Ziarul Flux, Ed. 5 (785)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 11 februarie 2011 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 11.02.2011

=Aduc. moașt.

Sf. Mc. Ignatie Teoforul

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.4076 1 Dolar american ............. 12.0268 1 Leu românesc ................ 3.8466 1 Rublă rusească ............... 0.4096 Timpul probabil:

Maxima zilei „Credeţi, luptaţi, fiţi solidari și veţi birui!”

11.02.2011

12.02.2011

Onisifor GHIBU

Noros, 2 5 0C

Noros, -3 4 0C

PAGINA

ACTUAL

ABONAREA 2011

FLUX

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 5 (785)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

„Candidatul fatal” sau sindromul candidatului perpetuu Marian Lupu a bătut la porţile Răsăritului. Şi nu i s-a deschis

Marian Lupu, “cel mai sărac demnitar”, cu proprietăţi de milioane pe Insulele Virgine Britanice şi litoralul bulgăresc

Lupu se gudură pe lângă Patriarhia Moscovei

Oamenii de afaceri, anexaţi de partidele politice

5

PAGINA

OPINII

Guvernul României, contra proiectului de lege pentru comemorarea deportaţilor basarabeni şi bucovineni

6

PAGINA

ECONOMIC

XXX

(citiţi pag. 3-4-5)

Tatăl lui Ilie CAZAC:

Mircea Geoană, Victor Osipov ne-a amăgit Filat, supărat Patriarhia Moscovei luni întregi, ca şi toţi ceilalţi pe sinistraţii şi un botez nevalid din Hânceşti XXX

„Visul” european al moldovenilor

9

PAGINA

(citiţi pag. 7)

CULTURĂ

Marele nostru noroc de a-l avea pe Valentin Mândâcanu

XXX

XXX

(citiţi pag. 2)

Nea Mihai, la Băile Holercani ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

XXX

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 2)

Nu lăsaţi măgarii să zboare

Ghimpu, deplasat, dar nu ştie unde

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

“Nu mai rezist, nu pot să trăiesc știind că fiul meu de 25 de ani va sta închis 14 ani în întuneric, din cauza unor bandiţi. Guvernul nostru n-a ridicat un deget ca să-l ajute pe băiatul nostru. Așa cum Victor Osipov ne-a amăgit luni întregi, așa au procedat și ceilalţi! O singură speranţă, mică de tot, ne-a mai rămas la fostul șef al Misiunii OSCE, Filip Remler, care ne-a promis că se va implica. În caz contrar, nu-mi rămâne decât să mă ung cu benzină și să ies în faţa Guvernului să-mi dau foc”, a spus, pentru StireaZilei.md, Alexandru Viniţchi, tatăl lui Ilie Cazac, condamnat miercuri, 9 februarie, de o instanţă a separatiștilor de la Tiraspol, la 14 ani de închisoare pentru „înaltă trădare de patrie și spionaj în favoarea Republicii Moldova”.

Ilie Cazac, în vârstă de 25 de ani, este fost angajat al Inspectoratului Fiscal din Tighina, a fost reţinut în martie 2010, de către reprezentanţii așa-numitului „Minister al Securităţii Statului” (MGB) de la Tiraspol, când se întorcea acasă de la muncă. Acest caz este similar cu cel al jurnalistului Ernest Vardanian, de asemenea condamnat, „pentru trădare de patrie”, la 15 ani privaţiune de libertate.

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

O televiziune rusească a relatat zilele acestea despre un măgar care a făcut infarct miocardic și a murit. Cu ceva timp în urmă, dintr-un capriciu al iresponsabilului stăpân al măgarului, aceasta a planat cu parașuta deasupra Mării Azov, în scopuri publicitare. Specialiștii zic că zborul i-a fost fatal animalului, inima acestuia nerezistând preaplinului emoţiilor. Și acum stau și mă întreb, cine a fost mai măgar în situaţia respectivă?

Coincidenţă sau nu, dar în aceeași perioadă, sursele media de la noi au tirajat de zor o informaţie despre stăpânul unui alt măgar, care, deși nu a zburat niciodată sau, cel puţin, istoria nu ne oferă asemenea detalii, s-a făcut, în schimb, remarcat pentru vederile sale anticomuniste (am în vedere măgarul).

Cu ceva timp în urmă, atât măgarul, cât și stăpânul acestuia, au devenit cunoscuţi pentru faptul că au colindat ţara, însoţiţi de alai de jurnaliști, protestând împotriva nelegiuirilor regimului comunist. Nu știm care este acum soarta măgarului (sperăm să fie bine), în schimb

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu

stăpânul acestuia continuă să protesteze, în ciuda schimbării regimului. Anatol Mătăsaru, pe care artizanii micii răsturnări de palat de la 7 aprilie l-au făcut erou al revoluţiei, acum nu le mai este de nici un folos și pare să fi intrat iarăși în dizgraţia autorităţilor, deși acestea, s-ar zice, că nu mai sunt comuniste.

Victima regimului comunist (Mătăsaru, nu măgarul, care se poate considera victimă politică a lui Mătăsaru) astăzi nu se mai bucură de un regim preferenţial din partea mai-marilor zilei. El a fost amendat cu 900 de lei, după ce a protestat iarăși în faţa Procuraturii Generale, fără măgăriţa Natașa, dar tot deghizat în porc, chiar în ajunul zilei profesionale a lucrătorilor instituţiei respective. Anatol Mătăsaru a lăsat la Biroul de Audienţe un sac cu inscripţia „heroină” și un „keks” din plastic în formă de excremente.

Dar, ce era bun pentru comuniști, nu mai satisface gustul elevat al democraţilor. Acum, gestul excentric al lui Mătăsaru nu mai este act de curaj, ci de huliganism, iar guvernarea se sim-

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

te deja ofensată, agasată și plictisită.

Bravul luptător pare să nu înţeleagă de ce i se întâmplă asta. Că doar atunci când proiecta ditamai pietroaie în geamurile Președinţiei și înjura de mama focului operatorii de televiziune, a fost considerat luptător neînfricat cu comunismul și victimă a odiosului regim Voronin. E și de mirare că nu a primit distincţii de stat de la Ghimpu. Sau a primit? Ei bine, dar acum lucrurile s-au schimbat, acum „ai noștri” sunt la putere. Da' Mătăsaru-i tot pe drumuri, cu porcul și alte animale domestice.

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Stând și meditând un pic, retrași „într-o zonă de reflecţii”, ajungem la următoarea concluzie logică: dacă Mătăsaru este iarăși în stradă, înseamnă că în justiţie, lucrurile au rămas pe vechi.

Astfel că, într-un viitor apropiat, am putea să vedem iarăși măgarul în stradă, cu lozinci antiregim pe părţile mai proeminente ale corpului. Sau poate concurenţii politici ai lui Lupu și Plahotniuc l-au trimis pe Mătăsaru să le terorizeze procurorul?

Bine, bine, dar ce vină are măgarul?

Ioana FLOREA, FLUX Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 239 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

11 FEBRUARIE 2011

Diferendul transnistrean, în atenţia Senatului american

Senatorul republican Richard Lugar va propune Comisiei senatoriale de politică externă ridicarea restricţiilor comerciale, care afectează încă Republica Moldova din perioada sovietică. Este vorba

EDI|IA DE VINERI

Actual

de amendamentul Jackson Vanik, din 1975, prin care Uniunii Sovietice (implicit și Moldovei) i se ridica posibilitatea de a beneficia de clauza naţiunii celei mai favorizate. Amendamentul a fost impus ca reacţie la încălcările dreptului omului.

Propunerea lui Lugar trebuie mai întâi aprobată de Comisia de politică externă și de plenul Senatului pentru a deveni lege. În Comisia pentru relaţii externe din Senatul american Richard Lugar va prezenta și un raport despre conflictul transnistrean. Cu titlul „Va pune Rusia capăt ultimului conflict îngheţat din Europa de est?”, raportul republicanului Richard Lugar îi cere administraţiei

președintelui Barack Obama să sprijine mai intens eforturile actualei guvernări de la Chișinău pentru a rezolva problema transnistreană. Se cere, de asemenea, Washingtonului să facă presiuni asupra Rusiei să își retragă armamentul și trupele din regiunea transnistreană.

Senatorul Lugar recomandă să fie sprijinite eforturilor europene și propunerea franco-germană pentru rezolvarea acestui conflict, „sprijinind astfel aspiraţiile euroatlantice ale Moldovei”.

Mai mult, Lugar îndeamnă Statele Unite să nu cedeze „influenţa într-o regiune de o importanţă deosebită pentru politica externă americană”.

Sursa: Europa liberă

Soţia lui Ernest Vardanian, jurnalistul condamnat la Tiraspol: „Republica Moldova ne-a trădat” Irina Vardanian, soţia jurnalistului Ernest Vardanian, condamnat de regimul de la Tiraspol la 15 ani de pușcărie pentru „spionaj” și „înaltă trădare”, consideră că situaţia lui Ilie Cazac este similară cu cea a soţului său. Ilie Cazac, fost angajat al FISC, a primit ieri 14 ani de detenţie, după un proces de tip stalinist. „Este exact același scenariu ca al soţului meu, nu e nicio diferenţă. Judecata a avut loc cu ușile închise, fără avocat”, afirmă Irina Vardanian.

Femeia spune că regimul foarte strict de detenţie nu-i permite să-l viziteze pe Ernest. „Ultima dată l-am văzut în urmă cu două săptămâni. Era foarte deprimat și supărat. Îl hrănesc foarte rău, de aceea încercăm să-i transmitem o

dată pe lună câte un colet cu mâncare”, povestește femeia.

Irina Vardanian susţine că în ultima jumătate de an nu a primit niciun ajutor material din partea Guvernului moldovean și se descurcă doar cu salariul ei de traducător, în valoare de 200 de euro. „Nu mai puţini vinovaţi decât transnistrenii sunt autorităţile Republicii Moldova. Ei sunt adevăraţii trădători, pentru neimplicare și tăcere. Aproape de un an fac doar declaraţii goale, dar nu vedem niciun rezultat. Soţul meu este în continuare închis”, spune Irina Vardanian.

Sursa: adevărul.md

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Oamenii de afaceri, anexaţi de partidele politice Premierul Vladimir Filat și-a reluat vizitele în zona afectată de inundaţiile din vara trecută, semn clar că se apropie alegerile. Și poate nu doar locale, ci și parlamentare anticipate. Pare tot mai verosimilă ipoteza că, mai mult chiar decât Vladimir Voronin, alegeri anticipate și-ar dori anume Vladimir Filat. Partajarea puterii, care i-a fost impusă acestuia de către Vladimir Plahotniuc, nu pare să fi intrat în calculul electoral al liderului PLDM și este greu de presupus că se va împăca acesta cu ideea de dualitate a puterii. Iar activismul exagerat al nouivitului politician și om de stat, apucăturile acestuia de „nacealnic”, care face ordine și dă indicaţii, par să nu fie tocmai pe placul premierului care, până acum, a fost singurul care „a lucrat”.

Nu încape nici o îndoială că între cei doi există rivalitate, iar lupta pentru sufletele electorilor se anunţă a fi dură, fără scrupule, dar și spectaculoasă. Astfel, Filat și-a reluat cu o nouă amploare munca de edificare a partidului-stat și s-ar putea ca în scurt timp toată populaţia ţării să aibă acte în regulă, adică bilete de partid în buzunar, pentru că altfel nu vor avea nici o șansă de afirmare profesională.

De dragul adevărului istoric, vom rememora succint principalele etape de edificare a falnicului partid. Marea înregimentare în rândurile PLDM și-a luat startul încă în vară, când rectorii unor importante instituţii de învăţământ superior din republică au aderat cu toată dragostea și din toată inima la formaţiunea premierului Filat. Apoi sportivii de performanţă au înţeles că fără PLDM nu mai au șanse să obţină victorii, medicii și-au dat seama că nu-și mai pot trata eficient pacienţii, dacă nu au și calitatea de membri într-un anume partid, artiștii nu mai puteau cânta, iar agricultorilor nu le creștea roada la hectar.

Filat nu a avut, deocamdată, la chere-

mul partidului său oamenii de afaceri, mai exact, i-a avut doar pe unii. Acum greșeala a fost reparată. De curând, formaţiunea premierului și-a lansat Asociaţia Managerilor și Oamenilor de Afaceri ai PLDM. Acum businessul nu va mai fi doar un important factor economic, ci și unul implicat în edificarea statului de drept, crede Filat. Ce se urmărește, în realitate, prin îngemănarea economicului cu politicul nu este greu de presupus, iar beneficiile acestei împreunări vor fi resimţite nu atât de către stat, cât de partidul cu pricina.

Respectivul eveniment, dincolo de conotaţiile lui electorale, se vrea o replică simetrică dată omului de afaceri, convertit recent în persoană publică, Vladimir Plahotniuc, care și-a lansat, la 7 octombrie, cu mult fast și invitaţi de marcă, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova. Printre fondatorii acesteia se află reprezentanţi ai „Moldtelecom”, „VictoriaBank”, ai hotelului „Codru”, ai Agenţiei „Casa Media” și ai altor companii.

Cei doi oameni de stat ar putea intra întro concurenţă acerbă pentru înregimentarea cât mai multor adepţi aducători de foloase în cele două asociaţii ale lor. În această situaţie, oamenii de afaceri ar putea fi puși în faţa unei alegeri dure: ori cu premierul, ori cu prim-vicepreședintele Parlamentului (dar poate chiar viitor președinte). Și cum să alegi ca să nu greșești? Cum să ghicești cui îi va aparţine, până la urmă, supremaţia puterii? Fără îndoială, acești reprezentanţi ai businessului vor avea sarcina onorabilă de a contribui la bunăstarea și haznaua partidelor respective. Dar cât de mari vor fi favorurile pe care le vor primi în schimb?

Aceste asociaţii ale oamenilor de afaceri constituie, de fapt, expresia, esenţa celor două partide oligarhice care luptă acum pentru acapararea întregii puteri, economice, politice, financiare în Republica

Moldova. Și, cu siguranţă, din această luptă populaţia chiar nu va avea nimic de câștigat.

Dar să ne gândim și la o variantă mai optimistă: democraţia va triumfa, vom rămâne totuși la pluripartitism sau, mai exact, la bipartitism. Pe Ghimpu nu-l punem în calcul pentru că, în următoarea perioadă, acestuia i s-a dat voie să reformeze SIS-ul. Filat va administra cum știe el mai bine Serviciul Vamal și va guverna, prin cumul, ţara. În Partidul Democrat va fi o repartizare foarte eficientă a muncii: Lupu își va continua activitatea

de edificare a sa în calitate de președinte al ţării, Plahotniuc, între timp, va aduna tot ce mișcă (și aduce profit) sub aripa sa ocrotitoare, iar Diacov va fi lăsat în continuare la trasul sforilor, ca să le meargă bine celor doi. Ce-i drept, cel mai iscusit sforar, fostul președinte Lucinschi, va trage exact aceleași sfori, ca să-i fie mai bine lui Filat. Dar cum să faci să-i fie bine și lui Plahotniuc, și lui Filat?

Imposibilă misiune. Așa că, oricum ai da-o, tot la alegeri anticipate ajungem.

Ioana FLOREA, FLUX

Ghimpu, deplasat, dar nu ştie unde După ce a lipsit mai bine de o lună de pe firmamentul vieţii politice moldovenești gigantul gândirii politice liberale și părintele democraţiei moldovenești, adică președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a reapărut subit lunea trecută, 7 februarie 2011, în actualitatea politică și mondenă a capitalei.

Moderatoarea talk show-ului „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău, Lorena Bogza, preocupată, cum e și firesc, de creșterea audienţei, l-a invitat pe nea Mihai în studio, la taclale. Și, putem afirma cu certitudine, domnișoara Bogza nu a greșit: Ghimpu a făcut spectacol, mai ceva decât o făcea în perioada interimatului. Bâlciul devine tot mai animat, iar clovnul – tot mai excentric.

Ghimpu are mintea înceţoşată, nu mai ţine minte la care băi a fost de sărbători Se pare că acest Mihai Ghimpu a cam luat-o razna rău de tot după ce, în alegerile din 28 noiembrie 2010, PL a înregistrat un scor mai mult decât modest și care i-au spulberat toate planurile lui politice megalomane.

Iar alegerea lui Lupu în funcţia de spicher, Ghimpu ajungând un simplu deputat, i-a tulburat sufletul și mai tare. Nu-i aducem nici o ofensă înţeleptului lider PL atunci când afirmăm că acesta a luat-o razna rău de tot. Doar constatăm o realitate. Dacă nu ar fi așa, adică dacă Ghimpu nu ar fi luat-o razna rău de tot, el ar fi găsit un alt răspuns decât cel pe care l-a dat la întrebarea moderatoarei unde a dispărut în perioada respectivă. Iată ce răspunde capul liberalilor: „Am fost la Băile Holercani”. Brrr!!! Care Băi Holercani, nene? Ori a fost la renumitele Băi Herculane din România, ori a fost la luxoasele vile de protocol ale guvernanţilor moldoveni de la Holercani. „Băile Holercani” nu există. Dar dacă mai stai să asculţi și explicaţia lui privind scopul deplasării la „Băile Holercani”, înţelegi cât de mult i-a tulburat facultăţile mintale înfrângerea din alegeri. El a răspuns că a făcut „ceva aproape de tratament, niște băi, ca să te mai spele de păcate, să-ţi mai dea energie”. Totodată, a mai spus că acum se simte mai bine și că le mulţumește „celor de acolo”, adică celor care i-au făcut baie. Judecând după compor-

tamentul lui, n-ai spune că „se simte mai bine”. Ba dimpotrivă, se simte rău de tot și mai bine făcea tratament pe bune, ci nu „ceva aproape de tratament”.

Este incredibil să-l auzi spunând pe cel care a ocupat mai bine de un an cele mai importante funcţii în stat că s-a spălat de păcate făcând băi într-o staţiune balneară, indiferent că este vorba de Băile Herculane sau de Holercani.

Probabil, a făcut băi de nămol și acum este curat și inocent ca un îngeraș.

Comunismul n-a murit, doar un pic a aţipit şi nici Ghimpu nu s-anţelepţit, ci mai tare s-a prostit Într-o altă erupţie de înţelepciune, Mihai Ghimpu s-a apucat să le dea jurnaliștilor lecţii de deontologie. Mihai Ghimpu s-a supărat pe unii gazetari care l-au criticat. Din câte am înţeles noi (căci, în general, este greu să urmărești profunzimea gândirii lui nea Mihai), este vorba de directorul de la „Timpul”, Constantin Tănase. Liderul PL s-a mai plâns încă o dată că „nu pentru o astfel de presă el a luptat”. Mai lipsea ca Ghimpu să pretindă că a vărsat și sânge pe câmpul de luptă în războiul pentru apărarea libertăţii presei. Dar să-l cităm cu exactitate pe titanul gândirii democratice și liberale: „Noi criticăm, dar nu doar că criticăm, dar chiar dur batem câteodată în comuniști, pentru că ei practică politica veche comunistă, totalitaristă, de manipulare a oamenilor. Așa e? Și noi criticăm pe alţii, dar nu vedem câteodată ce facem noi, că ne asemănăm sau suntem chiar ei, aceeași comuniști. De aceea, eu am spus într-o emisiune la Moldova 1 că Ghimpu nu pentru astfel de presă liberă a luptat. Presă – asta înseamnă când informezi cetăţeanul, dar nu manipulezi cu el. De exemplu, nu spui că Ghimpu iarăși a dat medalii, dar spui că președintele a decorat cu medalii instituţia cutare, omul cutare pentru cutare și cutare. Și atât.

Asta înseamnă presă liberă”.

După care Ghimpu a tras o concluzie fără drept de apel, făcând și o mină sentenţioasă: „Presa nu trebuie să depășească (pauză kilomeeeeeeetrică, căci Ghimpu gândește profund!) Codul deontologic”.

„Suntem chiar ei, aceeaşi comunişti…”

Vedem că anume Ghimpu, cel mai mare luptător anticomunist din toate timpurile, este totuși foarte comunist la cap. El nu are nici măcar o idee aproximativă despre libertatea presei. Pentru că situaţia este exact inversă. În condiţiile în care interimarul Ghimpu acorda câteva duzini (uneori sute!) de medalii pe săptămână, un jurnalist „liber” și „deontologic” nu putea scrie că „președintele a decorat cu medalii instituţia cutare, omul

cutare pentru cutare și cutare”.

Cei care au relatat în felul acesta, în care pretinde Ghimpu, au manipulat, de fapt, publicul, pentru că au denaturat realitatea. Adevărul e că interimarul acorda în permanenţă medalii și formula indicată, în spiritul unei informări libere și deontologice, este „Ghimpu iarăși a dat medalii”. Ghimpu înţelege absolut greșit ce e aia libertatea presei, o vede cu josul în sus.

Acest caz ne demonstrează încă o dată că, în pofida retoricilor lui anticomuniste, Ghimpu este în esenţă omul vechii mentalităţi. Da, comunismul trăiește în Ghimpu, ba chiar în cea mai proastă și mai rudimentară dintre formele sale.

Ghimpu ne spune cu cine se culcă La un moment dat, nitamnisam, Mihai Ghimpu a trecut într-o zonă a sincerităţilor nupţiale, vorbind despre cine și cu cine se culcă, despre ce se întâmplă cu femeia pe care bărbatul n-o ţine aproape. „Eu mă culc cu principiile mele, și el (se pare că iarăși este vorba de Constantin Tănase) – cu ale lui și

au să treacă anii și o să vedem care din noi o să doarmă mai liniștit”, a spus Mihai Ghimpu.

Aici nu comentăm, nici nu vrem să știm cu cine doarme Ghimpu mai liniștit, nu ne băgăm în viaţa lui personală și de familie.

Pe cine a ţinut Ghimpu aproape sau Partidul Democrat ca femeia-n pat Moderatoarea emisiunii s-a referit și la relaţiile PL-PD, întrebându-l pe Mihai Ghimpu de ce PD s-a întors cu spatele la PL, de ce cele două componente ale alianţei de guvernământ nu mai merg mână-n mănă?

Aici Ghimpu a răspuns filosofic, ca un înţelept biblic ce vorbește în pilde: „Noi nu am mers niciodată mână în mână cu PD. Să facem o comparaţie, cunoscută foarte bine de toţi: femeia care n-o ţii aproape ce face? Pleacă! Pleacă, dacă n-o îmbrăţișezi, n-o ţii aproape!”.

La care moderatoarea Lorena Bogza n-a rezistat și a întrebat: „PD e femeia?”.

Asta e chestiunea: PL a ţinut PD-ul aproape, mână-n mână, șold la șold, și l-a îmbrăţișat pătimaș ca nu cumva să plece cu comuniștii, iar acum PD i-a întors spatele PL. Dar nici cu comuniștii nu s-a dus. Și acum PL plânge gelos. Vai, ce dramă! În politica moldovenească e ca și în dragoste, mai bine zis, ca într-o telenovelă mexicană.

Pe Ghimpu l-a luat gura pe dinainte După aceste dezvăluiri din culisele vieţii politice cu iz de așternut, Mihai Ghimpu, purtat de întrebările moderatoarei, a ajuns să afirme, fără ca să-și dea seama, niște lucruri extrem de grave. Prin declaraţiile făcute la Pro TV, Ghimpu a confirmat, de fapt, că actualul regim AIE este unul corupt, concrescut cu structurile mafiote și criminale, iar omul simplu din Republica Moldova nu e decât o victimă sau potenţială victimă, pentru că în ţara asta nu există Justiţie, este doar injustiţie. În primul rând, Mihai Ghimpu a lăsat să se înţeleagă că totuși este adevărat că în fosta legislatură, AMN i-ar fi vândut PD-ului

Când la stânga, când la dreapta Iaca-aşa se joacă fata

Nea Mihai, la Băile Holercani funcţia de procuror general, funcţie în care a fost instalat Valeriu Zubco. „Eu, care am prezentat procurorul general în Parlament, am prezentat procurorul general ca candidatul AIE. Ce au avut ei între ei (AMN și PD – n.n.) – e treaba lor, dar i-a revenit AMN”, a declarat Mihai Ghimpu.

Ghimpu spune că trebuie să fie procuror general pentru că este născut să lupte cu răul În continuare, din discuţia celor doi, înţelegem că Mihai Ghimpu nu s-a născut așa, pur și simplu, ci având de împlinit un destin măreţ, aproape apocaliptic: să lupte cu răul. Fiind întrebat dacă ar fi vrut să fie procuror, Ghimpu a răspuns: „Am avut și acest gând. Pentru că am văzut că lucrurile se mișcă greu la noi.

Dacă (ne-n.n.) revenea Procuratura Generală nouă, atunci poate că și se întâmpla acest lucru. Pentru mine nu contează funcţia. Nu funcţia m-a făcut pe mine. Pe mine m-a născut mama. Eu nu sunt născut pentru funcţie, dar pentru a trăi normal, în relaţii bune cu oamenii și împotriva răului.

Dar odată ce nu ne-a revenit, ce să mai discut?”, a spus gigantul Ghimpu, supărat.

Foarte frumos a vorbit Ghimpu, ca un veritabil războinic al luminii și vrednic luptător împotriva răului. Doar un singur lucru nu e de înţeles: pe unde se plimba spiritul său războinic pentru dreptate și împotriva răului atunci când el, dimpreună cu ceilalţi lideri ai AIE, a consimţit (prin vot, prin ridicare mandatului în Parlament) târgului dintre PD și AMN la alegerea lui Zubco în funcţia de procuror general? Sau poate Ghimpu crede că PD a cumpărat de la AMN funcţia de procuror general (lumea spune că Vladimir Plahotniuc i-ar fi plătit lui Serafim Urechean vreo

2 milioane de euro) tot ca să lupte împotriva răului?

Se vede că Mihai Ghimpu și-a pierdut cu totul simţul orientării dacă, pe de o parte, ne spune că maică-sa l-a născut pentru ca el să lupte cu răul, iar pe de altă parte, când e vorba despre târgul cu funcţia de procuror general, spune că asta e „treaba lor”, a celor care au vândut și cumpărat respectiva demnitate în stat, iar pe războinicul luminii asta nu-l privește. Și culmea, tot în acea emisiune, Ghimpu ne demonstrează cu spune la gură cât de rea este Procuratura. Păi, domnule Ghimpu, cum să fie bună, dacă funcţia de procuror general a fost scoasă de vânzare și prin complicitatea dumneavoastră?

„La noi, Justiţia este la pământ.

Ce să mai vorbim!”

Dar să revenim la discuţiile din studio. Iată ce declară Mihai Ghimpu fiind întrebat dacă este nemulţumit de activitatea Procuraturii: „Nu numai de activitatea Procuraturii. În general, la noi, Justiţia este la pământ. Ce să mai vorbim! Iată mă sună astăzi de dimineaţă, de la Ungheni, un domn. Îmi spune că a împrumutat bani la niște poliţiști și aceia nu vor să îi întoarcă. Și încă i-au spus că dacă insistă, au să trimită pe cineva la el să-l asasineze. O domnișoară mă sună că are un magazin de bijuterii, are toate licenţele, toate actele, dar o terorizează poliţia din sectorul Centru al capitalei. Pot să vă aduc mobilul să citiţi mesajele ei. La noi omul este neapărat”.

Vai ce descoperire a făcut nea Mihai! Dar să vezi vrăjeală, deși Ghimpu guvernează de aproape de 2 ani împreună cu tovarășii lui din AIE, iar în această perioadă el a deţinut cele mai importante funcţii în stat, totuși nenișorul nu-și asumă nici o responsabilitate. Tot Voronin e de vină: „Doi ani, care doi ani? Noi am avut un an foarte greu. Am avut un an electoral, un an și ceva.

Să fim serioși, cu structuri, cu

oameni încă din guvernarea lui Voronin. Noi avem nevoie de stabilitate politică. Nu poţi să ai o economie liberă, să distrugi monopolul pe care l-a instalat Voronin, nu poţi să ai o justiţie independentă dacă permanent ești în alegeri și ești în instabilitate. Fiecare se gândește, iar pe dânșii îi interesează alegerile.

Sau așteaptă să vadă cine o să fie la putere. Iată dacă alegem președintele și avem patru ani de stabilitate, atunci peste patru ani putem vorbi”, declară cu nonșalanţă gigantul gândirii liberale cu cap de comunist.

Deci, vrăbioiul, așa cum este el, bătrân, ramolit și marazmatic, visează nu mălai, cum i-ar fi propriu unui vrăbioi senil, ci la un mandat de 4 ani. Nu îi e de ajuns că în doi ani nu a făcut nimic, cu excepţia acordării câtorva mii de medalii și ordine și a emiterii unui șir lung-lung de inepţii.

Nenica vrea să mai guverneze încă tocmai 4 ani. Să transforme toată ţară într-un bâlci care se va numi Băile Holercani. Și nu doar că vrea să mai guverneze 4 ani, ci chiar e supărat pe electorat că nu l-a votat masiv la 28 noiembrie 2010. „PL a venit cu lozinca „Schimbarea până la capăt”. Și ce schimbare au făcut cetăţenii noștri, până la urmă, la vot?

Mă scuzaţi”, ne reproșează cu dojană-n voce căpetenia liberală. Șirul inepţiilor emise de Mihai Ghimpu în emisiunea Lorenei Bogza este mult mai mare decât ceea ce am reprodus noi aici.

Dar și așa e prea mult pentru o pagină de ziar. Punem punct aici, fără a trage linia, cu promisiunea că în ediţia viitoare vom reveni la subiect. Și vă asigurăm că nu va fi mai puţin interesant. Veţi afla ce crede Ghimpu despre supermarketurile din secolul XIX și despre strămoșii noștri daci. Nu uitaţi că Ghimpu este cel care, coborât din cabina unui avion de vânătoare rusesc „MIG-29”, susţinea că dacii cultivau porumb. Fiţi cu ochii pe noi ca să-l redescoperiţi pe gigantul gândirii politice liberale și părintele democraţiei moldovenești – nea Mihai Ghimpu.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 FEBRUARIE 2011

Reac\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Marian Lupu a bătut la porţile Răsăritului. Şi nu i s-a deschis Încă de la preluarea funcţiei de șef al Partidului Democrat, Marian Lupu a dorit să ocupe o poziţie dominantă printre așa-zișii (cei mai buni) prieteni ai Rusiei, chiar și atunci când pe segmentul respectiv era o înghesuială ceva mai mare decât acum. Nu l-a descurajat nici experienţa dezolantă a fostului său coleg de guvernare comunistă, Vasile Tarlev, cel care a stat în fruntea unei organizaţii neguvernamentale numite „Prietenii Rusiei în Moldova” și căruia acest titlu de bun prieten al rușilor nu i-a adus vreun câștig electoral. Că acest „club pe interese” a fost înfiinţat dintr-un calcul electoral, nu încape nici o îndoială, pentru că, odată cu pierderea alegerilor, Tarlev a pierdut și interesul pentru bunii săi prieteni. Calculul electoral al mai noului democrat era să pescuiască votanţi de prin fostul său partid de suflet (în care a intrat, de bună voie și nesilit de nimeni, cam pe la apusul carierei sale de spicher și apropiat al părintelui său spiritual, Voronin).

Lupu a supralicitat şi a câştigat graţiile ruşilor Nimeni, nici chiar rușii înșiși, nu cred să-și facă iluzii în privinţa sincerităţii sentimentelor de iubire ale lui Marian Lupu. Dar acesta a fost acceptat și chiar apropiat, în cele din urmă, de puterea de la Kremlin datorită râvnei cu care Lupu „s-a oferit” în calitate de partener loial, dacă nu chiar obedient, și previzibil.

Iar Federaţia Rusă are nevoie de un asemenea partener prin intermediul căruia să-și promoveze interesele în această zonă. Marian Lupu este cum nu se poate mai potrivit pentru asta și datorită posturii sale „interesante” de permanent și invariabil candidat la Președinţie, iar dorinţa lui mistuitoare de a ajunge președinte cu orice preţ, inclusiv cu sprijin rusesc, îl face și vulnerabil, și ridicol în același timp. Și în fosta alianţă de guvernământ, Lupu s-a dorit a fi singurul care să gestioneze relaţia cu Federaţia Rusă, arătându-se oripilat de gesturile mai puţin reverenţioase ale interimarului de atunci, Mihai Ghimpu, la adresa marelui frate și demonstrându-și ostentativ apropierea faţă de partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin. De altfel, proaspătul spicher și președinte interimar a lansat deja acuze subtile în adresa predecesorului său care a cam deteriorat relaţia cu Rusia.

În toată perioada de existenţă a fostei coaliţii de guvernământ, Marian Lupu a întreprins numeroase vizite la Moscova, a intrat și pe uși, și pe ferestre în cabinetele oficialilor de acolo, până când, în cele din urmă, pasiunea acestuia pentru marele și atotputernicul partidstat din Rusia a fost observată și apreciată. Astfel, la sfârșitul lunii martie 2010, după o întâlnire mult mediatizată a șefului PD cu președintele Partidului „Edinnaia Rossia”, premierul rus Vladimir Putin, și cu președintele Consiliului Suprem al formaţiunii și președinte al Dumei de Stat, Boris Grâzlov, a fost anunţată iminenta semnare a unui acord de colaborare dintre PDM și „Edinnaia Rossia”.

Evenimentul epocal s-a produs la 16 septembrie, la Moscova.

Mai mult ca atât – după semnarea acordului, Lupu a anunţat triumfal că, graţie acestuia, vor fi deblocate exporturile de vinuri moldovenești către Federaţia Rusă, pentru că partidul de guvernământ al lui Putin va interveni pentru soluţionarea acestei probleme. Astfel, aspirantul la fotoliul de președinte trebuia să-și demonstreze capacităţile incontestabile de șef de stat în măsură să rezolve toate problemele Republicii Moldova.

Dar să ne amintim că înainte de acest eveniment, prin luna august, premierul Vladimir Filat a lăsat să se înţeleagă că, în opinia lui, problema vinurilor a fost creată artificial și cu bună știinţă, pentru ca o anumită persoană să declare că o poate

soluţiona. El a sugerat că ar fi vorba de acţiuni cu tentă electorală în favoarea liderului PD, coordonate de oficialii ruși cu acesta. Astfel, anume Lupu s-ar fi făcut vinovat de impasul grav în care ajunseseră exporturile de vinuri moldovenești. Ar mai fi de amintit că evenimentele respective se derulau în contextul în care liderii alianţei se vedeau deja concurenţi electorali întrun ipotetic scrutin prezidenţial.

De altfel, între cei doi șefi de partide a existat întotdeauna un soi de gelozie și rivalitate în ceea ce privește întâietatea în relaţia cu partidul lui Putin, or, Filat este un fan declarat și un imitator consecvent al premierului rus.

Cât de neimplicaţi au fost ruşii în constituirea coaliţie de guvernământ?

Imediat după preluarea funcţiei de președinte al Parlamentului și de șef interimar al statului, Lupu a dat clar de înţeles că politica Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă, dialogul cu Moscova va suporta modificări cardinale, iar promotorul acestor noi relaţii politice și economice va fi Partidul Democrat. Și dacă până la alegerile din 28 noiembrie miza retoricii prorusești a democraţilor era atragerea unei anumite categorii de cetăţeni din electoratul comuniștilor, acum este vorba inclusiv de instalarea lui Marian Lupu în fotoliul mult râvnit de președinte al statului, cu sprijinul și binecuvântarea autorităţilor de la Moscova. Deși, Lupu afirmă că nu la funcţii, ci numai la nevoile ţării îi sunt gândurile acum.

Liderul democrat și-a anticipat demersul cu declaraţii laudative la adresa emisarilor ruși care au întreprins „vizite de agrement” în ţara noastră, în perioada pre și postelectorală și nu s-au amestecat deloc în negocierile pentru formarea coaliţiei de guvernământ în decembrie 2010. Astfel că, șeful PD nu a avut decât să admire „comportamentul excelent al reprezentanţilor Federaţiei Ruse”. Cât privește afirmaţiile unor reprezentanţi ai Partidului Comuniștilor cu privire la implicarea directă a oficialilor

ruși în procesul de negocieri pentru constituirea unei alianţe de centru-stânga, acesta a spus că nu sunt decât vorbele „unor oameni” care vor să-i facă rău Federaţiei Ruse.

O fi și așa cum zice Lupu, dar parcă tot ne vine greu să credem că un ditamai sef al administraţiei prezidenţiale ruse, cum este Narâșkin, s-a cărat la Chișinău doar pentru a lua ceaiul în hotelul lui Plahotniuc. Unul dintre liderii PCRM, Vadim Mișin, povestea recent, la un post de televiziune, că Partidul Democrat stabilise deja ora semnării Acordului de creare a coaliţiei de centru-stânga și își anunţase despre aceasta partenerii din Federaţia Rusă.

Judecând după optimismul și siguranţa afișată a comuniștilor în ajunul zilei respective, lucrurile par să se fi derulat anume așa.

Mișin a vorbit și despre marea supărare a rușilor, care nu s-au așteptat să fie duși de nas în asemenea hal de „potlogarul politic” Marian Lupu.

Acum Lupu încearcă să ne convingă de faptul că nici vorbă de implicare rusească în borșul nostru moldovenesc. Iar emisarii de la Moscova au venit doar să-i încurajeze pe politicieni în luarea unor decizii libere și independente.

O vizită în clarobscur a dublului demnitar de stat Am putea să nu dăm crezare afirmaţiilor comuniștilor despre faptul că Marian Lupu și-a cam șifonat imaginea în faţa partenerilor săi de la Kremlin pe care, vorba lui Lupu, „i-a avut” cum a vrut el. Dar dacă este așa, atunci cum se explică postura de „rudă săracă” în care a compărut acesta în cadrul ultimei sale vizite la Moscova, unde nu i s-a permis nici măcar să facă anticameră, ci doar să-și bage capul pe ușa din dos. Actualul nostru spicher și interimar a avut parte de mai multe onoruri și consideraţie în perioada când nu avea altă calitate decât cea de candidat (singur și irepetabil) al alianţei, calitate pe care i-o confirma, periodic și cu multă convingere, interimarul Mihai Ghimpu.

Vizita liderului PD, anunţată cu surle și trâmbiţe cu mult înainte de a se produce, s-a

consumat în condiţii mai mult decât obscure. Dincolo de retorica greu de pătruns cu care ne-a obișnuit Lupu, despre nu știu ce potenţial care ar exista în „contextul retrospectivei cadrului relaţional bilateral”, dublul demnitar s-a dus degeaba la Moscova. Poate că a încercat președintele nostru de vocaţie să discute cumva cu reprezentanţii partidului aflat la guvernare în Rusia condiţii mai avantajoase de livrare a gazelor către Republica Moldova? Sau totuși a plecat cu niște nevoi mai personale, odată ce, la impresionanta lui statură (fizică) a reușit incredibila performanţă de a întreprinde o „vizită de lucru” în Federaţia Rusă fără a fi observat de nimeni. Nici tu de presă, nici tu de persoane din conducerea partidului-prieten sau a Legislativului rus, nici tu un comunicat oficial de două rânduri, că a ajuns cutare și cutare, cu traistan băţ pe la noi și a vrut cutare și cutare lucru, da nu i s-a dat nici una, nici cealaltă.

Ceea ce cunoaștem astăzi, se rezumă la ce ne-a povestit alambicatul și sofisticatul interimar: că chiar a ajuns în mândra capitală, că chiar a vorbit cu omologul său din Duma rusă, și că, chipurile, are de gând să-i intermedieze și lui Filat o vizită către aceeași destinaţie. Mai știm că nu a discutat despre altceva cu Grâzlov, decât despre relaţiile bilaterale la nivel parlamentar. Pentru că sub domnia lui Ghimpu s-au cam stricat aceste relaţii, iar Lupu a încercat să le repare. Dar mai este o problemă – Ghimpu ar putea să ajungă iar șef de Parlament și atunci, Domnul cu mila… Cât despre susţinerea candidaturii sale la funcţia de șef al statului nici nu s-a pus problema, pentru că, vezi bine, este „afacerea suverană a ţării noastre.

Moscova nu doreşte să-l mai creadă pe Lupu?

Nimeni dintre partenerii Republicii Moldova nu poate (sau poate, dar nu vrea?) să susţină un candidat la funcţia de șef al statului, nici fizic, nici psihologic, nici moral, a spus Lupu la întoarcere. Nici un fel de ingerinţe în afacerile interne ale statului nostru nu sunt posibile, ne-a

liniștit interimarul. Ei bine, și pentru a afla atâta lucru, trebuia să bată un drum până la Moscova? Sau totuși a mai sperat să-și convingă partenerii de la răsărit să pledeze pentru cauza vieţii sale.

Deși Marian Lupu a povestit, în modul cel mai clar de care a fost în stare, unde a fost și ce a făcut, analiștii de la noi se fac că nu aud și se întreabă cu încăpăţânare unde a fost totuși Lupu.

Pentru că ceea ce numește el vizită de lucru nici nu adie a așa ceva, deoarece nu au fost respectate nici cele mai elementare reguli care se impun în asemenea situaţii. Despre aceasta scrie și ziarul „Kommersant”, potrivit căruia, după întâlnire, Marian Lupu a părăsit biroul lui Grâzlov fără a fi însoţit de cineva, cum nu a fost însoţit nici atunci când a părăsit capitala rusă, contrar tuturor uzanţelor diplomatice.

Site-ul oficial al Dumei de Stat nici nu a pomenit despre această întâlnire, mai menţionează publicaţia. Această situaţie

amintește oarecum de o mai veche întâlnire învăluită în mister a lui Vladimir Filat cu omologul său rus, Vladimir Putin, care vizită, din spusele lui Filat, parcă a avut loc, numai că nimeni nu a băgat de seamă.

Publicaţia „Kommersant” a confirmat indirect și cele spuse de comunistul Vadim Mișin, potrivit căruia Lupu a încetat să mai contacteze cu reprezentanţii Moscovei doar atunci când a decis să constituie alianţa de centru-dreapta, infirmând astfel poveștile despre neimplicarea rușilor în negocieri. În acest context, par cel puţin exagerate aprecierile cu privire la rolul crucial al lui Lupu în marea operă de constituire a AIE-2, de parcă toţi ar fi uitat de ce a negociat cu atâta sârg acesta și cu comuniștii, și cu liberalii. Lui Lupu nu i-a păsat nici o clipă de coloratura politică a alianţei pe care o va face. Dacă este nevoie, Marian Lupu este de stânga, dacă interesul o cere – este de dreapta. De aceea s-a și pos-

tat mai pe centru, ca să poată ajunge pe calea cea mai scurtă la ceea ce urmărește să obţină.

Iar scopul negocierilor presante și prelungite de constituire a alianţei a fost extragerea unui profit personal maxim, din cele 12 la sută de voturi obţinute la alegeri. Tactica respectivă a fost promovată cu consecvenţă și abilitate de onorabilul președinte PD, Dumitru Diacov, care întotdeauna a obţinut ceea ce a dorit, pentru sine și pentru anturajul său, nu pentru că ar l-ar fi susţinut alegătorii, ci exclusiv prin șantajul politic al colegilor din Parlament.

Revenind însă, la călătoria lui Lupu și la declaraţiile acestuia, s-ar părea că omologul rus al acestuia a pus accentele clar și fără echivoc. Pentru că, întors de la Moscova, Lupu s-a declarat, luminat și plin de înţelepciune, dispus să renunţe la funcţia de șef al statului. Zău, domnule interimar, chiar că ne-ar părea rău!

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu se gudură pe lângă Patriarhia Moscovei Săptămâna trecută, la Moscova, a avut loc ședinţa ordinară a Sinodului arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse. Marian Lupu, președinte al Parlamentului și președinte interimar al Republicii Moldova, a trimis, întâmplător sau nu, pe adresa Sinodului, o scrisoare de felicitare. Scrisori similare au trimis și președintele bielorus Aleksandr Lukașenko și cel ucrainean Victor Ianukovici. Întrucât presa de la Chișinău a acordat o atenţie scăzută acestui fapt, publicul cititor necunoscând, practic, ce fel de corespondenţă poartă succesorul lui Mihai Ghimpu la interimat, să vedem textul respectivei scrisori: „Sanctitatea Voastră! Mult stimaţi participanţi ai Sinodului Arhieresc! În numele cetăţenilor Republicii Moldova și în numele meu personal salut întregul episcopat al Bisericii Ortodoxe și toţi credincioșii în legătură cu începutul lucrărilor Sinodului Arhieresc. De veacuri este apreciată activitatea Bisericii Ortodoxe, care a fost și este o fortăreaţă a păcii, liniștei și moralităţii. Și astăzi contribuţia ei este inestimabilă întru menţinerea armoniei interetnice și interconfesionale. Iată de ce Soborul Arhieresc este de-a dreptul unul important, un forum de anvergură, deciziile căruia au o implicare majoră în viaţa social-culturală a ţărilor ortodoxe. Sunt convins că deciziile luate vor contribui la soluţionarea diverselor probleme actuale din lumea creștină – prevenirea extremismului etnic și religios, educaţia morală a tineretului, întărirea relaţiilor de bună vecinătate, a toleranţei și umanismului. Doresc din inimă tuturor participanţilor la acest sobor multă sănătate, înţelepciune și decizii viabile, precum și succese în slujirea spre binele popoarelor noastre, pace și bunăvoinţă”.

Există voci care susţin că această scrisoare a fost una organizată, cerută de la Moscova. Noi nu am fi chiar atât de siguri de asta. Trebuie să observăm în context că nici unul dintre președinţii Republicii Moldova nu au mai trimis asemenea scrisori „în legătură cu începutul lucrărilor Sinodului”. Nu a făcut-o nici chiar președintele Vladimir Voronin, cunoscut ca un adept fervent al Bisericii ruse, pe durata mandatului său de 8 ani. Este de presupus că motivele reale ale trimiterii mesajului interimarului nostru sunt altele. Ele ţin, mai degrabă, de o stratagemă, de dorinţa lui Marian Lupu de a se pune bine pe lângă factorii de

putere de la Moscova, de a se linguși, dacă vreţi, pentru a câștiga graţiile și binecuvântările de rigoare, atât de necesare din perspectiva alegerilor prezidenţiale din Legislativul de la Chișinău. Acest fapt a devenit și mai limpede odată cu plecarea interimarului, la numai câteva zile, în urma scrisorii sale, în capitala rusă.

Pagina electronică a mitropoliei Chișinăului și „a întregii” Moldove ne-a anunţat că pe agenda Sinodului arhie-

resc salutat de Marian Lupu au existat mai multe subiecte privind realităţile politice și sociale din Republica Moldova. Astfel, patriarhul Moscovei, Kiril, a declarat în debutul lucrărilor Sinodului că Biserica rusă „vrea relaţii bune cu toate cercurile politice, căutând să-și unească eforturile pentru a servi poporul din Republica Moldova – un stat cu puternice tradiţii ortodoxe”. „Timp de mai mulţi ani Biserica Ortodoxă din Moldova rămâne instituţia în care cetăţenii ţării au cea mai mare încredere. Acest lucru este confirmat de sondaje de opinie. Cu toate acestea, evenimentele care au avut loc după alegerile parlamentare din 2009 au afectat relaţiile Bisericii cu diferite forţe politice. Fosta conducere a Republicii Moldova periodic și-a exprimat nemulţumirea faţă de Biserica Ortodoxă.

Astfel, în septembrie 2010, Președintele interimar de atunci a criticat Mitropolia

Moldovei afirmând că aceasta nu este independentă, dar este doar o „filială a Bisericii Ortodoxe Ruse”. Este evident că o atare retorică necesită o replică adecvată și competentă din partea Bisericii”, a continuat patriarhul Moscovei.

Nu vrem să polemizăm de dragul polemicii cu Prealuminata Sa Sanctitate. Totuși, câteva precizări se impun.

Pe cât de nemulţumită a fost „fosta conducere a Republicii Moldova” de Biserica Ortodoxă se poate judeca din desele și foarte mediatizatele vizite ale fostului interimar Mihai Ghimpu, ale fostului și actualului premier Vladimir Filat, ale primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă, pe la slujbele oficiate de mitropolitul Vladimir, subliniind cât de bune și de strânse sunt relaţiile lor cu mitropolia Chișinăului „și a întregii Moldove”. Iar cât privește statutul de „filială a Bisericii Ortodoxe Ruse”, faptul este confirmat de statutul înregistrat al mitropoliei și chiar de declaraţiile Sanctităţii Sale, care ne asigura recent, urbis et orbis, că mitropolia în cauză „este o parte inseparabilă a Bisericii Ortodoxe Ruse”. În același timp, vom aminti, de dragul adevărului, că mitropolia Chișinăului „și a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) și Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) au în sondajele de opinie publică aproximativ același grad de încredere din partea populaţiei din ţara noastă, diferenţa fiind una nesemnificativă, de doar 4-5 puncte procentuale. „Astăzi, după alegerile parlamentare, a început formarea unei noi conduceri de stat, cu care autorităţile bisericești au stabilit un dialog încurajator”, a mai spus Patriarhul Kiril în intervenţia sa în faţa Sinodului felicitat de Marian Lupu. Și aici ar fi de precizat câteva lucruri, fără a deschide o polemică sterilă cu Prealuminatul și bine informatul întâistătător al Bisericii ruse asupra „noii conduceri de stat” din Republica Moldova. „Noul guvern” de la Chișinău este, de fapt „vechiul guvern”, întrucât guvernul Filat I a fost înlocuit cu guvernul Filat II. Iar componenţa „noului guvern” diferă de cea a „vechiului guvern”, în principal, prin faptul că miniștrii din partea AMN-ului lui Serafim Urechean au fost înlocuiţi cu alţi miniștri din partea PLDM-ului lui Vladimir Filat și a PDului lui Lupu-Diacov-Plahotniuc. PL-ul lui Mihai Ghimpu și-a păstrat exact aceiași miniștri pe care i-a avut și în „fostul guvern”.

Capul Bisericii ruse, care vara trecută îl binecuvânta pe unul ca Valeriu Pasat și primea vizita oficială a „președintelui RMN”, a mai declarat: „Ne rugăm pentru stabilizarea situaţiei politice din Moldova. Starea generală din ţară s-a răsfrânt, bineînţeles, și asupra situaţiei autoadministrabilei Biserici Ortodoxe a Moldovei. Dezbinarea din societare este agravată de acţiunile „Mitropoliei Basarabiei”, necanonic proclamate”. Hmmm, ce să spunem… Atitudinea Patriarhiei Moscovei faţă de Mitropolia Basarabiei este de mult cunoscută. Mai grav este că în condiţiile în care credincioșii și preoţii din cele două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova colaborează între ei, iar regimul separatist de la Tiraspol în frunte cu Igor Smirnov dezbină societatea și ţara noastră, Patriarhia Moscovei are doar cuvinte de laudă pentru Smirnov, îl decorează repetat, îl felicită și-i urează „succes în activitate”, iar capul relelor și mama factorului de dezbinare a societăţii noastre este, evident, „mitropolia Basarabiei” (între ghilimele patriarhale!) și „acţiunile ei” de „agravare”! Prealuminatul cap al Bisericii ruse a uitat să ne aducă și exemple de „acţiuni” ale Mitropoliei Basarabiei de „agravare” a „dezbinării” din societatea noastră.

În fine, trebuie să aducem la cunoștinţa cititorilor noștri că Sinodul arhieresc de la Moscova a adoptat o Declaraţie finală, în al cărei punct 9 se referă în mod expres la „situaţia socială și politică” din Republica Moldova. Să vedem textul: „9.

Membrii Sfântului Sinod arhieresc își exprimă speranţa într-o stabilizare în continuare a situaţiei sociale și politice din Republica Moldova, într-o dezvoltare în ţară a înţelegerii reciproce și a interacţiunii dintre Biserică și stat. Sinodul confirmă necesitatea reglementării problemei legate de activitatea „mitropoliei Basarabiei” necanonic proclamate, activitate care prejudiciază în mod serios unitatea bisericească”. Trecerea de la „situaţia socială” la cea „politică” se produce aproape instantaneu. Faptul că Biserica rusă este preocupată de situaţia politică din ţara noastră nu constituie o noutate. Am adus de-a lungul timpului multiple exemple de implicare politică a Patriarhiei Moscovei și a structurii ei locale din Republica Moldova în competiţia politică și jocurile pentru putere. Acest fapt trădează însă scopuri seculare care nu au nimic în comun cu natura sfântă a Bisericii.

Cât despre „necesitatea reglementării problemei legate de activitatea mitropoliei Basarabiei”, s-ar putea înţelege că Sinodul de la Moscova nu ar mai fi deranjat atât de Mitropolia Basarabiei în sine, cât de „activităţile” ei. Aici facem precizarea că orice observator atent al „activităţii mitropoliei Basarabiei” trebuie să recunoască faptul că aceste activităţi eminamente bisericești sunt străine de competiţia politică și se înscriu perfect în limitele legislaţiei Republicii Moldova despre culte. Că Biserica rusă nu este de acord cu existenţa Mitropoliei Basarabiei, care prin simpla sa slujire în Republica Moldova lezează orgoliul imperial al vechii metropole, nu e un secret pentru nimeni. Dar asta este o altă poveste, la care nu e nici locul, nici timpul să ne oprim acum.

Oricum, vrând să se pună bine cu factorii de putere (inclusiv bisericească) de la Moscova, interimarul Marian Lupu nici nu știe că a urat succes unei reuniuni care, prin documentele și deciziile sale, nu face decât să ostilizeze inutil situaţia din Republica Moldova pentru niște scopuri care nu au nimic în comun nici cu libertatea, nici cu Hristos.

Vlad CUBREACOV, FLUX

4

11 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandal

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Marian Lupu, “cel mai sărac demnitar”, cu proprietăţi de milioane pe Insulele Virgine Britanice şi litoralul bulgăresc La 31 ianuarie a expirat termenul până la care care demnitarii erau obligaţi să depună declaraţiile cu privire la venituri și proprietăţi. Să remarcăm că nu toţi demnitarii s-au grăbit să-și facă publice averile și veniturile.

Potrivit informaţiilor prezentate de Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri și proprietate, și-au făcut publice averile doar o treime dintre cei 4 000 de demnitari și funcţionari obligaţi să o facă. Dar asta nu ne surprinde. Nu e pentru prima dată când legea este brutal încălcată în Republica Moldova când este vorba despre demnitari, funcţionari și averile acestora.

Marian Lupu, cel mai sărac dintre demnitari şi cel mai demnitar dintre săraci Surprinzător este faptul că o parte bună a presei, controlată de un faimos oligarh, devenit recent și mare bărbat de stat, a lansat pe piaţa de informaţii o constatare, cel puţin, stranie, legată de averile pe care le deţin mai-marii zilei de la Chișinău. Și anume, respectiva parte a presei a pretins că proaspătul președinte al Legislativului și președinte interimar al ţării, Marian Lupu, ar fi cel mai sărac dintre demnitarii care ocupă cele mai importante funcţii în stat. Ideea este că Marian Lupu ar fi „cel mai sărac dintre toţi demnitarii”, respectiv cel mai puţin corupt, cel mai puţin hoţ, cel mai puţin necinstit

Filat. La polul opus este liderul democraţilor, Marian Lupu. Cel puţin așa arată declaraţiile de avere, depuse de politicieni la Comisia Electorală Centrală”.

Jurnaliștii de la Publika aveau, într-un fel, dreptate: judecând după declaraţia de avere, Marian Lupu este sărac lipit pământului. În declaraţia depusă la CEC în 2010, Lupu arăta că în ultimii doi ani a înregistrat un venit de doar 340 000 de lei din salariu și că deţine în proprietate un singur apartament în Chișinău. Am ridicat și declaraţia pe care a depuso interimarul pe 28 ianuarie 2011 la Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri și proprietate și așa e – Marian Lupu este o persoană săracă vai de ea. Nici nu știm cum își mai ţine zilele. Vedeţi și dumneavoastră: pe parcursul anului trecut, Lupu a încasat din salariu un venit de aproape 140 de mii de lei. Toto-

Insulele Virgine Britanice

Nămolul de la Bubuieci

Marian Lupu: Totuși, eu sunt un mare patriot. Deși deţin 12 hectare de paradis la poalele munţilor Pirin și alte proprietăţi pe Insulele Virgine Britanice, îmi irosesc viaţa în infernul de la Chișinău, într-un apartament de doar 136 de metri pătraţi. Mă jertfesc acceptând să fiu președinte interimar și de Parlament al celei mai sărace ţări din Europa, să fiu sluga unui popor ingrat. Da, munţii Pirin și Insulele Virgine Britanice nu ţi-s Valea Morilor, Podul de la Albișoara, nămolul de la Bubuieci sau gunoiștea de la Ţânţăreni. Sunt nu doar patriot, ci chiar martir! și nu ne-au oferit nici un fel de explicaţii, deși au trecut deja aproape 5 luni de zile. Tăcerea lui Marian Lupu înseamnă, de fapt, că totul ce au scris jurnaliștii ruși, români și moldoveni privind afacerile și proprietăţile lui din străinătate este adevărat. Altfel, Marian Lupu nu ar fi ezitat nici o secundă să infirme aceste informaţii ce-i șifonează imaginea de lider de partid responsabil și integru. Nu a făcut lucrul acesta nici acum după ce a fost ales pre-

și tot așa mai departe … (Aici fac o paranteză ca să nu fiu, Doamne ferește, înţeles greșit. Spun așa nu pentru că aș admite, nici prin gând nu-mi trece, că Marian Lupu ar putea fi corupt, hoţ sau necinstit. Nu. Spun asta pornind de la percepţia generală a populaţiei că demnitarii noștri sunt hoţi, corupţi și necinstiţi, asta o demonstrează toate sondajele de opinie. De aici eu deduc că cel mai sărac dintre demnitarii noștri este cel mai puţin corupt, hoţ și necinstit.) Deci, ideea că Marian Lupu ar fi „cel mai sărac dintre toţi demnitarii” a fost lansată chiar înainte de expirarea termenului până la care demnitarii trebuiau să-și facă publice declaraţiile privind veniturile și averile agonisite pe parcursul anului 2010, adică înainte de 31 ianuarie 2011.

Iată, spre exemplu, ce transmitea Publika TV pe 3 decembrie 2010, la doar câteva zile după alegerile parlamentare anticipate din anul trecut: „Dintre politicienii care aspiră la cele mai importante funcţii în stat, cel mai înstărit este președintele PLDM, Vlad

dată, el deţine în proprietate privată în Chișinău un apartament cu o suprafaţă de 136 de metri pătraţi, care valorează 1 milion 224 de mii de lei, plus un garaj, a cărui valoare a fost estimată la 70 de mii de lei. O nimica toată.

Am spus mai sus că nouă ni se pare deocheată constatarea făcută de unii jurnaliști cu privire la sărăcia materială în care se bălăcește Marian Lupu, cel mai sărac dintre demnitarii noștri.

Autorii concluziei privind averile lui Lupu s-au făcut a uita despre ceea ce au relatat confraţii noștri de condei din România și, mai ales, din Rusia privind proprietăţile pe care le deţine Marian Lupu.

Pe care le deţine, dar pe care nu le declară.

Vântu, partenerul lui Lupu Amintim că, pe 7 septembrie 2010, prestigiosul portal de știri rusesc „Agenţia Naţională de Știri” (www.annews.ru) a publicat o investigaţie privind proprietăţile deţinute de Marian Lupu în străinătate. Materialul purta titlul

„Businessul offshore al liderului Partidului Democrat din Moldova” (Оффшорный бизнес лидера демократической партии Молдовы). Nu vom reproduce integral acest material, ci doar vom reaminti anumite constatări pe cale le-au făcut autorii lui.

Așadar, încă în septembrie anul trecut, jurnaliștii de la „Agenţia Naţională de Știri” anunţau că în mâinile lor au ajuns niște documente ce demonstrează că Marian Lupu deţine afaceri și proprietăţi imobiliare importante în Europa Occidentală. În primul rând, este vorba de o companie offshore moldo-română, care activează în domeniul imobilelor și a comerţului, care se numește „Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited” și pe care Lupu o deţine în condiţii de paritate, împreună cu media-magnatul român Sorin Ovidiu Vântu. Jurnaliștii de la www.annews.ru au prezentat în foto-copie actele de constituire a companiei, precizând că Lupu și Vântu au înregistrat-o în 2006, în paradisul fiscal Insulele Virgine Britanice. Potrivit lor, offshorul

„Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited” controlează mai multe companii specializate în producţia de vinuri din Moldova, dar și societăţi imobiliare din Europa de Est, având relaţii de afaceri și în România. În 2009, firma a avut o cifră de afaceri de tocmai 300 milioane de dolari.

12 hectare de paradis lupesc la poalele munţilor Pirin Jurnaliștii ruși au mai relatat în investigaţia lor și despre o altă proprietate pe care Lupu o deţine în Bulgaria. Este vorba despre firma „Mirela Real Estate SRL”, care are un sediu în cunoscuta staţiune balneoclimaterică bulgărească Sandanski, str. Vassil Kunchev nr.

4. Potrivit annews.ru, Lupu deţine la poalele munţilor Pirin 12 hectare de teren în valoare de, cel puţin, 6 milioane de euro.

După cum vedem, Marian Lupu nu este chiar așa de sărac precum vrea el să se creadă. Drept

dovadă este și faptul că interimarul nostru nu a dezminţit sub nici o formă afirmaţiile apărute pe www.annews.ru, nu a spus niciodată că acestea nu ar fi adevărate, că ar fi o invenţie. Ba dimpotrivă.

Marian Lupu a refuzat să formuleze o opinie în legătură cu dezvăluirile făcute de presa rusă privind proprietăţile sale din străinătate.

A refuzat să facă acest lucru chiar dacă noi am insistat.

Imediat după apariţia pe www. annews.ru a investigaţiei „Businessul offshore al liderului Partidului Democrat din Moldova”, cotidianul Curentul din România a publicat și el o investigaţie despre averile lui Lupu, continuând subiectul abordat în premieră de jurnaliștii ruși. Ziarul FLUX a preluat atunci materialul de pe cotidianul.ro, care se numea „SOV și președintele PDM, Marian Lupu, sabotează interesele R. Moldova”, plasând la finalul lui un Post-Scriptum prin care ne arătam dispuși să publicăm și replica lui Marian Lupu. Iată ce scriam în acel Post-Scriptum: „Redacţia FLUX a solicitat

punctul de vedere al Partidului Democrat din Moldova în legătură cu serialul de materiale la acest subiect apărute în România (curentul.ro), Rusia (annews. ru, kompromat.ru) și Republica Moldova (jurnal.md și omg.md).

Responsabilii din cadrul Centrului informaţional-analitic al Partidului Democrat ne-au spus că liderii acestei formaţiuni nu au formulat, deocamdată, nici o declaraţie sau replică vizavi de subiectul abordat în presa de la București, Moscova și Chișinău.

Totodată, ni s-au dat asigurări că ni se va expedia la redacţie un Comunicat de presă în cazul în care liderii PD vor găsi oportun să-și formuleze un punct de vedere oficial. Redacţia FLUX își exprimă disponibilitatea să publice eventualele explicaţii ale conducerii PD sau ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu din București”.

Cât nu ar fi de straniu, dar nici Marian Lupu, nici Centrul informaţional-analitic al Partidului Democrat și nici Sorin Ovidiu Vântu nu ne-au mai contactat

ședinte al Legislativului și, prin consecinţă, președinte interimar al ţării, devenind prima persoană în stat. Nu a dezminţit pentru că nu a avut cum, ar fi fost contrazis de jurnaliștii care au efectuat investigaţiile respective, de probele prezentate de aceștia, dar nici nu a avut curajul să-și treacă toate proprietăţile în declaraţia de venit pentru 2010.

Asta e tot. Celelalte concluzii să le facă cititorii.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 FEBRUARIE 2011

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

„Candidatul fatal” sau sindromul candidatului perpetuu Povestea voinicelului care şi-a confundat propria statură cu importanţa politică De la măreţ la ridicol nu este decât un singur pas, zice un vechi adevăr. Iar pasul acesta a fost făcut deja, și nu o singură dată, de eroul nostru.

De doi ani încoace, ţara este zguduită de instabilitate politică. Numele acestei instabilităţi este Marian Lupu. Există un soi de copii alintaţi care au fost lăudaţi peste măsură în copilărie.

De regulă, aceștia sunt „băieţii mamei”, mereu eminenţi, care își papă la timp tartina din ghiozdan, iar părinţii le repetă, zi și noapte, că ei sunt cei mai fără de seamăn. Se pare ca Marian Ilici să fi avut parte anume de o astfel de copilărie. I s-a băgat în cap încă de când era puști că este cel mai frumos și cel mai deștept și iată că omul își trăiește întreaga viaţă, fiind marcat de ideea fixă a propriei importanţe și suferind cumplit de răul lumii oarbe, care nu-i apreciază singularitatea.

Începutul a fost spectaculos Când Lupu a devenit ministru al Economiei și a apărut la tribuna Parlamentului, toată lumea l-a întâmpinat cu admiraţie: înalt, chipeș, impozant, instruit, într-un cuvânt – un drăguţ. Și a venit anul 2005. Nou-instalatul președinte al Parlamentului și-a intrat repede în rol.

Sever, scump la vorbă, îmbrăcat la patru ace și, pe deasupra, mai poartă și ochelari. Ce mai, un adevărat intelectual și om de stat! Cum deschide gura, erudiţia curge gârlă. Un politician glumeţ zicea așa: „Marian niciodată nu vorbește, el cuvântează.”

La toate evenimentele el e mereu în preajma Președintelui. Doar la o jumate de pas în spatele acestuia. Iar dacă e zi cu soare, el își ascunde privirea în dosul ochelarilor întunecaţi. La început lumea a crezut că „tătuca” are o nouă gardă de corp. Dar în curând poporul s-a obișnuit cu gândul că nu e chiar așa, că, de fapt, este vorba de spicherul Parlamentului în persoană.

Părintele politic al lui Marian, Voronin, a comis aceeași greșeală fatală ca și părinţii lui naturali – și-a lăudat peste măsură propria creatură, insuflându-i acestuia așteptări exagerate. Azi așa, mâine așa, până când eroul nostru s-a obișnuit cu gândul că el și numai el e singurul și legitimul succesor al lui „tata”.

Dar iată că s-a abătut peste noi nefastul an 2009. Anume atunci s-a stârnit acel iureș năprasnic, aici s-au și încurcat rău

de tot lucrurile. Contrar așteptărilor poporului și a „prinţului moștenitor” însuși, comuniștii au propus-o drept candidat la funcţia de Președinte pe Zinaida Greceanâi. Bine-bine, dar nici chiar așa să sfâșii sufletul omului.

Mutarea cu Greceanâi n-a mers: până la urmă, cărpănoșii de democraţi nu le-au mai dat comuniștilor mult râvnitul „vot de aur”. Anume atunci s-a întâmplat evadarea subită a lui Marian. Bătrânul vulpoi Diacov l-a prins din zbor și, aburcânduse pe ghebul acestuia, a intrat în plină viteză în noul Parlament. Încălecarea a reușit, cel călărit proclamându-și călăreţul „președinte de onoare”. Atâta doar că atunci aproape nimeni n-a observat că fugarii, în realitate, sunt doi, nu unu. Amândoi transfugii fiind, de fapt, paraziţii hrăniţi din palmă de Voronin.

Doar în ajunul noilor alegeri anticipate s-a văzut clar că din tabăra lui „tata” a fugit și marele „anonim”, „regele economiei tenebroase”, Vladimir Plahotniuc.

Respectivul personaj până în acel moment era necunoscut pentru popor. Am putea spune că poporul încă nu-și cunoștea toţi eroii. Astfel, doi prieteni, doi răsfăţaţi ai fostului Președinte l-au părăsit pe acesta, trădându-și pentru prima dată „Stăpânul”. Întreaga statură politică a lui Lupu, ca și grandoarea financiară a lui Plahotniuc sunt rodul concubinajului lor cu Voronin. Acești giganţi ai clipei au devenit, în regim de urgenţă și concomitent, „salvatori ai

naţiunii” și „părinţi-fondatori ai democraţiei moldovenești”.

Calea de la postura de candidat la Preşedinţie la cea de candidat etern Ceea ce a ieșit, până la urmă, arată destul de amuzant. Fostul comunist numărul doi și oligarhul numărul unu au devenit dintr-o dată de „stânga”. Așa a luat naștere treimea răului – Diacov-Plahotniuc-Lupu. Iar partidul acestora ar fi nu doar de stânga, ci chiar de factură social-democrată, dacă e să ne luăm doar după denumire, nu și după averile (imense, am putea zice) ale capilor acestei grupări. Și discursul public este unul pe măsură – lupta pentru drepturile poporului truditor. Ei și ce dacă sunt oligarhi. Ce dacă și-au adunat averile într-un mod îndoielnic. Învingătorii nu sunt judecaţi.

A urmat anul 2010, cu tot cu acel referendum prostesc și cu nu mai puţin stupidele alegeri anticipate. Și iarăși n-au picat bine cărţile. A început nebunia „maratonului” tratativelor care au zdruncinat întreaga societate. „Troica democrată”, căreia i s-a atașat și Valeriu Lazăr, a ţinut societatea într-o încordare permanentă. Ca niște trișori profesioniști, ca niște șnapani ordinari, și-au făcut vânt democraţii către ambele tabere, ţintind cu toată ardoarea un singur scop, „visul roz” care trebuia realizat cu orice preţ – funcţia de Președinte. Iar tot acest târg ieftin și urât mirositor a fost ambalat în retorica afectată a „eternului candidat” despre „principii și valori”.

Toată lumea, de la mic la mare, a încremenit cu nasul lipit de televizoare, așteptând de la Moș Crăciun un singur dar – un Președinte pentru Republica Moldova. Marian Ilici chiar a apucat să felicite poporul cu ocazia Anului Nou, însă doar din postura de interimar. Totodată, acesta și-a probozit foștii colegi comuniști: adicătelea, de ce, mă rog, atâta fandoseală! Cum ar veni, haideţi, fraţilor, nu vă mai frăsuiţi, votaţi-mă, nu de alta, dar și eu sunt de-al vostru.

Iar aceia o ţin una și bună – nu votăm și gata! Și cum să-i pui să voteze pentru cel care a reușit incredibila performanţă de a-i trăda de două ori: prima dată în 2009, păcătuind cu Diacov, iar apoi în 2010, când i-a lăsat pe comuniști cu ochii în soare tocmai când acestora le era lumea mai dragă.

Și iată că nici atacurile mediatice, nici înduplecările de taină nu au clintit inima lui Voronin.

(Trebuie să-i fi fost greu de tot să-și vadă progeniturile alintate peste măsură în braţele lui Diacov, iar apoi și în cele ale lui Ghimpu și Filat. Ce-i drept, în privinţa adevăratelor intenţii ale lui Filat părerile sunt împărţite.)

Nu i-au fost de mare folos lui Lupu nici maniera cochetă de a comunica public, nici rostogolirea teatrală a ochilor peste cap, nici aerele de bărbat de stat, nici chiar maniera de a vorbi rusa în grai moscovit, iar româna – cu un pretins accent bucureștean.

Adicătelea, cum ar veni, vedeţi dumneavoastră, oameni buni, nu la propria piele mă gândesc, ci numai și numai la popor, dragul de el, grija faţă de el mi-a furat somnul.

Lupu ni se înfăţoșează seară de seară în televizoare ba în chip de „nălucă a tatălui lui Hamlet”, ba în cel enigmatic al Comandorului, bolborosind la nesfârșit despre soarta oropsitului de popor și despre sine, mult-pătimitul, pe care comuniștii nu-l lasă să salveze acest popor. Atât de tare vrea să-l salveze încât nu mai poate, îi crapă răbdăul!

Iar poporul plescăie din limbă și se tot minunează: că rău mai e și acest Voronin. Asta e chiar prea din cale-afară. Căci cum vine una ca asta? Omul a tot așteptat, a tras nădejde, și cu ce s-a ales, până la urmă? Toate visele, speranţele și năzuinţele dintr-o dată – popâc! – și s-au făcut ţăndări. Iar răuvoitorii se tot șușotesc pe la colţuri: „Bine i-a făcut, așa-i trebuie, a primit-o după merit cu vârf și îndesat!”

Experienţa lui Diacov ca forţă motrice a lui Lupu Dar să vedem cine i-a pus la cale pe „fiii rătăcitori” ai lui Voronin, Lupu și Plahotniuc, să adopte „tactica bâţâitului”, a cântatului „la patru mâini” și a negoţului de funcţii? E limpede cine – Diacov. Căci, slavă Domnului, o astfel de experienţă bătrânul vulpoi are cât îţi poftește inima. Există și un precedent de toată frumuseţea – anul 1998.

Atunci Diacov, care a fost crescut în braţele celui de-al doilea președinte, Lucinschi, n-a ezitat o clipă să-l păcălească pe tătucul său spiritual chiar la prima cotitură, șlefuindu-și până la perfecţiune tactica jocului la două capete. Amintim că atunci partidul lui Diacov, Mișcarea pentru o Moldovă Democrată și Prosperă (viitorul Partid Democrat), a avut o singură

cerinţă: Diacov – președinte de Parlament și basta. (La acel moment, funcţia de președinte al republicii era deja ocupată de Lucinschi.) Condiţia era una extrem de simplă: ori alianţă cu Voronin, ori cu Snegur, Roșca și Matei. „Ordinea priorităţilor poate fi și inversată, - afirma Diacov, - dar, întâi de toate, daţi-mi funcţia!” În felul acesta a ajuns Diacov președinte de Parlament și astfel a luat naștere Alianţa pentru Democraţie și Reforme. Însă chiar a doua zi după alegerea sa în funcţie, Diacov, care și-a consolidat poziţiile cu două treimi din voturi, a început să voteze când cu stânga, când cu dreapta, în funcţie de interesele pe care le urmărea. Dacă, de exemplu, trebuie numit un procuror de buzunar – votăm cu comuniștii. Dacă trebuie împinsă vreo reformă „liberală” pentru propriul interes – votăm cu democraţii.

Probabil, aceasta a fost o lecţie bună și pentru Voronin.

Deși, la drept vorbind, a fost cumva surprinzător să vezi cum Voronin, un politician cu experienţă, se lasă luat cu fofârlica de promisiunile lui Diacov, care s-a bâţâit mereu dintr-o parte în alta și care l-a trădat deja o dată cu Lupu și Plahotniuc, este pe cale să-i dea crezare acestuia în privinţa unei posibile „alianţe de centru-stânga”. Deși, dacă e să stăm strâmb și să judecăm drept, nici nu a prea avut din ce alege. Dar poate că nu-i rău fără bine. Pentru că nu încape îndoială, dacă ar fi ieșit, până la urmă, nu o alianţă de dreapta, ci una de stânga și ar fi ajuns Lupu Președinte, acesta n-ar fi ezitat o secundă să-l trădeze și pentru a treia oară pe Voronin. Iar apoi, sub conducerea înţeleaptă a lui Diacov și Plahotniuc, ar fi „reformatat” după bunul său plac și majoritatea parlamentară, și configuraţia Guvernului. Evident, nu doar în defavoarea lui Voronin, ci și a lui Filat. Cât despre Ghimpu, despre acesta nici nu mai este cazul să pomenim.

Banii, Puterea şi Gloria – cele trei izvoare şi cele trei componente ale comportamentului lui Plahotniuc Și totuși, ce e cu acest Plahotniuc – se întreabă poporul?

Lui, de fapt, de ce i-a trebuit să iasă la suprafaţă din adâncurile tulburi ale „businessului negru”? La ce i-a folosit să scoată la lumina zilei „chipul hidos al

capitalismului oligarhic? Putea să stea liniștit în umbră și să-și învârtă miliardele, împingând când e nevoie cui trebuie și cât trebuie și să trăiască fără griji și nevoi. Ei, dar parcă se poate!

L-au apucat pe om mâncărimea, și-a dorit cu tot dinadinsul să se arunce în vâltoarea vieţii publice: să se arate pe sine în toată splendoarea, dar și să privească lumea de la înălţimea unei funcţii de stat.

Să rebobinăm șirul evenimentelor. La început, după lungi așteptări și zarvă prin mass-media, Plahotniuc a ajuns pe poziţia a doua în lista electorală a Partidului Democrat.

Apoi, după alegeri, a apărut pe post de negociator, împreună cu Diacov. Și asta, probabil, pentru ca nu cumva să-l sufle vântul pe Lupu într-o direcţie nedorită.

Dar și pentru a arăta cine-i, până la urmă, stăpân la gospodărie.

Mai departe, totul s-a produs cu o iuţeală de fulger: cât ai clipi din ochi, a ajuns vicepreședinte al partidului, cât ai bate din palme – prim-vicepreședinte al Parlamentului (de fapt, cine și cui îi este șef și cine e valetul se vede de la o poștă). Însă tocmai când îi părea lumea mai dragă, dintr-o dată și pe neprins de veste, s-a stârnit un tărăboi și o nevoie de să te crucești, nu alta.

Ba că proaspătul bărbat de stat are mai multe identităţi decât s-ar cuveni, ba că are o groază de conturi în băncile elveţiene...

Mai pe scurt, numai bătăi de cap și necazuri. Așa stând lucrurile, s-ar putea ca, în cele din urmă, să

nu-l mai poată salva nici zâmbetul larg, nici suportul mediatic, nici chiar feleșagul lui de om încrezut în sine peste măsură.

Dar cât de frumos începuseră toate!

Iar motivele tuturor acestor neplăceri se reduc la unul, vechi de când lumea: păcatele, bată-le să le bată. Căci anume ele, arză-le-ar focul, l-au atras pe sărmanul om în această tărășenie, în vârtejul ameţitor al vieţii publice! Iar numele acestor păcate sunt: Banii, Puterea și Gloria. Bani a avut omul cu nemiluita. Dar i-a întunecat necuratul minţile – a dorit să-și facă hatârul și să-și împlinească din plin semeţia, gustând din toate bucuriile pământești. Și l-a cuprins o sete de Putere și Glorie de i s-a întunecat în faţa ochilor! Și uite așa a ajuns eroul nostru politician și news maker, adică erou central al știrilor. Vă imaginaţi cum este să apuci de coadă, dintr-o singură lovitură, și Puterea, și Gloria? Iată așa a și ars voinicul nostru, mistuit de focul setei nepotolite de cele trei păcate-gemene. Și chiar dacă, deocamdată, încă nu a ars de tot, înţelepciunea populară ne învaţă că anume într-acolo merge treaba. Dar poate va da Dumnezeu și, după această cădere, omul se va dezmetici și chiar va ajunge să se pocăiască – să ridice o mănăstire, să mai dea ici-colo câte o pomană. Dar asta deja fără camere de luat vederi și fără trucuri de PR, ci numai

pentru sufletul lui, sperând că nu va fi trecut cu vederea de Tatăl Ceresc și i se va mai ierta din păcate. Căci omul se întoarce cu faţa spre credinţă mai ales atunci când îi e greu, nu atunci când i se pare că toată lumea e la picioarele lui.

Epilog în stilul „science fiction” Anticipând ușor lucrurile, ne bate gândul că „visul roz” al lui Marian Lupu de a ajunge președinte ar putea să nu se mai realizeze. Iar poporul s-ar putea chiar să-și dea seama că nu-i sfârșitul lumii și nu-i nimic rău în asta. Ba dimpotrivă, ar putea să-și zică, scărpinându-și ceafa: și cam la ce bun ne-a mai trebuit și nouă acest candidat fără astâmpăr? Și cum de ne-am lăsat loviţi de această zăpăceală colectivă?

Iar Marian, neajungând, până la urmă, „moștenitor al tronului”, va părăsi scârbit această ocupaţie murdară, politica, plin de ură și supărare atât faţă de oponenţi, cât și faţă de aliaţi. Într-un sfârșit întreaga poveste se va încheia ca într-un vechi banc din perioada sovietică: Unul îi zice altuia, oftând din greu: „Știi, dragă, pe mine iarăși mă trage la Paris!” Iar celălalt, îl întreabă mirat: „Dar tu ai mai fost la Paris?” – „Nu, - unde face primul cu tristeţe, - dar odată am mai vrut să merg acolo.”

Iurie ROŞCA

P.S.: Am urcat pe-o șa și v-am spus povestea așa…

Guvernul României, contra proiectului de lege pentru comemorarea deportaţilor basarabeni şi bucovineni Mai multe publicaţii și agenţii de presă de la Chișinău și București s-au grăbit să ne anunţe zilele acestea că vom avea în România o zi a comemorării victimelor ocupaţiei sovietice. La aflarea veștii ne-am bucurat sincer. Numai că înariparea noastră sufletească s-a potolit repede, de îndată ce ne-am interesat mai îndeaproape de iniţiativa în cauză. Și ne-am gândit să scriem despre acest subiect, pe care îl aducem mai cu seamă în atenţia acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care și-au redobândit (cu mult greu) cetăţenia română și, din patru în patru ani, sunt chemaţi la urne să se pronunţe asupra aleșilor lor din Parlamentul de la București. Este bine ca alegătorii să-și cunoască aleșii.

Care este, de fapt, povestea? În luna mai anul trecut, deputatul Tudor Panţîru de la București (PSD, circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 2) a iniţiat o propunere legislativă (PI-x nr. 796/2010) intitulată „Lege pentru instituirea Zilei naţionale în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”. Proiectul cuprinde trei articole și spune următoarele: „1. Se instituie ziua de 1 aprilie ca Zi naţională în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul

Bucovinei și întreaga Basarabie. 2. Cu prilejul Zilei naţionale în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activităţi menite să cinstească memoria acestor români. 3. În perioada 31 martie – 2 aprilie, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenţia Naţională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prioritate, emisiuni despre perioada ocupaţiei sovietice din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa și Basarabia, tratând evenimentele tragice menţionate la art. 1.” O expunere de motive a însoţit propunerea legislativă. Deputatul Panţîru face trimitere, între altele, la Rezoluţia nr. 1723 din 28 aprilie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care aceasta califică foametea organizată de regimul stalinist și soldată cu moartea a milioane de oameni nevinovaţi, inclusiv în Republica Moldova, ca fiind o crimă împotriva umanităţii. Atât.

Itinerarul acestui proiect de lege a fost destul de sinuos. El a fost semnat la 11 mai 2010. Peste trei zile, la 14 mai, el este prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (Președinte Roberta Alma Anăstase – PD-L) și înaintat la Senat (Președinte Mircea Dan Geoană – PSD). La 24 noiembrie 2010 Senatul a respins această propunere legislativă. Totuși, urmând procedurile în vigoare, vicepreședintele Senatului, Teodor Meleșcanu (PNL), a trimis, la 25 noiembrie 2010, propunerea legislativă, spre dezbatere, în Camera Deputaţilor.

Acum, soarta proiectului de lege depinde exclusiv de voinţa deputaţilor din Cameră. Aceștia, aparţinând

diverselor grupuri politice, vor ţine cont de avizele comisiilor sesizate, iar majoritatea parlamentară (PD-L UDMR) – de avizul guvernului instalat de ea. Să vedem care este situaţia la capitolul avize.

Așadar, Consiliul Legislativ a emis, la 16 iunie 2010, un aviz pozitiv. Avizul Consiliului Legislativ este unul formal, nu se referă la fondul iniţiativei deputatului Tudor Panţîru, ci doar la faptul că aceasta se încadrează în categoria legilor ordinare. Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităţilor Naţionale, convocată în ședinţă la 15 decembrie

2010, în urma dezbaterilor, a hotărât cu unanimitate de voturi să îi acorde aviz negativ. Din respectiva comisie parlamentară fac parte 9 membri, dintre care 5 aparţin majorităţii de guvernământ (Marius Cristinel Dugulescu – PD-L, Florin Postolachi – PD-L, Mircea Lubanovici – PD-L, Lucian Riviș-Tipei – PD-L și Attila Varga – UDMR), iar alţii 4 aparţin opoziţiei (Nicolae Păun – minoritatea ţigănească, Gigel-Sorinel Știrbu – PNL, Virgil Pop – PNL și Sergiu Andon – PSD). La 8 februarie 2011, Comisia juridică, de disciplină și imunităţi a adoptat un aviz pozitiv.

Soarta proiectului de lege rămâne însă incertă dat fiind avizul negativ al Guvernului. Un punct de vedere oficial al Guvernului, semnat de premierul Emil Boc (PD-L), a fost formulat la 20 august 2010. Premierul Emil Boc opinează: „Considerăm că propunerea legislativă menţionată trebuie analizată plecând de la realitatea că evenimentele la care face trimitere s-au produs în teritorii care fac parte astăzi din alte state, respectiv Republica Moldova și Ucraina.

Acestea sunt deja comemorate în statele respective, în cadru mai mult sau mai puţin oficial. După lansarea

Raportului Comisiei din Republica Moldova (se are în vedere Comisia Cojocaru – nota noastră), masacrul de la Fântâna Albă, deportările și foametea ce au urmat ocupaţiei sovietice vor fi, cu siguranţă, elemente centrale ale efortului comemorativ oficial al statului vecin”. Aici se impune precizarea că localitatea Fântâna Albă nu se află în Republica Moldova și nici în Basarabia istorică, ci în nordul Bucovinei.

Premierul PD-L – UDMR continuă: „În acest moment, nu există o zi de comemorare a victimelor comunismului din România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a propus instituirea zilei de 23 august ca „Zi de comemorare a victimelor fascismului și comunismului” și a celei de 21 august ca „Zi de comemorare a victimelor comunismului din România”.

Astfel, considerăm că este nepotrivit ca statul român să stabilească o zi de comemorare pentru anumite episoade legate de istoria comunismului din zona geografică ce cuprinde România, înaintea stabilirii celor două zile comemorative menţionate anterior”. Arătând, în plus, că iniţiatorul proiectului de lege „nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziţia art. 138, alin. (5) din Constituţia României”, premierul Emil Boc anunţă Parlamentul că, „având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative”.

Cunoscând acum toate acestea, înţelegem că șansele de a fi adoptat ale proiectului de lege iniţiat de deputatul Tudor Panţîru sunt cât se poate de incerte. Dacă ţinem cont de configuraţia politică a Camerei Deputaţilor de la București, am putea spune chiar că aceste șanse sunt, practic, nule.

De ce? Pentru că Guvernul Boc se

opune, iar guvernul înseamnă PD-L și UDMR și pentru că cele mai mari partide din opoziţie (PSD și PNL) fac în această chestiune front comun cu guvernarea. Minorităţile (altele decât cea maghiară), în special numeroasa minoritate ţigănească (zisă rromă), prin reprezentantul său Nicolae Păun, de asemenea, se opun. Să fie oare acesta un motiv pentru care iniţiativa deputatului Panţîru nu a mai fost semnată de nici un alt deputat sau senator, nici măcar dintre colegii săi de partid?

Să reţinem că nu mai demult decât la 24 noiembrie 2010, Senatul României a respins, cu o zdrobitoare majoritate de voturi, un alt proiect de lege, și anume, propunerea legislativă privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor, precum și a doctrinei comuniste care a avut la bază lupta de clasă. Și atunci, ca și acum, Guvernul Boc s-a opus și a dat un aviz negativ, iar senatorii aleși în Diaspora au votat împotriva adoptării lui. Doar 5 parlamentari au susţinut atunci respectivul proiect, pe când 98 au fost contra.

Comunismul nu a murit în România, el a luat alte forme și s-a drapat în alte culori. Vorba cântecului: comunismul n-a murit, doar o ţâr-a aţipit!

Anticomunismul de faţadă al clasei politice de la București și specularea subiectului, fără întreprinderea unor acţiuni practice de decomunizare a „inimilor și spiritelor”, a devenit o afacere profitabilă, al cărei scop este menţinerea la putere tocmai a foștilor comuniști de dincolo de Prut.

Numai o minune mai poate schimba soarta proiectului de lege despre care am vorbit aici. Atâta că nu-mi prea amintesc când s-a produs ultima minune în politica românească.

Vlad CUBREACOV, FLUX

6

11 FEBRUARIE 2011

Ideea integrării europene a Republicii Moldova a apărut și a devenit una populară odată cu deschiderea ţării faţă de Occident. Un rol important în acest sens l-a jucat, în special, creșterea masivă a numărului de cetăţeni plecaţi temporar la muncă peste hotarele ţării, care s-a produs mai bine de un deceniu în urmă, o bună parte dintre aceștia alegând ca destinaţie statele membre UE. Clasa politică naţională a înţeles care sunt doleanţele majorităţii populaţiei ţării. Astfel, începând cu cea de-a 4 competiţie electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2005, mesajul de integrare europeană a Republici Moldova a fost și rămâne unul comun pentru toţi concurenţii electorali importanţi.

Acest mesaj a figurat în programele electorale ale tuturor celor trei formaţiuni politice care au intrat, în anul 2005, în Parlament, inclusiv în programul electoral al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova – învingătorul de atunci al competiţiei electorale.

O situaţie similară s-a atestat și în ciclurile electorale care au urmat. În final, ideea integrării europene a Republicii Moldova a devenit una dintre priorităţile majore ale politicii externe a ţării, figurând ca domeniu aparte, începând cu anul 2005, în titulatura ministerului de profil. Astfel, privită în termeni generali, ideea de integrare europeană a ţării este unica speranţă și, în acest sens, singura soluţie oferită în prezent de clasa politică din Republica Moldova, în vederea asigurării dezvoltării socioeconomice a ţării. Formal, această idee s-a transformat într-un veritabil model de dezvoltare economică și, la drept vorbind, nu doar pentru Republica Moldova. Dar este oare această abordare una corectă?

Pentru a răspunde la această întrebare, ar fi cazul să revenim asupra unor noţiuni care, din motivul că sunt des întrebuinţate, și-au pierdut sau, cel puţin în percepţia majorităţii populaţiei, și-au denaturat adevărata lor semnificaţie. Ce este Uniunea Europeană?

UE – o comuniune bazată pe cooperarea avantajoasă Bazele UE au fost puse prin tratatul de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, care a instituit o comunitate economică reprezentată printr-o uniune vamală dintre Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg. Scopul tratatului de la Roma a fost crearea unei pieţe comune, menite să asigure prosperitatea economică a unui grup de state-semnatare a documentului, care, la acea vreme, dispuneau de un nivel comparabil de dezvoltare economică. Cu timpul, odată cu atingerea obiectivului iniţial de dezvoltare economică, UE și-a extins eforturile către alte domenii, cu scopul consoli-

EDI|IA DE VINERI

Economic

dării drepturilor sociale și promovării valorilor democratice. În momentul de faţă, UE reprezintă o entitate politică formată din 27 de state membre, dar și-a păstrat trăsăturile iniţiale de uniune vamală și piaţă comună care își stabilește de comun acord politica tarifară în raport cu statele terţe, în timp ce comerţul intern de bunuri și servicii dintre statele membre UE este complet liberalizat. În concluzie, UE reprezintă o comunitate de state cu un nivel înalt de dezvoltare economică (fapt care nu mai este întru totul valabil în prezent) capabile să asigure o cooperare economică reciproc avantajoasă, dar și menţinerea și propagarea principiilor democratice de organizare politică a societăţii.

„Visul” european al moldovenilor cu situaţia din statul B, în rezultatul comerţului exterior statul A se va specializa în producerea grâului, iar statul B – în producerea autoturismelor. În final, drept urmare a creșterii eficienţei utilizării resurselor interne, volumul global al bunurilor produse se va majora și, în consecinţă, va crește în ansamblu nivelul general de bunăstare a populaţiei ambelor state. Aspectul care nu este luat în calcul este modul de distribuire a surplusului de valoare adăugată creat și efectul în timp asupra statelor antrenate în activitatea de comerţ exterior. Astfel, statul A, în urma comerţului internaţional neîngrădit, va rămâne fără sectorul industrial, din exemplul nostru de producere a autoturismelor, pe când statul B își va dezvolta și mai mult capacităţile sale în acest domeniu și va diminua ponderea populaţiei sale antrenate în agricultură. Consecinţa imediată a acestei „evoluţii” este sărăcirea și degradarea socială a populaţiei ţării A, deoarece nivelul de salarizare, dar și competenţele cerute în industria auto sunt mult mai favorabile dezvoltării socioeconomice decât cele din sectorul agricol. Astfel, comerţul internaţional liberalizat, în special cu economiile slab dezvoltate, este favorabil statelor avansate economic, deoarece acesta aduce o rată de creștere economică superioară celei naturale (a se compara cu supraprofiturile realizate în cadrul unor activităţi de monopol) care depășește valoarea adăugată rezultată din cooperarea reciprocă, benefică ambelor state, și reprezintă supravaloarea rezultată

De ce este important ca statele care decid să formeze o uniune vamală și piaţă comună de bunuri și servicii, să dispună de un nivel comparabil de dezvoltare economică? Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui lămurite câteva aspecte. Conceptul de bază care explică, în teoria economică clasică, comerţul internaţional de bunuri și servicii este cel al avantajelor comparative. În conformitate cu acest concept, statele antrenate în comerţul internaţional se vor specializa în producerea acelor bunuri și servicii care înregistrează pentru fiecare stat în parte cele mai mici costuri de oportunitate. Termenul de cost de oportunitate definește valoarea celei mai bune dintre șansele la care se renunţă atunci când se face o alegere oarecare. Astfel, dacă pentru statul A, dată fiind structura economică a acestuia, producerea grâului are un cost de oportunitate mai mic decât producerea de autoturisme, în raport

Fostul prezentator de la Televiziunea Naţională, jurnalistul Mihail Lupașco, și-a lansat, zilele trecute, o carte editată de curând, intitulată „A fost odată în Moldova” (rus. – Однажды в Молдове). Cartea reprezintă o culegere de povestioare și istorioare hazlii, scrise de autor pe parcursul ultimilor 12-15 ani. O parte dintre acestea au fost publicate anterior în ziarul „Nezavisimaia Moldova”.

Culegerea lui Mihail Lupașco impresionează prin faptul că rămân actuale și în momentul de faţă, consideră Boris Marian, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și din Federaţia Rusă, care semnează prefaţa cărţii. „Literatura de expresie rusă din Republica Moldova a câștigat un nou prozator și umorist talentat, în persoana lui Mihail Lupașco”, a declarat Boris Marian, în cadrul lansării de carte. „Oamenii au specificul de a visa. Când visurile cuiva se îndeplinesc, cei care îl înconjoară – prieteni și vecini – încep să creadă în povești. Însă poveștile rareori devin realitate, deși unii cred că s-au născut pentru a dovedi contrariul.

Noi ne deosebim de alţii prin faptul că nu credem în povești, noi le inventăm, pur și simplu”, consideră autorul cărţii „A fost odată în Moldova”.

Mihail Lupașco este cunoscut opiniei publice mai mult ca fost prezentator al buletinului de știri în limba rusă „Mesager” de la postul public de televiziune. În afară de faptul că este jurnalist de limbă rusă, Mihail Lupașco este și un cunoscut exponent al societăţii civile. El este organizator și promotor al unui șir întreg de mese rotunde și dezbateri publice care au în vizor cele mai diverse probleme, de la cele ale combaterii corupţiei, la cele de ordin sportiv și religios.

din contul dezindustrializării statelor cu o structură economică slabă, aflată în formare.

Economiile slabe – anexe ale unor economii dezvoltate? În contextul celor descrise se desprinde următoarea observaţie.

Cadrul instituţional actual de organizare a economiei mondiale, în care statele ce dispun de o structură economică slabă sunt forţate să concureze pe picior de egalitate cu statele dezvoltate economic, reprezintă în realitate o modalitate indirectă de luptă împotriva concurenţei și care, în ultimă instanţă, se opune principiului de liberalism economic. Astfel, expunerea prematură sau, privită la general, expunerea directă a economiilor slab dezvoltate în competiţia acerbă de pe pieţele globale, contribuie de facto la menţinerea unui statu-quo a economiei mondiale, favorabil statelor care în prezent sunt dezvoltate economic. Astfel se asigură aplicarea unor condiţii „aride” de dezvoltare economică a statelor slab dezvoltate, în vederea limitării la maximum a capacităţilor acestora de a dezvolta entităţi economice independente, care ar face concurenţă liderilor economici de moment. Astfel, economiile slabe sunt sortite unei existenţe la limita supravieţuirii sau, în cel mai bun caz, să fie anexe ale unor economii dezvoltate. Care este răspunsul elitei politice autohtone la aceste provocări… este oare conștientizată și abordată în termeni reali această problemă în Moldova?

UE nu este o agenţie de ajutor social care ne va rezolva problemele

Comerţul liberalizat este favorabil statelor avansate economic

Jurnalistul Mihail Lupaşco şi-a lansat cartea „A fost odată în Moldova”

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dacă descrierea teoretică de mai sus nu pare a fi verosimilă, cei care au dubii să analizeze evoluţia economică din ultimii 10-15 ani a Republicii Moldova. În această perioadă, drept urmare a unei deschideri premature a economiei, Republica Moldova a rămas aproape în totalitate fără sectorul său industrial. Astfel, în prezent, în comerţul intern majoritatea bunu-

rilor sunt cele de import. Moldova a ajuns un stat care cu greu de mai exportă ceva, iar cea mai importantă sursă de intrări de valută a ţării o reprezintă exportul forţei de muncă, cu toate aspectele inerente unei astfel de „structuri economice”, care sunt traficul de fiinţe umane, prostituţia, traficul de organe umane.

Rezumând cele menţionate și fără a diminua rolul UE în calitatea sa de promotor, unul eficient, de altfel, a unor valori general umane, principii și reguli de organizare modernă a societăţi, este important pentru elita politică din Republica Moldova să vizualizeze și celălalt aspect în care se manifestă UE, și anume, de competitor al Moldovei în cadrul unui sistem economic capitalist. Este cunoscut faptul că capitalismul nu se bazează pe ajutor reciproc, ci pe concurenţă, iar în final reușește cel care este mai eficient. În acest context, UE nu este o agenţie de ajutor social care, la un simplu apel, va rezolva problemele cu care se confruntă Republica Moldova, ci, mai degrabă, un club al statelor care au reușit în plan economic, întrunite în vederea augmentării și asigurării unei dezvoltări prospere în continuare.

Raţionamentul care ghidează cooperarea UE cu Republica Moldova, chiar și sub aspectul ce ţine de fondurile nerambursabile alocate ţării, este, în primul rând, cel al asigurării propriei prosperităţii sociale și economice. În acest context, apropierea economică de UE, de exemplu în cadrul unui acord de liber schimb, ar putea să prejudicieze, mai mult decât să ajute, economia firavă a Moldovei.

Este prea puţin să vrem în Europa, dacă nu avem şi soluţii de ordin economic Visul de integrare europeană al Republicii Moldova, care, în termeni reali, definește obiectivul construirii unei societăţi echitabile și prospere în Republica Moldova, pentru a deveni realitate, ar trebui axat, în primul rând, pe reușite în plan economic.

Așa cum s-a menţionat deja, pentru a obţine statutul de stat membru UE, o condiţie esenţială este să dispui de o economie de piaţă matură, capabilă să facă faţă concurenţei internaţionale. În acest context, statutul de ţară membră UE reprezintă o confirmare, dar nu neapărat și un mijloc pentru realizarea acestei condiţii. Republica Moldova, în momentul de faţă, fără a fi încorsetată în cadrul unor acorduri comunitare, așa cum este cazul statelor membre UE, are, de jure, libertatea promovării unei politici tarifare, comerciale, financiare, bugetar-fiscale și monetare independente – de care ar fi trebuit să dispună pe deplin.

Experienţa unor state aflate la periferia geografică, dar și economică a UE, care au trecut recent printr-o perioadă de turbulenţe economice,

Vama Ungheni, unul dintre motivele neacceptării României în Schengen Jurnaliștii de la L’Express au realizat un reportaj la vama Ungheni, despre care Franţa a spus că este poroasă și acesta este, în opinia sa, unul dintre motivele pentru care România nu este pregătită să adere acum la Schengen, potrivit NewsIn. Reportajul se intitulează, ușor ironic, “România, noua frontieră a spaţiului Schengen”, fiind ilustrat cu o fotografie în care este prezentată o bătrână în baston la vama Ungheni.

Jurnaliștii au vorbit cu un membru al forţelor de ordine, “Gigi”, care le-a povestit că, în general, la acest punct de trecere sunt confiscate ţigări, care sunt de cinci ori mai ieftine în R. Moldova, sau medicamente. „O dată am găsit dolari falși, în mod clar provenind din Rusia, și chiar un baton de dinamită”, a enumerat el. “Voi păzi frontiera externă a Schengen așa cum păzesc astăzi frontiera externă a UE”, a subliniat el.

Reportajul amintește opoziţia Franţei și Germaniei faţă de aderarea României și Bulgariei la Schengen în martie. Secretarul francez pe Afaceri Europene,

Laurent Wauquiez, a subliniat săptămâna trecută că există două probleme. “Una vizează gestionarea fluxului de migraţie: 75% din imigraţia ilegală în Europa trece prin această parte de sud-est a UE. Cealaltă vizează crima organizată: traficul cu droguri și fiinţe umane”, a explicat el.

L’Express notează că un miliard de euro au fost cheltuiţi deja de România pentru securitatea celor 2.000 de kilometri de frontieră externă de care trebuie să se ocupe ţara.

“România a scăzut cu 40% salariile vameșilor, nu este cel mai bun mod de a garanta că ei sunt total incoruptibili”, a spus Wauquiez. Însă omologul său român, Bogdan Aurescu, a replicat: “Această scădere a salariilor este generală și afectează toate nivele administraţiei române. Salariul meu a scăzut cu 25%, oare acest lucru mă face coruptibil?”, a întrebat el. “Wauquiez pare să fi uitat prezumţia de nevinovăţie, când vorbește despre vameșii români.

Dacă se vorbește despre corupţie în general, trebuie să se facă o diferenţă între percepţie și realitate”, a subliniat Aurescu.

L’Express notează că, săptămâ-

Viorel GÎRBU, consilier al preşedintelui AŞM în probleme economice şi de inovare

ELENA BĂSESCU:

Ţiganii fac parte din viitorul României

Președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a îndemnat UE să recunoască oficial genocidul petrecut împotriva populaţiei rrome în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. na trecută, au fost arestaţi circa 60 de poliţiști și vameși pentru că au luat mită și au “constituit un grup infracţional organizat” la punctul de frontieră de lângă Ucraina. În decembrie, autorităţile europene se temeau de un “val de imigranţi moldoveni”, în condiţiile în care România le permite acestora să “recupereze” cetăţenia română și deci să circule mai liber în UE, amintește cotidianul. Și mai ușor ar fi după aderarea României la Schengen. Răspunsul român: 91.000 de dosare au fost depuse

în 2010, iar cererile cresc. Însă procesul este de durată, 9-12 luni, iar probele ce trebuie aduse sunt numeroase. Dacă 1.500 de dosare au fost acceptate în 2008, numărul a fost 2.500 în 2009, 5.000 în 2010.

Foarte departe de promisiunea președintelui Traian Băsescu, care dorea naturalizarea a “10.000 de cetăţeni moldoveni pe lună”, în primăvara lui 2009, într-o tentativă de a calma criza dintre cei doi vecini, comentează L’Express.

100 de poliţiști de frontieră, 30 de vameși și circa 20 de contrabandiști de ţigări. În total, doar la locuinţele celor care au adus în România ţigări de contrabandă prin cele cinci vămi, se derulează peste 70 de percheziţii, anchetatorii intrând simultan în locaţii din București și din zece judeţe (Argeș, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureș, Sucea-

Deputat italian: E mai uşor să educi un câine decât un ţigan român

va, Dolj, Timiș și Dâmboviţa), au explicat sursele citate, potrivit cărora, până la ora 7.30 fuseseră reţinute deja 30 de persoane care ar urma să fie audiate la sediul central al DNA din Capitală, dar și la Parchetul Curţii de Apel Argeș. De fapt, în Argeș, vor fi audiaţi doar cei care aduceau ţigările în România, ancheta în cazul lor fiind coordonată de procurorii argeșeni.

Surse judiciare au subliniat că, spre deosebire de Vama Siret, prin punctele de frontieră vizate acum de percheziţii, contrabanda se făcea nu doar cu cărăuși, în ţară fiind introduse TIR-uri întregi de ţigări.

Iar sumele pe care poliţiștii de frontieră și vameșii cercetaţi le-ar fi primit drept mită se ridică la câteva sute de milioane de lei vechi pe o singură tură.

Declaraţia președintelui Jerzy Buzek a fost urmată de intervenţii ale membrilor grupurilor politice. Într-o declaraţie scrisă depusă la Parlamentul European, Elena Băsescu a spus că ţiganii fac parte din viitorul României și că ei sunt cea mai oprimată minoritate etnică.

“Rromii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din UE la ora actuală, dar și cea mai oprimată de-a lungul timpului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sute de mii de rromi au fost uciși și persecutaţi. Din păcate, doar unele state membre au recunoscut faptul că exterminarea rromilor a fost, de fapt, un genocid.

Pentru a cinsti memoria victimelor și în semn de profund respect pentru supravieţuitorii rromi ai Holocaustului, președintele României a recunoscut, în 2007, atrocităţile suferite de rromi și a conferit Crucea Naţională „Serviciul Credincios” clasa a III-a celor trei rromi care au supravieţuit genocidului.

Rromii fac parte din viitorul României, al unei Românii europene. Tragedia Holocaustului este de acum parte a memoriei noastre colective. Salut cu această ocazie una dintre priorităţile Președinţiei Ungariei, și anume Strategia de integrare a rromilor. Cea mai bună comemorare este cea orientată către viitor. În fiecare stat membru trebuie să analizăm secolele de istorie din care fac parte rromii și să consolidăm această iniţiativă pentru rromi astăzi. Ei sunt cetăţeni liberi, egali europeni.

Ar trebui, de asemenea, să creăm precondiţiile necesare liberei circulaţii a rromilor, fără ca aceștia să fie din nou expulzaţi. Avem nevoie de o comunitate care să fie perfect integrată în societatea contemporană”, este declaraţia depusă de europarlamentarul Elena Băsescu.

Parlamentul European a declarat că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, zeci de mii de persoane aparţinând populaţiei de origine rromă au fost omorâte în teritoriile estice ocupate și alte mii au murit în lagărele de concentrare ale regimului nazist.

Sursa: EVZ.ro

Sursa: adevarul.ro

Sursa: Romanialibera.ro

100 de poliţişti şi vameşi, reţinuţi de DNA la Moraviţa, Naidăş şi Oraviţa Aproximativ 1.000 de poliţiști de la mai multe secţii din București, ofiţeri și procurori anticorupţie și„mascaţi” din trupele speciale ale Jandarmeriei au descins, în dimineaţa zilei de marţi, 8 februarie, în jurul orei 6.00, la punctele de trecere a frontierei Stamora Moraviţa, Deta și Cruceni (Timiș) și Naidăș și Oraviţa (Caraș Severin), dar și în mai multe localităţi din zece judeţe și din Capitală, la locuinţele celor vizaţi de anchetă (100 de politiști de frontieră, 30 de vameși și aproximativ 20 de contrabandiști de ţigări).

Potrivit unor surse judiciare, în urma acţiunilor întreprinse au fost reţinute aproximativ 100 de persoane din judeţele Timiș, Caraș Severin și Arad.

De fapt, ancheta procurorilor și ofiţerilor anticorupţie vizează - potrivit surselor citate - aproximativ 150 de persoane, dintre care

demonstrează riscurile care pot surveni atunci când politica economică a unui stat nu este adaptată condiţiilor sociale și economice ale acestuia.

Astfel, pentru asigurarea prosperităţii în Republica Moldova, axarea exclusivă pe dezideratul integrării europene a ţării nu este suficientă. În paralel, clasa politică din ţară trebuie să ofere soluţii eficiente și coordonate în plan economic, menite să contribuie la formarea unei economii independente, moderne și puternice, care să dispună inclusiv de un sector industrial puternic. Exemplele demne de urmat în acest sens sunt cele din experienţa postbelică a Finlandei sau a statelor din regiunea Asiei de Sud-Est. În aspectul ce ţine de cooperarea în plan economic cu statele avansate din punct de vedere economic, inclusiv UE, care poate ascunde riscuri semnificative pentru Republica Moldova așa cum s-a menţionat deja, este oportună stipularea în acordurile bilaterale de liber schimb a necesităţii asigurării unei dezvoltări echilibrate a comerţului exterior reciproc, care să evite deficitul balanţei de comerţ exterior a oricărei dintre părţi. În acest context, este cazul să ne amintim de propunerile înaintate de renumitul economist John M. Keynes pentru construirea sistemului financiar internaţional de după cel de al Doilea Război Mondial, în ajunul fondării instituţiilor Bretton Woods. Ca element destabilizator pentru sistemul financiar internaţional Keynes vedea nu doar deficitul, dar și excedentul balanţei de comerţ exterior al statelor participante în sistem.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Mircea Geoană, Patriarhia Moscovei şi un botez nevalid Mircea Geoană, președintele Senatului României, a participat, la 29 ianuarie, în catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău, ca naș, la slujba botezului finului său, Alexandru Trăistariu, oficiată de către secretarul structurii locale a Patriarhiei Moscovei, Vadim Cheibaș. O armată întreagă de jurnaliști de la Chișinău și București s-au grăbit să relateze despre eveniment, la cronica mondenă. Și cum armata despre care vorbim nu prea este mearsă la biserică decât poate cu ocazii mondene, nimeni nu a observat un detaliu esenţial: botezul oficiat de preotul filomoscovit nu este valid.

Din reportajele difuzate de mai multe posturi de televiziune se vede clar că vajnicul secretar eparhial, ditamai protopopul mitrofor Vadim Cheibaș, a schimbat formula canonică a botezului (Se botează robul lui Dumnezeu (numele celui botezat) în numele Tatălui, Amin! Al Fiului, Amin! Și al Sfântului Duh, Amin!). Această formulă este singura valabilă în Biserica Ortodoxă și, în sine, este, în condiţii extreme, suficientă pentru ca cel botezat astfel, chiar și de către un mirean, bărbat sau femeie, major sau minor, să fie considerat creștin, membru al Bisericii lui Hristos. În condiţii extreme botezul se poate face și în afara bisericii, nu neapărat prin scufundare în apă, ci chiar și prin presurare cu nisip (în pustiu) sau cu ţărână. Dacă cel botezat supravieţuiește, atunci când se ivește ocazia, slujba botezului este dusă până la capăt de către un preot, dar fără ca formula botezului (În numele Tatălui, Amin! Al Fiului, Amin! Și al Sfântului Duh, Amin!) să mai fie repetată. Botezul repetat este considerat un păcat împotriva Duhului Sfânt și, spun sfintele canoane bisericești, dacă se va găsi un preot să repete această taină bisericească, respectivul se va caterisi sau chiar va fi îndepărtat de la Biserică (excomunicat).

Dacă însă formula botezului nu a fost respectată, aceasta trebuie reluată corect de către un preot canonic, respectând cu stricteţe ordinea dogmatică a persoanelor Sfintei Treimi.

Ce a făcut marele secretar filomoscovit? L-a „botezat” pe micuţul Alexandru Trăistariu, finul lui Mircea Geoană, astfel: „Se botează robul lui Dumnezeu, Alexandru, în numele Tatălui, Amin! Și al Sfântului Duh, Amin!” Abia după ce parohul catedralei Teodor Bortă, i-a șoptit cu îndreptăţit reproș:„Și al Fiului”, secretarul promoscovit a bolmojit printre dinţi, vizibil stânjenit, de parcă ar fi făcut o concesie: „și al Fiului!”. Faptul se vede limpede la vizionarea înregistrării botezului.

Preotul respectiv a inversat ordinea celei de a doua și celei de a treia persoane din Sfânta Treime, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a dogmei Sfintei Treimi. Numele Fiului, adică al Mântuitorului Hristos, nu poate fi invocat la sfârșitul formulei, după cum nici numele Tatălui nu poate fi invocat altfel decât înaintea celorlalte două ipostasuri ale Dumnezeirii.

De ce ne-a atras atenţia acest mod ciudat de schimbare a ordinii persoanelor din Sfânta Treime de către secretarul mitropolitului Vladimir? Pentru că formula rostită de preotul Vadim Cheibaș la botezul finului lui Mircea Geoană este una necanonică, sectară, și anume inochentistă.

După cum bine se cunoaște, înţelegerea inochentistă a Sfintei Treimi este următoarea: Dumnezeul Tatăl, Dumnezeu Duhul Sfânt, care șade de-a dreapta Tatălui, și Dumnezeu Fiul, care șade de-a stânga Tatălui. Acest fapt este lesne observabil în iconografia inochentistă. Întrucât membrii acestei secte românești transnistreano-basarabene de origine ortodoxă îl consideră pe Inochentie Levigioară (Levizor) drept întrupare a Duhului Sfânt, acesta are întâietate, în accepţia lor, faţă de persoana Mântuitorului Hristos. În acatistele pe care membrii grupării de la Balta și le-au scris ei singuri, veţi întâlni invariabila cântare: „Bucură-te Sfinte Părinte Inochentie, Duhule Sfinte!”

Ca să înţelegem mai bine esenţa acestei rătăciri vom apela la cuvintele părintelui arhimandrit

11 FEBRUARIE 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Paulin Lecca din lucrarea sa „Inochentismul: între Ortodoxie și erezie”: „Erezia inochentistă însă, începe să se manifeste activ când se ajunge la persoana ieromonahului Inochentie. Aceștia în unison îl mărturisesc pe părintele ieromonah Inochentie de la Balta ca fiind a treia persoană din Sfânta Treime: „El se numește a treia faţă Dumnezeiască, pentru că într-însul s-au întrupat a treia faţă, Duhul adivărului, carili din Tatăl au purces. „Porumbul cel mare” s-au întrupat într-însul, precum mai sus s-au arătat. Îl mărturisim toţi ucenicii Lui, că este Dumnezeu, pentru că este scris pe Dânsul numili lui Dumnezeu. Iară Duhul adevărului, carili de la Tatăl purcede de care au zis: „Acela va mărturisi de Mine”, apui acela s-au întrupat în părintili Inochenti, ș-au venit ș-au mărturisit pe Mântuitoriul”. Această gravă deviere dogmatică în sânul inochentiștilor s-a conturat încă pe când ieromonahul Inochentie era în viaţă, fiind,de fapt, singura abatere serioasă de la Ortodoxie.”

Acum este clar ca bună ziua că formula botezului folosită de către secretarul eparhial Vadim Cheibaș constituie o gravă eroare dogmatică. Dacă acest caz al botezului finului domnului Mircea Geoană nu ar fi fost atât de mediatizat, probabil că nici nu am fi aflat despre el. Așa însă, grava eroare dogmatică este pe faţă.

Nu putem ști acum dacă acest caz este unul izolat sau constituie o practică constantă a preotului Cheibaș. Chiar dacă am avea de a face cu un caz aparte, preotul vinovat de comiterea acestei grave erori trebuie cercetat, spun canoanele Bisericii Ortodoxe, pentru superficialitate în exercitarea actului sacramental al botezului.

Un asemenea caz ar trebui cercetat de la nivelul consistoriului eparhial până la nivelul Sfântului Sinod al Patriarhiei de care ţine preotul respectiv, în cazul de faţă al Patriarhiei Moscovei. Va prelua Mitropolia Chișinăului „și a întregii Moldovei” sau Patriarhia Moscovei cazul în cercetare? Judecând după superficialitate și ușurinţa cu care Sinodul Rus obișnuiește să-i oprească de a sluji cele sfinte pe clerici și chiar pe ierarhi, fără temei canonic și fără a-i cerceta în prealabil, este de presupus că preotul Vadim Cheibaș ar putea fi pus sub interdicţie de superiorii săi de la Moscova. Dacă acest fapt nu se va întâmpla, vom avea pe faţă (pentru a câta oară!) un exemplu al dublelor standarde practicate de ierarhia rusă.

Preoţii cu care am discutat subiectul, atât din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), cât și din Mitropolia Chișinăului (Patriarhia Moscovei), au regretat cazul și au fost unanimi în părerea că o rectificare a gravei greșeli dogmatice este strict necesară. În acest caz, vina este numai și numai a preotului care a oficiat botezul și nicidecum a pruncului botezat, a părinţilor sau a nașilor acestuia. În toată această poveste este loc, din păcate, și pentru un alt regret. Regretul că președintele Senatului României, implicat în activitatea sacramentală a structurii locale a Patriarhiei Moscovei din Republica Moldova, nu a avut minima bunăvoinţă de a-și îndruma finii de cununie să-și boteze pruncul într-o biserică a Mitropoliei Basarabiei, de a cărei soartă, aflat la Chișinău, înaltul oficial român nu a catadicsit barem să se intereseze, ca și cum, pentru domnia sa, Mitropolia Basarabiei nici nu ar exista.

7

Filat, supărat pe sinistraţii din Hânceşti Dacă în perioada preelectorală și electorală fostul și actualul premier Vladimir Filat își petrecea mai tot timpul în satele sinistrate din raionul Hâncești, promiţându-le oamenilor marea și sarea, imediat după închiderea urnelor de vot și anunţarea rezultatelor alegerilor din 28 noiembrie, interesul premierului faţă de nevoile sinistraţilor a scăzut brusc din intensitate.

Abia după aproape trei luni de la alegeri și la circa două luni de la investirea Guvernului Filat II, problema sinistraţilor din Hâncești a fost, în sfârșit, abordată de către reprezentanţii noului Cabinet de Miniștri. Dar culmea!!! Ceea ce le-a avut de reproșat Filat subordonaţilor săi responsabili de construcţia locuinţelor pentru familiile afectate de inundaţii a fost (atenţie!) că ar fi fost cazul ca aceștia să-l anunţe că oamenii nu vor să treacă în case noi, astfel încât Guvernul să nu fie nevoit să grăbească procesul de construcţie a locuinţelor.

Supărarea premierului a fost determinată de afirmaţiile viceministrului Dezvoltării Regionale și Construcţiilor, Anatolie Zolotco, care a subliniat în raportul său că oamenii nu doresc, chipurile, să treacă în noile case decât la primăvară și că, în această privinţă, toţi sunt solidari. „Era bine de știut din timp că oamenii nu vor să treacă cu traiul în noile case, pentru că astfel nu grăbeam (?!) procesul de construcţie”, și-a mustrat Filat subalternii.

Iată, deci, că Filat nu pare a fi deranjat de faptul că și-a încălcat grosolan promisiunile făcute cu mare vâlvă în campania electorală, când îi asigura pe sinistraţi că vor avea case noi, cel târziu, până la Crăciun. Singurul lucru care îl supără astăzi este că o parte dintre familiile (foarte puţine, de altfel) care au avut totuși norocul să-și primească locuinţa promisă nu s-au mutat încă cu traiul în noua casă. Păi cum să se mute, dacă acolo nu există nimic, începând cu

drumurile, care se află abia în construcţie, și terminând cu un prăpădit de magazin? Nemaivorbind de școală, grădiniţă, primărie, alte obiective de infrastructură indispensabile pentru o localitate. În afară de asta, nou-apărutele sate nu au fost asigurate cu apă potabilă, nu există transport cu care oamenii să se poată deplasa din localitate.

De asemenea, Filat și ceilalţi de la Guvern se fac a uita că, la ţară, oamenii pe lângă casă mai au animale, rezerve de alimente, pe care le păstrează prin beciuri, precum și alte bunuri prin gospodărie. Or, casele care

deja au fost date în exploatare nu au nici măcar un gard care să împrejmuiască ograda, nemaivorbind de beci, ocoale și alte construcţii de pe lângă casă, care le-ar permite oamenilor să se transfere, cu tot cu bunuri, în noua locuinţă.

Autorităţile locale, vinovate de situaţia sinistraţilor?

Mai mult. Culmea e că, în cadrul respectivei ședinţe de Guvern, au fost proferate noi

învinuiri în adresa reprezentanţilor administraţiilor locale, care, vezi Doamne, nu asigură o bună comunicare cu cei de la Chișinău. Or, dacă e să ne aducem aminte, astă-toamnă, cei de la Guvern se deplasau în satele sinistrate, însoţiţi de jurnaliști, și le promiteau oamenilor vrute și nevrute, în faţa camerelor de luat vederi, după care plecau la Chișinău. În schimb, primarii și reprezentanţii consiliilor raionale erau luaţi cu asalt de oamenii dezlănţuiţi, care îi acuzau că se opun să execute dispoziţiile autorităţilor de la Chișinău. Iată

ce ne declara atunci primarul comunei Cotul Morii, Mihai Merzâncu: „La noi, în Cotul Morii, oamenii discută cu miniștrii de parcă ar fi prieteni de o viaţă.

Aceștia (miniștrii – n.n.) vin în sat, se întâlnesc cu localnicii, le promit marea și sarea și pleacă.

După asta lumea vine la mine și îmi cere să îndeplinesc ce le-a promis ministrul. Eu însă n-am cum să îndeplinesc toate aceste promisiuni, pentru că nu există astfel de posibilităţi și, mai mult decât atât, nu ţin de competenţa primăriei. Cum însă să le explici oamenilor că atunci când li se promite ceva trebuie să ceară să fie îndeplinită promisiunea de la cel care le-a promis?”, ni s-a plâns atunci primarul Mihai Merzâncu, rugându-ne insistent să nu-i facem publice declaraţiile.

Pe de altă parte, constatăm că cei de la Guvern i-au minţit nu doar pe sinistraţi. Duși de nas au fost și muncitorii de pe șantierele de construcţii. Nu mai este un secret pentru nimeni, darămite pentru cei de la Guvern, că majoritatea dintre cei care au fost angajaţi să construiască locuinţele pentru sinistraţi muncesc la negru, deși firmele de construcţii care s-au angajat, contra unor sume consistente, de altfel, să efectueze lucrările de construcţie, au fost selectate direct de către Executiv. De exemplu, cu muncitorii care construiau case pentru sinistraţii de la Cotul Morii, angajaţi de o firmă apropiată unor oameni importanţi din Guvern, nu au fost încheiate contracte de muncă. Mai mult decât atât, aceștia își primeau salariile cu o lungă întârziere, iar unii dintre ei nu primeau, în genere, nimic, fiind nevoiţi să abandoneze șantierele de construcţii și să-și caute altceva de lucru. Or, cam acesta ar fi, de fapt, motivul adevărat pentru criza de forţă de muncă pe care o atestau cu îngrijorare reprezentanţii Guvernului.

La care Paşti vor fi totuşi gata casele pentru sinistraţi?...

Zilele trecute, autorităţile au fixat (pentru a câta oară?!) o nouă dată-limită pentru darea în exploatare a noilor locuinţe.

Potrivit lor, de această dată,

Vlad CUBREACOV, FLUX

casele vor fi gata la Paști, adică până pe 25 aprilie 2011. Noua dată-limită, stabilită de guvernanţi, a stârnit un val de glume printre jurnaliști, cărora le-a și venit în minte o veche vorbă populară, „Paștele cailor”, care are semnificaţia de „nicicând” sau „la Sfântul Așteaptă”, cum se mai spune în popor.

Ceea ce ar mai fi de remarcat este că pentru construirea noilor case destinate celor afectaţi de inundaţii, Guvernul a stabilit suma de 400 de milioane de lei (33,67 milioane de dolari). În același timp, valoarea materialelor de construcţii pentru edificarea acestor case a fost estimată de partea română la circa 9,1 milioane de dolari sau de doar 27% din așa-zisul „cost” al caselor – bani care le-au fost transmiși cu titlu de ajutor umanitar autorităţilor de la Chișinău, atât din partea donatorilor externi, cât și în urma campaniilor naţionale, prin care s-a reușit, datorită bunăvoinţei populaţiei, colectarea unor sume importante de bani.

Or, în mod firesc, materialele de construcţie reprezintă cel puţin 50% din cota cheltuielilor pentru locuinţă. Prin urmare, un semn mare de întrebare prezintă metodologia de estimare utilizată de guvernanţi. În plus, Guvernul Republicii Moldova a stabilit valoarea pagubelor provocate de inundaţiile din vara trecută la 65 de milioane de dolari. Comparativ, valoarea pagubelor produse în urma inundaţiilor din 2008 a fost estimată de Guvernul precedent la doar 1 milion de dolari. Ar trebui să înţelegem, prin urmare, că inundaţiile din vara lui 2010 au fost de cel puţin 65 de ori mai distructive decât cele din 2008. Și asta în condiţiile în care, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cantitatea de precipitaţii și viitura din anul 2008 au fost cu mult mai mari decât anul trecut (2 norme lunare comparativ cu 100 de milimetri). Să fie vorba, în acest caz, de un mod mai profesionist de a face evaluări sau, mai simplu, a fost vorba de o tentativă de spălare de bani sub „înaltul patronaj” al Executivului de la Chișinău?

Dar aceasta este o altă problemă care necesită o abordare separată.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Locatarii de pe str. Prigoreni, nevoiţi să înoate ca să ajungă acasă Locuitorii unor blocuri de locuit de pe strada Prigoreni, din sectorul Botanica al capitalei, ameninţă cu proteste, în cazul în care autorităţile municipale nu vor soluţiona problema drumului spre locuinţele lor. Ei reclamă faptul că, deși complexul locativ de pe strada Prigoreni este unul nou, dat în exploatare în luna august 2008, până în momentul de faţă, singurul drum de acces spre casele respective așa și nu a fost finalizat, iar atunci când plouă sau se topește zăpada, stradela se transforme într-un lac, în adevăratul sens al cuvântului. În pofida numeroaselor demersuri adresate de către asociaţiile de locatari din această zonă reprezentanţilor autorităţilor municipale din domeniu, problema oamenilor pare să nu-și mai găsească soluţionare.

Case noi, dar fără drum Complexul locativ de pe strada Prigoreni a fost construit de către Serviciul Naţional Locuinţă, fiind destinat angajaţilor din sfera bugetară. Este vorba de șase blocuri locative, a câte șase etaje fiecare (270 de apartamente). Noile locuinţe au fost date în exploatare în luna

august a anului 2008, iar până în momentul de faţă, mai bine de jumătate dintre proprietari s-au mutat cu traiul în noile apartamente procurate. Însă, deși în proiectul de construcţie era prevăzută și amenajarea teritoriului adiacent, inclusiv construcţia unui drum de acces către noile blocuri, după darea în exploatare a locuinţelor, lucrările au fost sistate, iar locatarii

SCRISOARE DESCHISĂ

abandonaţi de către autorităţi.

Astfel, la scurt timp, stradela, care fusese doar nivelată și pietruită formal, s-a transformat în niște gropi imense, care, la cea mai mică ploaie, se umplu cu apă, blocând accesul locatarilor către propriile locuinţe.

Primarului general al mun. Chișinău, Dlui Dorin Chirtoacă Președintelui CMC, Dlui Ghenadie Dumanschi Ministrului Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului al R.M., Dlui Marcel Răducan

Autorităţile, surde şi mute la necazul oamenilor De circa doi ani de zile, locatarii din această zonă fac demersuri către autorităţile municipale, solicitând soluţionarea problemei în cauză. Până acum însă, reprezentanţii Primăriei capitalei au oferit doar răspunsuri formale, pasând problema de la un funcţionar la altul, fără însă ca cineva să miște vreun deget pentru a o soluţiona. Între timp, gropile au devenit din ce în ce mai adânci, iar oamenii au ajuns la limita răbdării.

Stimaţi domni,

„Ne rămâne o singură soluţie – să protestăm” Într-o scrisoare deschisă, adresată primarului general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, președintelui Consiliului municipal Chișinău, Ghenadie Dumanschi, și minis-

trului Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului, Marcel Răducan (vezi textul atașat), locatarii anunţă că vor recurge la acţiuni de protest, în cazul în care nu li se va oferi un răspuns exact, din care să rezulte clar cine este responsabil de efectuarea lucrărilor, sursa mijloacelor financiare necesare și termenul de executare al acestora. „Sperăm ca această adresare să fie înţeleasă corect de cei vizaţi, iar propunerea noastră să fie acceptată. În cazul în care solicitările noastre vor fi iarăși ignorate, iar problema noastră va rămâne nesoluţionată, ne rezervăm dreptul legal de a protesta în faţa instituţiilor responsabile, pentru indiferenţa cu care suntem trataţi de către autorităţile municipale și centrale de mai bine de doi ani”, se menţionează în scrisoare.

Deocamdată însă, nimeni dintre cei vizaţi nu a formulat un răspuns la adresarea oamenilor.

Vom reveni.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Locuitorii de pe str. Prigoreni, mun. Chișinău, aduc la cunoștinţa Dvs. că, începând cu data de 19.08.2008, când au fost semnate actele de recepţie finală a blocurilor locative 3 și 3/1, 5 și 5/1, 7 și 7/1 (270 de apartamente) de către domnul Nistor Grozavu, președinte al comisiei și viceprimar al mun. Chișinău, domnul Gheorghe Răileanu, vicepreședinte al comisiei și șef al DCRU, domnul Vlad Modârcă, membru al comisiei și arhitect-șef al municipiului Chișinău, și domnul Vladimir Bolgari, beneficiar și director general adjunct al Serviciului Naţional Locuinţă, singurul drum public de acces spre locuinţele noastre nu a fost asfaltat până astăzi, ci a fost lăsat în voia sorţii.

La nenumăratele adresări, suntem mereu pasaţi de la o instituţie la alta și invers sau primim niște răspunsuri evazive, fără ca responsabilii să ţină cont că acest drum, la cea mai mică ploaie, se transformă într-un lac de circa 300 de metri pătraţi, ce împiedică accesul cetăţenilor spre locuinţele proprii. Astfel, oamenii sunt nevoiţi să meargă prin apa care le ajunge până la genunchi ca să ajungă acasă, la magazin, la serviciu sau la scoală. Mai mult decât atât, apa se revarsă și-n gospodăriile de la sol, pricinuind pagube considerabile, iar proprietarii, impuși de situaţie, fiind nevoiţi să facă baricade cu saci de nisip, ca să nu le fie inundate casele. De asemenea, când afară este uscat, locuinţele, din cauza mașinilor care circulă pe porţiunea de drum respectivă, ridică nori imenși de praf, pe care sunt nevoiţi să-l respire copiii ale căror terenuri de joacă sunt amplasate lângă această stradă, conform planului general de construcţie. Ţinând cont de cele expuse mai sus și de faptul că lucrul la proiectul de execuţie a fost finalizat, proiectul verificat și expertizat de mai bine de 30 de zile de către serviciile de stat abilitate, responsabilii din cadrul Primăriei Chișinău, cât și cei din de la Ministerul Construcţiilor și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova continuă să paseze responsabilităţile privind reabilitarea străzii de la unii la alţii, fără a ţine cont de problemele cu care ne confruntăm. În acest context, solicităm să fie creată cât mai urgent o comisie comună de lucru în care să intre și un reprezentant al locatarilor, comisie care să stabilească clar cine este responsabil de efectuarea lucrărilor de reabilitare a acestei străzi, să stabilească sursa mijloacelor financiare necesare și termenii de execuţie a lucrărilor.

Sperăm ca această adresare să fie înţeleasă corect de cei vizaţi, iar propunerea noastră acceptată. În cazul în care solicitările noastre vor fi iarăși ignorate, iar problema noastră va rămâne nesoluţionată, ne rezervăm dreptul legal de a protesta în faţa instituţiilor responsabile pentru indiferenţa cu care suntem trataţi de autorităţile municipale și centrale de mai bine de doi ani.

8

11 FEBRUARIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EUGEN REABENCHI:

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1892. Cât privește comportamentul ierarhilor ruși trimiși la Chișinău, acţiunile episcopului Pavel Lebedev sunt emblematice în acest sens, căci Sfinţia Sa o iarnă întreagă s-a încălzit arzând cărţi românești… ÎPS PETRU, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.„Flux”, 7 dec. 2007 1893. Procesul de rusificare în Basarabia s-a accentuat în secolul al XIX-lea, în chip deosebit sub arhiepiscopul Pavel Lebedev (18711882), reprezentant tipic al naţionalismului rusesc, din dispoziţia căruia au fost distruse multe din cărţile de cult românești. Rusificarea se făcea mai ales prin școlile îndrumate de Biserică…

Mircea PĂCURARIU. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Chișinău, 1993 1894. Cu ce suflet va fi citit Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni jalbe ca aceasta, a preotului Dimitrie din Râșcani, care se jeluiește „pentru marea usturime ce am tras de la niște ofiţeri ruși primiţi la cvartir în casa mea” și care „m-au apucat de plete și m-au bătut (…) până ce am rămas cu puţin suflet, și nu știu, milostive stăpâne, pentru ce”.

Boris BUZILĂ. Istoria vieţii bisericești din Basarabia. BucureștiChișinău, 1996 1895. Lui Pavel i s-au adus cele mai grave învinuiri. S-a spus că el a oprit pe moldoveni de a se ruga lui Dumnezeu în limba lor, iar când aceștia au încetat de a se mai duce la biserică, el a închis 340 de biserici în Basarabia, a adunat din parohiile moldovenești mii de cărţi de rit, tipărite în l. moldovenească, și le-a ars în palatul episcopal, că persecută crunt pe clericii basarabeni (…) și că pe mulţi dintre ei chiar i-a expulzat din Basarabia etc. Aceste învinuiri au apărut în presa rusă de pe vremea lui Pavel, (…) au ajuns și în presa românească, unde, și până astăzi, Pavel a rămas cu renumele de „românofag”.

Atitudinea ostilă și dură a arhiepiscopului Pavel Lebedev faţă de populaţia băștinașă necunoscătoare de limba rusă și impunerea celei de-a doua strane în Biserică, adică a citirii cărţilor și rugăciunilor și în limba rusă, chiar în bisericile curat moldovenești, a născut cu timpul legenda despre atotputernicul arhiepiscop Pavel care „a lovit de moarte în românismul basarabean”. (…) Ca orișicare rusificator,

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

arhiep. Pavel avea nevoie de trei condiţii principale. Primo-legi care să-i îngăduie orice manevră în vederea implementării ideilor sale.

Le-a obţinut!...

Iurie COLESNIC, în cartea „Basarabia necunoscută” 1896. Toată această politică păguboasă de rusificare prin Biserică a durat până prin 1989 cu prelatul rus Serapion și s-a terminat cu cărăbănirea acestuia în Rusia lui mamă. Sunt interesante notele făcute de cuviosul părinte Ioan Ciuntu în cartea sa „Mărturisiri în alb și negru” (Chișinău, 2003): Mitropolitul Serapion (în popor i se zicea Scorpion – n.n.) avea mare chef de vizite pe la parohiile în serbare, vai și amar de capul clerului-gazdă, care se putea aștepta la orice trăsnaie din partea oaspetelui nedorit. (…)

Mitropolitul Serapion a plecat de pe meleagurile noastre pe furiș, în dricul nopţii, cu un imens convoi de bunuri fără de preţ, lăsându-ne în curtea Episcopiei un berbec cu papion la gât… Gestul urma să ne demonstreze ce am fost noi pentru el…

1897. Credeţi, luptaţi, fiţi solidari și veţi birui!

Onisifor GHIBU 1898. Hristos a fost Cel care a apărat neamul românesc de pretutindeni și neamul creștinesc în general, și orice îndepărtare de Hristos înseamnă îndepărtare de casă, de lumină, de adevărata semnificaţie a vieţii. ÎPS TEOFAN, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, în „Flux”, 19 decembrie 2008 1899. Cuvântul nou de înviorare a magnetizat energiile tuturor clericilor și progresul realizărilor pe toate terenurile ar fi fost considerabil dacă puterile iadului de peste Nistru nu s-ar fi lăsat ca o perdea de moarte peste scumpa noastră Basarabie… ÎPS Efrem ENĂCHESCU, chiriarhul care l-a succedat pe Mitropolitul Gurie în 1944 Notă. Am precizat undeva că „puterile iadului” au pus capăt efortului modernizator al burgheziei și al elitei politice nu numai în Basarabia, ci și în întreaga Românie…

1900. Elogiile părtinitoare și exagerate moleșesc și slăbesc talentul.

Ivan KRÂLOV, fabulist rus (1769-1884)

STIL, RAFINAMENT ŞI IMAGINAŢIE

Poeta care face din bijuteria artizanat obiecte de artă

Accesorii lucrate de mână, confecţionate din obiecte vechi, agrafe de cravată sau bucăţi decupate din faţa de masă, astfel pot fi descrise piesele din colecţiile Lorinei Bălteanu, pe care la început, la Chișinău, au avut curajul să le poarte doar câteva femei nonconformiste, „doamnele bine” considerându-le niște „divagaţii lirice”, pentru că nu conţin aur, platină, diamante sau alte materiale preţioase cu care sunt ele obișnuite.

Putem afirma cu certitudine că Lorina este artista care a ridicat la noi bijuteria hand made la nivel de artă și a lansat acest trend la Chișinău, unde mai apoi a fost preluat și de alţi artiști. Ulterior, în 2005, Lorina Bălteanu își lansa o linie proprie de bijuterii la Paris (unde are un magazin până în prezent) și acasă interesul pentru creaţiile ei a sporit considerabil, atât doar că artista poate fi văzută mai rar pe la Chișinău în prezent, chiar dacă are aici un atelier de confecţii. Înainte însă să-și lanseze noile colecţii și la București, poeta, prozatoarea și creatoarea de bijuterii a lansat în Japonia colecţia „L’ORINA – În numele trandafirului”.

Recent, această colecţie a devenit accesibilă și femeilor din România, iar imaginea bijuteriilor create de Lorina Bălteanu este o altă vedetă din Republica Moldova, care activează și în România, Natalia Barbu.

De altfel, la București mai există o basarabeancă pasionată de aceste bijuterii, este vorba de îndrăgita actriţă Stela Popescu, care este și nașa de botez a Smarandei, fiica Lorinei Bălteanu.

Așteptăm și la Chișinău o nouă colecţie de bijuterii create de Lorina Bălteanu și sperăm că acest lucru se va întâmpla curând.

Liliana POPUŞOI, FLUX

VERNISAJ

„Motive româneşţi şi motive spaniole în afişul polonez” La 17 februarie, la Muzeul Naţional de Artă din Chișinău va fi vernisată o expoziţie inedită - „Motive româneșţi și motive spaniole în afișul polonez”. Consumatorii de cultură sunt invitaţi să admire această expoziţie până la 27 martie 2011. Organizatorii evenimentului sunt Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ambasada Poloniei în Republica Moldova, Institutul Cultural Polonez, București, și Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

„Noi ne putem manifesta talentul doar în cadrul unor competiţii, nu şi în ţara noastră” Moda este unul dintre cele mai spectaculoase domenii ale artei, dar, din păcate, în ţara noastră acest tărâm este unul virtual, chiar dacă există o facultate care pregătește specialiști în domeniu, iar absolvenţii acesteia câștigă premii la competiţiile de peste hotare, ei nu își pot aplica cunoștinţele și talentul în Republica Moldova. Și, ca un paradox, într-o ţară în care majoritatea designerilor vestimentari sunt șomeri, în fiecare subsol sau pieţișoară dăm de saloane de modă și cea mai mare parte a afacerilor lansate pe piaţa noastră ţin tot de acest domeniu.

Atât doar că ceea ce ni se prezintă a fi modă în magazinele care arendează spaţii pentru care plătesc o chirie cosmică în centrul capitalei, nu are nimic în comun cu domeniul fashion. E vorba, în cele mai dese cazuri, mai mare parte, de niște impostori, care ambalează restanţele caselor de modă din Europa în promoţii ademenitoare, pe care ni le vând nouă la preţuri exorbitante.

Aceste, dar și alte aspecte, am încercat să le elucidăm cu designerul vestimentar Eugen Reabenchi, fashion editor, al cărui vis este să lanseze la Chișinău o colecţie prêt-àporter și să ne ajute să facem alegerea corectă atunci când vine vorba de vestimentaţie.

- De ce tinerii care studiază la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, la o facultate de artă unde sunt învăţaţi să creeze sau să se încreadă în potenţialul lor creator, ajung cusători sau croitori și nu designeri vestimentari, cum visau la început?

- Pentru că încă nu există condiţii ca acest domeniu să ia amploare, ca noi să ne punem în aplicare cunoștinţele și ideile. Noi, cei care studiem la Facultatea de design vestimentar, facem parte din Catedra de Artă decorativă și mulţi dintre cei care absolvesc, nu se mai ocupă de modă, preferând să facă arte plastice. În majoritatea cazurilor, colegii care absolvesc această facultate trebuie să aleagă: să plece peste hotare sau să se reprofileze. Sunt mulţi absolvenţi care, după patru sau cinci ani de facultate, nu mai știu în care parte s-o ia.

Foarte puţini sunt cei care ajung să lucreze în domeniu sau să se angajeze pe lângă vreo casă de modă.

Sunt două sau trei persoane de la noi care au avut norocul să se angajeze peste hotare la case de modă cu renume. Ceilalţi, chiar dacă sunt luaţi la lucru la o casă cu renume, nu fac design vestimentar, ci strâng ace de pe jos sau efectuează alte munci, pentru că nu li se dă posibilitatea să facă ceva mai mult, în pofida faptului că nu sunt cu nimic mai prejos decât designerii pentru care lucrează. Pentru cei care vor să ia ceva din această activitate, lucrând la o casă de modă peste hotare, trebuie să ţineţi cont de un adevăr vechi și banal: meseria se fură! Fiţi cu ochii în patru la tot ce vedeţi, la tot ce auziţi și aplicaţi aceste lucruri în practică.

Acesta este tot secretul.

- În ritmul și în condiţiile astea, nu vom dezvolta niciodată o industrie a modei la Chișinău.

- În orice ţară dezvoltată există o casă de modă cunoscută pe plan mondial, noi însă nu avem așa ceva.

Dar lucrurile nu se pot rezolva într-un an sau doi. Acest domeniu este strâns legat de situaţia politică și socioeconomică a ţării. De exemplu, în Franţa, președintele și persoanele din conducerea de vârf a ţării se îmbracă de la o casă de modă franceză, de la un brand anume. Din spirit patriotic și pentru a da exemplu și altora, politicienii lumii se străduie să promoveze, prin propria imagine, și creaţiile caselor de modă din ţara lor. Și mai există un paradox, într-o ţară care nu apare pe harta mondială a modei, cum este Republica Moldova, foarte mulţi designeri vestimentari moldoveni se întorc de la competiţii internaţionale cu premii, pe când creatori din ţările care sunt recunoscute ca fruntașe în domeniul modei nu se evidenţiază prin nimic. Și ce folos? Problema e că noi ne putem manifesta talentul doar în cadrul acestor competiţii, nu și în ţara noastră. Acum câţiva ani am participat, împreună cu un grup de colegi, la un concurs de modă din Harkov și niște designeri de la Moscova au rămas uimiţi de lucrările noastre, chiar s-au apropiat să afle de unde suntem, unde ne-am făcut studiile și au rămas foarte miraţi să afle că suntem moldoveni și că există și la noi o facultate la care se studiază designul vestimentar. La acea competiţie, în care vestimentaţia a fost prezentată ca obiect de artă, noi am luat premiul I, iar ei – premiul III. În același timp, ne mai confruntăm și cu o problemă de percepţie: unii colegi de-ai mei au obţinut medalii de aur în străinătate, dar care aici nu valorează nimic. Când îi întreabă cineva: „tu cine ești?” și ei răspund: „designer vestimentar”, știţi cum reacţionează societatea? Toţi dau din cap: „aaa, ești croitor!”

- Și totuși, ce motive am avea să ne mândrim că purtăm hainele unui producător autohton?

- Există și aici nuanţe, dacă vă referiţi la produsele fabricilor de confecţii, atunci ele lucrează mai mult pentru export, iar ceea ce se vinde aici sunt obiecte vestimentare realizate în foarte multe exemplare, producţie în masă, și, în asemenea caz, modelul trebuie să fie

simplu și ușor de realizat. La noi există meșteri particulari care realizează încălţăminte foarte bună, originală și de calitate, comparabilă cu cea pe care o lansează marile branduri în domeniu, sau artiști care realizează bijuterii, accesorii care pot fi considerate obiecte de artă. Dar aceștia sunt meșteri răzleţi. O casă de modă presupune toţi acești meșteri și creaţia lor reunite sub un nume, sub o egidă. Din păcate, noi ducem lipsă de meșteri care confecţionează pălării. Pe timpuri, la „Ionel” era o hală unde se confecţionau pălării, care a fost închisă sau vândută, și a rămas o singură doamnă care mai cunoaște meseria asta și cu care mai colaborăm pentru proiecte teatrale, dar ea nu este foarte cooperantă, probabil, îi este frică de ceva. Pentru această îndeletnicire este nevoie de o tehnică specială, dar și de utilaj, însă cred că orice investiţie s-ar recupera, deoarece sunt sigur că ar exista mulţi doritori să poarte pălării și, de ce nu, pălării realizate la comandă?

- Nu te-ai gândit să dezvolţi o afacere în domeniul modei?

- Am urmărit un interviu în care un politician era întrebat de ce are nevoie un tânăr de 23-24 de ani care vrea să deschidă o afacere în Republica Moldova. El a răspuns că, în primul rând, nu e nevoie de bani, ci de cunoștinţe, curaj și abia după asta îi trebuie un mic capital. Deci, el consideră că nu banii sunt principalul.

- Și tu de ce ai avea nevoie?

- După atâtea încercări și experienţă cred că am nevoie de bani. Restul am încercat și cred că se poate rezolva dacă aș dispune de capital. Lucrez de zece ani în acest domeniu și i-am simţit avantajele și dezavantajele meseriei pe propria piele.

„Reducerile sunt o vrăjeală” - Aș vrea să ne mai referim la un aspect, chiar dacă ţine de un domeniu mai pragmatic. Încă din perioada sărbătorilor de iarnă, luându-ne după informaţiile pe care ni le oferă magazinele și centrele comerciale, ne-am pomenit într-o cursă a reducerilor.

Se creează impresia că toate mărcile comerciale prezente la Chișinău se întrec în a ne oferi solduri. Ce sunt, de fapt, reducerile și câtă încredere putem avea în ele?

- Reducerile sunt, după părerea mea, o vrăjeală. Produsul real, cumpărat de la producător, are un preţ minim. Cel care îl cumpără și îl vinde mai departe, pune un suprapreţ care uneori ajunge la câteva sute de procente, acesta depinde de magazin și de locul în care este amplasat. Fiecare pune un preţ mai mare ca să câștige mai mult. În mediu, un produs care în magazin este vândut la preţ de 1000 de lei, în realitate nu depășește suma

de 250 de lei. Anunţurile despre reduceri sunt doar o publicitate, astfel de anunţuri vând marfa, produsul rămâne să coste la fel, un vânzător nu va vinde niciodată un produs mai ieftin decât l-a cumpărat.

„Colecţiile care dau tonul modei în Europa, nu ajung la noi” - Iar dacă ar fi să ne referim la colecţiile pe care ni le propun magazinele, o să te rugăm să ne spui dacă aceste haine și accesorii fac parte, într-adevăr, din colecţiile noi?

- Evident, luând în calcul faptul că lucrez pentru diferite emisiuni televizate, videoclipuri, ședinţe foto pentru reviste sau spectacole, eu trebuie să fiu la curent cu tot ce se poate găsi în magazinele noastre, iată de ce, periodic, cutreier centrele comerciale pentru a mă documenta, pentru a face, așa cum spune o prietenă de-a mea, „fashion spionaj”. Ceea ce ni se oferă în magazinele noastre la reduceri sunt haine care au mai rămas din stocurile vechi, se scot în vânzare haine și accesorii din anii precedenţi, pentru că nimeni niciodată nu va returna produsele de unde le-a luat, nimeni nici nu o să le primească înapoi. Multe colecţii care ajung în magazinele noastre și sunt prezentate drept colecţii noi nu sunt, de fapt, noi. În același timp, în magazinele din Europa, aceste produse se vând la preţ de 10 euro. Mulţi dintre cunoscuţii mei, care lucrează sau învaţă în străinătate, mi-au spus de nenumă-

rate ori că în Europa, ei cumpără haine la preţ de 100, 200 de lei, iar în același timp, aceleași haine, la Chișinău sunt puse în vânzare la preţul de 1000 de lei. În plus, magazinele care oferă produse scumpe aici nu angajează stiliști care au studii în domeniu. De obicei, aceste magazine aparţin unor persoane care sunt, ca pregătire, contabili, economiști. Colecţiile care dau tonul modei în Europa, nu ajung la noi sau pot fi aduse doar câteva obiecte și niciodată colecţii întregi.

- Totuși, reducerile sunt o modalitate de a ne îmbogăţi garderoba, mai cu seamă că nu toţi avem ocazia să facem cumpărături în Europa.

Ce ne-ai recomanda să cumpărăm la reduceri, fără riscul de a o da în bară? Ce haine nu se demodează sau pot fi adaptate și altor tendinţe ale modei?

- În primul rând, cumpăraţi haine clasice. Blugii, la fel, nu-și pierd niciodată actualitatea și, indiferent de tendinţe, întotdeauna putem aplica ceva nou sau, dimpotrivă, se poate renunţa la anumite aplicaţii. Obiecte vestimentare care aparţin stilului country sunt, de asemenea, binevenite. Acestea pot fi combinate cu blugii. Cumpăraţi accesorii la reduceri: veste, centuri, genţi, pălării - produse adiacente vestimentaţiei de bază, pentru că în garderoba fiecăruia există haine care, cu accesorii noi, pot fi purtate și în noul sezon. Nu cumpăraţi paltoane sau haine de blană, pentru că ele, de obicei, sunt produse în multe exemplare și riscaţi să ieșiţi în stradă și să vedeţi că toţi sunt îmbrăcaţi la fel și nu cred că v-ar produce multă plăcere într-un oraș mic cum este al nostru.

Haine de iarnă, cum ar fi paltoanele, cojoacele sau hainele de blană este bine să le coaseţi la comandă, să vă alegeţi singuri modelul și stofa potrivită.

„Mulţi dintre interpreţii cu care am colaborat nu au curajul să se deosebească” - Suntem în perioada când toată lumea vorbește despre Eurovision și abia așteaptă ziua de 26 februarie, ca să afle ce vestimentaţie vor alege vedetele noastre pentru show-ul cu care pretind să ne reprezinte la primăvară în Germania. Au învăţat vedetele noastre să asculte de sfaturile specialiștilor?

- Din păcate, chiar dacă apelează la serviciile unor specialiști, nu toţi cântăreţii noștri știu să asculte sfaturile lor.

Mulţi dintre interpreţii cu care am colaborat pentru videoclipuri, concerte sau ședinţe foto, pictoriale pentru reviste, nu au curajul să se deosebească, să fie inovatori în ceea ce ţine de vestimentaţia scenică. Din acest motiv, la concerte, cântăreţele noastre apar în rochii de seară sau cocktail, ţinute pe care le puteţi întâlni când mergeţi la o zi de naștere, la restaurant sau la nuntă.

Au fost cazuri când miam permis să refuz unele colaborări, numai din cauză că nu am vrut să accept un compromis cu unii cântăreţi și m-am gândit că, poate, principialitatea mea îi va face să-și revadă atitudinea.

Altă tendinţă periculoasă și chiar catastrofală pentru vestimentaţia scenică a vedetelor noastre o reprezintă„casele de modă” sau „afacerile cu moda”, iniţiate de unele interprete care aduc rochii de seară sau de cocktail, de calitate îndoielnică, din Dubai sau din Turcia. Le vând aici la preţuri foarte ridicate, prezentându-le drept haine de o calitate înaltă, când ele sunt, de fapt, haine de duzină și în Turcia, de exemplu, ele sunt vândute la un preţ derizoriu.

„O tendinţă periculoasă pentru vestimentaţia scenică a vedetelor noastre o reprezintă „afacerile cu moda”, iniţiate de unele interprete care aduc rochii de seară sau de cocktail, de calitate îndoielnică, din Dubai sau din Turcia” Multe cântăreţe se laudă că pentru evenimentul cutare a îmbrăcat sau va îmbrăca o ţinută procurată de la cutare vedetă, care, brusc, devine un guru al modei, fapt ce nu le face onoare.

Dar o rochie de seară, de asta are și o denumire specifică, pentru că este pentru a fi purtată la o cină romantică, la o nuntă, la un eveniment potrivit.

Pe scenă este recomandată o ţinută creată pentru o persoană anume, care corespunde stilului și personalităţii interpretului. S-a întâmplat să mi se adreseze interprete care să-mi comande o rochie de seară pentru un videoclip, ceea ce este inadmisibil. Dar cui să explici asta? Ţinutele potrivite pentru videoclip fac parte din stilul casual, de obicei. Din păcate, la capitolul vestimentaţie, când realizează un videoclip, de cele mai dese ori dictează interpreta, convinsă fiind că gusturile ei sunt mai bune, că ea știe mai bine ce i se potrivește și nu se încrede în gusturile regizorului. Păcat, din acest motiv, în cele mai dese cazuri, la noi este greu să deosebești o cântăreaţă de o nuntașă sau chiar de o femeie de pe stradă. Simţul pentru modă, gustul estetic este ceva care se educă în timp și în prezent avem foarte multe surse de informare la dispoziţie, deci, acestea ne oferă și posibilităţi de a ne crea propriul stil. Iar o vedetă trebuie să știe că nu doar vocea și talentul o fac să se deosebească, ci și stilul, care trebuie să fie unic, inconfundabil și, totodată, un exemplu pentru alţii.

- Îţi mulţumim pentru preţioasele sfaturi și îţi dorim succes în continuare.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

11 februarie Evenimente 1809: Inginerul american Robert Fulton a inventat vaporul cu aburi 1866: Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori și liberal–radicali (“monstruoasa coaliţie”) 1942: Întâlnirea mareșalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducătorului român i s–au dat asigurări că Germania nu va permite Ungariei și Bulgariei să atace România și i s–a cerut sporirea contribuţiei de război 1970: Japonia a devenit cel de-al patrulea stat din lume care a lansat un satelit pe orbita Pământului 1971: A fost semnat Tratatul cu privire la interzicerea amplasării armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor și al oceanelor și în subsolul acestora 1979: Victoria revoluţiei islamice în Republica Islamică Iran. Ziua naţională 1990: Liderul sud-african Nelson Mandela a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuţi în arest 1991: Înfiinţarea, la Haga, a Organizaţiei Naţiunilor și Popoarelor Nereprezentate (UNPO) - un fel de “Naţiuni Unite alternative”, cu scopul de a ajuta popoarele și naţiunile nereprezentate în cadrul ONU să-și facă auzită vocea în organizaţiile internaţionale 1998: Licitaţia manuscrisului melodiei “Candle in the wind”, rescrisă special de Elton John și de textierul său, Bernie Taupin, pentru funeraliile prinţesei Diana

Nașteri 1466: Elisabeta de York, soţia regelui Henric al VII-lea al Angliei (d.

1503) 1535: Papa Grigore al XIV-lea (d.

1591) 1745: Tadataka Inō, cartograf japonez (d. 1818) 1847: Thomas Alva Edison, inventator și cercetător în domeniul electricităţii, a realizat telegraful, fonograful și microtelefonul, lampa cu incandescenţă etc. (d. 1931) 1900: Hans-Georg Gadamer, filosof german (d. 2002) 1926: Leslie Nielsen, actor canadian (d. 2010) 1936: Burt Reynolds, actor american 1962: Sheryl Crow, cântăreaţă americană 1969: Jennifer Aniston, actriţă americană 1981: Kelly Rowland, cantâreaţă americană

Decese 731: Papa Grigore al II-lea 824: Papa Pascal I 1503: Elisabeta de York, soţia regelui Henric al VII-lea al Angliei (n.

1466) 1650: René Descartes, filosof francez (“Discurs asupra metodei”, “Meditaţii metafizice”) (n. 1596) 1868: Leon Foucault, fizician francez, cel ce a demonstrat, graţie pendulei, mișcarea de rotaţie a pământului (n. 1819) 1886: Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (n. 1812) 1948: Serghei Mihailovici Eisenstein, regizor rus (“Crucișătorul Potemkin”, “Ivan cel Groaznic”) (n.

1898) 1963: Sylvia Plath, poetă, eseistă americană (n. 1932) 1973: Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1907)

FLUX EDI|IA DE VINERI

11 FEBRUARIE 2011

Cultur=

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Marele nostru noroc de a-l avea pe Valentin Mândâcanu Nu este la mijloc nicio exagerare...

– puţine naţiuni s-ar putea mândri cu șansa de a avea un lingvist de talia lui V. Mândâcanu. În fond, dânsul reprezintă un fenomen în lingvistica naţională și, studiind existenţa / lipsa acestui fenomen într-un spaţiu istoricește (politicește) familiar, apropiat nouă, am constatat, surprins, că în niciuna dintre cele 15 foste republici sovietice nu a existat ceva similar: o muncă, o pasiune, un impact asemănătoare celor dăruite nouă de lingvistul-practician, de intelectualul și patriotul Valentin Mândâcanu.

Mă refer, în primul rând, la cultivarea limbii materne. Este cunoscut faptul că o habă, destul de îndelungată, în U.R.S.S. nici nu se punea problema cultivării limbilor naţionale: se bucura de acest privilegiu doar rusa, pe când celelalte idiomuri trebuiau să vegeteze la umbra colosului lingvistic rusesc. Abia prin anii ’60 ai sec. XX, când demagogia „bilingvismului armonios” cauza fisuri tot mai alarmante, Moscova a permis lingviștilor „minoritari”, din republicile zise unionale, ba chiar și din cele autonome, să se mai ocupe și de evoluţiile din cadrul limbilor naţionale vorbite în respectivele spaţii etnogeografice. Aspectul cel mai delicat – cel mai dificil! – al problemei consta în faptul că a cultiva / a corecta exprimarea, scrierea, în republicile nerusești, însemna, în primul rând, a le feri de influenţa masivă, devastatoare a limbii ruse. Or, aceasta contravenea flagrant politicii oficiale, potrivit căreia „marea și viguroasa” limbă rusă („veliki i moguci”, în terminologia imperială) nu putea să aibă o înrâurire decât benefică asupra „limbilorsurori” („mai mici”, „mai puţin dezvoltate” etc. asemenea).

Totuși, cum spuneam, în deceniul al șaptelea „gheaţa s-a spart”... Atunci, în 1967, a văzut lumina tiparului, la Chișinău, și îndreptarul Exprimarea corectă, de V. Mândâcanu. A fost acea carte, pentru noi, basarabenii ajunși la marginea disperării (rusificării, deznaţionalizării), un fel de bombă... cu efect întârziat. Relativ întârziat, pentru că, în 1975, „bomba” apare în forma unei ediţii completate, amplificate și cu un titlu mai inspirat: Cuvântul potrivit – la locul potrivit, retipărită în 1987.

La impactul – și acesta, cu regret, cam întârziat – al valorosului îndreptar ne vom referi ceva mai la vale. Încet-încet, tot pe atunci, sub auspiciile Institutului de limbă și literatură al A.Ș.M., a prins a apărea și serialul de fascicule Cultivarea limbii, dar, desigur, astea nu puteau rezista vreunei comparaţii cu lucrarea lui V. Mândâcanu. Cum, de altfel, nu puteau rezista comparaţiei nici

scrierile, studiile, îndreptarele similare editate în alte republici ex-sovietice, inclusiv în cele în care demnitatea naţională era mai puţin terfelită decât la noi. Și unde nici dragostea pentru limba maternă nu se atrofiase în halul în care se ajunsese în R.S.S.M.; dimpotrivă, se înregistra acolo o remarcabilă acuitate a simţului limbii corecte, ferită de influenţe „binefăcătoare”: în Republicile Baltice, în Georgia, Armenia sau Azerbaidjan, parţial în Ucraina sau chiar în unele republici autonome, din cadrul Rusiei, precum Tataria, Bașkiria, Tuva... Conform observaţiilor mele, cel mai mult au perseverat, în acest sens, lituanienii: ei au scos de sub tipar în anii ’60’80 numeroase, ample, dense, solide îndreptare de exprimare corectă. La modul practic însă, aceste minunate scrieri lingvistice păleau în faţa cărţilor lui V. Mândâcanu, fiind lipsite de accesibilitate și de comoditate, atât de necesare în tendinţa, aspiraţia sau chiar necesitatea cărţilor de a deveni maximum utile unui număr cât mai mare de beneficiari. Astfel încât putem spune că V. Mândâcanu nu a avut concurenţi în întreg spaţiul plurilingvistic, în genere infectat, al „imperiului relelor”.

La drept vorbind, nu a avut dânsul concurenţi nici la noi, în Basarabia... Numai să nu fie cu supărare altor lingviști și filologi, pur și simplu intelectuali, sincer și în cunoștinţă de cauză preocupaţi de destinul limbii române aici, în stânga Nistrului, care au muncit cu pasiune la ocrotirea și îndreptarea felului cum vorbim și cum scriem. Pur și simplu, cred că nimeni nu ar mai fi putut face ceva similar Cuvântului potrivit...

Nu obligatoriu pentru că nu i-ar fi dus capul, dar, mai ales, pentru că asemenea cărţi se scriu de către oameni cu solide, adânci cunoștinţe în materie, însă care deţin și un simţ aparte al limbii materne, având și o trăire vibrantă a existenţei prin limbă a naţiunii din care se trag. Unii lingviști sau filologi, chiar dacă au și au avut buna intenţie sau poate că s-au și apucat să facă ceva similar, s-au oprit, pe la mijloc de cale, fără a duce la bun

sfârșit opera: care din lene, care din teamă, care din lașitate, care din comoditate...

De fapt, ce a însemnat – ce mai înseamnă încă – pentru noi îndreptarul de exprimare corectă al lui V. Mândâcanu Cuvântul potrivit – la locul potrivit? Cu siguranţă: a) un model de „gestionare” (depistare, grupare, explicare / comentare etc.) a greșelilor de limbă; un instrument desăvârșit de combatere, prin formularea de soluţii judicioase, limpezi, dar și intransigente, iar în ultimă instanţă – salvatoare de vorbire / scriere corectă; b) o garanţie – pentru cei care îl citesc, îl studiază, desigur – că își vor corecta la maximum vorbirea și scrierea, debarasânduse de o serie de greșeli tipice provinciei noastre basarabene, în primul rând, de numeroase calchieri din rusă; c) o șansă unică de a contrapune un limbaj îngrijit, frumos, elegant, nuanţat urâţeniei vorbirii „de mahala”, „macaronice”, neglijente, prin această contrapunere oferind beneficiarilor bucuria de a re-descoperi splendoarea limbii literare; d) un memento că „străinismele”, în cazul nostru – rusismele, nu pot decât să ne „infecteze”, să ne „strice”, să ne urâţească limba, iar mai larg – să ne dezvolte o lenevie a spiritului, o lehamite în a căuta cuvintele necesare (și existente), mulţumindu-ne cu un jargon ruso-român, în loc să căutăm formele corecte, soluţiile firești de exprimare, diamantele limbii române; e) o dovadă în plus că o limbă poate funcţiona nestingherit, respectiv, poate fi utilizată fără a te rușina cum / că o vorbești numai dacă ea (această limbă) evoluează fără abateri de la norme, de la un standard, care, în cazul basarabenilor, nu poate fi decât limba română literară, exemplară.

Din păcate, îndreptarul lui V. Mândâcanu rămâne extrem de actual și după câteva decenii de la apariţie. Spun „din păcate”, pentru că, dacă noi eram ceva mai atenţi, mai sensibili la sfaturile autorului, un șir – poate chiar șiruri întregi! – de greșeli etalate, lămurite, combătute în cartea cu pricina ar fi trebuit de mult și definitiv să dispară din uzul nostru. Cu regret însă, nu e așa: există în vorbirea (dar și în scrisul) basarabenilor greșeli care persistă fatal, diabolic în limbajul nostru – numai acest ridicol „se primește” (în sensul de „îmi / îţi / ne / vă reușește, izbutește, iese”) cât face! Avem, desigur, în această ordine de idei, și partea noastră, mare, de vină, de lenevie, de indiferenţă...

Pe deasupra însă, la mijloc sunt și impactul nefast al ruperii noastre de la matca românească, efectele ocupaţiei rusești, apoi sovietice, cu un total de două secole. Tocmai de aceea considerăm că îndreptarul lui V. Mândâcanu ar trebui reeditat (cu un tiraj suficient pentru fiece casă de intelectual, de gospodar, în orice familie cu copii – din întreg spaţiul nistro-prutean și est-nistrean) și să ajungă încă unei generaţii, cel puţin. Cineva

poate insista că, între timp, vorbirea românească din Basarabia s-a mai îndreptat... Iar altul că, între timp, au apărut noi, poate și mai perfide greșeli, calchieri...

Dând dreptate ambelor părţi, menţionăm că în Cuvântul potrivit... oricum se conţine „principala bază de greșeli / abateri / anomalii” din limbajul românilor basarabeni și, în acest sens, revenim la gândul amintit mai sus – cartea lui V. Mândâcanu nu are concurenţi...

Veșmântul fiinţei noastre este acel eseu al lui V. Mândâcanu care a bulversat societatea românească din Basarabia, poate la fel cum a putut să o facă re-apariţia, aici, în partea stângă a Prutului, a Tricolorului, a alfabetului latin, a imnului Deșteaptă-te române!... Este cu adevărat memorabil acel aprilie 1988, când revista Nistru, sub redacţia lui Dumitru Matcovschi, a inserat incendiarul manifest, care este, pe lângă multe altele, o lucrare frumoasă, elegantă, perfect construită și... dureros de adevărată. În linii majore, în Veșmântul fiinţei noastre, V. Mândâcanu „nu a făcut decât” să enunţe, să expună o axiomă bine cunoscută, dar care era tabuizată în anii de ocupaţie străină: că așa-zisa limbă „moldovenească” este, de fapt, româna, scrisă (forţat, prin „ukaz”) cu litere ruse și cu mici concesii făcute graiului moldovenesc, vorbit și în dreapta Prutului, de altfel. Ne-a amintit autorul acestui manifest de anvergură pașoptistă că în ceea ce privește limba noastră totul a început nu de la poetașii din Transnistria și nici de la felul cum se vorbește la Ocniţa, la Bășcălia sau la Poșta Veche.

Totul a început de la diaconul Coresi, muntean din Târgoviște, care a trăit și a activat la Brașov, în Transilvania, editând primele cărţi românești. Aceste cărţi erau niște traduceri, realizate în toate trei provinciile istorice românești: Muntenia, Moldova, Transilvania și, tipărindu-le, Coresi a selectat ce era mai bun din fiecare, astfel punând bazele limbii noastre literare unice, așezând temeiurile „tripartite” ale limbii române. Ideea de unitate lingvistică este esenţială în acest splendid eseu cum este, de altminteri, primordială unitatea și pentru dăinuirea însăși a limbii române. Respectarea normei unice stă la baza evoluţiei firești a fiecărei limbi; orice abatere de la normă conduce la apariţia unor deosebiri inutile, nedorite, adeseori și„deocheate”, în ultimă instanţă sfidarea normei având consecinţe fatale: chiar dacă nu asigură nașterea, formarea, afirmarea unei limbi noi (cum și-au dorit-o ocupanţii și acoliţii lor), cu certitudine contribuie la mutilarea limbajului celor care, dintr-un motiv sau altul, nu respectă, se îndepărtează de la normele limbii literare unice, sau exemplare, cum spunea celebrul nostru conaţional Eugeniu Coșeriu (și, întâmplător sau nu, consăteanul lui Valentin Mândâcanu [din comuna Mihăileni, judeţul Bălţi]).

Nu știu alţi ocupanţi decât rușii („ajutaţi” de unii dezrădăcinaţi „de pe loc”) care să fi denigrat mai intens, mai penibil,

mai bădărănește, mai criminal Marea noastră Unire cu Ţara, perioada aflării Basarabiei în componenţa României (19181940; 1941-1944). Scopul acestor „critici” devine explicabil dacă ne amintim că ţările care și-au re-dobândit independenţa – Polonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia – au izbutit să o facă și graţie tăriei nostalgiilor pe care le aveau pentru perioada când au trăit fără „fratele mai mare” de la Răsărit. Desigur, s-a falsificat în sensul denigrării anilor de independenţă și acolo, dar la noi, am impresia, s-a întrecut orice măsură. Din fericire, cărţile, studiile, articolele care au prins a apărea la Chișinău după 1989 au putut contracara valul de minciuni, falsuri, insulte privind recentul nostru trecut românesc – da, în măsura posibilităţilor oferite de timp și de pregătirea autorilor. În acest sens, V. Mândâcanu se poate mândri cu un obol admirabil, pe cât de consistent, documentat, convingător, pe atât și de tulburător: eseul numit Elogiu interbelicului românesc. Mulţi, foarte mulţi intelectuali și gospodari de frunte din Basarabia interbelică – și nu numai localnici, români, dar și de origine etnică străină – au beneficiat din plin de avantajele acelor ani interbelici; nimeni însă nu a scris ceva la cota recunoștinţei la care s-a ridicat V. Mândâcanu prin scrierea eseului amintit. Datorită acestei lucrări, credem, s-a mai șters din rușinea ce se adunase pe capul nostru, acumulând, decenii la rând, și suportând în tăcere atâta agresivitate, porcoasă, a veneticilor și a mancurţilor locali.

Nu știu de ce mi se pare că publicul nostru cititor, chiar dacă nu este răsfăţat de o presă de limbă română prea bogată, nu are o impresie clară despre cele mai recente scrieri ale lui V. Mândâcanu. Mă refer la serialul Surse de lumină, pe care dânsul le publică, număr de număr, săptămânal, într-un colţ de pagină al gazetei „Flux”. E o selecţie – extrem de riguroasă – de cugetări, declaraţii, crâmpeie din memorii, referinţe și aprecieri ale unor înaintași ai românimii, dar și ale unor contemporani. Gândurile culese sunt judicios comentate, adeseori îţi vine greu să apreciezi ce are mai multă pondere: spusa „pescuită”, pentru noi, de V. Mândâcanu, sau comentariul făcut de antologator? Căci, din aceste comentarii, dincolo de impresii personale – din care răzbate multă admiraţie, uneori durere, alteori și revoltă, găsim multe precizări de ordin istoric, filologic, lingvistic, etic, civic, literar-artistic etc. Un timp, la noi, în Basarabia sub ocupaţie sovietică, a fost subapreciată, se pare, specia cugetării, a aforismului. Poate era la mijloc și o reducere intenţionată a ariei tematice a maximelor, gândurilor, reflecţiilor date publicităţii, punându-se accentul pe cele ideologizate, de care lumea se

9

săturase. (Spre deosebire de alte ţări, fie ele și comuniste: bunăoară, în România anilor ’60-’80, s-a editat cu un constant succes colecţia „Cogito”, inserând exclusiv cărţi-

culegeri de aforisme.) În 2005, Editura Prometeu din Chișinău a reeditat Cugetări de N. Iorga, surescitând un viu interes faţă de acest compartiment al creaţiei marelui nostru cărturar și, în genere, al literaturii române și universale. Cum am notat într-o recenzie, s-a produs la noi, după acest eveniment editorial, o adevărată „nicolae-iorgizare” a multor emisiuni radiofonice, televizate, a unor scrieri publicistice din presă, care au prins a promova energic, ca motouri sau „suduri”, cele mai diferite „laturi ale scânteierii” uriașei minţi a lui N. Iorga. Menţionăm, în context, că celebrul nostru cărturar și mare mucenic nu numai a scris Cugetări, considerate de specialiști veritabile capodopere, puse alături de poeziile lui Eminescu, poveștile lui Creangă, comediile lui Caragiale etc. Nicolae Iorga a și cules, a colecţionat cugetări, gânduri, maxime, aforisme ale unor autori notorii. Nu știu dacă, iniţiind rubrica Surse de lumină, V. Mândâcanu„a mers pe urmele lui Iorga”; cert este că această superbă colecţie, pe care ne-o propune (deocamdată, numai) în ziarul Flux, are avantajul de a fi, după cum am mai menţionat, norocos completată de comentariile și precizările autorului nostru. Sunt niște comentarii și precizări atât de importante într-o epocă prea de tot grăbită, când mulţi, tinerii mai ales, găsesc timp pentru cele mai diverse îndeletniciri, dar cel mai puţin găsesc vreme pentru a citi, pentru a se documenta...

Din acest unghi de vedere, Surse de lumină ar fi o minunată carte de învăţătură pentru toţi basarabenii noștri, atât de necăjiţi și de nedreptăţiţi, inclusiv la capitolul „parte de carte”, dar mai ales pentru minţile și sufletele tinerilor noștri ar fi acest volum ca o adevărată mană cerească. Și ar mai fi niște superbe lecţii de românism, pe care nu toţi tinerii noștri au șansa de a le primi, atât de generos și atât de limpede prezentate, nici măcar dacă ar urma câteva facultăţi...

Deși a tipărit în ultimul deceniu câteva cărţi, cu carac-

ter memorialistic, mai ales, V. Mândâcanu nici pe departe nu este un răsfăţat al editurilor.

Or, cărţile Domniei Sale – și mă refer, în primul rând, la Cuvântul potrivit – la locul potrivit, Elogiu interbelicului românesc și Surse de lumină – se cer a fi editate sau reeditate. Știu – o știm cu toţii! – în epoca aceasta a nesfârșitei noastre călătorii spre economia de piaţă intervin probleme de ordin financiar...

La fel de bine e cunoscut faptul că finanţele, la noi, se află mai mult la discreţia străinilor care nici de cultura proprie nu le pasă, nu că de a noastră. Da, avem și noi unii businessmeni... Însă cam ciudaţi sunt oamenii aceștia, unii – ciudaţi de tot, căci, în cazul sponsorizării acţiunilor culturale cu subliniat caracter naţional, par a se ţine de sucita optică a „patrioţilor” ceia cehi, din romanul cu bravul soldat Švejk, al lui Jaroslav Hašek: „Da, suntem cehi, și ne iubim naţiunea, dar totul rămâne înde noi; despre aceasta mai bine să nu știe și alţii...”. Însă chiar să fi secat izvorul generozităţii, sensibilităţii puţinilor businessmeni cu simţire românească? Admit că oamenii de afaceri, cei care știu poate cel mai bine cât de greu se face banul, nu sponsorizează chiar orice carte, expoziţie, spectacol. Dar când e vorba de Valentin Mândâcanu... cred că maestrul ar trebui să fie rugat să i se publice scrierile, nu dânsul să aștepte predispoziţia sau mila nu știu cărui (com)patriot!

Unde mai pui că, mai cu o nouă scriere, mai cu o vorbă de spirit la o manifestare publică, familială sau colegială, iată că maestrul Valentin Mândâcanu a ajuns și la cea de-a optzecea aniversare... Trecerea tot mai grăbită și mai agitată a anilor nu i-au putut schimba nici tăria leonină a firii, nici sclipitoarea inteligenţă, nici din bogăţia memoriei nu au fost în stare să-i știrbească ceva, cu atât mai puţin să-i atingă inepuizabilul izvor cu vorbe de duh. Despre limba română, despre înălţarea și dramele Neamului, despre românism în genere vorbește cu

același elan și cu aceeași căldură.

Zbuciumul, necazurile se fac simţite în sufletul Domniei Sale mai ales când se referă la corectitudinea limbii vorbite și scrise la noi, și ieri, și azi... „Chiar mai deunăzi am auzit la un post de televiziune spunând cineva: „S-a născut în cămașă...”. De parcă nu ar fi auzit de această frază atât de simplă, atât de firească: „E un norocos...”. Dacă însă cineva ţine cu tot dinadinsul să se exprime mai „sofisticat”, în asemenea caz, nu are decât să zică: „S-a născut într-o zodie norocoasă” ori chiar: „S-a născut cu tichia în cap...”. Unii jurnaliști confundă substantivele „pomeneală” și „pomină”, scriind, de pildă: „Nici pomină de democraţie la noi!”, respectiv, „S-a făcut de pomeneală...”, când folosirea amintitelor paronime ar trebui să fie tocmai inversă: „Nici pomeneală (nici vorbă, nici adiere) de democraţie...”; „S-a făcut (a ajuns) de pomină, adică de râsul găinilor...””. După o pauză, se mai înviorează: „A propos, un gospodar din zona Codrilor se lăuda la televizor cu o colecţie de ouă, de cele mai diferite păsări, inclusiv, pretindea omul, că ar avea în colecţie și un ou de... curcan! Iar cu nevoia aceasta de inundaţii, am aflat, iată, la un post de radio, că un nenorocit s-a înecat în... „fluviul Bâc...”. Și asta în condiţiile când Dunărea nu e numită decât „râu”!”. „Fluviul” Valentin Mândâcanu, ceva mai domol, oricum își poartă în continuare apele limpezi, purtătoare de vlagă, prin grădinile conaţionalilor săi din stânga Prutului.

Deși au trecut de atunci două decenii și ceva, îmi stăruie în memorie o spusă a distinsei lingviste de la București, Mioara Avram: „Destinul limbii române din Basarabia, evoluţia ei în bine, depinde foarte mult de faptul câţi vor înţelege ce mult a făcut Valentin Mândâcanu pentru voi, pentru ocrotirea limbii române din acest spaţiu, aflat, vorba cronicarilor, în calea relelor...”.

Vlad POHILĂ, sursa: Moldova.ORG

Colaborare profesională între dascălii din Chişinău şi Botoşani La 25 noiembrie 2010 a fost semnat, la Chișinău, Acordul de parteneriat între Casa Corpului Didactic Botoșani, reprezentată de către directorul acestei instituţii, profesorul de istorie Gică Manole, și Direcţia Generală pentru Educaţie, Tineret și Sport și Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională Chișinău, reprezentate de către doamna directoare Eugenia Stârcea. În vacanţa intersemestrială acest act de colaborare a început să-și arate efectele. Astfel, o delegaţie impresionantă de profesori de la școlile și liceele din Chișinău, însumând 45 de persoane, a sosit la Botoșani, unde, între 2 și 6 februarie 2011, s-a desfășurat un amplu curs special de consiliere și orientare în carieră.

La deschiderea festivă a cursului, directorul Gică Manole, un bun cunoscător al culturii ruse, dar și al efectelor expansionismului sovietic asupra învăţământului desfășurat între Prut și Nistru, a avut cuvinte de apreciere despre munca jertfelnică, întotdeauna insuficient răsplătită, a dascălului basarabean. A dorit să-și asigure oaspeţii că, prin astfel de activităţi, va fi stimulată și redimensionată vocaţia europeană a intelectualităţii basarabene, care a dat atâtea valori de prim rang în patrimoniul culturii naţionale și universale și vor fi create bazele unei comuniuni profesionale benefice pentru ambele părţi.

Faptul că dincolo de Prut se vorbește o limbă română de o deosebită frumuseţe, cu un parfum inconfundabil, se datorează muncii anonime, în condiţiile diverselor presiuni, inclusiv de ordin cultural, a miilor de cadre didactice din această regiune, care au

făcut să pătrundă pentru totdeauna în sufletele elevilor mesajul creaţiilor eminesciene și amintirea faptelor lui Ștefan cel Mare.

Profesorul de istorie Daniel Botezatu, inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Judeţean Botoșani, a rostit un discurs emoţionant în care a elogiat cadrele didactice din Republica Moldova, care au reușit să păstreze cultura și identitatea etnică în condiţiile ruperii de spaţiul etnocultural naţional. A spus că dăscălimea basarabeană a fost un

factor important în anumite momente istorice. Atitudinea curajoasă și spiritul de sacrificiu i-au caracterizat pe acești intelectuali cu care poporul nostru se mândrește, dar despre care, în contextul unei vieţi profesionale extrem de dense și agitate, avem foarte puţine ocazii să ne arătăm recunoștinţa. Aducându-și aminte de perioada studenţiei, a arătat o maximă apreciere asupra seriozităţii dovedite la studiu de către colegii săi din Republica Moldova, care aveau o deosebită pasiune pentru istoria reală a poporului nostru în dorinţa de a o reda elevilor în lumina adevărului. În final, a dorit să asigure oaspeţii de întregul sprijin al Inspectoratului Școlar Judeţean Botoșani pentru desfășurarea unor asemenea acţiuni necesare și așteptate pe ambele maluri ale Prutului.

Doamna directoare Eugenia Stârcea de la Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională Chișinău a reliefat importanţa colaborării profesionale între cadrele didactice care aparţin unui popor cu spiritualitate și cultură identice.

Cursul de consiliere și orientare este binevenit, deoarece în Republica Moldova nu există un curs de formare în asemenea domeniu. Domnia sa a mai adăugat: „Este important schimbul de practici, de idei, iar programul cultural ce include vizitarea caselor memoriale ale lui Eminescu, Enescu și Iorga, precum și a muzeelor, a bisericilor și mănăstirilor de importanţă istorică de la Botoșani, Popăuţi, Vorona, Dorohoi face extrem de atrăgătoare oferta Casei Corpului Didactic Botoșani pentru a desfășura în viitor și alte acţiuni profesi-

onale comune. Între profesorii din Republica Moldova și colegii lor din Botoșani există o afinitate deosebită reliefată prin pasiunea comună a slujirii tinerei generaţii în limba și în spiritul lui Eminescu”. Doamna Eugenia Stârcea i-a mulţumit directorului Manole pentru eforturile depuse în realizarea acestei activităţi de formare profesională, arătând importanţa majoră a faptului că botoșănenii au fost primii din România ce au stabilit relaţii de colaborare profesională la acest nivel cu instituţia similară din Republica Moldova.

Profesorul Valerian Ţopa, conducătorul cursului, autor a 24 de cărţi de literatură beletristică sau pedagogică, i-a asigurat pe cei prezenţi că echipa pe care o conduce se va stră-

dui să-i facă pe cursanţi să privească mai mult spre fereastra deschisă de performanţele învăţământului occidental. Apoi a venit rândul celor două doamne formatoare, profesor doctor Cristina Manolache și profesoara metodistă Isabella Cantemir să lucreze cu participanţii la curs vreme de mai multe ore zilnic la modulele „Autocunoaștere și dezvoltare personală”, „Comunicare și abilităţi sociale”, „Managementul informaţiilor și inovării”, „Planificarea carierei” și „Calitatea stilului de viaţă”, toate acestea fiind însoţite de seminarii, activităţi practice și evaluări. În pauzele dintre orele de studiu i-am invitat pe câţiva cursanţi să-și exprime opiniile: „Este o atmosferă caldă, binevoitoare. Profesorii formatori sunt cu inima deschisă către noi.

Există și lucruri pe care le cunoaștem, însă aflăm și multe noutăţi în domeniul pedagogiei și psihologiei aplicate în mediul școlar.” (prof.

Larisa Rogovschi, Liceul „Mihai Eminescu”, Chișinău); „Este un schimb de experienţă extrem de util. Sunt oameni interesaţi de pedagogie și foarte sinceri în relaţiile cu noi. Mulţumim Casei Corpului Didactic Botoșani pentru acest curs de pregătire profesională.”(prof.

Anastasia Băluţă, Liceul „Mihai Eminescu, Chișinău); „Suntem foarte

mulţumiţi de căldura sufletească cu care suntem înconjuraţi și de tehnicile învăţate pentru dirijarea elevilor în adoptarea deciziilor corecte de alegere a profesiei. De asemenea, apreciem modul în care am dobândit informaţii pentru a realiza curricula la dirigenţie. Ni s-au deschis noi orizonturi în descoperirea unor relaţii de colaborare eficientă între familieprofesor-elev.” (prof. Angela Ţurcanu, Liceul „Vasile Alecsandri”, Chișinău); „Un curs deosebit de interesant.

El ne ajută foarte mult, întrucât la noi nu există literatură de specialitate și posibilităţi de informare în domeniul activităţii de consiliere și orientare.

Deoarece suntem la început de drum, ajutorul metodiștilor din Botoșani este binevenit.”(prof. Nina Sterpu, Liceul „Mircea Eliade”, Nisporeni); „Era nevoie de acest curs de formare pentru profesorii din Chișinău pentru ca, la rândul nostru, să devenim formatori în domeniul consilierii și orientării în carieră pentru alte cadre didactice din Republica Moldova. În felul acesta, copiii vor reuși să ia decizii corecte în privinţa

viitorului lor profesional și să nu fie influenţaţi de factorii ce le-ar putea împiedica o dezvoltare așteptată de familie și societate.” (prof. metodist Iulia Bătrânac, Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională Chișinău).

Pe lângă schimbul de experienţă în domeniul orientării și consilierii în carieră, parteneriatul dintre cele două instituţii de formare a personalului didactic din România și Republica Moldova include și activităţi de stimulare a activităţii creative cultural-știinţifice a cadrelor didactice, instruirea profesorilor din Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene transfrontaliere, realizarea unor proiecte comune în beneficiul învăţământului din ambele state.

Debutul promiţător al activităţilor desfășurate conform acordului ce se va finaliza în decembrie 2013 dă speranţe tuturor celor implicaţi într-o evoluţie pozitivă comună a școlii de pe ambele maluri ale Prutului.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

10

11 FEBRUARIE 2011

Întrebări pe care să le pui la interviul de angajare Când te pregătești pentru un interviu de angajare te concentrezi foarte mult asupra răspunsurilor pe care le vei da.

Mă puteți percepe ca pe o persoană care va contribui la dezvoltarea companiei?

Este o întrebare deschisă, iar angajatorului îi va fi foarte greu să evite un răspuns. Te va ajuta să anulezi orice eventuală impresie negativă ce și-a făcut-o intervievatorul până atunci.

Ce posibilități de dezvoltare profesională îmi oferă compania dumneavoastră? În felul acesta îi transmiți faptul că ești stăpână pe tine și că îți cunoști valoarea. În plus, evidențiază faptul că ești interesată să evoluezi, că nu vrei doar un loc călduț de unde să ieși la pensie. În general, managerii caută persoane ambițioase, dornice să progreseze. Exact cum ești tu.

Care sunt criteriile de evaluare?

Iată o altă întrebare directă de pe urma căreia vei afla cum îți va fi evaluată activitatea pe viitor. Răspunsul te ajută să îți plănuiești “ascensiunea” în cadrul companiei. În plus, vei putea să îți faci o idee cu privire la structura organizațională a firmei.

Mai există și alte responsabilități care nu au fost menționate în anunțul de angajare?

Răspunsul la această întrebare te poate ajuta să te pregătești pentru momentul în care îți vei negocia salariul. Dacă nu întrebi asta, te lași descoperită. Cunoașterea tuturor

Desert

Ingrediente: 150 gr migdale prăjite, 1 plic de praf de copt, un vârf de cuțit de sare, 260 gr făină de prăjituri, 150 gr zahăr tos, 2 ouă mari, 75 gr unt de masă, 1 linguriță de esență de migdale, 3 mere decojite și feliate foarte subțire, scorțișoară.

responsabilităților nu doar că îți pregătește drumul către un salariu bun, dar te scapă și de eventualele frustrări care pot apărea pe viitor legate de această temă. Îmi va asigura compania training-uri de specialitate?

Răspunsul lor te va ajuta să îți faci o idee cu privire la cât de capabili sunt să se adapteze la noile tendințe de pe piața muncii investind în capitalul uman. Companiile în care profesionalismul este cuvântul de ordine răspund afirmativ la această întrebare. Dacă însă nu se arată dispuși să îți asigure training-ul necesar, poate ar trebui să te gândești de două ori înainte de a accepta jobul.

Mod de preparare: Se încălzesc bine migdalele prăjite, apoi se fărâmițează cu ajutorul unei râșnițe sau blender cu cuțit. Se bat bine ouăle cu esență de vanilie, scorțișoară și esență de migdale. Într-un bol adânc se amestecă făina, zahărul, praful de copt și vârful de cuțit de sare. Se adaugă amestecul de ouă și esențe, apoi migdalele sfărâmate, amestecând bine. Se pune amestecul într-o tavă unsă cu unt topit și tapetată apoi cu făină, la cuptor, iar feliile de mere caramelizate în prealabil se așază deasupra. Se dă prăjitura la cuptor, circa 35-40 de minute. Se servește rece, cu ceai de fructe sau punch.

mărime, 1 ou întreg, 1 gălbenuș, 100 g zahăr pudră, 1 pliculeț zahăr vanilat, 100 g fulgi de migdale, o fiolă esență de rom, 90 g unt, 2 linguri zahăr brun, 2 linguri cafea măcinată cu scorțișoară.

Mod de preparare: Se bate oul întreg, gălbenușul, zahărul și zahărul vanilat până ce amestecul se albește. Adaugă 50 grame de fulgi de migdale, romul, 50 grame de unt topit. Se amestecă până la omogenizare. Încălzește cuptorul la 180 de grade. Într-o tavă rotundă, unsă cu unt și tapetată cu făină, întinde aluatul (decongelat la temperatura camerei) și înțeapă-l de câteva ori cu o furculiță.

Presară restul de 50 grame fulgi de migdale. Curăță merele, taie-le în două și scoate-le semințele, apoi taie-le în felii subțiri. Așază-le peste aluat. Topește restul de 40 grame unt rămas. Unge merele cu untul topit cu ajutorul unei pensule pentru bucătărie. Zahărul brun și cafeaua cu scorțișoara se amestecă într-un bol și se presară apoi peste mere. Se dă la cuptor pentru 35 de minute. Presară zahăr pudră și stafide.

bine cu zahărul pudră, apoi cu esența de migdale. Se amestecă bine făina cu praful de copt, apoi se pun peste gălbenușuri, se adaugă untul topit și extractul-pudră de ceai verde. Albușurile se bat cu puțin zahăr până devin tari și se adaugă în compoziție. Se pune compoziția într-o tavă tapetată, la cuptor, 6-7 minute la foc iute și încă 6-7 minute la foc mediu.

După ce s-a răcit se taie pe din două și se unge cu un amestec format din cremă de brânză, lapte condensat și frișcă, apoi se rulează și se bagă la frigider 2 ore. Se îmbracă în frișcă și se ornează cu miez de nucă prăjit. Se servește rece.

Struguri în ciocolată

Rulada de ciocolată

Ingrediente: boabe de struguri albi, de masă, 200 grame de ciocolată neagră sau cu lapte.

Tartă cu mere Ingrediente: 1 pachet aluat franțuzesc congelat, 5 mere acrișoare potrivite ca Mod de preparare: Se rupe ciocolata în bucăți mai mici, se topește aproximativ 5 minute. Se oprește focul și se amestecă. Între timp se spală strugurii, se usucă bine cu ajutorul unor șervețele de hârtie. Se tăvălesc prin ciocolata călduță, până sunt acoperiți complet. Se scot cu grijă din ciocolată, se pun pe o bucată de pergament și se lasă la frigider până se usucă ciocolata, circa o oră. Se pot orna cu firișoare de ciocolată.

Cât va dura până îmi veți da un răspuns final?

Trebuie să întrebi asta și pentru a-ți demonstra interesul pentru job, dar și pentru a le transmite că ai și alte perspective. Nu-i lăsa impresia că este singurul care îți oferă un job. Asta îți va limita libertatea de a negocia. În plus, le transmiți că își permit cât timp de gândire vor pentru că tu oricum nu pleci nicăieri.

Nu este greu să pui întrebări, important este modul în care întrebi. Fii suficient de matur încât să demonstrezi că ai clasă și selectează întrebările în așa fel, încât să le arăți că au de-a face cu un profesionist. Nu folosi întrebările pentru a “te da mare”, folosește-le pentru a obține informații pe baza cărora să îți faci o idee despre modul în care funcționează compania.

SĂNĂTATE

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Prăjitură cu migdale și miere

În ciuda eforturilor tale, ai toate șansele ca interviul să devină plictisitor. Dacă nu faci ceva să întorci lucrurile în favoarea ta, s-ar putea să pierzi jobul dorit. Și ce metodă ar putea fi mai eficientă în încercarea de a salva un interviu aproape ratat decât să pui chiar tu câteva întrebări pertinente? Întrebările nu ar trebui formulate doar de dragul conversației. Ele trebuie să demonstreze angajatorului că ești interesat de postul respectiv și de compania sa. În plus, cu cât vei demonstra mai multă seriozitate și inteligență, cu atât vei impresiona mai mult. Așadar, iată o listă cu cele mai importante șapte întrebări pe care să i le adresezi intervievatorului, indiferent dacă ești într-o situație dificilă sau nu.

Care sunt rezultatele imediate pe care le așteptați de la mine?

Asta te ajută să îți faci o idee despre ce te așteaptă imediat după ce vei fi angajat. În plus, vei ști asupra căror aspecte să te concentrezi pentru a obține rezultatele în funcție de care vei fi evaluat.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Brioșe de cacao cu cremă de ciocolată Ingrediente: 2 tablete mari de ciocolată amăruie cu mentă, 2,5 cești făină albă de grâu, 1 ceașcă de zahăr tos, 1 lingură de praf de copt, 1 linguriță de sare, 1 pachet de unt de masă, 2 ouă, 1 ceașcă de

lapte dulce, 1 lingură de cacao, un praf de sare, 1 linguriță de esență de mentă.

Mod de preparare: Se amestecă ciocolata tăiată pătrățele cu jumătate de ceașcă de făină. Restul de făină se amestecă cu bicarbonatul, sarea, praful de cacao și zahărul și după omogenizare se amestecă și cu untul. Într-un castron se amestecă ouăle, esența de mentă și laptele, apoi se pun peste ingredientele de mai sus și după omogenizare și peste ciocolata amestecată cu făină. Aluatul se pune în forme de brioșe (se umplu formele doar trei sferturi) și se pun în cuptor 20-30 de minute până devin aurii. Se servesc ornate cu cremă de ciocolată topită și turnată deasupra și flori de zahăr tos.

Ruladă cu ceai verde Ingrediente: 6 ouă, 2 cești de zahăr pudră, 1 lingură de esență de migdale, 1 lingură pudră-extract de ceai verde, 1 ceașcă de făină, 2 linguri de ulei de măsline, 12 linguri de unt nesărat, topit, 6 linguri cremă de brânză nesărată, 1 ceașcă lapte condensat, 1 ceașcă miez de nucă prăjit, 1 praf de copt, frișcă, sare.

Mod de preparare: Se separă gălbenușurile de albușuri și se amestecă

Ingrediente: 4 albușuri, 80 de grame de zahăr pudră, 4 gălbenușuri, 1/4 linguriță de esență de vanilie, 100 de grame de făină, 1/2 linguriță praf de copt, 40 grame de ulei, 100 grame cremă Nutella sau Finetti, zahăr fin pentru decor.

Mod de preparare: Se bat bine

albușurile, se adaugă apoi treptat zahărul pudră, gălbenușurile unul câte unul, amestecându-se încă 3 minute.

Se amestecă în făină praful de copt și se adaugă în compoziție, se pune uleiul și se toarnă într-o tavă de 25/35cm, apoi se coace 10 minute, la 200 grade Celsius. Se scoate foaia pe o folie de aluminiu pudrată cu zahăr și se unge cu crema de ciocolată, apoi se rulează strâns. Se lasă 45 de minute rulată la rece, în frigider, apoi se scoate din folia de aluminiu. Se feliază și se servește. Se ornează cu zahăr.

flux.sanatate@gmail.com

cu Victoria CUŞNIR

Despre igiena corectă a urechii sau de ce nu sunt bune beţişoarele tradiţionale Urechea este organul auzului și al echilibrului, iar traumele și îngrijirea incorectă pot duce la pierderea parţială sau totală a acestor simţuri. De aceea, igiena corectă a urechii este importantă nu doar pentru un aspect îngrijit, ci și pentru sănătate. Dacă întrebi pe cineva cum își curăţă urechile, îţi va răspunde simplu: cu beţișoare cu vată. Așa am învăţat cu toţii de mici și nu ne-am pus niciodată problema dacă această modalitate de curăţare este bună sau nu pentru urechile noastre. În afara de spălatul cu apă, e singura metodă pe care o știm. Urechile însă au nevoie de îngrijire pentru a rămâne sănătoase, de aceea, tocmai din acest motiv ar trebui să ne schimbăm obiceiurile. De ce?

Pentru că este periculos să introducem corpi străini în ureche, iar cerumenul are un rol foarte important.

Ceea ce face destul de dificilă îngrijirea urechilor este structura lor complexă. Urechea este alcătuită din trei părţi: urechea externă, medie și internă, cu roluri importante în captarea, transmisia și procesarea sunetelor.

Urechea externă este formată din pavilionul urechii și conductul auditiv extern, care direcţionează sunetele spre urechea medie. Pielea sau epiderma urechii reprezintă o barieră importantă de apărare care menţine un pH acid. Pielea urechii este asemănătoare celei de pe toată suprafaţa corpului nostru, dar mai subţire și cu o

particularitate: are o secreţie numită ceară sau cerumen, cu rol de protecţie locală a tegumentului. Totodată, epiderma conductului auditiv prezintă și peri, cu rol de protecţie.

Conductul auditiv extern este conceput să fie deschis în mod natural, astfel încât aerul să pătrundă în conductul auditiv, pentru un auz perfect și pentru ca pielea ce acoperă pereţii conductului auditiv extern să fie sănătoasă. De aceea, urechile nu trebuie astupate cu vată sau alte obiecte.

Urechea medie este compusă din membrana timpanică, un lanţ de trei oscioare și trompa lui Eustachio, care face legătura cu faringele, și urechea internă din labirint osos care, la rândul său, conţine un labirint membranos. Informaţia recepţionată (sunetul) este transformată în influx nervos și prin intermediul nervului auditiv, ajunge la scoarţa cerebrală din lobul temporal, unde se creează senzaţia de auz.

Ce este cerumenul?

Cerumenul rezultă din acumularea secreţiei glandelor ceruminoase situate în porţiunea anterioară a conductului auditiv extern. Din punct de vedere chimic, cerumenul este un amestec de glicopeptide, lipide, acid hialuronic, enzime și imunoglobuline. Cerumenul normal este de culoare galben arămie și nu este solubil în apă. În timp, cerumenul se oxidează și capătă o culoare mai întunecată, cafeniu-roșietică. Cerumenul, acumulându-se în cantităţi mai mari se elimină, în mod normal, în procesul de masticaţie, migrând dinspre porţiunea internă a canalului auditiv spre pavilionul urechii.

CERUMENUL – prieten sau duşman?

Mulţi cred că cerumenul este o secreţie neplăcută și inutilă, însă nu este așa. Cerumenul are rol antibacterian și de menţinere a unui pH adecvat în interiorul

urechii, astfel prevenind infecţiile la nivelul urechii (otitele).

Ceara produsă de ureche are și rol de curăţare mecanică a urechii, odată cu scurgerea ei se elimină și celulele moarte rezultate din procesul de regenerare a pielii. Cerumenul lubrifiază pielea conductului auditiv și menţine elasticitatea ei, protejând urechea internă de agenţii patogeni. Cerumenul împinge particulele străine spre exteriorul urechii și facilitează trecerea undelor sonore.

Când secreţia este normală, cerumenul se găsește ca o peliculă pe faţa interioară a conductului auditiv. Atunci când această secreţie dispare, pielea din interiorul conductului se usucă și se descuamează și apar otitele externe.

Hiposecreţia de cerumen poate fi provocată și de schimbările hormonale, care duc la scăderea secreţiilor din organism.

Cel mai deranjant însă este cerumenul în exces, care se poate forma din diverse motive. Acumulându-se, cerumenul formează așa-zisele dopuri de cerumen. Aproximativ 10% din consultaţiile la serviciile de urgenţă ORL sunt determinate de „durerile” provocate de acumularea de cerumen.

Odată cu vârsta, au loc schimbări în dinamica urechii și mișcările de îndepărtare a cerumenului scad în intensitate, ceea ce duce la acumularea cerumenului, care este greu de

îndepărtat. Aproximativ 30% dintre persoanele în vârstă au probleme de auz, datorită acumulării excesive de cerumen.

Persoanele cu proteze auditive au, de asemenea, probleme cu formarea dopurilor de cerumen. Unele persoane, în special bărbaţii, se plâng de excesul de peri din conductul auditiv, care obstrucţionează eliminarea cerumenului. Un alt factor care declanșează hipersecreţia de cerumen și provoacă formarea dopurilor de cerumen este expunerea prelungită în medii unde există mult praf sau expunerea excesivă la apă, în cazul înotătorilor. Tinerii pot provoca crearea dopurilor de cerumen din cauza căștilor de telefon, player-elor și altor obiecte, cum ar fi hands-free-urile. Copiii mici prezintă, de asemenea, hipersecreţie de cerumen, inclusiv sugarii de 6-8 săptămâni. În unele cazuri, după cum am menţionat mai sus, dopurile de cerumen sunt cauza unor defecte anatomice sau fiziopatologice, însă, de cele mai dese ori, noi înșine participăm la formarea acestor dopuri de cerumen prin folosirea în exces a beţișoarelor.

Beţişoarele – pericol de leziune a timpanului Când sunt bune beţișoarele? Aproape niciodată, sunt de părere specialiștii. De fapt, beţișoarele de urechi nu sunt eficiente decât pentru cură-

ţarea părţii externe a urechii: pavilionul și intrarea în canalul auditiv. În situaţia în care beţișorul pătrunde mai adânc în ureche, riscurile nu sunt deloc de ignorat. În primul rând, există riscul ca vârful beţișorului să atingă timpanul și, prin urmare, să afecteze auzul. Totodată, beţișoarele nu fac altceva decât să împingă cerumenul spre interiorul urechii și să ducă la acumularea lui la nivelul timpanului, de aceea și apare senzaţia de pierdere a auzului și dureri la nivelul timpanului.

Chiar dacă beţișorul nu este introdus atât de adânc încât să atingă structurile interne ale urechii, tot nu este indicată utilizarea frecventă a beţișoarelor de urechi, deoarece acestea pot duce la un efect opus celui dorit: în loc să cureţe cerumenul, îl împinge în interiorul canalului auditiv, favorizând formarea dopurilor de ceară. În plus, este

stimulată secreţia de cerumen, ca reacţie de autoapărare. În plus, beţișoarele de urechi nu sunt sterile și, chiar dacă sunt sterile, când deschidem prima dată cutiuţa, deja le contaminăm. De aici pot apărea o serie de boli la nivelul conductului auditiv, dintre care cea mai frecventă este micoza (ciuperca).

Aceasta necesită tratament timp îndelungat, la care se adaugă disconfortul de a nu mai auzi, din cauza obstrucţiei prin inflamaţie și durerii provocată de micoză.

Beţișoarele sunt interzise copiilor, pentru că pot afecta structurile interne ale urechii și să provoace otite. Conform datelor statistice, aproximativ 70% din otitele externe la copii sunt cauzate de utilizarea beţișoarelor.

Cum se poate îndepărta cerumenul?

Dopurile de cerumen ori cerumenul în exces poate fi îndepărtat atât de către medicul ORL-ist, cât și în condiţii de casă.

De obicei, la ORL-ist ajungem atunci când ne pierdem auzul ori simţim dureri provocate de dopul de cerumen. Medicii îndepărtează dopul de cerumen utilizând o ansă ori irigând canalul auditiv cu o seringă cu apă caldă, ser fiziologic ori peroxid de hidrogen. Aceste manevre pot fi dureroase și chiar destul de periculoase, întrucât pot

provoca rupturi ori perforări ale timpanului, de aceea trebuie executate doar de medicii specialiști în condiţii de maximă atenţie. Uneori, dopurile nu pot fi îndepărtate de la prima consultaţie și este nevoie să fie înmuiat mai întâi cu ajutorul unei substanţe speciale. În condiţii casnice, dopul de cerumen poate fi înlăturat cu ajutorul conurilor de ceară, ulei de parafină, spray-uri ori picături speciale. Conurile sunt o tehnică veche utilizată în America de Nord și Indonezia.

Această tehnică la fel trebuie utilizată cu multă precauţie, în camere bine aerisite. Totodată, este nevoie de o persoană care să supravegheze manevra. Atât conurile, cât și uleiul de parafină solubilizează parţial dopul de cerumen.

Igiena corectă a urechii Cum se face igiena corectă a urechii? Cel mai important este să nu introduceţi nimic pe canalul auditiv (beţișoare, scobitori, agrafe, unghia etc.)

Pavilionul urechii trebuie spălat cu apă și săpun, apoi se șterge bine cu un prosop. În caz de necesitate, se curată și intrarea în canalul auditiv, dar cu buricul degetului, nu cu unghia.

Pentru spălarea conductului auditiv extern folosiţi soluţia specială de curăţare a urechii, „A-cerumen”. Aceasta poate fi procurată din farmacie fără prescripţie medicală. „A-cerumenul” este un amestec de

substanţe tensioactive care acţionează asupra dopului de cerumen exact ca un detergent.

La început, substanţele aderă la suprafaţa cerumenului, îl descompune în particule foarte mici, îl fluidizează, iar ulterior, acesta se scurge din ureche.

O fiolă de „A-cerumen” este indicată pentru o singură folosire, fiind dozată exact pentru ambele urechi. La început, fiola de „A-cerumen” trebuie încălzită în palme ori într-un pahar cu apă călduţă astfel încât să fie de temperatura corpului. Apoi se picură 1 ml (jumătate din conţinutul unei doze) în fiecare ureche, se lasă să acţioneze timp de 1-2 minute, capul trebuie să fie înclinat pe o parte, pentru a evita scurgerea soluţiei. După aceea, capul se apleacă pe cealaltă parte pentru a permite scurgerea cerumenului lichefiat.

Procedura se repetă și pentru cealaltă ureche. După curăţare este recomandabilă clătirea canalului auditiv cu ser fiziologic.

Foarte comode sunt fiolele „Physiodose”, care eliberează serul sub presiune exact ca o seringă.

Clătirea va permite înlăturarea tuturor reziduurilor. Curăţarea urechii cu scop igienic se poate face 1-2 ori pe săptămână. În cazul unui dop de cerumen procedura trebuie repetată 3-4 zile consecutiv, dimineaţa și seara. În cazul în care simţiţi dureri acute însoţite de febră, evitaţi orice tehnici de curăţare a urechii, deoarece ar putea să fie vorba de o infecţie, cum ar fi otita. În acest caz adresaţi-vă la medicul ORL pentru o consultaţie.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

14

Luni FEBRUARIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.15,16 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.19, 20 10.30 Telecinemateca.

Jurnalul lui Bridget Jones. Bridget Jones diary.

Comedie. SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial.

MASH. Sez. 6 Ep.5,6 18.00 Hristos pentru Moldova 18.30 Documentar.

Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.7,8 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Cum să scapi de un tip în 10 zile. How to lose a guy in 10 days. Comedie.

2003 23.00 Telecinemateca. Și daca e adevărat. Just like heaven. Comedie 2005 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro TV Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Într-un suflet (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3928 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.53 00:00 Serial: Flashpoint, ep.13, anul I 01:00 Film: Lunetistul 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea, ep.53 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar.

“Berlusconi, afacerea Mondadori”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10, 1.15 Evantai folcloric. 9.50 Reporter de gardă. 10.15 Vector european. 11.00 “Eu și floarea lui albastră”. Spectacol de divertisment dedicat Zilei Îndrăgostiților. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.50 Desene animate. 15.05 ARTelier. In memoriam. Grigore Vieru. 15.35 Erudit-cafe. 16.20 Templul muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Gaza - Sderot”. 18.00 Petalo romano. 18.30, 5.00 Respiro. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova În direct. 20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45 Din culisele “Eurovision-2011”. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Magazinele UEFA. 22.45, 23.25 Film. “BANII” (Franța). 23.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Veșmintele lumii. California”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 La datorie. 2.50 Music Mania. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 Спецрасследование. “Профессия - вымогатель” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.35 Дэниэл Дэй-Льюис в фильме “Боксер” 2.25 Брендан Фрэйзер, Сара Джессика Паркер в комедии “Правильный Дадли” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo(I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (R) din 6 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua(R)din 6 februarie 12:50 Serial(R) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 59 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (Reluare) 16:30 Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia Csiki 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler (R) Ediţie veche 17:30 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 60 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 14 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Cântec de iubire (A LONG SONG FOR BOBBY LONG -SUA , 2000) 1:00 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (R) din 5 februarie 3:15 Istorii de buzunar (R) 3:20 Telejurnal (R) 3:55 Tema zilei Meteo (R) 4:10 Nocturne.

Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 111 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Une petite enveloppe jaune 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1005 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOÛTS 13:30 HISTOIRE DU LOOK / Documentaire Libertés en s’habillant 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN OEIL SUR LA PLANETE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MARION MAZZANO / Fiction L’homme aux deux visages 20:25 MARION MAZZANO / Fiction Le défi 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Irlande, célibataire cherche amoureuse 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TOTO LE HEROS / Cinéma 2:20 LE PÈRE DE MON PÈRE NE S’APPELAIT PAS JIMMY CONNORS / Court métrage 2:50 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PARADIS EN SURSIS / Documentaire Tchad, le lac perdu

Publicăm gratuit anunţuri de mică publicitate. Puteţi trimite anunţurile dumneavoastră pe adresa electronică: publicitate@flux.md.

Telefoane de contact: 235091, 079707440.

Departamentul publicitate

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

15

11 FEBRUARIE 2011

Programe TV Marţi FEBRUARIE

16

Miercuri FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 16,17 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.20,21 10.30 Telecinemateca. Cum să scapi de un tip în 10 zile.

How to lose a guy in 10 days. Comedie. 2003 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.6 Ep.6,7 18.00 Serial. Luna.

Ep.103 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.8,9 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Apocalypto. Acţiune. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.17,18 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.21,22 10.30 Telecinemateca. Apocalypto. Acţiune. SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6 Ep.7,8 18.00 Serial. Luna. Ep.104 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.9,10 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. Supraveţuitorii. Alive. Dramă. SUA 1993 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 - Film serial: Dragoste nebună (“Locura de Amor”), primul episod (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:00 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: În mijlocul furtunii 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3929 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sunt spion 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.54 00:15 Serial: Flashpoint, ep.14, anul I 01:00 Film: Sunt spion (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.54 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.115, 116 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Pe urmele vinovatului 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3930 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dispariţia 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.55 00:00 Serial: Flashpoint, ep.15, anul I 01:00 Film: Dispariţia (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea, ep.55 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Bivoli în misiune”.

7.00, 8.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Întîmpinarea Domnului. Transmisiune În direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Respiro. 9.40 Documentar. “Gaza - Sderot”. 10.30 SăptămÎna economică. 11.00 Moldova În direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Documentar.

“Veșmintele lumii. California”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.20 Respiro. 14.30 Documentar. “Berlusconi, afacerea Mondadori”. 15.30 Săptămâna sportivă. 16.00 Evantai folcloric.

16.40 Documentar. “Palate remarcabile. Avaray”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Mallaca: strâmtoarea tuturor pericolelor”. 18.00 Unda Bugiacului. 18.35 Respiro. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...”

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga UEFA. “Milan” - “Tottenham”. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.10 Vedete la bis. 2.30 Ghidul sănătății tale. 4.30 ARTelier. 5.00 La curțile dorului. 5.10 Miracolul dansului. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Кладоискатели” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Мел Гибсон в фильме “Река” 2.30 Жанна Прохоренко в фильме “А если это любовь?” 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 10:00 Ca la carte (R) din 13 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15 Spune-mi ce te doare (R) 11:45 Bebe magia (R)din 12 februarie 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 60 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 61 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:05 FABRICA DE STARURI 1 (R) 23:35 Vip confidente - Invitat Igor Chistol 0:40 Film Camera obscură (CAMERA OBSCURA- SUA, 2000) 2:20 Ca la carte (R) din 13 februarie 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 112 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Origami 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1006 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ABDOU DIOUF, UN DESTIN FRANCOPHONE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MARION MAZZANO / Fiction L’homme aux deux visages 15:55 MARION MAZZANO / Fiction Le défi 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 GÉNÉALOGIES D’UN CRIME / Cinéma 21:25 CLIK CLAK / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR JOSEPH / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PARADIS EN SURSIS / Documentaire Tuvalu, les nouveaux réfugiés

6.00 Documentar.

“Veșmintele lumii”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10 Documentar. “Mallaca: strÎmtoarea tuturor pericolelor”. 10.00 Respiro. Program muzical. 10.30 Ghidul sănătății tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.30 Unda Bugiacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare).

14.50 Desene animate. 15.00 Magazinul copiilor. 15.30 Miracolul dansului. 16.00 Mai în glumă, mai în serios. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Arthur H, show time”. 18.00 Svitanok. 18.30 Respiro. Tot cu dansul mă mîngîi... Ansamblul Academic de Dansuri Populare “Joc”.

18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga UEFA. “AC Roma” - “Șahtior” (Donețk). În pauză: ȘTIRI. 23.35 Documentar. “Palate remarcabile. Avaray”. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Scrisoare către un tînăr cineast”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligență. 2.30 Dor. Program muzical. 4.30 Melodii de neuitat. Spectacol muzical. 5.30 Respiro.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. “Дорогая аллергия” 23.20 Ночные новости 23.40 “Обмани меня”. Новые серии 0.30 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме “Восход Меркурия” 2.15 Людмила Чурсина в фильме “По Руси” 3.50 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (R) din 5 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (R) 11:15 Tezaur folcloric (R) din 13 februarie 12:00 Meseria brăţară de aur (R) din 11 februarie 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 61 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) Producător tv. Mihaela Brumă 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (R) 16:00 Viitorul Planetei albastre (R) 17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz.

Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 62 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:05 FABRICA DE STARURI 1 (R) 23:35 Viitorul Planetei albastre (R) 0:50 Film Dante 01 (DANTE-Franţa, 2001) 2:15 Generaţia contra (R) 3:15 Istorii de buzunar (R) 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:15 Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 113 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Montecristo 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1007 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Des nanos autour de nous 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’ICEBERG / Cinéma 16:30 T’EMBRASSER UNE DERNIÈRE FOIS / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA COMMANDERIE / Fiction L’arrivée du duc d’Anjou 20:30 LA COMMANDERIE / Fiction L’imposteur 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MARION MAZZANO / Fiction L’homme aux deux visages 1:45 MARION MAZZANO / Fiction Le défi 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ORPHELINS DE LA MÉDECINE / Documentaire

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

17

Joi FEBRUARIE

18

Vineri FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.18,19 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.22,23 10.30 Telecinemateca.

Supraveţuitorii. Alive. Dramă. SUA 1993 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial.

Luna. Ep.105 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.10,11 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Dragostea costă. Intolerable cruetly. Comedie. SUA 2003 23.10 Telecinemateca. Comoara din spatele carţilor 3. The librarian 3. Acţiune.SUA 8 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 19,20 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.23,24 10.30 Telecinemateca. Dragostea costă. Intolerable cruetly.

Comedie. SUA 2003 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.106 19.00 Serial.

Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Strania poveste a lui Benjamin Button. The curious case of Benjamin Button. Dramă.

2008 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne de poveste (reluare din 13 februarie)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Pe urmele vinovatului (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Călătoria spre familie 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3931 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profit 19:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Napoli Villarreal (Direct) 22:00 - Fotbal Europa League: Sparta Praga Liverpool (Direct) 23:55 - Profit 00:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 - Moștenirea, ep.56 01:15 Rezumat Europa League 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 - Fotbal Europa League: Sparta Praga Liverpool (r) 04:15 - Moștenirea, ep.56 (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar.“Stop mafiei”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10 Documentar. “Civilizația chineză”. 10.00 Documentar.

“Scrisoare către un tînăr cineast”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Legendele muzicii. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.50 Respiro. 15.00 Focus TV. 15.30 Portrete în timp. 16.00 Fii tînăr! 16.45 Documentar. “Palate remarcabile.

Lauzun”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Veșmintele lumii”. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare. 21.45, 2.30 Reporter de gardă.

22.05, 23.25, 4.30 Melodii de neuitat. Spectacol muzical. 23.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Euromaxx”. 0.50, 5.30 Respiro. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Аль Пачино, Мишель Пфайффер в фильме “Лицо со шрамом” 3.15 Вячеслав Тихонов, Леонид Куравлев в фильме “Мичман Панин”

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Călătoria spre familie (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Napoli Villarreal (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3932 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:15 Film: Resident Evil: Dispariţia 00:15 Știrile Pro Tv (r) 01:15 - Știrile Pro Tv din Sport 01:30 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Resident Evil: Dispariţia (r) 03:30 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Românii au talent (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Învățăceii la Opera dn Beijing”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.10 Documentar. “Arthur H, show time”. 10.00 Abraziv. 10.30 Documentar. “Drumeții”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.)

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineața! (reluare). 14.50 Respiro. 15.00 Documentar. “Album de familie”. 15.30 Dor. Program muzical. 16.00 Vedete la bis! 16.50 Documentar. “Palate remarcabile. Lauzun”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Civilizația chineză”. 18.00, 5.10 SăptămÎna economică. 18.30 Respiro. 18.40 Povestea. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 1.15 Focus. Magazin TV. 20.25 Respiro. Program muzical.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.50 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”.

Noutăți bancare. 21.45 Fii tÎnăr! 22.30 Pro-percuție. Program de muzică jazz. 23.30 ȘTIRI. 23.45 Documentar. “Cuba, odisee africană”.

0.45, 5.10 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Documentar. “Vatra strămoșească. Maria Cebotari”. 2.55 “Un blues pentru doi”. Spectacol al Teatrului “Luceafărul”.

4.50 Portrete în timp. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.30 Закрытый показ. Премьера. Наталья Негода в фильме “Бубен, барабан” 2.15 Шер в фильме Франко Дзеффирелли “Чай с Муссолини” 4.05 Олег Даль, Маргарита Терехова в фильме “Расписание на послезавтра” 5.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat)Meteo (II) 9:00 Vedeta familiei (R) Prezintă Mihai Răzuș 10:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (R) din 13 februarie 11:10 Nocturne (R) 11:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu(R)din 6 februarie 12:10 Papucul doamnei (R)din 14 februarie 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 62 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (I) 16:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (II) 17:00 Interes general Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (R) din 13 februarie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 63 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 12 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Sacrificiul suprem (TO END ALL WARS- SUA, 2004) 1:15 Profesioniștii... cu Eugenia Vodă (R) din 12 februarie 2:05 Interes general (R) 2:35 Călător pe viaţă (R) din 12 februarie 3:00 Curier TV. (R) din 15 februarie 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 114 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade(R) 6:15 Imnul României VINERI

7:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (R) din 12 februarie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (R) din 12 februarie 12:50 Serial(R)Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 63 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (R) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Ca la carte. (Reluare) 16:30 Europa mea.

Moderator Gabriel Giurgiu (R) din 13 februarie 17:00 Meseria brăţară de aur (R)Ediţie veche 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (R)Ediţie veche 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 64 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă . Prima parte 22:00 O dată’n viaţă. Partea a doua 23:10 Film Cititorul (THE READER- SUA, 2008) 1:15 Eurovision 2011 1:20 Tezaur folcloric (R) Ediţie veche 2:10 Meseria brăţară de aur (R) 2:35 Vizor monden cu Liviu și Ela (R) 3:00 ONG Blitz (R)din 16 februarie 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei Meteo (R) 4:20 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 115 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade (R) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 DESTINATIONS GOÛTS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Escalier de secours 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1008 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 EN CAMPAGNE - BUNUS / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA COMMANDERIE / Fiction L’arrivée du duc d’Anjou 16:00 LA COMMANDERIE / Fiction L’imposteur 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MONSIEUR JOSEPH / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ECOUTE VOIR… / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 HUMBERT BALSAN, PRODUCTEUR REBELLE / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES JARDINS DE BALI / Documentaire Les jardins de la déesse Dewi Sri 4:35 LES JARDINS DE BALI / Documentaire L’île des dieux

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Clandestins 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1009 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Changer la ville 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MONSIEUR JOSEPH / Fiction 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Suède 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MARION MAZZANO / Fiction L’homme aux deux visages 22:55 MARION MAZZANO / Fiction Le défi 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA COMMANDERIE / Fiction L’arrivée du duc d’Anjou 1:45 LA COMMANDERIE / Fiction L’imposteur 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NANGADEF / Documentaire

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca.

Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bucătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi.

Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fiecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi.

Apartamentele sunt un singur edificiu, cu priveliște deosebită, se află la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aeroport, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane.

Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania.

Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edificiu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR. Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024, începând de luni, 7 februarie.

19

Sâmbătă FEBRUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 13,14 11.00 Telecinemateca. Strania poveste a lui Benjamin Button. The curious case of Benjamin Button.

Dramă. 2008 13.50 Film indian 16.00 Telecinemateca. În pielea altcuiva. It’s a boy girl thing. Comedie. 2006 18.30 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.12,13 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Yes man. Comedie.

SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pedeapsa printesei arabe (“Death of a Princess”) (12) (dramă) 23:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 14 februarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 15 februarie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 - Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League (r) 14:00 Film: Legenda Căutătorului, ep.21 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Top Gun 17:15 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Iron Man Omul de oţel 23:00 Film: Lupta cu înălţimile 01:00 - Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Iron Man Omul de oţel (r) 03:30 Romania, te iubesc (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar.

“Cuba, odisee africană”. 7.00 Film.

“LUCEAFĂRUL” (“Telefilm-Chișinău”, 1986). Episodul 1. 8.25 Film.

“MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 9.35 Film în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 5.10 Natura în obiectiv.

11.00, 4.30 Știința. 11.30 Casa mea. 12.00 Documentar. “Stop mafiei”.

13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Respiro. Program muzical. 14.30 ARTelir. 15.00 La mulți ani! Dedicații muzicale. 15.30, 2.30 “Roua veșniciei”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Fotbal de sală.

Campionatul RM. “JLC” - “Eldorado”. Transmisiune din sala “Olimpus”.

18.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 O seară în familie.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să cîștigi bani cu “Moldinconbank”. Noutăți bancare.

21.45 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 23.20 ȘTIRI. 23.35 Handbal.

Campionatul RM “USEFS” - “UTM”. Sala “Olimpus”. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Din fondul TV Moldova-1. “A fost odată un actor. Dumitru Caraciobanu”. 5.00 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Алла Ларионова, Владимир Самойлов в фильме “Дикий мед” 8.05 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.10 Среда обитания. “Пельмень с сюрпризом” 13.05 Премьера. “Олег Митяев. Фантазии завтрашнего дня” 14.00 Владислав Галкин, Александр Балуев, Алексей Гуськов в многосерийном фильме “По ту сторону волков” 17.25 “Первая любовь” 18.20 Премьера. “Джон Ф. Кеннеди. Убийство в прямом эфире” 19.55 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.30 “Детектор лжи” 23.30 Джеймс Вудс, Майкл Дж. Фокс в остросюжетном фильме “Напролом” 1.25 Триллер “Прекрасные создания” 2.45 Елена Дробышева, Олег Шкловский в фильме “Любовь французская и русская” 4.00 Алла Демидова, Алексей Баталов в фильме “Время отдыха с субботы до понедельника” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7:00 Cafeaua (KOFFEE-DER WEG VOM ORIENT IN DEN OKZIDENT, Austria 2008) 7:55 Eurovision 2011 8:00 Semne 8:30 Arca lui Noe .Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II. Episodul 13 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 11:00 Bebe magia (R) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 15,16 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (R) 12:30 Pro patria. 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR (R) 16:40 O dată’n viaţă. Prima parte (R) 17:40 O dată’n viaţă. Partea a doua (R) 18:40 Teleenciclopedia Albrecht Dürer. Poveștile dansurilor .Catedrala din Reims. 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20 Campania Ovidiu Rom 23:25 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (R)Ediţie veche 0:25 Filme șoc Camarazii (COMRADES- Marea Britanie, 1986) 3:20 Telejurnal (R) 3:55 Tema zilei Meteo (R) 4:15 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) Episodul 15(R) 4:30 Semne (R)Producător tv.Dan Micu 4:55 Viaţa satului (R) din 6 februarie 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Jamais sans ma Jeep 16:05 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire Episode 1/5 : C’est encore loin Zermatt ? 4:25 LA HAUTE ROUTE CHAMONIXZERMATT / Documentaire Episode 2/5 : Grosse fatigue

20

11

Duminică FEBRUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.14,15 11.00 Telecinemateca. Yes man. Comedie. SUA 2008. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.13,14 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Mumia 1. The mummy. Aventuri. SUA 1999 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ: Micul ei secret (“Her Minor Thing”) (12) (comedie) 22:30 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 3) (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:15 - Doamne de poveste (r) 03:00 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 16 februarie) (12) (divertisment) 04:30 - Poveștiri de noapte (reluare de joi, 17 februarie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Top Gun (r) 12:15 Serial: Legenda Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Cowboy și idioţi 15:00 - Teleshopping 15:15 Film: Formidabilul 17:00 Film: O dădacă musculoasă 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Pe jumătate mort 22:30 Film: Pasiune și destin 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Pe jumătate mort (r) 02:30 Film: Pasiune și destin (r) 04:30 Film: Cowboy și idioţi (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Picături de “Dor”.

6.20 Film. “LUCEAFĂRUL” (“TelefilmChișinău”, 1986). Episodul 2. 8.00 O seară în familie. 9.00 Documentar. “Învățăceii la Opera dn Beijing”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Fotbal.

Campionatul RM. “Zimbru” - “Academia UTM”. Transmisiune în direct.

14.55 Respiro. 15.00 Baștina. Magazin agricol. 15.30 La mulți ani!

Dedicații muzicale. 16.00, 2.30 Cu noi la teatru. 16.30 Documentar.

“Arts 21”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”. Secțiuinea copii. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.30 Legendele muzicii.

20.40, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Arsenie Botnaru la 60 de ani. Spectacol jubiliar. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 3.00 O seară în familie. 4.30 “M-ai făcut, maică, să cânt...” Program muzical. 5.25 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Валентина Титова в фильме “Личные счеты” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “КВН. 50 виртуальных игр” 13.05 “Ален Делон. Мужчина на все времена” 14.00 “Апостол”. Многосерийный фильм. Заключительные серии 17.15 Премьера. “Ни минуты покоя...” Юбилейный концерт Вячеслава Добрынина 19.15 Премьера. Юрий Степанов, Владимир Ильин, Евгений Стычкин в лирической комедии “Не надо печалиться” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Премьера. “Шоу ни бе ни ме нехило” 23.30 “Познер” 0.25 Итоги Берлинского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 0.55 Клинт Иствуд в фильме “Сыграй мне “Туманно” 2.40 Борис Химичев в детективе “Мышеловка” 4.05 “Пока все дома” 7:10 Universul credinţei . 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 11:00 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului Prezintă George Robu 13,00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte. (R) Ediţie veche 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua(R) 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Răzbunându-l pe Angelo (AVENGING ANGELO- SUA, 2002) 22:55 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu (R) Ediţie veche 23:55 O carte pe săptămână (R)Ediţie veche 0:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I)(R) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II)(R) 2:20 Tezaur folcloric (R) 3:00 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009) Episodul 16(R) 3:15 Telejurnal (R) 3:50 Tema zilei Meteo (R) 4:10 Europa mea. (R) Producător tv. Gabriel Giurgiu 4:35 Universul credinţei (R) Producător tv. Paula Tăbîrcă 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 8:00 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 SUR MESURES Designer / Céramiste 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Musique plus 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Réinventer le « vivre ensemble » 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RUMBA / Cinéma 23:15 AUX TIMIDES ANONYMES / Court métrage 23:40 UN HOMME DE MAIN / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ECOUTE VOIR… / Cinéma 2:50 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 LA HAUTE ROUTE CHAMONIXZERMATT / Documentaire Episode 3/5 : La montagne, ça les gagne ! 4:35 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire Episode 4/5 : Plus dure sera la chute

TRANSPORT DE MĂRFURI rapid calitativ ieftin Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

11 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

PE LÂNGĂ BLOC, PE LÂNGĂ BLOG

Dorin Chirtoacă, certat cu propriul stil Acest titlu, care ni-l prezintă într-o imagine nu tocmai potrivită pe unul dintre cei mai „doriţi burlaci de la noi”, cum mai este numit primarul general al capitalei de unele reviste mondene, a apărut marţi, 8 februarie, pe un site de divertisment din Chișinău. „Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, știe să facă din orice apariţie a sa eveniment de presă sau, făcând referinţă la termenii folosiţi de unchiul său, Mihai Ghimpu, are întotdeauna un as în mânecă. Un singur lucru este însă regretabil: în pofida faptului că a făcut și școală la Sorbona, și a lucrat câţiva ani în echipă cu Andreea Marin la emisiunea „Surprize, surprize!”, Dorin Chirtoacă rămâne în continuare campionul prostului gust la capitolul stil. Nu zic, mai ţine el cont de părerile critice care se strecoară spre urechile lui și a renunţat să mai poarte pantalonii la dungă răsuflecaţi, iar de curând și-a vopsit chiar și părul, pentru a-i conferi culoare și luciu, dar și pentru a-l aranja mai bine, însă primarul „născut sub o stea norocoasă”, cum ni-l prezenta recent revista „VIP magazin”, asimilează tare greu tot ce ţine de modă, tendinţe, stil vestimentar. În tempoul acesta, s-ar putea ca Dorin Chirtoacă să înveţe a se îmbrăca adecvat statutului său abia dacă peste vreo patru decenii. Înţelegem, să ai grija unui întreg municipiu, grija capitalei, nu e deloc ușor. Pentru Dorin primează interesele cetăţenilor, dar amintiţi-vă, coborât printre oameni, pe Dorin Chirtoacă nu-l deosebești de un agent de pază de la supermarketul nr.1 din centrul Chișinăului, spre exemplu. Costumele și cămășile pe care le îmbracă primarul nostru par a fi uniforme dizgraţioase.

Iată încă un motiv în plus pentru care Dorin ar trebui să angajeze un consilier de imagine. Ieri (luni seara, 7 februarie), am urmărit la Publika tv o transmisiune în direct cu primarul general al Chișinăului. Și aici, dacă opreai sonorul televizorului, primarul capitalei părea un tocilar din clasa a noua, din provincie, convins că profesoara îi va da nota zece.

Alt episod, care s-a consumat pe data de 4 februarie la Clubul de Presă din Chișinău, îi mai acordă o bilă neagră primarului capitalei la capitolul imagine. Primarul s-a afișat în faţa presei cu faţa plină de coșuri stoarse. Se vede că fusese în ziua aceea sau cu o zi înainte la un cabinet cosmetic. Și cum participarea lui la Clubul Naţional de Presă fusese un eveniment planificat din timp, Dorin trebuia să-și amâne vizita la cabinetul cosmetic (cu siguranţă, specialistul l-a prevenit că rănile de pe faţă vor fi vizibile câteva zile, până la 3, de obicei), sau, nu era nimic rușinos dacă recurgea la serviciile unui make-up artist, care avea să camufleze urmele cu un strat de fond de ten și o pudră aleasă în funcţie de culoarea pielii (truc la care recurgea uneori, înainte de întâlnirile importante ex-președintele Vladimir Voronin, care avea o reacţie alergică violentă la wisky).

Domnule primar, electoratul știe că sunteţi un tânăr inteligent, carismatic și curajos, dar în cazul dvs., interiorul chiar nu are nimic în comun cu exteriorul. Iar atitudinea pe care o aveţi faţă de imaginea pe care o afișaţi denotă atitudinea dvs. faţă de electorat și faţă de chișinăuieni și, fără supărare, nu este o atitudine tocmai flatantă pentru noi.

Sursa: hairs.md

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MARIANA MIHĂILĂ

„Orice competiţie ne face mai buni” Invitata noastră de astăzi este interpreta Mariana Mihăilă - Concursul Eurovision este unul de interes general și pentru că te-ai înscris și tu în competiţie, o să te rugăm să ne spui ce părere ai despre acest concurs, pentru că, înainte de preselecţia pentru etapa naţională, am citit mai multe reacţii ale unor interpreţi de la noi care spuneau că acest concurs și-a pierdut pentru ei din importanţă. Pe tine te regăsim printre concurenţi al doilea an consecutiv.

- Consider că este un concurs serios, o competiţie care îl întărește și îl dezvoltă pe un artist, pentru că orice competiţie ne face mai buni. Pe an ce trece piesele sunt mai frumoase, iar participanţii au o atitudine mai responsabilă faţă de acest concurs.

Puteam să mă dezamăgesc și eu anul trecut că nu am fost admisă în finală, dar m-am ambiţionat să vin anul acesta cu un material mai bun...

- Anul trecut au existat multe speculaţii în legătură cu faptul că ești iubita lui Vitalie Cojocaru, unul dintre organizatorii concursului...

- Dar aceste speculaţii nu au fost întemeiate. piesa mea nu a fost admisă în finala concursului, aceasta a fost decizia unui juriu format din mai multe persoane. Eu personal consider că juriul a fost obiectiv.

Chiar dacă unii interpreţi se declară dezamăgiţi de acest concurs, eu nu m-am dezamăgit, consider doar că anul trecut am avut ghinion, de aceea am hotărât ca în acest an să-mi încerc puterile cu o altă piesă, realizată în alt stil, o piesă mai ritmată, mai dansantă și iată că am fost admisă în finală. Pentru mine Eurovision este un concurs bun, care îţi oferă și o posibilitate de promovare. Toată lumea vorbește despre el, pentru că este cel mai mediatizat concurs din cele care se fac la noi, se implică toate televiziunile, posturile de radio, ziarele, este, într-adevăr, un subiect de interes general.

„Îmi pare rău că au ieşit din concurs” - Cu toate acestea, patru concurenţi au acuzat juriul de incompetenţă anul acesta.

- Mie îmi pare rău că s-a întâmplat așa, printre ei sunt și interpreţi cu care sunt în relaţii de prietenie, care au voci bune, dar așa e într-un concurs – nu pot câștiga toţi, este o competiţie din care unii se aleg doar cu experienţa, revin la ceea ce mi s-a întâmplat mie anul trecut, eu nu cred că am fost sabotată, consider că am avut ghinion și că trebuie să mă ambiţionez mai departe. Nu aș vrea să comentez foarte mult, dar îmi pare rău că au ieșit din concurs.

- Anul trecut ai realizat primul videoclip de imagine – „Say I’m Sorry”. Ce a însemnat pentru tine această experienţă și care a fost impactul acestei realizări?

- Videoclipul la această piesă, pe care, printre altele, am prezentat-o la ediţia de anul trecut a concursului Eurovision, este unul dintre cele mai reușite videoclipuri pe care le-am făcut până în prezent, mă refer la calitate, dar și la impact.

Elocvent în acest sens este și faptul că videoclipul a fost preluat de mai multe posturi de televiziune și unele persoane și-au creat o impresie mai bună vizavi de mine, ca interpretă.

Am primit multe aprecieri frumoase și din partea colegilor, dar și a admiratorilor. Acum știu că mai jos de nivelul acesta nu am voie să cobor. Am înţeles ce înseamnă să colaborezi cu o echipă de specialiști în domeniu, unde fiecare își face profesionist munca, iar rezultatul este cel scontat.

- Te-ai gândit deja la un alt videoclip?

- Intenţionez, dar rămâne la nivel de intenţie, deocamdată, pentru că acum sunt ocupată cu pregătirile pentru etapa finală a concursului Eurovision și mă preocupă, în special,

JURIUL EUROVISION CONTRAATACĂ

coregrafia, regia scenică. Mă gândesc la vestimentaţie, la back vocals, care sunt foarte importanţi și este dificil să găsești pe cineva potrivit.

- În afară de faptul că ești acaparată de pregătirile pentru Eurovision, ce alte noutăţi mai ai?

- Săptămâna trecută am finisat o piesă nouă, este vorba de un duet realizat împreună cu dramaturgul și umoristul Gheorghe Urschi. Este o colaborare inedită, e vorba de o piesă de suflet, compusă de Gheorghe Urschi, care are un motiv social. Această piesă este un dialog între tată și fiică, care reflectă o temă frecventă în societatea noastră: despre mamele care pleacă peste hotare și uită să se mai întoarcă, își fac familii în străinătate, își aranjează viaţa departe de casă, iar taţii rămân să crească copiii. Sunt multe cazuri din astea și Gheorghe Urschi a decis să realizeze o piesă muzicală la acest subiect. Cântecul se numește „Mama la străini muncește” și cei care au reușit s-o asculte au rămas impresionaţi de ea.

„90 la sută dintre interpreţii noştri trăiesc din petreceri” - Când te măriţi?

- La capitolul ăsta nu pot să-ţi dau un răspuns exact, dar am o relaţie de durată, stabilă, frumoasă, bazată pe încredere reciprocă. Eu sunt fericită în această relaţie. Dar clopote de nuntă încă nu bat, nu ne grăbim.

- Se discută mult dacă e bine sau nu ca vedetele noastre să cânte la nunţi și la petreceri, tu de ce părere ești?

- Nu văd nimic jenant în asta, atâta timp cât îţi câștigi banii cinstit. Și apoi, piaţa noastră muzicală nu ne prea oferă alte oportunităţi, showbiz-ul nostru nu este dezvoltat, sunt puţine spectacole și nici acolo nu poţi câștiga suficient, ca să poţi trăi

din asta. Petrecerile și nunţile sunt pentru noi o sursă sigură de venit.

Eu cred că 90 la sută dintre interpreţii noștri trăiesc din petreceri. Ceilalţi au sponsori sau afaceri proprii. Asta este societatea noastră și realitatea cu care ne confruntăm.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

EUROVISION 2011

„Contestaţiile sunt neîntemeiate” Concurenţii pregătesc artileria grea Mai sunt 15 zile până juriul naţional și telespectatorii vor vota pentru cel/cea/cei care merită să ne reprezinte ţara la Eurovision Song Contest. Pe ultima sută de metri, concurenţii admiși în finală încearcă prin orice modalitate să atragă atenţia asupra lor, să ne facă să-i alegem anume pe ei.

Juriul naţional al concursului Eurovision consideră că acuzaţiile celor patru interpreţi și a compozitorului Alex Brașoveanu, care au fost expuse pe 3 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, nu sunt întemeiate.

După ce au examinat și înregistrările video, membrii juriului au decis că nu există motive care să pună la îndoială decizia de excludere a celor patru interpreţi.

Concurenţii susţin că s-au prezentat foarte bine live, dar nu înţeleg de ce juriul le-a dat note mici. Încă un motiv de încălcare invocat a fost și faptul că interpreta pe nume Katrina a acces în finală cu piesa „Solo por tu amor”, lansată pe 20 mai 2010. De asemenea, contestatarii susţin că experţii au încălcat regulamentul când au acceptat participarea lui Odry, care încă nu a împlinit 16 ani.

Juriul și-a revăzut atitudinea în cazul Katrinei și „Solo por tu amor” a fost descalificată, pentru că, într-adevăr, a fost încălcat regulamentul care prevede ca piesele să nu fie mai vechi de 1 septembrie 2010. Au fost prezentate probe care atestă publicarea piesei pe 20 mai 2010. Piesa a fost retrasă din concurs și admisă o nouă jurizare pentru următorii doi concurenţi care au acumulat același punctaj: Dumitru Socican și Alexandru Belenki. În urma rezultatului votării, Dumitru Socican a obţinut șase voturi, iar Alexandru Belenki – trei.

Republica Moldova va participa pentru al șaptelea an consecutiv la Eurovision Song Contest și încă nici o etapă naţională a concursului nu s-a trecut fără acuzaţii de plagiat sau atitudine subiectivă faţă de unii concurenţi din partea unor membri ai juriului. Luând în calcul precedentele, ediţia din acest an nu putea fi o excepţie și se pare că șirul acuzaţiilor abia începe.

L.P., FLUX

În această ordine de idei, Karizma a filmat un videoclip plin de culoare și foarte primăvăratic pentru piesa „Whel Life is Grey”,

cu care vedeta a fost admisă în competiţie. „Să adăugăm culoare vieţii”, este mesajul principal al piesei scrise de compozitorul și producătorul român John Puzzle pentru Karizma.

Alt concurent care știe cu ce se mănâncă Euroviosinul este trupa Zdob și Zdub, care ne-a reprezentat ţara, în 2005, la acest concurs și care, până în prezent, a adus cel mai mare punctaj ţării noastre, situându-se pe locul șase. Zdubii vor să ne convingă să le acordăm și în acest an votul, mai cu seamă că această ediţie a Eurovisionului se desfășoară în Germania, unde trupa a susţinut numeroase turnee și are mulţi admiratori. Pentru a ne motiva să-i votăm să meargă

11-18 februarie Berbec

Săptămâna care urmează vă aduce hărnicie și orientare către propria bunăstare. Pot apărea vești care vă îndreptăţesc să speraţi că situaţia financiară s-ar putea îmbunătăţi și vă renaște în suflet speranţa.

Taur Vă simţiţi în formă, calmi și încrezători în propria șansă. E un optimism rezervat, dar aveţi nevoie de această orientare benefică. Chiar ar fi bine să nu luaţi în seamă zvonurile negative care circulă acum.

Gemeni la Dusseldorf, zdubii au „retușat” zilele astea piesa „So Lucky”, cu care participă în concurs. Varianta revăzută a piesei o puteţi asculta pe site-ul oficial al formaţiei.

Cu siguranţă, în următoarele zile, acestor informaţii vor urma alte știri, ale căror protagoniști vor fi ceilalţi concurenţi, care, asemeni celor prezentaţi astăzi, își doresc să ajungă în luna mai pe cea mai spectaculoasă scenă de concert din Europa. Și pentru că doar unul dintre ei va fi alesul, noi ne bucurăm că Eurovision aduce puţină mișcare, intrigă și noutate pe piaţa muzicală locală.

L.P., FLUX

CLASAMENTUL COPIILOR GENIALI AI LUMII

Cleopatra Stratan ocupă locul patru Cleopatra Stratan a mai primit pentru vânzări record și două discuri de aur și trei discuri de diamant, trofee acordate pentru prima dată în România. Melodiile ei au fost traduse în limbile engleză, spaniolă și rusă. Albumul “La vârsta de 3 ani” a fost lansat oficial în cinci ţări: Japonia, Taiwan, Coreea, Spania și Mexic. Din 2006 până în 2009, Cleopatra Stratan a lansat 3 albume, 7 videoclipuri și o păpușă care-i poartă numele.

Iată topul 10 al copiilor geniali ai lumii:

1. Kim Ung-Yong

Cleopatra Stratan ocupă locul 4 în topul copiilor geniali ai lumii, fiind cea mai tânără artistă care a cântat live timp de două ore în faţa unui public numeros, cea mai bine plătită artistă și cea mai tânără artistă care a primit un premiu MTV.

Pe primul loc al topului, realizat de site-ul odee. com, se află Kim Ung-Yong, considerat cel mai inteligent om de pe planetă, cu cel mai mare IQ înregistrat până acum: 210.

Coreeanul știa la numai patru ani să citească în limba maternă, japoneză, germană și engleză. De la 3 la 6 ani a studiat fizica la Universitatea Hanyang, la 15 ani și-a luat doctoratul în fizică la Universitatea din Colorado, iar între 12 și 16 ani a lucrat pentru NASA.

la universitate și este cel mai tânăr câștigător al Premiului Nobel pentru Pace, promovând pacea și înţelegerea între tinerii din toată lumea prin fundaţia sa “International Youth Advocates”.

3. Akrit Jaswal A operat cu succes, la numai 7 ani, o fetiţă care suferise o arsură gravă la nivelul mâinii, cu toate că nu avea pregătire medicală și niciun fel de experienţă în chirurgie. La 12 ani a anunţat că este pe cale să descopere un leac pentru vindecarea cancerului.

4. Cleopatra Stratan

profesor de la Harvard. A primit Premiul Schock, echivalentul în filosofie a Premiului Nobel.

7. Michael Kevin Kearney A început să citească de la 10 luni, la zece ani a absolvit facultatea, luându-și diploma în antropologie, la 17 ani a devenit profesor universitar, iar la 24 a câștigat un milion de dolari în cadrul show-ului “Cine vrea să devină milionar?”.

8. Fabiano Luigi Caruana A devenit maestru al șahului la 14 ani.

9. William Joseph Mosconi

5. Aelita Andre Este ultracunoscută pentru picturile sale abstracte realizate la vârsta de 2 ani, care sunt expuse în celebra galerie de pe strada Brunswick, din Fitzroy, și care sunt vândute la un preţ deosebit de mare.

2. Gregory Smith

6. Saul Aaron Kripke

La doi ani știa să citească, la opt ani se înscria

Este cel mai tânăr filosof în viaţă și cel mai tânăr

CMYK

A devenit jucător profesionist de biliard la numai 6 ani. La 11 ani era campion de biliard la juniori. Este inventatorul unor lovituri spectaculoase și un om al recordului în acest joc.

10. Elaina Smith Este cea mai tânără realizatoare a unei emisiuni de radio, la numai șapte ani oferind ascultătorilor sfaturi și soluţii pentru rezolvarea problemelor din dragoste.

Deveniţi mai realiști, vă organizaţi mai bine și vă ocupaţi cu spor de responsabilităţi. Scopul eforturilor e legat de bani și de alte beneficii pe care le puteţi obţine cu ajutorul familiei sau al partenerului de cuplu.

Rac Un prieten vă ajută să înţelegeţi cererile partenerului sau să priviţi cu îngăduinţă tensiunile din relaţie. Bunăvoinţa ar putea să nu fie suficientă pentru a readuce armonia, dar în timp va conta mult.

Leu Deveniţi brusc vizibili pentru mai multă lume, fie pentru că vorbiţi în public, fie pentru că aveţi o iniţiativă. Vă bucuraţi mult, deoarece superiorii dovedesc realism și avantajează astfel întregul grup.

Fecioară Dacă sunteţi atenţi la ce spuneţi, puteţi beneficia de o zi cu momente de împlinire. Cei dragi vă apreciază puterea de a înfrunta greutăţile și de a-i susţine cu o vorbă bună sau cu argumente inteligente.

Balanţă O perioadă de echilibru între beneficii și sacrificii. Apropiaţii vă ajută, iar voi le arătaţi apreciere pentru ce fac ei. Echilibrul s-ar putea strica dacă nu vă abţineţi și scăpaţi vreo replică acidă, cu impact negativ.

Scorpion Puteţi repara relaţiile cu unii dintre apropiaţi, cu rude sau cu prieteni. S-ar putea rezolva în acest fel și anumite probleme concrete care au stat în așteptare din cauza lipsei de comunicare cu aceste persoane.

Săgetător Aveţi multe sarcini și acasă, și la serviciu, majoritatea monotone, care necesită însă răbdare. E bine să vă ocupaţi de aceste treburi, chiar dacă sunteţi nevoiţi să adoptaţi un ritm mai lent. Veţi fi recompensaţi.

Capricorn Sunt recomandate preocupările care vă aduc inspiraţie sau cele legate de cei dragi. Sunt accentuate tandreţea și legăturile sufletești cu familia, prin gesturi frumoase și prin timpul petrecut împreună.

Vărsător Puteţi dedica mai mult timp casei, aspectului ei sau confortului. Aveţi spor în tot ce ţine de locuinţă și puteţi relua relaţia cu rudele de care v-aţi îndepărtat. Se vindecă ceva în sufletul vostru și simţiţi asta.

Peşti O săptămână bună pentru afaceri și pentru întâlnirile legate de un proiect sau de semnarea unor documente. Puteţi primi o aprobare din partea unei instituţii sau găsiţi înţelegere și sprijin la angajaţii respectivi.