Ziarul Flux, Ed. 26 (902)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 12 iulie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 12.07.2013

) Sfinţii Slăviţii Apostoli Petru şi Pavel Maxima zilei „Educația cea mai rea este să lași pe copil nehotărât între voința lui și a ta”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.5919 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.7087 1 Leu românesc ................. 3.7483 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3898 Timpul probabil:

Jean Jacques Rousseau

12.07.2013

13.07.2013

Soare, 17 29 0C

Soare, 16 27 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 26 (903)

MOSCOVA-BUCUREŞTI:

Începutul unei noi etape în relaţiile bilaterale 

(citiţi pag. 8)

Vizita comisarului Ashton şi cele două lumi paralele 3

PAGINA

SCANDALOS

Aurelia Grigoriu are nervii zdruncinaţi după discursul de la Erevan

4

PAGINA

ECONOMIC



(citiţi pag. 2)

EDITORIAL

Circul a plecat în vacanţă.

Vai de capul jurnaliştilor…

Curtea de Conturi a ajuns cu controlul şi pe la Vamă

5

PAGINA

POLITIC

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Despre starea de bine a unor simpli şefi de partide

Despre creştinofobie şi marionete – politicienii făcuţi în URSS şi reeducaţi în UE – „mormintele văruite” ale Guvernului Mondial 

(citiţi pag. 6-7)

Astăzi deputaţii se întrunesc în ultima şedinţă, după care pleacă în vacanţă. Dispoziţia în acest sens deja a fost semnată de preşedintele Parlamentului, Igor Corman. Pe 17 august, parlamentarii se vor întoarce la muncă, dacă ceea ce fac ei poate fi numită muncă.

Dacă deputaţii pleacă la odihnă, atunci să ştiţi că vin zile grele pentru jurnalişti. Vă imaginaţi ce blestem este să fii jurnalist în ţara în care de 20 de ani aproape că nimic nu se întâmplă, dar, mai ales, când toţi demnitarii, birocraţii sunt plecaţi în vacanţă.

Nicio altercaţie în Parlament, nicio sudalmă la Primărie, linişte mortală şi la Guvern. Despre ce să scrii dacă clovnii au părăsit scena? Ce să facă sărmanii jurnalişti? Să lase spectacolul la o parte, să abordeze adevăratele probleme cu care se confruntă societatea noastră, statul nostru? O, nu, asta nu se poate! Pe cei mai mulţi nu-i duce capul la astfel de abordări, deşi unii ar fi în stare. Dar, oricum, e contraproductiv, pentru astfel de texte, de subiecte nu există cititori, ascultători şi telespectatori. Nu are

cine consuma o astfel de informaţie. Şi face rău, strică buna dispoziţie, audienţa nu se mai simte bine. Nu se distrează. Dar dacă nu te distrează, la ce îţi serveşte o astfel de presă.

Pe cine interesează că 10 la sută din populaţia Republicii Moldova suferă de foame? Pe nimeni. Deci, nu merge. Asta nu aduce audienţă, dar dacă nu ai audienţă, atunci ai faliment. E simplu.

Ce e de făcut? – se întreabă jurnaliştii la o bere rece pe terasele din centrul capitalei. Trebuie să ne ţinem, să aşteptăm, să rezistăm până revine circul din vacanţă. Până atunci mai bagi o ştire despre un top-model, un horoscop sau o ditamai investigaţie despre locurile în care bărbaţilor le place să fie sărutaţi de iubitele lor.

Sigur, bărbaţii trebuie să afle din presă şi numai din presă unde le place lor să fie sărutaţi de femei. Altfel, la ce mai avem presă?

Lasă, nu mai scânci, vor spune unii, că nici atunci când demnitarii nu erau în vacanţă, ci la muncă, ia auzi! nu erau prea multe de scris! Tot numai nimicuri, numai prostii! Şi vor avea dreptate să-mi spună aşa. Spre exemplu, ieri, la Chişinău, a avut loc summitul Partidului Popular Euro-

CMYK

pean (al cărui membru este PLDM) al liderilor Parteneriatului Estic. La Chişinău au venit coşcogea somităţi, președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, şi chiar preşedintele PPE, Wilfried Martens. Şi ce e din asta? Daţi-mi măcar un titlu de presă care să indice asupra faptului că acest eveniment este cu impact asupra consumatorului de informaţii. Niciunul. Spre exemplu, un titlu scris în cea mai bună tradiţie a limbii de lemn a birocraţiei occidentale: „Filat şi Martens, în faţa presei: Summitul de la Vilnius va ancora ireversibil Moldova în procesul de integrare europeană”. Vedeţi, dum-

neavoastră, domnilor moldoveni, Moldova este ancorată în procesul de integrare europeană, dar încă nu ireversibil. Dar după summit va fi ancorată în cel mai ireversibil mod cu putinţă. Evenimente butaforice, menite să lustruiască imaginea unor hoţi autohtoni. Summitul Partidului Popular European al liderilor Parteneriatului Estic – un fel de sat de-al lui Potiomkin, nimic mai mult.

Aşa că, să nu ne plângem, dragi colegi jurnalişti. Vorba lui Eminescu: „Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi”. Lucrăm şi noi cu materialul clientului. Lăsaţi că trece şi vacanţa asta, revine circul pe maidan şi începe chilipirul.

FLUX

2

Actual

12 IULIE 2013

Vizita comisarului Ashton şi cele două lumi paralele Vizita de săptămâna aceasta la Chişinău a comisarului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, care este şi vicepreşedintele Comisiei Europene, mă face să cred că teoria lumilor paralele nu este ceva din domeniul fantasmelor, acestea există cu adevărat, şi nu undeva în univers, ci aici, pe pământ, în Europa, în Republica Moldova. Lumea în care trăieşte Catherine Ashton, dar şi premierul Iurie Leancă, la a cărui invitaţie a venit la Chişinău comisarul european, este, în mod sigur, alta decât cea în care trăiesc cetăţenii Republicii Moldova şi chiar nu are nicio tangenţă cu aceasta, chiar dacă şi unii, şi alţii frământă în picioare pulberea aceluiaşi pământ.

Nu ţin cu tot dinadinsul să fiu nepoliticos cu un demnitar european, care mai este şi doamnă, venit în ospeţie în ţara noastră. Ba dimpotrivă, încerc din răsputeri să fiu cât mai indulgent posibil, deşi acest lucru este extrem de greu. Mai ales dacă urmăreşti cu atenţie declaraţiile făcute de această doamnă-comisar.

Atenţie la ceea ce spune Ashton: „Sunt convinsă că prim-ministrul este pe deplin angajat să ofere o viață mai bună cetățenilor Republicii Moldova.

Sunt încântată să remarc progresele obținute pe dialogul de comerț liber, de liberalizare a regimului de vize și pe toate celelalte elemente ale unei relații puternice și stabile cu UE. Cred că Summitul de la Vilnius va fi un prilej de sărbătoare pentru consolidarea relaţiilor”.

Deci, comisarul european vorbeşte de sărbătoare în cea mai săracă şi coruptă ţară din Europa, în care lumea suferă de foame, nu are acces la serviciile medicale, sociale. Acesta e, de fapt, un fel de chiot la priveghi. Şi, mai ales, doamna invocă „prilejul de sărbătoare pentru consolidarea relaţiilor UE–Republica Moldova”, în condiţiile în care aceste relaţii nu merg mai departe de vorbe goale, lipsa oricăror reforme, nicio acţiune concretă în vederea reanimării economice a ţării, doar nişte bani veniţi

pentru reparaţia unor drumuri, care nu sunt decât spălare de fonduri şi, în consecinţă, îndatorarea Republicii Moldova.

Dacă Catherine Ashton ar trăi în aceeaşi lume în care trăiesc şi moldovenii, în mod sigur că nu ar găsi niciun prilej de bucurie în contextul relaţiilor moldo-comunitare şi în perspectiva summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Mai ales că la summitul de la Vilnius nu se aşteaptă nimic spectaculos pentru Republica Moldova. Acest lucru l-a recunoscut însuşi premierul Iurie Leancă în dialogul avut cu doamna comisar, unde a spus că Acordul de asociere va fi parafat şi semnat în 2014. Şi dacă e aşa, de ce atâta vorbă goală, propagandă sterilă, exact ca pe timpul comisarilor sovietici, despre summitul de la Vilnius? Mai ales că în lipsa unei economii funcţionale şi competitive sau, mai bine zis, în lipsa oricărei economii, semnarea şi parafarea Acordului de Asociere nu va îmbunătăţi nici cu o iotă situaţia Republicii Moldova.

Acelaşi lucru este şi cu Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Având astăzi cu Uniunea Europeană un acord de comerţ preferenţial, asimetric, piaţa Republicii Moldova este invadată de mărfuri europene, iar producătorii noştri nu exportă

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi PENTRU SUFLE T 078 488 488 CENTRUL de PELERINAJ

PE L E R I N A J E

or. Chişinău, str.

N. Iorga, 8 EMA US MITROPOLIA BASARABIEI

p uAb Jl i Ec a P M O LT DR OUV AS U F L E T P E L E RR Ie N EN

Pelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şi Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii de PELERINAJ Domnului” din CENTRUL Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7E iulie (1 zile) M2013 AU S

Grup: 7/16 pers. Preţul: 160/140Mlei/pers.

7 iulie, ora I T R OPlecarea: P O L I ADuminică, BASA RAB I E7.I Sosirea: ora 19.

R eR pU uSbI A l i cşia UMC OR LADI N O AV A

Pelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şiDiveevo Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii RUSIA: Inelul de Aur/Mănăstirele şi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov Domnului” din Căuşeni Casa-muzeu „Alexei Mateevici” UCRAINA: Lavra/ Pecersk din Kiev/Lavra Cernigovdin Zaim 7 iulie 2013(9(1 zile) 13 – 21 iulie 2013 zile / 10 nopţi)

Grup: 7/16 Preţul: 5000 lei/pers.

Plecarea: Vineri, 12 iulie,7 ora 19.

Duminică, Grup: 7/16 pers. pers. Preţul: 160/140 lei/pers.

Plecarea: Duminică, iulie, oraSosirea: 7. Sosirea: ora 19.22 iulie, ora 7.

Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

R U S I A şi U C R A I N A Inelul peTurmele M U NdeT Aur/Mănăstirele E N I A, O L TDiveevo E N I A,şi Optina B A N- A şi ASf.Serafim R D E A Lde Sarov

RUSIA: Pe

UCRAINA: Lavra Matei Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov urmele înaintaşilor: Zamolxe, Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca 13 – 21 iulie 2013 / 10 nopţi) Sarmizegetusa Regia(9–zile capitala Daciei

Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7.

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers.

20 –Plecarea: 23 iulie Vineri, 2013 12(4iulie, zile ora / 4 19. nopţi) Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

Mănăstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui Pe urmele înaintaşilor: Zamolxe,Poarta Matei Basarab, Const.

Brâncoveanu, Arsenie Boca Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Sărutului şi Masa Tăcerii.

Peştere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop.

Oraşe: Târgovişte,Daciei Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

Sarmizegetusa Regia – capitala

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T şi A R D E A L 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopţi)

MARAMUREŞ

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Dealu,Bogdan Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Dintr-un Lemn, măn.Dragomireşti Hurez, Bistriţa, Arnota, Mănăstiri: Acasă laViforâta, voievodul I: întemeietorul ŢăriiPahomie, Moldova / Hramul Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici,20 Locurele, Poiana Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa – 22 iulie 2013Schimnicului, (3 zile / 4 nopţi) capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor.

Târgu Jiu: lucrările lui Regia Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri,Catedrala, 24 iulie, ora 6.

Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, PoartaBârsana, Sărutului şi Masa Tăcerii.

Sf.Antonie de la Iezer, Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Săpânţa-Peri, PiatraPeştere: Fântânele, Dorna-Arini.

Biserica Târgovişte, Târgu Victimilor Jiu, Hunedoara, Orăştie. şi al Sf.Grigorie Decapolitul, Sf.IoanCascada de la Prislop.

Oraşe: Borşa, Bogdan Vodă. Polovraci, Pasul Prislop, Cailor, Muzeul: Memorialul Comunismului Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

MARAMUREŞ

Acasă la voievodul Bogdan I: întemeietorulª(+373) Ţării Moldova / Hramul măn.Dragomireşti (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md

20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopţi) office@emaus.md

Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Bârsana, Săpânţa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borşa, Bogdan Vodă. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului şi al Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

mai nimic în UE. Dar ce se va întâmpla atunci când producătorii moldoveni vor fi puşi în condiţii egale cu cei europeni, când piaţa noastră nu va fi chiar deloc protejată? Atunci vor dispărea şi ultimii producători moldoveni, iar noi vom deveni exportatori de forţă de muncă ieftină către ţările UE şi consumatori ai produselor importate din Europa. Iată asta – prilej de bucurie! În cadrul declaraţiilor comune, „şefa diplomației europene a ținut să-l felicite pe prim-ministrul Iurie Leancă pentru devotament”, aşa scrie într-un comunicat de presă al Guvernului. „Eu am fost întotdeauna impresionată de devotamentul domnului Iurie Leancă, care luptă pentru a obține susținerea partenerilor europeni în vederea clădirii unui viitor prosper pentru cetățenii din Republica Moldova. Sunt sigură că

veți continua procesul de reforme și că oamenii vor simți zilnic că au parte de ce este mai bun”, a spus Ashton.

Nu prea am înţeles despre ce fel de devotament vorbeşte doamna comisar. Până în acest moment nu am prea observat foarte mult devotament din partea premierului faţă de cetăţenii ţării noastre, mai degrabă devotamentul guvernanţilor noştri este faţă de birocraţia europeană. Dar, atâta timp cât Leancă nu are nici măcar 100 de zile de la instalarea în funcţia de premier, ne vom abţine de la alte comentarii.

Vom remarca totuşi că, din câte înţelegem noi şi ne mai povestesc şi alţii, spre deosebire de predecesorul său, Iurie Leancă manifestă mai mult interes pentru administrarea treburilor de stat decât pentru ale lui personale. Şi, deocamdată, nu am auzit că ar manifesta interese

pentru unele ocupaţii mai puţin legale, cum ar fi contrabanda cu ţigări şi altele. Cel puţin, sub acest aspect, avem un mic prilej de bucurie.

Dar faptul că premierul Leancă este în afara suspiciunii că ar săvârşi acte de corupţie nu înseamnă sub nicio formă că el luptă eficient cu corupţia. Dimpotrivă, acţiunile lui în acest sens sunt foarte anemice.

Mai mult ca atât, am putea spune că Leancă nici nu-şi propune să facă o revoluţie în acest sens. Asta reiese şi din declaraţia lui, făcută după plecarea doamnei Ashton, care a menţionat că, până la summitul de la Vilnius, Moldova trebuie să combată corupţia. „Dacă vorbim despre Vilnius, … nimeni nu ne cere nouă să demonstrăm la Vilnius că am combătut definitiv corupţia în Republica Moldova, deşi lupta împotriva corupţiei, într-o manieră sistemică şi într-o manieră suficientă, este, bineînţeles, un criteriu pe care ni l-am asumat în planul de acţiuni. Ceea ce contează este să demonstrăm, în primul rând, capacităţi, dincolo de voinţă, şi am demonstrat şi una, şi alta”, a declarat premierul după plecarea doamnei comisar. Şi poate că premierul are dreptate să nu se bată cu cărămida în piept că el va combate definitiv corupţia. Mai ales că el nu are cum să facă asta. Să nu uităm că cei care i-au acordat mandatul de premier sunt doi Vlazi sau Vladimiri: Filat şi Plahotniuc, care sunt suspectaţi că ar fi şi cei mai corupţi demnitari din acest stat.

Leancă se află în imposibilitatea de a lupta cu corupţia, nu să o combată definitiv. Aşa că indiferent ce se va întâmpla la Vilnius, pe cetăţenii ţării noastre nu are cum să-i afecteze.

Pentru că Vilnius ţine de o altă lume, de un alt univers. Dar iată corupţia, pe care Leancă nu vrea şi nici nu poate să o combată, ţine de lumea noastră.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Proiectul TOURIST, la finalizare

Primăria satului Negrea, raionul Hânceşti, Republica Moldova, în parteneriat cu Primăria oraşului Eforie din Constanţa, România, şi ONG-ul EUREKA din Bulgaria, a organizat, în data de 01 iulie 2013, CONFERINȚA DE PRESĂ DE FINALIZARE din cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate şi Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Prezentul eveniment s-a adresat reprezentanților mass-media locale, regionale şi naţionale. În cadrul conferinţei de presă au fost prezentate realizările proiectului din timpul celor 20 de luni de implementare, după cum urmează: - În perioada 12-15 noiembrie 2012, a fost organizat Grupul de lucru şi schimbul de experienţă din sectorul turistic la care au participat peste 30 de reprezentanţi din ţările participante. În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute problemele sectorului turistic din fiecare zonă, dar s-a încercat şi identificarea de soluţii pentru acestea.

- În perioada 9-11 mai 2013, a avut loc întâlnirea infor-

mativă, care s-a adresat reprezentanţilor sectorului de promovare, dar şi celor din sectorul turistic.

- În perioada 25-27 mai 2013, autorităţile publice şi instituţiile cu competenţe în sectorul turistic s-au întâlnit cu operatorii din turism pentru a identifica rolul primei categorii, competenţele şi activităţile acestora pentru îmbunătăţirea sectorului turistic.

- În afară de acestea, printre rezultatele proiectului se mai numără distribuţia de material informativ, broşura de promovare, strategia comună pentru dezvoltarea turismului în cele 3 zone, elaborarea unui spot de promovare şi difuzarea unui film de promovare la televiziuni naţionale.

Toate aceste activităţi au avut în vedere creşterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depăşirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună şi promovarea produselor turistice şi creşterea interesului turiştilor pentru produsele din această zonă.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

3 FLUX Aurelia Grigoriu are nervii zdruncinaţi după discursul de la Erevan Scandalos 12 IULIE 2013

Aurelia Grigoriu, avocatul parlamentar care a ajuns în atenţia opiniei publice din cauza unor declaraţii controversate făcute la o conferinţă internaţională de la Erevan, nu s-a prezentat ieri la şedinţa Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului și Relaţii Interetnice, pentru a fi audiată în legătură cu incidentul din Parlamentul Armeniei. Amintim că ombudsmanul a acuzat Armenia de agresiune contra Azerbaidjanului şi de genocid împotriva poporului azer.

După cum a informat președintele Comisiei, Vadim Mișin, Grigoriu a pretextat că se simte rău şi ia medicamente, din motiv că s-ar simţi ameninţată. Fără a preciza care ar fi sursa acestor ameninţări.

Comisia parlamentară a constatat că Aurelia Grigoriu s-a implicat politic, dând dovadă de lipsă de profesionalism. „Este clar că declarațiile doamnei Grigoriu nu reprezintă și nu corespund cu poziția Parlamentului sau a Republicii Moldova. Ţara noastră pledează pentru soluționarea pașnică a conflictului din NagornoKarabah. Noi înșine avem un conflict înghețat și înțelegem cât de delicată și complicată este această situație”, a menţionat Vadim Mişin după şedinţa comisiei.

Subiectul în cauză este unul extrem de sensibil, iar Aurelia Grigoriu, chiar dacă şi-a exprimat o poziţie personală, trebuia să dea dovadă de corectitudine şi profesionalism, a mai opinat preşedintele comisiei parlamentare: “Doamna Grigoriu trebuie să fie un luptător pentru drepturile omului, să apare drepturile cetăţenilor Republicii Moldova. În loc să vorbească despre conflictul de pe Nistru, ea a venit cu sfaturi pentru Azerbaidjan şi Armenia”. În urma audierilor, comisia a concluzionat că avocatul parlamentar şi-a depăşit atribuţiile de serviciu, pentru că acesta, conform legislației în vigoare, trebuie să apere drepturile omului în țara sa. Nimeni nu-i poate interzice ombudsmanului să-şi facă publice, în calitate de persoană fizică, propriile opinii, acesta trebuie să se exprime însă cu maximum de corectitudine, evitând po-

litizarea. Ceea ce nu s-a întâmplat la Erevan, Aurelia Grigoriu dând aprecieri juridice acțiunilor Armeniei și Azerbaidjanului. Mişin a mai declarat că terminologia utilizată de Grigoriu este nepermisă pentru un ombudsman, iar trimiterile la documentele ONU sunt inconsistente, pentru că ea nu avea dreptul să rupă din context anumite paragrafe.

Deşi comisia a constatat că avocatul parlamentar şi-a depăşit atribuţiile şi a încălcat norma legală, dând dovadă de incompetența politică și neprofesionalism, cel mai probabil, Aurelia Grigoriu nu va fi sancţionată şi nu va fi revocată din funcţie. „Nu am stabilit sancţiuni. Parlamentul decide în privinţa revocării din funcție. Mandatul doamnei Grigoriu expiră la 30 octombrie. În situaţia în care de mâine Parlamentul este în vacanță, de ce să venim cu sancțiuni, dacă demersul nostru nu va avea finalitate? Parlamentul îşi va relua ședințele abia în octombrie”, a precizat Mișin. În cadrul şedinţei comisiei parlamentare au mai fost audiaţi judecătorul Curţii Constituţionale, Victor Popa, participant şi el la conferința de la Erevan, și viceministrul de Externe, Andrei Popov.

Potrivit lui Vadim Mişin, viceministrul a afirmat că relațiile cu Armenia nu au fost afectate de declaraţiile ombudsmanului, acestea aducând însă un prejudiciu de imagine Republicii Moldova. Totodată, potrivit lui Popov, nu există nicio ameninţare din partea Armeniei în ceea ce o priveşte pe Aurelia Grigoriu.

Avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu a declarat la Eevan că Arme-

nia a comis un genocid împotriva poporului azer şi a ocupat 20% din teritoriul statului vecin: „Agresiunea împotriva Azerbaidjanului durează de 25 de ani; Armenia a încălcat 360 de kilometri din teritoriul Azerbaidjanului; Armenia a luat sub control 198 de km din teritoriul Azerbaidjanului; Armenia a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului şi a comis acte de genocid; din Karabahul de Munte s-a refugiat un milion de oameni; ca urmare a agresiunii, Azerbaidjanul a pierdut 60 de miliarde de dolari SUA”.

Într-un articol publicat în Jurnal de Chişinău se menţionează că vicepreşedintele Parlamentului Armeniei a calificat aceste afirmaţii drept mincinoase, afirmând că Aurelia Grigoriu a executat o comandă politică pentru care ar fi fost recompensată de către Azerbaidjan, pentru ca astfel de acuzaţii să răsune la tribuna unei conferinţe internaţionale.

Grigoriu a precizat că a luat datele respective din rezoluţia nr. 62/243 a ONU din 14 martie 2007. Autorul articolului menţionează că rezoluţia ONU are statut de recomandare, iar

documentul nu conţine nicio referire la cifrele menţionate de avocatul parlamentar: „Mai mult, rezoluţia nu datează din 2007, aşa cum spune Grigoriu, ci din 2008”. Publicaţia mai informează că avocatul a plasat pe pagina sa de Facebook fotografii făcute la Baku, Azerbaidjan, pe care l-a vizitat într-o deplasare de serviciu în iunie curent. „Aurelia apare în poze alături de câteva persoane în ambianţe neoficiale, în restaurante şi pe acoperişul unui zgârie-nori.

Una dintre persoanele care apar în pozele publicate pe Facebook este

Zaur Aliev. Acesta îi mulţumeşte pe pagina Aureliei că a spus „adevărul de la tribuna ţării agresoare”, se spune în articol.

Autorul face precizarea că aceste postări nu demonstrează neapărat că Aurelia Grigoriu a vorbit premeditat şi tendenţios despre agresiunea Armeniei împotriva Azerbaidjanului de la tribuna parlamentului armean, dar că există însă o altă coincidenţă elocventă, discursul acesteia fiind rostit cu o săptămână înainte de vizita oficială a preşedintelui Armeniei, Serj Sargsyan, la Chişinău.

Ion Guzun, avocat la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a declarat pentru JURNAL că Aurelia Grigoriu şi-a depăşit atribuţiile de avocat parlamentar, încălcând art. 1, 2, 7, 13, 26 ale Legii cu privire la avocaţii parlamentari: „Discursul cu referire la ocupaţia Azerbaidjanului de către Armenia nu conţine nimic de domeniul drepturilor omului. Chiar şi cu existenţa rezoluţiilor ONU referitor la acest conflict îngheţat, ea nu era împuternicită să facă asemenea declaraţii, indiferent dacă sunt sau nu adevărate.

Aceste declaraţii sunt şi în defavoarea efortului diplomaţiei moldoveneşti privind conflictul din regiunea transnistreană”.

FLUX

HARTA CORUPŢIEI:

Topul ţărilor cu cele mai multe cazuri de dare de mită Fiecare al doilea moldovean (55%) crede că eforturile autorităţilor privind combaterea corupţiei sunt insuficiente, iar 64 la sută opinează că aceasta a crescut în ultimii doi ani. Potrivit datelor Barometrului Global al Corupţiei (BGC) 2013, lansat marţi, 9 iulie, de Transparency International, cele mai corupte instituţii în Republica Moldova sunt considerate justiţia şi poliţia, urmate de Parlament şi partidele politice.

De asemenea, 64 la sută dintre moldovenii intervievaţi cred că instituţiile statului sunt capturate de interese private. Două treimi din respondenţi susţin că fenomenul corupţiei este o problemă care afectează serios sectorul public. Jumătate dintre aceştia s-au declarat dispuşi să denunţe cazurile de corupţie, iar 33% sunt gata să accepte preţuri mai înalte, pentru a procura în schimb bunuri şi servicii de la companii necorupte.

Barometrul Global al Corupţiei din 2013, pentru care au fost chestionaţi 114.000 de oameni din 107 ţări, a evidenţiat câteva aspecte principale privind corupţia la nivel mondial,

potrivit bbc.co.uk. Sierra Leone conduce topul ţărilor cu cele mai multe cazuri de acordare de mită, în timp ce în Europa cei mai mulţi oameni care au recunoscut că au plătit mită cel puţin o dată au fost din Ucraina.

Sondajul relevă că posibilitatea de a da mită este de două ori mai ridicată în cazul locuitorilor unei ţări sărace decât în cazul celor din statele mai dezvoltate. În una din trei ţări, cea

mai multă mită îi revine poliţiei, iar în aproape una din cinci ţări, topul corupţiei este condus de instituţiile de justiţie. În ansamblu, unul din patru respondenţi a recunoscut că a plătit mită cel puţin o dată.

Peste jumătate dintre participanţi sunt de părere că situaţia corupţiei s-a agravat în ultimii doi ani, dar, totodată, creşte voinţa de a lua măsuri împotriva acestui flagel.

27 la sută dintre respondenţi au spus că în ultimul an au plătit mită la contactul cu un serviciu sau instituţie publică.

Aproape 9 din 10 oameni au spus că ar acţiona împotriva corupţiei.

Două treimi dintre cei cărora li s-a cerut să dea mită au spus că au refuzat. În 51 de ţări din toată lumea partidele politice sunt văzute ca cele mai corupte instituţii.

Din harta interactivă realizată de Transparency International, se observă că Sierra Leone are cel mai mare număr de respondenţi care au recunoscut că au plătit mită – 84%. Ţările cu cea mai joasă rată de acordare a mitei – 1% – sunt Danemarca, Finlanda, Japonia şi Australia.

Din Europa au participat 28 de ţări, dintre care cea mai mare rată de acordare a mitei (dintre cele participante la sondaj) a fost calculată în Ucraina (37%), urmată de Republica Moldova (29%) şi Bosnia şi Herţegovina (28%). În România, rata de acordare a mitei este de 17 la sută. La nivel mondial, România se situează pe a opta poziţie dintre ţările europene participante, alături de Macedonia şi Sudan.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

FLUX

4

Economic 12 IULIE 2013

Curtea de Conturi a ajuns cu controlul şi pe la Vamă Curtea de Conturi a examinat miercuri, 10 iulie, raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012. În urma controlului realizat, au fost atestate neîncasări, în valoare absolută, a veniturilor la TVA în sumă de aproape 393 de milioane de lei, la accize – de aproximativ 54 de milioane, la taxe vamale – de 3,4 milioane, iar la alte plăți – de aproape 19 milioane de lei.

Deşi conform Legii bugetului de stat pentru anul 2012, Serviciului Vamal i-au fost aprobate, după rectificările operate, venituri în sumă de 13 miliarde 342,7 milioane de lei, efectiv s-au executat venituri în sumă de 12 miliarde 612,3 milioane sau cu aproape o jumătate de miliard de lei mai puțin faţă de indicii stabiliţi.

Auditul a constatat că la benzină şi motorină accizele nu s-au executat în sumă de peste 120 de milioane de lei, iar la autoturisme - de aproximativ 82 de milioane.

Curtea a ajuns la concluzia că neexecutarea plăţilor vamale la nivelul aprobat a fost influenţată de modificările operate în legislaţie, de volumul cantitativ al importului de mărfuri, precum şi de alţi factori, cum ar fi fluctuațiile cursului valutar, al cărui impact se cifrează la cca 94 de milioane de lei.

Auditorii au semnalat şi o creştere a datoriilor agenților economici față de bugetul de stat, acestea însumând 257,6 milioane de lei către

sfârşitul lui 2012, cu aproape 134 de milioane mai mult decât în anul precedent.

Raportul menţionează că în perioada anului 2012 au fost efectuate tranzacții de import prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Belize, Seychelles, Puerto Rico, Uruguay etc.) cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 miliarde de lei și tranzacții la export în valoare de 1,4 miliarde.

Auditul a mai constatat divergenţe spre majorare cu cca 60-280% între preţurile declarate de exportator la unele mărfuri (grâu dur, tutunuri brute sau neprelucrate, semințe de floarea-soarelui) și preţurile medii publicate de Biroul Naţional de Statistică, fapt care influențează mărimea TVA care urmează a fi restituită de la bugetul de stat agenţilor economici exportatori.

Raportul de audit efectuat la vamă nu a fost apreciat univoc de către toţi participanţii la şedinţă.

După cum informează un post de televiziune, raportul l-a nemulţumit

pe vicepreşedintele Curţii, Tudor Şoitu, care a declarat că auditul a omis cazurile de contrabandă de la vamă.

Mai mult decât atât, acesta l-a acuzat pe preşedintele Curţii de faptul că le-ar fi dat indicaţii subalternilor să falsifice datele din raport. Şoitu a mai acuzat că nu a fost delegată corect persoana responsabilă de prezentarea raportului de audit.

Preşedintele CC, Serafim Urechean, a calificat toate acuzaţiile drept nefondate, dând de înţeles că subalternul său nu ar fi pe deplin adecvat.

Altercaţiile verbale dintre cei doi nu sunt o noutate, aceştia certându-se şi pe la alte şedinţe. Ar fi de

menţionat însă că au existat şi anterior suspiciuni în legătură cu faptul că CC ar încerca, în unele cazuri, să mai pieptene situaţia reală atestată la unele instituţii ale statului. În primăvara anului trecut, de exemplu, mai multe medii de informare au intrat în posesia unui rezumat al misiunii de audit a Curţii de Conturi, realizat la Ministerul Culturii, inclusiv la 5 instituţii subordonate acestuia, care urma să fie pus la baza raportului intitulat „Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/ luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu

capital integral sau majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia”.

Proiectul de raport s-a referit la perioada 2008-2011 şi a semnalat grave încălcări ale legislaţiei prin care statul ar fi fost prejudiciat de milioane de lei. Ilegalităţile care-şi aveau începuturile încă în perioada guvernării comuniste, nu doar că nu au fost stopate, ci au cunoscut o amploare şi mai mare, aşa cum arătau controlorii.

Echipa de audit a demonstrat cum au ajuns clădirile din gestiunea ministerului în proprietatea unor firme, prin intermediul unor tranzacţii dubioase, cu complicitatea directă a unor funcţionari de stat.

Datele respectivului rezumat nu s-au regăsit în totalitate în raportul final al Curţii de Conturi, iar dezvăluirea acestora pare să fi fost o surpriză mai puţin plăcută chiar pentru organul de control. Un funcţionar din cadrul CC a precizat atunci pentru un post de televiziune că în cadrul echipei care a întocmit proiectul ar activa oameni noi, care nu au ţinut cont de explicaţiile „entităţilor din cadrul Ministerului Culturii”, raportul conţinând mai multe inexactităţi şi „concluzii pripite”.

Raportul final al Curţii de Conturi privind gestionarea patrimoniului public a omis mai multe dintre „concluziile pripite” şi acuzaţiile grave, trecând cu vederea mai multe nereguli semnalate de echipa de audit.

Ioana FLOREA, FLUX

Mit şi adevăr despre finanţările externe

Care este volumul asistenţei externe acordat Republicii Moldova în sectorul public, cine sunt principalii donatori şi care sectoare sunt finanţate prioritar? Primim mai mulţi sau mai puţini bani decât alte ţări din Europa (ţări europene care nu fac parte din UE)? Acestea sunt întrebările la care încearcă să răspundă Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, împreună cu partenerul său, compania RT Design Studio, într-o serie de 3 infografice despre asistenţa financiară externă acordată ţării noastre.

Datele respective pot fi accesate pe platforma budgetstories.md.

Primul subiect din această serie, infograficul „Adevărul despre granturile externe: Moldova în context regional”, descrie poziţia Republicii Moldova faţă de alte 7 ţări din regiune, la capitolul granturi acordate în perioada 20102012.

Potrivit experţilor, chestiunea privind mărimea asistenţei externe acordate Republicii Moldova suscită un interes constant din partea opiniei publice, făcând deseori subiectul unor speculaţii, atât în presă, cât şi în declaraţiile unor decidenţi politici. Însă contrar unor opinii generale, Republica Moldova nu este lider la acest capitol printre ţările din regiune. În 2010, volumul finanţărilor nerambursabile pentru Republica Moldova a constituit 32,2 euro pe cap de locuitor, în 2011 – 28,1 euro, iar în 2012 fiecărui locuitor al ţării noastre i-a revenit 28,3 euro din granturile oferite de finanţatorii străini.

Mărimea granturilor contractate de ţara noastră în perioada de referinţă a constituit, în medie, 30 de euro pe cap de locuitor, Moldova poziţionându-se la acest capitol în urma unor ţări ca Albania, Georgia sau Armenia, care deţin întâietatea în ceea ce priveşte asistenţa externă.

Albania, de exemplu, a beneficiat, în anul 2010, de asistenţă financiară nerambursabilă în sumă de 110 euro pe cap de locuitor, iar Georgia – de 58,9 euro. În 2011, lider a rămas tot Albania, cu 95,6 euro pe cap de locuitor. Georgia (cu 29,4

euro) a fost devansată de Armenia, care a beneficiat de asistenţă în volum de 39,2 euro pe cap de locuitor. În ultimul an din perioada analizată, 2012, când ţara noastră a beneficiat de granturi în valoare de 28,3 euro pe cap de locuitor, Albaniei i-au revenit 78 de euro, Armeniei – 40,5 euro, iar Georgiei – 36 de euro. De cele mai mici finanţări au avut parte Kârgâzstanul (16,1 euro pe cap de locuitor), Bosnia şi Herţegovina (6,6 euro), Ucraina (5,7 euro) şi Federaţia Rusă (0,1 euro).

Potrivit eco.md, principalii donatori ai Republicii Moldova au fost: Uniunea Europeană, SUA, BERD, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Investiţii. Cât priveşte destinaţia mijloacelor financiare, domeniile în care au fost implementate proiecte finanţate din granturi sunt agricultura, transportul şi infrastructura drumurilor, aprovizionarea cu apă şi salubrizare, infrastructura socială (şcoli, grădiniţe, spitale), domeniul energetic, sectorul privat şi învăţământul.

Aceeaşi sursă menţionează că, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în anul 2013 Republica Moldova ar urma să beneficieze de granturi externe în valoare de 2,61 mlrd. de lei, cu aproape 400 de mln. de lei mai mult

decât în anul trecut. Acesta este cel mai mare volum de granturi externe oferite ţării noastră în ultimii cinci ani şi nu va fi depăşit nici în următorii doi ani, când cota granturilor se va reduce simţitor. Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2013, granturile pentru susţinerea bugetului de stat al Moldovei vor constitui 1 mlrd. 077 mln. de lei, iar pentru proiectele finanţate din surse externe – 1 mlrd. 518,6 mln. de lei. De asemenea, granturile interne şi externe contractate direct de instituţiile de stat vor însuma 11,3 mln. de lei şi, respectiv, 23,3 mln. de lei. În suma totală a veniturilor bugetului consolidat al Moldovei, ponderea granturilor va constitui 7,1%, iar în PIB – 2,6%.

Aşa cum explică EXPERT-GRUP, grantul este o formă de finanţare nerambursabilă facultativă primită de guvernul unei ţări de la alte guverne sau de la organizaţiile internaţionale pentru realizarea unor acţiuni importante pentru anumite segmente ale societăţii sau pentru dezvoltarea economică şi socială. Acestea completează veniturile conducerii locale obţinute din resursele proprii. Granturile pot fi primite în numerar sau în natură.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Politic

12 IULIE 2013

5

FLUX

Despre starea de bine a unor simpli şefi de partide Liderii partidelor de la putere, până nu demult mari oameni de stat, s-au pomenit într-un con de umbră, pe cale să fie uitaţi şi de presă, şi de poporul pe care l-au guvernat cu atâta înţelepciune şi jertfire de sine. Pentru a nu se scu-

Importantul politician de 47 de ani şi doi metri, Marian Lupu, şi-a arătat muşchii, la propriu, invitând o televiziune dragă şi apropiată democraţilor să-l filmeze în sala de sport şi la piscină. Publicul s-a extaziat de forma fizică a ex-preşedintelui Parlamentului.

Democratul care a afirmat că a făcut sport încă din copilărie, ne-a îndemnat şi pe noi, lenoşii, să facem sport, pentru că o să ne facă bine.

Aşa cum îi face şi lui.

După ce au examinat cu atenţie imaginile de la piscină, mai mulţi jurnalişti au ajuns la concluzia că intens mediatizata şi uşor narcisista poză de la baie a şefului democraţilor este totuşi autentică şi deloc trucată, cum încerca să ne convingă Marian Lupu. Noi nu ne pronunţăm, dar vă oferim posibilitatea să faceţi singuri comparaţia dintre cele două torsuri.

Dacă şeful PD se simte „mult mai bine, mult mai încrezut, mult mai în forţă ”, atunci când face efort în sala de sport, starea de bine a lui Vladimir Filat vine chiar din aflarea sa la cârma PLDM. Stare, pe care acum nu ar mai schimba-o pe nimic. În cadrul unor dezbateri publice, acesta a afirmat cu multă convingere că pentru el funcţia de şef de partid este acum mai tentantă decât cea de premier, de unde ar trebui să înţelegem că nu regretă pierderea celei din urmă.

Mai mult decât atât, acesta a evocat, cu patetism, înaltul său spirit de sacrificiu şi devotament fără rezerve faţă de ţară, de care a dat dovadă atunci când a trebuit să aleagă între funcţie şi viitorul ţării: „Ce înseamnă aflarea unui om într-o funcţie, când în joc este pus viitorul democratic al ţării?!”

funda iremediabil în hăul uitării, aceşti vajnici şi, pe alocuri, carismatici politicieni, îşi creează, împreună cu lustruitorii de imagine, evenimente de presă, practicând chiar un soi de exibiţionism (politic).

Cu câteva zile în urmă, în calitate de simplu lider de partid, seful liberaldemocraţilor s-a deplasat în raionul Nisporeni, unde a inspectat câteva şantiere din mai multe sate, a verificat cum se desfăşoară construcţia unor drumuri, a vizitat o mănăstire şi un Centru Social.

Ca şi alţi politicieni, Vladimir Filat îşi imortalizează gândurile şi faptele

Această preferinţă a lui Filat pentru funcţia de lider de partid nu este deloc întâmplătoare. Acum, potrivit spuselor sale, el poate discuta mai deschis cu oamenii şi poate vedea şi simţi lucrurile care s-au realizat în perioada în care a fost premier. Câte realizări a reuşit să vadă fostul mare om de stat, rămâne un semn de întrebare. Important este că el are „o satisfacţie fiind în această funcţie” şi, din când în când, îşi împărtăşeşte cu noi această satisfacţie. Însă chiar dacă afirmă că se simte mai confortabil la partid, Vladimir Filat rămâne, în suflet, tot om de stat, cu ticuri de nomenclaturist sovietic.

pe o pagină de Facebook, unde am găsit scris cu referire la vizita de la Nisporeni: „În drum spre Nisporeni, încă o dată m-am convins că lucrurile se mișcă în direcția cuvenită.

Toată țara este un șantier, nu există localitate în care să nu se implementeze măcar un proiect”. Important este ca şi oamenii să fie convinşi că lucrurile se mişcă în direcţia în care trebuie, iar ţara să nu rămână „un şantier” perpetuu.

Obişnuit să ţină mâna pe „pulsul vieţii”, şeful PLDM a ajuns şi în satele afectate recent de inundaţii, unde a constatat cu mândrie că lecţia inundaţiilor din 2010, atunci când el a gestionat cu înţelepciune situaţia în calitate de premier, a fost învăţată de autorităţi. „Mă mândresc că autoritățile știu să intervină decisiv atunci când oamenii au nevoie de ajutor”, remarcă Filat.

Aceste ieşiri la rampă ale foştilor potentaţi se vor mai tempera, probabil, în perioada următoare, când ei îşi vor odihni minţile şi trupurile obosite pe cine ştie ce meleaguri străine. Dar foarte curând spectacolul va continua, cu aceiaşi eroi. Într-o altă piesă.

Ioana FLOREA, FLUX

O nouă ţară depăşeşte SUA în topul obezităţii Topul ţărilor cu cele mai multe persoane obeze, condus până acum de SUA, s-a modificat recent, aducând Mexicul pe prima poziţie în clasament, relatează NY Daily Times.

România oferă 5500 de burse pentru absolvenţii din Republica Moldova Prin intermediul învăţământului, România încearcă să le ofere tinerilor de la noi o nouă perspectivă, acordând anual mii de burse de studii. În anul academic 2013-2014, îşi vor putea continua studiile în ţara vecină 5500 de absolvenţi. Oferta Guvernului României din acest an este cu 500 de burse mai mare decât în anul precedent.

Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (United Nations Food and Agricultural Organization / FAO), 32,8% dintre adulţii mexicani sunt obezi. Spre comparaţie, rata este de 31,8% în statele americane.

Pe de altă parte, 70% din populaţia Mexicului este fie supraponderală, fie obeză, iar una din şase persoane suferă de diabet. În plus, aproximativ 70.000 de persoane mor anual din cauza acestei boli, precizează sursa.

Raportul FAO mai atrage atenţia că obezitatea este o formă a malnutriţiei: „Acele persoane care sunt malnutrite sunt şi cele care vor deveni obeze în viitor”, a explicat dr. Abelardo Avila, de la Mexico’s National Nutrition Institute. „În rândul persoanelor din clasa săracă avem de-a face cu părinţi obezi şi copii malnutriţi. Cel mai grav este că aceşti copii vor deveni, la rândul lor, obezi. Este o epidemie foarte serioasă”, a adăugat specialistul. În acest context, Avila a arătat că sărăcia este principalul factor care duce la apariţia acestor probleme de sănătate. Astfel, populaţia din mediul rural, ale cărei venituri sunt semnificativ mai mici, are tendinţa de a cumpăra produse alimentare şi băuturi răcoritoare mai ieftine şi, totodată, mai nocive decât altele.

De asemenea, lanţurile de restaurante fast-food au cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani în Mexic.

Pentru învăţământul preuniversitar sunt destinate 1500 de locuri, 3300 de burse sunt pentru cei care vor aplica la studiile superioare, ciclul I licenţă. Alte 550 de burse sunt pentru doritorii de a face master, cu condiţia să deţină diplomă de licenţă din România. Pentru doctoranzi sunt puse la dispoziţie 125 de burse, în timp ce doritorilor de a face rezidenţiat sunt alocate 25 de burse.

Bursa lunară oferită de statul român constituie 65 de euro pentru studiile de licenţă, 75 de euro pentru master şi 85 de euro pentru rezidenţiat şi doctorat. Pe lângă aceasta, bursierii vor beneficia de abonamente la transport şi asistenţă medicală gratuită.

Actele de înmatriculare urmează să fie depuse în perioada 22 iulie-3 august la Consulatele României de la Chişinău, Bălți și Cahul.

Metodologia de admitere în instituțiile de învățământ din România şi lista actelor necesare pentru aplicare, repartizarea pe specialităţi şi instituţii de învăţământ poate fi găsită pe pagina web http://www.edu.ro/index.php/articles/20100.

Sursa: gandul.info

Victor TARLEV, pentru FLUX

FLUX

6

FiatLUX 12 IULIE 2013

Despre creştinofobie şi marionete – politicienii făcuţi în URSS Motto: „…Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia.

Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oamenilor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege…”

(Sfânta Evanghelie după Matei, 23, 27-28)

La sfârșitul lunii iunie, câţiva politicieni bosumflaţi și-au ridicat vocile turbulente împotriva Bisericii Ortodoxe și a slujitorilor ei. Ei s-au arătat nemulţumiţi de decizia Sinodului BOM care constata că autorităţile moldovenești fac jocul unor grupuri de presiune ale minorităţilor netradiţionale, ignorând glasul Bisericii și votând legi și hotărâri care permit propaganda homosexualităţii și imoralităţii în spaţiul public.

Sinodul își asuma dreptul de a apela la excomunicarea temporară a guvernaţilor din Biserică – „…Această raţiune a lucrurilor ne face să ne declarăm oponenţi și să ne depărtăm deschis de cei care prigonesc făţiș Biserica lui Hristos și să apelăm la scopuri strict terapeutice – la tradiţia canonică a excomunicării lor din Biserică până la îndreptare.

Acest fapt îi va lipsi dintru început pe guvernanţi de accesul la Sfânta Taină a Împărtășaniei, ca mai apoi, în funcţie de pocăinţă, să fie primiţi sau respinși definitiv, de la oricare slujire bisericească…”.

Sinodul BOM: „Să interzicem orice acţiune prin care se promovează idei, simboluri sau stiluri de viaţă neconforme moralităţii publice – homosexualitate, lesbianism, pedofilie și alte perversiuni sexuale!”

Totodată, mai-marii Bisericii solicitau conducerii statului Republica Moldova interzicerea prin lege a propagandei imoralităţii în spaţiul public, în special, în sistemul educaţional, mass-media, publicitate și alte domenii. Pentru a le ușura munca legiuitorilor moldoveni, Sinodul a definit drept „propagandă a imoralităţii”„orice acţiune publică prin care se promovează și/sau se afișează sub orice formă, prin orice mijloace, cu orice motiv, idei, simboluri și/sau stiluri de viaţă neconforme moralităţii publice tradiţionale – homosexualitate, lesbianism, transsexualism, bisexualism, pedofilie, zoofilie, incest, precum și alte perversiuni sexuale”.

Drept răspuns, în loc să analizeze cumsecade propunerile Sinodului, câţiva politicieni, obișnuiţi să vorbească mai mult decât să gândească, s-au lăsat antrenaţi în jocul de-a comentariile și au spus anumite lucruri care vin să scoată la lumină întunericul din minţile lor liberale.

„Am să vin să mă împărtăşiţi voi, ce nu o să-mi daţi să beau nişte agheasmă?!”

„Şeful meu este Dumnezeu. Nimeni nu-mi poate interzice să spun

Tatăl Nostru. Dumnezeu este cel care ne iartă păcatele”, a sărit primul, după care a ţinut să le deschidă ochii jurnaliștilor: „În mănăstiri cine păcătuieşte?! Răsfoiţi, citiţi! Am să vin să mă împărtăşiţi voi, ce nu o să-mi daţi să beau nişte agheasmă?!”. „Biserica ar trebui să fie preocupată doar de religie, de treburile unei feţe bisericeşti, să-i lase pe politicieni să se ocupe de politică. Când Biserica face astfel de declaraţii devine ridicolă”, i-a ţinut isonul al doilea.

„Preoţii ar putea fi trași la răspundere pentru că speculează și manipulează!”

„Menirea lor este alta decât să interfereze în treburile statului, și prin felul cum o fac, mai ales cum manipulează și cum speculează, s-ar putea ajunge ca, într-un final, ei să fie trași la răspundere pentru aceasta (…). Să nu uităm că în foarte multe state s-a pus accent pe proprietăţile Bisericii, pe veniturile pe care le au, care nu sunt declarate, pe modalitatea prin care se colectează bani de la cetăţeni și unde merg ca destinaţie … acești bani. La un moment dat, am putea ajunge la etapa în care să discutăm despre impozitarea veniturilor Bisericii. Dacă ei consideră că, cu adevărat, contribuie la dezvoltarea societăţii, atunci să contribuie”, s-a îndârjit al treilea.

„Comportamentul preoţilor e departe de canoanele religioase…”

„Biserica se consideră intangibilă? Noi nu ne poziţionăm împotriva Bisericii sau, în general, împotriva religiei. Fiecare își are nivelul său de evlavie și de credinţă, dar acei preoţi care prin conduita lor compromit principiile religiei creștine ar trebui să fie luaţi în vizorul societăţii, urmează să fie demascaţi. Comportamentul lor este departe de canoanele religioase. Dintr-o chestiune care nu reprezintă o problemă pentru societatea noastră, dânșii încearcă să facă o mare temă de dezbateri”, a rotunjit-o al patrulea.

„Câţiva agenţi cu barbă și sutană pun beţe în roate integrării noastre europene…”

„Se știe că KGB (FSB) rusesc, prin câţiva agenţi devotaţi cu barbă și în sutană, încearcă în permanenţă să pună beţe în roate integrării noastre europene, menţinând în atenţia publică unele teme artificiale, cum ar fi „riscurile” legii cu privire la asigurarea egalităţii ș.a. Guvernarea însă, în loc să dejoace acest plan drăcesc al rușilor, a intrat în horă cu ei, atacând

întreaga Biserică, ori Biserica nu înseamnă doar preotul sau edificiul bisericii, ci întreaga comunitate de creștini ortodocși dintr-o localitate”, ne dumirește al cincilea, al cărui luciditate e demnă de a fi luată în seamă de Comitetul Înţelepţilor din Clubul Bilderberg. Sau măcar de Comisia Trilaterală.

Ca să se facă auzită și pentru a explica sensul declaraţiei Sinodului din 20 iunie, Comisia sinodală pentru probleme sociale și morale a susţinut o conferinţă de presă (http:// mitropolia.md/conferinta-de-presasustinuta-de-membrii-comisia-sinodale-pe-probleme-sociale-si-morale/). Deocamdată, autorităţile nu au dat semne că ar fi înţeles corect poziţia Bisericii, care încearcă să-și apere copiii și tinerii de propaganda imoralităţii.

Putem presupune că politicienii din partidele liberale și democrate nu prea cunosc că Biserica Ortodoxă Rusă, din care face parte structural și Mitropolia Moldovei, încă în anul 2000 și-a făcut publică atitudinea faţă de homosexualitate și transsexualitate, într-un document intitulat “Fundamentele concepţiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse”.

Iată ce prevede acest document:

„Sfânta Scriptură şi învăţătura Bisericii condamnă fără echivoc relaţiile homosexuale, văzându-le ca o distorsiune vicioasă a naturii omului create de Dumnezeu”

Discuţia despre statutul aşa-numitelor minorităţi sexuale în societatea contemporană tinde spre recunoaşterea homosexualităţii nu ca pe o perversiune sexuală, ci doar ca pe una din „orientările sexuale”, care are drepturi egale la manifestare publică şi respect. Se mai afirmă că pornirea homosexuală e predeterminată de predispoziţii individuale înnăscute. Biserica Ortodoxă pleacă de la convingerea neschimbată că unirea instituită de Dumnezeu a căsătoriei dintre bărbat şi femeie nu poate fi comparată cu manifestările pervertite ale sexualităţii. Ea consideră homosexualitatea ca fiind o distorsiune păcătoasă a naturii umane, care însă poate fi depăşită printr-un efort spiritual care să ducă la vindecarea şi maturizarea spirituală a omului. Dorinţele homosexuale ca şi celelalte patimi care-l chinuie pe omul căzut se vindecă prin Sfintele Taine, rugăciune, post, pocăinţă, citirea Sfintei Scripturi şi a scrierilor

Sfinţilor Părinţi, ca şi prin comuniunea creştină cu oameni credincioşi gata să-i dea un sprijin duhovnicesc.

Biserica condamnă orice propagandă a homosexualităţii și consideră că cei care propagă modul de viaţă homosexual nu trebuie admiși în funcţii educaţionale

Tratându-i cu responsabilitate pastorală pe oamenii care au înclinaţii homosexuale, Biserica se opune, în acelaşi timp, hotărât încercărilor de a prezenta această tendinţă păcătoasă ca „normă”, ba chiar ca un obiect de mândrie şi un exemplu de imitat. Tocmai de aceea, Biserica condamnă orice propagandă a homosexualităţii. Fără a nega nimănui drepturile fundamentale la viaţă, respectul pentru demnitatea personală şi participarea la treburile publice, Biserica e totuşi de părere că aceia care propagă modul de viaţă homosexual nu trebuie admişi în funcţii educaţionale şi în alte activităţi cu copii şi cu tineri, şi nici să deţină posturi superioare în armată şi în instituţiile de reeducare.

„Sexualitatea umană pervertită se poate manifesta în forma sentimentului maladiv al apartenenţei la sexul opus”

Uneori expresia unei sexualităţi umane pervertite se manifestă în forma sentimentului maladiv al apartenenţei la sexul opus, fapt care are drept rezultat încercări de schim-

Ritual de consacrare, 1906

bare a sexului (transsexualitatea).

Refuzul sexului dat de Creator poate avea consecinţe primejdioase pentru dezvoltarea ulterioară a individului. „Schimbarea sexului” prin stimularea acţiunii hormonale şi operaţie chirurgicală a dus în multe cazuri nu la soluţionarea problemelor psihologice, ci la agravarea lor şi la o profundă criză interioară. Biserica nu poate aproba astfel de „răzvrătiri împotriva Creatorului” şi nu recunoaşte schimbarea apartenenţei sexuale printr-o intervenţie artificială. Dacă „schimbarea de sex” a avut loc înainte de Botez, persoana respectivă poate fi admisă la această Taină ca oricare alt păcătos, dar Biserica o va boteza ca aparţinând sexului pe care-l are din naştere. Hirotonirea unui astfel de om ca preot şi cununia sa în biserică sunt inadmisibile.

Transsexualitatea trebuie deosebită de identificarea incorectă a sexului în copilărie ca rezultat al unor erori medicale legate de dezvoltarea patologică a caracteristicilor sexuale. În acest caz, corecţia chirurgicală nu are caracterul unei schimbări de sex…”. (Sinodul Episcopal Jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse, Moscova, 13-16 august 2000, traducere de diac. Ioan I. Ică jr.).

Văzută din acest punct de vedere, declaraţia Sinodului BOM nu este un gest ieșit din comun, Biserica este liberă să mustre și să-și cureţe rândurile de creștinii care se încăpăţânează să nu asculte de glasul ei.

Obsesia tipic moldovenească de a privi lucrurile exclusiv din punct de vedere politic nu-și are locul aici. Iar cetăţenii care au stat prea mult aplecaţi asupra cărţilor și decretelor homosexualului V. I. Lenin ar trebui să se întrebe de unde până unde sunt liberali sau democraţi și de unde până unde sunt leniniști atunci când cer marginalizarea Bisericii.

Sinodul BO Române: „Biserica va continua să se implice în politica generală a ţării, contribuind – prin mijloace specifice – la apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu…”

Aș vrea să mai aduc aici un document care poate fi relevant pentru discuţia noastră. Este vorba de Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 1676 din 5-7

FiatLUX 12 IULIE 2013

7

FLUX

şi reeducaţi în UE – „mormintele văruite” ale Guvernului Mondial martie 2008 / Reexaminarea hotărârii Sfântului Sinod nr. 410/2004 privind problema implicării preoţilor în politică http://www.patriarhia.ro/_ layouts/images/File/Hotararea%20 nr_%201676%20(2008).pdf. În calitatea sa de cetăţean al Patriei și de părinte duhovnicesc al tuturor enoriașilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia și prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obștesc și împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura și morala creștină ortodoxă. Opţiunea sa politică se exprimă prin vot … În acelaşi timp, Sfântul Sinod face un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului și nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor și însemnelor bisericeşti. Sfântul Sinod îi asigură că Biserica – păstrându-şi echidistanţa faţă de partide – va continua să se implice în politica generală a ţării, contribuind – prin mijloace specifice – la apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu, a independenţei și integrităţii Patriei, respingând orice formă de totalitarism comunist ateu, precum și orice formă de extremism”.

Se pare că Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a fost suficient de explicit și, chiar dacă decizia lui se extinde și se aplică doar în cazul Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova, poziţia lui merită luată în considerare.

Iar acelora care își închipuie că oprirea de la Sfânta Împărtășanie este o practică ieșită din comun le propunem să facă cunoștinţă cu Molitfelnicul Mare. Asta așa, ca să-i plimbăm puţin prin canoanele la care fac trimitere fără a le cunoaște.

Păcatele care opresc de la Sfânta Împărtășanie și canonisirea lor după Sfintele Canoane

(Molitfelnicul Mare de Chişinău, ed. 1820.) „Preacurvarii (cei căsătoriţi, desfrânând cu persoane străine căsătorite se numesc preacurvari), homosexualii (homosexuali se numesc aceia care desfrânează anal bărbat cu bărbat sau bărbatul cu soţia lui desfrânând în chipul arătat mai

Bohemian Grove, 1926

sus.), cei care se împreună cu dobitoacele, cei ce se împreună cu femeile lor peste fire (împreunarea peste fire este atunci când bărbatul sau o femeie îşi fac demonica plăcere sărutându-se unde nu trebuie), 15 ani să nu se împărtăşească”. „Curvarii (curvie se cheamă atunci când doi necăsătoriţi sau văduvi desfrânează), șapte ani să nu se împărtăşească”. „Acela care ar ocărî, ar bârfi, ar necinsti sau ar bate pe vreun preot, chiar dacă ar fi preotul vinovat, unul ca acela va fi dat anatemei și lepădat de la Biserică ca unul ce s-a îndepărtat de Sfânta Treime și la un loc cu Iuda va fi partea lui și 2 ani să nu se împărtăşească, chiar de l-ar ierta preotul, căci zice Scriptura: „Pe mai-marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău”.

„Acela care nu merge la Sfânta Liturghie trei duminici la rând, să se afurisească”

„Acela care nu merge la Sfânta Liturghie trei duminici la rând, să se afurisească, fără numai dacă este greu bolnav, încât să nu poată ieși din casă”. „Călcătorii de jurământ, ca și cei care au jurat strâmb, 10 ani să nu se împărtăşească”. „Cei ce joacă în horă, cad sub afurisenie (afurisenie înseamnă despărţire și lepădare de la Biserica Ortodoxă)”.

Am adus aceste fragmente doar ca să arăt că şi canoanele afurisesc pe orice creștin care nu merge la Liturghie trei duminici consecutiv, ceea ce înseamnă că marea majoritate a politicienilor din Republica Moldova ca și nepoliticienii, de altfel, pot fi afurisiţi doar pentru că nu trăiesc bisericește, nu merg la Biserică, nu se roagă în fiecare Duminică pentru sufletul lor și pentru copii împreună cu ceilalţi credincioși. Au spus-o chiar ei acum câteva zile când au declarat pentru un anume post de televiziune că merg la biserică doar de 2-3 ori pe an, atunci când simt „îndemnul inimii”.

Iar dacă le mai punem în cârcă și canonul despre afurisirea celor care joacă în horă, atunci ce ar trebui să facă Biserica cu fratele Mihail? Acel creștin Mihail care nici nu face diferenţă între Împărtășanie și agheasmă. Da’ hora-i place. http://www.youtube.com/watch?v=TiGME2ruJUw. De celelalte canoane prefer nici să nu amintesc. Și dacă am ajuns să le invoc pe cele de mai sus, e doar

pentru a le da o replică celor care se căinează că politicienii sunt prea toleranţi cu mai-marii Bisericii. Oare Biserica nu este tolerantă cu conducătorii care de două ori pe an fac paradă din credinţa lor, iar în restul zilelor votează fără discernământ sau pentru bani fel de fel de legi dictate de un grup de nelegiuiţi care și-au propus să controleze totul pe această planetă: banii, resurse naturale, populaţia și conștiinţele? Oare Biserica nu este prea tolerantă atunci când primește în locașurile sfinte și împărtășește membrii Lojelor masonice din Moldova, în pofida faptului că masoneria a fost dată anatemei prin decizie de Sinod? Oare Biserica nu este prea tolerantă atunci când acceptă la împărtășanie pe acei care au votat pentru legalizarea avorturilor, pe acei care l-au declarat pe Iisus Hristos comunist și pe acei care în numele revoluţiei au vărsat sânge de credincioși, sânge de preoţi și sânge de ierarhi și pe care vrednicul de pomenire Patriarhul Tihon i-a dat anatemei? Oare cineva din cei care au votat legalizarea avorturilor a mărturisit aceasta la spovedanie? Și atunci ce ar trebui să facă Biserica, să-i mângâie pe cap și să le cânte „Mulţi ani trăiască!” pe la hramuri și mese de sărbătoare?!

Rockefeller, Rothschild, Abramovich, Papa Benedict al XVI-lea, Elisabeta a II-a, regele Mihai

Despre planurile acestor conspiraţioniști „nelegiuiţi”, cum îi numește Sfânta Scriptură, a scris John Coleman, fost ofiţer de informaţii MI-6 în cartea sa „Conspirators Hierarchy: Comitetul celor 300”, unde nominalizează 290 de organizaţii și 125 de bănci și chiar 341 de nume de foști și actuali membri ai comitetului, dintre care menţionăm pe George Bush, Lord Carrington, Sir Harry Oppenheimer, familia Delano (Frederic Delano a fost membru în Consiliul Rezervelor Federale), Mary Rockefeller, David Jr. Rockefeller, David Sr. Rockefeller, Baron Edmond de Rothschild, David de Rothschild, Benjamin de Rothschild, David René de Rothschild, Evelyn de Rothschild, Abramovich Roman, Joseph Alois Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea), Casa Hohenzollern, Casa de Orania, J.P. Morgan, George Schultz, Frederik IX, regele Danemarcei, Henry Kissinger, regina Marii Britanii – Elisabeta a II-a, care deţine rolul oficial de guvernator suprem al Bisericii Angliei, și alţii, între care găsești și lorzi englezi, și prinţi arabi, și președinţi americani.

Nume de cetăţeni moldoveni și români nu se regăsesc în această listă, în care figurează totuși regele Mihai al României (cel puţin în listele făcute publice pe Internet), care a anunţat ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern din 10 mai 2011. Întâmplător sau nu, dar prinţul Paul de Hohenzollern, pretendent la tronul României și un fel de adversar al regelui Mihai a fost prezent la Chișinău, în 1997, cu ocazia inaugurării „Marii Loje a Moldovei”, fondată de Marea Lojă Regulară a Italiei cu sprijinul preşedintelui de atunci,

Petru Lucinschi. Iar în 2013, prinţul Paul al României se reîntoarce la Chișinău ca să încreștineze 10 copii.

Comitetul celor 300 urmărește distrugerea naţiunilor, a religiei creștine, a familiei, a moralei, a învăţământului

John Coleman susţine că Comitetul celor 300 își propune o monitorizare a creșterii demografice, o distrugere a marilor naţiuni industrializate și, mai ales, a clasei de mijloc, care este coloana vertebrală a acestor naţiuni, o distrugere a religiei creștine, a familiei, a moralei, distrugerea învăţământului, menţinerea unor focare de război, tocmai pentru a încetini această creștere demografică. În opinia lui, Comitetul deţine controlul traficului de droguri la scara întregii planete și-l folosesc tocmai ca o armă pentru distrugerea fizică și morală a unor societăţi. Cei care li se opun sunt eliminaţi, aici autorul exemplificând cu eliminarea lui Aldo Moro, a lui Kennedy, încercările de asasinare a lui De Gaulle, înlăturate cu dibăcie de SDCE (serviciul secret francez), înlăturarea de la putere a lui Noriega, a lui Nixon sau a Shahului Iranului. În linii generale, planurile Comitetului 300, dezvăluite de Coleman în cartea sa, sunt următoarele: Crearea unui Guvern Mondial, care să deţină controlul asupra sistemului monetar și al bisericilor unificate; Distrugerea identităţii tuturor naţiunilor; Controlul fiecărei persoane prin mijloace de control ale minţii; Legalizarea drogurilor și a pornografiei; Ascunderea tuturor progreselor știinţifice, cu excepţia celor considerate de comitet benefice. Este bine protejat progresul în domeniul energetic; Reducerea populaţiei lumii, prin moartea a 3 miliarde de oameni, numiţi „mâncători fără valoare”; Distrugerea unităţii familiei; Controlul culturii tinerilor de astăzi realizat prin proiecte elaborate în cadrul institutului Tavistock sau al institutului Standford; Răspândirea unor noi culturi religioase; Cauzarea unui colaps al economiilor lumii pentru a genera un haos politic total; Preluarea controlul asupra sistemului educativ în America; Penetrarea și subminarea tuturor guvernelor lumii…

Vorbitorii de rusă ar putea să-și facă o părere despre Comitetul 300 vizionând acest film (http://www. youtube.com/watch?v=VLgROo_ UDeg (atenţie la min. 23.30, care prezintă ritualul iniţierii în masonerie filmat în ascuns de jurnalistul Alex Jones la Bohemian Grove, or.

Monte-Rio, California).

Alt lucru interesant din cartea lui Coleman: „Comitetul celor 300” plănuiește că femeile „vor fi degradate printr-un continuu proces de „eliberare a femeilor” și vor fi învăţate să facă „self-abortion” după nașterea a doi copii. Euthanasia va fi obligatorie, la fel cum obligatorii vor fi și drogurile „recreaţionale”.

Domnul a prefăcut în cenușă cetăţile Sodomei și Gomorei, dându-le ca o pildă nelegiuiţilor din viitor…

Putem să credem sau să nu credem ceea ce scrie Coleman. Putem să credem sau nu în teoria unui sistem ocult de guvernare a lumii format din mai multe organizaţii secrete care pregătește societăţile pentru o nouă dictatură mondială și un nou împărat numit în Biblie Antihrist.

Putem să credem sau nu în cuvintele apostolilor care ne avertizau despre „nelegiuiţii din viitor” spunând: „… din poftă de avere şi cu cuvinte amăgitoare, ei vă vor momi pe voi.

Dar osânda lor, de mult pregătită, nu zăboveşte şi pierzarea lor nu dormitează. Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci, legându-i cu legăturile întunericului în iad, i-a dat să fie păziţi spre judecată. Şi n-a cruţat lumea veche, ci a păstrat numai pe Noe, ca al optulea propovăduitor al dreptăţii, când a adus potopul peste cei fără de credinţă, Și cetăţile Sodomei şi Gomorei, osândindu-le la nimicire, le-a prefăcut în cenuşă, dându-le ca o pildă nelegiuiţilor din viitor…”.

Reieșind din aceste considerente cred că poziţia Sinodului BOM trebuie examinată ţinându-se cont că Biserica este, deocamdată, unica instituţie care se opune serios procesului de degradare programată a societăţii. Iar speculaţiile despre Biserică ca instrument de luptă împotriva „integrării europene” nu-și au rostul.

Pentru că și în Uniunea Europeană majoritatea bisericilor continuă să lupte împotriva unor false valori, iar rostul Bisericii este anume de a spune adevăruri incomode. Așa cum spunea recent protoiereul Vsevolod Ceaplin: „Creștinii sunt chemaţi să schimbe întreaga lume, dar nu să se acomodeze după ea urmând tendinţele seculare impuse…”.

P.S. Astăzi un site proguvernamental titrează că președintele Nicolae Timofti va purta discuţii cu membrii Sinodului. Să vedem cu ce mesaje va încerca să-i măgulească pe ierarhi înainte de vizita Patriarhului Chiril și cum va dialoga cu episcopul Markel de Bălţi și Fălești, care, fiind rugat de jurnaliștii din presa de limbă rusă să comenteze informaţiile potrivit cărora șeful statului nu agreează vizita Preafericitului Chiril, a avut o atitudine mai dură.

Expresia care a scandalizat opinia publică și a dat apă la moara comentatorilor din toate taberele este „om de nimic”. Ea a fost folosită inclusiv de împăratul David în Psalmul 11, în care prorocește: „…atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni”. Poate că expresia e prea aspră pentru urechile analiștilor obișnuiţi cu un limbaj politic corect. Dar nu putem cere slujitorilor Bisericii să vorbească limba comisarilor europeni. Chiar Dumnezeu-Fiul a folosit cuvinte tari precum „nebuni și orbi”, „călăuze oarbe”, „pui de vipere”, „șerpi”, „morminte văruite”. Iar Biserica le poate folosi ca mijloace specifice în apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu.

Igor PÂNZARU Sursa: ioanatan.wordpress.com

CMYK

FLUX

8

Externe 12 IULIE 2013

Corlăţean, după întâlnirea cu Lavrov: Încercăm să creăm o deschidere a dialogului politic cu Rusia Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat marţi, 9 iulie, pentru AGERPRES, că întâlnirea avută la Moscova cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a marcat o deschidere a dialogului politic, care să susţină şi „o componentă economică solidă, în interesul ambelor părţi”.

El a amintit că este prima întâlnire bilaterală la nivelul miniştrilor de Externe din cele două ţări, după cea din februarie 2009, afirmând că în acest timp „agenda politico-diplomatică a fost mult mai săracă”. „Este un moment în care încercăm să creăm o deschidere a dialogului politic, este şi un moment aniversar – zece ani de la semnarea Tratatului politic bilateral şi 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. A fost o întâlnire care şi-a propus şi care a confirmat o agendă constructivă, pragmatică, pozitivă şi, în acelaşi timp, dorinţa confirmată de ambele părţi ca prin dialogul politico-diplomatic să susţinem şi o componentă economică solidă, bineînţeles în interesul ambelor părţi”, a spus Titus Corlăţean.

Ministrul a subliniat că România are interesul de a echilibra balanţa comercială bilaterală, în contextul în care nivelul schimburilor în 2012 a fost de 4,4 miliarde de dolari, ţara noastră exportând produse în valoare de doar 1,3 miliarde de dolari. „Avem interesul de o prezenţă mai consistentă a companiilor româneşti pe piaţa rusă, avem interese inclusiv în domeniul energiei, de exemplu prin discuţii, negocieri directe cu partenerii din Federaţia Rusă, fără intermediari, care afectează în mod inevitabil preţul gazului exportat din Rusia către România”, a punctat şeful diplomaţiei române.

Corlăţean a mai spus că a stabilit cu omologul rus organizarea unor reuniuni anuale a Comisiei interguvernamentale de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică. El a amintit că ultima întâlnire a acestei comisii a avut loc în aprilie la Bucureşti, după o pauză mai mare. „Am căzut, în egală măsură, de acord asupra faptului că acest dialog politic ne permite să abordăm cu deschidere şi temele, dosarele, în care avem poziţii apropiate, poate chiar similare, ca să mă refer doar la unele aspecte ale cooperării NATORusia în combaterea terorismului internaţional, traficului de droguri, aspecte legate de cooperarea privind Afganistanul”, a adăugat şeful diplomaţiei române.

El a mai spus că părţile pot, în egală măsură, să abordez cu deschidere şi acele dosare în care au poziţii diferite sau chiar divergente. „Totodată, am fost de acord să abordăm cu deschidere acele teme care reprezintă o valoarea simbolistică specială pentru cele două naţiuni, în cazul României fiind important – şi am avansat această propunere – stabilirea unei date clare şi a unei agende bine definite a reuniunii comisiei mixte româno-ruse privind istoricul relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea tezaurului”, a arătat Corlăţean.

Ministrul român a mai precizat că a semnat cu omologul său rus două acorduri interguvernamentale: unul privind înfiinţarea Institutului Cultural Român la Moscova, respectiv a Centrului Cultural Rus la Bucureşti, precum şi un acord vizând cooperarea bilaterală în domeniul culturii, educaţiei, mass-media, tineretului, sportului şi turismului.

Părţile au mai convenit programul de consultări în următorii doi ani între cele două ministere de Externe. „Sunt şi alte acorduri bilaterale în curs de negociere şi am căzut de acord să accelerăm negocierea pentru viitoarea semnare: dau un singur exemplu – acordul privind cooperarea bilaterală în combaterea criminalităţii organizate”, a anunţat Corlăţean.

El şi-a exprimat speranţa ca, “odată cu înţelegerea privind respectul reciproc al poziţiilor specifice fiecărui stat în parte”, părţile să poată aborda toate punctele de pe agenda bilaterală şi internaţională. „Aş spune că a fost un dialog constructiv, deschis, amical, pe baza unei agende pragmatice şi cred că odată cu înţelegerea privind respectul reciproc al poziţiilor specifice fiecărui stat în parte – în cazul României angajamentul european

şi euroatlantic foarte clar – putem aborda într-un spirit constructiv deschis toate aceste puncte pe agenda bilaterală, dar şi puncte care privesc agenda regională, internaţională şi evoluţiile din Orientul Mijlociu, din statele arabe, pe care le-am discutat astăzi în detaliu”, a concluzionat Titus Corlăţean.

Sursa: AGERPRES (Autor: Victoria Vioară, editor: Georgiana Tănăsescu)

MOSCOVA-BUCUREŞTI:

Începutul unei noi etape în relaţiile bilaterale Bucureşti şi Moscova sunt gata să construiască relaţii pe baza unor principii noi şi pozitive.

Anunţul a fost făcut de miniştrii de Externe ai României şi Rusiei.

nirii, şeful diplomaţiei ruse a declarat că „încălzirea relaţiilor nu înseamnă şi schimbarea poziţiei Rusiei”. Însă şi abordarea autorităţilor de la Bucureşti a devenit mai constructivă. „Colegul meu a spus ceva mai devreme că viitorul Republicii Moldova trebuie să fie determinat de alegerea Vizita lui Titus Corlățean la Mosliberă a poporului acestei ţări, iar cova a coincis cu împlinirea a 10 România va respecta decizia, oricaani de la semnarea Tratatului pore ar fi aceasta. Aceeaşi poziţie este litic de bază româno-rus. Iar în împărtăşită şi de Rusia. Ea este contoamnă se vor marca 135 de ani de stantă şi binecunoscută: susținem la stabilirea relațiilor diplomatice. în mod constant integritatea teriPrin urmare, la întâlnirea de la torială a Republicii Moldova, ea treMoscova s-a făcut un bilanţ şi s-a buie să rămână un stat suveran și vorbit şi despre perspectivele de să-şi mențină neutralitatea conform cooperare. constituţiei ţării. Sunt exact aceleaşi Prima vizită din ultimii patru ani principii de care ne ghidăm în ceea Titus Corlăţean şi Serghei Lavrov Foto: RIA Novosti a unui ministru român de Exterce privește reglementarea transnisne la Moscova este calificată deja treană”, a spus Serghei Lavrov. drept o realizare. Nu este vorba doar de docu- răspundem cu reciprocitate. Sper că toate meUltima rundă de negocieri pentru reglemenmentele semnate: planul consultărilor intermi- canismele de interacţiune între ţările noastre nisteriale şi acordul cu privire la deschiderea ne vor ajuta să câştigăm potenţial pentru atin- tarea transnistreană în formatul 5+2 (Moldode centre culturale la Bucureşti şi Moscova. gerea unui nivel calitativ nou de cooperare”, a va şi Transnistria – părţi implicate în conflict, Rusia, Ucraina, OSCE – mediatori, SUA şi UE În cadrul discuţiilor, cei doi miniştri au sub- mai declarat Lavrov.

– observatori) a avut loc în luna mai. În ciuda liniat, în repetate rânduri, despre începutul Rusia nu îşi schimbă poziţia rezultatelor ambigue, tocmai acest format „counei noi etape în relaţiile bilaterale. mun” va contribui la soluţionarea tuturor proÎn urmă cu aproape un an, puţine persoafaţă de Republica Moldova blemelor existente, inclusiv în ceea ce priveşte ne vorbeau despre o nouă agendă pozitivă Potrivit unor observatori, până în 2012, re- statutul teritoriului, a declarat ministrul rus de în relaţiile dintre Bucureşti şi Moscova. Noul Guvern al României este gata pentru dialog laţiile dintre Moscova şi Bucureşti au ajuns la Externe. şi Rusia salută acest lucru, a declarat ministrul cel mai scăzut nivel de dezvoltare. Principalul România, partener motiv – politica României faţă de Republica rus de Externe, Serghei Lavrov. „Ne-am propus să depăşim dificultăţile care Moldova. important al Rusiei Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, în reau apărut în relaţiile noastre în ultimii ani şi să în sud-estul Europei ne mişcăm în direcţiile în care avem potenţial petate rânduri, că reunificarea celor două ţări Pe lângă probleme de politică regională, Tipentru realizarea unor proiecte reciproc avan- este o chestiune de principiu şi unirea trebuie tus Corlăţean şi Serghei Lavrov au discutat la tajoase şi intensificarea dialogului politic. să aibă loc în următorii 25 de ani.

Simţim tocmai această stare de spirit din La rândul său, Moscova insistă pe neutralita- Moscova şi despre cooperarea în cadrul UE şi partea actualei conduceri a României şi noi tea totală a Republicii Moldova. În cadrul întâl- NATO.

Pe teritoriul acestui „partener important al Rusiei din Europa de Sud-Est” vor fi instalate elemente de apărare antirachetă în cadrul celei de-a doua faze a scutului.

Washingtonul a spus în mod repetat că toate temerile în acest sens sunt zadarnice, deoarece sistemul nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, partea americană refuză să ofere garanţii juridice.

Potrivit ministrului român de Externe, toate aceste aspecte au fost discutate la Moscova într-un mod constructiv. Însă, în opinia lui Serghei Lavrov, subiectul rămâne deschis. „Am avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătăţire a stabilităţii şi securităţii în Europa. Am atins, desigur, şi subiectul apărării antirachetă, care este una dintre problemele nerezolvate în relaţiile noastre cu NATO. Consultările continuă”.

La finalul conferinţei de presă comune, şeful diplomaţiei ruse s-a referit şi la alte probleme, printre care şi la informaţiile apărute în presă potrivit cărora Marea Britanie ar fi interzis intrarea pe teritoriul său a persoanelor de pe aşa-numita „listă Magnitsky”. Este vorba despre un număr de 60 de oficiali ruşi, listă întocmită în luna aprilie de Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Solicitat de Vocea Rusiei, Serghei Lavrov a spus că „Ministerul de Externe de la Moscova nu a primit nicio notă oficială din partea autorităţilor britanice”.

Anterior, autorităţile de la Londra au declarat de mai multe ori că nu intenţionează să întocmească o astfel de listă.

Prin urmare, nu este exclus că ar putea fi o provocare cu scopul de a distrage atenţia publicului de la alte subiecte fierbinţi.

Polina CERNIŢA Sursa: romanian.ruvr.ru

CMYK

Externe 12 IULIE 2013

9

FLUX

Viitorul relaţiilor româno-ruse în viziunea lui Aleksandr Dughin Cu ocazia vizitei lui Titus Corlăţean la Moscova, Vocea Rusiei a pregătit o serie de materiale despre viitorul şi prezentul relaţiilor dintre cele două ţări.

Aleksandr Dughin este un politolog rus şi unul dintre cei mai influenţi gânditori geopolitici ai Rusiei de astăzi. Dughin a creat o teorie geopolitică inedită în care coabitează realpolitik-ul pragmatic şi mesianismul ortodox. Totodată, filozoful rus este liderul Mişcării Eurasiatice şi unul dintre fondatorii Clubului Izborsk, think-tank-ului care uneşte şi sincronizează eforturile ideologilor conservatori din Rusia. Într-un interviu recent acordat postului nostru de radio, Aleksandr Dughin a vorbit despre spaţiul eurasiatic şi despre viitorul României în contextul modificărilor conjuncturii geopolitice: „Proiectul eurasiatic, Comunitatea Economică Eurasiatică, începe să capete popularitate. Din ce în ce mai multe ţări din spaţiul ex-sovietic devin interesate de acest proiect. La fel, există interes din partea unor ţări din Europa de Est şi ţări cu influenţă la nivel regional, adică Turcia şi Iranul. Grecia se gândeşte la posibilitatea ieşirii din Uniunea Europeană.

Despre posibilităţile apropierii de Comunitatea Economică Eurasiatică vorbeşte premierul maghiar Viktor Orban. În fond, proiectul eurasiatic este o stea în ascensiune, pe când Uniunea Europeană este o stea căzătoare.

Eu nu am niciun dubiu că după alegerile (posibil, alegeri anticipate) în care un bloc electoral format din comunişti şi patrioţi trebuie să aibă succes, Republica Moldova se va orienta spre integrarea în spaţiul eurasiatic. Transnistria, prin vocea ministrului de externe, deja s-a angajat în această integrare.”

În viziunea geostrategului rus, viitorul relaţiilor dintre România şi Rusia arată cu totul altfel decât cred majoritatea analiştilor politici: ”Veţi vedea că a treia verigă a lanţului regional al apropierii de noua alianţă va fi România. Mai mult, intrând în această uniune, România s-ar putea uni cu Moldova în care s-a fi reintegrat Transnistria. Toată lumea ar avea de câştigat!”

Din start, mulţi comentatori şi ”experţi” în geopolitică vor interpreta o asemenea prognoză ca fiind ”deplasată”, dar experienţa demonstrează că multe dintre prognozele controversate făcute de Aleksandr Dughin s-au adeverit. În 2000, analiştii prooccidentali au fost amuzaţi de prognozele referitoare la o ”criză de sistem” ce urma să cuprindă Europa şi SUA. Acum, criza de sistem a devenit realitate şi nu este nimic amuzant în asta. Deseori, Aleksandr Dughin are privilegiul de a lansa în spaţiul public nişte paradigme care ulterior se regăsesc în diverse conversaţii instituţionale, deci ipotezele menţionate de geostrategul rus nu trebuie tratate cu superficialitate.

Este remarcabil faptul că Dughin introduce în discuţiile despre poziţia geopolitică a României două aspecte care până acum nu au avut un loc vizibil în contextul dialogului dintre cele două ţări. Geostrategul rus introduce noi axe de coordonate, adică demnitatea naţională şi valorile ortodoxe: ”România se află la periferia Uniunii Europene, este un oaspete nepoftit, tratat mai rău decât ţările care se află în dificultate precum Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Irlanda. În Uniunea Europeană, aceste ţări sunt catalogate peiorativ drept ”Grupul PIIGS”, adică ”grupul porcilor”. Înseamnă că, în acest context, România este o ţară de mâna a zecea? În Europa există o percepţie negativă şi injustă a românilor. Ei nu sunt bineveniţi ca oaspeţi. Lor nu li

se deschide spaţiul Schengen. Un popor întreg este judecat în baza a câtorva cazuri de corupţie. Este o situaţie dizgraţioasă pentru o ţară care posedă o măreaţă cultură ortodoxă, o cultură pe care o consider o veritabilă perlă a culturii europene a secolelor XIX-XX. În realitate, societatea românească este una dintre societăţile europene care sunt cele mai interesante, cele mai intelectuale, cele mai apropiate faţă de noi.” În condiţiile în care Uniunea Europeană calcă în picioare valorile tradiţionale şi demnitatea naţională, transformându-se într-un amalgam ciudat în care se îmbină Babilonul şi Sodoma, există propuneri pentru un proiect civilizaţional bazat pe alte valori şi alte principii: ”Cred că integrarea României în spaţiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identităţii culturale ortodoxe. În cadrul Comunităţii Eurasiatice, această ţară îşi va putea rezolva problemele economice şi teritoriale, dar mai mult, va fi acceptată cu bucurie, va fi apreciată la justa valoare şi va fi tratată ca un partener egal, ca un partener apropiat din punct de vedere civilizaţional. Acest aspect este foarte important pentru conştiinţa naţională”, subliniază Aleksandr Dughin.

Desigur, există cei care cred că relaţia dintre România şi Rusia nu poate fi îmbunătăţită, dar geostrategul priveşte viitorul cu optimism: ”Faptul că am fost divizaţi de o terţă forţă, de atlantişti, şi-a jucat rolul. Ei încearcă să ne învrăjbească, comit mici acte de sabotaj şi creează o atmosferă de ostilitate, dar aceste lucruri se vor termina. Rusia şi România au prea multe în comun!

Pe noi ne aşteaptă o reîntâlnire şi o redescoperire reciprocă în contextul unei civilizaţii comune. Deja se fac primii paşi în această direcţie.

Nu le supraestimez valoarea, dar interpretez pozitiv aceşti paşi. Are loc un schimb de vizite. Bucureștiul a

fost vizitat de secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, fapt care a fost interpretat drept ”o spargere a gheţii” de către presa locală.

La Moscova este aşteptată vizita ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Toate acestea sunt semne ale apropierii în care eu aloc rolul principal nu atât politicienilor şi reprezentanţilor puterii, ci elitei intelectuale. Intelectualitatea poate schimba atmosfera, poate crea un climat de înţelegere reciprocă. Avem nevoie de un dialog intercultural, de un schimb literar. Noi ştim prea puţin despre fabuloasa literatură română şi este păcat. La fel, românii nu cunosc literatura rusească contemporană. Sunt mândru de faptul că printre puţinele cărţi ale autorilor ruşi care au apărut la Bucureşti în ultimii ani se numără şi lucrarea mea, „Bazele politologiei”, prefaţată de un mare filozof şi director al Institutului de Sociologie al Academie Române, Ilie Bădescu. Paradigma apropierii inevitabile este determinată de o multitudine de factori. Ruşii, românii, moldovenii, transnistrenii – toţi sunt ortodocşi, sunt legaţi de acelaşi spaţiu regional care poate deveni şi

un spaţiu economic comun, şi o platformă eurasiatică comună în care fiecare îşi va găsi un loc onorabil.”

Până acum, discuţiile dintre Rusia şi România s-au concentrat asupra aspectelor economice, aspectelor pragmatice, fără a implica şi o dimensiune politică sau civilizaţională. Mesajul unui influent strateg rus deschide calea unui dialog civilizaţional, bazat pe valorile comune. În fond, societatea şi elita românească trebuie să aleagă un viitor. Românii trebuie să ştie că vânzarea a ceea ce a mai rămas din industria şi economia naţională nu este inevitabilă.

Cei care sunt ultragiaţi de perspectiva legalizării căsătoriilor gay şi de perspectiva impunerii propagandei homosexuale în şcolile de stat trebuie să ştie că poate exista şi un alt viitor. Cei care sunt deranjaţi de faptul că ambasada ”aliatului strategic” se ocupă atât de gestionarea privatizărilor impuse de FMI, cât şi de organizarea marşurilor homosexualilor în Bucureşti, trebuie să vadă că există şi alte opţiuni civilizaţionale, deschise pentru România.

Sursa: Radio Vocea Rusiei (romanian.ruvr.ru)

Bruxelles-ul se pregăteşte de marea încleştare cu Berlinul pe tema “călăului” bancar al zonei euro Oficialii de la Bruxelles se pregătesc să îi confrunte pe omologii lor din Berlin, în privinţa planului de înfiinţare a unui executor bancar al zonei euro care să decidă, uneori „peste capul” băncilor centrale, soarta creditorilor şubrezi din statele zonei euro, scrie Financial Times.

Planul Bruxelles-ului ar urma să fie susţinut de un buget de 60 de miliarde de euro, sub forma unui fond de salvare multinaţional.

Planul reprezintă o tentativă ambiţioasă de a oferi organismelor europene muniţie reală împotriva crizei bancare. „Mecanismul Unic de Soluţionare” i-ar oferi Comisiei Europene autoritate supre-

mă asupra celor 6.400 de bănci din zona euro, mergând până la posibilitatea de a închide un creditor care ar reprezenta un risc pentru economia naţională, trecând chiar şi peste prerogativele băncii centrale din acea ţară.

Comisia Europeană s-a confruntat cu opoziţia Germaniei, care cere o abordare graduală, în doi paşi.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că o singură autoritate are nevoie de un nou tratat european, iar în ajunul anunţului proiectului, Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanţe, a avertizat Bruxelles-ul să respecte limitele legii sau să se aştepte la turbulenţe majore. Franţa, Italia şi Spania s-au arătat mult mai entuziaste în privinţa acestui proiect.

Noua instituţie pe care mizează Bruxelles-ul va avea un personal de 300 de angajaţi şi preconizează să îşi înceapă activitatea din ianuarie 2015.

Totuşi, chiar dacă instituţia va fi înfiinţată la data programată, ar putea dura ani până la construirea unui fond de rezoluţie, iar noii autorităţi i-ar putea lipsi puterea totală de a impune pierderi băncilor mai devreme de 2018.

Opozanţii germani ai proiectului de la Bruxelles susţin că iniţiativa depăşeşte trata-

tele europene, iar chestiunile juridice delicate au fost deja abordate prin înfiinţarea Comisiei Europene. Înfiinţarea unui organism independent ar pune la îndoială şi mai mult legalitatea unui astfel de mandat. În practică, instituţia pe care o plănuiesc oficialii de la Bruxelles ar trebui să ges-

tioneze mai hotărât şi mai rapid o eventuală criză bancară dintr-un stat membru al zonei euro, fără să mai pună povară pe umerii guvernelor. Noul organism va avea la dispoziţie un fond de circa 1% din valoarea tuturor depozitelor din zona euro, echivalentul la 60-70 de miliarde de euro, bani pe care

îi va folosi în cazul în care va decide să acopere pierderile generate de un creditor european. Una dintre principalele nemulţumiri se leagă de posibilitatea ca, spre exemplu, o bancă cu probleme din Grecia să fie salvată de contribuţia unei bănci din Germania.

Sursa: Ziarul Financiar

FLUX

10

Cultur= 12 IULIE 2013

ACHIZIŢIE 1,5 milioane de euro pentru un manuscris de Samuel Beckett Manuscrisul romanului de debut al scriitorului Samuel Beckett, intitulat «Murphy», a fost vândut cu 1,5 de milioane dolari la o licitaţie organizată miercuri, 10 iulie, la Londra, de casa Sotheby's, informează Reuters.

Manuscrisul, care conţine numeroase note şi diferă în anumite pasaje de versiunea finală publicată în 1938, a fost achiziţionat de Universitatea Reading din Marea Britanie, cu un preţ conform aşteptărilor specialiştilor.

Reprezentanţii casei organizatoare spun că manuscrisul este foarte important, întrucât reflectă cu mare acurateţe procesul de creaţie al unuia dintre cei mai mari scriitori din secolul al XX-lea.

Textul manuscrisului «Murphy», conceput între august 1935 şi iunie 1936, la Dublin şi la Londra, este cuprins în şase caiete de schiţe şi a fost piesa de rezistenţă a licitaţiei, consacrată istoriei şi literaturii engleze.

Manuscrisul conţine şi câteva desene făcute de autor bunului său prieten, scriitorul irlandez James Joyce şi actorului de comedie Charlie Chaplin, ambii având o influenţă importantă asupra operei lui Beckett.

«Murphy» este considerat cel mai comic text dintre operele lui Samuel Beckett. Personajul central, un infirmier într-un azil psihiatric care dă numele romanului, încearcă să îşi găsească liniştea refugiindu-se în «mica lume» a spiritului.

Născut în 1906, la Dublin, Samuel Beckett a trăit cea mai mare parte a vieţii la Paris, a scris în franceză şi în engleză şi a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1969.

Scriitorul a murit în 1989.

SPIRITELE RĂMÂN ÎNCINSE ÎN CEA MAI CUNOSCUTĂ INSTITUŢIE RUSĂ DE CULTURĂ PE PLAN MONDIAL

Anatoli Iksanov, directorul Teatrului Balşoi, a fost concediat Anatoli Iksanov, directorul Teatrului Balşoi, a fost concediat, a anunţat marţi, 9 iulie, ministrul rus al Culturii, Vladimir Medinski, care consideră această decizie drept o măsură luată pentru a readuce calmul în cel mai prestigios teatru al Rusiei, aflat în centrul unor scandaluri de la începutul anului.

Anatoli Iksanov a fost înlocuit de Vladimir Urin, care era directorul Teatrului Stanislavski şi Nemirovich-Danchenko, o altă scenă prestigioasă din Moscova, informează AFP. Contractul lui Iksanov, care se afla la conducerea Teatrului Balşoi din anul 2000, urma să se încheie în octombrie 2014, potrivit agenţiilor de presă ruse.

Ministrul Culturii a subliniat faptul că această decizie a fost luată din cauza «situaţiei dificile» în care se află teatrul moscovit după agresiunea cu acid comisă asupra directorului artistic al instituţiei, Serghei Filin, în luna ianuarie.

Atacat pe 17 ianuarie de un bărbat care l-a stropit pe faţă cu acid, la parterul imobilului în care locuia, la Moscova, Serghei Filin a suferit arsuri grave la nivelul feţei şi

al ochilor. După ce a suportat o grefă de piele şi mai multe intervenţii chirurgicale la ochi în Rusia, el îşi continuă tratamentele în Germania, însă acestea nu l-au ajutat, deocamdată, să îşi recapete vederea.

Acea agresiune a declanşat un scandal fără precedent care a scos la lumină rivalităţile feroce şi puternicele conflicte interne existente în această instituţie renumită pe plan mondial. În iunie, Teatrul Balşoi a anunţat că s-a despărţit de balerinul vedetă Nikolay Tsiskaridze, aflat în conflict deschis cu Anatoli Iksanov şi un mare rival al lui Serghei Filin.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M I N G I R (2)

După anul 1774, tătarii nogaici sunt nevoiţi să părăsească, în mare parte, sudul Basarabiei şi să se retragă unii în Crimeea şi stepele Cubanului, alţii peste Dunăre, în Dobrogea. În locul „celor 2 ceasuri” ia fiinţă un nou ţinut moldovenesc – Hotărnicenii, acesta fiind, în scurt timp, repopulat de românii moldoveni, vechii locuitori ai Ţării de Jos. Satului Mingir însă, devenit o aşezare cu populaţie majoritară românească, nu i s-a mai schimbat denumirea şi nici nu a avut cum şi când, pentru că operaţiile militare ale armatelor ruseşti contra turcilor au urmat să se desfăşoare şi pe teritoriul Moldovei, până în anul 1812, când Basarabia nimereşte în supuşenia Imperiului Rusiei. Aşa şi-a perindat această localitate străvechea denumire autohtonă ca, peste decenii şi secole, să rămână mărturie a unor vremi zbuciumate, când străinii îşi permiteau să-şi impună „legile” lor şi să domine pământurile acaparate de la vecini. În componenţa ţinutului Hotărniceni, satul Mingir s-a aflat din 1774 până în 1818, când acest teritoriu este încorporat deja în limitele judeţului Bender. La 1817, Hotărnicenii

dispunea de 21 de sate şi 4 cătune, cu 3547 de gospodării şi aproximativ 20 de mii de locuitori. Recensământul din 1817 fixează pentru Mingir 68 de gospodării ţărăneşti şi 350 de locuitori, inclusiv 2 preoţi, 1 diacon, 1 ponomari, 1 ruptaş. Satul avea o biserică de lemn, care funcţiona încă din 1775, 8 mori de vânt, 3 mori cu tracţiune de cai. Proprietar al moşiei locale era Ioan (Iancu) Balş, consilier colegial, un descendent al dinastiei de boieri Balş (Balşici), originari din Banatul sârbesc.

Biserica Sf. Nicolae din sat a fost slujită pe rând de preoţii Scarlat, Andrei Buliga, Gheorghe Luţă, Gheorghe Bordei ş.a. În 1812, după izgonirea turcilor din raiale şi evacuarea tătarilor din Bugeac, începe un proces intens de populare a Basarabiei cu locuitori veniţi din alte regiuni, chiar şi din alte ţări.

La Mingir, pe lângă populaţia care se stabilise încă în sec. al XVIII-lea, aici se aşază mai multe familii de ţărani din judeţele centrale şi nordice ale regiunii, precum şi câteva familii de colonişti sud-dunăreni (găgăuzi, bulgari).

Curând însă, coloniştii sud-dunăreni se strămutară pe pământurile libe-

re din Bugeac, care, printr-un decret imperial din 1817, au fost declarate cazionaia zemlea „domeniul statului”.

Pe atunci moşiile satelor din ţinutul Hotărniceni aparţineau consilierului Ioan Balş, însă după moartea acestuia, în 1838, proprietăţile sale funciare sunt transmise prin moştenire nepoţilor săi Egor Balş, Constantin Balş şi Elena Balş (Sturza). În 1846, moşia Mingirului cu 4000 de desetine de pământ, care aparţinea lui Constantin

Balş, este cumpărată de sătenii mingireni, obţinând astfel dreptul de a fi trecuţi în categoria ţăranilor răzeşi.

La recensământul din 1835 în sat au fost înregistrate 70 de familii de ţărani, dintre ei 17 burlaci, populaţia totală fiind de 293 de locuitori. Fiecare familie avea câte 3-4, iar uneori şi câte 5-6 persoane. Cele mai mari familii erau ale mingirenilor Nicolae Rotaru (8 persoane), Ion Munteanu (9) şi Vasile Lazăr (12). Recensământul din 1850 conţine următoarele informaţii: 381 de familii, 20 de burlaci şi văduve, 1576 de locuitori. După I. Lupanciuc, autorul unei monografii a satului, băştinaşe din Mingir erau familiile:

Captari, Grecu, Ungureanu, Cozma, Luţă, Codreanu, Mărdare, Lazăr, Arnăutu, Rusu, Stahii, Leuţă, Buhtea, Mutilică, Vition, Ursu, Gavrilaş, Bordeianu, Munteanu, Pantaziu, Vicol, Galiţ, Rusu, Budăi, Turiţă, Dulgheru, Căpăţină, Dima ş.a. Mulţi locuitori de pe atunci erau veniţi cu familiile lor din fostele judeţe Cahul, Chişinău, Orhei, Soroca. În 1856, după Congresul de pace de la Paris, care pune capăt războiului ruso-turc din Crimeea, Rusia se vede nevoită să retrocedeze Principatului Moldova judeţe Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei. Hotarul dintre judeţul Cahul, în partea sa de nord,

şi regiunea basarabeană din componenţa Rusiei trecea pe la nord-est de satele Orac, Ceadâr, Horjeuţi, Toporu, Călmăţui, Leuşeni, Cotul Morii, până la Prut. De data aceasta, Mingirul, cu statut de comună, este încorporat administrativ în judeţul Cahul, plasa Cotul Morii. În toate localităţile din judeţ se instaurează instituţiile de stat româneşti. Dar aceasta nu pe mult timp, pentru că prin Pacea de la San-Stefano din 19 februarie 1878, încheiată între Rusia şi Turcia, cele trei judeţe sudice – Bolgrad, Cahul şi Ismail – sunt reanexate Rusiei, în urma cărui fapt acestea sunt desfiinţate şi incluse în componenţa unui singur judeţ – Ismail.

Conform recensământului din anul 1878, satul avea 458 de gospodării, 1898 de locuitori, 2 şcoli, 39 de mori, 3975 de desetine de pământ, 120 de cai, 730 de vite cornute mari, 2500 de oi, 130 de parcele de vii şi livezi, 20 de prisăci. Un alt recensământ, din anul 1897, indică pentru Mingir o populaţie de 2668 de locuitori (1339 bărbaţi şi 1054 femei). Principalele ocupaţii ale mingirenilor au fost în toate timpurile agricultura şi creşterea vitelor.

Ramuri agricole productive erau cultivarea cerealelor, dar şi viticultura, pomicultura, apicultura.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Cultur= 12 IULIE 2013

11

Leo BUTNARU

GORILE BETE SE ÎNCUMETĂ LA O LOVITURĂ DE STAT! (Pagini de jurnal)

formă, el nu abandonează (prin absenţa, aici, a tematicii tipic basarabene), ci dinamitează, într-un plan subiectiv, unitatea poet-român”. (t.c.)

11.VII.1991 26.V.1991 Ieri şi astăzi am parcurs – maratonic – captivantul volum „Borges despre Borges”. După „Cărţile şi noaptea”. După eseul despre acest socratic contemporan, pe care l-am depus la revista „Basarabia”.

Aproape de concepţia mea mărturia marelui argentinian, conform căreia povestirile pot fi duse în albia eseului erudit, că eseurile pot trece în poeme, iar poemele se îngemănează cu proza ori chiar sunt scurte naraţiuni. În viziunea lui Borges, deosebirea dintre proză şi poezie nu e decât una tipografică, din acest motiv el intercalând proze prin paginile volumelor sale de versuri.

10.VII.1991 Astăzi Elţin a fost întronat ca preşedinte al Rusiei. Mi-a atras îndeosebi atenţia că la finalul festivităţilor, relativ modeste, televiziunea a dat celebrul „Cor al robilor” din opera „Nabuco”, într-o versiune modernă, de chitară, dar foarte sugestiv. Deci, „Corul robilor” sau al foştilor robi?

Alaltăieri, împreună cu Cimpoi, Cărare, Suceveanu suntem invitaţi de Leviţchi, acasă, să continuăm agapa începută şi dusă până la un punct la US. Ajungem la Vasile Leviţchi şi remarcăm că, la bucătărie, un ochi al plitei de gaz… arde tihnit! Încă de dimineaţă când, precum îşi aminteşte maestrul Leviţchi, şi-a preparat o cafea… De, noroc… În „România literară” nr. 26, articolul „Ceartă între tradiţionalişti şi modernişti la Chişinău”: „Dl Vieru doreşte să ne convingă că «tineri ambiţioşi» de felul poetului Leo Butnaru şi al criticului Mihai Cimpoi vor «să pună pe banca acuzaţilor săptămânalul Literatura şi arta […] pentru că, vezi bine, săptămânal grijeşte mai mult de necazurile curente ale neamului decât de propriile lor producţii poetice».

Noi, care i-am citit şi publicat pe dnii Butnaru şi Cimpoi (şi am dori să-i publicăm pe regretatul George Meniuc, Ion Vatamanu, Serafim Saka, Teo Chiriac, Vasile Gârneţ, Paul Mihnea, Nicolae Esinencu, Grigore Chiper, Valeria Grosu şi alţi «moderni»), ca, de altfel, şi pe scriitorii «tradiţionalişti» de la «Literatura şi arta», vedem în ambiţia celor dintâi mai mult decât un joc de interese personale, şi tocmai încercarea de a aduce aer proaspăt în literatura basarabeană de azi. De aceea, nu ne împăcăm cu dl Vieru, care se teme de «ambiţia» lor ca de un pericol pentru literatura ce apără, dincolo de Prut, neamul românesc. O literatură este cu atât mai naţională, cu cât este mai valoroasă.

Provincialismul nu poate duce pe promotorii săi decât la «frăţii» ca cea recentă, dintre companionii de idei ai dlui Vieru şi fosilele colaboraţionismului ceauşist de dincoace de Prut”.

Din prefaţa la grupajul de versuri publicat în „Familia” (5/1991): „Leo Butnaru se apropie de melancoliile individuale explorabile liric, de starea proprie a limbajului poetic cult, părăsind schemele livrării imediate a mesajului poetic. Mai liber decât alţi conaţionali ai săi faţă de

Mi-a apărut cartea de reflecţii literare, eseistice, jurnalistice „Umbra ca martor”. E scrisă pe parcursul a două decenii şi, în raport unele cu altele, textele au o diferenţă, în funcţie de etapa evolutivă la care mă aflam, însă, concomitent, şi o continuitate molcomă a unui tânăr, apoi – doar relativ tânăr „apucat” întru cultură artistică – problemă care preocupă prea puţin şi pe puţini la noi.

19.VII.1991 În ideea naţională sunt cu cei mulţi, în ideea estetică îmi apăr punctul personal de vedere. Iar cei care au monopolizat clişeele ţin să ne aibă pe toţi de partea lor, făcând rudimentarul amestec (voit) dintre politic şi estetic. În ambele cazuri sunt rudimentari până la ridicol. Însă despicarea de ape este inevitabilă.

Citesc la Cesare Brandi, în „Teoria generală a criticii”, despre „coloana vertebrală a progresului ştiinţific”, căruia eu i-aş spune, de fapt, arborele cotit al progresului, arbore care, se ştie, iese cam des din funcţie. (Lecturile de ultimă oră: pe lângă Cesare Brandi – Adrian Marino, „Critica ideii literare”; Jean Burgos, „Pentru o poetică a imaginarului”; Hans Robert Jauss, „Experienţe estetice şi hermeneutică”…)

Din dicţionarul membrilor Sfatului Ţării, un consătean: Teodosie Bujniţă. Născut în Negureni la 5 august 1881. Agricultor-industriaş. Delegat pentru Sfatul Ţării.

Deputat pe scurtă durat, detaşat de Sfatul Ţării pentru diverse funcţii – director de prefectură la Orhei, subprefect (pretor) la Teleneşti şi Criuleni. A organizat o bancă populară şi o cooperativă de consum în Negureni. Decoraţii: Medalia Regele Ferdinand I, merit cultural pentru construcţii şcolare; Medalia serviciu credincios.

25.VII.1991 Seară omagială Vladimir Beşleagă. Prezent preşedintele Mircea Snegur. Titlul de „Scriitor al poporului”… Majoritatea dintre cei prezenţi mi s-au părut oameni derutaţi, obsedaţi de inerentele îndoieli ale existenţei cotidiene incerte.

29.VII.1991 Teleserialul „Dallass”… „Da lăsaţi-mă cu Dallassul ăsta”, îţi vine să zici după fiecare episod derulat duminicile şi joile…

A ajuns la episodul 45. Zici, dar priveşti în continuare, ştiind că orice se poate insera în trama acestei naraţiuni… Nu este exclus ca, până la urmă, în „Dallass” să apară şi vreun dalai-lama (pentru asonanţă, paronimie). Această producţie interminabilă, însăilată din fel de fel de evenimente arbitrare, prosteşte multă lume. E ca o imitaţie cinematografică, prost înţeleasă, a prozei (n)arate, cum ar fi cea din mia şi una de nopţi…

19-21.VII.1991 Nebunia rusească: nişte gorile bete se încumetă la o lovitură de stat! Derută, stupefacţie, teamă – cocteil pseudoimperial… dar nu e obligatoriu să fii Nostradamus, pentru a prezice eşecul aventuriştilor-pucişti. Noi însă credeam că prăbuşirea va veni ceva mai târziu, ea – implacabilă – se petrece peste doar trei zile. Un răsuflet universal de uşurare. Nu ştiu dacă şi pentru nomenklaturişti…

27.VIII.1991 Proclamarea independenţei Moldovei.

Cât se va mai ţine imperiul? Împreună cu Mihai Cimpoi, Vasile Nedelescu şi Aurel Scobioală îi întâmpinăm la vama Leuşeni pe clujeni: Horia Bădescu, Doina Cetea, Teoharie Mihadaş, Constantin Cubleşan, Aurel Rău, Dumitru Savu, Ioan Muşlea, Mircea Opriţă, Virgil Mihaiu ş. a.

29.VIII.1991 Deplasare la casa de creaţie „Donici”. A doua zi – excursie la Orheiul Vechi. Oaspeţii sunt încântaţi. „Şocul” emotiv însă, îl trăiesc în kilometrii de pivniţă Cricova.

Prin Chişinău îl întâlnesc pe Ioan Alexandru. Venea direct de la tren. Cam nebărbierit, de, cum e bărbatul de pe drum, cu tricolorul în mână, pleacă repede la hotel să se cazeze şi să se refacă. Pe când mergeam cu Virgil Mihaiu spre USM, îl întâlnim din nou, de data aceasta – în condiţie festivă. Deschiderea oficială a bibliotecii „Transilvania” pe bulevardul Mircea cel Bătrân. Multe discursuri, un dar – frumos, generos, ospitalier.

30.VIII.1991 Mi-a fost trimisă la tipografie cartea de versuri „Puntea de acces”. Probleme veşnice: prezentarea grafică. Rebutez o copertă, a doua… Tânărul Eugen Bucşa parcă nu ar fi lipsit de harul penelului, însă nesiguranţa şi lipsa şcolii serioase îi joacă festa.

31.VIII.1991 Sărbătoarea limbii române.

3.IX.1991 La USM, întâlnire cu renumitul savant Eugen Coşeriu. Îşi povesteşte pe îndelete biografia. Zice că, din ofertele pe care le avusese, pe când era în Uruguay, de a preda la diverse universităţi, a ales Germania, deoarece încă de tânăr îşi propusese scopul, cu o respectivă doză de orgoliu frumos, de a-i învăţa carte pe nemţi.

Mai pese vreo două ore, la masă, Serafim Saka zice: „Domnule profesor, şi i-aţi învăţat pe nemţi atâta carte, încât aţi putea chiar să-i mai dezvăţaţi puţin”. Încă un gând al lui Saka: indolenţa şi nehotărârea noastră ne căşunează destule necazuri, însă, în timpurile socialismului agresiv, se întâmplă să ne şi ajute: negrăbiţi fiind, nu îndeplineam imediat ordinele venite de la satrapii sus-puşi, ordine care se întâmpla ca a doua zi să fie anulate. De unde reiese că, pripiţi, nu trebuie să facem ticăloşii… (Bine, dar aceasta nu face bine caracterului…)

4.IX.1991 Ziua de 31 august ar fi mult nedeplină, dacă nu aş aminti de popasul pe care l-am făcut la Condriţa, în fostul palat-vilă al foştilor boşi nomenklaturişti. Pe Aleea clasicilor, Victor Bucătaru, regizor de cinema, îmi spuse că, dacă pot, să invit câţiva oaspeţi, pentru că birja universală „Moldova” oferă o recepţie chiar în locul deja amintit. Cine nu a dorit să meargă, ar avea de regretat. În schimb Adi Cusin cu soţia, Constantin Cubleşan, alţii, au rămas foarte impresionaţi. Fast, lux, bucătărie bună. Preşedintele birjei – domnul Baroneţchi, om agreabil. Culmea – un cuib de pasăre pe blana de căprioară care acoperă un jeţ! Vă daţi seama de când nu mai fusese nimeni pe la balcoanele care i-au „suportat” pe Ceauşescu, Bodiul şi blegele lor consoarte! Prin excelenţă, scaunul cu cuib e o remarcabilă piesă de muzeu!

FLUX

CALEIDOSCOP

12 iulie Evenimente 1475: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a recunoscut suzeranitatea regelui Ungariei și a obținut sprijinul lui Matei Corvin în lupta împotriva turcilor 1543: Regele Henric al VIII-lea al Angliei se căsătorește cu cea de-a șase și ultima soție, Catherine Parr, la Hampton Court Palace 1776: James Cook începe cea de-a treia călătorie a sa în jurul lumii, cea în care își va pierde viața 1906: Alfred Dreyfus – după aproape 12 de ani de la condamnarea sa în afacerea Dreyfus – este reabilitat 1937: Expoziția Mondială de la Paris: Guernica lui Pablo Picasso este expusă pentru prima dată publicului 1941: Al Doilea Război Mondial: Prima manifestare oficială a Alianței pentru formarea unei coaliții antifasciste, acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc 1960: Franța a acceptat să acorde independența statelor Nigeria, Volta Superioară, Coasta de Fildeș, Ciad, Africa Centrală și Congo 1962: Trupa The Rolling Stones debutează la Clubul Marquee din Londra 2006: Începutul crizei din Orientul Mijlociu când Hezbollahul șiit libanez a capturat doi soldați israelieni la frontiera israeliano-libaneză

Nașteri 1596: Mihail I al Rusiei (d. 1645) 1675: Evaristo Felice Dall'Abaco, compozitor și violonist italian (d. 1742) 1813: Claude Bernard, medic și fiziolog francez (d. 1878) 1817: Henry David Thoreau, scriitor și filozof american (d. 1862) 1828: Nikolai Cernâșevski, filozof materialist rus (d.

1889) 1852: Hipólito Yrigoyen, politician argentinian, al 19-lea și 21-lea președinte al Argentinei (d. 1933) 1854: George Eastman, inventator american (d. 1932) 1870: Louis al II-lea, prinț de Monaco (d. 1949) 1876: Max Jacob, poet francez (d. 1944) 1884: Amedeo Modigliani, pictor și sculptor italian (d. 1920) 1884: Louis B. Mayer, producător ruso-american de film (d. 1957) 1892: Bruno Schulz, pictor polonez de origine evreu (d. 1942) 1895: Buckminster Fuller, inventator, inginer și arhitect american (d. 1983) 1904: Pablo Neruda (Neftali Reyes Basualdo), poet chilian, laureat Nobel (d. 1973) 1909: Constantin Noica, filozof și eseist român (d. 1988) 1912: Nicolae Steinhardt, monah și scriitor român (d. 1989) 1913: Willis Lamb, fizician american (d. 2008) 1928: Elias James Corey, chimist american, laureat Nobel 1933: Alexandru Ivasiuc, prozator și eseist român (d. 1977) 1937: Bill Cosby, comediant, actor, producător american 1937: Lionel Jospin, politician francez, al 165-lea primministru al Franței

Decese 1536: Erasmus din Rotterdam, scriitor și filozof olandez (n. 1469) 1645: Mihail I al Rusiei (n. 1596) 1712: Richard Cromwell, fiul lui Oliver Cromwell (n. 1626) 1742: Evaristo Felice Dall'Abaco, compozitor italian (n. 1675) 1797: Ienăchiță Văcărescu, poet, filolog, istoric român (n. 1740) 1850: Robert Stevenson, inventator și inginer britanic; a inventat luminile intermitente și fulgerătoare și hidroforul (n. 1772) 1885: Mihail Cristodulo Cerchez, general român, participant la Războiul de Independență (n. 1839) 1910: Charles Stewart Rolls, constructor american de automobile și aviator (n. 1877) 1935: Alfred Dreyfus, ofițer francez, personajul central în afacerea Dreyfus (n. 1859) 1945: Lipót Ács (Lipót Auerbach), scriitor, designer, pedagog maghiar (n. 1868) 1966: Daisetz Teitaro Suzuki, un învățat al școlii Rinzai (n. 1870) 2004: Mioara Avram, lingvistă româncă (n. 1932)

FLUX

12

„Dacă lumea e o carte, cei ce nu călătoresc îi citesc doar prima pagină”.

Sfântul Augustin

Magazin 12 IULIE 2013

MAPAMOND GASTRONOMIC

Meniu Baltic

În rândurile ce urmează vom descoperi împreună secretele culinare baltice, colindând pe străzile unui orăşel tare drag mie: Vilnius.

Vilniusul este un oraş care te cucereşte din prima şi te face să vrei să te reîntorci aici cu fiecare ocazie, pentru că mereu vei descoperi ceva nou, o bisericuţă veche, o străduţă pavată, un podişor unde îndrăgostiţii agaţă lacăte pe gard pentru a-şi întări jurămintele de dragoste, aruncând mai apoi cheia în apele râului pentru ca nimeni şi nimic să nu le mai poată „desface” dragostea.

Râurile Vilnia (de la care-şi trage şi numele) şi Neris, la a căror confluenţă se află Vilniusul, conferă un farmec aparte oraşului, ca de poveste, trezindu-ţi dorul de a hoinări singur, doar cu gândurile tale, pe malul râului. Dacă te aventurezi să urci pe turnul castelului Gedeminus, aflat în apropierea grandioasei catedrale din centru, poţi să admiri întreg oraşul de la înălţime, observând cum uneşte râul Neris partea financiară a Vilniusului, aflată pe malul nordic, cu partea veche, unde vei zări răsărind câte un turn de biserică, o clădire veche, găsind astfel noi locuri prin care vrei să rătăceşti.

Străzile înguste din centrul vechi al oraşului (care este unul dintre cele mai mari ca suprafaţă din Europa), impresionează, în special, prin spiritualitatea în care sunt învăluite, pe fiecare dintre ele vei descoperi o nouă biserică, iar clădirile construite de-a lungul mai multor secole creează un melanj spectaculos de stiluri arhitecturale.

Tocmai aici, în centrul istoric al oraşului, într-o curte interioară cochetă şi ferită de ochii lumii, vă invit la masă!

Bucătăria tradiţională lituaniană s-a format de-a lungul multor secole şi a fost influenţată de contactele culturale cu naţiunile vecine, având influenţe germane, slave etc. Bucatele tradiţionale nu sunt foarte sofisticate şi complexe, lituanienii apreciind felurile de mâncare simple, gustoase şi săţioase.

Cunoscuţi pentru ospitalitatea lor, lituanienii pregătesc pentru musafiri mese îmbelşugate, pentru ca aceştia să poată zice: “totul a fost din abundenţă, singurul aliment care lipsea era laptele de pasăre”.

De obicei, pentru a se ţine toasturi şi a socializa mai bine, la masă băutura se serveşte din acelaşi pahar, care se transmite împrejurul mesei, începând din dreapta, împreună cu sticla şi însoţite de urări de bine şi sănătate.

Trebuie să precizez că nu am cunoscut un popor pentru care pâinea să aibă un rol atât de important – în credinţele populare fiind considerată simbolul vieţii – dar nu orice pâine, ci doar cea de secară, în jurul căreia se învârt multe tradiţii şi credinţe magice. Spre exemplu, atunci când începe construcţia unei case, la fundaţia acesteia se pune o felie de pâine, pentru ca locuinţa să fie protejată de incendii şi alte năpaste.

Lituanienii fiind mari amatori de supe (în timpuri mai îndepărtate aceştia mâncând supe nu doar la prânz şi seara, dar chiar şi la micul dejun), au o multitudine de reţete gustoase, dar cea mai populară pe timp de vară este supa rece din sfeclă:

Supă rece cu sfeclă (Šaltibarščiai)

Ingrediente: 2 sfecle 2 ouă 3 castraveţi 1l chefir 1 cană apă rece 100g smântână 4 cartofi Ceapă verde Mărar Se fierbe sfecla şi se dă prin răzătoare, se adaugă 1 ou fiert tare tăiat cubuleţe, castraveţii tăiaţi cubuleţe, ceapa verde şi mărarul tocate fin, se toarnă cana de apă, chefirul şi smântâna şi se amestecă. Atenţie! Toate ingredientele trebuie să fie reci.

La servire se adaugă în farfurie 2 sferturi de ou, iar alături se pun doi cartofi fierţi, fierbinţi, peste care am pus un pic de unt.

Vă recomand să serviţi această supă în zilele caniculare, pentru că nu este doar răcoritoare, dar şi extrem de gustoasă, potolindu-ţi foamea fără să te simţi prea plin.

Vedetele bucătăriei lituaniene sunt cepelinai, un fel de colţunaşi din cartofi. Denumirea acestora vine de la numele navei spaţiale germane – Zeppelini, şi au apărut la mijlocul secolului XX, răspândindu-se rapid în toată ţara.

Umplutura acestora variază în funcţie de anotimp, cel mai des folosindu-se carnea de porc tocată, brânza sau ciupercile.

Trebuie să recunosc că mie mi-a reuşit această reţetă abia din a doua încercare, prima tentativă am transformat-o într-o budincă de cartofi cu carne, deoarece cepelinii mi s-au desfăcut la fiert, pentru că nu i-am ras îndeajuns de fin.

A doua oară am fost atentă şi mi-au ieşit nişte cepelinai cu brânză frumoşi şi gustoşi.

Zeppelini (Cepelinai)

bol. Sucul se lasă câteva minute până se aşază amidonul pe fundul vasului, apoi apa se varsă încet, iar amidonul rezultat se amestecă cu cartofii raşi.

Cartofii piure se amestecă cu cei raşi şi se sărează după gust.

Brânza se amestecă cu oul bătut şi se sărează.

Luăm în palmă din compoziţia de cartofi, o aplatizăm, iar în centru punem o linguriţă de brânză, apoi lipim cepelina, care va avea forma şi mărimea unei lămâi.

Când sunt gata le punem în apa care clocoteşte şi le lăsăm să fiarbă o jumătate de oră; după ce acestea se ridică la suprafaţă, avem grijă periodic să le întoarcem pe cealaltă parte.

Sfat! În apă, la fiert, putem adăuga o linguriţă de amidon.

Zeppelini se servesc cu smântână.

Kugelis-ul este un exemplu al modului în care diverse culturi au influenţat bucătăria lituaniană, reţeta adaptată din bucătăria germană fiind unul din felurile de mâncare preferate în Lituania.

Trebuie să recunosc că rezultatul m-a surprins, nu mă aşteptam ca o budincă din cartofi să fie atât de gustoasă. Nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, ci, mai bine, încercaţi-o.

Ingrediente:

Budincă de brânză (Varškės apkepas)

Budincă din cartofi (Kugelis)

Ingrediente: Ingrediente: 1kg cartofi 1 cană lapte 2 ouă bătute 2 cepe 100g bacon Cartofii curăţaţi se dau pe răzătoarea mică, iar mai apoi se scurge cât mai bine sucul din ei şi se toarnă laptele deasupra.

Ceapa şi baconul mărunţit se călesc în unt sau ulei şi se amestecă cu cartofii, apoi se adaugă şi ouăle bătute, sare, piper şi chimen, se omogenizează şi se pune într-un vas la cuptor pentru aproximativ o oră (când e rumenită deasupra, e gata budinca noastră).

Serviţi budinca cu smântână şi feliuţe de bacon prăjite.

Dacă eşti un amator adevărat de bere, trebuie să ajungi neapărat în Lituania pentru o halbă de bere locală, produsă chiar în barul în care o savurezi sau acasă la localnici, pentru că ei se mândresc cu faptul că deţin secretul berii gustoase, pe care o fabrică de secole acasă.

Lituanienii au o vastă tradiţie de producere a berii, aici vei găsi peste 80 de feluri, printre care, cu siguranţă, o vei descoperi şi pe cea care va corespunde perfect gustului tău.

Iar gustarea preferată la bere este pâinea prăjită cu usturoi.

Pâine prăjită (Kepta duona) 1kg cartofi 250g brânză 2 ouă 1/3 din cartofi se pun la fiert, iar apoi se fac piure. Ceilalţi cartofi se curăţă şi se dau prin răzătoarea cea mai mică, apoi se scurg bine de suc într-un

Ingrediente:

Pâine de secară Usturoi Caşcaval Maioneză (opţional) Pâinea se prăjeşte în ulei apoi se scurge pe nişte şerveţele de hârtie, se freacă cu un căţel de usturoi, se taie bucăţele, peste care se pune puţină maioneză (eu am preferat varianta mai uşoară, fără maioneză), se presară caşcaval (am folosit cheddar picant şi mozzarela) şi se dă la cuptor pentru 10 minute. Se serveşte fierbinte cu o bere rece alături!

Pentru că produsele lactate, în special brânzeturile, sunt nelipsite în bucătăria lituaniană, vă voi pregăti un desert îndrăgit de baltici: budinca de brânză, care este mâncată, de obicei, la micul dejun.

tă)

500g brânză de vaci (cât mai usca-

4 ouă 6 linguri griş 80ml lapte 2 linguri zahăr 40g unt 1 linguriţă esenţă vanilie Coaja rasă de la o lămâie Pentru început se toarnă laptele peste griş şi se lasă să se înmoaie 30 de minute.

Se bat gălbenuşurile cu zahărul, până se albesc, apoi se adaugă untul, brânza (în cazul în care brânza e prea umedă, o scurgem în prealabil), coaja de lămâie şi se amestecă până obţinem o pastă cremoasă.

Se bat albuşurile ca pentru bezea, apoi adăugăm jumătate din ele la pasta de brânză şi le încorporăm încet, amestecând de jos în sus, la fel procedăm apoi şi cu cealaltă jumătate din albuşuri.

Compoziţia obţinută o punem într-un vas tapetat cu unt şi pesmet şi o dăm la cuptorul preîncălzit la 200 de grade, pentru 40 de minute. (Verificaţi dacă e gata cu ajutorul unei scobitori, care trebuie să iasă uscată.)

Sfat: pentru ca budinca să nu se usuce prea tare sau să se ardă, turnaţi apă în tava de la cuptor pe care va sta vasul cu budincă.

Această budincă este foarte uşor de preparat şi, totodată, lasă loc pentru improvizaţie, permiţându-ne să schimbăm aromele, să-i adăugăm stafide, nuci sau orice ne place.

Eu am ales să-i dau o aromă mai interesantă cu un sos de cafea, care se prepară extrem de simplu: Se bate un gălbenuş de ou cu 2 linguri de zahăr, se subţiază compoziţia cu un pic de cafea rece, apoi se toarnă într-o crăticioară în care fierbe 250 ml de cafea şi se amestecă până la îngroşare, iar la final punem un pliculeţ de zahăr vanilat. (Dacă vrem să fie sosul

mai consistent, putem adăuga un vârf de cuţit de amidon.)

Pentru că în reţetele lituaniene macul este des utilizat, am ales să vă servesc cu biscuiţi tradiţionali cu mac.

Biscuiţi cu mac (Aguonų sausainiukai) Ingrediente: 1 cană pastă de mac 3 ouă bătute 2 linguri smântână 2 linguri unt topit ½ linguriţă bicarbonat 1 linguriţă esenţă vanilie 1 cană faină grâu Mai întâi pregătim pasta de mac, pentru care avem nevoie de: -1 ou bătut - ½ cană seminţe de mac date prin râşniţă - 500 ml lapte - 1 cană zahăr - 50g unt Într-o crăticioară, încălzim 500ml de lapte, în care adăugăm o cană de zahăr şi 50g de unt. Când acestea s-au topit, jumătate din compoziţie se toarnă încet peste oul bătut şi se mai bate compoziţia cu telul, apoi se toarnă în cratiţa cu restul de lapte şi se lasă pe foc mic până capătă consistenţa unei

budinci, apoi se încorporează şi macul.

După ce această pastă din mac s-a răcit, o amestecăm cu cele 3 ouă bătute, apoi adăugăm untul topit şi răcit, bicarbonatul amestecat cu smântână şi restul ingredientelor.

Pe o tavă tapetată cu hârtie de copt punem cu lingura compoziţia, iar mai apoi o dăm în cuptorul preîncălzit la 180 de grade, pentru 20-25 de minute.

Când se răcesc, îi pudram cu zahăr şi-i servim cu o cană de lapte sau ceai de plante (eu prefer un amestec din lavandă, mentă, muşeţel, codiţe de cireşe şi frunze de coacăze).

Skanaus! Poftă bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

13

Diverse 12 IULIE 2013

Rujurile de pe piaţă, TOXICE pentru organism.

Vezi ce conţin

FERICIREA ÎNGRAŞĂ

Experimentul care răstoarnă toate teoriile legate de obiceiurile alimentare Persoanele care mănâncă pe fond emoţional consumă mai multe alimente bogate în calorii atunci când sunt fericite decât atunci când sunt triste, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii olandezi.

Alertă pe piaţa cosmeticelor. Oamenii de ştiinţă din California au testat mai multe tipuri de rujuri şi susţin că acestea ar fi toxice pentru organism. În loc de grăsime animală şi vitamine, acestea conţin mult plumb, crom şi aluminiu.

Specialiştii vorbesc despre efecte asupra pielii şi a sistemului hormonal şi asta pentru că substanţele sunt considerate cancerigene, potrivit B1.ro.

Cercetătorii americani au testat 32 de produse vândute în magazine, iar la trei sferturi dintre acestea au fost detectate niveluri ridicate de metal. Deşi nu au dorit să facă publice numele firmelor, oamenii de ştiinţă spun că cel mai mare risc este pentru copiii care intră în contact cu ele. În ciuda acestui fapt, femeile nu par dispuse să renunţe prea uşor la acest produs cosmetic. În urma studiului însă, cercetătorii nu au reuşit să descopere care sunt nuanţele de ruj cele mai toxice şi nici dacă luciul de buze ar fi mai nociv.

Acest studiu nu este primul care cercetează toxinele din rujuri. În 2007, o companie din domeniu a testat 33 de produse cosmetice pentru buze şi a constatat ca 61% dintre acestea conţin plumb.

Romanialibera.ro

La experimentul efectuat de psihologii de la Universitatea din Maastricht, Olanda, au participat 87 de studenţi, cărora le-au fost prezentate secvenţe din filme şi din emisiuni TV în scopul de a le produce o stare de spirit pozitivă, neutră sau proastă, informează dailymail.co.uk.

Pentru a-i induce într-o stare de fericire, studenţii s-au uitat la “Mr. Bean” şi “Când Harry a cunoscut-o pe Sally”. De asemenea, pentru a avea o stare de spirit neutră, aceştia au fost nevoiţi să se uite la un documentar despre peşti, iar pentru o stare de spirit negativă, studenţi au

Cercetătorii au concluzionat că niciuna dintre soluţiile găsite până în prezent pentru pierderea în greutate nu este la fel de eficientă şi, în acelaşi timp, ieftină precum consumul de apă.

Un studiu recent arată că adulţii care beau două pahare de apă înainte de a mânca pierd cu aproape 2 kilograme mai mult decât cei care nu consumă apă înainte de masă, scrie dailymail. co.uk.

Cercetarea a fost inclusă într-un raport cu 11 studii asupra impactului pe care consumul de apă îl are pentru diete, trei dintre acestea arătând că apa ajută la pierderea în greutate.

Brenda Davy, profesor la Universitatea Virginia Tech din SUA, spune că apa ajută la diminuarea

1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

urmărit secvenţa din filmul “Culoarul Morţii”.

Imediat după vizualizarea videoclipurilor, studenţilor le-au fost oferite chipsuri şi ciocolată, iar cercetătorii au măsurat aportul de calorii pentru fiecare scenă.

Astfel, cercetătorii au conchis: “Aceste descoperiri ar putea ajuta la tratarea obezităţii. Ele subliniază importanţa emoţiilor pozitive asupra alimentaţiei, care sunt adesea trecute cu vederea”.

Cercetătorul Christy Fergusson spune că sunt două mecanisme diferite de a mânca în funcţie de starea de spirit în care ne aflăm, dacă suntem trişti sau dacă suntem fericiţi. “Atunci când ne simţim plictisiţi sau foarte prost din punct de vedere psihic, mâncăm pentru a aduce o schimbare. Zahărul din alimente poate ridica temporar starea de spirit. Când suntem relaxaţi şi fericiţi, nu suntem obsedaţi de calorii, mâncarea devenind o mare sursă de plăcere”, a spus acesta.

Psihologul Linda Papadopoulos a afirmat: “Gândiţi-vă la orice sărbătoare, aniversare sau nuntă, care au loc vineri sau sâmbătă seara. Toate aceste evenimente implică mâncare. Bucurându-te de mâncare fără a calcula caloriile sau fără a te judeca

Cel mai ieftin mod de a slăbi: consumul de apă

SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

FLUX

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Copertare (cu spirale):

200 pagini – 17 lei

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

senzaţiei de foame şi la reducerea absorbţiei de calorii.

Această concluzie este susţinută de un alt studiu care arată că femeile care consumă mai multă apă în timpul dietei slăbesc mai mult decât cele care beau sub un litru de apă pe zi.

Rebecca Muckelbauer, cercetător la Şcoala de Sănătate Publică din Berlin, a coordonat noile studii referitoare la consumul de apă şi este de părere că senzaţia de saţietate este motivul pentru pierderea mai mare în greutate.

Institutul de Medicină recomandă ca adulţii să consume aproximativ 2,5 litri de lichide în fiecare zi, însă acest total poate proveni din alimente, apă sau alte băuturi.

Deşi studiile arată că apa ajută la pierderea în greutate, acestea nu demonstrează că oamenii care beau mai multă apă sunt mai slabi.

este o practică sănătoasă prin care te poţi bucura de viaţă”. De asemenea, aceste informaţii vin în completarea cercetărilor care au arătat că femeile se îngraşă după ce se căsătoresc.

Romanialibera.ro

REMEDII NATURISTE Îngrijiţi-vă părul cu săpunăriţă

Un remediu foarte bun pentru păr este săpunăriţa, o plantă aparent banală, dar care ne aduce numai beneficii. Remediile vin de la saponină, o substanţă activă care poate fi folosită în locul şamponului sau săpunului.

Pentru obţinerea unui şampon natural avem nevoie de două linguri de rădăcină rasă de săpunăriţă, care se pun la fiert într-o jumătate de litru de apă, la foc mic. După ce a dat câteva clocote, se ia de pe foc şi se lasă circa 10 minute, după care se filtrează.

Cu infuzia obţinută se masează părul, după care se clăteşte cu apă călduţă.

Dacă avem un păr gras, în infuzie se pot adăuga un gălbenuş de ou, sucul de la o lămâie şi câteva picături de ulei de rozmarin.

Ziarulevenimentul.ro

Cromatică de sezon în bucătărie: galben & verde Vara suntem mai binedispuşi, mai energici şi mai dornici să derulăm proiecte felurite, indiferent că vorbim de job sau de casă. Tot vara ni se deschide şi apetitul către

culori vii, mai mult decât în orice alt sezon.

Posibil ca razele soarelui şi verdeaţa din jur să fie sursa noastră de inspiraţie. Tocmai de aceea, astăzi vă propunem o combinaţie de culori calde pe care să le abordaţi în bucătăria voastră: galben şi verde. Avantajul lor este acela că se pretează atât amenajărilor clasice, cât şi celor contemporane, şi asta datorită zecilor de nuanţe în care se pot găsi: verde smaralad, „crud” sau lime, galben pai, „muştar” sau ocru etc.

De asemenea, amândouă merg foarte bine cu alte culori precum roşu, portocaliu sau clasicul maro, care este adesea întâlnit în cadrul pardoselilor sau al mobilierului.

Cum utilizăm aceste două nuanţe? În orice proiect de (re)decorare trebuie să ţineţi cont de trei mari categorii care urmează a fi „şlefuite”: mobilierul, finisajele şi accesoriile. Doar în contextul unor interioare neutre, unde culori precum crem, gri, grej, alături de alb, compun amenajarea, putem să vorbim de o încăpere uniformă din punct de vedere cromatic. În situaţia unor nuanţe intense, atunci lucrurile se schimbă, deoarece ce este prea mult strică.

Cu alte cuvinte, alegeţi cu grijă procentul de galben şi verde pe care doriţi să îl folosiţi, în funcţie de preferinţele faţă de o culoare sau alta. De exemplu, dacă optaţi pentru un mobilier verde (sau o parte a acestuia), pereţii şi accesoriile vor fi predominant galbene sau invers.

Casamea.ro

FLUX 15

14

Programe

Luni IULIE

12 IULIE 2013

16

Marţi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Arts 21”. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Moldovenii de pretutindeni. 11.40, 5.10 Cinemateca universală.

12.00 Documentar. “Lumea culorilor”. 13.10, 1.15 Cultura azi.

14.00 Retrospectiva Festivalului “Sax-Story”. 15.00 Avangaraj.

16.00 Fotbal non-stop. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Sub acelaşi cer. 18.20 Portrete în timp. Steliana Grama. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. Nina Ermurachi. 22.20 Aniversări. Nicolae Dabija. 23.20, 0.10 “Orchestra”.

Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 1.00 Tezaur.

3.50 Legendele muzicii. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05 Documentar. “Arts 21”. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Aniversări. Nicolae Dabija. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 “Orchestra”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

15.40 Tezaur. 15.55 Ring Star. 17.45 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Oleg Antoci, acordeonist. 22.20 Documentar. “La drum!”. 22.50, 0.10 Film. “VIAŢA ALTORA” (SUA, 2007).

1.10 Prin ani cu “Dor”. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Legendele muzicii. 4.10 Moldova în direct. 5.10 Profil de savant. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Tăntălăul şi Gogomanul (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4529 15:00 Film: Hanul roşu 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.4, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Hanul roşu (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4530 15:00 Film: Bărbaţii nu povestesc 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Sub teroare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.5, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Teleshopping 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Фильм “Шанс” 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:10 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Настоящая речь короля” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 2.35 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Distractis show. 4.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 LA REINE BICYCLETTE, HISTOIRE DES FRANÇAIS À VÉLO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:44 LES RESCAPÉS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 LE BONHEUR 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:45 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 ÉCHO-LOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES DIAMANTS DU PÔLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LET MY PEOPLE GO ! 21:02 LA TRANCHÉE 21:10 EXPRESSO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA GUERRE DU ROYAL PALACE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 LES RESCAPÉS 1:45 LES RESCAPÉS 2:35 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS

17

Miercuri IULIE

18

Joi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45, 1.05 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “La drum!”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baştina. Magazin agricol.

11.30 Evantai folcloric. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Documentar. “Lumea culorilor”. 15.05 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Avangaraj. 23.20, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Prin ani cu “Dor”. 4.10 Dor. Program muzical. 4.40 Portrete în timp. 5.10 Tezaur. 5.25 Ştiinţă şi inovare.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Documentar.

“Shift – viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Film.

“MOARA” (“Telefilm-Chişinău”). 10.45 Ştiinţă şi inovare. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 “Lumea, ca tine-mi trăiesc viaţa”. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Medalion muzical. Stela Botez. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 Evantai folcloric. 3.50, 5.25 Prin ani cu “Dor”. 4.10 Avangaraj. 5.10 Chişinăul de ieri şi de azi.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.20Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Bărbaţii nu povestesc (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4531 15:00 Film: Încurcături de familie bună 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Paulie 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.6, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:10 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Стивен Сигал в остросюжетном фильме “Помеченный смертью” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:17 LES VILLAGES DE FRANCE 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 UN ÉTÉ À L’ALPAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CLÉO DE 5 À 7 16:30 FLASH INFO 16:32 APRÈS TOI 16:39 LA MAISON 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 FICTION 2:34 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 BANANES A REGIME FORCE

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste - minibiografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Încurcături de familie bună (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4532 15:00 Film: Paulie (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Justiţiarul: Zona de război 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.7, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:10 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Марина Неелова в фильме “Слово для защиты” 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 3.15 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.10, 6.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 2.45 Parteneri de week-end. 4.05 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À TABLE !

13:29 PÂTISSERIE, LE BEURRE ET L’ARGENT DU BEURRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA GUERRE DU ROYAL PALACE 21:16 21E SIÈCLE 21:44 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:14 DE BON MATIN 23:45 MONSIEUR LEROI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 FUNKY CLAUDE – LE MONTREUSIEN 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 HIMALAYA, LES VALLÉES OUBLIÉES DU PALDAR

Programe 12 IULIE 2013

19

Vineri

20

IULIE

Sâmbătă IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 “Luceafărul”. Spectacol pentru copii. 10.15 Poftiţi la masă. 10.45 Portrete în timp. Pavel Proca. 11.15 Dor. Program muzical. 11.45 Medalion muzical. 11.55, 4.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.05 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Videoteca copiilor.

16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 ARTelier. Iraida Ciobanu, pictoriţă. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Film. “FRATE ŞI SORĂ” (Italia, 2006). 1.00 Medalion muzical. Stela Botez. 1.30 Vector European.

3.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 4.30 “Orchestra”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar.

“Euromaxx”. 7.05 “A fost odată...” Olga Ciolacu.

7.40 Film. “SAREA MAI SCUMPĂ CA AURUL” (Cehia). 9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Ştiri pozitive. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”.

15.05 Desene animate. “Sandocan”. 15.55 Documentar. “Euroboxx”. 16.25 In memoriam. Adrian Păunescu. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Artclub (rus.) 17.50 Respiro. Program muzical. 18.10 Erudit-cafe. Concurs.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie.

21.25 Destine de colecţie. V.Ţarigradschi. 22.20, 2.15 55 de ani împreună cu Moldova 1. Concert omagial. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 1.30 ARTelier. 3.55, 5.50 Prin ani cu “Dor”. 5.10 Anastasia... Despre Anastasia Lazariuc. 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Enigma vrăjitoarei 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4533 15:00 Film: Dragoste la pachet 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Stealth - Pericol invizibil 23:00 Film: O frăţie bună de tot 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:05“Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. Роберт Де Ниро, Квентин Тарантино, Джек Николсон в полнометражном документальном фильме “Мир Кормана” 02:45 Пол Ньюмен в фильме “Король бильярда” 05:20 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia.

4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA GUERRE DU ROYAL PALACE 16:47 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:05 UN VIOL 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES VOIX DE MA SOEUR

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

RE­DAC­TOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste - minibiografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Dragoste la pachet (r) 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Patru prietene şi o pereche de blugi 16:30 Film: Indiana Jones şi Regatul craniului de cristal 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.1, 2, an 3 22:30 Film: Supravieţuitorul 00:30 Ştirile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:30 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Олег Стриженов в фильме “Мексиканец” 07:35 Наталья Гундарева в фильме “Аэлита, не приставай к мужчинам” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Владимир Маяковский. Третий лишний” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 14:35 Андрей Болтнев, Нина Русланова, Андрей Миронов в фильме Алексея Германа “Мой друг Иван Лапшин” 16:15 Премьера. “Алексей Герман. Трудно быть с Богом” 17:15 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Наследство”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:25 “Угадай мелодию” 20:00 Премьера. “Свадебный переполох” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “КВН”. Премьер-лига 01:05 Уилл Смит в остросюжетном фильме “Я, робот” 02:50 Триллер “Муха” 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 04:30 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.25 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 Tezaur folcloric. 2.10 Exclusiv în România. 2.45 Zestrea românilor. 3.10 Sport. 4.15 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 15:59 MA CARAVANE AU QUÉBEC 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE VILLAGE PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 TARATATA 2:38 D6BELS ON STAGE 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

21

FLUX

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.05 - ŞTIRI. 6.10 Medalion muzical. 6.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Euromaxx”. 8.30 Prin ani cu “Dor”. 8.35 Dialog social.

9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Descoperă Europa ta. Pâinea de vatră”. 10.00 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs.

11.35 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Gheorghe Mustea. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 15.05 Film. “SAREA MAI SCUMPĂ CA AURUL” (Cehia). 16.30, 2.15 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 4.15 Medalion muzical.

Diana Calancea. 22.20 Film. “VIOLETE PURPURII” (SUA). 0.15 Eruditcafe. Concurs. 1.00 Avangaraj. 2.45 “A fost odată...” Olga Ciolacu. 3.20 Fii tânăr! 4.45 Aniversări. Nicolae Dabija. 5.45 Legendele muzicii.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povesti celebre (prima ediţie) 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de povesti celebre (prima editie) (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reteta de acasa (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Indiana Jones şi Regatul craniului de cristal (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Tango în trei 15:00 Film: Zeus şi Roxanne 17:00 Film: Un prinţ în America 19:00 Stirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Tango şi Cash 22:45 Film: Matrix 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Film: Matrix (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Ангелина Вовк. Женщина, которая ведет” 07:00 Евгений Леонов в комедии “За спичками” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Ирина Пегова, Дмитрий Орлов в детективе “Закон обратного волшебства” 15:35 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 17:25 “Вышка” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Универсальный артист” 23:50 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 00:40 Закрытый показ. Премьера. Фильм братьев Тавиани “Цезарь должен умереть” 02:55 Дакота Фэннинг, Дженнифер Хадсон в детективе “Тайная жизнь пчел” 04:35 Сериал “Элементарно” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Distractis show. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 2.40 Vara pe val. 11.05 Dănutz SRL. 12.45, 16.50, 0.40 România turistică. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.15 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 17.10, 21.00 Seriale. 1.50 Filmoteca veselă. 4.25 Sport. 4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SECRETS D’HISTOIRE 16:32 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 NUS & CULOTTÉS 20:37 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JACQUOT DE NANTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 DE BON MATIN 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

12-19 iulie Berbec

Gândeşti pozitiv şi vrei să faci lucrurile bine. Ceilalţi au însă alte planuri şi va trebui să depui eforturi ca să nu ţi se schimbe dispoziţia.

Taur

Sunt posibile certuri aprinse cu rudele din cauza unor neînţelegeri. Vrei să impui tuturor o anumită conduită, fără să ţii cont de dorinţele şi de nevoile lor.

Gemeni

Deplasările pot fi mai complicate decât te aştepţi şi ar fi bine să te înarmezi cu răbdare în cazul în care pleci undeva în această perioadă. Dacă te grăbeşti, pierzi bani sau timp.

Rac

Chestiunile financiare te presează să intervii pe lângă rude, care sunt implicate în administrarea resurselor. Atenţie, un simplu dialog poate deveni conflict.

Leu

Relaţiile cu familia se inflamează, dialogurile nu mai sunt posibile, iar situaţia se complică.

Unul dintre părinţi sau altcineva, mai în vârstă, îţi face zile grele.

Fecioară

Adversarii se regrupează, pregătesc strategii de atac pentru a-ţi şubrezi poziţia. În loc să te superi pe oricine îţi iese în cale, ar fi mai bine să cauţi soluţii.

Balanţă

Un prieten dovedeşte că nu e chiar atât de interesat de binele tău. Poate că şi tu ai cerut prea mult de la apropiaţi, iar acum e cam târziu să mai repari ceva.

Scorpion

Sunt posibile atacuri din partea unor colegi sau a unui şef.

Motivul real este puterea pe care o deţii şi influenţa pe care o ai asupra celorlalţi.

Săgetător

Faci o adevărată criză de orgoliu din cauza unor apropiaţi care nu respectă limitele bunului-simţ. E o eroare regretabilă să crezi că poţi schimba ceva.

Capricorn

Este posibilă o pagubă pe care chiar tu o provoci doar ca să nu-i dai dreptate unui apropiat. Le faci toate mofturile celor dragi chiar dacă bugetul nu îţi permite.

Vărsător

Este posibil ca, în urma unui conflict, o colaborare să se încheie sau să rupi tu un contract cu un asociat. Motivele sunt multe şi vechi, dar acum ies la suprafaţă.

Peşti

Volumul de muncă te stresează mai mult decât de obicei, deşi ştii că vin şi beneficii. Poate că şi atmosfera e mai tensionată din cauza unor divergenţe.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1217 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 12 IULIE 2013

Mihai VIOARĂ:

“Vreau să devin om mare. Mi-ar plăcea să fiu dirijor” Cea de-a XII-a ediţie a Jocurilor Delfice pentru Tineret s-a desfăşurat anul acesta în Rusia, la Novosibirsk. La toate cele 29 de categorii au participat concurenţi din 21 de ţări, printre care reprezentanţi ai fostelor republici sovietice, dar şi concurenţi din Marea Britanie, Grecia, Italia, SUA, Israel, Germania, Cipru. Republica Moldova a fost reprezentată de şapte concurenţi, care au revenit de la acest concurs al tinerelor talente cu o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz.

Vi-l prezentăm astăzi pe Mihai Vioară, deţinătorul medaliei de aur la secţiunea „Instrumente populare”.

La primul interviu din viaţa sa, Mihăiţă Vioară s-a prezentat ca la examen: îmbrăcat în cămaşă albă apretată, cu pantaloni negri călcaţi la dungă, răspunzând asemenea unui elev care îşi pregătise tema. De asemenea, într-o servietă, avea medalia pe care a primit-o la Jocurile Delfice din Novosibirsk, certificatul de însoţire al medaliei şi diploma. Şi pentru că e minor, când am stabilit - Mihai, câţi ani ai?

- Am 13 ani.

- Povesteşte-ne, te rog, despre Jocurile Delfice pentru Tineret, care, în acest an, au avut loc la Novosibirsk, unde ai luat medalia de aur.

- Am muncit foarte mult pentru acest concurs şi sunt bucuros că am câştigat, mi-am dorit asta. Este un premiu foarte prestigios pentru mine.

- Ai mai participat la concursuri, ai mai câştigat?

- Da, am mai câştigat medalia de aur la Concursul copiilor talentaţi

telefonic întâlnirea, l-am rugat să vină însoţit de un părinte. A venit cu tatăl său.

Tatăl lui Mihai Vioară, Valeriu, este militar pensionat. Ne spune că ideea să-şi dea băiatul la şcoala muzicală, şi anume la Liceul “Ciprian Porumbescu”, i-a venit după ce a fost de câteva ori la acest liceu pentru a duce şi a lua de la şcoală copiii unor prieteni de familie care învăţau acolo. I-a plăcut sălile de studiu, a rămas fost impresionat de atmosfera care domnea acolo şi…: „M-am gândit că ar fi bine ca şi fiul meu să înveţe aici”. „Eu am simţit că băiatul avea ritm şi eram convins că o să facă treabă, de ce să nu facă ceva frumos? În familia noastră se ascultă multă muzică populară, ne place mult. Avem şi o fiică de trei anişori, Doiniţa, pe care vrem s-o dăm să studieze vioara. Mihăiţă va alege mai departe ce vrea să facă în viaţă. Dacă nu va putea fără muzică, va rămâne în acest domeniu, dacă nu o să-i mai fie interesant, va alege un alt domeniu de activitate. Este binevenit însă să aibă o instruire artistică”, îmi spune tatăl tânărului premiant.

„Antonina Lucinschi”. Am participat şi la Festivalul „Emanuel Elenescu” din Piatra Neamţ, România, şi am luat locul I. - Câţi concurenţi au participat la Jocurile Delfice din acest an?

- La toate secţiunile am fost 2500 de participanţi.

- Cu ce melodii te-ai prezentat la concurs?

- În prima etapă am cântat„Chants des oiseaux”. Şi în etapa a doua am interpretat la trei instrumente o suită de melodii populare.

- La ce instrumente cânţi?

- Fluier, caval, ocarină…

- Cineva din familia ta mai cântă?

- Da, mămica mea cântă la trompetă.

- Tu nu cânţi la trompetă?

- Nu, mie trompeta nu-mi place.

Eu mai cânt la clarinet şi saxofon.

- Ce îţi doreşti să devii în viitor?

- Vreau să devin om mare. Mi-ar plăcea să fiu dirijor, de asta îmi doresc să studiez mai multe instrumente muzicale, să ştiu cum sună fiecare, ca atunci când voi fi dirijor nu doar să le aud, ci şi să le simt muzica.

- Este un dirijor pe care îl admiri şi îţi este model?

„Acest copil este de o muzicalitate aparte şi cred că are un viitor strălucit”

Petre Neamţu, director artistic şi prim-dirijor al Orchestrei de muzică populară „Folclor”: „Pe Mihai Vioară îl urmăresc de câţiva ani. A interpretat o suită de melodii populare într-un concert desfăşurat la Filarmonica Naţională. Era un concert cu abonament pentru elevi şi studenţi. În cadrul acelui concert el a fost bine primit de public, recitalul lui a fost un succes. M-a impresionat şi i-am spus că o să-l mai invit în concerte, şi când mi s-a sugerat să propun o candidatură pentru categoria lui de vârstă, ca să participe la Jocurile Delfice Internaţionale, m-am gândit imediat la el. Dar ca să fim mai siguri, l-am invitat şi în cadrul unui concert al Orchestrei „Folclor”, intitulat „Mugurii Tezaurului Naţional”, care a fost transmis şi de televiziunea publică. În cadrul acestui concert, Mihăiţă a avut o

prestaţie bună. Un muzician bun trebuie să fie un bun improvizator şi el are capacitatea asta. Este foarte muzical, creativ. În prezent studiază şi clarinetul la Timofte Rusu şi profesorul lui îmi spune că evoluează foarte bine.

La Jocurile Delfice de la Novosibirsk eu am fost în juriu din partea Republicii Moldova şi vreau să vă spun că în competiţie au participat tineri artişti talentaţi, dar Mihai i-a impresionat pe toţi deopotrivă şi i-a surclasat pe toţi concurenţii la categoria lui de vârstă. El a avut o interpretare calitativă, o abordare profesionistă, o tehnică măiestrită. A cântat la tilincă, fluier, fluier îngemănat şi caval. Acest copil este de o muzicalitate aparte şi cred că are un viitor strălucit. Apreciez că munceşte mult şi merită susţinut în continuare”.

- Da, îmi plac Nicolae Botgros, Petre Neamţu, Gheorghe Mustea.

Petre Neamţu mi-a spus că dacă voi fi la fel de responsabil şi străduitor mai departe, o să mă ia în Orchestra „Folclor”.

să acorzi timp jocurilor sau mai mult te axezi pe studiul muzicii?

- Încerc să mă bucur de vacanţă, merg la bunica, am fost la mare, mă joc, dar cel mai mult timp prefer să-l acord muzicii.

- Printre tinerii de vârsta ta se bucură de mai mult succes muzica pop sau rock. Tu asculţi muzică din asta?

- Ascult, dar nu-mi mişcă sufletul.

Eu iubesc muzica populară.

- Şi totuşi, în afară de muzică ce-ţi mai place?

- Îmi place să joc fotbal. Acolo îmi descarc toată energia acumulată pe parcursul orelor în care studiez o melodie la un instrument popular.

- Ai prieteni de vârsta ta care studiază muzica?

- Da! Şi vrem pe viitor să facem o orchestră chiar.

- Îţi doresc mult succes în continuare: în studiul muzicii, dar şi la concursuri, concerte.

- Mulţumesc!

- Reuşeşti să te bucuri de vacanţă,

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

LIRISMUL MAFIEI

Yakuza are propria publicaţie, care include şi o rubrică de poezie Yakuza, sindicatul crimei organizate din Japonia, şi-a lansat propria publicaţie, care include şi o rubrică dedicată poeziei.

Potrivit mai multor ziare japoneze, primul număr al publicaţiei “Yamaguchi-gumi Shinpo” - Gazeta clanului Yamaguchi, unul dintre cele

mai puternice şi importante din Japonia - a fost lansat de curând. În mod previzibil, publicaţia nu se găseşte la chioşcurile de ziare obişnuite, însă cei circa 28.000 de membri ai clanului au primit acest prim număr, de opt pagini, al cărui editorial este scris de şeful grupării, Kenichi Shinoda, cu scopul de a ridica moralul «trupelor» sale.

Potrivit cotidianului „Sankei Shimbun”, care a reuşit să facă rost de publicaţie, Kenichi Shinoda le reaminteşte în editorialul său tinerelor generaţii yakuza valorile şi disciplina care au făcut ca sindicatul crimei organizate din Japonia să crească în importanţă în decursul deceniilor. El

le spune acestora că yakuza trece prin «timpuri grele» şi că nu trebuie să se culce pe lauri dacă vor să-şi dezvolte afacerile şi să obţină venituri.

Publicaţia conţine şi rubrici mai «lejere»: o pagină cu jocuri (Go, Shogi), o cronică literară cu haiku (poeme tradiţionale japoneze) şi o pagină de ştiri mondene, unde cititorii pot vedea toate detaliile despre cele mai recente partide de pescuit ale şefilor clanului.

Ca şi mafia italiană şi triadele din China, membrii yakuza au afaceri în diverse domenii, de la jocuri ilegale la trafic de droguri şi prostituţie, activităţi bancare şi imobiliare. Organizaţiile care fac parte din yakuza nu sunt oficial

CMYK

ilegale, iar activităţile lor au fost mult timp tolerate de autorităţi, însă legile antimafia au devenit din ce în ce mai dure în ultimii ani. Numărul membrilor yakuza a scăzut în ultimii ani, cu circa 7.000 anual, însă cifra lor totală ajunge la peste 63.000 în arhipelag, potrivit cifrelor furnizate de poliţia naţională.

Clanul Yamaguchi a pierdut, de exemplu, 3.300 de membri în 2012, însă reprezintă încă 40% din crima organizată din Japonia, potrivit poliţiei nipone.

Potrivit presei japoneze, al doilea număr al publicaţiei” Yamaguchi-gumi Shinpo” ar trebui să apară în câteva luni.