Ziarul Flux, Ed. 32 (764)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 10 septembrie 2010 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 10.09.2010

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Moise Etiopianul; Sf. Mc. Diomid; Sf. Ana Prorociţa. Cuv. Iov de la Poceaev

1 EURO..............................15.7308 1 Dolar american ............. 12.3606 1 Leu românesc ................. 3.6748 1 Rublă rusească ............... 0.4008 Timpul probabil:

Maxima zilei „Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei”.

10.09.2010

11.09.2010

Emil Cioran

Ploi, 11 20 0C

Soare, 11 22 0C

PAGINA

ACTUAL

ABONAREA 2010

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX

ABONAREA 2010

Poşta Moldovei

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 32 (764)

EUROPEAN

1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

15,00 lei

45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei

43,50 lei

Un faliment de (40 de) milioane 30 de procente la 21 de partide

Joi, 9 septembrie, Comisia Electorală Centrală a declarat nevalabil Referendumul constituţional din 5 septembrie curent. Potrivit rezultatelor oficiale oferite de CEC, rata de participare la referendum a fost de 30,29% . Astfel, din totalul de 2 milioane 623 de mii 271 de cetăţeni cu drept de vot, la referendum au participat doar 818 mii 429 de alegători.

Urechean are două păreri – una pentru uzul intern şi alta pentru cel extern

5

PAGINA

ATITUDINI

Dintre alegătorii care s-au prezentat la urnele de vot, 87,83 la sută s-au pronunţat pro, iar 12,17 la sută au votat împotriva modificării Constituţiei.

Pentru participarea la referendum s-au înregistrat 25 de partide politice și organizaţii sociale, 2 dintre care au chemat la boicotarea scrutinului, 2 au chemat alegătorii să voteze împotriva modificării Constituţiei, iar 21 i-au îndemnat să voteze pentru. Deci, această rată de participare de 30 la sută, exceptându-i și pe cei care au votat împotrivă, ar trebui împărţită la 21 de formaţiuni, pentru a afla numărul real al susţinătorilor acestora.

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

6

PAGINA

FLUX

IURIE ROŞCA:

AIE a primit vot de blam din partea alegătorilor

EXTERN

Georgia va deveni republică parlamentară

7

PAGINA

SCANDAL

AIE a dezlănţuit un nou atac împotriva lui Iurie Roşca

XXX

Mihai Ghimpu, chemat în instanţă de Radu Buşilă

Exit-Poll, o nouă manipulare sociologică XXX

(citiţi pag. 8)

Electoratul a sancţionat aroganţa, tupeul şi prostia politicienilor Afirmarea electorală a Căii a Treia şi reconfirmarea republicii parlamentare Turkmenizarea Republicii Moldova se amână XXX

(citiţi pag. 4-5)

EDITORIAL

de Ioana FLOREA

Capii Alianţei atacă, în loc să se pocăiască Alianţa a reînviat, liderii acesteia s-au iertat frăţește și au pornit în alai pe la televiziuni, să-i povestească poporului întunecat cine este vinovat de eșecul referendumului. Acum, când blegul de popor a dat cu piciorul în speranţele lor și le-a spulberat visurile prezidenţiale (fiecăruia câte un vis al său), aceștia și-au dat seama că nu mai este rezonabil să-ţi etalezi ostilităţile ori să-ţi stropșești partenerii de guvernare. Ba chiar este contraproductiv, pentru că așa cum se precipită evenimentele, unii ar putea ajunge în viitorul Parlament cu un număr minim de mandate, iar alţii au toate șansele să rămână chiar pe dinafara acestuia.

Doar interes, nimic mai mult

REVISTA PRESEI:

Marele mit al bunei guvernări Filat s-a spulberat GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

(citiţi pag. 6)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Adela Mocan DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 3)

Nothing personal – it’s only business, asta ne-a sugerat un fruntaș PLDM, Alexandru Tănase, chiar în ajunul referendumului. În politică nu există ceartă, prietenii, a spus el, doar interese. Astfel că interesul (personal) le dictează acum celor patru să ne convingă iarăși de faptul că în Alianţă totul este OK, că liderii acesteia nu mai pot de grija poporului, că au venit la putere în vederea îndeplinirii misiunii epocale de a ne face pe toţi fericiţi. Atâta că noi, proștii, nu ne-am ridicat la înălţimea așteptărilor lor. Apropo de certurile din

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079774425 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Alianţă. Tot strămoșii latini ne-au jucat festa. Așa suntem noi, latinii, a conchis Mihai Ghimpu, ne place să ne mai certăm. Dar nu pentru că ar avea ceva de împărţit se ceartă ei, ci pentru că aceste „mici cerţi” sunt provocate special de către unii care vor să distragă atenţia poporului.

Dacă cineva și-a imaginat că măcar unul dintre liderii coaliţiei de conjunctură își va face mea culpa și va recunoaște că referendumul a fost o aventură inutilă și lipsită de sens, a greșit amarnic. Luni seara cei patru au apărut împreună, atenţi, grijulii unii faţă de alţii, de parcă nici nu s-au învinuit, cu doar câteva zile mai devreme, de legături oculte cu structurile mafiote, de distrugerea Alianţei, de acţiuni populiste etc. Chiar și cei doi rivali ireconciliabili de mai ieri, Filat și Lupu, s-au curtat reciproc, s-au compătimit, și-au oferit unul altuia cuvântul, s-au ascultat cu mare atenţie și și-au încuviinţat unul altuia spusele. Nici urmă de orgolii, infatuare sau detestare reciprocă. În acest nou context „geopolitic”, este interesant de urmărit dacă-și vor avea continuare dezvăluirile lui Sergiu Mocanu, din moment ce miza acestor dezvăluiri au fost alegerile prezidenţiale și exacerbarea rivalităţilor dintre cei doi aspiranţi fatali la funcţia de președinte.

Continuare în pag. 7 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1575 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

10 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

ADEVĂRUL:

Falimentăm şi Republica Moldova?

Ziarul „Adevărul” din București publică joi, 9 septembrie, un articol cu acest titlu al jurnalistului Ovidiu Nahoi. Autorul opinează că eșecul înregistrat la referendumul din 5 septembrie nu este doar al partidelor din AIE, ci, în aceeași măsură, și unul românesc.

Guvernanţii îşi creează noi posibilităţi de fraudare a alegerilor Speriaţi de prezenţa extrem de redusă a alegătorilor la urnele de vot în cadrul referendumului constituţional, în ciuda tuturor tertipurilor la care au recurs, politicienii falimentari din cadrul AIE continuă să modifice, așa cum cred ei că le va prinde bine, legislaţia electorală, în încercarea disperată de a se menţine la putere. După un an de guvernare defectuoasă și dezastruoasă, coaliţia de la guvernare nu mai are încredere în electoratul care și-a pus în ea toate speranţele și a propulsat-o la guvernare.

Votul de blam pe care l-au primit le-a demonstrat clar că oamenii nu mai pot fi amăgiţi în continuare cu vorbe despre bune intenţii și beneficii iluzorii. Cetăţenii Republicii Mol-

„Să ne fi obișnuit într-atât cu eșecurile încât să nu ne mai miște unul mare cât China? Curios, dar ceea ce s-a întâmplat duminică la referendumul din Republica Moldova nu a generat o dezbatere pe măsură de partea cealaltă a Prutului. Deși ar fi trebuit”, susţine autorul. „După evenimentele din aprilie 2009, România a “exportat” peste Prut un arsenal de “valori” ale politicii sale interne. Au mers acolo făcători de sondaje de opinie și consilieri politici”, scrie Ovidiu Nahoi, adăugând că liderii AIE „au făcut cărări spre București”. În continuare, jurnalistul de la „Adevărul” notează: „Am exportat stilul nostru de dezbatere publică, prin intermediul unei televiziuni de știri. Până și modalitatea de rezolvare în forţă a impasului constituţional, prin referendum - soluţie înghiţită cu multe noduri la Bruxelles - este una de extracţie românească. Pe la noi i se zice “întoarcere la popor”. Ce ne-a adus, de fapt, politica noastră faţă de Republica Moldova, începută în forţă sub primul mandat al președintelui Băsescu? În 2005, printr-o mișcare pusă la cale în laboratoarele noastre politice și de intelligence, l-am făcut președinte pe Vladimir Voronin, oferindu-i pe tavă sprijinul lui Iurie Roșca. Și compromiţându-l definitiv pe acesta din urmă.

Apoi, ne-am certat cu Voronin. După care ne-am făcut destui neprieteni printre partenerii europeni atunci când, fără a-i preveni măcar, am trecut în forţă la acordarea pașapoartelor românești pentru cetăţenii moldoveni. De fapt, mai mult cu vorba, fiindcă birocraţia nu a ţinut pasul cu propaganda... Așa că i-am enervat și pe moldoveni. Acum, sprijinul nostru s-a dovedit falimentar.

Moldovenii au arătat că această Românie, pe care noi le-am livrat-o cu aerul superior al celor ce-i momesc pe băștinași cu ciungă și brichete colorate, nu le place. Duminică, peste 70 la sută din ei au stat acasă”. „Oare cei care trimit rapoarte la București despre situaţia din Moldova să nu priceapă realităţile de acolo? Sau, oare, cei care le primesc au grijă ca Șeful să audă numai ce-i place? Un lucru e cert: societatea basarabeană e mult mai sofisticată decât ne închipuim. Iar România, nu atât de populară acolo precum am crede. Și nici nu are cum, câtă vreme nu e o ţară de succes. În loc să ne ducem peste Prut cu aroganţă, ca în singurul loc din lume unde putem să ne dăm și noi occidentali, mai bine am munci mai mult la noi acasă, am exporta acolo cultură, civilizaţie, investiţii și am lăsa timpul să lucreze. Așa am face mai mult pentru o Moldovă europeană”, mai scrie Ovidiu Nahoi. „Dar dacă, în realitate, totul nu e decât tam-tam ieftin, bun doar pentru politichia de la București? Ei bine, în cazul acesta, dacă vor să se agaţe de trenul spre Europa, liderii de la Chișinău nu au decât să-și caute alt sponsor!” își încheie articolul jurnalistul bucureștean.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

dova au înţeles exact mesajul transmis de politicieni în cadrul acestei campanii prezidenţiale improvizate de dinaintea referendumului. Supremaţia legii, lupta cu corupţia, bunăstarea

poporului, libertatea de exprimare s-au dovedit a fi doar vorbe goale, brașoave electorale, mai presus de toate fiind aviditatea de putere fără limite, interesele personale, orgoliile nelimitate de mici dictatori, dorinţa de a se revanșa pentru toţi anii de aflare pe necarosabilul politicii.

Reuniţi în prima ședinţă de după vacanţă, parlamentarii nu au avut altă grijă decât să mai umble pe la Codul Electoral, pentru a-și crea noi posibilităţi de manipulare și fraudare a alegerilor.

Astfel, potrivit unei modificări adoptate în primă lectură, studenţii și elevii cu drept de

vot, care nu au viză de domiciliu sau reședinţă în localitatea în care-și fac studiile, vor putea vota la orice secţie de votare din localitatea respectivă. Ei vor trebui să prezente doar buletinul de identitate, carnetul de student și să semneze o declaraţie pe proprie răspundere.

Dacă ne amintim de recenta înregimentare a majorităţii rectorilor instituţiilor de învăţământ superior din republică în rândurile unei formaţiuni cu pretenţii de partid-stat, ne putem da bine seama că aceștia vor putea controla mai lesne votul studenţilor. Totodată, modificarea respectivă, alături de altele care le acordă,

Urechean are două păreri – una pentru uzul intern şi alta pentru cel extern

Să nu vă închipuiţi cumva că ceea ce ne spun de la televizor șefii partidelor aflate la guvernare despre unitatea de nezdruncinat a Alianţei și despre bunele relaţii dintre cei patru, este chiar ceea ce gândesc ei în realitate.

Una sunt balivernele pe care le lansezi pentru consumatorul intern și alta „fumezi” pe piaţa rusească. Astfel că toate snoavele povestite zilele acestea, împăciuitor și cumpătat, de către Serafim Urechean valorează exact cât gaura covrigilor purtaţi în coadă de maidanezii lui Chirtoacă.

Pentru că, în realitate, altele îi sunt gândurile și altceva îl râcâie la inimă pe cel care, necorupt și incoruptibil, a dat ţării un procuror general. Într-un interviu acordat portalului Gazeta.ru, prim-vicespicherul Parlamentului (Urechean insistă întotdeauna pe sintagma PRIM-vice), calificat de ziaristul de acolo drept unul dintre iniţiatorii referendumului, a dezvăluit care sunt, în opinia lui, adevăratele motive ale eșuării referendumului. Iată ce afirmă Urechean pentru publicul din Rusia: „ - Eu aș zice totuși că meritul eșecului îi aparţine unui oarecare gentleman care a decis că nu este neapărat nevoie să faci agitaţie în favoarea referendumului, ci poţi trece direct la campania prezidenţială. El a început să măsoare caftanul care încă nu exista.

- Îl aveţi în vedere pe președintele interimar Mihai Ghimpu sau pe premierul Vladimir Filat?

- Eu am în vedere ceea ce am spus.”

Dar nici corespondentul de la Moscova, nici Serafim Urechean nu s-au referit în vreun fel la Marian Lupu, care și-a reactualizat înaintea referendumului pretenţia de a fi candidat unic la Președinţie. Acest candidat este însă, în graţiile Moscovei cum este de altfel, însuși Serafim Urechean. Un alt aspect este speranţa lui Urechean și promisiunea lui Lupu de a-l aburca pe Serafică cel fără de Frică pe o listă comună la viitoarele alegeri.

De asemenea, șeful AMN nu mai este la fel de optimist, cum se arată în faţa publicului autohton, nici în ceea ce privește soarta de mai departe a Alianţei și posibilitatea păstrării acesteia. „ - …Neînţelegeri există și acestea sunt destul de serioase. Acestea sunt legate, după cum am mai spus, de faptul că unii gentlemeni s-au fixat prea mult pe propria persoană și au încetat să-și mai îndeplinească obligaţiunile. Dacă nu vom reuși să tranșăm diferendul, ne vom împrăștia care și încotro”.

Ioana FLOREA, FLUX

de exemplu, dreptul de vot persoanelor condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv pentru crime grave, sporește riscul, dar și oferă posibilităţi în plus de fraudare a alegerilor.

Constatăm, deci, că șefii Alianţei sunt doar în vorbe mari

luptători pentru supremaţia legii, pentru că, în realitate, aceștia o ajustează după bunul lor plac la propriile lor interese, care nu au nimic în comun cu interesele restului populaţiei.

Ioana FLOREA, FLUX

Mihai Ghimpu, chemat în instanţă de Radu Buşilă

Juristul Radu Bușilă, președintele Asociaţiei Juriștilor CreștinDemocraţi, îl va acţiona în judecată pe președintele interimar Mihai Ghimpu pentru lezarea onoarei și demnităţii. Radu Bușilă îl acuză pe Ghimpu că a rostit în public cuvinte ofensatoare și jignitoare în adresa sa, schimonosindu-i intenţionat numele. Juristul va cere despăgubiri de 1 milion de lei, bani pe care spune că îi va dona copiilor bolnavi de cancer internaţi la spitalul Institutului Oncologic din Chișinău.

Radu Bușilă a susţinut marţi, 7 septembrie, un briefing în faţa reședinţei prezidenţiale de pe str. Sfatul Ţării nr. 49, unde s-a prezentat pentru a depune un demers adresat lui Mihai Ghimpu, prin care îl atenţionează asupra comportamentului public al acestuia.

Spicherul Mihai Ghimpu, care deţine și interimatul funcţiei de președinte al Republicii Moldova, l-a insultat public pe Radu Bușilă pentru faptul că s-a angajat să-l reprezinte în instanţă pe Vladimir Ghimp, vărul șefului interimar al statului. Amintim că, săptămâna trecută, Vladimir Ghimp l-a acuzat pe Mihai Ghimpu și nepoţii acestuia, primarul capitalei Dorin Chirtoacă și fratele său, Lucian Chirtoacă, de faptul că l-ar fi deposedat abuziv de un lot de teren aflat în proprietatea sa. Solicitat de jurnaliști să comenteze situaţia, Mihai Ghimpu l-a insultat public pe Radu Bușilă pentru faptul că acesta s-a angajat să reprezinte familia Ghimp în instanţă. „Consider că declaraţiile președintelui interimar Mihai Ghimpu, care a schimonosit intenţionat numele meu, reprezintă o injurie publică, care a adus grave prejudicii onoarei, demnităţii și reputaţiei mele profesionale”, afirmă Radu Bușilă într-un comunicat de presă.

Juristul și-a făcut publică decizia de a-l acţiona pe Mihai Ghimpu în instanţa de judecată și de a-i solicita acestuia daune morale, în mărime de 1 000 000 de lei. Radu Bușilă a mai menţionat că, în cazul în care va obţine câștig de cauză în instanţă, va dona acești bani copiilor bolnavi de cancer internaţi la spitalul Institutului Oncologic din Chișinău.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Filat s-a angajat în calitate SOV şi preşedintele PDM, Marian Lupu, de muncitor la negru sabotează interesele R. Moldova Premierul Vladimir Filat s-a autocondamnat la munci corecţionale, pentru a restitui statului o datorie de 10 milioane de lei, partea care-i revine acestuia din suma cheltuită aiurea, împreună cu complicii săi, pentru un capriciu numit exerciţiu democratic.

Astfel, Filat s-a angajat, în calitate de muncitor la negru, fără contract și acte în regulă, pe un șantier de construcţii din zona afectată de inundaţii. Fiind lipsit de calificare, acesta acceptat doar la muncile de jos – căratul materialelor de construcţie, săpatul gropilor și datul cu lopata.

Dar fiindcă muncile necalificate aduc bani puţini, Vladimir Filat a hotărât să asimileze meserii mai bine plătite, de exemplu, cea de tencuitor. Acesta a decis să se antreneze, în secret, pe pereţii unei case ridicate pentru o familie sinistrată de la Nemţeni, dar a fost surprins de câteva televiziuni care, din pură întâmplare, tocmai treceau pe acolo. Până la urmă, familia respectivă a refuzat să preia casa tencuită de premier, nemulţumită de calitatea foarte proastă a lucrării. Acum Filat mai are de achitat și daune materiale pentru peretele adus în stare de inutilitate.

Că Sorin Ovidiu Vântu acţionează împotriva intereselor României nu mai trebuie demonstrat pentru că asta a devenit deja o axiomă. Acţiunile lui SOV, derulate la vedere prin intermediul mașinăriei mass-media de propagandă antiromânească, sunt deja cunoscute de toţi. Mai interesant de știut este cine-l controlează pe Vântu și ale cui ordine le execută el. Deocamdată, din datele pe care le deţinem, SOV este un executant fidel al ordinelor de la Kremlin. Informaţii de ultimă oră arată că el, împreună cu un comunist reformat, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM) și membru al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), fac politica Moscovei. La fel ca în România, unde SOV controlează din umbră numeroase instrumente mass-media (publicaţii print și online, site-uri de știri sau „investigaţii“, bloguri etc.), folosite împotriva statului român, el a lansat și în Moldova, împreună cu Marian Lupu, instrumente de manipulare subordonate Rusiei.

Încă o dovadă că Vântu este omul ruşilor

Situaţia primului ministru pare să fie una fără soluţii, pentru că, din câte s-a auzit, acesta nu va mai fi primit pe șantier și, astfel, ar putea rămâne fără surse de existenţă, nemaivorbind de achitarea datoriei către stat. Măcinat de remușcări, Filat a decis, în cele din urmă, să ceară un credit de la organismele financiare internaţionale, pentru a întoarce banii luaţi prin înșelăciune de la popor. În disperare de cauză, Vladimir Filat l-a rugat pe bunul său prieten și partener de organizare a referendumurilor trăsnite, Mihai Ghimpu, să dizolve cât mai grabnic Parlamentul și să anunţe alegeri anticipate, pentru că, altfel, dacă dă iarna, riscă să rămână fără un loc de muncă nu doar pe șantierul de construcţii, dar și la Guvern.

Ioana FLOREA, FLUX

Unul dintre ele este site-ul în limba rusă yaza.md, înregistrat pe MoldNet, un site procomunist și anti-AIE. Înregistrat cu o lună înainte de referendumul din 5 septembrie, pe yaza.md au fost publicate foarte multe știri îndreptate atât împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană, cât și pentru boicotarea referendumului. Iată, spre exemplu, un sondaj de opinie postat pe acel site avea ca variante de răspuns la întrebarea referitoare la ce reprezintă referendumul din 5 septembrie, următoarele: o afacere a puterii, o cheltuire inutilă a banului public, o„prosteală“ în faţa Europei, ceva lipsit de importanţă sau cea mai mare greșeală a Alianţei. Cum se poate observa, variantele de răspuns par a fi scrise de Putin, via Voronin.

Cu o zi înainte de referendumul din 5 septembrie, site-ul yaza.md a fost suspendat. Tovarășii știu de ce.

Lupu a înfiinţat un site cu ştiri împotriva AIE Site-ul yaza.md a fost înfiinţat de o firmă numită Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited. Ei bine, conform unei agenţii naţionale de știri din Rusia, annews.ru, firma de mai sus a fost înfiinţată în 2006 și aparţine lui Sorin Ovidiu Vântu și lui Marian Ilici Lupu, președintele PDM. Dezvăluirea este șocantă din cel puţin două puncte de vedere. Se confirmă, pe de o parte, că Vântu

lucrează împotriva intereselor Moldovei și, deci, execută ordinele rușilor, iar, pe de altă parte, se confirmă că Marian Lupu a rămas același comunist subordonat lui Voronin și Kremlinului, care sabotează din interior încercarea de scoatere a Moldovei de sub tutela Moscovei.

Dezvăluirea apărută pe site-ul rusesc de știri, annews.ru, este extrem de importantă pentru înţelegerea jocurilor făcute de SOV, alături de Marian Lupu, în Basarabia. Astfel, cei doi au înfiinţat, în 2006, în paradisul fiscal Insulele Virgine Britanice, offshorul Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited, o firmă care controlează mai multe companii specializate în producţia de vinuri din Moldova, dar și societăţi imobiliare din Europa de Est. Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de 300 de milioane de dolari. Firma celor doi are relaţii de afaceri și în România.

Plahotniuc i-a facilitat lui SOV intrarea pe piaţa Moldovei Relaţia Vântu-Lupu are și alte conotaţii. Înţelegem acum filiera pe care Sorin Ovidiu Vântu și-a făcut intrarea pe piaţa massmedia din Moldova, o piaţă controlată de afaceristul Vlad Plahotniuc, sponsorul și susţinătorul lui Voronin și al lui Marian Lupu. Când a fost demarată, oficial, afacerea lui Vântu cu Lupu, acesta din urmă era membru al Partidului Comunist din Moldova și președinte al Parlamentului Republicii Moldova. Deci, al doilea om în

stat. Pe de altă parte, cum se știe, pentru a obţine licenţa și a lansa postul de televiziune Publika TV, la Chișinău, Vântu a obţinut acordul celui care controla mass-media din Moldova, Plahotniuc. Conform materialului apărut pe annews.ru, care citează persoane din managementul Publika TV, afaceristul Plahotniuc a participat personal la castingul pentru recrutarea și selectarea angajaţilor Publika TV. Deoarece, în ultima vreme, problemele financiare ale lui SOV s-au agravat, el ar intenţiona să vândă Publika TV, iar cel interesat de preluare este același Plahotniuc. Postul de televiziune al lui Vântu poate fi, astfel, folosit cu succes în marea operaţiune de intoxicare a opiniei publice din Moldova, alături de celelalte instrumente controlate direct de Plahotniuc, pentru alegerea lui Marian Lupu în funcţia de președinte al Moldovei.

Marian Ilici Lupu şi-a asigurat deja un refugiu pentru bătrâneţe Aceeași sursă mai dezvăluie implicarea politicianului Marian Ilici Lupu într-o afacere imobiliară din Bulgaria, el controlând firma Mirela Real Estate SRL, care are un sediu în cunoscuta staţiune balneoclimaterică bulgărească Sandanski, str. Vassil Kunchev nr. 4. Aici, la poalele munţilor Pirin, informează annews.ru, Lupu deţine 12 hectare de teren în valoare de cel puţin 6 milioane de euro.

Dan BADEA Sursa: curentul.ro

P. S. Redacţia FLUX a solicitat punctul de vedere al Partidului Democrat din Moldova în legătură cu serialul de materiale la acest subiect apărute în România (curentul.ro), Rusia (annews.ru) și Republica Moldova (jurnal.md și omg.md). Responsabilii din cadrul Centrului informaţional-analitic al Partidului Democrat ne-au spus că liderii acestei formaţiuni nu au formulat, deocamdată, nici o declaraţie sau replică vizavi de subiectul abordat în presa de la București, Moscova și Chișinău. Totodată, ni s-au dat asigurări că ni se va expedia la redacţie un Comunicat de presă în cazul în care liderii PD vor găsi oportun să-și formuleze un punct de vedere oficial.

Redacţia FLUX își exprimă disponibilitatea să publice eventualele explicaţii ale conducerii PD sau ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu din București.

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 SEPTEMBRIE 2010

Referendum 2010

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Electoratul a sancţionat aroganţa, tupeul şi prostia politicienilor Politicienii care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană nu au primit, prin invalidarea rezultatelor referendumului din 5 septembrie curent, doar un vot de blam din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ci și au fost sancţionaţi dur pentru aroganţa, cinismul și nesimţirea de care au dat dovadă. Sătui și plini de sine, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare au sfidat electoratul, afișând o siguranţă plină de obrăznicie, și nu au avut nici cea mai mică îndoială asupra faptului că cetăţenii acestei ţări vor proceda exact așa cum le vor indica ei. Șefi mai mici sau mai mari de pe la partide diferite, dar la fel de infatuaţi cu toţii, nu admiteau nici măcar ipotetic posibilitatea eșuării referendumului. „Lăsaţi, le ziceau ei moderatorilor în cadrul dezbaterilor electorale, referendumul va avea loc și va fi unul reprezentativ, cu o prezenţă mult peste 50 la sută.”

Palma pe care a primit-o coaliţia aflată de peste un an la putere este cu atât mai răsunătoare, cu cât acești politicieni, care s-au autointitulat liberali și democraţi, s-au jucat cu legea, luându-și toate măsurile posibile și imposibile de precauţie, bagatelizând însăși ideea de plebiscit, prejudiciind grav valoarea și importanţa acestuia.

O astfel de sfidare și răstălmăcire a legislaţiei, dar și utilizare abuzivă a resurselor administrative, nu și-au permis nici chiar comuniștii, cu care luptă atât de

îndârjit Alianţa. De altfel, „lupta” cu comuniștii rămâne singura raţiune și singurul argument al acestor politicieni de a se afla în treabă. Mai mult decât eterna luptă cu comuniștii, aceștia, s-a văzut, nu prea au cu ce se prezenta în faţa electoratului care i-a propulsat la putere. Astfel că, dacă nu ar fi existat comuniștii, Filat, Lupu, Ghimpu și Urechean ar fi trebuit să-i inventeze.

Dar să revenim la minunile de echilibristică legislativă ale AIE. Codul Electoral a fost ciopârţit și modificat în asemenea hal, încât

referendumul să poată fi validat chiar dacă la acesta ar fi participat doar membrii familiilor fruntașilor partidelor respective. În primul rând, a fost redus, până la o treime din numărul cetăţenilor cu drept de vot, pragul de participare la referendum. A fost admisă păstrarea afișajului electoral stradal în ziua premer-

gătoare referendumului și în ziua desfășurării acestuia. Pentru prima dată, pe listele electorale suplimentare au fost incluse toate categoriile de deţinuţi, inclusiv cei condamnaţi la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă, printre aceștia fiind și deţinuţii condamnaţi pe viaţă. Precizăm că anterior aveau

CELE DOUĂ VALENŢE ALE REFERENDUMULUI DIN 5 SEPTEMBRIE:

Afirmarea electorală a Căii a Treia şi reconfirmarea republicii parlamentare Electoratul moldovean nu-și dorește un regim prezidenţial, aceasta este prima concluzie a rezultatelor referendumului de duminică, 5 septembrie 2010. Oamenii își doresc un regim parlamentar în Republica Moldova. Se poate crea impresia că cei care au organizat sondaje de opinie, susţinând că 50 sau 70 la sută dintre concetăţenii noștri vor revenirea la republica prezidenţială, au minţit nerușinat, au măsluit rezultatele sondajelor în interesul guvernanţilor.

A doua concluzie, nu mai puţin importantă, a plebiscitului de duminică este că alianţa de guvernământ cu cele patru componente ale ei, PLDM, PL, PD, AMN, nu mai reprezintă electoratul moldovenesc. Neparticiparea la referendum este un vot de blam dat de alegători lui Filat, Ghimpu, Lupu și Urechean, întregii guvernări liberale. Deși au pus în funcţiune toată mașinăria propagandistică de stat, deși au aruncat în vânt zeci de milioane de euro, deși au utilizat în mod nedemocratic și abuziv instituţiile mass-media de stat și private, deși au recurs la tot felul de abuzuri și tertipuri legislative, la tot felul de infracţiuni politice, oricum electoratul nu s-a lăsat prostit de guvernanţii liberali, care, doar pentru a se menţine la putere, au încercat să împingă Republica Moldova într-o nouă aventură politică cu urmări imprevizibile. Electoratul a optat pentru republica parlamentară și împotriva guvernării liberale care a demonstrat că este una nedemocratică, autoritară, abuzivă și coruptă.

Guvernanţii liberali – în cădere liberă Să facem puţină matematică. La referendumul de duminică au participat (conform

datelor preliminare, care însă nu au cum să difere în mod esenţial de cele definitive) aproximativ 780 000 de cetăţeni. Dintre aceștia, doar 686 de mii s-au pronunţat în favoarea iniţiativei liberalilor de a amenda Constituţia. Deci, acesta este astăzi electoratul lui Filat, Lupu, Ghimpu și Urechean. În timp ce la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 pentru componentele actualei alianţe de guvernământ au votat aproximativ 808 000 de alegători. Astfel, electoratul lui Filat, Lupu, Ghimpu și Urechean este în scădere cu 122 de mii de alegători. Dacă ţinem cont că aproximativ 14 000 de voturi sunt necesare pentru acumularea unui procent în cadrul alegerilor parlamentare, atunci putem face următoarea constatare: dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, atunci partidele alianţei de guvernământ ar lua cu vreo 8 mandate mai puţin și s-ar pomeni în opoziţie. S-ar putea ca perspectivele lor de a constitui o nouă coaliţie democrat-liberală să fie și mai sumbre dacă ţinem cont de faptul că partidul lui Urechean, după toate probabilităţile, nu va mai accede în Parlament, acumulând mai puţin de 4 la sută.

Comuniştii se îmbată cu apă de ploaie Înfrângerea zdrobitoare a guvernanţilor liberali în cadrul acestui referendum nu semnifică sub nici o formă victoria opoziţiei comuniste. Liderii comuniști se iluzionează gratuit crezând că cele 70 la sută din electorat care nu au participat la referendum constituie votanţii lor. Cea mai mare parte dintre cei care nu s-au prezentat la urne au făcut-o nu pentru că îi iubesc pe comuniști, ci pentru că îi detestă pe liberali, pe cei care au promis să guverneze mai bine decât comuniștii, dar care le-au preluat metodele și practicile autoritare, abuzive și infracţionale. La următoarele alegeri parlamentare anticipate, comuniștii vor acumula 20, cel mult 25 de procente din sufragii. Nu mai mult. Ei nu mai constituie o alternativă pentru guvernarea liberală, așa cum aceasta a demonstrat-o într-un an că nu poate oferi societăţii nimic nou faţă de ceea ce i-au oferit comuniștii în 8 ani de guvernare roșie. Întrebaţi-i pe oamenii de rând, întrebaţi-i pe oamenii de afaceri, pe angajaţii din sectorul privat sau cel bugetar dacă în ultimul an de guvernare „liberală” și „democratică” s-a schimbat măcar ceva în mai bine faţă de

cei 8 ani de guvernare comunistă. Toţi vor răspunde că nimic nu s-a schimbat, că totul a rămas a fi, în cel mai bun caz, la fel de rău, la fel de prost ca și pe timpul comuniștilor.

Prima afirmare electorală a opţiunii Calea a Treia Acum toţi discută despre două categorii ale electoratului care au participat la referendum: cei aproximativ 29 la sută care s-au prezentat la urnele de vot și cei peste 70 la sută de alegători care au boicotat referendumul. Unii se fac a nu observa că mai există o categorie de alegători care au participant la referendum, dar au votat împotriva iniţiativei guvernanţilor de a alege șeful statului în cadrul alegerilor generale, optând pentru republica parlamentară. Și numărul lor este unul impresionant: peste 12 procente dintre cei 30 la sută care au participat la referendum s-au pronunţat „împotrivă”, acestea constituind aproximativ 4 la sută din tot electoratul ţării. Adică, 94 de mii de alegători au urmat îndemnul Partidului Popular Creștin Democrat, au manifestat activism politic și s-a pronunţat împotriva instituirii sistemului prezidenţial autoritar de guvernare, dar și împotriva boicotului la care au chemat comuniștii. Aceste patru procente de alegători constituie nucleul electoral al unui nou curent politic, care trebuie să devină unul dominant, dacă societatea noastră nu mai vrea să fie guvernată și de acum încolo fie de comuniști, fie de liberali, adică dacă dorește să schimbe actuala stare de fapt care durează deja mai bine de 9 ani.

Ar fi nedrept să afirmăm că toţi cei 94 de mii de alegători care au participat la referendum și au votat contra constituie electoratul creștin-democraţilor, tot așa cum este evident că mulţi dintre membrii și simpatizanţii PPCD, care votează constant cu această formaţiune, nu s-au mai ostenit să meargă duminică la vot, dat fiind faptul că oricum urmau să voteze împotrivă. Dar putem afirma cu certitudine că acești peste 90 de mii de alegători care au urmat apelul PPCD nu doresc să mai fie guvernanţi nici de liberali și nici de comuniști. Astfel, referendumul din 5 septembrie are dubla calitate de a fi respins tentativa impunerii unui regim autoritar prezidenţial, dar și de afirmare electorală a Căii a Treia.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

dreptul să participe la vot doar persoanele aflate în arest preventiv și cele condamnate pentru infracţiuni mai puţin grave.

După cum era și de așteptat, cei aflaţi în instituţiile penitenciare au votat în proporţie de aproape 100 de procente. De parcă ar fi avut de ales! Dar uite că tot nu i-a ajutat. Cum nu i-a ajutat nici

faptul că, în disperare de cauză, s-a umblat insistent cu urna de vot prin spitalele din capitală.

Nu le-au adus „votul de aur”, la care reprezentanţii unor partide mai sperau și atunci când referendumul era deja, clar, o cauză pierdută, nici moldovenii din străinătate, pentru care actualii guvernanţi au deschis

45 de secţii suplimentare. Suficienţa și îngâmfarea a învăluit în ceaţă creierii politicienilor care au căzut într-o letargie euforică și au așteptat, relaxaţi, să cadă ploaia de voturi ale recunoștinţei din partea poporului extaziat.

Dar se pare că cetăţenii nu s-au îmbătat cu apă de ploaie și nu au conștientizat predestinaţia mesianică a iluștrilor politicieni, ei fiind atenţi, mai degrabă, la rapacitatea cu care aceștia trudesc la propria bunăstare, la nihilismul legislativ pe care l-au promovat, la ignorarea promisiunilor făcute în cadrul campaniei electorale, la înverșunarea cu care-și promovează aceștia interesele personale și de grup.

Deci, dacă încercăm să tragem niște concluzii cu privire la referendumul din 5 septembrie, constatăm că situaţia este cu atât mai penibilă pentru Alianţă, cu cât nici rezultatul de sub 30 la sută nu poate fi considerat în totalitate un vot conștient, liber exprimat, acordat AIE. Excluzând cele 12% care au votat împotrivă, ceea ce rămâne se constituie, în mare parte, din voturile deţinuţilor, bolnavilor, a funcţionarilor care nu puteau să-și riște locurile de muncă (potrivit datelor sondajului exit-poll efectuat de IRES, 60,3% dintre cei care s-au prezentat la vot sunt angajaţi la stat), a militarilor și studenţilor de la Academia de Poliţie, înco-

lonaţi organizat de superiorii lor și duși la secţiile de votare. De asemenea, mai mulţi studenţi din cadrul unor instituţii de învăţământ superior au afirmat că rectorii le-au cerut să participe la referendum, ameninţându-i că le vor cere să facă dovada prin înscrierile respective în buletinele de identitate. În rest, populaţia nu prea a avut pentru ce ieși la vot. Nici oamenii din satele sinistrate, care, deocamdată, au auzit doar promisiuni de la guvernanţi și au primit pomeni aruncate cu largheţe de unii ca Filat sau Ghimpu, care-și număra teancul de bancnote în faţa camerelor de filmat. Acești oameni necăjiţi ar fi crezut, poate, în bunele intenţii ale guvernanţilor dacă respectivii, atunci când s-au întâmplat inundaţiile, ar fi renunţat, de exemplu, la referendum și nu ar fi aruncat banii care, astăzi este clar, s-au dus aiurea pe apa sâmbetei. Câte case pentru sinistraţii rămași pe drumuri puteau fi ridicate din acești bani? Iar lupta cu comunismul ar fi trebuit începută, de către cei care pretind că guvernează această ţară, cu scoaterea din propriile tărtăcuţe a clișeelor și apucăturilor de foști sau potenţiali nomenclaturiști comuniști, pe care, așa democraţi cum își zic, le-au promovat, exacerbându-le până la absurd.

Ioana FLOREA FLUX

Turkmenizarea Republicii Moldova se amână Eşecul ca succes sau despre conotaţiile geopolitice ale referendumului de duminică „Întreg poporul”, cum a fost flatat de către iniţiatorii referendumului, ne-a surprins din nou cu aritmetica sa originală.

Referendumul constituţional din 5 septembrie a eșuat pe motivul participării insuficiente la vot – 29,05%. Un alt referendum constituţional nu este posibil mai devreme decât peste 2 ani de acum încolo. Cel puţin în următorii 2 ani nu vom avea un președinte „atotnorodnic”, ci unul emanat de Parlament, așa cum sunt și președinţii unor ţări ca Germania, Italia, Grecia, Ungaria, Estonia, Letonia și altele.

cetăţenii (devenite literă de constituţie prin consens naţional) – au avut și au valenţe geopolitice și strategice, cu impact major asupra viitorului Republicii Moldova ca stat european. De aceea, au existat în permanenţă factori externi interesaţi să readucă Republica Moldova în plutonul CSI, înscriind-o din nou în peisajul din care, prin concursuri fericite de împrejurări, reușise să evadeze.

După cum s-a mai dorit compatibilizarea modelului de regim politic din Republica Moldova cu „republica prezidenţială” „moldovenească nistreană”, în eventualitatea unei confederalizări și transnistrizări a ţării.

Altminteri, ar fi fost cumva problematic procesul de înghiţire a Chișinăului de către Tiraspol, sub control și auspicii străine.

Dacă aruncăm o privire pe hartă, observăm că în spaţiul dintre Nistru și Oceanul Pacific nu există nici o republică parlamentară. Toate republicile parlamentare ale continentului sunt situate între Prut

diplomatic acreditat, nu ar avea decât să ratifice, mai devreme sau mai târziu, cele semnate de „atotnorodnicul” președinte. Așa a fost în 1991, când „atotnorodnicul” președinte Snegur a semnat, la Alma Ata, fără consultarea prealabilă a Parlamentului, introducerea Republicii Moldova în CSI. Așa a fost în 1997, când „atotnorodnicul” președinte Lucinschi a semnat Memorandumul de la Odesa privind „statul comun”, staţionarea trupelor străine și celelalte chestiuni anticonstituţionale. Așa a fost în 1998, la Kiev, când același „atotnorodnic” președinte Lucinschi semna un acord de frontieră cu Ucraina prin care ceda 7 porţi-

Mulţi dintre observatorii fenomenului politic de la noi sunt tentaţi să prezinte acest rezultat drept o înfrângere a guvernării și un succes al opoziţiei. Vom aminti aici că au existat trei opţiuni politice vizavi de acest referendum. Două opţiuni au fost radicale, categorice, ireconciliante, fără rest.

AIE și sateliţii săi extraparlamentari au pledat pentru participarea la referendum și votarea PENTRU republica prezidenţială. Totodată, PCRM și sateliţii săi extraparlamentari au pledat pentru boicotarea referendumului. Singura forţă politică ce a avut Rusia Azerbaidjan Kazahstan o poziţie echilibrată, pledând pentru participarea la referendum Tadjikistan Armenia Kârgâzstan și votarea CONTRA republicii prezidenţiale a fost PPCD. Dacă Ucraina Bielorusia Uzbekistan primele două poziţii, cea a AIE și cea a comuniștilor, au fost de conTurkmenistan Moldova junctură, explicabile prin raţiuni egoiste ale jocului politic de moment, poziţia PPCD în favoarea republicii parlamentare este și Oceanul Atlantic, în spaţiul Uniunii uni importante din teritoriul inalienabil al una constantă, alimentată de convingerea Europene. Astfel, opţiunile exprimate la Republicii Moldova (în zonele Naslavcea, fermă că modelul germano-estonian de referendumul constituţional denotă (și) un Cuciurgan, Nișaliu, Palanca, Carabiber, Vulrepublică este mai bun decât cel răsăritean anumit vector de orientare politică externă cănești, Giurgiulești).

Lecţia pe care trebuie să o desprindă și asiatic, paternalist prin definiţie, supus la care aderă populaţia ţării. Alegătorii noștri au demonstrat la 5 septembrie că clasa politică de la noi din cele întâmplate unor evidente tendinţe de alunecare spre autoritarism și despotism. Cazul Turkmenis- Republica Moldova nu este nici Bielorusia la 5 septembrie este dură, dar utilă. Nimeni tanului lui Turkmen-bași este emblematic și prezidenţială a lui Lukașenko, nici Rusia lui și niciodată nu va putea răsturna cu una, cu Putin sau Medvedev, nici Turkmenistanul lui două, nici chiar prin tentative de plebiscitacrestomatic în acest sens.

Părerea noastră este că invalidarea re- Niazov sau Berdimuhamedov și nici Ucraina re, cele 3 mari chestiuni cu implicaţii geopozultatelor referendumului constituţional nu lui Ianukovici. Iar opţiunea euroatlantică litice care au întrunit vreodată CONSENSUL trebuie privită prin prisma politicianismului a fost reconfirmată, oricât s-ar fi străduit politic în Republica Moldova: Republica și prezentat ca un succes al unora împotriva unii, inclusiv cu efort de la București, să ne parlamentară, Dubla cetăţenie, Integritatea teritorială a statului. altora. Succesul este al Republicii Moldova, împingă înapoi în tiparele CSI. Care sunt raţiunile pentru care anumiţi Acum este clar că locul și rolul președincare rămâne și pe mai departe singura republică parlamentară din CSI. Circa trei factori externi și-au dorit succesul refe- telui Republicii Moldova nu se schimbă, sferturi din electoratul nostru nu a admis rendumului de duminică? Este vorba de iar reforma constituţională din anul 2000 alinierea Republicii Moldova la modelul de cel de-al treilea caz (și ultimul) de decizie va trebui dusă până la capăt, astfel încât și republică din toate celelalte state CSI, de consensuală adoptată în istoria Republicii funcţiile sau atribuţiile șefului statului să fie la Bielorusia la Turkmenistan! Republica Moldova – pachetul de legi privind regle- ajustate locului și rolului pe care i-l rezervă Moldova a fost și rămâne cioara albă a CSI, mentarea diferendului transnistrean. Miza Legea Supremă. Parlamentul va trebui să a fost ca un președinte „atotnorodnic”, deci- redevină principala instituţie legislativă și o excepţie fericită.

Amintim în context că cel de-al doilea zând peste capul Legislativului, să semneze reprezentativă a statului și societăţii. Pentru compartiment la care ţara noastră face notă un Acord (Convenţie, Memorandum etc.) de a asigura definitivarea reformei constituţidiscordantă în raport cu tot CSI-ul, ba chiar legalizare a prezenţei militare străine în ţară. onale din 2000 avem însă nevoie de un al în raport cu toate statele ex-sovietice, este E mai simplu, mai puţin costisitor și mai si- patrulea caz de consens naţional și de multă admiterea dublei și multiplei cetăţenii. gur. Iar Parlamentul, unde orice decizie se ia precauţie geopolitică. De ce? Ca să nu admiAceste două elemente distinctive – re- cu discutarea prealabilă și în contradictoriu tem niciodată trukmenizarea acestei ţări. publica parlamentară și admiterea dublei a subiectelor, în prezenţa presei și a corpului Vlad CUBREACOV, FLUX

Cele 10 republici prezidenţiale din CSI

Doar Moldova – republică parlamentară

4

10 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IURIE ROŞCA DESPRE EŞECUL REFERENDUMULUI CONSTITUŢIONAL:

AIE a primit vot de blam din partea alegătorilor Președintele PPCD, Iurie Roșca, a susţinut luni, 6 septembrie, o conferinţă de presă, în cadrul căreia a prezentat poziţia formaţiunii pe care o conduce faţă de eșecul referendumului constituţional din 5 septembrie 2010. Iurie Roșca s-a referit la cauzele care, în opinia sa, au dus la aprofundarea crizei politice în Republica Moldova, accentuând că responsabilitatea pentru situaţia creată le revine, în primul rând, celor patru lideri ai alianţei de guvernământ, care, din cauza unor interese înguste „de tip mafiot”, au aruncat în vânt aproximativ 4 milioane de lei. Totodată, liderul creștin-democrat a criticat instituţiile internaţionale pentru faptul că acestea au rămas indiferente faţă de gravele derapaje antidemocratice pe care le-a comis actuala Putere, pe parcursul ultimului an.

A eşuat tentativa de uzurpare a puterii de stat şi de rămânere la guvernare a AIE Prima constatare evidentă este că poporul Republicii Moldova a exprimat un categoric vot de blam Alianţei pentru Integrare Europeană pentru politica antisocială, antipopulară pe care a promovat-o din momentul în care a uzurpat puterea. Așadar, avem o înfrângere zdrobitoare a AIE. În același timp, s-a confirmat în mod clar și categoric teza pe care a expus-o de nenumărate ori în scris, în cadrul conferinţelor de presă și a dezbaterilor, că referendumul în vederea schimbării articolului 78 al Constituţiei nu este o soluţie de depășire a crizei politice și constituţionale. S-a mai confirmat și un alt adevăr pe care îmi place să-l formulez: tentativa de uzurpare a puterii de stat și de rămânere la guvernare cu orice preţ a AIE a eșuat. Poporul s-a pronunţat contra alegerii directe a președintelui, prin urmare, s-a pronunţat categoric pentru forma de guvernământ republică parlamentară. De azi încolo, nici unul dintre aventurierii politici care au încăput din întâmplare, cu duiumul, în actualul Legislativ nu va mai putea pretinde că alegerea directă a șefului statului ar fi mai democratică sau ar fi dorită de cetăţenii Republicii Moldova.

100 000 de alegători au susţinut mesajul PPCD Aș vrea, de asemenea, să vă atrag atenţia asupra faptului că din cei circa 30 de procente de alegători care s-au prezentat la urnele de vot, circa 12,5% au votat contra modificării acestei formulări constituţionale. Adică circa 100 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au susţinut mesajul Partidului Popular Creștin Democrat, au susţinut Calea a Treia e ieșire din impas.

Vreau să profit de ocazie și sămi exprim sincerele mele mulţumiri, din partea mea și a colegilor mei, tuturor cetăţenilor Republicii Moldova care au urmat îndemnul Partidului Popular Creștin Democrat, au mers la referendum și s-au pronunţat contra acestei iniţiative.

Liderii AIE trebuie să restituie statului 40 de milioane de lei Acum ar mai fi o constatare de ordin general. Republica Moldova a pierdut numai în acest exerciţiu inutil 40 de milioane de lei, bani bugetari. Cred că este cazul să ne adresăm public către conducătorii AIE să fie buni să restituie acești bani în Bugetul de Stat. Ei sunt

patru. Să pună câte 10 milioane de lei fiecare și s-a rezolvat problema. Sau partea leului, poate s-o depună domnul Lupu Marian, care poartă o răspundere specială în acest caz și care a avut obsesia să fie președinte cu orice preţ.

Facem abstracţie de înţelegerile pe care le-au avut cei din coaliţie pentru promovarea lui Lupu în funcţia de șef al statului. Am spuso de sute de ori și vreau să repet: dacă Marian Lupu nu ar fi insistat asupra propriei sale candidaturi, acest referendum nu ar fi avut loc și soluţia ar fi fost identificată în Parlament cu o candidatură de compromis, acceptabilă pentru ambele părţi. Așa cum domnia sa are sponsori destul de consistenţi financiar, n-are decât să contribuie cu mai mulţi bani la achitarea acestei sume în Bugetul de Stat.

Iată că până la urmă s-a ajuns tot la soluţia pe care am formulat-o imediat după eșuarea ultimei tentative de alegere a șefului statului în Parlament. Am înţeles de la colegi că domnul prim-ministru Filat a prins pofta consensului politic și a cooperării parlamentare. Felicitări pentru această lecţie, care ne-a costat 40 de milioane de lei.

Cei 4 infractori politici au paralizat organele statului de drept Eu îmi iau îndrăzneala să susţin că, de fapt, cei patru infractori politici s-au comportat atât de obraznic cu cetăţenii Republicii Moldova, cu legea și cu Constituţia încât au rămas nepedepsiţi pentru tentativa de lovitură de stat din 7 aprilie 2009. Acești „campioni ai democraţiei” au pus mâna pe Procuratură și pe toate organele de anchetă și au paralizat structurile statului de drept, acestea fiind în incapacitate de a investiga onest și obiectiv ce s-a întâmplat la 7 aprilie 2009, cine sunt vinovaţii, cine sunt provocatorii, cine sunt instigatorii, cine a dat foc, cine a distrus clădirile Parlamentului și a Președinţiei, cine a molestat peste 300 de poliţiști nevinovaţi?

Trebuie să remarc cu regret că în această operaţiune de menţinere abuzivă a puterii de stat și de manipulare a opiniei publice și-a adus contribuţia și o anumită parte a presei. Trebuie să remarc un procedeu care s-a utilizat invariabil din 7 aprilie 2009 până în prezent de instituţiile media care susţin actuala guvernare și care au insistat asupra faptului că niște poliţiști bestiali ar fi molestat niște studenţi inocenţi care, vezi Doamne! au vrut să protesteze pentru niște valori europene și democratice.

Apropo, pretextul acelei tentative de lovitură de stat a fost falsificarea alegerilor de către comuniști. Iată că guvernarea AIE își încheie mandatul având control total asupra organelor de anchetă, însă nu a reușit să ne demonstreze cum au fost fraudate

nu a purtat un caracter justiţiar sau de consolidare a independenţei puterii judecătorești și de sporire a capacităţii instituţionale a ei, ci de subordonare în interes mafiot a puterii judecătorești puterii politice.

alegerile anul trecut. Prin urmare, Comisia Nagacevschi, Procuratura Generală, alte instituţii n-au făcut nimic, pentru că dacă făceau ceva ar fi însemnat ca înșiși conducătorii actuali ai Republicii Moldova să-și pună cătușe și să intre de bună voie în camerele de detenţie preventivă pentru a se pune la dispoziţia Justiţiei.

Procuratura Generală, avocatul guvernării şi călăul opoziţiei

Opinia privată sau oficială a unui demnitar internaţional nu substituie Constituţia Republicii Moldova Am asistat pe parcursul acestui an la adaptarea necontenită a Codului Electoral la interesele de clan și de moment ale actualei puteri. Din 1990 și până în prezent, niciodată legislaţia electorală nu a fost ciopârţită într-un asemenea hal. Trebuie să constat cu regret că instituţiile europene, în care am avut atâta încredere, s-au arătat mult sub așteptările noastre.

Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa își are sediul aici. Parlamentul Republicii Moldova este parte a Adunării Parlamentare a OSCE. Consiliul Europei monitorizează Republica Moldova din 1995. Există și doi coraportori din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Republica Moldova este o ţară restanţieră la capitolul instituţii democratice și respectarea drepturilor omului.

Dacă vă amintiţi, în parlamentele precedente, atunci când vreo lege care vizează instituţiile democratice era votată măcar în prima lectură fără avizul prealabil al instituţiilor democratice ale Consiliului Europei, urmau sancţiuni, urmau declaraţii. Imediat venea madam Durrieu cu alţi reprezentanţi ai celorlalte fracţiuni parlamentare din cadrul APCE, se luau măsuri, guvernările anterioare se conformau, uneori cu scârţ, dar se conformau. Atenţionez opinia publică că, de această dată, nici o modificare antidemocratică a legislaţiei electorale nu a avut avizul prealabil, nu a politicienilor de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ci măcar a experţilor în materie de drept și instituţii democratice a CE. Expertizele asupra legislaţiei nu le fac deputaţii APCE și nici măcar secretarul general al CE, care ne amintește foarte bine de alt secretar general de care am avut parte – Leonid Brejnev. Dacă a spus Brejnev – nu mai este nevoie de lege, a spus secretarul general al Consiliului Europei – nu mai este nevoie de câmp constituţional și de supremaţia legii în Republica Moldova. Aţi observat, apropo, că în toate dezbaterile pe care le-am purtat, oponenţii mei din actuala guvernare îmi spuneau: „Domnul Roșca, dar cum îndrăzniţi să ne vorbiţi despre Constituţie dacă însuși secretarul general al Consiliului Europei spune altceva”. Să fie sănătos dânsul, tot respectul, dar opinia privată sau oficială al unui demnitar internaţional nu substituie Constituţia Republicii Moldova.

Un credit de încredere pentru AIE nelimitat şi nemeritat din partea SUA şi UE Din cauza acestui contrast nereușit dintre Partidul Comuniștilor și AIE, Republica Moldova s-a pomenit într-o situaţie foarte delicată: un credit de încredere nelimitat din partea Statelor Unite și a instituţiilor europene, care s-a materializat în resurse financiare consistente, fapt pentru care suntem extrem de recunoscători.

Regret însă că aceste sume s-au dat necondiţionat. Întotdeauna creditarea Republicii Moldova de către Banca Mondială și Fondul Monetar Internaţional sau de către Statele Unite prin diverse proiecte internaţionale s-a făcut condiţionat, condiţia fiind: supremaţia legii, respectarea democraţiei, respectarea drepturilor omului, tranziţia democratică, combaterea corupţiei, combaterea traficului de fiinţe umane, deschiderea de noi locuri de muncă pentru stoparea migraţiei cetăţenilor Republicii Moldova în ţările occidentale. Iată că de această dată, generozitatea prietenilor noștri europeni îi pune într-o situaţie delicată să își reevalueze atitudinea faţă de Republica Moldova și faţă de actorii politici din această ţară. Trebuie să recunosc sincer că personal am purtat nenumărate discuţii cu diplomaţii occidentali acreditaţi la Chișinău în ultimul an, accentuând ideea că ieșirea din impas este una consensuală, și avem nevoie de o autoritate internaţională care să așeze la masa de tratative cele două părţi beligerante și pe care să le oblige delicat, să le îndemne să voteze consensual o reformă minimă în Parlament pentru a debloca situaţia. Din păcate, aceste îndemnuri nu au fost luate în seamă, pretinzându-mi-se, de fiecare dată, că nu este momentul.

Adaptarea necontenită a Codului Electoral la interesele de clan şi de moment ale actualei puteri Câteva elemente noi la Codul Electoral și pe care le-am descoperit ieri. Panotajul electoral stradal a fost ţinut chiar și în ziua alegerilor. Până la acest referendum, panotajul electoral era scos până vineri seara. Dar cea mai gravă chestie este coborârea pragului electoral de validare a alegerilor de la 60 la sută la doar 33%. Aceasta este, de fapt, cea mai gravă chestie. Lucrul acesta s-a făcut cu un fel de aprobare tacită și neoficială din partea unor birocraţi internaţionali. Cred că cei care și-au delegat birocraţii la niveluri atât de înalte, forurile continentale și instituţiile internaţionale, ar trebui să se gândească bine dacă nu cumva oamenii respectivi mănâncă degeaba pâinea contribuabililor ţărilor respective. Pentru că și ei sunt oameni, nu sunt zei, sunt oameni care greșesc și de această

dată au greșit grav.

Instituţiile internaţionale au obligaţia să oprească derapajele antidemocratice De remarcat, totuși, că Republica Moldova, ca membru al unor organizaţii internaţionale, a acceptat varianta de suveranitate limitată. Noi am devenit, din proprie iniţiativă, membri ai Consiliului Europei, în 1995, și ne-am asumat de bună voie angajamente. De aceea, societatea din Republica Moldova ar fi fost în drept să audă vocile mult mai răspicate ale demnitarilor din Consiliul Europei, pe parcursul acestui an și ceva, atunci când se înregistrau derapaje antidemocratice. Să ne imaginăm pentru o secundă că Voronin și PCRM nu ar fi făcut nimic altceva decât să coboare pragul electoral de la 60 la 33 la sută. Vă imaginaţi reacţiile?

Eu mi le imaginez. Și le-am văzut nu o singură dată. Motivul acestei lipse de criticism este foarte clar: PCRM nu vrea să-și schimbe titulatura și, din acest motiv, are o imagine foarte proastă în Occident. Comunismul este repudiat și, în acest caz, contrastul îi avantajează pe cei de la guvernare, care sunt priviţi ca băieţi buni, în raport cu băieţii răi de la PCRM. Mai mult decât atât, cine se uită atent în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova, la compartimentele instituţii democratice și reforme politice și instituţionale veţi vedea cât de clar și expres scrie acolo despre reformele care trebuie făcute.

Primarii şi consilierii sunt nevoiţi să treacă de partea guvernanţilor, pentru a putea supravieţui financiar Revin scurt la două reforme și vă rog să-i întrebaţi pe cei de la guvernare, chiar dacă se vor zborși în direcţia mea și a partidului pe care îl reprezint: de ce nu reformează legislaţia care ţine de Administraţia publică locală? De ce nu descentralizează puterea de stat în Republica Moldova, așa cum ne-am angajat în faţa partenerilor noștri internaţionali? Dacă comu-

niștii nu au avut suficientă voinţă politică, căci trebuie să recunoaștem că nu au avut la acest capitol, și au restabilit relaţii de subordine între puterea locală și cea centrală, de ce în preajma viitoarelor alegeri nu avem această preocupare?

De ce primarii noștri sunt nevoiţi să se vopsească în culorile guvernanţilor? Pentru că, în caz contrar, nu pot supravieţui, au nevoie de bani. Trebuia să se umble la două legi, la Legea privind Bugetul de Stat și la Codul fiscal, pentru descentralizarea finanţelor publice în Republica Moldova. Nu s-a făcut.

Am auzit vreo replică din partea cuiva? Personal am fost foarte atent la toate mesajele din exterior. Nimic. Eu sunt foarte liniștit de criticismul pe care îl formulez, pentru că demnitarii din Republica Moldova și oamenii politici trebuie să fie extrem de respectuoși cu partenerii și prietenii noștri externi, mai ales cu donatorii, dar, în același timp, trebuie să insiste asupra faptului că nu este bine să se vină cu standarde duble. Mie îmi pare foarte rău, dar nu pot să nu constat că, uneori, interesul geopolitic prevalează deasupra dreptului. Și noi ne zbatem ca să contribuim, împreună cu alte partide politice, la consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, democraţie funcţională în care supremaţia legii este valabilă pentru toată lumea, fie că este președinte, prim-ministru, om de rând sau om de afaceri.

Războiul Puterii împotriva Justiţiei are drept scop subordonarea acesteia în interes mafiot A trecut neobservată și o altă situaţie juridică care mă revoltă profund. Membrii Comisiei Electorale Centrale, prin votul din 22 iunie 2005, au devenit inamovibili pe durata mandatului. Acest vot a fost unul solidar al tuturor deputaţilor acelei legislaturi: comuniști, creștin-democraţi, democraţi și cei din AMN. A trecut ceva timp, au venit la putere „democraţii” și au lichidat inamovibilitatea membrilor CEC. De ce? Ca aceștia să depindă de puterea politică.

Să ne amintim că același lucru s-a întâmplat și în legislaţia care ţine de audiovizual. Să ne amintim că aceleași tentative au fost dezlănţuite și împotriva puterii judecătorești, care nu este perfectă, în care există imperfecţiuni. Dar războiul actual al puterii împotriva justiţiei

Regret foarte mult că am consumat un an de zile în așteptări deșarte, sperând că democraţii se vor preocupa nu numai de propriile fotolii, ci și de scoaterea de sub controlul politic al unei instituţii extrem de importante – Procuratura Generală. Din 1995 și până în prezent s-au succedat 6 legislaturi, unele pline, altele parţiale. Și în nici o legislatură, deși am insistat în permanenţă, nu s-a recurs la modificarea statutului și la revederea rolului Procuraturii Generale. De ce? Pentru că tuturor guvernărilor le-a fost convenabil ca Procuratura Generală să fie avocatul guvernării și călăul opoziţiei.

M-aș întreba dacă aţi auzit cumva ca în ultimul an și ceva, cineva dintre demnitarii europeni să fi ridicat această problemă public.

Asta ţinea de voinţa politică a actualilor deputaţi și membri ai Guvernului.

Fiecare dintre cei 4 aventurieri politici spera ca, devenind preşedinte, să controleze Parlamentul, Guvernul, Justiţia, puterea locală şi, mai ales, afacerile Ar fi ideal dacă actuala legislatură, înainte de a fi dizolvată de Mihai Ghimpu, ar modifica articolul 78 al Constituţiei, pentru că există legea care a primit avizul Curţii Constituţionale, în sensul simplificării procedurii de alegere a șefului statului. Doar după aceea Mihai Ghimpu să dea decret de dizolvare a Parlamentului și de anunţare a alegerilor anticipate.

Pentru votarea unei astfel de legi și pentru parcurgerea tuturor etapelor, două săptămâni sunt absolut suficiente. De ce spun acest lucru? Pentru că am observat insistenţa doar într-o singură direcţie. Cei care s-au fript nu mai vor să vadă Parlamentul, nu știu dacă mai vor să se întâlnească cu alegătorii. Dar soluţia trebuie să fie una consensuală. Încă o dată subliniez: Constituţia nu are culoare politică și nici încărcătură ideologică. Este nevoie să se revină la această normă. Revin la propunerile pe care le-am făcut și care se încadrează în logica propunerii făcute de către fracţiunea comuniștilor. În Constituţie avem articolul 78 care prevede posibilitatea de alegeri repetate în patru tentative. Schema cea mai simplă este ca în prima tentativă să fie ales președintele cu 61 de voturi. Dacă nu a fost ales șeful statului, apoi în următoarele tentative să fie ales doar cu 52 de voturi. Așa cum legislaţia, Constituţia nu permit alte modificări constituţionale sau legislative în acest sens în actuala legislatură, eu aș propune ca înainte de a ne angaja în campania electorală pentru alegerile parlamentare și după ce va fi emis decretul de dizolvare a Parlamentului, toate partidele politice să semneze un pact, un angajament de onoare privind modificarea prin consens a câtorva articole defectuoase din Constituţia Republicii Moldova, care să pună capăt odată și pentru totdeauna situaţiilor în care neam pomenit de câteva ori succesiv

din cauza imaturităţii celor care au umblat la prevederile constituţionale. Le enumăr în continuare: În alineatul 1, articolul 98 se spune: că candidatura primului ministru este desemnată prin decret prezidenţial după consultarea prealabilă a fracţiunilor parlamentare. Articolul 98, alineatul 1 este singura explicaţie a faptului că actualii lideri ai componentelor AIE au râvnit funcţia de președinte al Republicii Moldova. Acest articol al Constituţiei menţine verticala puterii în Republica Moldova.

Fiecare dintre cei 4 aventurieri politici spera ca, devenind președinte, să controleze Parlamentul, Guvernul, Justiţia, puterea locală și, mai ales, afacerile. De aia și s-a declanșat războiul oligarhilor. Că nu pot fi doi copreședinţi ai Republicii Moldova, dar numai unul, și acesta să controleze totul, să ne transformăm într-o republică bananieră de tip latino-american, unde 99 la sută din populaţie moare la foame, dar câţiva indivizi sunt milionari și miliardari, care controlează inclusiv o mare parte a presei.

Deci, articolul 98 poate fi modificat foarte simplu și am testat reacţia tuturor politicienilor care au participat în această competiţie pentru referendum. I-am întrebat dacă sunt de acord ca de acum încolo candidatura primului ministru să fie emanaţia majorităţii parlamentare. Toată lumea a spus „da”. Adică, după textul care există în formula actuală a Constituţiei să se adauge „propus de către majoritatea parlamentară”.

Deci, președintele republicii nu emană voinţă politică, ci ia act de voinţa politică a majorităţii parlamentare, indiferent de faptul dacă aceasta constituie un singur partid politic sau zece partide.

Parlamentul nu poate fi omis din joc la modificările permanente ale componenţei Cabinetului de Miniştri Al doilea element fundamental care tentează și a tentat de fiecare dată politicienii mai puţin obișnuiţi să se gândească la edificarea unor construcţii funcţionale și a unui stat de drept, ci la propriul confort de a controla societatea, deci, acest al doilea element este articolul 98, alineat 6, care ţine de remanierile guvernamentale.

Abrogarea acestui articol ar face ca niciodată de acum în colo președintele Republicii Moldova, împreună cu premierul, să nu poată opera remanieri guvernamentale de capul lor, fără participarea Parlamentului. Remanierile guvernamentale trebuie făcute, așa cum se face în democraţiile parlamentare, la propunerea primului ministru și prin conformarea votului parlamentar de 50%+1 de mandate. Adică, dacă un ministru s-a compromis sau nu face faţă situaţiei, primul ministru, care poartă răspunderea politică pentru eficienţa cabinetului său, se prezintă în faţa Parlamentului și cere ca acestui membru al Guvernului să i se exprime vot de neîncredere. După acest vot de neîncredere, tot primul ministru vine cu o altă candidatură și cere confirmarea ei în funcţie. Și Parlamentul, prin votul a 50%+1 de deputaţi confirmă un nou membru al Guvernului. Ar fi logic să fie anume așa: dacă Parlamentul validează prin votul său componenţa Cabinetului de Miniștri, acest Parlament, cea mai importantă instituţie în construcţia statală a unei democraţii, nu poate fi omis din joc la modificările permanente ale componenţei Cabinetului de Miniștri.

XXX

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 SEPTEMBRIE 2010

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

OPINIA ANALIŞTILOR

IGOR BOŢAN:

Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început și mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă, am satisfacţia că s-a prăbușit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate și pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbușit, găsim un șir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniștilor a fost unul eficient.

Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chișinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare și putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale președintelui Ghimpu.

Aşa-zisul război antimafie a avut efect dezgustător pentru alegătorii AIE

Preşedintele trebuie lipsit de dreptul de a dizolva Parlamentul De asemenea, vreau să mă refer la alte două articole care se bat cap în cap și care sunt de prisos în Constituţia Republicii Moldova: articolele 85 și 89. Articolul 85 îi dă dreptul șefului statului să dizolve Parlamentul, în trei situaţii pe care le cunoaștem, iar articolul 89 îi dă dreptul Parlamentului să îl demită pe șeful statului. Republicile parlamentare au două situaţii constituţionale din care ne putem inspira. Constituţia letonă, de pildă, spune că șeful statului, în cazuri excepţionale, poate iniţia referendumuri de dizolvare a Parlamentului. Pentru că Parlamentul este ales de popor și poate fi lipsit de mandate tot de către popor. În cazul în care cetăţenii spun NU, Parlamentul trebuie să continue să-și ducă mandatul mai departe, iar șeful statului este obligat săși dea demisia. Iată acesta este echilibrul puterilor în stat.

Totodată, majoritatea democraţiilor parlamentare nu dau șefului statului dreptul de a dizolva Parlamentul, dar nici Parlamentului nu-i dau dreptul de a demite șeful statului. Logica este simplă: deputaţii îl votează pe șeful statului, însă nu-l pot rechema pe durata mandatului. Anume în asta și constă caracterul democratic al instituţiilor autonome și al echilibrului între puterile din stat. Tot așa cum nici judecătorii nu pot fi rechemaţi. Când un președinte își poate pierde mandatul? Demisie, caz de boală, adică lipsă de capacitate fizică, deces și condamnare penală definitivă. Punct.

Constituţia Republicii Moldova are un articol care spune că, în cazul în care deputaţii constată că șeful statului a încălcat Constituţia, aceștia îl demit cu voturile a 2/3 dintre deputaţi. Nici măcar nu se vorbește de un aviz formal al Curţii Constituţionale. Ambele articole sunt de prisos în Constituţia Republicii Moldova.

Legislaţia actuală îl menţine pe procurorul general pe post de slugă a majorităţii parlamentare Mai sunt două articole, și aici epuizez. Articolul 125, care ţine de statutul și rolul procurorului general, cum se alege acesta și care îi sunt atribuţiile. Să vedeţi cât de „frumos” este formulat acest articol: „Procurorul general este propus de președintele Parlamentului și votat de majoritatea parlamentară”. Prin urmare, nu are nici un fel de stabilitate în funcţie, în fiecare zi poate fi dat afară.

Normal că va fi sluga majorităţii parlamentare și, în primul rând, a președintelui Parlamentului. Iar

procurorii îi sunt subordonaţi ierarhic. Deci, în interiorul Procuraturii tot există o verticală a puterii.

Procurorul nu are autonomie în gestionarea cazurilor și poate să-și piardă mandatul oricând.

Ultimul articol pe care vreau să-l invoc este articolul 64, care ţine de modul de alegere a președintelui Parlamentului, dar, mai ales, de demitere a acestuia. În 1994, a fost comisă această greșeală, la iniţiativa domnului Petru Lucinschi, și spune, nu știu de ce, că președintele Parlamentului se alege prin vot secret, de parcă ar fi vot universal, direct și secret. Este ales cu 50%+1, însă este demis cu 2/3. De ce? Președintele Parlamentului nu este un demnitar mai important decât ceilalţi deputaţi.

El coordonează activitatea Parlamentului, el nu trebuie să conducă nici Aparatul Parlamentului, pentru asta este o persoană tehnică, care se cheamă secretar general al Parlamentului.

Atribuţiile spicherului trebuie trecute în competenţa fracţiunilor parlamentare Spun aceste lucruri pentru că în dezbaterile pe care le-am purtat și în urma a tot ce am urmărit în ultimul an, polemici asupra modificărilor, reformelor etc., niciodată nu am auzit ca cineva din exponenţii Alianţei să se întrebe de ce președintele Parlamentului este singurul demnitar mai important decât ceilalţi 100 de deputaţi, în drept să propună candidatura procurorului general. Cu ce este el mai important, ca drept de iniţiativă în Parlament, decât oricare alt deputat sau fracţiune parlamentară? De ce guvernatorul Băncii Naţionale este numit doar la propunerea președintelui Parlamentului? De ce președintele avocaţilor parlamentari și cel al Curţii de Conturi sunt numiţi pe aceeași formulă? De ce președintele Comisiei naţionale a valorilor mobiliare este numit pe aceeași formulă? Aţi văzut câte scântei au ieșit în Parlament, vizavi de acest subiect. De ce nu s-a propus să fie schimbată legislaţia respectivă, astfel încât, în loc de „președintele Parlamentului”, să se scrie „grupurile parlamentare” sau „fracţiunile parlamentare”? Ele sunt reprezentative, nu președintele Parlamentului, care coordonează, nu conduce. La noi s-a produs o confuzie: avem doi șefi de primrang, președintele republicii și președintele Parlamentului. Dacă nu vom reuși să ne concentrăm asupra acestor aspecte, Republica Moldova va continua să fie o ţară cu deficienţe la capitolul instituţii democratice și buna funcţionare a statului de drept. Nu este vorba de culoare politică sau de reglări de conturi. De aceea, consensul, cooperarea, stabilitatea, compromisul rezonabil, rămân cuvinte de ordine pentru buna funcţionare

a Republicii Moldova și pentru adoptarea unei legislaţii care ţine de reforme politice și instituţionale, nu de aspecte doctrinare.

„Războiul oligarhilor” a fost declanşat de câteva grupări de tip mafiot, care ţinteau funcţia de şef al statului Am văzut cu toţii că, în anul care s-a scurs, actuala guvernare nu a rezolvat nici o problemă economică, nu a reușit să combată, câtuși de puţin, crima economică, corupţia și contrabanda, în special, cea cu ţigări. Nu a reușit să deschidă nici un loc de muncă nou. Nu a reușit să diminueze ritmurile migraţiei cetăţenilor Republicii Moldova pe motive economice. Nu a reușit să stopeze presiunile reprezentanţilor organelor de anchetă împotriva mediului de afaceri, care sunt terorizaţi în continuare de către cei care estorchează bani, arătându-și legitimaţia oamenilor de afaceri, ca aceștia să poată activa.

Mai mult decât atât, spre dezgustul întregii societăţi, câteva grupări de tip mafiot, care ţinteau funcţia de șef al statului, au declanșat „războiul oligarhilor”.

Acest război nu putea să aibă altă ţintă decât distorsionarea imaginii adversarului, pentru că instituţii ale statului de drept care să investigheze aceste cazuri nu există la ora actuală. Ele sunt paralizate de către cei care se află la putere. Așa stând lucrurile, cred că votul de blam exprimat în cadrul referendumului de duminică va pecetlui soarta învingătorilor de ieri și va pregăti, iremediabil, eșecul în cadrul alegerilor parlamentare anticipate a tuturor celor patru componente ale AIE.

Nu ştim cine sunt cei care au ignorat plebiscitul, însă îi putem evalua pe cei care au votat CONTRA Vreau, de asemenea, să fac o precizare în legătură cu poziţia pe care a avut-o Partidul Comuniștilor. Faptul că cetăţenii nu au ieșit la vot nu înseamnă că aceștia sunt, neapărat, adepţii PCRM. Pentru că boicotul nu permite să constatăm, la modul obiectiv, câţi au urmat îndemnul PCRM și câţi au ignorat, pur și simplu, acest referendum, având alte priorităţi, de ordin economic, social etc. Există și varianta că rata de absenteism a fost atât de mare, pentru că însuși referendumul nu a prezentat nici un interes pentru majoritatea covârșitoarea a cetăţenilor Republicii Moldova.

Iată de ce noi considerăm că votul activ este mult mai relevant. Și cele 12,5 procente din numărul participanţilor din circa 30 la sută

reprezintă o valoare extrem de importantă și relevantă. Oamenii au respins manipularea, chiar dacă aceasta s-a făcut masiv, nu doar prin intermediul unor instituţii mass-media, dar și prin mai toate instituţiile de sondare a opiniei publice. Sondală și Păcală, cum spunea autorul unui articol de presă. Tare se mai ofensau sociologii noștri de serviciu când puneam la îndoială exerciţiile lor aritmetice. Aș vrea să le văd feţele șifonate, răvășite și pline de frustrări nu numai ale celor patru lideri politici, dar și ale celor care îi servesc cu instituţii de sondare a opiniei publice, afiliate unor interese oculte, care au și această faţadă politică.

Sper ca cei care se mai află încă la putere să facă un gest patriotic şi să evite pe viitor astfel de crize Acestea au fost constatările și aprecierile pe care am vrut să vi le fac și sper din toată inima că, cel puţin, pe ultima sută de metri, cei care deţin provizoriu puterea în Republica Moldova să facă un gest patriotic și să invite la dialog PCRM, să se așeze la o masă de dialog, nu de tratative, ca după război, și să găsească soluţia optimă pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, pentru a fi evitate astfel de crize în viitor. Și dacă articolul 78 va fi modificat, în sensul simplificării modalităţii de alegere a șefului statului, iar printr-un pact naţional, printr-un angajament de onoare al tuturor concurenţilor electorali, vom modifica, imediat după încheierea campaniei electorale, și celelalte articole despre care am vorbit, printr-un larg consens parlamentar, în acest caz putem considera că această lecţie amară, care s-a declanșat la 7 aprilie și s-a încheiat la 5 septembrie, a fost utilă nu doar societăţii, dar și clasei politice. Astfel încât Constituţia să permită buna funcţionare și cooperare între instituţiile democratice, să asigure la modul real separaţia puterilor în stat și să pună capăt verticalei puterii și instabilităţii politice. Este o lecţie amară, regretabilă, costisitoare, însă trebuie să cădem de acord că a greși e omenește și este cazul să-și adune atâta voinţă cât le-a mai rămas celor din AIE să întindă o mână de parteneri Partidului Comuniștilor pentru a modifica Constituţia.

Este singurul gest care ar putea să-i reabiliteze măcar parţial pe cei patru aventurieri în faţa opiniei publice, dar și în faţa partenerilor noștri occidentali. Îmi imaginez cam cum se simt diplomaţii care urmăresc nervos știrile și aș vrea foarte mult să cred că și dânșii își vor face datoria să îi îndemne la spirit rezonabil pe cei care se află astăzi la guvernare.

Consemnare: Nicolae FEDERIUC, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Un alt lucru foarte important: simplul fapt că vor exista alegeri prezidenţiale i-a certat rău pe liderii Alianţei. Pe de o parte, Vladimir Filat, iar pe de altă, parte Marian Lupu, care s-au și văzut, în visele lor, președinţi aleși de întregul popor. Ei au fost atrași într-un război politic necruţător care a dezgustat o mare parte din alegătorii Alianţei. Mă refer la scandalul antimafie care a început pe 29 iulie, adică la exact un an de la schimbarea puterii în Republica Moldova. Cei care au declanșat acest scandal au recunoscut că se urmărește să i se dea o lovitură unuia dintre liderii AIE. Vladimir Filat a infirmat că ar sta în spatele acestui război, însă acest lucru nu l-a scutit de pericolul care a urmat – aruncarea tomahawk-ului din partea susţinătorilor lui Marian Lupu împotriva sa. Consider că această situaţie a avut un efect dezgustător pentru o parte a alegătorilor AIE.

După ce au primit o lovitură în plină figură, liderii AIE nu ştiu să se apere Acum aflăm lucruri foarte interesante, și după eșuarea referendumului, care era prezentat drept singura soluţie de depășire a crizei, observăm totuși că nu este singura soluţie. A fost doar o mimare, un vicleșug. Parlamentul putea fi dizolvat și fără acest referendum, lucru pe care îl confirmă chiar ei. Dacă-i așa, comuniștii vor avea o triplă satisfacţie. În primul rând,

pentru că boicotul lor a fost eficient, că au demonstrat că acest referendum este inutil și că Parlamentul va fi dizolvat în termenul care le convine.

Alianţa este demoralizată, liderii ei sunt certaţi Alianţa este demoralizată, liderii ei sunt certaţi. Pe mine mă miră faptul că liderii Alianţei, după ce au primit o lovitură în plină figură, nu știu să se apere sau, cel puţin, să insiste de ochii lumii pe ideea că au avut dreptate, să continue lupta, să zică că de vină sunt comuniștii care au boicotat, că nu există soluţii în situaţia creată etc. Nici acest lucru nu-l pot face, pentru că au asigurat Occidentul că vor dizolva Parlamentul în toamnă, or, ei erau încrezători că referendumul va fi unul pozitiv pentru ei. Acum trebuie să se ţină de cuvânt.

Situaţia lor este destul de proastă. Desigur, printre ei sunt și oameni luptători, să sperăm că vor genera idei prin care vor menţine, cel puţin, pentru publicul larg, interesul pentru un spectacol politic de mare efervescenţă. Măcar atât să avem din toată această situaţie.

Am fost la referendum, însă am votat CONTRA Personal sunt un adept ferm al republicii parlamentare. Am fost la acest referendum pentru că reprezint o asociaţie pentru democraţie participativă și nu-mi puteam permite să nu particip la acest plebiscit. Și am votat CONTRA, atât împotriva Alianţei, cât și împotriva Partidului Comuniștilor.

Comuniștii au chemat la boicot, însă eu am mers la referendum. Am ignorat boicotul lor. Liderii Alianţei m-au invitat să votez PENTRU, iar eu am votat CONTRA, pentru că eu nu sunt de acord ca președintele să fie ales prin vot direct, ţinând cont de cultura noastră politică. În al doilea rând, eu am fost împotriva acestui referendum și mi-am expus punctul de vedere împotriva acestuia, până în momentul în care Parlamentul a adoptat decizia. După ce a fost luată această decizie, mi-am spus: sunt un cetăţean loial, nu-l voi critica în perioada campaniei ca să nu-l prejudiciez într-un anumit fel. Am considerat acest referendum inutil, dar dacă tot se organizează, am să particip și am să votez împotrivă.

Nu am coordonat opinia mea cu PPCD-ul, însă dacă au coincis, foarte bine.

Consider că PPCD este un partid cu istorie, care are întotdeauna un punct de vedere original și pentru asta îl respect.

PCRM are şansa să revină la guvernare În situaţia care s-a creat se prefigurează două scenarii. În primul caz, dacă Alianţa nu este demoralizată complet, cel puţin Mihai Ghimpu trebuie să se ţină de cuvânt, el a spus că, în cazul în care referendumul eșuează, el nu dizolvă Parlamentul și așteaptă să fie soluţionată problema privind modificarea articolului 78 din Constituţie, iar alegerile să aibă loc în primăvara anului viitor. Asta a declarat anterior. Acum însă, probabil și la presiunea unor oameni din interiorul PL, spune că acesta a fost un simplu joc politic. Lucru care, în opinia mea, nu se potrivește pentru un om politic care pretinde că spune doar adevărul.

Cea de-a doua cale este cea pe care liderii AIE au enunţat-o deja: triplă satisfacţie pentru PCRM, dizolvarea Parlamentului, alegeri parlamentare anticipate în noiembrie, convocarea noii componenţe a Parlamentului, modificarea articolului 78 din Constituţie de către noua componenţă în baza proiectelor depuse în mai și alegerea șefului statului de către Parlamentul nou-ales către sfârșitul lunii decembrie. Însă acest scenariu oferă avantaje enorme PCRM, care, în această situaţie, este câștigător, inclusiv moral, și cred eu că va reveni la guvernare, devenind principala forţă politică din Republica Moldova. Ţinând cont de comportamentul liderilor AIE, alte scenarii nu văd. Au fost aroganţi, s-au văzut deja cu coroana pe cap și cu sceptrul în mână.

Asta este cultura noastră și îmi pare rău să o spun. Au venit în prim-plan oameni tineri. Vorbeam despre venirea noii generaţii în politică. Constatăm însă că aceștia nu sunt cu nimic mai buni decât cei care au fost. Aceleași ambiţii, recurgeri la tot felul de vicleșuguri… Uitaţi-vă cum au finanţat campania electorală: aceeași metodă, prin bani gheaţă depuși de persoane fizice, fără să se știe care sunt sursele. Cu ce sunt mai buni ei? Sau uitaţi-vă la panourile electorale. Este vorba de referendum, dar ei își promovează propriile candidaturi pentru funcţia de președinte. În afară de aceasta, ne-au minţit că referendumul este singura soluţie. Acum însă recunosc că nu a fost singura. În acest caz, de ce a fost nevoie de acest spectacol?

Mai mult decât atât, acest referendum a fost nociv, nu doar inutil, atât pentru ei, cât și pentru Alianţă. Aceasta este gândire strategică?

ARCADIE BARBĂROŞIE:

Liderii AIE s-au manifestat într-un mod egoist, promovându-şi propria imagine Când ne-am uitat peste rezultatele sondajelor, multă lume era sigură că referendumul va avea loc și că, în mod sigur, va fi aprobată modificarea articolului 78 de Constituţie. Dacă analizezi însă atent rezultatele sondajului, înţelegi de ce ele nu s-au adeverit.

Cred că factorul principal care a provocat absenteismul a fost boicotul Partidului Comuniștilor.

Electoratul comuniștilor este unul disciplinat și a urmat întocmai cererea PCRM de a nu participa la referendum. Acesta este factorul de bază. Desigur, este important totuși să vedem în ce măsură electoratul comuniștilor nu a participat la plebiscit.

Iniţiatorii referendumului nu au avut un mesaj comun Alt motiv important care a condus la acest rezultat îl constituie faptul că partidele din cadrul Alianţei, dar și din afara acesteia, au promovat în campania pentru referendum nu atât necesitatea participării la plebiscit, cât imaginea partidelor, având în vizor alegerile parlamentare anticipate și prezidenţiale. Dacă e să analizăm mai atent, vedem foarte multe panouri cu imaginile liderilor, a formaţiunilor politice cu diverse slogane: președinte

puternic, onest etc. În consecinţă, multă lume se întreba: dar pentru cine votăm totuși?

Cred că destul de mulţi oameni nu prea înţelegeau ce se cere de la ei, mai ales că este primul referendum constituţional din Republica Moldova.

Un alt element important, în opinia mea, este și faptul că multă lume zicea că referendumul va avea loc și va fi validat, ceea ce a avut un impact psihologic asupra alegătorilor care șiau zis: lasă că se va trece și fără mine. Multă lume nu a venit la referendum, considerând că rezultatele lui sunt și așa cunoscute. Nu s-a ţinut cont de o altă condiţie foarte importantă, și anume pragul de validare.

Un alt factor care a condus la acest eșec l-a constituit faptul că Alianţa nu a venit cu un mesaj comun la acest referendum. Încă o dată partidele au procedat într-un mod destul de egoist, promovându-și imaginea în perspectiva alegerilor viitoare, folosind inclusiv resursele puse la dispoziţie de către stat. Probabil că le va fi o lecţie pentru viitoarele referendumuri, dacă vor mai avea loc. Aceste partide ar fi trebuit să vină cu un mesaj comun și să cheme împreună lumea să participe.

Vreau să accentuez că la acest referendum, societatea civilă nu a fost admisă, deși are un rol important în ceea ce privește participarea la scrutin. Și în alte campanii electorale societatea civilă nu opta pentru un partid sau altul, însă chema la participare. Acum însă, CEC-ul le-a interzis ONG-urilor să se implice.

AIE va fi acuzată că a cheltuit foarte mulţi bani în zadar Eșecul acestui referendum reprezintă un eșec al democraţiei în Republica Moldova și va fi interpretat și ca un eșec al AIE. Cred, de asemenea, că este inclusiv un eșec al Partidului Comuniștilor. Nu sunt sigur că PCRM și-a dorit cu adevărat nevalidarea referendumului. Însă, dacă e să privim lucrurile obiectiv, comuniștii au de câștigat. Pentru că acum mesajele lor vor fi: noi am propus să modificăm Constituţia în Parlament, însă Alianţa nu a dorit, iar, în consecinţă, s-au cheltuit foarte mulţi bani în zadar. De aceea, PCRM ar putea înregistra o anumită creștere.

Referendumul era o soluţie pentru depășirea crizei constituţionale și mă tem că varianta pe care o propune domnul Voronin de modificare a Constituţiei în Parlament o să eșueze. Și vom intra într-un nou cerc vicios al crizei politice.

Personal optez pentru republică parlamentară, iar în această privinţă sunt un susţinător al PPCD Aș vrea însă să menţionez că personal optez pentru republică parlamentară, iar în această

privinţă sunt un susţinător al PPCD. Consider că acesta este cel mai bun model pentru Republica Moldova. Însă acest lucru nu are nimic în comun cu referendumul. De ce? Cu același succes, Constituţia putea fi modificată în Parlament și să se treacă la un model de republică prezidenţială. În Parlament, nu la referendum.

Plebiscitul nu are nimic în comun cu republica parlamentară și prezidenţială. În afara de aceasta, alegerea directă a președintelui nu înseamnă neapărat republică prezidenţială. Republică prezidenţială înseamnă competenţe foarte mari ale președintelui. Spre exemplu, președintele este șeful Executivului, el formează Guvernul, el este și prim-ministru. Aceasta este republică prezidenţială. Or, modelul nostru, dacă ar fi fost validat referendumul, adică dacă președintele ar fi fost ales direct de către cetăţeni, am fi rămas oricum într-un model semiprezidenţial. În Austria, de exemplu, președintele este ales direct. Dumneavoastră știţi cum îl cheamă pe președintele Austriei? Nici eu nu știu. Pentru că el nu apare. El are rolul de mediator între diferite forţe politice. Anume de asta am avea nevoie și noi.

Or, modificările de mai departe ale Constituţiei vor putea consolida sistemul prezidenţial sau, dimpotrivă, pe cel parlamentar.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

6

10 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Referendum 2010

BOGDAN ŢÂRDEA:

Se întrezăreşte un nou război politic Rezultatul referendumului de duminică a răsturnat toate așteptările politologilor.

Nici cei mai pesimiști dintre analiștii politici nu credeau că la referendum vor participa mai puţin de 40 la sută din electorat. Sondajele elaborate de IMAS, de Asociaţia Sociologilor și Demografilor acreditau, în general, participare de peste 60-65 la sută, dintre care peste 80 la sută voturi erau prezentate ca fiind în favoarea alegerii directe a șefului statului. Iată însă că situaţia s-a inversat.

Ce am obţinut în urma acestui rezultat? Partidele din cadrul AIE, care au coborât pragul pentru validarea referendumului de la 60% la 33%, nu au acumulat nici măcar numărul de voturi pe care le are Alianţa ca structură politico-parlamentară. Deci, întrun fel, acest vot al electoratului va fi folosit și interpretat de către opoziţie ca fiind un vot de blam al alegătorilor dat partidelor din cadrul Alianţei.

Pe de altă parte, aceste partide, în special PCRM și PSD și, într-o măsură mai mică, PPCD, ar putea spune că, iată, 70 la sută din populaţie au subscris apelurilor de a nu participa la referendum sau de a vota contra și că procentul respectiv îl reprezintă susţinătorii acestor partide. Vorbesc, în special, de PCRM și PSD. Deci, situaţia pentru AIE este astăzi tristă de tot, fiindcă referendumul era planificat ca un instrument de distrugere și compromitere a PCRM, de decapitare, dacă vreţi, a Partidului Comuniștilor. Or, prin referendum PCRM era lipsit de posibilitatea de a avea un candidat viabil la funcţia de președinte. Iată însă că acest referendum s-a întors împotriva AIE. Acum șansele, practic, s-au egalat. Nu mai avem favoriţi la prezidenţiale și avem partide care vor participa doar la campania pentru parlamentare.

Situaţia este complicată pentru AIE și din considerentul că, în cazul în care dizolvă acum Parlamentul, se prezintă cu un capital de imagine redus în raport cu partidele de opoziţie. Dacă dizolvă Parlamentul în primăvară, cum și-ar dori Mihai Ghimpu și Serafim Urechean, inflaţia și preţurile la gaz, tarifele majorate vor lovi foarte puternic, în special, în PLDM. Deci, cum nu dai, situaţia este complicată pentru ei.

Mă tem că și europenii se pot răzgândi sau, cel puţin, vor medita mai mult timp dacă este cazul să ofere acele granturi și credite, promise într-o situaţie de incertitudine și instabilitate politică. Situaţia este foarte complicată și îmi este greu să spun cu ce se va finaliza. Este clar însă că fricţiunile în cadrul AIE vor crește și se întrezărește un nou război politic.

Cred că singura situaţie viabilă de ieșire din criza în care s-a ajuns este modificarea articolului 78 din Constituţie, în varianta propusă de comuniști. Or, comuniștii nu sunt proști să meargă pe varianta Alianţei, pentru că i-ar oferi avantajul candidatului puternic la funcţia de președinte. Altă soluţie, în opinia mea, astăzi nu există.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Georgia va deveni republică parlamentară Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a introdus în Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă, proiectul unei noi Constituţii. Principalele elemente distinctive ale proiectului în raport cu actuala constituţie a Georgiei constă în limitarea drastică a competenţelor președintelui și transmiterea acestora către Parlament și Guvern.

Proiectul noii Legi fundamentale a Georgiei a fost elaborat de către Comisia de Stat pentru

Reforma Constituţională, organism ad-hoc format din 47 de membri. Președintele comisiei, Autandil Demetrașvili, a declarat pentru presă că „principalul element de noutate constă în redistribuirea competenţelor organelor centrale ale puterii de stat. Dacă până în prezent președintele era figura dominantă în sistemul puterii de stat, în noul proiect al Constituţiei atribuţiile acestuia se transferă către Guvern și Parlament. În proiectul noii Constituţii predomină elementele republicii parlamentare”.

Potrivit noului proiect al Constituţiei georgiene, șeful ramurii executive a puterii centrale de stat va fi primul ministru, al cărui candidatură va fi propusă de către partidul care va acumula majoritatea la alegerile parla-

mentare sau de către o coaliţie de partide care vor deţine majoritatea în Legislativ. Dreptul de a iniţia demiterea guvernului le va reveni, de asemenea, deputaţilor.

Președintele republicii nu va mai avea nici un fel de competenţe în procesul de formare și instalare a guvernului. Șeful statului rămâne figură reprezentativă în raporturile cu alte state și își va păstra, pe lângă unele funcţii simbolice, calitatea de Comandant suprem. Ministrul Apărării nu se va afla în subordinea președintelui republicii.

Totodată, șeful statului, în calitatea sa de Comandant suprem, va conduce Comandamentul Unit al Forţelor Militare doar pe timp de război.

La 19 iulie anul curent, Comisia a adoptat proiectul cu

44 de voturi „pro” și 3 „contra”.

Proiectul fusese avizat de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) la 5 iulie 2010, urmând ca reprezentanţii Comisiei de la Veneţia să mai ia o dată cunoștinţă, în zilele de 16-17 septembrie curent, la Tbilisi, de proiectul ameliorat al Constituţiei georgiene.

Vicepreședintele Legislativului Georgiei, Mihail Maciavariani, a declarat pentru presă că dezbaterile parlamentare pe marginea proiectului noii Constituţii vor demara în partea a doua a lunii septembrie.

Noua Constituţie urmează a fi adoptată cu voturile a cel puţin 2/3 dintre deputaţi, ceea ce reprezintă 101 voturi dintr-un total de 150. Mișcarea Naţională Unită, partidul președintelui

Mihail Saakașvili, care a câștigat alegerile în mai 2008, dispune de 119 mandate în Parlamentul de la Tbilisi. În cazul adoptării, noua Constituţie va intra în vigoare în anul 2013.

Un alt stat ex-sovietic care a iniţiat anul acesta procedurile de trecere la regimul politic parlamentar este Kârgâzstanul.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

EUROPARLAMENTAR ROMÂN:

Băsescu are o abordare greşită faţă de Republica Moldova Europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan, a vorbit în plenul Parlamentului European despre recentul referendum eșuat din Republica Moldova, pe tema modificării Constituţiei. Cătălin Ivan a atras atenţia că acest moment nu trebuie interpretat ca o victorie a comuniștilor, iar susţinerea căii spre integrare europeană a Republicii Moldova trebuie să continue. Moldova nu trebuie să revină în zona de influenţă a comuniștilor, iar politica de susţinere a integrării sale europene trebuie făcută mai inteligent decât a făcut-o Traian Băsescu până acum.

“Republica Moldova este într-o criză politică prelungită. Referendumul de duminică ar fi putut pune capăt acestei crize și ar fi putut ușura drumul Republicii Moldova spre Europa. În ciuda acestui fapt, este riscant, și totodată, fals ca eșuarea referendumului să fie considerată un succes al comuniștilor moldoveni. Acest moment este doar o sincopă care trebuie depășită rapid”, a afirmat Cătălin Ivan.

Eurodeputatul PSD a subliniat necesitatea ca Republica Moldova să fie susţinută pe mai departe de către Uniunea Europeană, în drumul său spre modernizare.

Cătălin Ivan consideră că este o greșeală abordarea pe care președintele României, Traian Băsescu, a adoptat-o în ceea ce privește Republi-

ca Moldova. Acesta atrage atenţia că abordarea respectivă nu crește, ci periclitează șansele Republicii Moldova pentru o integrare cât mai rapidă în familia europeană.

“Traian Băsescu nu este în stare să facă politică externă pentru România, dar s-a apucat să facă politică externă pentru Republica Moldova.

O face greșit, cu rezultate proaste și cu riscul de a compromite dialogul din prezent. Eșecul previzibil al acestei linii poate duce la creșterea scepticismului în plan european faţă de includerea Republicii Moldova în proiectul european”, a susţinut Cătălin Ivan.

Acesta a amintit că Traian Băsescu și-a mai asumat cândva o linie particulară în ceea ce privește Republica Moldova, oferind sprijin unui lider po-

litic comunist și unei formaţiuni politice a căror acţiuni au trădat, în final, idealul moldovenilor privind apropierea de UE. În opinia lui Cătălin Ivan, eșecul de atunci era previzibil, doar Băsescu refuzând să îl vadă. Acest risc este prezent și acum.

“Uniunea Europeană trebuie să strângă relaţiile cu Republica Moldova, iar Republica Moldova trebuie să strângă relaţiile cu Uniunea Europeană. Sunt sigur că politicienii de peste Prut înţeleg riscul de a avea încredere totală într-un politician care nu este băgat în seamă în nici o cancelarie europeană și care a eșuat major în propria ţară”, a încheiat europarlamentarul social-democrat.

Sursa: Flacăra Iaşului

REFERENDUMUL DIN 5 SEPTEMBRIE. REVISTA PRESEI DIN BUCUREŞTI

Marele mit al bunei guvernări Filat s-a spulberat Voronin nu a câştigat, Filat şi Lupu au pierdut

Publicaţia „Ziua veche” din București titrează la 6 septembrie: „Voronin nu a câștigat, Filat și Lupu au pierdut”. Autorul articolului, Ion Petrescu, scrie, între altele: „Vlad Filat și Marian Lupu sunt marii perdanţi ai referendumului de duminică. Filat, pentru că a mizat pe ceea ce indica ultimul sondaj de opinie, realizat în Republica Moldova, respectiv situarea sa pe primul loc în ierarhia simpatiilor exprimate pentru posibilii candidaţi la președinţia statului. A neglijat impresia negativă, creată de decizia sa, anunţată la revenirea de la Bruxelles, de a nu se crea o structură comună, la nivelul AIE, pentru coordonarea eforturilor partidelor componente în campania vizând victoria dorită în referendumul de duminică, 5 septembrie a.c. Nu a luat în calcul nici reacţiile tacite ale alegătorilor faţă de divergenţele sale publice cu ceilalţi trei lideri ai alianţei electorale. Ultima dintre acestea fiind ordinul dat de el, ca premier, ministrului Apărării, ca soldaţii să nu participe la distribuirea ajutoarelor materiale furnizate de România. Fiind prezent la locul unde coletele venite din dreapta Prutului erau împărţite celor care au fost afectaţi de ultimele inundaţii, Mihai Ghimpu a telefonat aceluiași ministru și i-a atras atenţia să execute ordinul său, în calitate de Comandant suprem al Armatei. Știrea a fost imediat preluată de presa de la Chișinău”. În continuare, editorialistul de la „Ziua veche” susţine că: „Marele mit spulberat de majoritatea absolută a celor care nu au participat la referendum este acela al bunei guvernări realizate de Vlad Filat și partidul său. Practic, tânărul premier a ieșit cu o imagine ciuruită și o credibilitate pusă sub semnul întrebării nu doar la Bruxelles, ci și la Beijing și București.

Popularitatea lui Lupu, invalidată dur de referendum Alt mit făcut ţăndări este acela promovat de Marian Lupu, care postase pe blogul său informaţia că peste 40% dintre cetăţenii cu drept de vot

consideră că Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să aibă un singur candidat la Președinţie, acela fiind evident el. O popularitate imaginară, invalidată dur de rezultatele referendumului”. „Observatori avizaţi de peste Prut afirmă, abia acum, că partidele conduse de Serafim Urecheanu și Mihai Ghimpu doar au mimat implicarea în campania pentru referendum. Ceea ce sugerează o dorinţă implicită de a bara drumul lui Vlad Filat spre scaunul prezidenţial, care a dat semnale publice că AIE a devenit pentru el doar o trambulină pasageră de propulsare în funcţia supremă, nu generatoarea și susţinătoarea unui program comun de schimbare în bine a Republicii Moldova.

Vladimir Voronin – contrar celor clamate în presa furioasă și dezamăgită de la Chișinău – știe că nu a câștigat nimic, deoarece nu a fost o majoritate pro-PCRM, ci una împotriva vedetismului unora dintre liderii AIE și a lipsei unor rezultate concrete pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor de rând, asanarea vieţii politice interne și combaterea eficientă a corupţiei. Învingătorul recunoscut al referendumului de duminică este Mihai Ghimpu, care va conduce și în perioada următoare Republica Moldova, devenind, de facto, interlocutorul obligatoriu atât pentru coechipierii din AIE, cât și pentru liderul comunist.

Până și ambasadorul american la Chișinău va fi nevoit să îl repoziţioneze pe Vlad Filat de pe locul întâi al simpatiilor stabilite peste Ocean, pe unul ulterior președintelui actual, care are acum șanse sporite de a poposi la Casa Albă.

Cei care au decis eșecul referendumului sunt tinerii rămași în Basarabia și conaţionalii care muncesc în Occident. Ambele categorii de alegători au înţeles că un vot majoritar pentru schimbarea procedurii de alegere a președintelui ar fi condus la un șef de stat cu un limbaj aidoma lui Obama, dar deprinderi similare cu ale lui Putin”, își încheie analiza editorialistul publicaţiei „Ziua veche”.

Divergenţele din interiorul AIE au invalidat referendumul „Adevărul” a găzduit un material

al jurnalistei Alina Vasile, „Eșec al referendumului pentru ieșirea dintr-o lungă criză politică”, în care aceasta susţine: „Invalidarea referendumului antrenează o dizolvare a Parlamentului și convocarea de noi alegeri legislative anticipate. Potrivit lui Filat, eșecul se explică nu numai prin boicotul alegătorilor comuniști, dar și prin „divergenţele” din interiorul coaliţiei liberal-democratice. Manifestaţiile și confruntările din aprilie 2009 contra victoriei la alegerile legislative a Partidului Comunist, la putere din 2001, au condus la un impas politic, urmat de noi alegeri anticipate în iulie 2009, câștigate de această dată de o coaliţie de partide proeuropene. Aceasta din urmă, care a eșuat să facă să fie ales în Parlament candidatul său la Președinţie, a contat pe referendum, pentru a ieși din impasul constituţional”.

Rezultatele referendumului, dezgustător de şocante

Ziarul „Cotidianul” din București inserează, de asemenea, un material la temă, al jurnalistului Răzvan Ciubotaru, „Primul referendum din istoria Republicii Moldova, invalidat”, citând un analist din Chișinău: „Este un eșec de calcul - tot orașul, toată ţara a fost împânzită cu imaginile liderilor AIE. Ce a fost asta? Este referendum, nu alegeri prezidenţiale”, comentează analistul politic Anatol Ţăranu, citat de Jurnal de Chișinău. „Sunt niște rezultate dezgustător de șocante, pentru că s-a așteptat o prezenţă ridicată la vot, luând în considerare că este un eveniment fără precedent în Republica Moldova”, spune și analistul Viorel Cibotaru, citat de „Cotidianul”. În continuare, publicaţia bucureșteană notează că: „Rezultatul referendumului contrazice însă optimismul premierului” și că: „Serafim Urechean a declarat că lupta internă pentru putere sporește posibilitatea revenirii comuniștilor la putere”, adăugând că: „Înfrângerea AIE la referendum a fost prevăzută de liderul comu-

nist Vladimir Voronin. El s-a declarat pregătit să voteze pentru reducerea majorităţii necesare pentru alegerea președintelui în Parlament până la 52 de voturi, faţă de 61 în acest moment”.

Referindu-se la modul în care au votat moldovenii de peste hotare, „Cotidianul” consemnează: „La deschiderea secţiilor de votare de la Moscova, mai mulţi poliţiști ruși se aflau în apropierea acesteia, notează cu „îngrijorare deosebită” un raport al AIE, citat de Știrea Zilei. Același fapt a fost constatat și la secţiile de votare din Atena și Madrid. Experţi moldoveni sugerează însă că prezenţa forţelor de ordine a fost solicitată de reprezentanţii birourilor de votare. În Italia, în majoritatea secţiilor de votare, în loc de urne de vot transparente au fost folosite cutii de carton”.

Rezultatele referendumului, o dovadă clară a incapacităţii Guvernului şi a majorităţii parlamentare de a mobiliza electoratul într-o problemă crucială Și „România liberă” abordează, în ediţia sa electronică, subiectul referendumului din Republica Moldova, publicând sinteza unui interviu cu titlul „Confuzia post-referendum ar putea da posibilitatea Moscovei să influenţeze politica de la Chișinău”, acordat luni agenţiei naţionale de știri Agerpres de către analistului politic Cristian Pârvulescu. „Nu se mai poate pune problema unor alegeri prezidenţiale pentru că referendumul a fost invalidat. Ca urmare, toată această situaţie va duce la o confuzie foarte mare pe plan politic și va da, probabil, posibilitatea Moscovei să influenţeze în mai mare măsură politica de la Chișinău decât a putut să o facă în ultimul an”, a susţinut Pârvulescu.

Analistul politic de la București crede, totodată, că prezenţa redusă la vot la

referendumul din Moldova este o dovadă clară a incapacităţii Guvernului și a majorităţii actuale de la Chișinău de a mobiliza electoratul într-o problemă considerată crucială. „Este evident că presiunile realizate de Rusia în ultimele săptămâni au avut din acest punct de vedere un rezultat.

Fără să putem vorbi de un succes al comuniștilor moldoveni, putem constata că ei sunt avantajaţi de rezultatul referendumului”, a mai afirmat Pârvulescu.

Eşecul referendumului fragilizează poziţia AIE, cu atât mai mult cu cât se menţine la putere pe temeiuri legale îndoielnice „România liberă” publică, de asemenea, o analiză la temă a jurnalistului Crisian Câmpeanu, titrând: „Alianţa pentru Integrare Europeană, aproape de sfârșit. Cum pășește Moldova spre Moscova”. Cristian Câmpeanu este de părere că „Invalidarea referendumului privind alegerea prin vot direct a președintelui torpilează șansele europene ale Republicii Moldova, ameninţă funcţionarea democratică a ţării și consolidează poziţia comuniștilor. Ceea ce trebuia să fie o victorie de parcurs s-a dovedit un dezastru pentru partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE)”. Jurnalistul de la „România liberă” notează că: „Eșecul referendumului fragilizează poziţia AIE, cu atât mai mult cu cât se menţine la putere pe temeiuri legale îndoielnice”. „Dacă dorește să își menţină certificatul de democrat proeuropean, președintele interimar Mihai Ghimpu nu mai poate perpetua actuala stare de blocaj constituţional în care totul se negociază în Parlament și va fi nevoit să dizolve Legislativul și să convoace anticipate. Altfel, porţile europene se vor închide pentru Moldova”, susţine Cristian Câmpeanu, care concluzionează: „Dacă AIE se destramă, Moscova câștigă”.

„Ziuaonline” face o proprie trecere în revistă a presei internaţionale despre referendumul din Republica Moldova. Astfel, potrivit acestei ediţii electronice, canalul de televiziune CNN a precizat că actuala Constituţie prevede alegerea președintelui cu cel puţin 60% din voturile parlamentarilor. Pentru validarea referendumului ar fi fost nevoie de o participare la vot a o treime dintre alegători, or, rata de participare a fost, duminică, de numai 29%. Referendumul a fost convocat de actuala coaliţie aflată la guvernare, pentru a depăși blocajul înregistrat la alegerea președintelui în Parlament.

Corupţia este endemică, justiţia, securitatea statului şi poliţia sunt politizate, iar presa tinde să se plieze pe linia celor care sunt la putere E d i ţia electronică E u r Ac t i v notează că rezultatul referendumului de duminică este o lovitură pentru alianţa aflată la guvernare, care vedea în referendum o modalitate de a pune capăt paraliziei politice, și o victorie

pentru opoziţia comunistă, care chemase la boicotarea votului.

Moldova, precizează EurActiv, este o ţară cu 3,5 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, și are de 20 de ani un conflict nerezolvat în Transnistria, aflându-se în relaţii proaste cu Rusia, care îi furnizează majoritatea necesarului de petrol și gaz. Salariul mediu este de 270 de dolari pe lună și peste 430 000 de moldoveni lucrează în străinătate pentru a-și sprijini familiile lăsate acasă. UE spune că Moldova are nevoie de reforme majore pentru a se alătura blocului european. Corupţia este endemică, justiţia, securitatea statului și poliţia sunt politizate, iar presa tinde să se plieze pe linia celor care sunt la putere, scrie EurActiv.

BBC notează că referendumul constituţional din Moldova nu a reușit să treacă, din cauza ratei mici de participare la vot a electoratului.

Euronews a relatat că referendumul ce trebuia să determine cum își alege Moldova președintele va fi

declarat invalid, din cauza ratei mici de participare la vot. Totodată, Euronews a notat că sondajele de opinie indicau un vot nefavorabil actualului sistem, în ciuda apelurilor la boicot ale comuniștilor.

FLUX EDI|IA DE VINERI

10 SEPTEMBRIE 2010

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

AIE a dezlănţuit un nou atac împotriva lui Iurie Roşca În ajunul preconizatelor alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova, puterea de la Chișinău reia ameninţările și persecuţiile îndreptate împotriva opoziţiei creștin-democrate și a liderului ei, Iurie Roșca.

Alo, Procuratura! În numele Revoluţiei de la 7 Aprilie, AIE a decis: Iurie Roșca este dușmanul poporului. Procuratura Generală să-i fabrice de urgenţă dosare penale!

La nevoie, reluaţi-le și pe cele fabricate de comuniști.

Lupu, Urechean şi Filat recunosc că i-au ordonat Procuraturii Generale să-i fabrice un nou dosar penal lui Iurie Roşca În ediţia de vineri, 3 septembrie 2010, ziarul proguvernamental „Timpul” publică o pretinsă investigaţie privind cazul planificării tentativei de asasinare a lui Iurie Roșca din noiembrie 2008, în care, printre bănuiţi, au fost identificaţi de anchetă și câţiva adversari politici înverșunaţi ai liderului creștin-democrat: Serafim Urechean, Valeriu Pasat și Ion Pleșca, pe care Iurie Roșca i-a acuzat, în nenumărate rânduri, că ar fi corupţi și s-ar afla la interferenţa politicului cu lumea interlopă. Nu vom repovesti acest caz scandalos, care s-a produs acum doi ani și despre care FLUX a scris cu lux de amănunte, ne vom referi doar la afirmaţiile pe care le fac decidenţii de la Procuratura Generală cu referire la dosar. De fapt, aceștia recurg la noi ameninţări la adresa liderului PPCD, încercând prin această metodă să-i intimideze pe membrii și simpatizanţii acestei formaţiuni politice de opoziţie. Astfel, șeful Secţiei urmărire penală pe cazuri excepţionale a Procuraturii Generale, Cornel Bratunov, face următoarea declaraţie în publicaţia „Timpul”: „Încă nu știm cu certitudine dacă acest killer a existat sau a fost o înscenare. Așteptăm rezultatele unor comisii rogatorii din Rusia, după care vom decide dacă reluăm sau nu dosarul. Dacă se va stabili că mărturiile dlui Roșca au fost false, vom porni o urmărire penală în privinţa sa”. Deci, procurorul Bratunov afirmă că Iurie Roșca, cel împotriva căruia, potrivit constatărilor Procuraturii Generale și ale poliţiei de acum doi ani, se pregătea un atentat, ar urma să fie tras la răspundere penală dacă aceste constatări nu vor fi confirmate astăzi de aceeași procuratură.

Iurie Roşca, „vinovat” pentru că nu a fost asasinat Este un caz ieșit din comun.

Unde s-a mai văzut ca ţinta unui asasinat sau, să admitem pentru moment, presupusa ţintă a

acestui atentat să fie trasă la răspunde penală? Pentru ce? Pentru că asasinii nu și-au dus treaba până la capăt? Pentru că procurorii au lăsat acest caz baltă, nedorind să-l elucideze, astfel ca vinovaţii să fie identificaţi și trași la răspunde? Sau poate pentru că poliţia și procuratura au mers pe o pistă falsă, conștient, adică din rea-credinţă sau din lipsă de profesionism, până la urmă nu contează? Oricare ar fi răspunsul, Iurie Roșca nu poartă nici o vină.

Orice persoană cu o minimă pregătire în materie de drept penal înţelege că este vorba de o răfuială politică îndreptată împotriva președintelui PPCD. Să reamintim doar că în dupăamiaza zilei de 20 noiembrie 2008, Iurie Roșca a fost contactat, în repetate rânduri, la telefon de un necunoscut. Respectivul, presupusul asasin, l-a informat că a fost tocmit să-l ucidă, însă renunţă la respectiva misiune din motive care nu depind de victimă. Killerul a precizat însă că la Chișinău urmează să vină o altă echipă de la Moscova, menită să-l lichideze pe Iurie Roșca, iar asasinatul este planificat pentru data de 22 noiembrie, în pre-

ziua celui de-al XI-lea Congres al PPCD. În același timp, asasinul i-a cerut lui Iurie Roșca să meargă în apartamentul închiriat de pe bulevardul Moscovei, unde acesta urma să găsească dovezi care probează tentativa de asasinat. De asemenea, liderul PPCD a fost somat să fie discret și să pregătească o anumită sumă de bani, drept recompensă pentru faptul că a rămas în viaţă.

Iurie Roșca nu a făcut nimic altceva decât să informeze Procuratura Generală și poliţia despre apelul telefonic primit de la acest presupus killer și atât. În rest, Procuratura Generală și poliţia au instrumentat probele la dosar: au mers la apartamentul de pe bulevardul Moscovei, au găsit arma și scrisoarea lăsată de cel care a susţinut la telefon că a fost angajat să-l asasineze pe Iurie Roșca, ancheta a descifrat convorbirile telefonice și a constatat că presupusul asasin a mai discutat la telefon cu Urechean, Pleșca și Pasat.

Ancheta și nu Iurie Roșca a constatat că în acest caz sunt implicaţi Urechean, Pleșca și Pasat! Iurie Roșca nici nu avea cum să-i pună pe aceștia sub

acuzare. Este adevărat că, solicitat de presă, liderul creștin-democrat a comentat concluziile la care a ajuns ancheta și a admis că cei trei ar putea fi interesaţi de lichidarea sa fizică. Să nu uităm că aceștia au fost implicaţi anterior în scandaluri monstruoase de corupţie, de crimă organizată, iar ex-securistul numărul 1, Pasat, și în unul ce ţine de înaltă trădare de stat. Mai mult, faptul că cineva a admis că anumite persoane, care mai sunt bănuite și apoi chiar acuzate și de Procuratură, ar putea fi interesate de lichidarea sa fizică nu poate servi drept pretext pentru punerea respectivei persoane sub învinuire penală.

Să menţionăm că ceea ce a constatat ancheta a fost confirmat, cel puţin, parţial, de unul dintre cei bănuiţi că ar fi comandat asasinatul. Solicitat de jurnaliști, Ion Pleșca a admis că a discutat cu presupusul killer, doar că ar fi vorbit altceva decât planificarea unui asasinat împotriva lui Roșca.

Lupu, Filat şi Urechean îl ameninţă pe Iurie Roşca din studioul Pro TV Ziarul „Timpul” a publicat ameninţările procurorului Bratunov la adresa lui Iurie Roșca

înaintea desfășurării referendumului din 5 septembrie. Este evident că acest procuror a făcut respectivele declaraţii ca urmare a indicaţiilor pe care le-au dat guvernanţii, liderii componentelor AIE. Dar iată că după ce s-a aflat că alianţa de guvernământ a înregistrat un eșec zdrobitor în cadrul plebiscitului din 5 septembrie, liderii AIE, furioși pe toţi cei care s-au opus acestei iniţiate de instaurare a unui regim autoritar în Republica Moldova, inclusiv pe creștin-democratul Iurie Roșca, au recurs ei înșiși la ameninţări împotriva președintelui PPCD. Iată un fragment din discuţia purtată de 3 dintre capii AIE în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău de luni, 6 septembrie 2010, a doua zi după referendum: „Marian Lupu: - Acum 2 ani, a fost un deputat, care iese la rampă acum, și a învinuit alţi deputaţi de tentativă de omor. Despre Iurie Roșca este vorba. Atunci, în viaţa politică și personală constau niște interese politice mai deghizate, trebuie să fie văzute. Chiar astăzi am discutat acest subiect și am ajuns la o concluzie: că timp de o lună de zile, în loc să se vorbească despre referendum, or asta a fost o lovitură foarte puternică, am ajuns la rezultatele de ieri. Subtilităţile trebuie să le vedem.

Vladimir Filat: - Fiindcă am fost și eu vizat direct în diverse situaţii, nu doar prin Cartea Verde, dar și cu dosare, deposedări, de o presiune pe care și domnul Urechean a simţit-o, nu este simplu. Și poate

datorită faptului că am trecut prin acest malaxor, dacă doriţi, eu niciodată nu o să intervin în situaţii în care instituţii ale statului, cu abilităţi foarte concrete, trebuie să-și facă meseria. Or, pentru mine, fără să fie cu supărare, atunci când o parte implicată susţine că Filat nu este implicat, asta înseamnă că eu am procedat absolut corect. În continuare îmi menţin poziţia, la care ţin foarte mult, că la noi, în Republica Moldova, construim un stat de drept, un stat în care legea trebuie să fie cea care ia decizii, sau judecă, și în acest sens avem instituţii. Or, funcţiile pe care le deţinem și eu, și domnul Ghimpu nu ne permit să ne implicăm în atare procese. Dar putem cere instituţiilor respective să-și facă meseria. Eu acest lucru l-am făcut în prima zi. Pe mine mă deranjează că emoţiile predomină și au fost reacţii foarte rapide: au apărut diferiţi consilieri, cu aprecieri și atacuri…

Serafim Urechean: - Eu nu înţeleg cu ce ocazii, eu trebuia să dau careva aprecieri unor aberaţii.

Eu am trecut prin multe încercări în patru ani, mai ales de la 2005 până la 2009, am fost numai de 50 de ori la Procuratură și în judecată, cu diferite dosare intentate la comanda tovarășului Voronin și eu, niciodată nu-mi voi permite să-l învinui pe cineva neavând argumente și, în general, verdictul îl poate pune numai judecata”.

Iată că Marian Lupu face legătură directă între Iurie Roșca, dosarul penal din 2008, și eșecul suferit de AIE în cadrul referendumului. Lupu și-a adus aminte de cazul atentatului planificat împotriva lui Roșca și insistă ca

Capii Alianţei atacă, în loc să se pocăiască Continuare din pag. 1

Aici aș vrea să fac o atenţionare, nu știu exact pentru cine, poate chiar pentru Procuratura Generală. Tot în cadrul unui talk-show de luni seara, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a afirmat, cu referire la comuniști: „Eu le-am mai zis o dată (în aprilie 2009 – n.n.) să nu se grăbească să triumfe și să bea șampanie!..”. Ne amintim bine că atunci, după acest avertisment, a urmat devastarea Parlamentului și Președinţiei. Ce o fi având în vedere acum domnul Filat?

Președintele interimar Mihai Ghimpu a mai avut o revelaţie – pragul de participare a fost prea mare!

Practica europeană nu prevede acest prag, a spus el. Urmând logica lui Ghimpu, dacă s-ar fi recurs la eliminarea totală a pragului de validare, ar fi fost suficienţi trei alegători ca să le iasă pasienţa celor patru: unul să voteze PENTRU, altul – ÎMPOTRIVĂ, iar cel de-al treilea să boicoteze și atunci referendumul ar fi avut succes.

Pierduţi în libertate Capii Alianţei s-au îmbăţoșat, au devenit duri și agresivi doar atunci când au început să-i caute pe cei vinovaţi de eșuarea referendumului. Cu aere de mentori ei i-au pus la punct pe moderatorii talkshow-urilor la care au participat in corpore luni, 6 septembrie, indicându-le ce întrebări ar trebui să pună, când să vorbească și când să-și ţină gura, în ce consecutivitate să se desfășoare emisiunea. În general, ar trebui remarcată prestaţia lamentabilă a moderatorului emisiunii „Politica în direct” de la Moldova 1, care le-a tot cântat în strună celor patru păuni umflaţi în pene și nici nu a îndrăznit să le pună vreo întrebare incomodă sau să le riposteze acestora când a fost cazul. Astfel, vedem că televiziunea publică rămâne în continuare obedientă potentaţilor zilei, dar și timorată în faţa celor aflaţi la putere, așa cum a fost, de fapt, întotdeauna. Și încă un moment, aproape hilar, pe care l-a remarcat mai multă lume în ziua de 5 septembrie. În timp ce alte televiziuni informau, oră de oră, despre desfășurarea referendumului și era clar deja că acesta se îndreaptă spre un eșec inevitabil, televiziunea naţională îi dădea zor cu concertele, ca să nu streseze guvernarea, probabil. Mi-am amintit atunci de niște vremuri mai veci, când mai murea câte un conducător sovietic și toată lumea își dădea seama că a murit, pentru că televiziunea centrală de la Moscova transmitea muzică simfonică, dar oficial nimeni nu se grăbea să anunţe decesul. Dincolo de glume, moderatorul de la Moldova 1 era dator să reacţioneze, mai ales că acesta vine dintr-o organizaţie care veghează la independenţa presei.

Reacţia moderatorului era obligatorie, pentru că premierul Vladimir Filat are impresia că ne-a dat prea multă libertate și, potrivit lui, „ne-am pierdut în această libertate deplină”. Acum mă grăbesc să scriu aceste rânduri, pentru că s-ar putea să nu le mai pot scrie într-un proxim viitor, deoarece premierul a ameninţat cu luarea unor decizii, inclusiv și în Parlament (corect – inclusiv în Parlament, domnule Filat, dar și domnule Lupu), până la începerea campaniei electorale, vis-a-vis de modul în care presa își exercită dreptul de a informa liber cetăţeanul. El a promis chiar sancţionarea celor care nu vor informa corect opinia publică, corect însemnând, de fapt, favorabil guvernanţilor. Bravul apărător al presei independente nu a avut nimic de reproșat în legătură cu aceasta, doar s-a interesat dacă deciziile respective vor viza numai Codul electoral sau și alte acte normative. Tot Filat s-a

AIE nu are ce-şi reproşa

arătat nemulţumit de faptul că presa își permite să întrebe guvernanţii de ce nu au făcut cutare sau cutare lucru, adică îi arată pe aceștia într-o postură mai puţin favorabilă. El le-a sugerat ziariștilor că ar fi cazul să scoată în evidenţă partea pozitivă a lucrurilor. De asemenea, în opinia lui Filat, presa nu s-a implicat suficient în campania de promovare a referendumului, deci o parte din vina pentru eșuarea acestuia i-ar reveni anume presei.

Mai mult, Ghimpu și Urechean au declarat, fără echivoc, că vina pentru invalidarea rezultatelor referendumului o poartă, în mare măsură, televiziunea publică, pentru că nu i-a arătat suficient de des pe cei patru la televizor. De altfel, aceasta este o „tragedie personală” mai veche a interimarului, care s-ar vrea arătat la televizor 24 de ore din 24, iar cei de la Moldova 1 nu-i urmăresc și nu-i reflectă, cu suficientă perseverenţă, activitatea prezidenţială. De aceea, președintele este uneori trist și abătut. În general, impresia este că unele instituţii media se poartă cu acești politicieni care au ieșit pleoștiţi rău de tot din aventura lor iresponsabilă și costisitoare (dar care, iată, au și apucat prăjina, trecând iute la atac), așa cum te porţi cu un copil care și-a udat un pic pantalonii, dar îl menajezi și nu-i spui nimic, pentru că de emoţie i-ar uda și mai tare.

Referendumul a eşuat din cauza poporului, a comuniştilor şi a sondajelor Dar să dăm lista completă a celor care au pus pe brânci referendumul și, astfel, au dat cu piciorul în propria fericire. Sigur că, după cum am mai spus, marele perdant, dar și marele vinovat este poporul, care nu a înţeles ce șansă istorică i se oferă, nu a dat dovadă de patriotism și de suficientă dragoste pentru cei patru conducători. Principala vină a electoratului este că nu s-a comportat așa cum au indicat sondajele în care guvernanţii au avut toată încrederea. Deci, și sondajele sunt de vină. Însă Urechean, generos cum este, ar fi gata să treacă cu vederea această greșeală impardonabilă a alegătorilor, dacă aceștia își vor presăra cenușă pe creștet și-i vor da mai multe voturi la alegerile viitoare. Și – culmea cinismului! – liderul AMN a constatat cu nonșalanţă că poporul a ratat șansa de a economisi niște bani.

De asemenea, vinovaţi sunt și comuniștii, care și-au argumentat mai bine poziţia antireferendum în faţa alegătorilor și au ieșit cu un mesaj mai clar și mai explicit. Precizez, nu este concluzia mea, ci a șefilor partidelor care au fost puse la respect de către electorat.

În concluzie, liderii AIE nu prea au ce-și reproșa, pentru că au fost identificaţi destui vinovaţi pentru referendumul ratat. Mai mult, Filat a afirmat că referendumul a fost o acţiune necesară. El a reușit să demonstreze „pe interior și pe exterior, la nivel de act al guvernării” reușita organizării unui „scrutin electoral” în premieră. Frumoasă exprimare! Acum mă gândesc că poate referendumul ar fi avut o șansă, dacă unii lideri ai Alianţei nu s-ar fi complăcut în utilizarea unui limbaj afectat, lipsit de fond și de sens, pentru a părea, probabil, mai sofisticaţi și mai inteligenţi. În general, preţiozitatea este ceea ce-i unește pe cei doi aspiranţi rataţi la Președinţie, Lupu și Filat, care, de la un timp, se întrec în tot felul de elucubraţii stilistice. Nu comentez, doar citez: „Primul reproș este calitatea actului nostru…” (de la Lupu citire). Și o ultimă observaţie cu privire la emisiunea „În profunzime” din seara zilei de luni, 6 septembrie, la care au participat capii coaliţiei care ne guvernează. Impozantul democrat Marian Lupu a frizat pe alocuri indecenţa atunci când i se adresa, cu inconfundabilul său accent dâmboviţean, delicatei prezentatoare de la PRO TV: „Nu te uita cu atâta mirare la mine!”. Ziarista se minuna sincer, probabil, de năstrușniciile debitate de Lupu, așa cum s-a mirat și eternul candidat la Președinţie de festa pe care i-a jucat-o electoratul. No comment și citez în continuare: „Lorena, îţi spun eu, ascultă-mă, te rog … Tu te uiţi cu așa mirare, cu ochi mari și naivi, dar nu ești așa…”

Mă ţin de cuvânt și nu comentez.

Ioana FLOREA, FLUX

ancheta să revină la el, de data aceasta împotriva lui Roșca, ca represalii pentru rezultatul plebiscitului din 5 septembrie 2010.

Același lucru îl face și premierul Filat. Deși pretinde în mod fariseic că el nu dă indicaţii Procuraturii Generale și Justiţiei, premierul, totuși, fără ca să-și dea seama, recunoaște că a făcut acest lucru. „Or, funcţiile pe care le deţinem și eu, și domnul Ghimpu nu ne permit să ne implicăm în atare procese. Dar putem cere instituţiilor respective să-și facă meseria. Eu acest lucru l-am făcut în prima zi”, spune primul ministru. Și are dreptate, pentru că la puţin timp după instalarea de către AIE a noii conduceri a Procuraturii Generale (la propunerea lui Mihai Ghimpu, dar prin votul aceluiași Ghimpu, dar și Filat, Lupu și Urechean), această instituţie a început persecuţiile împotriva lui Iurie Roșca.

Procuratura liberală perpetuează practicile abuzive ale procuraturii comuniste Să ne amintim că la sfârșitul lui 2009 – începutul lui 2010, Procuratura Generală a redeschis două dosare penale care au fost intentate împotriva președintelui PPCD, Iurie Roșca, de către regimul lui Vladimir Voronin încă în timpul amplelor manifestaţii anticomuniste, organizate de

creștin-democraţi în 2002. Procuratura Generală sub guvernarea AIE a reluat falsul fabricat de Procuratura Generală sub guvernarea PCRM precum că în 2002, în timpul unor altercaţii dintre protestatarii anticomuniști și reprezentanţii forţelor de ordine, Iurie Roșca ar fi maltratat 3 poliţiști (într-un caz - 2 poliţiști, iar în altul - 1).

Îngrijoraţi de creşterea ponderii electorale a opoziţiei creştindemocrate, guvernanţii recurg la persecuţii împotriva lui Iurie Roşca Este de așteptat că, la fel cum s-a întâmplat în prima perioadă a guvernării comuniste din anii 2001-2005, actuala guvernare liberală să declanșeze cu o și mai mare înverșunare persecuţiile împotriva creștin-democraţilor și a liderului lor Iurie Roșca.

Explicaţia reluării acţiunilor abuzive ale puterii împotriva creștindemocraţilor este creșterea ponderii electorale a PPCD: în cadrul referendumului din 5 septembrie 2010, aproximativ 100 000 de votanţi au răspuns apelului creștin-democraţilor, votând împotriva regimului prezidenţial de guvernare și pronunţându-se în susţinerea republicii parlamentare.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Voturi poleite cu aur UE a suportat costuri exorbitante pentru fiecare vot al moldovenilor de peste hotare Faţă de cele 34 de secţii de votare care au existat la ultimele alegeri parlamentare, autorităţile competente ale statului au decis să deschidă suplimentar altele 45, astfel încât, la referendumul constituţional din 5 septembrie, cetăţenii moldoveni aflaţi în afara ţării și-au putut exprima opţiunea în 79 de secţii de votare. După cum s-a anunţat oficial, Guvernul urma să aloce suplimentar 120 000 de euro sau echivalentul a 1 886 400 de lei pentru organizarea celor 45 de noi secţii de votare. Primul ministru a anunţat că cei 120 000 de euro urmau să fie donaţi de către Comisia Europeană, ca partener de dezvoltare al Republicii Moldova.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Comisia Electorală Centrală, la 5 septembrie, la cele 79 de secţii de votare de peste hotare au votat 19 709 persoane.

Dincolo de cheltuielile bugetare aferente plebiscitului din 5 septembrie, Uniunea Europeană a avut implicaţii financiare substanţiale privind cele 79 de secţii de votare din afara Republicii Moldova. Uniunea Europeană implementează, în parteneriat cu Consiliul Europei, „Programul pentru susţinerea democraţiei în Republica Moldova”. Prin intermediul acestui program finanţat de Comisia Europeană cu 4 000 000 de euro (echivalentul a 62 880 000 de lei) și destinat a se derula până în iulie 2011, au fost suportate cheltuielile pentru monitorizarea referendumului peste hotare. Programul are doi beneficiari. Aceștia sunt organizaţiile neguvernamentale „Promo-Lex”, ca principal beneficiar, și „Moștenitorii”, ca auxiliar.

Un simplu calcul făcut pe fiecare vot ne demonstrează că banii europeni destinaţi organizării și monitorizării plebiscitului din 5 septembrie, în cazul celor 19 709 de votanţi moldoveni de peste hotare, este net disproporţionat faţă de cheltuielile suportate pentru aceleași scopuri în ţară, unde au votat 783 241 de alegători.

Amintim că, potrivit datelor neoficiale vehiculate de presă, referendumul din 5 septembrie ar fi costat circa 40 de milioane de lei, sumă reprezentând aproximativ 2,5 milioane de euro.

FLUX

8

10 SEPTEMBRIE 2010

Patriarhia Română dezaprobă propunerea legislativă privind legalizarea prostituţiei BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează: Pe temeiul Sfintei Scripturi, a învăţăturii Sfinţilor Părinţi și în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod, Patriarhia Română dezaprobă iniţiativa legislativă a domnului deputat Silviu Prigoană privind legalizarea prostituţiei, pe care o consideră un atentat la demnitatea persoanei umane, la instituţia sacră a familiei și la moralitatea publică.

Patriarhia Română își menţine poziţia, exprimată public în repetate rânduri (a se vedea comunicatele de presă postate pe site-ul oficial www.patriarhia.ro din 12 martie și 23 septembrie 2009), conform căreia legiferarea prostituţiei nu rezolvă o problemă socială gravă, ci, dimpotrivă, amplifică fenomenul sub forma unei sclavii motivate financiar. În același timp, legalizarea prostituţiei intensifică degradarea morală a societăţii, contribuie la proliferarea diferitelor boli și la creșterea numărului divorţurilor, iar femeilor prinse în această sclavie li se afectează iremediabil sănătatea psihică și fizică, precum și demnitatea socială.

Tocmai pentru aceste motive, prostituţia este interzisă prin lege în multe ţări europene și în majoritatea statelor federale ale SUA. În plus, Patriarhia Română reamintește faptul că România a ratificat în anul 1955 Convenţia ONU privind “Suprimarea Traficului de Persoane și a Exploatării prostituării altora” prin care ţara noastră se obligă să nu legalizeze prostituţia.

Orice demers legislativ trebuie să aibă ca scop apărarea demnităţii persoanei și a familiei, promovarea valorilor sociale și a binelui comun, iar nu adâncirea crizei morale care a generat în parte criza economică la nivel internaţional.

Având convingerea că poziţia Patriarhiei Române este împărtășită de cele mai multe confesiuni creștine și instituţii din România care apără demnitatea persoanei și a familiei, le îndemnăm să se exprime public pentru respingerea unui demers legislativ dăunător vieţii spirituale, morale și sociale a poporului român.

Clasamentul euro/cap locuitor în Europa

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică După eșuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas șocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% și chiar mai mult.

Eroarea este una ieșită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un șir de explicaţii pentru a se disculpa. Vor spune că sondajele au fost realizate cu mult timp înainte de referendum, și între timp, electoratul și-a schimbat predispoziţia sau că cei care au fost chestionaţi de sociologi au fost nesinceri. Explicaţia ar putea fi însă alta: respectivii sociologi au fost implicaţi într-o acţiune masivă de manipulare a opiniei publice care a presupus și măsluirea rezultatelor sondajelor privind participarea alegătorilor la alegerile din 5 septembrie.

Dar sondajele privind participarea la referendum, contrafăcute în favoarea guvernanţilor, care oricum nu i-au salvat de la un eșec politic și electoral răsunător, nu mai prezintă nici un interes. Deja sunt o filă întoarsă.

Acum mult mai interesantă este o altă pretinsă investigaţie sociologică care vizează referendumul din 5 septembrie 2010, mai ales că aceasta urmează să alimenteze cu materie primă noi falsuri și manipulări electorale în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare anticipate. Este vorba de un Exit-Poll realizat chiar în ziua referendumului la ieșirea alegătorilor din secţiile de votare de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie. Această făcătură sociologică a fost efectuată, potrivit IRES, pe un eșantion de 9 832 de persoa-

ne, la 133 de secţii de votare din municipiul Chișinău. Marja de eroare declarată de organizatorii sondajului ar fi ±1,0%.

Sondajul prezintă cum s-au împărţit opţiunile electoratului de diferite categorii: etnie, sex, studii, ocupaţie, venituri etc. Până aici toate clare și, probabil, corecte. Cum însă s-a trecut la un alt set de categorii, și anume „partide politice” și „simpatizanţii acestora”, distribuţia voturilor este nu doar stranie, ci chiar fantasmagorică. Să vezi și să nu crezi.

Este de necrezut și total neștiinţific faptul că în cadrul unuia și aceluiași tabel din respectivul sondaj pentru anumiţi subiecţi cifrele variază în limitele erorii declarate de 1%, pe când pentru alţi subiecţi s-a calculat cu o abatere incredibilă de aproape 30%.

Republica Moldova – coada Europei

Dar să trecem la „matematica” acestei făcături sociologice.

Conform datelor cu caracter metodologic, în total, în cadrul Exit-Pollului au fost intervievate 9 832 de persoane la ieșirea de la urnele de vot. Dintre acestea, 90,12% (sau 8 660 de persoane) au votat „Pentru”, iar 9,88% (sau 972 de persoane) au votat „Contra”.

Dintre cei 8 660 de alegători care au votat „Pentru”, 3,52 procente (sau 311 persoane) s-au declarat susţinători ai PCRM; 44,11% (sau 3 908 persoane) – susţinători ai PLDM; 31,51% (sau 2 791 de persoane) – susţinători ai PL; 15,75% (sau 1 395 de persoane) – susţinători ai PDM; 1,7% (sau 150 de persoane) – susţinători ai AMN; 0,3% (sau 26 de persoane) – susţinători ai PPCD.

Și, respectiv, dintre cei 972 de alegători care au votat „Contra” 47,22% (sau 460 de persoane) s-au declarat susţinători ai PCRM; 15,97% (sau 155 de persoane) – susţinători ai PLDM; 6,25% (sau 61 de persoane) – susţinători ai PL; 11,11% (sau 108 persoane) – susţinători ai PDM; 2,78% (sau 27 de persoane) – susţinători ai AMN; 3,47% (sau 34 de persoane) – susţinători ai PPCD. Iată în baza acestor cifre autorii sondajului mai fac un tabel în care apar niște calcule atât de deocheate, încât unele instituţii media au făcut din asta senzaţie (de dragul adevărului trebuie să spunem că a doua zi, materialul cu senzaţia respectivă a fost retras de pe interfaţa unui portal).

Conform tabelului 5 din raportul final al Exit-Pollului, susţinătorii

partidelor din Alianţă au votat în proporţie de cel puţin 95% „Pentru”, lucru cumva acceptat de cititor, pentru că acesta a fost și îndemnul formaţiunilor respective. Cu totul anapoda sunt prezentate voturile susţinătorilor PPCD și PCRM. În cazul când creștin-democraţii au chemat susţinătorii să voteze „Contra”, iar comuniștii și-au îndemnat alegătorii să boicoteze referendumul, sondajul realizat de IRES prezintă următoarele calcule: adepţii PPCD au votat, chipurile, în proporţie de 72,22% „Pentru” și 27,78% „Contra”, iar susţinătorii comuniștilor, respectiv, 68,95% și 31,05%.

Orice elev din clasa a V-a poate spune că la mijloc este o gafă matematică monumentală.

Cum se poate ca din cei 60 de alegători care, cum spune son-

dajul, s-au declarat susţinători ai PPCD, 26 de persoane care au votat „Pentru” să constituie 72,22% și 34 de persoane care au votat „Contra” să constituie 27,78%? Calculele corecte rezultate din aceste cifre trebuie să fie, respectiv, 43,33% și 56,66%.

Eroare de circa 29% în ambele cazuri. În cazul PCRM exact aceeași eroare - 29%.

Să spunem lucrurilor pe nume: IRES nu a realizat un Exit-Poll. De fapt, ni s-a servit o făcătură cusută cu aţă albă, menită a lustrui imaginea unor partide, cum sunt cele din AIE și, în același timp, să lovească în imaginea altor formaţiuni, și, în primul rând, în cea a PPCD. Această formaţiune politică de opoziţie devine periculoasă pentru guvernanţi, fapt probat și de rezultatul plebiscitului din 5 septembrie, dat fiind că aproape 100 000 de alegători au răspuns apelului creștindemocraţilor votând împotriva regimului prezidenţial de guvernare.

Acum, volens-nolens, orice om cât de cât întreg la cap va privi cu multă suspiciune această organizaţie sociologică cu sediul la Cluj-Napoca, numită Institutul Român de Evaluare și Strategie. Mi se pare că în titulatura aceasta sonoră și bombastică, cuvântul „Evaluare” este de prisos, pentru că, fără a cunoaște și a face corect înmulţirea și împărţirea numerelor, nu poţi realiza o evaluare corectă. Și „Român” este impropriu acestei titulaturi, întrucât, ca și infractorii, manipulatorii nu au naţionalitate. Corect ar fi ca respectiva instituţie să se denumească „Institutul Reflecţiilor și Evaluărilor Stupide”, așa cum tot IRES rămâne.

Mihai ADAUGE, pentru FLUX

O TRISTĂ STATISTICĂ:

Românii de pe ambele maluri ale Prutului bat recordurile la mortalitatea infantilă în Europa!

Potrivit datelor Eurostat de anul trecut, 2009, Republica Moldova se situează, printre cele 47 de state europene, pe poziţia a doua a clasamentului mortalităţii infantile, fiind devansată doar de către Turcia, care are o rată a mortalităţii infantile de 15,3 la mie. Anul trecut în Republica Moldova au murit câte 12,1 prunci la 1 000 de nou-născuţi vii.

Republica Moldova nu a făcut nici un progres economic și rămâne în continuare cea mai săracă ţară din Europa. Potrivit datelor Eurostat (Agenţia europeană pentru statistică), ţara noastră se situează în coada clasamentului de pe continent în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB), veniturile și puterea de cumpărare a populaţiei pe cap de locuitor.

Ocupând locul 44 din 44 la acești indicatori ai nivelului de trai, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 861 €, Republica Moldova este totuși rămasă detașat în urma penultimei ţări, Georgia, care are un indicator de 2 ori mai mare: un PIB de 1686 € pe cap de locuitor.

Printre ţările cele mai sărace ale Europei, alături de Republica Moldova și Georgia, sunt Ucraina (1770 €), Armenia (2433 €), Albania (2510 €) și Bosnia-Herţegovina (2995 €). În

fruntea clasamentului se situează Luxemburgul (71646 €), urmat de Danemarca (38247 €), Irlanda (36600 €), Elveţia (35360 €), Suedia (24963 €), Olanda (32356 €), Finlanda (31770 €) și Austria (31508 €). În acest clasament, România se situează pe locul 32 din 44, cu un PIB pe cap de locuitor de 5488 €, ceea ce reprezintă de 6,37 ori mai mult decât același indicator în cazul Republicii Moldova.

Prezentăm alăturat cartograma clasamentului statelor europene privind PIB-ul pe cap de locuitor și o hartă economică anamorfică, aceasta reflectând ponderea economică reală a fiecăruia dintre cele 44 de state. Trei dintre cele 47 de ţări europene nu au intrat în acest clasament, fiind vorba despre microstate ca Andora, Lichtenstein și Monaco.

Pasat cere oficializarea limbii ruse Liderul Partidului Umanist din Moldova, Valeriu Pasat, susţine că pentru a rezolva problema transnistreană trebuie să se revină la decizia privind declararea limbii ruse drept a două limbă de stat a Republicii Moldova. Această declaraţie a fost lansată joi, 9 septembrie 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, în care Pasat a prezentat un proiect de reintegrare a Republicii Moldova în spaţiul estic. “Problema transnistreană se va rezolva de la sine”, consideră președintele PUM. “Pe parcursul ultimului deceniu, reprezentanţii clasei politice au hrănit poporul cu basme despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Scopul era unul – acumularea dividendelor electorale. Nici una din guvernările precedente nu a avut voinţă politică să spună poporului că integrarea europeană este un vis frumos, dar irealizabil, cel puţin în următorii 15-25 de ani”, susţine Valeriu Pasat. În această ordine de idei, PUM consideră că problemele de ordin economic, social și politic pot fi mai eficient soluţionate prin reintegrarea Republicii Moldova în spaţiul estic, fără a nega însă programele UE.

Partidul Umanist vede această reintegrare în două etape, prima presupunând reintegrarea economică și a doua - cea politică.

“Suntem convinși că calea propusă de noi este unica corectă și vitală pentru statul Republica Moldova”, a menţionat Valeriu Pasat, solicitând clasei politice să coboare “de la etaj” și să susţină acest program. În ceea ce privește iniţiativa de a organiza un referendum republican pentru predarea obligatorie în școli a “Bazei Ortodoxiei”, anunţată la finele lunii martie curent, Valeriu Pasat susţine că semnăturile se colectează în continuare. Liderul PUM este convins că organizarea acestui Refe-

rendum se va solda cu succes, dacă va fi susţinut de clasa politică. “Dumnezeu nu bate cu băţul, dar bate cu Referendumul”, a ţinut să menţioneze Pasat, făcând referinţă la scrutinul din 5 septembrie.

Valeriu Pasat a anunţat oficial că PUM este deschis să facă alianţă cu partidele care îi susţin iniţiativele, excluzând însă Partidul Comunist. “PCRM și Voronin trebuie să-și facă ordine în programul de partid.

Timp de 8 ani de zile, Partidul Comunist a minţit nu doar poporul Republicii Moldova, dar și conducerea din Rusia”, a comentat Valeriu Pasat în acest context.

Sursa: UNIMEDIA

A treia în acest clasament este Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, cu o rată de 11,6 la mie. Pe poziţia a patra pe continent se situează România, cu cea mai mare rată a mortalităţii printre cele 27 de state membre ale UE, o rată de 10,1 prunci decedaţi la mia de nou-născuţi.

Cele mai mici rate ale mortalităţii infantile în Europa celor 47 le au Slovenia – cu 2,4 la mie, Suedia – cu 2,5 la mie, Finlanda – cu 2,6 la mie și Cehia – cu 2,9 la mie.

PLDM + PCRM = candidat comun?

Prim-vicepreședintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 07 septembrie 2010 a susţinut că AIE și PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreședintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de președinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”.

De remarcat că mai multe organizaţii teritoriale ale Partidului Comuniștilor din raioanele și localităţile Republicii Moldova și un număr important de reprezentanţi PCRM în administraţia locală de nivelul I și II au aderat în ultimele luni la PLDM.

FLUX EDI|IA DE VINERI

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

duitori pricepuţi…

Onisifor GHIBU. De la Basarabia rusească la Basarabia românească. Editura „Semne”, București, 1997 1714. Cei care spurcă imaginea acestei naţiuni, lovind metodic, programat și nonstop în demnitatea și în valorile spirituale ale unei populaţii – cea băștinașă, de circa trei milioane – urmează încă a fi expulzaţi. Prin diferite modalităţi.

Până atunci, însă, limba noastră, căci de la ea începusem și la ea ne vom întoarce mereu – până atunci, zic, limba română în Basarabia atât de adânc sovietizată va fi ca o frunză zbuciumându-se în bătaia uraganelor, (…) ca o căprioară sub bătaia puștii, (…) ca o copilă frumoasă, dar transfigurată de stresuri, de primejdia siluirii…

Vlad POHILĂ Notă. Limba română și-a consolidat și își întărește în continuare poziţiile în pofida celor „care spurcă imaginea naţiunii noastre”. În ajutorul temerarului luptător pentru prestigiul naţiunii și limbii române sare ca un leu și un alt Vlad – Cubreacov, care vine cu o propunere concretă: Consider că este cazul să ne gândim, atât la București, cât și la Chișinău, la adoptarea unei Legi a românofoniei, urmând modelul pus în aplicare de statele francofone, anglofone, hispanofone sau lusitanofone din Europa și din lume.

1715. Limba română trebuie, bineînţeles, sărbătorită, dar mai ales promovată. Ea nu are nevoie atât de declaraţii de dragoste, cât de susţinere practică.

Vlad CUBREACOV. Iarăși despre limba română. „Flux”, 4 septembrie 2009 Notă. O idee formidabilă: Legea românofoniei! Opinia lui Vlad Pohilă cu privire la expulzarea pur democratică a celor care ţin morţiș să ne spurce sângele (vezi mai sus) poate fi reflectată, ca un specific, în Legea celui deal doilea stat românesc. Îi rog pe cei doi Vlad să mediteze în modul cel mai serios la propriile propuneri!

1716.

Cea mai frumoasă moarte de pe lume E să trăiești de-a pururi în urmași!

Nichifor CRAINIC. Moarteanţeleaptă

Salonul Internaţional de Carte din acest an a avut un număr record de participanţi În perioada 31 august – 3 septembrie, la Chișinău s-a desfășurat cea de-a 19-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte (SIC). Evenimentul a avut loc la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (BNRM). Laureaţii ediţiei au fost desemnaţi vineri, 3 septembrie.

Ediţia din acest an a Salonului a fost deosebită și prin faptul că la ea a participat un număr foarte mare de edituri - peste 300.

Pentru prima dată de când se desfășoară Salonul Internaţional de Carte la Chișinău, au participat direct edituri importante din Regatul Marii Britanii și Irlandei de Nord, Macedonia, Ungaria, edituri noi din România, Ucraina, Belarus.

Premiile au fost acordate de către Ministerul Culturii, Primăria municipiului Chișinău, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiștilor Plastici și Biblioteca Naţională a R. Moldova.

Marele Premiu „Coresi” a revenit Editurii „Litera” pentru „Enciclopedia concisă Britanica”, iar de premiul „Editura Anului” s-a învrednicit Editura „Silvius Libris”. Premiul „Cartea Anului” pentru literatură a fost acordat Anei Bantoș pentru volumul „Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică”, iar cel pentru medicină - lui Aurel Grosu pentru volumul„Sincopa. Diagnosticare și tratament”. Același premiu - la secţiunea proză - i-a revenit lui Nicolae Dabija pentru romanul „Tema pentru acasă”, iar cel pentru poezie - lui Valeriu Matei pentru cartea „Elegiile fiului risipitor” și Lilianei Armașu pentru cartea „Singurătatea de miercuri”. De Premiul pentru promovarea valorilor românești în alte spaţii s-a învrednicit academicianul Mihai Cimpoi, iar de premiul „Interferenţe literare” -

Vanghea Mihanj-Steryu, președinta Societăţii scriitorilor aromâni din Macedonia. Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova a fost acordat lui Nicolae Esinencu pentru romanul „Vin chinezii”, iar cel al Uniunii Artiștilor Plastici - plasticianului Teodor Buzu pentru ultimul său album de pictură.

Pe parcursul Salonului Internaţional de Carte de la Chișinău au avut loc mai multe prezentări de editură, lansări de carte, întâlniri cu autori consacraţi, evenimente care au scos din amorţire viaţa culturală a capitalei.

Spre exemplu, pe 2 septembrie, a fost lansată biobibliografia „I. Cârmu”, realizată în baza arhivei personale a graficianului, cărţilor ilustrate de el, cataloagelor Bibliotecii Naţionale și fondurilor Muzeului Naţional de Arte Plastice. Această lucrare bibliografică a fost realizată în cadrul Proiectului editorial

„Moldavica” din seria „Plasticienii Moldovei”, iniţiat de Biblioteca Naţională și destinată tuturor celor interesaţi. Scopul biobibliografiei a fost de a valorifica Patrimoniului naţional prin prezentarea operei sale într-un volum aparte, deoarece lucrările lui Isaie Cârmu au fost apreciate la cele mai variate expoziţii internaţionale: Târgul de Carte de la Leipzig, Expoziţia de carte pentru copii din Bolonia, Bienala de afișe din Varșovia. Iar la Concursul unional „Arta cărţii” de la Moscova, maestrul a fost decorat cu prestigioasa diplomă „I. Fiodorov” și a fost distins cu medalia „Editor emerit”. În cadrul Salonului Internaţional de Carte a primit premiul „Ilie Gravorul” pentru cea mai bună prezentare grafică. Uniunea Artiștilor Plastici i-a oferit Premiul „Moisei Gamburd”. În anul 2000, pentru întreaga activitate poligrafică Isaie Cârmu fost decorat cu Medalia „Mihai Eminescu” și decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Tot în cadrul Salonului Internaţional de Carte au fost prezentate o serie de volume, acordate de ambasadele SUA, Germaniei, Turciei, Bulgariei, Chinei etc. Pentru prima dată, în acest an a participat și Ambasada Cehiei cu un set impresionant de cărţi, printre care și traduceri în limba cehă a unor scriitori basarabeni. O surpriză a constituit și cartea lui Iulian Ciocan „Înainte să moară Brejnev”, tradusă în limba cehă. Trebuie să menţionăm că între Biblioteca Naţională a Cehiei și BNRM există o colaborare frumoasă, de asemenea, ambele fac parte din proiectul Biblioteca Numerică Europeană. O parte din cărţile prezentate au fost donate Bibliotecii Naţionale: dicţionare, enciclopedii, monografii destul de preţioase și căutate de publicul larg.

Prin inaugurarea Salonului Internaţional de Carte, la Biblioteca Naţională a fost omagiată și Ziua Limbii Române.

De asemenea, Salonul Internaţional de

FILM

Capodopere din tezaurul cultural internaţional vor fi 11 pelicule româneşti care au înregistrat oferite amatorilor de operă şi balet în cadrul Festivalului succese remarcabile pe plan internaţional “Invită Maria Bieşu”, susţinut de Fundaţia EDELWEISS Soliști și dirijori din opt state vor participa la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional “Invită Maria Bieșu”, organizat cu suportul Fundaţiei EDELWEISS în perioada 10–17 septembrie 2010.

Actuala ediție a festivalului este consacrată jubileului de 75 de ani ai amfitrioanei Festivalului – Maria Bieșu. În acest an, pe cele trei scene ale festivalului, de la Teatrul de Operă și Balet, Palatul Naţional și Sala cu Orgă, vor evolua soliști renumiţi din Spania, Elveţia, Franţa, România, Federaţia Rusă, Turcia, Georgia, Ucraina și Republica Moldova.

“Festivalul Internaţional “Invită Maria Bieșu” a devenit deja parte a tezaurului cultural al Republicii Moldova și al operei internaţionale. Acesta este unul dintre puţinele evenimente care aduce ţara noastră în rândul statelor europene cu o valoare culturală. Dorim ca prin contribuţia Fundaţiei, această tradiţie culturală să aibă nu numai o continuitate, dar și o evoluţie”, susţine Vlad Plahotniuc, fondatorul Fundaţiei EDELWEISS. El a menţionat că nivelul înalt al festivalului din acest an este confirmat prin prezenţa oaspeţilor, în special Ioan Holender, cântăreț, impresar și director de operă austriac, de origine română. Ioan Holender a fost conducător al Vienna State Opera timp de 20 de ani, iar în prezent este director al Metropolitan Opera New York. În cadrul festivalului, dl. Holender va audia trupa de operă și balet al Teatrului Naţional de Operă și Balet din Moldova pentru a recruta tinere talente pentru stagiere la Metropolitan Opera la New York.

Valeria Șeican, director al Teatrului de Operă și Balet, susţine că “acest început de colaborare oferă operei și baletului de la Chi-

9

POFTĂ DE CARTE

Între ACASĂ şi ACASĂ

1709. Sunt fel de fel de politicieni, unii vorbesc o română perfectă, alţii o mimează doar, cei din a treia categorie – o dispreţuiesc. Dictatura ideologică de la noi este dublată de o dictatură a agramaţiei și a insensibilităţii totale. Oamenii aceștia sigur că vor promova „limba” lor, alta decât cea a lui Eminescu, iar pentru comoditatea lor vor ţine morţiș s-o numească altfel decât limba română.

Vlad POHILĂ, în „Timpul”, 21 martie 2008 Notă. Ce să vă mai spun eu despre acest veritabil cărturar și mare sufletist, despre acest stâlp de nădejde al românismului basarabean care este Vlad Pohilă?

Mai bine să ne spună Domnia Sa câteva cuvinte calde despre un alt promotor ardent al spiritului românesc – Vasile Șoimaru… În prefaţa sa la cartea„Căderea premierilor” („Civitas”, 1999) Pohilă scrie că autorul acestei lucrări este „un naţionalist înflăcărat în sensul european, primar”… Bravo, dragă Vlad, și aici ai nimerit-o!

Multă lume de bine îţi împărtășește opiniile și aprecierile.

Cât despre ideea enunţată în pasajul mai sus citat, trebuie să vă spun că acesta este rostul întregii noastre existenţe și activităţi: să împiedicăm cu orice preţ înjghebarea unei limbi noi – nici română, nici moldovenească…

1710. Muncă și iară muncă!

Muncind, vei învăţa cum să legeni o frază pe arcuri moi, vei învăţa a face gândul să se miște pe hârtie…

GALA GALACTION, scriitor român (1879-1961) 1711. Munca se cere pentru a învinge molătatea ce urmează după entuziasm în apucăturile românului.

Vasile ALECSANDRI 1912. În cartea de versuri „Ion și alte revoluţii”, dedicată lui Valentin Mândâcanu „cu admiraţie”, găsesc rândurile ce urmează: „Lupta violentă între cărţi TE IMPUNE să treci imediat la…” Doamne, m-am săturat să tot scriu despre acest fenomen distrugător de frumuseţi: l-a impus să… în loc de l-a obligat…, l-a silit…, l-a constrâns, la pus să…

Valentin MÂNDÂCANU 1713. Bolșevismul, care începuse să pătrundă de-a binelea prin ţărănimea basarabeană și izbutise să-i întunece întrucâtva conștiinţa legăturilor de neam, nu putea fi înlocuit decât printr-un naţionalism luminat, pentru care trebuiau găsiţi imediat propovă-

10 SEPTEMBRIE 2010

Cultur=

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

– la discreţia publicului chişinăuian

Săptămâna curentă, la Chișinău a demarat cea de-a III-a ediţie a Festivalului Filmului Românesc, organizat de Institutul Cultural Român.

Astfel, timp de șapte zile, pe ecranele Cinematografului „Gaudeamus” din capitală sunt prezentate 11 filme românești care au înregistrat succese remarcabile pe plan internaţional.

șinău o șansă în plus nu doar pentru a face cunoscute spectatorilor de la Chișinău piese cu renume internaţional, dar și posibilitatea lansării unor noi spectacole”. În cele nouă zile, la Chișinău vor evolua: Ignasio Encinas (Spania), Olga Perrier (Franţa), Daniela Stigliano (Italia), Emmanuel Siffert (Elveţia), Roman Muraviţchi (Rusia), Marius Manea (România), Felicia Felip (România), Alexei Baklan (Ucraina), Tatiana Anisimova (Ucraina), David Gvinianidze (Georgia). Din programul ediţiei a XVIII-a a Festivalului fac parte operele “AIDA”, “TRAVIATA”, “BAL MASCAT” (G.Verdi), “MADAME BUTTERFLY” (G. Puccini), baletul “GIZELLE” (A. Adam) și “LACUL LEBEDELOR” (P. Ceaikovski). În plus, pe data de 12 septembrie, la Sala cu Orgă va avea loc un concert de binefacere, iar pe data de 17 septembrie, la Palatul Naţional va avea loc concertul de gală.

*** Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad

Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

Festivalul Filmului Românesc se desfășoară în perioada 6-12 septembrie 2010, la Centrul Cultural „Gaudeamus”. În calitate de invitaţi, la festival participă regizorii Tudor Jurgiu, Paul Negoescu, Florin Șerban și scenaristul Florin Lăzărescu, dar și criticul de film Magda Mihăilescu.

Programul festivalului cuprinde lungmetrajele „Amintiri din epoca de aur I și II” (2009, scenariul: Cristian Mungiu, regia: Ioana Uricaru, Hanno Hofer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu, Cristian Mungiu), „Cea mai fericită fată din lume” (2008, regia: Radu Jude, scenariul: Radu Jude și Augustina Stanciu),

„Francesca” (2009, scenariul și regia: Bobby Păunescu), „ K a t a l i n Va r g a” (2009, scenariul și regia: Peter Strickl a n d ) , „ Ce a l a l t ă Irină” (2008, regia: Andrei Gruzsniczki, scenariul: Ileana Muntean, Andrei Gruzsniczki, Mircea Stăiculescu), „Eu când vreau să fluier, fluier” (2010, regia: Florin Șerban, scenariul: Cătălin Mitulescu și Florin Șerban) și scurtmetrajele „Lampa cu căciulă” (2006, regia: Radu Jude, scenariul: Florin Lăzărescu), „Nunta lui Oli” (2009, scenariul și regia: Tudor Jurgiu), „Ștefan” (2007, regia: Stanca Radu, scenariul: Simona Ghiţă și Stanca Radu),„Renovare” (2009, scenariul și regia: Simona Ghiţă și Paul Negoescu) și „Derby” (2010, scenariul și regia: Paul Negoescu). Cu excepţia filmului regizat de Florin Șerban, proiecţiile reprezintă premiere în Republica Moldova. În fiecare zi a festivalului, înainte și după proiecţii, publicul are ocazia să discute cu invitaţii ediţiei.

Unul dintre cele mai apreciate scurtmetraje românești la nivel internaţional este filmul „Lampa cu căciulă”, regia - Radu Jude, scenariul - Florin Lăzărescu. Filmul a obţinut zeci de premii și menţiuni internaţionale, printre care: Premiul Danzante (Huesca, Spania), Marele Premiu (Hamburg, Germania), Cel

mai bun scurtmetraj (Mediawave, Ungaria), Cel mai bun scurtmetraj (San Francisco, SUA), Marele Premiu la IndieLisboa (Lisabona) și Premiul Juriului pentru Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Internaţional SUNDANCE (Utah, SUA).

De asemenea, în cadrul festivalului, publicul are ocazia să urmărească scurtmetrajul „Nunta lui Oli”, în regia lui Tudor Jurgiu, care a câștigat Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de ficţiune în competiţia internaţională din cadrul Short Film City 2009, și filmul „Eu când vreau să fluier, fluier”, de Florin Șerban, care a fost propus de România la Premiile Oscar, la secţiunea „Cel mai bun film străin”, la ediţia de anul viitor și care va avea premiera în cinematografele din SUA pe 5 ianuarie 2011. În zilele care au mai rămas din agenda festivalului, puteţi urmări: la 10 septembrie - „Cealaltă Irină”, ora 16.00; „Renovare”, ora 19.30. Participă: Paul Negoescu. Pe 11 septembrie - „Eu când vreau să fluier, fluier”, ora 16.00; „Renovare”, ora 19.30.

Participă: Florin Șerban. Duminică, 12 septembrie - „Eu când vreau să fluier, fluier”, ora 17.00. Participă: Florin Șerban.

Carte ne-a prilejuit și o întâlnire cu cunoscutul poet român Emil Brumaru, care are rădăcini basarabene. În același context a fost prezentată și cartea „Istoria literaturii române” de Alex Ștefănescu, în care autorul face o analiză critică a literaturii contemporane și o ierarhizare a apariţiilor editoriale. Alex Ștefănescu, reputat , critic și istoric literar, pune în dezbatere și problema cărţilor care inundă piaţa în detrimentul calităţii.

Despre alt eveniment important în cadrul Salonului Internaţional de Carte am relatat și în numărul trecut al ziarului FLUX, este vorba de volumul de traduceri artistice „Pesni slaveanstva” a poetului Ivan Golubnicii.

Un compartiment special și deosebit de valoros în cadrul ediţiei curente a Salonului Internaţional de Carte a fost donaţia oferită de Biblioteca Naţională a României. Setul include o serie de volume preţioase căutate de publicul larg.

Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP 10 septembrie Evenimente Evenime nte * 1823: Simón Bolívar devine președinte al statului Peru. * 1919: Puterile aliate semnează, la Saint Germain (Franța), Tratatul de pace cu Austria. Prin acest tratat se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România. * 1960: La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total, România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz). * 1964: Prima audiție, în țară, a poemului simfonic „Vox Maris” de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta. * 2002: Elveția se alătură ONU. * 2008: La CERN a fost pus în funcțiune Large Hadron Collider.

Nașteri * 1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d.

1585) * 1638: Maria Tereza a Spaniei, regină a Franței, soția lui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1683) * 1709: Antioh Cantemir, poet de limba rusă, fiul domnitorului Dimitrie Cantemir (d.

1744) * 1740: Nicolau Tolentino de Almeida, poet portughez (d. 1811) * 1824: Avram Iancu, avocat român, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania (d. 1872)

* 1839: Charles Peirce, filosof american (d.

1914) * 1866: Jeppe Aakjær, scriitor danez (d. 1930) * 1892: Arthur Holly Compton, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1962)

Decese

* 0954: Regele Ludovic al IV-lea al Franței (n.

920) * 1635: George Buitul, iezuit transilvănean, autorul primei cărți tipărite în limba română cu caractere latine (n. 1589) * 1669: Henrietta Maria, prințesă a Franței și regină a Angliei, Scoției și Irlandei, soția lui Carol I al Angliei (n. 1609) * 1872: Avram Iancu, conducător al revoluției de la 1848-1849 din Transilvania (n. 1824) * 1898: Elisabeta de Wittelsbach, împărăteasă a Austriei (n. 1837) * 1948: Regele Ferdinand al Bulgariei (n.

1861) * 1975: Sir George Paget Thomson, fizician, laureat al Premiului Nobel în 1937 (n. 1892) * 1983: Felix Bloch, fizician elvețian (d. 1905) * 1999: Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române (n. 1912) * 1999: Alfredo Kraus, tenor spaniol (n. 1927).

10

10 SEPTEMBRIE 2010

SFATURI UTILE Tratament pentru colici abdominali

Colicii abdominali sunt o problemă destul de frecventă la adulţi, dar mai ales la sugarii de câteva luni. La adulţi, cauzele pot fi toxiinfecţiile alimentare, paraziţii intestinali, supra alimentaţia, iar în cazul sugarilor se presupune că sistemul digestiv este insuficient maturat.

Remedii la îndemâna oricui pentru diminuarea colicilor sunt consumul de ceaiuri din plante, acestea având un efect calmant. Adulţii pot consuma o infuzie de flori de tei, mușeţel și mentă îndulcită și călduţă. Pentru copii sunt recomandate ceaiurile pe bază de chimion și anason, la care puteţi să adăugaţi puţin mușeţel și fenicul. Unii recomandă să fie administrate neîndulcite, dar sugarii nu vor fi prea încântaţi de gustul lor natural.

O altă formulă de ceai împotriva colicilor constă într-o combinaţie de capsule de mac, flori de coada-șoricelului, flori de mușeţel, frunze de roiniţă, fenicul, izma-buna și cimbru de cultură. Aceste plante au acţiuni antiseptice și efect calmant și antivomitiv. Feniculul favorizează eliminarea gazelor. Atenţie sporită la dozajul capsulelor de mac.

Unii recomandă infuzia de scorţișoară, care are un efect prompt. La un pahar de apă fierbinte adăugaţi peste 3 vârfuri de cuţit de pudră de scorţișoară și lăsaţi la infuzat.

Toate ceaiurile contra colicilor trebuie băute călduţe și cu înghiţituri mici în timpul crizei.

O altă metodă este cea a masajului pe burtă în sensul acelor de ceasornic.

Masajul ajută la îndepărtarea bulelor de aer și la schimbarea poziţiei intestinului.

Tot pe burtă se poate aplica o compresă cu apă călduţă sau un prosop încălzit, nu fierbinte. În cazul sugarilor este indicat să le schimbaţi mereu poziţia corpului pentru a-i ajuta să elimine gazele. Fie îi luaţi în sus pe umăr ușor plecaţi la 45 de grade, masând delicat spatele sau bătând ușor spatele. Contactul abdomenului vostru cu al lor poate avea un efect calmant prin încălzire și comprimare. De asemenea, pot fi puși pe burtă în pătuţ, comprimarea abdomenului determinând eliminarea gazelor pe guriţă. Important este să-i calmaţi, să-i luaţi în braţe pentru a nu se speria mai rău.

Meloterapia este o altă metodă indicată în acest caz. Relaxaţi-vă mușchii abdominali și așezat confortabil la 45 de grade încercaţi să vă calmaţi, ascultând muzică cam o jumătate de oră.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Surprize culinare de toamnă Parcă mai deunăzi selectam reţete cu trufandale de vară și, iată, constat cu nostalgie că toamna s-a instaurat de-a binelea, iar de aici până la iarnă nu a mai rămas mult. Mâine-poimâine și legumele care se găsesc astăzi din abundenţă prin grădini și prin pieţe, nu vor fi decât o amintire. Așa că lăsaţi sarmalele, plăcintele și mămăligile cu jumări și să mai facem niște ghiveciuri savuroase, aromate, de să leșine vecinii de poftă. Puteţi îmbina tot felul de legume, dar mie îmi place mai mult cel care se face tradiţional pe la ţară – cu ardei, vinete, ceapă și roșii. Acesta poate fi gătit în diverse moduri, în dependenţă de timpul de care dispuneţi, dar și de „materia primă” pe care o aveţi la îndemână.

La mine acasă, de exemplu, ghiveciul se prepara din vinetele și ardeii prăjiţi în prealabil. Apoi făceam un sos, cu ceapă și roșii, în care puneam legumele curăţate și tocate. Iarna modific un pic reţeta și pornesc de la ceea ce am pus la păstrare în congelator. Astfel, prăjesc mai întâi o ceapă, apoi adaug 3-4 ardei proaspeţi, congelaţi, tăiaţi în felii subţiri. Când se rumenesc bine, mai pun și 2-3 roșii, tot de la congelator. În sosul potrivit de scăzut răstorn o pungă de vinete, coapte toamna la grătar și puse prevăzător la congelator. Ghiveciul proaspăt de toamnă îl fac însă, după o altă reţetă, care îmi place cel mai mult, pentru că dezvăluie pe deplin toate nuanţele de gust ale ingredientelor.

Ghiveci delicios cu vinete Tăiaţi 2-3 vinete în cubuleţe, cu tot cu coajă, presăraţi-le cu sare, și lăsaţi-le pentru 20-30 de minute. Între timp, căliţi o ceapă mare, tocată mărunt, în tigaie. Când ceapa este bine înmuiată, adăugaţi 7-8 ardei dulci tăiaţi în felii subţiri și rumeniţi-i ușor. Concomitent, în altă tigaie sau într-un ceaun, prăjiţi vinetele spălate de sare și stoarse bine de apă. Când s-au înmuiat, adăugaţile peste ardei și înăbușiţi mâncarea în continuare, la foc mic. În vasul în care aţi prăjit vinetele puneţi 4-5 roșii tocate, fără coajă și fierbeţi-le până mai scade zeama, apoi adăugaţi-le la legumele din tigaie. Potriviţi de sare și fierbeţi totul 10-15 minute, la foc foarte mic, amestecând din când în când.

Ardeiul gras este acum tocmai bun de consumat, în cantităţi cât mai mari și sub orice formă: crud, copt, umplut, cu sosuri etc. Și nu uitaţi să puneţi surplusurile la congelator – în stare proaspătă sau copt și curăţat de coajă și seminţe.

Iarna vă veţi fi recunoscători pentru aceasta. O gustare cu ardei marinaţi este întotdeauna binevenită,

ulei de măsline. Înglobaţi apoi ardeiul gras și verdeaţa (busuioc, mărar, pătrunjel). Lăsaţi să se marineze timp de 2-3 ore. În copilărie îmi plăcea foarte mult să merg în ospeţie la o mătușă de-a mea, care, din păcate, nu mai este demult printre noi. Aveam acolo tocmai trei verișori și îmi plăceau la nebunie mâncărurile simple, dar neobișnuit de gustoase pe care le făcea această mătușă a mea. Una dintre acestea, de care nu mă mai puteam sătura, erau ardeii cu sos de smântână. Era un sos din ceapă cu roșii, la care se adăuga apoi smântâna. Sigur că la vârsta aceea mâncatul propriu-zis mă interesa mai mult decât gătitul și nu am prea luat aminte la „farmecele” pe care le făcea buna mea rudă deasupra ceaunului. Am găsit însă, o reţetă care, chiar dacă nu este exact mâncarea copilăriei mele, oferă totuși un rezultat destul de mulţumitor.

Ardei copţi cu sos de smântână

iar varianta pe care am descoperito recent mi s-a părut chiar destul de interesantă.

Ardei gras marinat Coaceţi în cuptorul încins în prealabil aproximativ o jumătate de kilogram de ardei gras, roșu și galben. Când sunt copţi, puneţi-i într-o pungă de plastic și lăsaţi-i să se răcească puţin. Așa veţi scăpa mai ușor de coajă. Curăţaţi ardeii de coajă, înlăturaţi seminţele și tăiaţi-i în fășii. Tot în fășii tăiaţi și două cepe verzi, tocaţi cu sare un căţel de usturoi și amestecaţi totul cu 4-5 linguri de oţet de vin și 4 linguri de

Coaceţi 5-6 ardei mari la foc iute, presăraţi-i cu sare și acoperiţi-i cu un capac, pentru a se curăţa mai ușor. Puneţi într-un castron 500 ml de smântână, un pahar de lapte, un ou, o linguriţă de amidon, sare, piper și mărar verde tocat. Amestecaţi bine compoziţia pe foc domol și lăsaţi să fiarbă puţin. Adăugaţi apoi ardeii copţi, întregi sau tăiaţi în fâșii și mai lăsaţi puţin pe foc.

Nu știu cum s-a întâmplat, dar am ignorat cu desăvârșire până acum mâncăruri-

le din varză, deși mie chiar îmi plac foarte mult. Repar în graba mare această greșeală și vă propun una din zecile de reţete de varză călită.

Varză călită săsească Tocaţi fideluţă și frecaţi cu sare o varză mai mare. Peste o jumătate de oră, stoarceţi zeama pe care a lăsato. Tocaţi două cepe și căliţi-le în ulei, împreună cu patru mere curăţate de coajă. Când ceapa devine sticloasă, puneţi varza și o cană de apă în care aţi dizolvat o linguriţă de pastă de roșii. Când s-a înmuiat varza, adăugaţi sare, piper și o linguriţă de măghiran. Serviţi mâncarea cu smântână și pătrunjel verde deasupra.

Până vine halloween-ul și ne fură copiii toţi dovlecii să-și facă din ei sperietori, ar fi tocmai cazul să mai și gătim ceva din ei. Sigur că plăcinta cu dovleac (sau bostan, dacă vă place mai mult) este sfântă, dar există și multe alte mâncăruri în care dovleacul este pe post de erou principal.

Iată una dintre acestea:

Dovleac înăbuşit cu ciuperci Tăiaţi în bucăţele nu prea mari 500 g de dovleac și înăbușiţi-l cam 10 minute în puţin unt, apoi săraţi-l și pipăraţi-l. Căliţi o ceapă mai mare în unt amestecat cu puţin ulei, până devine străvezie. Adăugaţi 2 morcovi tăiaţi pai și 300 g de ciuperci tăiate felii subţiri. Înăbușiţi legumele, apoi amestecaţi-le cu dovleacul, mai gustaţi de sare și piper, presăraţi o boaghe de ierburi aromate uscate.

Turnaţi 100 ml de supă de ciuperci și înăbușiţi totul vreo 15 minute. Când aduceţi mâncarea la masă, presăraţi, dacă aveţi, seminţe de dovleac prăjite pe tigaia uscată și pătrunjel verde.

Desertul de rigoare va fi cu pere, care tocmai s-au copt și sunt pline

SĂNĂTATE

Tusea uscată se tratează cu două vârfuri de cuţit de piper amestecate cu patru linguriţe de miere și cu puţină zeamă de lămâie. Pentru tusea spastică se pun la

macerat vreme de 7 zile, în 200 ml de alcool alimentar, cinci linguri de piper negru și o lingură de cuișoare măcinate, apoi se filtrează.

Lichidul se administrează diluat în apă sub formă de gargară, având o acţiune antitusivă extrem de puternică. Substanţele volatile din piper exercită pur și simplu un efect anestezic asupra terminaţiilor nervoase de la nivelul gâtului.

Gripa în faza incipientă poate fi tratată dacă se beau două-trei căni de ceai aromatic fierbinte îndulcit cu miere. Reţeta de obţinere a acestui ceai provine din medicina medievală franceză. Într-o cană de apă fierbinte se pun la infuzat două vârfuri de cuţit de piper negru, un vârf de cuţit de cuișoare și două vârfuri de cuţit de scorţișoară. Se lasă să infuzeze totul vreme de 10 minute, după care se filtrează, iar ceaiul rezultat se bea cât mai fierbinte posibil.

Dacă este vorba de indigestie, atunci piperul negru este cel mai la îndemână și cel mai eficient digestiv posibil. Persoanele care se

confruntă cu indigestii frecvente vor condimenta din abundenţă hrana cu piper negru, mai ales în zilele friguroase. În cazul balonării preparaţi-vă în casă o combinaţie de condimente cu efecte carminative puternice. Se amestecă o linguriţă de piper negru proaspăt măcinat cu două linguriţe de chimen și cu alte două linguriţe de anason.

Adăugaţi această combinaţie în toate mâncărurile care simţiţi că vă balonează. Pentru un efect mai puternic, beţi după masă un ceai foarte cald, obţinut prin infuzarea acestei combinaţii de mirodenii.

Pentru cei hipotensivi, leacul cel mai simplu, dar extrem de eficient, este suplimentarea cantităţii de piper și de sare cu care este condimentată hrana zilnică.

Medicii chinezi au constatat că pacienţii hipotensivi pot să-și mărească tensiunea arterială cu circa 5 mmHg dacă ţin în gură câte un bob de piper negru timp de 20-30 minute. Efectul dispare după 1520 minute, dar este util pentru a

restabili tensiunea arterială normală fără efecte secundare nedorite, obţinându-se și un efect de încălzire a corpului.

Sensibilitatea la frig se poate ameliora dacă timp de o săptămână nu mâncaţi deloc hrană rece și la fiecare masă consumaţi 2-3 vârfuri de cuţit de piper negru măcinat.

Persoanelor cu reumatism le recomandăm o plămădeală de piper negru în rachiu, obţinută la fel ca cea de la tuse cu care să maseze zonele dureroase de 2-3 ori pe zi. Piperul negru încălzește articulaţiile și le face să fie mai elastice, calmând durerile reumatice.

Astenia poate fi combătută cu câteva doze de piper care ne vor încălzi și la propriu, și la figurat.

Introduceţi la fiecare masă o doză de piper negru cât de mare puteţi suporta. Acest tratament se face maximum 5 zile la rând, iar efectele sale sunt miraculoase.

Piperul negru înlătură pietrele de la rinichi. Pentru tratament, se iau stafide mari și se umplu

fiecare cu câte o boabă de piper.

Se înghit progresiv boabele ajungând la ingerarea a 10 boabe în cea de-a 10 zi, apoi, consumul scade pe parcursul altor 10 zile.

Mai mult, s-a ajuns la concluzia că acest piper absoarbe și tumorile maligne. Pentru a se diminua din iuţime fără a-i afecta proprietăţile terapeutice, piperul se poate ţine în ulei de floarea-soarelui înainte de începerea curei, cu o săptămână. Apoi, se usucă și se pisează.

Precauţii: Piperul negru poate agrava afecţiuni cum ar fi: gas-

trita hiperacidă, hipertensiune.

Piperul are proprietăţi revigorante, excitante, de aceea nu este recomandat persoanelor agitate, sensibile, celor care suferă de tulburări ale sistemului nervos. În aceste afecţiuni va fi deci administrat cu prudenţă. Este contraindicat în stările inflamatorii acute și în hipertensiune gravă, celor cu afecţiuni oftalmologice ca și celor care au dureri laringofaringiene. În orice caz trebuie consumat cu moderaţie.

5 modalităţi de a ascunde un perete nereuşit Foarte mulţi proprietari se confruntă cu cel puţin un perete care necesită decorări suplimentare pentru a îmbunătăţi aspectul general al locuinţei. În unele cazuri, problema poate fi legată de structura peretelui sau poate fi vorba, pur și simplu, despre o suprafaţă imperfectă, care trebuie îndreptată. În alte cazuri există anumite aspecte indirecte legate de perete, cum ar fi prezenţa unor fire electrice sau a unor ţevi, care afectează imaginea acestuia. Din fericire, există câteva tehnici pe care le puteţi aplica și care va ajuta să mascaţi și să salvaţi un perete urât.

Reparaţiile Uneori un perete este urât din cauza unei aplicări greșite a vopselei sau a alegerii nefericite a acesteia. Dacă aveţi un perete cu o suprafaţă imperfectă, mai ales dacă acesta se află într-un loc unde lumina se reflectă, alegeţi o vopsea mată, într-o culoare deschisă. Aceasta va reflecta lumina mult mai puţin decât o suprafaţă vopsită în culori strălucitoare, ajutând la estomparea imperfecţiunilor. Înainte de a zugrăvi, răzuiţi peretele cu ajutorul unui șpaclu și folosiţi un amestec de umplere, cum este gletul, pentru a repara, pe cât posibil, fisurile existente.

Apoi utilizaţi un strat de amorsă de bună calitate, după care acoperiţi peretele cu vopseaua mată. Această tehnică va ajuta la orientarea luminii în interiorul camerei, astfel încât să nu accentueze imperfecţiunile pereţilor nereușiţi. Pentru zonele deosebit de dificile ale peretelui puteţi, de asemenea, să folosiţi plasa de fibră de sticlă.

Tapetul Folosirea unui tapet texturat reprezintă o bună modalitate de a ascunde

un perete care are suprafaţa imperfectă sau care prezintă fisuri greu de reparat, astfel încât peretele să arate perfect neted. Dacă preferaţi ca peretele imperfect să aibă aceeași culoare ca și ceilalţi pereţi ai camerei, alegeţi un tapet texturat vopsibil, care are ca proprietate de bază faptul că este destinat vopsirii multiple cu vopsele lavabile. Grosimea și textura acestui tip de tapet va ajuta la ascunderea chiar și a celor mai pronunţate defecţiuni ale peretelui.

Decoraţiuni (opere de artă, tapiţerii şi materiale) Un mod rapid și ușor pentru a ascunde un perete urât este acela de a folosi o operă de artă.

Dacă aveţi de acoperit o suprafaţă imperfectă mare, este recomandat să folosiţi o tapiţerie de mari dimensiuni. Puteţi folosi, de asemenea, un tablou generos ca mărime sau un grup de picturi mai mici. Atârnarea unei arme (arc, pușcă, o colecţie de pistoale etc.)

de dulceaţă și savoare. Este un chec care, respectând întocmai reţeta, ar fi chiar și la îndemâna unui începător în ale bucătăriei.

Chec cu pere Înmuiaţi 50 g de stafide în 2 linguri de rom amestecat cu 2 linguri de apă. Curăţaţi 4 pere coapte, tăiaţi-le cubuleţe și prăjiţi-le în 30 g de unt, până se rumenesc ușor. Le lăsaţi la răcit într-o strecurătoare.

Puneţi 5 gălbenușuri într-un castron și frecaţi-le cu 150 g de zahăr până se albesc. Adăugaţi apoi 150

g de făină în ploaie, încorporaţi-o și puneţi perele și stafidele cu rom.

La sfârșit puneţi și cele 5 albușuri bătute spumă tare cu un vârf de cuţit de sare. Amestecaţi ușor, cu o spatulă, de jos în sus. Turnaţi compoziţia într-o tavă de chec, unsă cu unt și tapetată cu făină.

Coaceţi prăjitura la foc potrivit.

Când este gata, mai lăsaţi checul în tavă 10-15 minute, apoi răsturnaţi-l pe un platou și pudraţi-l cu zahăr.

Sper să aveţi poftă bună!

Laura POPOVICI, FLUX

Balustradele scărilor – lemn, fier sau aluminiu?

Piperul, o boabă de sănătate Piperul este cunoscut încă din Evul Mediu. În afară de valoarea sa culinară, piperul are și calităţi terapeutice incontestabile. În principal, uleiurile volatile pe care le conţine au un efect antiinfecţios puternic asupra căilor respiratorii, stimulând, în plus, procesele digestive, stopează vărsăturile, acţionează asupra aparatului cardiovascular și chiar asupra metabolismului. În cantităţi moderate, piperul negru stimulează sistemul imunitar și contribuie la detoxifierea ficatului, grăbește arderile de grăsimi.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

sau a unei pânze care să pornească din tavan și să îmbrace întreg peretele reprezintă modalităţi recomandate de a masca o suprafaţă problematică. Aceste decoraţiuni au nu numai o întrebuinţare practică, ele vă ajută să adăugaţi un plus de stil camerei.

În interior În designul interior, balustradele sunt folosite în scop preponderant decorativ, putând fi fabricate din orice fel de material: aluminiu, fier sau lemn. Alegerea depinde de gustul fiecărui proprietar. Balustradele din lemn sunt perfecte din punct de vedere decorativ, însă aluminiul și fierul sunt perfecte și din alt punct de vedere: cel al siguranţei. Pe scurt, însă, balustradele de interior sunt utilizate mai ales pentru a atrage vizitatorii, prin intermediul lor creându-se un interior mai cald, mai modern sau mai primitor. Modelele și formele de balustradă pot fi, de asemenea, selectate în funcţie de tema sau aspectul general al casei.

În exterior

Ascunderea firelor, cablurilor, ţevilor şi conductelor Dacă pe unul dintre pereţii casei există dispozitive de fixare, cum ar fi: cablurile, ţevile sau conductele, care nu pot fi mutate, luaţi în considerare utilizarea unui separator de perete decorativ sau a unui ecran, amplasat în faţa problemei incriminate. Aceste modalităţi de amenajare pot fi folosite destul de eficient, mai ales atunci când sunt amplasate pe perete și operele de artă. Separatoarele decorative și ecranele nu numai că vor ascunde eficient cablurile și ţevile de pe perete, permiţând, în același timp, accesul la acestea, dar vor oferi și un spaţiu suplimentar de depozitare.

Casele arată mult mai bine graţie diverselor accesorii folosite în interior. Balustradele scărilor reprezintă un astfel de accesoriu, care sporește frumuseţea locuinţei.

Sunt disponibile pe piaţă în diverse modele, forme și mărimi, astfel că le puteţi armoniza cu orice fel de stil decorativ.

Balustradele sunt folosite atât pentru a decora scările interioare, cât și cele exterioare.

Camuflarea cu ajutorul mobilei Piesele de mobilier mari, precum: bibliotecile înalte, consolele stereo sau grupurile de rafturi pot fi folosite cu succes pentru a masca un perete imperfect.

Nu îndeplinesc numai această funcţie, ci vor conferi și un plus de interes camerei și vor oferi spaţiul necesar depozitării cărţilor sau a colecţiilor.

În aer liber, în afara ușilor, balustradele trebuie să fie perfecte mai ales din punct de vedere al siguranţei, fără însă, a-și pierde calitatea decorativă. Acestea sunt expuse în permanenţă variatelor condiţii de mediu, astfel că alegerea materialului contează foarte mult. Sunt de preferat balustradele care pot face faţă diverselor condiţii climaterice, confecţionate din fier sau din aluminiu, fiind solide și durabile în același timp.

Balustradele, atât cele de interior, cât și cele exterioare îmbină în mod fericit utilul cu plăcutul, conferind spaţiilor unicitate și stil. Există, de asemenea, și posibilitatea de a le personaliza, putând fi confecţionate la comandă, sub forma unor modele unicat, în ton cu stilul casei. Pot avea numeroase forme, de la cele drepte la cele curbe și până la scările elicoidale și pot fi fabricate cu inserţii de lemn, sticlă sau alte materiale. Modelele pot fi clasice sau moderne și pot respecta linia balcoanelor, dacă acestea sunt din același material.

Este foarte important să reţineţi că înainte de a decora spaţiul cu balustrade, un rol esenţial îl joacă procesul de măsurare. Dimensiunea acestor accesorii contează foarte mult în economia spaţiului vostru. Ele vin, de regulă, cu o greutate mare în plus, iar în cazul în care nu sunt echipate și instalate corespunzător, pot deveni periculoase pentru locuitori. Înainte de a fi instalate balustradele, este necesar ca un specialist, de preferat, să ia măsurătorile efective ale zonei în care urmează să fie amplasată balustrada aleasă.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

13

Luni SEPTEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 9 Ep 7,8 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4 Ep.7,8 10.30 Telecinemateca. Camera de refugiu. Panic room. Thriller. SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.3 Ep.12,13 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Condamnat la uitare. Time lapse. Thriller. SUA 2001 22.40 Telecinemateca. Teroare în Utopia. Below Utopia Dramă. SUA 1997 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de Acasă 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Poveștiri adevărate ediţie specială 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare, episodul 1 (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate ediţie specială (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Miniserie: Toate pânzele sus II: Misterele mărilor (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3821 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.13, anul V 00:00 Film: Operaţiunea de salvare: Punctul limită 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!”

10.30 “Знакомство с родителями” 11.25 “Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Семейный дом”. Многосерийный фильм 22.30 “Артем Боровик. Он очень торопился жить” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Особое поручение” 0.55 Фильм “Из жизни отдыхающих” 2.25 Вера Глаголева в фильме “О тебе” 3.00 Новости 3.05 Фильм “О тебе”. Продолжение 3.50 Сериал “Спасите Грейс” 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.10 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”. 8.20 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.10 Miniserial. “PATRU FEMEI ȘI UN DECES” (Austria, 2005). 9.55 Documentar. “Cronica unui crah”. 10.50 O carte pentru tine. 11.00 Documentar.

“Planeta arborilor”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Desene animate. “Micul vampir”. 13.45 Film. “MASCA LUI ZORRO” (SUA). 16.10 Film în desen animat. “Călătoriile lui Gulliver”.

17.25 Documentar. “Album de familie”. 17.50 Respiro. Program muzical. 18.05 Miniserial. “PATRU FEMEI ȘI UN DECES” (Austria, 2005). 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 3.00 Politica în direct. Talkshow. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 MESAGER. Stop-cadru. 21.50 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 22.40 Magazinele UEFA. 23.25 Film. “O FEMEIE CĂSĂTORITĂ” (Franţa, 1964). 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tînăr! 2.30 Miracolul dansului. 3.45 Medalion muzical. 4.40 Ghidul sănătăţii tale.

5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 “Honey” (SUA 2003) film artistic. 13:00 Observator 14:00 “Abuz de putere” (SUA 1997) “Badge of Betrayal” film artistic.

16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Меркурий в опасности” (США 1998) “Mercury Rising” film artistic. 23:30 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:00 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 COTE MAISON 11:00 FLASH 11:05 PARTIR AUTREMENT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 896 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LA LÉGENDE D’ALAIN MIMOUN / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 3 20:30 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 4 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Pilotes du Nunavik 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’INCONNU DE STRASBOURG / Cinéma 2:35 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

14

10 SEPTEMBRIE 2010

Programe TV Marţi

15

SEPTEMBRIE

Miercuri SEPTEMBRIE

16

Joi SEPTEMBRIE

17

Vineri SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek.Sez 9 Ep. 8,9 9.00 Serial. 24 hours. Sez.4 Ep.8,9 10.30 Telecinemateca. Condamnat la uitare. Time lapse. Thriller. SUA 2001 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.13,14 18.00 Serial. Luna. Ep.18 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.12,13 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Evadatul. The fugitive. Acţiune. SUA 1993 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.9,10 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.9,10 10.30 Telecinemateca. Evadatul. The fugitive.

Acţiune. SUA 1993 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.19 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.13,14 20.50 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Pierduţi în spaţiu. Lost voyage Aventuri. SUA 2001 22.40 Telecinemateca. O blondă rece. Drop dead sexy. Comedie. SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.10,11 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.10,11 10.30 Telecinemateca. Pierduţi în spaţiu. Lost voyage Aventuri. SUA 2001 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.14,15 18.00 Serial. Luna.

Ep.20 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Dresat pentru a ucide. Danny the dog Acţiune. SUA 2005 22.40 Telecinemateca.

Ceva de împrumut. The wedding date. Comedie SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.11,12 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.11,12 10.30 Telecinemateca.

Dresat pentru a ucide. Danny the dog Acţiune. SUA 2005 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Sez. 1 Ep.21 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.15,16 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Șapte ani în Tibet. Seven years in Tibet. Dramă. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (“Tormenta en el Paraiso”), primul episod (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Învaţă să iubești (“Taking A Chance On Love”) 22:15 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:15 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Învaţă să iubești (r) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.71, 72 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Secrete în grădină (r) 14:15 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3822 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Asasinul din Bangkok 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.14, anul V 00:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.71, 72 (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!»

10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Семейный дом». Многосерийный фильм 22.30 Спецрасследование. «Бомбилы» 23.30 Ночные новости 23.50 «На ночь глядя» 0.45 Расселл Кроу в фильме «Хозяин морей. На краю земли» 3.00 Новости 3.05 Сериал «Спасите Грейс» 6.00, 7.00, 8.00, 17.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.10 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.00-17.00 Revizie tehnică. 17.10 Documentar. “Planeta arborilor”.

17.40 Gagauz ogea. 18.10 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). Episodul 1. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Zona liberă. 20.10 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 1. În pauză: ȘTIRI. 23.40, 4.30 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”.

23.50 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 0.35 Documentar. “Album de familie”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis. 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 4.40 ARTelier. 5.10 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

Profilaxie pina la 16:35 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 22:30 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Развод поамерикански” (США 2006) “The Break-Up” film artistic.

23:30 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 897 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DANS LES COULISSES DU CIRQUE KNIE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 3 16:00 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 4 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 L’HÉRITIER / Cinéma 21:25 400 MÈTRES HAIES / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE COEUR DU SUJET / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Dragoste cu bucluc 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Comoara din Damasc, partea a II-a 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3823 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Celularul 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Aventuri în lumea întunericului, ep.15, anul V 00:00 Film: Celularul (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!»

19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Семейный дом». Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. «Невидимый враг» 23.30 Ночные новости 23.50 «На ночь глядя» 0.45 Кирилл Лавров, Александр Соловьев в остросюжетном фильме «На Гранатовых островах» 2.30 Николас Кейдж в фильме братьев Коэнов «Воспитание Аризоны» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Воспитание Аризоны». Продолжение 6.00, 7.00, 8.00, 16.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.10 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”. 8.20 Zona liberă. 8.55 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 9.40 Politica în direct. Talk-show. 10.30 Gagauz ogea. 11.00 Documentar. “Veșminte din toată lumea”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 1. 15.15 Vedete la bis. 16.10, 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 16.35 Miracolul dansului. 17.05, 2.30 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 17.40 Svitanok. 18.10 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.05 Teatrul folcloric “Ion Creangă”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Etapa 1. În pauză: ȘTIRI. 23.40, 4.30 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”. 23.50 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 0.35 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. 3.00 Descoperă Moldova. 4.40 Dor. Program muzical. 5.10 La curţile dorului.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15„Manuscrisul ucigaș” (SUA 1971) „Columbo: Murder by the Book” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Al patrulea tenor” (SUA 2002) „The 4th Tenor” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Агент Джонни Инглиш” (Франция, Великобритания 2003) “Johnny English” film artistic. 23:30 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” (SUA 2005) “The Office” serial. 2:30 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 3:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:00 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 VISITE LIBRE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 898 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire Le mystère de la chambre noire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 IMPASSE DES DEUX ANGES / Cinéma 16:30 SOUDAIN SES MAINS / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 DOUCE FRANCE / Fiction Episode 2/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES SPECIALES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 3 1:45 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 4 2:35 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200 Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Comoara din Damasc, partea a II-a (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Film: Știu ce-am văzut 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3824 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 19:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: AZ Alkmaar Sheriff Tiraspol (Direct) 22:00 Fotbal Europa League: Liverpool Steaua (Direct) 00:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Fotbal Uefa Europa League: Salzburg Manchester City 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fotbal Europa League: AZ Alkmaar Sheriff Tiraspol (r) 04:30 Promotor (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!»

10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Семейный дом». Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.30 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 «Обмани меня» 0.45 Михаил Ножкин, Александр Фатюшин в боевике «Одиночное плавание» 2.25 Ава Гарднер в фильме «И восходит солнце» 3.00 Новости 3.05 Фильм «И восходит солнце». Продолжение 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.10 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”.

8.20 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 9.05 Documentar. “Un arbore pentru o viaţă”. 10.00 Svitanok. 10.30 Studio “Art plus” (rus.) 11.00 Documentar. “Jurnal de călătorie.

Cambodgia”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Fotbal.

Liga Campionilor UEFA. Etapa 1. 15.15, 1.20 Evantai folcloric.

16.10 Documentar. “Veșminte din toată lumea”. 16.35 Fii tînăr!

17.25 P.I. Ceaikovski. Concertul nr.2 18.10 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Vector european. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 MESAGER. Stopcadru. 21.50 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 22.40, 2.30 Perpetuum mobile. 23.20, 5.10 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”. 23.30 Film. “DINTR-UN JOC DE COPII” (Franţa).

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 3.00 Templul muzicii. 4.40 Cu noi la teatru. 5.20 Dimensiuni europene. 5.25 Muzic Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 „Crima in stil clasic” (SUA 1976)„Columbo: Old Fashioned Murder” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Magma: Focul din adâncuri” (SUA 2006) „Magma: Earth’s Molten Core” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Флирт со зверем” (США 2001) “Someone Like You...” film artistic. 23:30 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial.

2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:00 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 899 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Pilotes du Nunavik 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DOUCE FRANCE / Fiction Episode 2/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LE COEUR DU SUJET / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’INCORRIGIBLE / Cinéma 23:35 CARON / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:45 QUESTIONS A LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Știu ce-am văzut (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Uefa Europa League: Napoli - Ultrecht 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3825 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Planeta maimuţelor 23:00 Film: Între viaţă și moarte 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 - Apropo Tv (r) 02:15 Film: Între viaţă și moarte (r) 04:15 Film: Păcatele trecutului, partea I (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!»

10.30 «Знакомство с родителями» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «Поле чудес» 19.10 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Большая разница» в Одессе. Фестиваль пародий 23.15 Люк Бессон представляет. Джейсон Стэтхэм в приключенческом фильме «Перевозчик» 0.50 Гленн Клоуз, Кейт Бланшетт в фильме «Дорога в рай» 2.55 Фильм «Утренние поезда» 4.20 Сериал «Спасите Грейс» 5.05 «Продавцы смеха» 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȘTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa! 8.10 Agenda Festivalului “Invită Maria Bieșu”. 8.20 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.10 Miniserial. “VENUS ȘI APOLO” (Franţa, 2007). 9.55, 1.15 Vector european. 10.40 Medalion muzical. 11.00 Documentar.

“Magia surfingului. Costa Rica”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.25 Film. “DINTR-UN JOC DE COPII” (Franţa).

14.55 Documentar. “Jurnal de călătorie. Cambodgia”.

15.20 La noi în sat. 16.10 Picături de “Dor”. 16.25 Moldovenii de pretutindeni. 17.00, 21.50, 2.30, 4.40 Invită Maria Bieșu. Spectacol de omagiere. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Bună seara! Talk-show. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 MESAGER. Stop-cadru. 23.25 Film. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKTPAULI”. Episodul 1. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 5.10 La obiect. 5.20 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 „Pericol de explozie” (SUA 1972) „Columbo: Short Fuse” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Maiorul Payne” (SUA 1995) „Major Payne” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Король Артур” (США, Великобритания, Ирландия 2004) “King Arthur” film artistic. 0:30 „Ramai cu noi” (SUA 2005) „Stay” film artistic. 2:30 “Mulţumesc, dr. Rey” (SUA 2002) “Merci Docteur Rey” film artistic. 4:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PARTIR AUTREMENT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:00 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA POUSSE 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 900 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 SUR LA ROUTE LÉGENDAIRE DU THÉ / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Au royaume de l’or vert 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE COEUR DU SUJET / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 3 22:55 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 4 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DOUCE FRANCE / Fiction Episode 2/2 2:35 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18

Sâmbătă SEPTEMBRIE

19

11

Duminică SEPTEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 3,4 10.30 Telecinemateca. Șapte ani în Tibet.

Seven years in Tibet. Dramă. SUA 1997 13.00 Film indian 15.30 Telecinemateca. Cleopatra. Dramă.

SUA 1999 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.16,17 20.00 Concert. De ce plâng chitarele. P.I 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Eu și monstrul meu. The water horse.

Aventuri. SUA 2007 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 4,5 11.00 Telecinemateca. Eu și monstrul meu. The water horse. Aventuri. SUA 2007 13.00 Serial. 24 hours. Sez.4. Ep. 8 - 12 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.17,18 20.00 Concert. De ce plîng chitarele. P.II 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Războiul minţii. Push.Thriller. SUA 2009 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Povești la o cafea 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Trandafirii sunt pentru cei bogaţi (“Roses are for the Rich”) (partea I) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Așa vreau eu! (“Because I Said So”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:15 Cinema ACASĂ: Așa vreau eu! (r) (12) (comedie) 04:00 Serial: Povești la o cafea (r) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Povești la o cafea 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Trandafirii sunt pentru cei bogaţi (“Roses are for the Rich”) (partea a II a) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de poveste emisiune prezentată de Olivia Steer (prima ediţie) 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dragoste cu preaviz (“Two Weeks Notice”) (12) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! emisiune prezentată de Mircea Solcanu (prima ediţie din acest sezon) (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Cinema ACASĂ: Dragoste cu preaviz (r) (12) (romance) 03:15 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:00 Serial: Povești la o cafea (r) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Secrete în grădină 10:30 Ce se întâmplă, doctore?

11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Film: Vrăjitoarea cea bună 15:30 Film: Bogus 17:00 Film: Allan Quatermain și misterul orașului de aur 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Parteneri neobișnuiţi 22:30 Film: Războiul stelelor: Atacul clonelor 01:15 - Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Parteneri neobișnuiţi (r) 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 - Secrete în grădină (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Bogus (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Promotor 13:35 Miniserie: Toate pânzele sus III: Întâlnire în Atlantic 15:00 Film: Allan Quatermain și misterul orașului de aur (r) 16:30 Film: Războiul stelelor: Atacul clonelor (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Omul păianjen 23:00 Film: Dimineţi de oţel 00:45 - Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Omul păianjen (r) 03:30 Film: Dimineţi de fier (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 Кирилл Лавров, Олег Янковский в фильме “Мой ласковый и нежный зверь” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Играй, гармонь любимая!” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Лев Дуров.”Я всегда напеваю, когда хочется выть” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Премьера. Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 14.50 Леонид Харитонов в комедии “Иван Бровкин на целине” 16.55 Среда обитания. “Невидимый враг” 17.50 Премьера. “Большие гонки” 19.10 Премьера. “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Детектор лжи” 22.20 Премьера. “Прожекторперисхилтон” 22.55 “Городские пижоны” Главное событие мирового телесезона. Премьера. Фильм “Шерлок Холмс: Этюд в багровых тонах” 0.35 Сигурни Уивер в фильме Ридли Скотта “Чужой” 2.40 Приключенческий фильм “Исчезающая точка” 4.20 Сериал “Спасите Грейс” 5.05 “Детективы”

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Георгий Вицин в комедии “Неисправимый лгун” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Премьера. “Тур де Франс” 13.05 “Моя родословная. Виктор Рыбин” 13.55 Премьера. “Вся правда о еде” 14.55 “Ералаш” 15.20 “КВН”. Премьерлига. Финал 17.05 Премьера. Московское дело. “Дело трансплантологов” 18.05 Премьера сезона. “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 Премьера. “Большая разница” 23.00 “Южное Бутово” 23.55 “Познер” 0.55 Премьера. Ярослав Бойко в фильме “Скульптор смерти” 2.35 Тамара Акулова, Борис Хмельницкий в фильме “Баллада о доблестном рыцаре Айвенго” 4.05 “Охота на наркоту”

6.00, 12.00, 15.00, 23.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Asasinate politice”. 7.05 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.00 Documentar. “Corsica, insula frumuseţii”. 9.00 Magazinul copiilor.

9.30 Desene animate. “Micul vampir”. 9.50, 18.15, 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. Mărturisirile scriitorului Spiridon Vangheli. 10.30, 4.30 Portrete în timp. Gheorghe Ciocoi, poet.

11.00 Bună seara! Talk-show. 11.50 Respiro. Program muzical.

12.10 Film. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI”. Episodul 1. 13.45 Documentar. “Magia surfingului. Costa Rica”. 14.15 Lumina adevărului. 15.10 ARTelier. Valeria Duca, pictoriţă.

15.40 Picături de “Dor”. 15.55 Fotbal. Campionatul Moldovei.

“Zimbru” (Chișinău) - “FC Costuleni”. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: Medalion muzical. 17.45 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Erudit-cafe.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 22.05, 23.15 Film.

“O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI”. Episodul 2. 23.50 “Bastien und Bastienne”. Operă 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Pagini de creaţie. 2.30 O carte pentru tine. 5.00 Lucrări picturale. 5.05 La curţile dorului.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00, 15.00, 23.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Natalie Dessay: Lucia din Lammermoor”. 7.00 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 7.55 Documentar. “Pietragalla. Pe poante”. 8.45 Locuinţa mea. 9.15 Documentar. “Arts 21”. 9.45 Desene animate. “Micul vampir”. 10.00 Ring Star. Concurs-muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Dor. Program muzical.

15.10 Cu noi la teatru. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Film. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI”.

Episodul 2. 17.45 Documentar. “Euromaxx”. 18.15 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis! 20.20 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tînăr! 22.25, 23.15 Film. “HEIDI” (SUA). 0.25 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Medalion muzical. 3.00 Bună seara! Talk-show.

3.50 Muzică live. 4.30 Abraziv. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Madagascar: Escape 2 Africa” (SUA 2008) desene animate. 9:00 „Maiorul Payne” (SUA 1995) „Major Payne” film artistic. 11:00 “Valeţii muschetarilor” (Franţa 1974) „Les Quatre Charlots Mousquetaires” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie și David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial.

14:00 „Uriașul: Întâlnire de neuitat” (SUA 1994) „Bigfoot:The Unforgettable Encounter ” film artistic. 16:00 Observator 16:40 „Benny Hill” (comedie) 17:00 “Hercule și amazoanele” (SUA 1994) “Hercules and the Amazon Women” film artistic.

19:00 Observator 20:00 “Соучастник” (США 2004) “Collateral” film artistic. 22:20 Plasa de stele. divertisment 23:45 “Despre dragoste și alte aiureli” (SUA 2006) “Date Movie” film artistic.

1:30 „Domnul Bloom” (SUA 2003) „Bloom” film artistic. 3:30 „Uriașul: Întâlnire de neuitat” (SUA 1994) „Bigfoot:The Unforgettable Encounter ” film artistic. 5:00 ”101 dalmaţieni” (SUA 1997) desene animate.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 COTE MAISON 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANETE 10:00 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! 10:10 TiVi5MONDE - MANON 10:15 TiVi5MONDE - RANTANPLAN 10:20 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:30 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:05 TiVi5MONDE - GALACTIK FOOTBALL (Saison 2) 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANETE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Les Açores (Collection « Comme un poisson dans l’eau ») 15:55 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 MARILYN, DERNIÈRES SÉANCES / Documentaire 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ARTE REPORTAGE 1:40 ACOUSTIC 2:05 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANETE 4:30 CITE GUIDE

7:00 Desene animate. 7:30 “Shrek the Third” (SUA 2007) desene animate. 9:00 „Extemporal la dirigenţie” (România 1987) film artistic. 11:00 “Hercule și amazoanele” (SUA 1994) “Hercules and the Amazon Women” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie și David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 “Jefuitorii de bănci” (SUA 1991) “Fast Getaway” film artistic. 16:00 Iubirea face farse. divertisment 17:45 Să te prezint părinţilor. romance 19:00 Observator 20:00 “Осада” (США 1998) “The Siege” film artistic. 22:20 Comanda la mine. reality-show 1:00 „Oh de la Ohio” (SUA 2006) „The Oh in Ohio” film artistic. 3:00 “Observator” 3:45 „Praf și pulbere: Dreptate pe cont propriu” (SUA 2007) „Walking Tall: Lone Justice aka Walking Tall 3” film artistic.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? Emission spéciale pour l’indépendance du Mali 7:50 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! 10:10 TiVi5MONDE - MANON 10:15 TiVi5MONDE - RANTANPLAN 10:20 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:30 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:05 TiVi5MONDE - GALACTIK FOOTBALL (Saison 2) 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 LE MONDE DU SPORT 13:30 L’AUTRE EMOI Florence Foresti 13:45 NOUVO 14:05 TENDANCE A 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:45 VIVEMENT DIMANCHE 16:15 LA PETITE VIE / Fiction Menteurs anonymes 16:35 LA PETITE VIE / Fiction L’hospice (I) 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 SUR LA ROUTE LÉGENDAIRE DU THÉ / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Au coeur de Shangri-La 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANETE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CHAT / Cinéma 23:30 SALAM / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 L’INCORRIGIBLE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 aprilie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 1,8 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 70 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 80 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 1,2 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079774425 sau e-mail: publicitate@flux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz

CMYK

12

10 SEPTEMBRIE 2010

Ghelici a plecat. Filat a rămas cu penisul de dar Excentricul peledemist Fiodor Ghelici, care a ieșit din anonimat acum jumătate de an, după ce a șocat opinia publică, dăruindu-i premierului Vladimir Filat un penis și o gâscă, cu ocazia zilei de naștere, a anunţat public că părăsește PLDM. Mai mult decât atât, acesta a prezis un viitor sumbru pentru partidul din care a făcut parte, atenţionând despre un șir de plecări importante în viitorul apropiat, care vor duce la o „prăbușire inevitabilă” a formaţiunii conduse de actualul prim-ministru.

Fostul activist liberal-democrat, care este și liderul organizaţiei obștești „Moldova Mea”, susţine că rezultatele referendumului din 5 septembrie „au devenit un pas spre moartea” actualei guvernări, din care cauză partidele din AIE „vor fi nimicite” la alegerile parlamentare anticipate. „Credeţi că 30 la sută din alegători au votat pentru Alianţă? Noi am făcut calcule și am constatat că doar 21 la sută dintre alegători sunt părtași ai celor patru partide. Iar nouă ni se prezintă niște sondaje la comandă: 48% ar vota pentru PLDM dacă mâine ar avea loc alegeri.

Sunt minciuni”, a declarat Ghelici. În plus, Ghelici a prevestit prăbușirea inevitabilă a formaţiunii conduse de Filat, care va fi provocată, în opinia sa, de mai multe plecări din partid ale unor lideri importanţi ai acestuia, inclusiv a prim-vicepreședintelui PLDM, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. Potrivit lui

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Ghelici, ministrul Tănase va părăsi partidul „în semn de protest” și va ieși, în general, din viaţa politică a ţării. Despre alţi lideri, pe care nu i-a nominalizat și care ar intenţiona să-l părăsească pe Filat, Fiodor Ghelici a spus că, după ce vor părăsi PLDM, aceștia vor înfiinţa un partid de alternativă. Acesta a făcut trimitere și la plecarea lui Vitalie Nagacevschi, căruia i-a reproșat că a „plecat fără luptă”. „A mers la principiu, ca om și ca cetăţean, și eu i-am spus la plecare: nu te-am susţinut doar pentru faptul că nu ai luptat”, a spus Ghelici.

Acum, că rândurile verzi-roșietice ale PLDM s-au rărit, trebuie să ne întrebăm cum rămâne cu gâsca și penisul de dar, pe care premierul Filat, vizibil mișcat, le-a acceptat cu tandreţe, ca utile la gospodărie. Gâsca probabil că de mult a fost jumulită și păpată de vulpea cu pricina, iar penisul… Păi, penisul i-a rămas ca dulce amintire premierului cu chica deasă de la un falnic și fălos coleg, zis moldovenește pre numele său voievodal Ghelici, cu accentul bine înfipt la locul său potrivit.

Denis GÂSCĂ-FOFILAT, pentru FLUX

FLUX

Adresa A ddrreesa essa sa internet: iinnte ter ter ernet: neett: http://www.flux.md; ne net htt tttpp:/::// ttp /////w ww w www w ww w..f.flffllux. u md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11 23.27

PENTRU NOUL ALBUM,

Nelly Ciobanu ne promite mai multe melodii de dragoste Nelly Ciobanu lucrează cu sârg la un nou album. Interpreta a beneficiat vara asta de o vacanţă de opt zile în Dubai și ne-a spus că a adunat puteri pentru un an întreg, și nici inspiraţie nu-i lipsește. „Eu cred că opt zile a fost puţin pentru o vacanţă, consider că

era nevoie de două săptămâni să profităm de ceea ce-ţi poate oferi Dubaiul ca destinaţie turistică.

Dar a trebuit să mă întorc mai degrabă, deoarece acasă e mult de lucru: filmări pentru emisiune, înregistrări, lucru la videoclip, concerte”. În ceea ce ţine de noul album: „Sper și îmi doresc să-l lansez toamna asta”, a declarat pentru FLUX vedeta, care a mai menţionat că, deocamdată, nu s-a decis care dintre piese va

da titlul noului album, dar ne-a spus că toate melodiile sunt deja înregistrate.

Cântăreaţa ne-a mai spus că acum pregătește videoclipul piesei „Olla, Hello!” o piesă de dragoste. „După cum aţi observat deja, în piesele mele predomină dragostea. Așa va fi și pe noul album, unde veţi găsi preponderent melodii lirice”, ne asigură Nelly.

L. P., FLUX

DJ Layla nu mai este “Single Lady” Dj Layla a spus “DA” la Chișinău, în seara de 4 septembrie. Alesul inimii sale este un tânăr de 26 de ani pe nume Pavel, care, din spusele miresei, a cucerit-o chiar de la prima întâlnire. El este cel care a determinat-o pe tânăra DJ-iţă să-și schimbe statutul de “Single Lady”, după numai câteva luni de relaţie, fiind vorba de dragoste la prima vedere.

Ceremonia a avut loc într-un local exclusivist din Chișinău, la care au participat peste 170 de invitaţi. Celor două familii li s-au alăturat cei mai apropiaţi prieteni și rudele care au vrut să le fie alături în cea mai specială zi din viaţa tinerilor căsătoriţi. Printre invitaţi s-au numărat și Radu Sârbu, compozitorul și producătorul muzical al proiectului Dj Layla, însoţit de familia sa și de bruneta Dee-Dee, colega de scenă, dar și vocea

proiectului. Una dintre surprizele serii a fost recitalul susţinut de binecunoscutul interpret Cătălin Josan.

Mireasa a purtat o superbă rochie creată de „Casablanca Bridal”, adusă special din SUA, încrustată cu cristale Swarovski.

Se poate spune cu certitudine că Dj Layla parcurge o perioadă foarte benefică a vieţii ei, fiind împlinită atât pe plan sentimental, cât și profesional.

Săptămâna trecută, pe 2 septembrie, a fost lansat noul single Dj Layla - “DRIVE”, iar în această toamnă va apărea pe piaţă albumul de debut al artistei, iar bucuria apariţiei acestuia va fi împărtășită nu doar cu colega sa de scenă, Dee-Dee, producătorul proiectului Radu Sârbu și casa de discuri Cat Music, dar și cu alesul inimii sale, Pavel, care a promis să o susţină și să-i fie alături atât în viaţa personală, cât și cea profesională.

Ovidiu Komornik a lansat un parfum care-i poartă numele Se pare că noul trend în materie de “vedete” este lansarea propriului parfum. Starurile de la Hollywood fac uz de această practică ani buni deja. Iată că această modă prinde și printre vedetele mioritice.

Cântăreţul Ovidiu Komornik a scos pe piaţă o întreagă colecţie de parfumuri – O.K. “Am lansat o colecţie de parfumuri, «O.K.», iniţialele numelui meu, și sunt 70 de nuanţe pentru femei și 40 pentru bărbaţi. Pentru început pot spune că îmi merge bine, am investit peste 50.000 de euro și acum scot din vânzări. Înainte de Crăciun voi mai lansa încă două parfumuri, unul pentru bărbaţi, altul pentru femei, care se vor numi «Ovidiu Komornik».

Parfumurile se distribuie în trei centre, unde se găsesc și albumele mele”, a declarat Komornik pentru ziarele românești.

David și Victoria Beckham au nu mai puţin de zece parfumuri care le poartă semnătura.

Miresmele create de fotbalist și fosta membră “Spice Girls” s-au dovedit a avea priză la public, iar presa de peste ocean speculează că David și Vicky nu se vor opri aici.

Creatoarea română de modă Adina Buzatu a fost prima care a spart gheaţa, lansând pe piaţa românească cel dintâi parfum bărbătesc – “Trends by Adina Buzatu”. Parfumul se găsește în peste 40 de magazine din toată ţara, iar preţul lui este accesibil tuturor buzunarelor, după cum spune chiar Adina.

Designerul Cătălin Botezatu a avut un succes enorm cu parfumul feminin pe care l-a lansat în primăvară, “B Fatale”, parfum care, în luna august, s-a epuizat deja din stoc.

Paris Hilton a lansat nu mai puţin de 10 parfumuri, cel mai nou dintre ele, “Tease”, apărând pe piaţă la începutul lunii august. Până acum, acestea s-au vândut ca pâinea caldă, iar scandalurile în care a fost implicată diva blondă nu i-au afectat și afacerile.

Cine oare dintre vedetele moldovenești va sparge gheaţa, lansându-și un parfum la Chișinău?

Voronin sugerează că Ghimpu ar fi nebun de cap, iar Ghimpu pretinde că Voronin ar fi „moale de cui” Liderul comunist Vladimir Voronin a făcut luni o plecăciune adâncă în faţa electoratului, mulţumindu-i pentru că a boicotat referendumul din 5 septembrie. „Sunt profund mulţumit de nivelul de conștiinţă politică înaltă pe care a demonstrat-o populaţia.

Trebuie să ne închinăm până la pământ oamenilor care nu au participat la referendum. În sfârșit, Moldova s-a trezit.

Noi sărbătorim victoria”, a declarat triumfal liderul PCRM într-o conferinţă de presă.

Duminică seara, în Chişinău, autobuzele mergeau ca bicicletele Liderul comunist a mai declarat că observatorii PCRM au depistat numeroase încălcări la referendum: „Aseară prindeau (reprezentanţii formaţiunilor AIE – n.n.) oamenii pe stradă și îi plăteau ca să voteze, așa că de la ora 18:00 și până la 21:00 au adunat încă 4 la sută din voturi. Mergeau autobuzele prin oraș ca bicicletele”, a afirmat președintele PCRM. Cea mai „tare” declaraţie Voronin a făcut-o însă cu referire la președintele Partidului Liberal, Mihai

Ghimpu, care deţine și funcţiile de președinte al Parlamentului și de șef interimar la statului. În opinia lui Voronin, Mihai Ghimpu se face vinovat de uzurparea puterii de stat, dat fiind că după 16 iunie, interimarul nu a dizolvat Legislativul. Voronin a amintit că uzurparea puterii de stat se pedepsește penal, potrivit legislaţiei Republicii Moldova, cu închisoare de până la 25 de ani. „Este clar că el (Mihai Ghimpu - n.n.) o să prezinte un certificat medical, că noi știm ce-i cu sănătatea lui și nu va nimeri la pușcărie”, a declarat Vladimir Voronin. Altfel spus, Voronin susţine că Ghimpu ar fi bolnav de cap.

Cuiul lui Voronin, nu al lui Pepelea Joi, 9 septembrie, fracţiunea comuniștilor s-a îndreptat spre Palatul Republicii, sediul temporar al Parlamentului, pentru a participa, contrar așteptărilor, la ședinţa acestuia. Întrebat de jurnaliști dacă merge la ședinţă, Voronin a răspuns inspirat: „Ne ducem să batem ultimul cui în sicriul alianţei”, sugerând că, în curând, odată cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate, va lua sfârșit guvernarea AIE. Se pare că Mihai Ghimpu nu a fost de acord cu această perspectivă politică pen-

tru AIE și, solicitat de jurnaliști, i-a dat, aproape chicotind, replică lui Voronin: „Îmi pare rău, dar cuiul lui Voronin este deja slab cu totul, moale, nu mai poate băga și bate undeva ceva. Pardon!” – s-a scuzat interimarul. Și liderul fracţiunii PLDM, Mihai Godea, a făcut o aluzie la fel de frivolă, referindu-se la „cuiul” lui Voronin. El i-a recomandat lui Vladimir Voronin să meargă să se mai antreneze. „Îl văd cum se mișcă, nu știu dacă mai poate bate cuie”, a spus Godea. Numai Serafim Urechean, necunoscând care este contextul cuiului lui Voronin, a recunoscut sin-

Lady GaGa are gânduri de măritiş

cer și nesilit de nimeni: „Eu sunt sătul de cuiul lui Voronin!”. Ca și în cazul lui Urechean, imaginaţia lui Marian Lupu în materie de cuie s-a dovedit la fel de plată. Acesta a filozofat cu accentul său forţat dâmboviţean: „Venind din partea opoziţiei, n-am văzut nici un lemnar pe aici, nici cu ciocane, nici cu secere, nici cu cuie.

Cred că este mai mult o bravadă în acest sens”. În concluzie, Voronin – Ghimpu, scor final 1 la 1. Lupu nici nu a marcat, dar nici nu a încasat. Păgubaș este Urechean, acesta a marcat în propria poartă. Și-i ajunge. Este sătul!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

10 - 17 septembrie Berbec

La serviciu aveţi parte de o mulţime de sarcini.

Starea generală nu e prea bună din cauza unei agitaţii interioare. Dacă doriţi să vă liniștiţi, trebuie să găsiţi sursa acestui stres.

Taur O perioadă în care treceţi prin mai multe dispoziţii succesive, ba bune, ba rele, din cauza copiilor. Degeaba încercaţi să intraţi în dialog cu aceștia, pentru că nu au nici cea mai mică dorinţă de a se supune.

Gemeni Este o zi importantă, în care se pot schimba multe lucruri și acasă, și la serviciu. Transformările pot fi benefice acolo unde au existat tensiuni de netrecut în relaţiile cu cei apropiaţi.

Rac Deplasările în interes de serviciu sunt la ordinea zilei. Se pot rezolva mai ușor anumite probleme administrative. E bine să vă exprimaţi cât mai clar cerinţele faţă de membrii familiei.

Leu Chestiunile financiare sunt în această perioadă în prim-plan și, chiar dacă nu vă face nici o plăcere, e bine să vă interesaţi, să vedeţi ce aveţi de făcut, pentru a fi în ordine cu hârtiile care trebuie depuse pe la diverse instituţii.

Fecioară Vă ocupaţi cu multă atenţie de problemele personale, de ordine și disciplină prin toate lucrurile pe care le aveţi de făcut. Starea voastră generală poate fi deosebit de bună.

Balanţă Atenţie sporită la starea de sănătate, la semnalele pe care corpul vi le tot trimite în speranţa că se va face auzit și vă va determina să vă îngrijiţi mai bine. La serviciu se petrec tot felul de mizerii.

Scorpion Vă regăsiţi și echilibrul, și liniștea acasă, chiar dacă sunteţi conștienţi că nu va ţine mult această atmosferă de pace și de bună înţelegere. S-ar putea să ignoraţi intenţionat anumite probleme.

Săgetător Se pune problema unei convocări, poate o ședinţă importantă, la care trebuie neapărat să fiţi prezenţi, chiar dacă simţiţi că e o pierdere de timp. Sunt posibile surprize de tot felul.

Excentrica Lady Gaga (24 ani), care s-a împăcat de curând cu fostul ei iubit, Luc Carl, și-a dat seama că vrea să-și petreacă întreaga viaţă alături de acesta. Și cum decizia a fost deja luată, solista plănuiește evenimentul.

Ea și-ar dori ca acesta să aibă loc la New York, noaptea nunţii să și-o petreacă la un castel din Anglia, iar la petrecere să aibă un tort enorm din care să sară celebra dansatoare de burlesc, Dita Von Teese. Oare ce mai urmează?

Capricorn Unul dintre cele mai preţioase lucruri de care dispuneţi în contextul actual este informaţia de calitate și ar fi bine să nu vă irosiţi acest avantaj discutând cu diverse persoane despre interesele voastre.

Vărsător Se poate schimba ceva în situaţia voastră financiară, scăpaţi de plata unei datorii sau suma datorată este mai mică decât vă așteptaţi. Trebuie să aveţi multă răbdare.

Peşti S-ar putea ca în această perioadă să se insiste pe lângă voi să luaţi o decizie clară în legătură cu o colaborare, o nouă oportunitate de afaceri sau un contract care se derulează deja.

CMYK