Ziarul Flux, Ed. 17 (845)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 11.05.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Dada și Cvintilian

1 EURO..............................15.3570 1 Dolar american ............. 11.8665 1 Leu românesc ................ 3.4756 1 Rublă rusească ............... 0.3932 Timpul probabil:

Maxima zilei „În toate modurile posibile, familia e legătura noastră cu trecutul și podul nostru către viitor.”

Alex Haley

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 11 mai 2012

11.05.2012

12.05.2012

Soare, 16 30 0C

Soare, 16 31 0C

ABONAREA 2012

FLUX

FLUX

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 17 (845)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2012

Situaţie criminogenă gravă sau doar declaraţii politice?

2

PAGINA

Între 2-3 zile de sărbători și câteva discursuri ale oficialilor despre cât de bine trăim, aflăm iarăși că încă cineva a fost omorât, că mașina unui altuia a fost aruncată în aer, că cineva a fost maltratat și jefuit în propria casă, că pe undeva s-au tras iarăși focuri de armă. Totodată, crime grave comise anterior rămân nedescoperite, iar cu trecerea timpului, șansele ca autorii acestora să fie prinși și deferiţi justiţiei devin aproape nule. Alţii, chiar dacă sunt prinși și judecaţi, ispășesc pedepse simbolice, în condiţii de detenţie destul de confortabile. Am putea da vina pe presa care scoate în prim-plan aceste crime. Doar că atmosfera de teroare și senzaţia că elementele criminale dictează regulile jocului este tot mai pregnantă.

ACTUAL

Război între liberali şi democraţi?

3

PAGINA

ALARMANT

Scumpirile la energia electrică se apropie

4

PAGINA

EVOCĂRI

XXX

9 mai, Ziua Independenţei vs Ziua Noului Imperiu

7

PAGINA

ECONOMIC

(citiţi pag. 3)

Marian Lupu le sugerează Declaraţii, aberaţii Cursa automobilistică a gardiştilor socialişti moldovenilor să fie şi ipocrizie de 9 mai şi schizofrenia politică realişti: nu vom avea regim a lui Dodon liberalizat de vize Liderul PD, Marian Lupu, îi consideră naivi pe cei care cred că, până în 2013, Republica Moldova va avea regim liberalizat de vize cu UE. Președintele Parlamentului a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că UE nu-și dorește extinderea listei ţărilor ai căror cetăţeni pot circula liber în Europa, de aceea îi impune Republicii Moldova condiţii pe care aceasta să nu le poată accepta.

Mâncăm cartofi ieftini, deoarece carnea este scumpă

8

PAGINA

CULTURĂ

Cum a ajuns Eminescu pentru a treia oară la Chişinău

XXX

XXX

(citiţi pag. 3)

Republica Moldova – cele mai mici salarii din Europa

Juriştii ne atrag atenţia: Filat vrea să ne bage pe toţi la puşcărie

Cel mai mic salariu minim pe economie se găsește în Republica Moldova, reprezentând echivalentul a 72 de euro. Niveluri scăzute ale salariului minim au și Belarus, cu 90 de euro, și Ucraina, cu 95 de euro, potrivit unei statistici realizate de Federaţia Angajatorilor din Europa.

România se află pe locul opt în topul ţărilor din Europa cu cele mai reduse niveluri ale salariului minim pe economie, cu 162 de euro.

La polul opus, cel mai bine plătiţi europeni sunt luxemburghezii, cu un salariu minim de 1.801 de euro, belgienii – cu aproape 1.499 de euro și olandezii – cu 1.447 de euro. Salariul minim depășește 1.000 de euro și în Franţa (1.398 de euro) și Marea Britanie (1.259 de euro). În statistici nu au fost incluse Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia, în cazul cărora legislaţia nu prevede un anumit nivel al salariului minim, dar și Germania, care operează salariul minim doar în anumite sectoare ale activităţii.

Sursa: bizmedia.md

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

XXX

(citiţi pag. 4)

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 5)

Guvernul de la Chişinău a devenit o filială a organizaţiilor homosexuale.

Parlamentul va rezista?

(citiţi pag. 6)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

XXX

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 6)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1359 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

11 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

Vaccinul administrat copiilor din Bălţata putea fi expirat Vaccinul împotriva tuberculozei, administrat copiilor din satul Bălţata, raionul Criuleni, putea fi cu termenul expirat. Aceasta este una din ipotezele discutate în localitate, a declarat, la o conferinţă de presă, președintele Asociaţiei obștești „Moldova mea”, Feodor Ghelici. Mai mulţi copii au ajuns la spital cu reacţie adversă apărută după administrarea serului, transmite Info-Prim Neo.

Fiodor Ghelici a aflat despre acest caz de la rudele sale din localitatea în cauză. Zece din copiii spitalizaţi au ajuns la reanimare, iar autorităţile încearcă să ascundă acest fapt. În localitate se mai spune că medicii nu au folosit seringi adecvate pentru vaccin.

Mai mulţi copii s-au plâns că se simt rău – unii au avut slăbiciuni, febră, hipertensiune. La cererea unei profesoare de a stopa vaccinarea, medicii au continuat, motivând că aceste simptome sunt provocate pe fundal psihoemoţional. Și doar când copiii au început să leșine, au fost chemate ambulanţe.

Ajunși la faţa locului, membrii Asociaţiei „Moldova mea” nu au găsit nici o fiolă, nici o seringă pe care ar fi putut-o supune expertizei. Potrivit lui Fiodor Ghelici, medicul din localitate nu a putut spune exact denumirea preparatului administrat și nici data producerii serului.

O mamă prezentă la conferinţa de presă a declarat că și fiica sa s-a simţit rău după vaccin. Fata a fost transportată la spital, unde erau și alte eleve. La spital i s-au făcut perfuzii, dar medicii au insistat că nu e altceva decât o reacţie la stres. „Dacă e vorba de stres, de ce i-au făcut perfuzii și de ce fiica mea abia mergea și a doua zi după vaccin?” a întrebat femeia.

Un tânăr care a participat la conferinţă a spus că mai mulţi colegii de-ai săi la fel au fost transportaţi la spital pentru că au leșinat, unde li s-au administrat perfuzii. Tânărul a auzit prin sat că elevii din Bălţata au fost cobai pentru un preparat care urma să fie testat.

Potrivit membrilor Asociaţiei „Moldova mea”, copiii au fost externaţi imediat ce presa a aflat despre caz, pentru a nu crea panică. Igor Căldare, membru al asociaţiei, spune că „Moldova Mea” a sesizat și mai devreme opinia publică că în ţară sunt aduse medicamente și produse alimentare cu termenul de valabilitate expirat, însă autorităţile nu au avut nici o reacţie. Potrivit lui Igor Căldare, astfel de cazuri au loc pentru că guvernanţii ar avea interese financiare. În data de 8 mai curent mai mulţi copii din gimnaziul din Bălţata, raionul Criuleni, au fost transportaţi la spital după ce au fost vaccinaţi. Potrivit Ministerului Sănătăţii, elevii au prezentat acuze la cefalee, fatigabilitate (slăbiciuni), fiind solicitată Asistenţa Medicală de Urgenţă. Copiii au fost transportaţi pentru examinare și supraveghere medicală la Institutul de Cercetări Știinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei și Copilului. Ca rezultat al investigării medicale, s-a constatat ca fiind determinant factorul psihoemoţional (spaima), însoţit de condiţiile climaterice.

Sursa: Info-Prim Neo

Ministrul Sănătăţii trebuie să-şi dea demisia, după cazul de la Bălţata Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală consideră că ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, ar trebui să-și dea demisia.

Asta după ce 16 elevi din satul Bălţata au ajuns la spital în urma efectuării Testului Mantoux. Ministrul declară că nu va demisiona. „Eu nu o să-mi dau demisia, pentru că nu am pentru ce. Sunt conștient de ceea ce spun și sunt competent”, a precizat ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi.

Tamara Plămădeală spune că va sesiza Procuratura Generală și va solicita intentarea unui dosar penal pentru încălcarea regulilor și metodelor de acordare a asistenţei medicale. Avocatul parlamentar al copilului mai anunţă că va sprijini părinţii care vor dori să se adreseze în instanţă pentru a-și apăra drepturile.

Totodată, Plămădeală menţionează că, în ultimul timp, au avut loc mai multe cazuri de imprudenţă în serviciu a medicilor, în care au avut de suferit, în special, copiii.

Sursa: publika.md

Război între liberali şi democraţi? Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, nu este dispus să renunţe la „pârghii”. În ultima perioadă, el le-a reamintit insistent colegilor din coaliţia de guvernământ că l-au lăsat fără funcţii și că această nedreptate trebuie reparată. Prezent pe la mai multe posturi de televiziune, fostul spicher și interimar a reiterat că liberalilor trebuie să li dea o instituţie de forţă, dar a revendicat și funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului deţinută actualmente de Vlad Plahotniuc, precizând, totodată, că nu pretinde la cea de spicher. „Noi nu pretindem la funcţia de președinte al Parlamentului, dar cea de prim-vicepreședinte trebuie să-i revină Partidului Liberal și noi vom hotărî cine o va ocupa”, a precizat Ghimpu în cadrul unei emisiuni televizate. În cazul în care doleanţele liberalilor nu vor fi acceptate, Ghimpu nu exclude trecerea în opoziţie. „Noi nu suntem maica Tereza”, a spus șeful liberalilor, dând astfel de înţeles că nu este dispus să facă la nesfârșit concesii.

Mihai Ghimpu afirmă că puterea nu vrea reforme.

El nu mai este „puterea”?

Mihai Ghimpu afirmă de mai mult timp că liberalii au nevoie de o instituţie de forţă, în speţă, de Procuratura Generală, pentru că un partid aflat la guvernare trebuie să dispună de pârghii prin intermediul cărora să-și realizeze programul asumat.

Insistând să le fie dată liberalilor funcţia de procuror general, Ghimpu se declară și un înveterat promotor al reformelor în organele de drept. Mai mult, el îi învinuiește pe unii dintre partenerii săi de la guvernare de faptul că ar tergiversa intenţionat reformele, pentru că „unor reprezentanţi ai puterii le convin lucrurile așa cum sunt”. În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, capul liberalilor a afirmat chiar că „puterea nu vrea” reforme. „De ce? Fiindcă îi convine să aibă un procuror pe care să-l

poată dirija. De aici pornesc lucrurile. Procuratura joacă un rol foarte important în societate – și lupta cu corupţia, și cu crima organizată, și cu economia tenebră. Chiar am niște informaţii că se implică și în afaceri, pe unul îl sugrumă, pe altul îl ajută prin dosare. La noi acum, dacă e să fim sinceri, o bună parte care deţin funcţii în stat, se ocupă de interese personale, ca să câștige cât mai mult capital. Cine știe cât o să fiu în funcţia asta? Azi sunt procuror, judecător, dar mâine pot să nu fiu și ce mă fac după asta? Și el acum înhaţă”, a punctat Mihai Ghimpu.

Cine „dirijează” procurorul? În legătură cu aceste declaraţii, se impun câteva întrebări.

Liderul liberal nu se mai simte parte a puterii sau încearcă să se distanţeze de „putere”, pentru a nu purta răspunderea pentru eventualele eșecuri ale guvernării? Aruncă Ghimpu o piatră în grădina democraţilor care, se știe, l-au instalat în funcţie pe actualul procuror general Valeriu Zubco? Democraţii sunt cei care se opun reformelor, pentru că le convine un procuror „pe care să-l poată dirija”? În ale cui afaceri s-a implicat Procuratura și pe cine l-a ajutat „în dosare”? Au legătură aceste afirmaţii cu atacurile raider asupra sistemului bancar din Republica Moldova sau sunt doar vorbe aducătoare de capital politic?

Numai că despre un lucru uită Mihai Ghimpu, și anume că reforma organelor de drept

înseamnă, în primul rând, depolitizarea acestora. Nici Procuratura Generală, nici un șir de alte instituţii ale statului, nu pot fi subordonate politic, adică nu-i pot fi „date” unui partid sau altul. Și atunci, vrea oare cu adevărat Mihai Ghimpu reforme la Procuratură sau vrea totuși „pârghii”?

Lupu preferă să mai inventeze o funcţie, decât să i-o ia lui Plahotniuc Împăciuitor cum este, șeful democraţilor, Marian Lupu, a promis să rezolve problema. În cadrul unei emisiuni televizate, el le-a promis liberalilor să mai înfiinţeze o funcţie de prim-vicepreședinte al Parlamentului (care prim va fi mai prim, iată întrebarea). „Ceea ce vrea domnul Ghimpu nu este un moft. Un partid aflat la guvernare trebuie să dispună de pârghii (iarăși pârghii!). Foarte ușor mai poate fi introdusă încă o funcţie de primvicepreședinte al Parlamentului.

PL trebuie să fie prezent în prezidiul Parlamentului”, a spus Lupu (fără a se arăta la fel de deschis și în ceea ce privește funcţia de procuror general).

Evident, Lupu nu poate să-l lase pe Plahotniuc fără funcţie, mai ales acum, când acesta este responsabil pentru reformarea partidului și poate chiar viitor președinte al formaţiunii. Nu ar fi o noutate inventarea unei noi funcţii, pentru că, anterior, funcţia de prim-vicepreședinte al Legislativului nici nu a existat, ea fiind instituită de actualii guvernanţi pentru îndestularea tuturor nou-veniţilor la putere și i-a fost oferită de fosta componenţă a AIE lui Serafim Urechean.

Colegii din AIE nu l-au vrut spicher pe Ghimpu Doar că lui Mihai Ghimpu nu-i convine acest mod de abordare

a problemei, pentru că „nu suntem la piaţă” și „nu domnul Lupu decide ce funcţii noi să fie create, ci Consiliul Alianţei”. Și, oricum, rămâne nerezolvată problema „instituţiei de forţă”. „Odată ce Partidul Liberal a cedat funcţia de spicher, Procuratura Generală este următoarea (ca importanţă) după cele 3 funcţii”, a punctat Ghimpu în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Mai mult decât atât, șeful liberalilor a sugerat că Marian Lupu nu ar avea o prestaţie chiar strălucită în funcţia de spicher. Pentru că dacă ar fi ajuns el în funcţia de președinte al Parlamentului, ar fi putut „să urgentez reformele, să fac legile mai calitative”. În aceste dispute, Mihai Ghimpu le-a reproșat colegilor săi din AIE că nu au dorit respectarea acordului de constituire a Alianţei și că acum insinuează că PL vrea funcţii. „Nu vrea PL și Ghimpu nimic. Dar există o practică în lumea asta – când un partid este la guvernare, trebuie să i se ofere și funcţii”, a explicat liberalul. „Nu au dorit colegii din AIE să fie așa cum s-a semnat în

Acord. Dacă acest lucru nu s-a produs, colegii nu au vrut ca eu să fiu președinte de Parlament”, a mai declarat Ghimpu.

Nu Lupu decide cui să-i revină funcţiile În general, liberalii par dispuși să insiste până în pânzele albe și chiar să-i fi pus gând rău lui Lupu. Prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Ion Hadârcă, citat de UNIMEDIA, s-a pronunţat în aceiași termeni ca și șeful său de partid: „Nu Marian Lupu este cel care decide cui să-i revină o funcţie sau alta”. În mod categoric, Hadârcă a mai afirmat următoarele: „Cererea domnului președinte Mihai Ghimpu este legitimă. În cadrul Consiliului AIE, noi am spus că este problema celorlalte două componente și ei trebuie să decidă în ce mod să compenseze PD pentru faptul că a cedat funcţia de șef al statului.

Dacă domnul Lupu a binevoit să dezechilibreze Acordul și să rămână la funcţia de președinte al Parlamentului, fie, însă

Mercedesuri nou-nouţe pentru demnitari: „Cele vechi sunt periculoase” Trei automobile de marca Mercedes S-Class 550, în valoare totală de 5 milioane de lei, vor fi procurate pentru președintele Nicolae Timofti, spicherul Marian Lupu și premierul Vlad Filat.

Informaţia a fost prezentată ieri în Parlament de către șeful Serviciului protecţie și pază de stat, Igor Bodorin. „Am făcut o analiză foarte amplă a stării automobilelor pe care le avem acum. Ele au un rebut maximal de 100%. Toate au deficienţe esenţiale sub aspect tehnic.

De exemplu, automobilul președintelui, care a fost implicat în accident pe 26 iulie 2011, are afectată geometria caroseriei.

Pentru reparaţie, este nevoie de 200 de mii de lei”, a spus Bodorin.

El a menţionat că, în total, pentru reparaţia automobilelor este nevoie de peste 500 de mii de lei. „Aceste automobile

pun în pericol viaţa nu doar a demnitarilor, dar și a altor participanţi la trafic”, a adăugat Bodorin.

Pe de altă parte, deputatul neafiliat Igor Dodon a criticat guvernanţii că-și cumpără mașini noi. „Este o greșeală destul de mare. În condiţiile dificile în care ne aflăm, se dau 5 milioane de lei pentru mașini. În loc să se cheltuiască, poate ar fi mai bine să coboare de pe Mercedesuri și să meargă pe altfel de mașini?” a propus Dodon. „Mercedesurile S Class 550 sunt cele mai potrivite pentru a îndeplini condiţiile de escortare a demnitarilor de stat”, a explicat Bodorin. „Propunem ca de acești bani să fie procurate patru automobile. Al patrulea să fie pentru domnul Dodon și să fie fără volan, că el oricum e condus din altă parte”, a propus deputatul liberal Valeriu Munteanu.

Banii pentru procurarea celor trei automobile au fost alocaţi din bugetul anual al Serviciului protecţie și pază de stat.

O serie de agenţii de presă și instituţii media au arătat, în ziua numirii în funcţia de președinte, că unul dintre principalele proiecte de care Putin se va ocupa este Uniunea Economică.

Președinţii Rusiei, Belarusului și Kazahstanului au semnat, pe data de 18 noiembrie a anului trecut, la Moscova, un tratat privind înfiinţarea Comisiei economice eurasiatice, un prim-pas spre crearea Uniunii Eurasiatice, proces integraţionist iniţiat de actualul premier rus Vladimir Putin și care ar urma să fie finalizat până în 2015. „Următoarea etapă este crearea, până în 2015, a Uniunii economice

eurasiatice. Dacă se vor crea premisele, vom accelera procesul. Dar nu ne vom grăbi, nu vom face acţiuni inutile”, spunea la acea dată Dmitri Medvedev.

De data aceasta, Putin ar putea reuși, spre deosebire de câteva încercări anterioare, comenta, la rândul său, The Financial Times. Din 2001, în fostul spaţiu sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), dar care, în opinia sa, nu este decât o “organizaţie pe hârtie”. Din 2009, Putin încearcă o integrare mai profundă cu doi din cei șase membri ai EurAsEC.

Trei sferturi din fosta Uniune Sovietică Între Rusia, Belarus și Kazahstan a fost abolit deja controlul vamal și privind transporturile, iar de la 1 ianuarie 2012 a început să funcţioneze și un Spaţiu Economic Unic, cu libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor și capitalului pe un teritoriu locuit de 165 milioane de oameni – 60% din populaţia fostei Uniuni Sovietice.

Persoanele care îl cunosc bine

dumnealui trebuie să-și asume acele tentative eșuate. Nu dl Lupu decide aceste lucruri. Sunt lucruri care trebuie decise în mod colegial”.

Ion Hadârcă a mai precizat că PL nu a solicitat funcţia respectivă în detrimentul PD, pentru că în Acordul de constituire a AIE nu este stipulat că funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului le revine democraţilor. „Lupu ar trebui să se uite împrejur. Este lipsă de modestie faptul că reprezentanţii formaţiunii sale ocupă prea multe locuri din această „masă lungă” (n. red. – prezidiul Parlamentului), a mai spus fruntașul liberal.

Mihai Ghimpu precizase anterior că chestiunile respective trebuie discutate și decise în cadrul Consiliului AIE și că așteaptă un răspuns clar de la democraţi. Între timp, ședinţa Consiliului a avut loc, dar liberalii nu par să fi primit un răspuns tranșant și, mai cu seamă, să fi primit ceea ce au solicitat. Ce căi de „împăcare” vor propune democraţii, pe care liberalii să nu le poată refuza?

Ioana FLOREA, FLUX

Legea antidiscriminare – o acoperire şi legiferare a homosexualităţii PS Marchel, episcop de Bălţi și Fălești

Lupu spune că nu are nevoie de o nouă maşină din partea Parlamentului Președintele Parlamentului afirmă că a rămas surprins atunci când a aflat că ar putea avea o mașină nouă. Mai mult, Marian Lupu afirmă că îl aranjează și mașina pe care

o are în prezent. „Nu, categoric nu am nevoie. O dată s-a spart o roată, dar mai știi ce fac băieţii nopţile în garaj”, a spus Lupu.

El s-a arătat supărat că acest proiect nu a fost discutat în prealabil în Parlament. „Nimeni niciodată nu m-a informat. Am aflat că aceste sume au fost bugetate un an sau doi în urmă. Nu vreau să fac acum speculaţii. Dacă e vorba că mașinile actuale sunt într-o

stare urâtă, e o situaţie, dar dacă mai sunt resurse – e cu totul altă situaţie”, a adăugat Lupu.

Potrivit unei informaţii difuzate de Pro TV, la începutul lunii iunie, președintele ţării, Nicolae Timofti, spicherul Parlamentului, Marin Lupu, și prim-ministrul Vlad Filat vor putea beneficia de mașini de lux noi.

După o pauză de patru ani, Constituţia i-a dat dreptul să revină la cea mai înaltă funcţie din stat, el fiind ales pe 4 martie, cu 64% din voturile alegătorilor. Între timp, durata mandatului șefului de stat a fost prelungită de la patru la șase ani. Astfel, Putin ar putea rămâne la Kremlin până în 2024.

- Credeţi că se va ajunge la un acord pe marginea legii antidiscriminare?

- Credincioșii Bisericii Ortodoxe, și nu numai ei, au optat pentru respingerea categorică a proiectului așa-zisei Legi antidiscriminare. În Moldova există 75 de acte normative care apără drepturile tuturor categoriilor de persoane, inclusiv ale celor defavorizate. La ce am mai avea nevoie de al 76-lea document în acest sens?

Anterior, la adresa Bisericii au apărut nenumărate acuzaţii că prin respingerea acestei legi s-ar încălca drepturile mai multor categorii defavorizate. Pentru a liniști spiritele, am optat pentru excluderea sintagmei de „minorităţi sexuale” și a tuturor prevederilor care ţin de acest rău. Ţinând cont de aceste considerente, proiectul urma să fie refăcut. Și ce am obţinut, până la urmă? Sintagma de „minorități sexuale” a rămas la locul ei, iar duhul celor rele bântuie în întreg textul proiectului.

Eu personal și mulţi dintre fraţii mei suntem categoric împotriva aprobării acestui document. Din cauza că Guvernul nu a luat în consideraţie solicitarea Bisericii, noi nu avem decât să revenim la poziţia iniţială.

Eu cred că Sfântul Sinod nu va fi de acord cu noua redacţie a proiectului și va ieși, în scurt timp, cu o declaraţie de presă. Documentul nu este altceva decât o acoperire și legiferare a homosexualităţii și un genocid dezlănţuit împotriva oamenilor și a creștinătăţii.

Sursa: capital.ro

Sursa: allmoldova.com

Sursa: jurnal.md

Vă amintiţi proiectul de suflet al lui Putin? Va fi construit noul URSS

Evocând unele din proiectele ambiţioase ale premierului rus în acest sens, experţii subliniau anul trecut, în primul rând, intenţia făcută publică de Putin în luna iulie 2011 cu privire la crearea unei Uniuni economice eurasiatice până în 2013, cu perspectiva de a începe în viitor discuţiile privind comerţul liber cu UE.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

pe premierul rus spun că, pentru o “fericire deplină”, Putin și-ar dori Ucraina printre ţările membre ale Uniunii vamale menţionate. Aceasta din urmă însă nu a manifestat nici o grabă în acest sens. Cu o populaţie de 45 milioane de persoane, în cazul în care Ucraina se va decide să adere la uniunea respectivă, blocul constituit din fostele republici sovietice va reprezenta trei sferturi din fosta Uniune Sovietică.

Începe o nouă etapă în dezvoltarea şi istoria Rusiei Vladimir Putin a fost învestit luni, 8 mai, pentru a treia oară, în postul de președinte al Rusiei, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, în prezenţa a peste 2 000 de invitaţi.

Jurământul de credinţă a fost precedat de un scurt discurs al lui Dmitri Medvedev, care și-a încheiat mandatul de șef de stat. El a afirmat că, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, începe o nouă etapă în dezvoltarea și istoria Rusiei.

Fostul agent KGB, Vladimir Putin, a deţinut postul de președinte două mandate în perioada 2000-2008.

Pentru că Legea Fundamentală a Rusiei nu-i permitea să candideze pentru al treilea mandat consecutiv, în 2008 el l-a susţinut pe Dmitri Medvedev ca succesor al său la Kremlin, dar a continuat să fie cel mai influent om politic din Rusia.

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 MAI 2012

Alarmant

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Situaţie criminogenă gravă sau doar declaraţii politice? Între 2-3 zile de sărbători și câteva discursuri ale oficialilor despre cât de bine trăim, aflăm iarăși că încă cineva a fost omorât, că mașina unui altuia a fost aruncată în aer, că cineva a fost maltratat și jefuit în propria casă, că pe undeva s-au tras iarăși focuri de armă. Totodată, crime grave comise anterior rămân nedescoperite, iar cu trecerea timpului, șansele ca autorii acestora să fie prinși și deferiţi justiţiei devin aproape nule.

Alţii, chiar dacă sunt prinși și judecaţi, ispășesc pedepse simbolice, în condiţii de detenţie destul de confortabile. Am putea da vina pe presa care scoate în prim-plan aceste crime. Doar că atmosfera de teroare și senzaţia că elementele criminale dictează regulile jocului este tot mai pregnantă.

Şirul crimelor grave continuă La aproximativ o săptămână după omorul de la Orhei, în care au fost implicaţi și colaboratori ai poliţiei locale, o altă crimă gravă a zguduit opinia publică.

Consilierul local și omul de afaceri din Ceadâr-Lunga, Serghei Ganev, anterior dat dispărut, a fost găsit mort pe data de 7 mai, într-o fâșie forestieră din apropierea localităţii. Potrivit poliţiei, acesta a fost împușcat, de comiterea crimei fiind suspectat șeful filialei Unibank din Ceadâr-Lunga, Alexandru Ghenov. Se presupune că acesta ar fi fugit împreună cu familia în Rusia.

Din păcate, acestea nu au fost singurele crime comise în ultima perioadă. Pe data de 5 mai, lângă staţia de autobuz din satul Ţâpala, Ialoveni, a fost depistat cadavrul unui bărbat din localitate, fost colaborator al Serviciului Protecţie Civilă și Situaţii Excepţionale din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Poliţiștii veniţi la faţa locului au constatat că acesta avea semne de moarte violentă.

La 6 mai, într-o fâșie forestieră din apropierea orașului Hâncești, a fost găsit corpul neînsufleţit al unui bărbat de aproximativ 30 de ani, dispărut pe data de 25 aprilie. Tânărul a fost împușcat, iar cadavrul acestuia a fost incendiat.

Uităm de crimele vechi, pentru că se comit altele noi?

Până în prezent, nu au fost elucidate crime grave în care au fost omorâţi sau s-a atentat la viaţa unor funcţionari de stat sau oameni de afaceri. În luna aprilie, de exemplu, în centrul Chișinăului, a fost aruncată în aer mașina directorului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Nicolae Răileanu.

Din fericire, acesta nu a avut de suferit, chiar dacă în momentul exploziei se afla în automobil.

În luna martie, la Rezina, chiar în faţa casei sale, a fost omorât șeful Inspectoratului Fiscal, Ion Ceban.

Nu s-a făcut lumină nici în cazul exploziei care s-a produs în centrul Chișinăului, în iunie 2011. În atentatul cu mașinăcapcană a fost ucis președintele Federaţiei Naţionale de Tenis, Igor Ţurcan.

Nu se știe nici cine sunt asasinii lui Igor Basarab, directorul companiei Basarab-Vin, împușcat în ianuarie 2010 într-un parc din sectorul Râșcani al capitalei, în timp ce mergea spre serviciu.

Nu au fost găsiţi nici autorii celor două duble asasinate, de la Ialoveni și Durlești, chiar dacă, ba procuratura, ba poliţia, au spus că au suspecţi în aceste cazuri și că sunt pe cale să le descopere. Amintim că în septembrie 2010, un bărbat și o tânără de 18 ani au fost găsiţi împușcaţi într-o mașină, pe un câmp din preajma traseului Ialoveni-Leușeni. În noaptea de 1 aprilie 2011, doi tineri au fost împușcaţi dintr-o armă de vânătoare la Durlești. Cadavrele acestora au fost descoperite într-un automobil, nu departe de mănăstirea Sf. Andrei.

Doar suspecţi şi toţi cu devieri psihice Încă în aprilie 2011, poliţia declara că a reţinut un suspect în cazul de la Durlești, bănuit că ar fi și autorul crimei de la Ialoveni.

Potrivit ministrului de Interne, Alexei Roibu, era vorba despre un tânăr cu devieri psihice.

La un an distanţă, opinia

Scumpirile la energia electrică se apropie În cadrul primei ședinţe de mâine, 11 mai, urmează să fie examinat și aprobat un nou tarif de transport a energiei electrice pentru ÎS „Moldelectrica”. În cadrul celei de-a doua ședinţe, programată pentru ora 15.00, urmează să fie aprobate noi tarife de distribuţie a energiei electrice pentru cele trei Reţele Electrice de Distribuţie – REDNord, RED Nord-Vest și RED „Union Fenosa”.

Anterior, toate cele trei Reţele Electrice de Distribuţie din republică: RED “Union Fenosa”, RED-Nord și RED Nord-Vest au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice.

Solicitările de majorare se încadrează în limitele a 9 și 12%. De menţionat că și ÎS “Moldelectrica” a cerut majorarea tarifului de transport de la 6,76 de bani pentru un kWh până la 10,73 de bani.

În prezent, consumatorii casnici, conectaţi la liniile de tensiune joasă din zona de distribuţie a RED “Union Fenosa” achită 1,48 lei pentru un kWH, cei din zona RED-Nord și RED Nord-Vest – câte 1,57 de lei pentru un kWh. Sursa: bizmedia.md

Ucraina a amânat summitul Europei Centrale, boicotat de mai mulţi preşedinţi europeni Ucraina a anunţat marţi, 8 mai, amânarea summitului Europei Centrale, care urma să aibă loc în această săptămână la Yalta (Ucraina), după ce a fost boicotat de mai mulţi lideri europeni pentru a protesta în legătură cu soarta fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko, aflată în închisoare, relatează AFP. „Ucraina consideră că este rezonabil să amâne summitul șefilor de stat din Europa

Centrală planificat să aibă loc la Yalta, după ce președinţii din mai multe ţări europene nu au putut participa”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, citat de agenţia de știri Interfax.

Cel puţin șapte președinţi din Uniunea Europeană au renunţat la participarea la summitul Europei Centrale. De asemenea, Comisia Europeană și Austria au anunţat că vor boicota Campionatul European de Fotbal 2012,

organizat de Ucraina și Polonia între 8 iunie și 1 iulie.

Lideră a „Revoluţiei Portocalii” din 2004, Iulia Timoșenko este închisă din august 2011 și a fost condamnată în octombrie la șapte ani de privare de libertate pentru abuz de putere. Opozanta a intrat la 20 aprilie în greva foamei pentru a protesta împotriva violenţelor la care susţine că a fost supusă în închisoare.

Sursa: AGERPRES

publică a fost anunţată despre existenţa unui alt suspect, tot bolnav psihic, Gheorghe Inculeţ, despre care s-a spus că a evadat din Spitalul Clinic de Psihiatrie încă în 2007. Acesta a fost internat în anul 2000, după ce și-a omorât sora însărcinată și o nepoată. Deocamdată, nici acum nu se știe unde se află suspectul.

Ar mai fi de remarcat faptul că, în mai bine de un an de la comiterea crimei de la Durlești, reprezentanţii organelor de resort au făcut numeroase declaraţii în privinţa identificării mai multor suspecţi, numărul acestora variind de la peste 50 la 30. Reprezentanţii Procuraturii Generale au declarat chiar că cele două crime sunt ca și descoperite. În noiembrie 2011, de exemplu, procurorul-șef al Secţiei Exercitare Urmărire Penală în Cazuri Excepţionale, Corneliu Bratunov, le spunea deputaţilor din Parlament că dublele asasinate, de la Ialoveni și Durlești, ar fi fost comise de un singur criminal și că acestea vor fi descoperite în scurt timp, „poate chiar în săptămânile următoare”.

De atunci, s-au scurs nu doar săptămâni, ci chiar luni.

Este Roibu victima unor declaraţii politice? În acest context, tot mai multe voci cer demisia ministrului de Interne, Alexei Roibu. Vocile se aud atât din Parlament, cât și din afara acestuia. Pe lângă opoziţia comunistă, demisia ministrului au cerut-o și socialiștii conduși de Igor Dodon, și deputatul neafiliat Mihai

Godea, care a solicitat și audieri parlamentare privind situaţia criminogenă din ţară.

Anterior, Alexei Roibu era de părerea că situaţia nu este atât de gravă precum o prezintă unii, precizând că acestea ar fi doar declaraţii politice, care nu au nici un temei la baza lor. „Socialiștii nu cunosc bine situaţia criminogenă. Ei fac un fel de trimiteri la creșteri, la situaţii ieșite de sub control, care nu este adevărat”, afirma ministrul de resort cu puţin timp în urmă.

Nici premierul Vladimir Filat nu crede că lucrurile ar fi chiar atât de grave, încât să impună remanierea ministrului instalat de PLDM. La începutul acestei luni, în cadrul unei ședinţe de Guvern, el chiar l-a felicitat pe ministrul Afacerilor Interne pentru modul exemplar în care își îndeplinesc obligaţiile de serviciu unii angajaţi ai poliţiei, avându-l în vedere pe sectoristul care s-a remarcat în incidentul de la KIA Moldova.

Lupu îl învaţă pe Timofti cum să gestioneze situaţia Spicherul Marian Lupu i-a sugerat recent președintele ţării, Nicolae Timofti, să convoace Consiliul Suprem de Securitate, pentru a pune în discuţie crimele comise în ultima perioadă. Ca persoană mai experimentată decât actualul președinte, el a considerat necesar să-l sfătuiască pe Timofti în acest sens. Marian Lupu a precizat că în perioada în care el a exercitat funcţia de președinte interimar a convocat Consiliul ori de câte ori a fost vorba de crime grave. “Această

situaţie nu vine să ne calmeze, pe care motiv cred că este o temă specială care trebuie examinată la modul cel mai serios în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, așa cum am făcut noi un an în urmă, pentru a stabili sarcini și a cere responsabilitate și profesionalism ca aceste tendinţe să nuși găsească o dezvoltare nefastă”, a declarat Marian Lupu pentru Publika TV. Doar că ne întrebăm ce s-a schimbat în urma acestor discuţii și de ce aceste tendinţe și-au găsit totuși o „dezvoltare nefastă”?

Atmosfera generală din ţară predispune la crime?

Un alt reprezentant al Partidului Democrat, Dumitru Di-

acov, afirma că, de fapt, nu ministrul de Interne este problema, ci atmosfera generală din ţară, situaţia criminogenă și „faptul cum noi eliminăm aceste motive de crimă”. Despre „motivele de crimă” vorbea și fostul comisar de Poliţie al raionului Orhei, Victor Tolici, după recentul asasinat în care au fost implicaţi reprezentanţi ai lumii interlope, dar și poliţiști locali. Într-o declaraţie pentru postul de televiziune Publika, acesta a opinat că cele două tabere ar avea interese comune, iar în cazul dat conflictul s-a iscat pentru că cele două tabere nu ar fi reușit să împartă sferele de influenţă din raion. El a declarat că mulţi dintre responsabilii Comisariatului Raional de Poliţie, inclusiv comisarul demis, Oleg Cociug, sunt implicaţi în afaceri dubioase, iar instituţiile abilitate

nu reacţionează. „Sunt corupţi, strâng mită, poliţia rutieră are plan, cunosc bine acest lucru. În fiecare zi, se strânge câte 100 de euro pentru domnul comisar Cociug, are „krâșă” bună. Pe el nu îl i-a nimeni”, a declarat Victor Tolici.

Cu siguranţă, demiterea ministrului ar putea liniști pentru un timp spiritele, numai că schimbarea lui Roibu cu altcineva la cârma ministerului nu va stopa creșterea criminalităţii.

Pentru că, de fapt, nu funcţionează întreg sistemul și acesta are nevoie de o reformare reală.

Iar reforma nu se va produce atâta timp cât politicienii de la guvernare vor fi interesaţi doar de revendicarea unor structuri ale statului, pe care să le folosească pe post de „pârghii”.

Ioana FLOREA, ELUX

Marian Lupu le sugerează moldovenilor să fie realişti: nu vom avea regim liberalizat de vize Liderul PD, Marian Lupu, îi consideră naivi pe cei care cred că, până în 2013, Republica Moldova va avea regim liberalizat de vize cu UE. Președintele Parlamentului a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că UE nu-și dorește extinderea listei ţărilor ai căror cetăţeni pot circula liber în Europa, de aceea îi impune Republicii Moldova condiţii pe care aceasta să nu le poată accepta.

Marian Lupu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care a fost pus în discuţie subiectul privind controversatul proiect de lege antidiscriminare, despre care spune că nu va acumula voturile necesare pentru a fi adoptat de Parlament dacă nu se va renunţa la sintagma „orientare sexuală”. El a menţionat că instituţiile europene, din raţiuni diplomatice, nu-și pot permite să refuze franc cererea Republicii Moldova privind liberalizarea regimului de vize, de aceea, impun condiţii imposibil de realizat. Iar dacă acestea vor fi totuși realizate, vor apărea alte condiţii „și mai insurmontabile”. „Pentru UE, subiectul liberalizării regimului de vize este unul extrem de sensibil. Există foarte multe ţări în UE care nu agreează extinderea listei de ţări cu regim fără viză. Însă UE a decis să susţină politic Republica Moldova. Și, în acest caz, să vină cu un răspuns public – „nu, noi nu începem un asemenea dialog” – UE nu a putut să-și permită. Însă, ca precondiţie a acestui dialog au fost impuse artificial niște chestiuni care să fie insurmontabile.

Dacă ţara îndeplinește aceste condiţii insurmontabile, vine etapa numărul doi, cu condiţii și mai insurmontabile. Haideţi să fim realiști. Eu niciodată n-am fost naiv.

Sunt un proeuropean convins, un suporter al procesului de integrare europeană.

Totodată, nu trebuie să dăm dovadă de naivitate”, a declarat Lupu la Publika TV. Ulterior, fiind asaltat de jurnaliști, Lupu a fost și mai explicit: „Dacă e să nu fim prostuţi, regim fără vize pentru Republica Moldova în perspectiva unui sau doi ani este o naivitate foarte și foarte mare. Poate cineva încearcă să hrănească societatea cu asemenea iluzii ca să fie distrasă atenţia de la priorităţi adevărate. Însă, dacă este așa, această tactică este foarte periculoasă”.

Deși destul de voalat, spicherul nu a

ezitat să arunce și câteva săgeţi în direcţia ministrului de Externe, Iurie Leancă, căruia îi sugerează să nu execute orbește ceea ce îi cer partenerii externi, ci să reprezinte, în primul rând, interesul propriei ţări și a cetăţenilor, atunci când au loc negocieri. „Talentul unui negociator este să apere și să promoveze poziţia ţării pe care o reprezintă, dar nu să accepte orbește, fără bătălii și fără argumente convingătoare, doar ceea ce se cere”, a menţionat Lupu.

Reacţia ministrului Leancă nu a întârziat să apară. Acesta i-a replicat supărat lui Lupu că ar fi bine să lucreze mai mult și să vorbească mai puţin. „Ar trebui să întreprindem mai multe acţiuni și să avem mai puţine discuţii. Din păcate, în ultimul timp unii politicieni se ţin mai mult de declaraţii”, a opinat Iurie Leancă, în cadrul unei conferinţe de presă. Șeful diplomaţiei moldovene consideră că ceea ce ne cer europenii în schimbul liberei circulaţii în UE nu este ceva imposibil de realizat. „Republica Moldova dorește să adere la Uniunea Europeană, nu invers. Sunt niște cerinţe pe care trebuie să le îndeplinim. Nu e ceva imposibil. Trebuie să demonstrăm că dorim să împărtășim aceleași valori, principii”, a spus ministrul de Externe.

Totodată, ieri, 10 mai, Iurie Leancă a anunţat că Guvernul ar fi ajuns la un compromis cu Comisia Europeană și „instituţiile din interiorul Republicii Moldova” în privinţa formulelor care vor fi introduse în noul proiect al legii antidiscriminare.

Acesta însă nu a specificat dacă respectivul „compromis” înseamnă și renunţarea la sintagma „orientare sexuală”.

Legea antidiscriminare, asupra căreia insistă cu ardoare unii diplomaţi euro-

peni, va fi propusă din nou spre aprobare Parlamentului foarte curând, potrivit ministrului Justiţiei, Oleg Efrim. Anterior, acest proiect de lege a mai ajuns o dată pe masa deputaţilor, fiind însă retras din Legislativ de către Guvern, după ce documentul a declanșat proteste vehemente din partea populaţiei și a comunităţilor religioase. În ceea ce privește varianta propusă de exponenţii Bisericii Ortodoxe și agreată de Lupu, adică aprobarea documentului fără sintagma „orientare sexuală”, acesta își pierde sensul, întrucât principalii promotori ai acestei legi sunt anume reprezentanţii minorităţilor sexuale. Or, respectivul proiect de lege le-ar permite să-și expună în public practicile

rușinoase, inclusiv să le promoveze în cadrul instituţiilor de învăţământ. Prin urmare, este logic că asemenea variantă nu va fi acceptată, mai ales că în Republica Moldova există numeroase legi și acte normative care condamnă discriminarea de orice fel, nefiind nevoie, în acest context, de adoptarea unei legi separate.

Anterior, ambasadorul UE la Chișinău, Dirk Schuebel, și el apărător al drepturilor homosexualilor, transsexualilor și lesbienelor, atenţiona că, pentru a trece „la următoarea etapă a negocierilor” privind liberalizarea regimului de vize este nevoie de adoptarea legii antidiscriminare. „Negocierile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se află la sfârșitul primei faze, iar pentru a trece la următoarea, trebuie de completat unele lacune din legislaţie. Este vorba de Legea antidiscriminare, care trebuie adoptată de Parlament”, a spus Schuebel, menţionând că Republica Moldova a acceptat iniţial această condiţie. „Pentru Moldova au fost stipulate condiţii pe care le-a acceptat. Eu cred că Moldova trebuie să aprobe Legea la un anumit moment, pentru ca sistemul de liberalizare a vizelor să lucreze”, a adăugat diplomatul european.

Amintim că, anul trecut, Iurie Leancă promitea solemn, că până la sfârșitul anului 2012, Republica Moldova va avea regim liberalizat de vize cu UE. Iar dacă nu va reuși să atingă acest obiectiv, acesta își va da demisia din funcţia de ministru de Externe.

FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

11 MAI 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Declaraţii, aberaţii şi ipocrizie de 9 mai În anul acesta, autorităţile de la Chișinău nu au mai sărbătorit Ziua Europei, ci Ziua Victoriei.

Președintele ţării, Timofti, spicherul Lupu și premierul Filat au mers pe 9 mai la Complexul Memorial „Eternitate”, unde au participat la mitingul de comemorare consacrat Zilei Victoriei.

Bineînţeles, ca și în alte dăţi, cu această ocazie guvernanţii noștri au fost bombastici, debitând tot felul de enormităţi.

Spre exemplu, premierul Filat, promotorul activ al legii antidiscriminare și al practicilor homosexuale, a vorbit despre cele sfinte. „În această zi, putem citi pe chipul fiecăruia lacrimi de comemorare a eroilor, a celor care au luptat, s-au sacrificat pentru a pune capăt acelui război. Acest lucru demonstrează încă o dată că nu există nimic mai sfânt decât memoria și recunoștinţa pentru eroii care au luptat pentru pace”, a declarat premierul. Cum adică „nu există nimic mai sfânt decât memoria și recunoștinţa pentru eroii care au luptat pentru pace”?

Premierul conștientizează ceea ce spune? Memoria și recunoștinţa pentru eroii care au luptat pentru pace e o chestiune importantă, nu zic ba, dar ea nici

măcar nu este sfântă, cu atât mai mult nu este cea mai sfântă.

Poate e cea mai sfântă pentru cei care și-au pus drept scop să promoveze practicile homosexuale în Republica Moldova, dar pentru creștini – nu. Și ce e cu expresia aceasta oximoronică „eroii care au luptat pentru pace”? Dacă e vorba de ostașii sovietici, atunci aceștia nu au luptat pentru pace, ci pentru victoria în Europa a regimului criminal sovietic, în detrimentul altui regim criminal – cel nazist. Și mulţi dintre ei nu au luptat din convingeri pentru regimul sovietic, ci fiind constrânși cu armele să facă acest lucru. Spre exemplu, românii din Basarabia nu s-au înrolat de bună voie în Armata Roșie, nu au mers din convingeri să lupte pentru Stalin, ci doar fiind ameninţaţi cu moartea.

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a fost un pic mai

echilibrat decât premierul în declaraţia făcută pe 9 mai. Chiar dacă i-a dat și el cu „Marea Victorie”, care poate fi înţeles că un tribut plătit actualei conjuncturi politice și geopolitice, cel puţin, Marian Lupu nu a fost exclusivist, neuitând să amintească că „Ziua de 9 Mai a devenit (mai bine zis,

Mitologia zilei de 9 mai La 9 mai, Uniunea Sovietică sărbătorea capitularea Germaniei. În pofida faptului că era vorba de un război între state, cu propriile substraturi politice și economice, aliaţii au oferit acestui război o dimensiune ideologică: Occidentul – victoria liberalismului, URSS – victoria comunismului asupra ceea ce au numit ei cu un termen general „fascism” (fără a mai intra în detalii). Se uită că nici un tribunal internaţional nu a condamnat „fascismul”, ci crimele de război, însăși judecătorii fiind niște criminali de război nu mai puţin nevinovaţi decât cei inculpaţi. Subiecte precum rolul capitalului american în declanșarea războiului sunt trecute cu tăcerea în dezbaterile publice. În scurt timp, „marea victorie” a devenit unul dintre principalele mituri ale Uniunii Sovietice, fiind prezentată drept „una din cele mai mari

realizări a comunismului sovietic”. Alături de „Marea Revoluţie din Octombrie”, „victoria” a devenit una din treptele esenţiale în construcţia „viitorului luminos”. Nu prea conta faptul că URSS a impus „proletariatul” din noile state socialiste din Europa Centrală și de Est, pe care oficial le considera „surori”, la plata reparaţiilor de război, contribuind prin sânge și suferinţă la „construcţia socialismului sovietic”. Războiul a îmbogăţit mai mult decât a ruinat URSS, transformându-l dintr-un stat falit și degradat moral, într-o putere colonială.

Astăzi, Federaţia Rusă, noul stat apărut din ruinele URSS, continuă din inerţie să evoce „victoria asupra fascismului”. O face pentru că noul stat rus nu prea a realizat nimic în anii existenţei sale comparativ cu părintele său sovietic. Iată de ce ideologii Kremlinului încearcă să „desovietizeze” semnificaţia zilei de 9 mai, transformând-o într-un mit al victoriei „Rusiei istorice” (cea care, potrivit imnului sovietic, a creat Uniunea) asupra unui dușman mitic. Iată de ce nu trebuie să ne mirăm că un simbol al Rusiei ţariste – ordinul „Sfântului Gheorghe” – a devenit un simbol al unei sărbători comuniste.

Rusia și întreg spaţiul sovietic se află într-o continuă căutare de simboluri și mituri. Între timp, acest vid este înlocuit temporar cu tot felul de struţocămile precum 9 mai. În cele din urmă, timpul va fi cel care va trata toate complexele trecutului, iar cel de-al Doilea Război Mondial va fi pus întrun rând cu alte războaie din istorie.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

Reacţiunea creştină la consumism Vă propunem un scurt, dar plin de substanţă material preluat din revista băcăoană „Credinţa ortodoxă“, a inimosului Ioan Enache.

Economia românească e în mâini străine, dar sângele economiei, am numit comerţul, poate fi în mâinile noastre! Nimeni nu ne poate obliga să cumpărăm de la un magazin anume.

Munca noastră să nu fie doar aducătoare de salariu, ci să fie și de folos semenilor noștri, să fie deci bine plăcută în faţa lui Dumnezeu.

Propunem două direcţii majore (cu siguranţă mai există și altele) în care românii se pot implica cu succes material și satisfacţie sufletească: Educaţia – înfiinţaţi creșe, grădiniţe și școli creștine, necesitatea lor este evidentă; Alimentaţia naturală – înfiinţaţi magazine și restaurante cu produse naturale. Suntem hrăniţi de „transnaţionale“ cu alimente superchimizate, banii pleacă afară, noi rămânem cu boala și cu „buza umflată“!

O parte din produse le putem prelua de la mănăstiri și ţărani, oferindu-le acestora o sursă de venit, ca să nu mai plece în ţări străine.

Pe lângă avantajele expuse, este esenţial faptul că cei care lucrează în astfel de unităţi vor realiza unitatea creștină și știm că „unde sunt 2 sau 3 adunaţi în numele Meu acolo sunt și Eu“ și că „5 bat 100 și 100 bat 10.000“.

Există ispita de a lăsa garda jos: domnule, vine sfârșitul lumii! Știm însă că numai Tatăl Ceresc cunoaște acest lucru! Știm, de asemenea, că Dumnezeu a amânat distrugerea cetăţii Ninive (n.r. – datorită pocăinţei locuitorilor ei).

E adevărat că semnele sunt clare, deci bucuria e cu atât mai mare: „aștept învierea morţilor și viaţa ce va să fie…“ ca pe o sărbătoare, iar nu ca pe o tragedie.

Ce tot dorim să amânăm? Lupta-i în noi, biruinţa, de asemenea! Ce avem de pierdut? „Ce ai care să nu-ţi fi fost dat?“ Nu ne-a creat Dumnezeu să ne târâm, ci să zburăm. „Orice îngrijorare, exceptând pe aceea de a nu-L supăra pe Dumnezeu, e de la drac“ (Pr. Arsenie Papacioc).

Ne-aţi luat totul, dar ne-a rămas Totul: Iisus Hristos. Creștinul nu poate fi învins decât de el însuși.

Marcel BOUROŞ Sursa: atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com

ar trebui să devină – n.n.) pentru noi toţi o zi a memoriei, toleranţei și atitudinii umane între semenii noștri, fiind convinși ca numai cu pace și bună înţelegere pot fi realizate bunăstarea și prosperitatea omenirii”.

Dintre toţi demnitarii doar președintele Nicolae Timofti

a pomenit și de Ziua Europei și și-a manifestat recunoștinţa faţă de „toţi veteranii”, adică faţă de ostașii care au luptat pe ambele părţi ale frontului. „Ziua de 9 mai marchează sfârșitul unei confruntări armate fără precedent, în care au fost implicaţi milioane de ostași.

Victoria asupra fascismului a pus bazele unei Europe libere, care a continuat să se dezvolte pe calea democraţiei. Sunt idealuri pe care le împărtășim și noi și le punem în aplicare în ţara noastră. Arătăm recunoștinţa noastră tuturor veteranilor de război, dumneavoastră aţi dus

lupte crâncene și noi apreciem acest sacrificiu”, a declarat șeful statului.

De notat că în acest an, liderii Partidului Liberal nu au participat la manifestaţiile consacrate „Zilei Victoriei”, așa cum au făcut-o în anul trecut. Atunci, în preajma alegerilor locale din

5 iunie 2011, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, chiar și-a prins în piept „gheorghevskaia lenta”, probabil că în speranţa ca să culeagă ceva voturi și de la electoratul nostalgic de stânga.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

9 mai, Ziua Independenţei vs Ziua Noului Imperiu În ultimii ani, mai ales de când furăm aruncaţi în așa-zisa familie europeană, în fiecare an pe 9 mai, majoritatea celor pe care-i întreb dacă știu ce serbează în această zi, îmi zic că serbează ziua Europei… și atât! Vă spun sincer că mă trec niște…, și ca s-o spun mai plastic…, palpitații neuronice, de-mi vine a-i dărui părintește o șeptică ca să se trezească omu’ la realitate!

Fraţi români și fraţi creștini, 9 mai este Ziua Independenţei României.

PE 9 MAI 1877, Parlamentul ţării proclamă „Independenţa absolută a României”, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu declarând oficial că suntem: „în stare de rezbel…, dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă și prin urmare ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”1.

Astfel, Camera Deputaților și Senatul votează moțiunea prin care se lua la cunoștință că „rezbelul între România și Turcia, ca ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României, au primit consacrarea lor oficială”, adică s-a votat moțiunea de proclamare a independenței României. În aceeași zi, după-amiaza, s-a strâns în jurul clădirii Adunării, un mare număr de bucureșteni, care au primit cu entuziasm vestea proclamării independenței, manifestând până târziu. Acestei mulțimi i s-a alăturat și „vreo mie de studenți”, după aprecierea lui Nicolae Iorga, având drapele și torțe aprinse, cântând „Deșteaptă-te române!”. Tot în aceeași seară, de 9 mai 1877, au avut loc manifestații de bucurie și la Craiova și Iași.

A doua zi, după ce principele Carol I a semnat actul de independență, guvernul român a încetat plata tributului de 914.000 de lei către Poarta Otomană, suma fiind direcționată în bugetul Ministerului Apărării.

Aceasta este o mică parte din jertfa materială și de sânge a înaintașilor noștri, astfel că pentru echiparea și întreținerea armatei române s-au adunat din donațiile poporului suma de 1.639.798 de lei, din care cu 1.212.661 de lei s-au plătit armele achiziționate. De asemenea, poporul a oferit pentru nevoile armatei române: 91.436 de pâini; 32.363 de obiecte de îmbrăcăminte și încălţăminte; 10.967 de feși; 6.724 de vite, oi, cai;

93.789 de kilograme de alimente; 8.649 de hectolitri de cereale și fasole și multe altele. Întreaga valoare a donațiilor primite de autoritățile române însumează suma de 9.247.000 de lei. Pe lângă toate acestea, poporul român a prestat 1.045.747 de zile de muncă pentru transporturi și 53.676 de zile lucrătoare în construcții.

Poporul român a participat în bătăliile războiului de Independență (1877–1878), purtate pentru neatârnarea țării cu peste 58.000 de oameni pe fronturi, din care mai mult de jumătate au fost omorâți sau răniți. Și toate acestea pentru ca urmașii lor să trăiască într-o țară liberă, nesupusă nici unei puteri străine. Iar noi, cei de astăzi, obedienți puterilor apusene, îi uităm, ca să plăcem celor care ne asupresc! Halal neam românesc! În ultimii ani sărbătorim cu fast ziua de 9 mai ca „Ziua Europei”, facem tot felul de proiecte și concursuri școlare, în acest sens; însă pentru 9 mai „Ziua Independenței Naționale” abia schițăm două-trei cuvinte, așa în treacăt…, șoapte în vânt!

Marele defect al acestui popor este acela că-i place a se linguși pe lângă puternicii zilei, spre uitarea înaintașilor și spre amuțirea urmașilor, fără a lua la cunoștință faptul că facem exact cum se dorește: dintr-un popor cu rădăcini adânci înfipte în aceste locuri și-o istorie tumultoasă cu voievozi și domnitori neîmpăcați cu jugurile străine ce ne-au asuprit, și încă mai doresc s-o facă, devenim o populație,

riscând a ne pierde identitatea națională și cea de credință! Am ajuns să ne dăm țara străinilor, bucată cu bucată, de bună voie!

De tristă amintire fiind tratatul dintre România și Ucraina din 2 iunie 1997, prin care am renunțat de bună voie la „drepturile românești asupra nordului Bucovinei, nordului și sudului Basarabiei, ținutului Herței, insulelor de pe brațul Chilia și Insulei Șerpilor”2 sub pretextul unui „sacrificiu istoric”.

Acum care este pretextul prin care lăsăm urmașilor noștri Pusta Bărăganului, Cheliile Munților Noștri și burta goală a Pământului Strămoșesc? Unde este Grânarul Europei, dar pădurile noastre în care țări le-am dus…, aurul, argintul…, cui le vom mai da? Sufletul și credința noastră străbună Ortodoxă cui le vom vinde? Urmașilor noștri ce le vom lăsa… sau… cui îi vom lăsa? „O viață avem români… și-o cinste!

Deșteptați-vă că am dormit destul!”

(Mihai Viteazul) Fie ca Bunul Dumnezeu și Sfinţii Împăraţi Constantin și mama sa Elena, pe care-i serbăm tot în această lună, să ne deschidă ochii minţii și ai trupului pentru a cunoaște Adevărul și-a împlini Dreptatea și-a da cinstirea

cuvenită eroilor acestui neam și așa oropsit de soartă! Închei tot cu cuvintele Marelui Voievod Mihai Viteazul: „Europa? Unde era Europa când am avut nevoie?”.

Cu Dumnezeu înainte!

Preot profesor Gabriel-Karol IAKAB Sursa: razbointrucuvant.ro _________________________ [1] Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului român; editura Univers Enciclopedic, 1999, București; [2] Idem.

FLUX EDI|IA DE VINERI

9 mai, istoria buneilor mei Nu eram să scriu acest articol dacă nu vedeam azi (miercuri, 9 mai – n.n.) atâta lume în piaţă, și pe parcursul zilei atâta panglică negru-oranj care simbolizează, de fapt, victoria unui regim totalitar asupra altuia.

Nu pun la îndoială curajul buneilor noștri ba din contra, sunt mândru că au avut rezistenţa să treacă prin acest calvar nedorit ca niște adevăraţi eroi. Ziua de 9 mai este una importantă, nu prin faptul că cineva a învins în acel război, ci pentru că a venit pacea pe care cel puţin poporul nostru necăjit a meritat-o.

Bunelul s-a născut în 1906, în 1924 a fost înrolat în armata română, iar în al Doilea Război Mondial – în armata rusă. Cu siguranţă nu și-a dorit el acel război. Alt bunel s-a născut în 1926, iar la 18 ani, adică în 1944, a luptat în armata rusă. Rolul său a fost să păzească prizonierii germani care au fost prinși de ruși.

Spunea dânsul că „erau cuminţi, nu aveau unde fugi și știau că vor fi împușcaţi dacă încearcă să evadeze”. Deci, nu putem ignora veteranii de război, și nici războiul propriu-zis, dar nu trebuie să uităm că am fost impuși să luptăm într-un război străin după ce am fost ocupaţi, deportaţi, batjocoriţi și chiar împușcaţi.

Pentru cei care poartă panglica lui Sfântul Gheorghe, drugii mei din odnoklassniki și restul rătăciţilor, nu priviţi doar partea plină a paharului. Da, și eu mă bucur că s-a terminat războiul, dar nu voi uita niciodată crimele săvârșite de regimul totalitar comunist, care nu este cu nimic mai bun decât regimul lui Hitler.

Dar și mai grav e faptul că și în prezent se ignoră și se uită de ocupaţia rusă și de toate nedreptăţile despre care am vorbit mai sus. În schimb, lumea se bucură de victorie.

Eu mă bucur doar de pace și de faptul că buneii mei au scăpat cu viaţă din acel război.

Andrei FORNEA, sursa: andreifornea.com

11 MAI 2012

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Cursa automobilistică a gardiştilor socialişti şi schizofrenia politică a lui Dodon Gardiștii lui Dodon și-au făcut pe 9 mai mendrele pe străzile Chișinăului, șofând brutal, intimidându-i pe alţi participanţi la trafic, încălcând grav regulile de circulaţie. Fluturând simboluri străine, în special, pe cele ale fostului regim de ocupaţie sovietic și pe ale unui actual stat străin, care mai menţine sub ocupaţia sa militară o parte din teritoriul Republicii Moldova, coloane de mașini, șofate de „tinerii gardiști” de la Partidul Socialiștilor, dolofani, cu ceafa și obrazul gros, un fel de dodoni miniaturali, au circulat pe străzile orașului, trecând de pe o bandă de circulaţie pe alta fără a se asigura și chiar aliniindu-se în rând pe toate benzile de circulaţie de pe sens, astfel ca nimeni să nu-i poată depăși.

Deși acești infractori rutieri, îmbodoliţi în așa-zisa panglică „Gheorghieskaia”, i-au incomodat și iritat pe ceilalţi participanţi la trafic, creând situaţii de accident, poliţia rutieră nu a intervenit în nici un fel. Probabil că ministrul de Interne, Roibu, a primit indicaţii categorice de la premierul Filat: „lasă-i să-și facă de cap, căci sunt haimanalele lui Dodon, datorită cărora astăzi mai suntem la guvernare și ne umflăm tare la buzunare”.

Măcar atâta satisfacţie pentru durduliul socialist, care se bate cu cărămida în piept că este patriot al Republicii Moldova, dar promovează niște simboluri ostile ţării noastre.

Vedem că, într-un comunicat de presă, cei de la Partidul Socialiștilor au calificat această porcărie, prin care a fost sfidat

bunul-simţ, dar și prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere, drept„cursă automobilistică întru comemorarea evenimentelor eroice, vizitând locurile gloriei militare”. Eu cred că, în general, Dodon s-ar putea specializa pe organizarea curselor automobilistice, pentru că în cursele electorale nu mai are nici o șansă.

Bâlbâielile, oscilaţiile lui politice nu sunt înţelese de electorat și nici nu au cum să fie înţelese.

Cum poate un om sănătos să-l înţeleagă când acesta părăsește cu scandal Partidul Comuniștilor făcându-se socialist, dar prin acţiunile sale este mai bolșevic decât comuniștii? Sau cum poate să se declare mare patriot și statalist moldovean și, în același timp, să elogieze ocupaţia sovietică care a dus la pieirea a sute

de mii moldoveni? Sau cum poţi să declari luni la rând că cei din AIE sunt niște uzurpatori, ca în final, prin votul tău, să instalezi un funcţie președintele acestei guvernări impostoare? Toate acestea miroase a schizofrenie politică. Și au o singură explicaţie: apetitul bolnăvicios al lui Igor Dodon pentru bani și putere și absoluta lui imunitate la ceea ce înseamnă moralitate, bun-simţ, cumsecădenie. Dacă nu ar fi așa, atunci Dodon nu ar tiraja tâmpenia că soldaţii sovietici au luptat și au căzut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial „pentru independenţa Patriei Noastre”, adică pentru independenţa Republicii Moldova. Sau poate patria lui Dodon este Uniunea Sovietică? Vedeţi, o nouă schizofrenie dodonistă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

9 mai – istoria impusă de ruşi Ce e războiul? Războiul e suferinţă. Însă sfârșitul războiului nu înseamnă și sfârșitul suferinţei. „Victoria” și-o pot aroga doar statele, construcţii „metafizice” aflate deasupra individului. Pentru oamenii reali, de pe ambele părţi ale baricadelor, războiul e înfrângere. Înfrângere a vieţii, înfrângere a familiei, înfrângere a viitorului.

Statul e abstract. Statul n-are suflet. Nici familie.

Nici viaţă. Statul poate învinge. În război. Însă oamenii pierd. Toţi.

Sacrilegiul pe care îl fac azi unii indivizi, sărbătorind așa-zisa „zi a victoriei”, este cu atât mai trist cu cât statul (URSS) care le impunea cetăţenilor săi sărbători antiumane nu mai există de 20 de ani. Există, în schimb, alt stat (Republica Moldova), în care existăm, crezându-l al nostru.

Este antiuman (și anticreștin, în particular) să tratezi amintirea unui război, care prin definiţie este o tragedie, cu impulsuri de bucurie și sărbători.

Sărbătorirea a ce? Sfârșitul unui război este doar o noţiune istorică.

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru oamenii care i-au supravieţuit, nu a fost nici la 9 mai, nici la 8 mai, nici la 2 septembrie. Pentru oamenii care au suferit, sfârșitul acelui dezastru absolut a venit, în cel mai bun caz, după ani. Ani în care cu siguranţă au încercat să uite ororile războiului.

Uitarea e cea care le-a dat puteri oamenilor să o ia de la capăt. Uitarea durerii, uitarea morţii. Și speranţa în refacerea vieţii, a vieţii așa cum a fost ea până la război.

Este elocvent în acest sens sărbătorirea în URSS a zilei de 9 mai așa cum o sărbătoresc rușii azi, abia începând cu 1965. După douăzeci de ani de la război! Din 1948, până în 1965, „9 mai” în URSS nu era nici măcar zi liberă!

Combatanţii erau desigur onoraţi, dar manifestări cum au început să fie făcute spre sfârșitul Uniunii Sovietice, dar mai ales în Rusia postsovietică, nu organiza nimeni.

Oare nu erau mai îndreptăţiţi să sărbătorească cei care au avut de suferit nemijlocit în acel măcel mondial decât cei care azi glorifică, prin așa-numita

„victorie în război”, însuși războiul?!

Aveau dreptul s-o facă, dar n-au făcut-o. Au preferat să uite suferinţele prin care au trecut, au preferat să-și ia viaţa de la capăt.

Toţi cei care azi trâmbiţează despre faptele eroice ale soldaţilor unei armate împotriva altora din alte armate, n-au absolut nici un drept să vorbească despre lucruri de care habar n-au, lucruri pe care aceiași soldaţi au încercat să le uite.

Astăzi mai sunt foarte puţini, din păcate, participanţi în acel război, pe care mașinăria propagandistică a celor fără memorie istorică și fără inimă îi scoate în faţă, insistând că aceștia sunt adevăraţii exponenţi ai generaţiei care a luptat atunci.

Dar ei sunt doar o mică parte a generaţiei respective. Toţi veteranii în viaţă ai celui de-al Doilea Război Mondial au astăzi peste 80 de ani, în timpul războiului având mai puţin de 15 ani. Or, percepţia despre viaţă a unui adolescent, chiar trecut prin grozăviile războiului, nu se poate compara cu percepţia despre viaţă a tatălui sau a bunelului său. Doar părinţii și buneii sunt cei care au știut ce-a fost înainte de război, în timpul războiului și ce-a urmat după. Anume părinţii și buneii sunt cei care luptă, indiferent de război, în primul rând, pentru familie și copii.

Iar lipsa defilărilor triumfaliste în vremea generaţiei războiului este grăitoare!

Atunci de ce epigoni caraghioși își arogă azi dreptul de a mărșălui militărește în numele înaintașilor care ar fi dat orice dar să nu-și mai amintească de război?!

Sărbătoarea pe care o vor rușii „a victoriei”, în fiece an pe 9 mai, este o batjocură în adresa milioanelor de oameni care au murit și a milioanelor de oameni care au rămas schilodiţi fizic și sufletește în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

De rând cu definirea învingătorilor (rușii, sovieticii), sunt identificaţi automat și învinșii. Căci orice victorie are nevoie de învinși. Iar pentru ruși aceștia sunt germanii, italienii, românii, finlandezii, polonezii, ungurii, slovacii, estonienii, letonii, lituanienii, parţial ucrainenii, croaţii etc. Fasciștii – pe înţelesul rusului de rând.

Dacă statele europene beligerante în acel război au renunţat să utilizeze noţiuni ca „învingători” și „învinși”, preferând să-și comemoreze victime-

le, indiferent de care parte au luptat, Rusia se încăpăţânează să se izoleze, să se închidă în carapacea ei orientalautoritară și belicoasă.

Este alegerea ei.

Dar care e alegerea noastră?

Al Doilea Război Mondial, ca orice război în general, trebuie comemorat.

Creștinește, trebuie aprinse lumânări.

Omenește – măcar o clipă de reculegere. Dar nu sărbători! Comemorarea dezastrelor umane se face, de regulă, la data începerii acestora. Atunci este mai vizibilă diferenţa care cuprinde realitatea. Sfârșitul nu este niciodată clar definit și nici nu are cum să fie.

De ce acceptă Republica Moldova istoria altora?!

Pe lângă „9 mai”, sărbătorit cu fast de cetăţenii moldoveni rusofoni, și oficios de capii mancurţi ai ţării, alte două date oficializate au legătură cu războiul: 15 februarie – ziua comemorării celor căzuţi în războiul sovietoafgan (1979-1989) și 2 martie – ziua comemorării celor căzuţi în războiul din 1992.

Dacă în cazul zilei de 15 februarie este păstrată tradiţia ruso-sovietică, 15 februarie 1989 fiind ziua retragerii trupelor sovietice de intervenţie din Afganistan, așadar la fel un sfârșit de război, 2 martie este începutul conflictului care a contrapus forţele noului stat independent Moldova forţelor intervenţioniste rusești.

De ce statul Republica Moldova a ales să declare zile comemorative sfârșitul unui război și, respectiv, începutul altui război? Să fie cauza unei asemenea abordări diferite faptul neîncheierii conflictului nistrean cu o „victorie”?!

Dar nici războiul sovieto-afgan nu s-a încheiat „victorios” pentru sovietici!

Din contra chiar, a fost recunoscut ca un dezastru.

Este, mai degrabă, inerţia care ne caracterizează: orbităm în jurul Rusiei.

Orbităm în jurul istoriei Rusiei. „9 mai” nu este al nostru. Nu, fiindcă sfârșitul războiului a însemnat pentru părinţii și buneii noștri continuarea, de fapt, a războiului. Nu, fiindcă odată cu victoria URSS nu se mai putea reveni la firescul de dinainte de 1940. „9 mai” nu este al nostru fiindcă noi avem altă dată care trebuie declarată zi a comemorării victimelor celui de-al Doilea Război Mondial – 28 iunie.

Pe 28 iunie 1940, războiul începe pentru moldoveni (în sensul în care

există astăzi), pentru români (în sensul în care exista și atunci). Chiar dacă rușii ocupă estul României, teritoriul parţial al Republicii Moldova de azi, fără luptă, administraţia statului român retrăgându-se în urma ultimatumului sovietic, pentru populaţia rămasă începe un adevărat calvar. Deportări, execuţii…

Data de 28 iunie nu trebuie privită ca îndreptată împotriva cuiva (a rușilor).

Este istorie. 28 iunie este data când începe războiul pentru părinţii și buneii noștri, este data când începe Războiul al Doilea Mondial pe teritoriul Republicii Moldova de azi.

Este semnificativ faptul că printre republicile „surori” din cadrul URSS, care au decretat 9 mai zi de sărbătoare începând cu 1946, în RSSM acest lucru s-a făcut abia în 1951! Să fi fost conducătorii sovietici precauţi în privinţa moldovenilor rupţi de ceilalţi români?

Dacă privim confruntările în care au participat băștinașii din teritoriul luat de sovietici de la România, vom avea următoarele cifre: 12 luni, din 1940 până în 1941, moldovenii acelor timpuri au trăit crimele și fărădelegile ocupanţilor sovietici; 38 de luni, din 1941 până în 1944, au luptat contra sovieticilor; 9 luni, din 1944 până în 1945, – de partea sovieticilor.

Statele cu ideologiile lor sunt noţiuni impersonale. Oamenii au fost cei care au luptat, au suferit, au murit. Și este imposibil, nu dificil, să compari luptele purtate de moldoveni alături de conaţionalii lor contra cotropitorilor ruși cu luptele purtate alături de aceiași cotropitori, dar împotriva dușmanilor acestora (germanii). Mai ales că moldovenii, proaspeţi „supuși” sovietici, au fost folosiţi mai mult pe post de carne de tun de către rușii mai întâi dușmani, apoi „aliaţi/eliberatori”.

Nici ca zi de sfârșit al războiului, nu neapărat ca victorie a rușilor, „9 mai” nu poate fi impus moldovenilor.

Măcar pentru faptul că, oficial, al Doilea Război Mondial s-a încheiat la 2 septembrie 1945. Or, dacă vorbim de victoria omenirii întregi de ce să ne limităm doar la Europa?

Sau, aplicând logica rusească, sfârșitul războiului („victoria”) pe pământul nostru a venit în august 1944, când sovieticii ocupă iar (a câta oară) teritoriul actualei Republici Moldova.

De ce să nu marcăm atunci „ziua victoriei” pe 22 august?

Motivul este același: și în august 1944, și în mai 1945 a învins statul ruso-sovietic. Nici măcar ostașii săi. Cu atât mai mult ostașii altora.

Ar mai fi și dihotomia 8/9 mai întreţinută artificial de ruși. Ţările baltice, cândva „surori” cu Moldova, comemorează victimele din al Doilea Război Mondial pe 8 mai, eliminând tradiţia sovietică de „9 mai”.

Iar moldovenii?

Moldovenii, deși se cred cei mai deștepţi, sunt, de fapt, cei mai proști.

De ruși nu vorbesc. E treaba lor cum își schilodesc istoria. Dar de ce ne-o impun nouă?! De ce acceptă Republica Moldova istoria altora?!

Republica Moldova nu are o lege privind sărbătorile. Există doar o hotărâre a Parlamentului din 1990, completată an de an. În această hotărâre (nr. 433 din 26.12.1990) e menţionată, printre altele, și „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei (9 mai)”, definită ca sărbătoare tradiţională.

S-au amestecat astfel ziua sovietică a victoriei asupra nemţilor cu comemorarea eroilor căzuţi la Nistru în 1992. Dar oricum nuanţele s-au păstrat: o victorie și o comemorare.

Altfel spus, sărbătoarea tradiţională ce ţine de al Doilea Război Mondial nu este considerată de statul Republica Moldova comemorare.

Inepţia de care dă dovadă acest stat nu se termină aici. În aceeași hotărâre a Parlamentului se menţionează și o altă sărbătoare, trecută la capitolul sărbători naţionale și zile comemorative: „Ziua Memoriei (2 martie) (ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrităţii și independenţei Republicii Moldova și a victimelor acestui conflict)”!

Se pare că haosul în care se zbate Moldova nu a ocolit nici simpla hotărâre a Parlamentului privind sărbătorile!

Or, judecând după cele scrise, cei căzuţi în războiul ruso-moldovenesc din 1992 sunt comemoraţi de 2 ori: pe 2 martie – ca sărbătoare naţională și zi comemorativă, și pe 9 mai – ca sărbătoare tradiţională!

Sau să fi avut în vedere independenţa altei patrii cei care au improvizat acest document de stat?

Mai bine anulaţi toate sărbătorile dacă nu aveţi curajul şi demnitatea să instituiţi sărbători ale moldovenilor Debandada din capul conducerii moldovene nu se sfârșește însă aici. Ministerul Justiţiei formulează următorul proiect de lege privind sărbătorile.

Proiectul respectiv scoate „9 mai” rusesc din sărbătorile tradiţionale, mutându-l în zilele comemorative. Dar în timp ce toate celelalte zile comemorative sunt denumite expres „comemorative”, „9 mai” rusesc rămâne „Ziua Victoriei asupra fascismului”.

Cum rămâne cu moldovenii căzuţi

în lupta contra ocupantului sovietic?!

Nicicum…

Proiectul de lege respectiv merge și mai departe. Mărșăluiește, mai bine zis, în stil rusesc. Printre cele zece sărbători nelucrătoare este propus și „9 mai” rusesc. Nu 2 martie, nu 6 iulie (propus ca „zi a victimelor represiunilor”, în hotărârea în vigoare azi – „ziua comemorării victimelor stalinismului”). Și, insistând în prostia lor, propun „Ziua Europei (15 mai)” ca sărbătoare internaţională! Când toată Europa internaţională sărbătorește această zi pe 9 mai! Dar la noi 9 mai e ocupat! Iar noi nu avem demnitate…

Oameni fără istorie! Mai bine anulaţi toate sărbătorile dacă nu aveţi curajul și demnitatea să instituiţi sărbători ale moldovenilor!

(Cum s-a vehiculat nu demult în privinţa articolului 13 din Constituţie: decât să scrie limba română unii preferă să nu scrie mai bine nimic! Idioţi.) Într-un capăt al bulevardului Ștefan cel Mare din Chișinău, în faţa Academiei se află un monument sovietic, având inscripţionate 3 neadevăruri.

Ocupaţie?! În mintea rușilor doar!

Oare moldovenii care s-au născut și au trăit în România până în 1940 au perceput ca eliberare venirea hoardelor roșii rusești?! Oare în 1941, când au avut șansa să revină în cadrul statului în care s-au născut și au trăit în pace din 1918, au înţeles că au fost, de fapt, ocupaţi?! Istorie rusească!

Ocupaţie germană?! Pe tot parcursul războiului România (și estul ei, Moldova de azi) n-a fost niciodată ocupată de nemţi! În schimb de URSS a fost ocupată.

Fascistă?! Abordare specific rusească: nu contează că nemţii n-au fost fasciști (italienii au fost), principalul e să nu fie pomenit socialismul lor (naţional-socialiști, naziști).

Moldova are astăzi relaţii bilaterale cu Germania. Există ambasadă germană în Chișinău. Moldova vrea în Uniunea Europeană. Germania este motorul Uniunii Europene. Poate fi oare luată în serios Moldova cu astfel de monumente mincinoase?!

Monumentul sovietic respectiv este

unul rusesc. Este edificat din perspectivă rusească și n-are absolut nimic cu istoria Moldovei.

Recentele ieșiri ale unor antimoldoveni privind istoria care trebuie predată moldovenilor, au ca argument principal faptul că Moldova și moldovenii ei au o istorie proprie.

Dar respectivii antimoldoveni în frunte cu boșorogul ruso-moldovean cu grade, cu infatuatul cu soluţii roze, cu patrioţii, care fără patrie, care cu „Patrie”, dar și îngânaţi de tot soiul de centro-pragmatici politici uită cu nesimţire de istoria proprie pe care o au moldovenii atunci când vine vorba de istoria rușilor.

Lingând mâna muscălească care le întreţine existenţa, acești indivizi scuipă în memoria moldovenilor care au fost striviţi de războiul unor străini, de istoria unor străini.

Războiul este suferinţă.

Suferinţa cauzată de al Doilea Război Mondial este resimţită și azi.

Se resimte în reacţia faţă de impunerea versiunii rusești.

Dacă în statele europene s-a ajuns la un consens în privinţa abordărilor conflictului care a distrus Europa, dacă Organizaţia Naţiunilor Unite recomandă membrilor săi să cinstească memoria tuturor victimelor din acea conflagraţie, Rusia dezgroapă securea războiului ori de câte ori cineva încearcă o abordare a acelor evenimente distinctă de a lor.

Așa procedează faţă de toţi vecinii ei europeni, faţă de Finlanda, de Estonia, de Letonia, de Lituania, de Polonia, de România, de Ucraina, de Moldova.

Până când?

Moldovenii au o vorbă: „hoţul strigă: hoţul!”. „Ocupantul strigă: ocupantul!”

Dar și „nu mor caii când vor câinii!”.

Câinii abia așteaptă să hămăie.

Să-i lăsăm să-și justifice banii.

Noi – să-i pomenim omenește pe toţi cei căzuţi în războiul de atunci.

Să le fie ţărâna ușoară…

Dumnezeu să-i odihnească în pace…

Max CIUDIN Sursa: natiadinurma.wordpress.com

6

11 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

FiatLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Juriştii ne atrag atenţia: Filat vrea să ne bage pe toţi la puşcărie Promotorilor și susţinătorilor legii antidiscriminare le place să folosească cuvinte frumoase. Legea antidiscriminare, zic ei, este o lege a toleranţei, a dragostei, a egalităţii. Senin și frumos, dacă e să credem vorbelor. Adevărul este că măsurile și activităţile lor sunt pline de răutate și, în esenţă, urmăresc un singur scop – de a se răzbuna și ai penaliza cu cruzime pe cei care au o altă opinie faţă de „valorile” promovate de legea antidiscriminare.

Nu ne referim doar la replicile veninoase și mitocane din numeroasele articole și comentarii publicate de susţinătorii legii; nu ne referim doar la scenariile dubioase prin care ei doresc să adopte legea; nu ne referim la comportamentul agresiv și războinic al promotorilor legii (a se vedea orice emisiune radio sau TV la acest subiect). Ne referim la un document oficial pe care l-am pomenit în unul din materialele noastre anterioare – proiectul Legii de modificare a Codului penal.

Modificările la Codul penal fac parte din același pachet de legi de antidiscriminare și au fost prezentate Parlamentului pentru adoptare încă în 2009.

Parlamentul – cum e și firesc – a respins modificările. Se credea că proiectul a fost uitat și nimeni nu va mai reveni la el. Iată că prin același Plan de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă

de Consiliul Europei (despre care scriam că a fost adoptat în ședinţa Guvernului din 25 aprilie 2012 și urmează să fie transmis Parlamentului pentru adoptare finală) intenţionează să reînvie Legea de modificare a Codului penal.

Reamintim aici că pedepsele prevăzute de Codul penal sunt cele mai severe și represive forme de răspundere, care implică, în cele mai dese cazuri, aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Să examinăm aceste modificări la Codul penal pentru a vedea cât de„tolerante” și„senine” sunt intenţiile promotorilor legii antidiscriminare.

Primul lucru care atrage atenţia e că proiectul de modificare este împânzit de cele 2 cuvinte-cheie, profund iubite de cineva din Guvern și acoliţii săi – „orientare sexuală”. Într-un biet proiect de lege de o pagină, sintagma „orientare sexuală” este repetată de 5 ori. Se creează

impresia că discriminarea pe criteriul orientării sexuale vrea să fie cea mai gravă dintre infracţiuni. Atenţie, în aceste cazuri este vorba nu despre aplicarea pedepselor pentru orice criteriu de discriminare, ci anume pe motiv de orientare sexuală. Încă o dovadă că interesul promotorilor legii ţine de promovarea

„orientării sexuale”, iar celelalte criterii de discriminare sunt o umplutură.

Mai departe. Se știe că pentru majoritatea infracţiunilor, pedeapsa penală se aplică doar dacă infractorul a depășit vârsta de 16 ani. Și numai în cazul infracţiunilor de o gravitate deosebită, cum ar fi omorul,

pruncuciderea, violul, banditismul, jaful, tâlhăria ș.a., persoane de 14-16 ani vor fi trase la răspundere penală.

Modificările la Codul penal propun ca persoanele cu vârsta între 14 și 16 ani să fie trase la răspundere penală pentru motive de discriminare. Atenţie!

Actualul Cod penal prevede că persoanele de 14-16 ani nu vor fi pedepsite penal în cazul unor așa infracţiuni ca genocidul, propagarea războiului, omorul în stare de afect, traficul de fiinţe umane, actul terorist, hărţuirea sexuală, chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova, trădarea de Patrie etc. Dar uite că pentru ditamai acte de discriminare, un copil de 14-16 ani trebuie să fie pedepsit penal. Deci, dacă faci un act te-

rorist, propagi războiul, trădezi Republica Moldova, hărţuiești sexual – nu ești pedepsit, dar dacă „discriminezi” pe cineva, numindu-l nu „homosexual”, ci cu un sinonim pe care-l merită, atunci vei fi băgat la dubă. Tolerant, frumos și senin!

Continuăm. Codul penal existent face distincţie între aceleași infracţiuni, în funcţie de gravitatea infracţiunii. Spre exemplu, dacă, în general, pentru omor se aplică o anumită pedeapsă, atunci pentru omor în condiţii agravante sau de o cruzime deosebită se aplică o pedeapsă mai severă.

Modificările la Codul penal propun ca infracţiunile pe motiv de orientare sexuală să fie considerate infracţiuni deosebit de grave, pentru care vor fi aplicate pedepse mult mai mari. Deci, dacă infractorul ucide un om –

indiferent dacă cel ucis este sau nu politician, învăţător, antreprenor, bun familist, tânăr, bătrân etc. – atunci va fi pedepsit cu închisoare până la 15 ani. Dar dacă infractorul ucide pe motiv de orientare sexuală – atunci va fi pedepsit cu închisoare până la 20 de ani sau cu detenţie pe viaţă.

Dacă infractorul comite o infracţiune de vătămare corporală, atunci i se va aplica pedeapsa închisorii pe un termen de până la 3 ani. Dar dacă va săvârși aceeași infracţiune din motive de orientare sexuală, atunci se va aplica închisoare pe termen de până la 6 ani.

Dacă se săvârșește un viol, infractorul va fi pus la închisoare pe 5 ani. Dar dacă se va face un viol din motiv de orientare sexuală, atunci infractorul va încasa închisoare pe 12 ani.

Senin, egalitate în drepturi! Știm că promotorii legii antidiscriminare vor distorsiona cele scrise aici, de aceea vom face o ultimă remarcă. Condamnăm cu fermitate orice infracţiune și nu contestăm nici într-un fel rolul statului de a aplica pedepse penale infractorilor. Vroiam doar să arătăm că îndemnurile la nediscriminare și egalitate sunt un paravan după care se ascunde un singur scop – promovarea noilor „valori” și penalizarea celor care nu le acceptă. Iar modificările la Codul penal arată foarte clar că pretinsa toleranţă și dragoste, invocată peste tot de promotorii Legii antidiscriminare, se rezumă doar la cei cu „orientare sexuală”.

Centrul Ortodox de Sociologie „Aletheia” Sursa: teologie.net

Guvernul de la Chişinău a devenit o filială a organizaţiilor homosexuale. Parlamentul va rezista?

Paravanul după care se ascundeau promotorii Legii antidiscriminare a fost dat la o parte. Dacă până acum Guvernul și acoliţii săi se ascundeau după deget, afirmând că legea este necesară pentru toate categoriile de persoane discriminate și că e impusă de partenerii străini, atunci iată că Planul de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, pe care Guvernul vrea să-l impună Parlamentului, scoate în evidenţă scopul real al legii. Pentru a dovedi acest lucru, vom examina punctul 18 din acest Plan, care arată astfel:

Nr. 18

Obiectul angajamentului

Acţiuni planificate pentru realizarea obligaţiunilor

Asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale

Adoptarea Legii antidiscriminare

Termenul general de executare 2011sem. I 2012

Ratificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului

Vedem că Planul nu mai vorbește de interzicerea discriminării și egalitatea drepturilor, ci stabilește că unicul angajament propus de Guvern în domeniul discriminării este „asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale”. După care, același Plan ne spune că acţiunea planificată pentru realizarea acestui angajament constă în adoptarea Legii antidiscriminare.

Altfel zis, Planul scrie negru pe alb că adoptarea Legii antidiscriminare este o acţiune necesară pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor minorităţilor sexuale. Unde au dispărut alte categorii de persoane discriminate? De ce Guvernul a decis să-și asume angajamente doar în privinţa minorităţilor sexuale?

Planul scrie că o acţiune suplimentară pentru asigurarea drepturilor minorităţilor sexuale este ratificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului (Protocolul 12 se referă la interzicerea discriminării pe orice criterii). Prin includerea acestei acţiuni în Plan, Guvernul indirect impune Parlamentul ca acesta să ratifice Protocolul 12. Aceasta se face pentru ca mai târziu, promotorii Legii antidiscriminării să invoce Protocolul 12 și să afirme că Parlamentul și alte autorităţi statale sunt obligate să adopte toate așa-zisele măsuri de antidiscriminare (vom clarifica mai jos care sunt ele).

Vedem că situaţia este alta decât afirmă unii politicieni și activiști prohomosexuali. Moldova nu a ratificat Protocolul 12 și nu s-a angajat să implementeze toate măsurile ce derivă din acesta (considerată ca fiind temeiul principal în argumentarea includerii sintagmei „orientare sexuală” în legislaţia statelor care ratifică acest Protocol), ci invers: câteva persoane din Guvern încearcă să oblige Parlamentul să ratifice Protocolul 12, pentru ca pe viitor să nu mai existe nici un temei de a refuza adoptarea unor măsuri antidiscriminare.

Aproape sigur, odată cu ratificarea Protocolului 12, minorităţile sexuale vor cere și alte drepturi pentru ei, inclusiv dreptul la adopţii și căsătorie.

De ce nu? Se va zice că Constituţia, care prevede că familia este căsătorie dintre bărbat și femeie, contravine Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului, și că, în acest caz, prevalează Convenţia,

iar normele din Constituţie trebuie considerate nule.

De altfel, dacă examinăm pagina web a Consiliului Europei, vom vedea că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu au ratificat Protocolul 12. Ne referim aici la Austria, Bulgaria, Belgia, Danemarca, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia etc. Și doar câteva ţări, între care Olanda, România, Finlanda și Serbia, au ratificat Protocolul cu pricina.

Este curios că Planul transmis de Guvern Parlamentului prevede ca angajament „asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale”. Deci, interesul celor care au scris planul și care promovează Legea antidiscriminării nu se limitează doar la angajarea în câmpul muncii și accesul la servicii ale celor discriminaţi. Ei doresc drepturi depline pentru minorităţi sexuale. Și ce înseamnă „drepturi depline”, dacă nu dreptul la căsătorie și dreptul de adopţie? Deja activiștii prohomosexuali încearcă să ne convingă că un copil educat de un cuplu homosexual oricum e mai protejat decât unul crescut în internat, demolând, chipurile, argumentul Bisericii că homosexualii nu contribuie la nașterea și creșterea copiilor.

Să fim atenţi și la un alt detaliu.

Unicul document oficial impus de partenerii străini este Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize din 16 decembrie 2010. Lecturarea documentului scoate în evidenţă două momente deosebit de importante. În primul rând, documentul

prevede că autorităţile din Moldova vor asigura „adoptarea unei legislaţii antidiscriminare”. Deci, nu e vorba de o anumită lege, ci de legislaţie. Și doi: documentul prevede sintagma „orientare sexuală”, însă… acest criteriu de discriminare se referă doar la libertatea de circulaţie în Republica Moldova. Cităm din textul acestui document: „Garantarea faptului că libertatea de circulaţie în Republica Moldova a cetăţenilor moldoveni și a străinilor aflaţi în mod legal sau apatrizilor nu este supusă unor restricţii nejustificate, inclusiv măsurilor de natură discriminatorie, bazată pe orice motiv, cum ar fi sex, rasă, culoare… sau orientare sexuală”. Atât, nu mai mult.

Ce ar fi trebuit să facă un guvern responsabil în așa caz? Să le zică acestor parteneri străini că Republica Moldova îndeplinește cerinţa de nediscriminare, cel puţin din următoarele motive:

· există peste 70 de legi care interzic discriminarea pe toate criteriile posibile; · nu există nici un precedent de discriminare pe motiv de orientare sexuală în Republica Moldova (unicul caz de „discriminare” cu o paradă a minorităţilor nu poate fi calificată decât ca o provocare bine orchestrată); · homosexualii și promotorii lor o duc bine-mersi în Moldova. Drept dovadă este avalanșa de activiști și promotori ai drepturilor homosexualilor, autodeclaraţi experţi și avocaţi în drepturile minorităţilor sexuale, care primesc donaţii de milioane de euro (deci, nimeni nu-i discriminează să obţină fonduri), care sunt cunoscuţi public, merg liber pe stradă, participă liber la emisiuni, sunt angajaţi în organizaţii bine finanţate (deci, nu sunt discriminaţi în angajarea la serviciu). Și nu există nici un caz în care un homosexual sau activist să fi fost atins sau lovit, sau limitat; · legile moldovenești obligă toate autorităţile statale să supravegheze respectarea egalităţii în drepturi și să nu admită discriminarea pe orice criterii (și faptul că acest lucru nu se întâmplă, nu înseamnă că se va întâmpla după o eventuală adoptare a acestei Legi rușinoase!; · Codul penal actual prevedea aplicarea unor pedepse foarte severe pentru încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

Guvernul însă, a ales o altă cale, adoptând un odios Program naţional de implementare a Planului de acţiuni RM-UE pentru liberalizarea

regimului de vize din 4 martie 2011.

Anume acest program stabilește, ca măsură obligatorie în domeniu, adoptarea unei Legi separate pentru antidiscriminare (punctul 73). Și a inventat această măsură nu partenerii străini, ci Guvernul (mai exact, unele persoane de acolo). Anume prin această lege Guvernul a absolutizat criteriul orientării sexuale – am văzut mai sus că în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, sintagma „orientarea sexuală” apare doar la compartimentul libertăţii circulaţiei persoanelor. Și cireașa de pe tort, anume Guvernul a venit cu iniţiativa modificării Codului penal prin introducerea unor pedepse foarte aspre pentru infracţiuni pe motiv de orientare sexuală. Partenerii străini nici în gând nu visau la așa ceva…

Cineva se dădea cu părerea că unele persoane sus-puse din Guvern și acoliţii lor au devenit niște obsedaţi pe problemele discriminării. Din câte putem vedea, situaţia este mai gravă.

Să pare că aceștia și-au cam ieșit din minţi. Aducem aici ca exemplu o strategie elaborată de Guvern și adoptată recent de Parlament – Strategia Naţională de Descentralizare.

Strategia pornește de la intenţia de descentralizare și asigurare a autonomiei autorităţilor publice locale. Ca să înţelegem ce orientare are această strategie, vom remarca că în textul ei, cuvântul „(ne)discriminare” se repetă de 47 de ori (!), iar cuvintele „egalitate de gen” și derivatele acestuia – de 56 de ori(!). Discriminării și egalităţii de gen îi sunt dedicate capitole separate, înșirate pe zeci de pagini (aceasta în contextul unei strategii de descentralizare). Deci, problema de bază pe care o vede Guvernul în domeniul descentralizării este… discriminarea și egalitatea de gen.

Pentru comparaţie, în aceeași Strategie, cuvântul „familie” (dacă ignorăm ministerul, a cărui denumire conţine acest cuvânt) apare de 3 ori, cuvântul „copii” apare de 5 ori. E clar că familiei și copiilor nu le este dedicat nici un capitol, și aceste cuvinte apar doar în câteva fraze.

Frumoase priorităţi ale Guvernului!

P.S. Nu putem să nu remarcăm un detaliu avut loc la emisiunea Fabrika (Publika TV) din 8 mai 2012. Un fost viceministru al Justiţiei (cel care a semnat modificările la Codul penal prin care se dorește instituirea unui sistem represiv faţă de cei care nu agreează „valorile” Legii antidiscriminării) și o activistă-avocat-apărător al drepturilor minorităţilor sexuale, afirmau fără drept de replică că Parlamentul Moldovei este obligat să adopte Legea antidiscriminare, cu păstrarea sintagmei„orientare sexuală”, deoarece, înţelegi tu, oare, Moldova ar fi ratificat Convenţia europeană a drepturilor omului, iar articolul 14 al acesteia interzice discriminarea.

Nimic mai mincinos! Îi comunicăm fostului viceministru și activistei că articolul 14 al Convenţiei europene a drepturilor omului, la fel ca și articolul 2 din Declaraţia universală a drepturilor omului, la fel ca orice alt act internaţional în domeniul drepturilor omului, nu conţin sintagma „orientare sexuală”.

Cităm articolul 14 din Convenţie:

„Exercitarea drepturilor și liber- exprimare, circulaţie, gândire este o naţională, siguranţa publică, protectăţilor recunoscute de prezenta con- discriminare, dar iată că Convenţia ţia sănătăţii și moralei etc. venţie trebuie să fie asigurată fără europeană ne arată cu totul altceva.

Promotorii drepturilor homosexunici o deosebire bazată, în special, pe Apropo, aflat pe aripile unui entu- alilor ar putea să manipuleze mult la sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii ziasm înflăcărat, fostul viceministru această temă, dar un lucru rămâne politice sau orice alte opinii, origine afirma că Moldova va trebui să plă- cert și nu poate fi contestat. Nici Connaţională sau socială, apartenenţă la tească la CEDO despăgubiri pentru venţia europeană și nici Declaraţia o minoritate naţională, avere, naștere toate cazurile de interzicere a paradeuniversală nu conţin sintagma „orisau orice altă situaţie”. lor homosexuale (iar activista-avoca- entare sexuală”. Și dacă acest lucru Vedem că orientarea sexuală nu tă râdea pe sub mustaţă în semn de se regăsește în articolul 14. Este ade- aprobare). Reamintim promotorilor nu a fost spus la emisiune, îl spunem vărat că această normă se încheie cu drepturilor homosexuale că aceeași noi acum…

Centrul Ortodox cuvintele „orice altă situaţie”, la care Convenţie europeană permite ca de Sociologie „Aletheia” presupunem că vor apela foștii vice- dreptul la întruniri să fie restrâns dacă miniștri și activiștii prohomosexuali este necesar de a asigura securitatea Sursa: teologie.net pentru a argumenta păstrarea CENTRUL de PELERINAJ în lege a sintagEMAUS mei în cauză. Ar MITROPOLIA BASARABIEI fi o nouă minciună. Cuvintele P E L E R I N A J E 2012 „orice altă situaţie” nu trebuie UCRAINA Circuit ortodox Kiev-Cernigov înţelese într-un 12 – 14 mai 2012 (3 zile / 3 nopŖi) sens absolut și Grup: 7/18 pers. PreŖ: 70-80 eur/pers. Plecarea: Vineri, 11 mai, ora 19. Sosirea: MarŖi, 15 mai, ora 6. aplicabil faţă de Ziua 1, Sâmbćtć, 12 mai KIEV: Lavra Pecersk: Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Peûterele cu sfinte orice situaţii po- moaûte, Muzeul Cernobâl, Catedrala Sf.Sofia, Bis.Sf.Ap.Andrei, Kreûceatik. Cazare: Kiev. sibile, deoarece chiar Convenţia Ziua 2, Duminicć, 13 mai CERNIGOV: Catedrala Schimbćrii la FaŖć, Moaûtele Sf.Teodosie Ŗi Lavrentie a Cernigovului, Mćn.Sf.Treime, Mćn.EleŖk cu peûterele Sf.Antonie, Mćn.Sf.Treime din Kitaevo, Plimbare europeană cu- cu vaporul pe râul Nipru, program liber în oraû. Cazare: Kiev prinde excepţii d e l a n o r m ă , Ziua 3, Luni, 14 mai KIEV: PorŖile de Aur, Catedrala Sf.Mihail, Mćn Goloseevo. care admit discriminarea în OLTENIA, MUNTENIA ûi ARDEAL Transfćgćrćûanul ûi Valea Oltului anumite cazuri.

26–28 mai 2012 (3 zile / 4 nopŖi) Spre exemplu, Grup:18/7 pers. PreŖ: 100/110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 25 mai, ora 19. Sosirea: MarŖi, 29 mai, ora 6.

Convenţia garantează liberta- Ziua 1, Sâmbćtć, 26 mai Mćn.Dealu: Sf.Liturghie, Mormântul domnitorului Mihai Viteazul, Târgoviûte: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei, Mćn.Viforâta, Cazare: Curtea de Argeû. tea de exprimare, de circulaţie, Ziua 2, Duminicć, 27 mai Mćn.Curtea de Argeû: Sf.Liturghie, Moaûtele Sf.Filofteia, Fântâna meûterului de gândire etc., Manole, TRANSFĆGĆRĆúANUL: Lacurile Vidraru ûi Bâlea, Mćn.Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus: dar permite că mormintele lui Antonie Plćmćdealć ûi arhim.Teofil Pćrćian, izvorul pćr.Arsenie Boca. Cazare: aceste drepturi Mćn.Brâncoveanu. să fie restricţio- Ziua 3, Luni, 28 mai Poiana Braûov: urcare/coborćre cu telecabina în munŖi, Cetatea Râûnov sau nate dacă aten- Casterlul Bran, Braûov: Biserica Sf.Nicolae, Prima ûcoalć româneascć, PiaŖa Sfatului, Biserica Neagrć, tează la aceleași Borzeûti: Acasć la útefan cel Mare ûi Sfânt, muzeul, biserica, monumentul. valori de securitate naţională, ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć siguranţă publi31 mai–7 iunie 2012 (7 zile / 8 nopŖi)ȱ că, protecţia să- Grup: 30/20 pers. PreŖ: 700/750 eur-/pers. (toate taxele incluse) nătăţii și moralei Plecarea: Joi, 31 mai, ora 17. Sosirea: Joi, 7 iunie, ora 12. Deplasarea spre Bucureûti cu microbuzul. etc. Un activist BUCUREúTI (Aeroportul Henri Coandć): RO 155 ora 06.00 - TEL AVIV ora 09.35 (Aeroportul Ben Gurion ): RO 154 ora 00.45 - BUCUREúTI ora 03.45 prohomosexu- TEL AVIV al va afirma cu Tel Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana Galilei–Nazareth Iordan - Mt. Fericirilor – Tabgha - Capernaum – spumă la gură că Ierihon - Qumran – Marea Moartć - Hozeva – Ierusalim – Betleeem - Jaffaȱ restricţionarea (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 drepturilor de www.emaus.md office@emaus.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

NU MERGE LA G8:

Vladimir Putin amână întâlnirea cu Barack Obama Casa Albă a anunţat miercuri, 9 mai, că președintele rus Vladimir Putin sare peste o vizită planificată în Statele Unite în această lună pentru un summit economic și o întâlnire mult așteptată cu președintele Barack Obama.

Casa Albă a declarat că Obama a vorbit cu Putin la telefon miercuri. Liderul rus i-a declarat lui Obama că are nevoie de timp pentru a termina formarea noului său cabinet. Putin a preluat puterea în această lună, întorcându-se după șase ani într-un post deţinut anterior. Președintele american Barack Obama se va întâlni cu omologul său rus înainte de summitul G20, de pe 18 și 19 iunie, a menţionat Casa Albă după o discuţie telefonică între Putin și Obama. „Invocând responsabilitatea de a finaliza nominalizarea noului Guvern rus, președintele Putin și-a exprimat regretul că nu va putea participa la summitul G8 de pe 18 și 19 mai, de la Camp David”, a declarat Casa Albă. “Președintele Obama a înţeles decizia președintelui Putin și a salutat participarea premierului Medvedev la summitul G8. Obama și Putin au ajuns la un acord bilateral de a se întâlni înainte de summitul G20 din Los Cabos, Mexic, pe 18 și 19 iunie”, conform aceleiași surse. În timpul conversaţiei telefonice, „cei doi președinţi și-au repetat interesul faţă de un dialog la nivel înalt care caracterizează reluarea relaţiilor” între cele două ţări după începerea mandatului lui Obama, în ianuarie 2009.

Miercuri, Kremlinul a revelat acest apel și a menţionat că Obama l-a felicitat pe Putin pentru revenirea în fruntea statului rus, luni, după patru ani în care a deţinut funcţia de premier. Nu a făcut referire însă la decizia președintelui rus de a nu se prezenta la summit. Putin a criticat constant Statele Unite, acuzând Washingtonul că a ajutat financiar mișcarea de contestaţie fără precedent de la accederea sa la putere în 2000.

Statele Unite s-au arătat a fi „deranjate” marţi de imaginile cu violenţele poliţiei faţă de manifestanţii pașnici din Rusia. Începând cu duminică, sute de opozanţi faţă de puterea rusă au fost arestaţi de către poliţie. Ei contestau învestitura de luni în funcţia de președinte a lui Putin, ales în martie după un scrutin marcat de fraude, conform opoziţiei.

Sursa: karadeniz-press.ro

„Doresc ca partidele politice să-și asume responsabilităţile în această perioadă crucială pentru ţară”, a indicat demnitarul elen, atunci când i-a anunţat rezultatele președintelui republicii, Carolos Papoulias, făcând trimitere directă la necesitatea creării de urgenţă a unui guvern de coaliţie. Însă prima rundă de negocieri pentru formarea unui nou guvern grec a eșuat odată cu anunţul făcut de liderul conservatorilor, Antonis Samaras, că s-a lovit de refuzul partidelor ce se opun măsurilor de austeritate - cu un succes notabil în alegerile de duminică - de a participa la o coaliţie, transmite AFP. Șeful formaţiunii Noua Democraţie a declarat luni, 7 mai, că eforturile sale de a forma un guvern de uniune naţională au eșuat, fapt ce înseamnă că este rândul partidului stângii radicale Syriza de a încerca să formeze un nou executiv. „Am făcut ce am putut ca să obţin un rezultat, dar este imposibil”, a declarat Samaras în cursul unui interviu televizat, la finalul unei zile de întâlniri separate cu lideri ai celorlalte partide. „I-am prezentat situaţia președintelui (Carolos Papoulias) și i-am restituit mandatul”, a adăugat liderul conservator.

Samaras a fost refuzat de partidul Syriza (Coaliţia stângii radicale), situat pe poziţia a doua în urma alegerilor, precum și de micul partid DIMAR (Stânga Democrată), în timp

7

Mâncăm cartofi ieftini, deoarece carnea este scumpă Potrivit Biroului Naţional de Statistică, preţurile producătorului la produsele agricole au scăzut în lunile ianuarie-martie 2012 cu 0,4% faţă de perioada respectivă a anului precedent. S-au redus însă doar preţurile la produsele vegetale, cu 10,2 la sută. În schimb, preţurile la produsele de origine animală au crescut cu aproape 14%.

Cea mai spectaculoasă scădere au înregistrat în ianuariemartie 2012 preţurile la cartofi.

Acestea s-au micșorat cu 74,9%.

Probabil, dacă era luată în calcul și luna aprilie, diferenţa ar fi fost și mai mare, deoarece producătorii mai au stocate cantităţi mari de cartofi din roada anului trecut, care, în scurt timp, nu vor mai putea fi comercializate.

Au scăzut și preţurile la struguri – cu aproape 52 la sută faţă de perioada respectivă din 2011.

Preţurile la legume s-au redus cu aproximativ 42%.

Preţurile, în general, foarte mici cu care s-au vândut cartofii (vorbim de preţul la producător, nu de cel din supermarket) au fost condiţionate de supraproducţia din anul trecut și de lipsa unor pieţe de desfacere. Prin urmare, nu este exclus faptul că anul acesta cartofii vor fi și mai puţini, și mai scumpi. Cum s-a întâmplat, de exemplu, cu roșiile, care actualmente se vând, practic, la preţuri duble faţă de cele din iarnă. Situaţia s-ar putea schimba odată cu apariţia pe piaţă a roșiilor de producţie locală, dor că specialiștii afirmă că după supraproducţia din anul trecut, anul acesta suprafeţele cultivate cu roșii vor fi cu aproximativ 30 la sută mai mici.

Statistica informează că la produsele animaliere, preţurile de vânzare au crescut în lunile ianuarie-martie cu 13,8%, din care: la vite și păsări în masă vie – cu 13,3% (la bovine – cu 13,2%, porcine – cu 21,3%, păsări – cu

7,6%). Ouăle alimentare s-au scumpit cu tocmai 17,9%, iar laptele – cu 8,1 la sută.

De asemenea, s-au majorat preţurile la următoarele produse nealimentare: confecţii – cu 0,6% (inclusiv: bluze, tricouri femei – cu 2,6%, rochii pentru dame – cu 1,4%, pantaloni bărbaţi – cu 1,1%), încălţăminte – cu 0,4% (inclusiv încălţăminte copii – cu 0,7%), combustibili – cu 0,2% (inclusiv: gaz ambalat în butelii – cu 0,6%, carburanţi pentru transportul auto – cu 0,2%).

La serviciile prestate populaţiei în luna aprilie 2012 faţă de martie 2012 a fost înregistrată o majorare mai semnificativă a tarifelor medii lunare la: plata pentru educaţie și întreţinerea copiilor la creșe și grădiniţe - cu 1,7% și plata pentru cursuri (șoferi) – cu 1,4%.

BNS precizează că datele sunt prezentate pe întreprinderile agricole și gospodăriile ţărănești (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 de hectare și mai mult.

Companii italiene tatonează piaţa moldovenească pentru a face investiţii în sistemul energetic Oportunităţile de investiţii în sectorul energetic moldovenesc au fost prezentate în cadrul Forumului “Sectorul energetic în Republica Moldova: aspecte legale și oportunităţi pentru investiţii”, desfășurat ieri la Chișinău, transmite MOLDPRES. Șapte dinte cele mai mari companii italiene din domeniul energetic au participat la forumul al cărui obiectiv a fost, în particular, dezvoltarea sectorului energetic moldovenesc prin promovarea proiectelor investiţionale de perspectivă și crearea parteneriatelor de afaceri între oamenii de afaceri din Republica Moldova și Italia.

“Prezenţa la forum a multor întreprinderi demonstrează nu numai interesul, dar și dorinţa de a contribui prin capacitatea și potenţialul tehnologic pe care le posedă la dezvoltarea unui sector mult dependent de străinătate”, a declarat Stefano de Leo, ambasadorul Italiei în Republica Moldova. „Unul din obiectivele majore ale Guvernului este diversificarea surselor de energie, dar și a tipurilor de combustibil, în condiţiile în care dependenţa de exporturi este foarte mare”, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei. El a mai adăugat că ridicarea eficienţei energetice este, de asemenea, un obiectiv important, fiindcă intensitatea energetică în Republica

Grecia, deocamdată, fără guvern La scrutinul de duminică, 6 mai, din Grecia, partidul Nea Dimokratia (Noua Democraţie, dreapta) a obţinut 18,8% din voturi, adică 108 mandate parlamentare. Însă chiar dacă a înregistrat cel mai mare scor la alegerile legislative, el nu dispune de o majoritate parlamentară confortabilă. Pe locul al doilea s-a clasat SYRIZA (stânga radicală), cu 16,7 la sută din sufragii, devansând PASOK (Mișcarea Socialistă Panelenă), care a obţinut 13,2% din sufragii și este un aliat al dreptei în actuala legislatură. Rezultatele au fost anunţate luni de către președintele legislativului de la Atena, Philippos Petsalnikos, citat de AFP și Reuters.

11 MAI 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova este de trei ori mai mare decât media pe Uniunea Europeană. “Pe un orizont de cel puţin 10-15 ani, dacă nu chiar 20 de ani, această industrie a eficienţei energetice are un potenţial enorm în Republica Moldova, pornind de la nivelul exagerat de intensitate energetică. Avem în acest domeniu un potenţial mare de asimilare a investiţiilor, dar și un potenţial de aplicare a expertizei, inclusiv tehnice, pe care le au companiile italiene”, a mai spus Lazăr.

“Problema furnizării sigure și utilizării cât mai eficiente a energiei este unul din obiectivele strategice ale Republicii Moldova. Deloc întâmplător, în proiectul strategiei “Moldova 2020”, care a

fost recent aprobată de Guvern și acum este pe larg discutată în Parlament, una din șapte priorităţi strategice pe care și le pune Guvernul este domeniul energetic”, a mai spus vicepremierul.

Referindu-se la oportunităţile de investiţii în sectorul energetic, Valeriu Lazăr a anunţat că, până la sfârșitul anului 2012, va fi organizat un concurs în vederea selectării companiei care va construi gazoductul Ungheni-Iași. Un alt proiect este modernizarea transportatorului de energie electrică Moldelectrica. În zilele următoare, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare va aproba un împrumut de 20 de milioane de euro pentru realizarea acestui proiect, iar în acest an va fi or-

ganizat un concurs de selectare a firmei ce va realiza acest proiect. Proiectele privind ridicarea eficienţei energetice și cele privind energia regenerabilă sunt o oportunitate de investiţii.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai organelor de stat ce reglementează sfera energetică, oameni de afaceri din Republica Moldova și Italia, organizaţii naţionale și internaţionale din domeniu.

Forumul a fost organizat de Confindustria Moldova, în cooperare cu Ministerul Economiei din Republica Moldova, Organizaţia de Atragere a Investiţiilor și Promovare a Exportului (MIEPO) și compania de consultanţă Eastern Consulting, precizează MOLDPRES.

Dispute între Guvernul Ponta şi FMI Guvernul României i-a transmis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că nu va vinde Cupru Min pe baza strategiei fostului Cabinet, la un preţ mic și împotriva intereselor strategice, ci pe baza unui program de parteneriat public-privat care va fi definitivat în patru luni, a declarat premierul Victor Ponta.

ce Partidul Comunist și cel al Grecilor Independenţi nu au acceptat să se întâlnească cu el.

Miercuri seară, deja Alexis Tsipras, liderul partidului grec al stângii radicale SYRIZA, anunţa că renunţă să formeze un guvern de coaliţie, deoarece nu a reușit să găsească o majoritate „pentru un guvern de stânga” care să se opună austerităţii. „Noi nu ne putem realiza visul unui guvern de stânga... Mâine /joi/ voi preda mandatul încredinţat de președintele republicii și vom continua să participăm la procedurile prevăzute în cadrul constituţiei”, a declarat Tsipras în faţa grupului său parlamentar, după ce s-a întâlnit cu liderii tuturor partidelor elene.

Alexis Tsipras, al cărui partid a creat surpriză la alegerile de duminică, obţinând al doilea loc cu 16,7% din voturi, a încercat de marţi să formeze un guvern, după ce liderul partidului conservator Noua Democraţie, Antonis Samaras, plasat în frunte la scrutin, a eșuat în această sarcină delicată luni.

Marţi, președintele grec Carolos Papoulias i-a încredinţat lui Tsipras un „mandat de explorare” pentru a forma un guvern, așa cum stipulează constituţia.

Pentru a crea o alianţă „de stânga”, el s-a întâlnit cu liderii partidelor de stânga: comuniștii KKE, care au refuzat orice cooperare cu SYRIZA, precum și Stânga democratică și alte mici partide de stânga ca EcologiștiVerzi, care nu au putut să atingă pragul de 3% pentru a intra în parlament.

Miercuri, Tsipras s-a întâlnit cu șeful partidului socialist PASOK, Evangelos Venizelos, retrogradat al treilea partid al ţării

după scrutinul de duminică, și cu Samaras.

El i-a acuzat pe amândoi că „pregătesc capcane false” și vorbesc „limba jucătorilor de cărţi”. „Noi nu putem susţine în același timp un guvern antiausteritate și memorandumul (de acord, semnat cu creditorii Greciei, UE și FMI, asupra măsurilor de austeritate în schimbul împrumuturilor) sau politicile Angelei Merkel”, a spus Tsipras. „Verdictul dat de poporul grec în alegeri vine împotriva politicilor de austeritate și aceasta este o ocazie istorică de a le respinge”, a adăugat el.

După eșecul liderului stângii radicale de a forma un guvern, vine acum rândul lui Venizelos, șeful partidului socialist PASOK, de a încerca și el această sarcină grea, ceea ce pare imposibil, având în vedere divergenţele dintre partidele grecești, notează AFP. AGERPRES Grecia trebuie să-și respecte angajamentele asumate pe lângă creditorii săi și să pună în aplicare reformele promise dacă dorește să rămână în zona euro, a avertizat miercuri, 9 mai, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, potrivit AFP. „Dacă Grecia vrea să rămână în zona euro, nu există nici o cale mai bună decât cea pe care am adoptat-o noi, nu poate exista una fără alta” (salvarea financiară, respectiv economiile și reformele), a afirmat ministrul german în cadrul unui colocviu organizat la Bruxelles.

Grecii „trebuie să formeze un guvern stabil și să-și respecte cu stricteţe angajamentele, la fel cum și noi ne vom respecta angajamentele faţă de Grecia”, a declarat Wolfgang Schaeuble. Apelul său vine să se adauge altora similare lansate de responsabili politici din Grecia și din Europa.

Ministrul german de Finanţe consideră însă, totodată, că „o mare majoritate a grecilor vor cu orice preţ să rămână în zona euro pentru că au înţeles care sunt avantajele unei monede comune, în pofida constrângerilor”. „Decizia revine Greciei”, a conchis Wolfgang Schaeuble, respingând un eventual „plan B” al creditorilor ţării. Între timp, au fost reactualizate discuţiile despre posibilitatea ieșirii Greciei din zona euro în 2012. Peste 50 la sută din investitori sunt de părerea că statul elen va renunţa la moneda unică, având în vedere criza politică din această ţară.

Sursa: agerpres.ro

„I-m spus FMI că nu ne apucăm să vindem din nou Cupru Min exact cum a vrut să-l vândă Guvernul Ungureanu, pe un preţ foarte mic, la o firmă necunoscută și împotriva intereselor noastre strategice pe termen mediu și lung. Avem prevăzut în scrisoare patru luni în care venim cu o strategie de realizare a investiţiilor de mediu și de valorificare a resurselor de cupru, evident într-un parteneriat publicprivat, dar care să ne asigure că acele resurse naturale rămân într-un cadru în care decizia aparţine României”, a spus Ponta, la Antena 3.

Roman Copper a atacat în instanţă statul român, acuzând Oficiul Participaţiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) că „a încetat unilateral discuţiile” cu firma canadiană pentru Cupru Min Abrud, deși aceasta câștigase licitaţia pentru preluarea societăţii miniere.

Reprezentanţii Roman Copper se declară, totodată, „încântaţi” că noul premier al României, Victor Ponta, a anunţat că respectarea legii este „prioritate zero” pentru cabinetul său. „Roman Copper Corp. se așteaptă ca autorităţile române să respecte această promisiune, deci să respecte legea și să finalizeze procesul de privatizare a Cupru Min Abrud SA, în condiţiile prevăzute în cadrul licitaţiei pe care am câștigat-o”, notează sursa citată.

Autorităţile au anunţat că licitaţia pentru Cupru Min se va relua, în termen de patru luni de la data primirii avizului de mediu, după ce firma canadiană câștigătoare a pierdut contractul, deoarece a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maximum o lună de la avizul

Consiliului Concurenţei preţul pentru acţiuni și să accepte publicarea documentului de privatizare.

Reluarea procesului de trecere în proprietate privată a Cupru Min a fost asumată în discuţiile cu FMI. Licitaţia iniţială a fost câștigată de Roman Copper, iar ulterior compania canadiană Valhalla Resources a intrat în consorţiu cu Roman Copper în încercarea de a cumpăra Cupru Min. Roman Copper este deţinută de Bayfront Capital Partners (Canada) și a fost înfiinţată anul trecut, special pentru participarea la privatizarea Cupru Min. Cupru Min deţine exploatarea Roșia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.

Sursa: mediafax.ro

Libertatea, un lucru „insuportabil” în Belarus Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat recent că libertatea individuală este un lucru “insuportabil” și rău pentru ţara sa, afectată de sancţiuni occidentale în urma reprimării fără precedent a opoziţiei după alegerile prezidenţiale din 2010, relatează mass-media regională.

Aflat la putere de aproape 18 ani și calificat de către fosta administraţie americană drept “ultimul dictator din Europa”, Lukașenko l-a citat pe scriitorul rus Fiodor Dostoievski, într-un mesaj anual adresat naţiunii, apărându-și politica brutală. “Marele Dostoievski a scris că nu există nimic mai

insuportabil pentru o persoană decât libertatea,. Evident, avea dreptate”, a declarat liderul belarus.

Arestări masive Liderul de la Minsk a subliniat că alegerile prezidenţiale din 2010, urmate de o reprimare fără precedent a opoziţiei, au dovedit că libertatea nu este un

lucru bun pentru Belarus. “Noi le-am acordat o libertate totală candidaţilor (…). Ultimele alegeri au arătat că nu era pentru binele poporului: ţara (a fost) umilită la televizor, (au existat) tulburări de stradă, (s-au lansat) apeluri la teroare, la violenţă”, a subliniat acesta. “Tot Belarusul a putut să vadă ce înseamnă opoziţia. Aceasta a fost cea

mai bună publicitate (făcută) puterii”, a apreciat el.

Câteva sute de persoane, inclusiv majoritatea candidaţilor la președinţie, au fost arestate deoarece au participat la o manifestaţie postelectorală denunţând fraude. Datorită derapajelor antidemocratice, Belarusul face obiectul unor sancţiuni occidentale din cauza arestărilor opozanţilor, care s-au multiplicat după realegerea lui Lukașenko, în 2010, cu peste 80% din voturi, în urma unui scrutin marcat de nereguli importante, potrivit observatorilor.

“După alegerile din 2010, noi vrem să aprofundăm dialogul cu Europa și Statele Unite, să dezvoltăm așa-numita societate civilă. Însă Occidentul și Coloana a Cincea (numele dat opozanţilor acuzaţi că se află în solda occidentalilor) au decis altfel”, a subliniat Lukașenko.

Sursa: karadeniz-press.ro

8

11 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TIMPUL NOSTRU ÎN VEŞNICIA LUI

11 mai Evenimente 330: Inaugurarea solemnă a orașului Constantinopol (astăzi Istanbul); ridicat de împăratul Constantin pe locul vechii colonii grecești Byzantion, ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit. În 1453 a trecut sub stăpânire turcească 1529: Înainte de aceasta dată s-a încheiat un acord între Ioan Zapolya și domnul Moldovei, Petru Rareș (1527–1538; 1541– 1546); Petru Rareș a primit domeniile și cetăţile Ciceu, Bistriţa, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna în schimbul ajutorului acordat împotriva lui Ferdinand de Habsburg 1784: Limba germană a fost declarată limbă oficială în Transilvania 1866: Prima zi ca domnitor a lui Carol I al României, după ce fusese încoronat cu o zi mai devreme 1867: A fost garantată, prin Tratatul de la Londra, independenţa și neutralitatea Marelui Ducat de Luxemburg 1949: Israelul a fost primit în ONU

Nașteri 1366: Ana de Bohemia, prima soţie a regelui Richard al II-lea al Angliei (d. 1394) 1571: Niwa Nagashige, războinic japonez (d.

1637) 1720: Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, aventurier german (d.

1797) 1722: Petrus Camper, anatomist olandez (d.

1789) 1752: Johann Friedrich Blumenbach, antropolog german (d. 1840) 1799: John Lowell, filantrop american (d. 1836) 1801: Henri Labrouste, arhitect francez (d.

1875) 1817: Fanny Cerrito, balerin italian (d. 1909) 1824: Jean-Léon Gérôme, pictor și sculptor francez (d. 1904) 1827: Jean-Baptiste Carpeaux, sculptor și pictor francez (d. 1875) 1830: Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician și chimist român 1838: Walter Goodman, pictor, ilustrator și autor britanic (d. 1912) 1852: Charles W. Fairbanks, vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1918) 1855: Anatoli Liadov, compozitor rus (d. 1914) 1858: Carl Hauptmann, scriitor german (d.

1921) 1875: Harriet Quimby, aviator american (d.

1912) 1888: Irving Berlin, compozitor american (d.

1989) 1890: Woodall Rodgers, primar al orașului Dallas, Texas (d. 1961) 1892: Margaret Rutherford, actriţă engleză (d.

1972) 1894: Martha Graham, dansator și coregraf american (d. 1991) 1904: Salvador Dalí, pictor, grafician și eseist spaniol (d. 1989) 1905: Mihail Șolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1984) 1907: Rose Ausländer, poetă germană din Cernăuţi (d. 1988) 1912: Foster Brooks, actor și comediant american (d. 2001) 1916: Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 2002) 1918: Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1988) 1924: Eugene Dynkin, matematician rus 1938: Carla Bley, muziciană și compozitoare americană 1941: Eric Burdon, cântăreţ britanic (The Animals) 1966: Christoph Schneider, toboșar german (Rammstein) 1970: Nicky Katt, actor american 1978: Laetitia Casta, supermodel și actriţă franceză 1981: Lauren Jackson, baschetbalist australian 1982: Jonathan Jackson, actor american 1983: Holly Valance, actriţă și cântăreaţă americană de origine australiană 1985: Sifow, star pop și femeie de afaceri japoneză

Decese 912: Leon al VI-lea, împărat bizantin (n. 866) 1672: Charles Seton, al Doilea Iarl de Dunfermline, regalist englez (n. 1615) 1723: Jean Galbert de Campistron, dramaturg francez (n. 1656) 1778: William Pitt cel Bătrân, prim-ministru al Marii Britanii (n. 1708) 1812: Spencer Perceval, prim-ministru al Marii Britanii (n. 1762) 1849: Jeanne Françoise Julie Adélaïde Récamier, femeie franceză de cultură (n. 1777) 1871: John Herschel, matematician și astronom britanic (n. 1792) 1891: Alexandre-Edmond Becquerel, fizician francez (n. 1820) 1934: Orest Khvolson, fizician rus (n. 1852) 1963: Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel (n. 1888) 1979: Lester Flatt, muzician american de bluegrass (n. 1914) 1981: Bob Marley, solist jamaican (n. 1945) 1985: Chester Gould, caricaturist american (n.

1900) 1988: Kim Philby, spioană britanică (n. 1912) 2004: John Whitehead, cântăreţ american (McFadden & Whitehead) (n. 1949) 2005: Michalis Genitsaris, cântăreţ și compozitor grec de muzică rebetiko (n. 1917) 2006: Floyd Patterson, boxer american (n.

1935)

G`ndul s=pt=m`nii „De la intenţie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilităţii.”

T. Arghezi

Sau despre cum a ajuns Eminescu pentru a treia oară la Chişinău Dragi cititori, vă propunem astăzi un interviu cu poetul, scriitorul, criticul literar din România, Daniel Corbu, directorul Muzeului Literaturii Române din Iași. Din cele povestite de Daniel Corbu aflăm detalii importante despre obiecte personale ce au aparţinut lui Mihai Eminescu și Veronica Micle, expuse zilele acestea pentru prima dată la Chișinău.

- Cu toate că nu este prilejuită de ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, organizarea la Chișinău a expoziţiei documentare cu titlul omonim este un motiv în plus să evocăm numele marelui poet. Vă rugăm să ne povestiţi mai multe amănunte despre obiectele expuse în această expoziţie.

- Mai întâi de toate eu cred că marii noștri scriitori nu trebuie sărbătoriţi numai la zilele de naștere, ei trebuie sărbătoriţi în fiecare zi, iar un poet de geniu, cum este Eminescu, a rămas într-adevăr un diriguitor de spirit și simţire românească, chiar dacă a trecut un secol și ceva de la trecerea lui la poporul stelelor. Ne bucurăm că am reușit să aducem la Chișinău această expoziţie documentară „Mihai Eminescu” cu câteva lucruri care au aparţinut poetului, credem, de mare importanţă, pentru că este vorba de ceasul de aur al poetului, dăruit de tatăl său, de căminarul Gheorghe Eminovici, în 1881, cu iniţialele „M. E.” înscrise pe capac, de 22 de grame de aur masiv, 18 karate, apoi inelul sigilar, de aceeași provenienţă. Căminarul Gheorghe Eminovici își vânduse atunci aproape toate pământurile, rămăsese doar cu moșioara de la Ipotești și a făcut cadouri tuturor copiilor lui. A ajuns și la București.

Această descindere a tatălui lui Eminescu la București este amintită într-o evocare și de Caragiale. Sigur, ceasul este un mare simbol, el măsoară și „timpul Eminescu”, și timpul nostru. Și pe lângă aceste obiecte, la Chișinău sunt expuse și câteva foi de manuscris, chiar câteva încercări de perfecţionare a semnăturii, noi credem că sunt din anii 1874-1875, când el era deja directorul Bibliotecii Universitare din Iași.

- Ce alte obiecte personale care au aparţinut lui Mihai Eminescu se mai găsesc în colecţia Muzeului Literaturii Române de la Iași?

- Din păcate, au rămas puţine obiecte, iar ceasul și inelul de care vorbim acum s-au salvat datorită fratelui Matei, care după înmormântarea de la cimitirul Belu, a ţinut să păstreze în familie câteva lucruri, între care și pe acestea două. Ele au ajuns la cea mai bine stabilită dintre fraţi la ora aceea, Aglaia, căsătorită Drogli, iar după moartea lui Ioan Drogli, Aglaia s-a căsătorit cu un militar austriac, Henrich Gareiss. El avea deja un fiu, îl chema tot Henrich Gareiss, care a ajuns medic la Câmpulung Moldovenesc. În 1972, fostul director de atunci al Complexului Muzeal „Moldova” din Iași, din care s-au desprins după aceea 12 muzee literare de azi, inclusiv „Casa Pogor” cu „Salonul Junimii”, a reușit să-l convingă să doneze aceste

obiecte Muzeului Literaturii. Sigur, a fost un troc, s-a pus condiţia ca să se acţioneze într-un fel la Ceaușescu pentru a i se permite să meargă în Germania la copilul lui. Acesta a fost trocul și astfel avem aceste obiecte.

Mai avem expusă la Chișinău masca mortuară a lui Eminescu, un obiect trist, se înţelege.

- Vă rugăm să ne explicaţi ce este masca mortuară.

- Masca mortuară a fost făcută în momentul dinaintea înmormântării.

Iniţial, ea se face din plastilină și după aceea din ghips. Sunt câteva măști mortuare ale lui Eminescu.

Cea originală se spune că ar fi la Ipotești, noi avem o replică. Cred că este important să vadă vizitatorii și această mască mortuară, ultimul fel în care arăta chipul lui Eminescu înainte să fie înmormântat. După cum bine știţi, se povestește că tot atunci, imediat după moarte, a fost cântărit și creierul lui Eminescu, care avea 1kg 400 gr. Alături de masca mortuară expunem în original scrisoarea lui Titu Maiorescu către Emilia Humpel, sora sa de la Iași, în care este povestită toată înmormântarea, mersul carului mortuar, despre cei care au vorbit cu acea ocazie. Iată un fragment: „Emilia dragă, în biserica „Sf. Gheorghe Nou”, coșciugul deschis al lui Eminescu era încins cu flori de tei, în amintirea poeziilor lui parfumate cu flori de tei. Am rupt o frunză de la coșciug și pentru tine și ţi-o trimit aici (...)”. Este o scrisoare foarte interesantă, un adevărat document despre această înmormântare. De asemenea, avem și ediţia Princeps, despre care la inaugurarea expoziţiei chiar academicianul Cimpoi spunea: „acela este aurul de cele mai multe karate al nostru, ediţia Princeps Eminescu 1884”, când, aflat bolnav la sanatoriul „Ober-Dobling”, Austria, Titu Maiorescu a reușit să adune toate poemele publicate până atunci de Eminescu și să scoată la Editura „Socec” acest volum - „Mihail Eminescu. Poesii”. Avem chiar două exemplare în această expoziţie, ne bucurăm că publicul are ocazia să le vadă. Apoi sunt expuse mai multe ediţii apărute după aceea din poeziile lui Eminescu în limba română și primele traduceri în franceză, engleză, germană și italiană. Apoi colecţia revistei „Dacia Literară”, despre care știţi că este cea mai longevivă din cultura română, înfiinţată la 1 martie 1867, unde a debutat Mihai Eminescu cu adevărat. Mai era un debut mai fragil în „Familia”, dar aici îi apar cele mai importante poeme, inclusiv poemele de dragoste, scrise în special în perioada ieșeană, în cei 4 ani în care a și marcat Iașiul, unde avem mai multe simboluri eminesciene: de la teiul lui

Eminescu din Copou, nu departe de ei sunt plopii fără soţi, avem străzi, biblioteci, denumiri de magazine și, desigur, casa construită de ieșeni, un mic templu care stă să adăpostească spiritul poetului, pe care Muzeul Literaturii Române îl administrează. Am găsit de cuviinţă ca în una din vitrine să aducem cu noi câteva lucruri care au aparţinut Veronicăi Micle, al cărei destin s-a legat, fără doar și poate, de cel al lui Eminescu. Este vorba de o broșă din aur, aflată și ea în tezaurul naţional, după aceea o broșă de argint, apoi gentuţa din fir de argint și o scrisoare a lui Eminescu către Veronica Micle. În linii mari, acestea sunt obiectele pe care Muzeul Literaturii Române le deţine în patrimoniul lui și noi sperăm să fie o bucurie pentru cei care le vor vedea. Eminescu a trecut prin Chișinău în două rânduri, o dată chiar a zăbovit la Strășeni, când era în drumul lui spre Odesa, unde, bolnav, a stat aproape două luni la tratament. Dar știm că ţinea la acest ţinut românesc, noi am venit și cu o carte – „Basarabia, pământ românesc”, în care am adunat absolut toate articolele scrise de Eminescu în anii 1877-1878 în ziarul conservator „Timpul”, unde Eminescu se arăta un mare liberal în gândire.

- Luni, la inaugurarea acestei expoziţii, am remarcat printre vizitatori foarte mulţi elevi și liceeni.

Din observaţiile Dvs., la Iași, ce categorie de vârstă manifestă mai mult interes pentru aceste obiecte?

- Această expoziţie este absolut pentru toate vârstele, se înţelege, nu pentru grădiniţă, că ei nu percep exact sensul acestor documente. Dar aceste câteva obiecte principale pe care le-am adus aici și pe care le-a atins Eminescu și mai poartă și azi energiile poetului, sunt pentru toate vârstele.

Dar noi, reprezentând un muzeu, avem în atribuţia noastră educaţia prin patrimoniu și publicul nostruţintă îl reprezintă, într-adevăr, elevii și studenţii, pe care îi atragem în fel și chip spre cultura adevărată, spre ceea ce a însemnat românismul în toate formele sale culturale deosebite. Cam asta facem și, deocamdată, suntem convinși că încercările noastre dau roade. Nu poţi să aduci forţat o clasă, o școală, o universitate la muzeu, dar cei care ajung, prin profesorii lor luminaţi și mai deosebiţi, sigur că vor avea în minte aceste obiecte atunci când se gândesc la Eminescu, pe care îl consider cea mai puternică și mai totală personalitate iscată din aceste pământuri românești. Iar această expoziţie, care este o premieră de ieșire din hotarele geografice stricte ale României din acest moment, mă bucur că a ajuns prima oară la Chișinău.

- Dar au mai fost expuse altundeva decât la Iași aceste obiecte?

- În ţară, la Brăila, Brașov, Satu Mare, dar niciodată nu au trecut graniţa. Ne bucurăm că prima oară a fost

la Chișinău, pentru că toate acestea fac parte din moștenirea noastră comună. Încercăm să facem și noi un pod cultural cu puterile noastre, în felul acesta, aducând expoziţii precum cea de acum, trăgând peste Prut ușor spiritualitatea lui Eminescu prin aceste obiecte, deși ea există aici, se simte, Eminescu a fost unul din stâlpii românismului, alături de Creangă. Nu întâmplător poate, bunicului meu, care a trecut prin două războaie mondiale, cel din 1916-1918 și cel din ’44, puteau să-i lipsească alte obiecte din raniţă, dar era mereu cu volumul lui Eminescu. Și în perioadele dintre lupte, în tranșee, citea din Eminescu și Biblia. În acest fel vedem noi lucrurile, și, pe lângă acest pod, durăm și un pod de cărţi, care e tot un pod cultural, de prietenie și, de ce să ocolim cuvântul, de unire.

- Obiectele care i-au aparţinut lui Mihai Eminescu pot fi văzute la Chișinău doar până la 15 mai, este un termen foarte scurt.

- E termen scurt, doar atât am obţinut și noi, deoarece intrăm în sezon turistic, iar aceste obiecte sunt căutate. Noi avem muzee în care putem avea câte 30 de autocare de turiști, de Creangă nu mai vorbim, bojdeuca este foarte vizitată. Sunt lucruri la care ţinem enorm atât eu, cât și colegii mei muzeografi și suntem puși să păzim patrimoniul, să-l conservăm și să facem educaţie prin patrimoniu.

- În custodia Muzeului Literaturii Române se mai află obiecte personale ale altor scriitori români?

- Desigur! Avem foarte multe, în special a junimiștilor sau pașoptiștilor. Noi avem 12 muzee literare la Iași.

Primul muzeu al unui scriitor român s-a format la Iași, este vorba de bojdeuca din Ţicău, bojdeuca unde Ion Creangă a scris o mare operă a literaturii noastre clasice, în 1918. Apoi, următorul muzeu în România a fost înfiinţat în 1928, este vorba de Conacul lui Vasile Alecsandri de la Mircești, cu foarte multe obiecte originale, și celelalte muzee care s-au făcut: Sadoveanu, Topârceanu etc. Pe lângă astea, lângă Salonul Junimii avem câteva saloane cu astfel de obiecte ale junimiștilor: ceasuri, călimări, nisiparniţe... Nisiparniţa era folosită ca sugativă pentru a acoperi scrisul pe o coală ca să nu fugă cerneala și multe alte astfel de obiecte.

- Aș vrea să vă acord o întrebare personală. Sunteţi cunoscut și apreciat ca poet și scriitor, dar în calitate de director al Muzeului Literaturi Române sunteţi antrenat într-o mulţime de activităţi birocratice. Mai aveţi timp de literatură, când vă acordaţi răgaz pentru creaţie?

- Știţi cum spunea un scriitor avangardist înainte de război? Zicea că: „Scriitorul dacă e blestemat, scrie și în ștreang”. Nu se poate să nu găsești

EXPOZIŢIE DOCUMENTARĂ

Daniel Corbu este născut la 7 aprilie 1953, în Târgu Neamț, România. Este un poet și critic literar român. Și-a făcut studiile la Facultatea de Limba și Literatura română a Universității București, secția română-franceză. Din 1984 este instructor de teatru și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde va iniția și organiza Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț. După 1990, fondator al Casei de Editură “Panteon” și al revistei literare “Panteon”, precum și fondatorul Academiei de Poezie din Vânătorii de Neamț. Stabilit din l998 la Iași, fondează revista de experiment literar „Feed Back” și organizează anual Festivalul Internațional de Neoavangardă. A practicat pe rând meserii precum: operator chimist, ajutor de ospătar, mașinist, maseur, laborant, profesor suplinitor, vânzător ambulant, corector, jurnalist, inspector cultural, editor, muzeograf. În prezent este director al Muzeului Literaturii Române din Iași și director al revistei „Feed Back”.

A tradus pentru reviste de cultură sau în volum din Cioran, Roland Barthes, Daudet, Edmond Jabes, Henri Michaux, Paul Valery, Marcel Moreau, Odysseas Elytis, Andre Welter, Borges, Egito Goncalves etc.

Este prezent în diverse antologii de poezie din țară și străinătate, precum și în reviste literare din Franța, Belgia, Italia, Iugoslavia, Germania, Slovacia, Republica Yemen, Ungaria, Canada, China.

Daniel Corbu este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru în Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Québec.

Scriitorul deţine premiul Uniunii Scriitorilor din România - Asociația din Iași și Premiul “Poesis” pentru cea mai bună carte a anului 1993, pentru “Documentele haosului”, Ed. Panteon, Premiul Opera Omnia al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației, 2005, Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, decernat de Președinția României, 2004. timp pentru ce ai fost hărăzit. Și marii noștri scriitori au avut câteva responsabilităţi, ne gândim și la Alecsandri, care a fost ministru de Externe și a făcut lucruri extraordinare la Paris, când lupta pentru România și a avut întâlnirile acelea cu Napoleon al III-lea, Kogâlniceanu iarăși a fost un scriitor deosebit și un politician de reper, Titu Maiorescu și foarte mulţi alţii. Însuși Eminescu, ne întrebăm iarăși când găsea timp pentru poezie, pentru că el ţinea zilnic un ziar, când părăsise și Slavici ziarul, îl părăsise și Caragiale, și aproape că îl scria singur. Mă rog,

lucrurile astea se pot face dacă întradevăr ţii la patrimoniul naţional, ţii la continuitatea în cultură.

- Dar timp pentru o lansare când croiţi?

- Nu demult am lansat la Chișinău o antologie de poezie, „Documentele Haosului”, eveniment care a avut loc în cadrul Salonului de Carte pentru Copii și, sigur, voi reveni și cu alte cărţi.

- Vă mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Leo BUTNARU

Lucrurile personale ale lui Mihai Eminescu La o cafea cu Alexandru Cosmescu expuse pentru prima oară la Chişinău (file de jurnal)

14.XII.1983

Până la 15 mai, în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei puteţi admira obiecte de tezaur naţional din fondul documentar Eminescu, cum ar fi ceasul de aur, inelul sigilar sau fotografiile originale ale poetului, dar și obiecte personale ce au aparţinut Veronicăi Micle.

Obiectele de valoare care i-au aparţinut lui Mihai Eminescu au fost aduse la Chișinău la iniţiativa ministrului Culturii din Republica Moldova, Boris Focșa, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al Moldovei și Muzeul Literaturii Române din Iași. În cadrul expoziţiei mai pot fi văzute volume originale ale poetului, publicaţii din reviste de literatură, materiale jurnalistice, două broșe ale Veronicăi Micle, precum și gentuţa cu fir de argint a acesteia. „Expoziţia documentară „Mihai Eminescu” a fost realizată în premieră la Chișinău. Iniţiativa aparţine ministrului Boris Focșa.

Ministerul Culturii a și sprijinit financiar această expoziţie”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul Muzeului Naţional de Artă, Tudor Zbârnea.

Ministrul Culturii, Boris Focșa, a declarat că i-a venit această idee în timp ce se afla în vizită la Iași. „Este foarte important ca și cei din Republica Moldova să se apropie și să vadă aceste obiecte pentru a crea tangenţe în culturile noastre”, a adăugat ministrul. Ministrul Culturii a mai menţionat că dacă publicul va manifesta interes, e posibil ca și de ziua nașterii lui Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie, când sărbă-

torim Ziua Naţională a Culturii, să mai fie organizată o astfel de expoziţie. „Valoarea acestor obiecte constă în faptul că ele au fost atinse de mâna poetului și poate că mai păstrează și acum energia lui Mihai Eminescu”, a declarat directorul Muzeului Literaturii Române din Iași, Daniel Corbu, care ne-a mai spus că autorizarea ca aceste obiecte să părăsească ţara a fost semnată de ministrul Culturii și Patrimoniului Naţional din România, Kelemen Hunor, înainte să fie demis Cabinetul de Miniștri Ungureanu, a fost ultima semnătură a ministrului, care a permis asigurarea acestei expoziţii în Republica Moldova.

La Chișinău ajung în premieră obiecte de care s-a atins mâna lui Eminescu. Ceasul cu mecanism francez al poetului Mihai Eminescu, expus la Muzeul de Artă, este o bijuterie din aur masiv de 18 karate și, alături de inel, a fost un dar al tatălui lui Mihai Eminescu pentru fiul său.

Potrivit organizatorului, valoarea ceasului lui Eminescu, exprimată astăzi în bani, este de 250.000 euro, la aceeași sumă se ridică și valoarea inelului sigilar.

De-a lungul vieţii sale, Mihai Eminescu a făcut doar patru fotografii, două dintre ele se regăsesc în gestiunea Muzeului Literaturii Române din Iași și pot fi văzute în cadrul expoziţiei de la Chișinău. De asemenea, poetul a mai avut trei ceasuri și toate din aur: unul dăruit de junimiști, altul de Veronica Micle și cel dăruit de tatăl său. S-a păstrat doar cel dăruit de căminarul Gheorghe Eminovici.

Două s-au pierdut după ce Eminescu le-a amanetat, în repetate rânduri, și le-a recuperat de mai multe ori de la bișnițarii evrei.

Valoarea celor 50 de piese expuse la Chișinău se ridică la aproape jumătate de milion de euro. La transportare, prețioasele bunuri au fost escortate de cinci polițiști.

L. P., FLUX

Alaltăieri, telefonează Alexandru Cosmescu. E cam suferind și, dacă pot, să vin la el după articolul despre Balţan. „Drăguţule, îţi prepar chiar și o cafea…”.

Apoi – o îndelungată explicaţie precum că, din păcate, acum are cafea nu de calitatea cea mai bună, dintr-o eroare…„De obicei, procur prin cineva de la Moscova, acum însă…”. În fine, într-o jumătate de oră sunt la el. O mitralieră de multe cuvinte, legate într-un mod interesant în fraze „miezoase”. Precum Alphonse Daudet: oricum ar arunca verbul, acesta, ca pisica, cade numai în picioare.

Povestește de yoga, tratament tibetan, despre fratele lui Nikolai Rerih, despre ultima scrisoare a lui Fadeev (de ce a recurs la sinucidere), despre anul 1948, când Lupan a fost discutat ca să fie exclus din uniunea scriitorilor. Neghiobul I. D. Ceban. Fruntea (chipul) semit(ă) a lui B. P. Hasdeu – cele două scrisori despre mama lui („fostă” ovreică). Despre miraculoasele floricele scoase în mijloc de iarnă din ramuri și depuse la bustul lui Eminescu. Despre îngrijirea ediţiilor lui Sadoveanu: Igor Creţu – „Mitrea Cocor”, Alexandru Cosmescu – „Nicoară Potcoavă”. Insistenţa tâmpiţilor de la editură de a se scrie: „Traducere din românește”! În caz contrar – unul, Cosmescu, trebuia să plătească despăgubiri de 75 de mii de ruble (bani vechi), Creţu – vreo 50 de mii. Se ajunge la un compromis: „Din românește” [fără „traducere]. Două vizite pe care i le-a făcut lui Sadoveanu.

Memoriul pe care i l-a înmânat. Referatul, obiectiv, al lui Șișmariov. Sadoveanu–Șișmariov.

Tot depănând atâtea subiecte – scoate râșniţa electrică, pune în ea boabe de cafea, cronometrează după ceasornic. Îmi explică: a ars deja vreo trei. E precaut. Întradevăr, pe pervazul ferestrei văd „scheletele” râșniţelor ieșite din uz. Firul celei cu care macină – încâlcit la un loc cu firul telefonului care tot zbârnâie pe mică de ceas.

Ibricul, tava, mașina de scris. Dostoievski, „Idiotul” – Cosmescu îl traduce. Carnetul de plată pentru întreţinerea apartamentului. Cam așa arată masa scriitorului.

Pe pereţi – câteva picturi. Un Mihai Grecu, portretul amfitrionului. Trei picturi ale lui Afanasiev din Tiraspol.

Istoria extrem de interesantă a acestui om – născut în Franţa. Tatăl său – dintre ofiţerii ţariști, dar nu albgardist.

Mișcarea de rezistenţă. Reîntoarcerea după 1945. Nu înţelege că se poate propune să se aleagă doar… un singur candidat! 25 de ani siberieni. Foștii camarazi de rezistenţă fac apel la guvern. După 2 ani – eliberat. Însă moare în drum spre casă. Fiul acestuia, spune Cosmescu, și-a susţinut disertaţia de candidat în știinţe fizico-matematice. Însă, în semn de protest, și-a ars-o chiar în faţa comisiei care îl promovase deja. Trebuia să ajungă în laboratoarele lui Kurceatov. Renunţă. Practică pictura și yoga. Semnul crucii a apărut cu mult înaintea creștinismului. Cele 4 puncte ale crucii – locuri de masaj yoga.

În fond, cafeaua a fost gata exact după 2 ore. Luându-se cu vorba, amfitrionul a lungit extrem așteptarea. Însă a povestit multe lucruri interesante. Afectuos. Mă îmbrăţișează, mă invită să mai trec: „Fiindcă avem încă multe de vorbit”. Paginile despre Balţan – f. frumoase. Deocamdată, Cosmescu rămâne un stilist neîntrecut.

Veste dureroasă – se zice că ar fi murit Nichita Stănescu. L-am cunoscut personal în septembrie 1976, la Chișinău.

21.XII.1983 Inteligentele pagini ale lui Cosmescu despre Balţan (1923-1975) au căzut jertfă obtuzităţii soţiei celui despre care au fost scrise – ea a venit la redacţie, a citit corectura tipografică, băgându-și condeiul primitiv în mai multe pasaje bine scrise. Redactorul [V. Senic] nu știu cum de s-a lăsat convins de văduvă, iar Cosmescu, la rându-i, a insistat să scoatem articolul din număr. Pe bună dreptate, un om, muncind de circa 4 decenii în literatură, să fie supus cenzurii neghioabe venite din partea unei fitecine! Mai spunea Cosmescu că Balţan „fugea” cu lunile la casele de creaţie, să scape de soaţa-i cicălitoare. De ce nu l-am crede?

6.III.1984 M-am hotărât ferm să las fumatul. Duminică îmi zic să mă duc la Andrei, frământându-mă grija cum să fac să nu iau și eu o ţigară – la ceai, el e în stare să fumeze 3-4 ţigări la rând. Oricum, cred că voi fuma foarte puţin, să nu-i dau de bănuit. Vin la atelier. Bem ceai, vorbim de una, de alta și, brusc, Burac îmi declară că nu fumează! Radios, îi răspund cu aceeași monedă. Zice: „Știi ce m-a dus la această decizie? Intru eu alaltăieri pe la Glebus Sainciuc, telefonez și trag pătimaș din ţigară. La un moment dat, maestrul îmi zice uimit: «Bre Andrei, ce fumezi tu așa de nesăţios? Știi, numai disperaţii ar fuma așa». Și m-a pus pe gânduri observaţia sa. Ce, la o adică, seamăn eu a disperat?”

Andrei a sosit de la Moscova. Îmi spune că Emil Loteanu ţine un jurnal. Îmi închipui: trebuie să fie extrem de interesant acest„letopiseţ”; Loteanu cunoscut-a oameni, ţări, evenimente, patimi…

Dar să revenim la tema fumatului. Cosmescu, pe care-l consider fumătorul cel mai de forţă dintre scriitori, fiind și el dăscălit cu argumente serioase despre ravagiile pe care le face nicotina în organismul omului, conchide oarecum dezorientat: „Bine, bine, sunt de acord că fumatul e o pacoste. Aș renunţa la el, dar… cu gestul, cu gestul cum rămâne? Aș zice că e mai a naibii obișnuinţa cu acest gest al mâinii – de el nu pot scăpa eu, că fumatul l-aș lăsa”, – zice, și tot execută de câteva ori mișcarea mâinii care duce ţigara spre buze, de aici – spre scrumieră, și tot așa…„A naibii naveta asta diavolească, naveta mâinii. Ce gest inexplicabil, domnule”!

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 MAI 2012

Reportaj

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Istanbul – oraşul de pe Bosfor Consultasem pe când eram la liceu un catalog cu obiectivele înregistrate în lista UNESCO și îmi spuneam că aș vrea să vizitez unul dintre acele locuri, dar, în același timp, doream să cunosc cum funcţionează această componentă a ONU. Și iată că la sfârșitul săptămânii trecute, norocul m-a luat de mână și m-a dus la Istanbul, adică în vechiul și măreţul Constantinopol.

Fiind unul dintre reprezentanţii Republicii Moldova la seminarul organizat de Comisia pentru UNESCO din Turcia, am avut frumoasa ocazie să văd și să cunosc o lume care de mult îmi tot provoacă curiozitatea.

De fapt, acest seminar a fost organizat cu scopul înaintării unui dosar multinaţional la UNESCO, în ceea ce privește sărbătorirea Hedrellez-ului sau Sărbătoarea Sfântului Gheorghe la popoarele din spaţiul balcanic și a celor din Orientul Apropiat. Și creștinii, și musulmanii îl venerează pe acest sfânt prin practici și obiceiuri destul de apropiate. Cel mai interesant lucru a fost experienţa și conlucrarea cu specialiști din domeniu, din arii culturale diverse și cu moduri de abordare și înţelegere a situaţiilor foarte interesante și constructive.

Asemenea întruniri te conving încă o dată că modernitatea nu este un adevăr și o condiţie absolută. Pentru o instituţie ca UNESCO anume particularităţile identitare specifice unui popor sunt importante și au valoare, nu modificările și împrumutul, care ne omogenizează. Fiecare stat este văzut ca o entitate culturală și spirituală și este apreciat dacă

reușește să păstreze, să salveze și să transmită ce este mai valoros generaţiilor. Și iată că pe 4 mai, la miezul nopţii, am ajuns la Istanbul.

Frumuseţea orașului aflat și noaptea în lumină, văzut din avion, îţi oferă o senzaţie de cunoaștere a a măreţiei pe care a avut-o Bizanţul.

Chiar de la începutul șederii mele în Istanbul am fost surprinsă de faptul că oamenii locului începeau să vorbească cu mine în turcă și, în momentul în care le spuneam că nu înţeleg ce îmi spun, mă întrebau de unde sunt: Iran, Irak sau Arabia Saudită. Acest fapt mă amuza.

Probabil că fizicul meu oriental și, mai ales, „kurta” (o rochiţă purtată de femeile musulmane) mă făcea să mă înscriu perfect în peisaj. Am văzut ce înseamnă o societate laică musulmană, diferite forme prin care tradiţia islamică se îmbină cu modernitatea: femei care poartă capul acoperit, femei îmbrăcate modern, după ultimul trend, dar

cu băsmaua pe cap, până la cele mai tradiţionale – femei acoperite din cap până la glezne, cărora li se vedeau doar ochii de după burca sau paranja. Iar, ca antiteză, bărbaţii frumoși, viguroși, evident element moștenit de la niște strămoși luptători, le creează o imagine foarte exotică și curioasă. Apropo, foarte drăguţi și politicoși, numai buni să atragă cumpărătorii.

Istanbulul este un oraș modern și sub aspectul regimului de guvernare, dar și al celui urbanistic și economic. Tot așa cum sunt și alte orașe din Europa, doar că elementul asiatic este cel care face diferenţa. O aglomeraţie ce îţi aduce aminte de cea pe care o vedem noi în Piaţa Marii Adunări Naţionale la cele mai mari sărbători. Pe străzile Istanbulului, indiferent că semafoarele arată roșu sau verde, fiecare trece când vrea, inclusiv pe drumul pe care circulă tramvaiul, pe acolo vezi și taxiuri galbene, mașini, autobuze și valuri de oameni, toate

devin o uniformitate haotic organizată. Străzi pline de culori, gălăgie ce nu te obosește, dar îţi dă o energie debordantă, abundenţa tarabelor de artizanat ce sunt colţ în colţ cu marile magazine de firmă, îţi creează o imagine de contrast, dar plăcută. Toţi cunosc regula de bazar: „târguială și iar târguială”. Mai ales dacă ai de a face cu vreun vânzător cam de vârsta ta.

Atunci ai de câștigat nu numai un preţ convenabil, dar și cadouri sau un ceai turcesc servit la tarabă. Mai ai parte și de un sfat oferit cu bunăvoinţă. Plus la toate acestea, muzica de sitară ce o auzi pe ulicioare, cântăreţi ambulanţi foarte haioși și exotic îmbrăcaţi, covoarele și imaginile moscheilor luminate în noapte și ce se oglindesc în apă. Asta te duce cu gândul la „O mie și una de nopţi” și nici nu vrei să revii la realitate.

Evident că toţi cei care pleacă la Istanbul doresc să vadă câteva locuri ce merită toată atenţia și aprecierea. Grand Ba-

zzar și tot furnicarul de oameni, culori, tradiţie, muzică, produse care te fac să scoţi toţi banii din buzunar, Catedrala „Sfânta Sofia” – important centru al ortodoxismului timpuriu și cu o mozaică ce a rezistat timpului, Măreaţa Moschee Albastră - o organizare și o ordine islamică demnă de un imperiu, iar frumuseţea arhitecturii exterioare și a interiorului, pur și simplu, te uluiește. Palatul Topkapi te transportă imaginativ în frumuseţea artistică și culturală islamică. Și tot șirul de moschei plasate strategic în vârful promontoriilor ce mărginesc apele Bosforului, se combină perfect cu arhitectura clădirilor moderne.

Ceea ce mi-a plăcut mult a fost faptul că localnicii folosesc și valorifică totul pentru a practica cu succes comerţul.

Este o competiţie comercială loială, sănătoasă. Comercianţii nu exagerează în exploatarea elementelor tradiţionale, o fac, dar foarte subtil. Drapelul

Turciei este plasat în orice loc cu vizibilitate pentru a-i aduce aminte turistului în ce ţară se află și, evident, pentru a-i aminti de autoritatea turcă.

Un alt oraș frumos este Edirne, cunoscut prin renumitul Tratat de la Adrianopol, unde poţi vedea minunatul Pod Otoman, Moscheea Veche, Turnul Macedonean, Moscheea Üç Șerefeli sau Moscheea Selimiye, acceptată în lista UNESCO în 2011. Aici anual are loc Kakava Festival, dedicat Hidrellez-ului sau sărbătorirea Sfântului Gheorghe, festival cunoscut prin renumitele lupte în care jucătorii sunt unși cu ulei de măsline, de asemenea, petrecerile comune atât ale grecilor, bulgarilor și turcilor, organizarea rugurilor

imense și o continuă distracţie.

De fapt, este o sărbătoare de solidarizare socială și respect faţă de vechile tradiţii dincolo de apartenenţa etnică. Plus la aceasta, turiștii sunt pretutindeni, ei sunt participanţi activi ai acestor petreceri.

Bucătăria turcească. Bucate condimentate ca sufletul unui soldat otoman, o cofetărie dulce ca o shaherezadă. Și, cel mai important, ești servit de parcă tu ai fi sultanul. Într-un cuvânt, Turcia lui Ataturk este formidabilă și este un exemplu de urmat, ţinând cont de nivelul de dezvoltare economică, politică și culturală ce-l reprezintă.

Dorina ONICA, pentru FLUX

Săraci, dar capitalişti România, obedienta piaţă de desfacere în Europa dublelor standarde „În vidul ideologic de după 1989 a fost propus, cu mult succes, neoliberalismul. S-a spus că pieţele sunt cel mai eficace mijloc. Traumatizaţi de un stat care se ocupa de toate, oamenii au văzut într-o piaţă în care statul era complet absent soluţia, miracolul și calea viitorului”, ilustrează profesorul universitar canadian Yvan Allaire, începutul odiseei capitaliste a statelor foste socialiste, într-un interviu realizat de Nicolae Dărămuș în 2011. „S-a creat un sistem extrem de nociv pentru societate, în care funcţiile naţionale nu mai au nici un rol, sunt considerate ineficiente și o piedică în calea comerţului. Se spune că guvernele sunt incompetente și corupte și, cu cât au un rol mai limitat, cu atât mai bine. Se sune că resursele naturale trebuie să fie vândute oricui vrea să le achiziţioneze. Guvernele au doar rolul să dereglementeze și să privatizeze totul, pentru că întreprinderea privată este întotdeauna mai eficientă. Toate serviciile publice, inclusiv școlile și serviciile de sănătate trebuie să fie supuse „particularilor”, care sunt întotdeauna mai pricepuţi și mai eficienţi. Vedem un păienjeniș extraordinar. Dacă acceptăm doar această dogmă, consecinţele sunt catastrofale pentru o societate. În loc să fie stăpâni, oamenii devin chiriași în propria lor ţară, sunt la discreţia fluxurilor de capital străin care intră și ies din ţară după propriul interes, subordonând intereselor lor guvernele”, spunea Allaire.

Europa dublelor standarde Nu toate guvernele din UE se întorc către Mecca privatizărilor. Finlanda, un stat membru UE din 1995, membru al grupului euro și cu un cuvânt important de spus în privinţa noilor membri (Finlanda s-a opus, în

primă fază accederii României și Bulgariei în Schengen), nu are o politică de privatizare.

Guvernul finlandez distinge între trei mari ramuri ale economiei când vine vorba despre eventuale privatizări. În primul grup intră industria energetică, loteria, pariurile sportive și comercializarea alcoolului. Toate întreprinderile din acest domeniu sunt considerate strategice și nu pot fi privatizate decât parţial. Este important de notat că troica FMI-Comisia Europeană-Banca Centrală Europeană cere acum Greciei să privatizeze distribuitorul naţional de gaze, cel de apă din marile orașe și loteria naţională. În al doilea grup, guvernul finlandez include industria chimică și a metalelor, care nu pot fi privatizate integral. Statul poate, în mod excepţional, să-și reducă sub 50% participaţia în aceste sectoare. În ce privește băncile, industria hârtiei și multe alte ramuri, acestea pot fi privatizate integral.

Cooperativele agricole, o noţiune care a ajuns de temut după 1990 în Europa de Est, include 75% dintre fermierii din Franţa. “În Finlanda, cooperativele, și aici vorbesc de cele mai mari, făcând parte din „top 300” din lume ca venituri, reprezintă 23% din PIB; în Elveţia 28%; 46% în Franţa. Cooperativele sunt prezente în sectoare

foarte precise: 30% în sectorul agroalimentar, 23% în comerţul de detaliu, 22% în asigurări și 19% în sectorul bancar”, spunea profesoara universitară Mihaela Fârșirotu, în interviul menţionat

Agricultura, sector strategic, dar scos la vânzare din 2013 „Aveţi un sector agricol perceput ca o slăbiciune a economiei, pentru că mulţi oameni sunt încă agricultori pe mici terenuri, dar acest lucru poate să devină forţa strategică a României. Nu trebuie să vă fie frică să puneţi în practică legi de protecţie. Vin din Canada, o ţară liberală. Cu toate acestea, în Quebec nimeni nu poate vinde terenul agricol decât cu aprobarea unei comisii, iar aprobarea este foarte greu de obţinut. Apoi, vânzarea terenurilor către persoane care nu sunt din Quebec este interzisă fără autorizarea acelei comisii.

Dacă vrei să schimbi destinaţia terenului trebuie să faci o demonstraţie foarte argumentată”, spunea profesorul Yvan Allaire.

Lucrurile stau însă cu totul altfel în România. Prin tratatul de aderare la UE, Bucureștiul s-a obligat că va liberaliza piaţa terenurilor agricole începând din 2013. Cetăţenii europeni și companiile din UE, rezidente sau nu în România, vor putea să cumpere neîngrădit terenuri agricole în România. Iar la aceasta se adaugă și politica statelor din Golf de a face demersuri pe lângă guvernanţi pentru a arenda pe termen lung terenuri în România.

Ipocrizia Bruxellesului Mergând către sistemul bancar, UE a interzis României să recapitalizeze CEC-ul, singura mare bancă autohtonă, în timp ce mantra occidentală era salvarea economiei prin recapitalizarea băncilor private, nu numai a celor de stat. UE nu a intervenit în vreun fel în momentul în care banca francobelgiană Dexia a primit un împrumut de 7 miliarde de euro din partea statului, în 2008, și când a fost parţial naţionalizată, în 2011. Dexia a luat naștere prin fuziunea Credit Communal din Belgia și Credit Local din Franţa și este cunoscută pentru relaţia privilegiată cu birocraţia din Belgia.

Privatizările mai mult sau mai puţin impuse ca o condiţie a aderării la UE au transformat nu numai România, ci și statele din regiune în simple pieţe de desfacere. Comisia Europeană a început să investigheze, în urmă cu o săptămână, decizia guvernului de la Budapesta de a interzice construcţia de malluri și hipermarketuri până în 2014. Ceea ce este numit de Budapesta o măsură de încurajare, chiar și temporară, a micilor afaceri autohtone, la Bruxelles este sinonim cu împiedicarea liberei circulaţii a serviciilor.

Estul Europei, o obedientă piaţă de desfacere “România a fost transformată doar într-o piaţă de desfacere pentru alţii. Suntem foarte mândri acum că au crescut exporturile. Ele au crescut pentru că cererea internă este foarte slabă, din cauza măsurilor de austeritate. Dacă însă vor crește salariile, importurile vor crește și vom avea din nou dezechilibrele economice despre care vorbeam. Ideea este că trebuie să acorzi unei ţări timpul necesar să-și creeze condiţiile pentru a deveni competitivă, pentru a-și construi economia care i-ar permite să aibă un avantaj comparativ. Nu o pune însă în competiţie cu ţări dezvoltate, este nedrept”, spune Mihaela Fârșirotu.

Toate fenomenele de mai sus pot apăsa pe umerii populaţiei, iar la aceasta se adaugă și noul cod al muncii. “Sindicatele au cerut românilor să iasă în stradă, dar mai nimeni nu a ieșit.

Aceasta după un an de austeri-

tate și suferinţă. Responsabilitatea se află și pe umerii poporului”, spunea Mihaela Fârșirotu în 2011. The Economist se întreba, în urmă cu un an, cum de românii nu s-au revoltat după măsurile de austeritate care au fost impuse ţării, dacă în Grecia, în Marea Britanie, acest lucru s-a întâmplat. The Economist mai remarca că lipsa de opoziţie faţă de măsurile de austeritate va încuraja noi măsuri de același gen.

Politicienii, clienţii „pieţelor” Profesorul Yvan Allaire identifica însă o soluţie politică la aceste probleme – marja de acţiune pe care o permit legislaţia europeană și tratatele de aderare. Această libertate de manevră este însă cu mult redusă, atât timp cât liderii marilor state europene invocă necesitatea acţiunilor rapide, impuse de criza economică, acţiuni lipsite de controlul democratic al Parlamentului European și al celor naţionale. Este cazul Tratatului fiscal european semnat de toate statele UE, cu excepţia Marii Britanii și a Cehiei.

Yvan Allaire atrage atenţia asupra a ceea ce clasa politică, care ar trebuie să speculeze în interes naţional legislaţia UE, tinde să devină: „Beneficiarii de reglementări a pieţelor reușesc să menţină acest sistem mai mult decât am vrea noi, prin influenţa pe care banii o exercită asupra clasei politice și asupra propagandei. Nu este vorba atât despre corupţie, cât de sprijinul financiar pe care îl acordă partidelor politice. Întrun univers urbanizat se câștigă alegerile cu televiziunea, iar televiziunea costă mult - cu cât am mai mulţi bani pentru propaganda la televiziune, cu atât am mai multe șanse să câștig alegerile. Nu este corupţie în sensul propriu al cuvântului, este un mecanism care implică un sprijin financiar special. Se poate menţine astfel un sistem care este foarte periculos.”

O criză provocată de cupiditate “Există o mare diferenţă între pieţele pentru bunuri și servicii și pieţele financiare. Noi suntem susţinători ai pieţei, credem că pieţele, cum ar fi pieţele de bunuri și servicii, oferă soluţii bune în nenumărate situaţii.

Pieţele financiare funcţionează însă după o logică diferită, care

nu are nimic în comun cu pieţele de bunuri și servicii”, spunea Yvan Alaire.

“Nu s-a înţeles acest lucru; s-a spus: liberalizăm totul, deci și pieţele financiare. Rezultatul?

S-au creat niște “inovaţii financiare”, niște scamatorii financiare. Acestea au adus câștiguri incredibile unor oameni care, datorită banilor, au dobândit și putere politică. S-au făcut mulţi bani în sectorul financiar și parte din bani au fost reinvestiţi în politică pentru a obţine garanţia că sectorul financiar nu va fi reglementat, că nu va fi supus niciodată regulilor. Drept urmare, s-a creat o criză financiară.”

Pentru ca sistemul să nu se prăbușească, pentru ca băncile să nu dea faliment și să nu se producă o catastrofă economică, guvernele au intervenit masiv pentru a salva băncile, ceea ce a condus la îndatorarea statelor. Multe state s-au îndatorat astfel la aceleași bănci care au creat problema. Aceste bănci au cerut guvernelor să le protejeze împrumuturile pe care le-au acordat. Pentru aceasta, guvernele au recurs la măsuri de austeritate pe seama populaţiei, pentru a salva aceleași bănci care sunt la originea problemei. „Este o ironie tragică.

Aceasta se poate vedea în mod clar astăzi”, remarca Allaire.

Răzvan CIUBOTARU 27 martie 2012 Sursa: cotidianul.ro

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

10

11 MAI 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Uleiul de măsline Uleiul de măsline este obţinut prin strivirea și presarea măslinelor. Uleiul de măsline cunoaște mai multe forme, în funcţie de gradul de procesare aplicat. Astfel, vorbim de:

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată cu frunze tinere de spanac şi şuncă

flacăra. Când ciupercile sunt fripte un pic, se scot și se adaugă în bol, împreună cu fasolea și avacadoul. Înainte de a servi, se adaugă spanacul și sosul și se amestecă bine până se omogenizează.

Croque madame Ingrediente: 2 felii subţiri de șuncă, 50g de brânză cheddar, rasă, 2 felii groase de pâine, 2 linguri de unt, 1 ou, 1 mână de salată pentru servit

Păstrăv cu migdale şi ardei gras

* Ulei extravirgin de măsline – considerat a fi cel mai bun, întrucât este cel mai puţin procesat, fiind obţinut din prima presare (la rece) a măslinelor, fără a fi supus încălzirii sau chimicalelor, nealterând cu nimic gustul măslinelor. * Ulei virgin de măsline obţinut din a doua presare a măslinelor. * Ulei pur de măsline – este supus procesării (filtrării și rafinării). * Uleiul de măsline extra light – supus într-un grad considerabil procesării, reţinând foarte puţin din aroma măslinelor.

Beneficii: * Protejează împotriva afecţiunilor cardiace prin: - Împiedicarea procesului de oxidare a colesterolului LDL, proces care e o etapă importantă în dezvoltarea arterosclerozei.

- Protejarea endoteliului, ajutându-l să-și păstreze capacitatea de relaxare și dilatare (prin asta prevenindu-se hipertensiunea arterială). * Controlează colesterolul – un studiu publicat în Medical Science Monitor a arătat că 2 linguri de ulei de măsline adăugat dietei normale au avut rezultate semnificative în scăderea colesterolului total și al celui LDL la toţi membrii grupului de test ce a fost compus din persoane cu vârsta între 64 și 71 de ani. *Reducerea riscului de cancer mamar Acidul oleic din uleiul de măsline s-a dovedit eficient în lupta unuia dintre markerii responsabili de creșterea tumorilor de cancer mamar. *Controlarea glicemiei Cercetările efectuate pe pacienţi diabetici au demonstrat că mesele sănătoase care conţineau puţin ulei de măsline aveau un efect mai bun asupra glicemiei din sânge decât mesele sănătoase sărace în grăsimi. O dietă pentru diabetici corespunzătoare, care include și puţin ulei de măsline, ajută la menţinerea scăzută a valorii trigliceridelor. * Combaterea osteoporozei Polifenolii din uleiul de măsline ajută la prevenirea și combaterea efectelor osteoporozei. * Păstrarea sănătăţii gastrointestinale - Reduce riscul dezvoltării cancerului de colon prin diminuarea cantităţii de amine cancerigene ce se formează prin gătirea cărnurilor; - Protejează împotriva ulcerului gastric, luptând împotriva bacteriei Helicobacter pylori cu ajutorul fitonutrienţilor din compoziţie. * Întârzierea procesului de îmbătrânire Vitamina E din componenţa uleiului de măsline previne procesul de îmbătrânire, menţinând capacităţile cerebrale și musculare în formă pentru o perioadă îndelungată de timp. De asemenea, vitamina A din uleiul de măsline previne și minimizează dezvoltarea ridurilor.

Ingrediente: 140g de fasole verde fină, 4 linguri ulei de floarea-soarelui, 6 felii de șuncă afumată, tăiată mărunt, 2 felii subţiri de pâine albă fără coajă, tăiate cubuleţe, 200g de ciuperci, feliate, 250g de frunze tinere de spanac, 1 avocado, înjumătăţit și feliat PENTRU SOS: un căţel mic de usturoi, zdrobit, o lingură de muștar boabe, o lingură oţet de vin roșu, 3 linguri ulei de floarea-soarelui Mod de preparare: Se amestecă ingredientele pentru sos cu o lingură de apă și se condimentează cu sare și piper. Se fierbe fasolea 3 minute până se înmoaie, se dă sub un jet de apă rece, apoi se scurge.

Se încinge uleiul într-o tigaie mare și se frige șunca aprox. 4 minute până devine crocantă. Se scoate cu ajutorul unei spumiere într-un castron mare de salată. Se prăjesc în același ulei cubuleţele de pâine până se rumenesc, după care se răstoarnă în bol peste șuncă. Se mai adaugă în tigaie un strop de ulei, se călesc ciupercile ușor, atât cât să se înmoaie un pic și se reduce

Ingrediente: 1 ardei gras roșu, curăţat de seminţe și tăiat în bucăţi, 2 roșii mari, tăiate grosier, sau o mână de roșii cherry, înjumătăţite, 1 căţel de usturoi, mărunţit, 1 lingură ulei de măsline, plus extra pentru salată, 1 lingură de oţet balsamic, 2 fileuri de păstrăv, de aprox. 140g fiecare, 2 linguri fulgi de migdale, felii groase de lămâie și frunze de rucola, pentru servit Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 190°C. Se amestecă ardeiul, roșiile, usturoiul, uleiul și oţetul, apoi se răstoarnă într-o tavă și se dau la cuptor timp de 20 de minute. Se adaugă fileurile de pește, se presară migdalele și se mai ţine tava la cuptor încă 10-15 minute, până când păstrăvul e copt și migdalele sunt rumenite. Se servește cu felii de lămâie, care se storc peste pește, și cu salată din frunze de rucola.

Mod de preparare: Se încălzește o tigaie pe foc mediu și se aprinde cuptorul la temperatură joasă. Se pun șunca și brânza între cel două felii de pâine și se apasă, apoi se întinde jumătate din cantitatea de unt pe exteriorul ambelor felii. Se prăjește sandviciul în tigaie, apăsând cu un cuţit de pește, 1-2 minute până se rumenește, apoi se întoarce pe cealaltă parte. Se păstrează cald în cuptor. Se topește untul rămas în tigaie și se prăjește oul 1-2 minute până este făcut. Oul se pune deasupra sandviciului și se servește cu salată

Ruladă de porc umplută cu verdeţuri Ingrediente: 1 mână de salvie, 1 mână de pătrunjel, 2 căţei de usturoi, ulei de măsline, 1 bucată întreagă piept de porc (1 kg), 6 fire de praz, 300ml de cidru, 4 frunze de salvie Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 200°C. Se amestecă o mână de salvie și una de pătrunjel tocate mari, 2 căţei de usturoi zdrobiţi și ulei de măsline; se freacă partea cu carne a unei bucăţi de

Plantele din jardiniere – un “must have” al sezonului Indiferent că locuim într-o casă cu curte, că avem terasă sau doar un balcon, jardinierele și ghivecele se potrivesc de minune oriunde le-am așeza și transformă orice spațiu într-o oază de liniște cu multă verdeaţă.

Temperaturile de afară cresc semnificativ cu fiecare zi ce trece, iar pe piață au apărut din ce în ce mai multe specii de flori, care mai de care mai frumoase.

Dacă nu ați făcut-o încă, este momentul să pregătim jardinierele și ghivecele pentru sezonul de primăvară-vară și să ne bucurăm de minunăția naturii.

Cei care au avut flori și anul trecut și le-au adăpostit în pivniță sau într-un loc mai întunecat este momentul să le scoată treptat la lumină, pentru ca acestea să se trezească din somnul de peste iarnă și să-și recapete fortele și frumusețea.

MODĂ ŞI STIL Sandalele joase – încălţămintea obligatorie vara Luna mai a venit cu temperaturi neașteptat de mari, astfel că majoritatea dintre noi a fost surprinsă cu garderoba de vară nepregătită. Primul lucru cu care trebuie să începi dacă și tu ai fost prinsă cu garda jos este să îţi achiziţionezi o pereche de sandale joase, absolut necesare pentru a supravieţui verii.

Organismul simte schimbările meteorologice și, de cele mai multe ori, lipsa mișcării și căldura fac picioarele să se umfle pe parcursul zilei și pantofii luaţi de dimineaţă să fie insuportabili după-amiază. În aceste situaţii, o pereche de sandale joase sunt ideale. Extrem de comode, ușoare și aerisite, ele îţi garantează un grad sporit de confort. Ele pot fi purtate cu ușurintă atât ziua, cât și seara. Cu excepţia ţinutelor office impuse și a ocaziilor deosebite, sandalele fără toc sunt acceptate în majoritatea ocaziilor.

An de an, designerii propun modele deosebite care transformă o simplă sanda într-o piesă remarcabilă. De la sandalele romane, până la cele cu pietre preţioase încrustate, vei găsi o serie întreagă de modele foarte interesante. Anul acesta poţi miza însă pe câteva linii principale.

Neon – baretele foarte colorate sunt în topul preferinţelor. Culorile neon precum verde, galben și portocaliu fosforescent sunt de urmărit în cazul acesta.

Glitter – după cum bine știi, pantofii sclipitori sunt un must have pentru colecţionare. Dacă un model înalt ţi se pare deplasat, atunci poţi alege o pereche de sandale plate care îţi vor oferi un aer jucăuș.

Funde – dacă îţi plac hainele ultra feminine și ai un stil vestimentar “girly”, îţi recomandăm o pereche de sandale joase cu aplicaţii “fundă”. De diferite dimensiuni și culori, acestea te vor cuceri instantaneu.

Duo – combină două culori similare pentru a crea o pereche de sandale cu efect maxim. Bleu-albastru intens, portocaliu-cognac, lila-magenta sunt câteva din opţiunile pentru acest sezon.

Aplicaţiile felurite, mărgele, ţinte, capse, flori sunt și ele în continuare în tendinţe. Totodată, deja clasicele culori, auriu și argintiu, se bucură de aprecierea pozitivă a iubitoarelor de pantofi. Întrefete.ro

Tot acum este perioada potrivită pentru a schimba sau pentru a mai adăuga pământ florilor din ghivece și jardiniere. Dacă pământul deja existent în recipiente trebuie înlocuit în totalitate este bine de știut că plantei trebuie să i se administreze (după acest proces) îngrășământ aproximativ 4-5 săptămâni.

Plantele din jardiniere transformă orice balcon într-un paradis verde. Pentru că încă sunt fragile, iar lăstarii foarte sensibili există pericolul ca plantele să fie atacate de către dăunători. În acest caz este indicat să tăiem sau să rupem crenguțele care cresc mult și se întind spre lumină, pentru ca ulterior să se refacă și să fie mai puternice și mai sănătoase. Acest lucru este valabil în special pentru mușcate ale căror flori devin grele la un moment dat, iar crenguțele firave nu vor putea susține greutatea acestora.

Dacă nu ați apucat să curățați ghivecele și celelalte recipiente în toamnă, înainte de a le adăposti de vremea rea, este momentul să o faceți acum. Mușchiul, algele și iarba depuse pe suprafețele ghivecelor din lut trebuie îndepărtate nu doar din motive estetice. Curățarea acestora împiedică formarea dăunătorilor și a bolilor care pot îmbolnăvi plantele. Pentru curățare avem nevoie de un burete aspru sau de o periuță, puțin detergent și de apă călduță. Începând cu luna mai, jardinierele și ghivecele cu plante pot fi scoase fără probleme pe terasă sau în grădină, în aer liber. Dacă vremea este capricioasă și nopțile sunt încă reci este bine să mai așteptați până după jumătatea lunii.

piept de porc de 1 kg. Se rulează carnea și se prinde cu aţă de măcelărie. Se așază 6 fire de praz într-o tavă puţin adâncă. Se pune carnea de porc deasupra și se freacă cu sare și piper. Se adaugă 300ml de cidru și 4 frunze de salvie. Se coace 20-30 de minute, apoi se dă cuptorul la 130°C 2 și se coace încă 2 ore. Dacă prazul pare că începe să se ardă, se adaugă puţină apă.

Se lasă carnea 20 de minute înainte de a o tăia. Se servește cu prazul.

Queen of puddings cu lemon curd, nucşoară şi ghimbir Ingrediente: unt, pentru uns vasul, 600ml de lapte, 4 ouă, 8 linguri de zahăr, 75g de biscuiţi măcinaţi (sau pișcoturi), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă de nucșoară, 1 linguriţă de ghimber, lemon curd Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 160°C. Se unge cu unt un vas termorezistent. Se pune laptele la fiert. Între timp, se amestecă patru linguri de zahăr cu biscuiţii, coaja de lămâie, nucșoara și ghimbirul. Când laptele a dat în clocot, se ia de

STUDIU

Alergarea regulată poate prelungi viaţa Practicarea regulată a joggingului ar avea ca efect prelungirea speranţei de viaţă cu câţiva ani, potrivit unui recent studiu realizat de cercetători danezi. Intitulat Copenhagen City Heart, studiul pune în evidenţă beneficiile alergatului, scrie maxisciences.com, citat de Agerpres.

Până să ajungă la această concluzie, cercetătorii au examinat datele strânse din 1976 de la 20.000 de persoane, femei și bărbaţi cu vârste cuprinse între 20 și 93 de ani. Luând în considerare diferiţi factori, ei au observat că datele adunate în 30 de ani arătau o creștere a speranţei de viaţă la amatorii de jogging.

Potrivit rezultatelor studiului, aceasta ar fi de 6,2 ani la bărbaţi și 5,6 ani la femei. Creșterea este confirmată de ultimele rezultate, care permit să se afirme «cu certitudine că practicarea regulată a joggingului mărește longevitatea», spune dr. Schnohr, cardiolog, conducător al studiului menţionat de Le Figaro.

Studiul, care a fost fi prezentat la un colocviu organizat la Dublin de Societatea Europeană de Cardiologie, a demonstrat că riscul de deces scade cu 44% la cei care practică regulat joggingul pe ansamblul perioadei luate în considerare. Este important însă, menţionează cercetătorii, să se alerge regulat. Potrivit dr. Schnohr, pentru a prelungi speranţa de viaţă, trebuie să se alerge în ritm moderat între o oră și două ore și jumătate pe săptămână, împărţite în două-trei alergări. Nici mai mult, nici mai puţin pentru ca efectul să fie optim.

«Ideal este să te simţi la capătul puterilor, fără să

rămâi totuși fără suflare», precizează medicul, care amintește că alte studii au arătat că cei care nu fac sport, dar și marii alergători înregistrează, în general, o speranţă de viaţă mai mică decât cei care fac jogging regulat.

Binefacerile alergatului n-au fost mereu atât de evidente, mai ales în anii 1970, când exista un oarecare scepticism faţă de jogging. «După moartea câtorva practicanţi de jogging, ziarele au sugerat că joggingul este periculos pentru alergătorii de duminică», își amintește cardiologul. Din acest motiv, cercetătorii danezi au întreprins acest studiu, aducând dovezi ale efectelor benefice ale alergatului. Este un sport care îmbunătăţește absorbţia de oxigen, crește sensibilitatea la insulină, scade tensiunea arterială, ameliorează funcţia cardiacă și sistemul imunitar.

DESCOPERIRE SURPRINZĂTOARE:

Ardeiul iute ar putea fi un atu împotriva colesterolului Ardeiul iute ar fi o armă eficientă împotriva colesterolului și un atu pentru îmbunătăţirea sănătăţii inimii, arată un recent studiu realizat de cercetători chinezi. Rezultate bune au fost obţinute pe șoareci și urmează să fie validate la om, relatează maxisciences.com, citată de Agerpres.

Specialiștii recomandă, în general, ca hrana să nu fie prea condimentată, însă ardeiul iute ar putea fi o excepţie. Într-un studiu publicat în revista European Journal of Nutrition,

cercetători chinezi arată că ardeiul iute scade nivelul colesterolului și ajută la păstrarea unei bune sănătăţi cardiace.

Până să ajungă la această concluzie, echipa din Hong Kong a observat șase săptămâni șoareci pe care i-a împărţit în cinci grupe. Fiecare a primit sau nu o doză precisă de capsaicină, elementul care dă «forţă» ardeiului iute. Rezultatele au arătat că nivelul colesterolului total – trigliceride și «colesterolul rău» – din sângele rozătoarelor a scăzut sem-

nificativ la cele care consumaseră ardei faţă de grupul martor. Acest impact nu a putut fi totuși asociat cu o doză precisă de ardei. În afară de efectul asupra colesterolului, cercetătorii au mai identificat o latură pozitivă a ardeiului iute. Capsaicina a mai fost asociată cu reducerea concentraţiilor substanţelor implicate în inflamaţii, factor care favorizează apariţia unor probleme cardiace.

MORCOVII ar putea fi periculoşi pentru sănătate

retinol. Nu folosi aceste creme în timpul zilei, pentru că pot spori sensibilitatea pielii la razele UVA sau UVB. 8. Alege produse cosmetice pe bază de colagen, pentru zona vulnerabilă din jurul ochilor, pentru că acest ingredient combate semnele îmbătrânirii cauzate de stres și poluare.

Nu ieși din casă fără să aplici o cremă hidratantă cu FPS 15, pe care să o lași să intre în piele 20 de minute înainte de aplicarea machiajului.

În fiecare zi primim noi informaţii despre alimentele antioxidante și puterea lor de a menţine și îmbunătăţi starea de sănătate. Cu toate acestea, un studiu recent sugerează că prea mult dintr-un lucru bun ar putea să fie dăunător sănătăţii.

Cercetătorii de la Universitatea de stat din Ohio susţin că au descoperit o potenţială periculoasă “parte întunecată” a pigmenţilor ce se află în morcovi, scrie The Huffington Post.

Ei au ajuns la concluzia că în situaţia în care organismul absoarbe prea mult din betacarotenul ce se găsește în principal în morcovi, ar putea împiedica vitamina A să se absoarbă în corp.

Vitamina A este esenţială pentru menţinerea sănătăţii ochilor, oaselor și pielii, precum și pentru sistemul imunitar și metabolism. Dacă absorbţia vitaminei A este blocată, acest lucru ar putea conduce la o serie de boli.

Un pericol ar putea fi un risc sporit de cancer pulmonar. Potrivit unui studiu, persoanele care consumă betacaroten sunt mai predispuse la această maladie decât cele care nu consumă alimente cu acest pigment.

Cu toate acestea, cercetătorii nu recomandă oamenilor să nu mai consume produse cu cantităţi mari de betacaroten, deoarece sunt necesare studii suplimentare în acest sens.

Principalele surse de caroten se găsesc în fructele și legumele de culoare portocalie (caise, piersici, mango, morcovi, roșii, ardei) sau în cele de culoare verde (spanac).

Unica.ro

Mediafax.ro

Rezultatele sunt valabile, deocamdată, doar la șoareci, scrie site-ul nutraingredients-usa.com. Rămâne de văzut dacă pot fi extrapolate la om înainte de a fi luată în considerare vreo utilizare a acestor efecte pozitive.

FRUMUSEŢE

Cele mai eficiente sfaturi pentru a rămâne mereu tânără Știm că îmbătrânirea este inevitabilă, însă putem diminua semnele ei cu puţin ajutor. Iată cele mai eficiente sfaturi, pentru „a ţine timpul în loc“.

Cred că nici un lucru minunat din lumea asta nu se obţine cu una, cu două. Așa cum ridurile nu pot dispărea doar prin aplicarea ocazională a unei creme, fie ea și din cele mai preţioase ingrediente.

De aceea, pe lângă folosirea produselor cosmetice, e esenţial să respecţi câteva reguli simple: 1. Poartă ochelari de soare cu protecţie UVA pentru zona ochilor, pentru a evita strângerea ochilor, una din cauza ridurilor.

2. Dormi cele opt ore pe noapte. Pielea, sănătatea și acuitatea mentală se vor îmbunătăţi considerabil cu un somn suficient. Abilitatea pielii de a se repara singură e uimitoare în timpul somnului!

3. Evită să dormi pe-o parte. Această poziţie favorizează umflarea feţei, dar și cutele care, în

pe foc și se adaugă amestecul de biscuiţi. Într-un bol, se bat bine (cu mixerul sau cu un tel) trei gălbenușuri și un ou, apoi se încorporează în compoziţia cu lapte și se lasă deoparte 30 de minute. După ce au trecut 30 de minute, se dă vasul la cuptor timp de 50 de minute. Între timp, albușurile se bat spumă, apoi se adaugă gradat patru linguri de zahăr și se bat din nou, până stau ţepene. Se scoate vasul din cuptor, se întinde deasupra aluatului un strat generos de lemon curd, se adaugă bezeaua cu lingura (pentru un aspect mai frumos, poţi folosi un poș și un șpriţ zimţat). Se dă din nou la cuptor 10-15 minute, până se rumenește bezeaua.

timp, pot deveni linii de expresie și riduri. Dormi pe spate oricând e posibil, dar mai ales când trebuie să arăţi perfect.

4. Adaugă antioxidanţi și acizi grași esenţiali în dietă. S-a demonstrat că antioxidanţii (din ceai verde, rodii) neutralizează radicalii liberi, iar acizii grași (se găsesc în pește, seminţe) sprijină repararea celulară, au proprietăţi antiinflamatorii și ajută la menţinerea hidratării epidermei.

5. Alege pentru machiaj produse hipoalergenice, testate dermatologic. Fii atentă ca fondul de ten să fie noncomedogen, pentru a nu încărca porii (risc de acnee), să nu aibă parfum (iritant pentru tenul sensibil) sau parabeni.

6. Exfoliază pielea corect. Alege produsele potrivite pielii tale. Folosind prea multe cosmetice abrazive sau aplicându-le des sau foarte intens, pielea devine sensibilă ori se irită. La polul opus, dacă nu îl exfoliezi, tenul va deveni tern și predispus la acnee.

7. Hidratează cu generozitate tenul și gâtul cu o cremă de noapte pe bază de acizi alfaidroxi sau

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

14

Luni MAI

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 6.35, 18.30 Documentar. “Planeta albastră”.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Respiro. 18.05 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Dor. Program muzical. 22.50 Săptămâna sportivă.

23.20 Muzica compozitorului Boris Dubosarschi.

Muzică de cameră. 0.30 Documentar. “Euromaxx”.

1.00 TVMi. 1.15 Cultura azi. 3.50 Johann Straus.

Program muzical. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Chef cu Nae și Vasile 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări(r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări(r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Slab de inimă (r) 13:00 Stirile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4236 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.29,30, anul II 00:30 Serial: Dexter, ep.6, an 6 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера. Илья Носков, Алена Яковлева в многосерийном фильме “Женский доктор” 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Владислав Галкин в многосерийном фильме “Казароза” 16:20 Премьера. “Между нами, девочками” 17:00 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Владимир Епифанцев, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Побег 2” 23:25 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 Пол Ньюмен в приключенческом фильме “Вердикт” 03:20 “Prima Oră” (R) 05:20 “Primele știri” (rom) (R) 7:00 Jurnal matinal 8:00 ZOO SHOW. 8:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 9:25 Serial Furtună (LA TORMENTO - Colombia, 2005) 10:15 Serial 11:00 “Reporter” buletin informaţional 11:10 Presă și putere .(R) 12:15 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 13:00 “Reporter” buletin informaţional 13:15 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 15:25 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 16:35 Serial. 17:00 “Reporter” buletin informaţional 17:20 Serial. 17:50 Teleenciclopedia (R) 18:00 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 21:30 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 22:30 FABRICA DE STARURI 3. CONCERT 00:30 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 00:55 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 1:40 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 2:25 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 3:20 Jurnalul TVR 4:20 Prim plan. ® 5:10 Serial 6:10 TVR 55 6:30 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:35 NIZWA, DANS LE SILLAGE DE HENRY DE MONFREID 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DOCUMENTAIRE 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MIRADOR 2 20:20 MIRADOR 2 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 MAUVAIS GARÇON 2:23 LA CHAIR DE MA CHAIR 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’ACADÉMIE DU FOOT

15

11 MAI 2012

Programe TV Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Domnitza Lanitou Kanounidou”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Global 3000”. 10.35 Magazinele UEFA. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Magazinele Euro 2012.

13.10, 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Film. “REŢEAUA”. 15.25 Documentar. “Fotografia suprarealistă”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

17.40 Respiro. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei.

3.50 Johann Straus. Program muzical. 5.10 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping (r) (AP) (romance) 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.15,16 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4237 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.7, an 6 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 06.00 до 15.00 в связи с профилактическими работами 15:00 Премьера. Илья Носков, Алена Яковлева в многосерийном фильме “Женский доктор” 16:05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 Владислав Галкин в многосерийном фильме “Казароза” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Владимир Епифанцев, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Побег 2” 23:25 “Никита Хрущев. Голос из прошлого”. Фильм 1-й 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:20 “Гражданин Гордон” 02:10 Игорь Бочкин, Виктор Раков, Лариса Удовиченко в фильме “Барханов и его телохранитель” 04:05 Новости 04:10 Сериал “Борджиа” 05:00 “Primele știri” (rom) (R) 7:00 Jurnal matinal 8:00 ZOO SHOW. 8:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 9:25 Serial Furtună (LA TORMENTO - Colombia, 2005) 10:15 Serial 11:00 “Reporter” buletin informaţional 11:10 CU OCHII-N 4 (R) 12:15 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 13:00 “Reporter” buletin informaţional 13:15 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 15:25 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 16:35 Teleenciclopedia (R) 16:45 FABRICA DE STARURI 3.

AGENDA 17:00 “Reporter” buletin informaţional 17:20 Serial. 17:50 Teleenciclopedia (R) 18:00 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 21:30 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 22:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 23:30 Serial 00:00 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 00:25 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 1:10 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 1:55 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 3:20 Jurnalul TVR 4:20 Jurnal plus 5:10 Serial 6:10 TVR 55 6:30 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES VILLES DE L’EXTRÊME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIRADOR 2 15:47 MIRADOR 2 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TROIS VIES ET UNE SEULE MORT 21:33 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES NUITS D’ALICE 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:47 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 TOUT SUR MOI 4:30 TOUT SUR MOI

16

Miercuri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Almanah cinematografic”. 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Cinemateca universală. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.10 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Moldovenii de pretutindeni. 22.50, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.05 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Medalion muzical. 5.10 Music Mania.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale.

Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie.

Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Plasa de stele 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Viaţa în Africa, ep.5,6 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4238 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Impact la înălţime 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:30 Film: Impact la înălţime (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка”09:45“Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера. Илья Носков, Алена Яковлева в многосерийном фильме “Женский доктор” 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Владислав Галкин в многосерийном фильме “Казароза” 16:20 Премьера. “Между нами, девочками” 17:00 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Владимир Епифанцев, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Побег 2” 23:25 “Среда обитания”. “Нитраты” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:20 “В контексте” 02:10 Сериал “Борджиа” 03:00 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

17

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial documentar.

“Planeta albastră”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.40 Documentar. “Euromaxx”. 16.10 Erudit-cafe. 17.40 Respiro. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat. 3.50 Medalion muzical.

5.05 Descoperă Moldova.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie.

Columbia 2004 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Revista de scandal 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4239 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.11 21:30 Film: Cyborg 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.11 (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:15 Omul care aduce cartea (r) 03:30 Film: Cyborg (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера. Илья Носков, Алена Яковлева в многосерийном фильме “Женский доктор” 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:20 Премьера. “Между нами, девочками” 17:00 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Владимир Епифанцев, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Побег 2” 23:25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:20 Леонид Быков в фильме “Алешкина любовь” 02:45 Сериал “Борджиа” 03:35 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

Profilaxie 1 4 : 3 0 FA BRICA DE STARURI 3.

AGENDA (R) 15:25 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 16:35 Teleenciclopedia (R) 16:45 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 17:00 “Reporter” buletin informaţional 17:20 Serial. 17:50 Teleenciclopedia (R) 18:00 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 21:30 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 22:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 23:30 Serial 00:00 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 00:25 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 1:10 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 1:55 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 3:25 Jurnalul TVR 4:25 Jurnal plus 5:15 Serial 6:15 TVR 55 6:30 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

7:00 Jurnal matinal 8:00 ZOO SHOW. 8:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 9:25 Serial Furtună (LA TORMENTO - Colombia, 2005) 10:15 Serial 11:00 “Reporter” buletin informaţional 11:10 ROMANIA DESTEAPTA 12:15 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 13:00 “Reporter” buletin informaţional 13:15 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 15:25 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 16:35 Teleenciclopedia (R) 16:45 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 17:00 “Reporter” buletin informaţional 17:20 Serial. 17:50 Teleenciclopedia (R) 18:00 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 21:30 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 22:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 23:30 Serial 00:00 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 00:25 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 1:10 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 1:55 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 2:45 TVR 55 3:25 Jurnalul TVR 4:25 Nocturne. (R) 5:15 Serial 6:15 TVR 55 6:30 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LOULOU 16:44 FLASH INFO 16:47 EN BOÎTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 20:29 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 MIRADOR 2 1:40 MIRADOR 2 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 TOUT SUR MOI 4:16 TOUT SUR MOI 4:38 TOUT SUR MOI

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:10 L’ÉPICERIE 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:35 IMAGES DE FEMMES OU LE CORSET SOCIAL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 15:58 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES NUITS D’ALICE 21:05 FLASH INFO 21:07 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA MOUSTACHE 23:24 DOUBLE MIXTE 23:49 DÉDICACE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 IMAGES DE FEMMES OU LE CORSET SOCIAL 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 TOUT SUR MOI 4:27 TOUT SUR MOI

18

Vineri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Reporterul de gardă. 10.30, 5.25 Vector european.

11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric.

12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Svitanok. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.15 Documentar.

“Euromaxx”. 16.45 Videoteca copiilor. 17.45 Respiro.

Program muzical. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 1.30 Medalion muzical.

3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Music Mania.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial.

Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reţeta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer: Revista de scandal (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dușmanul de lângă tine 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4240 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ultimul castel 23:15 Film: Bărbatul modern 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Ultimul castel (r) 03:30 Film: Bărbatul modern (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера. Илья Носков, Алена Яковлева в многосерийном фильме “Женский доктор” 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:20 Премьера. “Между нами, девочками” 17:00 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Егор Бероев, Екатерина Вилкова, Виктор Раков в остросюжетном фильме “Рейдер” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Джордж Клуни, Джон Траволта, Шон Пенн в остросюжетном фильме “Тонкая красная линия” 02:50 Сериал “Борджиа” 03:45 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7:00 Jurnal matinal 8:00 ZOO SHOW. 8:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA (R) 9:25 Serial Furtună (LA TORMENTO - Colombia, 2005) 10:15 Serial 11:00 “Reporter” buletin informaţional 11:10 Bebe magia 11:40 Ca la carte 12:15 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 13:00 “Reporter” buletin informaţional 13:15 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 FABRICA DE STARURI 3.

AGENDA (R) 15:25 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 16:35 Teleenciclopedia (R) 16:45 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 17:00 “Reporter” buletin informaţional 17:20 Serial. 17:50 Teleenciclopedia (R) 18:00 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 21:30 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 22:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 23:30 Serial 00:00 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 00:25 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 1:10 Serial A doua viaţă (El Cuerpo Del Deseo - SUA, Mexica, Columbia 2005) 1:55 Serial Prizoniera (PRISONIERA - SUA, Columbia 2004) 2:45 TVR 55 3:25 Jurnalul TVR 4:25 Jurnal plus *Răspunsurile zilei 5:15 Serial 6:15 TVR 55 6:30 “Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:36 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES NUITS D’ALICE 16:32 FLASH INFO 16:35 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR 2 22:44 MIRADOR 2 23:31 LES NOUVEAUX PARADIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 J’AI PENSÉ A VOUS TOUS LES JOURS 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 TOUT SUR MOI 4:23 TOUT SUR MOI

19

Sâmbătă MAI

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

7.45 Vedete la bis. 8.45 Documentar. “Global 3000”. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 1.30 Focus.

Magazin TV. 12.00 Din fondul TV Moldova-1.

A.P. Cehov. “Unchiul Vanea”. Spectacol TV. 13.35, 2.15 Această clipă. Emil Loteanu. 14.05 Evoluează ansamblul folcloric de la Liceul “Spiru Haret”. 15.30 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară.

19.50, 4.10 O seară în familie. 21.30 Fotbal.

Liga Campionilor. Finală. În pauză: ȘTIRI (rus.)

23.35 Documentar. “Artele marţiale chineze”.

0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.15 Music Mania.

2.45 “Armoni de primăvară”. Program de muzică clasică. 3.30 “Dor”. Program muzical 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel.

Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reţeta de Acasă (r) 08:00 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări(AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus I: Secretul epavei 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Mitocanii în Beverly Hills 17:00 Film: Chemarea sălbăticiei 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Sfântul 23:00 Film: Asasinarea lui Jesse James de către lașul Robert Ford 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Film: Sfântul (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:45 Фильм “Крылья” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Квартет “И”. О чем молчат мужчины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Анастасия Вертинская. Бегущая по волнам” 12:55 Владимир Коренев, Анастасия Вертинская, Михаил Козаков в фильме “Человекамфибия” 14:40 Егор Бероев, Екатерина Вилкова, Виктор Раков в остросюжетном фильме “Рейдер” 16:25 Фильм “Крылья” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Юбилейный концерт Ирины Аллегровой 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 22:00 “Жестокие игры”. Новый сезон 23:35 “Что? Где? Когда?” 00:45 Триллер “Муха” 02:15 Сериал “Борджиа” 03:10 “DA sau NU” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 “Жди меня” (R) 7:00 Ca la carte (R) 7:40 Tezaur folcloric (Reluare) 9:00 Serial Donna Barbara (DONNA BARBARA – SUA, 2008) 13:20 Bebe magia 14:00 Jurnalul TVR 14:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 15:00 ZOO SHOW. 16:00 Vrei sa fii milionar? 17:00 TEMA SĂPTĂMĂNII. 18:00 Teleenciclopedia 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial 22:00 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 23:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte. (Reluare) 0:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare) 1:00 O dată’n viaţă (R) 2:45 Tezaur folcloric 3:35 TVR 55 3:55 Interviurile Jurnalului (R) 4:10 Viaţa satului 5:25 Viaţa satului 6:15 TVR 55. 6:30 “Reporter” buletin informaţional 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 HIMALAYA, LE CHEMIN DU CIEL 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 LES P’TITS DIABLES 10:57 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 11:59 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 FALÒ 13:58 MAGAZINE 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 16:01 LES ÉTOILES FILANTES 16:24 LES ÉTOILES FILANTES 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 CHABADA 1:46 NOUVO 2:01 RAPPELLE-TOI BARBARA 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 TOUT SUR MOI 4:25 TOUT SUR MOI

20

11

Duminică MAI

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Bun venit într-o localitate-model”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Cinemateca universală. 9.00 “Hensel și Grettel”.

Spectacol al Teatrului din Târgoviște (România). 9.35 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Ion Gore, actor, cronicar de teatru. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 13.45 Legendele muzicii. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.50 Film. “TRIUMFUL LUI NAPOLEON” (Franţa). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Armonii de primăvară. Program muzical. 23.30, 4.10 Cursa Olimpică. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel.

Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de Acasă 08:00 Film serial: Sub cerul în flăcări(r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări(r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 14) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări(ultimul episod) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Chemarea sălbăticiei (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (r) 16:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: X-Men 2 23:15 Film: Operaţiunea Delta Force 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 După 20 de ani (r) 03:00 România, te iubesc! (r) 04:00 Film: X-Men 2 (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Валентина Леонтьева: жизнь пос ле с лавы” 07:00 Василий Шукшин в фильме “Два Федора” 08:40 “Армейский магазин” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:10 Премьера. “Шли бы вы в баню” 14:05 “Две звезды”. Лучшее 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Internaţională 23:25 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 00:30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 02:40 Премьера. Марк Уолберг, Кристиан Бэйл в фильме “Боец” 04:30 “Sinteza săptămâi” (rom) (R) 04:55 Сериал “Борджиа” 7:00 Bebe Magia (R) 7:25 “Жди м е н я ” 9:00 Serial Furtună (LA TORMENTO - Colombia, 2005) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 FABRICA DE STARURI 3. AGENDA 15:00 ZOO SHOW. 15:25 O dată’n viaţă 17:20 Zona Zero 18:53 Jurnalul TVR 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 Serial 22:30 O dată’n viaţă (R) 0:00 O dată’n viaţă (R) 0:50 Zona Zero (R) 2:20 Teleenciclopedia 3:10 Jurnalul TVR 4:10 TVR 55 4:35 Universul credinţei. (R) 6:15 TVR 55. 6:35 “Reporter” buletin informaţional 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 L’ÎLE AUX CANNIBALES 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:31 CONTINENT NOIR 7:57 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:47 LES P’TITS DIABLES 10:57 LES P’TITS DIABLES 11:08 IRON MAN 11:34 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:04 SCIENCE OU FICTION 12:32 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:58 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA BATAILLE DU RAIL 23:24 CHIENNE D’HISTOIRE 23:41 CROSS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA MOUSTACHE 2:19 DÉDICACE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 TOUT SUR MOI 4:24 TOUT SUR MOI

CMYK

12

11 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GENERAŢIA 2002

Victoria Federiuc: „Dacă ne dorim o schimbare în bine, trebuie să contribuim cu toţii” Vă propunem astăzi un interviu cu Victoria Federiuc, care a deţinut conducerea Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie” într-o perioadă destul de tumultoasă – 2005-2007. Este perioada în care membrii acestei organizaţii se impun nu doar prin proteste, ci, mai cu seamă, prin luări de atitudine, prin mesaj, prin numeroase apariţii în presă, la posturile de radio și tv, participări la reuniuni ale tinerilor în ţară și peste hotare, perioadă care marchează apariţia noii imagini a liderului de opinie. Fruntașii acestei organizaţii, prin pregătirea și abilităţile lor, conturează clar imaginea acestui nou lider, nu întâmplător, indiferent de domeniul în care își continuă aceștia activităţile în prezent, se bucură de mult succes și apreciere.

- Ce a însemnat pentru tine aderarea la o organizaţie de tineret? Cum a apărut această dorinţă și de ce ai ales anume Noua Generaţie?

- Încă din adolescenţă manifestam un interes deosebit faţă de viaţa social-politică din ţară, întrucât am avut parte și de o educaţie naţional-patriotică în familie. Vroiam să devin membru al Partidului Popular Creștin Democrat. Părinţii mi-au spus că poţi deveni membru de partid începând cu vârsta de 18 ani, de aceea credeam că nu voi fi acceptată la PPCD până nu împlinesc majoratul. Am aderat la Noua Generaţie abia în 2002, în timpul protestelor anticomuniste de atunci. Chiar în primele zile de proteste am observat un grup de tineri care scandau „Noua Generaţie – salvatoarea naţiei”, am intrat în discuţie cu ei și, la scurt timp după aceea, am devenit și eu membru al acestei organizaţii.

- Ai fost președinte al Noii Generaţii într-o perioadă destul de tumultoasă. Ce amintiri te leagă de acea perioadă?

- A fost o onoare pentru mine să fiu președinte al Noii Generaţii și mă bucur că am participat și eu la dezvoltarea ei. Am cunoscut mulţi tineri excepţionali, am legat multe prietenii. Noua Generaţie a însemnat pentru mine mai mult decât o dorinţă de a-mi manifesta crezul politic și civic. Noua Generaţie a fost locul în care mi-am petrecut cei mai frumoși ani din viaţă, am învăţat mai mult decât mi-ar fi oferit orice școală din lume. Aici mi-am cunoscut și soţul. Noua Generaţie a fost familia mea.

- Știm că după apariţia pe

lume a fiicei, Ana-Maria, ai decis să revii la meseria ta de bază – farmaceutica.

- Așa este. Odată cu apariţia fiicei, întregul univers în care trăiam a căpătat o altă formă, cursul vieţii a cunoscut un șir de schimbări. A început un alt capitol.

„Majoritatea succeselor pe care le-am înregistrat până acum au o legătură directă cu Noua Generaţie sau cu oamenii pe care i-am întâlnit prin intermediul ei” - Abilităţile din perioada în care erai președinte al celei mai importante organizaţii politice de tineret din Republica Moldova îţi sunt astăzi de folos?

- După cum am spus, Noua Generaţie a fost o școală a vieţii, iar ceea ce am învăţat acolo mă ajută mult în activitatea profesională, dar și în relaţiile cu oamenii. Pentru mine este foarte importantă această experienţă. Uneori, mă gândesc oare ce aș fi fost astăzi dacă nu exista Noua Generaţie. Îmi este greu să răspund, deoarece majoritatea succeselor pe care le-am înregistrat până acum au o legătură directă cu această organizaţie sau cu oamenii pe care i-am întâlnit prin intermediul ei.

- Mai ţii legătura cu foștii tăi colegi de „baricade”?

- Da, cu unii foști colegi ţin legătura. Mă bucur când le văd pozele de familie pe care le postează pe reţelele de socializare.

Mă bucur să-i văd fericiţi, realizaţi în plan profesional. Chiar zilele acestea vom organiza o întâlnire cu membrii mai vechi ai Noii Generaţii sau, cum mai spunem noi, „Vechea Noua Generaţie”.

„Nu exclud că, într-o zi, aş putea redeveni un activist politic” - Te mai interesează astăzi politica? Ai fi tentată la un moment dat să te lansezi în politică și care ar fi împrejurările care te-ar motiva să faci acest lucru?

- Urmăresc destul de atent evoluţia evenimentelor politice. Și nu exclud că, într-o zi, aș putea redeveni un activist politic. Însă vreau să accentuez că pentru mine, activitatea politică înseamnă să lupţi pentru o cauză dreaptă, pentru un ideal, pentru o viaţă mai bună. Nu m-aș implica niciodată în politică doar de dragul de a face politică.

- Medicina este, la momentul actual, unul dintre cele mai vulnerabile domenii în Republica Moldova: medicamente de calitate îndoielnică sunt comercializate în farmacii, în fiecare zi se înmulţesc cazurile de malpraxis, echipamentul medical și utilajul sunt învechite sau lipsesc cu desăvârșire, în instituţiile medicale rămân tot mai puţine cadre calificate, tinerii specialiști pleacă peste hotare.

După părerea ta, cine se face vinovat de această situaţie și cum se poate reabilita medicina moldovenească, așa ca oamenii să nu mai meargă la medic cu frica în sân, ca la abator?

- Acesta este un subiect aparte și o problemă complexă. Aici nu poţi arăta cu degetul și acuza pe cineva anume. Avem parte de un sistem de sănătate defectuos, subfinanţat, care nu se bucură de atenţia cuvenită din partea statului. De cealaltă parte, și populaţiei îi revine partea sa de vină pentru această situaţie.

Este o chestiune de reciprocitate.

Dacă ne dorim o schimbare în bine, trebuie să contribuim cu toţii. Corupţia și iresponsabilitatea pot fi combătute doar în cazul în care împotriva lor luptă întreaga societate. Însă, cu toate problemele care există la ora actuală, observ o tendinţă de moderniza-

11–18 mai Sunteţi în situaţia de a vă proteja sănătatea și liniștea sufletească, în special la locul de muncă. Atmosfera este tensionată, se vorbește mult și fără rost. Dacă aveţi de luat decizii importante ar fi bine să vă retrageţi în singurătate.

Taur

re, de reabilitare a sistemului de sănătate. Întrebarea este cât va dura acest proces? Sper că, întrun viitor previzibil, sănătatea va deveni, de facto nu doar de jure, o prioritate naţională pentru politicienii aflaţi la guvernare, iar această normă constituţională își va găsi aplicare practică. Dacă nu vom investi în sănătatea poporului, această naţiune nu are viitor.

Or, parafrazând o veche zicală a noastră, sănătatea minţii depinde de sănătatea trupului.

Veștile bune de la o rudă aflată în străinătate vă readuc speranţa, chiar dacă nu sunt chiar pe măsura așteptărilor. Anumite iniţiative merg foarte bine, de exemplu cele care vă aduc sume mici sau beneficii pe termen scurt.

Gemeni Din direcţia familiei vin noutăţile zilei și acest lucru v-ar putea pune în dificultate pentru că va trebui să vă împărţiţi timpul între obligaţiile de serviciu și cele faţă de rude. Este o zi potrivită pentru a clarifica neînţelegerile cu partenerii.

„Avem un sistem educaţional învechit şi găunos, supus unei agresiuni permanente din partea unor cercuri din afară, străine de valorile şi tradiţia noastră” - Ca tânără mămică, ce te îngrijorează cel mai mult în societatea de astăzi?

- Sunt mai multe lucruri care mă îngrijorează. În primul rând, sesizez o problemă care, în opinia mea, afectează grav educaţia copiilor. Este vorba de normele morale și creștine care aproape că nu-și mai găsesc loc în programele de studii. Copiii de astăzi sunt tot mai expuși unui flux informaţional incontrolabil, iar sistemul educaţional este atât de slăbit și ineficient, încât riscăm să creștem o generaţie de oameni lipsiţi de discernământ, străini faţă de credinţa milenară și tradiţie, sclavi ai consumismului, care nu vor fi în stare să-și conserve și să-și apere propriile valori, altele decât cele materiale. Iar cel mai grav este că școala, în loc să depună eforturi pentru a-i proteja pe copii de aceste false valori și principii așa-zis moderniste, participă nemijlocit la descreștinarea noilor generaţii. Avem zeci de mii, dacă nu chiar sute de mii de cazuri, în care copiii nu îi au alături pe părinţi, aceștia fiind, de cele mai multe ori, nevoiţi să plece în străinătate pentru a-și întreţine existenţa. În această situaţie, școala are un rol mai mult decât determinant. Și nu face faţă, din păcate. Avem un sistem educaţional învechit și găunos, supus unei agresiuni permanente din partea unor cercuri din afară, străine de valorile și tradiţia noastră. Iar lipsa de reacţie și incapacitatea

Berbec

Rac Unii dintre voi trebuie să ia decizii legate de o călătorie, alţii își schimbă planurile legate de carieră. Este un moment de tensiune în plan profesional și în relaţia de cuplu. Trebuie să ţineţi cont de părerile celor apropiaţi când faceţi planuri.

Leu

de rezistenţă în faţa acestor riscuri din partea autorităţilor mă îngrijorează profund. Mai ales că, zi de zi, copiii văd la televizor emisiuni care promovează stilul de viaţă indecent, nonșalanţa, lipsa de respect pentru părinţi și persoanele mai în vârstă, nonconformismul agresiv. Or, acest lucru trebuie să ne pună în gardă și să ne facă mult mai atenţi faţă de viitorul copiilor noștri.

- Ca și majoritatea membrilor din Noua Generaţie, ţi-ai găsit jumătatea în cadrul organizaţiei în care ai activat. Mai împărtășiţi și astăzi aceleași convingeri și valori?

- Nu regret în nici un fel alegerea mea. Am un soţ model. Este un tată grijuliu și un partener de viaţă de nădejde. Mi-a fost alături și m-a susţinut în momentele mai grele. Alături de el, convingerile și valorile pentru care am militat și militez în continuare nu doar că nu s-au schimbat, ba, din contra, s-au accentuat. Acum nu doar credem în aceste valori și convingeri, ci le trăim zi de zi, și le transmitem și fiicei noastre, Ana-Maria.

- Care crezi că sunt astăzi cele mai periculoase capcane pentru tinerele familii și cum pot fi ele evitate?

- Din păcate, stilul de viaţă occidental, caracteristic prin dezin-

teresul faţă de tradiţie și normele creștine, se răspândește rapid și în Moldova. Tinerii acceptă, din ce în ce mai des, așa-zisele reguli de viaţă libertine, fără obligaţii, nu mai pun preţ pe valoarea familiei tradiţionale, preferă concubinajul în schimbul căsătoriei și, cel mai grav, nu-și mai doresc atât de mult copii. Este, probabil, cel mai periculos lucru care se întâmplă în societatea noastră, în momentul de faţă.

- Ce alte pasiuni ai și cum îţi petreci timpul liber?

- Pasiuni am mai multe, îmi place să gătesc, să citesc, să petrec timpul în mijlocul naturii. Ador călătoriile. Totuși, cea mai mare pasiune a mea este familia.

- Dacă ar fi să participi la elaborarea unui proiect de lege, pentru ce ai opta?

- Aș participa la perfecţionarea sistemului de învăţământ.

Este o problemă care mă preocupă mult și cred că aș avea multe idei utile.

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Vă aflaţi într-un moment dificil, în primul rând din cauza blocajului pe care îl observaţi în cele mai importante proiecte. Este bine să daţi dovadă de maximă bunăvoinţă în relaţiile cu toţi cei din jur, în special cu partenerii importanţi.

Fecioară Aveţi nevoie de soluţii urgente pentru problemele din casă. Lipsa de comunicare nu este în folosul nimănui, așa că va trebui să faceţi un efort ca să aflaţi părerea fiecăruia. Pot să apară divergenţe majore de păreri cu persoana iubită.

Balanţă Aveţi parte de întâlniri foarte interesante, de discuţii profitabile și de mici reușite în plan profesional. În familie sunt probleme care așteaptă să fie rezolvate de ceva vreme. V-ar prinde bine să vă odihniţi mai mult înainte de a lua decizii.

Scorpion Ajungeţi greu la persoanele de care aveţi nevoie, vă simţiţi cumva neglijaţi de cei care v-au promis că vă vor fi alături în situaţiile dificile. S-ar putea să apară unele probleme în privinţa unor solicitări legate de anumite instituţii.

Săgetător Sunteţi plini de încredere în șansa voastră de a arăta de ce sunteţi în stare în tot ce faceţi. Chiar dacă apar unele contradicţii între planurile voastre și cele ale familiei, acestea nu sunt atât de greu de armonizat, cu bunăvoinţa ambelor părţi. Nu pierdeţi nimic dacă cedaţi voi și de data asta.

Capricorn Simţiţi nevoia să vă retrageţi în liniște și să participaţi mai puţin la agitaţia din jur pentru a vă putea gândi cu toată seriozitatea la viaţa voastră. Este foarte bine să vă păstraţi toate opţiunile deschise și să fiţi pregătiţi pentru schimbările care vin.

Vărsător Sunteţi foarte conștienţi de menirea voastră după ce în ultima perioadă aţi avut parte de numeroase solicitări din partea prietenilor, cunoștinţelor sau clienţilor, în cazul în care lucraţi direct cu publicul. Pot să apară și momente de îndoială.

Peşti

cu Stanislav Șușkevici, ex-președinte al Bielorusiei, și soţia sa

Noua Generaţie la sediul Alianţei Creștin Democrate din Olanda (Haga, 2008)

Anumite proiecte avansează cu pași mici, altele nu progresează deloc. S-ar putea să vă pierdeţi încrederea în posibilităţile voastre de a avansa în anumite domenii.

Dar contextul arată că șansa este de partea voastră.

cu familia

FESTIVAL

,,Cronograf” – ecranul unde realitatea devine artă Festivalul Internaţional de Film Documentar Cronograf și-a dat startul pe 10 mai, la cinematograful Odeon. În prima zi a Festivalului, începând cu ora 12:00, au fost proiectate patru filme din selecţia festivalului documentar de la București - One World România. O parte dintre autorii acestor pelicule sunt prezenţi la Chișinău.

Filmul care a deschis festivalul este ,,Adevărata reţea socială / The real social network” (Marea Britanie, 2011), un portret proaspăt al noii generaţii a protestului, crescută în era virtuală. Faptele prezentate în film pot fi foarte bine raportate și la Moldova, în contextul protestelor din aprilie 2009.

Festivalul Cronograf este singurul festival de film documentar din Moldova. Acesta este organi-

zat anual de către OWH Studio la Chișinău, începând cu anul 2001.

Evenimentul a apărut la iniţiativa unui grup de tineri care și-au propus să însufleţească viaţa culturală din Moldova și să-i aducă publicului de aici cele mai bune și mai noi documentare. Astfel, Cronograf a devenit festivalul care unește Estul cu Vestul, pentru că reunește producţii din Europa Occidentală și de Est, în special, spaţiul ex-sovietic.

Anul acesta, Cronograf a ajuns la cea de-a X-a ediţie. Iar la această ediţie jubiliară în competiţie vor participa 18 filme din 19 ţări la Secţiunea Principală, 7 filme din 3 ţări la Secţiunea cadRO și 11 lucrări de la diferite posturi tv și studiouri independente din Moldova la Secţiunea Producţii TV Locale. În cadrul Secţiunii Principale participă documentare cinematografice din toată lumea, fără restricţii tematice, cu excepţia filmelor de propagandă politică și religioasă. Secţiunea cadRO este deja un element tradiţional în cadrul festivalului. Această secţiune

ne oferă documentare unde se reflectă viaţa și destinul celor ce se numesc români de pretutindeni.

La Secţiunea Producţii TV Locale participă producţii realizate în cadrul posturilor și studiourilor tv din Moldova.

Programul proiecţiilor în concurs se va derula pe durata a patru zile. În zilele de 11, 12 și 13 mai, în prima jumătate a zilei, spectatorii și juriul vor putea viziona documentarele din Secţiunea cadRO. Iar începând cu ora 14:00 până seara târziu vor fi proiectate documentarele de la Secţiunea Principală. Documentarele din cadrul Secţiunii Producţii TV Locale vor putea fi vizionate în ultima zi de concurs, 14 mai, începând cu ora 10:00.

De asemenea, sunt prevăzute și câteva proiecţii speciale, în afara concursului, precum evenimentele ,,One World România la Cronograf”, ,,Proiecţia tematică”, ,,Cronograf la Muzeu” și ,,10 ani de Cronograf”. ,,One World România” există de 5 ani și este singurul festival de film documentar de la București dedicat

drepturilor omului din România.

Acesta a adus la Chișinău 4 filme, care au fost proiectate înainte de deschiderea Festivalului Cronograf, pe 10 mai, de la orele 12:00-18:00: ,,Într-o zi vom fi fericiţi” (Polonia), ,,Povești pentru copii de pe Axa Răului” (Danemarca), ,,Dreptate pentru Serghei” (Olanda) și ,,Școala noastră” (SUA, Elveţia).

Evenimentul ,,Proiecţia tematică”, denumită ,,Femeia între curaj și rezistenţă”, este dedicat tuturor femeilor și va avea loc pe 14 mai, de la ora 14:00. Acest eveniment a fost susţinut de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care are în vizor problema migraţiei, impactul acesteia asupra familiei și societăţii. În cadrul evenimentului vor fi prezentate trei filme având ca teme femeia în ipostaze diferite: femeia–mamă, femeia–migrantă, femeia–victimă, femeia–luptătoare. Documentarele sunt: ,,Mame – 15 cenţi minutul” (Spania), ,,Păpușile” (Israel) și ,,Firele Penelopei” (Spania). ,,10 ani de Cronograf” va fi un

eveniment deosebit, fiindcă în ultima zi a festivalului, pe 15 mai, începând cu ora 12:00, va avea loc o proiecţie specială a filmelor câștigătoare la toate cele zece ediţii ale festivalului.

Iar ,,Cronograf la Muzeu” este deja o tradiţie, pentru că în fiecare an, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, în preajma Zilei Internaţionale a Muzeelor, se proiectează documentare cu tematică istorică și culturală.

Filmele vor fi proiectate în original, cu subtitrare în engleză, vineri, 18 mai, la ora 10:00, și sâmbătă, 19 mai, la ora 18:00.

Gala de premiere a Festivalului Cronograf va avea loc luni, 14 mai, începând cu ora 19:00. În cadrul festivalului există tradiţional cinci categorii de premii la Secţiunea Principală – Premiul Simpatia Publicului, Premiul Special al Juriului, Premiul pentru Imagine, Premiul pentru Regie, Premiul Mare și Trofeul Festivalului și câte trei premii la cadRO și Producţii TV Locale, încununate cu un trofeu pentru cea mai

CMYK

bună lucrare. Până în prezent, trofeele Cronograf au plecat în Lituania, Ucraina, Moldova, Belarus, Israel, Polonia și de trei ori în Cehia.

Pentru Secţiunea Principală au fost desemnaţi ca membri ai juriului cineaști din Franţa, Germania, Georgia, România și Moldova. La celelalte două secţiuni – cadRO și Producţii TV Locale, a fost desemnat un juriu format din personalităţi ai lumii filmului și ai televiziunii din Moldova și România.

În perioada 10-15 mai, toţi iubitorii de film sunt așteptaţi la cinematograful Odeon. Intrarea va fi în baza biletelor, care pot fi cumpărate la un preţ simbolic, iar banii adunaţi din vânzarea acestora va constitui Premiul Simpatia Publicului.

Cronograf vă așteaptă în faţa ecranului, unde realitatea va deveni artă.

Olga STERNIŢCHI, pentru FLUX