Ziarul Flux, Ed. 1 (829)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

ABONAREA 2012

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 13 ianuarie 2012 12 pagini

Cursul valutar 13.01.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Hermes; Cuv. Melania Romana (Odovania Praznicului Nașterii Domnului)

1 EURO..............................15.1676 1 Dolar american ............. 11.8896 1 Leu românesc ................ 3.4894 1 Rublă rusească ............... 0.3758 Timpul probabil:

Maxima zilei “De bun-simţ toată lumea are nevoie. Puţini îl au și fiecare crede că îl are.”

Benjamin Franklin

13.01.2012

14.01.2012

Noros, -2 5 0C

Noros, -2 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

4

PAGINA

EXTERN

3 luni

6 luni

12 luni

Dacă nu poţi fi ales, ia-ţi pastile de putut! Acest preparat se eliberează fără prescripţie medicală. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă Curţii Constituţionale.

Judecătorii Curţii au decis că deputaţii au încălcat legea atunci când și-au demonstrat public opţiunile electorale. Pentru că, au precizat ei, secretul votului nu este doar un drept fundamental, ci și o obligaţie. Astfel, chiar dacă deputaţii ar fi dorit să renunţe la acest drept, ei nu sunt scutiţi de obligaţia de a asigura secretul votului, or, la ea nu se poate renunţa. Înalta Curte a mai precizat că funcţionarii electorali „sunt obligaţi să oprească orice manifestare care încalcă secretul votului, inclusiv pe alegătorii care arată în mod deliberat buletinele de vot marcate de ei”.

Așadar, vina este în bună parte și a membrilor comisiei speciale pentru alegerea președintelui, care, deși iniţial au cerut să fie păstrat secretul votului, chiar ei au fost cei care și-au demonstrat buletinele, la cererea „respectuoasă” a interimarului. Dar vor răspunde ei pentru faptul că nu și-au onorat obligaţiile? Însă, fără îndoială, principalul vinovat este dublul demnitar Marian Lupu, care, în dorinţa lui maladivă de a se vedea președinte de ţară, a trecut și peste prevederile constituţionale, și peste hotărârea CC din anul 2000, care a explicat univoc semnificaţia sintagmei „vot secret”.

Cel care se dorește președinte și, deci, garant al Constituţiei, nu doar i-a instigat pe deputaţi la

încălcarea prevederilor Legii Supreme, ci chiar i-a obligat să o facă. „Nu a fost voinţa parlamentarilor să arate buletinul de vot. Au fost exercitate presiuni asupra lor”, a declarat Mihai Godea, în faţa magistraţilor. În aceste condiţii, cererile ca liderul democrat să-și dea demisia din funcţia de spicher și, implicit, din cea de președinte interimar, sunt absolut întemeiate. Și nici nu mai are importanţă dacă acţiunile lui Marian Lupu au fost dictate de

Grecia a recunoscut pedofilia şi sadomasochismul ca dizabilităţi PAGINA

1 lună

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 1 (829)

Alianţa şi veşnica ei guvernare 5

ABONAREA 2012

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

Curtea Constituţională și-a dat verdictul: alegerile prezidenţiale din 16 decembrie au fost neconstituţionale.

De asemenea, este neconstituţională și hotărârea Parlamentului privind stabilirea datei alegerilor repetate a Președintelui Republicii Moldova.

Prin urmare, pe data de 15 ianuarie nu va mai avea loc turul doi al alegerilor prezidenţiale.

DOSAR

Cine stă în spatele posturilor de pacificatori?

Poşta Moldovei

Curtea a decis: deputaţii au încălcat legea! Lupu zice: ba!

Asul din mâneca lui Lupu sau zâmbetul pe sub mustăţi al lui Godea

3

FLUX

Preţ contractual

ATITUDINI

Expert: Libertatea religiei şi conştiinţei – ameninţate serios în Moldova

XXX

OMAGIU

Mihai Eminescu în Parlamentul European Parlamentul European i-a adus, marţi, 10 ianuarie, un omagiu poetului naţional Mihai Eminescu cu ocazia a 162 de ani de la nașterea sa.

XXX (citiţi pag. 9) GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 2)

anumite interese sau este vorba doar de nihilism juridic. Oricum, acesta nu mai are dreptul moral să ocupe două dintre cele mai înalte funcţii în stat.

Dar se pare că Lupu nu are respect nici pentru Constituţie, nici pentru Curtea Constituţională.

Acesta insistă în continuare, chiar și după pronunţarea verdictului, că prezentarea buletinului de vot, la alegerile din 16 decembrie, nu a

Despre neodihna guvernării Anul acesta, nici poporul, nici conducătorii nu au beneficiat de vacanţă în perioada sărbătorilor de iarnă. Guvernul a hotărât ca toţi cei angajaţi la stat să se prezinte la muncă pe data de 2 ianuarie. Și pentru a nu se crea iarăși impresia că muncește doar premierul și Guvernul, șeful Legislativului, Marian Lupu, a decis că și deputaţii vor lucra „fără vacanţă”. „Vor fi doar 2-3 zile la începutul lui ianuarie când lumea este mai tihnită, dar vacanţă în sensul clasic al cuvântului nu se întrezărește, cu părere de rău”, a precizat spicherul.

(citiţi pag. 3)

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC) a intentat un dosar penal care vizează delapidările înregistrate la Calea Ferată din Moldova. Într-un comunicat remis de serviciul de presă al instituţiei se menţionează că transportarea ilicită a pasagerilor a atins proporţii alarmante în Republica Moldova. „Afacerea” aduce daune considerabile economiei naţionale și instituţiilor ce prestează servicii în domeniul dat, iar pe de altă parte, câștiguri enorme în buzunarele infractorilor.

XXX

XXX

COMENTATOR Vlad Cubreacov

XXX

Daune de peste 2 milioane de lei aduse întreprinderii “Calea Ferată din Moldova”

(citiţi pag. 6)

„Suntem istericoşi congenital sau, poate, doar de meserie” REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

FLUX

Pacificarea rusă sub semnul întrebării

Continuare în pag. 2

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE (II)

DIRECTOR Sergiu Praporşcic

fost un act neconstituţional.

Stabilirea datei următoarelor alegeri rămâne la cheremul lui Lupu și a Parlamentului, iar legislaţia nu stipulează în cât timp trebuie să se întâmple acest lucru. Măcar și la sfântul așteaptă.

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 8)

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 18 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

13 IANUARIE 2012

Asul din mâneca lui Lupu sau zâmbetul pe sub mustăţi al lui Godea Dacă cineva crede că în AIE 2 numai Mihai Ghimpu are ași în mânecă, se înșală amarnic. Marian Lupu îi face concurenţă de zor consacratului cartofor, iar Mihai Godea poate să confirme mai argumentat decât nimeni altul.

Să limpezim puţin lucrurile.

Ieri, Curtea Constituţională a decis că alegerile președintelui din 16 decembrie 2011 sunt neconstituţionale, motivul fiind faptul că 60 de deputaţi (57 din AIE, 3 – grupul Dodon) au arătat buletinele de vot la ieșirea din cabine. Un singur deputat nu a arătat buletinul de vot la ieșirea din cabină. Este vorba despre Mihai Godea, fugar PLDM-ist, actualmente deputat neafiliat.

Personal nu înţelegeam de unde vine zâmbetul pe sub mustăţi al lui Godea atunci când a ieșit din cabina de vot și a refuzat să arate buletinul presei, așa cum au făcut toţi deputaţii aflaţi în sala Parlamentului. La prima vedere, se pare că cel mai nevinovat este Mihai Godea, el fiind singurul deputat care a respectat legea și cel care a sesizat Curtea Constituţională. Dar așa cum nimic nu se întâmplă de aiurea în Parlamentul Republicii Moldova, nici chiar atunci când cineva respectă legea, trebuie să avem în vedere câteva elemente importante în cazul „preacinstitului” Godea.

1. În primul rând, absolut toţi știau că grupul Dodon nu va vota pentru Marian Lupu. Poziţia oficială a grupului Dodon a fost făcută publică în ajun, iar alegerea lui Marian Lupu era compromisă înainte de a începe.

2. Marian Lupu, după ce a văzut că nu are nici o șansă să fie ales, a insistat până în pânzele albe ca deputaţii AIE să-și arate buletinul la vedere, înainte de a-l introduce în urnă.

3. Reacţia Comisiei de alegere a șefului statului nu a întârziat să apară și a avertizat public deputaţii că este neconstituţional să arăţi buletinul de vot la ieșirea din cabină. Comisia s-a bazat și pe o decizie a Curţii Constituţionale într-o situaţie similară din anul 2000, unde este stipulat expres că este neconstituţional să se arate buletinul la vedere. Numai deputaţii PLDM au declarat că nu vor încălca Constituţia și nu vor arăta buletinele, chit că nu și-au respectat promisiunile în ziua alegerilor.

4. Mihai Godea s-a întâlnit în ajun cu Marian Lupu și a înaintat 10 condiţii Alianţei, în schimbul votului său pentru Marian Lupu. În cele 10 condiţii, Godea nu a cerut și respectarea procedurii de vot conform Constituţiei.

Aceste elemente ne demonstrează foarte clar că, deși Godea a respectat procedura de vot, el a făcut-o nu din respect faţă de lege, ci cu scopul de a contesta apoi la Curtea Constituţională valabilitatea alegerilor, în așa fel mai spălându-l puţin pe Lupu de rușine. Și nu mai puţin important este faptul că Godea a obţinut, în urma deciziei de ieri a Curţii, reluarea procedurii de alegere a președintelui de la început, evitând astfel alegerile anticipate care păreau inevitabile.

Punct ochit, punct lovit, nu de Godea, dar de cei care l-au pus în mâneca lui Lupu și de cei care știu că în ape tulburi se prinde pește mare.

Dar staţi așa, domnilor cartofori, că nu aduce anul cât aduce ceasul.

Dinu ŢURCANU, pentru FLUX

Un eldorado în ţara sărăciei Ceea ce o să vă zic acum, stimaţi ascultători, nu e o poveste, ci un fapt real care spune multe despre ţara în care trăim.

Cunosc eu un intelectual de circa 50 de ani care în ultimele două decenii a tot luptat crâncen pentru supravieţuire. Ţin minte că îl întâlneam în anii 90 când omul era lector și-mi amintesc cât de decepţionat era el de salariul său modest. „Mor de foame, Iuliane!” îmi zicea el plin de năduf.

L-am întâlnit apoi într-o vreme în care lăsase universitatea și muncea la un ziar.

Era acum reporter, alerga ziulica întreagă cu reportofonul în mână, se chinuia, transpira abundent să facă mai multe relatări, iar salariul tot nu-i ajungea să-și întreţină familia. Omul îmi vorbea cu un soi de ciudă râncedă despre cât de ingrată e meseria de jurnalist, fruntea îi era brăzdată de ridurile neputinţei. Era agitat și se gândea să-și schimbe profesia.

L-am întâlnit peste câţiva ani și mai încrâncenat, și mai disperat. Își făcuse intelectualul nostru o mică afacere, avea un butic cu tot felul de mărunţișuri. Și mi-a vorbit, plin de suferinţă, despre cât de greu îi este, că venitul îi mic, că muncește din zori și până-n noapte inutil, că tot felul de controlori ai tranziţiei îi pun beţe-n roate. Intelectualul era stafidit, încovoiat de griji, nervos.

L-am întâlnit apoi, de-a lungul anilor, în multe alte ipostaze. Omul schimba meseriile ca mănușile, încerca să scape de probleme și nu mai reușea. Și părea tot mai îngrijorat și mai îmbătrânit, tot mai secătuit de ritmul alert al vieţii. Îmi era sincer milă de el.

Ei bine, nu l-am văzut apoi multă vreme. L-am întâlnit zilele astea și am bulbucat ochii de uimire. Intelectualul nostru era revigorat, întinerit, vesel și îmbrăcat la patru ace. M-am gândit că găsise în sfârșit o meserie bănoasă, dar omul transfigurat mi-a oferit o altă explicaţie. El era acum membrul unui partid politic, el organiza întâlniri frumoase cu alegătorii și cutreiera ţara în campanii electorale.

Neliniștea și nemulţumirea de altădată îi dispăruseră cu desăvârșire din priviri.

Omul era acum calm și senin. Omul vorbea acum așa de parcă avea toată viaţa în faţă. După ani de zile de bâjbâială sterilă, omul își găsise în ceasul al doisprezecelea meseria cea mai potrivită – politica. „Se vede că politica asta îţi poate realmente remodela sensibilitatea și chiar te poate face fericit...” mi-a trecut mie un gând prin minte.

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Alianţa şi veşnica ei guvernare Curtea Constituţională a decis că alegerile prezidenţiale din 16 decembrie au fost neconstituţionale.

Procedura alegerii șefului statului va fi reluată. Prin urmare, turul doi al alegerilor prezidenţiale nu va mai avea loc pe data de 15 ianuarie. Deci, show-ul continuă.

Patimile după preşedinte Atunci când întreaga lume este îngrijorată de criza economică, pe noi nici vânt rece nu ne ajunge. Pentru că situaţia noastră este atât de proastă, încât nici o criză economică nu are cum să o mai afecteze. Noi avem criza noastră, care ne-a marcat plenar existenţa și preocupările. În timp ce occidentalii încearcă să stabilizeze situaţia financiară și să redreseze economia, moldovenii au o singură grijă – alegerea președintelui. Această frământare pare să fi cuprins întreaga societate, provocândui insomnii, indigestii și tulburări de comportament.

Reprezentanţii societăţii civile, cu vederi mai radicale, ameninţă cu declanșarea unor acţiuni hotărâte, dacă nu va fi ales președintele, feţele bisericești ne îndeamnă să ne rugăm fierbinte lui Dumnezeu pentru alegerea unui președinte bun și înţelept, pe când premierul Filat încearcă să trateze anxietăţile poporului cu cărţi de psihologie.

Guvernarea şi opoziţia au mimat negocierile Fără îndoială, această situaţie grotescă au creat-o politicienii care de mai bine de doi ani sunt antrenaţi într-o luptă permanentă pentru putere, pentru

împărţirea sferelor de interese, mimând total neinspirat preocuparea pentru reforme, neliniștea pentru soarta ţării și grija pentru interesul naţional. Guvernarea care ne-a promis schimbarea până la capăt și un trai fără sărăcie a tot dus-o din scandal în scandal și a căutat să-și consolideze poziţiile prin intrigi și șantaj. Astfel, procedura simplă de alegere a șefului statului a fost transformată de politicieni într-o criză fără capăt, care nu a permis soluţionarea problemelor rele ale ţării, dar ne-a făcut și ridicoli în ochii lumii.

Cu doar două zile înaintea termenului-limită de înregistrare a candidaţilor, aleșii s-au înviorat și chiar au încercat să dea impresia că sunt preocupaţi de deblocarea situaţiei și identificarea candidatului potrivit.

Opoziţia comunistă, pătrunsă de importanţa momentului și de grijă pentru popor, s-a întrunit, s-a sfătuit și l-a înaintat pe fostul guvernator al BNM, Leonid Talmaci. Liderii AIE au zis că Talmaci o fi bun, dar că și partidele din coaliţia de guvernământ au niște candidaturi. Vom analiza cu mare atenţie oferta, dar vom veni cu o alternativă, au zis liberalii și democraţii.

Nu i-a convins pe deputaţi nici candidatul care s-a autopropus, analistul politic și fostul vicepreședinte PD, Oazu Nantoi. Și chiar este și greu să ne imaginăm că cei din partidul lui Lupu și Plahotniuc ar putea vota pentru Nantoi, care afirmase anterior că părăsește Partidul Democrat pentru că situaţia de acolo îi provoacă un dezgust total. Dezgustul, precizăm, a fost provocat de năvala oligarhilor și plasarea acestora în poziţii-cheie

Soarta alegerilor era pecetluită Așa ori altfel, chiar dacă Înalta Curte nu ar fi anulat alegerile din 16 decembrie, președintele tot nu ar fi fost ales, în situaţia

în care opoziţia și guvernarea nu au convenit asupra unui candidat care ar fi întrunit numărul necesar de voturi. Pentru că, deși s-a tot vorbit despre tratative și negocieri, acestea nici nu au fost iniţiate. Este ridicol și naiv să presupui că niște negocieri serioase și productive se puteau produce cu doar câteva zile înaintea scrutinului, după ce au fost tărăgănate mai bine de doi ani de zile.

Până la urmă, politicienii și-au continuat jocul ipocriziei, chemându-se reciproc la negocieri și făcând pe supăraţii, pentru că nu sunt luaţi în seamă. De ochii lumii, liderii AIE s-au convocat în ședinţă, după care au declarat că vor discuta cu comuniștii. Într-un perfect limbaj de lemn, șeful liberal-democraţilor, Vladimir Filat, a declarat: „Am dat curs la prima solicitare de a avea o discuţie despre identificarea unei formule pentru a alege

președintele Republicii Moldova”.

Mihai Ghimpu – la mila comuniştilor Liberalul Mihai Ghimpu s-a arătat mai conciliant ca niciodată, gata să-și dea soarta și viitorul pe mâna comuniștilor: „Așteptăm ca Partidul Comuniștilor să vină cu propuneri pentru depășirea crizei politice.

Totul depinde de fracţiunea comunistă. Soarta viitorului nostru e în mana comuniștilor. Alianţa are 59 de mandate și fără votul opoziţiei nu putem alege șeful statului.” Ei și cine s-ar fi așteptat la astfel de declaraţii din partea liberalului? Pentru un anticomunist cu „vechime în muncă”, acestea par cel puţin stranii. Cu atât mai mult cu cât, peste doar câteva zile, un alt fruntaș liberal, Ion Hadârcă, afirma sus și tare că formaţiunea are „o alternativă”, pe care o va aduce „pe tapet”. Să

PRCM preia iniţiativa PCRM și-a consolidat puternic poziţiile în ultimele două luni. Acest moment este surprins și de sondajul IPP, care acreditează comuniștii cu un rating de 45%. Sondajul prezentat recent de IMAS îi oferă acestui partid deja 47% (49 de mandate de deputat). Astfel, dacă alegerile parlamentare anticipate se vor desfășura primăvara viitoare, PCRM ar putea obţine majoritatea guvernamentală.

Dacă în decembrie PCRM desfășura acţiuni de protest, cerând demisia AIE, acum protestele au încetat. Sabotarea negocierilor vizând candidatura de compromis a fost stopată.

La 9 ianuarie, PCRM și AIE au avut prima rundă de negocieri privind depistarea unei candidaturi de compromis la funcţia de președinte al ţării. Este evident că, atunci când nu există consens politic între taberele beligerante, nu poate exista nici candidatura de compromis. Însă PCRM a obţinut câteva avantaje strategice. Socialiștii lui Dodon au fost excluși din ecuaţia negocierilor, fiind, practic, marginalizaţi. Astfel, AIE a pierdut „majoritatea prezidenţială”, formată din 62 de deputaţi necomuniști. Acum Alianţa a revenit la 59 de voturi pe care le avea două luni în urmă. Deci, PCRM a lipsit AIE de pachetul prezidenţial.

Totodată, PCRM a venit la negocieri, arătându-și astfel disponibilitatea de a evita alegerile prezidenţiale, de a depăși criza politică. În felul acesta, PCRM s-a poziţionat ca un partid constructiv, orientat spre compromis. În situaţia creată, AIE a fost lipsită de argumentul său forte, precum că PCRM este un partid antisistem. S-a ajuns până la faza în care „anticomunistul” Ghimpu a recunoscut că „PCRM ar putea fi salvatorul ţării”.

Acum toată responsabilitatea pentru alegerea sau nealegerea președintelui cade pe umerii AIE. Partea proastă pentru PCRM constă în faptul că, acceptând negocierile cu AIE ca un tot întreg, ei au recunoscut Alianţa, i-au oferit legitimitate în ochii a cel puţin 47% din electorat.

Astfel, comuniștii nu vor mai putea face cu ușurinţă referinţă la uzurparea puterii în stat, care, practic, a început după 28 decembrie. Reiterez acest gând: după 28 decembrie (deși, realmente, după 28 noiembrie), AIE și-a pierdut legitimitatea, menţinânduse la putere prin abuz constituţional. Or, menţinerea la putere prin depășirea termenelor constituţionale reprezintă o trăsătură fundamentală a dictaturii. În situaţia creată, PCRM nu va mai putea să critice atât de categoric „alianţa antinaţională”, deoarece, înaintându-și propria candidatură, ei, practic, au recunoscut-o ca putere, cu condiţia că votează candidatura PCRM. Deci, potrivit logicii comuniștilor, AIE devine automat umană, din momentul participării PCRM la putere, prin preluarea controlului asupra Președinţiei. Oricum, pe termen de scurtă durată, PCRM e în avantaj vizibil.

A treia lovitură de graţie, efectuată de PCRM, s-a produs la 11 ianuarie, când acesta l-a înaintat pe Leonid Talmaci la funcţia de președinte. Astfel, PCRM, neavând majoritate parlamentară, a făcut un gest de reconci-

liere politică, dezarmând totalmente liderii AIE. Talmaci este un profesionist de marcă, a fost președinte BNM din 1991, fiind acceptat timp de 20 de ani de toate guvernările. Deci, nu poate fi ușor suspectat de afilieri politice, și nici de jocuri de culise. Este prin definiţie APOLITIC, fiindcă nu a fost lider de partid sau activist politic.

Factorul Nantoi AIE a primit o lovitură serioasă și de la societatea civilă, care l-a înaintat pe Oazu Nantoi la funcţia de candidat la șefia statului. Retragerea lui Lupu a lăsat AIE fără o candidatură, dar și fără capacitatea de a identifica alta. Indiferent de unde ar scoate AIE o candidatură alternativă, aceasta va fi greu de comparat cu cea a lui Nantoi.

AIE nu prea are timp și, probabil, nici dorinţă să găsească o candidatură pe care s-o negocieze. Care ar fi argumentele de a nu înregistra această candidatură? Între politicieni argumente se pot găsi, dar pentru societate aceste argumente vor fi mai puţin convingătoare. Dacă nu va fi înaintată această candidatură de către AIE, imaginea acesteia va suferi foarte mult în ochii electoratului de dreapta, dar, mai ales, în rândul societăţii civile. Societatea civilă, chiar dacă este dezvoltată insuficient, poate crea curente de opinie, schimba percepţii.

Câteva sute de ONG-uri (nu zic 6000, câte există oficial), ar putea compromite definitiv Alianţa. Să-ţi faci din societatea civilă, care devine tot mai viguroasă, un dușman deschis nu este în avantajul nici unui partid, cât de puternic ar fi acesta. Acum, nu aș exclude că ar putea apărea un conflict între Parlament și societatea civilă…

Am ajuns la culmea absurdului politic: PCRM și-a propus candidatura, la fel și socialiștii (Greceanâi), și chiar societatea civilă (Nantoi). Doar AIE, adică Puterea, nu are propriul candidat!

Dilema Alianţei AIE a nimerit într-o situaţie jenantă.

Alianţa nu poate să-l accepte pe Nantoi, fiindcă, astfel, ar trebui să cedeze cea mai importantă funcţie în stat unui individ care „nu este din gașcă”, deci e străin cartelurilor politice. Să-l refuzi la modul direct tot e complicat, în special pentru PD (Nantoi a fost vicepreședinte la democraţi), dar și pentru PL, mai puţin pentru PLDM. PCRM a salvat parţial Alianţa, prin înaintarea candidaturii lui Talmaci, care are, în mo-

mentul de faţă, 42 de voturi (PCRM+Partidul Socialiștilor). Deci, Nantoi, ipotetic, are doar 59, respectiv, poate fi exclus din joc, iar AIE și PCRM pot continua spectacolul.

Practic, unii lideri ai AIE au declarat deja că „noi nu ne-am angajat să promovăm candidatura PCRM”. Deci, Talmaci este exclus din start, cel puţin, la nivel de discurs public, ca și Nantoi. De vină este AIE și, în special, Lupu, care a desconsiderat socialiștii, propunându-i lui Dodon să continue schiatul în Austria…

Nu știm până la urmă care este jocul PD. Putem lansa doar ipoteze, fără a insista asupra plusvalorii intelectuale a acestora.

Ceea ce e vizibil e faptul că unii analiști apropiaţi PD au publicat în aceeași zi de 11 ianuarie comentarii în care declară că Talmaci ar putea fi ales președinte cu voturile PCRM–PLDM–grupul Dodon…Viteza publicării ne pune în gardă. Poziţia reticentă faţă de Nantoi e confirmată și de Dumitru Diacov, care a dat de înţeles că Nantoi nu ar avea voturile suficiente pentru a deveni președinte. Afirmaţia a fost făcută în momentul în care Dodon se declara dispus să susţină candidatura lui Nantoi! A doua zi, Ghimpu, urmând indicaţiile din hotelul Codru, s-a declarat pesimist faţă de candidatura lui Nantoi. Deci, PD și PL, care joacă concertat, îl suspectează pe Nantoi că ar fi „omul lui Filat”. De aici am putea deduce că tentativa de a intoxica opinia publică, lansată de PD, ar putea avea scopuri mult mai pragmatice.

Nu putem exclude integral ipoteza că, în acest mod, se ascunde înţelegerea reală dintre PCRM și PD de a-l susţine pe Talmaci.

Cele 4 voturi care nu ajung, le vor oferi Mihai Godea și PL. Cel puţin acum, nimeni nu va mai solicita prezentarea buletinelor la ieșirea din cabina de vot. Chiar dacă Nantoi, pentru a calma opinia publică, va fi înregistrat, voturile ar putea migra în altă direcţie. Participarea PCRM la exerciţiul de vot transformă alegerile prezidenţiale într-un joc complex, care ar avea la bază înţelegeri de culise.

Să nu uităm și faptul că sondajul IPP arată că PD se află în trend descrescător. Dacă-l refuză pe Nantoi, vor avea de suferit. În acest caz, singura soluţie salvatoare este votarea lui Talmaci și reformatarea puterii.

Un alt scop ar fi și tergiversarea la infinit a procedurii de alegere a șefului statului, ceea ce i-ar permite lui Lupu să deţină pe un termen maximum posibil funcţia de președinte interimar, deci, statu-quo-ul.

Astfel, adresarea la Curtea Constituţională e parte din acest joc. Și Curtea va da răspunsul dorit… Amintim că, în fiecare zi, conform lui Ioniţă, sunt spălaţi prin diverse scheme circa 25 de milioane de lei de la întreprinderile de stat. Iată și preţul tergiversării alegerii președintelui sau a „spectacolului”.

Să nu uităm că de președintele ţării, care e și lider PD, depinde când va fi dizolvat Parlamentul, deci, și data alegerilor parlamentare. Respectiv, și viitorul format al puterii.

Dacă alegerile parlamentare se desfășoară primăvara, Puterea va fi roșie sau roș-albastră, dacă toamna – ar putea exista și alte ecuaţii (roș-roz, harbuz, AIE-3 etc.)

Bogdan ŢÎRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

fie întâmplătoare aceste elucubraţii verbale și neconcordanţe în atitudini?

Pe de altă parte, grupul Dodon pare să fi fost exclus totalmente din joc. Socialiștii au tot insistat să invite la dialog formaţiunile parlamentare, pentru a alege o candidatură apartinică în funcţia de șef al statului. „Atât membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, cât și comuniștii, trebuie să renunţe la orgoliile personale și la „jocurile de culise” în favoarea unei mobilizări pentru soluţionarea problemei nealegerii președintelui ţării”, se menţiona într-un comunicat al socialiștilor. Totuși, în opinia lor, PCRM ar fi, mai degrabă, interesat de declanșarea alegerilor anticipate, iar Alianţa își dorește uzurparea puterii în stat. La toate acestea, Ghimpu i-a recomandat lui Dodon să mai schieze prin Austria.

Din toată această harababură ar trebui să ne dăm seama

că nimeni nu s-a gândit serios că alegerea președintelui ar putea avea loc pe data de 15 ianuarie. Pentru că decizia Înaltei Curţi era una previzibilă. Și asta explică relaxarea lui Lupu, declaraţiile lui Ghimpu și faptul că AIE așa și nu și-a mai înaintat candidatul promis.

Dacă facem un bilanţ, putem constata că la ora actuală avem doi candidaţi cu certificat de la medic (dacă nu-l punem la socoteală și pe Marian Lupu). Avem, cu siguranţă, un interimar care, cine știe, ar putea să vrea iarăși să ajungă președinte. Alegeri prezidenţiale nu se știe când vom avea, pentru că legislaţia nu reglementează în cât timp ar trebui stabilită data acestora.

Peste o lună, peste un an sau chiar peste trei ani, așa cum propunea juristul de forţă Mihai Ghimpu? Înseamnă aceasta că AIE a uzurpat puterea în stat?

Unii zic că da.

Ioana FLOREA, ELUX

Corb la corb nu scoate ochii sau ce s-a întâmplat cu bravul nostru premier Pe parcursul anului 2011, premierul Vlad Filat ni s-a prezentat drept cavaler al vizelor, luptător cu salariile nejustificat de mari ale șefilor companiilor de stat, militant aprig cu raiderii, cu corupţia și cu păpușarul. Spre finele anului însă, se pare că a pierdut din forţă și din elan. Salariile grase nu au slăbit, corupţia a fost lăsată în pace, lupta cu raiderii a rămas pe seama lui Chirtoacă, iar păpușarul s-a ales cu regretele târzii ale șefului Cabinetului de Miniștri pentru calificativul de păpușar.

Mai nou, Vlad Filat ne-a lăsat cu gura căscată atunci când ne-a spus că ministrul Culturii nu este vinovat, ci doar consilierul său. Asta în timp ce poliţia rutieră spune că Boris Focșa s-ar fi aflat beat la volan, iar lumea a privit imaginile cum acesta nu se supune somaţiilor ofiţerului de poliţie de a prezenta actele la control. De când bravul nostru premier caută ţapi ispășitori pentru un ministru? Oare peștele nu de la cap se strică? Oare nu Filat spunea că este nevoie de remanieri în Guvern? Acum, după ce ditamai premierul a spus că Boris Focșa nu este vinovat, la ce ne putem aștepta de la un biet poliţist, condus de un ministru liberal-democrat?

Este evident că premierul l-a scos basma curată pe colegul său de Guvern. O fi făcut-o din considerentul că „errare humanum est”, ori din alte motive, nu știu.

Rămâne pe conștiinţa domniei sale. Cert este că, după ce nimeni nu a fost tras la răspundere pentru atacurile raider (Filat ne-a dat asigurări că nu se va opri până nu vor fi găsiţi vinovaţii), după ce nimic din ceea ce ne-a promis nu s-a produs, nu mai putem lua în serios promisiunile premierului. Nici nu sunt sigur că și-a dorit acest lucru. Poate că miza a fost mult mai măruntă? Poate aceea de a-și face imagine. Nu întâmplător, premierul este cotat drept cel mai popular politician din ţară. Dacă doar asta și-a dorit, a obţinut-o. Este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere la electorat. Până când?

S-aveţi parte de promisiuni asumate!

Ioan STRELCIUC, sursa: vox.publika.md

Despre neodihna guvernării Urmare din pag. 1 Anunţul a impresionat publicul care a apreciat la justa valoare sacrificiul aleșilor. Iar aceștia, cu simţul datoriei împlinite și cu gândul la alegerea președintelui, și-au făcut planuri pentru scurta perioadă de relaxare. Și dacă poporul „nu s-a odihnit” mai mult pe acasă, politicienii „nu s-au odihnit” care și pe unde a putut: pe la munte, în România, pe la schiat, în Austria (că acolo „raportul preţ–calitate” este cel mai bun) sau pe unde s-au mai obișnuit. Premierul Filat „nu se va odihni”, probabil, ceva mai târziu, cum îi este obiceiul, prin Elveţia.

Obosit de cât a candidat la președinţie, Marian Lupu a decis să „schimbe puţin ambianţa”. Și se pare că a găsit ambianţa potrivită și reconfortantă la Viena, unde a mers împreună cu familia.

Potrivit ziariștilor de la Jurnal TV, el s-a deplasat cu avionul de cursă în capitala Austriei. Aceștia menţionează că un bilet tur-retur până la Viena costă 300 de euro. „Astfel, președintele interimar a scos din buzunar 1200 de euro doar pentru a procura bilete pentru familia sa”, precizează Jurnal TV. Sperăm ca atmosfera muzeelor și Operei vieneze i-au priit interimarului și l-au făcut să treacă mai ușor peste renunţarea la visul de a fi președinte. În scurt timp, am putea afla dacă democratul își va pierde și calitatea de președinte interimar.

Sau va trece de la starea de „candidat veșnic” la cea de interimar pe viaţă. După decizia de joi, 12 ianuarie, a Curţii Constituţionale, această perspectivă pare a fi una destul de plauzibilă.

FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 IANUARIE 2012

Dosar

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pacificarea rusă sub semnul întrebării În prima zi a anului 2012, Republica Moldova a fost zguduită de vestea împușcării lui Vadim Pisari, un tânăr de 18 ani din comuna Pârâta, Dubăsari, de către un soldat rus din trupele ruse de pacificare. Vadim Pisari s-a stins din viaţă la Spitalul de Urgenţă din Chișinău, medicii nemaiputând face nimic. Tragicul incident s-a produs la Vadul lui Vodă, în „zona de securitate”, mai exact la postul fix nr. 9 de pe malul stâng al Nistrului, iar numele soldatului rus este Veaceslav Kojuhari. Acesta din urmă are 38 de ani, este stabilit cu domiciliul la Tighina (Bender), iar la scurt timp după tragedie a evadat în afara Republicii Moldova, cel mai probabil în Rusia, pentru a căuta protecţia autorităţilor ţării sale.

Guvernul Republicii Moldova a exprimat condoleanţe familiei îndoliate și i-a alocat acesteia 100 de mii de lei pentru cheltuielile de înmormântare. Procuratura Generală de la Chișinău a iniţiat o anchetă.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pentru explicaţii pe ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la Chișinău, Valeri Kuzmin.

Ambasadorul rus a făcut declaraţii de presă imediat după întrevederea de la MAEIE, susţinând: „Am discutat despre incidentul tragic care a avut loc pe 1 ianuarie. Miam expus regretele pe marginea cazului. În ceea ce privește faptul

răspuns: și una, și alta, și se poate și fără pâine. Referitor la protestul de azi, pot să vă spun că a fost o acţiune huliganică, pentru că au lovit în poarta misiunii diplomatice. Dar, oamenii au dreptul să se exprime”.

Bineînţeles că aceste declaraţii au stârnit indignarea generală, care s-a concretizat într-o furtună de comentarii și proteste.

Autorităţile moldovene au luat atitudine. Mai întâi, Ministerul Afacerilor Interne a anunţat oficial presa asupra faptului că automobilul cu care se deplasa Vadim Pisari în data de 1 ianuarie nu era furat și, prin urmare, nu era dat în căutare.

O altă precizare importantă a fost

dacă pacificatorul avea dreptul să tragă sau nu, așteptăm rezultatele investigaţiei. Nu știu de ce nu întrebaţi de ce a fost el nevoit să tragă. Pentru a fi mai obiectivi, trebuie să știţi că era un automobil furat, cu un șofer beat, care trece și dă jos bariere, ignoră solicitările... deci s-a format un pericol pentru militari, unul a fost cât pe ce să fie călcat. Sper că mass-media va reflecta obiectiv tragicul incident.

Eu vreau să vă recomand să nu faceţi campanii isterice. Nu urmaţi logica lui Vinny Pooh, care, venind în ospeţie la iepure și fiind întrebat dacă vrea lapte sau miere, a

că Vadim Pisari deţinea legal un permis de conducere.

Președintele interimar Marian Lupu a declarat pentru presă: „Acest caz vine să ne argumenteze o dată în plus că trebuie cu acţiuni concrete, în formatul de negocieri existent, să promovăm ideea de reformatare a forţelor de pacificare, de demilitarizare a acestei structuri”. Referindu-se la declaraţia ambasadorului Kuzmin, Marian Lupu a arătat:„Reieșind din acea situaţie tragică și pierderea unei vieţi, aș califica această declaraţie una care depășește orice normă de cinism și lipsă de tot ce este posibil”.

Și premierul Filat a avut o intervenţie clară: „Categoric, nimic nu justifică moartea unui om. Nu au existat motive ca pacificatorul rus să ucidă un om. Este un incident foarte grav, vom efectua o anchetă deplină, pentru a răspunde la toate întrebările, pentru a-i sancţiona pe cei vinovaţi”.

Prim-vicepremierul Iurie Leancă a fost și mai limpede:„Este regretabil faptul că ambasadorul Federaţiei Ruse, fiind convocat la MAEIE în legătură cu incidentul tragic produs în Zona de Securitate la 1 ianuarie 2012, și-a permis comentarii sarcastice în faţa reprezentanţilor mass-media, inclusiv operând cu informaţii neverificate, precum ar fi lipsa permisului de conducere al victimei și faptul că automobilul a fost furat. Astfel de afirmaţii sunt total nepotrivite în contextul în care în urma acelui incident un cetăţean al Republicii Moldova și-a pierdut viaţa. Constatăm că nu este pentru prima dată când ambasadorul Valeri Kuzmin face declaraţii care nu se încadrează în uzanţele diplomatice. Considerăm că toate comentariile expuse pe marginea acestui caz tragic urmează a fi menţinute într-o albie echilibrată și obiectivă, pentru a evita tensionarea situaţiei. Reiterez, și pe această cale, că așteptăm de la autorităţile ruse o deschidere maximă în cooperarea între organele competente, în mod particular pe linia Procuraturii, în investigarea acestui caz”.

Era natural ca această abordare lipsită de tact diplomatic, provocatoare chiar, din partea ambasadorului extraordinar și plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Republica Moldova să determine reacţii și manifestaţii de protest.

Asemenea manifestaţii au avut loc în mai multe locuri: câteva zile la rând în preajma postului fix nr. 9 de la Vadul lui Vodă; în faţa Ambasadei Rusiei la Chișinău; în faţa Ambasadei Rusiei la București și în faţa Ambasadei Rusiei la Paris. Sutele de protestatari din zona postului fix nr. 9 de la Vadul lui Vodă au cerut și au obţinut retragerea blocurilor de beton care îngreuiază circulaţia pe traseu. La câteva zile, mai exact pe 10 ianuarie, aceste blocuri de beton au fost reinstalate, pe timp de noapte, de către pacificatorii ruși.

Chestiunea ridicată invariabil de toţi protestatarii, mai cu seamă de cei de la Vadul lui Vodă, fiind vorba despre cetăţeni ai Republicii Moldova din localităţile noastre din stânga Nistrului, a fost cea a retra-

gerii necondiţionate, complete și ordonate atât a trupelor ruse de ocupaţie de pe teritoriul ţării, cât și a trupelor de pacificare și înlocuirea acestora cu o misiune civilă internaţională sub mandat OSCE. Ideea a fost preluată imediat în dezbaterea publică de către ziariști, comentatori, oameni politici și oficiali. Și autorităţile străine au considerat prilejul potrivit pentru a-și preciza poziţia în acest subiect.

Primii care au reacţionat au fost vecinii. Ministerul de Externe de la Kiev a arătat într-un comunicat de presă că Ucraina susţine ideea demilitarizării regiunii de securitate de pe Nistru. „Partea ucraineană confirmă disponibilitatea de a participa activ la discuţiile privind demilitarizarea regiunii, precum și transformarea forţelor actuale de menţinere a păcii în forţe de pace sub egida OSCE”, se mai arată în comunicat. Și la București am avut o reacţie similară. Într-o declaraţie pentru postul public de televiziune, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a ţinut să menţioneze: „În primul rând, deplângem acest incident tragic și ţin să folosesc acest prilej pentru a transmite condoleanţe familiei tânărului Vadim Pisari, care a fost omorât. Este nevoie de o anchetă cât se poate de profesionistă și completă, care să elucideze împrejurările acestui accident nefericit și, în același timp, să vedem cum punem, alături de Ucraina și de partenerii noștri europeni, sub semnul întrebării, această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse. Nu vrem ca astfel de incidente să se repete și, în același timp, susţinem, la rândul nostru, așa cum o face și Ucraina sau Republica Moldova, internaţionalizarea acestei forţe civile de menţinere a păcii sub egida OSCE. România trebuie să pună sub semnul întrebării prezenţa pacificatoare a forţelor ruse”.

Au urmat Statele Unite ale Americii, care, de asemenea, au subliniat necesitatea demilitarizării zonei de securitate a regiunii transnistrene. Autorităţile americane și-au exprimat regretul în legătură cu incidentul produs la 1 ianuarie în zona de securitate și au transmis condoleanţe în legătură cu decesul tragic al lui Vadim Pisari. „Noi îndemnăm autorităţile rusești și pe cele moldovene să întreprindă pași pentru a evita creșterea tensiunii și să efectueze împreună o investigaţie minuţioasă. Acest incident arată necesitatea demilitarizării zonei de securitate pentru a evita

astfel de incidente pe viitor. Ne alăturăm Uniunii Europene în confirmarea disponibilităţii noastre de a participa activ în discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii și transformarea corespunzătoare a operaţiunii curente de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciile OSCE în contextul soluţionării conflictului transnistrean”, se menţionează într-o declaraţie de presă a autorităţilor americane.

OSCE, fiind vizată, a avut, cum era și firesc, o reacţie promptă: „OSCE are capacităţi să ia sub egida sa o misiune civilă de pacificare din Zona de Securitate, dar decizia de modificare a caracterului actualei misiuni trebuie luată prin consens de toţi actorii implicaţi în proces”.

Declaraţia a fost făcută la 5 ianuarie de către șeful adjunct al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Jan Plesinger, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov.

Este de remarcat și reacţia Berlinului. „Ministerul Federal al Afacerilor Externe este consternat de incidentul care a avut loc la punctul de control spre Transnistria, în care un moldovean a fost rănit mortal de către un soldat al trupelor pacificatoare rusești. Acest incident arată într-un mod tragic că este nevoie urgent, spre binele populaţiei afectate de conflictul transnistrean, de a conveni asupra măsurilor de întărire a încrederii și de a revizui managementul securităţii, scopul fiind asigurarea deplasării libere și în siguranţă a oamenilor pe teritoriul regiunii. Ministerul Federal al Afacerilor Externe este convins că doar în cadrul discuţiilor oficiale în formatul 5+2 se poate ajunge la o aplanare durabilă a conflictului.

Germania este gata să susţină și în continuare acest proces”, se spune într-o declaraţie a MAE al Germaniei. După cum vedem, această declaraţie este, ca soluţii propuse și ca tonalitate, sub nivelul celei a diplomaţiei de la Kiev. Berlinul nu cere demilitarizarea zonei și nici înlocuirea actualei misiuni de pacificare cu o misiune civilă internaţională sub egida OSCE. Un punct de vedere întrucâtva similar cu cel al diplomaţiei de la Berlin a fost exprimat de „diplomaţia” de la Tiraspol. Așa-zisul „minister al afacerilor externe” al Transnistriei a exprimat condoleanţe familiei Pisari și s-a grăbit să precizeze:„Considerăm că concluziile pripite privind acţiunile misiunii de menţinere a păcii, în contextul

incidentului, ar putea face dovada anumitor presiuni politice, fapt inacceptabil. Este necesară analizarea la masa de negocieri a tuturor problemelor existente, după ce, ca urmare a anchetei, vor fi trase concluziile relevante”. Evgheni Șevciuk, din impostura de„președinte al RMN”, a declarat, la 5 ianuarie, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii trupelor de pacificatori: „Noi considerăm că aceste trupe de pacificatori și-au demonstrat eficienţa și optăm pentru întărirea actualului format de control al hotarului. Considerăm nefondate orice fel de provocări din partea părţii moldovenești sau din partea altor parteneri pentru schimbarea formulei trupelor de pacificatori”.

După Berlin și Tiraspol, s-a pronunţat și Moscova. Dintr-un comunicat de presă al Ministerului

Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse aflăm că: „În cadrul ședinţei de urgenţă a Comisiei Unificate de Control s-a luat decizia de a crea o comisie însărcinată să investigheze incidentul. Ancheta va fi efectuată de procuratura militară rusă.

Totodată, Comandamentul Militar Comun va prezenta rezultatele în trei săptămâni”. Nemaiașteptând rezultatele investigaţiei, MAE rus a stabilit verdictul:„acţiunile forţelor de menţinere a păcii au fost în conformitate cu normele stabilite: împușcăturile au fost efectuate în direcţia mașinii după epuizarea celorlalte măsuri de a opri vehiculul care în acel moment reprezenta o ameninţare directă pentru viaţa militarilor aflaţi la postul de control”. Cât privește necesitatea înlocuirii actualelor trupe de pacificare cu o misiune civilă internaţională,

3

Externele de la Moscova au aceeași poziţie pe care o aveau și cu 20 de ani în urmă: „Considerăm că mandatul operaţiunii de menţinere a păcii este în continuare necesar și orientat spre atingerea unei soluţii prin mijloace politice pașnice, în interesul ambelor maluri ale Nistrului”.

Vadim Pisari a fost înmormântat la 3 ianuarie în satul natal, Pârâta, un sat de români de dincolo de Nistru. A lăsat în urmă o durere adâncă și surdă în inima părinţilor și a celor apropiaţi, a lăsat consternarea și revolta consătenilor săi, dar și consternarea și revolta consângenilor noștri de pe ambele maluri ale Nistrului și de pe ambele maluri ale Prutului. Multă lume s-a întrebat zilele acestea: oare trebuia să fie răpusă o viaţă tânără de către un soldat rus ca să ne ridicăm vocea împotriva prezenţei militare ruse în ţara noastră? După ce a fost parte în conflictul armat din 1992, Federaţia Rusă acum este „mediator” în negocierile de reglementare a diferendului moldo-rus, are ciudatul și ilegalul statut de „garant” al reglementării, iar garanţiile rusești se dau întotdeauna, bineînţeles, prin pacificare. Vadim Pisari a avut o moarte nedreaptă și absurdă. Prin moartea sa însă, Vadim Pisari pune pacificarea rusă pentru totdeauna sub un drastic semn de întrebare.

Nici Moscova, nici Berlinul nu vor scăpa de acest semn de interogaţie, fiind obligate să dea răspunsuri corecte, oneste și clare.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Cine stă în spatele posturilor de pacificatori?

- Probabil, niciodată nu vom cunoaște exact ce s-a întâmplat, cu atât mai mult dacă acest incident a fost unul organizat. În aceste condiţii putem doar să intuim și să presupunem. Situaţia în care a avut loc omorul, circumstanţele și perioada ne permit să facem și o anumită legătură cu evenimentele din spaţiul aflat în afara controlului constituţional. Schimbarea regimului în regiune, declaraţiile lui Șevciuk privind simplificarea procedurilor de trecere prin posturile instalate ilegal pe Nistru și, mai ales, „demiterea” unui număr mare de persoane care au preluat abuziv controlul și au administrat cu susţinere din exterior regiunea transnistreană mai bine de două decenii nu pot fi elemente de ignorant.

Atât în regiune, cât și în Rusia există grupări care au diverse interese în această regiune ocupată a Republicii Moldova. Orice schimbare de regim presupune schimbarea actorilor. Respectiv, lupta între actori deseori face victime indirect.

A fost oare necesară moartea unui om pentru ca atitudinea actorilor implicaţi în soluţionarea problemei transnistrene să se schimbe?! L-am întrebat pe președintele Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole, despre implicaţiile incidentului din zona de securitate în urma căruia a decedat Vadim Pisari și despre acţiunile pe care autorităţile constituţionale ar trebui să le întreprindă.

- Cum se explică ezitarea autorităţilor constituţionale de a-și expune poziţia faţă de incidentul din zona de securitate în urma căruia a decedat un tânăr?

- Ezitarea autorităţilor poate fi întrun fel justificată. Și reacţiile ulterioare par la prima vedere destul de adecvate.

Autorităţile constituţionale trebuie să dea dovadă atât de reţinere, cât și de competenţă. Din păcate, Ambasada rusă și unii jurnaliști străini nu dau dovadă de aceeași reţinere. În condiţiile în care pe teritoriul ţării există 3 structuri militare (Armata Naţională a Republicii Moldova, o structură paramilitară ilegală și o armată străină), iar o parte din teritoriul ţării este sub ocupaţie străină, autorităţile constituţionale au obligaţia să nu admită provocări sau escaladarea situaţiei. Pentru a reacţiona ferm și adecvat trebuie să se ţină cont de toate circumstanţele și să se facă o analiză amplă. În urma

unei reacţii adecvate, se poate reuși un rezultat pe măsură. În cazul în care reacţia ar fi inadecvată, se pot pierde anumite oportunităţi și anumite șanse atât de a internaţionaliza problema, cât și de a rezolva pozitiv situaţia în general. O situaţie, care a fost ignorată constant pe parcursul celor 20 de ani de după războiul de la Nistru, nu se poate rezolva imediat și, mai ales, printr-o declaraţie, apel sau o anumită acţiune, fiind necesare un set întreg de strategii, acţiuni și pași.

Moartea acestui tânăr este rezultatul celor peste 20 de ani de indiferenţă din partea societăţii noastre și de incompetenţă/inconsecvenţă din partea autorităţilor constituţionale, precum și a unor structuri internaţionale precum OSCE. - Credeţi că omorul tânărului din Pârâta este doar un incident sau totuși are legătură cu schimbarea puterii de la Tiraspol?

Referitor la declaraţiile ambasadorului rus în Moldova, consider ca un mai mare deserviciu ţării sale sau o ruşine mai mare nu putea fi adusă autorităţilor ruse - Cum apreciaţi poziţia Federaţiei Ruse în acest caz?

- Referitor la declaraţiile ambasadorului rus în Moldova, consider că un mai mare deserviciu ţării sale sau o rușine mai mare nu putea fi adusă autorităţilor ruse. Nu este de înţeles această poziţie total deplasată și inadecvată. În același timp, nu trebuie ignorat faptul că Federaţia Rusă, contrar tuturor angajamentelor sale (Acordul bilateral între Moldova și Rusia), continuă să încurajeze și să susţină (diplomatic, economic, financiar, politic etc.) separatismul în Republica Moldova. Este incorect ca Rusia, pe de o parte, să aibă statut de „mediator”, „pacificator” sau

„stat-garant” și să declare că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar pe de altă parte, să admită relaţii directe cu administraţia separatistă (oferindu-le titluri oficiale), să acorde ajutoare umanitare sau pensii tuturor locuitorilor regiunii fără acceptul sau participarea autorităţilor centrale. Este o sfidare a tuturor normelor internaţionale, a suveranităţii, independenţei și integrităţii teritoriale din partea unui stat, pretins partener.

Spunem pretins, deoarece partenerii trebuie să se respecte și să se conducă de reguli previzibile, bazate pe principiile dreptului internaţional.

Totodată, poziţia Rusiei poate fi explicată și prin necesitatea de a salva onoarea și demnitatea militarilor săi.

Modul în care a aplicat arma ofiţerul rus Cojuhari nu face cinste unui militar și aruncă o pată enormă asupra imaginii armatei în general. Dacă el a ţintit în roţile automobilului, așa cum s-a declarat, ne întrebăm despre calitatea și profesionalismul ofiţerilor cu misiuni foarte specifice, responsabile și importante. În Moldova nu este o situaţie comparabilă cu cea din Afganistan sau Irak.

Moldovenii sunt în continuare un popor tolerant și pașnic. Dacă a fost o provocare, aceasta, pur și simplu, nu a reușit. În același timp, incidentul a pus într-o lumină negativă întreaga misiune de pacificare, a deschis perspective pentru o înţelegere corectă a stării de fapt de către comunitatea internaţională și a obligat, practic, autorităţile constituţionale să rezolve definitiv în favoarea populaţiei pașnice problemele legate de libera circulaţie.

- În opinia dumneavoastră lucrurile se vor liniști sau totuși acest caz ar putea fi începutul unei perioade tensionate în zona secesionistă?

- Mă voi repeta. Totul depinde acum de pașii pe care îi vor întreprinde autorităţile constituţionale, de modul în care se va acţiona. Moldova și, mai ales, locuitorii din stânga Nistrului au nevoie de pace, iar în condiţiile actuale sunt posibile anumite provocări, care pot avea consecinţe regretabile. Există elemente care și-ar dori tensionarea sau poate chiar provocarea unor incidente mai grave. În acest context, rolul și responsabilitatea autorităţilor

constituţionale este enorm, ele nu au dreptul la erori.

În realitate, în spatele posturilor de pacificatori s-au instalat numeroase posturi ilegale ale administraţiei regionale - În ce condiţii ar putea fi schimbate prevederile Acordului de încetare a focului și eliminarea posturilor de pacificatori?

- Pentru a nu admite provocări, dar și pentru a nu se lăsa intimidate, autorităţile constituţionale ar trebui să elaboreze, în regim de urgenţă, o strategie care ar ţine cont de toate circumstanţele posibile și ar preveni o eventuală provocare.

Totodată, vom sublinia faptul că schimbarea prevederilor Acordului moldo-rus din 1992, care oricum este respectat doar de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, trebuia realizat încă cu mulţi ani în urma. Art. 5 din acel document prevede și garantează LIBERA CIRCULAŢIE a persoanelor, mărfurilor și serviciilor. În realitate, în spatele posturilor de pacificatori s-au instalat numeroase posturi ilegale ale administraţiei regionale.

Acordul este depășit și a fost semnat în condiţii de război, în condiţii în care pe teritoriul ţării se afla o armată străină învingătoare. Astăzi situaţia s-a schimbat și autorităţile constituţionale nu mai au dreptul să gafeze. Actualul format de menţinere a păcii trebuie imediat înlocuit cu un contingent civil internaţional. Acest lucru ar grăbi și procesul de evacuare a trupelor și muniţiilor rusești, care staţionează gratuit și ilegal în Moldova.

- În ce măsură ceilalţi mediatori și observatori în procesul de reglementare a diferendului transnistrean ar putea și ar trebui să se implice în depășirea ostilităţilor generate de uciderea tânărului din Pârâta?

- A fost nevoie de o victimă omenească pentru ca societatea și autorităţile

Republicii Moldova, precum și actorii internaţionali implicaţi în formatul de soluţionare a problemei transnistrene să înţeleagă realitatea. Din păcate, până acum, multe declaraţii și activităţi ale autorităţilor constituţionale și ale unor organizaţii internaţionale nu erau adecvate, erau rupte din context și aveau doar scopul de a amâna orice discuţie sau soluţie serioasă asupra unor probleme concrete din această regiune a Republicii Moldova. Se operează greșit atunci când sunt respinse sau ignorate cazurile individuale ale oamenilor din regiune, încercându-se astfel amânarea rezolvării problemelor individuale sau de grup sau condiţionarea lor cu rezolvarea „conflictului”. Dimpotrivă, în opinia noastră, o implicare la nivel individual ar fi sporit atât încrederea populaţiei din regiune în mecanismele și instrumentele internaţionale, cât și o înţelegere reală a situaţiei. Or, este greșită din start abordarea (autoritarilor și structurilor internaţionale implicate) de a se limita doar la monitorizarea încălcării drepturilor omului în regiune în ultimii 20 ani. Și, sincer vorbind, nici monitorizarea nu corespunde unor criterii minime. În ce măsură? Cred că toţi actorii internaţionali participanţi în cadrul formatului 5+2 pot și trebuie să ajute.

Rusia, Ucraina, SUA, statele membre ale UE și OSCE declară că sprijină integritatea Republicii Moldova și respectă independenţa sa. În aceste condiţii, ei au obligaţia de a ajuta Republica Moldova să restabilească controlul asupra acestui spaţiu și să garanteze drepturile și libertăţile locuitorilor regiunii transnistrene, indiferent de etnia sau cetăţenia celor peste 500 000 de oameni. Anume drepturile omului trebuie să aibă prioritate. Atenţia și grija reală pentru drepturile oamenilor poate schimba mentalitatea și stereotipurile din regiune. Drepturile omului pot fi cheia rezolvării problemei transnistrene. Strategia „3D” a fost o propunere demnă de implementare, însă, din motive neînţelese, a fost abandonată/ ignorată, fapt ce a permis agravarea situaţiei la Nistru și vedem că presupune și victime omenești deja.

Partenerii străini trebuie să caute răspunsuri la mai multe întrebări și să insiste asupra respectării normelor dreptului internaţional, în special, asu-

pra respectării drepturilor și libertăţilor FUNDAMENTALE ale omului. Le doresc curaj și inteligenţă, calităţi pe care până acum puţini le-au avut.

Întreaga responsabilitate pentru situaţia din regiunea transnistreană le revine, în mod EXCLUSIV, autorităţilor constituţionale - Ce trebuie să facă autorităţile?

- Vadim nu mai poate fi întors.

Autorităţile, în cazul de faţă, trebuie să ofere asistenţa necesară familiei tânărului. Iar pentru ca moartea lui să nu fie zadarnică, trebuie să avem lista tuturor problemelor din întreaga regiune transnistreană și să începem a rezolva una câte una, rând pe rând pentru a preveni astfel de incidente sau tragedii.

Am menţionat de fiecare dată că întreaga responsabilitate pentru situaţia din regiunea transnistreană le revine, în mod EXCLUSIV, autorităţilor constituţionale. Nu întotdeauna însă am fost înţeleși corect, uneori chiar am fost acuzaţi nejustificat. Din păcate, a fost nevoie de o victimă ca unele structuri constituţionale să se trezească și să înţeleagă problema. Răspunsul este foarte simplu, autorităţile trebuie să își respecte obligaţiile sale faţă de cetăţeni. Atât. Dacă se vor lupta pentru a apăra, pe căi pașnice și cu instrumente juridice, drepturile și interesele fiecărei persoane care apelează după ajutor, autorităţile centrale ale Republicii Moldova vor înregistra, într-un termen scurt, rezultate la toate capitolele.

Funcţionarii de stat trebuie să-și schimbe atitudinea faţă de locuitorii din regiunea transnistreană și să-i trateze egal, fără discriminare, la fel ca pe ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova.

Vremea protestelor sau a justificărilor a trecut. A venit timpul realizărilor.

Ion TOMA Sursa: allmoldova

4

EDI|IA DE VINERI

Extern

13 IANUARIE 2012

Grecia a recunoscut pedofilia şi sadomasochismul ca dizabilităţi Guvernul grec a hotărât să extindă lista cu dizabilităţile recunoscute de stat astfel încât să includă și pedofilia, cleptomania și exibiţionismul, informează Huffington Post. Această decizie a provocat nemulţumiri în rândul grupurilor de persoane cu dizabilităţi, The National Confederation of Disabled People (NCDP), numind-o “de neînţeles”.

Marea nemulţumire a constat în faptul că persoanele care comit delicte, precum abuzarea sexuală a copiilor sau furtul, sunt încadrate în aceeași categorie cu bolnavii care au nevoie de un transplant de organe și beneficiază de subvenţii și ajutoare speciale.

Pe lângă categoriile menţionate, pe listă au mai fost adăugaţi și piromanii, fetișiștii, persoanele dependente de jocuri de noroc și sadomasochiștii, propuși pentru a fi analizaţi din punct

de vedere medical și, în funcţie de rezultate, să primească ajutor financiar.

Liderul NCDP, Yiannis Vardakastanis, care este orb, a avertizat că această hotărâre va crea noi dificultăţi, mai ales pentru persoanele cu dizabilităţi cărora deja li s-au redus ajutoarele de handicap, din cauza crizei economice.

Grecia se luptă cu falimentul încă din 2009, iar cheltuielile pentru sănătate au fost reduse ca parte a programelor de austeritate adoptate de guvernul elen, ca o condiţie impusă de Fondul Monetar Internaţional pentru acordarea de împrumuturi.

Medicamentele din penitenciar îi fac rău Iuliei Timoşenko Iulia Timoșenko și-a pierdut cunoștinţa de mai multe ori, săptămâna trecută, după ce luase medicamente prescrise de medicii din penitenciar, anunţă partidul său. Iulia Timoșenko, transferată la sfârșitul lunii decembrie în penitenciarul din Harkov, „a leșinat imediat după luarea medicamentelor” prescrise de medicii penitenciarului, a declarat Oleksandr Turcinov, vicepreședintele formaţiunii. Într-un interval de două ore, Timoșenko a leșinat de mai multe ori, susţine el, explicând că totul s-a întâmplat din cauza medicamentelor și că tensiunea arterială a liderei opoziţiei era extrem de scăzută.

Incidentele au avut loc pe 6 ianuarie, dar au fost dezvăluite abia marţi, 9 ianuarie.„Liderii acestei ţări încearcă să o elimine fizic pe Iulia Timoșenko”, a spus politicianul ucrainean. Biroul de presă al penitenciarului nu a făcut nici un comentariu oficial.

Aleksandr Timoșenko, soţul fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko, a primit azil politic în Cehia. De asemenea, joi, 5 ianuarie, peste 100 de simpatizanţi ai Iuliei Timoșenko s-au adunat în faţa penitenciarului din Harkov pentru a cere eliberarea fostului premier, transmite Mediafax. Manifestanţii, o parte veniţi de la Kiev, s-au adunat în faţa penitenciarului având steaguri și portrete ale Iuliei Timoșenko. „Eliberaţi-o pe Iulia!” au scandat manifestanţii în faţa celor circa 30 de poliţiști mobilizaţi în faţa închisorii.

Fiica Iuliei Timoșenko a vizitat-o joi la închisoare pentru prima dată după mutarea în acest penitenciar, pe 30 decembrie. Apărarea a depus recurs la Parchetul General faţă de transferul Iuliei Timoșenko în penitenciarul din Harkov, situat la 480 de kilometri de Kiev.

Iulia Timoșenko a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru încheierea, în calitatea de prim-ministru, a unor acorduri în domeniul gazelor cu Rusia, considerate dezavantajoase pentru Ucraina.

Sursa: gandul.info

Papa Benedict: „Căsătoriile între homosexuali ameninţă viitorul umanităţii” Într-un mesaj adresat membrilor corpului diplomatic acreditaţi la Vatican, cu ocazia Anului Nou, Papa Benedict a afirmat că “viitorul omenirii” este serios ameninţat de căsătoriile între homosexuali.

El le-a spus diplomaţilor din aproape 180 de ţări că educaţia copiilor trebuie susţinută de o “îndrumare serioasă” și că “un loc de cinste în acest context este acordat familiei, bazată pe căsătoria între un bărbat și o femeie”.

“Nu este vorba despre o simplă convenţie socială, ci, mai degrabă, despre una fundamentală, care stă la baza fiecărei societăţi. În mod consecvent, politicile subminează

familia, ameninţă demnitatea umană și viitorul umanităţii”, a declarat Papa Benedict, citat de Reuters.

Vaticanul și oficialii catolici din lumea întreagă au protestat faţă de încercarea de a legaliza căsătoria între persoanele de același sex în Europa și alte state ale lumii. Unul dintre liderii acestei opoziţii în SUA este arhiepiscopul din New York, Timothy Dolan, care va fi numit cardinal luna viitoare. Dolan a luptat împotriva căsătoriilor homosexuale înainte ca acestea să fie trecute în legalitate la New York, în iunie 2011. În septembrie, el a trimis o scrisoare președintelui Barack Obama, criticând decizia administraţiei de la Casa Albă. În acea scrisoare, Dolan, care deţine cea mai înaltă poziţie în organizaţia

episcopilor din SUA, a avertizat că politica guvernului Obama ar putea “declanșa un conflict naţional de proporţii foarte mari între biserică și statul american.”

Biserica Romano-Catolică, care are 1,3 miliarde de membri la nivel global, propovăduiește ideea că - în timp ce tendinţele homosexuale nu sunt păcătoase - relaţiile homosexuale sunt condamnabile, iar copiii ar trebui să crească într-o familie tradiţională, formată din tată și mamă.

Căsătoria între persoane de același sex este legală în câteva state din Europa, printre care se află Spania și Olanda. Bisericile care au acceptat căsătoriile homosexuale - preotesele, clericii și episcopii gay - au fost excluse din Catolicism.

Sursa: PRO TV Chişinău

Iranul a început să producă uraniu îmbogăţit într-o nouă bază. SUA avertizează Teheranul Autorităţile iraniene anunţă că au început procesul de îmbogăţire a uraniului, într-un buncăr foarte bine protejat de orice atac aerian, la sud de Teheran. Anunţul Teheranului ar putea tensiona și mai mult relaţiile dintre statul islamic și Occident, pe tema programului nuclear al Iranului.

Occidentul condamnă anunţul Teheranului privind începerea operaţiunii de îmbogăţire a uraniului în baza de la Fordo. SUA susţin că decizia Iranului reprezintă „o nouă escaladare” a încălcării rezoluţiilor ONU. Franţa și Marea Britanie au criticat, de asemenea, intenţiile autorităţilor de la Teheran.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Victoria Nuland, a afirmat luni, 9 ianuarie, că operaţiunea de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, de lângă orașul Qom, ridică noi semne de întrebare asupra intenţiilor pașnice ale Iranului. „Cerem din nou Iranului să suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului, să coopereze deplin cu AIEA și să respecte toate rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU și ale guvernatorilor AIEA”, a declarat Nuland.

Activităţile de îmbogăţire a uraniului au început la noua bază de la Fordo, sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a afirmat marţi reprezentantul Iranului la această organizaţie, Ali Asghar Soltanieh.

Potrivit cotidianului „Le Figaro”, este vorba despre primul anunţ venit din partea autorităţilor

iraniene, referitor la operaţiunile de îmbogăţire a uraniului la Fordo, la 150 km sud-est de Teheran, în subteranul unui munte, unde orice atac îndreptat împotriva bazei respective va fi extrem de dificil. „Toate activităţile nucleare, în special îmbogăţirea uraniului la Natanz și Fordo, sunt supervizate de AIEA”, a declarat Soltanieh, la canalul iranian de televiziune în limba arabă Al-Alam. Sâmbătă, șeful organizaţiei iraniene pentru energie atomică, Fereydoun Abbassi Davani, a anunţat o viitoare inaugurare a șantierului.

Un cotidian apropiat clericilor iranieni de la Teheran informa, ieri, asupra operaţiunilor care se desfășoară la baza Fordo, în apropierea orașului sfânt Qom, unde specialiștii au început injectarea unui gaz din uraniu (hexafluorură de uraniu)

Sursa: karadeniz-press.ro

Belgia: Parlamentarii îşi reduc salariile cu 5% Parlamentarii federali belgieni, deputaţi și senatori, au decis să-și reducă salariile cu 5% pentru a participa la efortul de asanare a finanţelor publice ale Belgiei, au anunţat într-un comunicat președinţii celor două camere, informează AFP. „După modelul a ceea ce a fost făcut pentru miniștri, indemnizaţia parlamentară va fi diminuată cu 5 % cu efect imediat”, au precizat președintele Camerei Reprezentanţilor, André Flahaut, și omologul său din Senat, Sabine de Béthune.

Parlamentarii federali vor avea reduse veniturile nete de la 5.729 euro la 5.442 euro. Deputaţii și senatorii au convenit să alinieze sistemul lor de pensii la cel din sectorul public, cu o „prelungire a carierei și o creștere progresivă a vârstei de pensionare”, potrivit comunicatului.

Indemnizaţiile pentru „funcţii speciale”, ca președintele unei adunări sau al unei comisii, vor fi, de asemenea, „substanţial diminuate”, au afirmat André Flahaut și Sabine de Béthune.

Regele Belgiei, Albert al II-lea, a decis luni să„contribuie voluntar” în 2012 și 2013 la efortul de asanare, plătind el însuși lucrări de renovare prevăzute în mai multe reședinţe regale, costuri care ar fi trebuit, în principiu, să revină administraţiei publice.

Guvernul condus de Elio Di Rupo a anunţat săptămâna trecută economii suplimentare de 1,2 până la două miliarde de euro, după ce a decis la sfârșitul anului 2011 reducerea bugetului cu peste 11 miliarde de euro.

Sursa: Agerpres

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

în centrifuge, proces prin care este îmbogăţit uraniul, materie primă pentru dezvoltarea unor arme nucleare.

Anterior, Fereydoon Abbasi-Davani, șeful Organizaţiei de Energie Atomică a Iranului, declara că baza Fordo ar putea deveni operaţională în curând și aici se va produce uraniu îmbogăţit la concentraţii de peste 20%.

Acesta nu a dat însă nici un detaliu privind o dată exactă când va începe îmbogăţirea uraniului la Qom și nu a precizat câte centrifuge există la această bază.

Ceremonie oficială Conform presei de la Teheran, autorităţile iraniene vor organiza în curând o ceremonie de deschidere oficială a bazei.

Decizia autorităţilor iraniene nu este surprinzătoare, în condiţiile în care se știe deja că Teheranul produce uraniu îmbogăţit, de ani buni, la baza sa din Natanz, unde funcţionează peste 8000 de centrifuge, scrie ziarul ”The Guardian”. Mai multe state occidentale susţin însă că baza de la Fordo este mult mai performantă, dar și mai rezistentă în faţa unor posibile atacuri.

Baza de lângă orașul sfânt Qom este săpată în munte, într-un buncăr foarte bine protejat, făcând practic imposibil orice atac aerian.

Asperităţile existente între Occident și Iran s-au accentuat în momentul în care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a dat publicităţii, spre finele anului trecut, un raport în care invoca dimensiunea militară a programului nuclear iranian, fapt pe care Teheranul îl neagă.

Sursa: EVZ.ro

Liber la partide în Turkmenistan Parlamentul Turkmenistanului a adoptat Legea privind partidele politice. Noua lege fixează condiţiile pentru înfiinţarea de partide și reglementează relaţiile acestora cu statul. Între timp, în republică există doar un singur partid – Partidul Democrat din Turkmenistan. Acesta a fost înfiinţat în 1991, pe baza Partidului Comunist al RSS Turkmene. Liderul inamovibil al acestui partid a fost, timp de peste 15 ani, președintele republicii Saparmurat Niazov, fost prim-secretar al CC al Partidului Comunist.

După moartea lui Niazov, lider al partidului a devenit noul președinte al republicii Gurbangulî Berdâmuhamedov. Acesta și-a exprimat, în repetate rânduri, sprijinul pentru înfiinţarea de noi partide. Astfel, la mijlocul lui 2010, Berdâmuhamedov declara că ar fi utilă crearea unui Partid Ţărănesc, care să ofere sprijin ideologic politicii de stat în domeniul agriculturii. Însă, în pofida acestor declaraţii, partidul condus de Berdâmuhamedov rămâne singurul partid din ţară.

Berdâmuhamedov a abordat din nou acest subiect zilele trecute, într-un discurs electoral către naţiune. Potrivit Turkmenistan.ru, șeful statului a declarat că sprijină înfiinţarea de partide noi, subliniind că “ţara are nevoie de partide

care să-i inspire pe oameni la muncă și creaţie întru propășirea patriei”.

Turkmenistanul este situat în Asia Centrală. În secolul al XIX-lea a fost anexat Rusiei. După Revoluţia rusă din 1917, teritoriul Turkmenistanului a cunoscut câteva reorganizări până în anul 1924, când a devenit Republica Sovietică Socialistă Turkmenă din cadrul URSS. În contextul destrămării URSS, la 27 octombrie 1991 Sovietul Suprem al republicii a adoptat declaraţia de independenţă și noua denumire a ţării – Turkmenistan. Dispune de imense rezerve de gaze naturale, ocupând locul 4 în lume. Turkmenistanul este membru într-o serie de organizaţii și instituţii internaţionale, inclusiv Organizaţia

Naţiunilor Unite (din 1992), Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa (din 1992), Organizaţia Conferinţei Islamice (din 1992), Organizaţia de Cooperare Economică (din 1992) și membru-asociat la Comunitatea Statelor

Independente (1991). Turkmenistanul întreţine relaţii de cooperare sub diverse forme și stadii instituţionalizate cu NATO și UE. Are statutul de ”neutralitate pozitivă”, recunoscut de ONU. Sursa: karadeniz-press.ro

OBSERVAŢIILE UNEI STUDENTE DE LA LITERE

„Femeia” din Ghimpu sau cum să evităm echivocurile

Așa după cum am promis, continuăm să penalizăm politicienii care vorbesc pe negândite și comit la tot pasul greșeli de exprimare.

I-a venit rândul și fenomenului incontestabil în ale exprimatului, Mihai Ghimpu. Gândirea acestuia este cu adevărat întortocheată și sinuoasă. Incoerenţele, erorile de logică și de exprimare, formulările anapoda nu-i sunt deloc străine fruntașului liberal. Acesta, chiar dacă formulează mai lent răspunsurile la întrebările gazetarilor, făcând pauze lungi și privind îndelung în gol înainte de a slobozi vreo nouă perlă, reușește să amuze

și, concomitent, să deprime consumatorul de informaţii cu caracter politic.

Acest bărbat de stat degeaba a devenit celebru prin maniera-i unică de a emite năstrușnicii, ghidușii și de-a dreptul prostii, care îi curg gârlă din gură. Iată încă o confirmare în acest sens: „Eu, ca om, ca femeie, am o părere bună (pauză), ca o doamnă.

Orice femeie costă mai mult în comparaţie cu bărbaţii. Am vorbit de latura politică” (sursa: Privesc.eu). Mai dihai nici că se putea spune. La auzul unor astfel de îngrămădiri de cuvinte, rostite de o persoană care nu părea să fie în stare de ebrietate, rămâi de-a dreptul contrariat. Ce a vrut să spună gânditorul cu pricina prin această cimilitură?

Interpretări pot exista multe, bineînţeles. Ori Ghimpu se dă drept femeie (Eu, ca om, ca femeie), ori marele „patriot român” nu-i capabil să formuleze românește un enunţ de o minimă coerenţă logică. Sau poate noi nu suntem suficient de rafinaţi pentru a desprinde sensurile ascunse ale gândirii „atletului cauzei naţionale”?

Pentru a spulbera orice nedumerire a cititorului, am studiat cu atenţie contextul în care a curs respectiva bolboroseală din gura doctorului și academicianului Mihai Ghimpu. În urma investigaţiei efectuate (lingvistice, nu medicale) am stabilit că citatul de mai sus este, de fapt, răspunsul dat de Ghimpu la o întrebare pusă de jurnaliști în ceea ce privește atitudinea lui faţă de Zinaida Greceanâi după ce aceasta a părăsit fracţiunea comuniștilor.

Trebuie să înţelegem că bătrânul și bravul soldat al cauzei naţionale, Mihai Ghimpu, a bălmăjit aceste vorbe fără noimă în încercarea de a fi și reverenţios în raport cu o doamnă, dar și ironic în raport cu cineva care vine dinspre detestabila tabără comunistă. Un astfel de umor de croială liberală, ca să fie gustat de cineva, ar presupune că acel cineva să aibă frână la creier ca să se poată pomeni pe aceeași undă de gândire cu sofisticatul gentleman.

Nu că aș avea ceva personal cu Mihai Ghimpu, faţă de care nu pot să nu manifest un minim

respect măcar și pentru simplul fapt că este o persoană în etate. Dar nici nu-l putem lăsa să abereze în public. Și asta din dragoste pentru limba română faţă de care bătrânul liberal comite atacuri și atentate cu o seninătate evidentă. Pentru

a formula o propoziţie enunţiativă simplă în mod corect și inteligibil e destul să ai patru clase primare, nicidecum să fii ex-șef de stat și demnitar de temut în arcul guvernamental. În încercarea lui neputincioasă de a fi spiritual, dar și de a co-

pleși cu complimente femeile, în general, și pe dna Greceanâi, în particular, reprezentantul coaliţiei de guvernământ s-a făcut a câta oară de râs, spre deliciul publicului.

Zgomotul cacofonic de moară stricată dă în vileag incapaci-

tatea acestui personaj de a înjgheba corect o frază simplă, de a vorbi clar și coerent, pe înţelesul tuturor. Studenţii de la filologie, atenţi la tot ce e corectitudine și expresivitate în vorbire, când vor să se ia peste picior unii pe alţii în legătură cu stângăciile de exprimare a cuiva, își aruncă tăios fraza: „Hai, mă, nu mai îndruga și tu ghimpenii.” Îi spunem domnului Ghimpu, dar și altor iubitori ai limbii române, că structura defectuoasă a frazei generează o inadvertenţă de stil numită echivoc.

Această greșeală se produce atunci când enunţul expus poate avea mai multe înţelesuri și mesajul capătă un caracter ambiguu. E pur și simplu greșit sub raportul topicii și al sintaxei să ne exprimăm în felul în care a făcut-o Ghimpu.

Dacă ar fi încercat să se concentreze niţel și să-și limpezească ideea, Ghimpu ar fi putut să evite o structură atât de anapoda a frazei, spunând: „ Eu am o părere bună despre această femeie” sau„ O respect pe doamna Greceanâi.”

Așa însă, „perla” lui Ghimpu

se încadrează perfect în lista de echivocuri de mai jos: * „Vreau ceea ce mi se cuvine în orașul acesta de gogomani, unde eu sunt cel dintâi… între fruntașii politici.” (I. L. Caragiale) * „Cumpăr îmbrăcăminte de damă deosebită și puţin întrebuinţată.” * „Angajăm dădacă la fetiţă în vârstă și nefumătoare.” * „Executăm mănuși din pielea clienţilor.” * „Reparăm poșete de femei stricate.” * „Vând câine: mănâncă orice și îi plac foarte mult copiii.”

Să ocolim astfel de formule eronate, altminteri riscăm să înscriem propriile noastre perle alături de cele de mai sus.

Totodată, sperăm că „patriotul neamului”, Mihai Ghimpu, nu ne va ţine pică, a învăţat lecţia și altă dată se va exprima ceva mai îngrijit. Iar dacă nu poate, ori să tacă, ori să citească texte scrise de alţii, căci la improvizaţii nu prea se pricepe.

Lucia CUJBĂ, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 IANUARIE 2012

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Expert: Libertatea religiei şi conştiinţei – ameninţate serios în Republica Moldova

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a propus o nouă lege pentru prevenirea și combaterea discriminării. Scopul acestei legi a fost crearea unui instrument care ar permite prevenirea oricărui fel de discriminare pe teritoriul Moldovei și ar reuni toate prevederile într-un singur act legislativ. Însă, din cauza neînţelegerilor cu privire la scopul noii legi a Ministerului Justiţiei, proiectul propus a devenit foarte controversat și a stârnit îngrijorări serioase cu privire la libertatea religioasă și cea de conștiinţă.

Cu toate acestea, lobby-ști neoliberali activi și diplomaţi din UE au afirmat că aceasta este singura modalitate de a ridica bariera vizelor pentru Republica Moldova. Presiunea nejustificată din partea unor diplomaţi ai UE, combinată cu confuzia Ministerului Justiţiei, se pare că au creat premisele unei legi controversate care pune în mare pericol libertăţile fundamentale ale cetăţenilor din Moldova.

Introducere: Contextul politic al Moldovei La nivel politic, Moldova întotdeauna a fost ţara care se găsește la răscrucea dintre Rusia și Uniunea Europeană.

Pe parcursul ultimului deceniu, politica ei a fost determinată, în cea mai mare parte, de Partidul Comunist, care a avut o majoritate suficientă pentru a determina direcţia politică principală a ţării, axată, în special, pe priorităţi dictate de Rusia.

Oricum, începând cu 2009 situaţia se pare că începe să se schimbe. Alegerile din aprilie 2009 i-au adus Partidului Comunist un pic mai puţin de 50% din voturi. Prin urmare, ei au pierdut majoritatea absolută pe care o aveau până atunci, necesară pentru alegerea președintelui.

Aceste alegeri au fost urmate de tulburări și instabilitate politică pe străzile Chișinăului. Deși opoziţia s-a unit, ea nu a putut alege președintele cu majoritatea pe care o avea. Noi alegeri au fost organizate în iulie 2009, când comuniștii au pierdut din nou, iar partidele din opoziţie (Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat și Alianţa “Moldova Noastră”) împreună au obţinut o majoritate de 51,3%, suficientă pentru a forma un nou Guvern, dar fără posibilitatea de a alege un nou președinte.

Ca urmare, noi alegeri au avut loc în noiembrie 2010. Opoziţia s-a unit formând “Alianţa pentru Integrare Europeană(AIE)” și partidele acestei coaliţii (liberaldemocraţii, democraţii și liberalii) au căpătat alte 7 mandate, având în total 59 din 101. Deși deţineau majoritatea, aceasta era una fragilă și insuficientă pentru alegerea președintelui.

Comuniștii au rămas cu 42 de mandate ale lor, fiind singurul partid mare și o puternică opoziţie. Majoritatea formată din partidele din cadrul Alianţei era legată doar de sentimentele anticomuniste și dorinţa de a intra în Uniunea Europeană cât mai repede posibil (după cum sugerează însăși denumirea Alianţei). Posibilitatea unor noi alegeri, o coaliţie slabă bazată pe o mare problemă (integrarea europeană) și o puternică opoziţie (Partidul Comunist) au creat o situaţie politică foarte fragilă.

De aceea, orice problemă legată de integrarea europeană devine imediat una politică și orice remarcă sau observaţie a reprezentanţilor sau diplomaţilor UE poate avea un impact enorm și consecinţe semnificative asupra societăţii și politicii moldovenești.

Planul de Acţiuni cu privire la Liberalizarea Vizelor Uniunea Europeană nu a închis ochii la situaţia din Moldova și a reacţionat prompt, trecând la o nouă etapă: iniţiind negocieri cu Moldova pentru o relaţie și mai apropiată. Prin urmare, la 16 decembrie 2010, Consiliul Uniunii Europene (numit și Consiliul de Miniștri) a aprobat propunerea Comisiei Europene cu privire la planul de acţiuni privind liberalizarea vi-

zelor pentru Moldova în scopul asigurării călătoriilor fără vize între UE și Moldova. Comisia Europeană i-a prezentat acest plan de acţiuni Moldovei în ianuarie 2011. Un plan similar cu privire la liberalizarea vizelor i-a fost prezentat și Ucrainei. Este interesant că nu au existat posibilităţi de negociere cu privire la condiţiile pe care Moldova trebuie să le îndeplinească, deoarece Planul de Acţiuni, care i-a fost prezentat, este un document unilateral. Acest aspect este ilustrat clar prin felul de exprimare folosit într-o scrisoare din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova către Alianţa de Salvare a Familiei din Moldova la data de 12 mai 2011. Această scrisoare explică că Uniunea Europeană, pur și simplu, “i-a înmânat” Moldovei planul dat de acţiuni. În scrisoare se spune că „prin acest Plan de Acţiuni, Uniunea Europeană îi impune Moldovei un set de cerinţe obligatorii care trebuie îndeplinite pentru a face posibilă călătoria cetăţenilor Moldovei în spaţiul Schengen fără vize. Planul de Acţiuni face parte dintr-o serie de documente unilaterale din partea Uniunii Europene privind liberalizarea vizelor acordate ţărilor terţe.” Se menţionează că același lucru se aplică și documentelor care au de a face cu liberalizarea vizelor pentru ţările vecine ale UE, și anume Albania, Bosnia și Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia și pentru planul emis Ucrainei. Scrisoarea spune foarte deslușit că „conţinuturile nu se supun negocierilor, ci reprezintă o ofertă a Uniunii Europene adresată unui anumit număr de ţări și, în cazul dat, și Republicii Moldova”. Această declaraţie confirmă faptul că nu au avut loc negocieri bilaterale, ci că Planul de Acţiuni a fost un produs al UE, elaborat de Comisia Europeană și aprobat de Uniunea Consiliului European (numit și Consiliu de Miniștri).

Revizuirea Planului de Acţiuni cu privire la Liberalizarea Vizelor O studiere mai amănunţită a acestui Plan de Acţiuni scoate la iveală includerea unor cerinţe surprinzătoare. Punctul 2.4 din „Planul de Acţiuni în vederea Liberalizării Vizelor pentru Moldova” îndeamnă Moldova să se asigure că restricţiile nedrepte și măsurile discriminatorii bazate pe „orice criteriu, cum ar fi sexul, rasa, originea socială sau etnică, trăsături genetice, statutul de sănătate(inclusiv HIV/SIDA), limbă, religie sau credinţă, opinii politice sau de alt gen, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârstă, și orientare sexuală” să nu împiedice libertatea de circulaţie pe teritoriul ei. Articolul 2.4.3 face obligatorie adoptarea „legislaţiei antidiscriminare complete după cum recomandă ONU și Consiliul Europei, organisme de monitorizare, pentru a asigura o protecţie eficientă împotriva discriminării” și aprobarea “instrumentelor relevante ale ONU și Consiliului Europei”. Este interesant însuși faptul că aceste cerinţe specifice fac parte din

Planul de Acţiuni UE cu privire la Liberalizarea Vizelor, întrucât ele fac referinţă la instituţii ce nu ţin de UE și cer adoptarea instrumentelor ONU cu privire la drepturile omului și cele ale Consiliului Europei… Mai mult, în cerinţele antidiscriminare nu este menţionată necesitatea de a se conforma legilor UE în acest domeniu. Există directivele UE care se ocupă de tema antidiscriminare și tratament egal: Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29 iunie 2000 care implementează principiul tratamentului egal între persoane, indiferent de originea etnică sau rasială și Directiva Consiliului N.2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 care stabilește cadrul general pentru tratamentul egal la angajare și muncă. În loc de a se face referinţă la aceste documente legislative ale UE, sunt menţionate recomandările din partea ONU și ale Consiliului Europei. Se creează impresia că Moldova trebuie să facă mai mult decât li se cere statelor membre ale UE. Includerea cerinţelor menţionate cu privire la antidiscriminare în Planul de Acţiuni privind Liberalizarea Vizelor, de asemenea, creează impresia că Moldova are nevoie de o nouă lege antidiscriminare și că adaptarea legislaţiei curente directivelor UE nu este suficientă.

Confuzia de la Ministerul Justiţiei privind scopul precis al legii antidiscriminare a rezultat în elaborarea unei variante controversate a legii propuse.

La scurt timp după ce Moldovei i-a fost înmânat Planul de Liberalizare a Vizelor, Ministerul Justiţiei din Moldova a emis un proiect de lege privind combaterea discriminării. Se pare că au existat neclarităţi în cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la scopul exact al acestei legi.

Astfel că, prin elaborarea acestei legi, se urmăreau mai multe obiective, cum ar fi implementarea cerinţelor UE, impuse de planul de liberalizare a vizelor și elaborarea unui singur act legislativ care ar reuni toate prevederile antidiscriminare deja existente în legislaţia naţională.

Scopul oficial pare destul de vag și larg și trădează confuzia existentă în cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la motivul exact cu care a fost iniţiat acest proiect de lege. Reprezintă el oare implementarea Directivelor 2000 ale UE? Sau consolidarea legislaţiei antidiscriminare naţionale deja existente? Sau, pur și simplu, îndeplinește cerinţele Planului de Acţiuni cu privire la Liberalizarea Vizelor?

Faptul că scopul și obiectivul exact al proiectului legislativ respectiv nu au fost exprimate clar a creat multă confuzie.

Drept rezultat, avem un proiect de lege controversat cu privire la prevenirea și combaterea discriminării, care merge mult mai departe decât dispoziţiile UE din cadrul legislaţiei comunitare existente, și cel mai important, nu oferă suficientă protecţie pentru libera exprimare, libertatea de conștiinţă și libertatea religioasă. De aceea, pe de o parte, proiectul dat merge prea departe, iar pe de altă parte, este prea superficial.

Articolul 2: definește destul de vag termenii legaţi de discriminare, fapt care lasă loc multor interpretări subiective, în special definiţia hărţuirii, dis-

criminării indirecte, instigarea la discriminare, victimizarea și acţiunea pozitivă. Definiţia instigării la discriminare poate fi interpretată într-un mod care ar submina libertatea conștiinţei și cea a exprimării și este inutilă în cadrul acestei legi, întrucât nu este inclusă în nici o directivă UE de aceeași natură. Definiţia discriminării indirecte este, de asemenea, problematică și incompletă. În cele două directive europene menţionate există o excepţie a aplicării discriminării indirecte în cazurile în care activităţile pot fi justificate în mod obiectiv; proiectul de lege din Moldova nu conţine nici o excepţie de acest gen. Și definiţia acţiunii pozitive poate fi problematică, întrucât depășește prevederile celor două directive și are un înţeles neclar care poate conduce la acţiuni ce vor afecta libertatea conștiinţei.

Articolul 4, în mod special, 4.b și 4.c, poate duce la acţiuni care să submineze libertatea de expresie, deoarece el încearcă să definească forme grave de discriminare cum ar fi: promovarea/susţinerea discriminării prin intermediul mass-media (4b) și plasarea mesajelor și simbolurilor discriminatorii în spaţiu public (4c).

Articolul 8 prevede măsuri antidiscriminatorii în domeniul angajării. Deși este luat aproape integral din directiva 2000/78, el nu include prevederea specială prin care se oferă excepţii pe motiv religios, dimpotrivă prezintă doar o excepţie generală, destul de vag exprimată. Din acest punct de vedere, acest articol este o implementare incompletă a prevederilor directivei 2000/78. Putem intui cu ușurinţă ce consecinţe aduce el după sine.

Articolul 10 se referă la asigurarea nondiscriminării în domeniul bunurilor și serviciilor publice. El enumeră o listă de așa-numite “bunuri publice” care ne lasă confuzi cu privire la ceea ce înseamnă, de fapt, “bunuri și servicii publice”. Mai mult decât atât, nici una din cele două directive europene nu conţin vreun articol similar care ar face referinţă la domeniul serviciilor și bunurilor publice. Articolul 10 pare a se baza pe o directivă care nu a fost adoptată și care se referea la tratamentul egal în domeniul furnizării de bunuri și servicii.

Această directivă generală așa și nu a fost adoptată de UE pentru că este foarte controversată, iar în Austria de curând o încercare legislativă similară a eșuat.

Articolul 11 interzice discriminarea în domeniul educaţiei și nu se regăsește în nici una din directivele europene, de aceea prezenţa sa nu este necesară în nici un act legislativ care pretinde a implementa directivele UE. Articolul 11.f despre cooperarea cu ONG-uri în scopul elaborării de programe nondiscriminare pentru școli este chiar alarmant. Articolul 11.2 este, de asemenea, îngrijorător, întrucât această prevedere ar împiedica instituţiile educaţionale să impună anumite restricţii pentru criteriile de admitere în toate situaţiile, fără protecţie oferită anumitor situaţii și cazuri de excepţie. Nota informativă a Ministerului de Justiţie al Republicii Moldova explică prezenţa acestui articol ca fiind un act de implementare a prevederilor legislative UNESCO în domeniul nondiscriminării din cadrul Convenţiei pentru educaţie. Cu toate acestea, articolul respectiv merge mult mai departe decât prevederile Convenţiei care, de fapt, asigură excepţii pentru școlile religioase.

Articolul 13 stipulează necesitatea creării unui Consiliul special pentru prevenirea și combaterea discriminării și este unul care ridică întrebări.

Directivele UE asigură un astfel

de organism doar în bază de rasă și etnie. Activitatea acestui Consiliu va fi destul de problematică, deoarece va trebui să se extindă și în alte domenii, lucru pe care directivele actuale ale UE nu îl cer. Și mai mult, potrivit prevederilor Articolului 14, acest Consiliu va primi foarte multă putere, inclusiv cea de a aplica sancţiuni (art. 14k), lucru care nu este prevăzut de nici una din legislaţiile europene sau moldovenești. Este foarte neclar scopul creării unui astfel de Consiliu și dacă puterea și atributele lui se vor conforma proceselor democratice.

Articolul 23 asigură directivele aplicării sarcinii probei.

El pune sarcina probei, mai degrabă, pe cel acuzat, decât pe reclamant. Deși pare nedrept, acest articol este prezent în directivele UE și deci este greu să îl contrazici. Totuși, merită de menţionat că în 2006, România a modificat legislaţia antidiscriminare, introducând conceptul de „împărţirea sarcinii de probă” și a făcut acest proces puţin mai echitabil.

Reacţii şi dezbateri Există o serie de aspecte ce ţin de formularea prezentei legi care au stârnit reacţii puternice și care sunt destul de controversate, datorită faptului că ele ar putea cauza consecinţe grave protecţiei drepturilor fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare, conștiinţă și religie. În consecinţă, proiectul a provocat foarte multe reacţii negative în societatea moldovenească. Totuși, atitudinea critică faţă de lege a fost provocată, în mare parte, de lipsa de cunoaștere și înţelegere a conţinutului legii și a scopului ei. Acest lucru s-a întâmplat datorită lipsei de comunicare și scopului excesiv de vast al legii, care a creat confuzie și suspiciune.

Pe de o parte, această lege a cauzat discuţii aprinse deoarece ea este percepută ca o unealtă prin care mișcarea homosexuală își promovează drepturile. Ca rezultat, orice încercare de a o contesta a început să fie privită de anumiţi oameni drept o luptă împotriva homosexualilor, fapt care a complicat lucrurile, întrucât toţi cei care aveau ceva de spus împotriva acestei legi erau priviţi drept homofobi. Această situaţie a sustras atenţia de la problema reală a acestui proiect de lege, și anume faptul că el nu oferă protecţia necesară libertăţii gândirii, conștiinţei și religiei! Proiectul a fost remis Guvernului spre revizuire.

Pe de altă parte, multe dezbateri s-au făcut pe marginea faptului că această lege trebuie adoptată pentru a îndeplini condiţiile UE pentru liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei nu a afirmat acest lucru în nici un document oficial. O astfel de afirmaţie ar putea fi contestată prin faptul că UE nu poate pretinde Moldovei să adopte măsuri legislative care nu sunt parte a legislaţiei UE. Declaraţiile Monicăi Macovei, membru al Parlamentului Român și președinte al Delegaţiei Parlamentare Europene pentru Moldova, și cele ale lui Dirk Schuebel, reprezentant al UE, au contribuit, din păcate, la crearea impresiei că această lege este necesară pentru a implementa cerinţele UE pentru liberalizarea regimului de vize.

Reacţii internaţionale vizavi de dezbaterile democratice şi discuţiile pe marginea acestei legi Probabil că nu este ceva neobișnuit ca reprezentanţi ai UE să se implice în dezbateri

pe marginea acestui proiect de lege și să le influenţeze într-un mod intenţionat sau nu. Monica Macovei, membru al Parlamentului român și președinte al Delegaţiei Parlamentare Europene pentru Moldova, le-a scris o scrisoarea deschisă parlamentarilor moldoveni pe data de 22 martie 2011. Ea începe prin a felicita Guvernul Moldovei pentru această iniţiativă legislativă prin care se urmărește prevenirea și combaterea discriminării și apoi trece imediat la argumentarea necesităţii de a include criteriul de orientare sexuală printre alte criterii antidiscriminare și explică de ce acest lucru nu este negociabil din punct de vedere al UE. Ea își bazează argumentele sale pe cerinţele articolului 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și pe directiva 2000/78 a Consiliului Europei.

După ce menţionează o serie de convenţii pe care Moldova trebuie să le aibă în vedere, fără a explica ce presupune acest lucru, ea încheie scrisoarea astfel: „Egalitatea și combaterea discriminării sunt valori fundamentale ale UE. Eu salut eforturile Republicii Moldova de a combate discriminarea și de a integra legile și valorile Uniunii Europene”.

Interesant este să observăm că dna Monica Macovei a dat informaţii incomplete despre ceea ce înseamnă a adera la principiile Europene. Scrisoarea ei s-a concentrat doar pe argumentarea faptului de ce unul dintre cele câteva criterii de discriminare merită să fie inclus în proiectul de lege respectiv, și anume orientarea sexuală.

Ea menţionează că orientarea sexuală este un grup protejat de către directiva 2000/78, dar uită să accentueze faptul că aceeași directivă include o scutire foarte importantă pentru etosul religios în ceea ce privește angajarea la muncă, care a fost inclusă, în mod special, în acea directivă pentru a proteja libertatea conștiinţei și religiei, articol care lipsește cu desăvârșire din proiectul de lege din Moldova. Și mai mult, fie că a omis în mod intenţionat sau nu articolul respectiv, ea critică singura excepţie importantă care există în proiectul de lege moldovenesc, și anume articolul 7(3). Potrivit acestui articol: “Nu se va considera discriminare când un drept anume va fi constrâns din motive obiective și cu un scop legitim, iar măsurile prin care se va atinge acel scop vor fi egale, adecvate și necesare unui proces democratic”. Plus la toate, argumentul doamnei Macovei precum că Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ar sta la baza asigurării protecţiei de discriminare pe motiv de orientare sexuală este incompletă. Mai întâi, nu toate statele membre ale UE au aderat la această Cartă. Polonia și Marea Britanie au negociat să nu semneze acest document. Și Macedonia, în negocierile sale cu UE, a cerut să nu i se ceară acceptarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ca parte a Tratatului de la Lisabona, motivând că prin aceasta încearcă să își protejeze politica de protecţie a familiei.

Este interesant de menţionat că regimul de vize i-a fost ridicat Macedoniei fără o lege atât de liberală ca cea propusă în Moldova. Din acest punct de vedere, se pare că Monica Macovei este foarte selectivă în ceea ce privește care drepturi din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene le apără. Dânsa folosește doar Articolul 21 (care oferă protecţie „orientării sexuale”), fără a menţiona și alte drepturi din aceeași Cartă, cum ar fi „libertatea gândirii, conștiinţei și religiei” (Art. 10 din Cartă) sau „libertatea de exprimare și de informare” (Art. 11 din Cartă).

Un alt oficial care a participat

la dezbaterea cu privire la legea propusă, numită legea antidiscriminare este reprezentantul UE, Dirk Schuebel. La conferinţa de presă din data de 26 mai 2011, iată ce a afirmat dânsul, conform presei din Moldova: „În 2011, luna de miere se termină.

Acum noi am devenit un cuplu și trebuie să lucrăm împreună ca să avem rezultate”, astfel accentuând faptul că a sosit timpul ca Moldova să se apuce de lucru pentru a îndeplini cerinţele UE. El și-a concluzionat afirmaţiile sale prin a se referi specific la legea propusă cu privire la prevenirea și combaterea discriminării: „Adoptarea legii nediscriminare este o condiţie prealabilă pentru liberalizarea regimului de vize. Acesta este un punct în Planul de Acţiuni Moldova-UE. Dacă legea propusă a nediscriminării nu va trece, cerinţele planului de acţiuni nu vor fi împlinite”.

Această afirmaţie a fost înţeleasă și transmisă de presa moldovenească ca fiind una clară că Moldova nu mai are nici o altă opţiune decât cea de a adopta legea în varianta sa iniţială și controversată.

Această afirmaţie este, prin urmare, făcută fără a cunoaște neajunsurile acestui proiect legislativ. Mai mult decât atât, putem afirma că dl Schuebel abuzează de autoritatea sa și cea a Uniunii.

După cum am văzut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe și al Integrării Europene, Planul de Acţiuni nu a fost negociat, ci i-a fost înmânat Moldovei ca și un set de criterii care trebuie adoptate. De asemenea, Planul de Acţiuni nu a dictat specific forma prin care dispoziţiile antidiscriminatorii urmau să fie adoptate în cadrul legislaţiei moldovenești, ci doar au cerut ca principiul antidiscriminării să fie prevăzut de lege pentru orice criteriu. Oare nu ar fi de-ajuns dacă Parlamentul ar decide să adapteze legislaţia doar prin a urma directivele UE (2000/43 și 2000/78) cu prevederile și excepţiile care sunt valabile pentru fiecare stat membru? Poate UE să ceară mai mult de la una din ţările vecine decât ar cere de la un stat membru pentru a oferi liberalizarea vizelor?

Câteva reacţii internaţionale cu privire la propunerea legislativă din Moldova au fost îngrijorătoare privitor la alte criterii incluse în lege. Preocupat de situaţia din Moldova, Bas Belder, parlamentar european, împreună cu Peter van Dalen, la fel parlamentar european, au pus următoarele întrebări Comisiei Europene pe data de 12 iulie: „Pe data de 16 decembrie 2010, Consiliul a aprobat Planul de Acţiuni al Comisiei cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova, care a fost prezentat de către Comisie Moldovei în ianuarie 2011. Planul de liberalizare a vizelor a fost elaborat urmând evaluarea obstacolelor posibile pentru călătoriile fără viză. Unul din obstacolele identificate a fost legat de probleme în relaţiile externe (drepturile și libertăţile fundamentale ale omului) legate de circulaţia persoanelor. Ca urmare, paragraful 2.4.1 al Planului de Acţiuni abordează această problemă și solicită ca Legislaţia să fie revizuită, astfel încât să se evite limitarea libertăţii de circulaţie pe un mare număr de posibile criterii de discriminare.

Paragraful 2.4.4 din Planul de Acţiuni de liberalizare a regimului de vize solicită ca Moldova să adopte ”o legislaţie antidiscriminatorie completă” cu scopul de a asigura drepturile cetăţenilor și protecţia minorităţilor”.

Urmând această recomandare a Planului de Acţiuni, Republica Moldova a elaborat o lege antidiscriminare bazată pe Directiva Consiliului Europei 2000/78 privind egalitatea de tratament în ocuparea forţei

de muncă și Directiva 2000/43 privind egalitatea de tratament, fără deosebire de rasă sau origine etnică. Cu toate acestea, legea propusă depășește cu mult aceste două directive, de exemplu, prin includerea unui număr mai mare de criterii de discriminare, dar fără a se oferi dispoziţii specifice pentru excepţiile prevăzute de directive pentru a proteja libertatea de conștiinţă sau a convingerilor religioase. ONG-urile naţionale și-au exprimat îngrijorarea cum că legea propusă nu oferă garanţii suficiente pentru apărarea libertăţii conștiinţei și exprimării datorită insuficienţei de excepţii adecvate în textul legii. Reprezentantul UE pentru Republica Moldova, dl Schuebel, în timpul unei conferinţe de presă ce viza acest act normativ, a făcut declaraţii care sugerează că Republica Moldova ar trebui să adopte proiectul de lege în forma sa actuală, cu scopul de a obţine liberalizarea regimului de vize.

Aceste declaraţii au consolidat afirmaţiile anterioare de aceeași natură ale unui deputat al Parlamentului European exprimate într-un interviu.

Este rezonabil din partea Comisiei să se aștepte ca Republica Moldova să îndeplinească condiţiile planului de liberalizare a regimului de vize, prin adoptarea unei legislaţii antidiscriminare care merge mult mai departe decât cerinţele acquis-ului UE?

Epilog Situaţia proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării este alarmantă din cauza mai multor factori.

Ca urmare a confuziei create în cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la scopul legislaţiei, a includerii în planul de liberalizare a vizelor a cerinţelor bazate pe instrumente internaţionale diferite cu omiterea excepţiilor cruciale, legea a devenit destul de controversată și, posibil, de un real pericol pentru libertăţile fundamentale de conștiinţă, exprimare și religie.

Permiterea asocierii legii antidiscriminare, așa cum este formulată în momentul de faţă (varianta iniţială), cu liberalizarea regimului de vize, ar crea un precedent negativ pentru alte ţări care sunt parte a Politicii de Vecinătate. Planurile de acţiuni ale Moldovei și Ucrainei pentru liberalizarea vizelor conţin ambele paragraful cu privire la asigurarea nondiscriminării pentru orice criteriu, ca un mijloc de facilitare a liberei circulaţii. Aceste planuri de acţiuni trebuie să fie folosite ca model pentru viitoarele planuri de acţiuni pentru liberalizarea vizelor în alte ţări europene cu politică de vecinătate. Prin urmare, este foarte important ca noi să nu admitem ca punerea în aplicare a principiului de facilitare a liberei circulaţii prin combaterea discriminării să fie asociată cu punerea în aplicare a legislaţiei liberale antidiscriminare inutile.

Să sperăm că Parlamentul Republicii Moldova va fi înţelept în decizii și va motiva cu seriozitate Ministerul Justiţiei să adapteze legea cu dispoziţii care sunt limitate la cerinţele directivelor UE, astfel încât acest proiect de lege să nu devină o lege care va preveni și combate libertăţile fundamentale în societatea moldovenească.

Speranţa noastră este că Alianţa pentru Integrare Europeană va fi suficient de puternică pentru a rezista presiunii anumitor diplomaţi ai UE și că va lupta pentru integrarea Moldovei în UE, cu demnitate și cu respect, apelând la drepturile proprii în calitate de stat european suveran.

Leo van Doesburg şi Anca Bulica Traducere: Boicu Natalia

6

13 IANUARIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Social

Majorarea taxei de studii şi noul bloc ASEM de 100 de mln de lei Rectorii universităţilor de stat sunt pe cale să ceară majorarea taxei de studii și cazare pentru studenţi. Cel mai activ în declaraţii a fost rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, care se plânge că universitatea pe care o conduce lucrează la limită, iar taxa de studii actuală „nu este suficientă pentru întreţinerea instituţiei și pentru dezvoltarea acesteia”. În acest context vreau să-i reamintesc lui Belostecinic că ASEM a inaugurat la 1 septembrie 2011 un nou bloc de studii care a costat 100 de milioane de lei. Acești bani nu au venit din salariul rectorului, din generozitatea partenerilor ASEM și nici din bugetul statului. Aceștia sunt banii studenţilor care achită o taxă de studii deloc mică. Și nu avem decât să ne întrebăm dacă într-o societate atât de săracă în care părinţii încearcă din greu să-și trimită copiii la studii, e normal ca o universitate să aibă parte de rezerve financiare atât de mari. Deci, majorarea taxei de studii nu se face din dorinţa de a avea un Harvard sau Oxford moldovenesc, taxele se raportează la veniturile cetăţenilor, și atâta timp cât avem salarii mici, fiecare instituţie din ţara asta va trebui să lucreze la limită.

Acum despre lobby direct. Potrivit proiectului Bugetului de Stat pentru anul 2012, din banii publici sunt planificate 6,1 milioane de lei pentru blocul A al ASEM. Ce să facă un singur bloc cu 6.000.000 lei?

Ascensoare cu butoane verzi? Majoritatea liceelor din ţară nu au mingi în săli și uneori nici becuri suficiente pentru iluminarea claselor.

Reamintesc că rectorii ASEM, USM, UTM, I. Creangă, dar și alţii, au devenit membri ai PLDM în iulie 2010.

Daune de peste 2 milioane de lei aduse întreprinderii “Calea Ferată din Moldova” Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC) a intentat un dosar penal care vizează delapidările înregistrate la Calea Ferată din Moldova. Într-un comunicat remis de serviciul de presă al instituţiei se menţionează că transportarea ilicită a pasagerilor a atins proporţii alarmante în Republica Moldova. „Afacerea” aduce daune considerabile economiei naţionale și instituţiilor ce prestează servicii în domeniul dat, iar pe de altă parte, câștiguri enorme în buzunarele infractorilor.

Acţiunea CCCEC se referă la activitatea ilegală de transportare a pasagerilor fără tichet pe calea ferată. Astfel, s-a constatat că la încasarea mijloacelor bănești de la transportarea pasagerilor pe rutele internaţionale Chișinău-Moscova și Chișinău-București, există mari diferenţe între datele cu privire la traversarea frontierei prin intermediul trenurilor respective,

prezentate de către Serviciul Grăniceri, și datele statistice privind vânzarea biletelor la rutele nominalizate, prin intermediul Gării Feroviare. În conformitate cu datele statistice ale Centrului Informativ de Calcul al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” referitor la vânzarea biletelor prin intermediul Gării Feroviare și terminalelor ţărilor pe al căror teritoriu trec trenurile

pe rutele internaţionale: Chișinău-Moscova și Chișinău-București, s-a stabilit că, în perioada 2009-2010, trenurile respective au transportat 23 478 de pasageri fără bilet. În consecinţă, întreprinderii Î.S. ”Calea Ferată din Moldova” i-a fost adus un prejudiciu în sumă totală de 2 225 433, 46 de lei(!). În urma măsurilor operative de investigaţie efectuate de către colaboratorii CCCEC, a fost iniţiată o cauză penală în baza art. 196, alin. (4) Cod penal – „cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere”.

Persoanele care vor fi găsite vinovate de săvârșirea acestei infracţiuni riscă o amendă în mărime de la 20 la 40 de mii de lei sau privaţiune de libertate pe un termen de până la 3 ani.

FLUX

Comisie Naţională pentru Funcţionarea Limbilor Guvernul a înfiinţat miercuri, 11 ianuarie, Comisia Naţională pentru Funcţionarea Limbilor, care a fost abilitată cu verificarea respectării legislaţiei lingvistice în toate domeniile publice.

Gheorghe Duca, președinte al Academiei de Știinţe a Moldovei, a menţionat, în ședinţă, că această comisie va avea obligaţia de a monitoriza realizarea legislaţiei lingvistice, de a examina calitatea limbajului public și a limbajului utilizat în instituţiile de învăţământ, precum și de a informa guvernul și alte autorităţi despre cazurile în care este încălcată legislaţia lingvistică. În nota informativă atașată la hotărâre, conducerea AȘM argumentează

Andrei FORNEA Sursa: andreifornea.com

necesitatea creării comisiei prin faptul că, în prezent, se constată un evident regres în politica lingvistică, iar pentru a redresa situaţia în Republica Moldova se impun luarea unor măsuri de urgenţă.

Printre aceste măsuri se numără elaborarea unui program de stat în problema aplicării noii legislaţii lingvistice, examinarea problemei ce ţine de atestarea deputaţilor, a funcţionarilor publici, a managerilor de instituţii și de întreprinderi în privinţa cunoașterii limbii române, dar și reînfiinţarea Departamentului pentru Funcţionarea Limbilor ce va avea misiunea de a monitoriza modul de funcţionare a limbii

Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice: succese reale sau ratate?

La 11 ianuarie 2012, Transparency Internaţional – Moldova a lansat Raportul de monitorizare a politicilor anticorupţie pentru anul 2011. Întrun comunicat de presă al instituţiei se menţionează că scopul monitorizării a fost analizarea performanţelor autorităţilor publice centrale (APC)* în implementarea politicilor de prevenire a corupţiei, identificarea deficienţelor și elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a acestor politici. Printre politicile monitorizate figurează: crearea mecanismului intern de prevenire a corupţiei; desfășurarea procesului de autoevaluare a riscurilor instituţionale de corupţie; respectarea prevederilor legale privind declararea veniturilor și proprietăţii; declararea intereselor personale și a conflictelor de interese; eficientizarea sistemului de petiţionare; transparenţa procedurilor de recrutare a personalului etc.

Concluziile generale ale raportului sunt următoarele: • Deși în Republica Moldova există un cadru legal de prevenire și combatere a corupţiei, acesta este, în mare măsură, nefuncţional din cauza neconcordanţei cu standardele internaţionale din domeniu, lipsei unui mecanism eficient de aplicare, precum și netragerii la răspundere a factorilor de decizie pentru neaplicarea/ neglijenţa în aplicarea politicilor anticorupţie; • Deși politicile monitorizate au fost parte componentă a Planurilor de acţiuni 2005-2010 de implementare a Strategiei Naţionale de prevenire și combatere a corupţiei și au avut un caracter permanent, nici una dintre autorităţile publice centrale monitorizate nu le-a aplicat în complexitate; • Politicile de prevenire a corupţiei nu se extind asupra instituţiilor și întreprinderilor de stat cu un risc sporit de apariţie a corupţiei subordonate APC.

În profilul politicilor de prevenire a corupţiei, pot fi remarcate următoarele constatări: Mecanismul intern de prevenire a corupţiei și protecţionismului. Persoana responsabilă de prevenirea corupţiei în APC fie nu e desemnată, fie este desemnată la un nivel inferior celui cerut de legislaţie. Măsurile de prevenire a corupţiei se rezumă, cu precădere, la recepţionarea informaţiilor de la populaţie (petiţii anonime, telefoane de încredere etc.), instruirea angajaţilor și a populaţiei.

Respectarea prevederilor privind declararea veniturilor și proprietăţii. Deși practica demonstrează multiple încălcări ale legislaţiei în acest domeniu, în realitate nimeni nu a fost

pedepsit. Se creează un mecanism nefuncţional introdus prin lege: autoritatea care are acces la baze de date specializate (CCCEC) poate interveni doar la solicitarea organului care nu are un asemenea acces și deci, nici o posibilitate reală de a controla aceste declaraţii (comisia departamentală/Comisia Naţională de Integritate). Drept rezultat, declaraţiile cu nereguli sau alte încălcări nu sunt depistate.

Declararea intereselor personale și a conflictelor de interese (CI). Majoritatea absolută a funcţionarilor nu a depus nici declaraţii de interese personale, nici declaraţii de conflicte de interese. Există carenţe în legislaţie, în special, sunt confuze noţiunile de conflict de interese și interese personale, lipsește un mecanism eficient de implementare a legislaţiei, nu sunt prevăzute sancţiuni semnificative pentru nedeclararea intereselor personale. APC nu aplică Legea CI: nu au fost desemnate persoane responsabile de controlul respectării Legii CI și a Codului de conduită, nu a fost iniţiată procedura declarării intereselor personale și a CI. Eficienţa sistemului de petiţionare. Persistă imperfecţiuni în cadrul legal, inclusiv în contextul transparenţei sistemului de petiţionare, prevenirii utilizării abuzive a acestuia, supravegherii aplicării legislaţiei, protecţiei petiţionarilor. Deși autorităţile publice centrale au desemnat persoane responsabile de activitatea de petiţionare, în aplicarea legislaţiei există multiple probleme: nereguli în evidenţa și păstrarea petiţiilor; practici negative în examinarea petiţiilor (de ex., înregistrarea în calitate de petiţii a denunţurilor de săvârșire a infracţiunilor, transmiterea petiţiei spre examinare funcţionarului împotriva căruia s-a plâns petiţionarul,

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

române și a limbilor etniilor minoritare din ţară.

Comisia nou-formată va avea 22 de membri, printre care filologi, istorici, juriști etc. și va fi condusă de viceprimministrul Mihai Moldovanu. În luna decembrie 2011, s-a luat decizia de înfiinţare a cinci centre de învăţământ și predare a limbii române pentru minorităţile etnice. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chișinău și în UTA Găgăuzia. De asemenea, în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor, sunt predate câteva discipline în limba română.

Elena Beleacova, director general al Biroului Relaţii Interetnice, sublinia

atunci că o instruire bună a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în vederea cunoașterii limbii de stat, contribuie la o comunicare adecvată între etnii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum și la integrarea lingvistică a minorităţilor în societate.

Potrivit Luciei Cucu, director al Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, în perioada 2010-2011, peste 700 de cetăţeni moldoveni aparţinând etniilor minoritare au beneficiat de un vast program de predare și învăţare a limbii române, desfășurat cu sprijinul financiar al înaltului comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Sursa: karadeniz-press.ro

Record: Un unghenean a prins un somn de 72 de kg Ion Babiuc, un pescar cu acte în regulă din orașul Ungheni, a reușit să prindă un somn de 72 de kilograme. Monstrul de aproape 3 metri lungime a fost prins în râul Prut, drept momeală servind un caras. „Am pus momeală un pește să prind poate un șalău, dar când am văzut cum trage, mi-a fost cam frică. Și cu ajutorul a doi prieteni ai mei, cu care pescuiam împreună, am reușit, după o jumătate de oră de luptă, să scoatem peștele la mal.

Asta e ceva care rămâne pe viaţă, astfel de lucruri nu se întâmplă în fiecare zi. Nu am auzit pe cineva din regiune să prindă un pește atât de mare”, spune Ion Babiuc.

Sursa: ungheni.tv

Bucureştiul tărăgănează unirea energetică la Prut

netransmiterea petiţiilor în care se invocă încălcări cu caracter administrativ sau penal spre examinare organelor competente), transparenţa minimă în funcţionarea sistemului de petiţionare (lipsesc informaţii despre petiţiile înregistrate, examinate, modul de examinare, nu se publică note informative), cunoașterea insuficientă a legislaţiei de către funcţionari și petiţionari.

Desfășurarea procesului de autoevaluare a riscurilor instituţionale de corupţie. Doar două din patru APC au prezentat informaţii privind implementarea autoevaluării riscurilor de corupţie, procedura în cauză demarând doar după mai bine de doi ani și jumătate de la intrarea în vigoare a hotărârii guvernamentale respective. Nici una din instituţiile care au iniţiat procedura de autoevaluare nu a finalizat acest proces și nu a oferit informaţii din raportul de autoevaluare și din planul de integritate instituţională.

Transparenţa procedurilor de recrutare a personalului.

Autorităţile publice monitorizate, de regulă, evită să dezvăluie informaţiile ce ţin de recrutarea funcţionarilor sau oferă informaţii parţiale. Nici una din instituţii nu a indicat concedieri operate în temeiurile incompatibilităţilor și restricţiilor prevăzute de legislaţie, chiar dacă percepţiile privind angajările datorate relaţiilor de rudenie sunt foarte răspândite în cadrul acestora**.

Doar o autoritate publică a anunţat despre plasarea pe pagina web a informaţiilor privind

desfășurarea concursurilor de ocupare a funcţiilor publice și de anunţare a rezultatelor acestor concursuri.

Calitatea paginilor web și transparenţa achiziţiilor publice. Toate APC dispun de pagini web, în mare măsură, conforme cadrului legal. Cu toate acestea, se remarcă insuficienţa și chiar lipsa unor informaţii despre activitatea APC: la toate instituţiile nu sunt complete sau lipsesc datele despre obiectivele și funcţiile subdiviziunilor; nici o instituţie nu a inserat datele despre planificarea și executarea bugetelor, rezultatele controalelor/auditelor efectuate și activitatea anticorupţie; la două AP lipsesc informaţiile despre modul depunerii petiţiilor. Informaţiile despre efectuarea achiziţiilor publice sunt prezentate sumar pe paginile web: la trei din APC monitorizate lipsesc planurile anuale de achiziţii publice, anunţurile cu privire la achiziţii nu poartă un caracter permanent, lipsesc datele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.

Calitatea activităţii liniilor fierbinţi (LF). Deși în APC sunt create aceste linii, numerele acestora fiind plasate pe paginile web, modul lor de funcţionare este diferit: de la LF operate „pe viu”, robotizate până la linii „moarte”. Aplicarea tehnicii „clientul misterios” atestă că doar două linii fierbinţi sunt funcţionale, acestea fiind instituite în subdiviziuni cu abilităţi respective. APC nu au comunicat despre transmiterea informaţiilor parvenite la LF

către organele cu atribuţii de combatere a corupţiei.

Suplimentar la evaluarea calităţii politicilor anticorupţie enunţate, raportul de monitorizare include propuneri concrete de ameliorare a acestor politici.

Propunerile și recomandările din raportul de monitorizare au fost prezentate către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova pentru a fi luate în considerare la examinarea și aprobarea Planului de Acţiuni de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru anul 2012.

Activităţile au fost realizate în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire și combatere a corupţiei finanţat de Fundaţia Soros-Moldova și Partnership for Transparency Fund. Opiniile exprimate în Raport reflectă poziţia autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiilor finanţatoare. * Au fost monitorizate patru APC: Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Ministerul Educaţiei și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. * * Potrivit cercetării TI-Moldova „Tratarea conflictelor de interese în serviciul public: evoluţie sau stagnare” (2010), o pondere considerabilă a angajaţilor instituţiilor monitorizate afirmau despre existenţa cazurilor de angajare bazate pe relaţii de rudenie și amiciţie, precum și de promovare și premiere care nu se bazează pe merite.

Sursa: transparency.md

Autorităţile de pe cele două maluri ale Prutului anunţă an de an despre construcţia unor linii electrice sau conducte de gaz, ce ar lega Republica Moldova și România, dar niciuna nu a fost finalizată.

Experţii cred că o mare parte din proiectele ce ar asigura securitatea energetică este tergiversată intenţionat de grupuri de interese cum ar fi Gazpromul, scrie Adevărul, preluat de Romanian Global News.

La sfârșitul anului 2011 au fost încheiate lucrările de construcţie și montaj a liniei electrice de interconexiune cu România LEA 110

kV Fălciu-Gotești, fiind emis și un ordin al Ministerului Economiei de dare în exploatare la 27 decembrie 2011. Investiţia de peste 17 milioane de lei a fost realizată de întreprinderea de stat Moldelectrica și a însemnat construcţia a 25,2 kilometri de linie electrică de tensiune înaltă.

Pare a fi un succes, dacă faci abstracţie de faptul că linia trebuia să fie dată în exploatare încă în 2010, dar și de faptul că a fost dat în folosinţă doar segmentul moldovenesc, iar cel din România încă e la etapa de proiect.

Sursa: rgnpress.ro

Strategia de Dezvoltare „Moldova 2020”.

Drumuri bune, oriunde.

Strategia perfectă pentru drumurile din Moldova trebuie să conţină două cuvinte: Nu fura!

Abordând problema drumurilor proaste din Moldova, Strategia „Moldova 2020” o cam face pe Captain Obvious (Căpitanul Evidenţelor):„- Avem drumuri proaste?!…Trebuie de făcut drumuri!”… Bingo!

Strategia prezintă consecinţele drumurilor deteriorate asupra economiei ţării și care ar fi beneficiile dacă aceste drumuri ar fi într-o stare bună.

Paradoxal, problema nu constă în faptul că pentru drumurile din Moldova se alocă puţini bani. Din 2003 încoace, în reconstrucţia drumurilor noastre au fost investite tot mai multe și mai multe miliarde de lei. Anume finanţarea masivă (în comparaţie cu alte domenii), pe care o atrage acest domeniu, este problema principală.

Acolo unde este multă miere, sunt și multe muște. Finanţarea drumurilor din Bugetul de Stat și din granturi internaţionale este o sursă de venit conside-

rabilă și permanentă pentru miile de „musculiţe” mai mici și mai mari care roiesc în acest business. De la demnitarii care gestionează infrastructura rutieră și până la brigadierii și șefii de echipe de șantiere pentru reconstrucţia drumurilor. Mierea curge pe degete, iar degete sunt multe.

Corupţia, deturnările de fonduri, concursurile și tenderele măsluite, cheltuielile nejustificate, furtul elementar de asfalt și neprofesionalismul muncitorilor sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă domeniul de reconstrucţie a drumurilor moldovenești. Din

aceste cauze, în loc de 20 cm de asfalt, se pun 10 cm, iar lăţimea drumurilor variază în funcţie de generozitatea companiei care efectuează lucrările. Iar aceasta transformă drumurile într-un sac fără fund, care „mănâncă” tot mai mulţi bani.

Strategia ar trebui să pună accent pe transparenţa și eficienţa cheltuielilor în domeniul reconstrucţiilor și reabilitării drumurilor. În acest sens, prioritatea Drumuri este o subcomponentă a priorităţii Justiţie. Un sistem de justiţie eficient ar face drumurile mult mai calitative.

Victor CHIRONDA Sursa: bloguvern.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Departe de intenţia Guvernului: Salariul mediu real a crescut cu mai puţin de un procent În luna noiembrie 2011, câștigul salarial mediu în Republica Moldova a crescut cu 9,8%, faţă de noiembrie 2010, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Raportat însă la creșterea preţurilor, puterea de cumpărare a salariului este mai mare cu doar 0,8%. Și aceasta, în condiţiile în care economia RM a crescut în 2011 cu 6,1%, iar Guvernul a promis majorări de salarii și nu indexarea lor. În noiembrie 2011, salariul mediu pe economie a constituit 3231 lei, în creștere cu 2,2% faţă de octombrie 2011. Cele mai mari salarii le primesc angajaţii din domeniul financiar - 6432,4 lei și cel al energiei electrice și termice, gaze și apă – 4994,8 lei. Cel mai prost remuneraţi sunt cei care se ocupă cu agricultura, economia vânatului și silvicultură – 2201,3 lei, precum și cei din piscicultură – 1615,1 lei. „Începutul creșterii economice nu înseamnă imediat salarii și locuri de muncă”, a explicat anterior ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în contextul datelor ce arătau că salariile rămân constante sau chiar se reduc pe fondul creșterii economice. Menţionăm că economia RM a înregistrat în 2011 o creștere economică de 6,1%.

Amintim că intenţia Guvernului pentru anul 2011 era de a majora salariul mediu cu 11%. Totodată, potrivit estimărilor Băncii Naţionale a Moldovei, rata anuală a inflaţiei la finele anului 2011 va înregistra nivelul de 9,6%.

Sursa: UNIMEDIA

Criza economică şi torbele de la ţară Cea mai des utilizată îmbinare de cuvinte în anul 2011 cred că a fost „criza economică”. S-a tot vorbit despre cauze și, mai ales, „soluţii”. Ei, și dacă să căutăm și noi soluţia, atunci trebuie să pornim de la „torbele de la ţară”. Într-adevăr e greu, sărăcie și jale.

Pleacă lumea peste hotare. Tineretul pleacă de la sate. Ajung ori la Chișinău sau peste hotare. Adică, acolo unde e mai bine… Dar uite, au trecut mai mult de zece ani de când tot plecăm, venim, muncim la negru și tot încercăm să ieșim din tranziţie și criză. Și nimic, don’le, criză cronică…

Un lucru rămâne constant și neschimbat – torbele pline cu de toate de la ţară… Toţi studenţii spun: “ce ne-am face fără genţile de la ţară…”. Cei din Italia, Spania sau Rusia, sau chiar și din Marea Britanie, toţi așteaptă cu regularitate geanta cu de toate… da, e criză și trăim greu. Într-adevăr este foarte greu pentru cei de la ţară, care rămân tot mai puţini și mai puţini…

Mă întreb, dar oare peste douăzeci de ani va mai fi criză? S-ar putea ca să nu mai fie, pentru că nu va mai avea cine să ne trimită „torbe”. Poate peste 20 de ani vom reveni acasă, la ţară, și ne vom apuca de muncit în sudoarea frunţii pământul. Să lăsăm străinătatea, să lăsăm aiurelile „american dream”-ului și să ne apucăm să ne ridicăm din propria cenușă… Dar oare mai avem noi la dispoziţie 20 de ani? Vom mai avea pământul nostru atunci?

La ţară însă e criză. Și trebuie să muncească din greu părinţii pentru ca să mai poată trimite, cât e criză, „torbele pline” la timp…

Cezar SALAGOR Sursa: vox.publika.md

13 IANUARIE 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Preţurile de consum au crescut cu 7,8 la sută în 2011 Indicele preţurilor de consum a crescut și în decembrie 2011, fiind cu 0,2 la sută mai mare decât în luna precedentă. Totodată, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, pe parcursul anului trecut, preţurile au înregistrat în total o majorare de 7,8 la sută.

Creșterea preţurilor în ultima lună a lui 2011 a fost determinată în temei de majorarea preţurilor la produsele alimentare, mai ales la legume – cu 3,8% (inclusiv: roșii și castraveţi crescuţi în sere – cu 13,7% și 7,7%, morcov cu 3,4%, sfeclă roșie - cu 2,4%), la struguri – cu 3,6%, la lapte și produse din lapte – cu 0,5%. Preţurile la majoritatea produselor nealimentare și serviciile prestate populaţiei au fost constante în această perioadă.

Creșterea cu 7,8 la sută a ratei inflaţiei în decembrie 2011 a fost condiţionată de scumpirea mărfurilor alimentare, cu 7,4%,

nealimentare, cu 5,2%, dar și a serviciilor, cu 11,2 la sută. În anul trecut, populaţia a achitat cu 22 la sută mai mult decât în 2010 pentru serviciile comunal-locative. Energia termică s-a scumpit cu 42,7%, preţul gazelor naturale prin reţea s-a majorat cu 40,1%, a energiei electrice – cu 10,3 la sută, iar pentru apă potabilă și canalizare am achitat un preţ cu 6,6% mai mare decât în anul precedent.

Printre mărfurile alimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ouă (32,3%). Zahărul s-a scumpit cu 26,4%, fructele cu 14,1%, laptele și produsele din lapte cu 11,7%, pâinea cu 6,6%, iar carnea și produsele din carne cu 5,4 la sută. În structura mărfurilor nealimentare, întâietatea la scumpiri în 2011 au deţinut-o materialele de construcţie (cu 15,2%). Preţul combustibililor a crescut cu 10,9%.

Potrivit estimărilor Băncii Naţionale a Moldovei, rata inflaţiei la finele anului 2011 va înregistra nivelul de 9,6%. Totodată, BNM a prognozat o rată a inflaţiei de 6,5% pentru anul 2012.

FLUX

Expert-Grup: În 2011, am avut parte de o creştere economică sclerotică În anul 2011, pretinsele „reforme” au servit ca scuză pentru interminabilele blocaje politice. În pofida retoricii, progresele reale ale ţării au fost destul de modeste anume la capitolul reformelor-cheie.

Politicienii au pierdut timp și eforturi cu reglările de conturi și nu cu problemele reale ale ţării, care aproape nici nu au fost în atenţia lor.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a efectuat a patra radiografie economică anuală, prezentată în Realitatea Economică nr. 24, Ediţie Specială.

Scopul acesteia este de a oferi cititorilor o privire de ansamblu asupra evoluţiilor economice majore care au marcat anul 2011 și de a-i ajuta la înţelegerea mai bună a implicaţiilor acestora. În actuala ediţie intră cinci aspecte esenţiale: 1) evaluarea riscurilor anticipate în precedenta ediţie pentru 2011; 2) cele mai revelatorii 5 tendinţe economice din anul 2011; 3) cele mai importante 5 succese de politică economică în anul 2011; 4) cele mai remarcabile 5 gafe de politică economică din anul 2011; și 5) cele mai pregnante 5 riscuri pentru anul 2012. În precedenta radiografie economică, la capitolul riscuri majore pentru anul 2011 au fost anticipate câteva aspecte importante, majoritatea prognozelor realizându-se. Astfel, deși economia moldovenească a continuat să crească, această creștere poate fi calificată ca una sclerotică. De asemenea, am anticipat pentru 2011 creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale

de stat. Aparent, situaţia a fost luată sub control, însă datele disponibile pentru primele 10 luni ale anului 2011 oricum denotă presiuni persistente, pe care Guvernul încearcă să le reducă prin transpunerea unei poveri financiare tot mai mari pe angajatori și angajaţi. În ceea ce privește incertitudinile legate de crearea Prezidiului Guvernului, acesta a funcţionat, după cum a și fost anticipat, ca un mecanism de control politic reciproc și nu ca unul de coordonare. În radiografia precedentă, experţii au intuit că în 2011, din cauza condiţiilor climaterice nefaste și a scumpirii resurselor energetice, creșterea preţurilor ar putea să accelereze. Lucru care s-a și adeverit. A fost evidenţiat și riscul de acutizare a crizei datoriilor în Europa și SUA. Într-adevăr, în Europa criza datoriilor suverane a escaladat într-atât, încât însăși existenţa proiectului european în forma sa actuală a fost pusă sub semnul întrebării, iar în SUA deficitul bugetar în creștere aproape că a adus ţara în pragul unui faliment tehnic. În topul celor 5 tendinţe economice pentru anul 2011 se află creșterea economică a Moldovei cu 6,1%. Conform estimărilor Expert-Grup, în 2011 Moldova s-a plasat pe locul 3 în grupul ţărilor din Europa Centrală și de Est (după Estonia și Lituania) ca și rată de creștere economică (deși, după cum am scris mai sus, aceasta a fost, în mare măsură, o creștere sclerotică). O altă tendinţă definitorie a fost inflaţia anuală care va depăși 8,0%. Înregistrând în 2011 una din cele mai puternice rate de creștere economică din Europa, Moldova, probabil, va deţine și mai puţin onorabilul record pentru inflaţie. Următorul aspect care merită a fi luat în considerare este scăderea ratei dobânzii la credite

la aproape 14%. În octombrie 2011, rata medie a dobânzii pentru creditele bancare în lei moldovenești a atins un minim istoric, 14,03% (după care în noiembrie a crescut la 14,57%). O altă tendinţă care a intrat în top-5 pentru anul 2011 este scăderea deficitului bugetar. Însă infracţiunile și scandalurile corporative de proporţii - care, de asemenea, fac parte din top-5 tendinţe economice - au subminat succesele la nivel macroeconomic. În topul celor 5 succese de politică economică în 2011 trebuie remarcată lansarea la 12 decembrie a negocierilor privind instituirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Un alt aspect promiţător este și intensificarea activităţii Curţii de Conturi, care a devenit mult mai vizibilă și a demonstrat în anul 2011 o prestaţie foarte bună. De asemenea, Moldova a intrat în categoria liderilor de reformă a cadrului regulator al afa-

cerilor. Ţara noastră a urcat 18 trepte în ratingul Doing Business 2012. În 2011 au fost adoptate și decizii dificile, dar necesare, de privatizare a patrimoniului public. Top-5 al succeselor de politică este încheiat de adoptarea deciziei de aplicare a metodelor indirecte de evaluare a veniturilor și proprietarilor, care va duce la scoaterea din umbră a veniturilor și proprietăţilor netaxate și va îmbunătăţi echitatea fiscală.

Topul celor 5 gafe și eșecuri de politică economică în 2011 evidenţiază iniţiativa de tăiere a salariilor administratorilor întreprinderilor publice, calificată de EXPERT-GRUP ca populism în formă pură. Bugetul de stat din nou a fost victima discordiilor politice prin faptul că a fost încălcată disciplina financiar-bugetară la nivel înalt. S-a făcut simţit și eșecul de reformă a justiţiei. În pofida promisiunilor făcute încă de AIE-1, în 2011 Moldova nu a înregistrat practic nici un progres palpabil în reforma justiţiei. De asemenea, a fost remar-

cată lipsa de suport politic real pentru consolidarea cadrului instituţional și legislativ de protecţie a concurenţei.

Iar decizia de a interzice exportul de grâu a fost vehement criticată și de exportatori, și de FMI, fiind anulată la câteva luni de la adoptare.

Topul celor 5 riscuri economice pentru 2012 începe cu riscul unei creșteri economice minore sau chiar o recesiune. De asemenea, ne așteptăm la o intensificare a infracţiunilor economice. Din cauza incapacităţii de a valorifica resursele financiare, ar putea apărea riscul de reducere a volumului de resurse externe acordate Moldovei pentru finanţarea investiţiilor publice. În 2012 este posibilă înrăutăţirea relaţiilor Moldovei cu partenerii din CSI. Tot din top-5 riscuri face parte și „forţarea” unei remanieri guvernamentale, care ar putea să amplifice esenţial celelalte riscuri evidenţiate mai sus.

Sursa: expert-grup.org

Criza datoriilor europene sau globale? Implicaţiile asupra Moldovei În prezent, UE trece printr-o criză foarte gravă, nu doar financiară, ci și de liderism politic. Totuși, analiza indicatorilor financiari arată că scenariile apocaliptice – de genul lichidării euro și dezmembrării UE – sunt mult prea exagerate. Scenariul cel mai probabil de ieșire din criză este prin combinarea, chiar „neortodoxă”, a unor instrumente de politici monetare și fiscale menite să reînvie încrederea pieţelor faţă de moneda europeană.

Unele instrumente care vor fi utilizate pentru însănătoșirea finanţelor publice în ţările europene vor avea implicaţii și pentru Republica Moldova.

Euro – cauza datoriilor suverane?

Fondatorii proiectului european vedeau o Europă unită ca o garanţie contra războaielor care au măcinat continentul pe parcursul câtorva secole și au culminat cu marea conflagraţie din 1939-1945. În ultimele cinci decenii, proiectul european s-a aprofundat instituţional și s-a extins geografic, iar ţările europene au ajuns la un grad extraordinar de interdependenţa economică. Momentul de apogeu al Uniunii Europene a fost introducerea monedei unice – euro. Aceasta a dus la intensificarea integrării financiare, comerţului intra și extraeuropean,

inclusiv cu servicii, sporirea investiţiilor, reducerea riscurilor inflaţioniste și valutare, îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru economiile europene periferice. Însă, în absenţa unei politici bugetare comune, zona monetară comună a generat și hazarduri morale înalte pentru guvernele, companiile și băncile din ţările-membre mai sărace, care s-au grăbit să profite de dobânzile mici la care puteau să contracteze datorii. Dar, uitându-ne la datele statistice pentru deceniile precedente, putem observa că datoriile suverane au început să crească cu mult înainte de introducerea monedei comune, euro doar catalizând un proces de supraîndatorare care se declanșase mult mai devreme.

Criza datoriilor suverane în UE: cât de gravă şi de ce?

O evaluare a indicatorilor financiari fundamentali arată că situaţia financiară a ţărilor UE nu este nici pe departe zona cea mai întunecată din peisajul contemporan al dezechilibrelor economice și financiare globale.

Astfel, dacă în zona Euro deficitul bugetar mediu estimat pentru 2011 este de -4,2%, atunci în SUA acest indicator era de -9,6%, în Japonia era de –10,3%, iar în Marea Britanie – de -8,5%. Chiar și în Italia, o ţară catalogată de mulţi observatori ca fiind următoarea care se va confrunta cu grave probleme de deservire a datoriei, deficitul primar în 2011 a fost destul de mic, -4%.

La capitolul poverii datoriei publice, zona euro nu arată mai rău ca alte ţări: în zona Euro valoarea medie a datoriei publice brute raportate la PIB în anul 2011 a fost de 75%, comparativ cu 100% în SUA, 81% în Marea Britanie și 233% în Japonia.

Lucrurile sunt similare dacă analizăm și indicatorii necesităţilor de finanţare a datoriei. Astfel, pentru anul 2012 în zona Euro media necesarului

de finanţare a datoriei publice (datoria maturizată + deficitul bugetar primar) este de 16% din PIB. Pentru Grecia, indicatorul este practic la această medie.

Probleme mai mari sunt în cazul Italiei, Portugaliei, Belgiei, Franţei și Spaniei (de la 20 la 23%).

Totuși, necesităţile imediate de finanţare ale Europei sunt mult mai mici decât cele ale Japoniei (59%) și ale SUA (30%).

Criza financiară din 20082009 este cea care a aruncat în stratosferă indicatorii de îndatorare suverană în toate ţările dezvoltate. Una din cauzele majore este că o bună parte din ţările OCDE au încercat în 2009 să salveze băncile comerciale prăbușite sub povara activelor dubioase prin preluarea acestor active. O a doua cauză este că guvernele OCDE, a căror venituri s-au subţiat dramatic în urma crizei financiare globale, au preferat să păstreze bunăstarea socială prin majorarea îndatorării, nu prin raţionalizarea cheltuielilor publice. În rezultatul acestei miopii financiare generalizate, datoriile publice brute în ţările OCDE au crescut de la 76,2% din PIB în 2007 la 108,3% în 2011.

Printre campionii creșterii se numără Irlanda (de la 24,9% la 109,3%), Grecia (de la 105,1% la 165,6%), Japonia (de la 187,7% la 233,1%) și SUA (de la 62,3%

la 100,0%). Cine a finanţat aceste datorii? Țările emergente, inclusiv China, Hong-Kong și unele din cele exportatoare de petrol!

Astfel, analiza la rece demonstrează că nu doar UE este împovărată de datorii supraextinse, ci avem de a face cu o problemă generalizată la nivelul tuturor ţărilor dezvoltate. De fapt, problema datoriilor este mult mai gravă și cu potenţial exploziv mult mai mare în SUA și Japonia. De ce, în asemenea caz, anume UE a ajuns să fie cap de afiș atunci când se discută despre criza datoriilor suverane?

Din cauza că: 1) UE nu are politică fiscală comună și, din cauza unor proceduri greoaie de luare a deciziilor, nu poate să opereze în timp util ajustările fiscale și de cheltuieli publice; 2) Banca Centrală Europeană nu are acces la „tiparniţa de bani” (Germania fiind principalul adversar al emisiei monetare suplimentare) și 3) mass-media globală și marile fonduri investiţionale au speculat abil primele două slăbiciuni. Înseamnă oare aceasta că moneda europeană comună va fi „lichidată”? Nici pe departe, deoarece aceasta nu are cum să rezolve problemele Europei, dar în mod garantat va arunca continentul cu câteva decenii înapoi.

Pentru Germania - principalul actor de care depinde salvarea zonei Euro – moneda comună este unul din principalii factori care amplifică competitivitatea sa economică, convertind-o, pe termen lung, în influenţă politică globală. De aceea, Germania

va face tot posibilul ca moneda europeană să fie salvată, ceea ce nu înseamnă că zona Euro va supravieţui în componenţa actuală.

Aceasta înţeleg toţi actorii care iau decizii la nivel comunitar și internaţional, dar, din păcate, setul de instrumente pe care actualii lideri politici îl au la dispoziţie este unul destul de limitat, iar constrângerile de conjunctură – foarte severe.

Cu alte cuvinte, criza cu care se confruntă actualmente UE este eminamente o criză de încredere. Și deoarece crizele de încredere pot fi rezolvate doar pe calea unor reforme politice profunde, aceasta implică și schimbarea liderilor politici.

Din garnitura vechilor lideri europeni, în prezent au rămas la putere doar cel german și francez, dar este mare probabilitatea ca și aceștia să piardă alegerile ce vor avea loc în 2012.

Venirea noilor lideri vor permite aplicarea unor soluţii, nu tocmai plăcute, dar absolut necesare pentru soluţionarea crizei. Parte a soluţiei este și raţionalizarea cheltuielilor publice în ţările europene (pe lângă eliminarea unor ţări din zona euro, acordarea de competenţe Băncii Central Europene de a cumpăra

orice volum necesar de obligaţii ale ţărilor periferice etc.).

Cum ne afectează aceasta pe noi? În mod direct. În faţa unui imens risc de recesiune economică, raţionalizarea cheltuielilor publice pentru ţările europene înseamnă nu atât reducerea acestora, cât acordarea de prioritate cheltuielilor cu efect multiplicator asupra nivelului de activitate economică. Spre deosebire de cheltuielile pentru drumuri, școli și spitale, asistenţa externă nu face parte din categoria de cheltuieli cu efect multiplicator, de aceea nu este exclus că ţările europene, precum și UE în ansamblu, vor fi nevoite să-și revizuiască programele de asistenţă financiară pentru ţările din vecinătate. Evi-

dent, nu se va renunţa integral la asistenţa pentru dezvoltare, dar condiţiile de acordare ale acesteia vor deveni mult mai dure, iar performanţele cerute – mult mai înalte. În 2011, Moldova, deși a fost catalogată ca o „poveste de succes”, nu a demonstrat prea multă eficienţă în gestionarea resurselor externe și în implementarea reformelorcheie (reforma justiţiei, reforma administraţiilor publice centrale și descentralizarea sunt doar trei din cele imperative) și care ar permite economiei ţării să respire mai ușor și să se dispenseze pe termen lung de injecţiile financiare externe. Dacă nu reușește să depășească acest handicap,„povestea” poate avea un final urât.

Valeriu PROHNIŢCHI Sursa: expert-grup.org

8

13 IANUARIE 2012

CALEIDOSCOP

13 ianuarie Evenimente 1559: Regina Elisabeta I a Angliei a fost încoronată la Westminster Abbey 1602: Este publicată piesa lui William Shakespeare, „Nevestele vesele din Windsor” 1610: Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto 1776: Războiul de independență al Statelor Unite: George Washington intră triumfal în New York în fruntea trupelor 1854: A fost eliberat primul patent pentru un acordeon pe teritoriul american 1898: Articolul “J’accuse” a lui Émile Zola a fost publicat în ziarul „L’Aurore” în legătură cu afacerea Dreyfus 1906: Un incendiu puternic distruge orașul Panama 1910: A avut loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitanului din New York este captat la 30 de km distanță 1915: Un cutremur în Avezzano, Italia, face 29.800 de victime 1923: După instaurarea dictaturii fasciste în Italia, la 29 octombrie 1922, regele îl însărcinează pe Benito Mussolini cu formarea guvernului, crearea Marelui Consiliu Fascist 1941: Generalul Ion Antonescu efectuează o vizită în Germania, la Berghof, în cursul căreia are o întrevedere cu Adolf Hitler, obținând sprijinul acestuia în conflictul intern dintre conducătorul statului și „Mișcarea Legionară” 1953: Mareșalul Iosip Broz Tito devine șef al statului în Iugoslavia 1964: “Capitol Records” a lansat primul single „Beatles” în SUA, „I wanna hold your hand”, care a atins cifra de un milion de exemplare vândute, după numai 3 săptămâni 1967: Ziua eliberării naționale în republica Togo.

1969: The Beatles lansează albumul „Yellow Submarine” 1990: La granița României cu RSS Moldovenească (ulterior Republica Moldova), este desființat gardul de sârmă ghimpată și sunt introduse facilități de trecere a frontierei 1991: Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului (tipografia din Vilnius). A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius, soldat cu morți și răniți 1993: Încep raiduri aeriene ale aliaților asupra sudului Irakului și a unei uzine de la periferia Bagdadului, care vor dura până la 18 ianuarie 1993. Irakul anunță că atacurile s-au soldat cu 44 de morți.

1997: Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a hotărât suspendarea statutului de invitat special pentru Belarus, pe care l-a obținut în septembrie 1992 2001: În insula El Salvador a avut loc un cutremur cu magnitudinea 7,6 pe scara Richter. Bilanțul catastrofei: peste 5.000 de morți 2005:Trupa O-zone se desparte, astfel Dan, Arsenie și Radu decid să urmeze cariere solo

Nașteri 1553: Regele Franței, Henric al IV-lea (15891610), întemeietorul dinastiei de Burbon (d. 1610) 1864: Wilhelm Wien, fizician german, laureat al premiului Nobel pentru Fizică în anul 1911 (d. 1928) 1873: Vasile Suciu, mitropolit român unit (greco-catolic) (d. 1935) 1927: Sydney Brenner, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pentru anul 2002 (alături de Robert Horvitz și John Sulston) 1937: Victor Ernest Mașek, critic de teatru și estetician 1939: Tatiana Apahideanu, regizor român de film de animație și scenograf de teatru 1964: Penelope Ann Miller, actriță americană 1972: Toni Tecuceanu, actor român (d. 2010) 1975: Daniel Kehlmann, scriitor german

G`ndul s=pt=m`nii „Satira minte cu privire la oamenii iluştri, în timpul vieţii lor, iar elogiul minte după moartea lui”.

Voltaire

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INTERVIU MARIAN STÂRCEA:

„Nimic din ce e lipsit de valoare, în sensul direct al noţiunii, nu rezistă în timp” IPNA “Teleradio-Moldova” a confirmat participarea la ediţia 57 a concursului Eurovision Song Contest 2012, care va avea loc la Bacu, Azerbaidjan, în perioada 22-26 mai. Reprezentanţii Republicii Moldova vor participa la Eurovision pentru a 8-a oară consecutiv.

Cererile de participare pentru etapa naţională a concursului Eurovision Song Contest pot fi depuse inclusiv până la 16 ianuarie 2012. Pentru Selecția Naţională 2012 vor fi admise atât piese semnate de compozitorii și textierii autohtoni, cât și de autori din afara ţării. Este posibilă participarea autorilor de peste hotarele ţării în condiţiile colaborării cu interpreţi care deţin cetăţenia Republicii Moldova. Moldova va fi reprezentată la Eurovision Song Contest 2012 de cel mai bun interpret sau formaţie locală care vor fi determinaţi în 3 etape, anunţă pagina oficială a Companiei “Teleradio-Moldova”. Și deoarece concursul Eurovision este un subiect care stârnește de fiecare dată controverse, dar se bucură și de un interes sporit din partea muzicienilor, cât și al cetăţenilor de rând, am discutat astăzi cu compozitorul Marian Stârcea despre particularităţile „mioritice” ale acestui concurs.

- Începe o nouă bătălie pentru interpreţii și compozitorii care vor să ne reprezinte ţara la Eurovision Song Contest. Dvs., în calitate de compozitor, nu aţi lipsit de la nici o ediţie a preselecţiei naţionale pentru acest eveniment. Câte piese aţi pregătit până în prezent pentru acest concurs?

- Din 2005 până în prezent, în cadrul preselecţiei, am lansat 19 piese care au participat la etapa finală în concursurile naţionale. În 2006 eram la un pas de victorie, dacă nu se amesteca un ministru al Culturii, dacă nu făcea abuz de putere, poate reprezentam ţara la Eurovision Song Contest în acel an.

- Acum, la a șaptea participare la ediţia naţională a acestui concurs vă simţiţi mai încrezător în propriile forţe, în forţele interpreţilor cu care lucraţi?

- Nu sunt foarte încrezător, pentru că dacă în primii ani ne puteam aștepta la puţină obiectivitate în jurizarea acestui concurs, urmărind ultimele ediţii observ că nu există nici măcar dorinţă de a aprecia ce este mai bun, nu există spirit patriotic și chiar multe lucruri care se întâmplă în cadrul acestor preselecţii poartă un caracter antinaţional. De exemplu, cred că este alogică participarea compozitorilor de peste hotare la preselecţia naţională. Muzicienii noștri încă nu și-au epuizat potenţialul de a crea piese bune.

Dacă presupunem că o piesă scrisă de Ralf Zighel câștigă Eurovisionul pentru Moldova, oare nouă, ţării noastre, ne va fi mai bine? Victoria va fi într-adevăr a noastră?

- În schimb, România a înregistrat succes cu interpreţi precum Luminiţa Anghel, Mihai Trăistariu, Paula Seling. Locul II pe care s-a plasat Luminiţa Anghel la Eurovision cred că este pentru România un avantaj și un stimulent pentru mai mulţi ani. Este și un indiciu că România este o ţară care se regăsește în topul celor mai performante procese de cultură muzicală în Europa. Eu cred că în prezent, și România, și Republica Moldova, trebuie să confirme că avem cu ce participa în procesele universale muzicale, pentru că am fost oarecum înlăturaţi, neglijaţi și e nevoie să participăm ca să dovedim că poporul român este puternic din punct de vedere cultural.

- Am citit astăzi că e posibil ca România să nu participe în acest an la concursul Eurovision din cauza problemelor financiare cu care se confruntă postul public TVR. Consideraţi că este o decizie bună?

- Am auzit și eu zvonuri, nu am telefonat încă să aflu dacă se confirmă, dar dacă e adevărat, regret foarte mult. România trebuie să participe la Eurovision, pentru că este o ţară cu mult potenţial în domeniu. Ar fi dureros chiar pentru mine dacă România va renunţa, pentru că în ultimii ani susţin cu multă vehemenţă și lupt pentru tot ce e românesc. Refuzul României de a participa la Eurovision m-ar afecta personal.

- Urmărind cu atenţie etapele naţionale ale concursului Eurovision, observăm că de la an la an se modifică anume aspectele în ceea ce ţine de jurizare, votare, acordarea punctelor etc.

La ce surprize să ne așteptăm în acest an?

- Eu știu că există un Regulament EBU, organizatorul european nu modifică regulamentul, dând posibilitate ţărilor participante să desfășoare cum doresc preselecţiile naţionale, făcând doar anumite recomandări, fără a se implica, închizând chiar ochii la unele sesizări.

Cum s-a întâmplat în cazul nostru în 2006, dar cum se întâmplă anual în mai multe ţări. Organizatorul Concursului European Eurovision nu se implică în procesele interne, păstrându-și rolul de organizaţie neutră. Din păcate, de acest fapt profită organizatorii locali care modifică regulamentele interne după bunul plac al unor persoane, fără să le fie frică de sancţiuni sau descalificări.

- Și totuși, în ultimii ani, interpreţii și trupele care au reprezentat România la Eurovision nu s-au bucurat de mult succes. În acest sens, poate, decizia TVR este una corectă?

- Dar în ceea ce privește jurizarea sau sistemul de votare aţi aflat dacă vor fi modificări în ediţia naţională?

- Voi răspunde la această întrebare printr-un exemplu. La 5

vor fi ascultaţi, s-au dus să-și ceară drepturile de la Tătuca Ţar, dar au fost măcelăriţi. Adică, la orice nivel, fiecare om nutrește credinţe și speranţe în schimbări spre mai bine.

octombrie 2011 a avut loc etapa finală a preselecţiei Eurovision Song Contest Junior, etapa internaţională a avut loc la Erevan, în Armenia. Felul în care s-a desfășurat la noi preselecţia naţională m-a făcut să fiu revoltat și să cer mai multe explicaţii.

- Ce anume v-a deranjat?

- Modul clandestin în care s-a desfășurat toată preselecţia, lipsa de transparenţă, pentru că s-a anunţat ca piesele să fie prezentate până pe 10 august, și rezultatele preselecţiei nu au fost anunţate public, iar pe 5 octombrie au fost invitaţi la preselecţia finală cinci participanţi. Iar restul concurenţilor? Nimeni măcar nu s-a ostenit să anunţe rezultatele primei etape a preselecţiei. Nu au fost făcute publice informaţii despre numărul de piese și concurenţi care au participat la această ediţie. După ce m-am revoltat, mi s-a spus că în 2012, ţara noastră nu va participa la Eurovision Junior Song Contest din motivul că eu am făcut prea multă zarvă și se vede că pe cineva acest lucru l-a deranjat. Și nu am convingerea că și la ediţia pentru maturi nu vor exista încălcări și aranjamente, lipsă de transparenţă. În general, cred că și în felul în care sunt anunţate rezultatele televotingului există o lipsă de transparenţă, pentru că rezultatele sunt anunţate doar în procente, nu este anunţat numărul exact de apeluri pe care l-a primit un concurent, pentru a ni se prezenta un tablou mai exact al situaţiei.

- Să revenim la procesul de creaţie, atunci când un interpret vi se adresează și vă roagă să-i compuneţi o piesă cu care intenţionează să participe la Eurovision, de ce criterii ţineţi cont?

- În primul rând, mă strădui să fiu la curent cu tendinţele în acest domeniu în Europa și în toată lumea. Și când mă refer la „modă”, vorbesc în sensul bun al cuvântu-

lui, nu tot ce răsună peste tot este valoros, cu toate că este la modă. Și în procesul căutării pun accentul pe valoare, calitate, pe ceea ce poate și trebuie să reziste în timp. Și apoi, se întâmplă să caut eu un interpret sau, dacă un anumit interpret mi s-a adresat, ţin cont de calităţile vocale, de ţinuta scenică, vârstă, potenţialul artistic. Piesele pe care le-am scris pentru ediţia din acest an sunt diferite, niciuna nu se repetă nici ca stil, nici ca abordare. Sunt și piese lente, lirice, dar și ritmate, combinaţii de stiluri etc.

impresionat, s-a regăsit în ea, felul în care a fost interpretată. Show-ul nu este tocmai elementul-cheie, pentru că oricum va fi conceput, el nu va putea fi văzut în totalitate de toţi telespectatorii.

- Pe 16 ianuarie va fi prima etapă a preselecţiei naţionale.

Când va fi următoarea?

- Pe data de 16 va fi o audiere închisă, va avea loc prezentarea creaţiei, următoarea va fi în luna februarie, în mod straniu, va fi tot audiere. Organizatorii noștri până acum n-au înţeles ce înseamnă Eurovision, n-au înţeles sau nu vor să înţeleagă că Eurovision este un concurs al cântecelor, nu al interpreţilor, așa cum spune și denumirea oficială a concursului. Și interpretarea chiar este mai puţin importantă decât piesa în sine.

- S-au cam denaturat percepţiile, valoarea, ca și cei care pun preţ pe valoare, insistând cu tradiţii, obiceiuri, scuzaţi-mi impertinenţa, sunt consideraţi demodaţi.

- Nimic din ce e lipsit de valoare, în sensul direct al noţiunii, nu rezistă în timp. Avem sute și mii de exemple în acest sens în muzica modernă.

- Totuși, toată lumea a ajuns la concluzia, după ultimele câștigătoare, că Eurovision este un concurs în care spectacolul contează cel mai mult.

- Ce spectacol a prezentat acum câţiva ani Serbia când a câștigat concursul cu „Molitva”?

- Dar despre ce piesă de calitate poate fi vorba în cazul trupei Lordi?

- Se întâmplă o confuzie aici.

Vizionând etapele finale ale Eurovisionului nu-ţi poţi da seama în totalitate ce se întâmplă cu adevărat în acea scenă, deoarece telespectatorii văd doar ceea ce reușesc să surprindă camerele de luat vederi.

Adevăratul show îl poţi urmări doar acolo, fiind prezent în acea sală, dar numărul de spectatori este limitat.

Cei prezenţi acolo văd, într-adevăr, totul. Cred că totuși, în primul rând, piesa este cea care îl face pe om să pună mâna pe telefon și să voteze pentru un concurent sau altul, felul în care această piesă l-a atins, l-a

- Și totuși, în pofida unor decepţii și nereguli pe care le sesizaţi, participaţi insistent cu piese la toate ediţiile naţionale...

- Orice om păstrează vie speranţa și crede în minuni, crede că lucrurile se vor schimba. Dacă ar fi să fac o paralelă, deoarece pe 9 ianuarie a fost o aniversare a Duminicii Sângeroase, și atunci, în 1905, oamenii au avut speranţe că

- Insistaţi pe noţiunea de valoare, dar însăși noţiunea de cultură a suferit astăzi modificări, se pune accent numai pe anumite detalii, divertismentul a substituit oarecum cultura.

- Eu nu exclud divertismentul, eu pledez pentru valoare.

- Atunci de ce la noi se pune accent, în primul rând, pe divertisment, pe artificii?

- Sunt niște chestii umflate, promovate excesiv, din lipsă de simţ. Unii încearcă să compenseze lipsa de școală, cultură, talent prin artificii – strategii de promovare, extravaganţă, exuberanţă. Eu insist în continuare că noi trebuie să promovăm ceea ce ne reprezintă, ceea ce este autentic, nu trebuie să neglijăm tradiţiile, folclorul, moștenirea noastră muzicală, s-o îmbinăm armonios cu prezentul, lucrând conștiincios, calitativ, competitiv cu ceea ce se întâmplă în acest domeniu în toată lumea. În această ordine de idei, consider că Eurovisionul este un concurs important pentru noi, că lumea vrea să ne cunoască și trebuie să ne cunoască prin ceea ce avem noi inedit, autentic, nu prin niște gunoaie, plagieri ieftine și de prost gust.

- Eu vă mulţumesc și vă doresc succes în continuare!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE (II)

Decese 1625: Jan Brueghel cel Bătrân, pictor flamand (n. 1568) 1797: Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel, soția regelui Prusiei Frederic cel Mare (n. 1715) 1892: Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei, fiul Țarului Nicolae I, vicerege al Poloniei, președinte al Consiliului de Miniștri (n. 1827) 1929: Wyatt Earp, legendarul justițiar, unul dintre cei mai cunoscuți pistolari din Vestul sălbatic (n. 1848) 1932: Sofia a Prusiei, regină a Greciei, soția regelui Constantin I al Greciei (n. 1870) 1941: James Joyce, scriitor irlandez, de limbă engleză, fondatorul romanului modern (n. 1882) 1945: Zavaidoc (Marin Teodorescu), renumit cântăreț din perioada interbelică (n.

1896) 1953: Ronald Bulfinski, actor, societar al Teatrului Național București 1956: Lyonel Feininger, pictor american de origine germană (n. 1871) 1958: Dan Botta, poet, eseist și dramaturg român (n. 1907)

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

„Suntem istericoşi congenital sau, poate, doar de meserie” - V-am adresat mai multe întrebări.

La care binevoiţi să răspundeţi astăzi, dacă tot ziceţi că răspundeţi săptămânal la o singură întrebare?

- Acum câteva zile am trecut prin Florești și mi-am amintit o întâmplare de pe timpul socialismului victorios.

- Chiar așa! Ne-o spuneţi și nouă? Nu știu de ce, bănuiesc că trebuie să fie o istorie optimistă, în spiritul timpului invocat. Sau este vorba de o întâmplare eroică?

- Să vedem… Așadar, odinioară, în plin proces de deznaţionalizare, de spălare a memoriei și transformare a mioritizatului moldovean mioritic în om sovietic (asta-i ca și cum ai face o ciorbă), orașele, satele, căminele culturale, școlile, birourile ștabilor de orice croială se umpluseră cu statui, statuiete, basoreliefuri, mozaice, goblenuri, portrete etc., reprezentând tot felul de conducători ai proletariatului mondial și diverși eroi legendari, pe care lumea normală (tot ea și popor sovietic) îi cunoștea mai mult din anecdote (ceea ce mi se pare firesc, deoarece, dacă n-ar fi fost tragic, tot ce se întâmpla friza ridicolul și ţinea de anecdotă). Existau coșcogea întreprinderi care nu făceau decât să producă leninași, stalinași și brejnevei din ghips și alte materiale folositoare, dar erau salutate și iniţiativele oamenilor muncii. De exemplu, o babă de pe aiurea (aiurea fiind la noi), aiurită și ea în procesul edificării comunismului, a trudit zi și noapte și peste trei ani și nouă luni a dat gata portretul în mărime naturală al iubitului pe atunci și mumificatului acum

în anecdote conducător. Este vorba de un exerciţiu eroic, ca să nu zicem titanic, deoarece chipul iubitului cu pricina, cu toate cele necesare unui conducător (cum ar fi sprâncenele, dinţii din faţă, stelele de erou și alte insigne importante, inclusiv nasturii de la sacou și linia prohabului) fuseseră confecţionate din seminţe de porumb (mă întreb dacă n-o fi fost folosit și ciocălăul?). Într-adevăr, geniul popular este inepuizabil! Nu cunosc tehnologia și etapele de executare a capodoperei, deși nu prea cred că această cunoaștere mi-ar fi procurat careva bucurii intelectuale mai mari decât cele pe care le-am avut când am aflat ceea ce veţi afla și voi imediat.

Deși are memorie genetică, sămânţa de porumb este inconștientă. Baba noastră, inconștientă și ea, dar altfel (ca și cei din preajma-i care o încurajau să finiseze măreaţa lucrare), n-a ţinut cont de acest lucru și era cât pe ce să provoace pe pământ moldovenesc cel mai mare dezastru din perioada numită a stagnării, pe care am putea s-o numim, cu îndreptăţită mândrie, a bâţâielii, ca să nu se creadă că chiar nu făceam nimic. Așadar, capodopera a fost finisată, aplaudată, dată drept exemplu pictorilor care căutau nodul din papura realismului socialist și pregătită pentru a fi expediată la Moscova celui care o inspirase pe babă și o făcuse (nu văd nimic pervers în asta) să trudească zi și noapte. N-a fost să fie. De astă dată, poate singura dată în istorie, poporul moldovenesc a avut noroc cu carul și a evitat ordinarul dezastru. Vremea era înspre primăvară, când porumbul/ păpușoiul de la noi își amintește că este programat genetic să încolţească și să se prefacă în hlujan, ca acesta să fie mâncat

ulterior de vacă… În debut, iubitului conducător i-au plesnit dinţii din faţă și i-au crăpat ochii, i-au sărit bumbii de la sacou și din mai josul acestuia, după care i s-au înverzit sprâncenele, iar stelele și steluţele de pe pieptul viguros și de pe largii umeri s-au prefăcut în… firesc, în steble de porumb… Văzând această minune a naturii, care, ce-i drept, se repetă an de an, dar în locuri mai prielnice vegetaţiei, bolșevicii ateiști și-au făcut o cruce mare, mulţumindu-i Domnului că la Chișinău, primăvara vine mai devreme și că minunea prefacerii conducătorilor în vegetaţie poate fi ţinută, deocamdată, în secret prin aruncarea la gunoi a capodoperei. Baba cu apucături artistice inovatoare a fost aspru ţistuită și i s-a luat harul transformării porumbul în ce nu se cuvine. Cam atât.

- Da, dar cam puţin eroism, iar optimism – nici atâta. Și n-am prea înţeles ce legătură are vizita la Florești cu baba și capodopera creată de aceasta?

- Au trecut ani buni de la căderea imperiului sovietic, care a fost nu numai un imperiu al răului, ci și un imperiu al nefirescului. Nefirescul fusese declarat firesc și invers. Până și eroii erau fabricaţi.

Se spunea cam așa: avem nevoie de eroi și îi vom crea. Auzi, să creezi un erou! Și ce credeţi? Eroii săreau eroic de pe eroicele benzi rulante, pătrundeau în conștiinţa oamenilor și rămâneau să paraziteze acolo.

De fapt, se vroia crearea unor idoli. Bine, au trecut atâţia ani și nu reușim încaltea să ne debarasăm de apucăturile sovietice.

Idolatria a rămas în sângele nostru. Ștefan cel Mare, căruia nici nu-i cunoaștem adevăratul chip, dar care este un simbol naţional,

are la Chișinău un splendid monument, acesta fiind centrul gravitaţional al mișcării de eliberare naţională, dar și al moldovenismului primitiv de sorginte ruso-sovietică.

Valoarea artistică de unicat a monumentului nu este pusă la îndoială de nimeni.

La un moment dat însă, toţi au vrut să aibă în curte câte un Ștefănel. Mai ales că soclurile pe care odinioară stătuseră cocoţaţi unul ce se vroise conducător al proletariatului mondial și altul care se declarase părinte al popoarelor rămăseseră libere. Conducători de tot Ioan Mânăscurtă, scriitor rangul certaţi rău cu bunulsimţ și cioplitori neisprăviţi, tot ei sculptori, au înţeles brusc că a venit mă pronunţ asupra calităţii și numărului timpul lor, că au nesperata șansă de a-și monumentelor care i s-au înălţat. Dar zic etala patriotismul și s-au pus pe treabă, că cel de la Florești este culmea neroziei. inundând Republica Moldova cu niște Dacă pe soclul instalat în faţa școlii de siluete mustăcioase, bărboase, imberbe, muzică (sau de arte) n-ar fi scris Nicolae care, după părerea mea, vor fi având careva Sulac, ai fi îndreptăţit să crezi că momâia asemănare și afinităţi cu idolii păgâni, nu de pe el reprezintă orice, numai nu omul și cu voievodul nostru creștin. Un singur care a purtat nobilul nume… Urmează să lucru bucură (vai de capul nostru!): per- dezbatem subiectul și în numărul viitor. versa afacere convine și unioniștilor, și - De ce se întâmplă așa? stataliștilor, și moldoveniștilor, și celor mai - Cred că trăim într-o permanentă stare înrăiţi românofobi… Alta e că n-am auzit pe nimeni – vom fi având noi și oameni de isterie. Suntem istericoși congenital lucizi! – pronunţându-se contra acestei is- sau, poate, doar de meserie. Orice am terii. Mai mult decât atât: epidemia capătă face, băgăm în respectiva treabă și o doză proporţii și afectează nu numai sănătatea zdravănă de isterie.

Apropo de memorie, pe care n-o prea morală publică, ci și memoria unor distinse personalităţi care s-au petrecut din viaţă. avem, dar pe care reușim s-o terfelim cu Este și cazul neuitatului Nicolae Sulac. Nu orice ocazie și chiar în lipsa acesteia.

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 IANUARIE 2012

Siesta

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

OMAGIU

GENERAŢIA 2002

Natalia Juravschi: „Adevărata fericire ţi-o pot aduce doar copiii” Buna prietenă a tinerilor de la PPCD, Nătăliţa Mihai, așa cum ne-am obișnuit să-i spunem, a devenit recent mămică. Foarte deschisă și prietenoasă, Natalia face parte din elita tinerilor creștin-democraţi care au simţit din interior pulsul unei organizaţii politice, activând o bună perioadă de timp în calitate de secretar general al Noii Generaţii. Foarte entuziasmată de ceea ce făcea, Natalia depunea maximum de efort ca să contribuie la dezvoltarea și consolidarea echipei tinere.

Am fost curioși să aflăm ce face acum tânăra mămică, cum se descurcă în această nouă ipostază și ce planuri are în continuare.

- Vreau mai întâi să te felicit din suflet pentru faptul că ai devenit mămică. Presupun că e cea mai mare bucurie și realizare pentru tine. Cum s-a schimbat viaţa ta între timp?

- Mulţumesc mult. Așa este, adevărata fericire ţi-o pot aduce doar copiii. Sunt foarte mândră de realizarea mea. Fetiţa e lumina ochilor mei. A fost un copil foarte dorit. O iubesc nespus și voi face totul pentru ca ea să crească sănătoasă. De când am devenit mamă, viaţa mea a prins un nou contur, e mai plină.

Probabil, mămicile mă înţeleg cel mai bine. E un sentiment deosebit să știi că ai lângă tine o nouă viaţă, să vezi cum crește, cum zâmbește. Sunt momente de nedescris. Venirea pe lume a copilului nostru m-a făcut să mă redescopăr. Am cel mai important motiv din lume să fac lucruri frumoase. Sunt mai inspirată ca oricând și vreau ca copilul meu să fie mândru de mine.

- Aţi preferat să o botezaţi cu numele de Maria. Foarte frumos. Aţi numit-o așa în cinstea cuiva?

- Maria este cel mai îndrăgit și popular nume biblic feminin.

Așadar, nu am stat prea mult pe gânduri. Preasfânta Măicuţă a Domnului nostru îi va fi ocrotitoare, iar credinţa, iubirea, smerenia o va călăuzi toată viaţa.

De-a Domnul să-i poarte noroc.

- Cum l-ai cunoscut pe soţul tău?

- Îmi amintesc cu exactitate momentul când l-am cunoscut pe soţul meu. Așa ceva nu se uită.

gândul că în curând voi reveni.

Vreau să-mi ajut și în continuare colegii și prietenii de la partid.

M-am alăturat tinerilor din Noua Generaţie când am aderat la Partidul Popular Creștin Democrat. Asta s-a întâmplat în 2007. Pe atunci eram liceană.

Aveam multă energie, doream să cunosc oameni deosebiţi, să socializez. Îmi amintesc că pe data de 1 octombrie 2007, tinerii de la PPCD au organizat un concert în Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt. Acolo am văzut oameni motivaţi, in-

- Îţi lipsește activitatea de la Noua Generaţie? Întreb asta pentru că știu că te-ai implicat foarte activ o bună perioadă de timp. Mai exact, de când a început colaborarea ta cu organizaţia de tineret?

- Așa este, îmi lipsește enorm. Îmi amintesc cu drag de activitatea mea și mă cuprinde un dor imens. Mă liniștește doar

Mihai Eminescu în Parlamentul European Parlamentul European i-a adus, marţi, 10 ianuarie, un omagiu poetului naţional Mihai Eminescu cu ocazia a 162 de ani de la nașterea sa.

cu cea mai mare plăcere această perioadă de neuitat.

- Te știm foarte legată sufletește de familia creștin-democrată. Ce ai reușit să înveţi important de aici?

- Aici am reușit să învăţ ceea ce nu se învaţă la liceu sau la facultate. E, de fapt, o școală a vieţii la care încă mai sunt elevă.

Am învăţat că e necesar să fim morali, să ne asumăm responsabilităţi pe care să le onorăm, să trăim, să gândim și să acţionăm în spiritul servirii binelui comun.

Era o zi de miercuri, atunci când la sediul PPCD de pe str. Iorga, 5, se organiza o ședinţă tematică a Noii Generaţii. În momentul acela, oricât de paradoxal poate părea, nu mi-am făcut o părere foarte bună despre viitorul meu soţ. Abia peste un an de zile, cu binecuvântarea Domnului, am început să ne cunoaștem mai bine. Ne-am îndrăgostit și iată ne-am căsătorit și avem și un copil minunat. Sunt fericită că-l am pe Alexei lângă mine.

- Cum a fost nunta ta? Așa cum ţi-ai imaginat de mică?

- De fapt, a fost mult mai bine decât mi-am putut imagina vreodată. Am avut multe emoţii, dar a ieșit totul mai bine decât plănuisem. Invitaţii noștri au venit în mare parte. Anume prezenţa persoanelor dragi, la care ţinem foarte mult și pe care nu le văzusem de mult timp, a întregit și mai mult bucuria noastră. Au fost oamenii care au împărtășit cu sinceritate cel mai important moment din viaţa noastră. O spun cu bucurie că avem o familie numeroasă, iar nunta a fost un motiv de reîntâlnire, fapt care ne-a făcut nespus de fericiţi.

9

teresanţi, cu aceleași scopuri, cu aceleași valori pe care le împărtășeam și eu. Aceasta m-a determinat să depun cerere de aderare chiar acolo, în parc. M-am angajat imediat destul de activ în toate acţiunile organizate de NG. Am coordonat chiar și activităţi la nivel naţional, pentru că am activat o bună perioadă de timp în calitate de secretar general. Mi-a plăcut să lucrez cu tinerii din teritoriu. Deplasări, concerte, baze de date, liste, telefoane, seminare… a fost frumos. Îi voi povesti fiicei mele

Libertatea de a alege, educaţia creștină, cultivarea dorinţei de a evolua continuu le-am deprins aici, în sânul familiei mele politice. Mi-am dat seama că ţara are nevoie de noi și doar prin dăruire de sine, chibzuinţă și avânduL pe Bunul Dumnezeu aproape, vom reuși să devenim eficienţi.

- Ai legat prietenii trainice la PPCD? - Evident. Este imposibil să nu legi prietenii la PPCD, pentru că aici găsești lume bună, binevoitoare, spirituală, gata oricând

să-ţi dea o mână de ajutor. Mă regăsesc în cercul meu de oameni dragi.

să-mi cultiv personalitatea, să fiu alături de oamenii dragi, să-i susţin.

- Ai făcut facultatea de Drept la USM. Te gândești să profesezi în domeniul acesta? În general, care sunt perspectivele de angajare pentru un tânăr în Republica Moldova?

- Îmi doresc foarte mult să aplic în practică ceea ce am învăţat, însă perspectivele de angajare nu-mi lasă prea multe speranţe în acest sens. Exigenţele pe care le impun angajatorii nu corespund cu ceea ce poate oferi un tânăr specialist, de exemplu un stagiu de muncă. Nu mai vorbim de salariul din instituţiile de stat, care nu-ţi permite să-ţi întreţii familia.

- În mod firesc tot timpul tău e absorbit acum de cea mică, de Măriuţa. Totuși, ce preferi să faci atunci când ai un pic de timp liber?

- Mi-am propus să mă concentrez asupra lecturii, am adunat o listă destul de mare de cărţi pe care abia aștept să le studiez. Sunt adepta învăţării continue. Vreau să aflu lucruri noi, iar ce învăţ – să pot transmite altora. Desigur, în primul rând și cu mare drag, fiicei mele.

Dar și tinerilor care vin acum în Noua Generaţie. Timp de câţiva ani am fost angajată în organizarea seminarelor și a universităţilor de vară. Acum aș dori să pot transmite ce am învăţat „bobocilor” creștin-democraţi. Vedeţi, sunt motivată și mai mult de când am devenit mămică.

- Cum au fost anii tăi de studenţie? Ai reușit să îmbini munca de la partid cu cea de la universitate?

- A fost o perioadă frumoasă și nu chiar îndepărtată. Anii de studenţie i-am dedicat totalmente activităţii Noii Generaţii.

Nu-mi pare deloc rău. Asta nu înseamnă că am neglijat studiile. Am lucrat foarte mult ca să le reușesc pe toate. Nu mă plâng.

Am reușit să ţin pasul. Știi cum e: cel ce vrea cu adevărat să facă lucruri frumoase, dacă are ambiţie și caracter, le face.

- Ce îţi propui să faci în continuare?

- Vreau să o cresc pe fiica mea cât mai frumos, să-i ofer o educaţie cuvenită. Asta e prioritatea mea acum. De asemenea, îmi propun să fac ceea ce am făcut și până acum, să muncesc,

- Se mai simte încă spiritul sărbătorilor de iarnă. Cum a fost anul acesta? Au fost momente mai aparte pentru tine?

- Da, anul acesta a fost cu totul deosebit, pentru că a fost prima dată când familia noastră a întâmpinat sărbătorile în trei, doi veterani ai Noii Generaţii, Alexei și cu mine, și odorul nostru drag, Maria.

- Mulţumim mult. Pace și căldură sufletească.

- La mulţi ani. Să fiţi sănătoși și să aveţi parte de un an binecuvântat.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Evenimentul, organizat de europarlamentarul Petru Luhan, s-a bucurat de un real succes, peste 400 de persoane onorând invitaţia.

“Astăzi am avut onoarea și deosebita plăcere de a le prezenta colegilor mei din Parlamentul European o mică parte din ceea ce înseamnă nepreţuita operă a lui Mihai Eminescu. Mă bucur nespus că am avut un public numeros și că am făcut o surpriză plăcută, la început de an, românilor care trăiesc în Bruxelles și care au venit în număr mare”, a declarat Petru Luhan pentru ziarul românesc „Libertatea”.

Prima parte a evenimentului a constat într-un concert în memoria marelui poet. Sala Yehudi Menuhin din Parlamentul European a răsunat în acordurile compoziţiilor lui George Enescu, în interpretarea Claudiei Bara (pian) și George Tudorache (vioară).

Mai apoi, publicul spectator a fost încântat de interpretarea poeziei “Dormi” de Mihai Eminescu, atât în română, cât și în franceză, a actorului Sebastian Radovici.

A urmat un duet de excepţie, Ioana Mihai (pian) și Mariana Iacob (mezzosoprana), care au transpus muzical poezii celebre ale lui Eminescu. În a doua parte a evenimentului, au fost promovate o serie de produse bio din Bucovina, regiunea care a fost sursă de inspiraţie pentru atât de multe dintre operele marelui poet român. “Produsele excepționale din Bucovina au reușit, și de această dată, să îi impresioneze pe colegii mei europarlamentari”, a mai precizat Petru Luhan.

13-20 ianuarie Berbec

Ai parte de o perioadă frumoasă. Sfera sentimentală e cea care te interesează și tentaţia de a face gesturi frumoase pentru cei dragi.

Taur Mare plăcere de a organiza treburile familiei, mai ales că sunt în discuţie și chestiuni financiare. Iei decizii pe moment și dai indicaţii.

Gemeni Ești pe cale să devii un om serios și de bază. Accepţi mai ușor obligaţiile faţă de familie, dialogurile, iar pretenţiile tale lipsesc.

Rac Ești conștient de faptul că veniturile nu corespund cu experienţa acumulată, iar situaţia actuală a echipei din care faci parte nu permite ajustări.

Leu Acum te-ai putea simţi stingher în mulţimea de persoane din jurul tău care refuză să caute soluţii, preferând să protesteze.

Fecioară Ar fi bine să te menajezi acum, din toate punctele de vedere, și să eviţi momentele de mare consum nervos care apar când te simţi nesigur pe tine.

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Balanţă

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

PELERINAJ în

<SFINTE MOAùTE

ARA SFÂNTh

5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nopġi) Preô:ȱȱȱȱȱ700 EURO/pers.ȱ(ȱtoateȱtaxeleȱincluse)ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱCopiiiȱ(4ȱȬ10ȱani)ȱ600 EUROȱ Grup:ȱȱȱ20 persoaneȱ Plecarea din Chiûinću: Duminicć, 5 februarie, ora 17.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 12 februarie, ora 12. ȱ Deplasarea Chiûinću–Bucureûti (tur-retur) cu microbuzul

OrarȱdeȱzborȱTAROMȱ(potȱsurveniȱmodific©ri)ȱ BUCUREkTIȱȱȱ(AeroportulȱHenriȱCoand©):ȱȱȱȱROȱ155ȱȱoraȱ06.00ȱȱȬȱȱTELȱAVIVȱȱȱȱȱoraȱ09.35ȱ TELȱAVIVȱȱȱȱȱȱȱ(AeroportulȱȱBenȱGurionȱ):ȱȱȱȱȱȱȱROȱ154ȱȱoraȱ00.45ȱȱȬȱȱBUCUREkTIȱoraȱ03.45ȱ ȱ

Ziuaȱ1.ȱȱȱȱȱȱChióin©uȱȬȱBucureótiȬTelȱAvivȬHaifaȬCaesareaȬMt.Tabor–CanaȱGalilei–Nazareth Ziuaȱ2.ȱȱȱȱȱȱIordanȱȬȱMt.ȱFericirilorȱ–ȱTabghaȱ–ȱCapernaumȱ–ȱNazarethȱ Ziuaȱ3.ȱȱȱȱȱȱIerihonȱȬȱQumranȱ–ȱMareaȱMoart©ȱȬȱHozevaȱ–ȱIerusalimȱ Ziuaȱ4.ȱȱȱȱȱȱIerusalimȱ–ȱBetleeemȱ Ziuaȱ5,ȱ6.ȱȱIerusalimȱȱȬȱJaffaȱ–ȱTelȱAvivȱ Ziuaȱ7.ȱȱȱȱȱȱTelȱAvivȱȬȱBucureótiȱȬȱChióin©uȱ

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Îţi face plăcere să te ocupi de tot ce e legat de familie și de disciplină și chiar îi pui pe toţi la treabă, ca să nu mai vezi atâtea restanţe în jurul tău.

Scorpion Lumina din sufletul tău vine din alte surse decât cele pe care le bănuiești. E o încredere refăcută în viaţă și în legile ei care acţionează discret.

Săgetător Ai preocupări cel puţin ciudate, dacă nu ieșite din comun, care îţi aduc bucuria care ţi-a lipsit și echilibrul ca stare generală.

Capricorn Te ocupi cu atenţie de bugetul familiei.

Ai grijă ca nu cumva imaginea membrilor acesteia să fie șifonată din cauza restrângerii cheltuielilor.

Vărsător Vine o ofertă care, dacă nu e avantajoasă, cel puţin e onorantă și promite să îţi crească numărul de clienţi pe viitor. S-ar putea să iei anumite decizii.

Peşti Ești martorul unor transformări pe care le observi, pentru că le dorești. Viitorul te interesează, pentru că acolo sunt cele mai multe enigme.

10

13 IANUARIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR

Meniu de sărbători

Nuca de cocos este o drupă, mezocarpul fiind compus din fibre, iar endocarpul – cea mai dură parte a fructului (sâmburele fructului) – are pori ce sunt vizibili pe suprafaţa exterioară odată ce mezocarpul este înlăturat.

Unt de ciuperci pe pâine prăjită

A mai trecut un an... și așteptăm cu drag și dor fulgii de zăpadă care, se pare, întârzie destul de mult în această iarnă. În orice caz, cu sau fără zăpadă, sărbătorile continuă.

Astăzi vă propunem un meniu de zile mari.

Cocktail de creveţi

Practic, sâmburele fructului de cocos este cel care e recunoscut ca fiind nuca de cocos, acesta conţinând porţiunea albă, cărnoasă și comestibilă – cunoscută ca miezul de nucă de cocos.

Acesta protejează un spaţiu interior în care se regăsește aer și deseori un lichid cunoscut ca apa de cocos. Aceasta nu trebuie confundată cu laptele de cocos, care se obţine din amestecul miezului de cocos ras cu apă călduţă. În funcţie de dimensiunea fructului, cantitatea de apă de cocos variază între 300 și 1000 ml. Cât timp fructul este necopt, apa are un gust dulce, iar miezul este fin și ușor gelatinos, iar pe măsură ce fructul se coace, apa devine puţin amăruie, iar miezul se întărește.

Ingrediente pentru dressing: 275g maioneză, 2 căţei de usturoi zdrobiţi, 6 linguri de coriandru tăiat nu foarte mărunt, 2 linguri zeamă de lămâie, 2 linguriţe gem de caise, 1 chilli roșu (fără seminţe și tocat mărunt), sare și piper negru după gust Ingrediente pentru cocktail-ul de creveţi: 900g amestec de creveţi gătiţi și curăţaţi, 2 grapefruit (grefe) decojite și tăiate în bucăţi, ½ varză albă (mai mică) tăiată fâșii nu foarte subţiri, 2 bulbi de fenicul, tăiaţi în felii subţiri, 2 salate verzi mici, tăiate în fâșii subţiri

Beneficii: Nuca de cocos este unul dintre cele mai versatile fructe. Dincolo de utilizările culinare, aceasta a cunoscut de-a lungul timpului nenumărate scopuri mai puţin gastronomice: de la ghiulele pentru catapulte la instrumente muzicale, de la nasturi pentru cămăși la remediu împotriva mușcăturilor de rozătoare. Mai populare decât acestea sunt utilizările cosmetice ale nucii de cocos, printre care: * Reducerea simptomelor asociate cu psoriazis, eczeme și dermatite; * Păstrarea balanţei chimice naturale a pielii; * Catifelează pielea, energizând-o și hidratând-o. * Prevenirea apariţiei ridurilor și petelor datorate îmbătrânirii; * Protejarea împotriva efectelor nocive ale razelor ultraviolete solare; * Înlăturarea mătreţei.

Beneficii alimentare: * Omoară bacterii ce pot provoca ulcere, infecţii ale tranctului urinar, afecţiuni gingivale și bucale etc. * Este o sursă rapidă de energie, intensificând rezistenţa și performanţa fizică. * Îmbunătăţește digestia și absorbţia altor nutrienţi precum vitamine, minerale și aminoacizi; * Îmbunătăţește secreţia de insulină și buna utilizare a glucozei din sânge; * Reduce simptomele asociate pancreatitei; * Reduce simptomele și riscurile asociate diabetului; * Îmbunătăţește absorbţia de calciu și magneziu și sprijină buna dezvoltare a oaselor și a dinţilor; * Diminuează simptomele asociate afecţiunilor vezicii biliare; * Reduce durerea și iritaţia cauzată de hemoroizi; * Ajută la protejarea împotriva cancerului de sân, de colon ș.a.; * Funcţionează ca un antioxidant, protejând organismul de radicalii liberi care provoacă îmbătrânirea prematură și afecţiuni degenerative; * Ameliorează simptomele asociate cu sindromul oboselii cronice; * Ajută la protecţia împotriva afecţiunilor renale și dizolvă pietrele de pe rinichi; * Ajută la prevenirea afecţiunilor hepatice; * Previne obezitatea și celelalte probleme legate de greutate.

Ingrediente pentru garnitură: ½ lime, tăiată felii subţiri, o jumătate de mână frunze proaspete de coriandru, ½ chilli roșu (fără seminţe și tăiat în fâșii subţiri) Mod de preparare: Așezaţi toate ingredientele pentru dressing într-un procesor de alimente și amestecaţi până se transformă într-o pastă fină. Sosul obţinut se păstrează în frigider până în momentul servirii. Pentru a face cocktailul, trebuie doar să amestecaţi ușor creveţii, grapefruit-ul și dressing-ul. Separat amestecaţi varza, feniculul și salata. Împărţiţi amestecul de salată în opt pahare plate sau boluri. Turnaţi cantităţi egale din amestecul de creveţi, garnisiţi cu o felie de lime, câteva frunze de coriandru și câteva fărâme de ardei iute roșu (chilli). Acum îl puteţi degusta!

Ingrediente: 250g unt la temperatura camerei, 1 ceapă, tocată fin, 3 căţei de usturoi, zdrobiţi, 2 crenguţe de cimbru (lăsaţi-le întregi la gătire) plus puţin extra pentru servire, 30g hribi uscaţi, înmuiaţi, scurși de apă și apoi tăiaţi mărunt, 250g ciuperci albe (crem sau brune), tăiate mărunt, 2 linguri coniac, zeama de la o ½ de lămâie, o mână mică de pătrunjel și tarhon, tăiat fin, sare și piper după gust, pâine prăjită și frunze de salată, pentru servire Mod de preparare: Topiţi 50g unt într-o tigaie și căliţi ușor ceapa până se înmoaie.

Adăugaţi usturoiul și cimbrul învârtind cu o lingură de lemn încă 1 minut. Turnaţi în tigaie toate ciupercile și amestecaţi până se acoperă bine în untul topit. Se mai lasă la foc mare alte 5-8 minute, până se înmoaie. Se toarnă peste acestea coniacul și zeama de lămâie. După 2-3 minute, timp în care tot lichidul s-a evaporat, opriţi de căldură, adăugaţi condimentele și lăsaţi totul la răcit. Odată răcită compoziţia, se pot scoate cele 2 crenguţe de cimbru.

Ciupercile se amestecă cu restul cantităţii de unt, apoi se împarte în 4 castronașe mici. Se lasă la răcit câteva ore bune și se servesc cu puţin cimbru, pâine prăjită și frunze de salată.

Friptură de găină cu sos de pâine

STUDIU Oamenii se prostesc după 45 de ani. Femeile au creierul mai performant decât cel al bărbaţilor A crescut speranţa de viaţă, totuși creierul omului dă semne, ce-i drept discrete, de îmbătrânire după vârsta de... 45 de ani, ne avertizează un recent studiu publicat în British Medical Journal. Declinul creierului este ceva mai accentuat la bărbaţi decât la femei, susţin cercetătorii de la Inserm și University College London, coordonaţi de Archana Singh-Manoux, care au realizat acest studiu.

De altfel, nu-i nici o noutate faptul că performanţele numite cognitive scad pe măsură ce înaintăm în vârstă. Totuși, este foarte dificil să se precizeze când debutează acest proces. Până acum, era în mod general admis faptul că acest declin nu era vizibil înainte de vârsta de 60 de ani. Autorii studiului mai subliniază că unii pacienţi prezintă o legătură între existenţa unor plăci de amiloid în creier și severitatea declinului cognitiv. Or, aceste plăci de amiloid, prezente în număr mare la persoanele suferinde de maladia Alzheimer, par să fie semnalate și în creierul tinerilor adulţi.

Dar echipa lui Archana Singh-Manoux a vrut să evalueze legătura dintre vârstă și declinul cognitiv, aspect mai puţin explorat. Pentru aceasta, cercetătorii au efectuat studii pe un lot format din 5.198 de bărbaţi și 2.192 de femei între 45 și 70 de ani. Aceste persoane au fost monitorizate zece ani, perioadă în care funcţiile lor cognitive au fost evaluate în trei reprize sub aspectul memoriei, vocabularului, raţionamentului, fluenţei vorbirii etc. Rezultatele arată că performanţele cognitive, exceptându-le pe cele de vocabular, scad treptat, dar cu viteza mai mare la persoanele vârstnice. De exemplu, scorul declinului era de 3,6% pentru bărbaţii între 45 și 49 de ani și 9,6 la cei între 65 și 70 de ani. Pentru femei, cifrele erau: 3,6% și 7,4%.

Precizarea vârstei când se declanșează declinul cognitiv este importantă pentru a interveni comportamental sau farmacologic, cu scopul de a ţine sub control acest proces.

Consumă alimente pentru toate cele şase gusturi

Gustul dulce Preparatele dulci sunt primele alimente metabolizate, după care urmează alimentele acre, sărate, picante, amare și la sfârșit cele astringente. Deși nu suntem obișnuiţi, cel mai bine ar fi să consumăm dulciurile la începutul mesei. Dulcele favorizează creșterea și luarea în greutate, de aceea nu trebuie consumat excesiv.

Sfat: Consumă alimente dulci, înţelegând prin aceasta produse de calitate, în care dulcele este natural (cum este cazul fructelor, laptelui, mierii, fructelor uscate) și nu un amalgam de ingredien-

te artificiale (cum este cazul prăjiturilor, budincilor, îngheţatelor din comerţ).

Gustul acru Alimentele acre stârnesc pofta de mâncare și au proprietăţi energizante și răcoritoare. În plus, calmează balonările, întăresc organele și influenţează în mod favorabil digestia. Cele mai folosite alimente acre sunt lămâia, iaurtul, brânza, oţetul, prunele și vișinele.

Sfat: Nu consuma alimente acre în exces pentru că ele produc sete, deranjamente stomacale și congestii.

Gustul sărat Consumul de alimente sărate favorizează procesul digestiv, pofta de mâncare și are efect diuretic. În această categorie intră toate acele alimente care conţin sare sau în care a fost adăugată sarea.

Sfat: Evită consumul excesiv de alimente sărate pentru că ele pot avea ca efecte nedorite setea, starea de slăbiciune, febra și artrita. Bărbaţii au un risc mai mare de boală provocată de excesul de sare pentru că sunt mai predispuși la cancerul de stomac decât femeile.

Gustul picant Alimentele picante produc o senzaţie înţepătoare pe limbă și au efect lacrimogen. Ele sti-

Mod de preparare: Încălziţi cuptorul la 180C și așezaţi găina deja curăţată într-o tavă mare și adâncă. Presăraţi peste aceasta sare și piper cu generozitate, masând bine carnea. Topiţi untul într-o cratiţă mai mare. Cu ajutorul unei pânze curate de bumbac absorbiţi aproape tot untul, ridicaţi pânza ușor și acoperiţi cu ea partea superioară a găinii. Turnaţi aproximativ 300ml apă în tava unde este așezată găina și lăsaţi totul în cuptorul încins aproximativ 2 ore, scăldând pasărea la fiecare 30 minute cu sosul în care fierbe. Dacă vi se pare că după acest timp nu este încă gătită complet, mai lăsaţi-o încă 15 minute la cuptor. După ce carnea este gătită cum trebuie, aruncaţi pânza de bumbac și lăsaţi friptura să se odihnească timp de cel puţin o jumătate de oră într-un loc cald, apoi se acoperă cu folie alimentară să nu se răcească. În timp ce friptura este la cuptor, puteţi prepara sosul de pâine. Se toarnă smântână într-o cratiţă, se îndeasă cuișoarele în ceapă, după care aceasta, la rândul ei, se pune în lapte, și se aduce la fierbere totul la un foc domol. După câteva minute, scoateţi ceapa, adăugaţi pâinea, condimentaţi cu miez de nucă, sare și piper și mai lăsaţi la foc mic atât timp cât sosul se va îngroșa. Sosul rezultat se toarnă într-un castron, se presară piper cayenne și se așază lângă friptura de găină. De asemenea, se poate păstra la frigider timp de cel mult trei zile, iar la servire se poate reîncălzi.

Ingrediente: 135g unt nesărat, 80g de zahăr pudră, 80g zahăr brun, 1 ou, ½ linguriţă esenţă de vanilie, 190g făină, ½ linguriţă de sare, ¼ linguriţă de scorţișoară, ½ linguriţă de bicarbonat de sodiu, 100g afine uscate, 60g ciocolată albă chips-uri (fulgi) Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 170°C si se pregătesc 2 tăvi unse cu unt și foi de pergament. Folosind un mixer electric amestecaţi bine untul împreună ambele tipuri de zahăr, apoi în-

Preocupaţi prea mult de nevoile materiale ale copilului, părinţii uită adesea sau nu își pun problema cât de importantă este pentru copilul lor hrana emoţională.

Viaţa agitată a adulţilor îi lasă adesea pe copii flămânzi după atenţia și prezenţa părinţilor, după cuvinte și gesturi de afecţiune și de preţuire. Nu e cazul să ignori efectele pe termen lung, asupra adultului în care se va transforma copilul neglijat emoţional. Un copil care crește fără atenţia și prezenţa părintelui nu va deveni un adult puternic, conștient de locul și de valoarea sa în lume. Riscă să devină un adult neîmplinit emoţional, incapabil să răspundă nevoilor afective ale propriului copil. Când nevoile unui om nu sunt satisfăcute, acesta nu poate evolua sănătos,

Gustul amar Gustul amar acoperă toate celelalte gusturi, produce uscarea gurii și inhibă secreţia salivei.

El se regăsește în andive, salată verde, castraveţi, cacao, păpădie.

Sfat: Ţine minte: consumul excesiv de alimente amare poate duce la dureri de cap, senzaţii de ameţeală, uscarea gurii.

Gustul astringent Alimentele astringente determină pierderea în greutate, au

Ingrediente: Tequila, 1 sau 2 rodii Mod de preparare: Băgaţi în congelator pentru o oră, o sticlă de tequila, de bună calitate și câte un pahar pentru fiecare

Ingrediente blat de ruladă: 6 ouă separate, 125g de zahăr pudră, 50g pudră de cacao, plus suplimentar Ingrediente umplutură: 250ml smântână, 2 linguri zahăr pudră cernut, 2 linguri cafea instant, 15g unt, 2 linguri zahăr pudră, 100g nuci tocate Ingrediente glazură de cafea: 100g zahăr pudră cernut, 1 lingură cafea instant, ornamente steluţe de aur comestibile Mod de preparare: Încălziţi cuptorul la 170 C. Bateţi gălbenușurile, zahărul și cacaoa până se transformă într-un amestec cremos și pufos. Într-un castron mai mare bateţi albușurile spumă, apoi cu grijă încorporaţi-le în amestecul de gălbenușuri.

Acesta se lasă în cuptorul încins cca 20 de minute, până când observaţi că a crescut și este elastic la atingere. Cerneţi uniform peste o hârtie de pergament (puţin mai

Piramida nevoilor umane Specialiștii au organizat piramidal nevoile umane, pentru a ușura înţelegerea felului în care acestea relaţionează, facilitând sau blocând maturizarea și evoluţia sănătoasă.

La bază sunt nevoile elementare biologice de somn, apă, alimente, căldură, adăpost. Nesatisfăcute, acestea pun în pericol supravieţuirea noastră.

dintre invitaţi. Tăiaţi rodiile în jumătăţi și scoateţi seminţele. Cea mai simplă cale de a face acest lucru este să ţineţi jumătatea de rodie cu partea tăiată în și să o loviţi cu o spatulă – asiguraţi-vă că v-aţi pus un vas dedesubt pentru a aduna toate seminţele! Înainte de servire, puneţi seminţe de rodii în fiecare pahar (aproape plin) și turnaţi peste ele tequila. Acum nu trebuie decât să goliţi paharul. A nu se înghiţi seminţele până când nu le mestecaţi, deoarece schimbă total gustul băuturii. Delicios!

Urmează nevoile de securitate și protecţie, de care adulţii devin conștienţi în situaţii de criză: catastrofe naturale, cutremure, condiţii de război. Copiii au nevoie de siguranţă și sprijin emoţional, în contexte ce nu par periculoase pentru adulţi: primele zile la grădiniţă, plimbarea întrun parc nou, vizita unor musafiri necunoscuţi.

Urmează nevoile de apartenenţă și acceptare din partea unui grup: familia, prietenii, cla-

sa de elevi, colectivul de muncă, comunitatea în ansamblu. Avem nevoie să știm că suntem apreciaţi, respectaţi, acceptaţi și iubiţi în aceste grupuri și ne străduim în permanenţă să ne asigurăm că această nevoie este împlinită măcar în câteva dintre ele.

Către vârful piramidei sunt nevoile de stimă și recunoaștere socială (competenţe, valoare profesională, prestigiu și statut social) care ne ajută să ne simţim încrezători și importanţi. Neîmplinirea lor aduce frustrare, neputinţă, sentimente de inferioritate și lipsă de valoare. În vârful piramidei se află nevoia de autodevenire, prin împlinirea visurilor și obiectivelor de viaţă, prin creaţie și împlinirea destinului personal.

Revistafelicia.ro

CASA TA

Stiluri de amenajare din întreaga lume Nu trebuie neapărat să vizităm ţări îndepărtate ca să știm și să aflăm ce stil de amenajare adoptă sau este specifică acelei culturi. Casele de modă ne propun, de regulă, o gamă largă din cele mai diverse stiluri.

Rămâne la alegerea noastră dacă optăm pentru unul singur sau dacă dorim să dăm un plus de originalitate locuinţei noastre și să îmbinăm elemente dintr-o cultură cu cele ale elementelor specifice unui alt popor.

Stilul individual După cum îi spune și numele, acest stil se orientează după gustul și placul cumpărătorului. Aici pot fi amestecate piese de

paravanul din hârtie, măsuţele minione și lampioanele asiatice răspândesc pretutindeni o eleganţă aparte. Tradiţionale sunt și piesele de artă, statuete cu Buddha sau fântânile de piatră. Nuanţele naturale au grijă să transforme orice spaţiu într-o oază de liniște.

Stilul exclusivist

Din toate câte puţin

Revistafelicia.ro

Cocktail

eficient, echilibrat și armonios în societate.

efect calmant, vindecător, răcoritor și antiinflamator. Gutuile, merele, perele, leguminoasele, bananele verzi, nucile au gustul astringent și, în plus, sunt pline de vitamine.

Nu uita ca zilnic să consumi alimente din toate cele șase categorii. Un regim alimentar echilibrat trebuie să hrănească toate cele șase gusturi, însă proporţiile alimentelor diferă în funcţie de nevoile individuale, dar și de starea de sănătate. De exemplu, dacă o persoană suferă de boli digestive va consuma mai puţine alimente picante și acre. Dacă o persoană este supraponderală sau obeză, va evita preparatele dulci.

Sfat: Este bine să te ferești de acele alimente care la un moment ţi-au creat probleme.

Ruladă de ciocolată şi cafea

mare decât forma blatului) 2 linguri pudră de cacao, apoi asezaţi blatul copt peste cacao, la răcit.

Pentru umplutură: amestecaţi bine smântâna, cafeaua și zahărul pudră până devine o cremă. Topiţi ușor untul într-o tigaie mică, adăugaţi zahărul și nucile, și mai lăsaţi la foc mediu 5 minute amestecând continuu.

Pentru asamblare: întindeţi crema de cafea pe blatul copt și apoi împrăștiaţi uniform compoziţia de nuci. Acum, cu ajutorul hârtiei de pergament aflat sub blat, rulaţi ușor. Rulada rezultat se lasă la frigider să se întărească.

Pentru glazura de cafea: se amestecă cafeaua instant cu zahărul pudră și 1 lingură de apă rece. Se întinde în zig-zag peste ruladă și se decorează cu steluţe.

Nevoile emoţionale ale copilului

Stilul antic mulează pofta de mâncare și purifică gura. Printre cele mai uzitate alimente picante se numără ardeiul iute, boiaua iute și ghimbirul.

Sfat: Dacă nu suporţi condimentele puternice, cum sunt usturoiul, curry sau piperul, folosește ghimbirul care, deși picant, are efect calmant pentru digestie.

corporaţi oul și esenţa de vanilie. Cerneţi împreună făina, sarea, scorţișoara și bicarbonatul de sodiu, apoi adăugaţi amestecul în compoziţia de unt treptat, până când se formează un aluat. La final încorporaţi afinele și ciocolata. Rupe bucăţi de aluat (aproximativ 2 linguri ca mărime) și rulaţi-l în biluţe pe care le așezaţi în tava deja pregătită (cu spaţiu între ele deoarece se întind în timpul coacerii) și presaţi foarte puţin. Se lasă în cuptorul încins cca 15-20 minute sau până când prind o culoare frumoasă aurie.

Prăjiturele cu afine şi ciocolată albă

Ingrediente pentru friptură: 1 găină de aproximativ 2 kg, sare și piper după gust, 175g unt nesărat Ingrediente pentru sos: 450ml smântână, 1 ceapă mică, 4 cuișoare, 75-100g firimituri de pâine albă, puţin miez de nucă proaspăt ras, 40g unt, puţin piper cayenne

SĂNĂTATE

Un vechi precept indian spune că „fără un regim alimentar adecvat, medicamentele nu au niciun efect, iar cu un regim alimentar potrivit nu mai este nevoie de medicamente”. Într-adevăr, alimentaţia joacă un rol esenţial în viaţa noastră, iar pentru un regim alimentar diversificat este bine să consumăm alimente pentru toate cele șase gusturi: dulce, acru, sărat, picant, amar, astringent.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Nuca de cocos

Medicina tradiţională indiană recunoaște șase gusturi diferite. Patru dintre ele ne sunt familiare (dulce, acru, sărat și amar) și două mai puţin cunoscute (picant și astringent)

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Acest stil ne duce cu gândul de cele mai multe ori la vremurile copilăriei, când mergeam în casa bunicilor și ascultam atenţi poveștile și basmele cu răbdare povestite de aceștia. Încăperile erau amenajate cu mobilier din lemn masiv și greu, prelucrat în așa fel încât să aibă o imagine rustică. dulapurile cu diverse modele, vitrinele cu sticlă groasă sau fotoliile cu picioare curbate fac parte, de asemenea, din stilul antic.

Stilul asiatic Acest stil se caracterizează prin simplitate și claritate, iar designul pieselor de mobilier este unic. Obiectele clasice, precum

Extravaganţa este cuvântul-cheie al acestui stil de amenajare. Totodată, specific acestuia este mobilierul clasic și materialele rafinate. De asemenea, constatăm că piesele de mobilier sunt unicate, prelucrate cu mâna și uneori personalizate.

Caracteristice stilului sunt și canapelele din piele naturală, sticlă și metalul fin prelucrat. Decoraţiunile sunt, la fel, preţioase și, de regulă, reprezintă pata de culoare a încăperii.

mobilier foarte vechi cu altele moderne.

Cuvântul-cheie este: imaginaţia! Unii preferă să-și creeze propriile piese de mobilier din cele mai neobișnuite materiale: carton, pâslă, cauciuc etc.

Stilul clasic

Nuanţele delicate, podelele închise la culoare, canapelele confortabile cu huse în tonuri deschise și mobilierul din lemn masiv – toate acestea fac parte din ingredientele de bază ale stilului clasic.

InCasa.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

16

Luni IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara!”. Talkshow cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”.

13.40 Săptămâna sportivă. 14.15, 1.15 Cultura azi. 15.00 Film. “ZĂPEZILE DE PE KILIMANJARO” (SUA, 1952). 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cinemateca universală. 17.30 Radioabonamentul “Prietenii muzicii”. La Casa Radio și în transmisiune directă. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.15, 0.10 Film.

“ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 1. 1.05 TVMi. Filler. 3.50 Music Mania. 5.10 Respiro. 5.25 Colinde pentru cei de acasă.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 00.00 Concert 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Jocul seducţiei (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (El fantasma de Elena) (AP) (romance) primul episod 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (15) (divertisment) 03:30 Acasă în bucătărie 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile ProTv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea WLecţia de prim ajutor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serviţi, vă rog! 11:15 Zâmbete într-o pastilă 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dennis, pericol public 2 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4158 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.8, anul VI 00:00 Film: Peștera 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 04:10 до 06:00, в связи с профилактическими работами 06:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping” 11:05 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Брак по завещанию. Возвращение Сандры. Многосерийный фильм 23:15 Премьера. Фильм “Шерлок Холмс: Райхенбахский водопад” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 На ночь глядя 01:45 Хоакин Феникс, Риз Уизерспун в фильме “Переступить черту” 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом

17

13 IANUARIE 2012

Programe TV Marţi IANUARIE

18

Miercuri IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Colinde pentru cei de acasă. 10.30 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10 Documentar. “Almanah cinematografic”.

13.45 Dor. Ion Proca, jurnalist, scriitor. 14.15 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 17.15 Serial pentru copii.

“BLACK BEAUTY”. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.10 Cultura azi. 23.15, 0.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 2. 1.05 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului.

5.10 Fiindcă iubesc... Versuri de Gr.Vieru. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45, 12.45, 0.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Scurtmetraj. “FENTA”. 14.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). 15.50, 17.40 Fiindcă iubesc... Versuri de Grigore Vieru.

16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15, 5.10 Ultima oră cu Grigore Vieru.

22.35 Moldovenii de pretutindeni. 23.15, 0.10 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe.

3.50 Music Mania.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010. 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Mireasă pentru fiul meu 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 11:15 Zâmbete într-o pastilă 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Apropo Tv (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4159 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Piraţii aerului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: CSI Miami, ep.9, anul VI 00:15 Film: Piraţii aerului (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Брак по завещанию. Возвращение Сандры. Многосерийный фильм 23:15 Шальные деньги 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:25 “Primele știri” (rom) (R) 01:55 Армен Джигарханян, Валентин Гафт в музыкальной комедии “Короли и капуста” 04:20 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 TVR-55. 19.30 Zoo show. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 17.50 TVR-55. 11.25 Prim-plan. 12.20 Dacă doriţi să revedeţi... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.30 Zoo show. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:34 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:03 PRENEZ L’AIR ! 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:35 LA FOI DU SIÈCLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:27 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:06 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA FIÈVRE MONTE À EL PAO 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 A LA RECHERCHE DES DERNIÈRES SIRÈNES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JE SUIS LE SEIGNEUR DU CHÂTEAU 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CIGARETTES ET BAS NYLON 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:43 LE POINT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) (editie speciala) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 11:15 Zâmbete într-o pastilă 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Lucky Luke 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4160 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Mai presus de lege 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.10, anul VI 00:00 Film: Mai presus de lege (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Брак по завещанию. Возвращение Сандры. Многосерийный фильм 23:15 Среда обитания. “Не мясом единым” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны “Убийство” 01:45 “Primele știri” (rom) (R) 02:15 Дэвид Карузо в детективе “Холодные сердца” 03:45 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 17.50 TVR-55. 11.25 Judecă tu! 12.20 Dacă doriţi să revedeţi... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.30 Zoo show. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 MAGAZINE 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE !

13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 BAISERS VOLÉS 16:31 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:34 CHEZ MAUPASSANT 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 ENQUÊTES RÉSERVÉES 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

19

Joi IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40, 11.50, 17.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Botezul Domnului. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 11.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 12.00 Moldova în direct. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Natura în obiectiv. 14.45 Documentar. “Global 3000”.

15.15 Festivalul-concurs al interpreţilor cântecului popular “Nicolae Sulac”. Gala laureaţilor.

16.15 Erudit-cafe. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

18.00 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.30 Reporterul de gardă. 22.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 1.05 TVMi. Filler. 1.15 La noi în sat. 1.45 Descoperă Moldova. 3.50 La curţile dorului. 5.05 Respiro.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Serial.

K.I.T.T. SUA 1982 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Lucky Luke (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Hibernatus 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4161 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Misiune în lumea apelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: CSI Miami, ep.11, anul VI 00:00 Film: Misiune în lumea apelor (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Брак по завещанию. Возвращение Сандры. Многосерийный фильм 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Премьера. “Остаться в живых. Чудо в Андах” 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Премьера. Джулианна Мур, Гаэль Гарсия Берналь в фильме “Слепота” 04:00 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00, 2.40 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 17.50 TVR-55. 11.25 Omul și timpul. 12.20 Dacă doriţi să revedeţi... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.30 Zoo show. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:30 COMPLÈTEMENT À L’OUEST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CHEZ MAUPASSANT 16:03 CHEZ MAUPASSANT 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CIGARETTES ET BAS NYLON 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE PETITE ZONE DE TURBULENCES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 2:51 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

20

Vineri IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct.

12.00 La noi în sat. 12.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Svitanok. 14.05 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006).

Episodul 1. 15.45 “Orient Express” Recital Violeta Grecu și Radu Zaplitnâi. 17.15 Lupte libere. Campionatul Naţional. Transmisiune în direct. 18.00 Accente economice. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Templul muzicii. 3.50 Music Mania. 5.10 Respiro.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 9.00Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Hibernatus (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Anotimpul întoarcerilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4162 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Inimă neînfricată 23:45 Film: Războiul stelelor - Ameninţarea fantomei 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Film: Inimă neînfricată (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 “Teleshopping” 11:05 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Жди меня 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Минута славы 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Закрытый показ. Премьера. Фильм Киры Муратовой “Мелодия для шарманки” 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Алексей Грибов, Николай Крючков, Евгений Леонов в комедии “Спортивная честь” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 17.50 TVR-55. 11.25 Fără frontiere. 12.20 Dacă doriţi să revedeţi... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal.

14.45, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

19.30 Zoo show. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MAGAZINE 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CIGARETTES ET BAS NYLON 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:10 FLASH INFO 21:14 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:54 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHEZ MAUPASSANT 1:52 CHEZ MAUPASSANT 2:38 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 DOCUMENTAIRE

21

Sâmbătă IANUARIE

6.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2 7.45, 15.15, 18.45 Respiro.

8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Abraziv. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00 Festivalul-concurs al interpreţilor cântecului popular “Nicolae Sulac”. Gala recitalurilor. 13.00 Film pentru copii. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009).

14.25 Documentar. “Lumea animalelor”. 15.30 Magazinele Euro-2012. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.35 Medalion muzical. Isidor și Nicolae Glib. 18.00 Eruditcafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 4.10 O seară în familie. 21.25 Film.

“CÂNTÂND ÎN PLOAIE” (SUA). 23.15 Fotbal în sală. Campionatul Republicii Moldova. “JLK” “Tarsus”. 0.35 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Busuioc Moldovenesc”. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Portrete în timp. 1.45 Retro. “Mână, birjar”.

Ion Crasnopolschi. 2.15 Radioabonamentul “Prietenii muzicii”. 3.40 Respiro. 4.10 O seară în familie. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WLecţia de prim ajutor 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark, ep.4 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Războiul stelelor - Ameninţarea fantomei (r) 16:15 Teleshopping 16:30 Film: Harry Potter și camera secretelor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Alien vs. Predator 22:30 Film: Închisoarea îngerilor 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Alien vs. Predator (r) 03:00 Film: Închisoarea îngerilor (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Валентина Талызина. Моей душе покоя нет… 07:00 Фильм “Остров сокровищ” 08:25 Играй, гармонь любимая! 09:00 Умницы и умники 09:45 Слово пастыря 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Ирина Аллегрова. Женщина с прошлым” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Михаил Ножкин, Георгий Жженов в приключенческом фильме “Ошибка резидента” 14:40 Комедия Эльдара Рязанова “Гараж” 16:20 Премьера. “Тамара Гвердцители. “Я трижды начинала жизнь с нуля” 17:10 Я несу в ладонях свет. Концерт Тамары Гвердцители 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Новый “Ералаш” 18:45 Премьера сезона. “В чернойчерной комнате...” 19:55 Премьера сезона. “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Время 21:40 “DA sau NU” 22:55 Премьера сезона. “Кубок профессионалов” 00:45 Премьера. Фильм Люка Бессона “Необыкновенные приключения Адель Блан-Сек” 02:25 “Primele știri” (rom) (R) 02:40 Кэмерон Диас, Бен Стиллер в комедии “Все без ума от Мэри” 04:30 Ума Турман в комедии “Правда о кошках и собаках” 7.00 Tezaur folcloric.

8.20 Bebe magia. 9.00-14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 2.50 Telejurnal. 14.30 Universul Celibidache. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?” 17.00 Tema săptămânii.

18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 1.25, 6.15 TVR-55.

21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 23.45 Gala Premiilor de Excelenţă Electrecord. 2.00 Tezaur folcloric. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIQUE PRESSE 7:50 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:07 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:18 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:23 TiVi5MONDE RAYMOND 10:29 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:36 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:44 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:07 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:31 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 JOURNAL DE LA MÉDITERRANNÉE 13:32 36,9° 14:05 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:16 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:24 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHABADA 1:44 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:57 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

22

11

Duminică IANUARIE

6.00, 13.00, 15.00, 17.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”.

7.00, 14.45, 18.45 Respiro. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar.

“Global 3000”. 8.35 Film pentru copii.

“MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009).

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Petre Neamţu, artist al poporului. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. “Lumea animalelor”.

13.50 Legendele muzicii. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.55 Film. “CÂNTÂND ÎN PLOAIE” (SUA). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă.

22.00, 23.15 Eric Clapton. Crossroads.

0.25 Documentar. “Drumeţii”. 1.05 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.10 La datorie. 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.20 Focus.

Magazin TV. 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele.

Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Harry Potter și camera secretelor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Serviţi, vă rog! (reluare) 17:15 Teleshopping 17:30 Film: Sister act 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Acum sunt 13 23:00 Film: Meciul dreptăţii 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Acum sunt 13 (r) 03:00 Film: Meciul dreptăţii (r) 04:30 Serviţi, vă rog! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Гении и злодеи 06:35 Василий Мищенко в детективе“В последнюю очередь” 08:05 Смак 08:40 Служу Отчизне! 09:20 Здоровье 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Непутевые заметки с Дмитрием Крыловым 10:45 Пока все дома 11:30 Фазенда 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidente” 13:15 МУР. Многосерийный фильм 17:00 Премьера. Дмитрий Дюжев в комедии “Беременный” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?”

21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:45 Большая разница 23:50 Специальное задание. Финал 01:05 Станислав Любшин, Юрий Яковлев, Евгений Леонов в комедии “Кин-дза-дза” 03:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:40 Алла Пугачева в фильме “Женщина, которая поет” 7 . 0 0 , 22.50 Ești părinte, fii deștept! 7.25 Profesorul trăsnit. 7.50 Teleenciclopedia. 9.00 -14.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 15.00 Zoo Show.

15.55 Tezaur folcloric. 17.00, 0.25 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45 Sport. 21.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 23.25 Garantat 100%. 2.15 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:52 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:07 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:18 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:22 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:29 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:36 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:44 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:07 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:31 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLI p12:09 LE CODE CHASTENAY 12:34 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 VU DU CIEL 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JULES ET JIM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 UNE PETITE ZONE DE TURBULENCES 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE