Ziarul Flux, Ed. 1 (877)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 11 ianuarie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. 14.000 de prunci uciși de Irod; Cuv. Marcel (Harţi)

Cursul valutar 11.01.2013

Maxima zilei „Celui ce s-a revoltat peste măsură îi este dat să nu mai aibă putere decât pentru dezamăgire”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9704 1 Dolar american ............. 12.1878 1 Leu românesc ................. 3.6480 1 Rublă rusească ............... 0.4021 Timpul probabil: 11.01.2013

12.01.2013

Noros,

Noros, -7 1 0C

Emil Cioran -7 -6 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

6-7

PAGINA

ATITUDINI

Propunere pentru reforma Justiţiei

9

PAGINA

EDI|IA DE VINERI

GEOPOLITIC

Vocea Rusiei: Republica Moldova nu se poate integra nici în UE, nici în Uniunea Vamală

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 1 (877)

Copiii care au părinţii plecaţi peste hotare nu-şi văd viitorul în Moldova XXX

(citiţi pag. 8)

Dramă la vânătoare sau începutul sfârşitului AIE? Demnitari de cel mai înalt rang, dintrun stat cu pretenţii proeuropene, au ascuns, timp de două săptămâni, moartea unui om.

Autorităţile statului nu au ştiut de incident sau nu au dorit să ştie despre acesta?

Autorităţile (criminale) ale statului, antrenate în reglări de conturi şi lupte pentru putere.

XXX

(citiţi pag. 3)

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Am avut un an al populismului şi al luptei pentru putere. Ne aşteaptă un an al cinismului şi al lipsei de moralitate

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

XXX

(citiţi pag. 2)

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact: 079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com 079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

CMYK

FLUX

2

Politic

11 IANUARIE 2013

Am avut un an al populismului şi al luptei pentru putere.

Ne aşteaptă un an al cinismului şi al lipsei de moralitate Anul politic 2013 a debutat în forţă, cu un scandal de proporţii, la limita grotescului și al bunului-simţ. Actorii politici nu s-au sinchisit nici măcar în faţa morţii unui om. De unde putem deduce că tendinţele pe care le-am urmărit în anul care s-a scurs vor cunoaște o nouă amploare. Dacă aruncăm o privire înapoi, putem spune cu certitudine că și în 2012, politicienii s-au preocupat doar de propriile interese, au fost antrenaţi doar în lupte pentru putere și influenţă, în acţiuni de lustruire a imaginii. Asigurările guvernanţilor precum că alegerea președintelui ţării va garanta stabilitatea politică și că de-acum încolo reformele vor merge ca pe roate, iar viaţa noastră se va schimba din bine în mai bine, au fost, eufemistic spus, ușor exagerate. Dimpotrivă, situaţia a degradat simţitor în ultima perioadă, iar loviturile pe care și le aplică aliaţii sunt mai subtile și mai perfide. Reformele au rămas la nivel de vorbe și intenţii, corupţia a fost mai înfloritoare ca niciodată, iar bunăstarea promisă nu are nicio șansă să ajungă realitate. Pe hârtie s-au elaborat strategii, s-au făcut comisii și consilii, care au avut drept scop imitarea unei activităţi intense, care să menţină iluzia „poveștii de succes” în ochii oficialilor europeni.

Populaţia a pierdut încrederea în instituţiile statului și în viitorul european luminos. Până la viitoarele alegeri nu mai există suficient timp pentru a schimba radical situaţia, astfel că actuala putere are suficiente motive de îngrijorare. Din acest considerent, componentele AIE au și intrat, practic, în campanie electorală. Adică, își arogă meritele pentru puţinele lucruri care s-au făcut, își pasează unul altuia responsabilitatea pentru eșecuri, își pun unii altora beţe-n roate, își resping reciproc iniţiativele legislative sau le acceptă prin metoda de barter și șantaj. Se înteţesc acţiunile populiste și încercările de a trage preșul de sub picioarele colegilor de la guvernare.

Acum sunt folosite din plin „pârghiile” pe care au reușit să pună mâna partidele de la putere, pentru a scoate niște informaţii despre vreun ministru al lui cutare, vreun funcţionar numit de cutare etc. Unul numără pachetele de ţigări de contrabandă de la vama lui Baliţchi, altul numără roţile de la trenul de peste două milioane al lui Șalaru. Și pentru că sunt în criză de timp și de idei, faptele și declaraţiile politicienilor frizează penibilul și limitele bunului-simţ. Aceștia par să fi intrat într-o competiţie a acţiunilor absurde și de prost gust, care s-au înmulţit mai ales către sfârșitul anului trecut. Iar spectacolul grotesc cu care a început noul an politic nu lasă nici urmă de îndoială în acest sens.

Mihai Ghimpu, despre salariu şi covrigi Liberalii au excelat ca întotdeauna. Liderul acestora, Mihai Ghimpu, ba s-a lamentat că nu are pârghii și funcţii, ba a încercat să se distanţeze de colegii săi de alianţă, afirmând că „puterea nu vrea să facă reforme”. Într-un acces de curaj, i-a pretins lui Plahotniuc funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului, pentru că „PD nu poate avea două funcţii în conducerea Parlamentului”. Apoi și-a revenit și a cerut drept recompensă măcar funcţia de procuror general, pe care democraţii, bineînţeles, nu aveau cum să i-o dea. Până la urmă, rebelul liberal a fost convins să se mulţumească doar cu un loc în Biroul permanent al Parlamentului, creat special pentru acesta. Periodic, Mihai Ghimpu a mai promis să spună tot ce știe despre colegii săi din alianţă, dar nu acum, ci așa, mai pe la sfârșit de mandat.

În general, în anul de care ne-am despărţit recent, pare să se fi dezumflat de tot mitul despre incoruptibilitatea bătrânului liberal, iubitor de adevăr și „urâtor” de tot ce înseamnă avantaje materiale. Adept al ascetismului, obișnuit să se hrănească doar cu „ceai și covrigi” din salariul său de deputat (nu cu icre și whisky ca alţii), acesta a sărit ca ars, atunci când a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni televizate, dacă și-a vândut acţiunile pe care le deţine în compania “Eurosim”. „Da de ce să li vând? Da cu ce să trăiesc eu? Cu salariu de deputat? Ha, ha, ha! Fiţi serioși! A fost dată în arendă staţia, și atât”, a explicat deputatul, uitând imediat și de ascetism, și de covrigi. Mai mult decât atât, Ghimpu a mai precizat că vrea să rezilieze contractul de arendă cu „Petrom” (care nu este al lui Plahotniuc), fiindcă îi dă prea puţini bani. Iar el nu este dispus să lase ce îi al lui, pentru că toată viaţa a trăit „prin ceea ce am făcut eu, toate lucrurile sunt făcute de mâna mea, de căpșorul meu și de picioarele mele”. Și trebuie să recunoaștem, „căpșorul” l-a dus la multe. Doar că, de câte de multe face, mai uită de una sau de alta și se contrazice în afirmaţii.

De cine se leapădă şi pe cine şi-i asumă liberalii?

Astfel, Mihai Ghimpu uită că anterior s-a crucit că nu are nimic cu numirea lui Anatol Donciu la Comisia Naţională de Integritate și afirmă că, da, ca președinte al formaţiunii, a propus candidatura acestuia. A uitat liberalul și de învinuirile aduse presei care, în opinia lui, a stârnit toată zarva și care „se consideră liberă și nu poartă răspundere, nu poartă responsabilitate și își permite să aducă sau să facă din numele omului…, să-i distrugă numele și de familie, și viaţa, inclusiv a copiilor ș.a.m.d.”. A uitat că l-a apărat vehement pe Donciu, afirmând că totul este în perfectă regulă cu averile acestuia, ca să spună, la câteva săptămâni distanţă, că nu-l apără și că nu știa despre greșelile făcute de către acesta.

Tot în preajma noului an, liberalul și l-a „asumat” și pe președintele Nicolae Timofti, confirmând că l-a propus pe acesta la funcţia de președinte al ţării. “Este adevărat, candidatura lui Nicolae Timofti a venit de la mine”, a declarat Ghimpu la un post de televiziune, uitând, iarăși, că anterior a declarat că Timofti este candidatul

„identificat prin consens”, pe care „ni l-a dat Dumnezeu”.

Nu mai este atât de categoric liberalul nici în privinţa „candidatului președintelui la șefia SIS”, Mihai Balan, de care „s-a lepădat” anterior.

Plin de vervă și cu gândul la mult așteptata vacanţă, Mihai Ghimpu a revenit la niște idei formulate cu ceva timp în urmă, cu privire la mica și marea corupţie. El s-a declarat ofensat de îmbinarea de cuvinte „corupţie la nivel înalt”, reiterând că acesta este un viciu al săracilor: „Corupţia la noi, eu vreau să vă spun, că ea-i mai mult pe acolo pe unde oamenii n-au ce mânca, pe unde-s salarii mici”. Prin urmare, acolo trebuie să caute structurile abilitate, nu pe la înalţi demnitari și tot felul de persoane avute.

Prin gura liberalilor au fost promovate, pe parcursul anului, tot felul de iniţiative menite să le facă actualilor potentaţi viaţa mai ușoară în viitoarele alegeri și să diminueze, pe cât posibil, șansele opoziţiei comuniste. Chiar dacă aceste iniţiative sunt sonorizate de liberali (ale căror șanse electorale, potrivit sondajelor, sunt tot mai incerte), de punerea lor în aplicare ar urma să profite, poate cel mai mult, democraţii „reformaţi” de Vlad Plahotniuc și care, de la un timp, au dat iama prin structurile PCRM, în intenţia declarată de a ajunge cel mai mare și mai puternic partid de stânga.

Liberalii propun, democraţii profită Astfel că, la propunerea liberalilor, au fost interzise simbolurile comuniste. S-au limitat însă doar la cele de pe sigla electorală a PCRM, steaua roșie cu cinci colţuri sau alte atribute ale regimului comunist nederanjându-i pe actualii potentaţi.

O altă iniţiativă recentă a liberalilor se referă la scoaterea din circulaţie a pașapoartelor de tip sovietic. Iniţiativă bună în esenţă, doar dacă nu ar fi fost legată de modificarea Codului Electoral, pentru ca deţinătorii acestor pașapoarte să nu mai poată participa la scrutinele electorale. Ţinta, evident, sunt potenţialii alegători ai comuniștilor care, în lipsa unei alternative, ar trebui să voteze cu toţii pentru democraţi.

Partidul Democrat, dar mai ales prim-vicepreședintele acestuia, Vlad Plahotniuc, au fost destul de vocali în ultima perioadă și, cu mici excepţii, și-a cam anihilat toţi criticii și contestatarii de prin Parlament, Guvern, presă și de pe unde or mai fi fost.

După tentativa nereușită a deputaţilor comuniști de a-l da jos pe acesta din prezidiul Parlamentului, am înţeles cu toţii cui îi datorăm existenţa Alianţei. Am înţeles că cei care atentează la bunul nume al lui Plahotniuc, atentează, de fapt, la AIE. După ce Plahotniuc le-a sugerat deputaţilor să voteze așa cum le va „spune conștiinţa”, toată lumea a uitat și de păpușari, și de atacuri raider. Prin votul său, majoritatea parlamentară și l-a asumat pe Plahotniuc și l-a absolvit pe acesta de orice vină și greșeală, făcută cu voie sau fără de voie. Și bine au făcut, pentru că, în scurt timp, la rampă au ieșit avocaţii lui Vlad Plahotniuc care au afirmat, sus și tare, că numele acestuia nu figurează

în niciun dosar la Curtea de la Londra, în Cirpu sau în altă parte și că nu este urmărit de Interpol. Cei trei avocaţi (inclusiv cel american, despre care s-a scris ulterior că ar fi de prin Odesa) au avertizat că clientul lor este decis să-i acţioneze în judecată pe toţi cei care l-au calomniat.

Gândite şi negândite de la Marian Lupu Mai puţin inspirat a fost șeful democraţilor, Marian Lupu, care a revenit la preocupările sale intelectuale mai vechi, legate de denumirea limbii pe care o vorbim. După ce a mai „gândit” un pic, acesta a dat verdictul, afirmând că limba noastră nu este română nici măcar din punct de vedere știinţific. “M-am răzgândit. S-a zis cu știinţific, fiindcă știinţific sunt tezele care sunt susţinute de oamenii de știinţă, iar eu astăzi le zic: voi promovaţi această idee că sunt teze știinţifice. Admit acest lucru, însă vă atrag atenţia că știinţele sociale sunt știinţe cu puternice elemente subiective. Iar element subiectiv, asta înseamnă că sunt promovate în interese politice”, a decretat Lupu. După care a intrat într-o zonă de reflecţii.

Demisii, plecări, dezvăluiri, la sfârşit de an Populismul este o boală molipsitoare care nu l-a ocolit nici pe ministrul de Externe, Iurie Leancă, considerat un tehnocrat și unul dintre cei mai eficienţi în Guvernul Filat.

Cum în Partidul Liberal Democrat ameninţările cu demisia sunt la modă, Leancă și-a prezentat, și el, chiar în prag de an nou, demisia din funcţia de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Astfel a înţeles ministrul să-și onoreze angajamentul public de a demisiona în cazul în care, până în ianuarie 2013, nu vor fi asigurate condiţiile necesare pentru ridicarea de către UE a regimului de vize pentru călătoriile în spaţiul Schengen.

Doar că, în mod cu totul întâmplător, declaraţia lui Leancă a fost urmată de conferinţa de presă a premierului Filat, în cadrul căreia acesta, evident, a declarat că nu-i acceptă demisia. Și pentru ca penibilul să fie complet,

Leancă a spus peste câteva zile că-i este recunoscător premierului pentru faptul că nu i-a acceptat cererea.

De clipa sa de „glorie” a avut parte în anul care s-a scurs și fostul deputat comunist Sergiu Sârbu. Dacă la plecarea acestuia din PCRM cei mai mulţi i-au dat dreptate și au crezut în sinceritatea acestuia (că-i băiat mai fin și mai cultivat, că nu a mai suportat mitocăniile colegilor din fracţiune, că este conștient de greșelile care se comit în partid), după apariţia acestuia într-o emisiune televizată respectivele impresii s-au spulberat ca o ceaţă.

Scos în afara domeniului juridic pe care-l stăpânește cu brio, junele excomunist nu a mai fost atât de dezinvolt, de convingător și de elegant în exprimare. Mai mult decât atât, în faţa moderatorilor cu întrebările și comentariile elaborate din vreme, Sârbu și-a dovedit inconsistenţa, s-a bâlbâit și s-a contrazis, făcând ba pe intransigentul și incoruptibilul, ba pe docilul și obedientul.

Ba a spus că anterior nu a vorbit cu propria gură, ci cu aparatul bucal al partidului din care a făcut parte, ba s-a dat mare și tare, afirmând că dacă va accepta să adere la un alt partid (moderatorii au ajuns la concluzia că, fatalitate, acesta poate fi doar Partidul Democrat), trebuie să i se dea libertate deplină de exprimare și de decizie. În zilele următoare, acesta a făcut mai multe declaraţii pentru presă, cu tentă de dezvăluiri, doar că a lăsat impresia că și aceste „dezvăluiri” au fost făcute, iarăși, cu gura altcuiva.

O ultimă mostră de populism în anul care s-a dus, de-a dreptul ridicolă și inutilă, a venit de la același neobosit Marian Lupu. Chiar dacă printr-o Hotărâre de Guvern s-a stabilit că 25 decembrie este zi de odihnă, spicherul a încercat să demonstreze că în Parlament el face legea și că pe domeniul lui, hotărârile altora nu valorează nici cât o ceapă degerată.

Astfel, președintele Parlamentului a emis un ordin prin care a declarat ziua de 25 decembrie drept una de lucru. Colegii din Parlament i-au cam ignorat decizia și l-au lăsat în solitudine. Astfel că Lupu a lucrat de unul singur și cu multă însufleţire… la propria imagine.

Ioana FLOREA, FLUX

Important 11 IANUARIE 2013

3

FLUX

Dramă la vânătoare sau începutul sfârşitului AIE? „- Mi-e silă de dumneata.

- E firesc…Și mie mi-e silă de mine…”

Este o secvenţă de dialog din încheierea unei nuvele timpurii a lui A.P. Cehov, „Dramă la vânătoare”, nuvelă de care și-au amintit mulţi zilele acestea. Pe scurt, în „drama” lui Cehov este evocată povestea judecătorului de instrucţie Kamâșev, care anchetează o crimă comisă chiar de el, într-un orășel provincial din Rusia secolului XIX. Ancheta se desfășoară cu grave încălcări, martorul-cheie este omorât de același judecător de instrucţie, iar pentru crimă este acuzată și condamnată o persoană nevinovată.

Drama care s-a produs recent în raionul Fălești a avut drept protagoniști personaje de rang mult mai înalt, care însă ne-au provocat același sentiment de silă. Despre faptul că un om a fost omorât la o partidă de vânătoare, cu participarea unor înalţi demnitari de stat, s-a aflat în ziua de 6 ianuarie, chiar în ajunul Crăciunului pe stil vechi, deși tragedia se produsese cu două săptămâni mai devreme, pe data de 23 decembrie.

Dezvăluirile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă de către liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu, care l-a învinuit de comiterea omorului pe procurorul general Valeriu Zubco.

Nici „câini de pază”, nici „câini turbaţi” După aceste dezvăluiri, ne-a fost dat să asistăm la spectacolul profund dezgustător la care s-au dedat autorităţile, dar și să constatăm modul abject în care s-au pus în slujba acestor autorităţi (criminale) ale statului și s-au lăsat antrenate în reglările de conturi ale acestora anumite medii de informare.

Dacă ne referim la reacţiile unor instituţii de presă, ziariști, bloggeri și tot felul de analiști, constatăm că pentru mulţi, moartea bărbatului de 34 de ani, Sorin Paciu, aproape că nu a contat.

De asemenea, aceștia nu s-au întrebat cum a fost posibil ca o crimă, fie și comisă din imprudenţă, să fie tăinuită timp de două săptămâni. Tăinuită nu de oameni care habar nu au de lege, ci de persoane care, în virtutea funcţiilor deţinute, trebuie să vegheze la respectarea legii. În loc de aceasta, după o liniște stânjenitoare în care au fost puse la cale, probabil, chestiuni de tactică și de strategie, toată această cohortă de ziariști, liberi și nesiliţi de nimeni, au început să caute conspiraţii oculte și coincidenţe suspecte. Slavă Domnului, avem televiziune, care a făcut cronologia, minut cu minut, a reacţiilor pe care le-au avut anumite structuri la dezvăluirile lui Mocanu. De unde trebuia să înţelegem că este vorba de o conspiraţie împotriva procurorului general. (Pentru că asta contează, nu?) Jurnaliști și analiști zeloși s-au tot întrebat cine încearcă să-și facă PR și să obţină dividende politice, cine îi furnizează lui Mocanu informaţii, de ce a reacţionat atât de „suspect” de repede Filat și cine-i vrea răul procurorului general care are „foarte mulţi adversari și foarte puternici”. Adică, au făcut tot posibilul pentru a deturna atenţia publicului de la subiectul real, dar deranjant pentru anumiţi demnitari. Și de a substitui un subiect important cu surogate.

Instituţii de presă „respectabile” s-au apucat să caute prin postările unor bloggeri și internauţi dovada apropierii dintre Mocanu și Filat. Pe unii i-am văzut foarte preocupaţi de faptul că Mocanu atentează la autoritatea și legitimitatea Alianţei, care, evident, are o valoare mult mai mare decât viaţa unui om. Alţii chiar s-au întrebat: de ce Ministerul de Interne nu reacţionează prompt la „cazuri grave”, anunţate de

alte persoane, dar reacţionează la ceea ce spune Mocanu. De unde ar trebui să deducem că respectivul omor nu este un caz grav, pentru că nu a fost anunţat de cine trebuie. Chiar așa, că doar a murit un om, atâta tot. Ce mai atâta zarvă.

Din păcate, procurorului general nu i-au fost puse câteva întrebări elementare, dar absolut esenţiale în situaţia dată: A fost sau nu a fost la vânătoarea cu pricina, a știut despre tragedia din 23 decembrie, a încercat instituţia condusă de el să mușamalizeze cazul? Și, în cele din urmă, Valeriu Zubco trebuia întrebat cât de benefice sunt pentru justiţia noastră aceste chiolhanuri comune ale procurorilor și judecătorilor.

Evident, Sergiu Mocanu a profitat de situaţie. Dar nu Mocanu a creat această situaţie. A fost o partidă de vânătoare, a fost rănit mortal un om, a fost tăinuit un omor. Lucrurile acestea nu le-a negat nimeni. Iar cei care erau obligaţi, în virtutea funcţiei, să informeze imediat opinia publică despre incident, despre condiţiile în care s-a produs acesta, despre persoanele care au participat la vânătoare și despre desfășurarea anchetei, pentru a nu lăsa loc de speculaţii și interpretări, au preferat să ne mintă. Prin urmare, contează mai puţin ce, de ce și în ce context a spus Mocanu, contează mai mult de ce nu a spus nimic Zubco. În calitatea sa de procuror general. Și pentru asta ar trebui să-și dea demisia (nu zic de onoare, pentru că aici cuvântul „onoare” nu-și prea are locul). Iar cei care au acceptat mușamalizarea cazului, au minţit, sunt cu toţii complici la crimă, indiferent de faptul dacă au sau nu au calitatea de suspect.

Unii au minţit, iar alţii şi-au văzut de odihnă Reacţiile autorităţilor au fost și mai absurde. Înalţi demnitari de stat ne-au dat de înţeles că subiectul nu este suficient de important. Procuratura Generală a remis un comunicat din care am aflat că procurorul general este binemersi și se odihnește peste hotarele ţării, că informaţiile lui Mocanu sunt aberaţii, că Sorin Paciu a fost totuși omorât, dar că detalii privind ancheta vor fi date abia când se va întoarce procurorul general.

Președintele ţării nu a dorit nici el săși strice sărbătorile, comentând „ceea ce declară alţii”. „Vă răspund după sărbători”, le-a spus el ziariștilor.

Liberalul Mihai Ghimpu a postat în toate aceste zile poze din vacanţă pe reţelele de socializare. Că el nu are pârghii, deci, nici responsabilităţi.

Pe de altă parte, viceministrul de Interne, Ion Bodrug, a declarat că poliţia nu participă la investigarea cazului, ancheta fiind desfășurată în exclusivitate de Procuratură, care nu a dorit implicarea Internelor. Dar, ne întrebăm, cine a împiedicat Ministerul să comunice despre acest incident sau, cel puţin, să-l informeze pe șeful Guvernului, Vladimir Filat.

Pentru că premierul Filat a făcut pe miratul și neinformatul, afirmând că a aflat doar din presă despre respectivul caz (de unde se mai poate informa un prim-ministru, decât din presă?). Și chiar s-a arătat îngrijorat de faptul că această tragedie ar putea fi folosită în scop politic.

Mai mulţi dintre presupușii vânători au declarat că nici la vânătoare n-au fost, nici mistreţi și nici procurori n-au văzut. Poate doar la televizor.

Procurorul, preocupat de liniştea familiei În cele din urmă, cetăţeanul Valeriu Zubco nu a mai rezistat și a trimis o scrisoare aproape lacrimogenă de pe meleaguri străine, în care a respins categoric acuzaţiile cetăţeanului Sergiu Mocanu și insinuările altor cetăţeni.

Procurorul general a atenţionat că este vorba de o campanie murdară de defăimare a sa. De lupte politice și de bătălii pentru funcţia de procuror. (Și noi știm cât de scump a costat respectiva funcţie.) Zubco mai vorbește în scrisoare despre „cinism care depășește orice limită” (sic!), despre onoare, lege, corectitudine și morală. Procurorul general speră că ancheta (derulată de instituţia pe care o conduce) îi va dovedi nevinovăţia și va demasca intenţiile murdare ale celor care au declanșat campania.

Procurorul însă evită iarăși să dea răspunsuri. Să spună clar dacă a participat la partida de vânătoare din Pădurea Domnească. Să spună de ce a încercat Procuratura să ascundă acest caz, de ce „vânătorii”, procurorii, medicii, pădurarii și alte persoane implicate se încurcă în declaraţii, cine le-a sugerat acestora, inclusiv rudelor celui ucis, să accepte „conjuraţia tăcerii”? În lipsa acestor răspunsuri, declaraţiile despre apărarea onoarei personale și a liniștei familiei sună, mai degrabă, a ameninţare.

Procurorii au „identificat” suspectul Dacă ne apucăm și noi să căutăm „coincidenţe stranii”, trebuie să remarcăm că mai multă lume a ieșit aproape concomitent din mahmureala sărbătorilor, și-a recăpătat memoria și a început să facă declaraţii, să emită comunicate. Și, culmea, a fost găsit chiar și un suspect în cazul morţii lui Sorin Paciu.

Marți, 8 ianuarie, procurorii de la Fălești au anunţat că suspectul este vicepreședintele Curţii de Apel Chișinău, Gheorghe Crețu. Anunţul a survenit la foarte puţin timp după ce aceeași procuratură de la Fălești informa că nu are niciun suspect. Iar suspectul însuși declara că nu a fost la vânătoare cu Valeriu Zubco și că nu cunoaște victima. Ce-i asta, amnezie, minciună, sau cineva a dispus cine trebuie să-și asume rolul de suspect.

Pentru ca lucrurile să fie clare, procurorul Ghenadie Guriţanu a precizat că procurorul general Valeriu Zubco și președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca, nu figurează printre suspecţi, pentru că aceștia nu ar fi făcut parte din

echipa de vânători în care s-a produs incidentul. Detaliul cu echipele pare să fie unul cheie. Pentru că, în felul acesta, parcă toţi au participat la aceeași partidă de vânătoare, dar, totodată, unii pot fi scoși din start din lista suspecţilor.

Cu un comunicat a venit și „Moldsilva”. Funcţionarii de acolo și-au amintit exact câte persoane au participat la vânătoarea de pomină, cine au fost aceste persoane. Inclusiv directorul „Moldsilva”, Ion Lupu, care anterior „uitase” că i-a însoţit pe distinșii vânători.

A fost confirmat și faptul că vânătoarea a avut loc pe teritoriul Rezervaţiei Pădurea Domnească, deși anterior se afirmase că înalţii demnitari au căutat mistreţi doar prin preajma acesteia. Și „Moldsilva” face precizarea cu privire la repartizarea în echipe, evident, pentru a confirma că procurorul general este în afara oricăror suspiciuni.

Despre alte drame la vânătoare Menţionăm că incidente de acest fel nu se întâmplă doar la noi. În România, de exemplu, acestea sunt destul de frecvente, din păcate. Doar în luna noiembrie a anului trecut, un bărbat în vârstă de 31 de ani, paznic de vânătoare din judeţul Vâlcea, a fost împușcat mortal la o vânătoare de mistreţi, după ce unui vânător i s-a descărcat accidental arma.

Tot în luna noiembrie, un vânător a fost împușcat mortal în judeţul Harghita.

Alte persoane au fost rănite în ultimele două luni ale anului trecut, inclusiv un cetăţean francez. Deosebirea este că toate aceste cazuri sunt raportate imediat, poliţia emite comunicate cu privire la desfășurarea anchetei, indiferent de cine sunt persoanele implicate.

Nouă ne este mai aproape modul autoritar în care sunt mușamalizate astfel de situaţii în Rusia condusă de Putin. Presa rusă a reamintit zilele acestea, într-un cu totul alt context, despre decesul unor „vânători” de rang înalt, inclusiv a reprezentantului președintelui în Duma rusă, care s-au prăbușit, în 2009, cu elicopterul, în timp ce măcelăreau, într-o zonă protejată, un soi de berbeci de munte înscriși în carta roșie. Ameţiţi de băutură, aceștia au fost atât de captivaţi de proces, încât unul dintre ei a ciuruit chiar panoul de comandă al elicopterului. În condiţii similare, în același an, a decedat guvernatorul regiunii Irkutsk, care, de asemenea, participa la o vânătoare cu elicopterul, de data aceasta de urși. La vânătoare au fost împușcaţi accidental un fost procuror al orașului Sverdlovsk, un deputat local din Primorie.

Aceste distracţii barbare par să fie tolerate de autorităţile din Federaţia Rusă.

“Cinstita adunare”, iresponsabilă sau atotputernică?

Revenind la vânătoarea noastră, ne întrebăm, pe ce a contat totuși „cinstita adunare” din Pădurea Domnească?

Să le fi luat tuturor minţile frica? De

ce nu s-a găsit cel puţin o persoană cu un minim de responsabilitate și nu a comunicat despre incident. Asta li s-a cerut, au fost impuși să tacă sau, mai degrabă, aceasta este regula sistemului, care îi protejează pe ai săi. Pentru că mâine oricare altul din sistem ar putea avea nevoie de protecţie. Chiar și-au imaginat că vor reuși să îngroape fără urmă această întâmplare tragică? Mai degrabă, ei se cred atotputernici, în drept să se joace cu vieţile oamenilor, să-și subordoneze funcţii și instituţii, să și le pună în propria slujbă.

Mai-marii zilei ne-au transmis, de fapt, că ei pot face orice. Nu că anterior ne-au sugerat altceva. Doar că acum a fost depășită orice limită de cinism și de mizerie morală. Moartea unui om nu mai contează. Contează cum reușesc unii și alţii să o gestioneze în propriul folos. Prin urmare, actuala guvernare devine de-a dreptul periculoasă. Și nu trebuie să ne mai facem iluzia că am trăi într-un stat de drept. Avem la putere clanuri, găști care au luat în captivitate instituţiile statului și pentru care vieţile noastre valorează cam tot atât cât vieţile mistreţilor pe care-i vânează.

Cineva a avut interesul să ascundă o crimă?

Deși declaraţiile se înmulţesc de la o zi la alta, situaţia pare tot mai încurcată. Consiliul Superior al Magistraturii l-a lipsit, joi, 10 ianuarie, de imunitate pe Gheorghe Crețu, pentru a putea fi iniţiată urmărirea penală a acestuia.

Creţu și-a dat demisia din funcţia de vicepreședinte al Curţii de Apel. „Există anumite elemente comune între persoana mea și producerea acestui accident, însă gradul de implicare și vinovăţie îl vor stabili organele de anchetă”, menţionează acesta într-o declaraţie. Și aceste „elemente comune”, dacă au existat, nu erau cunoscute încă din ziua de 23 decembrie? Sau au fost elaborate pe parcurs?

A urmat o reacţie tardivă și de la Președinţie. Nicolae Timofti este îngrijorat de modul defectuos în care a funcţionat Procuratura, Poliţia și agenţia „Moldsilva” în cazul incidentului soldat cu moartea lui Sorin Paciu. Totodată, președintele consideră că persoanele implicate „pot lua în vedere demisia lor”, doar că el nu le-o va cere, dreptul aparţinând Parlamentului”.

Ambasadorul Dirk Schuebel, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat pentru o agenţie de presă că, în cazul în care un cetăţean inocent moare nenatural întro ţară așa de mică precum e Moldova și informaţia devine publică după aproape două săptămâni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident. Îi spunem domnului ambasador că nu este doar o impresie. Este o certitudine.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Opinii

11 IANUARIE 2013

Nu există lege pentru ei, fanarioţii secolului XXI Mi-e silă de scandalul iscat în jurul celebrei deja vânători din Pădurea Domnească. A murit un om, iar politicienii moldoveni, de un cinism incredibil, încearcă, pe de o parte, să tragă foloase electorale, pe de alta, să se asigure că nu au de suferit din cauza protejaţilor implicaţi în acest scandal. Apropo de protejaţi. Este de-a dreptul șocant cum își permit să scuipe în faţă un popor întreg. Îi doare în cot de nemulţumirea noastră. Li se rupe de faptul că oamenii cer dreptate!

Am rămas perplex când am aflat că procurorul Zubco nu a catadicsit să-și întrerupă concediul binemeritat pentru o “banală” omucidere, la o “banală” vânătoare de lux. Sunt contrariat de declaraţiile judecătorului Creţu, care, vezi Doamne, și-a amintit, în sfârșit, că a fost la vânătoarea de pomină, dar habar nu are cine ar fi putut trage. Băi nene, băi judecătorule, despre tine scrie presa că ești învinuit! Cum să nu știi dacă ai omorât sau nu un om?! Ce crezi că suntem, niște maimuţe cu creiere netede? Doar când mă gândesc că acest om împarte dreptatea

într-o sală de judecată mi se face părul vâlvoi.

Altceva este însă, cu mult mai grav. Nu faptul că judecătorii au nevoie de lecitină ca să-și amintească dacă au omorât un om. Nu faptul că procurorul general, dintr-un respect minim pentru o ţară întreagă, ar trebui să-și întrerupă concediul și să facă lumină într-un scandal în care un cetăţean a murit, iar el este suspectul numărul unu. Cu adevărat tragic este că această nouă clasă de oameni superbogaţi, superputernici din Moldovioara își permit să omoare oameni fără să păţească ni-

Tăcerea mieilor Șapte inși se duc la vânătoare și se întorc doar șase. Cu prezumţia de nevinovăţie. Ne facem că nu s-a întâmplat nimic, zic ei, și poate ne-or crede pe cuvânt. Oamenii se vor lua cu sărbătorile și împreună vom da uitării această matematică deșănţată ca pe o halucinaţie urâcioasă. Cu siguranţă că nu vom avea coșmaruri la noapte. Vom merge la birou mâine. Ca de obicei, în serviciul poporului. Vom respinge acuzaţiile false. Căci suntem oameni serioși. Cu pușcă de vânătoare.

Ispășirea pedepsei e opţională. Mocanu a încurcat iţele. Ce-i de făcut? Au tras la sorţi ca să-l determine pe ţapul ispășitor? Au deliberat la lumina focului din vatră cu un pahar de coniac în mână alegându-l pe cel mai slab? Au stat întinși pe blana iepurelui proaspăt vânat?

Iepurele e vinovatul.

O fi abuzat grosolan Mocanu de prezumţia de nevinovăţie, dar n-a murit nimeni urmare a acestor acuzaţii. Pe când la vânătoare s-a produs o crimă. Respingerea acuzaţiilor e ţesută cu aţe albe. A fost sau n-a fost Zubco la vânătoare? Dacă n-a făcut-o el, atunci cine? Șapte minus unu fac șase, atâta matematică trebuie să știe și juriștii, nu? Chiar dacă-s procurori. De ce „vinovatul” este găsit „vinovat” numai după ce Mocanu a vorbit? De la 23 decembrie până la 7 ianuarie au trecut două săptămâni. Victima a fost îngropată, familia îndurerată.

Presupun că procurorul știe cum se produce actul justiţiei. Sau știe doar cum nu se produce actul justiţiei?

Prea multe întrebări pentru o ţară atât de mică și cu ambiţii atât de europene. Demisia lui Zubco este necesară, chiar dacă nu el a fost cel care a tras. Măcar și pentru aceste două săptămâni de tăcere. Nu e o chestiune care poate fi subiectul negocierilor în cadrul Alianţei, care nu cumva să se rupă în faţa unor perspective clare de asociere. Tot la lumina focului din vatră cu un pahar de coniac în mână alegându-l pe cel mai slab?

Dacă au fost șapte inși la vânătoare și s-au întors șase, asta înseamnă că cel puţin unul trebuie să meargă la pușcărie. Nu cel mai slab. Cel care a tras.

Sursa: madrizen.com

mic. Astăzi la vânătoare, mâine pot să ne calce cu merţanele pe stradă.

Lor nu le pasă pentru că nu le este frică. Ei fac ce vor pentru că nimeni nu-i trage la răspundere. Mamele voastre, copiii voștri, prietenii voștri pot fi omorâţi, iar ei își vor lua o mică vacanţă în Tahiti. Ei au toată puterea ca să nu-i aresteze nimeni, ei au toate resursele mediatice ca să manipuleze oamenii. Ei se pișă pe voi, pe noi, pe toţi și nu sunt pedepsiţi! Apropo, tot ei au omorât cetăţeni nevinovaţi pe 7 aprilie. Cine i-a pedepsit? Nimeni. Cine stă la pușcărie pentru acele crime? Nimeni.

Paciu, Boboc putrezesc la doi metri sub pământ, însă ei se bronzează pe o plajă tihnită. Și nu se vor opri aici. Ei vor călca și peste alte cadavre. Problema nu se pune dacă vor omorî alţi oameni, ci când se va mai întâmpla? Vorbim de o adevărată loterie în care joacă toţi moldovenii.

Câștigătorul se alege cu un glonţ sau cu un bocanc în cap.

Nimic nu s-a schimbat de când au plecat comuniștii. O spun a suta oară. Nu mă obosește niciodată să repet un adevăr. Aceiași oameni fac legea, aceeași corupţie atotputernică, aceeași sărăcie. Poate chiar mai grav. Nu vă amăgiţi că Voronin nu mai este la putere. Cei care au venit în locul lui sunt copia fidelă a bătrânului comunist. Tocmai de aceea nu l-au băgat la răcoare pentru atroci-

tăţile comise. Toţi sunt o apă și un pământ, iar corb la corb nu-și scoate ochii. Privesc la Moldovioara mea dragă, mă îngrozesc, mă cutremur și realizez că am mai văzut-o într-o astfel de situaţie jalnică… în cărţile de istorie. Este vorba de epoca fanariotă, care a adus sărăcie lucie în toată ţara, în schimb i-a îmbogăţit pe cei care erau la putere. Cu adevărat trăim o epoca fanariotă a vremurilor moderne. “Domnitorii” noștri se închină altor puteri ale lumii decât Poarta Otomană pentru a putea rămâne în scaun. Voronin pupa Rusia în fund, Filat pupă Uniunea Europeană. Legile, impozitele, vămile sunt pentru fraieri, dar nu

pentru “fanarioţi”. “Fanarioţii” secolului XXI fac contrabandă, nu plătesc impozite, se îmbată și urcă la volan, omoară oameni și nu li se întâmplă nimic, nimic, nimic. Nu știu ce să mai facem. Nu văd nicio scăpare din situaţia dată. O noapte urâtă, fanariotă s-a așternut asupra Moldovioarei. Și nu s-a întâmplat de azi de ieri.

Noaptea a pogorât de ani buni, iar zorii întârzie să vină. Noapte bună, Moldovioară dragă. Somn ușor. Ai grijă însă, nu tresări urât când auzi împușcături: „fanarioţii” au ieșit la vânătoare… de moldoveni.

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

Contrabandişti, alcoolici şi ucigaşi

Adeseori societatea se întreabă: de ce scriem numai de rău, numai chestii negative? Cum, dragă societate, să n-o facem, dacă acolo sus sunt numai contrabandiști, alcoolici și, mai nou, ucigași.

Când vorbesc de contrabandiști, mă refer la Filat premierul, când amintesc de alcoolici, mă refer la Focșa ministrul, iar când oftez ucigaș, îl remarc pe Zubco procurorul, evident general.

Mi-aș dori enorm să scriu că uite în orașul Orhei s-a deschis o întreprindere de creștere a iepurilor, că în raionul Ciocana (Chișinău) s-a inaugurat cel mai frumos parc de distracţii din Europa

(fie și de Sud-Est), că în sătucul Sadova s-au întors toţi locuitorii (din Italia), că în raionul Ungheni s-a deschis un azil pentru bătrâni, că 90 la sută din casele de copii au fost dotate cu mobilă și tehnologie nouă etc. Enorm mi-aș dori…

Dar, nu mi-e dat. Dimpotrivă, sărbătorile mi le condimentez cu omoruri, weekend-urile cu beţii, iar nopţile cu ţigări. De contrabandă.

Tremur la gândul că mâine aș putea scrie despre pedofili (violatori), drogaţi sau proxeneţi. La guvernare…

Doamne ferește!

Nicolae GÂRBU, sursa: vox.publika.md

Despre justiţie şi „cazul Zubco” O fi vinovat procurorul general sau nu ar fi, nu am cum să știu. Cert este că demisia acestuia nu ar avea cum să schimbe per ansamblu percepţia populaţiei, pentru că, uneori, imaginea publică este mai importantă decât însăși funcţionalitatea justiţiei. În orice stat funcţional, procurorul general reprezintă o autoritate, respectată atât de populaţie, cât și de înalţi funcţionari și politicieni, plasându-se deasupra

oricăror interese politice. Însăși faptul că această funcţie devine obiectul unui târg dintre partidele politice este mai gravă chiar decât învinuirile de omucidere care sunt aduse lui Valeriu Zubco în presa naţională, pentru că politizarea instituţiilor care supraveghează respectarea legii desfiinţează însăși ideea de justiţie.

De ce unii cer „demisia de onoare” a procurorului general, dacă în astfel de cazuri există căi legale de investigare și tragere la răspundere (dacă este necesar) a persoanei învinuite? Oare cerând acest lucru, nu recunoaștem incapacitatea justiţiei de a-și face treaba?

Eu nu vreau nicio „demisie de onoare”.

Vreau să văd o procedură perfect legală, așa cum scrie în buchea legii, în urma căre-

ia să fie stabilit gradul de vinovăţie a domnului Zubco. O fi această doleanţă chiar atât de utopică? Un Zubco poate fi înlocuit cu un alt Zubco, însă incapacitatea de a demara o simplă procedură legală corectă rămâne cea mai mare problemă.

Tot scandalul ăsta în jurul cazului de vânătoare miroase fie a mici „reglări de conturi” în interiorul AIE-2, fie este un prilej în plus pentru opoziţie de a critica puterea.

Nici prima poziţie, nici cea din urmă nu vorbesc despre legalitate și necesitatea unor reforme instituţionale, care ar exclude imixtiunea politicului în justiţie, ceea ce este foarte grav.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

5 FLUX MIHAI EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUC Scandalos 11 IANUARIE 2013

Un articol scris de Mihai Eminescu în ziarul “Timpul”, 1877 Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului voiesc să câștige avere și onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omenești? Ce sunt aceste păpuși care doresc a trăi fără muncă, fără știinţă, fără avere moștenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conștiinţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu știe a scrie un șir de limbă românească, care n-are atâtea cunoștinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine și care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic și om de stat? Ce caută? Vom spune noi ce caută.

Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligenţă nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc.

Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot ce-i românesc și că ești rău român…

Liberalii sunt smântâna și temeiul României, noi suntem niște rămășiţe din vechile populaţiuni autohtone, care nu merită să fie băgate în seamă. De! iertaţi-ne, boieri Arionești și Caradești, că ni s-a părut și nouă, biet, că trăim în ţara noastră și avem de zis o vorbă. Iertaţi-ne pentru că nu băgasem de seamă că suntem în Bulgaria, iertaţi-ne apoi că n-am voit să ne batem pentru bieţii greci și bulgari.

Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodărește și să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră? Și, ca să știm că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Ară-

taţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, și ale „Românului” și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…

Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din acești domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele.

Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce acești domni și-au mântuit așanumitele studii, vin iar la stat și cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârșitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.

Domnia lor vor să facă pe boierii. 3–4–500 de franci pe lună nu-i liniștesc și nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori naţiei de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuţi pentru lucruri mai înalte, pentru deputăţii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiţii lor părinţi, care vindeau bragă și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul și sfistocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naștere unor feţi-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieţi groși la ceafă și târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

Căci, din două una: sau acești oameni sunt toţi genii și, prin „calitatea” muncii lor intelectuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinși în întunericul ce li se cuvine. Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de

LOOSERII EUROPEI Să ştiţi: de nu veţi ridica Din sânul vostru un proroc, În voi viaţa va seca, Zădarnic soarta veţi ruga, Căci scoşi veţi fi atunci din joc Şi-ţi rămânea făr’ de noroc.

(Alexei Mateevici, Basarabenilor)

Cea mai profundă dramă a unei „așchii de popor” (un organism avortat repetat chiar în mijlocul unor experimente de încrucișare; un mic monstru geopolitic subdezvoltat, măcinat de reflexe înnăscute și moștenite de la puterile care l-au înghiţit și scuipat în repetate rânduri) se consumă mut, neobservat chiar în mijlocul Europei. Un semistat: fără identitate, fără naţiune. Un semistat care se autodevorează din interior în timpul multiplelor cruciade pentru adevăr (istoric, lingvistic, integraţionist, de grup, de partid etc.).

Un stat recunoscut, dar nu și constituit.

O semicolonie geopolitică.

Un adevărat paradis nedescoperit de către marii regizori ai lumii. Un nesecat izvor de inspiraţie pentru literaţii-vânzători de utopie și distopie. Vă rog, băgaţine măcar într-un roman!

Ce este Republica Moldova? Cel mai sărac stat din Europa, cel mai corupt, un stat capturat, un stat eșuat, coridor internaţional al traficanţilor, statul cu cel mai înalt indice de migraţie a populaţiei în căutarea unei surse de venit. Un stat prins în plasa grupurilor de interese semilegale, un stat dependent de injecţiile marilor organisme internaţionale și modelat de acestea. Un stat cu o populaţie care vrea într-o parte sau în alta, numai nu aici. Ce este Republica Moldova? Poate looserul Europei. Atât de looser că neau zis POVESTE, iar POVEȘTILE sunt și „DE SUCCES”, zic unii! Un stat unde chiar și alegerea președintelui este considerată succesul anului și nu un proces democratic firesc.

Semicolonie energetică Republica Moldova are o economie atât de mică și subdezvoltată că, dacă e să facem o comparaţie, ar fi la degetul mic al unui departament dintr-o corporaţie. (De exemplu, Grupul Petrom din România a avut, în anul 2011, o cifră de afaceri în mărime de 5,33 miliarde de euro sau peste 85 de miliarde de lei, la un curs mediu de 16 lei pentru un euro. În același timp, PIB-ul Moldovei, în 2011, a fost în mărime de peste 82 de miliarde de lei, exprimat în preţuri curente.) Adică, o economie care poate fi zguduită din temelie dacă o companie mare (la standarde moldovenești) și-ar întrerupe brusc activitatea. O economie care poate să atragă investiţii anuale de ordinul unor sute de milioane de dolari (aproape 60 de milioane USD, în nouă luni 2012).

Uneori chiar și mai puţin.

O economie care nu poate asigura vitalitatea acestui stat. O economie captivă, controlată din umbră de câteva grupuri de afaceri. O economie unde sume echivalente cu un buget public anual se scurg printre degetele statului.

O economie goală de factorul energetic. Un stat în care nu se vorbește despre „economia energetică”, adică unde aceasta practic nu există. Altfel spus, în actualele condiţii putem vorbi despre Republica Moldova ca despre o semicolonie energetică. Mai mult, un stat care idee nu are cum să-și schimbe treptat acest statut.

O economie care poate fi inundată de ploi, bătută de grindină sau arsă de secetă. La modul cel mai direct!

Un stat care are miliardari, dar fără istorii de business, care au apărut brusc, de nicăieri.

Deşert demografic Un stat care în jumătate de secol riscă să fie un adevărat deșert demografic.

Un stat care nu știe ce să facă cu propria populaţie și o lasă să dispară sau să fugă.

Un stat care nu își dorește populaţia acasă, fiindcă ar da faliment (anual migranţii trimit acasă câte 1,5 miliarde de dolari).

Un stat unde mai mult se moare decât se naște. O populaţie care este lider regional după bolile cronice de care suferă și de care moare.

Un stat cu poliţie, dar cu o populaţie prinsă în mrejele infracţionalităţii. Un stat cu instituţii de drept, dar unde lipsește dreptatea.

Cu politicieni, dar fără oameni de stat Moldova este un stat cu partide, dar fără clasă politică în adevăratul sens al cuvântului. Un stat cu politicieni, dar fără oameni de stat. Un stat cu partide care propun programe politice, dar nu și viziuni. Un stat cu partide politice în denumire, dar economice în realitate.

O ţară obosită Vă rog, iertare!!! Sigur, PIB-ul crește, de peste douăzeci de ani “implementăm reforme”, de zeci de ani ne integrăm, avem telefonie mobilă și internet, TV, palate, automobile și localuri de lux. Suntem o POVESTE DE SUCCES!!! Dar… o poveste doar necesară pentru a adormi electoratul. În caz contrar, am putea avea o REVOLUŢIE DE SUCCES!!! Deși… Suntem prea obosiţi, o ţară prea obosită pentru a exploda în REVOLUŢII. Anatol CÂŞLARU Sursa: vox.publika.md

palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.

De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor. Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte știu; plătiţi judecători nedrepţi și administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă ameţesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc și nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ţie în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creându-și locuri și locușoare, deputăţii, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiţi peșin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai și dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stăpânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii?

Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine așezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânșii?

De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu știu nimic și vreau să vă înveţe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc să vă economisească pe voi toţi.

Sursa: gandeste.org

EXPERT IDIS:

Despre reuşitele remodelării economiei naţionale Actualul model de funcţionare a economiei Republicii Moldova este bazat pe consum, care, în proporţii mari, este finanţat din remiteri. Această paradigmă reprezintă o provocare, în pofida faptului că permite ţării să se dezvolte fără a implica eforturi sporite pentru menţinere ei, consideră expertul IDIS „Viitorul”, Alexandru Fala. Concluziile sunt prezentate în noua ediţie a Buletinului de Politică Externă cu genericul „Reușitele remodelării economiei naţionale”, transmite portalul viitorul.org.

Autorul consideră că odată cu absorbţia migranţilor de către ţările gazdă și reuniunea peste hotare cu familiile lor, va fi improbabil de menţinut un aflux masiv de remiteri pe termen lung, potrivit sursei citate. „În aceste condiţii se impune schimbarea modelului de funcţionare a economiei naţionale. După criza din 2009, una din sarcinile de bază pentru asigurarea dezvoltării calitative a Republicii Moldova a devenit „remodelarea” economiei naţionale. În rezultatul procesului de transformare economică a ţării, „motoarele” creșterii trebuie să devină investiţiile și exportul”, recomandă autorul. Această viziune este expusă în principalele documente de politici: programul de activitate a Guvernului pentru 2011-2014 „Libertate, Democraţie, Bunăstare” și Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020 „Moldova 2020”.

De asemenea, ameliorarea mediului de afaceri rămâne o preocupare vitală pentru Republica Moldova – calitatea sporită a acestuia fiind condiţia primordială pentru fortificarea unui model de creștere bazat pe exporturi și investiţii. În cazul Republicii Moldova, iniţierea și dezvoltarea afacerilor din sectorul productiv nu poate să se realizeze fără orientarea spre pieţele de peste hotarele ţării. Republica Moldova este un stat mic, cu o piaţă ce are un potenţial redus, condiţii în care este greu de realizat economii de scară – această circumstanţă impune agenţii economici care doresc afaceri mari să se orienteze spre pieţe externe. Pe de altă parte, în mod cert, procesele de producţie la firmele din ţară nu pot fi realizate fără importuri. Pentru mediul de afaceri autohton, aceste condiţii fac deosebit de importante 2 aspecte: existenţa și calitatea infrastructurii de transport și ușurinţa realizării tranzacţiilor transfrontaliere. În aceste condiţii, Guvernul Republicii Moldova trebuie să orienteze eforturi considerabile spre reabilitarea și extinderea infrastructurii de transport și asigurarea unui proces real de reformare a Serviciului Vamal, explică Alexandru Fala, citat de viitorul.org.

FLUX

6

Atitudini

11 IANUARIE 2013

Propunere pentru reforma Justiţiei Iată că, după ce s-a vorbit ani la rând despre reforma Justiţiei, spunându-ni-se că s-a făcut ba una, ba alta, că se face cutare și cutare, aflăm, în sfârșit, așa cum știam cu toţii foarte bine, că, de fapt, nu s-a făcut și nu se face nimic. Tocmai de aceea în ultima vreme s-a anunţat și s-a mediatizat măsura-minune de reformare a putredului sistem judecătoresc din Republica Moldova: majorarea salariilor judecătorilor. Este aceasta o iniţiativă despre care nici nu știi ce să crezi, în orice caz, este din seria acelora care-ţi ia piuitul. Nu-ţi vine să crezi că niște Pentru că, mai întâi, judecătorii sunt doar o parte a sistemului judiciar, din care mai fac parte procurorii, avocaţii, poliţia și Ministerul Justiţiei cu toate subdiviziunile lui: notariatul, sistemul penitenciar ș.a. A îmbunătăţi ceva în instituţia judecătorească și a lăsa lucrurile neschimbate în rest este ca și cum a nu face nimic. Presupunând, prin absurd, că în judecătorie lucrurile merg strună, că acolo își fac datoria cei mai competenţi și mai cinstiţi slujitori ai legii, asta nu ar fi nici pe departe îndeajuns pentru a soluţiona corect o cauză penală sau de altă natură, deoarece aceasta poate foarte bine să nu mai ajungă acolo, fiind stinsă încă la nivelul poliţiei sau al procurorilor, cu sau fără participarea avocaţilor. Dar, și asta în al doilea rând, esenţa problemei este cu totul alta, și anume că sistemul judecătoresc din Republica Moldova este atât de corupt, încât paliative ridicole de genul majorării salariilor magistraţilor, pentru care salariul nu a constituit și nu va constitui nici de-acum înainte principala lor sursă de venit, nu pot avea niciun efect real. Toată lumea știe că aproape toţi judecătorii, procurorii și avocaţii cu vechime în rele sunt oameni bogaţi: au, ei și membrii familiilor lor, vile cu câteva etaje, mașini scumpe și foarte mulţi bani. O intenţie serioasă de reformare a Justiţiei ar trebui să înceapă nu de la majorarea salariilor acestora, care oricum nu au nevoie de ele, ci de la un recensământ al averilor lor și publicarea lui, împreună cu o statistică a veniturilor legale ale acestora, spre informarea cetăţenilor. Anunţata majorare a salariilor va avea, desigur, efectul contrariu celui anunţat cu ușurinţă de iniţiatorii și susţinătorii acestei măsuri. Dacă cele mai felurite matrapazlâcuri, între care nu ultimul loc îl ocupă comercializarea nenorocirilor oamenilor, îi aduc magistratului, în medie, 5-10 mii de euro pe lună, va fi el în stare să renunţe la această pradă în schimbul, să zicem, a 10 mii de lei? Niciodată!

Dimpotrivă, faptul că oficial se recunoaște că judecătorii (ca și procurorii) trebuie să aibă mai mulţi bani decât este statul în stare să le plătească nu face altceva decât să încurajeze prădăciunile practicate în sistemul justiţiei. Are loc, astfel, o distorsionare periculoasă a relaţiei magistratului cu legea, de vreme ce datoria primordială și imprescriptibilă a acestuia de a respecta legea este subordonată câștigului în bani pe care acesta îl poate avea din exercitarea funcţiei. Bineînţeles că magistraţii trebuie să aibă salarii

oameni zdraveni la minte, mai ales când aceștia se află în fruntea statului, pot propune cu toată seriozitatea așa ceva.

Atunci când vrei să o iei ca pe o glumă, o compari cu situaţia în care o mamă sau un tată îi dă unui copil obraznic, pus mereu pe rele, o jucărie, niște dulciuri sau câţiva bănuţi în schimbul promisiunii că nu va mai face pozne. Dar dacă iei boroboaţa în serios, atunci nu poţi să nu-ţi dai seama că o astfel de „reformă” înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, o adevărată bătaie de joc de cetăţeni și de întreaga sferă a dreptului.

bune sau măcar satisfăcătoare ca să nu fie nevoiţi, atunci când nu dispun de minimul necesar pentru a-și întreţine familiile (ceea ce nu este, desigur, cazul nostru), să ia câte o pomană de la împricinaţi sau de la tot felul de interesaţi. Dar când ai de a face cu o Justiţie complet coruptă, nu începi cu ridicarea salariilor corupţilor, ci cu suprimarea acestei plăgi, adică cu îndepărtarea corupţilor din sistem, după care pot fi realizate și alte măsuri, inclusiv majorarea salariilor. Cei care vin cu iniţiativa majorării nu pot să nu-și dea seama de această situaţie, iar dacă își dau seama și totuși insistă să se procedeze anume așa, înseamnă că, de fapt, sabotează înzdrăvenirea Justiţiei, înseamnă că reformă nu va mai fi.

Reformarea Justiţiei într-o regiune periferică a unei foste ţări comuniste este un lucru extrem de anevoios. În perioada sovietică, Justiţia slujea unui singur dumnezeu: puterea politică, partidul, care îi era și protector. Acum ea are doi dumnezei și protectori: puterea și banul, care o fac de două ori mai puternică și tot de atâtea ori mai coruptă și mai certată cu legea.

Odată prăbușită în marasmul ilegalităţii, aceasta se opune cu îndârjire repunerii în legalitate. Greutatea vine, întâi de toate, de la faptul că ea poate fi reformată numai în baza legii, numai prin conjugarea activităţii sale cu buchia strictă a legii. În sistemul actual, destul de des, ca să nu zicem mai totdeauna, reprezen-

tanţii legii încalcă legea permanent și flagrant. Pentru ca lucrurile să poată fi îndreptate, aceștia trebuie să fie judecaţi de alţi reprezentanţi ai legii, care însă, fiind din aceeași tagmă, sunt, de fapt, aceiași. Cercul s-a închis, soluţie nu este. Puţină vreme în urmă, prin stăruinţa, desigur, nu a organelor de drept, ci a unor jurnaliști, au fost semnalate cazuri de conflict acut cu legea ale câtorva judecători, ca acela al lui Valeriu Arhip, Sergiu Arnăut, Ion Timofei și Anatolie Donciu, toţi dispunând de averi mari, a căror provenienţă nu o pot justifica. Dar aceștia nu numai că nu au fost descusuţi de organele învestite cu astfel de sarcini pentru a afla de unde au făcut rost de aceste averi cu niște salarii cu care abia dacă își pot plăti cele trei mese zilnice, ci au fost acoperiţi de colegi, iar Donciu chiar a fost înaintat într-o înaltă funcţie de stat: la controlul averilor altora!? Și e vorba doar de câteva cazuri din sute, deoarece numeroasa, bogata și influenta castă a magistraţilor s-a înconjurat cu un puternic zid de apărare, constituit din solidaritatea „profesională”, numeroase și trainice legături în diferite sfere de influenţă și, mai ales, din protecţie politică. În al doilea rând, reformarea unei Justiţii corupte este îngreunată de specificul relaţiei acesteia cu cetăţenii. Zilnic, mii de oameni au anumite probleme cu Justiţia. În mod obișnuit, aceștia sunt dispuși să plătească oricât ca „să li se facă

dreptate” sau să scape de pedeapsă. Pentru judecători și procurori, tentaţia este, desigur, foarte mare și, de obicei, aceștia se lasă seduși cu multă plăcere, atunci când nu-i seduc ei (ceea ce se întâmplă mai des) pe împricinaţi și pe delincvenţi. Acolo însă unde guvernează legea, aceste oferte sunt ignorate și fiecare vinovat își primește pedeapsa după merit. Dar într-un sistem corupt, legea este înlocuită de bunul plac, adică de bani, de multe ori de foarte mulţi bani. De aici vine marea avere a magistraţilor și tot de aici marele obstacol în calea reformării Justiţiei. Între altele, trebuie pusă pe baze sănătoase, din punctul de vedere al legii, chestiunea onorariilor avocaţilor, pentru că, sub pretextul dreptului de a-și negocia direct cu clienţii onorariile, aceștia se dedau adesea la fapte care încalcă legea și își bat joc de normele minime morale, după cum se vede foarte bine mai ales atunci

când aceștia se află în serviciul politicienilor sau al oamenilor de afaceri cu profil scandalos. În al treilea rând, reformarea Justiţiei nu e posibilă în Republica Moldova din cauza prea strânsei sale legături cu factorul politic, mai bine zis, deoarece instituţiile de drept și indivizii corupţi din sânul lor se află în serviciul politic al unor persoane de la vârful puterii de stat.

Din cele trei principii, despre care Constituţia Republicii Moldova zice că reprezintă statutul judecătorilor noștri, și anume că sunt independenţi, imparţiali și inamovibili, în realitate numai unul îl au, și anume că sunt inamovibili, dar numai în sensul că nu pot fi mișcaţi de la locul lor fără voia ziselor persoane de stat. Multă vreme, o parte a presei de la noi a furnizat informaţia că procurorul general se află în serviciul lui Plahotniuc și al Partidului Democrat și că primele persoane de la Departamentul anticorupţie sunt, de fapt, destul de corupte, prestând aceleași servicii. Cei vizaţi de această informaţie nu au putut aduce argumente convingătoare care să o dezmintă. Este adevărat că, așa cum era de așteptat, unii dintre cei care au lansat informaţia au început să fie hărţuiţi de organele de „drept” și chiar condamnaţi.

Să ne mai aducem aminte de cazul judecătorului A. Donciu. Deși presa a informat că acesta deţine o avere pe care nu o poate lămuri de unde o are, totuși Parlamentul l-a numit în funcţia de președinte al Comisiei Naţionale de Integritate, în a cărei sarcină este pusă verificarea și controlul averilor persoanelor care deţin funcţii publice, inclusiv ale judecătorilor și procurorilor. Relevant cu adevărat, pentru un sistem politic, legislativ și juridic, a fost cazul Plahotniuc, care, după mai multe informaţii, de diferită origine, s-ar fi dedat la multe și mari ilegalităţi, în ţară și în străinătate. Dar, fiind și de data aceasta solidari, deputaţii din AIE nu numai că nu i-au cerut acestuia, cum se practică, de obicei, într-o ţară în care legea se respectă, să se prezinte și să se jus-

7

Atitudini

11 IANUARIE 2013 tifice în faţa organelor corespunzătoare de drept (care, aflându-se la el în buzunar, oricum l-ar fi spălat ca să arate mai curat ca lacrima), ci l-au apărat cât au putut de tare, demonstrându-și astfel complicitatea la actele bănuite a fi ilicite sau chiar foarte grave din punctul de vedere al legii. (Sunt nevoit să deschid aici o mică paranteză. De la o vreme, nu chiar demult, unele ziare care se consideră piatra unghiulară a presei chișinăuiene, vorba fiind mai ales de unul foarte românesc și de un altul destul de antiromânesc, dar prin care plouă aceeași apă de ploaie mereu, și destul de murdară, au început să-l lingă atât de stăruitor pe Plahotniuc, încât îmi închipui că omului îi vine prea greu să-și reţină voma. Ba mai mult, un lacheu al acestuia a adus la Chișinău doi juriști, sau cam așa ceva, tocmai de prin Cipru sau nu mai știu din prin care Americi, ca să demonstreze la toţi moldovenii că nici cristalul nu e tot atât de curat ca Plahotniuc. Cine se îndoiește că Plahotniuc, cu banii pe care îi are, putea să aducă nu doi, ci douăzeci sau două sute de juriști de peste cele mai îndepărtate mări, care să poată mărturisi ceea ce nu poate fi găsit nici în imaginaţiile cele mai nestăpânite, „experţi”, pe care lacheul ar fi fost gata să-i ducă el însuși în cârcă, nesilit de nimeni, ba chiar cu recunoștinţă, de la aeroport până în anticamera patronului? Ce nu se poate face cu bani!?

Orice!!! Cu excepţia faptului că minciuna nu poate fi convertită în adevăr. Și nici viceversa. Sunt oameni care pot fi băgaţi în pușcărie cu toată încrederea și cu inima curată numai pentru fizionomia lor.) Să ne mai aducem aminte de lovitura de teatru, șmecherească și cinică, de la Curtea Constituţională, prin care președintele incomod al acesteia a fost înlocuit cu omul puterii, de mișmașurile legate de conducerea de la Curtea de Apel, de la Curtea Supremă de Justiţie și de la Curtea de Conturi. Până și în bănuiala că procurorul general ar fi împușcat un om la vânătoare, decizia și-o atribuie conducerea AIE, deci cazul nu e lăsat să fie soluţionat prin procedura corespunzătoare a legii.

Astfel, în loc să se desolidarizeze de crimă, reală sau prezumptivă, această conducere o acoperă, deci și-o asumă. Pus în faţa acestor fapte, ar mai putea oare un om cinstit să susţină că Justiţia moldovenească este independentă?

Așadar, suntem în impas. Justiţia nu poate fi reformată, deoarece puterii politice îi trebuie anume o astfel de Justiţie, adică una care să depindă întru totul de această putere și, totodată, să fie suficient de compromisă și deci de șantajabilă pentru a nu putea să iasă – dacă întâmplător ar vrea – de sub ascultarea puterii. Pe de altă parte, oamenii politici care încalcă grav legea, inclusiv prin aservirea organelor de drept propriilor interese politice și de afaceri, nu pot fi trași la răspundere – de electorat nici nu poate fi vorba, dar, cum am văzut, nici de justiţie, deși anume acesteia îi revine această sarcină de mare onoare.

S-ar părea că ieșire din acest cerc vicios nu există. Dacă societatea civilă va rămâne și în continuare indiferentă sau/și timorată în faţa celor două fenomene compromise – Justiţia și instituţiile politice ale statului – s-ar prea putea ca ieșirea din acest impas să nu se mai găsească niciodată. Și invers, dacă se vor găsi în sânul acestei societăţi voci destul de sonore și de credibile, care

să sensibilizeze cetăţenii și anumiţi factori de mare prestigiu din afară, se va găsi și soluţia acestei probleme aparent fără soluţie. Normal ar fi ca soluţia să fie alegerea unei noi conduceri politice, una cinstită, curată, una pentru care legea și interesele statului și ale cetăţenilor să fie mai presus de orice, dar experienţa de până acum, și, în special, felul cum s-au constituit partidele politice în ultima vreme, arată cât se poate de clar că pe această cale nu vom obţine nimic. Alegeri corecte și apoi organe de stat care să îmbine corectitudinea, competenţa și responsabilitatea vom avea numai după asanarea mediului politic, adică după realizarea în acest mediu a unei profilaxii generale, a unei curăţiri de toate elementele compromise, certate cu legea, îmbogăţite prin fraudă, prin abuzuri, prin aservirea instituţiilor statului propriilor lor interese politice și de afaceri. Evident că întronarea legii se poate face numai prin lege. Și iar ne întoarcem privirea spre organele de drept, și iar rămânem neajutoraţi. Și totuși, soluţie este, numai că ea se află în afara ţării noastre. Nu încape nicio îndoială că dacă nu va fi cerută intervenţia instituţiilor abilitate ale Uniunii Europene, problema Justiţiei degradate din Republica Moldova nu va fi soluţionată niciodată. Sesizările la CEDO și deciziile acesteia în chestiunile litigioase de drept nu pot rezolva în fond nimic, nu pot îmbunătăţi actul justiţiei în Republica Moldova. Se cer intervenţii directe și pe cât se poate de radicale. Normal ar fi ca din organele de drept să fie daţi afară toţi corupţii, incompetenţii și iresponsabilii, dar a încerca o astfel de măsură ar însemna, pur și simplu, să le lichidezi. În locul acestei măsuri radicale și imposibile ar putea fi foarte potrivită o cenzură de înaltă ţinută profesională și morală pentru toate deciziile luate de procurori și judecători. Este oare imposibil să fie gândită și realizată mobilizarea a maximum 50 sau chiar 100 de experţi europeni în chestiuni de drept, eventual și americani, la dorinţa acestora, care să fie angajaţi în calitate de consultanţi în principalele instanţe din Moldova – CC, CSJ, CA, PG – pentru a cauţiona, cu girul Parlamentului, deciziile procurorilor și ale judecătorilor de orice rang? Mie mi se pare nu doar posibil, ci, mai ales, foarte necesar. Nu cred că conducerea politică a ţării, care are nevoie mereu de sprijinul UE, care susţine sus și tare că integrarea europeană este programul naţional al Republicii Moldova, s-ar putea opune unei astfel de măsuri. Încă o dată: intervenţia UE în reformarea Justiţiei din Republica Moldova este necesară nu ca un moft, nu ca o intenţie expresă de a demonstra nedorinţa puterii politice de la Chișinău de a realiza reforma, deși, din păcate, această nedorinţă este mai mult decât evidentă, ci din cauza că, așa cum am văzut, o altă soluţie nu există. Altfel, vom continua să lâncezim în marasmul fărădelegii, și cu cât această situaţie se va prelungi, cu atât vom degrada mai mult. Președintele Nicolae Timofti zice că el știe cine a distrus justiţia din Republica Moldova și, dacă va fi nevoie, o va spune. Interesant de tot. Spectacol. Teatrul unui singur actor. Nu și-a dat seama că cetăţenii imediat îi vor reproșa că dacă îi cunoaște pe vinovaţi – și e vorba nu de niște amărâţi de pungași, ci de delincvenţi de mare

calibru, responsabili de o mare crimă –, de ce nu-i numește? Dacă nu-i numește, înseamnă că îi protejează, înseamnă că le este complice.

Bineînţeles că Timofti nu cunoaște nimic sau ceea ce cunoaște el nu are nicio relevanţă pentru cazul de faţă – pur și simplu, se grozăvește, în sensul: băgaţi de seamă cu cine aveţi de a face, că eu vă pot... și așa mai departe. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Pentru că, în primul rând, nu poate fi închipuit un om sau câţiva oameni ce ar fi distrus un întreg sistem care, de fapt, a evoluat spre starea în care se află astăzi pe parcursul multor ani, cel puţin a două decenii. Mocirla în care zace la ora de faţă Justiţia din Republica Moldova este opera comună a tuturor acelora care au activat o perioadă ceva mai îndelungată în cadrul ei, să zicem, de la cel mult zece ani în sus. Fiecare a văzut foarte bine ce se întâmplă acolo, dar nimeni nu a protestat, nu a dat alarma, nu a cerut o anchetă, o investigaţie. Timofti a activat în Justiţie o viaţă întreagă, el cunoaște pe piele proprie toate racilele acesteia. Să zicem că el a fost cinstit, curat, că a fost incoruptibil.

Trebuie să admitem acest lucru măcar teoretic. La urma urmei, este șeful statului nostru. Dar cine poate crede că e posibil să activezi zeci de ani la rând într-un sistem complet corupt și să nu fii contaminat și tu de el măcar cât de puţin, fie și împotriva voinţei tale, cât timp nu ai dat nici cea mai mică dovadă că nu-l agreezi? Dar astăzi, dacă este corect cu sine însuși, dacă cu adevărat vrea să contribuie la soluţionarea acestei mari probleme, care este Justiţia, el trebuie să-și facă mea culpa, să dea în vileag măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, marile afaceri necurate care s-au făcut și se mai fac în acest domeniu al fărădelegii și pe care el le-a văzut mereu. Dacă nu face asta, nu are dreptul moral să pretindă că știe cum trebuie însănătoșită Justiţia și că chiar ar vrea la modul serios să o facă. În al doilea rând, deteriorarea Justiţiei nu este doar opera corupţilor din domeniu, deși cu siguranţă că aceștia au fost și au rămas pericolul cel mai mare. Chiar un om

care nu face parte din acest sistem, ca mine, are știre de faptul că în afară de aceștia, mai sunt alte două categorii principale de funcţionari în structurile corespunzătoare ale Justiţiei, care, deși sunt mai puţin numeroși decât corupţii și mai puţin periculoși, totuși o compromit și ei mereu și destul de mult. A doua categorie, după corupţi, o fac acei care nu sunt corupţi, își exercită cu conștiinciozitate datoriile, dar nu sunt profesioniști, nu cunosc bine legile și, mai ales, nu știu cum să le aplice corect. A treia categorie o fac cei care nu sunt corupţi, cunosc bine legile și știu să le aplice, dar nu o fac, pentru că nu sunt organizaţi în munca lor, nu sunt disciplinaţi sau, ca să spun altfel, sunt în conflict permanent cu datoriile lor funcţionale. Evident că, în afară de aceste trei categorii principale, mai sunt și altele, cum ar fi atunci când aceeași persoană îmbină câteva „calităţi” deodată: de ex. corupt, necunoscător al legilor și, totodată, nedisciplinat sau corupt, cunoscător al meseriei, dar aflat în conflict cu obligaţiile de serviciu etc. Am înșirat toate cazurile acestea pentru a se vedea că reforma Justiţiei presupune o operaţie de proporţii, profundă și radicală, că ea nu se poate reduce la o acţiune mărginașă și secundară, cum ar fi majorarea salariilor la judecători.

Evident că o astfel de prefacere serioasă, cu instrumentele politice și juridice și, mai ales, cu mentalitatea pe care o au „reformatorii” noștri de moment, nu poate fi realizată. Nu-mi fac iluzii, știu prea bine că păreri de genul celei pe care am formulat-o eu în aceste rânduri pe dânșii nu-i interesează, mai bine zis, nu le convin, pentru că nu doresc sub niciun chip crearea unei Justiţii corecte, puternice, indepen-

FLUX

dente, că dimpotrivă, lor le trebuie una pe care să o poată controla, să le fie complet obedientă, ca toate funcţiile cât de cât importante din sfera dreptului să fie în vizorul și sub talpa găștii aflătoare la putere.

Gașca de la putere este greu, dacă nu chiar imposibil, de schimbat, aici nici chiar Uniunea Europeană nu poate face nimic. Dar ea poate face foarte mult, contribuind efectiv și cât se poate mai repede la reformarea Justiţiei din Republica Moldova. Ar avea și tot interesul, deoarece dacă ar da undă verde intrării Moldovei în componenţa ei, i s-ar impune de la sine să ia propriile măsuri pentru dezrădăcinarea fărădelegii ce domnește aici.

Ion ŢURCANU

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

CMYK

FLUX

8

Social

11 IANUARIE 2013

Proprietarii de iazuri, responsabili în cazul inundaţiilor

Proprietarii de iazuri, diguri și baraje vor fi pedepsiţi civil, contravenţional sau penal dacă nu vor respecta normele de construcţie și se vor face vinovaţi de provocarea inundaţiilor. Prevederea se conţine într-un proiect de lege elaborat de către Agenţia „Apele Moldovei”, transmite Info-Prim Neo, citat de allmoldova.com.

Vicedirectorul Agenţiei „Apele Moldovei”, Mihail Pencov, a declarat pentru Info-Prim Neo că orice construcţie hidrotehnică prezintă pericol de inundaţie. „Un om poate construi acum samavolnic un iaz, în lege nu se spune nimic despre aceasta. Dar dacă nu construiește conform unui proiect, după o ploaie mai puternică această construcţie se rupe și inundă localităţi și lanuri”, a remarcat Mihail Pencov.

După intrarea în vigoare a Legii privind construcţiile hidrotehnice, omul va cunoaște că după ce își face un iaz poartă răspundere pentru acesta. „Construcţia hidrotehnică nu este un gard, este o responsabilitate foarte mare”, a subliniat oficialul.

Potrivit sursei citate, în momentul de faţă, în Republica Moldova sunt peste 4 mii de lacuri de acumulare, construcţii pentru acumularea apei și eliminarea completă a acesteia, și 860 mii km de diguri de protecţie. „Numărul de solicitări pentru construcţia de noi iazuri este mare, dar noi considerăm că cifra de 4 mii deja este la limită, mai avem nevoie de râuri.

De exemplu, în raionul Călărași, la un râuleţ sunt 8 lacuri de acumulare, unde să mai construim? Noi urmărim ca și fluxul de apă pe râuri să fie constant”, a menţionat Mihail Pencov.

Proiectul de lege privind construcţiile hidrologice a fost publicat pe site-ul Agenţiei „Apele Moldovei” și au fost anunţate dezbateri publice pe marginea acestuia. După ce va trece toate procedurile și va fi votată în Parlament, legea va intra în vigoare peste 6 luni de la adoptare.

Guvernul a respins cererea deputaţilor de a majora salariul minim până la 1000 de lei Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament și care prevede majorarea salariului minim la 1000 de lei în anul 2013, a fost avizat negativ de Guvern.

Statul nu are bani pentru a mări plafonul salariului minim, majorarea retribuţiei minime până la 1000 de lei ar necesita cheltuieli suplimentare în sumă de 4 miliarde de lei, a declarat în ședinţa Guvernului Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei. În consecinţă, propunerea nu are acoperire financiară și a fost respinsă.

Potrivit sursei citate, salariul minim reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de către stat pentru o muncă simplă necalificată, sub nivelul căreia patronul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.

Cuantumul salariului minim se determină în funcţie de condiţiile economice concrete și de nivelul salariului mediu pe economia naţională, precum și de nivelul prognozat al inflaţiei. Începând cu 1 ianuarie 2009, salariul minim pe ţară este stabilit în cuantum de 600 de lei.

Deputaţii solicită însă ca Guvernul să stabilească un termen în care va fi majorat salariul minim.

Fondul anual de retribuire a muncii în instituţiile bugetare finanţate din bugetul de stat și bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013 constituie 8,6 miliarde de lei. Prin urmare, necesarul de mijloace suplimentare pentru majorarea salariului minim de la 600 de lei până la 1000 de lei constituie 46,5 la sută din fondul de retribuire a muncii pentru anul 2013.

Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a angajaţilor din sectorul bugetar, începând cu 1 iunie 2012, a fost majorat de la 700 la 800 de lei, iar conform politicii salariale și a Legii bugetului pentru anul 2013, sunt prevăzute mijloace în cuantum de 153 de milioane de lei pentru stabilirea acestuia, începând cu 1 iunie 2013, în cuantum de 900 de lei. Aceasta va asigura o majorare a

Copiii care au părinţii plecaţi peste hotare nu-şi văd viitorul în Republica Moldova Majoritatea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare nu-și văd viitorul în Republica Moldova și așteaptă să finalizeze studiile pentru a se putea angaja departe de hotarele republicii. Din fragedă copilărie, acești copii sunt educaţi ca niște consumatori, prin bunurile trimise de părinţi. De această părere este directorul Centrului de reabilitare psihologică „Armonie”, Lucia Savca.

Solicitată de Info-Prim Neo, Lucia Savca a declarat că sunt cazuri când unele fete din fragedă copilărie au fost lăsate în grija tatălui și au fost martore ale infidelităţii părintelui. Aceste momente pot duce la aceea că pe viitor, deja în căsătorie, fetele să devină geloase sau vor avea frică să nu fie înșelate de soţ.

Mulţi copii visează să plece peste hotare la părinţi, să se angajeze acolo sau să urmeze studiile. După vârsta de 14 ani sunt tineri care fac depresie, mai ales în cazurile în care rămân numai cu tatăl, iar mama este prea ocupată și nu are posibilităţi să vină acasă. La Centrul „Armonie” se adresează tineri cu stări depresive, fără dorinţă de viaţă și cu gânduri suicidale. Asistenţa psihologică oferită îi ajută să înţeleagă că nu întotdeauna viaţa poate fi cum ne dorim. „În cazul în care copiii sunt lăsaţi cu o dădacă, care primește bani pentru îngrijirea acestuia, ea încearcă să satisfacă la maxim cerinţele acelui copil ca nu cum-

va el să se plângă părinţilor. Acel copil este elementar lipsit de dorinţa de a face ceva singur, de a se implica în treburile casnice și devine doar consumator de bunuri din fragedă copilărie și fără deprinderi de viaţă”, a mai menţionat directorul centrului.

Potrivit Luciei Savca, tinerii nu-și văd viitorul în ţara lor deoarece au în faţă exemplul părinţilor care muncesc peste hotare și au venituri cu mult mai mari decât cele din Moldova. „Direct sau indirect, oricât de patrioţi am fi, starea materială ne determină să alegem un viitor departe de ţară. Dacă mama, muncind dădacă peste hotare, reușește să întreţină aici o familie întreagă, acest lucru duce la crearea unui ideal și a unei convingeri că sca-

pă de sărăcie dacă pleacă peste hotare.

De aici se trage o diminuare a interesului pentru a învăţa, lipsa motivaţiei de a urma studii superioare, deoarece ei consideră că acest lucru nu are sens”, a mai spus Lucia Savca. Această tendinţă este explicată și prin faptul că niciun tânăr din Republica Moldova nu poate să viseze la un apartament propriu și, chiar dacă ia un credit ipotecar, are speranţa că va pleca cineva din familie peste hotare și-l va ajuta să achite ratele.

Potrivit sursei citate, deprinderile nocive precum consumul de alcool și fumatul, dar și comportamentul deviant nu sunt caracteristice doar copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare. În familiile în care măcar un părinte este plecat la muncă peste hotare, copiii primesc cadouri, calculatoare și telefoane mobile performante, iar lipsa părintelui se acoperă cu aceste bunuri. Copiii se educă ca niște consumatori care vor să deţină totul.

Directorul Centrului de reabilitare psihologică „Armonie” recomandă, în cazul în care un părinte hotărăște să plece la muncă peste hotare, să aleagă bine cu cine rămân copiii și de la cine pot prelua un model social. Situaţia poate fi ameliorată prin apeluri frecvente acasă, dar și prin vizite, pentru ca acești copii să nu se simtă uitaţi de părinţi.

Anual la Centrul de reabilitare psihologică „Armonie” din subordinea Direcţiei generale educaţie, tineret și sport se adresează peste 1000 de copii și tineri.

Sursa: allmoldova.com

CMYK

salariilor, în medie, cu 15%, pentru circa 107 mii de angajaţi din instituţiile bugetare, fără implicarea majorării salariului minim pe ţară.

Grupul de deputaţi propune, de asemenea, ca minimul garantat al salariului în sectorul real ”nu poate fi mai mic decât 1500 de lei pentru anul 2013”. În decizia Guvernului se menţionează că cuantumul minimului garantat al salariului în sectorul real „se va efectua în mod legal, prin hotărâre de Guvern, în luna aprilie 2013, conform indicatorilor reali atinși în anul 2012, iar acest cuantum poate fi chiar mai mare decât cel propus în proiectul de lege”.

Sursa: 24h.md

Moldovenii din străinătate au trimis acasă peste 1,35 miliarde de dolari

Valoarea transferurilor în valută străină de peste hotare în favoarea persoanelor fizice (rezidente și nerezidente) a ajuns la 1 miliard 358,8 milioane de dolari SUA, în 11 luni ale anului 2012, cu mai mult de 30 de milioane peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, arată date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Potrivit bizmedia.md, fluxul de remitenţe a revenit pe creștere în octombrie și noiembrie, după scăderea cu 6 la sută în luna septembrie. În octombrie, transferurile au crescut cu 23,5% și au atins maximul istoric pentru această lună, de 152,71 milioane de dolari SUA, iar în noiembrie s-au majorat cu 5,6 milioane, până la 133,61 milioane de dolari SUA, notează Moldpres.

Datele BNM relevă că în luna noiembrie 2012, cele mai multe transferuri s-au făcut în euro, 36,4 la sută din total. Dolarul SUA ocupă poziţia a doua cu o pondere de 36,3% din total, după care urmează rubla rusească cu o cotă de 27,3%. În unsprezece luni, ponderea rublei rusești a crescut de la 17,6% în ianuarie la 27,3 % în noiembrie.

Conform studiului Băncii Mondiale „Migraţia și Remitenţele”, făcut public la sfârșitul anului 2012, cu o pondere de 23% a transferurilor migranţilor în Produsul Intern Brut, Republica Moldova ocupă locul cinci în lume. Autorii studiului constată o creștere a fluxului de valută de la migranţii moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă. “În contrast izbitor cu reducerea remitenţelor din Europa de Vest este creșterea fluxurilor din Rusia, care a beneficiat de preţuri la petrol ridicate în ultimii ani. Ieșirile de remitenţe din Rusia au urmat îndeaproape preţurile la petrol”, sunt de părere autorii studiului.

CMYK

9

Geopolitic 11 IANUARIE 2013

FLUX

VOCEA RUSIEI:

Republica Moldova nu se poate integra nici în UE, nici în Uniunea Vamală După douăzeci de ani de independenţă formală, Moldova s-a pomenit într-un impas geopolitic. Mulţi experţi din Chișinău sunt de părere că Moldova se află la răscruce de drumuri între Rusia și UE, iar integrarea în direcţia europeană sau estică este doar o chestiune de timp. Din păcate, cel mai plauzibil scenariu este cel de „incertitudine eternă” din cauza căreia Moldova va fi prinsă între două blocuri politice fără a obţine avantaje din această situaţie cvasineutră. Aceste concluzii se conţin într-un comentariu al portalului informaţional Vocea Rusiei, publicat pe 24 decembrie 2012.

Unirea cu România – imposibilă astăzi Autorul, Valentin Mândrășescu, susţine că, în pofida scenariilor politice și campaniilor mass-media constante a susţinătorilor unirii cu România, acest scenariu este, practic, irealizabil. „Bucureștiul nu ia decizii în mod independent, iar Bruxelles nu vrea ca în limitele graniţelor UE să existe un focar de tensiune interetnică. Orice modificare a graniţelor va deschide o adevărată Cutie a Pandorei și va crea un precedent de care vor profita alte ţări. Precedentul recunoașterii independenţei Kosovo a deschis drumul pentru independenţa Osetiei de Sud și Abhaziei.

Puţin probabil că Bruxelles va dori să

joace aceeași carte, în cazul Moldovei aceasta nu va însemna recunoașterea independenţei, ci a anexiunii, ceea ce va deschide cu totul alte posibilităţi pentru concurenţii geopolitici ai UE”, se spune în articol. „Anexiunea Moldovei contravine tendinţei europene îndreptate către fragmentarea statelor naţionale puternice. „Eurobirocraţii” privesc cu bunăvoinţă eforturile separatiste ale Cataloniei, Scoţiei etc. Pentru Bruxelles este mai ușor să aibă de-a face cu „regiuni” mărunte decât cu elite naţionale puternice. În aceste condiţii, Bucureștiul va întreprinde mai curând tentative de a contracara încercările de a acorda un statut autonom Transilvaniei și altor scenarii de fragmentare

administrativă a României și nu va mai avea putere și mijloace pentru încercările de a anexa Moldova. România poate miza cel mult pe menţinerea unei influenţe serioase asupra vieţii politice interne a Chișinăului”, consideră jurnalistul de la Vocea Rusiei. În opinia sa, scenariul privind integrarea Republicii Moldova în UE pare complet irealizabil, iar în contextul crizei economice, „preţul politic al aderării la UE a celei mai sărace ţări din Europa de Est va fi prea mare, iar avantajul strategic – zero”.

Moscova nu-l mai crede pe Voronin Autorul articolului se arată sceptic și în privinţa aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan. „Scenariul integrării în Uniunea Vamală este greu de realizat în contextul conjuncturii politice actuale.

Partidul Comunist, în pofida retoricii proruse, și-a distrus pentru totdeauna relaţiile cu Moscova atunci când a sabotat în mod conștient planul Kozak privind reglementarea conflictului din Transnistria și nimeni nu poate garanta că revenirea comuniștilor la putere nu va însemna o nouă trădare a intereselor populaţiei vorbitoare de limba rusă și un nou flirt cu UE. Se creează o situaţie paradoxală: o parte a electoratului cere aderarea la Uniunea Vamală, însă nu există o forţă politică capabilă să concureze cu această parte a electoratului”, se menţionează în articol.

Moldovenii au mai mare încredere în Putin decât în propriii lideri politici Autorul vorbește și despre rezultatele unui sondaj de opinie recent care „sună ca o sentinţă împotriva elitei po-

litice din Moldova”. El se referă la faptul că nici unul dintre politicienii de la Chișinău nu se poate lăuda cu un rating ridicat de încredere. „19% din respondenţi au încredere în premierul Vlad Filat, 17% – în liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. O surpriză neplăcută pentru susţinătorii „căii europene” a fost ratingul de încredere foarte ridicat faţă de Vladimir Putin. 74,6% din respondenţi au încredere în președintele Rusiei. Sondajul a fost efectuat de organizaţia IPP, cunoscută prin relaţiile sale cu structurile americane și care se ocupă de „democratizarea” ţărilor din Europa de Est, drept care rezultatele obţinute nu pot fi puse pe seama „intrigilor Kremlinului”, așa cum îi place, de obicei, presei românești. Potrivit rezultatelor sondajului, nici unul din politicieni nu are un asemenea nivel de încredere. 37% din respondenţi au în-

credere în președintele României, Traian Băsescu, și doar 48,9% din respondenţi au încredere în Barack Obama.

Moldova se află într-o situaţie dificilă.

Elita conducătoare vrea, dar nu poate, să integreze Moldova în UE. Integrarea în Uniunea Vamală este posibilă, însă irealizabilă până în momentul când în Moldova va apărea o forţă politică puternică care va fi susţinută de electoratul eurosceptic. Prin urmare, la nivel de stat nu se face nicio mișcare și cetăţenii Moldovei sunt obligaţi să se ocupe de problemele legate de integrare în mod individual. Unii lucrează în Europa, alţii vin în Rusia. Se creează impresia că principala problemă a Republicii Moldova este faptul că situaţia actuală este pe placul conducerii ţării”, se spune în concluzia articolului publicat de Vocea Rusiei.

FLUX

Moscova îi cere din nou Chişinăului să denunţe legea din 2005 cu privire la dosarul transnistrean Moscova acuză Chișinăul de inflexibilitate în chestiunea soluţionării conflictului transnistrean, în ceea ce privește cadrul legislativ, obstacol ce ar sta în calea soluţionării acestui dosar, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la finele anului trecut, transmite karadeniz-press.ro. „În plan politic, Chișinăul trebuie să renunţe la legea din 2005, care presupune soluţionarea conflictului transnistrean în limitele unui stat unitar, adică fără statut special pentru Transnistria. Și în asta constă principala problemă la ora actuală”, a declarat Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Interfax. Dar nu numai autorităţile de la Chișinău au intrat în colimatorul lui Lavrov, ci și cei din Vest. Rusia s-a arătat nemulţumită de presiunile occidentale pentru care unii membri ai formatului 5+2 să capete alt statut decât cel actual de observator. „Colegii noștri din Vest încearcă întruna să schimbe acest format și să-si schimbe propriul statut, să îl ridice de la observator la mediator. Nu contează cine și ce statut are, important este să fie soluţionată esenţa problemei. Iar esenţa problemei constă în faptul că soluţionarea problemei transnistrene trebuie efectuată în baza confirmării suveranităţii, integrităţii teritoriale și neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova, cu asigurarea statutului special al Transnistriei”, a mai spus Lavrov.

Amintim că legea din iunie 2005 a fost adoptată în unanimitate de Parlamentul Republicii Moldova și prevede, în mod expres, că reglementarea conflictului transnistrean poate avea loc doar după evacuarea trupelor militare ruse și doar cu respectarea integrităţii teritoriale și suveranităţii Republicii Moldova. Potrivit acestei legi, raioanelor din stânga Nistrului li se va acorda statut de autonomie, similar cu cel al Găgăuziei, iar în componenţa ei vor intra doar localităţile în care populaţia își va exprima prin majoritate de voturi, în cadrul unor referendumuri locale, dorinţa de a deveni parte a autonomiei transnistrene.

Totodată, legea prevede că populaţia din regiune va participa la alegerea organului legislativ local doar după democratizarea societăţii de acolo și decriminalizarea actualei administraţii locale.

Lavrov vrea soluţii economice pentru Transnistria, înaintea celor politice Acesta a mai adăugat că, în momentul de faţă, este important ca autorităţile de la Chișinău să ofere cât mai multe înlesniri economice Tiraspolului, pentru că doar așa se va ajunge, în opinia lui Lavrov, și la o rezolvare politică a conflictului. „Suntem convinși că, în momentul de faţă, cel mai important lucru este rezolvarea problemelor de ordin economic, ceea ce va permite regiunii să se simtă mai liber din punct de vedere eco-

Sperietoarea nord-atlantică

nomic și social. Partenerii noștri însă spun: nu, economia pe urmă, haideţi să rezolvăm mai întâi această problemă din punct de vedere politic, apoi, dacă ne va plăcea sau nu la ce vom ajunge, ne vom gândi cum să ajutăm regiunea, din punct de vedere al dezvoltării economice. Noi înţelegem care este, de fapt, intenţia și, de aceea, vom face tot posibilul să ajungem la o soluţie după principiile acceptate de toţi”, a mai punctat ministrul rus Lavrov.

Potrivit sursei citate, în ultimul an, Chișinăul a demarat o serie de acţiuni binevoitoare faţă de liderii separatiști de la Tiraspol, însa aceștia au căutat mereu noi motive de dispută, cel mai nou dintre acestea fiind apropierea Republicii Moldova de SUA, lucru pe care liderii secesioniști îl percep ca pe o ameninţare și ca pe o intenţie viitoare de aderare a Republicii Moldova la NATO.

CMYK

În acest context, Lavrov a declarat răspicat că regiunea transnistreană nu va fi niciodată sub NATO ca parte integră a Republicii Moldova. „Mulţi dintre colegii noștri din Vest încearcă să convingă Chișinăul că perspectiva nord-atlantică constituie viitorul acestei ţări, inclusiv aderarea la NATO. Noi explicăm, nu pentru că vrem să interzicem ceva cuiva, dar, pur și simplu, pentru că asta e realitatea: Transnistria nu va merge în NATO. Și dacă vor fi doritori să strice această formulă de păstrare a neutralităţii constituţionale și de soluţionare a conflictului în limitele suveranităţii RM, atunci cuvântul acestei formule va însemna schimbarea cardinală a tuturor coordonatelor. Se încearcă presiuni asupra Transnistriei, se fac probleme și la tranzitarea acestui teritoriu, și în ceea ce privește activitatea economică liberă”, a conchis șeful diplomaţiei moscovite.

Sursa citată mai menţionează că, în ultimele luni, retorica Tiraspolului s-a îmbogăţit în acuze la adresa NATO, fapt pentru care pretinsul președinte al regiunii transnistrene, Evgheni Sevciuk, a cerut, în repetate rânduri, sprijin militar din partea Rusiei. La rândul său, Moscova a răspuns și a inclus forţele sale armate dislocate în stânga Nistrului printre cele care urmează a fi modernizare și echipate cu noi tehnici de luptă moderne.

FLUX

FLUX

10

Patriarhul Kiril (re)vine în Moldova

Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, va reveni în ţara noastră în luna septembrie. Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei spun că nu știu, deocamdată, în ce zi va ajunge la Chișinău înaltul prelat și nici ce program va avea.

Cert este că oficialul vine în ţara noastră pentru a marca 200 de ani de la integrarea eparhiei de Chișinău în Biserica Ortodoxă Rusă.

Potrivit presei de la Tiraspol, vizita va avea loc pe 8-9 septembrie, iar Patriarhul ar urma să ajungă și în regiunea din stânga Nistrului. Șeful Bisericii Ruse a mai fost în Moldova anul trecut, la începutul lunii octombrie. Atunci, el a oficiat o slujbă la Catedrala Mitropolitană, a vizitat Mănăstirea Curchi, dar și Secţia de Pediatrie a Spitalului Oncologic din Chișinău.

FiatLUX

11 IANUARIE 2013

Seminar despre primul preot misionar român în Japonia, Anatolie Tihai În seara de 12 decembrie 2012, Ambasada României la Tokio a organizat un seminar despre primul preot misionar român din Japonia, Anatolie Tihai, cu prilejul sărbătoririi, în 2012, a 140 de ani de la sosirea lui în această ţară. În cadrul seminarului, au susţinut câte o prezentare domnul ambasador Radu Șerban și părintele Demitrios Tanaka, directorul Sectorului Relaţii Internaţionale din cadrul Mitropoliei Ortodoxe nipone. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul părintelui Alexandru Nicodim, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Mitropolia Japoniei.

La manifestare au participat ambasadorii Serbiei și Greciei, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Tokio și ai Ministerului Afacerilor Externe nipon, membri ai comunităţii românești din Japonia și ai asociaţiilor de prietenie românojaponeze.

Părintele Anatolie Tihai s-a născut în 1839 în comuna Tărăsăuţi, judeţul Hotin, Noua Suliţă (astăzi în Ucraina). A studiat la Chișinău și Kiev, iar în 1872 a acceptat să slujească, alături de arhimandritul rus Nicolae Kasatkin, în Japonia. A locuit în Hakodate (Hokkaido), unde a înfiinţat o școală primară, în Osaka, unde a deschis o școală de catehism, și a slujit la Misiunea Ortodoxă Rusă din capitala niponă. S-a stins din viaţă în 1893 și a fost înmormântat la Sankt-Petersburg.

Sursa: Ziarul Lumina

Sursa: publika.md

„Dacă fărâmiţăm frumuseţea, cum vom mai putea face drumul invers?” „Per total nu m-am gândit niciodată la mine. Nu m-am socotit o persoană atât de importantă încât să mă privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am văzut pe bucăţi. Iar opiniile pe bucăţi erau foarte diverse, raportat la funcţia pe care o îndeplinea fragmentul acela din mine…

Când eram copil, eram foarte timidă. După părerea mea eram și foarte cuminte. Mă socoteam puţin nedreptăţită. În jurul meu erau copii foarte frumoși (verișoarele mele) care-mi dădeau complexe încă de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scăpat însă nici până azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea în public, nu m-am vindecat. În întreaga mea carieră universitară făceam puls peste 90 la fiecare curs și la fiecare seminar, ori de câte ori le vorbeam studenţilor. Și aveam până la șase ore pe zi. Eram încleștată, crispată, de fiecare dată. Pe măsură ce vorbeam, sub înrâurirea ideilor care se succedau în mintea mea, această stare se risipea. Tot din pricina concepţiilor mele despre ce ar trebui să fie nobleţea unui fizic nu m-am dus la mare decât după 50 de ani, când am zis că nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci mă pot expune. Am avut însă șansa (consolarea, mai degrabă) că studenţii mei se atașau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. Înaintea sfârșitului trebuie să recitesc marile cărţi ale literaturii universale. … Reușesc să stabilesc foarte ușor punţi de comunicare cu oamenii. Vin încă la mine oameni foarte tineri.

Unii au legătură cu filologia, cei mai mulţi nu.

Am legături foarte strânse cu Asociaţia Studenţilor Creștini Ortodocși. În ultimii 4-5 ani aproape că m-am stabilit la Mănăstirea Văratec. Stau acolo cel puţin opt luni pe an. Respir în acel loc sacralitate. Vin tineri, și de la Teologie, și călugări, și mă vizitează. Preocupările mele au încetat să mai fie exclusiv literare, au devenit și legături spirituale. Îl caut pe Dumnezeu. ….Cei care mă vizitează acum îl caută și ei. Unii, dintre călugării mai vârstnici, dintre preoţi, L-au și găsit. Pentru că formaţia mea este de umanist, de carte, de cultură, așa cum o înţelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niște modele, pe care am încercat să le urmăm, scara de valori era cumva

fixată. Trăiam într-o lume sigură, în măsura în care cultul valorilor stabile îţi poate da ţie sensul unei stabilităţi. Sunt pe calea unei nădejdi. Așa și reușesc să ies din contingent. Altfel n-aș putea să trăiesc cu ușurinţă în atmosfera actuală…

Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămași din generaţia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aș vrea să spun că s-a și prăbușit. Suntem însă neliniștiţi, puţin nedumeriţi, suntem și triști; ceea ce se petrece pe planetă nu-ţi dă senzaţia unei liniștiri iminente. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbușirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că, mai degrabă, vine Antihristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc ca omenirea să-și revină din această clipă de orbire, care cam durează. … Există și o criză a culturii. Mă uit la programele universităţilor. Nu mai găsesc nici urmă de greacă, de latină. Respectul pentru clasici nu mai există. Nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădăcini este o lume fără morală. Se vorbește puţin și despre intelectualii dintre cele două războaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunţă, opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă. Exista un fel de indiferenţă faţă de trecut. Lumea a început să uite să vorbească, pentru că nu mai citește. …Din fericire, mai sunt câţiva scriitori din cei vechi. Nu știu în ce măsură mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe cărţi, mai cu seamă poezie. Sunt autori noi foarte tineri. Mă întreb însă de ce nu mai scriu cei vechi – D. R. Popescu, Breban, Bălăiţă. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudăţenii în numele postmodernismului. Am încercat să aflu ce este postmodernismul. I-am întrebat pe ei. N-au fost în stare să-mi răspundă. E o artă din cioburi – totul este fărâmiţat – mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au făcut clasicii. Azi am senzaţia că trăim procesul invers – ne diseminăm, ne risipim. …Eu nu înţeleg un lucru: când e atâta frumuseţe întreagă pe lume, cum pot să mă duc să mă uit la firimituri, când eu am bucuria integrală a frumuseţii? Și, dacă fărâmiţăm frumu-

seţea, cum vom mai putea face drumul invers?

Credeţi că de la manele ne vom mai putea întoarce la Johann Sebastian Bach?…De la Freud încoace s-a produs o mutaţie: s-a pus sexul în locul capului. Asta e tristeţea cea mai mare. Vedeţi, la noi, la români, exista o cuviinţă. Anumite cuvinte nu se pronunţau – nu erau niște tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum „cuviinţă”, cuvântul acesta, a dispărut din dicţionar. …Nu am prejudecăţi de nici un soi, dar felul în care ne purtăm ucide frumuseţea. „Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? Îl expunem, ca pe o bucată oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e și ceea ce s-a întâmplat cu relaţiile dintre femei și bărbaţi. După părerea mea, aici s-a săvârșit o crimă. Fiorul primei întâlniri, dragostea, așteptarea căsătoriei, toate astea au dispărut. Ce se întâmplă cu noi? Eram un popor de ţărani cu frică de Dumnezeu. La sat încă s-au mai păstrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bântuiţi de patima cărnii care se expune. Nu se vorbește urât, și asta e bine. Mântuitorul este în noi, e lumina necreată, și noi îl pironim cu fiecare cuvânt al nostru, rău sau murdar. … Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumuseţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă

dimensiune. Poezia ţine, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a fiinţei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumuseţe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului. …Pentru că intrăm în zona computerului, am pierdut plăcerea de a citi. Eu sunt un cetăţean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îţi lasă popasurile necesare pentru reflecţie, pentru meditaţie. Pierderea obișnuinţei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninţă planeta, pentru că slăbește intelectul, puterea de gândire, și te face să uiţi limba. Chiar și eu, după ce am stat cinci ani în Italia, la întoarcere a trebuit să pun mâna pe Eminescu și pe Sadoveanu, ca să-mi refac limba. …Moartea pentru mine înseamnă eliberarea de acest trup. Trecerea în lumea celor vii. Lepădarea acestui trup vremelnic și trecerea în lumea celor vii. Nădăjduiesc. Dacă merit. Asta numai Mântuitorul știe.”

Zoe Dumitrescu Buşulenga (1920-2006) (Maica Benedicta de la Văratec) Sursa: irinamonica.wordpress.com

Cultur=

11 IANUARIE 2013

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

PSIHOLOGIA BARIERELOR

11 ianuarie

(Pagini de jurnal)

20.II.1986 Un mijloc mai recent de a capta atenţia milioanelor: tele-podurile internaţionale și interne. Ieri seară, o dispută aprinsă Leningrad și Seattle (SUA). Adevăruri scoase la iveală, acuităţi, uneori – stridenţe.

Este necesar ca lumea să discute, să se cunoască, să caute, în primul rând, ceea ce o unește.

Un detaliu – la început de an nou, Julien Green își reia notiţele în jurnal, de foarte multe ori începând cu 5 ianuarie.

Să fie aceasta o zi de bun augur? Oricum, cu ea mi-a început și mie ceea ce continuă: viaţa.

21.II.1986 Ieri, la US, discutată literatura publicată în revista „Orizontul”. Nedumeririle intenţionate împotriva lui G. V. continuă.

Str. ajunge la curată perfidie. Damian îi ia apărarea lui Vieru. Pentru mulţi – neașteptat acest gest. A. Burac: „Nu știi de ce a făcut mișcarea? Păi, are seară de autor la Leadoveni. Vrea să-l ia și pe Grig”. Cam așa e.

Zăpadă abundentă, de mult incredibilă pentru plaiurile noastre. Această zăpadă îmi amintește despre niște încălţări uriașe, fin împletite din papură, ce se aflau în casa bunicii Catinca. Mi se spunea că le-a adus bunelul Ipatie, când se întorsese la vatră din armata ţarului. Purta aceste încălţări undeva la hotarele Finlandei. Erau uriașe, pentru ca în ele să încapă pâslele barosane – de a putea păși mai ușor pe zăpadă. Iar la casa omului ajunseseră să ţină câte vreo 10 kilograme de fasole fiecare! Celui de-al doilea bunel, Chiril, moartea i s-a tras din primul mondial. A fost prizonier la austrieci. S-a întors atacat de tuberculoză.

23.II.1986 Impresionante cele povestite de colonelul care a revenit nu de multă vreme din Afganistan. Comisar politic invitat la US. Fără a camufla multe, sincer, cu prestanţă, fără exces de optimism. În fond, acolo situaţia e oribilă. Ca totdeauna însă, Boţu face pe vigilentul: chipurile, ceea ce ni s-a spus este exclusiv pentru noi, să nu multiplicăm etc. Baliverne! De aici, colonelul pleca într-un colectiv de muncitori și, sigur, acolo tot marea parte avea să o spună. Lașitatea nomenclaturistă…

Din terminologia ce intră frecvent în șpalturi: alexie – pierderea interesului pentru lectură; pierderea deprinderii de a citi, boală ce se răspândește tot mai mult în lume. O, atâtea milioane de oameni nici nu deprind măcar buchile, analfabetismul e în largul său și, vine… molima alexiei.

Apoi: psihologia barierelor (rus. – „psihologhia șlagbauma”), specifică birocraţilor. „Copilărie confortabilă”. Știm la ce duce ea: trândăvie, risipă.

Andrei B. citește jurnalele scriitorilor de la sfârșit spre început sau luându-le de la vârsta autorilor pe care o are el însuși. Pe Pavese l-a luat tot de la final. E o greșea-

11

lă. Jurnalul acestui italian e mărturia unei formări și maturizări sufletești, a devenirii unei personalităţi, un itinerar spiritual sui generis. Mai mult decât în cazurile altora. Trebuie să-i atrag lui B. atenţia asupra acestui fapt.

Noaptea trecută, tipesei Olga-alogena i-au șterpelit două roţi de la limuzină. De altfel, cazuri frecvente în urbe. Culmea e că are garaj, însă, din puturoșenie, și-a parcat mașina lângă bloc, în vederea plecării, dimineaţă, prin târguri, să realizeze și să procure boarfe. Neobrăzata – o învinuiește pe maică-sa care are peste 70 de ani: „Să fi vegheat, să fi stat să picuri tu noaptea în mașină, nu se întâmpla una ca asta. Toată ziua aveai când să dospești, pentru că nimic altceva nu faci”. Asta-i spune maică-si care viaţa întreagă a muncit pentru hoitul și destrăbălarea ei, a fiicei…

25.II.1986 V. Bâkov (Literaturnaia gazeta, 1, 1986): „de fiecare dată când literaţii încep săși substituie sufletul cu «instanţele», ei ajung la imanentul fiasco artistic. În viaţa noastră atât de diversificată, fiecare trebuie să-și îndeplinească propria menire”.

Da, tristeţea e de natură că în ţara mare, situaţia se va schimba spre bine mult mai repede, însă, cu părere de rău, în Moldova totul se mișcă și se va mișca foarte încet.

Aici, sigur, birocratismul e mai dezvoltat ca aiurea. Lista de cadre, cărora li se crede și li se încredinţează ceva, e foarte redusă. În fond, rămân unele și aceleași personaje care, chiar dacă sunt scoase dintr-un post, sunt trecute în altul, unde, de asemenea, nu ar fi indicate (Iordanov, alţii). Presa noastră este dirijată de mendrele și incompetenţa atâtor supraveghetori mărunţi. Să zicem, „LA”: de sus, mai de jos, apoi Andreev, Ciocoi, ministrul culturii, US etc. Care altă dovadă de birocratism etajat? La fel și editurile, uniunile de creaţie…

Din întrebările pe care aș vrea să le abordez la vreo adunare: – De ce nu a fost pedepsit plagiatorul Vasile Stati?

– De ce este ţinut în funcţie Arhip Cibotaru, dacă în timpul de când este redactor-șef tirajul revistei „Nistru” a scăzut cu atâtea mii de exemplare?

– Ce merite deosebite are Victor Prohin, de este ales deputat în parlamentul republicii? Ce carte a lui se ţine minte, prin ce fapte îl cunoaște poporul?

– Oare nu se știe că cei ce nimeresc în conducerea US își rezolvă, în primul rând, propriile probleme? Iau premiul de stat, își îmbunătăţesc condiţiile de trai, editează și reeditează cât vor. Și vin la serviciu când și cum socot ei înșiși.

Trebuie ei să-și ţină cuvântul dat, de comunist? Mie, necomunistului, mi l-au dat de atâtea ori, și în faţa adunărilor, dar totul și toatele au rămas baltă.

Au priorităţi – secretarele, fiii lor…

4.III.1986 Ieri, o serată la clubul tinerilor savanţi de la academie. Cu Ion Anton și Nicolae Popa. Mărţișor cu ceva poezie, ceva muzică.

Azi, vizită la Gheorghe Marin, cu care am vorbit despre tertipurile alcătuirii planurilor editoriale. Și încă despre odiseea lui A. cu manuscrisul său de piese.

6.III.1986 Ieri, o întâlnire cu elevii școlii tehnico-profesionale din Criuleni. Audienţa a vibrat la cuvântul și emoţia noastră. Este important că dascălii de aici nu sunt indi-

ferenţi faţă de cultura generală a copiilor, nu se rezumă doar la orele de program.

Am audiat o emoţionantă revistă radiofonică despre limbă și literatură, scrisă și vorbită aici, în școală. O expoziţie frumoasă de mărţișoare confecţionate de elevi, după tradiţia satelor din care au venit, dar au venit din toate colţurile Moldovei.

O altă expoziţie – eroul literar (din diferite opere) în viziunea elevilor. Plasticizări ingenioase, interesante. Firește, și amabilitatea gazdelor care ne-au pus la dispoziţie mașina dus-întors. Apoi, câţiva colegi de universitate. Ei m-au recunoscut, eu – ceva mai greu. Cineva și-a amintit că l-am servit cu mere. Foarte multe autografe. „Sâmbătă spre duminică” și „Formula de politeţe” au ieșit cu toatele din librăria din centrul raional.

8.III.1986 După Fănuș Neagu, Dimitrie Stelaru ar fi zis că, urcându-se în munţii galbeni ai lunii, „o să trimit, mă, niște batoane de sulf din care să-și facă o statuie fiecare secretar al Uniunii Scriitorilor, care m-au ţinut îndărătul ușilor, ca să le pută mutra în toate hotarele”.

Eu unul, l-aș fi ajutat pe Stelaru…

Fănuș despre Radu Boureanu: „Dincolo de timp, dar în tânjirea acestui secol fără simboluri grave și plin de fărădelegi votate (sub. mea, L.B.), poeţii mari înzăpezesc în mari iluzii”. „Noi… suntem o patrie demolată, trăim vitreg cu marii poeţi și-i punem la încercare peste poate. Încolţește în mine o icoană plină de ostroave și o leafă amară”.

27.III.1986 În vacanţa elevilor se desfășoară săptămâna cărţii pentru copii. Împreună cu Iacob Burghiu, Ion Hadârcă și Ion Ciocanu – o întâlnire la casa pionierilor din Strășeni. Un detaliu: dat fiind că elevii s-au pregătit, au procurat cărţi din timp, astfel că, atunci când scriitorii citeau de pe scenă, ei căutau textele și le urmăreau în paginile volumelor.

Trândăvia librarilor, care se află la 50 de metri de casa pionierilor, ce promiseseră că vor veni cu vânzare de cărţi, dar care așa și nu și-au onorat cuvântul.

Seara, la stadionul republican, fotbal extrem de prost. Alături de mine se căina actorul Grigore Grigoriu. Ca o vedetă ce este (și este totuși), mi se plânge că, chipurile, la nu mai ţine minte ce meci de fotbal operatorii televiziunii i-au cules chipul de la tribună și l-au proiectat pe ecran, în vreme ce el, Grigoriu, căsca de plictiseală.

De, mai picură de somn și „stelele”…

Prin culoare, dar și la „LA” – harababură emotivă: replica pe care o dă Matcovschi lui Vieru. Cineva se grozăvește că încă anumiţi interesaţi stau cu replicile deja scrise pe jumătate, ba unii chiar așteaptă să se usuce cerneala ultimei fraze și – se vor arunca în luptă cu filarmonizarea!

Da! Când ne întorceam de la Strășeni, luăm un pasager – ţăran în toate ale sale.

Moș Feodor Mereuţă din Recea, pleacă la fiică, la Chișinău. Are peste 70 de ani. Istorisiri. Prizonierat la sovietici, fugă din prizonierat. Acolo, 53 de mii de foști ostași, captivi, fără să fie cel puţin înregistraţi în vreo listă oarecare, să se intereseze cineva cum îi cheamă. Cine murea – murea, cine supravieţuia – mă rog…

I se ponorăște casa, alunecare de teren.

Zice că se simte în putere să mai facă una.

E asigurată pe 9 mii de ruble. Și tot așa…

Un Svejk interesant!

Evenimente 1571: Nobilimea austriacă obține libertatea religioasă 1600: Împăratul Rudolf al II-lea primește solia lui Mihai Viteazul, condusă de banul Mihalcea, care cerea recunoașterea domnului român ca principe al Transilvaniei 1753: A fost deschis British Museum 1865: A avut loc la Cernăuți prima adunare a “Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina” 1909: Congresul Partidului Național Liberal îl alege pe Ionel I.C. Brătianu președinte 1922: Este folosită pentru prima dată, pe un pacient, insulina în tratarea diabetului 1923: Franța și Belgia ocupă zona Ruhr ca urmare a refuzului Germaniei de a plăti despăgubirile de război 1940: Are loc premiera baletului “Romeo și Julieta” de Serghei Prokofiev, la Leningrad 1943: S-a încheiat protocolul româno-german prin care România se angaja să continue războiul, cu condiția ca Germania să sporească ajutorul militar destinat echipării trupelor românești 1946: Proclamarea Republicii Albania 1952: Crearea “Comisiei ONU pentru Dezarmare” 1962: Erupția vulcanului Huascaran în Peru; se înregistrează 4.000 de morți 1963: S-a deschis prima discotecă din lume, la Los Angeles, “Whisky a-go-go” 1982: NATO condamnă URSS pentru sprijinul acordat generalului Jaruzelski în acțiunile de descurajare a manifestațiilor de protest din Polonia 2002: La închisoarea Guantanamo Bay (Cuba) au început să sosească primii prizonieri membri ai grupării teroriste Al-Qaeda

Nașteri 1757: Alexander Hamilton, primul secretar al trezoreriei americane (d. 1804) 1757: Samuel Bentham, inginer mecanic american (d. 1831) 1812: Carol Popp Szathmary, pictor și fotograf român (d. 1887) 1815: John A. Macdonald, primul prim-ministru al Canadei (d. 1891) 1859: George Nathaniel Curzon (Lord Curzon), politician britanic (d. 1925) 1860: Marie Bashkirtseff, artistă de origine ucraineană (d. 1884) 1878: Zaharia Bârsan, dramaturg român (d. 1948) 1883: Ion Bâlea, culegător de folclor din Maramureș (d. 1969) 1899: Eva LeGallienne, actriță britanică (d. 1991) 1903: Alan Paton, scriitor sud-african (d. 1988) 1906: Boris Caragea, sculptor, membru corespondent al Academiei Române (d. 1982) 1924: Slim Harpo, muzician american (d. 1970) 1926: Lev Demin, cosmonaut (d. 1998) 1934: Jean Chrétien, prim-ministru al Canadei 1935: Domițian Cesereanu, critic literar român 1942: Clarence Clemens, muzician american 1946: Naomi Judd, cântăreață americană de muzică folk 1947: Bryan Robson, jucător englez de fotbal 1949: Terry Williams, baterist britanic (Dire Straits) 1952: Ben Crenshaw, jucător american de golf 1958: Vicki Peterson, solista formației pop “The Bangles” (“Maniac Monday”) 1960: Stanley Tucci, actor american de origine italiană 1971: Mary J. Blige, cântăreață americană de R&B și hip-hop

Decese 314: Papa Miltiade 705: Papa Ioan al VI-lea 1801: Domenico Cimarosa, compozitor italian (n.

1749) 1923: Regele Constantin I al Greciei (n. 1868) 1928: Thomas Hardy, scriitor englez (n. 1840) 1968: Isidor Isaac Rabi, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1898) 1991: Carl David Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1905) 2001: Prințesa Vera Constantinovna a Rusiei, strănepoata Țarului Nicolae I al Rusiei (n. 1906) 2003: Mickey Finn, muzician britanic (n. 1947) 2005: Spencer Dryden, toboșar american (Jefferson Airplane) (n. 1938)

FLUX

12

Cultur=

11 IANUARIE 2013

EVENIMENT DE EXCEPŢIE

Licitaţie Albrecht Dürer Casa Internațională de Licitaţii Christie’s scoate la mezat, la NewYork, o excepţională colecție de 62 de gravuri ale lui Albrecht Dürer. Prețul inițial e pe măsura valorii creațiilor marelui xilograf renascentist: 4,5 mln dolari. Colecţionarul care a adunat timp de 50 de ani aceste bijuterii ale artei grafice a preferat să-și păstreze anonimatul. Din colecție fac parte capodopere de importanță universală precum „Adam și Eva”, „Melancolie”, „Cavalerul, moartea și diavolul”, „Sfântul Ieronim în chilie” ș.a.

Licitația va avea loc la 29 ianuarie. Renumitul xilograf renascentist a avut și o viaţă plină de evenimente la fel de expresive, precum arta sa. Dar a murit după ce s-a îmbolnăvit de malarie, având o splină mărită, pe care o schițează medicului său într-o scrisoare. Albrecht Dürer moare în Nürnberg, la 6 aprilie 1528, cu puțin timp înainte de a împlini 57 de ani. Este înmormântat în cimitirul bisericii St. Johannis din Nürnberg și a lăsat o avere de 6.000 de gulden (gulden a fost moneda națională folosită în Țările de Jos din 1279 până la 28 ianuarie 2002, când a fost înlocuită de euro).

Albrecht Dürer (n. 21 mai 1471, Nürnberg - d. 6 aprilie 1528, Nürnberg) a fost pictor, creator de gravuri și teoretician al artei germane, una din personalitățile de seamă ale istoriei universale a artei. Opera sa impregnată de ideile Renașterii, Umanismului și Reformei a exercitat o deosebită influență în special asupra artiștilor germani și olandezi de mai târziu. Cu cele cca. 350 de gravuri în lemn și 100 de gravuri în cupru a contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea gravurii ca formă de artă de sine stătătoare. În octombrie 1494 pleacă pentru prima

dată în Italia, și anume la Veneția, unde studiază operele maeștrilor din secolul al XV-lea și copiază gravurile în cupru ale lui Andrea Mantegna. Întors la Nürnberg, își deschide, în 1497, propriul atelier. Din această perioadă datează operele sale „Apokalypse” [2] („Apocalipsa”, o serie de gravuri în lemn, 1498), “Der verlorene Sohn” („Fiul pierdut”, gravură în cupru, 1498), „Autoportret” (1498), aflat la Museo del Prado din Madrid, și autoportretul din 1500 - reprodus la începutul acestui articol - care sugerează chipul lui Iisus. Legăturile lui Dürer cu Umanismul se reflectă în ilustrarea cărții „Quatuor libri Amorum” (1502) de Conrad Celti. Între anii 1505 și 1507, Dürer întreprinde o nouă călătorie la Veneția, unde îl cunoaște pe

ANUL ACESTA SĂRBĂTORIM ZIUA NAŢIONALĂ A CULTURII

Evenimentul este anticipat de un şir de manifestări organizate de comunitatea moldovenească în Estonia Anul acesta, pentru prima dată în Republica Moldova, va fi sărbătorită Ziua Naţională a Culturii. Cu această ocazie, în Republica Moldova se vor desfășura un șir de activităţi artistice.

Pe 15 ianuarie, începând cu ora 9.00, vor avea loc depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, iar la ora 10.00, la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” va avea loc o reuniune dedicată lansării anului Spiridon Vangheli. La ora 12.00 va avea loc inaugurarea Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” la Uniunea Scriitorilor. Iar la ora 14.00 la Muzeul Naţional de Artă va fi inaugurată o expoziţie de artă contemporană. Ministerul Culturii anunță că la ora 15.00 va avea loc inaugurarea săptămânii filmului moldovenesc artistic și prezentarea filmului artistic „Luceafărul”. Șirul manifestațiilor artistice, dedicate Zilei Naţionale a Culturii, se vor încheia cu un concert festiv la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”.

15 ianuarie a fost declarată Ziua Naţională a Culturii de către Parlamentul Republicii Moldova în aprilie 2012. Data de 15 ianuarie a fost aleasă drept Ziua Națională a Culturii pentru că, în această zi, s-a născut poetul Mihai Eminescu.

Anterior, Ministerul Culturii a venit cu iniţiativa de a institui o zi a culturii naţionale, fiind propusă data de 20 mai, ca, ulterior, la 21 mai, să fie sărbătorită Ziua Mondială a Culturii.

Ziua Naţională a Culturii în Republica Moldova va fi anticipată și de un șir de manifestări cultural-artistice organizate în Estonia. Pe 12 ianuarie, în orășelul estonian Kohila, autoritățile locale vor desfășura mai multe evenimente dedicate sărbătorilor de iarnă, cu participarea comunității moldovenești.

Orășelul Kohila, aflat la 35 km de capitala Estoniei, va marca sărbătorile de iarnă împreună cu moldovenii din localitate și Ambasada Republicii Moldova. Oaspeții orașului vor avea ocazia să viziteze expoziții de ceramică, pictură și obiecte de artizanat. În primăria Kohila vor fi expuse lucrările pictorilor moldoveni Vladimir Baciu, Eugen Sterpu, Valentin Macari și Anatol Triboi. Expoziția va fi inaugurată de primarul orașului Kohila, Heiki Hepner, și ambasadorul Republicii Moldova în Estoria, Victor Guzun. În a doua parte a zilei, în gimnaziul din localitate va avea loc un concert de colinde, cântece și dansuri populare. Participanții vor putea face cunoștință cu tradițiile și obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Estonia și Republica Moldova.

Orășelul Kohila, situat în nord-vestul Estoniei, este înfrățit cu satul Răzeni din raionul Ialoveni.

Giovanni Bellini, pe care îl consideră drept cel mai bun pictor („Bester in der Malerei”) și de la care preia forța și profunzimea coloritului. Primește din partea negustorilor germani din Veneția comanda unui tablou de altar, „Rosenkranzfest” („Sărbătoarea Rozariului”, 1506), care este apoi cumpărat pentru o sumă mare de bani de împăratul Rudolf II și adus la Praga, unde se găsește și astăzi, în „Národni Galerie”. Întors la Nürnberg, unde se bucură de mare prestigiu, este numit în consiliul orășenesc. În anul 1507 pictează tabloul „Adam și Eva”, versiune plastică a unei gravuri din 1504. În acest tablou se recunoaște influența Renașterii italiene cu privire la legile perspectivei, ale proporțiilor și ale reprezentării ideale a figurii omenești ca postulat obligatoriu în pictură. În anii 1509-1516 realizează pictura „Anbetung der heiligen Dreifaltigkeit” („Adorația Sfintei Treimi”), destinată inițial unei capele din Landau, ajunsă mai târziu în posesia împăratului Rudolf al II-lea. Un punct culminant din această perioadă îl reprezintă cele trei gravuri în cupru „Ritter, Tod und Teufel” („Cavalerul, Moartea și Diavolul”, 1513), „Der heilige Hieronymus” („Sfântul Hieronimus”, 1514) și „Melencolia I” („Melancolia I”, 1514). Prin aceste opere, Dürer eliberează gravura de funcția auxiliară a pregătirii unor tablouri și îi conferă un rang major în artele plastice. În anii 1511-1513 pictează pentru galeria orașului Nürnberg portretele unora dintre cei mai reprezentativi împărați germani, printre care portretul lui Carol cel Mare.

Dürer a executat mai multe opere la însărcinarea împăratului Maximilian I, destinate renumelui și fastului imperial, printre care portretul împăratului „pe fond verde” (1519). După moartea lui Maximilian, Dürer încearcă să se apropie de urmașul lui, împăratul Carol Quintul, care îl primește în audiență, în 1520, într-una din reședințele sale din Țările de Jos și îi acordă o serie de privilegii. Călătoria în Țările de Jos reprezintă un adevărat triumf. Magistratul orașului Anvers îi oferă un venit anual de 300 de guldeni-aur, o casă, întreținere gratuită și garanția cumpărării tuturor operelor create, cu condiția de a se stabili în acest oraș. Dürer, îmbolnăvit între timp de malarie, se întoarce totuși la Nürnberg. În această ultimă perioadă a vieții sale, realizează, printre alte opere tardive, cele două tablouri monumentale (1526) reprezentând pe apostolii Petru și Pavel și pe evangheliștii Marcu și Ioan. Tot în acest timp se consacră unor lucrări de tehnică și teorie a artei.

IES LA IVEALĂ CONTROVERSE ÎN LEGĂTURĂ CU ACORDAREA PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ Steinbeck, o variantă de compromis?

Probabil, cea mai regretabilă greşeală a Academiei Suedeze La începutul anului 2013, Academia Suedeză a pus în acces liber materialele referitoare la acordarea Premiului Nobel pe anul 1962.

Din documentele desecretizate reiese că în acel an, premiul pentru literatură i-a fost acordat lui Steinbeck după principiul „răul cel mai mic”. În 1962, pentru premiu au fost înaintate candidaturile a 66 de scriitori.

Au ajuns în „finală” francezul Jean Anouilh, daneza Karen Blixen, britanicii Graves și Durrell și americanul John Steinbeck. Membrii juriului s-au pomenit într-o situaţie dificilă, pentru că în acel an nu a existat un învingător evident. Blixen a fost scoasă din joc pe motivul că decedase înaintea convocării juriului.

Graves a fost respins pe motiv că el era totuși un poet, chiar și în romanele sale, iar membrii juriului au considerat ca niciun poet de limbă engleză nu merită premiul Nobel atâta timp cât este în viaţă Ezra Pound. Cartea lui Durell a fost evaluată ca fiind inferioară etalonului Nobel. Jean Anouilh a fost găsit inferior lui SaintJohn Perse, care primise premiul în 1960. Astfel, “cel mai bun în acea companie proastă” a fost considerat John Steinbeck cu romanele “Fructele mâniei” și “La răsărit de Eden”. În comunicatul oficial, scriitorul american John Steinbeck a fost prezentat câștigător pentru “scrierile sale realiste și imaginative, care combină astfel reușit umorul și percepția socială”, dar decizia a fost contestată de atunci și se pare că Steinbeck a fost cel mai bun dintre mai multe opțiuni neconvingătoare.

Arhivele Academiei Suedeze care au fost deschise după 50 de ani, arată că Steinbeck a fost o soluție de compromis în acel an chiar dacă mai candidase de opt ori înainte.

Alegerea a fost descrisă drept „cea mai mare greșeală a Academiei”, iar „New York Times” a întrebat de ce Premiul Nobel îi este acordat unui scriitor „cu talent limitat”. Însuși Steinbeck, atunci când a fost întrebat dacă merită premiul, a spus: „Frankly, no”.

Academia suedeză păstrează, în secret, timp de 50 de ani, toate informațiile despre autorii nominalizați pentru Nobel, doar la începutul acestui an a eliberat o listă scurtă pentru anul 1962.

Diverse

11 IANUARIE 2013

Antibiotice naturale pentru îngrijirea pielii (III) CEAPA Ceapa are calităţi medicinale, fiind un bun analgezic, antiinflamator și un ajutor pentru circulaţia sângelui. Sulful din ceapă, cel care îi oferă mirosul și gustul distinct, este și cel care are proprietăţi antibacteriene, fiind eficient chiar și în tratarea înţepăturilor de albină. Ceapa mai conţine și chercetină, un antioxidant din familia flavonoidelor, care este un puternic antioxidant și antialergic și întărește sistemul imunitar.

Cum o folosești?

Fierbe 2-3 cepe în foarte puţină apă, până ce aceasta scade de tot, pune-le în blender și amestecă bine. Lasă amestecul să se răcească și aplică amestecul pe faţă pentru 15 minute. Poţi adăuga și 2 linguriţe de zeamă de lămâie, pentru albirea tenului.

IERBURILE DIN FAMILIA LAMIACEAE Câteva dintre ierburile din această familie sunt menta, oregano, salvia, busuiocul. Toate aceste ierburi miraculoase au efecte antimicrobiene, însă, dintre toate, menta este cea mai puternică, cu cele mai eficiente calităţi antiseptice.

Cum le folosești?

Le poţi folosi în ceaiuri, în băi de aburi, dar și tocate bine, amestecate cu puţin ulei de măsline sau de migdale și aplicate apoi pentru 15 minute pe faţă. De asemenea, cea mai eficientă metodă de folosire a lor pentru piele o reprezintă uleiurile esenţiale din aceste ierburi, folosite în măști cu o bază neutră: miere, ou, iaurt.

Natura este cel mai bun medic, nu numai pentru că ne oferă soluţii pentru orice problemă, ci și pentru că este capabilă să facă totul fără efecte adverse, așa cum se poate întâmpla în cazul antibioticelor sintetice. Tu folosești vreunul din aceste antibiotice ale naturii pentru a preveni sau trata problemele pielii tale?

13

FLUX

OAMENII NU ŞTIU CĂ ALCOOLUL ÎNGRAŞĂ

Caloriile goale, pericolul din pahar Dacă încercaţi să slăbiţi și nu reușiţi, tăiaţi alcoolul de pe listă, avertizează specialiștii de la World Cancer Fund. Spre deosebire de alimente, care au și valoare nutriţională, alcoolul are calorii goale, care nu fac decât să sporească numărul kilogramelor afișate de cântar.

Un pahar mare cu vin are 178 de calorii, întocmai cât doi biscuiţi digestivi cu ciocolată. Poate vă vine greu să credeţi, dar alcoolul îngrașă, iar cercetătorii avertizează asupra pericolului pe care îl reprezintă caloriile goale, de care oamenii nu sunt conștienţi, care se găsesc în alcool, potrivit BBC News.

Rapoartele recente au arătat că

oamenii nu știu că băuturile alcoolice conţin calorii și nu le socotesc atunci când fac calculul caloriilor consumate într-o zi, a explicat reprezentanta organizaţiei World Cancer Fund, Kate Mendoza.

Astfel, alcoolul însumează aproximativ 10% din caloriile consumate de băutori. Alcoolul conţine 7 kilocalorii/gram, faţă de grăsime, care conţine 9 kilocalorii/gram. Proteinele și carbohidraţii conţin 4 kilocalorii/gram, iar fibrele – 2 kilocalorii/ gram. Bărbaţii trebuie să consume, în medie, pe zi, 2.500 kilocalorii, iar femeile – 2.000. „Cantitatea de alcool influenţează greutatea și procesul de slăbire al organismului”, explică Mendoza, care atrage atenţia că, atunci când urmează o dietă, oamenii trebuie să

ia în calcul și caloriile pe care le conţine alcoolul.

De-a lungul timpului, alcoolul a

fost legat de apariţia cancerului de ficat, bucal, intestinal și cancerului la sân.

Persoanele care stau aşezate pe scaun mai mult de 3 ore pe zi au speranţa de viaţă mai redusă Speranţa de viaţă a oamenilor ar putea crește cu doi ani, dacă aceștia ar petrece așezaţi pe scaun cel mult trei ore pe zi, au calculat cercetătorii americani.

De asemenea, dacă oamenii ar micșora perioada petrecută zilnic în faţa televizorului la două ore, și-ar putea prelungi viaţa cu 1,4 ani, susţin aceiași oameni de știinţă în jurnalul online BMJ Open. Dar experţii spun că aceste estimări ale cercetătorilor americani, bazate pe cinci studii separate, realizate pe grupuri diferite, nu sunt îndeajuns de exacte pentru a preveni asupra riscurilor de natură personală, informează bbc.co.uk.

Profesorul David Spiegelhalter, expert în calcularea riscurilor la Universitatea din Cambridge, a declarat: “Acesta este un studiu asupra populaţiilor și nu spune oamenilor individual cât de mult bine le face faptul că se ridică de pe canapea”. “Pare plauzibil că, dacă tinerele generaţii ar face mai mult sport, ar putea să trăiască mai mult, în medie”, a adăugat acesta.

“Dar foarte puţini dintre noi petrec mai puţin de trei ore pe zi așezaţi așa că vorbim de o ţintă foarte optimistă”, a spus el. Adulţii sunt sfătuiţi să facă cel puţin două ore și jumătate de exerciţii de gimnastică cu grad mediu de dificultate,

cum ar fi ciclismul sau mersul pe jos, în fiecare săptămână, dar și exerciţii cu grad mai ridicat de dificultate, precum ridicatul de greutăţi.

Dar, apreciază omul de știinţă, în cazul în care subiecţii lucrează într-un birou și stau așezaţi ore bune, aceștia ar putea fi calificaţi drept sedentari, în ciuda exerciţiilor făcute. Tot mai multe studii arată că suntem mai puţin sănătoși cu cât petrecem mai mult timp așezaţi pe scaun. Câteva studii au legat statul jos și orele prelungite de privit la televizor cu bolile de inimă și diabetul, dar și cu riscul general de a

Jucăriile de plastic conţin peste 575 de bacterii pe centimetrul pătrat Un copil întâlnește numai în casă peste 330.000 de bacterii pe centimetrul pătrat în fiecare zi, susţin cercetătorii americani.

Membrii Centrului American pentru Controlul Bolilor au analizat în detaliu câte 32 de locuri din 35 de gospodării americane și au ajuns la concluzia că un copil întâlnește numai în casă peste 330.000 de bacterii pe centimetrul pătrat zilnic.

Doctorul pediatru Ana Culcer, șeful Secţiei de Neonatologie a Spitalului Municipal București, atenţionează asupra pericolului la care sunt supuși copiii în interiorul locuinţei, în cazul în care aceasta nu este corespunzător igienizată, mai ales pe timpul verii, când, din cauza temperaturilor ridicate, resturile alimentare și murdăria pot deveni hrană pentru o serie de microbi. Pe lista obiectelor pe care bacteriile se găsesc din abundenţă se află și cele care stau permanent în preajma celor mici, dar care nu pot fi curăţate cu dezinfectanţii uzuali pe bază de hipoclorit de sodiu, substanţa cunoscută sub numele de clor.

Astfel, potrivit cercetării, jucăriile de plastic conţin peste 575 de bacterii pe centimetrul pătrat,

oliţa copilului – 333 de bacterii pe centimetrul pătrat sau scaunul celui mic – 333 de bacterii pe centimetrul pătrat. “Igiena obiectelor care intră zilnic în contact direct cu bebelușul este extrem de importantă. Acestea trebuie spălate și dezinfectate cu grijă pentru că pot reprezenta un mediu de dezvoltare pentru numeroase microorganisme periculoase. Atenţie însă la ingredientele pe care produsele de curăţat le conţin. Evitând hipocloritul de sodiu, evităm iritaţii puternice la nivel respirator și cutanat, alergii și chiar intoxicaţii”, explică dr. Culcer.

Gandul.info

muri prematur. Această legătură dintre cele două elemente nu este însă neapărat una de cauzalitate.

Studiul care a legat traiul sedentar de scăderea speranţei de viaţă a fost realizat pe un eșantion mare de subiecţi – 167.000 de persoane –, dar nu a luat în considerare stilul de viaţă al acestora. Astfel, nu este clar câţi dintre ei au avut probleme de sănătate înainte de începerea studiului, iar datele despre orele petrecute stând pe scaun sau lungit pe canapea în faţa televizorului, furnizate de către indivizii studiaţi, se bazează strict pe memoria lor.

Doctorul Peter Katzmarzyk și profesorul I-Min Lee, care au realizat studiul, au spus că descoperirea lor este pur teoretică. Ei consideră că însuși faptul de a sugera că sedentarismul duce la probleme de sănătate este un semnal de alarmă în sine.

Natasha Stewart, asistentă la British Heart Foundation, a spus: “Această cercetare doar sugerează legătura cauzală între sedentarism și scăderea speranţei de viaţă”. “Cu toate acestea, subliniază ceea ce știm deja despre comportamentul sedentar – că este un factor de risc pentru inimă. Și indicaţiile medicale chiar sugerează oamenilor să nu petreacă foarte mult timp stând jos”, a adăugat Natasha Stewart.

Mediafax.ro

Dormi bine, arăţi bine!

Este știut că somnul este un aliat al frumuseţii. Un chip odihnit este un chip luminos. La fel de eficient este și în încercarea de a slăbi.

Dacă însă somnul nu vine?

Iată câteva reguli pentru un somn sănătos.

Un pas important este legat în principal de alimentaţie, susţin specialiștii. Renunţă la mesele copioase seara! Este demonstrat că o digestie dificilă perturbă somnul. Cert este că, masa de seară trebuie să fie cât mai ușoară sau chiar deloc. De asemenea, un ritual al somnului este esenţial.

Mergi la culcare atunci când simţi că ţi-e somn. Toropeala, căscatul, senzaţia de ochi grei sunt indicii clare că este momentul să te bagi în pat.

Ar fi ideal însă să-ţi stabilești ora la care să adormi în fiecare seară, plus-minus 15 minute. În felul acesta, vine mai ușor Moș Ene pe la gene. O treime din viaţă o petrecem în pat, prin urmare locul de dormit este foarte important. Ca și temperatura din dormitor – 18 grade C pentru un somn liniștit. Trebuie evitate saltelele prea moi sau prea tari.

Poziţia de somn: Specialiștii recomandă persoanelor care au probleme cu picioarele să doarmă cu ele ridicate, nu este valabil și în cazul celor care suferă de insuficienţă arterială sau supraponderali – poziţia de somn indicată este cu trunchiul ridicat.

Atenţie! Atunci când te întinzi este absolut necesar să te relaxezi, gândindu-te numai la lucruri plăcute. Și-au dovedit eficienţa și cele câteva pagini lecturate dintr-o carte sau revistă înainte de a stinge lumina. Ești foarte stresat? O muzică clasică în surdină induce somnul mai ușor.

Ce se întâmplă însă dacă sunt cu adevărat probleme cu somnul? Se poate apela la somnifere, care se dovedesc a fi utile. Atenţie! Trebuie luate rar și doar la recomandarea medicului. În caz contrar, induc dependenţă și provoacă pierderi de memorie. Un somnifer natural este întotdeauna permis – ceaiul de tei, de mușeţel, valeriana sau salata de lăptuci cheamă somnul. Ajută și un pahar de lapte degresat sau un fruct.

Csid.ro

FLUX 14

14

Programe

Luni IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.10 - ȘTIRI (рус). 9.15, 1.00 “V-am ura, v-am tot ura...”.

9.50, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.35 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 11.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Videoteca copiilor. 13.55 “Anii mei, destinul meu”. Anatol Dumitraș. Concert aniversar.

16.20 Săptămâna sportivă. 18.00 Orchestra “Mugurel”. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.25 Cultura azi.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Cu un pas înainte (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Un poliţist cu explozie întârziată 2 ½ - Gustul fricii (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4400 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.1, an 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Serial: Las Fierbinţi 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:55 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:45 Премьера. “Ты не один” 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Охлобыстин, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости 00:50 “Наталья Варлей. Скучно без Шурика” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 “Давай поженимся!” 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.20 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Gh. Zamfir și orchestra. Concert. 16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.35 Garantat 100 de procente. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:38 JEAN-JACQUES ROUSSEAU, LE MUSICIEN CONTRARIÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 APOCALYPSE, LA MONTÉE AU POUVOIR D’HITLER 16:00 APOCALYPSE, LA MONTÉE AU POUVOIR D’HITLER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES SOUCIS ET DES HOMMES 20:20 DES SOUCIS ET DES HOMMES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 STARTER ! 22:58 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:33 UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 PAPY FAIT DE LA RÉSISTANCE 2:42 KIOSQUE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 TERRE DURABLE

11 IANUARIE 2013

15

Marţi IANUARIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Uriașul și râul”.

7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Global 3000”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40, 5.25 Dor. Eminescu în muzică. 14.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Respiro. Program muzical.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 Festivalul tradiţiilor și datinilor de iarnă. 1.20 Cuvintele Credinţei. 5.15 Mihai Eminescu. Versuri.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show.

Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii (r) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: De la tine pentru mine 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: O viaţă nouă, cu probleme vechi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4401 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Răfuială în Seattle 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.2, an 7 00:00 Film: Răfuială în Seattle (r) 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Film: De la tine pentru mine (r) 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Охлобыстин, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости 00:50 “Городские пижоны”. Премьера. “Задиры” 01:50 Остросюжетный фильм “Морской пехотинец” 03:20 “Бывшие жены” 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 2.05 Mihai Eminescu. 6.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:35 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 ROUGE PAROLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES SOUCIS ET DES HOMMES 15:48 DES SOUCIS ET DES HOMMES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 25 DEGRÉS EN HIVER 21:08 PREMIÈRE NEIGE 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 LA FEMME CACHÉE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ACHEVER L’INACHEVABLE

16

Miercuri IANUARIE

17

Joi IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 În ritm de dans. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

15.30 Videoteca copiilor. 15.50 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свитанок. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Documentar. “Ctitoria Țigănești”. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свитанок. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Respiro. Program muzical. 10.20 Natura în obiectiv. 10.55 Moldova în direct. 11.55 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii. 16.20 Erudit-cafe.

18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Portrete în timp. Anatol Neamţu. 22.20, 5.30 Reporter de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 Evantai folcloric. 1.40 Documentar. “Dmitrie Cantemir. O punte între Orient și Occident”. 5.15 Music Mania.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O viaţă nouă, cu probleme vechi (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Un altfel de detectiv 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4402 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fosta mea supergagică 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.3, an 7 00:00 Film: Un altfel de detective (r) 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un altfel de detectiv (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Dispărută fără urmă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4403 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cliffhanger 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.4, an 7 00:00 Film: Cliffhanger (r) 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Apropo Tv (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:55 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:45 Премьера. “Ты не один” 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Охлобыстин, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости 00:50 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 01:30 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15:55 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:45 Премьера. “Ты не один” 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Охлобыстин, Наталья Антонова в многосерийном фильме “Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 “Prima Oră” (R) 03:25 “Primele știri” (rom) (R) 03:55 “Контрольная закупка”

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.15, 5.20 Seriale. 10.40, 2.15 Parteneri de week-end. 11.10, 2.45 Dănutz. S.R.L. 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 17.50, 23.55, 6.10 Teleenciclopedia. 3.35 Oameni care au schimbat lumea. 4.30 Prim plan.

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.10, 5.20 Seriale. 10.35, 2.35 Tezaur folcloric. 11.10 Dănutz. S.R.L. 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 23.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.10 Interes general. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 GENTILLY OR NOT TO BE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MARIE-JO ET SES DEUX AMOURS 16:33 LUNDI CDI 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:18 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:03 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:16 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 DES SOUCIS ET DES HOMMES 1:46 DES SOUCIS ET DES HOMMES 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES CARNETS DU BRÉSIL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:36 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:46 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:31 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:44 NOS ARCHIVES SECRÈTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA FEMME CACHÉE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 8 FOIS DEBOUT 23:43 LA MÉCHANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 JEAN-JACQUES ROUSSEAU, LE MUSICIEN CONTRARIÉ 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE CHÊNE & LE ROSEAU

Programe 11 IANUARIE 2013

18

Vineri

19

IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.15, 21.25, 1.00, 3.50 “Fiindcă iubesc...” Versuri de Grigore Vieru. 9.40, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Evantai folcloric. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”.

13.35 Свитанок. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 16.20 Din fondul TV Moldova-1. Grigore Vieru și cântecul popular. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Aniversări. Gheorghe Urschi la 65 de ani. 21.45 Chișinăul de ieri și de azi. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.10 Din fondul TV Moldova-1. “Ultima oră cu Grigore Vieru”. In memoriam. 1.30 Cântece de Grigore Vieru.

5.15 Selecţiuni muzicale.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial : Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dispărută fără urmă (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Arsenalul seducţiei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4404 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Omul păianjen 3 23:15 Film: Răpire de persoană 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 Film: Arsenalul seducţiei (r) 03:15 Film: Răpire de persoană (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:20 Премьера. “Ты не один” 16:50 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды”. Большой новогодний концерт 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Леонардо Ди Каприо в приключенческом фильме “Пляж” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 “Жди меня” 7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.55, 5.20 Seriale. 10.35 Tezaur folcloric. 11.10 O dată’n viaţă. 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 2.55 e-Forum. 3.20 Sport. 4.25 Mălăele de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 MAGAZINE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FEMME CACHÉE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TERRES RARES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:47 DES SOUCIS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA REINE ET LE CARDINAL 2:37 TERRES RARES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 SKATEBOARD STORIES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă IANUARIE

20

IANUARIE

6.00, 21.00, 0.30, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Apocalipsa și sfârșitul lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.45 Dialog social. 9.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Show muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp.

Ion Paulencu, artist al poporului. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Program de muzică clasică. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. “GOSFORD PARK” (SUA-Marea Britanie, Italia, 2001).

0.40 Cinemateca universală. 1.00 Ritmuri populare cu orchestra “Lăutarii”. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii (ultimul episod) 23:30 Serial: Lara (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Serial: Dragoste și luptă(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cristina Show: Invitaţi actorii din “În numele iubirii” 23:30 Serial: Lara (r) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Cristina Show: Invitaţi actorii din “În numele iubirii” 05:00 Serial: Lara (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Новости 06:10 “Поле чудес” 07:05 Игорь Ильинский в фильме “Эти разные, разные, разные лица...” 08:15 “Играй, гармонь любимая!” 08:55 “Умницы и умники” 09:40 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Евгений Весник. Живите нараспашку!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 “Абракадабра” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 Галина Польских, Фрунзе Мкртчян в комедии “Суета сует” 16:45 Елена Яковлева, Виктор Сухоруков, Ольга Красько в фильме Станислава Говорухина “...В стиле Jazz” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Фильм “...В стиле Jazz” . Продолжение 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25 “Минута славы”. Золотые страницы. Часть 2-я 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. “30 лет. Начало”. Юбилейный концерт Димы Билана 01:10 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:55 Форест Уитакер в фильме “Последний король Шотландии” 03:50 Пол Ньюмен в приключенческом фильме “Вердикт”

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Vrăjitoarele din Oz (r) 10:45 Film: Din nou pe Pământ (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog! (r) 17:15 Film: Un poliţist cu explozie întârziată 33 1/3 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Speed - Cursa infernală 22:45 Film: Răzbunarea 01:15 Film: Speed - Cursa infernală (r) 03:15 Film: Răzbunarea (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Евгений Весник. Живите нараспашку!” 07:05 Фильм “Старик Хоттабыч” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Кот в мешке” 13:10 “Минута славы”. Золотые страницы 14:35 Комедия Эльдара Рязанова “Невероятные приключения итальянцев в России” 16:15 Галина Польских, Евгений Евстигнеев, Марина Дюжева, Евгений Стеблов в комедии “По семейным обстоятельствам” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Звездные мамаши” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера. Остросюжетный фильм “Команда-А” 01:05 Колин Фаррелл в триллере “Телефонная будка” 02:25 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:55 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в фильме “Идеальный муж”

7.00, 3.20 Zestrea românilor.

8.00 Tezaur folcloric. 9.00 - 14.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 4.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.20 Gh. Zamfir și orchestra. Concert. 16.00, 1.20 “Dor de tată”. Ionuţ Dolănescu. Concert. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 0.20 Profesioniștii... 3.45 Sport. 4.50 Ne vedem la TVR.

7.00 Zestrea românilor.

7.25 Să mă aștepţi... 9.0014.00, 17.00, 20.30 Seriale.

14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Gh. Zamfir și orchestra.

Concert. 23.40 Parteneri de week-end. 0.05 O dată’n viaţă. 2.10 Filmoteca veselă. 3.00 Olimpiada veseliei. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 THIERRY MARX, LE CHEF & LA 5E SAVEUR 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 FALÒ 14:04 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES PAYS-BAS, AU FIL DE L’EAU 16:00 TOUT SUR MOI 16:22 TOUT SUR MOI 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:05 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:47 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES CARNETS DU BRÉSIL 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:30 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 SCIENCE OU FICTION 12:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:28 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 LA FRANCE SAUVAGE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:03 DRÔLE DE DRAME 23:38 MONSIEUR LEROI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 8 FOIS DEBOUT 2:36 FOOT ! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MA VIE À POIL SUR LE NET

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Arts 21”. 6.35 Vedete la bis. 7.35 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Botezul Domnului. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar.

“O candelă plină cu mir. Mănăstirea “Marta și Maria”. 12.15 “Ultima noapte a lui Socrate”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.40 Film. “GOSFORD PARK” (SUA-Marea Britanie, Italia, 2001).

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom).

19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA). 0.15 Fii tânăr! 1.10 Program de muzică ortodoxă. 2.15 Documentar. “Mănăstirea “Frumoasa”. 3.00 Știinţă și inovare. 3.30 Cântă orchestra “Rapsozii Moldovei”. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.5,6 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Goana după iubiţel 14:30 Teleshopping 14:45 Film: Omul păianjen 3 (r) 17:15 Film: Din nou pe pământ 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Specialistul 22:45 Film: Ultraviolet 00:30 Film: Specialistul (r) 02:30 Știrile ProTv (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

11-18 ianuarie Berbec Acum încerci să discuţi ceva important cu cei din jur, dar ei se feresc pe motiv că nu ești complet sincer(ă). Riscul unor neînţelegeri este destul de mare.

Taur Faci calcule și tot nu îţi iese ce te așteptai, după atâtea strategii de creștere a veniturilor. Nu ai însă nicio urgenţă care să te forţeze să faci rost de bani.

Gemeni Sunt posibile confruntări cu partenerul de cuplu sau cu un apropiat. Din politeţe, nici unul nu rostește ce gândește, dar asta poate duce la creșterea tensiunii.

Rac La muncă se anunţă unele complicaţii, mai mult de natură emoţională. Starea de sănătate te poate pune pe gânduri din nou, deși nu ai date noi în acest sector.

Leu Neplăcerile de acum nu sunt nici pe departe atât de consistente pe cât par. Sunt posibile unele discuţii în contradictoriu cu copiii sau cu apropiaţii.

Fecioară Ca să ieși cu faţa curată acum, ar fi bine să te abţii de la replici aspre, chiar dacă sunt adevărate, atunci când te adresezi membrilor familiei. Fii constructiv(ă)!

Balanţă Stabilești o ordine a priorităţilor total subiectivă, în căutarea unei mulţumiri sufletești. Ai nevoie de o primenire reală a tuturor gândurilor și ideilor.

Scorpion Se pune problema unor cheltuieli pe care nu vrei să le faci, indiferent cât ar insista unii apropiaţi, mai ales partenerul de cuplu. Găsești motive să le eviţi.

Săgetător Te contrazici cu tine însuţi sau cu un apropiat, când te cuprinde cheful de vorbă. E inutil și știi asta, dar mergi înainte ca să îţi clarifici anumite probleme.

Capricorn Ești sincer(ă) cu tine, de aceea nu te poate amăgi nimeni și nici nu sunt mulţi cei care încearcă acest lucru. Nu confunda sinceritatea cu pesimismul!

Vărsător Stări amestecate, gânduri tulburi și dorinţe multe. Cea mai arzătoare este aceea de a regăsi avântul sufletesc pe care îl simţi în momentele importante.

Peşti Ești harnic(ă) și la muncă, și acasă, dar acasă lipsește mulţumirea pentru lucrul bine făcut. Nu ar trebui să aștepţi prea multă recunoștinţă de la ai tăi.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2785 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

11 IANUARIE 2013

JUBILEU 2013, anul lui Spiridon Vangheli, marcat cu un monument al lui Guguţă În contextul în care anul 2013 a fost declarat Anul Spiridon Vangheli, cu ocazia jubileului de 80 de ani pe care i-a împlinit scriitorul, pe parcursul anului curent vor fi organizate o serie de manifestări artistice tematice. În primul trimestru al anului 2013 va fi inaugurat un monument al lui Guguţă și va fi amenajat un parc care îi va purta numele, potrivit planului de acţiuni consacrat Anului Spiridon Vangheli, aprobat de Guvern. În planul aprobat de către Guvern intră acțiuni ca editarea operelor lui Spiridon Vangheli, montarea spectacolului „Steaua lui Guguţă”, inaugurarea Taberei pentru copii talentaţi „Spiridon Vangheli”.

De asemenea, se planifică organizarea Festivalului Internaţional de Teatru „Sub Căciula lui Guguţă” și a Salonului internaţional de carte dedicat scriitorului Spiridon Vangheli. În același context se înscriu acţiunile de emitere a unei monede, a timbrelor cu imaginea scriitorului, precum și organizarea Seratei jubiliare dedicate lui Spiridon Vangheli.

DUPĂ 25 DE ANI ÎN CARE A FOST TĂINUIT „Grădina” lui Matisse a fost recuperată

Tabloul „Le Jardin” al lui Henri Matisse a fost furat în ziua de 11 mai 1987 din Muzeul Național din Stockholm. Dat fiind faptul că Matisse era cunoscut în toată lumea, lucrarea nu putea fi vândută în mod public. Așa se face că timp de un sfert de secol, locul aflării ei nu a fost cunoscut. Abia în anul trecut, în ajunul Crăciunului, un colecționar polonez a încercat să vândă tabloul art-dealerului Charles Roberts. Înainte să bată palma, acesta a tras cu ochiul în Registrul internațional al picturilor furate și a descoperit că „Le Jardin” a fost sustrasă. După care a înștiințat muzeul din Stockholm și astfel au urmat “negocieri prudente” al căror rezultat a fost întoarcerea picturii la muzeul suedez.

Tabloul evaluat la un milion de dolari (760.000 de euro), a fost găsit în Anglia după un sfert de veac de când fusese furat de la un muzeu din Stockholm.

După verificare, experţii l-au identificat ca fiind tabloul dispărut la 11 mai 1987 din “Muzeul de Artă Modernă” din Stockholm. În ziua furtului, hoţii au încercat de mai multe ori, fără succes, să negocieze. Tabloul “Grădina” a fost pus în siguranţă într-un seif, unde așteaptă de a fi restituit muzeului suedez.

Charles Roberts a explicat că un client polonez care poseda această operă de la începutul anilor ‘90 i-a cerut să-l vândă în numele său. “Nu mă gândeam că era un tablou furat”, declara negustorul de artă. “Mă gândeam că ar fi o bună afacere. Clientul polonez îl achiziţionase cu bună-credinţă”, povestește Roberts.

Când i s-a spus că acest tablou nu poate fi vândut, omul a exclamat: “Dar era autentic!”.

La momentul furtului, directorul muzeului din Stockholm aprecia că opera era atât de cunoscută, încât era greu de plasat pe piaţa de artă și de aceea a dispărut timp îndelungat. Chistopher Marinello, avocat specializat în recuperarea operelor de artă dispărute, a concluzionat: “Operele de artă furate nu au o valoare pe piaţa de artă și sfârșesc prin a fi găsite. E numai o chestiune de timp”.

GENERAŢIA 2002

Sergiu Andronache: „Pământul, aerul ţării mele nu mă lasă” La început de an vă invităm să-l cunoașteţi pe tânărul de la Nisporeni, Sergiu Andronache. S-a alăturat echipei creștin-democrate încă din anul 2000 și spune că este aici pentru că respectă aceleași valori și pentru că își iubește ţara.

Chiar dacă muncește în domeniul comerţului, Sergiu este mereu în căutare de provocări și de activităţi ce implică mai multă creativitate.

- Sergiu, mai întâi vreau să te felicit. Iată că am pășit într-un nou an. Ce așteptări ai de la 2013? Poate ai și niște planuri, visuri care abia așteaptă să fie realizate.

- Mulţumesc. Vreau și eu să felicit echipa ziarului „FLUX”. Vă doresc să aveţi un an cât mai rodnic și cât mai mulţi cititori.

Ce pot să-mi doresc mai mult de la noul an decât bunătate, înţelegere, bucurii, zâmbete curate, într-un cuvânt, mai multă înţelepciune. Trebuie să perseverăm, să ne mișcăm demn prin lumea aceasta.

Planuri de viitor sigur că am. Nu știu cine nu le are. Să-mi dea Dumnezeu sănătate, noroc și putere pentru a le realiza. De asemenea, pentru mine este important ca oamenii pe care-i preţuiesc să-mi fie și în continuare alături.

- O întrebare aproape clișeu, însă trebuie să ţi-o adresez: cum a fost anul 2012 pentru tine? Ai avut poate niște evenimente mai deosebite în viaţa ta, niște împliniri…

- A fost un an cu o mulţime de evenimente mai bune și mai puţin bune, cu bucurii și cu neîmpliniri. Aș zice că a fost pentru mine un an obișnuit, dar care mi-a oferit credinţa și speranţa că va veni un an mai bun. Pe plan profesional, omul poate avea realizări, însă pe plan personal omul poate avea doar împliniri. Aceste două faţete se completează reciproc. Dacă la capitolul realizărilor stau bine, în ceea ce privește împlinirile sufletești mai am mult de muncă. Zic eu că am unele restanţe pe care trebuie să le lichidez.

- Prietenii, foștii colegi, cunoscuţii, cu toţii îmi pun aceeași întrebare și eu le răspund tuturor la fel: pământul, aerul ţării mele nu mă lasă. Am studiat opt ani în România, dar de câte ori veneam acasă, îndată de cum treceam Prutul, îmi părea că se schimbă aerul ce-l respiram, pământul pe care pășeam era parcă mai sigur. Și chiar dacă peste Prut tot mă simţeam ca acasă, oricum aici era altfel. Nici nu se compară. Sunt sigur că multe persoane au simţit aceleași lucruri ca și mine. Atâta timp cât eram plecat, duceam o povară numită dor de casă.

- Ce ţi-ai dori să faci pe viitor? Te vezi muncind în domeniul comerţului?

- Nu știu încă, nu e domeniul care mă reprezintă, eu sunt mai creativ de felul meu, mereu caut noi provocări. După cum zicea Emil Cioran: „mă atrag lucrurile care nu au șansa să se împlinească ori să dăinuie. Îmi este călăuză oricine este mai nebun decât mine”. Păi, această „nebunie” frumoasă nu-mi dă pace.

- De unde ești originar?

- Vin din centrul Codrilor, dintr-un colţișor de paradis numit satul Șendreni, r-nul Nisporeni. De altfel, e un sat ca multe altele din Republica Moldova, însă acolo eu observ doar oameni muncitori și locuri extraordinar de dragi și deosebite.

- Ești stabilit definitiv la Nisporeni?

- Știu sigur că sunt stabilit definitiv în Republica Moldova, dar întrucât nu mi-am întemeiat încă o familie, nu pot spune că m-am stabilit definitiv într-un loc anume. Voi sta fie în Nisporeni, fie altundeva. Încă nu știu.

- Ce studii ai?

- Am studii postuniversitare în Economie și în Ingineria afacerilor. Pe acestea le-am făcut în România, la Petroșani. Însă cel mai mult mă mândresc cu învăţămintele părintești, căci vin dintr-o familie de profesori. Sunt primul copil în familie, așa că mereu trebuia să fiu exemplu pentru ceilalţi, trebuia să fiu cel mai bun, cel mai ordonat și cel mai exemplar. Aceasta a fost, bineînţeles, o provocare pentru mine.

Sper eu că i-am făcut faţă.

- La noi oferta de studii, de cele mai multe ori, nu corespunde cu oferta pieţei de muncă. În acest context, vreau să te întreb dacă muncești conform studiilor pe care le-ai făcut.

- Păi, într-o oarecare măsură ceea ce fac are legătură și cu studiile pe care le-am urmat.

Muncesc în domeniul comerţului.

- Totuși, tu ai ales să rămâi acasă. De ce nu ai plecat peste hotare, de exemplu, să găsești un loc de muncă mai bine plătit acolo?

- Povestește-ne un pic despre experienţa ta cu PPCD și organizaţia de tineret. Când te-ai integrat în familia creștin-democrată?

- Am impresia că sunt dintotdeauna aici, că aici m-am născut, că sunt de la începuturi.

Nici nu mai știu când exact am devenit membru cu acte în regulă. Chiar dacă am fost plecat opt ani în România la studii, mereu eram cu gândul și alături de colegii și de prietenii mei de la PPCD. Cred că sunt aici încă înainte de anul 2000.

- De ce ai ales să faci parte din PPCD? - Împărtășesc aceeași gândire politică, respect aceleași valori, urmez aceleași principii, cred în Unul Dumnezeu și-mi iubesc ţara.

Deci, unde altundeva aș putea fi?

- Știu că recent ai devenit cursant la proiectul de instruire pentru tineri „Universitatea Populară”. Se îndeplinesc așteptările tale? Faci un efort deosebit (dar nu și imposibil) de a veni de două ori pe săptămână la Chișinău pentru această activitate, nu?

- Universitatea Populară este un proiect minunat. Acolo am întâlnit tineri care nu sunt implicaţi politic, tineri deschiși, cu idei

CMYK

novatoare. Mă bucur că fac parte și eu din primul „lot” de tineri de la Universitatea Populară. Aici învăţ niște lucruri pe care nu le prea auzi din alte surse și, în plus, aici se fac lecturi serioase. Contul meu de pe yahoo e plin cu cărţi electronice pe care ni le trimite dl Roșca. Setea mea de cunoaștere e nelimitată, nu vreau ca în ultima clipă a vieţii să am remușcarea că ceva nu am reușit. Mereu mă străduiesc să absorb din inteligenţa și din carisma altor persoane. Profesorul Iurie Roșca, în acest sens, e un model pentru mine.

Chiar dacă e un pic mai complicat cu deplasarea, nu mă plâng, ci realizez că am marele avantaj și marea posibilitate de a fi la Universitatea Populară.

- Ce le-ai spune tinerilor noștri ca să-i motivezi să frecventeze și ei aceste cursuri?

Ce este la Universitatea Populară atât de deosebit?

- Totul este deosebit: atmosfera de la cursuri, titlurile de cărţi, viziunea creștină, colegii, profesorul, temele discutate... Așa că, dragi tineri, nu ezitaţi să vă îmbogăţiţi spiritual și intelectual la aceste cursuri unice în Republica Moldova.

- Care a fost cel mai complicat lucru pe care l-ai făcut în viaţa ta?

- Probabil, dacă eram inginer sau chirurg aș fi reușit multe lucruri complicate, dar deoarece sunt economist de profesie, cel mai complicat ar fi să salvez această ţară de criza economică în care se află. Totuși, la vârsta de 21 de ani, în anii de studenţie, am devenit membru cu drept de vot în Senatul Universităţii din Petroșani, România, nefiind cetăţean român. După câte cunosc, până la mine nu a existat un alt precedent.

- Mulţumim. Un An Nou cât mai fericit!

- La mulţi ani! Un An Nou binecuvântat!

Lucia CUJBĂ, FLUX