Ziarul Flux, Ed. 21 (801)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 10.06.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Nichita, Ep. Calcedonului; Sf. Mc. Eladie; Sf. Mc. Eliconida (Odovania Înălţării)

1 EURO..............................16.6669 1 Dolar american ............. 11.4188 1 Leu românesc ................ 3.9994 1 Rublă rusească ............... 0.41721 Timpul probabil:

Maxima zilei

”Cine nu spune Adevărul când 10.06.2011 11.06.2011 cunoaște Adevărul, se face complicele mincinoșilor și falsificatorilor.”

Ploi, Ploi, Dimitrie GUSTI 18 25 0C 16 27 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

PAGINA

POLITIC

BLOGOSFERA

Pe 19 iunie voi vota pentru Dodon şi Chirtoacă. Pentru că mi-s dragi ambii

6

PAGINA

Fondat în 1995 z Nr. 21 (801)

FiatLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

(citiţi pag. 6)

Dodon şi Chirtoacă se vor confrunta în turul doi

Cimitirul de Onoare din Chişinău, monument devastat şi abandonat (1918 - prezent) PAGINA

FLUX

Marţi, 7 iunie, la ora amiezii, un autoturism Lada a explodat pe o stradă centrală din capitală, în apropiere de Ambasada Chinei și a Procuraturii Militare. În urma deflagraţiei a fost rănit grav președintele Federaţiei de Tenis din Moldova, Igor Ţurcan, care a decedat ulterior la spital. Mașina avea numere de înmatriculare rusești și staţiona de două zile în preajma sediului Federaţiei de Tenis. Cazul este unul ieșit din comun pentru Republica Moldova și a șocat atât prin cruzimea lui, cât și prin faptul că a fost posibil în plină zi, în plin centrul Chișinăului.

XXX

8

ABONAREA 2011

Politică, bani şi reglări de conturi în stil mafiot

Legea lustraţiei sau moldovenii nu sunt georgieni!

4

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 10 iunie 2011

DOSAR

XXX

Electoratul „prost” i-a sancţionat pe politicienii „deştepţi”

(citiţi pag. 2)

Dosare ultrasecrete. FSB susţine că DSK, fostul şef al FMI, a fost arestat pentru că a descoperit că America nu mai are aur

XXX

Filat către ambasadorul Uniunii Europene, Dirk Schuebel: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!

Schuebel, nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!

Când vor dispărea filaţii şi plahotniucii din politica moldovenească?

??!!

XXX

(citiţi pag. 3)

Ostpolitik sau sfârşitul ruso-german al unităţii Republicii Moldova?

(citiţi pag. 9)

Cresc salariile, dar preţurile le întrec Crește economia, dar cresc și preţurile. Guvernanţii promit că vor crește și salariile.

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 5) DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

Creșterea economică a Republicii Moldova, anul acesta, va fi de 5 la sută. Dar produsele și serviciile se vor scumpi cu 8 procente.

Produsele alimentare s-au scumpit cel mai mult. Preţurile la zahăr și legume s-au majorat cu 24 și, respectiv, 19 la sută. Preţul fructelor a crescut cu aproape 14 procente. Căldura din calorifere ne-a costat cu 27 la sută mai mult decât la începutul anului trecut, iar gazele naturale – cu aproape 15 la sută mai mult.

Însă guvernanţii spun că vor crește salariile pentru mai bine de 127 de mii de bugetari. Au dat și un termen - 1 iunie. Este vorba despre asistentele de educator din grădiniţe sau paznici. Ei vor avea până la 100 de lei mai mult la salariu. Militarii vor avea lefuri mai mari cu până la 90 de lei.

Creșterile salariale din sistemul bugetar vor fi, în medie, de 8,5 procente.

Dacă media creșterii salariale este de 8,5 la sută, iar cea a creșterii preţurilor de 8 procente, înseamnă că buzunarul va rămâne... cam la fel.

XXX

Sursa: Publika TV

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 7)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1138 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

10 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Ion MANOLE, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex:

Au fost depistate încălcări grave la secţiile de votare din suburbiile capitalei Nu putem da o apreciere asupra libertăţii acestui scrutin și pe cât de mult corespunde normelor democratice. Acest lucru îl vom putea constata după ce vom prelucra toate datele care ne vor veni din cele 190 de secţii de votare la care am avut observatori. Totuși, am făcut un top al celor mai grave încălcări înregistrate la alegerile locale generale.

Astfel, pe primul loc putem numi migraţia alegătorilor dintr-o localitate în alta și eliberarea vizelor de reședinţă în masă, lucru care a avut loc chiar și în ziua alegerilor. Sunt multiple încălcări de acest gen, cele mai grave cazuri fiind atestate în localităţile Stăuceni și Bubuieci din municipiul Chișinău, unde aceste cazuri se ridică la ordinul sutelor.

De asemenea, Codul Electoral prevede imposibilitatea ocupării anumitor posturi în comisiile de circumscripţie sau secţiile de votare pentru un șir de persoane. Cu toate acestea, am avut multiple cazuri când rude ale candidaţilor sau membri de partid au fost membri ai acestor structuri.

Rămâne o problemă gravă și listele electorale, deși despre imperfecţiunea acestora se discută de mult timp. Am mai atestat în aceste alegeri o încălcare gravă, cum ar fi transportarea alegătorilor de la o secţie de votare la alta și agitaţia electorală în ziua scrutinului, lucru care este interzis de legislaţia electorală în vigoare.

Corneliu MIHALACHE, Coaliţia „Control Civic – Alegeri 2011”:

A fost cea mai murdară campanie electorală de până acum Alegerile locale curente nu au fost nici pe departe libere și corecte. Au fost constatate atâtea cazuri de corupere a electoratului cu cadouri, cum nu s-a mai văzut niciodată.

Partidul Democrat, prin intermediul fundaţiei „Edelweiss”, a împărţit alegătorilor 200 de tone de sare, zahar, orez și alte produse. Aceste cadouri electorale s-au răspândit prin întreaga republică. Același lucru l-a făcut și Partidul Liberal Democrat din Moldova. Toate încercările de cumpărare a voturilor nu sunt altceva decât corupere pasivă.

De asemenea, au fost înregistrate nereguli majore în listele electorale. Nu o să mă mire dacă voi auzi că și de această dată au votat morţii. Au existat ameninţări grave și chiar cu moartea la adresa concurenţilor electorali. Să ne amintim doar cazul candidatului PDM, care a fost bătut grav la Sângera. În această campanie s-au folosit masiv elemente de PR negru, sunt cazuri fără precedent. Doar cazul ziarelor false cât face și până în prezent nu s-au anunţat autorii acestora. Organele de anchetă tac.

Același lucru îl fac și în cazul apariţiei blogurilor false, a atacurilor prin intermediul internetului. Dintr-un milion de alegători, fiecare al cincilea sau al șaselea a fost corupt de un partid sau altul.

A fost o campanie murdară fără precedent. Nu am mai avut în ţară un astfel de scrutin, care ar încălca toate normele posibile și care ar abunda în încălcări atât de grave.

Sursa: www.allmoldova.com

Comuniştii se menţin în topul preferinţelor politice ale moldovenilor Dacă cele 3 partide membre ale AIE au reușit să adune cele mai multe voturi cumulativ, în parte, comuniștii sunt câștigătorii campaniei electorale. Fiecare al treilea vot pe ţară a fost pentru PCRM. Așa arată datele oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală. Partidul Comuniștilor este lider pe ţară, după numărul de voturi la funcţiile de primar, consilier raional/municipal și consilier sătesc/orășenesc.

Astfel, fiecare al treilea primar în ţară este comunist. Cu 30,75 la sută comuniștii sunt urmaţi de primarii liberaldemocraţi, pentru care au votat 19,92% de alegători. PL a obţinut 19,87% din voturi, iar PD - 16,37%.

Pentru Consiliile raionale/municipale PCRM a obţinut 36,90% din voturi, PLDM – 22,55%, PL – 16,25% și PD – 15,37%. Comuniștii sunt lideri și în sate/orașe. Astfel, în consiliile sătești/comunale/orășenești, PCRM a obţinut – 29,53% din voturi, liberaldemocraţii – 25,28%, PD – 18,82% și liberalii – 11,86% din voturi.

Precizăm că și în municipiul Chișinău, majoritatea mandatelor de consilieri în Consiliul municipal (26 din 51) le revine PCRM. CEC mai informează că din cele 898 de localităţi, în 645 primarul a fost ales din primul tur. Astfel, pe 19 iunie 2011, în 253 de localităţi din ţară, inclusiv municipiul Chișinău, se va desfășura turul doi de scrutin pentru alegerea primarului.

Comisia Electorală Centrală a prezentat rezultatele finale ale alegerilor locale din 5 iunie după procesarea a 100% din buletinele de vot.

Tabloul votului politic la nivel de ţară Primării: PLDM – 25,97% din voturi valabil exprimate; PCRM – 23,78% din voturi valabil exprimate; PDM – 21,67% din voturi valabil exprimate; PL – 11,58% din voturi valabil exprimate; PSD – 1,13% din voturi valabil exprimate; PPCD – 1,04% din voturi valabil exprimate.

Consilii locale: PCRM – 30,25% din voturi valabil exprimate; PLDM – 25,52% din voturi valabil exprimate; PDM – 19,36% din voturi valabil exprimate;

PL – 11,04% din voturi valabil exprimate; PPCD – 1,06% din voturi valabil exprimate; PSD – 0,94% din voturi valabil exprimate.

Consilii raionale: PCRM – 32,71% din voturi valabil exprimate; PLDM – 25,83% din voturi valabil exprimate; PDM – 20,23% din voturi valabil exprimate; PL – 11,30% din voturi valabil exprimate; PPCD – 1,43% din voturi valabil exprimate; PSD – 1,17% din voturi valabil exprimate.

Conform CEC, în 4 primării din mun. Chișinău au fost obţinute exact 50% din voturi valabil exprimate pentru un anumit candidat. Însă, potrivit legii, pentru a câștiga alegerile, candidatul respectiv trebuie să obţină 50% din sufragii plus un vot. Astfel, în conformitate cu Codul Electoral, se necesită organizarea unui al doilea tur al alegerilor.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în 4 localităţi, 3 candidaţi la funcţia de primar și un candidat la funcţia de consilier au obţinut 100% din voturi, secretul fiind simplu – prezenţa în buletinele de vot doar a candidaturilor sale.

Observatorii internaţionali, aproape mulţumiţi de modul desfăşurării scrutinului Listele electorale incomplete, lipsa de transparenţă în finanţarea partidelor și rolul scăzut al autorităţilor publice locale în procesul electoral, sunt principalele carenţe depistate în cadrul alegerilor locale generale din 5 iunie curent de către observatorii internaţionali. Membrii Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO)

și ai Congresului Autorităţilor Locale și Regionale ale Consiliului Europei care au monitorizat scrutinul susţin că, în mare parte, alegerile au întrunit standardele internaţionale, dar unele probleme legale, administrative și de reglementare necesită în continuare o atenţie deosebită.

Potrivit observatorilor, cadrul legal al Republicii Moldova oferă o bază solidă pentru desfășurarea alegerilor democratice, iar organele electorale au activat într-o manieră transparentă, profesionistă și imparţială. Totodată, amânarea introducerii registrului electronic centralizat de alegători și întocmirea listelor de către autorităţile locale, a atras după sine preocupările cu privire la corectitudinea acestor liste. „Alegătorii din cadrul acestor alegeri au beneficiat în mod clar de un spectru larg de opţiuni. Însă competenţele autorităţilor locale ce ţin de administrarea alegerilor trebuie să fie reglementate mai clar. Dacă ele sunt responsabile de aspectele importante ale organizării și desfășurării alegerilor, acest lucru trebuie să fie clar prevăzut în lege”, a menţionat șeful delegaţiei Congresului Autorităţilor Locale și Regionale, Britt-Marie Lovgren.

La rândul său, șeful Misiunii restrânse de observare a alegerilor OSCE/BIDDO, Gerald Mitchell, a subliniat oportunităţile oferite candidaţilor electorali de acces la alegători „…ca parte a unei campanii electorale competitive”. „Însă, pentru îmbunătăţirea procesului electoral, ar fi benefice și îmbunătăţiri ce ţin de reglementarea finanţării politice”, a mai spus Mitchell. În raportul preliminar al observatorilor internaţionali se menţionează, între altele, prelucrarea deschisă și transparentă a reclamaţiilor și contestaţiilor depuse la CEC și instanţele de judecată, precum și abordarea mai profesionistă a procesului electoral de către mass-media autohtonă. În același context, procedurile din ziua alegerilor, inclusiv votarea și numărarea voturilor s-au derulat într-o atmosferă calmă, de o manieră transparentă și ordonată.

Observatorii internaţionali au mai accentuat că un raport final privind alegerile locale generale din 5 iunie în Moldova va fi prezentat opiniei publice în decurs de două săptămâni.

CARE PE CARE

Igor BOŢAN:

Dodon şi Chirtoacă se vor confrunta în turul doi „Pe 5 iunie, eu am câștigat alegerile în perimetrul orașului Chișinău, acumulând circa 53% din voturi. Este o victorie categorică din primul tur de scrutin. Dacă nu se întâmplau lucruri suspecte în activitatea Consiliului electoral municipal, astăzi vă vorbeam în calitate de primar general”, a mai spus candidatul PCRM. Președintele CEC, Iurie Ciocan, a spus că așteaptă probe care ar confirma cele spuse de candidatul comunist.

Potrivit rezultatelor finale ale CEC, la Coloniţa, Dorin Chirtoacă a obţinut 78% din voturi, în timp ce Igor Dodon doar 15%. La Durlești, liberalul a obţinut victoria cu 62% din voturi, iar comunistul a obţinut doar 28%.

Igor Dodon și Dorin Chirtoacă vor lupta pentru Primăria Chișinăului în al doilea tur de scrutin. Candidatul comunist a obţinut 48% din voturi, în timp ce candidatul liberal Dorin Chirtoacă a luat cu două procente mai puţin, potrivit rezultatelor finale ale scrutinului din 5 iunie.

Candidatul PCRM la Primăria Chișinăului, Igor Dodon, a câștigat 48,07% din voturi, în faţa lui Dorin Chirtoacă, pentru care au votat 46,51% dintre locuitorii Capitalei, arată datele prezentate marţi, 7 iunie, de Comisia Electorală Centrală, după numărarea tuturor voturilor.

Dodon cere renumărarea voturilor Igor Dodon este sigur că în unele secţii de votare, alegerile au fost fraudate. Candidatul comunist susţine că

deţine probe clare care arată că în câteva suburbii au avut loc încălcări masive.

Acesta este decis să meargă chiar în instanţă, unde va cere anularea voturilor în unele comisii de circumscripţie.

„De exemplu, în Durlești, unde 17 % din voturi au fost declarate nevalabile, și în Coloniţa, unde secţia de votare a fost deschisă și după ora 21:00”, a spus Dodon, citat de Știrea Zilei.

Filat a aflat de la televizor că trebuie să-l susţină pe Chirtoacă Premierul Vladimir Filat a declarat că a aflat din presă că ar urma să apară în public, alături de ceilalţi lideri ai

AIE, pentru a-și demonstra susţinerea pentru Dorin Chirtoacă la turul doi de scrutin din 19 iunie. „Colegii îmi spun de la televizor ce trebuie să fac. Cred că acum trebuie să-l ajutăm pe Chirtoacă, nu să-i încurcăm. Și unii ar trebui în continuare să facă ceea ce au făcut și până acum – să-l ajute, dar fără să apară în public”, a precizat Filat.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a făcut acest anunţ după ședinţa Alianţei de marţi, de la care au lipsit Vladimir Filat și Mihai Ghimpu. „Am decis toţi împreună, având declaraţiile separate pe parcursul zilei a celor trei componente ale alianţei, să fie elaborată o declaraţie comună. Să fie și o apariţie în trei în public. Cineva din colegii noștri de la PD a propus să facem și un spot și nu-mi pare o idee proastă”, a precizat Lupu.

Anterior, Filat a anunţat că este dispus să-l susţină financiar în turul doi al scrutinului pe Dorin Chirtoacă, dar liberalii au refuzat oferta.

4 kg de alimente – oferta PD pentru alegătorii din Pogăneşti Reprezentanţii PD din comuna Pogănești, raionul Hâncești, împart alegătorilor pachete cu produse alimentare, îndemnându-i să voteze în schimb candidatul lor la funcţia de primar în cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc în mai puţin de două săptămâni.

Mihail Suru, candidatul PDM la funcţia de primar de Pogănești, s-a plasat pe poziţia a doua la alegerile din 5 iunie, fiind devansat de candidatul din partea PPCD, Anastasia Hatmanu, care, deși s-a plasat pe primul loc, nu a întrunit suficiente voturi pentru a câștiga alegerile din primul tur de scrutin.

Un grup de susţinători din partea Anastasiei Hatmanu ne-au comunicat că, deși, iniţial, candidatul PD, Mihail Suru, nu se număra printre favoriţii acestei curse electorale, acesta, ajutat de rudele sale, a mituit alegătorii, oferindu-le pungi cu alimente, și astfel a reușit să se

califice în cel de-al doilea tur de scrutin. „Pomenile” electorale ale lui Suru constau într-un kilogram de orez, 1 kg de zahăr, un pachet de sare și altul de macaroane. Acestea sunt distribuite în pungi de plastic imprimate cu însemnele electorale ale Partidului Democrat.

Solicitată de FLUX, Anastasia Hatmanu a confirmat aceste informaţii, declarându-se însă convinsă de faptul că locuitorii din Pogănești nu se vor lăsa

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

amăgiţi cu 4 kg de produse alimentare, iar la alegerile din 19 iunie vor ști să „aleagă grâul de neghină”. „Mihail Suru râvnește atât de mult funcţia de primar, încât a împărţit pachete chiar și în ziua alegerilor. Era mare forfotă la noi în sat: domnul Suru, împreună cu sora sa, Maria, împărţea cadouri cu microbuzul într-o parte de sat, iar socrul acestuia distribuia „pomenile” cu bicicleta în cealaltă parte a satului.

Așa a trecut candidatul PDM în turul doi de scrutin. Se vede că este bogat PDM-ul acesta.

Oamenii însă nu sunt așa cum cred ei: chiar dacă sunt săraci, au demnitate. Sunt convinsă că nu se vor lăsa cumpăraţi cu o pungă de mâncare, ci vor alege adevăratele valori, care nu constau 4 kg de produse alimentare. Acest lucru va fi confirmat pe data de 19 iunie.

Cum se spune în popor: vor ști să aleagă grâul de neghină”,

ne-a declarat candidatul creștin-democrat.

Menţionăm că acesta nu este primul caz când PD este acuzat că mituiește alegătorii în schimbul votului pentru candidaţii săi la funcţiile de primari și consilieri. Situaţii similare au fost descoperite și în alte localităţi, unde alegătorii primesc „cadouri” cu diferit conţinut – de la sare până la macaroane.

Un exemplu în acest sens este cazul de la Sângerei, unde locu-

itorii au primit de la candidaţii Partidului Democrat produse alimentare în pungi inscripţionate cu mesajul „E timpul PDM. Marian Lupu”. Reprezentanţii Primăriei Sângerei au menţionat că „asistenţa socială” a fost oferită familiilor social-vulnerabile de către fundaţia Edelweiss, care aparţine vicepreședintelui PD, Vladimir Plahotniuc.

Nicanor HATMANU, pentru FLUX

AIE poate exista doar sub presiunea ameninţărilor din partea PCRM Rezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 pot avea un impact hotărâtor asupra evoluţiilor politice din Republica Moldova.

Gradul așa-zisului optimism social al cetăţenilor, legat de percepţia situaţiei social-economice și politice din ţară, precum și calitatea campaniilor concurenţilor electorali, vor determina rezultatele alegerilor.

Rezonanţa scandalurilor din cadrul AIE indică asupra faptului că aceasta a reușit performanţa de transformare a politicii în business sau în sursă de venituri de pe urma așa-zisei rente administrative. În acest sens, în actuala campanie electorală, ancorarea branșelor teritoriale ale partidelor în administraţia locală este o suprasarcină. În aceeași ordine de idei, se poate deja întrevedea că nu ofertele candidaţilor și platformele partidelor ce stau în spatele acestora vor determina calitatea campaniilor, ci tehnologiile politice, în special cele de denigrare a contracandidaţilor, vor fi în preţ mare.

Comportamentul din ultima jumătate de an al componentelor AIE nu mai poate inspira entuziasm și încredere în așa-zisa poveste de succes, de aceea, este dificil să se creadă că cetăţenii conștienţi ar mai putea vota componentele AIE. Singura sursă de creștere a ratingului AIE poate fi satul moldovenesc, care în virtutea naivităţii lui curate și a culturii politice parohiale ar mai vota masiv elita ascendentă. În consecinţă, se poate aștepta creșterea absenteismului celor ce au votat crezând în schimbarea anunţată de componentele AIE, lucru ce ar putea favoriza cumva PCRM. Alternativa protestului absenteist pentru cei care s-au decepţionat de AIE, dar care nu doresc revenirea PCRM, ar fi votarea pentru partidele extraparlamentare sau pentru așa-zisa forţa a treia (nu neapărat blocul electoral cu acest nume).

Este puţin probabil ca rezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 să provoace rapid dezintegrarea AIE, care va trebui să mai fie răbdată ceva timp de populaţia Republicii Moldova.

Deocamdată, AIE nu are alternativă, iar subminarea acesteia va destabiliza situaţia politică din ţară și mai mult. De aceea, probabil, cel mai bun rezultat al alegerilor locale pentru sorţile Republicii Moldova ar fi reproducerea, în linii mari, la nivel raional a rezultatelor alegerilor parlamentare din noiembrie 2011. Un astfel de rezultat ar calma spiritele și ar descuraja eforturile de provocare a alegerilor parlamentare anticipate.

Cum AIE a demonstrat că poate exista doar sub presiunea ameninţărilor din partea PCRM, pare a fi oportun un rezultat bun la alegerile locale pentru PCRM, care, dacă ulterior ar mai avea curajul să se reformeze, chiar ar face un lucru extrem de util pentru Republica Moldova. Din acest punct de vedere, logica lucrurilor ar sugera că cea mai bună soluţie pentru depășirea crizei instituţionale din Republica Moldova nu este provocarea alegerilor parlamentare anticipate, ci identificarea de către AIE și PCRM a unei candidaturi de compromis la funcţia de șef al statului, de dorit, din rândul magistraţilor.

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 IUNIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Electoratul „prost” i-a sancţionat pe politicienii „deştepţi” De ce nu a câștigat Dorin Chirtoacă din prima competiţia pentru Primăria capitalei, dacă însuși Vladimir Filat a dat dovadă de mărinimie și și-a retras propriul candidat în favoarea acestuia? Nu discutăm aici despre sinceritatea gestului și despre panourile publicitare care au îndemnat alegătorii, pe durata întregii campanii electorale, să-l voteze pe Victor Bodiu. Totuși, de ce nu, dacă democrata Valentina Buliga a smuls cu dinţii și cu torbele de macaroane voturi de la Igor Dodon, pentru a-i diminua acestuia scorul electoral? Dacă Mihai Ghimpu s-a lăsat acoperit de uitare și scufundat în anonimat, de dragul nepotului și al primăriei. Ceva nu a ajuns, totuși.

Chirtoacă şi-a „zacalibit” electoratul Candidatul liberal a avut un atu incontestabil pe care nu l-au avut alţi candidaţi, cel de a fi fost în funcţia de primar al capitalei pe parcursul a patru ani. Timp suficient în care chișinăuienii să se convingă de calităţile acestuia de bun administrator, de sinceritatea declaraţiilor despre lichidarea corupţiei în primărie, de capacitatea lui de a transforma capitala într-un oraș modern. În loc de aceasta – show-uri politice ieftine, alături de incon-

fundabilul și incomparabilul său unchi, declaraţii populiste, drumuri care se deteriorează la câteva luni după ce sunt reparate, suspiciuni de favorizare a afacerilor unor rude sau apropiaţi. Chirtoacă, la fel ca și Mihai Ghimpu, s-a lăsat sedus de ideea că locuitorii capitalei ar avea mai multă nevoie de circ, de pretinsă luptă cu comunismul, de spectacole cu brăduţi și bariere, decât de ordine și curăţenie pe străzi, de drumuri reparate, de preţuri rezonabile la serviciile comunale, de eliminarea birocraţiei și corupţiei din primărie, de înlăturarea profitorilor și carieriștilor în

favoarea unor persoane oneste și competente.

Chirtoacă a adoptat și stilul bădărănesc al unchiului său, deși alegerile anticipate din noiembrie trecut au demonstrat că acesta este contraproductiv. Aflat în fruntea statului, Ghimpu și-a închipuit că mitocăniile, comportamentul excentric și declaraţiile deocheate pot inspira încredere și respect, iar oamenii sunt atât de lipsiţi de discernământ, încât să considere că „cic-cic” și „ petea-petușok” ar fi dovada unei inteligenţe peste medie și a unui spirit sclipitor. Iată că lucrurile nu stau tocmai așa, pentru că cetăţenii au mai mult bun-simţ decât își închipuie politicienii.

Astfel, nici în cazul nepotului, ei nu s-au lăsat impresionaţi de inepţii gen „dă-o în mă-sa”, „m-aţi zacalibit” și promisiuni de a le tăia unora capul.

Mihai Ghimpu, principalul vinovat pentru eşecul lui Dorin Chirtoacă Ghimpu ar trebui să-și asume eșecul lui Chirtoacă și pentru că, în campania pentru parlamentare, fostul dublu demnitar de stat și-a dat la o parte nepotul, imaginându-și că este deja politicianul carismatic și iubit de popor, în stare să ducă pe cont propriu partidul spre culmile victoriei. În actualele alegeri, liberalii par să fi înţeles totuși că un Ghimpu pe post de locomotivă risca să tragă partidul pe linie moartă. În ceasul al doisprezecelea, unchiul a decis să facă cel mai bun lucru posibil pentru nepotul său, adică să nu-l mai „ajute”. Astfel, acesta s-a dat aproape dispărut și a rezistat cu stoicism până aproape de sfârșitul campaniei. A avut doar câteva ieșiri în lume, ca să nu piardă de tot contactul cu poporul. De data aceasta însă, bătrânul Dragobete, ușor tocit de vreme, nu a mai dat iama prin discoteci, ci a mers la piaţă, pe unde vine lume mai multă și mai așezată, și a împărţit pestelci, a făcut poze, a strâns la pieptu-i viguros precupeţele și le-a promis o viaţă mai bună.

Şeful liberalilor, supărat că tinerii au mâncat „sămânţă” Dar după alegeri, Mihai Ghimpu a reapărut în prim-planul scenei politice, gata din nou să taie „în carne și în oase” pentru nepotul său și încercând să găsească (și chiar a găsit) vinovaţii pentru nealegerea lui Chirtoacă.

Se pare însă că nu a fost o idee prea inspirată. Pentru că, de cum s-a văzut în faţa camerelor de filmat, Ghimpu a și făcut câteva declaraţii prăpăstioase care l-ar putea costa scump pe candidatul liberal.

Cel mai mult, el s-a arătat surprins și supărat de slaba prezenţă la vot, mai ales, a tinerilor, care, în opinia lui, „au ieșit mai mulţi la 7 aprilie în Piaţa Marii Adunări Naţionale, decât la alegeri, pe 5 iunie”. Aceștia, chipurile, ar vrea să le pice libertatea și democraţia din pod, pentru că atunci când trebuie să decidă, ei stau în cameră și „mănâncă sămânţă”.

Ce motive a avut Ghimpu să se supere pe tinerii care nu au ieșit să-l voteze masiv pe Dorin Chirtoacă? În loc să se întrebe, de fapt, de ce nu au ieșit aceștia.

Oare nu pentru că schimbarea mult promisă nu a mai venit, iar la putere au ajuns suficienţi impostori și parveniţi? Și nu pentru că actuala guvernare aproape că nu se deosebește de fosta conducere comunistă? De ce crede Ghimpu că tinerii ar trebui să-i voteze necondiţionat pe politicienii care și-au zis, cu de la sine putere, piloni ai democraţiei autohtone, indiferent de ce ar face aceștia, de cât de înglodaţi ar fi în intrigi și certuri pentru putere, în lupte dezgustătoare pentru interese și beneficii. Ce motive ar mai avea să le dea iarăși votul acei tineri care au crezut sincer, la 7 aprilie, că luptă pentru schimbare și reforme democratice?

Unitatea liderilor – bucuria poporului Totuși, Ghimpu acceptă și faptul că cetăţenii s-or fi săturat de certurile din Alianţă. ,,Noi nu trebuie să concurăm între noi,

cine-i mai frumos, mai deștept”, crede el. (Deși, la o adică, mie tot Ghimpu îmi pare oleacă mai frumos și mai deștept decât ceilalţi.) „Noi, cei din Alianţă, trebuie să mergem în același pas, pentru că așa se vor bucura cetăţenii”, mai crede el. Și ce ne-am mai bucurat zilele acestea, când cei trei s-au arătat iarăși „uniţi în cuget și-n simţiri” și au dat o declaraţie comună de susţinere a candidatului liberal.

Dar, judecând după replicile pline de venin și dispreţ, de la care nu s-au putut abţine nici acum, idila ar putea să nu se producă.

Buliga l-a salvat pe Chirtoacă, iar Bodiu – ba Imediat după alegeri, Vladimir Filat a mai pretins niște mulţumiri din partea liberalilor.

Mihai Ghimpu crede însă că i-a mulţumit suficient, așa că nu e

cazul să mai aștepte și colaci.

Mai ales că, a spus Ghimpu, retragerea lui Victor Bodiu din cursă nici nu i-ar fi adus lui Dorin Chirtoacă prea multe voturi.

Evident, această „mulţumită” nu avea cum să-l mulţumească pe șeful liberal-democraţilor, care știe exact că prin retragerea propriului candidat la funcţia de primar general, a „umflat” lista de consilieri a liberalilor.

Pe de altă parte, Ghimpu nu a dezminţit nici de această dată relaţia mai specială pe care o are cu Partidul Democrat, elogiind participarea candidatului democrat la scrutin care, în opinia lui, poate chiar a și salvat alegerile. În continuare, Filat s-a oferit să vină cu ajutoare materiale, nu doar morale, pentru a-i face campanie lui Chirtoacă. Ghimpu a răspuns posac că se poate descurcă și fără banii lui Filat.

Nu a rămas deoparte nici Marian Lupu, care, fiind cel mai fotogenic dintre toţi, le-a propus

Legea lustraţiei sau moldovenii nu sunt georgieni!

Da, georgienii nu sunt moldoveni. Și nici moldovenii georgieni. Nu ne referim la aspectele etnice, lingvistice sau culturale.

Avem în vedere caracterul și ambiţiile europene. Starea de spirit, aspiraţiile, elanul sau lipsa lui. Vorba evreilor mucaliţi de la Odesa: moldovenii și georgienii sunt două mari deosebiri! (молдоване и грузины это две большие разницы!)

Georgienii, cu mult mai avansaţi în procesul de democratizare și de construcţie naţional-statală, au demonstrat, pentru a câta oară, că au caracter. Voinţa politică a georgienilor de a se debarasa de balastul sovietic, pentru a putea progresa pe calea modernizării propriei lor ţări, s-a manifestat de curând prin adoptarea „Cartei Libertăţii” de către Parlamentul de la Tbilisi, la 31 mai, cu unanimitate de voturi. „Carta Libertăţii” este denumirea Legii georgiene a lustraţiei.

Proiectul „Cartei Libertăţii” îl are ca autor pe Ghia Tortladze, liderul facţiunii parlamentare de opoziţie „O Georgie puternică”. Mai multe prevederi ale acestei legi au și intrat în vigoare, pe când altele vor fi puse în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2012. „Carta Libertăţii” stabilește, între altele, restricţii în cazul foștilor colaboratori ai serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice, al celor care au deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist și Komsomol. Foștii kaghebiști și ștabi comuniști sau comsomoliști nu vor putea ocupa nici o funcţie în instituţiile executive sau reprezentative ale statului, în Consiliul de Securitate al Georgiei, în Cabinetul de Miniștri, în ministere și departamente, în administraţia prezidenţială, în Cancelaria Guvernului sau în comisiile rogatorii. În același timp, „Carta Libertăţii” stabilește în mod expres că lustrabilii nu vor putea fi antrenaţi în activitatea Ministerului Apărării și a celui de Interne, precum și a structurilor de investigaţie operativă și nu vor putea fi avansaţi în grade superioare celui de locotenent-colonel. Reprezentanţii acestei categorii de persoane nu vor putea ocupa funcţii de judecători, de rectori și prorectori ai instituţiilor de învăţământ superior, de decani sau șefi de catedră. Aceștia nu vor putea fi promovaţi nici în conducerea posturilor publice de radio și televiziune, și nici în Consiliile de coordonatori ai respectivelor posturi. Lustrabilii care ocupă în prezent funcţiile vizate de „Carta Libertăţii” sunt obligaţi să demisioneze în maximum 30 de zile calendaristice din momentul intrării legii în vigoare, iar în cazul în care termenul va fi depășit, o Comisie spe-

aliaţilor să apară împreună întrun spot electoral, în susţinerea lui Dorin Chirtoacă. Aici a venit Filat cu replica și le-a recomandat unora să facă ce au făcut până acum și să nu-și facă apariţia în public. I-a fost adresată replica autorului iniţiativei? Sau l-a avut în vedere pe unchiul candidatului, care a devenit prea vizibil și logoreic. Cert este că, dacă o vor ţine tot așa, ajutorul și susţinerea i-ar putea ieși pe nas candidatului Alianţei.

Incoerenţa CECului generează suspiciuni Un mare deserviciu lui Dorin Chirtoacă i-ar putea aduce și Consiliul Electoral Central, dacă va proceda la fel ca și în primul tur de scrutin. Modul în care au fost anunţate rezultatele alegerilor, tergiversările, pauzele, incoerenţa declaraţiilor pot să arunce o umbră de suspiciune

asupra corectitudinii și legalităţii procesului electoral. Or, după alegerile din 5 iunie au fost prea multe bâlbâieli și afirmaţii contradictorii, când ba erau anunţate rezultatele pentru 99 la sută din voturi, ba ni se spunea că aceste date încă nu au ajuns la CEC, ba că, în general, nici nu au existat astfel de date.

Președintele instituţiei, Iurie Ciocan, ba zicea că procesul de numărare a voturilor nu a fost întrerupt nici pentru o clipă, ba că funcţionarii obosiţi și-au luat o pauză de vreo șapte ore. Aceste manevre ne duc cu gândul la un alt scrutin, când pentru alegerea lui Serafim Urechean în funcţia de primar a fost deconectată lumina în capitală. Tertipurile de acest gen ar trebui evitate, în cazul în care ne dorim un primar al cărui legalitate să fie recunoscută de toţi, și al cărui mandat să nu fie marcat de pecetea neîncrederii și îndoielilor.

Ioana FLOREA, FLUX

În Republica Moldova, democraţia este atacată de proeuropeni!?!

Dacă nu sunt așa cum și-au dorit, rezultatele alegerilor locale generale din Republica Moldova par să trezească în partidele și susţinătorii proeuropeni sentimente curioase.

cială va face publice toate informaţiile cu privire la activitatea acestora în structurile poliţiei politice sovietice.

Foștii colaboratori KGB și ai celorlalte servicii secrete sovietice vor putea candida la alegerile locale sau parlamentare din Georgia doar după ce informaţia despre colaborarea lor va fi făcută publică.

Totodată, legea interzice utilizarea publică a simbolurilor fasciste și comuniste. De asemenea, legea instituie controlul asupra fluxurilor financiare din străinătate.

Comisia specială care se va ocupa de aplicarea întocmai a prevederilor „Cartei Libertăţii” va fi creată prin decretul președintelui Georgiei, legea stipulând obligativitatea delegării în Comisie a câte unui reprezentant al tuturor fracţiunilor parlamentare. În cel mult șase luni de zile, Comisia va primi toate materialele, dosarele și fondurile arhivistice ale fostului KGB, ale fostului Partid Comunist din Georgia și ale Komsomolului. Legea prevede transmiterea obligatorie către Comisia specială a tuturor documentelor care vizează agentura serviciilor secrete sovietice.

Potrivit Preambulului „Cartei Libertăţii”, scopul legii constă în curmarea, în acord cu principiile și normele de drept internaţional, a oricăror atentate la securitatea Georgiei, a terorismului și crimelor împotriva statului. „Carta Libertăţii” are menirea de a contribui la funcţionarea eficientă a legislaţiei georgiene, la dezvoltarea democratică a ţării și la contracararea ideologiei comuniste și fasciste. În legătură cu acest ultim aspect, legea prevede atribuţii concrete ale Comisiei speciale. Comisia va examina orice cerere privind eradicarea simbolurilor comuniste și fasciste, privind construcţiile de cult, monumentele (inclusiv cele funerare), denumirile de străzi și de localităţi prin care se propagă ideologiile comunistă și fascistă.

Și acum să revenim la oile noastre.

Făloasa Alianţă pentru Integrare Europeană de la Chișinău, care practică o demagogie antisovietică și anticomunistă fără egal, nici de gând nu are să recurgă la un gest asemănător celui din Georgia. Nici Filat, nici Lupu și nici Ghimpu (iar până acum un an nici Urechean) nu au avut și nici nu au ca preocupare vie și sinceră adoptarea unei legi a lustraţiei. Aceștia, domnilor, nu că ar fi împotrivă, dar, zic ei, nu e cazul, nu e momentul, ca să nu stresăm cumva societatea, că o asemenea lege ar fi deja lipsită de obiect, depășită, inoportună, că s-a terminat mama arhivelor KGB, ale Partidului Comunist și ale Komsomolului sau Procuraturii din fosta RSSM, că, chipurile, toate dosarele până la ultimul au luat calea lungă a Moscovei și Tiraspolului!

La 11 ianuarie 2010, fostul președinte interimar Ghimpu declara într-o emisiune televizată: „Eu consider că trebuie să fie legea lustraţiei. Dar îmi pare că, încă atunci când eram în primul parlament 1990 sau 1989, deja se zvonea că dosarele nu mai sunt la Chișinău, că sunt duse. Moscova a făcut tot posibilul să-și păstreze clienţii săi, să nu-i depistăm noi ca să funcţioneze mai departe, să activeze pentru KGB”.

Aţi văzut, domnilor? Acesta este unul dintre fruntașii „integrării europene”.

Totuși, din bun-simţ, Ghimpu și-ar fi putut motiva eschivarea prin „argumente” ceva mai consistente și mai credibile.

Ghimpu are nevoie de dosarele de la Tiraspol ca să afle că ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţa, este fost activist komsomolist și comunist. Ghimpu, dar mai ales Filat, are nevoie de aceleași dosare ca să i se confirme că noul președinte al Curţii de Conturi, Serafim Urechean, a fost și el mare secretar de partid în timpul URSS. Fruntea coaliţiei are nevoie de dosarele de la Tiraspol ca să li se arate că actualul director al Radio Moldova, Alexandru Dorogan, absolvent al

Școlii Superioare de Partid pe timpul lui Brejnev, a fost lucrător pe frontul ideologic sovietic și comunist. Tot de dosarele de la Tiraspol are nevoie mândra AIE pentru a afla că aproape toată conducerea SIS, de la generalul Gheorghe Mihai la generalul Valentin Dediu s-au școlit în Școala Superioară a KGB și au activat în temuta structură pe timpul sovietic. Fără dosarele de la Tiraspol, Mihai Ghimpu nu are cum și de unde ști că deputatul PL, Valeriu Saharneanu, este absolvent al Școlii Superioare de Partid. Fără acele nenorocite dosare nici Filat nu are cum afla că ministrul Afacerilor Interne, generalul Alexei Roibu, a absolvit Școala Superioară a KGB de la Minsk și provine din odioasa structură. Eh, dacă s-ar face o listă a tuturor lustrabililor celebri din Republica Moldova, nu ne-ar ajunge nici zece numere de ziar ca să o publicăm.

Fără o lege a lustraţiei nu am făcut nimic! Nici reforme, nici democratizare, nici integrare europeană. Lucrurile nu merg în Republica Moldova pentru un motiv banal de simplu. Ele nu merg de prea mult sovietism și kaghebism infiltrat până în măduva oaselor firavului nostru organism social și statal.

Singura tentativă concretă de elaborare și promovare a unei legi a lustraţiei în Parlamentul de la Chișinău a făcut-o PPCD. Proiectul însă a primit avizul negativ al guvernului condus de ex-premierul Ion Sturza, el însuși recunoscând într-un interviu că nu a fost străin de serviciile secrete sovietice. Cititorii nu-mi vor permite să greșesc afirmând că din acel guvern făcea parte și Vladimir Filat, iar lucrurile se întâmplau pe timpul președintelui Petru Lucinschi, cavaler al ordinului „Steaua României” în grad de colan.

Proiectul legii lustraţiei elaborat de PPCD zace și acum în Parlament. El nu a fost adoptat, pentru motive evidente, nici în timpul guvernării PCRM. Acum, întrebarea vine: de ce nu a fost

examinat respectivul proiect în ultimii doi ani de guvernare „anticomunistă”, „proeuropeană” și „românească”?

Nu avem veleităţi și pretenţii de paternitate, nu pretindem dreptul de copyright! Dacă deranjează faptul că proiectul a fost semnat de deputaţii PPCD, să facă deputaţii AIE unul mai bun! Important este ca semnalul unei schimbări reale și de fond să fie dat în Republica Moldova.

Adoptarea legii lustraţiei are valoare de test pentru actuala guvernare. Altminteri, dacă tot vedem atâta ezitare și împotrivire, avem tot dreptul să admitem că și Guvernul, și Parlamentul, și Serviciul de Informaţii și Securitate, și judecătoriile, și procuratura, și ministerele, și mitropolia închinătoare la Moscova, și ambasadele noastre peste hotare, și redacţiile gazetelor și televiziunilor de tot felul, și mediul academic și cel de afaceri, și partidele politice au fost și sunt burdușite cu kaghebiști mai tineri și mai bătrâni, mari și mici în grad, mai iuţi și mai înceţi la minte.

Kaghebiști au fost, kaghebiști sunt încă! Tot ce înseamnă structură închegată și cât de cât funcţională în ţara asta, putem prezuma, este împănată din greu cu foști ștabi sovietici pe care AIE nu vrea în nici un caz să-i deconspire! V-aţi întrebat vreodată: de ce, oare? De aia! De aia că ursul nu are coadă, de aia că, totuși, cadrele hotărăsc totul (vorba lui Stalin), de aia că KGB-ul n-a murit, doar un pic a aţipit, de aia că Alianţa de guvernământ este „pentru Integrare Europeană” doar în vorbă, nu și în faptă, de aia că nici la București nu s-a făcut o lustraţie adevărată și până la capăt, de aia că moldovenii nu sunt georgieni, de aia și de aia, și de aia!

Republica Moldova a ieșit din URSS, dar nu a ieșit URSS-ul din Republica Moldova și o bântuie ca un duh rău. E vorba de un diagnostic, nu de o metaforă.

Vlad CUBREACOV, FLUX

De câteva ore, de când candidatul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a luat prima opţiune în primul tur pentru alegerea primarului capitalei Chișinău, presa democrată (!?!), politicienii din arcul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), însoţiţi de un cor de analiști aliniaţi, se înscriu într-o realitate ciudată. O realitate în care nu știu să piardă, contrazicând voinţa electoratului. Cu alte cuvinte, democraţii de la Chișinău sunt cei mai antidemocraţi când vine momentul să le scape puterea din mână. Nu voi face aici o listă cu titlurile care editorii asfixiază paginile electronice ale presei din Republica Moldova, titluri care se regăsesc complet în “De ce Dodon este un pericol pentru Chișinău!” (timpul.md). Voi încerca doar să nu mă las convins de aceste reacţii lipsite de maturitate și onoare venite din partea unor evident frustraţi și lipsiţi de satisfacţia puterii. În fond, ei jignesc opţiunea de vot a moldovenilor, iar eu, personal, cred că la nivel de prestaţie și onoare, Republica Moldova poate și trebuie să poată mai mult la nivel politic.

La fel ca și nefericitul Mircea Geoană, Dorin Chirtoacă a ţopăit numai o noapte, apoi, în zori, în faţa rezultatelor parţiale, a gustat din amărăciunea unei înfrângeri la fel de parţiale. Pentru că, nu-i așa, este posibil un tur II, dacă Igor Dodon, candidatul PCRM, nu va lua 50% din voturile din Chișinău. La cei puţin peste 30 de ani ai săi, Chirtoacă se trezește la realitate, odată cu toată AIE, aflată la guvernare. Numai că dușul rece al alegerilor de duminică este unul la copcă, rusesc, câtă vreme comuniștii au învins în marile orașe ale Republicii Moldova. Asta vorbește nu despre capacitatea comuniștilor moldoveni de a convinge electoratul, ci despre incapacitatea celor din AIE (Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal și Partidul Democrat din Moldova) de a se face înţeleși și credibili. Chiar dacă au câștigat în 20 de raioane, cei din AIE gustă lecţia amară de la Chișinău, pentru că se știe, alegerile în Republica Moldova se dau în capitală, acolo unde se află jumătate din populaţia republicii. Și mai este ceva extrem de important. Un fenomen care scapă din vedere și simţul realităţii, inclusiv analiștilor și politicienilor de la București.

Este vorba de faptul că până și partidele comuniste au dreptul la viaţa politică.

Indiferent care va fi rezultatul final al votului pentru primăria Chișinău, lipsa de maturitate a celor din AIE și a celor care le construiesc (prost) imaginea și intenţiile, rămâne un puternic semnal de alarmă. Fără complicate filozofii, democraţia înseamnă demnitate chiar și atunci când pierzi. Se pare că mica ţară românească de la stânga Prutului, la nivel de clasă politică, a tras mult prea mult cu ochiul la clasa politică de la București.

P.S. – La ora la care scriu aceste rânduri, Igor Dodon are 52,80%, iar Dorin Chirtoacă – 42,88%.

Autor: Dan TOMOZEI Sursa: dantomozei.wordpress.com

4

EDI|IA DE VINERI

Blogosfera

10 IUNIE 2011

Liberalii şi comuniştii, implicaţi într-un act de perversiune politică Am decis, în turul doi nu voi vota pentru nici un candidat la funcţia de primar. Din principiu. În loc să revină la normal, situaţia din orașul meu devine tot mai mizerabilă. Chișinăuienii sunt trataţi în calitate de carne de tun în lupta pentru fotoliile de deputat și miniștri.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pentru cine şi pentru ce se fac sondajele în Republica Moldova?

Deși sondajele la urnă, care s-au făcut la noi în ultima perioadă, au demonstrat o discrepanţă catastrofală între socoteala de-acasă și cea din târg, politicienii de la putere și-au pus iarăși toată încrederea și speranţele în exit-poll-ul comandat de Publika TV, fără a lăsa loc pentru puţină îndoială și prudenţă, de parcă acesta, contrar tuturor evidenţelor, îl putea face, în mod miraculos, pe Chirtoacă primar din primul tur al alegerilor. Au pus umărul și unele publicaţii, care au dat câte un „exclusiv” cu datele exit-pollului, încă înainte de a se închide secţiile de votare, grăbindu-se să-l dea câștigător pe candidatul liberal și să se laude cu „sursele” care le furnizează astfel de informaţii. Și cum realitatea prezentată de sociologi era una extrem de frumoasă, era firesc să se lase cuceriţi de ea și să-i dea crezare.

Să spunem sincer, lupta pentru funcţia de primar general al Chișinăului este una pur politică, care nu are nici cea mai mică legătură cu problemele locale. Primăria Chișinău nu este decât o punte spre putere a tot felul de elemente degenerate. Scuzaţi de comparaţie, dar atunci când liberalii și comuniștii tratează orașul în care m-am născut și copilărit toată viaţă, ca pe o prostituată, nu pot să rămân în postura de “alegător disciplinat și cuminte”.

Din câte știu, din 2011 trebuia să intre în vigoare legea cu privire la statutul municipiului Chișinău, lege care avea menirea să depolitizeze administraţia locală din capitală, transmiţând mai multe atribuţii sectoarelor. Acest lucru a fost amânat pentru 2015 din motive pe care le cunoaștem – Chișinăul este o bucată politică prea delicioasă pentru a fi lăsată să se dezvolte în voie.

Avem doi circari cărora le doare în cot de problemele locale. Ei sunt preocupaţi de alegerile parlamentare. Eu, cel căruia îi pasă mai mult de soarta orașului, decât de soarta Parlamentului, o instituţie care în ochii mei este compromisă și absolut inutilă, mă întreb asemenea cetăţeanului turmentat: pe cine să votez?

Dar de ce aș vota? Ţipetele isterice ale celor angajaţi politic aici sunt absolut inutile.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

Din păcate pentru candidatul liberal, exit-poll-ul nu a reușit să-l facă decât penibil. Colegii de partid i-au bătut din palme și i-au scandat numele, Dorin Chirtoacă a făcut planuri la televizor și a vorbit despre cum va purcede, chiar de a doua zi, la constituirea majorităţii în consiliu. Un mai nou coleg de partid de-al primarului, Oleg Cernei, dedicat acestuia trup și suflet, cum i-a fost dedicat odinioară unui alt șef de-al său de partid, a povestit la un post de televiziune, înecându-se de emoţie, cum a câștigat Chirtoacă Primăria, fără acţiuni de campanie, fără panouri publicitare și alte excese costisitoare, doar pentru că este cinstit și onest și

a muncit din greu pentru binele orășenilor. Și alţi lideri politici din cadrul coaliţiei de guvernământ s-au cam dat în stambă. Pentru că, după un „haideţi să așteptăm rezultatele oficiale”, discursurile acestora porneau tot de la datele exit-poll-ului și de la premisa că au câștigat alegerile în Chișinău. Șeful PLDM-ului, Vladimir Filat, le-a solicitat liberalilor mulţumiri sincere și profunde pentru că, evident, datorită lui și gestului său dezinteresat, a ajuns Chirtoacă primar. Marian Lupu a explicat cum PD-ul și cele aproximativ două procente acumulate de Valentina Buliga au contribuit decisiv la victoria lui Chirtoacă.

Într-o situaţie ingrată au ajuns și unii analiști care au avut mai puţină răbdare și s-au grăbit să dea victoria lui Chirtoacă din sondaje drept una reală. Aceștia au constatat cu bucurie că rezultatele exit-poll-ului confirmă rezultatele sondajelor anterioare (de parcă și sondajele, și exitpoll-ul nu ar fi avut aceeași mamă și tată). Sociologi de marcă s-au alăturat corului care interpreta „Oda bucuriei” și au dat asigurări că, atât surprizele, precum și un al doilea tur al alegerilor, sunt excluse. Acum, toţi acești politicieni și analiști ar trebui să ceară de la autorii sondajului despăgubiri

materiale pentru prejudiciul de imagine care li s-a adus, ce-i drept, un prejudiciu asumat cu bună știinţă.

S-ar părea că experienţa din ultima perioadă, mai ales cea a sondajelor la urne, ar fi trebuit să-i facă pe toţi aceștia mai rezervaţi în declaraţii. Să ne amintim că exit-poll-ul prezentat de Publika TV după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 a oferit și atunci, spre marea bucurie a politicienilor de la guvernare, rezultate de un optimism mult peste marja de eroare. Sondajul la urne a creditat Alianţa cu aproxima-

Pe 19 iunie voi vota pentru Dodon şi Chirtoacă. Pentru că mi-s dragi ambii

Eu nu am votat pentru nimeni la alegerile locale. Și nu voi vota nici la acele repetate. Nu e din lene și nu e din lipsă de interes sau informare – merg la alegeri, semnez pentru buletine, și apoi aplic ștampile pentru toţi. Să nu se supere nimeni.

Pentru Chirtoacă nu votez din mai multe motive. În primul rând, nu votez niciodată primarii care își amintesc de

locuitorii localităţii doar cu un an înainte de alegeri. De obicei, așa se întâmplă – în ultimul an se repară drumurile mai acătării, se face curat mai bine și se iese mai des în lume cu declaraţii despre realizări.

Iar pentru Chișinău au fost 4 ani răi.

Nu au fost cei mai răi, au fost răi ca de obicei. Mizerie în oraș. Piaţă centrală în centru. Tarabe și publicităţi peste tot. Corupţie în primărie. Maidanezi.

Parcări. Toate acestea ţin de atribuţiile Primăriei și totuși, nu s-a întreprins nimic. Sau, mai rău, s-au întreprins lucruri neîndemânatice și neprofesioniste.

Plus, nu văd de ce lucrurile s-ar îmbunătăţi. Am urmărit discursurile electorale ale lui Chirtoacă. Cauza tuturor problemelor sunt comuniștii, care s-au opus activităţii normale a Primăriei.

Sau puterea centrală. Pe mine m-ar fi interesat să aud de la el care au fost deficienţele și greșelile lui personale, și cum are el de gând să le corecteze.

Dar așa ceva nu există. Ascultându-l, se

Exit-poll-ul meu – împotriva tuturor Scriu textul ista cu câteva zile înainte de ziua localelor, dar îl voi plasa pe site la ora încheierii alegerilor. Ca să nu influenţez pe un altul care stă la dubii, lasă să hotărască singur. Așadar, din ‘92 până acum am participat la toate alegerile. Acum o altă decizie s-a maturizat. O decizie conștientă și bine cântărită – nu mai ies la nici o votare de acum înainte. Să nu ziceţi că nu v-am zis. Drept că așa impulsuri au fost mai dese în ultimii 2-3 ani: aici, poate, aici, mai erau pe twitter și fb. Dar îmi călcam pe inimă și mă duceam. Ca să nu câștige „ai lor”.

Nu mă mai duc la localele din 5 iunie. Nici la alte alegeri care vor urma. Până când văd că celor care le place puterea, în toată perioada de activitate de după alegeri, le va veni în cap nu banul, acidul uric sau impotenţa, punând mâna pe putere, dar le va veni în minte și-n inimă respectul faţă de interesele omului simplu.

Nu mai particip la farsele numite alegeri. De aceea că politicienii actuali au fost formaţi de noi ieri și azi doar ca să nu câștige comuniștii, prin creditare nelimitată de încredere. Această clasă politică nu știe de control și nu va accepta controlul nostru asupra ei. Această clasă reprezintă niște cârcotași, niște făţarnici, niște omuleni fără verticalitate care “negociază” între ei câștiguri grase, aruncându-le alegătorilor doar lozincile măreţe.

De aceea că aud numai: „am primit de la partenerii noștri 60 de milioane, am primit 90 de milioane, vom primi 2 miliarde” dacă ne votaţi. Și nu se vede nici o schimbare, nici măcar de cele din categoria celor care pot fi făcute și fără bani.

De aceea că m-am săturat să aud de la ei – voi vorbi, dar nu acum (Godea și mulţi alţii.). De aceea că au un limbaj incoerent (Ghimpu, Lupu și mulţi alţii). De aceea că umblă cu suptul (Ghimpu și Voronin). De aceea că șefii politici au impresia că-s niște zei pogorâţi pe pământ (Filat ș.a.). Iar cei de rang mai mic ori îs muţi în umbra „șăfului”, ori îs fanaţi, ori chiar zombaţi rău. De aceea că-s fariseici și se vor preface în ce vrei numai să pună mâna pe putere (Dodon).

De aceea că ei nu se zbat ca să facă viaţa aici mai bună – doar își pierd energiile în luptă între ei și ne atrag și pe noi în gâtuirea oponenţilor lor. Știu, lor li-i „în krâlă” că a fost sau n-a fost unul la alegeri, dar eu interpretez asta ca o pedeapsă lor. Că altfel nu-i pot pedepsi.

Decât să mă mai amăgesc cu poate-poate, mai bine să-mi recunosc, așa nu! Asta e ţara mea, nu a politicienilor. Prin ne-votul de azi împotriva tuturor partidelor și politicienilor, eu le iau ţara asta din mâinile lor.

Muzicanţii, marșul! „Patrioţii” zombaţi, pe loc repaos!

Sursa: http://www.curatmurdarsrl.com

creează impresia că ascult o persoană impecabilă, contra căreia complotează toţi. Iar când o persoană se consideră impecabilă, ea nu are motive să se schimbe, să evolueze. Deci, dacă-l alegem, încă patru ani nu se va schimba nimic – vom avea un primar ideal, care lucrează din greu pentru noi, însă toţi în jur îi încurcă.

Pe Dodon nu-l voi vota din alte motive. Îl cunosc și îl consider un bun profesionist. Dar el este de la comuniști. Și a-l alege pe el înseamnă să-l alegi pe el împreună cu toată gașca lor, și deciziile, desigur, nu el le va lua. Iar comuniști la putere nu mai vreau – au avut 8 ani la dispoziţie, perioadă în care puteau face din ţara aceasta o bombonică, dar au avut grijă numai de propriile buzunare.

Deci, ce avem? Un candidat de la liberali, care a venit la putere când administraţia centrală a ţării aparţinea comuniștilor. Și un candidat de la comuniști, care vrea să vină la putere când puterea centrală aparţine AIE.

Pentru ambii era/este evident că din această cauză vor avea probleme în administrarea orașului, ceea ce e rău pentru locuitori. Ambii însă au decis că interesele lor de partid sunt mai presus decât calitatea vieţii noastre, a chișinăuienilor. Asta e cel puţin iresponsabil și neprofesionist. Iar eu chiar vreau un primar profesionist.

Iar referitor la aceea că trebuie de ales răul mai mic – mai lăsaţi-mă. Nu mai vreau să cumpăr carne de câine, care mi se vinde drept carne de miel, îmi ajunge. Nu vreau să votez o persoană căreia nu-i pasă de mine ca de locuitor al orașului. Pot să-mi dau foarte bine seama când sunt folosit... și nu-mi place să fiu folosit.

Care vor fi urmările la aceea că voi strica buletinul? Unul dintre ei va câștiga. Oricare. El va fi primar, dar nu va fi primarul meu. Să fim serioși, mai rău decât acum nu va fi. E perioadă electorală oricum, ne mai așteaptă niște alegeri parlamentare, așa că oricine dintre ei va fi ales, se va strădui să

arate că lucrează. Acestea nu-s alegeri parlamentare, care afectează ţara în ansamblu, ci doar alegeri locale, care afectează casele noastre și doar casele noastre. Lăsaţi, voi convinge vecinii să facem singuri frumos în faţa caselor noastre și vom avea bucăţica noastră de Chișinău curat, frumos și cu flori.

Desigur, este puţin probabil că acela care va pierde să fie învins cu diferenţă de un vot. Ar fi prea dramatic. Va fi însă diferenţă de vreo 5-10 mii de voturi. Și voturile acelea vor fi acoperite de 5-10 mii de oameni care au decis să nu voteze. Fiindcă avem mult mai mult de 10 mii de oameni care nu vor vota fiindcă nu mai vor să primească carne de câine etichetată drept carne de mieluţ.

Faceţi-vă temele de acasă, pe urmă cereţi votul meu.

Iar pe 19 iunie eu voi merge la secţia mea de votare și voi vota pentru ambii candidaţi. Fiindcă mi-s dragi ambii.

Natan GARŞTEA Sursa: natangarstea.blogspot.com

Generaţia „Work and Travel” Îndată după alegeri, Mihai Ghimpu s-a arătat nemulţumit de „iresponsabilitatea” tinerilor care au preferat „să mănânce seminţe” în loc să participe la alegeri și să susţină, desigur, viitorul nepoţelului său. Paradoxal, dar acum doi ani, Mihai Ghimpu cânta ode în adresa acelorași tineri: „În sfârșit, ei reprezintă o generaţie conștientă”. Ce s-a întâmplat, totuși? Oare s-au „deconștientizat” tinerii, între timp?

Eu niciodată nu m-am arătat optimist în ceea ce privește capacităţile actualei generaţii de a se orienta în spaţiu (mai ales, cel politic). Lucrurile nu s-au prea schimbat. Inconștienţa din 7 aprilie este aceeași inconștienţă de azi. Doar că actualii reprezentanţi ai AIE

și-au cam golit rezerva de „ași în mânecă”.

De 20 de ani, societatea civilă, în care s-au pompat fonduri enorme, i-a învăţat pe tineri să fie „deschiși”, „toleranţi” și „lipsiţi de complexe” – exact așa cum are nevoie piaţa internaţională de muncă. Rezultatul este

pe faţă – generaţia „Work and Travel”.

Da, cei care au fluturat steaguri și ţipat libertate în centrul orașului în 2009 ar fi trebuit să-și schimbe numele în generaţia „Work and Travel” – tinerii care nu își doresc nimic pentru ţara sa, ci caută doar un prilej de a pleca peste mări și ţări pentru un „job” (Doamne, cât de scârbos și imbecil este acest neologism!). Libertatea lor nu a însemnat decât libertatea de a fi un nimeni, de a evada cât mai repede de pe vasul naufragiat. O mare parte din ei nu se întorc acasă. Nu pentru că ar fi „scârbiţi” de comunism (motiv foarte „serios”), ci pentru că nu prea au valori în baza cărora șiar identifica niște idealuri. Nu au valori în baza cărora s-ar asocia pentru a crea o forţă socială puternică. Nu au pentru ce reveni

acasă, pentru că sunt lipsiţi de orice potenţă creatoare. Întradevăr, ce pot propune ei în afară de americanisme și gadgeturi de ultimă oră? Uite așa ne mișcăm spre modelul „societăţii deschise”, în care unicul drept real este cel al „liberei circulaţii”.

Actuala clasă politică a făcut în 2009 un târg destul de „cinstit” – voi ne aduceţi la putere, noi vă ducem în Europa. Zis și făcut: politicienii au venit la putere, tinerii au plecat în Europa, de unde nu au mai venit.

P.S.: Dar sper că, în scurt timp, „eurooptimismul” se va stinge, iar tinerii vor conștientiza că problemele se pot rezolva doar „prin noi înșine”, prin asociere, prin muncă și sacrificii. O altă cale, pur și simplu, nu există.

tiv 13 la sută mai multe voturi decât a obţinut în realitate, iar Partidul Comuniștilor a acumulat peste 13%, faţă de cele 26% estimate în sondaj. AIE s-a culcat pe-o ureche și înainte de referendumul constituţional din septembrie trecut, îmbătânduse cu promisiunile dătătoare de speranţe fără de limite ale sondajelor de opinie, care preziceau o prezenţă la vot de aproximativ 73 la sută din totalul electoratului. La urne s-au prezentat însă puţin peste 30%. Nu s-a dezminţit nici ultimul exit-poll.

Cele 53% ale lui Chirtoacă s-au dovedit a fi, până la urmă, doar

46,5 la sută, iar Igor Dodon a acumulat 48 la sută, faţă de cele 41 din sondaj.

Există o explicaţie, vor zice autorii sondajului și poate că vor avea dreptate.

Or fi moldovenii niște fricoși și făţarnici, care una zic și alta fumează, cum zic sociologii, or fi leneși și lăsători, așa cum afirma Mihai Ghimpu, dar de ce insistă politicienii în eroare și continuă să creadă că sondajele pot să le asigure victoria în alegeri, în ciuda comportamentului lor iresponsabil și a prestaţiei mai mult decât lamentabile?

Ioana FLOREA, FLUX

Să vă fie ruşine! Nu învinuiţi tinerii de eşecul AIE! Vom avea turul doi Potrivit datelor prezentate de CEC, aproximativ 4 % nu i-au ajuns liberalului Dorin Chirtoacă pentru a câștiga funcţia de primar al Capitalei din primul tur. Și mai puţin nu i-a ajuns comunistului Igor Dodon – aproximativ 2 %.

Ghimpu: Tinerii mănâncă seminţe când trebuie să ia decizii Liderii AIE s-au grăbit să numească și vinovaţii. Cică, tinerii care nu au ieșit la vot sunt vinovaţi de faptul că Chirtoacă nu a câștigat din primul tur. „Am impresia că mai mulţi tineri au ieșit în stradă pe 7 aprilie, decât la alegeri pe 5 iunie”, a spus Mihai Ghimpu. Liderul liberal a mai adăugat că tinerii, atunci când trebuie să iasă la alegeri, preferă să mănânce seminţe. Cu alte cuvinte, tineretul nostru e iresponsabil.

Filat – nevinovat, tinerii – pasivi La rândul său, Vlad Filat împarte aceeași părere și supărare cu colegul său de alianţă. El spune că studenţii au avut destul timp să-și facă viză de reședinţă în Chișinău, pentru a putea vota, dat fiind faptul că mulţi din ei nu au votat anume din acest motiv, că nu aveau viză.

De ce unii nu votează?

Eu însă, am impresia că dânșii privesc tinerii ca pe niște indivizi obligaţi să le dea votul. De unde aţi luat, stimaţi lideri, că studenţii sunt datori să vă voteze? Cum de vi se mișcă limba să spuneţi că tinerii sunt vinovaţi de eșecul vostru? Lumea nu e măritată cu voi ca să vă voteze în orice caz și situaţie! Lumea votează realizările voastre, atunci când ele satisfac cerinţele alegătorilor. Întrebaţi-vă mai întâi de ce tinerii nu vor să vă voteze! Și nu doar tinerii. Le-aţi dat prea puţine motive ca să vă susţină în continuare. Ei au așteptat mult mai mult; nu cearta dintre voi și aroganţa. Anume din acest motiv, unii tineri nu depun prea mare efort ca să vă voteze. Ei ar prefera să stea acasă, decât să dea votul pentru PCRM (mă refer la tinerii susţinători ai democraţiei). În cadrul unei ediţii speciale de la Publika TV din ziua de 5 iunie 2011, Filat a zis că-i va da domnului Godea o oglindă ca să discute cu el însuși. Cred că și dl Filat are nevoie de una. Să privească mai întâi la greșelile sale, să-și caute mai întâi vina în sine!

Mesaj pentru guvernare

Octavian RACU

Să nu mă înţelegeţi greșit! Eu optez pentru o societate activă, care ia parte la toate schimbările în ţară. Am votat și eu în localitatea mea. Dar nu m-am așteptat la asemenea declaraţii de la cei în care mi-am pus mari speranţe alături de tinerii care aspiră la democraţie și libertate. E adevărat că tinerii ar trebui să dea dovadă întotdeauna de activism. Ei să fie motorul care să mobilizeze societatea pe o cale sau alta, indiferent care ar fi ea, reieșind din opţiunile fiecăruia. Dar nevotarea este și ea o opţiune. E un semnal de care guvernarea ar trebui să ia seama. Opriţi certurile, lucraţi în comun, întruniţi-vă mai des în ședinţe, realizaţi promisiunile frumoase pe care le-aţi lansat, lăsaţi, la naiba, ambiţiile și interesele personale și de partid! Doar în așa caz veţi reuși să convingeţi întreaga societate, nu doar tinerii, să se prezinte la vot și să vă susţină.

Sursa: vox.publika.md

Constantin ORION, vox.publika.md

Dorin Chirtoacă nu este primarul meu Nu mai vreau să aud că în PL sunt cei mai buni și inovatori.

Nu mai vreau să aud că în PLDM sunt cei mai pragmatici și eficienţi. Nu mai vreau să aud că PD… dar se aude ceva de în PD? Toate discuţiile prin oraș se rezumă la: băi, n-am cu cine vota, dar decât un Dodon primar-gospodar, mai bine un Chirtoacă primar-marinar/neprimar. Unii prieteni de-ai mei spun că au votat cu Buliga.

Toţi cei care s-au gândit vreodată să voteze cu Dodon sunt criticaţi, făcuţi în tot felul. Inclusiv și asupra mea. Deși, CULMEA, eu nu voi vota cu Dodon. Pentru cine mă are în prieteni pe Facebook, vede că e scris pe fotografia de profil: Eu nu voi vota primarul.

Să votez eu cu Chirtoacă? Nu, merci.

Nu-mi place. Nu mi-a plăcut. Nu cred că îmi va plăcea.

Da, e băiat tânăr, cu ambiţii mari, are cunoștinţe vaste, este sincer, este direct și ajută toată lumea. Dar el nu este primarul meu.

Primarul meu repară drumurile – nu se jeluiește că PCRM e de vină.

Primarul meu nu dă vina pe câini că au ochi frumoși – el găsește un loc de trai pentru ei sau îi sterilizează, sau îi eutanasiază.

Primarul meu nu face politică – el aduce investiţii și dezvoltă infrastructura orașului.

Primarul meu nu merge la piaţă cu camerele de filmat – el încearcă să transforme piaţa într-un loc agreabil.

Primarul meu nu merge pe jos/cu mașina – el își ia o bicicletă. Mai cumpără câteva sute de biciclete și găsește niște locuri bune în care să fie date în arendă aceste biciclete pe termen de o zi. Mai și găsește o zi în care să oblige toţi funcţionarii să meargă pe bicicletă și închide bd. Ștefan cel Mare.

Primarul meu nu se ceartă cu premierul pe temele Chișinăului – el le rezolvă.

Primarul meu nu se laudă că a cumpărat un brad – el amenajează frumos tot orașul ca o obligaţie de serviciu.

Primarul meu nu umblă pe la baluri de absolvire, ultimul/primul sunet – el umblă pe la directori de școală/licee și încearcă să afle care sunt problemele elevilor și cum pot fi ele soluţionate.

Primarul meu nu se laudă că are wi-fi în tot orașul – lumea și așa știe că asta e lauda.

Primarul meu nu dă o mână de ajutor lucrătorilor de la salubritate atunci când aceștia curăţă străzile de zăpadă – el le cumpără autospeciale care să o facă în locul lor.

Primarul meu nu cumpără troleibuze în campania electorală (adică o dată în 4 ani) – el ia în fiecare an măcar câte 10 noi și le aruncă pe acelea vechi.

Sursa: hodoronctronc.eu

FLUX EDI|IA DE VINERI Ion STURZA:

În interiorul AIE există unii care mizează pe Dodon

Fostul premier Ion Sturza susţine că realegerea lui Dorin Chirtoacă în funcţia de primar de Chișinău, în turul doi de scrutin, ar putea salva Alianţa pentru Integrare Europeană. Însă, susţine Sturza, acest fapt e dificil, întrucât chiar și în interiorul Alianţei există persoane care mizează pe victoria lui Igor Dodon, transmite portalul 24h.md. „Igor Dodon nu este doar candidatul comuniștilor. În primul rând, este, să spunem, un candidat etnic – acesta este susţinut masiv de cetăţenii vorbitori de limbă rusă. În al doilea rând, nu ascundem faptul că și unii politicieni de frunte ai Alianţei pentru Integrare Europeană îl simpatizează pe Dodon și consideră că acesta este un politician promiţător, care ar putea înlocui o parte din liderii actuali al AIE. În al treilea rând, Dodon este sprijinit de Moscova. În al patrulea rând, are un suport din partea comunităţii de afaceri din Chișinău”, a declarat Ion Sturza pentru publicaţia „Kișiniovski Obozrevateli”, citat de 24h.md. „Dacă în al doilea tur va câștiga Dorin Chirtoacă, este probabil ca Alianţa pentru Integrare Europeană să-și revină și să tranșeze problema alegerilor prezidenţiale. În cazul în care câștigă Dodon, alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile”, mai spune fostul premier.

Sursa citată reamintește că liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au îndemnat alegătorii să participe la turul doi al alegerilor locale și să-l voteze masiv pe Dorin Chirtoacă la funcţia de primar al capitalei. Declaraţiile au fost făcute joi, 9 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă. „Îmi arde inima de bucurie că suntem toţi trei împreună. Chiar dacă avem divergenţe între noi, nu este o problemă pentru AIE, suntem diferiţi, dar când sunt puse în joc interesele ţării suntem împreună”, a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu, în cadrul unei conferinţe de presă.

10 IUNIE 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Filat către ambasadorul Uniunii Europene, Dirk Schuebel: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!

Toţi s-au deprins deja cu modul infatuat al premierului de a discuta nu doar cu oponenţii politici, dar și cu colegii săi de partid și chiar cu oamenii simpli. Din păcate, premierul suferă de prea multă aroganţă și vanitate.

Mai rău, trebuie să constatăm cu tristeţe și regret că această aroganţă, suprapusă pe o instruire sumară și un limbaj rudimentar și aproximativ, îl face pe premier de-a dreptul ridicol.

Nu în zadar în popor se spune că dintre toate proverbele și zicătorile românești, cel mai bine i se potrivește premierului următoarea: „Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul”. Până în acest moment eu înclinam să cred, ba aproape că eram convins, că gura lumii este mult prea aspră cu premierul nostru, care, e adevărat, a intrat în păcatul mândriei, al iubirii de sine și al ignoranţei, dar nu chiar întratât încât să fie numit de popor prost și fudul. Dar iată că ultima declaraţie a premierului la televiziunea publică mi-a temperat această convingere, încât acum stau și mă gândesc dacă nu cumva poporul are dreptate.

Mai ales că premierul ne-a arătat în premieră că este într-atât de nesimţit, încât își permite să se umfle în pene, să fie chiar obraznic nu doar în raport ce cei de-ai casei, ci și cu diplomaţii străini.

Dar să le luăm pe rând. Acum două săptămâni, pe 26 mai 2011, șeful delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, referindu-se la relaţiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a declarat următoarele: „În anul 2011 s-a încheiat luna de miere. Acum am devenit un cuplu și trebuie să muncim împreună pentru a obţine rezultate”. Ambasadorul Uniunii Europene a făcut această declaraţie în sensul că deja a venit timpul ca guvernarea de la Chișinău, care s-a bucurat de toată încrederea din partea UE, să îndreptăţească această încredere, că doar declaraţiile de dragoste și fidelitate nu sunt suficiente pentru a întreţine și în continuare o relaţie bună cu UE, că deja a venit timpul ca să se apuce de lucru, să implementeze cu sprijinul UE reforme în fapte, nu în vorbe. Premierul însă a înţeles greșit spusele ambasadorului, chiar într-un mod pervers, aș spune. Căci, Excelenţa Sa, Dirk Schuebel, atunci când s-a referit la „luna de miere”, când a spus „am devenit un cuplu”, a folosit o metaforă, aceste expresii nu pot fi înţelese în sens propriu, căci, în acest context, ele nu pot avea o semnificaţie nupţială. Se pare însă că Filat anume asta a înţeles, pentru că, în intervenţia sa la postul public de tele-

viziune, acesta i-ar replicat tăios ambasadorului: „Nu-i chiar diplomatic limbajul pe care-l folosește domnul Schuebel. Noi nu acţionăm în baza așteptărilor cuiva, chiar dacă au statut de ambasadori.

Avem un Plan de acţiuni cu UE - pe el ne concentrăm. Noi respectăm toţi termenii, iar asta se vede în documente”.

Nu cunoaștem ce vede premierul „în documente”, dar toată lumea vede, inclusiv ambasadorul Dirk Schuebel, dezastrul din ţara pe care o guvernează Filat.

Numai o minte înfierbântată de propriile succese și ruptă de realitate poate să afirme pe un ton atât de arogant că Planul de acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană merge bine, în timp ce, se vede, în cei aproape doi ani de guvernare a lui Filat și a întregii AIE, nu s-a implementat nici o reformă, nici măcar una, oricât de mică. Justiţia a rămas la fel de coruptă ca și pe timpul comuniștilor, Internele, Procuratura, CCCEC, SIS – la fel de docile și obediente puterii. Totodată, administraţia publică locală nu și-a căpătat autonomia financiară și rămâne la cheremul puterii centrale. Afacerile mici și mijlocii merg tot mai prost în Republica Moldova, tot businessul este concentrat în mâinile marilor afaceriști, a oligarhilor, printre care se numără și premierul Filat.

Populaţia Republicii Moldova, practic, nu are acces la asistenţă medicală, nu poate achita facturile pentru întreţinere, iar pentru

Schuebel, nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!

unii deja a devenit o dificultate să-și procure hrană. Asta nu se vede în documentele în care se uită Filat, în „toţi termenii” pe care acesta îi respectă.

Filat spune că domnul ambasador Dirk Schuebel nu a folosit un limbaj diplomatic. Ba dimpotrivă, domnul Schuebel a fost mult prea diplomat, căci dacă ar fi folosit un limbaj nediplomatic, trebuia să-i spună verde-n ochi falnicului nostru prim-ministru

Şoimul Americii vine la Chişinău John McCain vine la Chișinău. Președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, va avea, duminică, la Chișinău, o întrevedere cu fostul candidat la președinţia Statelor Unite ale Americii, senatorul republican John McCain, supranumit, în anumite cercuri gazetărești americane drept „șoimul Americii”.

John Sidney McCain III (n. 29 august 1936) este un senator american din statul Arizona, care a reprezentat Partidul Republican la alegerile prezidenţiale din Statele Unite din noiembrie 2008.

John McCain a absolvit Academia Navală din SUA în anul 1958, devenind astfel un pilot de diverse tipuri de avioane. În timpul războiului din Vietnam în 1967, în urma unei misiuni ce avea drept scop bombardarea orașului Hanoi, a fost împușcat și grav rănit, apoi prins de trupele vietnameze. McCain a fost prizonier de război până în 1973.

McCain a refuzat oferta de a lucra împreună cu vietnamezii împotriva ame-

Săracii Europei!

România, penultimul loc în UE la salariul minim. Topul salariului minim în Uniunea Europeană România ocupă penultima poziţie în Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim.

Econtext.ro a realizat un clasament privind valoarea salariului minim din statele blocului comunitar, datele fiind obţinute de la institutele de statistică din fiecare ţară.

Prima poziţie, cu cel mai ridicat salariu minim, este ocupată de Luxemburg, unde autorităţile au stabilit o leafă minimă de 1.758 de euro. La polul opus, pe ultima poziţie, sunt bulgarii, care au o retribuţie minimă stabilită la 123 de euro.

Salariul minim din România este cu 40 de euro mai ridicat decât în Bulgaria, respectiv, 163 de euro. Cele două state, România și Bulgaria, sunt singurele din UE unde salariul minim este sub pragul de 200 de euro.

Mai trebuie spus că Austria, Cipru, Danemarca, Germania, Finlanda, Italia și Suedia nu stabilesc un salariu minim pe toată economia. Pentru Austria, Cipru și Italia am introdus salariul minim din anumite sectoare ale economiei.

Bogdan ASAFTEI Sursa: www.econtext.ro

Iată clasamentul statelor europene în funcţie de valoarea salariului minim:

5

??!!

că guvernarea de la Chișinău nu a îndreptăţit încrederea de care s-a bucurat din partea Bruxellesului, că, deși a fost creditată în alb, și la propriu, și la figurat, nici măcar nu a catadicsit să mimeze implementarea reformelor, nu că să le mai și aplice cu adevărat.

De fapt, premierul Vladimir Filat, prin replica dată șefului delegaţiei UE la postul public de televiziune, i-a spus următoarele: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi

fierbe oala! Așa ar fi fost dacă oala ar fi fost al lui Filat. Dar nu este așa. Dirk Schuebel s-a referit la mersul reformelor, care ţin nu doar de așteptările ambasadorului, dar și ale întregii societăţi. Și dacă acestea, cum am spus, merg prost, ba chiar nu merg deloc, s-ar putea ca deja în foarte scurt timp electoratul să-i spună premierului Filat: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Dodon îl acuză pe Chirtoacă de scheme frauduloase

ricanilor în ciuda torturilor periodice acordate de aceștia. În 1981, acesta a intrat în politică, renunţând astfel la cariera sa de căpitan de navă. A fost ales în Camera Reprezentanţilor SUA, unde a câștigat două mandate, iar în 1986 a fost ales în Senatul Statelor Unite și apoi foarte ușor în anii 1992, 1998 și 2004. McCain a fost cunoscut în mass-media din SUA prin faptul că era individualist și deţinea ideologii conservatoare. În anii 1980 a făcut o reformă de finanţare pentru campanie, fapt ce a dus la Actul McCain Feingold în 2002. Pe lângă acestea, mai este cunoscut și pentru restabilirea relaţiilor diplomatice cu Vietnamul.

Igor Dodon, candidatul PCRM la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, îl acuză pe contracandidatul său, Dorin Chirtoacă, că ar fi implicat în scheme frauduloase, ilegale de delapidare a banilor publici și trafic de influenţă.

APĂRARE ANTIRACHETĂ:

NATO nu va furniza garanţiile solicitate de Rusia Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat marţi, 7 iunie, că Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să furnizeze garanţiile scrise solicitate de Rusia pentru a o asigura că proiectul antirachetă american în Europa nu o ameninţă, relatează AFP. „Calea cea mai promiţătoare pentru a dezvolta încrederea este reprezentată de mai multe discuţii și mai multă dezbatere politică, mai degrabă decât de adoptarea unor formule juridice complexe care ar fi dificil de ratificat de 29 de ţări (statele membre ale NATO și Rusia)”, a declarat Rasmussen agenţiei Interfax.

De altfel, Rusia și NATO trebuie să aibă sisteme de apărare antirachetă separate, dar să stabilească „sinergii”, a adăugat Rasmussen în preziua reuniunii consiliului NATO-Rusia, miercuri, 1 iunie, la Bruxelles. „Vorbim despre sinergii între NATO și Rusia. Motivul este simplu: NATO nu poate încredinţa obligaţii contractuale între membrii săi, unor ţări nemembre”, a adăugat el, referindu-se la Rusia. „Viziunea NATO este să existe două sisteme separate, dar legate, care împart și schimbă informaţii, permiţând o mai bună determinare a posibilelor ameninţări”, a subliniat secretarul general al NATO. La summitul de la Lisabona din noiembrie anul trecut, Rusia și NATO au decis să-și dezvolte cooperarea în materie de apărare antirachetă.

Occidentalii au respins atunci ideea președintelui Dmitri Medvedev de împărţire a continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, Moscova refuzând ca un scut antirachetă numai sub control occidental să acopere o parte a teritoriului său.

De asemenea, Medvedev a avertizat că Moscova nu va da un răspuns pozitiv la un scut în Europa decât dacă Rusia este un membru cu parte întreagă în sistemul de apărare antirachetă din Europa.

Sursa: Agerpres

Alexandru OLEINIC:

Lichidarea AMN a fost un atac tip reider Revenirea la guvernare a PCRM devine inevitabilă în condiţiile unui război rece în alianţa de guvernare și a alegerilor anticipate iminente, se arată într-o notă informativă emisă de centrul de presă al fostului ministru amenist Alexandru Oleinic. „Rezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 reduc la zero toate încercările partidelor democratice din ultimii ani de a evita revenirea în forţă a PCRM la guvernare, fapt care va conduce

la o autoizolare a Republicii Moldova”, se arată în nota citată. „Totodată, încercările haotice de a da vina fie pe tineret, care în orice stat european este susţinătorul cel mai activ al reformelor, fie pe presă, care doar reflectă evenimentele la zi, nu este altceva decât recunoașterea propriilor greșeli”, se mai conţine în documentul respectiv. În nota informativă se mai spune că jertfirea Alianţei Moldova Noastră a fost „doar un atac de tip reider, pentru a elimina un jucător de pe arena politică și nu un pas strategic pentru întărirea unei componente a Alianţei”.

Sursa: 24h.md

Dodon, în calitate de deputat, a făcut o interpelare către procurorul general Valeriu Zubco, prin care a solicitat ca Procuratura Generală să examineze minuţios aceste cauze și tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate, transmite Unimedia.

Dodon îl acuză pe Chirtoacă de trafic de influenţă și delapidare a banilor publici în 5 cazuri. Potrivit lui, întreprinderile municipale Chișinău procură combustibil de la o companie petrolieră care ar aparţine lui Mihai Ghimpu și a dat exemplul „Eurosim”. Totodată, Dodon afirmă că licitaţia privind efectuarea lucrărilor de reparaţie a bd. Alba Iulia s-a desfășurat cu grave încălcări, dat fiind faptul că a participat doar o singură sursă, care a și fost desemnată câștigătoare - S.A. „Edilitate”. „Astăzi am depus la organele de control un set de documente care probează existenţa unor scheme de corupţie la Primăria Chișinău, sub gestiunea ex-primarului Dorin Chirtoacă. Vă invit să luaţi cunoștinţă de setul de materiale, pentru a vă convinge de escrocheriile, delapidările, fraudele, traficul de influenţă și alte ilegalităţi care s-au produs la Primărie în ultimii patru ani. Și acesta e doar vârful aisbergului corupţiei din această instituţie. În spatele etichetelor de „cinstit”, „integru” și „incoruptibil”, pe care și le atribuie unii politicieni și candidaţi la funcţia de primar, se ascunde un cinism fără margine și se uneltesc scheme de corupţie de milioane, care falimentează bugetul și așa subdezvoltat al municipiului Chișinău”, scrie Igor Dodon pe blogul său.

Candidatul comunist afirmă că fratele lui Dorin Chirtoacă, Lucian Chirtoacă, ar fi deţinut 1/3 din piaţa publicitară din Capitală, și îl acuză pe liberal de trafic de influenţă și protecţionism.

Dodon mai susţine că la Primăria Chișinău ar fi fost creată o schemă frauduloasă de vindere ilegală a rutelor de transport, prin intermediul SRL-ului „Ruta-Prim”.

De cealaltă parte, candidatul PL, Dorin Chirtoacă, a declarat în replică că „minciunile comuniștilor capătă proporţii din ce în ce mai mari. Vor intoxica opinia publică cu minciuni și falsuri”, a spus acesta într-o conferinţă de presă. „Vreau să vă spun că Procuratura Generală deja investighează câteva dosare în care figurează și numele lui Igor Dodon.

Privatizările din 2007-2009. Privatizare Codru, 10 mii m2. Este foarte interesant că acest complex a fost vândut de către stat, mai exact de către agenţia de achiziţii publice la un preţ de 300 euro m2. Achiziţiile publice se aflau în subordinea Ministerului Economiei, iar Igor Dodon era conducătorul instituţiei.

Un alt contract de privatizare – Hotelul Naţional. Aţi văzut ce dezastru este acolo. Acest complex a fost transmis unei companii cu rădăcini offshore, iar directorul este actualul consilier municipal Nicolae Curtoglo, coleg de partid al lui Dodon”, a spus Chirtoacă.

6

10 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Şocant

Merkel s-a înşelat: Sud-europenii muncesc mai mult decât nemţii Sud-europenii muncesc mai mult decât nemţii, arată un studiu citat de AFP, care vine să contrazică declaraţiile cancelarului Angela Merkel. Aceasta a declarat recent că locuitorii din statele cu datorii, precum Grecia, Spania și Portugalia, au prea multe vacanţe și se pensionează prea devreme.

Un raport bazat pe statistici, publicat de economistul Patrick Artus, arată că nemţii muncesc mai puţin ca ore, dar și ca intensitate decât vecinii lor, potrivit AFP. Studiul, bazat pe cifrele Eurostat și OECD, arată că durata medie de muncă a populaţiei germane este de 1.390 de ore, mult mai puţin decât grecii (2.119), italienii (1.773), portughezii (1.719) și spaniolii (1.654).

Francezii muncesc mai mult de 1.554 de ore pe an. „Productivitatea germanilor pe cap de locuitor este aproape de media din ţările sudice. Rata sa de productivitate orară este peste medie, dar nu mai bună decât în Franţa sau Grecia”, se arată în studiu.

Deși vârsta de pensionare este de 65 de ani și va ajunge la 67 în Germania, portughezii și spaniolii muncesc mai mult. De fapt, pensionarea reală este de 62,6 ani și, respectiv, 62,3 ani, faţă de germani, care se pensionează la 62,2 ani.

Vârsta reală de pensionare a grecilor este de 61,5 ani, dar se așteaptă să crească la 63,5 ani până în 2015 datorită măsurilor de austeritate impuse de guvern. (Autorităţile doresc ca vârsta legală de pensionare să crească de la 60 la 65 de ani.) Doar francezii și italienii, care se pensionează la 60 de ani, respectiv 60,1 ani, sunt în urma germanilor.

Luna trecută, Angela Merkel a spus că sud-europenii au prea multe vacanţe și se pensionează prea devreme, declaraţii care au provocat indignare. „În ţări precum Grecia, Spania și Portugalia, oamenii nu ar trebui să se pensioneze mai devreme decât nemţii. Toţi ar trebui să facem eforturi similare. E important”, a spus cancelarul german. „Angela Merkel nu a arătat adevăratele probleme are ţărilor din sudul zonei Euro”, a precizat Artus, autorul raportului. În ce privește România, angajaţii români muncesc cele mai multe ore pe săptămână și beneficiază de cele mai puţine zile de concediu pe an, dintre salariaţii europeni, potrivit raportului pe 2009, întocmit de European Industrial Relations Observatory (EIRO).

Studiul arată că angajaţii din România lucrează aproximativ 41 de ore pe săptămână. Când se pune problema odihnei, situaţia se inversează. Angajaţii din România beneficiază de numai 21 de zile de concediu, fapt ce ne situează în coada clasamentului european.

Sursa: realitatea.net

Politică, bani şi reglări de conturi în stil mafiot Marţi, 7 iunie, la ora amiezii, un autoturism Lada a explodat pe o stradă centrală din capitală, în apropiere de Ambasada Chinei și a Procuraturii Militare. În urma deflagraţiei a fost rănit grav președintele Federaţiei de Tenis din Moldova, Igor Ţurcan, care a decedat ulterior la spital. Mașina avea numere de înmatriculare rusești și staţiona de două zile în preajma sediului Federaţiei de Tenis. Cazul este unul ieșit din comun pentru Republica Moldova și a șocat atât prin cruzimea lui, cât și prin faptul că a fost posibil în plină zi, în plin centrul Chișinăului.

Dacă iniţial s-a luat în calcul și versiunea exploziei unei butelii de gaz sau a vaporilor de benzină, Igor Ţurcan având ghinionul să se afle întâmplător în acel loc, la acea oră, acum, practic, nu mai există dubii că ar fi vorba despre un atentat și că anume Ţurcan a fost ţinta acestuia.

Omor la comandă cu conotaţii politice?

Igor Ţurcan nu a fost doar președinte al Federaţiei de Tenis din Republica Moldova, ci și un om de afaceri, cu activităţi în domeniul construcţiilor și în cel al tutungeriei. De asemenea, el a fost șeful staffului electoral al ex-liberal-democratului Mihai Godea, care a candidat la funcţia de primar al municipiului Chișinău. Potrivit declaraţiilor lui Godea, atentatul cu mașinăcapcană ar avea legătură directă cu faptul că cel care a decedat a fost implicat în campania sa electorală, deoarece atât Igor Ţurcan, cât și alţi membri ai staffului ar fi fost urmăriţi pe perioada campaniei. Mai mult, Godea a lăsat să se înţeleagă că este vorba despre un omor la comandă în care ar putea fi implicaţi unii lideri politici de la

Lecţie de credinţă şi jertfă la Ţiganca La 2 iunie, de Praznicul Înălţării Domnului, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea „Eroii Neamului” din satul Ţiganca, cu hramul „Înălţarea Domnului”.

Părintele arhimandrit Andrei Caramalău, stareţul mănăstirii „Sfântul Andrei” din Durlești, a rostit, cu binecuvântarea ÎPS Petru, predica zilei.

După Sfânta Liturghie, soborul de preoţi a oficiat un parastas de pomenire a celor 1020 de ostași români căzuţi la capul de pod de la Ţiganca, în 1941, pentru eliberarea Basarabiei de sub sovietici. Un program de cântece și poezii dedicat memoriei eroilor căzuţi pe câmpul de luptă a fost prezentat de elevii de la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din orașul Cantemir, Gimnaziul din satul Toceni și elevii clasei a treia din satul Cania, Cantemir. Înaltpreasfinţitul Petru a rostit un cuvânt de învăţătură în care s-a referit la semnificaţia Praznicului Înălţării și la Ziua Eroilor, care este și sărbătoare naţională bisericească, prăznuită tot în această zi prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru, fiind de baștină din Ţiganca, și-a amintit de vremurile când tot ce era românesc era pângărit.

Conducătorii sovietici, pentru a șterge urmele românești pe locul cimitirului de la Ţiganca, au construit o fermă de porci. „Suntem datori să păstrăm memoria acestor eroi care și-au dat viaţa pentru a-i elibera pe fraţii lor basarabeni de sub jugul bolșevic. Să învăţăm de la ei dragostea de Neam, spiritul de jertfă și credinţa că-i pot elibera pe fraţii lor de cotropitori. Veșnică lor pomenire din neam în neam”, a îndemnat, în încheiere, Înaltpreasfinţitul Petru. În cimitirul de la Ţiganca își dorm somnul de veci 1020 de eroi români, alţi 938 de eroi sunt înmormântaţi în cimitirul de la Cania.

La eveniment au fost prezenţi creștini din localităţile Cania, Stoianovca, Iepureni, Ghioltosu, Badicul Moldovenesc, Cantemir, Toceni și din municipiul Chișinău.

Ambasada României a fost reprezentată de ambasadorul Marius Lazurca și colonelul Danicu Tanasă, atașat militar, iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de către domnul Radu Cosma.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

guvernare și a solicitat protecţie din partea statului, pentru sine și pentru colegii săi.

Poliţia exclude o legătură cu politicul, apoi n-o mai exclude La câteva ore după producerea atentatului, purtătorul de cuvânt al Comisariatului General de Poliţie, Adrian Jovmir, declara, în mod surprinzător, că poliţia nu vede „legătură cu aspectul politic în nici un caz”.

Zicem că este surprinzător, pentru că declaraţia a fost făcută la etapa când, potrivit aceluiași Adrian Jovmir, poliţia continua să cerceteze cazul „în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor în care s-a produs deflagraţia”.

Or, în faza cercetărilor, atât timp

cât nu există nici o certitudine, ancheta are obligaţia să ia în calcul toate versiunile posibile.

Cu atât mai mult, cu cât nu ţine de competenţa purtătorului de cuvânt să-și dea cu părerea, într-o formă categorică, în privinţa plauzibilităţii unei versiuni sau alta.

Iată că superiorul lui Jovmir, ministrul de Interne, Alexei Roibu, dimpotrivă, nu exclude ipoteza că explozia în care a murit președintele Federaţiei de Tenis ar putea fi o comandă politică. Totodată, este examinată și versiunea că asasinatul ar avea legătură și cu niște datorii pe care le-ar fi avut Ţurcan. „Se prelucrează toate versiunile posibile pe acest caz, inclusiv cele făcute publice de către anumite persoane”, a menţionat și procurorul general Valeriu Zubco. Cauza penală iniţiată pe

faptul omorului intenţionat al președintelui Federaţiei Moldovenești de Tenis, Igor Ţurcan, va fi investigată de către grupul de urmărire penală creat prin dispoziţia procurorului general.

Potrivit lui Zubco, atât Mihai Godea, cât și alţi politicieni vor fi audiaţi în acest dosar.

Vom afla adevărul, când vom cunoaşte finanţatorul?

Cel mai interesat de rezolvarea acestui caz, de identificarea asasinilor, dacă se va dovedi că este vorba despre un asasinat, trebuie să fie Vladimir Filat, crede fostul vicepremier pentru

structurile de forţă, Iurie Roșca, pentru că partidul premierului deţine portofoliul Ministerului de Interne. „Prin urmare, pentru a spulbera orice suspiciuni asupra faptului că decesul lui Igor Ţurcan ar avea vreo legătură cu divorţul politic dintre Godea și Filat, premierul și ministrul de Interne ar trebui să depună maximum de efort pentru a vărsa lumină asupra acestui caz”, a menţionat Roșca în cadrul unei emisiuni la Publika TV. În opinia lui Iurie Roșca, acest caz ar avea conotaţii financiare, pentru că Mihai Godea a avut o campanie electorală foarte energică și a beneficiat de o finanţare extrem de generoasă.

S-ar putea ca Ţurcan, care a fost șeful campaniei lui Godea, să fi știut prea mult despre sursele de finanţare ale acesteia, consideră politicianul. „Dacă Igor Ţurcan a fost șeful staffului electoral, în mod clar, el știa despre provenienţa acestor bani. Circulă zvonuri că Ţurcan a fost, de fapt, intermediarul dintre finanţator și beneficiar. Ar trebui să ne documentăm asupra surselor de finanţare a campaniei lui Mihai Godea: cine i-a transmis banii, cum s-au cheltuit, cum au fost „albiţi”, dacă a fost transmis totul la destinaţie etc.”. Implicaţiile politice ale acestui caz pot fi legate de această campanie electorală și de sursele ei de finanţare, crede fostul vicepremier pentru structurile de forţă.

Iurie Roșca nu exclude faptul că și ancheta în acest caz ar putea fi influenţată de banii murdari, deoarece corupţia a penetrat destul de puternic și în Ministerul de Interne, și în Procuratură, și în judecătorii. De aceea, mai indicat ar fi un grup mixt de anchetă, format din reprezentanţii a câtorva instituţii de drept, pentru a asigura obiectivitatea și a nu-i permite cuiva să influenţeze mersul cercetărilor. Și fostul ministru al Securităţii, Anatol Plugaru, consideră că atentatul comis asupra lui Igor Ţurcan ar putea fi legat de banii utilizaţi în campania electorală. În cadrul aceleiași emisiuni, Plugaru a opinat că Godea va avea de răspuns la foarte multe întrebări ale anchetei. „Va trebui să arate de unde a luat bani, pentru că o campanie electorală costă foarte mult, mai ales una făcută în câteva ore”, a menţionat el.

Doar atentat sau şi avertisment?

Atentatul cu mașină-capcană comis la Chișinău nu pare să fi urmărit doar lichidarea lui Igor Ţurcan. Or, pentru aceasta există metode mai puţin complicate, oricât de cinic ar fi să spunem lucrul acesta. În acest caz, s-a dorit o demonstraţie de forţă, un avertisment răsunător și înfricoșător. De către cine și cui i-a fost dat acest avertisment?

Ioana FLOREA, FLUX

Cimitirul de Onoare din Chişinău, monument devastat şi abandonat (1918 - prezent) Cu câteva zile în urmă am vizitat rămășiţele jalnice ale Cimitirului militar de la Botanica de Jos din Chișinău (bd. Decebal, 17). Este vorba despre o necropolă cu osemintele eroilor militari din armatele a șase state participante la Primul Război Mondial (România, Rusia, Austro-Ungaria, Franţa, Polonia, Cehoslovacia și Grecia. Cimitirul de Onoare din Chișinău, numit așa în anumite documente, a fost amenajat de către Așezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, în anii 1927-1938. În acest loc și-au găsit odihnă veșnică și ostașii căzuţi în luptele din vara anului 1941.

Lucrările de amenajare a cimitirului, cu o suprafaţă de 2,4 ha, s-au finalizat în 1942. Multă vreme a fost cunoscut ca fiind cimitirul militar românesc. Construcţiile impresionau prin sobrietate și caracter liniar. Doi piloni din beton armat, înalţi de 10 metri, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute, dominau o piaţă vastă semicerculară, înconjurată de ziduri și ornamente. Urma o scară monumentală, având 50 de trepte și 6 m lărgime, care deschidea în vârf o alee. În centru cimitirului a fost înălţată o capelă de mici dimensiuni în stil bizantin, cu rol dublu: lăcaș de cult și osuar. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte - cu 136 de morminte (individuale și comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi - și 2 cripte cu 572 de eroi români și ruși neidentificaţi. În Cimitirul de Onoare din Chișinău au fost înhumaţi: 431de români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 de ruși (27 în morminte, 207 la criptă), 29 de austrieci, 39 de cehi, 35 de francezi și 6 polonezi căzuți în Primul Război Mondial, iar după anul 1941 aici au fost amenajate morminte și pentru 96 de militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.

După 1944, capela a fost distrusă, iar mormintele au fost nivelate cu buldozerul. În 1961, pe teritoriul cimitirului a fost construită Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, demolată la sfârșitul anului 2007. În anii nouăzeci al secolului trecut, în zilele de renaștere naţională, a fost restabilit fundamentul capelei și amplasată o cruce de lemn. Un efort al regretatului Gheorghe Ghimpu...

Actualmente, rămășiţele cimitirului

înghesuit doar pe un spaţiu de câţiva ari, între centul comercial „Jumbo” și Biserica ridicată în Memoria Deportaţilor cu hramul „Tuturor Sfinţilor”, apar ca o priveliște tristă. Prin mizeria găsită, imaginea depășește cu mult cea mai proastă gunoiște chișinăuiană: blocuri de beton, sticle goale, hârtii, pachete de celofan împrăștiate și mormane de gunoi - un adevărat rai pentru câinii-vagabonzi... În acest infern veţi vedea pe fundamentul capelei distruse o cruce gârbovită de lemn. Inscripţia „Glorie eroilor Armatei Române” de pe acest semn sfânt poate fi deslușită cu mare efort. Pe iarbă, în faţa crucii, era aruncată o plapumă groasă, care servea și masă pentru trei boschetari. M-au rugat să nu îi filmez.

Dezastrele produse la acest cimitir până la proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991, în cadrul unui regim totalitar străin, pot fi într-un fel explicabile. Astăzi, o așa atitudine este strigătoare la cer. Mai ales, pentru că în cimitir sunt înmormântaţi militari din multe ţări ale bătrânului continent.

Sunt salutabile deciziile autorităţilor de a oferi o parte din cimitir pentru construcţia bisericii în memoria deportaţilor sovietici, însă este inexplicabilă absenţa unei a două părţi. Ce facem cu ceea ce a mai rămas din Necropola de Onoare?

Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, regretaţii Gheorghe Ghimpu și Vadim Pirogan au avut mai multe iniţiative nobile referitor la acest așezământ. Bat alarma fără izbândă Boris Movilă, Victor Sava, Vasile Zaiaţ și alţi reprezentanţi ai societăţii civile. Cum procedăm cu memoria despre sute și mii de eroi militari, inclusiv și consângeni, care și-au pierdut viaţa în cele două conflagraţii militare?

Ceva nu se leagă...

Apropo, Moldova, cu regret, nu are semnat un acord cu România referitor la păstrarea și eternizarea memoriei militarilor și victimelor civile căzute în războaie și cu privire la statutul înmormântărilor.

Proiectul unui asemenea act normativ de ani de zile se prăfuiește în dulapurile Externelor. O asemenea înţelegere nu o avem nici cu Moscova. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, zeci de mii de băștinași, fiind mobilizaţi și aruncaţi în bătălie drept „carne de tun”, neinstruiţi și nepregătiţi, și-au pierdut viaţa în Prusia de Est, în îndepărtatul Königsberg, actualmente oraș rus Kaliningrad. Eforturi se cer și în relaţiile cu alte state, ca Franţa, Polonia, Cehia și Slovacia, cetăţeni ai acestor ţări zăcând în pământul Chișinăului. În condiţiile în care suntem copleșiţi de vorbele despre valori europene, iar Republica Moldova este parte la Convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire la apărarea victimelor de război și Protocoalele adiţionale la ele din 1967,

Regele Mihai I al României, Regina Mamă Elena, însoţiţi de primul ministru Mihai Antonescu și de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului din Cimitirul Eroilor din Chișinău, unde au depus o coroana de flori

Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinău, în locul mormintelor - Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, 1966

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chișinău, Republica Moldova, 2011

atașamentul Republicii Moldova faţă de valorile europene ar putea fi demonstrat inclusiv și printr-o atitudine umană a guvernanţilor faţă de ceea ce a mai rămas pe bd. Decebal, 17. Ideal ar fi dacă s-ar putea elabora o lege sau o hotărâre de guvern cu identificarea responsabililor în cazul Cimitirului de Onoare și, în general, al

regimului mormintelor și operelor comemorative de război prin care acestea ar fi supuse unui regim juridic special. Vorba bătrânilor: cei care dispreţuiesc trecutul trag cu tunul în viitor!

Colonel (r) Andrei COVRIG, preşedinte al Asociaţiei de Drept Umanitar Sursă: istoria.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 IUNIE 2011

Geopolitic=

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Ostpolitik sau sfârşitul ruso-german al unităţii Republicii Moldova?

Ceea ce trebuia de demonstrat, se adeverește. Berlinul și Moscova și-au dat mâna și au convenit, de un an de zile, un plan de fragmentare și federalizare a Republicii Moldova. Pentru cine a urmărit declaraţiile făcute de premierii Vladimir Putin și Angela Merkel în legătură cu viitorul Republicii Moldova, lucrurile sunt cât se poate de clare.

Consensul ruso-german s-a văzut și din declaraţiile oficiale sau neoficiale lansate de reprezentanţii din eșalonul doi al administraţiilor de la Moscova și Berlin, în special declaraţiile oficialilor din cele două ministere de Externe, de la Moscova și Berlin.

Lavrov ne întinde aceeaşi cursă Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat deunăzi pentru postul de radio „Eho Moskvî”: „Astăzi este absolut clar că nu există nici o susţinere în vreo structură internaţională a ideii de independenţă a Transnistriei. Nu există nici o susţinere a ideii ca Moldova să fie un stat unitar. Trebuie să fie căutat un statut special. Pe atât cât putem influenţa procesul în cauză, ne vom strădui să facem acest lucru la întâlnirea de la Moscova”.

astfel încât jocul să fie făcut din timp, iar Bruxellesul și Washingtonul să fie puse, în definitiv, în faţa faptului împlinit. OSCE este ca și blocat și rămâne neputincios în raport cu politicile ruse în regiune, întrucât regula de aur a instituţiei este cea a consensului, ceea ce-i asigură Moscovei, blindată și cu sprijinul german, dreptul efectiv de veto la adoptarea oricărei

firmat mai multe fapte relatate de noi în materialele anterioare pe marginea subiectului federalizării ruso-germane a Republicii Moldova și a arătat că, după dezvăluirile făcute de noi, ca și de alţi colegi din presă, partea germană ar fi declarat, cel puţin formal și neoficial, că ar fi dispusă să-și revadă poziţia exprimată până acum. Vom reveni mai jos la punctul de vedere german, consensual cu cel rusesc, asupra viitorului Republicii Moldova.

Să urmărim însă mai întâi ce a declarat ministrul Leancă. Vom cita pe larg, aproape copios, pentru exactitate și conformitate, chiar dacă discursul este, pe alocuri, repetitiv, alambicat sau contradictoriu.

Între şanse şi pericole sau Fereştemă, Doamne, de prietenii neprietenilor mei Iată, deci, ce a declarat Iurie Leancă în cadrul conferinţei sale de presă ţinute la 24 mai: „Mi-aș fi dorit ca cei care scriu pe acest subiect să vadă tot contextul regional în evoluţie. Nu zic, totodată, că nu există anumite pericole, că totul e foarte simplu. Dacă ar fi fost simplu, de

spuneţi, și noi ne vom ajusta-o”.

E cel mai important, încă o dată, cea mai importantă evoluţie pe care am reușit noi să o realizăm în această perioadă, dacă e să vorbim de dimensiunea conflictului transnistrean. Faptul că cancelarul Merkel este atât de interesat, faptul că s-a întâlnit a doua oară oficial cu domnul Filat, nemaivorbind de discuţiile lor pe care le au pe marginea reuniunilor Partidului Popular European, denotă despre un dialog cu o intensitate maximă.

Am auzit din partea unor colegi din ţări comparabile ca teritoriu cu Republica Moldova că, întrun fel, sunt chiar… de gelozie că Moldova, ne pricepem atâta interes și pentru alte ţări - cu mult mai mic. Încă o dată, noi apreciem această atitudine, acest interes, nu spunem că procesul este simplu, suntem deschiși pentru discuţii. Nu pretind și nu pretindem că deţinem monopolul și adevărul asupra a tot ce înseamnă reglementare.

Suntem categorici în favoarea implicării societăţii și în ce înseamnă cunoștinţe, expertiză pe acest domeniu. Și eu, și domnul Carpov, am avut mai multe întâlniri și la Asociaţia de Politică Externă. Sper că la începutul lui iunie vom avea o întâlnire la Forul de Presă, unde, iarăși, neformal, nu pentru a fi publicitat, nu

Gramatica geopoliticii ruse: scriem Tiraspol şi citim Moscova Serghei Lavrov a arătat anul acesta, în repetate rânduri, că reluarea negocierilor și găsirea unui compromis în diferendul moldo-rus din Transnistria depind, întâi de toate, de Chișinău, pe de o parte, și de Tiraspol (a se citi Moscova), pe de altă parte.

Acestui punct de vedere îi subscrie constant, în ultimii doi ani de zile, și oficialii de la Berlin. În acest sens, sunt relevante poziţiile exprimate de înalţi reprezentanţi ai Ministerului federal de Externe al Germaniei sau ai Cancelariei federale, cum ar fi ambasadorul Patricia Flor, Ernst Reichel și Christoph Israng.

Trebuie să observăm, de asemenea, că între punctele de vedere exprimate de oficialii germani cu diverse ocazii, inclusiv de cancelarul federal Angela Merkel, există un șir de contradicţii evidente, ceea ce conduce fie la ideea unei incoerenţe a politicii germane în chestiune, fie la cea a unor înţelegeri separate cu Moscova, într-o reeditare a „Ostpolitik”, cum numește Belinul politica sa răsăriteană. Oricum, coincidenţele dintre punctele de vedere germane și ruse sunt prea multe ca să nu ne alarmăm pe moment, până la limpezirea definitivă a lucrurilor.

Tactica faptului împlinit Reuniunea de la Moscova, în formatul „1 + 1”, preconizată pentru 21 iunie, are menirea de a evita discuţiile în formatul internaţional „5 + 2” (Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE + UE și SUA, ca observatori),

Ajusta-m-aş şi n-am cui…

Ministrul Leancă garantează pentru nemţi, fără a clipi din ochi. El susţine, pentru raţiuni doar de domnia sa știute, că „prietenii noștri de la Berlin” near fi asigurat în termeni sinceri și absolut dezinteresat: „Noi dorim să vă ajutăm, să vă ajutăm în realizarea obiectivului vostru.

Acolo unde nu sunteţi de acord cu viziunea noastră, ne spuneţi, și noi ne vom ajusta-o”. Până acum însă, ministrul Leancă a evitat cu grijă să precizeze atât punctele esenţiale, cât și măsura în care „nu suntem de acord cu viziunea” germană, astfel încât nemţii „să și-o ajusteze”. Să și-o ajusteze la ce? – ne vom întreba.

La interesul naţional al Republicii Moldova? La interesele geopolitice germane convergente cu cele rusești în ţara noastră?

La poziţia Statelor Unite? La evoluţiile de ultimă oră din regiune, în special la agitarea spectrului separatismului maghiar sau a revizionismului moldovenist în România? Întrebările nu sunt lipsite de rost și așteaptă, în mod firesc, răspunsuri clare și univoce.

Atac la Constituţie În același context, Lavrov a mai susţinut: „Dacă moldovenii spun „noi nu negociem decât pe baza legii din 2005 privind statul unitar”, Tiraspolul va răspunde cu siguranţă:„Și noi, pe malul celălalt, vorbim pe baza referendumului (...) privind independenţa noastră”. Trebuie să renunţăm la aceste poziţii extreme”. În felul acesta, șeful diplomaţiei ruse califică Legea Republicii Moldova cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005, dar și Constituţia Republicii Moldova, ca exprimând „poziţii extreme”.

Declaraţiile lui Lavrov anticipează întâlnirea în formatul „1 + 1” (Chișinău + Tiraspol), convenită a avea loc în 21 iunie la Moscova, sub auspiciile Rusiei, cu susţinerea Germaniei și cu acordul tacit al Kievului, conform recentelor înţelegeri ruso-germane de la Kaliningrad (Königsberg). Acestea au menirea de a pune în practică alte înţelegeri ruso-germane, din iunie 2010, de la Meseberg, care prevăd o implicare tot mai mare a Rusiei în Uniunea Europeană și în sistemul comun de securitate al NATO. Se cuvine să reţinem că Berlinul încearcă să substituie, astfel, Uniunea Europeană (iar parţial și NATO) pe relaţia cu Moscova, acţionând pe cont propriu.

bază ale statutului special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria); 2. înlocuirea actualei Constituţii, care consacră caracterul unitar și integru al statului, cu alta, elaborată împreună cu Tiraspolul, care să consacre caracterul federal al statului; 3. debarasarea de „fobia federalismului” și purcederea la procesul de federalizare efectivă a ţării; 4. constituirea unui format de consultări moldo-germane în problematica transnistreană (după modelul consultărilor Moscovei cu Tiraspolul); 5. luarea în calcul, ca fiind plauzibil în accepţie germană, a unui format de negocieri directe 1+1 (Chișinău-Tiraspol).

Acestor idei le-a dat glas ambasadorul Patricia Flor, de la Ministerul de Externe de la Berlin, prietena noastră germană care, alături de ambasadorul german la Chișinău, Dr. Berthold Johannes, a discutat cu cetăţeanul rus Igor Smirnov, la Tiraspol, la 1 martie 2011, în termeni amicali, acceptând pe masa lor de discuţii drapelele îngemănate ale Republicii Federative Germania și „republicii moldovenești nistrene”, fără ca faptul să trezească nici cea mai mică obiecţie din partea Ministerului nostru de Externe.

Transnistria ca pretext

decizii în dosarul diferendului moldo-rus din Transnistria. De fapt, formatul de negocieri „5 + 2” a fost paralizat în ultimii cinci ani pe motivul banal, dar foarte concret, al sabotajului ruso-transnistrean.

Moscova îi incită din nou pe găgăuzi De menţionat că, la scurt timp, și ambasadorul Federaţiei Ruse la Chișinău, Valeri Kuzmin, a dezvoltat ideea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că planul ruso-german de federalizare a Republicii Moldova nu vizează doar regimul Smirnov de la Tiraspol, ci și autonomia găgăuză. Kuzmin a declarat, la 6 iunie, într-o emisiune televizată, următoarele: „Găgăuzia reprezintă deja, potrivit legilor moldovene, o regiune autonomă cu statut special. Găgăuzii însă suspină din cauza faptului că nu beneficiază de nici unul dintre drepturile fixate în legislaţia moldoveană”.

Observăm că între linia IakovlevPrimakov și cea Lavrov-Kuzmin în această chestiune nu există absolut nici o diferenţă.

mult era reglementat conflictul.

Vreau să reiterez și pe această cale: suntem deschiși, pentru cei care sunt interesaţi de acest subiect, spre comunicare și în cadrul acestor briefinguri, dar și în cadrul mult mai neformal, dacă doriţi, să prezentăm poziţia noastră, punctul nostru de vedere și să constituim o susţinere mult mai largă în societate, pentru abordări. De aceea, vreau să vă mai spun, dacă, de exemplu, vorbim despre Germania, fiindcă, nu știu cum, ţinta atacului respectiv a fost Germania, ceea ce este absolut nemeritat. Și vreau să vă zic doar o singură chestie, ceea ce mi-au spus mie și colegilor mei prietenii noștri de la Berlin: „Noi dorim să vă ajutăm, să vă ajutăm în realizarea obiectivului vostru. Acolo unde nu sunteţi de acord cu viziunea noastră, ne

pentru a fi publicat, suntem gata și deschiși să discutăm pe detalii ce înseamnă asta, care sunt pericolele, dar care sunt și șansele. Și, din punctul meu de vedere, acum șansele sunt cu mult mai mari decât pericolele”.

Pericolele spre care ne împinge Berlinul Nu strică să reamintim câteva lucruri. După cum am arătat anterior, bine documentat din surse oficiale și neoficiale, punctul de vedere al Berlinului, despre care prietenul Leancă al prietenilor noștri germani spune că ar fi revizuibil, se rezumă exact la poziţia Moscovei în chestiune și cuprinde următoarele elemente: 1. distanţarea (până la suspendare sau anulare) de legea din 2005 despre prevederile de

„Mi-aș fi dorit ca cei care scriu pe acest subiect să vadă tot contextul regional în evoluţie”, spune numărul 2 în Guvernul de la Chișinău. Iurie Leancă nu aruncă vorbele pe fereastră și știe exact ce are în vedere. În geopolitică, bineînţeles, contextul contează și, mai ales, dinamica acestuia.

Să ne amintim că nimeni altul decât actualul premier și fostul președinte rus Vladimir Putin, referindu-se la recunoașterea independenţei Kosovo de către mai multe state occidentale, printre care și Germania, a susţinut, în 2008, că„există îngrijorări potrivit cărora Kosovo stabilește un precedent pentru eventuale mișcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din Moldova și în Transilvania din România”. Dacă, iniţial, Moscova s-a opus, cel puţin formal și declarativ, recunoașterii Kosovo, la scurt timp a îmbrăţișat vârtos ideea recunoașterii unor regiuni separatiste. Primele au fost așa-zisele „republică abhază” și „republică a Oseţiei de Sud” din Georgia. Acum, diplomaţia rusă este avocatul „republicii moldovenești nistrene” și al „Găgăuziei”, care „suspină” din

Leancă, aliniat la nemţi şi, astfel, la ruşi Reacţia Ministerului Afacerilor Externe și al Integrării Europene al Republicii Moldova la declaraţiile repetate ale ministrului rus Lavrov, ca și la criticile întemeiate aduse oficialilor de la Berlin în subiectul eventualei federalizări, a fost una formală și anemică, care l-a plasat pe ministrul Iurie Leancă mai mult în postura de avocat al poziţiei germane (de fapt, ruso-germane) decât în cea de apărător al interesului nostru naţional. Prin tot ce a susţinut, Leancă a con-

Patricia Flor și Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011

Iurie Leancă și Serghei Lavrov își dau mâna la Moscova cauza unei imaginare lipse de drepturi pe care i le-ar refuza „legislaţia moldoveană”.

Contextul răsăritean şi subtextele lui maghiare Contextul este însă mai larg.

Nu putem să nu observăm în peisajul geopolitic mai larg că, pe durata președinţiei maghiare a Uniunii Europene, și în regiunea istorică a Transilvaniei, invocată expres în declaraţia lui Vladimir Putin, este agitat ca niciodată spectrul separatismului ma-

fost stabilite graniţele actuale ale Ungariei. Domnul ministru de Externe, Iurie Leancă, care și-a făcut studiile universitare în Republica Populară Ungară în timpul sovietic, un bun cunoscător al limbii, culturii și istoriei maghiare, și care ne tot îndeamnă să fim atenţi la „contextul regional în evoluţie”, nu are cum să nu observe acest detaliu, fie și simbolic, din peisaj.

Paralele care nasc complicităţi Evoluţiile contextului istoric și geopolitic au scos, în mod repetat, la iveală complicităţi

cu un alt ambasador care să reprezinte interesele Republicii Moldova la Moscova.

Andrei Neguţa, convocat de Lavrov Agenţiile de presă străine au relatat luna trecută că ambasadorul Andrei Neguţa a fost convocat de urgenţă de către viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, pentru a afla modul și măsura în care partea moldoveană este dispusă „să transpună în practică negocierile de la Moscova din 29 martie” dintre miniștrii Serghei Lavrov și Iurie Leancă în legătură cu soluţionarea diferendului moldo-rus din Transnistria. Urmare a acestei convocări, Moscova i-a transmis Chișinăului o variantă fardată a „memorandumului Kozak” din 2003, document care prevede, ca și în 2003, aceleași elemente: 1. federalizarea Republicii Moldova, 2. staţionarea trupelor militare ruse pe teritoriul ţării noastre, 3. ședinţe comune ale deputaţilor de la Chișinău cu membrii așa-numitului „soviet

6 iunie 2011.

Ambasada Ungariei la Chișinău. Doliu pentru Imperiul Austro-Ungar și graniţele lui ghiar. Cum arătam mai sus, este vorba despre inflamarea spiritelor naţionaliste și separatiste în judeţele intracarpatice Covasna, Harghita și Mureș, prin revendicarea autonomiei unui „ţinut secuiesc” în limitele fostei „regiuni autonome Mureș-maghiare”, impuse de Moscova după cel de Al Doilea Război Mondial, și care a existat între septembrie 1952 și februarie 1968. De vreme ce fostul șef al statului rus, vorbind despre separatism, a pomenit oficial Transnistria și Transilvania în același context, o concluzie logică se impune: faptul nu este întâmplător, iar analogia făcută de președintele rus sună mai mult a ameninţare deschisă decât a îngrijorare și punere în gardă binevoitoare.

O Ungarie interesată Cunoscute fiind și implicaţiile maghiare din ultimele două decenii, întâmplător sau din pură coincidenţă, în Republica Moldova, inclusiv pe plan ecleziastic (un nunţiu apostolic pentru Moldova la Budapesta) și pe cel al diferendului moldorus din Transnistria (Misiunea EUBAM condusă de generalul Ferenc Banfi), inclusiv pe cel al integrării europene (Centrul european comun de vize la Ambasada Ungariei, un negociator al UE în persoana lui Kalman Mizsei), ajungem la concluzia că interesul Budapestei pentru Republica Moldova a fost și este unul sporit. Mai ales că Ungaria, contrar ordinii internaţionale și europene, are astăzi o atitudine specifică privind inviolabilitatea graniţelor pe continent. Nu susţinem aceasta din impuls antimaghiar sau lipsit de temei real. Să dăm doar un exemplu.

Mai puţină lume poate a fost atentă zilele acestea, bunăoară, la faptul că pe frontispiciul Ambasadei Republicii Ungare la Chișinău, pe lângă drapelul naţional maghiar și cel al Uniunii Europene, a fost arborat și un drapel de culoare neagră, în semn de doliu pentru semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial (16 state, inclusiv România), pe de o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, învins în Primul Război Mondial, pe de altă parte, tratat prin care au

ruso-germane nefaste îndreptate împotriva unor terţi, inclusiv împotriva noastră. Putem însă observa, cu titlu de fapt divers, și existenţa mai multor complicităţi istorice și geopolitice ruso-maghiare, ca și germanomaghiare. Ani ca 1848, 1918, 1940 constituie repere bine cunoscute în acest sens. Oricum, paralela transnistreano-transilvană făcută de Vladimir Putin și evoluţiile din teren, care par să o confirme, ne conduc la ideea că anumiţi factori de putere din străinătate doresc atât o Republică Moldova federalizată, cât și o Românie federalizată. Pe scurt: o Lume Românească cât se poate mai fragmentată și mai slabă.

Despre aceste aspecte interesante și deosebit de sensibile vom vorbi însă altă dată.

Nici o schimbare la Ambasada Republicii Moldova la Moscova Precum se știe, Republica Moldova are același ambasador la Moscova ca și pe timpul guvernării Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Numele său este Andrei Neguţa, unul dintre liderii de frunte ai PCRM (fost secretar al Comitetului Central) care nutrește anumite simpatii faţă de Moscova.

Ministrul Leancă a refuzat să-l înlocuiască pe Andrei Neguţa

suprem al republicii moldovenești nistrene”. Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a evitat să ofere detalii concrete despre documentul transmis de Moscova, cât și despre subiectele discutate de el cu Serghei Lavrov.

Riscul care devine pericol Așa sau altminteri, oricine poate remarca o perfectă coincidenţă a punctelor de vedere rus și german asupra diferendului moldo-rus din Transnistria și asupra posibilităţilor lui de soluţionare.

Moscova are un interes deosebit pentru Republica Moldova, iar Berlinul, ca și în 1939, manifestă lipsa oricărui interes geostrategic pentru regiunea noastră, subscriind, astfel, poziţiei părţii ruse, cu care are înţelegeri geopolitice și geoeconomice de primă importanţă. Între Moscova și Berlin (a nu se confunda niciodată cu Bruxellesul!), Chișinăul rămâne, deocamdată, singur. Riscul de a ne trezi că suntem martorii unui sfârșit ruso-german al unităţii Republicii Moldova devine, se pare, pe zi ce trece, un pericol real și deloc neglijabil. Factorii politici de la Chișinău trebuie să înţeleagă că „Ostpolitik”-ul poate distruge Republica Moldova și nu avem dreptul să admitem așa ceva.

Vlad CUBREACOV, FLUX

8

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

10 IUNIE 2011

Germania: Falimentul Greciei este iminent, dacă nu-şi restructurează datoria Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, este de părere că falimentul Greciei este iminent, potrivit unei scrisori care a apărut în presă, în care oficialul argumentează necesitatea restructurării datoriei statului elen, relatează EUObserver.

„Ne aflăm în faţa riscului real al unui faliment total în interiorul zonei euro”, a afirmat Schaeuble în scrisoarea adresată președintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, “scursă” în presa germană. În cel mai explicit limbaj folosit până acum de un oficial european, ministrul german a făcut apel la un ajutor suplimentar pentru Grecia, adăugând că băncile private ar trebui să participe la costul “salvării” Atenei, relatează Agerpres.

Potrivit EUObserver, statele membre UE și oficiali europeni ar lucra în prezent la detaliile unui al doilea plan de salvare pentru Grecia, pe lângă cel în valoare de 110 miliarde de euro de anul trecut, ale cărui costuri totale ar urma să ajungă în jurul valorii de 60 de miliarde de euro.

Se așteaptă ca miniștrii de Finanţe din UE să ajungă la un acord pe această temă în data de 20 iunie, cu trei zile înainte de Consiliul European. Schaeuble sugerează că băncile creditoare ar trebui obligate să mai aștepte încă șapte ani înainte de a-și primi înapoi împrumuturile acordate Greciei. „Orice înţelegere convenită la 20 iunie trebuie să includă un mandat clar - oferit Greciei, posibil, împreună cu FMI - de a iniţia procesul de implicare a deţinătorilor de obligaţiuni grecești.

Acest proces trebuie să conducă la o contribuţie cuantificabilă și substanţială a deţinătorilor de obligaţiuni la efortul de sprijin”, se arată în scrisoare.

Sursa: evz.ro

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

DOSARE ULTRASECRETE

FSB susţine că DSK, fostul şef al FMI, a fost arestat pentru că a descoperit că America nu mai are aur The European Union Times anunţă că Vladimir Putin, prim-ministrul Rusiei, a primit din partea Serviciului Federal de Securitate (FSB) un raport în care se menţionează faptul că fostul șef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn (DSK), a fost acuzat și arestat în SUA pentru agresiune sexuală după ce acesta a descoperit că tot aurul depozitat în US Bullion Depository, sau Fort Knox, “lipsește sau/și nu a fost inventariat”.

De asemenea, în mod cel puţin ciudat, și un apropiat al acestuia, un bancher egiptean, căruia DSK îi împărtășise această descoperire, a fost reţinut pentru aceleași acuzaţii ca și șeful FMI. Premierul Rusiei, Vladimir Putin, declara, zilele trecute, că nu crede că acuzaţiile de tentativă de viol aduse lui Dominique Strauss-Kahn sunt adevărate, fără să intre însă în detalii.

Potrivit acestui raport secret al FSB, citat de The European Union Times, Strauss-Kahn a devenit „din ce în ce mai îngrijorat”, la începutul lunii mai, după ce Statele Unite au început „să tragă de timp” în legătură cu promisiunea de a livra către FMI 191,3 tone de aur, după cum a fost acordul semnat de Fond în aprilie 1978. Aurul urma să fie vândut pentru a finanţa DST (Drepturile Speciale de Tragere), ca alternativă la rezervele curente. În raportul FSB s-ar menţiona faptul că, Strauss-Kahn și-a exprimat la acea vreme îngrijorările faţă de oficialii guvernamentali americani apropiaţi de președintele Obama. Se pare că surse din CIA (Central Intelligence Agency) i-ar fi furnizat șefului FMI dovezi certe că tot aurul deţinut de SUA „a dispărut”.

După ce a primit aceste informaţii din partea CIA, DSK a făcut imediat aranjamente să părăsească SUA, cu destinaţia Paris, însă a fost anunţat de către agenţii care lucrează pentru Direcţia Generală pentru Securitate Externă din Franţa (DGSE) că autorităţile americane vor să îl captureze, așa că a fugit la aeroportul JFK din New York.

Fostul șef FMI a urmat sfaturile agenţilor de la DGSE de a-și lăsa

telefonul mobil la hotel, pentru ca poliţia SUA să nu-i poată afla locaţia exactă.

Ajuns în siguranţă în avionul Air France cu destinaţia Paris, Strauss-Kahn a făcut greșeala fatală de a suna la hotel și de a le cere angajaţilor să îi trimită telefonul mobil, pe care îl lăsase în cameră, la reședinţa sa din Franţa.

Astfel, agenţii americani i-au dat de urmă și l-au putut aresta.

Cu două săptămâni înainte de arestarea sa, Strauss-Kahn i-a împărtășit bunului său prieten, un bancher egiptean, Mahmoud Abdel Salam Omar, dovezile pe care le are de la CIA privind aurul din SUA. Omar, asemenea prietenului său, a fost arestat în 30 mai 2011, aducându-i-se acuzaţia de agresiune sexuală împotriva unei angajate a unui hotel de lux, o acuzaţie clasificată de FSB drept „dincolo de imaginaţie”, având în vedere faptul că Omar are vârsta de 74 ani și este un musulman foarte credincios. În plus, o notă din același raport al FSB susţine că unul dintre cei mai importanţi membri ai Congresului american, Ron Paul, a declarat că are informaţii potrivit cărora Guvernul de la Washington a minţit în legătură cu rezervele de aur ţinute în Fort Knox. În 2010, Paul, care acum

intenţionează să candideze la președinţia SUA a depus un proiect de lege prin care cere auditarea rezervelor de aur ale Statelor Unite, propunere respinsă de legislatorii democraţi. „Este dificil pentru mine

să evaluez motivele politice ascunse,dar nu cred că situaţia iniţială prezentată este cea adevărată. Ceva nu sună bine”, a declarat Vladimir Putin, potrivit New York Post.

Din ultimele informaţii din

SUA reiese că Strauss-Kahn nu are de gând să renunţe la acest “război” și și-a angajat o echipă formată din foști spioni ai CIA, detectivi particulari și consilieri mass-media pentru a-l proteja.

Sursa: Ziuaveche.ro

Provocările descentralizării fiscale Recent, Ministerul Finanţelor a dat publicităţii schiţa unui studiu axat pe problematica descentralizării fiscale. Autorii și-au propus drept obiectiv studierea oportunităţii reţinerii impozitului pe venitul persoanelor fizice și juridice prin alocarea acestuia către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședinţa subiectul impunerii. Este de menţionat că modificarea principiului de reţinere a impozitului pe venit de la locul sursei la locul reședinţei contribuabilului în vederea realizării reformei de descentralizare fiscală reprezintă una din priorităţile Programului de Guvernare al AIE și al Planului de activitate a Guvernului pentru 2011-2014, iar textul acestor documente vorbește despre implementarea acestei modificări, și nu despre examinarea oportunităţii ei.

dintre impozit și beneficiile pentru comunitatea locală. Aceasta oferă APL pârghii suplimentare, inclusiv pentru atragerea investitorilor și, respectiv, pentru dezvoltarea economică locală. Altfel, dacă transferul de responsabilități de la nivelul central al administrației publice nu este susținut de abilitatea de a finanța exercitarea competențelor, există riscul creării unei descentralizări fictive. Sub aspectul conținutului, este evident că reținerea sau defalcarea ulterioară a impozitului pe venit al persoanelor fizice la locul de trai este, de fapt, una din foarte puținele metode pentru majorarea veniturilor bugetelor locale de nivelul I. Atât timp cât activitatea economică este concentrată preponderent în orașe, o parte semnificativă din impozitul pe venit al persoanelor juridice fiind colectat acolo, impozitarea venitului persoanelor fizice este una din foarte puținele surse importante de venit pentru localitățile rurale.

TVA sau accizele sunt taxe colectate, de regulă, centralizat, iar ponderea

Î

n versiunea actuală, studiul deviază de la elementele structurale, considerate comune pentru un document de politici publice. Astfel, se evită descrierea și analiza problemei, este formulată o singură opţiune de politică publică (pe când ar fi judicios să existe 2-3 care se exclud reciproc și care ar putea fi analizate în baza unui set unic de criterii: percepţia publicului, simplicitate, echitate și eficienţă) și formulează o singură concluzie și o singură recomandare: menţinerea statu-quoului.

D

escrierea metodologiei este sumară și nu oferă suficiente date pentru a permite justificarea costurilor pe care le-ar implica modelul descris. De exemplu, cunoașterea numărului și a profilului navetiștilor (persoane care domiciliază într-o localitate, dar au locul de muncă în alta) și a numărului angajaților persoanelor juridice care constituie obiectul studiului ar permite estimarea, în baza volumului de lucru, a numărului de oameni/zile necesare și, respectiv, a resurselor financiare suplimentare. De asemenea, nu este clar care este cota care a fost aplicată la calcularea impozitului pe venit al persoanelor juridice. Studiul aplică aceeași abordare față de două categorii diferite de subiecți ai impunerii – persoane fizice și juridice, pe când ar fi rezonabilă tratarea separată a acestora, deoarece modalitatea de plată a impozitului este diferită și fiecare ar putea necesita soluții diferite. Studiul nu ia în calcul și anumite tendințe care s-ar putea manifesta pe termen mediu și lung, cum ar fi faptul că Planul de activitate al Guvernului își propune să atingă către 2014 un nivel de 60% din declarațiile fiscale depuse online sau ipoteza că modernizarea infrastructurii rutiere în următorii 10 ani va genera și mai mulți navetiști.

E

fectuarea calculelor luând ca bază nivelul intermediar al administrației publice locale (raioanele) este conceptual greșită.

Scopul final al descentralizării este îmbunătățirea calității serviciilor publice, iar principiul subsidiarității presupune că acestea pot fi prestate

Ana Popa cel mai bine de autoritățile cele mai apropiate de cetățean. Majoritatea absolută a serviciilor publice sunt prestate nemijlocit în zonele rezidențiale – în sate și orașe, inclusiv centre raionale. Serviciile publice aflate în responsabilitatea nivelului raional al administrației publice sunt, practic, insesizabile. Dacă intenția este de a vira veniturile rezultate din impozitarea persoanelor fizice și juridice în bugetele raionale, aceasta readuce în discuție discreția administrației raionale în redistribuirea veniturilor către localitățile componente după criterii politice. Mai mult ca atât, Programul de Guvernare al AIE pentru perioada 2011-2014 se referă explicit la achitarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice în bugetul localităţii în care contribuabilul are reședinţă și nu în bugetul unităților administrativ-teritoriale de nivelul II. Argumentul că de această modificare ar putea beneficia puține primării nu poate fi susținut. Dacă calculele ar arăta, de exemplu, că se va consolida autonomia financiară a doar 10% din primării, credem că aceasta deja ar fi un progres semnificativ comparativ cu situația actuală.

D

escentralizarea poate fi eficientă doar în cazul în care APL poate colecta o parte semnificativă a veniturilor nemijlocit de la beneficiarii serviciilor publice din teritoriul administrat. Conexiunea dintre beneficiar și plătitor de impozite este relevantă din perspectiva finanțelor publice și ilustrează legătura directă

Ion Osoian taxelor locale în bugetele locale este foarte mică. Majoritatea persoanelor care locuiesc în localitățile rurale sunt angajate în centrele raionale sau în municipii, plătind toate impozitele la locul de muncă. În același timp, aceștia beneficiază de serviciile publice de la locul de reședință, care nu pot fi finanțate din bugetul local din cauza veniturilor mici.

U

nul din neajunsurile studiului este lipsa aspectului comparativ – analiza practicilor din alte țări. Pentru multe țări europene problema formulată ar fi una falsă sau nu ar constitui o problemă, deoarece sistemul fiscal este destul de flexibil în a permite reținerea impozitului pe venitul persoanei fizice de către angajator la sursă și apoi distribuirea acestuia către municipalitatea de domiciliu a contribuabilului. De cele mai dese ori, acesta ia forma unei cote din impozitul pe venit al celor care domiciliază în localitatea respectivă, care este defalcată în bugetul local. În Belgia, de exemplu, 6-9% din venitul persoanei fizice (procentul este decis de fiecare municipalitate în parte) este defalcat în bugetul localității de domiciliu, oferind astfel administrației publice locale un stimulent pentru a crea condiții favorabile atragerii unor locuitori cu venituri mari. În acest caz, crește transparența și controlul asupra cheltuielilor din bugetele locale, deoarece cetățeanul este mai interesat de faptul cum sunt cheltuite contribuțiile lui la bugetul local. Ar fi utilă studierea experienței țărilor europene în care o parte semnificativă

din bugetele locale se formează din impozitul pe venit. Sisteme similare cu cele din Belgia (cote defalcate) există în Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Ungaria.

Nu poate fi neglijată nici experiența țărilor baltice în acest domeniu. În unele țări, administrația publică locală nici nu beneficiază de impozitul pe venit (Irlanda) deoarece există un sistem echitabil și eficient de egalizare financiară. Pentru Republica Moldova însă un asemenea sistem nu este binevenit fiindcă redistribuirea veniturilor este expusă excesiv discreției politice.

Î

n cazul marilor orașe din SUA și din unele țări europene, problema este inversată. Deoarece regula generală este că impozitul pe venit al persoanei fizice se plătește în majoritatea cazurilor în baza domiciliului persoanei, marile metropole insistă să aplice o taxă navetiștilor (commuters tax sau nonresidential income tax), având în vedere că aceștia beneficiază de serviciile publice din raza orașului (străzi, transport public, apă și canalizare, managementul deșeurilor, menținerea ordinii publice etc.). În unele orașe mari din SUA, această taxă reprezintă între 0.5 și 3 % din venitul navetistului, care, în unele cazuri, sunt, în altele nu sunt deduse din impozitul pe venit achitat la locul de trai. Argumentul, care este utilizat și în studiul Ministerului Finanțelor, este valabil, dar trebuie să se țină cont și de alți factori cum ar fi faptul că navetiștii și/sau angajatorii acestora achită serviciile publice de care se folosesc, cel puțin o parte din impozitele navetistului ar putea contribui la îmbunătățirea calității serviciilor în localitatea în care își petrece cea mai mare parte a timpului (inclusiv zilele de odihnă). În plus, navetiștii completează deficitul de forță de muncă cu care se confruntă orașele mari.

Recomandări: 1. Realizarea unui studiu aprofundat pentru estimarea separată a impactului modificării principiului de colectare a impozitului pe venit al persoanelor fizice și al persoanelor juridice. Studiul trebuie să estimeze impactul nu doar asupra APL de nivelul II, dar, mai cu seamă, APL de nivelul I, care sunt cele mai dezavantajate din acest punct de vedere. Acesta trebuie să fie realizat în parteneriat cu partenerii de dezvoltare și să evalueze posibila reformă în baza a câtorva criterii: percepția publicului, simplicitate, echitate și eficiență.

2. Examinarea mai aprofundată a diferitor principii de reţinere a impozitului pe venit, nu neapărat doar reţinerea la locul de domiciliu sau la locul de muncă, dar și defalcări procentuale între localităţi stabilite prin legislaţie. Cu siguranţă acest principiu creează impresia unor complicaţii și mai mari în administrarea fiscală, dar el nu trebuie neglijat, pentru că, probabil, oferă cel mai înalt grad de echitate în colectarea impozitelor pe venit.

3. Definirea în studiu a fenomenului „navetiștilor” și estimarea impactului acestora asupra diferitor modalităţi de colectare a impozitului pe venit, precum și a serviciilor acordate acestora. Aceasta ar putea rezulta în alte forme optimale de colectare a impozitului pe venit al persoanelor fizice.

4. În nici un caz nu trebuie majorată povara pentru agenţii economici care și așa sunt supuși unui proces foarte complex de raportare financiară și contabilă. Dacă modificarea sistemului va implica costuri suplimentare pentru afaceri, efectul scontat ar putea fi invers. Companiile, pur și simplu, vor solicita angajaților să-și perfecteze viza de reședință în Chișinău, Bălți etc. Este necesară examinarea posibilității defalcării ulterioare a impozitului pe venit

în localitatea de reședință după transferurile către inspectoratele fiscale efectuate de către agenţii economici. Aceasta va conduce la intensificarea activităților fiscale în raioane, ceea ce presupune suplimentarea unităților de personal în inspectoratele teritoriale din contul unităților existente în Chișinău, Bălți etc. De asemenea, perceptorilor fiscali din primării trebuie să li se acorde drepturi/ pârghii suplimentare pentru a eficientiza colectarea impozitelor în aceste localități. Astfel, pot fi considerate următoarele opţiuni, care pot fi suplinite cu multe alte modele de administrare din ţările cu experienţe de succes în procesul de descentralizare fiscală și administrativă: 1. În baza datelor prezentate de către angajator la sfârșit de an la Inspectoratul Fiscal (Nota informativă privind salariul și alte plăţi efectuate de către patroni în folosul angajaţilor și impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi – IAL09), care conţine CNP al angajatului și, respectiv, se poate determina locul de reședinţă, să fie calculată ponderea impozitului pe venit pentru fiecare localitate.

Aceasta poate fi utilizată pentru distribuirea a 80%-90% din impozitul pe venit din anul curent conform ponderii din anul precedent, iar ultima tranșă să fie una de ajustare la ponderile anului curent, după raportul prezentat la sfârșit de an de persoanele juridice.

2. Prezentarea rapoartelor trimestriale de tipul IAL, cu condiţia simplificării raportării financiare și contabile, care este esenţială pentru Republica Moldova, astfel încât acestea să fie prezentate în format electronic și pe o formă unică pentru toate instituţiile (Inspectorat fiscal, CNAS, CNAM), iar preţul pentru acest

serviciu să corespundă realităţilor economice din ţară.

3. Elaborarea unui sistem analogic celui de colectare a contribuţiei de asigurare socială pe contul separat al fiecărui contribuabil după codul numeric personal al persoanei, căruia poate să-i fie atribuit automat locul de reședinţă din baza de date a Întreprinderii Registru.

Sigur toate aceste măsuri necesită schimbări și ajustări suplimentare, o colaborare mai intensă între diferite autorităţi și implementarea unor sisteme informatice compatibile între organizaţiile vizate. Dar aceste îmbunătăţiri sunt necesare nu doar pentru modificarea modalităţii de colectare a impozitului pe venit, dar, în general, pentru reducerea poverii administrative asupra businessului, despre care se vorbește foarte mult.

Beneficiile colectării impozitului pe venit la locul de reședință: * Consolidarea autonomiei financiare a APL, în special a celor de nivelul I, care, în prezent, sunt tratate inechitabil, fiind dependente de criteriile politice de distribuire a veniturilor la nivelul raioanelor. Cu siguranţă, aceasta nu va soluţiona toate problemele imediat, dar reprezintă un prim pas în calea descentralizării fiscale, fiind chiar una din puţinele metode de majorare semnificativă și echitabilă a veniturilor colectate la nivel local. * Calitatea serviciilor publice prestate la nivel local va crește, bineînţeles cu îmbunătăţirea în paralel a capacităţilor administrative a resurselor umane. * Pe termen mediu și lung, aceasta poate disciplina populaţia în ceea ce privește perfectarea vizei de reședinţă în localitatea în care aceștia domiciliază.

Ion OSOIAN, Ana POPA 3 iunie 2011 Sursa: www.expert-grup.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 IUNIE 2011

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Când vor dispărea filaţii şi plahotniucii din politica moldovenească?

Filat tună şi fulgeră împotriva lui Plahotniuc, care îi cumpără oamenii din partid, dar se face a uita că el a încropit PLDM-ul prin aceleaşi metode Vladimir Filat este deja plictisitor și agasant atunci când vorbește de Păpușar sau Șobolan fără a spune cine este acesta (deși toată lumea știe că este vorba de prim-vicepreședintele Parlamentului, miliardarul Vladimir Plahotniuc) și care sunt crimele pentru care liderul PLDM (miliardar și el de când deţine fotoliul de premier) se grozăvește să-l pedepsească. Dar premierul este deja chiar ridicol atunci când se arată indignat de faptul că Păpușarul „îi cumpără oamenii din partid”. Asta a făcut Vladimir Filat imediat după alegerile din 5 iunie, într-o declaraţie pentru un post de televiziune. „Atunci când se cumpără oameni, dar, efectiv, din partide, inclusiv din partidele din alianţă, eu nu cred că lucrul acesta este bun. Și eu nu cred că lucrul acesta poate duce la o atmosferă în care să colaborezi, să construiești, să integrezi ţara în Uniunea Europeană.

Aceste lucruri nu pot să rămână fără sancţiune. Și așa va fi. O să vedeţi”, a declarat Filat. Premierul este ridicol, manifestându-și revolta pentru faptul că Vladimir Plahotniuc îi ia oamenii din partid contra unor impunătoare sume bănești, pentru că însuși Vladimir Filat a procedat astfel atunci când a constituit PLDM. În prima jumătate a anului 2008, Filat a absorbit un lung șir de lideri locali de la toate partidele, inclusiv de la cele parlamentare, inclusiv de la comuniști, care erau la guvernare, punându-le în buzunar respectivilor lideri mii și chiar zeci de mii de euro.

se observă o corupere masivă a jurnaliștilor de către același Filat.

Un număr impresionant de mijloace de presă s-au transformat în instrumente de promovare a imaginii lui V. Filat. Amploarea acestui fenomen este atât de mare, încât lumea l-a și botezat “filatizarea presei”. Coruperea acestor jurnaliști ameninţă libertatea de expresie și distorsionează opinia publică în ceea ce privește faţa adevărată a unor politicieni.

Noi nu am căutat cum a intrat în viaţa publică acest personaj.

Tocmai el, între anii 1998 și 2001, ca șef al Departamentului Privatizării și ministru de Stat, a fost eroul nenumăratelor scandaluri

atragerea, contra unor recompense grase, a membrilor altor partide în gruparea sa. Se știe deja că aceștia sunt cu precădere consilieri raionali și primari, care s-au dovedit a fi la scurt timp de la alegerile locale niște profitori și vânzători ai colegilor de partid și ai alegătorilor. Este pentru prima oară în istoria politică a ţării când coruperea exponenţilor altor partide și atragerea lor într-o grupare apărută recent a devenit o metodă, un procedeu de bază în încropirea noii formaţiuni. Avem de a face cu o practică condamnabilă, care afectează partidele politice participante la alegerile locale de anul trecut, dar ceea ce este și mai grav e că astfel se aduce atingere voinţei alegătorilor, exprimate pentru candidaţii unor partide anume, printre care noua creatură nu figura ca subiect electoral. În aceste condiţii, alegătorii au tot temeiul să se simtă înșelaţi de cei pentru care au votat.

Iar înregimentarea prin fraudă a aleșilor locali transfugi rămâne a fi un gest de trădare a colegilor de partid și a alegătorilor. La calificativul de trădători ar trebui să îl adăugăm și pe cel de corupţi. Și oricât s-ar justifica aceștia pe la conferinţe de presă, oricât ar ameninţa cu darea în judecată a celor care le spun pe nume, condiţia lor rămâne a fi una jalnică și reprobabilă.

Vladimir FILAT știe mai bine decât oricine că are un trecut plin de pete și un prezent pe care preferă să nu îl divulge.

Există destule fapte care arată că numele lui este strâns legat de afaceri murdare, de privatizări trucate, contrabandă și evaziuni

este banul sunt periculoși și demni de tot dispreţul. Închei cu aceeași întrebare: de unde vin banii care inundă Moldova încă cu un an înainte de alegeri? Și ce impact poate avea invazia de bani negri în viaţa politică de la noi?”.

Dumitru Diacov: „PLDM se impune pe scena politică autohtonă ca un partid de trădători” Și ca să nu creadă cineva că doar creștin-democraţii au acuzat modul fraudulos și amoral al lui Vladimir Filat de a corupe și cumpăra aleși locali de la alte partide pentru formaţiunea sa, vom reproduce și câteva fragmente dintr-o declaraţie făcută de Dumitru Diacov, mentorul politic al lui Filat, cel care l-a promovat pe actualul premier în politica mare. În ședinţa Parlamentului din 29 februarie 2008, Dumitru Diacov a declarat răspicat că „PLDM se impune pe scena politică autohtonă ca un partid de trădători”. Să recitim cu atenţie ce spunea acum 3 ani actualul președinte de onoare al PD, partidul care l-a lansat pe Filat în politică și pe care acesta, ulterior, l-a decimat. „Nici Dumitru Diacov și nici Partidul Democrat (PD) nu au fost prieteni cu Partidul Popular Creștin Democrat și cu Iurie Roșca. Am fost mereu în contradicţie, deși am încercat să conlucrăm. De aceea, chiar dacă nu vin în apărarea autorilor

„Pe banii cui Filat face politică?”

Dacă domnul Filat a găsit oportun să-i reproșeze public domnului Plahotniuc că acesta cumpără oameni de la alte partide, inclusiv de la PLDM, găsim și noi oportun să-i reamintim că exact același reproș i s-a făcut și lui în primele luni ale anului 2008, atunci când PLDM se umfla ca o căpușă pe baza structurilor locale ale altor formaţiuni politice și graţie imenselor sume bănești ce au fost dislocate pentru constituirea acestei hidoșenii politice.

Să cităm, de exemplu, un fragment din declaraţia PPCD, făcută pe 29 februarie 2008, prin care creștin-democraţii se întrebau pe banii cui Filat face politică. „Grupul parlamentar al Partidului Popular Creștin Democrat a găsit necesar să facă prezenta Declaraţie având în vedere pătrunderea unor fonduri nedeclarate în viaţa politică de la noi.

Ne referim expres la apariţia unei noi grupări politice conduse de Vladimir Filat. Tactica acestei grupări este deja bine cunoscută atât partidelor politice, cât și presei.

După alegerile locale din anul trecut, gruparea respectivă a declanșat o acţiune fără precedent de corupere a aleșilor locali ai altor partide și atragerea lor în formaţiunea condusă de Vladimir Filat. Prima victimă a acestei tactici a devenit Partidul Democrat, părăsit de acesta recent.

Consilieri locali și primari din diverse raioane s-au îndrăgostit subit de proiectul politic aflat în stare incipientă și au semnat o avalanșă de declaraţii de abandonare a partidelor pe listele cărora au candidat. Dacă iniţial am considerat că este vorba de o reglare de conturi între domnul Diacov și domnul Filat, mai mulţi fruntași din teritoriu ai Partidului Democrat trecând de partea lui Filat, după multiple deplasări în teritoriu și discuţii cu oamenii, am constatat că motivul adevărat al acestor adeziuni nu este atât de nevinovat. Oamenii spun deschis că nu doctrina PLD îi atrage, nici carisma liderului. Motivul pare a fi mult mai simplu: recompense materiale grase. Cei plecaţi către V. Filat se justifică pentru gestul făcut cu necesitatea de a-și hrăni familiile și, de nevoie, trec peste aspectele morale și acceptă să îi laude pe sponsorii lor.

Recent și PPCD a pierdut câţiva aleși locali din raionul Telenești. Câţiva dintre foștii noștri colegi s-au lăsat corupţi de aceeași grupare a lui V. Filat și, se zice, astfel și-au rezolvat niște probleme de ordin economic. E drept că au fost sfătuiţi să se declare independenţi, fără a adera public la formaţiunea lui V. Filat. Dar tot raionul știe că anume această echipă de “gangsteri ai tranziţiei” a pus la cale această acţiune. În același timp, în ultimele luni

Foto realizată până la trădarea lui Diacov de către Filat.

Atunci Filat era umbra lui Diacov de corupţie legate de privatizări dubioase de avioane și imobile, de contrabandă cu ţigări, de afaceri negre în România. Din păcate, organele de anchetă și justiţia nu și-au făcut treaba atunci. Prea mare era influenţa guvernării respective asupra justiţiei.

Acum vedem că V. Filat crede că și-a mușamalizat destul de bine trecutul și că poate intra prin fraudă în politică. Accentuăm: niciodată până în prezent amploarea și viteza coruperii structurilor locale ale partidelor și a presei nu a cunoscut astfel de proporţii. Sumele puse la bătaie sunt exorbitante. Nimeni nu cunoaște care este sursa acestor fonduri.

Iată de ce suntem în drept să cerem organelor abilitate ale statului: Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Corupţiei și Crimelor Economice, Serviciului de Informaţii și Securitate și Procuraturii să verifice sursele de finanţare a partidului condus de V. Filat și să ia măsurile de rigoare pentru a curma, în caz de nevoie, invazia de bani murdari în politică în ajunul alegerilor parlamentare.

Vrem să știm: fondurile nelimitate respective vin de peste hotare, de la mafia locală sau de la separatiștii din Transnistria?”, se arată în declaraţia din 2008 a grupului parlamentar al PPCD.

„Filat, angajat într-un joc politic murdar” Iată o altă declaraţie, făcută pe 7 martie 2008 de liderul creștindemocrat de atunci, Iurie Roșca, cu privire la modul de racolare în PLDM a membrilor altor partide politice: „Așa cum spuneam, într-o declaraţie recentă, Vladimir Filat s-a angajat într-un joc politic murdar de corupere a reprezentanţilor altor partide și de manipulare a opiniei publice. El a pornit să creeze un partid prin

fiscale. Iar dacă până în prezent încă nu există nici un dosar penal deschis împotriva acestuia, asta nu înseamnă câtuși de puţin că ar fi inocent, ci că pe vremea când era demnitar la Guvern el avea destulă influenţă asupra Procuraturii pentru a bloca orice intenţie de anchetă, în timp ce astăzi se maschează destul de bine pentru a nu fi prins așa de ușor.

Dar oricum ar suci-o, numele lui va rămâne pentru totdeauna sinonim cu CORUPŢIA. Aroganţa și agresivitatea lui Vladimir FILAT este ușor de înţeles. Ea este încurajată din exterior, de unde, se vede, îi și curg banii gârlă.

Stimaţi colegi, Ieri, la Casa de cultură din Florești, gruparea lui Vladimir Filat a dat un concert. Cu primari de prin sate și cu primarul Ţap din Florești în frunte. Primarul Ţap a anunţat de pe scenă că anume PLDM-ul, anume Vladimir Filat a sponsorizat concertul. Printre artiștii care au distrat publicul au fost Gheorghe Urschi, Zinaida Julea, fraţii Advahov și interpretul din România zis Fuego, ultimul anunţând triumfător sala că e prieten cu Vladimir Filat. Înţelegem că pentru asemenea onorarii orice artist ar fi bucuros să se declare prieten cu oricine.

Așadar, dacă în anii precedenţi ţăranii noștri aveau parte de concerte gratis doar în perioada campaniei electorale, acum ei se vor distra tot anul, deoarece pentru gruparea cu pricina alegerile au și început, iar banii nu sunt o problemă. Apropo, la concertul de la Florești primarul Ţap a anunţat că printre oaspeţi se află și “prietenii noștri de la Telenești”, adică tocmai cei fugiţi din PPCD, cu care Vladimir Filat se jura în mod făţarnic acum câteva zile că nu are nici o treabă.

Acum se vede că are și că el a fost cel care i-a momit. Până la urmă, nimic nou: cine seamănă se adună. Și orice ar face sau ar declara aceștia, se știe că oamenii pentru care suprema valoare

declaraţiei, vreau să-mi exprim regretul că unul din colegii noștri, în ultimii ani, încearcă să introducă o practică absolut inacceptabilă în viaţa politică moldovenească. În perioada în care Republica Moldova nu are o experienţă politică, noi ducem lipsă de cultură politică. Noi toţi cei care suntem implicaţi în procesul politic, în măsura posibilităţilor, trebuie să contribuim la aceea ca discursul politic, comportamentul politic și acţiunile politice, să fie sincere și bazate pe o experienţă avansată. Partidele politice trebuie să contribuie ca lucrurile în Moldova să nu meargă într-o direcţie greșită. Există lideri politici care strigă sus și tare că sunt patrioţi. Eu nu sunt de acord cu acest lucru, deoarece patrioţi suntem toţi, însă fiecare abordează acest lucru în diferite moduri. Trebuie să ne mișcăm spre bine, deoarece avem copii și nepoţi. Mai devreme sau mai târziu vom pleca din politică, însă trebuie să lăsăm ceva în urma noastră.

Cu siguranţă, toţi comitem greșeli pe parcursul vieţii politice. Un partid care își asumă anumite responsabilităţi, într-o perioadă complicată pentru pământul nostru și pentru concetăţenii noștri, comite greșeli.

Noi nu avem experienţa de a lupta politic unul cu altul. Însă este un lucru foarte nou pentru noi modul în care încearcă să se instituie un partid politic în Republica Moldova. Am fost ultimul naiv din PD care am sperat că toţi oamenii se ghidează în acţiunile lor de dorinţa de a face ceva cu adevărat bun. În PD nu au existat persoane care au fost sprijiniţi în felul cum a fost sprijinit Vladimir Filat. I-au fost create condiţii de a se manifesta în orice mod. Eu sunt vinovatul care i-a permis lui Vlad Filat să gândească că este Ștefan cel Mare al Republicii Moldova și că de el depinde soarta acestei ţări. Nu am nimic împotrivă și

sunt convins că orice persoană are dreptul să formeze un partid politic. Am avut multe discuţii cu Vlad Filat și i-am spus că nu văd nici o problemă în faptul că dânsul vrea să-și creeze un partid politic. Însă modul în care încearcă PLDM să se impună pe scena politică autohtonă este absolut inacceptabil, deoarece se creează un partid de trădători, format din persoane din toate partidele din sfera politică moldovenească. Viceprimarul de Fălești, domnul Secară, figura pe lista Partidului Comuniștilor, însă acum e fruntaș în partidul lui Filat. În Taraclia și Cahul persoane din PDS și, respectiv, PPR acum sunt în PLDM. Nu înţeleg cum poţi construi un partid liberal din persoane care mai ieri erau pe lista altor partide? Îmi pare rău de aceste lucruri, deoarece Filat este un băiat deștept și pregătit, dar vrea să aibă toată puterea. Eu știu mai multe decât pot vorbi în acest moment de la tribună despre businessul lui Filat…

PD a fost construi timp de 11 ani, iar PLDM vine și cumpără membri de partid cu niște sume greu de refuzat, în condiţiile de sărăcie din Moldova. Ninei Cernei din Dondușeni îi acordam periodic un ajutor material de 500-600 de lei, iar Filat îi plătește 400 de euro. Cum poţi să reziști în astfel de situaţie? Domnii de la Nisporeni au făcut declaraţie, ieri (joi, 28 februarie - n.n.), prin care anunţau că pleacă din partid.

Asta irită, de fapt. Respectivii de la Nisporeni umblă, de două luni de zile, după mine să le dau 5.000 de euro. Am fost sunat în acest sens, iar Securitatea poate să verifice acest lucru. Le spun: eu nu am așa bani… Eu știu suma pe care i-a dat-o domnul Filat, care este de câteva ori mai mare decât mi-a cerut mie.

O să rămână acest om în Partidul Democrat sau o să treacă la PLDM? Bineînţeles că a plecat la PLDM. Domnul Olaru de la Rezina, liderul PSL, vine, cu 3 zile înainte de alegeri, la Chișinău și îi cere în genunchi domnului Serebrian 50.000 de lei. Vine la PD și cere 10.000 de lei. Peste două zile urmau să aibă loc alegerile. Eu îi spun domnului Serebrian: nu împrumuta și nu-i da bani, deoarece acesta discută cu Filat. Nu m-a ascultat. Peste trei zile după alegeri acesta pleacă la Filat, iar la Rezina râdeau toţi de noi.

Spuneţi-mi vă rog, este normală această situaţie?

Exemple de cadouri, donaţii există o mulţime. Mie îmi pare foarte rău, deoarece Vladimir Filat, când era membru al PD, nu era atât de darnic și nu prea făcea pomeni și donaţii, însă în ultimul timp acest donaţii curg râu. În ceea ce privește chestiunea privind referendumul de modificare a Constituţiei. Vlad Filat este printre cei care au sprijinit fierbinte reforma constituţională din anul 2000. Și el înţelege per-

fect că actualul sistem este bun, doar că trebuie perfectat. Acum el vine cu ideea că președintele trebuie ales de către popor. Ca să aduni 300 mii de semnături este nevoie de cel puţin 300-400 mii de dolari. De unde are el atâţia bani și ce partide pot concura cu PLDM la acest capitol? Poate Urecheanu are și el unele rezerve financiare pe care PD nu le are.

Să știi că acest referendum nu va avea loc și demersul va avea efect zero și să investești atâţia bani? Care este sensul, în afară de faptul că dai de lucru membrilor de partid?

Eu nu am dorit să existe aceste dezbateri, însă modalitatea cu care se încearcă a spune că toate partidele trebuie aruncate la gunoi, că au deja peste 10 ani de zile etc. și alegeţi-l pe Filat pentru că el este mai curat, că este mai frumos, este o chesti-

une ieșită din comun”, a declarat Dumitru Diacov.

Dar să revenim la declaraţiile lui Filat de acum câteva zile.

Referindu-se la Păpușar, adică la Vladimir Plahotniuc, Filat a spus: „Se pune foarte mare accent pe Păpușar. Nu el mă interesează pe mine, nu el este important.

Important este ca ceea ce se face să fie curmat. Pentru că aceste lucruri sunt periculoase nu pentru PLDM sau nu pentru un proces sau altul. Sunt periculoase pentru activităţile în care ne-am angajat noi, privite per ansamblu. Un proces politic trebuie să fie sănătos în plin sens al cuvântului, nu parţial. Și dacă metodele prin care se înţelege că se poate de obţinut rezultat, inclusiv electoral, sunt în continuare utilizate, atunci eu vreau să vă spun că noi nu suntem de acord”.

Ce să spunem, premierul nu este de acord. Sigur, atunci când se cumpără oamenii dintr-un partid sau altul nu poate fi vorba despre un „proces politic sănătos”, iar când cineva îţi cumpără chiar oamenii din partidul tău – cu atât mai mult. Dar anume Filat este cel care a otrăvit atmosfera politică din Republica Moldova, el a introdus frauda politică, mita politică drept normă, drept practică curentă în Republica Moldova. De ce s-ar plânge acum că Plahotniuc „i l-a cumpărat” pe Mihai Godea, pe Alexandru Tănase, pe Vitalie Nagacevschi, doar pe Călin Vieru nu l-a cumpărat Plahotniuc, pe acesta l-a dat afară însuși Filat, pentru că era „un mâncău”, dacă el a procedat cândva la fel?

Filat, ca premier, anchetator, procuror, judecător şi călău Acum 3 ani, în replică la acuzaţiile de corupere politică aduse de Iurie Roșca, Filat răspundea în felul următor: „Conducerea PPCD recurge la practici murdare, devenite pentru ea tradiţionale, de execuţie civică a liderilor și chiar a partidelor de opoziţie. Pentru noi există un singur judecător – cetăţeanul, părerea lui contează, cuvântul lui este decisiv pentru viitorul Republicii Moldova. Eu personal și partidul pe care-l reprezint nu-i vom permite lui Roșca și PPCD să fie anchetator, procuror, judecător și încearcă să fie în continuare și călău”. Păi, și în cazul lui Plahotniuc, și a oame-

nilor pe care acesta îi cumpără de la PLDM, de ce Filat nu ar lăsa cetăţeanul să-și spună cuvântul, dar se bagă cu ameninţările lui?

De ce el îl ameninţă pe Plahotniuc, căruia îi spune Păpușarul, ba chiar și Șobolanul, că îl va scoate la lumină, că îl va pedepsi? Cum poate un prim-ministru, într-un stat de drept, să se dedea unor asemenea ameninţări? De ce își permite Filat „să fie anchetator, procuror, judecător și încearcă să fie în continuare și călău”? Și încă o chestiune. De ce Filat nu spune odată care sunt păcatele, crimele comise de Vladimir Plahotniuc. Dacă le cunoaște, dacă are probe și dacă pretinde că dorește să instituie legalitatea, echitatea, democraţia și transparenţa în ţara asta, să spună, în sfârșit, ce știe el despre finanţatorul PD.

Filat recunoaşte că alegerile au fost fraudate de exponenţii puterii În aceeași emisiune TV, Filat a fost întrebat în ce atmosferă se vor desfășura alegerile în localităţile în care în turul doi s-au calificat reprezentanţii PLDM și PD. Iată ce a răspuns Filat: „În localităţile în care vom avea aceste competiţii cu cei din PD, noi vom avea o monitorizare mult mai strictă ca competiţia să nu fie în bază de zahăr, sare, ulei sau ce mai era acolo, dar pe bază de competiţie electorală”.

Deci, premierul Filat acuză cu text deschis că în această campanie electorală locală, exponenţii

Partidului Democrat au cumpărat voturile alegătorilor „cu zahăr, sare, ulei sau ce mai era acolo”. Premierul a spus adevărul, un adevăr pe care îl știe toată lumea. Toţi știu că democraţii lui Lupu, Plahotniuc și Diacov au împărţit bunuri materiale doar ca reprezentanţii lor să fie votaţi în administraţia publică locală.

Dar întrebarea mea către domnul premier este următoarea: dacă știe că voturile au fost cumpărate, deci, alegerile au fost fraudate, de ce nu întreprinde nimic pentru a-i sancţiona, cum spune el, pe autorii acestor infracţiuni. De ce poliţia, Ministerul de Interne, în fruntea căruia se află un reprezentant al PLDM, nu a întreprins nimic pentru a contracara fraudarea alegerilor?

Totuși, ce gândire perversă are premierul. El este premier doar pentru PLDM, nu și pentru

celelalte partide. Deci, acolo unde se vor confrunta candidaţii PLDM cu cei din PD, puterea va avea o monitorizare mult mai strictă, pentru ca democraţii să nu poată cumpăra voturile alegătorilor cu zahăr, sare și ulei.

Dar în localităţile în care în turul doi al alegerilor se vor confrunta reprezentanţii altor formaţiuni politice cu cei de la PD, puterea nu va avea o monitorizare mult mai strictă, acolo premierul le dă mână liberă colegilor săi din alianţa de guvernământ să cumpere voturile oamenilor, prostindu-i cu câte un pachet de zahăr, sale și ulei.

Unde mai pui că în foarte multe localităţi și reprezentanţii PLDM au recurs la mituirea electoratului. Nouă ne-au venit un șir de semnale și informaţii, potrivit cărora PLDM-iștii stăteau ziua în amiaza mare, în faţa secţiei de votare, în văzul tuturor, împărţeau câte 200 de lei celor care veneau ca să voteze. Poliţia, în loc să le pună imediat cătușele pe mâini, se făcea că nici nu-i observă.

Deci, care e concluzia? Vladimir Filat este supărat pe Vladimir Plahotniuc că miliardarul îi cumpără oamenii din partid, deși această practică rușinoasă și dezonorantă a fost instituită ca normă în activitatea politică din Republica Moldova chiar de Vladimir Filat acum 3 ani. Premierul Filat este mânios pe Vladimir Plahotniuc și pe cei din partidul sponsorizat de acesta, PD, pentru că mituiesc electoratul în localităţile în care PLDM are un primar calificat în turul doi. Dar dacă PLDM nu are un asemenea candidat, atunci Filat nu are nici o obiecţie, cei de la PD pot să cumpere electoratul fără nici o opreliște. Mai mult, premierul îi acuză pe democraţi că mituiesc electoratul, dar se face a nu-i vedea pe colegii săi liberal-democraţi care au făcut același lucru cu același succes, ba cu mai mult succes, pentru că PLDM a acumulat mai multe procente decât PD în alegerile din 5 iunie.

Concluzia este una: ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face. E drept că acum 3 ani Filat nu putea să știe că pe scena politică va apărea încă unul ca dânsul.

Este greu de presupus că practica instituită de Filat și preluată de Plahotniuc de mituire, corupere a electoratului și politicienilor va putea fi curmată într-un viitor previzibil. De acum încolo, alegătorul va aștepta ca cineva să-i cumpere votul, altfel nu va merge să voteze. Graţie eforturilor lui Filat și a banilor daţi lui fie de mafie, fie de grupurile oligarhice sau occidentali, alegătorul a fost transformat dintr-un cetăţean demn, responsabil de importanţa votului său, într-un ticălos, gata să-și vândă ţara, viitorul său și al copiilor săi pentru o sută sau două de lei, un pachet de zahăr, sare sau ulei. Și nu doar alegătorul de rând a devenit sclavul banului, a mitei politice, dar și liderul de opinie, liderul local, jurnalistul, liderul societăţii civile. Și până la Filat și Plahotniuc au existat cazuri de mituire politică, dar atunci ele erau, mai degrabă, niște excepţii, nu ca astăzi – normă.

Ca să se revină la normalitate, este necesar ca toţi să-și recapete demnitatea: și alegătorul, și politicianul, și liderul de opinie, și jurnalistul, și ONG-istul. Și atunci vor dispărea toţi filaţii și plahotniucii din politica moldovenească.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

10

10 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Castravete

MAGIE }N BUC+T+RIE

Mănâncă sănătos la birou!

Pentru pauza de prânz, ideal este să faci preparatele acasă, unde ai posibilitatea să alegi cele mai bune ingrediente.

Castravetele este o plantă cu tulpina agăţătoare, cu frunze mari care acoperă fructul ca niște bolte. Castraveţii sunt crescuţi pentru a fi consumaţi verzi, necopţi. Dacă sunt galbeni (copţi), în mod normal sunt prea amari și acri pentru a fi consumaţi. Castraveţii sunt formaţi în procent de 90% din apă. Sunt consumaţi, în general, proaspeţi, în salate.

Beneficii Miezul castraveţilor este compus în majoritate din apă, dar conţine vitamina C și acid cafeic, ambele capabile să amelioreze iritaţiile pielii și să reducă umflăturile. Coaja castravetelui este bogată în fibre și conţine o serie de minerale benefice organismului: siliciu, potasiu și magneziu.

Siliciul din castravete este elementar pentru sănătatea ţesuturilor conjunctive ce se regăsesc în mușchi, tendoane, ligamente, cartilaje și oase. Sucul de castravete este deseori recomandat pentru îmbunătăţirea sănătăţii pielii datorită siliciului pe care-l conţine. * În plus, apa din compoziţie facilitează hidratarea organismului și, implicit, a pielii. Castravetele mai este folosit pentru îndepărtarea cearcănelor și pentru ameliorarea arsurilor solare. Două componente din castraveţi: vitamina C și acidul cafeic previn retenţia de apă, ceea ce explică de ce acesta este foarte eficient în tratarea umflăturilor, arsurilor sau dermatitelor prin aplicarea pe zonele afectate. * Castraveţii sunt soluţia perfectă pentru creșterea consumului de fibre și de apă. În plus, pe lângă acest echilibru pe care îl dobândește organismul între cantitatea de lichide și cantitatea de fibre ingerate, castraveţii mai aduc și vitamina C, siliciu, potasiu și magneziu. * Combinaţia de potasiu, magneziu și fibre s-a dovedit a fi foarte eficientă în scăderea tensiunii arteriale. Un studiu efectuat pentru a determina eficienţa dietei DASH pentru stoparea hipertensiunii arteriale a arătat că persoanele care au avut o dietă bogată în potasiu, magneziu și fibre și au evitat alimentele grase au reușit săși scadă tensiunea, dor prin alimentaţie cu 5.5 puncte (cea sistolică)/ 3.0 puncte (diastolică). * Castravetele conţine erepsina – o enzimă elementară pentru digestia proteinelor. * Conţinutul ridicat de silicon și sulf din compoziţia castraveţilor este responsabil pentru creșterea părului. * Sucul de castravete ameliorează afecţiunile dentare și gingivale. * Sucul de castravete, combinat cu cel de morcov, este foarte benefic în diminuarea manifestărilor reumatice cauzate de excesul de acid uric din organism. * Conţinutul bogat de minerale din castravete ajuta la întărirea unghiilor.

Valori nutriţionale pentru 100 g castravete: Calorii: 13 Vitamina C: 5,51 mg Molibden: 5,20 mcg Vitamina A: 223,6 UI Potasiu: 146 mg Mangan: 0,08 mg Acid folic: 13,52 mcg Fibre: 0,83 g Magneziu: 11,44 mg

Optează pentru salate proaspete, sandvișuri, tartine, pizza de casă etc. Încălzește rapid la microunde ce ai adus la caserolă - sandviș cu pui sau ton, salată și felii de roșii; o felie de pizza făcută acasă; tortilla din făină integrală umplută cu legume, carne slabă și puţină brânză; sandviș vegetarian umplut cu tofu, salată verde, avocado, roșii și ardei; sandviș din pâine integrală cu unt de arahide și jumătate de banană; sau o supă plină de legume, la termos!

Brânză tartinabilă cu ierburi aromate Ingrediente: 100 g ricotta, sare, o mână de pătrunjel verde și una de arpagic, câteva frunzuliţe de busuioc.

de pâine prăjită, ornate cu ceapă verde tocată sau după imaginaţie. Tartinele se servesc imediat, altfel se umezesc.

Salată cu ton şi ou Preparare: Toacă verdeţurile și amestecă-le cu brânza. Aromele puternice transformă ricotta într-o gustare plină de savoare pentru pauza de prânz. Servește-o pe pâine prăjită.

Ingrediente: 1 salată verde mică, 2 cepe, tocate, 1 castravete rondele, 3 roșii, felii, 2 ouă fierte, rondele, 1 conservă mare ton,

1/4 ceașcă pătrunjel verde tocat, 1 căţel de usturoi rondele, 1/4 ceașcă suc de lămâie, 1/4 ceașcă ulei de măsline, sare, piper, 1/4 ceașcă frunze proaspete de mentă.

Preparare: Într-un castron mare se amestecă salata tăiată, ceapa, castravetele, roșiile, tonul și ouăle. Separat, în alt vas, se amestecă pătrunjelul, usturoiul, zeama de lămâie, uleiul, sarea, piperul și menta. Se toarnă sosul peste salată și se amestecă.

Pastă de măsline cu ceapă Ingrediente: 300 g măsline, 100 g pâine, 200 ml ulei, 50 g ceapă, zeamă de lămâie, 1 roșie.

Preparare: Se opăresc măslinele, se curăţă de sâmburi, apoi se trec prin mașina de tocat. Se adaugă pâine înmuiată și stoarsă, se mai trece o dată prin mașina de tocat. Se amestecă bine, într-un castron, cu ceapa tăiată mărunt, puţină zeamă de lămâie și se potrivește de sare.

Cu pasta de măsline se prepară tartinele pentru masa de prânz de la serviciu. Se ornează cu felii de roșii.

Plăcinţele cu spanac, tofu şi susan

Salată germană cu cartofi noi

Tartine cu cremă de somon Ingrediente: 6 felii de somon, 3 linguri mari de brânză de vaci, 2 fire ceapă verde, zeamă de lămâie, după gust, sare, piper, pătrunjel tocat.

Preparare: Se amestecă bine somonul, ceapa și pătrunjelul, mărunţite, împreună cu brânza, zeama de lămâie, se potrivește de sare și piper, apoi se servesc pe tartine

trunjel verde tocat, 4 cepe verzi, rondele, sare, piper.

Preparare: Fierbi cartofii într-o oală mare cu apă puţin sărată, apoi îi lași să se răcească. Lângă cartofii tăiaţi cubuleţe adaugi șunca, măslinele, pătrunjelul și ceapa rondele. Amestecă oteţul cu sarea și piperul, apoi toarnă peste cartofi, și salata este gata.

Ingrediente: 8 cartofi noi, tăiaţi felii, 8 felii subţiri de șuncă slabă, 1 ceașcă măsline verzi, 2 linguriţe oţet, 1/2 ceașcă pă-

Ingrediente: 1 pachet de aluat cu foitaj, 2 cutii de tofu în saramură cu mărar, 1 kg de spanac, 2 legături de ceapă verde, 50 g seminţe de susan, sare, puţin unt.

Preparare: Spanacul, curăţat și spălat, se călește cu ceapa verde tăiată rondele, în puţin ulei. Separat, se scoate tofu din saramură, se rade și se amestecă împreună cu spanacul și cu ceapa călită. Prima foaie, unsă cu unt, se așază în tavă, iar peste ea se toarnă compoziţia de spanac.

Cireşele – miracolul antioxidant al verii Cireșele, primele fructe ale verii, au prins deja culoare, semn că sunt coapte. Cireșele sunt nu numai gustoase, dar și sănătoase, fiind un aliment-medicament de maximă importanţă pentru organism.

Cireșele au o puternică acţiune detoxifiantă și depurativă, motiv pentru care sunt recomandate suferinzilor de reumatism, gută și constipaţie, cât și celor cu litiază renală ori biliară.

Pe lângă apă, cireșele conţin vitamine din complexul B, vitamina C și E, provitamina A, minerale ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și acid pantotenic.

Cura de cireșe se indică hepaticilor, pentru reglarea funcţiilor ficatului, și persoanelor cu afecţiuni biliare, celor care au lipsă de minerale, anemicilor și astenicilor, copiilor cu deficienţe de creștere. Conţinutul bogat de provitamina A din compoziţia cireșelor crește acuitatea vizuală și întreţine ţesuturile.

Prin compoziţia lor bogată în vitamina C și bioflavonoizi, consumul de cireșe scade colesterolul și îmbunătăţește circulaţia sângelui prin dila-

tarea arterelor mici. Se recomandă ca cireșele să se consume la temperatura camerei și nu îndată ce au fost scoase de la frigider.

O cură de cireșe se recomandă și persoanelor care vor să slăbească. Deoarece au în compoziţia lor 70% apă, cireșele ajută la eliminarea toxinelor din organism și normalizează tranzitul intestinal.

Cireșele conţin melatonină, de aceea persoanele care au probleme cu somnul ar trebui să le consume zilnic în perioada cât se găsesc proas-

pete, pe tarabele pieţelor. În caz de dureri de cap, se poate aplica pe frunte o cataplasmă din cireșe zdrobite, fără sâmburi. Durerea va dispărea imediat, deoarece cireșele au puterea de a calma durerile.

Cireșele zdrobite, fără sâmburi, sunt de mare ajutor tenurilor obosite, lipsite de culoare. Pasta obţinută se întinde pe faţă și se ţine 20 de minute, apoi faţa se clătește cu apă plată sau apă de izvor.

Nu aruncaţi cozile de la cireșe. Cozile au puternice efecte diuretice pentru că sunt bogate în săruri de potasiu și flavonoide. Datorită conţinutului bogat în taninuri, cozile de cireșe au proprietăţi astringente și antidiareice, depurative, antiinflamatoare renale și antifebrile.

Cireșele întârzie îmbătrânirea, afirmă specialiștii, care recomandă consumarea lor în această perioadă a anului.

Cireșele anihilează efectele negative ale radicalilor liberi datorită antioxidanţilor, întârziind apariţia îmbătrânirii. Sucul de cireșe are un puternic rol antibacterian, neutralizând bacteriile care atacă smalţul dinţilor și care formează placa dentară.

CASA TA

Dungile dau o nouă faţă locuinţei tale nuanţe. Asocierea de culori și modele trebuie făcută cu bun gust, deoarece se poate crea foarte ușor efectul de spaţiu încărcat și îmbâcsit. Scopul liniilor drepte este să domine un interior prin accente de culoare și formă, nicidecum să se piardă întrun haos de elemente mărunte pentru că efectul optic poate fi obositor.

Te-ai săturat de aspectul mohorât al casei tale, dar nu ai bani și timp să decorezi cap-coadă? Ei bine, poţi obţine un aspect vesel și inedit al căminului tău cu ajutorul dungilor. Iată cum să procedezi!

Imprimeurile de inspiraţie retro, din care fac parte dungile și carourile, sunt din nou la modă. Ele sunt modele ce pot fi folosite cu succes în orice încăpere, nu necesită cheltuieli foarte mari și luminează chiar și cele mai întunecate spaţii interioare dacă sunt bine puse în valoare. Ele dau o amploare neobișnuită interiorului, inspirând ordine și armonie.

Unde le trasezi

Nu încărca spaţiul Înainte de a te apuca să decorezi casa în dungi și carouri, trebuie să fii atentă la principiul simplităţii. Altfel spus, pentru a crea un echilibru al interiorului, nu încărca locuinţa cu zeci

de palete de forme și culori. Dimpotrivă, încearcă să combini elemente simple cu accente de culoare reprezentate prin linii drepte în diverse

Dacă, spre exemplu, ai un dormitor colorat într-o singură culoare, poţi să optezi pentru aplicarea dungilor ca să înveselești atmosfera și să îndrepţi ochiul privitorului către un singut punct central al camerei.

Așa dai senzaţia de mai mult spaţiu și luminozitate a camerei. În continuare, alegerea îţi aparţine. Fie alegi să aplici dungi pe un perete și să păstrezi culoarea celorlalţi trei pereţi, fie îmbraci doar tavanul în linii drepte.

Aplică dungile cu trafaletul, având grija să delimitezi cu scotch de hârtie tavanul sau ceilalţi pereţi. Verticale, orizontale sau în diagonală, liniile pot fi trasate în funcţie de cum te inspiră designul interior. De asemenea, poţi opta și pentru piese de mobilier și obiecte de design ca să aduci liniile drepte în locuinţă. Însă ai grijă ca obiectul de mobilier în dungi să fie pus în evidenţă de un fundal neutru al pereţilor, mai ales dacă modelul a fost creat din combinarea a mai mult de trei culori. La fel de bine poţi alege veioze cu abajururi în dungi multicolore și imprimeuri grafice ce sunt evidenţiate de lenjeriile de pat.

Îmbrăcaţi casa în linii drepte Dungile își pot găsi loc în fiecare colţișor al casei. Cu atât mai mult, ele dau un plus de prospeţime livingului, dacă vei îmbrăca pernuţe decorative cu huse

Exfoliază. Cremele de mâini sunt foarte bune pentru piele, dar au efecte spectaculoase atunci când sunt aplicate pe pielea ex-

foliată. Masează-ţi mâinile câteva minute cu un scrub de mâini.

Pilește. Înainte de a te gândi la culoarea lacului de unghii,

trebuie să te asiguri că ele sunt perfecte. Șlefuirea suprafeţelor unghiei este un fel de exfoliere, stimulează creșterea celulelor noi și îi dă un look perfect, lucios și transparent.

Cuticule invizibile. Folosește un kit care conţine o formulă avansată pentru cuticule, plus o cremă de mâini și corp hidratantă, ulei pentru pielea uscată, o mini pilă și un lac pentru strălucire și uscare rapidă.

Pont: Încheie-ţi ritualul de îngrijire cu o cremă de mâini hrănitoare. Seara, unge-ţi mâinile cu cremă și pune-ţi o pereche de mănuși din bumbac. Peste noapte, căldura va activa absorbţia cremei în piele.

Avantaje.ro

La final, totul se acoperă cu a doua foaie, peste care se pun seminţele de susan. Plăcinta crudă se taie în pătrăţele, apoi se dă la cuptor, circa 40 de minute. Preparatul se face seara și se pune la pachet pentru a doua zi.

Supă-cremă de broccoli Ingrediente: 400 g broccoli, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 50 g unt (ulei), sare, piper, 2 linguri făină.

Preparare: Sotează ceapa în unt sau ulei până devine translucidă, apoi o pui la fiert, în oala sub presiune, cu 500 ml de apă și celelalte legume. Lasă să fiarbă cam 20 de minute, apoi strecoară zeama și mixează-le. Separat, desfaci făina în puţină apă rece, apoi amesteci cu zeama în care au fiert legumele.

Adaugă legumele mixate și pune din nou la foc pentru câteva clocote. Amestecă încontinuu pentru a nu se prinde. Potrivește de sare și piper. Supa se servește fierbinte sau rece.

Cum alegi costumul de baie Este vremea vacanţelor la mare sau a ieșirilor la piscină. Oferta din magazine este foarte mare, așa că întrebarea noastră este: care dintre modele ni se potrivește? Înainte de a alege culoarea sau imprimeul, alege materialul.

Acesta trebuie să reziste la apa sărată a mării, la clorura din piscine și la razele soarelui. Trebuie să nu absoarbă multă apă și să se usuce rapid.

Deși bumbacul este foarte potrivit pentru hainele de vară, la costumele de baie este chiar contraindicat. Bumbacul are tendinţa să se „strângă” atunci când este ud, devenind inestetic.

Poliester sau elastan?

Obiecte de mobilier, în dungi

Mâini perfecte, în 5 minute Nu e nevoie să mergi la salon pentru asta, poţi să obţii același efect acasă, urmând 3 pași simpli.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ambele sunt fibre sintetice, dar poliesterul nu este suficient de rezistent și are ţesătura rară. Poliamida și elastanul sunt elastice, ușoare, se usucă foarte repede și se mulează frumos pe corp.

Negru sau colorat?

în tonuri calde și linii drepte. Oranj, roșu aprins sau ciocolatiu: vor aduce un plus de căldură camerei și vor da un aer de căldură și prospeţime. Alabastrul poate să-ţi inspire briza mării. Dar opţiunile nu se opresc aici. Faţa de masă poate fie să conţină linii drepte sau să fie asezonată de o gamă de șerveţele în dungi, de mare efect. Nu în ultimul rând, poţi alege draperii în dungi sau un covor în linii discrete. Decorul unei camere va căpăta astfel o notă de veselie și optimism datorită jocului dinamic pe care dungile îl creează.

Truc: piesele în culori vii pun în evidenţă, culorile închise estompează. Deci, dacă vrei să-ţi pui în valoare bustul, alege un sutien în culori vii, cu imprimeuri. Dacă ai șolduri prea late sau sâni prea mici, alege un slip sau un sutien negru sau în culori închise. Anul acesta se poartă combinaţiile de culori, costumul nu trebuie să fie în aceeași culoare. Așadar, poţi folosi slipul de la un costum de baie și sutienul de la altul, cu condiţia ca acestea să se asorteze.

Întreg sau din două piese?

Costumele de baie întregi sunt foarte sexy și lasă să se vadă doar cât dorești. Unele modele sunt mai decupate în spate și acoperă abdomenul, altele dezgolesc talia, dar acoperă zona ombilicului. Dacă ai picioare scurte, alege un costum întreg, decupat adânc pe coapse, care se leagă după gât. Evită slipul gen șort sau pe cel gen fustiţă. Dacă talia ta nu este de viespe și sânii sunt mici, alege un costum din două piese cu slipul într-o culoare mai închisă, prins în laterale cu inele metalice sau funde și sutien cu imprimeu, fără bretele.

ŞTIAŢI CĂ…

Cojile de banană reduc inflamaţia ciupiturilor de insecte Înainte de a căuta crema împotriva ciupiturilor de insecte, încercaţi să frecaţi zona afectată cu partea interioară a cojii de banană.

Veţi vedea că rezultatul este uimitor în reducerea umflării și iritării la locul ciupiturii.

Spanacul este anticancerigen Spanacul este o sursă foarte bună de fibre, calciu, fier, magneziu și mangan. În spanac găsim și mult acid folic, vitamină foarte importantă pentru funcţia cognitivă a creierului. În plus, spanacul este una dintre cele mai bogate surse de luteină, conţinând aproape 30 de mii de micrograme la o cană de spanac congelat.

Fructele de pădure combat îmbătrânirea Afinele au un conţinut bogat în vitaminele A, E, F, PP, B1 și B2, care sunt ușor de asimilat.

Căpșunile, zmeura și celelalte fructe de pădure sunt bogate în bioflavonide antioxidante, care au proprietăţi tonice, antibacterine, anticanceroase și de combatere a îmbătrânirii.

Bioflavonidele întăresc peretele arterial și previn formarea varicelor, scad inflamaţia de poliartrită reumatoidă și riscul bolilor cardiace.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

13

Luni IUNIE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30, 20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”.

9.35 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.30 Desene animate. “Fantaghiro”. 11.00, 2.30 Reporterul de gardă. 11.35 Vector european. 12.15 Erudit-cafe. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

16.30 Portrete în timp. Nicolae Costenco. 17.00 ȘTIRI. 17.40, 4.30 Documentar. “Un drum de oase prin Siberii”. 18.00 Sub același cer. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 20.40 Votul tău. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “FATA DIN JERSEY” (SUA). 23.25 ȘTIRI. 23.35 “Vreme trece, vreme vine...” Spectacol literar-muzical. 1.00 TVMi. Știri.

1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15, 4.50 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 5.00 Baștina.

5.30 La curţile dorului.

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.27 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinților 23.00 Serial. Narcisa sălbatică.

Ep.145 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Superman IV: Lupta pentru pace (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un prinţ în America (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4007 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.2, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.1, anul IV 01:00 Film: Dușmanul fiului meu 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Александр Фатюшин, Наталья Гундарева в остросюжетном фильме “Гарантирую жизнь” 8.10 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Фильм Леонида Парфенова “ЗворыкинМуромец”. 2-я серия 13.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 14.30 Брюс Уиллис в приключенческом фильме“Крепкий орешек 2” 16.30 Премьера.“Легендарные кинокомедии” 17.30 Евгений Леонов, Маргарита Назарова, Алексей Грибов в комедии “Полосатый рейс” 19.00 Мерил Стрип, Энн Хэтэуэй в фильме “Дьявол носит Prada” 21.00 “Время” 21.15 “Мульт личности” 21.45 “Yesterday live” 22.35 Премьера. Эдвард Радзинский. “Адольф Гитлер. Путь во власть”. 1-я серия * * * “Городские пижоны” 23.35 Премьера. Джереми Айронс в сериале “Борджиа” 0.25 Джулия Робертс в фильме “Умереть молодым” 2.15 Комедия “Необыкновенное путешествие” 3.45 Леонид Куравлев, Наталья Варлей в фильме “Вий”

14

10 IUNIE 2011

Programe TV Marţi IUNIE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30, 20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa!

9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”.

17.40 Eu și Guguţă. Spiridon Vangheli. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Dor. Program muzical.

20.40, 0.45 Votul tău. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 22.40 ȘTIRI. 22.50, 4.30 “Vreme trece, vreme vine...” Spectacol literar-muzical.

0.00 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15 Cultura azi. 2.30 Monolog... Ștefan Petrache. 2.50 Moldova în direct. 5.50 Music, Arts and Drama.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T.Ep.28 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.146 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:45 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Apropo TV (r) 11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Conspiraţie de proporţii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4008 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Armă mortală 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: CSI New York, ep.3, anul VI 00:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.2, anul IV 01:00 Film: Armă mortală 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo TV (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 Премьера. Эдвард Радзинский “Адольф Гитлер. Путь во власть”. 2-я серия 23.25 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45. Премьера. “Безумцы” 0.35 Роберт Де Ниро, Кеннет Бранне в фильме “Франкенштейн” 2.30 Комедия “Микибо и я” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Микибо и я”. Продолжение 4.10 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

10.00, 22.10 ÎnTrecerea anilor. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal.

14.45 Filmoteca veseliei. 15.15, 23.10 Tezaur folcloric. 16.30 Zestrea românilor. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55.

19.45 Sport. 21.00, 2.20 Prim plan. 0.10 Perechea potrivită. 1.30 La vie en rose. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

7.00-17.00 Revizie tehnică. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55.

18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 18.25 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 19.45 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10, 5.15 ÎnTrecerea anilor. 23.10, 2.45 Filmoteca veseliei. 23.55 Perechea potrivită.

1.55 Fără frontiere. 4.15 Serial. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1089 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire Les mystères de Bezeklik 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction La superposition d’états 20:20 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire L’exil de Sainte-Hélène 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 OCCUPE-TOI D’AMÉLIE ! / Cinéma 2:20 UN HOMME DEBOUT / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1090 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DJANGO REINHARDT, TROIS DOIGTS DE GÉNIE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction La superposition d’états 15:50 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DEMAIN DÈS L’AUBE / Cinéma 21:10 FLASH INFO 21:15 UN REGARD / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BELLEVILLE STORY / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

15

Miercuri IUNIE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30, 20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 “Luceafărul”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.15 Gagauz ogea. 10.50 Sus cortina. Sergiu Finiti. 11.50, 15.53, 17.50, 20.40 Votul tău. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Cuvintele Credinţei.

15.45 Magazinul copiilor. 16.15 Mit teatral. Anatol Răcilă. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Medalion pianistic. 18.00 Svitanok. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Portrete în timp. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 22.40 ȘTIRI. 22.55 “Flori de tei de-asupra noastră, or să cadă rânduri, rânduri...” Spectacol muzical. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar.

1.15 Erudit-cafe. 2.30 La datorie. 2.50 Moldova în direct. 4.30 “Vreme trece, vreme vine...” Spectacol literar-muzical. 5.40 Descoperă Moldova.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.29 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Recital 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.147 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Film: Conspiraţie de proporţii (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Lupta pentru custodie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4009 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Îngerii lui Charlie 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.4, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.3, anul IV 01:00 Film: Îngerii lui Charlie (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 Премьера. Эдвард Радзинский “Адольф Гитлер. Путь во власть”. 3-я серия 23.25 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.50. “Белый воротничок” 0.30 “Калифрения”. Новый сезон 1.05 Петр Вельяминов в фильме “Гонки без финиша” 2.30 Яна Поплавская, Авангард Леонтьев в фильме “Переходный возраст” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Переходный возраст”. Продолжение 3.45 Сериал “Спасите Грейс” 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.00 Tele jurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

10.00, 5.20 Profesioniștii. 11.00 Teleenciclopedia.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 16.00, 6.15 VIP confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55.

19.45, 3.05 Sport. 21.00, 0.50 Cu ochii’n 4. 22.10 Salutare naţiune! 23.50 Perechea potrivită. 2.40 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE !

10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1091 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Mystérieuses citées englouties 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MON ONCLE D’AMÉRIQUE / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Une chance sur deux 20:20 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 MIRADOR / Fiction La superposition d’états 1:50 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

16

Joi IUNIE

17

Vineri IUNIE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30, 20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”.

9.35 Știinţă și inovare. 10.10, 20.40 Votul tău.

10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Silvia Grigore.

“Anotimpul dragostei”. Spectacol-muzical.

11.35 Documentar. “Arts 21”. 12.00 La datorie.

12.20 Legendele muzicii. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Evantai folcloric. 15.30 Documentar. “Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cinemateca universală.

17.35, 2.30 Reporterul de gardă. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 20.10, 4.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.35 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”. 1.00 TVMi. Știri.

1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15 Music, Arts and Drama. 2.50 Moldova în direct. 4.50 “Flori de tei de-asupra noastră, or să cadă rânduri, rânduri...”

Spectacol muzical.

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30, 20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”.

9.35 Documentar. “Mai aproape de China. Începutul visului olimpic”. 10.50 Silvia Grigore.

“Anotimpul dragostei”. Spectacol-muzical.

11.50, 14.50, 17.50, 20.40 Votul tău. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Dor. Program muzical. 15.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.55 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar.

“Euromaxx”. 17.40 Respiro. Program muzical.

18.00, 2.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 23.10 ȘTIRI. 23.20, 1.15 Fii tânăr! 0.10 Muzica lui Bach.

Festival Internaţional. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 3.00 Sus cortina. Sergiu Finiti. 4.30 Casa părintească. 4.55 “Flori de tei de-asupra noastră, or să cadă rânduri, rânduri...” Spectacol muzical.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.30 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică.

Ep.148 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial.

K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

K.I.T.T. Ep.31 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Recital 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Lupta pentru custodie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Deghizare cu bucluc 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4010 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crank: Tensiune maximă 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.5, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.4, anul IV 01:00 Film: Crank: Tensiune maximă (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 Ксения Раппопорт, Микеле Плачидо в фильме “Незнакомка” 1.40 Борис Тенин, Евгений Весник в комедии “Яблоко раздора” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Яблоко раздора”. Продолжение 3.20 Сериал “Спасите Грейс” 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

8.50, 4.15 Serial. 10.00 Garantat 100%. 11.00 VIP confidenţe. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 2.50 Interes general. 15.15, 1.00, 5.20 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 0.00 TVR 55. 19.45, 4.15 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Salutare naţiune!

2.00 Profesioniștii. 3.15 Documentar. “Zoom”.

6.15 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1092 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 FRANCE : OPÉRATION SÉDUCTION / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Une chance sur deux 15:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 BELLEVILLE STORY / Fiction 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DANS TES BRAS / Cinéma 23:25 DANS LE SANG / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 LES SEPT MARINS DE L’ODESSA / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Deghizare cu bucluc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cele două feţe ale dragostei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4011 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Motivat să ucidă 22:45 Film: Arșiţa 00:45 Film: Amurg (r) 03:15 Film: Arșiţa (r) 05:00 Știrile Pro Tv din Sport 05:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Детектив “Подсадной” 23.10 Премьера. Экранизация бестселлера Стига Ларссона “Девушка, которая взрывала воздушные замки” 1.30 Джеки Чан в приключенческом фильме “Пьяный мастер” 3.20 Владимир Басов в фильме “Вечерний лабиринт” 4.35 Сериал “Спасите Грейс” 5.15 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 5.10 Serial.

10.00, 23.10 ÎnTrecerea anilor. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 14.45, 3.30 e-Forum. 15.15, 0.10, 6.15 Perechea potrivită. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 4.00 Sport. 21.00 O dată’n viaţă.

2.00 Ne vedem la TVR. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1093 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Wyoming 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BELLEVILLE STORY / Fiction 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction La superposition d’états 22:45 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’avenir de l’eau - l’avenir de l’humanité 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Une chance sur deux 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix 2:35 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18

Sâmbătă IUNIE

19

11

Duminică IUNIE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 6.30, 15.35, 20.40 Votul tău.

6.40 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Abraziv. 10.30, 1.15 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 La noi în sat. 12.40 Documentar. “Euromaxx”. 13.10 Respiro. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Documentar. “Drumeţii”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.45, 4.30 “Păstraţi iubirea”. Spectacol muzical din creaţiile maestrului Eugen Doga. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Templul muzicii. 17.50 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 1.

1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.45 La curţile dorului. 2.30 Lucrări picturale.

6.00, 8.45, 11.20, 11.50 Votul tău. 6.10 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 7.45 O seară în familie. 9.00 ȘTIRI. Includeri de la CEC (la fiecare oră fixă). 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.10, 11.10 Ring Star. Concurs muzical.

11.30 La datorie. 12.10 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.40 Respiro. Program de muzică populară. 13.15 Documentar. “Bătăliile antichităţii”.

14.10 Baștina. Magazin agricol. 14.40 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 15.10 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în pedagogie. 15.40, 16.10, 4.30 “Păstraţi iubirea”. Spectacol muzical din creaţiile maestrului Eugen Doga. 17.15 Cultura azi. 18.10 ARTelier. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 20.10, 3.00 Vedete la bis. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Talk-show postelectoral. 0.10 Documentar. “Uriașul și râul”.

1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv. 5.40 Descoperă Moldova.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.145,146 20.20 In puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.147,148 20.20 Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00In puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic.

Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.2, anul II (r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Cum să mănânci viermi prăjiţi 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Lucky Luke 17:00 Film: Inelul Nibelungilor, partea I 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Misiune: imposibilă III 23:15 Film: Vrăjitoarele din Eastwick 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Misiune: imposibilă III (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Олег Анофриев. Между п р о ш л ы м и буд у щ и м ” 7.05 Остросюжетный фильм “Мерседес” уходит от погони” 8.20 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 К юбилею артиста. Премьера. “Михаил Державин. Тот еще “моторчик” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Что на палочке?” 13.10 Детектив “Подсадной” 14.45 Егор Бероев, Игорь Костолевский, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Химик”. Заключительные серии 18.10 Премьера. Нелли Уварова, Евгений Стычкин в фильме “Таинственный остров” 19.45 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.35 “Что? Где? Когда?”

23.45 Премьера. Андрей Макаревич и “Оркестр креольского танго” 1.05 Премьера. Фильм “Багерия” 3.30 Музыкальная комедия “Любовью за любовь” 4.45 Сериал “Спасите Грейс” 5.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.10 Omul și timpul.

8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 14.30 Bebe magia. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00, 0.10 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 2.05 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Maine 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Espagne, les pompiers du ciel 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a IV-a) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim!

– emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) – ultima ediţie din acest sezon 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.3, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Lucky Luke 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Inelul Nibelungilor, partea I (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Robin Hood 17:15 Film: Din nou pe pământ 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Dușmanul din ape 22:30 Film: Semn de viaţă 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Dușmanul din ape (r) 03:15 Film: Semn de viaţă (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte ep.3, anul II (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Алексей Булдаков. “Ну, вы, блин, даете!” 7.05 Михаил Пуговкин, Любовь Румянцева в фильме “Годен к нестроевой” 8.20 “Смак” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Ералаш” 12.55 Наталья Гундарева, Александр Михайлов в лирической комедии “Одиноким предоставляется общежитие” 14.25 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 15.20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек: Возмездие” 17.25 “Призвание”. Премия лучшим врачам России 19.10 Премьера. Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах”21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.05 Том Круз в остросюжетном фильме “Соучастник” 2.00 Комедия “День рождения” 3.35 Сериал “Спасите Грейс” 4.20 “Играй, гармонь любимая!”

7.00 Zestrea românilor.

7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 0.25 Culoarele puterii. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.20 Sport. 21.10 O dată’n viaţă.

23.25 Garantat 100%. 1.25 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vermont 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Montana 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AMOUR À MORT / Cinéma 23:35 DES NOEUDS DANS LA TÊTE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DANS TES BRAS / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

MICA PUBLICITATE ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat.

CV pe adresa: office@consultgrup.eu

CMYK

12

10 IUNIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

cu arma a fost...

Mihai EMINESCU 2021. Dacă suntem acum ceea ce suntem – vorbitori de limbă română într-un spaţiu vitregit de soartă, cu un spirit naţional hăituit de străini de-a lungul a cinci decenii – acest miracol se datorează și operei lui Valentin Mândâcanu, Crezului său neclintit, sincerităţii totale, dezarmante cu care e atașat de românism. (...)

Valentin Mândâcanu este un om spiritual și tot atât de principial, cu un acut simţ al adevărului și răspunderii de ceea ce face. La aceste hașuri se mai cer adăugate, obligatoriu, câteva: că-i deschis și intransigent, corect și elegant și în viaţă, și în scris.

Vlad POHILĂ, ”Glasul naţiunii”, nr. 32, 1995 Notă. Vă spun drept, mi-au dat lacrimile când am citit aici că o somitate ca Pohilă mă consideră un ”atașat de românism” și un ”om spiritual”. Căci asta înseamnă a fi atașat de românism: A-ţi pune toată fiinţa în slujba limbii române, iar om spiritual are semnificaţia de om cu credinţă în Dumnezeu. Așa este, iubite Vlad: NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU! 2022. Cine nu spune Adevărul când cunoaște Adevărul, se face complicele mincinoșilor și falsificatorilor.

Dimitrie GUSTI, sociolog român (1880-1955) 2023.

Noi suntem un popor, Noi vom fi un popor, Ne-ncălzește-o lumină ancestrală Două maluri de Prut Se adună-ntr-un scut – Conștiinţa naţională...

Vasile ROMANCIUC 2024. Adevăr, dreptate, liniște și pace nu va fi pe lumea asta până ce comunismul sau orice alt erzaţ de comunism nu va fi stârpit definitiv.

Lech WALESA, sindicalist polonez (n. 1943), laureat al Premiului Nobel pentru pace 2025. Cred cu tărie că va veni un val, un fel de tsunami care va mătura tot gunoiul comunist din societate.

Valentin MÂNDÂCANU 2026. Naţiunea va judeca la momentul oportun pe cei ce merită să fie judecaţi și va mustra pe cei ce s-au jucat cu interesele ei.

Mihai EMINESCU Notă. Îmi iau îngăduinţa de a înlocui aici cuvântul ”naţiune” cu sfânta vocabulă DUMNEZEU...

Miniștrii de Interne din UE au confirmat joi, 9 iunie, că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar o decizie privind extinderea Schengen va putea fi luată cel mai devreme în luna septembrie.

Documentul adoptat joi de miniștrii de Interne din UE recunoaște eforturile depuse de România pentru îndeplinirea prevederilor aquis-ului Schengen pe baza constatărilor incluse în rapoartele de evaluare în cele 7 domenii aferente și ajunge la concluzia că cele două ţări sunt pregătite tehnic pentru a intra în spaţiul Schengen.

Miniștrii de Interne europeni nu urmau oricum să decidă joi extinderea spaţiului Schengen, în condiţiile în care s-a produs deja o amânare substanţială a termenului martie 2011 pentru intrarea României și a Bulgariei în spaţiul Schengen. Parlamentul European (PE) și-a dat miercuri, 8 iunie, avizul favorabil pentru aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen, prin adoptarea raportului elaborat de eurodeputatul Carlos Coelho. Rolul PE în procedura decizională privind extinderea Schengen este unul consultativ, decizia finală

<MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

2011

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

ȱSf.ȱMareȱVoievodȱktefanȱalȱMoldoveiȱ 1 - 3 iulie 2011

Plecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 1 iulie Hramul Sf. Leontie de la RćdćuŖi (Mćn. Bogdana) SUCEAVA: Mćn.

Sf. IOAN cel Nou, moaûtele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. MirćuŖi, Cetatea de Scaun ûi Monumentul lui útefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, RĆDĆUŕI: Catedrala, Mćn. Bogdana (participarea la Hram): moaûtele Sf. LEONTIE, Mormântul ûi monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, Mćn. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod úTEFAN al Moldovei. Cazare: Putna.

David Bakradze, președintele Parlamentului Georgiei, a făcut o vizită marţi, 7 iunie 2011, la Patriarhia Română, unde a fost întâmpinat de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, episcop-vicar patriarhal. Cei doi au discutat despre legăturile frăţești dintre cele două popoare ortodoxe. „Sunt aici pentru a transmite deosebita noastră simpatie și dragoste din partea poporului georgian și, de asemenea, să transmitem aceleași urări și îmbrăţișări din partea Patriarhului Georgiei, adresate Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României. Noi, georgienii și românii, împărtășim aceleași valori creștine, aceeași credinţă și dorim să continuăm și în domeniul social și în cel politic, să împărtășim aceleași valori care fac parte din identitatea noastră ca și popoare creștine. Aceste valori creștine stau la baza identităţii noastre ca neam și sunt aici pentru a transmite acest lucru și pentru a întări și promova legăturile care există între popoarele și bisericile noastre”, a spus Președintele Parlamentului georgian, Excelenţa Sa, David Bakradze, după cum informează Radio TRINITAS. În cadrul vizitei, Excelenţa Sa a vizitat Catedrala Patriarhală și Palatul Patriarhiei.

Sursa: Biroul de presă al Patriarhiei Române

Ziua 2, Sâmbćtć, 2 iulie Hramul Sf. Mare Voievod útefan al Moldovei Mćn.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Dragoû Vodć, Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; Mćn. SIHĆSTRIA PUTNEI; Mćn. SUCEVIŕA, munŖii CARPAŕI: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, Mćn. MOLDOVIŕA: muzeul, Mćn. VORONEŕ: Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, Mćn. HUMOR - participare la Vecernie.

Cazare: Gura Humorului sau Suceava.

Ziua 3, Duminicć, 3 iulie Mćn. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt. (+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

CONCURS

<SFINTE MOAùTE

M©n©stireaȱPUTNAȱȱ

Concursul, la final Dragi cititori,

Telefon

tierele terestre. Acest scenariu a părut a fi împărtășit și de ministrul de Interne francez, Claude Gueant, care însă nu a dorit să avanseze un eventual calendar.

El a subliniat totuși nevoia ca ambele ţări să înregistreze rezultate notabile în cadrul MCV. În context, ministrul Administraţiei și Internelor, Traian Igaș, a spus că decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen se va lua în luna septembrie și și-a exprimat speranţa că aceasta va fi una favorabilă statului român. “Cred că aderarea României la spaţiul Schengen se va produce în acest an. Decizia de aderare la spaţiul Schengen se va lua în luna septembrie și sperăm să fie una pozitivă”, a subliniat Igaș.

Menţionând că, deși, din anumite motive, termenul de aderare, care era iniţial prevăzut pentru luna martie 2011, s-a decalat, el a fost de părere că este bine că vom discuta și în septembrie despre pașii de parcurs. “Olanda, Germania și Franţa și-au exprimat interesul de a vedea întâi raportul MCV din luna iulie”, a explicat ministrul, care a adăugat că important este că România a îndeplinit condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Sursa: AGERPRES

Preşedintele Parlamentului Georgiei, în vizită la Patriarhia Română

BUCOVINA úi MOLDOVA

Concursul constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Nume Prenume Adresa

calendare trimite un mesaj greșit.

Este vorba de merite, nu de calendare’’, a spus ministrul olandez al imigraţiei.

O ipoteză care a revenit pe agenda discuţiilor de joi este aderarea în trepte a României și a Bulgariei la spaţiul Schengen - mai întâi cu frontierele aeriene și maritime, iar într-o a doua etapă cu fron-

BASARABIEI

P E L E R I N A J E

Dragi cititori,

Redacţia FLUX

Oficialul olandez a adăugat că în acordul guvernamental de la Haga există ‘’o legătură puternică între rapoarte pozitive în cadrul MCV și acceptul nostru privind aderarea la Schengen’’ (a României și a Bulgariei - n.red.). ‘’Politica noastră este mereu calitate mai înainte de viteză. Am învăţat din trecut că stabilirea de

E M A U S MITROPOLIA

Recunoaşteţi personajul?

Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În ediţia din 24 iunie vom anunţa numele celor care au dat cele mai multe răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii.

Succes!

trebuind să fie luată cu unanimitate de Consiliul JAI. Ceea ce a adus nou reuniunea Consiliului JAI de la Luxemburg este afirmarea poziţiei clare a Olandei de condiţionare a aderării României și a Bulgariei la spaţiul Schengen de rezultate ‘’eficiente și ireversibile’’ în combaterea corupţiei și a criminalităţii în cele două ţări. Ministrul olandez al imigraţiei și azilului, Gerd Leers, a explicat după reuniune că nu este vorba despre introducerea de criterii noi pentru aderarea la spaţiul Schengen, ci de nevoia de încredere în aplicarea regulilor deja existente. ‘’În pofida faptului că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice Schengen, este imperativ să existe deplină încredere că toate reformele juridice sunt eficiente și ireversibile. Statul de drept, lupta împotriva corupţiei și a criminalităţii trebuie să fie „în formă bună” înainte de a lua o decizie cu privire la Schengen. Am convenit că vom aștepta următorul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din vara acestui an. În septembrie, vom reveni asupra acestei chestiuni (extinderea Schengen - n.red.).

Vom evalua situaţia din nou în acel moment’’, a spus Leers, într-o declaraţie de presă pentru jurnaliștii români și bulgari prezenţi la Luxemburg.

CENTRUL de PELERINAJ

CONCURS

Concursul s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

O decizie privind extinderea spaţiului Schengen, cel mai devreme în luna septembrie

Între ACASĂ şi ACASĂ

2015. Limba română e o reușită a Dumnezeirii!

Octavian GOGA, scriitor și om politic român (1881-1938) 2016. Bilingvismul este cea mai ucigătoare armă îndreptată contra conștiinţei naţionale.

Aureliu BUSUIOC, în ”Jurnal de Chișinău”, 20.II.2009 Notă. Inegalabilul condeier explică, tot acolo, condiţiile în care a apărut la noi hibridul de limbă ucigător de suflete și conștiinţe: Dacă prin sate conducători de colhozuri erau trimiși mai ales vorbitori de rusă, tractoriștii și alt personal erau instruiţi în limba rusă și, până la urmă, au iscat un hibrid de limbă pe care cei de sus, inclusiv pseudosavanţii lingviști, s-au grăbit s-o numească ”moldovenească”, în orașele bine rusificate și ruralizate dezastrul provocat de bilingvism n-a trecut nici el neobservat...

2017.

Mama, din ocolul oilor, strigă către Dumnezeu: – Veneticii mi-au luat oiţele și sufletul din mine!

Doamne, fă așa să nu rămân și fără Tine...

Andrei STRÂMBEANU. ”Lupii” 2018. Apropo de termenul naţionalist. La noi, el a fost – și mai este! – utilizat cu un sens greșit, impropriu. Naţionalism nu înseamnă exclusivism naţional, dimpotrivă, presupune să-ţi iubești poporul, limba, istoria, să ai demnitate naţională. Am avut și am un naţionalism sănătos, pașnic, constructiv, dacă vreţi. Un naţionalism în defensivă, nu în ofensivă, cu el îmi apăr ”sărăcia și nevoile, și neamul”, mă apăr de imperialismul rus, de șovinismul maghiar sau de rasismul unora care se cred aleși ai nu știu cui. Pentru mine naţionalismul a fost formă sigură de manifestare intelectuală, dar și umană, demnitatea umană nu poate fi lipsită de demnitatea naţională. Un tânăr care se crede ne-naţionalist, ”internaţionalist” sau ”globalist” este un om fără coloană vertebrală, dar și fără un viitor sigur în sânul acestui popor chinuit.

Vlad POHILĂ, în ”Timpul”, 21 martie 2008 2019. Cei mai mari ocupanţi sunt eliberatorii...

Petru CĂRARE 2020. Basarabia întreagă a fost a noastră, pe când Rusia nici nu se megieșa cu noi. Basarabia întreagă ni se cuvine, căci e pământ drept al nostru și cucerit cu plugul, apărat

EDI|IA DE VINERI

Varia

Concursul„RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” a ajuns la ultima etapă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (7 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (3 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (6 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (7 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (9 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (9 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (5 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLESNIC Larisa din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (7 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (7 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (10 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (6 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (9 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri);

CMYK

MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (7 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (9 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (7 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (10 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (7 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (7 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (9 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (5 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (5 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (10 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (10 răspunsuri). Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” este la final. Silueta publicată astăzi în FLUX este ultima dintr-un total de 12. La expirarea unui termen de 14 zile rezervate expediţiei poștale, redacţia va anunţa câștigătorii în ediţia de vineri, 24 iunie. Tot în ediţia din 24 iunie vom publica toate cele 12 siluete cu numele corecte ale personajelor. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

10-17 iunie Berbec

O săptămână frumoasă, calmă, în care prioritară este hărnicia, pentru că vă preocupă sporirea câștigurilor. Cei interesaţi de progresul profesional pot primi informaţii importante.

Taur Vă simţiţi bine, aveţi grijă de propria persoană, de garderoba și de starea generală care trebuie să fie bună, oricâte sacrificii ar fi necesare, de timp sau de bani. Sunt avantajaţi cei care călătoresc.

Gemeni După o noapte care funcţionează pentru mulţi dintre voi ca un sfetnic bun, vă treziţi mai liberi de grijile de până acum câteva zile. Sunteţi mai inspiraţi și înţelegeţi că stresul nu rezolvă nimic.

Rac Șansa este de partea voastră în tot ce faceţi, în special în problemele de afaceri sau la întâlnirile cu persoane care vă pot ajuta să puneţi pe picioare un proiect interesant și bănos.

Leu Sunteţi bine văzuţi și la serviciu, și acasă și puteţi profita de această atmosferă favorabilă pentru a discuta chestiuni delicate, cum ar fi cele legate de bani, de dotări sau de resursele necesare.

Fecioară O săptămână excelentă pentru cei care dau examene, susţin interviuri de angajare sau au programate întâlniri esenţiale. Sunteţi foarte realiști și conștienţi de obstacolele pe care le aveţi în faţă.

Balanţă Sunt șanse să vi se propună un nou parteneriat sau chiar voi să fiţi cei care fac primul pas pentru a schimba ceva în viaţa voastră de cuplu. S-ar putea să primiţi și ceva bani din partea cuiva din familie.

Scorpion Cei de la care așteptaţi decizii în favoarea voastră se mai gândesc sau chiar se răzgândesc. În schimb, puteţi avea surprize de unde nu vă așteptaţi, în timpul unor discuţii foarte concrete.

Săgetător O perioadă încărcată la locul de muncă, dar aducătoare și de satisfacţii, și de bucurii, pentru că vă iese tot ce faceţi și încă foarte bine.

Este de preferat să evitaţi reactualizarea unor conflicte mai vechi cu colegii.

Capricorn Aveţi parte de o săptămână frumoasă, destinată celor dragi și petrecerii timpului cu distracţiile voastre. Reușiţi să vă menţineţi echilibrul și seninătatea, având grijă de voi și oferindu-vă câte o mică plăcere.

Vărsător Vă ocupaţi cu drag de casă și de familie. Oricare ar fi problemele pe care le aveţi de rezolvat, nimic nu vi se pare prea greu. Starea de bine se vede și la serviciu pentru că și aici apar imediat rezultatele.

Peşti Trăiţi întreaga săptămână cu încrederea că în orice situaţie există soluţii simple pe care nu le văd decât cei capabili să rămână calmi și stăpâni pe ei. Asta vă ajută să vă vedeţi de treabă în liniște.