Ziarul Flux, Ed. 5 (833)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

ABONAREA 2012

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 10 februarie 2012 12 pagini

Cursul valutar 10.02.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Efrem Sirul, Paladie și Iacob (Harţi)

1 EURO..............................15.8526 1 Dolar american ............. 11.9611 1 Leu românesc ................ 3.6380 1 Rublă rusească ............... 0.4010 Timpul probabil:

Maxima zilei “Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.”

Constantin Brâncuși

10.02.2012

11.02.2012

Noros, -13 -23 0C

Noros, -13 -22 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

PAGINA

ACTUAL

Fondat în 1995 z Nr. 5 (833)

5

PAGINA

COMENTARIU

7

PAGINA

Geopolityka: Un trădător în conducerea SIS.

XXX

(citiţi pag. 7)

Ion Dediu: “M-am zidit ca Ana Meşterului Manole în acest templu” XXX

(citiţi pag. 8)

Fondul rutier creşte, drumurile rămân la fel de proaste. De ce?

Acum este vreme de pericol, deci, capii Alianţei și-au strâns rândurile și ne vorbesc iarăși despre valori și principii. Înghesuiţi din toate părţile, potentaţii zilei înţeleg că ar putea scăpa puterea din mână. Siguri fiind că poporul va înghiţi tot ce i se va da și că le va susţine toate năstrușniciile și ilegalităţile, aceștia au fost puși în faţa faptului că doar cu retorică prooccidentală și anticomunistă nu-și vor mai putea justifica inconsistenţa, ilegalităţile și derapajele anticonstituţionale. De aceea, acum bat în retragere și încearcă să ambaleze în discursuri cât mai alambicate și pompoase intenţia de a renunţa la referendum.

XXX

(citiţi pag. 9)

Plahotniuc cu poale lungi

Continuare în pag. 2

Un exaltat care arată fundul – profilul moral al alegătorului AIE

12 luni

Valentin Dediu a divulgat secrete de stat serviciilor de spionaj ucrainene şi române

Alianţa vrea să renunţe la referendum, dar nu ştie cum

Ambasadorii moldoveni vor comenta doar prognoza meteo, nu şi situaţia politică din ţară

6 luni

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Alianţa, doamnă cochetă și năbădăioasă, este plină de mistere.

La anumite intervale de timp, se deschid dulapuri din care ies la iveală scheletele ascunse cu grijă de politicieni. Uniţi la vreme de restriște, pe timp de „pace”, ba unul, ba altul, în inconștiente accese de sinceritate și chinuiţi de coșmaruri nocturne, încep să povestească despre golăniile la care se dedau partenerii de Alianţă. Și astfel, aflăm și noi cum sunt partajate instituţiile, cum sunt cumpărate funcţiile, cum sunt făcute înţelegerile și prin ce metode sunt obţinute favorurile.

OPINII

PAGINA

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

AIE ar putea renunţa la referendum, nu şi la putere

Filat a fost la puşcărie! Şi i-a plăcut

3

FLUX

Preţ contractual

Episcopul Marchel cere Când Europa şi America demisia „acestei guvernări tac, moldovenii privesc fariseice” şi sprijină protestele spre Moscova organizate de CACD

XXX

(citiţi pag. 3)

ACTUAL

XXX

HANAtul MOLDOVA

(citiţi pag. 6)

XXX

(citiţi pag. 3)

A treia săptămână de proteste

Oameni buni, Gata, a ajuns cuțitul la os! În timp ce noi îndurăm lipsuri și suferință, cei de la putere se îmbogățesc pe seama sărăciei noastre. De când au ajuns la putere, guvernanții au călcat în picioare Legea și folosesc instituțiile statului pentru a controla banii publici și afacerile.

În ciuda gerului năprasnic și a drumurilor greu practicabile, peste două mii de persoane au participat, pe 5 februarie, la mitingul de protest din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Deja a treia duminică la rând, la apelul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, protestatarii au cerut demisia guvernanţilor AIE și tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovaţi de nedizolvarea în termen a Parlamentului și anunţarea alegerilor parlamentare anticipate.

Țara a ajuns pe mâna oligarhilor.

Ei au uzurpat puterea și încearcă să o mențină în mod nelegitim pentru a continua să fure.

Comitetul pentru Apărarea Constituției și Democrației cheamă toți oamenii de bună-credință

Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei au anunţat că protestele vor continua duminică de duminică până la demisia actualei guvernări.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

APEL

DUMINICĂ, 12 FEBRUARIE, ORA 12.00, ÎN PIAȚA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DIN CHIŞINĂU LA UN MITING DE PROTEST. XXX

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 4-5)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Jos regimul Ghimpu-Lupu-Filat!

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 38 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

10 FEBRUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Filat a fost la puşcărie! Şi i-a plăcut Nu e o glumă. Premierul Vladimir Filat a efectuat ieri o vizită de documentare la izolatorul de detenţie preventivă al Comisariatului General de Poliţie, care a fost renovat, în cadrul unui program finanţat prin intermediul Consiliului Europei și

Comisiei Europene, transmite serviciul de presă al Guvernului. Premierul a fost însoţit de ministrul de Interne, Alexei Roibu, șeful Delegaţiei UE la Chișinău, Dirk Schuebel, și șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, Ulvi Akhundlu.

- Mariane, alocă repede câteva milioane de lei pentru modernizarea penitenciarelor!

- Vlade, dar sunt atâtea școli în ţara asta care au nevoie de reparaţii …

- Of, că lung și naiv mai ești, Mariane! La școală crezi că mergem noi după ce pierdem puterea?

Oficialii au vizitat celulele renovate, punctul medical, cabinetele pentru interogare și întâlniri cu avocatul. Potrivit sursei citate, izolatorul de detenţie preventivă al Comisariatului General de Poliţie al municipiului Chișinău a fost renovat ca urmare a implementării Programului Comun al Consiliului Europei și Comisiei Europene „Susţinerea democraţiei în Republica Moldova”. Astfel, au fost complet reparate și utilate cu mobilier toate cele 22 de celule de detenţie preventivă, suprafaţa totală fiind extinsă de la 250 m2 la 350 m2. De asemenea, au fost amenajate cu echipament modern bucătăria și spaţiul pentru recrearea gardienilor și instalate echipamente moderne de monitorizare audio-video pe tot perimetrul izolatorului.

Ulterior, oaspeţii au vizitat și unitatea de gardă a Comisariatului General al Poliţiei, care, de asemenea, a fost reparată și dotată cu tehnică video modernă, care asigură monitorizarea non-stop a mai multor zone ale orașului.

Serviciul de presă al Guvernului ne asigură că prim-ministrul Vladimir Filat s-a arătat mulţumit de ceea ce a văzut și a exprimat gratitudini Uniunii Europene, Consiliului Europei, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, pentru suportul acordat în acest proces. „Este un prim pas care însă va fi continuat, astfel încât toate izolatoarele din ţară să fie dotate cu aparataj video, pentru a exclude cazuri de tratament inuman. De altfel, acest lucru se va întâmpla în următoarele patru luni”, a spus premierul. În context, Filat a anunţat că Guvernul a negociat cu o instituţie bancară europeană pentru a contracta un credit în vederea construirii unei închisori, care să corespundă tuturor rigorilor. „În scurt timp, așteptăm un răspuns pozitiv în acest sens”, a spus premierul Filat.

La rândul său, ministrul de Interne, Alexei Roibu, a spus că condiţiile în izolatorul de detenţie sunt aproape de standardele europene. „Sunt prevăzute celule separate pentru minori și bolnavii de tuberculoză, peste tot au fost amplasate cutii antiincendiu, iar complexele sanitare din toate celulele, cât și echipamentul din sălile de baie sunt moderne”, a explicat ministrul.

Dirk Schuebel și Ulvi Akhundlu s-au declarat și ei mulţumiţi de noile condiţii de detenţie de la izolatorul din Chișinău, amintind că, în 2010, au fost șocaţi de starea în care se afla acesta. „Suntem mulţumiţi de rezultat și vom continua să susţinem Republica Moldova pe calea apropierii de standardele europene. Moldova va primi din partea Uniunii Europene 52 de milioane de euro în calitate de suport bugetar, bani care vor fi utilizaţi pentru consolidarea democraţiei”, a spus Dirk Schuebel.

Ulvi Akhundlu a spus că, după renovare, celulele pentru deţinuţi corespund cerinţelor europene. „Știm că Republica Moldova a pierdut mai multe dosare la CEDO din cauza condiţiilor degradante în care au fost ţinuţi deţinuţii. Acum, sperăm că nu vor mai exista asemenea cazuri”, a menţionat oficialul european.

FLUX

AIE ar putea renunţa la referendum, nu şi la putere Urmare din pag. 1

Posibilităţile au fost epuizate, însă nu de tot Anterior deschiși pentru presă și gata oricând să facă declaraţii atunci când le convine, acum liderii partidelor din Alianţă s-au învăluit în mister, fug de ziariști ca necuratul de tămâie, se întâlnesc pe ascuns, refuză să facă declaraţii și se întreabă cine o fi cel de i-a trădat. Fiind prinși la ieșirea de prin ascunzișuri „de stat”, aceștia declară, afectaţi și nemulţumiţi, că sunt în căutarea „soluţiei sigure pentru alegerea președintelui”. Dar parcă nu referendumul era, până nu demult, soluţia sigură și singură? Și nu au zis aliaţii că altă cale nu există, că au fost epuizate toate posibilităţile de alegere a șefului statului? Acum aceiași politicieni cinstiţi, consecvenţi și intransigenţi ne spun că ar mai fi niște posibilităţi de alegere a președintelui în Parlament. Și de ce nu au fost „epuizate”? Tocmai pentru că funcţia ar fi putut ajunge la altcineva decât la cel căruia i-a fost menită.

Trubadurii Alianţei ne recomandă să fim fericiţi și mulţumiţi, pentru că liderii acesteia sunt acum uniţi, nu se mai ceartă atât de des și, iată-iată, s-ar putea ivi iarăși o decizie solidară. Nu are importanţă că aceștia au minţit cu nerușinare, că decizia pe care o „coc” acum la foc mic va fi la fel de aiurea ca și precedenta, la fel de contrară normei legale, nimic altceva decât un nou tertip prin care politicienii vor încerca să se menţină la putere. Aceiași „simpatizanţi” ai guvernării ne avertizează, a câta oară, că aducem comuniștii la putere dacă mai criticăm Alianţa și n-o lăsăm săși facă mendrele. Chiar dacă politicienii au depășit cadrul constituţionalităţii, iar procedura alegerii șefului statului a fost încălcată cu bună știinţă.

Sperietoarea cu revenirea comuniștilor la putere a funcţionat perfect până acum, absolvind guvernarea de orice responsabilitate și dându-i siguranţa că poate face tot ce-i trăsnește prin cap. Pentru că, chipurile, nu avem alternativă, nu mai există oameni vrednici să ajungă la putere în afară de ei. De aceea trebuie să le răbdăm capriciile, aroganţa, prostia, nesimţirea. Să-i lăsăm să adune averi și săși croiască legi după plac și nevoi. Să le mai dăm o șansă, după ce au încălcat de nenumărate ori Legea Supremă.

„Ecourile societăţii” dau semnale de eşec De la așa-zisa renunţare a lui Marian Lupu de a mai candida, urmată de anularea alegerilor din 16 decembrie, întreruperea procedurii de alegere a șefului statului și anunţarea referendumului constituţional pentru alegerea președintelui, toate forţele, întreaga logistică

a democraţilor, toate cunoștinţele în materie de drept ale lui Mihai Ghimpu au fost canalizate spre un singur scop – alegerea cu orice preţ a fostului protejat al lui Voronin în funcţia pe care „o merită”.

Acum lucrurile par să se fi schimbat, iar prioritară devine menţinerea cu orice preţ la putere. Pentru că sunt tot mai mulţi cei care le spun că deţin această putere în mod ilegal și că ar trebui să plece. Aliaţii arată panicaţi, dezorientaţi, măcinaţi de neîncredere și suspiciuni. De aceea fac declaraţii care se bat cap în cap, încât nici ei nu mai înţeleg ce spun. Aceștia se arată preocupaţi de identificarea „soluţiei” și îi dau ghes cu fraze sforăitoare despre „obligaţiunile clasei politice”, despre „procese de analiză”, urmărind „ecourile societăţii”, și despre riscurile la care se expune „exerciţiul referendumului”, sub aspectul (nu dă, Doamne!) „neatingerii scopului propus” – toate de la Marian Lupu citire. Deși exploatată „până în ziua de azi”, ideea referendumului pare să nu-i mai surâdă interimarului care vine cu „un adevăr, care reprezintă o opinie consolidată a tuturor componentelor Alianţei, că toţi acești factori ne indică șanse, cu părere de rău, foarte și foarte reduse de succes pentru un eventual referendum”. Adică, șanse – ioc, dar ideea se mai „exploatează”.

Lupu vrea o soluţie de izbândă Totodată, premierul Filat afirma, după una dintre întâlnirile de taină ale Alianţei, că textul privind modificarea Constituţiei este gata. De unde ar trebui să înţelegem că s-a renunţat la ideea modificării prin referendum doar a articolului 78, care se referă la alegerea președintelui. Sau nu s-a renunţat totuși? Să nu punem carul în faţa boilor, a spus tot atunci interimarul. „Trebuie să venim cu soluţii pentru depășirea crizei și să venim cu sorţi de izbândă”, a conchis Lupu. Mihai Ghimpu nu a mai spus nimic de data aceasta. Pentru că a obosit și nu mai înţelege nimic. Este peste puterea lui de reacţie. Pe cine să mai susţină? Vrea sau nu vrea Lupu referendum? Și ce ar însemna „identificarea unei persoane care nu ar reprezenta un partid politic și asupra căreia ar cădea de acord toţi cei din cadrul Alianţei, plus grupul socialiștilor”, așa cum zice Lupu? Dar nu a zis el, Ghimpu, că nu va vota un candidat pe placul lui Dodon? Și nu înseamnă asta că lui nu-i mai surâde funcţia de spicher? Pe care a meritat-o din plin. Până unde poate merge sacrificiul liberalilor?

Toată această disonanţă și echilibristică verbală denotă clar că Alianţa nu a ajuns la un numitor comun, că nu are o soluţie sigură și acceptată de toată lumea, că este speriată și derutată de reacţia pe care a provocat-o „ideea” lor neinspirată și că este în continuare în căutarea unor stratageme sigure prin care să tragă de timp și să se menţină cu orice preţ la putere. Pentru că un singur lucru este exclus cu siguranţă de către președintele democrat Marian Lupu – alegerile anticipate. Chiar și în cazul în care acestea ar fi singura soluţie constituţională.

Concluziile definitive, soluţia miraculoasă, vor fi anunţate de către Alianţă în cel mai scurt timp, ne asigură politicienii cu aere de superioritate. Iar pe feţele lor trase, de neodihnă și inaniţie, se citește îngrijorarea “pentru societate, pentru soarta cetăţenilor”. Pentru că nici cetăţenii nu mai pot de grija acestei crize „de proporţie și de durată”. Mai de proporţie decât gerul de afară, decât sărăcia din case.

Ce mai, ţara vrea președinte.

Eu am demisionat, Vlad. Acum e rândul tău, crede-mă.

Ioana FLOREA, FLUX

AIE PIERDE DIN NOU LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ:

Decizia de lichidare a instanţelor economice este neconstituţională Curtea Constituţională a hotărât joi, 9 februarie, că decizia Parlamentului din iulie 2011 privind lichidarea judecătoriilor economice este neconstituţională. Precizăm că președintele Curţii, Alexandru Tănase, nu a fost prezent la examinarea sesizării, acesta fiind recuzat la cererea autorilor, deputaţii PCRM. Comuniștii și-au motivat cererea prin faptul că Tănase s-a expus pe marginea legii privind lichidarea instanţelor economice în perioada când era ministru al Justiţiei și nu poate participa la examinarea cauzei. „Nu trebuie să admitem implicarea guvernării în sistemul judecătoresc. Suntem satisfăcuţi că astăzi, prin excluderea domnului Tănase, s-a exclus influenţa politicului, și Curtea a pronunţat o hotărâre justă și echitabilă. Prin această decizie s-a demonstrat că actuala guvernare încearcă să submineze sistemul judecătoresc”, a declarat Artur Reșetnicov.

Deși nu obișnuiește să comenteze deciziile Curţii, reprezentantul Guvernului la CC, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a făcut o

excepţie. „Sunt profund întristat de această decizie. Trebuie să văd textul ca să mă pronunţ asupra aspectului juridic. Este grav atunci când iniţiative importante, adoptate de Parlament, se blochează de Curtea Constituţională, care alege să decidă oportunitatea unor procese. Dorim reforme, vrem schimbare, dar marea parte a iniţiativelor în justiţie sunt respinse de Curte”, a constatat Efrim, lăsând să se înţeleagă că problema ar putea fi și în componenţa Curţii.

Lichidarea judecătoriilor economice a fost unul din primii pași ai actualei guvernări, care și-a asumat reforma justiţiei din Republica Moldova. Proiectul votat în Parlament prevede transferul competenţelor judecătoriilor economice și militare în competenţa judecătoriilor de drept comun.

Potrivit Ministerului Justiţiei, lichidarea judecătoriilor economice este necesară în contextul în care concentrarea excesivă a competenţei de examinare a unor categorii de cauze doar de câteva instanţe judecătorești generează riscul comiterii unor abuzuri de către judecători.

Legea privind lichidarea judecătoriilor economice a fost votată cu greu, fiind criticată de unii deputaţi AMN, PD și PCRM. Proiectul a trecut prin 2 guverne, a fost respins de Parlament, fiind votat doar din a treia tentativă.

Nu toţi magistraţii care au examinat sesizarea comuniștilor privind lichidarea instanţelor economice sau fost de acord cu decizia instanţei. Judecătorul Victor Pușcaș a votat împotrivă și este de părere că instanţele economice trebuie lichidate.

Problema transnistreană, discutată la Bucureşti „Reglementarea transnistreană trebuie să se facă pe baza normelor internaţionale în materie, cu respectarea principiilor suveranităţii și integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova”. Poziţia autorităţilor române a fost reiterată la 8 februarie de secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu, în cadrul consultărilor cu ambasadorul Erwan Fouere, reprezentantul special pentru conflictul transnistrean al Președinţiei irlandeze în exerciţiu a OSCE, aflat în vizită la București, la invitaţia părţii române.

Cei doi oficiali au abordat aspecte de actualitate legate de evoluţiile înregistrate în dosarul transnistrean și au salutat procesul de reluare a negocierilor oficiale în formatul „5+2”.

Totodată, Bogdan Aurescu a reafirmat susţinerea României faţă de mecanismul consultărilor în formatul consacrat „5+2”, care să conducă la identificarea unei soluţii finale sustenabile. Oficialul român a exprimat speranţa ca în cadrul reuniunii formale „5+2” de la Dublin să fie finalizate aspectele procedurale, astfel încât următoarele reuniuni „5+2” să se concentreze pe aspectele politice de fond ale reglementării transnistrene. În context, acesta a exprimat apreciere pentru importanţa acordată de PiE irlandeză conflictelor prelungite, inclusiv prin desemnarea unui reprezentant special pentru reglementarea transnistreană.

Oficialii au convenit asupra continuării dialogului bilateral, inclusiv pe problematica transnistreană.

pe motiv că actele normative în vigoare nu admit ca furnizorul de gaze naturale la tarife reglementate să poată desfășura și o activitate de furnizare a gazelor naturale la tarife nereglementate. „Eu înţeleg că ANRE trebuie să apere drepturile consumatorilor, dar noi nu vom permite că aceasta să determine falimentul companiei “Moldovagaz”, a declarat președintele consiliului de administrare „Moldovagaz”, Aleksandr Gusev, la începutul anului trecut, când ANRE

Surse: unimedia.md şi publika.md

Formuzal ar putea dizolva Adunarea Populară

a decis majorarea tarifelor la gaze sub nivelul solicitat de furnizor.

Tot atunci, Gusev a declarat că, dacă ANRE nu va ţine cont de solicitarea “Moldovagaz”, atunci aceasta va depune cerere să obţină licenţă la tarife nereglementate. „Noi nu ameninţăm, noi doar prevenim care vor fi consecinţele.

Decizia și responsabilitatea deciziei o lăsăm pe seama ANRE”, a declarat Gusev la finele lunii ianuarie 2011.

Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a început consultările privind dizolvarea înainte de termen a Adunării Populare. Cauza unei eventuale dizolvări este incapacitatea Comitetului Executiv, condus de Formuzal, și a Adunării Populare, conduse de Ana Harlamenco, de a ajunge la un compromis privind bugetul pentru anul 2012, informează TV7. Formuzal se va consulta în acest sens atât cu deputaţii locali, cât și cu primarii din autonomie Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat miercuri, 8 februarie, bugetul autonomiei pentru anul 2012, cu votul a 17 din 30 de deputaţi, însă bașcanul nu vrea să accepte varianta deputaţilor, insistând pe un proiect elaborat de Comitetul Executiv. În cazul în care Mihail Formuzal nu va promulga legea, bugetarii din regiune ar putea să rămână fără salarii.

Sursa: Unimedia

FLUX

“Moldovagaz” vrea tarife nereglementate la gazele naturale SA „Moldovagaz” a intentat un nou proces de judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). De această dată, furnizorul de gaze dorește să obţină, prin decizia instanţei, o licenţă pentru furnizarea gazelor naturale la tarife nereglementate.

“Moldovagaz” a cerut ANRE eliberarea licenţei pentru furnizarea gazelor naturale la tarife nereglementate la începutul anului trecut.

Solicitarea a fost respinsă de ANRE

„Prin această lege, Parlamentul a hotărât toate problemele.

Această decizie a Legislativului era îndreptată spre susţinerea businessului mic și mijlociu. Trebuie să apropiem justiţia de oameni”, a argumentat judecătorul.

Mai mult, Victor Pușcaș a declarat că hotărârea Curţii a fost dictată de emoţii. „Parlamentului îi aparţine distribuirea bugetului și determinarea dreptului de comportare a fiecărei întreprinderi.

Dacă cineva va încerca să-și asume aceste funcţii ale Parlamentului va încălca flagrant principiile de drept. Consider că trebuia să fie luată o altă hotărâre și îmi voi expune opinia separat. Opiniile judecătorilor trebuie să fie argumentele juridic și nu din punct de vedere al emoţiilor sau a viziunilor politice”, a menţionat Pușcaș.

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 FEBRUARIE 2012

Punct de vedere

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Plahotniuc cu poale lungi Dostoevski spunea că toţi scriitorii ruși au ieșit de sub pulpana mantalei lui Gogol.

Parafrazându-l și referindu-ne la o situaţie din zilele noastre, am putea spune că și justiţia moldovenească (cu tot sistemul judecătoresc, Procuratură și Curte Constituţională) a ieșit de sub pulpana mantalei lui Plahotniuc. Și nu o manta oarecare, ci una de milioane și, după cum observăm, cu poale lungi.

Din adâncurile guvernării, într-un moment de confuzie și ciorovăială, a răzbătut la suprafaţa opiniei publice faptul că funcţia de procuror general ar fi făcut obiectul unei tranzacţii politice în valoare de 2 milioane de euro. Dacă anunţul ar fi venit dinspre opoziţie sau dinspre societatea civilă, am fi avut motive să ne îndoim serios de acest fapt, dar cum înșiși „aliaţii pentru integrare europeană” s-au scăpat cu vorba, nu avem temeiuri să nu-i credem. Deci, procuratura noastră este una de lux, în frunte cu un procuror de milioane. Asta însă nu e tot,

întrucât s-au vehiculat și nume ale autorilor tranzacţiei: Serafim Urechean și Vladimir Plahotniuc, în acest caz Urechean fiind „vânzătorul” și Plahotnic – „dobânditorul”, cel care ar fi achitat nota de plată. Buuuun, să mergem mai departe.

După falnica procuratură de milioane a venit rândul sistemului judecătoresc. Stăpânul procurorului de milioane a luat-o încetișor, aruncându-și mantaua scumpă peste Curtea de Apel.

Omul său de încredere a fost plasat în fruntea acestei instituţii și numele acestuia este Ion Pleșca, care vine politic tot din tabăra lui Serafim Urechean. Despre această tranzacţie s-a scris și s-a vorbit prea puţin la noi. Deocamdată, nimeni nu cunoaște care a fost valoarea și costurile reale ale tranzacţiei, dar, într-un alt moment de ceartă în Alianţă, și acest lucru ar putea transpira către popor.

Procuratura și Curtea de Apel nu au fost de ajuns. Așa cum avem de a face cu un om de afaceri ultra prosper, justiţia în afaceri a devenit un domeniu de preocupare. Pentru că nu putea să-și întindă mantaua peste întreg sistemul instanţelor judecătorești economice, s-a găsit o soluţie mai ieftină: acesta a fost abolit. Ghimpu, dependent de Plahotniuc, nu a trebuit convins prea mult în acest sens, iar Filat, în partea în

care este și el milionar și om de afaceri ultra prosper, a fost de-a dreptul interesat. Nici mantaua lui Filat nu este atât de largă încât să fi acoperit sistemul, de aceea cei doi oligarhi și-au dat mâna, căci, nu-i așa?, sunt aliaţi pentru integrarea noastră europeană.

Că cei doi multimilionari, Filat și Plahotniuc, și-au dat mâna când a fost vorba de lichidarea instanţelor judecătorești economice nu a fost de mirare. După cum nu ne-a surprins nici faptul

că între ei a început o cotonogeală pe cinste, ca între aliaţi, când a apărut ispita de a băga sub pulpana mantalei Curtea Constituţională. Aici bătălia a fost mai lungă, strategiile bine elaborate, tacticile când mai subtile, când aplicate „pe uliţa mare”, dar finalul a fost clar: Alexandru Tănase, numărul 2 în partidul lui Filat, a avut și el soarta procurorului general. Mai întâi, Tănase junior s-a desprins politic de Filat, apoi, Tănase senior a pus tunurile pe

Mihai Poalelungi

Ambasadorii moldoveni vor comenta doar prognoza meteo, nu şi situaţia politică din ţară Iurie, și tu vrei să spui că ăsta-i ambasadorul nostru în America?

Un mic scandal, aproape diplomatic, a tulburat săptămâna trecută atmosfera cam lâncedă de la noi.

Ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, Igor Munteanu, s-a dovedit a fi mult prea optimist și cu așteptări ușor peste planurile guvernării de la Chișinău. La audieri pe tema „Republica Moldova: Eforturile crescânde ale democraţiei” de la la Washington, în Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a Congresului american, ambasadorul s-a arătat aproape convins de faptul că luna aceasta se va reuși alegerea șefului statului.

Potrivit unei corespondenţe transmise de Radio Europa Liberă, Igor Munteanu a spus la audierile de marţi, 31 ianuarie, în așa-numita Comisie Helsinki, că, potrivit „așteptărilor” sale optimiste, o nouă rundă de alegeri prezidenţiale va fi organizată în Parlamentul de la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Ambasadorul Munteanu și-a exprimat speranţa că președintele va fi ales, iar acest lucru va aduce stabilitatea necesară pentru sistemul politic și pentru atingerea obiectivelor de integrare europeană, reforma constituţională urmând să aibă loc ulterior.

Aceste afirmaţii, care, probabil, trebuiau să dea un „semnal bun” partenerilor occidentali, în mod neașteptat, au provocat reacţii nu tocmai favorabile guvernării de la Chișinău. Astfel, optimismul ambasadorului în legătură cu alegerea șefului statului nu a fost nici pe departe împărtășit de expertul Matthew Rojansky, director adjunct pentru Rusia și Eurasia la fundaţia americană Carnegie Endowment. Rojansky a menţionat că a mai auzit de nenumărate ori că alegerea șefului statului e ca și hotărâtă, pentru ca mai apoi aceasta să eșueze. „Într-o situaţie atât de complexă cu o coaliţie din trei partide, plus comuniștii și independenţii, orice înţelegere poate eșua”, a spus Rojansky.

El a avertizat Alianţa pentru Integrare Europeană că își va pierde legitimitatea, dacă va încerca să schimbe regula jocului prin referendum constituţional, înainte ca impasul prezidenţial să fie depășit. După părerea expertului american, un asemenea pas ar pune capăt procesului de democratizare început în 2009. În opinia lui, dacă nu

se găsește o soluţie în Parlament, Alianţa trebuie să accepte alegeri parlamentare anticipate. Dacă Alianţa înregistrează succese, există o șansă să câștige într-o formulă sau alta destule mandate ca să aleagă șeful statului și să modifice Constituţia ulterior, crede Rojansky. Împotriva unui referendum de dragul rămânerii la putere s-a pronunţat și fostul ambasador american William Hill, care a condus în trecut Misiunea OSCE în Moldova. Chiar dacă aliaţii neagă cu vehemenţă că ar căuta o soluţie care le-ar permite, fie și ilegal, să se menţină la putere, lucrul acesta a devenit evident și pentru oficialii occidentali.

Anume aceste atitudini defavorabile, și nu declaraţia ambasadorului în sine, par să fi provocat reacţia nervoasă a premierului Vladimir Filat, obișnuit să audă doar laude și aprobări din partea partenerilor din exterior. Pentru că este greu de presupus că ambasadorul nostru în America a avut revelaţia unor „așteptări” optimiste din senin, fără ca acestea să-i fi fost insuflate discret, diplomatic dinspre patria-mumă.

Unii au spus că ar fi vorba de oarecare deficienţe de traducere. Puţin probabil, pentru că oricum ar fi tradus, mesajul diplomatului rămâne același.

Mai degrabă, premierul Filat a fost afectat de criticile care au urmat după declaraţia ambasadorului Igor Munteanu. Pentru că, dacă nemulţumirile „pe interior” mai pot fi ignorate, cele venite „pe exterior” sunt deja un semnal destul de prost pentru actuala guvernare, mai dificil de trecut cu vederea. Iată de ce Vladimir Filat s-a gândit că ar fi bine să le mai închidă gura ambasadorilor, iar mesajele care ajung către Occident să fie dozate și „filtrate” cu atenţie: „Ministerul de Externe trebuie să emită o circulară prin care să le interzică ambasadorilor să facă declaraţii politice. Am solicitat expres să se transmită urgent către toate ambasadele mesajul ca diplomaţii noștri să nu comenteze situaţia politică din ţară. Ei au sarcini foarte clare, iar comentariile privind situaţia politică nu ţine de competenţa dânșilor”.

Probabil, de acum încolo, toate comentariile „privind situaţia politică din ţară” le va face doar premierul, eventual, prin gura ministrului său de Externe, iar partenerii străini vor auzi doar ceea ce vor găsi de cuviinţă să le transmită guvernarea.

Mărinimos cum este, primul ministru l-a iertat pe ambasadorul nostru prea optimist, în urma„ unei comunicări” cu ministrul Iurie Leancă. „Eu am solicitat repetat ca cei care își fac datoria în misiunile diplomatice să activeze în baza competenţelor”, a precizat Filat după ședinţa Comisiei pentru integrare europeană. Dată fiind situaţia politică destul de specifică din Republica Moldova, „internaţionalizată” de actorii politici înșiși, care au solicitat în repetate rânduri sprijin pentru așii și ideile lor năstrușnice de depășire a crizei, este puţin probabil că ambasadorilor noștri nu le vor fi solicitate anumite informaţii și opinii în legătură cu respectiva situaţie. Însă după „circulara” pe care o va transmite ministerul de resort, de cele mai multe ori, diplomaţii moldoveni vor fi obligaţi, probabil, să facă pe muţii.

Igor Munteanu nu va fi sancţionat, a precizat ulterior ministrul de Externe, Iurie Leancă. În opinia lui, ambasadorul nu ar fi lansat chiar o declaraţie. „Igor Munteanu și-a depășit puţin atribuţiile sale de ambasador. Deși uneori este dificil să faci o diferenţiere între declaraţiile rostite în calitate de ambasador și o opinie personală”, a comentat Leancă.

De fapt, știută fiind preocuparea permanentă a capilor Alianţei de a-și face o imagine cât mai favorabilă „pe exterior”, ambasadorul nostru în America nu a încercat altceva decât să lustruiască puţin această imagine, să dea un pic de onorabilitate și credibilitate actualei guvernări, care este pe cale de a se compromite definitiv în ochii străinilor. Și atunci, de unde susţinere necondiţionată, de unde credite și granturi nelimitate pentru guvernare?

Nu zicea zilele acestea și interimarul Marian Lupu că el exclude „din start” alegerile anticipate, pentru că un asemenea „scenariu” nu dă bine la „imaginea Republicii Moldova peste hotare”. Pentru el, ca și pentru ceilalţi politicieni de la putere contează mai puţin dacă soluţiile identificate în vederea depășirii „acestei crize de proporţii și de durată” vor fi legale, morale și constituţionale. Pentru că ei au exclus „din start” posibilitatea plecării de la putere. Doar că aceste mișmașuri și ilegalităţi trebuie ambalate și prezentate frumos și credibil celor din exterior. Pentru că - nu-i așa? – la noi democraţia face eforturi „crescânde” și constante.

Ioana FLOREA, FLUX

premierul milionar, cântând în struna „prim-vicespicherului” multimilionar, mai apoi au venit scandalurile mediatice care l-au făcut praf pe Pulbere, și Alexandru Tănase a ajuns președinte al Curţii Constituţionale. Fruuumooos! Mantaua lui Plahotniuc s-a dovedit a fi atât de încăpătoare, încât, lângă Procuratură și Curtea de Apel, a încăput sub pulpana ei scumpă și Curtea Constituţională.

Oligarhizarea justiţiei nu se putea opri aici. Poalele mantalei lui Plahotniuc sunt prea largi ca să fluture degeaba în atmosfera patriei. Din când în când vânturile mediatice au încercat să o fâlfâie către Curtea Supremă de Justiţie, dar acolo aceasta s-a lovit de Muruianu, un om vechi de pe timpul comuniștilor, ca și Plahotniuc, acest atlet mai nou al integrării europene. Muruianu a avut soarta lui Pulbere.

La 7 februarie, locul acestuia a fost luat de Mihai Poalelungi, prietenul lui Alexandru Tănase și, din 2008, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde fusese recomandat de guvernul condus de Zinaida Greceanâi. Este vorba în acest caz iarăși de o tranzacţie sau de un aranjament, ca și în celelalte cazuri? Care sunt mizele este evident, dar care sunt costurile de această dată? Ca să lași imunitatea diplomatică de judecător CEDO, aura de justiţiar

3

european și un salariu lunar de 19 mii de euro pentru a intra în plutonul de milioane ZubcoPleșca-Tănase de sub pulpana aceleiași mantale cu poale lungi, trebuie să fi existat un preţ. S-ar putea să nu-l aflăm niciodată, dar semnele de întrebare pe care faptul în sine le ridică ne conduc către zona intuiţiilor politice fără greș, ca și atunci când ne-am întrebat cu privire la procurorul tranzacţionat pe milioane de euro sau la ceilalţi doi oameni de încredere ai lui Plahotniuc: Pleșca și Tănase.

Ce fel de decizii va produce un asemenea sistem? Care va fi calitatea actului de justiţie în Republica Moldova? Cine are de câștigat și cine de pierdut?

Ceea ce este limpede ca bună ziua este că soarele dreptăţii nu va lumina sub poalele lungi ale mantalei lui Plahotniuc. O manta de croială veche, sovietică, chiar dacă posesorul acesteia încearcă să se admire în oglindă potrivindu-și ba papion „european”, ba unul tricolor, ba netezindu-și stângaci și degeaba buzunarele bombate, înfundate cu portmonee burdușite cu banii acestei ţări triste și amărâte.

Ne-am convins a câta oară că mantaua lui Plahotniuc are poale lungi. Numai că mantaua, cum dai, cum nu dai, nu poate ţine loc de frac.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Când Europa şi America tac, moldovenii privesc spre Moscova Sondală, Păcală și Trucală sunt trei fraţi drepţi deveniţi de ani buni încoace personaje ale folclorului publicistic autohton. Mărturisesc că nu am prea dat crezare sondajelor efectuate în Republica Moldova de operatori locali sau străini, știind prea bine că sondajele costă și că, vorba poporului, cine plătește, acela comandă muzica, adică rezultatele. Neam convins cu toţii de fiecare dată că televiziunile și publicaţiile afiliate puterii, aceste adevărate mașini automate de spălat creierii poporului (căruia i se rezervă invariabil rolul de Tândală), au stors tot ce au putut din ceea ce trei fraţi gemeni născuţi de mama lor Propaganda, pe numele lor deja bine cunoscute: Sondală, Păcală și Trucală.

Ceea ce ne-a atras totuși atenţia la ultima prezentare a rezultatelor unui sondaj naţional a fost o mutaţie bruscă în percepţia și, posibil, mentalitatea concetăţenilor noștri. Oricât de mare ar fi doza de trucaj, virajele bruște de percepţie, înţelegere sau așteptări ale moldovenilor trebuie luate în seamă. Să ne explicăm.

Potrivit datelor prezentate de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, la cumpăna dintre 2011 și 2012, numărul concetăţenilor noștri care doresc o eventuală aderare a ţării la Uniunea Europeană confirmă o tendinţă descrescătoare și se cifrează la 50% faţă de 59% în septembrie 2011 și faţă de 62% în martie anul trecut. Pe de altă parte, spune IMAS-INC Chișinău, numărul celor care sunt împotriva aderării Republicii Moldova la UE este în creștere constantă, înregistrând 22% în decembrie 2011 faţă de 14% în septembrie și 12% în martie anul trecut.

Până aici este clară tendinţa pe care IMAS ne-o înfăţișează.

Atrăgându-ne atenţia pe zona raportării moldovenilor la centrul de putere din Est, în competiţie și chiar în opoziţie cu centrele de putere din Vest, ne spune același IMAS, numărul celor care ar dori ca ţara să adere la Uniunea Rusia-BelarusKazahstan s-ar fi ridicat la tocmai 45% faţă de doar 13%, care sunt împotrivă. Totodată, ideea aderării ţării la NATO ar întruni opţiunile a doar 20% dintre concetăţenii

noștri, pe când numărul celor care sunt împotriva ideii ar fi mai mult decât dublu, cifrându-se la tocmai 41%.

Nu spunem că aceste cifre ar reflecta cu exactitate temperatura geopolitică a corpului nostru social. Să le tratăm totuși cu îngăduinţă și să prezumăm că ar fi corecte.

Observăm că cifrele sunt într-un contrast izbitor cu datele sondajelor de acum un an sau de acum doi ani de zile, când aspiraţiile și simpatiile moldovenilor se îndreptau, mai degrabă, către UE (proporţia fiind chiar netă, de peste 2/3 din total) decât către Moscova (CSI, Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan etc.). Ceea ce ne interesează aici sunt doar tendinţele. Imaginea pe care ne-o dau sondajele din ultimii doi ani într-o analiză comparativă este a unei Republici Moldova grabnic schimbătoare de preferinţe și macaz geopolitic. Adică, dacă în momentul instalării la guvernare a alianţei zise „pentru integrare europeană” aspiraţiile europene și euroatlantiste ale moldovenilor atinseseră cote maxime, peste cele ale cetăţenilor din multe state membre ale UE și NATO, la numai doi ani și ceva de punere în aplicare a „integrării europene” de către troica Filat-LupuGhimpu privirile concetăţenilor noștri se îndreaptă spre cu totul alte zări.

Probabil că explicaţiile acestei bruște reorientări geopolitice a moldovenilor stau nu atât în ei și în firea lor nestatornică, ci în gradul ridicat de dezamăgire, care pune crescând stăpânire pe ei. Și dacă este așa, trebuie să ne întrebăm asupra cauzelor acestei dezamăgiri în creștere.

Prima dintre cauze este de natură socială.

Lumea constată că este mai săracă decât acum doi ani și jumătate, în pofida faptului că „pe hârtie” traiul nostru devine tot mai prosper și mai luminos. A doua cauză stă în compromiterea reformelor democratice, știindu-se prea bine că actuala guvernare a anulat până și puţinele realizări obţinute cu mult greu și sub presiunea străzii și a Consiliului Europei în timpul guvernării PCRM. Mai există însă și o a treia cauză despre care prea puţini se încumetă să vorbească. Este vorba despre complicitatea Consiliului Europei, a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii cu actuala guvernare, o complicitate făţișă, de acceptare și aprobare tacită a tuturor matrapazlâcurilor și derapajelor antidemocratice și antisociale ale puterii de la Chișinău. Faptul în sine ni se pare foarte grav, de natură să compromită iremediabil în ochii moldovenilor și Strasbourgul, și Bruxellesul, și Washingtonul. Și asta nu spre paguba lor, cât tot a noastră, a moldovenilor.

Să ne oprim puţin asupra acestui tip de complicitate tacită. Lucrurile trebuie

dezghiocate până la miez, dacă vrem să înţelegem exact ce se întâmplă. Dacă le spui oamenilor din această ţară că vor călători fără viză în Uniunea Europeană și peste aproape trei ani tot nu călătoresc, aceștia vor avea motive temeinice să fie dezamăgiţi. Dacă îi vorbești electoratului despre valori și după asta te zbaţi mai mult pentru libertăţile publice ale homosexualilor și lesbienelor decât pentru cele ale copiilor, mamelor, orfanilor și săracilor, moldovenii au din nou motive de dezamăgire. Dacă le vorbești compatrioţilor noștri despre morală în politică și toată lumea asistă la un periculos fenomen de oligarhizare, iarăși nu vă miraţi că pe moldoveni îi apucă decepţia. Dacă le vorbești despre „Moldova fără sărăcie” și tuturor guvernanţilor le cresc milioanele de euro în conturi și în portmonee, iar cei mulţi pleacă în continuare cu sutele de mii peste hotare în căutarea unui loc de muncă (de obicei, necalificat și la negru), cum să nu fie moldovenii dezamăgiţi din nou? Dacă bugetul ţării este prădat ca și pe timpul lui Voronin, Lucinschi și Snegur, în loc să vedem miniștri și prim-miniștri la pușcărie, concetăţenii noștri sunt la fel de dezamăgiţi. Când Filat, în loc să și-l ia ca model pe Barroso, îl maimuţărește pe Putin până și la purtatul ceasului pe mâna dreaptă, transmiţând semnalul că trebuie să ne verificăm ceasurile după ora indicată de orologiul de la Kremlin, cum să nu devină eurosceptici foștii eurooptimiști?

Când marele și înaltul stâlp al „integrării europene” se îndoaie de nu știu câte ori pe an în faţa Patriarhului Moscovei, cum să nu fie suflarea naţională dezamăgită, de la mic la mare? Când ni s-a promis lustraţie, iar structurile statului, cele economice, politice și mediatice sunt ticsite în continuare cu soldaţii frontului invizibil sovietic, cum să nu te cuprindă dezamăgirea? Etc., etc., etc. Șirul poate continua la nesfârșit. Găsiţi și dumneavoastră alte exemple de acest fel, pentru că ele vă stau la dispoziţie cu duiumul. Ca să recurgem însă la un joc de cuvinte, vom spune că moldovenii sunt dezamăgiţi pentru simplul motiv că au fost amăgiţi și răsamăgiţi. Guvernarea actuală, dincolo de discursul proeuropean de paradă, se manifestă în fapt ca una mai antieuropeană decât toate celelalte pe care le-am avut înainte. Iar numărul celor care înţeleg acest lucru este din zi în zi tot mai mare, subliniind gravitatea situaţiei. Și mai grav însă este că factorii europeni și euroatlantici asistă pasiv și complice la evoluţiile politice, economice și sociale din Republica Moldova. Singurul comentariu rezervat, dar deloc în răspăr, pe care l-a reţinut opinia publică de la noi este cel venit la un moment dat din partea șefului reprezentanţei UE la Chișinău, care spunea că „luna de miere dintre Chișinău și Bruxelles s-a încheiat”. În rest, principalii noștri parteneri occidentali, Uniunea Europeană, Consiliul Europei și Statele Unite ale Americii, au preferat să păstreze o penibilă tăcere, nesupunând criticilor binemeritate practicile antidemocratice și derapajele guvernării de la Chișinău.

Este firesc ca într-o asemenea situaţie populaţia să fie dezamăgită și să caute alternative. Dacă Occidentul este pasiv în reacţii și părtaș la toată dezordinea din ţară, moldovenii cred, tot într-un soi de naivitate, că Răsăritul le-ar putea oferi o soluţie salvatoare. Asta și din cauză că ţara este văzută pe propriii ei cetăţeni, absolut eronat, ca un vagon pe roate, care poate fi mișcat geopolitic când în dreapta, când în stânga.

Așadar, atunci când Europa și America tac, moldovenii privesc spre Moscova. Întrebarea este: cât vor mai tăcea și Uniunea Europeană, și Consiliul Europei, și Statele Unite ale Americii? Cât, domnilor?

Emil CONSTANTINIU, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

10 FEBRUARIE 2012

Actualii conducători ai statului trebuie să ajungă pe banca acuzaţilor pentru uzurparea puterii de stat Rezoluţia mitingului de protest organizat de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei - Exprimându-ne indignarea faţă de nedorinţa capilor regimului anticonstituţional Ghimpu-Lupu-Filat de a începe un dialog cu opoziţia și cu reprezentanţii unor pături largi ale populaţiei pentru a găsi căile de depășire a crizei politice, precum și faţă de continuarea menţinerii nelegitime a puterii de stat de către conducătorii AIE, - Noi, participanţii la întrunirile organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, declarăm că suntem hotărâţi să continuăm protestele noastre pașnice până la demontarea definitivă și ireversibilă a mecanismului de uzurpare a puterii de stat.

- Eventuala renunţare la intenţia de a organiza un referendum de modificare a Constituţiei nu poate conferi legitimitate actualei puteri și nici servi drept pretext pentru nedizolvarea Parlamentului și evitarea alegerilor anticipate.

- Orice încercare de a reveni la alegerea președintelui ţării în actuala legislatură ar fi anticonstituţională.

- Un președinte ales contrar normelor stabilite de Constituţie, în condiţiile uzurpării puterii de stat, n-ar avea nici legitimitate juridică, nici dreptul moral de a ocupa această funcţie.

- Orice persoană care ar accepta să candideze la funcţia de șef al statului, ar deveni complice la crima de uzurpare a puterii de stat și ar risca condamnări penale deosebit de dure alături de capii regimului ilegal al AIE. - Un președinte ales în condiţiile de menţinere abuzivă a puterii de stat ar fi un impostor și ar provoca o și mai gravă aprofundare a crizei politice.

- Demontarea mecanismelor de uzurpare a puterii de stat trebuie să cuprindă restabilirea independenţei Justiţiei, inclusiv a Procuraturii, a Curţii Constituţionale și a Comisiei Electorale Centrale, precum și a altor organe ale puterii de stat prin modificări legislative și promovarea unor persoane responsabile și necorupte în fruntea acestor instituţii.

- După încetarea stării de menţinere ilegală a puterii de stat, noile autorităţi legale, care vor fi formate după alegerile parlamentare anticipate, vor asigura efectuarea unei anchete vaste, rapide și complete asupra crimei de uzurpare a puterii de stat, iar actualii conducători ai statului trebuie să ajungă pe banca acuzaţilor și să-și ispășească pedepsele în conformitate cu prevederile articolului 339 al Codului Penal.

- Condamnarea penală și ispășirea pedepsei de către criminalii de stat care au călcat în picioare suveranitatea poporului reprezintă singura garanţie că în ţara noastră va fi pus capăt odată și pentru totdeauna practicii vicioase când conducătorii de prim rang nu sunt trași la răspundere pentru nelegiuirile comise.

- Doar un proces penal cu rezonanţă largă în societate și în lume, efectuat de o justiţie cu adevărat independentă și necoruptă, va transforma Republica Moldova într-un stat de drept, unde toţi cetăţenii, indiferent de ranguri, sunt egali în faţa legii.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iurie ROŞCA:

Mecanismul de uzurpare a puterii de stat va fi demontat definitiv doar după ce vor fi băgaţi la puşcărie cei vinovaţi de această crimă În pofida blocajelor care au fost organizate pentru cei care au încercat să ajungă în inima capitalei, iatăne și astăzi, pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Indiferent de orice provocări, noi suntem și vom fi solidari.

Vom fi aici pentru a protesta împotriva dictaturii, împotriva uzurpării puterii de stat. Republica Moldova se află sub o guvernare nelegitimă, abuzivă și anticonstituţională. Uzurpatorii au întrerupt procedura de alegere a șefului statului și exercită puterea în afara oricărui cadru legislativ. Iată de ce suntem deciși să mergem până la capăt. Ne vom aduna aici în fiecare duminică până când vom debarca uzurpatorii și dictatorii aflaţi la guvernare.

Cei care au ajuns la putere în urma ultimelor alegeri parlamentare și-au subordonat toate instituţiile statului de drept în interesele lor mafiote. Toate structurile de stat și Justiţia, în

particular Procuratura și Curtea Constituţională, Comisia Electorală Centrală și toate celelalte organe autonome ale puterii de stat, se află sub controlul total al clanurilor mafiotice aflate la putere. Oligarhii și criminalii de stat, ca Vladimir Plahotniuc, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, controlează nu doar instituţiile politice ale puterii de stat, ei controlează și economia naţională, marile fluxuri de capital. Ei provoacă sărăcirea populaţiei, ei practică contrabanda, ei deturnează banii publici, ei își însușesc creditele și granturile venite din partea organismelor financiare internaţionale. Oamenii noștri care iau calea exilului în căutarea unei bucăţi de pâine sunt săraci și șomeri din cauza acestei guvernări antipopulare și antinaţionale. Oricât ar încerca ei să se menţină la putere prin metode abuzive, nu vor reuși.

Suntem solidari, suntem mulţi, suntem hotărâţi și vom obţine, până la urmă, debarcarea acestei guvernări și organizarea de alegeri libere și democratice în Republica Moldova. Pe lângă sistemul politic și economic,

controlat de actuala guvernare criminală, tot ei controlează principalele instituţii mass-media din Republica Moldova. Iată că am văzut cât costă„libertatea de expresie” și „independenţa” editorială a principalelor televiziuni și alte structuri media din Republica Moldova. Din nefericire, acestea s-au dovedit a fi, în majoritate absolută, nimic altceva decât extensiuni ale caracatiţei mafiotice care se află acum la guvernare.

Să le fie rușine celor care se consideră jurnaliști și care s-au transformat în niște propagandiști ordinari ai actualei guvernări. Ar mai avea o scuză dacă, cel puţin, situaţia economică și socială ar fi în favoarea actualei guvernări. Oamenii însă simt pe pielea lor ce înseamnă promisiunile electorale ale celor care au venit la putere. Ce înseamnă minciunile lor pe care le tirajează prin ziare în fiecare zi. Noi înșine, cei care ne aflăm aici, am fost denigraţi, spunându-se că dumneavoastră protestaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la îndemnul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, nu pentru că ei v-au

adus la sapă de lemn, nu pentru că sunteţi revoltaţi, ci pentru că noi, chipurile, v-am plăti bani pentru a vă aduce aici, în piaţă. Rușine să le fie.

Ne-am adresat personal președintelui interimar Marian Lupu, premierului Vladimir Filat, precum și celor trei conducători ai fracţiunilor parlamentare din coaliţia de guvernământ, cerându-le insistent să accepte o întâlnire cu reprezentanţii Comitetului nostru. Au refuzat. Nu avem, până în prezent, nici un răspuns. Singurul lor răspuns este denigrarea protestatarilor și utilizarea organelor represive împotriva celor care se solidarizează cu noi.

Dar, pe de altă parte, fraţilor, poate că nu suntem suficient de mulţi aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ca să fim mai convingători pentru ei. Ei bine, atunci când vom veni cu zecile și sutele de mii, când se va face mai cald, când drumurile vor fi deszăpezite, când oamenii vor putea circula liber, sunt convins că, în foarte scurt timp, ei vor fi cei care ne vor căuta pe noi, nu noi pe ei. Ei vor căuta să negocieze cu noi, nu noi cu ei. Ei vor fi cei care își vor recunoaște public greșelile, crimele și abuzurile pe care le comit.

Mai mult decât atât, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei declară

cu hotărâre că mecanismul de uzurpare a puterii de stat va fi demontat definitiv doar după ce vor pleca la pușcărie cei care astăzi uzurpează puterea. Justiţia trebuie să se înfăptuiască, astfel încât nici o altă guvernare care va ajunge să preia puterea în Republica Moldova să nu mai aibă nici un fel de tentaţie să abuzeze de mandatele pe care i le încredinţează poporul la alegeri. Aceasta este finalitatea. O vom obţine și sperăm că viitorul procuror general și justiţia independentă își vor face datoria, iar articolul 339 din Codul Penal își va găsi aplicare, iar cei care astăzi sunt în fruntea ţării vor ajunge la răcoare.

Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale 5 februarie 2012

Radu BUŞILĂ:

Alexei CAPBĂTUT:

Să venim cu toţii aici pentru a schimba regimul antidemocratic şi neconstituţional

Fiecare copil deal nostru se naşte cu o datorie de 1500 de dolari

Stimaţi prieteni!

Trăim într-o ţară în care ticăloșii și nebunii ne conduc. Noi, tinerii, cei mulţi și nemulţumiţi, suntem nevoiţi să plecăm peste hotarele ţării. Oamenii în vârstă din satele și orașele noastre sunt condamnaţi să moară în tăcere, fără căldură și fără mâncare.

Diseară, la toate televiziunile, vom urmări o nouă campanie de denigrare îndreptată împotriva noastră. Toţi ticăloșii ne vor critica, toţi descreieraţii ne vor blama. Noi însă avem obligaţia să le povestim tuturor celor

care au rămas acasă, rudelor, prietenilor, cunoscuţilor, adevărul despre ceea ce se întâmplă în fiecare duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Nu credeţi în ceea ce vi se spune la televizor! Duceţi-vă acasă și deschideţi frigiderul gol, pe el să-l credeţi.

Nu credeţi jurnaliștii mincinoși care se declară proeuropeni, liberi și democraţi.

Oameni buni! Mergeţi acasă și îndemnaţi toţi oamenii de bună-credinţă să vină aici, în fiecare duminică. Toţi cei care au onoare și demnitate, toţi cei care nu vor să fie

călcaţi în picioare de către impostorii de la putere. Să venim aici pentru a ne spune punctul de vedere și pentru a schimba acest regim antidemocratic, neconstituţional și rușinos.

Așa să ne ajute Dumnezeu! Jos Alianţa!

Alexandru CORDUNEANU:

Mă aflu aici pentru că nu pot fi indiferent faţă de situaţia în care se află astăzi Republica Moldova. În fruntea ţării noastre se află un grup de hoţi care au furat tot ce au construit părinţii și înaintașii mei. Au furat și ceea ce a construit generaţia mea. Ne-au furat și viitorul copiilor noștri. Astăzi, copiii noștri și noi inclusiv suntem sclavii lor. Copiii care apar astăzi pe lume se nasc cu datorii. Ei n-au reușit încă să se nască, dar deja sunt datori cu 1,5 mii de dolari.

A venit timpul să spunem: AJUNGE! A venit timpul să-i alungăm din ţara noastră pe cei care astăzi se află la putere. E ţara noastră, nu a lor.

Pavel MIDRIGAN:

Ţara noastră a ajuns prizoniera Alianţei mafioţilor

Le cerem, încă o dată, demisia

Concetăţeni, Republica Moldova a ajuns într-un moment critic. Ţara noastră a ajuns prizoniera Alianţei mafioţilor. Ţara este îngenuncheată de triumviratul Ghimpu, Lupu și Filat și partidele lor clientelare.

Pe când poporului i se face negru în faţa ochilor, guvernanţii fac fălci și burtă și tot posibilul pentru a se menţine ilegal la putere.

Statul, căzut pe mâinile oligarhilor, s-a transformat, în nici trei ani, într-un stat captiv. Viitorul ţării este în pericol.

Alianţa mafioţilor a subminat principiile statului de drept și ale democraţiei.

Algoritmizate și hiperpolitizate, instituţiile statului au fost subordonate anexei secrete a Acordului de constituire a Alianţei și poftei de îmbogăţire a oligarhilor.

Puterile legislativă și executivă, puterea judecătorească și mass-media au căzut pradă apetitului de putere a Alianţei mafioţilor.

Nu mai putem avea încredere în nici una din instituţiile statului Republica Moldova. Toate stau sub algoritmul Alianţei. Toate au fost transformate în servi umili ai oligarhilor. Nici CEC, nici Curtea Constituţională, nici CCA, nici Compania publică Teleradio-Moldova nu se mai află în serviciul poporului, toate sunt la cheremul Alianţei. Ţara zace sub jugul uzurpatorilor. Ţara se spetește, iar ei se îmbogăţesc și joacă tananica politică. Și, în bătaie de joc, nu-și declară averile care în ultimii ani au crescut ca pe drojdii. Iată că și parlamentarii Alianţei, manifestând un dispreţ perfid, și-au majorat cu încă 12 milioane de lei fondul de salarii pentru anul 2012. În condiţiile marasmului politic și economic generalizat, puterea de renaștere stă în cei care vin în fiecare duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale din toate colţurile ţării pentru a-și manifesta nemulţumirea și transmite guvernării mafiotizate un singur semnal: DEMISIA!

Suntem în piaţă pentru a treia oară și vom fi aici atât timp cât rezoluţia pe care am adoptat-o la 22 ianuarie nu va fi îndeplinită. După cum a mai fost menţionat, puterea nu are timp să discute cu noi. Prin lacheii lor au afirmat că în Piaţa Marii Adunări Naţionale vin niște oameni rataţi și niște oameni neîmpliniţi. Aceasta este atitudinea lor faţă de cetăţenii ţării noastre și faţă de alegători, inclusiv faţă de cei care i-au votat. Fiecare zi de tergiversare și ţinere cu două mâini de putere face și mai grea această culpabilitate.

De aceea, astăzi le cerem, încă o dată, demisia.

Anatol PLUGARU:

Orice preşedinte ales de această guvernare uzurpatoare va fi unul nelegitim Și săptămâna trecută a fost săptămâna lichelelor plătite din banii mafioţilor. Noi, împreună cu dumneavoastră, am fost numiţi de ei psihopaţi, tulburaţi psihic, sociopaţi, necrofili politici. N-au găsit însă astfel de cuvinte pentru cei care ne distrug ţara. N-au găsit asemenea cuvinte pentru cei care ne desfiinţează ca popor, ca oameni. Tot în această săptămână, la toate posturile de radio și televiziune a fost difuzată o știre, potrivit căreia, câteva sute de judecători, procurori, deputaţi, miniștri și alţi funcţionari de stat, care primesc bani din impozitele plătite de dumneavoastră, nu și-au declarat veniturile. Nu arată cât au câștigat. Oare de ce?

Eu mă adresez acestei alianţe incompetente: măi, băieţi, plecaţi cu binișorul, nu vă mai ascultă nici ai voștri, nici deputaţii voștri nu vă mai ascultă, nici miniștrii voștri, nici procurorii voștri. De ce vreţi să vă ascultăm noi?

S-au speriat și acum încearcă cu înfrigurare să iasă din această capcană în care s-au băgat singuri prin prostia lor.

Acum este clar că nu va mai fi organizat referendumul. Acum încearcă ca, în cel mai scurt timp, să aleagă președintele. Ei își imaginează că, dacă aleg președintele, problemele lor se rezolvă. Nu e chiar așa. Orice președinte ales de această gu-

vernare uzurpatoare va fi unul nelegitim. Mai mult decât atât, ei vor alege o matahală asemenea lor. Ei altceva nu pot face.

Cei care se fac vinovaţi de uzurparea puterii nu au dreptul să aleagă un președinte.

Înainte să ies astăzi din casă, fiul meu m-a întrebat: „Tată, azi e zi de odihnă, unde pleci?”. Eu i-am răspuns: „Fiule, mă duc să-mi apăr ţara, Republica Moldova. Așa cum au făcut și înaintașii noștri. Și tu, când vei crește, va trebui să faci același lucru.”

Jos oligarhii! Jos hoţii! Jos Alianţa!

EDUARD ROŞCA:

Viaţa a devenit extrem de scumpă, populaţia a intrat în incapacitate de plată Republica Moldova se află într-o situaţie extrem de dificilă. Suntem în situaţia în care trebuie să luăm atitudine, și anume, să spunem „NU!” oligarhilor și să le cerem demisia. Oamenii care, mai ieri, își făceau speranţe faţă de această alianţă, astăzi nu mai cred în nimic.

Cei care sperau că, odată cu venirea la putere a Alianţei, vor putea munci în ţara lor, fără a fi nevoiţi să plece peste hotare, au pierdut și această speranţă. Săptămâna trecută m-am întâlnit cu o familie cu trei copii. Mama acestor copii plângea și-mi spunea că nu mai are bani să-și hrănească copiii. Nu mai are bani să-și achite facturile. Viaţa a devenit extrem de scumpă, populaţia a intrat în incapacitate de plată.

Unde se uită guvernanţii noștri? Ei ne spun în fiecare zi că salariile au crescut, că viaţa a devenit mai bună. Cui i-a crescut salariul? Cui i-au crescut veniturile?

Fiecare zi de aflare la putere înseamnă creșterea salariilor pentru ei. Uitaţi-vă la ei cu câtă bătaie de joc își declară veniturile. De ce își permit să ne mintă cu atâta nerușinare?

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 FEBRUARIE 2012

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Un exaltat care arată fundul – profilul moral al alegătorului AIE A devenit deja o normă ca în fiecare duminică, atunci când în Piaţa Marii Adunări Naţionale au loc mitingul și marșul de protest, organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, puterea să-și trimită câţiva trepăduși care au drept misiune să strige, să urle, să ragă împotriva lui Iurie Roșca. După care presa aservită puterii tirajează imaginile cu acești contestatari ai fostului lider creștin-democrat, ba mai mult, acţiunile lor, ale doar câtorva indivizi, devin subiect de presă, iar manifestaţiile antiguvernamentale la care participă câteva mii de oameni sunt trecute cu vederea sau devin doar un element periferic în reportajele jurnaliștilor controlaţi de cei doi miliardari, Vladimir Plahotniuc și Vladimir Filat.

Așa s-a întâmplat la prima acţiune de protest, așa a fost și la a doua. Dar ceea ce s-a întâmplat în ultima duminică, pe 5 februarie, este de-a dreptul peste măsură. Duminică, cei care au venit să-l conteste pe Iurie Roșca nu erau oameni normali. Ba pot să afirm că erau chiar bolnavi. Furioși și plini de ură, exaltaţi până la paroxism, aceștia au urlat, au înjurat și s-au dedat la gesturi indecente. Ba chiar abjecte, dacă ţinem cont că nu pregetau să-și ridice în public poalele mantourilor, asemenea pirandelor care își ridică fusta, arătându-și goliciunea și pe faţă, și pe dos, și zic: „mânca-mi-ai...”. Să nu credeţi că exagerez. Cei care au văzut respectivele scene au fost mai întâi oripilaţi, după care dezgustaţi, ca în final să li se facă milă de indivizii care au venit în Piaţă ca să-l conteste pe Iu-

rie Roșca, înţelegând că aceștia trebuie ajutaţi, că ei au nevoie cât mai urgent de tratament specializat.

Printre contestatarii de grotă ai ex-președintelui PPCD, autorităţile au trimis și un cetăţean de culoare, proaspăt membru al partidului condus de Vitalia Pavlicenco, care purta o coală de hârtie pe care avea mâzgălite niște aberaţii, culese din arsenalul de denigrări pe care puterea le folosește de mai bine de 20 de ani împotriva lui Iurie Roșca. Acest fiu al Africii negre a obţinut de curând cetăţenia Republicii Moldova, imediat după care s-a și propus să fie ales președinte, iar acum a ajuns să ne fie judecător.

Deci, toate aceste elemente marginale, certate cu morala, deviante, au venit să-l denigreze pe Iurie Roșca și pe alţi membri ai Comitetului pentru

Apărarea Constituţiei și Democraţiei, cum ar fi, spre exemplu, Anatol Plugaru, pentru că aceștia cer demisia AIE, a lui Ghimpu, Lupu, Filat și Plahotniuc.

Aceste elemente marginale, cu morala șubrezită rău, sunt apărătorii guvernării, care este la fel de imorală și de ticăloasă ca și cei care ridică poala sau fusta cu nerușinare, etalându-și goliciunea.

Priviţi imaginile contestatarilor lui Iurie Roșca ca să vedeţi care este profilul moral al simpatizanţilor și apărătorilor AIE, ai lui Ghimpu, Lupu și Filat. Cei care intenţionează să mai voteze încă o dată cu Ghimpu, Lupu sau Filat trebuie să fie conștienţi în ce șleahtă imorală se vor înregimenta. A devenit deja un adevăr axiomatic: dacă ești om cu bun-simţ, nu mai poţi să votezi pentru niște nesimţiţi ca cei de la guvernare.

Este foarte interesant să aflăm ce va spune conducerea Ministerului de Interne, de ce nu a intervenit, pentru că gașca ridicătoare de poale a contestatarilor lui Roșca nu avea dreptul legal să manifeste nici în Piaţa Marii Adunări Naţionale, nici pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt? Ei nu au înștiinţat Primăria Chișinău că vor manifesta public și, chiar dacă ar fi depus o asemenea înștiinţare, oricum nu putea manifesta public, pentru că Piaţa este deja ocupată, în mod legal, de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei.

Faptul că poliţia nu a intervenit demonstrează o dată în plus că cei câţiva exaltaţi sunt sculele puterii, că guvernanţii i-au parașutat pe acești provocatori sperând că, în felul acesta, se va produce vreun incident, că se va ajunge la conflict și la alter-

caţii fizice între aceștia și susţinătorii lui Iurie Roșca. Astfel, Ghimpu, Lupu și Filat doresc să compromită protestele pașnice organizate de CACD, de aceea și recurg la serviciile unor marginali.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Duminică, ortacii lui Lupu, Ghimpu și Filat au rupt și călcat în picioare ziarul FLUX, un gest care ne amintește de fasciștii lui Hitler care dădeau foc la cărţi. Zadarnică trudă!

Trebuie să-i dezamăgim pe toţi răuvoitorii noștri, spunându-le că din ianuarie, tirajul ziarului FLUX este în creștere. Într-o singură lună, s-a dublat numărul abonaţilor la ziarul nostru.

FLUX este una dintre puţinele mijloace de informare în masă din Republica Moldova care nu este subvenţionat de nimeni și care își asigură cheltuielile

exclusiv din veniturile din abonamente și vânzări. Și numărul cititorilor noștri va crește în continuare. Dintr-un motiv foarte simplu, în timp ce presa guvernamentală și cea controlată de cei doi oligarhi-politicieni, Filat și Plahotniuc, minte de îngheaţă apele, făcând jocul murdar al puterii, noi spunem adevărul, noi spunem lucrurilor pe nume. De aceea, vom reuși. Și cu această ocazie, îi chemăm pe cititorii noștri care încă nu s-au abonat la FLUX să meargă la oficiile poștale ca să perfecteze un abonament la acest ziar. Și să îndemne și pe toată lumea pe care o cunosc să facă același lucru dacă vrea să știe ce se întâmplă cu adevărat în ţara noastră putred de săracă, guvernată de cei doi oligarhi putrezi de bogaţi, Filat și Plahotniuc.

SCRISOARE DESCHISĂ Ministerul Afacerilor Interne, domnului ministru Alexei ROIBU Domnule Ministru, Prin prezenta Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei Vă cere o întâlnire de urgenţă în vederea stabilirii modalităţilor de conlucrare între CACD și instituţia pe care o conduceţi. Necesitatea acestei întâlniri este dictată de acţiunile abuzive ale colaboratorilor MAI în teritoriu, îndreptate spre intimidarea și împiedicarea de a se deplasa a celor care doresc să participe la întrunirile noastre de protest. De asemenea, și de acţiunile provocatoare ale unui grup agresiv de persoane, care caută să obstrucţioneze întrunirile noastre pașnice.

Este absolut evident faptul că acţiunile agresive ale persoanelor care apar în fiecare zi de duminică urmăresc scopul de a provoca tensiuni cu protestatarii pașnici, pentru a compromite întrunirile noastre. Subliniem că lipsa măsurilor preventive de asigurare a ordinii publice, care ar fi descurajat provocatorii, lasă impresia că cineva dintre superiorii din cadrul MAI nu a dorit ca poliţiștii să acţioneze adecvat pentru curmarea acestui comportament cu incitare directă la violenţă.

Judecând după modul în care a fost reflectat mitingul de protest de duminică, 5 februarie curent, la posturile de televiziune afiliate puterii, se creează impresia că grupul de provocatori este dirijat de către cineva din conducerea actuală a statului, care coordonează atât acţiunile respectivilor huligani, cât și politica editorială a structurilor media proguvernamentală.

Pentru clarificarea acestor chestiuni, precum și pentru a evita pe viitor orice acţiuni de depășire a atribuţiilor din partea colaboratorilor MAI, precum și pentru a preîntâmpina tensionarea artificială a situaţiei politice, Vă rugăm să daţi curs fără întârziere demersului nostru.

Cu respect, Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei: Iurie Roşca, Pavel Midrigan, Anatol Plugaru, Alexei Tulbure, Eduard Roşca, Alexandru Corduneanu, Radu Buşilă

Iurie Roşca îi cere ministrului Şleahtiţchi să nu mai intimideze cadrele didactice şi studenţii Scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi Domnule Ministru, Apelez la Dumneavoastră cu rugămintea insistentă să opriţi acţiunile de intimidare și împiedicare a tineretului studios de a participa la manifestaţiile de protest, organizate de către Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei împotriva actualei guvernări, care a uzurpat puterea de stat.

Indicaţiile și circularele pe care le-aţi dat tuturor rectorilor de universităţi, directorilor de colegii și de licee de a nu permite tinerilor să vină la mitingurile și demonstraţiile de protest, sub ameninţarea cu sancţiuni și concedieri a acelor conducători care nu le vor executa, este una abuzivă și anticonstituţională.

Ca demnitar de prim rang este bine să cunoașteţi că Vă faceţi responsabil personal de încălcarea brutală a cel puţin două libertăţi fundamentale garantate de Constituţie: libertatea întrunirilor (art.40), libertatea opiniei și a exprimării (art. 32). În calitatea Dumneavoastră de dublu subaltern al lui Vladimir Filat, care vă este și șef de partid, și de Guvern, este bine să reţineţi că acţiunile ilegale pe care le comiteţi nu sunt doar reprobabile sub aspect moral. În condiţiile uzurpării puterii de stat de către capii coaliţiei de guvernământ, care menţin în mod ilegal puterea prin blocarea procedurii de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate, Dumneavoastră deveniţi părtaș la săvârșirea acestei crime. Astfel, Vă faceţi vinovat de complicitate la comiterea celei mai grave crime împotriva poporului, prevăzute de articolul 2 al Constituţiei „Suveranitatea poporului și puterea de stat”. Vă amintesc că pentru astfel de fapte, articolul 339 al Codului Penal „Uzurparea puteri de stat” stabilește pedepse cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Domnule ministru, în calitatea Dumneavoastră de persoană cu funcţii de răspundere aveţi obligaţia să fiţi un model de respect faţă de lege. Anume din acest motiv Vă cer să puneţi capăt intimidărilor și să Vă faceţi datoria fără a comite abuzuri.

Altminteri riscaţi ca în scurt timp să ajungeţi pe banca acuzaţilor alături de criminalii din actuala conducere a ţării.

Iurie ROŞCA, Membru al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei 8 februarie 2012

Alianţa sporeşte datoria cetăţenilor faţă de organismele financiare internaţionale Republica Moldova mai primește o tranșă de 77,5 milioane de dolari de la Fondul Monetar Internaţional. Aceasta face parte din creditul în valoare totală de aproximativ 572,7 milioane de dolari acordat ţării noastre în cadrul unui proiect de colaborare cu instituţia financiară, adoptat în ianuarie 2010.

Un recent raport al Băncii Naţionale a Moldovei arăta că în primele nouă luni ale anului 2011, datoria externă a ţării noastre a crescut cu 138 de milioane de dolari, atingând un nivel-record – peste 5 miliarde de dolari. Astfel, la 30 septembrie 2011, datoria externă brută a Republicii Moldova era de 5215,91 milioane de dolari, cu aproximativ 575 de milioane mai mare decât cea înregistrată la sfârșitul anului 2010. Potrivit unor calcule prezentate de ziarul „Adevărul”, la 30 septembrie 2011, fiecărui moldovean îi revenea o datorie medie de 1.465 de dolari, cu 162 de dolari mai mult decât la 31 decembrie 2010. În comunicatul FMI se menţionează că această ultimă tranșă a fost acordată în urma examinării de către Consiliul director al instituţiei a performanţelor economice obţinute de ţara noastră în cadrul programului de colaborare. Potrivit experţilor Fondului, „economia Moldovei a crescut viguros în 2011”: „Guvernul a

menţinut stabilitatea macroeconomică și financiară, a promovat o creștere balansată și a redus sărăcia în contextul Programului susţinut de FMI”, se mai arată în comunicat.

Poate că „în contextul programului”, sărăcia o fi fost redusă, nu însă și „în contextul” vieţii de zi cu zi a populaţiei din Republica Moldova. Pentru că majoritatea moldovenilor, potrivit ultimelor sondaje, se consideră săraci și foarte săraci. Și doar două procente spun că sunt bogaţi și nu duc lipsă de nimic. De unde să știe acei cetăţeni îngrijoraţi de creșterea preţurilor, de salariile și pensiile mici că la noi sărăcia a fost redusă cu mult succes!

La fel și creșterea economiei moldovenești pare să fie „viguroasă” doar dacă este văzută din exterior, pentru că, privită din interior, ea pare să fie destul de bicisnică. Într-o recentă analiză efectuată de EXPERT-GRUP, de exemplu, se precizează că, deși economia moldovenească a continuat să crească, această creștere poate fi calificată drept una sclerozată.

Analistul economic Viorel Chivriga opina în cadrul unei conferinţe de presă că „creșterea economică înregistrată în 2011 este una mioritică”. Potrivit acestuia, rezultatele pe care le înregistrează astăzi ţara noastră „sunt pe termen scurt, fără o urmare logică și, de fapt, „modelul vechi” de dezvoltare economică rămâne în continuare modelul Republicii Moldova”.

Viorel Chivriga este de părere că

schimbările așteptate nu s-au produs, adică nu există, deocamdată, „un climat instituţional mai bun, un mediu de afaceri prietenos, reforme structurale”. În schimb, „corupţia și birocraţia sunt la ele acasă”. Nu s-a produs schimbarea nici în agricultură, consideră analistul: „În majoritatea sectoarelor, agricultura a rămas la nivelul de dinaintea proclamării independenţei”. Într-un interviu pentru publicaţia noastră, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, preciza că datoria publică a Republicii Moldova nu este atât de mare, raportată la produsul intern brut. „Și dacă vom gestiona judicios această datorie, nu riscăm să ne supraîndatorăm sau să intrăm în incapacitate de plată”, menţiona el. Dar, în opinia lui, apar o serie de probleme care pun la îndoială capacitatea factorilor de decizie de a gestiona în mod adecvat resursele atrase. „Trebuie să constat cu regret că o bună parte dintre proiectele pe care Republica Moldova s-a angajat să le implementeze, au eșuat lamentabil. Este vorba, în primul rând, de megaproiectul privind

reconstrucţia drumurilor. Din banii care au fost alocaţi în acest scop în 2011 nu au fost valorificaţi nici 30 la sută. Și dacă noi nu avem capacitatea de absorbţie a resurselor care ne sunt oferite, nu suntem în drept să ne lamentăm că nu avem bani. Pentru că, iată, îi avem și nu putem să-i utilizăm în mod judicios”, constata Valeriu Prohniţchi.

Anterior, analistul se referea la capacitatea Guvernului de a utiliza în mod judicios aceste credite pentru acoperirea găurilor negre din buget, care trag economia în jos. În opinia lui, fără reformarea unor domenii-cheie, cum ar fi reducerea aparatului birocratic, instituirea unui sistem juridic transparent, în care toată lumea să aibă încredere, investitorii nu vor veni în Republica Moldova, adică, nu vor fi create locuri noi de muncă.

După mai bine de doi ani de aflare la guvernare, AIE a demonstrat cu prisosinţă că nu este interesată de promovarea reformelor. Ba dimpotrivă, impresia este că aceasta le torpilează cu bună știinţă, pentru că actualii potentaţi doresc săși menţină controlul asupra justiţiei, să păstreze sistemul administrativ corupt,

să protejeze monopolurile în economie etc. Reformele par să nu aibă nici o șansă în Republica Moldova, pentru că guvernarea este măcinată de interese economice divergente, este într-o luptă permanentă pentru redistribuirea acestor sfere de interese. Astfel, există puţine șanse că, într-un proxim viitor, împrumuturile contractate de actuala guvernare vor contribui la o creștere economică sănătoasă și de durată. Mai degrabă, acestea vor spori povara datoriilor care vor cădea pe umerii cetăţenilor. În lipsa altor realizări palpabile, guvernarea se laudă cu creditele contractate de la organismele financiare internaţionale. Și atâta timp cât împrumuturile vor fi acordate fără condiţionări dure, banii veniţi din exterior vor aduce doar o creștere economică iluzorie și nici pe departe „viguroasă”. Nu avem în vedere condiţionări gen închiderea școlilor, creșterea taxelor, impunerea unor măsuri de austeritate, ci reforme reale în domenii importante. Exemplul Greciei, dar și al altor state din spaţiul UE sunt o dovadă elocventă în acest sens.

Ioana FLOREA, FLUX

6

10 FEBRUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Important

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Episcopul Marchel cere demisia „acestei guvernări fariseice” şi sprijină protestele organizate de CACD Episcopul de Bălţi și Fălești, Preasfinţitul Marchel, sprijină manifestaţiile de protest organizate de către Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, care au loc duminică de duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală. „Vreau să îndemn creștinii la rugăciune îndeosebi pentru sprijinirea ideilor care sunt promovate în Piaţa Marii Adunări Naţionale, îi susţinem și le dorim Doamne ajută! Sunt foarte bucuros că se aud voci care sunt pentru apărarea moralităţii poporului nostru. Sprijin în toate acţiunile organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei”, a declarat Preasfinţitul Marchel.

Episcopul de Bălţi și Fălești a făcut aceste afirmaţii pe 3 februarie 2012, într-o conferinţă de presă din ajunul protestelor de duminică, 5 februarie. În cadrul conferinţei de presă, episcopul a constatat că guvernarea s-a întors cu spatele la Biserica Ortodoxă din Republica Moldova. El s-a arătat indignat de faptul că autorităţile centrale au refuzat să instituie o comisie mixtă care să revadă înregistrarea cultului islamic în Republica Moldova, Legea Antidiscriminare și Legea Cultelor. Astfel, episcopul susţine că premierul Vlad Filat i-a minţit și cere demisia actualei guvernări. „Salvarea ţării noastre de aceste catastrofe apocaliptice este posibilă doar cu preţul înlocuirii acestei guvernări fariseice”, a declarat Preasfinţitul Marchel.

Imediat după această conferinţă de presă, toată mass-media controlată de guvernanţi, în special cea aflată în proprietatea totală sau parţială a multimiliardarilor Filat și Plahotniuc, a declanșat un atac furibund și murdar împotriva acestui ierarh ortodox. Spre exemplu, jurnaliștii de la Publika TV, despre care se spune că s-ar afla în proprietatea premierului Filat, chiar au recurs la falsuri, ca să arate că episcopul Marchel nu s-ar bucura de sprijinul tuturor clericilor atunci când îndeamnă lumea să se roage ca Dumnezeu să-i ajute pe protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Într-o știre realizată, probabil, la comanda premierului Filat de Publika TV, se afirmă din start că „Nu toţi reprezentanţii Bisericii susţin îndemnul lansat

„… și ne izbăvește de cel Viclean …” ieri de episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel, potrivit căruia, credincioșii trebuie să se roage împotriva actualei guvernări”. În mod normal, ar fi trebuit să urmeze proba, adică numele și declaraţiile video ale unor „reprezentanţi ai Bisericii” care nu sunt de acord cu Preasfinţitul Marchel. Însă iată ce urmează: „Stareţa Mănăstirii de la Suruceni, Epistemia, a comentat cu rezerve îndemnul episcopului Marchel: „Noi, monahii, încercăm, cu mila lui Dumnezeu, să ne căutăm de ale noastre. Și cred că nu ar fi corect să încercăm să punem pe cântar ceea ce a rostit un episcop. Ţine de competenţa dânsului”.

Din declaraţia stareţei Mănăstirii de la Suruceni, Epistemia, nu reiese, sub nici o formă, că ea ar avea rezerve faţă de îndemnul episcopului Marchel sau, cu atât mai mult, că nu l-ar susţine, așa cum au pretins colegii noștri de la Publika TV. Cuvioasa Epistemia a spus doar că nu este de căderea ei și a celorlalte măicuţe de la Suruceni să se pronunţe asupra afirmaţiilor făcute de un episcop. Și atât. Deci, jurnaliștii de la Publika, pur și simplu, au recurs la un fals.

Un alt fals pe care același post de televiziune a încercat să-l propage

chiar în aceeași știre este că prin afirmaţiile făcute de Preasfinţitul Marchel, Biserica s-ar implica în politică. Mai mult, „enoriașii” chestionaţi de Publika, din câte se vede, nu cunosc nici ceea ce e Biserică, nici ceea ce e politică, au făcut următoarele afirmaţii: „Eu nu aș spune că ar fi corectă ideea ca Biserica să se implice în politică.

Sunt diferite lucruri” sau „Biserica își are locul ei în sufletul omului. Deși la fel nu-mi place guvernarea de azi, dar nu are nimic Biserica cu politica”. Este adevărat că Biserica nu se implică în politică, dar este absolut fals că prin declaraţia sa, Preasfinţitul Marchel ar fi făcut politică. El s-a referit la câteva chestiuni care ţin de înregistrarea cultului islamic în Republica Moldova, Legea Antidiscriminare

și Legea Cultelor, care, în mod firesc, intră în preocupările Bisericii.

Mai mult. Preasfinţitul Marchel nu și-a exprimat sprijinul în favoarea unei formaţiuni politice, în favoarea unor lideri politici, ci în favoarea unor protestatari care au ieșit în Piaţa Marii Adunări Naţionale la apelul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, care reprezintă societatea civilă, și nu societatea politică.

Dacă Preasfinţitul Marchel ar fi făcut politică, el ar fi trebuit să-și manifeste sprijinul pentru protestele organizate în fiecare sâmbătă de Partidul Comuniștilor, dar așa el i-a îndemnat pe enoriași să se roage în sprijinul protestelor organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Dar acești protestatari nu cer decât respectarea normelor legale și constituţionale de către guvernanţi, adică cer revenirea la legalitate și la normalitate, inclusiv și sub aspect moral. Episcopul Marchel și-a exprimat sprijinul pentru protestele organizate de CACD pentru că în cadrul acestora au răsunat „voci care sunt pentru apărarea moralităţii poporului nostru”.

Am spus mai sus că presa aservită puterii l-a atacat pe episcopul Marchel la indicaţiile premierului. Drept dovadă poate servi și faptul că aceeași Publika TV pune pe post, în aceeași zi, și declaraţia premierului Filat, care (vai, ce coincidenţă nevinovată!) vociferează aceeași inepţie cu privire la Biserică și politică. „Eu vreau foarte mult ca preoţii să se ocupe de sufletele oamenilor. Și să-și facă datoria. Să știţi că pentru viitor eu nu voi mai cometa.

Rămâne pe conștiinţa și pe judecata Acelui de Sus ceea ce fac acești slujitori”, declară cu viclenie premierul.

Culmea fariseismului, pe de o parte,

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

IURIE ROŞCA:

Cine le-a permis guvernanţilor să scuipe în credinţa noastră ortodoxă?

Am fost plăcut surprinși de o declaraţie recentă făcută de unul dintre conducătorii Bisericii Ortodoxe din Moldova, Preasfinţitul Marchel, episcop de Bălţi și Fălești. Noi nu am avut nici o idee despre intenţia Preasfinţiei Sale de a face declaraţii de simpatie și solidaritate cu protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Dar îi suntem profund recunoscători acestui fruntaș al Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova pentru curajul de a declara chiar și în nume propriu că este solidar cu cei care apără valorile democratice, dar și creștine din această ţară.

Aţi văzut ce campanie de denigrare s-a stârnit în așanumita presă liberă? Aţi văzut cum guiţau așa-numiţii comentatori politici? Aţi văzut ce istericale s-au stârnit pe toate canalele canaliilor aservite puterii? Aţi văzut câtă ură drăcească, antihristică zace pe coridoarele actualei puteri?

Cine le-a permis să scuipe în credinţa noastră ortodoxă?

Cine le-a permis să prezinte Biserica Ortodoxă ca pe o organizaţie neguvernamentală sau ca pe, vezi Doamne, o corporaţie? În această ţară, peste 96 la sută din cetăţenii ei sunt ortodocși. Noi vrem ca Guvernul,

ca Parlamentul să reprezinte interesele ortodocșilor, a creștinilor, a oamenilor cu moralitate, cu bun-simţ, cu răspundere faţă de Dumnezeu și faţă de aproapele lor. Încă o dată sincere recunoștinţe înaltului ierarh Marchel pentru cuvintele de solidaritate și de dragoste creștină pe care le-a spus într-o conferinţă de presă. Este un semnal foarte frumos că un comitet civic cum este Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei găsește consonanţă în sufletele celor mai importanţi exponenţi ai Bisericii Ortodoxe.

Să nu uităm că bolșevicii au

schimonosit pe vremuri acea vorbă pe care o spune Mântuitorul ucenicilor săi: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea (bolșevicii ruși spuneau: cine nu este cu noi este împotriva noastră – n. red.). Cine este împotriva Bisericii Orto-

Părintele Petru BUBURUZ:

Desfrâul şi nelegiuirea, pe care le promovează autorităţile şi mass-media, îi va determina pe oameni să se răzvrătească Părintele Petru Buburuz, parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel” din Chișinău, parohie aflată sub jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei, avertizează asupra riscurilor la care sunt supuși copiii, în urma emisiunilor televizate și filmelor pe care le difuzează astăzi televiziunile. Părintele Petru afirmă, într-un interviu, că autorităţile Republicii Moldova sunt preocupate de propriile interese și permit promovarea imoralităţii și violenţei, astfel încât copiii sunt educaţi de mici să fie agresivi, cruzi și desfrânaţi. Totodată, preotul avertizează asupra faptului că această situaţie ar putea genera revolte „asemenea celor din ţările arabe” din partea oamenilor simpli, care se vor răzvrăti împotriva dominaţiei desfrâului și a banilor. „Asistăm zilnic la ucideri, împușcături, cazuri de pedofilie, manifestări homosexuale și multe alte știri de acest gen. Eu consider că vinovată de această situaţie este, în primul rând, televiziunea, dar și statul, Guvernul, care nu are grijă de ceea ce li se arată copiilor. Din această cauză, avem situaţii când un copil de doar 14 ani a comis deja peste 100 de infracţiuni.

De ce se întâmplă toate acestea? Pentru că statul nu manifestă grijă, oamenii care conduc ţara se preocupă de interesele lor și uită de cel mai valoros patrimoniu al ţării – poporul. Ceea ce vedem, în fiecare zi, la toate televiziunile – numai desfrâu, numai ucideri – fac rău poporului și ar trebui interzise. Chiar și în Uniunea Sovietică era mai bine la acest capitol. Filmele care

premierul vrea să-i confere prin lege homosexualităţii statut de normalitate, să o promoveze ca pe o practică sexuală normală, iar pe de altă parte, le cere preoţilor să-și facă datoria, să se ocupe de sufletele oamenilor. În final, vom preciza că membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei și toţi participanţii la mitingul de duminică au salutat cu aplauze gestul prin care episcopul Marchel s-a solidarizat cu protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Prezentăm alăturat și discursul lui Iurie Roșca la acest subiect.

erau arătate atunci erau ziditoare de suflet”, constată preotul.

De asemenea, părintele Petru s-a arătat îngrijorat de faptul că astăzi televiziunile nu mai pun preţ pe valoarea umană, iar businessul și banii au ajuns să domine vieţile oamenilor. „Există foarte multe lucruri frumoase care pot fi arătate la televizor. De ce nimeni nu-i arată pe oamenii simpli, pe cei care muncesc? Oamenii săraci îi văd pe cei care se distrează, iar acest lucru provoacă nemulţumire. În această situaţie, riscăm să se întâmple și la noi ceea ce se întâmplă în ţările arabe. Putem ajunge într-un astfel de moment critic. Businessul planează asupra vieţilor noastre, a tuturor. Ne pierdem genofondul. Există multe familii care nu au cu ce se hrăni. E o problemă socială extrem de grea. Dar în afară de această lipsă de pâine și sare, un rău foarte mare îl fac programele de televiziune pe care le avem astăzi.

Aceste filme pe care le produce Hollywood-ul… Este iadul pe pământ. Copiii noștri învaţă cum să împuște, cum să ucidă, cum să fure. Or, acesta este rezultatul la tot ceea ce vedem la televizor”, a subliniat parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel”, Petru Buburuz.

Amintim că, acum câteva zile, un alt ierarh al Bisericii Ortodoxe din Moldova, episcopul de Bălţi și Fălești, PS Marchel, a criticat dur autorităţile statului pentru faptul că atentează la valorile creștine ale acestui popor, promovând legi anticreștine și antitradiţionale, și a cerut demisia actualei guvernări.

doxe este împotriva acestui popor. Cine ridică vocea sau mâna împotriva credinţei noastre strămoșești este împotriva propriului popor.

Ateii, devianţii, nebunii, toate stârpiturile adunate în fruntea piramidei statale și

servanţii lor din spaţiul public nu au decât să se exhibiţioneze în convingerile lor antihristice. Noi suntem și vom fi pentru vecie creștini.

Dumnezeu să ne ajute să scoatem la bun sfârșit lupta noastră dreaptă și sfântă!

Mitul şmecherului care ajunge premier şi alte mituri autohtone Gustave le Bon, în celebra sa„Psihologia maselor”, spunea că toate tipurile de societate se întemeiază pe mituri. Societatea modernă a creat și ea miturile sale: mitul Ioana d’Arc, Pavlic Morozov, Steve Jobs.

Moldova, mai săracă, a creat și ea un mit – mitul șmecherului care ajunge premier. Și ce credeţi, șmecherul chiar a ajuns premier!

Mai sunt și alte mituri autohtone, cum ar fi acela al curvei care ajunge divă de televiziune sau nevastă de bancher. Apoi mitul mitocanului care ajunge miliardar și se trage cu rollse-royce-u’ prin Chișinăul plin de gropi. Apoi mitul oengistului care poate face bani dacă devine homosexual și tot așa. Și toate aceste mituri sunt promovate de actuala guvernare, în frunte cu Vlad Filat, el însuși un personaj mitologic.

Recent premierul Filat a mai făcut o declaraţie vrednică de un premier mitologic: cică, preoţii trebuie să se ocupe de sufletele oamenilor, nu de politică. Bună idee, Domnule Premier, doar că nu e originală – excluderea preoţilor și a creștinilor, în general, din viaţa statului a fost ideea lui Lenin. Peste tot în lume credincioșii participă la viaţa statului, iar Biserica Catolică funcţionează și ca stat, fapt pe care un premier trebuie să-l cunoască, cel puţin de la ambasadorul său la Vatican.

Sigur că pentru un premier mitologic, cum e Vlad Filat, ar fi un chilipir ca Biserica să-și asume toată răspunderea pentru criza spirituală și disperarea în care au fost aruncaţi oamenii.

Filat și guvernarea sa să se ocupe doar de bani. De banii lor, bineînţeles.

Savatie BAŞTOVOI indirect.md

FLUX

Geopolityka: Un trădător în conducerea SIS Valentin Dediu a divulgat secrete de stat serviciilor de spionaj ucrainene şi române

Valentin Dediu Portalul polonez Geopolityka.org a publicat recent un articol în care relatează despre implicarea directorului interimar al Serviciului de Informaţii și Securitate, Valentin Dediu, în scandalul de transmitere a unor secrete de stat ale Republicii Moldova către serviciile de spionaj ale Ucrainei și României.

Acest material a fost tradus din poloneză și republicat de evrazia.org, portal pe care își

publică textele politologul și jurnalistul rus Aleksandr Dughin, care este și ideologul„Mișcării pentru Eurasia”, sociolog al Universităţii Lomonosov, unul dintre artizanii actualei politici externe a Rusiei și fost consilier al președintelui Vladimir Putin.

Pentru că până acum ziarul FLUX a urmărit acest subiect cu multă atenţie, preluăm un fragment din acest text din Geopolityka.org, care este inti-

tulat „România Mare și Moldova mică”. Amintim cititorilor noștri că actualul securist și fost KGBist Valentin Dediu este moșul deputatului Partidului Liberal, Corina Fusu. Lectură plăcută!

Valentin Dediu a fost reţinut în incinta Lavrei Pecersca din Kiev, în moment ce-i transmitea unui diplomat român documente ce conţineau un secret de stat al Republicii Moldova.

După demiterea directorului Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova (SIS RM), Gheorghe Mihai, prin decretul președintelui interimar al Republicii Moldova din 24 martie 2010, generalmaiorul Valentin Dediu a fost numit director interimar al acestei instituţii, care, anterior,

în perioada anilor 1988-2001, a deţinut un șir de funcţii de conducere în organele securităţii de stat, inclusiv pe cea de șef al aparatului directorului Serviciului de Informaţii și Securitate. Prin decretul președintelui Republicii Moldova N. 439-III din 28 decembrie 2001, el a fost numit în funcţia de director adjunct al SIS. În perioada 2007–2009, Dediu a fost reprezentantul oficial al SIS în Ucraina. Cu referire la perioada în care deţinea această funcţie, atunci, în ziarul „Moldavskie Vedomosti”, a fost publicată o informaţie potrivit căreia Dediu a fost implicat în scandalul legat de transmiterea unor secrete de stat ale Republicii Moldova către

serviciile speciale ucrainene și românești. Asta a avut loc la Kiev, când, cu aprobarea lui Artur Reșetnicov (care atunci deţinea funcţia de director SIS), șeful serviciului de siguranţă internă al SIS, Alexandru Bejenari, a desfășurat o măsură operativă vizându-l pe Dediu.

Ca rezultat, Dediu a fost reţinut în incinta Lavrei Pecersca din Kiev chiar în momentul în care transmitea unui diplomat român documentele ce conţineau secrete de stat ale Republicii Moldova.

După asta, Dediu a fost adus în Republica Moldova și interogat. El a depus mărturii prin care a recunoscut că a divulgat secrete de stat, însă, din circumstanţe necunoscute, și-a

continuat serviciul în organele de securitate. Mai mult ca atât, după ce Partidul Comuniștilor

a plecat de la putere, Ghimpu i-a încredinţat această funcţie.

Din decembrie 2009 până în

martie 2010, practic un trădător a fost șeful aparatului directorului SIS.

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 FEBRUARIE 2012

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

HANAtul MOLDOVA De la o vreme, în Republica Moldova nu mai avem președinţi, spicheri, miniștri, și primari. Fiindcă președinţii sunt aleși de popor, responsabili în faţa acestuia, și, în consecinţă, dependenţi de voinţa populară. Ceea ce avem însă, sunt adevăraţi Hani.

Hanii nu se preocupă de interesul naţional, ci de cel personal. Hanii îi tratează pe cetăţeni ca pe niște slugi sau, în cel mai bun caz, ca pe niște indivizi lipsiţi total de creier și de simţul demnităţii. Fiecare ministru-han își vede ministerul ca pe o moșie proprie, iar subalternii – ca pe niște robi.

Hanii pot merge beţi la volan, umili poliţia, fără a fi trași la răspundere. Hanii își pot pune la detenţie concurenţii economici, dându-le câte 10 ani de pușcărie. Hanii pot estorca câte 100 de milioane de dolari anual de la întreprinderile de stat, fără a fi supuși ostracizării publice. Ba unii mai primesc și distincţii de stat. Avem hani, numiţi se pare din glumă, vicespicheri, care pot impune zeci de deputaţi, „aleși ai poporului”, să aștepte umil la intrarea în Parlament, până ei nu vor binevoi să treacă…

Hanii pot vinde funcţii altor hani (de exemplu, cea de vicespicher), pretinzând mai apoi, cu tupeu și impertinenţă, că sunt martiri! Unii din ei, care se mai declară și „liberali”, nu doresc alegerea președintelui, împingând ţara spre referendum și anticipate. Acestora le este în cot de criză, instabilitate, sărăcie, haos. Principalul, funcţia de spicher sau 15% de voturi…

Hanii pot modifica Constituţia după bunul său plac, pot scuipa pe lege, fără riscul de a fi criticaţi, nu că penalizaţi. Hanii deţin moșii, slugi, bănci, averi fabuloase. Hanii își pot numi nepoţii șefi la primărie, președinţi la Banca Naţională, deputaţi. În raioane, avem aceiași hani, care se supun orbește hanilor de la Chișinău.

Situaţia va deveni dramatică de tot, dacă Hanul Interimar va deveni HAN, cu toate actele în regulă. Atunci, Republica va fi strivită, iar ţara se va transforma în Kaganat de tip mongol.

Dacă în perioada cât era spicher din partea PCRM, mai apoi un simplu deputat, candidat la funcţia de președinte, Lupu reușea să creeze aura unui politician solid, sobru, echilibrat, plin de rafinament și inteligenţă

politică, din momentul așezării în jilţul prezidenţial, s-au produs metamorfoze dramatice cu acest personaj. Chiar la o analiză superficială, putem observa, că, practic, fiecare discurs, demers sau vizită externă a interimarului stârnește reacţii controversate, ba chiar negative. Se creează impresia că Lupu depune un efort considerabil pentru a se autocompromite și, ceea ce este mai important, de fiecare dată reușește! Partea negativă a acestui spectacol de prost gust constă în faptul că odată cu el se compromite și instituţia prezidenţială, care este coloana vertebrală a sistemului politic moldovenesc. Mai mult – se compromite însuși statul. Doar un singur argument voi aduce ca să-mi fortific această teză: în Guvern, conform sondajului IPP din noiembrie 2011, au încredere 18,6%, în Președinţie – doar 15,2%! Deci, de când Lupu e președinte interimar, încrederea în această instituţie a scăzut catastrofal, președinţia fiind pentru prima dată în istorie depășită de Guvern…

Lupu a comis o greșeală fatală când l-a minţit pe S. Narâșkin privind o eventuală alianţă cu PCRM. Astfel, Lupu a compromis relaţiile Moldovei cu Rusia. La întâlnirea Lupu–Grâzlov, în iarna lui 2011, ultimul nici măcar nu s-a istovit să-l petreacă, cum o cere eticheta diplomatică, exprimându-și astfel atitudinea.

Pentru a nu lăsa teren pentru discuţii, la reîntoarcerea lui Lupu din Moscova, a fost blocată o partidă semnificativă de vinuri moldovenești!

Lupu a fost impus să formeze Consiliul pentru reformarea Justiţiei, formată din oamenii Păpușarului, să sară în apărarea raiderilor, fiind astfel ostracizat

de europeni (spre exemplu, Dirk Schuebel). Lupu, care prin funcţia deţinută este și garant al Constituţiei, a fost unul dintre promotorii înfocaţi ai modificării Legii Supreme, prin lege organică, fiind ridiculizat astfel de toţi experţii. De fapt, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, Lupu propunea încălcarea flagrantă a principiilor constituţionaliste.

Decizia Curţii din 20 septembrie a fost și ea o lovitură umilitoare pentru Lupu, descalificându-l integral.

Tot el a criticat dur întâlnirile lui Filat cu Smirnov din Germania, organizate sub egida OSCE. Din păcate pentru Lupu, și OSCE, și comisarul UE, Catherine Ashton, și reprezentanţii SUA au salutat întâlnirea, fapt ce a fost o lovitură de imagine grea pentru interimar.

La 28 septembrie, în adresarea sa către naţiune, Lupu a afișat public voinţa de retragere din funcţia de candidat la Președinţie, ca mai pe urmă, fără nici un pic de jenă și demnitate elementară, să se înfige cu dinţii în această funcţie.

La 13 octombrie, în ședinţa în plen a Parlamentului s-a pus

problema demiterii procurorului general. Lupu, insistând pe menţinerea procurorului general în funcţie, care a fost numit prin algoritm politic, confirmase faptul că se opune depolitizării instituţiilor de drept și reformării justiţiei. Deci, tocmai acel care ar trebui să fie un promotor înfocat al reformării sistemului, a apărut în ipostaza de protector al structurilor și grupelor de interese mafiote. Or, aceste cerinţe sunt prezente și în planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Sper că acum este clar că în 2012, puţin probabil, că vom avea regim liberalizat de vize.

La 16 octombrie, la o emisiune la Prime, Marian Lupu a declarat că procurorul va prezenta probe vizând implicarea unor funcţionari de stat în activităţi ilicite și cu caracter criminal. Era o situaţie ieșită din comun și plină de cinism. Lupu, afirmând că procurorul va veni în Parlament cu dosare, demonstrase o dată în plus, că el a dat comanda politică de răfuială cu oponenţii politici. Vă imaginaţi așa ceva într-un stat european sau cu aspiraţii europene? Doar pentru acest demers, Lupu putea fi su-

pus procedurii de impeachment (demisie). Acest lucru însă, nu s-a produs. Alianţa, menţinând o solidaritate falsă, a trecut cu vederea peste acest act descalificant.

După acest eveniment de tristă faimă, degradarea morală și politică a interimarului a pornit în ritm accelerat.

Lupu şi responsabilitatea Amintim că Lupu pleda pentru tergiversarea adoptării legii bugetar-fiscale și a Bugetului de stat, compromiţând astfel securitatea social-economică a ţării, fiind dur apostrofat și de misiunea FMI în Moldova. Mai mult ca atât. Lupu, pierzând totalmente contactul cu realitatea, a criticat vehement scrisoarea reprezentantului FMI, în care acesta își arăta îngrijorarea faţă de situaţia social-economică creată, făcând-o, plus la toate, publică. Se pare că Lupu a uitat că este reprezentant, și încă de top, al guvernării, nu al opoziţiei. Trebuie să fii total lipsit de inteligenţă politică ca să faci asemenea declaraţii, să deconspiri documente la care,

Interimarul e gol, dar mănâncă la icre roșii

România are un nou guvern PDL-UDMR Luni, 6 februarie, premierul României, Emil Boc, a demisionat, ca urmare a protestelor stradale din ultimul timp, desfășurate în orașele din întreaga ţară, prin care s-a cerut demisia președintelui Traian Băsescu, a Cabinetului Boc și organizarea de alegeri parlamentare anticipate. În aceeași zi, președintele României a desemnat un candidat pentru funcţia de prim-ministru, acesta fiind Mihai Răzvan Ungureanu, în vârstă de 44 de ani, director al Serviciului de Informaţii Externe și fost ministru al Afacerilor Externe în guvernul Tăriceanu.

Joi, 9 februarie, guvernul Ungureanu a fost învestit de Camerele reunite ale Parlamentului, în absenţa deputaţilor și senatorilor din Opoziţie, cu 237 de voturi pro și 2 voturi contra. Partidul Democrat Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România rămân în continuare la putere.

Potrivit presei de la București, premierul învestit a subliniat preocuparea noului Guvern pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, dar și stimularea înfiinţării de locuri de muncă, creșterea investiţiilor și a ratei de absorbţie a fondurilor europene, eradicarea marii corupţii. „România este a noastră și poate fi schimbată de fiecare dintre noi. O naţiune este expresia unei mari solidarităţi. Mă bazez pe buna credinţă a cetăţenilor acestei ţări, care nu au întors spatele, care nu au refuzat, care nu s-au văitat și nu au fost descurajaţi. Mă bazez, de asemenea, pe calitatea și voinţa echipei pe care am plăcerea să o conduc”, a mai spus premierul Mihai Răzvan Ungureanu la tribuna Legislativului de la București.

Cabinetul Ungureanu numără 18 membri, dintre care 8 provin din Cabinetul Boc (Marko Bela, Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Gabriel Oprea, Ladislau Rutli, Leonard Orban, Cătălin Predoiu și Cristian Diaconescu). După cum a remarcat presa română, guvernul Ungureanu este cel mai „tânăr” guvern în istoria României, cu o medie de vârstă de 44,5 ani, și primul condus de o persoană care provine, potrivit presei române, dintr-o familie de intelectuali evrei din Iași.

Portalul„business24.ro” îi face proaspătului premier de la București următoarea prezentare:„Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit șef al SIE în 2007, cu 295 de voturi „pentru”, din cei 318 parlamentari prezenţi. Anul trecut, prin decretul președintelui Traian Băsescu, semnat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial din 9 februarie 2011, noul premier a primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer.

Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns la șefia SIE după un mandat de trei ani în funcţia de ministru al Afacerilor Externe, instalat la data de 29 decembrie 2004 în Guvernul Tăriceanu. La acel moment, actu-

7

practic, ai subsemnat. Amintim cititorilor că memorandumul neinspirat cu FMI, care a determinat optimizarea școlilor, primăriilor, îngheţările salariale, majorarea accizelor – a fost negociat de ministrul Economiei, Lazăr, reprezentant PDM. Și asta în situaţia în care criza economică este pe linie ascendentă, iar obligaţiile externe ale Republicii Moldova nu lasă teren pentru asemenea exerciţii retorice. Cred că sunt de la sine înţelese riscurile la care a supus interimarul economia naţională, care, astfel, putea să rămână fără asistenţă financiară în plină criză economică. Asistenţă, care chiar dacă este una cu efecte destul de contradictorii, ba chiar negative, permite totuși supravieţuirea economică a ţării.

Lupu a compromis legislativul, în general, și AIE, în particular, prin obligarea deputaţilor de a prezenta buletinul la ieșirea din cabina de vot, moment care, a fost sancţionat de Curtea Constituţională. Astfel, “garantul Constituţiei” a devenit, pentru a câta oară(!), instigatorul principal la violarea Legii Supreme. În acest fel, a devenit clar că președintele interimar a amăgit populaţia, colegii de alianţă și partenerii externi, asigurându-i pe toţi că are voturile necesare pentru a deveni președinte. În loc să-și ceară scuze de la cetăţeni și colegii de alianţă pentru acest act rușinos și umilitor, Lupu a alunecat definitiv în zona absurdului, promiţând că se va ocupa personal de depistarea celui care nu a votat pentru Măria sa! Ne-am fi mirat dacă interimarul se ocupa personal de problema atragerii investiţiilor, creării locurilor de muncă, combaterea corupţiei sau măcar finisarea caselor din zona Cotului Morii. Nu. Interimarul e ocupat de probleme mult mai măreţe, fără să-și dea seama că se compromite la superlativ. Absurdul situaţiei constă în faptul că Lupu cerea penalizarea de-

putaţilor tocmai pentru un lucru care este garantat constituţional – dreptul la libera exprimare a votului, nesilit de nimeni!

Cred că nu voi descoperi America dacă voi afirma că Lupu, din președinte interimar, s-a transformat într-un individ palavragiu, care își promovează înfocat interesele de partid, uitând cu desăvârșire că obligaţia sa supremă este protejarea interesului naţional.

Lupu şi “patriotismul” La 18 ianuarie, președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a efectuat o vizită de lucru la Kiev, la invitaţia președintelui Ucrainei, Victor Ianukovici.

Președintele ucrainean Victor Ianukovici a declarat, în cadrul unei întrevederi cu președintele interimar Marian Lupu, că Ucraina este gata să aprovizioneze Republica Moldova cu gaze naturale, dacă vor apărea probleme în timpul negocierilor privind noul contract de livrare a gazelor naturale cu „Gazprom”.

Informaţia a fost confirmată de serviciul de presă al președintelui interimar.

Vlad Filat a rămas stupefiat de această declaraţie a serviciului de presă al președinţiei moldovenești. E și normal, fiindcă astfel, Lupu a dat de înţeles că ar putea exista noi războaie ale gazelor cu Moscova. Și asta în condiţiile în care Moldova are garantată aprovizionarea cu gaze naturale, negocierile fiind axate pe subiectul reducerii preţului. În acest fel, Lupu a tensionat în mod intenţionat relaţiile cu monopolistul rus, a compromis procesul de negocieri și a creat o imagine proastă Guvernului și premierului, dând de înţeles că acesta nu gestionează situaţia!

Iată și preţul „patriotismului” interimarului. La aceeași întâlnire cu Ianukovici, Lupu, erijându-se în poziţia de Han, a făcut lobby în businessul energetic pentru

Păpușar, lucru confirmat de unele media moldovenești, care au avut acces la stenograma discursului. Interimarul l-a asigurat pe președintele ucrainean că el “controlează integral situaţia din Moldova”, că premierul este un executant fidel al ordinelor sale.

La finele întâlnirii, interimarul, intrând, probabil, într-un delir pronunţat, a declarat cu trufie: „Я пришлю к Вам Филата, для обсуждения технических деталей”.

Lupu şi referendumul Acum, ca și în 2010, Lupu iarăși vine cu ideea aberantă de referendum, doar pentru a se menţine cu orice preţ în funcţie. Chiar dacă preţul ambiţiilor sale este democraţia, Constituţia, drepturile omului, valorile europene. Să ţii 2 ani o ţară prizonieră a propriilor ambiţii, iar mai apoi să dai lecţii de morală politică propriilor colegi și cetăţeni – iată mostra clasică de dedublare morală, marca LM. Acest interimar chiar depășește orice limită a bunului-simţ: își taxează colegii, acoperă raiderii, violează Constituţia, acoperă funcţionarii corupţi, se opune dizolvării Parlamentului, urzește planuri de revenire la funcţia de președinte, creează impedimente în activitatea Guvernului.

Așa o năpastă (președinte) Moldova nu a mai avut de mult.

Ne exprimăm speranţa că în viitor, electoratul va penaliza acei politicieni care pun interesul personal mai presus decât pe cel naţional, interesul clanurilor oligarhice mai presus decât pe cel al cetăţenilor. Decizia ne aparţine.

Oricum, un proverb mai vechi rămâne pentru noi valabil: un popor format din oi, naște o putere formată din lupi…

Sau totuși, din (pa)hani?

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

Mihai Răzvan Ungureanu – un pas pripit O dimineaţă rece. Ne salutăm politicos, protocolar fără prea mult elan. Urcăm în avionul prezidenţial, spre Bruxelles. Mihai Răzvan Ungureanu jovial, pentru fiecare cu câte o vorbă bună. Ne căutăm locurile așteptând ca Președintele să decidă programul. Abordăm de îndată agenda discuţiilor sau după decolare? e întrebarea nepusă, dar la care așteptăm toţi un răspuns.

alul prim-ministru avea 36 de ani și devenea astfel cel mai tânăr ministru de Externe al României.

Acesta a demisionat la 4 februarie 2007, în urma reţinerii a doi muncitori români în Irak. La acel moment, premierul Tăriceanu l-a acuzat pe Mihai Răzvan Ungureanu că l-a informat doar pe șeful statului în legătură cu acest caz, nu și Guvernul.

După demisia din funcţia de ministru al Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu a redevenit reprezentant al României la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), cu sediul la Viena.

Acesta s-a înscris în PNL în 2004, însă s-a autosuspendat din partid, pentru că era incompatibil cu funcţia deţinută la SECI. Înainte de a ocupa funcţii publice, actualul prim-ministru a exercitat funcţia de profesor la Liceul de Filologie-Istorie„Mihai Eminescu” din Iași.

Acesta a ocupat pe rând diferite grade didactice: preparator (1992-1996), asistent (1996-1998), lector (1998-2005) și apoi conferenţiar (din 2005).

Mihai Răzvan Ungureanu s-a născut la data de 22 septembrie 1968, la Iași. Șeful SIE a studiat la Liceul de matematică-fizică „Costache Negruzzi” din Iași, iar în 1988, a devenit student la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași. În perioada cât a fost student, a deţinut poziţiile de membru al Senatului Universităţii „Al. I.Cuza” din Iași (1990-1992) și de secretar executiv al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor în Istorie, Budapesta–Bruxelles (1990-1993). În 1993 a susţinut masteratul în Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universităţii Oxford, iar în martie 2004 a obţinut doctoratul în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași. Între 1998 și 2001, Mihai Răzvan Ungureanu a

îndeplinit funcţia de secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, fiind numit apoi în funcţia de director general - emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) și Coordonator adjunct al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena, potrivit Mediafax”.

Alte publicaţii de la București au mai reţinut din biografia noului prim-ministru că acesta a fost membru al boardului știinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iași – București (19961998), precum și că este membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997) și Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998).

Totodată, majoritatea publicaţiilor de la București au reamintit faptul că Mihai Răzvan Ungureanu a fost, din 1985 și până la „Revoluţia” din 1989, membru supleant în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) din România, fiind delegat la Congresul UTC din 1985, unde a rostit un discurs de susţinere a Partidului Comunist Român în frunte cu Nicolae Ceaușescu.

Printre multiplele distincţii obţinute de-a lungul timpului de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu se numără două premii „Felix Posen”, acordate din partea Universităţii Ebraice din Ierusalim, Israel.

Noul premier de la București nu s-a referit deloc la relaţiile cu românii de peste hotare și nici la relaţiile cu Republica Moldova nici în primul său discurs din seara zilei de luni, 6 februarie, imediat după desemnare, dar nici în discursul rostit la tribuna Parlamentului României, la 9 februarie, cu ocazia învestirii Cabinetului.

FLUX

Răzvan se apropie de mine și îmi arată cravata pe care o poartă. O recunosc, e cravata promoţională a UE, adică E.U. „Dimineaţă, când m-a văzut soţia cu cravata asta, mi–a zis: În sfârșit, ceva care te reprezintă”. Atunci realizez comicul. Cravata era marcată cu iniţialele EU. Râd. Președintele întoarce privirea – în mod evident auzise discuţia – și îi dă dreptate soţiei lui Mihai Răzvan Ungureanu.

Răzvan e o persoană extrem de ambiţioasă și determinată, atribute pe care le consider calităţi. Își controlează foarte bine vocea și vorbele, toate cumpătate și doar roșeaţa obrajilor dă de gol situaţia stânjenitoare în care poate fi pus sau la care asistă. Aș spune că mereu am avut o relaţie de simpatie cu Răzvan, încă de pe vremea când el era secretarul de stat al lui Andrei Pleșu, în guvernul Radu Vasile, și eu tot secretar de stat, la Comunicare, în același Guvern. De departe, era plăcut la vorbă, iar temele de discuţie erau nelimitate. Părea un fel de enciclopedie ambulantă. Știa detalii surprinzătoare despre locurile în care ne aflam. Era greu să nu îi recunoști „enciclopedismul”. Și avea un fel de a le expune fără să te facă să te simţi jignit. Nu epata, dar era conștient că impresiona și că va fi remarcat. Chiar dacă satisface ego-ul personal, nu văd nimic rău să îţi cunoști posibilităţile și să le exploatezi. În ciuda simpatiei pe care nu mă sfiiesc să declar că i-o port – și aici am în vedere mai ales etimologia cuvântului simpatie, respectiv „a suferi împreună…”, căci au fost momente în care amândoi am înţeles același lucru despre gesturi și atitudini prezidenţiale – nu voi fi de acord cu decizia lui Răzvan Ungureanu de a accepta postul propus. Dintr-un motiv pe care nu cred că nu îl sesizează și pe care cred că l-ar fi comentat așijderea, dacă nu ar fi vorba de propria-i persoană. Din funcţia pe care încă o deţine, de sef al

SIE, promovarea ca prim-ministru e o aroganţă infinită pentru ideea de democraţie. Paralele cu Bush senior nu ţin. Acela a ajuns președintele SUA după ce a trecut prin alegerile preliminare în propriul partid și apoi s-a supus votului poporului american. Iar paralele cu Putin și Elţin le resping din respect faţă de simpatia pentru Răzvan Ungureanu.

Din partea lui Traian Băsescu această aroganţă e firească și previzibilă. Cine ar fi crezut că în 2006 îl va numi șef al SRI pe George Maior, senator PSD, partid cu care era cel puţin declarat în adversitate?

Susţinătorii de acum din tabăra lui Traian Băsescu mă întrebau oripilaţi ce trebuie să priceapă.

Pentru Traian Băsescu, Răzvan Ungureanu are rolul „partenerului” din tipologia „Emil Boc”. Traian Băsescu reușește încă o dată să ne păcălească.

Un nou Guvern, o nouă atitudine! Lucrurile nu stau nici pe departe așa. De abia acum poate fi în totalitate șeful Guvernului. Răzvan Ungureanu e un om cult, educat, rafinat. Dar toate acestea nu sunt suficiente nici să îi faci faţă unui președinte autoritar și cu atât mai puţin unei persoane care e convinsă că știe exact ce e bine pentru naţiune. Și aș mai adăuga ca dezavantaj pentru democraţie dorinţa unei persoane de a accepta orice compromis, chiar și acela de a trece peste scenele de umilinţă, pentru se vedea „unsul” poporului! Nu e rău să vrei, e rău să vrei oricum.

Mai pe șleau: lui Traian Băsescu îi iese din nou „mutarea”, pentru că opoziţia a fost mai mult decât ezitantă. Cea mai spectaculoasă mișcare – și care nu poate să nu ameţească detractorii – e demisia tuturor miniștrilor PDL, dar mai ales a doamnei Udrea. Asta da, mutare! Pentru doamna Udrea au fost sacrificaţi oameni care nu au avut când să se șifoneze, vezi Sulfina Barbu, inclusiv Anca Boagiu.

Aducerea „puștilor” în funcţiile de miniștri deschide și mai bine calea spre executivul Traian Băsescu. Acești viitori miniștri trebuie doar să nu facă greșeli de imagine. Nu li se cere altceva. Bugetul e aprobat. Liniile directoare au fost trasate de FMI, ei trebuie doar să evite gafele arogante ale vechii echipe. Vor sta în vitrină, vor face cu mâna și va vorbi și hotărî pentru toţi doar Traian Băsescu. Sunt prea tineri pentru asemenea funcţii. Și Traian Băsescu știe asta. La fel ca în cazul Robertei Anastase. Tânără și ascultătoare. Trebuie doar să facă ce i se spune.

Cartea pe care o joacă în 2012 Traian Băsescu, pentru partidul care va trebui să conteze la formarea Guvernului de după alegerile din acest an, e doar una de imagine. Nimic profund și serios nu s-a schimbat după toate aceste luni de proteste și devălmășie politică și socială.

Dar m-aș supăra pe Traian Băsescu, dacă nu ar exista și opoziţia. Care a mai pierdut o șansă. În calcule penibile de privilegii a ales un protest. Alegerile nu vor face diferenţa pe care o speră opoziţia. Pentru că Traian Băsescu are în faţă aproape un an să fie „jucător”. Și niciodată nu joacă mai bine decât atunci când e adus cu faţa la zid și când adversarul ezită. Game over!

Adriana SĂFTOIU voxpublica.realitatea.net

8

10 FEBRUARIE 2012

CALEIDOSCOP

10 februarie Evenimente 1355: Regele Ludovic I al Ungariei confirmă înțelegerea cu Nicolae Alexandru, care în schimbul unor garanții de securitate, a acceptat suzeranitatea regală maghiară asupra Valahiei Transalpine (“Țara Românească”) 1388: Menționarea, pentru prima dată, a orașului–cetate Suceava, drept capitală a statului feudal Moldova 1763: În urma Tratatului de pace de la Paris, Franța a cedat Marii Britanii Canada și teritoriile din America de Nord, de la est de râul Mississippi 1819: Simon Bolivar este numit președinte al Venezuelei și comandant suprem al armatei revoluționare 1840: Regina Victoria a Marii Britanii s-a căsătorit cu prințul Albert 1841: A intrat în vigoare “Actul uniunii”, ce confirma oficial unirea Canadei Superioare cu Canada Inferioară (actul fusese semnat în 1840).

1867: Are loc, la Iași, premiera piesei “Răzvan vodă”, de B.P. Hasdeu, prima dramă istorică românească importantă 1882: Bogdan Petriceicu Hasdeu este ales membru al Societății de lingvistică din Paris 1904: Împăratul Japoniei a declarat, în mod oficial, război Rusiei, condamnând pretențiile rusești asupra Coreii și Manciuriei 1938: Regele Carol al II–lea înlătură cabinetul Goga – Cuza și instaurează un regim de autoritate personală. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea 1941: Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu România și extinde asupra ei măsurile de blocadă 1942: Primul Disc de Aur a fost decernat de către Compania RCA VICTOR americanului Glenn Miller, pentru melodia “Chatta Nooga Choo Choo” 1947: Italia a retrocedat Iugoslaviei Dalmația ocupată în timpul războiului 1955: România și Iugoslavia au semnat un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigație în sectorul comun al Dunării 1960: Ia ființă în senatul francez un grup parlamentar de prietenie Franța-România, cuprinzând personalități marcante din toate partidele politice 1965: Adunarea Generală a ONU alege România ca membru al Consiliului Economic și Social pentru o perioadă de trei ani 1990: Curtea Supremă de Justiție din România, sesizată de Procuratura Generală, hotărăște trimiterea în judecată pentru complicitate la genocid, în perioada timișoreană a Revoluției din decembrie 1989, pe membrii comandamentului instituit la Timișoara pentru înăbușirea și reprimarea Revoluției 1997: Supercalculatorul Deep Blue, fabricat de IBM, l-a înfrânt la șah pe campionul mondial Garry Kasparov 2003: Franța și Belgia se opun, la NATO, cererilor americane privind acordarea de sprijin pentru Turcia, în cazul unui atac împotriva Irakului. Franța, Rusia și Germania adoptă o declarație comună, care se referă la prelungirea inspecțiilor din Irak 2006: A 20-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino. Participă 2.500 de atleți din 85 de țări. (Italia, 10-26)

Decese 1755: Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brede) scriitor și filosof iluminist francez (n. 1689) 1829: Papa Leon al XII-lea (n. 1760) 1837: A.S. Pușkin, scriitor rus (n. 1799) 1868: David Brewster, fizician scoțian (n. 1781) 1880: Adolphe Crémieux, avocat și politician francez de origine ebraică (n. 1796) 1918: Abdul-Hamid al II-lea, sultan otoman (n.

1842) 1923: Wilhelm Conrad Röntgen, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n.

1845) 1932: Edgar Wallace, scriitor englez (n. 1875) 1939: Papa Pius al XI-lea (n. 1857).

G`ndul s=pt=m`nii „O vorbă de spirit, oricât de strălucitoare, îşi are şi ea mormântul. În urechile prostului” Lucian Blaga

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ARS ACADEMICA

“M-am zidit ca Ana Meşterului Manole în acest templu” Tezaurul știinţific și cultural naţional a fost completat cu o excepţională filă de către acad. prof. ION DEDIU prin cele 5 volume de Ecologie Teoretică – Introducere în Ecologie (2006), Ecologia Populaţiilor (2007), Ecologie Sistemică (2007), Biosferologie (2007) și Tratat de Ecologie Teoretică (2007), “care reprezintă cea mai valoroasă operă ecologică scrisă în limba română” (prof. dr. Gheorghe Mustaţă, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, iar autorului i-a fost decernat prestigiosul Premiu al Academiei Române “Grigore Antipa”.

Dar numai peste trei ani, la ultimul Salon Internaţional de Carte, prof. Ion Dediu ne surprinde cu încă trei opere fundamentale: Enciclopedia de Ecologie; Axiomatica, principiile și legile ecologiei: Bazele ecologiei analitice (216 p.) și Tezaurul terminologic al ecologiei: Glosar etimologic românrus-englez (284 p.), toate lansate în 2010.

Aici ne vom referi preponderent la Enciclopedia de Ecologie - lucrare de pionierat în mediul academic naţional și internaţional. Volumul se impune, inclusiv, și prin dimensiunile sale - are formatul A4, include 834 de pagini, bibliografie constituită din circa 840 de titluri, design original…

Conceput acum 50 ani, proiectul Enciclopedia de Ecologie evaluează exhaustiv și integral fondul lexical modern al ecologiei ca știinţă, urmărind scopul de a conferi o ordine știinţifică, unificată și univocă, atribuind tuturor definiţiilor un sens exact, cuprinzător și laconic. Fiecare articol (termen, noţiune, sintagmă) are un înţeles strict enciclopedic, dar și academic. Autorul demonstrează că ecologia dispune de un suficient ansamblu de criterii (axiome, teoreme, principii, reguli, legi, ipoteze, indici…) cuantificabili care legitimează dreptul de a fi clasificată drept știinţă exactă, precum sunt matematica, fizica, chimia… Este sugestivă și captivantă argumentarea cu titlul unei ipoteze adecvate formulată de către exeget: “Am constatat că volumul total terminologic se apropie, surprinzător, de 12 mii (în Dicţionarul… nostru din 1989 constatasem circa 8 mii), care se dovedește a fi comparabil cu acel al matematicii, fizicii, chimiei - știinţe exacte clasice, mult mai vechi decât ecologia, întrecând fondurile terminologice ale altor știinţe biologice, cum sunt: botanica, zoologia, sistematica, anatomia, microbiologia, biologia celulară, genetica, biologia evoluţionistă, biofizica etc. Nu mai vorbim de majoritatea știinţelor naturale

nebiologice - geografia, geologia, mineralogia, pedologia, hidrologia, climatologia, paleontologia etc. În ceea ce privește termenii discutabili, străini de percepţia strict știinţifică (academică) a ecologiei, în lucrarea de faţă le-am dat o interpretare semantică critică”. În prefaţa lucrării, autorul menţionează: «Definiţiile termenilor, exemplele necesare, interconexiunile semantice, aparatul și modelele matematice, unele aspecte metodologice (conceptuale) și socioeconomice (privind noţiunile din domeniul ambientalisticii, managementului și dreptului de mediu, ecologiei globale etc.) sunt coordonate cu ultimele realizări ale știinţei și practicii de protecţie a mediului înconjurător» “Acad. Ion Dediu nu este, de fapt, la prima „încercare” de acest fel. În 1989, apărea la Chișinău în premieră în spaţiul fostei URSS un prim Dicţionar enciclopedic de ecologie, semnat de același autor… Enciclopedia de Ecologie este o lucrare de actualitate sub toate raporturile, gândită să cuprindă practic întreaga terminologie cu care se operează în acest domeniu. E o muncă de-a dreptul sisifică!

Pe potriva unui institut întreg” (Victor Gherman). Indiscutabil, elaborarea unui tratat inovaţional poate fi doar rodul unei munci titanice, reprezentând finalitatea academică a savantului “… zidit ca Ana Meșterului Manole în acest templu”. Numai facultăţile unui romantism nobil, intelectualizat, în cele din urmă - pragmatizat, generează și guvernează plăsmuirea operelor ca triumf personal-general, ele fiind răspunsul adecvat la criza ecologică mondială - declanșată spre finele mileniului trecut. Păstrez în memorie și actualmente un episod neordinar prin semnificaţiile lui, produs într-o zi a anului 1987 la catedră: dl Ion Dediu ţinea în mâini și admira îndelung două volume ale lucrării „Ecologhia”

(Editura „Mir”, Moscova, 1986), semnate de E. P. Odum (1913-2002), de formatul A5, cu coperţile de un verde închis pronunţat (lucrările acad. Ion Dediu sunt de un verde luminiscent).

Consideram așa ceva o izbândă inimaginabil de realizat. Dar, ironia sorţii, ori, mai curând, enigma vieţii: peste două decenii, în 2007, ţineam în mâini și admiram 5 volume, iar în 2011 - de acum 8 volume ale domnului Ion Dediu, pe care, cu siguranţă, și E. Odum le-ar fi invidiat și râvnit.

Teza respectivă poate fi considerată un ecou sau reevaluarea afirmaţiei dlui dr. Grigore Stasiev – găzduită de revista „Noosfera” (2008, nr.1, pag.

84): „rămâne impresia că avem un Odum al nostru”. În ultimul număr al revistei „Mediul ambiant” (nr. 4(58), 2011), la pagina 48 citim: „...îl consider pe colegul acad. Ion Dediu cel mai mare ecolog al vremurilor noastre,...” (acad. prof. dr. Constantin Toma, membru al Academiei Române, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași). Nu excludem eventualele contestări ale tezei temerare a savantului ieșean, dar cunoaștem sigur că nu există undeva 8 volume dedicate integral ecologiei teoretice. Și tot nu se știe când vor mai apărea în viitor. În contextul dat, se impune remarcarea altei analogii tematice.

Cu două decenii în urmă, lecturam, foarte curios, lucrarea lui Bogdan Stugren, o premieră naţională. Prof. dr. G. Mustaţă a surprins fenomenul respectiv foarte benefic pentru ecologismul naţional:„În literatura română a apărut Tratatul de Ecologie Teoretică al regretatului prof. univ. Bogdan Stugren, care a constituit, la timpul respectiv, abecedarul după care au învăţat cei interesaţi să se formeze

Nașteri 1606: Christine Marie a Franței, regentă a Savoiei, fiica regelui Henric al IV-lea al Franței (d. 1663) 1810: Miklós Barabás, pictor român de etnie maghiară 1836: Eduard Wachmann, compozitor și dirijor român de etnie germană (d. 1908) 1843: Adelina Patti, soprană italiană (d. 1919) 1873: Haralambie Lecca, scriitor român (d.

1920) 1890: Boris Pasternak, poet și prozator rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1960) 1898: Bertolt Brecht, dramaturg german (d.

1956) 1902: Anton Holban, scriitor român (d. 1937) 1910: Maria Cebotari, soprană româncă născută în Basarabia (d.1949) 1931: Thomas Bernhard, scriitor austriac (d.

1989) 1933: Victor Rebengiuc, actor român de teatru și film

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Festivitatea de conferire a titlului Doctor Honoris Cauza academicienilor ION DEDIU (Chișinău) și VICTOR CRĂCIUN (București)

în domeniul ecologiei. Dacă ar fi să fac o comparaţie între aceste două mari tratate de ecologie teoretică, ar trebui să apreciez că domnul acad.

Ion Dediu ne oferă nu Abecedarul Ecologiei Teoretice, ci biblia ecologiei teoretice și cu aceasta consider că am spus exact ceea ce trebuia” (Mediul ambiant, 2011, nr. 2, p. 47).

Tot în contextul descendenţelor profesionale ori a ierarhiilor valorice, evocăm următorul fapt: încă în 1989, remarcabilul ecolog și scriitor

V. Fiodorov, afirma: „Ion Dediu face parte din pleiada ecologilor celebri contemporani...”. Iar în 2004 acad.

Gh. Rozenberg i-a dedicat compatriotului nostru “un elogios eseu în lucrarea… consacrată fondatorilor ecologiei: de la Aristotel și până la somităţile contemporane”. Mai mult ca o ipoteză de lucru este faptul că ecologia secolului XXI va fi direcţionată și catalizată evolutiv de către vectorii și conceptele știinţifice lansate în cele 8 volume nominalizate. Ion Dediu este un descendent merituos - de peste un secol și jumătate - al fondatorului ecologiei (1866) - Ernst Haeckel (1834-1919) și a lui Grigore Antipa (1867, Botoșani - 1944), care a studiat la Jena (Germania) la doctorantură și este „primul și cel mai prolific elev al fondatorului ecologiei”. Eventuala transpunere a lucrărilor redutabilului conaţional într-o limbă de circulaţie internaţională va amplifica prestigiul mondial al autorului (eventual și

acordarea titlului de academician al Academiei din București), inclusiv și al Patriei sale pe care o venerează (actualmente fiind preocupat totalmente cu traducerea lucrării în limba rusă).

Ion Dediu a transformat ecologia în a doua sa religie (săvârșind o întreagă „preoţie” ecologistă a vieţii sale, realizând astfel, fie și tangenţial, visul tatălui său Ilie: ca feciorul Ion să devină preot) graţie harurilor sale teologicale, cercetative, profesorale, a publicisticii știinţifice și eseistice, a tenacităţii și perseverenţei, evlaviei infinite pentru tot ce înseamnă românism... Petre Ţuţea afirma că macedoromânii nu sunt români, ci români perfecţi. Traiectoria vieţii și faptelor protagonistului nostru îl încadrează la categoria românilor perfecţi... Tezele respective vor fi argumentate plenar prin cronicile, paginile de jurnal, meditaţiile, aprecierea evenimentelor istoriei noastre din ultima jumătate de secol, în epicentrul cărora s-a aflat, în viitoarea sa carte de memorialistică.

Din consemnarea în prefaţa studiului aflăm că la elaborarea lui au contribuit, pe parcursul anilor, colectivele catedrelor de Zoologie, Botanică, Ecologie și Protecţia mediului a USM, a Institutului Naţional de Ecologie al R. Moldova, Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM, asistentele A. Stamati, R. Boicu și E. Cardaniuc, redactorul V. Gherman, procesoarele (computerizare) A. Druţă și M. Mardare, lectorul V. Solovei, tehnoredactorul A. Bostan…

La pregătirea lucrării pentru tipar a muncit colectivul de profesioniști al Editurii Știinţa (director Gheorghe Prini) și apoi a fost imprimată la Tipografia Serebia (director Nicolae Roscot), iar suportul financiar fiind oferit generos de către Fondul Ecologic Naţional. Pentru seria respectivă de lucrări, „avocatului mediului înconjurător” i-a fost decernat Premiul de Stat în domeniul științei. Cum se spune, sfârşitul încununează opera: pentru merite deosebite în dezvoltarea ecologiei sociale, contribuţie la promovarea politicii de mediu şi activitate metodico-ştiinţifică prodigioasă, acad. Ion Dediu i-a fost conferită distincţia supremă - Or-

dinul Republicii.

Drept confirmare a adevărului că acad. Ion Dediu reprezintă ecologistul total al contemporaneităţii, vom cita chiar argumentul dumisale: „E bine că interesul pentru ecologie crește vertiginos, dar e păgubos că poluarea argotică a limbajului ecologic crește cu aceeași intensitate explozivă... Noi am întocmit un dicţionar al limbajului argotic ecologist, care s-a dovedit a fi similar cu faimosul dicţionar al odiosului V. Stati”.

Cunoscând faptul că arhitectul ecologismului naţional, acad. Ion Dediu, este profund religios, profesorul Gheorghe Mustaţă din Iași, concluziona: „...Dumnezeu ne-a ajutat pe toţi prin apariţia acestei opere magnifice” („Noosfera”, 2008, nr. 1, p. 83). În contextul unui jubileu, colegii din majoritatea instituţiilor știinţifice de profil din republică aveau să generalizeze inspirat și judicios: „Măsurătoriul vieţii lui Ion Dediu sunt faptele bune și utile. Mărturisim că toată viaţa sa conștientă n-a iertat oamenilor patru păcate: trădarea de Dumnezeu, de mamă, de neam și știinţă” (o exigentă și lapidară schiţă de autoportret integrează interviul inclus în cartea„Regalitatea sincerităţii” (Timișoara, 2003, pag.84), din care cităm o singură frază: ”Prin naștere ereditate, moștenire psihologică și etico-morală, mă consider și permanent mă simt ţăran, virtute la care ţin cel mai mult în viaţă” (Petre Ţuţea era titrat cu superlativul suprem - “un ţăran imperial”).

Ar fi inadmisibil a nu semnala producerea unui fenomen transcendental ori mistic: palmaresul remarcabilelor izbânzi ale acad. Ion Dediu s-au produs paralel cu participarea (alături de mulţi alţi investitori) la ctitoria (împreună cu feciorul Octavian) a primului monument ecleziastic restaurat - Biserica medievală din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1642) din Hirișeni, Telenești, (arhitect Eugen Bâzgu, coordonator de lucrări, preot Sergiu Curnic), monument de arhitectură de importanţă naţională, reamplasată actualmente în cadrul Muzeului Satului de lângă porţile Chișinăului.

Grigore Grigorescu

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE (V)

„O ţară care îşi caută identitatea” Republica Moldova este o ţară care își caută identitatea. Capitala acesteia, Chișinău, nu a fost niciodată reședinţă domnească, lipsindu-i strălucirea nobiliară și povara istoriei încărcate de evenimente cu rezonanţă naţională și europeană. Regii și domnitorii noștri și-au înălţat castelele și palatele în alte regiuni ale spaţiului naţional. În istoria și în legendele acestui pământ au intrat localităţi pe care epoca modernă le-a marginalizat (Soroca, Orhei, Lăpușna, Tighina), rămânând ca acestea să-și alimenteze orgoliul din gloria și grandoarea de odinioară. Încă de pe timpul cuceritorilor romani, aici s-a instaurat provizoratul. Provizoratul lasă urme incerte și doar accidental produce valori. Puţinele vestigii care ne-au rămas din timpurile de odinioară arată că locuitorii acestui pământ aveau simţul frumosului. Puneau preţ pe podoabe și înfrumuseţau orice unealtă, orice obiect utilitar sau piesă vestimentară cu ornamente, desene și picturi remarcabile. Sensibilitatea estetică se manifestă cu predilecţie în cântece, muzică, doine, balade, dansuri, tradiţii și ritualuri. Cărţile, la început numai religioase, apoi și cele laice, s-au înmulţit treptat, făcând deliciul diecilor, călugărilor, boierilor învăţaţi, ca și al poporului simplu. Artele plastice ocupă un loc de cinste în bisericile bine clădite, dar și în spaţiul laic, începând cu palatele princiare, conacele boierești și terminând cu stinghera casă de la poalele codrului sau din largul câmpiei. Așa spun cronicile și alte surse care au ajuns până la noi.

După dezlipirea teritoriului dintre Prut și Nistru de Principatul Moldovei și de spaţiul românesc în general, artele și literatura au cunoscut o lungă perioadă de stagnare și de adaptare/convertire la noile realităţi politice și lingvistice. În timp ce în Moldova de peste Prut, aflată și aceasta sub dominaţie străină, literatura, de exemplu (iar prin radiaţie sau direct – dramaturgia, arta teatrală, artele plastice, muzica, învăţământul), a cunoscut o înflorire spectaculoasă prin opera marilor clasici Gh. Asachi, V. Alecsandri, A. Russo, C. Negruzzi, M. Eminescu, I. Creangă, B.-P. Hasdeu și mulţi alţii (în bună parte refugiaţi de origine basarabeană), în Moldova interriverană nu existau nici măcar publicaţii de limbă română. Procesul de rusificare forţată și agresivă a cuprins toate domeniile vieţii. Puţinii basarabeni care se aventurau în aria scrisului erau nevoiţi să adopte idiomul rusesc sau să rămână necunoscuţi în propria ţară. Unica salvare și șansă de ieșire din anonimatul basarabean era să se manifeste, ca artiști și ca scriitori de limbă română, în Moldova de peste Prut. Or, circuitul de valori între malurile Prutului era strict dozat și cel mai adesea lipsea cu desăvârșire. Drumul era cu sens unic și nimic din ceea ce era românesc nu avea acces pe malul basarabean. Aruncând o ochire retrospectivă, constatăm că pe parcursul unui secol, până în anii 1917, manifestările literare și artistice ale românilor basarabeni, cu excepţiile de rigoare, s-au produs în oricare altă parte a lumii, numai nu în Basarabia, viaţa culturală și artistică

a acesteia fiind dominată în totalitate de elementul rusesc.

Bineînţeles, folclorul, tradiţiile, arta și meșteșugurile populare, deși afectate de noile realităţi, supuse persecuţiilor de către autorităţile ţariste (iar ulterior, și mai barbar – de cele sovietice), au continuat să existe, să se dezvolte chiar, constituind, de fapt, elementele principale de manifestare și tezaurizare a conștiinţei naţionale.

Sub aspectul dezvoltării culturii autohtone, secolul al XIX-lea a fost pentru Basarabia un secol mort și (aproape) inexistent.

Până și mărturiile despre viaţa acestui meleag se regăsesc prioritar în scrierile călătorilor străini sau ale celor trimiși în exilul basarabean. Abia la începutul secolului XX, când imperiul a început să se clatine, basarabenii își revendică elementarul drept la nume și la un loc în talmeș-balmeșul imperial, revendicare acceptată parţial și provizoriu, dar suficientă pentru trezirea conștiinţei naţionale aflată în hibernare de peste o sută de ani.

Faza succesivă și firească a acestui demers a fost unirea în 1918 cu România, care a stopat procesul de neantizare a Basarabiei, lansând-o pe făgașul deloc ușor, dar revigorant, al recuperării culturale. La Chișinău și în alte localităţi ale provinciei se deschid așezăminte știinţifice și de învăţământ (inclusiv școli de arte), teatre, cămine culturale și biblioteci, apar formaţii artistice, ziare, reviste literare, sunt inaugurate monumente care celebrează evenimente și eroi ai istoriei naţionale (inclusiv statuia lui Ștefan

cel Mare, în 1928, devenită ulterior simbol al rezistenţei antisovietice și renașterii naţionale). În România nu a existat nici o personalitate cât de cât importantă care să nu fi pus umărul la renașterea basarabeană.

Basarabia, la rândul ei, lansează spre culmile Olimpului zeci de nume devenite de referinţă în Ţară și în Europa. Invazia sovietică din 1940 curmă cu brutalitate acest proces... „Re-înnodarea timpurilor” se va produce abia începând cu anii 1960, odată cu dezgheţul hrușciovist, acesta fiind urmat de perioade de glaciaţiune cu inerentele stagnări și represalii. Arta este subordonată și suportă în continuare toate consecinţele ideologiei bolșevice a reIoan Mânăscurtă, scriitor alismului socialist. Cu toate acestea, artiștii întorși din exilul siberian și, întreprinse, mereu sub neadormitul ochi în special, tânăra generaţie se sincronizează cu tendinţele din arta europeană, dând al cenzurii, ample lucrări de recuperare și la iveală opere de valoare. După o lungă punere în valoare a patrimoniului (cât mai perioadă de comă indusă, de retragere în rămăsese) arheologic, istoric, folcloric, sine, de rezistenţă tacită, spiritul acestui tradiţiile și meșteșugurile, opera clasicilor popor a răbufnit vulcanic, lansând în scenă români și a creatorilor din interbelicul roo întreagă pleiadă de remarcabili artiști și mânesc, toate având până atunci originea oameni de știinţă: Maria Bieșu, Ion Druţă, falsificată sau fiind puse la index.

După căderea Cortinei de Fier, în 1989, Ion Ungureanu, Emil Loteanu, Vladimir Curbet, Serghei Lunchevici, Veronica Garștea, poporul Republicii Moldova are ca obiectiv Mihai Grecu, Igor Vieru, Aureliu Busuioc, nu numai restabilirea valorilor democratiGrigore Vieru, Eugen Doga... Anii 1960 și cei ce, ci și recuperarea identităţii naţionale care au urmat după pot fi consideraţi ani ai autentice în contextul sincronizării cu miracolului basarabean, ani de recuperare cultura română și integrarea în cultura și de afirmare în toate domeniile artei. Sunt europeană.

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 FEBRUARIE 2012

Social

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Fondul rutier creşte, drumurile rămân la fel de proaste. De ce?

Lideri ai societăţii civile convertiţi la politică Deunăzi, un lider al societăţii civile s-a convertit la politică, acceptând o funcţie oferită de guvernanţi, și un om simplu m-a întrebat ce cred eu despre această metamorfoză. Subiectul mi se pare foarte important și ar trebui luat în discuţie, ţinându-se cont de toate nuanţele existente.

Interviu cu analistul economic Iurie Gotişan, acordat postului de radio Europa Liberă - Fondul rutier a fost înfiinţat în 1996 este finanţat din taxe și impozite și cheltuit ineficient. Și cu ce se aleg contribuabilii?

- De regulă, principalele componente sau venituri ale acestui fond sunt defalcările de la accizele la benzină și la motorină; taxele rutiere percepute conform legislaţiei fiscale; acele mijloace de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, tot felul de amenzi aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor și utilajelor rutiere, taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi, precum și altele.

Fiind, în general, un fond intrabugetar, mărimea Fondului Rutier depinde, în mare parte, de legile anuale ale Bugetului de Stat, care sunt aprobate de Parlament, iar modul de distribuire a mijloacelor Fondului se aprobă anual de către Guvern, fapt care cauzează mai multe deficienţe în funcţionarea acestuia.

Să semnalăm mai întâi faptul că nu avem de-a face cu o premieră. Anterior, alţi membri marcanţi ai societăţii civile, cunoscuţi prin grija lor pentru nevoile societăţii, au pășit cu hotărâre pe terenul politicii. Decizia lor de a îmbrăţișa politicul a generat regrete, nedumeriri, bălăcăreli sau înţelegere, optimism și entuziasm, în funcţie de viziunea omului. De fapt, cum ar trebui privite aceste plecări ale liderilor societăţii civile în politică?

Ceea ce trebuie spus, în primul rând, e că oamenii sunt liberi să aleagă. Nimeni nu are dreptul să-l împiedice pe liderul obștii să îmbrace straiele politice. Dacă simte omul nevoia acută de a face politică, de ce să n-o facă? Regretabil e, firește, faptul că societatea civilă, și așa destul de anemică, pierde un reprezentant notoriu. Însă un dram de bucurie ar putea fi găsit și în această plecare. Chestia e că liderii obștii declară, la despărţire, că merg în politică pentru a munci tot spre binele societăţii, pentru a face statul mai receptiv la revendicările societăţii civile.

Gândul că niște lideri ai societăţii civile primenesc politica moldovenească poate, într-adevăr, să-l euforizeze pe simplul muritor. E bine însă să ne păstrăm calmul. Și iată de ce. Politica moldovenească a fost în ultimii 20 de ani o mlaștină care a înghiţit multe intenţii frumoase. Mulţi oameni drepţi și buni la suflet au intrat în politică cu gândul primenirii, iar mare lucru n-au făcut, în ciuda eforturilor colosale. De aceea, ideea de a primeni statul din interior, în condiţiile specifice ale Moldovei, poate fi considerată un simplu balon de săpun.

Rămasă fără liderul eclatant, societatea civilă nu trebuie să-l ponegrească pe acesta. Dimpotrivă, trebuie să profite pe cât e posibil de convertirea sa. Însă, în același timp, societatea civilă trebuie să înţeleagă că liderul plecat nu o mai reprezintă, oricâte merite a avut anterior. El e deja reprezentantul puterii, orice ar face. Simplul fapt că un lider al societăţii civile merge în politica moldovenească pentru a realiza dezideratele societăţii civile ar trebui să ne pună pe gânduri.

- Întrebarea pe care și-o pun cetăţenii, în special conducătorii auto, când vine vorba de fondul rutier și de banii care se acumulează, este: dacă Fondul rutier crește, de ce calitatea drumurilor rămâne la fel de proastă?

- Suma destinată fondului

Iulian CIOCAN Sursa: Radio Europa Liberă

pentru 2012 este ceva mai mult de 1,2 miliarde de lei, este de trei ori mai mare comparativ cu cea din 2009, spre exemplu. Însă asta nu înseamnă că în 2012, drumurile vor fi de trei ori mai bune ca în 2009, adică eficienţa, randamentul și transparenţa utilizării acestor bani nu vor fi net superioare celor utilizaţi în anii precedenţi. Și asta din mai multe motive. În primul rând, de faptul că sunt mai multe instituţii implicate în colectarea mijloacelor, despre care pomenisem mai sus, cum ar fi Poliţia Rutieră din cadrul Ministerului de Interne, Inspectoratul Fiscal, Serviciul Vamal, Ministerul Transporturilor, astfel că interesele, în mare parte, sunt partajate. Or, despre o independenţă de operare a acestui Fond nici nu poate fi vorba.

În plus, deseori s-a constatat că mijloacele Fondului pot fi ușor utilizate în scopuri politice, în special în perioade electorale, practici, de altfel, deloc străine pentru noi. În actuala structură de gestionare sau sistem, când nu există un consiliu independent de administrare a acestui fond, este la fel de ușor de făcut acele „aranjamente” pentru contractele de executare a anumitor lucrări în favoarea unor grupuri sau persoane care au anumite interese.

- Domnule Gotișan, totuși câţi kilometri de drum s-au construit în baza acestor bani acumulaţi în Fondul rutier?

- Nu cred că putem spune că s-au construit porţiuni noi de drumuri, pentru că, în mare

parte, mijloacele acestui Fond au fost direcţionate pentru reparaţia sau menţinerea drumurilor existente. Și acestea sunt, în special, resurse extrabugetare, care vin de la finanţatorii din exterior pentru aceste lucrări. Astfel că nu putem spune cu exactitate câţi kilometri de drum au fost construite sau reparate până în prezent.

- Reprezentanţii administraţiei publice locale se plâng pe faptul că banii se colectează și de la conducătorii auto din teritoriu, iar în bugetul local nu există bani acumulaţi în baza acestui impozit și prevăzuţi pentru reparaţia drumurilor locale.

- Chiar dacă, potrivit legii cu privire la Fondul Rutier, până la 50 la sută din mijloacele acestu-

clasic, canonic. Copiii nu trebuie socializaţi în mod politic corect la școală, ci educaţi în spiritul valorilor clasice și al moralei creștine. Școala însă trebuie completată de o economie de piaţă liberă în care valorile să poată străluci și competenţele să își găsească o întrebuinţare. Altminteri, dacă nu există o piaţă pentru „produsele” livrate de un sistem educaţional de calitate, sistemul educaţional respectiv decade sau își livrează produsele la export, așa cum a făcut România în ultimele decenii. Trebuie deci să ne trezim și să începem să clădim de la bază. Nu soluţii improvizate peste noapte, ci muncă asiduă cu un scop precis și după criterii ferm stabilite.

Cred că restaurarea României va începe în familie și în parohie, singurele locuri unde se mai poate auzi cuvântul adevărat.

Cartierele și circumscripţiile electorale cred că sunt moarte. Dar familia și parohia cred că pot juca un rol în restaurarea României.

De ce să nu propunem, de exemplu, candidaţi independenţi, susţinuţi de parohii, oa-

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA

BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

MUNTENIA

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

ARDEAL

<SFINTE MOAùTE

MOLDOVA

CircuitȱînȱmunôiiȱCarpaôi 25-27 februarie 2012 (3 zile / 4 nopġi) Plecarea din Chiûinću : Vineri, 24 februarie, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: MarŖi, 28 februarie, ora 6.

ȱ

Traseu:ȱȱChisin©uȱȬȱLeuóeniȱȬȱBuz©uȱȬȱPloieótiȱȬȱSinaiaȱȬȱBuóteniȱȬȱPredealȱȬȱBranȱȬȱȱF©g©raóȱȬȱ Sâmb©taȱdeȱSusȱȬȱȱRâónovȱȬȱPoianaȱBraóovȱȬȱBraóovȱȬȱOneótiȱȬȱBorzeótiȱȬȱAdjudȱ–ȱChióin©u.ȱ

Ziua 1, Sâmbćtć, 25 februarie SINAIA: Mćn.SINAIA, Castelele Peleû ûi Peliûor, BUúTENI: Mćn.CARAIMAN, Urcare/coborâre cu telecabina în MunŖii Bucegi (1600 m.alt), pe jos spre Crucea Eroilor, BRAN: Castelul Bran, FĆGĆRAú: Cetatea lui Mihai Viteazul.. Cazare: Sâmbćta de Sus. Ziua 2, Duminicć, 26 februarie SÂMBĆTA de SUS: Mćn.Brâncoveanu - Sf. Liturghie,, MUNŕII FĆGĆRAú: urcare/coborâre pe jos spre Peûtera/Chilie a pćrintelui Arsenie Boca (spre vârful Moldoveanu 2554 m.alt., pânć la cota 1600),, Mćn.Berivoi sau Mćn.Dejani, Cazare: Sâmbćta de Sus. Ziua 3, Luni, 27 februarie RĆúNOV: Cetatea Râûnov. POIANA BRAúOV: urcare cu telescaunul în munŖi, BRAúOV: Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima úcoalć Româneascć, PiaŖa Sfatului, Biserica Neagrć, program liber în oraû 1 orć; BORZEúTI: Acasć la úTEFAN cel Mare ûi Sfânt (Biserica, monumentul ûi muzeul). (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.mdȱ

meni cu agende precise și care să reprezinte interesele României reale, ale României „parohiale”. Oamenii care vor rosti păsurile României reale vor face vizibilă și România profundă. Nu ne trebuie „elită”, ci elite: fruntașii tuturor domeniilor de activitate și ai tuturor păturilor sociale. Comuniștii au distrus elitele și le-au înlocuit cu „elita (conducerea) de partid și de stat”. Nouă ne trebuie elite. Și mai trebuie ca acele elite să fie lăsate să lucreze, să aibă mână liberă. Dar elitele nu pot avea mână liberă dacă nu sunt elite organice. Actuala elită politică și culturală e ineficientă din cauza nereprezentativităţii ei. De aceea se și teme, și reacţionează pieziș, atunci când voci precum cea a domnului Dan Puric sau cărţi precum A Treia Forţă: România profundă, sau episcopi precum ÎPS Bartolomeu Anania încearcă și chiar reușesc să trezească oamenii din letargie. Din letargie către liturghie, acesta trebuie să fie drumul României.”

Sursa: irinamonica.wordpress.com

gementul transparent și eficient al Fondului Rutier; crearea unei instituţii independente de audit rutier, responsabilă de verificarea calităţii lucrărilor, ar trebui neapărat create fonduri rutiere raionale, unde ar rămâne o parte din banii alocaţi din taxe și impozite pentru necesităţi locale și nu viraţi spre centru, cum se întâmplă astăzi. Ar trebui să se renunţe, spre exemplu, la procedura desemnării câștigătorilor în licitaţiile publice pentru efectuarea acelor lucrări de construcţii sau reparaţii după formula acelui mai mic preţ și introducerea criteriilor de performanţă, pentru că anume în această albie sunt realizate cele mai mari delapidări de bani publici din acest fond.

Valentina URSU Sursa: europalibera.org

Spiridon Vangheli este nominalizat la premiul Astrid Lindgren

Fragmente din interviul cu Mircea Platon „De la letargie la liturghie.

Un dialog despre normalitate” singura depozitară a cuvintelor adevărate, a cuvintelor care chiar numesc, care chiar lucrează, a cuvintelor care pot fi rostite cu voce tare. Școala trebuie să antreneze talentele, predispoziţiile firești. Liceul trebuie să creeze oameni onești intelectual. Iar universitatea trebuie să creeze competenţe. Dar toate acestea nu pot exista fără o economie de piaţă reală. Competiţia e singura care dă măsură valorii. Or, în România, singura competiţie pare a fi legată de furat, lingușit și adoptat sloganul zilei. Există tehnocraţi ai jafului și ai dezinformării. Dacă oamenii de talent și competenţi nu sunt preţuiţi în România, e pentru că în România nu există încă o piaţă liberă. Monopolul și manipularea creează false ierarhii valorice: de la cele intelectuale până la cele fotbalistice. Valorile autentice sunt silite să apuce calea exilului interior sau exterior. În aceste condiţii, e dificil de identificat adevărata natură a învăţământului din România pentru că îi lipsește acel poligon de încercare care e o adevărată economie de piaţă liberă. … În mod paradoxal, degradarea învăţământului de stat la care a dus politica stângista a corectitudinii politice și a distrugerii standardelor educaţionale a dăunat mai degrabă decât a slujit familiilor cu venituri modeste care nu-și pot îngădui să-și trimită copiii la școli private. … Părinţii trebuie să recapete influenţa asupra programei și disciplinei școlare. Învăţământul din România trebuie deci reașezat pe bazele învăţământului

ia pot fi utilizate în lucrările de întreţinere și reparaţie a drumurilor locale, calitatea acestora este de-a dreptul jalnică, comparativ cu cea a drumurilor naţionale. Aceasta este o mare problemă, mai ales că, o bună parte din taxele și impozitele din acest fond este percepută de la persoane fizice sau agenţi economici din provincie. Din reţeaua totală de drumuri aproape 70 la sută sunt anume pe seama drumurilor locale. Ar trebui să se chibzuiască bine asupra acestei polarizări. Eu cred că sunt aici mai multe aspecte care cer o implementare de urgenţă și necondiţionată, însă principalele ar ţine de transformarea acelei Administraţii de Stat a Drumurilor într-o agenţie independentă, administrativ și financiar, de Guvern, responsabilă de mana-

PEPPI CIORAPLUNG (ŞOSEŢICA) ÎL VA CUNOAŞTE PE GUGUŢĂ

„Dacă ne-am înţelege rostul, nu ne-am mai vinde atât de uşor” „Școala ar trebui să ne înveţe să privim și să numim realitatea. Și realitatea este, pentru cei născuţi aici, România. De ce nu pornim, cu onestitate, fără demagogie vadimistă, de la această realitate atunci când ne construim programele de învăţământ? Școala ar trebui să ne ajute să înţelegem România: oamenii, istoria, locurile, locul și rostul în lume. În filmele cu gangsteri veţi vedea că ucigașul profesionist nu vrea niciodată să stea de vorba cu victima, nu vrea să îi afle povestea, nu vrea să știe prea multe despre victimă, pentru a o putea lichida mai ușor. Ucizi mai ușor lucrurile pe care nu le cunoști, cărora nu le știi povestea, pe care nu le vezi sau nu le poţi numi. Școala ar trebui să ne facă familiari cu povestea lucrurilor, să ne ajute să numim, să rostim acea poveste. Dacă știm povestea, istoria, biografia României, nu vom mai căuta să o ucidem.

Dacă știm istoria românilor, nu îi vom mai abandona atât de ușor malaxorului multicultural. Dacă ne-am înţelege rostul, nu neam mai vinde atât de ușor. Școala ar trebui deci să ne educe, să ne ofere criteriile, să ne antreneze să găsim și să dăm glas acestui rost. Adică să punem în lucrare acest rost. Pentru că vorba nelucrătoare e demagogie. De ce nu se oficiază liturghia în gând? De ce se oficiază cu voce tare? Deoarece cuvântul liturgic e cuvânt adevărat și de aceea cuvântul liturgic e lucrare. Hristos se întrupează la liturghie. Restaurarea României trebuie deci să pornească de la Biserică, deoarece Biserica a rămas

9

Scriitorul moldovean Spiridon Vangheli este nominalizat pentru premiul Astrid Lindgren, cea mai mare distincție din lume acordată literaturii pentru copii și tineret.

Acest premiu presupune și un supliment bănesc, în sumă de 5 milioane de coroane suedeze (aproximativ 7 milioane de lei moldovenești).

Premiul este acordat anual unui sau mai multor premianţi. Acest premiu poate fi acordat autorilor, ilustratorilor, povestitorilor sau activiștilor în promovarea lecturii. Distincţia are ca scop promovarea interesului pentru literatura pentru copii și tineret și confirmarea drepturilor copilului la nivel global. Un juriu, format din experţi, selectează câștigătorul dintre candidaţii propuși de diverse instituţii și organizaţii de profil din întreaga lume. Premiul Memorial Astrid Lindgren este înmânat de către Consiliul suedez al Artelor.

Pentru premierea din 2012 au fost nominalizaţi 184 de candidaţi din 66 de ţări, acest lucru a fost dezvăluit la data de 13 octombrie curent, la târgul de carte din Frankfurt, iar la 20 martie 2012 vor fi anunţaţi câștigătorii acestui prestigios premiu.

Pentru ediţia din 2012 au fost selectate 8 ţări noi, precum Cipru, Ecuador, Eritreea,

Groenlanda, Mongolia, Tanzania, Zambia și Republica Moldova.

Republica Moldova va fi reprezentată de către scriitorul Spiridon Vangheli.

Spiridon Vangheli este cunoscut drept părintele lui Guguţă, personajul care l-a consacrat. Dar a scris mai multe cărţi de referinţă în cadrul întregii noastre literaturi pentru copii: “Isprăvile lui Guguţă” (1967), “Ministerul bunelului” (1971), “Guguţă căpitan de corabie” (1979), “Steaua lui Ciuboţel” (1981), “Calul cu ochi albștri” (1981), “Guguţă și prietenii săi” (1983), “Pantalonia ţara piticilor” (1984), “Măria sa Guguţă” (1989), “Guguţă și prietenii săi”, în două volume (1994). Opera scriitorului a fost tradusă în peste 40 de limbi ale lumii și a apărut în 68 de ţări.

Spiridon Vangheli este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1980) și deţinător al Diplomei de Onoare Andersen (1974).

Compania “Starnet” ameninţă ONG-ul care a semnalat opiniei publice ilegalităţile comise de această întreprindere După ce pe data de 5 decembrie 2011, Asociaţia pentru Dezvoltarea Culturii și Protecţiei Drepturilor de Autor și Conexe (APOLLO) a sensibilizat opinia publică despre faptul că întreprinderea StarNet, contrar deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) care i-a retras licenţa pentru încălcarea drepturilor de autor și retransmiterea ilegală a 110 posturi TV, publicată și în Monitorul Oficial, continuă nu doar să furnizeze ilegal aceste servicii, dar și să lanseze altele noi, organizaţia nonguvernamentală a primit o cerere prealabilă depusă din partea companiei.

Juriștii APOLLO au examinat cererea prealabilă depusă în interesul SRL „Starnet”, parvenită la data de 26 decembrie 2011, și comunică despre lipsa temeiurilor de a satisface cerinţele invocate în aceasta.

Astfel, potrivit prevederilor art.15, alin.(1) și (2) din Legea nr.64 din 23.04.2010, cu privire la libertatea de exprimare, persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere

prealabilă, autorului informaţiei și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat. Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare. Acesta este un termen de prescripţie.

Potrivit stării de fapt, cererea prealabilă a fost înaintată la data de 26 decembrie 2011, cu încălcarea termenului de prescripţie stabilit.

Reieșind din prevederile art.15, alin.

(3) din aceeași Lege, persoana va indica în cerere informaţia pe care o consideră defăimătoare și, în cazul răspândirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau, în cazul răspândirii judecăţilor de valoare, circumstanţele care demonstrează că acestea nu se bazează pe un substrat factologic suficient.

Din pretenţiile schiţate în cererea pre-

alabilă nu se regăsesc circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau circumstanţele care demonstrează că judecăţile de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient. În aceste împrejurări de fapt și de drept, în temeiul art.16 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, vă comunicăm răspunsul Asociatiei pentru Dezvoltarea Culturii și Protecţiei Drepturilor de Autor și Conexe (APOLLO) la cererea prealabilă.

APOLLO rămâne pe poziţiile sale că în acest caz fără precedent de încălcare a legislaţiei în vigoare, sancţionat de către Agenţia Naţională pentru protecţia Concurenţei, printr-o amendă în valoare de 3 % din profitul pentru anul 2010, urmează să se implice Procuratura, CCCEC sau MAI, cărora li s-a adresat nu doar ONG-ul, ci și Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova.

Vasile NASTASE Preşedinte

10

10 FEBRUARIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Oul de prepeliţă Încă din vremurile antice, oul de prepeliţă a fost apreciat ca un aliment dietetic și vindecător. Deși sunt foarte mici (nu cântăresc mai mult de 10-12g), ouăle de prepeliţă sunt încărcate de substanţe biologice active necesare pentru buna funcţionare a organismului.

Comparativ cu oul de găină, cel de prepeliţă are o compoziţie mult mai complexă în principii active. Acesta conţine de 5 ori mai mult fosfor, de 7,8 ori mai mult fier, are de 6 ori mai multă vitamina B1 și de 15 ori mai multă vitamina B2. De asemenea, mai conţine vitaminele: A, D3, E, alături de minerale esenţiale, precum calciu, zinc, potasiu și sulf. Sunt excelente pentru revitalizarea organismului la orice vârstă, au efect benefic în perioada postnatală, după intervenţiile chirurgicale și radioterapii, în cazurile de anemie, spasmofilie, migrene și astenie nervoasă. Totodată, ouăle de prepeliţă sunt recomandate și persoanelor care nu suferă de vreo afecţiune, numai pentru menţinerea stării de sănătate. Ele pot înlocui perfect oul de găină. În acest caz se indică administrarea unui ou de prepeliţă fiert moale, o dată pe zi, chiar și pe perioade lungi de timp.

Beneficii: Datorită conţinutului lor, ouăle de prepeliţă sunt considerate a fi mâncare dietetică. Acestea nu conţin deloc colesterol “rău” (LDL), însă au un conţinut ridicat de colesterol “bun” (HDL). Spre deosebire de ouăle de găină, cele de prepeliţă nu cauzează alergii. Mai mult decât atât, ajută organismul să lupte împotriva simptomelor declanșate de alergii graţie proteinei ovomucoide (aceasta este folosită și în producerea unor medicamente menite să trateze alergiile).

La ce sunt bune ouăle de prepeliţă? * Previn și combat afecţiuni ale tractului digestiv precum gastrita, ulcer stomacal sau duodenal; * Combat anemia, contribuind la creșterea nivelurilor de hemoglobină din sânge și eliminând toxinele și metalele grele din sânge; * Ajută în tratarea tuberculozei, astmului bronșic, diabetului; * Luptă împotriva cancerului, având puternice efecte anticancerigene și ajutând la inhibarea creșterii tumorilor; * Ajută la eliminarea calculilor renali, biliari sau hepatici; * Ajută la întărirea mușchilor inimii; * Cresc potenţa sexuală. * Determină o bună memorie, intensifică activitatea cerebrală și echilibrează sistemul nervos; * Întăresc sistemul imunitar și încetinesc procesul de îmbătrânire al organelor; * Îmbunătăţesc culoarea pielii și întăresc părul, făcându-l mai strălucitor și mai voluminos (ouăle de prepeliţă pot fi folosite și ca mască de păr sau de faţă).

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată cu vită în stil japonez

Ingrediente: 250g de pulpă sau antricot de vită, curăţată de toată grăsimea, ulei pentru prăjit, 8 ridichi, tăiate în felii, 2 căpăţâni de salată Pentru dressing: 1 morcov mic, dat prin răzătoare, 2 linguri de mirin (sau oţet de orez în care se dizolvă o lingură de zahăr), 1 lingură oţet de orez, 1 lingură sos de soia, 1 linguriţă ulei de susan, 1 șalotă sau o ceapă mică, tocată mărunt, 1 lingură de ghimbir proaspăt, ras

Mod de preparare: Se unge carnea cu uleiul de susan, sare și piper. Se încinge bine o tigaie-grătar și se lasă carnea câte 2 minute pe fiecare parte. Se lasă deoparte 5 minute, apoi se taie în felii subţiri. Se amestecă laolaltă ingredientele pentru dressing. Se așază friptura și salata pe o farfurie, se toarnă dressingul deasupra și se presară cu felii de ridichi.

Salată cu somon, avocado şi castravete

Ingrediente: 4 fileuri de somon, fără piele, de apoximativ 100g fiecare, 3 avocado, 1 castravete, 1 pungă de 400g de frunze de salată mixtă

iul, chimionul, boiaua, 1 lingură de ulei de măsline, sare și piper. Se lasă la cuptor 40 de minute, până când puiul este făcut și crocant. Între timp, se rupe o pitta în bucăţi și se așază într-un vas mic. Se toarnă deasupra câteva linguri de supă de pui și se lasă la înmuiat. Se prăjesc nucile într-o tigaie fără ulei 3 minute sau până devin aurii. Se lasă deoparte. Se încălzește restul de ulei într-o cratiţă și se prăjește ceapa și usturoiul până se înmoaie. Se pun întrPentru sos: 4 linguri de mentă tăiată, coaja de la 1 lămâie și sucul de la 1 lime, 2 linguriţe de miere, 3 linguri ulei de măsline, plus extra pentru somon Mod de preparare: Se asezonează somonul și se dă prin ulei. Se amestecă ingredientele pentru sos. Se taie în jumătate și se scot sâmburii de la fructele de avocado, apoi se curăţă și se taie în felii. Se taie castravetele în jumătate pe lungime, apoi în sferturi și la sfârșit în felii. Se împart pe patru farfurii salata, avocado și castravetele și se toarnă deasupra jumătate din sos. Se încălzește o tigaie nonaderentă. Se adaugă somonul și se prăjește 3-4 minute pe fiecare parte până când devine crocant, dar rămâne moale în interior. Se pune un fileu de somon deasupra fiecărei salate și se adaugă sosul rămas. Se servește cald.

Pui copt cu sos cremos de nuci

Ingrediente: 8 pulpe de pui, cu piele și os, 1 linguriţă de chimion, ½ linguriţă boia de ardei, 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 6 pâini tip pitta, 150ml supă de pui fierbinte, gata făcută, 175g de nuci, 1 ceapă mică, tocată, 2 căţei de usturoi, tocaţi, 50ml de smântână lichidă, sucul de la 1 lămâie, o mână de coriandru, tocat Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 200º C. Într-o tavă se amestecă pu-

un blender pittta înmuiată, amestecul de ceapă și cea mai mare parte din nuci. Se toarnă deasupra restul de supă de pui și se mixează până când se formează o pastă grunjoasă. Se pune această pastă înapoi în cratiţă. Se adaugă smântâna și sucul de lămâie, sare și piper și se menţine caldă. Când puiul este făcut, se aranjează pe un platou. Se amestecă în sos coriandru și se răstoarnă într-un bol. Se toacă grosier restul de nuci și se presară peste pui. Se prăjesc celelalte pâinici, se taie în felii și se servesc alături.

din conservă, 400g fasole în sos tomat, din conservă, ½ legătură mică de cimbru, 200ml supă de pui sau de legume fierbinte, 2 felii de pâine albă, fărâmiţate Mod de preparare: Se încălzește jumătate din cantitatea de ulei într-un vas termorezistent și se prăjesc cârnaţii. Se scot cârnaţii din vas și se lasă deoparte.

Se adaugă restul de ulei, se pun legumele și se călesc 10 minute. Se amestecă pasta de tomate și se mai lasă pe foc 1 minut.

Se încălzește cuptorul la 200°C. Se pun înapoi cârnaţii în vas împreună cu fasolea și cu cimbrul, se asezonează, se toarnă supa și se aduce la fierbere. Se ia de pe foc, se presară firimiturile de pâine și se bagă la cuptor pentru 25-30 de minute, până când firimiturile se rumenesc.

Cârnaţi cu fasole la cuptor

Ingrediente: 1 lingură de ulei vegetal, 8 cârnaţi de porc, 2 fire de celery, tocate, 2 morcovi, tocaţi, 1 ceapă, tocată, 1 lingură pastă de tomate, 400g de fasole albă

Prăjiturele extra pufoase cu lime, cocos şi fructul pasiunii

Ingrediente: 7 albușuri, coaja rasă de la 1 lime, plus 2 linguriţe de suc, 120g de zahăr brun, 60g de făină obișnuită, 15g de amidon, 50g nucă de cocos deshidratată, 4 bucăţi de fructul pasiunii, mari Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 160º C. Se bat albușurile cu un praf de sare și sucul de lime până devin spumoase.

Se adaugă în tranșe 90g de zahăr brun și coaja de lime, până se obţine o compoziţie lipicioasă și lucioasă, ca de bezele. Se dă prin sită restul de zahăr, făina și amidonul, apoi se încorporează în spuma de albușuri, în trei tranșe, ca să păstreze cât mai mult aer posibil. Se adaugă apoi nuca de cocos deshidratată. Se pune compoziţia cu o lingură în șase forme de prăjitură cu diametrul de 10cm, neunse cu ulei și se lasă la cuptor 30 de minute, până se întăresc și devin auriu deschis deasupra. Se pun formele cu fundul în sus pe un grătar de prăjituri (în felul acesta, aburul va ajuta la scosul prăjiturilor din forme). Se lasă pe grătar 10 minute. Se scutură puternic fiecare formă, apoi se lovește pe fund ca să iasă prăjitura.

Se lasă la răcit complet, pe grătar. Se scoate cu o linguriţă miezul fructelor pasiunii și se storc printr-o sită ca să se separe sâmburii. Înainte de servire, se stropesc prăjiturile cu sucul astfel obţinut.

FRUMUSEŢE

Săpunul: bun... de aruncat? curăţarea în profunzime a impurităţilor de pe piele. De cele mai multe ori, acesta este realizat cu o bază puternică (cunoscută sub denumirea de sodă caustică), moleculele sale aderând cu ușurinţă la moleculele grăsimii.

Nu puţine au fost momentele în care am auzit că săpunul nu este bun pentru piele, că usucă tenul sau că provoacă eczeme. Dar care să fie realitatea? Cât de nociv poate fi un astfel de produs cosmetic care, potrivit reclamelor și spoturilor publicitare, ar trebui să fie nelipsit din rutina noastră de frumuseţe?

2. De ce să nu folosim săpun?

Nu toate săpunurile sunt periculoase pentru tenul

1. Săpunul și proprietăţile sale Chiar dacă este solid, lichid sau tip cremă, săpunul are aceeași “îndeletnicire”: dizolvarea grăsimii și

CASA TA

5 culori pentru mobila de bucătărie Într-o bucătărie sunt importante nu numai accesoriile, piesele de mobilier și modul în care acestea din urmă sunt dispuse, pentru a maximiza spaţiul, ci și paleta cromatică abordată. Află ce culori poţi folosi pentru mobila de bucătărie.

3. Ce produse să folosim?

Pe piaţa cosmetică există și produse mai puţin blânde cu tenul nostru. Astfel de săpunuri conţin glicerină (fără sare de sodium) și au același efect de curăţare cu cel al unui săpun alcalin, singura diferenţă dintre acestea constând în faptul că săpunurile “neutre” nu usucă pielea.

Pentru corpul tău, încearcă să folosești un săpun care, pe lângă celelalte ingrediente, conţine și lapte, miere sau cremă hidratantă. Evită utilizarea săpunului sau gelului de duș la fiecare spălare, ci, mai degrabă, realizează un produs exfoliant acasă, folosind miere, lapte și mălai.

STIL DE VIAŢĂ

Toţi știm că lipsa de mișcare îngrașă, dar efectele sedentarismului nu se opresc aici.

Mai multe boli, unele neașteptate, sunt legate de această problemă a omului modern.

Boli provocate de sedentarism

Osteoporoza. Lipsa de calciul nu este singura cauză a osteoporozei. Ce nu este folosit se strică mult mai repede. Acest lucru este valabil și în cazul oa-

selor, care devin slăbite. Femeile sunt oricum mai predispuse la osteoporoză, după o anumită vârstă. Dacă ești și sedentară, riscul e cu atât mai mare.

Cancerul de colon. Lipa de mișcare poate duce la constipaţie, iar aceasta e un important factor de risc pentru cancerul de colon. Când ești constipată, materiile fecale rămân mai mult timp în colon, deci acesta este expus mai mult timp toxinelor cu posibil efect cancerigen. Dacă deja ești predispusă la constipaţie, cu atât mai mult trebuie să faci mișcare în fiecare zi.

Cancerul de sân. Activitatea fizică regulată reglează nivelul hormonilor feminini, adesea responsabili pentru apariţia cancerului de sân.

Pietrele la fiere. Constipaţia și nivelul colesterolului crescut, probleme ale sedentarilor,

pot provoca litiaza colecistică, adică “pietre la fiere”, care se manifestă prin greaţă și dureri abdominale.

Depresia. Sedentarismul nu îţi afectează doar corpul, ci și psihicul. Mișcarea eliberează în corp substanţe care îţi dau o stare de bine și mai multă energie. Când ești foarte sedentară acestea lipsesc, iar riscul de depresie și anxietate este mult crescut.

De ce ar trebui să faci mişcare Sedentarismul nu este singurul factor de risc pentru

aceste boli și multe altele. Însă este unul dintre factorii de risc ce pot fi preveniţi. Unele boli apar din cauza vârstei sau din cauza moștenirii genetice, însă acestea sunt lucruri pe care nu le poţi schimba. Din fericire, îţi poţi controla stilul de viaţă – alimentaţia, activitatea fizică – iar un stil de viaţă sănătos scade cu mult riscul unor boli grave, de la diabet până la cancer sau boli de inimă. În mod ideal ar trebui să faci 30 de minute de mișcare moderată în majoritatea zilelor săptămânii, dacă nu chiar în toate.

Unica.ro

Masajul are acelaşi efect asupra corpului ca aspirina sau ibuprofenul

Cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada au descoperit că masajul are un impact nebănuit asupra anumitor gene, reducând inflamaţia din mușchi – la fel ca aspirina sau ibuprofenul. Masajul ajută mușchii să se vindece după ce au fost

Pentru faţă, ar fi mai bine dacă nu ai folosi săpun.

Pielea este destul de sensibilă și de aceea îţi recomandăm produsele home made. Sunt naturale și, pe lângă faptul că îţi curăţă în profunzime tenul, ele conţin și mulţi nutrienţi care hidratează și calmează pielea.

Kudika.ro

Zahărul este „toxic şi ar trebui reglementat la fel ca şi ţigările”

ŞTIAŢI CĂ…

Un nou studiu arată că masajul are un efect aproape miraculos asupra mușchilor și asupra întregului organism.

Se pare că atingerea are capacitatea de a înlătura durerea și de a vindeca rănile.

4. Cum curăţăm tenul?

CERCETĂTORI AMERICANI:

Sedentarismul te îmbolnăveşte

Iarna e prea frig, vara e prea cald, dimineaţa ţi-e somn, seara ești obosită... poţi găsi multe scuze ca să nu faci mișcare, dar, până la urmă, tot tu vei avea de suferit. Și nu e vorba doar de faptul că te îngrași. O serie întreagă de boli îi pândesc pe cei care nu își pun corpul la treabă.

Cea mai des utilizată culoare în bucătărie este, cu siguranţă, bejul. Această culoare de pământ este una extrem de elegantă și se află și în tendinţele acestui an, întrucât este caldă și inspiră siguranţă și liniște. Mobilierul poate fi din fronturi lucioase bej, din sticlă sau chiar din lemn natur. În cazul în care optezi pentru un asemenea mobilier, scoate-l în evidenţă prin culori contrastante. Astfel, blatul de bucătărie, pardoseala sau masa pot fi într-o nuanţă închisă, în vreme ce accesoriile decorative pot avea culori îndrăzneţe.

Bleu-ul este o altă culoare pe care designerii o propun pentru bucătărie. În general, acesta se potrivește într-o bucătărie clasică, rustică, mediteraneană sau shabby chic. Pune în valoare mobilierul cu ajutorul accentelor albe sau galben pai. Îţi recomandăm ca pardoseala să fie albă, în vreme ce finisajul pereţilor poate fi de tip mozaic, pentru a surprinde cât mai mult atmosfera specifică acestor stiluri decorative. De asemenea, poţi opta pentru accesorii roșii sau într-un verde deschis.

Pentru o bucătărie modernă, îţi recomandăm să alegi un mobilier cu fronturi lucioase, mov. Aceasta este o culoare energizantă, ce stimulează apetitul. O bucătărie amenajată în această culoare sugerează lux și bogăţie și creează o atmosferă rafinată. În ceea ce privește culorile contrastante, optează pentru alb, galben sau negru, pentru un efect dramatic.

Roșul este o culoare potrivită în bucătării, întrucât este un bun stimulant al poftei de mâncare. Este energic, curajos și primitor și îţi va anima bucătăria. Dacă îţi dorești un mobilier roșu, atunci ai în vedere ca fronturile să fie lucioase și asociază această culoare cu bejuri, griuri, negru sau alb. Dacă ai reţineri în ceea ce privește această nuanţă, atunci poţi opta pentru un bordeaux.

Culoarea naturii, verdele, va crea în bucătăria ta senzaţia de prospeţime și vitalitate. Mobilierul verde este potrivit unei bucătării moderne, însă, într-o nuanţă calmă, ce bate spre culoarea oului de raţă, poate fi folosit și într-o bucătărie rustică. Scoate-l în evidenţă cu nuanţe de galben, alb, bej sau bleu.

nostru. Cele mai întâlnite săpunuri sunt cele alcaline.

Puterea lor de curăţare este foarte mare, însă acestea pot fi destul de dăunătoare pentru pielea noastră, care este acidă.

Sfat: Cu cât săpunul produce mai multă spumă, cu atât el este mai alcalin. Chiar dacă va curăţa în profunzime pielea, acesta o va și usca.

supuși efortului fizic. Studiul a fost efectuat pe 11 voluntari de sex masculin care au fost de acord să facă exerciţii fizice epuizante, echivalentul unei ședinţe intensive de spinning. Bărbaţii au pedalat pe biciclete statice până când nu au mai putut să facă acest lucru.

După exerciţii, fiecărui bărbat i s-a făcut masaj suedez la unul din picioare. Celălalt picior a fost folosit drept reper. Mai mult, bărbaţilor li s-au făcut și biopsii musculare înainte și după exerciţiu, imediat după masaj și la două ore jumătate după acesta.

Tiffany Field, cercetător în domeniul efectelor masajului asupra corpului uman,

a declarat că vede rezultatele ca pe o dovadă că masajul este eficient și necesar.

“Masajul are același efect ca aspirina și ibuprofenul. Este un foarte bun substitut pentru antiinflamatoarele nesteroidiene.

Aceste medicamente reduc nivelul de prostaglandine din corp, niște substanţe care ajută la producerea citokinelor. Și masajul are un efect asemănător, doar că nu este nociv“, a declarat Field.

Medicina alopată a fost dintotdeauna sceptică în ceea ce privește beneficiile masajului, dar acum este nevoită să recunoască un fapt simplu: acesta chiar este sănătos.

Zahărul este o “otravă”, iar vânzarea lui ar trebui să fie cât mai strict reglementată, precum ţigările și alcoolul, spun oamenii de știinţă, citaţi de Daily Mail.

Ei avertizează că produsele zaharoase și băuturile sunt responsabile de boli de inimă, obezitate, cancer și probleme cu ficatul.

Oamenii de știinţă pretind că zahărul provoacă 35 de milioane de decese pe an în întreaga lume și este atât de periculos încât vânzarea lui ar trebui să fie reglementată prin legislaţie. Într-un articol intitulat „Adevărul toxic despre zahăr”, publicat în revista Nature, oamenii de știinţă avertizează că „În cantităţi mici, zahărul nu prezintă pericol, dar excesul te poate ucide încet”.

Cercetătorii americani avertizează că obezitatea este în prezent o problemă mai mare în lume decât malnutriţia, și că zahărul nu numai că îngrașă, ci provoacă modificări ale metabolismului organismului, crește tensiunea arterială, provoacă dezechilibre hormonale și dăunează ficatului.

Unul dintre autorii articolului, Robert Lustig, expert în obezitatea infantilă de la Universitatea California, spune că zahărul este disponibil pe scară largă și se pot produce abuzuri dăunătoare pentru sănătate.

Autorii studiului mai spun că educarea copiilor cu privire la dietă și exerciţiul fizic este puţin probabilă să fie eficientă și, în schimb, răspunsul constă în aplicarea de taxe și posibile restricţii la achiziţiile anumitor produse bogate în zahăr.

Studiul recomandă impunerea de taxe pentru a dubla preţul băuturilor acidulate, restricţionarea vânzării lor la anumite categorii de persoane și înăsprirea reglementărilor privind automatele din școli. Acesta concluzionează că politici asemănătoare au fost impuse când a apărut interdicţia privind fumatul în locurile publice.

Totodată, articolul arată că în ce privește consumul de zahăr, acesta s-a triplat în ultimii 50 de ani.

Articolul concluzionează: “Aceste măsuri simple ar fi benefice pentru sănătatea publică. Este timpul să ne îndreptăm atenţia către problemele cauzate de zahăr”.

Cu toate acestea, alţi oameni de știinţă au caracterizat studiul ca fiind “puritan”, declarând că zahărul este toxic doar atunci când este consumat în cantităţi nerealiste.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

13

Luni FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Film.

“BUNĂ, POLLY!”. 16.00 Săptămâna sportivă.

16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Documentar. “Arts 21”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

22.20, 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Film. “ROMAN DE DRAGOSTE” (SUA). 1.00 TVMi. Filler. 5.10 Picături de “Dor”. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 REVIZIE TEHNICĂ 06:00 Muzica de acasă (videoclipuri) 07:00 Știrile ProTv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea ° Lecţia de prim ajutor (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Trei prieteni 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Permis de căsătorie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4177 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 anul II 01:00 Serial: Dexter, ep.3, anul V 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30- Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Serial: Dexter (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы - 2012 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:15 “Татьяна Тарасова: У меня не ледяное сердце” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Познер 01:20 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:15 “Primele știri” (rom) (R) 02:45 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 04:20 Пусть говорят с Андреем Малаховым 05:10 “Московский дворик”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial.

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Presă și putere. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 3.30 România, zi de zi.

5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:03 PRENEZ L’AIR ! 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:32 PAPA NEANDERTAL ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ROMANS D’ADOS 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 FOOT ! 22:59 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LA PEAU DOUCE 2:46 ARTE REPORTAGE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

14

10 FEBRUARIE 2012

Programe TV Marţi FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Evantai folcloric.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.35, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30, 5.10 Fiindcă iubesc... Versuri de Grigore Vieru. 12.50 Legendele muzicii.

13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Film.

“JOC CU DRAGOSTEA” (SUA, 2003). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Filler.

P.I.Ceaikovski. L.Beethoven. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Filler. C.Debussy. A.Dvorak.

1.00 TVMi. Filler 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 l Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 anul II (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.9, 10 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4178 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sechestraţi în larg 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.4 anul V 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 România, te iubesc! (r) 03:00 Serial: CSI Miami (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Выборы 2012 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00“Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:15 “С ног на голову” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Тим Роббинс в комедии братьев Коэн “Зицпредседатель” 02:30 “Primele știri” (rom) (R) 03:05 Пусть говорят с Андреем Малаховым 03:55 “Московский дворик”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial.

9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Prim plan.

12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 N°5, UN PARFUM D’ÉTÉRNITÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UNE AFFAIRE QUI ROULE 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VILLA MARGUERITE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 THALASSA 2:43 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

15

Miercuri FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Filler. P.I.Ceaikovski. L.Beethoven. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Întâmpinarea Domnului”.

Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 “Eurovision.

Song Contest. Baku 2012”. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 17.00, 23.35, 2.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Filler. C.Debussy. A.Dvorak.

21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Filler.

Haydn. W.A. Mozart. 1.05 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 5.10 Descoperă Moldova.

7.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Secrete întunecate 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4179 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sunt spion 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.5, anul V 00:00 Film: Sunt spion (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Dexter (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 «Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:15 “Среда обитания”. “Птица счастья” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:30 “Primele știri” (rom) (R) 02:00 Игорь Бочкин, Виктор Раков в фильме “Барханов и его телохранитель” 03:55 “Московский дворик”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial.

9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE ! 13:35 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COUSIN, COUSINE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 VOICI VENIR L’ORAGE 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ROMANS D’ADOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:31 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

16

Joi FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Filler.

Haydn. W.A. Mozart. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Almanah cinematografic”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Gagauz ogea. 14.15 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006).

15.45 Documentar. “Arts 21”. 16.15 Erudit-cafe.

17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku.

22.30, 5.30 Reporterul de gardă. 22.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Film. “IMPERIUL ROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT” (Anglia-Italia, 2003). Episodul 1. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Evantai folcloric. 3.20 Portrete în timp. 5.05 Music Mania.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Secrete întunecate (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Mania grandorii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4180 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Apel de urgenţă în Reno: Operaţiunea Miami 22:00 Europa League: Steaua - Twente 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Film: Apel de urgenţă în Reno: Operaţiunea Miami (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Fotbal Europa League (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 «Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся!

19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. “Московский дворик”. Многосерийный фильм 23:10 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Ночные новости 00:30 В контексте 01:15 “Primele știri” (rom) (R) 01:45 Кэмерон Диас, Эван МакГрегор в фильме “Жизнь хуже обычной” 03:20 Пусть говорят с Андреем Малаховым 04:10 “Московский дворик”. Многосерийный фильм 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter.

Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul.

12.15, 18.10, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:36 URGENCES VÉTO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VOICI VENIR L’ORAGE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 VILLA MARGUERITE 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 AVANT L’AUBE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 2:41 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

17

Vineri FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct.

11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Film. “IMPERIUL ROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”. Episodul 1. 16.05 Festivalul-concurs al interpreţilor cântecului popular “Nicolae Sulac”. Gala recitalurilor. 17.15 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara!

Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 3.50 “Eurovision 2012”. În drum spre Baku. 22.30 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “IMPERIUL ROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”. Episodul 2. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Templul muzicii. 5.10 Music Mania.

7.00 Concert 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale.

Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? ° Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Mania grandorii (r) 12:00 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă 14:30 Film: Șantaj în reţea (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4181 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:45 Film: Charlie Talisman 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Românii au talent (r) 03:30 Film: Charlie Talisman (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера сезона. “Две звезды” 23:45 “Прожекторперисхилтон” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Закрытый показ. Премьера. Владимир Епифанцев, Андрей Фомин, Михаил Ефремов в фильме “Generation П” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 Комедия “Любители истории” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial.

9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Garantat 100%. 12.15, 18.10, 0.20 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR ! 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:36 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VILLA MARGUERITE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:14 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 TRAUMA 1:38 TRAUMA 2:38 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18

Sâmbătă FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “IMPERIUL ROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”. Episodul 2. 7.40 Vedete la bis! 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale.

11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00, 2.15 Vasile Rusu la 50 de ani. Spectacol jubiliar. Partea I. 13.05 Documentar. “Drumeţii”. 13.35 Videoteca copiilor. 13.50 Documentar. “Lumea animalelor”. 14.40 Handbal.

Campionatul Naţional. “Olimpus” - “Dinamo” (Ciobruciu). Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40, 3.20 20 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Grupul Ilașcu.

18.00 Erudit-cafe. 18.45 Filler. Cum e corect?

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Cinemateca universală. 21.40, 22.15 Film. “ÎNGERUL ALBASTRU”. 23.45 Filler. C.Saint-Saens.

J. Strauss. A.Vivaldi. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Descoperă Moldova. 1.15 Dor. Program muzical. 1.45 La obiect. 3.30 Abraziv. 5.10 Baștina.

Magazin agricol.

7.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ° Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Românii au talent (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Stăpânul inelelor: Frăţia inelului 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Anotimpul Vrăjitoarei 22:45 Film: Închisoarea îngerilor 02:00 Film: Anotimpul Vrăjitoarei (r) 03:45 Știrile Pro Tv din Sport 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 06:40 Олег Табаков в фильме «Шумный день» 08:15 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 «Teleshopping» 10:30 «Смак» 11:05 Премьера. «Александр Барыкин. В плену собственной славы» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 «Ералаш» 12:30 «Среда обитания». «Аромат соблазна» 13:15 Георгий Вицин в фильме «Неисправимый лгун» 14:35 Татьяна Арнтгольц, Вера Алентова, Антон Хабаров, Анастасия Макеева в многосерийном фильме «И всетаки я люблю...» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 «В черной-черной комнате…» 19:15 «Мульт личности» 19:45 «DA sau NU» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 Время 21:50 «Кубок профессионалов» 23:55 «Первый класс» с Иваном Охлобыстиным 00:50 Наталья Андрейченко, Александр Абдулов в фильме «Леди Макбет Мценского уезда» 02:05 «Primele știri» (rom) (R) 02:20 Олег Видов, Валентина Теличкина в музыкальной комедии «Стоянка поезда две минуты» 03:30 Фильм «Прощай, шпана замоскворецкая…» 05:05 Андрей Мягков. И никакой иронии судьбы...

7.00 Tezaur folcloric.

9.00 - 13.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.10, 19.20, 1.40, 6.15 TVR-55. 14.00, 20.00, 2.55 Telejurnal. 14.30 Ești părinte, fii deștept! 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Serial. 22.00 O dată’n viaţă. 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.05 Nocturne. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:27 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:03 À TABLE !

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 360° GÉO 15:53 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHABADA 1:38 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

19

11

Duminică FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Filler. C.Saint-Saens.

J.Strauss. A.Vivaldi. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar.

“Euromaxx”. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Dorel Ţărnă, maestru în artă. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00, 2.15 Vasile Rusu la 50 de ani. Spectacol jubiliar. Partea a 2-a. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Film. “ÎNGERUL ALBASTRU”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.45 Legendele muzicii. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.15 Film. “FIICA PREȘEDINTELUI” (SUA, 2004).

0.10 Documentar. “Lotusul spiritualităţii”.

1.00 TVMi. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.20 Focus. Magazin TV. 7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 2) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţisări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Stăpânul inelelor: Frăţia inelului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Intrigi parfumate 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Cine pe cine iubește 17:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 anul II (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Jocul asasinilor 22:45 Film: Răsărit de soare 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Jocul asasinilor (r) 03:15 Film: Răsărit de soare (r) 05:30 Știrile Pro Tv (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 Фильм “Комедия давно минувших дней” 07:30 Жанна Болотова, Георгий Бурков, Ролан Быков в фильме “Из жизни отдыхающих” 08:55 “Служу Отчизне!”

09:20“Здоровье”10:00 Новости 10:15“Teleshopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:15 Премьера. “Щелоков. МВД против КГБ” 14:15 Премьера. “Расстрельное дело директора Соколова” 15:15 Сергей Маковецкий, Михаил Пореченков, Дарья Михайлова в многосерийном фильме “Дело гастронома №1” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?”

21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:45 “Большая разница” 23:50 “Гражданин Гордон” 00:45 Премьера. “Клан Кеннеди” 01:30 Итоги Берлинского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 02:00 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:30 Премьера. Жюльетт Бинош в фильме “Копия верна” 04:10 “Пока все дома” 7.00, 14.30 Profesorul trăsnit.

7.25 Așteaptă-mă... 9.00 - 14.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 15.55, 22.30 Tezaur folcloric. 17.00, 0.50 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 0.35, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.30 Sport. 21.00 Serial. 0.10 Ești părinte, fii deștept! 1.50 Dacă doriţi să revedeţi. 2.05 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:56 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:38 LES DALTON 10:46 GERONIMO STILTON 11:09 MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:32 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:49 SUR MESURES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MISÉRABLES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 AVANT L’AUBE 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

10 FEBRUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

HAZ DE NECAZ

GENERAŢIA 2002

Să râdem împreună!

Alexandru PÂRLOG: „Sunt un îndrăgostit de provocări” Alexandru Pârlog, un alt exponent al Noii Generaţii, este un tânăr foarte ambiţios. El este convins de faptul că pentru a crește, pentru a culege impresii și învăţăminte de la viaţă e necesar să se facă un efort continuu. Asta și face. Învaţă și muncește cu un elan deosebit. Totodată, Alexandru este un viitor jurist promiţător. Am fost curioasă să aflu dacă îi place ceea ce face și dacă reușește să ţină pasul.

- Alexandru, ești un tânăr foarte activ. De unde găsești atâta energie de a participa, de a fi alături în permanenţă de prieteni, de oamenii care au nevoie de ajutorul tău?

- Atunci când dorești cu adevărat să realizezi ceva, găsești și timp, și dorinţă. Este necesar să ne dezvoltăm pentru a deprinde abilităţi, pentru a învăţa să fim eficienţi. Pentru mine nu există „nu pot” sau „nu vreau”. Sunt un îndrăgostit de provocări. Așa am fost crescut. Mereu sunt în căutare de ceva nou. Chiar dacă uneori nu-mi este ușor și mă confrunt cu greutăţi, îmi spun că am să reușesc, că îmi voi face timp, că sunt încrezător. Așa ne învaţă cărţile de leadership. Oamenii, în general, sunt predispuși spre inerţie. În ceea ce mă privește, energia vine din suflet. Motorul este în mine. De aceea, niciodată nu obosesc spiritual. Reușesc să mă menţin și fizic. Nu-mi pot imagina nimic mai rău decât a trăi o viaţă stagnantă, lipsită de perfecţionare. Lev Tolstoi afirma că „Fiecare se gândește la faptul cum ar schimba lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe el însuși.” Asta, de fapt, și fac. Mă autoperfecţionez, învăţ continuu, îi ajut pe semenii mei.

- Ești student la Facultatea de Drept. Crezi că în Republica

Moldova aceste studii îţi vor deschide noi perspective?

- Este greu să spun. La noi este dificil să te realizezi ca specialist, să te manifești ca profesionist. Însă privesc cu optimism și cred că studiile pe care le fac îmi vor deschide noi orizonturi.

- Povestește-ne un pic despre activitatea ta de la Căușeni. Știu că acolo ai început să colaborezi cu Noua Generaţie.

- Da, într-adevăr, pentru mine totul a început la Căușeni. Este o istorie interesantă de care îmi amintesc cu mult drag. Propunerea de a mă „înregimenta” în echipa Noii Generaţii a venit din partea unui bun prieten de-al meu.

Asta se întâmpla în anul 2005, pe când eram elev în clasa a VIII-a la liceul ,,Mihai Eminescu’’ din oraș. Un pic mai târziu am devenit președintele filialei teritoriale. De fapt, aceasta a fost prima treaptă în calea cultivării curajului de a mă afirma.

La Căușeni am reușit să adun o echipă mare de tineri și să ne organizăm foarte bine. Am legat prietenii strânse.

- Reușești să îmbini activitatea de partid cu studiile de la facultate?

- Sigur că reușesc. Facultatea îmi ia o jumătate din zi. Activitatea de la partid pentru mine este

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

foarte importantă. Dedic timp și efort. Nu cred că e în zadar.

- Presupun că ai participat la diverse proiecte, seminare, training-uri, tu fiind un tânăr proactiv și sociabil.

- Da, m-am încadrat în mai multe proiecte. Zic eu că mi-au fost utile. Școala Tânărului Lider Politic din cadrul ADEPT mi-a oferit posibilitatea să fac o vizită de studiu în România. Acolo am făcut cunoștinţă cu organizaţiile de tineret ale partidelor politice.

Am fost și tânăr deputat al Parlamentului Tinerilor, legislatura a II-a. La comisia „Oglindă” de la IDRAD am învăţat despre normele și practicile parlamentare. Și, bineînţeles, am fost și sunt în continuare un nelipsit învăţăcel de la seminarele organizate de Noua Generaţie și PPCD. Credeţimă, au fost tare multe.

- Simţi că politica este domeniul în care vrei să activezi de acum în colo?

- Nu intenţionez să fac din politică o carieră. Nu ar fi corect și moral. Activitatea mea e mai mult o chemare. Trebuie să ne gândim la cei mulţi. A servi binele comun și nu propriul confort - pentru asta trebuie să se facă politică.

- Cum reacţionează colegii de la facultate la faptul că au printre ei un militant creștindemocrat?

- Interesantă întrebare. Păi, în principiu, lumea e diferită. Unii dintre ei privesc cu ochi buni activitatea mea, alţii nu chiar.

Acei din urmă nu prea găsesc motive obiective. Pentru mine principalul e că ceea ce fac să fie pentru binele celor din jur. Niciodată nu am făcut ceva pentru interesul personal. De mic copil

- Știi de ce au parlamentarii așa salarii mari?

- Pentru că prostia se plătește.

părinţii de acasă m-au învăţat că cei din jur sunt mai importanţi ca tine însuţi. Sunt un militant creștin-democrat, asta e ceea ce mă deosebește.

- Ai un pic de experienţă în ceea ce privește acordarea serviciilor juridice. Cum e?

- Alături de colegii mei din cadrul Asociaţiei Juriștilor CreștinDemocraţi am reușit să deprind a-i asculta pe ceilalţi. A acorda consultaţii juridice înseamnă nu altceva decât a găsi o soluţie pentru rezolvarea unei probleme.

- Ai simţit că oamenii sunt, de cele mai multe ori, nedreptăţiţi?

- Da, cu părere de rău, oamenii sunt într-o continuă căutare a dreptăţii. Suntem foarte nedreptăţiţi, neglijaţi chiar. Instanţele de judecată sunt pline de oameni necăjiţi.

- Spuneai de Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi. De cât timp te-ai încadrat?

- Membru simplu am devenit în 2010, însă plenar în activităţile asociaţiei m-am implicat în 2011, atunci când am făcut și practica anuală pentru facultate. Am cules impresii deosebite.

- Știu că la PPCD e înrădăcinat un cult al cărţii. Reușești să citești cărţi bune?

- Simpatia pentru carte a venit de la străbunelul meu, care mereu îmi spunea: ,,dragul bunelului, cartea este mintea și înţelepciunea omului’’. Totodată, nu poţi să nu citești odată ce ai lângă tine o echipă minunată de bibliomani. Bunii mei prieteni de la partid mă fac foarte curios. Sunt norocos pentru că am ocazia să cer de la ei cărţi cu împrumut. Cărţile bune nu se

prea găsesc oriunde. De obicei, citesc seara sau în zilele de odihnă. Atunci când sunt în drum spre Căușeni sau când am de făcut un drum lung, întotdeauna am o cărţulie cu mine.

- Dacă ai avea putere politică, ce schimbări ai introduce în legile noastre?

- Este vorba de Reforma justiţiei. Problema cea mai mare a justiţiei și a jurisprudenţei din Republica Moldova este că întreg sistemul legislativ este plagiat de la statul român, ucrainean și rus. Nu avem un sistem legislativ elaborat și adoptat după realităţile republicii. Legea nu funcţionează oriunde, ea are perimetrul ei, ca orice alt sistem. Mă doare inima când văd cum plâng oamenii căutând dreptate. De aceea, reforma sistemului judecătoresc trebuie efectuată neapărat, pentru ca populaţia să aibă încredere în justiţie și în organele statului de drept. Se întâmplă ca legea să aibă două sau chiar și mai multe interpretări. Avem nevoie și de o revizuire totală a acestora pentru a nu permite abuzuri. Aceste norme în Republica Moldova nu trebuie să fie altceva decât ade-

văr și acţiune pentru a garanta ordinea socială, respectarea drepturilor omului.

- Ce faci atunci când te poţi bucura de timp liber?

- Mai rar am ocazia să mă bucur de acesta. Însă atunci când am un pic de timp liber îmi place să-l petrec alături de oamenii dragi mie. Totodată, îmi place foarte mult să joc fotbal. Acum joc mai rar, dar înainte am jucat și la divizia naţională. Îmi place să zbor cu parapanta, joc dame și fac atletism. Sufletul îl alimentez cu cărţi bune și cu energie pozitivă.

- Ce planuri ai pentru viitor?

- Nu-mi propun să răstorn munţii. Vreau să cresc, să mă cultiv. Dacă mă ajută bunul Dumnezeu, după ce-mi iau licenţa în Drept, vreau să mai fac studii și în Economie. Altceva foarte important ar fi să-mi iniţiez o afacere și să-mi întemeiez o familie fericită.

- Mulţumim. Succese mari!

- Mulţumesc și eu. Doamne ajută !

Lucia CUJBĂ, FLUX

La o casă de nebuni, domnul Filat vine în ospeţie pentru a-i vizita pe cei 32 de nebuni ce se cred Filat. La intrare, toţi nebunii au aceeași faţă întinsă, aceiași negi dubli și percica bine conturată după implant! Domnul Filat vrea să le vorbească, dar nebunii îl atacă: - Uite un impostor! Se dă drept Filat! Să-l linșăm!

Din amalgamul ce a urmat, staff-ul nu l-a mai putut recunoaște pe domnul prim-ministru, așa că a luat unul la întâmplare! Acesta a trimis, a doua zi, în Parlament legea despre drepturile homosexualilor și lesbienelor! ☺ ☺ ☺ Înainte de alegeri, Marian Lupu se duce la comisia medicală specială: - Domnilor doctori, sunt disperat, nu dorm, sunt agitat, ce să fac?

- Știm despre ce este vorba, aveţi virusul „L3K”!

- Măi domnilor, de cine vă bateţi joc, chiar credeţi că nu știu că asta este pentru calculatoare, se numește „Y2K” și le strică la trecerea în 2012!

- Nu, dragă domnule Lupu, denumirea completă este „Lupu de trei ori candidat” și vă afectează pe dumneavoastră! ☺ ☺ ☺ - Domnule Mihai Ghimpu, aţi fost la grădina zoologică?

- Da! - Câţi ani? ☺ ☺ ☺ La Parlament, un deputat ajunge aproape de finalul ședinţei: - De ce aţi venit așa de târziu?, îl întreabă președintele de ședinţă.

- Am dormit, domnule președinte!

- Cum, și-acasă dormiţi? ☺ ☺ ☺ Trei ţărani de la Ocniţa vin cu trenul la Chișinău. Pe la Bălţi unul zice: Oof! Pe la Fălești al doilea zice: Oof! Oof! Pe la Călărași al treilea zice: Oof! Oof! Oof! Ajung la Chișinău și primul zice: Ei, bine c-am ajuns, că, iaca, tot drumul am vorbit numai politică! ☺ ☺ ☺ În timpul unei dezbateri în Parlament, cineva din sală strigă: Da stingeţi odată luminile alea, ca să putem dormi și noi!

- Nu, nu! Încă nu le stingeţi, nu am terminat de citit ziarul!

10-17 februarie Berbec

Orgoliul te poate împiedica să iei decizii inspirate. Relaţiile devin un teren de luptă și, dacă refuzi comunicarea, te poţi trezi cu numeroase complicaţii.

Taur

SCANDAL ÎN LUMEA BALETULUI

EUROVISION 2012

Balerinele de la Scala din Milano TVR recomandă unor artişti sunt acuzate că ar fi anorexice moldoveni să participe la preselecţia naţională de la Bucureşti Opinia publică internaţională este în prezent cu ochii pe celebrul balet al teatrului La Scala din Milano, după ce o dansatoare de prim rang a acuzat că mai multe colege de-ale sale sunt anorexice.

Mariafrancesca Garritano a declarat că în baletul La Scala, una din cinci dansatoare suferă de anorexie. Compania s-a grăbit să răspundă acuzaţiilor, acuzând-o pe Mariafrancesca că își dorește doar să distrugă imaginea acestei respectate instituţii.

Membrii corpului de balet au declarat, prin intermediul unui comunicat de presă, că se simt dezamăgiţi de atitudinea colegei lor. “Este o campanie împotriva teatrului și a lumii dansului, în general. Nu există probleme legate de anorexie și oricine ne cunoaște știe acest lucru foarte bine”, se arată în declaraţia de presă.

Mariafrancesca Garritano, în vârstă de 33 de ani, a fost concediată luna trecută după ce a făcut declaraţii defăimătoare la adresa teatrului din Milano.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

TVR a dat startul înscrierilor pentru Eurovision 2012, anunţând că selecţia naţională va avea loc pe 10 martie și, pentru prima dată, a propus o listă cu artiștii pe care îi recomandă pentru participarea la concurs. Lista numără peste 80 de nume și este în continuare deschisă. Printre numele prezente în această listă se regăsesc și artiști moldoveni, cunoscuţi în România. Este vorba de: Cătălin Josan, Dan Bălan și Natalia Barbu.

Selecţia naţională pentru alegerea melodiei care va reprezenta România la Eurovision va avea loc pe 10 martie, urmând ca piesa câștigătoare să participe în prima semifinală Eurovision pe 22 mai la Baku, Azerbaidjan. Finala internaţională Eurovision are loc anul acesta pe 26 mai, tot în capitala Azerbaidjanului, Baku. “Îi invit cu căldură pe toţi cei care doresc și au melodii pentru Eurovision să participe cu încredere la selecţia românească din 2012. Cel mai important lucru este să găsim o melodie foarte bună, care să ne reprezinte cel puţin onorabil la Baku anul acesta. Sunt sigur că este un obiectiv care poate fi atins”, spune Dan Manoliu, manager proiect Eurovision 2012, într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului, noutatea adusă în acest an de organizatori constă în lista vocilor (soliști și trupe), recomandate de TVR compozitorilor participanţi la selecţia naţională a Eurovision 2012. Lista deschisă este publicată pe site-ul www.tvr.ro/eurovision și cuprinde, în prezent, 84 de nume de artiști.

Potrivit lui Manoliu, lista de recomandări este în acest an asumată de organizatorii selecţiei naţionale a Eurovision. “Asta nu înseamnă că nu poate să participe și altcineva (care nu este pe listă, n.r.)”, a mai spus Manoliu.

Consiliul de Administraţie al TVR a aprobat, pe 18 ianuarie, participarea României la Eurovision 2012, iar în ședinţa din 31 ianuarie a CA a fost aprobat și devizul pentru organizarea selecţiei naţionale a Eurovision și pentru participarea la concursul care se va desfășura în orașul Baku.

Dan Manoliu, redactorul-șef al Redacţiei Divertisment din TVR, a fost desemnat, anul trecut, să se ocupe

CMYK

Casa și familia te interesează, dar nu ca de obicei, ci doar pentru a-ţi regăsi acel sentiment de siguranţă și încrederea în faptul că ești util.

Gemeni Trebuie să dai dovadă că înţelegi foarte clar faptul că fiecare persoană are problemele sale, pe care le consideră mai importante, mai urgente.

Rac Faptul că dorești să recuperezi anumite sume pierdute din imprudenţă sau din neglijenţă contează, dar trebuie să înţelegi mai întâi cauzele.

Leu Pentru că urmează o perioadă în care vei avea o predispoziţie puternică spre exagerări, ar fi bine să te abţii să găsești defecte celor din jur sau proiectelor în care sunt implicaţi.

Fecioară Pe lângă greutăţile zilei, mai vine și o dorinţă de a căuta vinovaţi pentru problemele tale, ceea ce nu face decât să sporească tensiunea.

Balanţă de organizarea participării României la ediţia din 2012 a concursului Eurovision, care se va desfășura pe 22, 24 și 26 mai, în orașul Baku. În 2010, Dan Manoliu a participat la organizarea selecţiei naţionale a Eurovision Moldova.

Surse din TVR au declarat, pe 11 ianuarie, pentru MEDIAFAX, că TVR a stabilit un buget de circa 200.000 de euro pentru participarea României la ediţia din acest an a Eurovision, suma fiind la jumătate faţă de bugetul alocat de Televiziunea Română pentru participarea la Eurovision 2011.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale și participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem - Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi - Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu - Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este “Tornero”, compusă de Eduard Cârcotă și interpretată de Mihai Trăistariu.

Eurovision 2012 se va desfășura în orașul Baku, după ce reprezentanţii Azerbaidjanului, Ell & Nikki, au câștigat competiţia din 2011 a concursului, cu piesa “Running Scared”.

Trupa Hotel FM, reprezentanta României la Eurovision 2011, s-a clasat pe poziţia 16-17, la egalitate cu Rusia, în concursul a cărui finală a avut loc la Düsseldorf Arena din Germania.

De la prieteni vrei dovezi de preţuire, de la copii vrei rezultate deosebite, iar de la membrii familiei ai dori să obţii promisiunea că se vor schimba.

Scorpion Este o perioadă tensionată, în special în familie și la serviciu. Nu găsești înţelegere nici de o parte, nici de cealaltă, ceea ce va duce la conflicte.

Săgetător Pentru cei care au programate întâlniri este o perioadă care marchează începutul unei colaborări fructuoase, deocamdată doar în planul ideilor.

Capricorn Vei intra într-un dialog cu o persoană la care ai acces mai rar. Nu este o întâlnire obișnuită, dar vei rezolva o problemă extrem de importantă.

Vărsător Un prieten vă ajută să înţelegeţi cererile partenerului sau să priviţi cu îngăduinţă tensiunile din relaţie. Bunăvoinţa ar putea să nu fie suficientă pentru a readuce armonia, dar în timp va conta mult.

Peşti Deși vezi în jur persoane derutate sau cuprinse de pesimism, nu reușești să înţelegi de unde li se trage, pentru că tu te simţi foarte bine.