Ziarul Flux, Ed. 37 (865)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 12 octombrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia

Cursul valutar 12.10.2012

Maxima zilei „Fără iluzie, nu există nimic, e straniu să afli taina realităţii în irealitate”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0038 1 Dolar american ............. 12.3567 1 Leu românesc ................. 3.5193 1 Rublă rusească ............... 0.3397 Timpul probabil:

Emil Cioran

12.10.2012

13.10.2012

Noros, 11 24 0C

Noros, 12 260C

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ACTUAL

PAGINA

Una declară şi alta fac.

Autorităţile ignoră transparenţa în procesul bugetar

6

PAGINA

REPORTAJ

Combat tuberculoza în mizerie şi fără apă

8

PAGINA

INTERVIU

GPF

EDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 z Nr. 37 (865)

România votează la ONU împotriva valorilor tradiţionale (Republica Moldova se abţine) XXX

(citiţi pag. 5)

Firma „„OCHI OCHI ŞI URECHI” URECHI” transmite: Demnitarii moldoveni eni sun sunt în panică Apariţia ziarului FLUX într-un nou format (vineri, 5 octombrie 2012) a provocat reacţii dintre cele mai neașteptate în eșaloanele superioare ale puterii.

Agenţii secreţi ai unei firme la fel de secrete, care poartă numele generic și conspirativ „OCHI ȘI URECHI” (pe scurt OU) și care operează nestingherit la Chișinău și în întreaga Republică Moldova, dat fiind că SIS-ul este cufundat de ani buni într-un somn letargic, frate cu moartea, au spionat pe la Guvern, Parlament și prin aparatul președintelui și ne-au informat că Filat, Lupu și Timofti s-ar fi întâlnit de urgenţă pentru a discuta despre acest nou fenomen de presă.

Gazeta asta scrie că matale ești contrabandist, dar eu sunt marioneta matale. Dacă îi așa, nu ni s-ar cuveni și mie vreo 2 tiruri cu ţigări de contrabandă?

Simţindu-se ameninţaţi, ei au decis să-și coordoneze acţiunile pe viitor. În cadrul acestei întruniri, cei trei au citit cu voce tare toate cele 16 pagini ale ziarului (chiar și 2 pagini de programe TV), după care au încercat, ajutaţi de consilierii lor mulţi și „dobă de carte”, dar,

Nordul Republicii Moldova mai bătrân decât centrul (citiţi pag. 4) şi sudul

oricum, mai școliţi decât șefii lor, să deslușească înţelesurile ascunse, încifrate și codate în paginile ziarului.

Numai Vladimir Plahotniuc a refuzat lectura în comun a ziarului FLUX. E drept că iniţial, miliardarul, despre care cei de la firma „OCHI ȘI

URECHI” ne-au spus că ar fi, deja, cel mai bogat om din Republica Moldova, devansându-l chiar și pe magnatul petrolier Anatol Stati, a acceptat propunerea cititului în comun.

Continuare în pag. 16

Cheltuieli nejustificate la Ministerul Educaţiei?

XXX

Alexandru Federiuc: „Aici este Parisul meu!”

10

PAGINA

IN MEMORIAM

...Singur în faţa veşniciei

Mihai Ghimpu – disident sau „parte egală în actul guvernării”?

Mihai Ghimpu promite iarăși să spună tot ce știe despre partenerii săi din AIE. Sau, aproape tot. Ceea ce înseamnă că are iarăși ceva de obţinut. De-a lungul celor trei ani de aflare la guvernare, bătrânul liberal a făcut întotdeauna pe disidentul și s-a comportat ca unul aflat în opoziţie, dar a profitat pe deplin de avantajele aflării la putere.

Prim-ministrul Vlad Filat nu este mulţumit de modul și ritmul în care se desfășoară reformele la Ministerul Educaţiei. În ciuda faptului că domeniul a fost „desemnat drept prioritar în activitatea Guvernului”, învăţământul se confruntă în continuare cu mai multe probleme. În cadrul unei ședinţe cu colectivul instituţiei, el a opinat că aceste probleme sunt condiţionate de lipsa unei abordări sistemice.

Această șmecherie nu-i deloc întâmplătoare, pentru că Mihai Ghimpu știe că după festinul de patru ani, vine inevitabil ziua scadenţei, când trebuie să dai socoteală pentru ceea ce ai făcut și pentru ceea ce trebuia să faci, dar nu ai făcut. Cu gândul la respectiva zi, Ghimpu se distanţează de colegii săi de Alianţă, pentru a-și putea declina orice responsabilitate pentru eventualele eșecuri. „Puterea nu vrea să facă reforme”, afirma el într-un interviu, de parcă liberalii ar fi de trei ani într-o opoziţie profundă, de parcă nu el ar bloca de un an numirea unui șef la SIS sau a celui de la Comisia de Integritate.

Continuare în pag. 3

Cele mai mari nemulţumiri ale premierului au fost legate de modul în care s-au efectuat achiziţiile publice în ultimii ani. Astfel, din bugetul de 1 miliard de lei al ministerului, 82 de milioane au fost direcţionate către diverse achiziţii. În urma unor investigaţii, au fost constatate numeroase nereguli și lipsă de transparenţă la acest capitol. „De ce doar unele companii devin beneficiare, care sunt criteriile de achiziţie a cărbunilor, de ce autori sau coautori ai cărţilor de studiu sunt, obligatoriu, responsabili de la Ministerul Educaţiei?!”, s-a întrebat Vladimir Filat.

Continuare în pag. 3

CMYK

FLUX

2

Actual

12 OCTOMBRIE 2012

Una declară şi alta fac. Autorităţile ignoră transparenţa în procesul bugetar Săptămâna trecută, bugetul aprobat de Guvern a ajuns în Parlament. Și tot atunci a pornit războiul declaraţiilor cu referire la adoptarea documentului în Legislativ. Mai degrabă voit decât involuntar, schimbul de replici a fost declanșat chiar de premierul Filat, care a spus după ședinţa Executivului că nu va mai accepta ca Legea bugetului să fie modificată esenţial în organul legislativ: „Buget aprobat la Guvern și apoi modificat categoric la Parlament eu nu am să accept.”

Replica spicherului Marian Lupu nu a întârziat. „Toate proiectele vin în Parlament nu pentru a fi votate în mod mecanic. Nu vom găsi nici o ţară din Europa unde problema se pune în modul ăsta. Dacă deputaţii spun că modificările trebuie aplicate, atunci așa facem”, a punctat Lupu.

Reacţia democratului era de așteptat și atunci rămâne o enigmă de ce a ţinut premierul Filat să o provoace.

Evident, are dreptate Marian Lupu, atunci când afirmă că proiectele de legi ajung în Parlament pentru a fi dezbătute și dacă este cazul, modificate. Doar că, pe parcursul acestor ani de guvernare AIE, ne-am convins că scopul acestor dezbateri nu a fost nici pe departe îmbunătăţirea respectivelor proiecte, ci, mai degrabă, un pretext de târg între aliaţi.

De fapt, nici nu prea putem vorbi despre discuţii, ci mai mult despre aranjamente, condiţionări, șantaj și jocuri de culise.

Legea bugetului şi târgul de zile mari între aliaţi De fiecare dată, partenerii premierului jură că nici morţi nu-și vor da votul pentru un buget care este prost întocmit și care va duce la sărăcirea sărmanului popor. Și tot de fiecare dată, după ce este numit preţul, după vânzoleli de culise și „tratative” la sânge, care iau locul discuţiilor principiale și la obiect, Legea este votată fără prea multe modificări.

Prin urmare, niciodată nu avem siguranţa că proiectele sunt criticate pentru că sunt într-adevăr proaste, sau pentru că se dorește exercitarea unor presiuni asupra partenerilor de guvernare, de dragul unor interese personale.

Să ne amintim, de exemplu, cum a fost adoptat Bugetul pentru anul 2011, cu o mare întârziere provocată de lunga bătălie pentru funcţii la constituirea AIE 2. Liberalii au criticat dur proiectul bugetului, au formulat o sumedenie de obiecţii, au jurat că

nu votează, dacă acestea nu vor fi luate în considerare. Apoi șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, a numit preţul – stabilirea datei alegerilor locale pe data de 5 iunie. Îndată ce doleanţa unchiului candidatului la primăria capitalei a fost acceptată, nu au mai existat niciun fel de probleme și bugetul a fost aprobat.

Adoptarea Legii bugetului pentru 2012 a coincis cu a nu știu câta încercare a lui Marian Lupu de a ajunge președinte de ţară. Și am asistat atunci la un târg de zile mari, cu condiţionări din toate direcţiile. Liberal-democraţii au încercat să amâne fericitul eveniment și au spus ferm că nu participă la stabilirea datei alegerilor până nu se votează „tot pachetul de legi solicitat de Guvern, pentru a fi adoptate în regim prioritar”. Democraţii au spus că, dimpotrivă, cu un președinte ales, politicile fiscale și bugetul vor fi adoptate mult mai ușor. Ca să fie mai convingători, reprezentanţii PD au făcut praf politica bugetar-fiscală pentru 2012, afirmând că aceasta ar fi o mare dezamăgire și o dovadă a lipsei de profesionalism a Ministerului de Finanţe. Șeful liberalilor s-a agitat și el de pe margine, declarând că nu va susţine creșterea accizelor la ţigări, la băuturile tari și la importul de automobile, în scopul acumulării de venituri la Bugetul de Stat, sugerând că rezerva statului este la vamă.

Premierul Filat s-a gândit că ar fi bine să pună și el niște condiţii, pentru că i-ar trebui și lui niște garanţii. „Marian Lupu să semneze o anexă la acordul Alianţei prin care să se angajeze să nu facă o coaliţie cu Partidul Comuniștilor după alegeri, iar AIE să susţină Guvernul”, a solicitat acesta.

Lupu a cabrat niţel, dar după o ședinţă a Consiliului Alianţei, toate problemele s-au rezolvat în mod miraculos și data alegerilor prezidenţiale a fost fixată, după cum ne amintim, pentru 16 decembrie. Apoi a fost votată și Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012.

Democraţii au pus deja condiţii.

Liberalii le formulează Ţinând cont de experienţele anterioare, nu știu dacă ne putem aștepta și de această dată la discuţii serioase pe marginea Legii bugetului, adică, la discuţii fără condiţionări. Mai ales că democraţii, de exemplu, au și spus deja ce vor. Condiţiile acestora sunt dictate de noul vector al Partidului Democrat, care speră să pătrundă pe ocina electorală a Partidului Comuniștilor. La ultimul congres al formaţiunii, liderii PD și-au făcut publică intenţia de a ajunge cel mai mare partid de centru-stânga și orientarea spre politicile sociale. Încă la începutul lunii august, șeful democraţilor, Marian Lupu, a declarat într-un interviu că PD nu va vota Legea bugetului pentru anul 2013, dacă majoritatea parlamentară nu va accepta Legea cu privire la noua metodă de indexare a pensiilor pe care au elaborat-o ei: „Să nu fie pentru nimeni cu supărare însă, o declar deja astăzi: votul pentru un asemenea proiect este precondiţia de bază pentru votul Partidului Democrat a legii bugetului pentru anul viitor și a altor bugete”. Dacă pentru un lider de partid o astfel de atitudine poate fi, oarecum, explicabilă, în cazul unui șef de Parlament, această abordare este bizară și chiar abuzivă.

Implementarea proiectului va necesita resurse financiare suplimen-

tare, dar Lupu crede că acestea vor fi găsite, „dacă administrarea fiscală o să muncească așa cum trebuie să muncească, dacă cei din serviciile vamale vor munci așa cum trebuie să muncească.”

Dacă în privinţa democraţilor situaţia este mai mult sau mai puţin clară, liberalul Mihai Ghimpu nu și-a formulat, deocamdată, explicit condiţiile. Ar putea fi vorba de cele două iniţiative legislative, care se referă la modificarea Regulamentului de funcţionare a Parlamentului și la hotărârea privind includerea lui Ghimpu în componenţa Biroului Permanent al Parlamentului. Însă nu se știe dacă se vor limita la atât.

Organizaţiile neguvernamentale acuză lipsă de transparenţă Principiul de barter: votăm ceea ce vă trebuie vouă, dacă votaţi ceea ce ne interesează pe noi ar putea să funcţioneze și de această dată. Chiar dacă nu toată lumea agreează această lipsă de transparenţă și înţelegerile de culise.

Consiliul Naţional al Organizaţiilor Neguvernamentale consideră că proiectul Legii bugetului pentru anul 2013 a fost aprobat cu abateri de la legislaţia în vigoare, încălcându-se principiul transparenţei, care prevede dezbaterea publică a proiectelor de buget. În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc pe data de 9 octom-

brie, Valeriu Prohniţchi, directorul executiv Expert-Grup a explicat cum au avut loc așa-zisele dezbateri publice în acest an. Astfel, la 21 septembrie Ministerul Finanţelor i-a prezentat Guvernului Proiectul bugetului de stat pentru anul 2013, la 24 septembrie acest proiect a fost plasat pe site-ul ministerului, iar la 26 septembrie, adică peste două zile, el a fost deja aprobat de Guvern și transmis în Parlament pentru adoptare, „cu solicitarea mai mult decât deocheată ca să nu fie modificat de Legislativ, ceea ce denotă o atitudine arogantă faţă de Parlament, care, de fapt, este forul suprem al oricărei societăţi care se dorește a fi democratică”.

Potrivit legislaţiei, pentru dezbaterea proiectelor importante ar trebui prevăzute cel puţin 15 zile. În cazul Proiectului Legii bugetului, termenul ar trebui să fie și mai mare, dată fiind complexitatea acestuia, consideră expertul. Iar Guvernul ar fi avut doar de câștigat dacă s-ar fi angajat în dezbateri cu societatea civilă și dacă societatea ar fi avut timp să se documenteze, să analizeze. „Proiectul bugetului ar fi câștigat nu doar structural, ci ar fi fost și mult mai realist.

Din punctul nostru de vedere, proiectul bugetului pentru anul 2013 se bazează pe ipoteze macroeconomice completamente nerealiste, mult prea optimiste în comparaţie cu cele care sunt acceptate în comunitatea economiștilor din Republica Moldova.

Una dintre cele mai nerealiste ipoteze este că economia în 2013 va crește cu 5 la sută. Noi așteptăm să avem, în cel mai bun caz, o creștere de un procent”, a precizat Valeriu Prohniţchi.

Eduard Mihalaș, președintele Consiliului Naţional al ONG-urilor, a anunţat că membrii consiliului vor solicita organizarea audierilor publice în comisiile parlamentare, pentru asigurarea participării cetăţenilor la definitivarea celui mai important proiect legislativ pentru anul 2013.

Este greu de spus dacă autorităţile vor da curs acestor doleanţe, pentru că politicienilor le sunt mai la îndemână alte metode și practici, mai puţin transparente, dar mai eficiente. Și nu putem să nu fim de acord cu directorul CReDO, Sergiu Ostaf, care constată că este „un decalaj puternic între ambiţii, declaraţii și ceea ce se întâmplă în practică”.

Ioana FLOREA, FLUX

Şi atunci mieii vor deveni lei Sondajul CBSAXA ne arată cât se poate de clar că 75% dintre cei chestionaţi consideră că lucrurile merg într-o direcţie greșită în Republica Moldova. Cred că asta constituie un record absolut pentru ţara noastră, nu mai ţin minte un alt sondaj care să ateste un grad atât de mare al neîncrederii populaţiei faţă de instituţiile statului, faţă de guvernanţi și întreaga clasă politică.

Dacă ar fi fost ca cineva să-i fi întrebat pe cei care au spus că lucrurile merg într-o direcţie greșită de ce cred așa, vă asigur că răspunsul ar fi fost unul, deși exprimat în mod diferit: pentru că cei aflaţi la putere nu au grijă să guverneze ţara în folosul cetăţeanului, ci doar în al lor personal. Sau, altfel spus, guvernanţii fură, în loc să guverneze.

75 de procente se apropie totuși de o cotă critică, care odată atinsă, ar putea să determine o evoluţie cu totul neașteptată a lucrurilor. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar evo-

luţia lucrurilor din Republica Moldova ar putea deveni impredictibilă. Asta însemnând că am putea să ne așteptăm la orișice, de la îmbrăţișarea în masă a unor opţiuni politice radicale, până la proteste violente și nesupunere în masă faţă de autorităţi.

Ca să menţină frâiele puterii, guvernanţii au recurs la manipularea grosolană a opiniei publice prin mass-media, la trucarea rezultatelor votării de către autorităţile electorale (Comisia Electorală Centrală, în primul rând), la închiderea gurii celor indezirabili. Și

până acum au reușit. Populaţia acestei ţări, deși conștientă de marea nedreptate care i se face, până acum a tăcut și și-a acceptat rolul de victimă docilă, de jertfă adusă pe altarul bunăstării celor aflaţi la putere. Dar lucrul acesta nu poate dura la nesfârșit. Ceasul este aproape. Nu e mult până departe. Și acest departe, care este atât de aproape, poate însemna foarte mult, chiar și răsturnarea violentă, dar perfect democratică, a acestui regim oligarhic ticălos.

Oligarhii greșesc atunci când cred că toţi din ţara asta

sunt lași, fricoși și ticăloși.

Sunt unii care nu se tem și se vor ridica și îi vor ridica și pe cei care astăzi se tem sau nu înţeleg. Și atunci mieii vor deveni lei.

Credeţi că am exagerat?

S-ar putea să fi exagerat.

Deși, când stai să te gândești ce înseamnă 75 la sută … Trei din patru cetăţeni ai Republicii Moldova sunt în dezacord cu modul în care este guvernată/furată ţara de către Filat, Plahotniuc și Ghimpu. Nu, totuși miroase a praf de pușcă …

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Politic

12 OCTOMBRIE 2012

Mihai Ghimpu – disident sau „parte egală în actul guvernării”?

Continuare din pag. 1

De azi n-am să mai tac, promite Ghimpu de trei ani Altfel liniștit și cooperant, preocupat în permanenţă de stabilitatea și dăinuirea Alianţei, liberalul își pierde răbdarea în momentul în care îi sunt ameninţate interesele. Atunci, el este gata să taie „în carne și în oase”, așa cum ameninţa în perioada alegerilor pentru primăria capitalei. „De azi, n-am să mai tac de dragul Alianţei”, a tunat și a fulgerat Ghimpu atunci când aliaţii nu i-au votat legea cu privire la statutul municipiului Chișinău. Și a rostit sacramentala frază, citată și astăzi în exces de unii ziariști, despre înlăturarea omului lui P și înlocuirea acestuia cu omul lui F. Apoi, la un moment dat, când a înţeles că nu prea mai există șanse ca Marian Lupu să fie ales președinte și să-i elibereze lui funcţia de spicher, Ghimpu a pus la îndoială chiar capacitatea Alianţei de a guverna: „Care Alianţă? Uitaţi-vă, Curtea face ce vrea, judecătorii fac ce vor, executorii judecătorești fac ce vor, Procuratura face ce vrea”. El a pus pe seama colegilor săi și a hapsâniei acestora neregulile din ţară și amplificarea corupţiei. Pentru că „sus e putred”.

Uneori, liberalul dă dovadă de curaj extrem și se năpustește cu critici dure și asupra prietenilor săi democraţi. În primăvară, acesta chiar a afirmat că „PDM și PLDM întotdeauna au fost împreună împotriva cetăţenilor”. Dar el, Mihai Ghimpu, care a fost întotdeauna pentru adevăr și pentru dreptate, de ce ţine morţiș să fie alături de cei care sunt „împotriva cetăţenilor” și să le facă jocul?

Apoi, Mihai Ghimpu și-a revendicat funcţia de prim-vicepreședinte al Legislativului (adică, funcţia deţinută de Plahotniuc) pentru că „PD nu poate avea două funcţii în conducerea Parlamentului”. Mai mult decât atât, șeful liberalilor a criticat prestaţia lui

Marian Lupu în funcţia de spicher.

Pentru că el, de exemplu, dacă ar fi ajuns președinte al Parlamentului, „puteam să urgentez reformele, să fac legile mai calitative”. În cele din urmă, Ghimpu a cerut să i se dea, în calitate de recompensă, măcar funcţia de procuror. Dar democraţii l-au luat însă cu binișorul și Ghimpu s-a resemnat.

De ce nu se tem democraţii de criticile lui Ghimpu? În general, liderii PD nu par prea deranjaţi de aceste critici, pe care le pun pe seama caracterului mai aprins al liberalului: “Câteodată îl mai ia gura pe dinainte, dar își revine”. Și, de bună seamă, își revine.

Pentru că sunt și aceste declaraţii parte a jocului de-a principialitatea, iar criticile sunt întotdeauna dozate și urmăresc scopuri precise.

Iată de ce, în chestiuni în care neam fi așteptat să-l auzim vociferând plin de indignare și legitimă mânie, Ghimpu tace mâlc. Dacă în altercaţiile cu comuniștii este gata să-și rupă cămașa de pe el pentru adevărul istoric, atunci când fostul fruntaș PCRM, Marian Lupu, a făcut declaraţiile aberante despre limba română, cu și fără paranteze, Ghimpu nu a scos nici măcar un smiorcăit timid de dezacord. Între timp, șeful liberalilor pare să fi fost convins definitiv să nu mai atenteze la funcţia lui Plahotniuc și ar fi dispus să se mulţumească și cu un loc în Biroul permanent al Parlamentului. Și ca să fie mai convingător în demersul său, a ameninţat iarăși să spună tot. Ce-i drept, nu acum, dar mai spre sfârșitul mandatului. Ei, dar parcă nici nu a mai rămas prea mult până atunci. „Să nu creadă că așa vor merge lucrurile, ca, la sfârșit, să spună: „Păi, noi am guvernat împreună cu PL și cu Ghimpu”. Nu, domnilor, aţi guvernat voi. Odată ce PL – nici spicher, nici prim-vice, nici membru al Birou-

lui, nici Procuratură, nici cutare, nici cutare...”, a avertizat Ghimpu.

Transfugii din PCRM – o ameninţare pentru liberali?

Situaţia liberalilor nu pare să fie prea bună. Ultimele sondaje îi plasează pe un loc destul de modest în preferinţele alegătorilor, în ciuda tuturor opintelilor acestora în „lupta” cu comuniștii și cu simbolurile acestora. Nu-l încântă pe Ghimpu nici plecările unor deputaţi din fracţiunea comuniștilor, pentru că, bănuiește el, aceste plecări ar putea schimba raportul de forţe în Parlament, ajungându-se în situaţia în care votul liberalilor nu ar mai avea nicio relevanţă și, prin urmare, nu va mai fi o armă eficientă de șantaj și de impunere a unor anumite condiţii.

După aderarea ex-comunistului Ion Ceban la tabăra socialiștilor, Igor Dodon și-a declarat intenţia clară de a mai smulge un deputat de la comuniști și a constitui o fracţiune a PSRM. Și Mihai Ghimpu intuiește că se va încerca marginalizarea treptată a liberalilor, iar colegii săi de la guvernare vor fi tentaţi să rezolve anumite chestiuni mai spinoase cu comuniștii convertiţi la socialism, decât să accepte condiţionările liberalilor.

De aceea, Ghimpu crede că nu există motive de bucurie, atunci când deputaţii comuniști părăsesc fracţiunea, pentru că la mijloc ar fi doar „interesul lor personal: business, probleme, dosare”. Mai mult decât atât, capul liberalilor prevede chiar o posibilă dezbinare a Alianţei, dacă se va recurge la votul „traseiștilor” în cazul aprobării unor proiecte care nu vor fi agreate de liberali. „Aceasta nu înseamnă că noi vom accepta colegii de Alianţă azi să voteze cu noi, mâine cu ceilalţi. Problemele-cheie trebuie să fie discutate și trebuie să fie votul Alianţei. Noi nu suntem aici lăturași... Noi suntem parte egală în actul guvernării, indiferent de mandatele pe care le avem.

3

FLUX

Și dacă vor încerca așa, atunci nu, nu... Vom lua o decizie: ori cu ei, ori cu noi”, a spus tranșant Ghimpu într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

PL îşi ia măsuri de precauţie Totodată, liberalii nu intenţionează să se limiteze doar la avertismente, ci își iau unele măsuri de precauţie. Deputatul Valeriu Munteanu a înaintat o iniţiativă legislativă de modificare a Regulamentului Parlamentului, care ar împiedica „crearea unor noi fracţiuni legislative, care, de fapt, nu au fost prevăzute în dorinţa alegătorilor”. Potrivit liberalului, fracţiunile parlamentare ar trebui constituite în termen de 10 zile de la formarea Parlamentului, pentru ca, ulterior, să nu mai fie posibilă reconfigurarea structurii organului legislativ.

De asemenea, Munteanu propune ca data ședinţelor în plen să fie stabilită de Biroul Permanent al Parlamentului, pentru a nu permite „tergiversarea nejustificată a procesului legislativ”.

Iniţiativa deputatului liberal trebuie privită în contextul celeilalte iniţiative a fracţiunii PL, prin care se solicită modificarea componenţei numerice și nominale a Biroului Permanent. Deputaţii consideră că actuala componenţă a Biroului nu ţine cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.

PL vrea ca Biroul Permanent să fie constituit din 14 deputaţi și nu din 13, câţi sunt acum. „Având în vedere că atât președintele Parlamentului, cât și prim-vicepreședintele și vicepreședintele acestuia sunt deputaţi și reprezintă fracţiunile parlamentare proprii, suntem în prezenţa unei disproporţii evidente a reprezentativităţii fracţiunilor parlamentare în structura Biroului Permanent al Parlamentului”, se spune în nota in-

formativă care însoţește proiectul de hotărâre. Fracţiunea PL propune ca cel de-al 14-lea deputat din cadrul Biroului să fie Mihai Ghimpu.

Astfel, înţelegem de ce vor liberalii să sporească importanţa și rolul decizional al Biroului Permanent al Parlamentului. Această solicitare este legată, evident, de venirea lui Ghimpu în organul de lucru al Legislativului. Ce-i drept, liberal-democraţii se opun, deocamdată, introducerii chestiunii respective pe ordinea de zi a Parlamentului, afirmând că proiectul de hotărâre nu a fost bine gândit. Ghimpu bănuiește că ar fi vorba de altceva.

Așa cum ne-am obișnuit deja, și aceste proiecte ale liberalilor, rezonabile sau nu, urmăresc, fără îndoială, anumite interese de partid. Se pare că ele convin însă mai puţin celorlalte două componente ale AIE, care, am putea intui, și-au făcut anumite planuri în legătură cu „transfugii” din PCRM. Dar vor reuși să se opună până la urmă? Sau Mihai Ghimpu îi va convinge prin vechea metodă: „Votaţi-ne proiectele și vă votăm bugetul!”

Ioana FLOREA, FLUX

Cheltuieli nejustificate la Ministerul Educaţiei?

Continuare din pag. 1 Totodată, prim-ministrul a promis că aceste întrebări nu vor fi retorice. Toate documentele urmează să ajungă la Centrul Naţional Anticorupţie și la Procuratura Generală.

Este vorba, în primul rând, de achiziţia a peste o sută de autobuze în perioada 2010-2012, destinate transportării elevilor din localităţile rămase fără școli în urma procesului de optimizare.

Potrivit protv.md, pentru cele 109 unităţi de transport a fost achitată suma de 95 de milioane de lei. Prin urmare, fiecare vehicul a costat aproximativ un milion de lei, adică dublu faţă de preţul de la producător. În afară de aceasta, se pare că nici calitatea autobuzelor produse în orașul ucrainean Zaporojie nu este dintre cele mai bune, pentru că acestea au început deja să se defecteze.

Nemulţumirile premierului se îndreaptă, evident, către fosta conducere a ministerului de resort. După demiterea fostului șef de la Educaţie, Mihai Șleahtiţchi, noul ministru,

Maia Sandu, a promis să se edifice plenar în privinţa modului de administrare a bugetului instituţiei și să asigure transparenţa și corectitudinea în acest proces. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Maia Sandu a precizat că a solicitat un audit financiar-contabil și un audit pe achiziţiile publice, în urma cărora au fost depistate mai multe nereguli. Potrivit ministrului, ele ţin parţial de lipsa de profesionalism a unor funcţionari din cadrul instituţiei. Referindu-se la ceea ce ţine de achiziţionarea autobuzelor școlare, ea a menţionat că a fost constatată lipsa anumitor acte din dosarele pe aceste achiziţii. „Urmează ca organele abilitate să se expună”, a concluzionat ministrul. În cadrul întrevederii cu premierul, ministrul Educaţiei a accentuat că își dorește o discuţie sinceră și deschisă despre reformele care se fac în domeniul educaţiei, dar și despre modul în care este administrat bugetul instituţiei pe care o conduce: „Ministerul Educaţiei are un buget enorm – de 1 miliard de lei, ceea ce

înseamnă și o mare responsabilitate pentru noi”.

La rândul său, Vladimir Filat a dat asigurări că Maia Sandu va beneficia de sprijinul său în calitate de primministru și va avea tot suportul în promovarea transformărilor. Totodată, el i-a avertizat pe cei care nu pot sau nu doresc să facă reforme că „este judicios să plece și să lase locul celor care vor să muncească”.

Iniţial, de același sprijin a beneficiat și fostul șef de la Educaţie, iar corectitudinea achiziţiilor nu era pusă la îndoială. La 1 iunie curent, premierul Filat, care nu ratează nici o ocazie atunci când vine vorba de împărţitul darurilor, le-a transmis personal autorităţilor locale din 21 de raioane ale republicii cheile pentru 40 de autobuze școlare. Într-o atmosferă de mare sărbătoare, el a declarat pe un ton solemn că puterea va continua reformele structurale în domeniul educaţional, pentru a asigura accesul la o educaţie de calitate „pentru toţi copiii”.

Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului informa atunci

Hârburi de milioane că, în total, în cadrul proiectului de reformare structurală a sistemului educaţional din ţară, au fost procurate 109 autobuze pentru transportarea a peste 7200 de elevi din circa 150 de localităţi, în acest scop fiind investite peste 95 de milioane de lei pe parcursul anilor 2010-2012. Prin urmare, ceea ce era prezentat atunci drept o mare realizare, se dovedește

a fi acum o investiţie nu tocmai raţională și, se pare, nici chiar legală. De ce nu s-a făcut atunci un calcul simplu și nu și-a pus nimeni întrebarea dacă aceste costuri nu sunt prea mari. Și dacă autobuzele din Zaporojie oferă cel mai bun raport calitate-preţ. Să sperăm că „organele abilitate” vor răspunde la aceste întrebări.

FLUX

FLUX

4

Social

12 OCTOMBRIE 2012

Nordul Republicii Moldova mai bătrân decât centrul şi sudul Nordul Republicii Moldova îmbătrânește mult mai rapid decât centrul și sudul. Aceasta este constatarea pe care a făcut-o expertul asociat al IDIS „Viitorul”, doctorul în sociologie Olga Găgăuz, în cadrul unei analize prezentate pe 1 octombrie și publicate în cea de-a 14-a ediţie a Monitorului Social, scos de sub tipar de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Schtiftung. Potrivit unui comunicat de presă IDIS „Viitorul”, titlul acestei analize demografice este unul ilar, dacă nu chiar niţel satanic – „Îmbătrânirea populaţiei: de la provocări la beneficii”, de parcă ar exista beneficii din faptul că mai multă lume moare decât se naște și că populaţia devine tot mai bătrână. Cu toate acestea, cercetarea prezintă interes dat fiind că ne descrie problema îmbătrânirii societăţii noastre în tot dramatismul și complexitatea ei, chiar dacă autoarea nu a fost deloc inspirată în alegerea titlului.

Dar să revenim la prezentarea acestei cercetări. Potrivit Olgăi Găgăuz, „speranţa de viaţă sănătoasă la naștere, precum și la vârsta de 65 de ani, în ţările europene economic dezvoltate a crescut mai repede decât speranţa de viaţă generală. Ca rezultat, europenii trăiesc mai mult, crește durata medie a vieţii trăite fără maladii și dizabilităţi. Acest fapt este în concordanţă cu progresul obţinut în domeniul ocrotirii sănă-

tăţii și promovarea modului de viaţă sănătos. În spaţiul CSI, tranziţia economică de lungă durată, reformarea sistemelor de sănătate, scăderea nivelului de trai al populaţiei rămân în continuare factori determinanţi care împiedică creșterea speranţei de viaţă la naștere și a duratei medii de viaţă sănătoasă”. Altfel spus, societăţile occidentale îmbătrânesc, acesta fiind un rezultat al creșterii nivelului de viaţă, iar societăţile din

spaţiul CSI, inclusiv cea din Republica Moldova, îmbătrânesc pentru că a scăzut nivelul de viaţă.

Olga Găgăuz mai spune că migraţia populaţiei, de asemenea, are un impact negativ asupra dinamicii efectivului și structurii populaţiei, contribuind la amploarea procesului de îmbătrânire demografică. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor peste hotare pleacă persoane tinere în vârstă aptă de muncă, acest con-

tingent în structura populaţiei se micșorează și, respectiv, se modifică raportul dintre cele trei grupe mari de vârstă (copii, adulţi, vârstnici).

Potrivit analizei, în Republica Moldova coeficientul îmbătrânirii populaţiei constituie 14,8%, fiind în creștere constantă pe parcursul ultimilor 40 de ani. Cu toate acestea, populaţia ţării noastre nu este cea mai îmbătrânită de pe continentul european: o bună parte a ţărilor europene economic dezvoltate sunt cu mult mai îmbătrânite, coeficientul de îmbătrânire având o valoare de circa două ori mai mare (de exemplu, Italia, Germania, Austria, Franţa). Însă ţările dezvoltate au devenit bogate înainte de a deveni îmbătrânite, pe când Republica Moldova a devenit îmbătrânită demografic înainte de a ajunge a fi dezvoltată economic, constată Olga Găgăuz.

Conform autoarei Monitorului, Republica Moldova îmbătrânește neuniform, în profil teritorial ponderea populaţiei vârstnice variază pe raioane, de la 10,7% în zona de centru,

până la 24,3% în zona de nord. Cel mai bătrân efectiv al populaţiei după vârstă s-a creat în zona de nord a ţării, media estimată fiind de 18,3%. Cele mai afectate sunt raioanele Dondușeni, cu o pondere a populaţiei vârstnice de 24,3%, Drochia – 21,6%, Briceni – 21,4%, Edineţ – 21,1%, Râșcani – 20,4% și Ocniţa – 19,8%.

Olga Găgăuz susţine că o direcţie prioritară a societăţii moldovene este adaptarea la fenomenul îmbătrânirii populaţiei. Modernizarea sistemului de pensionare este o problemă care necesită o soluţionare cât mai rapidă, având drept scop creșterea treptată a vârstei de pensionare, egalarea acesteia dintre bărbaţi și femei, precum și implementarea unui format definit de contribuţii prin dezvoltarea unei scheme pe mai mulţi piloni. De asemenea, este necesară dezvoltarea infrastructurii de deservire a persoanelor în vârstă înaintată: ajutorul și îngrijirea la domiciliu, programe de deservire socială la nivel comunitar, instituţii care acordă îngrijire de lungă durată.

Cea de-a 14-a ediţie a Monitorului Social cuprinde o platformă de discuţii, în care s-au regăsit poziţiile exprimate de câţiva experţi în demografie, pe care le prezentăm şi noi mai jos Gheorghe ŢURCANU, ministrul adjunct al Sănătăţii:

O povară grea pe umerii tinerei generaţii Îmbătrânirea demografică presupune o serie de provocări: pentru piaţa muncii, pentru sistemele de sănătate, dar și pentru calitatea vieţii după pensionare. Mulţi se așteaptă la o degradare a calităţii vieţii persoanelor ieșite la pensie, alţii consideră că pensionarii vor fi preocupaţi doar de propriile interese, lăsând astfel pe umerii tinerei generaţii o povară grea.

Alexandre SIDORENKO, consultant al Centrului European pentru Politici de Asistenţă Socială și Cercetare din Viena, Austria:

Republica Moldova „îmbătrâneşte rapid” Republicii Moldova, ca și altor state din spaţiul CSI, îi este caracteristic fenomenul „îmbătrânirii rapide”, inclusiv și din cauza mortalităţii în rândul populaţiei apte de muncă. În prezent, problemele-cheie la care trebuie de atras atenţia sunt: reforma modului de asistenţă a oamenilor în etate; implementarea acţiunilor de schimbare a imaginii oamenilor în etate prin promovarea ideii că aceștia au un rol activ în societate; includerea și abordarea serioasă a acestui subiect în Strategia de ţară 2020.

Valeriu SAINSUS, conferenţiar universitar, demograf, Academia de Studii Economice din Moldova:

Bătrânii sunt limitaţi şi descurajaţi În ţara noastră, vârsta de pensionare este o teroare pentru persoanele de peste 60 de ani. Astfel, doar 25 la sută din vârstnici sunt angajaţi și doar 50% au lucrat doar un an după atingerea vârstei de pensionare. Prin vârsta de pensionare, bătrânii sunt limitaţi și descurajaţi. Astfel, pe de o parte, statul nu oferă condiţii ca aceste persoane să-și exercite dreptul la muncă, iar pe de altă parte, nici nu stimulează dorinţa persoanelor după vârsta de pensionare de a munci în continuare.

Valeriu SCUTELNIC, primarul satului Bârnova, raionul Ocniţa:

Doar 3-4 procente dintre bătrâni sunt cât de cât asiguraţi cu cele necesare Dacă e să analizăm situaţia materială a bătrânilor, putem spune că doar 3-4% dintre aceștia sunt cât de cât asiguraţi cu cele necesare, restul existând la limita sărăciei.

Este o mare sărăcie în gospodăriile și casele persoanelor în etate. Majoritatea așteaptă ajutor de la copiii plecaţi la munci peste hotare, de la vecini și de la primărie.

FLUX

5

Important

12 OCTOMBRIE 2012

FOTOREPORTAJ

Distracţiile bahice ale demnitarilor (I)

FLUX

România votează la ONU împotriva valorilor tradiţionale (Republica Moldova se abţine) Rezoluţia „Promovarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale graţie unei înţelegeri profunde a valorilor tradiţionale ale umanităţii” a fost adoptată în 27 septembrie 2012 de către Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Rezoluţia a fost introdusă de Federaţia Rusă și a fost elaborată de către specialiștii din peste 60 de ţări. Ea s-a inspirat din poziţia Documentului „Principiile doctrinare ale Bisericii Ortodoxe despre demnitate, libertate și drepturile omului”, adoptat de Sinodul Bisericii Ruse în 26 iunie 2008. Documentul a fost pregătit și cu colaborarea statelor din Liga Arabă.

La vot s-au observat două părţi opuse. 25 de ţări au votat pentru rezoluţia care susţine înţelegerea și respectul valorilor tradiţionale. Niciun stat occidental nu a fost pentru.

15 state au votat împotrivă, adică toate statele occidentale care consideră că valorile tradiţionale sunt utilizate pentru limitarea drepturilor omului în lume.

Rezoluţia demonstrează că respectul pentru valorile tradiţionale conduce în mod clar la respectul pentru diversitate și la respectarea drepturilor omului. Valorile tradiţiei nu sunt opuse drepturilor omului, ci sunt complementare. Drepturile omului, dimpotrivă, în viziune occidentală, sunt văzute ca fiind o sfidare a valorilor tradiţiei și o luptă împotriva tradiţiei înseși, văzută că învechită de către societatea secularizată occidentală.

Există un clivaj ideologic imens între Occident și, practic, tot restul lumii. O minoritate dezvoltată pretinde să impună noţiuni inovatoare care distrug tradiţia și înlătură religia din contextul social. În schimb, oferă un individualism atroce bazat pe consumism și economie, dislocarea familiei și excluderea religiilor care sunt considerate alienante. Această viziune dezrădăcinată de tradiţie și de istorie este impusă cu forţa armelor sau cu puterea economică, ca fiind o normă universală.

Occidentul urmărește eradicarea oricărei valori tradiţionale în favoarea unei societăţi laice, descentrate, inclusive și lipsite de fundament moral. Orice referire la religie, tradiţie, neam, sunt ameninţări la adresa globalizării de tip occidental.

Rezoluţia a fost adoptată cu 25 de voturi pentru: Angola, Arabia Saudită, Bangladesh, Burkina Faso, Camerun, China, Congo, Cuba, Djibouti, Écuator, Federaţia Rusă, India, Indonezia, Iordania, Kârgâzstan, Kuweit, Libia, Malaisia, Maldive, Mauritania, Filipine, Qatar, Senegal, Thailanda, Uganda.

Au votat contra 15 state: Austria, Belgia, Botswana, Costa Rica, Spania, Statele Unite, Ungaria, Italia, Mauritius, Mexic, Norvegia, Polonia, Cehia, România și Elveţia.

S-au abţinut: Benin, Chile, Guatemala, Nigeria, Peru, Moldova și Uruguay.

România este cert o ţară occidentală ca afiliere politică, civilizaţie

materială și realitate geostrategică. În același timp, poporul român este unul profund religios, mai mult de 95% dintre români crezând în Dumnezeu și practicând valorile fundamentale ale tradiţiei umane și creștine: familie, școală, neam, Biserică.

Cu toate acestea, reprezentanţii acestor 20 de milioane de oameni credincioși în Dumnezeu și în valorile tradiţiei calcă în picioare voinţa tuturor și votează împotriva tradiţiei umane, a valorilor istorice ale umanităţii, împotriva familiei, neamului, școlii, religiei, văzute ca valori nocive de către politicienii spălaţi pe creier la Bruxelles.

Apartenenţa la valorile civilizaţiei occidentale nu înseamnă niciodată anularea valorilor tradiţionale, ci păstrarea lor într-o cultură a diversităţii și armoniei, în care religia și educaţia sunt pilonii fundamentali ai societăţii. Ceea ce au făcut reprezentanţii României la ONU a fost o trădare a intereselor românilor care i-au votat.

Pr. Ioan Valentin ISTRATI

P.S.: La fel de laș și ticălos a fost și comportamentul delegaţiei Republicii Moldova (nu doar cel al delegaţiei române), care s-a abţinut de la vot. Și delegaţia Republicii Moldova reprezintă o societate în care peste 97 la sută sunt creștini și avea datoria să voteze „pentru”.

Ipocrit și ticălos s-a dovedit a fi și comportamentul președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care, în aceeași zi în care a fost votată Rezoluţia, a ţinut un discurs în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 67-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În discursul său, Timofti a vorbit lung și deșirat despre drepturile omului, tocmai el fiind cel care a încălcat în mod flagrant drepturile majorităţii creștine din societatea noastră, promulgând Legea cu privire la egalitatea de șanse, prin care se instituie dictatura unei minorităţi minuscule de homosexuali asupra majorităţii de 97 de procente de creștini.

Sursa: doxologia.ro

FLUX

PE L E R I N A J E

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

ISRAEL

IERUSALIM: pelerinaj în ŕara Sfântć – pćmântul fćgćduinŖei 12-18 noiembrie 2012 (7 zile / 8 nopŖi) Grup: 30 pers. PreŖ: 750 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 11 noiembrie, ora 17. Sosirea: Duminicć, 18 noiembrie, ora 12.

Traseu: Chiûinću – Leuûeni -Bucureûti - Tel Aviv - Haifa - Caesarea - Muntele Tabor - Cana Galilei – Nazareth Iordan - Muntele Fericirilor - Tabgha - Capernaum - Nazareth - Ierihon - Qumran - Marea Moartć - Hozeva – Ierusalim - Betleem - Ierusalim - Jaffa - Tel Aviv - Bucureûti – Leuûeni - Chiûinću.

MUNTENIA

BUCUREúTI: Mćnćstirile Cernica si Antim/ Biserica Draganescu 3-5 noiembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 2 noiembrie, ora 21. Sosirea: Luni, 5 noiembrie, ora 22.

Traseu: Chisinću - Leuûeni - Bucureûtii - Pasćrea - Cernica - Draganescu - Samurcaseûti – ŕigćneûti - Snagov – Pissiota - Ghighiu– Cćldurćûani – Chiûinću.

ARDEAL

ALBA IULIA lui MIHAI VITEAZUL 30 noiembrie -2 decembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 130/120 eur/pers. Plecarea: Joi, 29 noiembrie, ora 21. Sosirea: Duminicć, 2 decembrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Borzeûti – Fćgćraû – Berivoi – Dejani – Sambata de Sus - Sibiu – Alba Iulia – RâmeŖ – Turda – Dumbrava – Lacul Roûu – Chieile Bicazului – Piatra NeamŖ - Leuûeni - Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

MICA PUBLICITATE

Anunţ

Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

FLUX

6

Reportaj

12 OCTOMBRIE 2012

Combat tuberculoza în mizerie şi Sute de copii din Moldova sunt izolaţi în instituţii speciale și își petrec copilăria departe de casă, doar pentru că cineva din familia lor este bolnav de tuberculoză, iar statul nu găsește o altă cale decât să-i separe de restul. Deși nu sunt contagioși și nici bolnavi, copiii sunt scoși din familii și ţinuţi luni în șir în școli speciale, în timp ce adulţii bolnavi rămân acasă și refuză să se trateze. Astfel, când revin, copiii sunt expuși aceluiași risc de a se infecta, iar izolarea prin care au trecut s-a dovedit a fi de două ori inutilă.

Spălatul pe mâini şi baia – un lux Una dintre instituţiile în care ajung copiii care au rude bolnave de TBC este Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare din Cornești, raionul Ungheni. Instituţia în care de mai mulţi ani nu există apă curgătoare și lipsesc condiţiile elementare de igienă amintește puternic de perioada postbelică. Doar terenul de joc cu câteva fiare vechi înfipte în pământ dă de înţeles că aici este totuși o instituţie pentru copii. În interior, priveliștea e și mai dezolantă - coridoare interminabile, dormitoare în care singurul mobilier sunt paturile, baia, deschisă o dată pe săptămână, și veceul de unde vine un miros greu. În astfel de condiţii ajung să trăiască în fiecare an cel puţin 200 de copii din toată ţara pe care statul încearcă să îi protejeze de tuberculoză.

Ministerul Sănătăţii, autoritatea care patronează școala, pretinde că centrul din Cornești este o instituţie de tip sanatorial, unde copiii sunt ajutaţi să își fortifice organismul ca să evite riscul contaminării cu tuberculoză. În realitate însă, spălatul pe mâini e un lux pentru cei de aici, iar săpunul, hârtia igienică și pasta de dinţi sunt folosite mai rar decât ar trebui. Administraţia dă vina pe lipsa apei curgătoare atunci când vorbește despre igiena precară.

Am ajuns la Cornești când copiii se aflau la recreaţia mare. Cei mai mari, aranjaţi în coloană câte doi, se grăbeau la cantină - o construcţie întunecoasă, cu podea din beton, aflată în curte. Mâncarea li se aduce în niște găleţi mari de la bucătăria situată în alt colţ al curţii.

Izolaţi, dar neprotejaţi La câţiva metri de cantină, lângă spălătorie, câteva femei cărau apă cu găleţile dintr-o cisternă. Apa din cele câteva fântâni de pe teritoriul instituţiei nu ajunge pentru toate necesităţile centrului. În interiorul clădirii, care stă să cadă de veche ce este, vedem mai multe butoaie de plastic pline cu apă. Grămezile de rufe care stau direct pe podea urmează să fie trecute prin trei mașini de spălat de capacitate mică. „Avem și o mașină mare, dar pentru a o porni am avea nevoie de vreo tonă de apă. Acestea, mai mici, se

defectează repede și trebuie să le schimbăm des. Unii copii urinează în pat și avem mult de spălat”, spune una dintre angajate. „Apă curgătoare avem doar la robinetul din bucătărie – o pompăm din una din fântânile din curte. La baie este apă numai în anumite zile”, ne explică Elena Cebanu, medic-șef al instituţiei.

Din acest motiv, copiii se spală sub apă curgătoare numai o dată pe săptămână. O dovedește și graficul afișat pe ușa camerei de baie. În celelalte zile, copiii sunt mulţumiţi dacă se pot spăla măcar pe picioare înainte de culcare. „Avem un lighean în care se spală toţi copiii din cameră. Educatoarea ne toarnă apă din ceainic”, explică un băieţel.

„Nu le dăm jucării, căci se bat de la ele...” În dormitoarele în care stau înghesuite unul lângă altul câteva paturi nu este nimic care să amintească că aici trăiesc copii. Chiar dacă ar vrea să aibă lucruri personale, nu lear putea păstra, pentru că din cele mai multe camere lipsesc noptierele sau dulapurile, iar covorașe sunt în doar câteva încăperi. Copiii nu au încălţăminte de schimb, astfel încât podeaua din dormitoare e de o curăţenie îndoielnică. În una din sălile de la parter îi găsim pe cei mai mici locatari ai Centrului, copii de 2-3 ani. Încăperea unde își petrec mai toată ziua e sumbră și rece. Niciun desen pe pereţi și nici vorbă de materiale didactice, cărţi de colorat, creioane sau jocuri interactive. Nici măcar scăunele nu ajung pentru toţi, astfel încât câţiva micuţi stau direct pe podea, pe un covor strâns sul.

Singurul semn de civilizaţie este un televizor și câteva jucării vechi și rupte.

Apa este depozitată în toate vasele de la spălătorie

„Avem o cutie mai mare de jucării, sunt vechi, dar încă bune. Nu le prea dau voie să se joace cu ele căci încep a se bate și a ţipa”, ne explică îngrijitoarea.

Instruire formală Deoarece copiii petrec în instituţie mai multe luni (conform regulamentului – între 6 și 7 luni), ca să nu rămână în urmă de programul școlar, în prima jumătate a zilei sunt organizate lecţii. Într-o sală de clasă găsim vreo 20 de copii de vârstă diferită și din clase diferite – de la a III-a până la a VII-a. Deși în instituţie există permanent copii în toate cele patru clase primare, aici sunt angajate doar trei cadre didactice. În timp ce copiii de clasa a IV-a citesc un text, profesoara lucrează cu cei din alte clase, apoi invers. Chiar și așa, copiii nu învaţă toate obiectele din programa școlară. Astfel, elevii din clasele mari nu învaţă limbi străine și întâlnesc greutăţi atunci când pleacă de aici.

La rândul lor, profesorii spun că fac tot ce le stă în puteri ca să le asi-

O cană de lapte și o bomboană – toată gustarea de la recreaţia mare

Copiii – în izolare, părinţii – peste hotare

Reforma instituţiilor rezidenţiale lansată acum cinci ani încă nu a ajuns la Cornești. Astfel, în timp ce în alte instituţii plasamentele nu se acceptă în lipsa unei decizii a comisiei raionale pentru protecţia copiilor în dificultate, la centrul de la Cornești există alte reguli și alte tradiţii.

Cei mai mulţi copii ajung aici în baza unei îndreptări eliberate de medicul ftiziopulmonolog din raion. Niciunul dintre cei care a venit aici cu o astfel de îndreptare nu a fost bolnav de tuberculoză. Doar un număr mic de copii vin la centru după ce s-au tratat de tuberculoză în condiţii de spital.

Pentru că nimeni nu urmărește ca părinţii acestor copii să se trateze, Cantina, o încăpere sumbră și rece iar problemele fagure copiilor accesul la carte. „Avem miliei să se rezolve, unii ajung aici și și copii care nu știu alfabetul și nu de 2-3 ori. Astfel, lipsa unui control știu a-și scrie numele, deși în sate- strict din partea statului generează le de unde au venit erau în clasa a posibilităţi de a manipula sistemul VIII-a. Toate acestea îi învăţăm noi”, și a recurge la plasament în mod spune Viorelia Bânzari, profesoara nejustificat. Este și cazul a trei fraţi care predă mai multe discipline în din raionul Călărași - Daniela, Șteclase diferite. fan și Sveatoslav - dintre care cel Medicul-șef al instituţiei afirmă că mai mare are opt ani, iar cel mai a încercat de mai multe ori să înscrie mic – trei. Surse din cadrul direcţiei copiii la școala din Cornești, ca să raionale de Asistenţă socială ne-au beneficieze de o instruire de calita- comunicat că cei trei copii au fost te, iar la Centru să urmeze doar tra- plasaţi la Centrul din Cornești pentamentul. Spune însă că a renunţat tru a doua oară, deși în familia lor întrucât părinţii copiilor din sat și nu a fost nimeni bolnav de tubercuadministraţia școlii s-au opus. loză. Adevăratul motiv pentru care

Sala de duș, plină de igrasie

ei au ajuns în această instituţie este sărăcia de acasă. După ce i-a adus la Centru, mama lor a plecat să muncească în Federaţia Rusă. Și mama Marinei, o adolescentă de 15 ani, este plecată la Moscova.

Fata a ajuns aici împreună cu patru fraţi ai săi pentru că mătușa care locuia cu ei s-a îmbolnăvit de tuberculoză. După ce și-a văzut copiii plasaţi în instituţie pentru o durată mai mare, femeia a plecat să muncească peste hotare.

Olguţa, o altă locatară a centrului, a venit la Cornești acum 7 luni, împreună cu cei trei fraţi. Tatăl lor a murit de tuberculoză, iar mama a plecat să muncească peste hotare. Spre deosebire de fraţii săi mai mici, Olguţa nu știe să scrie și nici să citească. Fata a mers la școala din sat numai atunci când o lăsa mama.

Mereu avea ceva de făcut pe lângă casă și, în plus, trebuia să-și dădăcească fraţii. La Centru fata a învăţat câte ceva, iar acum așteaptă să poată pleca acasă pentru că programul de recuperare s-a încheiat. Cei patru copii spun însă, că nu pot lua legătura cu mama. Numărul de telefon indicat de femeie în fișa personală este greșit. Acum ei nu mai beneficiază de niciun fel de tratament și stau aici doar pentru că nu au unde se duce.

Nimeni nu urmăreşte ca pericolul contaminării cu TBC să fie exclus Așteaptă să fie luate de la centru și două gemene din sudul ţării - Marina și Iulia. Fetele, care au opt ani, au ajuns aici pentru că mama lor s-a îmbolnăvit. Spre deosebire de mulţi alţi copii care, după ce stau la Centru, se reîntorc în focarele de tuberculoză, fetele vor merge întrun centru de plasament până când mama lor se va trata definitiv.

În dormitoare nu există niciun fel de mobilă, iar copiii umblă desculţi pe podeaua rece

Reportaj

12 OCTOMBRIE 2012

fără apă Administraţia instituţiei recunoaște că nu colaborează cu secţiile de asistenţă socială, astfel încât nicio structură nu urmărește ca această perioadă de recuperare, plătită din banii statului, să nu fie în van.

Reintegrarea copiilor din Centrul ftiziopneumologic nu este coordonată cu autorităţile locale după expirarea perioadei de aflare în instituţie. Familia biologică sau extinsă nu dispune de niciun document precum că cei de acasă sunt sănătoși și nu prezintă pericol pentru copil.

Medicul-șef Elena Cebanu afirmă că foarte mulţi copii ajung la Centru în mod repetat, deoarece părinţii nu se tratează. Unii copii ajung să facă boala, chiar dacă statul a investit de mai multe ori în reabilitarea lor.

în loc de 11 lei cât prevăd normativele.

Deși pare enorm, bugetul instituţiei nu prevede bani pentru procurarea hainelor și încălţămintei pentru copii. Pe cei mai mulţi i-am găsit încălţaţi în șlapi vechi de gumă și în haine ponosite. Angajaţii instituţiei ne-au spus că hainele și încălţămintea pe care le poartă copiii sunt Femeile de la spălătorie cară apa din cisternă din donaţii. Cei Buget de milioane mai mulţi nu au ce aduce de acasă, de a-i infecta pe ceilalţi să se reducă unde, în majoritatea cazurilor, dom- considerabil”, susţine expertul. pentru un confort nește sărăcia.

Totodată, Viorel Soltan crede că discutabil Deși este o instituţie pentru co- persoanele infectate cu tubercuPotrivit administraţiei centrului, pii, Centrul de la Cornești nu are și loză ar putea să se vindece mai recostul mediu pentru întreţinerea nici nu a avut un psiholog în state- pede și mai ușor dacă ar beneficia le de personal. Mulţi dintre de tratament ambulatoriu și nu ar fi cei care se află aici ar avea izolate în spitale. O cercetare realinevoie de consultaţia unui zată de Centrul de Politici și Analize astfel de specialist, ţinând în Sănătate (PAS) arată că în spitale, cont că despărţirea de casă pacienţii preiau forme mai grave ale și de părinţi e o traumă pentru fiecare copil. Astfel, tuberculozei, rezistente la antibitentativele de evadare sunt otice, care ulterior necesită costuri numeroase, iar personalul mult mai mari pentru tratament. „În spital trebuie să meargă cei cu face faţă cu greu acestor siforme grave, dar spitalul nu trebuie tuaţii. În loc să reformeze insti- utilizat ca izolare. Foarte multe argutuţia, care nu corespunde mente sunt că ei sunt contagioși, se rigorilor unui centru pentru teme tot satul și ei trebuie izolaţi. La copii, în anul curent Minis- momentul în care iniţiezi tratamenterul Sănătăţii a alocat un tul, virulenţa scade brusc, practic, Copiii pot doar visa la jucării milion de lei pentru recon- după trei săptămâni de tratament strucţia faţadei și reparaţia este imposibil să te îmbolnăvești de unui copil se ridică la 42 de mii de căilor de acces în clădire. la el”, spune Viorel Soltan. lei pe an. În ultimii trei ani, bugetul Potrivit datelor Ministerului SăIzolarea copiilor alocat instituţiei a fost într-o continătăţii, incidenţa cazurilor noi de nuă majorare, ajungând în anul cudin familiile cu tuberculoză în rândul copiilor, în rent la peste 5 milioane de lei. Deși anii 2005-2011 a fost în descreștere. tuberculoză – statul alocă mai mulţi bani, condiţiAstfel, dacă în anul 2005 erau înreile rămân neschimbate. nejustificată gistrate 31,2 cazuri la 100 de mii de Conform unor normative stabiliExperţii în sănătate publică cred locuitori, în 2011 numărul acestora te încă în 2009 de Guvern, pentru că izolarea copiilor din familiile cu a constituit 26,4 cazuri la 100 de mii alimentarea copiilor ar trebui să se tuberculoză nu este justificată, dealoce nu mai puţin de 44 de lei pe oarece instituţiile rezidenţiale, ca de locuitori. zi. În realitate, costul pentru hrana Natalia PORUBIN, Centrul de și spitalele, sunt o sursă de infecţie. copiilor este redusă exact cu 30 la Investigaţii Jurnalistice Viorel Soltan, directorul Centrului sută și constituie nu mai mult de de Politici și Analize în Sănătate www.investigatii.md 30 de lei pe zi. Din acești bani, ad(PAS), consideră că statul trebuie să ministraţia instituţiei trebuie să le Investigaţia a fost realizată în cadrul îi determine pe bolnavii de tuberasigure copiilor cinci mese pe zi. culoză să urmeze tratamentul și nu campaniei „Jurnaliștii pentru șanse egaSe economisește drastic și la asile și diversitate”, desfășurată de Centrul să izoleze copiii. gurarea cu medicamente. Astfel, „Este suficient ca bolnavii să pri- de Investigaţii Jurnalistice cu suportul pentru acestea se alocă exact de mească tratamentul o săptămână Programului Egalitate și Participare Cidouă ori mai puţini bani, 5 lei pe zi, pentru ca virulenţa sau capacitatea vică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Scaune nu ajung pentru toţi

7

FLUX

FOTOREPORTAJ

Distracţiile bahice ale demnitarilor (II)

CMYK

FLUX

8

Interviu

12 OCTOMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Alexandru Federiuc: „Aici este Parisul meu!”

Invitatul rubricii de astăzi este Alexandru Federiuc, solistul formaţiei Condorii Negri, fost campion naţional la judo (2002), membru al Noii Generaţii - Condorii Negri este o trupă care iese din tiparele promovate și cerute pe piaţa muzicală actuală. Ascult de câteva zile piesele voastre și am fost plăcut surprinsă că astăzi muzica poate fi abordată și în felul în care o faceţi voi, dintr-o iniţiativă nobilă, fără a vă dori cu tot dinadinsul să fiţi pe plac, în vogă. Sunt curioasă să aflu ce drum ai parcurs până să ajungi în acest punct. Ai o pregătire muzicală?

- La vârsta de șapte ani părinţii m-au dat la școala muzicală și am studiat ţambalul timp de patru ani. Provin dintr-o familie care are tangenţe cu muzica. Tatăl meu este muzician, a cântat în mai multe formaţii cunoscute în tinereţea lui. De la vârsta de 8 ani am început să cânt la chitară. În familie am cântat întotdeauna cu fratele care, printre altele, face și el parte din formaţie. Graţie faptului că atunci când m-am întors din Franţa reușisem să fac niște economii, am investit acești bani în tehnică și aparataj muzical și uite așa a fost posibilă realizarea ideii de Condorii Negri.

- O abordare tipic nemoldovenească. Omul nostru când revine de peste hotare, își cumpără apartament sau se lansează în afaceri.

- Eu am investit în tehnică, iar tehnica bună îţi facilitează astăzi mult lucrul și constituie o investiţie reușită.

- Și cum ai început să-ţi pui în practică ideile tale muzicale?

- În familie. Tata cântă la chitarăbass, fratele – chitară și eu chitară solo. Ni s-a alăturat pentru început un vechi tovarăș de-al tatei, care a cântat la tobe. Iar rezultatul muncii noastre a fost 50 la 50, un melanj dintre stilurile retro și mo-

dern. După asta ni s-a alăturat bateristul de la Edict, la acea perioadă Edict-ul se destrămase. Treptat tata și colegul lui s-au detașat și a început o nouă etapă Condorii Negri împreună cu Adrian Cataraga.

Eu am fost doar iniţiatorul, restul a decurs oarecum firesc. Acum stilul nostru muzical este ușor în transformare și datorită colaborării cu naistul Cătălin Vutcariov și frații Postoronca (Mihai – tobe, Ștefan – chitară, Gheorghe – chitară-bass) cu care am înregistrat deja câteva piese. De asemenea, alături de noi este și Marcela Graur, pe care am cunoscut-o prin intermediul Noii Generaţii.

- Când spui schimbare de stil la ce te referi?

- Schimbare de stil în sensul că adăugăm mai multe elemente populare.

- Dar aveai o idee clară despre ceea ce vrei să faci, o strategie de marketing, dacă ne-am exprima în termeni actuali, sau ai vrut doar să vezi ce se poate întâmpla din această iniţiativă a ta?

- Am vrut să fac ceva inspirat din muzica bună.

- Se resimte influenţa celor de la Pasărea Colibri și Mondial.

- Și la asta s-ar mai adăuga Pasărea Phoenix, pe mine ei mă influenţează și mă inspiră mai mult. Mi-ar plăcea să pot să continui istoria lor. După aia l-am întâlnit pe Gheorghe Feghiu, un om care e și el mai vechi în domeniu, în repertoriul nostru avem mai multe piese compuse de el. Gheorghe este mai mult influenţat de Pasărea Colibri și uite deja colaborarea cu el poate fi numită perioada Condorii Negri.

Dar vreau să subliniez că n-a fost ceva planificat. Ei bine, o strategie exista oricum, dar nu era ceva orientat spre anumite cuceriri, planificări.

Avem piese pentru un album, ne gândim la un videoclip... Dacă am fi avut o strategie de promovare, am fi schimbat stilul, pentru că e bine știut că acest gen de muzică nu este acum „cerut de piaţă”, nu se înscrie în parametrii show-bizului actual.

- Și voi aveţi și o ţinută scenică necomercială.

- Da, vestimentaţia noastră este caracteristică genului muzical, este sobră, clasică.

- Mai faceţi ceva în afară de muzică?

- Fiecare dintre noi este angajat undeva. Nu trăim doar din muzică.

- Tu ce pregătire profesională ai?

- Am absolvit două facultăţi în Franţa (Université Paris 6 - Pierre et Marie Curie), una în domeniul pedagogiei sportive și una de medicină sportivă. În Republica Moldova am absolvit Universitatea de Sport, sunt fost campion naţional

la judo și când am decis să-mi urmez studiile în Franţa, nu mi-am mai schimbat profilul.

- În muzica românească mai sunt nume care au absolvit facultăţi cu profil sportiv, Vasile Șeicaru, de exemplu, fiind unul dintre ei.

- Și Roman de la Zdob și Zdub a absolvit o facultate cu profil sportiv, la fel și Dinu Ciobanu, fratele lui Nelly Ciobanu, cel care a pus bazele formaţiei Dinamit, cu el am fost colegi la facultate, doar că a absolvit înaintea mea... Până la urmă, și sportul este o artă, iar majoritatea muzicienilor nu trăiesc doar din muzică, e necesar să obţii și o meserie care să-ţi asigure un câștig în paralel cu muzica.

- Să revenim la sport.

- Eu m-am despărţit, practic, de sport odată cu absolvirea facultăţii. Am făcut acest lucru poate mai mult din inerţie și nu exclud faptul că aș putea reveni peste vreo zece ani, deja în calitate de pedagog, pentru a împărtăși din experienţa pe care am acumulat-o. Mai ales că studiile din Franţa au fost foarte interesante în acest sens și ar fi păcat să nu transmit și altora din aceste cunoștinţe.

- Mai cu seamă că la capitolul pedagogie sportivă, în Republica Moldova întâlnim mari carenţe și acest lucru are o legătură directă cu rezultatele pe care le obţin sportivii noștri la diferite competiţii sportive internaţionale.

- Există o dualitate în pedagogia sportivă acum. În prezent, în lume, acest domeniu cunoaște o dezvoltare foarte rapidă. La nivelul de învăţământ pe care îl au și la condiţiile care li se oferă în Republica Moldova, sportivii noștri fac maximum de efort pentru a obţine rezultate. Și, sincer vă spun, mă mir că aceste rezultate există. La Institutul la care mi-am urmat eu studiile în Franţa, laboratoarele sunt dotate cu tehnică de ultima oră, la ei vin sportivi din lotul american sau german ca să facă experimente pentru a obţine tehnici care i-ar ajuta să obţină rezultate cât mai performante. În Franţa am învăţat tehnici și metode contradictorii

CMYK

celor care se predau în Republica Moldova, ceea ce se recomandă la noi, la ei este condamnabil la nivel de pedagogie sportivă. La noi încă se mai predau metode depășite și sunt prezentate ca fiind actuale.

Rezultatele pe care le obţin sportivii din Republica Moldova la ora actuală se datorează entuziasmului și talentului. Eu am văzut și în ce condiţii trăiesc sportivii din Franţa, în afară de faptul că au un salariu foarte bun, au condiţii de trai, posibilitatea de a se alimenta adecvat și condiţii de antrenament foarte bune. Faptul că anul acesta, sportivii noștri au primit recompense din partea statului este îmbucurător și este un stimulent pentru viitor.

- Cum și de ce ai ales să mergi în Franţa?

- Dragostea pentru Franţa și tot ce e legat de cultura franceză mi-a fost cultivată în familie, mama mea este profesoară de limbă franceză. Și nu mă vedeam în altă parte peste hotare decât în Franţa.

- Nu ai avut tentaţia să rămâi acolo?

- La început credeam că voi rămâne. Dar acum când distanţa nu mai are nicio importanţă, poţi ajunge la Paris în două ore și nu doar în Franţa, te poţi deplasa oriunde vrei, nu te mai simţi legat de anumite circumstanţe, comodităţi.

Nu mai trebuie să alegi între unde vrea sufletul tău să fii și unde ţi-ar fi mai convenabil să te afli. Eu am locuit ani în șir în centrul orașului Paris, chiar lângă Turnul Eiffel și vreau să vă spun că peste o perioadă ajungi să nu-l mai observi, treci fără emoţii pe lângă el ca pe lângă orice alt edificiu sau monument de arhitectură. Îi înţeleg perfect pe cei care vor să plece, dar în ce mă privește, am primit o altă educaţie, pe mine familia mă aduce acasă, noi suntem patru copii, suntem uniţi, vrem să fim aproape.

Aici este Parisul meu, dacă vreţi!

Recent m-am întors din Paris și mă duc iar acolo peste câteva zile, la nunta surorii mele. Plec frecvent încolo și cu concerte, deci mă pot întoarce oricând, dar îmi place să fiu acasă.

CMYK

Interviu

12 OCTOMBRIE 2012 - Știu că ai făcut parte din Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”. Ce a însemnat pentru tine această perioadă?

- La „Noua Generaţie” eu am aderat în 2002, iar în 2004 am plecat la studii în Franţa și am ţinut mult timp legătura cu colegii mei de atunci și mai suntem încă în relaţii de prietenie.

- Ce te-a atras să faci parte din această organizaţie?

- Primul lucru care m-a atras a fost socializarea. Era o echipă de tineri străluciţi, aveam ce discuta, aveam ce învăţa unul de la altul, se desfășurau diverse seminare, sta-

gii care au avut un rol important în pregătirea noastră. Dintotdeauna am fost atras de oamenii și grupurile de la care am avut ce învăţa.

Nu îmi place să mă aflu în grupuri, în echipe în care nu am perspective de creștere, în care eu sunt cel mai avansat. E o teorie deja cunoscută, dacă într-un grup nu mai ai unde te mișca, degradezi. Acesta a fost primul imbold pentru care am aderat la Noua Generaţie. Al doilea a fost cel legat de patriotism, evident.

- O perioadă ai lipsit din Republica Moldova, când te-ai întors ai observat anumite schimbări, diferenţe dintre generaţia ta și a celor care acum câţiva ani erau de vârsta ta?

- Tinerii astăzi sunt la fel oriunde. De exemplu, eu nu percep nicio diferenţă dintre tinerii noștri din liceu și liceenii din Franţa. Se îmbracă la fel, vorbesc la fel, se comportă la fel. Politicienii doar au rămas la nivelul la care erau și înainte de căderea URSS. Pe ei trecerea timpului nu i-a atins. Cu mici excepţii, în Parlamentul Republicii Moldova sunt astăzi aceleași feţe care au mai fost și în trecut. Tineretul nu este reprezentat și nici reprezentativ astăzi în organele de conducere și asta este foarte regretabil, cu excepţia, iarăși spun, a unor persoane create după chipul și asemănarea predecesorilor lor.

Ceea ce se întâmplă acum la noi e similar cu ceea ce se întâmpla în Franţa anilor ’50-’60. Societatea noastră se află acum la o răscruce.

Din Europa putem prelua acum foarte multe experienţe, dar pe unele le putem exclude, deoarece

- Dar nu ai obosit de atâtea studii universitare și postuniversitare?

- Nu cred că trebuie să ne oprim vreodată din învăţat. E o reminiscenţă a mentalităţii sovietice împărţirea activităţilor, preocupărilor pe ani, pe vârste: că omul trebuie să meargă la școală la 7 ani, să termine facultatea la 20, 21 de ani, să se angajeze la lucru, să facă copii și afaceri până la 30... etc. Nu există limite în acest sens. În pedagogie, studiul se clasifică în învăţarea în grup și individual. La noi se practică mai mult învăţarea în grup: la grădiniţă, la școală, la facultate... În Franţa se pune mult accent pe studiile individuale. Mai cu seamă

FLUX

DIN MOLDOVA, PRIN ROMÂNIA, SPRE JAPONIA Sasha Lopez este noul No.1 al topului iTunes dance

avem privilegiul că putem învăţa din greșelile altora.

- Nu ai fost niciodată tentat să te implici în politică?

- Evident, cum altfel? Am făcut doar parte dintr-o organizaţie de tineret al unui partid politic și acest gând nu avea cum să mă ocolească. Eu nu am fost străin de această activitate nici în străinătate. Am fost președintele Comunităţii moldovenești și vicepreședintele Asociaţiei Studenţilor moldoveni din Franţa. Vrei, nu vrei, chiar și o asociaţie culturală poate fi tratată ca o implicare în politică. Iar în timpul protestelor din 2009, care au avut loc în Republica Moldova, am fost chemat imediat la securitatea franceză, unde s-au interesat dacă nu pregătim acţiuni similare și la Paris. Le-am răspuns că reprezentăm o asociaţie culturală care nu-și propune astfel de proteste, dar acest lucru demonstrează o dată în plus că orice gen de organizaţie are conotaţii politice. În ce mă privește, există uneori gânduri ce ţin de o eventuală carieră politică, cu siguranţă pot spune doar că nu mă voi implica niciodată într-o astfel de activitate fără un master în domeniu. Și recunosc public acest lucru pentru prima dată, mă gândesc chiar la un eventual master în știinţe politice în viitorul apropiat. Fără studii nu vreau să abordez acest domeniu, eu nu agreez și nici nu încurajez diletanţii și diletantismul sub nicio formă.

9

că într-un grup întotdeauna vor fi persoane care se evidenţiază și cu ei trebuie să lucrezi individual, să le dai program suplimentar de studiu. Nu poţi să-l ţii pe acest individ în același ritm cu unul mai puţin avansat și viceversa. În Franţa există metoda de lucru individual, ca pe urmă acest individ să fie scos din grup și plasat în unul mai avansat, ajutându-l astfel să evolueze.

Drama societăţii noastre e că am moștenit din trecut frica de a ne evidenţia. O să vă dau un exemplu din proprie experienţă. Nu știu, până în prezent n-am lucrat la stat, dar în Republica Moldova am avut câteva tentative în sectorul privat și am abandonat în scurt timp.

E uluitor ce se întâmplă în acest sector, unde patronul ar trebui să aibă un simţ mult mai pragmatic, să angajeze oameni buni, competenţi, care să miște carul din loc și care să-l ajute să aibă o afacere profitabilă. La noi, spre exemplu, patronul angajează un specialist pe marketing și tot el îi spune ce să facă. Păi, dacă tu știi mai bine, la ce ai angajat un specialist? Dar dacă l-ai angajat, ascultă-l. Eu am lucrat în Franţa, în paralel cu orele de studii până când am decis să revin în ţară, într-o companie de turism, unde, peste câţiva ani de la

angajare, am avansat în funcţia de responsabil pe Europa de Est. Și vă spun cu toată sinceritatea că în activitatea pe care am desfășurat-o am avut libertate totală. Atâta timp cât activitatea dă rezultate bune, nu se implică nimeni în domeniul tău, ești lăsat să-ţi faci treaba cum găsești tu de cuviinţă, în limitele legii și ale bunului-simţ. Când vii cu o nouă iniţiativă, ţi se răspunde: fă cum găsești de cuviinţă, tu ești specialistul responsabil de acest domeniu. La noi nu e așa, aici încă predomină mentalitatea sovietică unde toţi ascultă de nacialnik și doar nacialnikul e specialist, și doar el și „buhalterul” iau decizii.

- Așa se întâmplă în orice domeniu. Fac acum o paralelă între ceea ce spui tu și orice întâlnire a deputaţilor, miniștrilor și primului ministru cu presa, de exemplu. Ei își permit să le dea indicaţii jurnaliștilor cum să trateze corect un subiect, cum să scrie „drept” știrile. Sau să îi înveţe pe pedagogi cum să predea mai bine, ori pe judecători cum să rezolve cazurile, ei sunt experţi în toate domeniile și nimeni în afară de ei nu-și fac meseria corect în ţara asta.

- Asta e cea mai mare greșeală pe care o poate face un politician, astfel de intervenţii generează pericole sociale. Tu fii exemplu de bun meseriaș în domeniul pe care îl practici și nu da altora lecţii.

- Să revenim la planurile și activităţile tale din prezent și cele de viitor apropiat. Nu te gândești că e timpul să întemeiezi o familie, să pășești într-o altă etapă a vieţii tale?

- Mă simt deja pregătit pentru această etapă, dar încă n-am planuri stabilite. Se va întâmpla atunci când va fi momentul potrivit.

CMYK

Cunoscut la început drept DJ. Serge din Studio One, Serge Istrati a început de câţiva ani o carieră pe cont propriu (cu numele de scenă Sasha Lopez) în România. De curând, hitul său “All My People” este noul No.1 al topului iTunes dance din Japonia, o performanţă de care se învrednicea pentru prima dată o altă trupă din Republica Moldova, O-Zone, iar ulterior o cântăreaţă de doar 3 ani, născută, de asemenea, la Chișinău, Cleopatra Stratan.

De menţionat doar că toate trei proiecte, la vremea când au cunoscut succesul în Japonia, erau reprezentate de aceeași casă de discuri din România.

Single-ul “All My People” a fost lansat în anul 2010 și a reușit de-a lungul timpului să atingă performanţe greu de egalat. Licenţiat în întreaga lume, piesa lui Sasha Lopez a ocupat prima poziţie a topurilor muzicale din Spania, Canada, Bulgaria, America de Sud și a figurat între primele 10 hituri în clasamentele muzicale din Germania, Austria, Elveţia, Israel.

Acum, single-ul “All My People” este No.1 în Japonia, performanţa atinsă până acum, așa cum am menţionat și mai sus, de doar 2 piese românești, printre care hitul O-zone - “Dragostea din tei”.

“Este o surpriză extraordinară.

Mă simt onorat de poziţia pe care „All My People” o ocupă în topul dance din Japonia. Este a treia piesă din România care a reușit o asemenea performanţă și vreau să mulţumesc întregii mele echipe, casei de discuri Cat Music și tuturor radiourilor care au susţinut piesa. Sper ca și “Everybody Feels Alright”, actualul single, să calce pe urmele “All My People” și să ajungă următorul No.1”, a declarat în presa românească Sasha Lopez.

G`ndul s=pt=m`nii

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare.

- Vă mulţumesc!

„Orice om capătă două feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care şi-o dă el însuşi”.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Samuel Smiles

FLUX

10

Şocant

12 OCTOMBRIE 2012

ŞEFUL SRI, GEORGE MAIOR:

România e pe harta unor organizaţii teroriste George Maior, șeful Serviciului Român de Informaţii, confirmă temerile și recunoaște că România este o posibilă ţintă a atentatelor teroriste.

Motivele ar fi, spune Maior, prezenţa trupelor românești în Afganistan și scutul antirachetă de la Deveselu. „Sunt semnale pe care și noi le receptăm, suntem atenţi. Am mai spus și repet: nu suntem scutiţi de această ameninţare, ea este în creștere.

Suntem pe harta unor organizaţii importante teroriste datorită unor dezvoltări legate de prezenţa trupelor românești în Afganistan, dar și datorită poziţionărilor faţă de scutul antirachetă de la Deveselu”, a declarat Maior pentru Realitatea TV.

România, tărâm islamic Maior a făcut aceste precizări în contextul recentelor declaraţii ale șeicului Omar Bakri privind posibilitatea comiterii unor atacuri teroriste pe teritoriul României. Șeicul Omar Bakri, unul dintre liderii militanţi islamiști, a declarat că România, alături de Bulgaria, este o ţintă legitimă, argumentul fiind acela că cele două state participă cu trupe la războiul din Afganistan. Într-un interviu acordat ziarului „24 Chasa”, sirianul a susţinut că România este un tărâm islamic care va trebui recuperat de musulmani, trimiterea fiind la faptul că Balcanii s-au aflat sub ocupaţie otomană pentru mai bine de patru secole. „Dacă islamul a intrat odată pe un tărâm, acesta devine islamic și musulmanii sunt obligaţi să-l elibereze într-o zi. De exemplu, Spania este

Șeful SRI, George Maior

pământ islamic, la fel și Europa de Est: România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo și Bosnia”, a declarat Omar Bakri, precizând că prin prisma colaborării cu Israelul, Bulgaria și România pot deveni ţinte teroriste: „Dar din cauza trupelor sale din Afganistan și Irak și din cauza colaborării sale militare cu Israelul, Bulgaria devine și o ţintă legitimă.

Noi credem că putem face atentate în inima Bulgariei. Putem să facem acest lucru și în România, și în alte state. Asta depinde de tactica și de strategia concretă”, a mai spus șeicul Omar Bakri.

Expulzat din Arabia Saudită, Bakri a primit azil politic din partea Marii Britanii, stat care l-a „adăpostit” timp de 19 ani. Sirianul a fost nevoit să părăsească teritoriul britanic în anul 2004, imediat după atentatele din Londra, în prezent aflându-se în Liban.

Printre citatele celebre care alcătuiesc portretul lui Omar Bakri se numără cel referitor la Osama Bin Laden („Pentru ce să-l condamn? Îl condamn pe Tony Blair, îl condamn pe George W. Bush. Nu-l voi învinovăţi niciodată pe Osama Bin Laden și nici pe vreun alt musulman”), precum și descrierea făcută Israelului: „Vorbim de un cancer localizat în inima lumii musulmane. Trebuie eradicat și îndepărtat”.

Afirmaţiile lui Bakri au venit în contextul tensiunilor apărute între Turcia și Siria. Ankara a recurs la bombardarea unor obiective din Siria, drept represalii la incidentul care s-a produs săptămâna trecută, când mai multe obuze lansate din Siria au lovit un oraș turc.

Potrivit șefului SRI, șeicul sirian a încercat să intre în România în

Șeicul Omar Bakri trecut: „Omar Bakri a fost în analiza Serviciului în trecut. A încercat să vină în România, are conexiuni cu România, este unul la care ne uităm cu atenţie (...) Mesajul său nu este doar un mesaj sau un discurs pur retoric. Este un mesaj la care ne uităm cu atenţie”.

Declaraţiile lui Bakri – o ameninţare generală, nu una directă Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a afirmat la România TV, că declaraţiile șeicului Omar Bakri privind justificarea unor atentate teroriste pe teritoriul României reprezintă o ameninţare generală și nu una directă, pe care SRI o va analiza în cooperare cu partenerii externi ai Serviciului. „Declaraţiile respectivului șeic nu fac decât să confirme evaluările SRI. Vă amintesc declaraţiile domnului George Maior care a spus că riscul ameninţărilor teroriste este în creștere și că Serviciul Român de Informaţii se concentrează mai mult

decât în alţi ani pe acest fenomen”, a declarat Sava.

Pe de altă parte, Sava a spus că spusele șeicului nu înseamnă că este iminent un atac terorist în România. „Ameninţarea este una generală, nu una directă privind România. Nu este o ameninţare iminentă, dar este în creștere (...) Aș vrea să nu exacerbăm ce a spus șeicul. SRI a luat toate măsurile pentru cunoașterea situaţiilor cu potenţial terorist”, a declarat Sorin Sava.

Acesta a precizat că SRI colaborează foarte bine cu DIICOT și cu partenerii externi în combaterea terorismului, îndeosebi în monitorizarea fluxurilor financiare ce ar putea finanţa acţiuni teroriste, în circulaţia persoanelor suspecte, dar și în prevenirea constituirii de celule teroriste în România. „Până acum în România a fost liniște, iar în bună măsură acest lucru s-a petrecut și datorită SRI”, a apreciat Sava.

El a adăugat că, deocamdată, nu există date care să conducă la creșterea nivelului de alertă peste nivelul „precaut”.

FLUX, cu referire la România TV

IN MEMORIAM AURELIU BUSUIOC

...Singur în faţa veşniciei “Să fiţi sănătoși și nu uitaţi să vă iubiţi, pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieţii și unde nu este dragoste nu este nimic.

Să trăiţi, să fiţi sănătoși și să fiţi întotdeauna îndrăgostiţi”, acest ultim îndemn rostit de Aureliu Busuioc pe 17 mai 2012, la lansarea ultimei sale cărţi „Și a fost noapte...”, a fost preluat săptămâna asta de toată presa noastră și prezentat asemeni unui testament.

A fost ultima întâlnire a scriitorului cu publicul, ultima ședinţă de autografe. De altfel, în cadrul acestei întâlniri, mai multe afirmaţii ale marelui scriitor pot fi considerate profetice, precum, spre exemplu: „Vreau să mă pregătesc pentru cele veșnice, pentru că, dacă am trăit viaţa fără niciun Dumnezeu, e timpul ca spre sfârșit să mă întorc la drumul cel drept și să încerc să-l pătrund până la sfârșit așa cum a hotărât Dumnezeu în prima lui hotărâre. Nu știu dacă am să reușesc. În orice caz, vreau să las în urma mea o amintire plină de... nici nu știu de ce... de fapte mai mult sau mai puţin bune, de hotărâri mai mult sau mai puţin idioate, de tot ceea ce este viaţa unui om, la urma urmei. Și vreau în felul acesta să demonstrez că am fost și eu om, măcar acum la sfârșit să mi se recunoască lucrul acesta”.

Iar cu doar trei zile înainte să moară, pe 5 octombrie, Aureliu Busuioc, în scaun cu rotile din cauza stării de sănătate care îi cauza probleme locomotorii, a participat la Adunarea Generală extraordinară de dare de seamă și alegeri a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. La

doar câteva zile după acest eveniment, proaspăt-alesul președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, poetul Arcadie Suceveanu, semna necrologul instituţiei pe care o conduce și care anunţa decesul lui Aureliu Busuioc: „Trecerea în eternitate a lui Aureliu Busuioc este o pierdere grea și incomensurabilă pentru literatura și cultura din Basarabia. (...) Aureliu Busuioc a impus în literatura noastră imaginea scriitorului intelectual, al scrisului elevat, al limbii române profunde și fluente. Este scriitorul care a adus în proza sa lumea citadină, urbană. (...).

Aureliu Busuioc a fost întotdeauna un scriitor cu o acută și permanentă conștiinţă artistică.

Creaţia sa este una elevată, rafinată, de o fineţe și de un deosebit farmec estetic, în special, poezia”.

Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928, în satul Cobâlca, azi Codreanca, din judeţul Orhei. Este poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător. A debutat cu volumul de poezie „Prafuri amare”, în 1955, după care au urmat multe altele. Autor al romanelor „Singur în faţa dragostei” (1966), „Unchiul din Paris” (1973), „Local - ploi de scurtă durată” (1986), „Lătrând la lună” (1997), „Pactizând cu diavolul” (1999), „Spune-mi Gioni” (2003), „Hronicul Găinarilor” (2006). Ultimul a fost reeditat recent, Aureliu Busuioc fiind primul scriitor basarabean care apare în Colecţia „Clasic” a Editurii Cartier.

Nu putem neglija nici opera pentru copii: în 1955 a lansat placheta de versuri „La pădure”.

I-au urmat: „Aventurile lui Nătăfleaţă” (1961),

„Cizmele cocostârcului”, „Marele răţoi Max” (1967-1968), „Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă” (1978), „Când bunicul era nepot” (2008), „Sfredeluș” (2009), „Vizavi de vizavarză” (2011).

Precum nu putem trece cu vederea piesele de teatru „Radu Ștefan - Întâiul și Ultimul”, “Și sub cerul acela”.

Criticul literar român Alex Ștefănescu avea să-l caracterizeze în felul următor: „Aureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean. Nu este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. Înalt și masiv, cu părul negru ușor cârlionţat, cu sprâncene groase, desenate decis, cu un cap de împărat roman, aduce aminte de Toma Caragiu. Are, ca și el, o voce melodios-bărbătească și domină, prin inteligenţa sa efervescentă și umorul demistificator, pe cei aflaţi în jurul lui. Devine imediat, în orice grup s-ar afla, „masculul dominant”. (...) În

scris are eleganţă și o autoritate firească. Dacă se joacă, o face ca un aristocrat, nu ca un clovn”.

Instruit la școala românească, fost ofiţer al Armatei Române, bun cunoscător al limbii latine, bun declamator din creaţia poeţilor latini, Aureliu Busuioc a fost un adevărat deschizător de cale în literatura noastră, părintele postmodernismului și, pe drept cuvânt, generalul eticii și esteticii literare din Basarabia.

Plecarea lui la cele sfinte nu lasă niciun gol în literatura din Republica Moldova, pentru că aflarea lui printre noi tocmai a umplut goluri incomensurabile datorită moștenirii literare pe care ne-a lăsat-o și de care sperăm să fie demni și pe viitor colegii săi de breaslă.

Adresăm sincere condoleanţe familiei și prietenilor scriitorului. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

12 OCTOMBRIE 2012

3.I.1986

7.I.1986 Ieri, la 22,45, am luat autobuzul spre Cernăuţi. Astăzi, acum o oră, am ajuns în urbea subcarpatină, am aprins gazul în sobă și la baie. (Apartamentul cumetrilor Cernomoreţ, ce doresc să revină la Chișinău.) Până se dezmorţește locuinţa, scriu înfășurat într-o pătură. La Chișinău – 0 grade, nici zare de zăpadă. Aici – iarna intră în drepturile ei: un puigan timid de ger, zăpadă și aer ce face bine… până la tuse (e mai puţin umed, trebuie să te aclimatizezi). Făcut-am navetă de recunoaștere prin apartament. Lumina din salon cam palidă. O să am nevoie de o lampă de masă. Poate mi-o împrumută Zegrea sau Tărâţeanu. Astăzi o să le telefonez, spre seară, când vor reveni de la serviciu.

Iar la Chișinău, pe 4 și 5 ianuarie am fost prins în agape amicale. Prima – la Blajini: ziua de naștere a Carolinei. A doua – la noi: ziua subsemnatului, plus zece ani de la căsătorie. Iar patru spre cinci le-am prelungit până pe la ora… cinci spre dimineaţă la Dolgani. Mihai Dolgan ne-a pus și imprimarea concertului pe care „Lăutarii” l-au susţinut acum trei-patru luni în Danemarca (undeva, mai înainte, vorbeam de seara petrecută la Nicolae Sulac, în ajunul plecării acestuia în Danemarca): Loteanu, Vieru, Gheno… Virtuoși băieţii! Însă, în urma unor tertipuri de etică, ansamblul se destramă. Majoritatea muzicanţilor pleacă.

Nic. Botgros ia alţii, de la „Folclor”. Pleacă și de acolo. Așa e când se schimbă șefii de orchestră (la „Folc” – Neamţu). Dar sigur, formaţiile își vor relua ritmurile normale de activitate.

Ziua (pe 5) trecuseră pe la noi Senic și Blajinu. Seara – Dolganii, Mihai și Lidia, Dina Cocea, Blajinii, familia Cernomoreţ.

Dolganii au cântat la bis celebra parodie ce vizează obsesia introducerii italienismelor în textele de estradă de la noi – „Amore”.

Cernăuţiul e unicul oraș în care am supraplătit pentru transportul urban cu un… bumb de la haină. Troleibuzele – supraîncărcate; aici, astfel de amenzi, zburate din cheutori, ca bobul de porumb de pe plita încinsă, sunt frecvente și „obligatorii”.

De la librăria centrală am procurat câte ceva (Arghezi, Barbu, Voltaire…). „Buchinistul” e mai modest ca cel de la Chișinău.

8.I.1986 Seară de Crăciun petrecută la Ilie Zegrea. Prezent și Vasile Tărâţeanu. Au venit colindători – actori de la teatrul din Cernăuţi. Colinde ucrainene. Frumoase. După plecarea lor, Niţa, soţia lui Ilie, își amintește

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

TENCUITORUL ŞI PIANUL

12 octombrie

(Pagini de jurnal)

Anul acesta redacţia a lucrat ceva mai bine, dar nu destul, în vederea creșterii tirajului „LA”. Chiar am pus rămășag (Reniţă, Blajinu, Olărescu, Anton, Zbârciog, eu): cine prevede creșterea tirajului (plus-minus cincizeci de exemplare) faţă de anul trecut – acela câștigă. Am ghicit precis: + 300. Puţin, dar spre bine.

Pe când vecinii noștri, cei de la revista „Nistru”, iar sunt la cota zero. Abia de-au atins trei mii. Mazilu face, expres, o glumă: „Revista noastră devine raritate bibliografică”. Trist, umor, Gheorghe, foarte trist.

11

un șir de colinde din Transcarpatia. Sute de versuri de o frumuseţe rară.

Când îl petrecem pe Tărâţeanu, Ilie își amintește că de mult timp se gândește să scrie o tabletă de ziua lui Eminescu. Are deja și titlul, dintr-o colindă: „Ninsă ramură de brad”.

Revenind în apartamentul de pe strada Goethe, obsedat de cele vorbite cu Ilie și cu Vasile despre Eminescu, las baltă alte pagini și am meditat la opera și destinul Luceafărului. Cam tensionat, am încropit trei pagini la mașină. E necesară o revenire negrăbită asupra lor. Mâine, probabil, voi mai sintetiza anumite idei, aprecieri de ordin personal, dar care, probabil, ar putea insera și opiniile altora. E posibil să le cizelez și să le citesc la seara Eminescu, propusă de Tărâţeanu, dacă o fi să o ţinem.

Ieri, mai discutam cu Ilie și despre lecturi.

Am ajuns la concluzia că vâlva ce cuprinsese vânzarea de carte este în evidentă descreștere. Eu unul pot judeca și după faptul că la „Buchinistul” chișinăuian găsesc volume după care acum un an, doi, se goneau „marii bibliofili”; până la urmă, însă, gonacii s-au dovedit a fi niște pseudo…, revânzând noi-nouţi volume de Takuboku, de lirică medievală japoneză, chineză etc. În urma acestei scăderi a șocului avem și noi a ne alege cu cărţi de valoare, pe care, înaintea noastră, reușiseră să pună mâna diletanţii daţi în febră înșelătoare de drag de literatură.

9.I.1986 Din ce numea Baudelaire „harababura visurilor” am reţinut momentul că îl petreceam pe Dumitru Matcovschi la… New York. El ne vorbea cu atâta precizie despre capitala transoceanică, încât eu, ironizând ușor, i l-am prezentat nu mai ţin minte cui drept american new-yorkez sadea.

– De ce ironizez? – zice, fără a se supăra, Matcovschi. – Eu doar am studiat câţiva ani la New York, îl cunosc bine.

A-a-a-a, – fac eu, dar fără să mă mir cine știe ce.

Stau să cumpăr o franzelă. Femeia dinaintea mea alege îndelung, pipăind ba o franzelă, ba alta. Îi fac observaţie. Arogantă, agresivă, răspunde: „Чт-о-о?! Эти рабочие руки!” (Ce-e? Acestea sunt mâini de muncitor!) Cine a spus că mâinile muncitoare nu trebuie să cunoască și ele etica elementară, igiena primară? Cam despre ceea ce scria Kataev în „LG”: inteligenţa trebuie să pătrundă în toţi porii societăţii, să se înceteze cu fel de fel de suspiciuni, cu privilegiile acordate muncitorilor și miliţienilor neciopliţi, care oricând pot jigni omul de carte; ăștia nu au a duce societatea spre succese sigure, cultură, bunăstare. Când inginerul e aproape cel mai prost plătit dintre toţi angajaţii unei uzine, cum să conlucrezi cu occidentalul?...

10.I.1986 Presupuneam că peste perete exersează la pian vreun pici („crăcănat la degete”, cum se zice). Însă azi dimineaţă văd pe scară doi muncitori în salopete pătate cu var și vopsea. Unul către celălalt: „Ce zici, o să cânţi și azi la pian? Poate ajungi Chopin.”

Aha, iată misterul: muncitorii fac reparaţie în apartamentul vecin, unde se află instrumentul. Din când în când, îi încearcă la auz coardele. Am reţinut că exersează de obicei între orele 13 și 14, adică la vremea mesei.

Poftim, muncă fizică alternând cu harul muzelor! Splendid detaliu de proză. Deja „muzicantul” nu mă va mai enerva.

sărăcăcioasă, după cum spune crainicul TVR și precum se vede din imaginile reportericești. 15-20 de însoţitori. Cică Ministerul Culturii a trimis o coroană. În aceeași zi, premierul Năstase, apoi președintele Iliescu îl primesc cu fast pe boxerul Doroftei.

Mă rog, caz naţional! Prezenţi toţi miniștrii, consilierii. Șampanie. Primă de 250 de milioane de lei. Dar pentru celebra Nineta Roseti… Ce să mai spui? E secolul picioarelor și al pumnilor. Teatrul?... Totul e un teatru al deșertăciunilor și devalorizărilor non-stop.

10.VI.2002 Ieri, în timpul meciului Japonia–Rusia, după marcarea golului de către extrem-orientali (începutul reprizei a doua), Moscova e cuprinsă de nebunie, devastată, în flăcări.

Turmentaţi și înrăiţi, vlăjgani, brute fascistoide – mii – prind a arunca tot ce le cade sub mână, sticle de băutură, incendiază automobile, atacă până și o ambulanţă, o mașină a televiziunii, fac ţăndări vitrine, caută localuri ale patronilor chinezi, niponi, devastându-le. Mii, zeci de mii de barbari adunaţi pe Piaţa manejului, la doar 50-100 de metri de Kremlin, de buna intenţie a primăriei metropolei, care își zise să instaleze acolo ecrane enorme de televiziune, pentru ca rușii, de, să vadă și ei, împreună, colectivist ce pot în fotbal; să vadă „absolut pașnic” ca și obligatoria… victorie a echipei lor. Dar… nu a fost să fie. Au pierdut. De unde și furia gloatei îndobitocite. Au murit două persoane, un miliţian și un proprietar de automobil, ambii înjunghiaţi. Miliţia?

Vai de ea! Vreo 10 sticleţi călări stăteau sideraţi, înspăimântaţi, fără să îndrăznească a întreprinde ceva. Abia peste o oră și jumătate au sosit trupe speciale. Oribil, apocaliptic; pe scurt, cu adevărat rusește…

Apropo de turmentare. La finala României la fotbal, respectivul stadion bucureștean era „ornamentat” de jur-împrejur cu vreo 40-60 de panouri enorme (în două rânduri!) ce făceau reclamă numai și numai vodcii „Stalinskaia” (…pentru… (ne)oameni puternici… ușor… nemernici…). Nici un altfel de panou, nici o altfel de reclamă, decât „Stalinskaia”! După o atare panoramare pe o arenă sportivă, e foarte trist de ușor de imaginat starea economică a societăţii, starea ei existenţială în general, preocupările cetăţenilor ei… Pe când la mondialele din Koreea de Sud și Japonia, pe atâtea și atâtea stadioane, nu vei vedea reclame pro-alcool. Însă la noi…

În ziua plecării lui Aureliu Busuioc Azi cucul ţi-a cântat prea mult din dreapta ai numărat ai tot numărat până ai abandonat aritmetica aceasta ca o trecere parcă de la single la microsion… (sigur îţi mai amintești obiectele alea de vinil – azi atât de arhaice...) chiar așa: ai numărat ai tot numărat până ai abandonat…

– era deja prea mult?

Dar dacă acea pasăre gri-opacă nu mai număra ani ci zile doar…

– sărăcăcios dar…

8.VI.2002

10.X.2012

A murit marea actriţă Nineta Roseti, născută la Iași în 1913. Se retrăsese într-un sat din preajma Bucureștilor. Înmormântare

Ora 13:05 L.B.

Evenimente 1492: Exploratorul Cristofor Columb a ajuns pe insulele Bahamas; credea că a atins Asia de Est 1777: Grigore al III-lea Ghica este ucis la Iași din porunca sultanului 1808: Napoleon I și Alexandru I semnează convenția prin care Rusia anexează Moldova și Țara Românească 1449: Bătălia de la Tămășeni, pe Siret. Cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, Bogdan al II–lea devine domn al Moldovei 1595: Ștefan Răzvan, domn al Moldovei, ocupă Bucureștii 1810: Primul festival Oktoberfest: Cetățenii din München au fost invitați să se bucure de celebrarea căsătoriei prințului Ludwig I al Bavariei cu prințesa Therese von Sachsen-Hildburghausen 1823: Scoțianul Charles MacIntosh a pus în vânzare primele pelerine de ploaie 1872: Decret imperial privind înființarea Universității din Cluj, în limba maghiară, cu patru facultăți: filosofie și litere, matematică și științele naturii, drept și medicină 1910: A fost descoperit, în catedrala din Aachen, sarcofagul cu rămășițele împăratului Otto al III-lea (Sfântul Imperiu Roman) (980-1002) 1925: A fost inaugurată Universitatea Guadalajara din Mexic 1964: Sovieticii au lansat Voskhod I în spațiu, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului 1968: Se deschide a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic; România a obținut 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz) 2005: A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, Shenzhou 6, pentru 5 zile pe orbită

Nașteri 1537: Regele Eduard al VI-lea al Angliei (d.

1553) 1860: Elmer Ambrose Sperry, om de știință american (d. 1930) 1881: Cecil B. de Mille, regizor american (d.

1959) 1896: Eugenio Montale, poet italian, laureat al Premiului Nobel (d. 1981) 1935: Luciano Pavarotti, tenor italian (d. 2007) 1951: Peter Goldsworthy, scriitor australian 1982: Paweł Golański, fotbalist polonez

Decese 638: Papa Honoriu I 642: Papa Ioan al IV-lea 1492: Piero della Francesca, pictor italian 1576: Maximilian al II-lea, împărat roman (n.

1527) 1730: Frederick al IV-lea, rege al Danemarcei și al Norvegiei (n. 1671) 1777: Grigore al III-lea Ghica, domnitor al Moldovei 1837: Wilhelmine a Prusiei, soția regelui William I al Olandei (n. 1774) 1863: Andrei Mureșanu, poet, creatorul marșului revoluționar de la 1848 (n.

1816) 1870: Robert Lee, general american, comandantul armatei sudiste în timpul Războiului de secesiune (n. 1807) 1924: Anatole France, autor francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1844) 1965: Paul Hermann Müller, biochimist elvețian, laureat al Premiului Nobel (n.

1899) 1969: Sonja Henie, patinatoare americană de origine norvegiană, campioană mondială la patinaj între 1927 și 1936 (n. 1912) 1971: Dean Gooderham Acheson, om politic american (n. 1893) 1981: Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, prozatoare, memorialistă (n. 1895)

FLUX

12

Cultur=

12 OCTOMBRIE 2012

DE HRAMUL SATULUI

Eugen Coşeriu revine la baştină

La 7 septembrie curent s-au împlinit 10 ani de la moartea ilustrului lingvist român Eugen Coșeriu, care și-a desfășurat cea mai mare parte a strălucitei sale activităţi în exil și a fost membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugen Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX. La un deceniu de la decesul marelui savant, Fundaţia „Moldova” din Washington, DC, în parteneriat cu Primăria comunei Mihăileni (localitatea în care s-a născut Eugen Coșeriu) din raionul Râșcani, Republica Moldova, a anunţat că solicită donaţii pentru a contribui financiar la instalarea la baștină a bustului lui Eugen Coșeriu.

Bustul este realizat de sculptorul Gheorghe Gheorghiţă din Iași, orașul în care Co-

șeriu și-a făcut studiile. Potrivit calculelor, toate lucrările, inclusiv turnarea bustului în bronz, instalarea fundaţiei, sunt estimate la 150 de mii de lei MDL (sau 12,2 mii USD sau 9,4 mii EUR).

Iniţiativa Fundaţiei „Moldova” a avut un impact foarte mare, deoarece pentru data de 14 octombrie, în ziua în care comuna Mihăileni își sărbătorește hramul, primăria localităţii anunţă deja dezvelirea și sfinţirea bustului marelui savant.

Manifestările vor debuta la ora 12.00, în prezența mai multor scriitori și academicieni din Chișinău și Bălți. **** Eugen Coșeriu (sau Eugenio Coseriu, n. 27 iulie 1921, comuna Mihăileni, județul Bălți, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a absolvit liceul “Ion Creangă” din orașul Bălți, apoi și-a continuat studiile în filologie la universitățile din Iași, Roma; a mai studiat filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 și 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 și 1963 fiind profesor-invitat și la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Tübingen. Mai multe generații de discipoli ai lui Eugen Coșeriu constituie Școala de lingvistică de la Tübingen. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universități din întreaga lume.

Doctor în Filologie și Filosofie, autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, Coșeriu contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice.

Opera științifică a lui Eugen Coșeriu n-a cunoscut prea multe ediții în limba română, majoritatea lucrărilor savantului au apă-

rut în italiană, spaniolă, germană, franceză și alte limbi. Traducerea în românește a Lecțiilor de lingvistică generală a fost un eveniment reverberant în viața academică de la Chișinău și București. Lucrarea este una de referință în domeniu, apariția ei marchează, în opinia discipolului de la Cluj al lui Coșeriu, lingvistul Mircea Borcilă, „un moment important în procesul istoric de recuperare a gândirii științifice a marelui savant și de emancipare a teoriei lingvistice românești”, dat fiind că „în contextul numeroaselor cărți de același gen apărute, în diverse limbi, în ultima jumătate de secol, aceste Lecții de lingvistică generală se disting, întrun mod deosebit de pregnant, prin altitudinea epistemiologică și vastitatea orizontului investigațional, prin temeinicia inegalabilă cu care sunt evaluate marile doctrine ale lingvisticii contemporane și, nu în ultimul rând, prin limpezimea și claritatea cu care sunt înfățișate contururile abordării proprii asupra fenomenului lingvistic”. Totuși, în mod evident, concepția coșeriană trebuie studiată în ansamblu, ca sistem. Lucru pe care și l-au propus discipolii marelui filolog.

Eugen Coșeriu a menținut legături strânse cu mediul științific românesc și cu baștina, revenind deseori atât în satul său natal, cât și la București, Cluj, Chișinău. În calitate de om de știință nu a ezitat să-și susțină cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicție cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de „purificare lingvistică” la care recurg autoritățile de la Chișinău, promovând ideea existenței unei

limbi moldovenești, în cadrul conferinței științifice Unitatea limbii române - cu privire specială la Basarabia și Bucovina, Eugen Coșeriu a reiterat opinia, pe care a susținut-o mereu, că„a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna, este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică.

Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie, și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”.

TOPONIMIE ŞI ISTORIE

Sate gemene cu denumiri identice (II) (Continuare din numărul trecut) Identitatea toponimică românească a fost de mult observată, dar nu și suficient de bine argumentată și just interpretată. La baza unor coincidenţe de nume ale satelor menţionate documentar în sec. XV-XVI, pe teritoriul Transilvaniei și Moldovei, a fost lansată teoria migraţionistă, conform căreia romanicii s-au deplasat spre est de Carpaţi anume în perioada atestării lor în documente (sec. XV-XVI), și nu mai înainte. Astfel s-a încercat a demonstra prezenţa mult mai timpurie a slavilor în Moldova faţă de români, care, chipurile, au pătruns aici mai târziu și, deci, reprezintă o populaţie venită, migratorie, care “a ocupat” și “a

colonizat” aceste teritorii. Au fost emise și alte opinii, potrivit cărora coincidenţa de nume topice ar fi întâmplătoare sau, mai mult, artificială, special creată de administraţia română în perioada antebelică. Or, lucrurile s-au petrecut, după cum am văzut, tocmai invers.

A fost, și mai e nevoie, de mari eforturi spirituale și profesionale, pentru a dărâma temeiurile doctrinei “prefabricate”, eronate, conform căreia moldovenii ar vorbi o limbă aparte, o altă limbă, deosebită de cea română, din care cauză, chipurile, ei ar trebui să dispună deci și de o altă scriere, de o altă literatură, de o altă onomastică și, prin urmare, de o altă toponimie. Politica aceasta este promovată și astăzi de către

liderii separatiști și de unii politicieni impostori.

Reconstituirea fondului toponimic românesc, revenirea la denumirile tradiţional-istorice ale satelor și orașelor noastre, punerea în drepturi, cu statut de așezări independente, de sine stătătoare, a localităţilor odinioară comasate sau scoase de la evidenţă, reglementarea scrierii numelor topice – toate aceste acţiuni vor restabili echilibrul identităţii onimice și vor renova patrimoniul toponimic naţional basarabean. În anul 1991, când luaseră amploare evenimentele din cadrul mișcării de eliberare din cătușele totalitarismului sovietic și de renașterea noastră naţională, Societatea “Limba Noastră cea Română” din Chișinău a lansat acţiunea patriotică de intensificare a legăturilor de prietenie dintre românii din dreapta și din stânga Prutului, sub genericul „Sate gemene”. În anii 1990-1995, ziarele și revistele basarabene, la rubrica “Hai să dăm mână cu mână”, publicau articole cu același generic, semnate de cercetătorii Anatol Eremia, Emil Mândâcanu și Ion Holban. În 1998, Societatea “Limba Noastră cea Română” din Chișinău și Societatea “Ștefan cel Mare” din Suceava au relansat aceeași acţiune, scopul preconizat fiind stabilirea unor strânse relaţii de frăţie și întrajuto-

rare pe toate planurile între locuitorii satelor cu denumiri identice situate pe ambele maluri ale Prutului. Pentru a susţine în continuare această acţiune, revista “Flux” din Chișinău, timp de mai mulţi ani, începând din septembrie 1998, a publicat la tema dată materiale cu caracter istoric și lingvistic, inclusiv repertoriile localităţilor cu denumiri identice sau etimologic înrudite din unele judeţe din România și din Republica Moldova. În anul 2000 o serie de materiale la aceeași temă au fost publicate în revista “Ţara”.

Drept consecinţă, legăturile de prietenie și frăţie ale locuitorilor din “satele gemene”, într-adevăr, s-au amplificat și și-au lărgit spaţiul geografic. S-au stabilit relaţii economice și culturale directe între mai multe comune și sate cu aceleași nume:

Colibași, Vorniceni, Stroiești, Pogănești, Slobozia, Costești, Todirești, Medeleni ș.a. Locuitorii de pe ambele maluri au realizat acţiuni comune la nivel de localitate, școală, familie.

Studiul identităţii numelor de locuri și localităţi de pe ambele maluri ale Prutului va contribui negreșit la cunoașterea istoriei, limbii și culturii naţionale, va servi drept prilej de a ne regăsi, după ani și ani de răzleţire, după decenii de despărţire și înstrăinare, puse la cale de străini, de a ne apropia unii de alţii, organizând în acest scop întruniri și acţiuni comune la toate nivelurile și în toate sferele de activitate.

Anatol EREMIA, doctor în filologie, Lilia STEGĂRESCU, cercetător ştiinţific

Diverse

12 OCTOMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B9 Vitamina B9 este un factor antianemic, cunoscut și sub numele de acid folic, deoarece a fost extras din frunze de vegetale. Este o vitamină hidrosolubilă, care e sensibilă la căldură și la mediile acide și alcaline.

Doza zilnică recomandată Variază în funcţie de vârstă și de starea fiziologică a persoanei, între 100 și 600 mcg.

Surse de vitamina B9 Acidul folic este foarte răspândit în regnul vegetal, mai ales în legumele verzi (spanac, sparanghel, salată verde, fasole verde, mazăre, castraveţi, varză), morcov, roșii, cartofi. Se mai găsește în unele fructe (caise, portocale, banane, migdale), dar și în produse animale (ficat, lapte, brânzeturi fermentate).

O cantitate mică de acid folic poate fi sintetizată de flora intestinală.

Rolul vitaminei B9 în organism Deficitul de acid folic poate apare datorită unui aport insuficient prin alimentaţie, datorită existenţei unei tulburări de absorbţie intestinală sau în urma unui tratament cu medicamente care au acţiune antifolică. De asemenea, acidul folic poate fi distrus prin prepararea termică a alimentelor care îl conţin.

Principala manifestare a carenţei de acid folic este o formă de anemie macrocitară, și anume anemia megaloblastică sau anemia Biermer.

Deficitul, în formele mai ușoare, se poate manifesta prin pierderea poftei de mâncare, anxietate, astenie, depresie, tulburări digestive (ulceraţii intestinale, diaree). În cazul gravidelor cu deficit de acid folic crește riscul apariţiei defectelor de tub neural concretizate prin anomalii congenitale la făt.

Excesul de vitamina B9 Vitamina B9 nu poate fi supradozată, fiind o vitamină solubilă în apă. Totuși s-a demonstrat că doze mari de acid folic administrate timp îndelungat pot reduce capacitatea organismului de a absorbi zincul.

13

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată capri Ingrediente: 150 g brânză mozzarella, 4 felii șuncă, 2 roșii, 2 bucăţi anason, 15 ml ulei de măsline (2 linguri), 100 ml oteţ balsamic, 30 g zahăr brun, 1 praf sare, 1 praf piper negru măcinat, 2 frunze de busuioc Mod de preparare: Într-o tigaie, pune oţetul cu zahărul și anasonul la foc mic. Trebuie fierte până când oţetul începe să scadă, aproximativ un sfert de oră. În paralel, taie roșiile felii și înfășoară-le în feliile de șuncă. Așază-le apoi în tavă și stropește puţin ulei deasupra, presară sare și piper. Se lasă la cuptor până când șunca începe să se rumenească, adică preţ de aproximativ 20 de minute. Pe un platou, pune mozzarella tăiată felii sau bucăţele, ornează-l cu frunzele de busuioc și așază apoi roșiile scoase din cuptor, peste care se toarnă sosul de anason. Se servește caldă.

Specialitate cu şalău Ingrediente: 600 g file de șalău, coaja rasă de la o lămâie verde, 500 g cartofi, 200 g ciuperci, 2-3 morcovi, 1 fir de praz, cimbru, sare, piper, maioneză, zeama de la 2-3 lămâi Mod de preparare: Se pun feliile de șalău să fiarbă în apă cu sare și câteva boabe de piper negru. Se lasă aproximativ 15 minute la foc mic și apoi se scot cu spumiera în sită, să se scurgă. Pentru un gust bun, se presară cimbru și câteva picături de lămâie amestecată cu ulei de măsline și coajă rasă de lămâie verde. Separat, se pun cartofii și morcovii să fiarbă în apă cu sare, iar ciupercile se curăţă, se spală, se taie rondele și se călesc în

puţin ulei de măsline. După ce s-au fiert morcovii și cartofii, se taie felii, se condimentează cu sare și piper, se amestecă ciupercile cu maioneza, morcovii, șalăul fiert și prazul tăiat rondele. Se ornează cu fire de praz.

Tort de ciocolată cu cremă caramel Ingrediente: Pentru blat: 10 ouă, 10 linguri zahăr, 6 linguri făină, 4 linguri cacao, 4 linguri nuci măcinate, coajă de lămâie și de portocale, 1 praf sare, 1 plic zahăr vanilat Pentru cremă: 300 g nuci coapte, 300 g zahăr, 200 g unt, 4 gălbenușuri, 100 ml lapte Pentru sirop: 250 g zahăr, 500 ml apă, baton de vanilie, 2 linguri whisky Pentru glazură: 300 g ciocolată, 30 g unt Mod de preparare: Se separă ouăle. Gălbenușurile se freacă cu sare, iar albușurile se bat spumă. Se adaugă zahărul în ploaie, apoi zahărul vanilat și se bat bine. Se adaugă gălbenușurile, făina și cacaua cernută. Nucile și coaja de lămâie și de portocale se adaugă la sfârșit și se amestecă ușor să nu facă cocoloașe. Se tapetează forma de tort cu hârtie de copt, se toarnă compoziţia de blat. Se întinde uniform și se bagă în cuptorul încălzit în prealabil. Se prepară siropul din zahăr, apă și mirodenii și se lasă să fiarbă până scade la jumătate. Separat, se caramelizează zahărul, se adaugă untul moale, laptele fierbinte, gălbenușurile și se fierbe la baie de aburi. Se obţine o cremă caramel delicioasă. La sfârșit, se adaugă nucile coapte și măcinate. Se amestecă și se lasă să se răcească. Ciocolata se rupe bucăţi mici, se adaugă untul și se lasă să se topească la baie de aburi. Se scoate blatul, se lasă să se răcească, se taie și se însiropează. Se toarnă crema caramel și se ornează cu glazura de ciocolată.

FRUMUSEŢE

Masca pe bază de mere, ideală pentru ten în sezonul rece Odată cu scăderea temperaturilor, consultanţii în frumuseţe spun că rutina de îngrijire a pielii trebuie adaptată sezonului rece. Potrivit acestora, măștile naturale reprezintă o soluţie la îndemână pentru a menţine pielea hidratată în această perioadă a anului.

Astfel, masca pe bază de mere nu ar trebui să lipsească din ritualul de frumuseţe în sezonul rece. Un mare avantaj al acestui tratament de îngrijire a pielii îl reprezintă faptul că merele reprezintă o sursă bogată de vitamina C, antioxidant recunoscut pentru efectele sale benefice

STUDIU: Mănânci gras, îţi SCADE inteligenţa Un studiu american a demonstrat că hrana hipercalorică slăbește funcţiile cognitive.

Este un motiv în plus pentru ca oamenii să mănânce sănătos, informează Agerpres.

Alimentele foarte grase reduc irigarea creierului, lucru care ar putea explica un grad mai scăzut de inteligenţă. Se știa că felurile de mâncare grase duc la creșterea greutăţii. Acum s-a aflat și că induc o încetinire a activităţii creierului.

Cercetători de la Universitatea Washington au realizat un studiu pe șoareci de laborator. La cei hrăniţi cu mâncare hipercalorică, oamenii de știinţă au observat scăderea irigării hipocampului, zona cerebrală care gestionează învăţarea și memoria. ”Cobaii ajunși obezi în urma unei alimentaţii foarte grase înregistrează rezultate mai puţin bune decât tovarășii lor cu greutate normală la testele cognitive”, arată autorii studiului.

împotriva ridurilor. Pentru a realiza această mască aveţi nevoie de un măr, iaurt, miere și puţin praf de amidon alimentar. Mărul se dă prin răzătoare și se amestecă cu trei lingurile de iaurt, de preferinţă nedegresat. Se obţine astfel un piure în care se adaugă un vârf de linguriţă de praf de amidon și o linguriţă de miere.

Toate ingredientele se amestecă bine până se obţine un amestec omogen, care se va aplica pe faţă, gât și decolteu. Masca din mere se lasă să acţioneze timp de 20 de minute, iar apoi se îndepărtează cu apă călduţă.

Este bine de știut că amidonul are și o acţiune de închidere a porilor, de aceea este indicat ca ingredientul să fie folosit din când în când în tratamentele de îngrijire a tenului și să fie adăugat în cantităţi reduse.

Roşu bordo, culoarea vedetă din această toamnă Bordoul este o culoare cu personalitate, ce se asortează foarte ușor. Atunci când o vei purta îţi va da un aer sofisticat și provocator. Numele culorii vine de la denumirea unui oraș din sudul Franţei, renumit pentru vinul roșu care se produce în această zonă.

Poate fi purtată ziua, în combinaţie cu nuanţe mai deschise, sau seara, asortată cu negru sau verde închis. Bordoul poate fi alăturat și cu albastru, lila deschis sau galben muștar. La această culoare se potrivesc

foarte bine bijuteriile mari, aurii. Dacă optezi pentru o astfel de culoare la o rochie de seară nu uita de machiaj. Pentru că este o culoare puternică, dacă nu te vei machia, vei crea un contrast prea puternic între faţă și rochie. Poţi să încerci un smokey eyes în nuanţe fumurii, se va potrivi perfect.

Este de menţionat că alăturarea bordoalbastru este una foarte sexy, dar și bordogalben muștar este una foarte reușită. Așa că, încearcă-le și tu!

Eva.ro

FLUX

PERICOLUL energizantelor pentru sănătate Cât zahăr şi cofeină conţine o cutie de băutură şi ce AFECŢIUNI provoacă Băuturile energizante reprezintă un pericol iminent pentru sănătatea consumatorilor, acestea având în compoziţie o cantitate foarte mare de zahăr și cofeină.

Consumate în mod regulat, energizantele pot duce la afecţiuni grave ale sănătăţii și chiar și la deces, potrivit experţilor citaţi de Mediafax.

Medicul Hans-Peter Kubis, expert în nutriţie, atrage atenţia asupra efectelor pe care consumul excesiv de băuturi cu efect energizant le are asupra sănătăţii. Acesta susţine că o cutie mare de energizant de circa 437 de mililitri are în componenţă aproximativ 13 linguriţe de zahăr și 150 de miligrame de cofeină, adică echivalentul a patru cești de cafea instant, scrie Daily Mail.

Efectul asupra sănătăţii celor care consumă în mod regulat energizante este unul devastator, medicul spunând că băuturile de acest tip pot cauza accelerarea ritmului cardiac, presiune arterială ridicată, probleme cu somnul, creșterea în greutate, spasme musculare, ameţeli și senzaţie de vomă. Consumul acestui tip de băuturi în mod regulat poate cauza chiar moartea subită.

Rezultatele descoperite în urma unui studiu realizat la începutul acestui an l-au șocat pe Kubis, astfel încât acesta susţine că nu mai consumă nici un fel de băuturi acidulate, văzând ce efect au acestea asupra organismului.

Conform medicului, combinaţia alcool-zahăr-cofeină poate păcăli creierul în a crede că se simte plin de energie, în timp ce restul corpului trebuie să se adapteze la efectele negative pe care aceste substanţe le au asupra corpului, care uneori pot duce chiar la moarte.

Doctorul Kubis susţine că oamenii ar trebui să se ferească de băuturile energizante. Comparaţia energizantelor cu cafeaua solubilă sau ceaiul sunt nepotrivite, susţine medicul, deoarece acestea din urmă nu se pot consuma foarte rapid, fiind de obicei prea fierbinţi.

Pe deasupra, ceaiul sau cafeaua se servesc în cantităţi mult mai mici, iar acestea nu conţin de obicei mai mult de 51 de grame de zahăr. “Băuturile energizante au gust dulce, astfel încât ele sunt foarte atrăgătoare pentru copii sau tineri, în timp ce ceaiurile nu sunt atât de atractive pentru aceștia deoarece pot fi amărui. Șansele ca un tânăr să consume un echivalent de 150 de miligrame de cofeină din ceai sau cafea sunt foarte mici, în timp ce șansele ca aceștia să consume și o a doua cutie de băuturi energizante sunt foarte mari”, a declarat doctorul Kubis.

FLUX 15

14

Programe

12 OCTOMBRIE 2012

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Videoteca copiilor. 9.55 Ștefan Agachi. Performanțe vechi și noi. 10.30 Reporterul de gardă.

11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Serial. “DORA”. 15.20 Film.

“JACK HUNTER. MORMÂNTUL LUI AKHENATON” (SUA, 2008).

17.40 Profil de savant. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.05 Documentar.

“Bariere invizibile în Europa”. 23.15, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Johann Straus. “O mie și una de nopți”. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Engaged and Underage (r) 07:00 Doamne de poveste (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Serial: Lara (r) 08:45 Videoclipuri 09:15 Serial: Lara (r) 10:15 Acasă în bucătărie (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Poveștiri adevărate (r) 12:15 Serial: Regina Sudului (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Doamne de poveste (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Cristina Show: Invitaţi actorii din “Fructul oprit” 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Cristina Show: Invitaţi actorii din “Fructul oprit”(r) 03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Avionul buclucaș (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4346 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.9, 10, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.18, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 9.30, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.35 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.00 Jurnal plus.

4.50 Pe scurt despre orice. 5.00 Avocații schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:24 INTERNATIONALES 6:43 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:35 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LOUIS RENAULT & ANDRÉ CITROËN, LA COURSE DU SIÈCLE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:30 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:45 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:03 LE CRI DU HIBOU 2:47 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 J’AI VU CHANGER LA TERRE

16

Marţi OCTOMBRIE

17

Miercuri OCTOMBRIE

18

Joi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.40 Picături de “Dor”. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Jocurile Delfice. Kiev 2012. Selecțiuni din concurs. 10.45 Cinemateca universală. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial.

“DORA”. 15.45 Documentar. “Integrarea romilor în viața socială”.

16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Respiro. Program muzical.

18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.15 Fotbal. Preliminariile Campionatului Mondial. San-Marino - Moldova. Transmisiune în direct din San-Marino. În pauză: ȘTIRI (rus.) 23.05 Profil de savant. 23.15, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 M.Mussorgsky. “Noapte pe muntele chel”. 5.15 La curțile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 6.45 Documentar. “Integrarea romilor în viața socială”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 ARTelier. 10.10 .... pe urmele lui Șefan cel Mare. 10.30, 5.25 Știință și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.50 Documentar. “Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”.

13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Videoteca copiilor.

15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 22.35 Serial. “DORA”. 0.15 Documentar.

“Evoluția”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Profil de savant. 5.15 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game Show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Videoclipuri 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri 09:15 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15 Poveștiri adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de poveste (r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Serial: Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna (primul episod) 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Videoclipuri 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri 09:15 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15 Poveștiri adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de poveste (r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Serial: Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Videoclipuri 07:30 Reţeta de acasă(r) 07:45 Serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri 09:15 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15 Poveștiri adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de poveste (r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Serial: Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O zi cu noroc 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4347 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ca în rai 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.19, an 4 00:30 Film: Ca în rai (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O zi cu noroc (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.5, 6, an 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4348 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.3 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.20, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 01:45 - Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Propunere de Crăciun 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4349 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.5, an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.3 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 22:30 Film: Piraţii aerului 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 02:15 Serial: Spitalul de demenţă (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 Film: Piraţii aerului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 02:20 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 14.00, 18.55, 2.50 Jurnalul TVR. 3.50 Jurnal plus. 4.40 Pe scurt despre orice. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 UN ÉTÉ À ALGER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:58 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 ANGÈLE ET TONY 20:57 FLASH INFO 20:59 JE SENS LE BEAT QUI MONTE EN MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA VIE EN MIETTES 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 2.25 Rom european. 3.45 Jurnal plus. 4.35 Călător pe viață. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:36 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FLEUR DU MAL 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:35 CHEZ MAUPASSANT 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 KADHAFI: MORT OU VIF 23:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:51 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Documentar.

“Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “DORA”.

15.45 Părinți și copii. 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Picături de “Dor”.

Program muzical. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Orchestra Simfonică din Viena. Concert. 1.00 TVMi. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Respiro. Program muzical. 5.30 Reporterul de gardă.

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Стебунов, Александра Урсуляк в многосерийном фильме “Однолюбы” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:20 “Городские пижоны”. “Гримм” 03:00 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 3.45 Jurnal plus. 4.35 Călător pe viață. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36 RÊVER LE FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CHEZ MAUPASSANT 16:04 CHEZ MAUPASSANT 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:46 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA VIE EN MIETTES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA FIN DU SILENCE 23:19 DOUBLE MIXTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 RÊVER LE FRANÇAIS 2:44 QUESTIONS À LA UNE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

Programe

12 OCTOMBRIE 2012

19

Vineri

20

OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.35 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Svitanok. 14.10 Orchestra Simfonică din Viena. Concert. 15.45 Moldovenii de pretutindeni. 16.15 A. Dvorak.

Simfonia 8. Interpretează “Youth Orchestra”. 17.40 Videoteca copiilor.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”. Program muzical. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.30 Știință și inovare. 3.50 Medalion muzical. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model

by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Videoclipuri 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Videoclipuri 09:15 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:15 Poveștiri adevărate (r) 10:45 Serial: Refugiul (r) 11:45 Doamne de poveste (r) 12:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 13:45 Videoclipuri 14:15 Serial: Demon și înger 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Un colţ de rai 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Regina Sudului 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Engaged and Underage 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Serial: În numele iubirii (r) 04:30 Engaged and Underage (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Propunere de Craciun (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pasiune neașteptată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4350 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:50 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:45 Film: Esenţa răului 01:00 Film: Pasiune neașteptată (r) 02:45 Film: Esenţa răului (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ”. Многосерийный фильм 17:05 “На край света”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 Поле чудес 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Голос” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 Премьера. Комедия Ивана Дыховичного “Европа - Азия” 01:55 “Иван Дыховичный. Жизнь на взлете” 02:50 “Prima Oră” (R) 04:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 1.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 4.00 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viață. Selecțiuni. 2.55 eForum. 5.00 Avocații schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA VIE EN MIETTES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:03 FLASH INFO 21:07 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:57 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:50 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:38 MISE AU POINT 3:28 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă OCTOMBRIE

21

OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Evoluția”. 7.00 Profil de savant. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii.

8.50 ... pe urmele lui Șefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Ștefan Lozan. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Copiii cântă Bach. Program muzical. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 “La o aniversare...” Gavriil Gronic la 55 de ani. Spectacol muzical. Partea II. 16.15 Chișinăul de ieri și de azi.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel.

Columbia 2008 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Engaged and Underage (r) 07:00 Poveștiri de noapte (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Videoclipuri 08:00 Serial: Un colţ de rai (r) 09:00 Doamne de poveste (r) 09:30 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:30 Poveștiri adevărate (r) 11:00 Serial: Refugiul (r) 12:00 Videoclipuri 12:30 Serial: Regina Sudului (r) 14:00 Acasă în bucătărie 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Lara 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Regina Sudului 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Engaged and Underage 00:30 Poveștiri adevărate (r) 01:30 Serial: Demon și înger (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Serial: În numele iubirii (r) 04:30 Engaged and Underage (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Engaged and Underage (r) 07:00 Poveștiri de noapte (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Videoclipuri 08:00 Serial: Un colţ de rai (r) 09:00 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Serial: Dragoste la indigo (r) 10:30 Poveștiri adevărate (r) 11:00 Serial: Refugiul (r) 12:00 Videoclipuri 12:30 Serial: Regina Sudului (r) 14:00 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Lara 19:30 Serial: Refugiul 20:30 Serial: Regina Sudului 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Engaged and Underage 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial : Demon și înger 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Serial: În numele iubirii (r) 04:30 Engaged and Underage (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întamplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Micul ei secret 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Cavalerii Mesei Rotunde 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Nașa 22:45 Film: Infern de ziua îndrăgostiţilor 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv din sport 02:30 Film: Nașa (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Iron Man - Omul de oţel 23:00 Film: Scor final 01:30 Apropo Tv (r) 02:15 Film: Iron Man - Omul de oţel (r) 04:00 Film: Scor final (r) 06:00 Ce se întamplă doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

7.00, 23.50 O dată’n viață.

9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 2.35 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 1.40 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 3.35 Europa mea. 4.05 Profesioniștii. 4.15 Viața satului.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 J’AI VU CHANGER LA TERRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:42 LÉONARD 10:50 MON AMI GROMPF 11:02 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL 11:39 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 « 10 » 16:26 « 10 » 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES STARS DU RIRE S’AMUSENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:25 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:00 Новости 06:10 “Никита Михалков. Сами с усами” 07:15 Татьяна Догилева, Андрей Миронов в фильме “Блондинка за углом” 08:35 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Сергей Безруков, Валерий Золотухин, Нина Русланова, Татьяна Догилева в многосерийном фильме “Участок” 14:55 Галина Польских, Евгений Евстигнеев в комедии “ По семейным обстоятельствам” 17:10 “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда обитания. “Еда без границ” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера. “Муслим Магомаев. “Ты моя мелодия” 00:40 “Мульт личности” 01:10 “Yesterday live” 02:05 “Городские пижоны”. Премьера. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 02:50 “Sinteza săptămânii” (R) 03:20 Джереми Айронс в приключенческом фильме “Эрагон” 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepți... 9.00-12.50, 17.20, 20.30 Seriale. 12.50, 16.10 O dată’n viață. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 22.45 Dănutz SRL. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Universul credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 J’AI VU CHANGER LA TERRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:21 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 MON AMI GROMPF 11:00 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 TACTIK 12:03 SCIENCE OU FICTION 12:33 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 NUS & CULOTTÉS 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN PAPILLON SUR L’ÉPAULE 23:37 LE DRAP ÉCARLATE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA FIN DU SILENCE 2:11 DOUBLE MIXTE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“JACK HUNTER ȘI STEAUA PARADISULUI” (SUA, 2008). 7.45 Documentar. “Arts 21”.

8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Evoluția”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar.

“Global 3000”. 12.00, 3.00 M.Iablonscaia. “Maimuța de pluș”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.00, 1.10 Eterna chemare a plasticianului Teodor Buzu. 13.50 “La o aniversare...” Gavriil Gronic la 55 de ani. Spectacol muzical. Partea I. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani!

Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50, 2.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie.

21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

Episoadele 1 și 2. 23.50 Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.35 Music Mania. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

06:00 Новости 06:10 “Лев Лещенко. Ни минуты покоя” 07:05 Валерий Золотухин, Владимир Высоцкий в фильме “Хозяин тайги “ 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Фабрика звезд”. 10 лет спустя” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Абракадабра” 14:25 “Да ладно!” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 “Никита Михалков. Сами с усами” 16:05 Премьера. “Народная медицина” 16:55 “Жди меня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:20 Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?”

00:45 Премьера. Фильм Мартина Скорсезе “Джордж Харрисон: Жизнь в материальном мире”. Часть 2-я 02:30 Приключенческий фильм “Флика” 04:00 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме “Военный ныряльщик”

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

12-19 octombrie Berbec Un fel special de entuziasm te poate cuprinde acum, dar vine însoţit și de neșansa de a nu-l putea transmite mai departe celor din jur, așa cum ţi-ai dori.

Taur Un ochi râde, privind spre afaceri, unul plânge, uitându-se la relaţiile importante, care par să se prăbușească. De fapt, situaţia de ansamblu nu e rea deloc.

Gemeni Contactele din a doua parte a săptămânii se anunţă mai reconfortante și revigorante, mai ales că vor contribui la refacerea optimismului de care ai nevoie acum.

Rac Inima te cheamă spre casă, dar acorzi multă atenţie responsabilităţilor sociale și profesionale. Cel mai bine ar fi să armonizezi cele două tendinţe firești.

Leu Perioada nu este în întregime pe gustul tău, dar nu contează astfel de detalii când ai atâtea probleme importante de rezolvat, inclusiv pentru membrii familiei.

Fecioară Aspectele financiare se blochează, cele legate de întâlniri, documente etc. se desfășoară mai ușor. Așa că ar fi cazul să fii cât mai atent(ă) și prudent(ă).

Balanţă Acum nu poţi fi obiectiv(ă) și va trebui să fii atent(ă) la mesajele pe care ţi le adresează cei care te cunosc mai bine și care îţi doresc binele cu adevărat.

Scorpion Lucrurile merg în favoarea ta.

Totuși, ar fi util să fii atent(ă) la informaţiile care ajung la tine, mai ales la cele sosite pe căi indirecte, căci undeva, ceva lipsește.

Săgetător Ai un curaj deosebit, o îndrăzneală care face ca toate preocupările să ţi se pară mai interesante. Există însă și o frână care limitează puţin acest elan.

Capricorn Vrei să fii parte a unui proiect, dar nu să ocupi și primul loc la investiţii, indiferent că e vorba de bani sau alte resurse. Acesta e elementul care te ţine în loc.

Vărsător O perioadă dinamică, cu momente frumoase în compania prietenilor. Nu ai nevoie de prezenţa lor fizică, e suficient să te gândești la unul și te sună sau tu îl contactezi.

Peşti Ai energie pentru toate responsabilităţile asumate, dar nu ai și timp pentru a visa cu ochii deschiși la dorinţele tale secrete. La finalul săptămânii, acest aspect va conta mai puţin.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 4404 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Pamflet

12 OCTOMBRIE 2012

„OU”-l transmite: Demnitarii moldoveni sunt în panică Fiule, FLUX-ul scrie că tu ţii mai mult cu pederaștii decât cu creștinii?!

- Vladimir Nicolaevici, de ce FLUX-ul scrie numai de rău despre mine?

- Ei, Marian Ilici, dar ce ai făcut mata de „ghini”, ca să scrie FLUX-ul de „ghini”? Și cum poate să scrie de „ghini” despre 2 metri de bulbuci?

- Citești FLUX-ul, tinere? Tare-mi place cum scrie gazeta aceasta despre moșutău Ghimpu. Zice că ar fi mocofan.

Ha-ha-ha!

Dragii mei copii, citiţi FLUX-ul dacă nu vreţi să fiţi influenţaţi, amăgiţi, manipulaţi, intoxicaţi, de tot felul de oligarhi, bandiţi, demagogi, hoţi, miliardari, găinari, moguli de presă, șarlatani politici care sugrumă astăzi această ţară.

Urmare din pagina 1 Dar când a ajuns rândul lui Mihai Ghimpu, acesta a început a silabisi, iar Plahotniuc s-a enervat și a părăsit cercul acestor intelectuali periculoși, spunând că până citește Ghimpu un rând, el reușește să facă un milion de euro. Fiind un om al acţiunii, Plahotniuc a mers repede la toate chioșcurile din Chișinău și a cumpărat ziarele FLUX pe care le-a găsit în vânzare. După care și-a anunţat consilierii și tehnologii din domeniul „lustruirii imaginilor șifonate” că de azi încolo, la toate întrunirile cu alegătorii și, mai ales, la cele din perioada campaniilor electorale, nu va mai merge cu mită și pomeni (bani, ulei, făină, macaroane, orez, găini), ci va distribui câte un exemplar al ziarului FLUX. În felul acesta, Plahotniuc speră că îl va putea învinge în alegeri pe rivalul său de moarte – Vladimir Filat, că va prelua puterea și îl va băga pe Filfizon la pușcărie, pentru contrabanda cu ţigări, pe un termen de 25 de ani.

Agenţii conspirativi ai OU-ului susţin că intenţia lui Plahotniuc este ca, în acest termen de 25 de ani, cât Filat va sta la pârnaie, să se retragă și din business, și din politică, să iasă la pensie și să citească liniștit la gura sobei FLUX-ul.

După care, spun iscoadele OU-ului, când Filat va ieși de la pușcărie, Plahotniuc îi va organiza un test ca să vadă dacă rivalul său s-a lăsat sau nu de vechea meserie de contrabandist. Dacă testul îl va depista pozitiv pe Filat, adică va

- Dar despre matale – că ești impotent politic. Ha-ha-ha!

- ?!

Tare-mi place să citesc ziarul FLUX. Regret că atunci când mergeam la școală nu am învăţat toate literele alfabetului și acum constata că acesta vrea îmi vine cam greu la citit. Dar, de cum apare FLUXsă se apuce din nou de contrabanda cu ţigări, ul, las la o parte toate treburile juridice ale statului și atunci Plahotniuc, ca mă pun pe citit. Timp de o săptămână, până la cealaltă un adevărat justiţivineri, pe la jumătatea gazetei tot ajung eu. Dar am să-l ar, va merge din nou rog pe nepotu-meu Dorin să mă înveţe toate literele din chioșc în chioșc să alfabetului, că oricum nu face nimic la Primărie. cumpere ziarul FLUX, Și atunci am să citesc tot ziarul și n-o să să-l distribuie alegătorilor, mai râdă Plahotniuc de mine. să câștige din nou alegerile și să-l bage iarăși pe Filat la pușcărie pe un termen de încă 25 de ani. De data asta, Plahotniuc va fi sigur că Filat nu va mai ieși de la pârnaie ca să se apuce din nou de rele. Așa că, având conștiinţa împăcată, știind că tizul său se află în siguranţă la răcoare, Plahotniuc va putea să citească FLUX-ul liniștit, la gura sobei, până la adânci bătrâneţe.

Acestea sunt informaţiile care ne-au fost comunicate de agenţii de la „OCHI ȘI URECHI” din eșaloanele superioare ale puterii. Aceștia ne-au promis că săptămâna viitoare vor veni cu noi informaţii preţioase despre conducătorii ţării noastre.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, omul de legătură cu agenţii firmei „OCHI ŞI URECHI”

CMYK