Ziarul Flux, Ed. 41 (773)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 12 noiembrie 2010 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 12.11.2010

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Zenovie și Zenovia; Sf. Ap. Cleopa Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.8459 1 Dolar american ............. 11.5575 1 Leu românesc ................ 3.6969 1 Rublă rusească ............... 0.3778 Timpul probabil:

„Curajul este preţul pe care viaţa îl pretinde pentru a îngădui pacea.”

12.11.2010

13.11.2010

Amelia Earhart

Soare, 8 19 0C

Soare, 9 20 0C

PAGINA

INTERVIU

ABONAREA 2011

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

EUROPEAN

EUROPEAN

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 41 (773)

Un „7 aprilie” continuu Cine crede că “războiul politic dintre liberali și comuniști” este doar o expresie metaforică, convenţională, utilizată pentru a desemna declaraţiile belicoase, agresive și pline de ură ale celor două tabere – PCRM și AIE –, se înșală amarnic. Războiul politic dintre comuniști și liberali (în tabăra liberalilor intrând și PD-ul lui Marian Lupu) se poartă pe bune, simpatizanţii și activiștii celor două grupări cotonoginduse la modul propriu.

Mihai Adauge: Numai o formaţiune ca PPCD, care nu se subordonează oligarhilor, poate servi ţara şi binele comun

3

PAGINA

EVENIMENT

Frontiera Uniunii Sovietice a căzut!

Trăiască frontiera Uniunii Europene!

5

PAGINA

ATITUDINI

Un PLDM-ist l-a mutilat pe un comunist?

Miercuri dimineaţa, 10 noiembrie 2010, portalul de știri OMEGA, care este apropiat Partidului Comuniștilor și care exprimă opinii critice faţă de guvernarea AIE, a difuzat o știre cu un titlul șocant: “Agitator al PLDM a mutilat grav un activist al PCRM”. Iată textul acestei știri: “Un agitator al Partidului Liberal Democrat din Moldova, care este condus de premierul în exerciţiu, Vladimir Filat, l-a mutilat pe activistul PCRM, Anatolie Candâba, în rezultatul incidentului, tânărul rămânând fără un ochi.

Potrivit primului secretar al organizaţiei PCRM din Anenii Noi, Veaceslav Bondari, pe data de 4 noiembrie curent, în satul Socoleni, agitatorul PLDM, Serghei Stolearenco, a rupt materialele electorale ale PCRM, care erau plasate pe un panou electoral, iar când Candâba i-a făcut observaţie, Stolearenco l-a lovit puternic în faţă, în rezultat fiindu-i vătămat un ochi.

Potrivit medicilor, în rezultatul loviturii, activistului comunist i-a fost afectat cristalinul ochiului. În prezent, victima este internată la Spitalul Clinic Republican, unde a suportat două operaţii, după care medicii au fost impuși să scoată cristalinul ochiului.

XXX

continuare în pag. 2

Un sondaj contrafăcut ca anestezie Cum combate Filat corupţia pentru partidul lui Lupu Graficul involuţiei politice a lui Marian Lupu după ce s-a desprins de poala mundirului lui Voronin

2m

PLDM vrea federalizarea R. Moldova şi rusa – limbă de stat

Pa, dragă!

XXX

Sau Vulpea şi bursucul – Fabulă de Alexandru Donici

(citiţi pag. 4) XXX

1m

(citiţi pag. 4)

Musca la arat XXX

noiembrie 2009

(citiţi pag. 5)

Unitatea – şansa românilor din Serbia

noiembrie 2010

Cine nu are partid, să şi-l cumpere În preajma fiecărei campanii electorale, începe marea zbenguială, de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga eșichierului politic. Politicieni liberi de angajamente matrimoniale sunt în căutare de partide disponibile să-i adopte pe post de lideri, iar partidele, despre existenţa multora dintre care se află doar în aceste perioade, își etalează nurii, asemenea fetelor mari, aproape virgine, vorba unui politician, încercând să se vândă, cât mai rentabil posibil, respectivilor politicieni.

Fără îndoială, în perioadele preelectorale aceste partide își trăiesc cele mai frumoase și palpitante clipe din existenţa lor, altfel destul de searbădă și aproape obscură.

din preajma alegerilor repetate din iulie 2009, proaspăt desprinsul din tabăra comuniștilor, Marian Lupu. La un moment dat, situaţia devenise deja chiar ridicolă, pentru că unii președinţi de partide nu-și dădeau rândul în a-i oferi acestuia nu doar un loc de frunte pe liste, ci și funcţiile de președinte ale acestora. Printre ofertanţii cu oarecare vizibilitate a mai figurat, în afara șefului Partidului Democrat, Dumitru Diacov, și președintele Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiș. Nu știm prin ce a fost mai atractivă oferta lui Diacov, dar acesta a reușit atunci să-și tranzacţioneze partidul. Braghiș și-a luat revanșa mai târziu, când i-a „transmis” formaţiunea omului de afaceri Victor Șelin, care s-a dorit, din senin, politician implicat și militant.

Politicieni în căutare de identitate

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 7) DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

(citiţi pag. 5)

Misiunea „misionarului” sau ce caută Kuraev în Moldova?

XXX

(citiţi pag. 7)

Povestea tragică a unui partid foarte trist

Această mișcare browniană preelectorală se soldează, de fiecare dată, cu încheierea câtorva tranzacţii, mau mult sau mai puţin reușite, între politicienii cu ambiţii, dar fără de partide, și posesorii unor partide de multiplă folosinţă, formate din doi membri și o ștampilă. Uneori însă, sunt scoase la mezat și partide ceva mai măricele, dar cu o activitate la fel de irelevantă.

Dacă vom face o incursiune în istoria imediată, ne vom aminti de cel mai mare negustor, la propriu și la figurat,

În general, PSD este formaţiunea cu cea mai zbuciumată soartă care, ca gogoașa din poveste, de la babă a fugit, de la moș a fugit… Dacă vă mai amintiţi, la cârma PSD a stat iniţial Oazu Nantoi, devenit apoi democrat. Ce-i drept, acum nu se știe dacă mai este, deoarece nu a fost inclus pe lista de candidaţi ai PD-ului, din considerente de mare înghesuială.

Continuare în pag. 6

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2066 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

12 NOIEMBRIE 2010

Un „7 aprilie” continuu Urmare din pag. 1

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MIHAI ADAUGE:

Numai o formaţiune ca PPCD, care nu se subordonează oligarhilor, poate servi ţara şi binele comun

Interviu cu Mihai Adauge, istoric, membru PPCD

Pictor: Ion Mâţu Pictorii contra Corupţiei 9 © Transparency International – Moldova

Primul secretar al comitetului raional al PCRM din Anenii Noi a anunţat că “fratele mai mare al activistului PLDM, Stolearenco, lucrează la procuratură și, cel mai probabil, poliţia va pregăti pe acest caz un material de respingere, deoarece colaboratorii de poliţie consideră că Anatolii Candâba s-a împiedicat și, lovindu-se de pieptul activistului PLDM, și-a lovit ochiul“.

Anterior, observatorii s-au arătat îngrijoraţi de creșterea numărului semnalelor de punere în aplicare a agresiunii și a metodelor de forţă în cadrul campaniei electorale, accentuând că isteria politicienilor este preluată de activiștii lor și transformată în agresiune verbală, iar în unele cazuri și în agresiune fizică la adresa adepţilor altor partide.

Partidul Comuniștilor este cea mai mare formaţiune politică din Moldova și favorită recunoscută a alegerilor parlamentare planificate pentru data de 28 noiembrie curent”, se arată în știrea de la OMEGA.

Doi comunişti l-au snopit în bătăi pe un minor din tabăra liberală?

Toată lumea recunoaște că jurnaliștii de la OMEGA sunt buni profesioniști, chiar și cei care nu împărtășesc politica editorială a acestei publicaţii electronice, de aceea am fost, pur și simplu, oripilat la citirea acestei știri. Cum este posibil ca cineva să mutileze o altă persoană doar pentru faptul că acela împărtășește o altă convingere politică și lucrul acesta să se întâmple în ţara noastră, în Republica Moldova? La puţin timp după aceasta dau de un comunicat de presă difuzat pe site-ul PLDM, în care se relatează despre același caz, faptele fiind însă inversate, prezentate cu o turnură de 180 de grade. Reproducem întocmai și conţinutul acestui comunicat de presă.

“Informaţia difuzată de o agenţie de presă afiliată comuniștilor precum că “un agitator al Partidului Liberal Democrat din Moldova l-a mutilat pe activistul PCRM” este o minciună ordinară, o nouă provocare a comuniștilor, cu scopul de a denigra cel mai important partid politic din Republica Moldova aflat la guvernare. În listele agitatorilor partidului nostru din raionul Anenii Noi nu există nicio persoană pe nume Serghei Stolearenco. Mai mult, din informaţiile de care dispunem, Serghei Stolearenco este minor (16 ani) și câteva zile în urmă a fost agresat fizic anume de persoana la care face referire media procomunistă.

Tatăl minorului, Victor Stolearenco, ne-a relatat că, la 3 noiembrie, ora 16.30, cetăţeanul Anatolie Candâba (45 de ani), aflat în stare avansată de ebrietate, împreună cu fiul acestuia de 25 de ani, l-au snopit în bătăi pe Serghei, chiar în curtea casei în care locuiește. Acest fapt este confirmat și de martori.

Pe acest incident a fost depusă o sesizare la poliţie.

Menţionăm că cetăţeanul Candâba este invalid de gradul II și are probleme serioase cu vederea, fapt confirmat de fișa medicală a dânsului.

Astfel, modul în care presa aservită comuniștilor vehiculează incidentul este total aberant, lipsit de temei, iar așa-zisele “probe” sunt fabricate, adevărul fiind totalmente altul.

Condamnăm acest nou atac informaţional la adresa PLDM și cerem autorilor lui să înceteze acţiunile de dezinformare și manipulare a opiniei publice prin lansarea unor acuzaţii nefondate și mincinoase. De asemenea, solicităm organelor de resort să investigheze cu maximă atenţie cazul de agresare a unui minor pentru a-i trage la răspundere pe făptași”, conchide comunicatul de presă al PLDM.

Manipularea şi instigarea la violenţe prin presă Din lectura știrii de la OMEGA și a comunicatului de presă de la PLDM este, practic, imposibil să înţelegi ce s-a întâmplat cu adevărat, cine și pe cine l-a bătut, l-a mutilat, informaţia din cele două surse fiind complet contradictorie. Dar nici măcar acesta nu e cel mai important lucru. Nu că adevărul nu ar conta, ba, dimpotrivă, este foarte important ca opinia publică să-l cunoască și Justiţia să facă dreptate. Însă, mult mai îngrijorător este că acest incident violent este folosit în interes politic, fiecare tabără încercând să scoată foloase electorale de pe urma lui. În loc ca cele două partide, unul spunându-și “cel mai mare”, iar altul “cel mai important”, să declare că regretă ceea ce s-a întâmplat și că își cheamă simpatizanţii și membrii de partid să se comporte demn și civilizat, să se abţină de la violenţe, în general, și în această campanie electorală, în particular, ele, dimpotrivă, se victimizează, lansează mesaje acuzatoare și prin asta instigă la noi violenţe. Ce trebuie să înţeleagă simpatizantul unui partid politic când mass-media acestei formaţiuni politice îi spune că iată adversarii politici “îi snopesc în bătăi, le scot ochii, îi mutilează pe ai noștri”? Oare după consumul acestui gen de informaţii, individul, care, de obicei și din păcate, este unul neinstruit, needucat și cu puţină credinţă în Dumnezeu, nu va pune și el mâna pe bâtă pentru a răspunde potrivit zicalei: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte? Și, dacă e așa, atunci unde ajungem? La un nou 7 aprilie?

Putem constata cu certitudine că acest tragic incident din satul Socoleni, raionul Anenii Noi, convine de minune atât propagandei comuniștilor lui Vladimir Voronin, cât și celei a liberal-democraţilor lui Vladimir Filat. Expunerea lui în presă într-o formă agresivă și instigatoare are menirea să radicalizeze opţiunile politice și să mobilizeze electoratul la vot, chiar dacă situaţia riscă să iasă de sub control și să degenereze în confruntări violente, așa cum s-a întâmplat la 7 aprilie.

Alegătorii se bat şi se mutilează reciproc, iar Filat şi Voronin câştigă Cei doi lideri politici evită să participe la o dezbatere electorală publică, dar instigă oamenii simpli să se bată la propriu pentru binele lor, să-și dea cu bâta în cap unul altuia, și asta doar pentru succesul lor electoral, doar pentru că atât Voronin, cât și Filat doresc să acumuleze cât mai multe locuri în Parlament, majoritatea - dacă se poate. Cine va avea majoritatea mandatelor de deputaţi, acela va guverna, iar guvernarea înseamnă putere și, mai ales, mulţi bani. Oamenii nici nu înţeleg că ei se mutilează reciproc pentru bunăstarea și opulenţa lui Filat și a lui Voronin. Omul simplu nu înţelege că cel de alături de el, consângeanul lui, nu-i este dușman, chiar dacă împărtășește o altă convingere politică, ci că dușmanii ambilor sunt cei care îi instigă să se bată între ei spre binele lui Filat și Voronin, dar și al lui Ghimpu, Lupu și Urechean, a tuturor celor care au instigat la ură și violenţe, care au angajat acest război fratricid.

Când oamenii simpli vor înţelege dedesubturile acestui joc politic murdar și ipocrit, atunci poate vom avea o altă clasă politică, una onestă și responsabilă, atunci poate va ieși și Republica Moldova din mizeria în care se află astăzi. Până atunci degeaba votăm.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

- Domnule Mihai Adauge, au mai rămas puţin peste două săptămâni până la alegerile din 28 noiembrie.

Cum vi se pare această campanie electorală și cum credeţi că va evolua pe ultima sută de metri?

- Campaniile electorale, în general, decurg după niște modele verificate de timp. Însă fiecare dintre ele, oricum, are mai multe nuanţe specifice. În actuala campanie avem câteva aspecte mai deosebite. Unul ar fi că ea este a treia la număr într-un interval de timp foarte scurt, de un an jumătate, iar cu tot cu referendum este a patra. Oamenii sunt obosiţi de atâtea alegeri în van.

De aici decurge și un al doilea element distinct al acestei campanii – o mare dezamăgire în mediul alegătorilor.

Acest sentiment vine și pe fundalul unor mari așteptări pe care le-au avut cei care au votat partidele Alianţei de guvernământ. Pe final, campania va fi, în mod cert, mai agresivă, iar asta înseamnă și mai supărătoare pentru alegători. În definitiv, dezamăgirea electoratului își va spune cuvântul. Fie printr-o participare foarte redusă la vot, în mod sigur din contul foștilor votanţi ai guvernării care s-au decepţionat, fie printr-un vot de blam și partidelor din guvernarea actuală, și Partidului Comuniștilor. Este știut că mari adevăruri pot

să răsară din pământul unde au crescut și mari rătăciri.

- Dacă e să ne referim și la mesajele concurenţilor electorali vedem că iarăși politicienii ne promit marea și sarea. Toţi ne asigură că vom trăi mai bine dacă îi vom alege anume pe ei. Cât de credibili mai pot fi astăzi acești politicieni, ţinând cont că, în ultima perioadă, am avut destul de multe alegeri, implicit multe promisiuni? Or, în pofida acestor promisiuni, viaţa devine din ce în ce mai grea în Republica Moldova.

- Când oamenii cad în capcana promisiunilor? Atunci când nu sunt suficient de bine informaţi. Guvernanţii profită de lipsa unei informaţii complexe și nici nu au interesul ca alegătorul de rând să cunoască situaţia reală.

Cu toată complexitatea problemelor care macină ţara și societatea, situaţia poate fi privită și explicată pe interesul tuturor. Iar aceasta este următoarea: Ca să trăim mai bine, să avem locuri de muncă plătite, salarii și pensii bune este nevoie să relansăm economia.

Ca să funcţioneze la cote normale sectorul real al economiei este nevoie de o asistenţă financiară de aproape 6 miliarde de lei. De unde atâţia bani, dacă veniturile acumulate la bugetul de stat, de circa 17 miliarde de lei, nu

acoperă toate cheltuielile. Răspunsul poate fi la fel de simplu și concret. Bani în ţară sunt suficienţi pentru o relansare economică adevărată, numai că sunt furaţi. Miliarde de lei sunt dosiţi la vamă.

Alte miliarde oferite de structurile europene pentru diferite proiecte au fost ignorate cu desăvârșire de către toate guvernările de până acum. Iar pentru a recupera aceste sume astronomice pentru economia noastră, totuși este nevoie de voinţă politică.

- De ce credeţi că nici o guvernare nu a reușit să identifice aceste sume, iar PPCD va reuși?

- Pentru că partidele care au reprezentat fostele guvernări, ca și cele din actuala alianţă de guvernământ, nu sunt libere să curme scurgerile și evaziunile imense de bani, întrucât decizii de asemenea anvergură în numele lor le iau structurile financiar-mafiote care stau în spatele acestor formaţiuni politice și care se hrănesc tocmai din import și din Vamă. Numai o formaţiune ca Partidul Popular Creștin Democrat, care nu este legată cu oligarhii milionari și nu poate fi sub nici o formă controlat de grupările acestora, este capabilă să manifeste cu adevărat voinţă politică și să ia decizii radicale spre binele ţării și a oamenilor.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

Acord de colaborare între PPCD şi „Solidaritatea Civică” din Ucraina Partidul Popular Creștin Democrat din Republica Moldova și Partidul „Solidaritatea Civică” din Ucraina au semnat, pe data de 3 noiembrie, la Kiev, un acord de parteneriat și colaborare. În textul documentului, care a fost semnat de președinţii celor două formaţiuni politice, Iurie Roșca și Victor Palii, se spune următoarele:

ACORD de parteneriat și colaborare între Partidul „Solidaritatea Civică” din Ucraina și Partidul Popular Creștin Democrat din Republica Moldova Partidul „Solidaritatea Civică” și PPCD, ca partide politice care exprimă interesele cetăţenilor din două state vecine, cu relaţii de prietenie seculare, care tind spre edificarea unor societăţi cu o democraţie funcţională și a unor modele economice de dezvoltare bazate pe antreprenoriatul liber și relaţiile economice de piaţă, Conducându-se de dorinţa de a extinde relaţiile de bună vecinătate și de consolidare a colaborării pe toate planurile dintre Ucraina și Moldova în beneficiul popoarelor noastre, Pornind de la scopurile comune de modernizare a statelor noastre și de intensificare a colaborării politice, economice și culturale,

Având în vedere necesitatea exercitării unei influenţe benefice asupra stabilităţii și prosperării regiunii noastre, Exprimând dorinţa de a face un intens schimb de experienţă între partidele noastre ca instituţii democratice care au drept scop de a participa la guvernarea ţărilor la nivel naţional, regional și local în interesul popoarelor Ucrainei și Moldovei, Tinzând spre un schimb de experienţă permanent în domeniul construcţiei statale, elaborării legislaţiei și continuării reformelor politice și economice, Părţile au convenit asupra semnării prezentului Acord de parteneriat și colaborare.

Conducerea Partidului „Solidaritatea Civică” și a PPCD au decis să întreţină un contact permanent și eficient, să facă schimb de informaţii privind situaţia la zi din ţările noastre, să participe la forurile bilaterale și multilaterale.

Părţile consideră că relaţiile ţărilor noastre cu statele vecine Rusia, Belarus, România, Polonia, Ungaria trebuie să cunoască o dezvoltare continuă, o intensificare multilaterală în baza principiilor respectului reciproc, eficienţei economice și a colaborării multilaterale.

Aspirând la calitatea de membru al Uniunii Europene pentru ambele ţări, partidele noastre vor contribui la amplificarea procesului de integrare europeană, care va fi rezultatul unor transformări interne ample și profunde, precum și vor lărgi colaborarea multilaterală cu partenerii europeni.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Victor PALII, preşedinte al Partidului „Solidaritatea Civică” Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD

TVR 1 revine în Moldova Postul public român apare din nou pe micile ecrane din RM, iar conflictul la CEDO este soluţionat pe cale amiabilă Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aprobat, la 10 noiembrie, cu unanimitate de voturi, retransmiterea postului de televiziune TVR 1 în Republica Moldova prin reţeaua de stat Nr. 2 cu acoperire naţională, deţinută actualmente de Societatea Telefe M International.

Potrivit reprezentantului Telefe M International, Veronica Cojocaru, director general al postului 2 Plus, compania a acceptat includerea în grila de emisie a canalului 2 Plus a producţiei TVR 1 în urma unor adresări din partea autorităţilor din România.

Conform aceleiași surse, toate cheltuielile, aproximativ un milion de dolari pe an, vor fi suportate nu de Guvernul Român, ci de Telefe M International. În același timp, programul postului TV 2 Plus a suferit modificări, în special buletinul principal de știri a fost mutat la ora 20:30, pentru ca să poate fi difuzat jurnalul de știri al TVR 1 și emisiunile sale tematice. ”Elementele determinante pentru luarea deciziei noastre de a difuza programe din grila televiziunii române au fost atât preferințele publicului moldovenesc pentru programele acestei televiziuni, cât și demersurile lansate de către Ambasada României la Chișinău, prin persoana Excelenței Sale Marius Lazurca”, a precizat compania Telefe M International într-un comunicat de presă.

Marius Lazurca:

”Un gest de normalitate” La rândul său, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, a salutat începerea retransmiterii postului TVR 1 în ţara noastră, calificând drept un gest de normalitate și un „răspuns pe care noi îl dăm unei așteptări, aș spune generale în RM”. „Semnificaţia revenirii televiziunii publice din România în RM reprezintă încă o contribuţie la diversificarea spaţiului mediatic.

Cred că, de data asta, contribuţia va fi masivă, astfel încât telespec-

tatorii, publicul general, oricare ar fi preferințele acestui public, va putea beneficia de o diversitate încă mai mare de informaţie, de acces la cultură, la piaţa de idei, la lumea intelectuală de limbă română, de conotaţie europeană prin intermediul televiziunii publice din România”, a precizat Lazurca.

Ambasadorul a precizat că ideea retransmiterii postului TVR 1 în Moldova a început dintr-o discuţie cu Vlad Plahotniuc, proprietarul postului 2 Plus. El a spus că discuţia a fost „foarte rapidă și într-un spirit de eficienţă și deschidere, astfel încât foarte repede am putut trece la faza operaţională a acestui acord, când experţii din conducerea celor două televiziuni – televiziunea publică din România și 2 Plus din RM – au putut încheia și atinge deznodământul acordului”.

Oficialul român a dat asigurări că acel conflict la CEDO – cazul TVR 1 vs RM, în momentul de faţă nu mai are obiect, astfel încât va fi stins pe cale amiabilă. Și ministrul Justiției, Alexandru Tănase, a declarat că, cel mai probabil, plângerea la CEDO va fi retrasă. Potrivit lui Tănase, SRTv a depus plângere pentru că în 2007 a fost privată de licenţa de difuzare a postului TVR 1 pe frecvenţa a doua de stat, care acoperă întreg teritoriul Moldovei. „Acum, că datele problemei se schimbă, urmează să discutăm acest subiect și să vedem dacă SRTv mai consideră necesar să-

și menţină această cerere și care ar fi la ora actuală pretenţiile lor, deoarece situaţia este alta decât a fost până la depunerea cererii”, a explicat Tănase. ”Posturile tv 2 Plus și TVR 1 vor dezvolta proiecte împreună”, a mai declarat omul de afaceri Vlad Plahotniuc.

Un pas așteptat

Vlad Plahotniuc:

”Vom dezvolta proiecte împreună” La rândul său, omul de afaceri Vlad Plahotniuc a declarat că decizia ca postul 2 Plus să retransmită TVR 1 a fost luată în urma dialogului constructiv cu oficialităţile române, cât și pentru că la nivel de societate există o nostalgie și o așteptare față de TVR 1. Omul de afaceri a mai spus că mulți prieteni de-ai săi, printre care și oameni de cultură, s-au exprimat și ei, la rândul lor, în favoarea retransmiterii TVR 1.

Vlad Plahotniuc a recunoscut că și el are o nostalgie și “îmi amintesc cu plăcere de emisiunile, filmele și vedetele TVR-ului, care mi-au marcat copilăria”.

Și oamenii de cultură din Moldova au salutat revenirea TVR 1 pe micile ecrane. Poetul Iulian Filip a declarat pentru Info-Prim Neo că se bucură nespus de mult de revenirea pe ecrane a postului naţional român de televiziune, ”dispărut din voinţa și cu aportul conducerii comuniste”. ”TVR 1 are un loc înrădăcinat în conștiinţa românilor basarabeni și sper ca aceștia să-și revină din întunericul comunist și să se plaseze pe aceeași undă cu TVR 1”, a spus Iulian Filip.

Totodată, președintele Uniunii Oamenilor de Teatru, Sandu Grecu, a apreciat că ”toamna este atât de frumoasă din cauza revenirii acasă a acestui post de televiziune, care ne va aduce căldură în sufletele noastre”. În opinia lui, TVR 1 trebuie să fie în Basarabia pentru a ajuta la schimbarea mentalităţii a unei părţi a populaţiei și chiar a unora din reprezentanţii intelectualităţii. „TVR 1 înseamnă informare corectă, înseamnă deschidere spre Europa, spre neamul românesc”, a mai spus Sandu Grecu.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Tratatul de frontieră creează noi disensiuni în Alianţă Semnarea Tratatului moldo-român privind regimul de frontieră a provocat reacţii dure la Chișinău. Partenerii de coaliţie ai premierului Vladimir Filat, care a semnat documentul din partea Republicii Moldova, susţin ca acesta nu avea dreptul legal să-și pună semnătura pe Tratat. În replică, Filat spune că totul este perfect legal.

Portalul Euractiv.ro scrie că premierul moldovean nu a spus nimănui la Chișinău ce are de gând să facă luni, 8 noiembrie, la București. Cel puţin asta afirmă partenerii de alianţă ai lui Vladimir Filat. Aceștia susţin că nu au știut nimic despre conţinutul variantei finale a Tratatului privind regimul de frontieră semnat luni cu România.

Vicepreședintele Partidului Democrat, Igor Corman, a spus ca semnarea unui astfel de document era prerogativa șefului statului și nicidecum a prim-ministrului. „Nu se pune la îndoială legitimitatea acestui tratat, dar cred că ar trebui ca Președinţia să spună dacă au fost respectate procedurile interne și dacă nu era cazul să existe un decret al președintelui interimar prin care premierul să fie mandatat cu semnarea acestui tratat”, a spus Corman, în cadrul unei emisiuni televizate.

La rândul său, președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a refuzat să

comenteze gestul premierului Filat, în timp ce liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a spus că semnarea Tratatului cu România „reprezintă un truc electoral de-al lui Filat”. În replică la acuzaţiile aduse, Vladimir Filat a spus că semnarea Tratatului privind regimul de

12 NOIEMBRIE 2010

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

frontieră cu România nu este un truc electoral, explicând că a semnat el Tratatul, deoarece ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, este degrevat din funcţie. „Semnarea acestui tratat este o finalitate logică a eforturilor depuse de către ambele părţi și demonstrează spiritul pragmatic stabilit între cele două ţări pe parcursul ultimului an”, a declarat premierul Vladimir Filat.

De cealaltă parte, comuniștii contestă textul tratatului, insistând pe ideea că Republica Moldova și România ar fi trebuit să semneze un acord

care să legitimeze frontiera între cele două ţări.

Potrivit lui Iurie Muntean, secretarul general al PCRM, tratatul semnat luni la București este unul pur tehnic și stabilește doar regimul de trecere a frontierei. „Este un acord absolut tehnic, care nu rezolvă problema de bază, problema legitimării frontierei între Republica Moldova și România.

Este o mare diferenţă între acordul de frontieră, încheiat, spre exemplu, între România și Ucraina, acord care, la fel, urmează a fi încheiat între România și Republica Moldova, și acest, de fapt, în esenţă, protocol, care doar stabilește regimul de trecere a frontierei. Înţelegeţi? El nu legitimează frontiera ca atare, în modul în care el ar trebui s-o legitimeze și cum este primit în practica interstatală internaţională. Este un acord tehnic, care, în mod normal, ar fi trebuit să vină întru dezvoltarea, întru precizarea, întru detalierea unui acord de frontieră. Dar nu să-l preceadă. El nu-l substituie, prin definiţie nu poate să-l substituie”, a declarat Iurie Muntean, citat de Europa Liberă.

Menţionăm că discuţiile privind necesitatea semnării unui tratat de frontieră între România și Republica Moldova au început încă în 2003.

De atunci și până astăzi au avut loc 14 runde de negocieri la acest subiect și, de fiecare dată, partea română refuza să accepte semnarea documentului, invocând motive legate de formulările din textul Tratatului. Revenirea asupra acestui subiect a fost condiţionată, în special, de intenţia României de a adera la spaţiul Shengen, condiţie impusă de mai mulţi oficiali europeni, printre care și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul ultimei sale vizite la București, în contextul securizării frontierei cu statele limitrofe ale acestui spaţiu.

3

Tratatul privind regimul frontierei moldo-române a fost semnat Chișinăul și Bucureștiul au semnat luni, 8 noiembrie, Tratatul între România și Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistenţa mutuală în probleme de frontieră. Tratatul a fost parafat de către premierul moldovean Vladimir Filat și ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi.

Tratatul este structurat pe nouă capitole și este, potrivit ministrului român de Externe, unul eminamente tehnic.

Capitolul II al documentului, care se referă la traseul frontierei de stat, indică documentele relevante prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei dintre cele două state (Tratatul privind regimul frontierei de stat din

27 februarie 1961, Protocolul privind traseul frontierei în sectorul nodului hidrotehnic Stânca-Costești, documentele de demarcare adoptate de Comisia mixtă și Comisia specială mixtă româno-sovietică).

Același capitol prevede că punctele de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Republicii Moldova și Ucrainei vor fi stabilite printr-un acord trilateral separat.

Sunt indicate principiile pri-

vind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor de frontieră curgătoare (pe sectoarele navigabile, pe mijlocul șenalului navigabil principal; pe sectoarele nenavigabile, pe mijlocul pânzei de apă a râului sau a braţului său principal). În același timp, se stipulează că, începând cu anul următor, anului intrării în vigoare a Tratatului, se va efectua verificarea în comun a traseului frontierei de stat, care se va finaliza cu întocmirea unor noi documente de demarcare, care vor înlocui ultimele documente de demarcare în vigoare, dintre care ultimele datează din anul 1974.

Comisie mixtă pentru verificarea traseului frontierei Capitolul IV prevede că cele două ţări vor înfiinţa o Comisie mixtă pentru verificarea traseului frontierei de stat și întreţinerea semnelor de frontieră. Același capitol descrie atribuţiile Comisiei (dintre care cele mai importante sunt efectuarea verificării în comun a traseului frontierei de stat și întocmirea noilor documentele de demarcare pentru sectoarele unde au intervenit schimbări naturale faţă de documentele în vigoare).

Alte capitole reglementează modul de folosire a apelor de

FLUX

frontieră, căilor ferate și șoselelor (capitolul V) sau pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului și protecţia mediului la frontiera de stat (capitolul VI), cercetarea încălcărilor regimului frontierei de stat (capitolul VII) și predarea-primirea persoanelor, animalelor domestice, a obiectelor și documentelor, și modul în care se realizează predarea persoanelor care au trecut ilegal frontiera de stat, precum și măsurile care trebuie luate în vederea identificării și predării animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat (capitolul VIII). „Salut cu mare căldură semnarea Tratatului de frontieră dintre România și Republica Moldova. Este un excelent exemplu al lucrurilor ce pot fi realizate când există un interes reciproc”, a declarat președintele CE, Jose Manuel Barroso. „Ne dorim ca Republica Moldova să urmeze acest curs și ne dorim ca această frontieră să se estompeze treptat atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite și să devină o frontieră interioară a UE”, a spus ministrul român de Externe, Teodor Baconschi.

Precizăm că, acum un an și ceva, președintele României, Traian Băsescu, declara, în cadrul unei întrevederi cu tinerii la Piatra Neamţ, că nu va semna niciodată un asemenea tratat care, în opinia sa, ar „consfinţi pactul Ribbentrop-Molotov”. „Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord de semnarea tratatului de frontieră. Cine își imaginează că un șef de stat român va semna un tratat în care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov?

Doar o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea șefului statului român. După 1990, România a semnat un acord de recunoaștere a frontierei fostei Uniuni Sovietice. Republica Moldova este moștenitoarea acestei frontiere, deci consider inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din șeful statului român un partener al lui Ribbentrop și Molotov”, a afirmat Băsescu. Ulterior, în toamna acestui an, șeful statului român declara că România va semna Tratatul „pentru a le lua comuniștilor argumentul, potrivit căruia, România ar vrea să acapareze Republica Moldova”.

Frontiera Uniunii Sovietice a căzut! Trăiască frontiera Uniunii Europene!

Incredibil, dar adevărat: în sfârșit frontiera Uniunii Sovietice pe Prut a căzut. În locul ei se ridică însă, făloasă, frontiera Uniunii Europene. Prin voia mai-marilor zilei, vechea Cortină de Fier de pe Prut este înlocuită cu o Cortină de Aur. Nenorocita linie istorică RibbentropMolotov încă nu a devenit, dar va deveni într-un viitor previzibil ceea ce am putea numi Linia Schengen. Luni, 8 noiembrie 2010, a fost semnat Tratatul dintre România și Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistenţa mutuală în probleme de frontieră. Până la 8 noiembrie, cele două state românești ale noastre au fost separate de o graniţă care nu era a lor, fosta graniţă sovietică sau linia sovieto-germană de demarcaţie, Ribbentrop-Molotov.

Din 8 noiembrie, statele noastre vor avea o frontieră care nu mai are nimic în comun cu Uniunea Sovietică sau cu succesoarea de drept a acesteia, Federaţia Rusă. Prutul, ca limită naturală, nu ne va mai separa, ci ne va uni printr-o legătură care este numai a noastră. Semnarea Tratatului face caduce Tratatul sovieto-român privind regimul frontierei de stat din 27 februarie 1961, Protocolul privind traseul frontierei în sectorul nodului hidrotehnic Stânca-Costești, precum și toate documentele de demarcare adoptate de Comisia mixtă și Comisia specială mixtă româno-sovietică pentru demarcarea frontierei sovieto-române.

Tratatul este unul tehnic. Unul tehnic este Tratatul Tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistenţa mutuală în probleme de frontiere, semnat la 8 noiembrie, este unul tehnic, după cum a remarcat mai multă lume. Sub aspect politic însă, acest tratat i-a fost necesar Bucureștiului.

Una dintre mizele semnării tratatului ţine în modul cel mai evident de procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunţat într-un comu-

nicat de presă că „Tratatul este un document tehnic, el reglementează modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, întreţinerea frontierei, constituirea și funcţionarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat și întreţinerea semnelor de frontieră, modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, șoselelor, precum și a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat, desfășurarea unor activităţi precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei, modul de cercetare și de soluţionare a încălcărilor regimului, cum ar fi trecerea nepermisă a frontierei sau deteriorarea semnelor de frontieră”.

Merkel şi Barroso despre Tratatul moldo-român privind regimul frontierei Istoria pregătirii acestui document interstatal și împrejurările în care a fost semnat nu lasă loc de îndoială că acesta este rodul presiunilor europene, mai cu seamă germane.

Acum este în afara oricărei îndoieli că subiectul tratatului de frontieră,

ca și cel a reglementării transnistrene, a făcut obiectul consultărilor și discuţiilor dintre președintele Traian Băsescu și cancelarul Angela Merkel.

Este la fel de sigur că aceste subiecte au fost discutate de partea germană și cu Moscova. Faptul în sine face dovada relaxării contextului geopolitic și lasă loc unor soluţii majore pentru destinele Republicii Moldova.

Declaraţia de la București, din 8 noiembrie, a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vine să confirme că șeful executivului german a exprimat poziţia comună a Uniunii Europene. Amintim în context că la 12 octombrie, la București, Angela Merkel a declarat: „Obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova și Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Știu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România și Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm”. Iar Jose Manuel Barroso a ţinut să precizeze, la distanţă de doar trei săptămâni, și tot la București: “Salut semnarea Tratatului de graniţă România-Moldova. Este un excelent exemplu al lucrurilor ce pot fi realizate atunci când există un interes reciproc. Știu că există iniţiative asemănătoare în Balcani”, având în vedere spaţiul fostei Iugoslavii.

înseamnă responsabilitatea șefului statului român”.

Faptul că președintele Băsescu a deviat de la propriul punct de vedere exprimat acum un an și ceva nu ne miră. Nu este pentru prima dată când deţinătorul fotoliului de la Cotroceni una spune și alta fumează. Acum, președintele de la București spune doar că semnarea Tratatului privind regimul frontierei a intervenit pentru a nu le da satisfacţie comuniștilor de la Chișinău. Întrebarea care se pune este de ce le-a dat domnul președinte Băsescu satisfacţie comuniștilor de la Chișinău până acum și de ce tratatul nu a fost semnat îndată după căderea acestora, ci doar sub recenta și delicata presiune germano-europeană pe tema aderării României la zona Schengen? O altă întrebare, retorică, evident, ar fi: unde este acum “responsabilitatea șefului statului român”? Există un fel de responsabilitate până la 8 noiembrie 2010 și

Basarabia, Basarabia, dar totuşi Schengenul este mai drag...

Semnarea Tratatului dintre România și Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistenţa mutuală în probleme de frontiere a fost primită diferit atât la Chișinău, cât și la București. Tratatul a fost semnat în pofida declaraţiilor ritoase ale președintelui Traian Băsescu privind subiectul. Toată lumea și-a amintit acum cuvintele președintelui Băsescu care, la 15 mai 2009, spunea, la Piatra Neamţ: „După 1990, România a semnat un acord de recunoaștere a frontierei fostei Uniuni Sovietice. Republica Moldova este moștenitoarea acestei frontiere, deci consider inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din seful statului român un partener al lui Ribbentrop și Molotov”. Referindu-se atunci la semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova și România, președintele Băsescu declarase: „Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord de semnarea tratatului de frontieră. Cine își poate imagina că un șef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov?

Numai o minte care nu înţelege ce

o alta după această dată? Pe cât de serios este șeful Statului Român în declaraţiile sale și cât de mult exprimă acestea interesele reale și legitime ale poporului care l-a urcat în fotoliul de la Cotroceni? Formulez aceste întrebări ca unul care am avut multă vreme încredere în orice cuvânt al șefului Statului Român, dar și ca unul care s-a convins, după 2005, cât de neserios, schimbător și iresponsabil poate fi acesta. Mai ales atunci când constaţi cu dezamăgire că Bucureștiului îi lip-

sește o strategie naţională coerentă și eficientă privind Republica Moldova și oamenii ei.

Părţile bune ale semnării Tratatului Așa sau altminteri, semnarea Tratatului privind regimul frontierei moldo-române va avea un impact pozitiv pentru interesele naţionale ale celor două state ale noastre.

Primul efect vizează tabăra moldoveniștilor antiromâni (comuniști,

dar nu numai, de la Chișinău și Tiraspol, dar nu numai) care nu doar au acuzat România, absolut aberant, de „imperialism”, „pretenţii teritoriale”, „expansionism” sau „iredentism”, ci chiar au lansat ideea „Moldovei Mari”. La capitolul „iredentism” a excelat fostul prezidenţiabil al AIE, Marian Lupu, care, încă în perioada când era fruntaș comunist, primea oficial la Parlament delegaţii ale „oropsitei”„comunităţi a moldovenilor” din România.

Un alt efect pozitiv se va produce cu siguranţă asupra propagandei rusești de la Tiraspol, Kiev sau Moscova, a cărei moară rămâne uscată în lipsa principalului său „argument” în favoarea separatismului sau a prezenţei militare ruse în estul Republicii Moldova. În al treilea rând, vom resimţi un efect pozitiv asupra cohortei de patriotarzi de la București care își lustruiesc nula și-și promovează interesele electorale interne speculând tragedia istorică a cedării și ocupării Basarabiei. Avem motive să sperăm că locul vorbelor va fi ocupat de fapte și că raporturile dintre românii din ambele state vor cunoaște o intensificare, că vom conta la București mai mult ca oameni decât ca spaţiu.

Semnarea acestui tratat la București trebuie să deschidă un proces mai larg care să se încheie cu retragerea definitivă a trupelor și arsenalelor rusești din Moldova transnistreană și invitarea Chișinăului să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Cortina de Aur se lasă încet de-a lungul Prutului... În același timp, nu am vrea să credem că Tratatul de la București,

din 8 noiembrie, are menirea doar de a consolida frontiera exterioară a Uniunii Europene, pe care să o transforme tot mai mult într-o adevărată Cortină de Aur, pe care Bucureștiul și Bruxellesul au ridicat-o împreună pe Prut, pe măsura avansării României pe traseul integrării sale europene.

Aflaţi la marginea a două spaţii și a două lumi diametral opuse de-a lungul secolelor, adesea disputaţi între aceste spaţii și lumi, trăind întotdeauna un pronunţat sentiment al frontierei și al abandonării iresponsabile, al nedreptăţii istorice nemeritate, făcând, de multe ori, obiectul înţelegerilor și tranzacţiilor geopolitice în care nu am fost niciodată consultaţi, acum nu ne rămâne decât să sperăm și să punem umărul, atât cât depinde de noi, ca cele două spaţii și cele două lumi să devină un singur spaţiu și o singură lume: o Europă de la Atlantic la Pacific, fără linii de divizare și confruntare.

Aceasta presupune însă o Uniune Europeană deschisă către noi și o Rusie modernizată cu sprijin european.

Noi, cei care am fost întotdeauna la periferia Europei, ca și la periferia imperiului moscovit, avem nevoie să simţim că aici, pe malurile Prutului și ale Nistrului, Europa nu se termină, ci abia începe către Răsărit și către Apus. De ce? Pentru că nici Europa și nici Rusia nu sunt străine de actul semnării Tratatului de la București din 8 noiembrie 2010. A se vedea în acest sens deciziile adoptate și declaraţiile oficiale făcute după recenta și istorica reuniune franco-ruso-germană de la Deauville.

Ne bucurăm că frontiera URSS a căzut. Ne putem însă bucura că frontiera UE îi ţine locul? Timpul ne va da răspunsul așteptat.

Vlad CUBREACOV, FLUX

4

12 NOIEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Polemici

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un sondaj contrafăcut ca anestezie pentru partidul lui Lupu Tot mai mulţi îmi spun că de mult timp nu li s-a întâmplat să urmărească o campanie electorală atât de amorfă și de plictisitoare ca cea care se desfășoară acum în Republica Moldova. Și trebuie să le dau dreptate. Avem o campanie electorală în care, practic, nimic nu se întâmplă, în care elementul de noutate lipsește cu desăvârșire. În loc să avem parte de un spectacol electoral fulminant, în care confruntarea de idei dintre concurenţii electorali să ne facă să lăsăm totul la o parte, pierzându-ne timpul în faţa televizoarelor, noi suntem obligaţi să ascultăm monologurile răsuflate, plictisitoare și obtuze ale politicienilor noștri, care, de fapt, nu spun nimic nou, dar repetă poezia electorală pe care ne-au mai spus-o de două ori anul trecut, la alegerile din 5 aprilie și 29 iulie, și pe care au reușit să o mai repete și anul acesta în campania pentru referendumul eșuat din 5 septembrie.

Există o explicaţie obiectivă pentru această situaţie: avem prea multe alegeri și politicienii noștri, unii și așa cam încuiaţi la minte, nu reușesc să genereze idei noi și originale pentru consumatorul de informaţie politică. Și cum ar putea sărmanul politician să genereze idei noi și originale dacă de un an și jumătate se menţine aceeași situaţie politică: comuniștii, pe de o parte, și liberalii, pe de altă parte? Și comuniștii și liberalii, au spus totul ce aveau de spus unii despre alţii.

Acum ce să mai inventeze?

Unde-s dezbaterile electorale televizate dintre putere şi opoziţie?

Plus la aceasta, campania pentru alegerile din 28 noiembrie nu conţine elementul cel mai spectaculos pentru astfel de cazuri: dezbaterile televizate dintre putere și opoziţie.

Comuniștii evită să participe la dezbateri alături de guvernanţii liberali și democraţi, iar aceștia, cu mici excepţii, polemizează „constructiv și colegial” între ei, deoarece autorităţile, inclusiv cele electorale, au avut grijă să modifice regulile de joc astfel ca nu cumva cei de la putere să fie nevoiţi să se confrunte cu cineva din opoziţia extraparlamentară în faţa camerelor de luat vederi.

Sondajul „CBS-AXA”, o plastografie sociologică Putem spune cu certitudine că această campanie electorală nu se bazează pe o confruntare corectă, directă și onestă de idei între concurenţii electorali, ci pe tot felul de manipulări, diversiuni, intoxicări electorale, puse la cale și realizate de experţi în PR negru autohtoni sau importaţi de peste hotare. Din șirul acestora face parte povestea lansată de comuniști privind „salvarea Galaţiului de la înec”, dar și „scrisoarea” trimisă lui Voronin de unul dintre consilierii săi de taină, lansată de tabăra democrat-liberalilor.

Tot în acest șir trebuie să plasăm, dacă nu chiar în primul rând, și sondajul lansat recent de Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.

Este aproape inutil să mai venim și noi cu probe pentru a demonstra că acest studiu este o plastografie sociologică.

Este evident că sondajul e un fals lansat în disperare pe piaţa informaţională pentru a lăsa impresia că partidul lui Marian Lupu își menţine electoratul, că alegătorii Partidului Democrat ar intenţiona să mai voteze încă o dată pentru cel care a promis să oprească războiul politic, dar, de fapt, l-a amplificat și mai mult. Simplul fapt că directorul Centrului de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBSAXA”, Ion Jigău, este și membru al Biroului Executiv Politic al Partidului Democrat, fiind unul dintre primele 25 de persoane din ierarhia partidului, spune mult.

Potrivit acestui sondaj, PD ar avea 19 procente din sufragii, deși, după toate probabilităţile, partidul lui Lupu și Diacov nu va acumula la alegerile din 28 noiembrie nici măcar jumătate din cât a anunţat prăvălia sociologică a lui Jigău.

Timp de un an, Lupu a irosit aproape jumătate din capitalul său politic Să facem un calcul elementar. Deci, potrivit sondajului lui Jigău, pentru PD ar vota 19 la sută din electorat, în timp ce liderul acestui partid, Marian Lupu, se bucură de încrederea doar a 10 la sută din alegători.

Dar așa ceva nu poate să existe, pentru că Lupu este locomotiva electorală a partidului, el i-a adus pe democraţi la alegerile din 29 iulie 2009 în Parlament.

Câteva luni înainte, la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PD, fără Marian Lupu, care încă era la comuniști, nu acumulase decât vreo două procente.

Respectiv, acum, PD nu poate să acumuleze mai multe voturi

decât numărul persoanelor care au încredere în Marian Lupu.

Deci, dacă nivelul încrederii electoratului faţă de Lupu este de doar 10 la sută, procentul pe care îl vor acumula democraţii la următoarele alegeri nu poate fi nici el mai mare de 10 la sută. Ba s-ar putea chiar să fie mult mai mic. Să nu uităm că acum un an, în luna noiembrie 2009, potrivit IMAS, Marian Lupu era plasat în topul încrederii populaţiei cu un scor de 47%, fiind urmat de fostul președinte Vladimir Voronin (40%) și premierul Vladimir Filat (35%). Or, la alegerile din 29 iulie 2009, PDM, condus de Marian Lupu, a acumulat 12,5 la sută din sufragii. Deci, atunci când Marian Lupu era în topul încrederii cetăţenilor moldoveni și se bucura de sprijinul a aproape jumătate dintre moldoveni, partidul său a acumulat un scor de doar 12 la sută. Jigău vrea însă să credem că, la alegerile din 28 noiembrie, PD va acumula 19 la sută din sufragii, deși ratingul lui Lupu este de doar 10 la sută, adică de aproape cinci ori mai mic decât era acum un an.

Să ne aducem aminte și de „războiul împotriva mafiei”, orchestrat de Filat împotriva aliatului său de guvernământ, ţinut la braţ de miliardarul Vladimir Plahotniuc, care a afectat grav imaginea lui Lupu. Să mai observăm și dispariţia de pe lista electorală a PD a unor personalităţi binecunoscute în Republica Moldova, ca Oazu Nantoi, Oleg Serebrian, Andrei Popov, și abia după aceea să încercăm să facem o estimare a șanselor electorale ale PD. Or, situaţia nu pare defel roză pentru Lupu și Diacov.

au încercat să pareze anticipat.

După cum a anunţat prim-vicepreședintele AMN, Victor Osipov, această formaţiune a solicitat tuturor agitatorilor săi electorali să facă un calcul al potenţialilor alegători. Osipov susţine că rezultatele acestui calcul, efectuat de agitatorii AMN, ar arăta că aproximativ 110 mii de votanţi ar fi dispuși să voteze pentru partidul lui Urechean, ceea ce ar constitui 7 procente din sufragii.

Bineînţeles că această contabilizare a potenţialilor alegători este și ea un truc electoral menit să atenueze cumva efectele scăderii popularităţii acestui partid.

Nu vreau să susţin că procentajul la care poate spera AMN ar fi de 2 la sută, așa cum pretinde prăvălia sociologică a lui Jigău, dar este foarte posibil ca partidul lui Urechean să nu treacă pragul electoral. Urechean a înţeles prea târziu că el este un politician mult prea compromis ca să mai poată aduce AMN-ul în Parlament. Astfel, scoaterea lui Victor Osipov în faţă, care nu este doar mai tânăr decât Urechean, dar și mult mai instruit, s-ar putea să fie o acţiune tardivă și nefolositoare, cel puţin, pentru alegerile din 28 noiembrie.

Graficul involuţiei politice a lui Marian Lupu după ce s-a desprins de poala mundirului lui Voronin

2m

1m

noiembrie 2009 Și Vitalia Pavlicenco, președintele Partidului Naţional Liberal, a declarat franc că „Sondajul este falsificat și cumpărat de unele partide cu bani”. Pavlicenco a mai spus că „PNL este sătul de partide struţo-cămilă, gen MAE, PLDM și altele. Președintele MAE conduce un partid fără mesaj, fără locomotivă, care nu își cunoaște doctrina, obiectivul și familia politică. MAE este un partid fără viitor, care umblă cu idei aiurite”.

Se pare că Vitalia Pavlicenco are dreptate, dacă ţinem cont de faptul că Untilă a venit la MAE nu pentru că ar ţine mult la doctrina politică a acestei for-

Marian Lupu, „colosul” politic cu picioare de lut Este mai mult decât evident că încrederea populaţiei faţă de Marian Lupu se află într-o cădere dramatică, bravul politician de peste 2 metri a irosit într-un singur an aproape jumătate din capitalul său politic pe care l-a acumulat fiind la comuniști. Iată că, de cum a plecat de la PCRM, din momentul în care s-a desprins de poala mundirului lui Voronin, Lupu nu se mai ţine copăcel, colosul politic s-a dovedit a avea picioare de lut.

Așa cum am spus, nici nu merită să ne pierdem prea mult timp cu acest sondaj, care are drept scop să încurajeze, în primul rând, electoratul partidelor de guvernământ, cu excepţia AMN. Dar iată că reacţiile pe care le-a produs această făcătură sociologică în sânul clasei politice sunt de-a dreptul comice, dacă nu chiar ridicole.

AMN numără alegătorii Chiar înaintea apariţiei sondajului lansat de „CBS-AXA”, cei de la Alianţa Moldova Noastră, cunoscând, probabil, din timp rezultatele contrafăcute ale lui,

noiembrie 2010 maţiuni (pe care aproape nimeni nici nu o cunoaște), ci din cauza unor dispute pecuniare avute cu Urechean. Dacă nu le avea, Untilă era până astăzi bine-mersi la AMN. „Lumea râde de cota de 3% a MAE, dacă o punea mai mare, lumea râdea și mai tare”, a declarat Pavlicenco. Este adevărat că lumea râde, dar Untilă a luat-o în serios. Încurajat de rezultatele sondajului lui Jigău, Veaceslav Untilă a declarat că „partidele extraparlamentare de dreapta trebuie să se retragă din cursa electorală în favoarea MAE”, pentru că formaţiunea lui politică ar avea șanse reale să acceadă în Parlament. Să mori

Urechean: Noi știm exact câţi alegători avem, mai ales că nu au mai rămas mulţi, îi numeri pe degete Vorbind despre șansele electorale ale AMN, trebuie să amintim că aceasta a pierdut multe dintre structurile sale de partid din teritoriu. Și nu este vorba doar despre plecarea grupului lui Untilă, ci, mai ales, despre structurile locale absorbite de PLDM-ul lui Filat. Pe AMN nu mai contează deja nici mulţi dintre fruntașii locali ai formaţiunii, baronii locali – cum li se mai zice. În afară de Marian Lupu, sondajul lui Jigău a mai umflat o formaţiune politică irelevantă, pe cea a lui Untilă, care s-a dus la MAE după ce l-a părăsit pe

Urechean din cauza scandalului provocat de împărţirea peșcheșului de la numirea procurorului general. Jigău i-a dat MAE tocmai 3 procente din intenţiile de vot ale cetăţenilor, ceea ce este mai mult decât exagerat. Victor Osipov de la AMN i-a acuzat deschis pe realizatorii sondajului, spunând că anumite cercuri de interese din România, care stau în spatele pretinsului sondaj, sunt tot aceia care finanţează partidul lui Untilă. De-i așa, de nu-i așa, noi nu cunoaștem, dar s-ar putea ca Osipov să cunoască mai bine de unde îi vin banii lui Untilă ca să se joace de-a politica.

Untilă: Daţi-ne nouă voturile voastre ca noi să intrăm în Parlament. Vă rog frumos

de râs, nu alta, vorba Vitaliei Pavlicenco. Domnul Untilă nu a înţeles că oamenii fondează partide politice care sunt diferite ca doctrină, ca scop pentru că își propun să realizeze programe politice diferite și, în cazul de faţă, nu este totuna cine intră în Parlament. Veaceslav Untilă are impresia că alegerile parlamentare sunt un fel de joc de noroc, cine extrage biletul norocos – intră în Parlament. Cum să nu fii de acord cu doamna Pavlicenco atunci când spune că Untilă conduce un partid „fără mesaj, fără locomotivă, care nu își cunoaște doctrina, obiectivul și familia politică”.

Rezultatele sondajul „CBSAXA” au fost trâmbiţate la toate televiziunile, radiourile și ziarele puterii, în speranţa că acestea vor ademeni din nou electoratul să voteze pentru guvernanţi.

S-ar putea ca efectele lui să fie însă contrarii. O parte a electoratului, sătulă de promisiunile neîndeplinite ale guvernanţilor, se va mobiliza la alegeri ca să nu permită AIE să revină la putere, alta ca să pună umărul pentru a-i readuce pe comuniști la guvernare. S-ar putea ca acest sondaj să aibă un efect invers chiar și asupra simpatizanţilor PL, PLDM și, mai ales, PD. Aceștia se vor culca liniștiţi pe o ureche fiind siguri că victoria deja le aparţine, pentru că, iată, așa arată sondajul. Exact cum s-a întâmplat la referendumul din 5 septembrie 2010: sondajele arătau că referendumul va fi validat de o participare de 60, ba chiar 70 la sută, când, de fapt, la urnele de vot nu s-au prezentat decât 30 de procente. Interesant pe cine va amăgi de data aceasta prăvălia lui Ion Jigău?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

În căutarea configuraţiei corecte a „puzzle-ului” moldovenesc: cu mâna pe pulsul societăţii…

Rezultatele ultimului sondaj CBS-AXA sunt extrem de sugestive, atât prin lipsa surprizelor majore, cât și prin confirmarea unor trenduri îngrijorătoare care s-au profilat în ultimii ani.

Ce implicaţii ar putea să aibă toate acestea pentru viitorul apropiat și pentru viaţa politică a ţării de după alegeri?

Epoca alianţelor Moldova pare să intre în epoca alianţelor… poate chiar volens-nolens.

Cetăţenilor pot să nu le fie pe plac alianţele de guvernare, cu certurile lor permanente și cu „prea multă” democraţie. De fapt, sondajele arată că mulţi dintre ei și-ar dori un partid unic. Problema este că ei nu se pot defini care să fie acest partid unic. În asemenea caz, alianţele sunt exact ceea ce doctorul a prescris pentru societăţile democratice: și anume, elitele politice care îi reprezintă pe cetăţeni trebuie să dialogheze în căutarea consensului pentru a asigura guvernarea eficientă a ţării și atingerea obiectivelor de dezvoltare. Un alt moment interesant, scos în evidenţă de sondajul menţionat, este că nu există nici un candidat prezidenţiabil care să insufle încrederea pentru o majoritate clară a cetăţenilor [1]. În acest sens, Alianţa de Integrare Europeană a fost necesară, dacă nu și suficientă. Necesară pentru că a spart monopolul politic deţinut de

PCRM asupra puterii pe parcurs de opt ani, dar nu și suficientă pentru că nu a funcţionat eficient și pentru că singură s-a etalat, de multe ori, în poziţia unui deţinător intransigent al adevărului final, dând astfel dovadă de un spirit bolșevic. Insuficientă și pentru că, după mai mult de un an de existenţă [2], cetăţenii consideră că AIE lasă ţara cam cu aceleași probleme fundamentale cu care a moștenit-o (vezi opiniile cetăţenilor vizavi de direcţia ţării și problemele principale cu care se ciocnesc aceștia). Noi am evidenţiat evoluţia nemulţumirilor cetăţenilor cu actul de guvernare în Raportul de Stare a Ţării 2009 (http://expert-grup. org/?go=biblioteca&n=150), același trend continuă și în 2010. În continuare, aceste insuccese ale Alianţei au însemnat și menţinerea poziţiilor inamicului său principal – PCRM și conservarea, în linii mari, a distribuţiei simpatiilor alegătorilor la nivelul celor din iulie-august anul 2009. Mai mult decât atât, toate

chestiunile esenţiale utilizate pe larg ca instrumente de PR în perioada aprilie-iulie 2009 au rămas fără elucidarea promisă de AIE: pretinsa fabricare a rezultatelor alegerilor parlamentare din aprilie 2009, evenimentele politice violente (atât devastarea clădirilor Parlamentului și Președinţiei din 7 aprilie, cât și excesele care au urmat din partea organelor de forţă), dominarea oligarhiilor din „curtea domnească”, monopolurile de piaţă etc. Și acum, dacă e să dăm crezare rezultatelor sondajului CBS-AXA, partajarea mandatelor în viitorul Parlament ar putea repeta situaţia din Legislativul actual [3], o situaţie anticipată de altfel (http://expert-grup.org/index. php?go=biblioteca&n=168). Bineînţeles, o asemenea evoluţie va impune elitelor politice locale constrângeri foarte rigide, atât în ceea ce privește relaţiile între ele, cât și cu partenerii/ patronii din exterior.

Quo Vadis, Moldova?

Alegerile viitoare pot să nu fie sau poate nu ar trebui să fie despre geopolitică, însă există toate premisele ca umbra „marii opţiuni geopolitice” să domine agenda postelectorală a ţării noastre. Și aceasta nu doar din cauză că sondajul sus-menţionat a demonstrat o dată în plus că cetăţenii Republicii Moldova nu împărtășesc în egală măsură „euro-entuziasmul” elitelor politice. Dar și pentru că climatul geopolitic din jurul Moldovei predispune spre (dez)acorduri de proporţii. Nu în zadar conflictul transnistrean apare ca o hârtie de turnesol pentru succesul iniţiativelor vizavi de structura europeană de securitate, și nu în zadar Federaţia Rusă declară disponibilitatea de a avansa soluţionarea acestui conflict

după instaurarea unui regim politic stabil (citim mai prietenos Rusiei?) la Chișinău. Astfel, cu toate că majoritatea problemelor existenţiale pe care trebuie să le rezolve elitele politice moldovene sunt de natură internă, apelul permanent la factorii externi și climatul geopolitic propice, vor face ca rezultatele acestor alegeri să dobândească și importanţă geopolitică considerabilă. Astfel, este rezonabil să presupunem că și evoluţiile postelectorale să fie influenţate (prin transfer de imagine, instrumente economice, presiuni politice etc.) de actorii externi.

Puzzle-ul postelectoral Reieșind din cele expuse anterior, patru scenarii par cele mai verosimile: 1. Menţinerea AIE (fără AMN).

Aceasta va necesita îngroparea „toporului războiului”, instituţionalizarea mecanismelor de funcţionare a Alianţei, „meritocratizarea” executivului și iniţierea dialogului cu PCRM, iniţial pentru găsirea consensului vizavi de alegerea președintelui/ modificarea articolului respectiv în Parlament, dar și pentru cooperarea constructivă pe direcţii strategice de dezvoltare a ţării.

Factorul extern: Asemenea scenariu va avea suportul UE, interesată de stabilizarea politică a Republicii Moldova și ancorarea acesteia pe drumul european. În același timp, Rusia ar putea și să accepte acest scenariu, putând să influenţeze Alianţa fie prin PDM, fie prin condiţionarea cooperării din partea PCRM. Totuși, această influenţă nu vine fără limite, ţinând cont de nivelul de euro-entuziasm al PCRM sau PDM. 2. “Show must go on!”. Eșecul de a alege președintele ţării sau de a

modifica în mod raţional articolul respectiv din Constituţie ar însemna perpetuarea cercului vicios al instabilităţii politice, alegeri continue și, ca rezultat, o statalitate moldovenească tot mai șubredă.

Factorul extern: un asemenea scenariu ar fi un coșmar pentru UE, care continuă să susţină „proiectul moldovenesc”. Deși pentru Federaţia Rusă un asemenea scenariu nu este cel mai favorabil, el oferă oportunităţi suficiente și pentru influenţarea situaţiei din Moldova, cât și pentru consolidarea controlului asupra Transnistriei și îngroparea definitivă a proiectului de reunificare a Republicii Moldova. În fine, întrebări serioase vizavi de sustenabilitatea proiectului moldovenesc ar fi de neevitat în cazul unui asemenea scenariu.

3. PCRM+1. Teoretic, o coaliţie dintre PCRM și oricare altă componentă din AIE [4] ar putea fi suficientă pentru formarea guvernului și alegerea președintelui. Lăsând la o parte varianta puţin probabilă cu PL, posibile sunt două combinaţii – PCRM+PD și PCRM+PLDM. Cu toate că prima variantă pare a fi mai probabilă (în virtutea factorului extern și afinităţilor ideologice), nemulţumirile de caracter personal și economic ar putea împiedica crearea unei asemenea alianţe. Evident, nici PLDM nu apare ca un foarte probabil aliat al PCRM, dar istoria recentă ne învaţă că în politica moldovenească orice e posibil.

Factorul extern: Iarăși, nu este cea mai favorabilă variantă pentru UE. O coaliţie PCRM și PD ar apărea prea rusofilă (deși rusofilia acestor partide nu trebuie exagerată), iar cea între PLDM și PCRM prea instabilă și imprevizibilă. Totodată, Rusia, evident ar susţine coaliţia PCRM și

PD, însă ar putea să se ciocnească cu surprize neplăcute, când aceasta ar începe să demonstreze semne de independenţă și flirt cu Occidentul (din nou, istoria recentă arată că asemenea răsturnare de situaţie este foarte posibilă).

4. “Grand coalition”? Când toate opţiunile sunt epuizate, optimiștii cred în povești. În mai multe ţări în situaţii de impas politic, anume marea coaliţie (și nu neapărat modificarea Constituţiei) a fost o soluţie temporară pentru a depăși blocajele politice. Teoretic, toate aceste partide au o agendă comună – integrarea europeană și modernizarea economică.

Problema este că la modul practic interesele de grup diverg și nu există semne de maturizare a elitei politice din Moldova care să conducă spre civilizarea dialogului politic. De altfel, această opţiune, care ar permite PCRM-ului să participe la guvernare într-o formă sau alta, ar fi mai atractivă pentru acest partid, decât o simplă cooperare cu o AIE restabilită. Dar sunt gata partidele democratice de o asemenea alianţă? Este capabil PCRM să participe la guvernare în loc să guverneze?

Factorul extern: Aceasta este o variantă destul de atractivă pentru UE, o structură prin excelenţă bazată pe idealurile consensului politic. Consolidarea dialogului și înţelegerii în interiorul Republicii Moldova în baza unei agende de integrare europeană, agreată de toţi partenerii în coaliţie este o opţiune interesantă. Federaţia Rusă ar fi în expectativă – așteptând când disensiunile din această coaliţie eterogenă ar putea fi utilizate în interesele sale. În loc de concluzie. Putem menţiona că există o serie de scenarii acceptabile pentru ca Republica Moldova

să iasă din impasul politic și să-și relanseze procesele de modernizare socială și economică. Unicul scenariu inacceptabil (#2) pentru majoritatea societăţii este perpetuarea crizei politice actuale, adâncirea liniilor de divizare în societate și permanentizarea războiului tuturor contra tuturor. Deocamdată, nu știm care va fi scenariul ce se va materializa, dar sperăm că scenariul inacceptabil va fi evitat.

[1] În acest context, întrebarea logică, dar care nu a figurat la referendumul din septembrie, ar fi: „Moldova, în general, ai nevoie de președinte?”

[2] Aceasta evident fără ca să omitem succesele AIE în atenuarea impactului crizei financiare globale sau îmbunătăţirii relaţiilor cu partenerii externi, lucruri despre care am mai scris, dar care sunt mai puţin sesizate de cetăţeanul de rând.

[3] Cu trecerea AMN-ului în rândul partidelor extraparlamentare și transferul mandatelor respective în favoarea partenerilor de AIE. [4] Rezultatele ultimului sondaj CBS-AXA arată că voturile PL, un partener aproape neverosimil pentru PCRM, nu ar fi suficiente pentru alegerea președintelui sau modificarea Constituţiei.

Această publicaţie apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă”, implementat de Expert-Grup cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova.

Informaţiile și concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului și nu sunt împărtășite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Alex OPRUNENCO, Expert-Grup Sursa: http://expert-grup.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

12 NOIEMBRIE 2010

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PLDM vrea federalizarea R. Moldova şi rusa – limbă de stat Singura soluţie pentru rezolvarea problemei transnistrene este federalizarea Republicii Moldova și ridicarea limbii ruse la statutul de limbă oficială a statului, a declarat reprezentantul PLDM, Petru Vlah, în cadrul unor dezbateri electorale la postul local de televiziune din Găgăuzia.

Fiind întrebat dacă PLDM va păstra actuala alianţă, Petru Vlah a declarat că, la moment, alianţă nu mai există, iar crearea unei noi alianţe urmează a fi discutată în viitorul Parlament. În cadrul aceleiași emisiuni, reprezentantul PLDM a afirmat că Mihai Ghimpu nu va avea nici o funcţie înaltă în cadrul viitoarei guvernări. „În cazul în care Ghimpu va obţine o funcţie, eu voi depune mandatul de deputat și voi ieși din sală”, a spus Petru Vlah. În același timp, el a asigurat că PLDM nu este în nici un caz un partid proromânesc. „Voronin a încercat să lipsească Găgăuzia de dreptul la autodeterminare în cazul în care Republica Moldova s-ar uni cu România. Iată de ce Voronin, din aceste considerente, este mai apropiat de români decât PLDM”, consideră Petru Vlah.

Conducerea PLDM nu a comentat în nici un fel declaraţiile candidatului său.

Petru Vlah este jurist, deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia și candidează pentru funcţia de deputat al Parlamentului Republicii Moldova din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, având poziţia 30 în lista electorală.

Sursa: http://antimedia.info

Pa, dragă!

Concurenţii electorali din actuala campanie par să fie într-o competiţie nedeclarată la capitolul cele mai comice și neroade sloganuri electorale și panouri publicitare. Despre sloganuri am mai vorbit. Ne întrebam atunci ce ar trebui să ne sugereze sloganul PD, „Pentru Moldova! Pentru tine!” și dacă e de bine ceea ce ni se promite. „Noi ne facem datoria. Mergem înainte”, zice Urechean și AMN. Dar cu ce vom rămâne noi, după ce Urechean își va achita toate datoriile și va păși, fără nici o grijă, înainte? Comuniștii sunt siguri că „Moldova alege Victoria”. Aici chiar nu ne putem pronunţa, pentru că nu știm cine-i Victoria.

Partidul lui Filat promite „Moldova fără sărăcie”, dar, deocamdată, el abia aduce sărăcia, pentru a avea apoi cu cine lupta. Și mai războinice, dar și ilare, sunt promisiunile din spotul electoral al lui Filat de a lupta cu mafia. Ce mai, lupta se anunţă extrem de dură și principială, pentru că va fi una pe viaţă și pe moarte cu sine însuși, și nu se știe cine va fi învingătorul! „Mai multe fapte, mai puţină politică!” este sloganul cu care s-a avântat în cursa electorală MAE. Straniu slogan pentru un partid care se pretinde a fi unul politic. Și, atunci, poate că liderii acestuia au unele în-

doieli în această privinţă? PL a identificat capătul schimbării și promite să ni-l arate și nouă, dacă-i aducem în Parlament.

Cu lozinca „Schimbarea până la capăt”, Mihai Ghimpu pare să-și facă pregătirile pentru pensionare – ajunge la capăt și gata, după asta - mai la o discotecă, mai un pescuit. În general, liberalii par să fi făcut o distribuire foarte clară a muncii în actuala campanie electorală: Mihai Ghimpu este cel care luptă cu comunismul, până la capăt, iar Dorin Chirtoacă, în calitatea sa de singur reprezentant al tineretului în partid, ne duce, de-a valma, în Europa. Nu se știe, deocamdată, cât de bucuroasă va fi Europa să-l vadă pe Chirtoacă la poartă-i, mai ales cu tot alaiul de pensionari pe care acesta a promis să-l ia după el. Pentru că anume aceștia au fost ţinta nepotului președintelui interimar în cadrul lansării în campanie de la Soroca. Dragi bunei și bunicuţe, - li se adresa el presupușilor electori ai lui Voronin - daţi-ne Parlamentul și vă dăm Europa.

Probabil, bătrânii de la Soroca se mai frământă și acum, măcinaţi de dilema lui Chirtoacă.

Chiar dacă nu a fost inclus (deocamdată?) pe lista electorală a partidului, Chirtoacă trudește din greu la imaginea acestuia și, cine știe, poate ne așteaptă „surprize,

surprize” mai aproape de ziua alegerilor. De pe un panou electoral, Chirtoacă ne învaţă: „Spuneţi da Europei! Spuneţi pa sărăciei!”. Pa, dragă, repetă ca un ecou publicul extaziat. Total neinspiraţi par să fi fost cei care au luat bani pentru această „găselniţă”, ca și cei care au regizat clipul electoral al liberalilor. Mai mare veselie nici nu poate fi, decât să-l vezi pe Mihai

Ghimpu făcând din mânuţă și zicând „pa!” corupţiei, cu drăgălășenie, cum își zic fetele cu fiţe, când ies noaptea de la un „Night club” de prin București sau altă capitală. Ce trebuie să înţeleagă oamenii cărora li se adresează Ghimpu și Chirtoacă, atunci când aud: pa trecutului, pa cenzurii, pa minciunii și cât de în serios poate fi luat acest demers? Zic

Musca la arat

aceasta, pentru că în dicţionarul explicativ, “pa” este calificat drept o formulă de salut folosită, mai ales la despărţire, de către copii sau în vorbirea cu copiii. Chiar ne au pe toţi de copii Ghimpu și cu Chirtoacă? Mergând pe contrast și antonimie, dacă spunem “pa!” sărăciei, Europei ar trebui să-i zicem atunci “Sărut mănușiţa, duduie!” cu același aer de frivolitate.

Am vrea să ne referim încă la două panouri publicitare care ne-au mers de-a dreptul la inimă. Candidatul independent Gabriel Stati ne spune de pe panoul său că el va fi „vocea noastră” în Parlament. Și pentru a ajunge (vocea mea și a ta) în Parlament, el a cheltuit deja aproximativ un milion și jumătate de lei, adică mult mai multe decât ditamai partide. Scumpă voce! În mare parte, acești bani

5

au fost cheltuiţi anume pentru ca cel care a fost văzut, până mai adineauri, doar prin baruri și cluburi de noapte, să ne privească frumos și inteligent de pe aceste panouri publicitare, pentru că așa vrea el acum – să ne reprezinte. Mă rog, au și bogaţii capriciile lor.

Un alt amărât de “gastarbeiter”, cu mai multe milioane în buzunare, câștigate cinstit departe de meleagurile natale, s-a întors de dragul nostru acasă, deși era ţinut de poale de toţi miliardarii și demnitarii din lume. Pentru că acum a fost lovit de Divinitate. Și uite așa, inspiraţi de exemplul lui Pasat, se vor întoarce toţi „gastarbeiterii” noștri acasă, cu milioane de la guvernul rus în torbă și atunci altă viaţă va curge pe plaiul nostru mioritic.

Ioana FLOREA, FLUX

Cum combate Filat corupţia

Sau Vulpea şi bursucul – Fabulă de Alexandru Donici Preluând o știre de presă pe blogul său, Mihai Ghimpu ne anunţă: „marţi, 9 noiembrie, președintele interimar Mihai Ghimpu și directorul Serviciului de Informaţii și Securitate, Gheorghe Mihai, vor începe transmiterea primelor 5 000 de dosare de la Depozitul Special SIS (fosta arhivă KGB) la Arhiva Naţională”. În ziua anunţată, generalul și pensionarul KGB, Gheorghe Mihai, promovat în funcţie de Mihai Ghimpu, a și organizat o ceremonie de transmitere a respectivelor dosare deja desecretizate. Mihai Ghimpu a fost prezent, rostind un discurs și lăsând impresia că el ar fi autorul „faptei eroice”.

Ce s-a întâmplat în realitate?

Obligat fiind prin Legea nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova să transmită dosarele din Depozitul său special, Serviciul de Informaţii și Securitate a procedat la o operaţiune de rutină. Dosarele transmise sunt doar cele întocmite persoanelor supuse represiunilor, nu și dosarele operative ale ofiţerilor și agenturii NKVD din RSSAM și RSSM. Dosarele acoperă perioada anilor 1924-1951. Nici un alt dosar nu este ulterior datei de 1 ianuarie 1952, limită de timp în faţa căreia „eroismul” lui Mihai Ghimpu se oprește și bate pasul pe loc. Deci, este vorba despre un interval din interiorul perioadei staliniste, care a durat până la moartea dictatorului, în 5 martie 1953. Persoanele ale căror dosare i-au fost transmise Arhivei Naţionale de către SIS nu mai sunt în viaţă, în majoritatea lor zdrobitoare.

Președintele interimar Ghimpu nu are, potrivit legilor în vigoare, nici un fel de atribuţii privind fondul arhivistic de stat, iar Serviciul de Informaţii și Securitate, ca organ special în afara puterii executive, nu îi este subordonat. Majoritatea statelor excomuniste au desecretizat arhivele organelor de poliţie politică. Statele baltice, bunăoară, au desecretizat integral arhivele NKVD și KGB, tot ce au cuprins acestea din 1940 până în 1991. Gestul Serviciului de Informaţii și Securitate din 9 noiembrie a fost unul necesar, pozitiv, dar întârziat și insuficient. Prezenţa lui Mihai Ghim-

pu la „ceremonia de transmitere a dosarelor” ne oferă un exemplu clasic de instrumentare în scopuri electorale a tragediei prin care au trecut persoanele supuse represiunilor. SIS putea transmite dosarele în fondurile Arhivei Naţionale cu același succes și fără Mihai Ghimpu. Vom explica mai jos de ce.

Faptul că SIS poate avea un Depozit special de stat este în afara oricărei îndoieli. Articolul 22 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stipulează că„Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Standarde, Metrologie și Supraveghere Tehnică, la Academia de Știinţe a Moldovei, la muzeele și bibliotecile de stat ale Ministerului Culturii și Turismului, la fondul de stat de informaţii privind subsolul al Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice „AGeom”, la serviciul „Hidrometeo” al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice”.

Problema este că SIS nu poate ţine oricât în Depozitul special de stat documentele cu titlu secret, fiind obligat să le transmită Arhivei Naţionale la expirarea termenelor prevăzute de lege. Articolul 34 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stabilește că „documentele din Fondul arhivistic de stat și din Fondul arhivistic obștesc ce conţin secret de stat și au menţiunea „De importanţă deosebită” și „Strict secret” sunt supuse restricţiilor de utilizare pentru o perioadă de până la 25 de ani, iar cele cu menţiunea „Secret” - de până la 10 ani de la data apariţiei lor. Guvernul, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, poate stabili termene mai îndelungate de restricţie asupra utilizării documentelor cu menţiunea „De importanţă deosebită”. În acest caz, Guvernul, ministerele și departamentele interesate sunt obligate să reexamineze, din cinci în cinci ani, temeiurile menţinerii restricţiilor asupra utilizării acestor documente pentru o perioadă ce depășește 25 de ani de la data apariţiei lor”. Legea nu prevede alte termene decât cel maxim de 25 de ani și termene superioare stabilite, în fiecare caz aparte, prin hotărâre de Guvern. Așa

cum, deocamdată, nu avem, din 27 august 1991 încoace, nici o hotărâre de Guvern în materie de termene superioare celui de 25 de ani privind documentele din Depozitul special de stat de la SIS, este mai mult decât limpede că, în sensul legilor în vigoare, cele mai vechi documente secrete păstrate de SIS nu pot depăși o vechime de 25 de ani.

Vom mai preciza că articolul 23 al Legii despre care vorbim prevede, între altele, că „La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor și întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sunt soluţionate cu participarea reprezentanţilor Organului de stat pentru supravegherea și administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova”. Iar articolul 25 al aceleiași legi stabilește că: „în cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul arhivistic obștesc se lichidează sau ea nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat”. Dacă organele KGB au fost lichidate în 1991, când a fost creat Ministerul Securităţii Naţionale, procedura de rezolvare a arhivelor fostului NKVD/KGB trebuia rezolvată atunci.

Totodată, dacă Ministerul Securităţii Naţionale a fost lichidat și creat Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova în 1999, aceeași procedură era de neevitat.

Am citat pe larg aceste articole din lege pentru a arăta că, în termenii ei, la 9 noiembrie 2010 SIS trebuia să transmită toate dosarele întocmite de KGB până la 9 noiembrie 1985 și nu doar pe cele ale persoanelor supuse represiunilor, dar și pe cele ale agenturii sale. Asta sub falsa rezervă că SIS ar fi prin lege succesorul juridic al KGB. Așa cum însă SIS nu este nici succesorul NKVD și nici al KGB, toate arhivele secrete ale celor două organe sovietice de represiune întocmite până la 27 august 1991, când a apărut Republica Moldova, trebuiau demult desecretizate și transmise spre păstrare permanentă Arhivei Naţionale. Ceea ce a făcut SIS la 9 noiembrie 2010 nu poate fi numit gest reparator în sensul deplin al cuvântului, întrucât această instituţie de stat va ţine în continuare sub șapte lacăte toate fondurile secrete ale NKVD/KGB din perioada 19511991, ceea ce înseamnă patru decenii de ocupaţie sovietică și, implicit, de poliţie politică.

Ne vom opri puţin și asupra unui alt detaliu interesant. Comunicate-

le de presă despre desecretizarea dosarelor vechi de 60 de ani ne-au anunţat că numărul celor deţinute de SIS este cu mult mai mare decât 5 000, dar acestea nu vor fi desecretizate și transmise Arhivei Naţionale din cauza „lipsei spaţiului de depozitare”. Asta e bună de tot, știind că Arhiva Naţională deţine abuziv imensele Arhive ale Mitropoliei Basarabiei, capturate de sovietici în 1946 de la Craiova, ca trofeu de război, în baza unor hotărâri ale Comisiei sovieto-române de armistiţiu. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost revendicare în mod repetat de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru Păduraru, care le-a adresat scrisori oficiale atât primului ministru Vladimir Filat, cât și interimarului Mihai Ghimpu. Scrisorile Mitropolitului au rămas însă fără răspuns, pentru că cei doi capi ai AIE, Ghimpu și Filat, nu au urnit un deget pentru rezolvarea problemei. Dacă Ghimpu și Filat ar fi hotărât chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, s-ar fi eliberat suficient loc în depozitele Arhivei Naţionale pentru alte zeci de mii de dosare din arhivele secrete ale KGB. Ce ar fi trebuit să facă interimarul nostru pentru ca situaţia să nu ridice nici un fel de probleme? Întâi ar fi trebuit ca pe parcursul ultimului an și ceva să propună examinarea și adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Acest proiect de lege a fost elaborat și depus oficial în Parlament de către grupul de deputaţi PPCD, nefiind examinat de nici una din majorităţile din sânul Legislativului nostru. Proiectul este singurul de acest gen prezentat vreodată spre examinare în Parlamentul Republicii Moldova. Întrebările care se pun acum sunt: de ce nu a propus Mihai Ghimpu, ca șef al Legislativului, includerea respectivului proiect de lege pe agenda Parlamentului dominat de AIE sau de ce nu a prezentat un proiect alternativ, dacă ar fi o problemă că proiectul a fost semnat de deputaţi de altă culoare politică?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt simple și ne stau la îndemână.

Pentru că Mihai Ghimpu, s-a văzut, preferă doar gesturi zgomotoase și facile de natură electorală în locul unor demersuri concrete și consistente de natură legislativă pentru o adevărată lustraţie a societăţii noastre.

Crearea și împotmolirea voită a Comisiei Cojocaru a fost doar o aruncare de praf în ochi. Raportul pregătit de aceasta nu a mai fost audiat și nici aprobat de către Parlament, pe motiv

că majoritatea Alianţei, zise „pentru Integrare Europeană”, a fost alergică la idee. Nu ne stă în obicei să ne autocităm, dar seriozitatea subiectului ne obligă să amintim că acum zece luni scriam în FLUX următoarele: „Succesul Comisiei Cojocaru depinde de mai mulţi factori. Dincolo de probitatea profesională a majorităţii membrilor săi, dincolo de materialele preţioase cercetate știinţific și valorificate public până acum privind subiectul, Comisia Cojocaru își va putea duce cu brio misiunea până la capăt dacă Puterea va fi consecventă, mergând mai departe și desecretizând arhivele ţinute încă sub șapte lacăte. Avem în vedere întâi și-ntâi de toate arhivele NKVD și KGB, ca principale instrumente opresive ale regimului totalitar de ocupaţie. Deschiderea acestor arhive, oricâte secrete „de stat” ar cuprinde acestea, nu poate dăuna în nici un fel intereselor legitime ale Republicii Moldova ca stat apărut pe harta Europei la 27 august 1991.

Deocamdată, suntem sceptici asupra capacităţii Puterii de a decide deschiderea acestor arhive, întrucât, în eventualitatea unei asemenea decizii, lustraţia devine inevitabilă, atrăgând pe cale de consecinţă deconspirarea desei reţele de agenţi ai serviciilor secrete sovietice care menţin încă și astăzi sub control, într-o mare măsură, mediul politic, instituţional, jurnalistic, știinţific, cultural, bisericesc, neguvernamental și de afaceri. Am fi bucuroși dacă motivele scepticismului nostru ar fi eliminate rând pe rând de hotărâri înţelepte și necesare ale Legislativului. Fără desecretizarea arhivelor NKVD și KGB, cercetarea Comisiei Cojocaru va fi incompletă și lacunară, iar succesul ei limitat”. Ne pare rău să constatăm, la distanţă de zece luni, că am avut dreptate. Mihai Ghimpu și AIE au vânat doar capital politic și nu au schimbat cu nimic situaţia de până în 2009.

Iar osteneala electorală a interimarului la SIS, unde el ar fi „desecretizat și transmis dosarele NKVD” (și doar pe cele de până în 1951), ni-l prezintă pe Ghimpu în postura muștei la arat din fabula lui Alexandru Donici. Vă mai amintiţi? „De la arat un plug/ Venea încet spre casă/Și, la un bou pe jug,/O muscă se-așezase.//Iar ei, spre-ntâmpinare,/O altă muscă-n zbor/Îi face întrebare:/— De unde, dragă sor’?/— Și mai întrebi de unde!/Ei musca îi răspunde/C-un aer supărat.//Au nu pricepi ce facem?/Nu vezi că noi ne-ntoarcem/Din câmp, de la arat!//Spre laudă deșartă/Mulţi zic: noi am lucrat,/Când ei lucrează-n faptă,/Ca musca la arat.”

Vlad CUBREACOV, FLUX

Vladimir Filat, legendarul contrabandist, supranumit și “gangster al tranziţiei”, tot el campion al privatizărilor în beneficiu personal, a hotărât să ne distreze chiar în toiul campaniei electorale. Acest rege neîncoronat al pungașilor și-a tras un clip electoral, în care simulează cu greu seriozitatea, emiţând cu gravitate de cabotin angajamentul său solemn – auzi, dragă?! – de a combate corupţia. La vederea acestei scene grotești am zis că Verde-mpăratul privatizărilor ilicite și-a pus gând rău și s-a apucat să practice cu savoare de masochist exerciţii de autodenunţare publică, suprapuse peste scurte accese de autopălmuire, care se intensifică pe alocuri până la rafale de autoflagelare, gata-gata să treacă în obsesii de automutilare.

Urmărindu-i cetărătoarea electorală, involuntar îţi vine în minte fabula lui Donici “Vulpea și bursucul”. Ia ascultaţi!

– Da, dincotro și unde Alergi tu așa iute?

Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat.

– Oh, dragă cumătre, am dat de păcat, Sunt, iată, surghiunită!

Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie.

Cu trebile ce-aveam, odihna am lăsat, Și sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, De niște pâri nedovedite, Precum că luam mite.

Tu singur martor ești, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui?

– Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedem: Că tu pe botișor Aveai un pufușor.

Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se târguiește, Încât îţi vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește.

Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială, N-ai zice ca bursucul că are pufușor Pe botișor?

Ei, zi că nu! Nu-i așa că Donici a fost vizionar? Și dacă tot am dat-o pe literatură, plecând de la Filat la Donici, am zis să anunţăm un concurs interactiv, propunându-vă să-l selectaţi din răspunsurile de mai jos pe cel mai potrivit pentru a ilustra mai bine spotul “gigantului luptei cu corupţia”. Iată-le: Lupul se vrea paznic la stână, iar vulpea – la găinărie.

Hoţul strigă: “Prindeţi hoţul!”

Cucu-și strigă numele.

Curva apucă prăjina de vârf.

Dacă tăceai, filozof rămâneai.

P.S.: Apropo, știi care e ultimul banc? Nu? Ascultă.

– Ai auzit, frate, cică Filat vrea să combată corupţia.

– Nu mai spune! Nu cumva a hotărât să-și pună cătușe pe mâini și să se predea de bună voie justiţiei?

6

12 NOIEMBRIE 2010

ELECTORALA 2010 VALERIU LAZĂR:

„În loc să caut investiţii în Moldova, eu trei luni de zile am alergat la Moscova să sting incendiul provocat de voi (Partidul Liberal)”

„În loc să caut investiţii în Moldova, eu trei luni de zile am alergat la Moscova să sting incendiul provocat de voi”, a declarat secretarul general al PD, Valeriu Lazăr, în cadrul emisiunii Prima sursă la postul de televiziune Prime, arătând spre oponentul său, vicepreședintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. Lazăr a menţionat că Moldova trebuie să aibă o politică externă echilibrată pe axa Bruxelles-Moscova, o sinergie cu semnul plus, nu una negativă. Aceasta vom cere viitoarei guvernări, care, indiscutabil, va fi una de coaliţie. În cazul în care nu vom putea alege singuri președintele, or, sondajele arată că partidele membre ale AIE nu vor avea 61 de mandate, trebuie să lăsăm loc de bună ziua pentru toată lumea. Așa face un partid serios și responsabil. Or, ideea dlui Lupu de a crea un guvern de unitate naţională anume acest scop are – de a evita perpetuarea crizei politice din Moldova”, a spus Lazăr. “Înţeleg dezamăgirea dlui Lupu în raport cu actualul Guvern, pentru că poartă o responsabilitate solidară pentru guvernare.

Iar rezultatele acestei guvernări puteau să fie mult mai bune. M-a deranjat că nu am avut posibilitatea în acest guvern să discut și să promovez anumite idei sociale, m-a deranjat și pe mine populismul exagerat, pe alocuri, al domnului Filat. De foarte multe ori ideile propuse de noi, adecvate pentru reducerea sărăciei, nu au fost susţinute.

Un exemplu ar fi mecanismul de menţinere a preţurilor. Patru luni de zile mi-a luat să

conving colegii de guvern de necesitatea acestui mecanism, care să nu atenteze nici la principiile economiei de piaţă, dar să dea posibilitatea menţinerii preţurilor la un nivel redus, într-o ţară afectată de sărăcie. Or, până la urmă, au descreditat mecanismul propus, care nu este funcţional nici acum”, a mai spus Lazăr, precizând: diferenţa de voturi este mult prea mică pentru ca să apară hegemonismul și liderismul exagerat. „Pe mine mă întreabă alegătorii acestei guvernări, de ce atunci când merg la Banca de Economii, să-și ridice compensaţiile de 260 de lei, li se dă o scrisorică semnată de premierul Vlad Filat și se fac presiuni enorme asupra lucrătorilor BEM să distribuie această scrisorică. Ce, sunt banii dlui Filat? Oare nu ar fi corect să spunem că acești bani sunt daţi de Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană?” s-a întrebat Valeriu Lazăr.

Primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat, în cadrul aceleiași emisiuni, că în capitală asemenea ajutoare se dau de doi ani, iar sumele sunt de 4 ori mai mari, de la 250 de lei până la 700 de lei pentru încălzire și transport. Lazăr a declarat, la rândul său, că acest lucru nu este suficient și nu a redus sărăcia în Chișinău.

Importantă este promovarea unor politici serioase de stânga, însemnând, în primul rând, consolidarea rolului statului. „Nu înseamnă să mărim birocraţia, ba din contră, să avem oameni foarte bine pregătiţi și să le dăm oamenilor locuri de muncă, nu să strângem bani în buget și să-i împărţim sub semnătura cuiva, ci să impulsionăm iniţiativa privată”, a spus Valeriu Lazăr.

Avem reproșuri, de exemplu, și referitor la faptul cum s-a gestionat politica externă, care intră în competenţa Președinţiei. Și problema este că subordonarea politicii externe unui singur vector politic face rău dezvoltării economice a Republicii Moldova și aceasta s-a văzut în relaţia cu Rusia și accesul pe piaţa rusă a produselor moldovenești. În timp ce Lazăr pledează pentru un guvern condus de un premier democrat, care să promoveze politici social-democrate, Chirtoacă vede un guvern în care toate partidele din Alianţă să cedeze de la ele pentru a promova democraţia. Ar trebui să ne facem mai mult loc unii altora – PL celorlalţi colegi de alianţă și viceversa, „important e să stabilim lista priorităţilor, care va coincide, în mare parte, deoarece suntem în criză financiară”, a spus primarul general, evitând să spună dacă ar accepta un guvern de centru-stânga.

pe care nu reușim să și exportăm, în vederea formării resurselor financiare necesare finanţării importurilor.

Deși autorităţile au tot vorbit despre reorientarea exporturilor către pieţele europene, datele statistice ne arată cu totul altceva. În perioada ianuarie-septembrie 2010, exporturile către ţările CSI au crescut cu 19,4%, faţă de aceeași perioadă a anului trecut, ponderea acestora în totalul exporturilor fiind de 39,6 procente. Partea leului revine Federaţiei Ruse, exporturile în această ţară crescând cu 31,4 la sută și având o cotă de 24,5% în totalul mărfurilor exportate. Exporturile către România s-au redus cu aproximativ 6 la sută, iar ponderea acestora a ajuns la 16,6%, faţă de aproximativ 20 la sută în 2009.

Creşterea importurilor descurajează economia naţională

Exportăm în CSI, importăm din Europa Republica Moldova a exportat, în ianuarie-septembrie 2010, mărfuri în valoare totală de peste un miliard de dolari SUA, ceea ce reprezintă cu 12,9 la sută mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2009. Structura exporturilor de mărfuri indică o continuă creștere a activităţilor tradiţionale pentru economia noastră. Astfel, un sfert din totalul acestora reprezintă articole manufacturate (îmbrăcăminte și accesorii, mobilă, încălţăminte). Exporturile de produse alimentare și animale vii s-au clasat pe locul doi, cu o pondere de 22,5% în totalul valoric. Băuturile și tutunul deţin o cotă de aproape 14 la sută în totalul exporturilor.

Totodată, Moldova a importat mai mult decât în 2009, cu 15,5%. Importurile din ţările Uniunii Europene au crescut cu 19% faţă de perioada similară din 2009 și au o pondere de 45 la sută în structura acestora. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au crescut cu doar 2,7 procente și reprezintă o cotă de 31,6% din volumul total al importurilor efectuate de ţara noastră.

Potrivit statisticienilor, decalajul considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea, în ianuarie-septembrie 2010, a unui deficit al balanţei comerciale cu peste 17 la sută mai mare decât cel înregistrat în perioada respectivă din 2009. Deficitul a crescut simţitor în raport cu principalii parteneri comerciali ai ţării noastre. În comerţul cu Rusia, de exemplu, acesta s-a mărit de 3 ori, iar cu România, de 2,5 ori. Balanţa comercială s-a înrăutăţit și în cazul Ucrainei, Chinei, Germaniei, Italiei, Poloniei. Aceasta s-a îmbunătăţit în comerţul cu Belarus și Turcia, dar rămâne, deocamdată, tot negativă.

Mărfurile moldoveneşti, bune doar pentru pieţele din CSI Potrivit consilierului pe probleme economice și inovări din cadrul AȘM, Viorel Gârbu,

„Vizita lui Kjell Nordström este o următoare etapă în cadrul proiectului de amploare lansat de AOAM și care prevede pen-

tru anii 2010-2011 o serie de întrevederi cu experţi în afaceri cu renume mondial, al cărui început a fost pus de vizita la Chișinău a ex-premierului francez Dominique Devillepin”, a spus Andrian Candu. El a menţionat că scopul principal al acestui proiect AOAM este importul practicilor de succes și soluţiilor care pot fi aplicate de către oamenii

de afaceri și guvernanţii moldoveni.

Directorul general AOAM a menţionat că pe data de 15 noiembrie, Kjell Nordström va avea o întrevedere cu cei mai importanţi oameni de afaceri din Moldova în cadrul Clubului “Pro-Sper”, organizat în sediul Cigars Club al hotelului Nobil Luxury Boutique Hotel din Chișinău.

Pe data de 16 noiembrie, Kjell Nordström va ţine două prelegeri tematice pentru oameni de afaceri și politicieni, după care pentru studenţi, ziariști și bloggeri. În anul 2005, Kjell Nordström era plasat în clasamentul bianual global Thinkers 50 al celor mai importanţi gânditori din domeniul managementului, pe locul nouă din întreaga lume. Este considerat “copilul teribil într-o nouă lume a afacerilor”.

“Un adevărat guru al lumii business, care preferă ca într-o lume a costumelor gri, ce nu deţin toate răspunsurile, să umble ras pe cap și îmbrăcat în negru, scriind și vorbind în metafore pline de culoare”, astfel a fost apreciat de presa română în timpul vizitei sale la București, unde a ţinut prelegeri în cadrul unor conferinţe.

Kjell Nordström este profesor la Școala de Economie din Stockholm. Ţine prelegeri în toată lumea și este considerat un “rebel cu o cauză”. A colaborat cu guvernul Tony Blair. Aria sa de expertiză acoperă zona de strategie corporativă, companii multinaţionale și fenomenul de globalizare.

Este o Asociație obștească, neguvernamentală, nonprofit, care întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune

evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova, în perioada ianuarie-septembrie 2010, confirmă tendinţele negative de dezvoltare economică a Republicii Moldova. „Ţara noastră continuă să importe mai mult decât exportă, iar pentru finanţarea importurilor se cheltuiește valuta, singura sursă importantă de valută străină în afară de exporturi fiind remitenţele, creditele și granturile contractate din exterior. Faptul că exporturile în ţările CSI au crescut cu 19,4 procente, iar în ţările Uniunii Europene – cu doar două procente, este firesc, într-un fel, deoarece industria naţională, deocamdată, produce bunuri care corespund cerinţelor pieţelor din statele CSI. Aceasta arată că, din păcate, nu se întreprind prea multe măsuri pentru creșterea calităţii produselor autohtone, motiv din care acestea pătrund foarte greu pe pieţele din Vest.

De asemenea, creșterea cu 31 la sută a exporturilor către Federaţia Rusă nu poate fi privită doar ca un fapt pozitiv, pentru că știm care este influenţa politicului asupra economiei în Rusia, astfel că Republica Moldova ar putea fi subordonată pe această cale voinţei politice a liderilor de acolo. O altă tendinţă care se desprinde din datele prezentate de BNS este creșterea exporturilor către statele care nu sunt parteneri comerciali permanenţi ai ţării noastre și nu deţin o pondere importantă în structura comerţului nostru exterior. Pe de altă parte, exporturile în România, Italia, Belarus, Germania, Ucraina, Turcia au crescut nesemnificativ, ceea ce este mult mai rău, întrucât aceștia sunt principalii noștri parteneri comerciali”.

Analistul a atras atenţia asupra faptului că la capitolul importuri, situaţia se prezintă exact invers: importurile din ţările Uniunii Europene au crescut cu 19%, iar din ţările CSI – cu doar 2 la sută. Astfel, se creează dezechilibre care pot influenţa economia Moldovei, deoarece noi importăm mai mult de pe pieţe

de dezvoltare a societății prin dezvoltarea mediului de afaceri, susținerea spiritului antreprenorial pentru o dezvoltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uniunii Europene. AOAM este un mecanism promotor de programe și proiecte concrete, de dezvoltare aplicabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul național de impulsionare a mediului de afaceri. Membrii AOAM sunt oameni de afaceri din Republica Moldova, fiind încurajată și participarea oamenilor de afaceri din alte țări, la fel ca și investitorii străini din Republica Moldova, care, prin realizările sale personale și profesionale, au dat dovadă de eficiență și rezultate remarcabile în afaceri. Membrii AOAM reprezintă persoane notorii din lumea de afaceri din Republica Moldova, care dispun de o experiență bogată și cunoștințe profunde privind practicile de afaceri locale și internaționale. Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: Inițiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; Promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare și atragerea investițiilor străine; Programe de susținere a businessului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investițional eficient.

Serviciul relaţii publice AOAM

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vrem în Europa, dar ne orientăm tot spre CSI

Peste 500 de oameni de afaceri, studenţi, ziarişti şi bloggeri vor participa gratuit la prelegerile ţinute de renumitul expert în afaceri Kjell Nordström Autorul cărţii “Funky Business”, scrisă în colaborare cu Jonas Ridderstrale și plasată pe locul 16 printre cele mai bune cărţi de business/leadership din toate timpurile, va vizita Chișinăul pe data de 15-16 noiembrie 2010, timp în care va ţine o serie de prelegeri pentru circa 500 de persoane, oameni de afaceri, studenţi, ziariști și bloggeri, a declarat vinerea trecută, Andrian Candu, director general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. AOAM va oferi acces gratuit, în baza înregistrării prealabile, tuturor doritorilor să participe la aceste prelegeri.

EDI|IA DE VINERI

Social

„Moldova importă foarte mult din ţările comunitare, dar este capabilă să exporte într-acolo foarte puţin, or, pentru a-și asigura sustenabilitatea importurilor, ţara noastră trebuie să-și fortifice și exporturile pe aceste pieţe.

Creșterea importurilor, mai mult decât a exporturilor, a dus la dezechilibrarea balanţei comerciale a Republicii Moldova, care a ajuns la un deficit de 1,6 miliarde de dolari, faţă de 1,4 în aceeași perioadă a anului trecut. Republica Moldova înregistrează o balanţă comercială negativă cu principalii săi parteneri comerciali, cum ar fi România, Ucraina, Federaţia Rusă, Turcia, Germania, Italia. Creșterea deficitului balanţei comerciale cu aproape 17% poate avea urmări grave, deoarece, după cum am mai spus, resursele financiare ale Moldovei sunt utilizate la importuri, preponderent, a produselor pentru consumul curent. Dacă analizăm structura balanţei comerciale pe principalele grupe de mărfuri, observăm că avem o balanţă negativă la categoria produselor alimentare și animale vii, mărfuri manufacturate clasificate mai ales după materia primă, mașini și echipamente, situaţie absolut nefirească, deoarece noi avem, sau putem crea, capacitate de a produce foarte mult dintre aceste produse.

Faptul că s-a ajuns la o acoperire a importurilor din exporturi în proporţie de doar 38 la sută, vorbește despre o situaţie economică destul de dificilă, deoarece diferenţa va fi suplinită din contul surselor financiare care ajung în ţara noastră, fie că este vorba de granturi sau credite, fie de remitenţe. Putem concluziona, deci, că resursele financiare de care dispune Republicii Moldova nu sunt îndreptate în direcţia stimulării dezvoltării economiei naţionale, ci, mai degrabă, a economiilor altor state”.

După părerea lui Viorel Gârbu, evoluţia negativă a ţării noastre continuă și pare chiar să se fi agravat anul acesta. „Vorbind în termeni simpli, economia Moldovei are o structură bazată, în special, pe remitenţele care vin din exterior, apoi pleacă iarăși în exterior sub forma importurilor de bunuri.

Din impozitarea importurilor și din comerţ în general este asigurată în mărime covârșitoare partea de venituri a bugetului public naţional.

Este un cerc vicios care nu favorizează în nici un fel dezvoltarea economică a ţării și din care se poate ieși doar dacă guvernul va întreprinde pași concreţi pentru a crește viabilitatea sectorului industrial naţional. Deocamdată, acești pași nu au fost făcuţi nici de către fosta, nici de actuala guvernare, iar tendinţele negative persistă în continuare”.

Ioana FLOREA, FLUX

Scumpiri în lanţ În octombrie, preţurile au continuat să crească În luna octombrie 2010, preţurile au crescut cu 1,5 la sută faţă de septembrie curent.

Această scumpire a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare (cu 3 la sută), nealimentare (cu 0,9%) și a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1 la sută. Ca și în luna septembrie, ouăle s-au scumpit cel mai mult – cu 26 la sută.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), cele mai mari preţuri s-au atestat la produsele agricole: legume – cu 21,7%, struguri – cu 7,7 la sută și cartofi – cu 4,7%. Totodată, în luna octombrie au scăzut preţurile la: zahăr – cu 3,4%, fructe proaspete – cu 1,8 la sută și orez – cu 0,2 puncte procentuale.

De asemenea, în perioada monitorizată s-au majorat preţurile la: combustibil – cu 2,3%, în special la: gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 4,2%, cărbune – cu 3 la sută, confecţii și încălţăminte – cu câte 1,3%. În perioada de raport, s-au redus preţurile la aparate pentru prelucrarea informaţiei, foto și de luat vederi – cu câte 0,5 puncte procentuale, medicamente, detergenţi și obiecte de igienă – cu câte 0,3 la sută.

La serviciile prestate populaţiei, în luna octombrie, a fost înregistrată o majorare a tarifelor la alimentaţia publică și lucrări de reparaţii a locuinţelor – cu câte 1 la sută. În luna de raport, s-au redus tarifele pentru serviciile turismului peste hotarele ţării – cu 2,2% și a transportului feroviar interstatal – cu 2 puncte procentuale.

Precizăm că de la începutul anului, preţurile de consum s-au majorat cu 6 la sută.

Cine nu are partid, să şi-l cumpere Urmare din pag. 1 Apoi, bun la inimă, Nantoi i-a dat formaţiunea lui Ion Mușuc, atunci când acesta a avut mare nevoie de un partid și a avut cu ce să liciteze. Peste un timp, pentru bună purtare, Mușuc seniorul i-a dăruit PSD-ul lui Mușuc juniorul, adică lui Eduard Mușuc. Când nu l-a mai interesat jucăria, iar în faţă i s-au deschis noi orizonturi parlamentare, acesta și-a scos partidul pe piaţă, iar cumpărătorul nu a fost altcineva decât Dumitru Braghiș, care, după niște alegeri ce nu i-au adus fericirea, s-a lepădat și el de povara doctrinară. Și așa stând lucrurile, s-ar putea ca nici Șelin să nu mai aibă nevoie în scurt timp de acesta. Nu știm care sunt posibilităţile (de convingere) ale lui Oazu Nantoi, dar poate încearcă el să închidă cercul și să revină în fruntea acestui partid, așa mic și fără de noroc cum este.

Unii dintre politicieni, odinioară aflaţi pe culmile puterii, se cred la fel de populari, carismatici chiar, și atunci când nu mai sunt printre potentaţii zilei. Iluzia este întreţinută cu sârg de anturajul acestora, astfel că ceea ce îi lipsește, cred ei, pentru a accede la putere, este doar un partid. Deșarte iluzii! S-a văzut acest lucru și în cazul fostului premier, Vasile Tarlev, care a preluat, la alegerile trecute, Partidul Uniunea Centristă, dar a acumulat un număr insignifiant din voturile alegătorilor.

Cât costă „convingerile doctrinare” ale politicienilor?

Scrutinul parlamentar din 2009 a mai fost remarcabil și prin faptul că unii șefi de partide au renunţat la acestea, înscriindu-se pe listele unor alte partide. Este cazul președintelui Partidului Popular Republican, Nicolae Andronic (un partid pe care acesta și l-a procurat, cu ceva timp în urmă, de la Vladimir Reus, numindu-se pe atunci Partidul Ţărănesc Creștin Democrat), aciuat pe lista UCM. Tot la UCM se refugiase și Valeri Klimenko, după ce a lăsat de izbeliște Mișcarea social-politică „Ravnopravie”. Liberala convinsă, Vitalia Pavlicenco, a renunţat, de asemenea, la Partidului Naţional Liberal, în speranţa că va mai câștiga un mandat în Parlament pe lista Mișcării „Acţiunea Europeană”.

Astfel, pare inutil să mai vorbești de atașamente doctrinare în cazul unor politicieni care-și fac partide doar pentru propriile orgolii și veleităţi.

Cerere şi ofertă pe piaţa politică Anul acesta, tranzacţionarea partidelor a început destul de devreme, sigură fiind iminenţa unor alegeri anticipate. Să vedem ce s-a vândut și ce s-a cumpărat pe piaţa noastră politică. Cererea și oferta a fost destul de generoasă. O mulţime de politicieni, măcinaţi de grave crize identitare, au pornit în căutarea idealurilor politice pe la partide ieșite, cu această ocazie, din neant. Fostul deputat comunist Vladimir Ţurcan și-a găsit idealul la Ana Tcaci, posesoarea unui partid numai bun de pus la dispoziţia politicianului,

„Moldova Unită”. Doctrina partidului în acest caz nu contează, pentru că nu o știe nimeni și este aproape indecent să pui astfel de întrebări.

La fel ca MU, și Mișcarea „Acţiunea Europeană” a pornit în actuala campanie electorală cu un lider nou-nouţ, și tot unul de soi, deputatul desprins de la sânul Alianţei „Moldova Noastră”. Veaceslav Untilă a preluat cârma formaţiunii de la Anatol Petrencu, animat de profunde convingeri politice și nicidecum pentru faptul că nu i-a reușit mica revoluţie de palat în partidul lui Urechean. „Gastarbeiterul” principal al Moldovei, Valeriu Pasat, de asemenea, nu-și putea împărtăși ideile revelatorii decât prin intermediul unui partid, păstrat cu grijă și scos de la naftalină, special pentru trimisul Moscovei, de către Ion Mereuţă.

Acesta s-a despărţit cu inima ușoară de Partidul Umanist, visându-se deja pe o listă electorală cu ÎPS Vladimir. Și chiar dacă feţele bisericești nu au mai umplut lista de candidaţi a formaţiunii exsecuristului nr. 1, rămâne valabilă expresia: ce-am avut, și ce-am pierdut!

Fostul ministru de Externe, Andrei Stratan, pare decis să repete soarta ex-premierului Tarlev. În orice caz, acesta a căzut ca un dar din ceruri pe capul lui Valerian Hortolomei, care împărţea, împreună cu un alt politician cunoscut, Ion Curtean, șefia Partidului Republican. Partid mare și încărcat de istorie, pe care cei doi i l-au suflat anterior lui Valeri Efremov. Ce idealuri și convingeri politice l-au mânat pe Stratan către acest partid, este greu de spus, chit că acesta este sigur de faptul că poporul mai ţine minte minunata lui prestaţie în calitate de demnitar de stat. Și antimafiotul principal, Sergiu Mocanu, s-a făcut cu un partid, ce-i drept, el este doar liderul spiritual al acestuia. După ce asupra Partidului „Pentru Neam și Ţară” a fost aruncată o umbră de suspiciune privind ipotetica intenţie de vânzare a acestuia, tranzacţia nu a mai fost dusă până la capăt, astfel că președintele acestuia, Nicolae Uţică, „s-a păstrat” în funcţie. În acest caz a fost vorba de dragoste la prima vedere și de una cu reciprocitate. Lui Mocanu i-a plăcut partidul, iar Uţică s-a îndrăgostit de ideile și mesajul comisarului Catani. „Il tombe amoureux”, cum s-ar zice. Și mai curioasă este situaţia când de unele partide existente doar pe hârtie nu au nevoie nici măcar liderii lor de carton. Aceasta în cazul când nu se găsește vreun politician „de perspectivă”, mai cu stare și șanse electorale (în opinia lui și a nevestei), care să atenteze la virginitatea formaţiunii. Altfel de ce un politician, cu un partid ambalat conform tuturor rigorilor legale, ar candida independent.

Vorbim despre Valeriu Pleșca, cel care a înregistrat încă în 1997 Mișcarea „Forţa Nouă”. La ce bun, vă întrebaţi? Să fie! Odată ar putea prinde bine, pentru că, la noi, partidele sunt un capital sigur, ca acţiunile în societăţi comerciale sau conturile bancare – la anumite perioade de timp îţi aduc și dividende, politice, desigur.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

12 NOIEMBRIE 2010

FiatLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Misiunea „misionarului” sau ce caută Kuraev în Moldova?

Interesul securiștilor pentru Biserică a sporit vădit în ultima vreme.

Securistul nr. 1 din Moldova, Valeriu Pasat, a căzut subit în evlavie și chiar dacă nu cunoaște barem Crezul, s-a avântat să apere „bazele Ortodoxiei”, cu această ocazie, căpătuindu-se cu un partid umanist de împrumut. Mai multe luni la rând, străzile Chișinăului, ale tuturor orașelor din Republica Moldova și drumurile naţionale și raionale au fost împânzite cu panouri scumpe și de mari dimensiuni cu portretele corifeilor Ortodoxiei: mitropolitul Vladimir Cantarean și securistul Valeriu Pasat. Acest din urmă fapt a dovedit că și reciproca e valabilă, adică și Bisericii i se dă pe gust politica. Patriarhia de la Moscova, prin Departamentul său de Relaţii Externe Bisericești, ne-a anunţat că mitropolia sa din Republica Moldova este liberă să susţină orice partid îi poftește inima.

Am mai abordat acest subiect. Amintim titlul unui articol relevant de astă-primăvară: Filat + Pasat = Lucinschi.

Arătam atunci, cu câteva luni înainte de lansarea oficială a lui Pasat în politică, cine și cum este implicat în noul proiect și că marele sforar este Lucinschi, de asemenea, maaare ortodox mare și cel mai iubit și mai preţuit, la București, dintre basarabeni.

Dacă ar fi să reluăm subiectul, pentru a-l actualiza, acum ar trebui să rectificăm titlul articolului și să spunem: Filat + Pasat + Kuraev = Lucinschi. Să vedem de ce anume. Și, foarte pe scurt, cine este noul personaj din garnitură.

Iată omul şi „misionarul” Așadar, Andrei Veaceslavovici Kuraev este diacon în Patriarhia Moscovei. S-a născut la 15 februarie 1963 în Rusia, locuiește oficial la Moscova. Și-a petrecut o parte din copilărie la Praga, în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde se aflau în misiune părinţii săi. În anii de școală a redactat revista „Ateist”. Și-a făcut studi-

și un susţinător al proiectului lui Pasat de introducere în școlile din Republica Moldova a cursului obligatoriu „Bazele Ortodoxiei”. Printre cei pe care îi frecventează se numără: expreședintele Lucinschi, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chișinău, Valeri Kuzmin, premierul Vladimir Filat, mitropolitul Vladimir Cantarean, episcopul Marchel Mihăiescu de la Bălţi, episcopul Sava Volkov de la Tiraspol, preacuviosul între cuvioși Nicodim Vulpe, supranumit episcopabilul de Orhei,

Pretexte, texte, subtexte şi contexte Multă lume se tot întreabă de la o vreme, pe bună dreptate: ce caută „misionarul” sub acoperire Kuraev la Chișinău, București și Tiraspol? Care este scopul real și misiunea acestui „misionar” în Republica Moldova și în România? Ce mandat îndeplinește?

Cum se leagă pretextele lui misionare de textele pe care ni le servește, dar, mai ales, cum se leagă de subtextele și contextele politice de la noi?

Dedesubturile proiectului din care face parte diaconul Kuraev sunt prea multe încât să putem găsi dintr-o dată răspuns la toate întrebările pe care ni le ridică în faţă. Totuși, nu doar din curiozitatea intelectuală, ci dată fiind importanţa mizelor acestui proiect, să încercăm să dăm câteva răspunsuri. Pentru aceasta și pentru a vedea legăturile dintre pretext, text, subtext și context ne vom servi chiar de spusele „misionarului” nechemat și de unele păreri deja exprimate de alţi observatori ai fenomenului

religios din Republica Moldova la interferenţa lui cu politicul.

Kuraev + Filat + Pasat + Lucinschi La 11 octombrie 2010, diaconul Kuraev ne anunţă pe blogul său că a avut o întâlnire cu premierul Vladimir Filat și că aceasta a avut loc din iniţiativa premierului. Răspunzând unei replici a scriitorului și călugărului Savatie Baștovoi, diaconul susţine: „Ei bine, și anume pentru aceasta m-am întâlnit cu anticomunistul Filat și la încheierea întâlnirii m-am pronunţat de bine despre Filat. Pentru aceasta l-am apărat pe mitropolitul Vladimir în sprijinul său acordat lui Valeriu Pasat (un alt politician anticomunist) cu ideea sa de predare a „bazelor ortodoxiei”.” Această polemică fusese deschisă pe marginea interviului „Chișinăul și Tiraspolul ar putea deveni a cincea Romă”, acordat de diaconul Kuraev publicaţiei „Komsomolskaia pravda”.

cazuri, nu subscriem ideilor acestui cleric și ne-am îngăduit reproșuri în adresa lui.

Iată ce scrie Savatie Baștovoi: „Publicaţia ”Nasha Abhazia” îl acuză pe diaconul Andrei Kuraev că ar fi agent al Securităţii ruse, îndeplinind misiuni în republicile care reprezintă un interes deosebit pentru Rusia. „Amintim că protodiaconul Andrei Kuraev în prezent locuiește în Abhazia, unde a fost trimis de Universitatea de Stat din Moscova pentru a preda în Universitatea din Abhazia, informează sursa abhază. De aici el se deplasează în republicile care prezintă un interes major pentru structurile de securitate rusești. Însăși aflarea lui Kuraev în teritoriul ocupat al Georgiei fără acordul Bisericii Ortodoxe Georgiene este o încălcare a jurisdicţiei canonice a Bisericii Georgiene, însă Biserica Ortodoxă Rusă se îndreptăţește prin faptul că Kuraev nu a fost trimis de ea, ci se află în Abhazia pe linia Universităţii de Stat din Moscova. Cu toate

acestea, nu există nici o îndoială că aflarea lui în regiunea ocupată are scopuri mult mai largi, urmărind anexarea ulterioară a regiunii”, conchide sursa abhază.

Situaţia amintește scandalul provocat zilele trecute la Chișinău de către misionarul nr. 1 al Patriarhiei Moscovei.

Deplasându-se pe axa Moscova-București-Chișinău-Tiraspol în scopuri ”private”, cum a declarat pentru presa moldovenească, protodiaconul Kuraev a decis să organizeze, în treacăt, și o conferinţă la Academia Teologică din Chișinău. Dar mai întâi, pentru a-și crește audienţa, el a făcut declaraţii deșucheate la două televiziuni din Moldova, numind mai mulţi preoţi moldoveni ”sectanţi”, ”tâmpiţi”, ”führeri”, provocând prin aceasta un scandal care a sfârșit cu trageri de barbă. De la Chișinău, diaconul moscovit a plecat la Tiraspol, unde presa transnistreană l-a înfăţișat ca

Federaţiei Ruse pentru a fi predat în școli. Misiunea sa în Moldova nu poate fi înţeleasă altfel decât o încercare de a răsturna hotărârea Guvernului Moldovei de a respinge proiectul clonă al lui Valeriu Pasat – ”Bazele Ortodoxiei” – în favoarea obiectului denumit simplu ”Religia”, după modelul român. În declaraţiile sale televizate de la Chișinău, diaconul moscovit a afirmat, în câteva rânduri, că un obiect cu denumirea ”Religia” este strict confesional și ar putea îndreptăţi refuzul părinţilor de a-l accepta.

Va reuși oare Kuraev și cei care sunt în spatele lui să introducă Rusia în școlile din Moldova în locul Religiei?”

sale succinte putem înţelege multe. El scrie: „Luni dimineaţă sper să fiu la slujbă la biserica Sfântul Dumitru (aceeași biserică pe care o frecventează cu regularitate Excelenţa Sa Marius Lazurca, ambasadorul plenipotenţiar și extraordinar al României în Republica Moldova – nota noastră). Marţi, la ora 13, ţin cursul la Universitatea Slavonă din Moldova (organizator – președintele organizaţiei Russki Sobor, paroh al parohiei ortodoxe ruse Sfântul Dumitru din Chișinău). Mai sunt preconizate discuţii cu mitropolitul Vladimir, cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, cu fostul președinte al Moldovei, Petru Lucinschi… și, evident, cu presa”. Prea mult pentru un

moldovenilor de la Moscova”.

Din tot ce a scris pe blogul său, a declarat public și au remarcat observatorii atenţi ai vieţii bisericești și politice din Republica Moldova, devine clar că diaconul Kuraev nu se află deloc întâmplător la Chișinău, Bălţi și Tiraspol, că majoritatea zdrobitoare a celor cu care a intrat în contact sunt personaje din anturajul lui Petru Lucinschi și

că mandatul său este unul cu mult mai mult decât „misionar”. ile la Universitatea de Stat din Moscova, la catedra de Ateism Știinţific din cadrul Facultăţii de Filosofie. A fost botezat în toamna anului 1982, la vârsta de aproape 20 de ani. Cunoaște limba română, întrucât în perioada sovietică a fost trimis de Patriarhia Moscovei, cu acordul KGB, la studii teologice în România, unde a stat doi ani (asemeni actualului episcop Iustinian Ovcinnikov, fost de Tiraspol, și trompetei de presă Dmitri Ciubașenko (decorat de Mihai Ghimpu cu Ordinul Republicii), fost candidat pe listele PLDM, iar acum fruntaș al partidului lui Pasat). A fost o perioadă referent al Patriarhului Alexei al II-lea. Se află în cea mai mare parte a timpului, ca „misionar”, în cuprinsul Patriarhiei Georgiene, mai exact în Abhazia. Este adeptul soluţionării chestiunii cecene prin uz de forţă. A lansat noţiunea de „misiune agresivă” (agressivnoie missionerstvo – în rusă). În ultimul timp face naveta între Moscova, București, Chișinău și Tiraspol. A conferenţiat la Universitatea Slavonă din Moldova. Este autorul manualului „Bazele culturii ortodoxe”

și, evident, preaortodoxul între ortodocși Valeriu Pasat și – cine ar fi crezut? – ministrul Educaţiei și Cercetării de la București, Daniel Petru Funeriu (PD-L), iniţiatorul scoaterii „Religiei” din școlile din România și a eliminării lui Mihai Eminescu din programele școlare, pe motiv de operă demodată și insignifiantă în raport cu cea a lui Shakespeare sau a lui Goethe. În această listă nu includem, chiar dacă ar fi interesant, persoanele din Abhazia cu care se are de bine diaconul Andrei Kuraev.

Care este totuşi miza?

Politică, geopolitică, panslavism, geospiritualitate?

Oaspete nepoftit, dar des Ca să înţelegem exact cât de mare este pasiunea misionară a diaconului Andrei Kuraev, este suficient să arătăm că întro lună și jumătate de campanie preelectorală, acest atlet al pravoslaviei rusești a pogorât pe pământul Moldovei tocmai de patru ori: 24 septembrie, 1 octombrie, 11 octombrie și în prima decată a lunii noiembrie.

Aceste date sunt disponibile pe internet și pot fi verificate de oricine ar fi interesat.

O polemică interesantă Polemica „de familie” dintre cei doi clerici ai Patriarhiei Moscovei ne-a servit, pe blogul lui Savatie Baștovoi, informaţii și consideraţii interesante, pe care vă cerem permisiunea să le cităm integral, de vreme ce stau bine pe temelia adevărului și sunt susceptibile de obiectivitate. Asta chiar dacă, în alte

pe o jertfă a violenţei Chișinăului asupra unui publicist rus.

Declaraţiile sale în sprijinul unor lideri politici promoscoviţi, făcute în direct, misionarul moscovit le-a prezentat ca fiind conforme eticii bisericești, nevăzând în asta un act politic.

Protodiaconul Andrei Kuraev este autorul manualului ”Bazele culturii ortodoxe”, aprobat de Guvernul

Să revenim însă la oile noastre. Nimic nu ne-ar fi atras atenţia și nu ne-ar fi supărat în toată povestea dacă diaconul Kuraev ar fi venit la Chișinău invitat de ierarhul promoscovit al locului, dacă ar fi avut binecuvântările de rigoare și dacă s-ar fi limitat la cadrul bisericesc, ca un misionar exemplar și fără rest, cum se pretinde. Așa cum însă vizitele sale au scos la iveală mai mult legături politice decât bisericești, este bine să reţinem câteva detalii esenţiale pentru o înţelegere exactă a lucrurilor. Andrei Kuraev însuși notează pe blogul său, în data de 7 noiembrie 2010, ce-și programase pentru zilele următoare. Din însemnările

simplu și nechemat de nimeni „misionar” ortodox cu viza de Moscova și cu domiciliul de Abhazia! Includerea lui Petru Lucinschi în lista întâlnirilor programate/convenite este o dovadă că aceasta nu a fost singura întâlnire a celor doi. Într-o emisiune televizată din 9 noiembrie, diaconul Kuraev a declarat că s-a mai întâlnit la Chișinău, desigur foarte accidental, cu Petru Lucinschi, și anume la un restaurant, unde fostul secretar II al CC al PC din RSS Tadjikă, tot el fostul secretar I al CC al PC din RSSM și fost membru al Biroului Politic al PCUS, se desfăta în discuţii teologale „cu un călugăr tibetan”. Diaconul Kuraev a avut imprudenţa să mărturisească că se află într-o veche relaţie cu Petru Lucinschi, încă „de pe când Lucinschi era membru al Politbiroului CC al PCUS” și participau împreună „la reuniunile

Mai multe voci din sânul Mitropoliei de obedienţă rusă de la noi susţin că vizitele nepoftitului diacon rus la Chișinău au o dublă miză: politică și bisericească. Miza politică nu este greu să o întrezărim.

Miza bisericească însă este mai greu de ghicit, dat fiind paravanul „misionar” în spatele căruia este bine dosită. Rumorile din sânul Bisericii ne fac să deslușim o misiune având ca obiectiv final scoaterea mitropolitului Vladimir Cantarean din scaun. Interesul Bisericii Ruse reclamă o schimbare la Chișinău, care să-i consolideze poziţiile. Astfel, devine clar de ce episcopul Iustinian Ovcinnikov de la Tiraspol a fost înlocuit anul trecut, fără știrea celui mai autonom dintre autonomi, mitropolitul Vladimir Cantarean, cu episcopul Sava Volkov (cel responsabil de relaţia cu armata, miliţia și structurile de forţă ale Rusiei), de ce „partida albastră” îl promovează atât de insistent pe „blagocinul” Nicodim/Ion Vulpe de Orhei în treapta arhierească, de ce epi-

scopul Marchel Mihăiescu de la Bălţi (vechi prieten al lui Igor Smirnov) bate fără știrea mitropolitului său cărările Moscovei cu treabă și fără treabă, de ce diaconul Kuraev este alintatul presei bălţene de limbă rusă și de ce mitropolitul Vladimir, cunoscând destule detalii ale acestui joc, ne-a arătat tuturor, spre surprinderea generală, o deschidere către Mitropolia Basarabiei. Poate peste o bucată de vreme mitropolitul Vladimir va ieși la rampă și ne va împărtăși gândurile sale despre luptele intestine din Biserică și despre mizele acestora.

Deocamdată, putem susţine sigur că misiunea diaconului Kuraev în Republica Moldova ţine de interese largi, situate la confluenţa dintre politic și bisericesc, eventual (aproape cert) dintre acestea două și serviciile secrete. Unii au vorbit și despre oculta masonică, dar aici nu avem nici un fel de dovezi, astfel încât, până la proba contrarie, punem aceste vorbe pe seama speculaţiilor gratuite.

Ce „misiune” face Kuraev cu politicienii?

Diaconul rus ne spune că Vladimir Filat l-a căutat și l-a rugat să-i acorde privilegiul unei întâlniri „misionare”. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc.

Guvernul nu ne-a oferit nici un fel de detalii despre respectiva întrevedere ferită de ochii lumii. Nu am fost fericiţi cu nici un comunicat de presă. Și diaconul Kuraev a evitat cu multă grijă să ne spună ce discuţie de taină a purtat cu liberal-democratul nr. 1, fost soldat de grăniceri în trupele KGB. Diaconul rus nu ne-a spus nici despre ce a teologhisit la Chișinău cu Petru Lucinschi și Valeriu Pasat, cu care este un bun și vechi amic. Încercând să reconstituim din detalii un tablou de ansamblu, ajungem la concluzia că diaconul Kuraev este un emisar politic, trimis în misiune în Republica Moldova. Așa cum a fost trimis cu alte ocazii și în Bielorusia, în regiunea georgiană Abhazia sau… la București. Pe cine reprezintă Kuraev sau pe cine are în spate? Vom trăi și vom vedea.

Vlad CUBREACOV, FLUX

8

12 NOIEMBRIE 2010

SURSE DE LUMINĂ

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Unitatea – şansa românilor din Serbia

Între ACASĂ şi ACASĂ

1787.

- Vreţi exemple de necinstire a limbii materne?

Să luăm următoarea situaţie.

Un porc sălbatic era urmărit de o haită de lupi. Ajungând la o apă și văzând că nu are altă scăpare, ce credeţi că a făcut porcul?

Citez din gazeta raională „Drumul leninist”: „Porcul a adoptat decizia să se arunce în apă”. Nu comentez… Într-o broșură destinată producătorilor de nutreţuri se dă următoarea indicaţie „de înaltă calificare”: „Borhotul trebuie să fie amestecat cu abnegaţie și devotament” (!).

Cuvintele folosite anapoda provoacă râsul, dar uneori și o nedumerire în două cu mâhnire și indignare! Într-un articol de gazetă este „lăudat” popularul cântăreţ Ion Paulencu, care cântă cu pasiune și la muzicuţă. Să vedem cum este lăudat. Citez: „La Botanica se mai întâmplă din când în când să fie auzită o doină duioasă, zisă cu nesăbuinţă la muzicuţă.

(Cel care cântă „cu nesăbuinţă” este Ion Paulencu!) „Nesăbuinţă” înseamnă „lipsă de judecată”. Și atunci cum rămâne cu lauda?...

Valentin MÂNDÂCANU în dialog cu Victor Gherman. „Nistru”, nr. 9, 1984 1788. E o greșeală să se creadă că limba română, mai ales după alipirea provinciilor românești, se poate limita la vocabularul întrebuinţat numai pe malurile Dâmboviţei și la Capșa. Să facem din toate dialectele o limbă românească bogată, limbă de mare creaţie. Scriitorii și gazetarii sunt chemaţi la acest act de curaj. (…)

Mă întrebi după ce criteriu s-ar putea proceda la îmbogăţirea vocabularului? Există un simţ estetic la scriitorul de rasă. Acest criteriu al bunului-gust ar putea feri pe scriitor de exagerare.

Dem. THEODORESCU, scriitor român (1886-1946) 1789. Au contestat unii limba noastră literară. Aceasta este o absurdă născocire, iar pentru literatura noastră – o ofensă (…). Orice gând, orice sens poate fi exprimat în această limbă pitorească, suplă, caldă și atât de magică… Având moștenirea

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Congresul românilor, desfășurat în perioada 6-7 noiembrie în orașul Doni Milanovaţ, a reușit pentru prima dată în ultimele două decenii să ofere soluţii constructive de soluţionare a problemelor cu care se confruntă minoritatea naţională românească din zonele istorice Timoc, Morava, Branicevo și Banatul Sârbesc.

Valentin Mândâcanu

slavă, ea a fost înzestrată cu toate nuanţele pentru a sonda suflete și a disocia gânduri…

Cesar PETRESCU 1789 - A. Noi, românii, am murit demult, am murit în ziua în care am strigat prima oară „trăiască eliberarea”.

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 2.

1790. Spiritul războinic rușii și l-au drapat mereu cu cele mai surprinzătoare elemente de misticism, identificând Cuvântul Domnului cu poftele ţarilor și comandanţilor lor de oști. În anii de regim totalitar, Biblia a fost înlocuită cu demagogia bolșevică, iar chipul lui Iisus Hristos cu cel al lui Lenin.

După prăbușirea spectaculoasă a „uriașului cu picioare de lut”, adică a imperiului sovietic, trubadurii șovinismului de la Kremlin, mână în mână cu acoliţii lor din republicile postsovietice, s-au trezit cu un arsenal propagandistic sărăcit: tancurile cu stele roșii nu mai pot merge nestingherit pe pământuri străine, credibilitatea demagogiei lor a scăzut vertiginos, autoritatea clerului pravoslavnic e la pământ…

Vlad POHILĂ. Limba rusă, ca subjugare perpetuă de către Kremlin. „Timpul”, 11 iulie 2003 1791. Când am împlinit 60 de ani, un poet basarabean, care a preferat să rămână anonim, mi-a dedicat versurile următoare (voi cita doar ultimele trei catrene): Nu zic, poate-o fi bătrân, ani șaizeci că împlinește; zic atât: este român și vorbește românește. Îi doresc mulţi ani acum, mult noroc și sănătate: să mai scrie un volum – cel mai mare dintre toate.

Să-l citească peste-un an, peste-un secol, peste-o lună un nepot de Mândâcan și să zică: „Limba-i bună!”

1792. E o nenorocire pentru om să lase în urma lui o pată de întuneric care-i seamănă.

Victor HUGO, scriitor francez (1802-1885) Notă. Eu aș fi vrut ca urmașii mei să-mi salute nu umbra, ci URMA!

Coordonatorul acestui forum, dr. Predrag Balașevici, a declarat pentru AGERPRES că dacă în nordestul Serbiei românii se confruntă cu fenomenele de divizare și asimilare întreţinute de către autorităţi, cei din Voievodina se confruntă cu interesul acestora de a nu retroceda proprietăţile naţionalizate care au aparţinut comunităţii românilor din Serbia. “Din păcate, românii din cele 154 de localităţi cu populaţie majoritară și 48 cu populaţie mixtă, situate în Serbia de nord-est, sunt lipsiţi de dreptul la învăţătură, de utilizarea limbii române, de mass-media”, a precizat Balașevici. În opinia sa, documentele adoptate de congres - declaraţia și rezoluţia - vor avea puterea de a sensibiliza și obliga, în același timp, autorităţile de la Belgrad să renunţe la boicotarea oficializării limbii române și la procesul de deznaţionalizare derulat cu înverșunare împotriva Recomandării 1845 a Consiliului Europei privind situaţia minorităţii etnice române din nord-estul Serbiei și modul de rezolvare a problemelor reclamate de români în scopul conservării și protejării identităţii cultural-istorice și lingvistice a acestora.

“La congres s-a accentuat ideea că perpetuarea de către autorităţi a actualelor tendinţe de ignorare și negare a drepturilor specifice ale românilor din nord-estul Serbiei la educaţie, serviciul religios și mass-media în limba română va genera confuzii și legiferarea unor anomalii etnice - artificiala comunitate vlahă și aberanta limbă vlahă”, a afirmat Balașevici. În context, el a mai arătat că cele 11 entităţi culturale din Timoc, Morava și sudul Dunării, șase din Banatul sârbesc și două partide politice românești prezente la lucrările primului congres al românilor din Serbia au decis să-și unească forţele prin înfiinţarea Forumului Românilor din Serbia, care să gestioneze problematica românească din Serbia.

Ambasadorul României la Belgrad despre Congresul românilor din Serbia Ambasadorul României la Belgrad, Ion Macovei, și-a exprimat satisfacţia duminică, 7 noiembrie, în legătură cu modul ireproșabil de desfășurare a Congresului românilor din Serbia, desfășurat în perioada 6-7 noiembrie la Hotelul Lepenski-Vir din orașul dunărean Doni Milanovaţ. “Acest forum a reușit, în primul rând, să-i unească pe românii din Voievodina și din regiunile Timoc, Morava, Homolie și sudul Dunării, iar în al doilea rând să le dea posibilitatea acestora să identifice soluţii pentru rezolvarea problemelor care le puneau în pericol istoria și identitatea”, a declarat pentru AGERPRES ambasadorul Ion Macovei. Potrivit ambasadorului român, la Congresul din Doni Milanovaţ s-a trecut în revistă și “confuziile” legate de exonimul de vlah și etnonimul rumân sau român, în baza cărora, mai ales în ultima perioadă, s-au făcut speculaţii care au fost puternic condamnate de românii participaţi la acest forum important al românilor din Serbia.

În opinia diplomatului român, Congresul românilor din Serbia a reușit să-i solidarizeze pe români în lupta lor pentru renaștere naţională, pentru recăpătarea drepturilor de utilizare oficială a limbii române și nu a variantelor ei regionale în școală, administraţie și culte. “Nu este lipsit de importanţă faptul că reprezentanţii entităţilor etnoculturale din Serbia de Nord-Est și Voievodina au cerut autorităţilor sârbe, printre altele, să renunţe la demersurile lor de standardizare a așa-zisei limbi vlahe, amendarea legilor naţionale ale minorităţilor naţionale pentru ca respectivele entităţi odată devenite funcţionale pentru români să nu protejeze false minorităţi, ci să apere drepturile etnice ale minorităţii pe care o reprezintă”, a declarat ambasadorul român la Belgrad.

Congresul românilor din Serbia a restabilit adevărul istoric: Vlahii sunt români!

Participanţii la primul congres al românilor din Serbia (6-7 noiembrie) au semnat un document final ce va fi înaintat autorităţilor sârbe și instituţiilor internaţionale și în care își exprimă ferm poziţia faţă de promovarea de către oficialităţile de la Belgrad a tezei, potrivit căreia, vlahii fac parte dintr-o minoritate distinctă și vorbesc o limbă unică - limba vlahă.

Președintele Asociaţiei pentru Cultură a românilor-

vlahilor “Ariadnae Filum”, cu sediul în orașul timocean Bor, Zavișa Jurj, a declarat pentru AGERPRES că “adevărul istoric este încălcat flagrant de cercuri ostile românismului care susţin că vlahii sunt sârbi romanizaţi, nu au origine latină, iar cultura lor nu are nici un element comun cu cea a românilor”.

“De la tribuna congresului s-a reiterat dorinţa românilor ca autorităţile sârbe să-i recunoască pe vlahi drept români și să nu mai exercite presiuni de a se declara altceva decât români”, a afirmat Zavișa Jurj. În opinia sa, dezinteresul autorităţilor din Serbia faţă de protejarea drepturilor românilor-vlahilor are consecinţe grave asupra identităţii naţionale, mărginindu-i social și cultural pe români. “Am ripostat de la acest congres împotriva celor care ne-au acuzat paradoxal de românizarea vlahilor. Am venit cu documente știinţifice care confirmă că vlahii sunt români, că limba lor maternă este limba română”, a continuat Zavișa Jurj.

Președintele “Ariadnae Filum” a mai arătat că apartenenţa vlahilor-rumânilor la romanitate este certă și că ar fi cazul ca Belgradul să respecte recomandarea 1410/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind relaţiile dintre europenii din străinătate cu ţările lor de origine. “Dacă Serbia acceptă așa-zisa minoritate vlahă, cărui grup etnic aparţine aceasta? Iată un pericol la independenţa și teritoriul Serbiei. Noi, românii, suntem fideli statului în care trăim, dar și statul are responsabilitate faţă de

ELECTORALA 2010 VALERIU LAZĂR:

Vrem AIE, dar cu politici de stânga, preponderent sociale Ar fi firesc și chiar necesar să refacem Alianţa pentru Integrare Europeană, însă trebuie să reconsiderăm anumite lucruri.

Ar fi două condiţii, principii, pe care PDM le-ar înainta pentru refacerea Alianţei pentru Integrare Europeană. „Vrem un program de guvernare cu politici concrete preponderent de stânga, acest lucru este principial. Și doi, nu mai puţin importan, care rezultă logic din prima afirmare: prim-ministrul în viitoarea guvernare trebuie să vină din partea Partidului Democrat”, a declarat vicepreședintele PD, Valeriu Lazăr, în cadrul emisiunii Prima sursă la postul de televiziune Prime.

Înţeleg dezamăgirea dlui Lupu în raport cu actualul Guvern, pentru că poartă o responsabilitate solidară pentru guvernare. Iar rezultatele acestei guvernări puteau să fie mult mai bune. M-a deranjat că nu am avut posibilitatea în acest guvern să discut și să promovez anumite idei sociale, m-a deranjat și pe mine populismul exagerat, pe alocuri, a colegilor liberali.

De foarte multe ori, ideile propuse de noi, adecvate pentru reducerea sărăciei, nu au fost susţinute. Un exemplu ar fi mecanismul de menţinere a preţurilor.

Patru luni de zile mi-a luat să conving colegii de guvern de necesitatea acestui mecanism, care să nu atenteze nici la principiile economiei de piaţă, dar să dea posibilitatea menţinerii preţurilor la un nivel redus, într-o ţară afectată de sărăcie. Or, până la urmă, au tărăgănat implementarea mecanismului

propus, care nu este funcţional nici acum, a mai spus Lazăr, precizând: diferenţa de voturi este mult prea mică pentru ca să apară hegemonismul și liderismul exagerat.

Este firesc ca, într-o ţară aflată în topurile sărăciei, partidele să vină cu oferte electorale cu înclinare socială, iar politicile de stânga să fie puse în capul mesei, a mai spus Valeriu Lazăr. Dacă ne reproșează cineva că în UE sunt state unde guvernează cu succes partidele populare, liberale, răspunsul nu poate fi decât unul: acolo avem democraţii și economii de piaţă mature, or, democraţiile în tranziţie au nevoie de un stat puternic, cu un aparat profesionist, care să se implice. Guvernările liberale din România din ultimii șase ani au scos astăzi oamenii în stradă. Avem mulţi politicieni, dar puţini oameni de stat.

noi și dacă ne numim vlahi-rumâni, facem parte din puternica comunitate românească de peste 250.000 de români”, a subliniat Zavișa Jurj. Documentul final al Congresului românilor din Serbia avansează o multitudine de revendicări, precum introducerea în școli și administraţie a limbii române, dreptul la credinţă religioasă în limba maternă și mass-media în limba română, pe care autorităţile sârbe, conform normelor europene, au obligaţia să le rezolve.

Prioritatea numărul unu a românilor din Serbia: conservarea şi protejarea limbii române Coordonatorul Departamentului pentru Informare al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (CNMNRS), Nicu Ciobanu, a declarat sâmbătă, 6 noiembrie, la Congresul Românilor din Serbia, că românii, pentru a deveni o comunitate puternică și adversari ai celor care atentează la identitatea lor, trebuie să se unească și să renunţe definitiv la divergenţele care i-au separat până acum.

“Faptul că în Serbia de nord-est majoritatea românilor din cele 154 de localităţi românești își zic vlahi, nu trebuie să ne sperie. Noi trebuie să-i convingem, prin acţiunile noastre, că au origine românească, iar limba lor maternă este cea română”, a precizat pentru Agerpres Nicu Ciobanu. El a fost de părere că, după încheierea lucrărilor Congresului Românilor din Serbia, spiritele din interiorul și exteriorul comunităţii românești vor fi domolite.

Reprezentantul CNMNRS speră că astfel se va pune capăt pentru totdeauna procesului de asimilare a etnicilor români, iar liderii societăţilor culturale vor renunţa la luptele intestine pentru supremaţia în viaţa culturală, socială și spirituală a minorităţii.

“Consider că priorităţile noastre nu sunt altele decât cele care privesc protejarea drepturilor, identităţii, conservării tradiţiilor, obiceiurilor și limbii materne utilizată în toate zonele istorice locuite de români”, a afirmat Ciobanu. În opinia acestuia, nimeni nu mai trebuie să rămână indiferent la ostilitatea și abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor care ameninţă, în continuare, unitatea naţională a minoritarilor români. „De aceea se impune să facem front comun împotriva celor care au creat și susţin artificiala comunitate vlahă și aberanta limbă vlahă în Timoc, Morava, Homolie și sudul Dunării. De fapt, conservarea limbii române este prioritatea numărul unu a românilor - vlahilor, ei fiind singurii în măsură să-și decidă apartenenţa la o limbă de comunicare”, a concluzionat Ciobanu.

Sursa: AGERPRES

În Moldova va fi reconstruită o cetate getică, veche de 2000 de ani Pentru prima dată în Republica Moldova va fi reconstruită o cetate getică, veche de 2000 de ani.

Această acţiune este parte a acordului de colaborare dintre mediul antreprenorial și cel știinţific.

Cetatea va fi ridicată pe ruinele unei fortăreţe din pădurea de la Durlești. Acest proiect va fi realizat în cadrul colaborării dintre Asociaţia Oamenilor de Afaceri, Fundaţia Edelweiss și Academia de Știinţe a Moldovei.

Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire dintre conducerea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri și cea a Academiei de Știinţe a Moldovei. În cadrul acesteia s-a convenit asupra unui format de colaborare, iar o săptămână mai târziu părţile au semnat două memorandum-uri.

Vlad PLAHOTNIUC, președinte AOAM: “Pentru mine acest proiect este o provocare de a reîntoarce patrimoniul, de a contribui la reîntoarcerea demnităţii și mândriei naţionale.”

Alexandru LEVINSCHI, director al Muzeului de știinţe de pe lângă AȘM: “Orice obiect legat de patrimoniul RM trebuie să fie văzut de oameni. Reconstituind un așa obiectiv, am face mult mai mult pentru turiști, pentru

cetăţenii de rând ai republicii în scop educativ. Demult așteptam o așa propunere.”

Un prim pas întru colaborarea dintre părţi a fost și utilarea completă a unei săli de calculatoare din cadrul Liceului AȘM, unde își fac studiile copiii dotaţi din toată republica, iar munca lor este primordial știinţifică și de creaţie.

Gheorghe DUCA, președinte AȘM: “Vrem să investim în ti-

nerii dotaţi, în viitorul nostru, în generaţia viitoare, care ne va salva, ne va promova, care trăiește în altă lume.”

Galina FILIP, directorul Liceului AȘM: “Va fi o surpriza foarte mare pentru elevi, pentru că ei acum sunt în vacanţă. De parcă a venit Moș Crăciun cu o lună înainte. Mulţumim foarte mult Fundaţiei «Edelweiss» că susţine tinerele talente de la noi din liceu.”

Teodor FURDUI, vicepreședinte AȘM: “Vreau sa menţionez că iniţiativa Dvs. de a pune umărul întru susţinerea știinţei mărturisește încă o dată că sunteţi un om de afaceri de o talie nouă.

Faptul că Dvs. sunteţi în fruntea comunităţii oamenilor de afaceri, va fi un exemplu și pentru alte persoane.”

AOAM este o Asociaţie obștească, neguvernamentală, nonprofit, care întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune de dezvoltare a societăţii prin dezvoltarea mediului de afaceri, susţinerea spiritului antrepreno-

rial pentru o dezvoltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uniunii Europene. AOAM este un mecanism promotor de programe și proiecte concrete, de dezvoltare aplicabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul naţional de impulsionare a mediului de afaceri. Fondator al AOAM este omul de afaceri Vlad Plahotniuc, iar membrii AOAM sunt oameni de afaceri din Repu-

blica Moldova, fiind încurajată și participarea întreprinzătorilor din alte ţări, la fel ca și investitorii străini din Republica Moldova care, prin realizările sale personale și profesionale, au dat dovadă de eficienţă și rezultate remarcabile în afaceri. Membrii AOAM reprezintă persoane notorii din lumea de afaceri din Republica Moldova, care dispun de o experienţă bogată și cunoștinţe profunde privind practicile de

afaceri locale și internaţionale.

Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: Iniţiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; Promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare și atragerea investiţiilor străine; Programe de susţinere a businessului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investiţional eficient.

Serviciul relaţii publice AOAM

FLUX EDI|IA DE VINERI

12 NOIEMBRIE 2010

Interviu

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

VALENTINA BULIGA:

9

Electorala 2010

Ne-a mobilizat dorinţa de a crea un sistem de protecţie socială echitabil Interviu cu Valentina Buliga, ministrul degrvat al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Opoziţia comunistă declară că în perioada 2001-2009 au revenit acasă 240 de mii de cetăţeni care au plecat la muncă peste hotare, în timp ce în ultimele luni pleacă din ţară circa 20 de mii de persoane.

Este adevărat? În 2001, când au venit la putere comuniștii, numărul populaţiei economic active era de 1 milion 617 mii, la 1 ianuarie 2009, anul când au plecat de la guvernare, populaţia economic activă coborâse la 1 milion 265 mii de persoane. Numărul populaţiei ocupate s-a redus cu peste 350 mii. Adică cele 300 mii de locuri de muncă promise nu au fost create, dimpotrivă, au fost lichidate 314 mii de locuri de muncă.

Coraportul între populaţia care muncește și cea care este la pensie este aproape de 1 la 1. În loc să avem un număr suficient de angajaţi care să asigure pensionarilor o pensie decentă, s-a ajuns la un buget al asigurărilor sociale de stat ce trăiește din transferuri de la Bugetul de Stat.

Bugetul asigurărilor sociale este, de fapt, oglinda unei economii. În 2010, deficitul bugetului asigurărilor sociale l-am acoperit prin transferuri de la Bugetul de Stat de 890 milioane de lei. Bugetul statului a acoperit nevoile bugetului asigurărilor sociale, care nu a fost suficient pentru a plăti pensiile și alte beneficii sociale din cauza că nu am avut mulţi contribuabili, nu am avut plăţi efectuate la timp. Sunt problemele care au fost acumulate după 2001, ele nu au apărut peste noapte.

Iar referitor la plecările peste hotare, potrivit anchetei forţei de muncă, în gospodării, în ultimul an, s-a menţinut la același nivel numărul cetăţenilor plecaţi peste hotare – circa 295-300 mii în trimestrele III și IV al anului 2009 și trimestrele I și II al anului 2010.

ţiile sociale. În acest an am reușit să majorăm valoarea prestaţiilor sociale cu circa 36%, am păstrat tot sistemul de compensaţii nominative și pentru aceasta în bugetul pe 2010 au fost prevăzute circa 387 milioane de lei. Au fost operate noi modificări la Legea cu

mai mici de 700 de lei, pentru perioada rece a anului.

La fel au primit un ajutor de 130 lei pe lună acele 31 mii de familii care beneficiază de ajutor social, precum și bugetarii care primeau salarii mai mici de 700 de lei pe lună. Acum, la sfârșit de an, pentru lunile noiembrie

an de criză și astfel am reușit să protejăm cât de cât pensionarii noștri și grupurile social-vulnerabile.

Avem bani planificaţi în buget pentru compensaţiile din lunile noiembrie și decembrie. Dar ce facem în ianuarie și februarie 2011?

Un recent sondaj constată că printre cele mai mari îngrijorări ale populaţiei se numără teama de a nu pierde locul de muncă. Chiar și în cele mai grele momente ale crizei nu am avut mari falimentări sau concedieri în masă și atunci te întrebi: de unde această îngrijorare?

Locul de muncă garantat este sursa sigură de existenţă și garanţiile de care beneficiază cel ce muncește.

Lipsa lui îi impune pe cetăţeni să plece peste hotare, să devină șomeri și vulnerabili. De aici și vine îngrijorarea populaţiei. Actualmente, de ajutor de șomaj beneficiază circa 10.800 de cetăţeni, dintre care 3.400 care și-au pierdut locul de muncă în rezultatul lichidării și disponibilizării de la întreprinderi.

2009 a fost un an foarte dificil, cu un deficit enorm, deși mai mic decât se prognoza. Lipsa de finanţe a adus restanţe la pensii?

Nu există restanţe. Am reușit în acest an să stabilizăm situaţia. În pofida greutăţilor și bugetului gol pe care l-am găsit, se știe că am preluat guvernarea cu un deficit de peste 6 miliarde de lei, am plătit la timp toate pensiile, toate aloca-

privire la ajutorul social pentru anul 2010, alocând 278 milioane de lei pentru această prestaţie de ajutor social, deja pe parcursul anului 2010 au beneficiat de cel puţin o plată de ajutor social mai mult de 50 mii familii (sau mai mult de 200 mii persoane), dintre care 38 de familii cu mulţi copii. Au fost introduse compensaţii pentru persoanele în vârstă de până la 65 de ani, care au pensii

și decembrie, a fost eliminată limita de vârstă și am majorat plafonul pensiei, de la 700 la 900 de lei, ceea ce dă posibilitate ca mai multă lume să aibă dreptul la compensaţie. Compensaţii pentru noiembrie și decembrie vor primi circa 521 mii de pensionari care au pensia mai mică de 900 de lei.

Este poate modest acest ajutor, dar trebuie să înţelegem că el a venit într-un

Legea cu privire la ajutorul social pentru 2011 este deja modificată, astfel că garantat vor primi ajutor social pentru încălzire în perioada rece a anului 2011 acei care intră în sistemul de ajutor social. În afară de aceștia, suplimentar vor beneficia de acest ajutor circa 77 mii de familii sărace, inclusiv pensionari, familii cu copii, persoane cu dezabilităţi și șomeri.

Urmează doar să adoptăm

Legea cu privire la Bugetul de Stat pentru anul 2011 și să stabilim care va fi valoarea acestei compensaţii. Și dacă nu se reușește să fie votată legea bugetară până la sfârșitul anului?

Chiar dacă nu se reușește vom plăti compensaţiile nominative la toţi acei care le primesc, vom plăti ajutorul social. Modificările operate la Legea cu privire la ajutorul social, în acest nou sistem de ajutor, pentru că noi avem câteva sisteme: sistemul de compensaţii nominative, alocaţii sociale, un sistem vechi bazat pe categorii, le va permite familiilor sărace să se adreseze după ajutor social în baza declarării veniturilor și calculării de către asistentul social a venitului minim garantat pe care îl va oferi statul, inclusiv în 2011.

Ne putem aștepta în 2011 la majorări de salarii și pensii?

Am avut o propunere, elaborată de Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, susţinută de fracţiunea Partidului Democrat, de indexare de două ori pe an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. Și acest sistem de indexare, în cazul în care indicatorii în baza cărora se indexează pensiile, indicele preţurilor de consum și creșterea salariilor, nu dau posibilitate să se facă o indexare mai mare, să venim cu două indexări pe an și nu mai puţin de 15%. Ar fi o indexare mai echitabilă pentru persoanele cu pensii mici.

E clar că dorim să păstrăm în continuare acest suport pentru încălzire pentru cinci luni ale anului 2010, ne dorim să majorăm mini-

mul garantat, care în acest an l-am majorat, comparativ cu 2009, de la 430 la 530 de lei. Ne dorim ca acest minim garantat să fie majorat până la nivelul sărăciei extreme, care a fost în acest an de 575 de lei, în funcţie de progresul ce se va înregistra în 2010.

Să revenim la ideea de a majora alocaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru că astăzi alocaţiile sociale sunt foarte mici. În acest an am reușit să ratificăm convenţia, să elaborăm Strategia de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi, lege care este gata, trebuie să găsim un nou mecanism de protecţie a întreprinderilor care angajează persoane cu dezabilităţi și întreprinderi care sunt formate din persoane cu dizabilităţi, pentru că statul trebuie să vină să ajute aceste persoane prin diferite mecanisme, să plătească în locul lor contribuţiile sociale, să le dea un ajutor pentru procurarea materiei prime.

Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale a fost, probabil, cel mai dificil domeniu în această perioadă de criză?

Ne-a mobilizat acele obiective pe care ni le-am pus noi, să reducem nivelul de sărăcie, să venim cu un

ajutor ţintit către grupurile mai nevoiașe, ne-am axat pe reforme de durată, dar nu temporare. Am început reformarea sistemului de pensionare, pentru că noi am avut un sistem inechitabil, când anumite categorii ieșeau la pensii la o anumită vârstă, iar majoritatea populaţiei muncește câte 30 de ani cotizare și iese la pensie la 57-62 de ani, iar deputaţii, miniștrii doi ani și primeau o pensie de 75%. De asemenea, am început să reformăm sistemul de protecţie a familiei și copilului. Am reușit să adoptăm noua lege cu privire la adopţie, multe documente, regulamente interne privind dezvoltarea serviciilor sociale în comunităţile noastre. Ne-a mobilizat dorinţa de a crea un sistem de protecţie socială echitabil, de a dezvolta ambele componente, pentru că protecţia socială are două componente: asigurări sociale ce cuprind inclusiv reforma asigurării cu pensii, care să ne dea venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale, ca să avem de unde indexa, de unde majora, și a doua componentă – asistenţa socială, care trebuie să fie bazată pe nevoile oamenilor. Reformele începute vor contribui la creșterea bunăstării cetăţenilor Republicii Moldova.

Actorii şi regizorii moldoveni, absenţi la Festivalul Naţional de Teatru de la Bucureşti În perioada 30 octombrie – 7 noiembrie 2010, la București, s-a desfășurat cel mai important eveniment artistic din ţară: Festivalul Naţional de Teatru, ajuns la cea de-a 20-a ediţie. Au participat numeroase teatre din România, cum ar fi: Teatrul ”Nottara” din București, Teatrul „V. Alecsandri” din Iași, Teatrul Naţional ”Radu Stanca” din Sibiu, Teatrul de Comedie din București, M Studio din Sfântu Gheorghe, Teatrul Naţional din București, Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploiești, Teatrul Naţional ”Marin Sorescu” din Craiova, Teatrul Odeon din București, Teatrul Maghiar de Stat din ClujNapoca, la fel, teatre din Polonia, Franţa, Italia. Un capitol aparte l-au constituit proiecţiile nocturne cu și despre teatru de la Cinematograful ”Elvira Popescu”. Spectacolelor și filmelor li s-au alăturat, în conferinţe, David Esrig (Germania), Michail Kobialka (SUA), Tompa Gabor, Alexander Hausvater, Ion Caramitru, Mihai Măniuţiu, George Banu, Piotr Gruszcynski (Polonia), Matthias Langhoff (Franţa), care au vorbit despre teatrul existenţial, factorul politic în teatru, despre poezie, aventură, revoluţie și management, despre Tadeusz Kantor și Krzysztof Warlikowski, regizori de marcă ai teatrului polonez de ieri și de azi, despre 20 de ani de directorat artistic. În cadrul festivalului a avut loc și o dezbatere aprinsă despre starea teatrului românesc.

Oricât ar fi de trist, trebuie să constatăm că teatrul din Republica Moldova a fost absent la acest eveniment teatral. De mai mulţi ani, nu se mai joacă spectacole puse de teatrele din stânga Prutului în cadrul festivalului, nu se vorbește despre ”fenomenul teatrului moldovenesc”, cum s-a întâmplat

la începutul anilor 90 ai secolului trecut, când regizorii Petru Vutcărău, Mihai Fusu, Alexandru Vasilache, prin spectacolele montate, au uimit publicul bucureștean, fiind elogiaţi de critici pentru estetica și limbajul teatral inedit. Din păcate, în anii care au urmat tot mai puţini regizori și teatre au fost prezente

la acest festival ca, până la urmă, să ”dispară” cu totul din peisaj. Și nu de-atât că cineva și-ar fi dorit acest lucru. Factorul politic a fost determinant pentru oamenii de teatru, reflectându-se asupra calităţii spectacolelor, pe de o parte, iar pe de alta, procesul de integrare în cultura teatrală românească a fost întrerupt cu brutalitate, mai ales în anii când PCRM s-a aflat la guvernare. S-a ajuns până acolo, încât un mare om de teatru, cum este Ion Caramitru, după un spectacol de poezie la Chișinău, a fost declarat persona non grata.

Dar să revenim la festival. Cristina Modreanu, directorul artistic al festivalului, și-a intitulat editorialul său ”FNT 20, cu un pas în viitorul teatrului”. Prin spectacolele prezentate în cadrul festivalului, semnate de regizori din România sau din alte ţări, prin teatrele care au fost invitate la acest festival, prin evenimentele produse în cadrul festivalului s-a creat o imagine nouă, proaspătă, despre ceea ce este sau ar trebui să fie teatrul în continuare. Spectacolele unor regizori, cum ar fi Andrei Șerban, Krzysztof Warlikowski, Romeo Castellucci, Mihai Măniuţiu, Silviu Purcărete, Radu Afrim, sunt de-a dreptul cutremurătoare. Trecutul, prezentul, viitorul, viaţa, moartea s-au amestecat într-o imagine copleșitoare, au devenit spaţiul de

căutări a esenţei umane, a rostului bărbatului și a femeii în această lume, când se joacă nu cuvântul, ci sensurile ascunse ale acestuia. Deși spectacolele lor creează o imagine a teatrului de azi, fiecare regizor s-a prezentat cu propriul stil, temă, motivaţie și personalitate.

Aici, La Porţile Beznei, după Hecuba și alte tragedii de Euripide, în regia lui Mihai Mâniuţiu (Teatrul ”Vasile Alecsandri” din Iași), este un spectacol recognitiv, pe parcursul căruia se dă o luptă neîncetată dintre trecut și prezent. Spectacolul ia forma unei metafore teatrale de o puternică expresivitate. Troia nu mai există, a fost cucerită, dărâmată și odată cu ea s-a dus o lume, un mod de a fi și a gândi. Ritmurile unor melodii turcești care răsună în spectacol ar trebui parcă să captiveze, dar au o forţă distructivă, de descompunere a tot ce e viu. Hoarde îmbrăcate în negru, fără identitate, tot vin și vin și tot mai mult se lasă întunericul peste mormântul Hecubei și a copiilor ei, care s-au încolăcit în așa fel, încât nimic să nu-i mai poată despărţi, rămânând pe vecie o amintire de neșters.

Dibuk, de Szymon Anski, Hanna Krall, în regia lui Krzysztof Warlikowski (Polonia), este mai mult decât un spectacol de teatru, fiindcă textul care se rostește la început, dar și pe parcurs, e plin de profun-

zime și necesită, pentru a-l înţelege anumite cunoștinţe de istorie, religie și mitologie. Este, până la urmă, o formă de teatru, unde-și ”dau întâlnire” mai multe elemente ce ţin de mistică, ritual și supranatural. Sunete nepământești, așa se concepe muzica acestui spectacol (compozitor Pawel Mykietyn), scenografia (Malgorzata Szczesniak), uneori adevărate fiinţe vii care se mișcă, trăiesc în spaţiul scenic, sensibilitatea jocului actoricesc – toate construiesc o lume nouă în care urâtul luptă cu frumosul.

Este un spectacol ”de o frumuseţe violentă”, cum a fost diagnosticat în cadrul discuţiei, desfășurate pe marginea lansării volumului ”Krzysztof Warlikowski și Teatrul ca o rană vie”, de Piotr Gruszczynski, la Fundaţia Lowendal (George ba-

ron Lowendal a creat în anii 1918-1921 un Teatru de păpuși în Basarabia, scriind piese, activând și ca pictor-scenograf în mai multe teatre din Chișinău).

Hey Girl! de Romeo Castellucci (Italia).

Joacă doar două actriţe. Este un spectacol-cult despre femeie – de la naștere până la maturitate, această imagine fiind redată întrun limbaj teatral foarte specific și dezvoltată într-o ambianţă uneori înfiorătoare, ciudată, devorantă.

Chiar dacă sunt expuse mai multe simboluri, precum Fecioara Maria, Ioana d’Arc, Julieta, totuși ceva din forţa, curăţenia și farmecul femeii au dispărut, au fost întinate.

Nu pot să nu menţionez și alte spectacole, cum ar fi ”Hamlet”, de Shakespeare, în regia lui Uray Peter (M Studio din Sfântu Gheorghe), bazat pe dans și mișcare scenică, ”Legenda Marelui Inchizitor”, de F. Dostoievski, în regia lui Radu Penciulescu, cu inegalabilul Victor Rebengiuc în rolul titular, ”Miriam W.”, de Savyon Liebrecht, în regia lui Radu Afrim (Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploiești), o istorie plină de învăţăminte, în care, ca într-un vis, se împletesc trecutul și prezentul, dragostea și ura, ”Livada de vișini”, de A. Cehov, în regia lui Felix Alexa (Teatrul Naţional din București), avându-i ca interpreţi pe Maia Morgenstern și Mircea Albulescu în rolurile lui Firs și Liubov Ranevskaia, care m-au impresionat la fel de mult. Cum de neuitat au fost lansările la librăria Cărturești a unor cărţi de teatru ”Citindu-l pe Shakespeare”, de A.Zurowski, ”Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija”, de Miruna Runcan, ”Trilogia îndepărtării” de George Banu, ”Teatrul lui Tadeusz Kantor. O călătorie prin alte spaţii”, de M.Kobialka, ”Jurnal de selecţioner”, de Cristina Modreanu, ”Cincizeci de regizori-cheie ai secolului XX”, traducere de Anca Ioniţă și Cristina Modreanu, ”Hermeneutici teatrale”, de Oltiţa Cântic ș.a. Toate împreună – spectacole, conferinţe, lansări de carte, constituind lecţiile celei de-a 20 ediţii a Festivalului Naţional de Teatru de la București.

Bune de preluat, măcar în parte, și la Chișinău.

Larisa UNGUREANU, pentru FLUX

10

12 NOIEMBRIE 2010

SĂNĂTATE

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Redu-ţi riscul de cancer Cercetătorii susţin că o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite prin adoptarea unor schimbări simple în stilul de viaţă.

Înapoi la natură Renunţă la fumat, fii activ, bea un pahar de vin pe zi (dar nu mai mult), mănâncă cele cinci porţii de legume și fructe pe zi, fă mișcare și poţi obţine o reducere importantă a acestui risc.

Persoanele care îndeplinesc toate aceste condiţii trăiesc cu 14 ani mai mult decât ceilalţi.

Șase pași simpli Mănâncă în stil mediteranean. Adică o dietă săracă în carne, bogată în legume, fructe, seminţe, ulei de măsline și rădăcinoase, care scad riscul general de cancer cu 12 la sută.

Gătește la aburi. Prin fierbere, legumele și zarzavaturile pierd până la 77 la sută din compușii protectori împotriva cancerului. Microundele sunt la fel de dăunătoare, întrucât elimină toţi antioxidanţii binefăcători.

Aruncă prăjelile. Chipsurile, șniţelele și toată mâncarea prăjită conţine acrylamidă, un compus implicat în creșterea riscului de cancer ovarian și uterin.

Renunţă la dulciuri, inclusiv băuturile dulci carbogazoase. A fost stabilită o legătură între nivelul ridicat al glicemiei din sânge și cancerul de pancreas, uter și căi urinare la femeile sub 49 de ani.

Mănâncă pește o dată la două zile. Îţi poate reduce riscul de cancer intestinal cu o treime comparativ cu cei care mănâncă pește o dată la două săptămâni.

Strugurii ne prelungesc viaţa. Cercetătorii de la Universitatea din Ulm, din Germania, au arătat că resveratrolul, un antioxidant conţinut din coaja strugurilor roșii, inhibă stocarea grăsimilor în celule, prevenind obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul.

Nu putem mânca un kilogram de struguri pe zi, dar putem bea un pahar de vin roșu. Dacă e suc de struguri sau must, cu atât mai bine. Alcoolul din vin e dăunător, dar zeama de struguri ne menţine sănătatea.

Altă mâncare de peşte A mai rămas puţin timp și intrăm iarăși în febra sărbătorilor de iarnă, multe și pe toate stilurile, astfel că atunci când ajungem la capătul lor, putem zice deja că a venit primăvara. Ce-i drept, la temperaturile de afară, trebuie să faci un efort susţinut de imaginaţie, pentru a conștientiza că în aproximativ două săptămâni va începe iarna. Ei, dar până la sărbători mai avem de trecut peste un post destul de lung, deși nu chiar atât de aspru. Pentru cei care sărbătoresc pe stil nou, acesta va începe chiar în câteva zile. Dar, după cum ziceam, Postul Crăciunului este mai ușor de ţinut, pentru că avem dezlegare la pește sâmbăta și duminica, așa că ediţia de astăzi a rubricii o voi consacra mâncărurilor din pește. Adică, să fim nu doar fericiţi, ci și deștepţi.

Dacă vreţi să diversificaţi mesele de familie în sâmbetele și duminicile din Postul Crăciunului, vă sfătuiesc să aveţi în frigider câte o bucăţică de pește sărat chiar de dumneavoastră, delicios și mult mai ieftin decât dacă l-aţi cumpăra de la magazin. Puteţi pregăti în felul acesta peștele și pentru masa de sărbătoare. Pentru aceasta nu aveţi nevoie decât de o bucată de fileu de somon (reţeta nu este valabilă pentru peștele de râu). Dacă este congelat, lăsaţi-l mai întâi să se decongeleze.

aproximativ 20 de ore îl puteţi savura deja. Deoarece nu este prea sărat, somonul ar trebui consumat în câteva zile. În schimb, îl puteţi păstra mai mult timp la congelator.

Orice pescar care se respectă are o tehnologie proprie de preparare a ciorbei de pește. Dar și fiecare gospodină zice că zeamă de pește ca a ei nu gătește nimeni. Și eu confirm: zeamă de pește ca a mea nu gătește nimeni! Dar acum o veţi putea găti și dumneavoastră, pentru că vă dau reţeta. Dacă aveţi un pește proaspăt, mai mare, nu staţi prea mult pe gânduri ce să faceţi cu coada și capul acestuia. Locul lor este în ciorbă. Sigur că nu este vorba de așa-zisa zeamă împărătească, făcută pe baza unei supe concentrate de cocoș, în care se adaugă peștele, dar și un păhăruţ de votcă. Astea sunt fineţuri. Eu vă propun ceva simplu, ieftin și accesibil.

Pregătiţi mai întâi un mediu potrivit în care va „înota” peștele. Puneţi apa la fiert, într-o cratiţă mai mare și adăugaţi apoi 1-2 morcovi tăiat în bucăţi mari, la fel și rădăcină de pătrunjel, o ceapă întreagă și lăsaţi la fiert 15-20 de minute. Acriţi apoi fiertura de legume cu borș de casă. Când dă iarăși în clocot, puneţi, capul, coada și aripioarele de la pește, un ardei gras tăiat în două și 1-2 roșii. Lăsaţi să fiarbă 10-15 minute. Vă puteţi limita la aceste „resturi” comestibile, dar dacă doriţi să aveţi și bucăţi de pește în farfurie, le puneţi acum în cratiţă și mai fierbeţi totul 5-10 minute.

Adăugaţi pătrunjel verde și neapărat câteva frunze de leuștean. Luaţi cratiţa de pe foc și lăsaţ-o acoperită 10-15 minute.

Legumele fierte nu se mai pun în farfurie, doar peștele.

Acum vă ofer reţeta unei gustări deosebite, care, după ce o veţi încerca, ar putea

Somon sărat Luaţi un kilogram de somon și îndepărtaţi oasele și pielea, cu un cuţit bine ascuţit. Frecaţi peștele cu un amestec din 2 linguri de sare, 1 lingură de zahăr și piper alb măcinat după gust, apoi și cu o lingură de suc de lămâie, și una de ulei de măsline. Puneţi peștele într-un bol sau o crăticioară și lăsaţi-l 5-6 ore la temperatura camerei. Întoarceţi apoi peștele pe partea cealaltă și daţi-l la frigider. Peste

Mobila joasă și tavanul deschis măresc spaţiul Dacă suprafaţa pe care dorim să o amenajăm are o înălţime redusă, mobila joasă compensează și echilibrează proporţiile. În cazul în care veţi folosi culori deschise, spaţiul va părea și mai generos.

Podeaua dintr-un singur material și o singură formă mărește spaţiul O pardoseală cu o culoare accesibilă, caldă și dintr-un singur material transformă camerele mici în unele mari. Cine dorește să pășească pe ceva moale, covoarele pe întreaga

suprafaţă reprezintă soluţia optimă. Podeaua sau covorul trebuie să fie întotdeauna cu o nuanţă mai închisă faţă de perete. Pontul nostru: gri este o culoare neutră, foarte rezistentă când este vorba de pete și de praf, fiind foarte ușor de asortat cu alte tonuri.

Caloriferele vopsite în culoarea peretelui Corpurile de încălzit dispar optic, dacă au aceeași culoare ca și peretele. O încăpere mică devine astfel mai aerisită și mai ordonată.

Alegeţi nuanţe dintr-o singură paletă de culori

Corpuri de mobilier închise la culoare în bucătărie

O amenajare colorată este plină de viaţă, dar pentru ca aceasta să nu devină obositoare ar trebui folosite nuanţe din aceeași gamă de culori. Tonurile reci măresc încăperea, deoarece din punct de vedere optic dau senzaţia de adâncime.

Bucătăriile mici par mai mari dacă dulapurile care sunt așezate pe podea sunt mai închise la culoare decât cele suspendate pe perete. Suprafeţele care strălucesc, cele din metal, aduc un plus de culoare și de lumină în încăpere.

SFATURI UTILE

Marinată de macrou Luaţi 6-7 pești și, înainte de a se decongela complet, tăiaţi-l în bucăţi groase de aproximativ două degete, apoi fiecare bucată mai tăiaţi-o în două pe orizontală. bucătăria ţărilor nordice, scrumbia apare deseori ca ingredient de bază în diverse salate. Nu bag mâna în foc în privinţa faptului că salata pe care v-o propun este luată chiar din bucătăria tradiţională suedeză, dar, cel puţin, aceasta îi este denumirea. Un lucru este cert – merită să o încercaţi.

Spălaţi bine peștele, presăraţi-l cu puţină sare și lăsaţi-l să se decongeleze complet.

Puneţi într-o oală, de 2-3 litri, 1 cană de apă, 1 cană și jumătate de oţet, 1 cană de ulei, boabe de piper, foi de dafin, boabe de muștar, 1 morcov tăiat rondele, 1 ceapă tăiată și o linguriţă de sare. Fierbeţi puţin compoziţia, dar nu în clocot. Când fierbe, adăugaţi, una câte una, bucăţile de pește. Acestea nu se pun una peste alta, ci doar atât cât să acopere fundul cratiţei, într-un singur strat. Fierbeţi primă tranșă de pește 10 minute, fără capac, la foc potrivit (nu în clocot, dar să fiarbă totuși). Scoateţi apoi cu grijă bucăţile de macrou, cu ajutorul unei palete, și puneţi-le într-un castron. Procedaţi la fel și cu restul peștelui. Ultima tranșă nu o mai scoateţi din oală, ci adăugaţi-i deasupra și peștele din castron, fiert mai înainte. Mai fierbeţi totul împreună încă 10-15 minute, tot la foc mic, apoi acoperiţi cratiţa cu un capac. Lăsaţi oala acoperită, până se răcește de tot. Marinata de macrou poate fi consumată imediat, dar o și puteţi păstra câteva zile la frigider, în borcane de sticlă bine închise.

Scrumbia norvegiană este un produs bine cunoscut în lume și un deliciu foarte apreciat de gurmanzi. Frecvent folosită în

Fierbeţi în coajă 600 g de cartofi, curăţaţi-i și tăiaţii felii. Tăiaţi în două 300 g de roșii de dimensiuni foarte mici (cherry). Tăiaţi în fâșii subţiri 100 g de varză chinezească sau foi de salată, iar 300 g de fileul de scrumbie – bucăţele. Aranjaţi ingredientele pe o farfurie, adăugaţi verdeaţa – mărar, pătrunjel și ceapă verde – și amestecaţi totul cu un sos din jumătate de pahar de smântână, 4 linguri de maioneză, sare și piper. Pentru o salată de post, folosiţi în loc de sosul respectiv o maioneză de post.

Acum vă propun un fel de mâncare mai consistentă, pentru o cină nu prea târzie.

Este o reţetă din bucătăria italiană, care, ne-am convins deja, deși aproape întot-

Persoanele care aleg să trăiască singure sunt descrise prin tot felul de clișee. Se spune că sunt nefericite și că riscă să își trăiască tot restul vieţii alături de o pisică.

Total eronat, susţin specialiștii în psihologie socială citaţi de site-ul yahoo.match. com. Aceștia au făcut un top 5 al celor mai des auzite mituri despre singuratici.

Persoanele singure sunt mai puţin fericite decât persoanele căsătorite. Total fals. Celibatarii

Exfolierea

Pregătește-ţi ingredientele pentru exfoliere și hidratare. Loţiunile nu sunt singurele care îţi ajută pielea să se menţină suplă.

Tăiaţi în felii 3 dovlecei (zucchini) și mărunţiţi 2 cepe. Prăjiţi ceapa și dovleceii, timp de 4-5 minute, în 1-2 linguri de ulei.

Turnaţi apoi 200 ml de vin alb și mai gătiţi aproximativ 5 minute. Puneţi legumele într-un vas de copt, repartizaţi deasupra aproximativ 800 g de fileu de pește (șalău, de exemplu) și stropiţi-l cu o lingură de ulei. Puneţi vasul în cuptorul încălzit la 170 de grade, pentru 20-25 de minute. Separat, mărunţiţi 2 căţei de usturoi, două roșii fără seminţe, sucul unei lămâi nu prea mari și, facultativ, puţină coajă rasă de lămâie. Mai adăugaţi o legătură de pătrunjel tocat, 2 linguri de ulei, sare, amestecaţi și sosul este gata! Puneţi peștele cu legume pe o farfurie și turnaţi deasupra sosul obţinut. Ornaţi cu roșii și frunze de pătrunjel.

Astăzi ne vom lipsi de desert, pentru că, din câte știu eu, desertul din pește încă nu a fost inventat. Însă promit să consacru una din ediţiile apropiate exclusiv deserturilor de post. Poftă mare tuturor!

Laura POPOVICI, ELUX

5 mituri despre persoanele singure

Pentru reţeta următoare vei avea nevoie de mănuși ușoare 100% din bumbac, zahăr alb sau brun, 1 bol, 1 prosop, 1 lingură, apă caldă, ulei de măsline, o loţiune hidratantă.

Amestecarea ingredientelor: amestecă zahărul cu uleiul de măsline, în bol. Cu ajutorul unei linguri, amestecă până se omogenizează compoziţia. Poţi adăuga zahăr și ulei în funcţie de cantitatea de care ai nevoie. Așază totul la îndemână.

Mâinile uscate și aspre, cu siguranţă nu aduc complimente. Ce poate fi mai plăcut decât un compliment referitor la pielea îngrijită pe care o ai? Mai ales când ai o piele moale ca a unui bebeluș. Există mai multe modalităţi pentru menţinerea pielii suple, la atingere.

Peşte în stil italian

ŞTIAŢI CĂ...

au alte principii sau dorinţe de la viaţă, comparativ cu persoanele căsătorite. Părinţii, fraţii, surorile, nepoţii sunt pentru aceștia familia de care au nevoie. A fi necăsătorit nu înseamnă că ești singur, deoarece mai există și prietenii. Un lucru este cert. Această categorie de persoane nu se vor bucura niciodată de ziua nunţii, de luna de miere sau de venirea pe lume a primului copil, dar acest lucru nu înseamnă că sunt nefericite.

Persoanele singure iubesc singurătatea este cel de-al doilea mit distrus de către experţi.

Atunci când spunem că o persoană este singură, primul lucru care ne vine în minte este că nu are pe nimeni. Studiile de specialitate au demonstrat faptul

Îngrijirea mâinilor

ª Zeama de varză murată, atunci când este folo-

deauna simplă, este una dintre cele mai savuroase, dar și sănătoase din lume.

Salată suedeză

FRUMUSEŢE

Trucuri cu efect garantat pentru a reuşi mâncărurile sită la acritul ciorbei, mai întâi se fierbe separat într-un vas cu o ceapă, se spumează, abia apoi adăugându-se la ciorbă. ª Legumele verzi se fierb în vase descoperite, în acest fel păstrându-și culoarea. ª La fierberea legumelor verzi, sarea se adaugă întotdeauna la început, pentru a nu se pierde vitaminele și sărurile minerale. ª Atunci când se sotează legume, sărarea se va face la sfârșit, pentru a se evita pierderea sucului acestora, umezirea și pentru a se putea rumeni mai repede. ª După ce se scurge prima apă de la fasole, se adaugă la fiert 2-3 căţei de usturoi. ª Pentru ca ardeii să-și păstreze culoarea și după preparare, li se adaugă puţină zeamă de lămâie. ª Usturoiul nu se păstrează la frigider deoarece capătă un gust amărui. ª La prepararea dulceţurilor se folosesc numai vase emailate; pentru prepararea siropului, se pune zahărul să se dizolve în apă rece și numai după aceea se dă la fiert. ª Amestecat în salate, hreanul le va conferi acestora un gust deosebit. ª Aluaturile de orice fel vor fi mai pufoase dacă vor fi lăsate la rece timp de o oră. ª Ciorba de fasole verde sau uscată va fi mai aromată dacă i se adaugă o linguriţă de zahăr.

deveni chiar specialitatea casei, bună și pentru întâlnirile la un pahar de vorbă cu prietenii, și pentru niște mici festivităţi de familie, mai ales dacă acestea pică într-o perioadă de post. Cu atât mai mult, cu cât se prepară din cel mai accesibil și ieftin pește de pe piaţa de la noi – macroul.

Ciorbă de peşte

Efecte care măresc spaţiul într-o locuinţă Chiar și încăperile mici pot fi zugrăvite în culoarea preferată, iar astfel diversele nuanţe aduc o schimbare pentru întreaga imagine de ansamblu. Culorile deschise par că măresc dimensiunea unui obiect faţă de cele închise.

Acest efect este în cazul amenajării pereţilor, al tavanelor și al podelelor exact invers.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Exfolierea, ajută la îndepărtarea celulelor moarte ale pielii, care duc la uscarea și înăsprirea mâinilor, conferindu-le un aspect neîngrijit. Exfolierea ajută la regenerarea pielii în mod sănătos. Spală-ţi mâinile cu apă caldă. Aplică amestecul de zahăr cu ulei de măsline pe mâini, masează-le bine, aplică și pe unghii. Continuă masajul timp de 5 minute și insistă în zonele aspre și bătătorite ale mâinii. Când ai terminat frecarea mâinilor, spală-te cu apă călduţă. Apa caldă este mai indicată decât apa fierbinte, deoarece apa fierbinte îndepărtează umezeala naturală pe care o are pielea.

Cu ajutorul prosopului poţi îndepărta surplusul de apă de pe mâini, până când devin umede. Pe mâinile umede aplică o cantitate suficientă de loţiune. Îţi recoman-

dăm aplicarea pe mâinile umede, deoarece blochează umezeala o perioadă mai îndelungată. După o masare ușoară, aplică mănușile de bumbac. O metodă excelentă de îngrijire a mâinilor.

Relaxare Acest proces de relaxare ar fi indicat să-l faci seara înainte de culcare, asta dacă nu vrei să te plimbi toată ziua cu mănuși de bumbac (lucru care a ieșit din modă). Urmează acest tratament timp de o săptămână pentru a vedea rezultate. Iar apoi, pentru întreţinere, de cel puţin trei ori pe săptămână.

Hidratare Un aport adecvat de lichide și apă va fi necesar pentru ca pielea ta să fie hidratată și să se menţină catifelată și sănătoasă.

Consumă cel puţin 8-10 pahare de apă pe zi. În caz contrar, corpul și pielea ta se vor deshidrata. Caută menţinerea unui echilibru sănătos.

Majoritatea oamenilor folosesc creme pentru hidratare, când simt că au mâinile uscate, aceasta este însă o rezolvare temporară a problemei. Pentru ca pielea ta să fie catifelată se recomandă exfolierea, iar apoi hidratarea.

că persoanele care nu și-au întemeiat propria familie au mai mulţi prieteni și au o viaţă socială mai activă decât persoanele căsătorite, deoarece au mai mult timp atât pentru amici, cât și pentru ieșirile în oraș.

Persoanele necăsătorite trăiesc mai puţin decât cele căsătorite. Un studiu realizat pe un eșantion de peste o mie de persoane, jumătate căsătorite, jumătate necăsătorite, a arătat că acest fapt nu influenţează prea mult speranţa de viaţă. După ce subiecţii au fost monitorizaţi 11 ani, specialiștii au ajuns la concluzia că a fi sau nu căsătorit nu îţi prelungește sau scurtează viaţa. Important este stilul de viaţă pe care fiecare dintre noi îl adoptăm.

Burlacii mănâncă nesănătos.

Atunci când în grupul de prieteni apare un burlac, primul gând este să îl compătimim că nu se poate bucura în fiecare seară de o mâncare caldă, iar meniul este format din junkfood. Total greșit. De-a lungul timpului, s-a constatat că bărbaţii fac burtă după ce se căsătoresc sau atunci când au o relaţie stabilă.

Celibatarii sunt narcisiști.

Gurile rele spun că persoanele necăsătorite aleg să își trăiască viaţa în singurătate, deoarece nu pot iubi pe altcineva mai mult decât pe sine.

Greșit, sunt de părere specialiștii care susţin că burlacii, probabil, nu și-au găsit încă sufletul pereche.

Alegerea ghivecelor pentru plante Pentru cultura plantelor de apartament se folosesc vase într-o gamă diversificată de forme, mărimi și materiale.

Recipientele utilizate la cultura plantelor de apartament trebuie să corespundă unor particularităţi legate de dezvoltarea armonioasă între părţile aeriene și rădăcinile plantelor, și anume: să permită înmagazinarea unor cantităţi mari de apă și să fie suficient de aerisite și să permită evacuarea excesului de apă, prin folosirea de amestecuri de pământ poroase și a unui drenaj corespunzător.

Forma și volumul vasului au o mare importanţă, iar aceste două elemente trebuie alese ţinând cont de gradul de dezvoltare al plantelor.

Capacitatea de reţinere a apei depinde de raportul dintre înălţimea și diametrul vasului. Reţinerea apei va fi cu atât mai redusă cu cât raportul înălţime-diametru este mai mare. În general, acest raport este de 1:1. Mărimea ghiveciului influenţează gradul de tasare al amestecului de pământ, tasarea fiind mai redusă în ghivecele cu volum mai redus.

Materialele din care sunt confecţionate ghivecele sunt lutul ars și plasticul.

Ghivecele din lut ars sunt foarte indicate pentru plante, asigurând o bună ae-

risire la nivelul rădăcinilor. Totuși, acestea au unele inconveniente: pierderi mari prin spargere, curăţare greoaie, dezvoltarea algelor pe pereţii exteriori, răcirea ghiveciului și a apei ca urmare a evaporării apei prin peretele exterior.

Ghivecele din material plastic sunt mai ușoare, au culori mai diverse și sunt mult mai rezistente la transport. Un inconvenient constant este lipsa de porozitate, ceea ce determină reţinerea în exces a apei și putrezirea rădăcinilor.

Toate ghivecele, indiferent din ce materiale sunt confecţionate, trebuie să aibă orificii de circa 1 centimetru diametru, pentru scurgerea surplusului de apă după udare. În holurile mari, înalte, se utilizează vase de tip mască, ce sunt confecţionate din plastic, ceramică, lemn, metal, și au un rol pur decorativ. În ele se introduc ghivecele cu plante, așezate, de regulă, pe un strat de pietriș.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

15

Luni NOIEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 11 Ep 2,3 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.6,7 10.30 Telecinemateca.

Indiana Jones și regatul craniului de cristal. Indiana Jones and the kingdoom of the cristal skull. Aventuri 2008 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.8,9 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri electorale 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Casa de lîngă lac. Lake hause Romantic . SUA 2002 22.30 Telecinemateca. Poseidon. Acţiune . SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei 16 noiembrie 2010, 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Fire and Ice: Cronica dragonilor (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.13, anul II 14:30 România, te iubesc! (r) 15:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3866 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 21:55 - Profit 22:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 - Serial: Moștenirea, ep.20 23:30 - Știrile Pro Tv 00:00 Serial: Dexter, ep.6, anul III 01:00 România, te iubesc! (r) 02:00 - Știrile Pro Tv din Sport 02:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:15 - Serial: Moștenirea (r) 04:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Happy Hour (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор”13.15“Детективы”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Призыв” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Подпольная империя” 0.50 Колин Фаррелл в триллере “Телефонная будка” 2.15 Мэтт Дэймон в комедии “Застрял в тебе” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 La noi în sat. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10 Baștina. Magazin agricol. 10.10 Respiro. Program muzical. 10.30 Cu noi la teatru.

11.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 11.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. Roma: micile roluri de la Cinecitta”. 15.50 Respiro. Tangouri. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Videoteca copiilor. 16.35 “Circul Phoenix”. 17.35 Magazinele UEFA. 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 18.30 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40, 4.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 20.35, 4.30 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie electorală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Săptămâna sportivă. 23.45 Respiro. Monumental final de toamnă. 0.00 Documentar. “Isabelle Hupert, admiartă de o lume întreagă”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Respiro. Dansul în ritm clasic. 5.30 La datorie. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

13:00 Observator 14:00 „Aterizare periculoasa” (SUA 2005) „Mayday” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 Dezbateri electorale 21:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Norul ucigas” (SUA 2005) “Path of Destruction” film artistic. 2:45 Observator 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 TELETOURISME 06:00 INTERNATIONALES 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 941 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Chacun son chemin 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 MARCEL CERDAN,UNE LEGENDE FRANCAISE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le langage des fleurs 20:30 ADRESSE INCONNUE / Fiction Lune de miel 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Les rats démineurs de Tanzanie 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 FLIC STORY / Cinéma 02:40 CINÉMAS 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LE BAL DU SIÈCLE / Documentaire Charles de Beistegui

=

Filiala raională Cahul a Partidului Popular Creștin Democrat este alături de Mihai Bratu, fost președinte al filialei, și Petru Bratu, consilier raional, în greaua încercare prin care trec, în legătură cu pierderea soţiei și mamei LIDIA. Dumnezeu să o ierte și să o odihnească cu drepţii.

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

16

12 NOIEMBRIE 2010

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

17

Miercuri NOIEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 11 Ep.3,4 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.7,8 10.30 Telecinemateca. Casa de lîngă lac. Lake hause Romantic . SUA 2002 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.9,10 18.00 Serial. Luna.

Ep.54 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri electorale 20.30 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Fotbal. FC “Academia UTM” - FC “Dacia” 0.00 Închiderea staţiei 17 noiembrie 2010,

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.4,5 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.8,9 10.30 Fotbal. FC “Academia UTM” - FC “Dacia” 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.55 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri electorale 20.30 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca.

Oamenii în negru. Acţiune. SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei 18 noiembrie 2010,

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 - Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 - Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

06:00 - Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Serial: Om sărac, om bogat, ep.89, 90 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.1, anul III 14:30 Film: Cangurul Jack 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3867 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 21:55 - Profit 22:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: Moștenirea, ep.21 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Serial: Dexter, ep.7, anul III 01:00 Film: X-Men 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea (r) 04:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 - Happy Hour (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.20 “Курбан-Байрам”. Передача из Уфимской Соборной мечети 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 “Жесткая посадка” 23.30 Ночные новости 23.50 “Врата” 0.40 Триллер “Крик в общаге” 2.25 Татьяна Пельтцер, Анатолий Папанов, Ольга Аросева в комедии “Яблоко раздора” 6.00, 9.10, 20.35, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20 Respiro. Monumental final de toamnă. 9.35 Film. “DEȘERTĂCIUNEA DEȘERTĂCIUNILOR” (URSS, 1978).

11.00 Săptămâna sportivă. 11.30 Film. “ROYCE” (SUA, 1994).

13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50, 2.30 O carte pentru tine. 15.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.00 ȘTIRI. 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.30 Documentar. “Roma: micile roluri de la Cinecitta”. 17.25 Unda Bugiacului. 18.15 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40, 4.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI” (Germania). Episodul 1. 0.45 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 Dezbateri electorale 21:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial.

22:30 Plasă de stele. divertisment 0:00 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Inscenarea” (SUA 1994) “Target of Suspicion” film artistic. 2:45 Observator 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 942 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Simulacres 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 QUITTER LE BERCAIL / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le langage des fleurs 15:55 ADRESSE INCONNUE / Fiction Lune de miel 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 DEUX VIES PLUS UNE / Cinéma 21:10 LE NÉGOCIANT / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE / Documentaire Acte 3 : 1965-1989 - Le règne des partis uniques 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 LA CARTE AU TRÉSOR 02:45 LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Bras de fer pour un bras du Danube

06:00 - Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Viaţa lui Natalie Wood, partea I 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Singur împotriva vulcanului 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3868 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 21:55 - Profit 22:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 - Fotbal: Italia România 00:00 - Serial: Dexter, ep. 8, anul III 01:00 Fotbal: Italia România (r) 02:30 - Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 - Happy Hour (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Футбол. Товарищеский матч. Сборная России - Сборная Бельгии 0.30 “Тур де Франс” 1.20 Андрей Соколов в комедии “Наш человек в Сан-Ремо” 3.15 Татьяна Самойлова, Алексей Баталов в фильме “Летят журавли” 6.00, 9.10, 20.35, 4.30 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Evantai folcloric. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20 Zona liberă. 9.50 Film. “TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 11.20 Documentar.

“Veșmintele lumii”. 11.50 Respiro. Program muzical. 12.05 Documentar. “Drumeţii”. 12.30 Unda Bugiacului. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Documentar. “Global 3000”. 15.10 Vedete la bis! 16.00 ȘTIRI. 16.15 S.Rahmaninov. Dansuri simfonice. Duo piane. A.Lapicus - I.Mahovici. 16.55 Miracolul dansului. 17.25 Svitanok. 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 18.30 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40, 4.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI” (Germania). Episodul 2. 0.45 Respiro. Tangouri.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 La curţile dorului.

5.30 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Plasă de stele. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 Dezbateri electorale 21:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 22:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 0:00 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” “The Office” serial. 2:30 “In cautarea lui Kitty” (SUA 2004) “Looking for Kitty” film artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 943 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Filiations 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire La plume du XXe siècle 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES SEINS DE GLACE / Cinéma 16:45 DO / Court-métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LE TEMPS DES SECRETS, LE TEMPS DES AMOURS / Fiction Le temps des secrets 21:15 ECUYERS DU CADRE NOIR / Documentaire - Episode 2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUETE SPECIALE 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le langage des fleurs 01:40 ADRESSE INCONNUE / Fiction Lune de miel 02:35 TEMPS PRÉSENT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Madagascar, des millions partis en fumée

18

Joi NOIEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.5,6 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.9,10 10.30 Telecinemateca. Oamenii în negru.

Acţiune. SUA 2004 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.56 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri electorale 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Catwoman.

Aventuri. SUA 2004 22.40 Telecinemateca. Numai peste cadavrul ei. Comedie . SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei 19 noiembrie 2010, 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 06:00 - Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Singur împotriva vulcanului (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.3, anul III 14:30 Film: Misiunea lui Jesse Stone 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3869 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 21:55 - Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: Moștenirea, ep.22 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Serial: Dexter, ep.9, anul III 01:00 Film: Ăla micu’ 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 - Serial: Moștenirea (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15“Модный приговор”13.15“Детективы”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21.00“Время”21.30 “Банды” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 “Обмани меня”. Новые серии 0.45 Кевин Спейси в комедии “Ничего не вижу, ничего не слышу” 2.30 Владимир Меньшов, Людмила Чурсина в фильме “Собственное мнение” 6.00, 9.10, 20.35, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Templul muzicii. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Studio “Art plus” (rus.) 10.05 A ruginit frunza din vii... Selecţiuni de la Festivalul Internaţional de Muzică Corală. 11.00 Documentar. “Magia surfingului”. 11.30 Fii tânăr! 12.15 Cinemateca universală. 12.30 Svitanok. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Almanah cinematografic”.

15.20 Evantai folcloric. 15.50 ȘTIRI. 16.00 Handbal. “Olimpus” - “USEVS” (ULIM). Transmisiune în direct. }n pauză: Respiro.

17.15 Respiro. 17.25 Sub același cer. 18.15 Vector european.

19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40, 4.40 Alegeri 2010.

Dezbateri. 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “MICUL ELF” (SUA). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Zona liberă. 1.45 La curţile dorului. 2.30 La obiect. 5.30 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 Dezbateri electorale 21:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 22:30 In puii mei. divertisment 0:00 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00„Patch Adams” (SUA 1998) film artistic. 3:00 Observator 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 944 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Coup de massue ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° GEO / Documentaire Les rats démineurs de Tanzanie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE TEMPS DES SECRETS, LE TEMPS DES AMOURS / Fiction Le temps des secrets 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 DES EPAULES SOLIDES / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RÉGATE / Cinéma 23:35 WARAMUTSEHO ! / Court métrage 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:45 CINÉMAS 01:40 LA GRANDE LIBRAIRIE 02:35 QUESTIONS A LA UNE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Patagonie : terres à vendre

19

Vineri NOIEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.6,7 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.10,11 10.30 Telecinemateca. Catwoman. Aventuri. SUA 2004 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna.

Ep.57 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri electorale 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15 Telecinemateca. Culuarul morţii. The green mile Dramă. SUA 1999 00.00 Închiderea staţiei 20 noiembrie 2010, 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dicţionarul din alcov (“Sleeping Dictionary”) (12) (romance) 22:45 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:45 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:30 Cinema ACASĂ: Dicţionarul din alcov (r) (12) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Misiunea lui Jesse Stone (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3870 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Local Kombat Sibiu „Deceniul KO” 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:15 - Land of Jokes (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Игорь Матвиенко” 23.45 Закрытый показ. Премьера. Мария Миронова, Сергей Маховиков в фильме “Никто, кроме нас...” 2.50 Фильм Стенли Кубрика “Доктор Стрейнджлав (или Как я перестал волноваться и полюбил атомную бомбу)” 4.35 Майя Плисецкая в фильме “Зодиак” 6.00, 9.10, 20.35 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Documentar.

“Global 3000”. 6.50 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20, 1.15 Vector european. 9.50 Documentar. “Bătălia de la Trafalgar”. 10.45 Film. “MICUL ELF” (SUA). 12.30 Sub același cer. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Arts 21”. 15.20 La noi în sat. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Documentar. “Magia surfingului”. 16.40 Erudit-cafe. 17.25 Dor. Anatolie Ștefăneţ, instrumentist. 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 18.30 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40, 4.40 Alegeri-2010. Dezbateri.

20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 70 de toamne-n plete... Concert omagial dedicat celei de-a 70 aniversări a Filarmonicii Naţionale. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.45 Muzic Mania. 2.30 Lucrări picturale. 5.30 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00„Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

13:00 Observator 14:00„Scene de casnicie”. comedie 14:30 In puii mei. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 Dezbateri electorale 21:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial.

22:30 Marele castigator. reality-show 0:10 „Scene de casnicie”. comedie 0:30 “Vraja diamantelor” (Hong Kong 1985) “Twinkle, Twinkle, Lucky Star” film artistic. 2:30 Observator 3:00 “Agentul” (SUA 2007) “The Contractor” film artistic.

4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30 EN PAYS DE... 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 945 12:00 BELLE-BAIE / Fiction La vie intérieure 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE / Documentaire L’île papillon, Guadeloupe entre ciel, terre et mer 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES EPAULES SOLIDES / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le langage des fleurs 22:55 ADRESSE INCONNUE / Fiction Lune de miel 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 LE TEMPS DES SECRETS, LE TEMPS DES AMOURS / Fiction Le temps des secrets 02:35 MISE AU POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Réunion « Les Fleurs du mal »

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

NOIEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 18,19 10.30 Familia Dacia. Reluare 10.45 Telecinemateca. Culuarul morţii.

The green mile Dramă. SUA 1999 14.00 Film indian 16.30 Telecinemateca. Chocolat. Comedie. SUA 2000 18.30 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.1,2 20.00 Fata de la ora 8.

Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 21.30 Telecinemateca. Transformers. Acţiune. SUA 2007 00.00 Închiderea staţiei 21 noiembrie 2010, 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Dantela 2: Regăsirea (“Lace II”) (partea I) (AP) (romance) 15:30 - Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ce zi minunată! (“One Fine Day”) (AP) (romance) 22:45 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:45 - Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 15 noiembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 16 noiembrie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 - Teleshopping 10:15 - Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 - Film: Cinci copii și arătarea 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.6, anul III 14:00 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Transformers: Războiul lor în lumea noastră 23:30 Film: Talismanul viselor 02:15 - Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Film: Cinci copii și arătarea 04:30 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Комедия “Ключи от неба” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Нонна Гришаева. “Я из Одессы, здрасте!” 12.00 Новости 12.10 “Чем нас кормят на улице” 13.05 “Моя родословная. Николай Валуев” 13.55 Андрей Миронов в фильме “Человек с бульвара Капуцинов”15.35 Надежда Румянцева в комедии “Королева бензоколонки” 17.00 Футбол. Чемпионат России. XXIX тур. ЦСКА - “Спартак”. Прямой эфир. В перерыве - Новости (с субтитрами) 19.00 “Большие гонки” 20.15 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.35 “Прожекторперисхилтон” 23.10 “Детектор лжи” 0.10 Ким Бейсингер, Ричард Гир в приключенческом фильме “Без пощады” 2.05 Александр Носик, Алексей Кравченко в фильме “Цветы от победителей” 3.50 Фильм “Обида” 5.15 “Поле чудес” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.05 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Bătălia de la Trafalgar”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25 Documentar.

“Euromaxx”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.45 “Poveste în lanţ”.

Spectacol pentru copii (rus.). 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Portrete în timp. Ion Puiu, artist plastic. 11.00 Documentar.

“Dreptate pentru Sergiu”. 11.50 O carte pentru tine. 12.00 ȘTIRI. 12.10 Perpetuum mobile. 12.40 Pre Tine Te lăudăm.

Program de muzică sacră. 13.10 Lumina adevărului. 13.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “IskraStal” (Râbniţa). Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. }n pauză: ȘTIRI. 15.50 ARTelier. 16.20 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Sheriff” (Tiraspol) - “Dacia” (Chișinău). Transmisiune de la Stadionul “Sheriff ”. }n pauză: Respiro. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Erudit-cafe. 20.30, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.15 Junior Eurovision Song Contest 2010. Finală. Transmisiune de la Minsk. 23.15 ȘTIRI. 23.30 Film. “CIAO, AMICE” (Franţa). 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Grigore Vieru.

Poezie și destin. 2.35 70 de toamne-n plete... Concert omagial dedicat celei de-a 70 aniversări a Filarmonicii Naţionale. 4.30 Portrete în timp. 5.00 A ruginit frunza din vii... Selecţiuni de la Festivalul Internaţional de Muzică Corală. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “WALL·E” (SUA 2008) desene animate. 9:00 „Eu da, ei nu !”

(SUA 2005) “I Do, They Don’t” film artistic.

11:00 (SUA 1957) “Night Passage” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial.

14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Деньги на двоих” (США 2005) “Two for the Money” film artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 2:45 Observator (r) 3:30„Farmecul discret al burgheziei” (Franta 1972) „Le charme discret de la bourgeoisie” film artistic. 4:45 “Antitrust” (SUA 2001) “Anti-trust” film artistic.

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:25 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Everglades, un avenir en béton ? 06:30 MEDITERRANEO 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 AFRIQUE PRESSE 08:00 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 09:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DU SANG NEUF AU ZOO DE ZURICH / Documentaire 1re partie 15:55 ADN 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA NUIT DE VALOGNES / Théâtre 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 ARTE REPORTAGE 01:40 GEOPOLITIS 02:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 03:10 ACOUSTIC 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 04:30 ECUYERS DU CADRE NOIR / Documentaire - Episode 3

21

Duminică NOIEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 19,20 10.30 Telecinemateca.

Transformers. Acţiune. SUA 2007 13.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.6- 10 16.30 Concert 18.30 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.6 Ep.2,3 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 21.30Telecinemateca. Faţă în faţă. Face off. Aventuri 1997 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Dantela 2: Regăsirea (“Lace II”) (partea a II-a) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Campionatul mundial de dans (Mexic, 2010) 20:30 - Cinema ACASĂ: Nou-venită în oraș (“Chilled in Miami” aka “New In Town”) (12) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 17 noiembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 18 noiembrie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 - Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: La bine și la rău 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 - Promotor 14:45 Film: Ninja în vacanţă 16:15 Film: Un băiat de milioane 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Între focuri 01:30 - Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 Film: Ninja în vacanţă (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 04:45 Film: La bine și la rău (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Жесткая посадка” 7.00 Александр Пороховщиков в детективе “Город принял” 8.15 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.25 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 12.40 Премьера. “Русское поле Яна Френкеля” 13.40 Среда обитания. “Пуховик из курицы” 14.40 Многосерийный фильм “Громовы. Дом надежды” 18.10 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.05 “Познер” 0.05 Легендарный фильм Боба Фосса “Весь этот джаз” 2.20 Фигурное катание. Гран-при “Кубок России”. Показательные выступления 3.30 Сериал “Тайны Тихого океана” 4.20 “Играй, гармонь любимая!”

6.00 Picături de “Dor”. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Kamceatka, acolo unde pământul se cutremură”.

7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.30 Locuinţa mea. 9.00 Domnului să ne rugăm. Liturghia la cinstirea Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

15.00 Știri. 15.10, 2.30 Cu noi la teatru. 15.40 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.15, 3.00 “Cine iubește...” Recital Geta Burlacu. 17.20 La noi în sat. 18.15 Desene animate.

“Micul vampir”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis! 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45 Fii tânăr! 22.20 Festivalu-concurs Internaţional de muzică ușoară “Două inimi gemene”. 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Arts 21”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 Dor. A.Dumitraș. 5.00 Stelele “Luceafărului”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Peter Pan” (SUA 1953) desene animate. 9:00 “Pistruiatul: Insurectia” (Romania 1973) film artistic. 10:30 „Scene de casnicie”. comedie 11:00 Burlacul. reality-show 13:00 Observator 13:15 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) rezumat. 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Успеть до полуночи” (США 1988) “Midnight Run” film artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 Marele castigator. reality-show 1:30 „Prabusirea” (Germania 2004) „Der Undergang aka The Downfall” film artistic. 4:00 “Kickboxer 2” (SUA 1991)“Kickboxer 2: The Road Back” film artistic.

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:25 SOUNOU SENEGAL / Documentaire 06:30 A BON ENTENDEUR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 CONTINENT NOIR 08:00 REFLETS SUD 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 LE CODE CHASTENAY 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:00 LE MONDE DU SPORT 13:30 NOUVO 13:45 SUR MESURES Plumassière 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Réjean vice-président 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE / Documentaire Manche, entre ciel, terre et mer : rencontres autour du trait de côte 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR KLEIN / Cinéma 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 LA RÉGATE / Cinéma 02:35 KIOSQUE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 NAPLES, LA CITE DES AUTRES FEMMES / Documentaire

TRANSPORT DE MĂRFURI

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

20

Sâmbătă

11

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES

rapid calitativ ieftin

Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz

Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

12 NOIEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Casă de piatră pentru Victor şi Cristina Roncea

Mariana Mihăilă lansează un nou videoclip Interpreta și prezentatoarea TV, Mariana Mihăilă, și-a lansat zilele astea videoclipul la piesa „Say I`m Sorry”. Cu această melodie, cântăreaţa a participat la preselecţia naţională Eurovision 2010. „Vom petrece clipe inedite și vă promit o atmosferă frumoasă, impresii și prieteni noi.

Filmările au durat două zile, în două locaţii diferite. Mi-a plăcut foarte mult această piesă și am decis să-i fac un videoclip”, a declarat Mariana Mihăilă.

Dyma aprinde publicul cu „Fire” Finalistul „Fabricii de Staruri I”, Dyma, lansează în această săptămână o piesă. „Fire” este o nouă colaborare cu cei din România, după succesul piesei „Meu corazon”. Melodia este compusă de Ciprian Blaga, autorul hiturilor “Lose you” și “Hello, Say Hello” a trupei Hi-Q, iar versurile sunt semnate de Aris Kalimeris. „Fire” promite să devină un hit al acestui sezon. Nu se cunoaște dacă piesa va avea parte și de un videoclip. În prezent, Dyma lucrează la promovarea piesei, atât în ţară, cât și peste hotare.

Acum câteva zile, și-au unit destinele în faţa lui Dumnezeu, cunoscutul ziarist român Victor Roncea și aleasa inimii sale, Cristina. Mirii și-au jurat credinţă la mănăstirea Petru Vodă, din comuna Poiana Teiului, judeţul Neamţ. Slujba cununiei a fost oficiată de Părintele duhovnic Justin Pârvu.

Ceremonia căsătoriei religioase a decurs într-o frumoasă și autentică tradiţie românească, mirii și nașii fiind îmbrăcaţi în haine populare tradiţionale.

Folosim această frumoasă ocazie pentru a le ura colegului nostru de breaslă, Victor Roncea, și soţiei sale, Cristina, tradiţionalul „casă de piatră”, sănătate, bucurii și împliniri sufletești. Dorim, de asemenea, ca Dumnezeu să le dăruiască prunci sănătoși și frumoși, spre creșterea în cele bune a Neamului Românesc.

Era să ardă de viu pe un vapor În 1988, în timpul unui turneu în Japonia, pe un vapor, în toiul nopţii, nava a luat foc. Artistul a scăpat ca prin minune. „Mulţi au ars de vii. Armata m-a învăţat foarte multe lucruri. În asemenea situaţii trebuie să fii calm și chibzuit. M-am deplasat în spatele navei, unde am găsit o scândură cu ajutorul căreia am ajuns

12 noiembrie Evenimente

1878: I.L. Caragiale a citit, la banchetul “Junimii”, prima sa creație dramatică: “O noapte furtunoasă” 1884: La Timișoara s-a introdus, pentru prima oară în Europa, iluminatul electric al străzilor 1912: Primul ministru spaniol José Canalejas este asasinat de anarhistul Manuel Pardiñas 1918: Austria devine republică 1919: Primul zbor din Anglia spre Australia a fost realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie și au aterizat în localitatea Darwin) 1990: Este publicată propunerea lui Tim BernersLee, care a dus la dezvoltarea World Wide Webului 1990: Akihito urcă pe tron ca împăratul Japoniei — conform tradiției, cel de-al 125-lea descendent direct al lui Jimmu, legendarul prim-împărat nipon

Redacţia ziarului FLUX

Nașteri

la mal. Vaporul era în flăcări, au fost momente de groază”, spune naistul, retrăind momentele de groază în timpul unui zbor cu avionul.

A văzut moartea cu ochii Incidentul s-a produs în Africa, când, în timpul aterizării, pilotul și-a dat seama că șasiul avionului nu poate fi deschis. În acele clipe, Constantin Moscovici a văzut moartea cu ochii. „Până la urmă, a fost o aterizare forţată. Pompierii au turnat foarte multă spumă și avionul a aterizat pe ea ca să nu se aprindă. Atunci au fost cele mai mari emoţii”, își aduce aminte îndrăgitul naist, care susţine că nu se consideră un ghinionist și că încearcă să privească latura bună a acestor întâmplări.

Maşina Doiniţei Sulac îi poartă ghinion În 2009 a fost implicată în trei accidente, iar recent a mai avut două Zilele acestea, Doiniţa Sulac a avut două accidente cu mașina. În primul a fost implicată și Elena Guţu, soţia compozitorului și interpretului Mircea Guţu. „Eram în ambuteiaj, ea m-a lovit în spate, după care eu am accidentat mașina din faţa mea. Lenuţa a încurcat frânele, dar am lămurit situaţia pe loc. Mi-a plătit reparaţia mașinii. Ca a doua zi, în timp ce îmi duceam automobilul la un centru de reparaţie, să fac din nou accident. De această dată, eu am fost vinovată”, a declarat Doiniţa Sulac pentru Apropo Magazin.

Fiind șoferiţă cu acte în regulă de trei ani, iar de doi ani la volanul unei „Toyota Rav”, interpreta de muzică populară consideră că aceasta îi aduce doar ghinion. După ce anul trecut a fost implicată în trei accidente, Doiniţa Sulac a sfinţit automobilul. De această dată, cântăreaţa nu intenţionează să-și sfinţească mașina ghinionistă, ci să o vândă. „Toţi cei care se urcau în ea îmi ziceau că parcă suntem într-o cutie. E prea joasă. M-am decis să o vând. Eu nu am cumpărat-o

1840: Auguste Rodin, sculptor și grafician francez (d. 1917) 1842: John William Strutt Rayleigh, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 1904 (d.

1919) 1862: Vasile Goldiș, politician român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1934) 1866: Sun Yat-sen, revoluționar chinez (d.

1925) 1914: Peter Whitehead, pilot englez (d. 1958) 1929: Grace Kelly, actriță americană, prințesă de Monaco (d. 1982) 1961: Nadia Comăneci, gimnastă româncă 1978: Alexandra Maria Lara, actriță româncă

Decese 0607: Papa Bonifaciu al III-lea 1623: Iosafat Kuncevic, arhiepiscop greco-catolic 1869: Gheorghe Asachi, scriitor român (n. 1788) 1912: José Canalejas, politician spaniol (n.

1854)

nouă, poate din această cauză nu-mi merge cu ea”, a mai afirmat Doiniţa, precizând că-și dorește o mașină nou-nouţă, de marcă BMV – Seria 3.

SALA DE HALTERE DIN ORAȘUL NISPORENI VA AVEA ECHIPAMENT LA STANDARDE INTERNAŢIONALE, GRAŢIE „EDELWEISS”

12 - 19 martie Berbec

Planurile pe care vi le-aţi făcut pentru această perioadă s-ar putea schimba, în mare parte din cauza unuia dintre partenerii voștri de afaceri. Nu puteţi spune că nu vă așteptaţi la o astfel de surpriză!

Taur Vă confruntaţi cu probleme deosebite la locul de muncă. Dacă veţi reuși să opriţi la timp dorinţa de a vă revolta, aveţi șanse să duceţi la bun sfârșit ceea ce se poate finaliza într-o zi obișnuită de muncă.

Gemeni

În cadrul campaniei “ÎMPREUNĂ REUȘIM!”, lansată de către Fundaţia pentru Dezvoltarea Republicii Moldova „Edelweiss”, împreună cu postul de televiziune PRIME, sala de haltere din orașul Nisporeni a fost dotată cu echipament la standarde internaţionale. În cadrul ceremoniei festive, fondatorul Edelweiss, Vlad Plahotniuc, a donat două haltere performante cu greutate maximă de 190 kg, 20 de seturi de echipament pentru halterofili, ce includ încălțăminte, tricouri și centuri, și o cantitate mare de praf de magneziu, utilizat de către halterofili pentru prevenirea alunecării halterelor din mâinile sportivilor. Bugetul total al acestui proiect a depășit 160.000 MDL. Originar din satul Grozești, raionul Nisporeni, Vlad Plahotniuc s-a antrenat în anii de școală în sala de haltere din Nisporeni, participând la spartachiada Moldovei pentru juniori, unde a obținut titlul de vicecampion.

Valeriu Jalbu, primul antrenor al lui Vlad Plahotniuc: “Energic, străduitor, bun organizator, cu echipa se

CALEIDOSCOP

1857: S-au introdus în Moldova timbrele poștale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, astăzi unele dintre cele mai valoroase mărci poștale din lume

La mulţi și binecuvântaţi ani!

Cu frăţească preţuire,

Constantin Moscovici, la un pas de a deveni victima unui atentat terorist Se pare că viaţa îl pune la grele încercări pe naistul Constantin Moscovici, scrie revista „Apropo Magazin”. Aflat într-un turneu prin Rusia, Praga și Turcia, artistul și soţia acestuia au fost la un pas de a deveni victimele unui atentat terorist din piaţa Taksim, zona cea mai populară și mai aglomerată din Istanbul. În timpul exploziei, familia Moscovici cutreiera magazinele din piaţa Taksim, nu departe de locul atentatului sinucigaș. „Am auzit o bubuitură foarte puternică. În scurt timp a început panica, a venit poliţia și ambulanţa. Erau foarte mulţi răniţi, oameni plini de sânge. Am fost norocoși.

Soţia a tras și ea o spaimă bună. I-am mulţumit lui Dumnezeu că suntem bine. Am primit telefoane de la colegi, căci ei știau că noi suntem la piaţa Taksim”, a povestit Constantin Moscovici.

Se pare că aceasta nu este singura întâmplare care i-a pus viaţa în pericol naistului.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Persoana dragă sau copiii au nevoie de mai multă afecţiune din partea voastră și vor adopta metode ciudate pentru a vă atenţiona asupra acestui lucru. Nu e exclus să vă și enerveze atitudinea lor!

Rac Dialogurile cu cei mai importanţi oameni din jurul vostru ar putea fi mai dificile din cauza tensiunilor. Este posibil ca în familie comunicarea să fie chiar mai grea, mai ales cu persoanele în vârstă.

Leu E posibil să fie mai mult de lucru sau să aveţi treabă pe acasă, pe lângă numeroasele obligaţii de serviciu. Reacţia principală poate fi de respingere, vă poate trece prin cap să renunţaţi la tot.

Fecioară Este o perioadă destul de dificilă, pentru că sunt posibile ceva mai multe momente tensionate provocate de cei dragi. Și cum pe ei este mai greu să vă supăraţi și nu le puteţi întoarce spatele, aveţi parte de puţin stres.

înțelegea foarte bine și toți băieții se strângeau în jurul lui.”

Vlad Plahotniuc, fondator Edelweiss: “Sportul cultivă anumite calități în oameni. A cultivat și în mine voința, disciplina și spiritul de competiție, care, ulterior, au condus spre performanțe. Îmi propun să fiu alături de Dvs. și pe viitor și să vă ofer tot suportul necesar, inclusiv atunci când veţi participa la competiţii”.

Balanţă Vă puteţi regăsi liniștea și echilibrul în familie, chiar dacă nu faceţi lucruri deosebite. Sunteţi capabili să uitaţi de supărări când sunteţi atenţi în primul rând la ceea ce dăruiţi voi celor apropiaţi.

Scorpion O săptămână interesantă prin veștile pe care le primiţi, chiar dacă par pesimiste pentru cineva care nu este obișnuit să gândească profund. Renunţaţi la dorinţa de a-i convinge pe oameni că le doriţi binele!

Tudor Casapu, preşedintele Federaţiei de Haltere a Moldovei, campion olimpic şi mondial: “Este prima sală echipată la standardele europene.

De aici, din Nisporeni, a ieșit primul campion european din Moldova.

Sper că halterofilii de aici vor participa la campionatele europene, mondiale și jocurile olimpice. Încă o dată vă mulțumesc pentru ajutorul adus sportivilor noștri.”

Igor Bour, dublu campion european la haltere: “Fac haltere de 12 ani. Vreau să-i mulțumesc dlui Plahotniuc pentru faptul că ne-a oferit aceste haltere de performanță, cu care mă pot antrena la nivel înalt.”

Săgetător Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii.

CMYK

Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre.

Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

Departamentul relaţii publice EDELWEISS

Probabil că nu vă vor ajunge banii pentru cumpărături sau pentru alte plăţi, mai urgente. Cauzele sunt multiple, dar cea mai importantă poate fi înclinaţia voastră naturală spre exagerare.

Capricorn Prima parte a săptămânii nu se anunţă foarte plăcută, dar acest aspect nu contează prea mult, pentru că sunteţi pregătiţi sufletește să rezolvaţi probleme mai importante decât cele cu care vă confruntaţi.

Vărsător Ar fi bine să nu încercaţi să clasificaţi toate evenimentele în bune și rele, pentru că situaţia se poate schimba în orice moment. Această perioadă vă aduce surprize și ceva mai multă înţelepciune.

Peşti Simţiţi ceva mai acut lipsa banilor, pentru că nu reușiţi să vă vedeţi îndeplinite unele dorinţe, care oricum își așteaptă rândul de ceva timp. Soluţia este să refaceţi rapid ordinea priorităţilor.