Ziarul Flux, Ed. 14 (939)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 11 aprilie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 11.04.2014

Cuv. Marcu, Ep. Aretuselor, Chiril diaconul și cei împreună cu ei Maxima zilei Răul poate să-l facă oricine.

Binele însă e numai pentru sufletele tari și firile călite.

Nicolae Steinhardt

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.6352 1 Dolar american ............. 13.4341 1 Leu românesc ................. 4.1776 1 Rublă rusească ............... 0.3780 Timpul probabil: 11.04.2014

12.04.2014

Noros, 7 12 0C

Noros, 4 11 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 14 (939)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

De ce guvernanţii nu au bani pentru profesori?

2

PAGINA

ACTUAL

Timofti şi Crimeea sau rolul armatei văzut de comandantul suprem

3

PAGINA

POLITIC

Filat vrea un nou „7 aprilie”, mai pe la toamnă?

6

PAGINA

GEOPOLITIC

Poate pentru că le-au crescut lor prea mult veniturile?

Paradoxal, dar cu cât mai rău se mișcă lucrurile în ţară, cu atât mai bine le merge guvernanţilor. Declaraţiile de venit pentru anul 2013 arată că cei mai mulţi dintre aceștia și-au îmbunătăţit simţitor situaţia materială, și-au rotunjit conturile, s-au pricopsit cu case spaţioase și mașini de lux.

De cealaltă parte, de câteva zile, sute de cadre didactice din ţară protestează în faţa Guvernului, cerând să le fie majorate salariile cu 50 la sută. Prea mult, afirmă autorităţile, pentru că nu avem de unde. Prea mult, în comparaţie cu ce, întreabă aceștia? Profesorii ieșiţi în stradă nu au declarat că ar vrea să trăiască și ei în condiţii de lux, așa cum trăiesc „elitele” politice. Nu-și revendică salarii mai mari pentru că ar vrea să petreacă vacanţe de neuitat pe insule exotice. Dascălii pe care i-am văzut zilele acestea în faţa Execu-

tivului le-au transmis autorităţilor că salariile mizere nu le permit să-și asigure un minim de existenţă, săși trateze copiii, să-i ţină prin școli,

Poliţiştii – victimele uitate ale dezordinilor în masă din 7 aprilie

să-și cumpere o carte de care au nevoie, o haină potrivită statutului, nemaivorbind de faptul că procurarea sau construcţia unei locuinţe este,

pentru majoritatea dintre aceștia, un vis aproape irealizabil.

Continuare în pag. 5

Ţara se duce de râpă, iar guvernarea se face că plouă Așa cum ameninţa încă săptămâna trecută, Tiraspolul boicotează negocierile în formatul 5+2, care urmau să aibă loc la 10-12 aprilie la Viena. În cadrul ultimei întrevederi dintre vicepremierul Eugen Carpov și reprezentantul la negocieri din partea Tiraspolului, Nina Ștanski, nu s-a ajuns la un consens în această chestiune. Ștanski a insistat pe anularea accizelor pentru importatorii de mărfuri din stânga Nistrului, afirmând că măsura este discriminatorie.

ALEKSANDR DUGHIN: Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE

8

PAGINA

UCRAINA

XXX

(citiţi pag. 3)

Cum intrăm în Uniunea Europeană: legalizând homosexualitatea, drogurile şi prostituţia?

SUA şi Rusia se acuză reciproc de destabilizarea Ucrainei

XXX

(citiţi pag. 7)

Mai mulţi analiști și politicieni de la noi au declarat că problema accizelor este doar un pretext și că dacă nu ar fi fost acesta, liderii de la Tiraspol ar fi găsit un alt motiv. Este adevărat, dar Chișinăul le-a dat acest motiv.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

11 APRILIE 2014

Ţara se duce de râpă, iar guvernarea se face că plouă Urmare din pag. 1 Potrivit ziarului „Adevărul”, decizia de a introduce accizele a fost votată în grabă, la sfârșitul anului trecut, împreună cu alte modificări la codurile Fiscal și Vamal, declarate ulterior anticonstituţionale. Mai mult decât atât, nu se știe nici cine este autorul acestei iniţiative.

Săptămâna trecută, deputaţii urmau să voteze un șir de amendamente la politica bugetar-fiscală, inclusiv anularea taxelor de import pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Însă, întâmplător sau nu, pentru adoptarea proiectului nu a ajuns un singur vot, pentru că un deputat din coaliţia de la guvernare a fost lipsă. Ieri, deputaţii au amânat iarăși amendarea Codului Fiscal, dar au promis să voteze astăzi.

Publicaţia Kommersant.md consideră însă că motivul tergiversării votării amendamentelor este cu totul altul. Făcând referire la sursele confidenţiale, publicaţia scrie că, sub pretextul unor amendamente care să anuleze accizele pentru întreprinzătorii transnistreni, coaliţia de guvernare încearcă să introducă și alte modificări în avantajul grupurilor de afaceri apropiate puterii. Astfel, potrivit surselor citate, PD și PLDM ar fi insistat pe adoptarea a încă trei amendamente la Codul Fiscal și la cel Vamal, în interesul acestor grupuri.

Așa stând lucrurile, trebuie să constatăm că nu doar Tiraspolul „face spectacol”, așa cum afirmă peledemistul Valeriu Streleţ, ci și Chișinăul a atins oareșice performanţe în acest sens. Prin lipsa de preocupare pentru regiunea din stânga Nistrului, și, mai ales, pentru cetăţenii moldoveni de acolo. Asta chiar dacă se mimează un soi de activitate, se fac declaraţii și au

loc întâlniri între reprezentanţii celor două părţi.

Premierul Iurie Leancă a punctat chiar zilele acestea într-un interviu că nu vom adera la Uniunea Europeană până nu va fi rezolvat conflictul transnistrean. Pentru a nu repeta „exemplul Crimeii”. În opinia lui Leancă, „cu cât ne vom dezvolta, vom avea o infrastructură mai bună, un sistem medical și educațional mai bun, vom avea mai mari șanse de a interesa cetățenii din stânga Nistrului”.

Nu suntem siguri că premierul însuși crede în ceea ce spune, pentru că un asemenea paradis nu se întrevede în proximul viitor. Iar oamenii par să se fi săturat de promisiuni și încearcă să-și rezolve problemele așa cum îi duce capul.

Poţi să-i condamni pe locuitorii din satul Doroţcaia, Dubăsari, care au ameninţat recent că vor organiza un referendum pentru a trece în subordinea administraţiei de la Tiraspol, poţi să afirmi că aceștia au fost manipulaţi de separatiști, poţi să îi consideri pe cei care au protestat o minoritate nesemnificativă, așa cum i s-a arătat fostului premier Vladimir Filat, poţi să califici aceste acţiuni drept ilegale, așa cum o face vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov. Numai că acești oameni au o problemă, vitală pentru ei. Ţăranii din Doroţcaia nu au acces la terenurile agricole aflate în zona controlată de forţele separatiste și nu le pot cultiva. Iar autorităţile de la Chișinău nu sunt în stare să le rezolve această problemă.

Nemulţumirile sunt legate și de pensiile mici, mult sub nivelul celor pe care le ridică cetăţenii aflaţi sub jurisdicţia Tiraspolului, dar și de taxele mari pe care trebuie să le achite. Prin urmare, deocamdată, noi nu

avem cu ce-i interesa nici pe propriii cetăţeni, cu atât mai mult pe cei din Transnistria.

Putem doar constata că autorităţile nu fac nimic pentru localităţile din stânga Nistrului aflate sub jurisdicţia Chișinăului. Și că se alertează doar în situaţii de criză, cum ar fi cea de la Doroţcaia. De ce, de exemplu, dacă se arată atât de îngrijoraţi de situaţia școlilor cu predare în limba română din Transnistria s-au limitat doar la declaraţii patriotarde și nu au rezolvat într-un mod rezonabil cel puţin problema salarizării profesorilor de acolo? Ca să nu umble de ani de zile directorii liceelor și contabilii cu torba cu bani, să fie reţinuţi și umiliţi. Și nu putem să nu-i dăm dreptate ex-premierului Ion Sturza, care a scris recent pe o reţea de socializare, cu referire la situaţia din Doroţcaia: „Problemele satului Doroțcaia nu se rezolvă la Viena. Se rezolvă în Moldova, inclusiv în Parlament. Dar aici se impune o constatare tristă: în Parlament avem o nouă majoritate, una transpartinică, extrem de oportunistă, doritoare de ceva ciolan de pe masa boierilor șefi de partide. Ei vor desfigura încet țara, compromițând puținul bun ce s-a făcut”.

Mai adăugând că: „Locuitorii de la Doroțcaia sunt pe linia frontului. Ei nu trebuie intimidați cu discursuri diplomatice (patriotice) ale domnului Carpov sau cu vizite în forță ale domnului Recean. Ei doresc să-și prelucreze pământul și să fie luați în seamă”.

Iată că ieri aceștia au fost luaţi totuși în seamă. În ceasul al doisprezecelea, un desant format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor a ajuns la Doroţcaia și chiar le-a promis localnicilor să le rezolve problemele.

Pentru ca tacâmul să fie complet, și

raionul Taraclia pare să fi fost atins de morbul referendumurilor. Regiunea ar putea solicita intrarea în componenţa autonomiei găgăuze, în cazul în care Chișinăul nu-i va acorda un statut special. Primarul din Taraclia, Serghei Filipov, a avertizat că în raion ar putea fi un referendum, după modelul celui din Găgăuzia, în chestiunea dată.

Nemulţumirile populaţiei din Taraclia sunt legate de faptul că, în conformitate cu strategia de descentralizare adoptată de Parlament, Taraclia ar urma să fie alipit raionului Cahul, ceea ce va face ca etnicii bulgarii să ajungă în minoritate. „Problema este că acum în Taraclia bulgarii reprezintă 72 la sută din populaţie, iar dacă vom intra în componenţa raionului Cahul, vom fi doar 6 la sută”, a declarat Filipov, citat de jurnal.md.

Intenţia este cu bătaie lungă. Odată cu aderarea la Găgăuzia, vom beneficia de un statut special. Iar în cazul unirii Republicii Moldova cu România, Taraclia și Găgăuzia vor avea dreptul de a ieși din componenţa Republicii Moldova, a mai precizat primarul.

Acum, probabil, nu ar trebui să ne grăbim să-i învinuim pe bulgari și pe găgăuzi, dar să ne întrebăm, de ce s-a ajuns la astfel de situaţii? Chiar dacă autorităţile sunt tentate să vadă peste tot omniprezenta „mână a Moscovei”, să nu creadă sondajelor care arată că populaţia este tot mai nemulţumită de condiţiile economice, de situaţia politică, de direcţia în care se mișcă ţara, toate acestea nu vorbesc decât despre inconsistenţa guvernării. Pentru că în cinci ani, aceasta a acţionat doar în interesul personal și al clientelei, nu al cetăţenilor, a fluturat strategii și reforme pe hârtie, în loc să lupte real cu corupţia și sărăcia, ne-a vorbind obsesiv, până la isterizare, despre „parcursul european”, de parcă asta ar fi singura noastră șansă de supravieţuire. S-a lăudat cu succesele extraordinare „pe exterior” și ne-au adus în fiecare zi câte un înalt demnitar occidental care să ne tot vorbească despre povestea noastră de succes. Numai că oamenii s-au săturat de povești. Oricât de convingători ar încerca să fie cei care le istorisesc.

FLUX

Timofti şi Crimeea sau rolul armatei văzut de comandantul suprem Bravul nostru comandant suprem, Nicolae Timofti, a mai slobozit o perlă. După ce s-a plimbat cam deșănţat și scălâmbăiat pe covorul roșu de la Ministerul Apărării, trecând haihui pe lângă garda de onoare fără să bage de seamă drapelul de stat, șeful statului s-a dedat unor aprecieri strategice de toată savoarea.

Dacă tot i-a revenit misiunea de luptă de a-l prezenta pe noul ministru al Apărării, Troenco, Timofti s-a văzut cumva obligat să îngaime ceva și despre necesitatea fortificării Armatei Naţionale. Ce să zică omul, când în minte nu prea e loc de gânduri mai profunde și idei niţel mai închegate? Făcând un efort zadarnic de a-și depăși starea de zăpăceală cronică și sforţându-se din răsputeri să pară cât mai grav (nu de alta, dar funcţia îl obligă să simuleze stări acute de solemnitate), simandicosul om de stat a zis cam așa ceva.

Chipurile, și-a dat cu părerea vajnicul bărbat al neamului, „Ucraina a pierdut peninsula Crimeea din cauza incapacităţii de reacţie a armatei ţării vecine”. Adică, altfel zis, șeful statului nostru (mă rog, așa cum e, șeful, nu statul!) are idei. Dacă am încerca să-i dăm o noimă vorbei acestuia, ar reieși cel puţin două lucruri: 1) de-a lungul anilor, Ucraina nu s-a prea îngrijit de instruirea și dotarea propriilor forţe armate; 2) noua putere de la Kiev, neavând o armată mai ca lumea, a ratat șansa de a reprima prin forţa armelor referendumul din Crimeea.

Câtă viziune strategică, câtă pricepere în materie de geopolitică și cât discernământ în înţelegerea rolului armatei are comandantul

suprem al Moldovei vă las să judecaţi dumneavoastră, stimaţi cititori. În calitatea lui de jurist de calibru (care anume, se vede de la o poștă), președintele Timofti a învăţat să bucherească litera legii, dar ca șef al sistemului politic naţional se pare că-i lipsește cu desăvârșire înţelegerea stării de lucruri de pe teren. Teamă mi-i că pregătirea lui fragmentară de jurist nu-l ajută să surprindă un tablou mai larg, să vadă realitatea în toată complexitatea ei, să pătrundă interacţiunea factorilor de ordin extern și intern, economic, administrativ, etnopsihologic etc. Iar ochelarii de cal nu sunt cel mai bun aparat optic pentru un strateg.

Ca să-și proptească măcar cumva spusa, Timofti a continuat: “Exemplul ţării vecine ne-a demonstrat că ignorarea de către conducerea militară și politică a problemelor de pregătire a armatei au rezultat în pierderea capacităţii acesteia de a proteja integritatea teritorială a

statului și securitatea cetăţenilor”.

Din fraza de mai sus ar reieși că șeful statului chiar crede că integritatea teritorială a unei ţări, mai ales într-o zonă ca a noastră, poate fi menţinută prin forţa armelor, nu prin exercitarea înţeleaptă și responsabilă a actului guvernării. Nu comunicarea onestă, deschisă și matură cu cetăţenii, indiferent de zona în care locuiesc și de opiniile politice pe care le au, nu echilibrul, moderaţia și tactul în politica noastră internă și externă, nu depășirea catastrofei economice și combaterea corupţiei, ci pușca și baioneta pot menţine integritatea noastră teritorială. Ah, da! Și, obligatoriu, statul în patru labe în faţa oricărui nechemat de pe aiurea, care se tot perindă hojma pe la noi cu „indicaţii preţioase”, preluate la cozoroc de vasalii din administraţia ţării. Și ca să-și rotunjească gândul-i plin de tâlc, expus în faţa militarilor noștri, președintele a

mai scăpat câteva vorbe demne de reţinut: „Toţi ofiţerii și soldaţii trebuie să fie pătrunși de sentimentul de respect și dragoste pentru popor și să nu lucreze pentru alţii, cei străini.

Dar eu știu că sunt de aceștia. De lucrat cu efectivul în acest sens foarte serios și dacă vedeţi că omul nu are nimic comun cu ţara asta, să nu ne servească. Nu ne trebuie nouă așa servire”.

Așadar, comandantul suprem face aluzie directă că în Armata Naţională ar exista persoane care ar servi nu Republicii Moldova, ci unor interese străine. Din aceste afirmaţii putem deduce, nici mai mult, nici mai puţin, că în sânul forţelor noastre armate s-au infiltrat spioni, care stau tupilaţi acolo, pândind momentul în care să ne atace pe la spate. Iar dacă spusele lui Timofti nu sunt vorbe aruncate în vânt, am fi în drept să ne întrebăm ce fac serviciile noastre secrete și de ce nu prind de guler spionii care urzesc planuri negre în cârdășie cu „alţii, cei străini”?

Acum, când atmosfera din regiune se inflamează din ce în ce mai mult, când Transnistria își afirmă frontal decizia de a adera la Rusia după exemplul Crimeii, când Găgăuzia și raionul Taraclia sunt la un pas de a ieși definitiv de sub controlul autorităţilor centrale, tonul războinic al președintelui Timofti cade ca gazul pe foc. În această situaţie, singura nădejde este că nimeni nu-l ia în serios pe președintele nostru. Și ferească Dumnezeu de un conflict mai grav prin părţile noastre. Nu de alta, dar comandantul nostru suprem, așa patriot cum îl știm, ar putea să se inspire direct din exemplul lui Ștefan cel Mare, pe care cronicarul Ureche ni-l descrie ca fiind „mânios și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat”.

Iurie ROŞCA

3

Politic

11 APRILIE 2014

Poliţiştii – victimele uitate ale dezordinilor în masă din 7 aprilie S-a mai consumat o aniversare (comemorare) a tragicei zile de 7 aprilie 2009. S-au potolit și retoricile incendiar-justiţiare ale deputaţilor din arcul guvernamental, care stigmatizează de zor „regimul comunist” și exaltă elanul tineresc, ce inundase centrul capitalei. Iar presa afiliată puterii și-a repetat cu aceeași obedienţă dezgustătoare partitură prescrisă. Câţiva activiști hrăniţi din granturile occidentale anticipase evenimentul cu un flash-mob ce se voia un soi de semnal alarmant pe motivul că încă nu toţi „torţionarii” (termen preluat cu perfidie din experienţa tragică a foștilor deţinuţi politici din România), adică poliţiștii, care i-au maltratat pe tineri acum cinci ani, și-au primit pedeapsa. N-au lipsit nici alte apariţii de operetă chiar în ziua de 7 aprilie, cu lumânări, solemnităţi mimate și ritualuri împrumutate de la televizor.

Acum e cazul să mai pun încă o dată degetul pe aceeași rană. Revin la episodul unu al acelei zile. Cadrul 1: Grupuri de tineri pașnici manifestând în centrul capitalei. Printre ei sunt nelipsiţi capii fostei opoziţii (astăzi, tot ei – capii noii guvernări „democratice”), unul ca unul, grămăjoară și mai răzleţiţi. Megafoane, scandări, agitaţie. 2. În mulţime apar haite de tipi, cu pietre, răngi, bastoane și alte obiecte contondente.

Cordoanele de poliţiști stau în linie de apărare, încercând să împiedice pătrunderea protestatarilor din ce în ce mai agresivi în cele două clădiri, Președinţia și Parlamentul. 3.

Zeci de persoane atacă violent angajaţii forţelor de ordine, îi doboară la pământ, îi bat cu picioarele, cu răngi și ciomege în cap, îi fac una cu pământul. Dezordinile iau amploare. Oamenii în uniforme continuă să se apere pasiv, încercând să se

protejeze cu scuturi. Însă violenţele se amplifică. 4. În final, odată cu luarea cu asalt, invadarea, devastarea și incendierea celor două edificii de stat, sute de poliţiști sunt călcaţi în picioare, desfiguraţi, înjosiţi, răniţi, iar zeci de tineri în uniforme ajung în stare deosebit de gravă la spitale.

Ce a urmat, se știe. În noaptea dinspre ziua de 7 spre 8 aprilie o serie de tineri protestatari, după ce au fost reţinuţi în momentul devastării și prădării celor două instituţii de stat, au fost transportaţi la sediile comisariatelor de poliţie. Iar acolo, după o zi istovitoare de agresiuni din partea protestatarilor violenţi, ajunși la limita nervilor, unii angajaţi ai poliţiei și-au permis acte de maltratare faţă de aceștia. Am spus-o și o mai repet: chiar dacă violenţa poliţiștilor a fost doar o reacţie, disproporţionată și nejustificată, este vorba de acţiuni ce încalcă etica profesională și se încadrează în sancţiunile de ordin penal, iar vinovaţii de aceste abuzuri trebuie să fie trași la răspundere.

Dar mai e și cealaltă parte a monedei. La câteva zile de la acele evenimente, juristul Radu Bușilă, președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin Democraţi, a dat publicităţii lista integrală a poliţiștilor care au avut de suferit fiind în exerciţiul funcţiunii și fără a provoca prin ceva excesele protestatarilor. Cu nume, cu specificarea leziunilor suportate, cu toate detaliile relevante, suficiente pentru începerea unor urmăriri penale a făptașilor. Însă făptașii au rămas

nepedepsiţi. Chiar dacă au fost fixaţi pe sute de camere video, aparate foto și telefoane mobile. Cinci ani de zile nici Ministerul de Interne, nici Procuratura n-au făcut practic nimic pentru a-i identifica, ancheta și trimite în judecată pe criminalii care și-au permis molestarea oamenilor legii. Și dimpotrivă, aceste instituţii și-au concentrat toate eforturile spre culpabilizarea poliţiei și albirea criminalilor supranumiţi „revoluţionari”.

Așadar, timp de cinci ani, exponenţii actualei puteri, lacheii lor de presă, comentatorii de serviciu (și de buzunar), întreaga mașinărie de stat, secondată de vasta reţea propagandistică, s-au ocupat metodic de cultivarea unei imagini de contrast (în alb-negru), ce a deformat definitiv percepţia publică asupra acelor întâmplări: bestializarea poliţiei și glorificarea protestatarilor. De pe ecranele televizoarelor minciuna propagandistică își face efectul său malefic. Tot felul de indivizi, unii pe post de experţi, alţii – de analiști, iar alţii – de victime, au trâmbiţat de zor cât de criminală a fost poliţia în acea zi.

FLUX

Dar n-am văzut la nicio televiziune, niciodată timp de cinci ani, vreun reportaj axat pe soarta poliţiștilor care au avut de suferit. Niciun interviu cu ei sau cu superiorii lor, cu părinţii sau copiii lor, cu soţiile sau rudele lor. Tăvălugul „revoluţiei oligarhilor” i-a strivit definitiv, umilindu-i fără drept de apel. Iar comisarii europeni și alţi trimiși ai „lumii libere” n-au schiţat niciodată vreun minim interes faţă de soarta acestora.

Acum, din perspectiva „revoluţiei de catifea” de la Kiev, dublele standarde și tehnicile de manipulare grosolană le scapă doar celor orbi.

Pot să aplaude până la transpiraţie birocraţii europeni și amicii noștri americani „marile realizări” ale vârfurilor puterii de la Chișinău.

Câtă dreptate, adevăr și justiţie independentă există în Republica Moldova au simţit-o pe propria piele și pe obrazul scuipat pe nedrept poliţiștii umiliţi la 7 aprilie 2009 și uitaţi de statul pe care îl servesc.

P.S.: În Republica Moldova, statul de drept nu există, remarca recent un analist politic în vogă. De această dată nu pot să nu-i dau dreptate.

Iurie ROŞCA

Filat vrea un nou „7 aprilie”, mai pe la toamnă?

Zilele acestea, șeful liberal-democraţilor Vladimir Filat a ţinut să-i amintească iarăși publicului de existenţa sa, precizând că mai are ceva treabă în politică. „Vlad Filat nu și-a îndeplinit încă misiunea”, a menţionat el cu modestie în cadrul unei emisiuni televizate. În cadrul aceleiași emisiuni, Filat s-a arătat ferm convins de faptul că Partidul Comuniștilor nu are nicio șansă să revină la guvernare, chiar dacă sondajele din ultima perioadă arată că PCRM, partid de opoziţie, ar lua mai multe voturi decât partidele aflate la guvernare.

Cifrele reale sunt altele, a afirmat capul liberal-democraţilor, fără a preciza din ce surse are astfel de informaţii și care ar fi „cifrele reale”. Sondajele atestă anumite tendinţe, a mai spus el. Iar tendinţa este clară, de scădere a Partidului Comuniștilor, fiindcă prin minciună, prin scandal, comportament antistatal nu ai cum să crești.

Am putea intui din aceste declaraţii pline de mister ale liberal-democratului că guvernarea pune la cale fraudarea alegerilor, pentru a-și asigura menţinerea la putere.

Iar „cifrele reale” ni le va spune CEC-ul după scrutin. „Ceea ce pot să vă spun cu toată responsabilitatea este că comuniștii nu au cum să revină la guvernare. Până la alegeri mai este timp. Vreau să vă spun că multe acţiuni, care au fost începute în septembrie 2009, vor fi resimţite de către oameni”, a mai declarat Fi-

lat. Afirmând că guvernarea are posibilităţi să vină și „cu acţiuni de majorare a salariilor”.

Adică, tot un fel de pomeni electorale. Ceea ce, în opinia lui, ar trebui să-i determine pe alegători să voteze pentru actuala putere.

Cum ne-a obișnuit în ultimul timp, Filat și-a turnat iarăși cenușă pe cap și a invocat situaţia deloc simplă din acești ani: „Alianţa însăși a creat unele probleme, acele războaie intestinale (sic!), cum le mai numeam noi câte o dată, certuri inutile, lipsite de sens, care au creat o anumită neîncredere. Acum obiectivul este să fortificăm rezultatul activităţii. Sarcina cea mai importantă este să readucem încrederea oamenilor și să vină la vot”. Urmând, de asemenea, să informeze deplin populaţia, „bazându-se doar pe adevăr”, pentru ca aceasta „să voteze conștient” și cu cine trebuie.

Ex-premierul a dat de înţeles că responsabil pentru tendinţele separatiste din ultima perioadă din Republica Moldova este Partidul Comuniștilor.

Dacă Voronin nu va înţelege acest lucru și dacă nu va chema colegii de partid din Găgăuzia, din Taraclia la partid să le explice „că aici este vorba de ţară”, are șansa să ajungă exact ca Ianukovici, a avertizat Filat. „Aici nu mai este vorba de politică concurenţială, pe idei. Au ajuns prea departe. Și eu chiar cred că dânșii trebuie să conștientizeze și să revină la normalitate”, a mai declarat șeful PLDM. Ce are în vedere liderul liberal-democrat când face paralela cu Ianukovici? Că ar mai putea organiza un „7 aprilie”, pe la toamnă. În cazul în care rezultatele alegerilor nu vor fi cele care trebuie.

În asentimentul liderului este și aripa tânără a PLDM-ului. Astfel, Tineretul Liberal Democrat din Moldova a organizat pe 7 aprilie curent un flash-mob la sediul PCRM, învinuind comuniștii de actele de tortură la care au fost supuși tinerii în aprilie 2009. Și punând întreaga vină pentru tot ce s-a întâmplat acum cinci ani pe seama Partidului Comuniștilor. Îndepărtând astfel orice suspiciune legată de implicarea în evenimentele violente de atunci a celor care au profitat de ele pentru a accede la putere.

Toate aceste acţiuni, aluzii și avertismente ne duc cu gândul la o altă declaraţie a lui

Filat, făcută cu o zi înainte de declanșarea manifestaţiilor violente din aprilie 2009, care au dus la incendierea și devastarea Parlamentului și Președinţiei. „Cei care astăzi beau șampanie, prea devreme au început să bea. Cei care se consideră învingători, foarte curând vor deveni învinși”, avertiza Vladimir Filat, referindu-se clar la comuniștii care câștigaseră alegerile.

Să înţelegem că nici declaraţia în legătură cu Ianukovici nu este doar o vorbă în vânt.

Cel puţin, să fim avertizaţi la ce să ne așteptăm.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Economic 11 APRILIE 2014

În Marea Britanie – demisii de onoare, în RM – la vârfuri doar nesimţire Aflăm de pe portalul inprofunzime.md că „ministrul britanic al Culturii, Maria Miller, a demisionat miercuri, 9 aprilie, din Guvern, în urma unei polemici cu privire la indemnizaţiile pe care le-a încasat ca parlamentar”, transmite News-Moldova. Aceeași sursă mai precizează că „într-o scrisoare adresată premierului David Cameron, ministrul conservator și-a justificat decizia prin faptul că această controversă, care durează de o săptămână, are ca rezultat „deturnarea atenţiei de la activitatea esenţială efectuată de către Guvern pentru relansarea ţării”. În continuare este expusă esenţa scandalului, care a determinat demisia ministrului britanic: „În pofida susţinerii afișate de către David Cameron faţă de ministrul său, cazul a devenit stânjenitor pentru Guvernul britanic, cu mai puţin de o lună și jumătate înaintea alegerilor locale și europene. O anchetă independentă a stabilit în februarie ca Maria Miller să restituie suma de 45.000 de lire sterline (55.000 de euro), reprezentând indemnizaţii încasate pentru o reședinţă secundară în Wimbledon, un cartier situat în sud-estul Londrei, în care aceasta își găzduia părinţii. O comisie alcătuită în majoritate din parlamentari conservatori a redus, pe 3 aprilie, suma

de rambursat la 5.800 de lire sterline (7.000 de euro).”

Atenţie, cei care au penalizat demnitarul britanic sunt parlamentarii conservatori, care fac parte din același partid cu liderul și premierul lor David Cameron. Adică, la Londra deputaţii nu sunt la cheremul boșilor de partid, iar o încălcare financiară nesemnificativă atrage după sine demisii de onoare. Iar la noi, în Moldova, cum e? Câte cazuri de acest fel au fost înregistrate printre demnitarii de prim-rang, prinși cu furtișagul de către presă sau de către opoziţia politică? Despre cazuri de autopurificare în sânul partidelor-căpușă, oploșite pe lângă banii bugetari și schemele instrumen-

tate cu ajutorul pârghiilor de stat, nici atât.

Marţi News-Moldova publica o știre inspirată din documentele oficiale ale Curţii de Conturi, care arăta că „instituţiile statului au cheltuit nejustificat anul trecut 7,7 miliarde de lei”, aceeași situaţie fiind înregistrată și pentru anul 2012, când s-au cheltuit contrar destinaţiei de către instituţiile bugetare bani publici care s-au cifrat la aceeași mărime. Conform budgetstories.md, organele ierarhic superioare cum sunt Parlamentul, Guvernul și autorităţile de drept nu au reacţionat, practic, în niciun fel la recomandările CC. Adică, mai pe șleau vorbind, actuala guvernare a irosit în mod nelegitim din banii bugetari timp de doi ani, 2012 și 2013, peste 15 MILIARDE de lei! Și asta e doar ceea ce a reușit să constate Curtea de Conturi. Bine-bine, fiind vorba de o sumă de-a dreptul astronomică, i-a roșit cumva obrazul fostului premier Filat sau succesorului său, Leancă, pentru aceste crime cu caracter economic? A cerut cumva vreun grup parlamentar din coaliţia de guvernământ demisia vreunui coleg de partid

din Executivul ţării pentru deturnarea banilor publici? A făcut ceva Procuratura, care are obligaţia de a se autosesiza?

Dar Centrul Naţional Anticorupţie? Nimic. Totul e putred în ţara asta, nu doar „ceva”, ca-n Danemarca lui Shakespeare. Și poate să se bată de ceasul morţii toată presa, să sară în sus toate ONG-urile, să se revolte oamenii simpli, oricum nimic nu se mișcă din punctul mort. Ţara e plină de sărăcie la talpă și de lux și perversiune la vârfuri. Ierarhiile de stat, judecătoriile, procuratura și alte instituţii publice sunt doldora de milionari de carton, cu case de lux și un stil de viaţă ca-n serialele siropoase latino-americane. Categoric, Moldova nu e Marea Britanie, iar obrazul subţire al demnitarului englez nu se compară cu tureatca nababului moldovean. Atenţie încă o dată: demisie la Londra pentru 55 de mii de euro, nici o demisie la Chișinău pentru 15 miliarde de lei! Și totuși, știrea citată mai sus are o specificare demnă de reţinut și prin părţile noastre. Doamna ministru de la Londra s-a retras din funcţie pentru a nu prejudicia imaginea propriului partid în

preajma alegerilor. Iată că și la noi se vor produce alegeri în această toamnă. Iar dacă cei care au toată puterea se vor pomeni pe necarosabilul vieţii politice, una dintre cauzele ce ar putea provoca acest efect purificator ar fi tocmai nesimţirea cu care au fost administraţi banii publici în cea mai săracă ţară din Europa.

Se știe că pușcăriile Moldovei sunt pline de inși care au

furat câte o găină prin mahala sau, în orice caz, au comis încălcări infinit mai mici decât deturnări de bani publici în valoare de zeci de miliarde. Și atunci, stau și mă întreb, alături de oamenii simpli, asta e integrare europeană și stat de drept? Dar nu-i nimic, vorba veche, toamna se numără bobocii. Și râde bine acela care râde la urmă.

Iurie ROŞCA

STUDIU ALARMANT:

Faţeta neglijată a pieţei forţei de muncă În RM se discută mult despre lipsa acută a locurilor de muncă. Această problemă reală și dureroasă determină, în mare parte, emigrarea persoanelor apte de muncă. Pe de altă parte, aproape nimeni nu pune în discuţie o altă problemă gravă – cea a calităţii „bazinului” forţei de muncă. Un studiu efectuat recent de o echipă de experţi ai IDRAD (Institutul pentru Dezvoltare Regională și Administrativă Durabilă) arată că dacă într-un an în RM ar fi lansate cel puţin 500 de afaceri noi de producere de anvergură medie, sectorul industrial moldovenesc s-ar pomeni în faţa unei grave crize de resurse umane calificate, iar unele investiţii chiar ar putea fi compromise.

Alexandru Repida, unul dintre membrii grupului de specialiști care au efectuat studiul, a atenţionat că lipsa de concentrare a autorităţilor pe calitatea profesională a celor care au nevoie de un loc de muncă este îngrijorătoare. Din punctul lui de vedere, autorităţile ar trebui să își actualizeze în permanenţă cunoașterea cererii de resurse umane pe care o are economia naţională. În situaţia actuală totul pare relativ stabil și cunoscut. Statul se mulţumește să încaseze atâta cât poate din remitenţele care susţin economia. Dar

dacă se urmărește dezvoltarea economică sustenabilă, care este de neconceput fără salt industrial, atunci autorităţile trebuie să știe că ne vom pomeni în faţa unei grave probleme de lipsă de personal cu suficiente cunoștinţe și abilităţi în domeniu.

Mai mult, chiar și în actualele condiţii, când industria moldovenească este subdezvoltată, industriașii suferă din cauza numărului prea mic de cadre necesare sectorului. Cel mai mult au de suferit afacerile noi.

Specialiștii IDRAD au ajuns la această concluzie după ce au realizat o serie de interviuri cu mai mulţi antreprenori din domeniul producerii din peste jumătate din raioanele ţării.

Potrivit acestora, și agricultura, deși într-o măsură mai mică, se confruntă cu probleme similare.

Cele mai puţin afectate sectoare din punct de vedere al personalului sunt comerţul și serviciile. În RM destul de multe persoane au cunoștinţe și abilităţi în aceste domenii. Iar dacă proaspeţii angajaţi nu cunosc

suficient ocupaţii de genul expeditor, agent de vânzări etc., acestea se deprind relativ rapid.

Cât privește industria, pregătirea unei persoane necesită atât studii speciale, care trebuie să combine însușirea unor cunoștinţe tehnice și economia, precum și să capete practică. Fără aceste componente specialistul nu poate fi considerat bun pentru industrie.

Studiul a scos în evidenţă următoarele aspecte: - În ţara noastră sunt foarte puţini specialiști în optimizarea și buna organizare a activităţilor de producere; - Piaţa moldovenească a forţei de muncă oferă prea puţini specialiști care cunosc bine tehnologiile, mai cu seamă cele mai avansate, iar cei mai mulţi specialiști care au mai rămas în ţară cunosc tehnologii și metode mai mult sau mai puţin depășite; - Inginerii, tehnicienii și mecanicii de înaltă calificare constituie un număr prea redus, chiar și pentru actualul nivel de dezvoltare industrială a ţării, iar cunoștinţele privind deservirea, întreţinerea și reparaţia utilajelor vizează echipamente de generaţie mai veche; - De cele mai multe ori, specialiștilor le lipsește perspectiva economică privind organizarea și desfășurarea activităţilor industriale. În acest sens, sunt necesare cunoștinţe pri-

vind reducerea preţului la mărfurile fabricate în Moldova nu din contul calităţii, ci din contul micșorării cheltuielilor pentru energie sau pentru asigurarea legăturii dintre diferite verigi ale proceselor de producere, de multe ori aceste verigi aflându-se la distanţe mari.

Experţii IDRAD au mai accentuat și faptul că mediul de afaceri nu are cum să se autoreglementeze și nici să înlăture neajunsurile existente.

Este necesară o intervenţie rapidă din partea statului. Aceasta trebuie să fie însoţită de consultarea sistematică a oamenilor cu experienţă în domeniul afacerilor. În cercetarea IDRAD se mai menţionează că instituţiilor de învăţă-

mânt tehnic și profesional de toate nivelurile le revine un rol vital pentru asigurarea industriei cu cadre care ar garanta performanţa sectorului. Dar acest tip de instruire trebuie să fie reformat și armonizat cu nevoile economiei naţionale în continuă schimbare. Aici se impune mai cu seamă o viziune strategică asupra dezvoltării economiei naţionale, care poate fi elaborată de comun acord de către mediul academic, organele abilitate ale statului și comunitatea de afaceri. La ora actuală însă, în RM încă nu există o viziune economică profundă pe termen scurt, mediu și lung, ce ar fi îmbrăţișată de toată societatea.

Sursa: newsmoldova.md

5

Social

11 APRILIE 2014

FLUX

De ce guvernanţii nu au bani pentru profesori?

Poate pentru că le-au crescut lor prea mult veniturile?

Urmare din pag. 1 Prim-ministrul Iurie Leancă le-a cerut protestatarilor o pauză de o lună pentru a găsi o soluţie de majorare a salariilor și nu doar a profesorilor, ci și a personalului auxiliar. Leancă a declarat că mizează pe înţelegere și atitudine responsabilă din partea sindicatelor și că se va identifica o formulă care să schimbe în bine situaţia.

Dumitru Ivanov, președintele Sindicatului Educaţiei și Știinţei, a dat de înţeles că lucrătorii din învăţământ nu mai cred în promisiuni și nu sunt dispuși să aștepte, pentru că Guvernul a fost avertizat încă în octombrie trecut în legătură cu situaţia gravă din sistemul educaţional și i s-a cerut să identifice fonduri pentru creșterea salariilor. Autorităţile însă nu au întreprins nimic pe parcursul unei jumătăţi de an.

De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei le promite pedagogilor o majorare a salariilor, însă nu în acest an de studii, ci așa cum s-a planificat, la începutul anului viitor de învăţământ, pentru că trebuie să se ţină cont de limitele bugetului.

Totodată, ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a declarat că va urma și schimbarea completă a sistemului de predare, în conformitate cu modele europene. Ea a precizat că ministerul de resort promovează politici orientate spre creșterea nivelului de salarizare a cadrelor didactice și, totodată, pledează pentru un sistem de retribuţie a muncii care să stimuleze performanţă profesională. Însă tocmai asta acuză pedagogii, imposibilitatea creșterii profesionale în condiţiile pauperizării constante a acestei categorii sociale. Profesorii, nevoiţi să-și ia ore suplimentare ori să-și mai găsească un serviciu, nu dispun de timp și de mijloacele financiare pentru a-și procura literatura necesară, pentru a merge la

cursuri de perfecţionare și a acumula noi cunoștinţe. În cadrul unei ședinţe la care au participat membri ai Guvernului și reprezentanţi ai sindicatelor, Maia Sandu a precizat că Guvernul își va onora angajamentul de creștere a salariilor lucrătorilor din sistemul educaţional de la 1 septembrie 2014, așa cum prevede legea. „La moment discutăm despre mărimea acestei majorări în funcţie de resursele disponibile”, a menţionat ministrul. „Resursele disponibile” nu sunt, nici pe departe, în măsură să acopere solicitările protestatarilor. Pentru că, știm bine, suntem cea mai săracă ţară din Europa, pentru că nu sunt suficiente acumulări la buget și, cum zicea premierul, avem și contextul nefavorabil din regiune. Ba să mai pomenim aici și de „greaua moștenire” pe care ne-a lăsat-o fosta guvernare etc. Dar cum se face totuși că veniturile celor de la putere și a clientelei acestora nu au de suferit?

De exemplu, primii în topul aleșilor poporului care au acumulat venituri de milioane în anul trecut sunt tocmai colegii de partid ai premierului și ai ministrului Educaţiei. Astfel, în fruntea clasamentului este șeful fracţiunii PLDM din Parlament, Valeriu Streleţ, care a agonisit peste trei milioane de lei în 2013. Un alt fruntaș al formaţiunii, Chiril Lucinschi, s-a situat pe locul doi în topul milionarilor. Și veșnicul apărător al celor săraci și oprimaţi, luptătorul pentru adevăr și dreptate, care își ţine zilele doar cu „ceai și covrigi” și îi urăște pe cei care beau Whisky, liberalul Mihai Ghimpu, a încasat aproximativ 1,3 milioane de lei. Și atunci, cum să le spui profesorilor că cer prea mult, atunci când aceștia vor doar să aibă cu ce-și asigura traiul de zi cu zi? Dascălii sunt în drept să se întrebe de ce nu sunt bani pentru a le mări lor salariile, în schimb s-au găsit imediat milioanele

necesare pentru majorarea lefurilor unor magistraţi care trăiesc în palate somptuoase, ridicate din bani pe care nimeni nu le-a cerut să-i justifice. De asemenea, guvernanţii nu se zgârcesc atunci când este vorba săși procure mașini de serviciu dintre cele mai luxoase și confortabile, săși atribuie indemnizaţii grase. (Precizăm pentru deputata Ana Guţu, grase nu în comparaţie cu retribuţia parlamentarilor europeni, ci în comparaţie cu salariul de aproximativ o mie de lei al unor cadre didactice.)

Această neglijare și marginalizare a celor care activează în sistemul educaţional are o explicaţie simplă. În cea mai mare parte, odraslele guvernanţilor își fac studiile prin școli de elită de prin Occident. Pentru că, nu-i așa, cine nu-i dorește binele propriului copil. Și dacă ai cu ce, îl ţii prin Elveţia, Danemarca, Marea Britanie ori pe unde mai vrei tu. De aceea, ei nu sunt afectaţi nici de „optimizări”, nici de clasele supraaglomerate, nici de lipsa cadrelor didactice, nici de calitatea proastă a studiilor. Și apropo, nici banii economisiţi în urma optimizărilor nu vor fi alocaţi pentru creșterile salariale, pentru că, așa cum a explicat ministrul în

cadrul unei emisiuni televizate, aceștia au fost cheltuiţi pentru repararea, renovarea și dotarea instituţiilor de învăţământ, acestea fiind cheltuieli de primă necesitate.

Cheltuielile legate de salarizare sunt pe locul doi, a mai precizat ministrul de profil, chiar dacă tot ea a recunoscut anterior că acesta este necompetitiv și este sub nivelul celui minim pe economie.

Pentru informare, potrivit Biroului Naţional de Statistică, salariul mediu din economia naţională în anul 2013 a fost de 3765,1 lei. În sfera bugetară, câștigul salarial mediu a constituit în luna decembrie 3496,8 lei. Lefurile pe care le-au încasat lucrătorii din învăţământ au fost aproape cele mai mici din economia naţională și au constituit aproximativ 3077 de lei, mai mici fiind doar cele încasate de lucrătorii din industria hotelieră și restaurante. La polul opus s-au situat angajaţii din sfera financiară, care au avut în 2013 salarii de aproximativ 9594 de lei, cu o creștere de peste 14 la sută faţă de anul precedent.

Un top realizat de Ziarul Financiar la sfârșitul anului trecut relevă că profesorii din Moldova au cele mai

mici salarii din Europa Centrală și de Sud-Est. Aceștia au venituri medii de două ori mai mici decât cei din România și de aproape 19 ori faţă de cei din Norvegia. Potrivit statisticilor, salariul mediu în educaţie este de aproape 3000 de lei, adică 170 de euro. În România, un profesor primește aproximativ 350 de euro. În Bulgaria, salariul unui profesor este de peste 200 de euro, iar în Polonia – de circa 400 de euro. Cei mai bine plătiţi sunt profesorii din Norvegia, care primesc cele mai mari salarii din Europa Centrală și de Sud-Est, circa 3.000 de euro, arată publicaţia.

Sindicatele afirmă că nu vor renunţa la greva de amploare planificată pentru luna mai, dacă Guvernul le va ignora în continuare revendicările.

Deocamdată, promisiunile făcute nu i-au mulţumit pe protestatari. Astfel, ar putea fi pusă în pericol desfășurarea examenelor de bacalaureat. Prin urmare, autorităţile ar trebui să se grăbească și să identifice mijloacele financiare necesare, poate chiar pe cele care trec pe lângă bugetul statului și ajung direct în buzunarele umflate ale mai-marilor zilei.

Ioana FLOREA, FLUX

De ce nu se închină dascălii în faţa împăratului Japoniei?

Ceva despre salariile profesorilor din Republica Moldova Într-o postare de pe o rețea de socializare a fost expusă o întrebare legată de o curiozitate, urmată și de o explicație: „Știați că în Japonia, singurii cetățeni care nu sunt obligați să se închine în fața împăratului sunt dascălii? Motivul este că japonezii susțin că fără dascăli nu pot exista împărați”.

Republica Moldova este țara unor paradoxuri: judecătorilor, unii dintre care locuiesc în vile luxoase (proprietăți private), li s-au majorat salariile (probabil, așa încât, cu noile salarii, în calitate de angajați ai statului, să-și poată justifica averile: casele și mașinile de lux): din 1 ianuarie primesc salarii cuprinse între 10 și 15 mii de lei [551,87 și 827,81 de euro]). În același timp, profesorii universitari (cu grad științific de doctor și cu grad didactic) primesc câte 3600 de lei (198,67 de euro).

Statele avansate sunt în prezent cele în care a fost instituită o societate a cunoașterii, în care profesorii au salarii pe măsura importanței lor în respectiva societate. Republica Moldova este un stat înapoiat și degradat, cu actuala guvernare, în care dacă un profesor universitar (conferențiar, doctor) se va angaja în calitate de muncitor la construcții sau paznic într-un supermarket, va primi un salariu mai mare decât cel de profesor (conferențiar) universitar.

Nu spun că judecătorilor nu trebuie să le fie mărite salariile. Spun doar că au fost mărite salariile unora dintre care locuiesc în case lu-

xoase și care se deplasează în mașini luxoase.

Iar salariile mizere ale profesorilor au rămas aceleași. E un paradox aici. Căci, ca să apară judecători competenți bine pregătiți, care să primească salarii mari, e nevoie de profesori competenți, bine pregătiți, care să-i pregătească la nivelul corespunzător.

Unii dintre judecători au declarat în fața jurnaliștilor că această majorare nu rezolvă problema, întrucât salariilor lor sunt tot mici, în comparație cu salariile colegilor din Uniunea Europeană, Rusia sau Ucraina... Într-adevăr, ce sunt 551,87-827,81 euro pe lună pentru unii care locuiesc în palate, se folosesc de

mașini luxoase și merg la odihnă în stațiuni exotice de pe mapamond? Poate că majorarea trebuia să fie făcută selectiv, după evaluarea averilor și în funcție de valoarea averilor de care dispune fiecare judecător. Și dacă cei ce nu își pot justifica averile pot rămâne în sistem...

Dar e bine ca guvernanții să vadă esența mecanismului funcționării unui stat contemporan eficient și competitiv: nimeni nu se naște specialist în oricare domeniu. Fiecare competență este rezultatul educației, instruirii, formării profesionale. Și această formare se datorează activității profesionale a pedagogilor. Fără pedagogi, cărora să li se achite salarii decente, nu va exista educație, instruire calitativă în țară. Fără dascăli nu pot exista judecători, diplomați, funcționari de stat, guvernanți competenți, așa cum nu pot exista nici împărați în Japonia.

O soluție ar fi menținerea salariilor mizere pentru profesorii din țară și trimiterea copiilor la studii în străinătate. Trimiterea copiilor guvernanților sau a oamenilor de afaceri…

Dar cu o asemenea abordare viitorul statului Republica Moldova de departe nu se vede ca fiind unul luminos.

Aurelian LAVRIC Sursa: aurelian-lavric.blogspot.com

FLUX

6

Geopolitic 11 APRILIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE CAPITOLUL 1.

MULTIPOLARITATEA CA PROIECT DESCHIS Multipolaritatea şi „civilizaţia Uscatului” (Land Power) În acest compartiment ne vom referi la globalizare dintr-o perspectivă imposibil de adoptat din interiorul „civilizaţiei Mării”, adică din interiorul a ceea ce reprezintă nominal „lumea globală”. O astfel de optică nu este luată în seamă nici în cazul antiglobalismului, nici în cel al alterglobalismului, deoarece el renunţă la cele mai profunde baze filozofice și ideologice ale eurocentrismului. O optică de acest fel respinge credinţa: • în universalitatea valorilor occidentale, în faptul că societăţile occidentale au parcurs de-a lungul istoriei lor singura cale posibilă, pe care urmează să o parcurgă toate celelalte ţări; • în progresul văzut ca desfășurare indiscutabilă a dezvoltării istorice și sociale; • în faptul că dezvoltarea tehnică, economică și materială nelimitată constituie singurul răspuns la cele mai stringente necesităţi ale întregii omeniri; • în faptul că oamenii din toate culturile, religiile, civilizaţiile și etniile sunt, în principiu, la fel cu cei din Occident și se conduc de aceleași motivaţii antropologice; • în superioritatea indiscutabilă a capitalismului în raport cu celelalte sisteme social-politice; • în lipsa de alternativă pentru economia de piaţă; • în faptul că democraţia liberală reprezintă singura formă acceptabilă de organizare politică a societăţii; • în libertatea individuală și identitatea individuală ca valoare supremă a existenţei umane; • în liberalism ca ideologie inevitabilă din punct de vedere istoric, prioritară și optimă.

Altfel zis, ne deplasăm pe poziţiile „civilizaţiei Uscatului” și examinăm momentul actual al istoriei mondiale din punctul ei de vedere sau din perspectivă „telurocratică”, văzut doar ca episod al „marelui

război al continentelor”, nu ca încheiere a acestuia.

Desigur, este greu să contești faptul că momentul actual al dezvoltării istorice demonstrează un șir de trăsături unice, care, dacă există dorinţă, pot fi interpretate ca o victorie a Mării asupra Uscatului, a Cartaginei asupra Romei, a Leviatanului asupra Behemotului. Într-adevăr, niciodată în istorie „civilizaţia Mării” n-a mai atins succese atât de mari și nu și-a mai extins forţa și influenţa propriei paradigme la o astfel de scară.

Bineînţeles, „geopolitica Uscatului” recunoaște acest fapt și urmările pe care le comportă. Însă ea realizează în mod clar faptul că globalizarea poate fi interpretată și altfel, și anume ca o serie de victorii în lupte și confruntări, însă nu ca o biruinţă finală în acest război.

Aici e necesară o analogie istorică: atunci când în 1941 trupele germane se apropiau de Moscova, se putea crede că totul este pierdut și sfârșitul URSS este prestabilit. Propaganda nazistă comenta anume astfel mersul războiului: pe teritoriile ocupate este creată o „nouă ordine”, funcţionează organe ale puterii, sunt create structuri economice și politice, este organizată viaţa socială. Însă poporul sovietic a continuat să reziste cu îndârjire, atât pe toate fronturile, cât și în spatele frontului inamic, înaintând în mod consecvent spre scopul și victoria sa. În confruntarea geopolitică dintre Mare și Uscat, la ora actuală este anume un astfel de moment. În interiorul „civilizaţiei Mării”, politica informaţională este construită astfel încât să nu apară nicio îndoială că globalismul este un fapt împlinit, iar societatea globală, în linii mari, s-a constituit că de acum încolo toate obstacolele poartă doar un caracter tehnic. Însă, fiind privite din perspectiva anumitor poziţii conceptuale, filozofice, sociologice și geopolitice, toate acestea pot fi contestate, fiind propusă o viziune cu totul diferită asupra acestei situaţii. Totul ţine de interpretare. Fără o interpretare, faptele istorice în sine nu au niciun sens. În geopolitică, lucrurile stau la fel: orice stare de lucruri din domeniul geopoliticii are sens doar în func-

ţie de o interpretare sau alta. La ora actuală, globalismul este interpretat aproape exclusiv într-o cheie atlantistă. În felul acesta, el este investit cu un sens „maritim”.

O privire de pe poziţia Uscatului schimbă nu starea de lucruri, ci sensul ei. Iar asta deseori are o importanţă decisivă.

Vom prezenta în continuare o privire asupra globalizării din unghiul de vedere al Uscatului, geopolitic, sociologic, filozofic și strategic.

Temeiurile pentru existenţa unei „geopolitici a Uscatului” într-o lume globală Cum am putea fundamenta însăși posibilitatea unei optici a Uscatului asupra globalizării, în condiţiile în care, așa cum am arătat, structura lumii globale presupune marginalizarea și fragmentarea Uscatului?

Există câteva temeiuri pentru o astfel de abordare.

Spiritul uman (conștiinţa, voinţa, credinţa) este mereu în stare să-și formuleze propria atitudine faţă de orice fenomen existent. Și chiar dacă acest fenomen pare a fi ireversibil, atotcuprinzător, „obiectiv”, el poate fi acceptat sau respins, justificat sau condamnat. Anume în asta constă demnitatea supremă a omului și deosebirea lui faţă de speciile animale. Și dacă omul respinge și condamnă ceva anume, el este în drept să elaboreze strategii de depășire în orice condiţii și stări, chiar și în cele mai grele și insurmontabile. Ofensiva societăţii globale poate fi acceptată și aprobată, dar poate fi și respinsă, și condamnată. În primul caz, noi plutim în voia valurilor istoriei, în cel de-al doilea caz, căutăm puncte de sprijin pentru a opri acest proces. Istoria este făcută de oameni, iar aici un rol central îi revine spiritului. Prin urmare, există șansa creării unei teorii, radical opuse acelor viziuni, care sunt bazate pe „civilizaţia Mării” și acceptă paradigmele de bază ale opticii occidentale asupra lucrurilor, mersului istoriei, logicii succesiunii sistemelor social-politice.

Metoda geopolitică permite interpretarea globalizării ca pe un proces subiectiv, legat de succesul uneia dintre cele două forţe globale. Oricât de marginalizat și fragmentat ar fi Uscatul, el posedă temeiuri istorice solide, tradiţii, experienţă, premise sociologice și civilizaţionale.

Geopolitica Uscatului nu este creată pe un teren viran: ea reprezintă tradiţie, geografie și tendinţe strategice. Tocmai din acest motiv, chiar și la nivel teoretic aprecierea globalizării din perspectiva „geopoliticii Uscatului” este absolut legitimă.

La fel cum în centrul globalizării se află „subiectul” ei (mondialismul și structurile lui), civilizaţia Us-

catului își are propria întruchipare a subiectului. În pofida dimensiunilor gigantice și formele impresionante ale polemicii istorice dintre civilizaţii, avem de a face, întâi de toate, cu confruntarea între minţi, idei, concepţii, teorii, și doar după asta cu ciocnirea lucrurilor materiale, aparatelor, tehnologiilor, finanţelor, armamentului etc.

Procesul de desuveranizare a statelor naţionale încă n-a devenit unul ireversibil, iar elementele sistemului de la Westfalia încă se mai păstrează parţial. Prin urmare, un șir de state naţionale, în virtutea anumitor raţiuni, încă mai poate să mizeze pe promovarea unei strategii a Uscatului, adică poate să respingă în totalitate sau parţial globalizarea și paradigma „civilizaţiei Mării”. Un exemplu în acest sens este China, care practică un echilibru între globalizare și propria identitate terestră, urmărind cu stricteţe păstrarea unei balanţe generale, împrumutând din strategiile globale doar ceea ce întărește China în calitatea ei de formaţiune geopolitică suverană. Același lucru s-ar putea spune și despre statele pe care SUA le-au trecut în categoria „axei răului” (Iran, Cuba, Coreea de Nord, Venezuela, Siria etc.). Desigur, riscul unei intervenţii directe a SUA atârnă ca sabia lui Damocles deasupra acestor ţări (după modelul Irakului sau Afganistanului), ele fiind supuse din interior unor subtile atacuri de reţea. Însă în momentul de faţă, suveranitatea lor se păstrează, ceea ce le transformă în zone privilegiate pentru dezvoltarea civilizaţiei Uscatului.

Aceleiași categorii i-am putea atribui și o serie de ţări oscilante, cum ar fi India, Turcia etc., care, fiind atrase în mod substanţial în orbita globalizării, își păstrează trăsăturile sociologice originale, care intră în contradicţie cu postulatele oficiale ale regimurilor guvernante.

O astfel de situaţie le este proprie multor societăţi asiatice, latinoamericane și africane. Și, în fine, aspectul cel mai important – starea actuală a Heartlandului. Așa cum cunoaștem, anume de el depinde dominaţia asupra lumii, realitatea sau efemeritatea globalizării unipolare. În anii 1980-90, Heartlandul și-a redus în mod substanţial zona sa de influenţă. Din aceasta s-au desprins succesiv două centuri geopolitice, Europa de Est (ţările ce au făcut parte din „lagărul socialist”, „Tratatul de la Varșovia” CAER etc.) și republicile unionale ale URSS. Către mijlocul anilor 1990, în Cecenia s-a declanșat testarea sângeroasă a posibilităţii de a continua divizarea Rusiei în „republici naţionale”.

Această fragmentare a Heartlandului, până la crearea unui mozaic de state-marionetă în locul Rusiei, ar fi trebuit să se constituie întrun acord final al construcţiei lumii globale și al „sfârșitului istoriei”, după care a mai vorbi despre Uscat și despre „geopolitica Uscatului” ar fi fost mult mai dificil. Heartland

joacă un rol central în posibila consolidare strategică a întregii Eurasii, și, prin urmare, a „civilizaţiei Uscatului”. Dacă procesele ce aveau loc în Rusia în anii 1990 șiar fi urmat cursul, iar dezmembrarea ei ar fi continuat, ar fi fost mult mai dificil să se pună la îndoială globalizarea. Însă către sfârșitul anilor nouăzeci – începutul anilor 2000 s-a produs o schimbare bruscă a situaţiei, iar dezintegrarea a fost stopată; autorităţile federale au restabilit controlul asupra Ceceniei rebele. V. Putin a efectuat o reformă a subiecţilor federaţiei (eliminarea articolului despre „suveranitate”, numirea guvernatorilor etc.), care a fortificat verticala puterii în întreaga Rusie. Procesele integraţioniste în cadrul CSI au început să ia turaţii. În august 2008, pe parcursul conflictului militar de cinci zile cu Georgia, Rusia a stabilit un control strategic asupra unor teritorii ce se aflau în afara graniţelor ei (Ostia de Sud și Abhazia) și a recunoscut independenţa lor, în pofida unei susţineri masive a Georgiei din partea SUA și a ţărilor NATO și a presiunilor din partea opiniei publice mondiale. În ansamblu, Rusia, ca Heartland, a stopat, începând cu anii 2000, procesele de dezintegrare, a fortificat sectorul energetic, a reglementat chestiunile de livrare a resurselor energetice peste hotare, a renunţat la practica dezarmării unilaterale, păstrându-și potenţialul nuclear. Concomitent, influenţa reţelei agenturii geopolitice a atlantismului și a mondialismului asupra puterii politice și a adoptării deciziilor de ordin strategic a slăbit în mod considerabil, iar fortificarea suveranităţii a fost înţeleasă ca sarcină de prim ordin, integrarea Rusiei într-o serie de structuri globaliste, ce ameninţau independenţa ei, a fost stopată. Într-un cuvânt, Heartland continuă a fi temelia Eurasiei, „nucleul” ei (core), unul slăbit, ce a suferit pierderi majore, și totuși unul existent, independent, suveran, capabil să-și promoveze politica, dacă nu la scară globală, atunci cel puţin la cea regională. Pe parcursul istoriei sale, Rusia căzuse de câteva ori și mai jos: răzleţirea pe cnezate la începutul sec. XIII, timpurile tulburărilor, evenimentele din 1917-1918 ne prezintă Heartlandul într-o stare și mai deplorabilă și slăbită. Dar de fiecare dată, peste o perioadă anume, Rusia

Geopolitic 11 APRILIE 2014

renăștea și revenea pe orbita istoriei sale geopolitice. Am putea aprecia cu greu starea Rusiei de azi ca fiind una strălucită sau chiar satisfăcătoare din punct de vedere geopolitic (eurasianist). Important însă e faptul că Heartland există, el este relativ independent, iar prin urmare, dispunem de o bază teoretică și practică pentru a reuni toate premisele pentru elaborarea unui răspuns din partea Uscatului în faţa fenomenului globalizării unipolare și pentru a le transpune în practică.

Un astfel de răspuns al Uscatului la provocarea globalizării (în calitate de triumf al „civilizaţiei Mării”) este reprezentat de multipolaritate în calitatea ei de teorie, filozofie, strategie, politică și practică.

Multipolaritatea ca proiect al ordinii mondiale din perspectiva Uscatului Multipolaritatea reprezintă un rezumat al „geopoliticilor Uscatului” în condiţiile actuale de desfășurare a proceselor globale.

Multipolaritatea se constituie într-o antiteză reală a unipolarităţii în toate manifestările acesteia: dură (imperialism, neoconi, dominaţia directă a SUA), blândă (multilateralitate), critică (alterglobalism, postmodernism, neomarxism).

Versiunea dură a unipolarităţii (imperialismul american radical) se întemeiază pe faptul că SUA se proclamă ca fiind ultimul bastion al ordinii mondiale, al prosperităţii, al confortului, al securităţii și al dezvoltării, care e înconjurat de haosul unor societăţi subdezvoltate. Multipolaritatea afirmă o poziţie diametral opusă: SUA este unul dintre statele naţionale existente ale căror valori sunt îndoielnice (sau cel puţin relative), pretenţiile – disproporţionate, apetiturile – exagerate, metodele politicii externe – inacceptabile, iar mesianismul tehnologic este unul fatal pentru cultura și ecologia întregii lumi. În acest sens, proiectul multipolar este o antiteză dură a SUA ca instanţă ce construiește metodic lumea unipolară, fiind orientat în mod categoric spre neadmiterea, zădărnicirea și prevenirea acestei construcţii.

Versiunea blândă a unipolarităţii se declară că ar acţiona nu doar în numele SUA, ci în numele „umanităţii”, înţelegându-se prin asta, în mod exclusiv, Occidentul și acele societăţi care sunt de acord cu universalitatea valorilor occidentale. „Unipolaritatea blândă” îndeamnă să nu se recurgă la impuneri prin forţă, ci să se apeleze la metoda convingerii, să nu se uzeze constrângerile, ci să se explice avantajele pe care le vor obţine ţările în urma intrării în globalizare. Aici, în calitate de pol, apare nu doar un stat naţional (SUA), ci civilizaţia occidentală în ansamblu, în calitate de chintesenţă a întregii umanităţi.

O astfel de unipolaritate „multilaterală” este respinsă de către multipolaritate, care consideră că cultura și valorile occidentale reprezintă doar unul dintre seturile valorice printre multe altele, o cultură printre alte culturi diverse, că culturile și sistemele de valori create pe principii total diferite au tot dreptul la existenţă. Tocmai din aceste motive, Occidentul n-

7

FLUX

Cum intrăm în Uniunea Europeană: legalizând homosexualitatea, drogurile şi prostituţia?

are niciun temei să insiste asupra caracterului universal al democraţiei, al drepturilor omului, pieţei, individualismului, libertăţii personale, secularismului etc. și să edifice în baza acestor norme societatea globală. Împotriva alterglobalismului și antiglobalismului postmodernist, multipolaritatea formulează teza potrivit căreia faza capitalistă de dezvoltare și crearea unui capitalism la scară mondială nu reprezintă o fază obligatorie a dezvoltării societăţii. O astfel de afirmaţie în sine reprezintă o samavolnicie și o tendinţă de a impune unor societăţi diverse un singur scenariu al istoriei. În același timp, amestecarea omenirii într-un singur proletariat mondial reprezintă nu o cale spre un viitor mai bun, ci un efect colateral și absolut negativ al capitalismului global, care nu deschide nicio perspectivă nouă, ci conduce doar la degradarea culturilor, a societăţilor și a tradiţiilor.

Multipolaritatea reprezintă o cu totul altă viziune asupra spaţiului terestru decât bipolaritatea.

Multipolaritatea este o privire normativă și imperativă asupra situaţiei actuale din lume, din perspectiva Uscatului, și se deosebește în mod substanţial de modelul ce predomina în sistemul Păcii de la Ialta și al „războiului rece”.

Lumea bipolară s-a constituit pe principii ideologice, unde în calitate de poluri apăreau două ideologii, socialismul și capitalismul. Socialismul ca ideologie nu punea la îndoială universalismul culturii occidentale și reprezenta o tradiţie socioculturală și politică, ce își avea rădăcinile în Iluminismul european. Într-un anumit sens, capitalismul și socialismul concurau între ei ca două versiuni ale Iluminismului, două versiuni ale progresului, două versiuni ale universalismului, două versiuni ale gândirii social-politice occidentale.

Socialismul și marxismul au rezonat cu anumiţi parametri ai „civilizaţiei Uscatului” și tocmai de aceea au și învins nu acolo unde presupunea Marx, ci tocmai acolo unde el însuși excludea o astfel de posibilitate, într-o ţară agrară, cu un mod de organizare preponderent tradiţional al societăţii și cu o structură imperială a spaţiului politic. Celălalt caz al victoriei socialismului, China, reprezenta, de asemenea, o societate agrară, tradiţională.

Multipolaritatea i se opune unipolarităţii nu de pe poziţiile unei ideologii care ar putea să pretindă a fi cel de-al doilea pol, ci de pe poziţia mai multor ideologii, mai multor culturi, viziuni asupra lumii și religii, care (din motive de

fiece dată diferite) nu am nimic în comun cu capitalismul liberal occidental. În condiţiile în care Marea are o singură expresie ideologică, în timp ce Uscatul nu dispune de așa ceva, reprezentând câteva ansambluri de viziuni și civilizaţionale diverse, multipolaritatea propune crearea frontului unic al Uscatului contra Mării.

Multipolaritatea diferă și faţă de proiectul conservator de păstrare și fortificare a statelor naţionale.

Pe de o parte, statele naţionale din epocile colonială și postcolonială reflectă în structurile lor concepţia occidentală a normelor de organizare politică (ce ignoră particularităţile religioase, sociale, etnice, culturale ale acestor societăţi), adică naţiunile însele sunt în parte produse ale globalizării.

Iar pe de altă parte, din cele două sute cincizeci și șase de ţări, care figurează oficial în lista ONU, doar o mică parte este în stare să-și apere, în caz de necesitate, în mod independent suveranitatea, fără a se alia cu alte ţări. Adică, nu fiece stat existent în mod nominal poate fi considerat drept pol, deoarece în cazul majorităţii absolute a ţărilor, nivelul de libertate strategică este unul minuscul. Tocmai de aceea, multipolaritatea nu-și propune să fortifice sistemul de la Westfalia, care mai există la modul inerţial la ora actuală.

Fiind un antipod al unipolarităţii, multipolaritatea nu îndeamnă nici spre revenirea la o lume bipolară pe baze ideologice, nici spre întărirea ordinii statelor naţionale, nici la simpla păstrare a statu quoului. Toate aceste strategii doar vor face jocul centrelor globalizării și unipolarităţii, deoarece acestea dispun de un proiect, un plan, un scop și o rută raţională de mișcare spre viitor, în timp ce toate scenariile enumerate mai sus, în cel mai bun caz, reprezintă niște apeluri la încetinirea procesului globalizării, iar în cel mai rău (ca, de pildă, proiectul restabilirii bipolarităţii pe baze ideologice), arată ca niște simple nostalgii sau fantezii iresponsabile.

Multipolaritatea este vectorul geopoliticii Uscatului, orientat spre viitor. El se întemeiază pe o paradigmă sociologică, a cărei consistenţă este demonstrată de trecut, ţine cont în mod realist de starea de lucruri ce s-a creat în lumea modernă, precum și de tendinţele de bază și liniile de forţă ale unor posibile transformări ale acesteia. Multipolaritatea se organizează ca un proiect, ca un plan al acelei ordini mondiale, care încă urmează să fie creată.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

ONG-urile independente, angajate plenar timp de peste 10 ani în prevenirea consumului de droguri în Republica Moldova, actualmente nu sunt parte a Comisiei Naţionale Antidrog. Singurul reprezentant al societăţii civile în această comisie este Vitalie SLOBOZIAN, delegat de Fundaţia Soros-Moldova, al cărei patron (George Soros) a donat suma de 1 milion de dolari pentru campania de legalizare a marijuanei în California. Coincidenţă? Nu cred!

De câţiva ani încoace, vorbim tot mai mult despre integrarea europeană. Din păcate, deocamdată, rămânem doar cu vorbele, fără a întreprinde pași concreţi pentru realizarea aspiraţiilor noastre. Abia de am reușit să ne facem auziţi în Europa, iar aceasta să-și întoarcă privirile spre noi. În rest, acasă, la noi, nu am făcut nimic pe parcursul a două decenii și ceva de independenţă pentru a ne alătura familiei europene. Nu suntem în stare să demonstrăm lumii că am fi demni măcar de o guvernare stabilă. În schimb, am oferit drepturi homosexualilor. Aceasta – spre bucuria lor și spre nemulţumirea majorităţii din societatea noastră, care consideră că legalizarea homosexualilor a fost o greșeală.

Societatea moldovenească este una cu tradiţii creștine și respinge efectele negative ale globalizării. Datele Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2011 arată că 98% dintre moldoveni nu ar accepta ca homosexualii sau persoanele consumatoare de droguri să facă parte din familiile lor, 96-97% nu doresc să le fie prieteni, 93-95% nu-i vor ca vecini, 88-90% nu ar accepta ca aceștia să locuiască în apropiere, iar 85-86% nu vor ca această categorie de persoane să trăiască în Republica Moldova. Studiul a fost realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing CBSAXA, la comanda Institutului de Politici Publice, în perioada 22 octombrie – 6 noiembrie 2011, pe un eșantion de 1.113 persoane, cu o marjă de eroare de ±3%. Rezultatele acestui studiu confirmă faptul că o majoritate covârșitoare a cetăţenilor ţării noastre respinge astfel de practici vicioase. Oare de ce nimeni n-a luat în considerare aceste cifre, atunci când a fost adoptată legea egalităţii șanselor?

Este inadmisibil să preluăm și să implementăm un model din spaţiul european fără a consulta sau fără a ţine cont de opinia societăţii noastre.

Democraţia presupune și o atitudine proprie, pe care trebuie să ne-o manifestăm. În caz contrar, despre ce fel de democraţie mai putem vorbi?

Da, dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană, dar nu este corect ca pentru realizarea acestui obiectiv să acceptăm practici care au afectat societăţile occidentale. În ultimii ani și legalizarea drogurilor sau a sexului comercial devin “trenduri europene”. Iar în curând se vor găsi și pe la noi “specialiști în europenizare” care ne vor propune să legalizăm în Republica Moldova aceste practici.

E timpul să ne dezmeticim și să lansăm o campanie naţională pentru păstrarea valorilor noastre morale și spirituale, a identităţii de popor creștin și a proverbialei noastre omenii. Avem un neam, o cultură și niște tradiţii pe care trebuie să le respectăm, dar și să le ocrotim, pentru că vin în urma noastră generaţii care vor avea nevoie de o educaţie în baza valorilor naţionale. Datoria noastră este să ne ocrotim copiii de viciile contemporane care împânzesc tot mai mult lumea, distrug mentalitatea, sănătatea și viitorul.

Centrul Internaţional Antidrog își concentrează toate eforturile spre combaterea acestui flagel social. În același timp, atragem atenţia opiniei publice asupra faptului că în unele state europene au fost legalizate așanumitele droguri ușoare (marijuana, hașișul etc.). Se consideră că acestea nu provoacă dependenţă (lucru total greșit!), iar legalizarea lor va reduce traficul de stupefiante. În primul rând, trebuie să fim conștienţi de un lucru foarte important: nu există droguri ușoare și droguri tari, există doar droguri, toate extrem de periculoase, care provoacă dependenţă și dăunează grav sănătăţii consumatorului. În al doilea rând, poziţia Centrului Internaţional Antidrog este categorică: legalizarea drogurilor nu trebuie permisă în niciun caz. După ce am văzut cum s-a procedat cu așa-zisa egalitate a șanselor, iar acum am descoperit că din Comisia naţională antidrog face parte o singură persoană care reprezintă sectorul neguvernamental, dar și aceasta afiliată magnatului George Soros, promotor declarat al legalizării drogurilor, avem tot temeiul să batem alarma. Se pare că Moldovei i se pregătește și legalizarea stupefiantelor. Iată de ce, în numele organizaţiei noastre, aș vrea să declar categoric: nu vom tolera o eventuală decizie de acest gen. Cu sau fără Uniunea Europeană, vom spune NU drogurilor! Iar alături de noi vor fi tinerii care nu doresc să urmeze calea colegilor de generaţie care deja au căzut în capcana dependenţei de narcotice.

Zaharia ZANOSIEV, vicepreşedintele Centrului Internaţional Antidrog

FLUX

8

Ucraina

11 APRILIE 2014

SUA şi Rusia se acuză reciproc de destabilizarea Ucrainei Între timp, regiunile cele mai bogate ale ţării sunt ameninţate de pericolul separatist Ucraina, care a pierdut deja resurse naturale și active în valoare de peste 10 miliarde de dolari în urma anexării Crimeii de către Rusia, își vede ameninţată și regiunea de est, inima industrială a ţării, în care își au sediul companiile fanion ale fostului stat sovietic. Activiștii proruși declară independenţa regiunilor Doneţk și Harkov, Occidentul și Rusia se acuză reciproc de destabilizarea regiunii, iar la Kiev parlamentarii s-au luat la bătaie după ce liderii partidului comunist au acuzat guvernul că este represiv. În timp ce autorităţile ucrainene acţionau, printre altele, cu trupe antiteroriste pentru a prelua controlul unor clădiri guvernamentale din orașele Doneţk, Harkov și Lugansk ocupate de manifestanţi proruși, Rusia a avertizat că

estul ţării este angajată în industria grea, în special în cea minieră. În Doneţk sunt aproximativ 200 de companii industriale și peste 20.000 de firme mici și mijlocii. Industria minieră din Doneţk include 17 mine de cărbune, iar cea metalurgică este reprezentată de cinci uzine metalurgice.

Cele mai mari companii din regiune System Capital Management (SCM), cu sediul în Doneţk, este cel mai mare holding financiar și industrial din estul Ucrainei și este deţinut în totalitate de oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov. Holdingul este principalul acţionar al companiei Metinvest, activă în industria oţelului și în cea minieră, și deţine HarvEast Holding, una dintre cele mai mari companii agricole din Ucraina, ambele cu sediul în Doneţk.

Tot aici își are sediul și Uniunea Industrială din Donbas, un holding cu active în 40 de companii industriale în estul Ucrainei, Ungaria și Polonia și al cărei președinte este guvernatorul regiunii, Serghei Taruta. Mining Machines, lider pe piaţa ucraineană a echipamentelor miniere, se află tot în Doneţk. În regiunea Harkov își au sediul companii reprezentative pentru Ucraina, Hartron, care produce rachete spaţiale și sisteme pentru controlul acestora, și uzina de tancuri Malișev, precum și UkrSibbank, a treia bancă din Ucraina în funcţie de mărime.

Estul rusofil este nemulţumit de noul guvern de la Kiev

folosirea forţei în regiunea de est a Ucrainei ar putea duce la declanșarea unui război civil, scrie CNN. Președintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a reacţionat, avertizând că separatiștii care iau armele și invadează clădiri vor fi trataţi ca teroriști.

Intervenţia vine după ce câteva sute de protestatari proruși au preluat duminică seară (6 aprilie – n. red.) controlul asupra clădirilor administrative din orașul Doneţk, centrul administrativ al provinciei cu același nume, și au anunţat în difuzoare independenţa regiunii, proclamând Republica Populară Doneţk. Demonstranţii susţin că vor organiza un referendum pe 11 mai privind statutul regiunii.

Din regiunile din est, Ucraina îşi extrage cărbunele şi tot aici îşi produce oţelul Estul Ucrainei este centrul industrial al ţării și are strânse legături economice cu Rusia, moștenite din era sovietică. Multe dintre fabricile și companiile de aici sunt dependente de piaţa rusească de desfacere, iar cei care au afaceri în regiune privesc cu răceală apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și consideră că menţinerea relaţiilor bune cu Rusia este vitală. Fierul, oţelul și cărbunele, pe care Ucraina le exportă în cantităţi mari, sunt produse în regiuni precum Doneţk și Lugansk.

O parte covârșitoare din forţa de muncă din

Luni, în piaţa centrală din Doneţk protestau aproximativ 1.000 de activiști rusofili, în timp ce autorităţile proucrainene de acolo păreau incapabile să restabilească ordinea, scrie BBC. Proteste similare celor din Doneţk au avut loc și în orașul Lugansk, unde demonstranţii proruși au asediat o clădire aparţinând serviciilor de securitate, iar în orașul Harkov au avut loc ciocniri între susţinătorii integrităţii Ucrainei și cei care vor să se alăture Rusiei. Mulţi dintre locuitorii din Doneţk și din alte orașe mari din partea de est a Ucrainei sunt nemulţumiţi de noul guvern de la Kiev, care a preluat puterea după fuga și demiterea președintelui Victor Ianukovici, cândva guvernator al provinciei Doneţk. Estul Ucrainei este mult mai puţin prorus decât Crimeea, iar unii analiști spun că Rusiei îi va fi mult mai greu să invadeze cu trupe această regiune, scrie publicaţia The Guardian. În martie, guvernul interimar de la Kiev l-a numit guvernator al provinciei Doneţk pe Serghei Taruta, un investitor de talie mondială și un finanţator al fotbalului local, mizând că prin afacerile pe care le deţine, prin locurile de muncă pe care le oferă și prin influenţa lui poate ţine sub control situaţia din regiune.

Taruta a spus că a acceptat funcţia de guvernator din „dorinţa de a proteja ţara, pentru că nu are importanţă ce limbă se vorbește sau ce religie au oamenii”.

Doneţk, la a doua tentativă de a se rupe de Ucraina Orașul Doneţk a fost fondat în 1869 de omul de afaceri galez John Hughes, care a construit în regiune o uzină de oţel și mai multe mine de

cărbune. În 1918, regiunea Doneţk s-a autodeclarat republică sovietică a Federaţiei Ruse și a cerut independenţa de Ucraina, însă istoria republicii Doneţk a fost una de scurtă durată. În 1924, orașul a fost redenumit Stalino și și-a recăpătat denumirea iniţială în 1964. Puţin peste 48% din locuitorii orașului Doneţk sunt etnici ruși, în timp ce 46,6% sunt ucraineni. În schimb, regiunea Doneţk este dominată de ucraineni, cu 56,9% din populaţie, iar rușii sunt pe locul doi, cu 38%.

Kievul acuză Rusia că vrea să invadeze estul Ucrainei Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, susţine că evenimentele din estul ţării sunt orchestrate de Moscova, scrie The Guardian. „Se pune în aplicare un plan împotriva Ucrainei prin care trupe străine vor trece graniţa ţării și îi vor răpi din teritorii. Nu vom permite acest lucru”, a avertizat premierul. El a subliniat că „există dovezi că zeci de mii de militari ruși se află la graniţa Ucrainei și nu sunt în poziţiile normale ocupate pe timp de pace”.

Ministerul rus de Externe a cerut Kievului să nu mai „acuze Moscova de criza continuă din Ucraina” și să înceteze orice pregătiri în vederea unei intervenţii în regiunile proruse din estul ţării, avertizând că există perspectiva unui război civil. „Ne temem că la această operaţiune iau parte circa 150 de mercenari americani care aparţin companiei private Greystone Ltd. și care poartă uniformele trupelor speciale de poliţie ucrainene Sokol”, a avertizat ministerul rus, preluat de postul rusesc de televiziune RT.

Casa Albă: Forţe din afară, şi nu locale, sunt în spatele tensiunilor din estul Ucrainei

Moscova acuză SUA că şiau trimis „mercenarii” în Ucraina şi evocă perspectiva unui război civil Șeful diplomaţiei rusești, Serghei Lavrov, scrie într-un articol publicat în The Guardian că Occidentul, nu Rusia, este cel care destabilizează Ucraina. El acuză Uniunea Europeană și Statele Unite că duc o politică „neproductivă și periculoasă” în regiune. „UE și SUA încearcă să oblige Ucraina să facă o alegere dureroasă între est și vest, adâncind neînţelegerile interne”, notează Lavrov, adăugând că Rusia vrea ca Ucraina să implementeze reforma constituţională și să garanteze că nu va adera niciodată la NATO.

Casa Albă a afirmat că are dovezi că demonstranţii proruși din estul Ucrainei au acţionat pentru că au fost plătiţi, acuzaţii la care Moscova nu a răspuns, scrie The Wall Street Journal. Aceasta sugerează că forţe din afară, și nu locale, sunt în spatele acestor provocări, a subliniat Jay Carney, secretarul de presă al președintelui american Barack Obama. „Suntem îngrijoraţi de escaladarea tensiunilor în Ucraina din acest sfârșit de săptămână.

Considerăm că acesta este rezultatul presiunilor crescute ale Rusiei asupra Ucrainei. Am văzut grupuri de demonstranţi proruși preluând controlul asupra clădirilor guvernamentale în orașele Harkov, Doneţk și Lugansk în estul ţării”, a spus Carney.

El a punctat că Statele Unite cer președintelui rus Vladimir Putin și guvernului de la Moscova „să pună capăt eforturilor de a destabiliza Ucraina”. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat că Rusia ar trebui să reducă efectivul de „zeci de mii de militari” de la graniţele cu Ucraina, potrivit NBC News.

Sursa: Ziarul Financiar

9 FLUX FMI: Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei şi s-ar putea extinde la nivel global Externe

11 APRILIE 2014

Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei și s-ar putea extinde la nivelul economiei globale, mai ales în cazul unei perturbări a tranzitului de hidrocarburi, a avertizat, marţi, 8 aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Criza politică din Ucraina și confruntarea dintre Rusia și Occident au împins deja Ucraina în recesiune și au cauzat ieșiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancţiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.

Fondul a înrăutăţit estimarea de creștere economică a Rusiei pentru

acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi și mai puternic și s-ar putea extinde în afara spaţiului fost sovietic. „Ar putea fi înregistrat un impact mai puternic în alte ţări decât cele învecinate Rusiei, dacă tulburările ar cauza un nou val de aversiune faţă de risc pe pieţele financiare sau în cazul unei perturbări a comerţului și tranzacţiilor financiare din cauza intensificării sancţiunilor și contramăsurilor Rusiei”, a notat Fondul.

Economia globală ar putea fi afectată semnificativ în cazul perturbării producţiei și transportului de gaze naturale și petrol, iar într-o măsură mai redusă a producţiei de porumb și grâu, a avertizat instituţia internaţională, în contextul publicării raportului World Economic Outlook.

Până în prezent, sancţiunile împotriva Rusiei au vizat mai mulţi oficiali și politicieni de rang înalt, precum și banca Rossia.

Amplificarea începând de duminică a tensiunilor în estul Ucrainei a reaprins temerile legate de o nouă intervenţie a Rusiei, precum în cazul Crimeii, situaţie care ar putea determina aplicarea de noi sancţiuni, mai dure, de către Occident.

Noile măsuri ar putea izola sectoare întregi ale economiei Rusiei, cel mai mare producător de petrol din lume și un important furnizor de gaze naturale pentru Europa.

Rusia și Ucraina sunt și doi dintre cei mai importanţi producători de cereale la nivel global.

Avertismentul lui Putin pentru 18 state europene Avertisment din partea lui Vladimir Putin către mai multe state europene, inclusiv România. Livrările de gaze către Europa ar putea fi sistate în orice moment din cauza datoriilor colosale ale Ucrainei.

Moscova susţine că autorităţile ucrainene nu și-au mai plătit facturile de la începutul lui 2013. Kremlinul a trimis scrisori către toţi liderii europeni care se bazează pe gazul rusesc pentru a-i avertiza asupra situaţiei, relatează Russia Today.

Datoria Ucrainei a ajuns la 2,2 miliarde de dolari și nu sunt semne că va putea fi plătită prea curând. În aceste condiţii, Rusia își rezervă dreptul să sisteze livrările oricând. De aceea, președintele Vladimir Putin a informat liderii europeni cu privire la această situaţie și riscurile neonorării datoriilor.

Scrisori către 18 ţări Concret, Putin a trimis liderilor din 18 ţări, inclusiv celor din România și Republica Moldova, scrisoarea privind riscurile economice asociate crizei ucrainene, informează site-ul agenţiei RIA Novosti. „În ultimele luni, economia Ucrainei a fost în scădere. Sectoarele industriei și construcţiilor au fost în declin vertiginos. Deficitul bugetar este în creștere”, a declarat Putin în scrisoarea trimisă liderilor din România, Republica Moldova, Turcia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Macedonia, Cehia, Polonia, Franţa, Germania, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria și Italia. „Economia Ucrainei se îndreaptă spre incapacitate de plăţi, spre oprirea

producţiei și șomaj masiv”, a continuat președintele Rusiei, cerând consultări urgente pentru stabilizarea economiei ucrainene. „Grupul rus Gazprom va fi nevoit să treacă la plata în avans pentru livrările de gaze destinate Ucrainei, iar, în cazul în care condiţiile de plată nu vor fi respectate, livrările de gaze pot fi oprite sau limitate”, a atras atenţia Putin, propunând soluţionarea problemelor economice ale Ucrainei „pe picior de egalitate cu partenerii europeni”.

Vladimir Putin le-a scris liderilor europeni pentru a-i avertiza în legătură cu riscurile pe care criza ucraineană le are asupra livrărilor de gaz rus, a confirmat Kremlinul. „Vladimir Putin exprimă extrema preocupare în legătură cu situaţia critică generată de datoriile acumulate de Ucraina și cu riscurile pe care această situaţie le are asupra livrărilor de gaze ruse”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinţiei Rusiei. „Scrisoarea a fost trimisă ieri, pe cale diplomatică, liderilor din Europa de Vest și de Est”, adaugă Peskov. „Vladimir Putin propune adoptarea unor măsuri urgente, deoarece situaţia nu mai poate aștepta”, a mai precizat acesta. „Situaţia poate avea consecinţe negative asupra tranzitului de gaz rus prin Ucraina”, afirmă Peskov.

Sursa: realitatea.net

Sursa: mediafax.ro

Spania vs. Catalonia În vreme ce guvernul catalan încearcă să obţină aprobare pentru organizarea unui referendum privind independenţa regiunii, este aproape sigur că Parlamentul spaniol va respinge o atare iniţiativă, neagreată nici de conservatorii aflaţi la putere, nici de opoziţia socialistă. În cazul respingerii referendumului, președintele regional al Cataloniei, Artur Mas, a ameninţat că va organiza alegeri anticipate, al căror rezultat „ar putea duce la declararea, unilaterală, a independenţei”.

Kai-Olaf Lang de la Fundaţia Știinţă și Economie din Berlin consideră că scenariul avansat de Mas este improbabil. „Dacă guvernul spaniol respinge iniţiativa, Barcelona va căuta o soluţie alternativă pentru a putea solicita părerea cetăţenilor catalani”, a spus Lang pentru DW. Specialistul este de părere că, după vacanţa de vară, Parlamentul catalan ar putea vota o lege vizând o consultare populară, care să aibă același efect ca un referendum. Nu este însă exclus ca o atare consultare populară să fie declarată neconstituţională. În constituţia spaniolă este menţionat clar faptul că dreptul de a organiza referendumuri îl are doar guvernul de la Madrid.

Dacă iniţiativa catalană cade, în regiune ar putea avea loc alegeri anticipate. Procesul de organizare a acestora este însă unul de lungă durată, mai spune Lang. Un eventual compromis ar putea fi obţinut cu ajutorul unor încurajări de ordin financiar venite din partea Madridului.

Majoritate catalană Conflictul generat de solicitările din ce în ce mai insistente ale Cataloniei de a deveni independentă este deja foarte vechi. Lupta pentru înfiinţarea statului Catalonia a atins apogeul în timpul marșurilor de protest din 2012, când peste un milion de catalani au ieșit pe străzi pentru a cere acest lucru.

Anul trecut, sute de mii de persoane au format un imens lanţ uman, lung de 400 de km. La rândul lor, foarte mulţi politicieni din guvern, dar și reprezentanţii partidelor de opoziţie, și-au unit forţele pentru a încerca organizarea unui referendum.

Conform sondajului realizat de Centre d’Estudies d’Opinió, 49 la sută dintre catalani susţin ideea independenţei Cataloniei faţă de Spania, în timp ce 19 la sută dintre aceștia au declarat că sunt „mai degrabă pentru”. Peste jumătate dintre respondenţi au spus, de asemenea, că se simt catalani și doar 38 la sută că se simt deopotrivă catalani și spanioli.

Dorinţa catalanilor de a deveni independenţi, precum și mândria lor de a fi cetăţeni ai acestei regiuni au la bază cu precădere situaţia economică stabilă. Încă din anii 70, Catalonia a atras mulţi spanioli datorită salariilor bune și prosperităţii.

De altfel, economia Cataloniei continuă să fie și astăzi performantă. În pofida faptului că în regiune trăiesc doar 16 la sută din locuitorii Spaniei, Catalonia generează o cincime din PIB. Dorinţa Cataloniei de a deveni independentă este împărtășită și de alte regiuni europene, la rândul lor puternice din punct de vedere economic, precum Tirolul de Sud, în Italia, sau Flandra, în Belgia. Deseori, aceste regiuni finanţează părţi mai puţin dezvoltate ale ţării, ceea ce amplifică dorinţele separatiste.

Sursa: Deutsche Welle

FLUX

10

Externe

11 APRILIE 2014

Vladimir Putin, un cruciat creştin?

Cunoscutul critic social, publicist și autor de cărţi axate pe valorile tradiţionale Ovidiu Hurduzeu, un român stabilit de mai mulţi ani în SUA, publică un text pe care îl prezintă astfel pe pagina sa facebook: „un articol programatic scris de o figură legendară a conservatorismului american”. Este vorba de textul semnat de Patrick J. Buchanan, tradus de Hurduzeu însuși. Iniţial articolul apăruse pe portalul http://www.theamericanconservative.com/ vladimir-putin-christian-crusader/, iar traducătorul îl prezintă cititorului de limbă română cu o vădită simpatie pentru opiniile exprimate de Buchanan.

Viziunea exprimată de celebrul gânditor american este departe de interpretările simpliste legate de criza din Ucraina și prezente masiv în media occidentală. Dincolo de războiul diplomatic și economic între Rusia și Occident, el analizează esenţa acestor confruntări, pe care o vede ca fiind una întâi de toate civilizaţională, spirituală, culturală și morală. Reproducem aici versiunea integrală a acestui articol. „În alocuţiunea sa de la Kremlin, menită să justifice anexarea Crimeii de către Rusia, Vladimir Putin a vorbit, înainte de a trece în revistă bătăliile în care sângele rusesc a fost vărsat pe solul Crimeei, despre o mai veche și mai profundă legătură.

Crimeea, a spus Putin, „este locul vechiului Chersones, unde a fost botezat prinţul Vladimir. Gestul său, plin de încărcătură spirituală, de a adopta Ortodoxia a predeterminat întregul fundament al culturii, civilizaţiei și valorilor umane care unesc popoarele Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei”.

Rusia este o ţară creștină, a spus Putin. Această cuvântare amintește de cea din decembrie, când fostul șef al KGB-ului a vorbit de o Rusie care se opune Vestului decadent: „Multe ţări euro-atlantice s-au îndepărtat de rădăcinile lor, inclusiv de valorile creștine. Sunt urmate politici care pun pe același plan o familie cu mai mulţi copii și un parte-

neriat între persoane de același sex, credinţa în Dumnezeu și credinţa în Satana. Aceasta este calea spre degradare”.

Aţi auzit în ultimul timp vreun lider occidental, să spunem pe Barack Obama, vorbind în felul acesta?

Condamnându-i pe „bolșevicii” care au cedat Crimeea Ucrainei, Putin a declarat: „Să-i judece Dumnezeu“. Ce se întâmplă, de fapt? După moartea marxism-leninismului, Putin consideră că o nouă luptă ideologică este în curs de desfășurare, o luptă între un Occident depravat, condus de Statele Unite, și o lume tradiţionalistă, pe care Rusia s-ar simţi mândră s-o conducă. În noul război dintre credinţe, spune Putin, Rusia se află de partea lui Dumnezeu, iar Vestul este Gomora.

Liderii occidentali care compară anexarea de către Putin a Crimeii cu Austria și Anschluss-ul lui Hitler, care îl privesc ca pe nimic altceva decât un „nenorocit de kaghebist”, care îl

Delegaţia Rusiei a părăsit APCE din cauza sancţiunilor impuse Moscovei

numesc „presupusul hoţ, mincinos și ucigaș care conduce Rusia”, așa cum a făcut Holman Jenkins în Wall Street Journal, cred că pretenţiile lui Putin de a se situa la un nivel moral mai înalt sunt pură blasfemie.

Dar Vladimir Putin știe exact ce face, iar noile sale declaraţii se înscriu într-o lungă tradiţie. Fostul comunist Whittaker Chambers, care l-a denunţat pe Alger Hiss ca spion sovietic, scria o carte despre „Cea de-a treia Romă” când l-a surprins moartea, în 1964. Prima Romă a fost Orașul Sfânt, lăcaș al creștinătăţii, care a căzut pradă lui Odoacru și barbarilor lui în 476 d. Hr. A doua Romă a fost Constantinopolul, Bizanţul (Istanbulul de astăzi), care a căzut în mâna turcilor în 1453. Orașul care a succedat Bizanţului, a Treia Romă, ultima Romă pentru ortodocșii pe stil vechi, a fost Moscova.

Putin pretinde că Moscova este Orașul Sfânt de astăzi și postul de comandă al contrareformei împotriva noului păgânism. Putin se conectează la unele dintre cele mai puternice curente mondiale. Nu numai prin sfidarea pe care o abordează faţă de ceea ce mare parte din omenire consideră a fi marșul arogant al Americii spre hegemonie mondială.

Nu numai prin apărarea sa tribală a rușilor pierduţi lăsaţi de izbeliște după dezintegrarea URSS. Putin canalizează repulsia mondială faţă de rezistenţa împotriva scursurilor unei revoluţii seculare și sociale hedoniste provenite din Occident. În războiul cultural pentru viitorul omenirii, Putin înfige adânc steagul rusesc în solul creștinismului tradiţional. Discursurile lui recente se fac ecoul cuvintelor Papei Ioan Paul al II-lea, a cărui Evangelium Vitae din 1995 condamna cu cea mai mare fermitate îmbrăţișarea de către Occident a „culturii morţii”.

Ce înţelege Papa Ioan Paul al IIlea prin crime morale? Capitularea Vestului în faţa revoluţiei sexuale manifestate prin ușurinţa de a di-

vorţa, promiscuitate deșănţată, pornografie, homosexualitate, feminism, avort, căsătorii între persoane de același sex, eutanasie, sinucidere asistată – înlocuirea valorilor creștine cu valorile Hollywood-ului.

Editorialista de la Washington Post, Anne Applebaum, scrie că a rămas șocată când, aflată în Tbilisi, a auzit un avocat georgian spunând despre fostul regim prooccidental al lui Mihail Saakașvili: „Erau LGBT“ (colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală și transexuală – nota trad.). „A fost un moment când mi s-au deschis ochii”, a scris Applebaum.

Teama și scârba faţă de căsătoriile între persoane de același sex, care au atins proporţiile unei pandemii, sunt acum globale. La Paris, un milion de oameni formând Majoritatea Morală au ieșit în stradă protestând cu mânie. Masha Gessen, care scrie o carte despre Putin, afirmă că în ultimii doi ani, „Rusia se transformă în liderul lumii antioccidentale”.

Dar războiul de purtat împotriva Vestului nu trebuie să fie cu rachete.

Este un război cultural, social, moral, în care rolul Rusiei – în cuvintele lui Putin – este de „a împiedica mișcările regresive și cele de scufundare în întunecimea haotică precum și o reîntoarcere la o stare primitivă”.

Să fie acesta „întunericul haotic” și „condiţia primitivă“ a omenirii înainte ca Lumina să vină în lume? Autorul de faţă a fost uimit să citească în newsletter-ul din ianuarie-februarie al Consiliului Mondial pentru Familii din Rockford, Illinois, că, din cele „zece trenduri considerate a fi cele mai bune” din lume în 2013, pe primul loc se situa faptul că „Rusia se impune ca lider profamilie”. În 2013, Kremlinul a interzis propaganda homosexuală, reclama pentru avorturi, avorturile după 12 săptămâni de sarcină și insultele la adresa credincioșilor. „Pe când celelalte superputeri se îndreaptă către o viziune păgână asupra lumii”, scrie Allan Carlson, președintele Consiliului Mondial pentru Familii, „Rusia apără valorile iudeo-creștine. În timpul erei sovietice, la Moscova se adunau comuniștii occidentali. Anul acesta, cel de-al VII-lea Congres mondial al familiilor se va ţine la Moscova, între 10 și 12 septembrie”.

Va ţine Vladimir Putin principala alocuţiune? În noul Război Rece ideologic oare de ce parte se găsește Dumnezeu acum?”

Sursa: atreiafortaromaniaprofunda. blogspot.com/

Un grup de deputaţi ruşi cere judecarea lui Mihail Gorbaciov pentru destrămarea URSS Un grup de deputaţi ruși a cerut ieri deschiderea unei anchete penale împotriva fostului președinte sovietic Mihail Gorbaciov, pentru dezmembrarea URSS, în 1991, și responsabilitatea care îi revine în urma acelor evenimente în actuala criză din Ucraina.

Adunarea Parlamentului Consiliului European (APCE) a votat pentru extinderea sancţiunilor propuse iniţial în proiectul de rezoluţie cu privire la drepturile delegaţiei ruse. Pe lângă faptul că Rusia este privată de dreptul de vot până la sfârșitul anului, ea nu va putea să-și desfășoare activitatea în structurile de conducere ale Adunării și nici nu va mai participa la misiuni de observare la alegerile următoare.

Cei mai mulţi dintre membrii APCE au sprijinit ieri la ședinţa plenară un amendament care condamnă primirea Crimeii în componenţa Rusiei.

Delegația rusă a părăsit în regim de urgenţă sesiunea APCE, în semn de protest faţă de limitarea competenţelor sale. Anunţul a fost făcut de către șeful delegaţiei ruse, Alexei Pușkov.

Sursa: antena3.ro

„Toţi morţii de la Kiev vor fi pe conștiinţa celor care se aflau la Kremlin în 1991 și care au susţinut destrămarea acestei mari ţări”, a declarat la postul de radio Ecoul Moscovei deputatul naţionalist Mihail Degtiarev, făcând referire la cele aproximativ o sută de persoane ucise în reprimarea protestelor care au condus la demiterea președintelui prorus Victor Ianukovici, în februarie.

Mihail Degtiarev a semnat solicitarea trimisă în acest sens justiţiei împreună cu alţi doi deputaţi ai partidului pro-Kremlin Rusia Unită și alţi doi reprezentanţi în Parlament ai Partidului Comunist.

Mihail Gorbaciov, în vârstă de 84 de ani, „este un bătrânel, nimeni nu-l va trimite în spatele gratiilor, dar fără acest proces nu vom putea progresa nici ca ţară și nici ca naţiune”, a adăugat deputatul. În replică, Mihail Gorbaciov a atribuit responsabili-

tatea pentru destrămarea URSS deputaţilor din Parlamentul sovietic care au aprobat dezintegrarea Uniunii Sovietice, pronunţată contrar opiniei sale, de către Boris Elţân, președintele rus, și omologii săi aflaţi în acel moment la conducere în Ucraina și Belarus. „Nu este nevoie de nicio anchetă: Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus), care a votat (pentru această decizie) trebuie să urce în vagoanele trenului cu destinaţia Magadan”, regiune din Extremul Orient, cunoscută pentru lagărele Gulagului sovietic, a afirmat, ironic, Gorbaciov, într-o declaraţie pentru postul de radio Ecoul Moscovei.

Sursa: mediafax.ro

Cultur=

11 APRILIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

E ÎN NOI CEVA MAI ADÂNC DECÂT NOI ÎNŞINE

Biserica Sf. Panteleimon

(Pagini de jurnal)

8.V.1993 Vineri, spre seară, lângă Casa presei îi întâlnesc pe Ion Ţăranu de la ambasada română, Petru Cărare și Serafim Belicov. Zărindu-mă, dl Ţăranu, încă de departe, exclamă: „Vai ce frumos a spus Nicolae Manolescu despre dumneata! Ce frumos…”. Cărare se interesează unde și ce s-a spus, asigurându-mă că va citi interviul în troleibuz.

Zice Petrică: „Ceea ce mai citesc, citesc numai în troleibuz”.

Dar la ce se referea dl Ţăranu? Transcriu un fragment din interviul lui Nicolae Manolescu, publicat în „LA” din 6 mai: „Reporter: – Glie străbună, pământul de peste Prut a dăruit spiritualităţii românești corifei în toate sferele, dar ar fi posibilă ca în ostenitoarea și prodigioasa dumneavoastră străbate de cercetare (ce limbaj! – l.b.) sunt nume care a scăpat renumelui..

N.M.: – Fără îndoială că vor fi fiind între oamenii de valoare din Basarabia sau Nordul Bucovinei și al căror nume nu are renumele meritat. Cazuri frapante de ignorare a valorii între români sau bucovineni în domeniul cultural sau cel puţin literar care îmi este mai familiar nu cunosc. În domeniul meu literar, pe care îl știu mai bine. Sigur că situaţia nu e legată totdeauna de valoare și invers, adică pot fi oameni cu o situaţie mai presus de valoarea lor, după cum pot fi cu o reputaţie mai mică decât valoarea lor. Există câţiva scriitori basarabeni cu o reputaţie foarte mare. Exemplu (…); în generaţia mai tânără, cum este Leo Butnaru, o reputaţie mai mică decât valoarea lui… L-aș compara cu cei mai buni din Republica Moldova. În trecut Basarabia fiind parte din teritoriul României, problema aceasta nu se mai punea și marile personalităţi, de la B. P. Hasdeu la C. Stere, au fost cunoscute și și-au meritat renumele”. Pentru ca să nu iau în sens măgulitor constatările dlui Manolescu, poate să cred cu adevărat în ceea ce afirmase Sf. Augustin, și anume că… e în noi ceva mai adânc decât noi înșine.

Filozofica problemă a îmbinării spaţiului cu timpul o rezolvă, ignorant de ușor, soldăţoiul care, pedepsindu-și un subaltern, îi spune acestuia: O să sapi un șanţ! Uite, de aici, de la gard, până la amiază! ’Nţeles?!

Să trăiţi, ’nţeles! De la gard până la amiază!

Pe 6 mai, în zi de Sfântul Gheorghe pe vechi, trec cu Gheorghe Oprea pe la atelierul său (podul spart de cineva care, mai întâi, a scos obloanele, pe urmă a intrat în încăpere, furând ce a găsit de cuviinţă/ trebuinţă; dar și multă dezordine din nepăsare…). Mă aleg cu două peisaje din spaţiul sudic al Crimeii. Niște ruine și un fragment de mare în zbucium relativ, fixând un moment în care valul se lovește de o stâncă. Culori în semitonuri; ceva între profesionism și amatorism intuitiv, dar care, cred, merită atenţie. Probabil, aparţin unui alt pictor, nu lui Gheorghe. În curtea în care se află atelierul a decedat cineva care, înţeleg, e fostul meșter de mașini de scris de la Casa presei. Cel care, când remarcam că ia prea mult pentru reparaţie, zicea: „Eu, Leo, lucră, lucră mult și cinstit, de ce la matale pare scump?”. Vecinii spun că a decedat în mizerie și eu mă întreb unde sunt sumele de bani, destul de consistente, pe care le-a câștigat zeci de ani la rând. Plus că avea și un salariu fix…

Vasile Vasilache îmi telefonează să afle dacă US a comandat hotel pentru socrii lui Mircea Dinescu – Covaci și Loghinovskaia (merg spre Moscova, făcând popas de o noapte la Chișinău), pentru a-mi mai spune, dacă nu știu, că lui Andrei Strâmbeanu i-a fost furată mașina. Lucru obișnuit astăzi. O avere poate fi distrusă într-o clipită…

Poate că Andrei va avea norocul să recupereze automobilul.

Petru Cărare îi spunea lui Ion Ţăranu: „Pe mine m-au salvat umorul și vinul; da, umorul și vinul”.

(Chiar a repetat, accentuat, acest duet oarecum dihotomic.)

Cărare… Un artist sclipitor în debordările sale spirituale, astăzi însă devitalizat de inteligenţa de odinioară, însă nu, încă, până la…

Trec pe la editura „Hyperion”, pe la V. Matei. În biroul directorului – mare „dezordine creatoare”: o mulţime de manuscrise care fuseseră pregătite în doi peri sau deloc rezistente pe care, în doi ani de hărţuire administrativă și iresponsabilitate de mahala, care a și măcinat colectivul, se tot duceau-rămâneau, ele, manuscrisele… Matei a găsit un împrumut bancar cu dobândă bună, s-ar putea spune: 10 procente. A respins prefeţe și postfeţe împeliţate, ticluite de omuleţi alde Vasilică Ciocanu. Încă nu gândeam că și pe la administraţia economică a editurii se va trece la limba română. Matei știe a le da de înţeles că e cam gata, până aici cu burzuluiala. Pe Vasile Gârneţ l-a numit șef artistic (așa ceva)… Ceilalţi – cam derutaţi.

Tentativa lui Scobioală de a lua o parte din patrimoniul ed. „Hyperion”, pentru a fonda o editură pentru copii, s-a dus de-a berbeleacul: nici Aurel, nici juristul său nu prea cunosc legile. Este imposibil să visezi la milioane de ruble și la zeci de tone de hârtie pe care le-a obţinut cineva, pentru a încerca să le transferi altuia, care arde de dorinţa de a fi director de editură.

Matei îmi arată registrul în care este consemnat momentul plecării l-a cules a volumului de poeme „Puntea de acces”. Să fie într-un ceas bun.

Ludmila Sobieţchi are deja corectura cărţii sale.

Matei zice că, probabil, nu va mai edita cărţile autorilor noștri traduse în rusește. Aici e vorba și de manuscrisul meu, tradus de Victor Ciudin, pe care am și luat deja mizerele 60 de procente avans.

Uneori, sunt un om greu la cuvânt, alteori – cu adevărat plin de vervă, cursivitate și inventivitate.

Colegii au remarcat și mi-au vorbit de anumite izbânzi oratorice, pe care le-am obţinut la tribuna US. Arcadie, Spătaru, Pânzaru, alţii, îmi amintesc agapa de la Rădăuţi, din iarnă, la care am făcut un adevărat spectacol de calofilie scăpărătoare. Dar, de cele mai multe ori, cred că sunt bun în intimitatea scrisului. (Ce-i drept, știu când sunt un greu la cuvânt și mă cam… auto-supăr serios…) În special pentru un literat angajat în administrarea Uniunii Scriitorilor (dar nici pe departe pentru toţi: G. V., I. Vieru, spre exemplu, stau de decenii pe aici, fumând pe holuri) sunt nenumărate ocazii în care ar putea cita următoarele cuvinte ale lui Noica (Jurnalul filozofic), poate că oarecum dureroase, poate că oarecum nedrepte, dar de neocolit: „Oamenii aceștia, lângă care stai ceasuri întregi și care stau ceasuri întregi lângă tine, pentru a nu obţine nimic nici unii, nici alţii, sunt așa de anoști, încât nici măcar nu te poţi despărţi de ei”.

Joi, Aureliu Busuioc, împreună cu simpăticuţa sa nepoţică, trecuse pe la mine, să ia chestionarul pentru interviul solicitat de revista „Sud-Est”. Ieri mă punea la curent că vine la US cu răspunsurile.

Iniţial, convenisem că, după ce „studiază” întrebările, stăm cu reportofonul în faţă și derulăm subiectele. În fine, dl Busuioc a decis așa precum a decis. Mă gândesc, când îmi vine buna dispoziţie, să citesc, după transcrierea de pe bandă, dialogul cu Ioan Alexandru. Zău, și în atare cazuri este nevoie de o anumită inspiraţie sau, poate mai puţin, dar mai adevărat – de o anumită dispoziţie, de care vorbeam…

9.V.1993 Brașoveanul de la „Astra” (Artur Ilarion) mi-a „nimicit” o cunoștinţă cu Paul Everac. Lucrurile s-au desfășurat cam astfel: în ziua în care ambasadorul Ion Bistreanu a dat recepţia de adio, o manifestare similară – recepţie – pusese la cale și Televiziunea Moldovei (cu 3 ore mai târziu însă), consemnând 35 de ani de la fondare. În aceeași zi, pe 26 aprilie, Ioan Mânăscurtă își sărbătorea 40 de ani de la naștere. Toate – evenimente importante… La casa scriitorilor, la Ioan, am ajuns niţel mai târziu, cam pe la spartul târgului și al paharelor. Artur Ilarion era în vogă nichitastănesciană, improvizând ad hoc versuri pentru toţi cei care-i nimereau în raza scurtă a ochilor împăienjeniţi de nesomn și băutură, în zilele de la urmă el având un non-stop petrecăreţ.

Bine, ies cu Ilarion, luând-o spre Hotelul „Codru”. Ca din senin, în cale ne apare George Bocșa, căruia, fără ceremonie, Artur îi spune că, dacă bucureșteanul nu-i întoarce banii pe care i-i datorează din afacerile editoriale comune, el, brașoveanul, îi va tăia o ureche, precum i s-a întâmplat lui Van Gogh. Bocșa zice că mâine se achită de datorii. Bine. Mergem în trei la recepţia televiziunii. Artur nu se potolește, continuând să improvizeze a la Nichita, debitând un acânism de o verbozitate modern-modernistă, pe alocuri chiar interesantă. Îi spune dadaisme până și prim-vicelui prim-ministrului Coșcodan.

Acesta, cu o mutră tâmp-zâmbăreaţă, zice: „Da eu niciodată nu ascult poeţii”. În fine, îl privește pe acest întâmplător diriguitor sus-pus…

Ieșim de la recepţie și – surpriză! – îl întâlnim pe Paul Everac, care, însoţit de un bărbat, se retrăgeau spre hotel. Eu îl salut și, cu scuzele de rigoare, mă prezint, vorbindu-i ceva, aproape elogios, scriitorului și directorului Televiziunii Române. Se prezintă și Artur: „Administratorul revistei Astra, dacă aţi auzit de atare publicaţie”. „Cum să nu! Are cam la o sută de ani de existenţă”, face dl Everac. „Ba chiar mai mult”, concretizează, vag, Ilarion, care, iarăși ca din senin, îi trage o butadă metaforică despre Paul Everac: ingenioasă, dar și destul de veninoasă în subtext. Uimit, interlocutorul nostru păstrează câteva clipe de tăcere, apoi zice: „Regret proasta inspiraţie a domnului Butnaru de a mi te prezenta. Domnule, asta e, nu mai avem ce discuta!” după care o ia, însoţit de colegul său, spre hotel.

Eu, de asemenea, năucit de insolenţa sofisticat-metaforică a brașoveanului, încerc să-l cicălesc pe Ilarion, zicându-i să-și ceară scuze de la dl Everac. Zadarnică propunere. Artur e „descheiat” completamente, înjurându-l pe Everac. Într-adevăr, ce inspiraţie proastă avusesem să mă apropii de bătrânul scriitor care, chiar cu păcatele pe care le are la activ, nu merită o ofensă aici, la Chișinău…

De la Iași, Ioanid Romanescu îmi transmite, telefonic, buna noutate: dintr-o zi în alta, cartea mea de poeme „Iluzia necesară” va lua calea spre tipografie. Dacă vor fi reali termenii de care-mi vorbea dl Baghiu, într-o lună jumătate, două, mă pot pomeni cu carte nouă. Iluzii și speranţe necesare…

Ioanid îmi mai spune că a luat aminte la versurile lui I. H., pe care le-a auzit din chiar gura autorului, în birou la Cimpoi: „Cam știu eu câte ceva din conjuncturile dlui H. Ce-a fost el, un șef mare?... Dar crede-mă, este stofă în cuvinte. Poate că am să-i scot și lui o carte la „Princeps”, zice Ioanid.

Cu Ioan Mânăscurtă, refacem contractul pentru „Spunerea de sine”. Plus 20 de mii, care totuși nu mă salvează de la un onorariu mizer. Dar înţeleg și situaţia de la „EUS” – cam precară, din împrumut în împrumut.

10.V.1993 Uneori reproduc opiniile unor colegi despre ceea ce fac. Unii ar putea înţelege just, alţii tendenţios, iar ceilalţi de-a dreptul răuvoitor aceste extrase, astfel că ele ar cere o anumită motivaţie. Mai întâi, ar fi un mijloc de a lua act de sine (și) prin aprecierile altora, cu toate că, precum oricare altul, știu eu ce știu despre mine. Dar să nu se creadă că mă dau în vânt după colectarea elogiilor. Acum câteva zile, Ion Gherman îmi cere articolele din presa românească, în care s-a vorbit despre scrisul meu. Solicitarea m-a pus în cumpănă până la jenă. Am refuzat să ofer exemplele, pe care dl Gherman avea de gând să le reproducă în revista „Basarabia”, în care va fi publicată o informaţie despre premiile „Luceafărul”. Dar de scris și de referit s-a scris și s-a referit, și în „România literară” (recenzia lui Cimpoi la „Șoimul de aur”), și în „Luceafărul” (consideraţiile lui Marius Tupan), și în „Tineretul liber” (Laurenţiu Ulici), și în „Steaua” (Ion Cristofor), și în „Ateneu” (Cornel Galben, recenzie la „Papucei cu felinare”), și în… da, au mai fost… Să le culeagă/ aleagă alţii, pentru că, oricum, le voi fi recunoscător că-mi ajută să iau, cum spuneam, cunoștinţă cu sine; act de sine…

La o adică, zicea Noica: „Așa mor problemele”, una dintre care ar fi și ce crede altcineva despre părerea altcuiva referitoare la scrisul meu…

Biserica Sf, Panteleimon, situată pe strada Vlaicu Pârcălab, 42, este un monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău.

A fost construită la 1891, în spiritul stilizărilor istorice, în baza arhitecturii medievale grecești, arhitect – A.I. Bernardazzi.

Este fostă capelă a comunităţii grecești, ctitoria fraţilor Ivan și Victor Sinadino. A fost apreciată în presa vremii drept una dintre cele mai valoroase creaţii artistice de acest gen din anii respectivi din Imperiul Rus. Evocă aspectul arhitectural exterior al unei biserici caracteristice pentru Grecia, patria istorică a comanditarilor chișinăuieni.

Planul – în formă de cruce, cu ramurile egale. La ramura de est este alipită absida altarului, la cea de vest – clopotniţa. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care intersectează spaţiul central și prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornișele în „volane”, repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din piatră și includerea cărămizii roșii în decorul faţadelor. Spaţiul interior este compus dintr-o sală cruciformă în plan, supraînălţată de turla masivă, susţinută prin intersecţia a patru arcuri, soluţie de origine armenească. Golurile ferestrelor sunt împărţite în trei arcade prin menouri de piatră, ce amintesc aceeași sursă de inspiraţie ce-a fost utilizată la crearea formelor exterioare.

Clădirea se distinge prin unitatea stilistică a bisericii și clopotniţei, cizelarea detaliilor și a elementelor construcţiei, utilizarea savantă a materialului de construcţie. Graţie căptușirii originale a zidăriei, organizată în asize orizontale – două de pietre de nuanţe deschise și unul de nuanţă întunecată, faţadele sunt pitorești. S-au păstrat elementele de amenajare ale terenului – gardul compus din grilaje din fier forjat, ridicate pe soclu din piatră, izolate între ele de tumbe acoperite în două pante, decorate cu capete de lei.

Sursa: www.monument.sit.md

FLUX

12

Magazin 11 APRILIE 2014

Obiceiuri de Florii, pe mapamond

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este o sărbătoare a bucuriei, din care transpare credinţa în înviere și în viaţa de apoi. Acest fapt este subliniat de numeroasele obiceiuri și tradiţii de Florii, răspândite în țările creștine de pe mapamond. Adesea, aceste obiceiuri se întemeiază nu doar pe credinţa creștină, ci și pe credinţe de sorginte păgână.

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. Duminica Floriilor este precedată de sâmbăta lui Lazăr, zi în care Biserica pomenește minunea învierii din morţi a lui Lazăr, săvârșită de către Domnul Iisus Hristos. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca Împărat smerit, împlinind o prorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare.

Duminica Floriilor – Duminica Stâlpărilor În această zi, denumită și Duminica Stâlpărilor, se sfinţesc, prin rugăciune și stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Cu acestea, după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfinţite, creștinii împodobesc icoanele, ușile și ferestrele.

Salcia este mereu înflorită în această perioadă a anului, o expresie a fertilităţii și a reînvierii naturii. De asemenea, se spune că e bine să te încingi cu aceste ramuri de salcie ca să nu te doară mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilităţii și vegetaţiei de primăvară, apicultorii înconjoară în ziua de Florii stupii, iar ţăranii, convinși de efectul miraculos al acestor muguri, îi îngroapă sub brazdă. În tradiţia populară există credinţa că însăși Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui râu.

Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creștinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Ca aspect necreștin, amintim obiceiul ca în vreme de furtună să se pună pe foc muguri din sălciile de la Florii, pentru a împrăștia norii și grindina, protejând casa și familia de dezastre.

Sursa: crestinortodox.ro

Obiceiuri în Sâmbăta lui Lazăr În Biserica Ortodoxă, Duminica Floriilor este strâns legată de comemorarea unui episod ce precede Intrarea Domnului în Ierusalim, anume Învierea lui Lazăr de către Iisus Hristos. Învierea lui Lazăr prefigurează Învierea Domnului și învierea de obște de la sfârșitul veacurilor. În Grecia, Sâmbăta lui Lazăr este cunoscută în popor cu numele „Primele Paști”. În obiceiurile păstrate în Grecia sunt evidente influenţele păgâne antice, deoarece Lazăr nu îl prefigurează numai pe Hristos, ci trimite și la zeii ce simbolizează tinereţea, precum Adonis și Atis, prezenţi în ritualurile păgâne antice de primăvară. În Cipru există obiceiul ca, în timpul unui joc de rol, Lazăr să fie interpretat de către un copil.

Tot în Grecia, în Sâmbăta lui Lazăr are loc o procesiune cu caracter funerar, în care copiii cântă pe la casele cunoscuţilor imnuri numite „Lazarakia”. La sfârșit, fiecare copil primește din partea celui colindat o mică prăjitură. În prezent, în diaspora greacă se mai păstrează doar obiceiul coacerii acestor prăjituri specifice din Sâmbăta lui Lazăr. În Bulgaria, în Sâmbăta lui Lazăr, fetele sunt cele care cântă și dansează pe la casele cunoscuţilor „Lăzăriţa”. Acest obicei constituie un rit de trecere de la copilărie la pubertate.

Obiceiuri de Florii În Franţa și Spania, încă din secolul al VIII-lea, se păstrează obiceiul de a imita aclamaţiile iudeilor „Osana!” (în aramaică este o rugăciune închinată Domnului ce înseamnă, totodată, și frunză de finic) la primirea lui Hristos.

Din secolul al IX-lea se păstrează obiceiul aducerii ramurilor la biserică, obicei ce s-a răspândit atât în Răsărit, cât și în Apus. În Duminica Floriilor, bisericile sunt împodobite cu frunze de palmier, în unele regiuni, sau cu ramuri de măslin, de dafin, în zonele în care acestea sunt mai des întâlnite, precum și în unele din ţările mediteraneene. Alte substitute precum ramurile de arbust sunt folosite în ţările nordice sau ramurile de salcie în Rusia și în ţara noastră. În unele ţări sunt folosite flori, dar și ramuri de conifere.

Acolo unde sunt întrebuinţate ramurile de finic, acestea sunt adesea tăiate în forme diferite, în special sub forma sfintei cruci. În Grecia, după slujbă, sunt oferite de către preot fiecărui credincios o mică cruce împreună cu un buchet din ramuri de dafin. Acest buchet este numit „vaya” și va fi ţinut lângă icoanele din casele credincioșilor, precum ramurile de salcie în Rusia și în România etc. Există și superstiţia potrivit căreia ramurile binecuvântate nu trebuie tăiate cu un obiect ascuţit, întrucât se crede că astfel acestea pierd puterea de a păzi de rău și boli. În Grecia și în Franţa există obiceiul ca ramurile binecuvântate să fie duse în cimitir. Un studiu din 1961 arată că în Franţa, Duminica Floriilor și Ziua Tuturor Sfinţilor sunt sărbătorile când cei mai mulţi credincioși merg în cimitire pentru a se ruga pentru cei adormiţi. Aici, ca și în alte ţări latine, există obiceiul de a planta ramuri de arbust binecuvântate în Duminica Flo-

riilor la mormintele celor dragi. Tot aici, în timpul înmormântării se pune în mâna celui adormit o astfel de ramură ca o mărturie a credinţei în viaţa de apoi. Ca o plantă mereu verde, arbustului i s-a conferit acest simbolism funerar încă din vremuri precreștine, când le era închinat zeităţilor lumii subpământene Hades și Cybela. În Rusia și în Europa Centrală, oamenii obișnuiesc să mănânce muguri de salcie în Duminica Floriilor, pentru a fi feriţi de caniculă în timpul verii.

Din Carelia, o regiune majoritar ortodoxă a Finlandei, s-a răspândit un obicei în restul acestei ţări: în dimineaţa primei zile de Paști, copiii întreabă oamenii dacă doresc să fie atinși cu o ramură de salcie, în timp ce rostesc o urare pentru sănătate, în schimbul primirii unei mici recompense din partea acelor persoane. În Slovacia, copiii realizează pentru procesiunea din Duminica Floriilor un copac. Se crede că ramurile acestuia au proprietăţi tămăduitoare. Oamenii aruncă hainele de valoare sau lucruri scumpe înaintea acestui alai și dăruiesc bani sau ouă fiecărui copil în schimbul unei coroniţe. Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate și cereale în Lituania și Letonia, și cu mere, portocale și covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor și ramurilor specifice.

Sursa: crestinortodox.ro

Biserica Domniţa Bălașa, lăcașul în care nu s-au oficiat niciodată înmormântări Adăpostită între blocuri de viața tumultoasă a Bucureștiului, biserica Domnița Bălașa rămâne singura amintire a vechilor așezăminte brâncovenești, distruse în 1984 pentru construirea noului centru civic. Eleganta biserică se află pe malul Dâmboviței, în vechea zonă a Mahalalei Prundului. În anul 1743, domnița Bălașa alături de soțul ei, banul Manolache Rangabe, ctitorește primul lăcaș de cult pe terenurile din centrul vechiului București,

primite ca zestre. Acest lăcaș va fi transformat ulterior în paraclis, dar este dărâmat în 1871. În 1750 este construit un mic complex, compus dintr-o

biserică mai mare, cu hramul ”Înălțarea Domnului”, un azil și o școală, ultimele două fiind închise la începutul secolului al XX-lea. În 1838 are loc un cutremur, care afectează grav lăcașul de cult. Însă până în 1842 este construită o altă biserică, în stil neo-gotic, cu sprijinul Saftei Brâncoveanu, fondatoarea Spitalului Brâncovenesc. În 1881 și această nouă clădire a fost dărâmată, fiind degradată din cauza inundațiilor.

Actuala biserică a fost clădită în timpul domniei regelui Carol I și a reginei Elisabeta, construcția durând 4 ani (18811885). Arhitectul bisericii a fost numit Alexandru Orascu, ajutat de Carol Benesch și Hartman, și avizat de către Andre Lecomte du Nouy. Pictura interioară în ulei a fost realizată în stil neorenascentist de către pictorii vienezi Kott și Rihofsky. Planul arhitectural, realizat sub formă de cruce, se concretizează într-

un edificiu impunător, în stil neoromânesc.

Lăcașul de cult are și elemente occidentale, cum ar fi vitraliile comandate în Germania, cu stemele brâncovenești și ale Țării Românești. Un element cu o valoarea artistică semnificativă, am putea spune chiar unic, este policandrul, realizat la Viena. Decorațiile interioare: mobilierul, catapeteasma și ușile au fost realizate de către Petre și Mihai Babici.

Alte obiecte interesante sunt cele două jilțuri, poziționate în apropierea altarului, pe partea stângă. Aici stăteau regele și regina când asistau la slujbă, lucru evidențiat și de prezența stemei regale pe spătare. Cu toate că cifrul regal al regelui Carol I a dispărut, încă se mai poate citi ”Nihil Sine Deo” – deviza regală.

Un lucru surprinzător pentru o biserică ortodoxă îl reprezintă acele două nișe care

adăpostesc două monumente funerare, sub care își dorm somnul veșnic Domnița Bălașa și Domnița Zoe Brâncoveanu, soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa reprezintă ”Întristarea” și a fost executată de sculptorul I. Georgescu, iar cel al lui Zoe Brâncoveanu o înfățișează îmbrățișată de un înger, având la picioare o femeie și un copil. Această statuie este realizată de către artistul francez Jules Roulleau. Se spune că aceste statui erau ampla-

sate inițial în fața bisericii, dar au fost băgate înăuntru pentru a nu mai atrage atenția lui Nicolae Ceaușescu. În perioada interbelică, lumea mondenă a vremii oficializa aici nunțile și botezurile.

Acest lucru s-a păstrat până astăzi, biserica rămânând un exemplu de rafinament și eleganță. Deși întemeiată pe lacrimi și suferință, biserica Domnița Bălașa este o biserică de sărbătoare, aici neavând loc niciodată înmormântări.

Sursa: turismistoric.ro

Programe 11 APRILIE 2014

14

Luni APRILIE

15

Marţi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Legendele muzicii. 10.30 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (rus). 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Desene animate. «Legenda lui Zorro».

15.35 Desene animate. «Frumoasa adormită». 16.00 FIFA 2014.

Brazilia. 16.25 Fotbal non-stop. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Aniversări. Leonid Popescu, plastician. 23.00 Cultura azi. 23.45 «Dor de crizanteme». Concert. 1.05 Documentar. «Arts 21». 4.30 Evantai folcloric. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

6.05, 7.00, 13.00, 8.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Documentar. «Shift - viața în era digitală». 10.30, 4.30 Știință și inovare. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Documentar.

«Kofi Annan, visul nerealizat». 16.05 Documentar. «Să devii o stea». 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE».

21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. 23.50 «Dor de crizanteme». Concert.

1.15 Cinemateca universală. 5.00 Documentar. «Arts 21». 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață (r)

06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Ticniții (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4700 15:00 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.10, an 1 15:30 Film: Dennis pericol public 2 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Zona de impact 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.6, an 3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinți (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:25 „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „Познер” 01:40 Татьяна Лаврова, Владимир Заманский в фильме „Вылет задерживается” 02:55 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:09 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 ASIATIQUES DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VISA POUR L’AVENTURE 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 BOULEVARD DU PALAIS 21:04 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 SOIRÉE SPÉCIALE FRÉDÉRIC BACK 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 GOUPI MAINS ROUGES 2:40 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Adopție periculoasă 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4701 15:00 Film: Confesiunile unei mirese 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.5, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.7, an 3 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!”

19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele știri” (rom) 21:35„Время” 22:10 „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 Премьера. „Алла Пугачева - моя бабушка” 01:00 Ночные новости 01:10 Премьера. Джон Си Райли, Сигурни Уивер в комедии „Совсем не бабник” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 NICKEL, LE TRÉSOR DES KANAKS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 BOULEVARD DU PALAIS 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 MOBILE HOME 21:07 LA PART SAUVAGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:26 LES ÉTOILES FILANTES

16

Miercuri APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului.

6.45 Documentar. «Shift - viața în era digitală». 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Svitanok. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.20 Orchestra Națională Simfonică a Companiei «Teleradio-Moldova». 0.25 Fotbal non-stop. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Confesiunile unei mirese (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4702 15:00 Film: Toamna bobocilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa României: Petrolul - Astra 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.8, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.10, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости 00:45 „На ночь глядя” 01:30 Николай Крючков в фильме „Морской характер” 03:05 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:38 LE NOUVEAU VOYAGE D’ULYSSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ANTOINE ET ANTOINETTE 16:30 CHRONIQUE DE L’ENNUI 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 SILENCES D’ÉTAT 21:03 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 VISA POUR L’AVENTURE 23:30 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:48 MELTING POT CAFÉ 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 ROXY 4:24 ROXY

13 17

FLUX Joi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Svitanok. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan».

10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Vector European. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii.

16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Documentar. «Tezaurul României». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. Thomas Quasthoff. 0.00 World stories - lumea în reportaje. 0.30 Documentar. «Drumeții». 5.30 Art-club (rus).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viață (sfârșitul serialului) 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viață (sfârșitul serialului) (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viață (sfârșitul serialului) (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Toamna bobocilor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4703 15:00 Film: Barabba, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa României: Dinamo - Steaua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.11, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!”

11:00 Прямая линия с Владимиром Путиным 14:00 Новости (с субтитрами) 14:30 „Контрольная закупка” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 „Истина где-то рядом” 15:35 „Модный приговор” 16:40 „Дело ваше...” 17:15 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:40 „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35 Расселл Кроу, Марион Котийяр в фильме Ридли Скотта „Хороший год” 02:25 „Prima Oră” (R) 04:10 „В наше время” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VOULEZ-VOUS FÊTER 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 RICARDO 13:35 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:06 SILENCES D’ÉTAT 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MELTING POT CAFÉ 20:18 MELTING POT CAFÉ 21:09 SALLES DE SPECTACLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AU GALOP 23:32 WELCOME TO CHINA 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 STREETOSPHÈRE 2:48 MISE AU POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 ROXY 4:28 ROXY

FLUX 18

14

Programe 11 APRILIE 2014

Vineri

19

APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 10.35 Documentar. «Drumeții». 11.05 Moldova în direct. 12.00 Dor. In memoriam. Valentin Dânga, compozitor.

12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 De la «cortina de fier» la libera circulație. 15.15 Profil de savant.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Documentar. «Tezaurul României». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viață (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forța destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Simfonia iubirii 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Iubire ca la carte 15:00 MasterChef (r) 17:00 Film: Barabba, partea a-II-a 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Mărturie mortală 23:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 00:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Simfonia iubirii (r) 04:30 MasterChef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Юрий Яковлев, Леонид Куравлев, Александр Демьяненко, Наталья Селезнева в комедии „Иван Васильевич меняет профессию” 23:50 „Вечерний Ургант” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:50 Сандра Баллок в остросюжетном фильме „Скорость 2” 02:45 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в фильме „Не было печали...”

03:55 „В наше время” 04:40 „Контрольная закупка” 05:05 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 À LA VIE, À LA MODE 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:38 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MELTING POT CAFÉ 15:53 MELTING POT CAFÉ 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 NICKEL, LE TRÉSOR DES KANAKS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:13 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 23:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:46 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:50 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 ROXY 4:27 ROXY

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă APRILIE

6.05, 21.00, 23.35 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Euromaxx». 7.15 Documentar.

«O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino». 8.40 Tezaur. 8.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 9.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. «Drumeții». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Festivalul de poezie «Liviu Damian și enigmele verbului». 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 L. Beethoven. «Egmont». 14.00 Dan Puric. «Suflet românesc». 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Documentar. «Focul Haric».

17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Documentar. «În așteptarea Sfântului Mister». 23.05 Documentar. «Noaptea de Înviere la Putna». 23.45 Domnului să ne rugăm! Slujba la Învierea Domnului. Transmisiune de la Catedrala «Nașterea Domnului» din Chișinău. 4.30 Documentar. «Tezaurul României». 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 23:45 Slujba de Inviere 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Doctorul casei (r) 02:30 Poveștiri adevărate 03:15 Serial românesc: Regina (r) 04:45 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: Aventura prieteniei 13:00 Știrile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Goana după iubițel 15:15 Film: Mărturie mortală (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Show de divertisment: Minunea dansului 23:45 Slujba de Inviere 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Goana dupa iubițel (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Татьяна Конюхова, Изольда Извицкая в фильме „Доброе утро” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 „Алла Пугачева - моя бабушка” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 „Ералаш” 13:35 Ольга Мелихова, Игорь Костолевский, Людмила Гурченко в фильме „Отпуск за свой счет” 15:55 „И это все о ней…” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „И это все о ней…” Продолжение 18:30 „Угадай мелодию” 19:00 „ДОстояние РЕспублики: Алла Пугачева” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 22:00 Пасха Христова. Трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 01:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 02:30 „Что? Где? Когда?” 03:40 „Великий пост” 04:30 Ия Саввина, Олег Ефремов в фильме „Продлись, продлись, очарованье...”

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:02 ÉPICERIE FINE 13:10 FLASH INFO 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 RUGBY - TOP 14 16:50 RUGBY - TOP 14 17:36 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES 30 ANS DU THÉÂTRE DE BOUVARD 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA MAISON DES ROCHEVILLE 2:37 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 ROXY 4:29 ROXY

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

20

Duminică APRILIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Etiopia, pe urmele primilor creștini». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Tradiții și obiceiuri de Paști. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. «Noaptea de Înviere la Putna». 9.30 Documentar. «Să devii o stea». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 «Hristos a înviat!»

Program de muzică populară. 13.40 Ansamblul de dansuri populare «Strămoșasca». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Prin muzică în Europa. 16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 «Cu cei dragi de sărbători!». Program muzical. 21.20 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. «UN NOU ÎNCEPUT» (SUA, 2009). 23.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 0.10 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 1.45 Erudit-cafe. 2.30 Documentar. «Euromaxx». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic Prima zi de Paste 06:15 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Concert Loredana “Magic” (r) 14:30 Teleshopping 14:45 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Cinema “Acasă”: Blestemul Penelopei (“Penelope”) 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forța destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Cinema “Acasă”: Blestemul Penelopei (“Penelope”) (r) 03:45 Serial românesc: Regina (r) 04:45 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Maeștrii iluzionismului (r) 07:30 Film: Aventura prieteniei (r) 09:00 Film: Stuart Little 2Șoricelul familiei 2 10:30 Teleshopping 10:45 Film: Aquamarine 12:45 Apropo Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Scrisori catre Julieta 16:00 Film: Cu duzina e mai ieftin 2 - Războiul taților 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Zana Maseluta 23:00 Film: Șapte suflete 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Film: Șapte suflete (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10„Ангелы-хранители” 07:05 Василий Шукшин, Тамара Семина в фильме „Два Федора”08:30„Армейский магазин”09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. „Храм Гроба Господня” 13:25 „Алексей Баталов. Дорогой наш человек” 14:30 Алексей Баталов в фильме „Дорогой мой человек” 16:25 „Три любви Евгения Евстигнеева” 17:25 Евгений Евстигнеев в комедии„Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Комедия „Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен”. Продолжение 18:55„Святые ХХ века” 20:00„100 de moldoveni au zis” 21:00„Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационноаналитическая программа 22:35 „Точь-в-точь” 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Джеймс Франко в фильме Дэнни Бойла „127 часов” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:50 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:04 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 13:10 FLASH INFO 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 20:36 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TOUCHEZ PAS AU GRISBI 23:33 CHANTOU 23:55 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 FOOT! 1:34 AU GALOP 3:07 WELCOME TO CHINA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

11-18 aprilie Berbec Indiferent dacă va fi vorba de o vânzare sau de o achiziţie, dacă aveţi chiar și cel mai mic dubiu, ar fi în interesul vostru să nu luaţi nicio decizie.

Spuneţi interlocutorilor că aveţi nevoie de timp de gândire suplimentar.

Taur Dacă reprezentaţi un grup de persoane și le apăraţi drepturile, opozantul dvs. va face tot ce îi va sta în putere pentru a vă convinge să lucraţi pentru el. Dacă aţi suferit din cauza unei boli de care tocmai v-aţi vindecat, valorile dvs. nu mai sunt aceleași.

Gemeni Veţi avea mult de muncă dacă patronul dvs. decide să opereze o reorganizare a firmei. Unii se vor teme pentru locurile lor de muncă, cei mai mulţi dintre nativi nu trebuie însă să se teamă de acest lucru.

Rac Dacă aveţi obiceiul de a vă lua foarte rar vacanţă și de a nu vă odihni aproape niciodată, acum vă veţi lua în sfârșit câteva zile libere pentru a fi alături de familie. Dacă vă plac dulciurile, trebuie să vă moderaţi apetitul.

Leu Dacă vă place să meșteriţi diverse lucruri și lucraţi în aceste zile pentru a vă crește veniturile lunare, fiţi prudent când folosiţi anumite utilaje. La locul de muncă, un aparat sau un sistem informatic se va defecta.

Fecioara Oboseala, lipsa apetitului, anxietatea: aceste simptome vă semnalează faptul că trebuie să vă luaţi o vacanţă și să programaţi o vizită la medic. Veţi deveni energic după ce veţi înţelege că nu sunteţi în serviciul colegilor.

Balanţă Dacă ocupaţi o funcţie de conducere, natura voastră protectoare vă face să deveniţi un fel de „mamă” sau de „tată” pentru persoanele care lucrează pentru dvs. Fiți prudent, un angajat va încerca să vă manipuleze.

Scorpion Dacă debutaţi la un nou loc de muncă, este normal să fiţi nervos și mai obosit ca de obicei. Dacă faceţi parte dintre aceia care se pregătesc să se pensioneze, veţi avea câteva ezitări, pentru că nu v-aţi decis încă ce veţi face în următorii 20 de ani.

Săgetător Spre sfârșitul săptămânii veţi întâmpina câteva obstacole, anumite lucruri se vor pune în calea sarcinilor pe care trebuie să le realizaţi. În celelalte zile veţi munci mult și veţi obţine succese.

Capricorn Dacă lucraţi într-un domeniu creativ, veţi primi câteva vești bune. Dacă lucraţi în domeniul produselor care ameliorează vitalitatea, veţi descoperi un aliment care vindecă o boală de care suferă multe persoane odată ce înaintează în vârstă.

Vărsător Dacă trebuie să luaţi decizii referitoare la firma dvs., la locul de muncă sau la studii, veţi fi foarte inspirat sau poate că o persoană care vă cunoaște foarte bine vă va ghida spre lucrurile pe care trebuie să le faceţi.

Peşti Dacă lucraţi în relaţii publice, este important să rămâneţi diplomat atunci când o persoană cu care negociaţi se opune, criticându-vă produsele, metodele de lucru și propunerile. Foarte rar se întâmplă ca succesul să apară instantaneu, trebuie dă daţi dovadă de tenacitate și răbdare.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

11 APRILIE 2014

FARMACIA NATURISTĂ Băutura care învinge cancerul şi vindecă orice durere!

Un celebru nutriţionist din China i-a recomandat unui bolnav de cancer să consume timp de 3 luni o băutură preparată din fructe și legume, „Miracle Drink”, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Este o băutură minune, pentru că pacientul respectiv s-a vindecat, fiind și ușor de preparat!

E nevoie de o sfeclă roșie, de un morcov și de un măr, toate crude. Se spală bine, se taie cubuleţe, se pun în blender (cu tot cu coajă) cu puţină apă plată și sucul se bea imediat.

Acest suc va ajuta în următoarele afecţiuni: 1. Previne dezvoltarea celulelor canceroase.

2. Previne bolile de ficat, rinichi, pancreas și poate vindeca ulcerul.

3. Întărește plămânii, previne atacurile de cord și tensiunea arterială ridicată.

4. Întărește sistemului imunitar.

5. Benefic pentru vedere, tratează ochii roșii, obosiţi și uscaţi.

6. Ajută la diminuarea durerilor musculare.

7. Detoxifiază, ajută tranzitul intestinal, tratează constipaţia.

Tratează acneea și înfrumuseţează pielea.

8. Elimină respiraţia urât mirositoare, datorată indigestiei sau infecţiilor în gât.

9. Diminuează durerile de orice fel.

Alte beneficii ale „Miracle Drink”: - Nu există absolut niciun efect secundar; - Extrem de hrănitoare și ușor de absorbit; - Foarte eficientă în cazul în care vrei să pierzi în greutate; - Sistemul imunitar va fi îmbunătăţit după doar 2 săptămâni.

Apropo.ro

15

FLUX

STUDIU

Crezi că fumatul te ajută să slăbeşti? Iată ce spun experţii Deși mulți oameni sunt convinși că fumatul îi ajută să mănânce mai puțin, experții spun că, se întâmplă exact contrariul. Din cauză că țigările diminuează gustul, fumătorii simt nevoia să mănânce mai mult. În cadrul unei cercetări, diferite grupuri de femei au gustat budinci de vanilie și au fost rugate să estimeze cantitatea de grăsimi și de zahăr din aceste produse.

La studiu au participat

femei cu vârsta între 21 și 41 de ani, împărţite în 4 grupuri: fumătoare obeze, nefumătoare obeze, fumătoare cu greutate normală și nefumătoare cu greutate normală, precizează Yanina Pepino, profesor asistent la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Washington.

Spre deosebire de femeile din alte grupuri, fumătoarele obeze nu au perceput foarte bine gustul desertului și nici nu au simţit o plăcere deosebită în timp ce au mâncat budinca.

Acest lucru le poate determina să consume mai multe alimente hipercalorice. Este interesant că aceas-

tă problemă de percepere a gustului apare doar la fumătoarele obeze, nu și la cele care au o greutate normală.

Studii anterioare au sugerat că fumătoarele au corpul mai mult sub formă de „măr” decât de „pară”, adică au o talie mai puţin pronunţată, ceea de le predispune la un risc crescut de boli cardiace.

Rezultatele acestui studiu susţin alte cercetări, care au sugerat că ideea conform căreia fumatul ajută la menţinerea siluetei este doar un mit, pe care multe femei tind să-l creadă. Cel puţin în cazul femeilor grase, acest obicei duce chiar la acumularea de kilograme în plus.

Doctorulzilei.ro

Aranjamente creative pentru masa de Paști Se apropie cea mai importantă sărbătoare a primăverii și toți asteptăm cu nerăbdare momentul când ne vom așeza la masă alături de cei dragi. Pentru că acele clipe sunt atât de speciale, trebuie să folosim decorațiuni pe măsură.

Forma sprâncenelor este extrem de importantă, influenţând întro foarte mare măsură armonia feţei. Acestea au puterea de a echilibra poziţia ochilor, mărimea nasului, frunţii și a bărbiei.

Aranjament pentru masa de Paști: cuib din hârtie pentru ou Aranjamentele de Paști nu trebuie să fie neapărat complexe. De multe ori, simplitatea este mai rafinată și are un efect vizual mai puternic. În acest caz, ai nevoie de hârtie colorată sau cu model, trecută printr-un distrugător de hârtie. Cu fâșiile rezultate, formează un cuib în care să încapă oul. Dacă îți rămân mai multe fâșii de hârtie decât ai nevoie, învață să faci câteva decorațiuni quilling, care pot fi ornamente inedite pentru masa de Paști.

Nuanţele pastel sunt numai bune pentru a realiza un aranjament de Paști rafinat și estetic. Alege un roz pal pe care să îl combini cu un albastru deschis, pentru o masă elegantă, dar fără o încărcătură prea mare.

Pentru o notă în plus de originalitate, poți scrie numele invitaților pe câte un ou fiert, nevopsit, a cărui culoare se potrivește cu nuanțele respective.

Aranjament pentru masa de Paști cu flori de primăvară Adu-ţi primăvara în casă și bucură-te de frumusețea florilor cu ajutorul unei piese centrale a mesei de Paști cu trandafiri, zambile și lalele. Pune un pahar transparent în centrul unui vas cât mai încăpător, iar între cele două recipiente aranjează ouă colorate în nuanțe vesele, compatibile din punct de vedere cromatic cu florile.

Pe acestea din urmă pune-le în paharul din centru și realizează un buchet cât mai bogat, care să fure privirile tuturor.

Citrice și flori, un aranjament fresh pentru masa de Paști Dacă ai o curte și vremea îți permite, de ce să nu organizezi masa de Paști afară? Pentru un aranjament fresh, care să se potrivească cu grădina ta, pune pe masă vase simple, albe și folosește ca decorațiuni portocale și câteva vaze pline cu flori albe și portocalii.

Modelele de încondeiere a ouălor și aranjamentele pentru masa de Paști trebuie să reflecte entuziasmul de a fi alături de persoanele dragi. Așadar, optează pentru decorațiuni vesele și creative, care să bine dispună pe toată lumea, iar succesul va fi garantat!

Divahair.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Cum se poartă piesele cu volane în acest sezon Volanele au fost reinventate în această primăvară: vei avea ocazia să încerci cu totul alte abordări decât cele ultrafeminine și copilăroase cu care probabil ai tot asociat aceste elemente. Un lucru e sigur, nu te vei plictisi purtând volane!

Ne-am bucurat să vedem că volanele se regăsesc în acest sezoane în orice textură și material: de la cea mai fină mătase la cel mai rigid bumbac. Mai mult, designerii au făcut propuneri ultracool atât pentru ţinutele de zi, cât

Sprâncenele potrivite pentru fiecare formă a feţei

Faţa pătrată Pentru femeile cu forma feţei pătrată, cele mai potrivite sprâncene sunt cele naturale, dese. Este foarte important să păstraţi arcul sprâncenei discret, pentru a evita să îi daţi feţei o formă foarte unghiulară. În acest mod, chipul va părea mult mai proporţionat.

Faţa rotundă Pentru faţa rotundă se recomandă sprâncenele arcuite. Vârful arcului va da senzaţia unor ochi mai mari, alungind forma feţei.

Faţa alungită Sprâncenele nearcuite sunt cheia pentru o faţă alungită cu aspect plăcut. Puteţi da sprâncenelor o formă discret arcuită, dar doar spre exterior.

Faţa în formă de inimă

și pentru cele de seară. Așadar, să trecem în revistă cele mai cool abordări: Dacă îţi dorești ţinuta office perfectă, caută piese cu volane discrete aplicate pe tiv. Aceste aplicaţii arată minunat chiar și pe piese cu un aer tradiţional.

Fie că ai o întâlnire romantică, fie că vrei să ieși în oraș cu prietenii tăi, profită de ocazie și alege să porţi o ţinută spectaculoasă: look metalic și volane.

Pentru un weekend relaxat, alege croiuri fluide și lejere. Ce poate fi mai plăcut decât să pui pe tine o rochie fără pretenţii pentru brunch, pe care să o poţi adapta fără mare bătaie de cap pentru o ieșire seara.

Cea mai potrivită formă pentru faţa în formă de inimă este cea a sprâncenelor arcuite rotund și nu ascuţit. În plus, este recomandat să se păstreze lungimea naturală a sprâncenelor.

Glamourmagazine.ro

One.ro

Faţa ovală Dacă aveţi faţa ovală, sunteţi foarte norocoase, deoarece acest chip este destul de proporţionat. De aceea, este potrivită orice formă a sprâncenelor.

O recomandare ar fi să folosiţi un fard sau un creion, pentru accentuare.

Faţa triunghiulară Pentru faţa triunghiulară se recomandă sprâncene mai puţin accentuate. În plus, arcuirea potrivită este cea discretă și rotundă.

FLUX

16

Interviu

11 APRILIE 2014

Dorina POPOVICI:

„Îmi este apropiată spiritului perioada interbelică, cu toţi scriitorii ei. Aş fi vrut să trăiesc în acea epocă” Astăzi vom călători prin cărţi împreună cu Dorina Popovici. Nu întâmplător, pentru că Dorina este prietenă cu lectura. Și-a creat propriul blog și este, de fiecare dată, fericită să-și împărtășească impresiile postlectură cu toţi cei interesaţi.

- Cineva spunea că citește cărţi pentru a supravieţui în lume. Tu de ce citești? De ce cu atâta ardoare și pasiune?

- De când mă știu, cărţile îmi erau cele mai fidele prietene, cele la care puteam apela în orice moment și care îmi ofereau răspuns la orice întrebare. În copilărie, cărţile erau asemenea unei punţi dintre lumea de aici, cea reală, și lumea de dincolo, cea imaginară. Acum, când am devenit cea care sunt, înţeleg că, de fapt, datorită cărţilor, forţei lor magice de consolidare a fiinţei, mă simt întregită.

- Ce fel de cititor ești?

- Este o întrebare ambiguă. Or, depinde de operă, de forţa cu care mă prinde pe mine ca receptor. Uneori sunt hedonistă, citesc din plăcere, alteori sunt pisăloagă, cu pași de melc gust din text ca dintr-o prăjiturică delicioasă.

- Atât de mult te impresiona ceea ce citeai că ai zis că e cazul să scrii toate impresiile de lectură pe propriul blog. Cum pot să dea de recenziile tale cei interesaţi?

- Ideea de a-mi crea un blog a apărut pe neașteptate. Într-o bună zi, mi-am spus: „ce-

ar fi dacă...”. Acum, când am scris peste 40 de recenzii, când am sute de vizualizări pe zi, mă simt utilă, deschisă la tot soiul de discuţii despre carte, autor, text. Cei interesaţi pot accesa http://cititoareafidela.blogspot.com/ și vor descoperi blogul meu. Sau se pot alătura paginii mele de pe Facebook, Călătorind prin cărţi.

- Care sunt ultimele cărţi recenzate? Te-ai gândit, poate faci o meserie din asta?

- Ultimele cărţi recenzate am fost scrierile Rodicăi Ojog-Brașoveanu. Este autoarea detectivului românesc, supranumită Agatha Cristie a României. I-am devorat cu pasiune toate romanele din ciclul Melania Lupu și nu doar. Aș recomanda cărţile acestei autoare fenomenale tuturor celor pasionaţi de lectură de calitate. M-a amuzat, în mod special, cartea “Grasă și proastă”. E o carte ce poate deveni sinonim cu primăvara, cu dorinţa de prospeţime și de revigorare. Subiecte din viaţă, cupluri fidele și infidele, prinţi exagerat de grijulii, tineri în floarea sexualităţii și bătrâni senili. Iată doar o mică parte din cartea mea. Referitor la faptul dacă vreau să fac sau nu o meserie din recenzatul cărţilor, să știţi că nu m-am gândit la asta. Însă nu exclud că se poate întâmpla. Viitorul ne rezervă surprize.

- Ce studii ai făcut?

- Am studiat la USM, Facultatea de Litere, specializarea Limbă și literatură română-limbă franceză.

Mai apoi, au urmat studiile la masterat ,,Literatura română în context european”.

- Facultatea de Litere a contribuit cumva la adâncirea plăcerii de a citi?

- Cu siguranţă, odată cu pășirea pragului universităţii am descoperit un

teren neprelucrat, cărţi așezate cumincior pe rafturile bibliotecii. Cărţi diferite, la fel cum și oamenii sunt diferiţi. Am descoperit conceptul de literatură și latura critică a acesteia.

- Ai devenit recent mămică. Îi citești fetiţei tale povești de noapte bună sau e prea devreme?

- Deja sunt la o altă etapă în viaţă, sunt mămică de fetiţă, sunt cititoare de povești cu spiriduși și zâne. Eu cred că niciodată nu e prea devreme. Important să nu fie viceversa. Iar dragostea de lectură, de cuvânt, trebuie insuflată din cea mai fragedă pruncie.

Cartea pe care aș recomanda-o fiecăruia, în orice împrejurime, este Cuore (Inimă de copil), scrisă de Edmondo de Amicis.

- O carte e cadoul perfect pentru tine, nu-i așa?

- Da. O sută de ori da! Prietenii mei o știu, atunci când vor să mă bucure îmi dăruiesc o carte.

- Ce cărţi te-au marcat, influenţat, poate? Sugerează-ne, te rugăm, câteva titluri bune, din acelea care contează cu adevărat.

- Prin umila mea biografie au poposit, în perioade diferite, cărţi potrivite. Totuși, cele care m-au marcat au fost cărţile genialului Mircea Eliade: Romanul adolescentului miop, Nunta în cer, Maitreyi, Noapte de sânziene, eseul „Sacru și profan”. Îmi este apropiată spiritului perioada interbelică, cu toţi scriitorii ei. Aș fi vrut să trăiesc în acea epocă.

- Cum ar putea fi popularizată cartea și lectura? E trist, însă trebuie să recunoaștem: lumea nu prea citește. E preocupată de altceva.

- Eu cred că încetul cu încetul, lectura va deveni o condiţie sine qua non a existenţei. Observ că, din ce în ce mai activ, tinerii de azi citesc, participă la dezbateri, își creează grupuri în care discută despre cărţi. Cartea trebuie să fie cu noi de mici, să o avem pe rafturi, pe noptieră, să o primim cadou, să o citim împreună cu părinţii. Citiţi cât mai mult, astfel veţi fi cu adevărat liberi și creativi, încredinţaţi de faptul că fiecare zi este un dar. Doar al vostru.

- Mulţumim, Dorina. La mai multe... lecturi frumoase.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Moldova, cu ieşire la Marea Baltică În nord-estul Estoniei, în regiunea Ida-Viru, la 145 de kilometri de Tallinn este situat satul Moldova. Înconjurat de păduri și câmpii, satul are câteva zeci de locuitori. Acesta aparține comunei Lüganuse.

Satul are ieșire la Marea Baltică și se întinde pe o suprafață de câțiva km pătrați.

Soția ambasadorului Republicii Moldova în Estonia, Viorica Guzun, a făcut o cercetare despre acest sătuc. Potrivit ei, estonienii de acolo nu cunosc despre potențialele lor rădăcini legate de Moldova. „Paradoxal ori ba, cei peste 20 de locuitori din Moldova se consideră estonieni din talpă, afirmând că nu prea știu despre presupușii lor strămoși de pe plaiurile mioritice. Mai ieri însă, după o nouă vizită în Moldova Estoniei, am reluat șirul de întrebări. Un articol apărut în presa estoniană în aprilie 2009, în publicaţia „Põhjarannik”, vorbește despre același lucru: în Moldova au trăit, din toate timpurile, estonieni, iar denumirea localităţii ar putea proveni de la

cuvântul „muldvall”, ceea ce ar însemna, în traducere, „movilă” sau „fortificaţii de pământ”, construite pe vremuri pentru apărarea de atacuri inamice”, a precizat soția ambasadorului.

Totodată, o ipoteză mai răspândită în rândul locuitorilor satului este că denumirea „Moldova” este datorată familiei Moldau, ai cărei reprezentanţi au trăit, în număr mare, în satul Moldova.

Apariţia respectivului nume de familie în zonă ar fi susţinută de o legendă care face legătură directă cu Principatul Moldovei din vremea lui Ștefan cel Mare. Potrivit acesteia, satul Moldova, situat pe coasta Mării Baltice, ia naștere în a doua jumătate a sec. al XV-lea. În acea perioadă, trimisul în Principatul Moldovei era moșierul din localitatea

Aa, aflată în vecinătatea viitorului sat Moldova. În misiunea sa, acesta era însoţit de un slujitor care i-a salvat stăpânului său viaţa de trei ori, în luptele cu otomanii.

Graţie acestui fapt, la întoarcerea acasă, în semn de recunoștinţă, moșierul l-a eliberat pe curajosul său slujitor, pe care avea să-l numească Mol-

dau, și i-a oferit în dar o localitate cu pășuni verzi și păduri dese. Astfel, viteazul Moldau a început o nouă viaţă pe aceste meleaguri, care au căpătat numele de Moldova, astăzi satul Moldova, aflat pe teritoriul Republicii Estonia”, a conchis Viorica Guzun.

Sursa: unimedia.info