Ziarul Flux, Ed. 37 (913)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 11 octombrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 11.10.2013

Cuv. Hariton Mărt.; Sf. Proroc Varuh; Sf. Mc. Pimen Maxima zilei “Fără un strop de înţelepciune, celelalte virtuţi rămân nefolositoare”.

Xenofon

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.7997 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.1581 1 Leu românesc ................. 3.9913 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.4077 Timpul probabil: 110.2013

12.10.2013

Noros, 10 17 0C

Noros, 9 19 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Urlete de javre la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

4

PAGINA

ECONOMIC

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 37 (914)

Concepte politice la cumpăna mileniilor, cu Aleksandr Dughin 

(citiţi pag. 7)

Comuniştii i-au pus gând rău lui Leancă Comuniştii atacă pe toate fronturile. În şedinţa de ieri a Legislativului, fracţiunea PCRM a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Leancă. Demiterea Executivului şi alegerile anticipate sunt, de fapt, motoul „revoluţiei de catifea” anunţate de către aceştia, simpatizanţii opoziţiei manifestând iarăşi în faţa Palatului Republicii.

Executivul este acuzat de tentativă de înstrăinare a Băncii de Economii, a Aeroportului Internaţional Chişinău, dar şi altor bunuri ale statului.

Continuare în pag. 2

Transparenţa este un element important în procesul de privatizare

8

PAGINA

OPINII

Ţara este afectată de scumpiri în lanţ, iar guvernatorul BNM ne vorbeşte despre beneficii 

Despre complexul de inferioritate al lui Evgheni Şevciuk privind Benderul sau de ce oraşul este al Republicii Moldova

9

PAGINA

EXTERNE

SUA-Europa: Pledoarie împotriva unei “NATO a economiei”

Conducătorii disonanţi distrug capitalul economic şi capitalul intelectual al popoarelor

(citiţi pag. 3)

Guvernanţii trişează, atunci când vorbesc de tranzacţia de la BEM 

(citiţi pag. 5)

Contractul privind concesionarea Aeroportului Chişinău nu va duce la modernizarea dorită



CMYK

(citiţi pag. 6)



(citiţi pag. 4)

FLUX

2

Actual

11 OCTOMBRIE 2013

Urlete de javre la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt După 7 aprilie 2009, totul este posibil în Republica Moldova. Atunci, câţiva politicieni, în frunte cu Filat, Ghimpu şi Urechean, dorind să pună mâna pe putere, au pus la cale o lovitură de stat. Lovitura a eşuat. Pe 7 aprilie a eşuat, pentru că ea a reuşit câteva luni mai târziu, la alegerile din 29 iulie 2009. Dar asta contează mai puţin.

Ceea ce contează este altceva. Atunci toată lumea a văzut la televizor sau pe viu, în stradă, cum nişte haimanale jegoase, nişte criminali, nişte scursuri ale societăţii au aruncat cu pietre în oamenii legii, i-au lovit cu pumnii şi cu picioarele, au devastat şi incendiat clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei, au furat bunuri, au brutalizat trecătorii pe principala arteră a oraşului, de parcă erau nişte lotri în codru. Şi, în loc ca pentru aceste crime să fie pedepsiţi exemplar, aşa cum prevede legea, ei au devenit eroi – revoluţionarii de la 7 aprilie.

Atunci Voronin a dispus ca vinovaţii să fie lăsaţi în pace. Bătrânul comunist s-a temut nu de Filat, Ghimpu şi Urechean, ci de serviciile străine şi de grupurile criminale care au organizat „revoluţia de la 7 apri-

lie”. I-a fost teamă ca aceştia să nu se ia de familia şi de averea familiei sale. Şi iată că atunci a fost deschisă cutia Pandorei. De atunci, toţi ştiu că în ţara asta orişice este posibil. Orice crimă.

Comuniştii i-au pus gând rău lui Leancă Urmare din pag. 1

„Fiecare zi de aflare a acestui Guvern la cârma statului aduce în fiecare casă suferinţe şi neîncredere, foamete şi dezamăgire. Guvernul și poporul trăiesc în două lumi paralele care se intersectează doar în perioada alegerilor”, a declarat deputatul PCRM, Galina Balmoş, de la tribuna Parlamentului.

Comuniştii au învinuit guvernarea de crearea unor scheme coruptibile prin care „subminează activitatea economică a ţării, denaturează şi încalcă grav Constituţia Republicii Moldova, legislaţia țării şi statul de drept”. Ei au apreciat că Guvernul condus de prim-ministrul Iurie Leancă a avansat continuu la capitolul corupţie, preluând şi multiplicând „cu succes” experienţa Guvernului Filat. „În aceste circumstanţe, după cedarea Băncii de Economii şi concesionarea dubioasă a Aeroportului Internaţional Chişinău, Guvernul Republicii Moldova condus de Iurie Leancă in corpore a pierdut nu doar dreptul moral, ci şi dreptul legal de a mai ocupa fotoliile ministeriale în Republica Moldova şi de a realiza politica internă şi externă a statului. În aceste condiţii, Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament”, se precizează în textul moţiunii.

Moţiunea semnată de 27 de deputaţi comunişti a fost distribuită deputaţilor, urmând a fi supusă dezbaterilor în şedinţa Parlamentului de săptămâna viitoare.

Nu doar demisia Guvernului este însă ţinta PCRM. Tot ieri, consilierii comunişti din Consiliul Municipal Chişinău au propus iniţierea unui referendum privind demiterea primarului Dorin Chirtoacă. Propunerea comuniştilor a fost susţinută şi de reprezentanţii socialiştilor în Consiliu.

Demersul urmează a fi examinat în cadrul şedinţei CMC din 16 octombrie.

FLUX

Acum o lună, la Chişinău a venit într-o vizită oficială patriarhul rus Kiril. Bineînţeles că s-au găsit neapărat câteva haimanale care să-l huiduiască la sosirea pe Aeroportul Internaţional Chişinău. Niciun pic de pudoare faţă de capul unei biserici ortodoxe. Într-o societate liberală, orişice este permis. Dumnezeu dacă ar veni, şi pe el l-ar huidui.

Marţi, , 8 octombrie, la Chişinău, au mers să depună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt principesa Margareta şi principele Radu ai Casei regale de România. Opt simpatizanţi comunişti au blocat însă calea alteţelor regale şi i-au huiduit într-un mod bădăran. Mitocanii s-au erijat în patrioţi moldoveni, chiar dacă limba vorbită de ei numai moldovenească nu era, ci o calchiere cu accent rusesc. Deci, haimanalele au îngrădit calea spre monument, încercând să-i împiedice pe principesa Margareta şi pe principele Radu să se închine Sfântului. Ei au zbierat: „Prinţul ro-

mân în Moldova e străin!”, „Trăiască şi-nflorească Republica Moldovenească!” şi „Afară din Moldova!”.

Poliţia nu a intervenit, deşi era obligată să o facă. Acţiunea simpatizanţilor comunişti nu a fost anunţată în prealabil autorităţilor locale. Şi chiar dacă ar fi fost anunţată, simpatizanţii comunişti nu aveau dreptul să obstrucţioneze alte per-

soane, să le afecteze drepturile de a se deplasa, de a depune flori întrun loc public. Deci, poliţia avea tot dreptul să intervină în forţă, dar ea nu a intervenit în niciun fel. Probabil că ţopârlanii de la putere se tem ca nu cumva moldovenii să devină monarhişti şi i-au lăsat pe comunişti să arunce cu noroi în alteţele lor regale.

FLUX

Ţara asta va pieri fără o mână de fier “Dictatura este un sistem politic prost, cel mai bun însă dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum”.

Un anonim Pe lângă tabloul „eurooptimist”, pe care îl prezintă mass-media autohtonă, în spatele cortinei au loc procese pe care le vedem zi de zi, dar care ne scapă datorită unor aşteptări exagerate de la actuala clasă politică. De fapt, e adevărat că mulţi nu mai au niciun fel de aşteptări, însă lipsa unei alternative, lipsa posibilităţii de a alege, ne face captivii unui spectacol scris de nişte scenariştii din umbră.

Satele se pustiesc, copiii se droghează şi se împerechează ca nişte câini vagabonzi, tinerii agramaţi se dezintegrează între glamour de mâna a doua şi hipsterism (hípster s. m. - persoană care te admiră şi adoptă ultimele tendinţe în modă, tehnologie, stil etc., persoană superficială), snob şi cosmopolit, femeile îşi părăsesc familiile de dragul unor sticlişoare şi luminiţe, bărbaţii îşi îneacă scârba în alcool, parcurile şi monumentele de arhitectură sunt nimicite, iar în locul lor se înalţă tot felul de oficii şi supermarketuri de prost gust.

O ducem mai rău decât după o invazie militară străină.

Nu mai ştim ce înseamnă valori, nu mai ştim ce înseamnă solidaritate, nu mai vrem să ştim ce însemnă bunul-simţ.

Trădarea, minciuna, perversiunea, şmecheria şi mârlănia au devenit norme obligatorii pentru supravieţuire şi afirmarea personală. Ţara aceasta se sinucide cu paşi grăbiţi şi niciun fel de „creştere economică”, „investiţie străină”, „alegeri democratice” sau „libera exprimare” nu vor reuşi s-o mai salveze. Căderea noastră comună e prea rapidă pentru a mai aştepta ceva sau pentru a mai vorbi despre „evoluţie” şi „măsuri terapeutice”.

Am discutat, în ultimul timp, cu mai multă lume care se arată scârbită de tot ce se întâmplă în jur şi toţi au ajuns la concluzii similare: dacă lucrurile continuă în ha-

lul acesta, în zece ani din această ţară nu va rămâne nimic. Absolut nimic pentru ce ar mai merita să lupţi.

Nu mă refer acum la proasta guvernare, care este una vremelnică şi cum a venit, aşa va pleca. Mă refer la întreaga societate: începând cu educatoarele de la grădiniţe, ţăranii de la sate, profesorii, medicii, judecătorii, funcţionarii de stat şi terminând cu înalţi demnitari şi aleşi ai poporului – totul trebuie remodelat. De sus până în jos este nevoie de o coloană vertebrală de oţel, care să transforme o masă de dobitoace alcoolizate şi demoralizate, ale căror slăbiciuni şi patimi s-au dezlănţuit prin aşa-numitele „libertăţi democratice”, în oameni cu cinste, onoare şi demnitate. Ţara aceasta este un sat fără câini şi o casă fără stăpân.

Această bucată de humă, împrejmuită cu sârmă ghimpată, are nevoie de o verticală a puterii şi de o mână de fier, care, punând în aplicare bisturiul sau toporul, să transforme această mocirlă plină de vomă şi excremente într-o ţară ca Soarele Sfânt de pe cer. Aceasta este singura soluţie. O altă cale nu există.

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

Politic

11 OCTOMBRIE 2013

3

FLUX

Ţara este afectată de scumpiri în lanţ, iar guvernatorul BNM ne vorbeşte despre beneficii Informaţiile cu privire la evoluţia cursului valutar aduc tot mai mult în ultima perioadă cu nişte comunicate de pe câmpul de luptă: leul este bătut, leul pierde teren, leul este învins. Cursul stabilit de Banca Naţională a Moldovei se apropie de 18 lei pentru un euro, iar a dolarului este de peste 13 lei. Ceea ce nu ar trebui să ne îngrijoreze însă, pentru că, aşa cum ne explică de mai mult timp guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, deprecierea leului face parte din politicile de temperare a tendinţelor dezinflaţioniste promovate de instituţie şi are drept scop, inclusiv, susţinerea creşterii economice a ţării. Încă în luna august, guvernatorul ne asigura că deprecierea leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană nu este un motiv de îngrijorare. Mai mult decât atât, el încerca să ne convingă că această depreciere este benefică pentru toată lumea, cu excepţia poate doar a unor categorii de importatori. „Nivelul cursului valutar satisface pe deplin Banca Naţională. De la deprecierea moderată recent beneficiază toată lumea, cu excepţia unor categorii de importatori”, afirma atunci guvernatorul.

Populaţia însă sesizează mai greu beneficiile promise şi, spre deosebire de Drăguţanu, are motive serioase de îngrijorare. De săptămâna aceasta s-au majorat preţurile la medicamente, după ce Ministerul Sănătăţii a emis un ordin de modificare a preţurilor la produsele farmaceutice.

Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică a anunţat miercuri, 9 octombrie, că patru companii importatoare intenţionează să majoreze preţul la gazul lichefiat cu aproximativ 60 de bani per litru. În condiţiile deprecierii considerabile a valutei naţionale, şi scumpirea celorlalţi carburanţi pare inevitabilă, preţurile fiind influenţate de fluctuaţia cursului valutar. La rândul lor, preţurile majorate la combustibil se vor regăsi în costurile altor produse de pe piaţă. Astfel, unii producători au majorat deja preţurile la produsele din lapte, dar şi la alte produse.

Potrivit ziarului „Adevărul”, ar putea să crească substanţial şi tarifele la energia electrică. Publicaţia menţionează că Victor Parlicov, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a afirmat că furnizorii de curent electric urmează să-şi actualizeze cererile, mai ales că a intrat în vigoare şi o nouă metodologie de calculare a tarifelor: „Nu putem spune cu cât ar putea fi ajustat preţul

energiei, dar o eventuală scumpire ar putea avea loc doar după discuţii publice“. În acest context, par de-a dreptul cinice declaraţiile guvernatorului BNM. Pentru că sună a bătaie de joc afirmaţiile despre beneficiile politicilor promovate de instituţie. Pentru guvernanţii cu conturi grase în valută străină profiturile poate că sunt palpabile. Dar i-a avut oare în vedere Drăguţanu printre beneficiari şi pe pensionarii care şi aşa sunt nevoiţi să dea cam o jumătate de pensie pentru medicamente? Sau pe bătrânii singuri care nu vor fi în stare să se asigure cu de foc pe la iarnă sau să-şi achite facturile la încălzire?

De ce nu este îngrijorată guvernarea de devalorizarea monedei naţionale?

Discuţiile despre devalorizarea monedei naţionale, ca metodă de creştere economică şi sporire a competitivităţii externe a întreprinderilor şi întreprinzătorilor din Republica Moldova, sunt ceva mai vechi. În octombrie 2010, guvernatorul BNM s-a expus în acest sens în cadrul unui forum internaţional al oamenilor de afaceri, desfăşurat la Chişinău, sub patronajul lui Vladimir Plahotniuc. O altă metodă acceptabilă, în opinia lui Drăguţanu, fiind şi tăierea salariilor.

Guvernatorul BNM preciza atunci că leul moldovenesc s-a depreciat, din anul 2000 până în anul 2009, cu circa 40 la sută, ceea ce ar fi dus la creşterea

cu 40% a preţurilor la bunurile exportate. “Datorită acţiunilor întreprinse de BNM, leul moldovenesc s-a depreciat în termeni nominali cu 18% şi în termeni reali - cu 30% pe parcursul anului 2010”, a menţionat şeful BNM. Recunoscând, totodată, că devalorizarea monedei naţionale a fost un şoc pentru economie şi a afectat, în mare măsură, bunăstarea populaţiei.

Opinia guvernatorului BNM a fost criticată atunci de mai mulţi analişti economici, dar şi de partenerii de la guvernare. Premierul de la vremea respectivă, Vladimir Filat, a fost vizibil deranjat de afirmaţiile lui Drăguţanu şi i-a recomandat acestuia să-şi asume declaraţia privind tăierea salariilor şi devalorizarea leului ca soluţii de creştere economică. Filat susţinea că el are „alte strategii economice” decât cele prezentate de Dorin Drăguţanu. Strategii care însă tot nu au prea dat rod.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe, deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă, l-a criticat şi el pe Drăguţanu, dându-i de înţeles că ar trebui să-şi păstreze aceste idei pentru meditaţii libere „în bucătărie” şi să nu uite că este persoană publică.

De ce au reacţionat guvernanţii atât de dur atunci, când doar se vorbea despre o eventuală depreciere, şi nu pare deloc îngrijorată acum, când aceasta chiar s-a produs? Poate pentru că guvernatorul a emis acele consideraţii chiar în ajunul alegerilor anticipate din noiembrie 2010. Iar astfel de declaraţii nu se legau deloc cu lozinca „Moldova fără sărăcie”.

Acum, guvernarea pare să fie de acord cu această tactică sau, cel puţin, nu vede motive de a interveni în politicile promovate de BNM. Pe de altă parte, experţii economici vorbesc despre pericolele devalorizării monedei naţionale, care, chiar dacă ar putea spori competitivitatea de preţ a mărfurilor autohtone, are drept efect sărăcirea populaţiei.

Creştere economică iluzorie

La vremea respectivă, am prezentat opiniile unor experţi în domeniu, care apreciau că o creştere economică datorată deprecierii valutei naţionale nu ar fi decât iluzorie.

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup, menţiona că deprecierea va influenţa doar preţul mărfurilor, nu şi calitatea acestora: „Or, pe termen mediu şi lung, competitivitatea economică depinde exclusiv de nivelul de tehnologizare a ţării, care nu poate fi atinsă fără anumite politici active de stimulare a investiţiilor”.

Directorului Agenţiei de rating şi estimare „Estimator-VM”, Natan Garştea, aprecia că, deşi devalorizarea monedei naţionale are ca efect principal creşterea competitivităţii Republicii Moldova în planul exporturilor, ca efect intern, aceasta va influenţa, peste un timp, toate componentele economiei care depind de importuri, în direcţia creşterii preţurilor, deoarece vom fi nevoiţi să importăm la preţuri mai mari. „Acest

lucru va afecta persoanele cu venituri fixe, care nu se indexează în funcţie de inflaţie. Dacă salariile agenţilor privaţi se pot schimba în funcţie de venituri şi, odată cu deprecierea monedei naţionale, acestea, probabil, vor creşte, lucrurile se vor complica mult în cazul bugetarilor şi pensionarilor”, afirma Garştea.

Expertul în economie Viorel Gârbu califica această tactică drept „un instrument cu două tăişuri”, în situaţia în care ţara este dependentă, în mare măsură, de importuri. „Este, de fapt, şi cazul Republicii Moldova, care importă aproape în totalitate resurse energetice, iar preţul la resursele energetice se regăseşte în preţurile tuturor bunurilor. În felul acesta, prin devalorizarea monedei naţionale, Moldova ar putea obţine, pe de o parte, un preţ mai mic la export, dar, în acelaşi timp, va fi nevoită să plătească mai mult la import.

Astfel că, per total, ar putea pierde mai mult decât câştiga. Deci, putem concluziona că devalorizarea monedei naţionale este un instrument care poate contribui la ridicarea competitivităţii economiei naţionale, dar nu este singurul şi nu poate fi considerat drept un panaceu. El poate fi utilizat, dar în anumite circumstanţe, într-o fază mai avansată de dezvoltare economică, atunci când ţara are o economie mai puternică şi o bază industrială solidă. Întrebarea este dacă noi avem o astfel de economie”, concluziona Gârbu.

Procesul ar putea scăpa de sub control

Intervenţia din ultima perioadă a BNM pe piaţa valutară, care a dus la o depreciere considerabilă a leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă, este criticată de majoritatea experţilor economici.

Chiar dacă Dorin Drăguţanu a anunţat că BNM nu mai procură valută şi a prognozat o stabilizare a situaţiei, mai mulţi analişti apreciază că decizia ar fi una tardivă.

Sveatoslav Mihalache, expert la Financial Brains, a declarat pentru „Adevărul” că politica dusă de BNM este una riscantă şi chiar periculoasă. „BNM trebuia să înceteze achiziţiile de valută încă o lună în urmă, imediat după ce Rusia a anunţat despre introducerea embargoului la vinul moldovenesc. Chiar dacă se atestă o creştere economică, situaţia este destul de gravă. Autorităţile se joacă cu focul şi o eventuală panică pe piaţă ar putea avea efecte dezastruoase, iar rezervele valutare acumulate în ultimele luni ar putea fi pierdute într-o clipă“, a opinat Mihalache.

Şi directorul Expert-Grup, Adrian Lupuşor, atenţionează că deprecierea are efecte benefice pe termen scurt, pe termen mediu aceste efecte fiind subminate de alte costuri care sunt mult mai importante. „De aceea, noi am accentuat în permanenţă că nu ar trebui să se menţină acest instrument neortodox de politică monetară. Cursul trebuie lăsat în plutire liberă, iar BNM trebuie să

intervină doar atunci când există fluctuaţii excesive. Nu poate fi utilizat în permanenţă cursul de schimb ca instrument de politică monetară deoarece creează presiuni inflaţioniste şi erodează încrederea populaţiei şi a agenţilor economici în valuta naţională”, a precizat Lupuşor într-un interviu pentru eco.md.

Expertul este de părerea că procesul ar putea scăpa de sub control, „în special acum, când ne apropiem de sezonul de iarnă şi când urmează să crească importurile de resurse energetice. În acelaşi timp, avem aceste tensiuni cu restricţiile la export pe piaţa Federaţiei Ruse. Toate aceste situaţii pot să se răsfrângă asupra deprecierii leului. Acestea sunt tendinţe care pot crea presiuni de depreciere a leului, deja necontrolate”, a mai declarat Adrian Lupuşor.

Moneda naţională a pierdut, de la începutul anului, 8,6% din cotaţia faţă de dolarul american şi peste 11,3% faţă de moneda europeană, iar în ultima săptămână a mai slăbit cu peste 1%.

Ieri, leul moldovenesc a înregistrat o creştere uşoară în raport cu moneda unică europeană, Banca Naţională a Moldovei a stabilind un curs de 17 lei şi 76 de bani pentru un euro, cu şase bani mai puţin decât în ziua precedentă. Dolarul american a rămas la aceeaşi cotaţie de 13 lei şi 13 bani.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Economic

11 OCTOMBRIE 2013

Contractul privind concesionarea Aeroportului Chişinău nu va duce la modernizarea dorită Interviu cu expertul economic Roman Chircă La începutul lunii septembrie, Guvernul a adoptat decizia de concesionare a Aeroportului Chișinău, însă volumul investițiilor preconizate de agentul economic Avia Ivest (gestionarul Aeroportului din Habarovsk, Federația Rusă) este foarte mic și, în plus, are o experiență slabă în gestionarea aeroporturilor. Iar în acest sens, expertul economic Roman Chircă susține că, pentru Aeroportul din Habarovsk, concesionarea celui din Chișinău este un upgrade, în timp ce pentru noi este un downgrade.

- De ce a fost nevoie de concesionarea Aeroportului Chișinău?

- În primul rând, concesionarea este o necesitate pentru Aeroportul Chișinău, însă e cu totul altceva cine este concesionarul și care sunt condițiile. Or, concesionarului i se pot oferi condițiile generale, cum s-a și întâmplat în cazul companiei concesionare a Aeroportului Chișinău.

Sunt niște obligații foarte generale, iar în lipsa unui organ care ar reglementa activitatea concesionarului, aeroportul riscă să ajungă în zona gestionării defectuoase.

- Ce puteți spune despre concesionarul Avia Invest?

- În al doilea rând, contează foarte mult calitatea concesionarului, a contractului, ce experiență are. Or, Aeroportul din Habarovsk deservea cândva o companie rusească, Tal Avia, care a falimentat. Astfel, Aeroportul din Habarovsk este un aeroport regional, cu o mică experiență internațională, situat într-un oraș mai mic față de Chișinău. Cel mai vulnerabil punct al concesionarului este calitatea destul de joasă a acestuia, respectiv acest contract nu va duce la modernizarea scontată a Aeroportului Chișinău.

Pentru Aeroportul din Habarovsk, concesionarea celui din Chișinău este un upgrade, în timp ce pentru noi este un downgrade. Altceva ar fi

dacă ar veni un reprezentant al unui operator european, în condițiile în care acesta ar avea o linie de producție și o experiență mai mare în gestionarea serviciilor.

- Dar în ceea ce privește perioada de concesionare de 49 de ani a aeroportului?

- Perioada de concesionare de 49 de ani este destul de mare, de aceea dacă se şi pot face anumite planificări, previzibili ar fi 5-10 ani. Tot ce este peste 10 ani, nimerește în zona incertitudinii și a unor obligațiuni vagi. Trebuie spus că Aeroportul Chișinău are o cifră de afacere de 29 mil. euro și este bine cunoscut că sunt foarte multe taxe aeroportuare ascunse. Or, rulajul în zece ani este mai mare decât potențialul investițional asumat într-o perioadă de 49 de ani.

Este foarte puțin probabil ca cel care a concesionat aeroportul va investi mai mult decât are planificat, ceea ce este mai puțin față de rulajul anual.

Infrastructura aeroportuară este destul de scumpă, iar ceea ce se declara inițial cu privire la reabilitarea pistei mi se pare extrem de greu de realizat în parametrii financiari. Asta în condițiile în care o pistă modernă europeană costă peste un miliard de euro și vorbim despre o pistă relativ modestă. Nemaivorbind de faptul

că Aeroportul Chișinău are nevoie și de construcția unui nou terminal.

Ceea ce avem în prezent este la nivelul anilor ’90 ai secolului trecut.

Sunt de părere că agentul economic care a concesionat aeroportul, pur și simplu, îl va prelua și îl va exploata cu anumite îmbunătățiri neesențiale. De exemplu, aceștia ar putea repara cosmetic pista și să zică că au făcut lucrări, însă Aeroportul Chișinău are nevoie de o pistă complet renovată.

- De ce s-au ghidat autoritățile atunci când au selectat compania concesionară, știind că volumul investițiilor este mic?

- Am impresia că autoritățile s-au grăbit cu selectarea companiei concesionare, iar societatea civilă a aflat despre acest concurs din momentul în care a fost declarat învingătorul.

Nimeni nu a știut şi nu a participat la aceste procese. A fost o grabă, în condițiile în care noi cunoaștem acest subiect de câteva luni, iar contractul este deja semnat.

Ceea ce ar fi rezonabil acum, este să fie redeschis concursul de concesionare, pentru că aeroportul chiar are nevoie de o concesionare adecvată, pentru atragerea actorilor europeni, care au și o experiență bogată, dar și resursele necesare pentru a investi în infrastructura aeroportuară.

- Dar reglementarea condițiilor de concesionare?

- Reglementarea poate fi făcută fie în clauzele contractuale în care să fie stabilite anumite plafoane de taxe și comisioane operate de concesionar, fie ca anumite competențe să fie transmise unui organ de reglementare, care să urmărească activitatea concesionarului și să nu admită devieri, abateri.

- Taxele aeroportuare nu vor fi

reduse, atunci cum ar putea concesionarul crește numărul de pasageri, în condițiile în care moldovenii preferă să zboare de la Odesa, București, Kiev?

- Problema este că taxele aeroportuare deja sunt majorate. S-au făcut mai multe studii în care s-a constatat perceperea unor taxe pentru un credit care deja nu mai există, ba mai mult, în prețul biletului sunt incluse taxe pentru credite care urmau să fie contractate. Iar în ceea ce privește deservirea pasagerilor, taxele pentru motorină sunt cu mult mai mari față de cele din Europa, unde distanța până la avioane este mult mai mare, inclusiv transportarea bagajelor. Or, atunci când vorbim de Aeroportul Chișinău avem nevoie de optimizarea costurilor, ceea ce va spori atractivitatea regională. Fluxul de pasageri nu este determinat doar de concurenții din jur, care sunt un factor important, ci de faptul că în Chișinău este singurul aeroport regional cu circa 4 mil. de cetățeni, iar economia țării crește datorită remitențelor de peste hotare, ceea ce înseamnă că cei mai mulți pasageri sunt din zona respectivă. În prezent, noi am pierdut față de Odesa, în condițiile în care anterior aveam foarte multe escale prin Chișinău. Nu au fost dezvoltate

direcții noi pe de o parte, pentru că suntem scumpi, iar pe de altă parte, pentru că este un număr constant de pasageri.

Există ore de vârf în aeroport când circulația pasagerilor este dificilă.

Deci, taxele aeroportuare trebuie micșorate, iar concesionarul nu are interesul de a face acest lucru și, în plus, nu există cineva care să-l oblige să dea prețurile în jos. De aceea, ar fi bine să fie stipulată o asemenea clauză în contract sau să existe un organ de reglementare.

- Cum apreciaţi clauzele contractuale. Cine are de pierdut și cine de câștigat?

- Una dintre clauzele contractului prevede că în situaţia în care este reziliat documentul, statul se obligă să restituie costurile investite în aeroport, ceea ce nu este corect, deoarece cifra ar trebui ajustată și la profitul obținut în această perioadă.

Ceea ce dă de înțeles că anumite aspecte din contract sunt în interesul concesionarului și îi oferă condiții avantajoase: durata și repartizarea investițiilor. Presupun că în 49 de ani aeroportul ar genera mai mult profit net decât obligațiile investiționale ale concesionarului.

Interviu realizat de Florin DRIU Sursa: deschide.md

Transparenţa este un element important în procesul de privatizare

Pentru mulți procesul de privatizare este întipărit în memorie ca un fenomen negativ. Dar nu mereu e chiar așa. În țările postcomuniste, care au trecut de la economie planificată la economie de piață, piața de capital a jucat un rol foarte important. Pe timpul regimului comunist nu exista proprietate privată, iar odată cu căderea acestui regim s-a trecut la economia de piață.

Şi unul dintre primii paşi a fost privatizarea proprietății statului.

Ce înseamnă această privatizare? Un proces simplu, cote-părţi din companii de stat trec în proprietate privată. Nu putea avea loc privatizarea fără o piaţă de capital. Astfel a apărut necesitatea formarii acestei piețe, pentru a atrage investitori şi capital în vederea privatizării. Un exemplu bun este cazul Poloniei, care, cu ajutorul procesului de privatizare, pe lângă faptul că a atras capital impunător pentru economia ţării, a dezvoltat şi piața de capital. În felul acesta, a fost creat un mecanism important al economiei de piață. La moment, piaţa de capital din Polonia este una dintre cele mai dezvoltate din estul Europei. România a luat exemplul Poloniei şi încearcă să acorde o nouă dezvoltare a propriei pieţe.

Acum e cazul să ne întrebăm: de ce Polonia a avut succes, iar Republica Moldova nu?

Răspunsul e simplu, procesul de privatizare şi dezvoltare a pieței de capital în Polonia a avut

loc în condiţii de maximă transparenţă, fapt care este apreciat de investitori. Când oamenilor li s-a pus în mână acest instrument al economiei de piaţă – acţiunile, mecanismul de tranzacționare a lor deja era implementat.

La noi, lucrurile s-au întâmplat altfel, societăţii i-au fost date bonuri patrimoniale, dar nimeni nu i-a explicat cum trebuie să le folosească.

Este evident că lucrul acesta s-a făcut premeditat, urmărindu-se nişte INTERESE. Chiar şi acum statul nu depune niciun efort pentru a dezvolta piaţa de capital. În procesul de privatizare care a avut loc şi care va continua sunt folosite metode incompatibile cu o economie de piață.

Nu este îndeajuns să anunţi o privatizare, este necesar să dezvolţi mecanismul prin care va avea loc acest proces, este nevoie să cauţi investitori, este nevoie să dezvolţi mai întâi aceste societăţi pe acţiuni că apoi să le vinzi la un preţ convenabil pentru bugetul naţional.

Statul trebuie să deţină pachetele majorita-

re de acţiuni doar în companii din sectoarele care se află în criză sau care se află în proces de dezvoltare, importante pentru sistemul economic naţional. După ce sectorul iese din criză sau a ajuns la o etapă acceptabilă de dezvoltare, atunci statul trebuie să renunţe la pachetul majoritar de acţiuni şi să-l ofere sectorului privat la un preţ bun pentru bugetul de stat.

La fel, statul trebuie să dețină pachete minoritare în companii profitabile pentru a-și forma și diversifica portofoliul investițional, asta însemnând venituri la bugetul național și o prezență activă în procesul investițional din țară, care ar fi un indicator și un etalon pentru investitorii din sectorul privat.

Părerea mea este, de fapt, că nu vom avea o piață de capital dezvoltată până când statul nu va privatiza ce a mai rămas de privatizat, deoarece statul nu este interesat să instituie un proces de privatizare transparent.

Dionisie COMERZAN Sursa: comerzan.info

Economic

11 OCTOMBRIE 2013

5

FLUX

Guvernanţii trişează, atunci când vorbesc de tranzacţia de la BEM Săptămâna trecută, în Parlament au fost improvizate un soi de audieri în două chestiuni care au suscitat discuţii aprinse în societate şi i-au întărit pe mulţi în convingerea că marea împăcare din sânul puterii şi constituirea noii coaliţii de guvernământ s-a făcut exclusiv în vederea continuării nestingherite a procesului de împărţire şi preluare ilegală a bunurilor statului. Vorbim, evident, despre tranzacţia de la Banca de Economii şi concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, care par să fie rezultatul unor combinaţii şi decizii dubioase puse la cale de oligarhii de la putere. Guvernatorul Băncii Naţionale, miniştri şi viceminiştri de profil au repetat în cor refrenul despre legalitatea acestor operaţiuni şi beneficiile imense pe care le va obţine statul în urma lor.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, au reiterat că cedarea pachetului de control deţinut de stat la BEM a fost soluţia optimă, dacă nu chiar singura posibilă, pentru redresarea situaţiei de la instituţia bancară. Statul nu a dispus de mijloacele financiare necesare pentru recapitalizarea BEM, în timp ce acţionarii minoritari au venit cu propunerea de acordare a unui credit concesional băncii şi s-au angajat să răscumpere creditele neperformante, a explicat Arapu.

Guvernatorul BNM a menţionat că au existat şi alţi pretendenţi la pachetul de acţiuni de la BEM, însă numai compania cu capital străin „Sisteme Informaţionale Integrate” a întrunit toate condiţiile legale. În situaţia în care „aceste cereri nu au fost perfectate în conformitate cu normele în vigoare, ele au fost restituite fără a fi examinate”, a precizat Drăguţanu.

Totodată, înalţii funcţionari încearcă să se spele pe mâini şi să se absolve de orice responsabilitate, accentuând că soluţia respectivă, adică cedarea pachetului de control către un investitor privat, este una dintre cele trei recomandate de Comisia parlamentară care a investigat situaţia de la BEM, iar Guvernul a ţinut cont de aceste recomandări. Amintim că alte două variante de depăşire a situaţiei de la Banca de Economii, propuse de comisie în data de 11 iunie curent, au fost naţionalizarea şi majorarea capitalului statutar al debitorilor băncii, toate cele trei recomandări fiind acceptate unanim de către parlamentari, inclusiv de cei comunişti. În conformitate cu aceste reco-

mandări, Comisia pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale în vederea privatizării proprietăţii statului a ales anume varianta cedării pachetului de control şi a propus realizarea unei emisiuni suplimentare închise de acţiuni a Băncii de Economii, la care statul nu a participat, menţinându-şi doar pachetul de blocaj de 33,3%.

Prin urmare, responsabilii din Executiv ne asigură că soluţia a fost cea mai indicată şi conformă recomandărilor Comisiei parlamentare.

Naţionalizarea, a explicat ministrul Finanţelor, nu este prevăzută de legislaţia în vigoare. Dar mai rămâne şi cea de-a treia recomandare, care nu a fost luată în calcul de autorităţi. De ce?

Cu atât mai mult cu cât aceeaşi recomandare a venit, aflăm recent, şi din partea unui important organism internaţional financiar – Banca Mondială. De ce factorii de decizie nici nu au pomenit despre aceasta şi nu au explicat de ce nu

au luat-o în considerare? Poate pentru că scopul urmărit a fost altul decât cel declarat.

Abdoulaye Seck, reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, a dezvăluit zilele acestea că instituţia respectivă i-a recomandat Guvernului moldovean să ia parte la capitalizarea BEM şi să nu cedeze cele aproximativ 23 la sută din acţiuni, până la privatizarea băncii: „Am recomandat Guvernului, care mai era pe atunci acţionar majoritar la Banca de Economii, să întreprindă măsurile necesare, împreună cu Banca Naţională, pentru majorarea capitalului social la BEM. Am recomandat, de asemenea, Executivului să ia parte la capitalizare, până la redresarea situaţiei financiare a instituţiei şi abia apoi să o pregătească pentru privatizare”.

Oficialul a mai precizat că a venit încă în luna martie cu recomandări către BEM şi Guvern, în vederea aflării unei soluţii bune pentru protejarea intereselor deponenților. În ceea ce privește majorarea pachetului de acțiuni, până la 33,7% a companiei Sisteme Informaționale Integrate, reprezentantul BM a subliniat că, deocamdată, există probleme privind transparența acționarilor băncilor din Republica Moldova: “Chiar dacă după atacurile raider din 2011 au fost elaborate un șir de regulamente privind transparența acționarilor, totuși acestea nu au fost aplicate”, notează deschide.md.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de stabilitatea sectorului financiar.

Am remarcat săptămânile trecute în ce mod au fost abrogate atribuţiile regulatorilor de pe piaţă (n.r. – Banca Națională şi CNPF). Această situaţie este extrem de periculoasă pentru stabilitatea macroeconomică, pentru stabilitatea financiară şi, în cele din urmă, pentru perspectiva acestei ţări”, a mai menţionat reprezentantul Băncii Mondiale, citat de jurnal.md. Întrebarea este, de ce au fost ignorate aceste recomandări ale Băncii Mondiale de a-şi păstra statutul de acţionar majoritar la Banca de Economii de către un Guvern care se declară prooccidental şi se laudă ostentativ cu bunele relaţii pe care le-a dezvoltat cu organismele internaţionale, inclusiv financiare?

Până la urmă, marea problemă nici nu este această cedare a pachetului de control, ci maniera netransparentă în care a fost pusă la cale tranzacţia şi a fost selectat beneficiarul acesteia.

Nu ştim, de exemplu, cine au fost ceilalţi pretendenţi la pachetul de acţiuni şi cum de nu au fost ei în stare să perfecteze cererile „în conformitate cu normele în vigoare”? Şi ce atuuri a avut în faţa acestora compania cu capital străin „Sisteme Informaţionale Integrate”, despre care se afirmă că i-ar aparţine deputatului democrat Vladimir Plahotniuc?

Mai mult decât atât, la scurt timp după realizarea tranzacţiei, în presă a fost vehiculată informaţia despre intenţia statului de a scoate la vânzare şi cele 33,3% de acţiuni rămase, la preţul nominal de 65,86 milioane de lei. S-a spus, de asemenea, că de achiziţia acestui pachet ar fi fost interesat acționarul majoritar, compania „Sisteme Informaționale Integrate”. Ce-i drept, ulterior, ministrul Economiei a dezminţit informaţiile, afirmând că este nevoie de timp, pentru ca „cele 33% ale statului să valoreze mult mai mult decât în prezent”. Iar pentru a „elimina orice tensiuni”, Banca de Economii a fost exclusă din lista întreprinderilor pasibile privatizării.

Să-şi fi luat de seamă guvernanţii în ceasul al doisprezecelea? De frică, poate, că populaţia ar putea da ascultare îndemnului ambasadorului Germaniei, care afirma recent că un astfel de caz în ţara sa ar fi scos lumea în stradă.

Amintim că statul a pierdut controlul asupra BEM după ce Guvernul a decis să nu participe la emisia suplimentară de acţiuni care s-a desfăşurat între 7 august şi 29 august, în urma căreia capitalul statutar al băncii a fost majorat cu 80,249 milioane de lei. Statul, care până atunci deţinea pachetul majoritar de 56 la sută din acţiuni, a rămas cu un pachet de blocaj de 33,3 la sută.

Ioana FLOREA, FLUX

În Moldova, demenţa îi afectează cel mai mult pe vârstnici În Republica Moldova, numărul persoanelor care suferă de maladii psihice este în descreștere, arată datele statistice. Cu toate acestea, spitalele psihiatrice sunt suprasolicitate în ultimii cinci ani, spun medicii de acolo. De exemplu, într-un singur an, la un singur spital se tratează până la 9.500 de pacienți. Cei mai mulți suferă de depresii acute și au avut tentative de suicid.

Conform datelor Ministerului Sănătății, în ultimul an incidența prin maladii psihice a scăzut de la 382,3 cazuri la 100 de mii de locuitori în 2011 faţă de 360,5 cazuri la 100 de mii populație în 2012. Directorii de spitale afirmă însă că instituțiile sunt supraaglomerate. „În ultimii trei ani tratăm câte 9.300 și chiar 9.500 de bolnavi. Secțiile

sunt mai aglomerate decât în anii trecuți, însă acest lucru se datorează și faptului că a fost redus numărul de paturi”, afirmă directorul Spitalului de Psihiatrie din Bălți, Anatolie Cârpă. Potrivit lui, cei mai mulți pacienți sunt adulți și bătrâni. Aceștia suferă de depresii acute, iar în ultimul an s-a majorat numărul celor care au avut tentative de suicid. „Avem secții unde se tratează persoanele dependente de alcool și de droguri.

Numărul lor s-a dublat, la fel. Cei mai mulți însă suferă de depresie acută”, povestește medicul, care recunoaște că o mare parte din bolnavii externați revin înapoi în spitale în scurt timp. Rata de readmisie în acest spital fiind de 25 la sută. În același spital sunt internați și aproximativ 100 de copii, iar cei mai mulți dintre ei suferă de paralizie cerebrală infantilă.

Specialiștii susțin că cea mai afectată categorie de demență o reprezintă vârstnicii.

Astfel, șapte la sută dintre ei suferă de depresie, iar cinci la sută - de demență. Medicii spun că numărul acestor oameni ar putea fi mult mai mare având în vedere că foarte mulți dintre ei evită să ceară ajutor. În Moldova însă nu există secții specializate care să le ofere o îngrijire adecvată acestor oameni. Singura soluție este internarea în spitalele de psihiatrie.

Pentru anul 2014, autoritățile își propun să descentralizeze serviciul de psihiatrie și să creeze locuri în spitalele raionale cu profil general.

Ieri în lume a fost marcată Ziua Sănătății Mintale, genericul ei fiind „Sănătatea mintală și persoanele în vârstă”.

Irina PAPUC Sursa: e-sănătate.md

FLUX

6

Atitudini

11 OCTOMBRIE 2013

Conducătorii disonanţi distrug capitalul economic şi capitalul intelectual al popoarelor A fi conducător echivalează cu a spori ori a diminua substanţa lumii (capitalul ei economic şi spiritual). Conducătorii sunt apusul sau răsăritul popoarelor. Studiile recente ale celei de-a treia generaţii de specialişti[1] în studiul activităţilor de conducere („lidershipului”), în frunte cu Richard Boyatzis, au arătat fără putinţă de tăgadă că profilul conducătorilor influenţează actualizarea puterilor (latenţelor) sufleteşti ale popoarelor, adică, a ceea ce, prin extensie, am putea denumi „valoarea de întrebuinţare” a capitalului uman (spiritual). Altfel spus, conducătorii buni generează o stare de bine în „sufletul popoarelor”, iar cei răi, o stare de rău.

Conducătorii rupţi de popoare le sărăcesc spiritual

„Stările noastre emoţionale inconştiente generează emoţii în cei cu care interacţionăm înainte chiar ca ei sau noi s-o ştim. Și procesul se extinde dinspre aceştia spre alţii” (ibidem), conchid Boyatzis şi colaboratorii săi în studiile lor. Cercetările respective ne oferă dovada că elitele dispreţului (lidershipul disonant) şi actele conducătorilor rupţi de spiritualitatea şi nevoile unui popor, ale guvernanţilor egoişti (lideri disonanţi, cu termenul lui Boyatzis) şi insensibili (spre „nesimţirea cea împietrită”, cum o califică Sf. Ioan Gură de Aur), sunt inhibitorii şi distructive, induc un declin al puterilor sufleteşti şi de inteligenţă socială la scara acelui popor. Conducătorii rupţi de popoare induc un efect sigur: le sărăcesc spiritual. Studiile experimentale ale lui Boyatzis şi ale colaboratorilor săi ne arată că atunci când popoarele (grupurile umane, în genere) sunt guvernate de lideri disonanţi apare acest fenomen ciudat: în câmpul de relaţii cu asemenea „conducători” sunt dezactivate 11 regiuni cerebrale şi centre de interes din creier. Puterea spirituală a societăţii (şi deci a popoarelor) sporeşte însă atunci când conducătorii sunt receptivi şi sensibili faţă de spiritualitatea şi de nevoile oamenilor (în acest caz sunt activate 14 regiuni cerebrale la cei ce relaţionează cu asemenea conducători, ne spun Boyatzis şi colaboratorii). Sistemele neurale activate la membrii societăţii prin efectele relaţiilor cu liderii resonanţi (conducătorii devotaţi, slujitori) sunt cele care „stimulează atenţia (i.e., anterior cingulate cortex), stimulează reţelele sociale (i.e. right inferior frontal gyrus), sistemul de oglindire (mirror system i.e., the right inferior parietal lobe), şi alte regiuni asociate cu abordarea relaţională (i.e., the right putamen and bilateral insula)” (ibidem). Aceste capacităţi şi altele de acest tip sunt expresia a ceea ce putem denumi partea actualizată a capitalului uman al popoarelor (patrimoniului sufletesc).

Gradul folosinţei acestor capacităţi latente (daruri) reprezintă măsura efectivă a valorii de întrebuinţare a avuţiei spirituale a popoarelor (a capitalului lor sufletesc şi intelectual). Acest grad de folosinţă, această capacitate de utilizare a capitalului uman (patrimoniului sufletesc) sunt diminuate de actele liderilor disonanţi, a conducătorilor rupţi de grupurile peste care doar superfetează. „Liderii disonanţi dezactivează: sistemele implicate în reţelele sociale ori în cele deficitare (i.e., the posterior cingulate cortex), sistemele de oglindire (i.e., the left inferior frontal gyrus), şi activează acele regiuni asociate cu îngustarea atenţiei (i.e., bilateral anterior cingulate cortex) şi a celor asociate cu mai puţină compasiune (i.e., left posterior cingulate cortex), cu emoţii negative (i.e. posterior inferior frontal gyrus)”[2]. Prin urmare, elitele şi conducătorii care-şi

dispreţuiesc poporul peste care superfetează, afişând egoism, viclenie spre cinism, minciună, dispreţ şi ignoranţă faţă de spiritualitatea (cultura) acelui popor etc., induc, iată, un efect tragic: dezactivarea a 60% din totalul regiunilor cerebrale care sunt active la popoarele preţuite de elitele şi de guvernanţii lor (ibidem). Un asemenea declin este similar cu declinul ratei natalităţii în raport cu potenţialul de fertilitate la scara unui popor (în cazul poporului român, femeile fertile nu aduc pe lume decât 1,3 copii per femeie, ceea ce arată că actualizarea potenţialului de fertilitate la scara „corpului demografic” (V. Trebici) românesc a înregistrat un declin de circa 50% faţă de rata unei reproduceri demografice simple, care ar trebui să fie de circa 2,3-2,6 copii per femeie fertilă). În România s-a produs acest triplu declin: al fertilităţii, al capitalului sufletesc şi al capitalului economic la scara poporului român.

Cauza: modul de guvernare.

Liderii mediocri moral contribuie la distrugerea propriilor popoare

Conducătorii poartă, iată, răspunderea în istorie pentru stocul funcţional de puteri (latenţe) sufleteşti în/şi prin care individul şi marea colectivitate pot să-şi înmulţească avuţia spirituală şi să-şi domine soarta. Fenomenul acesta se petrece la scara popoarelor când acestea fac amara experienţă a unor conducători/lideri disonanţi.

Asemenea elite şi astfel de conducătorii poartă, aşadar, răspunderea nu numai pentru distrugerea proprietăţilor economice ale popoarelor (avuţia naţională), ci şi pentru distrugerea capitalului lor intelectual şi social, deci inclusiv pentru efectul deosebit de grav al distrugerii stocului funcţional de inteligenţă şi de sensibilitate naţională. Evident, este vorba numai despre stocul funcţional de inteligenţă, adică despre capacitatea indivizilor de a-şi actualiza inteligenţa în felurite împrejurări şi situaţii de viaţă, nu despre inteligenţa potenţială ea însăşi. Aceasta nu poate fi afectată de nimeni şi de nimic fiindcă este latenţă proniatoare, este energie necreată şi deci absolut intangibilă. Însă gradul accesării ei în actele noastre poate fi grav afectat, astfel că şi inteligenţii par proşti în faţa elitelor false. Dictatorii, demagogii, viclenii, insensibilii (liderii mediocri moral, adică lipsiţi de iubire faţă de popor şi de ţară) contribuie la distrugerea propriilor popoare, adică a stocurilor lor de

avuţie spirituală, de inteligenţă activă, de sensibilitate şi receptivitate, a capacităţii de concentrare şi, deopotrivă, de deschidere, de acces la idei noi şi deci la comportamente inovatoare etc. Am văzut care sunt centrele de interes şi deci stocurile de inteligenţă şi de latenţe sufleteşti activate de conducătorii slujitori sau, cu termenul lui Boyatzis, resonanţi (care-şi iubesc ţara şi poporul, se mobilizează pentru căutarea soluţiilor la crize, sunt sinceri în faţa poporului, deţin competenţe reale de conducere etc.). Ori de câte ori ajung în fruntea popoarelor elite mediocre moral, fără de caractere, viclene şi egoiste, înclinate spre nesinceritate şi cinism, efectul spiritual (noologic) asupra acelor popoare este unul dezastruos. Ele sunt împiedicate de la „înmulţirea talanţilor”, a puterii lor spirituale, de la sporirea singurei avuţii care poate schimba cu adevărat soarta unui popor şi, finalmente, sunt deviate, la scara generaţiilor active, chiar de la drumul lor spre mântuire.

Un popor se poate afirma dacă elitele sale îi stimulează ori chiar îi augmentează capacitatea folosirii puterilor sufleteşti, a darurilor spirituale cu care l-a înzestrat Dumnezeu. Însă darurile acestea nu rodesc decât în cadre spirituale adecvate. Darul credinţei, de pildă, nu se poate manifesta (activa) decât în cadre spirituale specifice: rugăciunea, ritualurile practicării credinţei etc. Dacă aceste cadre spirituale ale religiozităţii ar fi interzise ori abandonate, religiozitatea sau credincioşia unui popor s-ar diminua, ar coborî spre pragul zero (n-ar dispărea, ci ar redeveni latente, s-ar virtualiza). Scoate un popor din Biserica lui şi l-ai dezarmat. Aceasta este numai una dintre faţetele despiritualizării popoarelor, adică a deposedării lor de propria avuţie spirituală. Dacă-i blochezi unui popor accesul la formele sale spirituale de viaţă poţi considera că l-ai înfrânt pentru o vreme. Avuţia spirituală a unui popor, adică suma puterilor sale sufleteşti, este actualizabilă numai în cadre spirituale specifice (şi, deopotrivă, universale), de la religiozitate şi taina căsătoriei (a familiei procreatoare), la sărbătorile neamului, la cultul sfinţilor şi al eroilor, la iubirea de ţară

şi de neam şi până la cărţile, simbolurile sale reprezentative etc. Dacă rupi un popor de aceste cadre, avuţia lui spirituală se va diminua alarmant.

Rezultatul va fi un popor pauperizat spiritual, adică schilodit sufleteşte.

Nu Mioriţa este vinovată pentru inapetenţa românilor faţă de schimbări

Revenind la situaţia din România, suntem nevoiţi să sesizăm, de pildă, că atâta vreme cât în spaţiul comunicării şi al politicilor culturii, partidele sunt folosite ca vehicule pentru ascensiunea unor lideri de opinie disonanţi în raport cu valorile de bază ale poporului român se menţine riscul dezactivării populare faţă de partidele care se vor lăsa astfel folosite. Deocamdată, suntem aduşi să constatăm că folosirea partidelor ca vehicule pentru asemenea operaţiuni disonante continuă chiar dacă nu are amploare şi nici regularitate. Aproape toate partidele au fost şi sunt folosite ca adăpost pentru operaţiunea perversă de administrare a injecţiilor emoţionalităţii agresive contra spiritualităţii poporului român sau contra Bisericii Ortodoxe, în genere, contra bisericilor lui Hristos. Iar lucrul acesta se va comensura prin căderea voturilor care susţin alianţele politice aflate la guvernare. Orice întârziere în privinţa anulării alianţelor nenaturale dintre clasa politică şi grupurile intelectuale care compun pseudoelita disonantă va conduce la escaladarea confuziei, a anarhizării şi chiar a dezastrului politic al ţării şi va perpetua fenomenul distrugerii de capital spiritual românesc. Un asemenea fenomen va induce şi declinul stocului de inteligenţă funcţională la nivelul tuturor categoriilor de populaţie, dar mai ales la nivelul tinerilor.

Prelungirea inerţială a înclinaţiei spre asemenea alianţe cu lideri de opinie rupţi de spiritualitatea şi nevoile reale ale poporului român va agrava şi fenomenul „idiotizării induse” în diferite categorii de populaţie.

Aşadar, nu Mioriţa este vinovată pentru inapetenţa românilor faţă de schimbări şi de înnoiri, ci această alianţă, explozia grupurilor intelectuale disonante şi graba clasei politice de a se alia cu aceşti „intelectuali” care se fac răspunzători de promovarea emoţiilor identitare negative, cu efectul dezactivării a 60% din numărul regiunilor cerebrale active la membrii popoarelor preţuite de liderii lor (guvernate de conducători/slujitori sau „rezonanţi”, cu termenul lui Boyatzis).

Un asemenea fenomen bizar şi persistenţa sa pot fi explicate prin combinarea unei anumite filozofii sociale asupra modernizării cu elite şi guvernări rupte de popor.

Una dintre prejudecăţile falsificatoare ale teoriei modernizării a fost derivată din credinţa, falsă, evident, că succesul unei societăţi ar depinde de înlăturarea „obstacolelor spirituale” din calea modernizării, adică a valorilor tradiţionale, a religiei ortodoxe (orientale, în genere), a valorilor specificului naţional etc. O asemenea concepţie a fost generată de ideea că modernitatea este pozitivă istoriceşte şi tradiţionalismul este negativ. În realitate, aşa cum ne dovedesc experimental noile cercetări dedicate „guvernării”, liderismului, în genere, şi efectelor acestora asupra sistemelor neuronale, o modernizare acompaniată cu distrugerea valorilor bazale ale unui popor aduce după sine distrugerea stocului de inteligenţă funcţională a acelui popor şi compromite astfel baza decolării capitaliste a societăţii respective. Fenomenul a fost de timpuriu deconspirat de inteligenţa ofensivă a elitei intelectuale româneşti la startul modernităţii, prin teoria formelor fără fond. Cel care a dus la vârf cercetarea fenomenului a fost C. Rădulescu-Motru prin celebra lucrare, pe deplin actuală, “Cultura română şi politicianismul”, apărută în 1904. Credem că această lucrarea poate fi socotită, totodată, şi volumul de debut al unui tratat de patologie politică răsăriteană.

Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU Sursa: revistaclipa.com _________________________ [1] Neuroscience and Leadership: The Promise of Insights in Ivey Business Journal, by Richard Boyatzis (2011) http:// www.iveybusinessjournal.com/topics/ leadership/neuroscience-and-leadership-the-promise-of-nsights#.Ugn3 UXbfoqQ).

[2] Ibidem.

Politic

11 OCTOMBRIE 2013

7

FLUX

Concepte politice la cumpăna mileniilor, cu Aleksandr Dughin Aşa cum anunţam în unul din numerele anterioare ale ”Flux”-ului, în curând urmează să vadă lumina tiparului, în premieră în limba română, cartea celebrului gânditor rus contemporan Aleksandr Dughin ”A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie Roşca.

Publicăm mai jos câteva fragmente din acest studiu şi vă invităm să urmăriţi momentul apariţiei şi lansării acestei lucrări inedite într-un viitor foarte apropiat.

Trei ideologii principale şi soarta lor în secolul XX În sec. XX au existat următoarele ideologii de bază: • liberalismul (de dreapta şi de stânga); • comunismul (incluzând atât marxismul, cât şi socialismul şi social-democraţia); • fascismul (inclusiv naţional-socialismul şi alte variante ale „căii a treia” – naţional-sindicalismul lui Franco, justiţialismul lui Peron, regimul lui Salazar etc.).

Ele s-au confruntat pe viaţă şi pe moarte, constituind, în esenţă, întreaga istorie politică dramatică şi sângeroasă a sec. XX. Este logic să atribui acestor ideologii (teorii politice) numere de ordine, atât în funcţie de importanţa lor, cât şi ţinând cont de ordinea apariţiei lor, ceea ce am şi făcut ceva mai sus.

Prima teorie politică – liberalismul. El a apărut primul (încă în sec. XVIII) şi s-a dovedit a fi cel mai stabil şi de succes, învingându-şi, în cele din urmă, oponenţii în confruntarea istorică.

Prin această victorie el a arătat, pe lângă altele, şi consistenţa propriei pretenţii la moştenirea în totalitate a epocii Luminilor. Asta este evident: anume liberalismul a corespuns cel mai bine epocii Modernităţii. Cu toate că anterior asta se contesta (în mod dramatic, activ şi uneori convingător) de către o altă teorie politică – comunismul.

Comunismul (ca şi, în egală măsură, socialismul în toate variantele lui) poate fi numit pe drept cuvânt Cea de-a doua teorie politică.

Ea a apărut mai târziu decât liberalismul în calitate de reacţie critică faţă de constituirea sistemului burghezo-capitalist, al cărei expresie ideologică era liberalismul. În fine, fascismul reprezintă cea de-a treia teorie politică. Pretinzând la propria interpretare a spiritului Modernităţii (totalitarismul este

clasificat de către mulţi cercetători, printre care Hannah Arendt (1), ca fiind o formă politică a Modernităţii), fascismul apela, în acelaşi timp, la ideile şi simbolurile societăţii tradiţionale. În unele cazuri asta genera eclectism, în altele – tendinţa conservatorilor de a prelua conducerea revoluţiei, în loc de a i se opune şi de a conduce societatea în direcţia opusă (Arthur Moeller van den Bruck, D. Merejkovsky etc.).

Fascismul a apărut mai târziu decât alte mari teorii politice şi a dispărut înaintea acestora. Alianţa dintre Prima teorie politică şi Cea de-a doua teorie politică şi calculele geopolitice sinucigaşe ale lui Hitler l-au secerat chiar în momentul în care îşi luase avântul. A

treia teorie politică a murit de o „moarte violentă”, nemaiapucând să-şi vadă bătrâneţea şi descompunerea naturală (spre deosebire de URSS). Iată de ce această stafie sângeroasă, acest vampir asupra căruia cade umbra „răului mondial” e atât de atractiv pentru gusturile decadente ale Postmodernităţii, înspăimântând până în prezent umanitatea.

Odată dispărând fascismul, el a eliberat locul pentru confruntarea Primei teorii politice cu Cea de-a doua. Ea a avut loc sub forma „războiului rece”, dând naştere geometriei strategice a „lumii bipolare”, care a existat aproape o jumătate de veac. În 1991, Prima teorie politică (liberalismul) a învins-o pe Cea de-a doua (comunismul). Aşa s-a produs apusul comunismului mondial.

Aşadar, către sfârşitul sec. XX, dintre cele trei teorii politice, capabile să mobilizeze mase de multe milioane pe întreaga planetă, a rămas doar una – cea liberală. Iar atunci când a rămas una singură, toată lumea a început să vorbească despre „sfârşitul ideologiilor”. De ce?

Sfârşitul liberalismului şi Postliberalismul

S-a întâmplat aşa că victoria liberalismului (Prima teorie politică) a coincis cu sfârşitul lui. Dar este vorba doar în aparenţă de un paradox.

Iniţial liberalismul reprezenta o ideologie.

Una nu într-atât de dogmatică precum marxismul, nu mai puţin filozofică, structurată şi şlefuită. El se opunea ideologic marxismului şi fascismului, cu care a purtat nu pur şi simplu un război tehnologic de supravieţuire, ci pretinzând la dreptul exclusiv de a forma imaginea viitorului. Atât timp cât alte ideologii concurente erau vii, liberalismul dăinuia şi se fortifica anume ca ideologie, adică în calitate de totalitate de idei, viziuni şi proiecte caracteristice subiectului istoric. Fiecare dintre cele trei teorii politice îşi avea propriul subiect.

Omenirea constituită din indivizi înclină spre universalitate, devine globală şi unificată.

Aşa se naşte proiectul „statului mondial” şi a „guvernului mondial” (globalism).

Noul nivel al dezvoltării tehnologice permite să se atingă independenţa faţă de structura de clasă a societăţilor industriale (postindustrialism).

Valorile raţionalismului, scientismului şi pozitivismului sunt recunoscute ca „forme deghizate ale strategiilor totalitare represive” (marile narative) şi sunt supuse criticii, în paralel cu glorificarea unei libertăţi şi independenţe totale a principiului individual de orice factor inhibant, inclusiv cel al raţiunii, moralei, identităţii (sociale, etnice, chiar şi sexuale), al disciplinei etc. (Postmodernitate).

La această etapă, liberalismul încetează a fi Prima teorie politică, devenind singura practică politică. Survine „sfârşitul istoriei”, politica este înlocuită cu economia (piaţa globală), statele şi naţiunile sunt atrase în cazanul de topire a civilizaţiei mondiale. Învingând, liberalismul dispare, se transformă în ceva diferit – în Postliberalism. El nu mai are diComunismul avea drept subiect clasa, su- mensiunea politică, nu mai reprezintă o opţiune biectul fascismului era statul (în varianta italiană în urma unei alegeri libere, ci devine un fel de a lui Mussolini) sau rasa (în naţional-socialismul „destin” (de aici şi teza societăţii postindustriale lui Hitler). În liberalism drept subiect apărea in- „economia este însuşi destinul”).

Aşadar, începutul sec. XXI coincide cu momendividul, eliberat de toate formele identităţii cotul sfârşitului ideologiilor, adică a tuturor celor trei lective, de orice „apartenenţă”.

Atâta timp cât lupta ideologică avea inamici ideologii. Ele au avut sfârşituri diferite: A Treia formali, popoare şi societăţi întregi puteau (cel teorie politică a fost nimicită încă în momentul puţin teoretic) să aleagă cărui subiect să i se atri- „tinereţii” sale, a Doua a sucombat din cauza buie – celui de clasă, de rasă (de stat) sau indivi- decrepitudinii, Prima s-a transformat în ceva didual. Victoria liberalismului a soluţionat această ferit, în Postliberalism, în „societatea globală de problemă: drept subiect normativ la scara întregii piaţă”. Dar în orice caz, în forma în care au existat toate cele trei teorii politice, acestea nu mai sunt umanităţi a devenit individul.

Anume aici apare fenomenul globalizării, îşi de folos, nici funcţionale şi nici relevante. Ele nu anunţă existenţa modelul societăţii postindus- mai explică nimic şi nu ne ajută să ne descurcăm triale, începe epoca Postmodernităţii. De acum în ceea ce se întâmplă şi să răspundem provocăîncolo subiectul individual nu mai constituie re- rilor globale.

A universal R U constatare E L ciEunRanume I Ndat J E P E Din N Taceastă S U F L reiese E T necesitatea zultatul uneiPalegeri, Celei de-a patra teorii politice. obligatoriu. Omul este eliberat de „apartenenţe”, CENTRUL de PELERINAJ ideologia „drepturilor omului” devine general --------------------------------------------------EMAUS acceptată (cel puţin teoretic) şi, de fapt, obliga- 1. Hannah Arendt, Originile totalitarismului, MITROPOLIA BASARABIEI Humanitas, Bucureşti, 2006. torie pentru toată lumea.

UCRAINA

UCRAINA Pecersk R I NlaALavra P E L >EPelerinaj J E P E(Circuit N T Rortodox U S Kiev-Cernigov) UFLE T 5–6 octombrie 2013 (2 zile/3 nopţi)

CENTRUL de PELERINAJ

Grup: 7 pers Preţ: 105 eur/pers. Plecarea: Vineri, 4 octombrie, ora 19. Sosirea: Luni, 7 octombrie, ora 6.

M AAdormirea U S Maicii Domnului. Mănăstiri: Pustia Kitaev, Catedrala Lavra Pecersk: Peşterile cu 120 de Sf.Moaşte, E MSf.Muc.Flor, I T R O P OTeofania, L I A BPocrov, A S AVovidenia.

R A B I E Oraşe: I Pustia Goloseev, Sf.Treime-Sf.Iona, Kiev, Cernigov.

UO CR AO I NV AA M LD

UCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov) Pelerinaj la Iaşi de Hramul Sf.Cuv.Parascheva-ocrotitoarea Moldovei 5–6 octombrie 12-14 octombrie2013 2013 (2 (3zile/3 zile/2nopţi) nopţi)

Grup 18/7 per Preţ 80/90 eur/per Plecarea Sâmbătă, 12 octombrie, ora 7. Sosirea Luni, 14 octombrie, ora 22.

7 pers Preţ: 105 eur/pers.

Plecarea: Vineri, 4 octombrie, ora 19.

Sosirea: Luni, 7Culturii, octombrie, ora 6.

Grup: IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Statuia lui Ştefan Pecersk: Peşterile cu 120 de Sf.Moaşte, Catedrala Adormirea Vasile Maicii Lupu, Domnului.

Mănăstiri: Pustia Kitaev, Lavra cel Mare şi Sfânt, Mănăstiri: Sf. Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Dimitrie Cantemir şi Alexandu Cernigov.

PustiaCuza, Goloseev, Sf.Treime-Sf.Iona, Sf.Muc.Flor, Teofania, Vovidenia.

Oraşe: Kiev, Ioan Frumoasa, Cetăţuia, Golia, Podgoria Copou,Pocrov, Hlincea, Galata, Vlădiceni, Bucium, Bârnova, Piatra Sfântă, Dobrovăţ, Hadâmbu. Biserici: Sf.Nicolae Domnesc, Sf.Sava, Bărboi.

MOLDOVA

OLDOVA Pelerinaj la Iaşi de HramulMSf.Cuv.Parascheva-ocrotitoarea Moldovei Urcare în muntele sfânt al românilor - Muntele / urcare în muntele Rarău 12-14 octombrie 2013 (3 Ceahlău zile/2 nopţi)

Grup 18/7 per Preţ 80/90 eur/per12-14 Plecarea Sâmbătă,2013 12 octombrie, 7. Sosirea Luni, 14 octombrie, ora 22. octombrie (3 zile/3ora nopţi) Moaştele Sf.Parascheva ocrotitoareaora Moldovei, PalatulLuni, Culturii, Statuia luiora Ştefan IAŞI: Grup:Catedrala 7 per Preţ:Mitropoliei: 110 eur/per.

Plecarea: Sâmbătă, 12- octombrie, 6.30. Sosirea: 14 octombrie, 24.

Sf. Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir Alexandu cel Mare şi Sfânt, Mănăstiri:Moaştele IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuiaşilui Ştefan Ioan Cuza, Frumoasa, Cetăţuia, Golia, Podgoria Copou, Hlincea, Galata, Vlădiceni, Bucium, Bârnova, Piatra cel Mare şi Sfânt, Mănăstiri: Sf. Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandu Domnesc, Sf.Sava, Bărboi.

Sfântă, Dobrovăţ, Hadâmbu.

Biserici: Sf.Nicolae Ioan Cuza, Hadâmbu, Secu, Sihăstria, Durău, Sihăstria Rarău.

Urcare în munţii Ceahlău şi Rarău.

Mª(+373) O L D 69.336.366, O V A 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 Urcare înwww.emaus.md muntele sfânt al românilor - Muntele Ceahlău / urcare în muntele Rarău office@emaus.md 12-14 octombrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup: 7 per Preţ: 110 eur/per. Plecarea: Sâmbătă, 12 octombrie, ora 6.30. Sosirea: Luni, 14 octombrie, ora 24.

IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mănăstiri: Sf. Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandu Ioan Cuza, Hadâmbu, Secu, Sihăstria, Durău, Sihăstria Rarău. Urcare în munţii Ceahlău şi Rarău.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955

CMYK

FLUX

8

Opinie

11 OCTOMBRIE 2013

Despre complexul de inferioritate al lui Evgheni Şevciuk privind Benderul sau de ce oraşul este al Republicii Moldova

În cadrul unei reuniuni dedicate celei de-a 605-a aniversare de la prima menționare istorică a orașului Bender, în ajunul zilei de 8 octombrie – ziua localității, șeful administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a declarat că orașul a fost și va rămâne în componența Nistreniei. „Pentru mine, în calitate de lider al statului nistrean, nu există nicio îndoială cui aparține acest oraș. Și aș vrea să spun tuturor care au alte opinii că orașul a fost, este și va rămâne nistrean.

Pentru că, în primul rând, asta doresc oamenii”, a spus Șevciuk. Această declarație, citată de mai multe agenții de presă, denotă un complex de inferioritate al autorităților nistrene cu privire la orașul în cauză, respectiv frica de a fi nevoite să-l retrocedeze iminent autorităților Republicii Moldova. Acest fapt se datorează însăși concepției de creare, în 1990, a unei structuri statale – nerecunoscute până în prezent – expusă într-un document intitulat „Justificarea politico-juridică a creării RSSMN”. În textul respectiv era

invocat argumentul conform căruia „republica moldovenească nistreană” era creată pornind de la faptul istoric al existenței – în acea regiune – a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. De altfel, chiar denumirea actualei structuri teritoriale, „R. Moldovenească N.”, invocă denumirea fostei republici autonome, care a existat între 12 octombrie 1924 și 2 august 1940 – când o parte din RASSM a fost unită cu o parte a Basarabiei și astfel a fost creată, de către autoritățile sovietic, RSSM. În afară de asta, mai există „Acordul cu privire la principiile aplanării pașnice a conflictului armat în regiunea nistreană a Republicii Moldova”, semnat la 21 iulie 1992 de către președinții Rusiei, Boris Elțin, și al Republicii Moldova, Mircea Snegur. În articolul 3 al documentului se spune clar că „Orașul Bender […] se declară raion cu un regim sporit de securitate […]. Comisia (unificată) de control asigură menținerea ordinii de drept în oraşul Bender, activând reciproc cu subunitățile poliției și miliției […]”. Întrucât, în conformitate cu concepția acordului în cauză, s-a

avut în vedere că localitățile în care ordinea de drept urma să fie asigurată de poliție se vor afla sub jurisdicția autorităților de la Chișinău, iar localitățile în care ordinea de drept urma să fie asigurată de miliție se vor afla sub jurisdicția administrației de la Tiraspol, rezultă clar că municipiul Bender are o dublă jurisdicție, iar poliția a fost menționată în document înaintea miliției. În pofida acestor reglementări, autoritățile moldovenești nu au întreprins nimic pentru implementarea stipulărilor din Acord: nici în privința orașului Bender, pe care autoritățile nistrene l-au izolat cu posturi de grăniceri, vamale, migraționale, MГВ-iste, nici în privința „înlăturării imediate a oricăror obstacole în calea circulației mărfurilor, serviciilor și persoanelor” de-a lungul întregii linii de separare, conform articolului 5 din Acord.

Mai mult, la întâlnirea menționată mai sus, șeful administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a menționat că locuitorii Benderului se află „întro situație mai dificilă” decât regiunea transnistreană, deoarece în localitate activează „structurile altui stat” (ale Ministerului de Interne al Repu-

blicii Moldova), ceea ce constituie „o presiune morală și psihologică” asupra cetățenilor. De aceea, în oraş vor fi instalate, în curând, camere de supraveghere. Evgheni Şevciuk a spus că această măsură va permite supravegherea ordinii publice în oraş și, în acelaşi timp, va preveni abaterile comise de poliţişti. Aceasta este, de fapt, încă o măsură a administrației tiraspolene de intimidare a activității Inspectoratului de Poliție din Bender și o nouă etapă în acțiunea de expulzare a unității de poliție, scop urmărit de administrația nistreană.

Este semnificativ faptul că nu s-a găsit niciun om de stat de la Chișinău care să-i dea o replică șefului de la Tiraspol: să-i spună că orașul Tighina (după numele stăpânitorilor medievali turci – Bender) a fost, este și va fi, indiferent de faptul cine se perindă prin el sau cine se stabilește în el, un oraș basarabean, moldovenesc, care nu are nicio legătură cu Transnistria.

Se creează impresia că bravii demnitari de la Chișinău au renunțat la acest oraș, tot așa cum nu au nevoie de sutele de mii de cetățeni moldoveni care au fost nevoiţi să plece din țară

în căutarea unui loc de muncă, a unor condiții normale de trai. Responsabilii de integrare, ministrul respectiv, angajații structurii guvernamentale, ai Biroului pentru Reintegrare, se comportă ca niște pensionari aflați la odihna bine meritată (?), călătorind pe banii contribuabililor moldoveni și bucurându-se de priveliștile de la Viena, Dublin, Bruxelles ș.a. Şi nici măcar o singură idee privind acţiunile ce trebuie întreprinse în vederea rezolvării problemei zonei nistrene a Republicii Moldova. Întrucât autoritățile de la Chișinău sunt umilite și nici măcar nu conștientizează aceasta sau nu le pasă, pentru că nu se identifică cu orașul Bender, sau nu le pasă pentru că nu au cinste, fiind preocupate exclusiv de privatizările de la Banca de Economii, de concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău ș.a., e bine ca administrația de la Tiraspol să afle măcar de la societatea civilă a Republicii Moldova: orașul Bender a fost, este și va fi al Basarabiei.

Aurelian LAVRIC Sursa: politicom.moldova.org

Umilirea moldovenilor

Profesor nu e doar cel care predă în școală, ci oricine încearcă să devină formator de opinie. Şi media are o funcție didactică.

Pentru care ar trebui să stăpânească atât metodologia, cât și bunul-simț.

Una din regulile de aur ale învățământului contemporan e motivarea elevilor și interdicția categorică de a-i umili. Morala făcută elevilor trebuie să fie pe un ton pozitiv: uite atât ai reușit până acum, dar eu știu că tu poți mai mult! Sau, cum făcea o directoare de-a mea,

Iuliana Turi – foarte faină şi deşteaptă, ne sugera idei, aştepta, şi când noi prindeam de departe sugestia ei şi spuneam oare aşa ar trebui, ea exclama: „Bravo, uite de asta te iubesc!

Ce idee grozavă!”. Şi trebuia să fii foarte atent, dar şi foarte smerit, ca să te prinzi că, de fapt, ideea îi aparţinea, însă a ştiut să te conducă la ea.

Nu la fel se întâmplă la noi. În acest weekend am văzut la Pro Tv Chişinău un reportaj, în cadrul ştirilor, care mergea exact pe modelul opus. Umilirea moldovenilor. Şi nu la general, că aşa aş mai fi înţeles, dar cu o comparaţie clară şi gratuită: Italia vs. Moldova.

S-a sărit evident peste episodul nu foarte îndepărtat, al secolului XX, în care italienii migrau, ca moldovenii astăzi, la lucru în Germania. Nu s-a pomenit despre cât de precare erau condiţiile de trai în Sicilia, până nu demult. Ci, cu imagini, ni se demonstra: uite-aşa de frumos e la ei / uite-aşa de urât e la noi! Şi ca să fie tabloul complet, au filmat cabina de duş improvizată a unui moldovean. Care, sunt convinsă, e mândru de inovaţia lui, în niciun caz nu s-a gândit că va apărea cu genericul „Moldova primitivă”. Instalaţii de apă, şosele sparte. Da, nimic de zis. Însă de ce anume s-a ales o localitate din Bologna pentru comparaţie? Era suficient să se spună, în imagini, dacă tot voiau, şoselele noastre sunt cele mai proaste din Europa, asta, din punct de vedere didactic, intra la criteriile de evaluare, nu

la umilirea celui mai amărât elev din clasă: „Ia uite ce caiete curate are colega ta de bancă, care mai e şi premiantă, şi milionară! Vovca, nu ţi-e ruşine?” – aşa înţelege Pro Tv să educe moldovenii, care, până la urmă, nu sunt direct responsabili de traiul lor greu. Obrazul oficialilor trebuia bătut, nu al bieţilor săteni din satul cutare.

Cât despre ironizarea unui amărât de om ce mergea pe drum cu căruţa trasă de cal… mi s-a ridicat tensiunea de nervi! Şi apoi cireşica: „iată ce cred europenii!” – şi apar în cadru doi italieni care râd de Moldova. Am văzut eu destui italieni care aveau afaceri în România şi, în acelaşi timp, îşi băteau joc de ţara gazdă, dar dacă îi pofteai să se întoarcă în Italia, dacă nu le place România, schimbau vorba. Ca peste tot, şi în Italia sunt oameni de treabă şi oameni răutăcioşi. În general, cei care îşi bat joc de Moldova sau de România, fac parte din ultima categorie.

Fiindcă e o comparaţie absurdă! Niciodată Moldova nu va avea economia Italiei. Să vă dau câteva motive: Italia are munţi – cu staţiuni de schi, litoral de jur împrejur – pentru turism estival, insule şi, mai ales, nişte ruine de-a lungul ţării, vechi de două mii de ani, ruine care au capacitatea de a transforma Roma şi Italia în ţinta nr. 1 a turiştilor din întreaga lume! Nu vom recupera cu câteva biserici de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Însă partea cea mai hilară e ironizarea satu-

lui moldovenesc pe motiv că: „ia uite, în Italia nu deosebeşti satul de oraş!”. O constatare făcută de Pro Tv Chişinău, dar cunoscută de întreaga lume. Moldoveni dragi, credeţi-mă, nu avem mare şi munte, nu avem oraşe istorice de mii de ani, nu avem insule ca să atragem turiştii. Însă dacă avem ceva care să atragă privirile turiştilor, acest ceva e satul moldovenesc. Şi tocmai pentru căruţa aia trasă de un cal se vor înghesui occidentalii în satele noastre.

Satele noastre nu sunt o ruşine, sunt punctul forte al unui potenţial turism. Tocmai fiindcă sunt grele condiţiile de trai, tocmai fiindcă – dacă vreţi – suntem înapoiaţi. Se numeşte rustic în Occident această trăsătură pe care ei au pierdut-o şi se străduiesc acum să o recreeze artificial. Pentru şosele să le batem obrazul politicienilor. Iar pentru duşul improvizat să zâmbim cu simpatie. Moldova nu va fi Italia, şi chiar dacă nu mă credeţi, nici Italia nu e atât de grozavă pe cât pare.

Da, suntem cei mai săraci din Europa. Ştim asta. Şi comparaţi cu orice ţară ieşim în minus.

Dar să şi faci această comparaţie, aducând exemplu sate concrete, cu o reporteriţă extaziată din Bologna, mi se pare… Niciodată nu vom fi Italia, aşa cum niciodată Italia nu va egala Germaniei. Însă deplâng de pe acum ziua în care satul moldovenesc nu se va deosebi de oraş.

Moni STĂNILĂ Sursa: social.moldova.org

CMYK

Externe

11 OCTOMBRIE 2013

9

FLUX

SUA-Europa: Pledoarie împotriva unei “NATO a economiei” Cu binecuvântarea lui Barack Obama, zona de liber-schimb transatlantică ar trebui să vadă lumina zilei de acum în doi ani.

Or, există cel puțin patru motive bune pentru ca Europa să nu subscrie acestui proiect, scrie cotidianul liberal Die Welt.

Numite NTA, NTMA, TAD, TED sau TAFTA în forma lor abreviată, ele trebuiau să întărească legăturile economice între Statele Unite şi Europa; iniţiative de care nu mai auzisem vorbindu-se, dar ale căror promotori revin astăzi la ele.

Lobbyiştii industriilor implantate de cele două părţi ale Atlanticului nu mai pot de bucurie. Economia este favorabilă, clasa politică la fel și, pe hârtie, liberul schimb este un lucru bun. Există însă loc pentru a primi vestea cu un profund scepticism.

1. Un prost exemplu pentru restul lumii

Dacă taxele vamale joacă încă un rol în comerţul transatlantic, se întâmplă doar, în realitate, din cauza volumului considerabil de mărfuri schimbate. În 2010, companiile chimice europene au vărsat aproape 700 de milioane de euro fiscului american pentru exporturile cu destinaţia Statele Unite – în timp ce taxele vamale nu se ridică, în medie, decât la 2,25%.

Dacă va uşura totuşi problemele companiilor, suprimarea taxelor vamale nu va avea efect macroeconomic asupra creşterii. Pentru asta, ar trebui să îndeplinim progrese majore nu doar în problema taxelor vamale, dar şi în legătură cu obstacolele comerciale, care sunt considerabile.

Or, tocmai în acest domeniu marja de manevră este limitată – pentru că grupuri de interese puternice, precum lobby-ul agroalimentar, ştiu să se apere, şi pentru că opinia publică ar accepta greu.

Astfel, legislaţia americană împiedică armonizarea mai clară a pieţei medicamentelor; europenii refuză să importe carne conţinând hormoni sau porumb modificat genetic provenind din Statele Unite; pe de altă parte, americanii se tem de bacteriile pe care le-ar putea conţine vita de import sau brânzeturile franţuzeşti fabricate prin procedee naturale.

Negocierile asupra unei liberalizări crescute a schimburilor multilaterale care, din 2001, progresează, de bine, de rău, sub numele de “Ciclul de la Doha”, au arătat amploarea divergenţei de păreri.

Dacă vreodată ar vedea lumina zilei, acordul de liber-schimb transatlantic ar fi clar lacunar – şi asta pune o problemă. Deoarece în caz de acord instabil între Uniunea Europeană şi Statele Unite, cele două blocuri comerciale mai puternice de pe glob ar arăta “un exemplu prost celorlalte zone de liber-schimb”, avertizează Rolf Langhammer, de la Institutul pentru economie mondială din Kiel, Germania.

2. Celelalte ţări vor fi dezavantajate

Dacă Europa şi Statele Unite se pun de acord asupra unei liberalizări a schimburilor lor comerciale, toate celelalte ţări vor fi în mod automat discriminate. Riscul major este de a vedea nu apariţia de noi fluxuri comerciale, dar o simplă deplasare a fluxurilor existente. De altfel, restul lumii ar vedea într-un acord transatlantic “o formă de excluziune, ba chiar de şantaj în detrimentul altor ţări”, denunţă Rolf Langhammer.

Este motivul pentru care Ministerul Economiei, la Berlin, subliniază că europenii vor veghea ca acest acord să rămână deschis aderării altor ţări.

Este totuşi puţin probabil ca un acord apărut în durere să fie revizuit pentru a primi noi membri – trebuie acceptat sau refuzat.

3. Lovitura de graţie pentru “Doha”

Ciclul de la Doha s-a împotmolit şi nu se ştie dacă va putea să fie reluat. Alianţa între Uniunea Europeană şi Statele Unite ar putea în sfârşit să dea semnalul de plecare a erei acordurilor comerciale bilaterale. Fiecare nou acord încheiat nu va face comerţul mondial mai liber, ci doar mai complex.

Profesorul de origine indiană la Universitatea Columbia din New York, Jagdish Bhagwati, este unul dintre cei mai mari specialişti mondiali în schimburi comerciale. Pentru el, riscul este, de asemenea, ca Europa să-şi piardă rolul de forţă motorie a unei ulterioare liberalizări a schimburilor multilaterale: după semnarea unui tratat de liberalizare transatlantică, “europenii ar trebui să-şi redubleze vigilenţa faţă de interesele americane şi lobby-urile lor”.

4. Un proiect axat pe parteneri comerciali nepotriviţi

În ultimii ani, comerţul transatlantic a afişat o creştere spectaculoasă, împingând federaţiile industriale de cele două părţi ale Atlanticului să facă presiune pentru a face să avanseze dosarul. Totuşi, în altă parte, în America Latină şi în Asia o să bată inima comerţului mondial în viitor.

Rolf Langhammer se teme chiar că o alianţă transatlantică ar fi dăunătoare Europei până la urmă, făcând

DIN STATELE UNITE

Un parteneriat în valoare de 275 de miliarde de euro

În cursul discursului anual privind starea uniunii, rostit pe 12 februarie, preşedintele Barack Obama a anunţat că Statele Unite vor iniţia negocieri comerciale globale cu Uniunea Europeană în vederea constituirii unei zone de liber-schimb. Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii, cum l-a numit preşedintele american, ar permite intensificarea activităţilor comerciale între cele două maluri ale Atlanticului, activităţi care în anul 2012 au reprezentat aproape 480 de miliarde de euro, notează cotidianul The New York Times.

La Bruxelles, se estimează că “parteneriatul ar putea reprezenta aproape 275 de miliarde de euro pe an, generând două milioane de locuri de muncă”, scrie publicaţia EUObserver.

Negocierile ar putea dura doi ani, “reglementările europene privind alimentaţia şi produsele farmaceutice reprezentând principalul obstacol”, adaugă The New York Times. “Un acord care ar armoniza reglementările privind produse precum alimentele, autovehiculele, jucăriile şi medicamentele ar fi mai important decât eliminarea taxelor vamale, dar, în acelaşi timp, şi mai complicat, mai ales că astfel de înţelegeri încă nu există la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene”, notează cotidianul american. rău relaţiilor comerciale cu ţările emergente.

O părere împărtăşită de Jagdish Bhagwati. Considerat din punct de vedere european, proiectul nu este, spune el, “o idee bună”. Europa ar fi mai flexibilă în mod clar în privinţa problemelor comerciale decât Statele Unite, şi datorită iniţiativei TSA – Totul în afară de arme, care permite statelor cele mai sărace să benefi-

cieze de exporturi fără taxe vamale spre Europa – cu excepţia armelor – europenii s-ar bucura de o mai mare bunăvoinţă.

“Uniunea Europeană ar trebui deci să îngroape acest proiect care o slăbeşte. Iar ţărilor în dezvoltare oricum le este mai bine fără el”.

Olaf Gersemann, Martin Greive Welt am Sonntag, Berlin

AZERBAIDJAN:

Din tată în fiu, eterna domnie a dinastiei Aliev Actualul preşedinte al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a câştigat fără probleme alegerile desfăşurate miercuri, 9 octombrie, cu aproximativ 85 la sută din voturi, potrivit datelor preliminare anunţate de Comisia electorală centrală, scrie AFP.

Principalul său adversar din partea opoziţiei, Jamil Hasanli, a totalizat sub 5% din voturi, confotm rezultatelor parţiale.

Ilham Aliev, care i-a succedat în funcţie tatălui său, Heidar, în 2003 şi care a fost reales în 2008 pentru un al doilea mandat de cinci ani, a obţinut la referendumul din 2009 ridicarea limitării la două mandate prezidenţiale consecutive.

Sunt deja 20 de ani de când familia Aliev conduce Azerbaidjanul, iar acest lucru nu avea cum să se schimbe în urma scrutinului de miercuri, în condiţiile unei opoziţii reduse la tăcere, notează cotidianul francez Le Nouvel Observateur.

Din tată în fiu, începând din 1993. Acesta putea fi un slogan al campaniei electorale a lui Ilham Aliev.

Nişte alegeri „de formă”, care nici măcar nu au fost supervizate de Uniunea Europeană (UE), contrar scrutinelor din 2005, 2008 şi 2010.

La porţile Europei, regi-

mul autoritar azer îşi continuă liniştit existenţa, subliniază publicaţia franceză. În realitate, dinastia Aliev este la comandă de o jumătate de secol. Heidar Aliev, tatăl, a urcat eşaloanele puterii sovietice, de la KGB până în fruntea Partidului Comunist, înainte de a-şi face intrarea în Biroul Politic al Uniunii Sovietice şi de a se impune la preşedinţia Azerbaidjanului, la doi ani după declararea independenţei acesteia, în 1991.

Chiar dacă tranziţia a fost un pic neaşteptată pentru observatori - Ilham Aliev este cunoscut, mai degrabă, pentru interesul acordat meselor de casino decât birourilor politice, potrivit ziarului francez - miliardele de dolari provenite din bogăţiile petroliere ale Azerbaidjanului au facilitat enorm sarcina preşedintelui, ales ultima dată cu circa 89% din voturi.

De altfel, dinastia Aliev nu pare să se oprească aici. Soţia lui Ilham, Mehriban, specialistă în oftalmologie, deputată din 2005 şi foarte prezentă la televiziune, este văzută adesea ca un posibil succesor al soţului său. Reprezentantă a puternicei familii Paşaev, Mehriban are reputaţia că ar deţine controlul asupra propriului imperiu financiar.

După cum subliniază Le Nouvel Observateur, elementul financiar nu este unul neglijabil pentru a te menţine la putere. Chiar dacă averea

familiei Aliev este dificil de cuantificat, ea rămâne estimată la miliarde de dolari, în condiţiile în care, potrivit specialiştilor, familia a ştiut să fructifice în mod avantajos producţia de hidrocarburi.

Susţinătorii preşedintelui Aliev îşi declară, la rândul lor, satisfacţia în legătură cu modul în care acesta a ştiut să gestioneze bogăţia petrolieră, aducând-o pe profit şi permiţând astfel o bună creştere economică a ţării. Acest lucru constituie, de asemenea, garanţia unor bune relaţii atât cu vecinii ruşi, cât şi cu occidentalii, cu care Aliev a ştiut să discute de pe poziţii pragmatice.

Cu toate acestea, cheia menţinerii la putere a clanului Aliev rămâne anihilarea oricărei opoziţii, constată Le Nouvel Observateur. O scrisoare diplomatică occidentală, dezvăluită de site-ul Wikileaks, atenţiona că Ilham Aliev are drept obiectiv „un mediu politic în care dinastia Aliev să nu aibă niciun fel de concurenţă”.

Chiar dacă opoziţia azeră, de obicei fragmentată, a reuşit să formeze o coaliţie pentru a înainta un candidat unic, ea nu a părut câtuşi de puţin încrezătoare în posibilităţile sale de a înregistra un scor bun în aceste alegeri, luând în considerare enormele probleme privind liberarea de expresie şi autorizarea reuniunilor publice.

Sursa: agerpres.ro

FLUX

10

Cultur=

11 OCTOMBRIE 2013

FESTIVAL

„Strugure de chihlimbar” la a III-a ediţie În perioada 7-12 octombrie curent, la Chişinău şi Tiraspol se desfăşoară cea de-a III-a ediţie a Festivalului Internaţional al Duetelor de Pianişti «Strugure de chihlimbar».

Creat în 1993, duetul de pianişti moldoveni Anatolie Lapicus–Iurie Mahovici a interpretat pe parcursul anilor cele mai valoroase creaţii pentru pian din palmaresul muzicii universale. Anatolie Lapicus şi Iurie Mahovici sunt bine cunoscuţi şi înalt apreciaţi în Republica Moldova şi peste hotarele ei. Pianiştii au con-

certat în Rusia, România, Ucraina, Belarus, Cehia, Franţa, Germania, Coreea de Nord etc.

Ultima zi a festivalului, 12 octombrie, se va desfăşura în incinta Palatului Republicii din Tiraspol, în cadrul cărora vor evolua şi pianişti care activează în stânga Nistrului. În cele cinci zile de festival vor evolua duetele de pianişti Anatolie Lapicus şi Iurie Mahovici, Edward şi Anna-Luiza Turgheon din SUA şi Natalia Gromova–Valeri Borovikov din Belarus.

Pe lângă pianiştii care participă în acest an în cadrul festivalului, au evoluat şi solişti: soprana Tatiana Costiuc, mezzo-soprana Victoria Luncaşu-Popovschi, tenorul Serghei Pilipeţchi, baritonul Andrei Oltean, Artista Emerită Lilia Şalomei, soprană, baritonul Andrei Dighore etc.

Ediția din acest an este dedicată celor 20 de ani de activitate a duetului de pianişti moldoveni Anatolie Lapicus–Iurie Mahovici.

Pianiştii se bucură de apreciere din partea publicului-spectator, în iulie 1995, prin decretul Preşedinte-

EVENIMENT

Zilele culturii spaniole la Chișinău Săptămâna curentă, în perioada 8-12 octombrie, la Chișinău se desfășoară Zilele culturii spaniole, organizate cu ocazia Zilei Naționale a Spaniei, care se sărbătorește astăzi. Cu această ocazie, Ambasada Spaniei în Republica Moldova a organizat un șir de evenimente.

PENTRU CĂ N-A ABSOLVIT FACULTATEA

Conducerea Muzeului de Artă Contemporană din Los Angeles crede că Brad Pitt nu este suficient de dotat… intelectual

fost, până la urmă, de părere că actorul este prea puţin dotat intelectual pentru a putea face parte din Consiliu. „În vreme ce comitetul admiră

Iurie Mahovici sunt profesori universitari. Anatolie Lapicus este şef de catedră Pian special; Iurie Mahovici – decanul Facultăţii Artă Instrumentală, Compoziţie şi Muzicologie la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Din anul 2005 sunt solişti ai Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”.

RĂZBOIUL EDITORILOR DE CARTE CU INTERNETUL

Amazon, Google şi Apple, criticaţi la Târgul de carte de la Frankfurt Organizatorii Târgului de carte de la Frankfurt au lansat, marţi, 8 octombrie, un apel public prin care au avertizat comunitatea internaţională în legătură cu dominaţia exercitată de marii distribuitori de pe internet, precum Amazon, pe piaţa de carte.

Zilele culturii spaniole au demarat la Centrul Cultural „Gaudeamus” din Chişinău. Evenimentul cuprinde prezentarea unei selecţii de filme, realizări de succes ale cinematografiei spaniole. În prima zi a evenimentului, la Centrul Cultural „Gaudeamus” a fost proiectată pelicula „El Sur” („Sudul”), un film realizat în 1983 de regizorul Victor Erice. Pe 9 octombrie, cinefilii au putut urmări filmul „Bajo las estrellas” („Sub stele”), pe 10 octombrie – pelicula „El Bola” („El Bola”), iar pe 11 octombrie – „Tapas” („Tapas”). Cele patru proiecţii au fost prezentate în versiune originală cu subtitrare în limba română.

Zilele culturii spaniole la Chişinău se vor încheia cu un concert de chitară, care va fi prezentat, pe 12 octombrie, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, de către David Martinez Garcia.

Conducerea Muzeului de Artă Contemporană din Los Angeles l-a refuzat pe celebrul actor, care este fan al acestei instituții de cultură și şi-a exprimat dorinţa de a face parte din Consiliul de Conducere al Muzeului, pentru a participa şi el la întreţinerea şi dezvoltarea acestuia.

ContactMusic.com relatează că reprezentantul muzeului a declarat că apreciază cariera de succes a lui Pitt, însă conducerea Muzeului a

lui Republicii Moldova, pentru activitatea pedagogică rodnică şi înaltă măiestrie profesională, pentru merite în dezvoltarea artei muzicale şi contribuţia la instruirea cadrelor de muzicieni-interpreţi, pianiştilor li s-a conferit titlul onorific Maestru în Artă. În prezent, Anatolie Lapicus şi

ambiţia lui Brad, ne temem că s-ar afla, mai degrabă, în categoria celor prea puţini dotaţi intelectual pentru a face parte din consiliul de conducere al unei instituţii de artă. Nici măcar nu a absolvit facultatea”, se menţiona în comunicatul muzeului.

Nu s-a aflat până la urmă şi ce explicaţie directă i-a oferit muzeul lui Pitt pentru refuz, este însă posibil să fi apelat la argumentări mai diplomate, legate de orarul său de lucru foarte încărcat, sau de faptul că este posibil să se mute în curând la Londra împreună cu familia.

«Amazon, Google şi Apple sunt magicieni ai logisticii, dar nu sunt editori şi nu au pasiunea editării de carte», a declarat Jürgen Boos, directorul Târgului de carte de la Frankfurt, cu puţin timp înainte de deschiderea de marţi seară a evenimentului.

După părerea sa, aceste grupuri, impunându-şi standardele tehnologice, controlează nu doar piaţa, ci influenţează, totodată, alegerile clienţilor şi accesul la conţinuturile literare.

«Sunt maşini de fidelizare a clientelei, care domină nu doar comerţul online, ci şi suporturile de lectură, având astfel clienţii sub controlul lor», a adăugat Jürgen Boos, potrivit căruia diversitatea operelor editate necesită o gamă variată de «actori» pe această piaţă.

«Mijloacele tehnice sunt instrumente. Ele trebuie să fie utilizate pentru a servi oamenii şi nevoile lor, nu invers», a continuat el.

Jürgen Boos spune că priveşte «Franţa ca pe un exemplu în multe domenii», după votul exprimat, săptămâna trecută, de deputaţii francezi, prin care aceştia au adoptat o propunere de lege care doreşte să interzică operatorilor de comerţ online, precum Amazon, cumularea gratuităţii taxei de transport cu reducerea autorizată de 5% în domeniul comerţului de carte. «Putem să învăţăm multe lucruri de la Franţa», a adăugat Boos. În Germania, cifra de afaceri a trei mari canale de distribuţie de carte librării, comerţ online şi magazine mari - a crescut cu 0,8% între ianuarie şi septembrie.

Marţi seară, ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a inaugurat Târgul de carte de la Frankfurt aducând un omagiu invitatului de onoare din acest an, Brazilia.

Brazilia, care va organiza Cupa Mondială la fotbal în 2014 şi, apoi, Jocurile Olimpice de vară în 2016, este reprezentată în acest an la Frankfurt de 70 de scriitori şi 164 de edituri.

Miercuri, Târgul de carte de la Frankfurt şi-a deschis porţile pentru profesioniştii din această industrie, onorând tinerele companii inovatoare din domeniul editurilor digitale. Standurile celor 7.100 de expozanţi anunţaţi aşteaptă între 250.000 şi 300.000 de vizitatori până duminică.

Cultur=

11 OCTOMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

DEZMĂŢ ŞI OBRĂZNICIE ANTICULTURALĂ (Pagini de jurnal)

2.III.1992 Îmi aduc aminte de excepţionalul eseu al lui Geo Bogza „O femeie mănâncă un măr”. Bijuterie, nu alta, a bunului-simţ şi a delicatelor bune maniere prezente la oamenii simpli. De fapt, mi-a amintit despre acest eseu o frază din „Descrierea Moldovei” a lui Cantemir; ca mărturie a vechilor tradiţii în bunele conduite populare şi, poate, ca o presupunere că Bogza ar fi dezvoltat, sub aspect tematic şi prin pilduiri concrete, ceea ce spune următoarea observaţie cantemiriană: „Rar va vedea cineva o femeie (la ospeţe) ducând îmbucătura la gură sau deschizându-şi buzele atât ca să i se poată vedea dinţii; ea îşi vâră îmbucătura în gură cât se poate mai în taină” (Cap. XVII).

Din relativ frecventele telefoane pe care mi le dă Matcovschi, cel de azi avu scopul de a mă înştiinţa că, în sfârşit, colegului i-a parvenit numărul din septembrie 1989 al revistei „Moldova”, în care publicam un eseu legat de cei 50 de ani ai suferindului, atunci aflat în stare gravă după straniul şi straşnicul accident. Dumitru remarcă nivelul intelectual al rândurilor mele, fapt ce nu poate decât să mă măgulească niţel, mai fiind întru reconfirmarea aprecierilor venite din partea altora.

3.III.1992 Economia de piaţă are ceva din amoralitatea de paiaţă… Ieri, Ghindă, şefă la asociaţia comerţului cu cărţi, vine la US, implorând ajutor: tot mai mulţi comercianţi împeliţaţi atentează la spaţiile în care actualmente se află anumite librării. Cineva pretinde la încăperea librăriei „Mioriţa” de la Râşcani, să instaleze acolo o bancă (financiară); cei de la societatea cineaştilor vor să acapareze spaţiul librăriei unde se realizează literatură muzicală (cooperatiştii hrăpăreţi alde Efremov şi Iordanov pun ochiul lor de comunişti fără scrupule pe tot ce le poate spori banul câştigat cam hoţeşte). Departamentul vamă a şi venit deja cu un document semnat de Muravschi ca să evacueze direcţia asociaţiei comerţului cu cărţi din clădirea de pe str. Bulgărească şi din viitoarea casă a cărţii. În centrele raionale, de asemenea, se atentează la spaţiile librăriilor… Dezmăţul şi obrăznicia anticulturală sunt în plină ofensivă. Probabil, forurile guvernamentale trebuie să emită anumite instrucţiuni care ar stăvili pofta sălbatică a homunculilor cooperatişti.

18.III.1992 Mi-am zis să aduc aici, în jurnal, cât mai puţină politică. Ce politică, amice? Inepţii, cretinii, bâlbâiţii şi hoţomanii – politicienii zilei! Comuniştii şi neocomuniştii. Colegii mei, care au folosit cu impertinenţă pieţele, ecranele, microfoanele, presa, pentru a-şi încropi nimburi de zei naţionali, s-au dovedit a fi nici pe departe idealişti. Din contră, odată ajunşi unde au ajuns, prin parlament, au demonstrat un materialism hrăpăreţ înspăimântător! Ce mai – dezastru!

Lipsă de onestitate, de patriotism, de elementară omenie şi compasiune. Astăzi, când vor să iasă din parlament, fără să fi rezolvat ceva cât de cât, oamenii îi fluieră şi îi îmbrâncesc îndărăt în somptuoasa clădire: „Nu vă lăsăm să ieşiţi, până nu vedem că adoptaţi nişte decizii concrete!”. Şi-i tot îmbrâncesc, îi mână îndărăt ca pe o turmă de oi blege… Cazul de ieri, declanşat de tragedia din Transnistria, e relevant şi dramatic.

Ce deputaţi? Ce politicieni? Nişte împeliţaţi ai prostiei şi ai lipsei de curaj. Nişte… – nişte!

Cu riscul de a-mi învenina jurnalul cu otrava politicului, las aici această formulare a ansamblului de turmă parlamentară. Model 1992.

Sterila înlănţuire a şedinţelor parlamentului chişinăuian o văd în perfectă legătură cu „Opera de trei parale” a lui Bertolt Brecht – e o continuă Situaţie BUF ce capotează ca rezultat/ nerezultat în cel mai cras BLUF. Îmi dau seama că acest adevăr e formulat în termeni ostili, mintal, majorităţii parlamentarilor „noştri”, care, fiţi siguri, nici în ruptul capului nu vor deschide „Dex”-ul, pentru a-şi mai pospăi nenorocitul lor limbaj de talaş, în care, precum în locurile întunecoase, vegetează ciupercile de mucegai ale „hotărârii problemelor”, „mersului vorbei”, „primirii legilor”, „îî-itului” şi „va-să-zic”-ului etc. – şi astea drept dovadă descurajatoare a buf-ului şi bluf-ului de care pomeneam.

Buf, bluf, buh, ba-bah!!!

S-ar părea că ideea nenorocirii pământului de către om a apărut, conştientizată, abia în timpurile noastre, ale dementelor arsenale atomice care, cică, ar ajunge pentru pulverizarea în cosmos nu a unei singure Terre, ci a mai mult de zece alde ea. Ei bine, clintirea Pământului din ale lui o prevedea încă Arhimede, cerând un punct anume de sprijin, însă clintirea nu e echivalentă cu pieirea planetei. Dar iată că un poet, la 1830, se arătase de-a dreptul profet, presupunând posibilitatea „exploziei ca o bombă” a planetei noastre. Alfred de Vygni scria în jurnalul său, la 29 august (augustul japonez!!!) al sus-amintitului an 1830: „În ziua când oamenii nu vor mai avea nici entuziasm, nici iubire, nici adoraţie, nici devotament, să despicăm pământul până în miezul lui, să punem acolo cinci sute de miliarde (cifră fantastică, nu? – L.B.) de butoaie pline cu praf de puşcă, făcându-l să explodeze ca o bombă în mijlocul firmamentului”.

Da, un procedeu destul de primitiv, însă suficient de… apocaliptic!

19.III.1992 Pe când Matcovschi acceptă să fie membru al CC-ului comuniştilor, iar cel mai naiv şi mai puţin înzestrat dintre Vieri, Ion, „preluă” cârma organizaţiei de partid a celor vreo 60 de scriitori superfideli idealului bizar, mi i-am imaginat pe sărmanii de ei ca pe nişte mai-mari peste ruine; altfel zis, nacealnicii dărâmăturilor!

20.III.1992 Ieri, la US, lansarea antologiei de poezie română din Basarabia, apărut în limba turcă la Ankara. Prezent şi ctitorul acestei cărţi, Irfan Űver Nasrattinoglu. Incluşi 52 de autori, însă subiectivismul alcătuitorului (Matei) este uşor de depistat. Spre exemplu, lipseşte E. Cioclea. În continuarea evenimentului – un simpozion dedicat creaţiei lui Mihai Eminescu şi Yunius Emre. Paralele cam forţate, dar totdeauna posibile în cazul marilor poeţi, chiar dacă îi desparte, ca existenţă, circa 600 de ani. Evident, Emre e contemporanul poeţilor anonimi, a căror creaţie a rămas ca folclor. Eminescu însă e prinţul elevaţiei, al literaturii de un distinct caracter modern, filozofic. Din gândurile lui Emre: „Dacă eşti poet, jertfeşte-te pentru toate popoarele”.

Prezent şi prefectul nu mai ştiu cărei provincii din Turcia, membru în guvern.

US primeşte în dar o antenă parabolică, iar oaspeţii se aleg cu câte un covoraş de pe aici.

Pentru Cimpoi – o invitaţie în Turcia, pentru luna mai.

Agapă prelungită până târziu la restaurantul hotelului „Cosmos”. Prezenţi şi câţiva condeieri găgăuzi cu care, de altfel, suntem în relaţii bune.

După ce închei vreun eseu tematic (reluări, geniu, apusul personalităţilor, onorariu), precum cele din „Şlefuitorul de lentile”, totdeauna mai rămâne material neutilizat. Cu timpul, acestui material i se vor adăuga tot alte şi alte detalii din care, probabil, la momentul oportun, s-ar putea naşte alte texte coerente. Precum în cazul „Manuscriselor” sau „Scriitorilor în tinereţe”. În genere, dispun de foarte mult material în stare amorfă.

Într-un crochiu despre I. Mânăscurtă scriam despre pasiunea acestuia de a se referi la propria persoană. Fireşte, fără însă de a-l depăşi pe Esinencu: acesta ajunge uneori, pur şi simplu, la o… epilepsie „Eu”-istică.

Iar pentru a rămânea cât de cât neutru, reproduc o apreciere din „Jurnalul” lui Alfred de Vygni (lectura mea de ultimă oră): „Cuvântul din limbă cel mai greu de pronunţat şi de pus la locul potrivit este eu”.

Ieri am prezentat la „LA” interviul plin de angoasă cu Serafim Saka. Promisiune de a apărea până la 4 aprilie. La rând e dialogul cu Arc. Suceveanu. Apoi, probabil, cel cu Aurel Rău despre dublul 9 mai al destinului lui Lucian Blaga: pe data când se naşte căzu şi ziua înmormântării sale, cu detalii de roman poliţist elaborat de suspiciunea comunistă, securistă românească.

Alte două dialoguri gata: cu George Ţărnea şi Iosif C. Drăgan, ambele cu surpriza dubiului în ele: în special, persoana lui Drăgan trezeşte diverse semne de întrebare, de la legionarism – la colaboraţionism ceauşist, însă pe mine mă interesează cu totul şi cu totul alte lucruri: un destin de român ce „s-a descurcat”, autoedificându-se.

Chiar dacă a fredonat şi el, niţel sau mai multişor, la curtea ideologică, Ţărnea mi-a trezit simpatia pentru cursivitatea gândirii sale, pentru aplecare spre filosofia existenţială ce recunoaşte de adevăr absolut doar spiritul dumnezeiesc.

Adică, noua carte de dialoguri e pe punctul de a se împlini. Discuţia cu A. Busuioc mi-a solicitat-o N. Popa pentru suplimentul din aprilie al „Sfatului Ţării”.

Vin la rând V. Vasilache, I. Mânăscurtă şi, ceva mai nesiguri – S. Vangheli, M. I. Ciubotaru (Nicoreanu). Cred că mă aleg şi cu dialogul cu M. Cimpoi.

Iar mai înainte – Andrei Pleşu, Dimitrie Vatamaniuc, Ion Gherman – Leso Butnaru (2,5 coli!!!), integral – Aurel David, Mircea Tomuş (e la revista „Basarabia”, pentru nr. 4 sau 5). Prin urmare, din ele 16 titluri – 10 sunt deja gata.

Pentru când? Pentru ce editură? Hârtia? Preţul?

Dezmăţul economico-bişniţăresc…

O carte de Ştefan Ciobanu (Istoria literaturii vechi) se vinde cu peste 30 de ruble. Unul din cele 2 volume ale operei lui Mateevici va costa peste 50 de ruble. Cât va costa volumul meu de poezie „Puntea de acces”? S-a încheiat trimestrul editorial pentru care era planificat să apară, dar – linişte şi deplină nemişcare. Însă nu sunt predispus să capitulez. Menirea mea e de a scrie, nu de a mă lamenta, făcând calcule descurajatoare, profetizând apocaliptic. De datoria mea, ca şi a altor colegi, e de a riposta, prin scris demn, crispatei mentalităţi criptocomuniste şi mai noii mentalităţi hrăpăreţe de un cinism calificat al celor ce au vocaţia corupţiei economice, gen fostul ministru Iavorschi, gen piticul şef de departament editorial etc.

21.III.1992 În grava criză economică ce deteriorează grav bunăstarea familială, vine şi timpul re-însuşirii mitologiei nepretenţioase a zeilor de importanţă minoră, însă blajini cu omul, ocrotindu-i acestuia căminul pe a cărui vatră pâlpâia, întru modesta lor glorie şi onoare o flăcăruie continuă. Pentru noi această flăcăruie e a gazului ce mai vine încă – dar ar putea să aibă şi sincope – în plitele din apartamentele strâmte şi neconfortabile. Iar blânzii penaţi se îngrijesc, cică, de pâinea şi de sarea noastră cele de toate zilele – să le avem: în genere, având grijă de bunăstarea – atât cât este – a familiilor, supraveghind spaţiul casei, viaţa membrilor familiei. Însă nu ştiu cum nu le-ar merge lor, astăzi, poza antică: sau în poziţie de dans (ce motiv avem de a dansa?) sau cu cornul abundenţei în mână (care corn?). Şi totuşi, dacă admiţi cât de cât prezenţa anticilor penaţi, viaţa devine ceva mai suportabilă…

FLUX

CALEIDOSCOP

11 octombrie Evenimente 1727: George al II-lea și Caroline de Ansbach sunt încoronați ca regele și regina Marii Britanii 1745: Savantul Ewald Jürgen von Kleist și fizicianul Pieter van Musschenbroek, independent unul de altul, au realizat „butelia de Leyda”, primul condensator electric 1811: Primul vapor care funcționa cu aburi, «Juliana», a devenit operațional 1818: Ioan Gheorghe Caragea, voievod al Țării Românești, părăsește domnia 1850: La Sydney sunt puse bazele celei mai vechi universități din Australia. Corpul didactic era format din trei profesori 1899: În actuala Africă de Sud, a izbucnit al doilea război al burilor 1939: Președintele american Franklin Delano Roosevelt a primit o scrisoare din partea lui Albert Einstein, cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare 1949: Wilhelm Pieck a fost ales primul (și singurul) președinte al RDG-ului 1962: La Roma sunt deschise lucrările Conciliului Vatican II (1962-1965) 1963: Cancelarul Konrad Adenauer (CDU), la vârsta de 87 de ani, își prezintă la Bonn demisia președintelui federal Heinrich Lübke (CDU) 1968: NASA lansează Apollo 7, prima misiune cu oameni la bord (astronauții: Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham) 2006: O aeronavă de mici dimensiuni a lovit o clădire din Manhattan, New York.

Reprezentanții primăriei din New York au exclus posibilitatea unui atentat terorist

Nașteri 1671: Frederick al IV-lea, rege al Danemarcei și al Norvegiei (d.1730) 1675: Samuel Clarke, filozof englez (d.1729) 1705: Guillaume Amontons, fizician francez (n. 1663) 1758: Heinrich Wilhelm Matthias Olbers, fizician și astronom german (d. 1840) 1817: Prințesa Maria de Baden, ducesă Hamilton și Brandon (d. 1888) 1884: Eleanor Roosevelt, prima doamnă a Statelor Unite ale Americii, soția președintelui Franklin D. Roosevelt, diplomată și activistă pentru drepturile omului (d. 1962) 1884: Friedrich Bergius, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1949) 1885: François Mauriac, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1970) 1927: Prințesa Joséphine-Charlotte a Belgiei, soția Marelui Duce de Luxemburg, Jean (d. 2005) 1929: Olga Tudorache, actriță româncă de teatru și film 1938: Dan Pița, regizor și scenograf român

Decese 1303: Papa Bonifaciu al VIII-lea 1347: Ludovic al IV-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 1282) 1809: Meriwether Lewis, explorator american (n. 1774) 1850: Louise-Marie a Franței, soția regelui Leopold I al Belgiei (n. 1812) 1889: James Prescott Joule, fizician britanic (n. 1818) 1896: Anton Bruckner, compozitor austriac (n. 1824) 1963: Edith Piaf, cântăreață franceză (n. 1915) 1963: Jean Cocteau, scriitor francez (n. 1889) 2004: Christopher Reeve, actor american (n. 1952) 2008: Jörg Haider, politician austriac (n. 1950)

Sărbători Ziua Mondială de luptă împotriva durerii

FLUX

12

„Călătoria te face modest. Astfel observi ce loc mic ocupi în lume”.

Gustave Flaubert

Magazin

11 OCTOMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Descoperiri culinare din Austria

Nu, nu putem sta pe loc, mai avem atâtea ţări de descoperit, atâtea bucătării interesante de vizitat, adulmecat, gustat, încât nu avem timp să zăbovim, trebuie să ne mişcăm, repede, repede. În acest articol vreau să vă fac cunoştinţă cu o ţară încântătoare, desprinsă din poveşti şi cu o bucătărie extrem de savuroasă. Faceţi cunoştinţă, aceasta este Austria!

Oraşul pe care l-am ales pentru a-l explora împreună mai este supranumit şi oraşul muzicii clasice, al valsului, al muzicii lui Brahms, Vivaldi, Mozart, oraşul de pe Dunăre… dacă încă nu v-aţi dat seama despre ce e vorba, vă zic eu, suntem chiar în capitală, la Viena.

Plimbându-te pe străzile Vienei, cu palate impunătoare şi clădiri cu arhitectură măreaţă, te vei simţi de parcă ai fi ajuns în timpurile de altă dată şi ai fi cel puţin un nobil de la curtea regală.

Viena te va surprinde nu doar prin arhitectură, ci şi prin superbele parcuri şi grădini, aşa că ne vom începe călătoria în grădinile Palatului Schoenbrunn, pe unde obişnuia să se plimbe frumoasa prinţesă Sissi, vom vizita şi iatacurile, şi sălile de bal ale luxosului palat, vom rătăci prin labirinturile parcului, ba chiar şi o grădină zoologică găsim alături, unde vom admira cum sunt hrăniţi haioşii pinguini.

Dinspre Schoenbrunn paşii ne poartă către inima oraşului, unde înainte de a vizita orice alt palat, parc sau muzeu, e musai să facem un popas lângă una din căruţele de lemn, de unde ne îmbie mirosul de crenvurști.

Probabil, una dintre cele mai gustoase mâncăruri de tip fast-food pe care le veţi încerca vreodată, nu glumesc.

Plimbându-ne, descoperim catedrala Stephansdom, Prima reţetă din meniul austriac pe care o vom găti îşi are originile în regiunea Styria, din sudul Austriei, faimoasă pentru dovlecii aromaţi care cresc acolo. Atât de popular este dovleacul în Styria, încât regiunea este supranumită şi Provincia Dovleacului, măriei sale dovleacul dedicându-i-se chiar şi un festival în luna octombrie: „Kuerbisfest” – adică ”Festivalul Dovleacului”. Iar noi, pentru a-l cinsti, vom face o minunăţie de supă-crem de dovleac, probabil cea mai populară reţetă styriană, care cu siguranţă nu vă va lăsa indiferenţi.

Supă-crem de dovleac Ingrediente: 300 g de dovleac 100 g de lapte/smântână 500 ml supă de legume/pui 1 ceapă 2-3 căţei de usturoi 50 g de unt 2 linguri de ulei ghimbir sare, piper, nucşoară Pregătim mai întâi o supă de legume sau pui. Eu o aveam gata preparată, pentru situaţii de acest gen. (Supa o putem face dintr-un morcov, o ţelină, o ceapă, un ardei, o rădăcină de pătrunjel, o roşie, sare piper şi verdeaţă.)

Tăiem mărunt ceapa şi usturoiul şi le punem la călit într-o crăticioară cu fundul gros, în amestec de unt şi ulei. După ce s-au înmuiat, adăugăm dovleacul tăiat cubuleţe, ghimbirul ras şi lăsăm la foc mic 7-8 minute, până se înmoaie dovleacul. Pasăm amestecul cu un blender, până obţinem un piure. Adăugăm smântâ-

ce impresionează prin arhitectura ei deosebită, în stil gotic. Dacă urcăm în turn, putem admira oraşul de la înălţime, descoperind locuri ascunse pe care le vom explora.

Ar mai fi multe de făcut în acest oraş plin de istorie, muzică, cultură, artă. De exemplu, să mergem la cea mai renumită operă, Opera de Stat din Viena, să vizităm palatul lui Eugen de Savoya, Belvedere, cu frumoasele sale parcuri, să ne plimbăm cu caleaşca pe străzile Vienei, să vizităm una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului: Rathaus – primăria, să ne plimbăm cu barca pe Dunăre, savurând un pahar de vin şi admirând peisajul. Dar asta o vom face altă dată, acum trebuie să descoperim ce ne oferă bucătăria austriacă, cu ce ne alintă şi ne încântă simţurile.

Pentru a ne aproviziona cu cele mai bune produse, tipic austrice, mergem în renumita piaţă Naschmarkt.

Aici vom descoperi la cele peste 120 de tarabe, aşezate pe o lungime de 1,5 km, diferite ingrediente, de la cele mai banale legume până la cele mai scumpe şi greu accesibile delicatese. Astfel că Naschmarkt e un adevărat răsfăţ pentru gurmanzi, nu în zadar fiind numită şi piaţa de delicatese.

Bucătăria austriacă s-a dezvoltat cel mai mult în perioada Imperiului Habsburgic, creând un melanj între bucătăriile statelor cucerite şi influenţele culinare ale emigranţilor care se stabileau aici atraşi de puterea ţării, dar şi de frumuseţea ei, aducând cu ei reţetele din ţările lor.

Nu mai stăm mult de poveşti, ci ne apucăm de gătit, încercând să deconspirăm mitul care limitează gastronomia austriacă, doar la bucătăria vieneză.

na şi omogenizăm compoziţia, apoi adăugăm un polonic de supă fierbinte şi batem bine. Adăugăm toată compoziţia la restul de supă, punem sare, piper şi nucşoară după gust şi mai fierbem timp de 5 minute.

Pentru un plus de autenticitate, înainte de a pune supa în farfuriile de servit, punem pesmeţi din pâine neagră, turnăm supa, iar deasupra presărăm seminţe de dovleac. Şniţelul vienez (Wiener Schnitzel) este, fără doar şi poate, o carte de vizită pentru gastronomia austriacă.

Cu toate că vom găsi acest mod de a găti carnea în foarte multe bucătării, cea austriacă i-a dat numele, dar şi mult apreciata crustă crocantă.

Trebuie să ştim că Wiener Schnitzel se numeşte doar cel preparat din carne de viţel, denumirea fiind chiar protejată prin lege, celelalte numindu-se Schnitzel Wiener Art – adică şniţel făcut în stil vienez.

Schnitzel Wiener Art

până devine mai subţire, apoi condimentăm. Încingem ulei într-o tigaie, suficient cât să acopere mai mult de jumătate din şniţel. Trecem pe ambele părţi şniţelul prin făină, apoi prin oul bătut şi la urmă prin pesmet, repede, având grijă să nu încărcăm prea mult. Prăjim la foc mare, pe ambele părţi, timp de trei minute.

Servim stropit cu suc de lămâie şi cu o garnitură de cartofi natur (cartofii se curăţă, se taie cuburi mari, se fierb în apă cu sare şi se servesc simplu, doar cu unt topit deasupra).

Pentru că este atât de popular dovleacul în reţetele austriece, merită să-i mai dedicăm o gustoşenie de reţetă. Cu toate că pe plaiurile noastre se plantează fel de fel de soiuri de bostani, eu nu am reuşit să găsesc renumitul dovleac styrian, aromat intens, poate îl veţi găsi voi ascuns pe o tarabă din piaţă sau chiar printr-o grădină de la ţară. Dar cred că nu vom greşi mult înlocuindu-l cu dovlecii de pe la noi. În Austria este utilizat foarte des în prepararea mâncărurile (mai puţin la prăjit), uleiul de seminţe de dovleac, pe care-l vom folosi şi noi în salata ce urmează să o gătim.

Salată cu dovleac Ingrediente:

Ingrediente: 1 piept de pui 2 ouă pesmeţi măcinaţi făină ulei sare, piper Tăiem pieptul de pui în jumătate, iar apoi fiecare bucată o tăiem transversal, obţinând două felii din el, astfel, în total, vom avea 4 felii de piept. (Dacă vrem şniţelul mai mic, le mai putem tăia pe lungime.) Luăm un file, îl punem pe un fund de lemn, îl acoperim cu o folie alimentară şi îl batem cu ciocanul pentru carne, încet să nu-l găurim, pe ambele părţi,

200 g de dovleac 1 legătură de rucola 5 nuci 2 linguri de zahăr miere oţet de vin ulei de dovleac 25 g de unt oţet de mere

Tăiem dovleacul cubuleţe şi-l punem într-o folie de aluminiu, cu o lingură de ulei de dovleac (înlocuim cu un alt ulei dacă nu avem) şi sare, acoperim dovleacul cu folia de aluminiu şi dăm la cuptor pentru 20 de minute.

Topim untul într-o tigaie, adăugăm zahărul, iar când se topeşte adăugăm miezul de nucă şi le amestecăm încet, timp de câteva minute, până se caramelizează.

Pregătim sosul pentru salată: amestecăm o linguriţă de miere cu 2 linguri de oţet de struguri, sare, piper şi 1 lingură ulei de dovleac, până se omogenizează.

Rupem frunzele de rucola într-un bol, punem cubuleţele de dovleac, miezul de nucă caramelizat şi stropim cu sosul preparat.

Austriecii sunt cunoscuţi pentru „dragostea” lor faţă de preparatele din varză. Iar reţeta pe care o vom găti este una clasică, ideală pe post de garnitură.

Varză dulce-acrişoară

Ingrediente: 1 varză roşie 1 ceapă 1 măr 100 ml de vin roşu 150 g de smântână unt ulei sare piper Tocăm ceapa mărunt şi o călim în puţin unt topit cu ulei. Când s-a înmuiat ceapa, adăugăm varza tocată, ½ cană de apă şi amestecăm bine, acoperim cu un capac şi lăsăm 7 minute la foc mic. Apoi adăugăm vinul şi mai lăsăm 4-5 minute. Adăugăm smântâna, merele tăiate felii subţiri, sare şi piper, amestecăm bine şi dăm la cuptor pentru 15 minute.

Se serveşte caldă.

Plăcintă cu măr… sună banal, hmm mai încercăm… ştrudel cu măr? Parcă se schimbă ceva, simţi cum salivezi doar gândindu-te la el?

Nu eşti singurul, acesta este unul dintre cele mai populare deserturi din lume.

Dar ştiai că acest desert al bucătăriei vieneze, îşi trage, de fapt, originea din faimoasa baclava turcească?

Iar acum, fugi în grădină şi culege nişte mere sau la piaţă şi să ne apucăm de treabă, fiindcă avem o reţetă delicioasă!

Ştrudel cu măr

Ingrediente: 5 mere foi de plăcintă scorţişoară 50 g de stafide zahăr 20 g de rom unt Punem stafidele să se înmoaie cu rom, apoi spălăm şi curăţăm merele.

Merele le putem tăia cubuleţe sau da prin răzătoare (eu am preferat să le tai cubuleţe mărunt), presărăm deasupra 1 linguriţă de scorţişoară şi un sfert de cană de zahăr.

Apoi pregătim foile: luăm o foaie, o ungem cu unt sau ulei de măsline, punem alta deasupra şi repetăm procedura. Luăm apoi o parte din compoziţia de mere şi o punem pe un sfert de foaie, rulăm şi punem preparatul pe tava tapetată cu hârtie de copt, o ungem cu o bucăţică de unt şi dăm la cuptor pentru aproximativ 15 minute. Scoatem rulourile, le ungem din nou cu unt şi le acoperim cu un prosop. Când se răcesc puţin, le presărăm cu zahăr pudră din abundenţă. Putem servi ştrudelul simplu, cu îngheţată de vanilie sau o cremă de lapte şi gălbenuş.

P.S. Aş fi vrut să gătim împreună şi aluatul de ştrudel, dar pofta a învins curiozitatea de a găti un aluat tradiţional, dar să ştiţi că iese aproape la fel de savuros şi cu foile de plăcintă.

Eh, şi pe fundalul acestor arome îmbietoare încheiem acest voiaj gastronomic şi vă urez Guten Appetit sau, mai pe înţelesul nostru, vă spun românescul: Poftă Bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

11 OCTOMBRIE 2013

FRUMUSEŢE Uleiul de argan, secretul părului strălucitor şi sănătos

Uleiul de argan este o resursă rară şi valoroasă pentru tratarea multor probleme de natură cosmetică şi medicală. Acesta conţine un procent ridicat de acizi graşi esenţiali şi fenoli, fiind mult mai rezistent la oxidare decât uleiul de măsline.

De asemenea, conţine vitamina A, acizi graşi omega-6 şi omega-9, care îi oferă organismului multe dintre beneficiile specifice substanţelor antioxidante.

Care sunt beneficiile uleiului pentru păr?

- pătrunde în porii părului şi îmbunătăţeşte elasticitatea acestuia; - hidratarea şi nutrienţii oferiţi de uleiul de argan natural contribuie la o creştere sănătoasă a părului; - antioxidanţii naturali prezenţi în uleiul de argan întăresc firul de păr şi repară membrana celulară deteriorată a părului.

Cum să îl aplicăm corect?

- după ce ţi-ai spălat părul, ai scos apa din el cu prosopul, aplică în podul palmei câteva picături de elixir şi repartizează-l doar pe lungimi şi vârfuri (doar pe vârfuri!)

- dacă faci această operaţiune cu capul în jos, fii atentă să nu atingi rădăcinile, în special la ceafă. Nu se întâmplă nicio reacţie nedorită, doar că rişti să îţi încarci părul inutil şi acesta va căpăta un aspect uleios.

Unica.ro

13

FLUX

Cum ne ajută cărţile de ficţiune

Operele de ficţiune reprezintă genul literar care solicită cel mai mult capacitatea intelectuală a cititorilor, permiţându-le astfel să recunoască mai bine gândurile şi emoţiilor altora, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani.

Lecturarea operelor de ficţiune ajută la detectarea zâmbetelor false de cele adevărate, la detectarea confortului unei persoane, precum şi evaluarea emoţiilor prietenilor şi a membrilor familiei, arată autorii studiului, publicat în revista americană Science. Potrivit acestora, este vorba despre un proces mintal esenţial, care permite dezvoltarea unei reţele de acţiuni complexe în societatea umană, definită în ştiinţele cognitive ca „teorie a minţii”. În cadrul acestei cercetări, Emanuele Castano, profesor de psihologie la New School for Social Research, din New York, şi studentul său, David Comer Kidd, au realizat o serie de cinci experimente în cadrul cărora le-au cerut participanţilor să citească opere de ficţiune literară, de ficţiune populară şi non-ficţiune.

După aceste lecturi, cercetătorii au evaluat procesele cognitive ale participanţilor permiţându-le

acestora să atribuie o stare mintală, o emoţie sau o intenţie unei alte persoane. Aceştia au luat parte la anumite teste bine stabilite, printre care citirea gândurilor celorlalţi, privindu-i în ochi. Pentru acest test, autorii le-au prezentat participanţilor fotografii albnegru cu ochii unor persoane, precum şi fotografii cu diverse expresii ale unor oameni, cerându-le să descrie emoţiile şi gândurile acestora.

Cele cinci experimente pe care autorii le-au realizat au arătat că participanţii care au citit opere de ficţiune literară s-au descurcat mai bine la aceste teste spre deosebire de ceilalţi. Studiul a scos la iveală că factorul determinant pentru capacitatea oamenilor de a pătrunde în sufletul altor persoane reiese din calitatea operelor de ficţiune, care abordează diferite subiecte complexe. Autorii au explicat că lecturarea cărţilor de ficţiune îl solicită mai mult pe cititor din punct de vedere intelectual, trezindu-i gândurile creative, spre deosebire de ficţiunea populară. „La fel ca în realitate, lumile descrise în ficţiunea literară sunt pline de personaje complexe ale căror vieţi interioare sunt greu de perceput şi se cere un efort intelectual”, subliniază cercetătorii.

Mediafax.ro

SĂNĂTATE

Ai mâinile reci tot timpul? Vezi care pot fi cauzele!

Ai mâinile reci tot timpul, chiar şi atunci când nu e frig? Probabil că nu ar trebui să-ţi faci griji. Dar trebuie să urmăreşti dacă nu apar şi alte simptome îngrijorătoare. Iată care sunt acestea şi care pot fi cauzele!

sau „băşicile” care apar fără o cauză clară, pielea întărită pe mâini.

Care pot fi cauzele mâinilor reci

Nu e deloc neobişnuit să ai mâinile reci chiar şi atunci când nu e frig afară. De obicei, mâinile reci sunt un semn că organismul tău încearcă să-şi regleze temperatura în concordanţă cu cea a mediului înconjurător.

Când trebuie să te îngrijoreze mâinile reci Mâinile în permanenţă reci ar trebui să te îngrijoreze numai atunci când apar şi alte simptome, de exemplu o culoare ciudată a pielii - albăstrui, alb. Aceasta poate fi un semn că ai o problemă cu circulaţia sau cu nervii din zona mâinilor.

Alte simptome care ar trebui să te îngrijoreze sunt: picioarele reci, mâinile amorţite sau senzaţia de înţepături în mâini, rănile deschise

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

Există şi cazuri mai rare când mâinile în permanenţă reci pot fi semnul unei boli.

Poate fi vorba de anemie, diabet, lupus, sclerodermie sau boala Raynaud. În toate cazurile, există şi alte simptome în afara mâinilor reci. Dacă ai anemie ar trebui să te confrunţi cu oboseală, ameţeală, dureri de cap, piele palidă, respiraţie dificilă. Dacă ai lupus, simptomele pot fi variate, de exemplu oboseală, febră, ochi uscaţi, dureri de cap, iritaţie în formă de fluture pe faţă.

Sclerodermia, o boală care provoacă întărirea şi strângerea pielii, se manifestă şi prin simptome digestive, iar boala Raynaud, o afecţiune a vaselor de sânge, se manifestă prin amorţeală, înţepături, piele albăstruie sau albă.

Dacă bănuieşti că mâinile tale reci ar putea fi semnul unei boli grave trebuie să mergi neapărat la medic, chiar dacă pare un simptom de ignorat.

MODĂ & STIL Ce purtăm într-o zi rece de toamnă? Înainte de a porni la o nouă sesiune de shopping îţi sugerăm să faci o trecere amănunţită în revistă a garderobei tale.

Acum ai liber la achiziţii de piese şi accesorii care vor contura cu stil orice ţinută.

Iată câteva sugestii: • În zilele răcoroase de toamnă alege un palton colorat din blană ecologică. Mizează pe accesoriile în culorile frunzelor de toamnă.

• Adoptă un outfit 100% masculin şi îndulceşte-l cu accente feminine pentru a obţine un look delicat şi sofisticat.

• Înveseleşte zilele mohorâte de toamnă purtând cel puţin o piesă cu print floral. Alege şi o pereche de cizme înalte până peste genunchi. Sunt superhot sezonul acesta.

• Salopetă elegantă din mătase poate oricând să fie outfitul ideal la o petrecere exclusivistă. Pentru un plus glamorous poartă un colier cu aplicaţii.

Glamourmagazine.ro

A venit toamna. Să redecorăm!

Temperaturile începutului de toamnă ne sugerează, ca în fiecare an, că este timpul să ne reorganizăm garderoba, dar și interioarele.

Accentele potrivite, plăcute, de toamnă aduse în locuințele noastre vor face ca tranziția spre noul sezon să fie una plină de entuziasm. Decorațiunile pe care designerii le-au pregătit pentru toamna 2013 sunt dintre cele mai jucăușe, ne oferă senzația de confort, căldură și ne ajută să ne bucurăm de toate aromele acestui anotimp.

O redecorare a locuinței poate fi făcută încă de la intrare, dacă proiectul ne permite acest lucru, astfel o imagine prietenoasă, naturală ne zâmbește încă de cum pășim în casă. Ghinde, castane, nuci, dovleci, știuleți de porumb uscat, viţă-de-vie, floarea-soarelui și alte flori de toamnă pot deveni acce-

sorii decorative fără prea mare greutate, cu foarte puțină imaginație.

Diversele obiecte de artă având tematica botanică sau chiar abstracte în culori ruginii, portocaliu, galben auriu, roșu ars, maro vor schimba starea de spirit în livingroom, spre exemplu. Pentru bucătărie sau dinning vom fi atenți la aranjarea mesei, vesela de sezon, fața de masă și micile obiecte decorative vor fi, în fond, detaliile care vor face diferența.

Seturi de ceai și cafea personalizate cu simboluri de toamnă vor completa perfect decorul în care borcanele încep să se umple cu rezerve delicioase se sezon, cu coșurile pline de fructe, în interioarele în care aroma plăcintei de dovleac, de scorțișoară, compoturile și dulcețurile proaspăt preparate ne încântă simțurile.

Noile textile folosite în amenajare iau locul materialelor diafane de peste vară. Draperiile, perdelele pot avea o tematică nouă de decorare, iar materialele pot fi mai pline, mai grele. Colecțiile de perne decorative în culorile toamnei, diverse lenjerii de pat mai groase, cuverturi și pături colorate au la dispoziție un întreg sezon pentru a fi admirate.

Interioarele de baie pot fi reîncadrate și ele în tematica principală de decorare a căminului prin prosoape în cromatică specifică, săpunuri decorative cu parfumuri de scorțișoară, portocală sau măr.

Vom acorda o atenție mai mare și corpurilor mici de iluminat și lumânărilor, felinarelor, ziua se va scurta, iar ambientul primitor se creează ușor dacă avem la îndemână toate cele necesare.

Design-boutique.ro

FLUX 14

14

Programe

11 OCTOMBRIE 2013

Luni OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la «Acoperământul Maicii Domnului».

Transmisiune de la Catedrala «Naşterea Domnului» din Chişinău.

9.30, 2.40 Dor. Program muzical. 10.00 Focus. Magazin TV. 10.45, 12.00, 23.25 Chişinăul de ieri şi de azi. 11.00 Inaugurarea festivă a Hramului oraşului Chişinău. Transmisiune în direct din PMAN. 12.15, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 13.10 Serial.

«AGRODOLCE» (Italia). 13.40 Aniversări. Vitalie Carauş la 50 de ani.

14.20, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.05 Desene animate. «Andersen povestitorul». 16.00 Magazinele FIFA. 16.30 Accente economice. 17.00, 22.20 - ŞTIRI (rus). 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35, 21.20, 22.40 Concert dedicat Hramului oraşului Chişinău. Transmisiune în direct din PMAN. 23.40 Film. «CRIMINI» (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Doctorul casei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4594 15:00 Film: Viaţa de familie 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.3 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Разведчицы”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 „Познер” 01:45 Ночные новости 01:55 „Никита Михалков. Сами с усами” 02:50 „Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări şi răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos!

3.00 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:48 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 4 GARÇONS DANS LA NUIT 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ZONE D’OMBRE 23:07 JOUR J 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 KEÏD ENSA (RUSES DE FEMMES) 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 ART SOUS ENQUÊTE 4:24 ART SOUS ENQUÊTE

15

Marţi OCTOMBRIE

16

Miercuri OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 - ŞTIRI (rus).

9.10 World stories - lumea în reportaje. 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30, 5.15 Focus. Magazin TV. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Documentar. «Shift - viaţa în era digitală». 14.20, 3.15 Serial.

«SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. «Descoperă Europa ta». 15.35 Documentar. «În croazieră cu aerostatul». 16.30 Unda Bugiacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.50 Fotbal. Muntenegru - Moldova. Transmisiune în direct. În pauză: ŞTIRI (rus). 23.50 Film.

«CHARLIE BARTLETT». 4.30 Aniversări. Vitalie Carauş la 50 de ani.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugiacului. 6.45 Documentar. «Shift - viaţa în era digitală». 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Documentar. «Arts 21». 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10 «Cântec, Dor şi Omenie». Program muzical. 14.30, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Revenirea acasă - Paul Goma. 0.00 Fotbal non stop. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Totul e permis 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Divertisment. Totul e permis 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan. ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelesea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Chelesea Settles (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Viaţa de familie (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4595 15:00 Film: Amenintarea ciclonului 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Ca în rai 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.4 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Amenintarea ciclonului (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4596 15:00 Film: Legaturi periculoase 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.3 21:45 Tanti Florica, ep.3 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.5, sezon 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Курбан-Байрам”. Трансляция из Уфимской соборной мечети 10:00 „Жить здорово!” 11:00 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Разведчицы”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 „Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:45 Ночные новости 01:55 „Вредный здоровый образ жизни” 02:50 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме „Станица” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 „Политика” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 „Primele știri” (rom) (R) 04:30 „Контрольная закупка”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 1.20, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 O datăn viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

18.00 Biziday. 1.40 Tezaur folcloric. 1.50 Între bine şi rău. 3.00 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 L’INCREVABLE COMBI VW 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 4 GARÇONS DANS LA NUIT 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’EX-FEMME DE MA VIE 21:09 LA MAISON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MOLOCH TROPICAL 23:47 ACOUSTIC 0:14 TV5MONDE LE JOURNAL 0:24 LE JOURNAL DE LA RTS 0:52 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:08 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:15 THALASSA 2:50 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 ART SOUS ENQUÊTE 4:33 ART SOUS ENQUÊTE

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.15, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 De la A la infinit. 13.10 România turistică. 16.00 Destinaţia România. 16.50, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday.

1.35 Garantat 100%. 2.30 La vârf.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 PAULINE À LA PLAGE 16:34 LE LOCATAIRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:30 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 4 GARÇONS DANS LA NUIT 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ART SOUS ENQUÊTE 4:24 ART SOUS ENQUÊTE

17

Joi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Documentar. «Rebelii fotbalului». 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar.

«Euromaxx». 14.30, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011).

15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Sub acelaşi cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.10 Europa în concert. Jools Holland & Hills R&B Orchestra. 0.10 Ştiri pozitive. 0.30 World stories - lumea în reportaje.

5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000. md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Chelesea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Chelesea Settles (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan. ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: Legaturi periculoase (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4597 15:00 Film: Coliziune devastatoare 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Las Fierbinţi, ep.4, 5 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.6, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме „Станица” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 „На ночь глядя” 02:00 Премьера. Марк Уолберг в фантастическом фильме М. Найт Шьямалана „Явление” 03:20 „Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 De la A la infinit. 13.10 România turistică. 16.00 Destinaţia România.

16.50, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.55 Ora de business.

2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:31 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU MARIAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:58 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MOLOCH TROPICAL 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 RADIOSTARS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:59 ART SOUS ENQUÊTE 2:37 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 A LA RECHERCHE DES DERNIÈRES SIRÈNES

Programe

11 OCTOMBRIE 2013

18

Vineri

19

OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Moment poetic. Versuri de D.Matcovschi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial.

«AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30, 0.10 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Spiridon Mocanu. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.10, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. «Rebelii fotbalului». 15.30 Ring Star. Concurs muzical.

16.30 Stil nou. 19.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara!

Talk show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Fii tânăr!

23.05 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv.

5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar.

«Rebelii fotbalului». 7.10 Profil de savant.

7.30 Film. «FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ» (Cehia). 9.00 Desene animate. «Andersen povestitorul». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 «Cântec, Dor şi Omenie».

Program muzical. 13.40 «Prinţesa cea vrăjită». Spectacol. 14.30 R.Leoncavallo. «Paiate». Operă în 3 acte. Spectacol aniversar.

M.Munteanu la 70 de ani. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Documentar. «La drum». 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie.

21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. «CRIMINI» (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Festivalul-concurs «Mărul de Aur».

3.30 Revenirea acasă - Paul Goma. 4.30 Bună seara! Talk show.

5.30 Focus. Magazin TV. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000. md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic

20

OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Rebelii fotbalului». 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Aniversări. Vitalie Carauş la 50 de ani. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. «Descoperă Europa ta». 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Portrete în timp. Eugen Popuşoi. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «În croazieră cu aerostatul». 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. «FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ» (Cehia). 16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat.

18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 1.45 Dumitru Matcovschi. «Amarele confesiuni».

21.20 Fotbal non stop. 22.20 «Prietenii muzicii». Aurelian Dănilă.

23.30 Documentar. «Shift - viaţa în era digitală». 0.10 Serial. «SIMULATORII». 1.00 Erudit-cafe. Concurs. 2.45 Europa în concert.

Jools Holland & Hills R&B Orchestra. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutatorii de mistere ep.1, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Impact nimicitor 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Film: Impact nimicitor (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Toate pânzele sus: Secretul epavei 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.6, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Eroi de sacrificiu 2 22:45 Film: Eroul scăpat din infern 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Film: Eroul scăpat din infern (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Вышка” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:30 „Вечерний Ургант” 02:15 Марион Котийяр, Жан Дюжарден в фильме „Маленькие секреты” 04:40 Владимир Басов, Валентина Титова в комедии „Нейлон 100%”

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Игорь Скляр, Татьяна Догилева в комедии „Дети понедельника” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:00 Премьера. „Валентин Юдашкин. Шик по-русски” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 „Ледниковый период” 16:10 Игорь Петренко, Михаил Ефремов, Игорь Лифанов, Светлана Ходченкова, Мария Миронова в многосерийном фильме „Робинзон” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Куб” 19:15 „Угадай мелодию” 19:45 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 „Что? Где? Когда?” 01:20 Шон Коннери в приключенческом фильме „Лига выдающихся джентльменов” 03:00 Фильм „Теленовости” 05:05 „Поле чудес”

06:00 Новости 06:10 Евгений Стеблов в фильме „Когда играет клавесин” 06:55 Тамара Семина, Евгений Леонов в комедии „Крепостная актриса” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Истина где-то рядом” 12:50 „Самый лучший муж” 13:45 „Свадебный переполох” 14:50 „Давайте похудеем?” 15:55 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии „Каникулы строгого режима” 17:55 Премьера. „Сергей Безруков. Успех не прощают” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „Ледниковый период” 01:40 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:30 Фильм „Семейная свадьба”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.20, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 De la A la infinit. 13.10, 18.00 Ora de business.

16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.30 Calea europeană. 2.20 Finanţe şi afaceri. 2.45 Parteneri de week-end. 3.10 Sport.

7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00 Telejurnal. 15.10, 1.50, 2.40 Treizeci şi şapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 5.30 Reporter. 0.50 Profesioniştii. 2.35 Andonevralgicul de sâmbătă. 3.20 Viaţa satului. 6.00 Teleenciclopedia.

7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 9.25 Treizeci şi şapte de grade. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 10.05 De la A la infinit.

14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 14.45 Serial. 18.35, 0.15 Tezaur folcloric 19.25 Divertisment. 21.00 Moldova are talent. 23.00 DA sau NU. 0.45 Duminica în familie. 3.20 Parteneri de week-end.

3.45, 4.35 Universul credinţei. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:06 FLASH INFO 10:36 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 4 GARÇONS DANS LA NUIT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 CARTOUCHE, LE BRIGAND MAGNIFIQUE 2:45 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ART SOUS ENQUÊTE 4:26 ART SOUS ENQUÊTE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VU SUR TERRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 36,9° 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:25 LULU VROUMETTE 10:39 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:08 LE RANCH 11:34 C›EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:34 C›EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 À BON ENTENDEUR 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L›EUROPE 19:32 THALASSA 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE JARDIN PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES CHANSONS D›ABORD 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L›UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 URGENCES VÉTO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 VU SUR TERRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:25 LULU VROUMETTE 10:40 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:53 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:06 LE RANCH 11:32 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:04 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L›ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 LES CHANSONS D›ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:46 GRANDEURS NATURE 20:38 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CONTE DE PRINTEMPS 23:46 L›AURORE BORÉALE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:32 RADIOSTARS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URGENCES VÉTO

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

07:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Coliziune devastatoare (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4598 15:00 Film: Cursa pentru fermă 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine, prima ediţie 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

11-18 octombrie Berbec

O perioadă în care se recomandă să vezi partea bună din fiecare situaţie şi chiar din conflicte. Aşa vei reuşi să alungi orice urmă de tristeţe sau de nemulţumire.

Taur

Ai şansa de a descoperi că e mai avantajos să fii amabil cu cei din jur. Acest comportament poate fi obţinut şi prin autoeducare, dacă vrei asta.

Gemeni

Săptămâna se anunţă complicată în profunzime şi tocmai de aceea ar fi mai bine să alegi să rămâi echilibrat. Provocările nu vor lipsi, dar le vei face faţă.

Rac

Sunt şi lucruri bune, care îţi pot aduce o bucurie şi o lumină aparte, dar trebuie să vrei să le vezi. Acestea pot veni de la copii sau de la pasiunile tale.

Leu

Poate fi o perioadă memorabilă, prin faptul că vei reuşi să înţelegi exact situaţia ta în cadrul familiei, ce şanse sunt să poţi rezolva ceva în cadrul intim.

Fecioară

Ar fi bine să nu mai respingi orice fel de idee sau sugestie care vine de la apropiaţi. Sunt şi oameni buni acolo, care chiar ştiu ce vorbesc şi îţi doresc binele.

Balanţă

Se dezleagă o situaţie importantă în plan profesional sau obţii acordul unui şef pentru un proiect esenţial. E o veste bună, umbrită de multe supărări.

Scorpion

Strici relaţiile cu cei din familie din cauza unor ambiţii despre ce ar trebui să facă şi cum să fie aceştia. E inutil şi dureros să te laşi cucerit de asemenea gânduri.

Săgetător

Vei reuşi, fără efort, să vezi partea luminoasă a oricărei persoane care îţi iese în cale. Dacă te laşi în voia acestei laturi a firii tale, vei fi ferit de multe necazuri.

Capricorn

Îţi construieşti viitorul pas cu pas, dar trebuie să te asiguri că fiecare părticică e solidă. Cea mai bună cale e să gândeşti de două ori orice decizie.

Vărsător

Te mulţumesc până şi supărările pe care ţi le provoacă cei dragi, mai ales cei care îţi sunt alături mereu. Asta pentru că afli ce îşi doresc de la tine, de fapt.

Peşti

Ar fi bine să nu cazi în păcatul de a-ţi dori ceea ce ai deja. Cea mai bună alegere e să fii recunoscător pentru tot ceea ce ai şi pentru tot ce merge bine în viaţa ta.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1614 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

11 OCTOMBRIE 2013

TATIANA DAMIAN:

"Lumea modernă îşi pierde valorile pe care ar trebui să se fundamenteze viaţa noastră" Tradițional, la început de octombrie, se sărbătorește ziua internațională a profesorilor. Astfel, am zis că ar fi bine să vă prezentăm în ediția de astăzi o tânără care și-a asumat rolul de profesor nu doar la școală, ci și în comunitatea din care face parte.

- Tatiana, vă rog să ne spuneți mai multe despre dumneavoastră.

Munciți în calitate de profesoară, nu? Ce disciplină predați?

- Am muncit în calitate de profesoară, însă la momentul de față nu mai activez în acest domeniu. Am absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, specializarea limba engleză-limba franceză din cadrul Universității de Stat din Moldova. În perioada activității de profesor am predat și engleză, și franceză.

- Care e fericirea de a fi pedagog?

- Cea mai mare fericire este de a-ți vedea discipolii formați ca personalități integre. Când spun personalitate integră mă refer la ideea ca aceștia să se identifice cu valorile moral-creștine, să fie mereu pregătiți să lupte pentru dreptate și adevăr, indiferent de domeniul profesional în care vor activa.

- Știu că activați într-o organizație creștin-ortodoxă. Este vorba despre „Oastea Domnului”. În acest sens vreau să vă întreb cum apreciați nivelul de religiozitate al tinerilor de la noi?

- Bine, nu aş spune că religiozitatea s-ar măsura cumva. Credința profundă ori există, ori nu. Astăzi asistăm la o situație îngrijorătoare. Cel puțin, după mine ea e îngrijorătoare. Tinerii sunt total dezinformați despre religia pe care ei susțin că ar reprezenta-o.

Atunci când începi să le spui despre ceea ce au scris marii duhovnici ai neamului, ei rămân nedumeriți și confuzi.

Eu m-am convins de un lucru: mulți dintre noi sunt în căutare de răspunsuri profunde pe care doar religia, credința adevărată, ni le poate oferi.

- Calitatea de creștin-ortodox pentru dumneavoastră este și o misiune. În ce constă ea? Vă întreb aceas-

ta pentru că am văzut menționat pe una din rețelele de socializare că percepeți ortodoxia ca pe o luptă, nu doar ca pe o religie.

- Da, este o misiune și eu mi-am asumat-o. Asistăm la o surpare a moralei. Lumea modernă își pierde vizibil valorile pe care ar trebui să se fundamenteze viața noastră. Tot mai mult și mai mult oamenii devin, din cauza elementului material, niște roboți fără sensibilitate, fără compasiune, orientați doar spre binele propriu.

Noțiunea de „ortodox” semnifică „drept credincios” și, de multe ori, oamenii confundă acest termen, neținând cont de faptul că drept credincios înseamnă ostaș înrolat în „lupta cea bună” întru salvarea omenirii de la pierzanie sigură. Eu încerc să duc „lupta cea bună” și îmi doresc să-i readuc la deșteptare spirituală pe toți cei care, într-un fel sau altul, au fost orbiți de non-valorile acestei lumi grăbite.

- Care sunt duhovnicii, autorii la care reveniți cel mai des în materie de lectură?

- Preferații mei autohtoni sunt părintele Iosif Trifa și marele martir al neamului românesc Traian Dorz. Din-

tre militanții de peste hotare aș putea să-l menționez pe Richard Wurmbrant.

- Ce vă planificați să realizați în cel mai scurt timp?

- Nu am planuri pentru moment.

Mă bucur de o nouă etapă a vieții mele şi încerc să acumulez cât mai multă informație, experiență. Totodată, mă străduiesc să iau lecții de la viață, căci am convingerea că acestea vor fi lecții și pentru generațiile viitoare.

- Apropo de etape. Știu că recent te-ai căsătorit. Vreau să te felicit cu acest prilej și, totodată, te rog să oferi unele sfaturi tinerilor. De ce trebuie să țină ei cont pentru a fi siguri că alesul/aleasa este perechea perfectă?

- Da, mulţumesc mult, așa este. Întâi de toate, este necesar ca să știți ce așteptări aveți de la relația respectivă. De asemenea, trebuie să înțelegeți că oameni perfecți nu există. Trebuie să-l vedeți pe cel de alături ca pe un muritor de rând. Nu trăiți idealist. Nu veți construi o relație de durată, bazată pe respect și înțelegere.

Relația aceasta dintre oameni trebuie să se construiască pe valori comune. Când unul din parteneri încearcă să-și impună propriile concepții, fără a ceda și a accepta un compromis, atunci e sigur că relaţia va fi una falimentară. Și, bineînțeles, să vă rugați lui Dumnezeu. El poate să vă îndrepte spre calea cea bună. Eu şi soțul meu așa am făcut. Am spus „da” la Oficiul Stării Civile doar după ce am fost binecuvântați de Dumnezeu. Noi am simțit asta.

- Vă mulțumesc.

- Şi eu vă mulțumesc. Vă doresc să aveți parte doar de reușite.

Lucia CUJBĂ, FLUX

E OFICIAL!

Premiul Nobel pentru Literatură 2013 i-a fost acordat scriitoarei canadiene Alice Munro Scriitoarea canadiană Alice Munro este laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2013, a anunţat, ieri, la Stockholm, Academia regală suedeză. Alice Munro este autoare de proză scurtă, un gen literar arareori distins cu Premiul Nobel.

În acest an au fost nominalizați un număr de 195 de scriitori, dintre care 48 pentru prima dată, a anunţat Fundaţia Nobel. În mai, aceeaşi instituţie a anunţat că lista candidaţilor a fost redusă la cinci nume. În 2011, pentru a „ghici” câştigătorul Premiului Nobel a fost suficient să se consulte site-urile caselor de pariuri, iar suedezul Tomas Tranströmer a devenit marele favorit pe ultima linie dreaptă.

Altfel, cine vrea să afle numele câştigătorului, ar trebui să descifreze logica Academiei suedeze.

«În aceşti ultimi 15 ani, Academia a (...) explorat chestiuni precum calitatea literară, evoluţia literaturii şi locul ei în contextul istoric. Este o muncă fascinantă», a declarat jurnalista Gunilla Kindstrand, redactor-şef al publicaţiei Hälsingetidningar.

Premiul Nobel pentru Literatură este acordat anual unui autor din orice ţară care, cu cuvintele lui Alfred Nobel, a produs «cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistică».

«Opera» în acest caz se referă în general la opera autorului ca un tot, nu la o lucrare individuală, deşi lucrările individuale sunt uneori citate în decernări.

Premiul Nobel pentru Literatură este acordat în fiecare an, din 1901, excepţie făcând anii 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943, iar până anul acesta au fost primite 105 premii.

12 femei au câştigat până în prezent Premiul Nobel pentru Literatură, trei dintre acestea în deceniul anterior (Elfriede Jelinek - 2004, Doris Lessing - 2007 şi Herta Muller - 2009).

În 2012, Premiul Nobel pentru Literatură a fost atribuit scriitorului chinez Mo Yan. Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896. Înainte de aflarea câștigătorului, scriitorul japonez Haruki Murakami fusese favoritul caselor de pariuri britanice la câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură din acest an.

Printre ceilalţi scriitori care s-au bucurat de statutul de favoriţi au fost: autoarea americană Joyce Carol Oates (cotă de 6 la 1), maghiarul Peter Nádas (cotă de 7 la 1), poetul japonez Ko Un

CMYK

(cotă de 10 la 1) şi scriitoarea canadiană de proză scurtă Alice Munro (cotă de 12 la 1).

Calcularea cotelor ţine mai degrabă de domeniul intuiţiei şi al ghicitului, întrucât nominalizările şi voturile exprimate de membrii Comitetului Nobel pentru Literatură sunt păstrate în mare secret de Academia Suedeză, fiind dezvăluite publicului larg abia după 50 de ani de la luarea deciziei şi anunţarea câştigătorului.

Haruki Murakami s-a aflat de fiecare dată pe lista marilor favoriţi în ultimii 10 ani. Includerea sa, din nou, pe lista favoriţilor din acest an intervine în contextul în care cel mai recent roman al său - al cărui titlu în engleză este «Colourless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage» este tradus în această perioadă în limba engleză şi va fi publicat în 2014.