Ziarul Flux, Ed. 28 (808)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 12 august 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 12.08.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent și Andronic; Sf. Mc. Iulita

1 EURO..............................16.1894 1 Dolar american ............. 11.3933 1 Leu românesc ................ 3.7707 1 Rublă rusească ............... 0.3859 Timpul probabil:

Maxima zilei „Prea des noi ne bucurăm de confortul unei opinii fără disconfortul cugetării.”

John F. Kennedy

12.08.2011

13.08.2011

Soare, 16 27 0C

Soare, 15 29 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

5

PAGINA

SCANDAL

PAGINA

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Nu e mult până departe, spune românul.

De la această decizie „în strictă concordanţă cu politicile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova”, nu cu „standardele europene”, nu-i decât un pas, ba chiar o jumătate de pas, până la a substitui disciplina Literatura Română cu Literatura, Limba Română – cu Limba, Limba Franceză (Engleză, Rusă, Spaniolă, Germană) – tot cu Limba, Desenul liniar – cu Desenul, Arta Plastică – cu Arta, Educaţia Fizică – cu Educaţia etc., etc.

Continuare în pag. 2

Limba română, tot mai ameninţată în Ucraina

6

Fondat în 1995 z Nr. 28 (808)

FLUX

Vladimir Filat, prietenul fotbalistic al lui Igor Smirnov, dăruitorul pământului de la Palanca către vecinii ucraineni și preaplecatul fiu duhovnicesc al Patriarhiei Moscovei, a decis să arunce Istoria Românilor la gunoi! El vrea ca Istoria-purși-simplu să ia locul disciplinei școlare Istoria Românilor.

Ministrul Educaţiei, peledemistul Mihai Șleahtiţchi, a și anunţat opinia publică că faptul este împlinit și nu se vor accepta nici un fel de discuţii sau dezbateri publice asupra subiectului, dat fiind că decizia Guvernului Filat este, vedeţi dumneavoastră, una „în strictă concordanţă cu standardele europene și punctul de vedere al organismelor internaţionale”. Și cum să fie altfel când suntem guvernaţi de o Alianţă „pentru Integrare Europeană”!

POLITIC

Cine munceşte bine, acela se odihneşte cu spor

FLUX

ABONAREA 2011

Filat aruncă Istoria Românilor la coşul „european” de gunoi

Un tânăr acuză liderii PL, PLDM şi AMN de organizarea violenţelor din 7 aprilie

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

IMPORTANT

Multimiliardarul Anatol Stati Se caută un preşedinte atentează la casa şi automobilul jurnalistului Sergiu Praporşcic

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova: atunci şi după

XXX

(citiţi pag. 2)

LA O ANIVERSARE...

ISTORIA ŞI NOI

La aniversarea a 20 de ani de la Independenţă

„Eu sunt un mioritic, un sentimental”

Istoria este un fenomen social despre care s-au scris munţi de hârtie, dându-i-se diferite tâlcuiri. Și oricare ar fi modul de tâlcuire dat de savanţi acestui fenomen, în cele din urmă totul se reduce la istoria războaielor. În războaie omul își manifestă toată cruzimea și metehnele sale… Începând cu prima vărsare de sânge dintre cei doi fraţi Cain și Abel și ajungând până în zilele noastre, omul a îmbrăcat Planeta într-o cămașă de sânge. Această latură a istoriei omenirii a avut o tâlcuire totală în descifrarea visului Împăratului Babilonului Nebucadneţar de către proorocul Daniel (vezi Sf. Scriptură Daniel cap.2, Visul lui Nebucadneţar).

Continuare în pag. 4

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 8) REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

colaj: comisvoyager.wordpress.com

Paul Gottfried îi îndeamnă pe români la rezistenţă naţională

Ce se întâmplă cu naţiunile istorice ale Europei?

XXX

(citiţi pag. 7)

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1496 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

12 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Un individ tulburat şi în stare de ebrietate a încercat să-l agreseze fizic pe Iurie Roşca La 27 iulie, în jurul orei 15.00, în faţa Bibliotecii Naţionale, unde urma să înceapă evenimentul de aniversare a revistei„Moldova”, Iurie Roșca discuta cu un grup de invitaţi la acest eveniment. La un moment dat a apărut cetăţeanul Valeriu Ciobanu, vizibil tulburat și în stare de ebrietate, care a început să profereze ameninţări și a încercat să îl agreseze fizic pe Iurie Roșca. Ultimul l-a rugat, în repetate rânduri, să se potolească și să renunţe la violenţă. Atunci, Ciobanu a încercat să îl lovească în faţă pe Iurie Roșca, între cei doi s-a postat Iacob Roșca, fratele lui Iurie Roșca, somând individul să se liniștească și să înceteze ameninţările și intenţia de a provoca o bătaie. Individul însă nu s-a potolit și s-a năpustit asupra ambilor.

Cei doi s-au văzut nevoiţi să îl imobilizeze și să îl pună la pământ, rugându-i pe cei prezenţi să cheme poliţia. Au mai intervenit câţiva cetăţeni care au încercat să îl liniștească pe Valeriu Ciobanu, moment în care fraţii Roșca s-au retras în incinta Bibliotecii Naţionale. După aproximativ jumătate de oră a sosit echipa de poliţie.

Iurie Roșca a declarat pentru presă că individul respectiv îl urmărește de mai mulţi ani, violentându-l verbal ba în faţa Parlamentului, ba în plină stradă. Individul îl agresează telefonic pe Iurie Roșca de ani de zile, ameninţându-l de ani de zile că îl va lichida. În legătură cu manifestările agresive ale lui Valeriu Ciobanu, Iurie Roșca a depus plângeri la Poliţia Capitalei. Acum câţiva ani, Comisariatul de Poliţie Centru din Chișinău s-a ocupat de acest caz, l-a vizitat pe respectivul cetăţean la domiciliu, somându-l să înceteze agresiunile. Individul respectiv a încercat de mai multe ori să intre în sediul PPCD din str.

Iorga, 5, ameninţând colaboratorii PPCD și vociferând că vrea să pătrundă la Roșca și să îl lichideze.

Victimă a acestui individ a fost și Dinu Ţurcanu, secretar general al PPCD, care a fost agresat verbal și fizic în faţa sediului central al PPCD. Incidentul a fost stopat de intervenţia unei echipe a serviciului pază de stat care s-a prezentat la faţa locului în urma unei chemări făcute de colaboratorii PPCD. Roșca a mai declarat că individul respectiv l-a avertizat telefonic și personal de mai multe ori că are la dispoziţie armament și ortaci pe care îi va utiliza la momentul potrivit pentru uciderea lui. În încheiere, Iurie Roșca a precizat că va depune o nouă plângere la poliţie și va cere să se ia măsuri pentru neutralizarea acestei persoane agresive, solicitând suplimentar să se efectueze o expertiză psihiatrică asupra cetăţeanului Valeriu Ciobanu, care manifestă un comportament socialmente agresiv și care îi pune viaţa în pericol.

Biroul de presă al PPCD 27 iulie 2011

Multimiliardarul Anatol Stati atentează la casa şi automobilul jurnalistului Sergiu Praporşcic La începutul acestei săptămâni, executorul judecătoresc (nu-i vom da numele) le-a cerut Publicaţiei Periodice „FLUX European” și jurnalistului Sergiu Praporșcic să execute o decizie a Colegiului Civil al Curţii de Apel Chișinău (judecători: Sergiu Arnaut, Gheorghe Creţu, Domnica Manole). Prin respectiva decizie, Curtea de Apel Chișinău a menţinut în vigoare hotărârea Judecătoriei Buiucani (judecător Liuba Pruteanu), din 2 iunie 2010, care a obligat ziarul „FLUX European” și pe directorul acestuia, Sergiu Praporșcic, să-i plătească Companiei „Ascom-Grup”, care aparţine multimiliardarului Anatol Stati, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 50 de mii de lei, plus cheltuieli de judecată în sumă de 25 de mii de lei, pentru că aceștia i-ar fi lezat Companiei „Ascom-Grup” onoarea și demnitatea, publicând, la 6 martie 2009, articolul „Politică, Business, Mafie și Canalia Liberală”. Încă din martie 2011, în vederea executării hotărârii primei instanţe, executoriul judecătoresc a aplicat sechestru asupra apartamentului aflat în proprietatea jurnalistului Sergiu Praporșcic, a impus interdicţia de înstrăinare asupra automobilului deţinut de gazetar și a dispus reţinerea acestui mijloc de transport de către poliţia rutieră din municipiul Chișinău și parcarea lui la platforma de sancţiuni. Totodată, executorul judecătoresc i-a interzis Direcţiei Generale de Documentare a Populaţiei a Ministerului Dezvoltării Informaţionale să-i elibereze lui Sergiu Praporșcic pașaportul și alte documente de călătorie sau să prelungească termenul de valabilitate a acestor acte.

Măsurile stabilite de executorul

judecătoresc nu au fost aplicate, deoarece decizia primei instanţe a fost atacată în apel, însă sechestrul asupra apartamentului și automobilului lui Sergiu Praporșcic este menţinut până în prezent.

Dat fiind că judecătorii Curţii de Apel Chișinău au menţinut în vigoare decizia primei instanţe și că toate conturile întreprinderii care edita ziarul FLUX European au fost îngheţate în urma altui proces judiciar (ziarul FLUX fiind editat în prezent de către o altă persoană juridică), executorul judecătoresc îi cere jurnalistului Sergiu Praporșcic să achite în beneficiul Companiei „Ascom-Grup” suma de 50 de mii de lei, altfel acesta riscând să fie deposedat de locuinţă. În legătură cu acest caz scandalos, constatăm că acţiunea

înaintată în instanţele de judecată de către „Ascom-Grup” împotriva ziarului FLUX și a lui Sergiu Praporșcic și ușurinţa cu care compania magnatului petrolier Anatol Stati a obţinut câștig de cauză reprezintă o ingerinţă abuzivă și brutală în activitatea unui organ de presă independent, o încălcare brutală a principiilor democratice privind libertatea de expresie, independenţa mass-media și o încercare de a-i închide gura unui jurnalist care a relatat într-un articol, în mod obiectiv și onest, anumite aspecte ale activităţii oligarhului. În materialul „Politică, Business, Mafie și Canalia Liberală”, autorul a relatat, în special, despre un caz de spionaj economic, care s-a produs pe 2 mai 1996, pe Aeroportul Otopeni, București,

caz în care, potrivit presei din România, era implicată compania lui Anatol Stati „AscomGrup”. Deși despre acest caz de spionaj economic a relatat în mod copios presa de la București, instanţele moldovene au considerat că pârâţii i-ar fi lezat companiei magnatului Stati demnitatea și onoarea, care ar trebui reparate financiar, scop în care s-a și pus sechestrul pe locuinţa și automobilul jurnalistului.

Constatăm, totodată, că jurnalistul Sergiu Praporșcic și publicaţia FLUX nu au fost citaţi legal la ședinţa instanţei de fond, aceasta condamnându-i în absenţa lor, respectiv, fiindule încălcat accesul la justiţie și dreptul la un proces echitabil.

Vom adăuga aici că instanţele care au examinat cazul nu

Un tânăr acuză liderii PL, PLDM şi AMN de organizarea violenţelor din 7 aprilie Un tânăr de 24 de ani susţine că pe 7 aprilie 2009 era liderul unei organizaţii extremiste, a cărui activitate ar fi fost dirijată și finanţată de către partidele care se află acum la guvernare. Băiatul spune că liderii acestor formaţiuni i-ar fi instruit, personal, pe provocatori în ajunul evenimentelor din aprilie.

Eugen Mocanu a declarat că evenimentele violente din 7 aprilie 2009 ar fi fost puse la cale de liderii liberal-democraţilor, ai liberalilor și ai Alianţei “Moldova Noastră”. Mai mult, el susţine că organizaţia social-nazistă, al cărei lider era pe atunci, ar fi fost finanţată de Vlad Filat, Dorin Chirtoacă și Serafim Urechean.

Potrivit lui Mocanu, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din aprilie 2009, la o bază de odihnă din Vadul lui Vodă ar fi fost adunaţi 1.500 de membri ai acestei organizaţii, pentru a fi instruiţi ce să facă și cum să se com-

porte la proteste. Timp de două săptămâni, cât s-ar fi aflat la Vadul lui Vodă, tinerii ar fi avut acces la alcool și droguri.

“Am fost coordonaţi de trei persoane: Dorin Chirtoacă, Vlad Filat și Serafim Urechean. Liderul organizaţiei de tineret al PLDM împărţea droguri, dar Vlad Filat era acolo”, a mărturisit Eugen Mocanu.

Premierul Vladimir Filat a calificat aceste acuzaţii drept prostii. “În primul rând, eu prostii nu comentez. Și dacă cineva are să spună ceva referitor la evenimentele din 7 aprilie este cazul să meargă la Procuratură să depună mărturii, așa cum este firesc sub toate aspectele, atât legal, cât și moral”, a declarat prim-ministrul Vladimir Filat.

Mai iritat a părut președintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, pe atunci lider al partidului Alianţa Moldova Noastră. “Sunt niște aberaţii! Dacă voi dispune de probe, voi apela la instanţă, deoarece la noi sunt interzise mișcările naziste. Iar el spune acolo că este membru al acestei mișcări”, a spus Urechean.

lor, ucrainenilor, găgăuzilor sau bulgarilor basarabeni) fac parte şi alte cuvinte decât „haná”-ua ieşită din gura lui Mihai Ghimpu.

Bunăoară, „MALINĂ” (din evreiescul ‫ןולמ‬-malon, cu sensul iniţial de „han”, „hotel”,” loc pentru dormit” şi cu sensul curent de „loc de întrunire al hoţilor şi pungaşilor”) sau „ŞMON” (din evreiescul ‫הנומש‬-şmona, cu sensul iniţial de „opt” şi cu sensul curent de „percheziţie”. În epoca ţaristă percheziţiile în celulele din puşcării se făceau la orele 8.00 seara, în timp ce deţinuţii luau cina).

De asemenea, printre argotismele de origine evreiască din româna vie de la noi întâlnim şi cuvinte ca „HALEAVĂ” (din evreiescul ‫בלח‬-halav, cu sensul iniţial de „lapte” şi cu sensul curent de „ceva obţinut/primit gratis/pe degeaba”. Evreii săraci din Odesa şi Chişinău primeau vinerea la sinagogă, în dar, câte un codru de pâine şi o porţie de lapte, ca să aibă cu ce întâmpina sabatul), „BAŞLĂ”, cu pluralul „başle” şi forma verbală „A BAŞLI” (din evreiescul ‫לשיב‬-bişel, cu sensul iniţial de „a fierbe” şi cu sensurile curente de „bani”, „câştig”, „căpătuială”, „a plăti”. În concepţia populară evreiască, banii vin din gradul de „fierbere” al unei afaceri), „PARAŞĂ” (din evreiescul ‫שרפ‬-paraş, cu sensul iniţial de „călăreţ” şi cu sensul curent de „closet”. Cuvântul a venit din limbajul soldaţilor şi puşcăriaşilor, cărora poziţia pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice le amintea statul în şa), „CIUVAH”/”CIUVAC”, cu

forma feminină „CIUVIHĂ” (din evreiescul ‫הבושת‬-tşuva, cu sensurile iniţiale de „revenire”, „întoarcere”, „pocăire” şi cu sensul curent de „bărbat”şi, respectiv, „femeie” care s-au lepădat de trecutul lor (de hoţ, pungaş sau desfrânată) şi au revenit în rând cu lumea), „ŞUHER” (din evreiescul ‫ררחש‬şuhrer, cu sensul iniţial de „lipsit de griji/responsabilitate/obligaţii” şi, în expresia „a sta la şuher”, cu sensul curent de „a sta de pândă”, „a veghea asupra pericolelor care îi pasc pe hoţi sau pe infractori”).

Un evreism mai vechi, venit în limba română pe filieră slavă bisericească, este şi cuvântul „CURVĂ” (din evreiescul ‫הברק‬carva, curva, cu sensurile iniţiale de „apropiere”, „intimitate”, „înrudire” şi cu sensul curent de „fiinţă (umană) desfrânată”). Nu este nici cazul şi nici momentul să trecem aici în revistă toate evreismele din argoul românesc.

Ajung cele prezentate mai sus.

După această digresiune etimologică, să revenim însă la ideea exprimată de fostul preşedinte interimar: „Haná cu Alianţa!”. Faptul că actuala coaliţie de guvernământ a trecut în ultimii doi ani prin mai multe cumpene, când însăşi existenţa ei a fost cât se poate de problematică, nu constituie un secret. Păruielile publice la care s-au dedat cu zel capii coaliţiei (Ghimpu, Filat, Lupu şi, într-o vreme, Urechean) au scos la iveală fragilitatea AIE, ca şi lipsa cvasicompletă de „principii şi valori” ale acesteia. „Betonul armat” despre care ne tot predicau în conferinţe de presă şi pe

la televiziuni cei patru atlanţi ai originalei democraţii moldoveneşti s-a dovedit a fi de o marcă nebănuit de slabă. Măcinată de contradicţiile ei interne şi de competiţia egoistă a partidelor constitutive pentru acapararea controlului asupra unor segmente cât mai largi ale economiei şi politicii autohtone, AIE ni se prezintă nu doar ca o construcţie eclectică şi lipsită de liant, ci şi ca una sortită din pornire eşecului. Accesele de sinceritate care îi pălesc uneori pe rând, alteori concomitent, dar din ce în ce mai des pe Ghimpu, Lupu şi Filat exteriorizează adevărata stare de spirit din sânul coaliţiei de guvernământ, dând tonul dezbaterilor publice, fie în presă, fie în stradă, printre lumea de rând. În aceste condiţii nu putem vorbi, din păcate, nici despre unitate în alianţă, nici despre consens la nivelul întregii clase politice, când este vorba de interesele

majore ale statului şi ale societăţii. Ceea ce, între altele, vulnerabilizează enorm Republica Moldova în raporturile ei cu marile puteri, mai cu seamă când este vorba despre probleme de primă importanţă. Chestiunea diferendului moldo-rus din Transnistria este de căpătâi în lista acestora.

Acum deputaţii sunt în vacanţă.

Acalmia politică este înşelătoare.

Putem presupune cu o mare doză de siguranţă că toamna ne va oferi surprize de proporţii pe scena noastră politică. Până la urmă s-ar putea ca Mihai Ghimpu să fi fost profet fără să vrea şi fără să ştie.

Pe zi ce trece devine tot mai clar că alianţa de guvernământ îşi trăieşte ultimele luni sau poate chiar săptămâni, urmând să-şi dea, în mod natural, obştescul sfârşit.

Atunci când se va încheia procesul de descompunere a coaliţiei aflate la putere, toată lumea îşi va aminti din nou de pitorescul şi

au ţinut cont sub nici o formă de prevederile Articolului 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului și de jurisprudenţa CEDO privind libertatea de expresie. În acest fel, în plin regim „democratic și proeuropean”, în premieră pentru Republica Moldova, un jurnalist a ajuns cu proprietăţile puse sub sechestru pentru că a cutezat să scrie critic despre unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, a cărui avere se cifrează la câteva miliarde de dolari.

Este de admis faptul că nu de prevederile legislaţiei naţionale și internaţionale s-au ghidat judecătorii moldoveni, ci de alte „argumente”, atunci când au condamnat o publicaţie periodică și un ziarist în beneficiul unui magnat petrolier.

Precizăm că în materialul semnat de Sergiu Praporșcic se relata despre faptul că un șir de angajaţi sau foști angajaţi ai „Ascom-Grup” au aderat la câteva formaţiuni politice pentru a accede la guvernare.

Astăzi aceste persoane deţin funcţii importante de miniștri în Guvernul Filat. Probabil că aceasta a constituit un alt argument greu pentru judecători în decizia lor de a-i da câștig de cauză oligarhului Anatol Stati împotriva presei.

Sesizând opinia publică locală și internaţională asupra acestui caz grav de persecutare a unui jurnalist pentru opiniile și informaţiile difuzate, redacţia ziarului FLUX anunţă că în ediţiile următoare va reveni cu noi detalii.

Redacţia FLUX

Filat aruncă Istoria Românilor la coşul „european” de gunoi

adesea grosierul Mihai Ghimpu, acest Dumitru Moţpan al timpurilor de astăzi, ca şi de expresia lui necioplită şi pe cât de frustă, pe atât de adevărată: „Haná cu alianţa!”. N-am spus noi asta, a spus-o chiar unul dintre corifeii actualei puteri.

Dacă va fi „Haná cu alianţa!”, după cum se vede deja cu ochiul liber, ne întrebăm dacă este de bine sau este de rău. Probabil că este mai mult de rău decât de bine, pentru că faptul face dovada unei instabilităţi politice îngrijorătoare. Singurul lucru important asupra căruia trebuie să fim atenţi este ca instabilitatea din coaliţia de guvernământ să nu inducă o destabilizare şi mai mare la scară naţională, astfel încât să ajungem – Doamne fereşte! – să constatăm într-un ceas rău că este „Haná cu Republica Moldova!”.

Urmare din pag. 1 Umila mea părere este că decizia„eurointegratorilor” noștri Filat și Șleahtiţchi este una antinaţională, iar mai exact una antiromânească.

Cuvântul românofobie este și el potrivit în context.

Igor Smirnov trebuie să fie fericit în această situaţie. Nu vom greși deloc dacă vom spune că printre cei care aplaudă decizia lui Filat și Șleahtiţchi sunt personaje ca Victor Stepaniuc, Vasile Stati, ca să dăm doar două nune cumva celebre din cohorta luptătorilor cu „românizarea” moldovenilor.

De fapt, Filat și Șleahtiţchi au instituit CENZURA în învăţământul naţional. Scopul lor nu este să ajusteze educaţia istorică la rigorile europene, ci să elimine cuvântul ROMÂN din școală, punându-l la index ca pe vremea sovieticilor.

Peledemiștii Filat și Șleahtiţchi uită că prima exigenţă constituţională și europeană este ca părinţii și, după caz, tutorii legali să decidă asupra modului de instruire a copiilor. Statul nu se poate substitui în nici un caz părinţilor.

Filat și Șleahtiţchi compar acum în faţa noastră ca niște continuatori zeloși ai politicilor antinaţionale promovate de fosta guvernare căreia Istoria Românilor i-a stat întotdeauna ca un os în gât. Nici o deosebire între ceea ce face astăzi Filat și ceea ce a făcut sau a încercat să facă acum câţiva ani un alt „intelectual periculos” și priceput la istorie ca Vasile Tarlev.

Unde mai pui că Filat și Șleahtiţchi au continuat aceleași politici de rusificare a principalelor minorităţilor naţionale din ţară (ucraineni, găgăuzi, bulgari), ca și a majorităţii românești. Scandalul diplomelor de bacalaureat de la Comrat este doar un episod care ilustrează modul în care guvernarea noastră „eurointegratoare”, ca și guvernările anterioare, îi ţin pe etnicii minoritari departe de limba română. Acum îi vor ţine cât mai departe și de Istoria Românilor.

Este trist să constaţi că la doi ani de la „revoluţia” din 7 aprilie, atât de fierbinte și de grabnic salutată la București, limba rusă le este impusă celor peste 80% de copii de etnie română din Republica Moldova, ca un fel de „a doua limbă maternă”. Guvernarea „eurointegratoare” nu a urnit un deget pentru a schimba statutul disciplinei școlare Limba și Literatura Rusă din școlile cu limba de predare română în sensul punerii acesteia în rând cu celelalte limbi străine.

Pe timpul sovieticilor, toate operele scriitorilor noștri clasici tipărite la Chișinău erau cenzurate. De fiecare dată era omis un singur cuvânt: ROMÂN, cu toate variantele lui. Și pentru că era imposibil să fie omise fraze și alineate întregi din aceste opere, cenzura admitea înlocuirea cuvântului ROMÂN cu semnul suspensiei încadrat între paranteze pătrate. Semnul arăta astfel: […]. Profesorii de istorie sau cei de română ne explicau cu grijă că, pentru înţelegerea exactă a textelor lui Alecu Ruso, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu sau Mihail Kogălniceanu, acest semn trebuie citit adecvat: ROMÂN. Istoria Românilor s-a predat în Republica Moldova din anul 1989.

Acum, Filat și Șleahtiţchi vor să introducă Istoria-pur-și-simplu. Și nu vor da înapoi, pentru că au comandamente externe (și nu neapărat europene) de executat. Pentru a nu cădea însă mai prejos de cenzorii sovietici, ar trebui să aibă bunul-simţ de a admite ceea ce până și aceștia admiteau – eufemismul grafic, acele paranteze pătrate cu semnul suspensiei între ele: Istoria […].

Războiul identitar nu s-a încheiat și s-ar putea să continue încă multă vreme. Imperiile nu mor cu una, cu două. Filat și Șleahtiţchi expulzează acum cuvântul ROMÂN din școală și cenzurează denumirea unei discipline fundamentale pentru recuperarea conștiinţei naţionale puternic deformate și amputate în timpul deceniilor grele de ocupaţie. Filat și Șleahtiţchi vor să intre astfel în istorie. Să luăm bine seamă că și unul, și altul sunt soldaţi ai unui interes care, în afara oricărei îndoieli, numai românesc nu este.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Vlad CUBREACOV, FLUX

Sursa: publika.md

Haná cu Alianţa! „Dacă spuneam în campania electorală, era haná cu Alianţa”, a declarat ex-preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, referindu-se la mişmaşurile legate de legea cazinourilor şi paguba de 6 milioane de lei adusă Bugetului de Stat ca urmare a aplicării acestei legi. Cu siguranţă, consângenii noştri din România nu au înţeles exact ce a vrut să spună Mihai Ghimpu prin acest „haná”, scos din straturile cele mai tulburi ale subculturii româneşti de la răsărit de Prut.

Câteva explicaţii filologice se impun de la sine în această situaţie. „HANÁ” este un cuvânt de origine evreiască pătruns în limbajul argotic al basarabenilor pe filieră ruso-odesită încă în epoca ţaristă, dar consolidat în româna vie din Basarabia în perioada interbelică şi postbelică, fapt ce se explică printr-o prezenţă evreiască masivă la Chişinău şi în principalele oraşe şi târguri de la noi. Argoticul „haná” îl reproduce pe evreiescul ‫הנח‬-hana, cu sensul iniţial de „a face un popas în drum”, „haltă”, „capăt de drum”, „sfârşit”. „Haná” nu este singurul cuvânt argotic evreiesc în limba română.

Tot aşa cum românii mai mult sau mai puţin instruiţi din România folosesc un şir de ţigănisme (de tipul „mişto”, „haios”, „nasol”, „gagică”, „lovele” etc.), cei din Basarabia apelează uneori la evreismele din limbajul argotic local.

Din categoria de evreisme din vorbirea românilor (dar şi a ruşi-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

FLUX EDI|IA DE VINERI

12 AUGUST 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Se caută un preşedinte Într-o lume imprevizibilă și nesigură, noi, moldovenii, am ajuns să avem totuși claritate într-o chestiune extrem de sensibilă, devenită între timp aproape o obsesie generală – alegerea președintelui ţării. Mai exact, alegerea lui Marian Lupu în funcţia de președinte al ţării. Ultimele evoluţii de pe scena politică și toate câte s-au spus în vremea de la urmă, par să ne fi dat, după cum ziceam, cel puţin o certitudine în acest sens, și anume, certitudinea că Marian Lupu nu va mai ajunge (niciodată?) președinte.

Cine nu-l vrea pe Lupu preşedinte?

De ce ziceam de obsesii? La a doua pogorâre a Alianţei, colegii de la guvernare aveau grijă să-i gâdile orgoliul rănit al interimarului (care a mai vrut o dată să fie președinte) și să-l asigure că, iarăși, este singurul candidat posibil și dorit la înalta funcţie.

Ghimpu a început să se bâjbâie și mai abitir pe la mâneci și pe la buzunare, în căutarea așilor, el fiind cel mai interesat de disponibilizarea cât mai grabnică a funcţiei de spicher. Or, potrivit împărţelii și înţelegerilor, respectivul fotoliu îi fusese juruit lui, în calitate de premiu de consolare. Împreună cu Marian Lupu, au dat de oareșice vid legislativ pe care s-au declarat gata să-l exploreze.

Pe atunci, doar unii jurnaliști și analiști atenţionau că Lupu își dorește cu prea multă patimă și ardoare respectiva funcţie, riscând să facă chiar o fixaţie. Iată însă că datele problemei s-au schimbat, principiile și valorile au fost reconsiderate, iar priorităţile reevaluate. Iar foștii aliaţi, mai exact, unii dintre foștii aliaţi, au cam început să-i dea cu tifla peste nas și să-l ia în râs pe maiestuosul și solemnul candidat.

Primul care și-a permis gestul de impietate, fără îndoială, cu voie de la împărăţie, a fost deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă. Acesta a declarat la un post de televiziune că, chipurile, nu a mai rămas nimeni în toată ţara noastră mare și frumoasă „care să nu râdă despre obsesia

cuiva să devină președinte. Cel care vrea să devină președinte are toate șansele să nu mai ajungă”.

Candidatul indubitabil se simte intimidat Între timp, a început să se vorbească tot mai insistent despre faptul că și alţii ar râvni deja la funcţia respectivă, iar declaraţiile despre necesitatea unei largi coaliţii în Parlament, în vederea alegerii președintelui și depășirea crizei politice, nu ar fi decât expresia acestei tainice dorinţe.

Supoziţiile au fost alimentate și de declaraţia vicepreședintelui PLDM, Valeriu Streleţ care a anunţat că va propune modificarea Acordului de constituire a AIE, în special, în ceea ce privește alegerea președintelui republicii. Altfel spus, Marian Lupu ar urma să-și piardă calitatea de candidat indubitabil și fără de alternativă al AIE. Iată de ce, președintele democrat s-a simţit nu doar ofensat și desconsiderat, ci chiar intimidat. „Declaraţiile liberaldemocraţilor privind intenţia de modificare a acordului Alianţei pentru Integrare Europeană seamănă cu o tentativă de intimidare”, a afirmat el întrun interviu pentru publicaţia „Timpul”, apreciind că iniţiativa respectivă „seamănă a fi o campanie regizată, prin care se încearcă presiuni asupra mea”.

Declaraţia interimarului este lipsită de noutate, pentru că anterior și șeful liberal-democraţilor declara că ar fi presat de celelalte

două componente ale Alianţei, care au făcut front comun împotriva sa.

Intenţia de revizuire a Acortului de constituire a Alianţei i-a adus fostului protejat al lui Voronin revelaţia unor scenarii apocaliptice. „Există mai multe scenarii pentru toamnă, dar nu excludem nici formarea unei Alianţe PLDM-PCRM”, a decretat acesta. Mai mult, ca inamic ireconciliabil al comuniștilor, Lupu își pregătește deja locul în opoziţie, unde se va retrage cu modestie în cazul unor evoluţii nefaste pe scena politică. Interimarul uită cu desăvârșire că democraţii au fost primii care au încercat să-și fenteze partenerii, negociindu-și funcţiile cu comuniștii. Iar anticomuniști înveteraţi au devenit abia după ce nu le-a ieșit jocul cu aceștia.

Cui îi este frică de decizia Curţii Constituţionale?

Scenariile de groază ale democratului nu se opresc aici.

El are chiar bănuiala că după reconfigurarea scenei politice, o eventuală alianţă PLDM-PCRM ar putea alege președintele ţării chiar înainte de a fi cunoscut punctul de vedere al Curţii Constituţionale, în care actualul interimar pare să-și fi pus mari speranţe. „Cuiva poate că îi este frică tare că CC va veni cu un aviz pozitiv”, a presupus acesta.

De menţionat că PL și PD contează pe o decizie a Înaltei Curţi care ar permite alegerea șefului statului fără participarea opoziţiei comuniste, fără derogări de la normele constituţionale, în baza unei legi organice.

Proaspăt întors din concediu, șeful liberal-democraţilor a declarat că această „aventură” nu este pe gustul său și, în context, modificarea Acordului de constituire a AIE este inevitabilă. „Noi nu așteptăm decizia Curţii Constituţionale, pentru că nu vom participa la modificarea Constituţiei prin lege orga-

nică. Vom acţiona în strictă conformitate cu norma legii supreme și nu vom participa la această aventură”, a spus hotărât Vladimir Filat. Liderul PLDM a mai menţionat că partenerii săi de la guvernare mizează excesiv pe hotărârea Curţii, care ar trebui să fie pronunţată în luna octombrie, astfel că această decizie ar putea fi mai puţin obiectivă și mai mult una influenţată politic.

A semnat, dar este sceptic Trebuie să recunoaștem că aceste declaraţii ale premierului nu sunt o noutate. Încă la începutul lunii mai, Filat menţiona că PLDM a semnat, alături de ceilalţi colegi de alianţă, sesizarea către Curtea Constituţională privind explicarea modalităţii de alegere a președintelui, pentru a nu da motiv de speculaţii, însă el personal privește cu scepticism posibilitatea acordării unui răspuns tranșant din partea instanţei. Or, Constituţia nu poate fi modificată în favoarea unei situaţii temporare legate de alegerea președintelui ţării. „Oportunitatea nu are cum să înlocuiască legalitatea. Dacă recurgi o dată la acest principiu, chiar dacă condiţiile vor fi de așa natură cum sunt la ora actuală, înseamnă că se creează precedent pentru viitor. Oricât de greu ar fi, trebuie să muncim, să identificăm soluţii, să comunicăm și să ne asigurăm cu voturile necesare ca președintele să fie ales într-o manieră incontestabilă”, a precizat Filat.

Salutabil acest demers al premierului, atâta doar că Alianţa a creat deja numeroase precedente în ceea ce privește modificările legislative de conjunctură, care au servit intereselor de moment ale actualilor guvernanţi. În același context, Vladimir Filat s-a referit în luna mai curent și la avizul pe care l-a cerut Curtea Constituţională Comisiei de la Veneţia, cu privire la sesizarea depusă de AIE, apreciind că așteptarea respectivului aviz

colaj: comisvoyager.wordpress.com ar fi o abordare greșită a guvernării de la Chișinău. „Nu știu ce soluţie ar putea să ne ofere Comisia de la Veneţia. Este foarte posibil să avem un răspuns foarte larg, filozofic, care, până la urmă, să fie evaziv, ca ulterior guvernarea să exercite presiune asupra Curţii Constituţionale, care va veni cu un răspuns la fel de evaziv.

Aceasta nu înseamnă că se va oferi vreo soluţie”, a mai declarat liderul PLDM.

Dialog despre obsesii şi apucături dictatoriale Replicile dure dintre vechiul și, posibil, mai noul aspirant la fotoliul de șef al statului nu s-au oprit doar la aspectele constitu-

Voronin: Tot ce se întâmplă acum cu Iulia Timoșenko este despotism

Președintele PCRM, Vladimir Voronin, se arată îngrijorat de ceea ce se întâmplă cu fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko.

Într-un comentariu al acestuia, publicat de agenția apropiată Partidului Comuniștilor, „Omega”, liderul comunist condamnă procesul intentat lui Timoșenko și se arată îngrijorat că asemenea practici s-ar putea răspândi și în Moldova. „Pe mine personal mă îngrijorează lucrurile care se întâmplă acum în Ucraina. Lansarea urmăririi penale a fostului premier al țării pentru semnarea unor documente cu caracter interguvernamental nu este doar un non-sens, dar și un băț cu două capete. Este clar pentru oricine că învinuind-o pe Timoșenko, puterea din Ucraina, în același timp, înaintează pretenții și față de Federația Rusă. Doar contractul e ruso-ucrainean. Tot ce se

întâmplă acum în Ucraina cu premierul Iulia Timoșenko este despotism. Toți își dau seama că ea este acuzată deoarece este un membru activ al opoziției, un om pentru care aproape jumătate de țară și-a dat votul la alegerile prezidențiale”, spune Vladimir Voronin.

Fostul președinte al țării consideră că actorii politici din Ucraina ar trebui să caute alte metode pentru lupta politică, deoarece un precedent similar cazului Timoșenko i se poate întâmpla oricărui om politic ucrainean, aflat acum la putere. „Este periculos, deoarece o astfel de atitudine și practici față de opoziție s-ar putea răspândi și în Moldova. Chiar și mie au încercat să-mi ridice imunitatea. În ajunul marcării a 20 de ani de

Nu că i-ar îngrijora apropierea iernii și creșterea preţurilor la gaze și la alimente. Nu că i-ar deranja începerea unui

Și Dumitru Diacov, și Serafim Urechean au fost „la nămol” (Fotografie autentică)

maliţiozitate că Lupu ar fi obsedat în continuare de obţinerea funcţiei de președinte, dar că visul său ar deveni tot mai puţin realizabil. „A venit timpul să vorbim și despre ce fel de președinte are nevoie Republica Moldova, nu doar prin prisma că cineva vrea să devină. Realităţile impun modificarea Constituţiei, ceea ce presupune și modificarea Acordului AIE. Dacă sunt necesare unele ajustări, ele trebuie făcute. Altfel, ne pierdem în discuţii sterile și visuri care pentru unii devin tot mai irealizabile”, a precizat Filat, crucindu-se că Lupu „nu se liniștește” nici în vacanţă.

Ghimpu preferă anticipatele În tot acest tămbălău, nu putea să nu se implice liberalul

Mihai Ghimpu, care a afirmat în cadrul unei apariţii televizate că el își dorește stabilitate politică și reforme care să schimbe viaţa oamenilor. „Dar decât Filat președinte, mai bine anticipate”, a precizat el, sugerându-ne astfel că, acum un an, el a fost un președinte de vis pentru Republica Moldova. „Trebuie să respectăm Acordul de constituire a AIE. Numai dacă Filat se vrea președinte și se înţelege cu Lupu să-și schimbe funcţiile, atunci e o altă poveste”, a mai adăugat el. Mesajul este clar – funcţia de președinte al Parlamentului trebuie să rămână în afara oricăror ecuaţii de revizuire și redistribuire. Ce-i juruit, juruit rămâne.

Ioana FLOREA, FLUX

Aşteptându-l pe Godot

După UNIMEDIA

nou an de învăţământ cu școli „optimizate” și cadre didactice insuficiente și prost plătite.

Oricum, discursurile patetice despre succesele guvernării și viitorul european care ne pândește de după colţ ei și le vor rosti la festivităţile de inaugurare a anului de studii. Nici criza mondială nu-i prea îngrijorează pe guvernanţi, pentru că, din ce am înţeles eu din explicaţiile economiștilor, nivelul nostru de trai este atât de jos, încât nici o criză nu-l mai poate afecta. Iar în ceea ce-i privește pe ei personal,

cu siguranţă, și-au pus ceva deoparte ca să le ajungă până după criză.

Alte griji le dau ghes politicienilor și pentru alte idei măreţe și-au pus creierii la copt pe plajele cu nisipuri fine. Pentru alte treburi își revigorează ei forţele pe meleaguri îndepărtate, or, în toamnă îi așteaptă noi reglări de conturi, lovituri sub centură și lupte piept la piept pentru putere, interese economice, dacă nu chiar pentru noi alegeri anticipate.

De Ghimpu nu zicem nimic, pentru că el a muncit cât doi acum un an, iar astăzi, neîmpovărat de griji și funcţii și cu nepotul aranjat la Primărie, își poate odihni liniștit mădularele zdruncinate prin discoteci, și la „nămol ieftin”, după cum a pre-

ţionale, în „dialogul” dintre cei doi fiind reactualizate invectivele despre obsesii și apucături dictatoriale. Fiind cunoscător „din interior” al portretului psihologic al ex-președintelui Voronin, actualul democrat Marian Lupu întrezărește mai multe trăsături de caracter de-ale acestuia în comportamentul premierului Vladimir Filat. “Unele calităţi de care a dat dovadă Voronin se întrezăresc și în activitatea premierului. Pentru ambii este aproape imposibil să muncească pe orizontală. Ambii preferă verticala și să se înconjoare nu cu coechipieri, ci mai mult cu subalterni”, l-a caracterizat șeful PD pe rivalul său liberal-democrat. Ca fost subaltern al lui Voronin, el știe mai bine cum stau lucrurile. În replică, Filat a menţionat cu

independență a țărilor noastre este important să mergem înainte. Avem un drum lung de parcurs”, mai spune Voronin în comentariul său.

UNIMEDIA amintește că vineri, pe 5 august, Curtea de Apel din Kiev a dispus punerea sub arest a fostului prim-ministru al Ucrainei, Iulia Timoșenko. Aceasta este acuzată de abuz de putere și fraudă în perioada în care conducea Guvernul.

Presa străină scrie că procesul ar fi fost intentat de președintele Ianukovici, care vrea să o elimine pe Timoșenko de pe scena politică. Timoșenko riscă până la 10 ani de închisoare. Sute de persoane protestează în centrul Kievului împotriva a ce se întâmplă cu fostul prim-ministru.

Cine munceşte bine, acela se odihneşte cu spor Politicienii noștri, secătuiţi de puteri de cât au trudit la binele ţării, și-au făcut și ceva timp pentru odihnă. Pentru că în toamnă i-ar putea aștepta munci și mai grele, și mai istovitoare.

3

cizat chiar el, și pe la tot felul de băi „Holercane”.

Premierul Filat și-a meritat cel mai mult odihna, pentru că a și muncit cel mai mult. Iată de ce și-a luat tocmai două reprize de relaxare vara aceasta, de unde s-a întors mulţumit, bronzat și cu forţe proaspete. Modest din fire, premierul nu a dorit să spună unde s-a odihnit, pentru că, chiar așa, nu are nici o importanţă. Filat a fost la fel de obosit și astă-iarnă, când a întreprins două escapade de câte o săptămână, se zice, prin Elveţia. Și Marian Lupu și-a permis un concediu revigorant de 1012 zile. Pentru a ne asigura că odihna sa va fi cu cheltuială puţină, acesta ne-a informat că a fost invitat de „bunul său

prieten”, Filip Vujanović, președintele Muntenegrului, să stea cu familia la reședinţa de vară a acestuia, „pe malul Mării Adriatice”. Dar, cu siguranţă, și pe acele meleaguri frumoase, interimarul tot la treburile ţării cugetă.

Zilele acestea și-a luat un concediu binemeritat, „pe aici, pe aproape”, și primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, deși afirma doar cu puţin timp în urmă că va munci fără de hodină pentru binele orașului. Dar, imediat după cheful dat de ziua sa de naștere, acesta și-a schimbat gândurile, și-a făcut bagajele și și-a lăsat baltă consoarta, Primăria. Păi, cum altfel, cine muncește, acela se odihnește!

Ioana FLOREA, FLUX

Tot mai mulţi dintre cei care au așteptat schimbarea de la politicienii care au profitat de pe urma evenimentelor din 7 aprilie, își dau seama că schimbarea nu va mai veni. La fel ca și personajele din piesa lui Beckett, trăim într-o lume în care acţiunea lipsește cu desăvârșire, o lume în care nu se întâmplă nimic și nimeni nu face nimic, iar Godot, speranţa noastră de schimbare, nu există și nici nu a existat, pentru că a fost un mit, o încredere deșartă, un bluf.

Dacă cei opt ani de guvernare comunistă au fost criticaţi vehement de actualii potentaţi, după doi ani de guvernare liberală și democrată senzaţia este că am fost băgaţi iarăși într-o mocirlă de tip brejnevist, condimentată pe alocuri cu scandaluri și lupte intestine pentru putere, menite să mascheze inactivitatea și incapacitatea actualei conduceri. Singura diferenţă vizavi de fosta guvernare este că acum nu avem doar o singură forţă politică ce-și dorește controlul total asupra sferei economice și surselor financiare, subordonarea justiţiei și aservirea mediilor de informare, ci asistăm la o luptă acerbă, grotescă, între capii a trei partide oligarhice care-și adjudecă puterea supremă în stat.

Lupta cu corupţia rămâne un vis imposibil, pentru că actuala guvernare a devenit parte a vechiului sistem corupt (unii venind chiar din acest sistem), ea preluând și integrându-se perfect în schemele pe care le-a pus la punct fostul regim.

Justiţia a rămas tot la cheremul politicienilor, fiind subordonată intereselor politice și economice ale acestora, iar verticala puterii a rămas în picioare și nici gând să se clatine. În unele privinţe, politicienii „noului val” (ce e val, ca valul trece?) s-au dovedit a fi mai perverși chiar decât foștii guvernanţi, pentru că nici comuniștilor nu le-a trecut prin cap să-și ajusteze legislaţia la propriile nevoi, așa cum au făcut-o aceștia.

Praful s-a ales din toate speranţele, năzuinţele, așteptările oamenilor care au crezut în promisiunile și intenţiile curate ale declaraţilor liberali și democraţi. Ca întotdeauna, marile speranţe au fost urmate de marile deziluzii. Mult promisa

reformare și modernizare a ţării nu s-a produs și nici nu avea cum să se producă, pentru că prea diferite au fost resorturile care i-au motivat pe politicieni să se rupă la putere. Se pare că aceștia nu au nici dorinţa, dar nici capacitatea de a iniţia reforme serioase care să aducă schimbarea în plan politic, economic, social, să aducă bunăstarea făgăduită.

Societatea a ajuns mai sfâșiată de contradicţii ca niciodată, în ciuda jurămintelor despre oprirea războiului politic și a lozincilor despre unitate.

Certurile care zguduie Alianţa, concurenţa dintre capii acesteia, prevalarea interesului personal, gândirea meschină, autosuficienţa este ceea ce caracterizează actuala putere și condiţionează totala ineficienţă a acesteia.

Politicienii acţionează ca într-o eternă campanie electorală din care parcă nici nu ar avea de gând să iasă vreodată. Iresponsabili, preocupaţi doar de propria imagine și de imaginea partidului pe care-l reprezintă, aceștia sunt mereu în goană după capital politic, își inventează acţiuni de PR, prevalându-se de autoritatea unor personalităţi notorii de prin lume, ne spun „povești de succes” despre integrarea europeană care stă să ne pice drept în moalele capului. Cine să se mai gândească și la nevoile de zi cu zi ale oamenilor, dacă Filat este preocupat în permanenţă să demonstreze că este singurul care lucrează în ţara aceasta, marea grijă a lui Lupu este să anticipeze măcar cu un pas acţiunile lui Filat și a i-o lua înainte, iar Ghimpu, atunci când nu luptă cu comunismul și nu are grijă de confortul nepotului la Primărie, își exacerbează meritele de singur luptător pentru libertatea noastră și de politician dezinteresat și incoruptibil.

Lipsa de decenţă și de bun-simţ i-a împiedicat pe actualii guvernanţi să se abţină de la scandaluri, acuzaţii reciproce și acţiuni distructive cel puţin în preajma marcării celor 20 de ani de la proclamarea independenţei. Ura nedisimulată i-a împiedicat să încerce transformarea acestei sărbători în una cu adevărat naţională. Ca și la alte evenimente de până acum, „elita” politică va apărea în faţa societăţii fragmentate, confuze și lipsite de încredere în ziua de mâine, tot contorsionată de ură și plină de îngâmfare.

La „vârfuri” aproape că nici nu se discută despre acest eveniment, iar pregătirile pentru Ziua Independenţei par să se fi oprit „din lipsă de bani”. Dar ce mai contează?

Ioana FLOREA, FLUX

4

România suplimentează numărul de burse pentru tinerii basarabeni Numărul de burse oferite cetăţenilor Republicii Moldova care doresc să-și continue studiile liceale și universitare în Ţară a fost suplimentat. În anul de studii 2011-2012 vor fi oferite circa 5000 de burse.

Această informaţie a fost oferită de către șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac. „În legătură cu faptul că acum ne aflăm în perioada de admitere și este perioada de preselecție a dosarelor pentru studii în instituțiile de învățământ preuniversitare și superioare din România, vreau să-i asigur pe toți cetățenii Republicii Moldova, în special pe cei care vor să-și facă studiile peste Prut că Guvernul României va suplimenta și în acest an numărul de burse pentru basarabeni. În acest an vor fi oferite 5000 de burse, adică cu 3000 mai mult decât era specificat în protocolul bilateral”, a declarat Eugen Tomac.

Totodată, amintim că anunţul suplimentării numărului de burse acordate tinerilor nu a fost făcut public pe nici un site oficial al instituţiilor responsabile precum ar fi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului din România, Guvernul României sau Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. O situaţie similară a suplimentării numărului de locuri a avut o consecinţă negativă pentru studenţii basarabeni admiși fără taxă și fără bursă. Aceștia nu au reușit să obţină locuri în căminele din România deoarece unele licee sau facultăţi nu oferă cazări.

Sursa: infoprut.ro

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Raisa VECHIU, bibliotecară în satul Suhuluceni, Teleneşti:

Odată cu apariţia internetului la sate, tot mai puţini copii preferă să citească cărţi

Cel de-al treilea câștigător al concursului „Recunoașteţi personajul”, Raisa Vechiu, din satul Suhuluceni, raionul Telenești, și-a primit premiul promis de redacţia noastră, după ce a reușit să acumuleze, alături de alţi doi participanţi la concurs, Marinela Juncu din satul Cihoreni, Orhei, și Ștefan Sava din satul Coșcodeni, Sângerei, maximumul de răspunsuri corecte. Din discuţia pe care am avut-o la redacţie cu doamna Raisa Vechiu am aflat unele detalii din viaţa bibliotecarilor de la ţară, dar și despre interesul tot mai scăzut faţă de lectură pe care îl manifestă astăzi copiii din școlile din Republica Moldova.

Amintim că FLUX le-a oferit celor trei câștigători ai concursului câte un abonament gratuit pentru următoarea jumătate de an la publicaţia noastră, precum și alte premii speciale. Redacţia a decis ca celor trei câștigători să le fie oferite și câte 1000 de lei, acumulaţi în urma unei chete organizate de jurnaliștii de la FLUX. Potrivit condiţiilor concursului, au fost declaraţi câștigători cititorii care ne-au trimis la redacţie cele mai multe răspunsuri corecte. Până la data limită de desfășurare a concursului am primit cele mai multe răspunsuri corecte de la următorii noștri cititori fideli: Marinela Juncu din Cihoreni, Orhei (12 răspunsuri), Ștefan Sava din Coșcodeni, Sângerei (12 răspunsuri) și Raisa Vechiu din Suhuluceni, Telenești (12 răspunsuri).

Transportatorii sunt împotriva dublării taxei pentru fondul rutier Federaţia Sindicatelor Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova (FSTD) și Uniunea Transportatorilor și Drumarilor (UTD) a remis o declaraţie comună în care și-au exprimat dezacordul în legătură cu intenţia autorităţilor municipale de a constitui un nou Fond Rutier municipal, care se va forma în baza impozitelor suplimentare acumulate de la automobiliști.

Potrivit președintelui FSTD, Boris Rojnevschi, banii pentru deservirea și întreţinerea reţelelor rutiere municipale pot fi acumulaţi pe alte căi, mai ales prin reducerea ponderii economiei informale, care constituie circa 50% din economia naţională. „Anual, în rezultatul activităţii transportului ilicit de călători, circa 200 de milioane de lei trec pe lângă Bugetul de Stat. Sursele respective, precum și alte surse din ramurile economiei naţionale, ce rămân în afara evidenţei organelor fiscale, ar trebui să constituie și să completeze Fondul Rutier Naţional, din care se asigură și necesităţile financiare ale municipiului Chișinău”. În opinia semnatarilor declaraţiei, nu este corect ca operatorii de transport din municipiul Chișinău să fie impozitaţi dublu sau triplu, iar salariaţii angajaţi legitim în câmpul muncii nu pot nicidecum să asigure, prin defalcări de impozite, soluţionarea tuturor problemelor de ordin social și economic. În context, transportatorii cer autorităţilor municipale, dar și celor centrale să întreprindă măsuri concrete în scopul combaterii fenomenului economiei tenebre din ramurile economiei naţionale și să asigure defalcări către buget din partea tuturor agenţilor economici, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. „Combaterea economiei tenebre constituie o datorie a statului, care, în consecinţă, ar soluţiona nu doar problemele de reparaţie și întreţinere a reţelelor rutiere, dar ar contribui la o stabilitate economică și la o viaţă decentă pentru toată societatea”, se mai spune în declaraţia transportatorilor.

Amintim că, recent, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a propus să fie dublată taxa de drum pentru șoferii din Chișinău. “Să avem un fond rutier obișnuit și un fond rutier municipal, aparte, care să fie egal cu fondul rutier actual.

Deci, practic, încă un fond rutier, achitat de fiecare”, a precizat acesta.

Anual, de la șoferii din Chișinău sunt acumulate peste 80 de milioane de lei, însă jumătate din sumă este transferată în Bugetul de Stat. Dacă propunerea edilului-șef va fi acceptată, Fondul Rutier al Capitalei ar putea depăși suma de 120 de milioane de lei.

Anul acesta, bugetul pentru drumuri este de aproximativ 250 de milioane de lei, pentru reparaţia tuturor străzilor din Chișinău fiind necesare circa 5 miliarde de lei.

FLUX

=

Asociaţia Cadrelor Didactice din Republica Moldova exprimă condoleanţe doamnei doctor conferenţiar universitar Otilia Dandara, prorector al Universităţii de Stat din Moldova, în legătură cu moartea bunicii.

Dumnezeu s-o odihnească în pace.

=

Colectivul Centrului Municipal de Informare și Orientare Profesională din Chișinău este alături de doamna doctor conferenţiar Otilia Dandara, prorector al Universităţii de Stat din Moldova, în aceste momente grele legate de pierderea irecuperabilă a unui suflet scump și bun care a fost bunica sa.

Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească în pace cu drepţii.

=

EDI|IA DE VINERI

Social

12 AUGUST 2011

Prietenii, rudele și colegii sunt alături de domnul Iurie Ciobanu în aceste clipe grele prilejuite de trecerea la Domnul a mamei sale, Maria.

Dumnezeu s-o odihnească în pace și să-i facă parte cu drepţii.

Interviu cu Raisa Vechiu, câştigătoare a concursului „Recunoaşteţi personajul” - Vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră și despre cum aţi decis să participaţi la concursul organizat de FLUX. - Lucrez în calitate de bibliotecară la biblioteca școlară. Am văzut întâmplător concursul organizat de ziarul FLUX și m-am gândit să încerc și eu. Am vrut să văd dacă am să rezist până la sfârșit. În total au fost 12 ediţii și am participat la toate. Am acumulat un total de 12 puncte, fiind astfel una dintre câștigătorii acestui concurs care s-au învrednicit de premiile oferite de redacţie.

- A fost greu?

- Nu. Nu a fost greu pentru mine, deoarece mai răsfoiesc și alte ziare la bibliotecă și am de unde să mă informez. Doar o persoană mi-a fost greu să o identific, însă m-am consultat cu cineva și am ghicit.

- Spuneţi-ne, vă rugăm, cum este să lucrezi astăzi bibliotecar?

- Este destul de greu, deoarece cărţi în bibliotecă cu grafie latină nu prea sunt. Deși în programul școlar sunt incluși mulţi scriitori, foarte puţine dintre operele acestora pot fi găsite astăzi în bibliotecă. Și salariul este destul de mic. De exemplu, salariul meu este de 500 de lei și lucrez de la ora 9.00 până 13.00.

Or, indiferent dacă vin sau nu cititori, biblioteca trebuie să fie deschisă. Este foarte puţin, dar ce putem noi face?

- Dar copiii citesc cărţi?

- Da, există copii cărora le place să citească. Noi suntem abonaţi la 18 ediţii de diferite jurnale, reviste, ziare pentru copii și acolo sunt diverse concursuri interesante pentru ei. De exemplu, revista Natura organizează numeroase concursuri la

care copiilor le place să participe. Vin la noi, se interesează, se străduiesc, acolo unde nu știu îi mai ajut și eu…

- Dar literatură artistică mai citesc copiii?

- Citesc, însă doar cei până la

clasele a 6-a, a 7-a. Astăzi există computere și, chiar dacă trăiesc la sat, deja fiecare al cincilea copil are acasă calculator. Iar acestor copii nu le mai este interesant să citească cărţi sau ziare.

Dacă este să compar cu perioada de acum 10 ani, cu siguranţă,

atunci se citea mai mult. Eu lucrez în calitate de bibliotecar de 10 ani și dacă fac o astfel de comparaţie observ o mare diferenţă faţă de cât se citea atunci și cât se citește astăzi.

FLUX

Dublu eveniment la Palatul Românilor din Cernăuţi Sâmbătă, 6 august 2011, la sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, cunoscut și sub numele de Palatul Românilor, a fost făcută recepţia lucrărilor de reparaţii ale vechii clădiri, care, vreme de aproape un veac și jumătate, a fost un centru important al spiritualităţii românești din Bucovina înstrăinată.

Materialele au fost donate și manopera a fost executată fără plată de firma unui român cu inimă mare – Titus V. Scripa, care a suportat costurile de peste 1300 de euro. La lucrări au participat, alături de muncitori, și alţi conaţionali, iar printre ei s-au numărat și odraslele antreprenorului Titus Scripa și cei ai beneficiarului Vasile Bâcu. Frumoasa lecţie de educaţie prin muncă a copiilor ar fi bine să se propage și în alte ţinu-

Titus V. Scripa

turi românești, unde beizadelele unor conducători se remarcă doar prin aceea că sunt cei mai de seamă exponenţi ai parazitismului social.

I-am văzut fericiţi pe cei doi protagoniști ai acestei frumoase iniţiative realizate. Ziaristul Vasile Bâcu spunea cu satisfacţie că nu a trebuit decât să lase cheia muncitorilor și aceștia s-au apucat de treabă cu sârgul zidarilor meșterului Manole, lucrând atent ca într-o catedrală. Atunci când măiestria profesională este dublată de pasiune și cinste, realizările sunt pe măsură. Și antreprenorul Scripa și-a arătat mulţumirea de a lucra într-un loc atât de îndrăgit de românii din Cernăuţi.

Dumnealui a promis că, în măsura posibilităţilor financiare, firma sa va mai executa și alte lucrări fără plată.

Inaugurarea sediului după reparaţii s-a făcut prin vernisarea unei expoziţii de fotografii realizate de tinerii membri ai Clubului fotografilor „Alb Negru” din Iași. Ei colaborează cu Clubul popular de artiști fotografi amatori „Pozitiv” din Cernăuţi.

Cernăuţenii, în majoritate etnici ucraineni, au expus lucrările lor de două ori la Iași, pe când ieșenii sunt la prima încercare de acest fel la Cernăuţi.

Despre expoziţie au făcut aprecieri extrem de politicoase președintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, omul de cultură Dorin Mischievici, Kira Stanciavskaia, secretar al clubului foto cernăuţean, Vladimir Konev, un valoros artist fotograf al urbei de pe malul Prutului.

La vernisaj i-am observat pe profesoara universitară Lora Bostan și pe scriitorul și publicistul Dumitru Covalciuc, președintele Societăţii „Arboroasa”, un român care s-a distins de-a lungul anilor prin scrieri și atitudini naţionale curajoase. Cei doi au privit expoziţia

și s-au retras fără a face un comentariu.

M-am apropiat și eu de exponate. Într-o fotografie am văzut un copil tuciuriu, prost îmbrăcat, uitându-se în sus la niște bârne gata să cadă peste dânsul, iar doi adulţi, la fel de tuciurii și ponosit îmbrăcaţi, priveau nepăsători la piciul aflat într-un fel de triunghi al morţii. În altă operă se vede un copil mort sau poate dormind într-o ladă de lemn, simbolizând, probabil, starea spiritului naţional al artistului.

Din altă poză te invită să calci o stradă pustie, prost întreţinută, căzută între două rânduri de blocuri dărăpănate.

M-a impresionat faptul că lentilelor aparatelor de fotografiat nu le-a reţinut atenţia niște imagini ale Iașului cultural sau arhitectonic, cu tot ce are vechea capitală moldavă mai bun și mai frumos.

M-am transpus apoi în situaţia bucovineanului din regiunea Cernăuţi, care, după zile și nopţi de așteptare la consulat, nu reușește să obţină viza de

Cum se formează preţurile la medicamente Interviu realizat de Valentina Ursu cu analistul economic Iurie Gotişan - În prezent, în Nomenclatorul de medicamente sunt înregistrate în jur de 6 500 de denumiri de medicamente, dintre care peste 1 100 de denumiri sunt produse în Republica Moldova. Ar fi fost normal dacă se finaliza în 2010 catalogul de preţuri și se intra în noul an cu preţurile deja modificate, o bună parte din ele micșorate, ceea ce nu s-a întâmplat.

Drept care am asistat și la remanieri în cadrul acestei Agenţii. Însă statistica arată că din cele 6 500 de denumiri înregistrate în Nomenclator, de facto se importă 4 500 de produse.

- Să facem o comparaţie cu preţul medicamentelor din regiune. O bună parte a preţurilor actuale se stabilesc în funcţie de ce? În baza unei medii?

- S-a examinat practica ţărilor europene și s-a hotărât într-un fel implementarea și la noi a regulamentului de înregistrare a preţului de la producător. Spre exemplu, conform acestui regulament, la etapa includerii pe piaţă a produsului urmează să fie luat în calcul preţul de referinţă din 15 ţări europene. Dintre acestea se selectează trei ţări unde este prezent medicamentul și unde preţul este mai mic și se face, în final, o medie a acestuia. La fel se procedează și pentru produsele din spaţiul CSI, caz în care drept ţări de referinţă se iau Federaţia Rusă, Ucraina și Belarus.

- În asemenea împrejurări ce fac farmaciile din mediul rural? Acestea, de fapt, cad sub incidenţa riscului falimentării din cauza implementării Catalogului

naţional de preţ de producător la medicamente. Nu? - De fapt, situaţia farmaciilor de la sate nu este una din cele mai bune. Aceeași statistică arată că în Moldova doar 240 de farmacii din totalul de 900 din acestea licenţiate sunt amplasate anume în localităţile rurale. Câţiva ani în urmă, acestea au fost chiar 360. Însă, în mare parte, farmaciile din mediul rural nu s-au închis din cauza reevaluării stocului, ci, mai degrabă, din cauza implementării sistemului informaţional, după cum aţi menţionat și Dumneavoastră, care presupune, de fapt, existenţa unui calculator pentru evidenţa electronică a medicamentelor, scaner etc.

Mai mulţi proprietari nu și-au putut permite, fapt pentru care ei au făcut să activeze până la sfârșitul licenţei și apoi să se închidă.

Un alt factor care a dus la reducerea numărului de farmacii la sate este și concurenţa neloială a farmaciilor de la sate. Aici este vorba despre acele farmacii care activau în clinici sau centre medicale în bază de contract de colaborare, fără licenţă sau aparat de casă, care erau într-un fel privilegiate faţă de celelalte.

- Dar într-o economie de piaţă sunt niște restricţii la preţuri? Pot fi limitate costurile medicamentelor?

- Bineînţeles, dar asta se face doar cu intervenţia statului și probabil că aici putem vorbi despre o altă situaţie, atunci când statul poate interveni. Adică atunci când organele de control, cele abilitate cu compe-

trecere în România, cum, din păcate, se întâmplă prea des. Cu ultimele puteri, se îndreaptă spre Palatul Românilor, pentru a pleca în satul lui măcar cu câteva imagini tonice ale patriei sale istorice, care să-l motiveze în demersurile sale viitoare. Văzând imaginile de mai sus ori face atac de cord, ori renunţă la viză. Nu cumva tocmai acesta este mesajul transmis subtil de artiști?

Oricum, în spiritul tradiţiilor ancestrale, orice construcţie durabilă nu se poate realiza fără o jertfă. După munca meritorie a meșterului Scripa, fotografii ieșeni au adus jertfa. Au jertfit imaginea României într-un loc unde și așa sunt destui gata întotdeauna să o șifoneze.

Dragi ieșeni, dacă vă iubiţi ţara și urbea, nu mai daţi puradeilor de pomană aparate de fotografiat!

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Cea mai gravă criză de după 1945 şi până în prezent Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a declarat marţi, 9 august, într-un interviu pentru Europe 1, că actuala criză „este cea mai gravă de la al Doilea Război Mondial până acum”, adăugând că, fără intervenţia comunităţii internaţionale, „ar fi putut fi cea mai gravă criză de după Primul Război Mondial”, scrie ziarul Le Parisien.

tenţe de control și protecţie a concurenţei, a pieţei într-un final constată că preţurile unui bun sau serviciu sunt puternic umflate. Or, piaţa produselor farmaceutice sau a medicamentelor este un exemplu clasic în acest sens la noi: atunci când deseori se determină că preţul unui medicament într-o oarecare farmacie poate fi cu câteva zeci sau chiar sute de lei mai scump decât pentru un medicament similar într-o altă farmacie. Respectiv, în acest sens cred că organele de control ar trebui să-și facă cu bine meseria. Agenţia medicamentului este structura abilitată prin lege să monitorizeze stabilirea și formarea preţurilor pe acest segment de piaţă.

Șeful BCE a cerut guvernelor europene, în special celor din Italia și Spania, „să-și facă treaba” astfel încât să reducă deficitele: „Am cerut în mod foarte clar, în ultimele zile, guvernului italian să ia anumite decizii și să accelereze revenirea la o situaţie bugetară normală”. „Am cerut același lucru și guvernului spaniol. Am cerut tuturor guvernelor europene să accelereze deciziile importante pe care le-au luat la 21 iulie”, cu ocazia summitului consacrat zonei euro, a adăugat acesta.

Jean-Claude Trichet a apărat noua decizie a BCE de răscumpărare a datoriei publice a ţărilor din zona euro. Dar a refuzat să precizeze „ce cumpărăm și la ce valoare”. Totuși, pieţele se așteaptă ca BCE să intervină în legătură cu obligaţiunile Italiei și Spaniei, unde costurile de finanţare pentru acestea au atins niveluri record în ultimele săptămâni.

Considerându-se „o ancoră de încredere și stabilitate”, JeanClaude Trichet, care a avut o lungă conversaţie telefonică cu Nicolas Sarkozy în ultimele zile, a reamintit că obiectivul său este să „asigure stabilitatea preţurilor pentru 332 de milioane de cetăţeni“.

Scăderea ratingului datoriei publice americane, în acest week-end, plus tensiunile cauzate de deficitele ţărilor europene creează îngrijorări legate de noi căderi ale pieţelor din lumea întreagă. În acest context de tensiuni economice, ministrul bugetului și purtător de cuvânt al guvernului francez, Valérie Pécresse, a afirmat marţi că Franţa nu se va abate în nici un caz de la măsurile de redresare a finanţelor publice și că este gata să „depună și mai multe eforturi”.

Agenţia Standard and Poor”s a menţinut ratingul Franţei la AAA, ceea ce îi permite să se împrumute la dobânzi interesante de pe piaţă.

Sursa: Europa Liberă

Sursa: AGERPRES

FLUX EDI|IA DE VINERI

12 AUGUST 2011

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Filat şi Formuzal au găsit varianta de compromis Prim-ministrul Vladimir Filat s-a întâlnit luni, 8 august, cu guvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, a informat Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Executivului. În cadrul întrevederii, a fost abordat un spectru larg de probleme legate de dezvoltarea în continuare a regiunii, inclusiv aspecte ce ţin de continuarea de către tinerii găgăuzi a studiilor în instituţiile de învăţământ. În rezultatul discuţiilor, s-a convenit, în calitate de variantă de compromis, că liceenii, care nu au susţinut examenele de bacalaureat la limba română, își vor putea continua studiile nu doar în școlile profesionale (cum se anunţase anterior), ci și în colegii.

Ulterior, acești tineri vor putea susţine examenele de bacalaureat la limba română, ceea ce le va oferi posibilitatea să-și continue studiile în instituţiile universitare.

Premierul a susţinut iniţiativa autorităţilor de la Comrat privind implementarea în grădiniţele din autonomie a programelor pilot de studiere a limbii de stat și a limbii găgăuze.

Vladimir Filat a mai precizat că, începând cu anul 2012, în bugetul de stat vor fi prevăzute mijloace pentru sporirea nivelului calităţii predării limbii române în instituţiile de învăţământ din întreaga ţară.

De asemenea, prim-ministrul a accentuat necesitatea elaborării unui program naţional pentru studierea limbii române de către minorităţile naţionale.

Mihail Formuzal a opinat că acest compromis oferă posibilitatea pentru dezvoltarea unui dialog serios în continuare pentru soluţionarea complexă a acestei probleme.

Guvernarea AIE scoate „Istoria românilor” din şcoli De la 1 septembrie, elevii din Moldova nu vor mai studia disciplina „Istoria românilor”. Despre aceasta a declarat ministrul Educaţiei, Mihai Șleahtiţchi, în cadrul ședinţei Guvernului. Potrivit lui, manualul de “Istoria românilor” va putea fi folosit doar ca material opţional.

Schimbarea, potrivit ministrului, este determinată de necesitatea de a respecta standardele europene și punctul de vedere al organismelor internaţionale. „În acest an de studii, 2011-2012, vor fi trei manuale de istorie: pentru clasa a 5-a, pentru clasa a 10-a și pentru clasa a 12-a. Manualul de “Istoria românilor va fi oferit opţional și va fi recomandat de către profesori în anumite situaţii, pe anumite segmente. Noi cu

ACŢIUNEA 2012, protest faţă de scoaterea Istoriei Românilor din R. Moldova

plăcere acceptăm orice alt manual, care ar putea servi drept sursă suplimentară”, a declarat Șleahtiţchi.

Ministrul Educaţiei a precizat că disciplina va consta din

FLUX

Formuzal, nemulţumit de întâlnirea cu Filat: Am aşteptat mai mult de la el Decizia Ministerului Educaţiei, care a schimbat procedura de admitere în colegii de dragul absolvenţilor din Găgăuzia care nu au promovat examenul de română la bacalaureat, tot nu este pe plac bașcanului Formuzal. Demnitarul de la Comrat spera ca tinerii să poată fi admiși la facultate.

Bașcanul a declarat marţi, 9 august, că a avut așteptări mai mari de la întâlnirea cu premierul Vlad Filat. Formuzal este dezamăgit că tinerii din Tiraspol nu vor fi studenţi de la toamnă.

“Am avut așteptări mai mari. Speram să fie găsită o modalitate, care să le permită copiilor noștri să înveţe un an în instituţiile de învăţământ superior, cu susţinerea ulterioară a examenului de BAC”, a menţionat acesta.

Demnitarul nu renunţă nici la acuzaţiile la adresa Ministerului Educaţiei. El spune că profesorii de română din autonomie au analizat testul din acest an și au găsit că acesta nu este adecvat, fără a preciza ce înseamnă, în opinia sa, adecvat.

Reamintim că 44 de absolvenţi de liceu din Găgăuzia nu au promovat examenul de BAC la limba română. 24 dintre ei doreau să urmeze o facultate. Pe 29 iulie, autorităţile din Găgăuzia au emis propriul model de diplomă de Bacalaureat, pentru cei 24 de absolvenţi.

Pe 8 august, prim-ministrul Vladimir Filat a avut o întrevedere cu bașcanul Găgăuziei. Cei doi au ajuns la un compromis în ceea ce privește rezolvarea problemelor absolvenţilor găgăuzi. Filat și Formuzal au convenit că liceenii care nu au suţinut examenele de bacalaureat la limba română vor putea să-și continue studiile nu doar în școlile profesionale, dar și în colegii. După absolvirea colegiului, tinerii vor putea susţine examenul la limba română, ceea ce le va da posibilitatea să-și continue studiile în instituţiile universitare.

Sursa: publika.md

5

trei compartimente – istoria universală (50%), istoria naţională – (45%), istoria locală sau regională, adică istoria localităţii unde este situată această școală (5%). „În 2010 a fost elaborată concepţia educaţiei istorice. În baza acelei concepţii a fost elaborat curriculumul școlar la disciplina istoria. Acel curriculum ne obligă să respectăm standardele europene și punctul de vedere al organismelor internaţionale”, a explicat Șleahtiţchi.

Până acum, în școlile din Moldova existau două discipline: „Istoria românilor” și „Istoria universală”.

Precizăm că în luna iunie a acestui an, secretarul de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat la Chișinău că Guvernul

României va sprijini financiar reeditarea manualelor de istorie din Republica Moldova. Oficialul român a afirmat că a existat o solicitare din partea Guvernului de la Chișinău pentru a oferi sprijin pentru editarea manualelor de istorie.

Amintim că manualele de istorie din Republica Moldova au fost înlocuite în perioada guvernării comuniste cu cele de “Istorie integrată”. Istoricii și profesorii de la Chișinău au criticat dur acest manual, apreciind că acesta a fost elaborat doar cu scopul de a ascunde adevărul istoric despre rădăcinile Republicii Moldova și pentru a elogia perioada ocupaţiei sovietice. În 2009, Istoria românilor a revenit în școlile din Republica Moldova.

Ministerul Educaţiei ţine în secret detaliile privind optimizarea sistemului educaţional Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) a adresat Guvernului Republicii Moldova un demers în care a solicitat detalii privind optimizarea sistemului educaţional și mărimea claselor de elevi. Grupul de lucru Politici Sociale, Educaţionale, de Tineret și Mediu al CNP a sesizat executivul cu privire la suprapopularea claselor de elevi, care este caracteristică pentru școlile și liceele din municipii și este contrară Legii Învăţământului. În răspunsul său, Ministerul Educaţiei a comunicat că fenomenul suprapopulării claselor de elevi nu este răspândit, însă nu a oferit date statistice privind numărul școlilor și liceelor din municipii în care se atestă asemenea situaţii și care este ponderea claselor cu un număr de elevi ce depășește pragul maximal admisibil prevăzut de Legea Învăţământului.

Potrivit comunicatului CNP, o altă problemă în legătură cu care a fost sesizat Guvernul este lipsa transparenţei în aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea reformei structurale în educaţie.

CNP a menţionat faptul că proiectul de lege nu a fost plasat pe site-ul Ministerului în compartimentul Transparenţă în procesul

decizional, nu a fost supus consultărilor publice și a fost adoptat într-o ședinţă de Guvern cu ușile închise.

Ministerul Educaţiei susţine, în răspunsul său, că la adoptarea acestei hotărâri de guvern au fost respectate toate acţiunile și procedurile ce asigură transparenţa decizională.

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 condamnă în termenii cei mai duri decizia Guvernului Republicii Moldova, în frunte cu premierul Vlad Filat și ministrul Educaţiei, Mihai Șleahtiţchi, de a elimina disciplina de studiu ,,Istoria românilor” din programa școlară a instituţiilor de învăţământ preuniversitar.

Organizaţiile componente ale Platformei Civice ACŢIUNEA 2012 consideră că excluderea materiei ,,Istoria românilor” din curricula școlară și înlocuirea acesteia cu disciplina ,,Istorie”, care comasează elemente de istorie universală, istorie naţională și istorie regională, reprezintă un atentat la conștiinţa naţională a românilor basarabeni pe care numai regimul comunist al lui Vladimir Voronin a mai îndrăznit să îl pună în practică.

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 solicită respectuos Guvernului și Ministerului Educaţiei din Republica Moldova să revină asupra hotărârii de a înlocui materia ,,Istoria Românilor” cu disciplina ,,Istorie”. Lansăm un apel către societatea civilă și către politicienii din Republica Moldova și România de a întreprinde acţiuni de informare și contestare a acestei măsuri a Guvernului R. Moldova, care ignoră adevărul știinţific și care este profund antiromânească și reprezintă, în esenţă, o revenire la intenţiile de a se promova la nivel de stat ideologia pseudonaţională moldovenistă.

Reamintim Guvernului Filat că aceia dintre noi care am ieșit în stradă pentru dărâmarea regimului comunist al lui Vladimir Voronin în 7 aprilie am făcut-o nu pentru a aduce la putere un nou regim antiromânesc, dar pentru a sprijini un guvern democratic, fidel principiilor europene, care încurajează afirmarea identităţii și a dialogului, inclusiv referitor la aspectele trecutului comun al românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Nu am uitat pentru ce am luptat în 7 aprilie și nici pe cei care au murit pentru acele idealuri. Deși sperăm să nu fie nevoie, o putem lua oricând de la capăt.

11 august 2011

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 Asociaţia 21 Decembrie 1989 Asociaţia Obștească ,,Memoria” Asociaţia Obștească Academia de știinţe a Mediului Asociaţia Onoare și Patrie Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică București Asociaţia Studenţilor Basarabeni Craiova Asociaţia Studenţilor din Zurich Asociaţia Studenţilor Români din EPFL (Lausanne) Asociaţia Tighina Asociaţia universitară Eminescu din Geneva ATRAG (Asociaţia Tinerilor Români din Afara Graniţelor) Iași Basarabeni Media Group Casa Românilor din Elveţia Cercul elevilor basarabeni din Bacău Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei Clubul Studenţilor Basarabeni și Bucovineni din Galaţi Consiliul Mondial Român Consiliul Român American Deșteptarea Dorobanţii Fapta Nu Vorba Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș Fundaţia Grigore Vieru Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretututindeni Grupul de Iniţiativă al Românilor Basarabeni Suceava Honor et Patria Institutul Fraţii Golescu Liga Studenţilor Basarabeni din București Liga Studenţilor Basarabeni din Ploiești Liga Studenţilor Basarabeni din Timișoara Organizaţia Studenţilor Basarabeni din București Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timișoara Spirit Românesc

Limba română, tot mai ameninţată în Ucraina Luna august ne oferă, ca și în ceilalţi ani, prilejul să vorbim din nou despre situaţia limbii române de la noi. Începând cu anul 1989, ziua de 31 august este sărbătoare naţională și zi de odihnă în Republica Moldova. Denumirea sărbătorii, potrivit nomenclatorului oficial, este „Limba noastră”, fără specificarea glotonimului. Din anii 90 ai secolului trecut, această dată este sărbătorită și de românii din Ucraina, denumirea în uz fiind „Limba noastră cea română”. De anul acesta, 31 august este sărbătoare naţională și în România, cu denumirea de „Ziua Limbii Române”.

Anul acesta vom asista la Chișinău, fără nici o îndoială, la depuneri de flori la monumentele și busturile scriitorilor români, guvernanţii ne vor servi discursuri patriotarde, iar posturile publice de radio și televiziune vor lansa emisiuni tematice dedicate sărbătorii. Este greu să ne imaginăm ca, în condiţiile în care Guvernul Filat a decis deja scoaterea cursului de Istorie a Românilor din programele de studii ale școlilor publice de toate gradele, puterea să abordeze serios și responsabil problematica mai mult decât spinoasă legată de funcţionarea limbii române în Republica Moldova și promovarea acesteia peste hotare, așa cum obligă Legea cu privire la guvern.

Făcând un șir de concesii grave Ucrainei, cazul Palanca fiind unul elocvent, Guvernul Filat nu a catadicsit niciodată pe parcursul ultimilor doi ani să se intereseze de situaţia lingvistică a conaţionalilor noștri din ţara vecină. Iar situaţia cultural-identitară a celor aproape jumătate de milion de români din regiunile Cernăuţi, Odesa și Transcarpatică, precum și a limbii române din aceste zone este din an în an tot mai gravă. În ultimele luni, atacurile asupra limbii

române în Ucraina s-au înteţit, autorităţile de Kiev promovând o politică înverșunată de scindare a comunităţii românești și de substituire a limbii române cu „limba moldovenească”. De altfel, Ucraina este singura ţară din lume în care sunt elaborate, tipărite și implementate manuale de „limba moldovenească”. În aceste condiţii nu am putut să nu observăm un schimb de scrisori pe care l-au avut recent reprezentanţii românilor din Ucraina cu cei ai comunităţii știinţifice de la Chișinău. În luna iulie, Ion Popescu, președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” (CRU), deputat în Rada Supremă a Ucrainei, Vasile Tărâţeanu, scriitor, președinte al Senatului CRU, și Aurica Bojescu, secretar responsabil al CRU, i-au adresat o scrisoare directorului Institutului de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei, doctor habilitat Vasile Bahnaru, cerându-i un punct de vedere oficial asupra chestiunii denumirii limbii vorbite de românii din Ucraina.

Importanţa subiectului, precum și faptul că scrisoarea are valoare de document, dezgolind esenţa problemei pe care o tratează, ne obligă să o reproducem în continuare integral:

„Dat fiind faptul că în ultimul timp Asociaţia Moldovenilor din Ucraina, inclusiv filiala ei din regiunea Cernăuţi, face diverse demersuri către instituţiile de resort ale statului ucrainean prin care solicită instituţionalizarea „limbii moldovenești” în așezămintele de învăţământ și în instituţiile mass-media cu limba română de funcţionare prin deschiderea de clase cu predarea obiectelor în „limba moldovenească” în școlile cu predarea obiectelor în limba română și prin instituirea unei redacţii de emisiuni radio și TV în „limba moldovenească” în cadrul redacţiilor emisiunilor radio și TV în limba română din regiunea Cernăuţi, avem nevoie de opinia clară a Academiei de Știinţe a Republicii Moldova și, în mod special, a savanţilor Institutului de Filologie al Academiei cu privire la numele adevărat al limbii în care se predă și se studiază la instituţiile de învăţământ mediu și superior din Republica Moldova și cu privire la denumirea corectă a limbii vorbite de etnicii români/moldoveni din regiunile Cernăuţi, Odesa și Transcarpaţia, pentru a demonstra lipsa de temei a demersurilor celor care fac jocul unor forţe oculte străine adevărului știinţific și orientării proeuropene a Ucrainei și Republicii Moldova.

De fapt, Academia Republicii Moldova și-a expus în această privinţă cuvântul chiar din primii ani de independenţă a Moldovei, când și noi, românii/ moldovenii din Ucraina, urmând exemplul domniilor voastre, am revenit concomitent la denumirea adevărată a limbii noastre materne și la veșmântul el firesc – grafia latină. Nu credem că în cei aproape douăzeci de ani de independenţă și suverani-

tate, cel mai înalt for știinţific, abilitat să-și expună părerea în domeniul lingvisticii, Academia de Știinţe a Republicii Moldova să se fi abătut de la adevărul știinţific pe care l-a declarat și promovat cu demnitate în toţi acești ani, adevăr susţinut și de cei mai mari lingviști romaniști din lume.

Sperăm că răspunsul Domniei voastre ne va ajuta să stăvilit demersurile antiștiinţifice, menite să destabilizeze situaţia creată și să ducă la promovarea în continuare a politicii staliniste de divizare și deznaţionalizare a popoarelor.

Noi credem că adevărul privind denumirea corectă a limbii vorbite în toate teritoriile noastre strămoșești, afirmat de Academia de Știinţe a Republicii Moldova, trebuie să învingă pretutindeni”.

La 4 august curent, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei i-a onorat pe cei trei semnatari cu un răspuns, pe care îl găsim la fel de important, întrucât reafirmă poziţia pe care lingviștii de la Chișinău au exprimat-o onest și ferm cu diverse ocazii. Pentru aceleași motive pentru care am reprodus cuprinsul scrisorii semnate de reprezentanţii Comunităţii Românești din Ucraina, ne îngăduim să redăm mai jos răspunsul domnului doctor habilitat Vasile Bahnaru: „Drept răspuns la scrisoarea Dvs. cu privire la poziţia savanţilor Academiei de Știinţe a Moldovei, inclusiv a specialiștilor în lingvistica și filologia romanică din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei în problema numelui adevărat, știinţific al limbii care se vorbește în Republica Moldova, în regiunile Cernăuţi, Odesa

și Transcarpatică din Ucraina și în care se predă și se studiază în instituţiile de învăţământ de toate gradele din teritoriile respective, Vă comunicăm următoarele. Fără a intra în detalii istorice și lingvistice, Vă aducem la cunoștinţă că utilizarea sintagmei „limbă moldovenească” are, pe de o parte, o tradiţie populară, iar pe de altă parte, a fost impusă ca termen oficial de autorităţile sovietice în scopul deznaţionalizării și îndepărtării de origini a populaţiei românești din aceste zone. În același timp, Vă informăm că denumirea corectă, știinţifică a limbii vorbite de românii din Basarabia istorică (inclusiv nordul și sudul acesteia), din regiunea Cernăuţi și cea Transcarpatică este LIMBA ROMÂNĂ, fapt arhicunoscut de lingviștii contemporani și confirmat în cadrul mai multor întruniri știinţifice, susţinut de altfel și de lingviștii ucraineni, fiind suficient să amintim aici numele regretatului profesor Stanislav Semcinschi. Mai mult decât atât, savanţii Academiei de Știinţe a Moldovei și-au expus opinia în problema denumirii corecte a limbi de nenumărate ori. Astfel, în „Răspunsul la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria și folosirea glotonimului „limbă moldovenească”, adoptat în ședinţa lărgită a Prezidiului Academiei de Știinţe a Moldovei din 9 septembrie 1994, se subliniază: „Convingerea noastră este aceea că articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul știinţific, urmând a fi formulat în felul următor: „LIMBA DE STAT (OFICIALĂ) A REPUBLICII MOLDOVA ESTE LIMBA ROMÂNĂ””.

Ulterior, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală Anuală a

Academiei de Știinţe a Moldovei a adoptat o declaraţie prin care a fost confirmată opinia știinţifică a specialiștilor filologi din republică și de peste hotare, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este LIMBA ROMÂNĂ. Din 1996 și până în prezent, opinia savanţilor de la Academie în problema glotonimului „limbă română” a rămas aceeași, în pofida faptului că unii politicieni au ajuns să declare că sintagma „limbă română” este un termen știinţific, în timp ce sintagma „limbă moldovenească” ar fi un termen politic, acesta, în realitate, fiind un termen ideologic și geopolitic. În fine, amintim că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991, documentul fundamental al noului stat care urma să stea la baza viitoarei Constituţii, denumește limba respectivă limbă română. În baza celor menţionate anterior, propunem ca sintagma „limbă română” să fie utilizată fără teama de a falsifica adevărul știinţific și fără intenţia de a camufla originea istorică a românilor și în școlile din Ucraina din localităţile populate de români sau moldoveni, cum mai sunt denumiţi românii (în virtutea unei tradiţii istorice și din considerente geopolitice) în unele localităţi din teritoriile respective”.

Răspunsul de mai sus îi face cinste semnatarului, dar și Academiei de Știinţe de la Chișinău.

Totodată, este îngrijorător faptul că nici Ambasada Republicii Moldova de la Kiev, nici guvernul Filat în ansamblul său nu au luat până acum nici un fel de atitudine publică faţă de politica autorităţilor ucrainene de fragmentare a comunităţii românești și de substituire a glotonimului

adevărat „limba română” cu cel geopolitic – „limba moldovenească”. Ar fi fost de mult cazul ca Guvernul Filat să se autosesizeze și să exprime un protest oficial în chestiune. Esenţa actualei puteri însă, ca și a celor anterioare, rămâne aceeași. Filat și compania (Ghimpu și Lupu) sunt preocupaţi mai mult de propriile lor interese decât de interesul naţional, acel interes ce reclamă nu doar recunoașterea, respectarea și protejarea drepturilor etnolingvistice și identitare ale românilor din Republica Moldova, dar și pe cele ale confraţilor noștri din Ucraina.

Au rămas zile numărate până la 31 august. Mai este timp ca

Guvernul de la Chișinău să-i înainteze guvernului de la Kiev un protest oficial. Temerea noastră este că Vladimir Filat nu va lua nici un fel de atitudine. Nu o va face nici ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene, Iurie Leancă, cel care ar trebui de mult să-l convoace pentru explicaţii pe ambasadorul Ucrainei la Chișinău. De ce? Pentru că actuala guvernare știe doar să se servească în mod meschin și cu oareșice talent de problematica cultural-lingvistică, neavând, în realitate, nici o tangenţă cu interesele naţionale ale românilor din Republica Moldova și Ucraina.

Vlad CUBREACOV, FLUX

6

12 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Important

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova: atunci şi după Împlinirea a două decenii de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova este cel mai potrivit prilej de a reflecta asupra acestei decizii istorice, având în vedere, mai cu seamă, împrejurările care au favorizat-o, condiţiile elaborării și votării ei, efectele care i-au urmat și, nu în ultimul rând, conţinutul în sine al documentului, mai precis, destoinicia și tăria faptelor invocate, din punct de vedere istoric și juridic, dar întâi de toate și, mai ales, din perspectivă politică.

Ca deputat care a votat acest document istoric și, mai ales, în calitate de membru în conducerea de atunci a Parlamentului, am avut o participare directă, e adevărat, nu foarte importantă, la pregătirea și realizarea evenimentului. Pe parcursul celor douăzeci de ani trecuţi de atunci, deși am mai vorbit din când în când despre acest subiect, am evitat să intru în detalii privind atmosfera și condiţiile elaborării Declaraţiei, precum și conţinutul acesteia, despre care am avut o părere proprie, care nu și-a putut găsi loc în cadrul general al aprecierii cvasiunanime din acel moment, ca și din anii care au urmat. De vreme ce o votasem, găseam că nu ar fi fost întru totul corect să fi încercat o analiză care, eventual, i-ar fi pus în lumină părţile mai puţin reușite sau chiar cu totul nepotrivite. M-am abţinut să atac subiectul chiar și atunci când câte cineva, vorba fiind în special de foști colegi în Legislativ, au insinuat repetat în public cum că eu aș fi fost unul dintre cei mai aprigi adversari ai proclamării Independenţei, ba anumite publicaţii din cele autointitulate „naţionale” s-au văzut îndemnate să facă afirmaţia absurdă ce susţine că, în funcţia, în fond, insignifiantă, pe care o aveam atunci, de secretar al Parlamentului, i-aș fi împiedicat pe unii deputaţi să voteze Declaraţia, când se știe atât de bine că votarea s-a făcut deschis, în prezenţa unui anumit public și a numeroase camere de luat vederi și cu depunerea personală a semnăturii fiecărui deputat sub textul proaspăt adoptat al documentului. Dar în ultima vreme, în legătură cu apropierea datei celebrării evenimentului, aberaţiile de acest fel au fost reluate cu oarecare insistenţă, iar asta mă obligă să renunţ la discreţia pe care mi-am impus-o atâta vreme.

Nu voi coborî însă în mocirla acestor defăimări și nu voi menţiona numele celor care își permit să se comporte atât de ușuratic.

Trecând însă peste motivaţiile personale ale acestor atacuri, pe care nu le cunosc și nici nu le înţeleg (tare mă tem că anume consideraţiile de acest fel ar putea

fi adevăratul lor motiv), faptul invocat ca justificare pentru o atitudine atât de deplasată este dezacordul meu cu formula generală a textului Declaraţiei și cu unele din părţile lui, dezacord exprimat atunci fără echivoc în ședinţele Prezidiului Parlamentului. Pentru elaborarea acestuia, fusese creat un grup de lucru, dar munca cea mai mare a fost făcută de deputaţii Valeriu Matei și Vasile Nedelciuc. Indiscutabil, cei doi erau buni cărturari și tot atât de buni condeieri (fără să fie la fel ca oameni, Nedelciuc fiind net superior celuilalt), dar ceea ce se apucaseră ei să scrie urma să fie un document cu totul neobișnuit prin mesajul pe care trebuia să-l conţină și prin semnificaţia lui politică, iar pentru asta nu dispuneau, de unii singuri, de toate datele necesare. Nu că alţii din conducerea Parlamentului ar fi fost mai buni ca ei, nu asta constituia esenţa problemei, ci faptul că ceea ce urma să fie făcut viza o decizie politică cu totul ieșită din comun, complet nouă și extrem de importantă, care trebuia să fie adoptată numai după ce va fi fost examinată deosebit de atent și fără nici o grabă de un număr cât mai mare cu putinţă de oameni din acea conducere. În mod normal, cuvântul cel mai greu îi revenea Președintelui Parlamentului, care, dacă ar fi fost omul potrivit al momentului, ar fi putut determina luarea deciziei într-o formă mai judicioasă decât cea pe care o cunoaștem, dar Alexandru Moșanu, care deţinea în acel moment această funcţie, neînvrednicit, din păcate, nici cu meșteșugul scrisului, nici cu cunoștinţele trebuitoare și nici cu minimumul necesar de intuiţie politică, fără convingeri temeinice și durabile și neavând suficientă tărie de caracter, făcea parte din categoria celor care reacţionează sub imboldul primei impresii, de aceea a acceptat documentul așa cum i s-a prezentat, fără să aibă o părere proprie asupra subiectului în discuţie, care nu era o chestiune oarecare. În plus, nici timp nu prea era pentru lungi dezbateri: pentru 27 august, fusese anunţată o mare

adunare naţională, unde textul Declaraţiei urma să fie citit și votat de mulţime. Cei mai mulţi membri ai Prezidiului au primit documentul fără nici o obiecţie, unii din ei nici nu s-au obosit să-l citească.

Entuziasmul general, declanșat de eșuarea puciului de la Moscova, a născut subit în sufletele multor politicieni moldoveni, care până atunci nu știuseră încă foarte clar ce crez aveau, dorinţa de a se da cât mai patrioţi, cât mai naţionali, cât mai antiimperiali. Foști devotaţi funcţionari de partid și de stat sovietici, agenţi activi și informatori sub acoperire ai KGB, istorici care aveau în palmares defăimări violente și murdare ale istoriei și culturii noastre naţionale (românești), juriști din care o parte erau iremediabil corupţi, unii fără calificarea corespunzătoare, iar alţii având ambele daruri și încă ceva pe deasupra, profesori și medici cu neîmpliniri în meserie și fără har, poeţi, artiști și jurnaliști fără talent și cu o neclară vocaţie civică, fel de fel de indivizi dubioși din structurile noii puteri de stat, chiar și unii agrarieni cu gospodăriile jefuite de ei înșiși, se revopsiseră peste noapte în stegari ai neamului, nesfiindu-se nici o clipă să dea lecţii de patriotism românesc tocmai acelora care erau români și fii credincioși ai Basarabiei prin naștere și prin crezul supt odată cu laptele mamei, nu vânat în tulbureala răsturnărilor politice.

Pentru astfel de oameni, conţinutul Declaraţiei nu însemna absolut nimic, cu adevărat important fiind doar actul formal al adoptării ei. Această situaţie explică de ce textul documentului nu a fost pregătit cu maximumul necesar de competenţă și examinat la modul serios, fiind, de fapt, scris pe alocuri după ureche și pe genunchi, discutat în fugă, de mântuială, și tot așa adoptat.

Dar ce mi se arătase mie atunci nepotrivit în textul acelui document, impresie care a rămas în fond neschimbată până astăzi?

Erau, mai întâi, forma și spiritul lui.

De regulă, documentele de stat de acest fel sunt concepute cât mai concis cu putinţă, în timp ce textul Declaraţiei noastre este inadmi-

sibil de lung, pe alocuri confuz și contradictoriu, și, principalul, nu are caracterul acelei importante decizii politice care pretinde că este, ci este mai degrabă, o pledoarie în cea mai mare parte istorică, iar în rest un set de sugestii și deziderate politice de moment.

Apoi un neajuns foarte serios este abundenţa de fapte istorice, inclusiv numeroase date cronologice, care fac din el o succintă istorie a Moldovei de la origini și până la momentul conceperii lui, dar a căror înșirare era perfect inutilă pentru obiectivul politic urmărit în acel moment. Se vede că alcătuitorii textului nu aveau știre de faptul că, în atare situaţie, datele trecutului pot fi evocate doar în măsura în care sunt solicitate obligatoriu de mesajul documentului și de momentul când acesta este enunţat. La fel de inoportună fusese și îngrămădirea în text a tot felul de evenimente, nume și întâmplări care le veniseră în minte alcătuitorilor, precum, de exemplu, Marile Adunări Naţionale, inclusiv una de prin decembrie 1990, despre care nu se știe nimic demn de atenţie, adoptarea legislaţiei lingvistice, a drapelului și a stemei de stat, referendumul din URSS, din martie 1991, referirile la Bucovina, Herţa, Transnistria etc., etc., care, iarăși, nu erau deloc necesare pentru motivarea proclamării independenţei Republicii Moldova. În schimb, pe lângă faptul că nu au avut inspiraţia de a compune un text sobru și precis, autorii au ratat și șansa de a pune LEGEA în fruntea obiectivelor care trebuiau să demonstreze raţiunea de a exista a noului stat.

Confuziile cele mai regretabile se conţineau chiar în formulacheie a Declaraţiei, evidenţiată în text cu majuscule: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE. Prima parte a acestei formule ce se termină cu cuvântul „afară” este oarecum neimputabilă, dar ceea ce urmează nu mai este deloc la fel. Cele dintâi nedumeriri serioase apar la citirea frazei „în conformitate cu idealurile și năzuinţele sfinte ale poporului”.

Ceea ce contrariază întâi de toate este constatarea că nu se poate ști ce popor este vizat aici. Dacă este avut în vedere poporul Republicii Moldova, atunci fraza pare să fie rezonabilă. Numai că partea istorică a textului se referă cu precădere la Moldova istorică, cea de până la 1812, și, mai mult sau mai puţin vag, la tot spaţiul românesc, așa cum arată cumva mai limpede chiar expresia de la începutul textului, „trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric și etnic al devenirii sale naţionale”, unde, evident, „poporul nostru” nu poate fi altceva decât poporul român, de vreme ce sunt menţionate trecutul său milenar, statali-

tatea sa neîntreruptă și devenirea sa ca fiinţă naţională, caracteristici care nu pot fi atribuite moldovenilor. Și atunci apare întrebarea cât se poate de firească, ce legătură ar putea avea „idealurile și năzuinţele sfinte ale poporului” român, în totalitatea sa, cu afirmarea statului independent Republica Moldova, când interesele naţionale ale românilor au impus dintotdeauna sarcina imprescriptibilă de a trăi cu toţii în cadrul unui singur stat și într-un spaţiu unitar, nedivizat în componente politico-teritoriale. La fel de confuză, în parte, și formulată greșit, este și fraza de la sfârșitul formulei-cheie a documentului, „spaţiul istoric și etnic al devenirii sale naţionale”, care, așa cum am văzut, se conţine și la deschiderea textului. Atenţionând asupra faptului că expresia„spaţiu etnic al devenirii naţionale” nu mai poate fi întâlnită în altă parte decât în acest text, întrucât este ilogică, voi observa, totodată, că fraza de la sfârșitul formulei de bază nu se referă, bineînţeles, la teritoriul Republicii Moldova, deoarece scriitorii textului știau prea bine că nu se poate vorbi de un stat naţional moldovenesc, nici cu referire la situaţia de până la 1812, și nici la vremurile noastre.

Rămâne, deci, să presupunem că este vizat întreg spaţiul în care s-a format poporul român, constatare care iscă însă o nouă nedumerire: pentru ce s-a făcut trimiterea (destul de neclară, totuși) la tot spaţiul acesta, odată ce statul Republica Moldova ocupă doar o mică parte din el? Este greu de înţeles pentru ce s-a preferat o confuzie atât de regretabilă în locul definirii cu maximă claritate a teritoriului noului stat.

Toată abracadabra aceasta, care am văzut că nu este greu de observat, m-a determinat atunci, în ajunul zilei de 27 august, să încerc a convinge membrii Prezidiului Parlamentului să opteze pentru un text mai echilibrat și mai precis, scutit de inexactităţi și fără nici un fel de divagaţii istorice, juridice și politologice, altfel spus, un text dictat exclusiv de sarcina imediată a ieșirii din Imperiul sovietic și a constituirii propriului nostru stat, câtă vreme, în acea conjunctură, revenirea la situaţia anterioară anului 1940 nu era posibilă. Schiţasem chiar și un proiect de alternativă la textul Declaraţiei elaborat de grupul de lucru, în caz că aș fi fost ascultat și mi s-ar fi solicitat o expunere completă a punctului meu de vedere asupra acestei chestiuni. Din păcate însă, nu a fost să fie așa. Abia începusem să atrag atenţia la inutilitatea stufoasei motivaţii istorice din textul grupului de lucru, că membrii Prezidiului, cu excepţia poate a doi-trei din ei, s-au arătat nemulţumiţi de intenţia mea, arătându-și în schimb dorinţa de a vota acest text cât mai repede. Anume această atitudine a mea, care nu urmărea altceva decât obţinerea unei formule cât mai reușite pentru proclamarea independenţei, a fost ulterior speculată de unii colegi de atunci în încercarea de a demonstra ce treabă uriașă au făcut,

de vreme ce au avut de înfruntat obstacole mari chiar în Prezidiul Parlamentului. Bineînţeles că, deși îl considerasem nereușit, am votat totuși acel text, atât în Prezidiu, cât și în ședinţa din Parlament, deoarece în acel moment era extrem de important ca votarea independenţei să nu fie amânată cu nici o zi. Ba mai mult, în eventualitatea declanșării în Legislativ a unor dezbateri în contradictoriu ce ar fi zădărnicit votarea Declaraţiei, îmi pregătisem o schiţă de discurs pentru a-i convinge pe nehotărâţi și adversari să o voteze.

Din fericire, această ocazie nu s-a mai oferit.

Proiectul de Declaraţie cu care speram să trezesc măcar curiozitatea, dacă nu și aprobarea, membrilor Prezidiului avea următorul conţinut: „Noi, reprezentanţii plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, aleși prin vot democratic, având în vedere că, prin actele de ocupaţie din 1812, 1940 și 1944, partea estică a Moldovei (Basarabia) a fost ruptă din teritoriul naţional; ţinând cont de faptul că actualul stat moldovenesc este amplasat doar într-o parte a Basarabiei și pe o mică întindere de pământ pe malul stâng al Nistrului, până la lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov privind spaţiul dintre Prut și

Nistru, proclamăm suveranitatea și independenţa Republicii Moldova în cadrul teritoriului fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești.

Republica Moldova își exprimă dorinţa de a deveni membru cu drepturi depline al comunităţii democratice internaţionale și se angajează să construiască un stat bazat pe drept, urmărind în mod prioritar respectarea drepturilor și libertăţilor întregii populaţii a ţării”.

Sigur că acest text fusese gândit doar ca o variantă de lucru, care urma să capete formă definitivă după luarea în considerare a observaţiilor aprobate de Prezidiu ale deputaţilor. Dar, cum am mai spus, deputaţii nici nu au mai ajuns să-l cunoască.

Această poveste tristă sugerează o lecţie la fel de puţin încurajatoare. Atunci, în contextul pregătirii și aprobării prealabile a Declaraţiei, s-a văzut foarte clar și mult mai bine decât în alte ocazii suficienţa oamenilor noștri care constituiau elita a ceea ce mai târziu avea să se numească clasă politică, calitate pe care o vom regăsi în toată splendoarea ei în ușurătatea, superficialitatea și deficitul de responsabilitate din guvernările ulterioare. Faptul că viziunea aproximativă a conducătorilor de atunci asupra relaţiei

lor cu statul și cu societatea a fost preluată întocmai de cei care le-au urmat, deformând-o și mai mult, în special pe linia neglijării obligaţiunilor lor ca oameni de stat și ca reprezentanţi ai Legii, a făcut ca realmente nici până astăzi să nu avem un stat de drept, să nu existe o conștiinţă a respectării necondiţionate a Legii în toate straturile societăţii și la toate nivelurile de luare a deciziilor și, în esenţă, să nu avem o ţară în sensul deplin al acestui cuvânt.

Gândindu-mă la această situaţie și fiind istoric, nu pot să nu constat cât de actuale sunt aceste cuvinte ale bătrânului cărturar Grigore Ureche: „Cum nu s-au descălicat ţara de oameni așăzaţi, așa nici legile, nici tocmeala ţărâi pre obicee bune nu-s legate, ci toată direptatea au lăsat-o la cel mai mare să o judece, și ce i-au părut lui ori bine - ori rău, aceea au fost lege... Deci cumu-i voia domnului, op (trebuie – I.Ţ.) să le placă tuturor, ori cu folos, ori cu paguba ţărâi, cari obiceiu și până astăzi trăiaște”. Ce poate fi mai adevărat decât faptul că la descălecarea Republicii Moldova nu am prea avut oameni bine „așăzaţi” și ce poate fi mai evident decât faptul că lipsa lor se arată acum mai îngrijorătoare ca oricând!?

Ion ŢURCANU, pentru FLUX

ISTORIA ŞI NOI

La aniversarea a 20 de ani de la Independenţă Urmare din pag. 1 Cu neamul nostru românesc istoria a fost vitregă, însă bunul Dumnezeu a fost milostiv cu noi și ne-a dăruit de două ori momente epocale, punând temelia codului nostru genetic ca popor în istorie. Prima dată a fost atunci când, prin gura apostolului Andrei, ne-a fost dăruită Credinţa Creștină, care a fost pusă la temelia fiinţei noastre, iar a doua oară, în anul 1918, când ne-a strâns grămăjoară pe toţi acei care avem o credinţă, o limbă și un trecut istoric comun. În aceeași limbă zicem „Tatăl Nostru” de la Nistru până la Tisa și din Carpaţi până la mare. Unii mai zic că Dumnezeu a fost milostiv cu noi și atunci când i-a închis un ochi lui Kutuzov ca să nu poată vedea amândouă principatele române. În rest, tăvălugul istoriei nu ne-a cruţat, fiind deosebit de feroce în secolul trecut.

Multora din generaţia mea le-a fost dat să cunoască ororile celor trei dictaturi din spaţiul românesc – dictatura Carlistă, Antonesciană și cea bolșevică, care a durat cât o noapte de iarnă siberiană. În acest răstimp, cei mai luminaţi feciori ai neamului nostru au fost îmbrăcaţi în cămașa de forţă, pe care au stropit-o cu sudoarea stoarsă prin tortură, un fel de sudoare amestecată cu sânge, care apare numai pe Golgota.

Suntem în luna aniversară și au mai rămas zile numărate până vom sărbători aniversarea a 20-a din ziua când a fost proclamată Independenţa. Prin acest document epocal ne-am smuls din ghearele Colosului Roșu.

Douăzeci de ani par o perioadă scurtă de timp pentru istorie, însă în acești ani sunt comprimate decenii și secole de zbucium. Și oricât de puternic am fost presaţi de tăvălugul roșu, generaţii întregi au păstrat focul aprins în vatră, până a venit ora astrală din 1988. În acest an de cotitură a luat fiinţă Mișcarea de Renaștere și Eliberare Naţională, care a fost binecuvântată de Tatăl Ceresc, întrucât El a creat popoarele (vezi

Sf. Scriptură, geneza, 27:40 …” Dar când te vei răscula, vei scutura jugul lui de pe gâtul tău!”). La mișcare au participat toţi fiii și fiicele neamului, care poartă în suflet același cod genetic naţional. Unii ostenesc mai mult, alţii mai puţin, însă toţi în unitate muncesc spre dăinuirea neamului peste secole.

Lupta de Renaștere și Eliberare Naţională a cunoscut următoarele perioade: 1. Mișcarea Democratică (19881989) 2. Frontul Popular din Moldova (1989-1992) – mișcarea capătă caracter naţional 3. Frontul Popular Creștin Democrat (1992-1999) – perioada de ancorare definitivă în fiinţa neamului – creștinismul.

4. Partidul Popular Creștin Democrat (din 1999) Mișcarea și-a sărbătorit vârsta de 20 de ani în 2008, făcând un bilanţ prin lucrarea: „Documente și materiale, vol.1 1988-1994”. La acest jubileu, Iurie Roșca a remarcat: „Am fost întotdeauna și am rămas o mișcare novatoare, care a mers cu câţiva pași înaintea tuturor. Principiile și valorile pentru care am militat au părut mereu șocante și irealizabile la început, ca mai apoi să fie acceptate încetul cu încetul de societate…”

Mișcarea a început munca migăloasă de desovietizare a ţării, devenind prima pistă și dacă doriţi școală politică, forjerie a cadrelor naţionale. Foarte mulţi lideri politici au respirat, direct sau tangenţial, aerul proaspăt al libertăţii în Front. Unii încearcă să-și atribuie paternitatea Mișcării. Acest procedeu duce la cosmetizarea istoriei. Mișcarea suntem noi „Noi suntem Moldova” și Tatăl este Cel de Sus. Toate bătăliile de revenire la matcă au pornit din Mișcare și au trecut și prin Parlament, cu toate că noi am fost în minoritate, însă am fost prezenţi în cinci legislaturi la rând.

Este greu de spus pentru ce am pledat mai întâi – alfabet, tricolor, limbă de stat sau stemă. Se vede că răbufnise

toate dintr-o dată. Împotrivirea reminiscenţelor imperiale era înverșunată. La fiecare pas se cerea răbdare și iscusinţă diplomatică pe care o însușeam din mers. Jaloane de revenire în albia firească a fiinţei noastre au fost mai multe, însă primul care a spart gheaţa tăcerii seculare a fost eseul dlui Valentin Mândâcanu „Veșmântul fiinţei noastre”, publicat în nr.4 din aprilie 1988 al revistei „Nistru”. Pentru publicarea acestui eseu, redactorul-șef al al revistei, curajosul și minunatul poet Dumitru Matcovschi, a vărsat mult sânge și sudoare de martir.

Valoarea eseului constă în faptul că a declanșat o nouă epocă în istoria noastră. A fost ca un magnet puternic într-o pilitură de fier. Consfinţirea dreptului nostru la renașterea naţională a fost realizată la cele trei Mari Adunări Naţionale, organizate de Frontul Popular, la care au luat parte aproape un milion de oameni, păstrându-se de fiecare dată o ordine exemplară, fără violenţe și victime. 27 august 1989 – prima Mare Adunare Naţională; 16 decembrie 1989 – a doua Mare Adunare Naţională; 27 august 1991 – a treia Mare Adunare Naţională. La aceste trei Mari Adunări Naţionale au fost aprobate prin vot unanim un șir de documente care au pus baza activităţii de mai departe a Ţării noastre renăscute.

Primul Comitet Executiv al Sfatului Frontului Popular din Moldova a avut următoarea componenţă: Ion Hadârcă, Nicolae Costin, Andrei Ţurcanu, Gheorghe Ghimpu, Pavel Rusnac, Iurie Roșca, Iurie Plugaru, Anatol Șalaru, Mihai Ghimpu.

Dintre toţi care s-au perindat la conducerea Mișcării, de la început și până în prezent, au rămas numai trei bărbaţi ai neamului: Iurie Roșca, Vlad Cubreacov și Ștefan Secăreanu.

Iurie Roșca, rămânând în Mișcare la fel ca acum douăzeci de ani, s-a pătruns de răspundere plenară faţă de destinul ei. În pregătirea sa la funcţia de conducere a Mișcării, care a devenit între timp Partid, a reușit să studieze

în profunzime geopolitica, ca să poată face faţă tuturor intemperiilor politice de moment. Fiind un bun creștin, s-a străduit să ancoreze Mișcarea în fiinţa firească a neamului – creștinismul.

Prin străduinţa permanentă a militanţilor partidului și prin munca depusă cu osârdie de Vlad Cubreacov a fost reactivată și pusă în legalitate Mitropolia Basarabiei. Merită de menţionat faptul că la iniţiativa deputaţilor din PPCD a fost elaborat Codul Funciar, prin care ţăranii au primit cotele de pământ.

Atunci când asupra Ţării s-a abătut pericolul de a fi văduviţi de istoria neamului și de a ni se impune încă o limbă de stat, cei mai credincioși fii și fiice ai neamului au ieșit la proteste în miez de iarnă, au creat Orașul Libertăţii, rămânând zi și noapte pe asfalt în faţa Parlamentului și rezistând la toate provocările securiste. De remarcat că Iurie Roșca a stat în piaţă împreună cu toată familia! Acolo se afla și familia de sânge, și cea de suflet! Orașul Libertăţii a fost și va rămâne exemplul suprem de jertfire de sine pentru păstrarea valorilor sfinte ale neamului.

Dintre toate fronturile populare formate în fostele republici unionale, cel mai viabil și mai activ a rămas a fi Frontul Popular din Moldova. O pagină strălucită de îmbinare a luptei de stradă cu cea de deputaţi în Parlamentul roșu de pe atunci a fost obţinerea biruinţei în respingerea Memorandului Kozak în noiembrie 2003. În acel moment, Marele Vizir de la Moscova era deja cu valiza în mână lângă mașina blindată, gata de plecare spre aeroport, ca să sosească la Chișinău, unde urma să asiste la semnarea documentului draconic, s-a văzut nevoit să facă stânga ’mprejur spre ușa Kremlinului. El nu iartă nimic și niciodată. O asemenea înfrângere diplomatică a călăreţului de pe conducta de gaz a zguduit și Occidentul, fapt care se resimte și în zilele noastre.

După respingerea Memorandumului, torentul de informaţie contrafăcută inundă fiecare colţ al Moldovei. O ex-

plozie informativă s-a produs după 4 aprilie 2005. Atunci întreaga societate, dar și Mișcarea ca exponent al intereselor naţionale, ne-am pomenit în faţa dilemei: ori admitem federalizarea Ţării, ori alegem din două situaţii nedorite pentru noi pe cea mai puţin distructibilă. Asupra noastră s-au exercitat presiuni din interior și din afară, și asta pentru că Voronin se reorientase spre vectorul european. În această situaţie, aproape toată opoziţia parlamentară, inclusiv deputaţii PPCD, a hotărât să-și dea votul pentru a-l alege pe Voronin președinte al ţării și asta numai pentru a salva societatea de o catastrofă politică iminentă. Iurie Roșca înţelegea prea bine atunci că își riscă reputaţia, dar și imaginea partidului. După mari frământări, el a ajuns la concluzia justă că mai scumpă era păstrarea democraţiei și a echilibrului politic în ţară decât orgoliile personale sau jocurile de imagine. Însă după votul cu pricina, presa de bulevard, în cârdășie cu unele pretinse somităţi migratoare dintr-un partid în altul, s-a năpustit cu furie nu asupra întregii opoziţii care votase, ci doar asupra lui Roșca.

Propagandiștii anti-PPCD l-au denigrat pe Roșca pentru un vot care a

aparţinut, în egală măsură, mai tuturor deputaţilor din opoziţia de atunci. Cine își mai amintește azi că Voronin a fost votat și de D. Diacov, și de V. Filat, și de O. Serebrian, și de I. Clipii, și de V. Buliga, și de M. Răducan etc. A votat, bineînţeles, și Marian Lupu, care era atunci spicher din partea comuniștilor. Doar Urechean și ortacii lui au fost „contra”, la indicaţia Moscovei, evident. Întregul eșichier politic s-a tulburat, unele partide s-au vândut altor „lideri” politici, noile creaturi fiind de-a valma puzderia de politicieni migratori.

Frământările și vremurile tulburi ne-au împins până la 7 aprilie 2009. În iureșul vandalizării celor două clădiri, în gaura neagră, mistuitoare a fost împins fondul de aur al societăţii noastre – Tineretul. În urma acestor frământări ne-am ales cu un Parlament dominat de trei mari grupări oligarhice și cu o instabilitate politică perpetuă. Toamna care ne bate la ușă promite a fi plină de surprize. Contrabanda și corupţia au ajuns la cote îngrijorătoare… Dacă deputatul V. Ioniţă sau M. Ghimpu și-au permis să schimbe (să falsifice) cifrele într-un document deja aprobat de Parlament, atunci unde am ajuns?

Oricare ar fi vitregiile timpului care ne presează zi de zi, mișcarea cu concursul nemijlocit al lui Iurie Roșca a realizat o lucrare de o importanţă majoră - Noua Generaţie. Această generaţie sunt micuţii de ieri, care au stat cu lumânări aprinse în faţa Parlamentului bolșevizat până în măduva oaselor și au cerut „Veșmântul Limbii Noastre” – Limba Română și grafia latină. Tot ei sau fraţii lor mai mici au invadat cu elanul lor inima Chișinăului în anii 2002-2004.

Pe atunci încă nu se știa de aruncat cu pietre în Parlament.

Noua Generaţie, atingând majoratul politic, s-a învrednicit de onoarea și răspunderea să preia conducerea Mișcării la ultimul Congres al PPCD. În condiţiile unei globalizări totale a omenirii, dirijată de religia consumismului, se deschid noi pagini de luptă și jertfire pentru a nu ne rostogoli în pierzanie. În acest iureș de bătălie cu forţele răului vor supravieţui numai acele popoare care îl vor căuta pe Creator. Calea poate fi numai Creștină!

Ion MORAU, sat. Mândâc 9 august 2011

FLUX EDI|IA DE VINERI

12 AUGUST 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Paul Gottfried îi îndeamnă pe români la rezistenţă naţională Ce se întâmplă cu naţiunile istorice ale Europei?

Paul Gottfried este profesor universitar, doctor la Departamentul de Știinţe Politice, Elisabethtown College, Statele Unite, și cel mai cunoscut critic american al neoconservatorismului, multiculturalismului și elitelor manageriale ale statului. Este autor a numeroase cărţi, articole și studii despre istoria intelectualităţii, paleoconservatorism, istoriografie veche și teorie politică, publicate în mai multe limbi.

Descendent al unei familii evreiești de cultură germană din Budapesta, educat la Yale și la Yeshiva University, Paul Gottfried e un reputat istoric al mișcării conservatoare, bucurându-se de-a lungul vieţii de prietenia lui Richard Nixon, Pat Buchanan, John Lukacs, Christopher Lasch și Murray Rothbard. Beneficiar al unei burse Guggenheim, profesorul Gottfried a publicat zece cărţi și sute de articole în reviste de specialitate și în presa americană și din Europa. Prof. Paul Gottfried este autorul lucrării “Mișcarea conservatoare”, apărută în toamna anului trecut la Editura Logos, în traducerea lui Dragoș Moldoveanu și sub îngrijirea lui Mircea Platon.

Noul inamic îmbrăţişează întreaga omenire pentru a o lipsi de identitate şi de tradiţie Un fenomen mai nou e încercarea deliberată de a slăbi conexiunea care există între naţiuni și trecutul lor istoric, diminuarea relaţiei dintre învăţământ sau alte activităţi culturale și contextul specific naţional. Această modă a implicat tratarea politicii, a educaţiei și a „valorilor” ca exerciţii de antrenare a conștiinţei globale.

Desigur că nimeni nu neagă standardele de decenţă umană sau impulsurile conștiinţei care ne fac să tratăm alte fiinţe omenești cu respectul cuvenit.” „Dar astăzi problema noastră e diferita și cel puţin la fel de gravă.

Ameninţările la adresa libertăţilor individuale și colective vin din Occident, dintr-o civilizaţie cu care România are legături lingvistice, culturale și religioase. Ameninţările la care mă refer vin de la cei care, în numele luptei împotriva inamicului „fascist”, vor să niveleze și să omogenizeze omenirea, începând cu cei care ţin prea mult la trecutul lor. Statul universal omogenizant care nivelează până la anihilare naţiuni, sexe și comunităţi e acum pericolul care i-a luat locul lui Hitler, Stalin, Ceaușescu și altor tirani recenţi.

Dacă vechii tirani mărșăluiau împotriva dușmanilor naţionali sau mobilizau masele împotriva așa-ziselor „clase dușmănoase”, noul inamic îmbrăţișează întreaga omenire pentru a o reeduca. Nu știu ce e mai periculos, tiranul care ne lipsește de viaţă sau cel care ne lipsește de identitate, de tradiţie.

Aș prefera, în orice caz, să nu am de-a face cu nici unul.

Părţile centrale și de vest ale continentului european s-au depărtat atât de tare de idealul lui Charles de Gaulle, al unei „Europe a naţiunilor”, că ne vine greu să credem că nu mai târziu de anii ’50, cei din Europa Centrală și de Vest se considerau o confederaţie de comunităţi naţionale. Uniunea Europeană reglementează acum până și cele mai mici aspecte ale comportamentului social în numele toleranţei. E într-adevăr imposibil pentru orice naţiune membră a UE să încerce să se conducă după propriile standarde naţionale sau religioase fără să fie învinuită că încalcă vreunul din „drepturile omului” confecţionate

birocratic. Aceleași autorităţi internaţionale ne dictează și ce putem sau ce nu putem să spunem despre propria noastră istorie, și ce trebuie să credem și să predăm în școli pentru a nu fi consideraţi „intoleranţi”.

Naţiunile membre ale UE nu mai pot să se conducă după propriile standarde naţionale sau religioase fără să fie învinuite că încalcă „drepturile omului” confecţionate birocratic Lucrând la cartea mea despre stânga europeană postmarxistă, adică multiculturală, am fost șocat să descopăr dezrădăcinarea planificată a europenilor, un proces controlat și încurajat de administratorii guvernamentali, și care se petrece deja de multă vreme în ţări receptive la asemenea tratament precum Spania, Germania, Suedia și Anglia. Printre vecinii dumneavoastră occidentali, corectitudinea politică se află la loc de cinste și orice abatere de la criteriile ei e considerată, din ce în ce mai des, o crimă. „Hate speech” e pedepsit ca ofensă împotriva oricărui grup, cu excepţia creștinilor europeni albi, iar populaţiile majoritare au fost reeducate conform modelului cultural-politic propus de marxistul cultural Jürgen Habermas, printre alţii. Europenii ar trebui să se vadă pe sine nu ca membri ai unor naţiuni etnice sau istorice, ci ca cetăţeni ai unei democraţii generice. Această democraţie rezistă sau cade odată cu ceea ce s-au declarat a fi niște drepturi ale omului universal aplicabile, deși în acest sistem grupurile imigrante sunt uneori considerate„mai egale” decât populaţia indigenă. Din acest punct de vedere, asocierea cu o ţară e relevantă doar din raţiuni de convenienţă lingvistică. Totuși, Habermas insista că germanii au o raţiune specială de a rămâne germani, de a se perpetua ca și entitate colectivă, și anume pentru a ispăși la infinit trecutul lor de o răutate ieșită din comun.

Recent, un politician creștindemocrat german s-a plâns că imigranţii turci din ţara lui nu devin

cu adevărat germani. Identitatea germană la care se gândea creștin-democratul respectiv implica și obligatoria acceptare a vinovăţiei pentru Holocaust și pentru tot felul de nenumărate alte atrocităţi puse astăzi în cârca unor germani morţi de mult. În forma ei teutonică, această pervertire a identităţii naţionale presupune acte de autoînjosire – sau ceea ce germanii numesc „Sündenstolz”, adică să fii mândru că îţi mărturisești vina de a fi membru al unei naţiuni mândre de a-și mărturisi vina.

Dar eurocratul Jacques Attali, romancierul Umberto Eco și teoreticianul social Antonio Negri au plăsmuit o imagine mult mai senină a viitoarei ordini globaliste.

Această ordine va fi caracterizată prin nomadism, mai specific, prin năvala popoarelor din Lumea a Treia în Occident. Problema pe care și-o pun asemenea veseli profeţi ai unei Europe reeducate, falsificate din temelii, nu e dacă europenii ar trebui să fie lăsaţi să-și decidă singuri viitorul. Europenii, pur și simplu, nu au nimic de spus în această privinţă.” „Deși sociologul francez și consilier al fostului președinte Mitterand, Edgar Morin, a celebrat în paginile ziarului Le Monde „haosul care devine Europa”, obiectul celebrării sale nu e rezultatul unei evoluţii organice și nici un simplu răspuns la nevoia de forţă de muncă ieftină. „Haosul care devine Europa” e rezultatul unui plan pentru reconstrucţia radicală susţinut de factori de decizie cândva naţionali și acum supranaţionali. În urma cu două luni, un consilier al lui Tony Blair a dezvăluit ca Blair, ca prim-ministru, a încurajat ideologia multiculturală, protejată de legi împotriva lui „hate speech” și de preferinţă acordată minorităţilor, nu din raţiuni economice, ci pentru a distruge Anglia conservatoare și electoratul Partidului Conservator. Blair a inventat sau a exagerat nevoile economiei pentru asemenea forţă de muncă ieftină pentru a-și justifica planurile de transformare culturală a Marii Britanii. Blair nu și-a cerut scuze pentru nobila sa minciună.

Abaterea sa de la adevăr a servit avansării unei cauze nobile, adică transformării ţării sale în ceva mai puţin englez, dar mai la modă.” „Câtă vreme inamicii libertăţii fac uz de limbajul drepturilor omului sau de antifascismul bun la toate, nu lipsesc oportunităţile de suprimare a celor care sunt consideraţi necorespunzători.

Există desigur posibilităţi sporite de control atunci când acesta

Pe lângă multe alte observaţii și întrebări esenţiale și urgente, Paul Gottfried ne amintește că nu trebuie să-i permitem perspectivei economice să devină dominantă.

Spre deosebire însă de alţi pretinși conservatori, care ne spun, așa cum o face Roger Scruton, de pildă, că „bunurile spirituale sunt corupte sau distruse de încercarea de a le cumpăra, iar dacă ele au un preţ, acesta este măsurat de jertfă și abnegaţie, pe Gottfried îl putem lua în serios. Nu pentru că ar spune mai bine aceleași lucruri, ci pentru că, spre deosebire de un Scruton, Gottfried nu a participat la parcelarea și brandificarea nici unei culturi (Scruton, după cum se știe, este membru al Consiliului Academic al Institutului de Studii Populare, sprijinind, din această poziţie, proiectul neoconservator/neoliberal de purificare identitară a românilor”, arată Gheorghe Fedorovici pe blog-ul personal.

Prezentăm mai jos textul integral, în traducerea lui Mircea Platon, al conferinţei „Worrying about Europe’s historic nations”, susţinute de Paul Gottfried la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe data de 1 iunie 2010. În același timp, precizăm că textul de mai jos a apărut acum un an și a fost preluat de pe portalul online ziuaveche.ro, iar intertitlurile aparţin redacţiei ziarului FLUX.

se face în numele democraţiei.

Există anumite criterii, general acceptate, conform cărora o ţară e considerată „democratică”. De exemplu, o ţară e „democratică” atunci când partidele privilegiate pot organiza alegeri pe baza de subvenţii de la stat, când sistemul de educaţie publică obligatorie se ocupă cu reeducarea și resocializarea cetăţenilor, când opinia publică e modelată cu ajutorul mass-media favorabile acestui proiect transformaţional, și când totul e supus presiunilor unei economii din ce în ce mai globalizate.

Paradoxal, rezultatele acestei aparente democratizări s-au dovedit a fi opuse libertăţii, sistemelor de credinţă tradiţionale și identităţii naţionale.

Clasele politice şi mediatice ale Occidentului nu sunt doar resemnate cu această nouă ordine. Sunt îndrăgostite până la extaz de ea Dar cei care avansează noua ordine dau din bagheta magică a drepturilor universale și nimic nu li se poate opune. Deja acest termen a ajuns să ilustreze „pericolul doctrinei înarmate”, termen pe care Edmund Burke l-a inventat pentru a descrie pretenţiile universaliste și violenţa expansionistă ale Revoluţiei Franceze.

Ceea ce un anumit grup aflat la putere decide că e convenabil pentru el, trebuie să fie aplicat tuturor, și dacă asta nu se poate face prin mijloace pașnice, atunci se vor face presiuni pentru ca toată lumea să se conformeze unui

anumit principiu, unei anumite valori sau unui anumit drept.

Dar imediat ce acest plan e pus în aplicare apar anumite tensiuni.

Acest plan a provocat, nu întâmplător, din toate părţile lumii, o revărsare de populaţii diverse cultural și uneori dușmăninduse reciproc. Suntem îndemnaţi să primim cu braţele deschise această revărsare de umanitate care își exercită dreptul la libera circulaţie, deși membrii acestor comunităţi nu sunt de obicei dispuși să accepte îndoctrinarea postmodernă care li se aplică occidentalilor dezmoșteniţi cultural.

Exact cum să creezi din aceste sisteme de credinţă diferite un tot unitar, exemplificat în unele ţări prin coexistenţa pașnică a occidentalilor creștini corecţi politic și a patriarhilor musulmani practicând Sharia, e o problemă pe care nu mă ofer să o dezleg. Le voi lăsa doctorilor bisericii universale a drepturilor omului misiunea de a-și armoniza părţile comunităţii lor globale. Și soluţii sau finaluri fericite au venit de la susţinătorii acestui experiment. Acestea merg de la cele evocate de Michael Hardt și de Antonio Negri în best-sellerul lor Empire, în care propun o „lume a nomadismului și miscegenarii” care va pune capăt hegemoniei economice și politice a Occidentului, până la speranţa pe care și-o pun neoconservatorii americani într-o lume clădită pe dogmele drepturilor omului și pe pieţele de consum. Asemenea vizionari consideră migraţiile de populaţii spre Vest ca binefăcătoare, din cauza că duc fie la un socialism triumfător, fie la o religie postcreștină universală a democraţiei teleghidate. Clasele politice și mediatice ale Occidentului nu sunt doar resemnate cu această nouă ordine. Sunt îndrăgostite până la extaz de ea, și oricine citește New

York Times, Wall Street Journal, Le Monde, Süddeutsche Zeitung sau orice alt mare ziar occidental nu poate să nu observe acest lucru.” „Pe măsură ce construirea societăţii globale pe bazele ideologiei drepturilor omului avansează, posibilitatea unei opoziţii devine din ce în ce mai redusă. Devine din ce în ce mai greu să lupţi împotriva acestui proces făcând apel la ceea ce comunităţile sau naţiunile obișnuiau să creadă. Experimentul îngustează și, în cele din urmă, exclude orice posibilitate de apel la trecut, mai ales la ideile unei naţiuni majoritare care a existat înainte de iniţierea marșului forţat în viitor. În cele din urmă, devine necesar, pentru a rezista unui stagiu mai avansat al crizei culturale declanșate de experţii în drepturile omului, să recrutezi radicali mai puţin radicali. Tot ce mai poţi susţine odată ajuns în acest punct e că acest nobil experiment a început bine, dar că a fost exagerat de puţin.

Acest lucru explică de ce toţi cei care se opun concentrării de musulmani fundamentaliști în Olanda s-au raliat în jurul unui susţinător al drepturilor homosexualilor, Pym Fortun, și mai târziu s-au îngrămădit în jurul unei feministe de Lumea a Treia, Hirsi Ali. Această doamnă e acum în SUA, unde e subvenţionată cu bani frumoși, ca fellow și autor, de neoconservatorii de la American Enterprise Institute. Combinaţia ei de feminism și secularism a făcut-o dragă pretinșilor noștri conservatori. Au găsit în această figură o foarte oportună (și poate în acest moment și singura posibilă) critică a Islamului reacţionar.

Ce tovarăș de drum mai bun pot găsi acești proslăvitori moderni târzii ai diversităţii și ai drepturilor omului decât o somaleză feministă și secularistă, cineva care nu ar putea fi niciodată confundată cu un tradiţionalist WASP (alb, anglosaxon, protestant)? Nici măcar un pretins critic de dreapta al Islamului ca olandezul Geert Wilders nu invocă niciodată calvinismul tradiţional olandez; nici nu invocă trecutul naţional olandez atunci când previne împotriva imigranţilor musulmani. Mai degrabă alege să evidenţieze incompatibilitatea dintre Coran și drepturile femeilor sau autoinventarea individuală.

Această tendinţă de a traduce identitatea în limbajul drepturilor omului e și o caracteristică a americanilor.” „De ce ar trebui să le pese profesorilor și studenţilor de la Universitatea „Al. I. Cuza” de pro-

blemele pe care le ridic aici? Mai precis, ce are a face avertismentul meu în privinţa imperialismului drepturilor omului cu acest avanpost al civilizaţiei dacice, fondat odată cu renașterea naţiunii dumneavoastră istorice? Și de ce ar trebui eu, a cărui familie a luptat pentru Imperiul Austro-Ungar în Primul război mondial, să fiu interesat de viitorul naţiunii a cărei moștenire e întrupată și transmisă de instituţia dumneavoastră?

Răspunsul stă în reacţia mea la auzul unei afirmaţii atribuite președintelui american Woodrow Wilson, care în 1919 a ajutat la redesenarea graniţelor Europei.

Conform sarcasticului său critic și tovarăș de Congres de Pace la Versailles, Harold Nicolson, liderul american a devenit lăcrimos de sentimental „când a vorbit de micile naţiuni ale Europei”. Lui Nicolson i s-a părut că acest lucru e nedemn de un adevărat om de stat, și ca om ai cărui bunici se aflau de partea celor care au pierdut ceva din acest conflict, nu pot să spun că am fost foarte mișcat de descrierea romanţioasei duioșii a lui Wilson pentru ţările mici, și mai ales pentru cele care au căpătat teritorii luate de la noi, cei învinși.

Dar recent ceea ce Nicolson intenţiona ca o ironie a căpătat valenţe noi și pozitive pentru mine.

Mă trezesc că spun și eu ca Wilson: „Dumnezeu să binecuvânteze micile naţiuni ale Europei!” sau în acest caz pe cele care ies la lumină din coșmarul opresiunii comuniste cu ceva simţ al identităţii naţionale. Pronia divină v-a dat șansa să terminaţi revoluţiile naţionale pe care le-aţi început în secolul al nouăsprezecelea, fără gafele care au însoţit prima încercare. Pentru reușita acestei a doua încercări, va trebui să evitaţi Scylla și Charybda trecute și prezente, adică și naţionalismul diviziv care face imposibile relaţiile cu vecinii și pericolul de a sucomba ideologiei drepturilor omului și presiunilor globaliste care va ataca dinspre Occident. De acum vechile pericole și tentaţii pot să nu mai fie atât de periculoase, așa că m-am concentrat pe noile provocări cărora trebuie să le faceţi faţă ca naţiune cultural-politică.

Vă rog să reţineţi că nu vă îndemn să începeţi să vă certaţi cu ungurii sau cu rușii sau chiar să vă reprimaţi expresia sinceră a simpatiei pentru americani.

Trebuie să încercăm să convieţuim cât de bine putem cu vecinii noștri, mai ales dacă sunt mari puteri; și dacă interesul naţional

o cere, trebuie să facem uneori și alianţe de convenienţă, jucând marile puteri una împotriva alteia.

Dar în relaţiile cu SUA trebuie să-i imitaţi pe polonezi și pe baltici, nu pe germani. Trebuie să fiţi motivaţi în aceste relaţii de ceea ce e bun pentru ţara dumneavoastră, nu de sentimentul rușinii sau al inferiorităţii morale. Nici nu trebuie să lăsaţi să deveniţi complet dependenţi de marile puteri, așa cum aţi fost forţaţi să faceţi sub sovietici și, înainte de asta, sub domnia nazistă. În final, ţara dumneavoastră poate avea doar două tipuri de viitor: să fie o Americă de mâna a doua, proslăvind „deschiderea”, „diversitatea” și „drepturile omului”, sau să fiţi urmașii strămoșilor dumneavoastră. A fi român nu trebuie să vă oprească de la a asculta politicos predicile americane despre democraţia globală, dar ar trebui să vă împiedice de a le lua prea în serios. Și dacă sunteţi îndreptăţiţi să reconstruiţi infrastructura materială după deceniile devastatoare ale dictaturii comuniste, aceste preocupări economice nu ar trebui să fie exclusive. Nu ar trebui să vă facă să uitaţi cine sunteţi. Moralitatea publică și cultura naţională vă definesc ca naţiune istorică, și aveţi o datorie colectivă de a controla aceste forţe în interiorul graniţelor dumneavoastră.

Trebuie să rămâneţi naţiunea lui Eminescu şi a lui Alecsandri, nu să urmaţi ca nişte sclavi directivele multiculturale ale UE Poate că toate acestea vă sună straniu, venind de la un oaspete american vorbind în engleză, dar tocmai datorită modului meu american de a gândi îndrăznesc să vă dau aceste sfaturi. Veţi face mai multe pentru dumneavoastră rămânând naţiunea lui Eminescu și a lui Vasile Alecsandri decât dacă urmaţi ca niște sclavi directivele multiculturale ale UE sau devenind ceea ce decid că trebuie să fiţi experţii în politica externă de la Washington. Ca distinsă universitate românească reprezentând continuitatea poporului român, dumneavoastră, aici, puteţi să vă aduceţi cea mai importantă contribuţie la istoria umanităţii și a ţării dumneavoastră fiind mai deplin români.”

Cum îi jecmăneşte statul pe locuitorii din Costeşti Anul acesta se împlinesc 36 de ani de când ultimii costiceni au părăsit vatra strămoșească a satului. Satul Costești era strămutat pe deal la câţiva kilometri distanţă.

Raţionamentul principal în favoarea construcţiei barajului Costești-Stânca a fost domolirea Prutului, care se revărsa des și provoca mari inundaţii.

Așa este, și la Costești erau inundaţii, mai ales s-au reţinut în amintirea noastră cele din 1969 și 1971. Însă costicenii au convieţuit cu râul capricios mii de ani, îi cunoșteau năravul și se fereau din calea lui. Cum s-ar zice: dădeau Prutului ce e a Prutului.

Nici bătrânul râu nu rămânea dator: umplea cele trei bălţi ale satului și toate băltoacele din lunca sa cu pește, încât sătenilor le ajungea până la o nouă revărsare.

Buba inundaţiilor și problema mare a autorităţilor era nu la Costești, ci în localităţile de mai la vale. Iar pentru salvarea acestora, sacrificiul a căzut pe seama Costeștilor și costicenilor. Când zic Costești și costiceni, am în vedere, în mod evident, și satele din jur care au suferit la fel.

Pentru ceea ce agonisise de-o viaţă

– casă, acareturi, beci, livadă, vie, etc. – oamenii au fost despăgubiţi, în bătaie de joc, cu vreo 2 mii de ruble, care le-au ajuns să-și ridice casă nouă până la jumătate. Au urmat apoi zeci de ani până și-au văzut casele finisate și gospodăriile adunate. În locul unde era vatra veche a satului s-a adunat o apă imensă. În total, lacul de acumulare are o suprafaţă de 5,9 mii de hectare, la nivelul lui normal, și un volum de apă de 1 miliard 400 milioane m3.

Astăzi, pe teritoriul comunei Costești funcţionează întreprinderea de Stat “Nodul Hidroelectric Costești”, care produce anual cca 70-80 de milioane de kWt energie electrică, iar această apă de pe vatra veche constituie materialul și factorul indispensabil pentru acest proces.

Hidrocentrala consumă un volum de apă calculat la cota normativă de 16 m3 pentru 1 kWt/oră. Pentru folosirea apei se plătește taxa pentru apă, care este una locală. Adică, banii trebuie să ajungă în bugetul local, inclusiv al comunei Costești, ai cărei locuitori au plătit scump pentru această energie.

Ar trebui, dar nu ajunge la costiceni nici un bănuţ. Despre asta am vorbit de mai multe ori. Încă în 1999, ziaristul costicean Ion Bătrânu a abordat problema în articolele sale. Între timp am abordat și alte aspecte, la fel de misterioase, legate de problema dată. Și anume. Conform

Codului fiscal, dacă pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din fondul apelor și utilizată în cele mai diverse scopuri taxa este de 0,3 lei, atunci pentru apa utilizată la hidrocentrale, taxa este de numai 0,06 lei, și nu pentru 1 m3, ci pentru fiecare 10 m3. Cu alte cuvinte, taxa pentru apă la producerea energiei electrice de către ÎS “NHE Costești” este de 50 de ori mai mică decât pentru oricare alte scopuri.

S-ar părea că din toată această matematică deocheată are de câștigat Hidrocentrala.

Nici pe departe, chiar dacă taxa mică la apă face mai mic și preţul de cost al energiei electrice produsă aici. Î.S. „NHE Costești” este obligată prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) să vândă producţia cu numai 17,00 bani/kwt. Pentru comparaţie, energia electrică livrată către distribuitori de restul producătorilor este de: 152,49 bani/kwt la S.A. “CET-1”, 129,22 bani/ kwt la S.A. “CET-2” și 125,15 bani/kwt la S.A. “CET-Nord”.

Adevăraţii beneficiari de pe urma preţului mic la energia produsă la Nodul Hidroenergetic Costești sunt cei cărora el o vinde la preţul impus de ANRE: 35% – “RED Nord” S.A. și 65% – “RED Nord-Vest” S.A., pentru că aceștia, la rândul lor, vând energia către populaţie și alţi utilizatori la preţ de zece ori mai mare.

De aceea, Asociaţia Costicenilor

de pe Prut adresează factorilor de decizie – Guvern și Parlament – o întrebare și înaintează o propunere: a) de a explica costicenilor de ce până acum în bugetul comunei nu ajunge nici un bănuţ acumulat din taxa locală pe apă plătită de ÎS “NHE Costești”; b) de a opera modificări la Codul Fiscal al Republicii Moldova, în Anexa 1, punctul 3, care va avea următorul cuprins: „3. Pentru fiecare 1 m de apă utilizată la hidrocentrală – 0,06 lei”.

Majorarea taxei pentru apă la hidrocentrale, de cel puţin zece ori, de la 0,06 lei pentru 10 m3 la 0,06 lei pentru 1 m3, va da posibilitatea de a acumula anual suplimentar peste 60 de milioane de lei. Taxa pentru apă este o taxă locală, de aceea suma încasată, cum am mai spus, trebuie să se regăsească în bugetele locale. Așa cum lacul de acumulare a afectat mai multe localităţi, aceste sume trebuie distribuite proporţional mai multor primării sau chiar și bugetelor de nivel raional, în orice caz, comunei Costești, ai cărei locuitori au suferit sau, dacă vreţi, au jertfit cel mai mult, îi vor reveni, pe bună dreptate, milioane de lei anual în buget.

Din sumele acumulate, mijloace considerabile vor putea fi îndreptate pentru măsuri ecologice în scopul diminuării impactului negativ pe care îl comportă activitatea unei hidrocentrale și lacul de acumulare, cum ar, de exemplu, alunecările de teren.

În același timp, de pe urma unei asemenea modificări legislative, ar spori și veniturile ÎS „NHE Costești”.

Sume importante vor putea fi direcţionate spre asigurarea securităţii Nodului Hidroelectric și a Barajului de apă de la Costești, scutind astfel Bugetul de Stat de misiunea de a aloca în aceste scopuri anual câte cca 2 milioane de lei.

Și încă un aspect. Acum este cel mai potrivit moment pentru modificarea propusă, deoarece după privatizarea întreprinderilor RED Nord și RED Nord-Vest, pe care Guvernul o anunţă de mai mult timp, dacă nu se va face schimbarea, va mirosi a cârdășie și favorizare a unor agenţi privaţi, iar dacă va fi făcută după privatizare, va însemna încălcarea principiului

constituţional privind abordarea în condiţii egale a tuturor tipurilor de proprietate.

Acum e momentul. Prindeţi clipa, domnilor guvernanţi. Singurul impediment poate fi doar interesul cuiva, care profită de pe urma acestei nedreptăţi de ani de zile. Costicenii vă urează curaj și Doamne ajută.

Sursa: „Costeşti pe Prut”

8

12 AUGUST 2011

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

2055. Când îmi vine rândul, ofiţerul cel înalt mă întreabă cum mă numesc. Îi spun; caută în listă și face un semn cu creionul, apoi mă întreabă din nou: „Dumneata ești autorul Istoriei românilor?” La răspunsul meu afirmativ, socoate nimerit să facă o reflecţie, pe care o crede, desigur, spirituală și „pe linie”: „Acum se scrie altfel istoria românilor”. „Se poare – îi răspund eu – dar istoria noastră rămâne una singură”. Face semn unui gardian să mă întovărășească la etaj…

Constantin C. GIURESCU. Cinci ani și două luni în penitenciarul de la Sighet. București, 1994 2056. La noi (…) a venit Vâșinski, care, după ce i-a eliminat pe Antonescu și pe miniștrii cabinetului lui, în locul unei democraţii a exportat în România un regim în care minciuna era (…) miezul însuși al celei mai mari imoralităţi publice din istoria omenirii.

Gabriel LIICEANU. Despre minciună. „Humanitas”, București 2057. Românismul apărat cu atâta osârdie de Eminescu de-a lungul întregii sale vieţi este un exemplu demn de urmat de către întreaga suflare românească.

Nicolae LUPAN. Însemnări de desţărat 2058.

Vremurile nu mă răsfaţă: astăzi, ca și-odinioară, într-o ţară fără viaţă duc o viaţă fără… ŢARĂ Efim TARLAPAN. Doina românului din Rep. Moldova 2059. Trântește cuvântul tronc ca cloșca când face clonc.

Anton PANN, folclorist, scriitor și compozitor român (17961854) 2060. Limba este un instrument al gândirii; cine mânuiește limba la întâmplare, înseamnă că și gândește la întâmplare: inexact, aproximativ, greșit…

Alexei TOLSTOI, scriitor rus (1833-1945) 2061. Destui basarabeni nu se exprimă bine în limba română.

Efectele rusificării au fost devastatoare. (…) Chiar la jurnaliști limba este împănată cu calcuri rusești și ce este mai rău, s-au preluat tot felul de clișee ale limbii de lemn din România, s-a continuat cu aceste calchieri rusești și efectul este deprimant. E suficient să auzi niște prezentări la radio, la televiziune ca să-ţi dai seama că ceea ce a ieșit din această combinaţie e un jargon care de multe ori este ininteligibil pentru omul de rând.

Petru CLEJ, redactor-șef BBC al Biroului Românesc de la Londra.

Text reprodus în „Flux”, 25 august 2006 Notă. Pericolul despre care vorbește P. Clej este același pe care îl semnalăm și noi în permanenţă: nocivitatea formării unui jargon de neînţeles pentru omul normal.

Să ne ferească Dumnezeu!

„Eu sunt un mioritic, un sentimental” Vitalie Rusu își sărbătorește astăzi ziua de naștere. Actorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” trăiește cu maximă intensitate orice clipă din viaţa lui, pentru că e păcat de Dumnezeu să o irosească pe lucruri netrebuincioase, odată ce recunoaște cu toată sinceritatea că: „pentru mine personal, TIMPUL este călăul”.

Dar chiar și așa, cei 70 de ani pe care îi marchează astăzi nu au lăsat semne dizgraţioase pe chipul și pe figura lui, încât se pare că pe el umbrele timpului l-au iertat. Numai că pe Vitalie Rusu nu-l cruţă nimeni, deci meritul îi aparţine. „Vârsta? Este important ca omul să aibă vârsta pe care o simte.

Acesta este singurul secret”. Și în acest moment trebuie să vă spun că vă prezentăm o discuţie neconvenţională cu actorul Vitalie Rusu. Este o discuţie telefonică în care împărtășim impresii. Timpul ne este potrivnic și, mai degrabă, schimbările meteorologice, care generează stări hipo și hipertensive, au făcut imposibilă întâlnirea noastră, iată de ce am redus distanţa cu ajutorul telefonului, pentru a face totuși posibilă comunicarea.

După ce am făcut această paranteză pentru a vă explica de ce vă privăm astăzi de plăcerea unui interviu tradiţional cu maestrul Vitalie Rusu, vă împărtășim în continuare din schimbul de impresii pe care l-am avut cu actorul.

IDOLI. Iar pentru că toate au un început, dragostea pentru teatru a înmugurit în sufletul lui Vitalie Rusu în fragedă copilărie, ca în prezent să ajungă să dea roade: „Eugeniu Ureche a jucat în viaţa mea un rol decisiv. Pe când aveam vreo 4-5 ani, părinţii mei aveau un aparat de radio, o mare raritate pe atunci, și eu îl ascultam la radio pe Eugeniu Ureche și pe Radu Beligan. De atunci îi iubesc, de atunci ei doi au devenit idoli în faţa cărora mă închin, chiar dacă sunt creștin și biserica spune să nu-ţi faci idoli”. Și pentru că de 20 de ani luna august aduce în discuţie Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, dar și dezbateri pe tema limbii vorbite, nu am putut ocoli nici noi aceste subiecte și l-am rugat pe Vitalie Rusu să facem o incursiune în cei 20 de ani de independenţă a noastră prin prisma trăirilor și evenimentelor din viaţa lui.

IUBIRI. „Am trecut cu speranţă prin această perioadă. Și acum am același sentiment de speranţă”, ne-a spus actorul, care o perioadă a fost plecat din ţară. Ar fi putut rămâne în România, dar a fost invitat de nenumărate ori să se stabilească în altă parte, să joace în alte ţări... Ce l-a ţinut acasă?

„Eu nu pot trăi în afara ţării. Eu sunt un mioritic, un sentimental. Oricât de greu mi-ar fi în ţara mea, eu nu pot trăi fără ea”. Și cum în cei 20 de ani de independenţă Republica Moldova a cunoscut reforme de toate soiurile, e și firesc că și destinul oamenilor de aici a fost atins de toate aceste schimbări. Și artiștii nu sunt o excepţie, mulţi dintre ei au legat arta de gard și au luat-o (unii încă mai trăiesc și azi cu acest gând) încotro i-au dus ochii ca să-și poată asigura un trai decent. Iar Vitalie Rusu rămâne în continuare legat de teatru. „Eu sunt un răsfăţat al teatrului. Am roluri mari, îl joc pe Cicikov în „Suflete moarte”, pe Ianche în „Tache, Ianche și Cadâr”, pe Învăţător în „Cântec de leagăn pentru bunici”... Și regizorii au avut grijă de mine. Și eu am avut grijă de teatru. Iar binele naște bine. Ce să mai vorbim!

Au fost și momente când am urât teatrul. Pe urmă mi-am dat seama că teatrul nu este de vină. Totul e în oameni”, crede actorul, care regretă că și după atâţia ani, la noi omul nu este preţuit după profesionalism, ci după apartenenţă politică și că societatea noastră, declarată proeuropeană, este gata să tolereze orice anormalitate, numai faţă de valorile, principiile și convingerile personale ale unui om este absolut intolerantă. „Am impresia că din motive economice, cultura noastră naţională se fragmentează în zone de cultură locală, în zone de mentalităţi locale. Este un cerc vicios în care încercăm să ne lichidăm unul pe altul, iar valorile autentice nu au posibilitatea să iasă peste hotare. Și această izolare duce la o recepţie eronată a valorilor autentice. Totul se vede prin comparaţie, trebuie să ieșim, să acumulăm și să aducem la noi”, este de părere Vitalie Rusu.

PIETRE. Anul trecut, regizorul italian Andreea Battistini a realizat, împreună cu o echipă de actori ai Teatrului Naţional din Chișinău, spectacolul „A douăsprezecea noapte” de W. Shakespeare, în limba italiană, care s-a jucat în câteva orașe din Italia. Vitalie Rusu a interpretat rolul lui Malvolio în acest spectacol, pe care sperăm că în curând vom avea ocazia să-l urmărim și pe scena Naţionalului din Chișinău, administraţia teatrului fiind acum în tratative cu Battistini.

Acest spectacol i-a oferit lui Vitalie Rusu șansa să se atingă de un vis. „Dacă mă întrebaţi ce roluri mi-aș mai dori să joc, atunci o să vă spun că mi-aș dori un rol din Shakespeare”, recunoaște actorul. Mai cu seamă că prestaţia lui Vitalie Rusu în spectacolul regizorului italian nu a trecut neobservată, un cunoscut compozitor italian, Alexandro, își împărtășea impresiile pe marginea acestui spectacol, remarcând: „În jocul lui Vitalie Rusu se aude tăcerea pietrelor”... Și dacă pentru mișcarea teatrală contemporană din Basarabia Vitalie Rusu poate fi considerat, pe bună dreptate, o piatră de temelie, în cotidianul nostru mioritic există destul pietriș care îi zgârie ochii intelectualului: „Un lucru mă doare,

Referinţe biografice şi artistice

unele posturi de televiziune de la noi transmit emisiunile „Comedy Club” locale și mă îngrozesc: Doamne, ce limbă vorbesc oamenii ăștia? Și pe Născut la 12 august 1941. fundalul acestor reprezentaţii stă Ștefan cel Mare Absolvent al Conservatorului “G. Muzicesși stema Republicii Moldova! Cum se poate ca pe cu” din Chișinău (1964), specialitatea - Actor acest fundal să transmiţi acest dezmăţ verbal și teatru și film. Este angajat în trupa Teatrului moral? Eu înţeleg că ei se inspiră din programul Naţional “M. Eminescu” din anul 1962. rusesc, dar ceea ce fac ei aici, nu are nici o treabă cu programul rusesc, abordările sunt, în primul Premii: rând, radical diferite și percepţia – la fel. Deci, 1973 - Premiul Unional pentru rolul lui iată că, după ce am parcurs 20 de ani de indeHlestakov din “Revizorul”, N.V.Gogol pendenţă, ar trebui să revenim la limba română, 1993 Premiul pentru rolul Ion, “Năpasta”, s-o cultivăm, s-o promovăm, s-o respectăm, să de I.L. Caragiale ne apărăm dreptul s-o vorbim! Nu ţi-am spus eu că parcurg această perioadă tot cu speranţă?”

1997 - Premiul I pentru regie, Festivalul Naţional “V. Alecsandri” SPERANŢE. Iar despre speranţe, la acest capitol s-ar mai cere și unele precizări: „Îmi pare mie, ca 1998 - Premiul pentru rol masculin plan I, om de artă, că s-a rupt firul biblic, firul magic FNT (Festivalul Naţional de Teatru) dintre oameni și timpuri. Sublimul de cândva îl Roluri: căutăm azi, ni-l dorim azi așa cum a fost el cândva. Și, la urma urmei, în orice domeniu, într-o Hlestakov - “Revizorul” /N.V.Gogol/ competiţie nu întotdeauna învingător iese cel Mercuţio - “Romeo și Julieta” care merită victoria. Astfel, în cei 20 de ani, la /W.Shakespeare/ cârma ţării noastre s-au perindat nu întotdeauna Pedro - “Un interviu la Buenos-Aires” cei care au meritat victoria. Iar Salvador Dali, /G.Borovic/ marele smintit frumos al omenirii, spunea atât de corect: „În artă poţi să faci orice, cu o singură Alecu - “Iașii în carnaval” /V. Alecsandri/ condiţie: să cunoști desenul, să știi alfabetul”.

Gheorghe - “Soacra cu trei nurori” De parcă la noi mulţi nu se apucă a scrie fără a /I.Creangă/ cunoaște alfabetul?”

Rică Venturiano - “O noapte furtunoasă” Iar cât privește scrisul, Vitalie Rusu ne-a prile/I.L.Caragiale/ juit vara asta o surpriză de proporţii. Vorba e că Tache - “Tache, Ianche și Cadâr” /V.I.Popa/ maestrul obișnuiește să-și înșire pe hârtie gândurile, emoţiile și, mai cu seamă, amintirile. Și așa Cezar - “Lupoaicele” /V.Valgard/ s-a întâmplat că odată a avut „neatenţia” să-i poȘtefan cel Mare - “Oltea” /A.Strâmbeanu/ vestească despre asta prietenului său, criticul de Prof. Andronic - “Ultima oră” teatru de la Bălţi, Pavel Proca, care, evident, nu /M.Sebastian/ a crezut până nu a citit cu ochii lui. Și a transmis Cicikov - “Suflete moarte” /N.V.Gogol/ mai departe. Drept urmare, revista „Moldova” s-a arătat interesată de încercările de proză ale Ianke - “Take, Ianke și Cadâr” /V.I.Popa/ lui Vitalie Rusu și i-a propus o colaborare. Astfel, Teofil Augustinovici - “Cântec de leagăn vara asta consemnăm și debutul publicistic al acpentru bunici” /D.Matcovschi/ torului. „Sunt amintiri trecute prin sufletul meu, Regie: nu m-am așteptat să stârnească atâta interes, dar mă bucur ca un copil de asta, chiar dacă odată cu “Bastarzii”, D. Matcovschi (2004) această colaborare cu revista „Moldova” mi-am “Flori de măr”, V. Ţurcanu (2005) mai făcut niște „prieteni” pe cap”.

“Tache, Ianche și Cadâr” (2008) DESTIN. Deci, iată că Vitalie Rusu este confirmarea faptului că orice vârstă aduce o nouă etapă în viaţa unui om și apoi, el este om de cuvânt – știe că orice drum început, trebuie parcurs până la sfârșit.

Iar la finalul acestei întâlniri, pe lângă tradiţionalele urări de bine care Evenimente îi sunt adresate unei persoane cu pri- 490 î.Hr.: Victoria grecilor asupra perșilor în Bătălia de la lejul zilei de naștere, potrivit cred că ar Marathon; atenienii conduși de Miltiade au înfrânt fi să amintim o afirmaţie a regretatului armata persană trimisă de Darius I (după alte surse, Andrei Vartic, care a scris acum câţiva bătălia a avut loc la 12 septembrie). ani: „Prin Vitalie Rusu, teatrul româ- 678: Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, nesc în Basarabia nu moare”. atacurilor anuale ale flotei arabe asupra ConstantinLa mulţi ani, maestre! opolului.

1857: Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta OtoLiliana POPUŞOI, FLUX mană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor.

1871: Înfiinţarea Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donaţiile lui Al. Papiu Ilarian și V.A. Urechia.

1908: Primul model al mașinii Ford “T” a ieșit pe porţile uzinei din Detroit.

1949: 18 state au semnat Convenţiile de la Geneva.

CALEIDOSCOP 12 august

ACTUAL

Steagul lui Ştefan cel Mare aduce după el şi sabia domnitorului la Chişinău?

Pentru a marca jubileul de 20 de ani de la obţinerea Independenţei Republicii Moldova, la Chișinău va fi adus steagul lui Ștefan cel Mare. Relicva de peste 500 de ani, a cărei preţ este estimat la aproximativ 7,5 mln de euro, va fi expusă la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei în perioada 24 august – 12 septembrie 2011. O piesă de muzeu de asemenea valoare nu a mai fost expusă până în prezent în capitala Republicii Moldova.

Preţiosul exponat va fi expus pentru prima dată la Chișinău, iar vara asta, în luna iulie, el a fost expus la Muzeul Naţional de Istorie a României, în cadrul seriei de microexpoziţii “Exponatul lunii”. Steagul lui Ștefan cel Mare este un obiect liturgic excepţional, care reprezintă o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea și care îl înfăţișează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia și încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ștefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită.

Broderia îl înfăţișează pe Sfântul Gheorghe așezat pe un tron, având

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

LA O ANIVERSARE...

Între ACASĂ şi ACASĂ

2050. Valentin Mândâcanu și-a croit drum ani de zile prin hăţișul de greșeli ce abundă în diferite publicaţii periodice și în unele lucrări. Din păcate, nu sunt lipsite de greșeli nici o parte din articolele consacrate cultivării limbii și scrise de specialiști (…). V. Mândâcanu discută greșeli de limbă și le combate nu numai cu propriile sale argumente, ci și cu cele aduse în cazuri similare de numeroși autori lingviști… (…)

Lectura cărţii „Cuvântul potrivit la locul potrivit” constituie un prilej de desfătare datorită limbii frumoase și expresive, stilului viu și colorat, precum și numeroaselor glume… (…)

V. Mândâcanu este drastic cu cei ce se erijează în dascăli de limbă și ne induc în eroare. (…)

Nu cumva e cazul cu vox clamantis in deserto? Oare predică V. Mândâcanu în pustiu? Nici de cum! Cărţile sale, ca și multe alte lucrări de cultivare a limbii, le ţinem în permanenţă la îndemână și nu e zi să nu facem apel la ele în munca noastră.

Ozias CERBEANU, în „Învăţământul public”, 19 dec. 1979 Notă. Cerbeanu este pseudonimul traducătorului și publicistului Herșcovici O., unicul intelectual evreu din Basarabia care ţinea mult și sincer la limba română, vorbind în casă (cu soţia și fiica) numai în această limbă și fiind foarte bucuros că și nepoţelul său, David, îndrăgise graiul românesc… Nutrea sentimente alese faţă de mine și-mi lua apărarea când eram acuzat de… românizarea „limbii moldovenești”…

2051. Oricât ai fi înzestrat de la natură, trebuie să muncești.

Traducerea fără o amplă cultură umanistă și fără muncă asiduă nu poate fi concepută (…) Dacă în ce privește nivelul de cunoștinţe n-ai depășit încă vârsta ghiozdanului, ajungi să prefaci traducerea într-o cursă de obstacole pentru cititor…

Ozias CERBEANU 2052. Cuvântul frumos într-o limbă poate fi urât în alta. Hâd este într-o limbă, pe când în alta nu, într-o limbă are un înţeles plăcut, și alt înţeles într-alta. De atâta și noi, lepădându-ne de asemănarea cuvintelor, căutăm asemănarea înţelesului, căci de dragul înţelesului tălmăcim aceste cărţi, și nu de dragul asemănării cuvintelor…

IOAN, cărturar bulgar din veacul al X-lea 2053. Cuvintele au înţelesul lor. Dacă acum le dăm un înţeles, acum un altul, nici o discuţie nu e cu putinţă.

Mihai EMINESCU 2054. Idealul regimului comunist era nu înflorirea personalităţii umane, cum se susţinea demagogic, ci omul mediocru: omul fără păreri proprii, gata să zică, oricând, că „albul” e „negru” și invers.

Octavian PALER

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii - una în limba slavonă, cu o rugăciune a domnitorului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe - și alta în limba greacă, “Sfântul Gheorghe din Ca[p] padocia”, care nu pomenește însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ștefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, așa cum se obișnuia în epocă. În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu, și cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate

din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care, ulterior, a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez.

Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864-1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ștefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar.

Steagul lui Ștefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare care a durat mai bine de șapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului și a fost înlocuit de către călugări, din neștiinţă, cu catifea de calitate inferioară, prin decuparea și lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare, care a afectat starea originară a piesei.

Aducerea steagului lui Ștefan cel Mare a stârnit mai multe discuţii. Iniţiativa aducerii exponatului la Chișinău aparţine premierului Vladimir Filat, care l-a asigurat pe omologul său de la București că relicva va fi în maximă siguranţă la Chișinău. Cheltuielile pe care le suportă statul moldovean pentru împrumutarea steagului se ridică la 300.000 de lei. România va suporta cheltuielile cu transportul și asigurarea steagului domnito-

rului Ștefan cel Mare, aflat în prezent la Muzeul de Istorie din București.

Steagul lui Ștefan cel Mare va fi transportat la Chișinău cu un avion special.

Vestigiul va fi adus în Republica Moldova de către autorităţile române. La hotarul Moldovei, acesta va fi luat sub paza Chișinăului. Pentru a asigura condiţiile necesare de securitate, surse din cadrul MAI au confirmat că vor fi antrenaţi cei mai buni specialiști.

Surse din cadrul Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei au precizat pentru FLUX că în prezent, la muzeu se desfășoară lucrări tehnice care să asigure condiţii optime pentru păstrarea steagului lui Ștefan cel Mare. În cadrul muzeului și a sălii în care va fi expus steagul, pentru a crea condiţii de securizare, au fost instalate monitoare video, iar pentru determinarea temperaturii și a umidităţii aerului, condiţii necesare pentru a întreţine o relicvă atât de preţioasă, care are deja peste 500 de ani, au fost montate climatizoare.

Iniţiativa premierului de a aduce la Chișinău steagul lui Ștefan cel Mare

a stârnit discuţii controversate, fiind catalogat de unii analiști: „drept unul provocator în contextul sensibilităţilor României faţă de dosarul identitar al Republicii Moldova”. Însă gestul lui Vladimir Filat de a aduce steagul lui Ștefan cel Mare la Chișinău a generat iarăși ideea de concurenţă în Alianţă. Surse de încredere din cadrul Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, care au solicitat anonimatul, au precizat pentru FLUX că în prezent, președintele interimar al statului s-ar afla în negocieri cu autorităţile din Turcia pentru a obţine permisiunea să expună la Chișinău spada originală a lui Ștefan cel Mare, care se află în patrimoniul Muzeului Topkapi Sarayi din Istanbul. În colecţia de arme a aceluiași muzeu se mai află alte două spade moldovenești din secolele XV-XVI, care prezintă caracteristici asemănătoare celei a domnitorului moldovean. Replici ale săbiei lui Ștefan cel Mare se află în prezent în două muzee: unul la București și altul - la Suceava.

L. P., FLUX

Nașteri 1503: Christian al III-lea al Danemarcei și Norvegiei (d. 1559) 1762: George al IV-lea al Regatului Unit (d. 1830) 1816: Ion Ghica, om politic, prozator și economist român (d.

1897) 1866: Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1954) 1872: Aubrey Vincent Beardsley, artist plastic englez (d.

1898) 1887: Erwin Schrödinger, fizician austriac, laureat al Premiului Nobel (d. 1961) 1897: Otto Struve, astronom ruso-american (d.1963) 1925: Norris McWhrirter, editor scoţian, cofondator al Cărţii Recordurilor; Ross McWhirter, editor scoţian, cofondator al Cărţii Recordurilor, fratele geamăn a lui Norris McWhrirter 1939: George Hamilton, actor american 1949: Mark Knopfler, chitarist britanic (Dire Straits) 1971: Pete Sampras, jucător american de tenis 1981: Djibril Cissé, fotbalist francez

Decese 1848: George Stephenson, inginer englez (n. 1781) 1891: James Russel Lowell, scriitor american (n. 1819) 1900: James Edward Keeler, astronom american (n. 1857) 1901: Niels Adolf Erik Nordenskiold, geolog suedez (n.

1832) 1928: Leos Janacek, compozitor, muzicolog și dirijor ceh (n.

1854) 1933: Alexandru Philippide, lingvist și filolog român (n.

1859) 1955: Thomas Mann, scriitor german, laureat al Premiului Nobel (n. 1875) 1973: Walter Rudolf Hess, fiziolog elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (n. 1881) 1973: Karl Ziegler, chimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1898) 1982: Henry Fonda, actor american (n. 1905) 1989: William Bradford Shockley, fizician american de origine britanică, laureat al Premiului Nobel (n. 1910)

Sărbători Ziua Internaţională a Tineretului.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Mitropolitul Visarion Puiu, comemorat la schitul Vovidenia al mănăstirii Neamţ Vrednicul de pomenire mitropolit Visarion Puiu a fost omagiat, la 10 august 2011, printro slujbă de Parastas la schitul Vovidenia al mănăstirii Neamţ.

Slujba de pomenire a fost săvârșită de arhim. Benedict Sauciuc, stareţul mănăstirii Neamţ, și arhim. Mihail Daniliuc, egumenul schitului Vovidenia, alături de alţi părinţi ai mănăstirii.

Pentru mitropolitul Visarion Puiu s-a rugat și un grup de credincioși din Pașcani, locul în care s-a născut ierarhul plecat la Domnul acum 47 de ani, precum și un grup de pelerini din orașul Bălţi (Republica Moldova).

“Ziua de 10 august a intrat în conștiinţa iubitorilor de istorie, drept data comemorării mitropolitului Visarion Puiu. Ultimul mare mitropolit al ţării fagilor și-a început călătoria către Cer în ziua de 10 august 1964, departe de ţară, în localitatea Viels-Maisons, regiunea Picardy, departamentul Aisne, Franţa, la vârsta de 85 de ani. Au rămas posterităţii simptomaticele sale realizări care arată peste timp iubirea acestui mare ierarh faţă de Biserică și faţă de neamul în care a răsărit. De aceea, și în acest an, la schitul Vovidenia al mănăstirii Neamţ s-a făcut îndătinata slujbă de pomenire. Schitul Vovidenia a fost pentru mult încercatul vlădică loc de retragere și reculegere din tumultul vieţii sale atât de zbuciumate. Și tot aici, în poiana liniștii, mitropolitul Visarion Puiu a dorit să-l aștepte pe Veșnicul Arhiereu, Hristos Dumnezeu, la a doua Sa venire, și atunci, înaintea Dreptului Judecător să rostească câteva versete din Psalmul 118, care oglindesc rezumativ viaţa și lucrarea sa în sânul Bisericii: Calea adevărului am ales și judecăţile Tale nu le-am uitat. Am vorbit despre mărturiile Tale înaintea împăraţilor și nu m-am rușinat.

Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut. Până atunci, la Vovidenia va arde mereu o candelă spre aducere aminte și vrednica lui pomenire, iar la casa memorială din vecinătatea schitului, care-i poartă numele, va fi evocată necontenit personalitatea acestui călugăr ostaș, așa după cum l-a numit Nicolae Iorga”, a relatat arhim. Mihail Daniliuc pentru Centrul de presă „Basilica” al Patriarhiei Române.

12 AUGUST 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Fundaţia Edelweiss a lansat Acţiunea „Pentru Cartea Moldovei”, făcând o donaţie Bibliotecii raionale din Anenii Noi În cadrul unei acţiuni de donare de carte la Anenii Noi, Fundaţia Edelweiss a lansat o acţiune, menită să sprijine bibliotecile din republică, dar și editura „Cartea Moldovei”.

Prezent la eveniment, Gheorghe Oanţă, director general al Editurii de stat „Cartea Moldovei”, a declarat că s-a adresat multor instituţii, unele dintre care au și obligaţii de a susţine editura, dar a reacţionat doar prim-vicepreședintele Parlamentului.

Vlad Plahotniuc, în calitate de fondator al Edelweiss, a confirmat că răspunde prin această iniţiativă

la apelul venit din partea conducerii editurii, care se află într-o situaţie critică.

El a recunoscut că posibilităţile statului sunt limitate, de aceea Fundaţia Edelweiss va achiziţiona cărţile din stoc și va salva editura sub aspect financiar. În același context, prim-vicepreședintele Parlamentului a amintit că „din an în an bibliotecile primesc tot mai puţine cărţi și oferirea lor,

în special în grafie latină, este o problemă stringenţă, la rezolvarea căreia trebuie să contribuim cu toţii, împreună”.

Primul lot, donat Bibliotecii din Anenii Noi, include titluri precum „Poezii” de Octavian Goga, „Momente și schiţă. Teatru” de Ion Luca Caragiale, „Mara”, „Moara cu noroc”, „Pădureanca”, de Ioan Slavici, „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon și altele. Stocul editurii conţine literatură artistică, de specialitate, unele manuale școlare și dicţionare. Beneficiari ai acestui proiect vor fi 15 biblioteci din diferite raioane ale republicii, care vor primi în jur de 1000 de cărţi fiecare. Fundaţia Edelweiss se va orienta în mod special către bibliotecile din școlile de la sate, iar fondatorul ei, Vlad Plahotniuc, a promis că Acţiunea „Pentru Cartea Moldovei” va avea continuare.

Fundația Edelweiss este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii dezavantajaţi, dar talentaţi din Republica Moldova.

Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, econo-

mic și de protecţie a mediului înconjurător.

10 august 2011 Serviciul relaţii cu Publicul al Fundaţiei Edelweiss

Istoria Bisericii noastre în imagini Patriarhul Miron Cristea, în Polonia

În mai 1938, timp de trei zile, întâistătătorul român efectua o vizită de stat în Polonia, ţară renăscută în urma Primului Război Mondial și care căuta o alianţă cu România în faţa pericolului nazist și sovietic. Vizita avea o semnificaţie aparte pentru statul român în căutarea clarificării unui sprijin politic tot mai susţinut din partea Angliei și Franţei, care garantase frontierele Poloniei. Totodată, regele Carol al II-lea îi ceruse patriarhului român să meargă în Polonia într-o perioadă în care căuta să-și consolideze tot mai mult autoritatea prin acţiunile

represive operate mai ales în rândurile legionarilor. Însă, pe lângă toate acestea, patriarhul român considera că o astfel de vizită oferă un sprijin substanţial Bisericii Ortodoxe a Poloniei, care în perioada interbelică se confruntase cu furia prozelitismului catolic care închisese biserici și forţase credincioși ortodocși să se convertească la credinţa latină. În timpul vizitei, patriarhul român a fost însoţit de mitropolitul Visarion Puiu al Bucovinei și preotul Grigore Antal. Delegaţia română a vizitat atât obiective civile și înalte personalităţi politice ale

Mănăstirea Dobruşa din Soroca în perioada interbelică

Începuturile acestui așezământ din Soroca Basarabiei datează din 1527, când funcţiona un metoc al Mănăstirii Probota, dăruit de Petru Rareș, voievodul Moldovei, pe dealul care astăzi veghează asupra mănăstirii. Între 1772 și 1775, ieromonahii Ioasaf de la Probota și Eufimie de la Curchi au ridicat aici un schit de lemn cu hramul “Sf. Nicolae”. Probabil că lăcașul de lemn nu a rezistat, deoarece locul mănăstirii a fost mutat în vale, unde este în prezent, prin zidirea în 1812 a unei biserici de piatră de către boierul Toma Cozma, din Iași, care a fost sfinţită în 1822. În 1847 a mai fost ridicată o biserică în incinta mănăstirii cu rol de paraclis în timpul iernii. Mănăstirea Dobrușa a fost refăcută și a înflorit la iniţiativa episcopului Visarion Puiu al Hotinului, care după 1924 a amenajat aici ateliere de fierărie, lemnărie și sculptură, a construit o cramă, a pus în funcţiune o presă de ulei, a zidit un cămin pentru călugării bătrâni, a reconstituit în mare parte vechea vatră monahală, a înfiinţat o școală monahală de cântăreţi bisericești etc. În perioada interbelică, Dobrușa a fost cea mai mare mănăstire a Episcopiei Hotinului, după 1934 fiind condusă de arhimandritul Daniil Ciubotaru, absolvent al Teologiei din Chișinău și exarh al mănăstirilor.

Poloniei, cât și instituţii bisericești ortodoxe, precum: Palatul și Catedrala mitropolitană din Varșovia, internatul teologic, seminarul teologic și alte orașe, ca Lwow sau Cracovia. Acest moment al relaţiilor bisericești româno-polone a constituit un reper, mai ales că un patriarh român nu vizitase Polonia. Iar toate acestea se făceau în virtutea bunelor relaţii dintre cele două autocefalii ortodoxe, mai ales că, în 1924, mitropolitul primat Miron Cristea fusese cel care pledase pentru recunoașterea Bisericii polone de către Patriarhia Ecumenică.

Părintele Alexie Bârcă, slujitorul mult-încercat S-a născut la 6 februarie 1901, într-o familie de preoţi de peste șase generaţii, în Corestăuţii Hotinului.

După școala primară, a urmat Liceul “B.P. Hasdeu” din Chișinău, apoi a început cursurile Facultăţii de Matematică din Cernăuţi. Însă chemarea slujirii credinţei strămoșești a fost mai puternică, determinându-l să urmeze Teologia în capitala Bucovinei și obţinând licenţa cu o teză despre etica personajelor lui Tolstoi și Dostoievski. După ce timp de șase ani fusese cântăreţ la biserica din satul natal, în 1929 a fost hirotonit pe seama Parohiei Bagrănești-Soroca, iar din 1936 a slujit la Rășcani-Bălţi. La cedarea Basarabiei în 1940, a cunoscut refugiul în România, timp de un an de zile slujind la Sibișeni-Alba. După eliberarea Basarabiei, părintele Alexie a revenit la parohia sa, însă numai până în 1944. Împreună cu familia s-a refugiat, din nou, la PăușeștiMăglași din jud. Vâlcea, după care, din decembrie același an, a ocupat postul de bibliotecar la Patriarhia Română și de preot misionar la câteva fabrici bucureștene. De la 1 septembrie 1949 și până la trecerea la cele veșnice, din august 1986, părintele Alexie a slujit cu devotament la Bisericuţa Bucur din Capitală.

Biserica românilor din Lemberg (Lvov) Profesorul Nicolae Iorga spunea că Lembergul medieval era “plin de pribegii domnești și boerașii din părţile noastre”.

Marele istoric se referea desigur la pretendenţii la domnia Moldovei, care căutau sprijin de la polonezii care considerau Moldova ca pe un stat vasal.

Alături de aceștia, în Lembergul atât de cosmopolit, se aflau negustorii români care pe la 1556, cu sprijinul domnului Alexandru Lăpușneanu, ridicau o frumoasă biserică cu hramul Adormirii Maicii Domnului.

La 1571 biserica a ars, iar între 1591 și 1631 a fost refăcută și înzestrată cu multe și preţioase odoare de către mai-marii Moldovei, depinzând de Frăţia ortodoxă care asculta direct de Patriarhia de Constantinopol și ţinea piept prozelitismului iezuit.

La 1704 a fost jefuită de oștile regelui suedez Carol al XII-lea și confiscată de prozeliţii iezuiţi. Rămași fără biserică, românii au închiriat mai întâi o locuinţă, apoi cu bani de la Fondul bisericesc bucovinean au ridicat o biserică în cinstea Sf. Treimi. La începutul secolului trecut a fost demolată, fiind ridicat un alt lăcaș, asemănător catedralei din Iași,

Cuviosul Sofian Boghiu, rugătorul şi pictorul S-a născut în 1912 în Coconeștii Vechi din ţinutul Hotinului. Până la pierderea Basarabiei, Sofian Boghiu a fost legat de locurile natale, în 1926 intrând ca frate la Schitul Rughi, apoi urmând școala de cântăreţi de la Mănăstirea Dobrușa. În 1940 a absolvit Seminarul Monahal de la Cernica, an în care Basarabia lui scumpă cădea sub ocupaţia bolșevică. În perioada 19401946, tânărul monah a urmat cursurile Facultăţii de Teologie și Academiei de Arte Frumoase din București, formându-se ca teolog și pictor de biserici.

Tot în această perioadă a fost misionar în ţinutul Transnistriei eliberate de jugul ateist.

După 1945, părintele Sofian a fost închinoviat la Mănăstirea Antim din inima Bucureștiului, fiind unul dintre apropiaţii mi-

tropolitului cărturar Tit Simedrea, cel care îl hirotonise ca ierodiacon în Catedrala din Bălţi și care îl cooptase în grupul Rugului Aprins. După 1950 a fost stareţ al acestei mănăstiri care găzduia întâlnirile dintre teologi și intelectualii dornici de cunoașterea misticismului ortodox. În calitate de stareţ și bun cunoscător al picturii bisericești, între 1954 și 1958, a stăreţit Mănăstirea Plumbuita. De aici a fost reţinut de Securitate, apoi anchetat, umilit, condamnat și deţinut în universul concentraţionar românesc pentru culpa de a fi participat la întâlnirile Rugului

Aprins. În 1964 a fost eliberat, părintele întorcându-se în Mănăstirea Antim. Până la trecerea la cele veșnice, la Înălţarea Sfintei Cruci a anului 2002, părintele Sofian a zugrăvit biserici și a îndreptat sufletele care îl cercetau permanent.

August 1941: În Basarabia eliberată de bolşevism “Luni, 11 august, am intrat în Chișinău, mult emoţionat de cele văzute de ieri de când am plecat de la Ungheni.

Oraș distrus, ars și prădat. Ruine fumegânde și umbre de oameni pe străzi. Pare că viaţa s-a oprit. Am străbătut străzile pustii și arse până la Soborul vechi, unde am găsit biserica întreagă, o bombă sub prestol, scoasă mai târziu, casa parohială distrusă și ceva lucruri furate din inventarul bisericii. La 15 august am slujit după 13 luni în biserică, în faţa numeroșilor credincioși. Făcut-am slujba în cântare cu lacrimi și ce înălţător era să slujesc în această frumoasă biserică. Am trecut pe la case-

le multor parohieni, i-am mângâiat și încurajat.”

Acestea sunt cele scrise de Paul Mihail în jurnalul său, slujitor la vechea catedrală din Chișinău și care în august 1941 se întorcea în Basarabia eliberată de bolșevism.

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

DOBROGEA PeóteraȱSf.Ap.AndreiȱȬȱApostolulȱRomânilor 27 - 29 august 2011

Plecarea spre GalaŖi: Vineri, 26 august, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Luni, 29 august, ora 22.

Ziua 1, Sâmbćtć, 27 august GALAŕI: trecerea Dunćrii cu bacul, Mćn. COCOú: Sf.Liturghie, Moaûtele Sf. Martiri de la NiculiŖel: Zoticos, Atalos, Kamasis ûi Filipos, Mćn.CELIC-DERE sau/ûi Mćn.SAON, TULCEA: Catedrala Sf.Nicolae, portul, croazierć pe Dunćre (opŖional), Mćn.IOAN CASIAN - peûtera sfântului (drumeŖie pe jos). Cazare: Mćn. SF.MARIA - Techirghiol Ziua 2, Duminicć, 28 august Mćn.SF.MARIA - Techerghiol: Sf.Liturghie, Mormântul pćrintelui Arsenie Papacioc, CONSTANŕA: Catedrala Sf. Ap. Petru ûi Pavel, Acvariul (opŖional), Marea Neagrć (faleza), ADAMCLISI: Monumentrul Tropaemum Traiani, Mćn.Peûtera Sf.Ap.Andrei - Apostolul Românilor.

Cazare: Mćn.DERVENT

în care slujea un preot trimis de Mitropolia din Cernăuţi. În timpul Primului Război Mondial a fost ocupată de polonezi, iar apoi închisă. În 1925, mitropolitul bucovinean Nectarie a slujit în lăcaș, care acum nu

mai avea preot. Mitropolitul Visarion Puiu a fost cel care a numit un slujitor la singura biserică românească din Lembergul polonez.

Materiale de Adrian Nicolae PETCU, sursa: ziarullumina.ro

Ziua 3, Luni, 29 august, T©iereaȱ Capuluiȱ Sf.ȱ Proorocȱ Ioanȱ Botez©toruluiȱ ȱ Mćn.DERVENT: Sf. Liturghie, icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului, Sf.Cruce Tćmćduitoare, izvorul Sf.Apostol Andrei, OSTROV - CĆLĆRAúI: trecerea Dunćrii cu bacul, SLOBOZIA: Catedrala Sf.Arh. Voievozi, Mćn.

VLADIMIREúTI.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

10

12 AUGUST 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Fisticul Arborele poate crește până la 10 m înălţime. Prezintă o coroană foioasă cu frunze penate lungi de 10-20 cm.

Pomii sunt foarte rezistenţi, făcând faţă la temperaturi de -10°C iarna și la 40°C în timpul verii. Sunt adaptaţi la clime uscate, deșertice, având probleme în condiţii de umiditate ridicată.

Vara este timpul grătarelor!

Vara este prin excelenţă sezonul grătarului la iarbă verde. Mâncărurile făcute la grătar nu sunt doar extrem de gustoase, dar sunt și foarte sănătoase. Există o mare varietate de reţete pentru friptura la grătar, frigărui, legume. Noi vă propunem câteva reţete apetisante care ar face deliciul oricărei petreceri.

Ingrediente: 8 coaste de porc, cu tot cu carnea de pe piept, 3 linguri de ketchup, 2 linguri de sos de soia, 4 căţei de usturoi, 1 lingură de ulei, 1 lingură de oţet balsamic, 1 lingură de muștar, 1 lingură de miere, 1 lingură de frunze de busuioc uscate, 1 linguriţă de chimen măcinat, 1 linguriţă fulgi de chili (opţional, pentru o variantă picantă), sare și piper

O sursă importantă de minerale * Cupru – important pentru o serie de procese biochimice responsabile pentru sănătatea organismului. Intră în componenţa unor proteine și enzime, printre care și a celor responsabile pentru dezvoltarea corectă a ţesutului conjunctiv din oase și organe. Este, de asemenea, important pentru sănătatea cardiovasculară. * Mangan - important în formarea oaselor și în metabolizarea proteinelor, grăsimilor și a carbohidraţilor. * Magneziu – regularizează temperatura corporală, permite contracţia nervilor și a mușchilor și sintetizează proteinele. Este important în metabolizarea vitaminei D. * Potasiu – este vital pentru buna funcţionare a tuturor celulelor din organism. Deficienţa de potasiu poate conduce la hipertensiune arterială, apariţia pietrelor la rinichi, afecţiuni cardiovasculare și atacuri cerebrale.

Mod de preparare: Tăiaţi coastele în 8 bucăţi egale. Amestecaţi într-un bol restul ingredientelor: sosul de soia, usturoiul pisat, ketchupul, muștarul, mierea, frunzele de busuioc zdrobite, chimenul măcinat, oţetul balsamic, sare și piper.

Turnaţi marinata peste carne și amestaţio bine pentru ca toate bucăţile de carne să fie uniform acoperite. Introduceţi carnea la rece pentru jumătate de oră.

Scoateţi carnea din marinată și scurgeţi-o bine. Păstraţi marinata și așezaţi carnea pe grătar. Întoarceţi carnea de câteva ori de pe o parte pe alta și ungeţi-o cu marinată cu ajutorul unei pensule de fiecare dată când se usucă.

Frigărui aromate de pui Ingrediente: 450 grame de piept de pui fără piele și os, 2 ardei grași, 2 cepe medii, 1 crenguţă de cimbru (sau 2 linguriţe de cimbru uscat), 2 căţei de usturoi, 6 linguri de ulei de măsline, 2 linguri zeamă de lămâie, sare și piper

Antioxidanţi Radicalii liberi pot avea efecte negative asupra organismului, boli precum cancer sau afecţiuni cardiace. Antioxidanţii ajută la reducerea acestor efecte negative. Fisticul conţine fenoli, substanţa cu vaste proprietăţi antioxidante. Într-o ierarhie a alimentelor ce conţin substanţe antioxidante, fisticul face parte din categoria ce ocupă primul loc.

Fibre Fisticul este o sursă bogată de fibre. Acestea ajută tractul digestiv absorbind apa și prevenind constipaţia, iar prin acestea, reduce riscul apariţiei hemoroizilor. Alte studii au dovedit că fibrele controlează glicemia și reduc riscul dezvoltării unor tipuri de cancer.

Alte beneficii: * Scăderea colesterolului și protejarea sistemului cardiovascular (datorită antioxidanţilor, grăsimilor nesaturate și efectului vasodilatator al argininei); * Ajută la regularizarea greutăţii corporale și la suprimarea apetitului și a absorbţiei grăsimilor.

Mod de preparare: Pieptul de pui se spală și se taie cuburi. Ceapa se curăţă și se taie mare (dacă este mică o puteţi tăia în patru, pe lungime). Ardeii se curăţă și se taie în pătrăţele mari cu latura de 3 cm.

Faceţi o marinată din uleiul de măsline, zeama de lămâie, cimbrul tocat mare, usturoiul zdrobit, sare și piper. Amestecaţi carnea de pui cu marinata și introduceţi-o la frigider, într-o pungă sau vas acoperit, pentru minim 2 ore. Dacă intenţionaţi să folosiţi ţepușe din lemn pentru frigărui, va trebui să le ţineţi în apă minim 30 de minute pentru a nu se aprinde pe grătar.

Frigărui Ingrediente: 500 g ceafă sau pulpă de porc (sau orice altă carne), 200 g cârnaţi, 200 g bacon sau costiţă, 10 ciuperci, 2 cepe mari, 3 roșii, 1 ardei, 1 dovlecel, 1 căpățână, usturoi, sare, piper, cimbru, condimente pentru fripturi

Mod de preparare: Se taie carnea cubuleţe cu latura de aproximativ 3 cm.

Se freacă cu condimente bine. Se taie și restul de ingrediente după preferinţă; cubuleţe sau felii. Se pun pe beţe câte o bucată din fiecare ingredient apoi se reia.

(Este de preferat ca frigăruiii se fie lasați peste noapte la rece. Dacă nu aveţi timp să le lăsaţi să stea măcar câteva ore nu e nici o problemă.) Se prăjesc la grătar pe jar.

Aripioare de pui cu bere la grătar

Scoateţi puiul de la rece cu câteva minute înainte de a pune frigăruile pe grătar (dacă folosiţi un grătar cu cărbune, scoateţi-l când daţi foc cărbunelui). Intercalaţi pe 4 ţepușe speciale pentru frigărui carnea, ardeiul și ceapa. Proporţionaţi în așa fel încât să începeţi și să terminaţi cu o legumă. Stropiţi frigăruile cu marinată și rumeniţi-le pe grătar, la foc mediu, aproximativ 30 de minute. Dacă folosiţi ardei roșii recomandabil ar fi ca ceapa să fie albă, iar dacă folosiţi ardei verzi sau galbeni ca ceapa să fie roșie.

Ingrediente: 2 kilograme aripioare de pui, 1 sticlă de bere blondă (500 ml), 1 linguriţă busuioc uscat, 1 linguriţă oregano uscat, 1 linguriţă rozmarin uscat, 1 linguriţă fulgi de ardei iute, 1 linguriţă de piper, 2 linguri rase de sare

Mod de preparare: Cu ajutorul unui cuţit îndepărtaţi ultima articulaţie a aripilor.

Desfaceţi aripioarele pe articulaţie pentru a obţine “degeţele”. Desfacerea aripioarelor pe articulaţie permite rumenirea lor uniformă. Amestecaţi sarea cu condimentele și zdrobiţi-le într-un mojar. Presăraţi sare cu condimente pe aripioare. Frigeţi aripioarele pe grătar (sau plită) pe toate părţile până sunt pătrunse și rumenite la suprafaţă. Stropiţi aripioarele din când în când cu bere în timpul procesului de frigere. Aripioarele de pui cu bere la grătar se servesc imediat, cu maioneză cu usturoi și/sau alte sosuri dulci sau picante.

Dacă descifrezi etichetele produselor pentru copii ţi se pune un nod în gât. Cei mici înghit zahăr cu polonicul. E o sinucidere în masă. ”Ce ne-ai adus dulce?”. Este prima întrebare cu care vă întâmpină copiii în timp ce se încolăcesc în jurul sacoșelor, când aţi ajuns acasă. În sezonul cald, un puști de 7 ani poate topi lejer 100 de îngheţate. Întrun an, prin stomacul său trec sute de ciocolate, de croissante, mii de bomboane, rulade cu cremă, napolitane glazurate și butoaie întregi de suc.

Uitaţi-vă la copilul dvs. cât e de mic. Are 25 de kilograme. Știţi cât zahăr îngurgitează într-un an?

Aproape cât greutatea lui corporală. Dacă nu v-aţi lămurit, luaţi un

Creierul fetelor, mai puternic afectat de consumul excesiv de alcool decât cel al băieţilor Creierul fetelor tinere este mai afectat de beţii decât cel al băieţilor de aceeași vârstă, potrivit unui studiu publicat în SUA, care avertizează că neuronii sunt afectaţi de consumul de alcool și că acest lucru este mai grav decât mahmureala de a doua zi, scrie Agerpres.

Cercetători ai Universităţii California din San Diego și Stanford au studiat creierul a 95 de tinere, dintre care 40 au participat la beţii (cel puţin patru pahare de băutură unul după altul pentru fete, cinci pentru băieţi).

Activitatea din mai multe zone ale creierului, în special capacităţile de atenţie și de memorie, s-a redus la acestea în urma consumului de alcool, comparativ cu adolescentele care nu consumă deloc alcool, a explicat Susan Tapert, profesoară de psihiatrie la Stanford și coautoare a studiului. «Aceasta sugerează că adolescentele ar putea fi în mod special vulnerabile la efectele negative ale unui consum excesiv de alcool», potrivit cercetătoarei. Dar de ce sunt creierele femeilor mai sensibile la alcool decât cele ale bărbaţilor? În primul rând pentru că dezvoltarea cerebrală este, de regulă, cu unul sau doi ani mai avansată decât la băieţi, a explicat Susan Tapert. La aceeași vârstă, pagubele sunt mai grave. Printre ceilalţi factori, studiul enumeră diferenţele hormonale dintre sexe, un metabolism mai lent la fete, dar și un indice grăsime corporală și o greutate în medie inferioare.

Participantele la studiu s-au îmbătat toate în mai multe seri, după care au urmat perioade lungi de sobrietate. Însă, în pofida beţiilor rare, efectele asupra creierului au putut fi în mod clar identificate, a avertizat Edith Sullivan, profesoară de psihiatrie și știinţe ale comportamentului în cadrul Școlii de Medicină de la Stanford. «Acest studiu arată că la tineri - studenţi sau liceeni riscurile pentru funcţiile cognitive și ale creierului persistă multă vreme după ce aceștia își revin din mahmureală», a conchis ea.

sac de 25 kg de zahăr, tăiaţi-i sfoara cu un cuţit și deșărtaţi-l pe gâtul copilului.

“Nutriţional e un coșmar: dereglează echilibrul foarte fin dintre foame și saţietate, adică mărește apetitul și predispune la obezitate. În plus, glucoza din sirop glicolizează hemoglobina, o caramelizează și provoacă boli cardiovasculare”, afirmă nutriționiștii.

Oamenii n-au acces la informaţiile privind cantitatea substanţelor active dintr-un produs. Acum sunt obligatorii doar etichetele compoziţionale și menţionarea alergenilor. Eticheta nutriţională este facultativă. Este una dintre cele mai mari bătălii pe care UE le are de purtat cu giganţii industriei alimentare.

EXPERIMENT

Sucul băut zilnic duce la boală

uturi cauzează schimbări ce pot fi periculoase pentru organism. Concluzia nutriţioniștilor a fost că obiceiul de a consuma zilnic o doză de suc poate duce la boli ale inimii și diabet.

CIOCOLATA ESTE, DE FAPT, MARGARINĂ

20 de kg de zahăr înghite un copil într-un an Cât zahăr mănâncă un copil întrun an, dacă e scăpat de părinţi la dulciuri? Plecăm de la premisa verificată în piaţă că aproximativ 50% din conţinutul produselor dulci reprezintă diverse forme de zaharuri.

Un copil de 7 ani poate mânca 100 de îngheţate pe an (a 100 g fiecare), 70 de ciocolate (a câte 100 g), 100 napolitane (x 250 g), 70 de croissante (x 50 g), 100 de litri de suc

Ingrediente: 1,2 kilograme piept de pui fără piele și os, 1 lămâie, 6 linguri ulei de măsline, 2 linguri oregano uscat, sare, piper, pita și tzatziki pentru servire Mod de preparare: Curăţaţi carnea de pieliţe și tăiaţi-o cuburi cu latura de 2-2,5 centimetri. Extrageţi sucul din lămâie. Faceţi o marinată din ulei de măsline, zeamă de lămâie, oregano, sare și piper. Amestecaţi marinata cu bucăţile de carne. Introduceţi carnea la rece pentru 2 ore. Scoateţi carnea și înșiraţi-o pe ţepușe (câte 4-5 bucăţi pe o ţepușă). Dacă folosiţi beţe de frigărui, puneţi-le la înmuiat 30 de minute înainte de folosire pentru a nu se arde pe grătar. Frigeţi frigăruile, pe grătar sau plită. Souvlaki de pui se servesc cu pita și tzatziki.

(2 litri pe săptămână), 20 de pungi cu jeleuri (x 100 g) și vreo 2 kg de prăjituri cu cremă. Cam 45 kg de dulciuri într-un an plus hectolitrul de suc. Transformat în zahăr, asta înseamnă 20 kg de glucide pure (vreo 54 g/zi).

“Pentru producători, prioritatea este calitatea senzorială, să aibă aspect frumos, să lucească, să aibă gust bun. Foarte puţine produse sunt promovate pentru valoarea nutriţională”, afirmă nutriţioniștii.

Un singur exemplu, ciocolata comună este, de fapt, margarină și zahăr. Aportul de cacao este 1012%. O ciocolată veritabilă trebuie să conţină minim 70% cacao, unt de cacao, zahăr și arome. Când o pătrăţică de ciocolată vi se topește în gură să știţi că, de fapt, ceea ce simţiţi e margarină. evz.ro

Un studiu autentic, nu inventat de presă, a fost realizat la începutul anului de către nutriţioniștii americani. 29 de bărbaţi sănătoși, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani, au fost puși să bea câte două doze de suc pe zi, timp de trei săptămâni. În total, au avut de băut 42 de doze de suc, mult sub “capacitatea de absorbţie” a unui copil mare amator de băuturi dulci.

După numai trei săptămâni, s-a observat o creștere rapidă a nivelului de zahăr din sânge. Chiar consumul moderat al acestor bă-

Ingrediente: 6 scrumbii a câte 350-400 de grame bucata, sare grunjoasă, 4 roșii cărnoase, 1 căpăţână de usturoi, 1 lingură de ulei, 4 linguri de oţet din vin alb, 1 lingură de pătrunjel tocat, piper

Mod de preparare: Evisceraţi peștii și curăţaţi-i de solzi. Crestaţi peștii pe fiecare parte cu un cuţit bine ascuţit, la distanţă de 1-1,5 centimetri. Presăraţi sare peste pești și lăsaţi-i să stea vreo 2 ore. Până se odihnesc peștii în sare, faceţi un mujdei.

Curăţaţi și tocaţi usturoiul împreună cu roșiile. Amestecaţi usturoiul cu roșiile, pătrunjelul tocat, uleiul, oţetul, sare și puţin piper proaspăt măcinat. Faceţi un jar bun și lăsaţi-l să scadă din intensitate. Îndepărtaţi bine sarea de pe pești. Frigeţi peștii la foc mediu timp de aproximativ 15 minute pe fiecare parte. Serviţi peștele, fierbinte, cu mujdeiul de usturoi cu roșii.

Un vin alb sec este un însoţitor perfect și necesar după acest pește.

Uleiul de peşte – capsula cu sănătate Știm cu toţii că uleiul de pește e un ingredientul necesar pentru un organism rezistent și puternic, o minte strălucită și rezistenţa la oboseală și la stresul cotidian.

Acizii grași Omega 3 au un rol extrem de important în sănătate, introducerea lor în alimentaţia noastră fiind absolut necesară. E recomandat în prevenirea unor boli precum Alzheimer, Crohn, bronșită, astm bronșic, ciroză, cancer de colon, cancerul de plămâni și cel mamar, fiind benefic și în fertilitate, depresie, dermatoze, reumatism, osteoporoză, spasmofilie și varice. În 1995, doctorul Joseph Hibbeln a formulat pentru prima dată următoarea teorie: „Lipsa acidului gras Omega 3 poate avea un rol important în declanșarea depresiei, a bolii maniaco-depresive și a stărilor maniaco-depresive postnatale.”

Specialiștii susţin că uleiul de pește este un produs excelent pentru copii, nutrienţii conţinuţi de el fiind necesari în dezvoltarea lui. E indicat să cerem sfatul unui pediatru cu privire la consumul de către copii.

Afecţiuni

Nu mai beţi 2 litri de apă pe zi!

Vezi de ce excesul de apă dăunează sănătăţii și cât trebuie să bei zilnic Se spune că apa ne ajută să combatem problemele cu rinichii, să pierdem din greutate și să ne îmbunătăţim capacitatea de concentrare. Dacă până acum posturile tv și medicii trâmbiţau că e obligatoriu să bei cel puţin doi litri de apă pe zi, experţii avertizează că acest lucru nu este indicat și că ar putea fi chiar dăunător.

Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS), împreună cu doctori și nutriţioniști, au sfătuit până acum populaţia să consume opt pahare cu apă zilnic. Un raport elaborat de un doctor de medicină generală descrie pericolul deshidratării ca fiind „un mit” și afirmă că nu există dovezi cum că apa ajută la prevenirea unor probleme de sănătate, relatează cotidianul Daily Mail, în format electronic.

Margaret McCartney, cea care a scris raportul, a comentat că sfaturile privind cantitatea mare de apă care ar trebui băută zilnic sunt „nu doar o prostie, ci chiar de o prostie crasă”. Ea mai adaugă faptul că beneficiile lichidului sunt adesea exagerate de „organizaţii cu interese bine întemeiate”, cum ar fi companiile care produc apă îmbuteliată.

Potrivit autoarei raportului, există dovezi care susţin că băutul apei atunci când nu ne este sete scade capacitatea de concentrare în loc să o îmbunătăţească.

De asemenea, consumul apei în cantităţi mari poate duce la tulburarea somnului, deoarece oamenii tind să se trezească noaptea pentru a merge la toaletă, iar alte studii au arătat că un aport mare de apă ar putea chiar dăuna rinichilor.

Un alt medic citat în raport a adăugat că nu există dovezi care să susţină faptul că apa îi ajută pe oameni să piardă kilograme în plus, tăindu-le pofta de mâncare.

Cu toate acestea, au fost atribuite și beneficii obiceiului de a bea opt pahare cu apă în fiecare zi. Printre acestea se numără prevenirea durerilor de cap, prevenirea infecţiilor renale și urinare, îmbunătăţirea condiţiei unghiilor și hidratarea pielii.

Scrumbie la grătar

Souvlaki de pui (frigărui greceşti)

Bombele ascunse în magazinele de dulciuri

Sursă excelentă de vitamina B6 O porţie de fistic (aprox. 30 de grame de miez) furnizează 20% din necesarul zilnic de vitamina B6. Aceasta e necesară pentru buna funcţionare a sistemului imunitar, în producerea de hemoglobină și sintetizarea neurotransmiţătorilor precum serotonina și dopamina. Ajută la menţinerea unor niveluri normale a glicemiei atunci când aportul caloric este scăzut, convertind carbohidraţii stocaţi și alţi nutrienţi în glucoză.

Vitamina B6 este utilizată și pentru ameliorarea simptomelor ce însoţesc sindromul premenstrual.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Costiţe de porc la grătar

Fructul este o drupă ce conţine un sâmbure alungit – porţiunea comestibilă. Coaja este dură și albicioasă. Sâmburele este acoperit de o membrană violetă, iar miezul are culoare verde pal și un gust specific.

Beneficii: Beneficiile pe care nucile (în care categorie se află și fisticul) le aduc organismului uman sunt binecunoscute de ani de zile și au fost demonstrate de nenumărate ori de diverse studii. În general, acestea sunt recunoscute pentru beneficiile asupra cordului și pentru calităţile nutriţionale pe care le deţin, fiind o bogată sursă de fibre, proteine și importante vitamine, minerale și fitonutrienţi. Fisticul conţine mai mut de 30 de vitamine, minerale și fitonutrienţi printre care: curpu, mangan și vitamina B6. Este singura “nucă” în a cărei compoziţie intră o cantitate ridicată de luteină și zeaxantin – antioxidanţi responsabili pentru protejarea organismului de radicalii liberi dăunători.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Cu alte cuvinte, un consum moderat de apă este cel mai recomandat, în condiţiile în care „ce-i prea mult strică” și un aport scăzut de lichide, în special pe timp de vară, ar putea duce la o deshidratare severă.

Studiul spune că un litru de apă este prea puţin, în timp ce doi litri de apă este prea mult. Cercetătorii recomandă o cantitate de maxim un litru și jumătate de apă pe zi.

Romanialibera.ro

Boli cardiovasculare: reduce nivelul de colesterol și al trigliceridelor, împiedică procesul de agregare trombocitară (diminuând riscul de arteroscleroză, hipertensiune arterială și infarct miocardic), reducere vâscozitatea sângelui, îmbunătăţește circulaţia sangvină, crește aportul de oxigen la ţesuturi – inclusiv la nivelul mușchiului cardiac și al creierului.

Proasta funcţionare a tractului gastrointestinal: Omega 3 joacă un rol extrem de important în buna funcţionare a sistemului digestiv.

Depresia: Omega 3 are un rol important în ameliorarea și/sau vindecarea în cazul depresiilor severe, anxietăţii sociale.

Boli pulmonare: S-a demonstrat că fumătorii ce consumă ulei de pește manifestă un risc mai mic de a se îmbolnăvi de boli cronice pulmonare.

Psoriazis: S-au constatat ameliorări după două sau trei luni de tratament, ameliorările continuând pe toată durata tratamentului cu ulei de pește.

Poliartrită reumatoidă, reumatism și osteoporoză: Acizii grași din uleiul de pește au efecte antiinflamatoare și sunt recomandaţi în tratamentul inflamaţiilor cronice (reumatismale). Nu există riscul efectelor secundare nocive ale ibuprofenului sau Aspirinei.

Alzheimer, deficit de atenţie, dislexie. Având efecte benefice la nivel cerebral, poate ajuta în procesul de recuperare în cazul acestor afecţiuni. Se mai recomandă și în unele boli ale sistemului nervos.

Anticancerigen: Acizii grași Omega 3 acţionează, în primul rând, la nivel celular, având în vedere că membrana celulară e compusă din acizi grași, ea fiind cea care permite nutrienţilor să pătrundă și să hrănească celula, iar deșeurilor să se elimine.

Studiile efectuate pe animale de către medicul american David P. Rose au demonstrat că acizii grași Omega 3 pot preveni cancerul la sân și cel de colon.

Alte afecţiuni: insuficienţă renală, ciroză hepatică, tulburări de vedere, protejează pielea.

Dieta cu uleiul de pește S-a constatat că uleiul de pește este foarte bun pentru cei care doresc să piardă din greutate datorită faptului că acesta sporește pierderea caloriilor. Așadar, în urma unui consum regulat de ulei de pește vei putea preveni dezvoltarea și înmulţirea celulelor grase din organism. Și în plus, uleiul de pește îţi poate îmbunătăţi considerabil starea de spirit!

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

15

Luni AUGUST

6.00 Rezervaţia știinţifică “Codrii”. 6.30 Documentar. “Global 3000”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Mircea Druc. 9.25 Abraziv. 9.55, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.20 Reporterul de gardă. 10.40, 2.30 Baștina. Magazin agricol.

11.30 Documentar. “Roman Karmen, un cineast în slujba revoluţiei”. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Film.

“VINCENT ȘI EL” (Canada). 17.00 ȘTIRI. 17.10 Erudit-cafe. 17.55 Independenţa 20. Descoperă Moldova. Butești. 18.05 Documentar. “Arts 21”.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.)

19.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). Episodul 1. 20.40, 5.35 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Vatamanu. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Documentar.

“Stop discriminarea”. 0.10 C. Stamati-Ciurea.

“Neneaca”. Film TV. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Din fondul TV Moldova-1. Evantai folcloric. 3.25 Film.

“FENTA”. 4.30 Portrete în timp. Paulina Zavtoni.

4.50 Rezervaţia știinţifică “Codrii”. 5.20 Cântecele Independenţei. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Să te prezint părinților. Reluare 10.30 În gura presei 11.00 Film artistic 13.30 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților .Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.33. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.34. Turcia 2011 00.00 Film artistic 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 6 februarie 2011) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Bărbaţii în negru II (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Încredere zdruncinată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4052 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 18:00 Film: Dansul dragostei 2, partea I 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiune riscantă 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.5, 6, anul VII 00:00 Film: Operaţiune riscantă (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Film: Dansul dragostei 2, partea I (r) 04:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.55 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Дмитрий Дюжев в многосерийном фильме “Дело было на Кубани” 22.25 “Замри, умри, воскресни” 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм *** “Городские пижоны” 0.25 “Безумцы”. Новый сезон *** 1.15 Триллер “Третье измерение ада” 2.40 Наталья Андрейченко в фильме “Леди Макбет Мценского уезда” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Леди Макбет Мценского уезда”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 11.20 Tezaur folcloric. 12.40, 18.25 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 1.00, 2.15 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport. 23.00 O dată-n viaţă. 1.50 Curier TV. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 10:45 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 ICI EST TOMBÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES & DES AILES 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:05 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 EXTÉRIEUR, NUIT 2:45 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 MOTEL, NO VACANCY

16

12 AUGUST 2011

Programe TV Marţi AUGUST

6.00 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 6.45 Josef Ivaska. Recital. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Vatamanu.

9.25 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 10.15, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională.

12.40 Nichita Stănescu. “Nervul terestru”. Spectacol TV. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Accente economice.

14.15 Vedete la bis. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cuvintele credinţei. 17.55, 5.20 Cântecele Independenţei.

18.05 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 20.10, 5.35 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. “Glasul” la izvoarele democraţiei. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Documentar. “Stop discriminarea”. 0.05 Cinemateca universală. 0.20 Din fondul TV Moldova-1. Hanul moftangiilor. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Natura în obiectiv. 3.00 Din fondul TV Moldova-1.

Documentar. “Lumânarea recunoștinţei”. 4.30 La datorie. 4.50 Abraziv. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părințlilor . Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei 12.00 Film artistic 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.34. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.35. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 13 februarie 2011) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Încredere zdruncinată (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: În rol de avocat 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4053 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 18:00 Film: Dansul dragostei 2, partea a II-a 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.7, 8, anul VII 00:00 Film: Dansul dragostei 2, partea a II-a (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 02:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.55 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Дмитрий Дюжев в многосерийном фильме “Дело было на Кубани” 22.30 “Свидетели” 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм *** “Городские пижоны” 0.25 “Безумцы”. Новый сезон *** 2.00 Остросюжетный фильм “Поворот не туда: Тупик” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Поворот не туда: Тупик”. Продолжение 3.40 Сериал “Жизнь” 4.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.20 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”.

12.00 Bebe magia. 12.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”. 12.35 Contur. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 2.10 TVR 55. 19.45 Sport.

23.00, 5.25 Viaţa satului. 0.50 Perechea potrivită.

1.45 Post meridian. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VISITE LIBRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 10:45 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES MINES DE L’ENFER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FORTIER 15:50 FORTIER 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 COMMIS D’OFFICE 21:03 FLASH INFO 21:05 MÊME L’AVENIR DURE LONGTEMPS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 EN MARGE DES JOURS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 STUDIO 12 1:35 D6BELS ON STAGE 2:45 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MOTEL, NO VACANCY

17

Miercuri AUGUST

6.00 Natura în obiectiv.

6.30 Portrete în timp. Victor Soţchi. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. “Glasul” la izvoarele democraţiei. 9.25 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 10.15, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională.

12.40 Medalion muzical. M.Strătilă. 13.00 ȘTIRI. 13.40, 3.00 O seară în familie. 14.40, 4.50 Focus TV. 15.10 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 17.55, 5.20 Cântecele Independenţei.

18.05 Svitanok. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 20.40, 5.35 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Dumitru Matcovschi. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Documentar. “Stop discriminarea”. 0.05 Documentar. “Mai aproape de China. Xinjiant”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

2.30 ARTelier. 4.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părințlilor . Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților .Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.35. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.36. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

18

Joi AUGUST

6.00 Focus TV. 6.30 Documentar. “Euromaxx”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Dumitru Matcovschi. 9.20 Serial.

“CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 10.10, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.35 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 12.35 Portrete în timp. Gheorghe Ciocoi. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Film.

“RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Natura în obiectiv. 17.45 Evantai folcloric.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Portrete în timp. Diana Barcaru. 20.10, 2.30 Reporterul de gardă. 20.35 Super-lot “5” din “35”. 20.40, 5.35 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Victor Pușcaș. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Documentar. “Stop discriminarea”. 0.10 I.Băieșu.

“Dresoarea de fantome”. Spectacol TV. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 C. Stamati-Ciurea. “Neneaca”. Film TV. 2.50 Vedete la bis. 4.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 4.50 Descoperă Moldova. 5.35 Cântecele Independenţei. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părințlilor. Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.00 Film artistic 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților .Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.36. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.37.

Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Reluare 04.00 Concert

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 20 februarie 2011) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 27 februarie) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: În rol de avocat (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Nadine 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4054 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.9, 10, anul VII 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 01:30 Serviţi, vă rog! (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Nadine (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Vacanţă cu peripeţii, partea a II-a 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4055 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Celularul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.11, 12, anul VII 00:00 Film: Celularul (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Apropo Tv (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.55 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Дмитрий Дюжев в многосерийном фильме “Дело было на Кубани” 22.30 Среда обитания. “Обман с доставкой на дом” 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм *** “Городские пижоны” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 “Любовницы”. Новый сезон *** 1.50 Валерия Заклунная, Алексей Серебряков, Георгий Юматов в фильме “Поздняя ягода” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Поздняя ягода”. Продолжение 3.20 Жанна Прохоренко в фильме “Непридуманная история”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.55 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Дмитрий Дюжев в многосерийном фильме “Дело было на Кубани” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм 0.25 Кейт Хадсон в триллере “Ключ от всех дверей” 2.05 Андрей Миронов, Ирина Купченко в фильме “Назначение...” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Назначение...” Продолжение 3.40 Сериал “Жизнь” 4.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”.

12.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”. 12.35 Contur. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20, 1.30 TVR 55. 19.45 Sport. 23.00 Festivalul Internaţional de Folclor Sibiu 2011. 23.50 Cântecele munţilor. 0.40 Perechea potrivită. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 10:45 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VENDREDI OU UN AUTRE JOUR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 20:40 LE SILENCE DE L’EPERVIER 21:30 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 FORTIER 1:40 FORTIER 2:30 CE JOURLÀ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 POLOGNE, LES CHEMINS DU RENOUVEAU

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Vară, fete și vedete. 10.10, 4.20 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”.

12.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”. 12.35 Contur. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.200 TVR 55. 19.45 Sport. 23.00 Dănutz S.R.L. 1.00 Perechea potrivită. 1.55 Interes general.

2.20 Teleenciclopedia. 5.25 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 10:45 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 OUVRIR UNE MAISON D’HOTES, ILS L’ONT FAIT ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 16:02 LE SILENCE DE L’EPERVIER 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 EN MARGE DES JOURS 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MAINS EN L’AIR 23:35 TRAVERSER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 IMPEMPE YOMLINGO (LA FLÛTE ENCHANTÉE) 2:45 LES CHÉRIS D’ANNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 QUE LA BOMBE SOIT AVEC TOI

19

Vineri AUGUST

6.05 Mihai Eminescu.

“Cronici teatrale”. Filmspectacol. 6.15, 1.15 Evantai folcloric. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.50 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Schimbarea la Faţă a Domnului. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Victor Pușcaș. 9.40 Casa mea. 10.10, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.35 Independenţa 20. “TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 12.40 Fiindcă iubesc. Versuri de Grigore Vieru. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 15.15 Moldovenii de pretutindeni. 17.00 ȘTIRI. 17.10 ARTelir. 17.40 Romanţe, romanţe.

18.00, 2.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 20.40, 5.35 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Cenaclul “Mateevici”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Independenţa 20.

“TV Moldova-1” a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională. 23.40 ȘTIRI. 23.50, 4.30 Fii tânăr! 0.35 Din videoteca TV. 1.00 TVMi. Știri.

1.15 Evantai folcloric. 3.00 Eugen Doga. “Eterna”. 5.15 Descoperă Moldova. 5.20 Cântecele Independenţei. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Să te prezint părințlilor .

Reluare 8.30 Film artistic 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.00 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Film artistic 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 6 martie) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Vacanţă cu peripeţii (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: O lume uitată în timp 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4056 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sport sângeros 22:30 Film: Stare de asediu 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Sport sângeros (r) 03:30 Film: Stare de asediu (r) 05:30 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 “ О б ру ч а л ь н о е кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Завтра все будет по-другому” 22.40 Закрытый показ. Премьера. Евгений Гришковец в фильме “Сатисфакция” 1.20 Питер Фальк в фильме Джона Кассаветиса “Мужья” 3.30 Билл Мюррей в комедии “Лычки” 5.10 “Поле чудес” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Vară, fete și vedete. 10.10, 5.25 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 11.20, 17.20, 0.40, 6.30 TVR 55. 12.30 Festivalul Internaţional “George Enescu 2011”.

12.35 Contur. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 23.00 Dănutz S.R.L. 1.30 ÎnTrecerea anilor. 3.40 Teleenciclopedia.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE- LE MONDE DES CHUMBALLS 10:45 TiVi5MONDELE MONDE DES CHUMBALLS 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LE BBQ DE LOUIS 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 EN MARGE DES JOURS 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:50 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:55 LE SILENCE DE L’EPERVIER 2:50 DÎNER À LA FERME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RÉVOLUTIONS MODE D’EMPLOI

20

Sâmbătă

21

AUGUST

11

Duminică AUGUST

6.00 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 6.45 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 8.20 Ion Creangă “Ţăranul și Unirea”. Monospectacol. 9.00 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Cenaclul “Mateevici”. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”.

10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv.

11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Dor. Program muzical.

12.00 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR” (Canada, 2001). 12.50 Videoteca copiilor. 13.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 14.00 Cuvintele Credinţei. 14.45, 5.20 Cântecele Independenţei. 15.00 Documentar.

“Euromaxx”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 1.20 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.35 Independenţa 20. Descoperă Moldova. Mănăstirea Saharna. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.50 O seară în familie. 20.45, 5.35 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Nicolae Costin. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia, 2006). 23.15 ȘTIRI. 23.25 Spectacol de muzică clasică. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Music Arts and Drama. 1.50 La curţile dorului. 2.30 Ritmuri cu formaţia “Etnos”. 5.00 Documentar. “Piaţa poporului”. 5.50 Calendarul zilei.

6.05 Documentar. “Euromaxx”. 6.35 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia, 2006). 8.15 Erudit-cafe. 9.00 Două decenii de independenţă.

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Nicolae Costin. 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie.

11.30 Portrete în timp. Nicolae Andronache, laureat al Premiului Naţional al RM. 12.00 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 12.50 Pe arena circului.

13.30 Focus TV. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Din fondul TV Moldova-1. Medalion muzical. 14.55 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis! 20.40, 5.35 Două decenii de independenţă. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. G.Sainciuc, V.Rusu, L.Sainciuc.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “COMOARA LUI BUTCH CASSIDY” (SUA). 23.10 ȘTIRI. 23.20 O seară în familie. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Spectacol de muzică clasică. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 Mihai Eminescu. “Cronici teatrale”. Film-spectacol. 5.10 Descoperă Moldova. 5.20 Cântecele Independenţei.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate.

101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Vaporul iubirii 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Serial. Hispania. Hispania, La Leyenda .Ep.7 Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 13 martie) 04:00 Acasa în bucatarie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Casablanca (AP) (drama) 23:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:45 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (reluare din 20 martie) (15) (divertisment) 02:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 15 august) (15) (divertisment) 03:15 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 16 august) (15) (divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 17 august) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 18 august) (15) (divertisment) 04:45 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Film: O lume uitată în timp (r) 12:15 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Academia de poliţie, ep.9, 10 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Minele regelui Solomon 17:00 Film: Alex Rider – Micul spion 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Superman revine 23:45 Film: Ultima oprire 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Superman revine (r) 04:30 Serial: Academia de poliţie (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Виталий Соломин, Лилита Озолиня в фильме “Он, она и дети” 7.25 Владимир Высоцкий в фильме “Сказ про то, как царь Петр арапа женил” 9.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Нонна Мордюкова. Ее никто такой не знал” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Дорогой Барбос” 13.05 “Приговор” 13.50 “Свидетели” 14.45 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 15.35 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17.20 Александр Домогаров, Полина Филоненко в фильме “Любовь без правил” 19.10 Премьера. Олег Тактаров, Александр Иншаков в приключенческом фильме “Мальтийский крест” 21.00 “Время” 21.15 Остросюжетный фильм “Человек-паук” 23.15 Мишель Пфайффер, Харрисон Форд в детективе “Что скрывает ложь” 1.25 Том Хэнкс, Мадонна в фильме “Их собственная лига” 3.25 Роберт Дювалл в фильме “Бей и кричи” 4.55 Валерий Гаркалин в комедии “Лифт уходит по расписанию” 7.10 Omul și timpul. 8.35, 0.50, 6.15 TVR 55. 9.30 Bebe magia. 10.00 Televiziunea copiilor. 11.20, 3.55 Tezaur folcloric. 12.00 Pro Patria. 12.30 Așteaptă-mă... 14.00, 20.00, 2.35 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment.

16.30, 4.35 Viaţa satului. 18.05 Spectacol de circ. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 2.20 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.10 Festivalul Internaţional de Folclor Sibiu 2011. 0.00 Cântecele munţilor. 3.30 Europa mea. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MOTEL, NO VACANCY 6:30 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 LE PASSAGER 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 A BON ENTENDEUR 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:25 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 TENDANCE A 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 16:05 PORTS D’ATTACHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 VIE PRIVEE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LES CARNETS DU BOURLINGUEURS 21:02 FLASH INFO 21:45 RUGBY - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 22:45 RUGBY - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TARATATA 2:45 ACOUSTIC 3:15 STARS PARADE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UN CHANT NÈGRE, LÉOPOLD SÉDAR SENGHOR

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Miniserie: Magica legendă a spiridușilor, partea a III-a 11:15 Film: Minele regelui Solomon (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Academia de poliţie, ep.11, 12 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Alex Rider – Micul spion (r) 17:00 Film: Tăntălăul și gogomanul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eraser 23:00 Film: Festivalul berii 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Eraser (r) 03:30 Film: Festivalul berii (r) 05:30 Serial: Academia de poliţie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Леонид Быков, Владимир Конкин в фильме “Аты-баты, шли солдаты...” 8.00 “Смак” 8.35 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.25 Премьера. “Удовольствие и боль” 13.15 Премьера. “И примкнувший к ним Шепилов” 16.00 Антонио Бандерас, Кэтрин Зета-Джонс в приключенческом фильме “Легенда Зорро” 18.05 Концерт Софии Ротару 21.00 “Время” 21.20 “Большая разница”. Лучшее 22.20 “Yesterday live” 23.10 “Какие наши годы!” 0.25 Кира Найтли в фильме “Гордость и предубеждение” 2.30 Кетлин Тернер, Николас Кейдж в комедии Фрэнсиса Форда Копполы “Пегги Сью вышла замуж” 4.05 “Давай поженимся!”

7.00, 8.00 Universul credinţei.

7.50 Locuri de pelerinaj. 9.00 Ca la carte. 9.30 Teleenciclopedia.

10.20, 19.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului.

11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Profesioniștii.

14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 17.00 Dănutz S.R.L. 19.40, 3.20 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 23.10, 6.15 TVR 55. 0.40 ÎnTrecerea anilor.

4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MOTEL, NO VACANCY 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PARDONNEZ-MOI 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:25 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:40 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:03 MATIERE GRISE DOCS 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 MAGAZINE / DOCUMENTAIRE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHABADA 15:55 LE COEUR A SES RAISONS 16:15 LE COEUR A SES RAISONS 16:35 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 VIE PRIVÉE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:00 FLASH INFO 19:15 PASSE-MOI LES JUMELLES 20:05 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:55 FLASH INFO 21:02 LES CHÉRIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE DERNIER SOUFFLE 23:50 LE GRAND MOMENT DE SOLITUDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES MAINS EN L’AIR 2:35 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UNE MORT INSENSEE

ANUNŢ Ministerul Apărării anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice vacante de specialist principal în Direcţia juridică.

Informaţia privind condiţiile de desfășurare a concursului este plasată pe pagina web a Ministerului Apărării (www.army.md), telefon de contact: 25-21-98, adresa poștală: MD-2021, Chișinău, șoseaua Hâncești, 84.

Persoana de contact – Maria Coca.

MICA PUBLICITATE ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat.

CV pe adresa: office@consultgrup.eu

CMYK

12

12 AUGUST 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

CRISTINA SCARLAT:

„Sper să vină ziua când voi fi apreciată şi în ţara mea” fiu vedetă, nu pentru ca să-i intereseze pe jurnaliști numărul pantofilor și ceea ce se întâmplă în bucătăria mea, eu vreau să cânt lumii, asta este cea mai mare dorinţă a mea. Să cânt și să vorbesc despre muzică, despre miracolul ei, despre valori...

Ediţia din acest an a Festivalului internaţional al artelor „Slaveanskii Bazar” a fost una jubiliară, a XX-a. Festivalul este recunoscut pentru faptul că reunește voci foarte bune din spaţiul fost sovietic, dar și din Europa, iar concurenţa la acest concurs este una acerbă. Reprezentanta Republicii Moldova la „Slaveanskii bazar” de anul acesta, Cristina Scarlat, a făcut impresie bună atât publicului, cât și juriului, dar și concurenţilor. Și chiar dacă a obţinut locul III, iar la Vitebsk a fost însoţită doar de mama ei și cheltuielile pentru concurs le-a suportat singură, Cristina spune că s-a întors acasă învingătoare și că este mândră că a reprezentat destoinic Republica Moldova.

- Te-ai gândit vreodată să abandonezi muzica?

- Acum câţiva ani i-am spus mamei că nu mai vreau să cânt, nu mai vreau să aud de muzică, termin cu treaba asta și plec din ţară. Treceam printr-o perioadă dificilă sub toate aspectele. Și mama mi-a spus: „Tu îţi dai seama că Dumnezeu ţi-a dat talent și ce păcat faci că nu te împarţi cu lumea”. Acum vorbesc degajat despre acea perioadă, dar atunci discuţiile se purtau la un ton mult mai precipitat. Însă vorbele mamei m-au pus pe gânduri și a trecut ceva timp de la istoria asta.

Vă prilejuim astăzi o întâlnire cu această interpretă ale cărei calităţi vocale sunt apreciate de specialiști de la noi, dar și de peste hotare și care, după ce a câștigat acum câţiva ani trofeul Festivalului de Romanţe „Crizantema de argint”, a cam intrat într-un con de umbră.

- Ai revenit pe scenă după o pauză mai îndelungată...

- Da, am revenit după o anumită pauză, care a fost motivată foarte serios – am născut doi copii. Și n-am dispărut complet, am mai apărut la unele concerte. Dar de câţiva ani mă strădui să revin și îmi reușește cam greu acest lucru, dar sper că, într-un final, voi reuși.

- De ce îţi este greu să revii?

- Nu știu, de fapt, care este problema reală, dar asta e situaţia.

- Să fie din cauza exploziei de tinere care își doresc să fie vedete de muzică?

- Explozia asta a existat mereu, am impresia că este un fenomen continuu, avem foarte multe tinere talente. De fapt, la noi, talentele mai stau pe acasă, în faţă ies mai mult cei care stau bine la capitolul financiar. Cred totuși că factorul cel mai important care îl ajută pe un interpret să fie în scenă este banul.

Traversăm o perioadă în care banii au putere, iar fără finanţe n-ai nici o șansă să te impui, oricât de talentat ai fi.

- Cum a fost pentru tine la început?

Cum ai pornit pe acest drum?

- Așa cum a fost pentru toată lumea destul de greu, din mai multe motive. În primul rând, un interpret trebuie să aibă talent și repertoriu. Azi asta nu este o regulă pentru mulţi cântăreţi, dar așa ar trebui să fie. Și pentru mine este foarte greu să-mi selectez repertoriul, pentru că atunci când ies în scenă, trebuie să cânt ceea ce mă reprezintă și ceea ce îmi place.

- Te-ai lansat în cadrul vreunui festival sau cum ai debutat?

- Prima mea ieșire în scenă a avut loc în cadrul festivalului „Crizantema de argint”, cu mulţi ani în urmă, prin 1998, am luat atunci o menţiune. Peste câţiva ani am câștigat Premiul Mare la acest concurs, la care am participat la mai multe ediţii, la început eram prea mică pentru a mă învrednici de premii. Am acumulat multă experienţă și am trăit în lumea romanţei mulţi ani. Din păcate, acum nu am această ocazie și îmi pare foarte rău, pentru că la noi acest gen nu este prea solicitat. Dragostea pentru muzică mi-a trezit-o mămica, Iustina Scarlat, o cântăreaţă de muzică populară autentică.

Părerea mea subiectivă este că muzica noastră autentică nu este promovată, iar cântăreţii tind să interpreteze mai mult muzică din zonele României și a Balcanilor. Îmi place muzica asta, dar să nu uităm că și în zona noastră avem o comoară inestimabilă de folclor care trebuie valorificată și dacă ar fi promovat și interpretat acest folclor, noi am avea doar de câștigat. Dar pentru a acumula un repertoriu folcloric, trebuie

să muncești mult, poate de asta mulţi preferă să cânte altceva.

- Cum s-a întâmplat că de la romanţe ai ajuns la muzica pop? Te-ai lăsat purtată de val?

- Îmi place muzica ușoară, îmi place jazz-ul, rock-ul și am simţit cu sufletul meu că sunt pentru asta, deși am stat la dubii ce să aleg: muzică populară sau clasică... Dar eu știu așa - orice gen ai aborda, trebuie să fii cel mai bun, dacă nu ești așa, mai bine renunţă! Pot să cânt back vocal sau într-un cor, dar eu am un alt temperament, nu sunt artist de planul doi și am ales în muzică drumul pe care mă simt cu picioarele pe pământ, nu vreau să spun că mă simt cea mai bună, asta rămâne să aprecieze publicul.

„Dacă mă apuc să fac un album, atunci el trebuie să fie la patru ace” - Despre un interpret vorbește portofoliul său: albume, realizări, număr de piese, de videoclipuri, premii...

- Nu am albume, nici realizări foarte mari, lucrez la niște piese pe care o să le imprim și, poate, cu ajutorul Domnului, voi reuși să filmez și un videoclip. Despre album încă nu pot vorbi, pentru că nu am suficient repertoriu, deocamdată, și dacă mă apuc să fac un album, atunci el trebuie să fie la patru ace.

- Cum ai ajuns să participi la Eurovision, etapa naţională, și de ce?

- Multă lume mă întreba de ce numi încerc și eu puterile, dar eu mă gândeam că poate nu am piesa și nici starea potrivită pentru acest concurs. Și, să spunem lucrurilor pe nume, nici nu este un concurs al cântăreţilor. La noi, la concursul Eurovision participă voci bune, dar, în general, acest concurs nu se poate compara, ca și valoare artistică, cu Slaveanskii Bazar sau Novaya Volna. Da, la promovare există grad de comparaţie între ele, concursul Eurovision este cel mai mediatizat din toată Europa, același lucru putem spune că se întâmplă și la nivel local. Deci, cel mai mare avantaj al acestui eveniment este mediatizarea. Păcat că noi avem doar un singur eveniment atât de mediatizat, iar concursurile cu adevărat valoroase nu sunt puse la același nivel, ca și organizare și promovare cu Eurovisionul.

Prima încercare a fost nereușită, nu am trecut preselecţia, poate a fost și vina mea că nu m-am pregătit suficient, a fost o chestie spontană, dar a fost un stimulent să mă pregătesc și pentru următorul an. Anul ăsta am avut mai mare noroc și am ajuns în finala naţională.

Pentru mine a fost o experienţă. Nu pot spune că am acumulat foarte multe

„La Vitebsk am primit al doilea botez”

emoţii pozitive din această experienţă, dar multă lume m-a cunoscut, iar alţii și-au amintit de mine anume prin acest concurs. Deocamdată, ecourile sunt pozitive. Voi încerca și la următoarea preselecţie, însă promit că voi fi mult mai atentă, pentru că Eurovisionul necesită și o investiţie considerabilă pe care o suportă interpreţii și care nu întotdeauna se justifică.

- Povestește-ne cum ai ajuns la Slaveanskii Bazar.

- Eram în pregătiri pentru Eurovision și părinţii unui elev de-al meu (eu predau canto) m-au sunat într-o zi și mi-au spus că au ocazia să participe la preselecţia pentru „Slaveanskii Bazar”, la secţiunea copii. Și m-au întrebat ce părere am eu despre asta. Le-am spus că anul acesta, copilul nu este suficient pregătit, dar la anul va trece, sigur, dar oricum trebuie să ne prezentăm, ca să acumuleze experienţă. Ne-am dus la preselecţie, au cântat copiii bine și, într-o discuţie, cineva mi-a spus că în aceeași zi, la ora trei, va fi preselecţia pentru adulţi, iar eu, într-o glumă, am spus: elevul a cântat acum, la ora zece, iar eu o să mă prezint la ora trei... Lumea m-a privit straniu: da’ tu de ce râzi? Vino! Și dacă mi-au spus așa, eu am început să șovăi: că nu sunt pregătită, că nu am repertoriu... Dar m-am dus acasă, am ales niște piese, m-am îmbrăcat, m-am machiat și m-am prezentat la preselecţie, unde am cântat o piesă în limba română din repertoriul meu. Condiţiile erau că trebuie să prezinţi o piesă în limba ţării și o piesă într-o limbă slavonă. A doua piesă, în limba rusă, este, la fel, din repertoriul meu, scrisă de compozitorul Ivan Akulov, care locuiește în Moldova.

Mulţi ani în urmă el mi-a oferit o piesă în limba rusă – „Volea”, iar piesa pe care am interpretat-o în limba română a fost scrisă când aveam 14 ani.Membrii juriului mi-au spus că piesa în limba rusă e fantastică, dar cea în limba română e slăbuţă și atunci am avut marele noroc să colaborez cu compozitorul Liviu Știrbu, care mi-a sugerat să interpretez o piesă pe care cândva a cântat-o în limba

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

engleză Nelly Ciobanu – „I love you”, dar el avea și textul Mirelei Fugaru pentru versiunea română, un text extraordinar („Mi-e dor de tine”), care mi-a plăcut foarte mult și din prima repetiţie mi s-a așezat pe suflet. Am avut timp la dispoziţie să lucrez la ea ca să simt și să înţeleg fiecare cuvânt. Și cu repertoriul pus la punct am mers la Vitebsk, „Volea” devenise hit printre participanţi, toţi concurenţii o fredonau și foarte mulţi îmi cer “plusul” acestei piese, pentru că spun că le-a plăcut și vor s-o asculte.

„Faptul că eram din Republica Moldova a fost în defavoarea mea” - Dar cum s-a întâmplat că ai luat doar locul III? - Pentru că, din păcate, politica și-a făcut treaba și aici, iar faptul că eram din Republica Moldova a fost în defavoarea mea. Locul I i-a revenit unui băiat din Ucraina, foarte talentat, el a meritat premiul, însă dacă el avea să ia Grand Prix-ul și eu locul I avea să fie corect. Știu că acum sună nemodest ceea ce am spus, eu sunt o persoană foarte autocritică, dar mișcările din culise au fost atât de evidente, încât le-am înţeles și eu, și nu doar eu, ci toată lumea.

- Poţi spune că pentru tine muzica este o meserie?

- Muzica este viaţa mea, respiraţia mea.

- Dar ești într-un con de umbră, mai mult predai ore de canto decât ești în scenă, cânţi la nunţi și petreceri, nu apari la radio și tv să-ţi promovezi noile piese, nu scrie în ziare câte perechi de pantofi ai și pe la ce terase îţi bei cafeaua...

- Nu văd sensul acestei false mondenităţi. Și nici nu înţeleg de ce mi-aș dori să fiu personaj monden. E adevărat, am ce spune, dar nu prea am unde. Nu vreau să fiu vedetă în măsura în care este promovată la noi această noţiune, eu vreau să fiu în scenă nu pentru ca să

- Ce altceva în afară de experienţă ai mai câștigat la Vitebsk?

- Festivalul de la Vitebsk mi-a dat încredere. Sigur, am avut parte de zile de neuitat. Am făcut cunoștinţă cu multă lume, am devenit prieteni foarte apropiaţi cu toţi concurenţii, am avut emoţii unul pentru celălalt. Acolo am avut parte de apreciere, orice artist are nevoie de asta, în caz contrar pentru ce mai lucrezi, dacă lumea este indiferentă faţă de tine și ceea ce faci? Nu vă pot reda ce sentimente am trăit când am călcat pe scenă și am simţit aprecierea publicului, pornind și de la faptul că belarușii sunt un popor cult, cu o cultură înaltă, nemaivorbind de curăţenia de acolo. Da, acum le este greu și lor, dar interesul lor pentru cultură s-a păstrat.

Când vin la un concert, ei nu vin să vadă cum te-ai îmbrăcat, cum te-ai încălţat și coafat, ci vin să te asculte și să te admire, și asta se simte. La noi publicul este mai diferit. Pot spune că la Vitebsk am primit al doilea botez, pentru că tot ce s-a întâmplat acolo a fost extraordinar și poate să nu sune prea modest, dar eu nu mă simt pe locul trei după ce am revenit acasă. Acolo am fost mereu înconjuraţi de mass-media, camerele de luat vederi ne-au însoţit la orice pas, era foarte interesant, și din punctul ăsta de vedere a fost o experienţă nouă și binevenită. Și, nu pot să nu recunosc și asta, eu am avut noroc pentru că în juriu era Constantin Moscovici, el m-a încurajat să merg la preselecţie, el m-a susţinut foarte mult. Cei care nu au avut un reprezentant al ţării în juriu, practic, n-au avut nici o șansă, pentru că fiecare trage la turta lui. M-a întristat faptul că nimeni dintre jurnaliștii noștri nu au fost prezenţi la Vitebsk. Acesta este unul dintre puţinele festivaluri care oferă cazare și masă invitaţilor, iar cu Moldova 1 festivalul are încheiat un contract. A fost o ediţie jubiliară, a XX-a, a fost foarte interesant și ar fi fost și o experienţă bună, de la belaruși avem ce învăţa când vine vorba de organizare.

Mă bucur că am fost apreciată la Vitebsk și sper din tot sufletul să vină ziua când voi fi apreciată și în ţara mea.

- Noi te felicităm pentru performanţele atinse la Vitebsk și îţi dorim ca toate visele și năzuinţele tale să se îndeplinească.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

EXPOZIŢIE

Sofia Rotaru este tratată prin şedinţe de chimioterapie Supranumită Zeiţa din Carpaţi, Sofia Rotaru s-a lansat cu piesa „Orașul meu”, pe versurile lui Gheorghe Vodă și muzica lui Eugen Doga. A fost prima înregistrare profesionistă a cântăreţei și datorită acestui cântec, care a devenit ulterior șlagăr, Sofia Rotaru a devenit o divă a estradei rusești, podium pe care își mai păstrează încă intactă poziţia.

Pe 7 august Sofia Rotaru a împlinit 64 de ani. De numele ei sunt legate multe mituri, îi sunt atribuite multe aventuri amoroase, operaţii estetice, tratamente miraculoase care o fac să arate fabulos, lucruri care sporesc misterul din jurul vedetei. Și totuși, se pare că anumite secrete nu sunt atât de bine păstrate precum și-ar dori vedeta. Presa rusească scrie că Sofia Rotaru continuă să lupte pentru viaţa ei, care este pusă în pericol de consecinţele unei boli grave cu care vedeta a fost diagnosticată acum 35 de ani – o formă de tuberculoză, care poate fi tratată doar prin chimioterapie.

Pentru a preveni recidivarea bolii, vedeta urmează cursuri speciale de tratament de câteva ori pe an, mai cu seamă că forma de tuberculoză de care a suferit ea a dat complicaţii și vedeta s-a îmbolnăvit și de astm bronșic, fapt ce i-a pus în pericol vocea și, totodată, cariera muzicală. Din acest considerent, Sofia Rotaru a cumpărat un lot de pământ în Crimeea, unde a construit o vilă, în localitatea Nikitin, aerul fiindu-i prielnic și ajutând-o să-și revină.

Iar acum medicii o tratează pe vedetă, care este din nou chinuită de boală, prin cursuri de chimioterapie. Chiar dacă această procedură este asociată cu bolile canceroase, medicii asigură că „chimia” este foarte eficientă și în lupta cu bacteriile care istovesc organismul și-l fac vulnerabil la boli.

După mai multe încercări de a găsi o metodă cât mai eficientă pentru afecţiunea de care suferă, Sofia Rotaru a recurs și la această nouă metodă. Recent, înainte de a-și sărbători ziua de naștere, Sofia Rotaru a mai suportat un curs de chimioterapie care, potrivit medicilor, ar trebui s-o izbăvească în sfârșit pe cântăreaţă de chinurile bolii mistuitoare, dar și de necesitatea de a repeta în permanenţă tratamentul, scrie portalul http:ru.delfi.lt. Sperăm că prognozele lor se vor adeveri.

12 - 19 august Berbec

Este posibil să reveniţi asupra unor planuri făcute împreună cu copiii sau cu persoana iubită ori să vă amintiţi cu mare drag de una dintre pasiunile vechi.

Taur O perioadă foarte bună pentru a rezolva probleme din familie sau legate de aspectul locuinţei. Găsiţi soluţii cu bani puţini sau chiar gratis, cu ajutorul unui prieten.

Gemeni Sunteţi concentraţi pe treburile importante, mai ales pe cele care ar trebui să vă aducă bani. Situaţia e mai grea, dar aveţi resursele necesare pentru a face faţă.

Rac O săptămână destul de dificilă, mai ales în privinţa relaţiilor cu cei apropiaţi. Dialogurile nu sunt așa cum ar trebui, mai ales când vine vorba de bani.

Leu Reușiţi ceva ce nu aţi crezut că e posibil atât de repede. Poate fi vorba de o promovare la serviciu, de înlăturarea unui adversar printr-o faptă deosebită.

Fecioară

„Emoţiile eterne” ale Elvirei Cemortan-Voloşin

Aveţi tendinţa de a vă restrânge planurile de viitor, de a vă modifica pretenţiile și așteptările de la cei dragi, ca să nu puneţi presiune asupra lor.

Balanţă În perioada 8-17 august, la Galeria de artă „Artium” de la Shopping MallDova se desfășoară expoziţia personală a artistei Elvira Cemortan-Voloșin cu genericul „Emotions eternelles”.

Absolventă a Colegiului Republican de Arte Plastice„Alexandru Plămădeală” din Chișinău (1988) și a Academiei de Muzică, Teatru și Arte (1995), Elvira Cemortan-Voloșin s-a afirmat în viaţa artistică

ca tapiseră. Întreaga sa creaţie este călăuzită de misterele și viziunile obţinute în timpul infinitului proces de căutări artistice.

Pe parcursul activităţii sale de creaţie s-a învrednicit pentru merite deosebite de Premiul Primei Trienale Internaţionale de Broderie (Cluj, România), Premiul Muzeului Naţional „George Enescu” (București, România), Premiul „Saloanele Moldovei” (Chișinău – Bacău, R. Moldova – România).

Bogata experienţă și profesionalismul Elvirei Cemortan-Voloșin o poziţionează drept una dintre cei mai importanţi artiști plastici din domeniul artei decorative din Republica Moldova. Punctul forte al autoarei sunt compoziţiile aeriene obţinute prin intercalarea diverselor tehnici inedite, combinate cu o deosebită inteligenţă. Îndrăzneala de care dă dovadă și comunicarea cu artiștii plastici din cadrul numeroaselor tabere de creaţie (Republica

Destul de complicate problemele din familie, dar le veţi face faţă dacă nu vă veţi lăsa copleșiţi de impresia că sunt situaţii noi și nu puteţi găsi soluţii rapide.

Scorpion Revine o ofertă deosebit de avantajoasă, care înseamnă să faceţi un pas mare înainte în carieră sau să intraţi pe un traseu ce vă va permite acest lucru.

Săgetător

Moldova, România, Polonia, Ungaria, Bielorus, Ucraina etc.) se reflectă în operele sale, deosebind-o prin îndrăzneala procedeelor de creaţie de ceilalţi plasticieni.

Plină de sensibilitate și dragoste de viaţă, Elvira Cemortan-Voloșin energizează prin operele sale atât artiștii plastici, cât și tinerele generaţii pe care îi îndrumă. În seria de picturi prezentate „Porţile” și „Ferestrele”, autoarea este preocupată de armonia cromatică și expresivitatea mijloacelor plastice, fiecare lucrare fiind tratată prin alt substrat de idei.

Posedând nuanţe de calmitate și eleganţă, operele sale înnobilează ochiul privitorului, alunecând în lumea frumosului. Motivul de o fineţe deosebită este înnobilat și prin liniile grafice, datorită cărora compoziţia devine mai aeriană.

Lucrările realizate în ultima perioadă sunt mai puţin cunoscute în viaţa artistică a republicii, pentru

CMYK

că autoarea își expune lucrările la expoziţii internaţionale, fapt pentru care Elvira Cemortan-Voloșin și-a propus astăzi să bucure publicul autohton cu o nouă expoziţie.

Prof. dr. istoric de artă din Iași, România, Teodor Hașega, a apreciat lucrările artistei, menţionând: „Pictura, această artă sublimă a spiritului, se zămislește, la Elvira Cemortan-Voloșin, prin interpretări moderniste, cu conotaţiile abstractului, prin factura decorativului sensibil și estompat în griuri de un rafinament deosebit și animat de o riguroasă forţă lăuntrică care reiese din rigorile profesionalismului”.

Pe lângă faptul că este o artistă talentată, credinţa în Dumnezeu o ajută și o înnobilează în educarea generaţiilor, organizând tabere de creaţie și festivaluri de artă atât în ţară, cât și peste hotare.

Natalia PROCOP, cercetător ştiinţific, AŞM

Crește presiunea din partea familiei, a voastră sau a partenerului de cuplu, în legătură cu banii, cu ritmul în care sunt cheltuiţi și cu direcţiile în care se duc.

Capricorn Sunteţi în formă, aveţi resurse pentru tot ce aţi vrea să faceţi. Se poate ajunge la întârzieri în activităţile de la serviciu din cauza lipsei de timp.

Vărsător Vă bate gândul să luaţi decizii legate de viitorul unei relaţii, cea de cuplu sau o asociere de afaceri. În orice condiţie, situaţia trebuie lămurită.

Peşti Se reface legătura cu unul dintre superiori sau primiţi aprecieri pozitive datorită rezolvării rapide a unor probleme provocate de alţii.