îndoială, cei care au elaborat Legea Supremă a ţării nu puteau presupune că se poate ajunge și la asemenea fantezii, dacă nu chiar perversiuni politice. În Constituţie s-a specificat doar că Președintele se alege „prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”, dar asta pentru Marian Lupu nu are nici o valoare.

Mihai Ghimpu, devenit de ceva timp personajul favorit la un anumit post de televiziune (ca unul pe care-l ia gura pe dinainte, vorba lui Dumitru Diacov, și deci, care poate să spună pe șleau tot ceea ce simandicosul democrat doar ne sugerează), s-a arătat încântat și sedus de ideea celui pe care urmează să-l succeadă în funcţia de președinte al Parlamentului. Pentru că, vezi bine, liberalii nu au ce ascunde și sunt cu opţiunile și cu interesele pe faţă. Iar interesele ţin de funcţiile înalte pe care și le doresc toate componentele Alianţei, după cum afirmă liberalul rămas acum fără funcţie. Și aici nu putem să nu-i dăm dreptate.

Lupu se caută de măsele, dar caută şi voturi Îndată după ce a fost stabilită data scrutinului prezidenţial, Marian Lupu a declarat că optimismul său în privinţa șanselor de a fi ales este unul moderat.

Dar asta nu-i o problemă, pentru că optimismul lui Mihai Ghimpu

Lupu îşi arată colţii Marian Lupu își arată colţii.

Lupu a simţit că acum s-ar putea împlini visul său de aur – să devină, în sfârșit, președinte.

Timp de aproape 3 ani, Marian Lupu a ţinut ţara în blocaj politic și economic din cauza orgoliului său nemăsurat și a dorinţei sale obsedante de a deveni președintele statului cu orice preţ. Chiar dacă în această perioadă ne-a vorbit de principii și valori, el a urmat un singur scop – să se cocoţeze în fotoliul prezidenţial. Cum spunea un prieten de-al meu, lupul din pădure are mai multe principii și valori decât Lupu din Parlament. Acest comportament al interimarului trădează ceva mai mult decât o mare nesimţire – o pornire autoritară, dictatorială, dacă vreţi.

Lupul păru-şi schimbă, dar năravul – ba Un proverb vechi românesc spune că lupul păru-și schimbă, dar năravul – ba. Învăţămintele acestui proverb sunt valabile nu doar în cazul lupului lup, dar și în al celui din Parlament. Deși în 2009 a plecat de la comuniști, Marian Lupu nu s-a debarasat de ticurile autoritare și dictatoriale bolșevice. Dacă stai să te gândești, constaţi cu ușurinţă că interimarul

5

Optimistul moderat versus optimistul expansiv

Sursa: karadeniz-press.ro

Să nu credeţi că exagerez atunci când afirm că Lupu manifestă aplecări dictatoriale. Acest individ cu o cultură generală îndoielnică, un maestru al aproximărilor și sugerii din deget, cu o pregătire profesională teoretică și o abilitate practică mai mult decât discutabilă, deci, acest individ superficial și bombastic a declarat recent că deputaţii trebuie să-i arate pentru cine au votat în alegerile prezidenţiale programate pentru 16 decembrie 2011.

Lupu, care a declarat deja că își va înainta candidatura la funcţia de șef al statului, vrea ca toţi deputaţii să-i arate buletinele de vot, ca el să poată constata dacă nu cumva vreunul dintre aleșii poporului a îndrăznit să nu-l voteze. Și asta în condiţiile în care Partidul Democrat și, în special, patronul acestei formaţiuni politice, dar și al lui Marian Lupu – Vladimir Plahotniuc, deţin controlul asupra celor mai importante instituţii în stat, între care Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Serviciul de Informaţii și Securitate. Dacă mai pui la socoteală și faptul că majoritatea deputaţilor, indiferent dacă provin din partidele componente ale AIE sau din PCRM, fie că au, fie că patronează afaceri importante și, respectiv, sunt dependenţi de organele de control, coercitive, controlate de PD, atunci este clar că cererea lui Lupu ca deputaţii să arate pentru cine au votat nu este o naivitate, nu este rezultatul unei lipse de judecată, ci o ameninţare în tot înţelesul cuvântului. Prin asta, Lupu îi dă de înţeles întregului corp legislativ că cei care nu-l vor vota vor avea probleme.

9 DECEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

este, ca întotdeauna, debordant.

Dacă democratul a precizat că este în căutare de voturi, „și la comuniști, și în grupul celor 3 deputaţi ex-comuniști”, liberalul nu are nici un fel de dubii că vo-

turile există. „Sunt voturi și gata.

Avem. Așa ni s-a spus. Nu mă întrebaţi de unde, că nu spun”, a făcut el pe misteriosul.

Prin urmare, s-ar părea că înţelegerile sunt făcute deja, iar aspirantul la funcţia de președinte va merge pe la doctori, să fie căutat de dinţi și de toate celelalte. Cu ziariștii după el, drept semn de deschidere și transparenţă maximă. Pentru că și sănătatea viitorului președinte este un bun public, iar Marian Lupu nu are nimic de ascuns.

Se clatină fotoliul lui Filat? Între timp, cu tot optimismul, șeful liberalilor dă și el din coate pentru a ajunge cât mai repede în fotoliul mult râvnit și juruit prin Acordul care este legea supremă a Alianţei. El încearcă să-i responsabilizeze pe ceilalţi actori politici care, potrivit lui, vor avea doar de pierdut, dacă

nu-și vor da votul pentru Marian Lupu. „Direct și deschis”, așa cum este el atunci când în joc îi sunt interesele, Ghimpu i-a transmis lui Filat că ar putea să nu mai fie premier, dacă ai lui nu votează așa cum trebuie. „Lupu ar putea rezilia Acordul, dacă nu va fi votat”, l-a avertizat liberalul pe Filat, asigurându-l că nealegerea lui Lupu va duce automat la demiterea Guvernului. Numai că Filat nu are nici o garanţie că va rămâne în funcţie și după ce Lupu va ajunge președinte, în contextul în care relaţiile sale cu partenerii de la guvernare au degradat continuu, iar confruntarea cu aceștia a devenit publică și permanentă.

Lui Igor Dodon, proaspăt plecat din Partidul Comuniștilor, liberalul îi vestește moarte grabnică, evident, doar politică, în caz că nu va contribui la alegerea lui Marian Lupu în funcţia de șef al statului, asigurându-l că

un „răgaz” de 3 ani în Parlament i-ar spori viabilitatea.

Cu moderaţia care-l caracterizează, Lupu lasă loc și pentru îndoieli. Dacă intenţia unor deputaţi este de a nu participa la procedura de vot, precizează el, atunci acest proces va dura la nesfârșit. Și are perfectă dreptate, pentru că vorbește în cunoștinţă de cauză. Așa cum sugera și șeful liberalilor, în legislaţie s-a modificat tot ce s-a putut modifica, astfel încât, dacă va exista riscul ca Marian Lupu să nu fie ales, acesta își va păstra interimatul atâta cât îi va pofti sufletul. Pentru că geniul juridic al liberalilor, susţinut cu o unanimitate complice de restul deputaţilor din AIE, a produs atâtea chichiţe legislative, încât s-ar putea ajunge la intangibilitatea interimarului, a Alianţei și la veșnica ei guvernare.

Ioana FLOREA, FLUX

100 DE MILIOANE DE EURO PENTRU MOLDOVA Un senator român îi cere Guvernului responsabilitate şi onorabilitate în cazul celor 100 mln de euro promise Republicii Moldova Președintele Comisiei de politică externă a Senatului României, Titus Corlăţean, i-a solicitat, luni, 5 decembrie, ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, să intervină pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în vederea bugetării proiectelor din Republica Moldova, finanţate prin intermediul ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro acordat Chișinăului de Guvernul României, transmite Romanian Global News. „Mie mi se pare nu doar regretabil, ci și neacceptabil faptul că există un tratat bilateral supus ratificării Parlamentului, inclusiv nouă, Senatul, cu protocol adiţional, respectiv acele 100 de milioane de euro alocate pentru finanţarea unor proiecte în Republica Moldova. Mi se pare inacceptabil faptul că, la atâta vreme, deși a existat acel episod al inundaţiilor, un anumit ajutor anticipat, și noi am ratificat în Parlament acest lucru, mare parte a acestor bani nu au fost readmiși. Nu sunt regăsiţi în proiecte efective în Republica Moldova.

Este o chestiune de onorabilitate, de credibilitate a statului român în Republica Moldova într-o relaţie pe care o percepem de ambele părţi ale mesei drept strategică și profund românească. Deci, eu vă semnalez politic acest fapt care ridică mari semne de întrebare și mai constituie și posibilităţi de atac politic în plan intern la Chișinău. Deci, solicitarea Comisiilor de politică externă, cel puţin cea de la Senat, este să faceţi aceste demersuri pe lângă instituţia competentă, înţeleg că este MDRT, care trebuie să fie extrem de atentă la aceste aspecte”, i-a solicitat Titus Corlăţean ministrului de Externe, cu ocazia ședinţei Comisiilor reunite de politică

Șefu’, iei-i la carandaș pe cei care nu votează pentru mine!

externă ale Parlamentului ocazionată de avizarea bugetului MAE pentru 2012.

Potrivit sursei, senatorul social-democrat a subliniat că nu intră în atribuţiile ministrului de Externe bugetarea fondurilor pentru Republica Moldova, însă a arătat că îi solicită să intervină politic la MDRT în acest sens. „Am reţinut ce spuneaţi apropo de cele 100 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova și credeţi-mă că nu contenesc să cer și eu bugetarea acestora și derularea programelor respective”, a răspuns ministrul de Externe, Teodor Baconschi.

Premierul României, Emil Boc, a oferit, la începutul anului 2010, disponibilitatea României de a acorda Chișinăului un grant nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro pentru infrastructură și școli, suma fiind aplicabilă pe o perioada de patru ani, începând cu 2010, precizează sursa citată.

Senatorii Viorel Badea şi Marius Necula de la Bucureşti: „Dacă nu ne ţinem de cuvânt, suntem un neam de traistă”

nu e mai puţin comunist decât orișicare dintre membrii PCRM.

Păzeşte-mă, Doamne, de Lupu din Parlament, căci de cel din pădure mă păzesc singur Acum toţi spun că Lupu ar avea șanse reale pentru a deveni președinte. Dacă până mai ieri susţineam și noi că cel mai important lucru pentru Republica Moldova este ca să fie ales un președinte și că mai puţin contează cine va fi acesta, astăzi afirmăm că este bine să fie ales președintele, dar este foarte important ca acesta să nu fie Marian Lupu. S-ar putea ca într-o zi tot poporul Republicii Moldova să regrete că deputaţii l-au ales

pe Lupu președinte, și chiar legislatorii s-ar putea să-și muște mâinile.

Vor regreta amarnic acest lucru și Filat, și Voronin. Este știut faptul că Vladimir Plahotniuc dorește funcţia de președinte pentru Lupu doar ca să-și poată proteja și promova interesele, iar aceste interese presupun, între altele, distrugerea din temelie a PLDM și PCRM și scoaterea din viaţa politică și din business a lui Filat și Voronin. Și dacă Lupu va fi președinte, atunci s-ar putea ca Plahotniuc să reușească. Nu că m-ar indispune o eventuală eliminare din politică și din business a celor doi Vladimiri, unul verde și altul roșu, dar mă întreb ce se va întâmpla atunci când va rămâne un singur Vladimir, cel albastru? Crede cineva că atunci va fi mai multă libertate, mai multă legalitate? Mă îndoiesc și am temerea că va fi invers.

Marian Lupu nu poate să fie președinte nu doar pentru că are apucături dictatoriale, ci și pentru că el este absolut incapabil de a realiza ceva în această funcţie, ceva spre binele poporului, nu al lui Plahotniuc. Lupu a demonstrat acest fapt cu prisosinţă în perioada de aproape un an în care a deţinut dubla funcţie de președinte al Parlamentului și de șef interimar al statului. Ce a reușit să facă Lupu având concentrate în mâinile sale pârghii administrative atât de importante? Nimic. Poate doar un singur lucru: a reușit să-l egaleze pe Ghimpu la oferitul distincţiilor de stat. În rest, absolut nimic.

Atunci de ce l-am mai face și președinte al acestei ţări, care este cea mai tristă din Europa?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Bisericile, școlile și drumurile comunale nu sunt singurele obiective vizate de către parlamentarii români atunci când cer bani de la guvern. Printre miile de amendamente depuse la bugetul alocat anului viitor se numără și unul care privește alocarea de fonduri Republicii Moldova.

Senatorii PDL, Riceard Viorel Badea și Marius Gerard Necula, i-au solicitat executivului acordarea a 100 de milioane de lei, adică aproape 25 de milioane de euro, guvernului de la Chișinău, sumă nerambursabilă și care ar urma să fie derulată prin Ministerul Dezvoltării și Turismului de la București.

Conform motivaţiei amendamentului depus de către cei doi democrat-liberali, cele o sută de milioane de lei ar trebui să garanteze respectarea Acordului dintre cele două state, semnat la București în aprilie 2010. Mai exact, documentul prevede un ajutor financiar de 100 de milioane de euro pe care statul român s-a angajat să-l acorde guvernului basarabean în perioada 2010-2013. „Am cerut această sumă și dacă ea va fi aprobată, va fi îm-

părţită în tranșe. Anul acesta era nevoie de 25 de milioane de euro, dar nu au fost livrate decât 8 milioane de euro. Eu mi-am făcut datoria de parlamentar pentru românii basarabeni”, a explicat, pentru „Gândul”, senatorul Badea, adăugând că banii trebuie să ajungă peste Prut indiferent de criza din ţară. „Este un acord semnat. Dacă nu ne ţinem de cuvânt, suntem un neam de traistă.

Tot noi suntem și acolo peste Prut și trebuie să-i ajutăm. Rușii sau polonezii când au injectat bani nu s-au gândit la sume”, a spus pedelistul.

De aceeași părere este și Marius Gerard Necula, care susţine că respectarea Acordului este

mai importantă decât luarea în calcul a reeșalonării sumei pe care România a promis-o Republicii Moldova. „Dacă nu am fi prevăzut aceste sume în buget, semnalul ar fi fost extrem de prost. Am fi complet neserioși. Dacă situaţia economică va fi anul viitor foarte proastă, atunci vom vedea cât vom putea acorda. Că vor pleca unul, două, zece milioane, dar ceva trebuie să le dăm. Oricum, s-ar putea ca Ministerul de Finanţe să prevadă direct aceste sume și nici măcar să nu mai fie nevoie de acest amendament”, a declarat, pentru „Gândul”, senatorul Necula.

Sursa: gandul.ro

6

9 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Geopolitic=

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Criza globală a fost generată artificial pentru a putea fi creat un guvern mondial Un stat totalitar își va face apariţia pe teritoriul Uniunii Europene în urma crizei, ce se va putea compara cu dictatura Uniunii Sovietice, în timp ce actualii membri ai UE își vor ceda independenţa în contul datoriilor, consideră economistul leton de origine rusă Dmitri Smirnov, lector la Școala Superioară de Studii Economice Ventspils din Letonia. În aproape 20 de ani, potrivit acestuia, odată cu trecerea crizei, un guvern mondial va conduce întreaga lume, relatează miercuri (16 noiembrie 2011) agenţia de presă rusă Novâi Reghion. „Criza va duce la faliment statele zonei euro, iar pentru datorii li se va lua independenţa. Euro nu este în pericol. Dimpotrivă, pentru a salva euro, toţi trebuie să adere la zona euro și să-și piardă independenţa. Se va spune că putem supravieţui doar împreună. Avem nevoie de a crea un stat totalitar, de a-i aduna pe toţi în aceeași oală, pentru a-i subjuga”, a declarat Smirnov într-un interviu acordat marţi seara, în cadrul emi-

siunii „Razvorot” la postul de radio Baltkom 93,9.

Conform estimărilor sale, ar trebui să se producă patru valuri ale crizei înainte de apariţia unui guvern mondial. “Primul val a fost în 2008, al doilea este așteptat în 2012-2013.

Perioada dintre acestea este de 4-5 ani și, apoi, durata totală a crizei al cărei scop este înfiinţarea unui guvern mondial va fi de 20 de ani”, prognozează Smirnov.

El susţine că actuala criză globală a fost generată în mod artificial cu un scop concret. „Criza este o modalitate de jaf, atunci când unul dă faliment, iar celălalt câștigă din aceasta”, explică economistul, în opinia căruia, autorii principali ai turbulenţelor financiare sunt băncile legate de Rezerva Federală a SUA. Pe blogul său de pe resursa „Ventasbalss.ru”, expertul explică faptul că politicienii, atât europeni, cât și americani, lucrează pentru unul și același grup de persoane, care poate fi numit convenţional “guvernul mondial”. Totodată, el atrage atenţia că măsurile luate până în prezent pentru salvarea zonei euro nu au avut decât un caracter cosmetic și cu efect pe termen scurt. În luna septembrie, amintește el, după ce finanţistul George Soros a chemat la o reformă radicală a UE, fără să propună în acest sens nimic concret, președintele Comisiei Eu-

Annely Ute Gabanyi argumentează, bazându-se pe cercetările și analizele pe care le-a făcut, că regimul Ceaușescu nu ar fi vrut să-și plătească datoriile la băncile occidentale, așa cum scriu istoricii români, ci a fost obligat să o facă. Astfel, de pildă, FMI i-a propus României, în perioada 1982-1983, un acord stand-by prin care datoriile ţării să fie reeșalonate și, în schimb, guvernul să aplice măsuri de austeritate extrem de drastice. Gabanyi explică mai departe că, sub presiunea Occidentului, România a fost nevoită să dea înapoi banii împrumutaţi în anii ‘70, chiar cu preţul înfometării populaţiei. În acest fel, cancelariile vestice mizau pe două efecte: recuperarea banilor și ieșirea în stradă a românilor umiliţi.

- Ce-i lipsește României pentru a ieși din starea de periferie în care se află?

- Pentru a depăși periferia internă sau pe cea externă?

- Ambele.

- Problema e destul de complexă și nu este exclus să contrariez cu această apreciere.

După părerea mea, pe plan extern, România a pășit în noua eră de după revoluţia din 1989 lipsită de capitalul politic pe care Occidentul ar fi putut să-l acorde României pentru politica sa de autonomie dusă în perioada războiului rece. Știu că se mai vehiculează în anumite cercuri teza conform căreia opoziţia României, desigur în limitele posibilului, împotriva hegemoniei sovietice în Comecon și în Pactul de la Varșovia nu ar fi fost reală. Aceste teze de care m-am lovit curent în cadrul cercetărilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise și invalidate de documentele și studiile publicate după 1989. În plus, România a pornit ca cea mai săracă rudă din fostul bloc comunist. Era săracă, chiar dacă nu avea datorii la fel ca celelalte ţări comuniste care în 1989 erau în pragul falimentului de stat.

- Faptul că a ieșit din comunism fără datorii nu i-a fost de mare folos României.

- Ar fi putut să fie altfel. Într-o analiză făcută în februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se arăta că acest lucru era în avantajul României, creând precondiţiile pentru ca această ţară „a cărei populaţie s-a eliberat de valorile socialiste și care tradiţional a fost educată în spiritul destinului comun cu lumea latină să se

orienteze definitiv spre Vest”. În aceste condiţii, susţine mai departe Bogomolov, sprijinul material și financiar al Occidentului ar putea fi într-adevăr eficient într-o ţară care, spune el, posedă resurse economice și naturale îndestulătoare. Din păcate, sprijinul material și financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci către Polonia, Ungaria și mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, și în privinţa susţinerii economice de către Occident există interpretări diferite.

- La ce vă referiţi?

- Se spune curent că România ar fi vrut cu tot dinadinsul să-și replătească datoriile pe la începutul anilor ‘80. Or, de fapt, n-a avut încotro.

- Vreţi să spuneţi că FMI a putut să oblige regimul Ceaușescu să-și achite datoriile înainte ca ele să fi devenit scadente?

- Nu este vorba de scadenţa datoriilor. După criza polonă din 1980, statul est-european cu imense datorii la băncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, întrebânduse dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-și achite datoriile contractate în decursul anilor ‘70. În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde de dolari, dar, de exemplu, aceeași datorie o avea și Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia României, datoria per capita a Ungariei era dublă faţă de cea a României. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevo-

ropene, Jose Manuel Barroso, a propus pentru salvarea UE introducerea obligaţiunilor europene comune.

Până în prezent, fiecare stat din zona euro emite propriile obligaţiuni și are propria sa datorie. În caz de reformă, se propune unificarea tuturor obligaţiunilor și emiterea unor obligaţiuni unice ale zonei euro, scrie Smirnov pe blogul său.

Este vorba, potrivit lui, de crearea unui spaţiu unic al datoriei. Această idee a fost sprijinită deja, cu mult entuziasm, de Franţa, Germania și Italia – principalele ţări din zona euro.

Liderii acestora au încercat deja să convingă parlamentele din ţările lor

pentru a susţine introducerea unor obligaţiuni unice. Chiar și Vaticanul s-a pronunţat pentru un stat unic european, mai amintește el.

Introducerea unor obligaţiuni unice va limita în mod semnificativ independenţa membrilor din zona euro, consideră economistul citat, indicând că statul nu va mai fi capabil să finanţeze în mod independent deficitul bugetar și va fi obligat să contacteze Centrul /Bruxellesul/ ca să-i aloce bani. În fine, obligaţiunile unice vor impune introducerea unui buget unic al UE. Astfel, în opinia sa, bugetele naţionale vor fi practic eliminate, iar toa-

te veniturile fiscale vor fi transferate la Bruxelles, iar acolo se va decide cine și cât să primească din bugetul comun. În cele din urmă, cheltuielile participanţilor la zona euro vor fi decise la nivel central. Așa cum încearcă să convingă adepţii introducerii obligaţiunilor unice, aceasta va permite stabilirea unei discipline fiscale pe ansamblul zonei euro, explică Smirnov.

Astfel, concluzionează el, introducerea obligaţiunilor unice facilitează crearea noului stat pe continentul european Statele Unite ale Europei, în care toate ţările membre își vor pierde independenţa și vor coborî la nivelul unor autorităţi locale. Ţările afectate profund de criză vor ajunge direct sub controlul unui

comisar UE /Smirnov face aici aluzie la o iniţiativă recentă a Olandei/ și în custodia Comisiei Europene, structura care va decide formarea bugetelor “naţionale”. În acest caz, mai scrie expertul amintit, comisarul european va fi în măsură să intervină în guvernarea unei ţări așa cum fac în prezent administratorii numiţi de instanţă în cazul societăţilor falimentare. Împotriva ţărilor care se vor face vinovate, Bruxellesul va recurge la o varietate de sancţiuni, de la pierderea dreptului de vot în UE, până la restricţionarea accesului la fondurile europene, prognozează sumbru economistul leton. „Va fi o dictatură ceva mai drastică decât în URSS”, susţine el.

Un al doilea val al crizei, așteptat

anul viitor, va aduce UE în pragul colapsului, iar ţările europene vor fi puse în faţa alegerii – fie un stat unic, fie falimentul. „De fapt, nu va fi nici o alegere, vor face așa cum li se va spune”, mai crede economistul de origine rusă, care anticipează că, la sfârșitul crizei, și SUA vor înceta să mai existe. Întreaga planetă va fi guvernată de un guvern mondial.

Dmitri Smirnov a devenit cunoscut în 2008 când a fost arestat de serviciile de securitate letone pentru „atentat la adresa sistemului financiar al ţării”, după ce anticipase o agravare a crizei economice în Letonia și o devalorizare a monedei naţionale.

Avertismentul său a fost confirmat de realitate ulterior.

Sursa: Financiarul.ro

FMI a vrut să-i sărăcească pe români înainte de ‘89, pentru a-i scoate în stradă Interviu cu Annely Ute Gabanyi, cercetătoare ită să-și achite datoriile până la ultimul ban.

- De ce?

- Este știut că și deciziile de natură economică sunt în esenţă politice. În locul unei aprecieri proprii, vă prezint răspunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brandstätter, în filmul ei „Șah Mat. Strategia unei revoluţii”: „Am vrut să forţăm România să facă reforme, care, în cele din urmă, ar fi scos populaţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă”.

- Vreţi să spuneţi că FMI, prin faptul că a obligat România să-și plătească datoriile, a forţat, de fapt, izbucnirea revoluţiei?

- Neîndoielnic, politica de austeritate la care a fost supusă populaţia României în anii ‘80 a fost printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare și, în final, la revoltă.

- Credeţi că, forţând nota în România, regimul Ceaușescu ar fi putut cădea înainte de căderea Zidului Berlinului?

- Știţi că „repetiţia generală” pentru revoluţia română a avut loc în noiembrie 1987. Dar pro-

blema pe care o discutam în 1982-1983 era de ce România a refuzat acordul stand-by cu FMI, de încheierea căruia depindea reeșalonarea datoriilor ţării cu băncile occidentale particulare. Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universităţii Central Europene de la Budapesta, reiese clar că planul propus de către FMI pentru plata datoriilor României prevedea măsuri de austeritate atât de drastice încât a fost refuzat de conducerea de atunci a României, fiind înlocuit cu un program propriu, care, deși mai puţin sever decât cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru sărăcia și lipsurile pe care le-au îndurat oamenii până în 1989.

- Dar cum ajunsese România să aibă acele datorii?

- Datoriile la firme occidentale au fost contractate începând din anii ‘60, când România a început să pună în practică propria strategie de dezvoltare economică, care, printre altele, urmărea și reducerea dependenţei de livrările de energie și materii prime din Uniunea Sovietică. Această strategie avea trei componente: obţinerea de

petrol din ţări aflate în lumea a treia cu rezerve de petrol, în schimbul efectuării de prospecţiuni, a livrării de instalaţii de foraj și a formării de specialiști în instituţiile de învăţământ din România; achiziţionarea de tehnologie avansată din Occident pentru construcţia de rafinării în România și, în cele din urmă, exportul produselor rafinate cu un profit substanţial pentru România. Dar au apărut războiul dintre Iran și Irak, apoi criza petrolului și, în acest context, România nu a mai fost în stare să-și achite datoriile la timp.

- Deci, România a primit bani din Occident pentru investiţii, i-a folosit în acest scop, dar „afacerea” în care a investit a căzut și nu a mai putut să dea banii înapoi.

- Da. În principiu, fiind singura ţară din bloc care devenise membră a FMI încă în 1972, înfruntând URSS, România ar fi trebuit să fie tratată preferenţial de această organizaţie și de către băncile occidentale.

- Și a luat vreodată bani de la FMI înainte de 1989?

- A luat două tranșe și pe a treia nu a mai luat-o.

- Ce a făcut cu banii? Ce sumă a luat?

- Sume relativ mici. Banii mulţi au fost luaţi de la băncile private, cu termene scurte de returnare. Potrivit, însă, documentelor internaţionale pe care le-am cercetat, România nu a vrut cu tot dinadinsul să plătească aceste datorii dintr-o dată, după cum susţin analiști și istorici români. Numai că România a fost pusă la colţ, iar poporul român a tras lozul cel mai negru. Într-un fel, acest lucru a avut partea lui bună, de vreme ce a dus la căderea regimului.

- Nu a fost prea târziu?

- Nu știu dacă a căzut prea devreme sau prea târziu, dar a căzut prost: a plecat un regim antisovietic pentru ca să vină la putere un regim prosovietic.

Dacă ar fi căzut și regimul, și

sistemul ar fi fost altceva, dar așa au ajuns în fruntea ţării niște persoane care plănuiau să menţină România într-o zonă gri, de influenţă a Uniunii Sovietice.

- Până când a durat de facto regimul prosovietic în România?

- Faza grea a durat până la scoaterea generalilor complotiști, în frunte cu ministrul Apărării, Nicolae Militaru, numit imediat în decembrie 1989, de la posturile lor, în februarie 1990.

A doua fază s-a terminat odată cu căderea URSS, cam prin septembrie 1991, iar faza a treia a ţinut până la alegerile din 1996, când, la alegerile parlamentare și prezidenţiale din acel an, au fost înlăturaţi din CSAT și ultimii generali prosovietici.

- Mai există și o a patra fază a regimului prosovietic?

- Nu, chiar și Ion Iliescu și-a dat seama după aceea că ţara trebuie să meargă într-o direcţie prooccidentală. Din păcate, noul președinte Emil Constantinescu nu și-a putut onora promisiunea că va duce România curând pe drumul integrării euroatlantice, România nefiind în 1997 printre acele ţări foste comuniste alese pentru pri-

CV Anneli Ute Gabanyi , 69 de ani Urmează cursuri de Filologie și Știinţe politice la universităţile din Cluj, Munchen, Clermont-Ferrand și la University of Southern California.

Obţine titlul de doctor în filologie de la Universitat der Bundeswehr din Hamburg. În 1963 părăsește România, stabilindu-se la Munchen. Între 1969 și 1987 este analist principal, apoi director al secţiei române de cercetare la Radio Europa Liberă, Munchen. Între 1988 și 2000 este analist principal la Sudost-Institut, Munchen, apoi analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internaţionale și de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin.

Este autoarea volumelor „Partei und Literatur in Rumanien seit 1945. Untersuchungen zur Gegenwartskunde Sudosteuropas” (1975), „Die unvollendete Revolution. Rumanien zwischen Diktatur und Demokratie” (1990) și „Systemwandel in Rumanien. Von der Revolution zur Transformation” (1998), apărut și în limba română în anul 1999 sub titlul „Revoluţia neterminată”. mul eșalon pentru integrarea în NATO și în UE. Abia în urma războiului din Kosovo, când România, după spusele președintelui Constantinescu, „s-a comportat ca o ţară NATO”, ţara și-a început negocierile de aderare la UE, iar în 2002 a primit undă verde pentru NATO. Deci, în primul deceniu după revoluţie, România, spre deosebire de celelalte state central-europene care au primit sprijin financiar și expertiză din partea UE, a fost lăsată în derivă, aici fortificându-se cartelurile economice indigene.

- Consolidarea acestor carteluri e o consecinţă a persistenţei vechiului sistem?

- A fost atât o consecinţă a felului în care s-a făcut schimbarea în 1989, cât și a faptului că României i-a lipsit o perspectivă clară a integrării în sfera occidentală.

- Spuneaţi că imediat după 1980 doar elita prosovietică din România s-a implicat în politica ţării.

- Această elită a fost adusă la putere printr-o lovitură de stat deghizată în răscoală populară.

Oamenii ieșiseră în stradă ce-

rând „Jos comunismul” și s-au trezit cu „Jos Ceaușescu”. A fost o mare greșeală, fiindcă problema nu era doar Ceaușescu, ci comunismul ca sistem.

- Totuși, chiar și acum, la 21 de ani de la căderea lui Ceaușescu, mai mult de jumătate din români spun că în comunism era mai bine și că în sine comunismul era o idee bună, prost aplicată. Mai mult chiar, scriitorul Mircea Cărtărescu este de părere că „sistemul era groaznic, însă aveam stabilitate și fiecare știa ce-l așteaptă în ziua următoare”. De ce credeţi că această nostalgie persistă într-un fel chiar și la nivelul elitelor?

- Această nostalgie persistă în toate ţările foste comuniste, însă mai ales printre dezavantajaţii și perdanţii schimbărilor economice petrecute de atunci.

Este cel puţin straniu ca un om cult precum Mircea Cărtărescu să-și mărturisească nostalgia după un tip de stabilitate cu Securitatea la poartă și închisoarea la colţ.

Pentru conformitate, SABINA FATI, “România liberă”

FLUX EDI|IA DE VINERI

9 DECEMBRIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Criza prin care trece societatea europeană este mai mult emoţională şi strategică decât o criză a lichidităţilor „După părerea mea, criza prin care trece în momentul de faţă societatea europeană și mondială este mai mult o criză emoţională și o criză strategică, decât o criză a lichidităţilor”. Astfel și-a început discursul la întrevederea cu un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova Valeriu Nistor, expert în Restructurare și Management al Afacerilor din România, în calitate de invitat de onoare al Clubului Pro-Sper. Tema acestei ședinţe, conduse de către directorul general al AOAM, Andrian Candu, și ambasadorul României, Excelența Sa Marius Lazurca, în calitate de oaspete de onoare, a fost „Criza economică și efectele crizei în plan regional. Experienţa României”. „Cantitatea de bani disponibilă la nivel naţional în România și la nivel european este cu mult mai mare astăzi decât era acum trei ani. În România, depozitele populaţiei au crescut cu peste 25% în trei ani. Oamenii au mai mulţi bani lichizi decât acum trei ani, când erau în criză”, susţine Valeriu Nistor, menţionând că “la nivel european, corporaţiile europene nu au avut niciodată atâta lichiditate cât au astăzi.

Niciodată în istoria lor. Nici în anii 70, când toată lumea a spus că a fost perioada în care corporaţiile au câștigat cel mai mult din toată istoria corporaţiilor multinaţionale. Cel mai mare depozit de lichiditate îl au anume astăzi”.

Zilele trecute am văzut un editorial scris de cineva referitor la Grecia. Toată lumea zice, aoleu, Grecia o să dea faliment și o să tragă toată Europa după ea. Grecia a dat faliment în ultimii 150 de ani și a stat în faliment aproape 90 de ani.

Iar o istorie lungă în ceea ce privește neplata datoriilor, începe și mai devreme. Alte state care la fel au trecut prin astfel de momente au fost Argentina și Turcia, care au primit 60 de mlrd de dolari într-o perioadă în care astfel de sume erau ceva de neimaginat, probabil 15 ani de atunci. Astăzi economia Turciei este una dintre cele mai bune economii și ei și-au propus să ajungă în top 10 economii. Au existat crize

mult mai mari ce ţin de plata datoriei publice, inclusiv în epoca medievală.

Expertul din România susţine că societatea continuă să treacă prin perioade turbulente, în ultimele câteva luni tema principală fiind criza datoriilor suverane. „Întrebarea este dacă moneda euro va fi sau nu va fi salvată și ce se întâmplă cu sudul Europei, care are probleme privind plata datoriilor?” s-a întrebat Valeriu Nistor. „După părerea mea e doar o criză politică. Soluţia tehnică există. Americanii au tipărit anul trecut 2300 de miliarde de dolari. I-au lansat la nivelul Trezoreriei americane. Tipărim bani și cumpărăm toate activele care nu își pot duce greutatea, știind că noi cumpărăm numai prostii, dar în felul acesta putem transfera din banii Trezoreriei către public. Ei au băgat pe piaţă 2 300 de miliarde de dolari și ni i-au vândut nouă ca valoare”, a spus Valeriu Nistor. Potrivit acestuia, în același timp, „Europa a cheltuit bani pe care teoretic să spunem că nu iar fi avut, în jur de 75 mlrd în Irlanda, probabil aceeași sumă în Portugalia și a dat 50 de miliarde Greciei. Și pe aceștia nu i-au dat pe toţi, pentru că i-au forţat și pe creditorii privaţi să suporte o parte din datorii”.

Astfel, în opinia expertului, Europa deţine soluţia tehnică, inclusiv să susţină și Italia, cu cele 500 de miliarde de euro de care are nevoie. “Problema e politică. Pentru că în secunda

în care tipărești atât de mulţi bani se presupune că o să-ţi asumi și o inflaţie mai mare.

Este inevitabil. Și inflaţia nu va fi suportată doar de Grecia, Portugalia sau Italia, ci de toată lumea. Nemţii nu înţeleg de ce ar trebui să aibă o inflaţie mai mare, când grecii fac ce fac și tot iau bani”, a spus Valeriu Nistor.

Directorul general al AOAM, Andrian Candu, a declarat că această criză este mai mult o chestie psihologică. “Acest sentiment de criză, acest stres, generează o lipsă a curajului de a lua decizii de business”, a spus Adrian Candu. Potrivit lui, “ca și fenomen crizele sunt utile, oamenii fiind impuși să ia decizii prin care să restructureze activitatea companiei optimizând o serie de procese”.

Directorul general al AOAM a spus că “o criză trebuie trăită ca și o boală, în urma căreia în organism apar anticorpi care îţi permit să eviţi o astfel de stare pe viitor”. În cadrul discuţiilor și expertul din România a menţionat că soluţii pentru a neutraliza această psihoză există.

Expertul din România susţine că “situaţia dată va fi depășită doar la nivel individual, și în felul acesta la nivel colectiv.

Nu putem nici să comandăm și nici să influențăm comunităţi întregi. Trebuie ca noi fiecare să trecem peste această barieră. Sunt două curente. Unii care o să se obișnuiască și o să rămână în criza emoţională, dar o să se obișnuiască cu

sentimentul. Aceștia sunt cei care nu vor accepta un proces raţional de explicare a situaţiei în care ne găsim. Și ceilalţi care o să înţeleagă la un moment dat de ce li se întâmplă lor ceea ce li se întâmplă și o să ia decizii raţionale care îi vor ajuta să depășească momentul respectiv”.

Discuţiile în cadrul ședinţei clubului s-au axat pe implicaţiile crizei economice asupra mediului de afaceri, în special experienţa României și posibilele scenarii pentru Republica Moldova. La această temă, Valeriu Nistor a împărtășit membrilor clubului experienţa de restructurare și manage-

Pe fondul unei sărăciri continue a populaţiei și o creștere fulminantă a preţurilor, Ministerul Economiei și însuși șeful Cabinetului de Miniștri, Vladimir Filat, menţionează, cu diverse ocazii, faptul că Republica Moldova s-ar plasa pe primul loc în regiune la capitolul dezvoltare, înregistrând o creștere economică de peste 7 la sută în acest an. Iată cum arată datele oficiale: „Economia Republicii Moldova a crescut cu 7,5 la sută în prima jumătate de a acestui an. Produsul intern brut a constituit în valoare nominală 36,6 miliarde de lei. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 7,2% în raport cu perioada similară a anului trecut. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 7%.

Volumul impozitelor pe produs a înregistrat o creștere de 10,5%. Consumul final a fost în creștere cu 9,1% în raport cu perioada respectivă a anului precedent. Formarea brută de capital fix a

depășit cu 26,4% realizările perioadei respective a anului precedent. Exportul și importul de bunuri și servicii s-au majorat respectiv cu 39,1% și 24,7% faţă de perioada respectivă a anului precedent”. În cadrul unei conferinţe de presă, susţinute luni, 5 decembrie, Greceanâi a menţionat că situaţia reală în ceea ce privește veniturile publice este una extrem de critică, cunoscând, din 2009 până în prezent, un regres continuu. „Bugetul statului și modul în care acesta se administrează reflectă cel mai bine situaţia reală din economie.

Nouă ni se raportează o creștere economică considerabilă, Parlamentul a aprobat rectificarea Bugetului pentru anul 2011, iar această rectificare de buget a fost una foarte paradoxală. De ce? Pentru că, elaborând această rectificare, Guvernul a venit cu o creștere economică prognozată pentru 2011 de 7,5 %, faţă de 4,5% programate iniţial.

Iar pe fundalul acestei pretinse creșteri economice la toate capitolele, nu doar a PIB, dar și a producţiei industriale, importuri, exporturi etc., Guvernul, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, vine cu reduceri la Buget.

Reduceri atât la partea de venituri, cât și la cea a cheltuielilor. Asta înseamnă doar un singur lucru: incapacitate din partea guvernării de a colecta veniturile la Buget, atât a organelor fiscale, cât și a celor vamale”, a spus fostul prim-ministru.

Zinaida Greceanâi a precizat, în context, că cel mai important indicator al creșterii economice îl reprezintă veniturile care provin din taxa pentru valoare adăugată, colectate în interiorul ţării. „Noi anunţăm o creștere economică de 7,5 la sută, în același timp, încasările

de TVA se reduc cu 10%, comparativ cu prognoza iniţială, adică minus 330 de milioane de lei. Aș mai menţiona că TVA-ul intern colectat în ultimele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a scăzut cu 52 de milioane de lei. Iar comparativ cu primele nouă luni ale anului 2009, an care a reprezentat apogeul crizei economice mondiale, anul acesta au fost colectate cu 104 milioane de lei mai puţin. Și nu doar la colectarea TVA este această situaţie. Guvernarea ne raportează că importurile de mărfuri, comparativ cu prognoza iniţială, se majorează cu peste 17 la sută și, în același timp, încasările de TVA la import se majorează doar cu 5%”, a menţionat ex-premierul.

De asemenea, Zinaida Greceanâi a accentuat că, pe lângă reducerea la capitolul venituri interne, se atestă și o reducere la încasarea fondurilor externe, în contextul în care, potrivit ei, există o deschidere mult mai largă din partea partenerilor occidentali faţă de actuala guvernare, comparativ cu cea precedentă. „O altă problemă extrem de importantă o reprezintă și asimilarea fondurilor externe. Guvernul a venit acum cu propunerea de a reduce granturile externe, care vin pentru suportul bugetului și pentru cofinanţare pentru proiecte investiţionale, cu circa 180 de milioane de lei. Și asta nu înseamnă că partenerii noștri externi nu vor să acorde aceste granturi. Pur și simplu nu au pentru ce să le acorde. Fiindcă lucrările nu sunt executate, angajamentele asumate nu sunt respectate. Mai mult decât atât, veniturile pentru proiectele investiţionale și creditele externe care urmau să fie primite au fost diminuate

În Republica Moldova, fenomenul raidurilor corporative a început să fie mult mai cunoscut în vara anului 2011, perioadă în care au avut loc câteva atacuri împotriva acţionarilor câtorva bănci din Republica Moldova, prin încercarea de a fi deposedaţi în mod fraudulos de acţiunile pe care le deţin.

cu 446 de milioane de lei. Acest lucru înseamnă iarăși incapacitate de asimilare a fondurilor externe. Eu vreau să vă spun că o așa deschidere cum a avut-o actuala guvernare din partea partenerilor externi noi n-am avut-o pe perioada celor 8 ani cât am fost la guvernare. Vă spun acest în calitatea mea de fost membru al Guvernului timp de opt ani. Acum, având o asemenea deschidere, Guvernul nu este pregătit să asimileze aceste fonduri externe. Și noi le pierdem. Să nu credeţi că ceea ce am pierdut în acest an ni se va oferi și anul viitor.

Aș vrea să mai menţionez că datoria internă acumulată de către Guvern, pe parcursul acestui an, s-a majorat cu peste 7 la sută, comparativ cu anul trecut și a depășit deja suma de 19,6 miliarde

sia a declarat că „își va respecta angajamentele, dar că cel mai important lucru este ca problema să fie rezolvată în interiorul zonei euro”. „Situaţia dificilă a monedei euro este determinată de faptul că pentru prima dată o singură monedă este folosită de ţări foarte diferite, state puternice și state slabe împreună”, a apreciat președintele Medvedev.

La rândul său, Vaclav Klaus a declarat că „un lanţ se rupe în punctul său cel mai slab”, aluzie la Grecia și la statele cu dezechilibre bugetare majore, dar, a adăugat el, “acesta este numai vârful aisbergului”. “Criza datoriilor din zona euro nu se rezolvă cu ajutoare financiare sau cu un summit comunitar. Trebuie să ne ducem la baza ei, să revizuim procesul de integrare, modelul politic, economic și social european”, a avertizat președintele ceh, un cunoscut eurosceptic.

De fapt, proprietăţile și afacerile din Republica Moldova sunt victime ale unor asemenea atacuri care se produc continuu încă de la stabilirea statalităţii moldovenești, luând o amploare tot mai mare în fiecare an. În acest context, Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a realizat un studiu care analizează fenomenul și care face o serie de propuneri legislative pentru prevenirea acestuia.

Republica Moldova este parte a unui spaţiu definit de încercări de transformare și dezvoltare în spirit democratic, bazate pe valori europene și pe regulile economiei de piaţă. În același timp, Moldova nu este ocolită și de problemele comune ale statelor vecine și mai îndepărtate. Una din aceste probleme sunt sechestrările corporative, care au drept scop preluarea ilegală de proprietăţi și afaceri. Escaladarea acestui fenomen în vara anului 2011 a determinat Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP să realizeze studiul “Fenomenul Raidurilor Corporative în Republica Moldova: Analiza Factorilor Determinaţi din Cadrul Legal”, autor Viorel Chetrușcă, avocat. În acest studiu sunt identificate originile acestui fenomen, experienţa internaţională relevantă și sunt înaintate un set de propuneri de modificare a cadrului legislativ moldovenesc, pentru a preveni pe viitor preluările corporative ostile, dar și pentru a-i sancţiona pe cei culpabili, ca în final să se obţină o adevărată și expresivă protejare a drepturilor de proprietate în Republica Moldova.

Acesta este un studiu complex, în care este analizat contextul problemei date, originea, mecanismele clasice utilizate în preluările ostile corporative, impactul fenomenului dat asupra securităţii economice și normele utilizate de alte state pentru prevenirea preluărilor ostile. De asemenea, sunt examinate viciile cadrului legal moldovenesc, ce permit realizarea raidurilor corporative, scopul și principiile care ar trebui să fie puse la baza reformei propuse și iniţiativele concrete de modificare a legilor, precum și motivarea acestor propuneri. Legile care sunt propuse spre modificare, în mod prioritar sunt: Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Legea privind piaţa valorilor mobiliare, Codul Contravenţional, Codul Penal și Regulamentul Procuraturii Generale.

Analiza fenomenului arată că interesul pentru preluările ostile este obţinerea de profituri imediate, fără a se deranja de soarta pe termen mediu și lung a întreprinderilor sechestrate. În mare parte, raiderii urmăresc beneficiile potenţiale din înstrăinarea activelor întreprinderii-victime. Astfel, este lichidată capacitatea productivă a întreprinderii, sunt lichidate locurile de muncă, având de suferit și imaginea investiţională a statului.

Deoarece impactul ilegalităţilor realizate prin raidurile corporative este simţit de toată societatea, fiind pusă în pericol esenţa statului de drept, studiul pledează pentru și recomandă acţiuni concrete și imediate din partea factorilor de decizie legislativă și a celor care au de aplicat legislaţia.

Studiul “Fenomenul Raidurilor Corporative în Republica Moldova: Analiza Factorilor Determinanţi din Cadrul Legal” ar putea aduce mai multă claritate în sistemul legislativ al ţării prin introducerea mai multor pârghii pentru blocarea raidurilor pe viitor.

Studiul a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde intitulate: „Soluţii pentru prevenirea tentativelor de preluare corporativă ostilă și protejarea drepturilor acţionarilor”. La masa rotundă au fost prezenţi experţi economici, avocaţi, funcţionari din ministerele Economiei și Justiţiei, Procuratură, BNM, SIS, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupţiei, Comisia Naţională a Pieţelor Financiare, jurnaliști economici.

Documentul a fost elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP în cadrul Programului Comun al Consiliului Europei și Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova „Programul de Suport al Democraţiei”.

Sursa: AGERPRES

Sursa: expert-grup.org

de lei, iar datoria externă a depășit 1,2 miliarde de dolari și s-a majorat cu 6 la sută, comparativ cu începutul acestui an. Situaţia este extrem de complicată.

Iar guvernarea, având această deschidere din partea partenerilor externi, ar proceda extrem de raţional dacă ar utiliza aceste fonduri pentru proiecte investiţionale și nu pentru cheltuieli curente. Din păcate, astăzi, banii care se acumulează sunt utilizaţi pentru cheltuieli curente – plata salariilor și alte cheltuieli de întreţinere a instituţiilor publice – dar nu sunt folosiţi pentru proiecte investiţionale. Doar pentru drumuri, anul acesta au rămas nevalorificate fonduri externe de peste 330 de milioane de lei”, a mai spus Greceanâi.

FLUX

Băsescu: România vrea să participe la deciziile cu privire la zona euro pentru că orice hotărâre îi afectează pe români Președintele Traian Băsescu a declarat joi, 8 decembrie, în discursul susţinut la lucrările Summitului PPE care au avut loc la Marsilia, că România vrea să ia parte la deciziile cu privire la zona euro pentru că orice decizie sau lipsa ei afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români. „În România suntem extrem de dependenţi de piaţa zonei euro din punctul de vedere al exporturilor. Mulţi dintre partenerii noștri sunt francezi, germani, spanioli sau italieni. România nu poate accepta o Uniunea Europeană cu două categorii de state. România vrea să participe la deciziile cu privire la zona euro pentru că orice decizie sau orice lipsă a unei decizii cu privire la zona euro afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români. Soluţia la criză este să ră-

mânem uniţi, să rămânem o Uniunea Europeană cu 27 de membri și nu cu 17 membri’”, a afirmat șeful statului.

Traian Băsescu a mai spus că în ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre „Grupul euro și alţii”, însă toată lumea trebuie să înţeleagă că ceea ce se întâmplă în zona euro afectează ”în mod dramatic” viaţa de zi cu zi și a cetăţenilor statelor care nu sunt în zona euro. „Europa și o bună parte a lumii traversează o perioadă plină de multiple provocări: criza datoriilor suverane, dificultăţile de încurajare a creșterii

pentru a-și asigura viitorul”, a subliniat Băsescu.

La lucrările Summitului PPE au mai vorbit și președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cancelarul german Angela Merkel, președintele Franţei, Nicolas Sarkozy, premierul ungar Viktor Orban și premierul polonez Donald Tusk. economice, consolidarea pieţei interne, gestionarea migraţiei sau a problemelor demografice ale Uniunii Europene și lista poate să continue. Ne aflăm în faţa unei decizii strategice: de a avea opţiuni individuale sau de a accelera integrarea. Europa are nevoie de o strategie pe termen lung nu doar pentru a depăși criza cu care se confruntă în prezent, ci mai ales

cum ar fi financiar-bancar, telecomunicaţii, comerţ, hotelier, farmaceutic etc. În cadrul vizitei la Chișinău, organizate de către Ambasada României la Chișinău și Institutul Cultural Român, omul de afaceri Valeriu Nistor a avut întâlniri publice cu studenţii de la Universitatea de Stat din Moldova.

Fenomenul Raidurilor Corporative în Republica Moldova: Analiza Factorilor Determinanţi din Cadrul Legal

Greceanâi îi contrazice cu cifre pe guvernanţi: „Pretinsa creştere economică este o minciună” Fostul premier Zinaida Greceanâi a prezentat o serie de argumente prin care arată că pretinsa creștere economică cu care se laudă actualii guvernanţi, nu reprezintă altceva decât un mit electoral. Zinaida Greceanâi, care a făcut parte din guvernarea PCRM timp de 8 ani, iniţial în funcţia de ministru al Finanţelor și, ulterior, în cea de prim-ministru, spune că situaţia economică reală din ţara noastră este departe de cifrele oficiale.

ment în România și UE. De asemenea, a descris efectele crizei economice în România și perspectivele de dezvoltare a mediului de afaceri pe termen mediu. La ședinţa de vineri au participat aproximativ 30 de persoane, oameni de afaceri, top manageri reprezentând diverse domenii de activitate

Rusia, „neliniştită” de posibila renunţare a unor ţări la euro, cere rezolvarea crizei fără FMI Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, și-a manifestat joi la

Praga „neliniștea” în legătură cu posibila ieșire din zona euro a unor state și a recomandat soluţionarea crizei datoriilor apelânduse exclusiv la resursele financiare ale statelor europene. „Am auzit că unele bănci centrale europene doresc să părăsească zona euro și acest lucru ne preocupă”, a declarat Medvedev la conferinţa de presă comună cu omologul său ceh, Vaclav Klaus. „Suntem neliniștiţi, este firesc să fim așa. (...) Dar criza trebuie rezolvată numai de statele membre în zona euro, pentru că noi nu putem să facem acest lucru apelând la alte surse”, a mai afirmat președintele rus, făcând o referire indirectă la o posibilă injecţie de capital de la Fondul Monetar Internaţional, organizaţie din care face parte și Rusia.

Președintele Rusiei a cerut europenilor „să nu lase moneda euro în voia sorţii” și a reamintit că, la ultima întâlnire a G20, Ru-

8

9 DECEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

9 decembrie Evenimente 1671: Răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca, condusă de boierii Mihalcea Hâncu și Apostol Durac, cauzată de fiscalitatea excesivă. Răsculații îl alungă pe Gheorghe Duca din țară, însă reîntors cu ajutor turco–tătar, acesta reprimă răscoala 1793: A fost fondat, de către Noah Webster, primul ziar american, „American Minerva” 1824: Bătălia de la Ayacucho (Peru), prin care s-a pus capăt dominației coloniale spaniole în America de Sud 1846: În sala „Momolo” din București are loc primul concert al lui Franz Liszt, susținut în România 1894: Pe străzile Bucureștiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numărul 14), de la Cotroceni la Obor 1900: La Paris a avut loc prima audiere a piesei „Nocturnos”, de Claude Debussy 1905: „Salome”, primul act al operei compozitorului german Richard Strauss, după o poveste de Oscar Wilde, a avut prima reprezentație la Dresda, unde a fost condamnată pentru obscenitate 1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale, dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor 1931: Spania devine republică 1934: Dinu Lipatti primește Premiul de compoziție „George Enescu” pentru suita simfonică „Șătrarii” 1941: Al Doilea Război Mondial: China declară război Japoniei, Germaniei și Italiei 1948: Adunarea Generală ONU adoptă „Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid” 1967: Marea Adunare Națională l-a ales în funcția de președinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceaușescu, în locul lui Chivu Stoica 1968: SUA: A avut loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului 1990: Lech Walesa devine primul președinte al Poloniei care a fost ales de populație 1991: Este adoptat „Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare”, la reuniunea la nivel înalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht va intra în vigoare de la 1 noiem. 1993 și va fi înlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 oct. 1997 ) 1992: Este anunțată despărțirea dintre prințul Charles, Prinț de Wales, și Diana, Prințesă de Wales 1993: Tiraspol. Sentința așa-numitului „tribunal al poporului transnistrean” în procesul grupului de patrioți români, „grupul Ilașcu”. Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare 1994: Președintele rus Boris Elțân ordonă guvernului să ia „toate măsurile” necesare împotriva guvernului cecen, precum și în vederea dezarmării „formațiunilor înarmate”. Sunt emise „Decretul nr. 2166” și „Rezoluția 1360” ale guvernului rus, prin care a fost declanșată intervenția rusă în Cecenia, la 11 dec. 1991

Nașteri 1372: Beatrice a Portugaliei (d. 1408) 1608: John Milton, poet și publicist englez (d.

1674) 1751: Maria Luisa de Parma, soția regelui Carol al IV-lea al Spaniei (d. 1819) 1878: Marele Duce Mihail, fratele ultimului țar al Rusiei (d. 1918) 1917: Leo James Rainwater, fizician american (d. 1986) 1926: Henry Way Kendall, fizician american (d.

1999) 1941: Mircea Vaida, poet, eseist și istoric literar român 1949: Alexandru Ciocâlteu, politician român 1949: Valentin Marica, scriitor, poet și publicist român 1968: Ionuț Lupescu, fotbalist român 1998: Oanea Darius George, elev la școala Nicolae Bălcescu din Oradea

Sărbători Ziua internațională împotriva corupției

G`ndul s=pt=m`nii Puterea de a-ţi aminti s-a opus puterii de a uita, o condiţie necesară existenţei umane Saint Basil

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„STRUGURAŞ” DE LA UNGHENI

65 de ani de dragoste pentru muzică Pasiunea pentru frumos și dragostea pentru muzică le este stea călăuzitoare persoanelor care mai au puterea să activeze prin satele și raioanele noastre în colective artistice de amatori. Și atâta timp cât le mai ajung forţe și răbdare să se mulţumească doar cu hrană spirituală, folclorul, spiritul și tradiţia populară mai are șanse să dăinuie.

La începutul lunii decembrie, Ansamblul de Muzică și Dans Popular „Struguraș” din Ungheni a împlinit 65 de ani. „Struguraș” este unul dintre cele mai vechi colective artistice de amatori din Republica Moldova.

De-a lungul existenţei sale, ansamblul a susţinut turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Ţările Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu menţiuni și diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul URSS), ediţia I (1967). În 1977, „Struguraș” se învrednicește de medalia de aur și diploma de gradul I la festivalul republican de creaţie populară, iar în 1991 – cu diploma de laureat al Festivalului Internaţional din China. În 1995, „Struguraș” aduce acasă Coroana de Aur a festivalului concurs internaţional de folclor din Iugoslavia. În 1995, ansamblul se învrednicește cu diploma de gradul I la festivalul internaţional „Nunta Zamfirei” din România, iar în 1996 devine laureat al Festivalului Internaţional din Grecia. În ultimii doi ani, ansamblul „Struguraș” a reprezentat ţara la festivaluri și concursuri din Grecia și Polonia. În prezent, în cadrul ansamblului „Struguraș” evoluează următorii soliști: Marina Alcaz, Viorel Bargan, Valentina Cojocaru, Alexandru Ciuvaga, Ion Teșcureanu (voce și o suită de instrumente populare).

Dirijorul și conducătorul artistic al ansamblului „Struguraș” este Constantin Alcaz. Născut la 23 decembrie 1955, Constantin Alcaz a studiat la Școala de Iluminare Culturală din Soroca în perioada 1973-1975. Iar în perioada 1979-1980 a fost conducătorul artistic al ansamblului de copii din satul de baștină, Cetereni. Din 1979 începe să colaboreze cu orchestra Clubului Căii Ferate din Ungheni „Hora Prutului”, iar din 1992 până în 1994 activează în orchestra „Roua dorului” din satul Braniște. În 1994 devine conducătorul artistic al ansamblului „Struguraș”.

Constantin Alcaz a moștenit dragostea pentru muzică din familie și se străduie ca și mai departe această pasiune să rămână în tradiţiile familiei. Vă prezentăm astăzi un interviu cu conducătorul artistic și dirijorul formaţiei „Struguraș”.

- Când a început istoria „Strugurașului”?

- Ansamblul „Struguraș” este fondat în 1946 de către Gheorghe Sasu. În 1961, ansamblul primește titlul onorific de ansamblu popular. În prezent este ansamblu model.

- Cine sunt artiștii care fac parte din ansamblul „Struguraș”?

- Pe parcursul activităţii sale de 65 de ani, ansamblul a fost diriguit de mai mulţi dirijori. A început Gheorghe Sasu, l-a urmat Nicolae Arsenie, pe urmă Isidor Rusu, Vasile Panainte și din 1994 am preluat eu dirijatul acestui ansamblu, format

din artiști amatori, care sunt pasionaţi de muzică.

- Cum vă formaţi repertoriul?

- Orchestra din Ungheni a fost întotdeauna una model pentru republică. Din 1986 am participat la multe concursuri de prelucrări muzicale, orchestra a avut tot timpul faţa ei. Toate melodiile erau proprii, autentice, nu am recurs la preluarea melodiilor de la alte ansambluri. Din acest considerent, la spectacole și concursuri, orchestra “Struguraș” era foarte mult așteptată, toţi vroiau să vadă ce le vom propune deosebit, pentru că noi ne străduim să avem întotdeauna ceva nou și original.

- Cine se ocupă de selectarea repertoriului pentru ansamblu?

- Eu mă ocup de repertoriul

„Strugurașului”. Am 117 lucrări de ale mele, din care 64 orchestrale și 53 cu voce, și versurile le-am făcut tot eu. Nu sunt culese de altundeva, sunt din inima mea. Mulţi artiști apelează acum la folclor, iubesc și apreciez folclorul, dar mie îmi place să scriu singur versurile și melodiile pentru orchestre, să nu ne repetăm, să fim diferiţi de alte orchestre.

- Participaţi des la concursuri, vă întâlniţi cu muzicieni din alte zone?

- Ultimul concurs la care am participat a fost în 2002, un festival organizat la Chișinău, pe 14 octom-

brie, care l-a avut în juriu pe Nicolae Botgros, și eu am luat premiul II pentru cel mai bun aranjament orchestral. În’86 am luat locul II tot pentru cea mai bună orchestrare muzicală, am participat la mai multe concursuri și festivaluri.

- Aţi participat și la festivaluri de folclor din afara ţării?

- Am fost în 14 ţări, am colindat lumea și am avut posibilitatea să dau mâna cu Saddam Husein în 1986, în Iraq.

- Vă înţelege lumea? Cum este primit folclorul nostru?

- Este bine primit, lumea reacţionează foarte bine, suntem peste tot așteptaţi, aplaudaţi.

- Cum își menţine astăzi activitatea ansamblul? Vă ajută consiliul raional?

Să fie ocrotit în azurul zilelor şi în pulberea stelelor

Decese 1565: Papa Pius al IV-lea (n. 1499) 1641: Anthonis van Dyck, pictor flamand (n.

1599) 1669: Papa Clement al IX-lea (n. 1600) 1937: Gustaf Dalén, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (n. 1869) 1941: Dmitri Merejkovski, scriitor rus (n. 1865) 1963: Teofil T. Vescan, fizician și pedagog român (n. 1913) 1996: Mary Leakey, antropolog britanic (n.

1913)

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Astăzi, în zori, la ora 5, ne-a părăsit colegul, prietenul, prozatorul Victor Dumbrăveanu (20 august 1946 - 4 decembrie 2011). Pe cât a fost posibil, a făcut faţă unei suferinţe necruţătoare, galopante.

Frate Victore, fie-ţi pulberea stelelor ușoară! – Acestea le scriam, sacadat, dimineaţă devreme, sugrumat de durere, pe facebook, după ce, duminică, Doina, fiica Eugeniei și a lui Victor Dumbrăveanu, îmi dăduse crunta veste… Cu două zile în urmă, vineri, telefonasem la mobilul prietenului și colegului meu, dar mi-a răspuns o altă fiică a sa, Dumitra, sosită din Franţa la patul de suferinţă al părintelui. În aprilie, anul precedent, o revăzusem la Paris, după șapte ani trecuţi de la reîntâlnirea noastră într-o zi foarte neagră, pe strada București din Chișinău, la înmormântarea mamei sale, a excepţionalei doamne și prietene Eugenia, care părea inepuizabilă în vitalitate…

Apoi Victor mi-a răspuns, cu voce sincopată, șovăielnică, nesigură, că: „Iată… mă externează…

Plec… acasă…” Zic eu: „De cum ajungi și îţi mai revii după chimeoterapie, mă telefonezi, avem ce ne spune…” Însă Victor Dumbrăveanu, colegul și prietenul, ce arăta totdeauna cumpătat, potolit, plin de forţă molcumă întru înaintare în vârstă, nu a mai telefonat…

…Și totuși, părerile, prognozele noastre, ale pământenilor-muritori de rând, sunt atât de incerte… La început de septembrie, când l-am vizitat în loc cu multă verdeaţă, dar… sinistru, la spitalul oncologic, Victor era optimist, îmi spunea că ar mai avea nevoie de trei-patru luni ca să ducă la bun sfârșit romanul vieţii sale – unul despre batjocura ce a însemnat comunismul și comuniștii pentru Moldova Prutonistreană. Credeam sincer că va reveni în forţă, că va persevera… Că o va revedea pe Flavia, nepoţica sa ce se află la studii în Anglia, despre care la întâlnirea noastră mi-a vorbit cu atâta afecţiune... Întreaga Familie Dumbrăveanu, părinţi și copii, ne-a fost/ ne-au fost vecină/ vecini, prieteni minunaţi în Chișinăul de Sus, pe strada Sadoveanu, unde ne vizitau, uneori, și alt prieten ilustru, compozitorul Mihai Dolgan, și poetul Victor Teleucă, și... Dar… În ajunul plecării sale spre tărâmul neuitatelor umbre, trebuia să particip la o seară de lectură dedicată altui prieten, altui coleg, prozatorului Nicolae Vieru, din păcate plecat și el dintre noi, cu peste 15 ani în urmă. În holul bibliotecii„Transilvania”, o flăcăruie pâlpâia nedumerită, aruncând umbre mici, tremurate, peste chipul din fotografie al lui Victor Dumbrăveanu…

Iar la biserica Sfânta Teodora de la Sihla, ce se află la nici 50 de metri de Casa Presei, nu puteam, la căpătâiul lui Victor, să nu-mi amintesc și de alţi colegi de-ai noștri, prieteni de juneţe, cu care împărţeam bucuriile, mai puţine, și necazurile din redacţia ziarului Tinerimea Moldovei, aprig supravegheat și sancţionat de autorităţile ideologice malefice. Am deschis pomelnicul amintirilor și la gândul că, mai demult, pe timpul antihriștilor ateiști, unii dintre colegii noștri nu au avut la căpătâi o cruce, deasupra ultimelor clipe de aflare pe pământ – o boltă de biserică, un altar în preajmă.

Ateismul militant te ţinea ostatic chiar și după ce treceai din viaţă… Astfel că, sub bolta tăriilor cerești, a îndumnezeirii, a bisericii Sf. Teodora (de altfel, pe timpul comuniștilor pângărită și ea, fiind transformată în… sală de sport…), am invocat numele celor cu care am scris cândva ziarul Tinerimea Moldovei, sperând să ajutăm tinerii să-și scoată călușul minciunilor comuniste din creier: poetul Liviu Damian, cu care am avut onoarea să împart același birou; Liviu Damian, zis și Taică, ce era chiar consăteanul lui Victor Dumbrăveanu; Nicolae Vieru, Sergiu Mania, Pavel Meniuc, Alexei

Ciubașenco, Andrei Ţurcanu, Ion Iaţenco, Ana Josan, Ioanichie Stadnicov, Sofiica Ivanov-Răileanu, excepţionala secretară a redacţiei, Pavel Cristea, Sandu Mihailov, Rozalia Pelerman… Acum când, imaginar revăd holul de la etaj al redacţiei noastre, pe stânga și pe dreapta lui simt golul, absenţele din birourile în care așterneam, răpăit, la mașină textele juneţilor noastre… Victor a fost printre cei sancţionaţi de mahării comuniști, eliberat din funcţie. Precum, alte dăţi, și Tudor Marin, și subsemnatul, și Ioan Mânăscurtă… Și totuși, tinereţile noastre, când eram cu toţii împreună, și parcă uniţi contra răului, păreau frumoase… Și mi l-aș aminti pe Dumbrăveanu chiar de la primele noastre întâlniri, poate cele din studenţie (l-am mai prins eu, novicele la facultate, pe când el era în penultimul an de studii). Așa mi-am spus iniţial. Însă, în imaginaţie – pentru că se spune că și ea, imaginaţia, face parte din natură, din istorie, adică și din destinele noastre, – văd că ne-am întâlnit, copii, la câteva zeci de kilometri distanţă, în albia Răutului care ne-a legănat copilăria, ne-a potolit foamea cu peștele lui dulce. În zile de vară, Victor – la Corlăteni, eu – la Negureni, în aval, săream în Răut ca în Iordanul copilăriei noastre, parcă botezându-ne și rebotezându-ne mereu în undele sale calde, primitoare, mângâietoare. Râul despre care Liviu Damian scria înfiorat: „Răutule, cât mai ai izvoare,/ Răutule, râul meu ciudat/ tu mai poţi avea un loc sub soare,/ Răutule, rău cutremurat”…

Apoi, după întâlnirile zilnice de la redacţie, s-au întâmplat, repetate și nenumărate, vizitele mutuale de familie. Mulţi ani am fost vecini despărţiţi doar de o scară de bloc, astfel că azi, când ies din casă, imediat pe dreapta văd falnicul nucar, atât de generos cu roadele sale, pe care îl ţin minte încă din primăvara anului 1990, când Eugenia și cu Victor Dumbrăveanu, asistaţi – ba nu, ajutaţi!

– de cele două fetiţe ale lor, l-au sădit oarecum ritualic, cu evlavie parcă. Pomul care, toamnă de toamnă, își pocnește nucile de asfaltul curţii, chemând copii, bătrânii să le adune. În conștiinţa mea, aceste roade pământene se adună, întru spor, roadelor spiritului, care au fost și vor rămâne cărţile lui Victor Dumbrăveanu, popular în special printre copii și adolescenţi, dar nu numai.

Adio, Victor Dumbrăveanu… Milostivenia, graţia Proniei, care ţi-a fost parcă arătate neîmplinite pe Pământ, te vor lumina și ocroti în azurul zilelor și în pulberea stelelor nopţilor din tăriile cerești…

Leo BUTNARU

- Nu avem susţinere, înainte eram susţinuţi. Ansamblul avea și angajaţi, acum nimeni nu mai este angajat pe salariu, toţi lucrăm din pasiune. Vreau să îi mulţumesc consiliului raional pentru sprijinul pe care ni-l mai oferă, primăria nu ne mai ajută. De câte ori apelez mi se spune că nu există bani pentru muzică.

- Instrumentele cu care cântă artiștii cui aparţin?

- Sunt ale lor.

- Câţi membri are ansamblul și ce vârste au?

- Avem zece membri, sunt tineri, cu vârste de la 18, 20 de ani în sus.

fie visul deplin?

- Ca să fie întreg, vreau să selectez toate lucrările mele într-o broșură.

- Aţi avut și oaspeţi de onoare la concertul de 65 de ani ai ansamblului „Struguraș”?

- Era prevăzut să avem oaspeţi, când am împlinit 55 de ani, în 2001, a fost în calitate de oaspete Sofia Vicoveanca. Acum era prevăzut să fie în recital Sofia Vicoveanca și Nicolae Glib, dar din motive financiare, nu am avut posibilitatea să-i invităm. Sala de 700 de locuri a casei de cultură a fost arhiplină la concertul nostru. Toţi s-au declarat încântaţi.

- Ţineţi legătura și cu alte ansambluri?

- Da, suntem în relaţii de bună prietenie cu ansamblul de la Cahul, conducător artistic Alexei Ababii, dar din păcate la concert nu au putut veni. De la Centrul Naţional de Creaţie Populară a venit doar o singură persoană. Nu știu cu ce am greșit, dar nu ni se acordă prea multă atenţie. „Struguraș” este singurul colectiv din republică care activează de 65 de ani. „Fluieraș” și „Joc” au câte 60 de ani.

- Cât timp aţi lucrat la acest concert aniversar?

- Am lucrat un an de zile, eu am selectat și pregătit aranjamentele pentru toţi și rezultatul l-am avut acum.

- Vă gândiţi la următorul concert deja?

- Încă nu, îmi revin după acest concert și întorc datoriile.

- Dar oricum, cred că aveţi deja planuri, idei pentru viitor.

- Acest concert a constituit jumătate din visul meu.

- Dar de ce mai este nevoie ca să

- Aveţi înregistrări cu melodiile, cântecele dvs. pe CD-uri, casete, lumea poate să le cumpere și să le asculte acasă?

- Nu. Eu am arătat piesele numai acum, la concert. Cele 24 de melodii care au răsunat în programul de concert sunt toate ale mele, dar nu le-am arătat nimănui până acum.

- Noi îi dorim mulţi ani rodnici înainte ansamblului „Struguraș” și dvs.

- Vă mulţumesc.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

VERNISAJ FOTO

Lumea văzută prin ochii Nataliei Evmenenko În ajunul frumoaselor sărbători de iarnă, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei ne îmbie la Galeria Parter pentru a urmări expoziţia artistei Natalia Evmenenko din Belarus. Vernisajul poartă genericul „Stare.

Alb-Negru” și este deschis publicului din data de 7 decembrie.

Expoziţia artistei Natalia Evmenenko cuprinde 40 de lucrări de artă fotografică – peisaje urbane, portrete, compoziţii de gen. Prin galeria de lucrări propusă publicului de la Chișinău, artista își exprimă convingerea că este imposibil să fixezi realitatea pură, fără devierile generate de obiectivul aparatului de fotografiat. Imaginea este doar aparent documentară; de cele mai multe ori ea este subiectivă.

Rezultatul final este compus dintr-un amalgam de stări, proprii tuturor participanţilor la procesul de creare a fotografiei: artistul, modelul (atât cel viu, cât și cel „neînsufleţit”), mediul – totul este în permanentă interconexiune. Poţi culege din mulţimea de clipe una aparte și aceasta capătă viaţă proprie, devine independentă. Ea nu este ruptă din context, este doar surprinsă pentru a fi eternizată, iar fotograful are șansa de a prezenta ceea ce a observat, ajustând și compunând clipele dezordonate într-un mozaic, într-un panou narativ despre dragostea sa pentru lume.

Natalia Evmenenko s-a născut la Minsk în 1976. În domeniul fotografiei artistice activează de la sfârșitul anilor 1990. Începând cu 2004 este membru al Asociaţiei Obștești din Belarus „Fotoisskustvo”; în perioada anilor 2000-2007 a fost membru al Clubului fotografilor „Minsk”. În prezent activează la Academia de Arte din Belarus. A participat la diverse expoziţii de grup și personale, festivaluri, evenimente plain-air. S-a manifestat în calitate de curator al câtorva expoziţii de fotografie. În 2010 lansează albumul de fotografii „Stare”.

Pornind de la fotografia clasică (pe bază de bromură de argint), actualmente Natalia Evmenenko este pasionată de tehnici alternative ale fotografiei artistice. Lucrări ale artistei au intrat în colecţia Muzeului de Artă Contemporană din Minsk și colecţii private.

Artista însăși se caracterizează pe ea și lucrările sale în felul următor: „Eu nu îndemn privitorul să observe realitatea cu ochii mei, eu doar îl invit să stea în tăcere alături de mine și să-și îndrepte văzul mai profund ca de obicei, pentru a identifica cele mai sincere și intime momente. Nu doar contururi frumoase, ci umbre, linii, imagini efemere pe nisip sau pe pereţii caselor – o lume aflată într-o permanentă schimbare. Să continue povestea ascunsă în spatele oamenilor, care se plimbă la hotarul dintre val și nisip. Să asculte vocile orașului – și este oare atât de important unde se află acesta? Iar dacă între privitor și universul inclus în cadrul fotografiei se va lega un dialog, pot spune că mi-am atins scopul – m-aţi auzit!”

Expoziţia va fi deschisă în perioada 7-21 decembrie 2011.

FLUX EDI|IA DE VINERI

9

9 DECEMBRIE 2011

Extern

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vântul libertăţii nu mai bate în Rusia lui Vladimir Putin, la două decenii după destrămarea URSS Gorbaciov contestă rezultatele alegerilor parlamentare din Rusia

Rusia, eliberată în urmă cu 20 de ani de regimul sovietic, a revenit de atunci asupra multor libertăţi dobândite, fostul agent KGB, Vladimir Putin, reușind să își impună controlul asupra scenei politice și a mass-media, relatează AFP. Boris Elţân, primul președinte rus, a fost părintele dezbaterii publice în Rusia, când a preluat conducerea primei opoziţii politice legale și l-a înfruntat pe ultimul lider URSS, Mihail Gorbaciov, pe care îl considera prea conservator. În timpul președinţiei sale, Elţân a fost în centrul unor lupte politice dure, guvernând cu un Parlament rebel o ţară aflată pe marginea prăpastiei, cu o mass-

media eterogenă și incisivă.

Realitatea politică din timpul succesorului său, Vladimir Putin, este cu totul alta: diversitatea de opinii a fost sacrificată pe altarul “stabilităţii” și pluralismul politic a fost asociat cu haosul anilor 90. “În raport cu perioada Elţân, nivelul concurenţei (politice) a scăzut drastic”, constată politologul Iuri Korguniuk.

Unul dintre marile simboluri ale acestei subordonări a fost preluarea controlului asupra marilor posturi de televiziune, ale căror emisiuni satirice și dezbateri politice au fost interzise încă de la mijlocul anilor 2000. În Parlament, textele sunt în general adoptate fără dezbatere, atât timp cât partidul Rusia Unită deţine o majoritate zdrobitoare.

Protestele de stradă nu mai sunt tolerate: sute de poliţiști sunt mobilizaţi în fiecare săptămână

la Moscova pentru a dispersa în forţă cei câţiva opozanţi. Dar rușii, în marea lor majoritate, acceptă acest lucru. Potrivit unui studiu publicat la jumătatea lui 2011 de Academia rusă de Știinţe și Institutul german Friedrich Ebert, populaţia nu duce lipsa acestor libertăţi.

Doar 44 la sută dintre persoanele intervievate - în 2001 erau 51 la sută - consideră că “mecanismele democratice sunt esenţiale în organizarea vieţii în societate și că ele sunt indispensabile”.

Deși departe de totalitarismul URSS, care se caracteriza prin controlul exercitat asupra fiecărui sector al vieţii publice și private, Putin nu ezită să recurgă la referinţele sovietice.

Astfel, el a subliniat recent că, pentru el, Uniunea Sovietică - un imperiu de 15 republici foarte diverse din punct de vedere etnic

și cultural - nu este altceva decât o “mare Rusie”.

Când opoziţia liberală a denunţat intenţia lui de a reveni la Kremlin după alegerile din 2012 ca o “stagnare” ce amintește de epoca lui Leonid Brejnev, liderul sovietic care s-a agăţat de putere, deși era bolnav, susţinătorii lui Putin apără demersul acestuia.

“Sunt mulţi cei care vorbesc despre o brejnevizare a lui Putin, dar sunt persoane care nu știu nimic despre Brejnev”, aprecia în octombrie Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului. “Brejnev, nu a reprezentat o perioadă negativă în istoria ţării noastre. El este un mare plus”, a afirmat el. Înaintea alegerilor legislative de duminică și a alegerilor prezidenţiale din primăvară, Vladimir Putin nu promitea nici o schimbare.

“Pentru noi, necesitatea o

reprezintă evoluţia, stabilitatea și continuitatea în schimbările politice, de aceea trebuie să dăm dovadă de prudenţă atunci când este vorba despre dezvoltarea sistemului nostru politic”, a declarat el.

Analiștii subliniază totuși că dacă autoritarismul rus s-a bazat permanent pe o ideologie misionară, regimul lui Putin nu se sprijină pe nicio strategie clară.

“Bazele URSS erau constituite de o ideologie dominantă, colectivism și controlul total al statului asupra minţilor și sufletelor cetăţenilor”, amintește politologul Stanislav Belkovski.

“Rusia este absenţa ideologiei, un maxim de individualism, o indiferenţă totală faţă de oameni”, subliniază el.

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov cere anularea alegerilor parlamentare desfășurate duminică în Rusia, câștigate de partidul condus pe premierul Vladimir Putin, și organizarea unui nou scrutin, relatează agenţia Interfax. „Consider că autorităţile nu pot lua decât o singură decizie: anularea rezultatelor alegerilor și organizarea unui nou scrutin”, a declarat miercuri Gorbaciov. „În fiecare zi crește numărul celor care nu cred în onestitatea rezultatelor anunţate. Și, după mine, ignorarea opiniei publice discreditează autorităţile și destabilizează situaţia”, a adăugat fostul președinte. „Conducerea statului trebuie să admită că sunt multe falsuri și manipulări și că rezultatul alegerilor nu arată voinţa alegătorilor”, a mai subliniat acesta.

Alegerile parlamentare de duminică au fost câștigate de partidul Rusia Unită, condus de premierul Vladimir Putin. Rezultatele au indicat însă o scădere a popularităţii acestui partid, care nu va mai avea majoritate parlamentară, înregistrând o pierdere de peste

15 puncte procentuale faţă de alegerile din 2007.

Scrutinul a fost marcat de mai multe nereguli semnalate atât de opoziţie, cât și de observatorii străini.

Sute de manifestanţi au fost arestaţi luni și marţi, în urma unor proteste faţă de corectitudinea alegerilor.

Autorităţile ruse consideră că alegerile au avut caracter legal și liber, respingând toate acuzele de fraudare.

Mihail Gorbaciov s-a arătat din ce în ce mai critic faţă de regimul Vladimir Putin, subliniind mai ales stagnarea în care se află Rusia.

La douăzeci de ani după destrămarea URSS, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciv (80 de ani), este considerat răspunzător pentru “dispariţia imperiului” de către opinia publică.

Sursa: REALITATEA.NET

Rubla şi indicii bursieri din Rusia au înregistrat căderi Protestele de la Moscova au prăbușit indicii bursieri și rubla rusească, titrează publicaţia moscovită „Vedomosti” de miercuri, 7 decembrie. „Vedomosti” arată că această prăbușire a intervenit odată cu primele comunicate despre întărirea forţelor de ordine și zvonurile despre introducerea trupelor de interne în capitala rusă. În consecinţă, indicii bursieri ai MMVB (Bursa Valutară Interbancară din Moscova) și RTS (Sistemul Comercial Rus) au înregistrat, în data de 6 decembrie, o cădere cu 3,95% și, respectiv, 4,7%, coborând sub pragul psihologic de 1500 de puncte. Banca Rusă de Comerţ Exterior („Vneștorgbank”) și companii ca „Gazprom”, „Rosneft” și „Lukoil” au pierdut câte 3-6% din valoarea acţiunilor lor. „Vedomosti”

subliniază că aceste căderi s-au produs pe fundalul stabilităţii pieţelor externe, nefiind determinate de cauze externe, ci de cele interne. „Potrivit rezultatelor electorale, partidul „Rusia unită” și-a păstrat majoritatea în parlament, însă a pierdut atât majoritatea constituţională, cât și un sfert din sprijinul alegătorilor: la scrutinul din 2007 pentru „Rusia unită” au votat circa 40% dintre aceștia (64,3% de voturi valabile în condiţiile unei prezenţe la urne de 64% dintre cei cu drept de vot), iar la 4 decembrie 2011 – circa 30% (sau 49,5% în condiţiile unei prezenţe de circa 60% din electorat). Multiplele informaţii din ajunul alegerilor despre falsificarea rezultatelor scrutinului pentru Duma de Stat și procentul neașteptat de ridicat al voturilor acordate partidului aflat la putere (aproximativ de 2 ori mai mare decât procentul anunţat în urma sondajelor efectuate la ieșirea din secţiile

MOMENT ISTORIC:

China ar putea depăşi pentru prima dată SUA la numărul de lansări în spaţiu

de votare) au provocat manifestaţiile de protest dispersate de trupele OMON”, menţionează sursa citată. „Riscurile politice au crescut – la Moscova militarii sunt în stradă, au loc manifestări în masă de protest ale celor nemulţumiţi, iar toate acestea nu sunt pe placul investitorilor străini, susţine Pavel Dorodnikov, șeful secţiei comerciale a companiei„Rye, Man & Gor Securities”. În momentul în care sunt declanșate acţiuni de acest gen, în legătură cu nemulţumirile privind rezultatele alegerilor, investitorii sunt trimiși cu gândul la cele întâmplate în Orientul Apropiat, susţine Igor Mihailov, administratorul financiar al companiei„Uralsib”. În Rusia asemenea evoluţii sunt puţin probabile, deocamdată, este vorba doar de emoţii, dar ce se va întâmpla de acum încolo este greu de spus, a menţionat acesta”, relatează „Vedomosti”.

Publicaţia rusă arată, de asemnea, că rubla rusească s-a devalorizat cu 33 de

copeici în raport cu dolarul american, atingând rata de 31,2 ruble pentru 1 dolar, iar în raport cu moneda euro s-a devalorizat cu 12 copeici, până la rata de schimb de 41,73 ruble pentru 1 euro, iar coșul bivalutar s-a scumpit cu 24 de copeici, până la cota de 35,9412 ruble. „Semnalmentele instabilităţii politice, necunoscute în Rusia de-a lungul mai multor ani, au avut impact asupra pieţei valutare, constată analistul Bogdan Zâkov”, citat de „Vedomosti”. „Noului guvern îi va fi tot mai complicat să promoveze reforme radicale, dacă, bineînţeles, va exista voinţă în acest sens, scriu analiștii de la agenţia „S&P”. Va exista o continuitate politică și Vladimir Putin va deveni președinte, opinează analiștii, însă problemele politice s-au agravat în comparaţie cu anul 2008, când se înregistra încă un ritm înalt al creșterii economice, un proficit bugetar considerabil, iar activele guvernului depășeau volumul

obligaţiunilor”, menţionează publicaţia de la Moscova. „Scăderea sprijinului acordat de alegători poate împiedica disponibilitatea viitorului guvern pentru promovarea unor reforme nepopulare, consideră economistul-șef al Fundaţiei „Otkâtie”, Vladimir Tihomirov: dacă sprijinul acordat lui Putin la prezidenţialele din 4 martie se va reduce la fel de dramatic, faptul va fi de natură să paralizeze capacitatea elitelor de a întreprinde măsuri decisive”, menţionează sursa citată. „Dublul proficit – cel bugetar și cel al balanţei de plăţi – va ceda locul, către anul 2014, unui dublu deficit, iar deciziile privind acoperirea lui financiară se află în nemijlocită legătură cu gradul de îmbunătăţire a climatului de afaceri, remarcă Ivan Cikalov, economist la „Renaissance Kapital”. „Kremlinul cel puţin începe a conștientiza toată gravitatea problemei”, consideră acesta, exprimând speranţa că rezultatele

În 2011, rachetele chinezești Long March au pornit spre spaţiu de 17 ori, una dintre misiuni nereușind să atingă orbita. Spre comparaţie, SUA au lansat 18 misiuni spaţiale în acest an, iar în decembrie americanii nu mai au programată nici o lansare.

Pe 19 decembrie, chinezii vor lansa în spaţiu un satelit de comunicaţii nigerian, egalând astfel SUA la numărul de lansări spaţiale. Mai multe surse sugerează că agenţia spaţială chineză plănuiește lansarea unui alt satelit până la finalul anului, depășind astfel numărul de lansări spaţiale ale SUA pentru prima dată în istorie. În 2010, China și SUA au avut un număr egal de misiuni spaţiale: 15. China a fost cea de-a 5-a naţiune care a reușit să efectueze o lansare independentă în spaţiu, după Uniunea Sovietică, SUA, Franţa și Japonia.

Sursa: descopera.ro

Fondului de Pensii din Rusia depășește deja 1 trilion de ruble”. Potrivit aceleiași surse, guvernul va fi constrâns fie să reducă drastic cheltuielile de la buget, inclusiv pe cele de natură socială, fie să crească nivelul impozitelor”, mai arată publicaţia „Vedomosti”.

FLUX

Beijingul ameninţă cu războiul. Întâlnire militară China-SUA Înalţi responsabili militari chinezi și americani au început o serie de convorbiri miercuri, 7 decembrie, la Beijing, la câteva ore după ce Pentagonul i-a cerut Chinei să acţioneze în deplină „transparenţă” în ceea ce privește modernizarea forţelor armate. Marţi, 6 decembrie, președintele chinez i-a cerut marinei să se pregătească de război. Adjunctul ministrului american al Apărării, Michele Flournoy, numărul 3 în Pentagon, a fost primit la Ministerul chinez al Apărării de adjunctul șefului Statului Major, Ma Xiaotian, a anunţat ambasada SUA. Aceasta este cea de-a 12-a sesiune a acestor „discuţii cu titlu consultativ”, a precizat cancelaria americană.

Armata Populară de Eliberare a Republicii Populare Chineze – cea mai mare din lume – cultivă un mare secret privind programele sale militare, transmite Mediafax. Printre programele militare emblematice ale Beijingului se află bombardierul de vânătoare J-20, considerat ca fiind replica chineză la avionul F-22A Raptor al US Air Force, și primul portavion, care a fost lansat pe mare la 10 august.

Președintele chinez Hu Jintao a îndemnat marţi Forţele Navale să fie pregătite de confruntări armate și să continue modernizarea pentru a garanta securitatea naţională a Chinei, informează Xinhua. Președintele Hu a îndemnat Forţele Navale să „accelereze modernizarea” și

să „înceapă pregătiri intensive pentru confruntarea militară”, pentru a„garanta securitatea naţională și pacea mondială”, raportează agenţia oficială, în timp ce ambiţiile maritime ale Chinei stârnesc preocuparea Statelor Unite.

Hu Jintao a făcut aceste declaraţii în faţa membrilor Comisiei Militare Centrale, pe care o conduce, și în prezenţa potenţialului succesor la conducerea ţării, vicepreședintele Xi Jinping.

Armata chineză anunţase că va efectua la sfârșitul lunii noiembrie manevre navale în „vestul Oceanului Pacific”, într-un context de tensiuni accentuate din cauza disputelor teritoriale cu vecinii.

Sursa: karadeniz-press.ro

China îşi construieşte o superarmată!

Pentru prima dată din 1970, când s-a alăturat clubului select al ţărilor care au reușit să lanseze vehicule în spaţiu, China se pregătește să depășească SUA în ceea ce privește numărul de lansări spaţiale realizate de-a lungul unui an.

electorale ar putea determina „Rusia unită” să întreprindă măsuri necesare, în caz contrar o creștere a nivelului de trai al populaţiei va fi imposibilă.

Promovarea reformelor dificile va fi necesară, consideră o sursă apropiată guvernului: „Reforma pensiilor nu mai poate fi amânată, întrucât deficitul

La începutul lunii decembrie, autorităţile chineze au făcut publice o serie de poze cu primul portavion făcut în China. Câteva săptămâni mai târziu, au apărut zvonuri despre construirea unor rachete antiportavion aflate în dotarea armatei chineze. Lista a continuat cu prezentarea primului avion invizibil de producţie internă.

Oficialii chinezi au anunţat creșterea cu 12,7% a investiţiilor în armată, întorcându-se la cifrele de dinaintea recesiunii. Deși Beijingul cheltuiește mult mai puţin decât americanii pe apărare, puterea militară a Chinei crește cu o rapiditate de speriat. Premierul Wen Jiabao spune că militarizarea are scopuri de apărare, însă a fost de ajuns pentru a-și speria vecinii.

India a anunţat, la rândul ei, o creștere de 12% a cheltuielilor militare.

Iată ce trebuie să știi despre armata chineză, potrivit Business Insider: China are cea mai mare armată din

lume, ce numără 2,3 milioane de militari activi și 1,2 milioane în rezerva (în total – 3,5 milioane). America are sub 3 milioane de militari, activi și în rezervă la un loc. În mod oficial, China a cheltuit 98,8 miliarde de dolari pe forţele armate, în 2009. Analiștii spun că suma adevărată ar fi de trei ori mai mare. Forţele terestre chineze sunt alcătuite din 1,9 milioane de militari, 14 000 de tancuri, 14 500 de unităţi de artilerie și 453 de elicoptere.

Forţele aeriene chineze: 470 000 de oameni, 2 556 de avioane de luptă. Forţele marine: 250 000 de militari, 66 de submarine, 27 de distrugătoare, 52 de fregate. Arsenalul de rachete: 100 000 de militari, 140 de rachete nucleare, 1 000 de rachete cu încărcătura convenţională.

Armata chineză deţine un nou tip de rachetă, Dong Feng 21D, capabilă să lovească un portavion inamic de la peste 3 000 de km, de pe ţărm. După

prăbușirea Uniunii Sovietice, chinezii au cumpărat drepturile asupra avionului de vânătoare Sukhoi-27.

Potrivit analiștilor, China va reuși să devină, până în 2020, o mare putere navală, mulţumită unei flote de portavioane. Primul din flotă va intra în uzul armatei în acest an.

Oficialii de la Pentagon cred că există o bază chineză secretă construită pe insula Hainan, capabilă să adăpostească până la 20 de submarine nucleare.

Dacă până acum numai Statele Unite deţineau un avion invizibil pentru radare, de anul acesta China va fi a doua putere militară cu un astfel de aparat. Avionul de luptă J-20 este acum în teste.

Potrivit Business Insider, deși într-un conflict militar, armata chineză nu ar avea șanse foarte mari în faţa mașinăriei de război americane, lucrurile stau invers în ceea ce privește războiul virtual.

Sursa: Bloombiz

Tensiunile dintre China şi SUA ar putea duce la un CONFLICT MILITAR DE PROPORŢII Analiza unui istoric britanic Riscul unui nou război de amploare care să implice Statele Unite ale Americii și China este în creștere, scrie istoricul britanic Max Hastings în Daily Mail. În 1950, când trupele americane au pătruns în Coreea de Nord, sub mandat ONU, pentru a apăra Coreea de Sud, armata chineză a surprins pe toată lumea intervenind în conflict, la ordinele liderului comunist Mao Tse-tung.

Atunci, forţele americane și britanice au pătruns adânc în Coreea de Nord, însă au fost respinse de chinezi. A urmat o perioadă de stagnare pe front, până când, trei ani mai târziu, s-a semnat pacea și armistiţiul între cele două Corei.

Acum, în 2011, lumea nu mai este la fel, iar America își vede dominaţia din zona asiatică a Pacificului pusă sub semnul întrebării. Puterea economică a Chinei este pe măsura puterii militare, ceea ce îngrijorează atât statele asiatice, cât și Washingtonul. „Dacă ne luăm după experienţele din trecut, SUA și China se vor trezi, la un moment dat în viitor, prinse într-o criză serioasă”, spune strategul american Paul Stares.

Marina militară chineză se mărește rapid, cu portavioane și sisteme de rachete sofisticate, iar Beijing pare decis să domine resursele de petrol bogate din Marea Chinei de Sud, fără să ţină cont de ambiţiile Vietnamului sau Filipinelor.

Recent, ministrul de Externe chinez le-a reamintit vecinilor din zonă că sunt niște state mici, în timp ce China e mare. „Este echivalentul golanului din oraș care le spune vecinilor: sper să nu se întâmple nimic cu noua voastră mașină”, e de părere Michael Auslin, de la Institutul American Enterprise. „Avem o Chină care subminează sistemul global, care i-a permis să se îmbogăţească și să ajungă puternică, o Chină care acum simte nevoia să se plângă de câte ori i se atrage atenţia faţă de comportamentul său dezordonat”, mai spune Michael Auslin.

SUA a fost deranjată de reacţia de la Beijing, când Coreea de Nord a scufundat un vas al Coreii de Sud, apoi a bombardat insula Yeonpyeong. Când au vrut să susţină Sudul, aducând în Marea Galbenă câteva vase de război, pentru a intimida Nordul, americanii s-au trezit că Beijingul acuză America, dând dreptate Coreei de Nord. Îngrijoraţi că bazele din vestul Pacificului devin vulnerabile

faţă de rachetele din China, americanii au semnat săptămâna trecută un acord istoric cu Australia: SUA vor staţiona 2.500 de pușcași marini în nordul Australiei. Mișcarea a fost dezaprobată de China, care a spus că nu este cazul ca SUA să își extindă alianţele deja existente în Pacific.

Americanii se tem că, după ce extinderea forţei armate a Chinei va ajunge la maturitate, Beijing nu va avea nici un scrupul să folosească forţa pentru a obţine ce vrea în lume. Doar dacă americanii și aliaţii săi nu dezvoltă o forţă militară suficient de puternică pentru a-i ţine la respect.

Ruptura de la Beijing și ciocnirea din Pacific În China există acum două curente în rândurile puterii, ceea ce marchează o fisură între leadership-ul politic și cel financiar.

Pe de o parte, marii economiști și afaceriști sunt speriaţi de haosul în care a intrat sistemul financiar occidental, pentru că puterea de cumpărare a clienţilor Chinei a scăzut. Pe de altă parte, generalii și liderii militari sunt mândri că naţiunile occidentale au slăbit.

Problema Taiwanului este încă o rană deschisă în relaţiile China-SUA. Chinezii consideră că insula le-a fost răpită de capitaliști. Cea mai recentă tranzacţie militară dintre SUA și Taiwan, care a constat în vânzarea a 114 rachete Patriot, 60 de elicoptere Blackhawk și două vase antimină a înfuriat China. În afara faptului că face multe gesturi de paradă împotriva SUA, China lucrează însă și la un nivel mult mai serios. Atacurile cibernetice asupra computerelor din corporaţii, din armată sau din guvernele occidentale sunt reale, chiar dacă, deocamdată, par doar să adune informaţii, fără să distrugă ceva.

Când se va ajunge însă la o confruntare între cele două puteri, conflictul cibernetic pare foarte plauzibil și va fi dezastruos, într-o lume în care aproape totul e controlat de computere.

Poate părea extravagantă sugestia că SUA și China vor relua conflictul care s-a încheiat acum 50 de ani, în Coreea de Nord.

Dar există potenţialul unei confruntări în zona Pacificului. Chiar dacă, din motive economice, China nu dorește un război, cei mai mulţi strategi militari sunt de părere că această regiune este cel mai plauzibil loc din lume pentru o înfruntare a marilor puteri.

Sursa: gandul.info

10

9 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

MAGIE }N BUC+T+RIE

Morcovul Morcovul este o plantă fie anuală (în special în zonele tropicale), fie bienală (în principal, în zonele temperate). Este o plantă înaltă de 20-50 cm înălţime atunci când ajunge la maturitate, și ajunge la 120-150 cm înălţime atunci când înflorește. Rădăcina este cărnoasă, conică sau cilindrică, de 5-50 cm lungime și 2-5 cm diametru la bază. De obicei, rădăcina are culoare portocalie, care poate fi și violet, galbenă sau albă. Sunt cunoscute peste 100 de varietăţi de morcovi.

Beneficii: Iniţial, morcovul a fost cultivat în Asia Centrală și ţările din Orientul Mijlociu, acum câteva mii de ani. Morcovii cultivaţi atunci erau diferiţi de cei cu care suntem noi obișnuiţi: aveau o culoare violetă, variind între culoarea pală a lavandei și cea intensă a vinetelor. Acest colorit se datora pigmenţilor de antocianin. Mai târziu, o varietate de morcovi galbeni au apărut în Aganistan, acesta transformându-se de-a lungul timpului în morcovul pe care-l cunoaștem noi astăzi.

Ambele varietăţi de morcovi au fost adoptate de greci și romani pentru utilizarea lor în scopuri medicinale. În Europa, morcovii nu au fost populari până în Renaștere, fapt cauzat probabil de faptul că varietăţile timpurii aveau rădăcinile dure și fibroase. Începutul secolului al XVII-lea îi găsește pe agricultorii din Europa cultivând mai multe varietăţi de morcovi, ajungând la un morcov portocaliu, cu o textură mult mai plăcută decât cea a predecesorilor săi.

Beneficiile morcovului asupra sănătăţii sunt numeroase. Dintre acestea, menţionăm: * Beneficiile morcovului asupra vederii Beta-carotenul ajută la protejarea vederii, în special a vederii de noapte. După ce betacarotenul este convertit în vitamina A în ficat, călătorește spre retină, unde este transformat în rodopsină, un pigment necesar vederii de noapte. În plus, caracteristicile puternic antioxidante ale beta-carotenului protejează împotriva degenerării maculare și împotriva dezvoltării cataractei senile, cea mai importantă cauză a orbirii la bătrâneţe. * Efectele morcovului împotriva cancerului Morcovii sunt cea mai importantă sursa de caretonoide. O alimentaţie ce include un conţinut ridicat de caretonoide a fost corelată cu o scădere de 20% a incidenţei de cancer la sân apărut după menopauză și cu o scădere de 50% a incidenţei de cancer la vezică, cervical, de prostată, de colon, laringe și esofag. Pe lângă caretonoide, morcovul conţine un alt fitonutrient important: falcarinol, care protejează împotriva cancerului de colon. * Beneficiile morcovului asupra glicemiei Conţinutul ridicat de caretonoide din morcovi au un efect regulator asupra valorii glicemiei. * Beneficiile morcovilor asupra plămânilor Fumătorii sau cei care sunt expuși cu frecvenţa fumului de ţigară, trebuie să adopte o alimentaţie bogată în vitamina A (cum este și morcovul) întrucât aceasta ar putea contracara efectele benzopyrenei – o substanţă cancerigenă din ţigări.

Alte beneficii ale morcovului: Morcovii pot ameliora calitatea laptelui matern.

Morcovii îmbunătăţesc modul în care arată pielea, părul și unghiile.

Reţete de post Postul Crăciunului este considerat unul dintre cele mai ușoare. Pe lângă legumele și fructele care se găsesc din abundenţă în perioada aceasta, există zilele de sâmbătă și duminică, dar și zilele de sărbătoare, când creștinii care postesc au dezlegare la pește. În continuare vă propunem câteva reţete ușoare și delicioase. Poftă bună!

Fantezie thailandeză Ingrediente: 400 g orez cu bob rotund, 3 morcovi, 1 ardei roșu, 150 g porumb, 1 ardei verde, 1 legătura pătrunjel, 4 fire ceapă verde, 1 ţelină mică, cimbru, sare, 400 g roșii, 3 linguriţe ulei de măsline

Mod de preparare: Se alege orezul, se lasă câteva minute în apă, apoi se pune la fiert. Se acoperă vasul cu un capac și se lasă să fiarbă la foc mic. Se curăţă morcovii, se rad pe răzătoarea mică și se amestecă cu un praf de sare. Ardeii se spală, se curăţă și se taie fâșii. Ceapa verde se toacă fin. Ţelina se curăţă, se spală, se taie cuburi mari și se pune la fiert. Când se înmoaie, se scurge și se pasează. După ce a fiert și s-a răcit, orezul se amestecă cu porumbul, ceapa verde, piureul de ţelină și pătrunjelul tocat fin. Compoziţia trebuie să fie tare. Cu mâinile umezite, se formează bile din compoziţia de orez.

Morcovii rași și fâșiile de ardei se înăbușă într-o tigaie, cu o linguriţă de ulei de măsline și o căniţă de apă. Roșiile se spală, se curăţă de pieliţe și se zdrobesc în blender.

Când legumele din tigaie s-au înmuiat, se adaugă roșiile, un praf de sare și cimbru.

Se servesc garnisite cu fâșii de legume și cu sos din belșug.

tură pătrunjel, 2-3 fire busuioc verde, 200 mazăre, 300 roșii cherry Mod de preparare: Se alege orezul, se trece prin câteva ape și apoi se pune să fiarbă într-o cratiţă, cu trei căni de apă. Se adaugă sare și un praf de piper și se lasă la foc potrivit. După ce a fiert orezul, se pune margarina și un praf de șofran. Se amestecă ușor ca să nu se zdrobească, se acoperă cu un capac, apoi se înfășoară într-un prosop de bucătărie. Roșiile cherry se spală, se taie feliuţe potrivite și se călesc împreună cu mazărea fiartă în uleiul de măsline încins. Se adaugă busuioc verde și pătrunjel tocat mărunt, apoi se înăbușe atât cât să-și lase aromele. Orezul se amestecă cu legumele călite, se condimentează dacă mai este nevoie cu sare și se servește ornat cu frunzuliţe de busuioc verde

Mod de preparare: Se curăţă cartofii și se spală bine, apoi se taie cubuleţe și se pun într-o oală pentru ciorbă. Ţelina se spală în câteva ape, se curăţă de coajă și se taie în funcţie de preferinţe. Ceapa și pătrunjelul se spală și ele cu jet puternic de apă rece, apoi se toacă mărunt. Toate legumele se pun să fiarbă în apă cu sare și 1-2 linguriţe de ulei de floarea-soarelui.

Se fierb acoperite cu un capac, la foc mic ca să nu scadă apa foarte mult. Se verifică dacă au fiert și apoi se scot în sită să se răcească. Ceapa se aruncă, iar cartofii împreună cu rădăcinoasele se pasează cu blenderul. Piureul de legume se amestecă cu zeama în care au fiert și se omogenizează până se obţine o cremă fină. Crema de cartofi se mai lasă să dea în câteva clocote împreună cu margarina și cu seminţele de chimen. Supa cremă de cartofi se servește ornată cu verdeaţă, în funcţie de preferinţe.

Chifteluţe de dovlecei

Supă cremă de cartofi Ingrediente: 1000 cartofi roșii, o ţelină, o rădăcină pătrunjel, o ceapă roșie, 1-2 linguriţe ulei de floarea-soarelui, sare, piper boabe și măcinat, 10 chimen, 3-4 fire pătrunjel, 50 margarină vegetală

Orez cu roşii şi busuioc Ingrediente: 300 orez, 50 margarină vegetală, un praf șofran, sare, piper alb măcinat, 2-3 linguri ulei de măsline, o legă-

Ingrediente: un kg dovlecei, 2 legături ceapă verde, o legătură usturoi, o legătură mărar, o legătură pătrunjel verde, sare, piper, 100 cașcaval de post, ulei pentru prăjit, 100 pesmet Pentru sos: 250 iaurt de soia, o legătură mărar, 2 castraveţi, 3-4 linguriţe ulei de măsline, 3-4 căţei usturoi Mod de preparare: Se spală ceapa, usturoiul și dovleceii. Ceapa și usturoiul se toacă mărunt iar dovleceii se dau pe răzătoarea mare. Se pun în sită și se scurg ușor prin presare. Verdeaţa se spală, se toacă mărunt și se amestecă cu celelalte ingrediente împreună cu cașcavalul ras în prealabil și cu pesmetul. Dacă nu se leagă compoziţia, puneţi 1-2 linguriţe de ulei.

Se condimentează cu sare și piper. Se modelează chifteluţele, se trec prin pesmet și se prăjesc la foc potrivit, în uleiul încins.

Separat, se prepară sosul. Se amestecă iaurtul de soia cu uleiul de măsline, cu usturoiul pisat mărunt și cu castraveţii tocaţi fin. Se adaugă mărar și sare.

Gogoşi glazurate Ingrediente: Pentru aluat: 500 g făină, 100 g margarină topită, 1 cub drojdie, 300 ml apă minerală, sare, 1 plic zahăr vanilat, coaja de la o lămâie, 1 linguriţă zahăr, 500 ml ulei pentru prăjit Pentru glazură: 200 g zahăr, 100 g margarină, 1 plic zahăr vanilat, ciocolată de post Mod de preparare: Se cerne făina întrun bol, se face o gaură la mijloc, se pune drojdia, se adaugă zahărul vanilat, coaja de lămâie, zahărul și sarea, și se toarnă apa minerală. Se amestecă ușor până se obţine o cocă destul de moale. Se adaugă margarina topită, treptat. După ce s-a încorporat toată grăsimea, se mai frământă puţin și se lasă să crească. Aluatul se întinde ușor cu sucitorul și, cu o formă sau cu un pahar, se porţionează. Separat, se caramelizează zahărul și apoi se adaugă margarina. Se fierbe apoi la baie de aburi până capătă consistenţa unei glazuri groase. Gogoșile se mai lasă câteva minute să crească și apoi se pun să se prăjească în uleiul încins. Se scot cu spumiera pe un

Acest model de fulare este fără îndoială cel mai puternic trend în materie de accesorii din acest sezon. Fularele circulare, care se trag direct pe cap, sunt confortabile și au un aspect deosebit. Nuanţele mai deschise vor oferi un aer fresh ţinutei, în timp ce fularele în culori mai închise sunt perfecte pentru outfiturile mai elegante. Fula-

Prăjitură “Dalia” Ingrediente: 1 kg mere roșii, 1 baton scorţișoară, 200 g zahăr, 100 g margarină, 2 pliculeţe zahăr, vanilat Pentru blat: 200 g margarină, 400 g făină, 1 praf sare, 50 g drojdie, 100 ml apă minerală, coaja de la 1-2 lămâi Pentru ornat: 100 g fulgi nucă de cocos, ornamente de ciocolată de post, frunzuliţe de mentă Mod de preparare: Se cerne făina. Separat, se topește margarina și se lasă să se răcească la temperatura camerei. Important este ca acest aluat să aibă toate ingredientele la aceeași temperatură. Drojdia se dizolvă cu puţină apă minerală și se amestecă ușor să nu se formeze cocoloașe. Peste făina cernută se adaugă maiaua, coaja rasă de la o lămâie, un praf de sare și se frământă. Se toarnă margarina topită puţin câte puţin până se încorporează toată cantitatea. Aluatul obţinut se acoperă și se lasă să crească 30 de minute lângă o sursă de căldură. În acest timp, se curăţă merele, se taie felii potrivite și se aranjează într-o tavă tapetată cu margarină și zahăr. Peste mere, se presară cantitatea de zahăr, vanilia, coaja de lămâie și scorţișoara și se bagă în cuptor. După ce s-au copt, se scot și se pun deoparte. Între timp, se întinde aluatul într-o tavă de aragaz unsă cu puţin ulei și se coace la foc potrivit. Cu 15 minute înainte de a scoate tava de la cuptor, se așază merele coapte peste foaie și se mai lasă puţin la foc mic. După ce s-a copt, se lasă câteva minute la răcit, apoi se pudrează cu fulgi de cocos și se ornează cu frunze de mentă și ornamente de ciocolată de post.

STUDIU

Nu lăsa sezonul rece să-ţi afecteze zâmbetul

Oamenii fericiţi acasă sunt mai fericiţi şi la serviciu

îndrăzneaţă? Atunci fă o declaraţie purtând roșu sau un corai vioi. Iar dacă te afli într-o dispoziţie clasică, pariază pe nude sofisticat sau pe burgundy.

Ne dorim să avem buze frumoase tot anul, indiferent de sezon, iar când buzele noastre sunt sănătoase ne simţim mai fericite, mai atrăgătoare și mai sigure pe noi

Câteva sfaturi pentru un zâmbet perfect

Un zâmbet larg spune: „Am o zi bună!”.

Cu toate acestea, buzele noastre au o sensibilitate de 200 de ori mai mare decât cea a degetelor, iar diverși factori precum soarele, anumite medicamente, frigul, vântul și aerul uscat le pot usca. Iar când acest lucru se întâmplă, un simplu zâmbet poate deveni dureros.

Producătorii de cosmetice îţi vin în ajutor cu balsamuri de buze care asigură protecţie, hidratare și îngrijire de lungă durată. Le poţi folosi zilnic, ori de câte ori ieși afară în frig, sau înainte de aplicarea rujului, care astfel va arăta mai uniform și mai cremos și va avea rezistenţă mai mare.

Complexul de vitamine din balsamuri și glossuri ajută la protejarea pielii delicate a buzelor împotriva radicalilor liberi din mediul înconjurător, în timp ce factorul de protecţie solară îţi apără buzele de razele nocive ale soarelui. Fără

acest mic ajutor secret, nu poţi păstra buzele hidratate și sănătoase.

Dacă ești adepta culorii, atunci optează pentru rujuri hidratante, și nu mate. Ţi-e greu să te decizi? Atunci alege-ţi culoarea rujului în funcţie de starea de spirit. Dacă te simţi dulce ca o bomboană, alege o nuanţă de roz sau mov. Te simţi

O dată pe săptămână buzele tale au nevoie de exfoliere. Masează delicat buzele cu apă călduţă și cu o periuţă de dinţi pentru a activa circulaţia sângelui, a îndepărta pielea moartă și a înmuia buzele. Aplică apoi un balsam de buze sau o cremă hrănitoare.

Mușcatul buzelor poate fi atrăgător, dar nu-ţi recomandăm să faci asta prea des dacă îţi dorești să ai buze frumoase și catifelate. Saliva usucă buzele.

O infuzie săptămânală cu mușeţel hidratează nu doar tenul, ci și buzele. Fierbe apa, adaugă câteva flori de mușeţel și lasă-le câteva minute; apoi pune un prosop pe cap și inhalează vaporii timp de 5-10 minute. Acest tratament este cu atât mai eficient în sezonul rece, când pielea și buzele noastre au nevoie de și mai multă hidratare.

Revistafelicia.ro

Iată ce fulare să porţi în sezonul rece 2011-2012

Fularele masive, circulare

platou tapetat cu prosoape absorbante de bucătărie. Gogoșile se trec prin glazură și se ornează cu ciocolată de post, topită în prealabil.

FRUMUSEŢE

MODĂ

Unul dintre accesoriile esenţiale ale sezonului rece este reprezentat de fulare, eșarfe și gulere.

Pe lângă faptul că ne ţin de cald, acestea sunt chic, confortabile și pot oferi o notă aparte unei ţinute. Dacă anul trecut designerii au adus pe podium o mulţime de modele de fulare și eșarfe, în sezonul rece 20112012 preferinţele acestora s-au îndreptat către o gamă mult mai restrânsă de fulare. Iată care sunt principalele tendinţe în materie de fulare în iarna 2011-2012.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

rele propuse sunt din lână, mohair sau alte materiale textile moi și pufoase sau chiar combină doua texturi diferite: lână cu blană sau detalii din piele.

Gandul.info

ŞTIAŢI CĂ…

Fulare din blană cu formă circulară

Excesul de paracetamol poate fi fatal

Aceeași tendinţă se păstrează și în cazul gulerelor din blană. Acestea au fost văzute în majoritatea colecţiilor marilor case de modă, într-o varietate de dimensiuni și culori. Gulerele din blană, înfășurate în jurul gâtului, pot varia în funcţie de preferinţele fiecărei persoane. Alege un model precum cel din colecţia Versasce, cu rol estetic mai mult decât practic sau unul masiv, precum cel din colecţia prezentată de Dior, care va oferi ţinutei un look spectaculos, dar te va proteja și împotriva temperaturilor scăzute.

Gulerele din blană clasice Gulerele din blană au devenit musthave încă de anul trecut, iar în acest sezon rămân în topul preferinţelor designerilor. Acestea arată minunat și, cu siguranţă, te fac să te simţi spectaculos. Dacă preferi blana artificială, ai grija doar să alegi un guler dintr-un material de calitate, care să nu arate ieftin. O parte din creatorii de modă au preferat blana sintetică pentru colecţiile lor. Având în vedere aspectul elegant al gulerelor din blană, asortează-le la jachete sau paltoane chic sau chiar la rochii de seară.

Un studiu recent, realizat de specialiștii de la Universitatea Kingstone din Londra, a demonstrat că există o legătură între satisfacţia profesională și cea resimţită în sânul propriului cămin, informează Daily Mail.

Persoanele obsedate de muncă, așa-numiţii “workaholici”, se amăgesc singuri atunci când afirmă că munca este pentru ei o evadare din viaţa nefericită pe care o au acasă. Cercetătorii au ajuns la concluzia că pe cât de fericit este un om în viaţa personală, tot atât de satisfăcut va fi și în viaţa profesională.

“Viaţa personală și cea profesională sunt corelate. Fericirea de acasă influenţează fericirea de la locul de muncă și invers”, afirmă profesorul Yannis Georgellis, de la Universitatea Kingston din Londra, cea care a condus cercetarea. “Cu toate că există în mod clar un efect de scurgere a efectelor dintr-o zonă în alta, nu există nici o dovadă pertinentă a faptului că oamenii care se simt nefericiţi acasă, vor reuși să umple golurile prin muncă”, adaugă specialistul.

Studiul a fost realizat pe aproximativ 10000 de subiecţi din 30 din toată Europa și a dus la concluzia că în statele dezvoltate există legătură aproape insesizabilă între împlinirile pe plan profesional și cele de pe plan personal. Această corelaţie se manifestă mai puternic doar în cazul persoanelor celibatare sau care au fost căsătorite, dar au rămas fără partener de viaţă. De asemenea, această legătură este mai pregnantă în statele mai slab dezvoltate, cele esteuropene. Profesorul Georgellis a adăugat “împlinirea pe plan profesional devine și mai puţin relevantă în cazul femeilor care devin mame, întrucât priorităţile lor se schimbă. De asemenea, raportul se schimbă din nou atunci când copiii lor cresc și cele mai multe femei își reiau munca, pentru a-și putea susţine financiar odraslele la adolescenţă”.

Fularele tricotate Fularele împletite au fost întotdeauna unul dintre accesoriile preferate pentru anotimpul rece și probabil așa vor rămâne și pe viitor. Evident, nici în acest sezon rece fularele croșetate nu puteau lipsi de pe podium. Secretul este simplu: sunt versatile, călduroase și arată bine în aproape orice outfit.

Designerii propun fulare lungi, dar nu excesiv, din materiale nu foarte groase, în nuanţe neutre sau, dimpotrivă, în culori foarte vii. Poartă-le pe deasupra hainelor, înfășurate o dată sau de mai multe ori în jurul gâtului.

Pentru ce culori optezi?

Fulare în nuanţe închise În ceea ce privește culorile preferate de designeri pentru fularele sezonului rece 2011-2012, acestea variază de la cele foarte închise, la cele pastel. Cele mai multe case de modă au optat pentru fulare în culori închise, de la clasicul negru, până la tonuri întunecate de verde, maro, violet sau bleumarin.

Pe lângă faptul că sunt ușor de asortat la o gamă largă de ţinute, acestea oferă un plus de eleganţă oricărui outfit, mai ales dacă alegi un model de fular cu un aspect chic, din blană sau

cu detalii deosebite cum ar fi fundele din satin.

Gulerele din blană în culori pastel În contrast cu sobrietatea fularelor în nuanţe închise, cele în culori pastel oferă luminozitate și un aer fresh oricărei ţinute. Cele mai multe gulere și fulare în nuanţe pastel sunt tot din blană. Practic, nu se poartă atât de mult culorile naturale, cât cele colorate.

Fularele pastel se pretează la fel de bine în ţinutele elegante, cât și în cele smart casual, fiind destul de ușor de încorporat în oricare stil vestimentar.

Cercetătorii de la Universitatea din Ediburgh avertizează că supradozele de paracetamol pot fi fatale, informează Green Report.

Supradoza, spun specialiștii, înseamnă chiar și câteva pastile luate zilnic sau în mod repetat.

Un studiu publicat de British Journal of Clinical Pharmacology arată că pacienţii pot ajunge la spital fără să-și dea seama de motivul pentru care se simt rău. De asemenea, cei care iau supradoze în mod repetat se află într-un pericol mai mare decât cei care iau o singură doză de paracetamol. În plus, supradozele de paracetamol pot afecta funcţiile ficatului și creierului și este foarte posibil ca cei afectaţi să necesite dializă de rinichi sau să experimenteze probleme de respiraţie. „Nu este vorba despre administrarea unei doze masive într-un anumit moment, așa cum iau cei care încearcă să se sinucidă, însă de-a lungul vremii pagubele se adună, iar efectele pot fi fatale”, a declarat Dr Kenneth Simpson, unul din medicii participanţi la studiu. ”Atunci când paracetamolul nu ajută la alinarea durerii, nu trebuie mărită doza, ci trebuie consultat farmacistul pentru un tratament alternativ sau cerut sfatul cuiva care poate ajuta în a detecta cauza durerii”, explică profesorul Roger Knaggs de la Societatea Farmaceutică Regală.

Studiile cercetătorilor de la King’s College Londra și Universitatea Lund din Suedia au descoperit cum funcţionează paracetamolul, ceea ce ar deschide calea spre găsirea altor molecule ce acţionează în mod similar.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

12

Luni DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.35, 5.20 Săptămâna sportivă. 14.05, 1.15 Cultura azi. 14.50 Film.

“COMOARA LUI BUTCH CASSIDY” (SUA, 2006).

16.20 Cinemateca universală. 16.35 Magazinele UEFA. 17.45 Magazinul copiilor. 18.15 Videoteca copiilor. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 22.15 ARTelier. Mihail Grecu. 22.45, 5.10 Respiro. 23.15, 0.10 Serial.

“LEONE” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010.

Ep. 19 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 20 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Amor Real (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (Abrazame muy fuerte) (AP) (romance) primul episod 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Promotor (r) 11:30 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.1 - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Apropo TV (r) 15:00 România, te iubesc! (r) - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4136 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.20, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Promotor (r) 01:45 Apropo TV (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Судьба на выбор 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Познер 01:20 Ночные новости 01:30 Городские пижоны “Форс-мажоры” 02:10 “Primele știri” (rom) (R) 02:40 Ирина Купченко, Олег Янковский в фильме “Поворот” 04:10 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptămă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

17.50, 19.30, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.20 Prim plan.

5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:01 INTERNATIONALES 6:23 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 AFRIQUE PRESSE 10:03 FLASH INFO 10:06 EN VOYAGE ! 10:33 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 MARVEL 14, LES SUPER-HÉROS CONTRE LA CENSURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE DIABLE ET LA RÉPUBLIQUE 16:32 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 FORTUNES 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 20:22 FORTUNES 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 NUMBER ONE 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF 4:25 LA GRANDE SOIF

13

9 DECEMBRIE 2011

Programe TV Marţi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Domnitza Lanitou Kavounidou”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar.

“CNAM. Alimentaţia corectă”. 10.30 Documentar.

“Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00, 5.30 La datorie. 12.20 Documentar. “Acceptare”. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Accente economice. 14.05 Cinemateca universală. 14.20 Serial. “LEONE” (Italia). 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 17.40, 5.10 Picături de “Dor”.

18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Film de scurt metraj. “TĂLPILE VERZI” (“Moldova-film”, 1987). 22.50, 1.05 Descoperă Moldova. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). Episodul 1. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 20 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 21 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Povestiri adevărate(r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Comoara din Damasc, partea I - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Mai e mult până ajungem? (r) - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4137 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Vocea României 00:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.21, anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Vocea României (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 “Владимир Высоцкий. Так оставьте ненужные споры...” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:30 Городские пижоны “Terra Nova” 02:15 “Primele știri” (rom) (R) 02:45 Остросюжетный фильм “В тылу врага: Колумбия” 04:15 Участковый детектив 7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional.

11.25 Prim plan. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 17.50 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport.

1.55 Replay. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:03 FLASH INFO 10:06 L’ÉPICERIE 10:33 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SUR LA ROUTE DE MALABAR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 FORTUNES 15:54 FORTUNES 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CONTRE-ENQUÊTE 20:56 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 23:31 LA GRANDE SOIF 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:42 LE POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF 4:30 LA GRANDE SOIF

14

Miercuri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40, 12.45, 22.45, 5.10 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Salubritatea mediului ambiant”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”.

13.35 Cuvintele Credinţei. 14.20 Miniserial.

“ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00, 5.20 Dor. Iurie Sadovnic, cantautor. 60 de ani de la naștere. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 17.45 Picături de “Dor”.

18.00 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.15 Moldovenii de pretutindeni. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005).

1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 21 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 22 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Povestiri adevărate(r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Păcatele trecutului, partea I - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Juno - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4138 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 Fotbal Europa League 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.22 anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fotbal Europa League (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Среда обитания. “Ноль калорий” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны “Убийство” 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Полина Кутепова в фильме “Орел и решка” 04:05 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional.

11.25 Judecă tu! 12.20, 19.20 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”.

19.45, 3.10 Sport. 0.55 Interes general. 1.25 La vie en rose. 2.10 Cu ochii’n patru. 5.05 Serial.

“FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 WARI 10:03 FLASH INFO 10:05 MAGAZINE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES PORTES DE LA NUIT 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SANGLOT DES ANGES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 SUITE NOIRE 1:52 SUITE NOIRE 2:53 TEMPS PRÉSENT 3:46 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UNE VIE SANS ELKIN

15

Joi DECEMBRIE

16

Vineri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Gagauz ogea. 14.05 Moldovenii de pretutindeni.

14.35 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Stop discriminarea. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”.

21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Miniserial.

“ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Descoperă Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Ediţie specială. Alegerea Președintelui Republicii Moldova. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”.

13.35 Russkii mir. 14.05, 17.40 Respiro. 14.20 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005).

16.00 Documentar. “Global 3000”. 16.30 Vector european. 18.00 Accente economice. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr!

23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Descoperă Moldova. 1.10 Pagini de creaţie. Pictură. 1.25 Musorgski-Ravel. “Tablouri dintr-o expoziţie”. 3.50 La curţile dorului. 5.10 F.Durrenmatt. “Alter-Ego”. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 22 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale.

Turcia 2010. Ep. 23 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 19 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Juno (r) Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Crăciun în noiembrie - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4139 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.23, 24 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fotbal Europa League (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся!

19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Финляндии. В перерыве - Ночные новости 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 Кевин Костнер, Энтони Куинн в приключенческом фильме “Месть” 7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 4.35, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50 0.00, 2.55 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”.

19.45, 3.10 Sport. 1.15 ÎnTrecerea anilor. 4.15 Garantat 100%. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 MEDITERRANEO 10:03 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:30 JACQUES CHANCEL, AUTOPORTRAIT (DES AUTRES) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SANGLOT DES ANGES 16:31 FLASH INFO 16:33 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NANNERL, LA SOEUR DE MOZART 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 DOCUMENTAIRE 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PROFESSION BOURREAU

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crăciun în noiembrie (r) - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Vacanţă de Crăciun 2 Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4140 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Vocea României (r) 03:30 Film: Urmărire pe autostradă (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

17

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Cinemateca universală. 6.25 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 2.15 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea.

11.30, 1.15 Dor. Dumitru Matcovschi. Poet, academician, dramaturg. 12.00 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 13.05 Documentar. “Artă și mit”. 13.35 Compozitoarea Maria Stoianov. Serată de creaţie. Partea I. 15.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 16.00 Documentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40, 1.45, 18.45 Respiro. 18.00 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară.

19.50, 3.00 O seară în familie. 21.25, 4.10 Festivalul de romanţe “Crizantema de Aur 2011”.

Concurs de creaţie. 22.30 Documentar. “Arts 21”. 23.15, 0.10 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia).

1.00 Descoperă Moldova. 2.45 Muzic Mania.

5.10 Fii tânăr! 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 7 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? Lecţia de prim ajutor - Moș Crăciun există! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) - Moș Crăciun există! 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă - Moș Crăciun există! 15:30 Teleshopping 15:45 Vocea României (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Norbit 22:45 Film: Crimă contra cronometru 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Norbit (r) 02:45 Film: Crimă contra cronometru (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:45 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:45 Жди меня 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. Государственному Кремлевскому дворцу - 50 лет! Юбилейный концерт 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 Рене Зельвегер, Хью Грант, Колин Ферт в комедии “Дневник Бриджит Джонс” 02:10 “Primele știri” (rom) (R) 02:40 Мэрилин Монро в комедии “Зуд седьмого года” 04:20 Олег Басилашвили в фильме “Яды, или Всемирная история отравлений”

06:00 Новости 06:10 Андрей Мягков в комедии “Похож дения зу бного врача” 07:25 Фильм “Али-Баба и сорок разбойников” 08:25 Играй, гармонь любимая! 09:00 Умницы и умники 09:45 Слово пастыря 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Владимир Высоцкий. Так оставьте ненужные споры...”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Галина Польских, Фрунзик Мкртчян в комедии “Суета сует” 13:40 Ералаш 14:10 Евгения Добровольская, Валерий Николаев в фильме “Умница, красавица” 16:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Швеции. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18:10 Все хиты “Юмор FM” на Первом 19:20 Болеро 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Время 21:40 “DA sau NU” 22:55 Премьера. Ксения Раппопорт, Федор Бондарчук в фильме “Два дня” 00:30 Прожекторперисхилтон 01:05 Что? Где? Когда? 02:05 “Primele știri” (rom) (R) 02:20 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная Чехии - Сборная Финляндии 04:00 Дэниел Дэй-Льюис в фильме “Во имя отца”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25, 17.50, 19.20 TVR-55. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 13.00, 2.00 Judecă tu! 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 4.15 Nocturne. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

7.00 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00 - 13.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.10 Fii părinte, fii deștept! 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30 Profesorul trăsnit.

15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”

17.00 Tema săptămânii. 18.05 Tezaur folcloric.

19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 1.40 Ca la carte. 2.30 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 COULEURS OUTREMERS 10:03 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 16:32 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:07 FLASH INFO 21:09 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTUNES 22:53 FORTUNES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LE SANGLOT DES ANGES 2:39 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 LE PASSAGE DE MARIE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 AFRIQUE PRESSE 7:52 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:27 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:36 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:44 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:07 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:33 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 MAGAZINE 13:30 36,9° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 LES BOYS 16:17 LES BOYS 16:39 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:40 NOUVO 1:59 STUDIO 12 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 J’Y SUIS, J’Y RESTE !

18

11

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.30 Legendele muzicii. 9.05 Descoperă Moldova. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”.

10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 4.20 Portrete în timp. Boris Bolea, maestru în artă. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 18.40 Respiro. 13.10 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Compozitoarea Maria Stoianov. Serată de creaţie. Partea a II-a. 16.00 Documentar. “Artă și mit”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis.

21.25 Săptămâna sportivă. 22.00 Documentar. “Marica”. 23.15, 5.50 Concert festiv de Ziua Poliţiei Naţionale. 0.25 Documentar.

“Cultura ceaiului în munţii Wuyshan”. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.10 Noi și lumea. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine.

Reluare 12.30 Plasa de stele.

Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 20 - 23 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 7 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva saptamanii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (două episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 02:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:45 ACASĂ în bucătărie (r) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani - Moș Crăciun există!

11:00 Film: De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Iron Man - Omul de oţel 23:00 Film: Ultimele dorinţe 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 Film: Iron Man - Omul de oţel (r) 04:30 Film: Ultimele dorinţe (r) 05:15 Lecţia de prim ajutor (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Алексей Булдаков. Ну вы, блин, даете!” 07:05 Приключенческий фильм “Отряд особого назначения” 08:20 Смак 08:50 Армейский магазин 09:20 Здоровье 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Непутевые заметки с Дмитрием Крыловым 10:45 Пока все дома 11:30 Фазенда 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe» 13:15 Республика Казахстан. Куда приводят мечты 13:45 Специальное задание 15:00 Евгения Добровольская, Валерий Николаев в фильме «Умница, красавица» 16:50 Юрий Никулин, Евгений Евстигнеев в комедии «Старики-разбойники» 18:30 «Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 Большая разница 23:50 Премьера сезона. “Красная звезда” 01:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Чехии 02:45 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:15 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная Швеции Сборная Финляндии 7.00 Fii părinte, fii deștept!

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia.

8.35, 22.15 În grădina Danei. 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30 Spectacol de circ internaţional. 15.00 Zoo Show. 16.00 La toată casa-i lumină! 17.00, 0.45 Dănutz S.R.L. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45 Sport. 21.00 Distractis Show.

21.35 O dată’n viaţă. 23.45 Garantat 100%.

2.35 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:56 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:26 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:34 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:42 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:07 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:34 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:29 FLASH INFO 16:31 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 VU DU CIEL 20:51 FLASH INFO 21:04 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GORILLE VOUS SALUE BIEN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 NANNERL, LA SOEUR DE MOZART 2:42 KIOSQUE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE TUNNEL

CMYK

12

9 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

ESC JUNIOR

GENERAŢIA 2002

Tatiana Potângă: „Mai mică-i pâinea, dar mai gustoasă-i în ţara mea cu pomi şi vii” În Niţa, Franţa, e o atmosferă deosebită. Plin de turiști, orașul impresionează, îţi oferă imagini superbe, te fascinează, pur și simplu. În acest loc exotic, cu marea și munţii alături, o bună prietenă de-a noastră, Tatiana Potângă, trăiește cu soţul său de vreo câţiva ani.

Deschisă și foarte sociabilă, Titi - așa cum s-au obișnuit majoritatea dintre prieteni să-i spună, e tânăra care a fost sufletul Noii Generaţii mai mult timp. Energică, mereu pusă pe glume, pozitivă, Titi a noastră e reprezentanta GENERAŢIEI 2002.

Am fost curioasă să aflu dacă tânăra familie și-a găsit fericirea în acest loc minunat și dacă a reușit să se integreze în noua comunitate.

- Mă bucur tare mult că avem posibilitatea să discutăm.

Probabil, mulţi dintre prietenii tăi de la PPCD sunt foarte curioși să afle ce mai face Titi... Acest diminutiv a prins rădăcini puternice. Cum a fost activitatea ta cu PPCD și NG? - Acesta e punctul meu sensibil. Îmi amintesc cu drag. Plâng când îmi revin în memorie toate momentele deosebite pe care le-am petrecut cu prietenii mei.

Chiar dacă sunt departe, nu uit nici pentru o clipă oamenii dragi de la partid.

- Cum a început activitatea ta cu Noua Generaţie?

- Am început să activez la nivel local, în orașul meu natal, Cimișlia. Coordonam diverse activităţi din cadrul organizaţiei, organizam tinerii la proteste în 2002, mă ocupam de pregătirea concertelor, seratelor, campaniilor electorale…

- Ai amintit de protestele din 2002. Cum a fost? Presupun că te-au marcat.

- Cu siguranţă. ORAȘUL LIBERTĂŢII a fost felul meu de a fi pentru câteva luni. Am învăţat că dacă ai un pahar de ceai, neapărat trebuie să-i dai și celui de lângă tine; dacă ai un cartof, să-l împarţi cu cel de-alături. Da, au fost momente complicate, dar anume acestea au legat prietenii pentru o viaţă. Am învăţat să

manifestăm solidaritate, să ne ajutăm reciproc.

Doar astfel vom reuși să armonizăm societatea în care trăim.

Nu am încetat nici astăzi să manifest bunăvoinţă. Încerc să ajut cu ce pot. Asta îmi dă speranţă.

- Care a fost momentul din timpul protestelor care îţi revine mai des în memorie?

- Parcă e aevea și acum. S-a stins lumina. Noi, acolo în stradă, eram o groază de lume. O liniște și o calmitate de nedescris. Îmi amintesc că recitam poezii. Pe rând. Exista un acord spiritual și o armonie între noi care ne depășea. Aveai impresia că-s doar doi oameni în piaţă, chiar dacă, în realitate, era foarte multă lume.

Da. De fiecare dată plâng. E de neuitat pentru mine.

- În afară de proteste, în ce mai consta activitatea ta la NG? - Păi, făceam multe activităţi.

Ah, nostalgia asta... Mie îmi plăcea să organizez concerte, să promovez tinerele noastre talente. Eram responsabilă de departamentul cultură. Foarte interesant. Oameni deosebiţi, talentaţi, atmosferă bună…Acest lucru era cumva motivat și de visul meu, care sper că încă se va realiza: vreau să mă întorc în ţară și să moderez propria mea emisiune televizată, Titishow. Nu-mi place să fiu omul din umbră, vreau să influenţez direct mediul în care trăiesc.

- Intuiesc că îţi lipsesc foarte multe la Niţa, chiar dacă, în aparenţă, ai impresia că aici nu ai mai avea nevoie de nimic.

- Da, în aparenţă. Realitatea e cu totul alta. Peste hotare miam dat seama că ceea ce făceam la partid era modul meu de a trăi, un modus vivendi. Se zice că adevărata valoare a lucrurilor o percepi doar atunci când te lipsești de ele. Îmi amintesc că eram în Italia în perioada sărbătorilor de Crăciun. Acolo, o atmosferă foarte frumoasă: lumea era fericită, veselă, îmbrăcată de sărbătoare… Pentru mine, întrucât obișnuiam să sărbătoresc Crăciunul cu prietenii și cu familia mea, era dramatic. Îmi amintesc că i-am scris domnului Iurie Roșca. Eram dezolată. Îmi lipseau grozav prietenii de la partid. Și acum ţin minte ultimele cuvinte din scrisoarea de răspuns a domnului Roșca: „Dragă Titi, Gândește-te că este o perioadă din viaţă pe care trebuie s-o treci.

Tu nu ai plecat pe-o veșnicie. Ușa pentru tine la partid este întotdeauna deschisă. Noi te așteptăm cu drag oricând.” Am plâns ca un copil, dar asta m-a încurajat și mi-a dat speranţă că totul va fi bine, că am familia și prietenii la care mă pot întoarce oricând. Aici sunt doar pentru o perioadă. Îmi amintesc momentul când am revenit în ţara după un an și jumătate. Când a aterizat avionul la Chișinău, toată lumea bătea din palme. Toţi erau copleșiţi de emoţii pozitive. Așa e de fiecare dată.

Aflându-te în străinătate, observi cât de săracă e Moldova, cât de multe ar trebui să se schimbe.

Păcat. Noi nu merităm sărăcia asta.

- În ultimii ani, tinerii pleacă peste hotare într-un număr foarte mare. Ei aleg o altă soartă. Doresc să se realizeze printre străini.

- Da, și eu înainte priveam plecarea ca pe o alternativă, ca pe ceva normal, întrucât în ţară e foarte greu să câștigi bani. Dar

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ce e de făcut cu partea spirituală? Acum, fiind departe de casă, opinia mea s-a schimbat. Sufăr foarte mult. În străinătate ești un nimeni, nu ai parte de căldură și de înţelegere. Simt un gol imens.

Simt că nu sunt înţeleasă, liniștită, iubită așa cum eram acasă.

Iată că apare și justeţea versului: „Mai mică-i pâinea, dar mai gustoasă-i în ţara mea cu pomi și vii”.

Vreau să mă întorc acasă. Iubesc Moldova mea din toată inima.

Am mai mulţi prieteni care au plecat în Canada. Nimeni dintre ei nu e împlinit. Regret că foarte multe evenimente trec pe lângă mine. Doar de pe internet aflu câte ceva despre ţara mea. Am plâns pe 7 aprilie 2009. Am rămas șocată că tinerii și-au bătut joc de instituţiile statului. Ei ar trebui să construiască, nu să distrugă.

Totodată, îmi dau seama că părinţii mei sunt în vârsta. Ei acum au cea mai mare nevoie de mine. Dar eu nu le sunt alături…

Mi se rupe inima. Nu-mi voi ierta niciodată dacă li se va întâmpla ceva și eu nu voi fi alături.

- Îţi este dor de ceva în mod special?

- Colţunași ca în Moldova nu se fac nicăieri. Asta e sigur. Mi-e dor de tradiţiile, de sărbătorile noastre, care sunt deosebite. Eu de trei ani nu am văzut zăpadă.

Am primit un Om de zăpadă pe una din reţelele de socializare.

M-a emoţionat profund. Mi-e dor s-o văd pe mama făcând plăcinte, să ascult colinde, urături. Am pierdut o parte din mine.

Dacă nu ai toate acestea, frumuseţea și peisajele de aici devin plictisitoare și fără sens. Nu-ţi pare nimic deosebit.

- Ai o familie frumoasă. Am observat că soţul tău este foarte grijuliu cu tine.

- Într-adevăr, am un soţ pe care-l iubesc foarte mult: mă ajută și mă susţine în toate, mă înţelege, mă susţine așa cum sunt eu, cu fiţe, pretenţioasă, capricioasă.

- Cum s-a schimbat viaţa voastră de când a apărut pe lume Nichita?

- Nichita a fost foarte dorit și așteptat. Eu mă gândeam că dacă nu am un copil timp de 2 ani, voi

înfia unul. Însă Dumnezeu mi l-a dat pe-al meu. Acum am intrat în rol de mămică și tătic. Suntem foarte fericiţi. E lumina ochilor noștri. Păcat că cei de acasă nu ne pot fi părtași la bucuria noastră.

- Ai prieteni aici? Ce obișnuiești să faci în timpul liber?

- Aici socializez foarte puţin.

Asta e marea problemă. Cumătrii Ina și Savelie Mihai sunt cei mai apropiaţi. În rest, îmi place să merg pe malul mării și să meditez. E relaxant. Mai scriu și poezii.

Mi-e dor sincer de ţara mea: Mai dulce-i lacrima/În Moldova mea frumoasă.

- Vreţi să vă întoarceţi acasă, așa am înţeles. Cât timp vă mai gândiţi să staţi aici?

- Da, cu siguranţă că ne întoarcem. Însă nu va fi posibil decât peste trei ani. Mai rezistăm noi.

Asta e. Trebuie să fim puternici.

Eu cred în viitorul Republicii Moldova, însă acesta depinde în mare măsură de noi. Așa că TREBUIE să ne întoarcem acasă.

E datoria noastră.

Lucia CUJBĂ, FLUX, Niţa, Franţa

Lerica a câştigat simpatia publicului european, clasându-se pe locul şase la Eurovision Sâmbătă, 3 decembrie, la Complexul sportiv „Karen Demirchyan” din Yerevan, Armenia, s-a desfășurat ediţia din 2011 a Concursului Eurovision Song Contest Junior, la care au participat concurenţi din 13 ţări.

Georgia a devenit marea învingătoare a competiţiei, formaţia Candy, creată special pentru acest concurs, a acumulat cel mai mare punctaj – 108 și a concurat pentru premiul I cu reprezentanţii Belarusului și Olandei. Și totuși, piesa care a răsunat de două ori în cadrul concursului televizat, care a durat două ore, a fost „Candy Music”, cea a Georgiei.

Pe locul doi s-a situat Olanda, iar pe locul trei - Belarus. Reprezentanta Republicii Moldova, Lerica (Valeria Engalâceva), 13 ani, cu piesa “No, no”, scrisă de Eugen Doibani, a acumulat 78 de puncte și s-a plasat pe locul șase. Punctele oferite interpretei din țara noastră s-au repartizat precum urmează: Bulgaria - 10 puncte, Belarus – 8 puncte, Ucraina – 7 puncte, Rusia, Macedonia și Armenia – câte 6 puncte, Belgia – 5 puncte, Georgia, Letonia, Suedia și Olanda ne-au oferit câte 4 puncte, iar Lituania – 2 puncte.

Următoarea ediție a concursului va avea loc în Olanda.

Ediţia din acest an s-a desfășurat pentru prima dată în ţara de origine a câștigătorului ediţiei precedente – Armenia. În 2010, trofeul a fost obţinut de reprezentantul acestei ţări, Vladimir Arzumanyan. Spre deosebire de concursul seniorilor, următoarea ediţie a competiţiei Eurovision Song Contest Junior nu se va desfășura în ţara pe care o reprezintă învingătorul festivalului european de muzică.

9-16 decembrie Berbec

Două sunt impulsurile în această perioadă: simţul practic și dorinţa de a armoniza relaţiile în colectivul de la muncă. Sunteţi în pană de idei în ambele probleme.

Taur Mare parte a acestei perioade veţi reuși să vă menţineţi optimismul. Când adierea de speranţă dispare, rămâneţi faţă în faţă cu problemele la dimensiunile lor reale.

Gemeni O neliniște fără obiect vă străbate gândurile. Până când veţi decide să renunţaţi la ea, veţi cerceta să vedeţi de unde vine și veţi ajunge la același rezultat.

Rac

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

PERFORMANŢE

Cătălin Josan, primul basarabean ajuns la VEVO!

Păstraţi surpriza pentru o altă ocazie, iar acum vă arătaţi dezamăgirea legată de un proiect care nu merge. Există și vești bune, dar parcă nu vă vine să credeţi.

Leu Ceva vă pune pe gânduri, mai ales în comportamentul celor cu care faceţi afaceri. Ceea ce aţi crezut despre unul dintre parteneri este departe de adevăr.

Fecioară Vă susţineţi punctul de vedere la o întâlnire. Vă simţiţi protejaţi de faptul că încercaţi să preveniţi complicaţiile de la serviciu și căutaţi soluţii alternative.

Interpretul Cătălin Josan își surprinde din nou fanii. Videoclipurile cântăreţului au trecut testul Music Evolution Revolution, numit și Vevo.

Acest megaproiect internaţional reprezintă muzică video-premium și servicii de divertisment creat în parteneriat cu titani mondiali, precum Universal Music Group, Sony Music Entertainment etc. Vevo a adunat cea mai mare audienţă video din reţeaua de muzică on-line.

Pe Vevo s-au bucurat de un adevărat succes clipurile renumiţilor artiști ca Madonna, Beyonce, Rihanna, Lady Gaga, Shakira, Britney Spears, 50 Cent, Michael Jackson, Celine Dion, Mariah Carey etc.

Cătălin Josan a făcut furori cu noul videoclip al piesei „Don’t Wanna Miss You”, cu care a reușit să ajungă în clasamentele Vevo.

Balanţă Perioada începe cu dorinţa de a vă ocupa de cei dragi, de a le vedea împlinite măcar unele dintre dorinţele importante.

Scorpion Sunteţi practici și bine organizaţi, ceea ce vă ajută să evitaţi risipa de resurse. În plus, primiţi un răspuns pentru o colaborare, dar nu e cel așteptat!

Săgetător Destul de grea orientarea acum. Aveţi șansa de a descoperi o problemă de sănătate sau de a obţine informaţii despre un proiect de serviciu.

Capricorn Săptămâna ce urmează se anunţă senină, cu o grijă specială de a vă exprima sentimentele faţă de cei dragi. Problemele apar în momentul în care e nevoie de anumite cheltuieli.

Vărsător Fără să faceţi vreun efort, vă treziţi întrun conflict cu familia, de la o vorbă rostită din neatenţie sau de la o propunere care atinge un punct sensibil.

Peşti O rudă apropiată vă face o surpriză. Își dă acordul pentru o deplasare care vă încântă ori își anunţă prezenţa la un eveniment din viaţa voastră.

CMYK