Ziarul Flux, Ed. 14 (890)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 12 aprilie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Proroc. Ioad; Sf. Evula

Cursul valutar 12.04.2013

Maxima zilei „Cel mai bun prieten este doar acela care, când ne dorește binele, ni-l dorește de dragul nostru, chiar dacă nimeni nu o află”. (Aristotel)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.2342 1 Dolar american ............. 12.3693 1 Leu românesc ................. 3.6950 1 Rublă rusească ............... 0.4011 Timpul probabil: 12.04.2013

13.04.2013

Noros, 8 17 0C

Noros, 9 19 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 14 (891)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Studenţii Universităţii Populare şi-au luat deja diplomele XXX

(citiţi pag. 7)

Interesul naţional sub picioarele circarilor 3

PAGINA

POLITIC

Filat onorat, Ghimpu supărat

6

PAGINA

EDUCAŢIONAL

„Big brother” la examenele de bacalaureat?

8

PAGINA

INTERVIU

Moto: „La vremuri noi, tot noi!” În sfârșit, muntele a născut un șoricel. Sau paiaţa a fătat un sfârâiac. Adică, senilul președinte Timofti, după ce s-a tot bâlbâit și s-a acoperit de penibil în ultimul hal, l-a desemnat drept candidat la funcţia de prim-ministru tot pe Filat. Deviza ultimului, pesemne, e inspirată din folclorul politic românesc, de pe vremea când făcea bișniţă pe la Iași pe post de student la Universitate: „La vremuri noi, tot noi!”. Am putea utiliza aici și o altă expresie înaripată din aceeași perioadă glorioasă a lui Iliescu: „Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, disidenţii mor ca proștii!”.

Acum două săptămâni scriam pentru FLUX un comentariu din care îmi permit să citez: „Năzdrăvanii de

Copiii care au de toate, cu excepţia dragostei de mamă

9

PAGINA

CONFLUENŢE

la putere iarăși s-au rotit într-un picior, s-au dat peste cap ca viteazul din poveste și au luat flirtul de la capăt. „Sfânta familie” e din nou grămadă, unul mai drăguţ decât altul.

Iar de la o vreme, în formulă extinsă – trei plus unu, cu Timofti aciuat la Președinţie. Culmea obrăzniciei o

reprezintă insistenţa lui Filat de a-și păstra fotoliul de premier, după ce și-a denunţat aliaţii. Iar culmea prostiei o manifestă Timofti, cel care afirmă că râvnește evitarea alegerilor anticipate, și, în același timp, admite numirea aceluiași Filat în calitate de candidat la aceeași funcţie, fără ca

ultimul să aibă susţinerea unei majorităţi parlamentare. De aici am putea deduce că 3 plus 1 e, mai curând, 2 contra 2: Filat și Timofti contra lui Lupu și Ghimpu. Dar asta se va vedea foarte repede.”

Continuare în pag. 2

Creţu, învinuit în Funcţionari bogaţi cazul omorului din în ţară săracă Pădurea Domnească XXX

(citiţi pag. 3)

Poveşti electorale cu Nicolae Sulac De 11 ani, exilaţi din propria instituţie de învăţământ

10 ani de la moartea marelui artist

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă ª078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

XXX

CMYK

(citiţi pag. 5)

Dacă ţara ne este săracă, avem totuși consolarea că măcar funcţionarii o duc bine. Declaraţiile cu privire la venituri și proprietăţi ale acestora arată că majoritatea dintre ei au și case de mai mare dragul, și mașini confortabile, și bani puși de-o parte.

Unii par să fi devenit, subit, mult mai bogaţi în anul 2012, chiar dacă imobilele, automobilele și alte bunuri au fost dobândite cu câţiva ani mai devreme. Iar în declaraţiile din anii precedenţi, aceștia se dădeau drept sărăntoci de să le plângi de milă. Ce i-a determinat acum să-și scoată toate averile la vedere (bine, nu chiar toate, că nu-s inconștienţi de tot)? Să fi băgat frica în ei Consiliul Naţional de Integritate, care anul acesta ar trebui să purceadă, în sfârșit, la verificări?

Continuare în pag. 4

FLUX

2

Opinii

12 APRILIE 2013

Interesul naţional sub picioarele circarilor Moto: „La vremuri noi, tot noi!”

Urmare din pag. 1 Așadar, 2 contra 2: Timofti și Filat versus Ghimpu și Lupu. Ce-i drept, combinaţia pare a fi niţel mai complexă. În timp ce Ghimpu continuă să tune și să fulgere cu mânie proletară împotriva lui Filat și a anexei politice a acestuia pe post de șef de stat, Lupu a devenit dintr-o dată mai evaziv, conciliant și elastic. Cum să-i mai zici acestei adunături de ipochimeni cocoţaţi în vârfurile puterii de stat ca să-ţi epuizezi tot necazul și revolta faţă de spectacolul de prost gust care se întinde ca o peltea de post preţ de patru ani? Le-am putea spune și circari, și sforari, și scamatori, și saltimbanci, și clovni, și măscărici, și paiaţe, și prestidigitatori, și panglicari, și sforari, dar tot parcă ar fi puţin. Dar, de fapt, avem de furcă cu niște indivizi extrem de periculoși pentru societate, care ţin pe post de ostatic bun de prostit un popor întreg.

Ce s-a întâmplat timp de o lună, din momentul în care Parlamentul l-a debarcat pe Filat-2? (Unii, mai maliţioși, ar prefera expresia „l-au dat în gât”.) Am văzut cum decrepitul impostor de la Președinţie, care se pretinde a fi șef de stat, a stat cuminţel în banca lui, așteptând ca cele trei componente ale defunctei coaliţii să-l îndrăgească din nou pe cel care i-a făcut cu ou și cu oţet, în ultimul hal, pe „colegii de alianţă”.

Am putea spune și așa: îl dai pe Filat afară pe ușă, iar el intră înapoi prin hogeagul Președinţiei. Ăsta e principiul de aur al democraţiei moldovenești: obraznicul mănâncă praznicul, iar rușinosul roade osul.

Infantilul cabotin lovit de ramolisment precoce – l-am numit pe Timofti – n-a mai ajuns să înţeleagă rolul președintelui republicii în procesul de formare a Guvernului ţării.

Repet pentru proști etapele legale de instalare a unui Guvern: 1) „După consultarea fracţiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru” (art.98, alin. (1) al Constituţiei); 2) Parlamentul aprobă lista nominală și programul de guvernare a noului Guvern; 3) „În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește Guvernul” (art. 98, alin. (4) al Constituţiei); 4) „Guvernul își exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii Guvernului în faţa președintelui Republicii Moldova” (art. 98, alin. (5). Însă șifonatul, pipernicitul și pelticul personaj, zis și moș Timofti, n-a mai apucat să priceapă că el și numai el este acea autoritate care are dreptul exclusiv de a desemna candidatura premierului fără a sta cu ochii în soare și a aștepta la nesfârșit vânzolelile coţcarilor din fostul arc guvernamental. Îi consulţi o dată, de două ori, fără a trage mâţa de coadă, după care numești un candidat la șefia Guvernului, în funcţie de capacităţile și reputaţia acestuia, dar și în funcţie de șansele lui de a acumula o majoritate de voturi în plenul Parlamentului. Ce a făcut însă, bufonul lovit de ramolisment și lipsit de orice umbră de voinţă politică și demnitate? Ia să-i auzim bâiguiala de la briefingul respectiv:

Cităm din argumentele în favoarea lui Filat, invocate de Timofti: “1. În cadrul consultărilor, Vlad Filat a fost singura candidatură ce mi-a fost propusă de către PLDM. 2. Partidul Democrat și Partidul Liberal, dar și grupul de deputaţi condus de Vadim Mișin, au recunoscut dreptul PLDM de a propune un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

PLDM are cea mai mare pondere în Parlament, numeric vorbind, cu excepţia PCRM, care s-a arătat dezinteresat de acest proces.

Voinţa majorităţii deputaţilor cu care am discutat este că Republica Moldova trebuie să continue politica de integrare europeană, iar pe plan intern să pună în aplicare reformele democratice convenite cu Uniunea Europeană.

Domnul Vlad Filat va putea, în opinia mea, să continue aceste procese”.

Auzi, vorbă de șef de stat? Citiţi și vă cruciţi, oameni buni! Curat murdar, vorba personajului lui Caragiale. El își recunoaște, senin(l), liber și neconstrâns de nimeni, propria impotenţă în procesul de formare a Executivului. Cum vine asta? Vezi, Doamne, doar făt-frumosul de Filat i-a fost propus de PLDM! Măi umbră de om ce ești! Chiar nu pricepi că, de fapt, din vina și cu complicitatea matale, rolurile s-au inversat?

Nu PLDM sau oricare alt partid trebuie să-ţi propună candidatul, ci mata le propui lor, tuturora, întregului corp legiuitor, respectiva candidatură.

Altfel zis, șeful statului în această situaţie face pe prostul. (Ori – cine știe? – poate nu face.)

Urmând logica întoarsă pe dos a mamelucului tupilat la Președinţie, de o asemenea funcţie, în general, nu e nevoie, întregul exerciţiu de formare a Guvernului putând fi deplasat spre Parlament.

De ce n-ar propune deputaţii DIRECT candidatura premierului, fără a se mai complica cu astfel de formalităţi cum ar fi semnătura Președintelui republicii pe decretul de numire a acestuia? Putem zice și așa: situaţia creată arată că rolul șefului statului în cazul cu pricina este nul. (Fiţi atenţi, încă n-am spus că Președintele ar fi o nulitate, dar gândul mi se îndreaptă cu viteza luminii anume într-acolo.) E ca și cum funcţia de șef de stat n-ar exista decât la nivel decorativ, iar atribuţiile lui formale ar fi cele de depunere a unui autograf pentru posteritate pe hârtia zisă decret.

Cât despre faptul că PDM, PL și grupul lui Mișin și-ar fi declinat orice iniţiativă de a veni cu alte candidaturi, precizăm că acestea nici nu aveau obligaţia să o facă, ci să asculte și să ia act – cu entuziasm sau cu nemulţumire – de propunerile (pluralul aici e obligatoriu!) enunţate de președinte. Dar, în loc să audă astfel de propuneri, respectivii deputaţi

au văzut, după suspansul agasant de lung, cum Timofti scoate din mânecă asul măsluit pre nume Filat, dragul de el, mânca-l-ar tata! La Odesa, în astfel de situaţii se zice că gluma de ieri astăzi nu mai e glumă (Вчерашняя хохма сегодня уже не хохма).

Iar pretenţia lui Timofti precum că unicitatea acestei candidaturi ar decurge și din „ponderea, numeric vorbind” (auzi, ce piruetă retorică?), îi copleșește capacitatea de a se mai gândi (verbul „a gândi” e aplicabil aici doar strict convenţional) și la altcineva. Doar se știe bine că Filat, după ce și-a denunţat aliaţii, nu se mai bucură de sprijinul unei majorităţi parlamentare. Prin urmare, luna care s-a scurs, plus cele 15 zile pe care le are Filat la dispoziţie pentru a determina deputaţii să-l susţină, sunt utilizate pentru a încerca crearea unei majorităţi ad-hoc, de o

singură folosinţă, cu ajutorul a două pârghii tradiţionale: 1) coruperea prin oferirea de bani și funcţii guvernamentale și 2) constrângerea prin șantaj cu materiale compromiţătoare. Ceasul ticăie, tragerea de sfori e în toi. Să vedem cât de convingător va fi Filat și ortacii săi de aici și de pe aiurea îi operaţiunea de încropire a voturilor necesare. Nu de alta, dar, vorba englezilor, „Show must go one!”.

Nesimţitul cu obraz ca de tureatca cizmei soldăţești – l-am numit pe același Timofti – unde mai face în smiorcăitul lui briefing că integrarea europeană și reformele ar fi partea forte a lui Filat. Frumooooos!

Bravos, jupâne! După toată mizeria și hoţiile din cei patru ani de aflare la guvernare, cu toate consecinţele economice, sociale și morale dezastruoase, tot pe ăsta ni-l pui să ne conducă spre viitorul (european) luminos? Buuună treabă, nenicule.

Vivat, președintele! Cum ar zice Ion Creangă, odată om, fătat, nu ouat.

Asta e, au și rataţii vocaţia lor de epave.

Revin la citatul final din scremutul discurs prezidenţial, ca să-l pot boi mai abitir în continuare:

„Domnul Vlad Filat va putea (aici prezidentul a slobozit un accept mai apăsat – n.n. ), în opinia mea, să continue aceste procese”.

Ce va putea, moșule? Să prade în continuare cu același succes și dezinvoltură ţara? Să șoptească discret către Baliţchi-Vameșul sloganul magic „VERDE PENTRU CONTRABANDĂ!”. Să-și etaleze chica

artificială și nulitatea intelectuală?

Asta, da, credem. Dar mai mult, nu are de unde. Vorba aia, de unde nui, nici Dumnezeu nu cere. Și așa cum cronometrul e pornit, sunt foarte curios pe unde-și va scoate cămașa PDM? Ce vor face conducătorii acestui partid, făcut una cu pământul de ritosul cap de Guvern de atâtea ori, încât un om cu demnitate nici n-ar mai da mâna cu unul de teapa lui. Sau, cum zicea bunica mea despre oamenii de nimic: aiștia sunt atât de nemernici încât nici mucii să nu ţi-i dai pe ei.

Cel puţin judecând după maniera eufemistică afișată de Marian Lupu, un vot în favoarea unui Guvern Filat-3 nu se exclude. Îmi vine greu să mi-i imaginez pe Marian Lupu și Vlad Plahotniuc ridicând ambele mâini în semn de capitulare în faţa lui Filat și lăsându-l tot pe Muţunache Filfizonul (ghici cine e?) în capul bucatelor, cu pâinea și cuţitul în mână. Aici formula din arta negocierilor „win/win” („câștig/câștig”) nu ţine. Unul va fi pe post de „total winner” („câștigător total”), iar celălalt – de „total loser” („păgubaș total”). Tertium non datur, vorba latinilor (A treia variantă se exclude). Dacă se va întâmpla anume așa, trebuie să ne gândim foarte serios ce sfori nevăzute vor trage stăpânii din exterior ai lui Filat, cei specializaţi în combinaţii oculte. Dar nu zice „hop!” până nu ai sărit. On va voir, vorba francezilor polonezi ai lui Mihai Ghimpu. Adică, om vide, în versiunea locală.

După ce și-a încheiat silabisirea de pe foaie a compunerii scrise de consilieri, Timofti a răspuns cum l-a dus mintea și capul la o întrebare. Din mormăiala acestuia am desprins că dacă Filat va eșua la prima tentativă, el nu exclude să-l numească tot pe Ţafandache și pentru a doua oară. Păi, cum se potrivește asta cu preocuparea obsesivă a președintelui de a evita cu orice preţ alegerile anticipate? O vom vedea și pe asta.

De când cei doi, Timofti și Filat, s-au înhăitat într-o gașcă, am observat că au început să semene din ce în ce mai mult. Apariţiile lor publi-

ce care s-au succedat miercuri, 10 aprilie, la o distanţă scurtă de timp, au arătat că amândoi și-au cârâit expunerile cu același glas răgușit, stins, de infractor prins în flagrant delict ori de găină cu gâtul sucit.

M-am uitat la ei și mi-am amintit o expresie celebră dintr-un vechi film rusesc: „Глядя на вас, не верится в победу» („Uitându-mă la voi, nu-mi prea vine să cred în victorie”). Cursanţii mei de la Universitatea Populară, care au însușit deja și lecţia „Comunicare”, inclusiv „Limbajul trupului”, știu că cel mai bun detector de minciuni este limbajul nonverbal. Adică, în comunicare mesajul este recepţionat în felul următor.

Citez din lecţia 10 din cadrul părţii a doua „ABILITĂŢI PRACTICE”: „Dr. Albert Mehrabian a examinat elementele verbale (cum ar fi alegerea cuvintelor), vocea și prezentarea vizuală în percepţia auditoriului. El a constatat că procentajul de impact al fiecăruia dintre aceste trei elemente se distribuie în felul următor: Verbal = 7% Vocea = 38% Vizual = 55% Așadar, 93% din percepţia atitudinii tale de către auditoriu – altfel zis credibilitatea mesajului tău – are mai puţin de a face cu cuvintele pe care le alegi, decât cu faptul cum le spui și cum arăţi spunându-le.”

Prin urmare, cum și-au declamat cei doi cuvântările, am auzit și am văzut: PENIBIL. Nu vă cred, ar spune celebrul regizor Stanislavski. Asta și pentru că oricât de îndemânatici ar fi textierii din preajma voastră, lumea simte în proporţie de peste 90% că ceea ce spuneţi se contrazice atât cu vocea, cât și cu limbajul corpului.

Impactul dintre text și interpretare e flagrant, ca ciocnirea frontală a două trenuri în plină viteză.

De ce îi tot biciuiesc pe impostorii respectivi atât de necruţător, se vor întreba unii. Oare nu e cazul să o las mai moale. Că de, oameni sunt și ei. Îi înfierez ca să prindă la minte și să le fie de învăţătură. Și nu atât lor, cât oamenilor care s-au lăsat prostiţi de ei la alegeri.

Pe foarte curând, domnilor. Bâlciul măscăricilor și acrobaţiile circarilor continuă. Iar ca salturile lor mortale să aibă parte de o aterizare pe potrivă, noi vom avea grijă să le dirijăm zborul. Lumea a vrut pâine, dar s-a ales doar cu circ. Bun și așa, oricum e mai mult ca nimic.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

3

Politic

12 APRILIE 2013

Creţu, învinuit în cazul omorului din Pădurea Domnească Fostul vicepreședinte al Curţii de Apel Chișinău, Gheorghe Creţu, a fost pus oficial sub învinuire în cazul morţii lui Sorin Paciu, împușcat la vânătoarea din Pădurea Domnească. Magistratul este acuzat de omor din imprudenţă și pentru faptul că a participat la o vânătoare ilegală într-o rezervaţie naturală.

Alături de el au mai fost învinuiţi și trei reprezentanţi din administraţia rezervaţiei Pădurea Domnească – fostul șef al rezervaţiei, Denis Eremciuc, și doi foști subalterni ai acestuia, pentru abuz în serviciu, fals în acte publice, declaraţii mincinoase și influenţarea martorilor.

Cei patru sunt cercetaţi în libertate, deși procurorii au solicitat în instanţă arestarea lor. În cazul în care va fi găsit vinovat, Gheorghe Crețu riscă 3 ani de închisoare pentru lipsirea de viaţă din imprudenţă.

Gheorghe Creţu a fost recunoscut drept singurul bănuit în dosarul penal intentat pe cazul uciderii omului de afaceri Sorin Paciu la vânătoarea din 23 decembrie trecut. El a demisionat atunci din funcţia de vicepreședinte al Curţii de Apel Chișinău, iar Consiliul Superior al Magistraturii i-a ridicat imunitatea de judecător.

Pe de altă parte, fostul său șef, președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca, participant și el la partida ilegală de vânătoare, a declarat că nu vede de ce ar trebui să-și depună mandatul, doar pentru că a participat la vânătoare împreună cu alţi oficiali.

De asemenea, nici Comisia Naţională de Integritate nu a văzut aici un conflict de interese și a decis că Pleșca nu se face vinovat de încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese în cazul vânătorii din Pădurea Domnească.

Fostul procuror general Valeriu Zubco a fost mai puţin „norocos”. În cazul lui, CNI a constatat conflictul de interese, iar actul de constatare a fost remis Centrului Naţional Anticorupţie. După audieri, CNA l-a sancţionat pe fostul procuror general cu o amendă de 6 mii de lei, pentru nedeclararea conflictului de interese.

FLUX

FLUX

Filat onorat, Ghimpu supărat Președintele Timofti a avut două argumente imbatabile pentru a-l desemna pe Vladimir Filat în calitate de candidat la funcţia de premier. Cel mai important ar fi că în cadrul consultărilor nu s-au făcut alte propuneri, celelalte formaţiuni recunoscând dreptul liberaldemocraţilor de a-și înainta candidatul. Al doilea argument-beton este că Filat va putea asigura continuitatea procesului de integrare europeană, ceea ce corespunde cu voinţa exprimată de deputaţi.

Puţin probabil că argumentele șefului statului l-au convins pe liberalul Mihai Ghimpu, care a tot repetat în ultima perioadă că alegerea lui Filat în fruntea noului Guvern ar fi o cale sigură de stopare a dezvoltării europene a Republicii Moldova. Și tot Ghimpu prorocea că, în cazul rămânerii acestuia în fotoliul de premier, partidele democratice vor fi compromise cu siguranţă, iar în 2014 ar putea să nu mai ajungă la putere.

Ghimpu crede că în actuala situaţie, alegerile anticipate sunt greu de evitat, iar președintele ţării și Vladimir Filat vor trebui să-și asume responsabilitatea pentru declanșarea alegerilor, în cazul în care candidatul la șefia Guvernului nu va avea o majoritate care să-l susţină în Parlament. În schimb, candidatul desemnat s-a simţit onorat de nominalizare (bine că nu surprins) și și-a expri-

mat recunoștinţa (profundă) pentru încrederea acordată. El a promis să poarte consultări cu partidele, dar și cu „societatea civilă, cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru a veni în Parlament cu o echipă și un program ce ar întruni cel mai larg sprijin posibil”.

Cu sprijinul cât mai larg posibil va fi ceva mai greu, pentru că rămâne de văzut mai întâi ce i se va cere și cât va trebui să cedeze Filat pentru a-și păstra funcţia de premier. Și cât este dispus el să cedeze, pentru că de-abia acum începe marele târg și scoaterea la mezat a principiilor și valorilor. De-acum încolo se vor da adevăratele bătălii pentru funcţii, iar negocierile de până acum dintre reprezentanţii partidelor nu au fost decât o pierdea de fum, un element al jocurilor de culise. Șeful democraţilor Marian Lupu afirma zilele trecute că nu-l interesează cine va fi premierul, ci cum va arăta viitorul Cabinet de Miniștri. Iar cabinetul va arăta bine, intuim, dacă va fi alcătuit din cât mai mulţi mi-

niștri și alţi șefi de structuri înaintaţi de democraţi.

Ghimpu umblă de ceva timp răvășit de dispoziţii funeste și ne vorbește despre copilul (AIE), băiat sau fetiţă (sexul nu l-a determinat cu siguranţă), care a fost gâtuit cu nepăsare și cruzime de Filat.

Cu toate declaraţiile mai belicoase și mai tranșante pe care le face, nu trebuie să credem că Mihai Ghimpu ar fi chiar dispus să renunţe la ministerele și structurile lucrative pe care le gestionează liberalii. De aceea, nici votul pentru Filat nu pare chiar imposibil. Pentru că liberalul a mai promis și în alte situaţii să nu voteze nici picat cu lumânarea. De exemplu, în cazul alegerii șefului statului.

Dar a votat atunci când a obţinut ceea ce a dorit. Prin urmare, depinde ce și cât își dorește acum. Câte „pârghii” vrea să obţină. Și dacă va cere și i se va da, liberalii ar putea vota, evident, din înalte considerente de interes naţional și cu gândul la integrarea europeană.

Ioana FLOREA, FLUX

Reprezentanţii PLDM „înverzesc” raionul Ocniţa Fracţiunea PCRM din cadrul Consiliului raional Ocniţa acuză Partidul Liberal-Democrat de șantaj politic, destabilizare, presiuni asupra aleșilor locali și neglijarea intereselor populaţiei. Într-o declaraţie adresată Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova se menţionează că șeful Biroului teritorial al Cancelariei de Stat Edineţ, liberal-democratul Marin Veremciuc, subminează prin toate mijloacele „activitatea Consiliului raional Ocniţa, în care PCRM are 20 de consilieri”. În opinia acestora, Biroul a fost transformat în „filiala și arma politică a PLDM în teritoriu” și, în loc să desfășoare o muncă de ordin consultativ și de control administrativ, împiedică cu bună știinţă activitatea Consiliului raional. „În perioada de după alegerile locale, Biroul teritorial Edineţ al Cancelariei de Stat nu a permis Consiliului raional să activeze eficient.

Chemările permanente în judecată, instigarea consilierilor de la PLDM de a destabiliza situaţia în Consiliu, presarea și șantajarea consilierilor PCRM, terorizarea angajaţilor din învăţământ, din domeniul sănătăţii, a agenţilor economici și altor categorii, este „meritul” lui Marin Veremciuc, reprezentantul Biroului teritorial Edineţ al Cancelariei de Stat, președintele organizaţiei teritoriale PLDM Edineţ”, se arată în declaraţie.

În urma alegerilor locale din vara anului 2011, PCRM a obținut 20 de mandate, PLDM 6 mandate, PDM - 6 mandate și PL - 1 mandat.

La 3 iulie 2011 a fost constituit Consiliul raional, iar apoi a fost ales președintele raionului, cu 20 de voturi, ceea ce reprezintă majoritatea din 33 de consilieri raionali, așa cum prevede Legea privind administraţia publică locală.

Ulterior, la propunerea președintelui, au fost votaţi și cei doi vicepreședinţi ai raionului. „Însă ambițiile PLDM au fost mai puternice decât logica, rațiunea și interesul oamenilor de rând”, afirmă consilierii PCRM. Nedorința de a accepta și a se conforma opţiunii electoratului i-a făcut pe reprezentanţii PLDM să recurgă la cele mai josnice metode, cum ar fi șantajul și hărţuirea deschisă a reprezentanților PCRM în teritoriu.

Deși nicio fracțiune din Consiliul raional nu a contestat deciziile respective, Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a sesizat instanţa de judecată, peste 60 de zile de la adoptare (legea prevăzând clar termenul de 30 de zile pentru înaintarea sesizării), iar acest fapt nu a deranjat nici Judecătoria Ocniţa, nici Curtea de Apel Bălţi.

Aleșii locali PCRM consideră că a fost încălcat flagrant dreptul constituţional la vot al cetăţenilor, iar decizia celor 16 mii de alegători din raion (60,6% din electorat) a fost anulată de ambițiile unor persoane dubioase ce reprezintă interesele PLDM în raionul Ocnița.

Comisia Electorală Centrală, prin decizia din 2 aprilie curent, i-a întors mandatul de consilier lui Ion Tomai, președintele raionului, destituit ilegal din funcţie. Actualmente, Consiliul raio-

nal Ocniţa este în starea iniţială de după alegerile locale din iunie 2011, deoarece Curtea de Apel Bălţi a anulat alegerea președintelui și vicepreședinţilor raionului. În situaţia dificilă de astăzi, când ne confruntăm cu o criză politică și economică profundă, se impun acţiuni concrete urgente. În opinia semnatarilor declaraţiei, este cu atât mai de neînţeles atitudinea dușmănoasă și distructivă a Biroului teritorial Edineţ al Cancelariei de Stat, interesul acestei structuri pentru periclitarea activităţii Consiliului, contrar atribuţiilor sale regulamentare.

Potrivit aleșilor PCRM, Marin Veremciuc lear fi ordonat celor 6 consilieri locali ai PLDM

să nu se prezinte la ședinţa Consiliului raional din 5 aprilie curent, deși aceștia își dau bine seama de ilegalitatea situaţiei și de necesitatea alegerii repetate a conducerii raionului. În acest context, fracţiunea majoritară din Consiliul raional Ocniţa vrea explicaţii de la Cancelaria de Stat în legătură cu activitatea lui Marin Veremciuc și i-a cerut Biroului Teritorial Edineţ, care este o structură guvernamentală finanţată din banii publici, “să nu promoveze politica PLDM și să nu utilizeze în activitatea sa metodele unui veritabil război politic în teritoriu”.

FLUX

FLUX

4

Scandalos 12 APRILIE 2013

Funcţionari bogaţi în ţară săracă Urmare din pag. 1

Acum un an, săraci ca vai de ei. Astăzi – cu averi de milioane Așa ori altfel, dar lectura acestor declaraţii de avere s-a dovedit a fi destul de interesantă și cognitivă.

Democratul Valeriu Guma, de exemplu, pare să fi fost în declaraţia din acest an mai sincer ca la spovedanie. Dacă anul trecut el nu a trecut în listă alte venituri decât cei 136 de mii de lei proveniţi din salariu – adică, nici tu casă, nici tu masă, nici măcar un automobil la mâna a doua – acum s-a dovedit a fi proprietarul a 6 terenuri în Chișinău și unul în Peresecina, dobândite în perioada 2000–2004.

Guma mai are în proprietate și câteva imobile, între care o casă de locuit de, atenţie, 427 de metri pătraţi, valoarea cadastrală fiind de aproape 6 milioane de lei. Are și o casă mai modestă, de numai 200 de metri pătraţi, în valoare de peste 3 milioane de lei, și una de aproximativ un milion și jumătate. Între atâtea imobile și terenuri, deputatul nu se deplasează pe jos, ci cu un Lexus în valoare de 180 de mii de lei. De asemenea, el este acţionar la trei societăţi comerciale, în una deţinând cota-parte de 99%.

Colega de partid a lui Guma, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Valentina Buliga, era și ea la limita sărăciei acum un an. Potrivit declaraţiei de avere, în 2011 nu avea niciun automobil, niciun bun imobiliar, în schimb în 2012 a declarat un teren agricol, o vilă, un apartament și două automobile, iar veniturile familiei au crescut cu mai bine de jumătate de milion de lei.

Şi parlamentari, şi oameni de afaceri Ex-prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a încasat 161 de mii de lei din salariul de deputat în 2012. Plahotniuc deţine 90 la sută din capitalul social al Prime Management SRL, care valorează aproximativ 4 miliarde 200 de milioane de lei, de unde a obţinut venituri de aproximativ 15 milioane și jumătate de lei.

Potrivit declaraţiei de avere pentru 2012, deputatul democrat deţine un apartament în valoare de peste un milion de lei, o casă estimată la șase milioane de lei, trei garaje și trei automobile Mercedes, unul dintre care în valoare de 1 milion 400 de mii de lei. Despre eventuale proprietăţi în străinătate în declaraţia lui Plahotniuc nu se spune nimic.

Deputatul democrat Andrian Candu nu este la fel de bogat ca nașul său de cununie, dar a obţinut totuși, în afara veniturilor de peste 150 de mii de lei la locul de muncă, dividende de 858 de mii de lei din cele 5% de acţiuni pe care le deţine la același Prime Management SRL. Cu toate acestea, veniturile deputatului par să fi scăzut mai mult decât în jumătate, pentru că în 2011 din aceleași 5% a obţinut aproape 2 milioane de lei.

Candu mai are un apartament de peste o jumătate de milion de lei, un garaj și un automobil Toyota Lexus de peste 347 de mii de lei, mai multe conturi curente Visa și Master Card.

Casa lui Mihai Poalelungi I-au mers bine afacerile și liderului fracţiunii liberal-democraţilor Valeriu Streleţ. El a obţinut 148 de mii de lei din salariul de parlamentar, dar și un venit de 4 milioane de lei din cota-parte deţinută în două societăţi comerciale. Streleţ mai are un cont bancar de șapte mii de euro, două apartamente, o casă de locuit, terenuri la Chișinău și Trușeni, două automobile.

Fiul fostului președinte Petru Lucinschi, liberal-democratul Chiril Lucinschi, nu se plânge nici el de sărăcie. Anul trecut, acesta a încasat 148 de mii de lei din salariu, dar și un venit de aproape 2 milioane de lei de la două companii media. Lucinschi junior are în posesie mai multe terenuri, în capitală, la Trușeni și la Odesa, unde mai deţine și o vilă. El mai are în proprietate două apartamente, o casă de locuit în Chișinău și 3 automobile. Deputatul deţine acţiuni într-o întreprindere din Statele Unite și trei SRL-uri în domeniul media.

Nici despre liderul opoziţiei Vladimir Voronin nu se poate spune că este sărac. El a declarat venituri de peste 100 de mii de lei din salariu și 95 de mii din pensie. Fostul președinte este proprietarul unui apartament în capitală, dar mai are și două case de locuit la Corjova și la Pârâta, câteva terenuri, un garaj. Președintele PCRM mai deţine o cotă-parte la o bancă din Chișinău, în valoare de circa 5 milioane de lei și o cotă-parte în două societăţi comerciale. Șeful liberalilor Mihai Ghimpu are un apartament în capitală, la valoarea cadastrală de peste o jumătate de milion de lei, și o mașină de marca Mercedes, de 115 mii de lei. Același Mercedes C-180 figura anul trecut cu preţul estimativ de 140 de mii de lei.

Casa lui Dumitru Pulbere Ghimpu a obţinut în 2012 peste 127 de mii de lei din leafa de deputat (în 2011, venitul din salariu a fost de 200 de mii de lei) și dividende de aproximativ 316 mii de lei de la o companie petrolieră. Dacă e să credem declaraţiei de venit din anul precedent, în 2011 acţiunile pe care le deţine în compania petrolieră nu i-au adus niciun leu.

Veniturile președintelui de onoare al democraţilor Dumitru Diacov au însumat aproximativ 142 de mii de lei din salariu, potrivit declaraţiei de avere a acestuia. El mai deţine o casă de locuit, mai bine zis, o deţine soţia acestuia, în valoare de aproape 1 milion 300 de mii de lei, dobândită din donaţie. Diacov mai are un apartament la Moscova și o mașină marca BMW, câteva conturi în euro, dolari și în lei la Victoriabank.

Modeste peste măsură par să fie veniturile spicherului Marian Lupu. În 2012, Lupu a obţinut din salariu peste 170 de mii de lei. El are un apartament în capitală în valoare de peste un milion de lei. Lupu a declarat că nu are mașină, dar are, în schimb, un garaj de 70 de mii de lei.

Să sperăm că în curând va avea și ce să ţină în garaj, în afară de dulceţuri și murături.

La „sărăcie”, președintele Legislativului se poate compara numai cu liderul socialiștilor Igor Dodon, care a obţinut anul trecut puţin peste 129 de mii de lei din munca de deputat.

El a mai declarat doar un apartament în valoare de 278 de mii de lei. Și se pare că a mai rămas și pe jos, pentru că în declaraţie se arată că și-a vândut automobilul cu aproape 80 de mii de lei. Probabil, este vorba de automobilul Land Cruise care apărea în declaraţia din anul precedent.

Nici miniştrii nu o duc prost Ministrul în exerciţiu al Economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat în declaraţia sa de avere că a obţinut un venit de 136 de mii de lei din salariul de la locul de muncă și 3544 de lei din activitatea didactică. El are o casă de locuit în capitală, cu o suprafaţă de peste 300 de metri pătraţi, valoarea cadastrală fiind de aproximativ 2 milioane de lei.

Familia Lazăr mai deţine două terenuri, unul în satul Mingir și altul la Chișinău, și o cotă-parte în 3 societăţi comerciale.

Veaceslav Negruţă, ministrul în exerciţiu al Finanţelor, a obţinut din salariu aproape 129 de mii de lei, dar și peste 41 de mii de lei care au venit din vânzarea unui automobil. Însă ministrul nu umblă pe jos, pentru că mai are în proprietate un alt autoturism, în valoare de 52 de mii de lei. Negruţă a mai notat în declaraţia de venituri și proprietăţi că are un apartament în Chișinău și o casă de locuit la Trușeni, care costă aproape un milion de lei.

Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Iurie Leancă, a înstrăinat anul trecut tocmai două automobile, obţinând din aceste tranzacţii 250 de mii de lei. El a intrat în posesia unui teren intravilan și a unei case de locuit în Ialoveni, prin contracte de donaţie.

Ministrul în exerciţiu de Interne, Dorin Recean, deţine două terenuri, o casă de locuit în Chișinău, cu suprafaţa de 271 de metri pătraţi, o construcţie subterană, un autoturism BMW, procurat în leasing, un depozit în valoare de 6,3 mii de euro și nouă conturi bancare curente în lei, dolari și euro.

La Curtea Constituţională, judecătorii sunt oameni cu stare Președintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a obţinut din salariu aproximativ 168 de mii de lei și tot cam atâta a obţinut și soţia acestuia, ce-i drept, din câteva funcţii, inclusiv din cea de director la publicaţia periodică „Timpul de Dimineaţă” și de administrator la câteva SRL-uri.

Familia Tănase și-a mai completat veniturile cu aproximativ 400 de mii de lei din înstrăinarea unui automobil TOYOTA. Dar soţia judecătorului a rămas cu un LEXUS în valoare de 164 de mii de lei și tot ea este proprietara unei case de 250 de metri pătraţi, în care locuiește familia, și a unui teren de 400 de metri pătraţi.

Fostul președinte al CC, Dumitru Pulbere, a găsit o formulă originală de a-și face publică averea. El a scris în declaraţie că datele precedente nu s-au modificat, cu excepţia venitului din salariu, aproximativ 119 mii de lei. În presă s-a scris însă că acesta locuiește într-o casă pe care experţii au evaluat-o la circa 12 milioane de lei, amplasată pe un teren de 867 de metri pătraţi. De asemenea, s-a spus că magistratul ar fi ocupat abuziv un teren de 488 de metri pătraţi, pe

care și-a ridicat o construcţie auxiliară fără a avea autorizaţia cuvenită.

Președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, a acumulat anul trecut circa 100 de mii de lei din salariu, dar și peste 26 de mii de lei din pensie. Totodată, el a mai obţinut peste 1 milion 200 de mii de lei din salariul de judecător la CEDO, unde a activat până în luna mai. Magistratul a achiziţionat în 2012 o casă de locuit în valoare de aproximativ 2 milioane 300 de mii de lei în capitală. Poalelungi a mai declarat două conturi bancare, între care unul cu peste 357 de mii de euro într-o bancă cu sediul în Franţa.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a acumulat din salariu aproximativ 879 de mii de lei.

Dar a mai obţinut venituri și din vânzarea a două automobile, procurându-i în schimb soţiei sale, în leasing, un Volkswagen Tiguan nou, estimat la 442 de mii de lei.

Familia guvernatorului locuiește într-o casă de 310 metri pătraţi, care valorează aproximativ 1 milion de lei. Soţia lui Drăguţanu deţine o cotăparte în cinci societăţi cu răspundere limitată de unde a obţinut dividende de aproximativ 464 de mii de lei.

Ar mai fi de spus că valoarea cadastrală a imobilelor și terenurilor, mai ales în capitală, este departe de valoarea reală de piaţă. Prin urmare, nu ne putem face o impresie reală despre costurile acestora și sumele la care au fost achiziţionate.

Dar, deocamdată, ne oprim aici, pentru că număratul averilor demnitarilor noștri nu este o treabă ușoară. Însă vom reveni, pentru că demnitari sunt mulţi. CNI ar trebui să verifice peste 50 de mii de declaraţii pe venit și proprietate ale deputaţilor, miniștrilor, judecătorilor, procurorilor și ale altor funcţionari. În cazul în care declaraţia ar conţine date false cu privire la proprietăţi sau ar ascunde un conflict de interese, materialele ar putea fi transmise la Procuratură, declarantul cu pricina fiind pasibil de răspundere penală. Doar că președintele CNI, Anatol Donciu, a menţionat că ar putea să nu se reușească verificarea unui număr atât de mare de declaraţii, din cauza numărului insuficient de angajaţi și a salariilor mici pe care le primesc aceștia.

Ar mai fi de menţionat că chiar șeful CNI, la momentul instalării sale în funcţie, locuia într-un imobil evaluat de experţi la aproximativ 5 milioane de lei, care nu era înregistrat la Cadastru. Să sperăm că averile altora Donciu le va verifica cu mai multă râvnă și pedantism.

Ioana FLOREA, FLUX

5

Restituiri 12 APRILIE 2013

FLUX

Poveşti electorale cu Nicolae Sulac 10 ani de la moartea marelui artist A spune că l-ai cunoscut personal pe Sulac e ca și cum ai zice că te-ai născut în Moldova. Preţ de decenii acest artist de excepţie, iubit de toată lumea, de o voioșie proverbială, a făcut epocă nu doar cu vocea lui unică în muzica populară de la noi. A spune că Sulac era o fire sociabilă ar fi prea puţin. Inegalabilul artist avea un dar al ironiei, o capacitate de a-și revărsa glumele fără egal.

Vorbele de duh curgeau gârlă din gura acestui talent efervescent. Oriunde apărea, el crea o atmosferă cu totul aparte. Remarcile lui fine, întoarse în glume când mai bonome, când mai acide, erau de o savoare aparte. Pe vremea sovieticilor, limba lui sarcastică, împunsăturile și săgeţile lansate cu diverse ocazii, erau gustate de toată lumea, mai puţin de exponenţii regimului, care vedeau în el o sursă de periclitare a ordinii ideologice dominante.

Numai jocul lui de cuvinte despre ministrul culturii cât face! Cât de actuală totuși a rămas și poanta asta peste atâţia ani. Ian auziţi: „Măi fraţilor, eu nu mă tem de ministrul culturii, eu mă tem de cultura ministrului”. Sulac își repeta vorbele de duh cu atâta plăcere, râsul lui molipsitor era atât de gustat de cei din preajmă, încât ne lăsam cu toţii cuprinși de atmosfera irepetabilă pe care o crea.

Temutul KGB, care îi strângea cu fiori prin spate pe toţi cei aflaţi sub regim, a devenit și el obiectul deriziunii fine a maestrului. Fiind mereu în vizorul sinistrei instituţii, care îl suspecta de disidenţă și antisovietism, Sulac își inventase o „discuţie profilactică” la sediul respectivei instituţii. Sau poate că ar fi avut loc conversaţii de acest gen, care i-au servit ilustrului interpret drept pretext pentru bancul legendar, nu mai contează. Vă mai amintiţi? Fiind chemat la „Planetariu”, unde fioroșii kaghebiști căutau să-l bage în sperieţi, Sulac s-a gândit că poate scăpa teafăr din mâinile păroase de acolo tot cu ajutorul cântecului. Și unde le trage o doină sfâșietoare de-ţi plângea inima, încât bieţii kaghebiști s-au înmuiat de tot, au scăpat și câte o lacrimă, iar ca să nu se observe bocetul lor discret, au prins a-și șterge lacrimile cu pistoalele.

Alegerile prezidenţiale din 1996 au fost cele care mi-au oferit fericita ocazie să-l cunosc personal pe Nicolae Sulac. Ambii eram în tabăra lui Mircea Snegur. Umblam prin sate și chemam lumea să-l susţină pe Snegur, că de nu, vai de noi, vine

la putere hicleanul de Lucinschi și ne șmecherește pe toţi rău de tot.

Inventase și un cântecel electoral maestrul, pe care îl cânta de la tribunele caselor de cultură spre deliciul ţăranilor care, pur și simplu, îl mâncau din priviri. Personajul-cheie în întreaga tărășenie electorală era vechiul lui amic, scriitorul Andrei Strâmbeanu. Și fiindcă lupta între Snegur și Lucinschi era una crâncenă rău, competiţia pentru atragerea în cele două tabare a oamenilor de cultură era acerbă. Sulac, simţind de minune jocul, inventase un truc, pe care l-a repetat de mai multe ori pe parcursul acelei campanii electorale de pomină. Într-o bună seară, după ce am revenit acasă frânt de oboseală după un nou turneu electoral, cam pe la miezul nopţii sună telefonul. Era Strâmbeanu. Am simţit în vocea lui o agitaţie deosebit de alarmantă: „Iura, tu ce faci? – mă întreabă panicat Strâmbeanu”. „Păi, ce să fac, domnu’ Andrei, iaca mă pregătesc să mă culc, – îi răspund.” „Măi, fii atent, – continuă gâfâind Strâmbeanu, – tocmai m-a sunat Sulac. Supărat rău de tot. Zice că dacă nu venim chiar acum la el cu vreo două sticle de coniac, mâine Snegur îl va găsi în braţele lui Matei.” Valeriu Matei candida și el pentru Președinţie. „Lasă, badei, – caut să-l potolesc eu, – ce, nu-l știi pe Sulac? Glumește omul.” „Măi Iura, tu mă auzi? – insistă și mai tulburat Strâmbeanu. – Eu îl știu de-o viaţă pe Sulac. Dacă-i tună lui una ca asta, ar putea să ne-o facă tocmai când ni-i lumea mai dragă. Și nu de alta, da Snegur o să mă spânzure

pentru una ca asta. Așa că ia repede un taxi și nu uita nici de coniac pe drum, vino și mă ia de la Botanica, iar de acolo – direct la Sulac, lângă circ, știi tu. Eu îl sun că venim chiar acum!”. Ce să fac? Parcă am de ales.

Zis și făcut. În jumătate de oră eram deja la Sulac la bucătărie. Acum nu mai știu dacă ne era frică să-l vedem pe Sulac evadat în miezul campaniei electorale la concurenţii noștri ori, pur și simplu, găseam și noi un pretext bun pentru neveste ca să o ștergem la maestru, unde să tragem câte cincizeci de grame și mai mult de tărie din cele mai înalte raţiuni de stat. Cert e că trucul s-a repetat de câteva ori.

Ajunși ostatici pe mâna maestrului, nu era așa de ușor să scăpăm de acolo. Ce-i drept, nici nu ne prea grăbeam, era inutil. Și apoi plăcerea de a sta încă o noapte în preajma maestrului pentru mine era o bucurie nemaipomenită. Ca și pentru Andrei.

Noi stăteam cuminţei la bucătărie, iar Sulac se apuca de gătit. Într-o noapte l-am găsit tăind varză, încet, cu migală și îndemânare deosebită. „Andrușa, – zice Sulac, – tu toarnă câte oleacă, da eu am să vă fac borș scăzut.” „Măi Colea, – căuta să protesteze Andrei, – lasă tu chestiile astea! Cine mănâncă borș scăzut la două noaptea?” „Andrușa, tu toarnă și nu mă-nerva, – îi riposta zâmbind Sulac. – Că de nu, ţi-am zis, Snegur al tău mă găsește mâine dimineaţă – fii atent! – nu la Piotr Chirilovici, da la Matei în braţe.” Și râdea cu poftă în maniera lui de neuitat. Ce era să facem, stăteam smirna și mai trăgeam câte o dușcă cu regularitatea stabilită de stăpân, după care pe la vreo trei-patru dimineaţa mâncam borș scăzut.

Andrei Strâmbeanu, ca să-i facă pe plac bucătarului, unde face la un moment dat, savurând cu poftă borșul scăzut: „Măi Colea măi, da bun borș ai mai făcut! Bravo! Ești un bucătar excelent!”. La care Sulac îi replica, râzând cu poftă: „Da tu cum crezi, Andrușa? Altfel nici nu putea fi. Dacă ai fi trăit și tu cu atâtea femei cu câte am trăit eu la viaţa mea și învăţai de la fiecare dintre ele să gătești numai câte un fel de mâncare, de-amu erai un maestru!”. Glume, vorbe, sfat, pătăranii, ca la moldovenii puși pe chef.

Și nu treceau bine câteva zile, iar Sulac din nou ne convoca la sfat de taină pe Strâmbeanu și pe mine. Și povestea începea de la capăt. Frumoase vremi, bat-o norocul de viaţă!

Stând așa într-o noapte la taclale, Sulac, mai mult ca să mă familiarizeze pe ţâncul de mine cu bancurile celor doi care făceau deja de decenii deliciul boemei din Chișinău, unde face: „Domnu’ Roșca, da pe asta o știi? Ia ascultă. Eu îi tot zic lui Strâmbanu: „Măi Andrușa, iaca, tu ești un om fericit, măi, nu ca mine. Da el mă întreabă de ce? Măi Andrii, – îi lămuresc eu, – tu măcar ai un prieten pe lumea asta – pe mine. Da eu, măi Andrușa, n-am pe nimeni, îs singur-singurel cuc!” Și iar râsete și voie bună.

Andrei mai făcea pe supăratul, așa ca să-i ţină hangul lui Sulac și veselia continua până către zori.

M-am nimerit la Sulac într-o bună zi tot cu treburile noastre electorale. Și după câteva pahare, maestrul unde face? „Da mama matale, domnule Roșca, unde e?” „Aici, în Chișinău, locuiește la Botanica. Își face mereu griji pentru zurbagiul de mine.” „Da se poate să o suni chiar acum, să-i spun eu câteva vorbe, așa, ca să-i mai alin sufletul? Ce zici?”

Eram în al nouălea cer de bucurie.

Pun mâna pe receptor și formez numărul de telefon de la părinţi. „Mamă, – zic, – știi, iată eu sunt la domnul Nicolae Sulac acasă, dânsul vrea să-ţi spună câteva cuvinte. „Cum o cheamă?” – se interesează Sulac, ţinând receptorul mai la o parte. „Zinaida, – îi răspund.” „Alo, doamna Zina, buna ziua, eu sunt Nicolae Sulac. Iaca, stăm cu feciorul matale acasă la mine și am vrut să-ţi spun că ai un băiet tare de treabă și deștept. Să știţi că noi suntem prie-

teni și ne împăcăm tare bine. Să vă deie Dumnezeu sănătate, că aveţi un fiu așa de cumsecade.” Aud vocea timidă și emoţionată a mamei la celălalt capăt al firului, mulţumindu-i maestrului pentru cuvintele bune spuse despre odrasla ei mai mică. Și poate că nu eram eu chiar așa cum mă lăuda Sulac, gestul însă a contat enorm pentru mine. Orice mamă din Moldova ar fi fost fericită, auzindu-l pe însuși Sulac vorbindu-i frumos despre copilul ei.

Alteori îl vedeam pe Nicolae Sulac pe strada Nicolae Iorga, în preajma sediului nostru cu numărul cinci, plimbându-se cu mâinile la spate și inspectând casa lui Nicolae Botgros, o construcţie pe care marele viorist n-a mai apucat să o finalizeze. De ani de zile domnul Botgros căuta să scoată la bun sfârșit construcţia, dar lucrul avansa greu. Ieșind pe treptele sediului nostru, îl surprind pe Sulac fredonând pe sub nas un cântec și scrutând cu privirea, așa din mers, șantierul vioristului. Zărindu-mă, Sulac unde plescăie a mirare din limbă și-mi face din ochi, arătând cu capul abia înclinat, discret, spre șantier. „Noroc, domnu’ Iura, ce mai faci mata?”„Vă salut, maestre, cu respect – îi răspund. – Bine, mulţumesc.

Dumneavoastră?” „Da eu, iaca, treceam întâmplător pe-alături și mă uit că Niculăieș al nostru degrabă nu va ieși din lut” – și râdea în felul lui unic, ștrengărește și cu înţelesuri. Până la urmă, Botgros pesemne că și-a vândut șantierul nefinisat și Sulac nu mai apărea cu aceeași frecvenţă prin cartierul nostru. Zona devenise mai puţin interesantă. Obiectul curiozităţii maestrului între timp își schimbase statutul.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

Unul dintre dosarele iniţiate în cazul BEM a ajuns în instanţă Săptămâna trecută, unul dintre dosarele penale iniţiate pe faptul încălcării regulilor de creditare în cazul Băncii de Economii a Moldovei a fost transmis procurorilor.

Ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au finalizat investigaţiile și le-au propus procurorilor să remită cauza în instanţa de judecată, informau surse din cadrul instituţiei. În dosar figurează cinci învinuiţi, între care și fostul președinte al BEM, Grigori Gacikevici. În cadrul urmăririi penale s-a constatat că membrii Comitetului de credit al BEM i-au acordat unui agent economic 5 credite, în sumă de 4,53 milioane de Euro și peste 3,95 milioane de lei, cu încălcarea regulilor stabilite. Pentru asi-

gurarea restituirii prejudiciului, CNA a aplicat sechestru pe mai multe bunuri în valoare de peste 13 milioane de lei.

Dosarul cu pricina a fost deja deferit justiţiei. Serviciul de presă al Procuraturii Generale a informat că Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanţa de judecată pentru examinare în fond cauza penală privind acordarea creditelor neperformante de către Banca de Economii.

Procurorii au acuzat 5 foști membri ai Comitetului de creditare a Băncii de Economii de încălcarea regulilor de creditare, pricinuindu-i astfel instituţiei financiare daune în proporţii deosebit de mari. În comunicat se mai menţionează că Procuratura sectorului Buiucani continuă urmărirea penală pe alte episoade ce vizează acordarea creditelor neper-

formante de către Banca de Economii.

Actualmente acestea se află la etapa de finalizare și în curând la fel vor fi deferite justiţiei.

Scandalul în jurul Băncii de Economii s-a declanșat după ce au fost făcute publice datele care se conţineau într-un proiect de raport al Fondului Monetar Internaţional. Între altele, în raport se menţiona că situaţia financiară a BEM s-a deteriorat de la jumătatea anului 2009, ca urmare a creditării aparent frauduloase, cu complicitatea departamentelor de audit intern și juridic ale BEM, precum și urmare a abordării disfuncţionale, distrasă și de neamestec al Consiliului de Administraţie al BEM. Banca de Economii a înregistrat în 2012 pierderi-record de peste 313 milioane de lei.

FLUX

FLUX

6

Educa\ie 12 APRILIE 2013

„Big brother” la examenele de bacalaureat?

Noile reguli pe care vrea să le impună Ministerul Educaţiei la examenele de bacalaureat au provocat reacţii negative nu atât din partea elevilor și profesorilor, cât din partea politicienilor. Amintim că anul acesta, potrivit organului de resort, vor fi deschise doar 100 de centre de BAC și două centre în care vor fi verificate lucrările.

Se intenţionează echiparea acestor centre cu camere video, care vor rămâne ulterior în gestiunea instituţiilor de învăţământ pentru securizarea spaţiului școlar. În acest scop, a fost desfășurată o licitaţie publică pentru achiziţionarea a aproximativ 1.200 de camere video.

Ministerul a explicat că nu este interesat să pice cât mai mulţi elevi la examen, ci să fie corect faţă de toţi cei implicaţi în procesul de testare a cunoștinţelor și abilităţilor. Camerele video vor fi instalate pentru a-i susţine pe absolvenţii care au învăţat. „Cei care au învăţat nu au de ce să-și facă griji”, declara viceministrul Educaţiei, Igor Grosu.

De altă părere este Partidul Liberal, care a condamnat intenţia de supraveghere a absolvenţilor cu ajutorul camerelor video. De asemenea, liberalii nu sunt de acord cu numărul mic de centre de BAC, examenele urmând să fie susţinute în actuala sesiunea de peste 28 de mii de candidaţi. „Ce stat suntem sau ce ministru avem, dacă băgăm 500 de elevi într-o sală de sport ca să dea examenele? Noi evoluăm sau degradăm?” a întrebat liberalul Mihai Ghimpu în cadrul unei conferinţe de presă.

De asemenea, în opinia acestuia, instalarea camerelor de supraveghere ar crea presiuni suplimentare asupra elevilor, ar însemna să-i

traumatizezi „de la 18 ani, controlându-i cu detectorul, punând camere de luat vederi, la care nu orice copil rezistă psihologic”. În opinia lui Ghimpu, corupţia nu ar trebui căutată printre copii, ci la „Fisc, Vamă, prin ministere”. Deși, același Ghimpu declara anterior că nu exisă corupţie la nivel înalt, ci doar acolo unde este sărăcie.

Potrivit liberalilor, ar fi mai eficientă implementarea sistemului francez de susţinere a bacalaureatului, care presupune că elevii prinși cu copiatul nu pot să susţină repetat examenele decât peste cinci ani. Șeful liberalilor este atât de supărat pe actualul ministru al Educaţiei, încât nu o mai vrea pe Maia Sandu într-un eventual guvern AIE 3 sau oricare altul. Ghimpu consideră că Sandu „are gândire veche, comunistă”. În replică, ministrul a menţionat că nu înţelege ce are în vedere Mihai Ghimpu: „Din punct de vedere profesional, eu m-am format în Occident și îmi este mai greu să fac comparaţie cu sistemul comunist”.

O fi de vină criza politică din ţară

sau probabilitatea sporită a unor alegeri parlamentare anticipate, dar un punct de vedere similar cu cel al liberalilor a exprimat și fostul deputat comunist Vadim Mișin, șeful Partidului „Renaștere – Vozrojdenie”. Într-o scrisoare adresată ministrului Educaţiei, Maia Sandu, Mișin își exprimă indignarea în legătură cu modalitatea în care urmează să fie organizat BAC-ul în acest an și îi reproșează ministrului că nu și-a ţinut promisiunea de a crea la examene „o atmosferă liniștită, prietenoasă”. „Examenele tot timpul sunt un stres pentru adolescenţi, care nu au încă un psihic stabil, nu pot rezista condiţiilor dure ale vieţii de matur.

Lor și așa le este greu, strașnic, de ce să le agravăm situaţia în care se află?

De ce să desfășurăm examenele în așa condiţii, de parcă ar fi vorba de criminali minori?” se întreabă Vadim Mișin în scrisoare. El s-a mai arătat îngrijorat și de faptul că înregistrările de pe camerele video ar putea fi făcute publice ulterior.

Mișin, care este și președinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și minorităţi naţionale, a ameninţat că va sesiza organismele internaţionale specializate în apărarea drepturilor omului, în special a copiilor, în cazul în care nu va fi schimbat mecanismul de examinare stabilit de Ministerul Educaţiei.

Pe de altă parte, într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei se menţionează că folosirea echipamentului video în timpul examenelor nu încalcă drepturile elevului. Dimpotrivă, acesta va asigura respectarea regulilor de desfășurare

a bacalaureatului și va contracara încercările de a copia. „Ministerul este obligat să asigure condiţii egale pentru toţi elevii, pentru evaluarea corectă și obiectivă a cunoștinţelor candidaţilor la examene. Pentru aceasta, la elaborarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de bacalaureat 2013, Ministerul Educaţiei a consultat Centrul Naţional Anticorupţie, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal și Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor”, afirmă organul de resort.

Ministerul mai precizează că a fost elaborată politica de securizare a datelor cu caracter personal, prelucrată de minister în procesul de supraveghere video a examenelor de bacalaureat 2013, în strictă conformitate cu prevederile legale.

Doar persoane autorizate din cadrul

Ministerului și Agenţiei de Asigurare a Calităţii vor avea acces în centrul de supraveghere. „Cu siguranţă, sistemul de supraveghere video nu poate fi un element de stres pentru elevii sârguincioși și bine pregătiţi, care se bazează doar pe competenţele lor”, se mai menţionează în comunicatul ministerului.

Pe de altă parte, nu suntem siguri că doar măsurile sporite de luptă cu copiatul vor ameliora situaţia din învăţământ și vor îmbunătăţi radical calitatea cunoștinţelor elevilor. Este vorba, mai degrabă, de îmbunătăţirea procesului de studiu, de asigurarea condiţiilor adecvate, inclusiv de asigurarea cu cadre didactice performante. Ceea ce este mai dificil și mai costisitor decât instalarea camerelor de supraveghere.

FLUX

Televizorul – babysitter-ul generaţiei de astăzi De asemenea, una dintre cele mai grave consecinţe este diminuarea performanţelor academice. Ziarele germane au prezentat recent un studiu efectuat asupra unui grup de elevi a căror sarcină a fost să numească culoarea predominantă a vacilor. Majoritatea elevilor au răspuns că vacile au culoarea mov, asemeni celei dintr-o reclamă TV. Pe lângă cunoștinţele deficitare, s-a constatat și o scădere a abilităţilor de citire și a creativităţii elevilor.

Atașarea de televizor înseamnă izolarea de societate. Timpul pe care copilul îl petrece în faţa televizorului este timpul în care acesta NU se joacă cu prietenii, NU discută cu părinţii, NU face cunoștinţă cu alţi copii, NU îi ajută pe bunici etc. Acest fenomen are consecinţe negative și asupra dezvoltării capacităţilor de comunicare, ca rezultat deteriorându-i viaţa socială.

Un studiu efectuat în Marea Britanie arată că 40 la sută din programele TV destinate în special adulţilor sunt vizionate și de copiii de până la 6 ani, iar 80 % dintre acestea au spectatori cu vârsta de până la 12 ani. Totodată, copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani petrec câte 6 ore pe zi în faţa ecranelor, fie că este vorba de televizor, telefon sau tabletă, ceea ce duce la faptul că fiecare al patrulea dintre ei suferă de obezitate. Încă de la apariţia sa, televiziunea a năvălit în viaţa oamenilor, invadând-o cu programele sale variate, pentru toate gusturile. Unii s-au obișnuit atât de mult cu existenţa televiziunii, încât nici nu-și mai concep existenţa fără ea, devenind chiar dependenţi de aceasta. În acest context, tot mai multă lume își pune întrebarea: “Cum influenţează televizorul asupra copiilor?”, “Este televizorul un aliat sau un dușman al părinţilor?”, “Ce înţelege copilul din informaţiile transmise?” etc.

Dacă părintele ar veni acasă și ar găsi un străin care i-ar învăţa copilul cum să-l lovească pe altul sau ar încerca să-i vândă un produs comercial, cu siguranţă că l-ar expedia rapid afară, însă atunci când vine acasă și își găsește copilul uitându-se la televizor, nu spune nimic.

Atunci ce e de făcut?

Psihologii le recomandă părinţilor să nu permită în niciun caz vizionarea televizorului de către copiii cu vârsta de până la 2 ani. În realitate însă, copiii de până la 6 ani stau în faţa televizorului câte 25-30 de ore pe săptămână.

Practic, televizorul a devenit un fel de babysitter al generaţiei de astăzi, înlocuindu-le părinţii ocupaţi cu probleme de serviciu. Plasarea unui copil foarte mic în faţa unei lumi virtuale, lipsită de umanizare, cum este cea prezentată de micul ecran, este nefastă pentru dezvoltarea lui. Până la vârsta de 3 ani, personalitatea copilului se formează pe baza relaţiei cu părinţii, a interacţiunii interumane. Cuvintele, zâmbetul, atingerea celor din jur, își pun amprenta asupra dezvoltării copilului. În acest fel, mica făptură învaţă să vorbească, să meargă, cum să se comporte. Dar cum poate televizorul să îl înveţe toate aceste lucruri?

Televizorul a devenit treptat un prieten periculos al copilului. Cercetările efectuate asupra conţinuturilor programelor TV au dus la concluzii de-a dreptul înspăimântătoare în ceea ce privește cantitatea de violenţă prezentată pe micile ecrane. Un adolescent obișnuit, care urmărește, în medie, 27 de ore pe săptămână programele TV, asistă la 200 000 de tentative de crimă, dintre care 33 000 sunt duse la îndeplinire. Mai mult decât atât, emisiunile pentru copii conţin desene animate în care actele de violenţă sunt prezente cu o frecvenţă de 25-30 pe oră. În acest context, pe lângă formarea comportamentului violent, vizionarea necontrolată a televizorului duce la desensibilizare și paranoie, tinerii pierzând capacitatea de a înţelege suferinţa altora, ei înșiși fiind cuprinși de frică de a nu fi agresaţi.

Alegerea soluţiilor extreme nu avantajează deloc copilul. („Nu te uita deloc la televizor!” sau „Mai bine ai sta toată ziua la televizor!”) De aceea, părinţii ar trebui să încurajeze copilul în a-și organiza timpul alocat emisiunilor TV prin elaborarea unui program de vizionare, a unui orar; să petreacă împreună cu copilul timpul în care acesta se uită la televizor; să se comporte așa cum le-ar plăcea să se comporte copilul lor. (Copiii au tendinţa de a-i imita pe adulţi.

Dacă părinţii stau zilnic în faţa televizorului, atunci copiii vor înţelege că așa trebuie să te comporţi când vei fi mare.)

Sugestiile prezentate reprezintă câteva dintre posibilităţile prin care copilul poate fi ferit de influenţa nocivă a programelor TV și, în același timp, să beneficieze de avantajele pe care televiziunea le are. Importantă este voinţa părinţilor de a-și educa în mod corect și sănătos copiii.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Opinii

12 APRILIE 2013

7

FLUX

Studenţii Universităţii Populare şi-au luat deja diplomele Vineri, 5 aprilie, prima promoţie de cursanţi ai Universităţii Populare și-a primit diplomele de absolvire a cursurilor de formare a unei noi elite intelectuale. Diplomele au fost înmânate la sediul UP de președintele instituţiei, Iurie Roșca. Absolvenţii au fost extrem de impresionaţi de aceste ore și au venit cu mulţumiri către fondatorul Universităţii, politicianul și jurnalistul Iurie Roșca.

Iată câteva opinii și concluzii împărtășite de cursanţii Universităţii Populare după ce s-au văzut cu diplomele în mână: Tatiana Cebotari Universitatea Populară este un proiect care merită a fi urmat și demn de a ne implica în el. Adresez un sincer mulţumesc celui care a investit în noi tot ceea ce are mai bun. Domnul Iurie Roșca

este omul care și-a împărtășit cu noi tot bagajul de cunoștinţe și experienţa acumulată de-a lungul vieţii. Pe lângă faptul că dumnealui este un politician și jurnalist iscusit, el ne-a demonstrat că este și un om care merită toată stima.

Sunt mândră de faptul că aici l-am cunoscut pe Iurie Roșca cel adevărat, și nu așa cum îl prezintă unele medii de informare, care urmăresc anumite scopuri, sau gurile rele. În această perioadă am învăţat multe lucruri noi, utile, pe care nu cred că aveam să le cunosc vreodată, dacă nu urmam aceste cursuri. Am învăţat în ce mod pu-

tem să cunoaștem oamenii și cum ar trebui să colaborăm cu ei, cum să obţinem succesul dorit și, nu în ultimul rând, cum să fii un om demn de respect și cu credinţă în Dumnezeu.

Temele abordate în cadrul orelor mi-au îmbogăţit foarte mult cunoștinţele despre toate aspectele aceste-i lumi. Am învăţat să privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă, altfel decât le-am perceput până acum. Am învăţat să privesc realitatea în faţă, să trec peste greutăţi și peste orice eșec care-mi poate apărea în cale.

Personal sunt foarte mulţumită de modul în care s-au desfășurat cursurile și apreciez contribuţia domnului Roșca la formarea noastră ca personalităţi care doresc să se încadreze plenar în societate și să schimbe starea actuală de lucruri în bine.

Cursurile Universităţii Populare de formare a unei noi elite intelectuale ar trebui urmate de cât mai mulţi tineri, pentru a ne îmbogăţi cultura noastră generală cu noi cunoștinţe și a primi răspunsuri exacte la întrebările care ne frământă și pe care le putem afla doar la Universitatea Populară.

luni de studii la UP. Mai mult decât atât, modul în care s-au desfășurat orele, precum și metoda extraordinară de predare a celor 26 de teme foarte bine alese, mi-au îmbogăţit bagajul de cunoștinţe.

Aici m-am familiarizat cu operele unor autori cunoscuţi ca Bernea, Maxwell, Lefeovr, Guenon, Gottfried, Rougemont ș.a. Modul în care a fost abordată fiecare temă în parte, reflectările marilor filozofi și, mai ales, pildele gânditorilor creștini, au dat un alt sens

Serghei Andronache Aș dori să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect numit UNIVERSITATEA POPULARĂ, îndeosebi domnului Iurie Roșca. Astăzi, după finalizarea cursurilor, pot spune că sunt foarte mulţumit de informaţiile acumulate în cele trei

CREZ DE GENERAŢIE

O investiţie bună aduce întotdeauna succes, iar succesul este al luptătorilor, nu al visătorilor Este foarte important ca, la o anumită etapă, fiecare dintre noi să investească în activitatea ce o va face pe viitor, investiţia constând în voinţă, dăruire, timp și bani. Astfel, poţi merge spre ascensiune și poţi să devii un profesionist în domeniul ales.

Mulţi dintre noi greșesc la capitolul investiţie. Paradoxal, dar o bună parte dintre prietenii mei regretă că au pierdut timp și bani cu ceva anume, cu unele proiecte care nu le-au adus mari beneficii. Însă nu este și cazul meu. Am optat pentru calea care-mi place și mi se potrivește. Pentru a fi bun în domeniul ales, mă sacrific ori de câte ori se cere: sacrific timp și bani ca ulterior să am ocazia și plăcerea de a cunoaște.

Îmi fac studiile la FRIȘPA, dar, mai nou, am devenit cursant și la UNIVERSITATEA POPULARĂ – o organizaţie non-guvernamentală care are drept obiectiv de bază formarea unei noi elite intelectuale. Am ales să frecventez cursurile din cadrul Universităţii Populare nu pentru că aș face parte din PPCD, ci pentru că mi s-a oferit posibilitatea să învăţ chiar de la politicianul Iurie Roșca, omul care are o experienţă politică remarcabilă în spate. Ce-i drept, înainte aveam o altă impresie despre dumnealui, însă m-am convins că nu poţi cunoaște cu adevărat un om doar privindu-l la televizor. Cunoscându-l personal, în scurt timp mi-am dat seama că am nimerit exact unde trebuia. Chiar simt o schimbare în modul de a concepe lucrurile, de a percepe realitatea.

Nu mă opresc aici, știu că trebuie să devenim mai buni în fiecare zi, cu efort, cu sacrificii chiar.

Mă bucur foarte mult că fac parte din prima generaţie a acestei Universităţi. Îi îndemn pe toţi tinerii care vor să acumuleze educaţie politică și social-culturală să-mi urmeze exemplul. Investiţi în ceea ce vă place, pentru ca mai apoi să deveniţi cu adevărat de neînvins.

O investiţie bună aduce întotdeauna succes, iar succesul este al luptătorilor, nu al visătorilor!

Sergiu VATAMANIUC, cursant al Universităţii Populare

însușirii temelor. Aici am fost învăţaţi că cheia succesului este cunoașterea, iar faptele reprezintă drumul către succes și că succesul nu este individual, căci doar succesul fără succesori este un eșec.

Sper că domnul Roșca nu se va opri aici, ci va continua această muncă, indiferent de obstacole, fiindcă, după cum spunea chiar dumnealui, „rezultatul nu e palpabil și imediat”. Iar după câteva promoţii de cursanţi se vor alege destui dintre acei care să reprezinte și să servească această ţară fără să o jertfească pentru propriile pofte și după bunul lor plac.

Lideri care în acţiunile lor să se gândească mai întâi la Dumnezeu, care să reprezinte valori și nu rebuturi, în stare să-și asume deplin responsabilităţile.

Iar pentru cei care nu fac nimic pentru o viaţă mai bună, dar o vor, am un singur mesaj: să nu uite că sunt reprezentaţi de elitele pe care le merită sau, după cum spunea Mehedinţi: „Un popor e ca și un individ, înţelege atât cât a reușit să înveţe din Evanghelie”.

rentul de gândire postmodernist prezent în majoritatea sferelor de informaţie și promovat de o bună parte din formatorii de opinie. În al doilea “semestru” al cursurilor am studiat teme ce ţin de perfecţionarea abilităţilor practice, de exemplu, gestionarea timpului, managementul echipei, dezvoltarea calităţilor de conducere și comunicare etc. Informaţia a fost de o reală utilitate, deoaȘtefan Bolocan rece în societatea contemporană Sunt foarte mulţumit de faptul fără abilităţi manageriale este, că am făcut parte din prima pro- practic, imposibil să te dezvolţi. moţie a Universităţii Populare, Ţin să le mulţumesc organizatorialături de alţi 16 tineri. În primul lor acestei școli pentru voinţa de „semestru” am însușit teme lega- a pune bazele unui nou curent de te de viziunea asupra celor mai gândire în societatea noastră, neimportante noţiuni: viaţa, omul, maiîntâlnit, poate, din perioada neamul, statul, societatea, eco- interbelică sau din temniţele de la nomia sau geopolitica. Am Efost M AAiud U S sau Jilava. Pentru mine, dar plăcut surprins de paradigma din și pentru colegii mei, cursurile au care au fost abordate aceste teme fost foarte utile și nădăjduiesc ca R e pgeneraţia u b l i c a această M O L DUniversitate OVA să devină cât – cea creștină. Pentru mai populară printre tinerii aflaţi tânără este ceva nou, inedit, și, în același timp foarte util – să în- în căutare de răspuns la eterna în7 aprilie (1 zile) cine suntem și încotro ne veţe a percepe lumea din jur din2013trebare: Grup PreŖ . Sosirea punct de vedere creștin,Plecarea pentru îndreptăm. că această paradigmă este pusă Tatiana CEBOTARI, M U Ndur T Ede N IcuA ûi M O L D O V A pentru FLUX la zid și atacată foarte

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi)

Grup Mćnćstiri:

PreŖ

Plecare de PELERINAJ Sosirea CENTRUL

EMAUS Biserici: Roman Cimitirul Bellu Muzeul M I TSatului.

R O POraûe: OLIA BASARABIEI

Catedralele din Buzću ûi

R e p u b l Ii Zc Ra A ME LO L D O V A

ȱIERUSALIM > Pelerinaj în ŕara Sfântć la Sf.Mormânt al lui IISUS HRISTOS

20 - 26 mai 2013 (7 zile / 8 nopŖi) Grup: 20 pers. PreŖ: 750 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 19 mai, ora 16. Sosirea: Luni, 27 mai, ora 6.

7 aprilie 2013 (1 zile) Traseu: Chiûinću, Bucureûti, Tel_Aviv, Haifa, Caesareea, Muntele_Tabor, Cana_Galileii, Nazareth, Iordan, Grup PreŖTabgha, Capernaum, Plecarea Muntele_Fericirilor, Ierihon, Qumran, Marea_Moartć,. Sosirea Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel_Aviv, BcureŖti, Chiûinću.

M U N T E N I A ûi M O L D O V A

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi) Grup Mćnćstiri:

PreŖ

Plecare

Biserici: Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Oraûe:

Sosirea Catedralele din Buzću ûi

CMYK

FLUX

8

Social

12 APRILIE 2013

Copiii care au de toate, cu excepţia dragostei de mamă Interviu cu directoarea Casei de copii municipale, Maria Jechiu Copii care nu au cui să-i spună mamă, bunică sau tată. Copiii de la orfelinat le numesc mame sau bunici pe cele care au grijă de ei, care le oferă mai multă dragoste și atenţie decât propriile mame.

La casa de copii municipală, micuţii au de toate, cu excepţia dragostei de mamă, așa ne-a spus doamna Maria Jechiu, directoarea orfelinatului.

- Ce vârsta au copiii care sunt găzduiţi aici?

- Aici avem grijă de micuţi cu vârste cuprinse între 1 și 7 ani, dar avem și nou-născuţi. De asemenea, sunt și copii care suferă de anumite dizabilităţi grave.

- În ultima perioadă, numărul copiilor abandonaţi este în creștere sau totuși în descrește?

- Din fericire, numărul copiilor abandonaţi s-a micșorat. Au fost 100 de locuri, iar acum sunt 60. Acest fapt se datorează, poate, unor servicii iniţiate cu puţin timp în urmă. Este vorba de grupa de creșă, unde mamele singure sau cele din familii nevoiașe își pot aduce micuţii. La fel, în fiecare dimineaţă, părinţii pot să-și aducă copiii la noi, iar seara să-i ia acasă. Mamelor care și-au exprimat intenţia de a-și abandona copilul le oferim, pe parcursul a trei luni, condiţii de trai, pentru ca în această perioadă să se stabilească un atașament dintre mamă și copil. În felul acesta cresc șansele ca micuţul să nu fie abandonat. Au fost și situaţii fericite, când tânăra mamă a renunţat la ideea de abandonare.

- Cât de mult contribuie statul la ajutorarea acestor copii?

- Statul îi ajută foarte mult pe acești copilași, necesităţile le sunt satisfăcute. Nu pot să spun că ei duc lipsă de ceva sau nu au ce mânca. Condiţiile în care trăiesc sunt excelente, totul este reparat, mobilat. Adică, nu sunt condiţii insuportabile, cum afirmă unii.

Acești copii au de toate, nu duc lipsă de nimic, au jucării, dulciuri, hăinuţe, doar căldura maternă le lipsește.

- Societatea se implică în vreun fel în soarta acestor copii sau este mai mult indiferentă?

- Sunt și oameni cu inimă mare, care vin din când în când și ne mai aduc alimente, haine, jucării etc. Un grup de studenţi din ţara noastră, în colaborare cu alţi tineri din Statele Unite, au reparat și au mobilat două odăi. A fost un gest foarte frumos din partea lor. M-a impresionat faptul că s-au gândit și la acești copii, m-a uimit că sunt persoane din alt capăt al lumii cărora le pasă.

- Acești copii sunt abandonaţi în mod conștient de către mamele lor? Îi vizitează măcar din când în când, se interesează câtuși de puţin de soarta copiilor lor?

- Da sunt abandonaţi conștient, la naștere sau chiar după o perioadă mai lungă de timp. Avem cazuri în care copiii au fost abandonaţi chiar de la naștere, din motiv că acesta nu a fost dorit, dar se poate întâmpla și după jumătate de an, un an sau mai mult, din cauza că nu au condiţiile necesare pentru a-l întreţine sau au dizabilităţi și nu vor să-și ia o povară pe umeri.

Am avut un caz când o mamă singură își creștea copilul cu dizabilități, însă nu l-a abandonat, ci în fiecare dimineaţă îl aducea la noi pentru a

putea munci. Însă într-un final a fost nevoită să-l abandoneze, din cauza lipsei de indulgenţă de care dă dovadă uneori societatea. În fiecare dimineaţă, în transportul public se confrunta cu răutatea oamenilor și era nevoită să suporte ofense și vorbe grele (ce cari pocitania asta cu tine, ai un monstru etc.). În general, sunt și mame care își vizitează copiii, dar altele și-au lăsat odraslele în voia Domnului și la mila statului, fără a le păsa dacă pruncul lor mai este în viaţă sau nu.

- Ce șanse au acești copii de a fi înfiaţi?

- Șanse sunt, însă pentru cei sănătoși. În cazul copiilor cu dizabilităţi probabilitatea înfierii este mai mică.

Vizitele și cererile de înfiere sunt la un nivel mediu. În curând, trei copii vor părăsi orfelinatul și vor avea o familie.

- Da, acei copii care nu au condiţii adecvate de trai, care sunt bătuţi, care nu beneficiază de o îngrijire corespunzătoare din partea părinţilor sunt luaţi forţat din familie și aduși aici. Am avut o astfel de situaţie când mi-au telefonat niște prieteni și mi-au spus că la vecinii lor se aude mare zarvă, iar un copil mic plânge necontenit de câteva ore. Imediat am anunţat Centrul de protecţie a copilului și reprezentanţii acestuia au mers la casa respectivă unde s-au convins că într-adevăr micuţul plângea, că suporta chinuri și nimeni nu avea grijă de el. Atunci, prin intermediul instanţei, tatăl, care era alcoolic, a fost lipsit de drepturile părintești, iar bunicile au refuzat să-l crească. Copilul, în final, a ajuns la noi și a fost îngrijit cum se cuvine.

- Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu.

- Copiii care sunt crescuţi în condiţii improprii, la fel, sunt aduși aici?

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

Târg de caritate la Universitatea Populară În una dintre ediţiile anterioare vă prezentam cazul unui copil bolnav de leucemie. Stanislav, micuţul de cinci ani, are nevoie de un tratament peste hotare extrem de costisitor. 100.000 de euro, aceasta ar fi suma ce l-ar putea ajuta să se facă bine.

Mama băiatului ne-a mărturisit că trece prin dificultăţi financiare extraordinare. Copilul îl crește de una singură, părinţii săi și-au vândut cotele

de pământ și mobila din casă pentru a putea procura medicamentele care sunt foarte scumpe și pentru a-i asigura copilului o alimentaţie adecvată. Și așa cum ajutoarele se cam lasă așteptate, Diana Maftei, doamna care le este alături și încearcă să-i ajute, a găsit o metodă foarte originală de a colecta bani: „Ne-am gândit să desfășurăm un târg de caritate. Sunt sigură că fiecare dintre noi are acasă niște lucruri de care se poate lipsi: haine, încălţăminte, accesorii,

cărţi. Am apelat la mai multe instituţii, însă fără nici un rezultat. Așa că am hotărât să ne mobilizăm forţele și energia. Nu putem sta cu mâinilen sân. Sperăm că vom aduna o sumă bună. Aceasta va acoperi măcar o parte din cheltuielile zilnice de întreţinere”.

Vă informăm că Diana Maftei, împreună cu o echipă de organizatori, pregătesc evenimentul „Vindem și cumpărăm haine pentru a salva un copil”, ce va avea loc duminică, 14 aprilie, la sediul Universităţii Populare de pe strada A. Corobceanu, 17/1. Aceștia au lansat și o amplă campanie pe reţelele de socializare, sperând că se va alătura mai multă lume la această iniţiativă nobilă. „Am fost surprinsă de receptivitatea oamenilor simpli, care înţeleg că este un târg de caritate și nu de fiţe. Vor participa doamne din mai multe regiuni ale ţării care vor veni special pentru această acţiune. Chiar și un magazin de haine pentru copii și-a anunţat participarea. Eu voi aduce haine bune, majoritatea noi, pe care, însă, nu le port. Nu e cazul să stea în dulap. De asemenea, mai am și unele ac-

Date bancare pentru transferuri cesorii, încălţăminte, hăinuţe de-ale copiilor mei. Cumpărătorii vor putea achiziţiona lucruri bune la un preţ ce va varia între 20 și 150 de lei.”, a mai precizat Diana Maftei.

Așadar, duminică, începând cu ora 12.00, la sediul Universităţii Populare, este aștep-

Banca de Economii SA. Filiala nr. 1, Chișinãu Contul bãncii: 261148 Nr. Cont: MD87BE222501000501261148/MDL Nr. Cont: MD41BE222501100581025653/USD Client: Curcă Ana tată toată lumea care vrea să vândă și să cumpere produse bune la preţuri mici. Banii adunaţi vor fi donaţi băiatului care luptă cu leucemia.

Noi vom reveni în ediţia viitoare cu detalii și cu poze de la eveniment.

Lucia CUJBĂ, FLUX

CMYK

9 FLUX De 11 ani, exilaţi din propria instituţie de învăţământ Confluen\e 12 APRILIE 2013

Elevii și profesorii Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din orașul Grigoriopol, se află de 11 ani în exil. Pentru a putea învăţa materia de studiu în limba română, elevii sunt transportaţi cu patru autocare din Grigoriopol la Doroţcaia, unde rămân să înveţe după ora 13.00.

Liceul a fost evacuat din Grigoriopol în 2002, când administraţia orașului i-a cerut școlii să accepte predarea în „limba moldovenească” cu alfabet chirilic și să se subordoneze Ministerului Educaţiei de la Tiraspol.

O bună parte din profesori, părinţi și elevi s-a opus, așa că școala a fost nevoită să părăsească orașul Grigoriopol.

De plouă, de-i ger sau de-i arșiţă, deja de unsprezece ani consecutiv, copiii și profesorii de la liceul din Grigoriopol se deplasează spre școala din Doroţcaia, fiind nevoiţi să treacă zilnic prin una din vămile transnistrene, de multe ori întâmplându-se să fie percheziţionaţi de vameși. Însă aceste intimidări (încălcarea dreptului la circulaţie, la libera exprimare) nu i-au făcut să renunţe. Dimpotrivă, elanul și dorinţa de a avea o școală i-a unit și mai mult.

Am cunoscut câţiva tineri entuziaști care se confruntă cu aceste probleme la unul dintre seminarele ce a avut loc în perioada 6-7 aprilie curent și a fost organizat de către ONG-ul „Transnistria”, organizaţie non-profit, ce-și propune edificarea democraţiei participative în localităţile de pe ambele maluri ale Nistrului.

Acţiunea a fost organizată, în mare parte, pentru copiii din Transnistria, întrucât instituţiile competente ale statului Republica Moldova nu reușesc să le asigure măsuri de integrare în comunitatea de pe malul drept al Nistrului. Doamna Valentina Șerpul, directorul organizaţiei, ne-a spus că participanţii la acest seminar, 15 tineri din Transnistria și 15 tineri din localităţile de pe malul drept al Nistrului, au aflat informaţie din diverse domenii, și-au cizelat abilităţile de comunicare și de relaţionare, au mai făcut un pas spre propria dezvoltare. „Cu ajutorul domnului Norbert Neuhaus, economist german și specialist în domeniul dreptului internaţional, am reușit să obţinem finanţare de la Fundaţia „Robert Shuman”. Suntem conștienţi că cetăţenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului simt o mare lipsă de informaţie și de comunicare. Lipsa unei atitudini de încredere reciprocă limitează procesul de integrare al cetăţenilor, în special al tinerilor, în sistemul educativ și so-

cioeconomic al ţării. Așa că astfel de activităţi sunt extrem de binevenite.

Genericul seminarului „Informează-te pentru a fi util” le-a deschis perspectiva de a conștientiza că esenţa vieţii este să faci ceva pentru semenii tăi, pentru binele comun, să fii util acolo unde ești. Trebuie să ajutăm tinerii inteligenţi să-și pună în valoare potenţialul, să le creăm oportunităţi de a se manifesta. Încrederea în sine se învaţă, se dezvoltă. Seminarul a fost un îndemn la schimbarea de atitudine, de percepţie, la acţiune, dacă vreţi”, a precizat doamna Șerpul.

I-am întrebat pe câţiva dintre participanţi ce impresii au acumulat în urma acestui seminar și care este situaţia în școala lor.

Bodac Tatiana, elevă, originară din Grigoriopol: „Timp de 11 ani suntem zilnic pe drumuri, circulăm pentru a ajunge la școală. Nu avem prea mult timp pentru activităţi extracurriculare, chiar dacă ni le dorim foarte mult.

Avem energie, idei, însă această problemă cu sediul ne mai stopează din avânt. Dar iată că trainingul acesta a fost un bun prilej de a ne antrena în unele activităţi foarte utile pentru noi.

Am aflat de acest seminar de la doamna Svetlana Jitariuc, coordonatorul nostru de la liceu. Mi-a plăcut foarte mult, întrucât am aflat informaţii utile. Când vom reveni la Grigoriopol, îi vom informa și pe colegii noștri care au rămas acasă”.

Laura Jitariuc, elevă în clasa a 12a, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt”: „M-au impresionat și inspirat lectorii care au venit în faţa noastră.

Am mai participat și la alte proiecte, însă experienţa cu ONG-ul „Transnistria” e prima. Suntem tineri activi, ne implicăm în proiecte, acţiuni comunitare, senatul școlar, însă întotdeauna simţim această tensiune. Dorim și noi o școală. Trecem vama în fiecare zi. Pentru copiii mici e mai complicat.

Mulţi părinţi renunţă de a-și mai da odraslele la școala în exil, pentru că le este frică”.

Fiind solicitată telefonic de FLUX, doamna Svetlana Jitariuc, director adjunct pentru probleme de educaţie la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” ne-a spus că situaţia nu s-a schimbat deloc: „Autorităţile din Republica Moldova nu au intervenit, deocamdată, sub nicio formă în soluţionarea problemei. Dar noi încă visăm să revenim la școala din Grigoriopol. E dreptul nostru. În rest, continuăm să muncim cu râvnă”.

Amintim că situaţia instituţiei de învăţământ de la Grigoriopol nu este singulară. Liceul Teoretic „Evrica” din orașul Râbniţa și Liceul „Alexandru cel Bun” din Bender, școli cu predare

în limba română, și-au pierdut și ele sediile. S-au adresat și Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în 2004, reclamanţii fiind elevii celor 3 instituţii de învăţământ din regiunea transnistreană, părinţii și profesorii acestora. În faţa judecătorilor CEDO aceștia au reclamat încălcarea art. 8 - „Dreptul la respectarea vieţii private și de familie”, a art. 14 – „Interzicerea discriminării” și a art. 2 al Protocolului 1 al Convenţiei – „Dreptul la Educaţie”.

CEDO le-a dat câștig de cauză, constatând că Federaţia Rusă a încălcat dreptul la educaţie în regiunea transnistreană, obligând-o să achite prejudicii morale reclamanţilor în mărime de 1 milion și douăzeci de mii de euro. Potrivit deciziei CEDO din 19 octombrie 2012, elevii și profesorii Liceului Teoretic „Evrica”, din orașul Râbniţa, „Alexandru cel Bun” din Bender și „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol urmează să primească înapoi sediile în care studiau.

Deocamdată, autorităţile Federaţiei Ruse nu și-au îndeplinit obligaţia de plată a despăgubirilor și nici nu au întreprins nimic pentru executarea prevederilor impuse.

Lucia CUJBĂ, FLUX

NOUA GENERAŢIE ÎN ACŢIUNE

De la “Fabrica de Staruri” din Chişinău la “Fabrica de Stele” din Londra Nicu Caraman, tânărul originar din comuna Grătiești, municipiul Chișinău, a debutat pe scena publică în martie 2009, în calitate de participant la prima “Fabrică de Staruri”, cu numele scenic Nicon. Ulterior, el a participat la un casting și a fost selectat prezentator la o emisiune matinală a unui post de televiziune. Nicon s-a lansat în televiziune, dar, totodată, nu a uitat de faptul că este student. Pe lângă Facultatea de Drept de la USM, el a mai studiat și la Facultatea Arte Frumoase, pentru că avea talent și o pasiune enormă pentru arta teatrală. Cum a ajuns Nicon să se filmeze alături de Bruce Willis, Anthony Hopkins și alţi actori renumiți aflaţi din interviul ce urmează.

- Nicon ce s-a mai întâmplat în viaţa ta după proiectul “Fabrica de Staruri”?

- După Fabrică m-am apucat serios de studii, am lichidat restanţele pe care le aveam la facultate. Și le mulţumesc profesorilor pentru înţelegere. Ei erau mândri de mine, dar asta nu înseamnă că mi-a fost mai ușor la restanţe. În același timp, am lucrat cu domnul Octavian Grigoriu la un spectacol în cadrul Facultăţii de Arte Frumoase a USM. Peste vreo jumătate de an după Fabrică am dat o probă la „Radio 21” și am lucrat în calitate de Dj. Între timp, auzisem de un casting pentru Jurnal TV, am participat și, din fericire, am și fost ales.

- Cum a fost experienţa ta în televiziune?

- A fost poate cea mai bună și mai frumoasă experienţă pe care am avut-o, am crescut foarte mult profesional. Nu a fost ușor, pentru că nu aveam practic timp liber și viaţă personală, trebuia să mă dedic integral televiziunii, în schimb emoţiile pe care le trăiam în emisie directă și faptul că le aduceam informaţii utile celor care mă priveau, îmi dădeau convingerea că-mi folosesc productiv timpul. Pe parcursul unui an, am prezentat “Deșteptarea de Weekend” cu Dorina Cojocaru. Îmi este dor de acele timpuri și de foștii colegi.

- Totuși, ce te-a determinat să pleci peste hotarele ţării?

- Am hotărât să-mi urmez visul de a face actorie și de a deveni un bun actor, nu numai la noi, ci și peste hotare. De asta am mers la Londra, unde am semnat contracte cu câteva agenţii și case de producţie. Este o competiţie nebună aici, dar asta mă motivează să muncesc dublu!

- Te-a ajutat cineva să ajungi acolo?

- Nu, nu m-a ajutat nimeni, m-am pornit singurel în aventura vieţii mele. Nu m-a așteptat nimeni aici, am venit cu ceva bani puși de o parte, mi-am găsit o cameră în care să stau și, din prima zi, am început să bat la uși!

Cu casele de producţie e simplu: mergi la ei cu poze, filmări și tot ce ai să le arăţi. Ei te înregistrează în baza de date și atunci când au nevoie pentru un film de actori care întrunesc trăsăturile mele fizice, îmi telefonează și îmi zic să vin la casting! Totuși, nimic nu e roz și nu e deloc ușor. Este

stresant, este multă muncă, iar dorul de casă este și el foarte mare. Zilnic, duc o luptă continuă, dar încerc să gândesc pozitiv și caut să văd doar partea bună a lucrurilor.

- Cu ce actori cunoscuţi ai avut ocazia să lucrezi?

- Am avut posibilitatea să fiu pe același platou de filmare cu actori ca: Anthony Hokins, Bruce Willis, Jhon Malkovich, George Clooney sau Ben Abfleck. Am jucat rolul unui militar rus într-un film de scurt metraj, apoi am avut un rol în filmul “Red2”. Acum sunt în așteptarea unui rol într-o nouă producţie despre care nu vă pot da încă multe detalii.

- Cu ce te ocupi între timp?

- Lucrez ca promoter pentru revista “The Times”.

- Ești implicat în vreo relaţie sentimentală?

- Nu sunt în nicio relaţie la moment. Banal sau nu, dar nu am timp pentru asta, deși aș vrea și, sincer, sunt foarte multe fete frumoase aici. Sper că în curând o voi găsi pe cea care să-mi fie alături.

- Când mai revii acasă?

- Acasă voi veni curând, probabil la sărbătorile de Paști, pentru că tare mi-s dragi. O să mă întorc de fiecare dată, dacă mi se va propune să joc un rol sau să mă implic într-un proiect interesant!

Dar, deocamdată, merg pe la casting-uri, în speranţa unui rol care să-mi pună în valoare talentul, abilităţile și experienţa căpătată acasă.

- Ce le spui tinerilor de acasă care, poate, sunt dezamăgiţi în așteptările și speranţele lor?

- Mesajul meu este să creadă în ei înșiși, să-și urmeze visele și să nu uite de unde au plecat. Să respecte valorile și să știe că nimic nu e imposibil dacă nu iţi este frică să visezi!

- Nicon, îţi mulţumesc mult pentru interviul acordat și mult succes!

Elena TUDOREANU, pentru FLUX

10 Margaret Thatcher a fost unul dintre arhitecţii Uniunii Europene în forma ei de astăzi Externe

FLUX

12 APRILIE 2013

Margaret Thatcher, una dintre cele mai impunătoare personalităţi politice ale lumii de după cel de-al Doilea Război Mondial și prima femeie premier din Marea Britanie, a încetat din viaţă, luni, 8 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma unui atac cerebral. În perioada în care a condus guvernul britanic, baroneasa Thatcher a susţinut dereglementarea sistemului financiar, flexibilitatea pieţei muncii, privatizarea companiilor de stat și reducerea puterii și a influenţei sindicatelor. De asemenea, ea a fost o susţinătoare a naţionalismului și a drepturilor individuale în detrimentul celor ale societăţii, spunând că „nu există societate”.

De profesie chimist, înainte să devină avocat, Thatcher a fost aleasă deputat conservator în circumscripţia Finchley (Londra) în 1959.

Ea a deţinut apoi funcţia de ministru al educaţiei și a candidat împotriva premierului Edward Heath pentru postul de lider al Partidului Conservator în 1975.

Thatcher a câștigat funcţia de premier al Marii Britanii în anul 1979, la șase ani după ce a declarat într-un interviu televizat că „nu crede că va mai fi o altă femeie premier atât timp cât ea va fi în viaţă”, scrie CNN. Supranumită „Doamna de Fier” de presa sovietică după un discurs din 1976 în care a acuzat că „rușii vor să domine lumea”, Thatcher a avut o relaţie profesională strânsă cu președintele american Ronald Reagan, cu care avea aceleași viziuni conservatoare.

Ulterior, baroneasa Thatcher l-a sprijinit pe comunistul rus Mihail Gorbaciov. „Îmi place de domnul Gorbaciov.

Putem lucra împreună”, a spus ea în decembrie 1984, cu trei luni înainte ca acesta să devină președintele URSS. După căderea zidului Berlinului în 1989, „Doamna de Fier” s-a opus reunificării Germaniei. Ea a afirmat că reunirea ţărilor ar destabiliza statu quo-ul Europei, iar Germania de Est nu era pregătită să facă parte din lumea occidentală.

Margaret Thatcher, prima și singura femeie premier din Marea Britanie, nu a avut un rol esenţial doar în transformarea economiei britanice, ci a fost și unul dintre arhitecţii Uniunii Europene (UE) în forma de astăzi, reformele sale economice stând la baza înfiinţării pieţei unice.

Ea s-a opus formării unui „superstat” centralizat european, dar a pledat pentru o cooperare strânsă între statele independente ale continentului. „Thatcher era eurosceptică, însă ea a pus bazele creării pieţei unice din Europa. Cu toate că beneficiile pieţei unice sunt încă discutabile, zona euro din prezent reprezintă un uriaș pas înainte care nu ar fi fost posibil fără reformele ei pentru o piaţă liberă”, a afirmat pentru CNBC Alastair Newton, analist politic la Nomura. În perioada în care a condus guvernul britanic, baroneasa Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, a susţinut libera circulaţie a capitaluri-

lor, bunurilor și a persoanelor în Europa, iar aceste idei au contribuit la creșterea economică a continentului și au constituit premisele integrării europene. Ea a sprijinit, de asemenea, extinderea UE către estul continentului, notează The Wall Street Journal. Chiar înainte de căderea zidului Berlinului, Thatcher vorbea despre faptul că ţările est-europene își pierd originile din cauza Cortinei de Fier, sintagmă folosită pentru delimitarea continentului în Europa Occidentală și Europa Răsăriteană, sub influenţă sovietică.

Thatcher s-a opus vehement federalismului european „Doamna de Fier” s-a opus însă creării unui „superstat” european, discursul său de la Bruges din 1988 fiind o încercare de a impune o viziune alternativă la ideea consolidării unei uniuni politice. Ea nu a fost de acord cu suprimarea naţiunii și centralizarea puterii în Europa, preferând în schimb o Europă în care statele suverane cooperează liber. „Europa va fi mai puternică tocmai pentru că Franţa este Franţa, Spania este Spania și Marea Britanie e Marea Britanie”, a spus atunci Thatcher. Per ansamblu, viziunea sa asupra Europei este cea care a predominat, chiar dacă ulterior a fost înfiinţată uniunea monetară, un proiect pe care premierul britanic l-a considerat periculos. Cu toate acestea, insistenţa sa asupra cooperării între guvernele europene în loc de supranaţionalism a asigurat, în mare

parte, înfiinţarea zonei euro fără o uniune politică și fiscală, considerate esenţiale de mulţi analiști pentru buna funcţionare a pieţei unice.

Statele din zona euro suportă însă acum consecinţele. După cum s-a observat și în cazul Ciprului, fiecare ţară membră a uniunii monetare are responsabilitatea suverană de a-și plăti datoriile publice. Guvernele din zona euro au cooperat pentru a acorda împrumuturi ţărilor cu probleme financiare, dar nu a existat un acord privind punerea în comun a datoriilor.

Sistemul s-a dovedit ineficient, în principal pentru că statutul de membru al zonei euro nu le-a permis ţărilor să aprecieze sau să devalorizeze monedele pentru a combate criza datoriilor. Însă măsurile implementate de Thatcher în trecut arată că există alte moduri de a relansa economia unei ţări. Ea a refăcut economia Marii Bri-

tanii printr-un program de reforme structurale bazat pe principiul unei pieţe deschise și prin reducerea dimensiunii sectorului public. Deși iniţial măsurile sale au fost criticate în 1981 de majoritatea marilor economiști, în cinci ani economia britanică era în plină dezvoltare. În prezent, analiștii consideră că dereglementarea sistemului financiar susţinută de Thatcher a dus la izbucnirea crizei din 2008. „Reformele lui Thatcher au pavat, în mare parte, drumul către dereglemetarea care a dus la falimentul băncii americane Lehman Brothers în 2008 și la declanșarea crizei financiare. Dar măsurile implementate de ea au ajutat, de asemenea, Londra să devină unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, alături de New York”, a menţionat analistul Nomura.

Sursa: Ziarul Financiar

Armata nord-coreeană este cea mai puternică din Asia, după cea chineză Armata populară a Coreii de Nord este cea mai puternică din Asia după cea chineză și numără peste un milion de soldaţi activi și șapte milioane de rezerviști, în timp ce armata Coreii de Sud are 650.000 de soldaţi activi, consemnează agenţia EFE într-un comentariu publicat miercuri.

Potrivit unei analize comparative prezentate în luna septembrie 2011 de Statul Major sud-coreean, efectivele de soldaţi ai armatei nord-coreene au crescut în ultimul deceniu de la 1,17 milioane la 1,19 milioane, dar numărul echipamentelor militare a fost redus, de la 900 la 740 în cazul navelor de război, de la 90 la 70 în cazul submarinelor, iar numărul avioanelor a scăzut de la 870 la 820, cifre valabile pentru sfârșitul anului 2010.

Armata nord-coreeană este alcătuită în principal din unităţi mecanizate de infanterie sprijinite de tancuri, organizate în brigăzi și amplasate de-a lungul principalelor linii defensive, precizează organizaţia americană Global Security Org. Unităţile de artilerie, camuflate în tranșee acoperite și în baze subterane, pot să lanseze foc de sprijin fără să se expună inamicului, la fel ca și lansatoarele lor multiple de rachete care își pot concentra puterea de foc în puncte precise.

Pentru a traversa numeroasele râuri din peninsula coreeană, armata Phenianului dispune de peste 600 de transportoare amfibii și de alte 2.300 cu pontoane plutitoare pentru transportul trupelor și tehnicii militare, se menţionează într-un studiu al organizaţiei Defense & Security Intelligence & Analysis-IHS. Potrivit unor surse militare sud-coreene, recent au fost fortificate barierele antitanc și s-au stabilit poziţii de luptă de-a lungul principalelor rute între Phenian și Zona Demilitarizată, s-au consolidat măsurile defensive pe

coasta sudică, s-au construit instalaţii pentru lansarea de rachete de sprijin și a fost consolidată apărarea anti-aeriană Cât privește trupele de rezerviști, ele sunt constituite în principal din Unitatea de Rezervă pentru Pregătire Militară, ce numără 1,7 milioane de persoane care nu se află în serviciul militar activ, printre care și bărbaţii necăsătoriţi cu vârste între 17 și 45 de ani și femeile necăsătorite cu vârste între 17 și 30 de ani.

Potrivit serviciilor secrete americane, acești rezerviști sunt arondaţi unităţilor militare din

provinciile lor și sunt obligaţi să se antreneze timp de 40 de zile în fiecare an.

Miliţia Muncitorească Rurală are efective de peste 4 milioane de persoane și este alcătuită din bărbaţi între 45 și 60 de ani, alături de cei între 17 și 45 de ani și de femeile necăsătorite cu vârste între 17 și 30 de ani și care nu fac parte din unitatea descrisă mai sus, aceștia trebuind să participe la antrenamente 30 de zile pe an.

Gărzile Roșii ale tineretului sunt compuse din 1,2 milioane de școlari cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani. Ei trebuie să participe în fiecare sâmbătă la un antrenament de patru ore și la sfârșitul fiecărui an să cumuleze 160 de ore de antrenament.

Cât privește arsenalul nuclear, Coreea de Nord a început în anii ‘70 să dezvolte rachete tactice (cu rază scurtă de acţiune) pe baza tehnologiei folosite la rachetele sovietice Scud.

Tot cu ajutorul tehnologiei rachetelor Scud, la jumătatea anilor ‘80 a produs prima sa rachetă balistică cu rază medie de acţiune, Rodong-1, prezentată în anii ‘90, aceasta având o rază de acţiune de 1.300 de kilometri.

Industria de apărare nord-coreeană dispune de circa 180 de fabrici subterane care produc anual circa 200.000 de pistoale-mitralieră Kalașnikov, 3.000 de piese de artilerie grea, 200 de tancuri și 400 de transportoare blindate amfibii.

Sursa: AGERPRES

Cultur=

12 APRILIE 2013

7.IV.1988

8.-9.IV.1988 Se discută despre ideea de a familiariza copiii cu „Biblia” (dar se accentuează pe elementul estetic, fascinaţie, fantastic etc., fără… elementul strict religios – ci doar elementul culturii general-umane… mda…).

Sunt de neînţeles pedagogii și părinţii care se tem de prea marea forţă acaparatoare (considerând-o… păgubitoare) a literaturii în viaţa copilului. Studii sociopedagogice: mai puţin de două procente din copii citesc cărţi recomandate de pedagogi; cam 8 la sută – recomandate de părinţi, iar ceilalţi pornesc de la ce aud despre cărţi de la colegi, tovarăși de generaţie.

La o întrunire (la un congres?), Aleksandr Tvardovski spusese cam astea: „Nu aș dori să mă recomandaţi ca scriitor copiilor. Mă tem că le-aţi crea o dispoziţie contrară nobilelor dumneavoastră intenţii. Vă interzic să introduceţi exemple din creaţia mea în manualele școlare. Nu doresc ca elevii de azi, copi-

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

REFUZUL DE A MERGE LA CC

12 aprilie

(Pagini de jurnal)

La Moscova, pe o săptămână, la conferinţa tinerilor critici care scriu despre literatura pentru copii. Eu, mai mult, în calitate de redactor la o publicaţie de literatură și artă, mai puţin „specializat” în domeniul luat în dezbatere.

Krapivin, care scrie despre tineret: „Onest până la încăpăţânare”. (Nu pun „cinstit”, în cazul rușilor subînţelegându-se altceva.)

Conjunctura îi ademenește pe cei lipsiţi de personalitate. În URSS există… 90 de mii de instructori de pionieri.

De ce publicaţiile pentru tineret își pierd autorii importanţi? Inclusiv din cauza onorariilor mizere. De regulă, publicaţiile destinate celor tineri aduc venituri considerabile, însă ele sunt „confiscate”, pentru retribuţia celor ce scriu lăsându-se sume derizorii.

Discuţii „mai altfel” despre cine a fost totuși Pavlik Morozov. Impunerea de imagini confuze duce la „uniformizarea” viitoarelor personalităţi.

Observ: dintre participanţii la întrunirea tinerilor critici, circa două treimi poartă ochelari. Chiar sunt cei care citesc mult și își tocesc (adjectivul cronicarului) puterea văzului? Sau poate fi o boală a (spre) sfârșitului de secol?

Printre cei care vor conduce atelierele este și Lev Razgon. De când cu timpurile noi, „s-a aflat” ceea ce, de fapt, se știa, dar nu se spunea: Razgon a avut două condamnări, în urma cărora a fost închis în Gulag timp de 10 ani. E unul dintre descendenţii îndepărtaţi ai neamului Saadia Gaon care, în secolul X, a fost o autoritate în întemeierea literaturii rabinice și a filosofiei raţionaliste evreiești.

Azi, când sunt redeschise porţile închise, un coleg din Lituania citează din Ojārs Vācietis: „Nu importă atât timpul trăit, cât cel retrăit, re-trecut prin suflet, prim conștiinţă”. Și e mult acest timp…

11

ii, în general, să mă urască și pe mine, cum îl urăsc pe Shakeaspeare”.

Astăzi, editurile se orientează la cărţile care le aduc venit; cărţi dintre care unele sunt de-a dreptul întâmplătoare.

Ar exista o politică „a cărţii”?

Alt sondaj a stabilit că interesul faţă de carte în cazul copilului e pe locul 6.

(Eu unul nu prea cred în astfel de cercetări sociopedagogice, dar de data aceasta nu este exclus să fie chiar cum se spune. Curios: în cazul adulţilor, cartea pe ce loc ar fi în preocupările lor?)

Alt aspect: poezia rusă, literatura în general au pierdut mult, din motivul că Anna Ahmatova sau Boris Pasternak s-au văzut nevoiţi să traducă, pentru a-și câștiga existenţa, pe când, din motive ideologice, erau interziși de cenzură.

10.IV.1988 Duminica Paștelui la Mănăstirea Zagorsk (Serghiev Posad). Circa 50 de kilometri de la Moscova. Suntem în excursie, cum ar veni (cei care am venit; probabil, unii colegi din republicile asiate au rămas la Moscova). Troiţa-Sergheeva Lavra. Am asistat la fastuosul serviciu divin, apoi am hălăduit prin interiorul, dar și prin exteriorul celebrului complex monastic. Impresionant. Și cu multe amintiri personale din copilărie, când această sărbătoare era, parcă, cea mai așteptată (nerăbdare potenţată și de dorinţa de a veni primăvara).

La Moscova ajungem când prinde a amurgi. Îmi zic să ies în Piaţa Roșie și, dacă va fi permis, să intru pe teritoriul Kremlinului. La Paști, perioada de acces a fost prelungită, în catedrala din Kremlin – lume multă.

dă în lalele! – pentru că e chiar timpul lalelelor.

Ana Plămădeală, directoarea: „Astăzi avem mai mulţi orfani, decât după război”.

29.IV.1988 Efectul invers al urletului lui Bondarciuk: „Net, net i eșcio raz net!” („Nu, nu și încă o dată nu!”) referitor la cerinţele maselor largi de a reveni la grafia latină: azi, citată oricând, oriunde de oricine cu invocaţii de blestem la adresa nomenclaturii nesimţite, căcăcioase.

9.V.1988 La Băcioi, împreună cu Leonida Lari, Nicolae Mătcaș, Olga Ciolacu, Gheorghe Mazilu. „Hibridizarea spiritului naţional – egal: deznaţionalizarea”.

20.V.1988 De ieri până azi în zori – Adunarea Generală a USM. Mulţi mahări de la CC, încercând, ca pe timpuri, să manipuleze, să dezinformeze, să-și impună clienţii în posturile de secretari la US. Dezbateri furtunoase, încrâncenate. Conducerea obedientă, papă-lapte a US este scoasă de pe fir, pur și simplu… alungată din scaune.

28.V.1988 Pentru a contracara dezmăţul antinaţional partinic, ieri a avut loc o altă Adunare Generală a USM, la care s-a adoptat o adresare către conferinţa unională de partid, anunţată că va avea loc zilele acestea la Moscova, la care, răspicat, i se acordă vot de blam CC al PCM. E un gest nemaivăzut, foarte temerar.

11.IV.1988

4.VI.1988

Îmi propun, după-amiază, să trec pe la librăria „Drujba”, să văd ce noutăţi românești sunt. Chiar dacă suntem în perestroika, la Chișinău încă nu vine cartea românească, prohibită de Bodiul prin 1968, se pare. Când intrasem la facultate, se mai putea procura ediţii bucureștene la librăria „Meridian” de la Botanica.

La întrunire se discută despre politică: estetică; de gust; de moravuri. Concluzie mai generală: astăzi, nu avem decât o semiperestoika, o semitransparenţă.

Ieri, în sala mare a US, a avut loc adunarea comună a Uniunilor de Creaţie la care este fondată Mișcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării.

E de observat cum încep unii din foștii partinici trup și suflet să intre – și intră!

– în noile conduceri ce pledează pentru democraţie.

23.IV.1988 La USM. Masă rotundă cu participarea scriitorilor din Franţa, Rusia și Ungaria, printre care Henri Deluy (revista „Action poétique”), Oleg Gromov (revista „Sovietskaia literatura”), Emmanuel Hocquard (coordonatorul departamentului literar la Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris), István Wintermantel și E. Fehér Pál din Budapesta (redacţia „Nepszabadsag”). Din Franţa – și Marie Étienne (poetă, prozatoare), Olivier Cadieux.

Emmanuel Hocquard: „Să nu ne temem că unele cuvinte își pierd sensul.

Să nu ne pierdem noi pe noi înșine”; „În poezia franceză e o perioadă de acalmie, după care, cred eu, va veni recăpătarea vocii; dorinţa de-a avea voce”; „Frânele lăsate pe dinamismul social influenţează, direct, și arta”.

A condus Mihai Cimpoi. Am participat eu, Leonida Lari, Valeriu Matei, Andrei Strâmbeanu. O elevă cu o franceză cursivă – Elionora Horineanu de la șc. nr. 1.

25.IV.1988 La Cricova, întâlnire cu pedagogii și elevii din localitate. Copiii ne afun-

5.VI.1988 La un concert al elevilor care vor absolvi Școala de Muzică. Reţin: Ina Lupu – violoncel, Angela Rusu – pian. Corina Stepanscaia interpretează o parte din „Rapsodia română” a lui Enescu. Alt tandem vioară-pian: Ala Arapu și Corina Stepan.

Arie din opera lui Vasile Alecsandri „Crai nou” („Lăsaţi-mă să cânt” de Matilda Cugler-Poni). Alte câteva melodii pe texte de Ciprian Porumbescu, D. Bolintineanu – „Fata popii”, „Copiliţă de la munte” (din „Crai nou”; interpretă Silvia Gonciar).

16.VI.1988 Veneticii și cozile de topor organizează adunări de condamnare a scriitorilor, a votului lor de blam. Forfotă mare și, pare-se, derută, și sus, la CC, ștabii plângându-se și ei la Moscova, inclusiv la US din URSS. Scriitorii au fost invitaţi de prim-secretarul CC, Grosu. Dar la USM s-a decis că nu e cazul să meargă scriitorii la CC, ci să vină la Casa scriitorilor însuși Grosu.

Nu a avut încotro: odată ce dorește să se întâlnească cu oamenii scrisului, să le vină „pe ospeţie”. A venit. Dramatic până la, pe alocuri, tămbălău. Drastic. Scriitorii abordau probleme, Grosu încerca să deturneze subiectele, să la mușamalizeze. Pe scurt, același telefon stricat – ei una, scriitorii alta. De-a surda.

Evenimente 238: Gordian al II-lea pierde în Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor loiale lui Maximin Tracul și este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I, se sinucide 467: Anthemius este ales împărat al Imperiului Roman de Apus 1457: Bătălia de lângă satul Dolhești, unde Ștefan cel Mare l-a înfrânt și l-a alungat din scaunul țării pe Petru Aron 1633: Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei 1861: A început războiul de secesiune din SUA, încheiat la 9 aprilie 1865 1877: A început războiul ruso-turc. România a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre 1914: A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion” a scriitorului englez George Bernard Shaw 1939: Albania a fost înglobată Italiei, sub forma unei uniuni personale. Victor Emanuel al III-lea al Italiei, rege al Italiei (1900–1946), a fost încoronat rege al Albaniei (1939) 1943: Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu, și Hitler, la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste 1944: În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii au propus încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, dintre România și URSS, plata unor reparații și despăgubiri de război 1945: Președintele american Franklin D. Roosevelt moare în timp ce era în funcție; vicepreședintele Harry Truman depune jurământul ca cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite 1961: Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”. Zborul a durat 108 minute 1966: Primul bombardament american asupra R.D. Vietnam 1967: A fost inaugurat Teatrul „Ahmanson” din Los Angeles 1981: A avut loc primul zbor al navetei spațiale Columbia, care s-a pulverizat, din cauze necunoscute și a ars aproape în întregime, pe data de 1 februarie 2003 2000: În cursul unei ceremonii impresionante, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o mea culpa istorică pentru toate greșelile Bisericii Catolice 2000: Poliția columbiană a arestat 49 de membri ai unei rețele internaționale de heroină; a fost arestat și un văr al celebrului traficant de droguri Pablo Escobar 2000: Cel puțin 15 persoane au fost ucise și alte circa 20 rănite în cursul unui atac cu grenade și arme automate care a avut loc într-o moschee șiită din Malhowali, localitate din Nord-Estul Pakistanului

Nașteri 1577: Regele Christian al IV-lea al Danemarcei (d. 1648) 1748: Antoine-Laurent de Jussieu, botanist francez (d. 1836) 1777: Henry Clay, politician american (d. 29 iunie 1852) 1794: Germinal Pierre Dandelin, matematician belgian (d. 1847) 1839: Nikolai Mihailovici Prjevalski, explorator rus (d. 1888) 1852: Ferdinand von Lindemann, matematician german (d. 1939) 1866: Prințesa Victoria a Prusiei (d. 1929) 1885: Robert Delaunay, pictor francez (d. 1941) 1890: Vintilă Ciocâlteu, poet român (d. 1947) 1904: Mihail Steriade, poet și publicist român (d. 1994) 1930: Helmut Arz, pictor și grafician român, stabilit în Germania 1933: Montserrat Caballé, cântăreață spaniolă de operă 1946: Lordul George Robertson, secretar general al NATO din 1999 1949: Florin Zamfirescu, actor român de teatru și film 1956: Andy Garcia, actor cubanez 1972: Cătălin Lucian Matei, politician român

Decese 65: Lucius Annaeus Seneca, filosof roman 238: Gordian I, împărat roman 238: Gordian al II-lea, împărat roman 352: Papa Iuliu I 1555: Ioana de Castilia, regină a Castiliei și a Aragonului (n. 1479) 1938: Feodor Șaliapin, bas rus (n. 1873) 1945: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1882) 1971: Igor Evghenievici Tamm, fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel (n. 1895) 1975: Josephine Baker, cântăreață și dansatoare americană (n. 1906) 1989: Ray Robinson „Sugar” (Walker Smith), pugilist american, de șase ori campion mondial (n. 1920)

FLUX

12

Magazin 12 APRILIE 2013

FESTIVAL

„ClassFest” – o punte de comunicare între şcolile de teatru Săptămâna curentă (8-13 aprilie), la Chișinău se desfășoară cea de-a III-a ediţie a Festivalului Internaţional al Școlilor de Teatru “ClassFest”, organizat de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cu susţinerea Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chișinău, Institutului „Goethe” din România, Centrului Rus de Știință și Cultură din Moldova.

Evenimentul întrunește cele mai bune școli de teatru din opt ţări ale lumii. La cea de-a treia ediţie, organizatorii și-au propus să promoveze tinerele talente, dar și să consolideze relaţiile interculturale dintre școlile de teatru.

Noutatea celei de-a treia ediții a Festivalului Internaţional ClassFest o constituie piesa reputatului actor și regizor polonez Janusz Stolarski, „Orfeu și Euridice”, inspirată de poemul omonim scris de Czeslaw Milosz, și două workshopuri pentru actori. Acestea vor fi susținute de actorul și regizorul David Esrig, rectorul Școlii de Teatru și Film „Athanor” din Burghausen, Germania, și Mihai Malaimare, directorul Teatrului „Masca” din București, România.

Spectatorii festivalului vor avea parte, pe lângă spectacole, de recitaluri muzicale ale studenţilor Facultăţii de Artă Instrumentală, Compoziţie și Muzicologie din Moldova, de vernisaje și expoziţii de fotografie și scenografie, realizate de studenţi.

Profesioniștii din domeniu, dar și amatorii, profită de o săptămână de teatru, de cele 18 spectacole susţinute de trupe din mai multe ţări europene.

În deschiderea Festivalului, studenţii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău au prezentat spectacolul coregrafic “Schiţe de dragoste”, după Nikolai Gogol, William Somerset Maugham și Thomas Barton.

Vineri, 5 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă care a prefaţat ediţia din acest an a evenimentului, directoarea festivalului, decanul Facultăţii de Artă Teatrală și Cinematografică din cadrul Academiei, Svetlana Târţău, a declarat că la Festivalul Internaţional ClassFest vor participa peste 130 de studenţi și profesori ai școlilor de teatru din Republica Moldova, România, Polonia, Rusia, Ucraina, Belarus, Germania, Georgia.

„La fel ca și în anii precedenți, teatrele de la Chișinău și-au deschis ușile și ne-au pus la dispoziție scenele profesioniste. Astfel, spectacole vor avea loc la Teatrul Dramatic Rus de Stat ”A.P. Cehov”, Teatrul Municipal Satiricus ”I.L. Caragiale”, Teatrele ”Luceafărul”, ”Licurici”, ”Mihai Eminescu”, ”Ginta Latină”, ”Eugen Ionesco”. De asemenea, spectacole vor avea loc și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice”, a spus directorul Festivalului, precizând că intrarea la toate spectacolele este liberă.

Rectorul Academiei, Victoria Melnic, a menționat că Festivalul a devenit deja o tradiție, în cadrul căruia sunt prezentate noile tendințe de dezvoltare a artei contemporane teatrale la Chișinău. ”Sperăm că cele șase zile de festival vor înviora viața culturală de la Chișinău și vor oferi iubitorilor de teatru clipe de revelație”, a spus rectorul.

Ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, a afirmat că pentru România este o onoare să participe la acest Festival. ”Chișinăul este o capitală a teatrului regional, cu o viață teatrală foarte bogată, cu tradiții și cu actori foarte buni. România, prin intermediul Institutului Cultural Român ”Mihai Eminescu” va continua să susțină evenimentele culturale de la Chișinău”, a spus Excelenţa Sa. Noul director al Institutului Cultural Român ”Mihai Eminescu”, academicianul Valeriu Matei, a precizat că orașul Chișinău a devenit de mult punctul de intersecție a lumii teatrale. ”Acest Festival a devenit o veritabilă sărbătoare a teatrului, în cadrul căruia tinerii actori și profesori au posibilitatea de a face schimb

de experiență, de a se familiariza cu noile tendințe din teatru și de a face cunoștință cu noile modalități de teatralizare a operelor clasice”, a mai spus Valeriu Matei. În acest an, organizatorii au anunţat că au renunțat la secțiunea ”Film”, care a debutat la ediția de anul precedent a Festivalului, din motive că filmul, implicând alte cheltuieli, nu poate veni cu noutăţi în fiecare an, însă au dat asigurări că vor reveni la această secțiune pe viitor.

Potrivit organizatorilor, bugetul Festivalului din acest an este de circa 300 de mii de lei.

Ultima zi în care se desfășoară la Chișinău ediţia a treia a Festivalului „ClassFest” este mâine și mai puteţi vedea: workshop-ul „Statuia vivantă”, susţinut de Mihai Malaimare, Teatrul „Masca”, București, România (ora 10.00), la Teatrul Republican „Licurici”; „Sânge nebun” de Nurkan Erpulat și Jens Hillen, Universitatea de Stat de Teatru, Film și Televiziune „Karpenko-Karii”, Kiev, Ucraina. Spectacolul va putea fi văzut la Teatrul „Ginta Latină” (ora 15.00). Iar la ora 17.30, la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” va avea loc un recital susţinut de studenţii Facultăţii de Artă Instrumentală, Compoziţie și Muzicologie, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.

La ora 18.00, la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” puteţi urmări „Canarul albastru” de Mihai Malaimare, în colaborare cu Universitatea Hyperion, București, România.

Ceremonia de închidere a festivalului va avea loc la ora 19.30, la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Intrarea la spectacole este liberă.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C R I U L E N I (II) (Continuare din numărul precedent) În cea de a doua jumătate a sec. al XIX-lea Criulenii devenise deja un târg de importanţă regională. Aici apar câteva mici întreprinderi industriale, alimentare și comerciale: o fabrică de alcool etilic și alta de vinificaţie, o moară de apă pe Nistru, o brutărie, atelierele de tăbăcărie și de dărăcit lâna, vopsitoriile pentru fire și postavuri de lână, câteva prăvălii și dughene. Erau organizau pieţe săptămânale și iarmaroace de sezon.

A fost deschisă o școală parohială, apoi și una populară de alfabetizare.

A fost construită din piatră o nouă biserică a satului, în locul celei de lemn din sec. al XVIII-lea, precum și o casă de rugăciuni a evreilor.

Alte informaţii și date statistice din a doua jumătate a sec. al XIX-lea: 226 de case, 892 de locuitori (466 bărbaţi și 426 femei), 240 de cai, 380 de vite cornute mari, 1460 de oi și capre în 1870; 267 de case, 1203 locuitori (643 bărbaţi și 560 femei) în 1875; 2054 de locuitori (1022 bărbaţi și 1032 femei), dintre care creștini or-

todocși 1907 și iudaici 338, în 1897.

Răzeșii locali și latifundiarii stăpâneau 1552 ha de pământ lucrător și 131 desetine de pădure. Funcţionau două poduri plutitoare, unul al proprietarului Mihail Dimo și altul al răzeșilor.

Zamfir Arbore în „Dicţionarul geografic al Basarabiei” (București, 1904) ne informează asupra târgului Criuleni: 267 de case, cu o populaţie de 2930 de suflete; biserică ortodoxă cu hramul Sf. Mihail, sinagogă, 2 școli elementare; șoselele care leagă târgușorul cu Chișinăul, cu Orheiul și cu Coșniţa; pod plutitor peste Nistru care unește Criulenii cu Dubăsarii (p.

79).

La reforma agrară din 1918-1924 ţăranii din localitate, 378 la număr, au fost împroprietăriţi cu 1221 ha de teren agricol, imaș și locuri de casă, fiecărei familii revenindu-i până la 5 ha de pământ. Pentru anul 1923 dispunem de informaţiile: 474 de clădiri, 5112 locuitori, primărie, școală, cooperativă agricolă, cooperativă de consum, două curţi boierești, fabrică

de spirt, brutărie, tâmplării, moară de aburi, oficiu poștal, telegraf, telefon. Informaţii din perioada antebelică: 2663 loc., dintre care 2351 români, 240 evrei, 35 ruși și ucraineni, 13 unguri, 5 germani, 9 bulgari, 2 polonezi, 1 sârb ș.a. (1930); 2532 loc., dintre care 2304 români (1940).

Pe parcursul vremii, Criulenii și locuitorii lui au cunoscut și perioade de regres, calamităţi naturale, zguduiri și frământări sociale: secete, cutremure, inundaţii, războiul din 1941-1945, foametea din 1946-1947, fărădelegile și umilinţele din partea regimului totalitar stalinist. Cel de-al Doilea Război Mondial a răpus vieţile a zeci de bărbaţi în floarea vârstei.

Au urmat apoi represaliile și deportările puse la cale de autorităţile puterii sovietice în anii 1941 și 1949.

Au trecut anii, s-au potolit frământările sociale, s-au perindat rând pe rând generaţiile. Altul a devenit târgul Criulenilor, transformat peste timpuri într-un oraș-reședinţă a raionului Criuleni. Aici i-au fiinţă instituţii ale administraţiei publice, apar noi întreprinderi industriale și agroalimentare, se construiesc case individuale și blocuri mari locative.

Transformările sociale, economice și culturale și-au găsit reflectare în noile statistici: gospodăria agricolă de stat „Trandafir”, combinate, asociaţii intergospodărești de construcţii și reparaţii, bază de transporturi auto, școli medii, școli profesionale tehnice, școală de muzică, școală sportivă, grădiniţe de copii, dotări tehnicoedilitare (conductă de gaz lichefiat, alimentare cu apă rece, încălzire centrală, canalizare), spital, policlinică, casă de cultură, cinematograf, biblioteci, oficiu de telecomunicaţii, casă de economii, unităţi de prestări servicii, magazine, cantine și cafenele, hotel, obiective sportive, stadion.

Urcușuri în timp a cunoscut și raionul Criuleni. Ramura economică principală a fost din totdeauna agricultura, aceasta susţinută în ultimul timp de întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Prin anii 1980-1990 raionul Criuleni avea 6 gospodării agricole colective, 8 gospodării agricole de stat, care dispuneau de 44,5 mii ha de terenuri agricole, dintre care 8,2 mii ha irigate: 15,6 mii ha cultivate cu cereale, 14 ha de legumărie, 17 ha de plante furajere, 6 mii ha de vii, 5 mii ha de livezi ș.a. În anii 1980-1990, din patrimoniul industrial-economic al raionului făceau parte: fabricile de vinuri și sucuri (Stăuceni), de vinuri și șampanie (Cricova), de nutreţuri combinate (Criuleni), sovhozulfabrică „Valea Trandafirilor” (Tohatin), specializat în cultivarea și prelucrarea plantelor oleaginoase, carierele de piatră pentru construcţie (de la Cricova și Goian) ș.a. În cele 58 de localităţi (3 orășele și 55 de comune și sate) funcţionau: 51 de instituţii medicale (7 spitale, o policlinică, 8 ambulatorii, 35 de puncte medicale); 42 de școli de cultură generală (276 medii, 15 de

opt ani), cu un efectiv de circa 19 mii de elevi, 54 de creșe și grădiniţe de copii, 2 școli profesionale tehnice, 4 școli de muzică, 2 școli sportive; 46 de case de cultură și cluburi, 4 muzee, peste 30 de obiective de sport și turism.

Astăzi în oraș își desfășoară activitatea la vreo 60 de organizaţii și întreprinderi industriale, agroindustriale și comerciale: fabrica de vinificaţie, o fabrică de prelucrare a grăunţoaselor, staţia didacticăexperimentală (cu 1742 ha terenuri arabile), formaţiuni agricole ţărănești ca „Microflares”, SRL „Criolipin” și „Cricintergovit”, SA „Agroservicii”, SRL „Socor”, filiala SA „Franzeluţa” și fabrica SA „Bucuria”, întreprinderea „Apă-Canal”, bănci comerciale și de economii, unităţi ale Uniunii cooperatiste de consum, piaţa de desfacere a mărfurilor industriale și a produselor alimentare, tipografie, spital, policlinică, liceu teoretic, cinematograf, biblioteci, muzeu, magazine, cantine, cafenele, bază sportivă, stadion.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse

12 APRILIE 2013

ATENŢIE, PĂRINŢI!

O pungă pe zi, echivalentul a cinci litri de ulei pe an Cartofii prăjiţi la pungă sau chipsurile, gustarea cu numeroși fani mai ales printre copii și tineri, sunt atât de nesănătoși încât consumul lor zilnic nu numai că este echivalentul a cinci litri de ulei de gătit, ci are legătură cu problemele de dezvoltare la copiii nenăscuţi, hiperactivitatea la copii și potenţial cancer la adulţi.

Copiii pot suferi de depresie infantilă dacă se joacă prea mult pe tabletele electronice. Telefoanele de ultimă generaţie, tabletele electronice și calculatoarele performante au devenit obligatorii pentru orice copil răsfăţat. Mai multe studii realizate în Marea Britanie arată că eșecul școlar este direct proporţional cu timpul alocat utilizării acestor aparate. Într-o lucrare publicată în ziarul britanic The Guardian, oamenii de știinţă din Anglia menţionează, cu îngrijorare, că utilizarea tabletei electronice nu este deloc utilă copiilor.

Tot mai mulţi copii de patru sau chiar trei ani știu să folosească dispozitivele electronice, să joace jocuri pe calculator sau să utilizeze alte aplicaţii pe computer, mai bine decât adulţii. Cercetătorii britanici au demonstrat că deși acest lucru pare a fi o dezvoltare incredibilă a minţii umane, costul ei este enorm, putând, efectiv, distruge copilul.

Cu cât un copil petrece mai mult timp în faţa calculatorului și cu cât face mai puţin exerciţiu fizic, cu atât este mai predispus la boli metabolice.

Gageturile folosite excesiv de copii duc la depresie infantilă, la abilităţi sociale sărace și dăunează capacităţii firești a unui copil de a empatiza.

Mai mult, majoritatea copiilor și tinerilor au obiceiul de a ronţăi chipsuri, alune, dulciuri când stau în faţa televizorului sau a calculatorului, iar acest lucru face ca tot mai mulţi tineri să devină obezi, să aibă carii, să sufere de tulburări digestive.

Potrivit studiilor, părinţii sunt principalii vinovaţi. Ei folosesc gadgeturile de ultimă generaţie pentru a-și înlocui absenţa din viaţa propriilor copii.

Limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor plate ar putea fi cheia spre o viaţă normală pentru toţi copiii.

În Marea Britanie, potrivit publicaţiei Daily Mail, care citează rezultatele unui sondaj al Guvernului, o treime din copii consumă chipsuri în fiecare zi, celelalte două treimi mâncând de câteva ori pe săptămână.

Mai mult, britanicii cumpără în fiecare an aproximativ șase miliarde de pungi, echivalentul unei tone de cartofi prăjiţi la fiecare trei minute sau a 100 de pungi de persoană.

Ronţăirea unei pungi de chipsuri pe zi este echivalentul consumului de cinci litri de ulei de gătit pe an. Deși chiar și în lipsa unor cifre exac-

te nu este greu de ghicit că astfel de produse sunt dăunătoare, consumul lor se menţine la un nivel ridicat, iar unul dintre motive este ambalajul atractiv care ne activează papilele gustative din clipa în care îl vedem pe raft, potrivit lui Michael Moss, autorul noii cărţi “Sare, zahăr, grăsime: Cum ne-au prins giganţii alimentari”.

Investigaţiile scriitorului au arătat cum decenii de cercetări ale producătorilor giganţi de mâncare au transformat chipsurile din gustările ușoare ale anilor ‘70 în produse concepute să activeze centrii de râvnire ai creierului printr-o chimie precisă.

Când iei un cartof, explică el, gustul sării te lovește imediat. E un efect pe care industria sării îl numește “explozia de aromă”. Sarea și grăsimea sunt percepute de un nerv numit trigeminal, situat în partea din spate-sus a gurii, care trimite informaţiile tactile spre creier. Cu cât mai bună e “explozia”, cu atât o vom dori mai mult.

Alături de sare și grăsime apare zahărul, și el inclus în cartof, toate formând trioul pe care

STUDIU Cercetătorii americani au descoperit motivul pentru care carnea roşie duce la apariţia bolilor de inimă Carnea roșie ar trebui evitată pentru că duce la apariţia bolilor de inimă – așa sună recomandarea medicilor nutriţioniști. Un grup de cercetători americani au descoperit și motivul pentru care acest tip de carne predispune la afecţiuni cardiovasculare, dincolo de faptul că are un conţinut ridicat de grăsimi „rele”.

Potrivit oamenilor de știinţă de la Clinica Cleveland, carnea roșie conţine o chimicală care atacă inima, notează BBC. În Marea Britanie, reprezentanţii ministerului Sănătăţii recomandă populaţiei să nu mănânce mai mult de 70 de grame de car-

ne roșie sau carne procesată, echivalentul a două felii de bacon, pentru a ţine la distanţă diverse afecţiuni, printre care se numără și bolile de inimă. „Nu doar nivelul crescut de grăsimi rele care se găsesc în carnea roșie este singurul factor care predispune la bolile de inimă.

Datele studiului nostru arată că riscul apariţiei bolilor cardiovasculare este influenţat și de o substanţă chimică care se găsește în acest tip de carne”, a declarat pentru BB dr.

Stanley Hazen, autorul studiului.

Substanţa din carnea roșie este un compus alimentar care este utilizat ca ingredient în băuturile energizante. Specialiștii americani spun că acest ingredient este unul dintre principalii factori care contribuie la întărirea arterelor.

Oamenii de știinţă de la Cleveland Clinic au constatat că responsabilă de apariţia afecţiunilor cardiace ar fi o substanţă chimică puţin studiată, eliberată de bacterii în intestine, după ce oamenii mănâncă carne roșie. Mai departe, substanţa produsă de bacterii este convertită de ficat într-o altă substanţă chimică puţin analizată, numită TMAO (Trimethylamine N-oxide), care ajunge în sânge și crește riscul de dezvoltare a bolilor de inimă.

Rtv.net

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă la rizograf în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

FLUX

ADEVĂRUL DESPRE CHIPSURI:

Telefoanele, tabletele şi calculatoarele, PERICULOASE pentru copii

Xerox – 25 bani/pagină

13

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 078 488 488 e-mail: mihaib128@gmail.com

creierele noastre îl doresc din instinct, mai explică Moss. În plus, cu cât un cartof face mai mult zgomot atunci când îl mâncăm, cu atât ne va plăcea mai mult.

Consumate în exces, aceste produse reprezintă un pericol grav pentru sănătate din mai multe puncte de vedere, cercetările poziţionându-le în legătură directă cu riscul de obezitate, hipertensiune, diabet de tipul 2 și afecţiuni coronariene. (Mediafax.ro)

Nu mai vorbiţi în ŞOAPTĂ!

Obiceiul vă poate lăsa fără GRAI, la propriu Vorbitul în șoaptă, atunci când nu este necesar, poate cauza traume severe laringelui, acolo unde se găsesc și corzile vocale.

A vorbi în șoaptă este la fel de periculos pentru voce precum a ţipa din toţi rărunchii. O spune doctorul Robert T. Sataloff, expertul în afecţiuni ORL al Universităţii de Medicină din Drexel, care a condus un experiment cu o sută de persoane, pentru a vedea dacă șoptitul le afectează sănătatea corzilor vocale. Participanţii au fost rugaţi să numere de la unu la zece, începând cu un ton normal, iar apoi în șoaptă. La final, peste 69% dintre subiecţi au raportat arsuri pe corzile vocale, în timp ce 18% dintre ei nu au simţit nimic diferit faţă de atunci când au vorbit cu un ton moderat.

Cercetătorul a concluzionat că vorbitul în șoaptă ar trebui păstrat doar pentru momentele în care este nevoie de liniște deplină, spre exemplu într-o sală de cinema sau la biserică.

Gandul.info

Doctorulzilei.ro

Guma de mestecat îngraşă Guma de mestecat predispune la îngrășare. Aceasta este concluzia la care a ajuns un grup de cercetători americani, care susţine că persoanele ce mestecă mai ales gumă aromă de mentă au tendinţa să consume cantităţi mai mari de alimente dulci, cu multe calorii, notează Agerpres.

Ingredientul responsabil de aroma de mentă a gumei de mestecat face ca unele alimente, dar mai ales fructele și legumele, să aibă un gust neplăcut. ”Este exact același efect ca atunci când beţi suc de portocale după ce v-aţi spălat pe dinţi: are gust neplăcut”, a explicat Christine Swoboda, coautor al studiului, doctorand în nutriţie la Universitatea de Stat din Ohio.

Pentru a se ajunge la această concluzie, cercetătorii au rugat un grup de 44 de voluntari să facă câteva teste. Fiecare candidat a fost invitat să joace un joc, primind ceva de mâncat ca recompensă. Se puteau câștiga bucăţi de fructe, chipsuri și bomboane. Înainte să înceapă experimentul, jumătate din candidaţi au mestecat gumă cu gust de fructe sau mentă.

Cercetătorii au descoperit că cei care mestecaseră gumă cu gust de mentă erau mai puţin dispuși să joace ca să câștige fructe, preferând mâncarea nesănătoasă. Cei care mestecaseră gumă cu gust de fructe au fost și ei mai puţin atrași de fructe, însă rezultatele nu au fost atât de relevante.

Oamenii de știinţă au mai descoperit că cei care mestecă mult gumă au tendinţa să mănânce mai rar, dar fără ca acest lucru să însemne mai puţine calorii. Ei au depistat această tendinţă în cadrul unei alte experienţe, voluntarii fiind invitaţi să ţină un jurnal alimentar.

Participanţii au mestecat gumă cu mentă înainte de masă, putând apoi să mănânce ceea ce doreau. Rezultatele au arătat că au mâncat de mai puţine ori, dar nu au consumat mai puţine calorii. Se crede că acest lucru s-ar datora faptului că mentolul interacţionează cu nutrienţii prezenţi în fructe și legume, creând un gust amar, lucru care face alimentele sănătoase mai puţin atrăgătoare.

FLUX 15

14

Programe

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Global 3000”. 10.30 Reporterul de gardă. 10.55, 16.20, 22.20, 3.50, 5.10 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 12.00 Documentar. “Japonia, împăratul și armata”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Alter ego”. Film-spectacol. Regia N.Scorpan.

15.10 55 de ani împreună. “A fost odată...” Ștefan Petrache.

15.50 Documentar. “Arts 21”. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dor. Andrei Strâmbeanu, poet.

22.30 Templul muzicii. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Respiro. Program muzical. 1.00 Tezaur.

5.20 Descoperă Moldova. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Copilul de aur (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4465 15:00 Film: Unul nu aude, celălalt nu vede 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.3, an 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Владимир Яглыч в многосерийном фильме “Под прикрытием” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.45, 5.35 Divertisment. 8.30, 11.10 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.20, 5.10, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 OTAGES EN IRAK - CONTRE-ENQUÊTE SUR LEUR LIBÉRATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 BYE BYE LA SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GLOIRE DE MON PÈRE 2:44 ARTE REPORTAGE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 URGENCES À DAVOS

12 APRILIE 2013

16

Marţi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45, 16.55, 21.45, 3.50, 5.10 55 de ani împreună.

“Prin ani cu “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Pocahontas”. 13.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 14.10 Respiro. Program muzical. 14.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.55 Ring Star. 18.00 Unda Bugeacului.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.15 Music Mania.

5.25 Natura în obiectiv.

17

Miercuri APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Recital.

Vasile Rusu. 6.55, 15.45, 21.20, 22.20, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 55 de ani împreună. Portrete în timp. Emil Nicula. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

15.50 Documentar. “Arts 21”. 16.25 Prin istorie - spre victorie!

Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii de pretutindeni.

22.30 Muzica compozitorilor spanioli. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.50 Documentar. “Minunile lumii”. 1.00 Medalion muzical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 5.20 Săptămâna sportivă.

18

Joi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45, 16.55, 21.50, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Taekwondo. Campionatul European. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.50 Documentar. “Minunile lumii”. 1.00 Evantai folcloric. 5.05 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.05 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Unul nu aude, celălalt nu vede (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4466 15:00 Film: Incidentul din Long Island 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Dexter, ep.4, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Incidentul din Long Island (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4467 15:00 Film: Asediaţi la domiciliu 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Pariu cu viaţa, ep.6, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.5, an 7 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Asediaţi la domiciliu (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4468 15:00 Film: Arest la domiciliu 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.7, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.7, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Delta Force: Misiune de sacrificiu 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Владимир Яглыч в многосерийном фильме “Под прикрытием” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Лиллехаммер” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Владимир Яглыч в многосерийном фильме “Под прикрытием” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Среда обитания 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.25, 3.15, 4.25, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale.

10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.50, 4.05, 5.15, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.40, 6.25 Teleenciclopedia. 1.50 Nocturne.

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.40, 4.45 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.20, 5.35, 6.25 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 2.55, 6.50 Teleenciclopedia. 3.15 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 QUAND LA SCIENCE FAIT RIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 UN FLIC 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN CRIME AU PARADIS 21:10 SAINTVALENTIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ADOUNA, LA VIE - LE MONDE 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:35 JACQUES CHANCEL, AUTOPORTRAIT (DES AUTRES) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE CHÂTEAU DE MA MÈRE 16:39 NUIT BLANCHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 AÏCHA 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 NICOLAS LE FLOCH 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEFD’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Газаров, Владимир Яглыч в многосерийном фильме “Под прикрытием” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Премьера. “Политика с Петром Толстым” 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.25, 4.15, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.15, 5.55 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:37 QUAND L’ANIMAL DEVIENT MÉDIATEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AÏCHA 16:38 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ADOUNA, LA VIE - LE MONDE 21:07 21E SIÈCLE 21:35 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 KENNEDY ET MOI 23:29 LE LOCATAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 JACQUES CHANCEL, AUTOPORTRAIT (DES AUTRES) 2:47 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

Programe 12 APRILIE 2013

19

Vineri

20

APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Documentar. “Lampa Arco”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 21.50, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Свiтанок.

14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 55 de ani împreună cu Moldova 1. Show muzical dedicat aniversării TVM. 16.45 Tezaur.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Taekwondo.

Campionatul European. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Recital. Vasile Rusu. 1.10 Descoperă Moldova. 1.25 Templul muzicii. 5.10 Music Mania.

Sâmbătă APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 7.55 Vedete la bis. 8.55 Documentar. “Marie Curie, dincolo de mit”. 9.50 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 2.15 I. Nechit. “Maimuţa în baie”. Spectacol al Teatrului Naţional “Satiricus Ion Luca Caragiale”. 13.10 Profil de savant. 13.20 Film.

“LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 15.05 Desene animate. “Sandocan”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 55 de ani împreună. M.Reabcov.

17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive.

18.10 Erudit-cafe. Concurs. 18.50, 20.50, 1.55 55 de ani împreună.

“Prin ani cu “Dor”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 55 ani împreună. “A fost odată...”Vitalie Rusu. 23.00 Taekwondo. Campionatul European. 23.25 Documentar. “Cultura ceaiului”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 55 de ani împreună. In memoriam. N. Raţuc. 1.30 Vasile Zagorschi. “Stanţe”.

Program muzical. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Îţi ordon să mă iubești! (primul episod) 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Îţi ordon să mă iubești! (primul episod) (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Arest la domiciliu (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4469 15:00 Film: În rol de avocat 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Chemarea naturii 15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Fiecare vede altceva 22:15 Film: Poseidon 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДОстояние РЕспублики: Алла Пугачева” 00:40 “Primele știri” (rus) 00:50 “Вечерний Ургант” 01:35 Алексей Грибов, Николай Крючков в комедии “Спортивная честь” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:10 Cериал “Гримм” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.25, 4.15, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 16.45, 17.50, 4.10, 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ADOUNA, LA VIE - LE MONDE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN FLIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE 2:32 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Георгий Жженов, Александр Фатюшин в фильме “Лекарство против страха” 08:05 Teleshopping 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Перевал Дятлова. Отчислены по случаю смерти” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Абракадабра” 14:45 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Последняя встреча”. Продолжение 16:50 Премьера. “Вячеслав Фетисов. Все по-честному” 17:25 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. “Романовы. Мистика царской династии” 19:10 “Ванга. Мир видимый и невидимый” 20:05 “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” 00:40 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:20 Комедия “Голый барабанщик” 02:55 Мэрилин Монро, Кэри Грант в комедии “Обезьяньи проделки” 04:30 Cериал “Гримм” 7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55, 2.00 Ne vedem la TVR. 14.00 Telejurnal. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 6.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.40, 3.40 Reporter. 4.05 Teleenciclopedia.

4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 STREETOSPHÈRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:00 FLASH INFO 11:11 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:56 RUGBY - TOP 14 16:57 RUGBY - TOP 14 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 THALASSA 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 CHABADA 1:46 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:25 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

21

15

FLUX

Duminică APRILIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Marie Curie, dincolo de mit”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs.

11.35, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Victor Cuzneţov.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Din fondul TV Moldova-1. Exocadru.

V. Strungaru. 13.35 Recital. Alina Ureche. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05 Documentar. “Clint Eastwood, o viaţă închinată filmului”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.00, 23.20, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50, 20.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare “Joc”. 21.20 55 de ani împreună cu Moldova 1. Show muzical dedicat aniversării TVM. 23.35 Documentar. “Lampa Arco”. 0.15 Erudit-cafe. Concurs.

1.00 55 de ani împreună. Emil Nicula. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 55 de ani împreună. “A fost odată...” Vitalie Rusu. 5.10 Din fondul TV Moldova-1. Exocadru. M. Reabcov. 5.40 Descoperă Moldova.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos

12-19 aprilie Berbec O săptămână specială care poate deveni un reper. Poate fi începutul unei perioade foarte speciale, pozitive din viaţa ta, dacă asta vei dori și îţi vei stabili acest scop!

Taur Potenţialul deosebit al acestei perioade este ambivalent, depinde de orientarea ta. Dacă ești optimist, se va amplifica această calitate, dacă nu, ai putea deveni mai pesimist!

Gemeni Pot veni vești bune de la rude, bune pentru tine sau doar pentru ei, dar vei avea ocazia să te bucuri. Se pot debloca anumite relaţii care erau complicate!

Rac

07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Îţi ordon să mă iubești! (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste si lupta 18:30 Serial: Patimile inimii (sfîrșitul serialului) 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Îţi ordon să mă iubești! (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

E posibil un eveniment surprinzător pe plan profesional, care poate antrena o schimbare a planurilor. E un lucru bun, dar prima reacţie poate fi de îngrijorare!

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Chemarea naturii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:15 Film: Bruce și Lloyd 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: S-a furat un tren 1 2 3 22:15 Film: Faceţi jocurile! 00:30 România, te iubesc! (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

Se schimbă ceva esenţial în situaţia ta financiară, în chestiunile legate de administrarea unor bunuri ale familiei sau ale partenerilor de orice fel!

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Людмила Чурсина, Любовь Виролайнен в фильме “Гонка с преследованием” 08:10 Teleshopping 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Певцы на час” 13:15 Георгий Вицин в комедии “Опекун” 14:45 “Вицин, которого мы не знали” 15:40 “Форт Боярд” 17:15 “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:55 “Познер” 01:50 Чарли Шин в остросюжетном фильме “Горячие головы 2” 03:10 Эдди Мерфи в комедии “Чокнутый профессор” 7.00, 19.00, 0.15, 1.50, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 15.00, 19.30, 23.00, 0.40 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 17.10, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.25 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 2.15 O dată’n viaţă. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 STREETOSPHÈRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:00 FLASH INFO 11:12 WAKFU 11:36 TACTIK 12:01 PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:35 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:00 JOUR DE RUGBY 13:42 SAUVETEURS DES MERS 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN ÉLÉPHANT ÇA TROMPE ÉNORMEMENT 23:48 ARTHUR FLÈCHE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 FOOT ! 1:53 KENNEDY ET MOI 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Leu S-ar putea să fie nevoie să renunţi, fără regrete, la anumite dorinţe pe care le-ai fi vrut realizate. Vin vești de departe sau de la persoane sus-puse!

Fecioară

Balanţă Iei decizii destul de drastice în probleme mai vechi provocate de una dintre rude. Ori suporţi deciziile luate de altcineva, care te afectează și pe tine!

Scorpion Probabil că te vei confrunta cu o răsturnare de situaţie la serviciu ori într-o problemă legată de starea de sănătate. Tot ce e nou acum poate fi și bun, și rău!

Săgetător Schimbi ceva la tine, în atitudinea faţă de cei dragi, faţă de propriile talente care trebuie valorificate sau iei decizii legate de viitorul copiilor ori al unei relaţii.

Capricorn Ori te muţi, ori decizi că nu mai e nevoie de acest lucru și îţi asumi dificultăţile pe care le implică decizia. Ceva se petrece, dacă nu în fapt, măcar la nivelul ideilor!

Vărsător Evenimentele se succed rapid, dar trebuie să te adaptezi. Cei din anturaj vin cu noutăţi, iar tu descoperi că ai la fel de multe sugestii pe care le oferi!

Peşti Se poate schimba ceva în plan financiar, ori se diversifică sursele de venit, ori afli că ești scutit de o plată sau ceva asemănător. Orice ar fi, e un lucru bun!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 629 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

12 APRILIE 2013

Ludmila Roşculeţ: „Ascult şi învăţ de la toţi, dar m-am străduit întotdeauna să-mi identific individualitatea şi s-o păstrez” Provenind dintr-o familie de muzicieni, Ludmila Roșculeţ este o interpretă de muzică populară și estradă care, de ceva timp, a dispărut din vizorul nostru. Absolventă a Institutului de Stat al Artelor (astăzi Academia de Muzică, Teatru, Film și Arte Plastice), Ludmila Roșculeţ este câștigătoare a mai multor festivaluri, concursuri de muzică populară și romanţe din Republica Moldova și România. Este laureată a concursurilor: „Lăutarii”, „Cântecele Oltului”, „Tamara Ciobanu”, „Crizantema de Argint”, „Crizantema de Aur”. Pe 20 aprilie, la Filarmonică, cântăreaţa ne invită la serata de creaţie – „Vă cânt din toată inima”, iar astăzi ne povestește de unde vine dragostea ei pentru muzica populară, dar și despre perioada în care a stat departe de scenă.

- Peste o săptămână vom avea plăcerea să vă admirăm într-un concert de muzică populară. Vă rog să ne spuneţi cu ce ocazie organizaţi acest concert?

- Este primul concert de autor din viaţa mea. Și am 45 de ani, 30 dintre care i-am dedicat muzicii. Iar pe parcursul anilor s-a adunat mult material muzical și m-am gândit să-l închin publicului. Am lansat pe piaţă piese muzicale și mai înainte, dar, pentru că show-biz-ul moldovenesc este cam inert, am întrerupt câteva contracte, deoarece astăzi cântăreţului nu i se plătește, nimeni nu-i respectă drepturile. Poate și din acest considerent am rămas oarecum în umbră. Acum 15 ani eram în prim-plan: cu casete, cu melodii, invitaţii... Și mi-a revenit ambiţia să merg mai departe, care m-a motivat să-mi scriu textele, muzica, să realizez un program nou, cu care să apar în faţa spectatorilor.

- Versurile și muzica pieselor vă aparţin?

- Aproape toate. M-am inspirat din folclorul din zonă (nordul Basarabiei, judeţul Hotin, de unde sunt eu de baștină, acum se numește raionul Briceni, satul Criva). Eu cânt la nunţi de la vârsta de 15 ani. Și niciodată nu m-am despărţit de costumul naţional, pentru că am considerat că el face parte din spectacolul meu. Acum am hotărât să aduc în scenă toată moștenirea mea muzicală de acasă și toată experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul celor trei decenii de cântec.

Ultimii zece ani au însemnat pentru mine o perioadă mai dificilă, marcată de stres, de frustrarea că munca nu îţi este apreciată la justa valoare. Pe urmă însă, mi-am spus că bine că s-a întâmplat așa, cine știe, poate m-aș fi conformat și eu cerinţelor pieţei și aș fi făcut muzică mai de proastă calitate, și acum mi-ar fi fost rușine pentru ceea ce aș fi cântat în anii aceștia. Acum însă când înregistrez o piesă, mă gândesc că ea trebuie să rămână în fondurile televiziunii, radioului, să nu-mi fie rușine cu ea, să pot merge cu această piesă și la concursuri în România, să mă reprezinte...

- Ceva mai sus aţi vorbit despre faptul că astăzi, la noi nimeni nu respectă drepturile de autor, acesta fiind un subiect mediatizat în societatea noastră, apar și diverse asociaţii care le promit muzicienilor că le vor face dreptate...

- Consider că drepturile de autor sunt grav încălcate în Republica Moldova. Autorilor li se plătește 1,50 lei pentru difuzarea unui cântec la radio.

Iar eu trebuie să achit unui post de radio 1200 de lei pentru ca să difuzeze un spot publicitar de 50 de secunde despre concertul meu. Anual, din drepturile de autor adun 1500 de lei. Iar eu toată viaţa am făcut numai muzică. Mi-a plăcut, nu mi-a plăcut, a trebuit să muncesc și la negru. Și le cânt oamenilor pe la nunţi și petreceri, pentru că astfel îmi pot câștiga

existenţa și astfel pot apărea în faţa publicului. Pentru că meseria noastră, fără aprecierea publicului, este inutilă.

Iar eu sunt înregistrată la drepturile de autor de 20 de ani.

- Nu v-aţi adresat în instanţe cu această problemă?

- La noi, artistul, de rând cu ţăranul, este lipsit de toate drepturile și nu-l apără nimeni. Am avut și un litigiu, nu îmi place să vorbesc despre asta, dar s-a întâmplat să apar și prin instanţe, care au decis că nu e vina altora că nu mi-au plătit pentru muncă, ci e vina mea că am cântat. Și, plus la aceasta, suntem foarte stresaţi de unele televiziuni private, inclusiv din România, care percep taxe mari pentru difuza-

rea pieselor și a videoclipurilor. Nu vreau să dau nume, dar ca să fii în top trebuie să ai mii de euro, orice loc de frunte, oriunde, se plătește acum. Nu zic, unii artiști câștigă din afaceri și investesc în promovare, dar artistul care se bizuie doar pe vocea sa, nu reușește să câștige bani și pentru promovare. Și oricât de multe solicitări ai avea, câștigul din urma acestora nu îţi acoperă cheltuielile necesare pentru a te promova la radiourile și televiziunile noastre, a face înregistrări, pentru că totul este pe cont propriu.

- Dar ce părere aveţi despre legea primită acum de Parlament privind interzicerea fonogramelor?

- Mă bucură foarte mult acest proiect de lege, asta e legea care ţine cu mine ca artist. Și dacă se va respecta, înseamnă că și topurile noastre, și preferinţele spectatorilor, vor arăta altfel.

Eu toată viaţa am cântat pe viu.

- Există solidaritate între artiști?

- Artiștii noștri sunt împărţiţi pe grupuri: cei care se plac între ei, se înţeleg, fac concerte împreună, grupuri pe interese, grupuri pe care-i leagă o persoana-cheie sau dirijorul. În ansamblu, relaţiile între artiști sunt bune.

Chiar și în cazul meu, spre exemplu, pentru concertul acesta m-am interesat de la alţi artiști care au mai făcut concerte. Și ei mi-au explicat la ce să atrag atenţie, care pot fi pierderile și

câștigurile, m-au pregătit pentru ceea ce poate urma după concert. Eu, la rândul meu, dacă mi se cere o părere, un sfat, îl ofer cu plăcere.

- De unde sunt cântecele care se regăsesc în repertoriul dumneavoastră, ce vă inspiră cel mai mult?

- Așa cum am mai spus, eu sunt inspirată de muzica din Bucovina. Rudele mele de pe mamă sunt de acolo și eu când mă duc în Bucovina mă simt de parcă nu aș vrea să mă mai întorc acasă. Este altfel totul acolo: casele, drumurile, lumea. Casele sunt frumoase, curţile sunt îngrijite una ca una. Vara asta am fost în vizită în Bucovina și am făcut multe fotografii, vreau să pun imaginile pe internet, să vedeţi acolo casă cu casă, uliţă cu uliţă – ce frumoase sunt! Dar ca să revin la întrebare, eu cânt toate genurile de muzică, dar mai aproape de suflet îmi este folclorul de la nord: așezat, frumos, cu tâlc, cu text, cu înţeles, cu o adâncime a gândului și a melodiei.

- Ce fel de muzică va răsuna în cadrul primului Dvs. concert de autor?

- Multă muzică de petrecere, pentru că oamenii și așa sunt necăjiţi, nu

trebuie să-i mai întristăm și noi. Dar veţi asculta și cântece despre dorul de mamă, dor și dragoste de ţară.

- Mai aveţi și altă pasiune în afară de muzică?

- A fost o perioadă când cochetam cu ideea să mă fac jurnalistă. În timpul liber îmi place să scriu. Scriu de când mă știu. Dacă înainte scriam romane, acum scriu observaţii, gânduri despre ceea ce văd pe la petrecerile noastre.

Scriu despre oameni, despre comportamentul lor, despre felul lor de a gândi, despre viaţa lor. Scriu și despre bune, și despre rele. Concret, scriu acum o carte despre cum petrec moldovenii la nuntă.

- Aţi publicat ceva?

- Am publicat pe vremuri ceva în revista „Orizont” (păstrez și acum colecţia), pe când aveam 17 ani. Însă de atunci felul meu de a scrie și de a gândi s-a schimbat foarte mult. Iar datorită pasiunii mele pentru scris și a observaţiilor pe care mi le-am făcut, mi-am creat și un program de moderator la nunţi. Prin intermediul acestei îndeletniciri am ajuns să cunosc mai bine oamenii, am observat că la noi și nuntașii se împart în două categorii: cei care iubesc muzica populară, cunosc interpreţii români de muzică populară și repertoriul lor, și mirii cer muzică tradiţională românească de nuntă, dar sunt și oameni pentru care

CMYK

cunoștinţele în materie de folclor se rezumă la muzica lui Nicolae Sulac, te privesc și nu înţeleg ce le spui. Am fost întrebată chiar de câteva ori dacă sunt venită din România. Și în ceea ce privește muzica, societatea se împarte în două tabere: există oameni care apreciază muzica lui Ion Dolănescu, Irina Loghin. Cei care locuiesc pe malul Prutului, sunt informaţi de Radio Iași și au cunoștinţe profunde despre muzica populară românească. Eu sunt apreciată mai mult de publicul care preferă muzica românească. Îmi place muzica noastră, apreciez mulţi tineri interpreţi de la noi, sunt tare buni, dar nu înţeleg genul acesta de ”autonomie”, cum să nu cânţi din repertoriul românesc?

Baza muzicii populare românești e de acolo, noi de acolo învăţăm!

- Aveţi un interpret de muzică populară preferat?

- Preferata mea, ca voce, este Irina Loghin. Am un mare respect pentru Sofia Vicoveanca, pentru tot ceea ce face. Mă emoţionează profund și plâng de fiecare dată când ascult vocea Mariei Lătăreţu și pot să-l ascult la nesfârșit pe Ion Dolănescu. Nu vreau să-i pun într-un clasament. Fiecare dintre cei pe care i-am numit sunt cei mai buni, cei mai valoroși. Ascult și învăţ de la toţi, dar m-am străduit întotdeauna să-mi identific individualitatea și s-o păstrez.

- Cu cine lucraţi acum?

- Lucrez cu orchestra „Rapsozii Moldovei”, o orchestră tânără, să dea Dumnezeu să fie ei întotdeauna împreună, să poată obţine și niște salarii mai bune. Dirijor este Vitalie Dorin. Îmi place că această orchestră lucrează foarte bine. Avem și soliști foarte buni, nu pot să nu-l numesc aici pe Mihai Fisticanu. În concert vor evolua Adriana Ochișanu, Maria Sarabaș, Mihai Lupu, Lilia Roșca, Gavriil Gronic, din România îl voi avea invitat pe Florin Castan.

- Noi vă dorim să aveţi baftă la concert, să fie primit așa cum l-aţi gândit și vă rog să adresaţi și un mesaj cititorilor noștri.

- Le doresc tuturor să fie optimiști și să-și vadă în continuare de lucru, fără a se lăsa influenţaţi prea mult de bâlciurile televizate, pentru că munca noastră oricum n-o face nimeni. Nu trebuie să ne impresioneze pe noi problemele și principiile lor. Trebuie să le acordăm atenţie politicienilor și să gândim mai mult atunci când ne vor chema la vot, dar nu să trăim cu problemele lor astăzi, când ei ar trebui să se gândească la noi, și nu noi la ei.

- Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes în continuare.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX