Ziarul Flux, Ed. 41 (821) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 11 noiembrie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 11.11.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Cuv. Anastasia Romana; Cuv. Avramie

1 EURO..............................15.8061 1 Dolar american ............. 11.6263 1 Leu românesc ................ 3.6302 1 Rublă rusească ............... 0.3812 Timpul probabil:

Maxima zilei

11.11.2011 12.11.2011 “Fiinţa noastră morală e întemeiată nu pe virtute, ci pe remușcare.” Soare, Soare, -3 4 0C -2 7 0C G. Liiceanu Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

IMPORTANT

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 41 (821)

ABONAREA 2011

FLUX

Poşta Moldovei

EUROPEAN

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

Transnistria se pregăteşte de un nou război?

Viitorul preşedinte va fi sexy ori nu va fi deloc

PAGINA

INTERVIU

Victor Ciobanu, preşedinte PPCD: Avem nevoie de un preşedinte de ţară puternic, care să poată asigura echilibrul dintre Putere şi Opoziţie

PAGINA

SOCIAL

Preţurile cresc ameţitor

PAGINA

Autorităţile separatiste de la Tiraspol au marcat joi, 10 noiembrie, 20 de ani de la „înfiinţarea organelor afacerilor interne”. După cum transmite agenţia de presă rusă „Novâi reghion”, peste 1 200 de miliţieni transnistreni, reprezentând toate unităţile internelor transnistrene, au participat la o paradă militară. Prin centrul orașului Tiraspol au defilat câteva zeci de unităţi militare și de tehnică specială. Liderul separatist Igor Smirnov a primit onorul la parada militară, acesta fiind însoţit de membri ai „guvernului” și „legislativului” local.

În adresarea sa către participanţii la paradă, pretinsul ministru de interne de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că organele miliţiei transnistrene au fost constituite în condiţii economice și politice complicate, dar, cu toate acestea, „s-a reușit crearea unui colectiv închegat și pregătit pentru luptă, capabil să îndeplinească, în momentul de faţă, orice sarcini trasate de conducerea de stat”. Din relatarea jurnaliștilor de la portalul „Novâi reghion” este limpede că regimul ilegal de la Tiraspol a recurs la o demonstraţie de forţă. Asta pentru că separatiștii au scos în piaţă și unităţi de tehnică militară de asalt, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu apărarea și menţinerea ordinii publice. Spre exemplu, pe piaţă au defilat blindate militare, dar și mașini de teren „Niva”, dotate cu mitraliere de mare calibru și aruncătoare de mine. Continuare în pag. 2

Metamorfoza lui Dodon: din comunist în socialist

CULTURĂ

MIHAIL AGAFIŢĂ: „Nu orice orchestră este în stare să cânte ceea ce aud eu în interior”

XXX

Iurie ROŞCA:

Eu rămân acasă

XXX

Demonstraţie de forţă la Tiraspol

(citiţi pag. 5)

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

(citiţi pag. 7)

XXX

(citiţi pag. 2)

Captură de 422.000 de pachete de ţigări moldoveneşti în România

Străinii cumpără cernoziomurile din Moldova

(citiţi pag. 3)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Procuratura Generală se ia de piept cu Ministerul Educaţiei

Sfârşitul epocii candidatului veşnic. Moldova, vei avea preşedinte!

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean

(citiţi pag. 6)

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 3)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2111 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

11 NOIEMBRIE 2011

Mihai Ghimpu, între funcţie şi alegeri anticipate Voronin vrea alegeri anticipate. Aici totu-i clar. El n-are ce pierde, iar pentru un nou scrutin ar face curățenie generală în lista deputaților. Lupu nu vrea alegeri. Plahotniuc și Zubco numai nu PR i-au făcut în ultima perioadă, iar dat fiind specificul alegătorului lor – campania ar costa scump. Foarte scump. Da nu că așa, da taaaaare scump. Filat nu vrea alegeri. Tot ce merge bine sau rău în țară se asociază cu Filat. Pe lângă faptul că în buget, banii încă nu-s tare mulți (prietenii știu de ce), nici în buzunarele alegătorilor nu-i cine știe ce. Și încă și-i iarnă din nou în Moldova. Iar gazul s-ar putea să fie doar sfințit, nu și mai ieftin.

Ghimpu vrea să apară la televizor. El nu prea are angajamente sau alte promisiuni decât cele legate de adevărul istoric sau interzicerea simbolurilor comuniste. El are nevoie de funcție ca să apară des la televizor. Să ne zică despre mâna Moscovei sau câte un pricol, lumea să se amuze foarte mult și să-l voteze pe Chirtoacă. Despre cum calitatea de comunist trece cu moartea, el uită de fiecare dată când e gata să-l voteze pe Lupu președinte, așa că primind ce dorește – el va vota pe oricine. Iubiți și respectați politicieni, dați-i lui Ghimpu funcție, să apără des la televizor, să ne bucurăm de el, dar să nu mai aveți argumentul nealegerii președintelui pentru bardacul din jur. Iubit și respectat Mihai Ghimpu, dacă ai alege să fii procuror general ai putea aduce adevărul și dreptatea la televizor în fiecare seară. PS. Nu uitați să aflați cine a organizat atacurile raider și 7 aprilie. Andrian GAVRILIŢĂ Sursa: vox.publika.md

Lupta pentru alegerea președintelui ţării pare să fi atins apogeul, deci, și deznodământul ar putea fi pe undeva, pe aproape. Atitudinile defetiste, dispoziţiile apocaliptice, dar și speranţele fără margini legate de iminentul deznodământ nu ne-au marcat doar pe noi, moldovenii. Numerologii din toată lumea sunt îngrijoraţi și alertaţi de apropierea orei fatale de 11:11 din ziua de 11.11.2011. În opinia acestora, alinierea de numere ar putea însemna o deschidere spre noi dimensiuni, începutul unei noi epoci. Raportat la Republica Moldova, să semnifice oare evenimentul începutul unei epoci în care să avem un președinte ales?

Ocultiştii şi extratereştrii vor un preşedinte pentru Moldova Și nu doar ocultiștii de pe mapamond încearcă să găsească semne tainice care ar indica reușita demersului de alegere a președintelui, ci chiar întreg universul conspiră în acest sens. Astfel, extratereștri îmbarcaţi pe un OZN au survolat ţara noastră, suntem siguri, pentru a transmite impulsuri energetice favorabile procesului. Oamenii de la Florești care au surprins fenomenul, marcaţi de cei doi ani trăiţi fără președinte, s-au arătat însă extrem de îngrijoraţi. Fiind un popor predispus spre tragism și spre perceperea fatalistă a existenţei, aceștia au declarat că se pregătesc de ce-i mai rău. Noi am vrea să credem că este totuși de bine ceea ce se întâmplă și să privim viitorul cu optimism. Cu atât mai mult, cu cât și înţelegerile par să fie făcute, chiar dacă unii mai cabrează și își dau importanţă. Este o treabă ingrată să faci acum pronosticuri despre cum vor evolua lucrurile și cum vor cădea zarurile. Pentru că totul depinde de reușita aranjamentelor pe care le pun la cale politicienii. Suntem gata să începem tratativele, ne tot povestesc aceștia de câteva zile. Este tot un soi de ipocrizie, pentru că tratativele au început demult, dacă nu au fost deja chiar încheiate. Prin underground-ul politic se trag de zor sfori, se oferă avantaje de tot soiul, se șantajează, se fac înţelegeri. Numai că acestea nu sunt pentru ochiul și urechea publicului. La rampă, politicienii își spun textele pregătite, unii cu o mină gravă, solemnă, împovăraţi de grijile ţării, alţii cu obișnuitele ghidușii de măscărici și glumele de pehlivan de mahala.

roşii la Bruxelles? Dacă la capitolul previziuni este mai greu să ne pronunţăm, la certitudini ar trebui menţionate câteva momente. În primul rând, Filat, Dodon și Greceanâi s-au întâlnit, din pură întâmplare, la un suc de roșii tocmai la Bruxelles. La câteva zile distanţă, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schubel, a afirmat că Zinaida Greceanâi ar fi o candidatură potrivită pentru funcţia de președinte al Republicii Moldova. Astea sunt datele problemei „pe exterior”. „Pe interior”, lucrurile sunt la fel de interesante. Marian Lupu pare mai „dispus” ca niciodată să renunţe la „funcţia” de candidat al Alianţei. De la plecarea celor trei „disidenţi” din fracţiunea PCRM, acesta a presupus că schimbarea „ar putea să ușureze calea spre alegerea președintelui”. “Eu deprind sa-mi schimb părerile în funcţie de anumite situaţii conjuncturale”, a precizat acesta. Flexibil și constructiv cum a fost dintotdeauna, Lupu nu mai ţine morţiș de funcţie. „Eu vreau doar sinceritate, deschidere și claritate”, a mai declarat el animat de grija pentru evitarea alegerilor anticipate.

Cât costă un suc de

Urmează recunoaşterea independenţei Transnistriei?

După alegerile prezidenţiale din autoproclamata rmn, va avea loc o premieră: la Tiraspol, va fi format un guvern condus de un premier. Înseamnă că acesta va putea propune miniștri și șefi ai administraţiilor locale. În schimb, funcţia de vicepreședinte va deveni

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Sfârşitul epocii candidatului veşnic. Moldova, vei avea preşedinte!

TIRASPOL-MOSCOVA, DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA

În ultima vreme, Moscova și Tiraspol se joacă de-a șoarecele și pisica. Așa-zisele presiuni asupra lui Igor Smirnov, prin intermediul fiului său, Oleg, par a fi mai mult praf în ochi, în așteptarea unui moment prielnic. La Chișinău, dar, mai ales la București, impresia este că se pregătește ceva: recunoașterea oficială a independenţei regiunii separatiste.

EDI|IA DE VINERI

Actual

mai mult decât simbolică. Potrivit Novâi Reghion, proiectul de lege a fost adoptat de sovietul suprem de la Tiraspol, care prevede reformarea cabinetului de miniștri, care, în prezent, are 12 membri, coordonaţi de Igor Smirnov. În ciuda acţiunilor cu caracter penal la adresa actualei conduceri a separatiștilor transnistreni, Moscova nu dă semne clare că este decisă să pună capăt „domniei” clanului Smirnov. Mai ales că în conturile așa-zisului soviet suprem al Transnistriei a fost transferată a doua tranșă a asistenţei tehnice din Federaţia Rusă, 100 de milioane de ruble. Această sumă este acordată sub formă de credite preferenţiale întreprinderilor mici și mijlocii, agricultorilor, precum și sub formă de împrumuturi fără dobândă pentru deţinătorii de terenuri. Este știut faptul că Moscova transferă Tiraspolului, trimestrial, aproximativ 200 de mili-

oane de ruble pentru plata unui adaos la pensii și alte cheltuieli pentru protecţie socială.

„Nedumeririle” Tiraspolului În aceste condiţii, reacţia „diplomaţiei” de la Tiraspol, legată de informaţiile ce privesc faptul că „reprezentanţa oficială a Republicii Moldovenești Nistrene la Moscova a fost percheziţionată de Comitetul de Anchetă al Rusiei” nu poate fi decât hilară. Miercuri, 9 noiembrie, Comitetul de Anchetă al Rusiei a anunţat că a percheziţionat firmele care aparţin

lui Oleg Smirnov, fiul liderului de la Tiraspol, care este suspectat de delapidarea a 160 de milioane de ruble oferite Transnistriei. Potrivit anchetei, pentru a-și acoperi activitatea financiară pe teritoriul Rusiei, Oleg Smirnov folosea spaţii înregistrate drept „reprezentanţe ale Republicii Moldovenești Nistrene”. Totul pare doar o acţiune de dezinformare de tip sovietic, menită să ascundă adevărate intenţii ale Moscovei și separatiștilor de la Tiraspol: recunoașterea independenţei în anul 2012. Sursa: karadeniz.ro

„Gătinţa” lui Lupu şi „înţelepciunea lui Filat Deci, nici urmă de obsesii și candidaţi veșnici. Mai mult, minunea s-a produs și însuși premierul Filat a remarcat această maturitate politică, responsabilitate a, deocamdată, interimarului. „Trebuie să spun că eu apreciez la justa valoare acest mesaj pe care l-a transmis domnul Lupu și nu este unul simplu pentru persoana dânsului și pentru partidul pe care-l reprezintă vizavi de această gătinţă a sa să realizeze un compromis. Este o decizie care demonstrează nu doar curaj politic, dar responsabilitate”, a spus Vladimir Filat într-un interviu pentru Europa Liberă. Plin de patetism, liderul liberal-democrat a declarat chiar că cel mai mare dintre democraţi (ne referim la statură) ar oferi „o șansă” ţării, prin bunăvoinţa sa de a face „un pas în urmă”. Și noi care credeam că anume Marian Lupu, care a ţinut cu dinţii de fotoliul de președinte, a băgat ţara în farsa numită „Alegerea președintelui”! Ciudate metamorfoze. Ar aduce cu parabola despre șoarecele căruia i-a fost arătată pisica.

Ghimpu a înghiţit „soluţia” lui Dodon? Tot la capitolul certitudini îl putem plasa și pe Mihai Ghimpu, care deja nu mai speră să apuce și el o bucăţică de putere. Deși, după cum ziceam, mai cabrează niţel, pentru că așa o cere regula jocului și acesta este rolul care i-a fost rezervat. Ca

un roboţel teleghidat, el face declaraţii năstrușnice, care se bat cap în cap, ambalate în retorica despre interesul naţional și grija, exagerat de mare, pentru ţară. Deși liberalul mai are, ca în totdeauna, „variante”, el a recunoscut că totuși “soluţia lui Dodon e mai bună decât soluţia lui Filat”. Ce-i drept, iniţial „soluţia lui Dodon”, nu i s-a părut liberalului chiar întratât de bună, încât să-și dea votul pentru Zinaida Greceanâi. “Cum vă închipuiţi dumneavoastră că eu, Mihai Ghimpu, care a luptat cu comuniștii toată viaţa, să votez pentru Zinaida Greceanâi?” a întrebat el retoric, cu revoltă legitimă în glas. Potrivit teoriei elaborate de doctorul în drept și vechiul anticomunist, foști comuniști nu există. Aceștia își pierd calitatea de comunist doar după ce mor. Deci, el, Mihai Ghimpu, nu are cum, deocamdată, să-i dea crezare Zinaidei Greceanâi, pentru că aceasta tot va spune minciuni și va promova ideologia comunistă.„Nu mă interesează dacă are carnet de membru sau nu, important e cum gândește, cum vede lucrurile”, le-a mai dat el o lecţie de patriotism ziariștilor adunaţi în jurul său. Mihai Ghimpu și-ar mai fi dezvoltat teoria mult și bine, dacă nu i s-ar fi șoptit discret, dar apăsat la ureche că „soluţia” este totuși una foarte bună. Și iată că Ghimpu a început să schimbe ușor macazul. Dar nu pentru că ar fi „în buzunarul

cuiva” și i-ar ciuguli acestuia din palmă, ci de dragul „obiectivului major, cum se spune, integrarea europeană”.

Adopţie prin absorbţie? La început, vicepreședintele PL, Ion Hadârcă, a spus că nu se votează o altă candidatură decât Marian Lupu, dar dacă PD-ul ar „absorbi-o” pe Greceanâi „ca pe un reprezentant definitiv al partidului”, ar fi cu totul altă treabă. Nu știm dacă liderul democrat s-a arătat pregătit pentru procesul absorbţiei sau dacă Dodon își va lăsa tovarășa de drum absorbită de gura lupului, cert este că Ghimpu a îmbrăţișat cu sufletul larg deschis această idee și a găsit circumstanţe atenuante pentru fosta protejată a lui Vladimir Voronin. “E una când faci parte din Partidul Comuniștilor și alta când nu ești acolo. Eu vorbesc de doamna Greceanâi. Dacă dumneaei nu mai este acolo, înseamnă că o să mai discutăm și o să vedem”. Mai mult, atuurile fostului premier au crescut mult în ochii lui Ghimpu, anume pentru faptul că este femeie. „Candidatura unei femei în funcţia de șef al statului este mai bună decât a unui bărbat”, a declarat el cu multă convingere. Anterior, Ghimpu a explicat și de ce. Argumentul imbatabil, în opinia lui, este că femeile nu se duc la bere. Ei, și nu fac și alte prostii. Delirul verbal al fostului înalt

Tiraspolul se declară ameninţat de exerciţiile militare de la Bulboaca şi înﬁinţează noi posturi de grăniceri Ca de obicei, separatiștii de la Tiraspol vor să distragă atenţia de la neregulile de care sunt acuzaţi, aducând în discuţie false probleme. Recent, după ce li s-a adus în atenţie că încalcă din nou regulile în regiune, reprezentanţii separatiștilor au acuzat autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova că recurg la provocări, scrie agenţia română de știri Karadeniz Press. Comisia Unificată de Control s-a întrunit zilele acestea, la Dubăsari, într-o ședinţă extraordinară pentru a examina problema instalării posturilor neautorizate de control în apropiere de localitatea Pohrebea și de Hidrocentrala de la Dubăsari de către structurile de la Tiraspol. Membrii CUC nu au reușit să identifice o soluţie de compromis pe marginea acestei probleme, partea transnistreană încercând, în debutul ședinţei, să redirecţioneze tematica discuţiilor, solicitând introducerea pe agenda ședinţei chestiunea aplicaţiilor militare „ATLANT-2011” ce au fost organizate de către Ministerul Apărării al R. Moldova, la centrul de instruire din vecinătatea satului Bulboaca. Reprezentanţii autorităţilor constituţionale ale R. Moldova au calificat solicitarea Tiraspolului ca fiind nefondată, precizând că aplicaţiile s-au desfășurat în afara Zonei de Securitate și au fost mediatizate în permanenţă. Pe de altă parte, delegaţia separatiștilor transnistreni a refuzat să sprijine eforturile reprezentanţilor Federaţiei Ruse, Ucrainei, misiunii OSCE în CUC, privind elaborarea unor decizii de compromis care prevăd lichidarea posturilor de grăniceri și migraţionale și evitarea pe viitor a acţiunilor care ar putea provoca tensionarea situaţiei în regiune.

Reprezentanţii transnistreni în CUC au rămas pe poziţia adoptată anterior, promovând în continuare o abordare obstrucţionistă în soluţionarea incidentului de lângă s. Pohrebea, solicitând iarăși timp pentru a efectua consultări suplimentare cu factorii de decizie de la Tiraspol pe marginea propunerilor sugerate. Membrii Comisiei Unificate de Control urmează să se întrunească în ședinţă pe 11 noiembrie.

Exerciţiul care i-a deranjat pe separatişti Sursa citată amintește că Artileria Armatei Naţionale a participat la aplicaţia de comandament și stat major „ATLANT -2011”, desfășurată vineri, 4 noiembrie, la Baza militară de instruire Bulboaca. După mai bine de un deceniu de la ultimele trageri de luptă, sistemele de artilerie MT-12, 2S9 „NONA” și PM-120, dar și tunurile de calibru mare D-20, au fost recondiţionate și integrate într-un exerciţiu interarme de anvergură. În cadrul exerciţiului, organizat de Comandamentul Forţe Terestre al Armatei Naţionale, au fost implicaţi circa 300 de militari, 22 de unităţi de artilerie și 36 de unităţi de tehnică militară din dotarea Armatei Naţionale. Militarii Armatei Naţionale au executat trageri de luptă cu toate sistemele de artilerie ale armatei, cât și cu armamentul de infanterie și mașinile de luptă BMD-1. Exerciţiul „ATLANT -2011” este inedit prin faptul că subunităţile de artilerie autopropulsată 2S9 „NONA” au executat trageri din poziţii acoperite și trageri directe după o pauză de 13 ani. Subunităţile de artilerie antitanc MT-12 au executat trageri de luptă după o pauză de 10 ani, iar subunităţile de aruncătoare PM-120 au executat trageri în cadrul subunităţii după o pauză de șapte ani. Adiţional, în cadrul aplicaţiei au fost introduse patru tunuri D-20 pentru testarea prin tragere după o pauză de 13 ani.

demnitar de stat, rămas acum fără nici o funcţie, a continuat. Consecvent și cu simţul civic exacerbat, Ghimpu a afirmat combativ că mai are și niște întrebări și va pune chiar și niște condiţii. Cui, ne întrebăm? Dar, la nevoie, a adăugat acesta, va face și cedări, pentru că el nu vrea ca respectivele condiţii să ducă la alegeri anticipate.

Filat, Dodon şi Plahotniuc şi-au dat mâna? Dar ce-s condiţiile lui Ghimpu dacă, potrivit zvonurilor, înţelegerea ar fi fost deja parafată de către Filat, Dodon și Plahotniuc. (Lupu a fost menajat, pentru a nu i se aduce noi traume morale în legătură cu pierderea calităţii de candidat.) Vineri (atenţie! 11 – 11 – 2011), AIE se va întruni, probabil, în ședinţă pentru a discuta problema alegerii șefului statului. La discuţii ar urma să participe și fostul deputat comunist Igor Dodon. Astfel, deznodământul pare să fie aproape de tot. Pacea și liniștea vor coborî peste Alianţă, vor fi uitate vechile supărări și neînţelegeri, proiecte de demitere a procurorului general și comisii de anchetă, remanieri și renunţări la imunitate. Iar ţara va avea, în sfârșit, președinte. Ei, și cine se va pune, domnilor, cu o ţară care are un președinte? Ioana FLOREA, FLUX

Transnistria se pregăteşte de un nou război? Urmare din pag. 1 Parada militară a forţelor de interne de la Tiraspol a fost organizată la puţin timp după ce liderii separatiști au instalat abuziv mai multe puncte vamale de-a lungul Nistrului, provocând în mod deliberat noi conflicte cu autorităţile legale ale Republicii Moldova.

Kaminski – Smirnov II Un alt detaliu important al evenimentului de joi de la Tiraspol este că liderul separatist Igor Smirnov a fost însoţit la paradă de Anatoli Kaminski, președintele „sovietului suprem al rmn”, pe care Moscova îl pregătește drept succesor al infractorului de stat octogenarul Igor Smirnov. În limbaj semiotic, apariţia șold la șold a celor doi capi separatiști anunţă că, deși are în unele chestiuni alte puncte de vedere decât cele ale lui Smirnov, Kaminski va continua întocmai politica agresivă, militaristă și criminală promovată deja de peste 2 decenii de autorităţile autoproclamate de la Tiraspol în raport cu Republica Moldova și cetăţenii ei. Vom menţiona că, deocamdată, nu a urmat nici o reacţie a autorităţilor de la Chișinău la evenimentul de la Tiraspol. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 NOIEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Viitorul preşedinte va fi sexy ori nu va fi deloc La cât de greu pătrund femeile în politica moldovenească, o altă belea s-a abătut acum pe capul acelora care au ajuns să-și înjghebe o carieră în domeniul respectiv. Acestea trebuie să fie neapărat și sexy, altfel nu mai contează, nu au nici o relevanţă în viaţa publică. Instituţiile media, care sunt tot mai numeroase în ultima perioadă și se află într-o goană permanentă pentru senzaţional, au impus acest soi de scrânteală colectivă, pentru că pare a fi cel mai lesnicios mod de a face audienţă și a te menţine în atenţia publicului. Presa cultivă apetitul nesănătos pentru trivial, vulgar, pentru lipsă de bun-gust și de bun-simţ, dând toate acestea drep semn de apartenenţă la elite. Rară publicaţie care să nu vină periodic cu un top al celor mai sexy 10–20 ori 100 din cutare ori cutare domeniu. Nu eleganţă, nu stil, nu fair-play, nu intelect, nu performanţe profesionale, ci sexualitatea este exacerbată și prezentată drept criteriu definitoriu. Într-un recent articol apărut în revista „22”, Brândușa Armanca remarca următoarele: „Când vorbește despre femeile din politică, discursul media păstrează un surâs complice, face cu ochiul, găsește formule cu subînţeles: politicienele sunt văzute la noi ca beneficiarele sprijinului

Dilma Ousseff

dat de bărbaţii puternici din politică (neveste, amante, fiice) sau, cel mult, dacă nu mai sunt tinere, ca personaje frustrate, pline de ambiţie care au avut eventual parte de noroc”. Presa de la noi este totuși mai puţin cinică și încă nu a ajuns atât de departe. Am putea spune că face doar pași timizi, dar și cu replici spuse mai cu jumătate de gură, înaintăm sigur „pe calea cea dreaptă”. Un recent top al celor mai „fierbinţi” și, evident, sexy femei din politica lumii, nu putea să treacă neobservat și la noi. „Problema” a fost discutată și

Laura Chinchilla

Iurie ROŞCA:

la un post de televiziune, ce-i drept invitaţii nu au prea vrut să se dea în ale „sexului” și au preferat să vorbească mai mult despre rochii, pantofi, accesorii și frumuseţe spirituală. Moderatorii ţineau însă morţiș să li se dea „lista” doamnelor sexy și mai puţin sexy, adică bune ori nu prea să încânte ochii bărbaţilor. Există sau nu există în cutare partid femei sexy, insista ziarista. Adică, nu se poate, să nu existe în ditamai partide parlamentare și ceva „sexy”. Pentru că se fac topuri „de specialitate” și fiecare trebuie să contribuie cu ce are mai bun. (Nu că aș fi invidioasă pe fruntașele acestor topuri!) Sarcină extrem de grea și ingrată pentru invitaţii chemaţi săși dea cu părerea, dacă este sau nu este sexy Valentina Buliga, Corina Fusu, Liliana Palihovici, Violeta Ivanov etc. Ne întrebăm și noi, cât de mult contează ca un ministru să fie neapărat sexy și cum i-ar influenţa aceasta performanţele profesionale? Dar, preocuparea pentru vestimentaţia, încălţările, machiajul și coafurile doamnelor cu funcţii publice pare să fi devenit deja o obsesie generală. Și, chiar dacă mai rar, se ajunge și la lenjeria intimă.

Dicţionarul explicativ român tălmăcește în felul următor cuvântul „sexy”: 1 Care aparţine sexului, erotismului sau pornografiei, care se referă la sex, la erotism sau la pornografie. 2 (despre oameni) Care este foarte atrăgător, care are sex-appeal, care are un caracter sexual; care este de o senzualitate excesivă. În acest context, în ce măsură i-ar interesa pe oamenii de rând ca o doamnă ministru sau deputat să fie sexy? Cred ei oare că asta le va face viaţa mai bună? Și nu este acest dezmăţ mediatic o sfidare la adresa privitorilor și cititorilor? Va crește cumva randamentul muncii în instituţiile statului? Mira-m-aș! Nu zicea Marian Lupu că deputaţii sunt excitaţi de prezenţa ziariștilor în Parlament, fapt pentru care se dedau la declaraţii deocheate? În situaţia asta, numai deputate sexy le lipsesc. Pe de altă parte, cu atâta grijă pentru sexualitate, mai tinerele aspirante la un loc confortabil în politica moldovenească și-ar putea închipui că pentru asta nu trebuie să fie decât cu sexualitatea la vedere. Nicolae Steinhardt îl citează în „Jurnalul fericirii” pe Denis de Rugemont, care spunea: „Dacă sexualitatea ar putea

Doris Leuthard

rămâne pură, adică pur animalică, întocmai ca celelalte funcţii ale corpului, Dracul nu s-ar preocupa de ea”. Dar noi de ce ne-am preocupa cu atâta zel, acolo unde nu este nici locul, nici cazul? Evident, doamnele care au făcut o carieră în politică sunt în permanenţă în vizorul publicului și al camerelor de luat vederi. Cu siguranţă, acestea, ca orice femeie, de altfel, trebuie să fie îmbrăcate cu gust, pieptănate, dar și atente la ceea ce spun și ce fac. Or, noi suntem adepţii extremelor. Un fel de „glamour” și „antiglamour”. Ori etalăm ostentativ tot ce avem mai bun, ori afișăm un dispreţ proletar faţă de „excesele” vestimentare și saloanele de coafură. Discuţia nu este lipsită de actualitate, pentru că, iată, ne-am putea alege în premieră și cu o doamnă președinte. Acum, dacă la noi funcţia de președinte este una reprezentativă, aspirantul ar trebui să aibă grijă și de felul în care vrea să ne reprezinte. Or, doamna Greceanâi (pentru că dânsa pare să fie candidatul uns de Alianţă) a fost mai puţin convingătoare la conferinţa de presă în care și-a declarat plecarea din PCRM. Precizăm pentru cine nu a înţeles încă,

Cristina Kirchner

Eu rămân acasă

Politicianul Iurie Roșca ne spune cum se vede viaţa după o jumătate de veac trăit. Despre politică, situaţie economică, (non)cultură în Moldova contemporană puteţi citi în interviul care urmează. - Femeile, urmând o frază dintr-un film clasic sovietic, cred că viaţa începe la 40 de ani. Pentru bărbaţi cum este? - Depinde ce fel de bărbat. Pentru mine time management are nu doar un sens strict utilitar, de abilitate profesională și de administrare a agendei zilnice. De niște ani încoace am priceput mai profund interpretarea creștină a acestei noţiuni. Adică, ne administrăm cu răspundere și grijă timpul scurt pe care îl avem de trăit aici, ca să avem șansa unei eternităţi mântuitoare dincolo. Eu îmi trăiesc viaţa din plin, tumultuos, năvalnic, fără rest. Fac doar ce cred că trebuie să fac, mă extenuez cu pasiune pentru ce cred eu că merită efortul meu, nu fug de greutăţi, am mulţi prieteni, îmi exercit cu încăpăţânare vocaţia de biblioman, practic politica și gazetăria ca pe niște meserii complementare, am echipă, succesori și discipoli, trăiesc sentimentul fericirii de om al acestui pământ. Deci, am de toate. - V-aţi gândit să emigraţi din Moldova măcar o dată, dar nu într-un acces de furie? De ce? - Niciodată. Am avut posibilitatea să mă stabilesc în SUA, Canada sau în Europa Occidentală încă de prin 1989. Am fost invitat să intru în politică la București, să devin deputat în Parlamentul României încă din 1992, am călătorit de multe zeci de ori în o grămadă de ţări ale lumii. Dar niciodată, repet, niciodată, nu m-am gândit să rămân altundeva decât în ţara mea. De ce? Așa simt eu, mă simt legat de vii și de morţi, de satul meu natal, de Chișinău, de prieteni, am rădăcini adânci în solul natal, fără de care cred că aș muri. Prin 1992 am și scris un text programatic, fiind cutremurat de drama celor plecaţi de aici în 1940 și 1944, pe care l-am intitulat “Noi nu vom deveni niciodată o nouă generaţie de refugiaţi”. Și în general, consider că așa-zisa liberă circulaţie, migraţiile masive de populaţie care însoţesc globalizarea reprezintă o catastrofă civilizaţională fără precedent în lume și în istoria neamului nostru. Eu rămân acasă. Și mă bucur că și copiii mei, și foarte mulţi discipoli ai mei, procedează la fel, nu aleargă pe aiurea după câini cu colacii în coadă. Această alienare colectivă, motivată economic, ne distruge neamul și eu vreau să fac tot ce îmi stă în puteri pentru a diminua efectele dezastrului respectiv. Trebuie să stăm acasă, să revenim acasă, familiile noastre, satele noastre, pământul nostru are nevoie de noi. - Acum doi ani am văzut cu toţii o altă faţă a politicianului Iurie Roșca, diferită de cea cu care ne-aţi obișnuit. Cum este astăzi Iurie Roșca?

- Sper că este ceva mai deștept decât atunci. Eu învăţ din mers, capăt experienţă, studiez, încerc să fiu o persoană în continuă devenire profesională, intelectuală, spirituală. Păi, cum altfel? Dacă azi nu sunt mai deștept decât am fost ieri, iar mâine – mai deștept decât azi, înseamnă că am trăit ziua degeaba. Astăzi eu sunt preocupat de construcţia statală, de reforma instituţională, de soluţiile viabile pentru economie, de depășirea blocajului instituţional, de stabilitate politică și de legi drepte, de apărarea credinţei creștine și de promovarea noilor elite politice. Prin articolele mele, prin dialogul public pe care îl întreţin, prin contactul cu factorii de decizie caut să influenţez pozitiv mersul lucrurilor. - Cum vor evolua lucrurile în ţară, domnule Roșca, credeţi că vom avea vreodată justiţie corectă, legi pentru toată lumea, funcţionari cinstiţi și locuri de muncă acasă? - Cred, fiindcă dacă nu aș crede, nu aș putea lucra. Vom insista să reformăm justiţia, să avem putere locală autonomă și consistentă financiar, să avem deputaţi responsabili și miniștri competenţi. Sigur, contează foarte mult ca cei care ajung sus să aibă cele mai elementare cunoștinţe despre noţiuni cum sunt religia, arta guvernării, procesul de luare a deciziilor, geopolitică, dreptul, sociologia, psihologia. Deci, până la urmă, totul se reduce la capacitatea societăţii de a selecta elitele pentru ierarhiile statale. Aici e vorba și despre educaţie, și despre mentalităţi, și despre interese, și despre mecanisme de promovare. E un proces complex, pe care am impresia că nu toţi cei care ajung în poziţii importante în stat îl înţeleg. Desigur, funcţionari cinstiţi, motivaţi și eficienţi putem avea. Știm și cum să combatem corupţia, la modul practic, ce reforme trebuie făcute în sistemul organelor de drept și a justiţiei pentru a curma acest flagel. Pentru asta aș avea nevoie de o nimica toată – ia colea niște pârghii legale de influenţare a deciziilor la nivel înalt. - În ce condiţii aţi reveni în politică și pentru ce? - Eu nici nu am plecat din politică. Doar nu sunt prezent pentru moment în Parlament sau în Guvern. Dar lucrez în fiecare zi, foarte intens, ca membru al echipei PPCD, dar și ca persoană publică, tot în domeniul politic. Dacă aș reveni

în funcţii în stat și de ce aș face-o? E simplu. Pentru că vreau și știu cum să rezolv problemele-cheie pe care le are societatea noastră. Și mai știu cum se poate stabiliza situaţia politică, cum se poate reforma Constituţia și întregul sistem al instituţiilor de stat astfel încât să evităm pe viitor crizele politice și disfuncţiile instituţionale. Și în politica externă ar fi de făcut câte ceva. Jocurile geopolitice internaţionale și regionale sunt prea dinamice și contradictorii, iar Moldova riscă să fie perdantă dacă nu va juca acest șah cu pricepere și flexibilitate. - Am văzut mai multe paralele între ce se întâmpla astăzi în politică și ce a fost în 2000. Dvs. aţi fost unul dintre protagoniștii schimbărilor de atunci, care sunt similitudinile între cele două situaţii și ce diferenţe există? - De fapt, marea similitudine constă în lipsa de anvergură intelectuală și spirituală a celor care ajung să ia decizii la nivel înalt, dar nu sunt în stare să genereze reforme profunde și o dinamică economică solidă. Majoritatea “actorilor politici” sunt circumstanţiali, situativi, reactivi și mai puţin capabili de abordări strategice sau de salturi calitative în procesul de construcţie statală. E aceeași tranziţie nesfârșită, cu ezitări, inconsecvenţe, abuzuri și corupţie. - Cum se va termina, dacă se va termina, toată această poveste cu „smochine” și „harbuji”, în opinia dvs. și ce aţi face dacă aţi fi astăzi în Parlament? - Păi, spectacolul politic nu se termină niciodată, are doar pauze între acte și replici, iar cortina cade doar ca să se ridice din nou. Dincolo de conflictele majore între părţile beligerante din actualul Parlament totuși cred că mai e posibilă alegerea șefului statului și evitarea alegerilor parlamentare anticipate. Criza politică poate fi depășită, iar deputaţii și Guvernul vor putea în acest caz să se concentreze în mod prioritar asupra problemelor de ordin economic și social. - Este prea devreme să vă gândiţi la o carte de memorii sau totuși am putea spera la apariţia acesteia în timpul apropiat? - Deocamdată, continui să mă ocup de cartea care va însuma o selecţie de articole, cuvântări și interviuri, în română și, parţial, în rusă și engleză, pe care le-am produs în cam 25 de ani. Sper să apară în curând. M-am gândit și la o carte care să adune laolaltă oamenii și cărţile care m-au influenţat cel mai mult, care mi-au șlefuit profilul identitar, felul de a vedea lucrurile. Dar, între timp, trebuie să mă ocup și de elaborarea cursurilor pentru Universitatea Populară, o organizaţie neguvernamentală creată recent, care se va ocupa de formarea viitorilor lideri. Recunosc, niciodată nu îmi va ajunge timp să citesc și să scriu atâta cât simt nevoia acută să o fac. Ca devorator de cărţi și ca om preocupat continuu de autodefinire personală și de definirea realităţilor din jurul meu nu mai apuc niciodată să mă satur nici de lecturi, nici de scris. În același timp, rămân un om activ, angajat din plin în vâltoarea evenimentelor politice nu doar ca spectator, ci și ca participant activ. Pentru conformitate: Ion TOMA Sursa: allmoldova.md

nu-i pretindem nicidecum să fie sexy. Dar exemplul unor altor femei care au ajuns să conducă niște state din lume poate că ar trebui s-o inspire. Președintele Argentinei, Cris-

tina Kirchner, al Lituaniei, Dalia Grybauskaite, al Elveţiei, Doris Leuthard, al Irlandei, Mary MkAleese, al Braziliei, Dilma Rouseff, și al Costa Ricăi, Laura Chinchilla, au demonstrat că frumuseţea și bu-

Dalia Grbauskaite

nul-gust pot merge mână în mână cu o carieră de succes în politică dacă, vorba neuitatului candidat la primăria Chișinăului, Veaceslav Iordan, mai ai și ceva în plus. Ioana FLOREA, FLUX

Mary MkAleese

Captură de 422.000 de pachete de ţigări moldoveneşti în România Poliţiştii de frontieră din Oancea-Galaţi sunt suspectaţi că i-ar ﬁ ajutat pe contrabandişti Poliţiștii de la punctul de frontieră OanceaGalaţi sunt cercetaţi de conducerea centrală a instituţiei deoarece au scăpat printre degete un transport imens 422.000 de pachete de ţigări de contrabandă - venit din Republica Moldova. Cantitatea imensă de ţigări a fost traversată cu barca peste Prut, iar de pe malul românesc baxurile cu ţigări au fost preluate cu un tractor și două autoutilitare. Întreaga operaţiune s-a desfășurat în timpul meciului de box al lui Lucian Bute. Planul contrabandiștilor prevedea ca transportul să ajungă în comuna Corod, situată la 50 de kilometri de graniţă. Spre ghinionul traficanţilor, nu toţi poliţiștii s-au uitat la meciul de box. Oamenii legii au desfășurat o operaţiune de control în zonă, organizată, se pare, în baza unor informaţii furnizate de SRI și DGA. Primul transport, cel cu tractorul, a fost reperat în satul Slivna. Tractoristul a refuzat să oprească la semnalele poliţiștilor, a accelerat, dar la mică distanţă a fost oprit. „Tractoristul conducea un tractor cu remorcă în care erau 267.480 de pachete de ţigarete, în valoare de 2.417.325 lei”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, comisarul Cristina Tatulici. După câteva ore, au fost descoperite și cele două autoutilitare. Prima, în care erau 95.000 de pachete, a fost găsită în Pădurea Adam, iar cea de-a doua, care conţinea 60.000 pachete, la 6 km de comuna Rădești. Tractoristul și proprietarul uneia dintre autoutilitare au fost arestaţi preventiv.

Poliţiştii contrabandişti vor ﬁ eliberaţi din funcţie Toate drumurile din zona frontierei de la Prut, care e graniţa de est a Uniunii Europene, sunt supravegheate zi și noapte cu camere cu termoviziune de ultimă generaţie, care surprind orice mișcare. Surse din cadrul Poliţiei

de Frontieră susţin că este imposibil ca un tractor care traversa zgomotos, pe timp de noapte și mai ales în weekend, să nu fi fost observat de poliţiștii de frontieră. Asupra celor care au fost de serviciu în seara respectivă planează serioase suspiciuni. „În situaţia în care echipa care anchetează acest caz va stabili implicarea unor poliţiști de frontieră în fapte neconforme cu statutul de poliţist, vor fi dispuse măsuri drastice care vor merge până la eliberarea din funcţia publică”, a declarat pentru RL purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră.

Poliţişti contrabandişti În ultimii ani au fost descoperite, chiar de Biroul de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere de la Inspectoratul Judeţean a Poliţiei de Frontieră (IJPF) Galaţi, mai multe cazuri de colaborare a poliţiștilor de frontieră cu contrabandiștii. Fostul șef al IJPF Galaţi, comisarul șef Didel Bădărău, a dispus cercetarea prealabilă în regim de urgenţă a agentului principal de poliţie Costel Lavric, care făcea parte dintr-o grupare de contrabandă. Anul trecut, au fost reţinuţi de Poliţia din comuna Rediu doi poliţiști de frontieră, agenţii principali Valentin Damian (36 de ani) și Adrian Petrea (32 ani), care rulau spre Galaţi cu mașina plină cu 6.800 de pachete de ţigări din Republica Moldova. Sursa: România Liberă

Formuzal vrea un capitol aparte în Constituţia RM despre statutul Găgăuziei Comitetul Executiv al Găgăuziei a adoptat o declaraţie prin care îl îndeamnă pe procurorul general Valeriu Zubco, să-și retragă sesizarea către Curtea Constituţională, interpretată drept o tentativă de limitare a atribuţiilor autonomiei. De asemenea, potrivit documentului, bașcanul Găgăuziei urmează să solicite Parlamentului Republicii Moldova includerea în Constituție a unui capitol separat care ar conţine textul integral al Legii despre statutul special al Găgăuziei. Totodată, acesta va propune deputaţilor examinarea chestiunii privind aplicarea deciziei Parlamentului RM din 1994, care prevede că timp de o lună după publicarea Legii despre statutul special al Găgăuziei, Guvernul trebuie să modifice orice acte legislative care intră în contradicţie cu această Lege. Decizia Comitetului Executiv al

Găgăuziei vine după ce Valeriu Zubco a declarat că nu este de acord cu procedura de numire a procurorului general al autonomiei găgăuze. Acesta a sesizat Curtea Constituţională, solicitând explicarea constituţionalităţii numirii procurorului Găgăuziei. Potrivit lui, acesta urmează a fi desemnat în funcţie de către procurorul general fără aprobarea

Adunării Populare a Găgăuziei, așa cum se procedează în prezent. La rândul său, Executivul autonomiei invocă faptul că Legea privind statutul special al Găgăuziei prevede că procurorul general al Găgăzuiei este numit de procurorul general al RM la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei, la fel cum și în Republica Moldova, procurorul general este numit la propunerea Parlamentului. Bașcanul Găgăuziei a catalogat intenţia lui Zubco drept o tentativă a PD de a destabiliza situaţia politică în Găgăuzia. UNIMEDIA precizează că potrivit Constituţiei Republicii Moldova, Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleși în Parlament. Sursa: UNIMEDIA

EDI|IA DE VINERI

Politic

11 NOIEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Victor CIOBANU, preşedinte PPCD:

Avem nevoie de un preşedinte de ţară puternic, care să poată asigura echilibrul dintre Putere şi Opoziţie Președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Victor Ciobanu, și Elena Catâșev, secretar pentru relaţii externe a PPCD, au efectuat o vizită în câteva capitale europene. În perioada 3-5 noiembrie curent, reprezentanţii PPCD s-au aflat la Luxemburg, după care, între 7 și 8 noiembrie, au participat la Adunarea Politică a Partidului Popular European (PPE), desfășurată la Bruxelles, efectuând, totodată, o vizită în orașul Trier din Germania. Despre ultima sa vizită în străinătate, dar și alte subiecte din actualitatea politică discutăm cu Victor Ciobanu, președinte al PPCD.

- Domnule Victor Ciobanu, care a fost scopul acestor vizite? - La Luxemburg, am participat la o întrevedere cu foștii stagiari ai Parlamentului European. Tema reuniunii a fost „Unde sunt rădăcinile Uniunii Europene. Evoluţia legislaţiei europene și a integrării politice”. Evenimentul a fost găzduit de Fundaţia Robert Schuman, la el participând și invitaţi speciali – deputaţi în Parlamentul European, înalţi oficiali europeni, cum ar fi JeanClaude Juncker, prim-ministrul Luxemburgului, președintele Curţii de Justiţie a UE, precum și membri din conducerea Fundaţiei Robert Schuman. Am

discutat despre originile curentului creștin-democrat care a stat la baza constituirii Uniunii Europene și problemele cu care se confruntă UE în prezent. Personal am vorbit despre criza politică din Republica Moldova și situaţia social-economică dificilă cu care se confruntă ţara noastră. Am avut și un șir de discuţii în particular cu unii oficiali europeni, inclusiv cu premierul luxemburghez JeanClaude Juncker, care a manifestat un interes special pentru Republica Moldova, anunţând că va efectua o vizită oficială în ţara noastră în anul 2012. Am constatat că majoritatea dintre cei care, alături de mine,

au fost stagiari la Parlamentul European au devenit, între timp, politicieni de succes și această nouă elită de tineri joacă un rol important în viaţa social-politică din ţările lor. Ulterior, am participat la grupul de lucru „Politici social-economice” al Partidului Popular European și la Adunarea Politică a PPE, care și-au desfășurat lucrările în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, Belgia. Printre participanţii la aceste evenimente s-a numărat și Jerzy Busek, președintele Parlamentului European, care a prezentat un raport despre activitatea instituţiei pe care o conduce. Au fost abordate subiecte privind criza financiară și necesitatea implementării unor noi politici economice la nivelul Uniunii Europene, în special fiind vorba de piaţa unică. De asemenea, a fost pus în discuţie și subiectul privind criza monedei Euro. În acest sens, liderii europeni au accentuat necesitatea extinderii zonei Euro pentru toate ţările membre ale UE. Astfel, în perspectivă, ţările care intenţionează să adere la UE ar urma să întrunească, pe lângă condiţiile de bază de aderare la spaţiul comunitar și cele privind trece-

rea la moneda unică europeană. Acest subiect a fost dezbătut și în cadrul Conferinţei„Asigurarea viitorului monedei Euro printr-o integrare economică mai profundă”, al cărei raportor de bază a fost Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, care, împreună cu alţi experţi economiști, a răspuns la diverse întrebări din partea participanţilor la eveniment. În ceea ce privește activitatea internă a PPE, au fost discutate subiecte privind organizarea, începând cu anul acesta, a Congresului Ordinar, care își va desfășura lucrările în zilele de 7 și 8 decembrie curent în Marseille, Franţa, și a fost elaborat calendarul evenimentelor din 2012, care include și organizarea Congresului Electoral în București, România. În calitatea mea a de președinte al Partidului Popular Creștin Democrat, am prezentat un raport despre situaţia politică din Republica Moldova, solicitându-le partenerilor din PPE să se implice pentru găsirea unei soluţii de depășire a crizei. Pe lângă evenimentele politice la care am participat, am mai efectuat și o vizită de documentare în orașul Trier din Germania, în cadrul căreia am vizitat mai

Victor Ciobanu și Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului

multe obiective de infrastructură, care au contribuit la dezvoltarea economică a regiunii, fiind însoţit de fostul viceprimar al orașului, Norbert Neuhaus. Astfel, ne-au fost prezentate parcurile industriale, care se întind pe suprafeţe imense și sunt extrem de importante pentru dezvoltarea businessului mic și mijlociu. M-am convins, încă o dată, de necesitatea implementării unor asemenea proiecte și în Republica Moldova. În plus, am vizitat întreprinderea municipală de colectare și presortare a deșeurilor, care aduce în bugetul municipal un venit de circa 2 milioane de euro anual. De asemenea, am fost invitaţi să vedem cum activează o serie de întreprinzători mici și mijlocii, care dezvoltă afaceri în domeniul vitivinicol, vizitând atât podgoriile de viţă-de-vie, cât și fabricile de prelucrare a strugurilor, dotate cu utilaje ultramoderne. - Cum comentaţi situaţia actuală din Republica Moldova și care credeţi că sunt condiţiile depășirii crizei politice? - Situaţia actuală este una extrem de complicată, iar condiţia de bază pentru depășirea

crizei politice este alegerea președintelui și evitarea alegerilor parlamentare anticipate. Din păcate însă, deși au mai rămas doar câteva zile până la data alegerii șefului statului în Parlament, nu există nici o candidatură la această funcţie, care să fie susţinută de, cel puţin, 15 deputaţi, iar negocierile nu au fost nici măcar demarate. Din câte am observat, se caută un candidat la Președinţie care să fie la cheremul grupurilor de interese și nicidecum o figură politică puternică care să aibă capacitatea și dorinţa de a scoate Republica Moldova din impas și să reprezinte un factor de echilibru între opoziţie și guvernare. Constat, încă o dată, că cei care ne reprezintă astăzi în Parlament își urmăresc doar propriile interese politice și de grup și nu se preocupă de situaţia dramatică în care se află ţara noastră. Totuși, îmi exprim speranţa că, până la urmă, se va găsi un compromis și această criză îndelungată va lua sfârșit, astfel încât problemele cetăţenilor să revină pe agenda celor mandataţi să le rezolve. De asemenea, îmi doresc ca reformele de bază, instituţionale și economice, să

Cu Jacques Santer, ex-președinte al Comisiei Europene

Spovedania lui Eminescu la Sﬁnţii Voievozi Și mai puţină lume știe, cred, despre episodul din 1886, când, abia ajuns la Mânăstirea Neamţ (8 noiembrie, de Sfinţii Mihail și Gavriil), Eminescu a cerut să fie spovedit și împărtășit. S-a păstrat până în zilele noastre un fragment din însemnarea preotului care a oficiat (datorăm editarea acestui fragment dlui prof. Paul Miron): „Pe ziua de sf. Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamţu, la bolniţă, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul M. Eminescu. Și au fost acolo Ion Gheorghiţă, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist. Și mi-au sărutat mâna și au spus: Părinte, Să mă îngropaţi la ţărmurile mării și să fie într-o mânăstire de maici, și să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi…” (aici se întrerupe însemnarea, pagina următoare a cărţii de rugăciuni pe care fusese scrisă pierzându-se). Nu discutăm acum cele ce ţin de această însemnare (am făcut-o în altă parte și vom reveni, desigur) – dar amintirea mânăstirii Agafton trebuie să ne atragă atenţia, ca și cântarea de vecernie „Lumină lină”, care se regăsește în sonetul „Răsai asupra mea” (de pe la 1879, din zona manuscrisă a cunoscutei „Rugăciuni”): Răsai asupra mea, lumină lină, Ca’n visul meu ceresc d’odinioară O, maică sfântă, pururea fecioară, În noaptea gândurilor mele vină.

de critic după cel al căsătoriei, ambele putându-i aduce echilibrul și ordinea în viaţă, de care ar fi avut atâta nevoie. Pe 23 iunie 1883, când poetul era „stricat cu toată lumea”, cum zice, știind că nu mai e cale de salvare pentru el și când Maiorescu proiecta o viitoare „internare” împreună cu Simţion, Eminescu a dat semnalul călugăririi. Dar ce notează Maiorescu? „Foarte excitat, sentiment al personalităţii exagerat (să înveţe acum albaneza!), vrea să se călugărească, dar să rămână în București”. De ce? O călugărire la o mănăstire din București ar fi avut avantajul păstrării contactului cu marele centru cultural al ţării. Că acest gând era foarte puternic la Eminescu, o atestă și confesiunea făcută lui Zamfir C. Arbore, și el victimă a evenimentelor din 28 iunie 1883. Asta se petrecea în 1882, când Maiorescu nu descoperise semne de „alienat”: „ – Știi ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la Românul, eu de la Timpul, și hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înșirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se știe cât amar a suferit românul cât a trăit pe acest pământ”[1]. Cum între viaţă și operă, la Eminescu, e o solidaritate ontologică, nu e întâmplător că ipostaza cea mai

Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu e un noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare-asupra mea coboară. Străin de toţi, pierdut în suferinţa Adâncă a nemerniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n-am tărie. Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa Și reapari din cerul tău de stele; Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie! Nae GEORGESCU Fragment din articolul Familia Eminescu şi Ortodoxia (II) – „Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici…” Sursa: ziaristionline.ro

grăitoare a eroilor săi este călugărul (v. Sărmanul Dionis, Cezara, Povestea magului călător în stele etc.). De altfel, gândul salvării prin călugărire nu l-a părăsit nici după 1883, ecoul acestuia răzbătând într-o scrisoare a lui Petre Missir către Maio-

- Vă mulţumim. FLUX

Greceanâi – preşedinte, soluţie acceptată de premierul Filat? Premierul Vladimir Filat nu are nimic împotriva candidaturii Zinaidei Greceanâi la funcţia de președinte și ar fi de acord să o susţină în cazul în care și ceilalţi lideri din cadrul AIE, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, ar fi de acord cu o asemenea soluţie. Deși nu a spus-o tranșant, această idee reiese dintr-un interviu acordat de șeful liberal-democraţilor postului de radio Europa Liberă.

Despre mântuirea lui Eminescu o fiică tot călugăriţă – Xenia. Toate au fost femei inteligente, între care a strălucit Olimpiada, ajunsă maică stareţă la Agafton. În trecerea prin impasul existenţial din închisorile comuniste, N. Steinhardt s-a călugărit, iar la ieșire s-a retras la mănăstirea Rohia, înzestrând cultura noastră cu opere memorabile. Lui Eminescu, nu i s-a lăsat această șansă, deși el a gândit o asemenea soluţie în momentele epuizante de la Timpul. Al doilea proiect existenţial de salvare a omului Eminescu este ruinat

trăi în ţara lor și să nu mai fie nevoiţi să-și caute norocul în străinătate.

Cu Horst Langes și Norbert Neuhaus

Sacriﬁciul eminescian: călugărirea, moartea şi mântuirea lui Eminescu. Spovedania de la Sﬁnţii Arhangheli Mihail şi Gavriil În adâncimile lui, care ne vor rămâne pururi pierdute, ca pedeapsă, Eminescu a găsit calea luminării, pe care, știindu-se în impas existenţial, a vrut s-o salveze și pentru noi, călugărindu-se. Dar nici șansa aceasta nu i s-a dat, deși intra perfect în „ereditatea” familiei, dacă vreţi. Între fraţii și surorile Ralucăi Jurașcu, au existat nu mai puţin de cinci călugări și călugăriţe: Calinic, Iachift, Fevronia, Olimpiada, Sofia (vezi articolul Familia Eminescu și Ortodoxia – nota Z.O.). Cea din urmă, la rândul ei, a avut

devină o prioritate pentru guvernanţi și să fie implementate, astfel încât statul de drept să funcţioneze, economia să se dezvolte, iar oamenii să poată

rescu (Iași, 30 aprilie1884). Bineînţeles, nu putea fi decât simptom de nebunie în ochii acestor oameni. Missir o lua ca pe o glumă, Maiorescu ca „alienaţie”. De fapt, toată viaţa el a trăit ca un călugăr (în sensul renunţării la vanităţile lumești). Dar „călugăria” lui fiind laică, ne duce mai degrabă cu gândul la viaţa de „butoi” a lui Diogene. Și fiindcă nu i s-a oferit nici măcar posibilitatea stabilirii într-o mănăstire, el s-a adâncit în una interioară, contrapunând-o infernului pedepsitor. S-a descoperit, în cele din urmă, voievodul Matei Basarab, mult dăruit de bunul Dumnezeu. Acest dar al Domnului era atât de cuprinzător în fiinţa lui, încât s-a întrupat în acele versuri geniale din 1889, din care Al. Vlahuţă n-a reușit să reţină decât un catren, ultima și cea mai desăvârșită capodoperă de spiritualitate creștină zămislită de Eminescu: Atâta foc, atâta cer/ Atâtea

lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieţii/ Ai revărsat, părinte! L-am ascultat pe Părintele Galeriu, la un simpozion Eminescu (Predeal, toamna lui 2000), interpretând teologic aceste ultime versuri eminesciene. A făcut-o cu profesionalism și har, conchizând că teologii români ai vremii nu s-au ridicat până la gândul exprimat, aici și în alte texte, de poet. I s-a dat Iadul, dar acesta nu l-a biruit, ci a fost biruit. E chiar semnificaţia ultimă a sacrificiului eminescian primit nu pentru sine, ci pentru neamul său. Theodor CODREANU Fragment din lucrarea profesorului Codreanu EMINESCU ŞI MISTICA NEBUNIEI – Ediţie revăzută şi redimensionată, pentru a cărei publicare se caută fonduri

[1] Zamfir C. Arbore, în „Sămănătorul”, VI, 1909, pp. 531-533.

Întrebat ce șanse îi mai rămân Alianţei, dacă Greceanâi ajunge președinte, Filat a declarat: „Alegerea președintelui Republicii Moldova este un câștig pentru Republica Moldova și pentru Alianţă, deoarece Alianţa ar avea posibilitatea ca pe parcursul următorilor trei ani să-și îndeplinească programul de guvernare.” Șeful Executivului a precizat în context că, deși, la etapa actuală, nu există încă o înţelegere în ceea ce privește candidatul la funcţia de președinte, șansa de a alege șeful statului este una reală în condiţiile în care există suficiente voturi în acest sens. „La ora actuală nu avem soluţia identificată, doar că avem premise pentru identificarea acestei soluţii, având în vedere că sunt 62 de deputaţi în Parlament, din 61 necesari pentru ca președintele să fie ales, care susţin că este necesar să fie votat președintele”, a spus Filat, făcând aluzie la cei trei foști comuniști care au părăsit fracţiunea PCRM și s-au arătat dispuși să voteze șeful statului. „Deocamdată, miza este pe aceste trei voturi, pentru că nu avem comunicare pe partea cealaltă. Iar pentru ca să vedem ce facem trebuie să vedem care sunt propunerile. Or, aceste propuneri nu au fost făcute. Și aici, probabil, trebuie să dezvoltăm subiectul. Este prima etapă – alegerea președintelui. Și este ceea ce urmează după”, a adăugat Filat. Întrebat în ce a constat întrevederea cu Dodon și Greceanâi de la Bruxelles, Filat a răspuns că acest lucru nu trebuie privit ca pe unul negativ. „Faptul că ne-am văzut la Bruxelles nu înseamnă că cineva ne-a adunat acolo. Fiecare a avut agenda proprie. Faptul că ne-am văzut acolo nu este un lucru obligatoriu să fie privit ca fiind unul negativ. Pe mine mă bucură altceva: că dânșii au fost și la Bruxelles”. Referitor la zvonurile potrivit cărora, înainte de a se deplasa la Bruxelles, Dodon a vizitat Moscova, Filat a lăsat să se înţeleagă că nu-l deranjează acest fapt, menţionând că se bucură că i-a întâlnit anume la Parlamentul European. „Nu am discutat dacă au fost sau nu au fost la Moscova. Eu i-am văzut cu ochii mei la Bruxelles, în Parlamentul European. Deci, asta pentru mine este important, pentru că, mă rog, și eu am fost la Moscova. Trebuie să avem în vedere că noi, ca ţară, nu putem să privim lucrurile într-o singură direcţie. Noi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toată lumea, însă este evident că direcţia noastră este spre Bruxelles, spre Uniunea Europeană”, a menţionat premierul Vladimir Filat. FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Dodon l-a scos din joc pe Voronin în chestiunea alegerii şefului statului Toţi stau astăzi și ghicesc: care va fi soarta lui Igor Dodon după ce a plecat de la comuniști: se va duce la fund sau va surmonta culmile politice cu și mai mare succes decât a făcut-o aflându-se în PCRM sau sub tutela acestuia? Cred că este prematur să ne dăm cu părerea privind evoluţia carierei politice a lui Dodon. Și, în general, nu asta este ceea ce ar trebui să ne preocupe în acest moment. Problema este alta: în ce măsură plecarea lui Dodon din PCRM va duce la depășirea crizei politice în care se află ţara din cauza nealegerii șefului statului de către Parlament. După ce Igor Dodon a plecat de la PCRM, alături de alţi doi deputaţi ai fracţiunii comuniștilor, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc, partidul lui Vladimir Voronin a pierdut orice control în chestiunea alegerii șefului statului. Deja președintele ţării poate fi ales și fără voturile comuniștilor, deoarece numărul deputaţilor din AIE (59), plus cei din grupul Dodon (3) este mai mult decât suficient pentru a putea alege șeful statului. Președintele poate fi ales cu 61 de voturi, iar AIE + grupul Dodon fac 62 de voturi. De fapt, părăsind PCRM, Dodon l-a scos din joc pe Voronin în chestiunea alegerii șefului statului. Astăzi, Vladimir Voronin nu mai decide cine să fie votat și cine să nu fie votat în funcţia de șef al statului, precum nici dacă să se meargă la alegeri parlamentare anticipate sau să se aleagă totuși președintele ţării.

Acum totul depinde de faptul dacă deputaţii din AIE se vor putea înţelege între ei, de pe o parte, și cu grupul Dodon, pe de altă parte, pentru a identifica o candidatură și a o vota la funcţia de președinte de ţară. Dacă se va reuși acest lucru, au de câștigat toţi, poate mai puţin Partidul Comuniștilor. Partidele componente ale AIE vor avea șansa să guverneze în continuare, până la expirarea mandatului de 4 ani, și nu vor fi nevoite să meargă la alegeri parlamentare anticipate. Va câștiga întreaga societate pentru că va fi depășită criza politică. Și, bineînţeles, asta îi va aduce mari dividende politice lui Igor Dodon și Partidului Socialiștilor la care acesta a aderat. Igor Dodon va fi perceput de către societate ca personaj care a contribuit în mod decisiv la soluţionarea crizei politice. El va fi eroul naţiunii. Dacă însă grupul Dodon nu se va putea înţelege cu cei din AIE în privinţa votării șefului statului sau cei din majoritatea parlamentară nu se vor putea înţelege între ei, atunci plecarea lui Dodon de la PCRM va fi una ca multe altele și s-ar putea să însemne, mai curând, apusul carierei politice a acestuia decât o nouă ascensiune a ei. Plecarea lui Igor Dodon de la PCRM contează, are relevanţă doar în măsura în care servește interesul naţional, binele comun. Dacă însă nu-l servește, atunci lumea va spune că divorţul de PCRM nu e decât un gest dictat de confortul și interesul personal al celor din grupul Dodon. Pe 18 noiembrie, Parlamentul urmează să pună la vot alegerea șefului statului. Au mai rămas doar câteva zile în care deputaţii pot înainta candidaţi la funcţia de președinte. Să vedem cine și pe cine va înainta și doar atunci vom putea să afirmăm cu toată tăria la ce servește plecarea lui Igor Dodon din PCRM. Nu vreau să afirm că, părăsind PCRM, Igor Dodon ar putea să împărtășească soarta altor transfugi din Partidul Comuniștilor, cum ar fi Vasile Tarlev, Victor Stepaniuc, Vladimir Ţurcan, Andrei Stratan. Igor Dodon are un capital politic mult mai însemnat decât cei patru care astăzi au cam intrat în anonimat. Dar chiar dacă dispune de un capital politic solid, pasul pe care l-a făcut Dodon nu înseamnă că îl va duce pe aceeași cale pe care a mers Marian Lupu, un alt „trădător” al PCRM, care a acostat la PD. Dar și aici există un clenci. Din câte înţelegem, șansele de reușită la viitoarele alegeri parlamentare, mai ales dacă acesta vor fi anticipate, sunt foarte modeste pentru partidul lui Lupu. Cei care se ocupă de sondaje de opinie spun că PD ar putea să se prăbușească iremediabil, nici măcar să nu treacă pragul electoral. Și asta ar însemna sfârșitul carierei politice a lui Marian Lupu, așa că nici în cazul lui nu putem spune că plecarea de la PCRM este o poveste cu happy end. Dar să nu anticipăm. Să avem puţintică răbdare că, în câteva zile, lucrurile se vor limpezi. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Serviciul de presă al Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (CC al PCRM) a difuzat un comunicat intitulat sec și, în aparenţă, neutru: „Poziţia Partidului Comuniștilor privind situaţia curentă”. Cu toate acestea, comunicatul este formulat într-un limbaj destul de vehement, trădând o anumită stare de nervozitate. Prezentăm mai jos pasaje din acest comunicat care relevă repoziţionarea PCRM pe scena politică autohtonă. Intertitlurile nu aparţin redacţiei FLUX, fiind selectare din textul celebrei piese „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. Și la Chișinău, ca și la București, constatăm că operele clasicilor noștri rămân de actualitate.

Trahanache: „Trădare! Bravos! Fănică trădător! Frumos!” „În ultimii doi ani a devenit evident faptul că criza politică în Republica Moldova, provocată prin pogromurile din 7 aprilie 2009, nu poate fi depășită doar prin alegerea șefului statului. Incapacitatea Alianţei de guvernare de a alege Președintele este doar rezultatul tuturor contradicţiilor interne, conflictelor și scandalurilor

11 NOIEMBRIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Metamorfoza lui Dodon: din comunist în socialist Ex-deputatul comunist Igor Dodon, care a părăsit recent formaţiunea condusă de Vladimir Voronin, a anunţat public că aderă la Partidul Socialiștilor, exprimându-și convingerea că acest partid va deveni, în curând, o alternativă reală actualelor partide de centru-stânga de pe eșichierul politic moldovenesc. Igor Dodon a vorbit marţi seara, 8 noiembrie, în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV, despre motivele plecării sale din PCRM și despre planurile de viitor. Totodată, el a explicat poziţia sa și a celor două colege ale sale, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc, în chestiunea alegerii președintelui Republicii Moldova. Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre declaraţiile lui Igor Dodon, făcute la Publika TV.

Mark Tkaciuk, „vrăjitorul” care conduce de facto PCRM „Cine ia decizii în PCRM? Avem toată stima faţă de liderul Vladimir Voronin, e un sentiment firesc al persoanelor pe care el le-a promovat. Aceasta nu mai e formaţiunea lui Voronin. PCRM-ul e formaţiunea lui Tkaciuk. El a reușit să monopolizeze complet totul în PCRM, începând cu deciziile politice și încheind cu agenda președintelui. Președintele partidului este adus la decizia convenabilă celor care o pregătesc.” „Tkaciuk controlează jumătate din oamenii fracţiunii. Voronin este prins în capcană. Probabil a înţeles acest lucru și anume de aceasta vrea anticipate, ca să se cureţe partidul de unele elemente, nu obligatoriu de Tkaciuk, ci de cei introduși de el în liste. Sunt sigur că președintele, graţie înţelepciunii de care dispune, a înţeles foarte multe lucruri. Ultimele săptămâni am discutat foarte des, am încercat să-i explic ce se întâmplă. Pentru

un conducător e foarte greu când în partid sunt mai multe grupuri.”

Există foarte mulţi nemulţumiţi în PCRM. Întrebarea e cine va mai avea curajul să plece „Îmi pare foarte straniu când aud calificativul „trădător”. Am foarte mult de învăţat de la cei din partid despre cum se trădează. Atunci când te pomenești în campania electorală cu criminali pe listă. Mi-o spunea chiar dl președinte Voronin: Igor, de la un gospodar bun oamenii nu pleacă. E foarte straniu să vorbești de trădări când ești părăsit, consecutiv, de mai multe persoane. Cine este în PCRM la această etapă din echipa care a fost în 2001? Doar câţiva consilieri. Nemulţumirea pe interior e destul de mare. Vor avea curajul să plece sau nu e altă întrebare. Dacă pe 18 va fi ales președintele, fracţiunea PCRM va pierde mai multe persoane.”

Alegerile anticipate ar reprezenta un dezastru, iar PCRM nu e gata să meargă la compromisuri Nu va fi corect să spun ce se discută la ședinţele interne ale partidului. A fost un pas calculat, nu a fost un pas impulsiv plecarea mea. În interior nu au fost discuţii despre alt candidat în afară de Greceanâi. Până pe 4 noiembrie, nu au fost discuţii dacă vom participa sau nu, vom înainta candidat sau nu. PCRM, în forma sa de acum, nu e gata să meargă la compromisuri. Într-un mesaj al liderului partidului s-a spus clar că PCRM nu va face niciodată o coaliţie. Poziţia e: Noi tot sau absolut nimic. Aș vrea să văd pași concreţi din partea PCRM. Sunt departe

Răzvrătirile în sânul partidelor puternice au devenit un obicei pentru sistemul politic volatil din R. Moldova. Nici comuniștii nu sunt o excepţie, chiar dacă aceștia s-au angajat printr-o convenţie mai veche să rămână uniţi pentru a rezista în faţa presiunilor exercitate de actuala Alianţă de guvernare. În comparaţie cu valurile precedente de abandonări, calificate, în linii mari, drept neînsemnate și inofensive, plecarea lui Dodon & Greceanâi (și alţii) reprezintă o lovitură puternică pentru PCRM. Prin această turnură politică neașteptată, comuniștii sunt privaţi de posibilitatea de a mai șantaja AIE-2 în problema alegerii președintelui ţării. Odată cu ieșirea lui Igor Dodon și a Zinaidei Greceanâi din fracţiunea parlamentară a comuniștilor se schimbă automat și raportul de forţe pe scena politică. Or, AIE-2 sau componentele acesteia pot reveni la o atitudine glacială faţă de opoziţia comunistă, iar ultima își pierde din nou importanţa în ochii actorilor locali și cei externi.

Zvonurile despre identificarea unor “trădători” în rândurile PCRM au circulat înainte de stabilirea zilei alegerii președintelui pentru 18 noiembrie curent, astfel, ca probarea acestui fapt să aibă loc cu două săptămâni până la votarea respectivă. Acest abandon este însă, mai degrabă, atipic și vizează aspecte mai ascunse, ce se vor dezvălui în viitorul apropiat. Or, Dodon este cunoscut drept un promotor al unor interese străine de orientare geopolitică estică, fapt confirmat în timpul campaniei pentru alegerile municipale din acest an. Despre existenţa unor relaţii speciale între fostul ministru al Economiei cu cercurile politice de la Moscova au vorbit o serie de personaje politice cu

să cred că va avea acea maturitate politică să o facă, dar dacă da, sunt bineveniţi. Ce ţine de boicotarea procedurii de alegere a președintelui, acest lucru a devenit vizibil după ce a fost votată data alegerii șefului statului în Parlament, după aceasta au venit alte condiţii, ceea ce ne-a făcut să credem că se vrea provocarea alegerilor anticipate. În calitate de economist ar fi o problemă, deoarece e vorba de o instabilitate pe cel puţin 7 luni. Însă o parte considerabilă a societăţii nu vede altă soluţie, dacă nu va fi reformată guvernarea.

Plahotniuc a lucrat deschis împotriva mea „Pe parcursul ultimelor 8-9 luni, Vlad Plahotniuc a jucat un rol foarte negativ pentru mine, inclusiv pe plan politic. Eu am fost responsabil de negocierile PCRM cu PD și, la sfârșit, am

fost... de către colegii noștri democraţi, știţi cum se spune în rusă. În campania pentru locale, el a lucrat deschis împotriva mea. În politică, ceea ce ai personal nu trebuie ridicat la nivel de ţară, de politică de stat. Există aceste probleme în relaţiile mele directe sau indirecte, cu această persoană.”

Zinaida Greceanâi e cea mai potrivită candidatură la funcţia de preşedinte „Nu vreau să intru în detaliile pe care le au în acordul AIE. Dar noi am propus trei mandate pentru o candidatură apartinică. Ar fi bine, după doi ani de discuţii, să avem un președinte în afara partidului. Cine a vorbit de dna Greceanâi până în ziua de azi? Sunt gata să semnez pentru înaintarea acestei candidaturi și să votez, dar nu punem condiţii

dure. Dar suntem doar trei, nu o putem înainta. Dar ar fi ideal să fie înaintată o candidatură nu de 15, ci de 61 de deputaţi. Atunci va avea șanse reale. Candidatura doamnei Greceanâi ar fi cea mai potrivită la funcţia de șef al statului. Ea corespunde criteriilor: e apartinică, profesionistă, tehnocrată, nu a fost membru de partid, dar trebuie examinată în contextul în care va fi înaintată de 61 de deputaţi. Nu am avut contacte cu liderii AIE pe acest subiect. Cetăţenii vor fi bucuroși să aibă un președinte care are relaţii bune atât cu Estul, cât și cu Vestul. Dna Greceanâi are relaţii foarte bune cu Moscova, Gazprom, cât și cu FMI, băncile europene. Am mers la Bruxelles ca să-i convingem că Greceanâi e candidatura potrivită. Recunosc. Nu știu ce se întâmplă în interiorul AIE și puţin mă interesează. Noi am riscat și am oferit soluţia. Dacă cineva din ei își asumă riscul să provoace anticipate, să nu dea vina pe Lupu. Dacă se ajunge la anticipate, în viitorul Parlament grupul nostru va fi mult mai numeros.”

În următoarele zile voi adera la Partidul Socialiştilor din Moldova „Nu voi face parte nici dintrun partid din actuala AIE. Nu voi accepta funcţii nici în Parlament, nici în Guvern. Cel mai probabil, în următoarele zile voi adera la Partidul Socialiștilor din Moldova. E o formaţiune ce corespunde acelor valori pe care le promovăm noi. Vin cu un mesaj către toţi cei ce sunt gata să meargă cu mine, să meargă în acest partid.”

De ce a plecat Dodon? nume sonore, printre care și ex-premierul Ion Sturza. Dacă ne conducem după această ipoteză, de altfel fezabilă având în vedere retorica electorală recentă a lui Dodon, atunci deducem o tentativă a Rusiei de a reamenaja contextul politic moldovenesc, minimizând rolul comuniștilor și lansând un nou jucător. După eșecul din 2003 cu Planul Kozak, dar și complicaţiile anterioare cauzate de PCRM care monopoliza puterea politică la Chișinău, Kremlinul nu o singură dată a dat de înţeles că pledează pentru mai multe partide simpatizante în loc de unul hegemon. Susţinător al aripii reformatoare (moderniste) din cadrul PCRM, Dodon nu a reușit să se impună în faţă conservatorilor și a taberei aflate sub influenţa lui Mark Tkaciuk. Riscul unor alegeri anticipate iminente în care să triumfe din nou comuniștii l-a determinat pe Dodon și pe tutorele lui (de origine rusească) să organizeze această retragere anume acum. Astfel, apar “voturile de aur” de care avea nevoie Alianţa pentru a pune capăt crizei politice îndelungate, iar cercurile politice de la Moscova își asigură încă un actor important în ecu-

aţiile de putere de la Chișinău, având la îndemână și deschiderea Bruxellesului satisfăcut de încetarea crizei politice. Preţul votului celor trei ex-comuniști în frunte cu Dodon ar putea însemna însă pentru Alianţă renunţarea la funcţia de președinte al ţării în favoarea unui alt exponent decât Marian Lupu. Pe lângă aceasta, atingerea unui compromis va necesita și “reformatarea guvernării” – condiţie anunţată indirect de către Dodon în momentul părăsirii PCRM. În viziunea lui, remodelarea guvernării se echivalează cu dispariţia AIE-2, văzută de el ca sursă de instabilitate și riscuri pentru ţară. Rolul lui Dodon va fi remarcat de populaţie, dar și de viitorul electorat al partidului pe care acesta intenţionează să-l înfiinţeze, ce va cuprinde atât votanţii comuniștilor dezamăgiţi de PCRM sau atrași de “fenomenul Dodon”, cât și susţinătorii democraţilor descurajaţi de intrigile și scandalurile politice cu implicarea lui Lupu, Plahotniuc și alţi membri PDM. Dacă Dodon reușește să schimbe regulile jocului, atunci scrutinul viitor va avea loc abia în 2014. Până atunci

el se poate impune, devenind o piesă indispensabilă a schemelor politice centrale, cu condiţia că el va face parte din Executiv sau Legislativ, iar Greceanâi este aleasă președintele ţării. Anume aceasta poate constitui obiectul tranzacţiilor cu cei din AIE-2, cu atât mai mult că Greceanâi după părăsirea PCRM este în afara oricărui partid, iar Dodon este un politician agreat nu doar la Moscova, dar și la Bruxelles. În ciuda faptului că sunt voci care anticipează eșecul alegerii președintelui, odată cu reconfigurarea circumstanţelor se creează o fereastră de oportunitate pentru stabilizarea scenei politice. Acest context le conferă lui Dodon și aliatei lui – Greceanâi – rolurile de salvatori și credite de încredere din partea publicului obosit de aroganta AIE-2 și de comuniștii încăpăţânaţi în aceeași măsură. Dar noua adiere de schimbări nu vine dinspre Vest, ceea ce trebuie să ne pună în gardă, deoarece riscăm să nimerim pe traseul ce va apropia R. Moldova de Rusia, mimând și mai tare integrarea europeană. Denis CENUŞĂ Sursa: cenusadi.wordpress.com

Comitetul Central, Fănică trădător şi lipsa de prinţipuri Tipătescu: „Blestemată politică! Un moment să n-ai pace!” de corupţie care domină actuala putere. Și este o legitate că liderii Alianţei au decis depășirea situaţiei existente nu pe calea regândirii politicii sale actuale, nu prin căutarea compromisurilor cu fracţiunea care reprezintă jumătate din alegătorii ţării, dar prin unica metodă testată și convenabilă – căutarea trădătorilor”, se spune în comunicatul Serviciului de presă al CC al PCRM.

Farfuridi: „Trădare! Trădare! De trei ori trădare!” Comunicatul Comitetului Central ţine să precizeze în continuare:„Și trădătorii s-au găsit. Pe 4 noiembrie trei deputaţi din fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor – Igor Dodon, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc – au declarat ieșirea din fracţiune. Toţi trei au declarat în mod deschis că decizia lor constă în acordarea a trei voturi pentru alegerea Președintelui. Anume această formulare ne permite să apreciem univoc decizia lor ca aderare la alianţa de guvernare și politica acesteia”.

Trahanache: „Trădare? Fănică trădător! Ei bravos! Ei! Asta mi-a plăcut! Ei! Nu m-aşteptam! Ei! Ne-am procopsit!” Exprimând starea de totală surpriză și consternare determinată de tripla „trădare” a deputaţilor Dodon, Greceanâi și Abramciuc, comunica-

tul organului central al Partidului Comuniștilor arată în continuare: „Este necesar a menţiona, că acest demers a fost în mare parte o surpriză pentru Partidul Comuniștilor. Și Greceanâi, și Dodon fac parte din categoria persoanelor care în ultimii ani au fost promovaţi activ de către Partidul Comuniștilor la cele mai înalte funcţii de conducere în stat. Și ei nu ar trebui să se plângă pe lipsa de solicitare politică. În același timp, Comitetul Central al Partidului Comuniștilor atrage atenţia la faptul că nici unul din ei niciodată nu și-a expus deschis această poziţie a sa, fie în cadrul ședinţelor săptămânale ale fracţiunii, fie în cadrul Plenarelor Comitetului Central. Ei nu s-au adresat cu aceste subiecte către conducerea partidului nici în formă verbală, nici scrisă, deși în cadrul ședinţelor fracţiunii Partidului Comuniștilor și

ședinţelor Executivului Politic erau purtate discuţii destul de aprinse pe marginea elaborării planului de acţiuni a PCRM – și în ceea ce privește alegerile prezidenţiale, și în chestiunile eventualei reformatări a coaliţiei de guvernare, și în altele. În așa fel, ei acţionau perfid, conspirativ, în cârdășie cu liderii Alianţei. Unica apreciere a acestui comportament – trădarea politică și josnicia civică”.

Farfuridi: „Batem o depeşă la Bucureşti, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt şi cuprinzător: Trădare!” „Comitetul Central, în mod similar, caracterizează tot ce are legătură cu oarecare iniţiative ale lui Igor Dodon

privind așa-numita „modernizare” a PCRM. Până în luna noiembrie nu era clar ce anume înţelege prin „modernizare”. Schimbarea simbolurilor, liderilor, stilului politic, programului? – Toate aceste întrebări au fost adresate de două ori lui Igor Dodon în ședinţele Executivului Politic al CC al PCRM. Dar în ambele cazuri el declara precum că nu este înţeles corect sau presa în mod intenţionat denaturează declaraţiile lui. În sfârșit, pe 2 noiembrie a apărut un document prezentat de către Igor Dodon public. Acest document, printre altele, a fost transmis tuturor mijloacelor de informare în masă, în afară de presa de partid și Comitetul Central. Astăzi deja este evident că modul provocator de prezentare și însăși conţinutul iniţiativelor expuse au fost doar un motiv pentru trădarea partidului nostru, iar esenţa așanumitei modernizări se reducea la atragerea în cârdășie a celei mai mari și populare organizaţii politice din ţară cu planurile criminale ale Alianţei de guvernare”, se mai menţionează în comunicatul CC al PCRM.

Trahanache: „Adevărat, bine zice ﬁu-meu de la facultate: unde nu e moral, acolo e corupţie şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are” Comitetul Central al PCRM consideră lipsa de morală și de principii ca

fiind cauza „trădării” celor trei foști exponenţi de vârf ai săi: „Comitetul Central al Partidului Comuniștilor apreciază gestul lui Dodon, Greceanâi și Abramciuc ca o acţiune de completă decădere morală, ca o demonstraţie a lipsei depline de principialitate și coruptibilitate. Nu trebuie trecut cu vederea și faptul că consecinţele politice ale acestei trădări pot avea cea mai dramatică continuitate pentru viitorul și statalitatea moldovenească a poporului său, capabile să înrădăcineze în ţară pentru o perioadă lungă de timp regimul oligarhic criminal. În orice caz, rezultatele acestei trădări sunt evidente: Alianţa pentru integrarea europeană dispune acum de numărul necesar de voturi pentru alegerea propriului Președinte și ignorarea

deplină a jumătate din societatea moldovenească”.

Caţavencu: „Da, vom lupta contra guvernului!” „În situaţia creată, Comitetul Central al Partidului Comuniștilor cheamă poporul moldovenesc la rezistenţă faţă de regimul instalat în ţară. Intrigilor, trădării, noi trebuie să contrapunem unitatea noastră, consolidarea noastră, organizarea noastră și intenţia fermă de a întoarce Moldovei stabilitatea, echitatea și încrederea în ziua de mâine”, spune în încheiere comunicatul Serviciului de presă al CC al PCRM. FLUX

11 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

S-a scumpit pământul agricol Preţul pământului agricol a săltat în acest an de câteva ori, potrivit datelor Întreprinderii de Stat “Cadastru”. Este vorba de 7 raioane, în care au fost înregistrate cele mai spectaculoase creșteri ale preţurilor. Acum, un hectar de pământ agricol costă, în aceste raioane, între 10 mii și 47 de mii de lei.

Cea mai spectaculoasă creștere a preţului unui hectar de pământ agricol a fost înregistrată în raionul Strășeni, unde terenurile au ajuns să coste de trei ori mai scump. Astfel, aici și la Edineţ, hectarul costă peste 40 de mii de lei. Și în raionul Dubăsari preţul pământului a crescut mai bine de două ori, de la 13 mii, în anul 2010, la 25 de mii pentru un hectar. O situaţie similară s-a înregistrat în Ștefan Vodă, unde un hectar costă 16 mii de lei, iar în raioanele Anenii Noi și Orhei un hectar de teren agricol costă 14 mii de lei.

Evoluţia preţurilor la pământul agricol pe raioane: Strășeni: de la 32.000 lei la 47.000 lei/ha Edineţ: de la 14.000 lei la 41.000 lei/ha Dubăsari: de la 12.000 lei la 25.000 lei/ha Ștefan Vodă: de la 8.000 lei la 16.000 lei/ha Anenii Noi: de la 5000 lei la 14.000 lei/ha Orhei: de la 4.000 lei la 14.000 lei/ha Telenești: de la 2.300 lei la 10.000 lei/ha Sursa: publika.md

O ţară întreagă poate ﬁ închiriată în Europa cu doar 70.000 de dolari pe zi A închiria o ţară întreagă pentru vacanţă nu este totuna cu a lua cu chirie o cameră la hotel, deoarece nici cel mai luxos hotel din lume nu se compară cu posibilitatea de a dispune, fie și pentru o noapte sau pentru o săptămână, de un stat întreg. Astfel, orice cetăţean respectabil poate închiria pentru o zi principatul Liechtenstein pentru suma de 70.000 de dolari, potrivit portalului bornrich.com. Precizarea de cetăţean „respectabil” nu este întâmplătoare: autorităţile nu sunt dispuse să lase pe mâna oricui cheile de la ţara lor. Anul trecut, bunăoară, o cerere în acest sens venită din partea rapperul-ului Snoop Dogg a fost refuzată, deoarece autorităţilor din Liechtenstein le-a părut „îndoielnică” ideea acestuia de a realiza un clip aici. La acest preţ, principatul este dispus să-l găzduiască nu doar pe eventualul chiriaș, ci și un număr de 150 de oaspeţi care l-ar putea însoţi, să decoreze străzile cu însemne speciale și să introducă temporar, pe durata sejurului, moneda valutară pe care acesta o dorește. Pentru un cost suplimentar, oaspeţii pot comanda o procesiune medievală foarte frumoasă, focuri de artificii, trăsuri cu cai și alte distracţii. Aceștia pot, de asemenea, vizita crama de vinuri a prinţului Liechtenstein, unde pot degusta licori delicioase pe fondul apusului de soare la o altitudine de 1.000 de metri deasupra nivelului mării. Fanii sporturilor extreme vor putea să meargă la schi sau să facă snowboarding. În acest timp, locuitorii Liechtenstein - în jur de 35000 de persoane - nu-și vor lua lumea în cap, ci vor rămâne la casele lor. Cei cărora li s-a aprins deja imaginaţia trebuie să știe că principatul nu se poate „rezerva pentru mâine”: este nevoie ca autorităţile să fie notificate cu șase luni înainte de sosire. Sursa: AGERPRES

Cine mănâncă puţin trăieşte mai mult Secretul tinereţii nu stă atât în botox, omega 3 sau antioxidanţi, ci se află în farfurie. Ceea ce contează este reducerea caloriilor. Consumul unor cantităţi mai mici de zahăr și proteine ar încetini îmbătrânirea celulelor, arată un studiu suedez, menţionat de 7sur7.be.

Cercetătorii suedezi au confirmat rezultatele unor studii anterioare în privinţa avantajelor unui regim hipocaloric. Experimentele realizate pe maimuţe, pești, șobolani sau muște demonstrează că un regim alimentar sărac în calorii le permite fiinţelor vii să trăiască mai mult. Sursa tinereţii ar fi o enzimă, pe nume Prx1, care luptă împotriva efectelor îmbătrânirii. Cine consumă mai puţine calorii stimulează nivelul acestei enzime miraculoase. Oamenii de știinţă sunt de părere că ea ar putea întârzia și apariţia bolilor Alzheimer și Parkinson. Ei precizează că, cu cât se reduce mai devreme aportul caloric, cu atât vor fi mai semnificative efectele pozitive asupra sănătăţii pe termen lung. Sursa: AGERPRES

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Străinii cumpără cernoziomurile din Moldova Pământul Moldovei a fost dintotdeauna râvnit de străini, care manifestă un interes deosebit faţă de terenurile noastre agricole. Popularitatea terenurilor, precum și creșterea cererii se explică prin fertilitatea lor și preţul accesibil. Deși legea, așa cum se practică și în alte ţări, nu permite accesul cumpărătorilor străini la licitaţii, există mai multe metode de a ocoli regulile stricte. Totodată, în timpul apropiat, nu se prevede deschiderea totală a pieţei funciare în Moldova. Restricţiile sunt necesare pentru a nu admite speculaţiile cu pământul și consolidarea terenurilor în mâinile unor grupuri financiare. În pofida acestui fapt, în ţara noastră dezvoltarea pieţei negre a terenurilor agricole e în toi, permiţând cetăţenilor străini să cumpere cernoziomurile moldovenești prin metode ilegale, în special, prin intermediul unor persoane interpuse. Această situaţie le aduce unora profituri financiare substanţiale, însă, potrivit mai multor experţi, în perspectivă, ea ar putea avea consecinţe imprevizibile, până la pierderea suveranităţii ţării.

Concurenţa cu oligarhii Potrivit Codului funciar, terenurile sunt recunoscute potrivite pentru agricultură în baza datelor din Cadastrul funciar. Suprafaţa totală a terenurilor agricole din Moldova este de peste 1,7 mln ha. Dintre acestea, doar 40 de mii de hectare aparţin statului, iar restul se află în proprietate privată. Proprietarii de pământ au dreptul să dispună de terenuri, respectând toate restricţiile stipulate în legislaţie. În primul rând, aceste terenuri pot fi utilizate doar pentru producţia agricolă și industrială. Art. 36 din Codul funciar enumără toţi subiecţii care pot deveni proprietarii terenurilor agricole. Aceștia sunt cetăţenii Moldovei, întreprinderile specializate de cooperativă și uniuni, întreprinderile agricole de cercetare știinţifică și de învăţământ, școlile profesionale din mediul rural, școlile de cultură generală și întreprinderile agricole mixte. Cetăţenii străini nu figurează în această listă și nici nu este prevăzut să figureze. Ministerul Agriculturii a dezminţit, în repetate rânduri, zvonurile despre o posibilă decizie, prin care companiilor străine li se va permite cumpărarea pământului în Moldova. După lungi discuţii, în cele din urmă, s-a renunţat la introducerea în proiectul noului

Cod funciar a prevederii care ar permite înstrăinarea terenurilor agricole în folosul cetăţenilor străini. „Scopul legislaţiei naţionale este de a nu permite speculaţiile financiare în masă și utilizarea ilegală a pământului, – susţine sursa noastră din cadrul Ministerului Agriculturii. – Nu trebuie create condiţii pentru ca pământul să treacă în mâinile unei persoane. Or, moldovenii nu vor putea niciodată să concureze pe planul posibilităţilor financiare cu cetăţenii străini, cu atât mai mult cu oligarhii. Din aceste cauze, scoaterea restricţiilor la vânzarea pământurilor cetăţenilor străini și liberalizarea pieţei terenurilor agricole nu sunt susţinute de societate. Desigur, multe se pot schimba, unele proiecte se află încă în stadiu de examinare. Totodată, este foarte important să fie găsită o variantă echilibrată, în care s-ar ţine cont de interesele tuturor părţilor implicate. Normele existente, în principiu, sunt create la nivelul corespunzător în ce privește neadmiterea abuzurilor și escrocheriilor cu pământul. Ca de obicei, problema nu este în legislaţie, ci în respectarea prevederilor acesteia”.

Proprietarii de facto Ministerul Agriculturii, organizaţiile neguvernamentale, precum și experţii recunosc

că, în majoritatea cazurilor, procurarea terenurilor se face ilegal, prin intermediul unor persoane care deţin cetăţenia Republicii Moldova. Se cunosc multe cazuri, în care cetăţenii străini dispun de teren de facto, având documente care confirmă că proprietarul terenului respectiv este un cetăţean al Moldovei sau o companie locală. Fenomenul vânzării terenurilor agricole străinilor prin firme-fantomă este cunoscut în multe ţări, iar în ultimul timp, peste tot s-a declanșat o luptă amplă cu acesta. Or, legea nu este încălcată doar formal, iar dacă organele competente vor „săpa” mai adânc, o asemenea operaţiune de vânzare-cumpărare se poate încheia cu cererea de anulare a tranzacţiei ilegale. Însă, în Moldova asemenea cazuri pot fi numărate pe degete. Unii spun că vinovată de toate este criza politică, la soluţionarea căreia sunt îndreptate toate eforturile, alţii văd în situaţia creată lobbysmul din partea unor jucători mari, care promovează menţinerea și dezvoltarea schemelor ilegale de înstrăinare a terenurilor agricole. Astfel, procesul de vânzare a terenurilor agricole străinilor se desfășoară de mult. Conștientizând că acest proces este ilegal, speculanţii scriu loturi și câmpuri întregi pe numele lor sau al rudelor, în realitate acestea aparţinând altor persoane. Obţinerea cetăţeniei duble a devenit o altă „portiţă” pentru procurarea terenurilor agricole. Unele companii cumpără pământ în mod deschis, în pofida faptului că în calitate de fondatori figurează și companii cu capital străin. De exemplu, „Consoliterra” SRL, înregistrată în anul 2008, este cunoscută ca un cumpărător activ de terenuri în întreaga ţară. Fondatorul ei este compania cu capital străin „Parsec-Pro” SRL, care, la rândul ei, este fondată de compania „ATS Agribusiness Investments Limited” din Cipru. Cu timpul, destinaţia agricolă a terenurilor cumpărate deseori este înlocuită prin alta, deși Codul funciar permite asemenea modificări doar conform unei proceduri graduale. La prima etapă, proprietarul terenului depune o cerere la consiliul local, o coordonează cu organele de protecţie a mediului.

Autorităţile locale, la rândul lor, se adresează Guvernului, care deţine competenţa de a schimba destinaţia terenurilor. Dacă însă pământul este considerat deosebit de preţios, atunci schimbarea destinaţiei lui este categoric interzisă. „Aceste reguli, de obicei, sunt neglijate, mai ales dacă proprietarul de facto este un cetăţean străin, a menţionat interlocutorul nostru. Cu nivelul de corupţie de la noi, terenul foarte repede este schimbat din agricol în nelucrat. Există un risc foarte mare ca cernoziomurile și alte suprafeţe agricole să ajungă în mâinile unor monopoliști care, ulterior, ar putea specula cu preţurile pământului, și a unor străini care ar putea crește culturi dăunătoare, construi întreprinderi”.

Nulitatea contractului de vânzarecumpărare În art. 95 al Codului funciar se stipulează clar că actele de vânzare-cumpărare, donaţie, gaj, schimb de terenuri și alte tranzacţii, efectuate cu încălcarea procedurii existente, sunt ilegale. Art. 219 al Codului civil precizează că în astfel de cazuri, actul este declarat nul cu efect retroactiv din momentul încheierii. Părţile implicate nu numai că restituie tot ce au

primit în rezultatul tranzacţiei, dar și achită prejudiciile cauzate. Potrivit juriștilor, tranzacţia de înstrăinare a pământurilor în folosul străinilor, dacă acest fapt este confirmat în judecată, va fi recunoscută nulă, deoarece contravine direct normelor imperative. Totodată, condiţiile privind termenul de prescripţie în aceste acorduri pot fi considerate formale, întrucât cerinţa de recunoaștere a nulităţii tranzacţiei poate fi înaintată timp de 3 ani din momentul în care organele competente află că pământul se află în proprietatea de facto a cetăţenilor străini. Cu alte cuvinte, proprietarul străin al terenurilor agricole moldovenești riscă nu numai să fie deposedat de pământ, dar și să fie tras la răspundere pentru nerespectarea prevederilor legale. Pentru cei care încalcă legislaţia funciară este prevăzută pedeapsa administrativă și penală. Depistarea încălcărilor este în competenţa autorităţilor locale, a organelor ecologice, de drept și de control. Pe lângă acestea, aplicarea amenzilor care sunt transferate în buget și contribuie la ameliorarea pământurilor nu-i scutește pe cei vinovaţi de obligaţia de a întoarce terenul. Cumpărătorul ilegal, de asemenea, va fi obligat să restituie pierderile în cazul în care calitatea solului s-a înrăutăţit.

„Resursele organelor de drept și de control urmează a fi direcţionate spre depistarea încălcărilor în procesul de înstrăinare a pământurilor cu destinaţie agricolă, iniţierea procedurii de recunoaștere a acestor tranzacţii nule și deposedarea persoanelor străine de aceste terenuri, susţine unul dintre experţi. Funcţionarii trebuie să aibă o sarcină foarte clară de a perfecţiona regulile jocului, pentru ca piaţa funciară din Moldova să funcţioneze fără scheme dubioase. Este vorba, în primul rând, de adoptarea unui set de legi care ar reglementa acest domeniu, inclusiv înstrăinarea în folosul cumpărătorilor străini. Dacă anterior statul privea la această problemă printre degete, în prezent procurarea ilegală a terenurilor capătă dimensiuni alarmante. În timpul apropiat este necesară adoptarea unor măsuri legislative și administrative împotriva acestui fenomen. În afară de aceasta, trebuie adoptate mecanisme de prevenire a apariţiei „castei latifundiarilor” și exterminării satului moldovenesc. De asemenea, ar fi oportună inventarierea și evaluarea tuturor terenurilor în fiecare localitate. Statul trebuie să ţină cont de orice nuanţă în această chestiune complicată – până la elaborarea strategiei de dezvoltare a agriculturii”. Gheorghe VRABIE Sursa: noi.md

Numărul accidentelor rutiere creşte continuu. Filat le sugerează şeﬁlor instituţiilor responsabile să renunţe la funcţii Premierul Vladimir Filat i-a criticat dur pe reprezentanţii Consiliului naţional pentru securitatea rutieră, acuzându-i că nu întreprind măsuri concrete pentru redresarea situaţiei la capitolul securitatea rutieră. Filat i-a convocat în ședinţă pe reprezentanţii Ministerului de Interne, a Sănătăţii, Educaţiei și alţi responsabili din cadrul Guvernului, pe fondul situaţiei precare din acest domeniu, care reprezintă cauza unui număr tot mai mare de accidente rutiere, soldate anual cu sute de morţi și mii de oameni traumatizaţi. Ministrul de Interne, Alexei Roibu, a menţionat, în raportul său, că situaţia la acest capitol este una critică, invocând o serie de factori, care, în opinia sa, duc la accidente rutiere cu finalitate tragică. În acest sens, Alexei Roibu s-a referit la tragicul accident rutier care s-a produs recent în raionul Anenii Noi, în urma căruia au decedat 7 persoane, menţionând că acesta „reprezintă o consecinţă a iresponsabilităţii și neglijenţei manifestate de un

șir de instituţii cu atribuţii în sectoarele infrastructurii drumurilor, instalării semnalelor rutiere, instruirii auto, monitorizării traficului rutier etc.” Totodată, ministrul a recomandat înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea regulilor de circulaţie rutieră. În context, viceministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim, a accentuat că, prin adoptarea Codului Rutier, document aflat la faza de finalizare, vor fi soluţionate mai multe probleme existente în momentul de faţă. Potrivit lui Gherasim, Ministerul Transporturilor va înfiinţa Agenţia privind Securitatea Rutieră, care, în opinia sa, va contribui la îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol. Boris Gherasim a mai menţionat că, în acest an, au fost instalate 12 mii de indicatoare rutiere, fiind efectuate marcaje rutiere pe o distanţă de 1 600 de km și 926 de treceri de pietoni. La rândul său, viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, a spus că, în urma verifi-

cărilor efectuate, s-a constatat că majoritatea școlilor de instruire auto nu dispun de condiţii adecvate pentru instruirea elevilor și a criticat curricula de studii pe care o consideră una ambiguă. Premierul Vladimir Filat s-a arătat

Preţurile cresc ameţitor Într-un an, preţurile de consum au crescut cu 8,9 la sută. Potrivit unui raport al Biroului Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum (IPC) în octombrie faţă de septembrie 2011 a constituit 101,5 %. Totodată, de la începutul anului (în luna octombrie a.c. faţă de decembrie 2010) preţurile de consum s-au majorat cu 6,8 la sută. Creșterea preţurilor medii de consum cu 1,5 la sută în octombrie faţă de septembrie a.c. a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,1 la sută, nealimentare – cu 0,8 la sută și a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 3,0 la sută. Creșterea preţurilor la produsele alimentare în luna octombrie (având un caracter preponderent sezonier) a fost mai semnificativă la: ouă dietetice – cu

14,6 %, legume – cu 8,6% (inclusiv: vinete – cu 26,3%, castraveţi – cu 24,1% și roșii – cu 20,5%), carne de oaie – cu 2,9 %, lapte și produse lactate – cu 2,5%. Totodată, în luna octombrie au scăzut preţurile la: cartofi – cu 9,8%, ceapă – cu 6,5%, varză – cu 4,7% și fructe proaspete – cu 1,0% (mere – cu 5,3%). În perioada de raport, la majoritatea produselor nealimentare și serviciile prestate populaţiei preţurile au fost constante. Au crescut preţurile la:

cărbune – cu 1,9%, încălţăminte – cu 2,1% și confecţii – cu 1,1% (articole din blană – cu 6,6%). Odată cu începerea sezonului de încălzire a locuinţelor s-au majorat tarifele pentru serviciile comunal–locative cu 6,4% (inclusiv: gazele naturale, furnizate consumatorilor casnici prin reţelele centralizate – cu 22,3% și încălzirea centralizată – cu 4,1%), se mai arată în raportul Biroului Naţional de Statistică.

nemulţumit de rapoartele colegilor săi, menţionând că acestea nu conţin acţiuni concrete, care ar urma să fie demarate, ci doar noţiuni, cum ar fi: „elaborare”, „grup de lucru”, „posibil”, „vom depune efort”. „Când în primele luni ale anului 2011

avem 31 de copii decedaţi, iar alţii 550 traumatizaţi, toate aceste noţiuni care au fost prezentate nu au sens”, a declarat Filat. În aceeași ordine de idei, prim-ministrul le-a sugerat șefilor instituţiilor responsabile să renunţe la funcţie, în cazul în care nu fac faţă situaţiei. „Dacă cineva din cei prezenţi aici, mă refer la instituţiile responsabile direct, nu sunt în stare să-și facă datoria, lăsaţi-i pe alţii să o facă”, a spus Filat. Participanţii la ședinţă au mai anunţat că, începând cu anul 2012, va fi implementat un proiect privind monitorizarea video a traficului rutier în municipiul Chișinău, conform unui Acord încheiat dintre Republica Moldova și China. Menţionăm că, potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne, pe parcursul primelor 10 luni ale anului curent, au fost înregistrate 2 355 de accidente rutiere, soldate cu 344 de persoane decedate și 2 999 traumatizate. Olga CUŞNIR, FLUX

Cerealele şi carnea – cele mai scumpe produse agricole Biroul Naţional de Statistică informează că în ianuarie-septembrie 2011, preţurile medii de vânzare a produselor agricole de către întreprinderile agricole s-au majorat cu 19,9% faţă de ianuarie-septembrie 2010. Considerabil s-au majorat preţurile la produsele vegetale (cu 28,7%), iar la produsele animaliere s-a remarcat o descreștere moderată (de 0,8%). O creștere considerabilă a preţurilor сomparativ cu perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată la culturile cerealiere și leguminoase – cu 37,0% (în special la porumb (exclusiv seminţe de soi) – cu 42,4%,

grâu (exclusiv seminţe de soi) – cu 32,8%, cartofi – cu 35,9%, floarea-soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 19,3%, fructe și pomușoare – cu 18,9%, legume – cu 7,3%. S-au majorat preţurile de vânzare a vitelor și păsărilor în masă vie: bovinelor – cu 35,3%, ovinelor și caprinelor – cu 18,8%, păsărilor – cu 8,7%. Preţurile de vânzare a porcinelor s-au micșorat cu 20,8%. Preţurile de vânzare a laptelui și ouălor alimentare au crescut, respectiv, cu 15,2% și cu 14,2%.

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 NOIEMBRIE 2011

Alarmant

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Procuratura Generală se ia de piept cu Ministerul Educaţiei Războiul, deocamdată – slavă Domnului! – nonviolent și doar mediatic, pe care îl poartă cele două grupări politico-economice din cadrul AIE, PD și PLDM, s-a extins și la nivel de instituţii. Iată că, în mod cu totul surprinzător, miercuri, 9 noiembrie, Procuratura Generală, controlată de PD, mai exact de Vladimir Plahotniuc, a emis un comunicat de presă prin care somează Ministerul Educaţiei, care, conform algoritmului, i-a revenit partidului premierului Vladimir Filat, „să excludă practicile de colectare de la părinţi a mijloacelor bănești în instituţiile de învăţământ prin intermediul asociaţiilor/comitetelor de părinţi”. Nu este pentru prima dată când Procuratura Generală se lasă antrenată în reglările de conturi dintre partidele politice aflate în conflict. Din păcate, de când au izbucnit neînţelegerile dintre cei doi Vladimiri, Filat și Plahotniuc, această instituţie a intervenit constant în favoarea ultimului, confirmând, în felul acesta, puternicele bănuieli exprimate în mass-media că Vladimir Plahotniuc ar fi cumpărat de la Serafim Urechean funcţia de procuror general contra sumei de 2 milioane de euro, încă la constituirea AIE 1. Dar să revenim la războiul declanșat între Procuratura Generală și Ministerul Educaţiei. Dacă parcurgem cu atenţie comunicatul de presă al Procuraturii Generale (pe care îl reproducem alăturat în întregime, ca și pe cel al Ministerului Educaţiei) constatăm că, pe fond, Procuratura are dreptate atunci când afirmă că practicile de colectare a banilor prin intermediul asociaţiilor de părinţi sunt ilegale. Toată lumea știe că în majoritatea cazurilor (admitem că există și unele excepţii), aceste asociaţii de părinţi sunt constituite la iniţiativa și în urma presiunilor directe exercitate de administraţiile instituţiilor de învăţământ. Sarcina de bază pusă în faţa acestor asociaţii este să stoarcă cât mai mulţi bani din părinţi. Și acești bani, de multe ori, nu sunt folosiţi pentru reparaţia edificiilor sau pentru susţinerea financiară a profesorilor, sau dacă da, atunci doar în parte, ci intră în

buzunarele câtorva persoane din administraţia instituţiei de învăţământ. Acesta este un lucru știut și cred că sunt puţini acei care ar avea impertinenţa să-l tăgăduiască. Dar dacă așa stau lucrurile, de ce onorabilii procurori nu documentează, nu investighează respectivele cazuri ca să-i aducă pe infractorii din sistemul de învăţământ pe banca acuzaţilor? Căci asta este obligaţiunea nemijlocită a procurorilor, nu a Ministerului Educaţiei. În loc să-și facă treaba, să le prezinte instanţelor și opiniei publice schemele de estorcare a banilor din părinţi, care să conţină sume și nume concrete, Procuratura Generală, în frunte cu procurorul general Valeriu Zubco, polemizează pe această temă cu Ministerul Educaţiei prin intermediul comunicatelor de presă. Și de ce abia acum s-a trezit Valeriu Zubco, căci aceste practici de estorcare a banilor din părinţi se aplicau chiar din prima zi în care acesta a devenit procuror general? Oare nu pentru că procurorul nostru general nu este preocupat nici măcar cât de puţin de respectarea legii, de combaterea corupţiei, ci de succesul protectorului și binefăcătorului său, Vladimir Plahotniuc, în disputa cu Vladimir Filat. Și o altă chestiune. Desigur, combaterea corupţiei în învăţământ este extrem de importantă. Dacă nu se va reuși lucrul acesta, atunci sistemul nostru educaţional va continua să

scoată pe bandă rulantă tineri cetăţeni ai statului care au deja morbul corupţiei în ei, care nu au făcut prea multă carte, dar au învăţat de mici să mituiască. Însă, nu li se pare onorabililor domni de la Procuratura Generală că este ipocrit și chiar ticălos să se dea în spectacol „luptând” cu niște bieţi învăţători sau doctori care au fost prinși cu luare de mită – câteva sute de lei nenorociţi! – și să se facă a nu-i observa pe marii corupţi, cei care și-au încropit averi de sute de milioane de euro și chiar de miliarde furând Bugetul de Stat, delapidând banul public? Nu știu cum se face, dar marii corupţi nu încap niciodată în plasa Procuraturii. De ce oare, domnule Zubco? Și pentru că tot a venit vorba de Procuratura Generală, să mai amintim un episod recent din activitatea lipsită de glorie a acesteia. La începutul lunii curente, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care este organul de reprezentare și autoadministrare a procurorilor și de garant al autonomiei, obiectivităţii și imparţialităţii (sic!) lor, a făcut o „adresare” către Parlament, cerându-i ca acesta „să dea apreciere” acţiunilor a doi deputaţi comuniști, Petrenco și Poleanschi, care, potrivit adresării CSP, „s-au manifestat prin insultarea premeditată a procurorului general, aflat în exerciţiul funcţiei, denigrarea activităţii Procuraturii și aplicarea inscripţiilor cinice pe stema de stat a Republicii Moldova”. De fapt, este vorba de gestul celor doi deputaţi PCRM din 28 octombrie 2001, care, în timp ce procurorul general Zubco prezenta în faţa Parlamentului raportul cu privire la atacurile raider asupra sistemului bancar, au prins de tribuna la care se afla procurorul o coală de hârtie pe care era scris „Sunt un mincinos”. Episodul este cunoscut de toată lumea și nu necesită nici un fel de comentarii, întrucât vorbește de la sine. Dar să revenim la „adresarea” Consiliului Superior al Procu-

VOX POPULI Consideraţi că este corect și legal ca părinţii să finanţeze activitatea instituţiilor de învăţământ în locul statului prin intermediul asociaţiilor și comitetelor părintești? Anastasia ALENIŢSCAIA:

Mi s-a cerut să achit o taxă neoﬁcială de 1 000 de lei

rorilor către Parlament. Iată ce scrie acolo: „În circumstanţele menţionate, Consiliul apreciază că, prin comentariile negative, precum și prin culpabilizarea în spaţiul public a Procurorului General, cât și a întregului corp de procurori s-a produs o gravă încălcare a independenţei și demnităţii lor profesionale, o lezare a imaginii lor publice cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în puterea judiciară”. Să mori de râs! Procurorii cred că imaginea proastă pe care o are instituţia lor se datorează faptului că doi deputaţi l-au făcut mincinos pe Zubco! Oare lor nu le-a spus nimeni ce se vorbește în societate despre ei? Dacă este așa, putem să le spunem noi. Să nu credeţi că oamenii de rând spun oftând că, iată, din păcate, spre regretul general, procurorii noștri nu sunt chiar independenţi. Nu, ei se exprimă în alţi termeni. Ei spun, de cele mai dese ori, că procurorii sunt niște bandiţi, care îi servesc pe bandiţii de la putere și lucrează la comandă. Că pentru ei nu există lege, că legea lor este banul: dacă plătești, ei îţi fac dreptate, iar dacă nu – atunci tu ești cel vinovat. Mai mult, poţi să ai dreptate și să plătești

oricât de mult, că oricum te bagă la pârnaie dacă ai nenorocul să fi intrat în litigiu, în conflict, cu un bandit de la putere sau cu unul din grupurile interlope, care se află în strânsă legătură și cu bandiţii de la putere, și cu cei de la Procuratură. Iată așa se vorbește despre procurori și instituţia Procuraturii. Bineînţeles, nu putem generaliza, nu toţi procurorii sunt corupţi, eu personal îi cunosc pe mai mulţi care sunt oameni onești și corecţi. Dar, din păcate, ceea ce face procurorul general, faptul că el se implică deschis în războaiele politice și oligarhice, luând partea domnului Plahotniuc, ne face să credem că lumea este pe deplin îndreptăţită să aibă o asemenea părere despre instituţia Procuraturii și despre Valeriu Zubco. Să nu credeţi că folosesc schimbul de replici de prin comunicatele de presă dintre Procuratura Generală și Ministerul Educaţiei pentru a-i denigra pe procurori, ţinând partea celor de la Ministerul Educaţiei. Nu. Am spus, în chestiunea asociaţiilor părintești Procuratura Generală are dreptate, cel puţin, în mare parte. Noi am afirma chiar mai mult decât au spus-o procurorii

(doar au spus, dar nu au făcut nimic), și anume că a devenit posibil ca aceste asociaţii părintești să se transforme în niște mijloace de estorcare a banilor și datorită toleranţei pe care o manifestă în această privinţă conducerea Ministerului Educaţiei. Sunt voci care afirmă că o parte din acești bani ar ajunge chiar la vârful piramidei sistemului educaţional. Nu avem probe ca să spunem că este sau nu așa, dar faptul că Ministerul Educaţiei nu întreprinde nici o măsură pentru curmarea acestor practici dă de gândit. Cuiva îi convine că există aceste asociaţii și că acestea colectează bani. Ai impresia că Ministerul Educaţiei și ministrul Mihail Șleahtiţchi sunt chiar bucuroși că părinţii și-au asumat, constrânși de situaţie, nu benevol, o parte însemnată din cheltuielile pentru sistemul educaţional, de parcă asta nu ar fi obligaţiunea directă a statului. Bănuim că disputa dintre Procuratura Generală și Ministerul Educaţiei va continua. Noi vom urmări cu atenţie subiectul, arătând care sunt adevăratele resorturi și motivaţii ale ambelor părţi. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

COMUNICAT DE PRESĂ

Învăţământul de stat este gratuit

Ministerul Educaţiei îşi exprimă nedumerirea

În conformitate cu Legea învăţământului, sursa principală de finanţare a sistemului de învăţământ de stat o constituie mijloacele bugetare. Instituţiile din sistemul învăţământului de stat pot beneficia și de alte surse legate de finanţare, cum ar fi: - mijloacele provenite din pregătirea, perfecţionarea și recalificarea cadrelor, din lucrările de cercetare știinţifică realizate pe bază de contract; - veniturile provenite din comercializarea articolelor confecţionate în procesul de învăţământ (în gospodării didactice, ateliere experimentale etc.), precum și din arendarea localurilor, construcţiilor, echipamentelor; - donaţiile și veniturile provenite din colaborarea (cooperarea) internaţională, precum și donaţiile de la persoane fizice și juridice; - venituri din plata pentru chirie în căminele instituţiilor de învăţământ. Astfel, Legiuitorul, stabilind prin această normă lista exhaustivă a surselor de finanţare a instituţiilor de învăţământ, nu identifică printre aceste surse: - donaţiile părinţilor (asociaţiilor de părinţi), acest fapt încadrându-se perfect în dezideratul din art.35 al Constituţiei, potrivit căruia învăţământul de stat este gratuit. Cu toate acestea, acumularea mijloacelor bănești de la părinţi în diverse fonduri, a devenit deja „o normă” în toate instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat. De altfel, trezește nedumerire și modul de utilizare a lor atât în ce privește cuantumul, cât și domeniile de investire. Spre exemplu, la Liceul teoretic “V. Alecsandri” din banii adunaţi prin intermediul Asociaţiei părintești, 19 mii de lei au fost cheltuiţi pentru reparaţia școlii. Nu a putut fi însă prezentată nici o dovadă a necesităţii reparaţiei, precum nici măcar vreo adresare a managerului acestei instituţii către Direcţia municipală, administraţia locală sau direct Ministerului Educaţiei sau Ministerului Finanţelor de solicitare a mijloacelor financiare, în baza unui deviz de cheltuieli necesare pentru reparaţie. Această situaţie fiind caracteristică pentru toate instituţiile de învăţământ. Organizaţia Obștească a părinţilor și elevilor Liceului „L. Rebreanu” a investit: în reparaţie – 126 256 de lei; a procurat un aparat xerox – 15 250 de lei; printer laser – 1800 lei; mărfuri de cancelarie – 6285 de lei etc. Asociaţia de părinţi „Traian” a alocat pentru remunerarea profesorilor 35 450 de lei. Prin intermediul asociaţiilor părintești constituite pe lângă instituţiile de învăţământ sunt colectate sume impunătoare, o parte din acestea fiind utilizate „pentru amenajarea bunei aflări sau cu comodităţi” a administraţiei, inclusiv mobilier, covoare etc. Mulţi părinţi nici nu bănuiesc că sunt membri ai asociaţiei părintești, însă toţi știu că trebuie să plătească: în fundaţie, pentru reparaţie, pentru zilele de naștere ale directorului și profesorilor etc. Cele evocate impun implicarea neîntârziată și eficientă a Ministerului Educaţiei în contracararea acestui flagel din instituţiile de învăţământ. Or, eventuale justificări de felul că profesorii nu

sunt implicaţi în astfel de colectări „benevole” sunt irelevante. În raionul Călărași s-a constatat că nu se respectă caracterul benevol al donaţiilor bănești efectuate de către părinţi, iar ultimii sunt condiţionaţi de către administraţia instituţiei de învăţământ, direct sau prin intermediul corpului didactic și reprezentanţilor comitetului părintesc, de a achita sumele fixate, în caz contrar copiii sunt presaţi prin diferite metode de către profesori și administraţia școlii. Astfel, în Liceul „M. Sadoveanu” din or. Călărași, nivelul acumulărilor nominalizate direct influenţează salarizarea suplimentară a cadrelor didactice. Procurorul a stabilit că, de fapt, și la alte licee din raionul Călărași, directorii dirijează activitatea asociaţiei, mai mult ca atât, mijloacele financiare se păstrează în safeurile din birourile lor de serviciu. Faptul că administraţia și cadrele didactice ale școlilor sunt implicaţi în procesul de colectare și gestionare a banilor, contravine nu doar legislaţiei în vigoare, ci și normelor etico-morale. Or, întru atingerea obiectivului educaţional major, statuat în Legea învăţământului, cadrele didactice sunt obligate să respecte normele de etică, să cultive elevilor, prin propriul exemplu, principiile morale de dreptate, echitate, umanism, generozitate, hărnicie și alte virtuţi. La fel, procurorii atenţionează Ministerul Educaţiei și asupra modului și condiţiilor de asigurare cu manuale a elevilor. Procuratura a stabilit că ani la rând, aceleași seturi de manuale sunt închiriate la același preţ, fără a se ţine cont de gradul de uzură a lor. Mai mult ca atât, la colectarea plăţilor pentru chiria manualelor multe instituţii de învăţământ nu eliberează bon de plată sau alt act confirmător. Asupra acestor fapte Procuratura Generală a sesizat Ministerul Educaţiei, de la care s-a solicitat implicarea promptă întru excluderea practicii de colectare și utilizare a mijloacelor bănești prin intermediul asociaţiilor/ comitetelor de părinţi și neadmiterea implicării sub orice formă în acest proces a instituţiilor de învăţământ. Serviciul de presă al Procuraturii Generale

Ministerul Educaţiei își exprimă nedumerirea referitor la comunicatul de presă „Învăţământul de stat este gratuit”, emis de către Procuratura Generală, privind anumite cazuri de colectare de mijloace bănești, care a fost difuzat prin intermediul presei și nu ca rezultat al comunicării între instituţiile publice. De fiecare dată când ministerul a fost sesizat, inclusiv prin intermediul Procuraturii Generale, la această temă, a reacţionat prompt prin verificarea instituţiilor vizate. Ministerul Educaţiei acţionează în conformitate cu prevederile legale și solicită același lucru de la instituţiile din subordine. Totodată, în afară de Legea Învăţământului, funcţionează și alte acte reglatorii, care permit părinţilor să se asocieze în structuri non-guvernamentale. Participarea în asociaţiile părintești este benevolă, iar cheltuielile trebuie să fie transparente. Pentru a contracara colectările ilicite de bani, Ministerul Educaţiei a emis, în repetate rânduri, dispoziţii despre responsabilizarea managerilor instituţiilor de învăţământ și a cadrelor didactice. Totuși, implicarea profesorilor în colectări ilicite de bani, în cazul constatării acestor fapte, nu sunt simple încălcări de disciplină, dar pot chiar constitui componenţă de infracţiune. La rândul său, examinarea și sancţionarea încălcărilor grave, ce constituie infracţiune/contravenţie, nu poate fi imputată Ministerului Educaţiei. Pentru a reglementa colaborarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești de părinţi, Ministerul Educaţiei recomandă, în cazul în care au fost create asociaţiile obștești, menţinerea unei cooperări funcţionale și eficiente a instituţiei de învăţământ cu asociaţia de părinţi, prin crearea unui dialog constructiv și stabilirea responsabilităţilor administraţiei instituţiei, pe de o parte, și a garanţiilor de participare a părinţilor la procesul decizional, pe de altă parte. Acuzaţiile aduse direct la adresa liceelor menţionate de către Procuratura Generală sunt grave și duc la știrbirea imaginii instituţiilor. Ministerul insistă ca atunci când anumite instituţii de învă-

Cred că contribuţiile părinţilor trebuie să fie benevole, și statul ar trebui să acopere în mai mare măsură cheltuielile pentru întreţinerea școlilor și grădiniţelor. În realitate, sumele sunt foarte mari și nu orice familie poate să-și permită astfel de cheltuieli. Plus la aceasta, aceste cheltuieli sunt nejustificate uneori. Spre exemplu, am un copil la grădiniţă și achit lunar câte 75 de lei în fondul grădiniţei. La prima vedere, această sumă nu este chiar atât de mare. Doar că în afară de fondul grădiniţei sunt obligată să mai plătesc bani pentru rechizite de birou 200-400 de lei, pentru cărţi, teatru. Mai plătim direct la bancă o sumă suplimentară de bani pentru alimentaţia copiilor noștri. Vă mai spun că pentru înmatricularea copilului la grădiniţă mi s-a cerut să achit o taxă neoficială de 1 000 de lei. Și toate aceste taxe mi se cer să le plătesc la o instituţie preșcolară, dar care vor fi sumele atunci când copilul meu va merge la școală? Nici nu vreau să mă gândesc la ce mă așteaptă pe viitor.

Fevronia BANAGA:

Părinţii, uneori, nici nu au ce mânca, dar sunt nevoiţi să mai achite şi aceste taxe Consider că nu este corect ca părinţii să finanţeze instituţiile de învăţământ prin intermediul asociaţiilor părintești. În situaţia în care ne aflăm, părinţii, uneori, nici nu au ce mânca, dar sunt nevoiţi să mai achite și aceste taxe. Soluţia ar putea fi organizarea unor fonduri de susţinere a instituţiilor de învăţământ, care ar fi sponsorizate de oamenii avuţi, de așa-zisele elite, antreprenori. Să contribuie și ei la viitorul copiilor.

Grigorie ȘTIRBU

Colectarea banilor atrage după sine şi unele riscuri Această practică are și părţi negative, și părţi pozitive. Așa cum spun și cei care activează în cadrul instituţiilor de învăţământ, resurse financiare bugetare sunt insuficiente pentru întreţinerea încăperilor de studii. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, desigur colectarea banilor atrage după sine și unele riscuri. Și anume că aceștia vor fi folosiţi în alte scopuri. Plus la asta, nu toţi părinţii sunt în stare să susţină financiar instituţiile de învăţământ. Evident că apar cazuri în care într-adevăr trebuie colectaţi bani de la părinţi. Dar în aceste cazuri trebuie să se întocmească procese-verbale, să se prezinte rapoarte, să se indice exact unde și cum au fost cheltuiţi acești bani.

Maria CRUDU:

Colectarea banilor pentru fondul şcolii este un fel de mită

ţământ sunt acuzate de corupţie, Procuratura Generală să vină cu un demers oficial către Minister, prin care ar solicita verificarea cazurilor, în limita competenţelor. Altminteri aceste informaţii pot fi calificate ca niște declaraţii fără acoperire. Din moment ce aceste acuzaţii nu sunt argumentate printr-un document oficial, Ministerul Educaţiei își exprimă dezacordul cu aceste acţiuni ale Procuraturii. Cu referire la colectarea plăţilor de închiriere, cuantumul taxei de închiriere pentru fiecare manual în parte se stabilește anual de către Ministerul Educaţiei, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei și Consiliul de control al Fondului special pentru manuale, conform unui regulament elaborat și aprobat de Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor și Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei. Taxa de închiriere se stabilește într-un cuantum care să asigure recuperarea integrală a valorii estimative de producere și distribuire a manualelor pe perioada lor de utilizare aprobată de către Ministerul Educaţiei (de regulă, patru ani în școala primară și cinci ani pentru învăţământul gimnazial și liceal). Plăţile de închiriere se stabilesc pentru fiecare titlu de manual în parte în baza preţului ajustat la data de 01 ianuarie a fiecărui an, după cum urmează: 28% pentru anul I (manual nou), 25% pentru anul II, 20% pentru anul III, 15% pentru anul IV și 12% pentru anul 5 de utilizare a manualului inclus în Schema de închiriere a manualelor. Ministerul Educaţiei va intenta o anchetă internă, privind cazurile menţionate în comunicatul emis d e Pro c u rat u ra Generală, dar este în așteptarea unui document oficial, din partea Procuraturii, despre cazurile de corupţie menţionate. Serviciul de presă al Ministerului Educaţiei

Cred că statul este obligat să acorde un suport financiar suficient pentru întreţinerea instituţiilor de învăţământ. Părinţii și așa investesc în copiii lor: ore adăugătoare, activităţi extrașcolare, cercuri. Cred că este de ajuns. Dar colectarea banilor pentru fondurile școlare este un fel de mită. Am copii care au absolvit deja școala, astăzi ei sunt maturi. Dar pot să spun că din banii pe care i-am plătit eu pentru tot felul de fonduri școlare nu se făcea nimic. Acești bani intrau în buzunarele profesorilor ca adaos la salariu, dar cea mai mare parte – în buzunarele directorilor. Este o problemă și cu suplimentul acesta la salariu. Este adevărat că salariile sunt mici, dar asta e problema statului. El trebuie să o rezolve. Dar, dacă părinţii dau bani, atunci profesorii trebuie să facă ore suplimentare cu copiii. Altfel, de ce părinţii trebuie să dea bani pentru orele pe care și așa le achită statul? Eu admit că părinţii pot crea un fond pentru finanţarea lucrărilor de reparaţie, de întreţinere a claselor. Dar banii în acest fond trebuie să fie adunaţi benevol. Astăzi însă, părinţii sunt forţaţi să aducă acești bani. Copilul ai cărui părinţi nu achită aceste taxe nu este luat în seamă, ba chiar este înjosit, ignorat. Copilului i se spune deschis, de faţă cu toţi colegii: tu nu ai achitat, deci nu ești în rând cu clasa.

Elena TĂTARU:

Este necesar, chiar dacă nu e legal Posibil că este corect. Odată ce salariile profesorilor sunt mizere, e și normal că un profesor bine salarizat va munci mai mult, cu mai mult devotament decât unul care nu are nici cu ce se alimenta. Sunt de părere că în perioada în care ne aflăm, colectarea acestor bani este o soluţie, cu toate că nu este legal. Dacă e să mă refer la cazul meu, atunci trebuie să vă spun că în școala în care învaţă copilul meu, colectarea banilor este absolut benevolă. S-au strâns bani de cadouri pentru elevi la diverse sărbători. Toţi copiii au primit cadouri în egală măsură, și acei ai căror părinţi au contribuit cu bani, și acei ai căror părinţi nu au contribuit, nu a existat o discriminare. Și nu am colectat niciodată bani pentru profesori, doar pentru copii noștri.

Maria FLOREA:

Statul trebuie să ﬁnanţeze învăţământul, nu părinţii Nu e bine ca banii să fie colectaţi de la părinţi, statul trebuie să fie acel care să finanţeze instituţiile de învăţământ. Salariile sunt foarte mici, iar costurile pentru studii sunt prea mari. Olga CUŞNIR, pentru FLUX

11 NOIEMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

11 noiembrie Evenimente 43 î.Hr.: În Roma antică a fost încheiat al doilea Triumvirat între Augustus, Marcus Antonius și Marcus Aemilius Lepidus pe cinci ani 1417: Oddone Colonna este ales în unanimitate drept papa Martin al V-lea, încheindu-se astfel schisma vestică 1493: Cristofor Columb descoperă în a doua sa călătorie în Antile Insula Sfântul Martin 1572: Astronomul danez Tycho Brahe a observat pentru prima dată o “stea nouă”, ce se numea Casiopeea B sau Noua Casiopee 1572, una dintre multele supernove observate în Galaxia Calea Lactee 1648: Franța și Olanda cad de acord să împartă insula Sf. Martin 1675: Gottfried Leibniz a demonstrat calculul integral pentru prima dată 1889: Washington a devenit cel de-al 42-lea stat american 1918: Primul Război Mondial se termină, la ora 11, în a 11-a zi a lunii a 11-a din anul 1918 1918: Împăratul Carol I al Austriei renunță la putere 1924: Primul ministru Alexandros Papanastasiou proclamă prima recunoaștere a Republicii grecești 1944: Administrația română din teritoriul eliberat al Transilvaniei de Nord este expulzată de sovietici, care introduc o administrație militară proprie. Măsura este destinată să ofere URSS un mijloc de presiune pentru a favoriza instituirea controlului PCR asupra țării 1946: Începe procesul conducătorilor și membrilor organizațiilor de rezistență anticomuniste: Sumanele Negre, Mișcarea națională de Rezistență, Haiducii lui Avram Iancu și Grupul de Rezistență Sinaia 1965: Rhodesia (azi, Zimbabwe) și-a proclamat independența față de Marea Britanie 1968: Începe sesiunea Marii Adunări Naționale, la care se adoptă Codul de Procedură Penală și Legea de punere în aplicare a acestuia, Legea privind participarea tineretului la apărarea patriei 1970: A intrat în vigoare Convenția ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității 1975: Angola devine independentă față de Portugalia 1992: Biserica Anglicană a votat pentru a hirotoni ca preoți și femei

Nașteri 1050: Henric al IV-lea, Împărat Roman (d. 1106) 1154: Regele Sancho I al Portugaliei (d. 1212) 1155: Regele Alfonso al VIII-lea al Castiliei (d. 1214) 1441: Charlotte de Savoia, a doua soție a regelui Ludovic al XI-lea al Franței (d. 1483) 1493: Paracelsus, alchimist, medic elvețian (d. 1541) 1599: Maria Eleonora de Brandenburg, soția regelui Gustavus Adolphus al Suediei (d. 1655) 1748: Regele Carol al IV-lea al Spaniei (d. 1819) 1810: Alfred de Musset, dramaturg, poet și romancier francez (d. 1857) 1821: Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus (d. 1881) 1863: Paul Signac, pictor francez (d. 1935) 1869: Regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei (d. 1947) 1872: Maude Adams, actriță americană (d. 1953) 1882: Regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei (d. 1973) 1898: Rene Clair, regizor francez de film (d. 1981) 1901: Magda Goebbels, soția lui Joseph Goebbels (d. 1945) 1904: J.H.C. Whitehead, matematician englez (d. 1960) 1919: Kalle Päätalo, romancier finlandez (d. 2000) 1922: Kurt Vonnegut, scriitor american (d. 2007) 1925: Jonathan Winters, scriitor de comedie american 1927: Mose Allison, muzician american (jaaz) 1928: Mircea Mureșan, regizor român de film 1933: Ștefan Bănică, actor român de teatru și film (d. 1995) 1942: Pavel Alaszu, pictor și grafician român (d. 1995) 1950: Mircea Dinescu, poet român 1951: Christian W. Schenk, poet, eseist, traducător germano-român 1974: Leonardo DiCaprio, actor american 1981: Guillaume, Mare Duce Ereditar de Luxembourg, moștenitorul coroanei Luxembourgului

Decese 537: Papa Sf. Silveriu 1028: Constantin al VIII-lea al Imperiului Bizantin 1855: Søren Kierkegaard, filosof danez (n. 1813) 1973: Artturi Ilmari Virtanen, chimist finlandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1895) 1995: Corneliu Coposu, om politic, președinte al PNȚCD între 1990 și 1995 (n. 1914) 2004: Yasser Arafat, președintele Autorității Naționale Palestiniene (n. 1929)

G`ndul s=pt=m`nii „Dacă aş avea talent, aş ﬁ imitat. Dacă aş ﬁ imitat, aş deveni modern. Dacă aş deveni modern, m-aş demoda repede. Aşa că e mai bine că n-am talent.” Jules Renard

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MIHAIL AGAFIŢĂ:

„Nu orice orchestră este în stare să cânte ceea ce aud eu în interior” Interviu cu dirijorul Mihail Agaﬁţă Mihail Agafiţă este un valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori, susţinând, în decursul a 17 ani, peste 400 de concerte simfonice și spectacole de operă și balet alături de ansambluri din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Ucraina și Belarus, precum și diverse turnee în Grecia, Portugalia, Italia, Franţa, Malta și Tunisia. Printre orchestrele pe care le-a condus, se numără: Orchestra Naţională Radio București, Filarmonica Naţională a Republicii Belarus din Minsk și a Republicii Moldova, Filarmonicile din Cluj, Iași, Târgu-Mureș, Oradea, Brașov, Bacău, Ploiești, Craiova, Botoșani, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony și Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Baletul de Stat pe Gheaţă din Sankt-Petersburg (Rusia), Teatrele de Operă și Balet din Chișinău, Harkov și Dnepropetrovsk (Ucraina) etc. Născut în 1973 în orașul Călărași din Republica Moldova, Mihail Agafiţă studiază dirijat orchestră jazz și chitară la Institutul de Stat al Artelor din Chișinău, absolvind apoi Universitatea Naţională de Muzică din București la clasa de dirijat a distinsului profesor Dumitru Goia, sub a cărui îndrumare studiază ulterior ca masterand la cursul de studii aprofundate, specializarea Stilistică dirijorală și Dirijat orchestră. În anii 2005–2007, se perfecţionează la cursurile de măiestrie susţinute de reputatul dirijor Patrick Strub, organizate de Ambasada Germaniei la Chișinău. Din 2004, deţine funcţia de dirijor al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din noiembrie 2009 devine și dirijor permanent al Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj. Mihail Agafiţă participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia sa dirijorală este întâmpinată cu entuziasm de public și apreciată la superlativ de către massmedia. Printre personalităţile de renume cu care a colaborat se numără Robert Levin, Leontina Văduva, Dana Borșan, Cristina Anghelescu, Valentin Gheorghiu, Daniel Podlovschi, Georg Sava, Csiky Boldizsar, Șerban Lupu, Gabriel Croitoru, Florin Croitoru, Perényi Miklós, Anatoly Krastev, Philippe Cuper, Alexei Nabiulin, Anton Niculescu, Mihai Ungureanu, Viniciu Moroianu, Maria Bieșu, Mihail Munteanu, Marko Ylönen, Iurie Mahovici, Anatol Lapicus, Ilian Gârneţ, Patricia Kopatchinskaja, Radu Marian, Răzvan Suma, Rolando Saad, Jean-François Antonioli, Balint Janos, Mark Drobinsky, Constantin Sandu, Boris Andrianov, Vlad Dimulescu, Thomas Pandolfi, Marjorie Bagley, Gintaras Janusevicius, Lorene de Ratuld etc. Colaborarea sa cu celebra cântăreaţă spaniolă Isabel Pantoja, cu care a susţinut concerte în marile orașe ale Spaniei, printre care se remarcă trei concerte în prestigioasa sală Palau de la Música din Barcelona, reprezintă un punct de reper în activitatea sa profesională. Înregistrările din aceste concerte au fost lansate ulterior sub formă de CD și DVD (Sony). Un moment inedit al carierei sale îl constituie evoluţia în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” (București, 2011) la pupitrul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. - Sunteţi angajatul Filarmonicii Naţionale din Chișinău și al Orchestrei „Transilvania” din Cluj, cum vă descurcaţi în această postură. Cum reușiţi să faceţi naveta Chișinău-Cluj și să rămâneţi parte componentă a două colective? Sau pentru un dirijor nu este atât de important să se integreze într-un colectiv anume? - Ba da, este foarte important. Practica internaţională dirijorală presupune aceste călătorii. Marii dirijori ai lumii au și câte trei orchestre, uneori chiar și patru. - Dar pentru Chișinău nu este o practică obișnuită, deocamdată. - Poate până acum nu a fost, din diferite motive, n-aș vrea acum să enumăr ce cred eu despre asta, dar obligaţia unui dirijor faţă de o orchestră nu presupune munca de zi cu zi cu acest colectiv. Contractul meu de la Cluj, de exemplu, presupune 6-8 concerte pe an cu orchestra, ceea ce înseamnă că pentru concertele acestea eu trebuie să mă pregătesc. Adică, la prima repetiţie un dirijor trebuie să vină pregătit și dacă e un program amplu, se lucrează și o lună la el, poate și mai mult. Orchestra nu vine pregătită sau vine parţial pregătită, dar la modul general, orchestra poate să vină total nepregătită și atunci obligaţia dirijorului este să înceapă lucrul de la prima repetiţie și, încetul cu încetul, să pregătească muzicienii pentru concert. În ceea ce ţine de concertele orchestrei,

dirijorul se pregătește acasă și asta îmi permite mie și îi permite oricărui alt dirijor să activeze în mai multe orchestre. În afară de Chișinău și Cluj, eu mai dirijez și multe alte orchestre ca dirijor invitat. - Cum aţi ajuns să colaboraţi cu orchestra din Cluj? - Orchestra din Cluj a activat foarte mulţi ani fără dirijor, conștient au mers pe calea aceasta și la un moment dat au constatat că nivelul scade și au nevoie de un dirijor permanent care să lucreze foarte amănunţit fiecare detaliu și să nu lase nimic nefăcut. Întâmplarea a fost că eu am venit prima dată pentru un concert și am plăcut atât orchestrei, cât și publicului. Presa a scris atunci că a fost cel mai bun concert din sta-

giune după care am venit și am mai făcut un concert și, efectiv, orchestra mi-a propus să lucrez cu ea, ceea ce e mare lucru. Ei s-au adunat și au mers la administraţie să propună candidatura mea. Curios, administraţia era în același gând cu orchestra. - Când se întâmpla asta? - În toamna lui 2009.

„Regula este că la repetiţii trebuie să vorbească doar dirijorul şi doar despre muzică” - Consumatorul de muzică neavizat, să-i spunem așa, privește dirijorul ca pe un tehnician: el nu cântă la vioară, pian sau nu cântă cu vocea, însemnătatea lui este oarecum neglijată. Dar în ultimii ani și la Chișinău au început să fie organizate concursuri de dirijat, se încearcă să li se dea atenţia cuvenită acestor artiști. Atunci când aţi ales să faceţi muzică, v-aţi gândit că vreţi să fiţi neapărat dirijor sau aţi optat pentru alt rol în această meserie? - Depinde acum la ce începuturi vă referiţi. Eu am făcut o facultate de muzică în calitate de instrumentist, prima facultate pe care am urmat-o la Chișinău, iar dirijatul, în primii doi ani, era o materie obligatorie. După care, la ultimul examen, în urma unui concurs erau selectaţi viitorii dirijori. Din grupa noastră de peste 20 de studenţi au fost selectaţi cinci, printre care și eu, ca să continuăm studiile în acest domeniu. După ce am făcut cinci ani de dirijat, mai mult de jazz, cu toate că am studiat și clasică, m-a pasionat meseria asta, am considerat că trebuie să-mi continui studiile și atunci am dat admiterea la București, la maestrul Dumitru Goia, unde am mai studiat cinci ani și am urmat și masterul la dirijat simfonic. Am făcut acolo o școală foarte serioasă și foarte drastică. Școala din București, după școala din SanktPetersburg, era considerată, mai ales pe vremuri, când a deprins meseria maestrul Goia, cea mai bună din lume în acest domeniu. Și acum să vă răspund la întrebarea cu dirijorultehnician. Bineînţeles că, dintr-un anumit punct de vedere, un dirijor este un tehnician, dar nu numai. Un dirijor, în primul rând, trebuie să adune o masă de oameni, formată din muzicieni în parte, unde fiecare are părerea lui și eu trebuie să-i aduc la un numitor comun, să-i armonizez. În primul rând, un dirijor trebuie să-și impună părerea, consider că dirijorul trebuie să fie un pic mai autoritar, dar fără ca să instaureze un regim autoritar. Eu sunt absolut împotriva fiecărui regim autoritar, fie că e vorba despre orchestră, comunitate, organizaţie sau stat. Dar trebuie să există disciplină și respect. Fiecare artist în parte este o personalitate

și prima regulă pe care trebuie să o însușească un colectiv este respectul pentru un alt artist și, desigur, disciplina. Regula este că la repetiţii trebuie să vorbească doar dirijorul și doar despre muzică. Noi ne mai abatem de la reguli, bineînţeles că eu ascult opiniile tuturor. Mă strădui să colaborăm armonios, cel puţin astea sunt intenţiile mele.

„Noi trebuie să facem mari eforturi ca să reinstaurăm tradiţia” - Chiar dacă e clișeu, nu putem evita totuși comparaţiile. Vrem să știm care sunt diferenţele și asemănările între cele două orchestre în care sunteţi angajat: cea de la Filarmonica de Stat „Serghei Lunchevici” și Orchestra „Transilvania” din Cluj? Mă refer la colective: caracter, abordare, personalitate... - Cea mai mare diferenţă este greu de explicat publicului larg. Este vorba de sonoritate și felul în care răspunde o orchestră. Există două școli diferite, și nu sunt școli care se învaţă la facultate, este vorba de școala germană și restul orchestrelor. Ceea ce înseamnă că orchestrele germane sună un pic mai amplu, mai greoi și răspund după gest. Deci, asta e deja partea tehnică. Prin tradiţiile sale, Orchestra din Cluj face parte din această categorie. Din punctul acesta de vedere, celebre sunt orchestrele din Viena, orchestra din Berlin și orchestra din Sankt-Petersburg. Orchestra din Chișinău, la fel ca cele din Chicago, Paris, Londra sau Moscova, răspunde la gest, adică mai prompt. Aceasta este o diferenţă, una tehnică, nu știu dacă asta contează pentru public, însă sonoritatea totuși la orchestrele germane este mai grea, mai amplă. Actualmente, orchestra din Cluj este mai mare și ca număr de persoane, dacă lucrez la opere de mai mare amploare, atunci pot avea mai multe corzi decât aici și sala este mai mare și ne permite să încapă mai multă lume, atât artiști, cât și public. Eu mă simt foarte bine acolo și aici – la fel. Bineînţeles că este diferit, publicul de acolo, cu siguranţă, este mai cult decât cel de aici și acolo vine mai multă lume la concerte. Acolo există public cu tradiţie, cândva a fost și la Chișinău, dar, din păcate, noi trebuie să facem mari eforturi ca să reinstaurăm tradiţia. E nevoie de multă publicitate ca să umplem sala, dar, de regulă, avem cam jumătate de sală la spectacole. Iar noi facem totul pentru public, toate eforturile depuse în timpul repetiţiilor sunt pentru a oferi muzică de calitate publicului, nu facem antrenamente pentru noi, totul este ca să obţinem performanţe pe care să le dăruim publicului. Și dacă publicul acesta nu există, noi suntem dezamăgiţi, pentru că am muncit și nu avem pentru cine să cântăm.

- Dar nu aveţi ambiţia asta profesională de a deschide o școală de dirijat? - Deocamdată, nu am această ambiţie, pentru că sunt într-atât de ocupat, că n-aș mai avea timp să predau. Probabil, când o să-mi fie deja dificil să mă deplasez așa de mult, când nu voi mai suporta aceste nopţi nedormite și miile de kilometri, poate că atunci o să mă gândesc să las moștenire școala mea și altora, dar, până atunci, sunt în creștere ca interpret, nu ca profesor. - Câte zile petreceţi la Chișinău și câte la Cluj? - Depinde de concert. Un concert se pregătește o săptămână, deci, săptămâna asta sunt aici, săptămâna viitoare – în altă parte, nu neapărat la Cluj, practic, în fiecare săptămână sunt într-un loc diferit. Mai am câteva săptămâni pe an la Chișinău pe care le folosesc doar pentru a repeta cu orchestra pentru a-i crește nivelul profesional sau pentru a pregăti niște concerte mai dificile, cum a fost, de exemplu, deschiderea stagiunii, pe care am pregătit-o două săptămâni. Dar asta se întâmplă doar la Chișinău, eu fiind aici, pe loc, pot să-mi permit să acord mai mult timp, să muncesc mai mult pentru a ridica nivelul performanţelor și pentru a obţine o calitate mai bună a sunetului. - Există concurenţă între dirijori și cum se manifestă ea? - Sigur că există. Dirijorul este, prin natura sa, un stăpân. Nu e neapărat că el este stăpânul și toţi sunt robi. Dar dirijorul trebuie să fie stăpân pe sine, pe muzica pe care o dirijează, pe multe situaţii, iar situaţiile sunt foarte multe și unele sunt foarte diverse și dificile. Trebuie să fie stăpân și pe orchestră, că atunci când îl domină orchestra, el nu mai e dirijor. Deci, prin firea sa, el este un stăpân, a fi stăpân însă, nu înseamnă să vorbești tuturor cu aere de superioritate. Nicidecum, artiștii trebuie să fie respectaţi, trebuie să-i înţelegem și să-i tratăm corespunzător. Dar rămâne un fapt, un dirijor este un

stăpân, și alt dirijor tot stăpân e, și al treilea dirijor – la fel... Negreșit apare concurenţa, asta este realitatea, nu te ascunzi nicăieri de ea, așa e și între soliști și fiecare este deosebit în felul său. Cum se manifestă concurenţa între dirijori? Îmi vine greu să răspund la această întrebare, nu ne întâlnim între noi să vorbim urât unul cu altul... Doar că fiecare încearcă să-și îmbunătăţească stilul și tehnica, să-l depășească pe celălalt. Dar pentru mine asta nu este un stimulent. - Mi-aţi spus că la început aţi studiat jazz. Ce relaţie aveţi acum cu muzica contemporană? - Faptul că am studiat jazz-ul mă ajută foarte mult să abordez programe simfo-jazz. Se mai întâmplă să avem proiecte în care să dirijez lucrări pop acompaniate de orchestră și în cazurile respective mă descurc foarte ușor. Altă relaţie cu muzica contemporană nu am, atâta doar că se mai întâmplă niște proiecte mai specifice, eu nu vânez asemenea proiecte, pentru că nu am interes pentru ele, dar să știţi că totuși ele sunt binevenite. Eu, care am studiat și chitara și am cântat cândva flamenco, mă simt ca peștele în apă în astfel de proiecte, dar astea sunt proiecte aparte, în Europa ele nu se prea practică sau pe ele se pune mai puţin preţ. În schimb, în SUA, în cadrul stagiunii se programează un anumit număr de orchestre simfonice și un anumit număr de muzică pop acompaniată de orchestră, unde sunt cântate piese de mare popularitate. Uneori, astfel de concerte se fac în aer liber, cum se fac și la noi la Teatrul de Vară. - Aveţi un vis anume în ceea ce ţine de activitatea dvs.? - Aș vrea să-mi extind numărul de orchestre de calitate. - Pentru a vă perfecţiona sau pentru diversitate? - Pentru a mă manifesta. Pentru că în cazul orchestrelor care sunt de un potenţial mai mic, din cauza calităţii unor muzicieni, eu ca și dirijor nu întotdeauna pot să mă manifest, în pofida efortului depus. Nu orice orchestră este în stare să cânte ceea ce aud eu în interior. - Vreţi să dirijaţi o orchestră anume? - Sunt orchestre foarte bune în lume pe care le-aș dirija cu plăcere, dar nu pot să spun că scopul meu final este să dirijez o anume orchestră. - Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes în continuare. - Și eu vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

VERNISAJ

Bienala Internaţională de Cultură, ediţia a II-a În perioada 8-27 noiembrie 2011, la Centrul Expoziţional Constantin Brâncuși se desfășoară vernisajul Bienalei Internaţionale de Pictură, Chișinău 2011, ediţia a II-a. La Bienala din acest an participă artiști cu renume din ţară și de peste hotare. Evenimentul reunește 133 de artiști plas-

tici din domeniul picturii, cu peste 170 de lucrări expuse pe simeze, creaţii recente de o gamă largă, sub raportul angajamentului estetic și uman, reprezentanţi din 20 de ţări (Armenia, Belarus, Belgia, Cehia, Cipru, Costa-Rica, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Kârgâzstan, Lituania, Moldova, Olanda, Polonia, România, Rusia, Ungaria, Ucraina). Lucrările selecţionate definesc expoziţia actuală prin profesionalism, inteligenţă

și actualitate stilistică, artiștii autohtoni demonstrând potenţialul de care dispune mediul artistic al domeniului picturii de la noi în contextul internaţional. Pentru orientarea expoziţiei către valorile indubitabile ale proceselor de creaţie, printre expozanţi se regăsesc și artiști de mare notorietate, în calitate de invitaţi de onoare: Valentina Rusu-Ciobanu, Eleonora Romanescu (Moldova), Gheorghe Anghel, Marin Gherasim, Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horia

Paștina (România), Nicole Callebaut (Belgia), Rinaldo Novali (Italia), dar și nume de referinţă de la noi: Elena Bontea, Dimitrie Peicev, Sergiu Cuciuc ș.a. Alături de aceștia expun foarte mulţi reprezentanţi ai tinerei generaţii, organizatorii subliniind debutul prin expunerea în cadrul unei manifestări de amploare. Laureata Marelui Premiu din acest an

este tânăra artistă din Republica Moldova, Diana Tudose. Organizatorii evenimentului sunt Ministerul Culturii din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Uniunea Artiștilor Plastici, Direcţia Cultură a Primăriei Chișinău și Centrul de Artă AMPRENTE, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” și Fundaţia STURZA.

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 NOIEMBRIE 2011

Interviu

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TEODOR BACONSCHI:

România şi Ucraina s-au angajat să construiască o bună vecinătate autentică Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat miercuri, 9 noiembrie, într-un interviu pentru AGERPRES, că România și Ucraina s-au angajat să construiască o bună vecinătate autentică și să rezolve, prin cooperare, problemele bilaterale moștenite sau apărute în timp. Șeful diplomaţiei române a afirmat că Bucureștiul și Kievul trebuie să aibă dorinţa reală de a impulsiona relaţiile bilaterale. Ministrul Baconschi a vorbit despre modul în care proiectul Bâstroe afectează relaţia dintre cele două state și a propus soluţii la problemele cu care se confruntă minorităţile română și ucraineană din cele două ţări. Totodată, referindu-se la situaţia politică de la Kiev, ministrul Baconschi și-a exprimat speranţa că autorităţile ucrainene vor implementa rapid acele măsuri care să restabilească încrederea partenerilor din UE în capacitatea Ucrainei de a consolida statul de drept. Agerpres: - Cu prilejul ultimelor contacte bilaterale dintre părţile română și ucraineană, Bucureștiul a reliefat necesitatea creării unei atmosfere de încredere între cele două state. Poate România relansa relaţia cu Ucraina? Ce ar trebui făcut pentru aceasta, atât la București, cât și la Kiev? Teodor Baconschi: - Tratatul politic de bază din anul 1997 fixează ca elemente definitorii ale relaţiilor dintre România și Ucraina buna vecinătate și cooperarea. România și Ucraina s-au angajat să acţioneze pentru construirea unei bune vecinătăţi autentice, pentru soluţionarea problemelor bilaterale,

moștenite sau apărute în timp, folosind ca metodă cooperarea. România se pronunţă constant pentru dezvoltarea cooperării și parteneriatului cu Ucraina nu numai în plan bilateral, ci și în afaceri europene, regionale și globale. Realizarea aspiraţiilor europene ale Ucrainei este o platformă pe care relaţiile bilaterale româno-ucrainene pot atinge o treaptă superioară. Este o concluzie care s-a degajat inclusiv din convorbirile de la București cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, Konstantin Grișcenko, în luna mai. Cred că ar trebui ca și în România, și în Ucraina, să existe dorinţa reală de a impulsiona relaţia bilaterală în două direcţii: de sus în jos,

adică de la nivelul autorităţilor centrale către cele locale, dar și de jos în sus, adică de la nivelul societăţii către nivelul central. Este genul de abordare pe care România l-a testat cu succes în trecut, în alte situaţii. - Au rămas câteva dosare nesoluţionate în relaţiile româno-ucrainene. Unul dintre ele este CIM Krivoi Rog. Există pași de răspuns ai părţii ucrainene? - România a investit foarte mult în acest proiect. Ne menţinem interesul pentru identificarea, prin consultări și negocieri, a unei soluţii concrete, acceptabile, de recuperare a acestei investiţii. Suntem deschiși să studiem alternative. Soluţia care se va contura în final trebuie stabilită de comun acord, prin negocieri între statele interesate, deoarece investiţiile și lucrările la CIM Krivoi Rog s-au realizat în baza unor acorduri interguvernamentale. - Cum afectează relaţia bilaterală proiectul Bâstroe? - Proiectul Canalului de navigaţie de mare adâncime în sectorul ucrainean al Deltei Dunării pe estuarul Bâstroe creează o serie de probleme legate de protecţia mediului, semnalate și reţinute de structurile create în baza unor convenţii internaţionale la care România și Ucraina sunt părţi. Noi cerem vecinilor noștri ucraineni să respecte obligaţiile ce le revin ca parte la aceste acorduri internaţionale. - Aţi putea puncta care sunt principalele probleme ale minorităţilor – a celei româ-

COMUNICAT DE PRESĂ al Ligii distributiste române „Ion Mihalache“ 1. Ce este distributismul Materializare a principiului creștin de dreptate socială, distributismul s-a cristalizat teoretic la începutul secolului XX, propunând o a treia cale, între capitalism și socialism-comunism. Corifeii distributismului sunt englezii G.K. Chesterton (1874-1936) și Hilaire Belloc (1870-1953). În ţara noastră, independent de distributismul occidental, principiile distributiste și-au găsit reflectarea în doctrina ţărănistă a partidului lui Ion Mihalache (devenit, după unirea cu partidul lui Maniu, Partidul Naţional Ţărănesc). Distributismul se întemeiază pe trei principii: răspândirea largă a proprietăţii productive (o lume a micilor proprietari și întreprinzători), subsidiaritatea (descentralizare și păstrarea activităţilor la nivelul cel mai de jos la care pot funcţiona) și solidaritatea (binele comun asigură binele individual). Distributismul nu este doar o doctrină economică, ci un model filosofic, economic, social și cultural întemeiat pe tradiţia și valorile creștine. Spre deosebire de socialism-comunism și de capitalism, distributismul nu este exclusivist, el poate coexista cu alte sisteme și chiar funcţiona în cadrul lor. Nuclee distributiste există și vor exista în toate societăţile (au existat chiar și în trecutul nostru comunist, prin cooperaţie, prin producătorii agricoli din zonele necooperativizate și prin atelierele meșteșugărești). Distributismul nu agreează nici colectivismul centralizator, nici individualismul care dezbină societatea. El presupune existenţa unei reţele, a unei pânze de păianjen în care fiecare nod depinde de nodurile din jur și care contribuie la rezistenţa ansamblului. Comentând turneul de conferinţe al lui Phillip Blond („regele filosof“, ideolog al Partidului Conservator britanic) în Statele Unite, ziarul „Washington Post“ din 17 octombrie 2011 concluziona: „distributismul a devenit probabil cea mai atrăgătoare idee care s-a născut pe ruinele colapsului economic de la începutul secolului al XXI-lea – și asta în mare măsură datorită faptului că posedă cel mai mare potenţial de a arunca o punte peste prăpastia care separă curentele ideologice…“.

2. Înﬁinţarea Ligii distributiste române Din noiembrie 2011, distributismul are, în Liga distributistă română „Ion Mihalache“, o asociaţie cu caracter profesional și social care își propune să disemineze, să promoveze și să sprijine aplicarea paradigmei distributiste, apărând, totodată, interesele reprezentanţilor și adepţilor distributismului din ţara noastră. Liga distributistă a fost înscrisă în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial din sectorul 1 București la data de 1.XI.2011 sub nr. 140. Liga distributistă este o asociaţie deschisă atât către persoanele fizice, cât și către persoanele juridice, care pot deveni membri activi ori membri simpatizanţi. Primul membru de onoare al Ligii este Compania Passe Partout – Dan Puric. Pe Facebook funcţionează deja, de câteva luni, un grup de peste 900 de simpatizanţi ai distributismului. Blogul „A Treia Forţă. România profundă“ este din noiembrie 2011 și blogul Ligii distributiste. Logoul Ligii distributiste este leul bizantin (în reprezentarea dintr-un mozaic) pe fundalul culorii steagului bizantin. Cu voia Bunului Dumnezeu, Liga merge înainte! joi, 10 noiembrie 2011 Sursa: atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

ARDEAL AlbaȱIuliaȱluiȱMihaiȱViteazul 30 noiembrie – 4 decembrie 2011

Plecarea spre Fćgćraû: MarŖi, 29 noiembrie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 4 decembrie, ora 22.

Ziua 1, miercuri, 30 noiembrie, Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat – Apostolul Românilor FĆGĆRAú Cetatea lui Mihai Viteazul, Mćn. BERIVOI – participare la Sf.Liturghie de hram / Mćn. DEJANI / Mćn. BRĆNCOVEANU - Sâmbćta de Sus: mormintele Î.P.S. Dr. Antonie Plćmćdealć – Mitropolit al Ardealului, Criûanei ûi Maramureûului (1982-2005) ûi a pćrintelui Teofil Pćrćian / MUNŕII FĆGĆRAú urcare pe jos, Izvorul pćrintelui Arsenie Boca. Cazare: Sâmbćta de Sus. Ziua 2, joi, 1 decembrie, Ziua NaŖionalć a României SIBIU: Catedrala Mitropoliei "Sf Treime" / ALBA IUILIA: Catedrala Reîntregirii - participare la Sf. Liturghie, Monumentul lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii, Participare la manifestaŖiile cultural-artistice, program liber în oraû 2-3 ore; / Mćn. Sf.Lazćr. Cazare: Alba Iulia. Ziua 3, vineri, 2 decembrie Mćn. RÂMEŕ: Biserica veche cu izvorul de apć tćmćduitoare, muzeul, Cheile RâmeŖului - drumeŖie pe jos. Cazare: RâmeŖ. Ziua 4, sâmbćtć, 3 decembrie Mćn. AIUD: Biserica-memorial, osuarul; TURDA: Monumentul lui Mihai Viteazul; / Mćn. ROHIA participare la Vecernie. Cazare: Rohia sau Nicula. Ziua 5, duminicć, 4 decembrie Mćn. NICULA: participare la Sf. Liturghie, Icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului.. CLUJ: Catedrala / Popasuri LACUL ROúU, CHEILE BICAZULUI ûi PIATRA NEAMŕ. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

beneficiază de fonduri importante din bugetul de stat pentru realizarea proiectelor lor identitare. În abordarea chestiunii minorităţilor naţionale, noi plecăm de la premisa că aceste comunităţi care convieţuiesc în România constituie o bogăţie culturală și socială, chiar și economică. Respectându-le drepturile acestor concetăţeni, ne respectăm pe noi înșine și, în final, devenim mai puternici și mai emancipaţi. Suntem gata oricând să le împărtășim vecinilor și prietenilor ucraineni tot ceea doresc în acest domeniu. Spun aceasta pentru că suntem la curent cu problemele cu care se confruntă cetăţenii ucraineni de origine română din Ucraina, fie că este vorba de accesul neîngrădit la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie și în justiţie, finanţarea corespunzătoare a activităţilor culturale, precum și a mass-media în limba română, păstrarea identităţii religioase, lipsa reprezentării parlamentare, sau de retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut organizaţiilor comunităţii românești. Ne preocupă în particular practicile sistematice de influenţare a etnicilor români din unele zone ale Ucrainei de a se declara „moldoveni”. - Kievul vorbește despre problema acordării în masă a cetăţeniei române locuitorilor din nordul Bucovinei. Care sunt dimensiunile reale ale acestui fenomen, câte mii de pașapoarte au fost acordate?

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.mdȱ

- Cetăţenia română se acordă și se redobândește pe baze juridice transparente, integral aliniate legislaţiei europene și internaţionale, cum ar fi Convenţia europeană privind naţionalitatea (6 noiembrie 1997). Principiile pe care se bazează procesul sunt abordarea individuală, la cerere și solid motivată și nediferenţierea etnică sau pe criterii geografice. Statistic, din 1991, nu au fost aprobate mai mult de 170.000 de cereri de redobândire a cetăţeniei române, solicitate dintr-un număr semnificativ de state. Cele mai multe solicitări de redobândire a cetăţeniei române au venit din Republica Moldova, dar și din Israel sau din alte state occidentale. Numărul solicitărilor primite de la cetăţeni ucraineni pentru redobândirea cetăţeniei române în baza procedurii simplificate amintite nu justifică importanţa și conotaţiile acordate acestui subiect în Ucraina, inclusiv în mass-media ucrainene. Statisticile Eurostat (din 2008) relevă că România este printre statele UE care acordă cele mai

puţine cetăţenii raportat la populaţia ţării. - Când și în ce modalitate va fi finalizat dialogul privind micul trafic la frontieră? - Acordul interguvernamental privind micul trafic la frontieră între România și Ucraina este în negociere din iulie 2008. Ultima rundă de negocieri s-a desfășurat la Kiev, la 12 mai 2011, în ajunul vizitei oficiale în România a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Konstantin Grișcenko, care a avut loc la 18 mai 2011. Documentul este practic negociat. În discuţie au rămas două probleme asupra cărora părţile nu au ajuns încă la compromis, dar lucrăm împreună pentru identificarea unei soluţii cât mai favorabile cetăţenilor ucraineni, principalii beneficiari ai acordului. - Dumneavoastră urmăriţi, cu siguranţă, situaţia politică de la Kiev. Cum influenţează aceasta perspectiva europeană a Ucrainei? - România este un susţinător constant al aspiraţiilor europene ale Ucrainei și va acţiona ca

un partener constructiv în obţinerea de progrese în ceea ce privește finalizarea negocierilor la Acordul de Asociere UE-Ucraina, inclusiv Acordul Cuprinzător și Aprofundat de Liber Schimb, precum și pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni, cu condiţia ca autorităţile ucrainene să îndeplinească angajamentele asumate. Recent, situaţia internă din Ucraina a generat unele preocupări la mai mulţi parteneri din UE și nu numai. Acordarea statutului de asociat la UE presupune existenţa unui set de valori comune. România consideră că promovarea valorilor europene trebuie să se facă și în sens pozitiv, adică prin sprijinirea efectivă a eforturilor Ucrainei de consolidare a stabilităţii politice interne, de continuare a reformelor democratice și economice, de modernizare a statului în ansamblu. Sper sincer că autorităţile de la Kiev vor implementa rapid acele măsuri care să restabilească încrederea partenerilor din UE în capacitatea Ucrainei de a consolida statul de drept. Sursa: AGERPRES

Bătrânul „distributism“ primeşte un suﬂu nou de David Gibson New York – Poate un teolog anglican din Marea Britanie să reînvie o teorie catolică a dreptăţii sociale și să ofere o soluţie de rezolvare a problemelor economice ale Americii și ale polarizării politice? Filozoful și gânditorul politic Phillip Blond crede că da, și face tot ce-i stă în putinţă ca să o promoveze.

CENTRUL de PELERINAJ

<MĂNĂSTIRI

ne în Ucraina și a celei ucrainene în România? - Problemă care se regăsește constant pe agenda întâlnirilor dintre România și Ucraina, la toate nivelurile. Principiul urmărit și pe care îl dorim consacrat și în cooperarea cu Ucraina este acela ca minoritatea română din Ucraina și minoritatea ucraineană din România să se bucure de drepturile specifice în conformitate cu normele europene și internaţionale, la aceleași standarde. În acest sens, România se pronunţă pentru analizarea fără prejudecăţi a modalităţilor prin care poate fi îmbunătăţită situaţia minorităţilor română și ucraineană, în scopul sprijinirii acţiunilor ce vizează păstrarea și afirmarea identităţii lor culturale, lingvistice și religioase. Există un format mixt de cooperare între România și Ucraina în problematica minorităţilor – Comisia Mixtă – care trebuie utilizat mai bine, cu bună credinţă și deschidere. România și-a asumat încă din perioada anilor ‘90 promovarea politicilor de sprijinire a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, precum și instituţionalizarea cadrului legislativ în domeniu conform standardelor europene. Constituţia României asigură, din oficiu, un loc de deputat pentru fiecare minoritate naţională, inclusiv pentru cea ucraineană. În structura Guvernului României funcţionează un departament - Departamentul pentru Relaţii Interetnice – care gestionează problematica minorităţilor naţionale. Minorităţile naţionale

Blond, consilier al primului ministru britanic David Cameron, tocmai a încheiat un turneu de două săptămâni prin SUA pentru a face cunoscută versiunea reînnoită a „distributismului“, o teorie care susţine că atât capitalismul, cât și statul au scăpat de sub control. În acest sens, urmând argumentaţia lui Blond, atât mișcarea Occupy Wall Street cât și Tea Party au dreptate. „Ceea ce creăm în societatea noastră este un nou model de sclavie“, a declarat Blond într-o conferinţă la New York University. „Retorica pieţelor libere nu a produs pieţe libere; a produs pieţe închise“, și „capitalul social“ al naţiunii este în declin, lăsând în urmă indivizi izolaţi și familii destrămate care depind de ajutorul statului. Folosind grafice, Blond a demonstrat statistic prăbușirea normelor sociale și a familiei – și creșterea corespunzătoare a rolului instituţiilor statului în remedierea acestor rele – precum și dominaţia corporaţiilor și a bogaţilor în actuala economie. Această situaţie este rezultatul unei „oscilaţii între colectivismul extrem și individualismul extrem“, susţine Blond. Ambele sunt manifestări ale aceluiași impuls: concentrarea puterii, în primul rând, în mâna statului și apoi în cea a pieţei. Ambele „ortodoxii“, stângiste și conservatoare, au avut același deznodământ: distrugerea societăţii. Sau, cum a spus-o mai pe șleau Blond, libertarianismul, atât la stânga, cât și la dreapta „a produs o economie în care fiecare a considerat că poate să calce pe cadavrul aproapelui său pentru a se îmbogăţi“. „Occupy Wall Street și Tea Party exprimă în mod diferit același fenomen“, a spus Blond. Ambele se opun cu furie concentrării puterii și ambele se află pe teren alunecos atunci când cer mântuirea fie de la dumnezeii pieţei, fie de la cei guvernamentali. Distributismul, susţine Blond, cere

ca soluţiile să fie concepute la dimensiuni umane și mai mult în plan local (cuvinte dulci, pe placul conservatorilor clasici), lăsând pe seama guvernului central construirea infrastructurii și garantarea lucrurilor de bază, educaţia și sănătatea (idei care ar încălzi orice inimă rănită). Nu-i de mirare că Blond a adoptat pseudonimul „Conservatorul roșu“ (Red Tory) sau ceea ce americanii numesc „dreapta roșie“ sau poate „Tea Party Socialism“. Ideea provine din Anglia anilor ’20, în care scriitorii catolici, profund credincioși, G.K. Chesterton și Hillaire Belloc, au pus bazele Ligii Distributiste Catolice pentru a promova teorii inspirate de celebra enciclică din 1891 privitoare la justiţia socială a papei Leon XIII. Această enciclică lua în discuţie noile probleme cauzate de epoca industrială. Constatarea îngrijorătoare că atât capitalismul, cât și comunismul erau uriașe forţe dezumanizante a câștigat ceva teren în timpul Marii Crize. Adepţii ei erau totuși consideraţi niște „ciudaţi“ sau chiar de-a dreptul „săriţi“ și au fost criticaţi pentru faptul că „se duceau cu automobilul la întâlniri unde discutau abolirea mașinilor“. Chesteron și Belloc au fost mai convingători ca scriitori decât ca economiști. Pledoaria lor pentru susţinerea micilor magazine mai degrabă decât a supermarketurilor suna frumos, dar nu au avut mare lucru de oferit în termenii unor soluţii reale. Dezvoltarea explozivă a economiei după cel de-al doilea război mondial, dominată de superputeri și apoi de pieţele financiare globalizate a făcut ca distributismul să devină, în cel mai bun caz, o notă de subsol, iar în cel mai rău caz echivalentul intelectual al locuitorilor Pământului plat – neomedievaliști cu nostalgia unei economii care funcţiona ca în „Pământul de Mijloc“ din romanul lui J.R.R. Tolkien. Cu doar câţiva ani în urmă, teoria nu ar fi stârnit mare ecou. Dar acum, distributismul a devenit, probabil, cea mai atrăgătoare idee care s-a născut pe ruinele colapsului economic de la începutul secolului al XXI-lea – și asta, în mare măsură, datorită faptului că posedă cel mai mare potenţial de a arunca o punte peste prăpastia care separă curentele ideologice din SUA. Blond a fost salutat de David Brooks, editorialistul conservator de la „New York Times“, și de către mogulul presei

de stânga – Arianna Huffington, și s-a întâlnit, în timpul turneului prin SUA, cu politicieni din ambele partide. A fost invitat să vorbească la Catholic University of America din Washington de către Stephen F. Schneck, profesor de știinţe politice și susţinător al lui Obama, și a fost invitat la o discuţie într-un cerc restrâns de către Philip K. Howard, apostolul politicilor publice ale „bunului comun“ și fost consilier al lui Al Gore. Poate găsi distributismul un public care să susţină schimbări radicale din moment ce pleacă urechea la doleanţele ambelor extreme, dar nu respectă remediile lor? Blond este aparent un conservator cu „c“ mic. Teoriile sale sunt inspirate din idealuri religioase, dar vorbește în mod deschis de nevoia centrală a unei reînnoiri morale pentru a restaura societatea. Aceasta îl face suspect în ochii multora din partea stângă a spectrului politic. Există însă și o opoziţie viguroasă, venită de la dreapta, împotriva criticilor pe care Blond le adresează dogmelor pieţei libere, ca să nu mai vorbim de deschiderea sa către rolul cheie pe care guvernul trebuie să-l aibă în multe sectoare. Blond a spus, de exemplu, că a fost uimit de infrastructura urbană și de transport „șocant de proastă“ pe care a văzut-o în timpul călătoriei sale cu trenul de la Washington la New York. Infrastructura culturală și politică a Americii nu se află într-o stare mai bună, a declarat Blond. Dacă americanii nu ajung la un armistiţiu în războaiele culturale și nu pun capăt „paraliziei politice endemice“ cauzate de sistemul de „balanţă a puterii“ și de lipsa de norme comune, atunci este greu să se înregistreze vreun progres. Americanii, a spus Blond, trebuie să se hotărască ce fel de naţiune vor să

fie – iar aceasta impune un răspuns pe termen lung, greu de găsit pe termen scurt, în timpul acestei crize. Este foarte greu de întrevăzut ce i-ar putea uni pe americani, a declarat Blond pentru „Religion News Service“. „Aveţi nevoie de o nouă cultură, să creaţi un nou «bun comun» care să vă ţină împreună. Problema este că nu aveţi acest lucru, întrucât purtaţi războaie culturale. Și odată ce aveţi războaie culturale, aveţi o societate fragmentată… asta înseamnă o societate care nu-și poate rezolva problemele. Un lucru îngrijorător.“ Nota traducătorului: Spre deosebire de Marea Britanie, unde distributismul a existat doar în teorie, în Estul Europei, și mai ales în România, distributismul a fost pus în practică de partidele ţărăniste aflate la putere în perioada interbelică. În ţara noastră, distributismul, ca model economic și social, nu este un produs de import, ci o creaţie unică a gândirii unor mari economiști (Virgil Madgearu) și a unor mari politicieni precum Iorga și Mihalache. Apărut în afara influenţei catolice și reprezentând puterea ţărănimii împroprietărite după primul război mondial, distributismul est-european i-a entuziasmat pe distributiștii englezi. G.K. Chesterton, scrie Allan C. Carlson în „The Third Ways“, nu-și putea ascunde bucuria. Distributismul, proiectul său economic gândit ca o „a treia cale“, între capitalismul liberal și comunism, implicând o redistribuire democratică a proprietăţii, înregistra un succes concret în locuri unde nu te-ai fi așteptat… În întreaga Europă de Est și în Balcani, observa Chesterton, „într-un fel de tăcere reverenţioasă, ţărănimea a dus o luptă înverșunată contra bolșevismului și a fratelui sau geamăn, care este Marea Corporaţie, iar ţărănimea a câștigat… Este un eveniment crucial, un punct de cotitură în istorie, precum convertirea lui Constantin și Revoluţia Franceză.“ Încă din 2008, în „A Treia Forţă. România profundă“, noi (Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon) am propus distributisimul ca model de dezvoltare a României, care să înlocuiască actuala struţocamilă neocomunistă-neoliberală. (Articol apărut în „The Washington Post“, 17 octombrie 2011. Traducere de Ovidiu Hurduzeu) Sursa: atreiafortaromaniaprofunda. blogspot.com

11 NOIEMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Mazărea verde Mazărea verde este un adevărat depozit de nutrienţi, conţinând 8 vitamine, 7 minerale, fibre și proteine.

Beneﬁcii:

Reţete de plăcinte Plăcintă cu brânză de vaci şi leurdă

Mazărea verde conţine nutrienţi foarte importanţi pentru menţinerea sănătăţii osoase. E o bună sursă de vitamina K pe care organismul nostru o descompune parţial în K2, substanţă ce activează osteocalcina – o importantă proteină noncolagenică din os.

Beneficii asupra cordului Pe lângă afectarea oaselor, homocisteina contribuie la arteroscleroză prin abilitatea de a deteriora vasele sanguine. Prin urmare, acidul folic și vitamina B6 sprijină sănătatea cardiovasculară. Vitamina K este elementară pentru păstrarea unei abilităţi sănătoase de coagulare a sângelui.

Energizarea organismului Multitudinea de nutrienţi din mazărea verde ajută la energizarea organismului. Vitamina B1, vitamina B6, vitamina B2, Vitamina B3 sunt toate elementare pentru metabolizarea carbohidraţilor, a proteinelor și a lipidelor. Fierul din mazăre ajută la funcţionarea normală a celulelor din sânge. Carenţele de fier provoacă anemie, oboseală, sistem imunitar scăzut și capacităţi de învăţare diminuate. Mazărea este, de asemenea, o bună sursă de vitamina C, substanţă care protejează organismul de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi.

Ingrediente: 1 pachet foi de plăcintă subţiri, 500g brânză de vaci ușor sărată, 250g telemea, 1 legătură de pătrunjel, 3 legături de leurdă, 4 ouă, 4 cepe verzi tocate mărunt (doar partea albă), 200ml de lapte, 100g de unt, 5 linguri ulei de măsline Mod de preparare: Se sfărâmă brânza într-un bol încăpător și se adaugă ceapa tocată mărunt, pătrunjelul tocat, leurda tăiată subţire și două ouă. Se omogenizează amestecul. Se decongelează foile de plăcintă. Se topește untul în uleiul de măsline și se unge fiecare foaie. Pe câte două foi de plăcintă suprapuse se pune umplutura pe marginea mai mare (cam aprox. cinci linguri). Se rulează bine și, pe măsură ce rulezi, mai ungi foaia cu unt topit în ulei. Se fac rulouri până când se umple tava de copt. Rulourile de plăcintă se așază în tavă (cu fund detașabil) în formă de spirală. Se bat două ouă împreună cu laptele și se toarnă totul deasupra plăcintei. Se introduce în cuptorul deja încins și se ţine circa 30-40 de minute la 180° C.

Plăcintă cu ciuperci, spanac şi cartoﬁ Ingrediente: 400g de spanac tânăr, 1 lingură ulei de măsline, 500g de ciuperci, cum ar fi champignon sau shiitake, 2 căţei de usturoi, zdrobiţi, 250ml supă de vită (făcută cu ½ cub de concentrat de vită),

Păstrează sănătatea organismului O parte din nutrienţii din mazăre, inclusiv vitamina C, sunt elementari în protejarea organismului împotriva cancerului. S-a dovedit că un consum ridicat de vitamina C reduce riscul de apariţie a celor mai multe forme de cancer: leucemie, limfom, pulmonar, colorectal, pancretic, mamar, de prostată, ovarian etc. Vitamina C oferă cea mai eficientă protecţie antioxidantă, ajutând organismul să facă faţă cu bine poluării din mediu și toxinelor la care suntem expuși. Stimulează sistemul imunitar și inhibă formarea substanţelor ce pot cauza cancer.

Alte beneﬁcii ale mazării: * Prin conţinutul scăzut de calorii, sunt o alegere bună pentru persoanele care încearcă să slăbească. * Fibrele din componenţa mazării o recomandă persoanelor care suferă de constipaţie. * Luteina din mazăre protejează împotriva degenerării maculare și a cataractei ce se instalează odată cu înaintarea în vârstă. * Mazărea verde încetinește procesul apariţiei glucozei în sânge, păstrând astfel constant nivelul de energie necesar organismului.

Precauţii: Mazărea verde conţine purine, substanţe ce pot cauza probleme persoanelor sensibile la efectele lor. Purinele se pot transforma în acid uric, excesul de purine din organism, conducând inevitabil la exces de acid uric. Două dintre afecţiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta și calculii renali. De aceea, persoanele ce suferă de aceste boli e bine să limiteze sau să evite consumul de mazăre.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Întărește oasele

Osteocalcina ancorează moleculele de calciu în interiorul oaselor. Mazărea verde este, de asemenea, o bună sursă de acid folic și vitamina B6. Acești doi nutrienţi reduc înmagazinarea unui produs metabolic numit homocisteina, o moleculă periculoasă ce poate determina osteoporoza.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

300g de cartofi fierţi, tăiaţi în bucăţi, 1 lingură de muștar cu boabe, 1 linguriţă nucșoară, proaspăt rasă, 2 linguri cu vârf de smântână, 3 foi de plăcintă, 300g de fasole verde și 300g de broccoli, fierte la aburi Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200˚C. Se înmoaie spanacul într-o strecurătoare turnând un ibric de apă fierbinte peste el. Se încinge jumătate din cantitatea de ulei într-o tigaie de teflon mare și se prăjesc ciupercile la foc mare până devin aurii. Se adaugă usturoi și se prăjește 1 minut, apoi se toarnă în tigaie supa, muștarul, nucșoara și cartofii. Se lasă să fiarbă câteva minute până se evaporă lichidul. Se asezonează, apoi se ia de pe foc; se adaugă smântâna proaspătă și spanacul. Se toarnă într-un vas termorezistent și se lasă la răcit câteva minute. Se ung foile de plăcintă cu uleiul rămas, se taie în sferturi, se strâng ușor în palmă și se așază peste umplutură. Se coace 20-25 de minute, până devine aurie. Se servește cu legume.

Plăcintă spaniolă de pui

Ingrediente: 1kg de cartofi, bucăţele, 3 linguriţe boia de ardei (folosiţi boia afumată, dacă aveţi), 2 linguriţe ulei de măsline, 2 cepe, feliate, 2 caţei de usturoi, zdrobiţi, 2 conserve a câte 400g de roșii tăiate bucăţi, 300g pui gata preparat, mărunţit, 140g de ardei copţi feliaţi, la borcan, o mână de măsline, înjumătăţite Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 200ºC. Se fierb cartofii aprox. 15-20 de minute până se înmoaie. Se scurg și se pasează împreună cu 2 linguriţe de boia și condimente. Între timp, se încinge uleiul într-o tigaie și se călesc ceapa cu usturoiul câteva minute până se înmoaie. Se amestecă cu restul de boia și se mai lasă un minut pe foc, apoi se adaugă roșiile și se lasă totul la înăbușit. Se răstoarnă într-un vas termorezistent și se adaugă puiul, ardeii, măslinele și condimentele. Se răstoarnă cartofii pasaţi (piure) peste

amestec și se dă totul la cuptor aprox. 15 minute, până se formează o crustă aurie, iar sosul începe să fiarbă.

Plăcintă crocantă în stil grecesc Ingrediente: 200g frunze de spanac, 175g de roșii uscate la soare în ulei, la borcan, 100g de feta, bucăţele, 2 ouă, jumătate de pachet de 250g de foi pentru plăcintă Mod de preparare: Așezaţi spanacul întro cratiţă mare. Adăugaţi câteva linguri de apă, apoi lăsaţi la fiert până se înmoaie. Răsturnaţi într-o sită, lăsaţi puţin la răcorit, apoi stoarceţi toată apa și tocaţi grosier. Tocaţi mare roșiile și așezaţi-le într-un bol, împreună cu spanacul, brânza feta și ouăle. Amestecaţi bine. Desfaceţi cu grijă aluatul. Acoperiţi cu câteva prosoape de bucătărie umezite, pentru a împiedica uscarea lui. Luaţi o foaie de aluat și ungeţi-o cu puţin ulei de la roșiile uscate. Așezaţi foaia, cu partea unsă în jos, într-o formă cu marginile rabatabile (cu diametrul de aproximativ 22 cm), lăsând marginile foii să atârne în afară. Ungeţi cu ulei o altă foaie, și așezaţi-o în formă, peste prima foaie. Adăugaţi foi în formă până când obţineţi aprox. 3 straturi de aluat, apoi adăugaţi umplutura. Împachetaţi deasupra marginile care atârnă afară, asigurându-vă că umplutura este acoperită în întregime. Ungeţi cu puţin ulei. Încingeţi cuptorul la 160º C. Daţi plăcinta la cuptor pentru 30 de minute, până când aluatul se rumenește și devine crocant. Scoateţi plăcinta din formă, tăiaţi-o felii și serviţi cu salată.

Plăcintă englezească Ingrediente: 200 ml lapte, 200 g făină, 2 ouă, 15 cârnăciori mici, 1 ceapă Mod de preparare: Coacem cârnăciorii. Pregătim compoziţia de aluat, formată din lapte, făină, ouă și punem și

CASA TA

Catifeaua: materialul care ne face să ne simţim bine Catifeaua este un material nobil și foarte confortabil. Preferăm acest material moale și elegant cu precădere toamna și iarna, deoarece datorită lui încăperile din locuinţa noastră primesc o notă exclusivistă. Vremurile în care catifeaua era considerată ca fiind un material demodat au apus. Această stofă grea este în mare voga în zilele noastre, împodobește locuinţele moderne la fel de frumos ca pe cele amenajate în stil vintage. Indiferent că materialul este prelucrat și transformat în tapet, cuvertură sau în faţă de pernă decorativă, catifeaua are un efect pozitiv asupra oricui, este confortabilă și primitoare.

Câte feluri de catifea există? Catifeaua este obţinută din bumbac, mătase sau fibre sintetice. La atingere este moale, pare flaușată datorită firelor toarse, foarte subţiri și lungi de maxim 2-3 mm odată cu trecerea timpului s-au prelucrat și s-au dezvoltat diverse tipuri de catifea, iar printre cele mai sofisticate și nobile se află catifeaua de Geneva sau cea de Utrecht. Despre prima se spune că este foarte valoroasă datorită modelului realizat prin împletirea satinului și care se caracterizează printr-o strălucire aparte. Catifeaua de Utrecht este prelucrată din fir de mohair și are un model aparte.

Cum îngrijim catifeaua? Acest material nu ar trebui curăţat în mașina de spălat, doar dacă pe ambalaj producătorii sfătuiesc contrariul. Cel mai bine ar fi ca stofa să fie dusă la curăţătorie sau să fie spălata cu mâna. Trebuie să avem grija și de următorii pași: catifeaua nu trebuie stoarsă. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că indicat este să nu îndoim materialul, astfel încât să se formeze cute. Se calcă doar din partea stângă și se apasă bine pe material. Catifeaua își are originea din îndepărtatul Orient, de unde pe vremuri au adus-o veneţienii în Europa. La începutul secolului al XIII-lea în Italia s-a construit primul atelier în care se prelucra nobilul material, italienii rămânând până mai târziu în fruntea producătorilor de catifea. InCasa.ro

Plante potrivite pentru baie Baia este neprielnică din punctul de vedere al mediului pentru majoritatea plantelor. Există totuși câteva plante care se pot acomoda într-o baie mică, unde e puţină lumină, iar gradul de umiditate e crescut. Columnea – speciile cele mai cultivate de Columnea cresc, în general, sub forma unor plante agăţătoare. Frunzele sunt ovale, de culoare verde strălucitor, adesea acoperite cu peri albi. Primăvara, planta face numeroase flori solitare, de formă tubulară, roșii sau galben-roșii. Se adaptează bine mediului din baie pentru că este o plantă tropicală, având prin urmare nevoie de căldură și umiditate multă. Pe timpul verii se udă de două ori pe săptămână, dar iarna doar o dată la două săptămâni. Caladium – este o plantă perenă care se remarcă prin aspectul decorativ al frunzelor. Frunzele în formă de inimă au interiorul pătat cu alb și nervurile în nuanţe de roșu. Este ușor de cultivat, fiind o plantă tropicală originară din zona râului Amazon, Brazilia. Caladium bicolor este o plantă deosebit de pretenţioasă, iubitoare de căldură, vara având nevoie de temperaturi de 26-28 grade Celsius, iar iarna de 16-18 grade. Scăderea temperaturii sub 16 grade determină căderea frunzelor. Iată de ce iubește mediul cald, umbros și umed, fiind cultivată ca plantă ornamentală datorită frunzelor sale care au o culoare obţinută prin combinarea nuanţelor de verde, alb, roz sau roșu. Spathiphyllum – sau Crinul păcii este o plantă căreia îi place umezeala. Pământul plantei nu trebuie să se usuce complet între două udări. Cu toate acestea, este bine ca la suprafaţă să fie aproape uscat când se face următoarea udare. Perioada de udare diferă în funcţie de anotimp între una și trei zile. Cea mai buna metodă de a ști la cât timp trebuie udată planta este verificarea solului cu degetul. Deoarece este o plantă care iubește umezeala, se recomandă ca frunzele acesteia să fie pulverizate cu apă zilnic sau la două zile.

ceapa. Lăsăm apoi aluatul 15 minute, acoperit cu un prosop. Ungem tava cu unt, turnăm aluatul și pe deasupra așezăm cârnăciorii. Decorăm cu felii de ardei iute.

Plăcintă galeză cu ceapă

Plăcintă de mere cu crustă de zahăr condimentat

Ingrediente: 100g de unt, topit și cald, 500g de ceapă, tăiată în felii, 1 crenguţă de rozmarin, 1kg de cartofi Mod de preparare: Se încălzește un sfert din unt într-o tigaie mare, la foc mediu. Se înăbușe ceapa cu puţină sare și cu crenguţa de rozmarin. Se lasă pe foc mic, cu capac pus, timp de 20 de minute. Se scoate rozmarinul și se așază deoparte. Se încălzește cuptorul la 190° C. Se curăţă cartofii și se taie imediat în felii foarte subţiri deasupra unui bol ce conţine restul de unt cald. Se asezonează cu sare și piper. Cu cât tai cartofii mai subţiri, cu atât vor fi mai buni. Nu-i spăla după ce i-ai tăiat, amidonul de pe ei va lega straturile. Se tapetează cu hârtie de copt o formă termorezistentă. Se așază jumătate din cantitatea de cartofi în straturi. Ai grijă cum așezi primul strat – el va fi cel vizibil când vei servi. Apoi se adaugă ceapa topită. Se continuă deasupra cu restul de cartofi.

Ingrediente: 1 foaie de aluat de tartă de 375g, tăiat în fâșii de 1cm grosime, 1 gălbenuș, bătut, 1 lingură de lapte, 2 linguri de zahăr brun, 500g de mere, curăţate, feliate și amestecate cu 1 lingură de zahăr fin și ½ linguriţă de ienibahar măcinat Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 190º C. Se împarte amestecul de mere în patru forme termorezistente. Se folosesc fâșiile de aluat pentru a forma un

grilaj peste fiecare plăcintă și se dau cu amestecul de ou. Se coc 20-30 de minute până când s-au rumenit și sunt crocante (se presară deasupra puţin zahăr brun, cu 5 minute înainte de a fi gata).

STUDIU Lista lucrurilor care îi fac fericiţi pe copii Copiii care au acces la ultimele gadgeturi și poartă haine la modă sunt mai fericiţi decât ceilalţi, relatează Daily Mail. Potrivit unui studiu al Children`s Society, copiii cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani care nu au cele mai noi modele de haine sunt nefericiţi, aceștia simţind și lipsa bunurilor materiale de ultim trend, precum un iPod sau jocuri video. Cercetătorii britanici au descoperit că copiii au nevoie de lucrurile pe care le au și ceilalţi pentru a se simţi “normali”. Studiul a fost realizat pe 5.000 de băieţi și fete, care au fost întrebaţi dacă au lucrurile de pe o anumită listă, iar în caz că nu le au, dacă și le-ar dori. De asemenea, copiii au fost întrebaţi cât de fericiţi sunt în condiţiile actuale. Potrivit rezultatelor, banii pe care îi primesc de la părinţi sunt cei mai importanţi și cel mai dorit lucru de pe lista de “priorităţi” cu un procent de 22. Pe locul doi s-au clasat tot banii, însă aceia pe care copiii ar vrea să-i economisească în fiecare lună. Pe locul patru se clasează gadgeturile, precum iPod-urile sau alte dispozitive personale de ascultat muzică. 17% dintre cei care au

MODĂ ŞI STIL

Carouri – între eleganţă clasică şi nonconformism punk Carourile sunt din nou în tendinţe, însă nu sub forma cămășilor din flanel specifice stilului grunge al anilor ‘80, ci într-un mod mult mai sofisticat. Carourile sau tartanul a fost întotdeauna asociat cu portul scoţian până să fie integrat de designerul Vivienne Westood în colecţiile sale drept un tipar propriu rebeliunii punk al anilor ‘70. Carourile, acea intersecţie de linii de diferite grosimi, au fost îndelung exploatate de-a lungului timpului, variind de la culoare de bază până la numărul de culori folosite pe șablon. Cum tendinţele ultimilor ani impun o reîntoarcere la tot ce e vechi, confortabil și sigur, iată că și carourile își așteaptă cuminte locul în ceea ce a fost considerată una dintre cele mai reinterpretate tendinţe. Fiind un imprimeu atât de ofertant, îţi va fi ușor să-l introduci în orice stil vestimentar. Cum poţi purta carourile în sezonul de toamnă-iarnă 2011/2012?

Se așază forma pe foc mediu și se lasă 5 minute, apoi se trece în cuptor 45-50 de minute (imediat după ce s-a făcut carnea de miel, și las-o cât timp stă carnea deoparte) până când se înmoaie cartofii. Se scoate din cuptor și se lasă deoparte 10 minute. Se răstoarnă pe un platou. Se taie felii cu un cuţit foarte ascuţit.

fost chestionaţi au răspuns că nu au un astfel de sistem, dar că și-ar dori. Vacanţele în familie sunt dorite de aproximativ 15% dintre respondenţi, iar antrenorii personali cunoscuţi sunt doriţi de 13%. Deși se află la finalul clasamentului, dorinţa de a avea acces la un spaţiu verde, o mașină pentru întreaga familie și haine pe măsura lor sunt deosebit de importante pentru fericirea copiilor. Ultimul loc este ocupat de dorinţa de a avea cablu TV sau internet, cu un procent de 5. Gandul.info

Ce trebuie să ştii dacă îţi vopseşti părul singură Alege cu atenţie vopseaua de păr și nu uita să verifici înainte dacă ești sau nu alergică. Te vopsești singură, acasă? Iată o întrebare la care cred că foarte multe dintre femei ar răspunde afirmativ. Ceea ce trebuie să știi e că există 4 feluri de vopsea (graduală, temporară, semipermanentă, permanentă) și că peste 80% din vopselele care se găsesc pe piaţă conţin agenţi de colorare permanenţi.

Protejează-ţi părul cu balsam

Clasic Dacă ești adepta unui stil moderat, cât mai apropiat clasicismului poţi integra carourile sub forma unei fuste midi în A, la care poţi purta o cămașă albă și un sacou simplu.

Preppy Stilul preppy se traduce prin cămăși în carouri în culori primare roșu sau albastru, purtate cu jachete varsity, pantaloni sau jeanși simpli, drepţi și pantofi de inspiraţie masculină.

Punk O ţinută punk poate fi completată de o cămașă sau o fustă

mini în carouri. Poţi purta, spre exemplu, o cămașă oversized peste un tricou autentic punk și pantaloni din piele. Accesoriile cu lanţuri sau brăţările din piele și ţinte îţi vor completa look-ul.

Retro Inspiră-te din look-ul retro propus de designeri și alege un mantou cu carouri mari cu mâneci trei sferturi la care poţi adăuga un guler de blană. În partea inferioară poţi completa ţinuta cu dresuri într-o culoare contrastantă și botine oxford. Ţine de cont și de tipul siluetei tale atunci când vei alege să porţi carouri, astfel, dacă

ești mică de statură e bine să te orientezi către carouri mici sau medii și să le eviţi pe cele mari, extrem de conturate pe un font în culori puternice. De asemenea, dacă silueta ta este în formă de măr, cu volum în partea superioară, evită să porţi carouri sau orice fel de grafism. Mai degrabă, poarta-le în partea inferioară, creând astfel iluzia unei siluete echilibrate. Dacă nu ești convinsă de un look total compus din carouri, poţi miza pe accesorii precum un fular sau o geantă postas din textil cu acest imprimeu. Intrefete.ro

Vopseaua graduală permite obţinerea culorii dorite, în timp ce cea temporară se duce la primul spălat, iar cea semipermanentă durează câteva spălări. Nu este foarte greu de realizat că vopseaua permanentă care durează peste 10 spălări este cea mai agresivă, cea care duce la alterarea în timp a firului de păr. Pentru a minimiza efectele negative ale vopselei permanente, puteţi folosi șampoane hrănitoare și balsamuri cu silicon. De asemenea, decolorările frecvente pot deteriora părul, așa că este bine să evitaţi pe cât posibil această operaţiune. Timpul ideal între două vopsiri este de minimum 4 săptămâni și cel mai bine este să vopsiţi doar rădăcina crescută, nefiind mereu necesară colorarea întregului păr. Femeile însărcinate ar trebui să nu se vopsească în primele luni de sarcină.

Nu-ţi colora sprâncenele cu vopsea de păr O greșeală frecvent întâlnită este colorarea sprâncenelor cu vopsea de păr. Aceasta este prea puternică pentru a fi aplicată pe pielea fină de pe faţă și în apropierea ochilor și poate cauza reacţii dure. Este bine de știut că fiecare vopsea de păr permanentă conţine peste 5.000 (cinci mii, da!) de chimicale diferite, iar dacă folosiţi pentru prima oară un anumit tip de vopsea este recomandat să faceţi un test antialergic. Aplicaţi vopsea în interiorul braţului, lângă cot sau în spatele urechii, și așteptaţi două zile pentru a vedea cum reacţionează pielea. Abia apoi puteţi ști cu siguranţă că nu sunteţi alergice la ingredienţii din vopsea.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10 Săptămâna sportivă. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30, 5.20 Ghidul sănătăţii tale. 15.00 Din fondul TV Moldova-1. Galina Gherman. “Două decenii de cântec”. 16.05 Magazinul copiilor. 16.35 Magazinele UEFA. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 17.40 Picături de “Dor”. 18.05 Portrete în timp. Ecaterina Balan. In memoriam. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Dor. Program muzical. 22.45, 23.15, 0.10 Film. “DIN PREA MULTĂ DRAGOSTE” (SUA, 2005). 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Respiro. 5.10 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 3 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 4 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Reţeta de acasă (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:45 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.11 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4117 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.2, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив”14.00 Другие новости 14.25“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ирина Розанова, Александр Домогаров, Татьяна Арнтгольц, Максим Аверин в многосерийном фильме “Фурцева” 22.25 “Судьба на выбор” 23.20 “Познер” 0.15 Ночные новости *** “Городские пижоны” 0.30 “Форс-мажоры” *** 1.10 Джон Белуши, Дэн Экройд в комедии “Братья Блюз” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Братья Блюз”. Продолжение 3.25 Лев Прыгунов, Александр Збруев в детективе “Выстрел в спину” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.20 Prim plan. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:02 EN VOYAGE ! 10:28 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:31 PROFESSION BOURREAU 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES CATHÉDRALES DÉVOILÉES 16:27 FLASH INFO 16:32 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SIGNATURE 20:30 SIGNATURE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PSCHIIIITTT ! LA PÉTILLANTE HISTOIRE DES SODAS 22:54 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 ÉTOILE SANS LUMIERE 2:33 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

11 NOIEMBRIE 2011

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pinul nordic”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Artă și mit”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.25 La datorie. 12.45 Respiro. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Templul muzicii. 14.15, 1.00 Descoperă Moldova. 14.30 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 16.00 Ring Star. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 17.40 Cinemateca universală. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Viitorul începe în familie. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15 Cultura azi. 0.10 Evantai folcloric. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Pagini alese. 5.10 Music Mania. 5.20 Săptămâna sportivă. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 4 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 5 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa ep.17, 18 (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fiul pierdut 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4118 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Vocea României 00:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.3, anul III 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Vocea României (r) 04:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 7.05 Выборы - 2011 7.20 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ”13.20“Участковый детектив”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 Выборы - 2011 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ирина Розанова, Александр Домогаров, Татьяна Арнтгольц, Максим Аверин в многосерийном фильме “Фурцева” 22.25 “По ту сторону света” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 Мировая премьера. “Тerra nova” *** 0.30 Олег Меньшиков, Владимир Ильин, Татьяна Догилева в фильме “Мой любимый клоун” 1.55 Фильм “Баллада о доблестном рыцаре Айвенго” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Баллада о доблестном рыцаре Айвенго”. Продолжение 3.30 “Участковый детектив” 4.05 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.20 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Prim plan. 12.20, 17.50, 6.15 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.45, 3.15 Sport. 1.50 Replay. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH INFO 10:03 L’ÉPICERIE 10:29 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 LES JARDINS DE GUADELOUPE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 SIGNATURE 16:00 SIGNATURE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MÈRES ET FILLES 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’OMBRE D’UN FLIC 23:30 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 FAUT PAS RÊVER 2:49 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.10 Unda Bugeacului. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 ENTER. Videojurnal. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Documentar. “Parcul Guanmingynan”. 15.10 Cuvintele Credinţei. 16.00 Documentar. “Artă și mit”. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.45 Respiro. Program muzical. 17.50 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Moldovenii de pretutindeni. 22.45 Respiro. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 Viitorul începe în familie. 5.50 Calendarul zilei.

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Documentar. “Artă și mit”. 14.05 Unda Bugeacului. 14.35 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 1. 1.00 Descoperă Moldova. 1.45 Pianul - reflecţie a culturii europene. 3.50 Respiro. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 5 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 6 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 6 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 7 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Fiul pierdut (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Un tată în plus 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4119 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.4, 5 anul III 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un tată în plus (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Marele blond cu o gheată neagră 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4120 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Marele Stan 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.6, anul III 00:00 Film: Marele Stan (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 7.05 Выборы - 2011 7.20 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив”14.00 Другие новости 14.25“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 Выборы - 2011 18.55“Давай поженимся!”19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ирина Розанова, Александр Домогаров, Татьяна Арнтгольц, Максим Аверин в многосерийном фильме “Фурцева” 22.25 Среда обитания. “Как сэкономить на еде” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Убийство” *** 1.05 Комедия “Город призраков” 2.20 Всеволод Санаев в детективе “Черный принц” 3.00 Новости 3.05 Детектив “Черный принц”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.20, 17.50, 3.00 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.15 Sport. 1.50 Interes general. 2.15 La vie en rose. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE... 10:29 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:31 PSCHIIIITTT ! LA PÉTILLANTE HISTOIRE DES SODAS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SAUVAGE 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:18 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 SIGNATURE 1:58 SIGNATURE 2:52 TEMPS PRÉSENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив”14.00 Другие новости 14.25“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55“Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ирина Розанова, Александр Домогаров, Татьяна Арнтгольц, Максим Аверин в многосерийном фильме “Фурцева” 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости ***“Городские пижоны” 23.40 “Подпольная империя”. Новый сезон *** 1.00 Премьера. Триллер “Руины” 2.10 Фильм “Дело “Пестрых” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Дело “Пестрых”. Продолжение 3.55 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.05, 0.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50, 3.00 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.15 Sport. 1.20 ÎnTrecerea anilor. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:30 DOCTEUR, FAITES-MOI RIRE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:45 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:29 FLASH INFO 16:33 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’OMBRE D’UN FLIC 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 1981 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 DÉDÉ À TRAVERS LES BRUMES 3:15 À L’OUEST DE PLUTON

Vineri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Ediţie specială. Alegerea Președintelui Republicii Moldova. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 14.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 14.45 Respiro. Program muzical. 16.00 ȘTIRI. 16.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 16.30 Vector european. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Documentar. “Artă și mit”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Pagini de creaţie. Pictură. 1.25 Musorgski - Ravel. “Tablouri dintr-o expoziţie”. 3.50 La curţile dorului. 5.10 F. Durrenmatt. “Alter Ego”. Filmspectacol. 5.55 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 7 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Marele blond cu o gheată neagră (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un bacșiș de două milioane de dolari 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4121 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро” 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Комедия Эльдара Рязанова “Служебный роман” 0.10 Марина Зудина, Михаил Жигалов в фильме “Исповедь содержанки” 1.45 Мэрилин Монро в фильме “Ниагара” 3.10 Фильм “Куда исчез Фоменко?” 4.25 Сериал “Врата” 5.05 “Михаил Ульянов. Человек, которому верили” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Fără frontiere. 12.20, 17.50, 2.50 TVR55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.05 Sport. 2.00 Judecă tu! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:28 CÔTÉ JARDIN 10:57 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:23 FLASH INFO 11:27 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 L’OMBRE D’UN FLIC 16:30 FLASH INFO 16:36 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 21:04 FLASH INFO 21:06 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SIGNATURE 22:56 SIGNATURE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:42 MISE AU POINT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Sâmbătă NOIEMBRIE

Duminică NOIEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Cinemateca universală. 6.30 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 M. Zadornov. “Ultima șansă”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 12.00 Program muzical cu Gheorghe Nichiforeac. 12.30 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 12.55 Fotbal. Campionatul RM. “FC Zimbru” - “FC Mislami-Ursidos”. În pauză: Descoperă Moldova. 14.55, 17.35, 18.50 Respiro. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.45, 1.15 ENTER. Videojurnal. 18.00 Eruditcafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 La o aniversare. Gheorghe Creţu. Program de romanţe. 22.40 Respiro. Versuri. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 5.10 Fii tânăr! 0.10 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.30 Medalion muzical. 2.15 Respiro. 2.30 “Doar pentru tine...”. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Dunărea, râu european”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Respiro. 8.45 ENTER. Videojurnal. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00 Portrete în timp. In memoriam. Nicolae Andronache, laureat al Premiului de Stat al RM. 12.30, 4.15 Natura în obiectiv. 13.00 Respiro. Versuri. 13.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.45 La o aniversare. Gheorghe Creţu. Program de romanţe. 16.20, 18.40 Descoperă Moldova. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia, 2006). 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.00 “Doar pentru tine...”. 4.45 Versuri de toamnă. 5.00 Ghidul sănătăţii tale. 5.30 Respiro. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 3 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 16.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 4-7 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Voting 3 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? Lecţia de prim ajutor 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 8, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre 23:30 Film: Local Kombat 01:00 Film: Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre (r) 03:30 Știrile Pro Tv din Sport 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи”6.40 Фильм“Сказки Андерсена” 8.00 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Андрей Мягков. И никакой иронии судьбы...” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Сколько стоит “Золотое кольцо”? 13.05 Премьера. “Настоящая речь короля” 13.55 Александр Збруев в детективе “Кольцо из Амстердама” 15.25 “Розыгрыш”. Лучшее 17.25 Екатерина Васильева, Ирина Гринева в фильме “Простая история” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 Фильм “Простая история”. Продолжение 19.25 “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 Премьера сезона. “Болеро” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 Остросюжетный фильм “Послезавтра” 1.15 Георгий Бурков, Татьяна Васильева в комедии “Добряки” 2.35 Фильм “Казаки” 4.10 Сериал “Врата”

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de acasă – retrospectiva săptămânii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste – emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (două episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Și mai morocănoși 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Legenda căutătorului, ep.9 15:00 Teleshopping 15:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.19, 20 22:30 Film: Cu nașu’ la psihiatru 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Demon pe două roţi (r) 03:30 Film: Cu nașu’ la psihiatru (r) 05:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Марина Ладынина в фильме “Испытание верности” 8.05 “Смак” 8.35 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 Премьера. “Жизнь в служении”. К 65-летию Патриарха Кирилла 11.05 “Пока все дома” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 “Специальное задание” 13.20 “Любовь сквозь годы” 14.15 “Минута славы”. Лучшее 17.05 Премьера. Богдан Ступка в фильме “Куплю друга” 18.40 “Большая разница” в Одессе 21.00 Воскресное “Время”. Информационноана литическ а я программа 22.00 Премьера. Джордж Клуни в фильме “Американец” 23.40 Колин Фаррелл в приключенческом фильме “Полиция Майами: Отдел нравов” 1.45 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 3.10 Фильм “Дядюшкин сон”

7.00, 18.45 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00 - 14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30, 6.15 TVR 55. 14.45 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 2.00 Tezaur folcloric. 2.50 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

7.00 Fii părinte, fii deștept! 7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 8.35 În grădina Danei. 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 4.15 Spectacol de circ internaţional. 15.00 Tezaur folcloric. 16.00, 6.15 TVR 55. 17.00, 0.45 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.45, 4.00 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.40 Garantat 100%. 2.35 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:32 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:35 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:01 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:02 FLASH INFO 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:56 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:57 LES BOYS 16:19 LES BOYS 16:41 LES BOYS 17:02 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:26 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:32 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 CONTINENT NOIR 7:50 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:36 STARS PARADE 10:02 FLASH INFO 10:04 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:06 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:32 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 VU DU CIEL 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 GARÇON ! 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:49 1981 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

11 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GENERAŢIA 2002

„Sentimentul de luptător cultivat în acea perioadă mă ajută acum” Vă reaminteam în numărul trecut al ziarului FLUX că anii 2002, 2003, 2004, care au stat sub semnul revoltelor anticomuniste organizate de „Noua Generaţie” și Partidul Popular Creștin Democrat, au deschis o nouă pagină în istoria acestei organizaţii, care a luat naștere încă în anii 1988-1989. Numărul impresionant de membri a permis constituirea unei structuri puternice incomparabile cu orice altă organizaţie de asemenea gen nu doar din Republica Moldova, ci și din întreaga regiune. Acest nou val de tineri a primit convenţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova.

- Poate că au existat asemenea colegi, nu îmi aduc aminte exact. Un lucru însă este cert: mulţi, foarte mulţi tineri participau la aceste proteste. Este îmbucurător faptul că educaţia din familie și cea de pe băncile școlilor le-a cultivat tinerilor dragostea faţă de ţară, iar acest lucru l-au putut demonstra în acea perioadă de răscruce pentru Republica Moldova – anii 2002-2003.

Astăzi vă prezentăm un alt erou al rubricii noastre, unul dintre acei tineri entuziaști și dinamici care, alături de alţi semeni de-ai lui, a demonstrat tuturor că vocea și voinţa tinerilor nu e de neglijat. Este vorba de Dragoș Grosu, vicepreședinte al Organizaţiei „Noua Generaţie”, licenţiat în drept, membru al Asociaţiei Juriștilor Creștin Democraţi.

- Povestește-ne despre perioada în care te-ai aflat la studii în România și despre activitatea ta civică din acea perioadă. - Studiile în România au fost o experienţă inedită pentru mine. Acolo am cunoscut oameni de valoare, atât printre profesori, cât și printre colegii de facultate, colegii de cămin. Fiind student, eu, împreună cu alţi colegi, am reușit să mobilizăm studenţii basarabeni din Pitești și să organizăm în iarna lui 2002 un miting de solidarizare cu protestatarii de la Chișinău.

- Povestește-ne, te rugăm, cum a început activitatea ta civică? Cum ai ajuns să faci parte din „Noua Generaţie”? - Istoria mea legată de Partidul Popular Creștin Democrat și, implicit, de Noua Generaţie este una asemănătoare cu cea a miilor de tineri din Republica Moldova. Cei mai mulţi tineri membri ai NG urmează o tradiţie de familie, adică, împărtășind aceleași idealuri și valori ca și ale părinţilor, se regăsesc cu toţii în marea familie creștin-democrată. Pentru mine atașamentul părinţilor și a buneilor pentru valorile naţionale m-a determinat să le urmez exemplul în viaţă. Prin tradiţie, mă consider că fac parte din Noua Generaţie din totdeauna, însă am devenit membru cu acte în regulă în anul 2000, pe când îmi făceam studiile la Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu” din or. Drochia.

- Nu cred că eu, la acel moment, percepeam toate acţiunile noastre ca fiind politice, însă de un lucru eram sigur: alături de liderii PPCD, puteam influenţa atitudinea guvernanţilor. Iar acest lucru, de fapt, ne-a și reușit. - Fiind antrenat în protestele anticomuniste, ai fost vreodată apostrofat de colegi pentru ceea ce făceai, pentru faptul că ieșeai la proteste, scandai?

convingerile tale alături de alţi tineri care împărtășeau aceleași valori și idealuri, ce a mai însemnat pentru tine Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”? - Noua Generaţie era percepută de mine ca un mod de viaţă, unde noi, tinerii, ne simţeam ca într-o mare familie. - După finalizarea studiilor, nu te-a tentat o carieră politică?

- Pe lângă faptul că îţi puteai spune nemulţumirea și aveai ocazia să lupţi pentru

- M-am implicat în tot ceea ce înseamnă activitate politică nu neapărat urmărind și scopul de a realiza o carieră în acest domeniu. Am pornit de la ideea că fiecare dintre noi poate face lucruri frumoase pentru societate. Fiind exponent al PPCD m-am implicat activ în activităţile acestei formaţiuni politice și cred că principiile democraţiei creștine în politica moldovenească pot influenţa decisiv evoluţia ţării noastre. Eu mă simt util în for-

maţiunea politică din care fac parte și sunt bucuros că pot servi cu dăruire pe aproapele meu și patria mea. - Experienţa acumulată în perioada anilor 2000 te ajută cumva în activitatea ta de acum? - Sentimentul de luptător cultivat în acea perioadă mă ajută acum foarte mult în activitate de zi cu zi. - Povestește-ne cu ce te ocupi în prezent. - Alături de alţi tineri juriști am constituit Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi, prin intermediul căreia acordăm

- În perioada în care ai decis să-ţi exprimi nemulţumirea cu unele decizii sau intenţii ale guvernanţilor, aveai convingerea că te implici în politică?

SCRIITORUL TUTUROR ROMÂNILOR

Potrivit sursei, în Decretul semnat de șeful statului român se arată că Dumitru Matcovschi a fost decorat „în semn de înaltă apreciere pentru abnegaţia și perseverenţa cu care a promovat valorile naţionale și culturale ale României, militând pentru respectarea drepturilor comunităţilor românești din afara hotarelor ţării și contribuind la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni”.

Născut la 20 octombrie 1939 în satul Vadul-Rașcov din judeţul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeţi ai Republicii Moldova recunoscut în critica literară pe plan internaţional și un simbol al mișcării de renaștere naţională din Basarabia. Debutând, în anul 1963, cu placheta de versuri „Maci în Rouă”, Dumitru Matcovschi cade, pentru prima dată, victima regimului totalitar atunci când, cinci ani mai târziu, volumul său de versuri „Descântece de alb și negru” este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv. Poetul continuă însă, lupta pentru limba română, iar în anul 1988, în calitatea sa de redactor-șef al revistei „Nistru”, devenită, ulterior, “Basarabia”, are curajul să publice istoricul articol „Veșmântul fiinţei noastre” de Va-

lentin Mândâcanu, care a aprins flacăra conștiinţei naţionale în lupta pentru alfabetul latin. În revista „Basarabia”, condusă de poetul Dumitru Matcovschi, a văzut lumina tiparului și Sfânta Scriptură în alfabet latin sau „Doina” lui Mihai Eminescu. Opera poetului cuprinde peste 50 de volume de poezii,

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

- Ești căsătorit, ai copii? Cum ţi-ai cunoscut soţia? - Sunt căsătorit și am doi copii. Cu soţia ne-am cunoscut încă de pe băncile școlii, iar Noua Generaţie a fost liantul cel mai important în consolidarea viitoarei familii Grosu.

„Dacă timpul o va cere, cred că ne putem mobiliza la fel de eﬁcient pentru a riposta” - Mai păstrezi spiritul revoluţionar, ai mai ieși și astăzi la proteste pentru valorile pentru care ai luptat alături de colegii tăi din „Generaţia 2002”? - Anul 2002 a marcat pe viaţă o generaţie de tineri și cred că sentimentul acelei perioade nu va dispărea din sufletele noas-

tre. În acea perioadă, protestele rămăseseră ultima cale prin care puteau fi apărate valorile noastre naţionale. Dacă timpul o va cere, cred că ne putem mobiliza la fel de eficient pentru a riposta celor ce atentează la lucrurile noastre sacre. - Dacă ajuns la adolescenţă copilul tău îţi va urma exemplul, vei fi de acord cu decizia lui? - Cred că cel mai frumos lucru este să îţi vezi copiii că împărtășesc aceleași valori spirituale ca și înaintașii noștri. O să fiu fericit dacă ei o să facă mai mult pentru această ţară decât am făcut noi cei din „Generaţia 2002”

- Te întâlnești cu foștii tăi colegi „de baricade”? Mai petreceţi timpul împreună? - Cu colegi „de baricade”, cum le spuneţi, noi am devenit adevăraţi prieteni și nu pierdem nici o ocazie să ne revedem cu cei care locuiesc în alte localităţi. Pentru noi toţi este clar că acea perioadă a fost una importantă din viaţa noastră, dar și din viaţa politică a Republicii Moldova, la care ne putem raporta. Însă lupta continuă și putem face în continuare încă multe lucruri bune pentru ţară. - Îţi mulţumim și îţi dorim mult succes în continuare! Liliana POPUŞOI, FLUX

ARTĂ

Dumitru Matcovschi a fost decorat de Traian Băsescu Președintele României, Traian Băsescu, l-a decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” pe scriitorul basarabean Dumitru Matcovschi. Despre aceasta anunță Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

consultaţii juridice diferitor categorii de populaţie. În prezent, eu, împreună cu Igor Ciuru și alţi colegi, activăm în cadrul acestei asociaţii în municipiul Bălţi.

proză și dramaturgie, inclusiv în limbile rusă și lituaniană. Multe dintre versurile sale sunt astăzi cântate, fiind puse pe note de mai mulţi compozitori, printre care regretaţii soţi Doina și Ion Aldea-Teodorovici, Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel sau Constantin Rusnac.

Un desen rar de Henri Matisse, scos la licitaţie în Franţa Unul dintre puţinele desene realizate de pictorul francez Henri Matisse, reprezentând portretul uneia dintre muzele artistului, Antoinette Arnould, va fi vândut la licitaţie, duminică, 13 noiembrie, în orașul francez Blois, au anunţat organizatorii evenimentului. Acest portret al lui Antoinette Arnould, unul dintre cele trei modele pe care pictorul le-a cunoscut în perioada în care a locuit la Nisa, în 1919-1920, a fost estimat de specialiști la un preţ cuprins în intervalul 12.000 - 20.000 de euro. Foarte puţine desene de Henri Matisse sunt scoase la licitaţie, iar cel care va fi vândut duminică reprezintă prima operă de artă de acest tip ce va fi licitată în Franţa, a anunţat comisarul evenimentului, Marie-Edith Pousse-Cornet. Acest desen în cerneală, având dimensiunile de 37 x 28 centimetri, se afla în podul proprietarului său actual, “o familie foarte simplă”, care locuiește în localitatea Sologne, a explicat Marie-Edith Pousse-Cornet. “Actualul proprietar îl moștenise de la o mătușă care a lucrat pentru pictor și care a primit desenul în semn de mulţumire pentru serviciile sale”, a explicat comisarul licitaţiei. Desenul a fost trimis experţilor de la Archives Matisse, care l-au autentificat. Licitaţia va avea loc la sediul Hôtel des Ventes din Blois.

TURISMUL ROMÂNESC, SALVAT DE VEDETELE DE LA HOLLYWOOD

Nicole Kidman dorită să promoveze România

Prințul Charles a participat la o campanie de salvare a pădurilor din Transilvania și se pare că acest lucru a atras ca un magnet și alte celebrități care acum ar putea fi interesate de România. Actrița Nicole Kidman este una dintre vedetele internaționale care ar putea fi protagonista unui documentar de promovare a atracțiilor turistice românești. Paul Lister, producătorul filmului “Wild Carpathia”, care l-a avut drept protagonist pe Prințul Charles, susține că vrea să ia legătura cu actorii din “Cold Mountain”, peliculă care s-a filmat în România și în care

au jucat Nicole Kidman, Jude Law și Rene Zellweger. “Cred că am putea găsi interes din partea lor pentru a participa la alte documentare despre România. Mă gândesc la Nicole Kidman. Cred că e o idee bună să implicăm vedete. Este evident că avându-l pe Prinţul Charles în primul documentar a fost ca un magnet. Eram sigur că acest lucru ne va multiplica publicul interesat de documentar, deci pentru viitoarele proiecte va trebui neapărat să găsim pe

11-18 noiembrie Berbec

Cheful de muncă e acum la cotele necesare pentru a vă permite să vă faceţi datoria acasă. Contează cât de mult vă apreciază cei din jur.

Taur Perioada curentă vă aduce concentrarea de care aveţi nevoie pentru a vă clarifica planurile pe termen scurt. V-ar fi de folos și părerile unui apropiat.

Gemeni Aveţi o mulţime de scopuri practice în această perioadă. Vă pot distrage atenţia grijile pe care vi le faceţi în legătură cu membrii familiei.

Rac Energia acestei perioade vă predispune la seriozitate. Pe întreg parcursul săptămânii veţi vedea cum toate lucrurile se vor aranja la locul lor.

Leu O săptămână bună în plan profesional, chiar dacă este posibil să nu fi planificat nimic special sau să fi fost anunţaţi că urmează vreo ședinţă.

Fecioară Rezolvaţi o chestiune pe care o ridică un apropiat din cauza unor complicaţii bănești. Se schimbă atitudinea voastră faţă de datorii.

Balanţă Păstraţi speranţa că apropiaţii voștri vor ajunge să înţeleagă care vă sunt nevoile reale și vor face eforturi pentru a vă ajuta să vi le rezolvaţi.

Scorpion O perioadă în care pot începe discuţii, fie cu partenerii pe care îi aveţi deja, fie cu alţii. Dezbaterile se anunţă a fi lungi, de aceea trebuie să vă înarmaţi cu răbdare. cineva cunoscut”, a afirmat producătorul de la Travel Channel, potrivit Mediafax.

Săgetător Sunt multe de făcut și la serviciu, și acasă și aţi putea aluneca ușor în capcana delăsării. Realizaţi foarte clar că nu este bine.

Capricorn Acum va trebui să faceţi o selecţie riguroasă între cererile reale de ajutor și solicitările venite cu intenţii mai puţin curate.

Vărsător Vă ocupaţi cu plăcere de casă, de planurile de viitor ale celor apropiaţi, dar și de stabilirea unor scopuri comune.

Peşti O săptămână a deplasărilor, care vă aduce bucurii, pentru că se rezolvă anumite probleme și puteţi trece la etapa următoare din ceea ce v-aţi propus.

CMYK